\id EPH \h Efesios \toc1 DIDZAꞌ BSÖLËꞌË PABLO YÖDZ ÉFESO \toc2 Efesios \toc3 Ef. \mt1 DIDZAꞌ BSÖLËꞌË PABLO YÖDZ ÉFESO \c 1 \s1 Pablo rugapëꞌ Dios bunách queëꞌ Cristo nacuꞌë Éfeso \p \v 1 Nedaꞌ, Pablo, nacaꞌ gbaz nasölëꞌë Jesucristo le guꞌncznëꞌ Dios gacaꞌ cni. Rugapaꞌ Dios lbiꞌiliꞌ, náquiliꞌ quizi queëꞌ Dios len réjlëꞌliꞌ Jesucristo, zoaliꞌ Éfeso. \v 2 Rnabdaꞌ‑nëꞌ Xuzruꞌ Dios lencaꞌ Xanruꞌ Jesucristo uzáꞌ ladxëꞌë queëliꞌ len gunëꞌ ga soa dxi icj ládxiꞌdauꞌliꞌ. \s1 Rataꞌ queëruꞌ le nac queëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy \p \v 3 Ral‑laꞌ cuꞌruꞌ‑nëꞌ yöl‑laꞌ ba Dios, Xuzëꞌ Xanruꞌ Jesucristo. Le nacruꞌ tuz len Cristo, Dios chbuzáꞌ ladxëꞌë queëruꞌ yúguꞌtë le nac dxiꞌa qui yehuaꞌ yubá, le runëꞌ ga rataꞌ queëruꞌ Dios Böꞌ Laꞌy. \v 4 Zíꞌatël ca benëꞌ yödzlyú ni, Dios gröczëꞌ rëꞌu quië gáquiruꞌ quizi queëꞌ tsazxö́n len Cristo, gacruꞌ bunách laꞌy queëꞌ len gacruꞌ gdu dxiꞌa lahuëꞌ Lëꞌ. \v 5 Dios bucözëꞌ zíꞌatël siꞌ lu nëꞌë rëꞌu ca zxiꞌnczëꞌ tsazxö́n len Jesucristo, le bdzag ladxëꞌë gac cni len le nac le guꞌncznëꞌ gunëꞌ. \v 6 Ral‑laꞌ cúꞌteczruꞌ‑nëꞌ Dios yöl‑laꞌ ba niꞌa qui le buzáꞌ ladxëꞌë queëruꞌ, yuguꞌ le bennzëꞌ queëruꞌ le nacruꞌ tuz len Zxiꞌnëꞌ, Nu naꞌ nadxiꞌinëꞌ. \v 7 Cristo böaꞌuëꞌ rëꞌu catiꞌ niꞌ gutiëꞌ uláz queëruꞌ quië gac unít lahuëꞌ rëꞌu Dios ca nac dul‑laꞌ nabágaꞌruꞌ. Zxöntër nac le buzáꞌ ladxëꞌë queëruꞌ Dios, \v 8 lë naꞌ runntsquëꞌ queëruꞌ Lëꞌ. Lu yöl‑laꞌ rac szxöni queëꞌ len lu yöl‑laꞌ rejniꞌi queëꞌ \v 9 benëꞌ Dios le bucözëꞌ queëruꞌ, buluiꞌinëꞌ rëꞌu lë naꞌ bgachiꞌ, le buzoaczëꞌ zíꞌatël uschinëꞌ lu nëꞌë Cristo. \v 10 Lë naꞌ buzoaczëꞌ Dios uschinëꞌ catiꞌ gzaꞌa dza, nac gunëꞌ ga lac tuz, laꞌcuáꞌ lu nëꞌë Cristo yúguꞌtë le dë, le nacuáꞌ yehuaꞌ yubá len le nacuáꞌ yödzlyú ni. \p \v 11 Le nacruꞌ tuz len Cristo, Dios gröczëꞌ rëꞌu zíꞌatël quië gaqui queëruꞌ le naqui queëꞌ Xuzruꞌ Dios, lë naꞌ bucözëꞌ queëruꞌ ca nac le guꞌncznëꞌ Dios, Nu run yúguꞌtë ca rëꞌncznëꞌ Lëꞌ. \v 12 Cni benëꞌ Dios quië cuꞌruꞌ‑nëꞌ yöl‑laꞌ ba ca nac yöl‑laꞌ yeníꞌ queëꞌ, rëꞌu ni ruzxöni ládxiꞌruꞌ‑nëꞌ Cristo zíꞌatël ca yezicaꞌ bunách. \v 13 Lëzcaꞌ cni guc queëliꞌ. Catiꞌ byö́niliꞌ didzaꞌ gdutë li, didzaꞌ dxiꞌa ca gac ularuꞌ, gyéjlëꞌliꞌ Cristo, atiꞌ Dios buzóëꞌ queëliꞌ le nac bëꞌ nacliꞌ queëꞌ, buchiziëꞌ icj ládxiꞌdauꞌliꞌ Dios Böꞌ Laꞌy, Nu naꞌ gzxiꞌ lu nëꞌë Dios gsölëꞌë queëruꞌ. \v 14 Le zóalenëꞌ rëꞌu Dios Böꞌ Laꞌy, nac löz gaqui queëruꞌ le naqui queëꞌ Xuzruꞌ Dios catiꞌ udx huöaꞌuëꞌ rëꞌu, rëꞌu naꞌ chnáquiruꞌ queëꞌ. Cni nac quië gac yöl‑laꞌ ba qui yöl‑laꞌ yeníꞌ queëꞌ. \s1 Pablo rnabnëꞌ Dios unödzjëꞌ quegac bunách taꞌyejlëꞌ Cristo yöl‑laꞌ rejniꞌi \p \v 15 Qui lë ni naꞌ, catiꞌ byöndaꞌ ca réjlëꞌliꞌ‑nëꞌ Xanruꞌ Jesús, len ca nadxiꞌiliꞌ yúguꞌtë bunách queëꞌ Dios, ga rdxintë naꞌa dza \v 16 cutu caꞌ rusanaꞌ rëpaꞌ‑nëꞌ Dios: Xclenuꞌ, ca nac queëliꞌ. Rajneydaꞌ lbiꞌiliꞌ catiꞌ rulidzaꞌ‑nëꞌ Dios. \v 17 Rnabdaꞌ‑nëꞌ Dios queëꞌ Xanruꞌ Jesucristo, naquëꞌ Xuzruꞌ náctërëꞌ blau, rnabdaꞌ‑nëꞌ gsölëꞌë queëliꞌ Dios Böꞌ Laꞌy, Nu runn queëruꞌ yöl‑laꞌ rejniꞌi len ruluíꞌi rëꞌu ca nacczëꞌ Dios, quië gac gdu ca núnbëꞌruꞌ‑nëꞌ. \v 18 Rnabdaꞌ‑nëꞌ Dios uzéjniꞌnëꞌ lbiꞌiliꞌ lu icj ládxiꞌdauꞌliꞌ quië gac gnö́ziliꞌ ca nac le runruꞌ löz, lë naꞌ bulidzëꞌ lbiꞌiliꞌ quië uziꞌliꞌ xbey, len quië gnö́ziliꞌ ca nac yöl‑laꞌ tsahuiꞌ qui yehuaꞌ yubá le gaqui quegac nup náquigac queëꞌ Dios, \v 19 lencaꞌ quië gnö́ziliꞌ catiꞌ zxön nac yöl‑laꞌ huac queëꞌ, le raclen rëꞌu ni réjlëꞌruꞌ Lëꞌ. Yöl‑laꞌ huac zxön ni nac laꞌ leyz naꞌ buluꞌë lahui Dios \v 20 catiꞌ niꞌ buspanëꞌ Cristo lu yöl‑laꞌ gut len benëꞌ ga gröꞌë cuit lëꞌë Dios ga náctërëꞌ blau niꞌ yehuaꞌ yubá. \v 21 Niꞌ rna béꞌinëꞌ nup niꞌ taꞌná bëꞌ len nup niꞌ dë lu naꞌgac, len nup niꞌ nadél‑liꞌgac yöl‑laꞌ huac, len nup niꞌ nacgac xan. Cristo náctërëꞌ blau ca yúguꞌtë nup nadél‑liꞌgac yöl‑laꞌ uná bëꞌ yödzlyú ni len lu yödzlyú ziꞌa zaꞌ. \v 22 Dios budödëꞌ lu nëꞌë Cristo yúguꞌtë le dë quië gna béꞌinëꞌ lei, len buzóëꞌ Lëꞌ quegac bunách queëꞌ quië gaquëꞌ Xanruꞌ lu yúguꞌtë le naqui queëruꞌ. \v 23 Nacgac ca gdu ca nayáꞌ nabanëꞌ Cristo bunách queëꞌ, atiꞌ raquëꞌ gdu lu le nayáꞌ nabanëꞌ naꞌ. Runczëꞌ Lëꞌ ga rac gdu yúguꞌtë le dë. \c 2 \s1 Nularuꞌ le nadxiꞌinëꞌ rëꞌu Dios \p \v 1 Dios chbennëꞌ queëliꞌ yöl‑laꞌ naꞌbán gdu, zal‑laꞌ zíꞌatël gucliꞌ ca bönniꞌ natgac niꞌa qui dul‑laꞌ nabágaꞌliꞌ len niꞌa qui döꞌ biaꞌliꞌ. \v 2 Dza niꞌ benliꞌ tuz ca tun bunách cunacgac tsahuiꞌ nacuáꞌ yödzlyú ni, len benliꞌ ca guꞌni tuꞌ xöhuiꞌ, nu rna bëꞌ lu böꞌz len rugún dxin nup cutún ca rna xtidzëꞌë Dios. \v 3 Lëzcaꞌ cni gucruꞌ yúguꞌtëruꞌ rëꞌu, le benruꞌ ca gzëz ládxiꞌruꞌ len ca bdzag ládxiꞌruꞌ lu yöl‑laꞌ bunáchz queëruꞌ. Qui lë ni naꞌ gbágaꞌruꞌ dul‑laꞌ lahuëꞌ Dios le ben ga gunëꞌ rëꞌu zxguiaꞌ ca gunëꞌ quegac yezicaꞌ bunách. \v 4-5 Niꞌr catiꞌ niꞌ nacruꞌ ca bönniꞌ natgac niꞌa qui dul‑laꞌ gbágaꞌruꞌ, Dios buspanëꞌ rëꞌu lu yöl‑laꞌ gut tsazxö́n len Cristo le buechiꞌ ladxëꞌë rëꞌu len bdxíꞌitsquinëꞌ rëꞌu. Nulaliꞌ le zoa le buzáꞌ ladxëꞌë queëliꞌ Dios. \v 6 Dios buspanëꞌ rëꞌu tsazxö́n len Cristo quië gunëꞌ ga cöꞌruꞌ tsazxö́n len Lëꞌ ga niꞌ rna bëꞌë yehuaꞌ yubá. \v 7 Cni benëꞌ Dios, buluiꞌinëꞌ bunách ziꞌa zaꞌc ca nac yöl‑laꞌ tsahuiꞌ qui le buzáꞌ ladxëꞌë queëruꞌ, bsölëꞌë queëruꞌ Jesucristo, le nac bëꞌ ca nadxíꞌitsquinëꞌ rëꞌu. \v 8 Nulaliꞌ le zoa le buzáꞌ ladxëꞌë queëliꞌ Dios le réjlëꞌliꞌ Cristo. Buslë́ꞌ lbiꞌiliꞌ, clëg le nacuáꞌ le nac dxiꞌa benliꞌ lbiꞌiliꞌ, san le nac le runzëꞌ Dios. \v 9 Nutu nu gac gun ba zxön cuini le nulá, le cutu nulá le nacuáꞌ le nac dxiꞌa nun nu naꞌ. \v 10 Le nacruꞌ nac le nunczëꞌ Dios. Le nacruꞌ tuz len Jesucristo, buzóëꞌ rëꞌu quië gunruꞌ le nacgac dxiꞌa, le bucözëꞌ zíꞌatël gunruꞌ. \s1 Röꞌ dxi icj ládxiꞌdauꞌruꞌ lahuëꞌ Dios niꞌa qui le benëꞌ Cristo \p \v 11 Gul‑tsajnéy ca gucliꞌ zíꞌatël. Gucliꞌ bunách gzaꞌa, len qui lë ni naꞌ yuguꞌ bönniꞌ judío, bönniꞌ naꞌ taꞌchuguëꞌ lu xpë́laꞌquëꞌ le nac bëꞌ náquicnëꞌ queëꞌ Dios, len nazíꞌ laquëꞌ bönniꞌ narugu lu xpë́laꞌquëꞌ, taꞌnë́ꞌ queëliꞌ nacliꞌ bönniꞌ cunarugu lu xpë́laꞌquëꞌ. \v 12 Dza niꞌ nubígaꞌliꞌ ga zoëꞌ Cristo. Gucliꞌ bönniꞌ gzaꞌa laugac bunách Israel, len cutu buziꞌliꞌ xbey didzaꞌ benëꞌ tsutsu Dios le gzxiꞌ lu nëꞌë gataꞌ quegac bunách queëꞌ. Gzoaliꞌ yödzlyú ni, cuzóa le runliꞌ löz, len cunúnbëꞌniliꞌ‑nëꞌ Dios. \v 13 Naꞌa, nacliꞌ tuz len Jesucristo. Zíꞌatël nubígaꞌliꞌ lbiꞌiliꞌ ziꞌtuꞌ ga zoëꞌ Dios, san naꞌa nudxiguëꞌë lbiꞌiliꞌ gal‑laꞌz Dios le gutiëꞌ Cristo uláz queëruꞌ. \v 14 Lëczëꞌ Cristo runëꞌ ga röꞌ dxi icj ládxiꞌdauꞌruꞌ lahuëꞌ Dios. Lëꞌ benëꞌ ga guluhuöaquëꞌ tuz bunách yuguꞌ bönniꞌ judío len yuguꞌ bönniꞌ gzaꞌa, busulëꞌ yöl‑laꞌ rley le bubíj lequëꞌ chopl ca tu zöꞌö. \v 15 Lë ni benëꞌ Cristo catiꞌ gutiëꞌ uláz queëruꞌ, busulëꞌ yuguꞌ zxba len yuguꞌ le rna bëꞌ nayujgac lu zxba quegac bunách judío, atiꞌ chop cöꞌ bunách naꞌ, bunëꞌ tuz bunách cub, nup nacgac tuz len Lëczëꞌ. Cni benëꞌ, glequi dxiëꞌ yöl‑laꞌ rley naꞌ. \v 16 Le gutiëꞌ Cristo lëꞌi yag cruz, busulëꞌ yöl‑laꞌ rley naꞌ, atiꞌ chop cöꞌ bunách naꞌ, bunëꞌ lequëꞌ ca tuz bunách len glequi dxiëꞌ icj ládxiꞌdauꞌquëꞌ lahuëꞌ Dios. \p \v 17 Cni guc, buluíꞌ lahuëꞌ Cristo len benëꞌ lban qui didzaꞌ dxiꞌa ca rbequi dxiëꞌ yúguꞌtë bunách, lbiꞌiliꞌ naꞌ nacliꞌ bunách gzaꞌa len zoaliꞌ ziꞌtuꞌ ga zoëꞌ Dios, lencaꞌ bunách judío nacuáꞌ gal‑laꞌz. \v 18 Naꞌa, niꞌa qui le benëꞌ Cristo, gac gbígaꞌruꞌ lahuëꞌ Xuzruꞌ Dios, le zóalenëꞌ rëꞌu laꞌ Lëzczëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy, zal‑laꞌ nacruꞌ bunách judío o bunách gzaꞌa. \v 19 Qui lë ni naꞌ, lbiꞌiliꞌ, bunách gzaꞌa, cutur nacliꞌ ca bunách ziꞌtuꞌ zoaliꞌ tu luyú cunaqui queëliꞌ, san nabáblenliꞌ bunách queëꞌ Dios. Chnacliꞌ diꞌa dza queëꞌ Dios. \v 20 Lbiꞌiliꞌ nacliꞌ ca tu yuꞌu zoa tsaz. Nacliꞌ ca guiöj zxoagac lahui xlibi zöꞌö, le gulucuꞌë bönniꞌ gbaz queëꞌ Cristo len bönniꞌ gluꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios, atiꞌ Lëczëꞌ Jesucristo naquëꞌ ca guiöj blau qui xlibi zöꞌö naꞌ. \v 21 Gdutë yuꞌu naꞌ le nacliꞌ lbiꞌiczliꞌ ryas lahui xlibi zöꞌö naꞌ nacczëꞌ Cristo, nacuáꞌ tuꞌláp guiöj qui, quië gac tu gdauꞌ laꞌy le nac tuz len Xanruꞌ. \v 22 Lbiꞌiczliꞌ nacliꞌ tuz len Cristo Nu buzóa lbiꞌiliꞌ quië gacliꞌ ca tu yuꞌu ga naꞌ yuꞌë Dios, le zóalenëꞌ lbiꞌiliꞌ Dios Böꞌ Laꞌy. \c 3 \s1 Naquëꞌ Pablo huen lban qui didzaꞌ dxiꞌa laugac bunách gzaꞌa \p \v 1 Qui lë ni naꞌ, nedaꞌ, Pablo, yuꞌa lidx guia le runaꞌ lban queëꞌ Jesucristo quië uziꞌliꞌ xbëꞌ, lbiꞌiliꞌ, bunách gzaꞌa. \v 2 Ráquidaꞌ chnö́ziczliꞌ ca benëꞌ Dios, budödëꞌ lu naꞌa dxin runaꞌ quië uziꞌliꞌ xbey le ruzáꞌ ladxëꞌë queëruꞌ. \v 3 Dios buluꞌë lahui le bgachiꞌ queëꞌ, len buzéjniꞌnëꞌ nedaꞌ ca nac. Ca nac lë ni chbuzujaꞌ queëliꞌ lu guich látiꞌdauꞌ. \v 4 Catiꞌ ulabliꞌ lë ni, gúnbëꞌliꞌ le réjniꞌdaꞌ ca nac le bgachiꞌ ca nac queëꞌ Cristo. \v 5 Dza niꞌtë nutu nu buzéjniꞌnëꞌ Dios ca nac le bgachiꞌ naꞌ, san naꞌa, lu nëꞌë Dios Böꞌ Laꞌy, chbuluꞌë lahui Dios ca nac, buluiꞌinëꞌ yuguꞌ bönniꞌ gbaz laꞌy queëꞌ len bönniꞌ tuꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ. \v 6 Cni rna lë naꞌ bgachiꞌ: “Niꞌa qui didzaꞌ dxiꞌa laꞌdel‑liꞌ bunách gzaꞌa tsazxö́n len bunách judío le naqui queëꞌ Dios, luhuöaquëꞌ ca tuz bunách, len luziꞌë xbey tsazxö́n len lequëꞌ le gzxiꞌ lu nëꞌë Dios unödzjëꞌ quequëꞌ le dzagquëꞌ Jesucristo.” \v 7 Dios buzáꞌ ladxëꞌë quiaꞌ le bennëꞌ quiaꞌ. Lu yöl‑laꞌ huac zxön queëꞌ benëꞌ nedaꞌ huen lban qui didzaꞌ dxiꞌa queëꞌ. \v 8 Nacraꞌ cuidiꞌz ca yúguꞌtë bunách queëꞌ Dios, san Lëꞌ buzáꞌ ladxëꞌë quiaꞌ gacaꞌ huen lban laugac bunách gzaꞌa qui didzaꞌ dxiꞌa ca nac yöl‑laꞌ tsahuiꞌ queëꞌ Cristo, le záquiꞌtsqui. \v 9 Dios budödëꞌ lu naꞌa gunaꞌ ga láquibeꞌi yúguꞌtë bunách ca nac le buzoaczëꞌ Dios dza niꞌtë, lë naꞌ nac tu le bgachiꞌ queëꞌ Dios, Nu ben yúguꞌtë le rléꞌiruꞌ. \v 10 Cni guc, quië láquibeꞌi naꞌa gdu ca nac yöl‑laꞌ rejniꞌi queëꞌ Dios yúguꞌtë nup taꞌná bëꞌ len nup dë lu naꞌgac niꞌ yehuaꞌ yubá, catiꞌ laꞌleꞌi ca nacgac bunách queëꞌ Cristo. \v 11 Dios benëꞌ lë ni, buschinëꞌ lë naꞌ buzoaczëꞌ dza niꞌtë, le benëꞌ lu nëꞌë Xanruꞌ Jesucristo. \v 12 Le nacruꞌ tuz len Cristo, naziꞌruꞌ latj gbígaꞌruꞌ lahuëꞌ Dios, nacruꞌ rugu ladxiꞌ le réjlëꞌruꞌ Lëꞌ. \v 13 Qui lë ni naꞌ rátaꞌyuaꞌ lauliꞌ cugác chop ládxiꞌliꞌ niꞌa qui le rzacaꞌ rguiꞌa nedaꞌ quië gáclenaꞌ lbiꞌiliꞌ, le nac tu le uziꞌliꞌ xbey. \s1 Ca nac yöl‑laꞌ nadxíꞌi queëꞌ Cristo \p \v 14 Qui lë ni naꞌ ruzechu zxibaꞌ lahuëꞌ Xuzëꞌ Xanruꞌ Jesucristo. \v 15 Ca lëꞌ nazíꞌ caꞌ lagac yúguꞌtë bunách queëꞌ, nup nacuáꞌ yehuaꞌ yubá len nup nacuáꞌ yödzlyú ni. \v 16 Rnabdaꞌ‑nëꞌ Xuzruꞌ Dios, lu yöl‑laꞌ yeníꞌ záquiꞌtsqui queëꞌ gunnëꞌ queëliꞌ yöl‑laꞌ huac queëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy len gunëꞌ ga gal‑liꞌ lu icj ládxiꞌdauꞌliꞌ. \v 17 Rnabdaꞌ‑nëꞌ Cristo soëꞌ icj ládxiꞌdauꞌliꞌ le réjlëꞌliꞌ Lëꞌ. Rnabdaꞌ‑nëꞌ gunëꞌ ga soaliꞌ tsaz lu yöl‑laꞌ nadxíꞌi queëꞌ, cutséaj böꞌ icj ládxiꞌdauꞌliꞌ ca nadxiꞌiliꞌ‑nëꞌ, \v 18 quië gac tséjniꞌliꞌ tsazxö́n len yúguꞌtë bunách queëꞌ Cristo ca nac yöl‑laꞌ nadxíꞌi queëꞌ, tsca ga rdxin niꞌl len naꞌl, len dxiꞌl len xtsaꞌl. \v 19 Rnabdaꞌ‑nëꞌ Dios gunëꞌ ga gúnbëꞌliꞌ yöl‑laꞌ nadxíꞌi naꞌ, le cugác gúnbëꞌruꞌ gdu ca nac, quië gdu soalen lbiꞌiliꞌ gdu le nacczëꞌ Dios. \p \v 20 Naꞌa, yöl‑laꞌ ba Dios, Nu gac guntër ca gac gnabruꞌ o ca gac saꞌ ládxiꞌruꞌ, ugunëꞌ dxin yöl‑laꞌ huac queëꞌ lu icj ládxiꞌdauꞌruꞌ. \v 21 Gactecz queëꞌ Dios yöl‑laꞌ ba laugac bunách queëꞌ Cristo len lahuëꞌ Lëczëꞌ Jesucristo, naꞌa dza len yúguꞌtë dza ziꞌa zaꞌc. Caꞌ gac. \c 4 \s1 Nunëꞌ rëꞌu tuz Dios Böꞌ Laꞌy \p \v 1 Naꞌa, rátaꞌyuaꞌ lauliꞌ nedaꞌ, yuꞌa lidx guia ni le runaꞌ lban queëꞌ Cristo, rnabdaꞌ lbiꞌiliꞌ gunliꞌ gdu ca ral‑laꞌ lun nup bulidzëꞌ Dios quië láquigac queëꞌ, ca naꞌ bulidzëꞌ caꞌ lbiꞌiliꞌ. \v 2 Gul‑gác nöxj ladxiꞌ len dxiꞌi ladxiꞌ. Gul‑cö́z zxön ladxiꞌ len gul‑güíꞌ ládxiꞌliꞌ lzaꞌliꞌ tuliꞌ yetuliꞌ lu yöl‑laꞌ nadxíꞌi queëliꞌ. \v 3 Gul‑güíꞌ ládxiꞌliꞌ gácteczliꞌ tuz ca naꞌ chnunëꞌ lbiꞌiliꞌ Dios Böꞌ Laꞌy, gunliꞌ cni lu yöl‑laꞌ rböz dxíꞌadauꞌ queëliꞌ le rutság lbiꞌiliꞌ. \q1 \v 4 Tuz nac gdu ca nayáꞌ nabanëꞌ Cristo le dzagruꞌ rëꞌu. \q1 Tuzëꞌ naquëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy zóalenëꞌ rëꞌu. \q1 Tuz nac le runruꞌ löz, lë naꞌ bulidzëꞌ rëꞌu Dios quië uziꞌruꞌ xbey. \q1 \v 5 Tuzëꞌ naquëꞌ Xanruꞌ. \q1 Tuz le réjlëꞌruꞌ. \q1 Tuz le bdilruꞌ nis. \q1 \v 6 Tuzëꞌ naquëꞌ Dios Nu nac Xuzruꞌ yúguꞌtëruꞌ. \m Lëꞌ rna béꞌinëꞌ yúguꞌtëruꞌ len rugunëꞌ dxin yúguꞌtëruꞌ len rbözczëꞌ Lëꞌ lu icj ládxiꞌdauꞌruꞌ yúguꞌtëruꞌ. \p \v 7 Tu turuꞌ naziꞌruꞌ tu yöl‑laꞌ huac queëꞌ Dios tsca nac le bennëꞌ queëruꞌ Cristo. \v 8 Nac cni ca naꞌ nayúj lu guich laꞌy, rna: \q1 Buëpëꞌ yehuaꞌ yubá, rchëꞌë zian bunách guladzungac. \q1 Gdisiëꞌ quegac bunách le runnzëꞌ quequëꞌ. \p \v 9 ¿Bizxa rëꞌni gna lë naꞌ rna: “Buëpëꞌ”? Rusëdi rëꞌu bötjëꞌ ziꞌal, bdxinëꞌ dxiꞌl yödzlyú ni. \v 10 Nu naꞌ bötj nac laꞌ leyz Nu naꞌ buëp xtsaꞌtër niꞌ yehuaꞌ yubá quië gdu budzë́ꞌë yúguꞌtë len le nacczëꞌ Lëꞌ. \v 11 Cristocz bennëꞌ qui queëruꞌ yuguꞌ yöl‑laꞌ huac queëꞌ: \q1 Bëꞌ latj laꞌquëꞌ bönniꞌ lacquëꞌ gbaz queëꞌ. \q1 Benëꞌ ga tuꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios yelaꞌquëꞌ bönniꞌ. \q1 Bsölëꞌë yelaꞌquëꞌ bönniꞌ tsjenquëꞌ lban qui didzaꞌ dxiꞌa. \q1 Bucuꞌë yelaꞌquëꞌ bönniꞌ quië lun chiꞌë bunách queëꞌ. \q1 Bucuꞌë yelaꞌquëꞌ quië lusëdnëꞌ bunách queëꞌ. \m \v 12 Cristocz bupë́ꞌë cni bunách queëꞌ quië gac lun xchinëꞌ, quië lun ga lac gdu nup nacgac ca gdu ca nayáꞌ nabanëꞌ Lëꞌ. \v 13 Cni gac ga gdxintë dza huöacruꞌ tuz yúguꞌtëruꞌ ca réjlëꞌruꞌ Cristo len ca núnbëꞌruꞌ‑nëꞌ Zxiꞌnëꞌ Dios. Gacruꞌ nal len huöacruꞌ gdu ca naquëꞌ Lëczëꞌ Cristo. \v 14 Cutur gacruꞌ ca biꞌidauꞌ, ca nacgac nup naꞌ tuꞌtsaꞌtë ca tun, len nacgac ca tu le nachë́ꞌ lu yegu, o ca tu le rchëꞌ bítiꞌtëz böꞌ reycj, taꞌzíꞌ lu naꞌgac bítiꞌtëz didzaꞌ nu rusëdi lequëꞌ, nu naꞌ rziꞌ yeꞌi lequëꞌ len yöl‑laꞌ sinaꞌ qui len run ga taꞌchixi taꞌnignëꞌ. \v 15 Naꞌa, rëꞌu ni, le nadxiꞌiruꞌ lzaꞌruꞌ, ral‑laꞌ güiꞌruꞌ didzaꞌ le nac gdutë li quië gac huöacruꞌ gdu ca naquëꞌ Cristo, len gacruꞌ tuz len Lëꞌ, Nu nac Xani gdu ca nayáꞌ nabanëꞌ le nacruꞌ rëꞌu. \v 16 Cristocz runëꞌ ga rdzag dxiꞌa gdu ca nayáꞌ nabanëꞌ le nacruꞌ rëꞌu, atiꞌ gdutë ca nayáꞌ nabanëꞌ naꞌ naguel‑laꞌ tsazxö́n niꞌa qui lë naꞌ run tuz gdu ca nayáꞌ nabanëꞌ. Catiꞌ runruꞌ xchinruꞌ tu turuꞌ rëꞌu naꞌ dzagruꞌ gdu ca nayáꞌ nabanëꞌ, gdutë rzxön len rac gdu, ca naꞌ zeaj racr gdu ca nadxiꞌiruꞌ lzaꞌruꞌ. \s1 Yöl‑laꞌ naꞌbán cub napruꞌ le nacruꞌ tuz len Cristo \p \v 17 Uláz queëꞌ Xanruꞌ rëpaꞌ lbiꞌiliꞌ lë ni len rguꞌa lei lu naꞌliꞌ, rniaꞌ: Cutur gunliꞌ ca tun nup cunúnbëꞌgac Dios, nup naꞌ ca taꞌzáꞌz ládxiꞌgac tun \v 18 len nachúl nanitgac icj ládxiꞌdauꞌgac. Le nacquëꞌ cunözi len nazidquëꞌ, cutu naziꞌquëꞌ yöl‑laꞌ naꞌbán naꞌ runnëꞌ queëruꞌ Dios. \v 19 Cutu caꞌ tuꞌtuiꞌnëꞌ. Nudö́d cuinquëꞌ lu le cunác. Gdu ládxiꞌquëꞌ tunëꞌ yúguꞌtë le cunác. \v 20 Nup niꞌ gulusëdi lbiꞌiliꞌ ca nac queëꞌ Cristo, cutu caꞌ gulusëdi lbiꞌiliꞌ gunliꞌ ca tun bunách cni. \v 21 Le nac gdutë li byö́niliꞌ ca nac queëꞌ Cristo, len le nacliꞌ queëꞌ tuꞌsëdi lbiꞌiliꞌ le nac gdutë li naꞌ zoalen Jesús. \v 22 Gul‑ná beꞌi yöl‑laꞌ bunáchz queëliꞌ le gucliꞌ ziꞌal, lë naꞌ rnit niꞌa qui yöl‑laꞌ rzë ladxiꞌ queëliꞌ le cunác le gzxiꞌ yeꞌi lbiꞌiliꞌ. \v 23 Ral‑laꞌ huöacliꞌ cub lu icj ládxiꞌdauꞌliꞌ len lu böꞌ nacczliꞌ. \v 24 Ral‑laꞌ siꞌliꞌ yöl‑laꞌ bunách cub le nunëꞌ Dios ca nacczëꞌ Lëꞌ le ruluíꞌ cuini le run ga runliꞌ le nac dxiꞌa len le nac tsahuiꞌ. \p \v 25 Qui lë ni naꞌ, cutur siꞌ yëꞌliꞌ. Yúguꞌtëruꞌ ral‑laꞌ güíꞌlenruꞌ lzaꞌruꞌ didzaꞌ le nacz, le dzagruꞌ yúguꞌtëruꞌ gdu ca nayáꞌ nabanëꞌ Cristo. \p \v 26 Chquiꞌ hualeyliꞌ, cutu ral‑laꞌ gunliꞌ dul‑laꞌ. Cutu leyliꞌ xtsey. \v 27 Cutu bi gunliꞌ le güiꞌ latj tuꞌ xöhuiꞌ uxícj lbiꞌiliꞌ. \p \v 28 Nu bönniꞌ rbanëꞌ ral‑laꞌ usanëꞌ yöl‑laꞌ gban queëꞌ len tsaziëꞌ huen dxin quië gataꞌ queëꞌ bi unödzjëꞌ quegac nup taꞌyadzji. \p \v 29 Cutu güiꞌliꞌ didzaꞌ xöhuiꞌ, san güiꞌliꞌ didzaꞌ dxiꞌa, yuguꞌ le laclen nu yöni len lun ga gac dxiꞌa qui nu naꞌ. \v 30 Cutu ushuíꞌniliꞌ Dios Böꞌ Laꞌy, le nac bëꞌ náquiliꞌ queëꞌ Dios le zóalenëꞌ lbiꞌiliꞌ Dios Böꞌ Laꞌy, atiꞌ gdxin dza udx uslë́ꞌ lbiꞌiliꞌ lu dul‑laꞌ. \p \v 31 Gul‑cúa ladj lbiꞌiliꞌ yöl‑laꞌ ruzxëꞌi len yöl‑laꞌ rdzaꞌa len yöl‑laꞌ rley, len yöl‑laꞌ rdil‑l didzaꞌ len yöl‑laꞌ rutság yudxi, len yúguꞌtë yöl‑laꞌ curleꞌi lzaꞌliꞌ dxiꞌa. \v 32 Ral‑laꞌ gacliꞌ dxiꞌi ladxiꞌ len huechiꞌ ládxiꞌliꞌ lzaꞌliꞌ tuliꞌ yetuliꞌ len unít lauliꞌ lzaꞌliꞌ tuliꞌ yetuliꞌ, ca naꞌ benëꞌ Dios, bunít lahuëꞌ lbiꞌiliꞌ le nacliꞌ tuz len Cristo. \c 5 \s1 Ca ral‑laꞌ lac nup nacgac zxiꞌnëꞌ Dios \p \v 1 Le nacliꞌ zxiꞌnczëꞌ Dios atiꞌ nadxiꞌinëꞌ lbiꞌiliꞌ, gul‑güíꞌ ládxiꞌliꞌ gacliꞌ ca naquëꞌ Lëꞌ. \v 2 Ca nac yúguꞌtë le runliꞌ, ral‑laꞌ gdxiꞌiliꞌ lzaꞌliꞌ, ca naꞌ benëꞌ Cristo, bdxiꞌinëꞌ rëꞌu len budö́d cuinëꞌ lu yöl‑laꞌ gut uláz queëruꞌ, ben cuinëꞌ ca böaꞌ bëdxdauꞌ rudö́diruꞌ‑baꞌ lahuëꞌ Dios niꞌa qui dul‑laꞌ nabágaꞌruꞌ. Guquëꞌ caꞌ ca tu le rlaꞌ zxix rdzag ladxëꞌë Dios le rguꞌruꞌ lu bcugu laꞌy queëꞌ. \p \v 3 Le nacliꞌ queëꞌ Dios, cutu caꞌ gunliꞌ le cunác, len cutu gunliꞌ le cural‑laꞌ gunliꞌ, len cutu uhuídiꞌliꞌ. Niꞌr nutu nu gac bi gnë queëliꞌ. \v 4 Cutu güiꞌliꞌ didzaꞌ xöhuiꞌ o didzaꞌ cunác o didzaꞌ caꞌz, yuguꞌ le cural‑laꞌ gunliꞌ, san nacr dxiꞌa guiëliꞌ‑nëꞌ Dios: “Xclenuꞌ.” \v 5 Chnö́ziczliꞌ cutu caꞌ tsaziëꞌ ga rna bëꞌë Cristo tsazxö́n len Dios nitúëꞌ bönniꞌ runëꞌ le cunác, o nu bönniꞌ runëꞌ le cural‑laꞌ gunëꞌ, o bönniꞌ ruhuídiꞌnëꞌ. Nu naꞌ ruhuidiꞌ nac ca nu rij ladxiꞌ bdauꞌ guiöj bdauꞌ yag. \v 6 Cutu güiꞌliꞌ latj nu siꞌ yeꞌi lbiꞌiliꞌ len didzaꞌ cunácz. Niꞌa qui dul‑laꞌ cni Dios gunëꞌ zxguiaꞌ nup cutún ca rna xtidzëꞌë. \v 7 Cutu caꞌ gunliꞌ tuz bunách cni. \p \v 8 Zíꞌatël gzoaliꞌ ga chul xöhuiꞌ, san naꞌa zoaliꞌ lu yeníꞌ, le nacliꞌ tuz len Xanruꞌ. Gul‑gác ca bunách qui yeníꞌ, \v 9 le run yeníꞌ naꞌ ga gacruꞌ dxiꞌi ladxiꞌ len ga güiꞌruꞌ didzaꞌ le nac gdutë li, len ga gacruꞌ tsahuiꞌ. \v 10 Gul‑güíꞌ ládxiꞌliꞌ gnö́ziliꞌ le rdzag ladxëꞌë Xanruꞌ. \v 11 Cutu gútsaꞌliꞌ nup tun le cunác, lë naꞌ tunëꞌ ga chul xöhuiꞌ, san gul‑bíj ga lnaꞌ yuguꞌ lë naꞌ tunëꞌ. \v 12 Utuiꞌruꞌ güiꞌruꞌ didzaꞌ ca nac le tun bagachiꞌz bunách. \v 13 Catiꞌ bi ubijruꞌ ga lnaꞌ, gac bëꞌ yúguꞌtë tsca nacgac, le gun le nac yeníꞌ ga gac bëꞌ yúguꞌtë. \v 14 Qui lë ni naꞌ nayúj lu guich lë naꞌ rna: \q1 Bubán, liꞌ naꞌ rasiuꞌ. \q1 Gyas ladj nup natgac. \q1 Cristo uzéniꞌë quiuꞌ. \p \v 15 Gul‑yú cuinliꞌ ca runliꞌ. Cutu gacliꞌ curejniꞌi, san gul‑gác bunách taꞌyejniꞌi. \v 16 Gul‑síꞌ xbey latj dë queëliꞌ le chzoaruꞌ dza curác dxiꞌa queëruꞌ. \v 17 Cutu gacliꞌ cunözi. Gul‑güíꞌ ládxiꞌliꞌ tséjniꞌliꞌ le rëꞌnnëꞌ Xanruꞌ gunliꞌ. \v 18 Cutu súdxiliꞌ, le gun yöl‑laꞌ rzudxi ga nitliꞌ tsaz. Gul‑güiꞌtsca latj gna béꞌinëꞌ lbiꞌiliꞌ Dios Böꞌ Laꞌy. \v 19 Gul‑güiꞌlen lzaꞌliꞌ didzaꞌ tuliꞌ yetuliꞌ ugunliꞌ dxin yuguꞌ le rul‑l lëgac salmo, len yuguꞌ le rul‑l yöl‑laꞌ ba Dios, len yuguꞌ le rul‑l naguꞌë icj ládxiꞌdauꞌruꞌ Dios Böꞌ Laꞌy. Gdu ládxiꞌruꞌ ral‑laꞌ gul‑lruꞌ queëꞌ, cuꞌruꞌ‑nëꞌ Dios yöl‑laꞌ ba. \v 20 Gul‑gún dxin lëꞌ Xanruꞌ Jesucristo, len gul‑guië́teczëꞌ Xuzruꞌ Dios: Xclenuꞌ, ca nac yúguꞌtë. \s1 Ca ral‑laꞌ gunruꞌ quegac diꞌa dza queëruꞌ \p \v 21 Gul‑gún ca rna xtidzaꞌ lzaꞌliꞌ tuliꞌ yetuliꞌ quië cni gunliꞌ‑nëꞌ Dios zxön. \p \v 22 Lbiꞌiliꞌ, ngul, gul‑gún ca rna xtídzaꞌquëꞌ bönniꞌ qui queëliꞌ, ca naꞌ ral‑laꞌ gunliꞌ ca rna xtidzëꞌë Xanruꞌ. \v 23 Cni ral‑laꞌ gunliꞌ, le rna béꞌinëꞌ ngul bönniꞌ ca naꞌ runëꞌ Cristo, rna béꞌinëꞌ bunách queëꞌ. Cristo naquëꞌ caꞌ Nu ruslá bunách queëꞌ, nup naꞌ dzaggac gdu ca nayáꞌ nabanëꞌ Lëꞌ. \v 24 Ca naꞌ tun ca rna xtidzëꞌë Cristo bunách queëꞌ, lëzcaꞌ cni ral‑laꞌ lunnu ngul ca rna xtídzaꞌquëꞌ bönniꞌ qui queëcnu ca nac yúguꞌtë le rac. \p \v 25 Lbiꞌiliꞌ, bönniꞌ, ral‑laꞌ gdxiꞌiliꞌ‑nu ngul qui queëliꞌ ca naꞌ Cristo nadxiꞌinëꞌ bunách queëꞌ len budö́d cuinëꞌ, gutiëꞌ uláz quequëꞌ. \v 26 Cni gutiëꞌ Cristo quië bubijëꞌ quizi queëꞌ Dios bunách queëꞌ naꞌ, atiꞌ nayargac tu lu nis le nac xtidzëꞌë. \v 27 Gutiëꞌ uláz quequëꞌ quië gac uschinëꞌ lequëꞌ lahuëꞌ Dios, nacquëꞌ ca tu lariꞌ lach, cutu nuaꞌ bösj le niꞌaj, len cutu naxúꞌn, len cutu zoa nitú le run ditj lei, san runëꞌ ga lacquëꞌ gdu dxiꞌa, nutu nu gac bi gnë quequëꞌ. \v 28 Ral‑laꞌ gdxiꞌiliꞌ‑nu ngul qui queëliꞌ ca naꞌ nadxíꞌi cuinliꞌ. Nu bönniꞌ nadxiꞌinëꞌ‑nu ngul queëꞌ, nadxíꞌi cuinëꞌ. \v 29 Nutu nu bönniꞌ runi ziꞌ cuinëꞌ, san rugagu len run chiꞌi cuinëꞌ, ca runëꞌ caꞌ Cristo le rúnlenëꞌ bunách queëꞌ, \v 30 nup dzaggac gdu ca nayáꞌ nabanëꞌ, atiꞌ rëꞌu ni dzagruꞌ gdu ca nayáꞌ nabanëꞌ Lëꞌ. Náquiniruꞌ xpëlëꞌë len dxit queëꞌ. \v 31 Lëzcaꞌ cni nayúj lu guich laꞌy, rna: “Qui lë ni naꞌ bönniꞌ ral‑laꞌ ucaꞌnëꞌ xuz xnëꞌë quië tsajsóalenëꞌ‑nu ngul queëꞌ, atiꞌ groptëꞌ luhuöaquëꞌ tuz.” \v 32 Lë naꞌ nayúj lu guich ni ruluíꞌ lahui tu le nac gdutë li, atiꞌ nedaꞌ ráquidaꞌ ruiꞌ didzaꞌ caꞌ ca nac queëꞌ Cristo len bunách queëꞌ naꞌ. \v 33 Lëzcaꞌ ruiꞌ didzaꞌ ca nac queëliꞌ. Yúguꞌtëliꞌ lbiꞌiliꞌ, bönniꞌ, ral‑laꞌ gdxiꞌiliꞌ‑nu ngul qui queëliꞌ ca naꞌ nadxíꞌi cuinliꞌ, atiꞌ ral‑laꞌ lunnu ba laꞌn bönniꞌ qui queëcnu ngul. \c 6 \p \v 1 Lbiꞌiliꞌ, biꞌidauꞌ, ral‑laꞌ gunliꞌ ca rna xtídzaꞌquëꞌ xuz xnaꞌliꞌ quië cni gunliꞌ ca rna xtidzëꞌë Xanruꞌ. Le nac tsahuiꞌ ral‑laꞌ gunliꞌ. \v 2 Zxba naꞌ benëꞌ ziꞌal Dios le nachë́ꞌ tu le gzxiꞌ lu nëꞌë Dios gunëꞌ, nac lë naꞌ rna: “Ben ba laꞌn xuz xnaꞌu, \v 3 atiꞌ gac dxiꞌa quiuꞌ len xtsey suꞌ gbanuꞌ yödzlyú ni.” \p \v 4 Lbiꞌiliꞌ, xuz, cutu gun leyliꞌ zxiꞌnliꞌ, san gul‑scúl‑cbiꞌ, gut quincliꞌ‑biꞌ len usë́dicliꞌ‑biꞌ ca rdzag ladxëꞌë Xanruꞌ. \p \v 5 Lbiꞌiliꞌ, nul‑liꞌ nacliꞌ bönniꞌ nadáꞌugac, gul‑gún ca rna xtídzaꞌquëꞌ xanliꞌ luyú ni gdu ládxiꞌliꞌ, gunliꞌ lequëꞌ ba laꞌn lu yöl‑laꞌ radxi queëliꞌ, gunliꞌ xchinquëꞌ ca ral‑laꞌ gunliꞌ xchinëꞌ Cristo. \v 6 Gul‑gún xchinquëꞌ, clëgz catiꞌ niꞌ tuꞌyúëꞌ lbiꞌiliꞌ quië urujliꞌ dxiꞌa lauquëꞌ, san gdu ládxiꞌliꞌ gul‑gún xchinquëꞌ ca rdzag ladxëꞌë Dios, ca naꞌ ral‑laꞌ gunliꞌ xchinëꞌ Cristo. \v 7 Gdu ládxiꞌliꞌ gul‑gún xchinquëꞌ, atiꞌ cni gac, gunliꞌ xchinëꞌ Xanruꞌ len clëgz xchingac bunách. \v 8 Nö́ziczliꞌ ca gunëꞌ Xanruꞌ. Gunnëꞌ qui queëruꞌ tsca nac le dxiꞌa runruꞌ zal‑laꞌ nadzanruꞌ o zal‑laꞌ nacruꞌ bönniꞌ nadáꞌugac. \p \v 9 Lbiꞌiliꞌ, nacuáꞌ queëliꞌ bönniꞌ nadáꞌugac, gul‑gún dxiꞌa cni quegac huen dxin queëliꞌ naꞌ, cutu uzeyliꞌ ba nadx lequëꞌ. Gul‑tsajnéy ca nac queëliꞌ, yuꞌuliꞌ lu nëꞌë Xanruꞌ zoëꞌ yehuaꞌ yubá laꞌ tuz ca nac quequëꞌ, atiꞌ Lëꞌ cutu rutsë́ꞌë ca runëꞌ qui queë bunách. \s1 Runnëꞌ queëruꞌ Dios le tun chiꞌi rëꞌu \p \v 10 Naꞌa, böchiꞌ lzaꞌadauꞌ, gul‑gác tsutsu le nacliꞌ tuz len Xanruꞌ, zoalen lbiꞌiliꞌ yöl‑laꞌ huac zxön queëꞌ. \v 11 Gul‑gún chiꞌi cuinliꞌ, ugunliꞌ dxin yuguꞌ le runnëꞌ queëruꞌ Dios, le tun chiꞌi rëꞌu, quië gac soaliꞌ tsutsu catiꞌ guëꞌni siꞌ bëꞌ lbiꞌiliꞌ tuꞌ xöhuiꞌ. \v 12 Cutu rdíl‑lenruꞌ bunách náquicni bëlaꞌ len dxit, san rdíl‑lenruꞌ yöl‑laꞌ uná bëꞌ quegac böꞌ xöhuiꞌ taꞌdá lu böꞌz, dzaggac nup taꞌná bëꞌ, len nup nadél‑liꞌgac yöl‑laꞌ uná bëꞌ, len nup dë lu naꞌgac, nacuáꞌ yödzlyú ni ga nac chul xöhuiꞌ. \v 13 Qui lë ni naꞌ, \q1 Gul‑síꞌ yúguꞌtë le runnëꞌ queëruꞌ Dios, le tun chiꞌi rëꞌu, quië catiꞌ gdxin queëruꞌ dza niꞌ lac le nacgac xöhuiꞌ, gac guaꞌ glenliꞌ, len catiꞌ udx gunliꞌ cni, ugaꞌnliꞌ tsutsu. \q1 \v 14 Gul‑zóa tsutsu. \q1 Gul‑síꞌ le nac gdutë li, le gac queëliꞌ ca tu guid gugaꞌ lëꞌliꞌ. \q1 Gul‑gác tsahuiꞌ, le gun chiꞌi lbiꞌiliꞌ le nac tsahuiꞌ ca run tu lariꞌ yödx run chiꞌi lchuꞌë bönniꞌ rijëꞌ gdil‑l. \q1 \v 15 Gul‑zóa sinaꞌ quië gunliꞌ lban qui didzaꞌ dxiꞌa le rbequi dxi icj ládxiꞌdauꞌruꞌ lahuëꞌ Dios, ca naꞌ ruzóa cuinëꞌ sinaꞌ rdëꞌë lölëꞌ bönniꞌ rijëꞌ gdil‑l. \q1 \v 16 Le nac blau, yöl‑laꞌ rejlëꞌ queëliꞌ Cristo gac queëliꞌ ca tu le nac tsutsu uzëliꞌ lauliꞌ, cui gál‑laꞌ‑liꞌ yuguꞌ le usán tuꞌ xöhuiꞌ, le nacgac ca yag uxitiꞌ zoa guiꞌ láhuigac. \q1 \v 17 Yöl‑laꞌ ruslá gac queëliꞌ ca tu luꞌu guia le gun chiꞌi icjliꞌ. \q1 Xtidzëꞌë Dios gac queëliꞌ ca tu guia tuchiꞌ le runnëꞌ queëruꞌ Dios Böꞌ Laꞌy, utíl‑lenruꞌ le nac xöhuiꞌ. \q1 \v 18 Gul‑gún yúguꞌtë lë ni len gul‑lidzëꞌ Dios, gnábiliꞌ‑nëꞌ gáclenëꞌ lbiꞌiliꞌ. \q1 Gul‑lídzteczëꞌ Dios, zóalenëꞌ lbiꞌiliꞌ Dios Böꞌ Laꞌy. \m Quië gunliꞌ cni, ral‑laꞌ uspán ládxiꞌliꞌ len cuhuö́a ládxiꞌliꞌ, gnábiliꞌ‑nëꞌ Dios gáclenëꞌ nup náquigac queëꞌ. \v 19 Gul‑lidzëꞌ Dios, gnábiliꞌ‑nëꞌ gáclenëꞌ caꞌ nedaꞌ, gunnëꞌ quiaꞌ didzaꞌ catiꞌ ral‑laꞌ guꞌa didzaꞌ, len gunëꞌ ga gacaꞌ rugu ladxiꞌ catiꞌ gunaꞌ lban quië uzéjniꞌdaꞌ bunách ca nac le bgachiꞌ qui didzaꞌ dxiꞌa. \v 20 Dios budödëꞌ lu naꞌa didzaꞌ dxiꞌa naꞌ quië gunaꞌ lban qui, atiꞌ le benaꞌ cni yuꞌa lidx guia ni. Gul‑lidzëꞌ Dios chquiꞌnuꞌ, gnábiliꞌ‑nëꞌ gunëꞌ ga gacaꞌ rugu ladxiꞌ quië gunaꞌ lban qui didzaꞌ dxiꞌa, ca ral‑laꞌ gunaꞌ. \s1 Ruúdx didzaꞌ bëꞌë Pablo \p \v 21 Tíquico, bö́chiꞌruꞌ naꞌ nadxíꞌiruꞌ‑nëꞌ, len runëꞌ xchinëꞌ Xanruꞌ gdu ladxëꞌë, quíxjöiꞌnëꞌ lbiꞌiliꞌ gdu ca rac quiaꞌ len ca runaꞌ nedaꞌ ni. \v 22 Qui lë ni naꞌ, gsölaꞌa‑nëꞌ queëliꞌ atiꞌ uluiꞌinëꞌ lbiꞌiliꞌ ca rac queëtuꞌ, atiꞌ cni utipëꞌ ládxiꞌliꞌ. \p \v 23 Rnabdaꞌ‑nëꞌ Xuzruꞌ Dios lencaꞌ Xanruꞌ Jesucristo gunëꞌ ga soa dxi icj ládxiꞌdauꞌliꞌ, len gataꞌ queëliꞌ yöl‑laꞌ nadxíꞌi le dzag yöl‑laꞌ rejlëꞌ queëliꞌ Cristo, yúguꞌtëliꞌ naꞌ nacliꞌ queëꞌ. \v 24 Le ruzáꞌ ladxëꞌë queëruꞌ Dios gac queëliꞌ, yúguꞌtëliꞌ naꞌ nadxiꞌiliꞌ‑nëꞌ Xanruꞌ Jesucristo, nac gdu yöl‑laꞌ nadxíꞌi queëliꞌ Lëꞌ. Caꞌ gac.