\id 2CO \h 2 Corintios \toc1 DIDZAꞌ BURÓP BSÖLËꞌË PABLO YÖDZ CORINTO \toc2 2 Corintios \toc3 2 Co. \mt1 DIDZAꞌ BURÓP BSÖLËꞌË PABLO YÖDZ CORINTO \c 1 \s1 Pablo rugapëꞌ Dios bunách queëꞌ Cristo nacuꞌë Corinto \p \v 1 Nedaꞌ, Pablo, nacaꞌ gbaz queëꞌ Jesucristo le rëꞌnnëꞌ cni Dios. Runbiꞌ nedaꞌ tsazxö́n biꞌi bö́chiꞌruꞌ Timoteo. Rugapaꞌ Dios lbiꞌiliꞌ, rudubliꞌ queëꞌ Dios lu yödz Corinto, len yúguꞌtëliꞌ náquiliꞌ quizi queëꞌ Dios luyú Acaya. \v 2 Rnabdaꞌ‑nëꞌ Xuzruꞌ Dios len Xanruꞌ Jesucristo uzáꞌ ladxëꞌë queëliꞌ len gunëꞌ ga soa dxi icj ládxiꞌdauꞌliꞌ. \s1 Yuguꞌ le gzxacaꞌ gdiꞌë Pablo \p \v 3 Yöl‑laꞌ ba Dios, Xuzëꞌ Xanruꞌ Jesucristo, le naquëꞌ Xuzruꞌ, ruhuechiꞌ ladxëꞌë rëꞌu, len naquëꞌ caꞌ Dios, ruhuíꞌ zxö́nteczëꞌ rëꞌu. \v 4 Ruhuíꞌ zxönëꞌ rëꞌu Dios catiꞌ rac bítiꞌtëz bi rac queëruꞌ, quië gac huiꞌ zxönruꞌ caꞌ nup bi rac quegac. Ruhuíꞌ zxönruꞌ lequëꞌ ca naꞌ ruhuíꞌ zxönëꞌ rëꞌu Dios. \p \v 5 Tsca taꞌyán le rzacaꞌ rguiꞌruꞌ, ca naꞌ gzxacaꞌ gdiꞌë Cristo, lëzcaꞌ cni taꞌyán le tuꞌhuíꞌ zxön rëꞌu, le nacruꞌ tuz len Cristo. \v 6 Qui lë ni naꞌ, chquiꞌ bi rzacaꞌ rguiꞌtuꞌ, rac cni queëtuꞌ quië gac huiꞌ zxöntuꞌ lbiꞌiliꞌ len guntuꞌ ga ulaliꞌ. Chquiꞌ Dios ruhuíꞌ zxönëꞌ netuꞌ, rac cni quië gac huiꞌ zxöntuꞌ lbiꞌiliꞌ, atiꞌ lu yöl‑laꞌ rböz zxön ladxiꞌ queëliꞌ, gac guaꞌ glenliꞌ yuguꞌ le sacaꞌ quiꞌliꞌ, ca naꞌ rac caꞌ queëtuꞌ. \v 7 Ruzxöni ládxiꞌtuꞌ‑nëꞌ Dios gúnteczëꞌ ga gac dxiꞌa queëliꞌ, le nö́zituꞌ ca naꞌ rzacaꞌ rguiꞌliꞌ tsazxö́n len netuꞌ, lëzcaꞌ cni ruziꞌliꞌ xbey tsazxö́n len netuꞌ le ruhuíꞌ zxönëꞌ rëꞌu Dios. \p \v 8 Rë́ꞌnituꞌ gnö́ziliꞌ, böchiꞌ lzaꞌadauꞌ, ca nac le zian le glac queëtuꞌ luyú Asia. Gdödti bëꞌi lë naꞌ guc queëtuꞌ, guc ziꞌtër ca le guc guaꞌ glentuꞌ. Caꞌ guc, cutur bentuꞌ löz soatuꞌ gbantuꞌ. \v 9 Gúquituꞌ guc queëtuꞌ ca rac quequëꞌ bönniꞌ chnarugu quequëꞌ latiëꞌ. Guc cni queëtuꞌ cui uzxöni ládxiꞌtuꞌ laꞌ cuinztuꞌ, san uzxöni ládxiꞌtuꞌ‑nëꞌ Dios, Nu ruspán nup chnatgac. \v 10 Dios buslë́ꞌ netuꞌ lu lë naꞌ ben ga gzoa banádx gattuꞌ, atiꞌ ruslë́ꞌ netuꞌ yuguꞌ dza. Runtuꞌ löz uslë́ꞌ netuꞌ Lëꞌ cni leyúbl \v 11 chquiꞌ gáclenliꞌ netuꞌ, ulidzliꞌ‑nëꞌ Dios gnábiliꞌ‑nëꞌ gáclenëꞌ netuꞌ. Dios gunëꞌ ca naꞌ gnábiliꞌ‑nëꞌ tsazxö́n len bunách zian, uzáꞌ ladxëꞌë queëtuꞌ, atiꞌ laꞌná xclenëꞌ Dios uláz queëtuꞌ. \s1 Rguíxjöꞌë Pablo bizx quië rdzeynëꞌ gdxinëꞌ Corinto \p \v 12 Lë ni le run ga rudzíjituꞌ. Böꞌ naccztuꞌ ruluíꞌi netuꞌ, len yöl‑laꞌ baꞌa ladxiꞌ queëtuꞌ len gdu ládxiꞌtuꞌ runtuꞌ bi runtuꞌ yödzlyú ni, len cni bentuꞌ caꞌ ga niꞌ zoaliꞌ. Cni bentuꞌ, le guclen netuꞌ le buzáꞌ ladxëꞌë queëtuꞌ Dios, len clëg len yöl‑laꞌ rejniꞌi queëztuꞌ bentuꞌ cni. \v 13 Ruzujtuꞌ queëliꞌ lu guich tuz le gac ulabliꞌ len le gac tséjniꞌliꞌ. Rac ladxaꞌa tséjniꞌliꞌ gdu \v 14 lë naꞌ réjniꞌliꞌ latiꞌ. Niꞌr catiꞌ gdxin dza huödëꞌ Xanruꞌ Jesucristo, gac gunliꞌ netuꞌ zxön ca naꞌ netuꞌ guntuꞌ lbiꞌiliꞌ zxön. \p \v 15-16 Le benaꞌ löz lë ni, gzaꞌ ladxaꞌa guidaꞌ ga zoaliꞌ ziꞌal catiꞌ gdödaꞌ luyú Macedonia, atiꞌ guidaꞌ ga zoaliꞌ leyúbl catiꞌ uzáꞌa ni quië uziꞌliꞌ xbaꞌ chop lzu. Töd niꞌ huac gáclenliꞌ nedaꞌ uguꞌliꞌ nedaꞌ nöz tsijaꞌ luyú Judea. Cni guꞌndaꞌ gunaꞌ. \v 17 ¿Naruꞌ ráquitsaliꞌ gzxiꞌ yëꞌa le butsáꞌa ca gunaꞌ? ¿Naruꞌ ráquitsaliꞌ lu yöl‑laꞌ bunáchz quiaꞌ runaꞌ le rdxinz icjaꞌ, len bëꞌzaꞌ caꞌ didzaꞌ catiꞌ gniaꞌ: Cni gunaꞌ? \v 18 Niꞌa queëꞌ Xanruꞌ Dios, Nu run gdutë ca rna xtidzëꞌë, cutu bëꞌzaꞌ caꞌ didzaꞌ catiꞌ bë́ꞌlenaꞌ lbiꞌiliꞌ xtidzëꞌë Dios. \v 19 Jesucristo, Zxiꞌnëꞌ Dios, Nu naꞌ bentuꞌ lban qui ga zoaliꞌ, nedaꞌ len Silvano len Timoteo, cutu ruiꞌzëꞌ caꞌ didzaꞌ. Lëꞌ ruꞌë didzaꞌ gdutë li. \v 20 Cristocz runëꞌ ga nac gdutë löz yúguꞌtë le gzxiꞌ lu nëꞌë Dios, atiꞌ niꞌa queëꞌ Lëꞌ gac gnaruꞌ: “Caꞌ gac”, quië gac queëꞌ Dios yöl‑laꞌ ba. \v 21 Dioscz runëꞌ ga runtuꞌ löz tsazxö́n len lbiꞌiliꞌ náquiruꞌ queëꞌ Cristo, len budödëꞌ lu naꞌtuꞌ dxin queëꞌ runtuꞌ. \v 22 Bennëꞌ queëruꞌ le nac bëꞌ náquiruꞌ queëꞌ, bchiziëꞌ icj ládxiꞌdauꞌruꞌ Dios Böꞌ Laꞌy, Nu nac queëruꞌ le run ga nac löz yúguꞌtë le gunnëꞌ queëruꞌ Dios. \p \v 23 Niꞌa queëꞌ Xanruꞌ Dios, Nu nözi le rzaꞌ ladxaꞌa, ruꞌa didzaꞌ gdutë li. Nözcznëꞌ Lëꞌ cutu bidaꞌ ga zoaliꞌ lu yödz Corinto, cui gun bayúdx gunaꞌ ga huíꞌniliꞌ. \v 24 Cutu rë́ꞌnituꞌ gna béꞌituꞌ lbiꞌiliꞌ ca réjlëꞌliꞌ Cristo, le chnacliꞌ tsutsu ca réjlëꞌliꞌ Lëꞌ. Rë́ꞌnituꞌ guntuꞌ le gun ga udziji ládxiꞌliꞌ. \c 2 \p \v 1 Qui lë ni naꞌ bëꞌ ladxaꞌa cu guidteaꞌ queëliꞌ leyúbl, cui gunaꞌ ga huíꞌniliꞌ. \v 2 Chquiꞌ gunaꞌ nedaꞌ ga huíꞌniliꞌ, ¿nuzxa caz gun ga udzijdaꞌ nedaꞌ? ¿Naruꞌ guntsaꞌ ga huiꞌni nu ral‑laꞌ gun ga udzijdaꞌ nedaꞌ? \v 3 Qui lë ni naꞌ buzujaꞌ queëliꞌ lu guich ziꞌal. Cutu guꞌndaꞌ guidaꞌ ga zoaliꞌ, cui gunliꞌ ga huiꞌndaꞌ, le ral‑laꞌ gunliꞌ lbiꞌiczliꞌ ga udzijdaꞌ nedaꞌ. Le ruzxöni ladxaꞌa lbiꞌiliꞌ, nözdaꞌ udzíjiliꞌ yúguꞌtëliꞌ chquiꞌ udzijdaꞌ nedaꞌ. \v 4 Catiꞌ niꞌ buzujaꞌ queëliꞌ lu guich lë naꞌ, gsë́bitsqui ladxaꞌa, len buíꞌnitsqui ladxaꞌa ga bdxintë grödxaꞌ. Buzujaꞌ cni lu guich, clëg quië gunaꞌ ga huíꞌniliꞌ san quië gnö́ziliꞌ ca nadxíꞌitsquidaꞌ lbiꞌiliꞌ. \s1 Ral‑laꞌ unít lauruꞌ nu ruaꞌ döꞌ \p \v 5 Chquiꞌ zoëꞌ niꞌ bönniꞌ naꞌ bushuiꞌnnëꞌ rëꞌu, clëg nedaꞌz bushuiꞌnnëꞌ, san yúguꞌtëliꞌ lbiꞌiliꞌ bushuiꞌnnëꞌ latiꞌ. Rniaꞌ: Latiꞌ, cui töd bëꞌi gchugu bëꞌa queëꞌ bönniꞌ naꞌ. \v 6 Tscatiꞌ gaz zxguiaꞌ chbenliꞌ queëꞌ bönniꞌ naꞌ yelatiꞌz cunuhuöátëliꞌ. \v 7 Naꞌa, ral‑laꞌ unít lauliꞌ bönniꞌ naꞌ len utipliꞌ ladxëꞌë, cui töd bëꞌi huiꞌnnëꞌ len cui gac tsaz chop ladxëꞌë. \v 8 Qui lë ni naꞌ rátaꞌyuaꞌ lauliꞌ gunliꞌ le gac bëꞌ nadxiꞌiliꞌ‑nëꞌ gdu ládxiꞌliꞌ. \v 9 Qui lë ni naꞌ caꞌ buzujaꞌ queëliꞌ lu guich lë naꞌ. Guꞌndaꞌ siꞌ bëꞌa lbiꞌiliꞌ quië gnözdaꞌ chquiꞌ rúnteczliꞌ ca rna xtidzaꞌa. \v 10 Catiꞌ nu runít lauliꞌ lbiꞌiliꞌ, nedaꞌ caꞌ runít lahuaꞌ nu naꞌ. Catiꞌ nu runít lahuaꞌ, chquiꞌ bi ben nu naꞌ runít lahuaꞌ, runaꞌ cni uláz queëꞌ Cristo quië gac bi uziꞌliꞌ xbey. \v 11 Cni runaꞌ, cui saquiꞌ Satanás tuꞌ xöhuiꞌ uxícj rëꞌu, le chnö́ziruꞌ yuguꞌ le rëꞌni gun queëruꞌ. \s1 Gröꞌë baguíꞌi Pablo lu yödz Troas \p \v 12 Catiꞌ bdxinaꞌ lu yödz Troas quië gunaꞌ lban qui didzaꞌ dxiꞌa queëꞌ Cristo, benntsquëꞌ nedaꞌ latj Xanruꞌ gunaꞌ lban niꞌ. \v 13 Zal‑laꞌ guc cni, gröꞌa baguíꞌi le cutu yajxacaꞌa‑biꞌ niꞌ biꞌi bö́chiꞌruꞌ Tito. Qui lë ni naꞌ buzáꞌlenaꞌ bunách niꞌ, gyijaꞌ luyú Macedonia. \s1 Gdél‑liꞌruꞌ le zóalenëꞌ rëꞌu Cristo \p \v 14 Xclenëꞌ Dios, rchë́ꞌteczëꞌ rëꞌu ca tu le nac bëꞌ bdél‑liꞌnëꞌ Cristo yöl‑laꞌ ruslá queëruꞌ. Dios rugunëꞌ dxin rëꞌu quië ruluꞌë lahui ca gac lunbëꞌ Cristo bunách. Le nacruꞌ nac ca tu le rlaꞌ zxix, le rguis gátiꞌtëz. \v 15 Nacruꞌ ca tu nör rlaꞌ zxix, le ruzéguiꞌë Cristo lahuëꞌ Dios, len le rguisiëꞌ laugac nup nulagac len nup nanitgac. \v 16 Laugac nup naꞌ nanitgac nacruꞌ ca tu le rlaꞌ zgut le nac bëꞌ latiëꞌ, san laugac nup naꞌ nulagac nacruꞌ ca tu le rlaꞌ zxix le nac bëꞌ gbánteczruꞌ. ¿Nuzxa caz nac lsacaꞌ gun cni? \v 17 Cutu runtuꞌ ca tun zian bunách tuꞌgún dxin xtidzëꞌë Dios ca tu le tutiꞌ len taꞌu bunách, san le nasölëꞌë netuꞌ Dios, gdu ládxiꞌtuꞌ ruiꞌtuꞌ didzaꞌ lahuëꞌ Lëꞌ le nactuꞌ tuz len Cristo. \c 3 \s1 Ca nac didzaꞌ ruún rëꞌu tuz len Dios \p \v 1 ¿Naruꞌ ráquitsaliꞌ run ba zxön cuintuꞌ catiꞌ ruiꞌtuꞌ cni didzaꞌ? ¿Naruꞌ runtsa bayúdx uluiꞌituꞌ lbiꞌiliꞌ guich le ruluíꞌ le nactuꞌ? ¿Naruꞌ ral‑laꞌ gnábituꞌ lbiꞌiliꞌ gunnliꞌ queëtuꞌ tu guich cni, ca naꞌ tun laꞌgac bunách? \v 2 Lbiꞌiczliꞌ nacliꞌ ca tu guich le ruluíꞌ le nactuꞌ, le nayúj lu icj ládxiꞌdauꞌtuꞌ, atiꞌ yúguꞌtë bunách gac luláb lei len luúnbëꞌ lei. \v 3 Le nacliꞌ naláꞌ lahui ca tu guich nuzujëꞌ Cristo, le bsölëꞌë lu naꞌtuꞌ. Cutu nayúj tu lu guich, san Böꞌ Laꞌy queëꞌ Dios ban nuzujëꞌ lei, clëg tu lu guiöj blag, san lu icj ládxiꞌdauꞌliꞌ nuzujëꞌ. \p \v 4 Ruiꞌtuꞌ cni didzaꞌ le ruzxöni ládxiꞌtuꞌ‑nëꞌ Dios le zóalenëꞌ netuꞌ Cristo. \v 5 Cutu ráquituꞌ bi gac guntuꞌ racz queëtuꞌ, san Dios runnëꞌ queëtuꞌ yöl‑laꞌ huac bi guntuꞌ. \v 6 Dioscz bennëꞌ queëtuꞌ yöl‑laꞌ huac guntuꞌ xchinëꞌ lu didzaꞌ cub naꞌ ruún rëꞌu tuz len Dios. Didzaꞌ ni cutu nac tu zxba nayúj lu guich, san nac tu le rusëdnëꞌ rëꞌu Dios Böꞌ Laꞌy. Zxba naꞌ nayúj lu guichz rchugu queëruꞌ gatruꞌ, san Dios Böꞌ Laꞌy nabániruꞌ. \p \v 7 Yuguꞌ zxba queëꞌ nayujgac lu guich, Dios buzujëꞌ yuguꞌ lu guiöj blag, atiꞌ buluꞌë lahui yöl‑laꞌ yeníꞌ queëꞌ catiꞌ budödëꞌ lei lu nëꞌë Moisés. Zal‑laꞌ gdöd qui, gyëptër yös yeníꞌ lahuëꞌ Moisés. Cni guc, cutu guc luyú lahuëꞌ Moisés bunách Israel. Chquiꞌ yajtság zxba naꞌ yöl‑laꞌ yeníꞌ cni, atiꞌ zxba naꞌ rchugu quegac bunách lat, \v 8 szxö́nitër caꞌ ral‑laꞌ gac yöl‑laꞌ yeníꞌ dzag yuguꞌ le runëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy. \v 9 Gzoa tu yöl‑laꞌ yeníꞌ yajtság lë naꞌ ben ga narugu quegac bunách lat. Szxö́nitër nac yöl‑laꞌ yeníꞌ qui lë naꞌ run ga rnëꞌ Dios nacgac tsahuiꞌ bunách. \v 10 Le nactër lsacaꞌ yöl‑laꞌ yeníꞌ naláꞌ lahui naꞌa, cuidiꞌz nagáꞌn yöl‑laꞌ yeníꞌ naꞌ blaꞌ lahui catiꞌ Dios bunödzjëꞌ quegac bunách zxba queëꞌ. \v 11 Chquiꞌ gzoa yöl‑laꞌ yeníꞌ qui lë naꞌ gzoa tu chiꞌidauꞌz, zxöntër nac yöl‑laꞌ yeníꞌ qui lë ni soa tsalzú. \p \v 12 Le zoa queëruꞌ lë ni runruꞌ löz, ruiꞌtuꞌ didzaꞌ lu yöl‑laꞌ rugu ladxiꞌ queëtuꞌ. \v 13 Cutu runtuꞌ ca benëꞌ Moisés, bucachiꞌ lahuëꞌ len tu láriꞌdauꞌ, cui luyú bunách Israel yöl‑laꞌ yeníꞌ naꞌ zeaj rnit. \v 14 Gulachúl gulanitiëꞌ bönniꞌ niꞌ. Ga rdxintë naꞌa dza catiꞌ tuꞌlabëꞌ guich qui didzaꞌ gul naꞌ ruún bunách tuz len Dios, nac quequëꞌ tsca nagáꞌn laꞌ leyz láriꞌdauꞌ naꞌ lauquëꞌ, lë naꞌ gac ugǘëꞌ tuzëꞌ Cristo. \v 15 Ga rdxintë naꞌa dza, catiꞌ tuꞌlabëꞌ guich ga naꞌ nayúj didzaꞌ queëꞌ Moisés, zxoa ca tu láriꞌdauꞌ yöj lauquëꞌ le run ga nachúl nanitquëꞌ. \v 16 Catiꞌ nu ruhuöác queëꞌ Xanruꞌ, rdua lë naꞌ run ga nachúl nanít nu naꞌ. \v 17 Catiꞌ ni rnatuꞌ: “Xanruꞌ”, ruiꞌtuꞌ didzaꞌ queëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy. Ga zoëꞌ Böꞌ Laꞌy queëꞌ Xanruꞌ, niꞌ zoacz yöl‑laꞌ nadzán. \v 18 Yúguꞌtëruꞌ rëꞌu cutu bi nuséyj lauruꞌ, san nacruꞌ ca tu guia dxili ga naláꞌ yöl‑laꞌ yeníꞌ qui lahuëꞌ Xanruꞌ, atiꞌ yöl‑laꞌ yeníꞌ naꞌ queëꞌ Xanruꞌ, Nu nac Böꞌ Laꞌy, rutsáꞌ rëꞌu, len run ga zeaj racr‑ruꞌ ca naquëꞌ Cristocz, len rataꞌr queëruꞌ yöl‑laꞌ yeníꞌ queëꞌ. \c 4 \p \v 1 Dios buechiꞌ ladxëꞌë netuꞌ len budödëꞌ lu naꞌtuꞌ dxin ni runtuꞌ, len qui lë ni naꞌ cutu rac chop ládxiꞌtuꞌ. \v 2 Chbucaꞌntuꞌ yuguꞌ le tun bagachiꞌz bunách len le tun ga rutuiꞌruꞌ. Nutu nu rziꞌ yéꞌituꞌ, len cutu rutsaꞌtuꞌ xtidzëꞌë Dios. Le ruiꞌtuꞌ didzaꞌ qui le nac gdutë li, ruiꞌ ládxiꞌtuꞌ guntuꞌ le láquibeꞌi yúguꞌtë bunách nac dxiꞌa lahuëꞌ Dios. \v 3 Chquiꞌ zoa nu curejniꞌi didzaꞌ dxiꞌa runtuꞌ lnaꞌ lau qui, nacgacz nup nachúl nanitgac cutu taꞌyejniꞌi lei. \v 4 Cutu taꞌyejlëꞌ bunách naꞌ, le ben ga nac cni tuꞌ xöhuiꞌ, nu nun cuini ca dios, len rna beꞌi bunách dza ni zoaruꞌ naꞌa, le ben ga nachúl nanitgac, cui laꞌleꞌi yeníꞌ qui didzaꞌ dxiꞌa ca nac yöl‑laꞌ yeníꞌ queëꞌ Cristo, Nu naꞌ rnaꞌ gdu ca naquëꞌ Dioscz. \v 5 Cutu runtuꞌ lban qui laꞌ cuinztuꞌ, san runtuꞌ lban queëꞌ Jesucristo, rguíxjöꞌtuꞌ naquëꞌ Xanruꞌ, atiꞌ netuꞌ ni nactuꞌ huen dxin queëliꞌ le nadxiꞌituꞌ‑nëꞌ Jesús. \v 6 Dios, Nu ben ga buzeníꞌ yeníꞌ ga niꞌ guc chul, naquëꞌ Nu rguꞌu yeníꞌ icj ládxiꞌdauꞌruꞌ, le ruzejniꞌi rëꞌu quië gúnbëꞌruꞌ yöl‑laꞌ yeníꞌ queëꞌ Dios, lë naꞌ ruzeníꞌ lahuëꞌ Jesucristo. \s1 Le réjlëꞌruꞌ Dios runruꞌ ca rëꞌnnëꞌ Lëꞌ \p \v 7 Yöl‑laꞌ tsahuiꞌ ni yuꞌu icj ládxiꞌdauꞌruꞌ rëꞌu, nacruꞌ ca yusuꞌ náquicni yu, quië gac bëꞌ naqui queëꞌ Dios yöl‑laꞌ huac zxön naꞌ len clëg queëzruꞌ. \q1 \v 8 Tuꞌsacaꞌ ziꞌ netuꞌ bunách san cutu rudú ládxiꞌtuꞌ. \q1 Röꞌtuꞌ baguíꞌi san cutu rac chop ládxiꞌtuꞌ. \q1 \v 9 Taꞌbía ladxiꞌ netuꞌ bunách san cutu rubíj ladxëꞌë netuꞌ Dios. \q1 Taꞌzéꞌitsqui netuꞌ yu, san cutu tuꞌsnít lau netuꞌ. \m \v 10 Lu gdu ca nayáꞌ nabintuꞌ ráttecztuꞌ tsazxö́n len Jesús, san rac bëꞌ lu gdu ca nayáꞌ nabintuꞌ nabánituꞌ Lëꞌ. \v 11 Tsal ni zoatuꞌ nabantuꞌ, zoatecz banádx gattuꞌ le náquituꞌ queëꞌ Jesús quië gac bëꞌ nabánituꞌ Lëꞌ lu gdu ca nayáꞌ nabintuꞌ le rnit. \v 12 Cni nac, zoa banádx queëtuꞌ gattuꞌ, san niꞌa qui lë ni rataꞌ queëliꞌ yöl‑laꞌ naꞌbán. \p \v 13 Nayúj lu guich laꞌy, rna: “Gyéjlëꞌa Dios, atiꞌ qui lë ni naꞌ bëꞌa didzaꞌ.” Lëzcaꞌ cni rac queëtuꞌ, réjlëꞌtuꞌ Dios, len qui lë ni naꞌ ruiꞌtuꞌ didzaꞌ. \v 14 Nö́zituꞌ ca gunëꞌ Dios, Nu buspán Xanruꞌ Jesús, uspanëꞌ caꞌ netuꞌ tsazxö́n len Jesús len uschinëꞌ netuꞌ tsazxö́n len lbiꞌiliꞌ lahuëꞌ Lëꞌ. \v 15 Rac cni yúguꞌtë lë ni quië gac bi uziꞌliꞌ xbey, atiꞌ chquiꞌ laꞌdel‑liꞌ zianr caꞌ bunách le ruzáꞌ ladxëꞌë queëruꞌ Dios, laꞌnë́ꞌ: “Xclenëꞌ Dios”, atiꞌ gac queëꞌ Dios yöl‑laꞌ ba. \p \v 16 Qui lë ni naꞌ, cutu rac chop ládxiꞌtuꞌ. Zal‑laꞌ rnit gdu ca nayáꞌ nabintuꞌ, yúguꞌtë dza rucubëꞌ Dios le nactuꞌ lu icj ládxiꞌdauꞌtuꞌ. \v 17 Le cuidiꞌz rzacaꞌ rguiꞌruꞌ ni tu chiꞌidauꞌz run ga gataꞌ queëruꞌ le uzíꞌtscaruꞌ xbey le soa tsalzú len le nactër lsacaꞌ ca gac gúnbëꞌruꞌ. \v 18 Cutu ruiꞌ ládxiꞌruꞌ le rléꞌiruꞌ luyú ni, san le curléꞌiruꞌ ruiꞌ ládxiꞌruꞌ. Lë naꞌ rléꞌiruꞌ, tu chiꞌidauꞌz zoa, san le curléꞌiruꞌ soa tsalzú. \c 5 \p \v 1 Nö́ziruꞌ catiꞌ nit gdu ca nayáꞌ nabinruꞌ, le nac ca tu yuꞌu láriꞌdauꞌ yödzlyú ni, Dios chnupë́ꞌë queëruꞌ tu le cub, le nac ca tu yuꞌu zoa tsaz niꞌ yehuaꞌ yubá, lë naꞌ nunczëꞌ Lëꞌ. \v 2 Qui lë ni naꞌ rnë ládxiꞌruꞌ le rë́ꞌniruꞌ tsazruꞌ le cub niꞌ, lë naꞌ nac ca tu lidxruꞌ niꞌ yehuaꞌ yubá. \v 3 Tsazruꞌ le cub niꞌ ca naꞌ rácuruꞌ tu lariꞌ, cui soaruꞌ ga cuzóa gdu ca nayáꞌ nabinruꞌ. \v 4 Tsal ni zoaruꞌ lu gdu ca nayáꞌ nabinruꞌ, le nac ca tu yuꞌu láriꞌdauꞌ, rnë ládxiꞌruꞌ lu yöl‑laꞌ rsëbi ladxiꞌ queëruꞌ. Cutu runruꞌ cni le rë́ꞌniruꞌ ucaꞌnruꞌ gdu ca nayáꞌ nabinruꞌ, san rë́ꞌniruꞌ tsazruꞌ tsaz le cub niꞌ. Cni gac, ucaꞌnruꞌ gdu ca nayáꞌ nabinruꞌ le rnit, atiꞌ tsazruꞌ lu yöl‑laꞌ naꞌbán gdu. \v 5 Dios chnupë́ꞌë queëruꞌ yúguꞌtë lë ni, atiꞌ bchiziëꞌ rëꞌu Dios Böꞌ Laꞌy, Nu nac queëruꞌ le nac bëꞌ nac löz siꞌruꞌ lë naꞌ nupë́ꞌë queëruꞌ. \p \v 6 Qui lë ni naꞌ nadíp ládxiꞌruꞌ. Tsal ni yuꞌuruꞌ lu gdu ca nayáꞌ nabinruꞌ, nö́ziruꞌ zoaruꞌ ziꞌtuꞌ ga zoa lidxëꞌ Xanruꞌ. \v 7 Runruꞌ ca runruꞌ le réjlëꞌruꞌ‑nëꞌ Dios, len clëg le zoa bi rléꞌiruꞌ. \v 8 Le runruꞌ löz lë ni, rë́ꞌniruꞌ ucaꞌnruꞌ gdu ca nayáꞌ nabinruꞌ ni quië tsajsóalenruꞌ‑nëꞌ Xanruꞌ. \v 9 Qui lë ni naꞌ ruiꞌ ládxiꞌruꞌ gunruꞌ le rdzag ladxëꞌë Xanruꞌ, chquiꞌ ugaꞌnruꞌ lu gdu ca nayáꞌ nabinruꞌ ni, o chquiꞌ tsajsóalenruꞌ‑nëꞌ Xanruꞌ niꞌ. \v 10 Cni runruꞌ le run bayúdx gdxinruꞌ yúguꞌtëruꞌ lahuëꞌ Cristo ga niꞌ röꞌë rbequi xbeynëꞌ. Niꞌr ubiꞌë qui queëruꞌ tsca nac le benruꞌ tsal ni yuꞌuruꞌ lu gdu ca nayáꞌ nabinruꞌ, chquiꞌ benruꞌ le nac dxiꞌa o le cunác dxiꞌa. \s1 Le ruún rëꞌu tuz len Dios \p \v 11 Qui lë ni naꞌ, le rádxituꞌ‑nëꞌ Dios, ruiꞌ ládxiꞌtuꞌ uzéjniꞌtuꞌ bunách. Nözcznëꞌ Dios ca nac le yuꞌu icj ládxiꞌdauꞌtuꞌ, atiꞌ ruzxöni ladxaꞌa nö́ziliꞌ dxiꞌa caꞌ lbiꞌiliꞌ lë naꞌ yuꞌu icj ládxiꞌdauꞌtuꞌ. \v 12 Cutu rubíj cuintuꞌ dxiꞌa lauliꞌ, san rë́ꞌnituꞌ gataꞌ queëliꞌ latj gunliꞌ netuꞌ ba laꞌn, quië gac ubiꞌiliꞌ didzaꞌ, bi guiëliꞌ bönniꞌ tun ba zxön cuinquëꞌ ca naꞌ tuꞌluíꞌz lahui cuinquëꞌ len clëg ca nacquëꞌ lu icj ládxiꞌdauꞌquëꞌ. \v 13 Chquiꞌ nachixi icjtuꞌ, nac quië gac yöl‑laꞌ ba queëꞌ Dios, len chquiꞌ cutu nachixi icjtuꞌ, nac quië gac bi uziꞌliꞌ xbey. \v 14 Run bayúdx bi guntuꞌ le nadxiꞌinëꞌ rëꞌu Cristo, le nö́ziruꞌ tuz Nu gut uláz quegac yúguꞌtë bunách, len qui lë ni naꞌ nac quegac yúguꞌtë bunách tsca nátlengac Lëꞌ tsazxö́n. \v 15 Lëꞌ gutiëꞌ uláz quegac yúguꞌtë bunách quië cutur bi lunëꞌ bönniꞌ nabanquëꞌ le naqui quégaczëꞌ, san le naqui qui Nu naꞌ gut uláz quequëꞌ len bubán lu yöl‑laꞌ gut. \v 16 Qui lë ni naꞌ, cutur gúnbëꞌtuꞌ bunách tsca nac le tuꞌluíꞌz lahui, len zal‑laꞌ cniz bénbëꞌtuꞌ‑nëꞌ Cristo, cutu núnbëꞌtuꞌ‑nëꞌ cni naꞌa. \v 17 Chquiꞌ nuhuöác tuz len Cristo nútiꞌtëz bunách, chnac bunách cub nu naꞌ. Chgdöd qui le glac ziꞌal, atiꞌ chnucubgac yúguꞌtë. \p \v 18 Yúguꞌtë lë ni nunëꞌ Dios, Nu bun rëꞌu tuz len Lëꞌ lu nëꞌë Cristo, atiꞌ budödëꞌ lu naꞌtuꞌ guntuꞌ lban ca gac luhuöác tuz len Lëꞌ yúguꞌtë bunách. \v 19 Lban runtuꞌ rna cni: “Dios gzóalenëꞌ Cristo, benëꞌ ga gac luhuöác tuz len Lëꞌ bunách yödzlyú ni, len cutu rajneynëꞌ dul‑laꞌ gulabagaꞌ.” Budödëꞌ lu naꞌtuꞌ didzaꞌ dxiꞌa ni, ca gac luhuöác tuz len Dios bunách. \v 20 Naꞌa, nactuꞌ gbaz queëꞌ Cristo, len rac naꞌa ca Dioscz rátaꞌyuëꞌ lauliꞌ lu rúꞌatuꞌ netuꞌ. Qui lë ni naꞌ rátaꞌyutuꞌ lauliꞌ uláz queëꞌ Cristo, gul‑huöác tuz len Dios. \v 21 Cristo cutu bi dul‑laꞌ benëꞌ, san Dios budödëꞌ Lëꞌ ca bönniꞌ dul‑laꞌ uláz queëruꞌ quië gataꞌ latj queëruꞌ gacruꞌ tsahuiꞌ ca naquëꞌ Dioscz le nacruꞌ tuz len Cristo. \c 6 \p \v 1 Le runtuꞌ dxin tsazxö́n len Dios, rátaꞌyutuꞌ lauliꞌ, rnatuꞌ: Cutu udödliꞌ caꞌz le ruzáꞌ ladxëꞌë queëliꞌ Dios. \v 2 Nayúj lu guich laꞌy ca gnëꞌ Dios, rna: \q1 Tu dza buzáꞌ ladxaꞌa quiuꞌ, byöndaꞌ liꞌ \q1 Atiꞌ dza benaꞌ ga gac uláuꞌ, gúclenaꞌ liꞌ. \m Gul‑yutscaꞌ. Naꞌa nac dza ruzáꞌ ladxëꞌë queëruꞌ. Naꞌa nac dza gac ularuꞌ. \p \v 3 Cutu rë́ꞌnituꞌ bi guntuꞌ le gun ga nu gchixi gnigui, cui soa nu ucáꞌn caꞌz dxin ni runtuꞌ. \v 4 Niꞌa qui bítiꞌtëz bi runtuꞌ, ruiꞌ ládxiꞌtuꞌ gac bëꞌ nactuꞌ huen dxin queëꞌ Dios. Qui lë ni naꞌ, len yöl‑laꞌ rböz zxön ladxiꞌ ruaꞌ rlentuꞌ yuguꞌ le rzacaꞌ rguiꞌtuꞌ, len yuguꞌ le ryadzj queëtuꞌ len le tun ga röꞌtuꞌ baguíꞌi. \v 5 Cni bentuꞌ zal‑laꞌ gulazéꞌitsqui netuꞌ yu bunách len gulaguꞌë netuꞌ lidx guia, len gulabía nidiëꞌ netuꞌ. Gdöd bëꞌi bentuꞌ dxin, cutu gutaꞌ queëtuꞌ latj gastuꞌ o bi gágutuꞌ. \v 6 Bëꞌ ládxiꞌtuꞌ gac bëꞌ nactuꞌ huen dxin queëꞌ Dios. Guc bëꞌ lë ni \q1 Le nactuꞌ baꞌa ladxiꞌ, \q1 Len le naptuꞌ yöl‑laꞌ rejniꞌi, \q1 Len le rböztuꞌ zxön ladxiꞌ, \q1 Len le nactuꞌ dxiꞌi ladxiꞌ, \q1 Len le zóalenëꞌ netuꞌ Dios Böꞌ Laꞌy, \q1 Len le nac gdu ca nadxiꞌituꞌ lzaꞌtuꞌ. \m \v 7 Ruiꞌtuꞌ didzaꞌ gdutë li atiꞌ zoalen netuꞌ yöl‑laꞌ huac queëꞌ Dios. Le nac tsahuiꞌ nac ca tu le rneytuꞌ lu gdil‑l, lencaꞌ le run chiꞌi netuꞌ lu gdil‑l naꞌ. \q1 \v 8 Nacuáꞌ nup tun netuꞌ ba laꞌn, \q1 Lencaꞌ nup tuꞌzóa netuꞌ tslaꞌl. \q1 Nacuáꞌ nup tuꞌlídz ditj netuꞌ, \q1 Lencaꞌ nup tuꞌlídz tsahuiꞌ netuꞌ. \q1 Zal‑laꞌ taꞌná bunách rziꞌ yëꞌtuꞌ, \q1 Ruiꞌtuꞌ didzaꞌ gdutë li. \q1 \v 9 Zal‑laꞌ nacuáꞌ bunách cunúnbëꞌgac netuꞌ, \q1 Nacuáꞌ caꞌ nup núnbëꞌgac netuꞌ. \q1 Rdatuꞌ ga zoa banádx gattuꞌ, \q1 San ni zoatuꞌ nabantuꞌ. \q1 Tunëꞌ netuꞌ zxguiaꞌ, \q1 San cutu tuꞌdöddëꞌ netuꞌ. \q1 \v 10 Tuꞌshuiꞌni netuꞌ, \q1 San rudzíjitecztuꞌ. \q1 Nactuꞌ bönniꞌ yechiꞌ, \q1 San runtuꞌ ga rataꞌ quegac bunách zian yöl‑laꞌ tsahuiꞌ gdu. \q1 Zal‑laꞌ cutu bi dë queëtuꞌ, \q1 Naqui queëtuꞌ yúguꞌtë le dë. \p \v 11 Gdu ládxiꞌtuꞌ ruíꞌlentuꞌ lbiꞌiliꞌ didzaꞌ, böchiꞌ lzaꞌadauꞌ, zoaliꞌ Corinto. Buluiꞌituꞌ lbiꞌiliꞌ gdu ca ruiꞌ ládxiꞌtuꞌ lbiꞌiliꞌ. \v 12 Chquiꞌ cutu nacruꞌ tuz cutu nac le curuíꞌ ládxiꞌtuꞌ lbiꞌiliꞌ, san lbiꞌiczliꞌ cutu ruiꞌ ládxiꞌliꞌ netuꞌ. \v 13 Naꞌa, ruíꞌlenaꞌ lbiꞌiliꞌ didzaꞌ ca runëꞌ bönniꞌ ruíꞌlenëꞌ‑biꞌ didzaꞌ zxiꞌnëꞌ, rniaꞌ: Gul‑bíꞌi queëtuꞌ ca rúnlentuꞌ lbiꞌiliꞌ. Gul‑güíꞌ ladxiꞌ netuꞌ. \s1 Nacruꞌ ca tu gdauꞌ ga yuꞌë Dios ban \p \v 14 Cutu gacliꞌ tuz len bunách cutaꞌyejlëꞌ. \q1 ¿Nacxcz gac lac tuz le nac tsahuiꞌ len le cunác tsahuiꞌ? \q1 ¿Nacxcz gac lac tuz le nac chul len le nac yeníꞌ? \q1 \v 15 ¿Nacxcz gac lacquëꞌ tuz Cristo len Satanás, tuꞌ xöhuiꞌ? \q1 ¿Nacxcz gac lacquëꞌ tuz bönniꞌ rejlëꞌë Cristo len bönniꞌ curejlëꞌë? \q1 \v 16 ¿Nacxcz gac lac tuz gdauꞌ queëꞌ Dios len bdauꞌ guiöj bdauꞌ yag? \m Lbiꞌiczliꞌ nacliꞌ ca tu gdauꞌ ga yuꞌë Dios ban. Ca nac lë ni, Dioscz gnëꞌ: \q1 Sóalenaꞌ lequëꞌ len tálenaꞌ lequëꞌ. \q1 Gacaꞌ Dios quequëꞌ, \q1 Atiꞌ lequëꞌ lacquëꞌ bunách quiaꞌ. \m \v 17 Qui lë ni naꞌ, gnëꞌ caꞌ cni: \q1 Gul‑rúj ladjquëꞌ, len gul‑laꞌalen lequëꞌ. \q1 Rnëꞌ Xanruꞌ: “Cutu gútsaꞌliꞌ le cunác, \q1 Atiꞌ siꞌ lu naꞌa lbiꞌiliꞌ. \q1 \v 18 Nedaꞌ gacaꞌ xuzczliꞌ, \q1 Atiꞌ lbiꞌiliꞌ gacliꞌ zxiꞌnaꞌ, bönniꞌ len ngul.” \q1 Cni rnëꞌ Xanruꞌ, napczëꞌ gdutë yöl‑laꞌ huac. \c 7 \p \v 1 Yuguꞌ lë ni gzxiꞌ lu nëꞌë Dios náquigac queëruꞌ, böchiꞌ lzaꞌadauꞌ. Qui lë ni naꞌ ral‑laꞌ un cuinruꞌ dxiꞌa, ubiajruꞌ yúguꞌtë le rucáꞌn caꞌz gdu ca nayáꞌ nabinruꞌ len böꞌ nacczruꞌ. Lu yöl‑laꞌ radxi queëruꞌ Dios ral‑laꞌ gáquiruꞌ quizi queëꞌ Lëꞌ. \s1 Ca gulubíꞌi ládxiꞌgac nup taꞌyejlëꞌ Cristo \p \v 2 Gul‑síꞌ lu naꞌliꞌ netuꞌ. Nutu nu biaꞌtuꞌ döꞌ qui, nu dzag lbiꞌiliꞌ. Nutu nu bentuꞌ ga gchixi gnigui. Nutu nu gzxiꞌ yéꞌituꞌ. \v 3 Ruꞌa cni didzaꞌ, clëg quië uspagaꞌa lbiꞌiliꞌ zxguiaꞌ, san nac ca naꞌ chgniaꞌ ziꞌal, rniaꞌ: Zoaꞌ sinaꞌ gbánlenaꞌ lbiꞌiliꞌ o gátlenaꞌ lbiꞌiliꞌ le ruiꞌ ladxaꞌa lbiꞌiliꞌ. \v 4 Ruzxö́nitsca ladxaꞌa lbiꞌiliꞌ len runtscaꞌ lbiꞌiliꞌ zxön. Zal‑laꞌ zian le rzacaꞌ rguiꞌtuꞌ, nadiptsca ladxaꞌa len rudzíjitsqui ladxaꞌa. \p \v 5 Catiꞌ bdxintuꞌ luyú Macedonia, ga rdxintë naꞌa dza, cutu rataꞌ queëtuꞌ latj uzíꞌ ládxiꞌtuꞌ, san le zian le rac queëtuꞌ. Taꞌdil‑len netuꞌ bunách, atiꞌ lu icj ládxiꞌdauꞌtuꞌ yuꞌugac le tun ga rádxituꞌ. \v 6 Niꞌr Dios, Nu rutíp ladxiꞌ nu chzoa gac chop ladxiꞌ, butipëꞌ ládxiꞌtuꞌ catiꞌ budxinbiꞌ queëtuꞌ biꞌi Tito. \v 7 Cutu gucz le budxinbiꞌ queëtuꞌ, san le gdíxjöiꞌbiꞌ caꞌ netuꞌ ca naꞌ butipliꞌ ládxiꞌbiꞌ lbiꞌiliꞌ. Gdíxjöiꞌbiꞌ netuꞌ ca naꞌ rë́ꞌnitsquiliꞌ uléꞌiliꞌ nedaꞌ, len ca naꞌ ruhuíꞌniliꞌ niꞌa qui lë naꞌ guc niꞌ, lencaꞌ ca ruiꞌ ládxiꞌliꞌ nedaꞌ. Yúguꞌtë lë ni ben ga rudziji ladxaꞌa. \p \v 8 Zal‑laꞌ ben ga buíꞌniliꞌ le buzujaꞌ queëliꞌ lu guich ziꞌal, cutu ruhuiꞌndaꞌ naꞌa. Ziꞌal buiꞌndaꞌ catiꞌ gúquibeꞌidaꞌ ben ga buíꞌniliꞌ lbiꞌiliꞌ tu chiꞌidauꞌ, \v 9 san naꞌa rudzijdaꞌ, clëg le buíꞌniliꞌ, san le ben ga bubíꞌi ládxiꞌliꞌ yöl‑laꞌ ruhuiꞌni queëliꞌ naꞌ. Dios bugunëꞌ dxin yöl‑laꞌ ruhuiꞌni queëliꞌ, cui gchixi gníguiliꞌ niꞌa qui le bentuꞌ netuꞌ. \v 10 Yöl‑laꞌ ruhuiꞌni naꞌ rugunëꞌ dxin Dios run ga nu ubíꞌi ladxiꞌ quië ulá nu naꞌ, atiꞌ qui lë ni naꞌ cutu ral‑laꞌ huíꞌniruꞌ qui, san yöl‑laꞌ ruhuiꞌni le nac qui yödzlyú ni run ga lat bunách. \v 11 Gul‑yutscaꞌ ca bugunëꞌ dxin Dios yöl‑laꞌ ruhuiꞌni queëliꞌ naꞌ. \q1 Ben ga ruiꞌ ládxiꞌliꞌ‑nëꞌ Dios. \q1 Ben ga gúꞌniliꞌ urujliꞌ dxiꞌa. \q1 Ben ga gleyliꞌ nu naꞌ ben dul‑laꞌ. \q1 Ben ga rádxiliꞌ‑nëꞌ Dios. \q1 Ben ga bëꞌ ládxiꞌliꞌ gunliꞌ ca rna xtidzëꞌë Dios. \q1 Ben ga nadxiꞌiliꞌ‑nëꞌ Dios gdu ládxiꞌliꞌ. \q1 Ben ga gúꞌniliꞌ gunliꞌ zxguiaꞌ nu naꞌ ben dul‑laꞌ. \q1 Benliꞌ le nac bëꞌ cutu bi dul‑laꞌ nabágaꞌliꞌ niꞌa qui lë naꞌ guc. \m \v 12 Qui lë ni naꞌ, zal‑laꞌ buzujaꞌ cni lu guich naꞌ, cutu guc niꞌa qui nu naꞌ ben dul‑laꞌ, len clëg niꞌa qui nu naꞌ gzxacaꞌ gdiꞌi, san quië gac bëꞌ lahuëꞌ Dios le nactë ruiꞌ ládxiꞌliꞌ netuꞌ. \v 13 Lë ni butíp ládxiꞌtuꞌ. Clëgz bdip ládxiꞌtuꞌ san rudzíjitsqui ládxiꞌtuꞌ le rudzíjibiꞌ biꞌi Tito niꞌa qui le benliꞌ lbiꞌiliꞌ, butipliꞌ ládxiꞌbiꞌ. \p \v 14 Benaꞌ lbiꞌiliꞌ zxön laubiꞌ Tito, atiꞌ cutu benliꞌ ga utuiꞌdaꞌ. Bë́ꞌlentecztuꞌ lbiꞌiliꞌ didzaꞌ gdutë li, atiꞌ lëzcaꞌ cni nac gdutë li didzaꞌ bë́ꞌlentuꞌ‑biꞌ Tito catiꞌ bentuꞌ lbiꞌiliꞌ ba laꞌn. \v 15 Zeaj racr gdu ca nadxiꞌibiꞌ lbiꞌiliꞌ biꞌi Tito catiꞌ rajneybiꞌ ca naꞌ benliꞌ ca rna xtídzaꞌtuꞌ, len ca naꞌ benliꞌ‑biꞌ ba laꞌn lu yöl‑laꞌ radxi Dios queëliꞌ len lu yöl‑laꞌ nöxj ladxiꞌ queëliꞌ. \v 16 Rudzíjitsquidaꞌ le gac uzxöni ladxaꞌa lbiꞌiliꞌ gdu ladxaꞌa. \c 8 \s1 Ca ral‑laꞌ unö́dzj le dë qui, nu rejlëꞌ Cristo \p \v 1 Naꞌa, böchiꞌ lzaꞌadauꞌ, rë́ꞌnituꞌ quíxjöiꞌtuꞌ lbiꞌiliꞌ ca nac le buzáꞌ ladxëꞌë Dios quegac yuguꞌ cöꞌ bunách queëꞌ Cristo luyú Macedonia. \v 2 Zal‑laꞌ szxöni gulazacaꞌ gulaguiꞌë lu yuguꞌ le gzxiꞌ bëꞌ lequëꞌ, szxö́nitër guludzijnëꞌ len gdu ládxiꞌquëꞌ gulunödzjëꞌ szxöni zal‑laꞌ nacquëꞌ bunách yechiꞌ. \v 3 Nedaꞌ runaꞌ lnaꞌ lau quequëꞌ, gdu ládxiꞌquëꞌ gulunödzjëꞌ yúguꞌtë tsca gulazáquiꞌnëꞌ, len gulunödzjrëꞌ tsca gulazáquiꞌnëꞌ. \v 4 Bayúdx gulanabnëꞌ netuꞌ len szxöni glátaꞌyuëꞌ lautuꞌ güiꞌtuꞌ lequëꞌ latj tsazxö́n len netuꞌ láclenëꞌ bö́chiꞌruꞌ taꞌyejlëꞌë Cristo. \v 5 Glunrëꞌ ca guqui icjtuꞌ lunëꞌ, le guludö́d cuinquëꞌ ziꞌal lu nëꞌë Xanruꞌ lencaꞌ lu naꞌtuꞌ netuꞌ, le nac le rdzag ladxëꞌë Dios. \v 6 Qui lë ni naꞌ gnábituꞌ‑biꞌ biꞌi Tito udx gunbiꞌ xchinbiꞌ ga niꞌ zoaliꞌ, utubbiꞌ dumí runödzjliꞌ lu yöl‑laꞌ dxiꞌi ladxiꞌ queëliꞌ, ca naꞌ gzu laubiꞌ benbiꞌ ziꞌal. \v 7 Nacliꞌ blau ca nac yúguꞌtë le runliꞌ, ca réjlëꞌliꞌ Cristo, len ca réjniꞌliꞌ, len ca ruzéjniꞌliꞌ bunách, len ca ruiꞌ ládxiꞌliꞌ lzaꞌliꞌ, lencaꞌ ca nadxiꞌiliꞌ netuꞌ. Lëzcaꞌ cni ral‑laꞌ gacliꞌ blau ca gáclenliꞌ lzaꞌliꞌ, lu yöl‑laꞌ dxiꞌi ladxiꞌ queëliꞌ bi unödzjliꞌ quequëꞌ. \p \v 8 Cutu rna béꞌidaꞌ lbiꞌiliꞌ gunliꞌ cni. Ruꞌa didzaꞌ ca tun yelaꞌgac bunách, tuꞌnö́dzj gdu ládxiꞌgac, quië gunaꞌ ga gunliꞌ le gac bëꞌ nac gdu ca nadxiꞌiliꞌ lzaꞌliꞌ. \v 9 Nö́ziczliꞌ le buzáꞌ ladxëꞌë queëruꞌ Xanruꞌ Jesucristo. Bléꞌinëꞌ yöl‑laꞌ tsahuiꞌ san quië gáclenëꞌ lbiꞌiliꞌ böaquëꞌ yechiꞌ quië gataꞌ queëliꞌ yöl‑laꞌ tsahuiꞌ, le guquëꞌ Lëꞌ yechiꞌ. \p \v 10 Cni runi neda: Dxiꞌar gac queëliꞌ udx gunliꞌ lë naꞌ gzu lauliꞌ runliꞌ chguc tu iz. Gucliꞌ blau, clëgz ca bunödzjliꞌ, san lëzcaꞌ ca gúꞌniliꞌ unödzjliꞌ. \v 11 Naꞌa, gdu ládxiꞌliꞌ gul‑syúdx gunliꞌ lë naꞌ gzu lauliꞌ runliꞌ, gdu ládxiꞌliꞌ bunödzjliꞌ. Gul‑nö́dzj naꞌa tsca sáquiꞌliꞌ. \v 12 Chquiꞌ rë́ꞌniliꞌ bi unödzjliꞌ, Dios runëꞌ ba laꞌn le runödzjliꞌ tsca nac le dëz queëliꞌ. Cutu rnabëꞌ unödzjrliꞌ tsca le dëz queëliꞌ. \p \v 13 Cutu rëꞌndaꞌ gunaꞌ ga unödzjliꞌ le gaclen yezicaꞌ bunách ga gdxintë yadzj queëliꞌ. \v 14 Rëꞌndaꞌ gac tuz ca dë queëliꞌ, len quequëꞌ. Naꞌa szxöni dë queëliꞌ le gac unödzjliꞌ quië bi gataꞌ quegac nup niꞌ ryadzj quequëꞌ. Niꞌr catiꞌ bi yadzj queëliꞌ, lequëꞌ huac bi lunödzjëꞌ queëliꞌ quië cni gac tuz ca dë queëliꞌ len quequëꞌ yúguꞌtëliꞌ. \v 15 Lëzcaꞌ cni nayúj lu guich laꞌy, rna: “Nu naꞌ butúb szxöni, cutu bugáꞌn qui, atiꞌ nu naꞌ butúb latiꞌz, cutu byadzj qui.” \s1 Ca runbiꞌ Tito lencaꞌ nup dzaggac lëbiꞌ \p \v 16 Xclenëꞌ Dios, Lëꞌ benëꞌ ga ruiꞌ ládxiꞌbiꞌ lbiꞌiliꞌ biꞌi Tito ca naꞌ ruiꞌ ladxaꞌa lbiꞌiliꞌ nedaꞌ. \v 17 Clëgz runbiꞌ ca rna xtidzaꞌa bi gnabdaꞌ‑biꞌ, san le ruiꞌ ládxiꞌczbiꞌ lbiꞌiliꞌ, racz queëbiꞌ gúꞌnibiꞌ tsajyubiꞌ lbiꞌiliꞌ. \p \v 18 Rsö́laꞌtuꞌ‑nëꞌ tsazxö́n len lëbiꞌ bö́chiꞌruꞌ naꞌ tun lëꞌ ba laꞌn yúguꞌtë cöꞌ bunách queëꞌ Cristo, le runëꞌ dxiꞌa dxin qui didzaꞌ dxiꞌa. \v 19 Yetú caꞌ, gulabö́ bönniꞌ ni yuguꞌ cöꞌ bunách queëꞌ Cristo quië tséajlenëꞌ tsazxö́n netuꞌ guaꞌtuꞌ lë naꞌ runödzjliꞌ quië gac yöl‑laꞌ ba queëꞌ Xanruꞌ, len gac bëꞌ caꞌ ruiꞌ ládxiꞌruꞌ lzaꞌruꞌ taꞌyejlëꞌë Cristo. \v 20 Cni gac, gunëꞌ netuꞌ tsazxö́n quië nutu nu bi gac gnë queëtuꞌ ca rúnlentuꞌ dumí naꞌ runödzjliꞌ szxöni, le gaclen bunách yechiꞌ. \v 21 Ruiꞌ ládxiꞌtuꞌ guntuꞌ le nac dxiꞌa, clëgz lahuëꞌ Xanruꞌ, san lëzcaꞌ laugac bunách. \p \v 22 Rsö́laꞌtuꞌ‑nëꞌ caꞌ tsazxö́n len lequëꞌ yetúëꞌ bö́chiꞌruꞌ, zian lzu gzxiꞌ bëꞌtuꞌ lëꞌ, atiꞌ nac bëꞌ rëꞌnnëꞌ gáclenëꞌ rëꞌu gdu ladxëꞌë. Yetú caꞌ, le ruzxöni ladxëꞌë lbiꞌiliꞌ, rë́ꞌntërnëꞌ caꞌ gáclenëꞌ rëꞌu lu dxin ni. \v 23 Chquiꞌ nu bi gnab ca nacbiꞌ biꞌi Tito, nacbiꞌ lzaꞌa, rúnlenbiꞌ nedaꞌ tsazxö́n dxin quië gáclentuꞌ lbiꞌiliꞌ. Chquiꞌ nu bi gnab ca nacquëꞌ yezícaꞌrëꞌ bö́chiꞌruꞌ naꞌ, nasö́laꞌgac lequëꞌ yuguꞌ cöꞌ bunách queëꞌ Cristo, atiꞌ tunëꞌ ga gac queëꞌ Cristo yöl‑laꞌ ba. \v 24 Gul‑gún ga gac bëꞌ nadxiꞌiliꞌ lequëꞌ quië láquibeꞌi runliꞌ cni yuguꞌ cöꞌ bunách queëꞌ Cristo, len laꞌnözi nac gdutë li didzaꞌ dxiꞌa ruiꞌtuꞌ ca nac queëliꞌ. \c 9 \s1 Ca nac dumí rutubruꞌ le gaclen bö́chiꞌruꞌ \p \v 1 Ca nac le runödzjliꞌ quequëꞌ bö́chiꞌruꞌ taꞌyejlëꞌë Cristo, cutu run bayúdx uzujaꞌ queëliꞌ lu guich ni. \v 2 Chnözdaꞌ ca rë́ꞌniliꞌ gunliꞌ lë ni, atiꞌ ruꞌa didzaꞌ laugac bunách taꞌyejlëꞌ Cristo luyú Macedonia ni ca nac le dxiꞌa runliꞌ. Rguíxjöiꞌdaꞌ lequëꞌ ca nac queëliꞌ, zoaliꞌ luyú Acaya, chguc tu iz chzoa gunliꞌ lë ni, atiꞌ le ruiꞌ ládxiꞌliꞌ gunliꞌ lë ni, bdip ládxiꞌgac yelatiꞌz cuguluhuöatë bunách ni taꞌyejlëꞌ Cristo. \v 3 Naꞌa, rsölaꞌa queëliꞌ yuguꞌ bö́chiꞌruꞌ ni quië gac bëꞌ nac gdutë li didzaꞌ ruiꞌtuꞌ ca nac queëliꞌ, atiꞌ nac ca naꞌ chgniaꞌ queëliꞌ, chzoa gunliꞌ lë naꞌ gaclen lzaꞌruꞌ. \v 4 Chquiꞌ laꞌzaꞌclen tsazxö́n nedaꞌ laꞌgac bunách Macedonia taꞌyejlëꞌ Cristo, atiꞌ gac bëꞌ cutu zuini gunliꞌ lë naꞌ, niꞌr utuiꞌtuꞌ le buzxöni ládxiꞌtuꞌ lbiꞌiliꞌ, atiꞌ lbiꞌiczliꞌ caꞌ ral‑laꞌ utuiꞌliꞌ. \v 5 Qui lë ni naꞌ gúquidaꞌ ral‑laꞌ gsölaꞌa yuguꞌ bö́chiꞌruꞌ ni laꞌdxín ga zoaliꞌ ziꞌal ca nedaꞌ, atiꞌ laclen lbiꞌiliꞌ quië udx utubliꞌ lë naꞌ gzxiꞌ lu naꞌliꞌ unödzjliꞌ. Cni gac, udx utubliꞌ dumí naꞌ ziꞌal ca gdxinaꞌ, atiꞌ gac bëꞌ runödzjliꞌ le rë́ꞌniczliꞌ len clëg le rquiꞌituꞌ lbiꞌiliꞌ bi unödzjliꞌ. \p \v 6 Gul‑tsajnéy lë naꞌ rna: \q1 Nu raz ruzóa latiꞌz, latiꞌz caꞌ uzíꞌ. \q1 Nu raz ruzóa szxöni, szxöni caꞌ uzíꞌ. \p \v 7 Tu tuliꞌ ral‑laꞌ unödzjliꞌ tsca naꞌ chnuzoaliꞌ icj ládxiꞌdauꞌliꞌ, len clëg lu yöl‑laꞌ ruhuiꞌni queëliꞌ o le run bayúdx, le nadxiꞌinëꞌ Dios nu runö́dzj gdu ladxiꞌ. \v 8 Dios gac gunnëꞌ queëliꞌ szxö́nitër ca rquíniliꞌ quië gataꞌ queëliꞌ yúguꞌtë lë naꞌ rquíniliꞌ, atiꞌ ugáꞌn queëliꞌ quië gac gáclenliꞌ nu bi ryadzj qui. \v 9 Lëzcaꞌ cni nayúj lu guich laꞌy, rna: \q1 Gdu ladxëꞌë bunödzjëꞌ quegac bunách yechiꞌ. \q1 Nac bëꞌtecz yöl‑laꞌ dxiꞌi ladxiꞌ queëꞌ. \m \v 10 Dios, Nu runn queëruꞌ bi gaz uzoaruꞌ, lencaꞌ bi guiꞌj gáguruꞌ, gunnëꞌ caꞌ queëliꞌ bi unödzjliꞌ, le nac ca lë naꞌ nu raz ruzóa, len gunëꞌ caꞌ ga laꞌyán le lapliꞌ le nacgac le dxiꞌa runliꞌ. \v 11 Dios gunëꞌ ga gátaꞌtër queëliꞌ yöl‑laꞌ tsahuiꞌ quië gac unödzjliꞌ szxöni. Cni gac, yuguꞌ le unödzjliꞌ, lë naꞌ quistuꞌ uláz queëliꞌ, gun ga laꞌná bunách zian: “Xclenëꞌ Dios.” \v 12 Lë naꞌ runödzjliꞌ le gaclen bö́chiꞌruꞌ, clëgz güiꞌ quequëꞌ le taꞌyadzjnëꞌ, san gun ga laꞌnë́ꞌ xclenëꞌ Dios. \v 13 Catiꞌ gunliꞌ cni, laꞌguꞌë Dios yöl‑laꞌ ba le gac bëꞌ runliꞌ ca rna didzaꞌ dxiꞌa queëꞌ Cristo ca naꞌ rnaliꞌ runliꞌ. Laꞌguꞌë Lëꞌ yöl‑laꞌ ba caꞌ, le nacliꞌ dxiꞌi ladxiꞌ, runödzjliꞌ quequëꞌ lencaꞌ quegac yezicaꞌ bunách. \v 14 Lulidzëꞌ Dios laꞌnabnëꞌ Lëꞌ gáclenëꞌ lbiꞌiliꞌ le nadxiꞌicnëꞌ lbiꞌiliꞌ niꞌa qui le buzaꞌtsca ladxëꞌë queëliꞌ Dios. \v 15 Xclenëꞌ Dios, bennëꞌ queëruꞌ tu le nactër lsacaꞌ. \c 10 \s1 Yöl‑laꞌ uná bëꞌ dë lu nëꞌë Pablo \p \v 1 Taꞌná bunách nacaꞌ nöxj ladxiꞌ catiꞌ zóalenaꞌ lbiꞌiliꞌ, san catiꞌ zoaꞌ ziꞌtuꞌ ga zoaliꞌ rsídxtsquidaꞌ lbiꞌiliꞌ ca ruzujaꞌ lu guich. Le naquëꞌ nöxj ladxiꞌ len dxiꞌi ladxiꞌ Cristo, nedaꞌ, Pablo, rátaꞌyuaꞌ lauliꞌ \v 2 cui gunliꞌ ga gun bayúdx gsidxdaꞌ lbiꞌiliꞌ catiꞌ gdxinaꞌ ga zoaliꞌ. Chzoa gsidxdaꞌ nup niꞌ taꞌná runtuꞌ dxin ni lu yöl‑laꞌ bunáchz queëtuꞌ. \v 3 Le nactë nactuꞌ bunách, san clëg racz queëtuꞌ runtuꞌ xchinëꞌ Dios. \v 4 Yuguꞌ le rneytuꞌ lu gdil‑l, cutu nacgac ca le taꞌnéy lu gdil‑l bunách yödzlyú ni, san yuguꞌ le rneytuꞌ lu gdil‑l napgac yöl‑laꞌ huac queëꞌ Dios, le ruguntuꞌ dxin rusnittuꞌ le nalgac qui tuꞌ xöhuiꞌ. \p \v 5 Rusnittuꞌ yuguꞌ didzaꞌ cunácz tuꞌzxöni ládxiꞌgac bunách len yúguꞌtë le tun ga tun ba zxön cuinquëꞌ len le tun ga cutu lunbëꞌë Dios. Runtuꞌ ga gac laꞌná béꞌinëꞌ yúguꞌtë le taꞌzáꞌ ládxiꞌquëꞌ, lë naꞌ tun ga taꞌdáꞌbaguëꞌë Dios, atiꞌ runtuꞌ caꞌ ga tunëꞌ ca rnëꞌ Cristo. \v 6 Töd gunliꞌ le gac bëꞌ nac gdu ca runliꞌ ca rna xtidzëꞌë Cristo, soatuꞌ sinaꞌ guntuꞌ zxguiaꞌ yúguꞌtë nup niꞌ taꞌdáꞌbagaꞌ xtidzëꞌë. \p \v 7 Ruyuliꞌ le naláꞌ lahuiz. Chquiꞌ ráquinëꞌ náquinëꞌ queëꞌ Cristo nu bönniꞌ dzaguëꞌ lbiꞌiliꞌ, ral‑laꞌ gáquibeꞌinëꞌ caꞌ lë ni: Ca naꞌ lëꞌ náquinëꞌ queëꞌ Cristo, lëzcaꞌ cni netuꞌ náquituꞌ queëꞌ Cristo. \v 8 Cutu caꞌ rutuiꞌdaꞌ zal‑laꞌ gdöd bëꞌi ben ba zxön cuinaꞌ ca nac yöl‑laꞌ uná bëꞌ budödëꞌ lu naꞌtuꞌ Xanruꞌ. Lë naꞌ dë lu naꞌtuꞌ nac quië guntuꞌ ga gacr gdu ca réjlëꞌliꞌ Cristo, len clëg quië usnittuꞌ lbiꞌiliꞌ. \v 9 Cutu rëꞌndaꞌ gáquiliꞌ rëꞌndaꞌ gun gádxidaꞌ lbiꞌiliꞌ niꞌa qui le ruzujaꞌ queëliꞌ lu guich ni. \v 10 Nacuáꞌ niꞌ nup laꞌná: “Yuguꞌ le ruzujëꞌ queëruꞌ lu guich Pablo, rsidxnëꞌ len rdínlenëꞌ rëꞌu, san catiꞌ zóalenëꞌ rëꞌu runëꞌ nöxj ladxiꞌ, len didzaꞌ gul‑l ruꞌë.” \v 11 Nu naꞌ ruiꞌ cni didzaꞌ ral‑laꞌ gáquibeꞌi lë ni: Ca naꞌ nactuꞌ catiꞌ bi ruzujtuꞌ queëliꞌ lu guich tsal ni zoatuꞌ ziꞌtuꞌ ga zoaliꞌ, gactuꞌ caꞌ lu le guntuꞌ catiꞌ niꞌ sóalentuꞌ lbiꞌiliꞌ. \p \v 12 Le nactë cutu nactuꞌ rugu ladxiꞌ quië gnatuꞌ nactuꞌ tuz ca nacgac nup niꞌ tun ba zxön cuingac. Bunách cunözi nacgac nup niꞌ. Lu le taꞌzáꞌz ládxiꞌquëꞌ tuꞌzóëꞌ ca ral‑laꞌ lac bunách, len taꞌbequi xbeynëꞌ laꞌ légaczëꞌ tsca nac lë naꞌ taꞌzáꞌz ládxiꞌquëꞌ. \v 13 Netuꞌ cutu gunr ba zxön cuintuꞌ ca ral‑laꞌ guntuꞌ, san ca nacz dxin budödëꞌ lu naꞌtuꞌ Dios, atiꞌ lu dxin ni, ral‑laꞌ guntuꞌ lei ga niꞌ zoaliꞌ lbiꞌiliꞌ. \v 14 Chquiꞌ budödëꞌ lu naꞌtuꞌ Dios dxin guntuꞌ ga zoaliꞌ, cutu caꞌ gdöd bë́ꞌituꞌ ca bentuꞌ catiꞌ bdxintuꞌ ga zoaliꞌ, bentuꞌ lban ga zoaliꞌ qui didzaꞌ dxiꞌa. \v 15 Cutu run ba zxön cuintuꞌ ca nac dxin nungac yezicaꞌ bunách, san ca nacz dxin naꞌ budödëꞌ Dios lu naꞌtuꞌ. Runtuꞌ löz gacr gdu ca réjlëꞌliꞌ Cristo quië gac guntuꞌ dxin ga zoaliꞌ le nacr lsacaꞌ, tsca nac le budödëꞌ lu naꞌtuꞌ Dios guntuꞌ. \v 16 Niꞌr gac guntuꞌ lban qui didzaꞌ dxiꞌa ga nacuáꞌ yödz dzöꞌ ziꞌtuꞌr ga zoaliꞌ. Cni gac, cutu gun bayúdx gun ba zxön cuintuꞌ niꞌa qui dxin nungac yezicaꞌ bunách, lë naꞌ budödëꞌ Dios lu naꞌgac. \p \v 17 Nayúj lu guich laꞌy le rna: \q1 Nu rëꞌni bi gun zxön, \q1 Le benczëꞌ Xanruꞌ ral‑laꞌ gun zxön. \m \v 18 Nurujëꞌ dxiꞌa bönniꞌ catiꞌ rnëꞌ Xanruꞌ nurujëꞌ dxiꞌa len clëg catiꞌ ruꞌë cni didzaꞌ qui laꞌ cuinzëꞌ bönniꞌ naꞌ. \c 11 \s1 Ca naquëꞌ Pablo, len ca nacquëꞌ bönniꞌ tun cuinquëꞌ gbaz queëꞌ Cristo \p \v 1 Rëꞌndaꞌ guaꞌ glenliꞌ nedaꞌ tsal ni guꞌa didzaꞌ lu yöl‑laꞌ cunözi quiaꞌ. Gul‑záꞌ ládxiꞌliꞌ quiaꞌ. \v 2 Ruiꞌ ladxaꞌa lbiꞌiliꞌ ca naꞌ Dioscz ruiꞌ ladxëꞌë lbiꞌiliꞌ, le nacliꞌ ca nacbiꞌ tubiꞌ biꞌi ngul raꞌbandauꞌ, nac gdu ládxiꞌbiꞌ, buschinaꞌ‑biꞌ lahuëꞌ Cristo quië utság náꞌlenbiꞌ Lëczëꞌ. \v 3 Rádxidaꞌ gdxin queëliꞌ nu siꞌ yeꞌi lbiꞌiliꞌ, gun ga usanliꞌ ca nadxiꞌiliꞌ‑nëꞌ Cristo gdu ládxiꞌliꞌ, ca naꞌ guc queënu Eva catiꞌ lu yöl‑laꞌ sinaꞌ qui gzxiꞌ yeꞌi lënu Satanás tuꞌ xöhuiꞌ. \v 4 Cni rniaꞌ le ruiꞌliꞌ latj gdu ládxiꞌliꞌ nu zaꞌ queëliꞌ, run lban qui zxba queëꞌ Jesús, le nadzáꞌ ca nac zxba bentuꞌ lban qui netuꞌ, atiꞌ rziꞌ lu naꞌliꞌ tu böꞌ len tu didzaꞌ dxiꞌa nadzaꞌgac ca nac Böꞌ Laꞌy naꞌ len didzaꞌ dxiꞌa naꞌ gzxiꞌ lu naꞌliꞌ lu naꞌtuꞌ netuꞌ. \v 5 Ráquidaꞌ cutu nacraꞌ cuidiꞌz ca nacquëꞌ bönniꞌ niꞌ náctërquëꞌ blau, ráquiliꞌ nacquëꞌ gbaz queëꞌ Cristo. \v 6 Nazx caꞌ nacaꞌ cuidiꞌz ca ruꞌa didzaꞌ, san cutu nacaꞌ cuidiꞌz ca nac yöl‑laꞌ rejniꞌi napaꞌ. Zian lzu, len zian ca buluiꞌituꞌ lbiꞌiliꞌ ca nac yöl‑laꞌ rejniꞌi naptuꞌ. \p \v 7 Nazx caꞌ cutu nac dxiꞌa tu le benaꞌ, cutu bi buquizxjaꞌ lbiꞌiliꞌ catiꞌ benaꞌ lban ga zoaliꞌ qui didzaꞌ dxiꞌa. Ben cuinaꞌ caꞌz, san benaꞌ ga gucliꞌ lbiꞌiliꞌ zxön. \v 8 Bugunaꞌ dxin le naqui quegac yezicaꞌ cöꞌ bunách queëꞌ Cristo, le gzxiꞌa dumí gulunödzjëꞌ quiaꞌ lequëꞌ quië guc benaꞌ dxin ga zoaliꞌ lbiꞌiliꞌ. \v 9 Catiꞌ gzóalenaꞌ lbiꞌiliꞌ len byadzj quiaꞌ, cutu busacaꞌ ziꞌa nituliꞌ lbiꞌiliꞌ, san lë naꞌ byadzj quiaꞌ, gulunödzjëꞌ quiaꞌ bö́chiꞌruꞌ guladxinëꞌ quiaꞌ, gularujëꞌ luyú Macedonia. Gatga busacaꞌ ziꞌa lbiꞌiliꞌ, atiꞌ laꞌ tuz ca gunaꞌ. \v 10 Niꞌa qui le nac gdutë li queëꞌ Cristo zoalen nedaꞌ, cutu soaꞌ dxiz, gun ba zxön cuinaꞌ ca nac lë ni gdu luyú Acaya. \v 11 ¿Naruꞌ ráquitsaliꞌ rniaꞌ cni le cunadxiꞌidaꞌ lbiꞌiliꞌ? Nözcznëꞌ Dios nadxiꞌidaꞌ lbiꞌiliꞌ. \p \v 12 Gúnteczaꞌ ca runaꞌ naꞌa, cui gataꞌ latj quequëꞌ lun ba zxön cuinquëꞌ bönniꞌ niꞌ taꞌnë́ꞌ nacquëꞌ gbaz queëꞌ Cristo len taꞌnë́ꞌ tunëꞌ xchinëꞌ Lëꞌ ca runtuꞌ netuꞌ. \v 13 Cutu caꞌ nacquëꞌ gbaz nasölëꞌë Cristo. Taꞌzíꞌ yëꞌë ca nac dxin tunëꞌ len tun cuíngaczëꞌ gbaz queëꞌ Cristo. \v 14 Cutu ral‑laꞌ ubániruꞌ ca tunëꞌ bönniꞌ naꞌ. Lëzcaꞌ Satanáscz, tuꞌ xöhuiꞌ, ruluíꞌ cuini ca gbaz laꞌy queëꞌ Dios, rdëꞌ lu yeníꞌ. \v 15 Qui lë ni naꞌ cutu ral‑laꞌ ubániruꞌ chquiꞌ yuguꞌ huen dxin qui tuꞌ xöhuiꞌ naꞌ tuꞌluíꞌ cuinquëꞌ ca nup tun xchini Nu naꞌ nac tsahuiꞌ. Udx quequëꞌ ca rajlö́z le tunëꞌ. \s1 Yuguꞌ le gzxacaꞌ gdiꞌë Pablo \p \v 16 Leyúbl rëpaꞌ lbiꞌiliꞌ: Nutu nu ral‑laꞌ gaqui nachixi icjaꞌ. San chquiꞌ ráquiliꞌ nachixi icjaꞌ, gul‑güíꞌ nedaꞌ latj guꞌa didzaꞌ ca bönniꞌ nachixi icjëꞌ, gun ba zxön cuinaꞌ tu chiꞌidauꞌ. \v 17 Didzaꞌ ni ruꞌa cutu nac le rna bëꞌë Xanruꞌ, san ruꞌa didzaꞌ ca bönniꞌ nachixi icjëꞌ, run ba zxön cuinaꞌ. \v 18 Nacuꞌë zian bönniꞌ tun ba zxön cuinquëꞌ ca nacgac le tunëꞌ lu yöl‑laꞌ bunáchz quequëꞌ. Qui lë ni naꞌ, nedaꞌ caꞌ gun ba zxön cuinaꞌ. \v 19 Le ráquiliꞌ racliꞌ szxöni, gdu ládxiꞌliꞌ ruiꞌliꞌ latj luꞌë didzaꞌ bönniꞌ nachixi icjquëꞌ. \v 20 Ruiꞌliꞌ caꞌ latj nu gun lbiꞌiliꞌ bönniꞌ nadáꞌugac, o nu cua le dë queëliꞌ, o nu gna beꞌi lbiꞌiliꞌ, o nu ucáꞌn lbiꞌiliꞌ caꞌz, o nu capaꞌ rúꞌaliꞌ. \v 21 Rutuiꞌdaꞌ rniaꞌ lë ni: Cutu bentuꞌ cni queëliꞌ le gdöd bëꞌi guctuꞌ nöxj ladxiꞌ. \p Chquiꞌ zoa nu nac rugu ladxiꞌ gun ba zxön cuini, nedaꞌ caꞌ gacaꞌ rugu ladxiꞌ, guꞌa didzaꞌ ca bönniꞌ nachixi icjëꞌ. \q1 \v 22 ¿Naruꞌ nacquëꞌ bönniꞌ hebreo? Caꞌ nacaꞌ nedaꞌ. \q1 ¿Naruꞌ nacquëꞌ bönniꞌ Israel? Caꞌ nacaꞌ nedaꞌ. \q1 ¿Naruꞌ nacquëꞌ zxiꞌn xsoëꞌ Abraham? Caꞌ nacaꞌ nedaꞌ. \q1 \v 23 ¿Naruꞌ nacquëꞌ huen dxin queëꞌ Cristo? Caꞌ náctëraꞌ nedaꞌ zal‑laꞌ ruꞌa didzaꞌ ca bönniꞌ nachixi icjëꞌ catiꞌ rniaꞌ cni. \q1 Béntëraꞌ dxin ca glunëꞌ lequëꞌ. \q1 Gyuꞌa lidx guia zianr lzu ca gulayuꞌë lequëꞌ. \q1 Gulazéꞌitsqui nedaꞌ yu bunách zianr lzu ca guc quequëꞌ. \q1 Gzoa banádx gatiaꞌ zianr lzu ca gzoa quequëꞌ. \q1 \v 24 Gayuꞌ lzu gulaguinëꞌ nedaꞌ guid bönniꞌ judío. \q1 Tu tu lzu naꞌ gulaguinëꞌ nedaꞌ chënna uruáꞌ lzu. \q1 \v 25 Tsonn lzu gulaguinëꞌ nedaꞌ gbaꞌy. \q1 Tu lzu gululadxëꞌ nedaꞌ guiöj. \q1 Tsonn lzu gzoaꞌ tu lëꞌi barco guc ditj, bötj lu nis zxön. \q1 Tu lzu gzoaꞌ gdu tu yël len tu dza lu nis qui nis zxön. \q1 \v 26 Zian lzu catiꞌ niꞌ yuꞌa nöz, \q1 gdödaꞌ gap gzoaꞌ banádx yuguꞌ lu yegu, \q1 len gap gzoaꞌ banádx lu naꞌquëꞌ gban, \q1 len gap gzoaꞌ banádx lu naꞌquëꞌ bönniꞌ uládz quiaꞌ, \q1 len gap gzoaꞌ banádx lu naꞌquëꞌ bönniꞌ gzaꞌa, \q1 len gap gzoaꞌ banádx lu yödz, \q1 len gap gzoaꞌ banádx lu latj caꞌz, \q1 len gap gzoaꞌ banádx lu nis zxön, \q1 len gap gzoaꞌ banádx lu naꞌquëꞌ bönniꞌ taꞌzíꞌ yëꞌë, taꞌnë́ꞌ nacquëꞌ bö́chiꞌruꞌ taꞌyejlëꞌë Cristo. \q1 \v 27 Dxin zxön benaꞌ len budú ladxaꞌa. \q1 Zian lzu cutu gutaꞌ quiaꞌ latj gasiaꞌ. \q1 Gdunaꞌ len gbidxaꞌ. \q1 Zian lzu cutu gutaꞌ quiaꞌ bi gahuaꞌ, o ga utsëꞌi cuinaꞌ, o lariꞌ gacuaꞌ. \p \v 28 Yetú caꞌ, yúguꞌtë dza ruúbi ruguiꞌidaꞌ le ruiꞌtsca ladxaꞌa yúguꞌtë cöꞌ bunách queëꞌ Cristo. \v 29 Catiꞌ nu rcuidiꞌ, nedaꞌ caꞌ rcuídiꞌdaꞌ. Catiꞌ nu run ga gchixi gnignëꞌ tu bö́chiꞌruꞌ, rleydaꞌ nu run cni. \v 30 Chquiꞌ run bayúdx gun ba zxön cuinaꞌ, gun ba zxön cuinaꞌ ca nac le nacgac bëꞌ rcuídiꞌdaꞌ. \v 31 Dios, Xuzëꞌ Xanruꞌ Jesucristo, gactecz queëꞌ yöl‑laꞌ ba. Lëꞌ nözcznëꞌ ruꞌa didzaꞌ gdutë li. \v 32 Catiꞌ niꞌ gzoaꞌ lu yödz Damasco, bönniꞌ niꞌ gutaꞌ lu nëꞌë uláz queëꞌ bönniꞌ rna bëꞌë, lëꞌ Aretas, bucuꞌë bönniꞌ gulabö́ꞌ nisiëꞌ quië laꞌzönëꞌ nedaꞌ \v 33 san bö́chiꞌruꞌ niꞌ guludödëꞌ nedaꞌ tu ga raꞌa yeníꞌ qui yuꞌu, yuꞌa tu bdöꞌa zxön, guluzötjëꞌ nedaꞌ niꞌl lu zöꞌö run chiꞌi yödz naꞌ. Cni guc, buláꞌ lu naꞌquëꞌ bönniꞌ niꞌ gulabö́ꞌ nisiëꞌ nedaꞌ. \c 12 \s1 Yuguꞌ le buluiꞌinëꞌ Pablo Dios \p \v 1 Le nactë cutu ral‑laꞌ gun ba zxön cuinaꞌ. Zal‑laꞌ cni nac, naꞌa guꞌa didzaꞌ ca nacgac le buluiꞌinëꞌ nedaꞌ Xanruꞌ len le buzéjniꞌnëꞌ nedaꞌ. \v 2 Núnbëꞌa‑nëꞌ bönniꞌ rejlëꞌë Cristo, chguc chidáꞌ iz zoa nu bchëꞌ lëꞌ yehuaꞌ yubá. Cutu nözdaꞌ chquiꞌ gyijëꞌ niꞌ lu gdu ca nayáꞌ nabanëꞌ o lu böꞌ nacczëꞌ. Tuzëꞌ Dios nöznëꞌ. \v 3 Nözdaꞌ gyaziëꞌ latj lach queëꞌ Dios, nazíꞌ lei paraíso. Cutu nözdaꞌ chquiꞌ gyijëꞌ niꞌ lu gdu ca nayáꞌ nabanëꞌ o cutu. Tuzëꞌ Dios nöznëꞌ. \v 4 Tsal niꞌ zoëꞌ, byönnëꞌ le tun ga nu rubani, yuguꞌ le cudë́ latj nu güiꞌ didzaꞌ qui. \v 5 Bönniꞌ ni huac gunaꞌ lëꞌ zxön, san cutu gun ba zxön cuinaꞌ. Tuz gun ba zxön cuinaꞌ le rcuídiꞌdaꞌ. \v 6 Laꞌnaruꞌ guëꞌndaꞌ gun ba zxön cuinaꞌ, cutu gacaꞌ cunözi, le gniaꞌ le nac gdutë li. Naꞌa, cutu gun ba zxön cuinaꞌ le cutu rëꞌndaꞌ nu gunr nedaꞌ ba laꞌn tsca le bleꞌi benaꞌ nedaꞌ, o tsca nac didzaꞌ byöni bëꞌa nedaꞌ. \p \v 7 Niꞌr, cui töd bëꞌi gun ba zxön cuinaꞌ le bléꞌidaꞌ lë naꞌ tun ga nu rubani, Dios buzóëꞌ lu xpëlaꞌa tu huëꞌ rlatsca ca rla ga rnëꞌ yötsiꞌ. Huëꞌ naꞌ guc ca tu le bugún dxin tuꞌ xöhuiꞌ, busacaꞌ ziꞌ nedaꞌ. Cni guc quiaꞌ cui töd bëꞌi gun ba zxön cuinaꞌ. \v 8 Tsonn lzu gútaꞌyuaꞌ lahuëꞌ Xanruꞌ, gnabdaꞌ Lëꞌ ugǘëꞌ xhuëꞌa naꞌ. \v 9 Xanruꞌ gudxëꞌ nedaꞌ: “Nactë quiuꞌ le ruzáꞌ ladxaꞌa quiuꞌ. Uzíꞌtëruꞌ xbey le ruzáꞌ ladxaꞌa quiuꞌ catiꞌ rcuídiꞌnuꞌ.” Qui lë ni naꞌ, rudzíjtsquidaꞌ le rcuídiꞌdaꞌ. Le rac cni quiaꞌ, ráclentër nedaꞌ yöl‑laꞌ huac queëꞌ Cristo. \v 10 Qui lë ni naꞌ, le nadxiꞌidaꞌ‑nëꞌ Cristo, rudzijdaꞌ catiꞌ rcuídiꞌdaꞌ, len catiꞌ nu rulídz nedaꞌ ziꞌ, len catiꞌ bi ryadzj quiaꞌ, len catiꞌ nu rbia ladxiꞌ nedaꞌ, len catiꞌ bi rac quiaꞌ. Catiꞌ nacuídiꞌdaꞌ, náptërczaꞌ yöl‑laꞌ huac queëꞌ Lëꞌ. \s1 Pablo ruiꞌ ladxëꞌë bunách queëꞌ Cristo nacuáꞌ Corinto \p \v 11 Nacaꞌ cunözi le bëꞌa didzaꞌ ca nac le dxiꞌa benaꞌ nedaꞌ. Lbiꞌiczliꞌ benliꞌ bayúdx benaꞌ cni. Lbiꞌiliꞌ ral‑laꞌ gunliꞌ nedaꞌ ba laꞌn, atiꞌ zal‑laꞌ cutu bi nacaꞌ nedaꞌ, cutu caꞌ nacraꞌ cuidiꞌ ca nacquëꞌ bönniꞌ niꞌ nácgactërëꞌ blau, taꞌnë́ꞌ nacquëꞌ gbaz queëꞌ Cristo. \v 12 Yuguꞌ le benaꞌ lu yöl‑laꞌ rböz zxön ladxiꞌ quiaꞌ ga niꞌ zoaliꞌ nacgac bëꞌ nacaꞌ gbaz queëꞌ Cristo. Bléꞌiliꞌ yuguꞌ le benaꞌ, le nacgac bëꞌ len le tun ga nu rubani, len yuguꞌ yöl‑laꞌ huac zxön qui yehuaꞌ yubá. \v 13 Tuz le cutu benaꞌ ga zoaliꞌ le benaꞌ ga nacuáꞌ yezicaꞌ cöꞌ bunách queëꞌ Cristo. Cutu busacaꞌ ziꞌa lbiꞌiliꞌ bi gunnliꞌ le guiꞌj gahuaꞌ. Gul‑nít lau nedaꞌ le cutu benaꞌ cni queëliꞌ. \p \v 14 Chzoa guidaꞌ ga zoaliꞌ le bunn lzu. Cutu bi gnabaꞌ gunnliꞌ quiaꞌ. Rëꞌndaꞌ gunn cuinczliꞌ quiaꞌ len clëg bi dë queëliꞌ. Yuguꞌ biꞌi huëꞌndauꞌ, cutu run bayúdx lugágubiꞌ xuz xnaꞌcbiꞌ. Xuz xnaꞌcbiꞌ naꞌ ral‑laꞌ lugahuëꞌ zxiꞌnquëꞌ. \v 15 Gdu ladxaꞌa utö́aꞌ yúguꞌtë le dë quiaꞌ len udö́d cuinaꞌ niꞌa queëliꞌ quië gac bi uziꞌliꞌ xbey, zal‑laꞌ ráquidaꞌ catiꞌ nadxiꞌirdaꞌ lbiꞌiliꞌ, zeaj rhuechiꞌ yöl‑laꞌ nadxíꞌi queëliꞌ nedaꞌ. \p \v 16 Nö́ziczliꞌ cutu busacaꞌ ziꞌa lbiꞌiliꞌ. Naꞌa, laꞌliꞌ gnaliꞌ gucaꞌ sinaꞌ, atiꞌ len didzaꞌ cunácz buziꞌa xbaliꞌ. \v 17 ¿Naruꞌ ráquitsaliꞌ gzxiꞌ yéꞌidaꞌ lbiꞌiliꞌ catiꞌ bsölaꞌa queëliꞌ yuguꞌ gbaz quiaꞌ? \v 18 Gútaꞌyuaꞌ laubiꞌ biꞌi Tito guidbiꞌ ga zoaliꞌ, atiꞌ bsölaꞌa‑nëꞌ tsazxö́n len lëbiꞌ bö́chiꞌruꞌ naꞌ. ¿Naruꞌ ráquitsaliꞌ buziꞌbiꞌ xbaliꞌ biꞌi Tito? ¿Naruꞌ cu bentuꞌ laꞌ tuz ca runtuꞌ biꞌi Tito len nedaꞌ, lencaꞌ laꞌ tuz didzaꞌ bëꞌtuꞌ? \p \v 19 ¿Naruꞌ ráquitsaliꞌ rubíj cuintuꞌ dxiꞌa lauliꞌ lbiꞌiliꞌ? Lahuëꞌ Dios ruiꞌtuꞌ didzaꞌ uláz queëꞌ Cristo, atiꞌ yúguꞌtë le runtuꞌ nac quië gacr gdu yöl‑laꞌ rejlëꞌ queëliꞌ Cristo, böchiꞌ lzaꞌadauꞌ. \v 20 Rádxidaꞌ cutu gacliꞌ ca rëꞌndaꞌ gacliꞌ catiꞌ guidaꞌ ga zoaliꞌ, atiꞌ nedaꞌ cutu gacaꞌ ca rë́ꞌniliꞌ lbiꞌiliꞌ gacaꞌ. Rádxidaꞌ rdil‑liꞌ didzaꞌ len ruzxéꞌiliꞌ lzaꞌliꞌ, len rleyliꞌ lzaꞌliꞌ, len rulídz ditjliꞌ lzaꞌliꞌ, len rnëliꞌ qui lzaꞌliꞌ, len runliꞌ ba zxön len runliꞌ rusbö́. \v 21 Catiꞌ guidaꞌ ga zoaliꞌ, chquiꞌ cni rac queëliꞌ, rádxidaꞌ gunëꞌ Dios ga utuiꞌdaꞌ ca nac queëliꞌ, atiꞌ gun bayúdx cödxaꞌ niꞌa quegac zian nup niꞌ glun dul‑laꞌ len cutu gulubíꞌi ládxiꞌgac ca nacgac le cunác dxiꞌa glunëꞌ, len yuguꞌ le gulazë́ ládxiꞌquëꞌ le cunác. \c 13 \s1 Pablo ruzéjniꞌnëꞌ bunách Corinto len rugapëꞌ Dios lequëꞌ \p \v 1 Le bunn lzu ni guidaꞌ ga zoaliꞌ. Nayúj lu guich laꞌy, rna: “Run bayúdx laꞌcuáꞌ chop tsonn nup lun lnaꞌ lau chquiꞌ nu bi uquí lzëꞌi.” \v 2 Chbuzéjniꞌdaꞌ nup glun dul‑laꞌ catiꞌ niꞌ gzóalenaꞌ lbiꞌiliꞌ le buróp lzu, atiꞌ naꞌa ruzéjniꞌdaꞌ lequëꞌ leyúbl lencaꞌ yúguꞌtë nup tun dul‑laꞌ, zal‑laꞌ ni zoaꞌ ziꞌtuꞌ, rniaꞌ: Chquiꞌ guidaꞌ ga zoaliꞌ leyúbl cutu gacaꞌ nöxj ladxiꞌ huadil‑laꞌ lequëꞌ. \v 3 Rnabliꞌ tu le gac bëꞌ ruꞌa didzaꞌ uláz queëꞌ Cristo. Lë naꞌ gunaꞌ gac bëꞌ ruꞌa cni didzaꞌ. Cutu caꞌ rcuídiꞌnëꞌ Cristo catiꞌ bi runëꞌ queëliꞌ, san lu yöl‑laꞌ huac zxön queëꞌ runëꞌ bi runëꞌ queëliꞌ. \v 4 Le nactë gdëꞌë lëꞌi yag cruz ca nu rcuidiꞌ, san zoëꞌ nabanëꞌ le zoalen Lëꞌ yöl‑laꞌ huac queëꞌ Dios. Netuꞌ caꞌ rcuídiꞌtuꞌ tsazxö́n len Lëꞌ san le nactuꞌ tuz len Lëꞌ nabantuꞌ, zoalen netuꞌ yöl‑laꞌ huac queëꞌ Dios bi guntuꞌ ga niꞌ zoaliꞌ. \p \v 5 Gul‑yú cuinliꞌ chquiꞌ réjlëꞌliꞌ Cristo o cutu. Gul‑síꞌ bëꞌ laꞌ cuinzliꞌ. ¿Naruꞌ cu nö́ziliꞌ zóalenëꞌ lbiꞌiliꞌ Jesucristo chquiꞌ le nactë réjlëꞌliꞌ Lëꞌ? \v 6 Runtuꞌ löz nö́ziczliꞌ le nactë netuꞌ réjlëꞌtuꞌ Cristo. \v 7 Rulidztuꞌ‑nëꞌ Dios rnábituꞌ‑nëꞌ gáclenëꞌ lbiꞌiliꞌ, cui guaꞌliꞌ döꞌ, clëg quië urujtuꞌ dxiꞌa netuꞌ, san quië gunliꞌ lbiꞌiliꞌ le nac dxiꞌa zal‑laꞌ gáquiliꞌ rchixi rníguituꞌ netuꞌ. \v 8 Cutu caꞌ gac táꞌbagaꞌtuꞌ le nac gdutë li san gacz guntuꞌ le rajlö́z le nac gdutë li. \v 9 Qui lë ni naꞌ rudzíjituꞌ catiꞌ rcuídiꞌtuꞌ atiꞌ lbiꞌiliꞌ rdip ládxiꞌliꞌ. Rulídztecztuꞌ‑nëꞌ Dios, rnábituꞌ‑nëꞌ gunëꞌ ga gac gdu ca réjlëꞌliꞌ Cristo. \v 10 Qui lë ni naꞌ ruzujaꞌ queëliꞌ lu guich lë ni tsal ni zoaꞌ ziꞌtuꞌ ga zoaliꞌ. Niꞌr catiꞌ guidaꞌ ga zoaliꞌ cutu gun bayúdx usacaꞌ ziꞌa lbiꞌiliꞌ, ugunaꞌ dxin yöl‑laꞌ uná bëꞌ nudödëꞌ lu naꞌa Xanruꞌ, le nac quië utipaꞌ ládxiꞌliꞌ len clëg quië usnitiaꞌ lbiꞌiliꞌ. \p \v 11 Naꞌa, böchiꞌ lzaꞌadauꞌ, dip ládxiꞌliꞌ. Gul‑güíꞌ ládxiꞌliꞌ gac gdu ca réjlëꞌliꞌ Cristo. Gul‑güíꞌ ládxiꞌliꞌ caꞌ lë ni rëpaꞌ lbiꞌiliꞌ. Gul‑gác tuz len lzaꞌliꞌ len gul‑cö́z dxíꞌadauꞌ. Rnabdaꞌ‑nëꞌ Dios sóalenëꞌ lbiꞌiliꞌ. Lëꞌ nadxiꞌinëꞌ rëꞌu len runëꞌ ga rbözruꞌ dxíꞌadauꞌ. \v 12 Gul‑gáp Dios lzaꞌliꞌ, tuliꞌ yetuliꞌ, unídaꞌliꞌ lzaꞌliꞌ. \v 13 Yúguꞌtë böchiꞌ lzaꞌruꞌ ni tuꞌgapëꞌ Dios lbiꞌiliꞌ. \p \v 14 Rnabdaꞌ‑nëꞌ Dios gunëꞌ ga gataꞌ queëliꞌ yúguꞌtëliꞌ le ruzáꞌ ladxëꞌë queëruꞌ Xanruꞌ Jesucristo, len gdxiꞌinëꞌ caꞌ lbiꞌiliꞌ, len gunëꞌ ga gacliꞌ tuz len Dios Böꞌ Laꞌy. Caꞌ gac.