\id ACT \h Hechos \toc1 LE GLUNËꞌ BÖNNIꞌ GBAZ NASÖLËꞌË CRISTO \toc2 Hechos \toc3 Hch. \mt1 LE GLUNËꞌ BÖNNIꞌ GBAZ NASÖLËꞌË CRISTO \c 1 \s1 Le gzxiꞌ lu nëꞌë Dios, gsölëꞌë Dios Böꞌ Laꞌy \p \v 1 Catiꞌ buzujaꞌ quiuꞌ lu guich ziꞌal, liꞌ, Teófilo, nedaꞌ, Lucas, buzujaꞌ lu guich yúguꞌtë le gzu lahuëꞌ runëꞌ Jesús len rusëdnëꞌ \v 2 ga bdxintë dza buëpëꞌ yehuaꞌ yubá. Catiꞌ ziꞌa huëpëꞌ yehuaꞌ yubá Jesús, dzaguëꞌ Lëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy, gna bëꞌë ca ral‑laꞌ lunëꞌ gbaz queëꞌ, bönniꞌ naꞌ gröczëꞌ lequëꞌ. \v 3 Gdöd gzxacaꞌ gdiꞌë Jesús, gutiëꞌ. Niꞌr bubanëꞌ len buluíꞌ lahuëꞌ lauquëꞌ gbaz queëꞌ naꞌ. Buluiꞌinëꞌ lequëꞌ zian le glac bëꞌ zoëꞌ nabanëꞌ, le cugác nu táꞌbagaꞌ. Zian lzu buluíꞌ lahuëꞌ lauquëꞌ gdu ca choaꞌ dza, len bë́ꞌlenëꞌ lequëꞌ didzaꞌ ca rna bëꞌë Dios. \p \v 4 Catiꞌ niꞌ nacuꞌë tsazxö́n, gna béꞌinëꞌ lequëꞌ culuzë́ꞌë Jerusalén. Gudxëꞌ lequëꞌ Jesús, rnëꞌ: \p ―Gul‑cö́z niꞌ le gzxiꞌ lu nëꞌë gsölëꞌë queëliꞌ Xuzaꞌ ca naꞌ chgdíxjöiꞌczdaꞌ lbiꞌiliꞌ. \p \v 5 Gnëꞌ caꞌ: \p ―Le nactë buquilëꞌ bunách nis Juan lu nis, atiꞌ cutu tseytsqui gac queëliꞌ le ruluíꞌ yöl‑laꞌ rdil nis ni, dusóalenëꞌ lbiꞌiliꞌ Dios Böꞌ Laꞌy. \s1 Ruhuëpëꞌ Jesús yehuaꞌ yubá \p \v 6 Niꞌr gulanabnëꞌ Jesús bönniꞌ taꞌyejlëꞌë Lëꞌ nudubquëꞌ niꞌ, taꞌnë́ꞌ: \p ―Xan, ¿naruꞌ gunuꞌ ga laꞌná bëꞌ leyúbl bunách Israel dza ni zoaruꞌ naꞌa? \p \v 7 Jesús gudxëꞌ lequëꞌ: \p ―Cutu naqui queëliꞌ gnö́ziliꞌ bizxa dza o bizxa dzöꞌ gunëꞌ Dios Xuz le nuzóëꞌ lu naꞌczëꞌ. \v 8 Siꞌliꞌ yöl‑laꞌ huac catiꞌ guidëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy dusóalenëꞌ lbiꞌiliꞌ. Niꞌr gunliꞌ lnaꞌ lau quiaꞌ nedaꞌ lu yödz Jerusalén, len gdu luyú Judea, len luyú Samaria, len ga gdxíntëliꞌ gdutë yödzlyú. \p \v 9 Catiꞌ budx bë́ꞌlenëꞌ lequëꞌ didzaꞌ ni, tsal niꞌ tuꞌyuzëꞌ caꞌ Lëꞌ, laꞌ buëptëꞌ xtsaꞌ ga röꞌ böaj le bucachiꞌ Lëꞌ, atiꞌ cutur gulaléꞌinëꞌ Lëꞌ. \v 10 Tsal niꞌ tuꞌyúëꞌ luzxbál catiꞌ niꞌ buëpëꞌ Jesús, gululuíꞌ lauquëꞌ ga naꞌ nacuꞌë chopëꞌ gbaz laꞌy, nácuquëꞌ lariꞌ chguichdauꞌz. \v 11 Glëꞌ lequëꞌ chopëꞌ ni, taꞌnë́ꞌ: \p ―Bönniꞌ Galilea, ¿bizx quië ruyuliꞌ luzxbál? Lëczëꞌ Jesús ni ziꞌa gzëꞌë ga zoaliꞌ, buëpëꞌ yehuaꞌ yubá, lëzcaꞌ cni huödëꞌ leyúbl ca naꞌ chbléꞌiliꞌ‑nëꞌ zhuöjëꞌ yehuaꞌ yubá. \s1 Taꞌbö́ëꞌ Matías tsaziëꞌ xlatjëꞌ Judas \p \v 12 Niꞌr gulazë́ꞌë guíꞌadauꞌ naꞌ nazíꞌ lei Guiꞌa Ga Röꞌgac Yag Olivo, yhuöjquëꞌ Jerusalén. Dë gal‑laꞌz ga dë Jerusalén guíꞌadauꞌ ni, tsca naziꞌquëꞌ latj taꞌzë́ꞌë dza laꞌy quequëꞌ. \v 13 Catiꞌ guludxinëꞌ yödz niꞌ, gulabenëꞌ ga nac buróp cuia lu yuꞌu, ga niꞌ taꞌcuꞌë Pedro len Jacobo len Juan len Andrés len Felipe len Tomás len Bartolomé len Mateo len Jacobo, zxiꞌnëꞌ Alfeo, len Simón, bönniꞌ naꞌ ruiꞌ ladxëꞌë ladzëꞌ, len Judas, böchëꞌë Jacobo. \v 14 Tsazxö́n tuꞌlidzëꞌ Dios yúguꞌtë bönniꞌ ni, atiꞌ nunquëꞌ lequëꞌ tsazxö́n yuguꞌ böchëꞌë Jesús, len María, xnëꞌë Jesús, len yelaꞌcnu ngul caꞌ. \p \v 15 Laꞌ dza naꞌz gzuinëꞌ Pedro gatsj lahuiꞌl ga nacuꞌë böchiꞌ lzaꞌruꞌ naꞌ taꞌyejlëꞌë Cristo. Glac gdu ca xoplalj bunách nup nudubgac niꞌ. \v 16 Gudxëꞌ lequëꞌ Pedro, rnëꞌ: \p ―Böchiꞌ lzaꞌadauꞌ. Ben bayúdx butság le nayúj lu guich laꞌy, ca naꞌ gnëꞌ zíꞌatël Dios Böꞌ Laꞌy, le buzujëꞌ lu guich David, ca guc queëꞌ Judas, bönniꞌ naꞌ bchëꞌë nup niꞌ gulazö́n Jesús. \v 17 Gbáblenëꞌ rëꞌu Judas naꞌ, len bénlenëꞌ rëꞌu tsazxö́n dxin ni. \v 18 Gulaziꞌnëꞌ tu laꞌ yël lazxj qui döꞌ naꞌ biꞌë bönniꞌ ni. Gbixëꞌ brözaꞌ lëꞌë Judas ni, atiꞌ gularúj yúguꞌtë le dzöꞌ lëꞌë. \v 19 Catiꞌ gulayöni lë ni bunách nacuáꞌ Jerusalén, gluꞌë lei laꞌ yël naꞌ Acéldama, tu didzaꞌ hebreo le rna lu didzaꞌ xidzaꞌ: “Laꞌ Yël Qui Rön”. \v 20 Cni guc queëꞌ Judas, ca naꞌ nayúj lu guich laꞌy nazíꞌ lei Salmos, le rna: \q1 Ugáꞌn caꞌz lidxëꞌ, \q1 Len cutu gdzöl nu soa yuꞌu naꞌ. \m Rna caꞌ: \q1 Nu yubl tsaz xlatjëꞌ. \p \v 21-22 ’Run bayúdx naꞌa cöruꞌ‑nëꞌ bönniꞌ gunëꞌ rëꞌu tsazxö́n quië gunëꞌ lnaꞌ lau queëꞌ Jesús, ca guc, bubanëꞌ lu yöl‑laꞌ gut. Ral‑laꞌ gaquëꞌ bönniꞌ nutsëꞌë ladj bönniꞌ niꞌ gulacuáꞌlenëꞌ rëꞌu dza niꞌtë catiꞌ niꞌ gdálenëꞌ rëꞌu Xanruꞌ Jesús, gulazú lauquëꞌ nacuáꞌlenëꞌ rëꞌu catiꞌ niꞌ buquilëꞌ bunách nis Juan, ga bdxintë dza buëpëꞌ Jesús yehuaꞌ yubá, gzëꞌë ga zoaruꞌ. \p \v 23 Niꞌr gululuꞌë chopëꞌ, José len Matías. José naꞌ lëꞌ caꞌ Barsabás, len zoa yetú lëꞌ Justo. \v 24 Niꞌr gululidzëꞌ Dios, taꞌnë́ꞌ: \p ―Xantuꞌ Dios, núnbëꞌczuꞌ icj ládxiꞌdauꞌgac yúguꞌtë bunách. Buluíꞌi netuꞌ nulquëꞌ chopëꞌ ni chgröczuꞌ Liꞌ \v 25 quië tsaziëꞌ lu dxin ni quië gaquëꞌ gbaz quiuꞌ, tsaziëꞌ xlatjëꞌ Judas, bönniꞌ niꞌ bnitiëꞌ xlatjëꞌ le benëꞌ dul‑laꞌ, atiꞌ gyijëꞌ xlatjczëꞌ latj chul. \p \v 26 Niꞌr guluzujëꞌ yuguꞌ lu guich laquëꞌ, tu queëꞌ José len yetú queëꞌ Matías. Gulugútsiꞌnëꞌ lzaꞌgac len gulubijëꞌ tu, atiꞌ bruj le nayúj lëꞌ Matías. Cni guc, gbáblenëꞌ yechineajëꞌ gbaz queëꞌ Cristo Matías naꞌ. \c 2 \s1 Dusóalenëꞌ lequëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy \p \v 1 Catiꞌ chbdxin dza Pentecostés, tsazxö́n nudubquëꞌ yúguꞌtë bönniꞌ taꞌyejlëꞌë Cristo. \v 2 Tu tsalz byön bö bruj luzxbá, byön ca ryön catiꞌ reycj böꞌ bdunuꞌ, atiꞌ byön gdutë lu yuꞌu ga naꞌ röꞌquëꞌ. \v 3 Gululuíꞌ lahui lauquëꞌ lu böꞌz yuguꞌ blul guiꞌdauꞌ, atiꞌ gulaguís qui queëquëꞌ, yajsóalengac lequëꞌ. \v 4 Dusóalenëꞌ yúguꞌtëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy, atiꞌ gulazú lauquëꞌ tuꞌë didzaꞌ yubl, tsca nac le bëꞌë qui queëquëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy luꞌë didzaꞌ yubl naꞌ. \p \v 5 Nacuꞌë Jerusalén dza naꞌ bönniꞌ judío, nacquëꞌ bönniꞌ taꞌyíj ládxiꞌquëꞌ Dios, len zaꞌquëꞌ narujquëꞌ yúguꞌtë yödz gdu yödzlyú ni. \v 6 Catiꞌ gulayönnëꞌ bö naꞌ, guludubëꞌ bönniꞌ zian, atiꞌ szxöni gulaböꞌë baguíꞌi, le gulayönnëꞌ, ca nac xtídzaꞌquëꞌ qui queëquëꞌ, tuꞌë didzaꞌ bönniꞌ naꞌ taꞌyejlëꞌë Cristo. \v 7 Gulanáꞌ badxëꞌ yúguꞌtëꞌ, len gulubannëꞌ, taꞌnë́ꞌ: \p ―Gul‑yutscaꞌ. ¿Naruꞌ clëg bönniꞌ Galilea yúguꞌtë bönniꞌ ni tuꞌë didzaꞌ? \v 8 ¿Nacxcz nac ryö́niruꞌ tuꞌë xtídzaꞌruꞌ ca nac didzaꞌ ruiꞌruꞌ tu turuꞌ? \v 9 Rëꞌu ni nacruꞌ bönniꞌ zian yödz, bönniꞌ narujquëꞌ \q1 luyú Partia, \q1 len luyú Media, \q1 len luyú Elam, \q1 len luyú Mesopotamia, \q1 len luyú Judea, \q1 len luyú Capadocia, \q1 len luyú Ponto, \q1 len luyú Asia, \q1 \v 10 len luyú Frigia, \q1 len luyú Panfilia, \q1 len luyú Egipto, \q1 len luyú África, le nacr ziꞌtuꞌ ga zoa luyú Cirene. \m Lëzcaꞌ nacuꞌë ni bönniꞌ yödz Roma. Laꞌquëꞌ nacquëꞌ bönniꞌ judío len yelaꞌquëꞌ nazíꞌ lu naꞌquëꞌ le taꞌyejlëꞌë Dios bönniꞌ judío. \v 11 Lëzcaꞌ nacuꞌë ni bönniꞌ narujquëꞌ Creta, len luyú Arabia. Ryö́niruꞌ tuꞌë didzaꞌ ruiꞌruꞌ qui queëruꞌ, taꞌguíxjöꞌë yuguꞌ le zxön benëꞌ Dios, le run ga rubániruꞌ. \p \v 12 Cni guc, gulubannëꞌ yúguꞌtëꞌ, len szxöni gulaböꞌë baguíꞌi. Glë lzaꞌquëꞌ tuëꞌ yetúëꞌ, taꞌnë́ꞌ: \p ―¿Bizxa caz lë ni? \p \v 13 Gulutitjëꞌ laꞌquëꞌ, taꞌnë́ꞌ: \p ―Taꞌzúdxinëꞌ. \s1 Lban benëꞌ Pedro laugac bunách \p \v 14 Niꞌr Pedro gzuílenëꞌ yechineajëꞌ gbaz naꞌ nasölëꞌë Cristo, atiꞌ gzu lahuëꞌ ruꞌë zidzj didzaꞌ, rëꞌ lequëꞌ: \p ―Lbiꞌiliꞌ, bönniꞌ Judea, len yúguꞌtëliꞌ zoaliꞌ Jerusalén. Lë ni ral‑laꞌ gnö́ziliꞌ. Gul‑zë́ nagliꞌ le gyëpaꞌ lbiꞌiliꞌ. \v 15 Netuꞌ ni cutu rzúdxituꞌ ca naꞌ ráquiliꞌ lbiꞌiliꞌ, le ni zoaruꞌ ziꞌa gal‑laꞌ xsil, atiꞌ nutu nu rzudxi hora cni. \v 16 Lë ni nac le gnëꞌ Joel, bönniꞌ bëꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios, gnëꞌ: \q1 \v 17 Cni rnëꞌ Dios: \q1 Lë ni le gac dza tsajséytëgac. \q1 Gsölaꞌa Böꞌ Laꞌy quiaꞌ \q1 Tsajsóalenëꞌ yúguꞌtë bunách. \q1 Luiꞌbiꞌ didzaꞌ uláz quiaꞌ zxiꞌnliꞌ, bönniꞌ len ngul. \q1 Laꞌléꞌibiꞌ biꞌi raꞌbán le uluꞌa lahui, \q1 Atiꞌ laꞌneynëꞌ yël bönniꞌ gul. \q1 \v 18 Catiꞌ gdxin dza niꞌ quisiaꞌ Böꞌ Laꞌy quiaꞌ \q1 Tsajsóalenëꞌ huen dxin quiaꞌ, bönniꞌ len ngul, \q1 Atiꞌ luꞌë didzaꞌ uláz quiaꞌ. \q1 \v 19 Uluꞌa luzxbá xtsaꞌ le lun ga lubani bunách, \q1 Atiꞌ yödzlyú uluꞌa le lac bëꞌ, \q1 Rön len guiꞌ, len dzön ca böaj. \q1 \v 20 Gchul gbidz \q1 Atiꞌ gac xna beoꞌ ca nac rön. \q1 Cni gac catiꞌ ziꞌa gdxin dza niꞌ chbuluꞌë Dios. \q1 Gac dza niꞌ ca gatga rléꞌiruꞌ. \q1 \v 21 Lulá yúguꞌtë nup niꞌ lulídz Lëꞌ Xanruꞌ, \q1 Lu yöl‑laꞌ rejlëꞌ quequëꞌ Lëꞌ. \p \v 22 ’Gul‑zë́ nagliꞌ lë ni gyëpaꞌ lbiꞌiliꞌ, bönniꞌ Israel. Dioscz benëꞌ ba laꞌn ga zoaliꞌ Jesús, bönniꞌ Nazaret. Dios bëꞌë Lëꞌ latj benëꞌ le tun ga rubániruꞌ, yuguꞌ yöl‑laꞌ huac, len le tac bëꞌ. Yúguꞌtë lë naꞌ benëꞌ Dios lu nëꞌë Jesús, ca naꞌ chnö́ziczliꞌ. \v 23 Lëzcaꞌ cni, Dios bëꞌë latj nu budö́d Jesús lu naꞌliꞌ. Cni guc, ca naꞌ chgna ladxëꞌë Dios gunëꞌ, len ca nac le chbucözëꞌ dza niꞌtë. Lbiꞌiczliꞌ gzxönliꞌ‑nëꞌ Jesús, len budödliꞌ‑nëꞌ lu naꞌquëꞌ bönniꞌ xöhuiꞌ tuaꞌdöꞌ, bönniꞌ guludöddëꞌ Lëꞌ catiꞌ niꞌ guludaꞌquëꞌ Lëꞌ lëꞌi yag cruz. \v 24 Niꞌr Dioscz buspanëꞌ Jesús naꞌ, buslë́ꞌ Lëꞌ lu yöl‑laꞌ gut, le cutu guc ugaꞌnëꞌ tsaz lu yöl‑laꞌ gut naꞌ. \v 25 Ca nac lë ni, bëꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios David ca nac queëꞌ Jesús, gnëꞌ: \q1 Bléꞌiteczdaꞌ‑nëꞌ Xanruꞌ, zoëꞌ lahuaꞌ. \q1 Lëꞌ zoëꞌ cuit lëꞌa yubél, rzönëꞌ nedaꞌ, \q1 Cui gac nu bi gun quiaꞌ. \q1 \v 26 Qui lë ni naꞌ budziji ladxaꞌa, \q1 Atiꞌ lu yöl‑laꞌ rudziji quiaꞌ bil‑laꞌ. \q1 Qui lë ni naꞌ gunaꞌ löz Lëꞌ \q1 Catiꞌ gdxin dza gatiaꞌ. \q1 \v 27 Xantuꞌ Dios, nözdaꞌ cutu ucaꞌnuꞌ nedaꞌ latj chul quegac nup natgac. \q1 Cutu guꞌu latj nit gdu ca nayáꞌ nabanaꞌ, \q1 Nacaꞌ bönniꞌ nadxiꞌicznuꞌ Liꞌ. \q1 \v 28 Buzéjniꞌnuꞌ nedaꞌ ca ral‑laꞌ gunaꞌ \q1 Quië gdél‑liꞌdaꞌ yöl‑laꞌ naꞌbán gdu. \q1 Gunuꞌ ga udzijdaꞌ le zóalenczuꞌ nedaꞌ. \p \v 29 ’Naꞌa, böchaꞌa. Nac bëꞌ gutiëꞌ xuz xtauꞌruꞌ David, len bgachëꞌë yeru ba, atiꞌ dë ga zoaruꞌ ba queëꞌ naꞌ ga rdxintë naꞌa dza. \v 30 Bëꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios David naꞌ, len gnöznëꞌ David, benëꞌ tsutsu didzaꞌ Dios le gzxiꞌ lu nëꞌë queëꞌ, gunëꞌ ga galjëꞌ Cristo ladj zxiꞌn xsoëꞌ, atiꞌ Cristo naꞌ gna bëꞌë, tsaziëꞌ xlatjëꞌ David naꞌ. \v 31 Le bléꞌinëꞌ lë ni ziꞌal David, bëꞌë didzaꞌ ca guc, bubanëꞌ Cristo, len ca guc, cutu bugaꞌnëꞌ latj chul quegac nup natgac, atiꞌ cutu gnit le gyaꞌ gbanëꞌ. \v 32 Dios buspanëꞌ Jesús lu yöl‑laꞌ gut, len ca guc lë ni yúguꞌtëtuꞌ runtuꞌ lnaꞌ lau qui. \v 33 Cni guc, len yöl‑laꞌ huac queëꞌ, Dios buchisëꞌ Lëꞌ xtsaꞌ ga niꞌ náctërëꞌ zxön. Naꞌa, Cristo chbsölëꞌë ni Dios Böꞌ Laꞌy, rac ca naꞌ gzxiꞌ lu nëꞌë Dios gunëꞌ lu nëꞌë Cristo, atiꞌ Dios Böꞌ Laꞌy naꞌ runëꞌ yuguꞌ lë ni rléꞌiliꞌ len ryö́niliꞌ. \v 34 Cutu buëpëꞌ yehuaꞌ yubá David naꞌ, san lëczëꞌ David naꞌ gnëꞌ: \q1 Xanruꞌ Dios gudxëꞌ Xanaꞌ: \q1 “Gröꞌ cuit lëꞌa yubél ga nac blau \q1 \v 35 Catiꞌ gunraꞌ ga luzechu zxibgac lauꞌ nup taꞌdáꞌbagaꞌ Liꞌ.” \p \v 36 ’Naꞌa, bunách Israel, le nacz ral‑laꞌ gnö́ziliꞌ. Dios benëꞌ ga naquëꞌ Xanruꞌ len Bönniꞌ Ruslá, Lëczëꞌ Jesús ni, bönniꞌ naꞌ budaꞌliꞌ‑nëꞌ lëꞌi yag cruz. \p \v 37 Catiꞌ gulayönnëꞌ lë ni bönniꞌ niꞌ, gulaböꞌë baguíꞌi, atiꞌ glëꞌ Pedro len yezícaꞌrëꞌ bönniꞌ gbaz queëꞌ Cristo, taꞌnë́ꞌ: \p ―Bö́chiꞌtuꞌ, ¿nacx gúntsatuꞌ? \p \v 38 Niꞌr Pedro gudxëꞌ lequëꞌ: \p ―Gul‑bíꞌi ládxiꞌliꞌ, len gdil‑liꞌ nis tu tuliꞌ lu lëꞌ Jesucristo quië unít lahuëꞌ Dios dul‑laꞌ nabágaꞌliꞌ, atiꞌ dusóalenëꞌ lbiꞌiliꞌ Dios Böꞌ Laꞌy, Nu gsölëꞌë queëliꞌ Dios. \v 39 Queëliꞌ naqui le gzxiꞌ lu nëꞌë Dios, len quegac zxiꞌnliꞌ, lencaꞌ quegac yúguꞌtë bunách gzaꞌa, yúguꞌtë bönniꞌ niꞌ ulidzëꞌ lequëꞌ Xanruꞌ Dios. \p \v 40 Yuguꞌ didzaꞌ ni len yelaꞌgac zian didzaꞌ benëꞌ lnaꞌ lau Pedro, bchiziëꞌ icj nagquëꞌ, gnëꞌ: \p ―Gul‑gún ga ulaliꞌ, gcuitliꞌ ga nacuáꞌ bunách tuaꞌdöꞌ nacuáꞌ dza ni zoaruꞌ naꞌa. \p \v 41 Cni guc, guladíl nis nup niꞌ gulazíꞌ lu naꞌgac didzaꞌ naꞌ bëꞌë Pedro. Dza naꞌ glun tuz lequëꞌ ca chi uruáꞌ gayuáꞌ bunách. \v 42 Glunëꞌ yúguꞌtëꞌ gdutë le gulusëdnëꞌ lequëꞌ gbaz nasölëꞌë Cristo. Glaquëꞌ tuz tuëꞌ len yetúëꞌ, len tsazxö́n glahuëꞌ le rusáꞌ ládxiꞌruꞌ ca gutiëꞌ Jesús, atiꞌ glunëꞌ tsazxö́n, gululidzëꞌ Dios. \s1 Ca tun bunách queëꞌ Cristo \p \v 43 Zian le run ga rubániruꞌ len zian le tac bëꞌ glunëꞌ gbaz queëꞌ Cristo, san gladxi guladzöbi yezicaꞌr bunách. \v 44 Tuz glac yúguꞌtë nup naꞌ taꞌyejlëꞌ Cristo, atiꞌ guluúnëꞌ tuz yúguꞌtë le dë quequëꞌ. \v 45 Catiꞌ gulaléꞌinëꞌ taꞌyadzji nup nútsaꞌgac ladjquëꞌ, niꞌr bönniꞌ bi dë quequëꞌ glútiꞌë lei, atiꞌ gulaguisiëꞌ dumí naꞌ qui queëgac nup niꞌ bi taꞌyadzji. \v 46 Yuguꞌ dza guludubëꞌ tsazxö́n nchil gdauꞌ, atiꞌ gap nac lu yuꞌu glahuëꞌ le rusáꞌ ládxiꞌruꞌ ca gutiëꞌ Xanruꞌ. Tsazxö́n glahuëꞌ, atiꞌ guludzijnëꞌ len glac gdu ládxiꞌquëꞌ. \v 47 Gulaguꞌë Dios yöl‑laꞌ ba, atiꞌ glun lequëꞌ ba laꞌn yúguꞌtë bunách. Tu tu dza buzanëꞌ Xanruꞌ nup tuꞌdúb queëꞌ, nup naꞌ tuꞌlá. \c 3 \s1 Ruhuöaquëꞌ bönniꞌ curzë́ꞌë \p \v 1 Dza niꞌ gulabenëꞌ zjaquëꞌ tsazxö́n nchil gdauꞌ Pedro len Juan, catiꞌ tuꞌdúb niꞌ tuꞌlídz Dios bunách, le nac gdu rdöd xhuö. \v 2 Ga niꞌ taꞌdödëꞌ zoëꞌ bönniꞌ curzë́ꞌë dza niꞌtë niꞌ naquëꞌ biꞌidauꞌ. Yuguꞌ dza rjuaꞌquëꞌ lëꞌ niꞌ, taꞌbequëꞌ lëꞌ raꞌ gdauꞌ ga nazíꞌ lei Ga Nu Ryaz Lach, quië gnabëꞌ nu bi unö́dzjz queëꞌ ladj nup niꞌ taꞌyáz nchil gdauꞌ. \v 3 Bönniꞌ ni, catiꞌ bléꞌinëꞌ Pedro len Juan zjaquëꞌ taꞌyaziëꞌ nchil gdauꞌ, gútaꞌyuëꞌ lauquëꞌ bi lunödzjzëꞌ queëꞌ. \v 4 Niꞌr guluyúëꞌ lëꞌ Pedro len Juan, atiꞌ gudxëꞌ lëꞌ Pedro: \p ―Byu netuꞌ. \p \v 5 Niꞌr buzëtsca naguëꞌ lequëꞌ bönniꞌ naꞌ le runëꞌ löz bi lunödzjzëꞌ queëꞌ. \v 6 Pedro gudxëꞌ lëꞌ: \p ―Cutu dë quiaꞌ dumí plata ni oro, san le dëz quiaꞌ gunnaꞌ quiuꞌ. Niꞌa qui yöl‑laꞌ huac qui lëꞌ Jesucristo, bönniꞌ Nazaret, gyas len gzëꞌi. \p \v 7 Niꞌr gdel‑lëꞌë nëꞌë yubél bönniꞌ huëꞌ naꞌ Pedro, len bchisëꞌ lëꞌ, atiꞌ laꞌ böactë niꞌë len buguítj beycj niꞌë bönniꞌ naꞌ. \v 8 Niꞌr gzuinëꞌ bönniꞌ naꞌ atiꞌ gxítiꞌë len gzëꞌë. Gyázlenëꞌ tsazxö́n Pedro len Juan nchil gdauꞌ, rzëꞌi niꞌë len rxítiꞌë, len rguꞌë Dios yöl‑laꞌ ba. \v 9 Yúguꞌtë bunách nacuáꞌ niꞌ taꞌleꞌi lëꞌ rzëꞌi niꞌë len rguꞌë Dios yöl‑laꞌ ba. \v 10 Cni guc, gládxinëꞌ len gulubannëꞌ ca nac lë naꞌ guc, le guluúnbëꞌë lëꞌ, naquëꞌ bönniꞌ naꞌ rböꞌë raꞌ gdauꞌ ga nazíꞌ lei Ga Nu Ryaz Lach, rnabëꞌ nu bi unö́dzjz queëꞌ. \s1 Didzaꞌ bëꞌë Pedro nchil gdauꞌ \p \v 11 Tsal niꞌ zönëꞌ naꞌquëꞌ Pedro len Juan bönniꞌ naꞌ cugzë́ꞌë atiꞌ böaquëꞌ, guludúb yúguꞌtë bunách ga naꞌ nacuꞌë nchil gdauꞌ nazíꞌ lei: Nchil Queëꞌ Salomón, atiꞌ gulanáꞌ badxëꞌ. \v 12 Catiꞌ bléꞌinëꞌ lë ni Pedro, gudxëꞌ bunách naꞌ: \p ―Lbiꞌiliꞌ, bönniꞌ Israel, ¿bizx quië rubániliꞌ ca nac lë ni? ¿Bizx quië ruyuliꞌ netuꞌ, ráquitsaliꞌ netuꞌz buntuꞌ‑nëꞌ bönniꞌ ni, bentuꞌ ga gzëꞌi niꞌë niꞌa qui yöl‑laꞌ huac queëztuꞌ, o niꞌa qui le rej ládxiꞌtuꞌ‑nëꞌ Dios? \v 13 Nac lë ni le benëꞌ Dios, naquëꞌ Dios quequëꞌ xuz xtauꞌruꞌ Abraham len Isaac len Jacob, béntërëꞌ Jesús, Zxiꞌnëꞌ, ba laꞌn. Jesús ni, lbiꞌiczliꞌ budödliꞌ‑nëꞌ lu naꞌquëꞌ bönniꞌ taꞌná béꞌinëꞌ lbiꞌiliꞌ. Catiꞌ guꞌnnëꞌ Pilato usanëꞌ Jesús, gdáꞌbagaꞌliꞌ‑nëꞌ. \v 14 Gdáꞌbagaꞌliꞌ‑nëꞌ Bönniꞌ Tsahuiꞌ len Laꞌy, atiꞌ gnabliꞌ gsanëꞌ queëliꞌ bönniꞌ gdödi bunách. \v 15 Cni guc, budö́diliꞌ‑nëꞌ Bönniꞌ runnczëꞌ queëruꞌ yöl‑laꞌ naꞌbán gdu. Niꞌr Dios buspanëꞌ Lëꞌ lu yöl‑laꞌ gut, atiꞌ ca nac lë ni runtuꞌ lnaꞌ lau qui. \v 16 Le gyejlëꞌë Jesús, böac niꞌë bönniꞌ ni, rléꞌiliꞌ‑nëꞌ len núnbëꞌliꞌ‑nëꞌ. Le rejlëꞌë Jesús, Lëꞌ bunëꞌ dxíꞌadauꞌ bönniꞌ ni, atiꞌ rléꞌiliꞌ yúguꞌtëliꞌ le nacz naꞌ. \p \v 17 ’Naꞌa, böchaꞌa, nözdaꞌ benliꞌ cni, budö́diliꞌ‑nëꞌ Jesús le cutu gyéjniꞌliꞌ, len cutu gulayéjniꞌnëꞌ bönniꞌ taꞌná béꞌinëꞌ lbiꞌiliꞌ. \v 18 Cni buschinëꞌ Dios didzaꞌ naꞌ bëꞌë ziꞌal, le gulanë́ꞌ bönniꞌ gluꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ ca ral‑laꞌ sacaꞌ quiꞌë Cristo. \v 19 Qui lë ni naꞌ, gul‑bíꞌi ládxiꞌliꞌ, len gul‑huöác queëꞌ Dios, quië ugǘëꞌ dul‑laꞌ nabágaꞌliꞌ, len gunëꞌ ga huöac ládxiꞌliꞌ. \v 20 Niꞌr gsölëꞌë leyúbl Jesús, Bönniꞌ naꞌ dza niꞌtë buzóëꞌ quië gaquëꞌ Cristo, Nu naꞌ gna beꞌi lbiꞌiliꞌ. \v 21 Naꞌa, run bayúdx ugaꞌnëꞌ niꞌ yehuaꞌ yubá catiꞌ gdxinr dza duhuenëꞌ tsahuiꞌ yúguꞌtë le rac, gac ca naꞌ chgnaczëꞌ Dios, lë naꞌ gulanë́ꞌ bönniꞌ gluꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ, bönniꞌ niꞌ gulacuꞌë dza niꞌtë. \v 22 Lëzcaꞌ cni gudxëꞌ xuz xtauꞌruꞌ Moisés, gnëꞌ: “Xanruꞌ Dios gsölëꞌë queëliꞌ bönniꞌ galjëꞌ ladjgac diꞌa dza queëliꞌ. Gaquëꞌ bönniꞌ guꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios. Gsölëꞌë Lëꞌ queëliꞌ ca naꞌ bsölëꞌë nedaꞌ. Run bayúdx uzë́ nagliꞌ‑nëꞌ ca nac yúguꞌtë le guiëꞌ lbiꞌiliꞌ. \v 23 Laꞌnít len lulaꞌalen bunách queëꞌ Dios yúguꞌtë nup culuzë́ naggac bönniꞌ niꞌ guꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios.” \p \v 24 ’Ca nac dza ni zoaruꞌ naꞌa, gulaguíxjöꞌë yúguꞌtë bönniꞌ gluꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios ga gdél‑laꞌtë zoëꞌ Samuel len gdöd niꞌ. \v 25 Lbiꞌiliꞌ nacliꞌ zxiꞌn xsoaquëꞌ bönniꞌ gluꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios, atiꞌ naqui queëliꞌ didzaꞌ rucáꞌn tsahuiꞌ, le bénlenëꞌ xuz xtauꞌruꞌ Dios, catiꞌ niꞌ gudxëꞌ Abraham: “Niꞌa qui le gunëꞌ zxiꞌn xsuꞌ lac bicaꞌ ba yúguꞌtë bunách yödzlyú.” \v 26 Catiꞌ Dios buspanëꞌ Zxiꞌnëꞌ lu yöl‑laꞌ gut, bsölëꞌë Lëꞌ ziꞌal queëliꞌ quië gunëꞌ ga gacliꞌ bicaꞌ ba, ucaꞌnliꞌ le cunác runliꞌ. \c 4 \s1 Taꞌdxinëꞌ Pedro len Juan lauquëꞌ bönniꞌ gdauꞌ taꞌbequi xbeynëꞌ \p \v 1 Tsal niꞌ tuíꞌlenëꞌ bunách naꞌ didzaꞌ Pedro len Juan, tu tsalz guladxinëꞌ ga naꞌ nacuꞌë yuguꞌ bxuz judío len yuguꞌ bönniꞌ gdauꞌ saduceo, len bönniꞌ nacuáꞌ lu nëꞌë niꞌa naꞌquëꞌ bönniꞌ gdauꞌ. \v 2 Gulaleynëꞌ bönniꞌ ni le tuꞌsëdnëꞌ bunách Pedro len Juan, len taꞌguíxjöꞌë lubán nup chnatgac le bubanëꞌ Jesús. \v 3 Niꞌr gulazönëꞌ Pedro len Juan, atiꞌ gulaguꞌë lequëꞌ lidx guia ga gdxinr dza yubl le chrdzöꞌ dza naꞌ. \v 4 Gulayejlëꞌ Cristo zian nup niꞌ gulayöni didzaꞌ gluꞌë Pedro len Juan. Naꞌa, bönniꞌz taꞌyejlëꞌë Cristo nacquëꞌ gdu chiʉ́n gayuꞌë. \p \v 5 Dza buróp niꞌ, guludubëꞌ Jerusalén yuguꞌ bönniꞌ uná bëꞌ, len bönniꞌ gul tuꞌzejniꞌnëꞌ bunách judío, len bönniꞌ gdauꞌ tuꞌsëdi. \v 6 Guludubëꞌ caꞌ niꞌ Anás, bxuz blau, len Caifás, len Juan len Alejandro, lencaꞌ yúguꞌtë bönniꞌ diꞌa dza quequëꞌ bxuz blau. \v 7 Niꞌr gulachë́ꞌë Pedro len Juan, atiꞌ guluschinëꞌ lequëꞌ gatsj lahuiꞌl ga naꞌ nacuꞌë, len gulanabnëꞌ lequëꞌ, taꞌnë́ꞌ: \p ―¿Bizxa yöl‑laꞌ uná bëꞌ dë lu naꞌliꞌ runliꞌ lë ni? ¿Nuzxa budö́d lu naꞌliꞌ yöl‑laꞌ uná bëꞌ ni? \p \v 8 Niꞌr gudxëꞌ lequëꞌ Pedro, zóalenëꞌ lëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy, rnëꞌ: \p ―Lbiꞌiliꞌ, nul‑liꞌ rna béꞌiliꞌ netuꞌ, bunách Israel, len lbiꞌiliꞌ bönniꞌ gul. \v 9 Naꞌa, ¿rnábitsaliꞌ netuꞌ ca nac dxin dxiꞌa bentuꞌ queëꞌ bönniꞌ huëꞌ ni, len nacx guc, böaquëꞌ bönniꞌ ni? \v 10 Rguíxjöiꞌtuꞌ lbiꞌiliꞌ quië laꞌnözi yúguꞌtë bunách Israel. Zoëꞌ ni lauliꞌ bönniꞌ ni, nuhuöaquëꞌ le ben dxin yöl‑laꞌ huac queëꞌ Jesucristo, bönniꞌ Nazaret, Bönniꞌ niꞌ budaꞌliꞌ‑nëꞌ lëꞌi yag cruz, san Dios buspanëꞌ Lëꞌ lu yöl‑laꞌ gut. \v 11 Dios bëꞌë didzaꞌ ca nac queëꞌ Jesús ni, catiꞌ niꞌ gnëꞌ: “Guiöj naꞌ gruꞌnliꞌ lbiꞌiliꞌ, rucuaꞌliꞌ zöꞌö, san guiöj ni gröczaꞌ nedaꞌ quië gac guiöjlen zöꞌö.” \v 12 Nutur nu zoa nu gac uslá bunách, le cutu caꞌ zoa yödzlyú ni yetúëꞌ bönniꞌ nuzóëꞌ Dios, nu gac uslá rëꞌu. \p \v 13 Catiꞌ gulaléꞌinëꞌ nacquëꞌ rugu ladxiꞌ Pedro len Juan, len gláquibeꞌinëꞌ cunazëdquëꞌ qui gdauꞌ len nacquëꞌ bönniꞌ caꞌz, gulubannëꞌ atiꞌ yajneycnëꞌ gulacuáꞌlenëꞌ Jesús Pedro len Juan naꞌ. \v 14 Lëzcaꞌ gulaléꞌinëꞌ niꞌ bönniꞌ naꞌ böaquëꞌ, zuinëꞌ lauquëꞌ, atiꞌ cutu caꞌ guc bi laꞌnë́ꞌ quequëꞌ. \v 15 Niꞌr gulaná béꞌinëꞌ nup lubíj lequëꞌ löꞌal yuꞌu ga naꞌ nudubquëꞌ, atiꞌ glun xtídzaꞌquëꞌ laꞌ légaczëꞌ. \v 16 Gulanë́ꞌ: \p ―¿Nacx gúntsaruꞌ quequëꞌ bönniꞌ ni? Le nactë glunëꞌ tu le run ga tuꞌbani bunách, atiꞌ nö́zigac cni yúguꞌtë bunách nacuáꞌ Jerusalén. Cutu gac táꞌbagaꞌruꞌ lei. \v 17 Naꞌa, cui sër didzaꞌ laꞌyöni zianr caꞌ bunách, uzeyruꞌ ba nadx lequëꞌ cui luíꞌlenrëꞌ bunách didzaꞌ ca nac queëꞌ Jesús naꞌ. \p \v 18 Niꞌr gululidzëꞌ Pedro len Juan, atiꞌ guluzeynëꞌ ba nadx lequëꞌ cui luíꞌlenrëꞌ bunách didzaꞌ, len cui lusëdnëꞌ lequëꞌ ca nac queëꞌ Jesús. \v 19 Niꞌr gulubiꞌë didzaꞌ Pedro len Juan, glëꞌ lequëꞌ: \p ―Gul‑bequi xbey lbiꞌiliꞌ chquiꞌ nac tsahuiꞌ lahuëꞌ Dios uzë́r nagtuꞌ xtídzaꞌliꞌ lbiꞌiliꞌ ca xtidzëꞌë Dios. \v 20 Cutu gac soa dxituꞌ. Run bayúdx güiꞌtuꞌ didzaꞌ qui le bléꞌituꞌ len le byö́nituꞌ. \p \v 21 Niꞌr guluzeynëꞌ ba nadx lequëꞌ bönniꞌ gdauꞌ taꞌbequi xbey, san gulusanëꞌ lequëꞌ le cutu guludzölnëꞌ nacx lunëꞌ lequëꞌ zxguiaꞌ. Cni glunëꞌ le gládxinëꞌ bunách lu yödz niꞌ, le taꞌguꞌë Dios yöl‑laꞌ ba yúguꞌtëꞌ niꞌa qui lë naꞌ guc. \v 22 Bönniꞌ naꞌ böaquëꞌ, guc queëꞌ lë naꞌ run ga rubániruꞌ, chyuꞌurëꞌ ca choaꞌ iz. \s1 Taꞌnabnëꞌ Dios gunëꞌ ga lacquëꞌ rugu ladxiꞌ \p \v 23 Catiꞌ gulusanëꞌ lequëꞌ, guludxinëꞌ Pedro len Juan ga naꞌ nacuꞌë lzaꞌquëꞌ, atiꞌ gulaguíxjöiꞌnëꞌ lequëꞌ yúguꞌtë lë naꞌ glëꞌ lequëꞌ yuguꞌ bxuz uná bëꞌ len bönniꞌ gul tuꞌzéjniꞌnëꞌ bönniꞌ judío. \v 24 Catiꞌ gulayönnëꞌ lë ni, tsazxö́n gululidzëꞌ Dios, gulanë́ꞌ: \p ―Xantuꞌ Dios, náctëruꞌ blau. Liꞌ nacuꞌ Dios, benuꞌ luzxbá. Benuꞌ luyú. Benuꞌ nis zxön. Benuꞌ yúguꞌtë le nacuáꞌ tu tu latj naꞌ. \v 25 Uláz quiuꞌ Liꞌ bëꞌë didzaꞌ David, bönniꞌ huen dxin quiuꞌ, gzóalenëꞌ lëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy, gnëꞌ: \q1 ¿Bizx quië tun rusbö́ bunách \q1 Len taꞌzáꞌ ládxiꞌgac le cunác? \q1 \v 26 Glunëꞌ rusbö́ bönniꞌ taꞌná bëꞌë yödzlyú ni \q1 Atiꞌ glaquëꞌ tuz bönniꞌ uná bëꞌ. \q1 Guladáꞌbaguëꞌë Xanruꞌ Dios, \q1 Lencaꞌ Cristo, bönniꞌ gröczëꞌ Lëꞌ. \p \v 27 ’Le nactë glaquëꞌ tuz lu yödz ni Herodes len Poncio Pilato len yuguꞌ bönniꞌ gzaꞌa len yuguꞌ bönniꞌ Israel. Guladáꞌbaguëꞌë Jesús, Zxiꞌnuꞌ laꞌy, Nu naꞌ buzúꞌ queëtuꞌ. \v 28 Glunëꞌ yúguꞌtë le bucözuꞌ zíꞌatël ca gzxiꞌ lu naꞌu atiꞌ guc ca naꞌ benuꞌ tsutsu xtidzuꞌu ca ral‑laꞌ gac. \v 29 Naꞌa, Xantuꞌ, byu le tuꞌzeynëꞌ ba nadx netuꞌ, len ben ga gactuꞌ rugu ladxiꞌ, güiꞌtuꞌ xtidzuꞌu, netuꞌ bönniꞌ huen dxin quiuꞌ. \v 30 Ben ga gac úngactuꞌ nup teꞌi, soalen netuꞌ yöl‑laꞌ huac quiuꞌ, len ben ga gac gúngactuꞌ le lun ga ubánituꞌ len le lac bëꞌ, gac cni le zóalenëꞌ netuꞌ Jesús, Zxiꞌnuꞌ laꞌy. Caꞌ gac. \p \v 31 Catiꞌ budx gululidzëꞌ Dios, gzxiz latj ga naꞌ nacuꞌë, atiꞌ gdu gzóalenëꞌ yúguꞌtëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy, atiꞌ len yöl‑laꞌ rugu ladxiꞌ quequëꞌ gluꞌë xtidzëꞌë Dios. \s1 Tuꞌúnëꞌ tuz le dë quequëꞌ \p \v 32 Bunách zian naꞌ taꞌyejlëꞌ Cristo, tuz ca röꞌ icjquëꞌ len tuz ca glunëꞌ. Cutu gnëꞌ naqui queëzëꞌ le dë queëꞌ nitúëꞌ bönniꞌ nutsëꞌë ladjquëꞌ, san guluúnëꞌ tuz le dë quequëꞌ. \v 33 Len yöl‑laꞌ huac zxön gulaguíxjöꞌë ca bubanëꞌ Xanruꞌ Jesús gbaz naꞌ nasölëꞌë Lëꞌ, atiꞌ guclen yúguꞌtëꞌ le buzáꞌ ladxëꞌë quequëꞌ Dios. \v 34 Nutu nu bi byadzj nu nutsaꞌ ladjquëꞌ. Yúguꞌtë bönniꞌ bi dë quequëꞌ, xyuquëꞌ, o lidxquëꞌ, glútiꞌë lei, atiꞌ dumí qui naꞌ yjuaꞌquëꞌ \v 35 len guludödëꞌ lei lu naꞌquëꞌ gbaz naꞌ nasölëꞌë Cristo, atiꞌ lequëꞌ gulaguisiëꞌ lei qui queëgac nup bi byadzj quegac. \v 36 Zoëꞌ niꞌ José, bönniꞌ guluzóëꞌ yetú lëꞌ Bernabé gbaz naꞌ nasölëꞌë Cristo, le rna lu didzaꞌ xidzaꞌ, Bönniꞌ Ruhuíꞌ Zxönëꞌ. Nabáblenëꞌ zxiꞌn xsoëꞌ Leví, len guljëꞌ luyú Chipre. \v 37 Bë́tiꞌë tu cöꞌ xyuëꞌ bönniꞌ ni, atiꞌ yjuꞌë dumí qui naꞌ, len budödëꞌ lei lu naꞌquëꞌ gbaz naꞌ nasölëꞌë Cristo. \c 5 \s1 Dul‑laꞌ glunëꞌ Ananías len Safira \p \v 1 Zoëꞌ bönniꞌ yubl lëꞌ Ananías, bë́tiꞌë tu cöꞌ xyuëꞌ, atiꞌ bennu tsazxö́n lëꞌ Safira, ngul queëꞌ. \v 2 Bucáchiꞌlanëꞌ dumí qui yu naꞌ Ananías naꞌ, atiꞌ nö́zinu caꞌ ngul queëꞌ. Le bugáꞌnz yjuꞌë len gluꞌë lei lu naꞌquëꞌ gbaz nasölëꞌë Cristo, rnëꞌ: \p ―Tscaníz gzxiꞌa. \p \v 3 Pedro gudxëꞌ lëꞌ: \p ―Ananías, ¿naruꞌ gyaztsa Satanás tuꞌ xöhuiꞌ lu icj ládxiꞌdaꞌu len ben ga rziꞌ yéꞌinuꞌ Dios Böꞌ Laꞌy, atiꞌ bucachiꞌ lanuꞌ dumí qui xyuꞌ naꞌ? \v 4 Tsal niꞌ nagáꞌn lu naꞌu yu naꞌ, ¿naruꞌ cu naqui quizi quiuꞌ? Gdöd bë́tiꞌu lei, ¿naruꞌ cu dëcz lu naꞌu dumí qui naꞌ? ¿Bizx quië gröꞌ icjuꞌ gunuꞌ cni? Dioscz gzxiꞌ yéꞌinuꞌ, clëgz bunách. \p \v 5-6 Catiꞌ byönnëꞌ didzaꞌ ni Ananías, gdzöꞌë len guttëꞌ. Niꞌr gulabígaꞌtëbiꞌ biꞌi raꞌbán, atiꞌ guluchö́libiꞌ lëꞌ lariꞌ len gluaꞌbiꞌ lëꞌ yajcáchiꞌcbiꞌ lëꞌ. Gladxi guladzöbi yúguꞌtë nup niꞌ gulayöni ca guc lë ni. \p \v 7 Ca tsonn hora gdöd niꞌ, bdxinnu niꞌ ngul queëꞌ Ananías naꞌ, len cutu nö́zinu lë naꞌ guc queëꞌ bönniꞌ queënu. \v 8 Niꞌr Pedro gudxëꞌ‑nu: \p ―Gdixjöiꞌ nedaꞌ. ¿Naruꞌ gzxiꞌliꞌ tscaníz xyuliꞌ naꞌ? \p Gnanu: \p ―Ja, tscaníz gzxiꞌtuꞌ. \p \v 9 Niꞌr Pedro gudxëꞌ‑nu: \p ―¿Bizx quië ben tuz xtídzaꞌliꞌ gzxiꞌ bëꞌ xö́huiꞌliꞌ Dios Böꞌ Laꞌy? Byutscaꞌ. Chzoa ludxinbiꞌ biꞌi gulucáchiꞌbiꞌ‑nëꞌ bönniꞌ quiuꞌ, atiꞌ lubijbiꞌ caꞌ liꞌ. \p \v 10 Niꞌr laꞌ gdzö́ꞌtënu xniꞌë Pedro len gúttënu. Catiꞌ gulayazbiꞌ biꞌi raꞌbán naꞌ, gulaléꞌibiꞌ‑nu chnatnu. Niꞌr gulubijbiꞌ‑nu, atiꞌ yajcáchiꞌcbiꞌ‑nu cuit lëꞌë bönniꞌ queënu. \v 11 Qui lë ni naꞌ gladxi guladzöbi yúguꞌtë bunách queëꞌ Dios, atiꞌ gladxi caꞌ yúguꞌtë nup gulayöni ca guc lë ni. \s1 Tunëꞌ zian le tac bëꞌ bönniꞌ gbaz nasölëꞌë Cristo \p \v 12 Zian le tac bëꞌ len yuguꞌ yöl‑laꞌ huac zxön glunëꞌ laugac bunách lu yödz bönniꞌ gbaz naꞌ nasölëꞌë Cristo. Guludubëꞌ tsazxö́n yúguꞌtëꞌ ga nac nchil gdauꞌ nazíꞌ lei Nchil Queëꞌ Salomón. \v 13 Ladj nup niꞌ cutaꞌyejlëꞌ Cristo, nutu nu burugui tsajtáꞌ lequëꞌ, atiꞌ glun lequëꞌ ba laꞌn bunách lu yödz niꞌ. \v 14 Niꞌr gulayejlëꞌ Cristo yelaꞌgac bunách zian caꞌ, bönniꞌ len ngul. \v 15 Catiꞌ gulaleꞌi bunách yuguꞌ le tunëꞌ bönniꞌ niꞌ taꞌyejlëꞌë Cristo, yjuaꞌgac gap nac laꞌ nöz nup teꞌi, atiꞌ gulaxóëꞌ lequëꞌ lu daꞌa yag len yelaꞌgac lu daꞌaz, quië catiꞌ tödëꞌ niꞌ Pedro, tsa zxulz queëꞌ cuꞌu zxul laꞌgac bunách huëꞌ naꞌ, quië luhuöác. \v 16 Lëzcaꞌ gularúj bunách yuguꞌ dzag yödz, guladxinëꞌ Jerusalén, nuaꞌquëꞌ nup teꞌi len nup taꞌzacaꞌ taꞌguíꞌi, yuꞌugac lequëꞌ böꞌ xöhuiꞌ, atiꞌ guluhuöaquëꞌ yúguꞌtëꞌ. \s1 Taꞌbía ládxiꞌgac bönniꞌ gbaz nasölëꞌë Cristo bunách gdauꞌ \p \v 17 Qui lë ni naꞌ guluzxéꞌinëꞌ Pedro bxuz blau len yuguꞌ bönniꞌ gdauꞌ saduceo naꞌ daꞌquëꞌ bxuz blau. \v 18 Niꞌr gulazönëꞌ yuguꞌ gbaz naꞌ nasölëꞌë Cristo bxuz blau naꞌ len bönniꞌ naꞌ daꞌquëꞌ lëꞌ, atiꞌ gulaguꞌë lequëꞌ lidx guia. \v 19 Niꞌr chdzöꞌl bdxinëꞌ gbaz laꞌy queëꞌ Xanruꞌ, atiꞌ bsaljëꞌ lidx guia naꞌ len bubijëꞌ lequëꞌ. \v 20 Gudxëꞌ lequëꞌ gbaz laꞌy naꞌ, rnëꞌ: \p ―Gul‑tséaj, gul‑tsajsóa nchil gdauꞌ len gul‑tsjëꞌlen bunách niꞌ didzaꞌ, quíxjöiꞌliꞌ lequëꞌ ca nac yöl‑laꞌ naꞌbán gdu ni len ca gac laꞌdél‑liꞌnëꞌ lei. \p \v 21 Catiꞌ gulayönnëꞌ didzaꞌ ni ruꞌë gbaz laꞌy naꞌ, len catiꞌ zaꞌ reníꞌ zildauꞌ gulayaziëꞌ nchil gdauꞌ, len gulusëdnëꞌ bunách. \p Laꞌ niꞌz guludubëꞌ bxuz blau len nup nacuaꞌlen lëꞌ tsazxö́n len bönniꞌ gdauꞌ taꞌbequi xbey len bönniꞌ gul tuꞌzéjniꞌnëꞌ bunách Israel, atiꞌ gulasölëꞌë nup tsjac lidx guia tsajxiꞌcquëꞌ gbaz naꞌ nasölëꞌë Cristo, táquinëꞌ niꞌ nacuꞌë lidx guia naꞌ. \v 22 Catiꞌ guladxinëꞌ niꞌ niꞌa naꞌquëꞌ bönniꞌ gdauꞌ naꞌ, cutu yajxácaꞌquëꞌ lequëꞌ lu yuꞌu lidx guia naꞌ, atiꞌ niꞌr guluhueycjëꞌ dutíxjöꞌquëꞌ caꞌ. \v 23 Glëꞌ bönniꞌ gdauꞌ taꞌbequi xbey naꞌ, taꞌnë́ꞌ: \p ―Le nactë yajxácaꞌtuꞌ nayeyjtë lidx guia, atiꞌ nacuáꞌ raꞌ lidx guia naꞌ nup tun chiꞌi, san catiꞌ bsaljtuꞌ, nutu nu yajxácaꞌtuꞌ lu yuꞌu naꞌ. \p \v 24 Catiꞌ gulayönnëꞌ didzaꞌ ni bxuz blau len yuguꞌ bxuz uná bëꞌ len bönniꞌ nacuáꞌ lu nëꞌë niꞌa naꞌgac bunách gdauꞌ, gulaböꞌtsquëꞌ baguíꞌi le cutu nözcnëꞌ gazx gdxintë lë naꞌ rac. \v 25 Niꞌr bdxinëꞌ niꞌ bönniꞌ gdíxjöiꞌnëꞌ lequëꞌ, rnëꞌ: \p ―Gul‑yutscaꞌ. Nacuꞌë nchil gdauꞌ tuꞌsëdnëꞌ bunách bönniꞌ naꞌ glúꞌgacliꞌ‑nëꞌ lidx guia. \p \v 26 Niꞌr gyijëꞌ bönniꞌ naꞌ nacuꞌë lu nëꞌë niꞌa naꞌgac bunách gdauꞌ, dzagquëꞌ lëꞌ niꞌa naꞌquëꞌ naꞌ, atiꞌ gulachë́ꞌë yuguꞌ gbaz naꞌ nasölëꞌë Cristo, san cutu bi glunëꞌ quequëꞌ, le gládxinëꞌ luladxiꞌ lequëꞌ guiöj bunách nacuáꞌ niꞌ. \v 27 Catiꞌ chnachëꞌquëꞌ yuguꞌ gbaz naꞌ, guluschinëꞌ lequëꞌ lauquëꞌ bönniꞌ gdauꞌ taꞌbequi xbey naꞌ, atiꞌ gnabnëꞌ lequëꞌ bxuz blau, \v 28 rnëꞌ: \p ―¿Naruꞌ cu gúdxtscatuꞌ lbiꞌiliꞌ cu usë́diliꞌ bunách ca nac queëꞌ bönniꞌ naꞌ? Naꞌa, chgdisliꞌ zxba ni gdutë yödz Jerusalén, len rë́ꞌniliꞌ uspágaꞌliꞌ netuꞌ zxguiaꞌ niꞌa qui yöl‑laꞌ gut queëꞌ bönniꞌ ni. \p \v 29 Niꞌr gulubiꞌë didzaꞌ Pedro len yezícaꞌrëꞌ gbaz naꞌ nasölëꞌë Cristo, taꞌnë́ꞌ: \p ―Run bayúdx uzë́r nagtuꞌ xtidzëꞌë Dios ca xtídzaꞌgac bunách. \v 30 Lbiꞌiliꞌ budö́diliꞌ‑nëꞌ Jesús catiꞌ niꞌ budaꞌliꞌ‑nëꞌ lëꞌi yag cruz, san Dios quequëꞌ xuz xtauꞌruꞌ buspanëꞌ Lëꞌ. \v 31 Jesús ni, Dios buzoaczëꞌ Lëꞌ ga náctërëꞌ blau cuit lëꞌë yubél, quië gaquëꞌ Bönniꞌ Blau len Bönniꞌ Ruslá, len gunëꞌ ga lubíꞌi ládxiꞌgac bunách Israel, quië gac unít lahuëꞌ dul‑laꞌ nabágaꞌquëꞌ. \v 32 Ca nac lë ni, runtuꞌ lnaꞌ lau qui netuꞌ, atiꞌ lëzcaꞌ runëꞌ lnaꞌ lau qui Dios Böꞌ Laꞌy, Nu naꞌ rsölëꞌë Dios quegac nup tun ca rna xtidzëꞌë. \p \v 33 Catiꞌ gulayönnëꞌ lë ni bönniꞌ gdauꞌ taꞌbequi xbey naꞌ, gulaleynëꞌ len glëꞌnnëꞌ ludödcdëꞌ lequëꞌ. \v 34 Niꞌr gzuinëꞌ lauquëꞌ bönniꞌ gdauꞌ taꞌbequi xbey naꞌ Gamaliel, bönniꞌ gdauꞌ fariseo. Ractsquëꞌ zxba queëꞌ Moisés bönniꞌ ni, atiꞌ tun lëꞌ ba laꞌn yúguꞌtë bunách. Gna béꞌinëꞌ nup lubíj löꞌal tu chiꞌidauꞌ yuguꞌ gbaz naꞌ nasölëꞌë Cristo. \v 35 Niꞌr gudxëꞌ bönniꞌ gdauꞌ taꞌbequi xbey naꞌ, gnëꞌ: \p ―Lbiꞌiliꞌ, bönniꞌ Israel, gul‑yutëz queëliꞌ ca nac le rë́ꞌniliꞌ gunliꞌ quequëꞌ bönniꞌ ni. \v 36 Ral‑laꞌ tsajneyliꞌ ca guc zíꞌatël ziꞌa gdxin dza ni zoaruꞌ. Gyasëꞌ Teudas, atiꞌ ben cuinëꞌ ca bönniꞌ náctërëꞌ blau. Glaquëꞌ bönniꞌ yajtaꞌquëꞌ lëꞌ gdu tap gayuꞌë bönniꞌ. Guludöddëꞌ lëꞌ bönniꞌ rjaquëꞌ gdil‑l, atiꞌ glaslas yúguꞌtë nup niꞌ yajtaꞌgac lëꞌ, atiꞌ gnitz caꞌ yúguꞌtë le benëꞌ bönniꞌ naꞌ. \v 37 Gdöd guc lë ni, gyasëꞌ caꞌ Judas, bönniꞌ Galilea. Benëꞌ cni catiꞌ niꞌ nac dza taꞌyáz lu guich bunách, taꞌguízxj lazquëꞌ, atiꞌ yajtaꞌgac lëꞌ bunách zian. Lëzcaꞌ guludöddëꞌ bönniꞌ ni, atiꞌ glaslas yúguꞌtë nup niꞌ yajtaꞌgac lëꞌ. \v 38 Qui lë ni naꞌ rëpaꞌ lbiꞌiliꞌ: Gul‑sán‑quëꞌ bönniꞌ ni, len cutu bi gunliꞌ quequëꞌ. Chquiꞌ nac quegacz bunách lë ni taꞌnë́ꞌ o lë ni tunëꞌ, nitcz, \v 39 san chquiꞌ nac queëꞌ Dios, cutu gac usnitliꞌ lei. ¡Qui nadxi tíl‑lenliꞌ‑nëꞌ Dios! \p \v 40 Niꞌr glunëꞌ tuz didzaꞌ len lëꞌ. Gululidzëꞌ yuguꞌ gbaz naꞌ nasölëꞌë Cristo, atiꞌ gulaguinëꞌ lequëꞌ len guluzeynëꞌ lequëꞌ ba nadx cui luíꞌlenrëꞌ bunách didzaꞌ ca nac queëꞌ Jesús. Niꞌr gulusanëꞌ lequëꞌ. \v 41 Gularujëꞌ lauquëꞌ bönniꞌ gdauꞌ taꞌbequi xbey naꞌ gbaz naꞌ nasölëꞌë Cristo, tuꞌdzijnëꞌ le bëꞌë lequëꞌ latj Dios gulazacaꞌ gulaguiꞌë le daꞌquëꞌ Jesús. \v 42 Yuguꞌ dza gulusë́dtecznëꞌ bunách len glunëꞌ lban queëꞌ Jesucristo nchil gdauꞌ len gap nac lu yuꞌu lidxgac bunách. \c 6 \s1 Tuꞌcuꞌë gadx bönniꞌ láclenëꞌ bunách queëꞌ Cristo \p \v 1 Dza niꞌ, le gulayán bunách taꞌyejlëꞌ Cristo, gulanë́ꞌ quequëꞌ bönniꞌ judío tuꞌë didzaꞌ hebreo yuguꞌ bönniꞌ judío tuꞌë didzaꞌ griego, niꞌa qui le rac catiꞌ taꞌguisiëꞌ le lágunu ngul uzë́b, nutu nu ruiꞌ le lágunu ngul uzë́b quequëꞌ bönniꞌ niꞌ tuꞌë didzaꞌ griego. \v 2 Niꞌr gulutubëꞌ yúguꞌtë bunách niꞌ taꞌyejlëꞌ Cristo idxínnutëꞌ gbaz naꞌ nasölëꞌë Cristo, atiꞌ tëꞌ lequëꞌ: \p ―Cutu nac dxiꞌa soa dxituꞌ cuguntuꞌ lban qui xtidzëꞌë Dios quië guntuꞌ dxin cuꞌtuꞌ le lagu bunách. \v 3 Qui lë ni naꞌ, böchiꞌ lzaꞌtuꞌ, gul‑cö́‑quëꞌ gadxëꞌ bönniꞌ ladjliꞌ quië uguꞌruꞌ lu naꞌquëꞌ dxin ni. Yuguꞌ bönniꞌ naꞌ run bayúdx lacquëꞌ bönniꞌ tun lequëꞌ ba laꞌn yúguꞌtë bunách, len nacquëꞌ bönniꞌ taꞌyejniꞌi, len nac bëꞌ zóalenëꞌ lequëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy. \v 4 Netuꞌ ni ulídztecztuꞌ‑nëꞌ Dios, len usë́dituꞌ bunách xtidzëꞌë Dios. \p \v 5 Guladzág ládxiꞌquëꞌ didzaꞌ ni yúguꞌtëꞌ, atiꞌ gulabö́ëꞌ Esteban, bönniꞌ rejlëꞌë Cristo gdu ladxëꞌë len gdu zóalenëꞌ lëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy. Lëzcaꞌ gulabö́ëꞌ Felipe, len Prócoro, len Nicanor, len Timón, len Parmenas, len Nicolás, bönniꞌ yödz Antioquía, ziꞌal butsë́ꞌë ca runëꞌ quië tsej ladxëꞌë Dios ca tunëꞌ bönniꞌ judío. \v 6 Niꞌr guluschinëꞌ nup naꞌ gulabö́ëꞌ lauquëꞌ gbaz naꞌ nasölëꞌë Cristo. Gulaxóa naꞌquëꞌ lequëꞌ bönniꞌ gbaz naꞌ, tuꞌlidzëꞌ Dios. \p \v 7 Gzër xtidzëꞌë Xanruꞌ, atiꞌ gulayantsca bunách taꞌyejlëꞌ Cristo nacuáꞌ Jerusalén. Lëzcaꞌ gulazíꞌ lu naꞌquëꞌ le réjlëꞌruꞌ Cristo zian bxuz judío. \s1 Taꞌzönëꞌ Esteban \p \v 8 Benëꞌ le tun ga rubániruꞌ, len le tac bëꞌ laugac bunách lu yödz Esteban, gdu zoalen lëꞌ yöl‑laꞌ huac queëꞌ Dios le buzáꞌ ladxëꞌë queëꞌ. \v 9 Niꞌr gulayasëꞌ laꞌquëꞌ bönniꞌ nababquëꞌ yuꞌu ga tuꞌdubëꞌ tuꞌsëdëꞌ queëꞌ Dios bönniꞌ judío, nazíꞌ lei Yuꞌu Quegac Bönniꞌ Nadzangac. Glunëꞌ lequëꞌ tsazxö́n bönniꞌ narujquëꞌ Cirene len Alejandría, len luyú Cilicia, len luyú Asia. Bönniꞌ ni guladíl‑lenëꞌ Esteban didzaꞌ. \v 10 Cutu guluxicjëꞌ didzaꞌ ruꞌë, le bëꞌë didzaꞌ Esteban len yöl‑laꞌ rejniꞌi, le zóalenëꞌ lëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy. \v 11 Niꞌr gulaguizxjëꞌ bönniꞌ laꞌzíꞌ yëꞌë, laꞌnë́ꞌ: “Netuꞌ byö́nituꞌ didzaꞌ ruꞌë Esteban, rnë ziꞌë queëꞌ Moisés len queëꞌ Dios.” \v 12 Cni guc, gulaguꞌë xla ládxiꞌgac bunách bönniꞌ ni. Gulaguꞌë xla ládxiꞌquëꞌ caꞌ bönniꞌ gul tuꞌzejniꞌi, len bönniꞌ gdauꞌ tuꞌsëdi. Gulabía diꞌë Esteban bönniꞌ ni. Gulazönëꞌ lëꞌ len gulachë́ꞌë lëꞌ lauquëꞌ bönniꞌ gdauꞌ taꞌbequi xbey. \v 13 Lëzcaꞌ gulucuꞌë lauquëꞌ nup gulaguixjöꞌ le cunácz, bönniꞌ naꞌ gulanë́ꞌ: \p ―Cutu zoëꞌ dxiz bönniꞌ ni rnë ziꞌë qui gdauꞌ laꞌy ni, len qui zxba queëꞌ Dios. \v 14 Byö́nituꞌ didzaꞌ bëꞌë bönniꞌ ni ca gunëꞌ Jesús, bönniꞌ Nazaret, rnëꞌ usnitiëꞌ gdauꞌ ni, len utsë́ꞌë yuguꞌ le nalë́biruꞌ runruꞌ, yuguꞌ lë naꞌ gna béꞌinëꞌ rëꞌu Moisés. \p \v 15 Niꞌr guluyúëꞌ Esteban bönniꞌ gdauꞌ taꞌbequi xbey len yúguꞌtë nup röꞌgac niꞌ, atiꞌ gulaléꞌinëꞌ lahuëꞌ, rnaꞌ ca rnaꞌ lahuëꞌ gbaz laꞌy queëꞌ Dios. \c 7 \s1 Didzaꞌ bëꞌë Esteban, gnëꞌ uláz queëꞌ \p \v 1 Niꞌr gnabnëꞌ Esteban bxuz blau, rnëꞌ: \p ―¿Naruꞌ nacz cni? \p \v 2 Bubiꞌë didzaꞌ Esteban, rnëꞌ: \p ―Lbiꞌiliꞌ, bönniꞌ gul, len lbiꞌiliꞌ, böchaꞌa. Gul‑zë́ nagliꞌ le gyëpaꞌ lbiꞌiliꞌ. Dios, Nu nactër blau, buluíꞌ lahuëꞌ ga zoëꞌ Abraham, xuzruꞌ gul gdöd, catiꞌ niꞌ zoëꞌ luyú Mesopotamia, catiꞌ ziꞌa tsajsóëꞌ yödz Harán. \v 3 Dios gudxëꞌ lëꞌ: “Bruj ladzuꞌ len blaꞌalen diꞌa dza quiuꞌ, atiꞌ gyeaj luyú niꞌ uluiꞌidaꞌ liꞌ.” \v 4 Niꞌr brujëꞌ Abraham luyú Mesopotamia le nac xyugac bunách Caldea, atiꞌ yajsóëꞌ Harán. Lu yödz niꞌ gutiëꞌ xuzëꞌ Abraham naꞌ, atiꞌ lëꞌ buzë́ꞌë niꞌ, atiꞌ Dios bchëꞌë lëꞌ latj ni, ga ni zoaruꞌ naꞌa. \v 5 Dios cutu bëꞌë lëꞌ latj gaqui queëꞌ luyú ni. Ni latiꞌ bunödzjëꞌ queëꞌ ga soëꞌ luyú ni, san gzxiꞌ lu nëꞌë Dios unödzjëꞌ queëꞌ luyú ni, atiꞌ töd gatiëꞌ Abraham gaqui quegac zxiꞌn xsoëꞌ luyú ni, zal‑laꞌ cutu nacuíꞌnibiꞌ biꞌi queëꞌ. \v 6 Lëzcaꞌ cni gudxëꞌ Abraham Dios: “Tsjaquëꞌ zxiꞌn xsuꞌ lu xyugac bunách gzaꞌa, atiꞌ niꞌ lacquëꞌ ca bunách ziꞌtuꞌ. Lunëꞌ bönniꞌ luyú niꞌ ga lacquëꞌ bönniꞌ nadáꞌugac zxiꞌn xsuꞌ. Lusacaꞌ ziꞌë lequëꞌ gdu ca tap gayuáꞌ iz.” \v 7 Lëzcaꞌ gudxëꞌ lëꞌ Dios: “Nedaꞌ usyudxaꞌ bunách luyú niꞌ, ga niꞌ lacquëꞌ bönniꞌ nadáꞌugac zxiꞌn xsuꞌ, atiꞌ töd niꞌ lurujëꞌ niꞌ, atiꞌ lunëꞌ xchinaꞌ luyú ni.” \v 8 Dios bénlenëꞌ Abraham didzaꞌ rucáꞌn tsahuiꞌ len gna béꞌinëꞌ lëꞌ gchuguëꞌ lu xpë́laꞌquëꞌ bönniꞌ nacuꞌë lidxëꞌ tu le gac bëꞌ nazíꞌ lu naꞌquëꞌ didzaꞌ naꞌ rucáꞌn tsahuiꞌ. Gdöd niꞌ guquëꞌ Abraham xuzbiꞌ biꞌi Isaac, len catiꞌ chgúquibiꞌ xunuꞌ gbidz, bchuguëꞌ lu xpë́laꞌbiꞌ lë naꞌ nac bëꞌ. Isaac naꞌ, lëzcaꞌ cni benëꞌ queëbiꞌ biꞌi Jacob, zxiꞌnëꞌ, len cni benëꞌ caꞌ Jacob quegac idxínnutëbiꞌ biꞌi bönniꞌ queëꞌ, nup niꞌ glac xuz xtauꞌgac idxinnu cöꞌ diꞌa dza quegac bunách Israel. \p \v 9 ’Xuz xtauꞌruꞌ naꞌ, lu yöl‑laꞌ ruzxeꞌi quequëꞌ, glútiꞌë‑biꞌ biꞌi José, bö́chiꞌquëꞌ, lu naꞌquëꞌ bönniꞌ niꞌ yjuaꞌquëꞌ‑biꞌ luyú Egipto. Dios gzóalenëꞌ‑biꞌ biꞌi José naꞌ \v 10 len buslë́ꞌ‑biꞌ lu le glac queëbiꞌ. Dios bëꞌë‑biꞌ yöl‑laꞌ rejniꞌi, le ben ga bdzag ladxëꞌë‑biꞌ Faraón, bönniꞌ rna béꞌinëꞌ bunách Egipto, atiꞌ Faraón naꞌ budödëꞌ lu naꞌbiꞌ biꞌi José yöl‑laꞌ uná bëꞌ gna béꞌibiꞌ luyú Egipto len yúguꞌtë bunách nacuáꞌ lidxëꞌ. \p \v 11 ’Niꞌr guctsca gbin gdu luyú Egipto, len luyú Canaán ni, atiꞌ gulazacaꞌ gulaguíꞌi yúguꞌtë bunách dza niꞌ. Cutu bdzöli le lahuëꞌ xuz xtauꞌruꞌ. \v 12 Catiꞌ byönnëꞌ Jacob dë zxoaꞌ xtil luyú Egipto, bsölëꞌë niꞌ yuguꞌ zxiꞌnëꞌ, bönniꞌ niꞌ nacquëꞌ xuz xtauꞌruꞌ. Cni guc le ziꞌal lzu yjaquëꞌ niꞌ. \v 13 Catiꞌ le buróp lzu yjaquëꞌ luyú Egipto, benëꞌ José ga guluúnbëꞌë lëꞌ böchëꞌë. Cni guc, gnöznëꞌ Faraón nup nacgac diꞌa dza queëꞌ José. \v 14 Niꞌr bsölëꞌë didzaꞌ José, benëꞌ ga bdxinëꞌ niꞌ Jacob, xuzëꞌ, dzaggac lëꞌ diꞌa dza queëꞌ, glac gdu tsonnlalj yu chinu bunách. \v 15 Cni guc, bdxinëꞌ Jacob luyú Egipto, ga niꞌ gutiëꞌ lëꞌ, atiꞌ glatiëꞌ caꞌ niꞌ xuz xtauꞌruꞌ catiꞌ bzaꞌa dza quequëꞌ. \v 16 Catiꞌ glatiëꞌ tu tu xuz xtauꞌruꞌ yjuaꞌquëꞌ lequëꞌ luyú Siquem yuguꞌ zxiꞌn xsoaquëꞌ, atiꞌ niꞌ gulucachëꞌë lequëꞌ yeru ba lu bloj naꞌ guꞌuëꞌ Abraham lu naꞌgac zxiꞌnëꞌ Hemor, bönniꞌ Siquem. \p \v 17 ’Gdöd zian iz, catiꞌ bdxin dza ral‑laꞌ gac le gzxiꞌ lu nëꞌë Dios, lë naꞌ benëꞌ tsutsu xtidzëꞌë gunëꞌ queëꞌ Abraham, gulayán bunách yuguꞌ cöꞌ zxiꞌn xsoëꞌ Israel, glac bunách zian catiꞌ niꞌ gulacuáꞌ luyú Egipto. \v 18 Niꞌr gyaziëꞌ bönniꞌ yubl gna bëꞌë luyú Egipto naꞌ, len gatga byönnëꞌ ca nac le benëꞌ José, gúclenëꞌ bunách Egipto. \v 19 Gzxiꞌ yéꞌinëꞌ bunách uládz queëruꞌ bönniꞌ naꞌ rna bëꞌë. Busacaꞌ ziꞌë xuz xtauꞌruꞌ naꞌ len benëꞌ ga lusanëꞌ‑biꞌ biꞌi bönniꞌ huëꞌndauꞌ qui queëquëꞌ, quië latbiꞌ. \v 20 Laꞌ dza niꞌz guljbiꞌ caꞌ biꞌidauꞌ Moisés, atiꞌ bdzag ladxëꞌë‑biꞌ Dios. Gdu ca tsonn beoꞌ guluscul‑lëꞌ‑biꞌ xuz xnaꞌbiꞌ lidxquëꞌ. \v 21 Catiꞌ bdxin dza lusanëꞌ‑biꞌ xuz xnaꞌbiꞌ quië gatbiꞌ biꞌidauꞌ Moisés naꞌ, bdxinnu ngul zxiꞌnëꞌ Faraón ga niꞌ gulucaꞌnëꞌ‑biꞌ, atiꞌ yajxiꞌnu‑biꞌ len buscul‑lnu‑biꞌ ca biꞌi queëcznu. \v 22 Cni guc, bzëdbiꞌ biꞌi Moisés yúguꞌtë le taquëꞌ bönniꞌ Egipto len gúctërbiꞌ zxön ca nac didzaꞌ bëꞌbiꞌ len ca nacgac le benbiꞌ. \p \v 23 ’Catiꞌ chyuꞌubiꞌ choaꞌ iz biꞌi Moisés, gna ládxiꞌbiꞌ tsajyubiꞌ bunách uládz queëbiꞌ, bunách Israel. \v 24 Catiꞌ bdxinbiꞌ ga naꞌ nacuꞌë, bléꞌibiꞌ‑nëꞌ bönniꞌ Egipto, rusacaꞌ ziꞌë bönniꞌ uládz queëbiꞌ. Niꞌr gúclenbiꞌ‑nëꞌ bönniꞌ uládz queëbiꞌ naꞌ len budö́dibiꞌ‑nëꞌ bönniꞌ Egipto naꞌ. Cni guc, buzíꞌ labiꞌ bönniꞌ naꞌ biꞌi Moisés uláz queëꞌ bönniꞌ uládz queëbiꞌ. \v 25 Gúquibiꞌ Moisés hualaꞌyéjniꞌnëꞌ bönniꞌ bö́chiꞌbiꞌ gunëꞌ Dios ga uslabiꞌ lequëꞌ lëczbiꞌ, san lequëꞌ cutu gulayéjniꞌnëꞌ. \v 26 Yetú dza caꞌ yajxácaꞌbiꞌ yechopëꞌ bönniꞌ Israel, taꞌdil‑lëꞌ, atiꞌ gúꞌnibiꞌ cuequi dxibiꞌ lequëꞌ, len gudxbiꞌ lequëꞌ: “Lbiꞌiliꞌ, bö́chiꞌliꞌ nac. ¿Bizx quië ruaꞌliꞌ lzaꞌliꞌ döꞌ?” \v 27 Niꞌr bönniꞌ naꞌ ruꞌë döꞌ qui lzëꞌë budxiguëꞌë‑biꞌ biꞌi Moisés, gnëꞌ: “¿Núzxatë buzóa liꞌ gna béꞌinuꞌ netuꞌ, len cuequi xbeynuꞌ le runtuꞌ? \v 28 ¿Naruꞌ rë́ꞌnitsanuꞌ gdödduꞌ caꞌ nedaꞌ ca benuꞌ nij, budödduꞌ‑nëꞌ bönniꞌ Egipto naꞌ?” \v 29 Catiꞌ byö́nibiꞌ didzaꞌ ni biꞌi Moisés, buzxundjbiꞌ niꞌ, yajsoabiꞌ luyú Madián ga niꞌ gzoabiꞌ ca bönniꞌ ziꞌtuꞌ. Luyú Madián naꞌ butság náꞌlenbiꞌ‑nu ngul lu yödz niꞌ, atiꞌ guljcbiꞌ chopbiꞌ biꞌi bönniꞌ queëꞌ. \p \v 30 ’Catiꞌ chgdöd choaꞌ iz zoëꞌ niꞌ, buluíꞌ lahuëꞌ ga zoëꞌ gbaz laꞌy queëꞌ Dios lu guiꞌ qui yag yö́tsiꞌdauꞌ regui, ga niꞌ nac lu latj caꞌz, le zoa lu guiꞌa nazíꞌ lei Sinaí. \v 31 Catiꞌ bléꞌinëꞌ guiꞌ naꞌ Moisés, bubannëꞌ, atiꞌ gbiguëꞌë gal‑laꞌ quië gléꞌinëꞌ dxiꞌa, atiꞌ niꞌ byönnëꞌ chiꞌë Xanruꞌ. \v 32 Cni gudxëꞌ lëꞌ Xanruꞌ: “Nedaꞌ nacaꞌ Dios quequëꞌ xuz xtaꞌu. Nacaꞌ Dios queëꞌ Abraham, len Dios queëꞌ Isaac, len Dios queëꞌ Jacob.” Niꞌr lu yöl‑laꞌ radxi queëꞌ, gzxiztsquëꞌ Moisés, len cutur burúguinëꞌ uyúëꞌ. \v 33 Gudxëꞌ lëꞌ Xanruꞌ: “Bleycj löluꞌ nudaꞌu, le nac laꞌy ga ni zuꞌ le zoaczaꞌ ni nedaꞌ, nacaꞌ Dios. \v 34 Le nactë chbléꞌidaꞌ le taꞌzacaꞌ taꞌguíꞌi bunách quiaꞌ nacuáꞌ luyú Egipto, len chbyöndaꞌ taꞌbö́dx yechëꞌë. Bötjaꞌ, zoaꞌ ni quië usláꞌ lequëꞌ. Gda naꞌa, gsölaꞌa liꞌ luyú Egipto.” \p \v 35 ’Zal‑le gulucaꞌnëꞌ lëꞌ caꞌz bönniꞌ uládz queëꞌ Moisés, gulanë́ꞌ: “¿Núzxatë buzóa liꞌ gna béꞌinuꞌ netuꞌ, len cuequi xbeynuꞌ le runtuꞌ?”, Dios bsölëꞌë lëꞌ quië gaquëꞌ bönniꞌ uná bëꞌ, len bönniꞌ ruslá, ca naꞌ gudxëꞌ Moisés gbaz laꞌy naꞌ queëꞌ Dios, buluíꞌ lahuëꞌ lu yag yö́tsiꞌdauꞌ regui ga naꞌ zoëꞌ. \v 36 Moisés ni bubijëꞌ luyú Egipto bönniꞌ uládz queëruꞌ, guc cni gdöd benëꞌ le glun ga gulubani bunách niꞌ, len le tac bëꞌ benëꞌ luyú niꞌ. Lëzcaꞌ cni benëꞌ lu nis zxön nazíꞌ lei Nis Xna. Cni benëꞌ lauquëꞌ gdu ca choaꞌ iz lu latj caꞌz. \v 37 Lëczëꞌ Moisés naꞌ gudxëꞌ bunách Israel niꞌ, gnëꞌ: “Xanruꞌ Dios gsölëꞌë queëliꞌ bönniꞌ galjëꞌ ladj diꞌa dza queëliꞌ, gaquëꞌ bönniꞌ guꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios. Gsölëꞌë lëꞌ queëliꞌ ca naꞌ bsölëꞌë nedaꞌ. Lëczëꞌ run bayúdx uzë́ nagliꞌ‑nëꞌ.” \v 38 Lëzcaꞌ lëczëꞌ Moisés naꞌ gzóalenëꞌ bunách nudubgac queëꞌ Dios lu latj caꞌz, atiꞌ bdzaguëꞌ lëꞌ gbaz laꞌy queëꞌ Dios, nu naꞌ bëꞌlen lëꞌ didzaꞌ lu guiꞌa Sinaí naꞌ. Gzóalenëꞌ xuz xtauꞌruꞌ Moisés, atiꞌ Dios budödëꞌ lu nëꞌë zxba laꞌy queëꞌ, le ruiꞌ didzaꞌ ca gac laꞌdel‑liꞌ yöl‑laꞌ naꞌbán bunách, atiꞌ zxba ni budödëꞌ Moisés lu naꞌgac zxiꞌn xsoaquëꞌ ga rdxintë queëruꞌ rëꞌu. \p \v 39 ’Cutu glëꞌnnëꞌ xuz xtauꞌruꞌ lunëꞌ ca rna xtidzëꞌë Moisés, san guluzóëꞌ lëꞌ tslaꞌl, len glëꞌnnëꞌ tshuöjquëꞌ luyú Egipto. \v 40 Catiꞌ niꞌ zoëꞌ lu guiꞌa Sinaí naꞌ Moisés, lequëꞌ glëꞌ Aarón, böchëꞌë Moisés naꞌ, gulanë́ꞌ: “Rë́ꞌnituꞌ gunuꞌ yuguꞌ dios queëtuꞌ, bdauꞌ guiöj bdauꞌ yag, quië laꞌnö́r lautuꞌ. Cutu nö́zituꞌ bi guc queëꞌ Moisés, bönniꞌ naꞌ nubijëꞌ netuꞌ luyú Egipto.” \v 41 Niꞌr glunëꞌ tu bdauꞌ oro le nac ca tu bëdxdauꞌ, atiꞌ guludödcdëꞌ‑baꞌ böꞌcuꞌ zxílaꞌdauꞌ, len gulaguꞌquëꞌ‑baꞌ lau bdauꞌ oro naꞌ, atiꞌ glunëꞌ lni lau bdauꞌ naꞌ nunquëꞌ. \v 42 Qui lë ni naꞌ bucaꞌnëꞌ lequëꞌ Dios len bubíj ladxëꞌë lequëꞌ. Niꞌr gulayíj ládxiꞌquëꞌ le taꞌyë́p luzxbá. Ca nac lë ni nayúj lu guich le gulanë́ꞌ bönniꞌ gluꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios, rna: \q1 Lbiꞌiliꞌ, bunách Israel, \q1 ¿Naruꞌ glúꞌgactsaliꞌ‑baꞌ quiaꞌ nedaꞌ böaꞌ bëdx niꞌ \q1 Budö́digacliꞌ‑baꞌ len buzéguiꞌgacliꞌ‑baꞌ, \q1 Lë naꞌ benliꞌ lu latj caꞌz gdu ca choaꞌ iz? \q1 \v 43 Cutu glúꞌgacliꞌ‑baꞌ quiaꞌ nedaꞌ, \q1 San biaꞌliꞌ nich qui Moloc, bdauꞌ guiöj queëliꞌ. \q1 Biaꞌliꞌ caꞌ tu le nac ca bölj luzxbá nazíꞌ lei Refán, \q1 Lë naꞌ buzoaliꞌ ca Dios queëliꞌ. \q1 Yuguꞌ bdauꞌ guiöj bdauꞌ yag ni, \q1 Laꞌ lbiꞌizliꞌ benliꞌ quië gyij ládxiꞌliꞌ leygac. \q1 Qui lë ni naꞌ, ubijaꞌ lbiꞌiliꞌ lu xyuliꞌ, \q1 Gchëꞌa lbiꞌiliꞌ ziꞌtuꞌr ga dë luyú Babilonia. \p \v 44 ’Catiꞌ niꞌ gulacuꞌë xuz xtauꞌruꞌ lu latj caꞌz, gutaꞌ quequëꞌ yuꞌu lariꞌ ga glun chiꞌë zxba queëꞌ Dios, lë naꞌ nac bëꞌ zóalenëꞌ lequëꞌ Dios. Glunëꞌ yuꞌu lariꞌ naꞌ ca naꞌ gna béꞌinëꞌ Moisés Dios, catiꞌ niꞌ gudxëꞌ lëꞌ gunëꞌ lei ca nac lë naꞌ bléꞌinëꞌ, le buluiꞌinëꞌ lëꞌ Dios lu guiꞌa niꞌ. \v 45 Lëzcaꞌ guludödëꞌ yuꞌu lariꞌ naꞌ lu naꞌquëꞌ zxiꞌnquëꞌ ga bdxintë dza niꞌ gluꞌë lei luyú ni xuz xtauꞌruꞌ, catiꞌ niꞌ dzaguëꞌ lequëꞌ Josué, atiꞌ gulagǘëꞌ xyugac bunách gzaꞌa, nup niꞌ bulaguëꞌë Dios lauquëꞌ xuz xtauꞌruꞌ. Cni glunëꞌ zian iz ga bdxintë dza zoëꞌ David. \v 46 Bdzag ladxëꞌë David naꞌ Dios, atiꞌ lëꞌ gnabnëꞌ Dios guꞌë lëꞌ latj gunëꞌ tu yuꞌu ga soëꞌ Dios queëꞌ Jacob. \v 47 Cutu bëꞌë lëꞌ latj Dios, san benëꞌ yuꞌu queëꞌ Dios Salomón, zxiꞌnëꞌ David naꞌ. \v 48 Cni benëꞌ zal‑laꞌ cutu zoëꞌ Dios, Nu nactër blau, lu gdauꞌ nungac bunách. Ca nac lë ni gnëꞌ bönniꞌ bëꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios, gnëꞌ: \q1 \v 49 Yehuaꞌ yubá nac ga röꞌa rna bëꞌa \q1 Atiꞌ yödzlyú nac xlibi niꞌa. \q1 Rnëꞌ Xanruꞌ: “¿Naruꞌ gúntsaliꞌ lidxaꞌ? \q1 ¿Naruꞌ zoatsa latj ga ral‑laꞌ uzíꞌ ladxaꞌa? \q1 \v 50 ¿Naruꞌ clëg len naꞌczaꞌ benaꞌ yúguꞌtë lë ni?” \p \v 51 Niꞌr gudxëꞌ bönniꞌ gdauꞌ taꞌbequi xbey naꞌ Esteban, gnëꞌ: \p ―Lbiꞌiliꞌ, bönniꞌ zid, cutu bi ryaz icj nagliꞌ. Nazíd icj ládxiꞌdauꞌliꞌ ca rac quegac bunách cunúnbëꞌgac Dios. Rdáꞌbagaꞌteczliꞌ‑nëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy. Ca naꞌ glunëꞌ xuz xtauꞌliꞌ, runliꞌ caꞌ lbiꞌiliꞌ. \v 52 Gulabía ládxiꞌquëꞌ yúguꞌtë bönniꞌ niꞌ gluꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios xuz xtauꞌliꞌ naꞌ. Lëzcaꞌ guludödcdëꞌ bönniꞌ niꞌ gulaguíxjöꞌë ziꞌal ca ral‑laꞌ guidëꞌ Cristo, Bönniꞌ Tsahuiꞌ, atiꞌ naꞌa, catiꞌ niꞌ bdxinëꞌ Bönniꞌ Tsahuiꞌ naꞌ, lbiꞌiczliꞌ budödliꞌ‑nëꞌ lu naꞌquëꞌ bönniꞌ guludöddëꞌ Lëꞌ. \v 53 Lbiꞌiczliꞌ dë lu naꞌliꞌ zxba queëꞌ Dios, lë naꞌ guludödëꞌ lu naꞌquëꞌ xuz xtauꞌliꞌ yuguꞌ gbaz laꞌy queëꞌ Dios, san cutu runliꞌ ca rna. \s1 Tuꞌdöddëꞌ Esteban \p \v 54 Catiꞌ gulayönnëꞌ didzaꞌ ni bönniꞌ gdauꞌ taꞌbequi xbey naꞌ, gulaléytsquinëꞌ Esteban, atiꞌ lu yöl‑laꞌ rley quequëꞌ lëꞌ gulutíl‑l láyiꞌquëꞌ. \v 55 Niꞌr buyúëꞌ luzxbál Esteban naꞌ, zóalenëꞌ lëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy, atiꞌ bléꞌinëꞌ latj yeníꞌ ga zoëꞌ Dios lencaꞌ Jesús, zuinëꞌ cuit lëꞌë yubél Dios ga náctërëꞌ blau. \v 56 Niꞌr gnëꞌ: \p ―Gul‑yutscaꞌ. Rléꞌidaꞌ nayálj luzxbá, atiꞌ zuinëꞌ cuit lëꞌë yubél Dios Bönniꞌ Nuhuöaquëꞌ Gdu Bunách. \p \v 57 Niꞌr guluséyj nagquëꞌ bönniꞌ gdauꞌ taꞌbequi xbey naꞌ, atiꞌ gulabödxyëꞌë zidzj, len tsazxö́n gulabía diꞌë lëꞌ. \v 58 Gulubijëꞌ lëꞌ niꞌl raꞌ yödz naꞌ, atiꞌ niꞌ gululadxëꞌ lëꞌ guiöj. Yuguꞌ bönniꞌ niꞌ tunëꞌ lnaꞌ lau le tuꞌquíëꞌ Esteban gulucuꞌë lariꞌ taꞌxóa yenquëꞌ xniꞌë bönniꞌ lëꞌ Saulo catiꞌ niꞌ gululadxëꞌ Esteban guiöj. \v 59 Catiꞌ niꞌ tuꞌladxëꞌ Esteban guiöj, lëꞌ bulidzëꞌ Dios, gnëꞌ: \p ―Xanaꞌ Jesús. Buzíꞌ böꞌ nacczaꞌ. \p \v 60 Niꞌr byechuëꞌ, buzechu zxibëꞌ, len bëꞌë zidzj didzaꞌ, gnëꞌ: \p ―Xan. Cutu uspaguꞌu lequëꞌ dul‑laꞌ ni. \p Catiꞌ budx bëꞌë didzaꞌ ni, guttëꞌ. \c 8 \s1 Saulo rbia ladxëꞌë bunách queëꞌ Cristo \p \v 1-3 Saulo benëꞌ tsazxö́n bönniꞌ niꞌ guludöddëꞌ Esteban. \p Laꞌ niꞌz gluaꞌquëꞌ Esteban bönniꞌ taꞌyíj ládxiꞌquëꞌ Dios, atiꞌ yajcáchiꞌquëꞌ lëꞌ. Szxöni gulabödxëꞌ queëꞌ. \p Dza naꞌ szxöni gulabía ládxiꞌquëꞌ bunách queëꞌ Cristo nacuáꞌ Jerusalén bönniꞌ judío cutaꞌyejlëꞌ. Lëzcaꞌ gdxia ladxëꞌë bunách queëꞌ Cristo Saulo. Gyaziëꞌ gap nac lu yuꞌu quequëꞌ, atiꞌ gzxönëꞌ yuguꞌ bönniꞌ len ngul, gluꞌë lequëꞌ lidx guia. \p Niꞌr glaslas gdu luyú Judea len luyú Samaria yelatiꞌz cuguluhuöatë bunách queëꞌ Cristo, atiꞌ gulugaꞌnëꞌ Jerusalén légaczëꞌ gbaz naꞌ nasölëꞌë Cristo. \s1 Rac lban qui didzaꞌ dxiꞌa luyú Samaria \p \v 4 Yjaquëꞌ yúguꞌtë latj bönniꞌ naꞌ gláslasiëꞌ, atiꞌ glunëꞌ lban qui didzaꞌ dxiꞌa. \v 5 Niꞌr gyijëꞌ luyú Samaria Felipe, bönniꞌ dzaguëꞌ nup naꞌ glaslas, atiꞌ niꞌ benëꞌ lban ca nac queëꞌ Cristo. \v 6 Guludúb bunách niꞌ, atiꞌ gdu ládxiꞌquëꞌ guluzë́ nagquëꞌ didzaꞌ ruꞌë Felipe naꞌ, le gulayönnëꞌ xtidzëꞌë len gulaléꞌinëꞌ le tac bëꞌ runëꞌ. \v 7 Cni guc, le benëꞌ ga gulurúj zian böꞌ xöhuiꞌ yuꞌugac bunách, taꞌbödxyaꞌa zidzj, atiꞌ guluhuöác zian nup teꞌi huëꞌ nacúꞌn bin len nup cutaꞌzáꞌ. \v 8 Cni guc, guludziji bunách yödz niꞌ. \p \v 9 Zoëꞌ niꞌ Simón, bönniꞌ ziꞌal guquëꞌ bönniꞌ udzáꞌ unë́ yaꞌa lu yödz naꞌ, len gzxiꞌ yéꞌinëꞌ bunách Samaria naꞌ, gnëꞌ lëczëꞌ naquëꞌ bönniꞌ náctërëꞌ zxön. \v 10 Guluzëtsca naggac bönniꞌ ni yúguꞌtë bunách, ga rguel‑laꞌ yuguꞌ bönniꞌ caꞌz ga rdxintë yuguꞌ bönniꞌ blau, gulanë́ꞌ: “Bönniꞌ ni, dë lu nëꞌë yöl‑laꞌ huac zxön queëꞌ Dios.” \v 11 Cni guc, glunëꞌ lëꞌ ba laꞌn, le xtsey nazíꞌ yéꞌinëꞌ lequëꞌ len yöl‑laꞌ udzáꞌ unë́ yaꞌa queëꞌ. \p \v 12 Catiꞌ gulayejlëꞌë lban runëꞌ Felipe qui didzaꞌ dxiꞌa ca rna bëꞌë Dios len ca nac queëꞌ Jesucristo, niꞌr guladilëꞌ nis, bönniꞌ len ngul. \v 13 Niꞌr gyejlëꞌë caꞌ Simón naꞌ, len bdilëꞌ nis, atiꞌ gdálenteczëꞌ tsazxö́n Felipe naꞌ. Catiꞌ bléꞌinëꞌ yuguꞌ yöl‑laꞌ huac zxön len le tac bëꞌ runëꞌ Felipe, bubannëꞌ Simón naꞌ. \p \v 14 Catiꞌ gulayönnëꞌ ca guc lë ni gbaz naꞌ nasölëꞌë Cristo nacuꞌë Jerusalén, chnazíꞌ lu naꞌgac xtidzëꞌë Dios bunách luyú Samaria, niꞌr gulasölëꞌë niꞌ Pedro len Juan. \v 15 Catiꞌ guladxinëꞌ niꞌ Pedro len Juan naꞌ, gululidzëꞌ Dios uláz quegac bunách niꞌ taꞌyejlëꞌ Cristo quië dusóalenëꞌ lequëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy. \v 16 Ga bdxintë dza naꞌ, cutu rdxíninëꞌ quequëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy. Nadílgaczëꞌ nis quië lacquëꞌ tuz len Xanruꞌ Jesús. \v 17 Niꞌr gulaxóa naꞌquëꞌ bunách Samaria naꞌ Pedro len Juan naꞌ. Gululidzëꞌ Dios, atiꞌ dusóalenëꞌ lequëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy. \p \v 18 Catiꞌ bléꞌinëꞌ Simón, bönniꞌ udzáꞌ naꞌ, le guc catiꞌ gulaxóa naꞌquëꞌ bunách niꞌ gbaz naꞌ nasölëꞌë Cristo, dusóalenëꞌ lequëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy, guꞌnnëꞌ quizxjëꞌ lequëꞌ dumí, \v 19 rëꞌ lequëꞌ: \p ―Benn caꞌ quiaꞌ yöl‑laꞌ huac ni, quië catiꞌ gxoa naꞌa nútiꞌtëz bunách, dusóalenëꞌ nu naꞌ Dios Böꞌ Laꞌy. \p \v 20 Niꞌr gudxëꞌ lëꞌ Pedro, rnëꞌ: \p ―Nit tsazxö́n len liꞌ dumí quiuꞌ, le ráquinuꞌ len dumí gdél‑liꞌnuꞌ yöl‑laꞌ huac queëꞌ Dios. \v 21 Cutu nacuꞌ lsacaꞌ gutsuꞌu lë ni, le cunác dxiꞌa icj ládxiꞌdaꞌu lahuëꞌ Dios. \v 22 Bubíꞌi ladxuꞌu ca nac huiaꞌdöꞌ ni runuꞌ, len gútaꞌyu lahuëꞌ Dios, nazx caꞌ unít lahuëꞌ liꞌ ca nac lë ni rzaꞌ ladxuꞌu. \v 23 Rléꞌidaꞌ nabaguꞌu zxguiaꞌ len nadzunuꞌ lu yal‑lj qui tuꞌ xöhuiꞌ. \p \v 24 Niꞌr bubiꞌë didzaꞌ Simón naꞌ, rëꞌ lequëꞌ: \p ―Gul‑lidzëꞌ Dios, gátaꞌyuliꞌ lahuëꞌ Xanruꞌ niꞌa quiaꞌ cui gac quiaꞌ nitú lë naꞌ chgnaliꞌ. \p \v 25 Catiꞌ budx glunëꞌ lnaꞌ lau queëꞌ Cristo lu yödz niꞌ Pedro len Juan naꞌ, len gulaguíxjöꞌë xtidzëꞌë Dios, glunëꞌ caꞌ lban qui didzaꞌ dxiꞌa gap nacuáꞌ zian ladzquëꞌ bönniꞌ Samaria, atiꞌ gdöd niꞌ yhuöjquëꞌ Jerusalén. \s1 Felipe len bönniꞌ Etiopía \p \v 26 Niꞌr bë́ꞌlenëꞌ Felipe didzaꞌ gbaz laꞌy queëꞌ Xanruꞌ, gudxëꞌ lëꞌ: \p ―Gyas len gyeaj zacaꞌ ga rdöd gbidz beoꞌ ziag, gdxinuꞌ ga niꞌ rlaꞌa nöz zeaj Jerusalén zeajtë yödz Gaza, nöz naꞌ rdöd lu latj caꞌz. \p \v 27 Niꞌr gyuꞌë nöz Felipe naꞌ, zijëꞌ. Laꞌ nöz niꞌ yajtsaguëꞌ bönniꞌ Etiopía, naquëꞌ bönniꞌ huödx. Luyú Etiopía naquëꞌ blau launu Candace, ngul rna béꞌinu bunách Etiopía naꞌ, len yuꞌu lu nëꞌë yúguꞌtë yöl‑laꞌ tsahuiꞌ queënu dzöꞌ lidxnu. Gyijëꞌ Jerusalén bönniꞌ ni quië gyij ladxëꞌë Dios. \v 28 Naꞌa, zhuöjëꞌ ladzëꞌ, röꞌë lu carreta queëꞌ, len rulabëꞌ le nayúj lu guich ca gnëꞌ Isaías, bönniꞌ bëꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios. \v 29 Niꞌr Dios Böꞌ Laꞌy gudxëꞌ Felipe naꞌ: \p ―Gbigaꞌ ga zeaj carreta naꞌ, len gyeajlen lei. \p \v 30 Catiꞌ chgbiguëꞌë niꞌ Felipe, byönnëꞌ ruꞌë didzaꞌ bönniꞌ huödx naꞌ, rulabëꞌ le nayúj lu guich ca gnëꞌ Isaías, atiꞌ gudxëꞌ lëꞌ: \p ―¿Naruꞌ réjniꞌnuꞌ lë naꞌ rulabuꞌ? \p \v 31 Bubiꞌë didzaꞌ bönniꞌ Etiopía naꞌ, gnëꞌ: \p ―¿Nacx gac tséjniꞌdaꞌ chquiꞌ nutu nu zoa uzejniꞌi nedaꞌ? \p Niꞌr gútaꞌyuëꞌ lahuëꞌ Felipe cuenëꞌ len cö́ꞌlenëꞌ lëꞌ tsazxö́n lu carreta naꞌ. \p \v 32 Lë naꞌ nayúj lu guich rulabëꞌ, rna cni: \q1 Ca böꞌcuꞌ zxílaꞌdauꞌ, \q1 Gulachë́ꞌë Lëꞌ quië ludöddëꞌ Lëꞌ, \q1 Len ca böꞌcuꞌ zxílaꞌdauꞌ, \q1 Cutu rnëbaꞌ catiꞌ nu rchugu lítsaꞌbaꞌ, \q1 Caꞌ benëꞌ Lëꞌ, cutu bsalj ruꞌë gnëꞌ. \q1 \v 33 Gulucaꞌnëꞌ Lëꞌ caꞌz, \q1 Len cutu gluꞌë latj nu cuequi xbey Lëꞌ. \q1 ¿Nuzxa caz gac quixjöꞌ zxguiaꞌ nabágaꞌgac bunách uládz queëꞌ? \q1 Laꞌ légaczëꞌ guludöddëꞌ Lëꞌ. \p \v 34 Gnabnëꞌ Felipe bönniꞌ huödx naꞌ, rëꞌ lëꞌ: \p ―Rátaꞌyuaꞌ lauꞌ quíxjöiꞌnuꞌ nedaꞌ. ¿Nuzxa qui gnëꞌ cni bönniꞌ naꞌ bëꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios? ¿Naruꞌ queëczëꞌ, o qui nu yubl? \p \v 35 Niꞌr laꞌ didzaꞌ niz bguel‑lëꞌë Felipe, gdíxjöiꞌnëꞌ lëꞌ didzaꞌ dxiꞌa ca nac queëꞌ Jesús. \v 36 Catiꞌ niꞌ yuꞌuquëꞌ nöz zjaquëꞌ, guladxinëꞌ ga dë nis, atiꞌ rëꞌ Felipe bönniꞌ huödx naꞌ, rnëꞌ: \p ―Byutscaꞌ. Ni dë nis. ¿Naruꞌ huactsa gdilaꞌ nis? \p \v 37 Felipe gudxëꞌ lëꞌ: \p ―Chquiꞌ réjlëꞌu gdu ladxuꞌu, huac gdiluꞌ nis. \p Lëꞌ bubiꞌë didzaꞌ, rnëꞌ: \p ―Réjlëꞌa Jesucristo, naquëꞌ Zxiꞌnëꞌ Dios. \p \v 38 Niꞌr benëꞌ ga gzoa dxiz carreta queëꞌ naꞌ, atiꞌ guluhuötjëꞌ groptëꞌ, yajtsazquëꞌ lu nis. Niꞌr Felipe buquilëꞌ bönniꞌ huödx naꞌ nis. \v 39 Catiꞌ gulurujëꞌ lu nis, buchë́ꞌë Felipe Dios Böꞌ Laꞌy, atiꞌ cutur bléꞌinëꞌ lëꞌ bönniꞌ huödx naꞌ. Niꞌr buguel‑lëꞌë xnözëꞌ, zhuöjëꞌ rudzijnëꞌ. \v 40 Catiꞌ chráquibeꞌinëꞌ Felipe, zoëꞌ lu yödz Azoto. Gdödëꞌ yúguꞌtë yödz niꞌ, atiꞌ benëꞌ lban qui didzaꞌ dxiꞌa, ga bdxintëꞌ yödz Cesarea. \c 9 \s1 Saulo ruhuöaquëꞌ queëꞌ Cristo \p \v 1 Niꞌ ruzeynëꞌ ba nadx nup taꞌyejlëꞌ Xanruꞌ Saulo, guꞌnnëꞌ gdödcdëꞌ lequëꞌ. Quië gunëꞌ cni bdxinëꞌ lahuëꞌ bxuz blau \v 2 len gnabnëꞌ lëꞌ guich uná bëꞌ le tsjuꞌë lauquëꞌ bönniꞌ uná bëꞌ quegac yuꞌu gap tuꞌdubëꞌ tuꞌsëdëꞌ queëꞌ Dios bönniꞌ judío nacuꞌë Damasco, atiꞌ chquiꞌ utsajxaquëꞌë niꞌ yuguꞌ bönniꞌ len ngul taꞌyejlëꞌë Jesús, gac gchëꞌë lequëꞌ nadzunquëꞌ lu yödz Jerusalén. \v 3 Tsal niꞌ yuꞌuquëꞌ nöz Saulo len nup nacuaꞌlen lëꞌ, zjaquëꞌ, len catiꞌ chzoa laꞌdxinëꞌ Damasco, tu tsalz buzeniꞌtsca yeníꞌ zaꞌ luzxbá, le buzeníꞌ ga niꞌ zjaquëꞌ. \v 4 Niꞌr gdzöꞌë lyu Saulo, len byönnëꞌ chiꞌi nu rë lëꞌ: \p ―Saulo, Saulo, ¿bizx quië rbia ladxuꞌu nedaꞌ? \p \v 5 Gnabnëꞌ Lëꞌ Saulo, gnëꞌ: \p ―¿Nuzxa liꞌ, Xan? \p Lëꞌ gnëꞌ: \p ―Nedaꞌ Jesús, nu rbia ladxuꞌu. Run ziꞌ cuinuꞌ, rdáꞌbaguꞌu nedaꞌ. Rac quiuꞌ ca naꞌ rac queëbaꞌ bëdx, run ziꞌ cuinbaꞌ rchéguꞌbaꞌ yag tuchiꞌ tundëꞌ‑baꞌ ziꞌ. \p \v 6 Niꞌr gzxiztsquëꞌ, gúdxinëꞌ Saulo, gnëꞌ: \p ―Xan, ¿bizxa rëꞌnnuꞌ gunaꞌ? \p Xanruꞌ gudxëꞌ lëꞌ: \p ―Gyas len gyaz lu yödz, atiꞌ niꞌ gsölaꞌa quiuꞌ nu guië liꞌ le ral‑laꞌ gunuꞌ. \p \v 7 Gládxinëꞌ bönniꞌ naꞌ zjáclenëꞌ Saulo, le gulayönnëꞌ chiꞌi naꞌ, zal‑le nutu nu gulaléꞌinëꞌ. \v 8 Niꞌr böasëꞌ luyú Saulo, len catiꞌ gxaꞌ yöj lahuëꞌ, cutu caꞌ rléꞌinëꞌ. Qui lë ni naꞌ gulaguel‑lëꞌë nëꞌë, len gulachë́ꞌë lëꞌ Damasco. \v 9 Gzoëꞌ niꞌ tsonn dza nachúl lahuëꞌ, len cutu bi güiꞌ gdahuëꞌ. \p \v 10 Zoëꞌ caꞌ Damasco Ananías, bönniꞌ rejlëꞌë Cristo, atiꞌ Xanruꞌ buluíꞌ lahuëꞌ ga zoëꞌ ca tu lu yël bëchcál, len gudxëꞌ lëꞌ: \p ―Ananías. \p Lëꞌ bubiꞌë didzaꞌ, gnëꞌ: \p ―Ni zoaꞌ, Xan. \p \v 11 Xanruꞌ gudxëꞌ lëꞌ: \p ―Gyas, len gyeaj ga nac laꞌ nöz naꞌ nazíꞌ lei Nöz Li, atiꞌ lu yuꞌu lidxëꞌ Judas gnab didzaꞌ queëꞌ Saulo, bönniꞌ Tarso. Lu yuꞌu naꞌ rulidzëꞌ Dios. \v 12 Chbléꞌinëꞌ bönniꞌ ni ca tu lu yël bëchcál zëꞌë tsaziëꞌ ga zoëꞌ bönniꞌ lëꞌ Ananías, len gxoa nëꞌë lëꞌ quië huöalj yöj lahuëꞌ. \p \v 13 Niꞌr bubiꞌë didzaꞌ Ananías, rëꞌ Lëꞌ: \p ―Xan, zian nup chgulaguixjöiꞌ nedaꞌ ca runëꞌ bönniꞌ ni, zian le nac döꞌ nuꞌë le benëꞌ quegac bunách taꞌyejlëꞌ Liꞌ, nacuꞌë Jerusalén. \v 14 Zëꞌë caꞌ ni, dë lu nëꞌë uláz quequëꞌ bxuz uná bëꞌ sönëꞌ yúguꞌtë nup tuꞌlídz Dios len lauꞌ Liꞌ. \p \v 15 Niꞌr Xanruꞌ rëꞌ Ananías naꞌ, rnëꞌ: \p ―Gyeaj, le gröczaꞌ nedaꞌ bönniꞌ ni quië gunëꞌ lban ca nac quiaꞌ laugac bunách gzaꞌa, len lauquëꞌ bönniꞌ taꞌná béꞌinëꞌ lequëꞌ, lencaꞌ laugac bunách Israel. \v 16 Uluiꞌidaꞌ lëꞌ le zian le sacaꞌ quiꞌë uláz quiaꞌ nedaꞌ, gunëꞌ xchinaꞌ. \p \v 17 Niꞌr gyijëꞌ niꞌ Ananías, atiꞌ gyaziëꞌ yuꞌu len bxoa nëꞌë Saulo, rëꞌ lëꞌ: \p ―Böchaꞌa Saulo, Xanruꞌ Jesús, Nu naꞌ buluíꞌ lahui laꞌ nöz ga niꞌ zaꞌu, bsölëꞌë nedaꞌ quië huöalj yöj lauꞌ len dusóalenëꞌ liꞌ Dios Böꞌ Laꞌy. \p \v 18 Laꞌ niꞌz gulaguíndj lu yöj lahuëꞌ le nac ca xlácubaꞌ böl, atiꞌ laꞌ böaljtë yöj lahuëꞌ. Niꞌr gyasëꞌ Saulo, len bdilëꞌ nis. \v 19 Gdöd niꞌ gdahuëꞌ len böac ladxëꞌë. Ca chop tsonn dza gzóalenëꞌ bönniꞌ taꞌyejlëꞌë Cristo nacuꞌë Damasco. \s1 Runëꞌ lban Saulo lu yödz Damasco \p \v 20 Laꞌ gzu lautëꞌ Saulo runëꞌ lban queëꞌ Cristo gap nac lu yuꞌu ga tuꞌdubëꞌ tuꞌsëdëꞌ queëꞌ Dios bönniꞌ judío, rnëꞌ: \p ―Jesúscz naquëꞌ Zxiꞌnëꞌ Dios. \p \v 21 Gulubannëꞌ yúguꞌtë bönniꞌ niꞌ taꞌyönnëꞌ lëꞌ, taꞌnë́ꞌ: \p ―¿Naruꞌ clëg bönniꞌ ni bönniꞌ naꞌ busnitiëꞌ nup nacuáꞌ Jerusalén, tuꞌlídz Dios lu lëꞌ Jesús? Quië gunëꞌ cni bidëꞌ caꞌ ni quië gchëꞌë lequëꞌ nadzunquëꞌ lauquëꞌ bxuz uná bëꞌ. \p \v 22 Bdipr ladxëꞌë Saulo, len benëꞌ ga gulaböꞌë baguíꞌi bönniꞌ judío nacuꞌë Damasco, buluiꞌinëꞌ lequëꞌ Jesúscz naquëꞌ Cristo, bönniꞌ naꞌ tunëꞌ löz duná béꞌinëꞌ lequëꞌ. \s1 Rulë́ꞌ Saulo lu naꞌquëꞌ bönniꞌ judío \p \v 23 Catiꞌ chgdöd zian dza, glun xtídzaꞌquëꞌ bönniꞌ judío niꞌ ludöddëꞌ Saulo. \v 24 Rël len të dza gulabö́ꞌ nisiëꞌ lëꞌ bönniꞌ judío ga nu ryaz zöꞌö run chiꞌi yödz naꞌ quië ludöddëꞌ lëꞌ, san gúquibeꞌinëꞌ Saulo le tëꞌnnëꞌ lunëꞌ queëꞌ. \v 25 Niꞌr gulaguel‑lëꞌë Saulo chdzöꞌl bönniꞌ taꞌyejlëꞌë Cristo, atiꞌ gulaguꞌë lëꞌ tu lu bdöꞌa zxön nagaꞌ du, len guluzötjëꞌ lëꞌ niꞌl lu zöꞌö run chiꞌi yödz naꞌ. \s1 Rudxinëꞌ Saulo Jerusalén \p \v 26 Catiꞌ budxinëꞌ Saulo Jerusalén, guꞌnnëꞌ tsjenëꞌ tsazxö́n bönniꞌ niꞌ taꞌyejlëꞌë Cristo, san gládxinëꞌ lëꞌ yúguꞌtëꞌ, le cutaꞌyejlëꞌë rejlëꞌë Cristo Saulo naꞌ. \v 27 Niꞌr gdel‑lëꞌë Saulo Bernabé, len bchëꞌë lëꞌ ga naꞌ nacuꞌë gbaz nasölëꞌë Cristo. Gdíxjöiꞌnëꞌ lequëꞌ ca naꞌ guc queëꞌ Saulo, bléꞌinëꞌ Xanruꞌ laꞌ nöz, atiꞌ bë́ꞌlenëꞌ lëꞌ didzaꞌ Xanruꞌcz, len ca naꞌ benëꞌ Saulo lu yödz Damasco, len yöl‑laꞌ rugu ladxiꞌ benëꞌ lban ca nac queëꞌ Jesús. \v 28 Niꞌr gzóalenëꞌ lequëꞌ Saulo lu yödz Jerusalén, atiꞌ gdálenëꞌ lequëꞌ. \v 29 Lu yöl‑laꞌ rugu ladxiꞌ benëꞌ lban Saulo ca nac queëꞌ Xanruꞌ, len gdíl‑lenëꞌ didzaꞌ bönniꞌ judío tuꞌë didzaꞌ griego, atiꞌ lequëꞌ gulazú gulaböꞌë ludöddëꞌ lëꞌ. \v 30 Catiꞌ gláquibeꞌinëꞌ lë ni bö́chiꞌruꞌ taꞌyejlëꞌë Cristo, gulachë́ꞌë Saulo lu yödz Cesarea, atiꞌ gulasölëꞌë lëꞌ Tarso, le nac ladzëꞌ Saulo. \p \v 31 Niꞌr guc dxiꞌa quegac yúguꞌtë cöꞌ bunách queëꞌ Cristo, nacuáꞌ gdu luyú Judea, len luyú Galilea, len luyú Samaria, atiꞌ guladíp ládxiꞌquëꞌ. Gulacuꞌë lu yöl‑laꞌ radxi quequëꞌ Xanruꞌ, atiꞌ gulayanëꞌ le gúclenëꞌ lequëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy. \s1 Pedro ruúnëꞌ Eneas \p \v 32 Yetú le guc, catiꞌ yajyúëꞌ yuguꞌ bö́chiꞌruꞌ Pedro, bdxinëꞌ ga nacuꞌë bönniꞌ taꞌyejlëꞌë Jesús lu yödz Lida. \v 33 Yajxaquëꞌë niꞌ bönniꞌ lëꞌ Eneas, chguc xunuꞌ iz dëꞌ réꞌinëꞌ nacuꞌnëꞌ bin. \v 34 Pedro gudxëꞌ lëꞌ: \p ―Eneas, ruúnëꞌ liꞌ Jesucristo. Gyas len btub xtaꞌu. \p Laꞌ gyastëꞌ Eneas naꞌ. \v 35 Gulaleꞌi lëꞌ yúguꞌtë nup nacuáꞌ yödz Lida, len yödz Sarón, atiꞌ guluhuöaquëꞌ queëꞌ Xanruꞌ, taꞌyejlëꞌë Lëꞌ. \s1 Ratnu Dorcas len rubannu \p \v 36 Yetú caꞌ le guc, lu yödz Jope zoanu ngul réjlëꞌnu Cristo, lënu Tabita, len ca nac didzaꞌ griego lënu Dorcas. Bennu zian le nacgac dxiꞌa len le taclen bunách yechiꞌ ngul ni. \v 37 Le guc dza niꞌ, güiꞌinu Dorcas naꞌ len gutnu. Gdöd gulaguibnu lënu, gulaguixjëꞌ‑nu tu lu yuꞌu ga nac buróp cuia. \v 38 Le dë gal‑laꞌz ga naꞌ dë yödz Jope yödz Lida ga naꞌ zoëꞌ Pedro, gulayönnëꞌ zoëꞌ niꞌ Pedro bönniꞌ Jope naꞌ taꞌyejlëꞌë Cristo, atiꞌ qui lë ni naꞌ gulasölëꞌë ga zoëꞌ chopëꞌ bönniꞌ, glátaꞌyuëꞌ lahuëꞌ, tëꞌ lëꞌ: \p ―Cutu tseynuꞌ guiduꞌ queëtuꞌ. \p \v 39 Niꞌr laꞌ gyastëꞌ Pedro, zéajlenëꞌ lequëꞌ. Catiꞌ bdxinëꞌ niꞌ, laꞌ gulachëꞌtëꞌ lëꞌ ga nac lu yuꞌu ga dënu ngul nat naꞌ. Niꞌr guludubnu gdu cuitiëꞌ ngul uzë́b, taꞌbödxnu len tuꞌluiꞌinu lëꞌ lariꞌ quequëꞌ bönniꞌ len ngul, yuguꞌ le bennu Dorcas catiꞌ niꞌ zóalennu lecnu. \v 40 Niꞌr bubijëꞌ niꞌl yúguꞌtë nup nacuáꞌ niꞌ Pedro, atiꞌ buzechu zxibëꞌ, rulidzëꞌ Dios. Niꞌr bueycjëꞌ ga dënu Dorcas naꞌ, gnëꞌ: \p ―Tabita, gyas. \p Laꞌ buxaꞌtë yöj launu Dorcas. Catiꞌ bléꞌinu‑nëꞌ Pedro, laꞌ gyástënu, gröꞌnu. \v 41 Gdel‑lëꞌë naꞌnu Pedro, buchisëꞌ‑nu. Niꞌr bulidzëꞌ bönniꞌ naꞌ taꞌyejlëꞌë Jesús, len yuguꞌ ngul uzë́b naꞌ, atiꞌ buschinëꞌ‑nu lauquëꞌ Dorcas naꞌ, nabannu. \v 42 Ca guc lë ni gzë didzaꞌ gdu lu yödz Jope, atiꞌ gulayejlëꞌ Xanruꞌ bunách zian. \v 43 Zian dza bugaꞌnëꞌ Pedro yödz Jope naꞌ lu yuꞌu lidxëꞌ Simón, bönniꞌ runëꞌ tsahuiꞌ guid zxa bëdx. \c 10 \s1 Le benëꞌ Pedro lidxëꞌ Cornelio \p \v 1 Zoëꞌ Cesarea bönniꞌ lëꞌ Cornelio, nacuꞌë lu nëꞌë tu gayuꞌë bönniꞌ rjaquëꞌ gdil‑l, nazíꞌ laquëꞌ Bönniꞌ Italia Rjaquëꞌ Gdil‑l. \v 2 Rej ladxëꞌë Dios Cornelio naꞌ len rádxinëꞌ Lëꞌ, atiꞌ nungac lëꞌ tsazxö́n yúguꞌtë bunách nacuáꞌ lidxëꞌ. Dumí zian runödzjëꞌ le raclen bunách yechiꞌ, len rulídzteczëꞌ Dios. \v 3 Gdu rdöd xhuö bléꞌinëꞌ Cornelio ca tu lu yël bëchcál, ryaziëꞌ ga zoëꞌ gbaz laꞌy queëꞌ Dios, len rëꞌ lëꞌ: \p ―Cornelio. \p \v 4 Gúdxinëꞌ Cornelio. Buyúëꞌ gbaz laꞌy naꞌ, len gudxëꞌ lëꞌ: \p ―¿Bizxa rnauꞌ, Xan? \p Gudxëꞌ lëꞌ gbaz laꞌy naꞌ, rnëꞌ: \p ―Dios ryönnëꞌ le rulidzuꞌ‑nëꞌ, len nözcznëꞌ ca runuꞌ, ráclenuꞌ bunách yechiꞌ. \v 5 Naꞌa, gsö́laꞌcuꞌ‑nëꞌ bönniꞌ tsjaquëꞌ yödz Jope tsajlidzquëꞌ bönniꞌ lëꞌ Simón, zoa yetú lëꞌ Pedro. \v 6 Bönniꞌ ni zoëꞌ lidxëꞌ bönniꞌ runëꞌ tsahuiꞌ guid zxa bëdx. Bönniꞌ ni, lëzcaꞌ lëꞌ Simón, atiꞌ zoa lidxëꞌ raꞌ nis zxön. Pedro naꞌ guiëꞌ liꞌ le ral‑laꞌ gunuꞌ. \p \v 7 Catiꞌ chbuzë́ꞌë gbaz laꞌy naꞌ bë́ꞌlenëꞌ lëꞌ didzaꞌ, bulidzëꞌ‑biꞌ Cornelio chopbiꞌ biꞌi huen dxin queëꞌ len tuëꞌ bönniꞌ rijëꞌ gdil‑l rej ladxëꞌë Dios, dzaguëꞌ bunách nacuáꞌ lidxëꞌ Cornelio. \v 8 Catiꞌ budx gdíxjöiꞌnëꞌ lequëꞌ yúguꞌtë le guc, bsölëꞌë lequëꞌ yödz Jope. \p \v 9 Dza buróp, tsal niꞌ yuꞌuquëꞌ nöz, len taꞌdxinëꞌ gal‑laꞌ ga dë Jope naꞌ, laꞌ niꞌz grenëꞌ Pedro cjuꞌu quië ulidzëꞌ Dios, niꞌ nac gdu huagbídz. \v 10 Laꞌ naꞌz rdunëꞌ Pedro len guꞌnnëꞌ gahuëꞌ, san tsal niꞌ tuꞌpë́ꞌë queëꞌ, bléꞌinëꞌ le nac ca tu lu yël bëchcál. \v 11 Bléꞌinëꞌ nayálj luzxbá len ruhuö́tj ga zoëꞌ tu le nac ca lariꞌ guitsaꞌ zxön, nagaꞌ idáp laꞌa. \v 12 Lahui lariꞌ naꞌ dxiacbaꞌ böaꞌ guixiꞌ gzaꞌa nacuáꞌ tap niꞌa naꞌcbaꞌ, len böaꞌ taꞌyj lëꞌcbaꞌ lyu, len böaꞌ zoa xilcbaꞌ. \v 13 Niꞌr byönnëꞌ chiꞌi nu rë lëꞌ: \p ―Pedro, gyas. Bdödi‑cbaꞌ len gdagu. \p \v 14 Bubiꞌë didzaꞌ Pedro, rnëꞌ: \p ―Cutu, Xan. Gatga gdahuaꞌ le cural‑laꞌ gágutuꞌ o le cunác dxiꞌa. \p \v 15 Le buróp lzu byönnëꞌ chiꞌi nu naꞌ gudx lëꞌ: \p ―Le nunëꞌ dxiꞌa Dios, cutu gnauꞌ qui: “Cunác dxiꞌa”. \p \v 16 Tsonn lzu guc cni, atiꞌ niꞌr laꞌ buëptë luzxbá lariꞌ zxön naꞌ. \v 17 Tsal niꞌ röꞌë baguíꞌi Pedro, rzaꞌ ladxëꞌë bizxa rëꞌni gna lë naꞌ bléꞌinëꞌ ca tu lu yël bëchcál, guladxinëꞌ raꞌ yuꞌu bönniꞌ naꞌ nasölëꞌë lequëꞌ Cornelio, taꞌnabëꞌ gazx zoa lidxëꞌ Simón naꞌ. \v 18 Catiꞌ guladxinëꞌ niꞌ, gululidzëꞌ nup nacuáꞌ yuꞌu naꞌ, len gulanabnëꞌ lequëꞌ chquiꞌ zoëꞌ niꞌ bönniꞌ lëꞌ Simón, zoa yetú lëꞌ Pedro. \v 19 Tsal niꞌ rzaꞌ ladxëꞌë Pedro ca nac lë naꞌ bléꞌinëꞌ, gudxëꞌ lëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy, gnëꞌ: \p ―Byutscaꞌ. Chguladxinëꞌ ni tsonnëꞌ bönniꞌ, tuꞌguiljëꞌ liꞌ. \v 20 Gyasch naꞌa. Bötj zxan yuꞌu. Cutu gac chop ladxuꞌu tséajlenuꞌ lequëꞌ, le nasölaꞌa lequëꞌ nedaꞌ. \p \v 21 Niꞌr bötjëꞌ Pedro zxan yuꞌu ga naꞌ nacuꞌë bönniꞌ naꞌ nasölëꞌë Cornelio, len gudxëꞌ lequëꞌ: \p ―Nedaꞌ bönniꞌ ruguiljliꞌ. ¿Bizxa huen zaꞌliꞌ ni? \p \v 22 Gulubiꞌë didzaꞌ, tëꞌ lëꞌ: \p ―Nasölëꞌë netuꞌ Cornelio, bönniꞌ nacuꞌë lu nëꞌë bönniꞌ rjaquëꞌ gdil‑l. Naquëꞌ bönniꞌ tsahuiꞌ, len rádxinëꞌ Dios. Tunëꞌ ba laꞌn bönniꞌ ni len nadxiꞌicnëꞌ lëꞌ yúguꞌtë bönniꞌ judío. Yetú caꞌ le guc, bë́ꞌlenëꞌ lëꞌ didzaꞌ gbaz laꞌy queëꞌ Dios, gudxëꞌ lëꞌ gsölëꞌë nu dulídz liꞌ guiduꞌ lidxëꞌ quië yönnëꞌ didzaꞌ guꞌu. \p \v 23 Niꞌr gluꞌë lequëꞌ lu yuꞌu Pedro len bëꞌë ga laꞌcuꞌë. Catiꞌ zaꞌ reníꞌ yetú dza, gyasëꞌ Pedro, atiꞌ gyéajlenëꞌ lequëꞌ. Glunëꞌ lëꞌ tsazxö́n laꞌquëꞌ bö́chiꞌruꞌ nacuꞌë Jope naꞌ. \p \v 24 Dza bunn niꞌ, guladxinëꞌ Cesarea. Chzoëꞌ rbözëꞌ lequëꞌ Cornelio, len chnutubëꞌ lidxëꞌ yuguꞌ diꞌa dza queëꞌ, len yuguꞌ böchiꞌ lzëꞌë nadxiꞌirnëꞌ. \v 25 Catiꞌ gyaziëꞌ Pedro löꞌa, brujëꞌ yuꞌu Cornelio, yajtsaguëꞌ lëꞌ. Byechuëꞌ xniꞌë Pedro len gyij ladxëꞌë lëꞌ ca runruꞌ queëꞌ Dioscz. \v 26 Pedro buchisëꞌ lëꞌ, len gudxëꞌ lëꞌ: \p ―Gyas. Lëz bunách yödzlyú nacaꞌ ca nacuꞌ liꞌ. \p \v 27 Niꞌ tuiꞌzëꞌ caꞌ didzaꞌ, gyaztëꞌ yuꞌu Pedro, len yajxaquëꞌë nudubgac niꞌ bunách zian. \v 28 Niꞌr gudxëꞌ lequëꞌ Pedro, rnëꞌ: \p ―Lbiꞌiliꞌ nö́ziczliꞌ ca rna bëꞌ zxba queëꞌ Moisés, cural‑laꞌ gunëꞌ bönniꞌ judío tsazxö́n o tsázlenëꞌ bönniꞌ gzaꞌa. Naꞌa, Dios buluiꞌinëꞌ nedaꞌ cutu ral‑laꞌ gniaꞌ queëꞌ nitúëꞌ bönniꞌ naquëꞌ caꞌz o cunaquëꞌ dxiꞌa. \v 29 Qui lë ni naꞌ catiꞌ bulidzliꞌ nedaꞌ, laꞌ bidteaꞌ, len cutu guc chop ladxaꞌa. Rnabaꞌ naꞌa, ¿bizx quië naꞌ bulidzliꞌ nedaꞌ? \p \v 30 Niꞌr bubiꞌë didzaꞌ Cornelio, gnëꞌ: \p ―Chguc tap dza ca hora zoaruꞌ naꞌa, gdu rdöd xhuö, catiꞌ niꞌ runaꞌ gubás len rulidzaꞌ‑nëꞌ Dios lu yuꞌu lidxaꞌ ni, bléꞌidaꞌ‑biꞌ biꞌi bönniꞌ raꞌbán nácubiꞌ lariꞌ ryëp yös yeníꞌ, duluíꞌ laubiꞌ nedaꞌ. \v 31 Cni gudxbiꞌ nedaꞌ: “Cornelio. Dios ryönnëꞌ le rulidzuꞌ‑nëꞌ, len nöznëꞌ ca runuꞌ, ráclenuꞌ bunách yechiꞌ. \v 32 Naꞌa, gsöluꞌu lu yödz Jope nu tsajlídz bönniꞌ lëꞌ Simón, zoa yetú lëꞌ Pedro. Bönniꞌ ni zoëꞌ lidxëꞌ bönniꞌ runëꞌ tsahuiꞌ guid zxa bëdx, len lëꞌ caꞌ Simón. Zoa raꞌ nis zxön lidxëꞌ bönniꞌ ni. Catiꞌ gdxinëꞌ ga zuꞌ Pedro naꞌ, güíꞌlenëꞌ liꞌ didzaꞌ.” \v 33 Cni guc, laꞌ bsö́laꞌteaꞌ nu tsajtílj liꞌ, atiꞌ dxiꞌa benuꞌ biduꞌ ga zoatuꞌ ni. Qui lë ni naꞌ zoatuꞌ ni yúguꞌtëtuꞌ, nudubtuꞌ lahuëꞌ Dios quië uzë́ nagtuꞌ yúguꞌtë le gna béꞌinëꞌ liꞌ Dios guiꞌu netuꞌ. \s1 Didzaꞌ bëꞌë Pedro lidxëꞌ Cornelio \p \v 34 Niꞌr gzu lahuëꞌ Pedro ruꞌë didzaꞌ, rnëꞌ: \p ―Le nactë réjniꞌdaꞌ naꞌa, cutu ruyuzëꞌ yöl‑laꞌ rnëz quegac bunách Dios, san tuz nunëꞌ rëꞌu. \v 35 Rdzag ladxëꞌë bunách gdutë yödzlyú Dios, nup naꞌ tadxi Lëꞌ len tun le nac dxiꞌa. \v 36 Bsölëꞌë xtidzëꞌë Dios ga nacuáꞌ bunách Israel, len bsölëꞌë nu ben lban qui didzaꞌ dxiꞌa, le run ga rac dxiꞌa quegac bunách, lë naꞌ bdxin queëruꞌ lu nëꞌë Jesucristo. Lëczëꞌ naquëꞌ Xanruꞌ yúguꞌtëruꞌ. \v 37 Lbiꞌiczliꞌ nö́ziliꞌ lë naꞌ guc luyú Judea, le gzu lau guc luyú Galilea gdöd benëꞌ lban Juan quië laꞌdíl bunách nis. \v 38 Nö́ziliꞌ ca benëꞌ Dios le guc queëꞌ Jesús, bönniꞌ Nazaret. Bsölëꞌë queëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy len yöl‑laꞌ huac queëꞌ. Nö́ziliꞌ ca naꞌ gdëꞌ Jesús, runëꞌ le nac dxiꞌa, len ruúnëꞌ yúguꞌtë nup gulazacaꞌ gulaguíꞌi lu naꞌ tuꞌ xöhuiꞌ. Cni benëꞌ, le gzóalenëꞌ Lëꞌ Dios. \v 39 Naꞌa, netuꞌ runtuꞌ lnaꞌ lau qui yúguꞌtë lë naꞌ benëꞌ Jesús luyú Judea len lu yödz Jerusalén, len ca naꞌ guc, guludöddëꞌ Jesús, guludë́ꞌë Lëꞌ lëꞌi yag cruz. \v 40 Niꞌr Dios buspanëꞌ Lëꞌ catiꞌ guc tsonn dza natiëꞌ, len benëꞌ ga buluíꞌ lahuëꞌ ga zoatuꞌ netuꞌ. \v 41 Cutu buluíꞌ lahuëꞌ laugac yúguꞌtë bunách, san lautuꞌ netuꞌ buluíꞌ lahuëꞌ. Dios gröëꞌ netuꞌ dza niꞌtë quië guntuꞌ lnaꞌ lau queëꞌ Jesús, atiꞌ güiꞌ gdágulentuꞌ Lëꞌ tsazxö́n gdöd bubanëꞌ lu yöl‑laꞌ gut. \v 42 Gna béꞌinëꞌ netuꞌ Dios guntuꞌ lban laugac bunách, atiꞌ runtuꞌ lnaꞌ lau queëꞌ Cristo, naquëꞌ Nu buzoaczëꞌ Dios quië cuequi xbeynëꞌ nup nabangac len nup chnatgac. \v 43 Lëzcaꞌ glunëꞌ lnaꞌ lau queëꞌ Jesús yúguꞌtë bönniꞌ gluꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios, gulanë́ꞌ: “Yúguꞌtë nup laꞌyejlëꞌ Lëꞌ, Dios unít lahuëꞌ dul‑laꞌ nabágaꞌquëꞌ niꞌa qui le benëꞌ Lëꞌ.” \s1 Dusóalenëꞌ bunách gzaꞌa Dios Böꞌ Laꞌy \p \v 44 Niꞌ ruiꞌzëꞌ cni didzaꞌ Pedro, laꞌ bdxintëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy, dusóalenëꞌ lequëꞌ, yúguꞌtë nup niꞌ taꞌyöni lban runëꞌ Pedro. \v 45 Gulanáꞌ badxëꞌ bönniꞌ judío taꞌyejlëꞌë Cristo, nup naꞌ guladxín niꞌ tsazxö́n len Pedro, le dusóalenëꞌ bunách niꞌ cunacgac judío Dios Böꞌ Laꞌy, nasölëꞌë Lëꞌ Dios Xuz. \v 46 Cni glunëꞌ le gulayönnëꞌ tuꞌë didzaꞌ yubl, len tunëꞌ Dios zxön bönniꞌ gzaꞌa naꞌ. \v 47 Niꞌr bëꞌë didzaꞌ Pedro, gnëꞌ: \p ―¿Naruꞌ huactsa nu gna beꞌi bunách ni cui laꞌdíl nis? Nac bëꞌ dusóalenëꞌ lequëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy, ca naꞌ dusóalenëꞌ caꞌ netuꞌ. \p \v 48 Gna bëꞌë Pedro laꞌdilëꞌ nis le nazíꞌ lu naꞌquëꞌ lëꞌ Xanruꞌ Jesús. Niꞌr glátaꞌyuëꞌ lahuëꞌ Pedro bönniꞌ niꞌ ugáꞌnlenëꞌ lequëꞌ ca chop tsonn dza. \c 11 \s1 Didzaꞌ bëꞌë Pedro laugac bunách queëꞌ Cristo nacuꞌë Jerusalén \p \v 1 Gulayönnëꞌ gbaz nasölëꞌë Cristo len bö́chiꞌruꞌ nacuꞌë luyú Judea ca naꞌ gulazíꞌ lu naꞌquëꞌ xtidzëꞌë Dios bönniꞌ cunacquëꞌ judío. \v 2 Catiꞌ budxinëꞌ Pedro Jerusalén, guladíl‑lenëꞌ lëꞌ didzaꞌ bö́chiꞌruꞌ judío. \v 3 Glëꞌ Pedro: \p ―¿Bizx quië yjítslenuꞌ bönniꞌ cunacquëꞌ judío, len gdágulenuꞌ lequëꞌ tsazxö́n? \p \v 4 Niꞌr gzu lahuëꞌ Pedro rguíxjöiꞌnëꞌ lequëꞌ gdutë lë naꞌ guc, \v 5 rnëꞌ: \p ―Gzoaꞌ lu yödz Jope, len catiꞌ niꞌ rulidzaꞌ‑nëꞌ Dios, bléꞌidaꞌ ca tu lu yël bëchcál tu le buluiꞌinëꞌ nedaꞌ Dios. Bléꞌidaꞌ bötj bruj luzxbá tu le nac ca lariꞌ guitsaꞌ zxön, nagaꞌ idáp laꞌa, atiꞌ bdxin ga naꞌ zoaꞌ. \v 6 Catiꞌ niꞌ ruyúaꞌ lei quië gléꞌidaꞌ le dxia lahuil, bléꞌigacdaꞌ‑baꞌ böaꞌ guixiꞌ nacuáꞌ tap niꞌa naꞌcbaꞌ, yuguꞌ böaꞌ guixiꞌ sniaꞌ, len böaꞌ taꞌyj lëꞌcbaꞌ lyu, len böaꞌ zoa xilcbaꞌ. \v 7 Byöndaꞌ chiꞌi nu gudx nedaꞌ: “Pedro, gyas. Bdödi‑baꞌ len gdagu.” \v 8 Niꞌr gudxaꞌ‑nëꞌ: “Cutu, Xan. Gatga gdahuaꞌ le cural‑laꞌ gágutuꞌ, o le cunác dxiꞌa.” \v 9 Niꞌr le buróp lzu bulídz nedaꞌ chiꞌi luzxbá naꞌ, gudx nedaꞌ: “Le nunëꞌ dxiꞌa Dios, cutu gnauꞌ qui: cunác dxiꞌa.” \v 10 Tsonn lzu guc cni, atiꞌ niꞌr laꞌ buëptë luzxbá gdutë lë naꞌ bléꞌidaꞌ. \v 11 Laꞌ niꞌz guladxintëꞌ raꞌ yuꞌu ga naꞌ zoaꞌ tsonnëꞌ bönniꞌ, narujquëꞌ yödz Cesarea, nasölëꞌë lequëꞌ bönniꞌ lëꞌ Cornelio. Dudiljquëꞌ nedaꞌ. \v 12 Dios Böꞌ Laꞌy gudxëꞌ nedaꞌ: “Gyeajlen lequëꞌ, cugác chop ladxuꞌu.” Lëzcaꞌ gulazáꞌlenëꞌ nedaꞌ tsazxö́n izxoptëꞌ bö́chiꞌruꞌ ni, gyeajtuꞌ Cesarea atiꞌ gyaztuꞌ lidxëꞌ bönniꞌ zoëꞌ niꞌ. \v 13 Bönniꞌ niꞌ gdíxjöiꞌnëꞌ netuꞌ ca naꞌ bléꞌinëꞌ, bdxinëꞌ gbaz laꞌy queëꞌ Dios lu yuꞌu lidxëꞌ. Gzuinëꞌ lahuëꞌ len gudxëꞌ lëꞌ: “Naꞌa gsö́laꞌcuꞌ‑nëꞌ bönniꞌ tsjaquëꞌ yödz Jope, tsajlidzquëꞌ Simón, zoa yetú lëꞌ Pedro. \v 14 Bönniꞌ naꞌ güíꞌlenëꞌ liꞌ didzaꞌ nac gac uláuꞌ liꞌ len lulá caꞌ yúguꞌtë bunách nacuáꞌ lidxuꞌ.” \v 15 Catiꞌ niꞌ gzu lahuaꞌ ruíꞌlenaꞌ lequëꞌ didzaꞌ, dusóalenëꞌ lequëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy ca naꞌ dusóalenëꞌ rëꞌu zíꞌatël. \v 16 Niꞌr yajneydaꞌ didzaꞌ naꞌ bëꞌë Xanruꞌ, gnëꞌ: “Le nactë Juan buquilëꞌ bunách nis lu nis, san lbiꞌiliꞌ, gac queëliꞌ le ruluíꞌz yöl‑laꞌ rdil nis naꞌ, dusóalenëꞌ lbiꞌiliꞌ Dios Böꞌ Laꞌy.” \v 17 Qui lë ni naꞌ, chquiꞌ Dios bsölëꞌë quequëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy, laꞌ tuz ca benëꞌ queëruꞌ rëꞌu réjlëꞌruꞌ Xanruꞌ Jesucristo, ¿núzxatë nedaꞌ gna béꞌidaꞌ‑nëꞌ Dios? \p \v 18 Niꞌr, catiꞌ gulayönnëꞌ lë ni, gulacuáꞌ dxiëꞌ len gulaguꞌë Dios yöl‑laꞌ ba, taꞌnë́ꞌ: \p ―Cni nac, Dios ruꞌë caꞌ latj bönniꞌ cunacquëꞌ judío, tuꞌbíꞌi ládxiꞌquëꞌ quië laꞌdél‑liꞌnëꞌ yöl‑laꞌ naꞌbán gdu. \s1 Taꞌyejlëꞌë Cristo bönniꞌ nacuꞌë Antioquía \p \v 19 Catiꞌ niꞌ guludöddëꞌ Esteban bönniꞌ judío cutaꞌyejlëꞌ len gulabía ládxiꞌquëꞌ yezicaꞌ bunách taꞌyejlëꞌ Cristo, guluzxúndj bunách ni len glaslas zian yödz luyú Fenicia len luyú Chipre len lu yödz Antioquía. Niꞌ glunëꞌ lban qui xtidzëꞌë Dios, san laugacz bunách judío. \v 20 Gulacuáꞌlenëꞌ caꞌ lequëꞌ yuguꞌ bönniꞌ Chipre, len yuguꞌ bönniꞌ Cirene, atiꞌ bönniꞌ ni, catiꞌ guladxinëꞌ Antioquía, gluíꞌlenëꞌ caꞌ didzaꞌ yuguꞌ bönniꞌ gzaꞌa, glunëꞌ lban lauquëꞌ qui didzaꞌ dxiꞌa ca nac queëꞌ Xanruꞌ Jesús. \v 21 Gzoalen lequëꞌ yöl‑laꞌ huac queëꞌ Xanruꞌ, atiꞌ gulayejlëꞌ Xanruꞌ bunách zian, len guluhuöác queëꞌ. \p \v 22 Catiꞌ bdxin didzaꞌ ca guc lë ni, atiꞌ gulayönnëꞌ bönniꞌ queëꞌ Cristo nacuꞌë Jerusalén, gulasölëꞌë Bernabé tsijëꞌ Antioquía naꞌ. \v 23 Catiꞌ bdxinëꞌ Antioquía Bernabé, bléꞌinëꞌ le ruzáꞌ ladxëꞌë quequëꞌ Dios, atiꞌ budzijnëꞌ. Buchiziëꞌ icj nagquëꞌ laꞌdíaꞌteczëꞌ queëꞌ Xanruꞌ gdu ládxiꞌquëꞌ. \v 24 Naquëꞌ tsahuiꞌ Bernabé naꞌ len gdu zóalenëꞌ lëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy, len gdu ladxëꞌë rejlëꞌë Cristo. Niꞌa qui lban benëꞌ Bernabé, gulayejlëꞌ Xanruꞌ bunách zian lu yödz naꞌ. \p \v 25 Gdöd niꞌ, gyijëꞌ Bernabé yödz Tarso, yajtiljëꞌ Saulo. Catiꞌ budzölnëꞌ lëꞌ, buchë́ꞌë lëꞌ Antioquía. \v 26 Gdu ca tu iz gulacuꞌë niꞌ, tunëꞌ tsazxö́n bunách queëꞌ Cristo, len tuꞌsëdnëꞌ bunách zian. Lu yödz Antioquía naꞌ, le ziꞌal lzu gulazíꞌ laquëꞌ bunách queëꞌ Cristo, nup niꞌ taꞌyejlëꞌ Lëꞌ. \p \v 27 Dza niꞌ gularujëꞌ Jerusalén, yjaquëꞌ Antioquía laꞌquëꞌ bönniꞌ tuꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios. \v 28 Gzuinëꞌ Agabo, bönniꞌ dzaguëꞌ yuguꞌ bönniꞌ naꞌ, len uláz queëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy buzéjniꞌnëꞌ lequëꞌ, gnëꞌ: \p ―Ziꞌa gac gbin gdutë yödzlyú. \p Guc gbin naꞌ catiꞌ niꞌ rna bëꞌë Claudio, bönniꞌ Roma. \v 29 Niꞌr gulazíꞌ lu naꞌquëꞌ bönniꞌ taꞌyejlëꞌë Cristo nacuꞌë Antioquía laꞌsölëꞌë tsca le dëz qui queëquëꞌ, le gaclen bö́chiꞌruꞌ nacuꞌë luyú Judea. \v 30 Cni glunëꞌ, atiꞌ lë naꞌ gulunödzjëꞌ, gulaguꞌë lu naꞌquëꞌ Bernabé len Saulo quië luꞌë lei lauquëꞌ bönniꞌ gul tun chiꞌë bunách queëꞌ Cristo nacuꞌë Judea. \c 12 \s1 Tuꞌdöddëꞌ Jacobo len taꞌguꞌë Pedro lidx guia \p \v 1 Dza naꞌ benëꞌ ga gulazönëꞌ laꞌquëꞌ bönniꞌ queëꞌ Cristo Herodes, bönniꞌ rna bëꞌë, quië lusacaꞌ ziꞌë lequëꞌ. \v 2 Gna béꞌinëꞌ bönniꞌ guludöddëꞌ Jacobo, böchëꞌë Juan. Gluꞌë lëꞌ guia tuchiꞌ. \v 3 Catiꞌ gúquibeꞌinëꞌ Herodes guladzág ládxiꞌquëꞌ lë ni bönniꞌ judío, benëꞌ ga gulazönëꞌ caꞌ Pedro. Glac lë ni dza niꞌ rac lni catiꞌ tahuëꞌ yöt xtil cunazíꞌ xnëꞌi. \v 4 Gdöd gulazönëꞌ Pedro, gulaguꞌë lëꞌ lidx guia, len guludödëꞌ lëꞌ lu naꞌquëꞌ tap cöꞌ bönniꞌ rjaquëꞌ gdil‑l, nacuꞌë tapëꞌ tu hueaj cöꞌ naꞌ, quië lun chiꞌë lëꞌ. Yuꞌu ladxëꞌë Herodes ubijëꞌ Pedro laugac bunách töd Lni Pascua, lni naꞌ tuꞌspanëꞌ ca benëꞌ Dios, bubijëꞌ bunách judío luyú Egipto. \v 5 Cni guc, nun chíꞌigacrëꞌ Pedro lu yuꞌu lidx guia naꞌ, san gululidztecz Dios bunách queëꞌ Cristo, taꞌnabëꞌ queëꞌ Pedro lahuëꞌ Dios. \s1 Rubijëꞌ Pedro lidx guia Dios \p \v 6 Catiꞌ ziꞌa gdxin dza yuꞌu ladxëꞌë Herodes ubijëꞌ Pedro lidx guia naꞌ, laꞌ dzöꞌ niꞌz dëꞌ rasiëꞌ Pedro, len nacuꞌë chopëꞌ bönniꞌ rjaquëꞌ gdil‑l cuit lëꞌë Pedro naꞌ, núgaꞌquëꞌ lëꞌ chop du guia. Gulacuꞌë ga nu ryaz lidx guia naꞌ yelaꞌquëꞌ bönniꞌ rjaquëꞌ gdil‑l tun chiꞌë. \v 7 Tu tsalz buluíꞌ lahuëꞌ niꞌ gbaz laꞌy queëꞌ Xanruꞌ, atiꞌ buzeniꞌtsca yeníꞌ lidx guia. Gdanëꞌ cuit lëꞌë Pedro gbaz laꞌy naꞌ, atiꞌ buspanëꞌ lëꞌ len gudxëꞌ lëꞌ: \p ―Gyasch. \p Niꞌr guluhuédx du guia naꞌ nagaꞌ nëꞌë Pedro. \v 8 Gudxëꞌ lëꞌ gbaz laꞌy naꞌ, gnëꞌ: \p ―Begaꞌ lëꞌu len bdaꞌ löluꞌ. \p Laꞌ bentëꞌ cni Pedro. Niꞌr gudxëꞌ lëꞌ gbaz laꞌy, rnëꞌ: \p ―Bxoa lariꞌ yenuꞌ len gda len nedaꞌ. \p \v 9 Burujëꞌ Pedro, zéajlenëꞌ gbaz laꞌy naꞌ, san cutu ráquibeꞌinëꞌ nacz le runëꞌ gbaz laꞌy naꞌ. Gúquinëꞌ yëlz rneynëꞌ. \v 10 Catiꞌ chguladödëꞌ ga nacuꞌë bönniꞌ ziꞌa len bönniꞌ buróp cöꞌ bönniꞌ naꞌ rjaquëꞌ gdil‑l tun chiꞌë, guladxinëꞌ ga zoa le náquini guia nuséyj ga nu ryaz lidx guia naꞌ, le rurúj laꞌ nöz qui yödz. Ga nu ryaz naꞌ, racz qui gyalj. Catiꞌ gularujëꞌ niꞌ, gulazë́ꞌë ga rdzag yetúr nöz, atiꞌ niꞌ laꞌ buláꞌalentëꞌ Pedro gbaz laꞌy naꞌ. \v 11 Niꞌr ráquibeꞌinëꞌ Pedro, atiꞌ lu icj ládxiꞌdauꞌzëꞌ gnëꞌ: \p ―Naꞌa chnözdaꞌ le nactë bsölëꞌë Xanruꞌ gbaz laꞌy queëꞌ, len buslë́ꞌ nedaꞌ lu nëꞌë Herodes, len lu yúguꞌtë le glëꞌnnëꞌ lunëꞌ quiaꞌ bönniꞌ judío. \p \v 12 Tsal niꞌ yuꞌë nöz Pedro, rzaꞌ ladxëꞌë ca nac lë naꞌ guc, atiꞌ bdxinëꞌ lidxnu María, xnaꞌbiꞌ Juan, biꞌi naꞌ zoa yetú labiꞌ Marcos. Lu yuꞌu ni nudubgac bunách zian taꞌyejlëꞌ Cristo, tuꞌlidzëꞌ Dios. \v 13 Catiꞌ bulidzëꞌ Pedro raꞌ yuꞌu löꞌa, brujbiꞌ biꞌi ngul lëbiꞌ Rode quië gnö́zibiꞌ nuzxa naꞌ. \v 14 Catiꞌ búnbëꞌbiꞌ chiꞌë Pedro biꞌi ngul ni, lu yöl‑laꞌ rudziji queëbiꞌ cutu bsaljbiꞌ yuꞌu, san jaréluꞌbiꞌ böajbiꞌ lu yuꞌu, yajtíxjöiꞌbiꞌ nup nacuáꞌ niꞌ, rnabiꞌ: \p ―Zoëꞌ Pedro raꞌ yuꞌu. \p \v 15 Niꞌr glëꞌ lëbiꞌ: \p ―Rchixi icjuꞌ. \p Lëbiꞌ tsutsur ben xtídzaꞌbiꞌ nac cni. Niꞌr gulanë́ꞌ: \p ―Clëg lëꞌ. Bxin queëꞌ naꞌ. \p \v 16 Tsal naꞌ cutu zoa dxiëꞌ Pedro rulidzëꞌ nup nacuáꞌ lu yuꞌu. Catiꞌ gulasaljëꞌ yuꞌu, gulanitznëꞌ, gulaléꞌinëꞌ lëꞌ. \v 17 Niꞌr bchis nëꞌë Pedro quië laꞌcuꞌë dxiz, atiꞌ gdíxjöiꞌnëꞌ lequëꞌ ca benëꞌ Xanruꞌ, bubijëꞌ lëꞌ lidx guia. Niꞌr gudxëꞌ lequëꞌ: \p ―Gul‑tsajtixjöiꞌ‑cnëꞌ caꞌ Jacobo len yuguꞌ bö́chiꞌruꞌ ca naꞌ guc. \p Niꞌr burujëꞌ niꞌ Pedro, zijëꞌ ga yubl. \p \v 18 Catiꞌ zaꞌ reníꞌ dza naꞌ, glunëꞌ rusbö́ bönniꞌ rjaquëꞌ gdil‑l nacx guc, cutur yuꞌë lidx guia Pedro. \v 19 Niꞌr bsölëꞌë Herodes nup tsajxiꞌgac Pedro. Catiꞌ cutu guludzölnëꞌ lëꞌ, gnabi yudxnëꞌ bönniꞌ naꞌ rjaquëꞌ gdil‑l glun chiꞌë Pedro. Gdöd niꞌ gna béꞌinëꞌ nup guludödi bönniꞌ naꞌ rjaquëꞌ gdil‑l. Niꞌr gzëꞌë Herodes luyú Judea, zijëꞌ Cesarea, atiꞌ niꞌ bugaꞌnëꞌ. \s1 Ca gutiëꞌ Herodes \p \v 20 Dza niꞌz rleynëꞌ Herodes bunách yödz Tiro len Sidón. Ziꞌal gulasölaꞌ bunách lu xyuëꞌ Herodes naꞌ le byadzj quegac bunách lu xyugac yödz Tiro len Sidón naꞌ, san le rleynëꞌ lequëꞌ Herodes, cutur bi taꞌsölëꞌë quequëꞌ. Niꞌr glunëꞌ tuz bönniꞌ Tiro len Sidón naꞌ atiꞌ glunëꞌ ga soëꞌ Blasto unë́ quequëꞌ lahuëꞌ Herodes naꞌ. Naquëꞌ Blasto naꞌ huen dxin nadél‑liꞌnëꞌ latj blau lahuëꞌ Herodes. Glëꞌnnëꞌ laꞌdxinëꞌ lahuëꞌ Herodes bönniꞌ Tiro len Sidón naꞌ, quië laꞌnabnëꞌ lëꞌ ugáꞌn tsahuiꞌ didzaꞌ bizxj quequëꞌ. \v 21 Niꞌr bdxiëꞌ bëꞌ Herodes dza yönnëꞌ lequëꞌ, atiꞌ dza naꞌ gröꞌë xlatjëꞌ ga rbequi xbeynëꞌ bi rac, nacuëꞌ lariꞌ zacaꞌ atiꞌ benëꞌ lban lauquëꞌ. \v 22 Niꞌr gululidzëꞌ zidzj bönniꞌ naꞌ, taꞌnë́ꞌ: \p ―Clëg bönniꞌz ni. Dioscz ni ruꞌë didzaꞌ. \p \v 23 Laꞌ naꞌz laꞌ bëꞌtëꞌ lëꞌ gbaz laꞌy queëꞌ Xanruꞌ le buziꞌë lëczëꞌ yöl‑laꞌ ba ral‑laꞌ gac queëꞌ Dios. Niꞌr gröꞌë bzugaꞌ Herodes naꞌ, atiꞌ gutiëꞌ le tágubaꞌ lëꞌ. \p \v 24 Niꞌr guc lban qui xtidzëꞌë Xanruꞌ, atiꞌ gulayán nup nazíꞌ lu naꞌgac lei. \s1 Le ziꞌal lzu rjenquëꞌ lban Bernabé len Saulo \p \v 25 Catiꞌ chguludödëꞌ dumí naꞌ Bernabé len Saulo lu naꞌquëꞌ bönniꞌ gul tun chiꞌë bunách queëꞌ Cristo nacuꞌë Jerusalén, guluzë́ꞌë niꞌ, yhuöjquëꞌ Antioquía. Gulachë́ꞌë‑biꞌ caꞌ biꞌi Juan, zoa yetú labiꞌ Marcos. \c 13 \p \v 1 Dza naꞌz gulacuꞌë Antioquía bönniꞌ tuꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios len bönniꞌ tuꞌsëdnëꞌ bunách, nútsaꞌquëꞌ ladj bunách queëꞌ Cristo lu yödz naꞌ. Cni lëquëꞌ: \q1 Bernabé, \q1 Simón, (lëꞌ caꞌ Niger), \q1 Lucio, (bönniꞌ Cirene), \q1 Saulo, \q1 Manaén, (bönniꞌ naꞌ gzxö́nlenëꞌ tsazxö́n Herodes, bönniꞌ rna bëꞌë luyú Galilea). \m \v 2 Tsal niꞌ nudubquëꞌ queëꞌ Xanruꞌ len tunëꞌ gubás bönniꞌ ni, gudxëꞌ lequëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy, rnëꞌ: \p ―Gul‑bíaj‑quëꞌ quizi quiaꞌ Bernabé len Saulo quië tsjenquëꞌ dxin naꞌ bulidzaꞌ lequëꞌ lunëꞌ. \p \v 3 Budx glunëꞌ gubás len gululidzëꞌ Dios, niꞌr gulaxóa naꞌquëꞌ chopëꞌ ni, len gulasölëꞌë lequëꞌ. \s1 Tunëꞌ lban luyú Chipre gbaz nasölëꞌë Cristo \p \v 4 Niꞌr, yjaquëꞌ yödz Seleucia Bernabé len Saulo, le bsölëꞌë lequëꞌ niꞌ Dios Böꞌ Laꞌy, atiꞌ niꞌ gulabenëꞌ tu lëꞌi barco le bchëꞌ lequëꞌ ga nac tu luyú bidx lu nis zxön, nazíꞌ lei Chipre. \v 5 Catiꞌ guladxinëꞌ niꞌ lu yödz Salamina, niꞌ gulaguíxjöꞌë xtidzëꞌë Dios gap nac lu yuꞌu ga tuꞌdubëꞌ tuꞌsëdëꞌ queëꞌ Dios bönniꞌ judío. Nachëꞌquëꞌ‑biꞌ biꞌi Juan quië gáclenbiꞌ lequëꞌ. \v 6 Budx guladödëꞌ gdu gap dë yödzdauꞌ luyú bidx naꞌ lu nis zxön, niꞌr guladxinëꞌ yödz Pafos. Niꞌ yajxácaꞌquëꞌ Barjesús, bönniꞌ judío. Naquëꞌ bönniꞌ udzáꞌ rziꞌ yëꞌë, rnëꞌ ruꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios. \v 7 Bönniꞌ ni dzaguëꞌ Sergio Paulo, bönniꞌ rejniꞌi rna bëꞌë. Bulidzëꞌ Bernabé len Saulo bönniꞌ rna bëꞌë naꞌ, le rëꞌnnëꞌ yönnëꞌ xtidzëꞌë Dios. \v 8 Niꞌr gdáꞌbaguëꞌë Bernabé len Saulo bönniꞌ udzáꞌ naꞌ, le guꞌnnëꞌ gunëꞌ ga cu tsejlëꞌë Dios bönniꞌ rna bëꞌë. Lëꞌ caꞌ Elimas bönniꞌ udzáꞌ naꞌ, tsca nac xtídzaꞌgac bunách gzaꞌa. \v 9 Niꞌr buzóa tsutsu lahuëꞌ Saulo, lëꞌ caꞌ Pablo, gdu zóalenëꞌ lëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy, ruyúëꞌ Elimas naꞌ \v 10 len rëꞌ lëꞌ: \p ―Liꞌ, bönniꞌ rziꞌ yëꞌ len bönniꞌ huiaꞌdöꞌ, nacuꞌ ca zxiꞌncz tuꞌ xöhuiꞌ len bönniꞌ curleꞌi dxiꞌa yúguꞌtë le nac tsahuiꞌ. ¿Naruꞌ cuzóa dxitsuꞌ ca runuꞌ, rdáꞌbaguꞌu didzaꞌ tsahuiꞌ queëꞌ Xanruꞌ, len ruzaguꞌu xnöz nu rëꞌni tsejlëꞌ Lëꞌ? \v 11 Naꞌa, usacaꞌ ziꞌë liꞌ Xanruꞌ, atiꞌ gchul lauꞌ, len cutu gléꞌinuꞌ gbidz nabáb dza. \p Laꞌ bchultë lahuëꞌ Elimas naꞌ, atiꞌ gdëꞌ naꞌl niꞌl, rguiljëꞌ nuzxa sön nëꞌë gchëꞌ lëꞌ. \v 12 Catiꞌ bléꞌinëꞌ lë naꞌ guc bönniꞌ naꞌ rna bëꞌë, bubannëꞌ ca nac xtidzëꞌë Xanruꞌ, atiꞌ gyejlëꞌë Cristo. \s1 Le glunëꞌ Pablo len Bernabé lu yödz Antioquía luyú Pisidia \p \v 13 Niꞌr guluzë́ꞌë yödz Pafos naꞌ Pablo len bönniꞌ dzagquëꞌ lëꞌ, nacuꞌë tu lëꞌi barco, atiꞌ guladxinëꞌ yödz Perge luyú Panfilia. Lu yödz naꞌ buláꞌalenbiꞌ lequëꞌ biꞌi Juan, böajbiꞌ Jerusalén. \v 14 Gdöd niꞌ guluzë́ꞌë Perge naꞌ, yjaquëꞌ Antioquía luyú Pisidia. Lu yödz naꞌ, catiꞌ niꞌ nac dza laꞌy quequëꞌ bönniꞌ judío, gulayaziëꞌ lu yuꞌu ga tuꞌdubëꞌ tuꞌsëdëꞌ queëꞌ Dios, atiꞌ lu yuꞌu naꞌ gulaböꞌë. \v 15 Niꞌr bulabëꞌ guich ga nayúj zxba queëꞌ Dios bönniꞌ zoëꞌ niꞌ, lencaꞌ le nayúj lu guich ca gulanë́ꞌ bönniꞌ gluꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios. Gdöd niꞌ gulasölëꞌë nu yjödx Saulo len Bernabé bönniꞌ uná bëꞌ qui yuꞌu naꞌ, gnëꞌ: \p ―Lbiꞌiliꞌ, bö́chiꞌtuꞌ. Chquiꞌ ral‑laꞌ bi gnaliꞌ le uzejniꞌi netuꞌ, gul‑në́. \p \v 16 Niꞌr gyasëꞌ Pablo, len bchis nëꞌë quië laꞌcuꞌë dxiz, gnëꞌ: \p ―Gul‑zë́ nagliꞌ le gyëpaꞌ lbiꞌiliꞌ, bönniꞌ Israel, len lbiꞌiliꞌ, nul‑liꞌ rádxiliꞌ‑nëꞌ Dios. \v 17 Xanruꞌ Dios, Nu taꞌyíj ládxiꞌgac bunách Israel, gröczëꞌ xuz xtauꞌruꞌ len benëꞌ ga gulayantsquëꞌ catiꞌ niꞌ nacquëꞌ bönniꞌ ziꞌtuꞌ luyú Egipto. Len yöl‑laꞌ huac zxön queëꞌ bubijëꞌ lequëꞌ luyú niꞌ. \v 18 Gdu choaꞌ iz biaꞌ blenëꞌ quequëꞌ Dios catiꞌ niꞌ guladë́ꞌ gdu luyú bidx lu latj caꞌz. \v 19 Catiꞌ budx busnitiëꞌ gadx cöꞌ yödz gulacuáꞌ luyú Canaán, bunödzjëꞌ quequëꞌ xuz xtauꞌruꞌ xyugac bunách niꞌ. \v 20 Gdöd niꞌ, le guc gdu ca tap gayuáꞌ yu chiʉ́n iz, Dios bucuꞌë quequëꞌ bönniꞌ glequi xbeynëꞌ lequëꞌ ga bdxintë zoëꞌ Samuel, bönniꞌ bëꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios. \v 21 Niꞌr gulanabëꞌ lahuëꞌ Dios uzóëꞌ quequëꞌ bönniꞌ gna bëꞌë, atiꞌ Dios buzóëꞌ quequëꞌ Saúl, zxiꞌnëꞌ Cis, nababëꞌ diꞌa dza queëꞌ Benjamín. Gdu ca choaꞌ iz gna béꞌinëꞌ lequëꞌ Saúl naꞌ. \v 22 Gdöd niꞌ Dios gduëꞌ Saúl naꞌ, atiꞌ buzóëꞌ quequëꞌ David quië gna bëꞌë. Dios benëꞌ lnaꞌ lau queëꞌ David ni, gnëꞌ: “Nözdaꞌ runëꞌ le rdzag ladxaꞌa David, zxiꞌnëꞌ Isaí, len gunëꞌ yúguꞌtë le rëꞌndaꞌ nedaꞌ.” \v 23 Ladj zxiꞌn xsoëꞌ David ni, Dios benëꞌ ga guljëꞌ Jesús quië uslë́ꞌ bunách Israel, ca naꞌ zíꞌatël gzxiꞌ lu nëꞌë Dios gunëꞌ. \v 24 Ziꞌal catiꞌ ziꞌa glëꞌë Jesús, benëꞌ lban Juan laugac yúguꞌtë bunách Israel quië lubíꞌi ládxiꞌgac len laꞌdíl nis bunách niꞌ. \v 25 Catiꞌ niꞌ chzoa udx gunëꞌ lban Juan naꞌ, gnëꞌ: “¿Nuzxa ráquiliꞌ nacaꞌ nedaꞌ? Cutu nacaꞌ Cristo, bönniꞌ naꞌ ral‑laꞌ guidëꞌ. Naꞌa, gul‑yutscaꞌ. Chzaꞌ gal‑laꞌ gdxinëꞌ ga zoaꞌ ni bönniꞌ naꞌ, atiꞌ nedaꞌ cutu nacaꞌ lsacaꞌ gleycjaꞌ lölëꞌ nudë́ꞌë.” \p \v 26 ’Lbiꞌiliꞌ, böchaꞌa, yuguꞌ zxiꞌn xsoëꞌ Abraham, len nul‑liꞌ zoaliꞌ ni, rádxiliꞌ‑nëꞌ Dios. Dioscz bsölëꞌë queëliꞌ didzaꞌ ni quië ulaliꞌ. \v 27 Cutu guluúnbëꞌ Jesús nup nacuáꞌ Jerusalén len bönniꞌ taꞌná béꞌinëꞌ lequëꞌ, len cutu gulayéjniꞌnëꞌ le nayúj lu guich le gulanë́ꞌ bönniꞌ gluꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios, zal‑laꞌ tuꞌlabczëꞌ yuguꞌ didzaꞌ ni yuguꞌ dza laꞌy, san lu yöl‑laꞌ curejniꞌi quequëꞌ glunëꞌ ga butság ca rna didzaꞌ ni catiꞌ niꞌ gulachuguëꞌ queëꞌ Jesús gatiëꞌ. \v 28 Zal‑laꞌ cutu budzöli le nabaguëꞌë Jesús gatiëꞌ, gulanabëꞌ lahuëꞌ Pilato gna béꞌinëꞌ bönniꞌ ludöddëꞌ Lëꞌ. \v 29 Catiꞌ budx glunëꞌ queëꞌ yúguꞌtë le nayúj lu guich ca ral‑laꞌ gac queëꞌ, guluzötjëꞌ Lëꞌ lëꞌi yag cruz len gulucachëꞌë Lëꞌ yeru ba. \v 30 Niꞌr Dios buspanëꞌ Lëꞌ lu yöl‑laꞌ gut, \v 31 atiꞌ zian dza buluíꞌ lahuëꞌ Jesús laugac nup yjaclen Lëꞌ tsazxö́n catiꞌ niꞌ gzëꞌë Galilea, bdxinëꞌ Jerusalén. Naꞌa, tunëꞌ lnaꞌ lau queëꞌ yuguꞌ bönniꞌ naꞌ laugac bunách. \p \v 32 ’Cni nac, lëzcaꞌ netuꞌ ni rguíxjöiꞌtuꞌ lbiꞌiliꞌ didzaꞌ dxiꞌa ca nac lë naꞌ gzxiꞌ lu nëꞌë Dios gunëꞌ quequëꞌ xuz xtauꞌruꞌ. \v 33 Lë naꞌ gzxiꞌ lu nëꞌë quequëꞌ Dios, Lëczëꞌ benëꞌ ga butság queëruꞌ, nacruꞌ zxiꞌn xsoaquëꞌ. Cni benëꞌ catiꞌ buspanëꞌ Jesús, guc ca naꞌ nayúj lu guich ga zoa salmo buróp, le rna cni: “Liꞌ nacuꞌ Zxiꞌnaꞌ. Nedaꞌ buzoaczaꞌ Liꞌ.” \v 34 Ca nac naꞌ, Dios buspanëꞌ Lëꞌ lu yöl‑laꞌ gut cui nit le gyaꞌ gbanëꞌ, Lëczëꞌ Dios gnëꞌ cni: “Gunnaꞌ queëliꞌ le nacgac bicaꞌ ba gzxiꞌ lu naꞌa lahuëꞌ David.” \v 35 Qui lë ni naꞌ nayúj caꞌ lu guich, ga zoa yetú salmo, le rna cni: “Cutu guꞌu latj ugaꞌnëꞌ bönniꞌ laꞌy quiuꞌ ga nit le gyaꞌ gbanëꞌ.” \v 36 Le guc queëꞌ David nac bëꞌ. Gdöd benëꞌ dxin laugac bunách uládz queëꞌ, ca naꞌ gna béꞌinëꞌ lëꞌ Dios, niꞌr gutiëꞌ atiꞌ gulaguꞌë lëꞌ yeru ba ga nacuꞌë xuz xtauꞌhuëꞌ, atiꞌ gnit le gyaꞌ gbanëꞌ. \v 37 Naꞌa, Jesús naꞌ, Dios buspanëꞌ Lëꞌ, atiꞌ cutu gnit lu yeru ba le gyaꞌ gbanëꞌ. \v 38 Lbiꞌiliꞌ, böchaꞌa, ral‑laꞌ gnö́ziliꞌ lë ni rguíxjöiꞌtuꞌ lbiꞌiliꞌ. Dios runít lahuëꞌ lbiꞌiliꞌ ca nac dul‑laꞌ nabágaꞌliꞌ niꞌa qui le benëꞌ Jesús ni. \v 39 Naꞌa, Dios ruúnëꞌ tsahuiꞌ yúguꞌtë nup taꞌyejlëꞌ Jesús, rugǘëꞌ yuguꞌ dul‑laꞌ naꞌ le cugúc ugúa zxba queëꞌ Dios, le bëꞌë Moisés. \v 40 Gul‑gún chiꞌi cuinliꞌ naꞌa cui gac queëliꞌ le nayúj lu guich le gulanë́ꞌ bönniꞌ gluꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios, rna cni: \q1 \v 41 Gul‑yutscaꞌ, lbiꞌiliꞌ, bönniꞌ cutún ba laꞌn. \q1 Ubániliꞌ san lu yöl‑laꞌ curejlëꞌ queëliꞌ gatliꞌ. \q1 Nedaꞌ gunaꞌ tu dxin dza ni zoaliꞌ, \q1 Atiꞌ zal‑laꞌ nu quixjöiꞌ lbiꞌiliꞌ le ruluíꞌ dxin naꞌ, cutu caꞌ tséjlëꞌliꞌ. \p \v 42 Catiꞌ gulurujëꞌ lu yuꞌu ga naꞌ tuꞌdubëꞌ tuꞌsëdëꞌ queëꞌ Dios bönniꞌ judío Pablo len bönniꞌ naꞌ dzagquëꞌ lëꞌ, niꞌr glátaꞌyu lauquëꞌ bunách niꞌ laꞌguíxjöiꞌnëꞌ lequëꞌ yuguꞌ lë ni catiꞌ gdxin yetú dza laꞌy quequëꞌ. \v 43 Catiꞌ niꞌ gulurujëꞌ lu yuꞌu naꞌ bönniꞌ nudubquëꞌ niꞌ, glunëꞌ tsazxö́n Pablo len Bernabé zian bönniꞌ judío len bönniꞌ nuhuöacquëꞌ judío, bönniꞌ taꞌyíj ládxiꞌquëꞌ Dios. Chopëꞌ ni gluíꞌlenëꞌ lequëꞌ didzaꞌ, len gulusë́ꞌë ládxiꞌquëꞌ quië lácteczëꞌ tsutsu, lunëꞌ löz le ruzáꞌ ladxëꞌë quequëꞌ Dios. \p \v 44 Yexunuꞌ gbidz caꞌ catiꞌ bdxin yetú dza laꞌy quequëꞌ, guludubëꞌ yelatiꞌz cuguluhuöatë bunách lu yödz naꞌ quië laꞌyönnëꞌ xtidzëꞌë Dios. \v 45 Niꞌr guluzxéꞌinëꞌ bönniꞌ judío cutaꞌyejlëꞌ, catiꞌ gulaléꞌinëꞌ bunách zian naꞌ, atiꞌ gulanë́ꞌ qui didzaꞌ ruꞌë Pablo, len guladáꞌbaguëꞌë lei. \v 46 Niꞌr gdu lu yöl‑laꞌ rugu ladxiꞌ quequëꞌ, glëꞌ yuguꞌ bönniꞌ judío naꞌ Pablo len Bernabé, taꞌnë́ꞌ: \p ―Ben bayúdx quíxjöiꞌtuꞌ lbiꞌiliꞌ ziꞌal xtidzëꞌë Dios, san le rucaꞌnliꞌ caꞌz didzaꞌ ni, len runi lbiꞌiliꞌ cutu nacliꞌ lsacaꞌ gdél‑liꞌliꞌ yöl‑laꞌ naꞌbán gdu ni, qui lë ni naꞌ, naꞌa uyeajtuꞌ ga nacuáꞌ bunách gzaꞌa. \v 47 Lëzcaꞌ cni gna béꞌinëꞌ netuꞌ Xanruꞌ Dios guntuꞌ lban queëꞌ Cristo laugac bunách gzaꞌa, nac ca rna didzaꞌ naꞌ bëꞌë Dios ca nac queëꞌ Cristo, gnëꞌ: \q1 Nuzóaꞌ Liꞌ quië gacuꞌ yeníꞌ quegac bunách gzaꞌa, \q1 Len gacuꞌ Nu uslá bunách gdutë yödzlyú. \p \v 48 Catiꞌ gulayöni didzaꞌ ni bunách gzaꞌa nacuáꞌ niꞌ, guludzijnëꞌ len gulaguꞌë Xanruꞌ yöl‑laꞌ ba niꞌa qui xtidzëꞌë. Gulayejlëꞌ Cristo yúguꞌtë nup niꞌ chnunëꞌ quegac Dios gataꞌ quegac yöl‑laꞌ naꞌbán gdu. \v 49 Cni guc, gzë xtidzëꞌë Xanruꞌ, atiꞌ gulayöni lei bunách yúguꞌtë yödz nacuáꞌ luyú niꞌ. \v 50 Niꞌr gulagúꞌu yöl‑lëꞌë yuguꞌ bönniꞌ blau qui yödz niꞌ bönniꞌ judío cutaꞌyejlëꞌ naꞌ cui laꞌléꞌinëꞌ dxiꞌa Pablo len Bernabé. Lëzcaꞌ cni gulagúꞌu yöl‑lëꞌë ngul blau niꞌ taꞌyíj ládxiꞌnu Dios. Cni guc, glunëꞌ ga gulabía ládxiꞌquëꞌ Pablo len Bernabé, atiꞌ gululaguëꞌ chopëꞌ ni niꞌl lu xyuquëꞌ. \v 51 Niꞌr guluquindjëꞌ yu bëchtö daꞌ lalabquëꞌ Pablo len Bernabé le ruluíꞌi nagáꞌn zxguiaꞌ nabágaꞌgac bunách lu yödz naꞌ, atiꞌ yjaquëꞌ lu yödz Iconio. \v 52 Guludzijnëꞌ bönniꞌ yödz Antioquía naꞌ, bönniꞌ taꞌyejlëꞌ Xanruꞌ, atiꞌ gzóalenëꞌ lequëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy. \c 14 \s1 Le glunëꞌ Pablo len Bernabé lu yödz Iconio \p \v 1 Catiꞌ guladxinëꞌ Iconio Pablo len Bernabé, gulayaziëꞌ tsazxö́n lu yuꞌu ga tuꞌdubëꞌ tuꞌsëdëꞌ queëꞌ Dios bönniꞌ judío, atiꞌ niꞌ gluꞌë didzaꞌ. Cni guc, gulayejlëꞌ Cristo zian bunách judío, lencaꞌ zian bunách gzaꞌa. \v 2 Niꞌr gulagúꞌu yöl‑lëꞌë laꞌquëꞌ bönniꞌ gzaꞌa bönniꞌ judío cutaꞌyejlëꞌ, cui laꞌléꞌinëꞌ dxiꞌa bö́chiꞌruꞌ taꞌyejlëꞌë Cristo. \v 3 Le gulayejlëꞌ Cristo bunách zian naꞌ, zian dza gulacuꞌë niꞌ Pablo len Bernabé, atiꞌ lu yöl‑laꞌ rugu ladxiꞌ gluꞌë xtidzëꞌë Dios, le tuꞌzxöni ládxiꞌquëꞌ Xanruꞌ. Lëczëꞌ Xanruꞌ buluꞌë nac gdutë li didzaꞌ tuꞌë ca nac le ruzáꞌ ladxëꞌë quegac bunách Dios, le bëꞌë latj glunëꞌ le tac bëꞌ len le tun ga tuꞌbani bunách. \v 4 Niꞌr gularúj chopl bunách lu yödz naꞌ. Laꞌquëꞌ guladë́ꞌë bönniꞌ judío cutaꞌyejlëꞌ, atiꞌ yelaꞌquëꞌ guladë́ꞌë Bernabé len Pablo, gbaz naꞌ nasölëꞌë Cristo. \v 5 Niꞌr bönniꞌ judío cutaꞌyejlëꞌ naꞌ len yuguꞌ bönniꞌ gzaꞌa niꞌ glunëꞌ tuz bönniꞌ taꞌná béꞌinëꞌ lequëꞌ, atiꞌ gularujëꞌ quië luꞌë döꞌ quequëꞌ gbaz naꞌ nasölëꞌë Cristo len luladxëꞌ lequëꞌ guiöj. \v 6 Catiꞌ táquibeꞌinëꞌ lë ni Pablo len Bernabé, guluzxundjëꞌ niꞌ, yjaquëꞌ yödz Listra len Derbe luyú Licaonia, atiꞌ niꞌ guladödëꞌ yúguꞌtë yödzdauꞌ gdu zbiꞌil, \v 7 gap niꞌ glunëꞌ lban qui didzaꞌ dxiꞌa ca nac queëꞌ Cristo. \s1 Tuꞌladxëꞌ Pablo guiöj lu yödz Listra \p \v 8 Lu yödz Listra zoëꞌ bönniꞌ curzë́ꞌë. Röꞌzëꞌ niꞌ le curzaꞌczëꞌ catiꞌ niꞌ guljëꞌ len gatga gzëꞌi niꞌë. \v 9 Ruzë́ naguëꞌ didzaꞌ ruꞌë Pablo bönniꞌ ni. Buyúëꞌ lëꞌ Pablo len gúquibeꞌinëꞌ rejlëꞌë Cristo quië huöaquëꞌ. \v 10 Niꞌr bëꞌë zidzj didzaꞌ Pablo, rëꞌ lëꞌ: \p ―Gzui. \p Laꞌ gxítiꞌtëꞌ bönniꞌ naꞌ len gzëꞌi niꞌë. \v 11 Catiꞌ gulaléꞌinëꞌ lë naꞌ benëꞌ Pablo bönniꞌ Listra, gulazú lauquëꞌ tuꞌë zidzj didzaꞌ lu didzaꞌ tuꞌë bönniꞌ Licaonia naꞌ, taꞌnë́ꞌ: \p ―Yuguꞌ dios bönniꞌ ni. Nuhuötjquëꞌ ga zoaruꞌ, tuꞌluíꞌ cuinquëꞌ ca nacquëꞌ bönniꞌ. \p \v 12 Bernabé naꞌ, gulanë́ꞌ naquëꞌ Júpiter, ca lëꞌ dios blau quequëꞌ, atiꞌ Pablo, gulanë́ꞌ naquëꞌ Mercurio, yetú dios quequëꞌ. Cni gulanë́ꞌ le ruꞌë didzaꞌ Pablo ca naꞌ taꞌnë́ꞌ runëꞌ Mercurio naꞌ. \v 13 Ga niꞌ nacuꞌë zoa gdauꞌ qui Júpiter, cuit nöztëz ga niꞌ taꞌyáz bunách yödz naꞌ. Laꞌ bdxintëꞌ niꞌ bxuz qui Júpiter naꞌ, nachë́ꞌë‑baꞌ yuguꞌ bëdx len nuꞌë caꞌ yuguꞌ breguiꞌ yöj, atiꞌ dzaggac lëꞌ bunách zian. Glëꞌnnëꞌ ludödcdëꞌ‑baꞌ bëdx naꞌ lauquëꞌ Pablo len Bernabé quië laꞌyíj ládxiꞌquëꞌ lequëꞌ ca tunëꞌ quegac dios quequëꞌ. \v 14 Catiꞌ gláquibeꞌinëꞌ lë ni Bernabé len Pablo, gbaz naꞌ nasölëꞌë Cristo, gulachözëꞌë lariꞌ nácuquëꞌ. Tuꞌhuiꞌnnëꞌ le tunëꞌ bönniꞌ ni le cural‑laꞌ lunëꞌ, atiꞌ gulaxítiꞌë, yajcuꞌë gatsj lahuiꞌl bunách zian naꞌ, len gluꞌë zidzj didzaꞌ, \v 15 tëꞌ lequëꞌ: \p ―Lbiꞌiliꞌ bunách. ¿Bizx quië runliꞌ cni? Lëz bönniꞌ ca lbiꞌiliꞌ nactuꞌ, len rguíxjöiꞌtuꞌ lbiꞌiliꞌ lë nicz ral‑laꞌ ucaꞌnliꞌ, le cunácz ni, quië gáquiliꞌ queëꞌ Dios ban. Dios ni benëꞌ luzxbá len yödzlyú, len nis zxön, len yúguꞌtë le nacuáꞌ tu tu latj naꞌ. \v 16 Iz chguladö́d, glun yúguꞌtë bunách ca rnaz qui queëgac, atiꞌ Dios cutu buzaguëꞌë xnözgac, \v 17 san benëꞌ ga glac le tun lnaꞌ lau queëꞌ, niꞌa qui le nacgac dxiꞌa benëꞌ quequëꞌ. Rsölëꞌë queëruꞌ nis guiöj, len runëꞌ ga taꞌyán le razruꞌ. Ruzö́lj rudzéꞌinëꞌ rëꞌu len runëꞌ ga rudziji ládxiꞌruꞌ. \p \v 18 Zal‑laꞌ glëꞌ lequëꞌ cni Bernabé len Pablo, cannz guluxicjëꞌ guluzaguëꞌë xnözgac bunách zian naꞌ, cui ludödcdëꞌ‑baꞌ bëdx naꞌ lauquëꞌ. \p \v 19 Niꞌr guladxinëꞌ niꞌ laꞌquëꞌ bönniꞌ judío cutaꞌyejlëꞌë, narujquëꞌ Antioquía len Iconio, atiꞌ gulagúꞌu yöl‑lëꞌë bunách zian naꞌ. Niꞌr gululadxëꞌ Pablo guiöj yúguꞌtëꞌ, len glaꞌyjëꞌ lëꞌ niꞌl raꞌ yödz naꞌ, le táquinëꞌ chnatiëꞌ. \v 20 Niꞌr catiꞌ guludubëꞌ gdu zbiꞌil ga dëꞌ Pablo bönniꞌ taꞌyejlëꞌë Cristo, gyasëꞌ Pablo len buaziëꞌ lu yödz naꞌ. Catiꞌ zaꞌ reníꞌ yetú dza, burújlenëꞌ Bernabé, yjaquëꞌ yödz Derbe. \p \v 21 Lu yödz niꞌ glunëꞌ lban qui didzaꞌ dxiꞌa ca nac queëꞌ Jesucristo, atiꞌ gulayejlëꞌ Cristo bunách zian niꞌ. Gdöd niꞌ yhuöjquëꞌ Listra, len Iconio, len Antioquía. \v 22 Catiꞌ guladödëꞌ yuguꞌ yödz naꞌ Bernabé len Pablo, gulutipëꞌ ládxiꞌquëꞌ bönniꞌ niꞌ taꞌyejlëꞌë Cristo, len gulusë́ꞌë ládxiꞌquëꞌ lugaꞌnëꞌ tsutsu ca naꞌ taꞌyejlëꞌë Lëꞌ. Glëꞌ lequëꞌ: \p ―Rëꞌu tsazczruꞌ ga rna bëꞌë Dios, run bayúdx sacaꞌ quiꞌruꞌ zian le gac queëruꞌ. \p \v 23 Tu cöꞌ hueaj bunách niꞌ queëꞌ Cristo, gulucuꞌë bönniꞌ gul lun chiꞌë bunách queëꞌ Cristo naꞌ. Catiꞌ chgululidzëꞌ Dios len glunëꞌ gubás, niꞌr gulaguꞌë lequëꞌ lu nëꞌë Xanruꞌ, Nu naꞌ taꞌyejlëꞌë. \s1 Tuꞌdxinëꞌ Antioquía luyú Siria Pablo len Bernabé \p \v 24 Niꞌr guladödëꞌ luyú Pisidia Pablo len Bernabé, atiꞌ guladxinëꞌ luyú Panfilia. \v 25 Budx glunëꞌ lban qui xtidzëꞌë Cristo lu yödz Perge, yjaquëꞌ yödz Atalia. \v 26 Guluzë́ꞌë niꞌ, atiꞌ gulabenëꞌ tu lëꞌi barco len guludxinëꞌ yödz Antioquía, ga naꞌ nacuꞌë bönniꞌ queëꞌ Cristo, bönniꞌ naꞌ gulasölëꞌë lequëꞌ tsjenquëꞌ lban, catiꞌ niꞌ gulaguꞌë lequëꞌ lu nëꞌë Dios, Nu naꞌ ruzáꞌ ladxiꞌ quequëꞌ lunëꞌ xchinëꞌ, dxin naꞌ chbudx glunëꞌ. \v 27 Catiꞌ niꞌ guludxinëꞌ Antioquía, guludúb bunách queëꞌ Cristo nacuáꞌ niꞌ. Niꞌr gulaguíxjöiꞌnëꞌ lequëꞌ Pablo len Bernabé ca nacgac le zxön benëꞌ Dios lu naꞌquëꞌ, lencaꞌ ca benëꞌ Dios, bëꞌë latj taꞌyejlëꞌ caꞌ Lëꞌ bunách gzaꞌa. \v 28 Zian dza gulugáꞌnlenëꞌ bunách niꞌ taꞌyejlëꞌ Cristo Pablo len Bernabé. \c 15 \s1 Tuꞌdubëꞌ Jerusalén huen dxin queëꞌ Cristo \p \v 1 Niꞌr guladxinëꞌ Antioquía laꞌquëꞌ bönniꞌ narujquëꞌ luyú Judea, atiꞌ gulusëdnëꞌ bö́chiꞌruꞌ niꞌ, taꞌnë́ꞌ: \p ―Chquiꞌ cutu grugu lu xpë́laꞌliꞌ ca nalë́bituꞌ runtuꞌ ca naꞌ gna bëꞌë Moisés, cutu gac ulaliꞌ. \p \v 2 Niꞌr guladíl‑lenëꞌ lequëꞌ didzaꞌ Pablo len Bernabé, atiꞌ glactsca rusbö́. Gdöd niꞌ, gulabö́ëꞌ Pablo len Bernabé len yelaꞌquëꞌ bönniꞌ bö́chiꞌruꞌ niꞌ, quië tsjaquëꞌ Jerusalén, laꞌdxinëꞌ lauquëꞌ gbaz niꞌ queëꞌ Cristo, lencaꞌ lauquëꞌ bönniꞌ gul tun chiꞌë bunách queëꞌ Cristo niꞌ, quië luíꞌlenëꞌ lequëꞌ didzaꞌ ca nac lë ni rac, tuꞌsëdnëꞌ bunách bönniꞌ naꞌ le nachixi. \p \v 3 Niꞌr guluguꞌë lequëꞌ nöz bönniꞌ queëꞌ Cristo nacuꞌë Antioquía, atiꞌ guladödëꞌ lu xyu yödz Fenicia len luyú Samaria, atiꞌ gulaguíxjöiꞌnëꞌ böchiꞌ lzaꞌruꞌ niꞌ ca guc, guluhuöaquëꞌ queëꞌ Cristo bönniꞌ gzaꞌa. Lë ni ben ga guludzijnëꞌ yúguꞌtë böchiꞌ lzaꞌruꞌ niꞌ. \p \v 4 Catiꞌ guladxinëꞌ Jerusalén Pablo len Bernabé, glunëꞌ lequëꞌ ba laꞌn bönniꞌ queëꞌ Cristo nacuꞌë niꞌ, lencaꞌ yuguꞌ gbaz nasölëꞌë Lëꞌ, len bönniꞌ gul tun chiꞌë. Gulaguíxjöiꞌnëꞌ lequëꞌ Pablo len Bernabé yúguꞌtë le benëꞌ Dios lu naꞌquëꞌ. \v 5 Niꞌr gulayasëꞌ laꞌquëꞌ bönniꞌ gdauꞌ fariseo chtaꞌyejlëꞌë Cristo, taꞌnë́ꞌ: \p ―Run bayúdx grugu lu xpë́laꞌquëꞌ bönniꞌ gzaꞌa naꞌ taꞌyejlëꞌëꞌë Cristo, len gna béꞌiruꞌ lequëꞌ lunëꞌ ca rna bëꞌ zxba queëꞌ Moisés. \p \v 6 Niꞌr guludubëꞌ gbaz nasölëꞌë Cristo len bönniꞌ gul tun chiꞌë bunách queëꞌ, quië laꞌbequi xbeynëꞌ lë ni rac. \v 7 Gdöd gluꞌë zian didzaꞌ, gzuinëꞌ Pedro len gudxëꞌ lequëꞌ: \p ―Böchaꞌa. Nö́ziczliꞌ ca guc dza niꞌtë, Dios gröczëꞌ nedaꞌ quië gunaꞌ lban laugac bunách gzaꞌa quië laꞌyönnëꞌ didzaꞌ dxiꞌa len laꞌyejlëꞌë Cristo. \v 8 Dios, Nu nunbëꞌcz le yuꞌu icj ládxiꞌdauꞌgac bunách, buzóëꞌ le nac bëꞌ runëꞌ lequëꞌ ba laꞌn, le bsölëꞌë quequëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy, lëz ca bsölëꞌë queëruꞌ Lëꞌ. \v 9 Cutu butsë́ꞌë ca benëꞌ quequëꞌ len queëruꞌ, atiꞌ lëzcaꞌ lequëꞌ bunëꞌ dxiꞌa icj ládxiꞌdauꞌquëꞌ le taꞌyejlëꞌë Cristo. \v 10 Naꞌa, ¿bizx quië run leyliꞌ‑nëꞌ Dios, ruspágaꞌliꞌ yuaꞌ xyengac böchiꞌ lzaꞌruꞌ? Yuaꞌ ni, le nac le taꞌná bëꞌ zxba queëꞌ Moisés, cutu guc guaꞌruꞌ rëꞌu, len cutu guc luꞌë xuz xtauꞌruꞌ. \v 11 Rëꞌu ni, réjlëꞌruꞌ nularuꞌ niꞌa qui le buzáꞌ ladxëꞌë queëruꞌ Xanruꞌ Jesús, len lëz ca nularuꞌ rëꞌu, lulë́ꞌ caꞌ lequëꞌ. \p \v 12 Catiꞌ budx bëꞌë didzaꞌ ni Pedro, gulacuꞌë dxiz yúguꞌtëꞌ, atiꞌ guluzë́ nagquëꞌ didzaꞌ gluꞌë Bernabé len Pablo, gulaguíxjöiꞌnëꞌ lequëꞌ le tac bëꞌ len le tun ga tuꞌbani bunách, yuguꞌ le benëꞌ Dios lu naꞌquëꞌ ga nacuáꞌ bunách gzaꞌa. \v 13 Catiꞌ budx gluꞌë didzaꞌ ni Bernabé len Pablo, bubiꞌë didzaꞌ Jacobo, gnëꞌ: \p ―Böchaꞌa. Gul‑zë́ nagliꞌ le gyëpaꞌ lbiꞌiliꞌ. \v 14 Chgdíxjöiꞌcznëꞌ rëꞌu Simón Pedro ca benëꞌ Dios, buluꞌë lahui yöl‑laꞌ huac queëꞌ le ziꞌal lzu laugac bunách gzaꞌa quië bubijëꞌ quizi queëꞌ bunách nútsaꞌgac ladjquëꞌ. \v 15 Ca nac lë ni rajlözgac xtídzaꞌquëꞌ bönniꞌ gluꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios, ca naꞌ nayúj lu guich laꞌy, rna: \q1 \v 16 Dza töd lë ni huödaꞌ len uchisaꞌ Nu gna bëꞌ, \q1 Tsaziëꞌ xlatjëꞌ David, \q1 Gunaꞌ ca run nu ruchís tu yuꞌu naguíndj. \q1 Uchisaꞌ caꞌ bunách laꞌcuáꞌ lidxëꞌ, nup nagaꞌngac, \q1 Gunaꞌ ca run nu ruchís tu zöꞌö gul. \q1 Cni uchisaꞌ le gna bëꞌë David \q1 \v 17 Quië luguílj Xanruꞌ yezicaꞌ bunách. \q1 Luguílj Lëꞌ bunách gzaꞌa, \q1 Atiꞌ siꞌ lagac: bunách queëꞌ Dios. \q1 \v 18 Cni rnëꞌ Xanruꞌ, \q1 Nu naꞌ dza niꞌtë ben ga nac bëꞌ yúguꞌtë lë ni. \p \v 19 ’Qui lë ni naꞌ runi nedaꞌ cutu ral‑laꞌ gun níguiruꞌ bunách gzaꞌa, nup tuꞌhuöác queëꞌ Dios. \v 20 Ral‑laꞌ uzujruꞌ quequëꞌ lu guich quië lucaꞌnëꞌ yuguꞌ le cural‑laꞌ lahuëꞌ, le nadö́d laugac bdauꞌ guiöj bdauꞌ yag, len cui lunëꞌ le cunác, len cui lahuëꞌ xpë́laꞌcbaꞌ böaꞌ guixiꞌ cunarujcbaꞌ rön, len cui lahuëꞌ xchönbaꞌ nútiꞌtëz böaꞌ guixiꞌ. \v 21 Dza niꞌtë nacuáꞌ yúguꞌtë yödz nup tun lban lu yuꞌu gap tuꞌdubëꞌ tuꞌsëdëꞌ queëꞌ Dios bönniꞌ judío, len tunëꞌ lban qui le buzujëꞌ lu guich Moisés. Tuꞌlabczëꞌ lei yuguꞌ dza laꞌy. \p \v 22 Niꞌr guladzág ládxiꞌquëꞌ gbaz nasölëꞌë Cristo len bönniꞌ gul tun chiꞌë, len yúguꞌtë bunách queëꞌ Cristo, laꞌbö́ëꞌ laꞌquëꞌ bönniꞌ ladjquëꞌ quië laꞌsölëꞌë lequëꞌ Antioquía, tsjáclenëꞌ Pablo len Bernabé. Chopëꞌ naꞌ gulabö́ëꞌ, lëquëꞌ Judas, zoa yetú lëꞌ Barsabás, lencaꞌ Silas, nacquëꞌ bönniꞌ blau dzagquëꞌ bö́chiꞌruꞌ niꞌ. \v 23 Guluzujëꞌ lu guich le guludödëꞌ lu naꞌquëꞌ luꞌë, le rna cni: \p ―Netuꞌ, gbaz nasölëꞌë Cristo, len bönniꞌ gul tun chiꞌë, len yuguꞌ bö́chiꞌruꞌ, rugaptuꞌ lbiꞌiliꞌ Dios, bö́chiꞌtuꞌ, nacliꞌ bunách gzaꞌa zoaliꞌ Antioquía len yuguꞌ yödz luyú Siria len Cilicia. \v 24 Byö́nituꞌ ca tun laꞌgac bunách gularúj ga zoatuꞌ, bönniꞌ naꞌ cutu bsö́laꞌtuꞌ lequëꞌ. Dutsaꞌquëꞌ lbiꞌiliꞌ niꞌa qui le taꞌnë́ꞌ, len tuꞌchíxinëꞌ icj ládxiꞌdauꞌliꞌ, le taꞌná bëꞌë grugu lu xpë́laꞌliꞌ len gunliꞌ ca rna bëꞌ zxba queëꞌ Moisés. \v 25 Qui lë ni naꞌ bdzag ládxiꞌtuꞌ catiꞌ chben tuz xtídzaꞌtuꞌ, grötuꞌ chopëꞌ bönniꞌ, nup gsö́laꞌtuꞌ, duyuquëꞌ lbiꞌiliꞌ. Guídlenquëꞌ Bernabé len Pablo, nup ni nadxiꞌiruꞌ. \v 26 Chyjaquëꞌ gap gzoa banádx latiëꞌ Bernabé len Pablo le nadxiꞌicnëꞌ Xanruꞌ Jesucristo. \v 27 Cni nac, rsö́laꞌtuꞌ queëliꞌ Judas len Silas. Chopëꞌ ni laꞌguíxjöiꞌnëꞌ lbiꞌiliꞌ lë ni ruzujtuꞌ lu guich ni. \v 28 Buluiꞌinëꞌ netuꞌ Dios Böꞌ Laꞌy le rdzag ladxëꞌë, len lëzcaꞌ cni rdzag ládxiꞌtuꞌ netuꞌ, cutu uspágaꞌrtuꞌ lbiꞌiliꞌ yuaꞌ, le nac le rna bëꞌ zxba queëꞌ Moisés, san tuz yuguꞌ lë ni run bayúdx gunliꞌ. \q1 \v 29 Cutu gáguliꞌ le nadö́d laugac bdauꞌ guiöj bdauꞌ yag. \q1 Cutu gáguliꞌ rön. \q1 Cutu gáguliꞌ xpë́laꞌcbaꞌ böaꞌ guixiꞌ cunarujcbaꞌ rön. \q1 Cutu gunliꞌ le cunác. \m Chquiꞌ gun chiꞌi cuinliꞌ, gunliꞌ ca rna yuguꞌ lë ni, gunliꞌ dxiꞌa. \p \v 30 Cni guc guladxinëꞌ Antioquía yuguꞌ bönniꞌ naꞌ nasö́laꞌquëꞌ. Niꞌ gulutubëꞌ bunách queëꞌ Cristo nacuáꞌ niꞌ, atiꞌ gulaguꞌë lu naꞌquëꞌ guich naꞌ. \v 31 Catiꞌ chbudx gululabëꞌ lei, guludzijnëꞌ ca nac le nayúj lu guich naꞌ, le ruhuíꞌ zxön lequëꞌ. \v 32 Le nacquëꞌ caꞌ bönniꞌ tuꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios Judas len Silas, guluhuíꞌ zxönëꞌ lequëꞌ len gulutipëꞌ ládxiꞌquëꞌ bö́chiꞌruꞌ niꞌ, gulugunëꞌ dxin didzaꞌ zian gluíꞌlenëꞌ lequëꞌ. \v 33 Gdöd guludzeynëꞌ niꞌ nabáb dza chopëꞌ ni, niꞌr bö́chiꞌruꞌ niꞌ guluzeynëꞌ lequëꞌ dxiꞌa didzaꞌ quië tshuöjquëꞌ Jerusalén ga nacuꞌë bönniꞌ gulasölëꞌë lequëꞌ. \v 34 Bdzag ladxëꞌë Silas bugaꞌnëꞌ Antioquía. \v 35 Gulugaꞌnëꞌ caꞌ Antioquía Pablo len Bernabé, atiꞌ gulusëdnëꞌ bunách len glunëꞌ lban qui xtidzëꞌë Xanruꞌ. Lëzcaꞌ cni glun zianr caꞌ bunách. \s1 Rzu lahuëꞌ Pablo rjenëꞌ lban le buróp lzu \p \v 36 Gdöd nabáb dza Pablo gudxëꞌ Bernabé: \p ―Huayejruꞌ leyúbl tsajyucruꞌ‑nëꞌ bö́chiꞌruꞌ nacuꞌë yúguꞌtë yödz gap chyjenruꞌ lban qui xtidzëꞌë Xanruꞌ, quië gléꞌiruꞌ nacx rac quequëꞌ. \p \v 37 Guꞌnnëꞌ Bernabé laꞌchë́ꞌë‑biꞌ biꞌi Juan Marcos, tséajlenbiꞌ lequëꞌ, \v 38 san cutu bdzag ladxëꞌë Pablo laꞌchë́ꞌë‑biꞌ tséajlenbiꞌ lequëꞌ le buláꞌalenbiꞌ lequëꞌ luyú Panfilia len cutur yjénlenbiꞌ lequëꞌ dxin queëꞌ Xanruꞌ. \v 39 Cutu guc tuz xtídzaꞌquëꞌ Bernabé len Pablo ga bdxintë gululáꞌalenëꞌ tuëꞌ yetúëꞌ. Bchëꞌë‑biꞌ biꞌi Marcos Bernabé atiꞌ gulabenëꞌ tu lëꞌi barco, yjaquëꞌ luyú Chipre. \v 40 Pablo gröëꞌ Silas quië tséajlenëꞌ lëꞌ. Niꞌr gulaguꞌë lequëꞌ lu nëꞌë Xanruꞌ bö́chiꞌruꞌ, gulanabnëꞌ Lëꞌ uzáꞌ ladxëꞌë quequëꞌ, atiꞌ zjaquëꞌ Pablo len Silas. \v 41 Guladödëꞌ yuguꞌ yödz luyú Siria len Cilicia, atiꞌ gulutipëꞌ ládxiꞌgac bunách queëꞌ Cristo nacuáꞌ niꞌ. \c 16 \s1 Runbiꞌ tsazxö́n Pablo len Silas biꞌi Timoteo \p \v 1 Gdöd niꞌ guladxinëꞌ yödz Derbe len Listra Pablo len Silas. Niꞌ zoabiꞌ biꞌi bönniꞌ réjlëꞌbiꞌ Cristo, lëbiꞌ Timoteo. Nacbiꞌ zxiꞌnnu ngul judío réjlëꞌnu Cristo, san cutu naquëꞌ judío xuzbiꞌ. \v 2 Tunëꞌ lnaꞌ lau queëbiꞌ bö́chiꞌruꞌ nacuꞌë Listra len Iconio, taꞌnë́ꞌ runbiꞌ le nac dxiꞌa. \v 3 Guꞌnnëꞌ Pablo tséajlenbiꞌ lëꞌ biꞌi ni, atiꞌ gdel‑lëꞌë‑biꞌ len bchuguëꞌ lu xpë́laꞌbiꞌ ca tun bunách judío. Cni benëꞌ cui laꞌnë́ꞌ queëbiꞌ bönniꞌ judío nacuꞌë niꞌ, le nözcnëꞌ yúguꞌtëꞌ cutu naquëꞌ judío xuzbiꞌ. \v 4 Catiꞌ guladödëꞌ gap nacuáꞌ yödz niꞌ Pablo len nup dzaggac lëꞌ, tu tu yödz naꞌ guludödëꞌ lu naꞌquëꞌ bö́chiꞌruꞌ nacuꞌë niꞌ yuguꞌ zxba naꞌ glunëꞌ gbaz nasölëꞌë Cristo len bönniꞌ gul tun chiꞌë bunách queëꞌ, nacuꞌë Jerusalén. Guludödëꞌ zxba ni lu naꞌquëꞌ quië lunëꞌ ca rna bëꞌ zxba naꞌ. \v 5 Cni guc, guladíp ládxiꞌgac ca nac le réjlëꞌruꞌ Cristo yúguꞌtë cöꞌ bunách queëꞌ Cristo, atiꞌ gulayán tu tu dza. \s1 Rulidzëꞌ Pablo bönniꞌ Macedonia lu yël bëchcál \p \v 6 Guladödëꞌ luyú Frigia len luyú Galacia Pablo len bönniꞌ dzagquëꞌ lëꞌ, le buzaguëꞌë xnözquëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy, cui tsajtíxjöꞌquëꞌ xtidzëꞌë Xanruꞌ luyú Asia. \v 7 Catiꞌ guladxinëꞌ luyú Misia, glëꞌnnëꞌ tsjaquëꞌ luyú Bitinia, san cutu bëꞌë lequëꞌ latj Dios Böꞌ Laꞌy, Nu rsölëꞌë queëruꞌ Jesús. \v 8 Niꞌr guladödëꞌ gal‑laꞌ ga dë Misia, atiꞌ yjaquëꞌ yödz Troas. Nedaꞌ Lucas, ruzujaꞌ quiuꞌ lu guich lë ni, gzoaꞌ Troas naꞌ, atiꞌ yajsóalenaꞌ‑nëꞌ Pablo. \v 9 Lu yödz niꞌ Dios buluiꞌinëꞌ Pablo tu le bléꞌinëꞌ lu yël bëchcál. Buluíꞌ lahuëꞌ lëꞌ bönniꞌ Macedonia, zuinëꞌ len rátaꞌyuëꞌ lahuëꞌ Pablo, rnëꞌ: “Gdöd ladztuꞌ, lu xyutuꞌ Macedonia, len guclen netuꞌ.” \v 10 Catiꞌ bléꞌinëꞌ lë ni Pablo, lë naꞌ buluíꞌ lahui lëꞌ, laꞌ bëꞌ ládxiꞌtëtuꞌ tseajtuꞌ luyú Macedonia, le gúquibeꞌituꞌ Dios chbulidzëꞌ netuꞌ tsjentuꞌ lban qui didzaꞌ dxiꞌa laugac bunách luyú niꞌ. \s1 Le glunëꞌ Pablo len Silas lu yödz Filipos \p \v 11 Niꞌr grentuꞌ lëꞌi barco, buzaꞌtuꞌ Troas. Tinz gdödtuꞌ ga bdxintuꞌ Samotracia, atiꞌ gdöd yetú dza bdxintuꞌ yödz Neápolis. \v 12 Buzaꞌtuꞌ niꞌ, atiꞌ bdxintuꞌ Filipos, yödz naꞌ nacr blau ca yúguꞌtë yödz nababgac tslaꞌa niꞌ luyú Macedonia. Lu yödz niꞌ nucuaꞌquëꞌ bunách uládz quequëꞌ bönniꞌ Roma. Lu yödz niz gzoatuꞌ nabáb dza. \v 13 Catiꞌ bdxin tu dza laꞌy, brujtuꞌ lu yödz, gyeajtuꞌ raꞌ yegu ga naꞌ tuꞌdúbcz, tuꞌlídz Dios bunách yödz naꞌ. Niꞌ gröꞌtuꞌ len gdíxjöiꞌtuꞌ ngul nudubcnu niꞌ ca nac xtidzëꞌë Xanruꞌ. \v 14 Nútsaꞌnu ladjcnu niꞌ Lidia, ngul Tiatira. Nacnu ngul huëtiꞌ lariꞌ xna záquiꞌtsqui. Rej ládxiꞌnu Dios ngul ni, atiꞌ buzë́ nagnu didzaꞌ bëꞌë Pablo, atiꞌ Xanruꞌ gúclenëꞌ‑nu quië gzxiꞌ lu naꞌnu didzaꞌ naꞌ bëꞌë Pablo. \v 15 Niꞌr bdilnu nis lënu, atiꞌ guladíl caꞌ nis bunách nacuáꞌ lidxnu. Gdöd niꞌ gútaꞌyunu lautuꞌ, gnanu: \p ―Chquiꞌ ráquibeꞌiliꞌ réjlëꞌa Xanruꞌ, gul‑tsáz lidxaꞌ, len gul‑zóa niꞌ. \p Bennu bayúdx ugaꞌntuꞌ niꞌ. \p \v 16 Yetú le guc tu dza tsal niꞌ zeajtuꞌ ga naꞌ rulidztuꞌ‑nëꞌ Dios, brujbiꞌ dutsagbiꞌ netuꞌ biꞌi ngul yuꞌu lëbiꞌ böꞌ run ga rnë yaꞌabiꞌ. Len yöl‑laꞌ rnë yaꞌa queëbiꞌ runbiꞌ ga taꞌziꞌtsquëꞌ dumí bönniꞌ xanbiꞌ. \v 17 Biꞌi ngul ni zajnaubiꞌ‑nëꞌ Pablo len netuꞌ, ruiꞌbiꞌ zidzj didzaꞌ, rnabiꞌ: \p ―Bönniꞌ ni tunëꞌ xchinëꞌ Dios náctërëꞌ blau. Taꞌguíxjöiꞌnëꞌ lbiꞌiliꞌ nac gac ulaliꞌ. \p \v 18 Cni benbiꞌ zian dza. Catiꞌ cutur bdzag ladxëꞌë Pablo, bueycjëꞌ len bulidzëꞌ böꞌ naꞌ yuꞌu lëbiꞌ, rnëꞌ: \p ―Niꞌa queëꞌ Xanruꞌ Jesucristo, rna béꞌidaꞌ liꞌ. Burúj icj ládxiꞌdauꞌbiꞌ biꞌi ngul ni. \p Laꞌ niꞌz burujtë böꞌ naꞌ. \p \v 19 Catiꞌ gulaléꞌinëꞌ xanbiꞌ chburúj böꞌ naꞌ run ga rnë yaꞌabiꞌ, len cutur nac löz laꞌziꞌë dumí niꞌa queëbiꞌ, qui lë ni naꞌ gulazönëꞌ Pablo len Silas, atiꞌ gulachë́ꞌë lequëꞌ lauquëꞌ bönniꞌ yúlahuiꞌ, nudubquëꞌ ga nac lu yëꞌy. \v 20 Gulucuꞌë lequëꞌ lauquëꞌ bönniꞌ yúlahuiꞌ naꞌ, taꞌnë́ꞌ: \p ―Nacquëꞌ judío bönniꞌ ni len tunëꞌ ga tun rusbö́ bunách yödz ni. \v 21 Tuꞌsëdnëꞌ le cural‑laꞌ siꞌ lu naꞌruꞌ len cural‑laꞌ gunruꞌ, le nababruꞌ Roma. \p \v 22 Niꞌr guladáꞌbagaꞌ Pablo len Silas bunách zian niꞌ, atiꞌ gulaná béꞌinëꞌ nup gulaléycj lariꞌ nácuquëꞌ Pablo len Silas bönniꞌ yúlahuiꞌ, atiꞌ gulaguinëꞌ lequëꞌ gbaꞌy. \v 23 Gdöd gulaguintsquëꞌ lequëꞌ, gulaguꞌë lequëꞌ lidx guia. Gulaná béꞌinëꞌ bönniꞌ ruseyjëꞌ lidx guia naꞌ gun chiꞌitsquëꞌ lequëꞌ. \v 24 Bönniꞌ ni, catiꞌ chgulaná béꞌinëꞌ lëꞌ cni, gluꞌë lequëꞌ lu yuꞌu död lidx guia naꞌ, len gluꞌë níꞌaquëꞌ yeru yag taꞌzö́n níꞌaquëꞌ. \p \v 25 Gdu ladxiꞌ yël tuꞌlidzëꞌ Dios Pablo len Silas, len tul‑lëꞌ yöl‑laꞌ ba queëꞌ Dios, atiꞌ taꞌyönnëꞌ bönniꞌ nadzunquëꞌ lidx guia naꞌ. \v 26 Niꞌr tu tsalz gtittsca luyú. Cni guc ga bdxintë gzxiz xlibi zöꞌö lidx guia naꞌ, atiꞌ laꞌ gulayaljtë yúguꞌtë gap nu ryaz, atiꞌ guluhuédx caꞌ du guia nágaꞌgac bönniꞌ nadzunquëꞌ niꞌ. \v 27 Bubanëꞌ bönniꞌ naꞌ ruseyjëꞌ lidx guia. Catiꞌ bléꞌinëꞌ nayaljgac gap nu ryaz lidx guia naꞌ, gleycjëꞌ guia tuchiꞌ queëꞌ quië gdödi cuinëꞌ, le ráquinëꞌ chguluzxundjëꞌ bönniꞌ nadzunquëꞌ lidx guia naꞌ. \v 28 Niꞌr zidzj bulidzëꞌ lëꞌ Pablo, gnëꞌ: \p ―Cutu bi guni cuinuꞌ, le zoatuꞌ ni yúguꞌtëtuꞌ. \p \v 29 Niꞌr gnabëꞌ guiꞌ bönniꞌ naꞌ, atiꞌ gdaꞌatëꞌ lu yuꞌu lidx guia naꞌ. Gzxiztsquëꞌ lu yöl‑laꞌ radxi, atiꞌ byechuëꞌ xníꞌaquëꞌ Pablo len Silas. \v 30 Catiꞌ chnubijëꞌ lequëꞌ lidx guia naꞌ, gudxëꞌ lequëꞌ: \p ―Lbiꞌiliꞌ, bönniꞌ, ¿bizxa ral‑laꞌ gunaꞌ quië uláꞌ? \p \v 31 Lequëꞌ tëꞌ lëꞌ: \p ―Gyejlëꞌë Xanruꞌ Jesucristo atiꞌ uláuꞌ liꞌ, len lëzcaꞌ cni lulá bunách nacuáꞌ lidxuꞌ. \p \v 32 Gluíꞌlenëꞌ lëꞌ didzaꞌ ca nac qui xtidzëꞌë Xanruꞌ, dzaggac lëꞌ yúguꞌtë bunách nacuáꞌ lidxëꞌ. \v 33 Laꞌ naꞌz, niꞌ nac chdzöꞌl laꞌ bchëꞌtëꞌ lequëꞌ, atiꞌ yajtibëꞌ lequëꞌ ga dxiaquëꞌ huëꞌ. Gdöd niꞌ, laꞌ bdiltëꞌ nis, atiꞌ guladíl caꞌ nis yúguꞌtë bunách nacuáꞌ lidxëꞌ. \v 34 Niꞌr bchëꞌë lequëꞌ lidxëꞌ, len bëꞌë le glahuëꞌ. Rudzijnëꞌ lëꞌ len tuꞌdziji caꞌ yúguꞌtë bunách nacuáꞌ lidxëꞌ le taꞌyejlëꞌë Dios. \p \v 35 Catiꞌ zaꞌ reníꞌ dza naꞌ, gulasölëꞌë niꞌa naꞌquëꞌ bönniꞌ yúlahuiꞌ, atiꞌ glëꞌ bönniꞌ naꞌ ruseyjëꞌ lidx guia, taꞌnë́ꞌ: \p ―Bsan‑quëꞌ bönniꞌ naꞌ. \p \v 36 Niꞌr gdíxjöiꞌnëꞌ Pablo didzaꞌ ni bönniꞌ naꞌ ruseyjëꞌ lidx guia, gnëꞌ: \p ―Gulasölëꞌë didzaꞌ bönniꞌ yúlahuiꞌ usanaꞌ lbiꞌiliꞌ. Naꞌa, gul‑rúj, len gul‑huö́j dxíꞌadauꞌ ga rzoaliꞌ. \p \v 37 Niꞌr brujëꞌ Pablo len gudxëꞌ yuguꞌ niꞌa naꞌquëꞌ bönniꞌ yúlahuiꞌ naꞌ, gnëꞌ: \p ―Chgulaguinëꞌ netuꞌ laugac bunách zal‑laꞌ cutu narúguini queëtuꞌ ca rna bëꞌ zxba, len gulaguꞌë netuꞌ lidx guia, atiꞌ netuꞌ ni nababtuꞌ Roma. ¿Naruꞌ tuꞌsantsëꞌ netuꞌ bagachiꞌz? Cutu caꞌ gac. Lídgarëꞌ lequëꞌ dusanquëꞌ netuꞌ. \p \v 38 Yhuöjquëꞌ niꞌa naꞌquëꞌ bönniꞌ yúlahuiꞌ naꞌ yajtíxjöiꞌcnëꞌ bönniꞌ yúlahuiꞌ didzaꞌ ni, atiꞌ lequëꞌ gládxinëꞌ catiꞌ gulayönnëꞌ nababquëꞌ Roma Pablo len Silas. \v 39 Catiꞌ guladxinëꞌ lidx guia niꞌ, glátaꞌyuëꞌ lauquëꞌ Pablo len Silas cutu luspaguëꞌë lequëꞌ zxguiaꞌ. Niꞌr gulabijëꞌ lequëꞌ lidx guia naꞌ len glátaꞌyuëꞌ lauquëꞌ lurujëꞌ yödz naꞌ. \v 40 Niꞌr gularujëꞌ lidx guia naꞌ Pablo len Silas, atiꞌ gulayaziëꞌ lidxnu Lidia. Catiꞌ chgulaléꞌinëꞌ bö́chiꞌruꞌ nacuꞌë niꞌ, guluchiziëꞌ didzaꞌ icj nagquëꞌ atiꞌ laꞌ guluzaꞌtëꞌ niꞌ. \c 17 \s1 Tun rusbö́ bunách Tesalónica \p \v 1 Guladödëꞌ Pablo len Silas lu yödz Anfípolis len lu yödz Apolonia, atiꞌ guladxinëꞌ lu yödz Tesalónica, ga niꞌ zoa tu yuꞌu ga tuꞌdubëꞌ tuꞌsëdëꞌ queëꞌ Dios bönniꞌ judío. \v 2 Bugaꞌnëꞌ niꞌ Pablo gdu galj dza, len ca runczëꞌ, gyijëꞌ ga zoa yuꞌu naꞌ catiꞌ nac dza laꞌy quequëꞌ bönniꞌ judío, atiꞌ bë́ꞌlenëꞌ lequëꞌ didzaꞌ. \v 3 Busálj laꞌnëꞌ len buluiꞌinëꞌ lequëꞌ rusëdi le nayúj lu guich laꞌy run bayúdx sacaꞌ quiꞌë Cristo, Nu naꞌ tunëꞌ löz bönniꞌ judío duslë́ꞌ lequëꞌ, atiꞌ töd gatiëꞌ ubanëꞌ lu yöl‑laꞌ gut. Niꞌr gudxëꞌ lequëꞌ Pablo: \p ―Cni guc queëꞌ bönniꞌ naꞌ lëꞌ Jesús, runaꞌ lban queëꞌ ga ni zoaliꞌ. Bönniꞌ ni naquëꞌ Cristo. \p \v 4 Niꞌr gulayejlëꞌë Cristo laꞌquëꞌ, atiꞌ glunëꞌ tsazxö́n Pablo len Silas. Lëzcaꞌ cni gulayejlëꞌë Cristo zian bönniꞌ gzaꞌa, bönniꞌ taꞌyíj ládxiꞌquëꞌ Dios. Lëzcaꞌ gulayéjlëꞌnu Cristo ngul blau zian. \v 5 Niꞌr lu yöl‑laꞌ ruzxeꞌi quequëꞌ Pablo bönniꞌ judío cutaꞌyejlëꞌ, gulutubëꞌ bönniꞌ cunacquëꞌ tsahuiꞌ, bönniꞌ taꞌdazëꞌ caꞌ. Catiꞌ chgulutubëꞌ bunách zian, glunëꞌ ga glun rusbö́ gdu lu yödz naꞌ, atiꞌ bayúdx gulayaziëꞌ lidxëꞌ Jasón quië lubijëꞌ Pablo len Silas laugac bunách naꞌ tun rusbö́. \v 6 Catiꞌ cutu guludzölnëꞌ Pablo len Silas, gulabijëꞌ Jasón len yezícaꞌrëꞌ bö́chiꞌruꞌ nacuꞌë niꞌ, atiꞌ gulachë́ꞌë lequëꞌ lauquëꞌ bönniꞌ yúlahuiꞌ. Gluꞌë zidzj didzaꞌ, taꞌnë́ꞌ: \p ―Chguladxinëꞌ caꞌ ni bönniꞌ naꞌ nutsáꞌquëꞌ bunách gdutë yödzlyú. \v 7 Jasón ni gluꞌë lequëꞌ lidxëꞌ. Taꞌdáꞌbaguëꞌë zxba queëꞌ César, bönniꞌ rna béꞌinëꞌ rëꞌu, yúguꞌtë bönniꞌ ni, taꞌnë́ꞌ: “Zoëꞌ yetúëꞌ bönniꞌ rna bëꞌë, lëꞌ Jesús.” \p \v 8 Catiꞌ gulayönnëꞌ lë ni, gulaböꞌë baguíꞌi bönniꞌ lu yödz len bönniꞌ yúlahuiꞌ naꞌ. \v 9 Niꞌr, gdöd gulaziꞌë dumí le bucáꞌngarëꞌ Jasón len yezícaꞌrëꞌ bönniꞌ naꞌ bönniꞌ yúlahuiꞌ, gulusanëꞌ lequëꞌ. \s1 Le glunëꞌ Pablo len Silas lu yödz Berea \p \v 10 Niꞌr laꞌ gulasö́laꞌtëꞌ Pablo len Silas bö́chiꞌruꞌ niꞌ, niꞌ nac chdzöꞌl, zjaquëꞌ yödz Berea. Catiꞌ guladxinëꞌ niꞌ, gulayaziëꞌ lu yuꞌu ga tuꞌdubëꞌ tuꞌsëdëꞌ queëꞌ Dios bönniꞌ judío nacuꞌë niꞌ. \v 11 Glacrëꞌ tsahuiꞌ bönniꞌ ni ca bönniꞌ nacuꞌë Tesalónica, le gulazíꞌ lu naꞌquëꞌ xtidzëꞌë Xanruꞌ gdu ládxiꞌquëꞌ. Yuguꞌ dza gululabtsquëꞌ dxiꞌa le nayúj lu guich laꞌy, quië láquibeꞌinëꞌ chquiꞌ nacz lë naꞌ rnëꞌ Pablo. \v 12 Cni guc, gulayejlëꞌë Cristo zian bönniꞌ judío. Lëzcaꞌ cni, gulayejlëꞌë Cristo zian bönniꞌ gzaꞌa, yuguꞌ ngul blau len yuguꞌ bönniꞌ. \v 13 Niꞌr catiꞌ gláquibeꞌinëꞌ bönniꞌ judío nacuꞌë Tesalónica, lëzcaꞌ rguíxjöꞌë Pablo xtidzëꞌë Dios lu yödz Berea, yjaquëꞌ niꞌ, len glunëꞌ caꞌ niꞌ ga glun rusbö́ bunách zian. \v 14 Niꞌr laꞌ gulasö́laꞌtëꞌ Pablo bö́chiꞌruꞌ niꞌ, tsijëꞌ ga nac raꞌ nis zxön, san gulugaꞌnzëꞌ Berea Silas len biꞌi Timoteo. \v 15 Gulachë́ꞌë Pablo bönniꞌ Berea naꞌ lu yödz Atenas. Niꞌr laꞌ yhuöjctëꞌ lu yödz Berea, tuꞌúꞌë xtidzëꞌë Pablo, lëꞌ Silas len biꞌi Timoteo tsjactëꞌ ga niꞌ zoëꞌ Pablo. \s1 Le benëꞌ Pablo lu yödz Atenas \p \v 16 Tsal niꞌ zoëꞌ Pablo rbözëꞌ Silas len biꞌi Timoteo lu yödz Atenas, ruhuiꞌni ladxëꞌë le rléꞌinëꞌ taꞌyíj ládxiꞌgac bdauꞌ guiöj bdauꞌ yag yúguꞌtë bunách yödz naꞌ. \v 17 Qui lë ni naꞌ bë́ꞌlenëꞌ bönniꞌ judío len bönniꞌ taꞌyíj ládxiꞌquëꞌ Dios didzaꞌ ga nac lu yuꞌu ga tuꞌdubëꞌ tuꞌsëdëꞌ queëꞌ Dios. Yuguꞌ dza bë́ꞌlenëꞌ nup taꞌdá lu yëꞌy didzaꞌ ca nac xtidzëꞌë Cristo. \v 18 Gluíꞌlenëꞌ Pablo didzaꞌ laꞌquëꞌ bönniꞌ daꞌquëꞌ le tuꞌsëdnëꞌ bönniꞌ epicúreo len le tuꞌsëdnëꞌ bönniꞌ estoico. Laꞌquëꞌ gulanë́ꞌ: \p ―¿Bizxa rë́ꞌnitsanëꞌ gnëꞌ bönniꞌ huëꞌ didzaꞌ ni? \p Yelaꞌquëꞌ gulanë́ꞌ: \p ―Ráquituꞌ naquëꞌ nu run lban quegac dios ziꞌtuꞌ. \p Cni gulanë́ꞌ le runëꞌ lban Pablo lauquëꞌ qui didzaꞌ dxiꞌa queëꞌ Jesús, len qui yöl‑laꞌ rubán. \v 19 Niꞌr gulaguel‑lëꞌë nëꞌë Pablo, len gulachë́ꞌë lëꞌ lu guiꞌa ga tuꞌdubëꞌ tuꞌë didzaꞌ, nazíꞌ lei Areópago, taꞌnë́ꞌ: \p ―¿Naruꞌ huactsa yö́nituꞌ didzaꞌ cub ni rguíxjöꞌu? \v 20 Rusyönnuꞌ netuꞌ le tun ga rubánituꞌ. Naꞌa, rë́ꞌnituꞌ gnö́zituꞌ bizxa rna didzaꞌ ni ruꞌu. \p \v 21 Cutur bi taꞌdzág ládxiꞌquëꞌ lunëꞌ bönniꞌ Atenas naꞌ len bönniꞌ gzaꞌa nacuꞌë niꞌ, san laꞌyö́niznëꞌ len luiꞌzëꞌ didzaꞌ tu le cub. \p \v 22 Niꞌr gzuinëꞌ Pablo gatsj lahuiꞌl löꞌa Areópago naꞌ, gnëꞌ: \p ―Bönniꞌ Atenas, yúguꞌtë le rléꞌidaꞌ nac bëꞌ szxöni rej ládxiꞌgacliꞌ dios queëliꞌ. \v 23 Catiꞌ gdödaꞌ lu yödz len buyúgacaꞌ le rej ládxiꞌliꞌ, yajxacaꞌa caꞌ tu nich ga niꞌ nayúj le rna cni: “Tu Dios, Nutu Nu Nunbëꞌ Lëꞌ.” Dios naꞌ rej ládxiꞌliꞌ‑nëꞌ zal‑laꞌ cutu núnbëꞌliꞌ‑nëꞌ, Dios ni runaꞌ lban queëꞌ lauliꞌ. \p \v 24 ’Dios ni benëꞌ yödzlyú len yúguꞌtë le nacuáꞌ yödzlyú ni. Naquëꞌ Xani yehuaꞌ yubá len Xani luyú ni, len cutu caꞌ zoëꞌ gdauꞌ nungac bunách. \v 25 Cutu bi ryadzj queëꞌ le gac lunö́dzj queëꞌ bunách, le runödzjëꞌ Lëczëꞌ quegac yúguꞌtë bunách yöl‑laꞌ naꞌbán len yúguꞌtë le rquíniruꞌ. \p \v 26 ’Lëꞌ benëꞌ tuzëꞌ bönniꞌ ga zaꞌc yúguꞌtë bunách gzaꞌa quië laꞌcuáꞌ gdu yödzlyú, len buluꞌë dza laꞌcuáꞌ len gap ral‑laꞌ laꞌcuáꞌ. \v 27 Dios bucuꞌë lequëꞌ quië luguiljëꞌ Lëꞌ, chquiꞌ náctiꞌtëz laꞌdzölnëꞌ Lëꞌ zal‑laꞌ laꞌgán laꞌzönzëꞌ. Cni rac zal‑laꞌ cutu zoëꞌ ziꞌtuꞌ ga zoaruꞌ tu turuꞌ. \v 28 Lëczëꞌ runëꞌ ga zoaruꞌ nabanruꞌ, len bi gac gunruꞌ, len le nacruꞌ. Nac ca naꞌ gulanë́ꞌ laꞌquëꞌ bönniꞌ nútsaꞌquëꞌ ladjliꞌ, nup guluzúj yuguꞌ le rul‑l, gulanë́ꞌ: “Diꞌa dza queëꞌ Dios nacruꞌ.” \v 29 Naꞌa, chquiꞌ nacruꞌ diꞌa dza queëꞌ Dios, cutu ral‑laꞌ gnaruꞌ naquëꞌ Dios ca tu bdauꞌ guiöj bdauꞌ yag o le náquini oro, o plata, o guiöj, le nungac bunách ca nac tu le taꞌguíndjz icjgac. \v 30 Dios budödëꞌ caꞌz yuguꞌ le glunëꞌ lu yöl‑laꞌ curejniꞌi quequëꞌ iz chguladö́d, san naꞌa rna béꞌinëꞌ yúguꞌtë bunách gdutë yödzlyú lubíꞌi ládxiꞌgac. \v 31 Dios chnuluꞌë tu dza catiꞌ cuequi xbeynëꞌ yúguꞌtë bunách. Gdu tsahuiꞌ nac ca cuequi xbeynëꞌ lequëꞌ lu nëꞌë Jesús, bönniꞌ naꞌ buzoaczëꞌ Lëꞌ, atiꞌ laugac yúguꞌtë bunách benëꞌ tsutsu gac cni le buspanëꞌ Lëꞌ lu yöl‑laꞌ gut. \p \v 32 Catiꞌ gulayönnëꞌ didzaꞌ bëꞌë Pablo ca guc, zoa nu bubán lu yöl‑laꞌ gut, gulutitjëꞌ laꞌquëꞌ, atiꞌ yelaꞌquëꞌ gulanë́ꞌ: \p ―Yö́nigatuꞌ yetú lë ni ruꞌu didzaꞌ qui. \p \v 33 Niꞌr burujëꞌ Pablo gatsj lahuiꞌl ga naꞌ nacuꞌë, zhuöjëꞌ. \v 34 Gulayejlëꞌë Cristo laꞌquëꞌ, len glunëꞌ tsazxö́n Pablo. Nutsëꞌë ladjquëꞌ Dionisio, bönniꞌ areópago, atiꞌ nútsaꞌnu caꞌ ladjquëꞌ ngul naꞌ lënu Dámaris. Gulayejlëꞌë caꞌ Cristo yelaꞌquëꞌ naꞌ. \c 18 \s1 Le benëꞌ Pablo lu yödz Corinto \p \v 1 Gdöd guc lë ni, buzë́ꞌë Pablo yödz Atenas naꞌ, atiꞌ gyijëꞌ yödz Corinto. \v 2 Niꞌ yajxaquëꞌë Aquilo, bönniꞌ judío. Guljëꞌ bönniꞌ ni luyú Ponto, len ziꞌa bdxíngazëꞌ Corinto naꞌ. Buzë́ꞌë luyú Italia len ngul queëꞌ, lënu Priscila, le gna bëꞌë Claudio, bönniꞌ uná bëꞌ, lurujëꞌ yödz Roma bönniꞌ judío. Gyijëꞌ Pablo ga nacuꞌë Aquilo len Priscila naꞌ \v 3 le nac tuz dxin tunëꞌ Aquilo len Pablo. Bugáꞌnlenëꞌ lequëꞌ, atiꞌ tsazxö́n glunëꞌ dxin, tunëꞌ yuꞌu láriꞌdauꞌ. \v 4 Catiꞌ nacgac dza laꞌy quequëꞌ bönniꞌ judío, ryaziëꞌ Pablo lu yuꞌu ga tuꞌdubëꞌ tuꞌsëdëꞌ queëꞌ Dios, ga niꞌ bë́ꞌlenëꞌ lequëꞌ didzaꞌ. Guꞌnnëꞌ uluiꞌinëꞌ bönniꞌ judío len bönniꞌ gzaꞌa nacuꞌë niꞌ, nac gdutë li le rguíxjöꞌë ca nac queëꞌ Jesucristo. \p \v 5 Catiꞌ guladxinëꞌ niꞌ Silas len biꞌi Timoteo, nuzaꞌquëꞌ luyú Macedonia, nuguíꞌtsquinëꞌ Pablo, runëꞌ lban qui xtidzëꞌë Dios len runëꞌ lnaꞌ lau lauquëꞌ bönniꞌ judío, rnëꞌ: \p ―Jesús naquëꞌ Cristo, Nu naꞌ tunëꞌ löz bönniꞌ judío duslë́ꞌ lequëꞌ. \p \v 6 Catiꞌ guladáꞌbaguëꞌë xtidzëꞌë bönniꞌ judío nacuꞌë niꞌ, len gulanë́ ziꞌë qui, niꞌr gdxibëꞌ lariꞌ nacuëꞌ Pablo quië uluiꞌinëꞌ lequëꞌ cutur nabaguëꞌë lëꞌ niꞌa quequëꞌ, atiꞌ gudxëꞌ lequëꞌ: \p ―Laꞌ cuinzliꞌ nabágaꞌliꞌ zxguiaꞌ qui yöl‑laꞌ gut queëliꞌ, clëg nedaꞌ nabagaꞌa lei. Naꞌa, huayijaꞌ ga nacuáꞌ bunách gzaꞌa. \p \v 7 Niꞌr burujëꞌ niꞌ Pablo, gyijëꞌ lidxëꞌ Justo, bönniꞌ rej ladxëꞌë Dios, atiꞌ zoa lidxëꞌ gal‑laꞌ raꞌ yuꞌu ga tuꞌdubëꞌ tuꞌsëdëꞌ queëꞌ Dios bönniꞌ judío. \v 8 Gyejlëꞌë Xanruꞌ Jesús Crispo, bönniꞌ blau qui yuꞌu ga naꞌ tuꞌdubëꞌ tuꞌsëdëꞌ queëꞌ Dios, dzaggac lëꞌ yúguꞌtë bunách nacuáꞌ lidxëꞌ. Catiꞌ gulayönnëꞌ xtidzëꞌë Dios, gulayejlëꞌë Cristo zian bönniꞌ Corinto, atiꞌ guladilëꞌ nis. \v 9 Niꞌr Lëczëꞌ Xanruꞌ gudxëꞌ Pablo lu yël bëchcál, gnëꞌ: \p ―Cutu gádxinuꞌ, len cutu suꞌ dxiz, quíxjöꞌu xtidzaꞌa, \v 10 le zóalenczaꞌ liꞌ nedaꞌ, atiꞌ nutu nu ulapaꞌ nëꞌi liꞌ quië guaꞌ döꞌ quiuꞌ, le náquigac quiaꞌ bunách zian lu yödz ni. \p \v 11 Gdu ca tu iz yu gatsj bugaꞌnëꞌ niꞌ Pablo, atiꞌ busëdnëꞌ lequëꞌ xtidzëꞌë Dios. \p \v 12 Catiꞌ bdxin dza rna bëꞌë Galión luyú Acaya, glaquëꞌ tuz bönniꞌ judío cutaꞌyejlëꞌ, atiꞌ guladáꞌbaguëꞌë Pablo, len gulachë́ꞌë lëꞌ ga röꞌë rbequi xbeynëꞌ Galión naꞌ. \v 13 Glëꞌ Galión naꞌ: \p ―Bönniꞌ ni rguꞌu yöl‑lëꞌë bunách quië lunëꞌ ba laꞌn Dios, ca rdáꞌbagaꞌ zxba queëtuꞌ. \p \v 14 Catiꞌ chzoa guꞌë didzaꞌ Pablo, Galión naꞌ gudxëꞌ yuguꞌ bönniꞌ judío, rnëꞌ: \p ―Lbiꞌiliꞌ, bönniꞌ judío, laꞌnaruꞌ guc le rguitsj zxba queëꞌ César, o tu le cunác, guaꞌ glenaꞌ uzë́ nagaꞌ xtídzaꞌliꞌ ca ral‑laꞌ gunaꞌ, \v 15 san chquiꞌ nac didzaꞌ bizxj qui didzaꞌz, o qui lagac bunách, len ca nac zxba queëzliꞌ, gul‑cáꞌn tsahuiꞌ lbiꞌizliꞌ, le cutu rëꞌndaꞌ nedaꞌ gacaꞌ nu cuequi xbey yuguꞌ le cni. \p \v 16 Niꞌr bulaguëꞌë lequëꞌ Galión lu yuꞌu yúlahuiꞌ. \v 17 Niꞌr gulaguel‑lëꞌë Sóstenes, bönniꞌ blau qui yuꞌu ga tuꞌdubëꞌ tuꞌsëdëꞌ queëꞌ Dios bönniꞌ judío, yúguꞌtë bönniꞌ uládz naꞌ, atiꞌ gulaguinëꞌ lëꞌ löꞌa yúlahuiꞌ, san cutu bëꞌ ladxëꞌë Galión lë naꞌ rac. \p \v 18 Zian dza bugaꞌnëꞌ lu yödz naꞌ Pablo, atiꞌ gdöd buzeynëꞌ bö́chiꞌruꞌ nacuꞌë niꞌ didzaꞌ, gyijëꞌ yödz Cencrea, ga niꞌ benëꞌ yutuz icjëꞌ, le dë tu le nazíꞌ lu nëꞌë lahuëꞌ Dios gunëꞌ. Niꞌr grenëꞌ tu lëꞌi barco, gyijëꞌ luyú Siria, dzagquëꞌ lëꞌ Priscila len Aquilo. \v 19 Catiꞌ guladxinëꞌ yödz Éfeso, niꞌ buláꞌalenëꞌ lequëꞌ Pablo. Gyaziëꞌ lu yuꞌu ga tuꞌdubëꞌ tuꞌsëdëꞌ queëꞌ Dios bönniꞌ judío, atiꞌ bë́ꞌlenëꞌ nup nacuáꞌ niꞌ didzaꞌ. \v 20 Glátaꞌyuëꞌ lahuëꞌ Pablo bönniꞌ niꞌ ugáꞌnlenëꞌ lequëꞌ yelatiꞌ xtsey, san lëꞌ cutu guꞌnnëꞌ. \v 21 Buzeynëꞌ lequëꞌ didzaꞌ, gnëꞌ: \p ―Run bayúdx soaꞌ gapaꞌ lni ziꞌa gac Jerusalén, atiꞌ leyúbl huödaꞌ ga ni zoaliꞌ, chquiꞌ huëꞌnnëꞌ Dios. \p Niꞌr grenëꞌ lëꞌi barco Pablo, buzë́ꞌë Éfeso naꞌ. \s1 Rudxinëꞌ Pablo yödz Antioquía, len rzu lahuëꞌ rjenëꞌ lban le bunn lzu \p \v 22 Gdöd bdxinëꞌ Pablo yödz Cesarea, grenëꞌ gyijëꞌ Jerusalén, ga niꞌ yajyúëꞌ bunách queëꞌ Cristo, atiꞌ niꞌr buzë́ꞌë niꞌ, gyijëꞌ Antioquía. \v 23 Gdöd zoëꞌ niꞌ nabáb dza, brujëꞌ niꞌ, zijëꞌ tu tu yödz luyú Galacia len Frigia. Benëꞌ tsutsu bö́chiꞌruꞌ nacuꞌë niꞌ ca nac le taꞌyejlëꞌë Cristo. \s1 Runëꞌ lban Apolos lu yödz Éfeso \p \v 24 Tu dza niꞌ bdxinëꞌ Éfeso Apolos, bönniꞌ judío. Guljëꞌ bönniꞌ ni lu yödz Alejandría, len nabéꞌitsquinëꞌ ruꞌë didzaꞌ, len nazëdtsquëꞌ le nayúj lu guich laꞌy. \v 25 Chnazëdëꞌ bönniꞌ ni ca nac le réjlëꞌruꞌ Xanruꞌ. Gdu ladxëꞌë bëꞌë didzaꞌ, len ca nacz busëdnëꞌ bunách ca nac queëꞌ Jesús, zal‑laꞌ nunbëꞌë tuz le ruquíl bunách nis ca benëꞌ Juan. \v 26 Gzu lahuëꞌ Apolos ruꞌë didzaꞌ gdu ladxëꞌë ga nac lu yuꞌu ga tuꞌdubëꞌ tuꞌsëdëꞌ queëꞌ Dios bönniꞌ judío. Catiꞌ gulayönnëꞌ didzaꞌ ruꞌë Apolos naꞌ Priscila len Aquilo, gulachë́ꞌë lëꞌ quizi, atiꞌ guluzéjniꞌnëꞌ lëꞌ dxiꞌar ca nac didzaꞌ queëꞌ Dios. \v 27 Catiꞌ guꞌnnëꞌ Apolos tödëꞌ luyú Acaya, gulutipëꞌ ladxëꞌë bö́chiꞌruꞌ nacuꞌë Éfeso, atiꞌ guluzujëꞌ lu guich le tsjuꞌë lu naꞌquëꞌ bönniꞌ taꞌyejlëꞌë Cristo luyú Acaya naꞌ, quië lunëꞌ ba laꞌn Apolos. Catiꞌ bdxinëꞌ Apolos luyú niꞌ, guluziꞌtsca xbey didzaꞌ ruꞌë Apolos naꞌ nup niꞌ chtaꞌyejlëꞌ Cristo, le ruzáꞌ ladxëꞌë quequëꞌ Dios. \v 28 Cni guc, le buxicjëꞌ yuguꞌ bönniꞌ judío niꞌ Apolos laugac yúguꞌtë bunách, le bugunëꞌ dxin le nayúj lu guich laꞌy, buluꞌë naquëꞌ Cristo bönniꞌ naꞌ lëꞌ Jesús. \c 19 \s1 Le benëꞌ Pablo lu yödz Éfeso \p \v 1 Tsal niꞌ zoëꞌ Apolos lu yödz Corinto, gdödëꞌ Pablo gap nacuáꞌ yödz yelatiꞌ raꞌl, atiꞌ bdxinëꞌ Éfeso. Niꞌ yajxaquëꞌë laꞌquëꞌ bönniꞌ taꞌyejlëꞌë Cristo. \v 2 Gnabnëꞌ lequëꞌ Pablo, rnëꞌ: \p ―¿Naruꞌ dusóalenëꞌ lbiꞌiliꞌ Dios Böꞌ Laꞌy catiꞌ niꞌ ziꞌa gyéjlëꞌliꞌ Cristo? \p Glëꞌ lëꞌ: \p ―Cutu nayö́nituꞌ chquiꞌ zoëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy. \p \v 3 Niꞌr gnabnëꞌ lequëꞌ Pablo, rnëꞌ: \p ―¿Nacx guc le bdil‑liꞌ nis? \p Taꞌnë́ꞌ: \p ―Ca buquilëꞌ bunách nis Juan. \p \v 4 Pablo gnëꞌ: \p ―Buquilëꞌ bunách nis Juan, nup niꞌ gulubíꞌi ládxiꞌgac, atiꞌ Juancz gudxëꞌ lequëꞌ ral‑laꞌ laꞌyejlëꞌë Nu naꞌ ziꞌa zaꞌtël ca lëꞌ, atiꞌ Nu ni nac Jesús, lëꞌ Cristo. \p \v 5 Catiꞌ gulayönnëꞌ didzaꞌ ni ruꞌë Pablo bönniꞌ naꞌ, guladilëꞌ nis le chtaꞌyejlëꞌë Xanruꞌ Jesús. \v 6 Catiꞌ bxoa nëꞌë lequëꞌ Pablo, rulidzëꞌ Dios, dusóalenëꞌ lequëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy, atiꞌ gluꞌë didzaꞌ yubl, len gluꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios. \v 7 Glaquëꞌ bönniꞌ ni gdu chinnuëꞌ. \p \v 8 Gdu ca tsonn beoꞌ zoëꞌ niꞌ Pablo, atiꞌ gyaziëꞌ lu yuꞌu ga tuꞌdubëꞌ tuꞌsëdëꞌ queëꞌ Dios bönniꞌ judío, len lu yöl‑laꞌ rugu ladxiꞌ benëꞌ lban lauquëꞌ. Bë́ꞌlenëꞌ lequëꞌ didzaꞌ, guꞌnnëꞌ uluiꞌinëꞌ lequëꞌ nacz le rguíxjöꞌë ca rna bëꞌë Dios. \v 9 Niꞌr bzid icj ládxiꞌdauꞌquëꞌ laꞌquëꞌ len cutu gulayejlëꞌë Cristo, atiꞌ gulanë́ ziꞌë qui didzaꞌ queëꞌ Xanruꞌ ga nacuáꞌ bunách zian naꞌ. Niꞌr buláꞌalenëꞌ lequëꞌ Pablo len bubijëꞌ quizi nup taꞌyejlëꞌ Cristo. Yuguꞌ dza bë́ꞌlenëꞌ bunách ni taꞌyejlëꞌ Cristo didzaꞌ ga naꞌ tuꞌdubëꞌ lu yuꞌu ga rusëdnëꞌ bunách Tiranno. \v 10 Cni bénteczëꞌ Pablo gdu ca chop iz, atiꞌ cni guc, gulayöni didzaꞌ ca nac queëꞌ Xanruꞌ Jesús yúguꞌtë bunách gap nacuáꞌ yödz luyú Asia, bunách judío len bunách gzaꞌa. \v 11 Dios benëꞌ yuguꞌ yöl‑laꞌ huac zxön lu nëꞌë Pablo. \v 12 Cni guc, gulaziꞌë yuguꞌ láriꞌdauꞌ béguëꞌë icjëꞌ Pablo len yuguꞌ lariꞌ tslaꞌa bugal‑lëꞌ lëꞌë laꞌquëꞌ bönniꞌ, atiꞌ yjuaꞌquëꞌ leygac gap nacuáꞌ nup teꞌi, atiꞌ guluhuöaquëꞌ ca nac guidzhuë́ꞌ qui queëquëꞌ, len gulurúj böꞌ xöhuiꞌ yuꞌugac bunách naꞌ. \p \v 13 Niꞌr glëꞌnnëꞌ lugunëꞌ dxin lëꞌ Xanruꞌ Jesús laꞌquëꞌ bönniꞌ judío udá dzag tuꞌbijëꞌ böꞌ xöhuiꞌ, quië lubijëꞌ böꞌ xöhuiꞌ yuꞌugac bunách, taꞌnë́ꞌ: \p ―Len lëꞌ Jesús, Nu naꞌ runëꞌ lban qui Pablo, rna béꞌituꞌ lbiꞌiliꞌ urujliꞌ. \p \v 14 Cni glunëꞌ gadx bönniꞌ zxiꞌnëꞌ Esceva, bönniꞌ judío, bönniꞌ blau ladjquëꞌ bxuz uná bëꞌ. \v 15 Bubíꞌi didzaꞌ böꞌ xöhuiꞌ naꞌ, gna: \p ―Núnbëꞌa‑nëꞌ Jesús, len nözdaꞌ nu nac Pablo, san lbiꞌiliꞌ, ¿núzxatë lbiꞌiliꞌ? \p \v 16 Niꞌr gxítiꞌë bönniꞌ naꞌ yuꞌu lëꞌ böꞌ xöhuiꞌ, yjenëꞌ lequëꞌ ziꞌ len buxicjëꞌ yúguꞌtëꞌ, le gzxáquiꞌrnëꞌ ca lequëꞌ. Cni guc, xguídgaczëꞌ len huë́ꞌgactëzëꞌ guluzxundjëꞌ lu yuꞌu niꞌ gadxëꞌ bönniꞌ naꞌ. \v 17 Ca guc lë ni gzë didzaꞌ atiꞌ gulayöni yúguꞌtë nup nacuáꞌ Éfeso, bunách judío len bunách gzaꞌa, atiꞌ yúguꞌtëꞌ gládxinëꞌ Dios. Qui lë ni naꞌ glunëꞌ zxön lëꞌ Xanruꞌ Jesús. \p \v 18 Lëzcaꞌ guladxinëꞌ zian bönniꞌ taꞌyejlëꞌë Cristo len gulaxóalëpëꞌ dul‑laꞌ nabágaꞌquëꞌ len gulaguíxjöꞌë le chglunëꞌ. \v 19 Lëzcaꞌ cni glunëꞌ zian bönniꞌ, ziꞌal glunëꞌ yöl‑laꞌ udzáꞌ. Djuaꞌquëꞌ yuguꞌ guich udzáꞌ quequëꞌ, atiꞌ guluzéguiꞌë leygac laugac yúguꞌtë bunách. Gululabëꞌ tsca zácaꞌgac guich naꞌ, guc gdu chi un mil dumí plata. \v 20 Cni guc, gzëtsca didzaꞌ len bdél‑liꞌtsca bunách xtidzëꞌë Xanruꞌ. Gdu ládxiꞌquëꞌ gulayejlëꞌë Cristo. \p \v 21 Gdöd glac lë ni, benëꞌ queëꞌ Pablo tsijëꞌ Jerusalén, san ziꞌal ral‑laꞌ tödëꞌ yuguꞌ yödz luyú Macedonia len Acaya, atiꞌ gnëꞌ: \p ―Töd tsijaꞌ Jerusalén, run bayúdx tsijaꞌ caꞌ Roma. \p \v 22 Niꞌr bsölëꞌë‑biꞌ luyú Macedonia chopbiꞌ biꞌi bönniꞌ táclenbiꞌ lëꞌ, lëcbiꞌ Timoteo len Erasto, san bugaꞌnëꞌ lëꞌ nabáb dza luyú Asia naꞌ. \s1 Tun rusbö́ bunách lu yödz Éfeso \p \v 23 Dza niꞌ glun rusbö́ bunách Éfeso, atiꞌ guladáꞌbaguëꞌë xtidzëꞌë Xanruꞌ. \v 24 Benëꞌ ga glunëꞌ rusbö́ naꞌ Demetrio, bönniꞌ bëdx guia plata. Runczëꞌ yuguꞌ lidx bdauꞌ guiöj bdauꞌ yag náquicni plata qui dios quequëꞌ, lënu Diana. Szxöni gulaziꞌë dumí bönniꞌ tunëꞌ dxin ni. \v 25 Butubëꞌ yezícaꞌrëꞌ bönniꞌ tunëꞌ laꞌ dxin niz Demetrio, atiꞌ gudxëꞌ lequëꞌ: \p ―Böchaꞌa, nö́ziczliꞌ ca nac dxin runruꞌ, runn dumí queëruꞌ. \v 26 Rléꞌiliꞌ len ryö́niliꞌ ca runëꞌ Pablo naꞌ. Clëgz Éfeso ni, san gdu luyú Asia chbdél‑liꞌnëꞌ bunách zian, atiꞌ chbutsë́ꞌë ca tunëꞌ, rëꞌ lequëꞌ: “Cutu nacgac dios le nungac bunách.” \v 27 Clëgz zoa banádx ugáꞌn caꞌz dxin ni runruꞌ, san lëzcaꞌ zoa banádx ugáꞌn caꞌz gdauꞌ qui dios zxön lënu Diana. Cni gac, ugáꞌn caꞌz yöl‑laꞌ zxön queënu, dios ni taꞌyíj ládxiꞌgac‑nu bunách gdutë luyú Asia lencaꞌ gdutë yödzlyú. \p \v 28 Catiꞌ gulayönnëꞌ didzaꞌ ni bönniꞌ naꞌ, gulaleynëꞌ, atiꞌ gluꞌë zidzj didzaꞌ, taꞌnë́ꞌ: \p ―Náctërnu zxön Diana, dios queëruꞌ rëꞌu, bunách Éfeso. \p \v 29 Cni guc, glun rusbö́ bunácx gdutë lu yödz naꞌ, atiꞌ tuz glaquëꞌ, len jaréluꞌquëꞌ yjaquëꞌ löꞌa yúlahuiꞌ. Glaꞌyjëꞌ niꞌ Gayo len Aristarco, bönniꞌ nababquëꞌ Macedonia len dzagquëꞌ Pablo. \v 30 Catiꞌ guꞌnnëꞌ Pablo tsaziëꞌ ga nacuáꞌ bunách zian naꞌ, cutu caꞌ gluꞌë lëꞌ latj bönniꞌ taꞌyejlëꞌë Cristo. \v 31 Lëzcaꞌ cni glunëꞌ laꞌquëꞌ bönniꞌ yúlahuiꞌ qui luyú Asia, bönniꞌ taꞌléꞌinëꞌ Pablo dxiꞌa. Gulasölëꞌë queëꞌ nup glátaꞌyu lahuëꞌ cu tsijëꞌ löꞌa yúlahuiꞌ naꞌ. \v 32 Ga niꞌ tunëꞌ rusbö́ len taꞌbödxyëꞌë, tu le taꞌnë́ꞌ laꞌquëꞌ, len yetú le taꞌnë́ꞌ yelaꞌquëꞌ, le chrö́ꞌgaczëꞌ bröli bönniꞌ zian naꞌ tunëꞌ rusbö́, len yelatiꞌz cuguluhuöatëꞌ cutu nözcnëꞌ bizx quië naꞌ nudubquëꞌ niꞌ. \v 33 Niꞌr gulabijëꞌ Alejandro ladj bunách zian naꞌ bönniꞌ judío, atiꞌ guludxiguëꞌë lëꞌ lauquëꞌ. Buluꞌë len nëꞌë Alejandro naꞌ, quië laꞌböꞌë dxiz, le guꞌnnëꞌ guꞌë didzaꞌ gaclen yuguꞌ bönniꞌ judío naꞌ laugac yúguꞌtë bunách naꞌ. \v 34 Catiꞌ gláquibeꞌinëꞌ naquëꞌ judío, gluꞌë tsazxö́n zidzj didzaꞌ yúguꞌtëꞌ gdu ca chop hora, taꞌnë́ꞌ: \p ―Náctërnu zxön Diana, dios queëruꞌ rëꞌu bunách Éfeso. \p \v 35 Niꞌr benëꞌ bönniꞌ uzúj qui yúlahuiꞌ ga laꞌbö́ꞌ dxiz bunách zian naꞌ, gnëꞌ: \p ―Bönniꞌ Éfeso, nö́zigac yúguꞌtë bunách zoa ni gdauꞌ queënu Diana, dios zxön. Rëꞌu ni, bunách Éfeso, run chiꞌiruꞌ gdauꞌ naꞌ lencaꞌ bdauꞌ naꞌ böxj ga zoaruꞌ, bruj luzxbá. \v 36 Nutu nu gac táꞌbagaꞌ lë ni. Qui lë ni naꞌ run bayúdx soaliꞌ dxiz, len cutu bi gúntëzliꞌ. \v 37 Nachë́ꞌgacliꞌ‑nëꞌ ni bönniꞌ ni, len cutu taꞌbanëꞌ le dzöꞌ gdauꞌ, len cutu taꞌnë́ xöhuëꞌë queënu dios queëliꞌ. \v 38 Qui lë ni naꞌ, chquiꞌ zoa didzaꞌ bizxj quequëꞌ Demetrio len bönniꞌ bëdx guia plata nacuáꞌlenëꞌ lëꞌ, len nútiꞌtëz bönniꞌ, dë latj ga nu uzë́ nag lequëꞌ, atiꞌ zoa nu cuequi xbey lequëꞌ. Niꞌ huac luquí lzaꞌquëꞌ tuëꞌ yetúëꞌ. \v 39 Naꞌa, chquiꞌ dë yetú le gnabliꞌ, huac ucaꞌnruꞌ tsahuiꞌ lei catiꞌ ludúb bönniꞌ yúlahuiꞌ ca naꞌ rna bëꞌ yúlahuiꞌ. \v 40 Zoa banádx nu uquí rëꞌu niꞌa qui rusbö́ ni guc naꞌa, gna rdáꞌbagaꞌruꞌ yúlahuiꞌ. Cutu bi gac quíxjöꞌruꞌ bizx quië guc rusbö́ ni. \p \v 41 Catiꞌ budx bëꞌë didzaꞌ ni, busölëꞌë lidxgac bunách zian naꞌ nudubgac niꞌ. \c 20 \s1 Zijëꞌ Pablo luyú Macedonia len luyú Grecia \p \v 1 Catiꞌ gröꞌ dxi rusbö́ naꞌ guc lu yödz Éfeso, bulidzëꞌ Pablo yuguꞌ bönniꞌ taꞌyejlëꞌë Cristo, atiꞌ bchiziëꞌ icj nagquëꞌ didzaꞌ. Gdöd niꞌ bunidëꞌ lequëꞌ len laꞌ buláꞌalentëꞌ lequëꞌ. Brujëꞌ niꞌ atiꞌ gyijëꞌ luyú Macedonia. \v 2 Gdödëꞌ yuguꞌ yödz luyú niꞌ, ruzéjniꞌtsquinëꞌ bö́chiꞌruꞌ nacuꞌë niꞌ, atiꞌ gdöd niꞌ bdxinëꞌ luyú Grecia. \v 3 Niꞌ gzoëꞌ Pablo gdu ca tsonn beoꞌ. Catiꞌ chzoa cuenëꞌ tu lëꞌi barco tsijëꞌ luyú Siria, gúquibeꞌinëꞌ taꞌbö́ꞌ nisiëꞌ lëꞌ bönniꞌ judío quië laꞌzönëꞌ lëꞌ. Qui lë ni naꞌ bguel‑lëꞌë nöz zhuöjëꞌ luyú Macedonia, atiꞌ bdxinëꞌ yödz Filipos. \v 4 Zjáclenëꞌ lëꞌ tsazxö́n Sópater, zxiꞌnëꞌ Pirro, bönniꞌ Berea, len Aristarco len Segundo, yuguꞌ bönniꞌ Tesalónica, len Gayo, bönniꞌ Derbe, lencaꞌ biꞌi Timoteo len Tíquico len Trófimo, yuguꞌ bönniꞌ Asia. \v 5 Niꞌr yajnörquëꞌ lahuëꞌ Pablo bönniꞌ ni, yjaquëꞌ yödz Troas, ga niꞌ gulabözëꞌ lëꞌ. \v 6 Lu yödz Filipos naꞌ, nedaꞌ, Lucas, yajtsagaꞌ‑nëꞌ Pablo. Catiꞌ chgdöd lni catiꞌ tahuëꞌ bönniꞌ judío yöt xtil cunazíꞌ xnëꞌi, gyaztuꞌ tu lëꞌi barco len buzaꞌtuꞌ Filipos naꞌ. Gdöd gayuꞌ dza budzagtuꞌ bönniꞌ niꞌ yajnörquëꞌ lahuëꞌ Pablo, yjaquëꞌ Troas, atiꞌ niꞌ bugaꞌntuꞌ gadx dza. \s1 Le benëꞌ Pablo lu yödz Troas \p \v 7 Dza domingo guludubëꞌ bönniꞌ taꞌyejlëꞌë Cristo quië lahuëꞌ yöt xtil le rusáꞌ ládxiꞌruꞌ ca gutiëꞌ Jesucristo. Niꞌ busëdnëꞌ lequëꞌ Pablo, len le ral‑laꞌ uzë́ꞌë niꞌ catiꞌ zaꞌ reníꞌ dza naꞌ, xtsey bëꞌë didzaꞌ, ga bdxintë gdöd ladxiꞌ yël. \v 8 Ga niꞌ nudubquëꞌ nac lu yuꞌu xtsaꞌ, atiꞌ nacuáꞌ niꞌ zian le taꞌgúꞌu yeníꞌ. \v 9 Zoabiꞌ niꞌ biꞌi Eutico, röꞌbiꞌ ga raꞌa leniꞌ qui yuꞌu naꞌ, atiꞌ nadö́dr yël queëbiꞌ le rtunn lban runëꞌ Pablo. Ga niꞌ röꞌbiꞌ rasbiꞌ biꞌi naꞌ nac ga bunn cuia yuꞌu, atiꞌ raszbiꞌ caꞌ gbíxtëbiꞌ, böxjbiꞌ ga bdxíntëbiꞌ zxan yuꞌu. Náttëbiꞌ gululisëꞌ‑biꞌ. \v 10 Bötjëꞌ Pablo zxan yuꞌu naꞌ, atiꞌ yajxóëꞌ lëbiꞌ, len bunidëꞌ‑biꞌ. Niꞌr gudxëꞌ nup nacuáꞌ niꞌ: \p ―Cutu gadxi gdzö́biliꞌ. Nabanbiꞌ. \p \v 11 Catiꞌ chbubenëꞌ xtsaꞌ Pablo, gdel‑lëꞌë yöt xtil, gdahuëꞌ. Niꞌr bë́ꞌlenëꞌ lequëꞌ didzaꞌ Pablo ga bdxintë zil bal. Gdöd niꞌ burujëꞌ niꞌ. \v 12 Biꞌi bönniꞌ raꞌbán naꞌ gbixbiꞌ, nabanbiꞌ guluchë́ꞌë‑biꞌ len szxöni guluzíꞌ zxönëꞌ. \s1 Ca guc bdxintuꞌ Mileto \p \v 13 Gnörtuꞌ yajchentuꞌ lëꞌi barco, atiꞌ gdödtuꞌ ga bdxintuꞌ yödz Asón quië tsajtsagtuꞌ‑nëꞌ niꞌ Pablo, gac ca naꞌ chben xtídzaꞌtuꞌ, le guꞌnnëꞌ Pablo tsijëꞌ niꞌ sëꞌiz niꞌë. \v 14 Catiꞌ chbudzagtuꞌ‑nëꞌ lu yödz Asón naꞌ, grénlenëꞌ netuꞌ lëꞌi barco, atiꞌ gyeajtuꞌ Mitilene. \v 15 Buzáꞌ niꞌ barco, atiꞌ dza buróp bdxintuꞌ töd li ga zoa luyú bidx nazíꞌ lei Quío, atiꞌ yetú dza caꞌ gdödtuꞌ töd li ga dë Samos len bdxintuꞌ yödz Trogilio ga niꞌ gzoatuꞌ tu chiꞌi. Yetú dza caꞌ bdxintuꞌ yödz Mileto. \v 16 Cni bentuꞌ le chbenëꞌ queëꞌ Pablo tödzëꞌ Éfeso, cui tseynëꞌ luyú Asia, le run bayúdx soëꞌ Jerusalén catiꞌ nac dza Pentecostés chquiꞌ sáquiꞌnëꞌ. \s1 Didzaꞌ bëꞌë Pablo lu yödz Mileto \p \v 17 Catiꞌ niꞌ zoëꞌ Pablo lu yödz Mileto, bsölëꞌë nu yajlídz bönniꞌ gul tun chiꞌë bunách queëꞌ Cristo nacuꞌë Éfeso. \v 18 Catiꞌ guladxinëꞌ ga zoëꞌ Pablo, lëꞌ gudxëꞌ lequëꞌ: \p ―Lbiꞌiliꞌ chnö́ziczliꞌ ca bénteczaꞌ ga zoaliꞌ ga gdel‑laꞌ bdxinaꞌ luyú Asia. \v 19 Yuguꞌ dza benaꞌ xchinëꞌ Xanruꞌ lu yöl‑laꞌ nöxj ladxiꞌ, ga bdxintë grödxaꞌ niꞌa queëliꞌ, atiꞌ zian le guc quiaꞌ le gzxiꞌ bëꞌ nedaꞌ niꞌa qui le cunác glunëꞌ quiaꞌ bunách judío cutaꞌyejlëꞌ. \v 20 Bénteczaꞌ lban ga zoaliꞌ qui yúguꞌtë le ruziꞌliꞌ xbey, len busëddaꞌ lbiꞌiliꞌ yalj lulu ga nudubliꞌ len gap nac lu yuꞌu lidxliꞌ. \v 21 Benaꞌ lnaꞌ lau laugac bunách judío len laugac bunách gzaꞌa quië lubíꞌi ládxiꞌgac, luhuöác queëꞌ Dios, len laꞌyejlëꞌ Xanruꞌ Jesucristo. \v 22 Naꞌa, chnunëꞌ quiaꞌ Dios Böꞌ Laꞌy tsijaꞌ Jerusalén, len cutu nözdaꞌ bizxa gac quiaꞌ niꞌ. \v 23 Yúguꞌtë yödz ga rdaꞌ, rguíxjöiꞌnëꞌ nedaꞌ Dios Böꞌ Laꞌy, rëꞌ nedaꞌ laꞌguꞌë nedaꞌ lidx guia len lusacaꞌ ziꞌë nedaꞌ bönniꞌ judío cutaꞌyejlëꞌ. \v 24 Cutu bi runi nedaꞌ qui lë naꞌ gac, zal‑laꞌ gatiaꞌ o cugatiaꞌ, san ruiꞌ ládxiꞌzgaꞌ udx gunaꞌ le chbdel‑laꞌa runaꞌ, quië gunaꞌ dxin naꞌ budödëꞌ lu naꞌa Xanruꞌ Jesús, le nac gunaꞌ lban qui didzaꞌ dxiꞌa ca nac le ruzáꞌ ladxëꞌë queëruꞌ Dios. Cni gunaꞌ len yöl‑laꞌ rudziji. \p \v 25 ’Naꞌa, yúguꞌtëliꞌ naꞌ chbenaꞌ lban lauliꞌ ca rna bëꞌë Dios, nözdaꞌ cutur gléꞌiliꞌ nedaꞌ. \v 26 Qui lë ni naꞌ, le nacz rëpaꞌ lbiꞌiliꞌ naꞌa dza. Cutu nabagaꞌa nedaꞌ queëliꞌ nituliꞌ lbiꞌiliꞌ. \v 27 Cutu bi bucáchiꞌdaꞌ lbiꞌiliꞌ, san gdíxjöiꞌdaꞌ lbiꞌiliꞌ yúguꞌtë le rnëꞌ Dios. \v 28 Qui lë ni naꞌ, gul‑gún chiꞌi cuinliꞌ, len gul‑gún chiꞌi yúguꞌtë bunách queëꞌ Cristo, le nuzóëꞌ libiꞌliꞌ Dios Böꞌ Laꞌy quië uyuliꞌ lequëꞌ, len gun chiꞌiliꞌ bunách queëꞌ Xanruꞌ, Nu naꞌ, uláz quequëꞌ gutiëꞌ, bulaljëꞌ xchönëꞌ le böáꞌuinëꞌ lequëꞌ. \v 29 Chnözdaꞌ, töd uzáꞌa ga zoaliꞌ, laꞌyáz ga zoaliꞌ nup lëꞌni lusnít bunách queëꞌ Cristo, lunëꞌ ca tunbaꞌ böꞌcuꞌ zugaꞌ sniaꞌ, tuꞌsnitbaꞌ yuguꞌ böꞌcuꞌ zxilaꞌ. \v 30 Laꞌrujëꞌ bönniꞌ nútsaꞌquëꞌ ladjliꞌ, atiꞌ luꞌë didzaꞌ cunácz quië lubijëꞌ quégaczëꞌ nup taꞌyejlëꞌ Cristo nútsaꞌgac ladjliꞌ. \v 31 Qui lë ni naꞌ, gul‑zóa ban ladxiꞌ len gul‑tsajnéy ca benaꞌ nedaꞌ gdu ca tsonn iz, rël len të dza buchiziaꞌ icj nagliꞌ tu tuliꞌ ga bdxintë grödxaꞌ queëliꞌ. \p \v 32 ’Naꞌa, böchiꞌ lzaꞌadauꞌ, rguꞌa lbiꞌiliꞌ lu nëꞌë Dios. Rnabaꞌ lahuëꞌ uzáꞌ ladxëꞌë queëliꞌ, gunëꞌ ca rna xtidzëꞌë. Dios gunëꞌ lbiꞌiliꞌ tsutsu len gunëꞌ ga gdél‑liꞌliꞌ gunliꞌ tsazxö́n nup nubijëꞌ quizi queëꞌ. \v 33 Gatga gzë ladxaꞌa le naqui quequëꞌ böchiꞌ lzaꞌa. Cutu gzë ladxaꞌa dumí, o lariꞌ quequëꞌ. \v 34 Nö́ziczliꞌ dxiꞌa, naꞌ cuinczaꞌ benaꞌ dxin quië gac gaꞌuaꞌ le byadzj quiaꞌ len quegac nup gulacuaꞌlen nedaꞌ. \v 35 Ca nac yúguꞌtë le benaꞌ, buluiꞌidaꞌ lbiꞌiliꞌ cni ral‑laꞌ gunruꞌ dxin quië gac gáclenruꞌ nup bi taꞌyadzji. Ral‑laꞌ tsajneyruꞌ didzaꞌ bëꞌë Xanruꞌ Jesús, gnëꞌ: “Uzíꞌr xbey nu bi runö́dzj ca nu bi rziꞌ.” \p \v 36 Catiꞌ budx bëꞌë didzaꞌ ni Pablo, buzechu zxibëꞌ, atiꞌ benëꞌ tsazxö́n yúguꞌtëꞌ, gululidzëꞌ Dios. \v 37 Niꞌr gulabödxëꞌ yúguꞌtëꞌ, atiꞌ gulunidëꞌ yenëꞌ Pablo, len glahuëꞌ lëꞌ bzxidu. \v 38 Cni glunëꞌ le guluhuiꞌnnëꞌ niꞌa qui didzaꞌ naꞌ bëꞌë Pablo, gnëꞌ: “Cutur gléꞌiliꞌ nedaꞌ.” Tsazxö́n yjáclenëꞌ lëꞌ, guladxinëꞌ ga grenëꞌ lëꞌ lëꞌi barco. \c 21 \s1 Zijëꞌ Pablo Jerusalén \p \v 1 Gdöd buláꞌalentuꞌ lequëꞌ, gyuꞌutë nöz barco naꞌ, atiꞌ tinz gyeajtuꞌ ga zoa luyú bidx nazíꞌ lei Cos. Dza buróp naꞌ, gdödtuꞌ yetú latj nazíꞌ lei Rodas, atiꞌ buzaꞌtuꞌ niꞌ len bdxintuꞌ yödz Pátara. \v 2 Niꞌ yajxácaꞌtuꞌ barco yubl zeaj luyú Fenicia. Grentuꞌ lëꞌi barco naꞌ, atiꞌ gyuꞌutë nöz. \v 3 Gdödtuꞌ ga naláꞌ Chipre, dë tslaꞌa yögl, atiꞌ gyeajtuꞌ luyú Siria. Niꞌ gyaz barco naꞌ lu yödz Tiro, le ral‑laꞌ tsajcáꞌn niꞌ yuaꞌ dzöꞌ lëꞌi barco naꞌ. \v 4 Lu yödz Tiro naꞌ yajxácaꞌtuꞌ bönniꞌ niꞌ taꞌyejlëꞌë Cristo, atiꞌ niꞌ bugáꞌnlentuꞌ lequëꞌ gdu gadx dza. Le chbuluiꞌinëꞌ lequëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy le ral‑laꞌ gac queëꞌ Pablo, glëꞌ lëꞌ cutu tsijëꞌ Jerusalén. \v 5 Catiꞌ chbzaꞌa dza naꞌ, burujtuꞌ niꞌ, atiꞌ tsazxö́n gulazáꞌlenëꞌ netuꞌ yúguꞌtëꞌ len yuguꞌ ngul quequëꞌ len yuguꞌ biꞌi quequëꞌ, ga bdxíntëtuꞌ niꞌl raꞌ yödz naꞌ. Raꞌ nis zxön niꞌ buzechu zxibtuꞌ len bulidztuꞌ‑nëꞌ Dios. \v 6 Budx bunidaꞌ lzaꞌtuꞌ tutuꞌ yetutuꞌ, bubentuꞌ lëꞌi barco, atiꞌ lequëꞌ yhuöjquëꞌ lidxquëꞌ. \p \v 7 Buzaꞌtë barco naꞌ lu yödz Tiro, atiꞌ ga yajséy bdxin lu yödz Tolemaida. Niꞌ burujtuꞌ lëꞌi barco naꞌ. Bugaptuꞌ Dios bö́chiꞌruꞌ nacuꞌë niꞌ, atiꞌ bugáꞌnlentuꞌ lequëꞌ tu dza. \v 8 Catiꞌ zaꞌ reníꞌ yetú dza, burujëꞌ niꞌ Pablo, atiꞌ dzagtuꞌ‑nëꞌ netuꞌ gyeajtuꞌ yödz Cesarea. Niꞌ gyaztuꞌ lu yuꞌu lidxëꞌ Felipe, atiꞌ bugáꞌnlentuꞌ lëꞌ. Runëꞌ lban qui didzaꞌ dxiꞌa Felipe naꞌ, len bitsëꞌë gadxëꞌ bönniꞌ niꞌ gulucuꞌë dza niꞌtë quië láclenëꞌ bunách queëꞌ Cristo. \v 9 Nacuaꞌbiꞌ tap biꞌi ngul raꞌbán queëꞌ Felipe naꞌ, tuiꞌbiꞌ didzaꞌ uláz queëꞌ Dios. \v 10 Gdöd gdzeytuꞌ niꞌ chop tsonn dza, niꞌr bdxinëꞌ Agabo, bönniꞌ ruꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios, narujëꞌ luyú Judea. \v 11 Bönniꞌ ni duyúëꞌ netuꞌ, atiꞌ gdel‑lëꞌë pan guid queëꞌ Pablo. Béguëꞌë niꞌa naꞌ cuinëꞌ, gnëꞌ: \p ―Cni rnëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy: “Cni lunëꞌ bönniꞌ judío nacuꞌë Jerusalén. Lúguëꞌë bönniꞌ ni naqui queëꞌ pan guid ni, atiꞌ ludödëꞌ lëꞌ lu naꞌgac bunách gzaꞌa.” \p \v 12 Catiꞌ byö́nituꞌ didzaꞌ ni, gútaꞌyutuꞌ lahuëꞌ Pablo, netuꞌ len nup nacuáꞌ niꞌ, cui tsijëꞌ Jerusalén. \v 13 Bubiꞌë didzaꞌ Pablo, gnëꞌ: \p ―¿Bizxa ni runliꞌ, rbödxliꞌ len rushuíꞌniliꞌ nedaꞌ? Nedaꞌ chzoaczaꞌ sinaꞌ, clëgz lúguëꞌë nedaꞌ, san gatiaꞌ caꞌ Jerusalén niꞌa queëꞌ Xanruꞌ Jesús. \p \v 14 Le cutu gzxáquiꞌtuꞌ‑nëꞌ didzaꞌ, cutur bi gudxtuꞌ‑nëꞌ, atiꞌ gnatuꞌ: \p ―Gac ca dzag ladxëꞌë Xanruꞌ. \p \v 15 Catiꞌ chguladö́d dza naꞌ, bupaꞌtuꞌ queëtuꞌ, atiꞌ gyeajtuꞌ Jerusalén. \v 16 Gulazáꞌlenëꞌ netuꞌ laꞌquëꞌ bönniꞌ taꞌyejlëꞌë Cristo, nacuꞌë Cesarea, atiꞌ dzaguëꞌ lequëꞌ Mnasón, bönniꞌ Chipre. Rejlëꞌë Cristo dza niꞌtë, atiꞌ ral‑laꞌ tsajgaꞌntuꞌ lidxëꞌ bönniꞌ ni. \s1 Pablo rajyúëꞌ Jacobo \p \v 17 Catiꞌ bdxintuꞌ Jerusalén, len yöl‑laꞌ rudziji quequëꞌ glunëꞌ netuꞌ ba laꞌn bö́chiꞌruꞌ niꞌ taꞌyejlëꞌë Cristo. \v 18 Dza buróp naꞌ gyázlenëꞌ netuꞌ Pablo lu yuꞌu, yajyutuꞌ‑nëꞌ Jacobo, atiꞌ nudubquëꞌ niꞌ yúguꞌtë bönniꞌ gul tun chiꞌë bunách queëꞌ Cristo nacuꞌë Jerusalén. \v 19 Catiꞌ chbugapëꞌ Dios lequëꞌ Pablo, buluiꞌinëꞌ lequëꞌ yúguꞌtë le benëꞌ Dios lu nëꞌë lëꞌ ga nacuáꞌ bunách gzaꞌa. \v 20 Catiꞌ gulayönnëꞌ lë ni, gulaguꞌë Dios yöl‑laꞌ ba. Niꞌr glëꞌ Pablo: \p ―Rléꞌicznuꞌ, bö́chiꞌtuꞌ, cátiꞌga zian gayuꞌë bönniꞌ judío taꞌyejlëꞌë Cristo, atiꞌ tuntsquëꞌ ba laꞌn zxba queëꞌ Moisés yúguꞌtëꞌ. \v 21 Chgulayönnëꞌ yuguꞌ le tuiꞌ quiuꞌ didzaꞌ bunách, taꞌná rguꞌu yöl‑luꞌu yúguꞌtë bönniꞌ judío nútsaꞌquëꞌ ladj bunách gzaꞌa, quië lucaꞌnëꞌ le gna bëꞌë Moisés, len rna béꞌinuꞌ lequëꞌ cu laꞌchuguëꞌ lu xpë́laꞌcbiꞌ biꞌi bö́nniꞌdauꞌ quequëꞌ, len cu lunëꞌ ba laꞌn yuguꞌ le nalë́biruꞌ runruꞌ rëꞌu, bunách judío. \v 22 ¿Nacx gunruꞌ naꞌa? Hualaꞌrúj bunách zian catiꞌ laꞌyöni chbdxinuꞌ ni. \v 23 Naꞌa, ben lë ni rëtuꞌ liꞌ. Nacuáꞌlenëꞌ netuꞌ ni tapëꞌ bönniꞌ, chnazíꞌ lu naꞌquëꞌ lahuëꞌ Dios tu le lunëꞌ. \v 24 Bchëꞌë quiuꞌ yuguꞌ bönniꞌ ni, len ben tsazxö́n lequëꞌ gun dxiꞌa cuinliꞌ ca nac qui gdauꞌ, len gdizxj liꞌ le ral‑laꞌ laꞌguizxjëꞌ quië lun yutuz icjquëꞌ. Niꞌr laꞌnöznëꞌ yúguꞌtë bönniꞌ judío cutu nacz lë naꞌ taꞌnë́ꞌ quiuꞌ, san lëzcaꞌ liꞌ runuꞌ le nac dxiꞌa len runuꞌ ca rna bëꞌ zxba queëꞌ Moisés. \v 25 Ca nac quegac bunách gzaꞌa, nup niꞌ chtaꞌyejlëꞌ Cristo, chben xtídzaꞌtuꞌ len buzujtuꞌ lu guich ca ral‑laꞌ lunëꞌ. Cutu run bayúdx lun chiꞌë yuguꞌ lë ni tunëꞌ bönniꞌ judío, san tuz: \q1 Cu lahuëꞌ le taꞌgúꞌu bunách laugac bdauꞌ guiöj bdauꞌ yag, \q1 Len cu lahuëꞌ rön, \q1 Len cu lahuëꞌ xpë́laꞌcbaꞌ böaꞌ guixiꞌ cunarujcbaꞌ rön, \q1 Len cu lunëꞌ le cunác. \s1 Taꞌzönëꞌ Pablo löꞌa gdauꞌ \p \v 26 Niꞌr bchëꞌë queëꞌ Pablo tapëꞌ bönniꞌ naꞌ, atiꞌ dza buróp niꞌ ben dxiꞌa cuinëꞌ tsazxö́n len lequëꞌ ca nac qui gdauꞌ. Niꞌr gyaziëꞌ löꞌa gdauꞌ, quië gac bëꞌ bizxa dza udx lunëꞌ le tuꞌún dxiꞌa cuinquëꞌ, dza niꞌ ral‑laꞌ tsjuaꞌquëꞌ le laꞌguꞌë lahuëꞌ Dios qui queëquëꞌ. \v 27 Catiꞌ chzoa gzaꞌa gadx dza naꞌ, gulaléꞌinëꞌ Pablo laꞌquëꞌ judío narujquëꞌ luyú Asia, zoëꞌ löꞌa gdauꞌ. Glunëꞌ ga glun rusbö́ bunách zian, atiꞌ gulazönëꞌ Pablo. \v 28 Gluꞌë zidzj didzaꞌ, taꞌnë́ꞌ: \p ―Gul‑gaclen netuꞌ, bönniꞌ Israel. Bönniꞌ ni yúguꞌtë latj rusëdnëꞌ yúguꞌtë bunách lucáꞌn caꞌz yödz queëruꞌ len zxba queëꞌ Moisés, len gdauꞌ queëruꞌ ni. Naꞌa, chgluꞌë gdauꞌ ni yuguꞌ bönniꞌ gzaꞌa. Cni runëꞌ, run ditjnëꞌ latj laꞌy ni. \p \v 29 Cni gulanë́ꞌ le gulaléꞌinëꞌ Pablo ziꞌal lu yödz dzaguëꞌ Trófimo, bönniꞌ Éfeso, len táquinëꞌ gluꞌë gdauꞌ bönniꞌ ni. \p \v 30 Cni guc, guludúb yúguꞌtë bunách yödz, len gulaguirëꞌ niꞌ. Niꞌr gulazönëꞌ Pablo len glaꞌyjëꞌ lëꞌ, gulubijëꞌ lëꞌ löꞌa gdauꞌ, atiꞌ laꞌ guluseyjtëꞌ ga nu ryaz löꞌa gdauꞌ naꞌ. \v 31 Catiꞌ chtáquicznëꞌ ludöddëꞌ Pablo, bdxin didzaꞌ lahuëꞌ bönniꞌ blau nacuꞌë lu nëꞌë bönniꞌ rjaquëꞌ gdil‑l. Byönnëꞌ tun rusbö́ yúguꞌtë bunách Jerusalén. \v 32 Laꞌ butubtëꞌ bönniꞌ rjaquëꞌ gdil‑l len bönniꞌ taꞌná béꞌinëꞌ lequëꞌ bönniꞌ blau ni, atiꞌ jaréluꞌë gyéajlenëꞌ lequëꞌ ga naꞌ tun rusbö́ bunách naꞌ. Catiꞌ gulaleꞌi bunách niꞌ bönniꞌ blau naꞌ nacuꞌë lu nëꞌë bönniꞌ rjaquëꞌ gdil‑l, len bönniꞌ naꞌ rjaquëꞌ gdil‑l, gulusanëꞌ taꞌguinëꞌ Pablo. \v 33 Niꞌr gbiguëꞌë bönniꞌ blau naꞌ, len gzxönëꞌ Pablo, atiꞌ gna béꞌinëꞌ bönniꞌ rjaquëꞌ gdil‑l lúguëꞌë lëꞌ chop du guia. Gdöd niꞌ gnabnëꞌ bunách zian niꞌ, rnëꞌ: \p ―¿Nuzxa caz bönniꞌ ni, len bizxa benëꞌ? \p \v 34 Taꞌbödxyaꞌa bunách zian naꞌ, len qui queëgac ca taꞌná. Cni guc, cutu bi guc tséjniꞌnëꞌ bönniꞌ blau naꞌ, le tun rusbö́ bunách naꞌ, atiꞌ gna béꞌinëꞌ bönniꞌ rjaquëꞌ gdil‑l laꞌchë́ꞌë Pablo lu yuꞌu zxön ga tuꞌdubëꞌ bönniꞌ rjaquëꞌ gdil‑l. \v 35 Catiꞌ guladxinëꞌ ga nac niꞌyëpiꞌ qui yuꞌu zxön naꞌ, gluiꞌnëꞌ Pablo bönniꞌ naꞌ rjaquëꞌ gdil‑l, le dxíadiꞌigac lequëꞌ bunách zian, \v 36 le zaꞌc cúdzuꞌquëꞌ bunách naꞌ, taꞌbödxyaꞌa, taꞌná: \p ―Gul‑döddëꞌ. \s1 Didzaꞌ bëꞌë Pablo uláz queëꞌ laugac bunách \p \v 37 Catiꞌ niꞌ gulazú lauquëꞌ laꞌguꞌë Pablo lu yuꞌu zxön niꞌ, lëꞌ gudxëꞌ bönniꞌ blau naꞌ nacuꞌë lu nëꞌë bönniꞌ rjaquëꞌ gdil‑l, gnëꞌ: \p ―¿Naruꞌ gunnuꞌ latj gyëpaꞌ liꞌ tu didzaꞌ? \p Bönniꞌ blau naꞌ gudxëꞌ Pablo: \p ―¿Ractsuꞌ didzaꞌ griego? \v 38 ¿Naruꞌ clëg liꞌ bönniꞌ Egipto naꞌ dza lahui niz butubëꞌ bönniꞌ guladáꞌbaguëꞌë yúlahuiꞌ, atiꞌ bchëꞌë lu latj caꞌz gdu choaꞌ gayuꞌë bönniꞌ gdödi bunách? \p \v 39 Niꞌr gudxëꞌ lëꞌ Pablo, gnëꞌ: \p ―Le nactë nacaꞌ nedaꞌ judío. Guljaꞌ Tarso, yödz blau luyú Cilicia. Rátaꞌyuaꞌ lauꞌ gunnuꞌ nedaꞌ latj guꞌa didzaꞌ laugac bunách ni. \p \v 40 Bëꞌë lëꞌ latj bönniꞌ blau naꞌ, atiꞌ gzuinëꞌ Pablo ga nac niꞌyëpiꞌ, len bchis nëꞌë quië laꞌcuáꞌ dxiz bunách zian niꞌ. Catiꞌ chgulacuꞌë dxiz, bë́ꞌlenëꞌ lequëꞌ didzaꞌ Pablo lu didzaꞌ hebreo. \c 22 \p \v 1 Cni gnëꞌ Pablo: \p ―Lbiꞌiliꞌ, bönniꞌ gul, len lbiꞌiliꞌ böchaꞌa. Gul‑zë́ nagliꞌ le gyëpaꞌ lbiꞌiliꞌ ca nac le runaꞌ. \p \v 2 Catiꞌ gulayönnëꞌ ruꞌë didzaꞌ hebreo, gulacuaꞌrëꞌ dxiz. Gudxëꞌ lequëꞌ Pablo, rnëꞌ: \p \v 3 ―Nacczaꞌ nedaꞌ judío. Guljaꞌ lu yödz Tarso luyú Cilicia, san gzxönaꞌ lu yödz ni, atiꞌ busëdnëꞌ nedaꞌ Gamaliel gdu ca nac zxba quequëꞌ xuz xtauꞌruꞌ. Bëꞌtecz ladxaꞌa gyij ladxaꞌa Dios ca runliꞌ lbiꞌiliꞌ naꞌa. \v 4 Ziꞌal gdxia ládxiꞌgacaꞌ‑nëꞌ bönniꞌ nazíꞌ lu naꞌquëꞌ xtidzëꞌë Cristo, len bchë́ꞌgacaꞌ‑nëꞌ ga latiëꞌ. Gzxö́ngacaꞌ‑nëꞌ, len glúꞌgacaꞌ‑nëꞌ lidx guia, yuguꞌ bönniꞌ len ngul. \v 5 Lëzcaꞌ huac lunëꞌ lnaꞌ lau qui le glunëꞌ yuguꞌ bxuz uná bëꞌ len bönniꞌ gul tuꞌzejniꞌi. Glunëꞌ guich uná bëꞌ le yjuꞌa ga nacuꞌë bö́chiꞌruꞌ judío lu yödz Damasco. Gyijaꞌ niꞌ tsajxö́ngacaꞌ nup niꞌ taꞌyejlëꞌ Cristo, quië duchë́ꞌgacaꞌ‑nëꞌ nágaꞌquëꞌ Jerusalén ni, quië lacquëꞌ zxguiaꞌ. \s1 Rguíxjöꞌë Pablo ca böaquëꞌ queëꞌ Cristo \p \v 6 Niꞌr gnëꞌ Pablo: \p ―Catiꞌ niꞌ zijaꞌ laꞌ nöz, len ziꞌa gdxinaꞌ Damasco, guc gdu huagbídz, tu tsalz gyëp yös yeníꞌ zaꞌ luzxbá, le buzeníꞌ ga naꞌ zijaꞌ. \v 7 Laꞌ yjö́taꞌteaꞌ lyu, len byöndaꞌ chiꞌi Nu gudx nedaꞌ: “Saulo, Saulo, ¿bizx quië rbia ladxuꞌu nedaꞌ?” \v 8 Niꞌr gnabdaꞌ lëꞌ, gniaꞌ: “¿Nuzxa liꞌ, Xan?” Lëꞌ gudxëꞌ nedaꞌ: “Nedaꞌ ni Jesús, bönniꞌ Nazaret. Nédaꞌczaꞌ rbia ladxuꞌu.” \v 9 Gulaleꞌicz yeníꞌ naꞌ nup niꞌ gulacuaꞌlen nedaꞌ, len gladxi, san cutu gulayöni chiꞌi Nu naꞌ bulídz nedaꞌ. \v 10 Niꞌr gudxaꞌ‑nëꞌ: “¿Nacx gunaꞌ, Xan?” Xanruꞌ gudxëꞌ nedaꞌ: “Gyas, len gyeaj Damasco. Niꞌ zoa nu guië liꞌ ca nac yúguꞌtë le ral‑laꞌ gunuꞌ.” \v 11 Le cutur bi rléꞌidaꞌ le budíꞌi lahuaꞌ yös yeníꞌ naꞌ gyëptsca, qui lë ni naꞌ gulaguel‑lëꞌë naꞌa bönniꞌ dzagquëꞌ nedaꞌ, atiꞌ gulachë́ꞌë nedaꞌ ga bdxinteaꞌ Damasco. \p \v 12 ’Niꞌ zoëꞌ Ananías, bönniꞌ runëꞌ gdu ca rna bëꞌ zxba queëꞌ Dios, atiꞌ tunëꞌ lëꞌ ba laꞌn bönniꞌ judío nacuꞌë Damasco. \v 13 Bdxinëꞌ ga zoaꞌ Ananías naꞌ, len gudxëꞌ nedaꞌ: “Saulo, böchaꞌa, huöalj yöj lauꞌ.” Laꞌ niꞌz böalj yöj lahuaꞌ, atiꞌ bléꞌidaꞌ lëꞌ. \v 14 Lëꞌ gudxëꞌ nedaꞌ: “Dios quequëꞌ xuz xtauꞌruꞌ, dza niꞌtë gröczëꞌ liꞌ quië gnöznuꞌ le rëꞌncznëꞌ Lëꞌ, len gléꞌinuꞌ‑nëꞌ Bönniꞌ tsahuiꞌ, Lëczëꞌ Zxiꞌnëꞌ, len yönnuꞌ le guiëꞌ liꞌ Lëczëꞌ. \v 15 Cni gac, le ral‑laꞌ gunuꞌ lnaꞌ lau queëꞌ Lëꞌ laugac yúguꞌtë bunách, quíxjöiꞌnuꞌ lequëꞌ ca nac le chbléꞌinuꞌ len le chbyönnuꞌ. \v 16 Naꞌa, ¿bizx quië rdzeynuꞌ? Gyas, len bdil nis. Blidzëꞌ Xanruꞌ unëꞌ liꞌ dxiꞌa, ugǘëꞌ dul‑laꞌ nabaguꞌu.” \s1 Cristo bsölëꞌë Pablo gunëꞌ lban laugac bunách gzaꞌa \p \v 17 Gnëꞌ caꞌ Pablo: \p ―Gdöd niꞌ, catiꞌ budxinaꞌ Jerusalén, len tsal niꞌ rulidzaꞌ‑nëꞌ Dios nchil gdauꞌ, bléꞌidaꞌ tu le nac ca tu lu yël bëchcál. \v 18 Bléꞌidaꞌ‑nëꞌ Xanruꞌ, atiꞌ gudxëꞌ nedaꞌ: “Jareluꞌ gyeaj. Burujtë Jerusalén ni, le cutu lunëꞌ ba laꞌn le gunuꞌ lnaꞌ lau quiaꞌ bönniꞌ ni.” \v 19 Nedaꞌ gudxaꞌ‑nëꞌ: “Xan, nö́zgaccznëꞌ ca benaꞌ nedaꞌ. Gyaziaꞌ gap nac lu yuꞌu ga tuꞌdubëꞌ tuꞌsëdëꞌ queëꞌ Dios bönniꞌ judío. Gdinaꞌ nup niꞌ taꞌyejlëꞌ Liꞌ, len glúꞌgacaꞌ‑nëꞌ lidx guia. \v 20 Catiꞌ niꞌ guludöddëꞌ Esteban, bönniꞌ niꞌ benëꞌ lnaꞌ lau quiuꞌ, lëzcaꞌ zoaꞌ niꞌ nedaꞌ, benaꞌ tuz bönniꞌ guludöddëꞌ lëꞌ le ben chiꞌa lariꞌ nácuquëꞌ bönniꞌ naꞌ gululadxëꞌ lëꞌ guiöj.” \v 21 Niꞌr gudxëꞌ nedaꞌ Xanruꞌ: “Gyeaj, le rsölaꞌa liꞌ laugac bunách gzaꞌa.” \s1 Pablo ruíꞌlenëꞌ bönniꞌ blau didzaꞌ, bönniꞌ nacuꞌë lu nëꞌë bönniꞌ rjaquëꞌ gdil‑l \p \v 22 Niz ze lau guluzë́ nagquëꞌ didzaꞌ bëꞌë Pablo bönniꞌ judío, atiꞌ niꞌr gulabödxyëꞌë. Gluꞌë zidzj didzaꞌ, taꞌnë́ꞌ: \p ―Gul‑döddëꞌ bönniꞌ ni. Cutur ral‑laꞌ soëꞌ gbanëꞌ. \p \v 23 Niꞌr le taꞌbödxyëꞌë, len taꞌchöztsquëꞌ le nácuquëꞌ lu yöl‑laꞌ rley quequëꞌ, len tuꞌchijëꞌ bëchtö yu lu böꞌz, \v 24 gna bëꞌë bönniꞌ blau naꞌ nacuꞌë lu nëꞌë bönniꞌ rjaquëꞌ gdil‑l luguꞌë Pablo yuꞌu zxön naꞌ. Lëzcaꞌ gna béꞌinëꞌ lequëꞌ laꞌguinëꞌ Pablo quië quíxjöꞌë le nacz, quië laꞌnöznëꞌ bizx quië naꞌ taꞌbödxyëꞌë cni queëꞌ Pablo bönniꞌ judío. \v 25 Catiꞌ glúguëꞌë lëꞌ pan guid quië laꞌguinëꞌ lëꞌ, Pablo gudxëꞌ tu bönniꞌ nacuꞌë lu nëꞌë bönniꞌ rjaquëꞌ gdil‑l zoëꞌ niꞌ, rnëꞌ: \p ―¿Naruꞌ dë latj quinliꞌ nedaꞌ? Nababaꞌ Roma, atiꞌ nutu nu glequi xbey nedaꞌ chquiꞌ nabagaꞌa zxguiaꞌ. \p \v 26 Catiꞌ byönnëꞌ lë ni bönniꞌ naꞌ, gyijëꞌ yajtíxjöiꞌnëꞌ bönniꞌ blau naꞌ nacuꞌë lu nëꞌë bönniꞌ rjaquëꞌ gdil‑l. Rëꞌ lëꞌ: \p ―¿Bizxa caz ni runruꞌ? Bönniꞌ ni nababëꞌ Roma. \p \v 27 Niꞌr bidëꞌ ga zoëꞌ Pablo bönniꞌ blau naꞌ, len gudxëꞌ lëꞌ: \p ―Gdixjöꞌ. ¿Naruꞌ nababuꞌ liꞌ Roma? \p Pablo gudxëꞌ lëꞌ: \p ―Ja, nababaꞌ. \p \v 28 Bubiꞌë didzaꞌ bönniꞌ blau naꞌ, gnëꞌ: \p ―Nedaꞌ ni, dumí zian gdizxjaꞌ quië gbabaꞌ Roma. \p Niꞌr Pablo gudxëꞌ lëꞌ: \p ―Nedaꞌ gbabaꞌ Roma catiꞌ niꞌ guljaꞌ le nababquëꞌ Roma xuz xnaꞌa. \p \v 29 Catiꞌ gulayönnëꞌ lë ni, laꞌ gulubígaꞌtëꞌ ga zoëꞌ Pablo bönniꞌ naꞌ chzoa laꞌguinëꞌ lëꞌ. Lëzcaꞌ, catiꞌ gnöznëꞌ nababëꞌ Roma Pablo, gúdxinëꞌ bönniꞌ blau naꞌ le chgna bëꞌë glúguëꞌë lëꞌ. \s1 Rdxinëꞌ Pablo lauquëꞌ bönniꞌ gdauꞌ taꞌbequi xbey \p \v 30 Dza buróp niꞌ, guꞌnnëꞌ bönniꞌ blau naꞌ gnöznëꞌ gazxj ga rëꞌ bizxa naꞌ tuꞌquíëꞌ Pablo bönniꞌ judío. Gna bëꞌë gulusedxëꞌ du guia naꞌ náguëꞌë Pablo, atiꞌ gna bëꞌë ludubëꞌ bxuz uná bëꞌ judío, len yúguꞌtë bönniꞌ gdauꞌ taꞌbequi xbey. Niꞌr bubijëꞌ Pablo ga naꞌ naguꞌuquëꞌ lëꞌ atiꞌ buzóëꞌ lëꞌ lauquëꞌ. \c 23 \p \v 1 Niꞌr buyutsquëꞌ lauquëꞌ bönniꞌ gdauꞌ taꞌbequi xbey naꞌ Pablo, gnëꞌ: \p ―Lbiꞌiliꞌ, böchaꞌa. Ga rdxintë naꞌa rbözaꞌ dxíꞌadauꞌ. Cni nac, cutu zoa le ruxö́s nedaꞌ ládxiꞌdauꞌhuaꞌ lahuëꞌ Dios. \p \v 2 Niꞌr gna béꞌinëꞌ nup nacuáꞌ cuit lëꞌë Pablo Ananías, bxuz blau, laꞌgapëꞌë ruꞌë. \v 3 Pablo gudxëꞌ lëꞌ: \p ―Lëzcaꞌ cni ubiꞌë quiuꞌ Dios, liꞌ, ruluíꞌz tsahuiꞌ cuinuꞌ. ¿Naruꞌ röꞌczuꞌ rbequi xbeynuꞌ nedaꞌ ca rna bëꞌ zxba, san rdöd bëꞌi runuꞌ ca rna bëꞌ zxba naꞌ, rna béꞌinuꞌ laꞌgapëꞌë nedaꞌ? \p \v 4 Nup nacuáꞌ niꞌ të Pablo: \p ―¿Naruꞌ rulídz ziꞌtsuꞌ‑nëꞌ bxuz blau queëꞌ Dios? \p \v 5 Pablo gudxëꞌ lequëꞌ: \p ―Lbiꞌiliꞌ, böchaꞌa. Nayúj lu guich, rna: “Cutu ulídz ziꞌu nu rna beꞌi bunách uládz quiuꞌ”, san nedaꞌ cutu gúquibeꞌidaꞌ naquëꞌ bxuz blau. \p \v 6 Niꞌr gúquibeꞌinëꞌ Pablo nacquëꞌ bönniꞌ gdauꞌ saduceo laꞌquëꞌ, atiꞌ yelaꞌquëꞌ bönniꞌ gdauꞌ fariseo, atiꞌ bëꞌë zidzj didzaꞌ lauquëꞌ bönniꞌ gdauꞌ taꞌbequi xbey naꞌ, gnëꞌ: \p ―Lbiꞌiliꞌ, böchaꞌa. Nacaꞌ bönniꞌ fariseo, len nacaꞌ zxiꞌnëꞌ bönniꞌ fariseo. Naꞌa rbequi xbeyliꞌ nedaꞌ le runaꞌ löz lubán nup chnatgac. \p \v 7 Catiꞌ bëꞌë didzaꞌ ni Pablo, gularujëꞌ chopl bönniꞌ gdauꞌ fariseo len bönniꞌ gdauꞌ saduceo, atiꞌ guladíl‑l didzëꞌë laꞌ légaczëꞌ. \v 8 Cni glunëꞌ le taꞌnë́ꞌ bönniꞌ saduceo naꞌ cutu lubán nup chnatgac, len cutu nacuꞌë gbaz laꞌy, len cutu nacuáꞌ böꞌ nacgaccz bunách, san taꞌyejlëꞌë bönniꞌ gdauꞌ fariseo nacz yúguꞌtë lë ni. \v 9 Qui lë ni naꞌ gulabödxyëꞌë. Niꞌr gulayasëꞌ bönniꞌ nazëdquëꞌ zxba queëꞌ Dios, bönniꞌ gdauꞌ fariseo, atiꞌ guladíl‑l didzëꞌë, taꞌnë́ꞌ: \p ―Rusácaꞌtuꞌ queëtuꞌ cutu bi döꞌ nuꞌë bönniꞌ ni, le chquiꞌ bëꞌlen lëꞌ didzaꞌ böꞌ naccz bunách, o chquiꞌ bë́ꞌlenëꞌ lëꞌ didzaꞌ gbaz laꞌy queëꞌ Dios, cutu ral‑laꞌ táꞌbagaꞌruꞌ‑nëꞌ Dios. \p \v 10 Catiꞌ chtaꞌdil‑ltsca didzëꞌë bönniꞌ judío naꞌ, gúdxinëꞌ bönniꞌ blau naꞌ nacuꞌë lu nëꞌë bönniꞌ rjaquëꞌ gdil‑l, le ráquinëꞌ luzxúzxj luquindjëꞌ Pablo. Niꞌr gna bëꞌë tsjaquëꞌ bönniꞌ rjaquëꞌ gdil‑l tsajliajquëꞌ Pablo ladj bönniꞌ judío naꞌ, len luchë́ꞌë lëꞌ lu yuꞌu zxön ga naꞌ tuꞌdubëꞌ bönniꞌ rjaquëꞌ gdil‑l. \p \v 11 Catiꞌ chnac chdzöꞌl laꞌ dza naꞌz, buluíꞌ lahuëꞌ Xanruꞌ ga zoëꞌ Pablo, len gudxëꞌ lëꞌ: \p ―Butíp ladxuꞌu, Pablo. Ca naꞌ chbenuꞌ lnaꞌ lau quiaꞌ Jerusalén ni, lëzcaꞌ run bayúdx gunuꞌ lnaꞌ lau quiaꞌ lu yödz Roma. \s1 Tun xtídzaꞌquëꞌ ludöddëꞌ Pablo \p \v 12 Catiꞌ zaꞌ reníꞌ yetú dza, glun xtídzaꞌquëꞌ laꞌquëꞌ bönniꞌ judío len glun tsutsu xtídzaꞌquëꞌ, taꞌnë́ꞌ gunëꞌ lequëꞌ zxguiaꞌ Dios chquiꞌ cutu lunëꞌ lë naꞌ glun xtídzaꞌquëꞌ, le gulanë́ꞌ cutu caꞌ liꞌj lahuëꞌ ga gdxintë dza ludöddëꞌ Pablo. \v 13 Nayánr ca choaꞌquëꞌ bönniꞌ naꞌ glun tsutsu xtídzaꞌquëꞌ cni. \v 14 Yjaquëꞌ bönniꞌ ni ga nacuꞌë bxuz uná bëꞌ len bönniꞌ gul tuꞌzéjniꞌnëꞌ bönniꞌ judío, atiꞌ gulanë́ꞌ: \p ―Chben tsutsu xtídzaꞌtuꞌ, gnatuꞌ gunëꞌ netuꞌ zxguiaꞌ Dios chquiꞌ cuguntuꞌ cni, le cutu guiꞌj gágutuꞌ ga gdö́dirtuꞌ‑nëꞌ Pablo. \v 15 Naꞌa, lbiꞌiliꞌ len yuguꞌ bönniꞌ gdauꞌ taꞌbequi xbey, gul‑guië́ꞌ bönniꞌ blau nacuꞌë lu nëꞌë bönniꞌ rjaquëꞌ gdil‑l duchë́ꞌë Pablo cxö quië gdxinëꞌ ga nudubliꞌ, gnaliꞌ rë́ꞌniliꞌ gnábiliꞌ‑nëꞌ Pablo tu didzaꞌ ga rëꞌ nöxj. Netuꞌ cöꞌ nistuꞌ‑nëꞌ laꞌ nöz, atiꞌ gdö́dituꞌ‑nëꞌ catiꞌ ziꞌa gdxinëꞌ ni. \p \v 16 Byö́nibiꞌ biꞌi bönniꞌ queënu ngul zanëꞌ Pablo ca naꞌ laꞌbö́ꞌ nisiëꞌ Pablo, atiꞌ gyeajbiꞌ, len gyazbiꞌ yuꞌu zxön naꞌ, yajtíxjöiꞌbiꞌ‑nëꞌ Pablo. \v 17 Pablo bulidzëꞌ tuëꞌ bönniꞌ nacuꞌë lu nëꞌë bönniꞌ rjaquëꞌ gdil‑l, len gudxëꞌ lëꞌ: \p ―Bchëꞌ‑biꞌ biꞌi ni lahuëꞌ bönniꞌ blau, le nuaꞌbiꞌ didzaꞌ guiëbiꞌ‑nëꞌ. \p \v 18 Niꞌr gdel‑lëꞌë‑biꞌ bönniꞌ naꞌ, len bchëꞌë‑biꞌ ga naꞌ zoëꞌ bönniꞌ blau naꞌ, atiꞌ gudxëꞌ lëꞌ: \p ―Bulidzëꞌ nedaꞌ Pablo, bönniꞌ naꞌ yuꞌë lidx guia, len gútaꞌyuëꞌ lahuaꞌ dguꞌa‑biꞌ lauꞌ biꞌi ni, le rë́ꞌnibiꞌ güíꞌlenbiꞌ liꞌ didzaꞌ. \p \v 19 Gdel‑lëꞌë naꞌbiꞌ bönniꞌ blau naꞌ len bchëꞌë‑biꞌ quizi, atiꞌ gnabnëꞌ‑biꞌ, rnëꞌ: \p ―¿Bizxa naꞌ ral‑laꞌ guiꞌu nedaꞌ? \p \v 20 Lëbiꞌ gudxbiꞌ‑nëꞌ: \p ―Chnunquëꞌ didzaꞌ bönniꞌ judío láꞌtaꞌyuëꞌ lauꞌ gchëꞌu‑nëꞌ Pablo cxö, quië gdxinëꞌ lauquëꞌ bönniꞌ gdauꞌ taꞌbequi xbey. Lëꞌ liꞌ tëꞌnnëꞌ laꞌnabnëꞌ lëꞌ tu didzaꞌ ga rëꞌ nöxj, \v 21 san liꞌ, cutu tséjlëꞌu lë naꞌ laꞌnë́ꞌ, le nayánr ca choaꞌquëꞌ taꞌbö́ꞌ nisiëꞌ Pablo. Chglun tsutsu xtídzaꞌquëꞌ bönniꞌ ni, taꞌnë́ꞌ gunëꞌ lequëꞌ zxguiaꞌ Dios chquiꞌ cutu ludöddëꞌ Pablo, len cutu liꞌj lahuëꞌ ga ludödrdëꞌ lëꞌ. Naꞌa, chnacuꞌë sinaꞌ taꞌbözëꞌ siꞌ lu naꞌu gunuꞌ lë naꞌ laꞌnabnëꞌ liꞌ. \p \v 22 Niꞌr gna béꞌinëꞌ‑biꞌ bönniꞌ blau naꞌ nacuꞌë lu nëꞌë bönniꞌ rjaquëꞌ gdil‑l, nutu nu guiëbiꞌ lë naꞌ chgudxbiꞌ lëꞌ, atiꞌ niꞌr busölëꞌë‑biꞌ biꞌi ni. \s1 Rdxinëꞌ Pablo lahuëꞌ Félix, bönniꞌ blau uná bëꞌ \p \v 23 Niꞌr bönniꞌ blau naꞌ bulidzëꞌ chopëꞌ bönniꞌ nacuꞌë lu naꞌquëꞌ tu tuëꞌ tu gayuꞌë bönniꞌ rjaquëꞌ gdil‑l, atiꞌ gna béꞌinëꞌ lequëꞌ lucözëꞌ chop gayuꞌë bönniꞌ rjaquëꞌ gdil‑l taꞌzëꞌi níꞌaquëꞌ, len tsonnlalj yu chiëꞌ bönniꞌ rjaquëꞌ gdil‑l dxiaquëꞌ böaꞌ, len chop gayuꞌë bönniꞌ rjaquëꞌ gdil‑l luꞌë yag tuchiꞌ quië tsjaquëꞌ Cesarea gdu rdöd xtsöꞌ. \v 24 Lëzcaꞌ gna béꞌinëꞌ lequëꞌ lucözëꞌ‑baꞌ böaꞌ cuiëꞌ‑baꞌ Pablo, atiꞌ laꞌchë́ꞌë lëꞌ dxíꞌadauꞌ, cutu bi gac queëꞌ, quië gdxinëꞌ lahuëꞌ Félix, bönniꞌ blau uná bëꞌ. \p \v 25 Bsölëꞌë caꞌ guich rna cni: \v 26 “Nedaꞌ, Claudio Lisias, ruzujaꞌ quiuꞌ lu guich, bönniꞌ blau uná bëꞌ, Félix. Rugapaꞌ Dios liꞌ. \v 27 Bönniꞌ ni rsölaꞌa‑nëꞌ quiuꞌ, gulazönëꞌ lëꞌ bönniꞌ judío, len glëꞌnnëꞌ ludöddëꞌ lëꞌ. Catiꞌ gúquibeꞌidaꞌ nababëꞌ Roma, bchë́ꞌgacaꞌ‑nëꞌ bönniꞌ rjaquëꞌ gdil‑l len busláꞌ‑nëꞌ lu naꞌquëꞌ judío naꞌ. \v 28 Guꞌndaꞌ gnözdaꞌ bizxa benëꞌ, lë naꞌ tuꞌquíëꞌ lëꞌ bönniꞌ judío, atiꞌ bchëꞌa‑nëꞌ lauquëꞌ bönniꞌ gdauꞌ taꞌbequi xbeynëꞌ lequëꞌ. \v 29 Catiꞌ buedxi didzaꞌ, gnözdaꞌ tuꞌquíëꞌ lëꞌ ca nac le rna bëꞌ zxba quequëꞌ, len cutu bi nabaguëꞌë bönniꞌ ni quië nu gdödi lëꞌ, o nu cuꞌu lëꞌ lidx guia. \v 30 Niꞌr catiꞌ bdxin nu gdixjöiꞌ nedaꞌ taꞌbö́ꞌ nisiëꞌ lëꞌ bönniꞌ judío, laꞌ bsö́laꞌteaꞌ lëꞌ ga zuꞌ, atiꞌ gna béꞌigacdaꞌ‑nëꞌ bönniꞌ ni tuꞌquíëꞌ lëꞌ laꞌdxinëꞌ lauꞌ liꞌ, quië laꞌguíxjöiꞌnëꞌ liꞌ bi didzaꞌ napquëꞌ lëꞌ. Dios gáclenëꞌ liꞌ.” \p \v 31 Niꞌr gulaguel‑lëꞌë Pablo bönniꞌ naꞌ rjaquëꞌ gdil‑l, len glunëꞌ ca naꞌ chgna béꞌinëꞌ lequëꞌ, atiꞌ gulachë́ꞌë lëꞌ yödz Antípatris, niꞌ nac chdzöꞌl. \v 32 Catiꞌ zaꞌ reníꞌ yetú dza yhuöjquëꞌ Jerusalén bönniꞌ rjaquëꞌ gdil‑l taꞌzëꞌi níꞌaquëꞌ, atiꞌ guluúꞌë nöz bönniꞌ rjaquëꞌ gdil‑l dxiaquëꞌ böaꞌ, dzagquëꞌ Pablo. \v 33 Catiꞌ guladxinëꞌ Cesarea bönniꞌ naꞌ rjaquëꞌ gdil‑l nachëꞌquëꞌ Pablo, gulunödzjëꞌ guich naꞌ lu nëꞌë bönniꞌ blau uná bëꞌ, len guluschinëꞌ Pablo lahuëꞌ. \v 34 Gdöd bulabëꞌ guich naꞌ bönniꞌ blau uná bëꞌ, gnabnëꞌ Pablo gazx bönniꞌ lëꞌ. Catiꞌ gúquibeꞌinëꞌ nababëꞌ luyú Cilicia, \v 35 gudxëꞌ lëꞌ: \p ―Yöndaꞌ le gnauꞌ catiꞌ laꞌdxín ni nup tuꞌquí liꞌ. \p Niꞌr gna bëꞌë lun chiꞌë lëꞌ lu yuꞌu yúlahuiꞌ ga rböꞌë rbequi xbeynëꞌ bunách Herodes, bönniꞌ rna bëꞌë. \c 24 \s1 Pablo ruꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ lahuëꞌ Félix \p \v 1 Catiꞌ chbzaꞌa gayuꞌ dza, bdxinëꞌ niꞌ Ananías, bxuz blau, dzagquëꞌ lëꞌ laꞌquëꞌ bönniꞌ gul tuꞌzejniꞌi, len Tértulo, bönniꞌ nabéꞌitsquinëꞌ didzaꞌ. Guladxinëꞌ lahuëꞌ bönniꞌ blau uná bëꞌ, atiꞌ gulanë́ꞌ queëꞌ Pablo. \v 2 Catiꞌ chgululidzëꞌ Pablo, atiꞌ bdxinëꞌ niꞌ, gzu lahuëꞌ Tértulo ruquíëꞌ lëꞌ, rnëꞌ: \p ―Bönniꞌ blau uná bëꞌ, Félix. Niꞌa quiuꞌ liꞌ ruziꞌtuꞌ xbey le rac dxiꞌa queëtuꞌ, atiꞌ lu yöl‑laꞌ rejniꞌi quiuꞌ rna béꞌinuꞌ dxiꞌa bunách uládz queëtuꞌ. \v 3 Yúguꞌtë lë ni ruzíꞌtecztuꞌ xbey gátiꞌtëz, atiꞌ gdu ládxiꞌtuꞌ rëtuꞌ liꞌ: “Xclenuꞌ.” \v 4 Naꞌa, cui upizxjrtuꞌ liꞌ, rátaꞌyuaꞌ lauꞌ gun zxön ladxuꞌu, yönnuꞌ tu chiꞌidauꞌ le guiëtuꞌ liꞌ. \v 5 Gúquibeꞌituꞌ rguꞌu yöl‑lëꞌë bunách bönniꞌ ni, len runëꞌ ga taꞌdáꞌbaguëꞌë yúlahuiꞌ bönniꞌ judío nacuꞌë gdutë yödzlyú, len naquëꞌ bönniꞌ blau quequëꞌ bönniꞌ daꞌquëꞌ bönniꞌ Nazaret naꞌ. \v 6 Lëzcaꞌ guꞌnnëꞌ gun ditjnëꞌ gdauꞌ queëtuꞌ. Qui lë ni naꞌ gzxöntuꞌ‑nëꞌ len gúꞌnituꞌ cuequi xbeytuꞌ lëꞌ ca nac zxba queëtuꞌ. \v 7 Niꞌr bdxinëꞌ ga zoatuꞌ Lisias, bönniꞌ blau nacuꞌë lu nëꞌë bönniꞌ rjaquëꞌ gdil‑l, atiꞌ lu yöl‑laꞌ sniaꞌ zxön bugǘëꞌ bönniꞌ ni lu naꞌtuꞌ. \v 8 Niꞌr gna béꞌinëꞌ Lisias naꞌ lid ga zuꞌ nup tuꞌquí lëꞌ. Naꞌa, liꞌcz, catiꞌ gnabi yudxnuꞌ‑nëꞌ Pablo ni, huac gnöznuꞌ ga rëꞌ nöxj yúguꞌtë lë ni ruquituꞌ lëꞌ. \p \v 9 Lëzcaꞌ cni gulanë́ꞌ bönniꞌ judío niꞌ, gulanë́ꞌ naccz cni. \v 10 Niꞌr butáz nëꞌë bönniꞌ blau uná bëꞌ naꞌ quië guꞌë didzaꞌ Pablo, atiꞌ lëꞌ bubiꞌë didzaꞌ, gnëꞌ: \p ―Gdu ladxaꞌa quíxjöꞌa ca nac le runaꞌ, le chnac zian iz rbequi xbeynuꞌ le rac quegac bunách ladztuꞌ. \v 11 Le benaꞌ huac gnabuꞌ. Cutu ráquini chinnu dza gyijaꞌ Jerusalén quië tsej ladxaꞌa‑nëꞌ Dios. \v 12 Cutu yajxácaꞌquëꞌ nedaꞌ nu rdíl‑lenaꞌ didzaꞌ, len cutu benaꞌ ga lun rusbö́ bunách ga nac nchil gdauꞌ, ni lu yuꞌu ga tuꞌdubëꞌ tuꞌsëdëꞌ queëꞌ Dios, ni lu yödz. \v 13 Cutu caꞌ gac lubíj liëꞌ yuguꞌ lë ni tuꞌquíëꞌ nedaꞌ. \v 14 Lë ni rxóalëpaꞌ lauꞌ. Ca runaꞌ xchinëꞌ Dios quequëꞌ xuz xtauꞌtuꞌ rajlö́z le gulusëdnëꞌ lequëꞌ, san tuꞌë lei: le rdáꞌbagaꞌ Dios, bönniꞌ judío ni, le réjlëꞌa yúguꞌtë le rna bëꞌ zxba queëꞌ Dios lencaꞌ yúguꞌtë le guluzujëꞌ lu guich bönniꞌ gluꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios. \v 15 Ca naꞌ tunëꞌ löz Dios lequëꞌ, lëzcaꞌ nedaꞌ runaꞌ löz Dios, uspanëꞌ nup chnatgac, bunách tsahuiꞌ len bunách cunacgac tsahuiꞌ. \v 16 Qui lë ni naꞌ ruiꞌ ládxiꞌteczaꞌ cui gbagaꞌa le gun ga uxö́s nedaꞌ ládxiꞌdauꞌhuaꞌ lahuëꞌ Dios o laugac bunách. \p \v 17 ’Gdöd zoaꞌ ga yubl gdu chop tsonn iz, budxinaꞌ ga nacuáꞌ bunách uládz quiaꞌ quië unödzjaꞌ gun gaclen bunách yechiꞌ len unödzjaꞌ le rguꞌa lahuëꞌ Dios. \v 18 Tsal niꞌ runaꞌ cni, duxácaꞌquëꞌ nedaꞌ laꞌquëꞌ bönniꞌ judío narujquëꞌ luyú Asia. Niꞌ gzoaꞌ löꞌa gdauꞌ, nubíj dxiꞌa cuinaꞌ ca nac qui gdauꞌ, len cutu nutubaꞌ bunách zian, len cutu nunaꞌ ga lun rusbö́ bunách. \v 19 Ral‑laꞌ laꞌdxinëꞌ lauꞌ liꞌ bönniꞌ judío niꞌ, luquíëꞌ nedaꞌ chquiꞌ napquëꞌ nedaꞌ didzaꞌ. \v 20 Laꞌnatsquëꞌ bönniꞌ judío ni chquiꞌ guludzölnëꞌ bi le cunác benaꞌ catiꞌ niꞌ bdxinaꞌ lauquëꞌ bönniꞌ gdauꞌ taꞌbequi xbeynëꞌ lequëꞌ. \v 21 Tuz catiꞌ niꞌ zoaꞌ lauquëꞌ, zidzj bëꞌa didzaꞌ, gniaꞌ: “Rbequi xbeyliꞌ nedaꞌ naꞌa le runaꞌ löz lubán nup chnatgac.” \p \v 22 Catiꞌ byönnëꞌ didzaꞌ ni Félix, len dxíꞌadauꞌ chnöznëꞌ ca nac qui lë naꞌ rusëdnëꞌ Pablo, buzë́ láhuiꞌzëꞌ caꞌ didzaꞌ bizxj ni, gnëꞌ: \p ―Catiꞌ gdxinëꞌ Lisias, bönniꞌ blau nacuꞌë lu nëꞌë bönniꞌ rjaquëꞌ gdil‑l, udx yöndaꞌ ca nac didzaꞌ bizxj queëliꞌ. \p \v 23 Niꞌr Félix gna béꞌinëꞌ bönniꞌ nacuꞌë lu nëꞌë bönniꞌ rjaquëꞌ gdil‑l zoëꞌ niꞌ, gun chiꞌë Pablo, san guꞌë lëꞌ latj tëꞌ löꞌa, len cutu luzaguëꞌë xnözquëꞌ böchiꞌ lzëꞌë duyuquëꞌ lëꞌ bi dxin lunëꞌ queëꞌ. \p \v 24 Chop tsonn dzaz gdzey, bidëꞌ niꞌ leyúbl Félix naꞌ. Dzagnu lëꞌ Drusila, ngul queëꞌ. Nacnu ngul judío. Félix bulidzëꞌ Pablo atiꞌ buzë́ naguëꞌ xtidzëꞌë ca nac le réjlëꞌruꞌ Jesucristo. \v 25 Catiꞌ bëꞌë didzaꞌ Pablo ca ral‑laꞌ gacruꞌ tsahuiꞌ len gna beꞌi cuinruꞌ, atiꞌ gdxinruꞌ ga cuequi xbeynëꞌ rëꞌu Dios dza ziꞌa zaꞌ, niꞌr gudxi bdzöbnëꞌ Félix len gudxëꞌ Pablo: \p ―Gyeaj naꞌa. Catiꞌ gapaꞌ latj ulidzaꞌ liꞌ. \p \v 26 Lëzcaꞌ guꞌnnëꞌ Félix siꞌë dumí unödzjëꞌ Pablo quië usanëꞌ lëꞌ, len qui lë ni naꞌ, zian lzu bulidzëꞌ Pablo, len bë́ꞌlenëꞌ lëꞌ didzaꞌ. \v 27 Catiꞌ bzaꞌa chop iz gyaziëꞌ Porcio Festo xlatjëꞌ Félix, atiꞌ le guꞌnnëꞌ Félix gunëꞌ le laꞌdzág ládxiꞌquëꞌ bönniꞌ judío, bucaꞌnëꞌ Pablo nadzunëꞌ lidx guia. \c 25 \s1 Rdxinëꞌ Pablo lahuëꞌ Festo \p \v 1 Bdxinëꞌ Festo Cesarea quië tsaziëꞌ xlatjëꞌ, gaquëꞌ bönniꞌ blau uná bëꞌ. Catiꞌ bzaꞌa tsonn dza buzë́ꞌë yödz naꞌ, zijëꞌ Jerusalén. \v 2 Niꞌ guladxinëꞌ lahuëꞌ Festo yuguꞌ bxuz uná bëꞌ len yuguꞌ bönniꞌ blau quequëꞌ judío quië laꞌnë́ꞌ queëꞌ Pablo, atiꞌ glátaꞌyuëꞌ lahuëꞌ Festo \v 3 bi uzáꞌ ladxëꞌë quequëꞌ, gsölëꞌë nup tsajxiꞌgac Pablo, quië udxinëꞌ Jerusalén. Glëꞌnnëꞌ laꞌbö́ꞌ nisiëꞌ lëꞌ laꞌ nöz quië ludöddëꞌ lëꞌ. \v 4 Bubiꞌë didzaꞌ Festo, gudxëꞌ lequëꞌ: \p ―Lu yödz Cesarea nadzunëꞌ Pablo, atiꞌ niꞌ ral‑laꞌ tsijaꞌ cxö huidzj niz. \v 5 Qui lë ni naꞌ, nútiꞌtëzl‑liꞌ dë lu naꞌliꞌ, ral‑laꞌ sáꞌlenliꞌ nedaꞌ, len chquiꞌ nabaguëꞌë zxguiaꞌ bönniꞌ niꞌ, huac uquiliꞌ‑nëꞌ. \p \v 6 Gdzeynëꞌ Festo Jerusalén gdu ca xunuꞌ gbidz, atiꞌ niꞌr böjëꞌ Cesarea. Catiꞌ zaꞌ reníꞌ yetú dza gröꞌë ga rbequi xbeynëꞌ, len gna béꞌinëꞌ nup tsajxiꞌgac Pablo. \v 7 Catiꞌ chbdxinëꞌ niꞌ Pablo, gulaguꞌë lëꞌ liꞌaj bönniꞌ judío narujquëꞌ Jerusalén, len zian le gulanë́ꞌ queëꞌ. Guluquíëꞌ lëꞌ le tuꞌspaguëꞌë lëꞌ zxguiaꞌ, san cutu guc lubíj liëꞌ yuguꞌ lë naꞌ gulanë́ꞌ queëꞌ. \v 8 Niꞌr bëꞌë didzaꞌ Pablo uláz queëꞌ, gnëꞌ: \p ―Cutu bi le cunác benaꞌ qui zxba quequëꞌ bönniꞌ judío, ni qui gdauꞌ quequëꞌ, ni queëꞌ César, bönniꞌ rna béꞌinëꞌ rëꞌu. \p \v 9 Guꞌnnëꞌ Festo gunëꞌ le laꞌdzág ládxiꞌquëꞌ bönniꞌ judío, atiꞌ bubiꞌë didzaꞌ, gudxëꞌ Pablo: \p ―¿I rëꞌnnuꞌ saꞌu Jerusalén, atiꞌ niꞌ soa nu cuequi xbey liꞌ ca nacgac lë ni taꞌnë́ꞌ quiuꞌ? \p \v 10 Bubiꞌë didzaꞌ Pablo, gudxëꞌ lëꞌ: \p ―Zoaczaꞌ ga röꞌ nu rbequi xbey uláz queëꞌ César, ga naꞌ ral‑laꞌ cuequi xbeynëꞌ nedaꞌ. Cutu bi huiaꞌdöꞌ nunaꞌ quequëꞌ bönniꞌ judío, atiꞌ chnözcznuꞌ lë ni. \v 11 Laꞌnaruꞌ nunaꞌ tu le cunác, o bítiꞌtëz le run ga gbagaꞌa zxguiaꞌ gatiaꞌ, cutu táꞌbagaꞌa gatiaꞌ. Naꞌa, chquiꞌ cutu nunaꞌ ca naꞌ taꞌnë́ꞌ quiaꞌ bönniꞌ ni, nutu nu dë lu nëꞌi udö́d nedaꞌ lu naꞌquëꞌ. Rnabaꞌ tsijaꞌ lahuëꞌ César ga cuequi xbeynëꞌ nedaꞌ. \p \v 12 Catiꞌ chbë́ꞌlenëꞌ yuguꞌ bönniꞌ yúlahuiꞌ didzaꞌ Festo, bubiꞌë didzaꞌ, gudxëꞌ Pablo: \p ―Chgnabuꞌ tsijuꞌ lahuëꞌ César. Lahuëꞌ César uyijuꞌ. \s1 Ruꞌë didzaꞌ Pablo lahuëꞌ Agripa \p \v 13 Gdöd chop tsonn dza, bdxinëꞌ Cesarea Agripa, bönniꞌ rna bëꞌë, dzagnu lëꞌ Berenice, duyuquëꞌ Festo. \v 14 Catiꞌ chgulacuꞌë niꞌ zian dza, Festo gdíxjöiꞌnëꞌ Agripa, bönniꞌ rna bëꞌë, ca nac queëꞌ Pablo. Gudxëꞌ lëꞌ: \p ―Zoëꞌ ni bönniꞌ bucaꞌnëꞌ lëꞌ lidx guia Félix. \v 15 Catiꞌ gzoaꞌ Jerusalén, guladxinëꞌ lahuaꞌ yuguꞌ bxuz uná bëꞌ len bönniꞌ gul tuꞌzejniꞌi, atiꞌ gulanë́ꞌ queëꞌ bönniꞌ ni. Gulanabnëꞌ nedaꞌ gchugaꞌ queëꞌ gatiëꞌ. \v 16 Nedaꞌ bubiꞌa didzaꞌ, gudxaꞌ lequëꞌ cutu nalëbcnëꞌ bönniꞌ Roma laꞌchuguëꞌ queëꞌ bönniꞌ gatiëꞌ chquiꞌ cutu laꞌdxini lahuëꞌ nup tuꞌquí lëꞌ, quië gac ubiꞌë didzaꞌ ca nac lë naꞌ taꞌnë́ꞌ queëꞌ. \v 17 Qui lë ni naꞌ, catiꞌ guladxinëꞌ lequëꞌ ni, cutu caꞌ gdzeydaꞌ, san catiꞌ gzaꞌ gyeníꞌ yetú dza gröꞌa ga rbequi xbeydaꞌ, atiꞌ gna béꞌidaꞌ nup yajxiꞌgac bönniꞌ ni. \v 18 Catiꞌ gulacuꞌë ni bönniꞌ naꞌ tuꞌquíëꞌ lëꞌ, cutu bi gulanë́ꞌ queëꞌ ca busacaꞌ quiaꞌ laꞌnë́ꞌ. \v 19 Gulanë́ꞌ queëꞌ laꞌgac didzaꞌ bizxj ca nac le taꞌyejlëꞌë Dios, len ca nac queëꞌ bönniꞌ lëꞌ Jesús, nu naꞌ gut, san Pablo runëꞌ tsutsu xtidzëꞌë rnëꞌ ni zoëꞌ nabanëꞌ leyúbl. \v 20 Le buchíxidaꞌ ca nacgac lë ni, gnabdaꞌ‑nëꞌ Pablo chquiꞌ rëꞌnnëꞌ tsijëꞌ Jerusalén, atiꞌ niꞌ soa nu cuequi xbey lëꞌ ca nacgac lë ni. \v 21 Niꞌr catiꞌ gnabëꞌ Pablo tsijëꞌ lahuëꞌ Augusto César quië cuequi xbeynëꞌ lëꞌ niꞌ, gna béꞌidaꞌ bönniꞌ rjaquëꞌ gdil‑l lun chíꞌigarëꞌ lëꞌ catiꞌ gal‑laꞌr dza gsölaꞌa‑nëꞌ lahuëꞌ César. \p \v 22 Niꞌr Agripa gudxëꞌ Festo naꞌ: \p ―Lëzcaꞌ nedaꞌ rëꞌndaꞌ yöndaꞌ le gnëꞌ bönniꞌ naꞌ. \p Festo gudxëꞌ lëꞌ: \p ―Cxö yönnuꞌ le gnëꞌ. \p \v 23 Catiꞌ zaꞌ reníꞌ yetú dza, len ba zxön guladxinëꞌ niꞌ Agripa len Berenice. Gulayaziëꞌ ga ral‑laꞌ luꞌë didzaꞌ, dzagquëꞌ lequëꞌ bönniꞌ uná bëꞌ, atiꞌ gulasölëꞌë nup tsajxiꞌgac Pablo. \v 24 Niꞌr Festo gudxëꞌ Agripa, bönniꞌ rna bëꞌë: \p ―Bönniꞌ uná bëꞌ, Agripa, len yúguꞌtëliꞌ zoaliꞌ ni tsazxö́n len netuꞌ. Ni zoëꞌ rléꞌiliꞌ‑nëꞌ bönniꞌ naꞌ, taꞌnë́ꞌ queëꞌ yúguꞌtë bönniꞌ judío nacuꞌë Jerusalén lencaꞌ nup nacuáꞌ ni, tëꞌ nedaꞌ ral‑laꞌ gatiëꞌ. \v 25 Runi nedaꞌ cutu bi benëꞌ le nabaguëꞌë zxguiaꞌ gatiëꞌ, san le gnabëꞌ lëczëꞌ tsijëꞌ ga cuequi xbeynëꞌ lëꞌ Augusto César, qui lë ni naꞌ chnunaꞌ quiaꞌ gsölaꞌa‑nëꞌ lahuëꞌ Augusto. \v 26 Le cutu nözdaꞌ bi ral‑laꞌ uzujaꞌ lu guich le uquí bönniꞌ ni, quië gsölaꞌa lu nëꞌë César, xanaꞌ, qui lë ni naꞌ nachëꞌa‑nëꞌ lauliꞌ, len le nacr blau, nachëꞌa‑nëꞌ lauꞌ liꞌ, Agripa, bönniꞌ uná bëꞌ, quië catiꞌ udx gnabi yudxuꞌ‑nëꞌ, niꞌr gnözdaꞌ bi ral‑laꞌ uzujaꞌ lu guich ca nac queëꞌ bönniꞌ ni. \v 27 Ráquidaꞌ cutu nac dxiꞌa gsölaꞌa‑nëꞌ niꞌ bönniꞌ náguëꞌë chquiꞌ cutu gac uluꞌa le nabaguëꞌë. \c 26 \s1 Didzaꞌ bëꞌë Pablo uláz queëꞌ lahuëꞌ Agripa \p \v 1 Niꞌr Agripa gudxëꞌ Pablo: \p ―Dë latj guꞌu didzaꞌ uláz quiuꞌ. \p Bchilj nëꞌë Pablo lahuëꞌ Agripa, atiꞌ gzu lahuëꞌ ruꞌë didzaꞌ, rnëꞌ: \p \v 2 ―Bönniꞌ uná bëꞌ, Agripa. Rdzag ladxaꞌa le dë latj naꞌa guꞌa didzaꞌ uláz quiaꞌ lauꞌ liꞌ ca nac yúguꞌtë le nuquiquëꞌ nedaꞌ bönniꞌ judío. \v 3 Rdzag ládxiꞌraꞌ le núnbëꞌu yúguꞌtë le nalëbcnëꞌ tunëꞌ bönniꞌ judío, lencaꞌ yuguꞌ lë ni rdil‑ltuꞌ didzaꞌ. \s1 Yuguꞌ le benëꞌ Pablo zíꞌatël \p \v 4 Gnëꞌ caꞌ Pablo: \p ―Nö́zgaccznëꞌ yúguꞌtë bönniꞌ judío ca naꞌ benaꞌ ga gdél‑laꞌtë cuidiaꞌ ga nacuáꞌ bunách uládz quiaꞌ lencaꞌ lu yödz Jerusalén. \v 5 Nö́zgaccznëꞌ caꞌ len huac laꞌguíxjöꞌë ca naꞌ benaꞌ dza niꞌtë. Gucaꞌ bönniꞌ fariseo. Yuguꞌ bönniꞌ fariseo tuiꞌ ládxiꞌcrëꞌ laꞌyíj ládxiꞌquëꞌ Dios ca tunëꞌ yezícaꞌrëꞌ bönniꞌ judío. \v 6 Naꞌa, zoaꞌ ni lauliꞌ quië nu cuequi xbey nedaꞌ le runaꞌ löz Dios, uspanëꞌ bönniꞌ nat, gunëꞌ ca naꞌ gzxiꞌ lu nëꞌë lauquëꞌ xuz xtauꞌtuꞌ. \v 7 Tunëꞌ löz bönniꞌ idxinnu cöꞌ diꞌa dza queëtuꞌ laꞌdél‑liꞌnëꞌ lë naꞌ gzxiꞌ lu nëꞌë Dios. Qui lë ni naꞌ taꞌyíj ládxiꞌquëꞌ Dios len tunëꞌ xchinëꞌ rël len të dza. Le runaꞌ löz lë ni, nuquiquëꞌ nedaꞌ bönniꞌ judío. Cni nac, bönniꞌ uná bëꞌ, Agripa. \v 8 Naꞌa, ¿naruꞌ ráquitsaliꞌ lbiꞌiliꞌ cutu nac le tséjlëꞌruꞌ, uspanëꞌ Dios bönniꞌ nat? \s1 Gdxia ladxëꞌë bunách queëꞌ Cristo Pablo \p \v 9 Gnëꞌ caꞌ Pablo: \p ―Lëzcaꞌ nedaꞌ, zíꞌatël gúquidaꞌ le zian ral‑laꞌ gunaꞌ, táꞌbagaꞌa‑nëꞌ Jesús, bönniꞌ Nazaret. \v 10 Cni benaꞌ lu yödz Jerusalén. Gluꞌa lidx guia zian bunách taꞌyejlëꞌ Jesús, le guludödëꞌ lu naꞌa yöl‑laꞌ uná bëꞌ bxuz uná bëꞌ. Catiꞌ guludöddëꞌ bunách niꞌ, bénlenaꞌ lequëꞌ tuz didzaꞌ. \v 11 Zian lzu busacaꞌ ziꞌa yuguꞌ bönniꞌ niꞌ quië lusán ládxiꞌquëꞌ ca taꞌyejlëꞌë Cristo. Cni benaꞌ gap nac lu yuꞌu ga tuꞌdubëꞌ tuꞌsëdëꞌ queëꞌ Dios bönniꞌ judío. Gléytsquidaꞌ lequëꞌ, atiꞌ gdxia ladxaꞌa lequëꞌ ga bdxintë gyijaꞌ gap nacuáꞌ yödz ziꞌtuꞌ yajxö́ngacaꞌ‑nëꞌ. \s1 Rguíxjöꞌë ca böaquëꞌ queëꞌ Cristo Pablo \p \v 12 Gnëꞌ caꞌ Pablo: \p ―Quië gunaꞌ cni gyijaꞌ yödz Damasco, atiꞌ nudödquëꞌ lu naꞌa yöl‑laꞌ uná bëꞌ bxuz uná bëꞌ nasö́laꞌquëꞌ nedaꞌ. \v 13 Cni guc, bönniꞌ uná bëꞌ, Agripa. Catiꞌ niꞌ zijaꞌ laꞌ nöz, niꞌ nac gdu huagbídz, bléꞌidaꞌ tu yeníꞌ luzxbá le buzeníꞌr ca gbidz. Buzeníꞌ ga naꞌ zoaꞌ len ga nacuáꞌ nup zjaclen nedaꞌ. \v 14 Niꞌr yúguꞌtëtuꞌ gdzöꞌtuꞌ lyu, atiꞌ byöndaꞌ chiꞌi nu bulídz nedaꞌ. Bëꞌë didzaꞌ hebreo, gnëꞌ: “Saulo, Saulo, ¿bizx quië rbia ladxuꞌu nedaꞌ? Run ziꞌ cuinuꞌ, rdáꞌbaguꞌu nedaꞌ. Rac quiuꞌ ca rac queëbaꞌ bëdx, run ziꞌ cuinbaꞌ, rchéguꞌbaꞌ yag tuchiꞌ le tundëꞌ‑baꞌ ziꞌ.” \v 15 Niꞌr gudxaꞌ‑nëꞌ: “¿Nuzxa liꞌ, Xan?” Xanruꞌ gudxëꞌ nedaꞌ: “Nedaꞌ ni Jesús, Nu naꞌ rbia ladxuꞌu. \v 16 Naꞌa, gyas, len gzui, le buluíꞌ lahuaꞌ liꞌ naꞌa, quië uzóaꞌ liꞌ gunuꞌ xchinaꞌ len gunuꞌ lnaꞌ lau qui lë ni chbléꞌinuꞌ, lencaꞌ quegac le uluiꞌidaꞌ liꞌ, uluíꞌ lahuaꞌ ga zuꞌ. \v 17 Usláꞌ liꞌ lu naꞌquëꞌ bönniꞌ uládz quiuꞌ, len lu naꞌquëꞌ bönniꞌ gzaꞌa, laugac nup niꞌ rsölaꞌa liꞌ naꞌa. \v 18 Rsölaꞌa liꞌ ga naꞌ nacuꞌë quië gunuꞌ ga luhuöálj yöj lauquëꞌ len luhuöaquëꞌ queëꞌ Dios, lucaꞌnëꞌ le nac chul xöhuiꞌ len laꞌdxinëꞌ lu yeníꞌ. Lurujëꞌ lu naꞌ Satanás tuꞌ xöhuiꞌ len laꞌyaziëꞌ lu nëꞌë Dios. Chquiꞌ laꞌyejlëꞌë nedaꞌ, Dios unít lahuëꞌ lequëꞌ, len ugǘëꞌ dul‑laꞌ nabágaꞌquëꞌ, atiꞌ laꞌdél‑liꞌnëꞌ laꞌbáblenëꞌ bunách chnubijëꞌ quizi queëꞌ Dios.” \s1 Benëꞌ Pablo ca nac le buluiꞌinëꞌ lëꞌ Xanruꞌ \p \v 19 Gnëꞌ caꞌ Pablo: \p ―Qui lë ni naꞌ, bönniꞌ uná bëꞌ, Agripa, cutu gdáꞌbagaꞌa gunaꞌ le buluiꞌinëꞌ nedaꞌ Dios, zoëꞌ yehuaꞌ yubá. \v 20 Buzéjniꞌdaꞌ nup nacuáꞌ yödz Damasco, len gdöd niꞌ nup nacuáꞌ Jerusalén len nup nacuáꞌ luyú Judea, len bunách yuguꞌ yödz ziꞌtuꞌ quië lubíꞌi ládxiꞌgac len luhuöác queëꞌ Dios, len lun le lac bëꞌ chgulubíꞌi ládxiꞌgac. \v 21 Le benaꞌ cni, gulazönëꞌ nedaꞌ bönniꞌ judío catiꞌ niꞌ zoaꞌ löꞌa gdauꞌ, atiꞌ glëꞌnnëꞌ ludöddëꞌ nedaꞌ. \v 22 Niꞌr gúclenëꞌ nedaꞌ Dios, atiꞌ ga rdxintë naꞌa dza zoaꞌ gdu ladxaꞌa, runaꞌ lnaꞌ lau lauquëꞌ bönniꞌ caꞌz len lauquëꞌ bönniꞌ blau. Cutu ruꞌa didzaꞌ yubl, san ca gulanazëꞌ ziꞌal bönniꞌ gluꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios lencaꞌ ca gnëꞌ Moisés ca ral‑laꞌ gac. \v 23 Gulanë́ꞌ: “Sacaꞌ quiꞌë Cristo, len töd gatiëꞌ gaquëꞌ nu su lau ubán tsaz lu yöl‑laꞌ gut, quië uluꞌë lahui nac löz laꞌdxín latj yeníꞌ bunách, len gac lban quegac lë ni laugac bunách uládz queëtuꞌ lencaꞌ laugac bunách gzaꞌa.” \s1 Pablo ruzéjniꞌnëꞌ Agripa quië tsejlëꞌë Cristo \p \v 24 Catiꞌ chbëꞌë yuguꞌ didzaꞌ ni Pablo, le bëꞌë uláz queëꞌ, niꞌr bëꞌë zidzj didzaꞌ Festo, gnëꞌ: \p ―Nachixi icjuꞌ, Pablo. Le nazëduꞌ szxöni, chbchixi icjuꞌ. \p \v 25 Niꞌr Pablo gudxëꞌ lëꞌ: \p ―Cutu nachixi icjaꞌ, rëpaꞌ liꞌ, Festo, atiꞌ didzaꞌ ni ruꞌa nac gdutë li, len nac lsacaꞌ. \v 26 Lëczëꞌ Agripa, bönniꞌ ni rna bëꞌë, nözcznëꞌ yuguꞌ lë ni, len qui lë ni naꞌ, gdu ladxaꞌa ruꞌa didzaꞌ lahuëꞌ lëꞌ. Nözcznëꞌ yuguꞌ lë ni, le cutu guc bagachiꞌz lë naꞌ guc. \v 27 Bönniꞌ uná bëꞌ, Agripa. ¿Naruꞌ réjlëꞌu le gulanë́ꞌ bönniꞌ gluꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios? Nözdaꞌ réjlëꞌu lë ni. \p \v 28 Niꞌr Agripa gudxëꞌ Pablo: \p ―Yelatiꞌz laꞌ ráquinuꞌ gdél‑liꞌnuꞌ nedaꞌ gacaꞌ queëꞌ Cristo. \p \v 29 Pablo gudxëꞌ lëꞌ: \p ―Niꞌa queëꞌ Xanruꞌ Dios rëꞌndaꞌ, zal‑laꞌ yelatiꞌz o szxöni, clëgz liꞌ, san lëzcaꞌ yúguꞌtë nup ni taꞌyöni nedaꞌ, gacliꞌ gdu ca nacaꞌ nedaꞌ, náquidaꞌ queëꞌ Cristo, san clëg gágaꞌliꞌ du guia ca ni nágaꞌa nedaꞌ. \p \v 30 Catiꞌ budx bëꞌë didzaꞌ ni Pablo, gyasëꞌ bönniꞌ blau uná bëꞌ naꞌ, atiꞌ gulayasëꞌ caꞌ bönniꞌ rna bëꞌë len Berenice len nup rö́ꞌlengac lequëꞌ. \v 31 Catiꞌ gularujëꞌ quizi, gluiꞌ xtídzaꞌquëꞌ, taꞌnë́ꞌ: \p ―Cutu bi nunëꞌ bönniꞌ ni le nabaguëꞌë zxguiaꞌ gatiëꞌ len clëg tsaziëꞌ lidx guia. \p \v 32 Agripa gudxëꞌ Festo: \p ―Huac usanaꞌ‑nëꞌ bönniꞌ ni laꞌnaruꞌ cu gnabëꞌ tsijëꞌ lahuëꞌ César ga cuequi xbeynëꞌ lëꞌ. \c 27 \s1 Taꞌsölëꞌë Pablo yödz Roma \p \v 1 Catiꞌ chglunëꞌ quequëꞌ laꞌsölëꞌë netuꞌ lëꞌi barco tsiajtuꞌ Roma, luyú Italia, gulaguel‑lëꞌë Pablo len yelaꞌgac nup nadzungac, atiꞌ guludödëꞌ lequëꞌ lu nëꞌë Julio, bönniꞌ yuꞌu lu nëꞌë tu cöꞌ bönniꞌ rjaquëꞌ gdil‑l nazíꞌ lei: “Bönniꞌ Queëꞌ Augusto Rjaquëꞌ Gdil‑l”. \v 2 Grentuꞌ tu lëꞌi barco qui luyú Adramitio, le ral‑laꞌ töd yuguꞌ yödz gap taꞌdxín barco ga nac luyú Asia, atiꞌ yuꞌuztuꞌ caꞌ lëꞌi barco naꞌ, gzaꞌtuꞌ Cesarea. Dzaguëꞌ caꞌ netuꞌ Aristarco, bönniꞌ Tesalónica, le nabáb Macedonia. \v 3 Catiꞌ zaꞌ reníꞌ yetú dza, bdxintuꞌ yödz Sidón, atiꞌ niꞌ Julio, bönniꞌ naꞌ nacuꞌë lu nëꞌë bönniꞌ rjaquëꞌ gdil‑l, lu yöl‑laꞌ dxiꞌi ladxiꞌ queëꞌ, bëꞌë Pablo latj tsijëꞌ ga nacuꞌë böchiꞌ lzëꞌë quië láclenëꞌ lëꞌ bi ryadzj queëꞌ. \v 4 Gdöd niꞌ, bubentuꞌ lëꞌi barco, atiꞌ gzaꞌtuꞌ niꞌ. Gdödtuꞌ tslaꞌa ga dë luyú bidx Chipre ga röꞌ dxi böꞌ naꞌ reycj, le zaꞌ zacaꞌ lautuꞌ böꞌ reycj lu nis zxön naꞌ. \v 5 Niꞌr gdödtuꞌ lu nis zxön ga naláꞌ luyú Cilicia len luyú Panfilia, atiꞌ bdxintuꞌ Mira, tu yödz nabáb Licia. \p \v 6 Bönniꞌ naꞌ, nacuꞌë lu nëꞌë bönniꞌ rjaquëꞌ gdil‑l, nachë́ꞌë netuꞌ, yajxaquëꞌë niꞌ tu barco narúj yödz Alejandría, barco naꞌ zeaj luyú Italia. Lëꞌi barco naꞌ gluꞌë netuꞌ. \v 7 Zian dza gzaꞌ tsahuiꞌ ládxiꞌdauꞌ barco naꞌ, atiꞌ len yöl‑laꞌ rzacaꞌz bdxintuꞌ ga naláꞌ luyú bidx nazíꞌ lei Gnido, atiꞌ, le ruzagaꞌ netuꞌ böꞌ naꞌ reycj, gdödtuꞌ tslaꞌa luyú bidx nazíꞌ lei Creta ga röꞌ dxi böꞌ naꞌ reycj, len gdödtuꞌ ga naláꞌ yödz Salmón. \v 8 Lu yöl‑laꞌ rzacaꞌz gdödtuꞌ tslaꞌa ga dë luyú bidx Creta naꞌ, len bdxintuꞌ tu latj ga taꞌdxín barco, nazíꞌ lei Buenos Puertos, le dë gal‑laꞌ ga naꞌ dë yödz Lasea. \p \v 9 Le chgdzéytsquituꞌ, chgul‑laꞌ zoa banádx gac ditj bítiꞌtëz barco rzaꞌ lu nis zxön naꞌ, le chgdöd yuguꞌ dza tunëꞌ gubás catiꞌ ziꞌa gdxin beoꞌ ziag catiꞌ reycjtsca böꞌ. Qui lë ni naꞌ buzéjniꞌnëꞌ lequëꞌ Pablo, \v 10 rnëꞌ: \p ―Lbiꞌiliꞌ, bönniꞌ, ráquibeꞌidaꞌ ga tseaj barco ni, huazóa banádx gac ditj barco ni len yuguꞌ yuaꞌ dzöꞌ lëꞌi, len lëzcaꞌ soa banádx queëruꞌ gatruꞌ. \p \v 11 Bönniꞌ naꞌ, nacuꞌë lu nëꞌë bönniꞌ rjaquëꞌ gdil‑l, gyéjlëꞌrëꞌ le gulanë́ꞌ bönniꞌ naꞌ dë lu nëꞌë barco len bönniꞌ xancz, ca le gnëꞌ Pablo. \v 12 Le cunác dxiꞌa latj niꞌ ga taꞌdxín barco, nazíꞌ lei Buenos Puertos, quië lugaꞌnëꞌ niꞌ yuguꞌ beoꞌ ziag, qui lë ni naꞌ yelatiꞌz cuguluhuöatëꞌ bönniꞌ nacuꞌë lëꞌi barco naꞌ glun tuz xtídzaꞌquëꞌ luzë́ꞌë niꞌ, chquiꞌ huac laꞌdxinëꞌ ga taꞌdxín barco lu yödz Fenice, lëzcaꞌ dë luyú bidx naꞌ nazíꞌ lei Creta, le dë tslaꞌa ga rbia gbidz, atiꞌ niꞌ glëꞌnnëꞌ lugaꞌnëꞌ yuguꞌ beoꞌ ziag. \s1 Reycj böꞌ bdunuꞌ lu nis zxön \p \v 13 Le reycj tu böꞌdauꞌ zaꞌ zacaꞌ tslaꞌa ga rdöd gbidz beoꞌ ziag, táquinëꞌ chrac lunëꞌ ca tëꞌnnëꞌ, atiꞌ gululisëꞌ guia ziꞌi nagaꞌ du guia le ruzóa dxiz barco, atiꞌ gdöd barco naꞌ gal‑laꞌ raꞌ luyú bidx naꞌ nazíꞌ lei Creta. \v 14 Yetú chiꞌz caꞌ, gyeycj böꞌ bdunuꞌ zaꞌ lautuꞌ, nazíꞌ lei Euroclidón. \v 15 Le ruzéaj tslaꞌl barco böꞌ naꞌ reycj, atiꞌ le cutu guc tseaj barco ga zaꞌ böꞌ, niꞌr bëꞌtuꞌ latj böꞌ naꞌ buzéaj barco naꞌ ga rëꞌni. \v 16 Catiꞌ gdöd barco naꞌ ga bdxintuꞌ tslaꞌa tu luyú bidxdauꞌ nazíꞌ lei Cauda, tslaꞌa niꞌ cutu reycjtsca böꞌ, niꞌ lu yöl‑laꞌ rzacaꞌz buchistuꞌ bárcodauꞌ naꞌyj barco zxön ga naꞌ yuꞌutuꞌ. \v 17 Gdöd burentuꞌ lei lahui barco zxön naꞌ, niꞌr bégaꞌratuꞌ barco zxön naꞌ. Zxanti barco naꞌ buchö́lituꞌ du, cui gguindj lu nis. Le gúdxituꞌ töd barco naꞌ, nidx lu yuzx lu nis zxön naꞌ, buzötjtuꞌ lariꞌ qui, le rutúb böꞌ rusáꞌ barco naꞌ. Cniz bëꞌtuꞌ latj buzéaj barco böꞌ naꞌ reycj. \v 18 Catiꞌ zaꞌ reníꞌ yetú dza, len niꞌ ruzeajtsca barco naꞌ böꞌ bdunuꞌ reycj, niꞌr gruꞌntuꞌ lu nis zxön latiꞌ yuaꞌ dzöꞌ lëꞌi barco naꞌ. \v 19 Dza bunn, len naꞌ cuintuꞌ gruꞌntuꞌ lu nis zxön le tun dxin qui barco naꞌ. \v 20 Catiꞌ chguc zian dza cutu rléꞌituꞌ gbidz ni bölj, len le reycjtsca böꞌ naꞌ ruzéaj barco naꞌ yuꞌutuꞌ, cutur runtuꞌ löz ulatuꞌ. \p \v 21 Le chguc zian dza cutu nágutuꞌ, gzuinëꞌ Pablo gatsj lahuiꞌl lequëꞌ, len gudxëꞌ lequëꞌ: \p ―Lbiꞌiliꞌ, bönniꞌ, dxiꞌar guc laꞌnaruꞌ uzë́ nagliꞌ nedaꞌ, len cutu uzaꞌruꞌ luyú Creta, len cutu dutsagruꞌ lë ni rzacaꞌ rguiꞌruꞌ, len yuguꞌ lë ni rac ditj qui barco ni. \v 22 Naꞌa, rëpaꞌ lbiꞌiliꞌ: Tsutsu gul‑gún ládxiꞌliꞌ, le cutu gatliꞌ nituliꞌ lbiꞌiliꞌ tscaliꞌ zoaliꞌ ni, zal‑laꞌ gac ditj barco ni. \v 23 Cni gac le duluíꞌ lahuëꞌ nedaꞌ gdyël gbaz laꞌy queëꞌ Dios. Dios ni náquidaꞌ queëꞌ len runaꞌ xchinëꞌ. \v 24 Gudxëꞌ nedaꞌ gbaz laꞌy naꞌ, gnëꞌ: “Pablo, cutu gádxinuꞌ. Run bayúdx gdxinuꞌ lahuëꞌ César. Le nadxiꞌinëꞌ liꞌ Dios, uslë́ꞌ yúguꞌtë bunách nacuaꞌlen liꞌ lëꞌi barco ni.” \v 25 Qui lë ni naꞌ, tsutsu gul‑gún ládxiꞌliꞌ, le ruzxöni ladxaꞌa‑nëꞌ Dios, gac ca naꞌ chgudxëꞌ nedaꞌ gbaz laꞌy queëꞌ. \v 26 Cni gac zal‑laꞌ run bayúdx gac ditj barco ni tu luyú bidxdauꞌ, ga niꞌ tsajcáꞌn rëꞌu. \p \v 27 Catiꞌ niꞌ chgdöd chidáꞌ dza, atiꞌ böꞌ naꞌ reycj ruzéaj barco naꞌ lu nis zxön nazíꞌ lei Adriático, gdu ladxiꞌ yël gláquinëꞌ bönniꞌ tunëꞌ dxin lu barco naꞌ chzoa gdxin barco gal‑laꞌ tu luyú bidx. \v 28 Gularuꞌnëꞌ du lu nis zxön naꞌ, atiꞌ gulanöznëꞌ galj bös nac ga bdxintë ga rëꞌ lu nis. Catiꞌ gdöd yelátiꞌdauꞌ barco naꞌ, gularuꞌnëꞌ du naꞌ leyúbl, len gulanöznëꞌ chnac chinu bös. \v 29 Le gládxinëꞌ tsajdín lu guiöj barco naꞌ, qui lë ni naꞌ, zacaꞌ tslaꞌa cudziꞌl barco naꞌ gularuꞌnëꞌ lu nis tap guia ziꞌi nágaꞌgac du guia le tuꞌzóa dxiz barco. Lu yöl‑laꞌ ruúbi ruguíꞌiz ládxiꞌdauꞌquëꞌ gulabözëꞌ tseníꞌ. \v 30 Niꞌr glëꞌnnëꞌ bönniꞌ tunëꞌ dxin lu barco luzxundjëꞌ lëꞌi barco naꞌ. Guluzötjëꞌ lu nis zxön bárcodauꞌ naꞌ dë lahui barco zxön naꞌ. Glunëꞌ ca tëꞌnnëꞌ luꞌë yelatiꞌ ziꞌtuꞌ guia ziꞌi naꞌ nagaꞌ du guia le ruzóa dxiz barco naꞌ, le zoa zacaꞌ tslaꞌa lahuil. \v 31 Niꞌr Pablo gudxëꞌ bönniꞌ naꞌ nacuꞌë lu nëꞌë bönniꞌ rjaquëꞌ gdil‑l len bönniꞌ naꞌ rjaquëꞌ gdil‑l, gnëꞌ: \p ―Chquiꞌ culugaꞌnëꞌ bönniꞌ ni lëꞌi barco ni, cutu gac ulaliꞌ. \p \v 32 Niꞌr gulachuguëꞌ du nagaꞌ bárcodauꞌ naꞌ bönniꞌ naꞌ rjaquëꞌ gdil‑l, atiꞌ gluꞌë latj gbix lu nis zxön. \p \v 33 Catiꞌ chzaꞌ reníꞌ, gútaꞌyuëꞌ lauquëꞌ Pablo bi lahuëꞌ yúguꞌtëꞌ. Gudxëꞌ lequëꞌ: \p ―Naꞌa chguc chidáꞌ dza rubíj yen lauliꞌ len runliꞌ gubás, cutu bi náguliꞌ. \v 34 Qui lë ni naꞌ, rátaꞌyuaꞌ lauliꞌ gáguliꞌ quië huöac ládxiꞌliꞌ, le cutu caꞌ gatliꞌ nituliꞌ lbiꞌiliꞌ. \p \v 35 Catiꞌ budx bëꞌë didzaꞌ ni Pablo, gdel‑lëꞌë yöt xtil, len gudxëꞌ Dios: “Xclenuꞌ.” Cni benëꞌ lauquëꞌ yúguꞌtëꞌ. Niꞌr buzxuzxjëꞌ yöt xtil naꞌ len gzu lahuëꞌ rahuëꞌ. \v 36 Niꞌr guladíp ládxiꞌquëꞌ yúguꞌtëꞌ, len glahuëꞌ. \v 37 Tscatuꞌ zoatuꞌ lëꞌi barco naꞌ, guctuꞌ gdu chop gayuáꞌ yu tsonnlalj yu chizxoptuꞌ. \v 38 Gdöd glahuëꞌ, guluhuöljnëꞌ, niꞌr gularuꞌnëꞌ lu nis zxoaꞌ xtil dë lëꞌi barco naꞌ, quië lulahuëꞌ yuaꞌ dzöꞌ lëꞌi barco naꞌ. \s1 Rac ditj barco lu nis zxön \p \v 39 Catiꞌ chguc lahuiꞌ dza, cutu guluúnbëꞌë luyú naꞌ bönniꞌ tunëꞌ dxin lu barco naꞌ, atiꞌ gulaléꞌinëꞌ ga rajrö́ꞌ nis zxön naꞌ gatsj lahuiꞌl luyú bidx naꞌ, len dë latj niꞌ ga nac lachiꞌ raꞌ nis zxön. Glëꞌnnëꞌ lunëꞌ ga tsaz niꞌ barco naꞌ. \v 40 Niꞌr gulusedxëꞌ yuguꞌ du guia nágaꞌgac guia ziꞌi tuꞌzóa dxiz barco naꞌ, len gulusanëꞌ leygac, atiꞌ gulabíx lu nis zxön. Gulusedxëꞌ caꞌ du nagaꞌ nëꞌi yag ruzéycj rudxíꞌi barco. Niꞌr guluchisëꞌ lariꞌ qui, le rutúb böꞌ le zoa tslaꞌa lahuil barco naꞌ, atiꞌ gzu lau rdöd barco zacaꞌ ga rajrö́ꞌ nis zxön gatsj lahuiꞌl luyú bidx naꞌ. \v 41 Catiꞌ bdxin barco naꞌ tu latj ga rdzag nis, niꞌ gnidx tslaꞌa lahuil barco naꞌ lu yuzx lu nis zxön naꞌ, atiꞌ bugáꞌnz niꞌ barco naꞌ. Cutur guc bi utá lei, atiꞌ tslaꞌa cudziꞌl barco naꞌ, gzu lau rguitsj lei nis zxön naꞌ, len yöl‑laꞌ rzaꞌ qui. \v 42 Niꞌr glëꞌnnëꞌ bönniꞌ rjaquëꞌ gdil‑l ludödcdëꞌ bönniꞌ nadzunquëꞌ, cui laꞌzxundjëꞌ, laꞌzxóëꞌ lu nis. \v 43 Guꞌnnëꞌ uslë́ꞌ Pablo bönniꞌ nacuꞌë lu nëꞌë bönniꞌ naꞌ rjaquëꞌ gdil‑l, atiꞌ gna béꞌinëꞌ bönniꞌ naꞌ rjaquëꞌ gdil‑l cutu lunëꞌ ca naꞌ tëꞌnnëꞌ. Niꞌr gna béꞌinëꞌ bönniꞌ tac laꞌzxóëꞌ lu nis, ziꞌal lequëꞌ laꞌyaziëꞌ lu nis quië laꞌdxinëꞌ luyú bidx. \v 44 Gna béꞌinëꞌ caꞌ bönniꞌ nagaꞌnquëꞌ laꞌzxóëꞌ lu blag, len yelaꞌquëꞌ láhuigac yagdauꞌ qui barco naꞌ. Cni guc, gululë́ꞌ yúguꞌtëꞌ. Cniz guladxinëꞌ luyú bidx naꞌ. \c 28 \s1 Le benëꞌ Pablo luyú bidx nazíꞌ lei Malta \p \v 1 Catiꞌ chbulatuꞌ yúguꞌtëtuꞌ, gnö́zituꞌ nazíꞌ lei Malta luyú bidx ga naꞌ zoatuꞌ. \v 2 Lu yöl‑laꞌ dxiꞌi ladxiꞌ quequëꞌ glunëꞌ netuꞌ ba laꞌn bönniꞌ xidzaꞌ nacuꞌë luyú bidx naꞌ. Gulabequëꞌ guiꞌ, atiꞌ gululidzëꞌ netuꞌ yúguꞌtëtuꞌ dutsëꞌi cuintuꞌ, le ral guiöj len runtsca ziag. \v 3 Niꞌr gúchëꞌë tsalén huag zxisi bidxdauꞌ Pablo, len catiꞌ gluꞌë lei lu guiꞌ, brujbaꞌ ladjl zxisi naꞌ tubaꞌ bël sniaꞌ, rzxundjbaꞌ böchla qui guiꞌ naꞌ, atiꞌ yajtiꞌnbaꞌ yen nëꞌë Pablo. \v 4 Catiꞌ gulaléꞌinëꞌ bël naꞌ bönniꞌ xidzaꞌ naꞌ, nálaꞌbaꞌ yen nëꞌë Pablo, glëꞌ tuëꞌ yetúëꞌ: \p ―Le nactë naquëꞌ gdödi bunách bönniꞌ ni. Zal‑laꞌ bulë́ꞌ lu nis zxön, cutu ruꞌë lëꞌ latj soëꞌ gbanëꞌ dios queëruꞌ lë Tsahuiꞌ. \p \v 5 Butít nëꞌë Pablo, busládzuꞌë‑baꞌ bël sniaꞌ naꞌ. Yajxóatëbaꞌ lu guiꞌ, atiꞌ lëꞌ cutu bi guc queëꞌ. \v 6 Tuꞌyúëꞌ Pablo bönniꞌ xidzaꞌ nacuꞌë niꞌ, bat cal cöꞌë gui, o tsöꞌtëꞌ gatiëꞌ. Niꞌr catiꞌ chgdzey taꞌbözëꞌ, len gulaléꞌinëꞌ cutu bi rac queëꞌ, yetú le gláquinëꞌ, atiꞌ gulanë́ꞌ naquëꞌ dioscz. \p \v 7 Latj niꞌz dë xyuëꞌ Publio, bönniꞌ blau qui luyú bidx naꞌ, atiꞌ benëꞌ netuꞌ ba laꞌn bönniꞌ ni. Lu yöl‑laꞌ dxiꞌi ladxiꞌ queëꞌ gluꞌë netuꞌ lidxëꞌ gdu tsonn dza. \v 8 Dza naꞌ dëꞌ réꞌinëꞌ xuzëꞌ Publio naꞌ, yuꞌë tu xla len réꞌinëꞌ guidz rön. Gyaziëꞌ Pablo zajyúëꞌ lëꞌ, atiꞌ gdöd bulidzëꞌ Dios, niꞌr bxoa nëꞌë bönniꞌ huëꞌ naꞌ, len bunëꞌ lëꞌ. \v 9 Le benëꞌ lë ni Pablo, lëzcaꞌ guladxín ga zoëꞌ nup teꞌi, nacuáꞌ luyú bidx niꞌ, atiꞌ guluhuöaquëꞌ. \v 10 Glunëꞌ netuꞌ ba laꞌn bönniꞌ ni, zian le glunëꞌ queëtuꞌ. Catiꞌ chzoa uzaꞌtuꞌ luyú niꞌ, gulunödzjëꞌ queëtuꞌ yuguꞌ le naquínituꞌ. \s1 Rdxinëꞌ Pablo lu yödz Roma \p \v 11 Catiꞌ chguc tsonn beoꞌ zoatuꞌ niꞌ, niꞌr grentuꞌ tu lëꞌi barco qui yödz Alejandría, le bugáꞌn luyú bidx naꞌ yuguꞌ beoꞌ ziag. Barco ni daꞌgac tslaꞌa lahuil bdauꞌ yag lëgac Cástor len Pólux, dios cuach quegac bunách Alejandría naꞌ. \v 12 Gzaꞌ niꞌ barco naꞌ, atiꞌ bdxin yödz Siracusa, ga niꞌ bugaꞌntuꞌ tsonn dza. \v 13 Buzaꞌtuꞌ niꞌ, atiꞌ gdödtuꞌ tslaꞌl luyú niꞌ, len bdxintuꞌ yödz Regio. Catiꞌ zaꞌ reníꞌ yetú dza, le reycj böꞌ zaꞌ zacaꞌ ga rdöd gbidz beoꞌ ziag, buzaꞌtuꞌ niꞌ, atiꞌ dza buróp naꞌ bdxíntëtuꞌ yödz Puteoli. \v 14 Lu yödz naꞌ yajxácaꞌtuꞌ bö́chiꞌruꞌ taꞌyejlëꞌë Cristo, atiꞌ glátaꞌyuëꞌ lautuꞌ ugáꞌnlentuꞌ lequëꞌ gdu xunuꞌ dza. Catiꞌ bzaꞌa dza naꞌ buzaꞌtuꞌ niꞌ quië tseajtuꞌ Roma, rzëꞌi níꞌatuꞌ. \v 15 Chgulayönnëꞌ bö́chiꞌruꞌ nacuꞌë Roma chzoa gdxintuꞌ niꞌ, atiꞌ gularujëꞌ duxíꞌgal‑laꞌquëꞌ netuꞌ. Guladxinëꞌ tu yödzdauꞌ nazíꞌ lei Yëꞌy Qui Apio. Yelaꞌquëꞌ guladxinëꞌ tu latj nazíꞌ lei Tsonn Yuꞌu Quequëꞌ Bönniꞌ Yuꞌuquëꞌ Nöz. Catiꞌ bléꞌinëꞌ lequëꞌ Pablo, bdip ladxëꞌë len gudxëꞌ Dios: “Xclenuꞌ.” \p \v 16 Catiꞌ bdxintuꞌ Roma, bönniꞌ naꞌ nacuꞌë lu nëꞌë bönniꞌ rjaquëꞌ gdil‑l, bchëꞌë bönniꞌ naꞌ nadzunquëꞌ, atiꞌ budödëꞌ lequëꞌ lu nëꞌë bönniꞌ blau nacuꞌë lu nëꞌë bönniꞌ rjaquëꞌ gdil‑l, atiꞌ bëꞌë Pablo latj soëꞌ queëzëꞌ, zóalenëꞌ lëꞌ tu bönniꞌ rijëꞌ gdil‑l ruyúëꞌ lëꞌ. \s1 Runëꞌ Pablo lban lu yödz Roma \p \v 17 Catiꞌ chgdöd tsonn dza, bulidzëꞌ Pablo yuguꞌ bönniꞌ blau quequëꞌ bönniꞌ judío nacuꞌë Roma. Catiꞌ chguludubëꞌ ga naꞌ zoëꞌ Pablo, lëꞌ gudxëꞌ lequëꞌ: \p ―Lbiꞌiliꞌ, böchaꞌa, zal‑laꞌ cutu bi benaꞌ quegac bunách ladzruꞌ, len clëg quegac le nalë́biruꞌ runruꞌ ca naꞌ glunëꞌ xuz xtauꞌruꞌ, guludödëꞌ nedaꞌ bönniꞌ judío nacuꞌë Jerusalén lu naꞌquëꞌ bönniꞌ Roma nacuꞌë Jerusalén quië luseyjëꞌ nedaꞌ lidx guia. \v 18 Niꞌr catiꞌ chgulanabi yudxnëꞌ nedaꞌ bönniꞌ Roma, glëꞌnnëꞌ lusanëꞌ nedaꞌ, le gláquibeꞌinëꞌ cutu nabagaꞌa zxguiaꞌ gatiaꞌ. \v 19 Guladáꞌbaguëꞌë nup naꞌ glëꞌni lusán nedaꞌ bönniꞌ judío niꞌ, atiꞌ ben bayúdx gnabaꞌ tsijaꞌ lahuëꞌ César ga cuequi xbeynëꞌ nedaꞌ, len clëg quië uquíaꞌ bunách uládz queëruꞌ. \v 20 Qui lë ni naꞌ bulidzaꞌ lbiꞌiliꞌ quië gléꞌidaꞌ lbiꞌiliꞌ len güíꞌlenaꞌ lbiꞌiliꞌ didzaꞌ, le nágaꞌa du guia ni le runaꞌ löz le runruꞌ löz rëꞌu, bunách Israel, gactë lë naꞌ gzxiꞌ lu nëꞌë Dios gataꞌ queëruꞌ. \p \v 21 Niꞌr lequëꞌ glëꞌ Pablo: \p ―Cutu rdxini queëtuꞌ guich le zaꞌ luyú Judea ca nac lë naꞌ rac quiuꞌ, len nutu nu rdxini nu nac bö́chiꞌruꞌ judío, nu quixjöiꞌ netuꞌ nu bi rnë quiuꞌ le cunác. \v 22 Naꞌa, rë́ꞌnituꞌ yö́nituꞌ xtidzuꞌu, le rguindj icjuꞌ, le chnö́zituꞌ yúguꞌtë latj taꞌnë́ bunách quegac nup taꞌdáꞌ didzaꞌ cub ni. \p \v 23 Cni guc, guludxíëꞌ bëꞌ tu dza, atiꞌ dza naꞌ guladxinëꞌ ga naꞌ zoëꞌ Pablo zianëꞌ. Gzu lahuëꞌ Pablo zildauꞌ atiꞌ niꞌ gúliꞌni buzéjniꞌnëꞌ lequëꞌ len busálj laꞌnëꞌ le rna bëꞌë Dios. Guꞌnnëꞌ uluiꞌinëꞌ lequëꞌ nac gdutë li lban runëꞌ queëꞌ Jesús. Quië gunëꞌ cni bugunëꞌ dxin le rna bëꞌ zxba queëꞌ Moisés lencaꞌ le gulanë́ꞌ bönniꞌ gluꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios. \v 24 Gulazíꞌ lu naꞌquëꞌ didzaꞌ bëꞌë Pablo laꞌquëꞌ, san yelaꞌquëꞌ cutu caꞌ gulayejlëꞌë. \v 25 Le gularujëꞌ chopl, gulazú lauquëꞌ tuꞌzë́ꞌë niꞌ, atiꞌ gudxëꞌ lequëꞌ Pablo, rnëꞌ: \p ―Didzaꞌ nacz bëꞌë Dios Böꞌ Laꞌy, lë naꞌ gnëꞌ Isaías, bönniꞌ bëꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios, ca naꞌ buzéjniꞌnëꞌ xuz xtauꞌruꞌ, gnëꞌ: \q1 \v 26 Gyeaj laugac bunách niꞌ, yjödx lequëꞌ: \q1 Yöni nagliꞌ, san cutu tséjniꞌliꞌ. \q1 Uyuliꞌ gnaꞌliꞌ, san cutu gléꞌiliꞌ. \q1 \v 27 Bönniꞌ ni chnazíd icj ládxiꞌdauꞌquëꞌ \q1 Len cutu ryaz icj nagquëꞌ. \q1 Glunëꞌ ca tun nup nachúl láhuigac \q1 Cui laꞌléꞌinëꞌ len yöj lauquëꞌ \q1 Len cui laꞌyöni nagquëꞌ \q1 Len cui luzejniꞌi ládxiꞌquëꞌ \q1 Len cui lëꞌnnëꞌ luhuöaquëꞌ queëꞌ Dios \q1 Quië gac unaꞌ lequëꞌ. \m \v 28 Naꞌa, ral‑laꞌ gnö́ziliꞌ lë ni. Dios rsölëꞌë netuꞌ laugac bunách gzaꞌa quië lulá, atiꞌ lequëꞌ laꞌyönnëꞌ. \p \v 29 Catiꞌ budx bëꞌë didzaꞌ ni Pablo, gularujëꞌ bönniꞌ judío, taꞌdil‑ltsca didzëꞌë laꞌ légaczëꞌ. \p \v 30 Gdu chop iz bugaꞌnëꞌ niꞌ Pablo, zoëꞌ lu yuꞌu ga naꞌ rguizxjëꞌ, atiꞌ benëꞌ ba laꞌn yúguꞌtë nup duyugac Lëꞌ. \v 31 Lu yöl‑laꞌ rugu ladxiꞌ benëꞌ lban ca rna bëꞌë Dios. Busëdnëꞌ bunách ca nac queëꞌ Xanruꞌ Jesucristo, atiꞌ nutu nu buzagaꞌ xnözëꞌ. Caꞌ nac.