\id REV \h Apocalipsis \toc1 LE BULUꞌË LAHUI DIOS ATIꞌ NUZUJËꞌ LU GUICH SAN JUAN \toc2 Apocalipsis \toc3 Ap. \mt1 LE BULUꞌË LAHUI DIOS ATIꞌ NUZUJËꞌ LU GUICH SAN JUAN \c 1 \s1 Le buluꞌë lahui Dios ca nac queëꞌ Jesucristo \p \v 1 Lë ni nac tu le buluꞌë lahui Jesucristo, le bëꞌë Lëꞌ latj Dios uluiꞌinëꞌ yuguꞌ huen dxin queëꞌ ca nac le run bayúdx lactë. Jesucristo bsölëꞌë tuëꞌ gbaz laꞌy queëꞌ, nu naꞌ buzejniꞌi nedaꞌ, Juan, huen dxin queëꞌ Cristo. Gbaz laꞌy naꞌ buluiꞌinëꞌ nedaꞌ ca nac lë ni. \v 2 Nedaꞌ, Juan, ruzujaꞌ lu guich ni le nac gdutë li ca nac yúguꞌtë le bléꞌidaꞌ, len runaꞌ lnaꞌ lau qui xtidzëꞌë Dios len qui le benëꞌ lnaꞌ lau Jesucristo. \p \v 3 Bicaꞌ ba nu uláb didzaꞌ ni, len bicaꞌ bagac nup luzë́ naggac nu naꞌ uláb xtidzëꞌë Dios ni, len lun ca rna lë ni nayúj lu guich, le chzoa lac. \s1 Juan ruzujëꞌ lu guich le uzejniꞌi gadx cöꞌ bunách queëꞌ Cristo \p \v 4 Nedaꞌ, Juan, ruzujaꞌ lu guich didzaꞌ uzejniꞌi gadx cöꞌ bunách queëꞌ Cristo, nacuáꞌ luyú Asia. Dios, Nu zoacz, len gzoatecz, len ral‑laꞌ guid, rnabdaꞌ‑nëꞌ uzáꞌ ladxëꞌë queëliꞌ, len gunëꞌ ga soa dxi icj ládxiꞌdauꞌliꞌ, dzaggac Lëꞌ gadx böꞌ nacuáꞌ lahuëꞌ Lëꞌ ga niꞌ röꞌë rna bëꞌë. \v 5 Dzaguëꞌ caꞌ Lëꞌ Jesucristo, runëꞌ ca rnëꞌ len runëꞌ lnaꞌ lau queëꞌ Dios. Ziꞌal Lëꞌ bubanëꞌ tsaz lu yöl‑laꞌ gut, len rna béꞌinëꞌ bönniꞌ taꞌná bëꞌë yödzlyú ni. Lëꞌ nadxiꞌinëꞌ rëꞌu len gdibëꞌ rëꞌu, bugǘëꞌ dul‑laꞌ nabágaꞌruꞌ len xchönëꞌ bulaljëꞌ lëꞌi yag cruz, le gutiëꞌ uláz queëruꞌ. \v 6 Jesucristo benëꞌ ga rna bëꞌruꞌ len ga nacruꞌ bxuz, quië cuꞌruꞌ‑nëꞌ yöl‑laꞌ ba Dios, Xuzëꞌ Jesús. Yöl‑laꞌ ba Lëꞌ len gactecz queëꞌ yöl‑laꞌ uná bëꞌ. Caꞌ gac. \p \v 7 Gul‑yutscaꞌ. Zëꞌë Cristo lu böaj luzxbá. Laꞌleꞌi Lëꞌ yúguꞌtë bunách lencaꞌ nup niꞌ glun Lëꞌ huëꞌ, guludöddëꞌ Lëꞌ. Laꞌbö́dx yechiꞌ yúguꞌtë bunách yödzlyú ni catiꞌ laꞌleꞌi Lëꞌ. Laꞌnaruꞌ gactë cni. Caꞌ gac. \p \v 8 Cni rnëꞌ Lëꞌ: “Nedaꞌ nacaꞌ Nu zoa ziꞌal lencaꞌ Nu rajseytë ca nac le rzu lau len le ruúdxtë.” Cni rnëꞌ Xanruꞌ, napczëꞌ yöl‑laꞌ huac. Zoaczëꞌ Lëꞌ, len gzóateczëꞌ, len ziꞌa guidëꞌ. \s1 Rléꞌinëꞌ Juan yöl‑laꞌ yeníꞌ queëꞌ Jesucristo \p \v 9 Nedaꞌ, Juan, nacaꞌ böchiꞌ lzaꞌliꞌ len tsazxö́n rzacaꞌ rguíꞌlenaꞌ lbiꞌiliꞌ, len tsazxö́n len lbiꞌiliꞌ ruziꞌa xbey le rna bëꞌë Dios, len nadél‑liꞌdaꞌ yöl‑laꞌ rböz zxön ladxiꞌ naꞌ runnëꞌ queëruꞌ Jesucristo. Gatsj lahuiꞌl nis zxön nadzunaꞌ tu luyú bidx ni, nazíꞌ lei Patmos. Nadzunaꞌ le benaꞌ lban qui xtidzëꞌë Dios len le benaꞌ lnaꞌ lau queëꞌ Jesucristo. \v 10 Lu dza laꞌy queëꞌ Xanruꞌ, gdu gzóalenëꞌ nedaꞌ Dios Böꞌ Laꞌy, atiꞌ byöndaꞌ cúdzuꞌlaꞌ chiꞌë bönniꞌ rulidzëꞌ zidzj. Byön chiꞌë ca rbödx trompeta. \v 11 Bönniꞌ ni gudxëꞌ nedaꞌ: “Nedaꞌ nacaꞌ Nu zoa ziꞌal len Nu rajseytë ca nac le rzu lau len le ruúdxtë. Bzuj lu guich le rléꞌinuꞌ len bsölaꞌ lei quegac gadx cöꞌ bunách quiaꞌ, nacuáꞌ luyú Asia, nup nacuáꞌ \q1 lu yödz Éfeso, \q1 len lu yödz Esmirna, \q1 len lu yödz Pérgamo, \q1 len lu yödz Tiatira, \q1 len lu yödz Sardis, \q1 len lu yödz Filadelfia, \q1 len lu yödz Laodicea.” \p \v 12 Bueycjaꞌ quië gléꞌidaꞌ nuzxa naꞌ rulídz nedaꞌ. Catiꞌ bueycjaꞌ, bléꞌidaꞌ gadx le nuaꞌgac guiꞌ náquicni oro. \v 13 Ladj gadx le nuaꞌgac guiꞌ naꞌ bléꞌidaꞌ tu Nu naláꞌ ca rnëꞌë bönniꞌ. Nacuëꞌ tu lariꞌ tunn le rdxin xniꞌë, len lchuꞌë nasíëꞌ tu pan náquini oro. \v 14 Chguichdauꞌz nac guitsaꞌ icjëꞌ ca nac zxilaꞌ o ca rnaꞌ böguiꞌ, atiꞌ ryëp yös yeníꞌ yöj lahuëꞌ ca guiꞌ. \v 15 Ryëp yös yeníꞌ niꞌë ca guia bronce dxildauꞌ, le nudzéꞌitsca lu guiꞌ ca bauꞌ yal. Zidzj byön chiꞌë ca ryön tu yegu zxön. \v 16 Lu nëꞌë yubél zxoacbaꞌ gadx bölj yeníꞌ, atiꞌ ruꞌë r‑ruj didzaꞌ le nac ca tu guia tuchiꞌ natuchiꞌ grop ruiꞌi. Ryëp yös yeníꞌ lahuëꞌ ca gbidz catiꞌ rudzáꞌa. \p \v 17 Catiꞌ bléꞌidaꞌ Lëꞌ gdzöꞌa xniꞌë ca bönniꞌ nat. Niꞌr Lëꞌ bxoa nëꞌë nedaꞌ len nëꞌë yubél len gudxëꞌ nedaꞌ: “Cutu gádxinuꞌ. Nedaꞌ nacaꞌ Nu zoa ziꞌal len Nu rajseytë. \v 18 Nacaꞌ Nu nabáncz. Gutiaꞌ, atiꞌ naꞌa zóateczaꞌ nabanaꞌ. Dë lu naꞌa gna béꞌidaꞌ yöl‑laꞌ gut len latj quegac nup natgac. \v 19 Bzuj lu guich lë naꞌ chbléꞌinuꞌ, len le rac naꞌa, lencaꞌ le ral‑laꞌ gac töd naꞌa. \v 20 Lë ni nac le nagachiꞌ ca nac quecbaꞌ gadx bölj yeníꞌ naꞌ bléꞌinuꞌ zxoacbaꞌ lu naꞌa yubél, len ca nac gadx le nuaꞌgac guiꞌ náquicni oro. Gadx bölj yeníꞌ naꞌ naccbaꞌ le run lsaquiꞌ qui gadx gbaz quegac gadx cöꞌ bunách quiaꞌ, atiꞌ gadx le nuaꞌgac guiꞌ naꞌ nacgac le run lsaquiꞌ quegac gadx cöꞌ bunách quiaꞌ naꞌ.” \c 2 \s1 Didzaꞌ bsölëꞌë yödz Éfeso \p \v 1 Gnëꞌ caꞌ Bönniꞌ naꞌ: “Bzuj lu guich didzaꞌ ni gsöluꞌu queëꞌ gbaz quiaꞌ zóalenëꞌ bunách quiaꞌ lu yödz Éfeso. Cni uzujuꞌ lu guich: Ruiꞌ didzaꞌ Nu naꞌ zxoacbaꞌ lu nëꞌi yubél gadx bölj yeníꞌ, len rda gatsj lahuiꞌl gadx le nuaꞌgac guiꞌ naꞌ náquicni oro. \v 2 Cni rna: Nedaꞌ nözdaꞌ yuguꞌ le runliꞌ len ca rúntscaliꞌ dxin. Nözdaꞌ rbözliꞌ zxön ladxiꞌ len cutu gac guaꞌ glenliꞌ nup tuaꞌ döꞌ. Nözdaꞌ chgzxiꞌ bëꞌliꞌ nup taꞌná nacgac gbaz quiaꞌ san cutu caꞌ nacquëꞌ, atiꞌ naꞌa nö́ziliꞌ taꞌzíꞌ yëꞌë. \v 3 Rbözliꞌ zxön ladxiꞌ len chgzxacaꞌ gdiꞌliꞌ le daꞌliꞌ nedaꞌ, san cutu bcuidiꞌ ládxiꞌliꞌ. \v 4 Naꞌa, dë tu le ruquí lbiꞌiliꞌ: Cutur nadxiꞌiliꞌ nedaꞌ ca naꞌ bdxiꞌiliꞌ nedaꞌ ziꞌal. \v 5 Qui lë ni naꞌ, gul‑tsajnéy ca naꞌ benliꞌ ziꞌal, lë naꞌ busanliꞌ, atiꞌ naꞌa, gul‑bíꞌi ládxiꞌliꞌ len gul‑gún ca naꞌ benliꞌ ziꞌal. Chquiꞌ cutu ubíꞌi ládxiꞌliꞌ, guidteaꞌ queëliꞌ, atiꞌ ugúaꞌ xlatj le nuaꞌ guiꞌ queëliꞌ. \v 6 Naꞌa, zoa tu le raclen lbiꞌiliꞌ. Cutu rléꞌiliꞌ dxiꞌa le tunëꞌ bönniꞌ nicolaíta, nup naꞌ taꞌyíj ládxiꞌgac bdauꞌ guiöj bdauꞌ yag len tun le cunác, lë naꞌ curléꞌidaꞌ dxiꞌa caꞌ nedaꞌ. \v 7 Nu ryöni ral‑laꞌ uzë́ nag lë ni rnëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy, ruíꞌlenëꞌ didzaꞌ yuguꞌ cöꞌ bunách quiaꞌ nedaꞌ, Cristo, rnëꞌ: Nup luxícj lu le rac yödzlyú, gunaꞌ ga lagu le rbia yag zoa gatsj lahuiꞌl laꞌ yël lach queëꞌ Dios, le gun ga laꞌcuáꞌ tsalzú.” \s1 Didzaꞌ bsölëꞌë yödz Esmirna \p \v 8 Gnëꞌ caꞌ: “Lëzcaꞌ cni, bzuj lu guich didzaꞌ ni gsöluꞌu queëꞌ gbaz quiaꞌ zóalenëꞌ bunách quiaꞌ lu yödz Esmirna. Cni uzujuꞌ lu guich: Ruiꞌ didzaꞌ Nu naꞌ zoa ziꞌal len nac caꞌ Nu rajseytë, Nu naꞌ gut len bubán tsaz. \v 9 Cni rna: Nedaꞌ nözdaꞌ le runliꞌ len ca rzacaꞌ rguiꞌliꞌ. Nözdaꞌ nacliꞌ yechiꞌ san le nactë rléꞌiliꞌ yöl‑laꞌ tsahuiꞌ le nac gdu. Nözdaꞌ caꞌ ca taꞌnë́ xöhuiꞌ queëliꞌ nup niꞌ taꞌná nacgac bunách judío, san cutu caꞌ nacgac cni. Nup ni taꞌdáꞌ Satanás, tuꞌ xöhuiꞌ. \v 10 Cutu caꞌ gádxiliꞌ le ral‑laꞌ sacaꞌ quiꞌliꞌ. Tuꞌ xöhuiꞌ naꞌ gun ga gdzunliꞌ lidx guia laꞌliꞌ lbiꞌiliꞌ. Cni siꞌ bëꞌ lbiꞌiliꞌ, atiꞌ gdu ca chi dza sacaꞌ quiꞌliꞌ. Gul‑tsejlëꞌ nedaꞌ ga gdxintë dza gatliꞌ, atiꞌ nedaꞌ gunnaꞌ queëliꞌ yöl‑laꞌ naꞌbán gdu. \v 11 Nu ryöni ral‑laꞌ uzë́ nag lë ni rnëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy, ruíꞌlenëꞌ didzaꞌ yuguꞌ cöꞌ bunách quiaꞌ nedaꞌ, Cristo, rnëꞌ: Nup luxícj lu le rac yödzlyú, cutu bi gun quegac yöl‑laꞌ gut le gac burópl quegac nup laꞌcuaꞌtecz lu guiꞌ gabíl.” \s1 Didzaꞌ bsölëꞌë yödz Pérgamo \p \v 12 Gnëꞌ caꞌ: “Lëzcaꞌ cni bzuj lu guich didzaꞌ ni gsöluꞌu queëꞌ gbaz quiaꞌ zóalenëꞌ bunách quiaꞌ lu yödz Pérgamo. Cni uzujuꞌ lu guich: Ruiꞌ didzaꞌ Nu naꞌ nuaꞌ guia tuchiꞌ naꞌ natuchiꞌ grop ruiꞌi. \v 13 Nedaꞌ nözdaꞌ le runliꞌ. Nözdaꞌ caꞌ zoaliꞌ ga niꞌ rna bëꞌ Satanás, tuꞌ xöhuiꞌ, san ni ruzxöni ládxiꞌliꞌ nedaꞌ. Cutu caꞌ nusanliꞌ ca réjlëꞌliꞌ nedaꞌ, cutu busanliꞌ lei yuguꞌ dza niꞌ catiꞌ guludöddëꞌ ga zoaliꞌ Antipas, bönniꞌ niꞌ bénteczëꞌ lnaꞌ lau quiaꞌ, atiꞌ gutiëꞌ ga niꞌ zoa Satanás, tuꞌ xöhuiꞌ. \v 14 Naꞌa, dë tu chop le tuꞌquí lbiꞌiliꞌ: Nacuaꞌlen lbiꞌiliꞌ lu yödz Pérgamo laꞌgac bunách nazíꞌ lu naꞌgac zxba queëꞌ Balaam, bönniꞌ niꞌ busëdnëꞌ Balac gunëꞌ ga laꞌchixi laꞌnigui bunách Israel, glahuëꞌ‑baꞌ yuguꞌ böaꞌ bëdxdauꞌ guludödcdëꞌ‑baꞌ laugac bdauꞌ guiöj bdauꞌ yag len glunëꞌ le cunác. \v 15 Lëzcaꞌ cni nacuaꞌlen lbiꞌiliꞌ nup niꞌ nazíꞌ lu naꞌgac zxba quegac bunách nicolaíta, lë naꞌ curléꞌidaꞌ dxiꞌa nedaꞌ. \v 16 Qui lë ni naꞌ, gul‑bíꞌi ládxiꞌliꞌ naꞌa. Chquiꞌ cutu ubíꞌi ládxiꞌliꞌ, guidteaꞌ ga zoaliꞌ len tíl‑lenaꞌ lequëꞌ len didzaꞌ r‑ruj ruꞌa, le nac ca tu guia tuchiꞌ. \v 17 Nu ryöni ral‑laꞌ uzë́ nag lë ni rnëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy, ruíꞌlenëꞌ didzaꞌ yuguꞌ cöꞌ bunách quiaꞌ nedaꞌ, Cristo, rnëꞌ: Nup luxícj lu le rac yödzlyú, gunaꞌ ga lagu yöt maná naꞌ nagachiꞌ. Unödzjaꞌ caꞌ quequëꞌ tu guiöj chguichdauꞌ, atiꞌ lu guiöj naꞌ nayúj tu la cub, nutu nu nunbëꞌ lei, san nupz naꞌ laꞌzíꞌ lei, lunbëꞌ la naꞌ.” \s1 Didzaꞌ bsölëꞌë yödz Tiatira \p \v 18 Gnëꞌ caꞌ: “Lëzcaꞌ cni, bzuj lu guich didzaꞌ ni gsöluꞌu queëꞌ gbaz quiaꞌ zóalenëꞌ bunách quiaꞌ lu yödz Tiatira. Cni uzujuꞌ lu guich: Ruꞌë didzaꞌ Zxiꞌnëꞌ Dios, Nu naꞌ dxia yöj lahuëꞌ nacgac ca guiꞌ, atiꞌ niꞌë nacgac ca guia bronce dxildauꞌ. \v 19 Cni rnëꞌ: Nedaꞌ nözdaꞌ le runliꞌ. Nözdaꞌ ca nadxiꞌiliꞌ nedaꞌ len ca réjlëꞌliꞌ nedaꞌ. Nözdaꞌ caꞌ ca runliꞌ xchinaꞌ lu yöl‑laꞌ rböz zxön ladxiꞌ queëliꞌ. Nözdaꞌ nacr gdu ca runliꞌ yuguꞌ lë ni ca benliꞌ zíꞌatël. \v 20 Nacuáꞌ tu chop le tuꞌquí lbiꞌiliꞌ: Ruiꞌliꞌ‑nu latj ngul naꞌ lënu Jezabel, rnanu ruiꞌnu didzaꞌ uláz queëꞌ Dios, atiꞌ niꞌa qui le rusë́dinu rziꞌ yéꞌinu nup tun xchinaꞌ. Rusë́dinu lequëꞌ le run ga tunëꞌ le cunác len tahuëꞌ‑baꞌ böaꞌ bëdxdauꞌ taꞌguꞌë‑baꞌ laugac bdauꞌ guiöj bdauꞌ yag. \v 21 Nedaꞌ bëꞌa‑nu latj ubíꞌi ládxiꞌnu, san cutu rë́ꞌninu ucaꞌnnu le cunác naꞌ runnu. \v 22 Qui lë ni naꞌ chuꞌnaꞌ‑nu tu le gátiꞌnu ga naꞌ sacaꞌ quiꞌnu lu xhuëꞌnu tsazxö́n len nup glun tsazxö́n len lënu le cunác. Cni gunaꞌ naꞌa chquiꞌ cutu lubíꞌi ládxiꞌgac quië cutur lun dul‑laꞌ naꞌ. \v 23 Gunaꞌ ga latbiꞌ zxiꞌnnu. Cni gac, láquibeꞌi yúguꞌtë cöꞌ bunách quiaꞌ ruyúaꞌ le taꞌbequi icjgac len le taꞌzáꞌ ládxiꞌgac bunách, atiꞌ ubiꞌa queëliꞌ tsca nac le runliꞌ. \v 24 Yezícaꞌliꞌ zoaliꞌ yödz Tiatira, nul‑liꞌ cunazíꞌ lu naꞌliꞌ lë naꞌ rusë́dinu, len cutu nazëdliꞌ lë naꞌ taꞌná bunách niꞌ nac le nayéjniꞌtsqui, san le nactë naqui qui Satanás, tuꞌ xöhuiꞌ, rëpaꞌ lbiꞌiliꞌ: Cutu uspagaꞌa lbiꞌiliꞌ yetú le ral‑laꞌ gunliꞌ. \v 25 Naꞌa, lë naꞌ chnazíꞌ lu naꞌliꞌ, gul‑gún chiꞌi ga gdxintë dza huödaꞌ. \v 26 Bönniꞌ niꞌ luxicjëꞌ lu le rac yödzlyú len lunëꞌ ca rëꞌndaꞌ nedaꞌ ga udxtë, nedaꞌ gunaꞌ ga laꞌná béꞌinëꞌ bunách gdutë yödzlyú. \v 27 Ca naꞌ budödëꞌ lu naꞌa Xuzaꞌ Dios yöl‑laꞌ uná bëꞌ, nedaꞌ caꞌ gunaꞌ ga laꞌná béꞌinëꞌ yuguꞌ yödz, gataꞌ lu naꞌquëꞌ xuyág guia, atiꞌ luzxuzxjëꞌ bunách naꞌ ca nu ruzxúzxj tu yusuꞌ náquini yu. \v 28 Guꞌa caꞌ quequëꞌ bölj usíl. \v 29 Nu ryöni ral‑laꞌ uzë́ nag lë ni rnëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy, ruíꞌlenëꞌ didzaꞌ yuguꞌ cöꞌ bunách quiaꞌ nedaꞌ, Cristo.” \c 3 \s1 Didzaꞌ bsölëꞌë yödz Sardis \p \v 1 Gnëꞌ caꞌ: “Lëzcaꞌ cni bzuj lu guich didzaꞌ ni gsöluꞌu queëꞌ gbaz quiaꞌ zóalenëꞌ bunách quiaꞌ lu yödz Sardis. Cni uzujuꞌ lu guich: Ruiꞌ didzaꞌ Nu naꞌ nacuaꞌlen Lei gadx böꞌ naꞌ len zxoacbaꞌ lu nëꞌi yubél gadx bölj yeníꞌ, rna cni: Nedaꞌ nözdaꞌ le cunác runliꞌ, len nözdaꞌ chnatczliꞌ zal‑laꞌ taqui bunách nabanliꞌ. \v 2 Gul‑spán ládxiꞌliꞌ. Gul‑gún tsutsu le nacuaꞌlen lbiꞌiliꞌ, le chzoa lat, le ráquibeꞌidaꞌ cutu nac gdu lahuëꞌ Dios le runliꞌ. \v 3 Gul‑tsajnéy naꞌa zxba naꞌ byö́niliꞌ le gzxiꞌ lu naꞌliꞌ. Gul‑gún ca rna xtidzëꞌë Dios len gul‑bíꞌi ládxiꞌliꞌ. Chquiꞌ cutu uspán ládxiꞌliꞌ, guidaꞌ ga zoaliꞌ tu tsalz ca naꞌ rdxinëꞌ tu tsalz gban, atiꞌ cutu gnö́ziliꞌ bizxa dza naꞌ guidaꞌ ga zoaliꞌ. \v 4 Nacuaꞌlen lbiꞌiliꞌ lu yödz Sardis laꞌgac bunách cutu nacgac xöhuiꞌ. Laꞌdalen nedaꞌ nup ni, nácugac lariꞌ chguichdauꞌz le ruluíꞌ nuhuöacquëꞌ gdu dxiꞌa, le nacquëꞌ lsacaꞌ gac cni quequëꞌ. \v 5 Nup luxícj lu le rac yödzlyú ugacuaꞌ lequëꞌ lariꞌ chguichdauꞌz, len cutu usulaꞌ laquëꞌ chnayujgac lu guich ga nayujgac lagac nup nadél‑liꞌgac yöl‑laꞌ naꞌbán gdu. Siꞌ lu naꞌa nup ni lahuëꞌ Xuzaꞌ Dios lencaꞌ lauquëꞌ gbaz laꞌy queëꞌ. \v 6 Nu ryöni ral‑laꞌ uzë́ nag lë ni rnëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy, ruíꞌlenëꞌ didzaꞌ yuguꞌ cöꞌ bunách quiaꞌ nedaꞌ, Cristo.” \s1 Didzaꞌ bsölëꞌë yödz Filadelfia \p \v 7 Gnëꞌ caꞌ: “Lëzcaꞌ cni bzuj lu guich didzaꞌ ni gsöluꞌu queëꞌ gbaz quiaꞌ zóalenëꞌ bunách quiaꞌ lu yödz Filadelfia. Cni uzujuꞌ lu guich: Ruiꞌ didzaꞌ Nu naꞌ nac laꞌy len ruiꞌ didzaꞌ gdutë li, len dë lu nëꞌi zxiꞌn guia queëꞌ David, bönniꞌ gna bëꞌë, Nu rsalj ga nu ryaz atiꞌ nutu nu gac uséyj lei, len ruséyj ga nu ryaz atiꞌ nutu nu gac gsalj lei. \v 8 Nu ni rna: Nedaꞌ nözdaꞌ le runliꞌ. Nözdaꞌ napliꞌ latiꞌz yöl‑laꞌ huac, san runliꞌ ca rna xtidzaꞌa len cutu rutuiꞌliꞌ rnaliꞌ náquiliꞌ quiaꞌ. Qui lë ni naꞌ nuzóaꞌ lauliꞌ tu ga nu tsaz le nayálj atiꞌ nutu nu gac uséyj lei. \v 9 Gul‑yutscaꞌ, nup niꞌ taꞌdáꞌ Satanás, tuꞌ xöhuiꞌ, len taꞌzíꞌ yëꞌ, taꞌná nacgac bunách judío taꞌyíj ládxiꞌgac Dios, san cutu nacgac cni, nedaꞌ gunaꞌ ga laꞌdxinëꞌ lauliꞌ len luzechu zxibquëꞌ xníꞌaliꞌ. Niꞌr láquibeꞌinëꞌ nadxiꞌidaꞌ lbiꞌiliꞌ. \v 10 Le benliꞌ ca rna xtidzaꞌa, glözliꞌ zxön ladxiꞌ, nedaꞌ gun chiꞌa lbiꞌiliꞌ dza naꞌ laꞌzacaꞌ laꞌguíꞌi yúguꞌtë bunách yödzlyú ni, lë naꞌ gac quië siꞌ bëꞌ nup nacuáꞌ yödzlyú ni. \v 11 Ziꞌa guidaꞌ. Qui lë ni naꞌ gul‑gún chiꞌi le napliꞌ, cui gac nu gun ga cusiꞌliꞌ lë naꞌ ral‑laꞌ gunnaꞌ queëliꞌ. \v 12 Nul‑liꞌ niꞌ uxicjliꞌ lu le rac yödzlyú, nedaꞌ gunaꞌ ga gacliꞌ tsutsu ca nacgac yzxön, soaliꞌ gdauꞌ ga naꞌ zoëꞌ Dios, len gatga grujliꞌ niꞌ. Udáꞌa lbiꞌiliꞌ ca lëꞌ Dios quiaꞌ, lencaꞌ ca lë yödz queëꞌ Dios le nac Jerusalén cub, le ruhuö́tj r‑ruj yehuaꞌ yubá lu nëꞌë Dios. Lëzcaꞌ udáꞌa lbiꞌiliꞌ laꞌ cub. \v 13 Nu ryöni ral‑laꞌ uzë́ nag lë ni rnëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy, ruíꞌlenëꞌ didzaꞌ yuguꞌ cöꞌ bunách quiaꞌ nedaꞌ, Cristo.” \s1 Didzaꞌ bsölëꞌë yödz Laodicea \p \v 14 Gnëꞌ caꞌ: “Lëzcaꞌ cni bzuj lu guich didzaꞌ ni gsöluꞌu queëꞌ gbaz quiaꞌ zóalenëꞌ bunách quiaꞌ lu yödz Laodicea. Cni uzujuꞌ lu guich: Ruiꞌ didzaꞌ Nu naꞌ zoa tsaz, Nu run ca rna, len ruiꞌ didzaꞌ gdutë li ca naꞌ run lnaꞌ lau, len nac caꞌ Nu naꞌ blen lu nëꞌi yúguꞌtë le benëꞌ Dios. \v 15 Cni rna: Nedaꞌ nözdaꞌ le runliꞌ. Ca runliꞌ nac ca nis cunác ziag, cutu rucaꞌnliꞌ tsaz nedaꞌ, len cutu nac ca nis zöguiꞌ, cutu runliꞌ xchinaꞌ gdu ládxiꞌliꞌ. Dxiꞌar gac laꞌ gacliꞌ ca nis ziag o ca nis zöguiꞌ. \v 16 Naꞌa, le nacliꞌ ca nis nagúlz, len cunacliꞌ ca nis ziag, len cutu nacliꞌ ca nis zöguiꞌ, chuꞌnaꞌ lbiꞌiliꞌ ca run nu huëb nis nagúlz naꞌ. \v 17 Lbiꞌiliꞌ rnaliꞌ rléꞌiliꞌ yöl‑laꞌ tsahuiꞌ queëliꞌ len rac dxiꞌa queëliꞌ, len cutu bi ryadzj queëliꞌ, san cutu ráquibeꞌiliꞌ le nacliꞌ. Bayechiꞌ nacliꞌ. Nacliꞌ xziꞌ. Nacliꞌ yechiꞌ, len nacliꞌ lau chul len rdaliꞌ xguidz. \v 18 Qui lë ni naꞌ, nedaꞌ ruzéjniꞌdaꞌ lbiꞌiliꞌ gáꞌuliꞌ lu naꞌa nedaꞌ le nac ca oro le nunaꞌ dxiꞌa lu guiꞌ, quië gataꞌ queëliꞌ yöl‑laꞌ tsahuiꞌ gdu. Ral‑laꞌ gáꞌuliꞌ caꞌ quiaꞌ lariꞌ chguich gáculiꞌ, quië ggachiꞌ yöl‑laꞌ xguidz queëliꞌ le run ga nu rutuíꞌi. Ral‑laꞌ gáꞌuliꞌ caꞌ quiaꞌ le gun ga luhuöác yöj lauliꞌ quië gac gléꞌiliꞌ. \v 19 Nedaꞌ ruzeydaꞌ bach len rut rguinaꞌ yúguꞌtë nup nadxiꞌidaꞌ chquiꞌ cutu tun le nac dxiꞌa. Qui lë ni naꞌ, gul‑bíꞌi ládxiꞌliꞌ, gunliꞌ xchinaꞌ gdu ládxiꞌliꞌ. \v 20 Gul‑yutscaꞌ, nédaꞌczaꞌ zoaꞌ ga nu ryaz, rulidzaꞌ. Chquiꞌ nútiꞌtëz nu yöni chiꞌa len gsalj quiaꞌ, tsaziaꞌ len gágulenaꞌ nu naꞌ, atiꞌ gágulen nedaꞌ nu naꞌ. \v 21 Nul‑liꞌ niꞌ uxicjliꞌ lu le rac yödzlyú, nedaꞌ gunaꞌ ga cö́ꞌlenliꞌ nedaꞌ tsazxö́n ga naꞌ röꞌa rna bëꞌa, ca naꞌ benëꞌ caꞌ quiaꞌ nedaꞌ Xuzaꞌ, buxicjaꞌ nedaꞌ lu le guc quiaꞌ, atiꞌ grö́ꞌlenaꞌ‑nëꞌ tsazxö́n Xuzaꞌ ga naꞌ röꞌë rna bëꞌë Lëꞌ. \v 22 Nu ryöni, ral‑laꞌ uzë́ nag lë ni rnëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy, ruíꞌlenëꞌ didzaꞌ yuguꞌ cöꞌ bunách quiaꞌ nedaꞌ, Cristo.” \c 4 \s1 Yöl‑laꞌ ba taꞌguꞌë Dios yehuaꞌ yubá \p \v 1 Gdöd glac lë ni, buyúaꞌ len bléꞌidaꞌ tu ga nu ryaz nayálj yehuaꞌ yubá. Byöndaꞌ caꞌ chiꞌë bönniꞌ naꞌ byöndaꞌ ziꞌal, bulídz zidzj ca rbödx trompeta. Chiꞌi ni bulídz nedaꞌ, gna: “Gda xtsaꞌl ni atiꞌ nedaꞌ uluiꞌidaꞌ liꞌ le run bayúdx lac töd ni.” \p \v 2 Laꞌ niꞌz gzóalenëꞌ nedaꞌ Dios Böꞌ Laꞌy, atiꞌ bléꞌidaꞌ niꞌ yehuaꞌ yubá tu latj ga Nu röꞌ rna bëꞌ, len bléꞌidaꞌ caꞌ Nu naꞌ röꞌ latj naꞌ. \v 3 Ryëp yös yeníꞌ Nu naꞌ röꞌ latj naꞌ, ca naꞌ ryëp yös yeníꞌ guiöj jaspe len guiöj cornalina, yuguꞌ guiöj záquiꞌtsqui. Gatsj lahuiꞌl latj naꞌ zoa bquitaꞌ nac lach ca nac guiöj esmeralda, le ryëptsca yös yeníꞌ. \v 4 Gdu zbiꞌil latj naꞌ nacuáꞌ caꞌ yetáp uruáꞌ latj gap taꞌbö́ꞌ nup taꞌná bëꞌ, atiꞌ yuguꞌ latj naꞌ röꞌquëꞌ tap uruꞌë bönniꞌ gul, nácuquëꞌ lariꞌ chguichdauꞌz, len dxiagac icjquëꞌ breguiꞌ náquicni oro. \v 5 Latj blau ga niꞌ röꞌ Nu naꞌ, taꞌrúj yös len gziuꞌ rnë, atiꞌ bö zxön ryuꞌu. Lahuiꞌ lau latj naꞌ tuꞌzeníꞌ gadx le taꞌgúꞌu yeníꞌ, le nacgac gadx böꞌ dzaggac Dios. \v 6 Ca dödl lahui latj ni dë tu ca nac tu nis zxön ryëp yös yeníꞌ ca guiöj jar. \p Gdu zbiꞌil latj naꞌ, tslaꞌa hueaj nacuáꞌ tap nup nabangac, atiꞌ zian yöj laugac dxiagac zacaꞌ cúdziꞌlgac len láhuilgac. \v 7 Tu nu nutsaꞌ ladj tap ni naláꞌ ca nacbaꞌ bëdx guixiꞌ. Nu naꞌ buróp naláꞌ ca nacbaꞌ bëdx, atiꞌ nu naꞌ bunn naláꞌ lahui ca nac lau bönniꞌ, atiꞌ nu budáp naláꞌ ca nacbaꞌ bsiaꞌ rzubaꞌ. \v 8 Idaptë nup ni, qui queëgac dxia xop xilgac, atiꞌ láhuilgac len lë́ꞌilgac, yöj lau zian dxiagac. Rël len të dza cutu caꞌ tuꞌsán, taꞌná: “Laꞌy, laꞌy, laꞌy naquëꞌ Xanruꞌ Dios, napczëꞌ yöl‑laꞌ huac. Gzoaczëꞌ Lëꞌ, len zoaczëꞌ, len chzoa guidczëꞌ.” \p \v 9 Nup naꞌ nabangac taꞌgúꞌu yöl‑laꞌ ba Nu naꞌ röꞌ rna bëꞌ, len zoatecz nabán. Tun ba laꞌn Nu naꞌ len të Nu naꞌ: “Xclenuꞌ.” Báttiꞌtëz tun cni idáp naꞌ, \v 10 tuꞌtság lauquëꞌ lyu lahuiꞌ lau Nu naꞌ tap uruꞌë bönniꞌ gul naꞌ, taꞌyíj ládxiꞌquëꞌ Nu naꞌ zoatecz, len tuꞌcuꞌë breguiꞌ oro quequëꞌ lahuiꞌ lau latj ga niꞌ röꞌ rna bëꞌ Nu naꞌ, taꞌnë́ꞌ: \q1 \v 11 Xantuꞌ Dios, nacuꞌ lsacaꞌ \q1 Cuꞌtuꞌ Liꞌ yöl‑laꞌ ba, \q1 Len guntuꞌ Liꞌ ba laꞌn, \q1 Len gataꞌ quiuꞌ yöl‑laꞌ uná bëꞌ \q1 Le benuꞌ yúguꞌtë le dë. \q1 Ca rëꞌncznuꞌ nacuáꞌ len gulazú lau nacuáꞌ. \c 5 \s1 Tu guich len Bönniꞌ naquëꞌ Böꞌcuꞌ Zxílaꞌdauꞌ \p \v 1 Niꞌr bléꞌidaꞌ tu guich lu naꞌ yubél Nu naꞌ röꞌ latj blau. Guich naꞌ nac tu guich nudúb, len daꞌ didzaꞌ lëꞌil len lahuil. Naguel‑laꞌ guich naꞌ gadx le nuseyjgac lei. \v 2 Bléꞌidaꞌ‑nëꞌ tuëꞌ gbaz laꞌy blau, atiꞌ bëꞌë zidzj didzaꞌ, gnëꞌ: “¿Nuzxa nac lsacaꞌ uladzuꞌ le naguél‑laꞌgac guich ni len gsalj lei?” \p \v 3 Nutu nu guc gsalj guich naꞌ len cutu guc nu uyú lei, nitú nu zoa yehuaꞌ yubá, len nitú nu zoa luyú, len nitú nu zoa zxanil luyú. \v 4 Niꞌr grödxaꞌ le cutu bdzöli nu nac lsacaꞌ gsalj guich naꞌ, len cutu bdzöli nu nac lsacaꞌ uláb lei, len nutu nu nac lsacaꞌ uyú lei. \v 5 Niꞌr gudxëꞌ nedaꞌ tuëꞌ bönniꞌ gul niꞌ, gnëꞌ: “Cutu cödxuꞌ. Nu naꞌ nac ca bëdx guixiꞌ, Nu nabablen zxiꞌn xsoëꞌ Judá, len nac caꞌ zxiꞌn xsoëꞌ David, chbuxícj lu yúguꞌtë le rac, len saquiꞌ uladzuꞌ le naguél‑laꞌgac guich ni len gsalj lei.” \p \v 6 Niꞌr bléꞌidaꞌ‑nëꞌ Bönniꞌ naquëꞌ Böꞌcuꞌ Zxílaꞌdauꞌ, zuinëꞌ lahuiꞌ lau latj blau naꞌ zoa gatsj lahuiꞌl nup naꞌ nabangac len gatsj láhuiꞌlëꞌ caꞌ bönniꞌ gul naꞌ. Naquëꞌ huëꞌ ca nac qui böꞌcuꞌ zxilaꞌ zoa nu budödi lëbaꞌ, nacuáꞌ gadx luzbaꞌ len gadx yöj laubaꞌ, le tuꞌluíꞌ ca nacgac gadx böꞌ naꞌ dzaggac Dios, nasölëꞌë leygac gdutë yödzlyú. \v 7 Gdödëꞌ Bönniꞌ naquëꞌ Böꞌcuꞌ Zxílaꞌdauꞌ len gdel‑lëꞌë guich naꞌ lu naꞌ yubél Nu naꞌ röꞌ latj blau naꞌ. \v 8 Catiꞌ chgdel‑lëꞌë guich naꞌ, guluzechu zxibquëꞌ lahuëꞌ Bönniꞌ naꞌ naquëꞌ Böꞌcuꞌ Zxílaꞌdauꞌ idáp nup naꞌ nabangac len idáp uruꞌë bönniꞌ gul naꞌ. Zönquëꞌ le rul‑l nazíꞌ lei arpa tu tuëꞌ bönniꞌ gul naꞌ, len nuaꞌquëꞌ caꞌ yuguꞌ bdxiꞌ náquicni oro, yúdzugac yal, lë naꞌ ruluíꞌ yöl‑laꞌ rulídz Dios quegac bunách queëꞌ. \v 9 Tul‑lëꞌ tu le rul‑l yöl‑laꞌ ba, le nac cub, le rna cni: \q1 Nacuꞌ lsacaꞌ quel‑luꞌu guich \q1 Len uladzuꞌu le naguél‑laꞌgac lei \q1 Le bëꞌu latj bönniꞌ guludöddëꞌ Liꞌ, \q1 Atiꞌ len xchönuꞌ böaꞌuuꞌ bunách quië laqui queëꞌ Dios, \q1 Nacgac bunách gzaꞌa nacuáꞌ gdutë yödzlyú, \q1 Bunách tuiꞌ yúguꞌtë didzaꞌ yubl, \q1 Len nababgac yúguꞌtë yödz len yúguꞌtë luyú nacuáꞌ gdutë yödzlyú. \q1 \v 10 Benuꞌ ga nacquëꞌ bönniꞌ uná bëꞌ \q1 Len ga nacquëꞌ bxuz queëꞌ Dios queëruꞌ. \q1 Benuꞌ ga taꞌná bëꞌë yödzlyú. \p \v 11 Niꞌr buyúaꞌ len byöndaꞌ chiꞌiquëꞌ zian gbaz laꞌy. Gayuáꞌ len gayuáꞌ nacuꞌë. Nacuꞌë gdu zbiꞌil latj blau naꞌ tsazxö́n len nup naꞌ nabangac lencaꞌ len yuguꞌ bönniꞌ gul naꞌ. \v 12 Tuꞌë zidzj didzaꞌ yúguꞌtëꞌ, taꞌnë́ꞌ: \q1 Bönniꞌ naꞌ naquëꞌ Böꞌcuꞌ Zxílaꞌdauꞌ, guludöddëꞌ‑baꞌ, \q1 Naquëꞌ lsacaꞌ gataꞌ lu nëꞌë yöl‑laꞌ uná bëꞌ \q1 Len yöl‑laꞌ tsahuiꞌ \q1 Len yöl‑laꞌ rejniꞌi \q1 Len yöl‑laꞌ huac. \q1 Naquëꞌ lsacaꞌ gunruꞌ‑nëꞌ ba laꞌn \q1 Len tsej ládxiꞌruꞌ Lëꞌ \q1 Len cuꞌruꞌ‑nëꞌ yöl‑laꞌ ba. \p \v 13 Niꞌr byöndaꞌ tul‑l yúguꞌtë bi benëꞌ Dios yehuaꞌ yubá len yödzlyú, len zxanil luyú len lu nis zxön. Tul‑l yúguꞌtë bi nacuáꞌ yuguꞌ latj naꞌ, taꞌná: \q1 Yöl‑laꞌ ba Nu naꞌ röꞌ latj blau, \q1 Lencaꞌ Bönniꞌ naꞌ naquëꞌ Böꞌcuꞌ Zxílaꞌdauꞌ. \q1 Gúnteczruꞌ‑nëꞌ ba laꞌn \q1 Len cúꞌteczruꞌ‑nëꞌ yöl‑laꞌ ba, \q1 Atiꞌ gna bë́ꞌteczëꞌ Lëꞌ. \p \v 14 Idaptë nup naꞌ nabangac taꞌná: “Caꞌ gac.” \p Niꞌr idáp uruꞌë bönniꞌ gul naꞌ gulutság lauquëꞌ lyu len gulayíj ládxiꞌquëꞌ Nu naꞌ zoatecz. \c 6 \s1 Le naguél‑laꞌgac guich \p \v 1 Niꞌr bléꞌidaꞌ‑nëꞌ Bönniꞌ naquëꞌ Böꞌcuꞌ Zxílaꞌdauꞌ, buládzuꞌë tu le naguel‑laꞌ guich naꞌ, atiꞌ byöndaꞌ tu nu nutsaꞌ ladj idáp naꞌ nabangac, ryön chiꞌi ca gziuꞌ rnë, gna: “Gda uyúꞌ.” \p \v 2 Buyúaꞌ, len bléꞌidaꞌ‑baꞌ tubaꞌ böaꞌ chguich, atiꞌ zön tu uxitiꞌ yag nu naꞌ dxia lëbaꞌ. Gluꞌë lëꞌ tu breguiꞌ udxíëꞌ icjëꞌ, atiꞌ brujëꞌ ca tu nu nactër blau quië uxicjëꞌ lu gdil‑l. \p \v 3 Catiꞌ buládzuꞌë le buróp le naguel‑laꞌ guich naꞌ, byöndaꞌ buróp nu naꞌ nabán, gna: “Gda uyúꞌ.” \p \v 4 Niꞌr brujbaꞌ yetubaꞌ böaꞌ, nacbaꞌ xna. Guludödëꞌ lu nëꞌi nu naꞌ dxia lëbaꞌ yöl‑laꞌ huac uná bëꞌ tsajtúëꞌ yöl‑laꞌ rböz dxiꞌa tsáhuiꞌdauꞌ quegac bunách len gunëꞌ ga ludöddëꞌ lzaꞌquëꞌ. Gulunödzjëꞌ queëꞌ tu guia tuchiꞌ zxön. \p \v 5 Catiꞌ buládzuꞌë le bunn le naguel‑laꞌ guich naꞌ, byöndaꞌ bunn nu naꞌ nabán gna: “Gda uyúꞌ.” \p Buyúaꞌ len bléꞌidaꞌ‑baꞌ tubaꞌ böaꞌ gasj, atiꞌ zön tu zxgonz nu naꞌ dxia lëbaꞌ. \v 6 Byöndaꞌ ruiꞌ didzaꞌ tu chiꞌi gatsj lahuiꞌl tap naꞌ nabangac, rna: “Chop guia zxoaꞌ xtil lazxj qui tu dza huen dxin le gac gbin, len xop guia zxoaꞌ cebada lazxj qui tu dza huen dxin, san cutu gunuꞌ ga yadzj le nac za len cutu bi gunuꞌ qui xisi uva nal.” \p \v 7 Catiꞌ buládzuꞌë le budáp le naguel‑laꞌ guich naꞌ, byöndaꞌ ruiꞌ didzaꞌ budáp nu naꞌ nabán, gna: “Gda uyúꞌ.” \p \v 8 Buyúaꞌ len bléꞌidaꞌ‑baꞌ tubaꞌ böaꞌ gulj, atiꞌ nazíꞌ lei Yöl‑laꞌ Gut nu naꞌ dxia lëbaꞌ, atiꞌ zeajlen lei nu nazíꞌ lei Latj Chul. Guludödëꞌ lu nëꞌi nu naꞌ gna beꞌi gatsj tu gatsj bunách nacuáꞌ yödzlyú quië gdödi lequëꞌ len guia tuchiꞌ, len niꞌa qui yöl‑laꞌ rdun, len niꞌa qui guidzhuë́ꞌ, len lu rúꞌacbaꞌ böaꞌ guixiꞌ sniaꞌ dzöꞌbaꞌ yödzlyú. \p \v 9 Catiꞌ buládzuꞌë le bugayuꞌ le naguel‑laꞌ guich naꞌ, bléꞌidaꞌ zxan bcugu yehuaꞌ yubá niꞌ böꞌ glacczëꞌ bönniꞌ niꞌ guludödcdëꞌ lequëꞌ le glunëꞌ lban qui xtidzëꞌë Dios len le glunëꞌ lnaꞌ lau queëꞌ. \v 10 Gluiꞌ zidzj didzaꞌ yuguꞌ böꞌ ni, gulaná: “Xantuꞌ Laꞌy, runuꞌ ca rnauꞌ, ¿batxcz cuequi xbeynuꞌ netuꞌ len uzíꞌ lauꞌ bönniꞌ niꞌ nacuꞌë yödzlyú le guludöddëꞌ netuꞌ?” \p \v 11 Gulunödzjëꞌ quequëꞌ lariꞌ chguichdauꞌz lacuëꞌ, len glëꞌ lequëꞌ: “Ral‑laꞌ uzíꞌ ládxiꞌliꞌ yetú chiꞌidauꞌz, ga gdxinr dza laꞌdxín ni yúguꞌtë lzaꞌliꞌ huen dxin queëꞌ Cristo, bönniꞌ naꞌ ral‑laꞌ ludödi caꞌ lequëꞌ bunách ca naꞌ guludödi lbiꞌiliꞌ.” \p \v 12 Catiꞌ buládzuꞌë le buzxóp le naguel‑laꞌ guich naꞌ, buyúaꞌ len bléꞌidaꞌ gtittsca luyú. Böac gasj gbidz, guc ca tu lariꞌ guitsaꞌ gasj, atiꞌ böac xna beoꞌ ca nac rön. \v 13 Gulaguíndj luyú bölj luzxbá, guc ca rac qui yag higo, taꞌguíndj le rbia catiꞌ rutá lei böꞌ bdunuꞌ. \v 14 Gdöd qui luzxbá, guc qui ca rac qui guich catiꞌ nu rutúb lei. Guladzáꞌ xlatjgac yúguꞌtë guíꞌadauꞌ len yúguꞌtë gap zoa luyú bidx lu nis zxön. \v 15 Niꞌr gulucachiꞌ lauquëꞌ gap nac zxan bloj len gap nac lëꞌi guiöj guíꞌadauꞌ bönniꞌ taꞌná bëꞌë luyú, len yuguꞌ bönniꞌ blau, len bönniꞌ taꞌléꞌinëꞌ yöl‑laꞌ tsahuiꞌ, len bönniꞌ nacuꞌë lu naꞌquëꞌ bönniꞌ rjaquëꞌ gdil‑l, len bönniꞌ dë lu naꞌquëꞌ, len yúguꞌtë bönniꞌ nadáꞌugac, len yúguꞌtë bönniꞌ cunadáꞌugac. \v 16 Glëꞌ yuguꞌ guíꞌadauꞌ naꞌ len yuguꞌ lëꞌi guiöj naꞌ: “Gul‑dubagaꞌ netuꞌ, len gul‑cachiꞌ netuꞌ, cui gleꞌi netuꞌ Nu naꞌ röꞌ latj blau niꞌ len cui gdel‑liꞌ netuꞌ yöl‑laꞌ rley queëꞌ Bönniꞌ naꞌ naquëꞌ Böꞌcuꞌ Zxílaꞌdauꞌ. \v 17 Chbdxin dza uluíꞌ lahui yöl‑laꞌ rley quequëꞌ, atiꞌ ¿nuzxa caz saquiꞌ guaꞌ glen lei?” \c 7 \s1 Tu gayuáꞌ yu tapʉ́n milëꞌ bönniꞌ daꞌ tu le nac bëꞌ raꞌ xgaquëꞌ \p \v 1 Gdöd glac lë ni bléꞌidaꞌ tap gbaz laꞌy zuicnëꞌ idáp laꞌa yödzlyú, tuꞌzaguëꞌë xnözgac idáp böꞌ reycj tslaꞌa hueaj luyú, cui tseycj böꞌ yödzlyú, len cui tseycj lu nis zxön, len cui utá yag. \v 2 Bléꞌidaꞌ‑nëꞌ caꞌ yetúëꞌ gbaz laꞌy zëꞌë r‑rujëꞌ ga rlen gbidz, nuꞌë tu le udë́ꞌë le gac bëꞌ nup nacgac queëꞌ Dios ban. Bëꞌë zidzj didzaꞌ, bulidzëꞌ idapëꞌ gbaz laꞌy niꞌ nadö́d lu naꞌquëꞌ yöl‑laꞌ huac uná bëꞌ lun ditjnëꞌ luyú len nis zxön. \v 3 Gudxëꞌ lequëꞌ: “Cutu gun ditjliꞌ luyú len nis zxön len yuguꞌ yag catiꞌ udaꞌrtuꞌ tu le gac bëꞌ raꞌ xgaquëꞌ bönniꞌ huen dxin queëꞌ Dios queëruꞌ.” \p \v 4 Byöndaꞌ tsca nacquëꞌ bönniꞌ daꞌ lequëꞌ lë naꞌ nac bëꞌ, nacquëꞌ gdu tu gayuáꞌ yu tapʉ́n milëꞌ ladj yúguꞌtë cöꞌ diꞌa dza quegac zxiꞌn xsoëꞌ Israel. \v 5 Bönniꞌ naꞌ daꞌ lequëꞌ lë naꞌ nac bëꞌ: \q1 Zxiꞌn xsoëꞌ Judá nacquëꞌ chinnu milëꞌ. \q1 Zxiꞌn xsoëꞌ Rubén nacquëꞌ chinnu milëꞌ. \q1 Zxiꞌn xsoëꞌ Gad nacquëꞌ chinnu milëꞌ. \q1 \v 6 Zxiꞌn xsoëꞌ Aser nacquëꞌ chinnu milëꞌ. \q1 Zxiꞌn xsoëꞌ Neftalí nacquëꞌ chinnu milëꞌ. \q1 Zxiꞌn xsoëꞌ Manasés nacquëꞌ chinnu milëꞌ. \q1 \v 7 Zxiꞌn xsoëꞌ Simeón nacquëꞌ chinnu milëꞌ. \q1 Zxiꞌn xsoëꞌ Leví nacquëꞌ chinnu milëꞌ. \q1 Zxiꞌn xsoëꞌ Isacar nacquëꞌ chinnu milëꞌ. \q1 \v 8 Zxiꞌn xsoëꞌ Zabulón nacquëꞌ chinnu milëꞌ. \q1 Zxiꞌn xsoëꞌ José nacquëꞌ chinnu milëꞌ. \q1 Zxiꞌn xsoëꞌ Benjamín nacquëꞌ chinnu milëꞌ. \s1 Bunách guizx yu nácugac lariꞌ chguichdauꞌz \p \v 9 Gdöd guc lë ni buyúaꞌ len bléꞌigacdaꞌ bunách zian, nutu nu gac uláb lequëꞌ. Nababquëꞌ yúguꞌtë yödz tuiꞌ didzaꞌ yubl gdu yödzlyú. Zuicnëꞌ ca dödl lahui latj blau naꞌ ga niꞌ zoëꞌ caꞌ Bönniꞌ naꞌ naquëꞌ Böꞌcuꞌ Zxílaꞌdauꞌ, nácuquëꞌ lariꞌ chguichdauꞌz, len zönquëꞌ zin. \v 10 Tuꞌë zidzj didzaꞌ yúguꞌtëꞌ, taꞌnë́ꞌ: \q1 Yöl‑laꞌ ruslá zaꞌ lu nëꞌë Dios queëruꞌ, \q1 Röꞌë latj blau ni, \q1 Len zaꞌ caꞌ lu nëꞌë Bönniꞌ naꞌ naquëꞌ Böꞌcuꞌ Zxílaꞌdauꞌ. \m \v 11 Zuicnëꞌ gdu zbiꞌil latj blau naꞌ, lencaꞌ gdu zbiꞌil ga nacuꞌë bönniꞌ gul, lencaꞌ gdu zbiꞌil ga nacuáꞌ idáp naꞌ nabangac yúguꞌtë gbaz laꞌy, atiꞌ tuꞌtság lauquëꞌ lyu ca dödl lahui latj blau naꞌ, taꞌyíj ládxiꞌquëꞌ Dios, \v 12 taꞌnë́ꞌ: \q1 Caꞌ gac. Yöl‑laꞌ ba Liꞌ, Dios queëtuꞌ, \q1 Napuꞌ yöl‑laꞌ zxön len yöl‑laꞌ rejniꞌi. \q1 Rëtuꞌ Liꞌ: “Xclenuꞌ” len runtuꞌ Liꞌ ba laꞌn. \q1 Napuꞌ yöl‑laꞌ uná bëꞌ len yöl‑laꞌ huac. \q1 Gactecz cni quiuꞌ, Dios queëtuꞌ. Caꞌ gac. \p \v 13 Niꞌr gnabnëꞌ nedaꞌ tuëꞌ bönniꞌ gul naꞌ, gnëꞌ: “¿Nupx naꞌ nácugac lariꞌ chguichdauꞌz, len gapx bönniꞌ lequëꞌ?” \p \v 14 Nedaꞌ gudxaꞌ lëꞌ: “Xan, liꞌ nözcznuꞌ.” \p Lëꞌ gudxëꞌ nedaꞌ: “Nup ni gulazacaꞌ gulaguiꞌtsca. Gulaguibëꞌ lariꞌ nácuquëꞌ len guluún leygac chguichdauꞌz len xchönëꞌ Bönniꞌ naꞌ naquëꞌ Böꞌcuꞌ Zxílaꞌdauꞌ. \v 15 Qui lë ni naꞌ nacuꞌë ca dödl lahui latj blau ga röꞌë rna bëꞌë Dios, len tunëꞌ dxin lahuëꞌ Lëꞌ rël len të dza lu gdauꞌ queëꞌ. Nu naꞌ röꞌ latj blau ni gun chiꞌi lequëꞌ le zóalentecz lequëꞌ. \v 16 Cutur laꞌdunëꞌ len cutur laꞌbidxëꞌ nis, len cutur laꞌyéguinëꞌ gbidz, len cutur láquinëꞌ xla \v 17 le uyúëꞌ lequëꞌ ca nu uyú böꞌcuꞌ zxilaꞌ Bönniꞌ naꞌ naquëꞌ Böꞌcuꞌ Zxílaꞌdauꞌ zoëꞌ gatsj lahuiꞌl latj blau naꞌ. Gchëꞌë lequëꞌ gap ralj nis ruiꞌ yöl‑laꞌ naꞌbán, atiꞌ Dios uzxíëꞌ lauquëꞌ nis taꞌbödxëꞌ.” \c 8 \s1 Le bugádx le naguel‑laꞌ guich \p \v 1 Catiꞌ buládzuꞌë le bugádx le naguel‑laꞌ guich naꞌ, gröꞌ dxi yehuaꞌ yubá gdu gatsj hora. \v 2 Niꞌr bléꞌigacdaꞌ‑nëꞌ gadx gbaz laꞌy naꞌ zuicnëꞌ lahuëꞌ Dios, atiꞌ guludödëꞌ lu naꞌquëꞌ gadx trompeta. \v 3 Niꞌr bidëꞌ yetúëꞌ gbaz laꞌy, nuꞌë tu bdxiꞌ oro, gzuinëꞌ raꞌ bcugu yehuaꞌ yubá niꞌ. Gulunödzjëꞌ queëꞌ szxöni yal quië gunëꞌ lei tuz len yöl‑laꞌ rulídz Dios glun yúguꞌtë bunách queëꞌ Cristo, uzéguiꞌë lei lu bcugu naꞌ náquini oro, zoa lahuiꞌ lau latj blau naꞌ. \v 4 Gren dzön qui yal naꞌ zoa lu nëꞌë gbaz laꞌy naꞌ, guc tuz len yöl‑laꞌ rulídz Dios glun bunách queëꞌ Cristo, atiꞌ bdxin ga naꞌ röꞌë Dios. \v 5 Niꞌr budzë́ꞌë bdxiꞌ naꞌ bauꞌ yal zoa lu bcugu naꞌ gbaz laꞌy naꞌ, atiꞌ gruꞌnëꞌ lei luyú. Gnë gziuꞌ atiꞌ bö zidzj byön. Gyëp yös len gtit luyú. \s1 Tuꞌcödxëꞌ trompeta \p \v 6 Niꞌr gulacuꞌë sinaꞌ lucödxëꞌ leygac igadxtëꞌ gbaz laꞌy naꞌ zönquëꞌ gadx trompeta naꞌ. \p \v 7 Bucödxëꞌ trompeta gbaz laꞌy ziꞌal, atiꞌ gröꞌ guiöj böguiꞌ yöl sunn len guiꞌ nutsiꞌi rön, guluhuö́xj luyú. Gyegui tu cuia tsa tu tsonn cuia luyú ni, atiꞌ gyegui caꞌ tu cuia tsa tu tsonn cuia yag. Gyegui caꞌ yúguꞌtë guixiꞌ yaꞌa. \p \v 8 Bucödxëꞌ trompeta gbaz laꞌy buróp naꞌ, atiꞌ gbix lu nis zxön tu le nac ca tu guiꞌa zxön regui, atiꞌ böac rön yelátiꞌdauꞌz ca gatsj tu gatsj nis zxön naꞌ. \v 9 Gut tu cuia tsa tu tsonn cuia le nabangac dzöꞌ lu nis zxön naꞌ, atiꞌ guc ditj tu cuia tsa tu tsonn cuia yuguꞌ barco. \p \v 10 Bucödxëꞌ trompeta gbaz laꞌy bunn, atiꞌ böxj gap dë nis yegu lencaꞌ gap ralj nis, tu bölj luzxbá, regui ca guiꞌ yör, guc cni qui yelátiꞌdauꞌz ca gatsj tu gatsj nis naꞌ röꞌ luyú. \v 11 Bölj ni lëbaꞌ Ajenjo, le nac tu le slaꞌ, atiꞌ böac slaꞌ yelátiꞌdauꞌz ca gatsj tu gatsj nis gap naꞌ dë nis, guc ca nac ajenjo naꞌ, atiꞌ glat bunách zian niꞌa qui nis naꞌ böac slaꞌ. \p \v 12 Bucödxëꞌ trompeta gbaz laꞌy budáp, atiꞌ böac chul yelátiꞌdauꞌz ca gatsj tu gatsj gbidz, len lëzcaꞌ cni guc qui beoꞌ, atiꞌ böac chul tu cuia tsa tu tsonn cuia bölj. Cni guc, cutu buzeníꞌ gbidz yelátiꞌdauꞌz ca gatsj tu gatsj dza, len cutu guluzeníꞌ bölj len beoꞌ yelátiꞌdauꞌz ca gatsj tu gatsj rël. \p \v 13 Niꞌr buyúaꞌ len byöndaꞌ ruꞌë zidzj didzaꞌ tuëꞌ gbaz laꞌy rdödëꞌ gatsj lahuiꞌl luzxbá, rnëꞌ: “Bicaꞌ bayechiꞌ lbiꞌiliꞌ. Bicaꞌ bayechiꞌ lbiꞌiliꞌ. Bicaꞌ bayechiꞌ lbiꞌiliꞌ zoaliꞌ luyú ni catiꞌ lucödxëꞌ trompeta yetsonnëꞌ gbaz laꞌy naꞌ.” \c 9 \p \v 1 Bucödxëꞌ trompeta gbaz laꞌy bugayuꞌ, atiꞌ bléꞌidaꞌ nu nac ca tu bölj luzxbá böxj luyú, atiꞌ gulunödzjëꞌ qui nu naꞌ zxiꞌn guia qui latj chul. \v 2 Bsaljëꞌ latj chul naꞌ, atiꞌ gren dzön qui latj chul, guc ca dzön r‑ruj ga tuꞌzéguiꞌë blaꞌdauꞌ, atiꞌ gulachúl gbidz len luzxbá niꞌa qui dzön naꞌ. \v 3 Lu dzön naꞌ gularujbaꞌ böchiꞌzú gulazxoazbaꞌ luyú, atiꞌ Dios bëꞌë lecbaꞌ latj láduꞌbaꞌ bunách ca tunbaꞌ xajnö́ꞌ dzöꞌbaꞌ luyú. \v 4 Gna béꞌinëꞌ lecbaꞌ cutu lun ditjbaꞌ guixiꞌ röꞌ luyú, len cutu lun ditjbaꞌ nitú le nac yaꞌa, len clëg nitú yag, san tuz gac láduꞌbaꞌ bunách naꞌ cudáꞌ raꞌ xgaquëꞌ lë naꞌ nac bëꞌ nu naqui queëꞌ Dios. \v 5 Cutu bëꞌë lecbaꞌ latj ludö́dibaꞌ lequëꞌ, san lusacaꞌ ziꞌzbaꞌ lequëꞌ gdu ca gayuꞌ beoꞌ. Rlatsca ga ráduꞌcbaꞌ ca naꞌ rla ga ráduꞌbaꞌ xajnö́ꞌ. \v 6 Yuguꞌ dza naꞌ lëꞌni ludödi cuingac bunách san cutu laꞌzáquiꞌnëꞌ. Lëꞌnnëꞌ latiëꞌ san ucuít cuini yöl‑laꞌ gut. \p \v 7 Nalaꞌcbaꞌ böchiꞌzú naꞌ ca naccbaꞌ böaꞌ nácucbaꞌ le náquicni guia, quië tsjacbaꞌ gdil‑l. Dxiagac icjcbaꞌ le nacgac ca breguiꞌ náquicni oro. Nac laucbaꞌ ca nac laugac bunách. \v 8 Nac guitsaꞌ icjcbaꞌ ca nac guitsaꞌ icjnu ngul. Nacgac láyaꞌcbaꞌ ca nacgac láyaꞌbaꞌ bëdx guixiꞌ. \v 9 Nácugac lchuꞌcbaꞌ le náquini guia. Taꞌgúꞌu bö xilcbaꞌ ca naꞌ taꞌgúꞌu bö carreta náꞌyjcbaꞌ böaꞌ taꞌxítiꞌbaꞌ lu gdil‑l. \v 10 Nacgac xbancbaꞌ ca nac xbancbaꞌ xajnö́ꞌ, zoa liꞌcbaꞌ. Lu xbancbaꞌ naꞌ zoa le taꞌneybaꞌ, quië lunbaꞌ ziꞌ bunách gdu ca gayuꞌ beoꞌ. \v 11 Zoa nu rna beꞌi lecbaꞌ, nu naꞌ nac gbaz xöhuiꞌ qui latj chul. Gbaz ni nazíꞌ lei lu didzaꞌ hebreo: Abadón, le rna lu didzaꞌ griego: Apolión, len lu didzaꞌ xidzaꞌ: “Nu Rusnít”. \p \v 12 Chgdöd tu le rusnít bunách, le zaꞌ ziꞌal, san zaꞌc yechóp le lusnít bunách. \p \v 13 Bucödxëꞌ trompeta gbaz laꞌy buzxóp, atiꞌ byöndaꞌ tu chiꞌi ruiꞌ didzaꞌ gatsj lahuiꞌl tap le nacgac ca luzbaꞌ bëdx, dxiagac yuguꞌ lu squin bcugu naꞌ náquini oro, zoa lahuëꞌ Dios. \v 14 Chiꞌi ni ruiꞌlen didzaꞌ gbaz laꞌy buzxóp naꞌ ziꞌa bucödxëꞌ trompeta, rna: “Bsedx idaptëꞌ gbaz xöhuiꞌ naꞌ nágaꞌquëꞌ raꞌ yegu Eufrates.” \p \v 15 Niꞌr busedxëꞌ tapëꞌ gbaz xöhuiꞌ naꞌ, chnucözëꞌ lequëꞌ Dios quië laꞌ naꞌz, le nac dza naꞌ, len beoꞌ naꞌ, len iz naꞌ, quië ludöddëꞌ tu cuia tsa tu tsonn cuia bunách nacuáꞌ yödzlyú. \v 16 Byöndaꞌ tsca nacquëꞌ bönniꞌ rjaquëꞌ gdil‑l dxiaquëꞌ‑baꞌ böaꞌ len dzagquëꞌ tapëꞌ gbaz xöhuiꞌ naꞌ, nacquëꞌ gdu chop gayuáꞌ mil milëꞌ. \p \v 17 Ca tu lu bxin bléꞌigacdaꞌ‑baꞌ böaꞌ naꞌ, atiꞌ nup taꞌbía lecbaꞌ nacu lchuꞌgac le nac guiꞌdauꞌz len yaꞌa ca luzxbá len gulj. Nacgac icjcbaꞌ böaꞌ naꞌ ca icjbaꞌ bëdx guixiꞌ, atiꞌ lu rúꞌacbaꞌ taꞌrúj guiꞌ len dzön len tu le ruzéguiꞌtsca, nazíꞌ lei azufre. \v 18 Lë naꞌ taꞌrúj rúꞌacbaꞌ guludödi tu cuia tsa tu tsonn cuia bunách nacuáꞌ luyú, lë naꞌ nacgac guiꞌ len dzön len lë naꞌ ruzéguiꞌtsca. \v 19 Taꞌrúj rúꞌacbaꞌ le taꞌneybaꞌ böaꞌ naꞌ len dzöꞌ lu xbancbaꞌ, le nacgac xbancbaꞌ ca bël zoa icjcbaꞌ le taꞌneybaꞌ. \p \v 20 Yezicaꞌ bunách, nup cutu glat lu chop ni tuꞌsnít, cutu gulubíꞌi ládxiꞌquëꞌ quië cutur lunëꞌ ca naꞌ tunëꞌ, len cutu gulusanëꞌ taꞌyíj ládxiꞌquëꞌ yuguꞌ böꞌ xöhuiꞌ len yuguꞌ bdauꞌ guiöj bdauꞌ yag, yuguꞌ bdauꞌ naꞌ cutaꞌleꞌi, len cutaꞌyöni, len cutaꞌzáꞌ. \v 21 Cutu gulubíꞌi ládxiꞌquëꞌ quië cutur ludödcdëꞌ bunách len clëg quië cutur lunëꞌ yöl‑laꞌ udzáꞌ quequëꞌ len le cunác tunëꞌ, len yöl‑laꞌ rban quequëꞌ. \c 10 \s1 Gbaz laꞌy, zoa lu nëꞌë tu guichdauꞌ \p \v 1 Niꞌr bléꞌidaꞌ‑nëꞌ yetúëꞌ gbaz laꞌy nal, bötjëꞌ brujëꞌ yehuaꞌ yubá, nacuëꞌ böaj luzxbá, len zoa bquitaꞌ icjëꞌ. Ryëp yös yeníꞌ lahuëꞌ ca run gbidz, atiꞌ nacgac niꞌë ca yzxön taꞌyegui. \v 2 Zoa lu nëꞌë tu guichdauꞌ nayálj, atiꞌ tu niꞌë yubél nulibëꞌ lu nis zxön, len yetú niꞌë yögl nulibëꞌ luyú bidx. \v 3 Niꞌr bëꞌë zidzj didzaꞌ, byön ca ryön catiꞌ rbö́dxyaꞌabaꞌ bëdx guixiꞌ, len catiꞌ budx bëꞌë zidzj didzaꞌ naꞌ, gulayö́n chiꞌigac gadx gziuꞌ. \v 4 Catiꞌ budx gulayö́n chiꞌigac gziuꞌ naꞌ, nedaꞌ ziꞌa uzujaꞌ lu guich, san byöndaꞌ nu ruiꞌ didzaꞌ yehuaꞌ yubá, rë nedaꞌ: “Bcachiꞌz didzaꞌ ni gluiꞌ gadx gziuꞌ naꞌ. Cutu uzujuꞌ lu guich didzaꞌ naꞌ.” \p \v 5 Niꞌr bchis nëꞌë yubél zacaꞌ luzxbál gbaz laꞌy naꞌ bléꞌidaꞌ‑nëꞌ zuinëꞌ lu nis zxön len luyú bidx, \v 6 atiꞌ ben tsutsu xtidzëꞌë gneynëꞌ Nu naꞌ zoacz, Nu naꞌ ben yehuaꞌ yubá len le nacuáꞌ niꞌ, lencaꞌ yödzlyú len le nacuáꞌ niꞌ, lencaꞌ nis zxön len le nacuáꞌ niꞌ, gnëꞌ: “Cutur tsey, \v 7 san catiꞌ ucödxëꞌ trompeta gbaz laꞌy bugádx, uschinëꞌ Dios le nagachiꞌ queëꞌ, lë naꞌ buluiꞌinëꞌ yuguꞌ huen dxin queëꞌ, bönniꞌ niꞌ gluꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ.” \p \v 8 Niꞌr bëꞌlen nedaꞌ didzaꞌ leyúbl chiꞌi naꞌ byöndaꞌ r‑ruj yehuaꞌ yubá, gna: “Gyeaj, yajxíꞌ guichdauꞌ nayálj naꞌ zoa lu nëꞌë gbaz laꞌy naꞌ nulibëꞌ lu nis zxön len luyú bidx.” \p \v 9 Gyijaꞌ ga naꞌ zoëꞌ gbaz laꞌy naꞌ, gnabdaꞌ‑nëꞌ gunnëꞌ quiaꞌ guichdauꞌ naꞌ. Gudxëꞌ nedaꞌ gbaz laꞌy naꞌ, gnëꞌ: “Gzxiꞌ, gdagu. Lu ruꞌu gac zxix ca nac bdxinduꞌ queëbaꞌ böz, san lëꞌu huöac slaꞌ.” \p \v 10 Gzxiꞌa guichdauꞌ naꞌ zoa lu nëꞌë len gdahuaꞌ lei. Lu ruꞌa guc zxix ca nac bdxinduꞌ naꞌ, san catiꞌ budx gdahuaꞌ lei, böac slaꞌ lëꞌa. \v 11 Niꞌr gudxëꞌ nedaꞌ: “Ral‑laꞌ guꞌu didzaꞌ leyúbl uláz queëꞌ Dios laugac zian cöꞌ bunách gzaꞌa, len gap nacuáꞌ yúguꞌtë yödz, len gap tuiꞌ zian didzaꞌ yubl, len laugac zian bönniꞌ taꞌná bëꞌ.” \c 11 \s1 Chopëꞌ bönniꞌ tunëꞌ lnaꞌ lau \p \v 1 Niꞌr bdxin nu benn quiaꞌ tu gui le nac ca tu yag rbixi, len gudx nedaꞌ: “Gyas len brix gdauꞌ queëꞌ Dios. Brix caꞌ bcugu laꞌy qui, len blab caꞌ nup nacuáꞌ niꞌ taꞌyíj ládxiꞌgac Dios. \v 2 Löꞌa qui gdauꞌ naꞌ dë niꞌl bcaꞌn caꞌ len cutu urixuꞌ lei, le nadö́d lu naꞌgac bunách gzaꞌa, atiꞌ lulíb lulíj yödz laꞌy naꞌ gdu ca chopʉ́n beoꞌ.” \p \v 3 Gudxëꞌ caꞌ nedaꞌ: “Gsölaꞌa chopëꞌ bönniꞌ lunëꞌ lnaꞌ lau quiaꞌ, luꞌë didzaꞌ uláz quiaꞌ gdu ca chinnu gayuáꞌ yu tsonnlalj dza, lacuëꞌ lariꞌ nac bdzadzdauꞌ. \v 4 Chopëꞌ bönniꞌ ni tunëꞌ lnaꞌ lau, nacquëꞌ chop yag olivo naꞌ nayúj lu guich laꞌy le ruiꞌ didzaꞌ quequëꞌ, len nacquëꞌ caꞌ chop le nuaꞌgac guiꞌ naꞌ nacuáꞌ lahuëꞌ Dios, Xani yödzlyú. \v 5 Chquiꞌ guëꞌni nu guaꞌ döꞌ quequëꞌ, gruj guiꞌ rúꞌaquëꞌ le usnít nu naꞌ rëꞌni guaꞌ döꞌ quequëꞌ, gdödi nu naꞌ, lencaꞌ nup taꞌdáꞌbagaꞌ lequëꞌ. \v 6 Dë lu naꞌquëꞌ chopëꞌ ni luzaguëꞌë xnöz nis guiöj luzxbá, cui gal guiöj tsca dza naꞌ ral‑laꞌ luꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios, atiꞌ dë lu naꞌquëꞌ caꞌ lunëꞌ ga huöac rön nis, len lunëꞌ ga gatsj guidzhuë́ꞌ yödzlyú, lunëꞌ cni báltiꞌtëz lzu lëꞌnnëꞌ. \v 7 Catiꞌ udx lunëꞌ lnaꞌ lau, grujbaꞌ böaꞌ sniaꞌ latj chul, tíl‑lenbaꞌ lequëꞌ len uxicjbaꞌ lequëꞌ, len gdö́dibaꞌ lequëꞌ. \v 8 Laꞌtúlz caꞌ laꞌ nöz lu yödz zxön gdu ca gulayáꞌ gulabinëꞌ, ga niꞌ gdëꞌë caꞌ lëꞌi yag cruz Xanruꞌ, len ca runruꞌ lsaquiꞌ, nazíꞌ lei caꞌ Sodoma lencaꞌ Egipto. \v 9 Gdu ca tsonn dza yu gatsj laꞌleꞌi gdu ca gulayáꞌ gulabinëꞌ bunách yúguꞌtë yödz len yúguꞌtë bunách gzaꞌa, len bunách tuiꞌ zian didzaꞌ yubl, len bunách yúguꞌtë luyú, atiꞌ cutu luiꞌ latj nu ucachiꞌ lequëꞌ yeru ba. \v 10 Laꞌdzagtsca ládxiꞌgac nup nacuáꞌ yödzlyú le glatiëꞌ, atiꞌ lu yöl‑laꞌ rudziji quequëꞌ laꞌsölëꞌë le lunödzjëꞌ quequëꞌ lzaꞌquëꞌ tuëꞌ yetuëꞌ, le gulusacaꞌ ziꞌë bunách nacuáꞌ yödzlyú chopëꞌ ni gluꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios.” \p \v 11 Niꞌr catiꞌ chbzaꞌa tsonn dza yu gatsj naꞌ, Dios buspanëꞌ lequëꞌ, atiꞌ gulayasëꞌ gulazuinëꞌ, atiꞌ gladxi guladzöbi yúguꞌtë nup gulaleꞌi lequëꞌ. \v 12 Niꞌr bëꞌ zidzj didzaꞌ tu chiꞌi yehuaꞌ yubá, gudx lequëꞌ: “Gul‑cuén ni.” \p Gulabenëꞌ lu böaj luzxbá zacaꞌ yehuaꞌ yubál, atiꞌ gulaleꞌi lequëꞌ nup naꞌ guladáꞌbagaꞌ lequëꞌ. \v 13 Laꞌ niꞌz gtittsca luyú, atiꞌ bguindj tu cuia tsa tu chi cuia yuguꞌ yuꞌu dzöꞌ lu yödz naꞌ, atiꞌ lu le gtit naꞌ, glat tsonnlalj yu chi gayuáꞌ bunách. Gladxi guladzöbi nup niꞌ nagaꞌngac, atiꞌ gulaguꞌë yöl‑laꞌ ba Dios zoëꞌ yehuaꞌ yubá. \p \v 14 Chgdöd le buróp le rusnít bunách, atiꞌ chzoa gdxin le bunn le usnít lequëꞌ. \s1 Rucödxëꞌ trompeta gbaz laꞌy bugádx \p \v 15 Bucödxëꞌ trompeta gbaz laꞌy bugádx, atiꞌ gluiꞌ zidzj didzaꞌ chiꞌi yehuaꞌ yubá, taꞌná: \q1 Gap taꞌná bëꞌ bunách yödzlyú \q1 Nadödgac lu nëꞌë Xanruꞌ Dios \q1 Len lu nëꞌë Cristo. \q1 Lëꞌ gna bë́ꞌteczëꞌ. \m \v 16 Niꞌr idáp uruꞌë bönniꞌ gul naꞌ röꞌquëꞌ gap naꞌ taꞌná bëꞌë lahuëꞌ Dios, gulutság lauquëꞌ lyu taꞌyíj ládxiꞌquëꞌ Dios. \v 17 Taꞌnë́ꞌ: \q1 Xantuꞌ Dios, napczuꞌ yöl‑laꞌ huac. \q1 Gzoaczuꞌ len zoaczuꞌ len ral‑laꞌ guidczuꞌ, \q1 Xclenuꞌ, le chbugunuꞌ dxin yöl‑laꞌ huac zxön quiuꞌ \q1 Len rzu lauꞌ rna bëꞌu. \q1 \v 18 Gulaléy bunách yuguꞌ yödz \q1 San chbdxin dza gunuꞌ lequëꞌ zxguiaꞌ. \q1 Nac dza cuequi xbeynuꞌ nup chnatgac. \q1 Ubiꞌu quegac huen dxin quiuꞌ, \q1 Bönniꞌ gluꞌë didzaꞌ uláz quiuꞌ, \q1 Nup náquigac quizi quiuꞌ len glun ba laꞌn Lauꞌ, \q1 Nup nacgac cuidiꞌz len nup nacgac blau. \q1 Chbdxin dza usnitiuꞌ nup gulusnít yödzlyú. \p \v 19 Niꞌr gyalj gdauꞌ queëꞌ Dios röꞌ yehuaꞌ yubá, atiꞌ blaꞌ lahui guiꞌn laꞌy ga yuꞌu didzaꞌ rucáꞌn tsahuiꞌ nunëꞌ Dios. Luyú gyëp yös len gluꞌu bö zidzj, gnë gziuꞌ. Gtit luyú len gröꞌ guiöj böguiꞌ yöl sunn. \c 12 \s1 Tunu ngul len tubaꞌ bël zxön xtsniꞌ \p \v 1 Niꞌr blaꞌ lahui yehuaꞌ yubá tu le nac bëꞌtsca, buluíꞌ launu ngul nácunu le nac ca gbidz, len zoa zxan níꞌanu beoꞌ. Dxia icjnu tu breguiꞌ ga dxiacbaꞌ chinnu bölj yeníꞌ. \v 2 Ngul ni chzoa soabiꞌ biꞌidauꞌ queënu, rbö́dxyaꞌanu le rdiaꞌ lëꞌnu, rzacaꞌ rguiꞌnu le ruzoanu‑biꞌ biꞌidauꞌ queënu. \v 3 Niꞌr blaꞌ lahui yehuaꞌ yubá yetú le nac bëꞌ, buluíꞌ laubaꞌ tubaꞌ bël zxön xtsniꞌ, nacbaꞌ xna guiꞌz len dxia gadx icjbaꞌ len chi luzbaꞌ len dxia tu breguiꞌ tu tu icjbaꞌ naꞌ. \v 4 Len xbanbaꞌ guꞌyjbaꞌ tu cuia tsa tu tsonn cuia bölj luzxbá len gruꞌnbaꞌ leycbaꞌ luyú. Gzuibaꞌ bël zxön xtsniꞌ naꞌ launu ngul naꞌ chzoa soabiꞌ biꞌidauꞌ queënu, zoabaꞌ sinaꞌ gágubaꞌ‑biꞌ biꞌidauꞌ queënu naꞌ ca galjbiꞌ naꞌ. \v 5 Buzoanu‑biꞌ tubiꞌ biꞌi bö́nniꞌdauꞌ ral‑laꞌ gna béꞌibiꞌ yúguꞌtë yödz len tu xuyág guia. Laꞌ bucuittëꞌ‑biꞌ Dios biꞌidauꞌ queënu naꞌ, buchisëꞌ‑biꞌ ga niꞌ zoaczëꞌ Lëꞌ, röꞌë latj blau ga naꞌ rna bëꞌë. \v 6 Buzxundjnu ngul naꞌ, zeajnu lu latj caꞌz, ga niꞌ chnupë́ꞌë queënu latj Dios. Niꞌ lugahuëꞌ‑nu gdu ca chinnu gayuáꞌ yu tsonnlalj dza. \p \v 7 Gdöd glac lë ni, guctsca gdil‑l yehuaꞌ yubá. Guladíl‑lenëꞌ‑baꞌ bël zxön xtsniꞌ naꞌ gbaz laꞌy blau lëꞌ Miguel len yuguꞌ gbaz laꞌy daꞌquëꞌ lëꞌ. Guladíl‑l bël zxön naꞌ len gbaz xöhuiꞌ daꞌgac lëbaꞌ \v 8 san cutu guluxícj lu gdil‑l naꞌ. Qui lë ni naꞌ cutur bdzöli xlatjgac yehuaꞌ yubá. \v 9 Cni guc, gularuꞌnëꞌ‑baꞌ niꞌl bël zxön xtsniꞌ naꞌ, nacbaꞌ bël naꞌ zoabaꞌ dza niꞌtë, lëbaꞌ tuꞌ xöhuiꞌ len Satanás, nu naꞌ rziꞌ yeꞌi yúguꞌtë bunách yödzlyú. Gularuꞌnëꞌ tuꞌ xöhuiꞌ yödzlyú, dzaggac lei gbaz xöhuiꞌ naꞌ daꞌgac lei. \p \v 10 Niꞌr byöndaꞌ tu chiꞌi ruiꞌ zidzj didzaꞌ yehuaꞌ yubá, rna: “Naꞌa chbdxin dza nuluꞌë lahui yöl‑laꞌ ruslá nunëꞌ, len yöl‑laꞌ huac queëꞌ, len le rna bëꞌë Dios, lencaꞌ le rna bëꞌë Cristo, le chgularuꞌnëꞌ niꞌl nu naꞌ buquí yuguꞌ böchiꞌ lzaꞌruꞌ. Rël len të dza buquí lequëꞌ lahuëꞌ Dios queëruꞌ. \v 11 Guluxicjëꞌ nu naꞌ böchiꞌ lzaꞌruꞌ ni, le gulugunëꞌ dxin xchönëꞌ Bönniꞌ naꞌ naquëꞌ Böꞌcuꞌ Zxílaꞌdauꞌ queëꞌ Dios, len le gulugunëꞌ dxin didzaꞌ naꞌ glunëꞌ lnaꞌ lau queëꞌ. Cutu gluiꞌ ládxiꞌquëꞌ yöl‑laꞌ naꞌbán quequëꞌ san glatiëꞌ. \v 12 Qui lë ni naꞌ gac yöl‑laꞌ rudziji yehuaꞌ yubá. Gul‑dziji lbiꞌiliꞌ, zoaliꞌ niꞌ. Bicaꞌ bayechiꞌ lbiꞌiliꞌ zoaliꞌ yödzlyú len lu nis zxön, le chbötj tuꞌ xöhuiꞌ bdxin ga zoaliꞌ. Rleytsqui tuꞌ xöhuiꞌ naꞌ le chráquibeꞌi yetú chiꞌz dë latj qui.” \p \v 13 Catiꞌ gúquibeꞌibaꞌ bël zxön xtsniꞌ naꞌ chgularuꞌnëꞌ‑baꞌ luyú, niꞌr yajsóa réguꞌbaꞌ‑nu ngul naꞌ buzoanu‑biꞌ biꞌi bö́nniꞌdauꞌ naꞌ queënu. \v 14 Niꞌr Dios bëꞌë‑nu ngul naꞌ chop xilbaꞌ bsiaꞌ nacgac zxön quië gac sunu, gcuitnu ga naꞌ zoabaꞌ bël zxön xtsniꞌ naꞌ, gdxinnu xlatjnu lu latj caꞌz. Niꞌ lugahuëꞌ‑nu gdu tsonn iz yu gatsj. \v 15 Zacaꞌ cúdzuꞌlnu gubbaꞌ nis zil bël zxön xtsniꞌ naꞌ, guc ca tu nis yegu, gúꞌnibaꞌ guaꞌtë ngul naꞌ. \v 16 Niꞌr guclen ngul naꞌ luyú, gyalj luyú naꞌ len güiꞌi nis yegu naꞌ gubbaꞌ bël zxön xtsniꞌ naꞌ. \v 17 Niꞌr gléytsquibaꞌ‑nu ngul naꞌ bël zxön xtsniꞌ naꞌ, gyeajbaꞌ yajtíl‑lenbaꞌ nup nagaꞌngac queënu zxiꞌn xsoanu, nup naꞌ tun ca rna le gna bëꞌë Dios, len nazíꞌ lu naꞌgac le nunëꞌ lnaꞌ lau Jesucristo. \c 13 \s1 Chopbaꞌ böaꞌ sniaꞌ \p \v 1 Gzuidaꞌ lu yuzx raꞌ nis zxön len bléꞌidaꞌ rbenbaꞌ r‑rujbaꞌ lu nis zxön tubaꞌ böaꞌ sniaꞌ dxia gadx icjbaꞌ len chi luzbaꞌ. Dxiagac lëbaꞌ chi breguiꞌ. Dxia tu breguiꞌ tu tu luzbaꞌ naꞌ atiꞌ láhuigac icjbaꞌ daꞌ tu la nac xöhuiꞌ le curleꞌi Dios dxiꞌa. \v 2 Böaꞌ sniaꞌ naꞌ bléꞌidaꞌ‑baꞌ rnaꞌbaꞌ ca nacbaꞌ bëdxtauꞌ, zoa níꞌabaꞌ ca nac níꞌabaꞌ oso, atiꞌ rúꞌabaꞌ nac ca nac rúꞌabaꞌ bëdx guixiꞌ. Bël zxön xtsniꞌ naꞌ budödbaꞌ lu naꞌbaꞌ böaꞌ sniaꞌ ni yöl‑laꞌ huac queëbaꞌ lencaꞌ xlatjbaꞌ ga rna bëꞌbaꞌ, len yöl‑laꞌ uná bëꞌ zxön queëbaꞌ. \v 3 Dxia huëꞌ tu icjbaꞌ böaꞌ sniaꞌ naꞌ, nac le gdödi lëbaꞌ, san bunít huëꞌ naꞌ, atiꞌ gulubani yúguꞌtë bunách yödzlyú len yajtaꞌgac böaꞌ sniaꞌ naꞌ. \v 4 Gulayíj ládxiꞌquëꞌ‑baꞌ bël zxön xtsniꞌ naꞌ, le budödbaꞌ lu naꞌbaꞌ böaꞌ sniaꞌ yöl‑laꞌ uná bëꞌ queëbaꞌ. Gulayíj ládxiꞌquëꞌ‑baꞌ caꞌ böaꞌ sniaꞌ naꞌ, gulanë́ꞌ: “¿Nuzxa caz nac zxön ca nacbaꞌ zxön böaꞌ sniaꞌ ni, len nuzxa caz saquiꞌ til‑len lëbaꞌ?” \p \v 5 Gutaꞌ lu naꞌbaꞌ böaꞌ sniaꞌ naꞌ bëꞌbaꞌ didzaꞌ ba zxön len didzaꞌ xöhuiꞌ rnëbaꞌ queëꞌ Dios. Gdu ca chopʉ́n beoꞌ gutaꞌ lu naꞌbaꞌ yöl‑laꞌ uná bëꞌ. \v 6 Gzu laubaꞌ rnëbaꞌ queëꞌ Dios len gnë xö́huiꞌbaꞌ qui Lëꞌ Dios, len qui latj laꞌy queëꞌ, len quegac nup nacuáꞌ yehuaꞌ yubá. \v 7 Gutaꞌ lu naꞌbaꞌ gdíl‑lenbaꞌ nup náquigac quizi queëꞌ Dios, buxicjbaꞌ lequëꞌ. Gutaꞌ caꞌ lu naꞌbaꞌ gna béꞌibaꞌ yúguꞌtë bunách gzaꞌa, bunách yúguꞌtë yödz, len yúguꞌtë bunách tuiꞌ didzaꞌ yubl, len bunách gdutë yödzlyú. \v 8 Gulayíj ládxiꞌgac böaꞌ sniaꞌ naꞌ yúguꞌtë bunách nacuáꞌ yödzlyú, nup naꞌ cutu nayujgac lagac lu guich qui yöl‑laꞌ naꞌbán, guich naꞌ buzujëꞌ catiꞌ ziꞌa gutaꞌ yödzlyú Bönniꞌ naꞌ naquëꞌ Böꞌcuꞌ Zxílaꞌdauꞌ queëꞌ Dios, buzóëꞌ Dios gutiëꞌ niꞌa quegac bunách queëꞌ. \p \v 9 Chquiꞌ nu ryöni, ral‑laꞌ uzë́ nag. \v 10 Nup nucuꞌë Dios gdzungac, ral‑laꞌ gdzungac, atiꞌ nup nucuꞌë Dios quië nu gdödi leygac len guia tuchiꞌ, len guia tuchiꞌ lat. Qui lë ni naꞌ, ral‑laꞌ laꞌbö́z zxön ladxiꞌ nup náquigac queëꞌ Dios, len laꞌyejlëꞌ Lëꞌ. \p \v 11 Gdöd naꞌ bléꞌidaꞌ‑baꞌ yetubaꞌ böaꞌ sniaꞌ grenbaꞌ brujbaꞌ lu yu. Dxiagac chop luzbaꞌ ca nac luzbaꞌ böꞌcuꞌ zxilaꞌ, len ruiꞌbaꞌ didzaꞌ ca naꞌ ruiꞌbaꞌ didzaꞌ bël zxön xtsniꞌ naꞌ. \v 12 Dë lu naꞌbaꞌ böaꞌ sniaꞌ ni yúguꞌtë yöl‑laꞌ uná bëꞌ queëbaꞌ böaꞌ sniaꞌ bdxinbaꞌ ziꞌal, catiꞌ dzag lëbaꞌ. Runbaꞌ böaꞌ sniaꞌ buróp ni ga taꞌyíj ládxiꞌgac böaꞌ sniaꞌ ziꞌal naꞌ yúguꞌtë bunách nacuáꞌ yödzlyú, böaꞌ naꞌ bunít huëꞌ gdödi lëbaꞌ. \v 13 Runbaꞌ caꞌ le nacgac bëꞌ böaꞌ buróp naꞌ ga rdxintë runbaꞌ ga ruhuö́xj guiꞌ zaꞌ luzxbá, ruhuö́xj luyú laugac yúguꞌtë bunách. \v 14 Rziꞌ yéꞌibaꞌ bunách nacuáꞌ yödzlyú len le nacgac bëꞌ dë lu naꞌbaꞌ runbaꞌ laubaꞌ böaꞌ sniaꞌ ziꞌal naꞌ. Rna béꞌibaꞌ bunách nacuáꞌ yödzlyú lunëꞌ tu bdauꞌ ca nacbaꞌ böaꞌ sniaꞌ naꞌ gucbaꞌ huëꞌ qui guia tuchiꞌ atiꞌ nabanbaꞌ. \v 15 Dë lu naꞌbaꞌ runbaꞌ ga soa gban bdauꞌ naꞌ nac ca nacbaꞌ böaꞌ sniaꞌ ziꞌal naꞌ, len güiꞌ didzaꞌ bdauꞌ ni len gun ga nu gdödi yúguꞌtë nup cutu laꞌyíj ládxiꞌgac lei. \v 16 Benbaꞌ ga gdaꞌ yúguꞌtë bunách tu le nac bëꞌ daꞌgac lëbaꞌ, nup nacgac caꞌz len nup nacgac blau, nup taꞌleꞌi yöl‑laꞌ tsahuiꞌ len nup nacgac yechiꞌ, nup cunadáꞌugac len nup nadáꞌugac, budaꞌbaꞌ lei lu naꞌgac yubél o raꞌ xgagac bunách naꞌ. \v 17 Nutu nu gac bi gaꞌu o bi gutiꞌ chquiꞌ cudáꞌ nu naꞌ lë naꞌ nac bëꞌ, o chquiꞌ cudáꞌ nu naꞌ labaꞌ böaꞌ sniaꞌ naꞌ, o le nababbaꞌ nuaꞌbaꞌ. \v 18 Naꞌa rquinnuꞌ yöl‑laꞌ rejniꞌi. Nu nap yöl‑laꞌ rejniꞌi ral‑laꞌ ulabtëz tsca le nababbaꞌ nuaꞌbaꞌ böaꞌ sniaꞌ naꞌ, nac ca le nababëꞌ bönniꞌ, atiꞌ le nababbaꞌ naꞌ nac xop gayuáꞌ yu tsonnlalj yu xop. \c 14 \s1 Le tul‑lëꞌ tu gayuáꞌ yu tapʉ́n milëꞌ bönniꞌ \p \v 1 Gdöd niꞌ buyúaꞌ len bléꞌidaꞌ‑nëꞌ Bönniꞌ naꞌ naquëꞌ Böꞌcuꞌ Zxílaꞌdauꞌ zuinëꞌ lu guíꞌadauꞌ nazíꞌ lei Sión. Nacuáꞌlenëꞌ Lëꞌ tu gayuáꞌ yu tapʉ́n milëꞌ bönniꞌ, daꞌ raꞌ xgaquëꞌ lëꞌ Bönniꞌ naꞌ naquëꞌ Böꞌcuꞌ Zxílaꞌdauꞌ, lencaꞌ lëꞌ Xuzëꞌ. \v 2 Niꞌr byöndaꞌ tu le rguꞌu bö yehuaꞌ yubá, rnë zidzj ca rnë tu yegu zxön len ca rnë gziuꞌ. Byöndaꞌ le ryön catiꞌ taꞌguinniëꞌ lëꞌi tu le rul‑l zë zian du qui. \v 3 Tul‑lëꞌ tu le rul‑l cub, nacuꞌë ca dödl lahui latj blau niꞌ lencaꞌ ca dödl lahui ga naꞌ nacuáꞌ idáp nup naꞌ nabangac len yuguꞌ bönniꞌ gul naꞌ. Nutur nu gac gul‑l le rul‑l ni, san légaczëꞌ tu gayuáꞌ yu tapʉ́n milëꞌ bönniꞌ ni, bönniꞌ naꞌ böaꞌuëꞌ lequëꞌ Cristo ladj bunách yödzlyú. \v 4 Nacquëꞌ gdu ladxiꞌ bönniꞌ ni, cutu gulacuáꞌlenëꞌ ngul, le nacquëꞌ gdu bönniꞌ raꞌbán. Zjáclenëꞌ Bönniꞌ naꞌ naquëꞌ Böꞌcuꞌ Zxílaꞌdauꞌ gátiꞌtëz ga zijëꞌ. Cristocz böaꞌuëꞌ lequëꞌ ladj bunách, nacquëꞌ bönniꞌ ziꞌal guludö́d cuinquëꞌ lu nëꞌë Dios lencaꞌ lu nëꞌë Bönniꞌ naꞌ naquëꞌ Böꞌcuꞌ Zxílaꞌdauꞌ. \v 5 Gatga gulazíꞌ yëꞌë atiꞌ nutu nu gac bi gnë quequëꞌ ga naꞌ nacuꞌë ca dödl lahui latj blau ga röꞌë Dios. \s1 Didzaꞌ rjuaꞌquëꞌ tsonn gbaz laꞌy \p \v 6 Niꞌr bléꞌidaꞌ yetúëꞌ gbaz laꞌy, rdödëꞌ lu böꞌz luzxbá, rjuꞌë didzaꞌ dxiꞌa zoa tsalzú quië gunëꞌ lban qui laugac nup nacuáꞌ yödzlyú, bunách gdutë luyú, yúguꞌtë bunách gzaꞌa, len bunách tuiꞌ yúguꞌtë didzaꞌ gzaꞌa, len bunách yúguꞌtë yödz. \v 7 Ruꞌë zidzj didzaꞌ, rnëꞌ: “Gul‑gadxi Dios, len gul‑cuꞌë yöl‑laꞌ ba le chzoa cuequi xbeynëꞌ bunách. Gul‑tséj ladxëꞌë Dios, nunëꞌ luzxbá len luyú len nis zxön len gap ralj nis.” \p \v 8 Zajnáuëꞌ gbaz laꞌy ni yetúëꞌ gbaz laꞌy, rnëꞌ: “Chbudx qui yödz Babilonia. Chbudx qui yödz zxön naꞌ. Cni guc qui, le glun nup nacuáꞌ niꞌ ga gulazíꞌ lu naꞌquëꞌ bönniꞌ yúguꞌtë yödz lunëꞌ ca nacgac le taꞌzë́ ládxiꞌquëꞌ le cunác.” \p \v 9 Zajnáuëꞌ gbaz laꞌy buróp ni yetúëꞌ gbaz laꞌy, ruꞌë zidzj didzaꞌ, rnëꞌ: “Chquiꞌ nu tsej ladxiꞌ‑baꞌ böaꞌ sniaꞌ naꞌ lencaꞌ bdauꞌ queëbaꞌ, len güiꞌ latj taꞌ raꞌ xguí o lu nëꞌi le nac bëꞌ daꞌ lëbaꞌ, \v 10 nu ni gunëꞌ zxguiaꞌ Dios lu yöl‑laꞌ rley queëꞌ. Sacaꞌ quiꞌi nu naꞌ lu guiꞌ len lu lë naꞌ ruzéguiꞌtsca, laugac gbaz laꞌy len lahuëꞌ Bönniꞌ naꞌ naquëꞌ Böꞌcuꞌ Zxílaꞌdauꞌ. \v 11 Cuentecz dzön qui guiꞌ ga niꞌ sacaꞌ quiꞌi nu naꞌ. Rël len të dza sacaꞌ quiꞌi, atiꞌ gatga gataꞌ latj luzíꞌ ládxiꞌgac nup laꞌyíj ládxiꞌgac‑baꞌ böaꞌ sniaꞌ naꞌ len bdauꞌ queëbaꞌ, atiꞌ cutu luzíꞌ ládxiꞌgac nup luiꞌ latj taꞌ leygac labaꞌ. \v 12 Qui lë ni naꞌ ral‑laꞌ laꞌbö́z zxön ladxiꞌ nup náquigac queëꞌ Dios len lun ca rna le gna bëꞌë, nup naꞌ taꞌyejlëꞌ Jesús.” \p \v 13 Niꞌr byöndaꞌ chiꞌi nu ruiꞌ didzaꞌ yehuaꞌ yubá, rë nedaꞌ: “Bzuj lu guich lë ni: Bicaꞌ bagac nup lat naꞌa su lau, nup naꞌ taꞌyejlëꞌ Xanruꞌ.” \p Dios Böꞌ Laꞌy rnëꞌ: “Caꞌ gac. Luzíꞌ ládxiꞌquëꞌ lu dxin glunëꞌ, len luziꞌë xbey ca rajlö́z le glunëꞌ.” \s1 Tuꞌziꞌë le ruláꞌ luyú \p \v 14 Niꞌr buyúaꞌ len bléꞌidaꞌ tu böaj luzxbá chguichdauꞌz, len lu böaj naꞌ röꞌ tu Nu nac ca naquëꞌ Bönniꞌ Nuhuöaquëꞌ Gdu Bunách, dxia icjëꞌ tu breguiꞌ oro, atiꞌ lu nëꞌë zönëꞌ tu guia tuchiꞌ. \v 15 Brujëꞌ lu gdauꞌ yetúëꞌ gbaz laꞌy, atiꞌ bëꞌë zidzj didzaꞌ, gudxëꞌ Nu naꞌ röꞌ lu böaj naꞌ, gnëꞌ: “Bgun dxin guia tuchiꞌ quiuꞌ len bchugu zxoaꞌ xtil, le chbdxin dza nu uzíꞌ lei. Chnabídx deu qui dë yödzlyú.” \p \v 16 Niꞌr Nu naꞌ röꞌ lu böaj naꞌ bugún dxin guia tuchiꞌ gdutë yödzlyú, atiꞌ buziꞌë le buláꞌ luyú. \p \v 17 Niꞌr brujëꞌ yetúëꞌ gbaz laꞌy lu gdauꞌ zoa yehuaꞌ yubá. Nuꞌë caꞌ tu guia tuchiꞌ. \v 18 Brujëꞌ raꞌ bcugu niꞌ yetúëꞌ gbaz laꞌy, dë lu nëꞌë gna béꞌinëꞌ guiꞌ, atiꞌ bëꞌë zidzj didzaꞌ, bulidzëꞌ gbaz laꞌy ziꞌal naꞌ nuꞌë guia tuchiꞌ, gnëꞌ: “Bgun dxin guia tuchiꞌ quiuꞌ len btub tuꞌxóa hueaj le taꞌbía lba uva röꞌgac yödzlyú, le chna le taꞌbía lba uva.” \p \v 19 Niꞌr bugunëꞌ dxin guia tuchiꞌ gdu yödzlyú gbaz laꞌy ni, butubëꞌ le taꞌbía lba uva röꞌgac luyú, atiꞌ yajchuꞌnëꞌ le taꞌbía lba uva naꞌ lu yeru zxön ga gzi xisi. Yuguꞌ lë ni ruluíꞌ ca gunëꞌ Dios, gunëꞌ zxguiaꞌ bunách nacuáꞌ yödzlyú. \v 20 Gululibëꞌ le taꞌbía lba uva naꞌ lu lerui zoa niꞌl raꞌ yödz, atiꞌ lu lerui naꞌ bruj rön, gren ga bdxintë rúꞌacbaꞌ böaꞌ, len gdöd rön naꞌ gdu tsca gac saꞌruꞌ gdu gadx dza. \c 15 \s1 Gbaz laꞌy nuaꞌquëꞌ gadx guidzhuë́ꞌ \p \v 1 Bléꞌidaꞌ yetú le nac bëꞌtsca yehuaꞌ yubá, le run ga nu rubani. Gularujëꞌ gadx gbaz laꞌy, nuaꞌquëꞌ gadx guidzhuë́ꞌ rajséytëgac, le ugunëꞌ dxin Dios, udx gunëꞌ zxguiaꞌ bunách yödzlyú. \p \v 2 Bléꞌidaꞌ caꞌ tu le nac ca nis zxön ryëp yös yeníꞌ ca guiöj jar le nutsiꞌi guiꞌ. Zuigac lu lë naꞌ nac ca nis zxön nup naꞌ guluxícj lu böaꞌ sniaꞌ naꞌ len lu bdauꞌ queëbaꞌ len lu labaꞌ, nuaꞌquëꞌ le tul‑l, yuguꞌ le bëꞌë quequëꞌ Dios. \v 3 Tul‑lëꞌ le rul‑l naꞌ bil‑lëꞌ Moisés, bönniꞌ huen dxin queëꞌ Dios. Nac tu le rul‑l queëꞌ Bönniꞌ naꞌ naquëꞌ Böꞌcuꞌ Zxílaꞌdauꞌ, taꞌnë́ꞌ: \q1 Liꞌ, Xantuꞌ Dios, náctëruꞌ blau. \q1 Zxöntër nac yúguꞌtë le benuꞌ, \q1 Le tun ga rubánituꞌ. \q1 Liꞌ, rna béꞌinuꞌ yuguꞌ yödz, \q1 Gdu dxíꞌadauꞌ len gdu nac ca bi runuꞌ. \q1 \v 4 ¿Nuzxa caz cugadxi Liꞌ, Xantuꞌ? \q1 ¿Nuzxa caz cucúꞌu Liꞌ yöl‑laꞌ ba? \q1 Tuzuꞌ Liꞌ nacuꞌ laꞌy. \q1 Laꞌdxín bunách yuguꞌtë yödz, \q1 Laꞌyíj ládxiꞌquëꞌ Liꞌ \q1 Le taꞌléꞌinëꞌ nac tsahuiꞌ yúguꞌtë le runuꞌ. \p \v 5 Gdöd guc lë ni, buyúaꞌ len bléꞌidaꞌ gyalj gdauꞌ yehuaꞌ yubá ga niꞌ dë latj laꞌy le nac bëꞌ zóalenëꞌ bunách queëꞌ Dios. \v 6 Gularujëꞌ lu latj laꞌy naꞌ gadx gbaz laꞌy, nuaꞌquëꞌ gadx guidzhuë́ꞌ naꞌ. Nácuquëꞌ lariꞌ záquiꞌtsqui le ryëp yös yeníꞌ, len núgaꞌgac lchúꞌquëꞌ pan náquicni oro. \v 7 Niꞌr tu nu nutsaꞌ ladj idáp nup naꞌ nabangac, bëꞌ qui queëquëꞌ gadx gbaz laꞌy naꞌ gadx zxígaꞌdauꞌ náquicni oro, len yudzgac le ruluíꞌ yöl‑laꞌ rley queëꞌ Dios zoaczëꞌ. \v 8 Lu latj laꞌy naꞌ bdzaꞌ dzön, le zoa niꞌ yöl‑laꞌ yeníꞌ len yöl‑laꞌ huac zxön queëꞌ Dios. Nutu nu saquiꞌ tsaz lu latj laꞌy naꞌ catiꞌ gatsjr gadx guidzhuë́ꞌ naꞌ nuaꞌquëꞌ gadx gbaz laꞌy naꞌ. \c 16 \s1 Yuguꞌ zxígaꞌdauꞌ yudzgac le ruluíꞌ yöl‑laꞌ rley queëꞌ Dios \p \v 1 Niꞌr byöndaꞌ chiꞌi nu ruiꞌ zidzj didzaꞌ latj laꞌy naꞌ, rë gadx gbaz laꞌy naꞌ, rna: “Gul‑tséaj, gul‑tsajlálj luyú gadx zxígaꞌdauꞌ naꞌ yudzgac lë naꞌ ruluíꞌ yöl‑laꞌ rley queëꞌ Dios.” \p \v 2 Gyijëꞌ gbaz laꞌy ziꞌal, yajlaljëꞌ yödzlyú le yudz zxígaꞌdauꞌ naꞌ zönëꞌ. Lë naꞌ yudz zxígaꞌdauꞌ naꞌ ben ga gutsj yudzuꞌ yaꞌa le rlatsca gdu ca nayáꞌ nabingac nup naꞌ daꞌ leygac le nac bëꞌ daꞌgac böaꞌ sniaꞌ naꞌ, lencaꞌ nup naꞌ taꞌyíj ládxiꞌgac bdauꞌ queëbaꞌ. \p \v 3 Niꞌr gyijëꞌ gbaz laꞌy buróp, yajlaljëꞌ lu nis zxön le yudz zxígaꞌdauꞌ naꞌ zönëꞌ, atiꞌ böac rön nis naꞌ ca nac rön queëꞌ bönniꞌ nat, atiꞌ glat yúguꞌtë nup nabangac nacuáꞌ lu nis zxön naꞌ. \p \v 4 Gyijëꞌ gbaz laꞌy bunn, yajlaljëꞌ gap dë yegu len gap ralj nis le yudz zxígaꞌdauꞌ naꞌ zönëꞌ, atiꞌ guluhuöác rön gap dë nis naꞌ. \v 5 Niꞌr byöndaꞌ ruꞌë didzaꞌ gbaz laꞌy naꞌ dë lu nëꞌë rna béꞌinëꞌ nis naꞌ, rnëꞌ: “Xantuꞌ Dios Laꞌy. Zoaczuꞌ len gzoaczuꞌ. Tsahuiꞌ nacuꞌ le rchuguꞌ cni quegac bunách \v 6 le gululaljëꞌ rön quegac nup náquigac quizi quiuꞌ len quegac nup gluiꞌ didzaꞌ uláz quiuꞌ. Naꞌa, Liꞌ runuꞌ ga liꞌjëꞌ rön, le cni ral‑laꞌ gac quequëꞌ.” \p \v 7 Niꞌr byöndaꞌ ruiꞌ didzaꞌ tu nu zoa raꞌ bcugu yehuaꞌ yubá niꞌ, rna: “Caꞌ gac, Xantuꞌ Dios, napczuꞌ yöl‑laꞌ uná bëꞌ. Gdutë li len tsahuiꞌ nac ca rchuguꞌ quegac bunách.” \p \v 8 Gyijëꞌ gbaz laꞌy budáp naꞌ, yajlaljëꞌ lu gbidz le yudz zxígaꞌdauꞌ naꞌ zönëꞌ, atiꞌ gbidz naꞌ, bëꞌë lei latj Dios gúguiꞌtsca bunách len guiꞌ qui. \v 9 Gúguitscaquëꞌ yúguꞌtë bunách le rúguiꞌtsca gbidz, san cutu gulubíꞌi ládxiꞌquëꞌ, len cutu gulaguꞌë Dios yöl‑laꞌ ba. Gulanë́ ziꞌë queëꞌ Dios, dë lu nëꞌë gna béꞌinëꞌ yuguꞌ lë ni tuꞌsacaꞌ ziꞌ bunách. \p \v 10 Gyijëꞌ gbaz laꞌy bugayuꞌ naꞌ, yajlaljëꞌ xlatj böaꞌ sniaꞌ ga naꞌ rna bëꞌbaꞌ le yudz zxígaꞌdauꞌ zönëꞌ, atiꞌ gröꞌ chul gap rna bëꞌbaꞌ. Niꞌr, le gulazacaꞌ gulaguíꞌi bunách, gláguyaꞌa lúdxiꞌquëꞌ, \v 11 san cutu gulubíꞌi ládxiꞌquëꞌ quië cutur lunëꞌ le cunác tsahuiꞌ tunëꞌ. Gulanë́ ziꞌë queëꞌ Dios zoëꞌ yehuaꞌ yubá le taꞌzacaꞌ taꞌguiꞌë len le dxiaquëꞌ yudzuꞌ yaꞌa naꞌ. \p \v 12 Gyijëꞌ gbaz laꞌy buzxóp naꞌ, yajlaljëꞌ lu yegu zxön nazíꞌ lei Eufrates le yudz zxígaꞌdauꞌ naꞌ zönëꞌ, atiꞌ gbidx nis yegu naꞌ quië gbaꞌa nöz ga laꞌdö́d nup taꞌná bëꞌ, laꞌrujëꞌ zacaꞌ ga rlen gbidz. \p \v 13 Niꞌr bléꞌidaꞌ bël zxön xtsniꞌ naꞌ, len böaꞌ sniaꞌ naꞌ, len bönniꞌ ruꞌë didzaꞌ uláz quecbaꞌ, gularúj rúꞌagac nup naꞌ tsonn böꞌ xöhuiꞌ tun ditj bunách, nalaꞌgac ca nalaꞌcbaꞌ bludz. \v 14 Nacgac böꞌ qui tuꞌ xöhuiꞌ yonn böꞌ ni, böꞌ tun le nacgac bëꞌ lun ga lubani bunách. Yjac böꞌ xöhuiꞌ naꞌ gdu yödzlyú yajtubgac nup taꞌná bëꞌ, quië tsjaquëꞌ lu gdil‑l naꞌ gac dza zxön queëꞌ Dios, napczëꞌ yöl‑laꞌ uná bëꞌ. \v 15 Cni rnëꞌ Dios: “Gul‑yutscaꞌ. Guidaꞌ tu tsalz ca rdxinëꞌ gban. Bicaꞌ ba nu zoa ban ladxiꞌ len run chiꞌi le nacu nu naꞌ, len runtecz dxiꞌa, cui gun bayúdx ta xguidz len cui utuíꞌi nu naꞌ lahuiꞌ laugac bunách.” \v 16 Gulutúb bönniꞌ taꞌná bëꞌë böꞌ xöhuiꞌ naꞌ, guludubëꞌ tu latj nazíꞌ lei lu didzaꞌ hebreo: Armagedón. \p \v 17 Gyijëꞌ gbaz laꞌy bugádx naꞌ, yajlaljëꞌ lu böꞌz le yudz zxígaꞌdauꞌ naꞌ zönëꞌ, atiꞌ bëꞌ zidzj didzaꞌ tu nu zoa lu latj laꞌy zoa yehuaꞌ yubá ga dë latj blau naꞌ, rna: “Chnac.” \p \v 18 Niꞌr gyëp yös len gröꞌtsca bö len gnë gziuꞌ. Gtittsca luyú, le gtittër ca gtit tsal ni nacuáꞌ bunách yödzlyú. \v 19 Bruj tsonn cöꞌl yödz zxön naꞌ atiꞌ gulaguíndj yödz nacuáꞌ yödzlyú. Yajneynëꞌ Dios le nac xöhuiꞌ glun bunách yödz zxön naꞌ nazíꞌ lei Babilonia, atiꞌ lu yöl‑laꞌ rley queëꞌ benëꞌ zxguiaꞌ nup nacuáꞌ niꞌ. \v 20 Gulagachiꞌ luyú bidx dzöꞌ lu nis zxön atiꞌ cutur gulaláꞌ guíꞌadauꞌ. \v 21 Böxj caꞌ guiöj böguiꞌ yöl sunn, le zaꞌ luzxbá, yajsóa icjgac bunách, atiꞌ náliꞌi guiöj böguiꞌ naꞌ ca tu gayuáꞌ guia hueaj. Gulanë́ ziꞌë queëꞌ Dios yúguꞌtë bönniꞌ niꞌa qui guiöj böguiꞌ naꞌ gröꞌ, le busacaꞌ ziꞌtsca lequëꞌ. \c 17 \s1 Dios rchuguëꞌ queënu ngul udá dzag \p \v 1 Niꞌr bdxinëꞌ ga zoaꞌ tuëꞌ gbaz laꞌy nababëꞌ gadx gbaz laꞌy naꞌ gulazönëꞌ gadx zxígaꞌdauꞌ naꞌ náquicni oro. Bë́ꞌlenëꞌ nedaꞌ didzaꞌ, gnëꞌ: “Gda ni, atiꞌ uluiꞌidaꞌ liꞌ ca gunëꞌ Dios, gunëꞌ‑nu zxguiaꞌ ngul udá dzag naꞌ, röꞌnu lu nis zian. \v 2 Gulacuaꞌlen lënu, glun le cunác nup taꞌná bëꞌ yödzlyú, atiꞌ gulazudxi nup nacuáꞌ yödzlyú ni, glunlen lënu le cunác.” \p \v 3 Gzóalenëꞌ nedaꞌ Dios Böꞌ Laꞌy, atiꞌ bchëꞌë nedaꞌ gbaz laꞌy naꞌ tu lu latj caꞌz, atiꞌ niꞌ bléꞌidaꞌ‑nu ngul dxianu cúdzuꞌbaꞌ tubaꞌ böaꞌ sniaꞌ, nacbaꞌ xna guiꞌz. Dxiagac gadx icjbaꞌ len chi luzbaꞌ, len daꞌgac caꞌ lëbaꞌ le taꞌnë́ xöhuiꞌ queëꞌ Dios. \v 4 Nácunu lariꞌ xna len lariꞌ xna guiꞌz ngul naꞌ dxianu lëbaꞌ. Nazíꞌ lquitj queënu le náquicni oro len yuguꞌ guiöj zacaꞌ len yuguꞌ bga. Lu naꞌnu zoa tu zxígaꞌdauꞌ náquini oro, yudzu le nacgac xöhuiꞌ len le cunác runnu. \v 5 Raꞌ xganu daꞌgac ca lënu, le tuꞌluíꞌ tu le nagachiꞌ, taꞌná cni: “Yödz Babilonia Nac Blau” len “Xnaꞌcnu Ngul Udá Dzag” len “Xnaꞌgac Le Xöhuiꞌ Dzöꞌ Yödzlyú.” \v 6 Gúquibeꞌidaꞌ nazúdxinu ngul naꞌ le bennu ga blalj rön quegac nup náquigac queëꞌ Dios len quegac nup naꞌ zoa nu budödi leygac le glun lnaꞌ lau queëꞌ Jesús. Catiꞌ bléꞌidaꞌ‑nu, bubántsquidaꞌ. \v 7 Gudxëꞌ nedaꞌ gbaz laꞌy naꞌ, gnëꞌ: “¿Bizx quië rubáninuꞌ? Uzéjniꞌdaꞌ liꞌ lë naꞌ nagachiꞌ, le ruluíꞌ ngul ni lencaꞌ le ruluíꞌ böaꞌ sniaꞌ naꞌ dxianu‑baꞌ, dxiagac gadx icjbaꞌ len chi luzbaꞌ. \v 8 Böaꞌ sniaꞌ naꞌ bléꞌinuꞌ gzoabaꞌ ziꞌal san cutu zoabaꞌ naꞌa, böaꞌ ni chzoa grujbaꞌ latj chul, atiꞌ tseajbaꞌ ga nitbaꞌ tsaz. Lubánitsqui nup nacuáꞌ luyú cunayujgac lagac lu guich qui yöl‑laꞌ naꞌbán dza niꞌtë catiꞌ ziꞌa gataꞌ yödzlyú. Catiꞌ laꞌleꞌi böaꞌ sniaꞌ naꞌ gzoabaꞌ zíꞌatël san cutu zoabaꞌ naꞌa, lubani le ubanbaꞌ. \p \v 9 ’Lë ni nac tu le uzejniꞌi nu gac tsejniꞌi: Gadx icjbaꞌ naꞌ tuꞌluíꞌ gadx guíꞌadauꞌ gap röꞌnu ngul naꞌ. \v 10 Lëzcaꞌ cni gadx icjbaꞌ naꞌ tuꞌluíꞌ gadxëꞌ bönniꞌ taꞌná bëꞌë. Gayuëꞌ bönniꞌ ni chgdöd quequëꞌ. Tuëꞌ bönniꞌ ni rna bëꞌë naꞌa atiꞌ yetúëꞌ cutu rdxindëꞌ, san catiꞌ guidëꞌ, gna bëꞌë tu chiꞌidauꞌz. \v 11 Böaꞌ sniaꞌ naꞌ gzoabaꞌ san cutu zoabaꞌ naꞌa, ruluíꞌ bönniꞌ buzxunuꞌ, gna bëꞌë. Nunëꞌ tsazxö́n bönniꞌ gadx naꞌ, atiꞌ töd ni nitiëꞌ tsaz. \p \v 12 ’Chi luzbaꞌ naꞌ bléꞌinuꞌ tuꞌluíꞌ chiëꞌ bönniꞌ laꞌná bëꞌë. Cutu taꞌziꞌinëꞌ yöl‑laꞌ uná bëꞌ, san laꞌziꞌë yöl‑laꞌ uná bëꞌ tu chiꞌidauꞌz, laꞌná bëꞌë tsazxö́n len böaꞌ sniaꞌ naꞌ. \v 13 Chiëꞌ bönniꞌ ni, tuz nacquëꞌ, atiꞌ ludödëꞌ lu naꞌbaꞌ böaꞌ sniaꞌ naꞌ yöl‑laꞌ uná bëꞌ quequëꞌ len le dë lu naꞌquëꞌ. \v 14 Laꞌdíl‑lenëꞌ Bönniꞌ naꞌ naquëꞌ Böꞌcuꞌ Zxílaꞌdauꞌ san Lëꞌ uxicjëꞌ lequëꞌ, le naquëꞌ Xangac yúguꞌtë nup nacgac xan len rna béꞌinëꞌ caꞌ yúguꞌtë nup taꞌná bëꞌ. Nup nacuaꞌlen Lëꞌ, bulidzëꞌ leygac Dios len gröëꞌ leygac, atiꞌ tsaz daꞌgac Lëꞌ.” \p \v 15 Gudxëꞌ caꞌ nedaꞌ gbaz laꞌy naꞌ, gnëꞌ: “Yuguꞌ nis zxön naꞌ bléꞌinuꞌ gap niꞌ röꞌnu ngul udá dzag naꞌ, tuꞌluíꞌ bunách yödz len bunách gzaꞌa len bunách tuiꞌ didzaꞌ yubl len bunách yuguꞌ luyú. \v 16 Chi luzbaꞌ böaꞌ sniaꞌ naꞌ bléꞌinuꞌ len tuꞌluíꞌ chiëꞌ bönniꞌ, cutu laꞌléꞌinëꞌ‑nu dxiꞌa ngul udá dzag naꞌ, atiꞌ caꞌz len xguidz lucaꞌnëꞌ‑nu. Lahuëꞌ xpë́laꞌnu len luzéguiꞌë‑nu len guiꞌ. \v 17 Dios uchiziëꞌ icj ládxiꞌdauꞌquëꞌ chiëꞌ bönniꞌ naꞌ le gun ga lunëꞌ ca rëꞌncznëꞌ Lëꞌ, lacquëꞌ tuz len ludödëꞌ lu naꞌbaꞌ böaꞌ sniaꞌ naꞌ yöl‑laꞌ uná bëꞌ quequëꞌ quië utság ca rna xtidzëꞌë. \v 18 Ngul naꞌ bléꞌinuꞌ‑nu ruluíꞌ yödz zxön naꞌ rna beꞌi nup taꞌná bëꞌ yödzlyú ni.” \c 18 \s1 Rguindj yödz Babilonia \p \v 1 Gdöd naꞌ bléꞌidaꞌ‑nëꞌ yetúëꞌ gbaz laꞌy ruhuötjëꞌ r‑rujëꞌ yehuaꞌ yubá, dë lu nëꞌë yöl‑laꞌ uná bëꞌ zxön, atiꞌ gyëp yös yeníꞌ luyú niꞌa qui yöl‑laꞌ yeníꞌ queëꞌ gbaz laꞌy naꞌ. \v 2 Bëꞌë zidzj didzaꞌ gbaz laꞌy naꞌ, gnëꞌ: “Chbguindj. Chbguindj Babilonia, yödz zxön naꞌ. Chböac xlatj tuꞌ xöhuiꞌ len xlatjgac böꞌ xöhuiꞌ tun ditj bunách. Tuꞌzoabaꞌ niꞌ lidxcbaꞌ bguinn xtsniꞌ len bguinn nacgac xöhuiꞌ. \v 3 Cni guc qui yödz naꞌ niꞌa qui le glun bunách nacuáꞌ niꞌ, glunëꞌ ga glun bunách yúguꞌtë yödz ca nacgac le taꞌzë́z ládxiꞌquëꞌ le cunác. Glunlen lequëꞌ le cunác nup taꞌná bëꞌ yödzlyú, atiꞌ gutaꞌ yöl‑laꞌ tsahuiꞌ quequëꞌ bönniꞌ taꞌu tutiꞌ nacuꞌë yödzlyú, le gyantsca le záquiꞌtsqui gulazë́z ládxiꞌgac nup nacuáꞌ niꞌ.” \p \v 4 Niꞌr byöndaꞌ ruiꞌ didzaꞌ yetú nu zoa yehuaꞌ yubá, rna: “Gul‑rúj lu yödz naꞌ, lbiꞌiliꞌ náquiliꞌ quiaꞌ nedaꞌ, cui gunliꞌ tsazxö́n len lequëꞌ dul‑laꞌ len cui gac queëliꞌ tsazxö́n len lequëꞌ zxguiaꞌ. \v 5 Nayantsca dul‑laꞌ nabágaꞌquëꞌ, chnayás nadxíncz luzxbá, san Dios rajneynëꞌ le cunác nunquëꞌ. \v 6 Gul‑bíꞌi quequëꞌ ca naꞌ glunëꞌ queëliꞌ. Gul‑bíꞌi quequëꞌ chop cöꞌ tsca le glunëꞌ. Gul‑bíꞌi quequëꞌ chop cöꞌ tsca le nac xöhuiꞌ glunëꞌ queëliꞌ. \v 7 Gul‑gún ga laꞌzacaꞌ laꞌguiꞌë len laꞌbö́dx yechëꞌë tsca yöl‑laꞌ ba len yöl‑laꞌ zxön gluiꞌ cuinquëꞌ. Taꞌzáꞌ ládxiꞌquëꞌ, taꞌnë́ꞌ: ‘Röꞌtuꞌ ni, rna bëꞌtuꞌ. Cutu nactuꞌ uzë́b len gatga cödx yéchiꞌtuꞌ.’ \v 8 Qui lë ni naꞌ, tu dzatëz laꞌdxín quequëꞌ le laꞌzacaꞌ laꞌguiꞌë, yöl‑laꞌ gut, len yöl‑laꞌ rbödx yechiꞌ len yöl‑laꞌ rdun. Leguiëꞌ lu guiꞌ, le napczëꞌ yöl‑laꞌ huac zxön Xanruꞌ Dios, Nu rusyúdx quequëꞌ. \p \v 9 ’Laꞌbö́dx nup taꞌná bëꞌ yödzlyú len glun tsazxö́n len lequëꞌ le cunác, len guluzíꞌ xbey le naqui quequëꞌ, atiꞌ laꞌbö́dx yechëꞌë catiꞌ laꞌléꞌinëꞌ dzön qui yödz naꞌ regui. \v 10 Ziꞌtuꞌ ziꞌtuꞌz laꞌcuꞌë le ládxinëꞌ ca gac zxguiaꞌ gac qui yödz naꞌ, laꞌnë́ꞌ: Bicaꞌ bayechiꞌ Babilonia, yödz zxön ni, guctër blau. Tu dzatëz guc zxguiaꞌ qui. \p \v 11 ’Laꞌbödxëꞌ caꞌ bönniꞌ taꞌu tutiꞌ nacuꞌë yödzlyú len laꞌbö́dx yechëꞌë qui yödz naꞌ le cutur soa niꞌ nu gaꞌu bi lútiꞌë. \v 12 Nutur nu gaꞌu niꞌ le náquicni oro len plata, len yuguꞌ guiöj zacaꞌ, len yuguꞌ bga, len yuguꞌ lariꞌ záquiꞌtsqui, len lariꞌ xna, len lariꞌ dxíꞌadauꞌ, len lariꞌ xna guiꞌz, len yuguꞌ yag rlaꞌ zxix, len le náquicni dxit záquiꞌtsqui, len le náquicni yag záquiꞌtsqui, len le náquicni cobre, len le náquicni guia, len le náquicni guiöj jar. \v 13 Nutur nu gaꞌu niꞌ canel, len yuguꞌ le rlaꞌ zxix, len yal, len le rlaꞌ zxix qui mirra len qui yöj olíbano, len xisi uva nal, len le nac za, len yözj dxíꞌadauꞌ, len zxoaꞌ xtil, len yuguꞌ búrrodauꞌ, len yuguꞌ böꞌcuꞌ zxilaꞌ, len yuguꞌ böaꞌ, len yuguꞌ carreta, len yuguꞌ bönniꞌ huen dxin, len yelaꞌgac bunách. \v 14 Lë lequëꞌ nup naꞌ taꞌu tutiꞌ, laꞌná: Naduagac le gzë ládxiꞌliꞌ. Chgdöd quegac yöl‑laꞌ tsahuiꞌ len le nacgac lach queëliꞌ, atiꞌ cutur gdzö́liliꞌ leygac. \p \v 15 ’Laꞌbödxëꞌ bönniꞌ taꞌu tutiꞌ naꞌ, gutaꞌ quequëꞌ yöl‑laꞌ tsahuiꞌ le glútiꞌë lu yödz naꞌ, atiꞌ laꞌcuꞌë ziꞌtuꞌ ziꞌtuꞌz le ládxinëꞌ ca gac zxguiaꞌ gac qui yödz naꞌ, len laꞌbö́dx yechëꞌë, \v 16 laꞌnë́ꞌ: Bicaꞌ bayechiꞌ yödz ni guc zxön. Guc ca ngul nácunu lariꞌ záquiꞌtsqui len lariꞌ xna, len lariꞌ xna guiꞌz, len nazíꞌ lguitj queënu le náquicni oro len le náquicni guiöj zacaꞌ len yuguꞌ bga. \v 17 Tu dzatëz gnit yöl‑laꞌ tsahuiꞌ qui yödz ni. \p ’Laꞌcuꞌë ziꞌtuꞌ ziꞌtuꞌz yúguꞌtë bönniꞌ xan barco len nup nacuáꞌ lë́ꞌigac barco naꞌ, len nup tuꞌsáꞌ yuguꞌ barco naꞌ, len nup tun dxin lu nis zxön, \v 18 len catiꞌ laꞌléꞌinëꞌ dzön qui yödz naꞌ regui, laꞌbödxëꞌ, laꞌnë́ꞌ: ¿Bizxal yödz guc zxön ca nac yödz ni? \p \v 19 ’Ludxíëꞌ bëchtö icjquëꞌ, len laꞌbödxëꞌ len laꞌbö́dx yechëꞌë, laꞌnë́ꞌ: Bicaꞌ bayechiꞌ yödz ni guc zxön. Yöl‑laꞌ tsahuiꞌ qui yödz ni ben ga gutaꞌ yöl‑laꞌ tsahuiꞌ quegac yúguꞌtë nup nacgac xan barco lu nis zxön. Tu dzatëz gnit yödz ni. \p \v 20 ’Gul‑dziji ca gac qui yödz ni, lbiꞌiliꞌ zoaliꞌ yehuaꞌ yubá, lencaꞌ lbiꞌiliꞌ náquiliꞌ queëꞌ Dios, lbiꞌiliꞌ, bönniꞌ gbaz queëꞌ len lbiꞌiliꞌ, bönniꞌ ruiꞌliꞌ didzaꞌ uláz queëꞌ. Gul‑dziji, le chbchuguëꞌ Dios qui yödz ni niꞌa qui bi glun queëliꞌ nup nacuáꞌ lu yödz ni.” \p \v 21 Niꞌr buchisëꞌ tu guiöj zxön le nac ca guich ryëtu, tuëꞌ gbaz laꞌy nal, atiꞌ gruꞌnëꞌ lei lu nis zxön, gnëꞌ: “Laꞌ cniz gac, gguindj Babilonia, yödz naꞌ guc blau, atiꞌ cutur nu udzöli lei. \v 22 Cutur nu yöni lu yödz naꞌ nup taꞌguínn lëꞌi le rul‑l, len clëg nup tuꞌcö́dx gui len clëg nup tuꞌcö́dx trompeta, len cutur udzö́l niꞌ bönniꞌ huen dxin, len cutur yön niꞌ bö rguꞌu le rutu. \v 23 Cutur uzeníꞌ lu yödz naꞌ nitú guiꞌ, len cutu yön niꞌ chiꞌë bönniꞌ utság nëꞌë, len clëg chiꞌibiꞌ biꞌi ngul utság naꞌbiꞌ. Cni gac zal‑laꞌ nacliꞌ blau, lbiꞌiliꞌ ráꞌuliꞌ len rútiꞌliꞌ lu yödz ni, len gzxiꞌ yéꞌiliꞌ bunách gdutë yödzlyú len yöl‑laꞌ udzáꞌ queëliꞌ. \p \v 24 ’Lu yödz ni blalj xchönquëꞌ bönniꞌ gluꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios len xchöngac nup náquigac queëꞌ Dios lencaꞌ xchöngac yúguꞌtë bunách yödzlyú, guludödi lequëꞌ nup nacuáꞌ yödz ni.” \c 19 \p \v 1 Gdöd lë ni byöndaꞌ tuiꞌ zidzj didzaꞌ bunách zian nacuáꞌ yehuaꞌ yubá, taꞌná: \q1 Yöl‑laꞌ ba Dios. Yöl‑laꞌ ruslá runëꞌ, \q1 Atiꞌ yöl‑laꞌ zxön len yöl‑laꞌ uná bëꞌ \q1 Napëꞌ Dios queëruꞌ. \q1 \v 2 Nac gdutë li len tsahuiꞌ ca rusyudxëꞌ. \q1 Bchuguëꞌ qui yödz naꞌ nac ca tu ngul udá dzag, \q1 Len quegac bunách lu yödz naꞌ \q1 Glun ditj bunách yödzlyú len le cunác glunëꞌ. \q1 Dios buzíꞌ lëꞌ lequëꞌ \q1 Le guludödcdëꞌ huen dxin queëꞌ. \p \v 3 Leyúbl gulanë́ꞌ: “Yöl‑laꞌ ba Dios. Cuentecz dzön ga regui yödz naꞌ.” \p \v 4 Gulutság lauquëꞌ lyu idáp uruꞌë bönniꞌ gul niꞌ len idáp nup niꞌ nabangac, taꞌyíj ládxiꞌquëꞌ Dios, röꞌë latj blau queëꞌ. Gulanë́ꞌ: “Caꞌ gac. Yöl‑laꞌ ba Dios.” \p \v 5 Niꞌr byöndaꞌ ruiꞌ didzaꞌ tu nu zoa latj blau naꞌ, rna: \q1 Gul‑cuꞌë Dios queëruꞌ yöl‑laꞌ ba \q1 Yúguꞌtëliꞌ runliꞌ xchinëꞌ, \q1 Lbiꞌiliꞌ naꞌ rádxiliꞌ Lëꞌ, \q1 Nacliꞌ bunách caꞌz len bunách blau. \s1 Lni qui yöl‑laꞌ rutság naꞌ queëꞌ Bönniꞌ naquëꞌ Böꞌcuꞌ Zxílaꞌdauꞌ \p \v 6 Byöndaꞌ caꞌ nu ruiꞌ zidzj didzaꞌ, byön ca ryön catiꞌ tuiꞌ didzaꞌ bunách zian, len byön caꞌ ca ryön ga rdöd yegu zxön, o ca ryön catiꞌ rnë gziuꞌ, rna: \q1 Yöl‑laꞌ ba Dios le rzu lahuëꞌ rna bëꞌë, \q1 Napczëꞌ yöl‑laꞌ huac. \q1 \v 7 Ral‑laꞌ udziji ládxiꞌruꞌ len uziꞌruꞌ xbëꞌ \q1 Len cuꞌruꞌ‑nëꞌ yöl‑laꞌ ba \q1 Le chbdxin dza lni qui yöl‑laꞌ rutság naꞌ \q1 Queëꞌ Bönniꞌ naꞌ naquëꞌ Böꞌcuꞌ Zxílaꞌdauꞌ, \q1 Siꞌ lu nëꞌë Cristo nup náquigac queëꞌ. \q1 Chzoa rbözbiꞌ biꞌi utság náꞌlenbiꞌ Lëꞌ, \q1 Nacbiꞌ le ruluíꞌ nup naꞌ náquigac queëꞌ. \q1 \v 8 Dios ruꞌë‑biꞌ latj gácubiꞌ lariꞌ záquiꞌtsqui \q1 Le nac gdu len ryëp yös yeníꞌ. \m Lariꞌ záquiꞌtsqui naꞌ ruluíꞌ le nac tsahuiꞌ nungac nup náquigac queëꞌ Dios. \p \v 9 Niꞌr gudxëꞌ nedaꞌ gbaz laꞌy naꞌ, gnëꞌ: “Bzuj lu guich didzaꞌ ni: Bicaꞌ bagac nup naꞌ nulidzëꞌ lequëꞌ Dios quië laꞌcuꞌë lni qui yöl‑laꞌ rutság naꞌ queëꞌ Bönniꞌ naquëꞌ Böꞌcuꞌ Zxílaꞌdauꞌ.” \p Gudxëꞌ caꞌ nedaꞌ: “Yuguꞌ didzaꞌ gdutë li ni ruꞌë didzaꞌ Dioscz.” \p \v 10 Buzechu zxibaꞌ xniꞌë gbaz laꞌy naꞌ quië tsej ladxaꞌa lëꞌ, san gudxëꞌ nedaꞌ: “Cutu gunuꞌ cni. Nedaꞌ caꞌ nacaꞌ huen dxin queëꞌ Dios ca nacuꞌ liꞌ len ca nacquëꞌ böchiꞌ lzaꞌu nazíꞌ lu naꞌquëꞌ le nac gdutë li ca nac queëꞌ Jesús. Gyij ladxëꞌë Dios.” \p Nup tuiꞌ didzaꞌ uláz queëꞌ Dios, tuiꞌ didzaꞌ le nac gdutë li ca nac queëꞌ Jesús. \s1 Bönniꞌ dxiëꞌ‑baꞌ böaꞌ chguich \p \v 11 Niꞌr bléꞌidaꞌ nayálj luzxbá, atiꞌ buluíꞌ laubaꞌ tubaꞌ böaꞌ chguich, atiꞌ lëꞌ Bönniꞌ dxiëꞌ‑baꞌ, Nu Run Ca Rna, lencaꞌ Nu Nac Le Nacz. Cni lëꞌ le rbequi xbeynëꞌ ca nac le nac gdutë li lencaꞌ cni tsijëꞌ lu gdil‑l. \v 12 Ryëp yös yeníꞌ yöj lahuëꞌ, nacgac ca guiꞌ, len dxiagac icjëꞌ breguiꞌ zian. Nayúj lahuëꞌ tu le lëꞌ, le nutú nu nözi, san tuzëꞌ Lëꞌ nöznëꞌ. \v 13 Nacuëꞌ tu lariꞌ niꞌaj rön, len lëꞌ caꞌ Nu Nac Xtidzëꞌë Dios. \v 14 Rajnauquëꞌ Lëꞌ niꞌa nëꞌë guizx yu nacuꞌë yehuaꞌ yubá, dxiacquëꞌ‑baꞌ böaꞌ chguich len nácuquëꞌ lariꞌ záquiꞌtsqui, nac chguichdauꞌz len cutu nac bösj. \v 15 R‑ruj ruꞌë le nac ca tu guia tuchiꞌ gundëꞌ ziꞌ bunách yuguꞌ yödz. Gna béꞌinëꞌ lequëꞌ len xuyág guia len gunëꞌ lequëꞌ zxguiaꞌ, gac quequëꞌ ca rac qui le rbia lba uva, zoa nu rulíb leygac, le rléytsquinëꞌ Dios, napczëꞌ yöl‑laꞌ uná bëꞌ. \v 16 Nayúj lu lariꞌ nacuëꞌ lencaꞌ lu xgatsjëꞌ ca lëꞌ, Nu Rna Beꞌi Nup Taꞌná Bëꞌ, lencaꞌ Nu Nac Xangac Nup Nacgac Xan. \p \v 17 Niꞌr bléꞌidaꞌ‑nëꞌ zuinëꞌ lu gbidz tuëꞌ gbaz laꞌy, atiꞌ bëꞌë zidzj didzaꞌ, gudxëꞌ‑baꞌ böaꞌ taꞌzubaꞌ luzxbá, rnëꞌ: “Gul‑dá, gul‑dúb ga ni gáguliꞌ lni zxön queëꞌ Dios. \v 18 Gáguliꞌ xpë́laꞌgac nup taꞌná bëꞌ, len xpë́laꞌgac nup nacuꞌë lu naꞌgac bönniꞌ rjaquëꞌ gdil‑l, len xpë́laꞌgac nup nalgac, len xpë́laꞌcbaꞌ böaꞌ, len xpë́laꞌgac nup taꞌbía lecbaꞌ, len xpë́laꞌgac yúguꞌtë bunách, nup cunadáꞌugac len nup nadáꞌugac, nup nacgac caꞌz len nup nacgac blau.” \p \v 19 Niꞌr bléꞌidaꞌ‑baꞌ böaꞌ sniaꞌ naꞌ lencaꞌ bönniꞌ taꞌná bëꞌë yödzlyú, len bönniꞌ rjaquëꞌ gdil‑l guizx yu quequëꞌ, nudubquëꞌ quië lúnlenëꞌ gdil‑l Bönniꞌ dxiëꞌ‑baꞌ böaꞌ chguich, dzaggac Lëꞌ niꞌa nëꞌë guizx yu. \v 20 Bdzunbaꞌ böaꞌ sniaꞌ naꞌ lencaꞌ bönniꞌ naꞌ bëꞌë didzaꞌ uláz queëbaꞌ, bönniꞌ naꞌ benëꞌ yuguꞌ le nac bëꞌtsca laubaꞌ, gzxiꞌ yéꞌinëꞌ nup niꞌ gluiꞌ latj nu uzúj láhuigac lë naꞌ nac bëꞌ daꞌgac lëbaꞌ len gulayíj ládxiꞌgac bdauꞌ queëbaꞌ. Böaꞌ sniaꞌ naꞌ lencaꞌ bönniꞌ naꞌ bëꞌë didzaꞌ uláz queëbaꞌ, nabangacz caꞌ gularuꞌnëꞌ leygac ga röꞌ guiꞌ zxön le réguilen lë naꞌ ruzéguiꞌtsca. \v 21 Yúguꞌtë nup naꞌ gdaꞌgac lequëꞌ budödcdëꞌ leygac len guia tuchiꞌ naꞌ r‑ruj ruꞌë Bönniꞌ naꞌ dxiëꞌ‑baꞌ böaꞌ, atiꞌ guluhuöljbaꞌ yúguꞌtëbaꞌ böaꞌ naꞌ taꞌzubaꞌ luzxbá, glágubaꞌ xpë́laꞌquëꞌ. \c 20 \s1 Chi gayuáꞌ iz \p \v 1 Gdöd lë ni bléꞌidaꞌ ruhuötjëꞌ gbaz laꞌy, zëꞌë yehuaꞌ yubá, zönëꞌ zxiꞌn guia qui latj chul, atiꞌ nuꞌë tu du guia yödx. \v 2 Gzxönëꞌ‑baꞌ bël zxön xtsniꞌ naꞌ, nacbaꞌ bël gzoabaꞌ dza niꞌtë, bël naꞌ lëbaꞌ tuꞌ xöhuiꞌ lencaꞌ Satanás, atiꞌ béguëꞌë‑baꞌ, len bucaꞌnëꞌ‑baꞌ cni chi gayuáꞌ iz. \v 3 Yajchuꞌnëꞌ‑baꞌ latj chul len buseyjëꞌ latj naꞌ, bdëꞌë le quel‑laꞌ le ruséyj latj naꞌ quië cutur siꞌ yéꞌibaꞌ bunách yuguꞌ yödz ga gzaꞌar chi gayuáꞌ iz, atiꞌ töd niꞌ ral‑laꞌ yedxbaꞌ tu chiꞌidauꞌ. \p \v 4 Niꞌr bléꞌidaꞌ latj gap taꞌbö́ꞌ nup taꞌná bëꞌ, atiꞌ taꞌbö́ꞌ yuguꞌ latj naꞌ nup guladel‑liꞌ laꞌbequi xbey le rac. Bléꞌidaꞌ caꞌ yuguꞌ böꞌ glaccz bunách gulurixëꞌ yengac bönniꞌ cunacquëꞌ tsahuiꞌ le glun lnaꞌ lau queëꞌ Jesús len le glun lban qui xtidzëꞌë Dios. Yuguꞌ bunách ni cutu gulayíj ládxiꞌgac böaꞌ sniaꞌ naꞌ len bdauꞌ queëbaꞌ, len cutu gluiꞌ latj nu uzúj raꞌ xgagac o lu naꞌgac lë naꞌ nac bëꞌ nu daꞌ lëbaꞌ. Gulubán nup ni lu yöl‑laꞌ gut len gulaná bëꞌlen Cristo chi gayuáꞌ iz, \v 5 san yezicaꞌ bunách natgac cutu gulubán. Catiꞌ gzaꞌar chi gayuáꞌ iz lubán. Yöl‑laꞌ rubán lu yöl‑laꞌ gut guc ni nac le rac ziꞌal. \v 6 Bicaꞌ ba len bicaꞌ laꞌy nup taꞌdel‑liꞌ yöl‑laꞌ rubán naꞌ rac ziꞌal. Yöl‑laꞌ gut le rac burópl lzu cutur bi gac gun quequëꞌ, san lacquëꞌ bxuz queëꞌ Dios lencaꞌ queëꞌ Cristo, atiꞌ laꞌná bë́ꞌlenëꞌ Lëꞌ chi gayuáꞌ iz. \p \v 7 Catiꞌ gzaꞌa chi gayuáꞌ iz naꞌ, lusanëꞌ Satanás ga naꞌ nadzún. \v 8 Urúj Satanás, tsajxíꞌ yeꞌi bunách yuguꞌ yödz nacuáꞌ idáp laꞌa yödzlyú. Siꞌ yeꞌi caꞌ bunách yödz Gog len Magog, utúb lequëꞌ lu gdil‑l. Tsca nacgac nup ni, nacgac ca nac yuzx röꞌ raꞌ nis zxön. \v 9 Guizx yuz guladödëꞌ gdutë luyú, atiꞌ gulacuꞌë liꞌajl latj ga naꞌ nacuáꞌ bunách náquigac queëꞌ Cristo, le nac yödz naꞌ nadxiꞌinëꞌ Dios. Niꞌr benëꞌ Dios ga böxj guiꞌ bruj yehuaꞌ yubá, le buzeguiꞌ lequëꞌ. \v 10 Tuꞌ xöhuiꞌ naꞌ nazíꞌ yeꞌi lequëꞌ, yajchuꞌnquëꞌ lei ga röꞌ guiꞌ zxön qui lë naꞌ ruzéguiꞌtsca, ga naꞌ chzoabaꞌ böaꞌ sniaꞌ naꞌ lencaꞌ bönniꞌ naꞌ bëꞌë didzaꞌ uláz queëbaꞌ. Niꞌ laꞌzacaꞌ laꞌguíꞌi rël len të dza yúguꞌtë iz ziꞌa zaꞌc. \s1 Taꞌdxín bunách lahuëꞌ Dios ga röꞌë rbequi xbeynëꞌ \p \v 11 Niꞌr bléꞌidaꞌ tu latj blau chguich, len bléꞌidaꞌ caꞌ Nu röꞌ rbequi xbeynëꞌ latj naꞌ. Lahui lau Nu ni gulanittë yödzlyú len luzxbá, len cutur budzöl xlatjgac. \v 12 Bléꞌidaꞌ caꞌ nup chnatgac, nup nacgac blau len nup nacgac caꞌz, zuicnëꞌ lahuëꞌ Dios. Gulayálj guich, len gyalj caꞌ yetú guich ga naꞌ nayujgac lagac nup nadél‑liꞌgac yöl‑laꞌ naꞌbán gdu. Glequi xbeynëꞌ Dios nup naꞌ chnatgac tsca nac le nayúj yuguꞌ lu guich naꞌ, lë naꞌ glun. \v 13 Lu nis zxön gulurúj nup chnatgac, nacuáꞌ lu nis zxön. Lu yöl‑laꞌ gut, len lu latj chul gulurúj nup chnatgac, gulacuáꞌ gap niꞌ, atiꞌ glequi xbeynëꞌ Dios tu tuëꞌ tsca nac le glunëꞌ. \v 14 Niꞌr yajtsazgac yöl‑laꞌ gut len latj chul ga niꞌ röꞌ guiꞌ zxön le nac latj qui yöl‑laꞌ gut le rac burópl. \v 15 Yajtsazgac latj ga naꞌ röꞌ guiꞌ zxön nup cunayujgac lu guich quegac nup nadél‑liꞌgac yöl‑laꞌ naꞌbán gdu. \c 21 \s1 Luzxbá cub len luyú cub \p \v 1 Gdöd naꞌ bléꞌidaꞌ tu luzxbá cub len tu luyú cub, le chgdöd quegac luzxbá naꞌ len luyú naꞌ gulacuáꞌ ziꞌal. Cutur bi dë nis zxön. \v 2 Nedaꞌ, Juan, bléꞌidaꞌ yödz laꞌy naꞌ, nac Jerusalén cub, ruhuö́tj, r‑ruj yehuaꞌ yubá ga zoëꞌ Dios, chnabáꞌa qui ca nabáꞌa queëbiꞌ biꞌi ngul chzoa utság náꞌlenbiꞌ bönniꞌ. \v 3 Byöndaꞌ ruiꞌ didzaꞌ yehuaꞌ yubá nu rna: “Gul‑yutscaꞌ. Ga zoëꞌ Dios zoalen bunách. Sóalenëꞌ lequëꞌ, atiꞌ lequëꞌ lacquëꞌ bunách queëꞌ. Dioscz sóalenëꞌ lequëꞌ, gaquëꞌ Dios quequëꞌ. \v 4 Dios uzxíëꞌ nis rbödx zoa yöj lauquëꞌ. Nutur nu gat, len nutur nu cödx, len nutur nu cödx yechiꞌ, len nutur nu sacaꞌ quiꞌi, le chgdöd quegac lë naꞌ glac ziꞌal.” \p \v 5 Niꞌr Nu naꞌ röꞌ latj blau niꞌ gna: “Byutscaꞌ. Yúguꞌtë ruúnaꞌ cub.” \p Gudx caꞌ nedaꞌ: “Bzuj lu guich lë ni, le nac gdutë li didzaꞌ ni len nac löz.” \p \v 6 Niꞌr gudx nedaꞌ: “Chnaccz. Nedaꞌ nacaꞌ Nu zoa zíꞌatël lencaꞌ Nu rajseytë ca nac le rzu lau len le ruúdxtë. Nu rbidx nis, nedaꞌ gunaꞌ ga guiꞌj nis naꞌ runn yöl‑laꞌ naꞌbán. \v 7 Nup luxícj lu le rac yödzlyú, gac quegac yúguꞌtë lë ni. Nedaꞌ gacaꞌ Dios quequëꞌ, atiꞌ lequëꞌ lacquëꞌ zxiꞌnczaꞌ, \v 8 san nup tadxi len nup cutu taꞌyejlëꞌ nedaꞌ, len nup nacgac xöhuiꞌ, len nup tuꞌdödi bunách, len nup tun le cunác, len nup nacgac udzáꞌ, len nup taꞌyíj ládxiꞌgac bdauꞌ guiöj bdauꞌ yag, len yúguꞌtë nup taꞌzíꞌ yëꞌ, chzoa rböz xlatjgac lu guiꞌ, ga niꞌ röꞌ guiꞌ zxön qui lë naꞌ ruzéguiꞌtsca, lë naꞌ nac yöl‑laꞌ gut rac burópl.” \s1 Yödz Jerusalén le nac cub \p \v 9 Niꞌr bidëꞌ ga zoaꞌ tuëꞌ gbaz laꞌy nababëꞌ gadxëꞌ gbaz laꞌy niꞌ gulazönëꞌ gadx zxígaꞌdauꞌ niꞌ yúdzugac gadx guidzhuë́ꞌ yajséytëgac. Gudxëꞌ nedaꞌ: “Gda ni. Nedaꞌ uluiꞌidaꞌ liꞌ biꞌi ngul raꞌbán naꞌ ziꞌa butság náꞌlenbiꞌ Bönniꞌ naꞌ naquëꞌ Böꞌcuꞌ Zxílaꞌdauꞌ.” \p \v 10 Gdu gzóalenëꞌ nedaꞌ Dios Böꞌ Laꞌy, atiꞌ bchëꞌë nedaꞌ gbaz laꞌy naꞌ tu lu guiꞌa sib, len buluiꞌinëꞌ nedaꞌ yödz laꞌy Jerusalén, ruhuö́tj, r‑ruj yehuaꞌ yubá ga zoëꞌ Dios. \v 11 Yödz ni ryëp yös yeníꞌ le zoalen lei yöl‑laꞌ yeníꞌ queëꞌ Dios. Ryëp yös yeníꞌ ca ryëp yös yeníꞌ tu guiöj záquiꞌtsqui ca nac guiöj guiꞌdauꞌz nazíꞌ lei jaspe. Yeniꞌdauꞌ nac yödz naꞌ ca nac guiöj jar. \v 12 Gdu zbiꞌil yödz naꞌ zoa tu zöꞌö zxön len sib. Lëꞌi zöꞌö naꞌ nacuáꞌ chinnu gap nu ryaz. Raꞌ gap nu ryaz naꞌ nacuꞌë chinnuëꞌ gbaz laꞌy tun chiꞌë. Tu tu ga nu ryaz naꞌ nayúj tu tu lagac idxinnu cöꞌ diꞌa dza zxiꞌn xsoëꞌ Israel. \v 13 Lëꞌi zöꞌö ruyú zacaꞌ ga rlen gbidz nacuáꞌ tsonn gap nu ryaz, len zacaꞌ ga zaꞌ böꞌ ziag nacuáꞌ tsonn gap nu ryaz, len zacaꞌ tslaꞌa ga rdöd gbidz beoꞌ ziag nacuáꞌ tsonn gap nu ryaz, len zacaꞌ ga rbia gbidz nacuáꞌ caꞌ tsonn gap nu ryaz. \v 14 Zxan zöꞌö qui yödz naꞌ nacuáꞌ chinnu xlibi zöꞌö, atiꞌ lë́ꞌigac xlibi zöꞌö naꞌ nayujgac laquëꞌ idxínnutëꞌ bönniꞌ gbaz queëꞌ Bönniꞌ naꞌ naquëꞌ Böꞌcuꞌ Zxílaꞌdauꞌ. \p \v 15 Zönëꞌ tu yag urixi náquini oro gbaz laꞌy naꞌ ruíꞌlenëꞌ nedaꞌ didzaꞌ, quië grixëꞌ tsca nac yödz naꞌ, len tsca nacgac gap nu ryaz, len tsca nac zöꞌö qui. \v 16 Yödz naꞌ, leydiꞌi nacgac idáp laꞌa. Leydiꞌi nac yöl‑laꞌ tunn qui len yöl‑laꞌ blagaꞌ qui. Len yag naꞌ brixëꞌ tsca nac yödz naꞌ, nac gdu tsca gac nu saꞌ gdu chinnu dza, atiꞌ leydiꞌi nac yöl‑laꞌ tunn qui, len yöl‑laꞌ xtsaꞌ qui, len yöl‑laꞌ blagaꞌ qui. \v 17 Brixëꞌ caꞌ yöl‑laꞌ yödx qui zöꞌö naꞌ, nac tu gayuáꞌ yu tapʉ́n dxit, tsca nac tsadxít qui naꞌ bunách, lë naꞌ r‑rixnëꞌ gbaz laꞌy naꞌ. \p \v 18 Náquini guiöj jaspe zöꞌö naꞌ, atiꞌ yödz naꞌ, órotëz náquini, le nac yeniꞌdauꞌ ca nac guiöj jar. \v 19 Xlibi zöꞌö qui yödz naꞌ naziꞌgac lguitj guiöj záquiꞌtsquigac. \q1 Xlibi zöꞌö ziꞌal náquini guiöj jaspe. \q1 Le buróp náquini guiöj zafiro. \q1 Le bunn náquini guiöj ágata. \q1 Le budáp náquini guiöj esmeralda. \q1 \v 20 Le bugayuꞌ náquini guiöj ónice. \q1 Le buzxóp náquini guiöj cornalina. \q1 Le bugádx náquini guiöj crisólito. \q1 Le buzxunuꞌ náquini guiöj berilo. \q1 Le bugá náquini guiöj topacio. \q1 Le budxí náquini guiöj crisoprasa. \q1 Le idxinéaj náquini guiöj jacinto. \q1 Le idxinnu náquini guiöj amatista. \m \v 21 Chinnu gap nu ryaz naꞌ taꞌyeyjni chinnu bga. Tu tu ga nu ryaz naꞌ ryeyjni tuz bga. Luyú laꞌ nöz blau qui yödz naꞌ, órotëz náquini, yeniꞌdauꞌ nac ca nac guiöj jar. \p \v 22 Nitú gdauꞌ bléꞌidaꞌ lu yödz naꞌ, le naquëꞌ gdauꞌ qui Xanruꞌ Dios, napczëꞌ golutë yöl‑laꞌ uná bëꞌ, len lëzcaꞌ cni naquëꞌ Bönniꞌ naquëꞌ Böꞌcuꞌ Zxílaꞌdauꞌ, naquëꞌ gdauꞌ qui yödz naꞌ. \v 23 Cutu run bayúdx tseniꞌgac lu yödz naꞌ gbidz len beoꞌ, le uzeníꞌ yöl‑laꞌ yeníꞌ queëꞌ Dios lu yödz naꞌ, atiꞌ naquëꞌ caꞌ le uzeníꞌ niꞌ Bönniꞌ naquëꞌ Böꞌcuꞌ Zxílaꞌdauꞌ. \v 24 Laꞌdá lu yeníꞌ qui yödz naꞌ bunách yuguꞌ yödz, nup nulagac, atiꞌ djuaꞌquëꞌ niꞌ yöl‑laꞌ tsahuiꞌ quequëꞌ bönniꞌ taꞌná bëꞌë yödzlyú. \v 25 Gatga tseyjgac gap nu ryaz lu yödz naꞌ lahuiꞌ dza, atiꞌ latj naꞌ gatga gac rël. \v 26 Djuaꞌgac niꞌ le nacgac lsacaꞌ len yöl‑laꞌ tsahuiꞌ quegac bunách yuguꞌ yödz. \v 27 Cutu caꞌ tsaz niꞌ nitú le cunác gdu, len nitú le nac xöhuiꞌ, len nitú nu rziꞌ yëꞌ, san tsazgac niꞌ nupz nayujgac lagac lu guich queëꞌ Bönniꞌ naquëꞌ Böꞌcuꞌ Zxílaꞌdauꞌ, ga naꞌ nayujgac lagac nup nadél‑liꞌgac yöl‑laꞌ naꞌbán. \c 22 \p \v 1 Niꞌr buluiꞌinëꞌ nedaꞌ tu yegu yeniꞌdauꞌ gbaz laꞌy naꞌ, le nac nis yegu runn yöl‑laꞌ naꞌbán. Ryëp yös yeníꞌ yegu naꞌ ca ryëp yös yeníꞌ guiöj jar. R‑ruj yegu naꞌ lu latj blau ga röꞌë Dios len ga röꞌë caꞌ Bönniꞌ naquëꞌ Böꞌcuꞌ Zxílaꞌdauꞌ. \v 2 Rzaꞌ yegu ni gatsj lahuiꞌl nöz blau qui yödz naꞌ. Tslaꞌa hueaj raꞌ yegu naꞌ zoa tu yag runn yöl‑laꞌ naꞌbán, atiꞌ taꞌbía chinnu lzu tu iz. Tu tu beoꞌ taꞌbía yag naꞌ. Nacgac le tuꞌún bunách yuguꞌ yödz xláguiꞌgac yag naꞌ. \v 3 Cutu soa niꞌ nitú le dxia döꞌ. Soa lu yödz naꞌ latj blau ga röꞌë Dios lencaꞌ ga röꞌë Bönniꞌ naquëꞌ Böꞌcuꞌ Zxílaꞌdauꞌ, atiꞌ laꞌyíj ládxiꞌquëꞌ Lëꞌ huen dxin queëꞌ. \v 4 Laꞌléꞌinëꞌ lahuëꞌ Lëꞌ, atiꞌ lëꞌ nayúj raꞌ xgaquëꞌ. \v 5 Cutu gac niꞌ rël, atiꞌ cutu laꞌquínn tu le cuꞌu yeníꞌ len clëg yeníꞌ qui gbidz nup nacuáꞌ niꞌ, le gaquëꞌ Xanruꞌ Dios yeníꞌ quequëꞌ. Tsalzú laꞌná bëꞌtecz nup nacuáꞌ niꞌ. \s1 Chzoa huödëꞌ Cristo \p \v 6 Niꞌr gudxëꞌ nedaꞌ gbaz laꞌy naꞌ, gnëꞌ: “Didzaꞌ ni nac gdutë li len nac löz. Xanruꞌ Dios, Nu ruchíz Böꞌ Laꞌy icj ládxiꞌdauꞌquëꞌ bönniꞌ tuꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ, chbsölëꞌë gbaz laꞌy queëꞌ quië uluiꞌinëꞌ yuguꞌ huen dxin queëꞌ le ral‑laꞌ gactë.” \v 7 Cni rnëꞌ Jesucristo: “Chzoa huödaꞌ. Bicaꞌ ba nu run ca rna didzaꞌ ruꞌa uláz queëꞌ Dios, nayúj lu guich ni.” \p \v 8 Nedaꞌ, Juan, byöndaꞌ len bléꞌidaꞌ yuguꞌ lë ni. Gdöd byöndaꞌ len bléꞌidaꞌ yuguꞌ lë ni, buzechu zxibaꞌ xniꞌë gbaz laꞌy naꞌ buluiꞌinëꞌ nedaꞌ yuguꞌ lë ni quië gunaꞌ lëꞌ zxön. \v 9 Niꞌr lëꞌ gudxëꞌ nedaꞌ: “Cutu gunuꞌ cni, le nacaꞌ nedaꞌ huen dxin queëꞌ Dios ca nacuꞌ liꞌ, len ca nacquëꞌ böchiꞌ lzaꞌu naꞌ tuꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios, lencaꞌ ca nacgac yúguꞌtë nup tun ca rna le nayúj lu guich ni. Ben zxön Dios.” \p \v 10 Gudxëꞌ caꞌ nedaꞌ: “Cutu caꞌ ucachuꞌu xtidzëꞌë Dios ni, didzaꞌ ruꞌa uláz queëꞌ len nayúj lu guich ni, le chzoa lac lë ni. \v 11 Nu ruaꞌ döꞌ guaꞌtecz döꞌ. Nu run le cunác guntecz le cunác. Nu run dxiꞌa, guntecz dxiꞌa, atiꞌ nu naqui quizi queëꞌ Dios, gáquitecz quizi queëꞌ.” \v 12 Rnëꞌ Jesús: “Chzoa huödaꞌ. Nuꞌa lu naꞌa le nadél‑liꞌgac bunách, ubiꞌa qui queëquëꞌ tsca nac bi glunëꞌ. \v 13 Nedaꞌ nacaꞌ Nu zoa zíꞌatël lencaꞌ Nu rajseytë, ca nac le rzu lau len le ruúdxtë. Nacaꞌ caꞌ Nu run ga su lau len Nu rusyúdx. \p \v 14 ’Bicaꞌ ba nup nayár le nácugac, tun le nac dxiꞌa. Naziꞌquëꞌ latj lahuëꞌ le rbia yag runn yöl‑laꞌ naꞌbán len gac laꞌyaziëꞌ gap nu ryaz lu yödz naꞌ. \v 15 Laꞌcuáꞌ niꞌl raꞌ yödz naꞌ nup nacgac xöhuiꞌ, len nup nacgac udzáꞌ, len nup tun le cunác, len nup tuꞌdödi bunách, len nup taꞌyíj ládxiꞌgac bdauꞌ guiöj bdauꞌ yag, len nup taꞌdzág ládxiꞌgac taꞌzíꞌ yëꞌ. \v 16 Nedaꞌ, Jesús, bsölaꞌa gbaz laꞌy quiaꞌ, buluiꞌinëꞌ lbiꞌiliꞌ yuguꞌ lë ni, lbiꞌiliꞌ naꞌ dzagliꞌ yuguꞌ cöꞌ bunách quiaꞌ. Nedaꞌ nacaꞌ diꞌa dza queëꞌ David lencaꞌ zxiꞌn xsoëꞌ. Nacaꞌ caꞌ bölj usíl.” \p \v 17 Tuꞌë didzaꞌ Dios Böꞌ Laꞌy len biꞌi ngul utság náꞌlenbiꞌ‑nëꞌ Bönniꞌ naquëꞌ Böꞌcuꞌ Zxílaꞌdauꞌ, taꞌnë́ꞌ: “Gda.” \p Nu ryöni didzaꞌ ni ral‑laꞌ gna: “Gda.” \p Nu rbidx nis len nu rzë ladxiꞌ lei, ral‑laꞌ guid len guiꞌj nis runn yöl‑laꞌ naꞌbán. \p \v 18 Nedaꞌ, Juan, ruzéjniꞌdaꞌ nup taꞌyöni didzaꞌ ni ruꞌa uláz queëꞌ Dios len nayúj lu guich ni, rniaꞌ: Chquiꞌ nu udáꞌ lëꞌi didzaꞌ ni, Dios ubiꞌë qui nu naꞌ, gunëꞌ lëꞌ zxguiaꞌ ca nac le nayujgac lu guich ni. \v 19 Lëzcaꞌ cni, chquiꞌ nu cua bítiꞌtëz didzaꞌ ni ruꞌa uláz queëꞌ Dios len nayúj lu guich ni, Dios ugǘëꞌ caꞌ xlatj nu naꞌ lu guich ga nayujgac lagac nup nadél‑liꞌgac yöl‑laꞌ naꞌbán gdu, lencaꞌ lu yödz laꞌy, ca naꞌ nayúj quequëꞌ lu guich ni. \p \v 20 Xanruꞌ, Nu run lnaꞌ lau quegac lë ni rnëꞌ: “Ja. Huödteaꞌ.” \p Caꞌ gac. Gda, Xantuꞌ Jesús. \p \v 21 Rnabdaꞌ‑nëꞌ Xanruꞌ Jesucristo uzáꞌ ladxëꞌë queëliꞌ yúguꞌtëliꞌ. Caꞌ gac.