\id JAS \h Santiago \toc1 LE BUZUJËꞌ LU GUICH SANTIAGO \toc2 Santiago \toc3 Stg. \mt1 LE BUZUJËꞌ LU GUICH SANTIAGO \c 1 \s1 Santiago rugapëꞌ Dios bönniꞌ judío taꞌdë́ꞌë Cristo \p \v 1 Nedaꞌ, Santiago, nacaꞌ huen dxin queëꞌ Dios lencaꞌ queëꞌ Xanruꞌ Jesucristo. Rugapaꞌ Dios lbiꞌiliꞌ, nacliꞌ idxinnu cöꞌ diꞌa dza quegac bunách Israel, náslasliꞌ gdu yödzlyú ni. \s1 Yöl‑laꞌ rejniꞌi runnëꞌ queëruꞌ Dios \p \v 2 Böchiꞌ lzaꞌadauꞌ, catiꞌ gac bi gac queëliꞌ le siꞌ bëꞌ lbiꞌiliꞌ, ral‑laꞌ udzíjiliꞌ gdu ládxiꞌliꞌ \v 3 le nö́ziczliꞌ, catiꞌ bi rac queëliꞌ le rziꞌ bëꞌ lbiꞌiliꞌ ca réjlëꞌliꞌ Cristo, lë ni rusëdi lbiꞌiliꞌ cözliꞌ zxön ladxiꞌ. \v 4 Gul‑güíꞌ ládxiꞌliꞌ gac gdu yöl‑laꞌ zxön ladxiꞌ queëliꞌ, quië udx gacliꞌ bönniꞌ taꞌyejniꞌi, len cutu bi yadzj queëliꞌ ca nacgac lë ni. \p \v 5 Chquiꞌ zoa ladj lbiꞌiliꞌ nu curéjniꞌni, ral‑laꞌ gnab lahuëꞌ Dios nu naꞌ, atiꞌ Dioscz gunnëꞌ qui yöl‑laꞌ rejniꞌi, le runödzjëꞌ szxöni quegac yúguꞌtë bunách, len cutu caꞌ rgaccznëꞌ gunnëꞌ queëruꞌ. \v 6 Naꞌa, nu bi rnab lahuëꞌ Dios, run bayúdx tsejlëꞌ Lëꞌ, len cugác chop ladxiꞌ. Nu rac chop ladxiꞌ, rac qui ca rac qui bdxinaꞌ qui nis zxön catiꞌ rutá lei böꞌ, ruzéaj lei böꞌ naꞌl niꞌl. \v 7 Nu nac cni cutu ral‑laꞌ gun löz siꞌ bi unödzjëꞌ Xanruꞌ. \v 8 Bönniꞌ naꞌ reaj böꞌ ládxiꞌdauꞌhuëꞌ cutu rdzölnëꞌ nacl gunëꞌ. \p \v 9 Chquiꞌ zoëꞌ bönniꞌ bö́chiꞌruꞌ rejlëꞌë Cristo, len naquëꞌ cuidiꞌz yödzlyú ni, ral‑laꞌ udzijnëꞌ le chnadél‑liꞌnëꞌ naquëꞌ blau lahuëꞌ Dios. \v 10 Bönniꞌ bö́chiꞌruꞌ naꞌ dë yöl‑laꞌ tsahuiꞌ queëꞌ ral‑laꞌ udzijnëꞌ catiꞌ runëꞌ Dios ga cutur ruzxöni ladxëꞌë lë naꞌ dë queëꞌ. Nu ruzxöni ladxiꞌ yöl‑laꞌ tsahuiꞌ qui, gac qui nu naꞌ ca rac qui xyiji guíxiꞌdauꞌ, laꞌ rdödtë qui. \v 11 Cni nac, le gac qui nu naꞌ ca rac qui xyiji guíxiꞌdauꞌ naꞌ catiꞌ rlen gbidz rudzáꞌatsca, laꞌ rbidxtë guixiꞌ naꞌ atiꞌ rguindj xyiji, len rnit yöl‑laꞌ lach qui. Lëzcaꞌ cni gac queëꞌ bönniꞌ dë yöl‑laꞌ tsahuiꞌ queëꞌ, nitiëꞌ tsal niꞌ runëꞌ dxin rguiljëꞌ yöl‑laꞌ tsahuiꞌ naꞌ. \s1 Le taꞌzíꞌ bëꞌ rëꞌu \p \v 12 Bicaꞌ ba bönniꞌ naꞌ ruaꞌ rlenëꞌ le rziꞌ bëꞌ lëꞌ. Catiꞌ chburujëꞌ dxiꞌa, gdél‑liꞌnëꞌ yöl‑laꞌ naꞌbán gdu, ca naꞌ rdel‑liꞌ nu nutsaꞌ lu huitj, nu rdel‑liꞌ tu breguiꞌ yöj. Gdél‑liꞌnëꞌ bönniꞌ naꞌ yöl‑laꞌ naꞌbán gdu naꞌ gzxiꞌ lu nëꞌë Dios unödzjëꞌ quegac nup nadxiꞌigac Lëꞌ. \v 13 Catiꞌ bi rac queëruꞌ le run ga guë́ꞌniruꞌ gunruꞌ le cunác, cutu ral‑laꞌ gnaruꞌ: “Dios rziꞌ bëꞌë rëꞌu len le nac xöhuiꞌ.” Dios, nutu nu rziꞌ bëꞌë len le nac xöhuiꞌ. \v 14 Naꞌa, chquiꞌ nu bi rac qui le rziꞌ bëꞌ lei le nac xöhuiꞌ, nac le rzë ladxiꞌ le cunác, atiꞌ lë ni ben ga guꞌni gun le cunác. \v 15 Lë naꞌ rzë ládxiꞌruꞌ le cunác run ga gunruꞌ dul‑laꞌ, len catiꞌ chbudx benruꞌ dul‑laꞌ naꞌ, laꞌ dul‑laꞌ naꞌz ruspagaꞌ rëꞌu zxguiaꞌ gatruꞌ. \p \v 16 Böchiꞌ lzaꞌadauꞌ, cutu siꞌ yeꞌi laꞌ cuinzliꞌ. \v 17 Yúguꞌtë le nac dxiꞌa len yúguꞌtë le nac gdu le ruziꞌruꞌ xbey, zaꞌ zacaꞌ xtsaꞌl, r‑ruj ga zoëꞌ Xuzruꞌ Dios, Nu ben le taꞌyë́p yös luzxbá, le tuꞌtsáꞌ cuingac, san Lëꞌ cutu rutsáꞌ cuinëꞌ len cutu rutsë́ꞌë ca runëꞌ, rúnnteczëꞌ queëruꞌ le nac dxiꞌa. \v 18 Ca rëꞌncznëꞌ Dios, benëꞌ ga nacruꞌ bunách cub queëꞌ. Bugunëꞌ dxin didzaꞌ queëꞌ le nac gdutë li, quië gacruꞌ ca tu glap ziꞌal queëꞌ ladj yúguꞌtë nup naꞌ benczëꞌ Dios. \s1 Le rej ládxiꞌruꞌ‑nëꞌ Dios le nac gdu \p \v 19 Qui lë ni naꞌ rëpaꞌ lbiꞌiliꞌ, böchiꞌ lzaꞌadauꞌ, yúguꞌtëliꞌ ral‑laꞌ soaliꞌ sinaꞌ yö́niliꞌ, san cutu ral‑laꞌ gnë́tëzliꞌ len cutu léytëzliꞌ. \v 20 Nu naꞌ rleytëz cutu run le nac tsahuiꞌ lahuëꞌ Dios. \v 21 Qui lë ni naꞌ, gul‑cáꞌn yúguꞌtë le cunác, len yúguꞌtë le zian le cunác tsahuiꞌ, atiꞌ lu yöl‑laꞌ nöxj ladxiꞌ gul‑síꞌ lu naꞌliꞌ didzaꞌ naꞌ chnayáz icj ládxiꞌdauꞌliꞌ, le huac gun ga ulaliꞌ didzaꞌ ni. \p \v 22 Naꞌa, gul‑gún ca rna didzaꞌ ni, len clëg tsajzë́z nagliꞌ. Chquiꞌ yö́nizliꞌ didzaꞌ ni, laꞌ cuinzliꞌ siꞌ yéꞌiliꞌ. \v 23 Nu ryöniz didzaꞌ ni len cutu run ca rna, nu ni nac ca bönniꞌ ruyúëꞌ lahuëꞌ lu guia dxili, \v 24 le ruyú cuinëꞌ len zhuöjëꞌ, atiꞌ laꞌ raltë ladxëꞌë ca rnëꞌë. \v 25 Naꞌa, nu cutu ral ladxiꞌ le ryöni, san ruiꞌ ladxiꞌ zxba queëꞌ Dios le nac gdu len le gac gun ga ularuꞌ, atiꞌ tsutsu ugáꞌn, len guntecz ca rna bëꞌ zxba naꞌ, gac bicaꞌ ba nu ni ca nac yúguꞌtë le run. \p \v 26 Chquiꞌ nu bönniꞌ ladj lbiꞌiliꞌ ráquinëꞌ nac dxiꞌa ca rej ladxëꞌë Dios, san cutu run chiꞌë ludxëꞌë cui gnëzëꞌ caꞌ, bönniꞌ ni rziꞌ yéꞌinëꞌ laꞌ cuinzëꞌ atiꞌ cutu rdzag ladxëꞌë Dios ca rej ladxëꞌë Lëꞌ bönniꞌ naꞌ. \v 27 Le rej ládxiꞌruꞌ‑nëꞌ Dios, le nac gdu len le nac dxiꞌa, nac gáclengacruꞌ‑biꞌ biꞌi uzëbdauꞌ lencaꞌ gáclengacruꞌ‑nu ngul uzë́b, catiꞌ taꞌzacaꞌ taꞌguíꞌi nup naꞌ, len cui gútsaꞌruꞌ le cunác rac yödzlyú ni. \c 2 \s1 Tuz ca ral‑laꞌ gunruꞌ bunách ba laꞌn \p \v 1 Böchiꞌ lzaꞌadauꞌ, chquiꞌ réjlëꞌliꞌ Xanruꞌ Jesucristo, Nu nactër blau, cutu ral‑laꞌ utsaꞌliꞌ ca gunliꞌ ba laꞌn tu tu bunách. \v 2 Chquiꞌ tsaziëꞌ bönniꞌ ga naꞌ nudubliꞌ, naguꞌë xbönniꞌ nëꞌë le náquini oro, len nacuëꞌ lariꞌ záquiꞌtsqui, atiꞌ tsaziëꞌ caꞌ bönniꞌ yéchiꞌdauꞌ, nacuëꞌ lariꞌ caꞌz, \v 3 len chquiꞌ gunliꞌ ba laꞌn bönniꞌ naꞌ nacuëꞌ lariꞌ záquiꞌtsqui, len guiëliꞌ‑nëꞌ: “Gröꞌlen rëꞌu ga ni nac dxiꞌa”, san guiëliꞌ bönniꞌ yéchiꞌdauꞌ naꞌ: “Naꞌz gzui”, o guiëliꞌ‑nëꞌ: “Gröꞌ lyu ni”, \v 4 chquiꞌ cni runliꞌ, rutsaꞌliꞌ ca runliꞌ ba laꞌn tu tu lzaꞌliꞌ, len run cuinliꞌ ca nu rbequi xbey lzëꞌi, atiꞌ cutu nac dxiꞌa ca rzaꞌ ládxiꞌliꞌ. \p \v 5 Böchiꞌ lzaꞌadauꞌ, gul‑zë́ nagliꞌ lë ni. Dios gröczëꞌ yuguꞌ bönniꞌ, taqui bunách yödzlyú ni nacquëꞌ yechiꞌ, quië laꞌdél‑liꞌnëꞌ yöl‑laꞌ tsahuiꞌ lahuëꞌ Lëꞌ le taꞌyejlëꞌë Cristo, len gataꞌ quequëꞌ latj ga niꞌ rna bëꞌë Lëꞌ. Gataꞌ quequëꞌ lë naꞌ gzxiꞌ lu nëꞌë Dios unödzjëꞌ quegac nup taꞌdxíꞌi Lëꞌ. \v 6 Lbiꞌiliꞌ rucaꞌnliꞌ caꞌz bunách yechiꞌ len runcliꞌ‑nëꞌ ba laꞌn bönniꞌ dë yöl‑laꞌ tsahuiꞌ quequëꞌ, atiꞌ tuꞌsacaꞌ ziꞌë lbiꞌiliꞌ bönniꞌ naꞌ dë yöl‑laꞌ tsahuiꞌ quequëꞌ, tuꞌgunëꞌ lbiꞌiliꞌ dxin. Lëzcaꞌ tuꞌdödëꞌ lbiꞌiliꞌ lu naꞌquëꞌ bönniꞌ yúlahuiꞌ. \v 7 Yuguꞌ bönniꞌ naꞌ dë yöl‑laꞌ tsahuiꞌ quequëꞌ taꞌnë́ ziꞌë caꞌ qui lëꞌ Jesucristo le nactër blau, len ca nac lëꞌ nazíꞌ laliꞌ bunách queëꞌ Cristo. \p \v 8 Dxiꞌa runliꞌ chquiꞌ runliꞌ gdu ca rna bëꞌ zxba blau, le nayúj lu guich len rna cni: “Ral‑laꞌ gdxiꞌinuꞌ lzaꞌu ca nadxíꞌi cuinuꞌ.” \v 9 Naꞌa, chquiꞌ rutsaꞌliꞌ ca runliꞌ ba laꞌn tu tu bunách, runliꞌ dul‑laꞌ, len nabágaꞌliꞌ zxguiaꞌ lu zxba queëꞌ Dios, le rguitsjliꞌ zxba naꞌ. \v 10 Chquiꞌ runëꞌ bönniꞌ gdu ca rna bëꞌ zxba queëꞌ Dios, san chquiꞌ gchíxinëꞌ ca nac tuz le rna bëꞌ zxba naꞌ, chnabaguëꞌë zxguiaꞌ qui gdutë le rna bëꞌ zxba naꞌ. \v 11 Lëczëꞌ Dios gnëꞌ: “Cutu gunuꞌ dul‑laꞌ le rguitsj zxba qui yöl‑laꞌ nutság naꞌ”, len gnëꞌ caꞌ: “Cutu gdödduꞌ bunách.” Naꞌa, chquiꞌ cutu runuꞌ dul‑laꞌ le rguitsj zxba qui yöl‑laꞌ nutság naꞌ, san rudödduꞌ bunách, nabaguꞌu zxguiaꞌ qui gdutë zxba queëꞌ Dios. \v 12 Ca gnaliꞌ len ca gunliꞌ, ral‑laꞌ gunliꞌ ca ral‑laꞌ lun nup cuequi xbeynëꞌ lequëꞌ Dios ca rna bëꞌ zxba naꞌ, le run ga ularuꞌ. \v 13 Nup cutu tuꞌhuechiꞌ ládxiꞌgac lzaꞌgac, cuequi xbeynëꞌ lequëꞌ Dios atiꞌ nutu nu huechiꞌ ladxiꞌ lequëꞌ, san nup naꞌ tuꞌhuechiꞌ ládxiꞌgac lzaꞌgac lurúj dxiꞌa catiꞌ cuequi xbeynëꞌ lequëꞌ Dios. \s1 Le ral‑laꞌ gunruꞌ le réjlëꞌruꞌ Cristo \p \v 14 Böchiꞌ lzaꞌadauꞌ, cutu bi uziꞌë xbey bönniꞌ chquiꞌ gnëꞌ: “Réjlëꞌa Cristo”, san cutu runëꞌ le nac dxiꞌa. Cutu gac ulë́ꞌ bönniꞌ naꞌ chquiꞌ gnazëꞌ rejlëꞌë Cristo. \v 15 Chquiꞌ nacuꞌë böchiꞌ lzaꞌruꞌ taꞌyejlëꞌë Cristo, len cutu dë le lacuëꞌ, len cutu dë le lahuëꞌ \v 16 atiꞌ chquiꞌ tu nu dzag lbiꞌiliꞌ guiëz lequëꞌ: “Böaj lidxliꞌ dxíꞌadauꞌ; chbölj bdzéꞌiliꞌ”, san chquiꞌ cutu unö́dzj quequëꞌ lë naꞌ taꞌyadzjnëꞌ, cutu caꞌ guclen lequëꞌ. \v 17 Lëzcaꞌ cni rac qui nu rnaz rejlëꞌ Cristo. Chquiꞌ cutu run le nac bëꞌ nac gdu ca rejlëꞌ Lëꞌ, cutu nac lsacaꞌ yöl‑laꞌ rejlëꞌ qui nu naꞌ. \p \v 18 Nazx caꞌ guiëꞌ lzëꞌë bönniꞌ: “Liꞌ réjlëꞌzuꞌ Cristo, atiꞌ nedaꞌ runaꞌ le nac dxiꞌa. Cutu gac uluiꞌinuꞌ nedaꞌ réjlëꞌu Cristo chquiꞌ cuzóa le nac dxiꞌa runuꞌ. Nedaꞌ uluiꞌidaꞌ liꞌ réjlëꞌa Cristo niꞌa qui le nac dxiꞌa runaꞌ.” \v 19 Liꞌ réjlëꞌu tuzëꞌ naquëꞌ Dios. Nac dxiꞌa ca runuꞌ. Lëzcaꞌ cni taꞌyejlëꞌ böꞌ xöhuiꞌ, len taꞌzxiztsca tadxi Lëꞌ. \v 20 Liꞌ, bönniꞌ cunözi. Ral‑laꞌ gnözcznuꞌ chquiꞌ zoa nu rnaz rejlëꞌ Cristo, san cutu run le nac dxiꞌa, cutu nac lsacaꞌ yöl‑laꞌ rejlëꞌ Lëꞌ qui nu naꞌ. \v 21 Nac bëꞌ burujëꞌ dxiꞌa xuzruꞌ Abraham lahuëꞌ Dios niꞌa qui lë naꞌ benëꞌ, catiꞌ niꞌ gluꞌë‑biꞌ lahuëꞌ Dios biꞌi Isaac queëꞌ. Gluꞌë‑biꞌ ca naꞌ tun bunách taꞌgúꞌu le tuꞌzeguiꞌ lahuëꞌ Dios, zal‑laꞌ cutu buzéguiꞌë‑biꞌ. \v 22 Naꞌa gac gnö́ziliꞌ ca guc queëꞌ Abraham. Lë naꞌ benëꞌ guc bëꞌ gyejlëꞌë Dios. Qui lë ni naꞌ nac bëꞌ guc gdu ca gyejlëꞌë Dios niꞌa qui lë naꞌ benëꞌ. \v 23 Cni guc lë naꞌ nayúj lu guich laꞌy, rna: “Gyejlëꞌë Dios Abraham, atiꞌ Dios bléꞌinëꞌ lë naꞌ benëꞌ ca tu le ben ga böaquëꞌ tsahuiꞌ Abraham.” Qui lë ni naꞌ gzxiꞌ lëꞌ: “Lzëꞌë Dios.” \p \v 24 Naꞌa, rléꞌiczliꞌ nac bëꞌ rurujëꞌ dxiꞌa bönniꞌ niꞌa qui le runëꞌ, len clëgz le rejlëꞌë Dios. \v 25 Lëzcaꞌ cni guc queënu Rahab, ngul bëꞌnu latj bunách. Lëzcaꞌ nac bëꞌ burujnu dxiꞌa le zoa tu le dxiꞌa bennu, lë naꞌ bennu catiꞌ niꞌ bennu ba laꞌn yuguꞌ bönniꞌ uyulan, len gúclennu lequëꞌ quië guluguel‑lëꞌë yhuöjquëꞌ nöz yubl. \v 26 Ca naꞌ rac qui gdu ca nayáꞌ nabinruꞌ chquiꞌ cutu yuꞌu böꞌ, chnat, lëzcaꞌ cni nac qui le réjlëꞌruꞌ Cristo chquiꞌ cutu naláꞌ yöl‑laꞌ run qui, cutu nac lsacaꞌ. \c 3 \s1 Yuguꞌ le rna lúdxiꞌruꞌ \p \v 1 Böchiꞌ lzaꞌadauꞌ, cutu guntëz zian cuinliꞌ nup tuꞌsëdi bunách, le chnö́ziczliꞌ ziꞌtër cuequi xbeynëꞌ rëꞌu Dios, nulruꞌ rusë́diruꞌ bunách. \v 2 Yúguꞌtëruꞌ runruꞌ zian le rchixi rníguiruꞌ. Chquiꞌ cutu rchixi rnignëꞌ bönniꞌ ca nac didzaꞌ ruꞌë, bönniꞌ ni naquëꞌ gdu tsahuiꞌ, len rac gna beꞌi cuinëꞌ ca nac yúguꞌtë le runëꞌ. \v 3 Catiꞌ rguꞌruꞌ guia rúꞌacbaꞌ böaꞌ quië gunruꞌ ga lunbaꞌ ca rë́ꞌniruꞌ, rac gna béꞌiruꞌ lecbaꞌ gdutë ca tunbaꞌ. \v 4 Gul‑yú caꞌ ca rac quegac barco. Zal‑laꞌ zxöntër nac barco len szxöni reycj böꞌ ruzéaj lei, cuídiꞌdauꞌz nac nëꞌi xyagui barco naꞌ le ruzéycj rudxíꞌi barco quië tseaj gátiꞌtëz ga guëꞌnnëꞌ bönniꞌ rusë́ꞌë lei. \v 5 Lëzcaꞌ cni nac lúdxiꞌruꞌ. Zal‑laꞌ cuídiꞌtër nac, ziantër le rna lúdxiꞌruꞌ naꞌ. Gul‑yutscaꞌ ca run guiꞌ. Zal‑laꞌ guiꞌdauꞌz rbibruꞌ, guiꞌa sib huayegui. \v 6 Lëzcaꞌ nac ca tu guiꞌ lúdxiꞌruꞌ naꞌ. Yúguꞌtë le cunác rac yödzlyú ni rna lúdxiꞌruꞌ, len le dzag gdu ca nayáꞌ nabinruꞌ lúdxiꞌruꞌ naꞌ, qui lë ni naꞌ run ga rac xöhuiꞌ gdutë le nacruꞌ. Rbequi guiꞌ le rna lúdxiꞌruꞌ, le ruzeguiꞌ rëꞌu ca nac yúguꞌtë le runruꞌ, atiꞌ le rna cni lúdxiꞌruꞌ naꞌ, nac qui, tsca chnaguél‑laꞌtë guiꞌ le nabequi tuꞌ xöhuiꞌ. \v 7 Yúguꞌtëbaꞌ böaꞌ guixiꞌ taꞌdabaꞌ luyú, len yuguꞌ böaꞌ zoa xilcbaꞌ, len yuguꞌ böaꞌ taꞌyj lëꞌbaꞌ lyu, lencaꞌ yúguꞌtëbaꞌ böaꞌ dzöꞌbaꞌ lu nis zxön, huac laꞌná beꞌi lecbaꞌ bunách luyú ni, \v 8 san nutu nu bönniꞌ gac gna béꞌinëꞌ ludxëꞌë, le rna lúdxiꞌruꞌ le cunác len cutu gac nu uzagaꞌ xnözi, atiꞌ ziantër le rna lúdxiꞌruꞌ le nac ca tu le nachë́ꞌ yöl‑laꞌ gut. \v 9 Len laꞌ lúdxiꞌruꞌ naꞌz rulídz tsáhuiꞌruꞌ‑nëꞌ Dios Xuz, len rulídz ditjcruꞌ‑nëꞌ caꞌ bönniꞌ, bönniꞌ naꞌ benëꞌ lequëꞌ Dios ca nacczëꞌ Lëꞌ. \v 10 Cni nac, len laꞌ rúꞌazruꞌ naꞌ rulídz tsáhuiꞌruꞌ bunách len rulídz ditjruꞌ bunách. Böchiꞌ lzaꞌadauꞌ, cutu ral‑laꞌ gac cni. \v 11 Cutu caꞌ taꞌlén nis ziziáꞌ len nis zönaꞌ laꞌ tuz ga taꞌlén. \v 12 Böchiꞌ lzaꞌadauꞌ, cutu gac cuia le rbia yag olivo tu lu yag higo, len lëzcaꞌ cni, cutu gac cuia le rbia yag higo naꞌ tu lu lba uva. Lëzcaꞌ cni, nitú ga rlen nis cutu gac laꞌlén nis zönaꞌ len nis ziziáꞌ. \s1 Yöl‑laꞌ rejniꞌi le nac gdu \p \v 13 Chquiꞌ zoëꞌ ladjliꞌ bönniꞌ raquëꞌ szxöni len réjniꞌtsquinëꞌ, lu yöl‑laꞌ nöxj ladxiꞌ queëꞌ ral‑laꞌ uluꞌë naquëꞌ cni niꞌa qui le nac dxiꞌa runëꞌ. \v 14 Naꞌa, chquiꞌ ruzxéꞌiliꞌ lzaꞌliꞌ len runliꞌ dxin quië laꞌgúꞌu lbiꞌiliꞌ yöl‑laꞌ ba bunách, cutu ral‑laꞌ gun ba zxön cuinliꞌ ca nac yöl‑laꞌ rejniꞌi queëliꞌ. Nu run cni rziꞌ yëꞌ, len rdáꞌbagaꞌ le nac gdutë li. \v 15 Yöl‑laꞌ rejniꞌi cni cutu nac le runödzjëꞌ Dios, san qui yödzlyú ni nac, len qui bunách yödzlyú ni, len qui tuꞌ xöhuiꞌ. \v 16 Bönniꞌ tuꞌzxéꞌinëꞌ lzaꞌquëꞌ len tëꞌnnëꞌ laꞌgúꞌu lequëꞌ yöl‑laꞌ ba bunách, lëzcaꞌ taꞌdíl‑l didzëꞌë len tunëꞌ yúguꞌtë le cunác. \v 17 Bönniꞌ napquëꞌ yöl‑laꞌ rejniꞌi naꞌ runödzjëꞌ Dios: \q1 tunëꞌ le nac gdu dxiꞌa, \q1 len taꞌbözëꞌ dxíꞌadauꞌ, \q1 len nacquëꞌ zxön ladxiꞌ, \q1 len nacquëꞌ nöxj ladxiꞌ. \q1 Tuꞌhuechiꞌ ládxiꞌquëꞌ bunách, \q1 len tunëꞌ le nac dxiꞌa. \q1 Tuz ca taꞌbequi xbey lzaꞌquëꞌ, \q1 len cutu taꞌbíj bëꞌi lzaꞌquëꞌ. \m \v 18 Nup tuiꞌ ládxiꞌgac laꞌbequi dxi le rac, taꞌbö́z dxíꞌadauꞌ, quië gac caꞌ dxiꞌa gdutë le nacgac. \c 4 \s1 Nup tun zxön le nacuáꞌ yödzlyú \p \v 1 ¿Bizx quië naꞌ rdil‑liꞌ len rac didzaꞌ bizxj queëliꞌ? Rac cni queëliꞌ le rzë ládxiꞌliꞌ zian le rzë ládxiꞌliꞌ tu tuliꞌ, len qui lë ni naꞌ rdíl‑lenliꞌ lzaꞌliꞌ. \v 2 Zian le ruhuídiꞌliꞌ len le cutu rziꞌliꞌ lei, qui lë ni naꞌ rudö́diliꞌ bunách. Ruzxéꞌiliꞌ le dë qui lzaꞌliꞌ, len le cutu rdél‑liꞌliꞌ lei, qui lë ni naꞌ rzu rböꞌliꞌ len rdil‑liꞌ. Cutu rataꞌ queëliꞌ le rë́ꞌniliꞌ, le cutu rnabliꞌ lei lahuëꞌ Dios. \v 3 Zal‑laꞌ zoa bi rnabliꞌ, cutu bi rziꞌliꞌ, le cutu nac dxiꞌa ca rnabliꞌ, le rë́ꞌniliꞌ lë naꞌ rnabliꞌ quië ugunliꞌ lei dxin ca dzagz ládxiꞌliꞌ. \v 4 Lbiꞌiliꞌ, bunách nusanliꞌ‑nëꞌ Dios, ¿naruꞌ cu nö́ziliꞌ chquiꞌ runliꞌ zxön le nacuáꞌ yödzlyú ni, chnuhuöacliꞌ ca nu curleꞌi Dios dxiꞌa? Nútiꞌtëz nu rëꞌni gun zxön le nacuáꞌ yödzlyú ni, nuhuöác ca nu curleꞌi Dios dxiꞌa. \v 5 Cutu rnaz caꞌ le nayúj lu guich laꞌy, rna: “Dios rsölëꞌë queëruꞌ Dios Böꞌ Laꞌy, Nu zoalen rëꞌu, atiꞌ Lëꞌ nadxiꞌinëꞌ rëꞌu len rudúl‑liꞌnëꞌ rëꞌu chquiꞌ rusanruꞌ‑nëꞌ.” \v 6 Naꞌa, zxöntër le ruzáꞌ ladxëꞌë queëruꞌ Dios, le nayúj lu guich laꞌy, rna: “Dios ruzaguëꞌë xnözgac nup tun ba zxön cuingac, san ruzáꞌ ladxëꞌë quegac nup nacgac nöxj ladxiꞌ.” \v 7 Qui lë ni naꞌ, gul‑zóa nöxj ladxiꞌ lahuëꞌ Dios. Gul‑ná beꞌi tuꞌ xöhuiꞌ, atiꞌ uzxúndj ga zoaliꞌ. \v 8 Gul‑güíꞌ ládxiꞌliꞌ sóalenliꞌ‑nëꞌ Dios, atiꞌ Lëꞌ dusóalenëꞌ lbiꞌiliꞌ. Lbiꞌiliꞌ, bunách dul‑laꞌ, gul‑gác dxiꞌa, len cutur gunliꞌ dul‑laꞌ. Lbiꞌiliꞌ, nul‑liꞌ reaj böꞌ ládxiꞌdauꞌliꞌ, len chop le nadxiꞌiliꞌ, gul‑gún dxiꞌa icj ládxiꞌdauꞌliꞌ. \v 9 Gul‑sëbi ládxiꞌliꞌ, len gul‑huiꞌni, len gul‑cö́dx. Naꞌa ruzxidxliꞌ san ral‑laꞌ cödxliꞌ. Rudzíjiliꞌ san ral‑laꞌ huíꞌniliꞌ. \v 10 Gul‑gác nöxj ladxiꞌ lahuëꞌ Xanruꞌ, atiꞌ Lëꞌ gunëꞌ ga gacliꞌ blau. \s1 Cutu ral‑laꞌ glag yudxruꞌ le run lzaꞌruꞌ \p \v 11 Böchiꞌ lzaꞌadauꞌ, cutu gnëliꞌ qui lzaꞌliꞌ tuliꞌ yetuliꞌ. Nu rnë qui böchiꞌ lzëꞌi, len rlag yudx le run nu naꞌ, nu ni rnë qui zxba queëꞌ Dios, len rbequi xbey le rna bëꞌ zxba naꞌ. Naꞌa, chquiꞌ rbequi xbeynuꞌ le rna bëꞌ zxba naꞌ, run cuinuꞌ nu rbequi xbey lei, len cutu runuꞌ ca rna bëꞌ zxba naꞌ. \v 12 Naꞌa, tuzëꞌ naquëꞌ Dios, Nu ben zxba naꞌ, len naquëꞌ caꞌ Nu rbequi xbey le runruꞌ. Lëczëꞌ gac uslë́ꞌ bunách o usnitiëꞌ bunách naꞌ. Naꞌa, ¿núzxatë run cuinuꞌ, rlag yudxuꞌ lzaꞌu? \s1 Cutu gunruꞌ löz le gac cxö huidzj \p \v 13 Naꞌa, gul‑zë́ nagliꞌ, nul‑liꞌ rnaliꞌ: “Cxö huidzj tseajtuꞌ yödz niꞌ, atiꞌ soatuꞌ niꞌ tu iz len zian le gáꞌutuꞌ len útiꞌtuꞌ, atiꞌ cni gátaꞌtsca queëtuꞌ dumí.” \v 14 Cutu nö́ziliꞌ bizxa gac cxö huidzj. ¿Nacxcz nac queëruꞌ, tsca zoaruꞌ yödzlyú ni? Nacruꞌ ca böchlá le naláꞌ tu chiꞌidauꞌz, len laꞌ rnittë. \v 15 Qui lë ni naꞌ, cni ral‑laꞌ gnaliꞌ: “Chquiꞌ guëꞌnnëꞌ Xanruꞌ, soaruꞌ gbanruꞌ, len tu tu le gunruꞌ.” \v 16 Naꞌa, lbiꞌiliꞌ, lu yöl‑laꞌ run ba zxön queëliꞌ rguꞌliꞌ yöl‑laꞌ ba laꞌ cuinzliꞌ. Le cunác nac yúguꞌtë le cni runliꞌ. \v 17 Chquiꞌ nö́ziruꞌ le nac dxiꞌa le ral‑laꞌ gunruꞌ, len cutu gunruꞌ lë naꞌ, dul‑laꞌ runruꞌ. \c 5 \s1 Santiago rusë́ꞌë ládxiꞌquëꞌ bönniꞌ dë yöl‑laꞌ tsahuiꞌ quequëꞌ \p \v 1 Lbiꞌiliꞌ, bönniꞌ rléꞌiliꞌ yöl‑laꞌ tsahuiꞌ, gul‑cö́dx len gul‑cödxyaꞌa, le ziꞌa zaꞌ dza gléꞌiliꞌ yöl‑laꞌ yechiꞌ. \v 2 Chnac ditj yöl‑laꞌ tsahuiꞌ queëliꞌ, atiꞌ chnutöcbaꞌ le náculiꞌ bëldauꞌ qui. \v 3 Chnac qui dumí oro len dumí plata queëliꞌ ca nac qui guia zön xquëꞌi, atiꞌ xquëꞌi naꞌ nac ca tu le ruquí lbiꞌiliꞌ, atiꞌ gac queëliꞌ ca tu guiꞌ le usnít lbiꞌiliꞌ. Cni gac queëliꞌ, le busáꞌ butubliꞌ queëzliꞌ yöl‑laꞌ tsahuiꞌ dza ni zoaruꞌ chrajséytëgac. \v 4 Gul‑yutscaꞌ. Chtaꞌnáb yudxnëꞌ lazxjquëꞌ bönniꞌ huen dxin gulalapëꞌ yöl queëliꞌ, le cutu rguízxjniliꞌ lequëꞌ, atiꞌ lë naꞌ taꞌnabëꞌ bönniꞌ huen dxin naꞌ chböꞌu didzaꞌ naꞌ lahuëꞌ Xanruꞌ, atiꞌ Lëꞌ rna béꞌinëꞌ niꞌa nëꞌë guizx yu. \v 5 Yödzlyú ni benliꞌ ga bunéꞌiliꞌ len güiꞌ gdáguteczliꞌ le rnaz queëliꞌ. Buxö́n cuinliꞌ, san chzoa gdxin queëliꞌ dza udx queëliꞌ. Gac queëliꞌ ca rac queëbaꞌ bëdx renniꞌ, chbdxin dza gdö́diruꞌ‑baꞌ. \v 6 Rchúguliꞌ quequëꞌ bönniꞌ tsahuiꞌ len rudö́diliꞌ lequëꞌ, atiꞌ lequëꞌ cutu taꞌdáꞌbaguëꞌë lbiꞌiliꞌ rudö́diliꞌ lequëꞌ. \s1 Cözruꞌ zxön ladxiꞌ len ulidzruꞌ‑nëꞌ Dios \p \v 7 Naꞌa, böchiꞌ lzaꞌadauꞌ, gul‑cö́z zxön ladxiꞌ ga gdxinr dza huödëꞌ Xanruꞌ. Gul‑yú ca runëꞌ bönniꞌ guz guꞌn. Lu yöl‑laꞌ rböz zxön ladxiꞌ rbözëꞌ guiöjsiuꞌ len guiöj beoꞌ lin, atiꞌ töd niꞌ lapëꞌ, len szxöni utubëꞌ yöz. \v 8 Lëzcaꞌ cni, lbiꞌiliꞌ naꞌ réjlëꞌliꞌ Cristo, gul‑cö́z zxön ladxiꞌ len gul‑típ ládxiꞌliꞌ, le chzaꞌ gal‑laꞌ dza huödëꞌ Xanruꞌ. \v 9 Böchiꞌ lzaꞌadauꞌ, cutu gnëliꞌ qui lzaꞌliꞌ tuliꞌ yetuliꞌ, cui gbágaꞌliꞌ zxguiaꞌ. Gul‑yutscaꞌ. Chrdzag lau udxinëꞌ Xanruꞌ, Nu cuequi xbey le runliꞌ. \v 10 Böchiꞌ lzaꞌadauꞌ, gul‑yú ca guc quequëꞌ bönniꞌ gluꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Xanruꞌ. Nacquëꞌ ca tu le ruluíꞌi rëꞌu ca ral‑laꞌ sacaꞌ quiꞌruꞌ len cözruꞌ zxön ladxiꞌ. \v 11 Naꞌa, nucuaꞌruꞌ lequëꞌ ca bönniꞌ glaquëꞌ bicaꞌ ba, nup niꞌ gulazacaꞌ gulaguíꞌi. Chbyö́niliꞌ ca benëꞌ Job. Glözëꞌ zxön ladxiꞌ zal‑laꞌ szxöni gzxacaꞌ gdiꞌë, atiꞌ nö́ziliꞌ caꞌ ca benëꞌ queëꞌ Xanruꞌ ga budxtë. Ruhuéchiꞌtsca ladxëꞌë rëꞌu Xanruꞌ len ruiꞌ ladxëꞌë rëꞌu. \p \v 12 Böchiꞌ lzaꞌadauꞌ, le nactër blau nac lë ni rëpaꞌ lbiꞌiliꞌ: cutu gneyliꞌ Nu zoa yehuaꞌ yubá, len cutu gneyliꞌ le nacuáꞌ luyú ni, len cutu gneyliꞌ bítiꞌtëz bi run tsutsu xtídzaꞌliꞌ. Catiꞌ gnaliꞌ: “Ja”, ral‑laꞌ gnazliꞌ: “Ja.” Catiꞌ gnaliꞌ: “Cutu”, ral‑laꞌ gnazliꞌ: “Cutu.” Cni ral‑laꞌ gunliꞌ, cui gbágaꞌliꞌ zxguiaꞌ lahuëꞌ Dios. \p \v 13 Chquiꞌ rzacaꞌ rguiꞌi nu dzag lbiꞌiliꞌ, ral‑laꞌ ulídz Dios nu naꞌ. Chquiꞌ zoa nu rudziji, ral‑laꞌ gul‑l yöl‑laꞌ ba nu naꞌ. \v 14 Chquiꞌ reꞌi nu dzag lbiꞌiliꞌ, ral‑laꞌ ulídz bönniꞌ gul tun chiꞌë bunách queëꞌ Cristo, quië lulidzëꞌ Dios, laꞌnabnëꞌ Lëꞌ unëꞌ bönniꞌ huëꞌ naꞌ. Ral‑laꞌ laꞌguꞌë lëꞌ le za, len lugunëꞌ dxin lëꞌ Xanruꞌ. \v 15 Catiꞌ lulidzëꞌ Dios, len taꞌyejlëꞌë gunëꞌ Cristo ga huöaquëꞌ bönniꞌ huëꞌ naꞌ, niꞌr gunëꞌ Xanruꞌ ga huas uzóëꞌ, len chquiꞌ benëꞌ dul‑laꞌ bönniꞌ huëꞌ naꞌ, Xanruꞌ unít lahuëꞌ lëꞌ. \v 16 Qui lë ni naꞌ, gul‑xoalëp dul‑laꞌ nabágaꞌliꞌ tuliꞌ yetuliꞌ, len gul‑náb qui lzaꞌliꞌ tuliꞌ yetuliꞌ lahuëꞌ Dios quië unëꞌ lbiꞌiliꞌ, urúj guidzhuë́ꞌ naꞌ réꞌiliꞌ. Le rulidzëꞌ Dios bönniꞌ tsahuiꞌ, le runëꞌ gdu ladxëꞌë, nactsca lsacaꞌ. \v 17 Elías, bönniꞌ niꞌ bëꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios, guquëꞌ bönniꞌ yödzlyú ca nacruꞌ rëꞌu, san catiꞌ bulidzëꞌ Dios, gnabëꞌ lahuëꞌ cui gal guiöj, gdu tsonn iz yu xop beoꞌ cutu gul guiöj luyú ni. \v 18 Gdöd niꞌ bulidzëꞌ Dios leyúbl, atiꞌ böal guiöj, atiꞌ bunö́dzj le glazëꞌ bönniꞌ dza niꞌ. \p \v 19 Böchiꞌ lzaꞌadauꞌ, lë ni ral‑laꞌ gnö́ziliꞌ. Chquiꞌ nunbëꞌ le nac gdutë li nu dzag lbiꞌiliꞌ len rchixi rnigui, atiꞌ zoa nu gun ga ubíꞌi ladxiꞌ nu naꞌ rchixi rnigui, \v 20 nu naꞌ gun ga ubíꞌi ladxëꞌë bönniꞌ dul‑laꞌ naꞌ gdëꞌ ga yubl, uslë́ꞌ lu yöl‑laꞌ gut bönniꞌ dul‑laꞌ naꞌ, len gunëꞌ ga unít lahuëꞌ Dios dul‑laꞌ zian nabaguëꞌë bönniꞌ naꞌ. Caꞌ gac.