\id 1CO \h 1 Corintios \toc1 DIDZAꞌ ZIꞌAL BSÖLËꞌË PABLO YÖDZ CORINTO \toc2 1 Corintios \toc3 1 Co. \mt1 DIDZAꞌ ZIꞌAL BSÖLËꞌË PABLO YÖDZ CORINTO \c 1 \s1 Pablo rugapëꞌ Dios bunách queëꞌ Cristo nacuꞌë Corinto \p \v 1 Ca rëꞌncznëꞌ Dios bulidzëꞌ nedaꞌ, Pablo, quië gacaꞌ gbaz queëꞌ Jesucristo. Runëꞌ nedaꞌ tsazxö́n bö́chiꞌruꞌ Sóstenes. \v 2 Rugapaꞌ Dios lbiꞌiliꞌ, böchiꞌ lzaꞌadauꞌ, rudubliꞌ queëꞌ Dios lu yödz Corinto, len nacliꞌ quizi queëꞌ Dios le nacliꞌ tuz len Jesucristo. Dioscz bulidzëꞌ lbiꞌiliꞌ quië gáquiliꞌ quizi queëꞌ tsazxö́n len yúguꞌtë nup nacuáꞌ yúguꞌtë latj len tuꞌlidzëꞌ Dios, tuꞌgunëꞌ dxin lëꞌ Xanruꞌ Jesucristo, Xanquëꞌ lencaꞌ Xanruꞌ. \v 3 Rátaꞌyuaꞌ lahuëꞌ Xuzruꞌ Dios len lahuëꞌ Xanruꞌ Jesucristo uzáꞌ ladxëꞌë queëliꞌ len gunëꞌ ga soa dxi icj ládxiꞌdauꞌliꞌ. \s1 Yuguꞌ le ruziꞌruꞌ xbey le náquiruꞌ queëꞌ Cristo \p \v 4 Rë́pteczaꞌ‑nëꞌ Dios: “Xclenuꞌ” ca nac queëliꞌ, le zoa le buzáꞌ ladxëꞌë queëliꞌ Dios le nacliꞌ tuz len Jesucristo. \v 5 Le nacliꞌ tuz len Cristo, Dios chnaguꞌtsquëꞌ xnözi queëliꞌ yúguꞌtë le naqui queëꞌ. Ráclenëꞌ lbiꞌiliꞌ ca nac yúguꞌtë didzaꞌ ruiꞌliꞌ len runëꞌ ga réjniꞌliꞌ yúguꞌtë. \v 6 Cni nac, le gzxiꞌ lu naꞌliꞌ gdu ládxiꞌliꞌ le runtuꞌ lnaꞌ lau ca nac queëꞌ Cristo. \v 7 Qui lë ni naꞌ, cutu bi ryadzj queëliꞌ qui le runnëꞌ queëruꞌ Dios Böꞌ Laꞌy, tsal ni rbözliꞌ dza naꞌ glaꞌ lahuëꞌ Xanruꞌ Jesucristo. \v 8 Lëczëꞌ utipëꞌ ládxiꞌliꞌ quië gac guaꞌ glenliꞌ yúguꞌtë ga gdxintë dza udx, cui gac nu bi gnë queëliꞌ dza niꞌ huödëꞌ Xanruꞌ Jesucristo. \v 9 Dios runëꞌ ca rnëꞌ, len Lëczëꞌ bulidzëꞌ lbiꞌiliꞌ quië gacliꞌ tuz len Zxiꞌnëꞌ, Xanruꞌ Jesucristo. \s1 Narujgac chopl bunách queëꞌ Cristo nacuꞌë Corinto \p \v 10 Niꞌa queëꞌ Xanruꞌ Jesucristo rátaꞌyuaꞌ lauliꞌ, böchiꞌ lzaꞌadauꞌ, gul‑gún tuz xtídzaꞌliꞌ yúguꞌtëliꞌ. Cutu grujliꞌ chopl, san gul‑gác tuz ca rzaꞌ ládxiꞌliꞌ, len ca runi lbiꞌiliꞌ. \v 11 Cni rëpaꞌ lbiꞌiliꞌ, böchiꞌ lzaꞌadauꞌ, le gulaguíxjöiꞌnëꞌ nedaꞌ ca runliꞌ bönniꞌ nacuꞌë lidxnu Cloé, taꞌnë́ꞌ rdil‑l dídzaꞌliꞌ. \v 12 Lë ni rniaꞌ: “Nadzáꞌl didzaꞌ ruiꞌliꞌ tu tuliꞌ.” Laꞌliꞌ rnaliꞌ daꞌliꞌ Pablo. Yelaꞌliꞌ rnaliꞌ daꞌliꞌ Apolos. Yelaꞌliꞌ rnaliꞌ daꞌliꞌ Cefas, atiꞌ yelaꞌliꞌ rnaliꞌ daꞌliꞌ Cristo. \v 13 ¿Naruꞌ brujtsëꞌ chopl Cristo? ¿Naruꞌ gdaꞌtsaꞌ nedaꞌ, Pablo, lëꞌi yag cruz uláz queëliꞌ? ¿Naruꞌ bdíltsaliꞌ nis quië gacliꞌ tuz len nedaꞌ? \v 14 Rëpaꞌ‑nëꞌ Dios: “Xclenuꞌ”, le cutu buquilaꞌ nis nitúr lbiꞌiliꞌ, san chopzëꞌ Crispo len Gayo. \v 15 Qui lë ni naꞌ cutu gac gnaliꞌ bdil‑liꞌ nis quië gacliꞌ tuz len nedaꞌ. \v 16 Lëzcaꞌ buquilaꞌ nis Estéfanas, len nup nacuáꞌ lidxëꞌ. Cutu rajneydaꞌ chquiꞌ buquilaꞌ nis nu yubl. \v 17 Bsölëꞌë nedaꞌ Cristo, clëg quië uquilaꞌ bunách nis, san quië gunaꞌ lban qui didzaꞌ dxiꞌa. Ruꞌa didzaꞌ, san clëg lu yöl‑laꞌ rac szxöni queëczaꞌ, cui ucachaꞌa yöl‑laꞌ huac qui le benëꞌ Cristo lëꞌi yag cruz. \s1 Cristo napczëꞌ yöl‑laꞌ huac len yöl‑laꞌ rejniꞌi queëꞌ Dios \p \v 18 Nup nacgac chul nit taqui caꞌz nac lban runruꞌ queëꞌ Jesús, ca naꞌ gutiëꞌ lëꞌi yag cruz, san rëꞌu naꞌ nularuꞌ, ráquibeꞌiruꞌ dzag lei yöl‑laꞌ huac queëꞌ Dios uslá rëꞌu. \v 19 Cni nac, le nayúj lu guich laꞌy, rna: \q1 Gunaꞌ ga huöac daduz yöl‑laꞌ rac szxöni \q1 Quegac nup tac szxöni. \q1 Tslaꞌl ucaꞌnaꞌ yöl‑laꞌ rejniꞌi \q1 Quegac nup taꞌyejniꞌi szxöni. \p \v 20 ¿Bizxa caz uziꞌtsëꞌ xbey bönniꞌ réjniꞌnëꞌ szxöni? ¿Bizxa caz uziꞌtsëꞌ xbey bönniꞌ nazëdtsquëꞌ? ¿Bizxa caz uziꞌtsëꞌ xbey bönniꞌ nabéꞌitsquinëꞌ ruꞌë didzaꞌ? Dios chbenëꞌ ga böac caꞌz yöl‑laꞌ rejniꞌi quegac bunách yödzlyú ni. \v 21 Dios, lu yöl‑laꞌ rejniꞌi queëꞌ, cutu bëꞌë latj lunbëꞌ Lëꞌ bunách yödzlyú ni niꞌa qui yöl‑laꞌ rac szxöni quequëꞌ. Dios bdzag ladxëꞌë buslë́ꞌ nup taꞌyejlëꞌ Lëꞌ niꞌa qui lban naꞌ runruꞌ, zal‑laꞌ taqui bunách caꞌz nac. \p \v 22 Tëꞌnnëꞌ bönniꞌ judío laꞌléꞌinëꞌ yöl‑laꞌ huac nacgac bëꞌ, atiꞌ bönniꞌ gzaꞌa taꞌguiljëꞌ yöl‑laꞌ rejniꞌi. \v 23 Rëꞌu ni runruꞌ lban queëꞌ Cristo, ca naꞌ gutiëꞌ lëꞌi yag cruz. Le nactë, lban runruꞌ ca gutiëꞌ Cristo, run ga taꞌchixi taꞌnigui bunách judío, atiꞌ yezicaꞌ bunách taqui caꞌz nac. \v 24 Nup naꞌ bulidzëꞌ lequëꞌ Dios, zal‑laꞌ nacquëꞌ bönniꞌ judío o bönniꞌ gzaꞌa, táquibeꞌinëꞌ napczëꞌ Cristo yöl‑laꞌ huac queëꞌ Dios len yöl‑laꞌ rejniꞌi queëꞌ Dios. \v 25 Taqui bunách yödzlyú ni le benëꞌ Dios nac bëꞌ cunözi naquëꞌ, san lë naꞌ benëꞌ napr yöl‑laꞌ rejniꞌi ca yöl‑laꞌ rejniꞌi quegac bunách. Taqui le benëꞌ Dios nac bëꞌ nacuídiꞌnëꞌ, san lë naꞌ benëꞌ napr yöl‑laꞌ huac ca yöl‑laꞌ huac quegac bunách. \v 26 Naꞌa, böchiꞌ lzaꞌadauꞌ, gul‑tsajnéy ca gucliꞌ catiꞌ bulidzëꞌ lbiꞌiliꞌ Dios. Cutu bítsaꞌquëꞌ ladjliꞌ zian bönniꞌ taꞌyéjniꞌnëꞌ lu yöl‑laꞌ bunáchz quequëꞌ, len cutu bítsaꞌquëꞌ ladjliꞌ zian bönniꞌ uná bëꞌ, len clëg zian bönniꞌ nacquëꞌ blau. \v 27 Yuguꞌ bönniꞌ naꞌ gröëꞌ Dios, taqui bunách yödzlyú ni cunözi nacquëꞌ. Cni benëꞌ Dios quië gunëꞌ ga lutuíꞌi nup taꞌyejniꞌi. Lëzcaꞌ cni gröëꞌ Dios nup nacuídiꞌgac yödzlyú ni quië gunëꞌ ga lutuíꞌi nup nalgac. \v 28 Lëzcaꞌ cni, nup naꞌ gröëꞌ Dios, taqui bunách yödzlyú ni nacquëꞌ caꞌz len cutu bi nacquëꞌ, len nacuídiꞌquëꞌ. Cni benëꞌ Dios quië gunëꞌ ga lugáꞌn caꞌz lë naꞌ tun zxön bunách yödzlyú ni. \v 29 Qui lë ni naꞌ, nutu nu gac gun ba zxön cuini lahuëꞌ Dios. \v 30 Dioscz benëꞌ ga nacruꞌ tuz len Jesucristo, len benëꞌ ga napruꞌ yöl‑laꞌ rejniꞌi queëꞌ Cristo. Le naquëꞌ tuz len rëꞌu Cristo, nuhuöacruꞌ tsahuiꞌ, len náquiruꞌ quizi queëꞌ Dios, len nularuꞌ. \v 31 Nac ca naꞌ nayúj lu guich laꞌy, rna: “Chquiꞌ zoa nu bi rëꞌni gun zxön, ral‑laꞌ gun zxön Xanruꞌ.” \c 2 \s1 Lban runruꞌ queëꞌ Cristo, ca gdëꞌë lëꞌi yag cruz \p \v 1 Cni guc, böchiꞌ lzaꞌadauꞌ, catiꞌ bdxinaꞌ queëliꞌ. Benaꞌ lban lauliꞌ qui xtidzëꞌë Dios, clëg len yöl‑laꞌ rejniꞌi quiaꞌ, len cutu bëꞌa didzaꞌ lu yöl‑laꞌ rac szxöni quiaꞌ. \v 2 Catiꞌ niꞌ gzóalenaꞌ lbiꞌiliꞌ, bëꞌ ladxaꞌa cuguꞌa didzaꞌ qui le yubl, san tuz ca nac queëꞌ Jesucristo bëꞌa didzaꞌ, ca naꞌ gdëꞌë lëꞌi yag cruz. \v 3 Gzóalenaꞌ lbiꞌiliꞌ lu yöl‑laꞌ rcuidiꞌ quiaꞌ, atiꞌ lu yöl‑laꞌ radxi quiaꞌ gzxiztscaꞌ. \v 4 Bë́ꞌlenaꞌ lbiꞌiliꞌ didzaꞌ len benaꞌ lban qui xtidzëꞌë Dios, clëg ca tuiꞌ didzaꞌ bunách lu yöl‑laꞌ rac szxöni quegacz, san gzóalenëꞌ nedaꞌ Dios Böꞌ Laꞌy, atiꞌ gzoalen nedaꞌ yöl‑laꞌ huac queëꞌ Dios, le guc bëꞌ nac gdutë li didzaꞌ bëꞌa. \v 5 Cni benaꞌ quië gac tséjlëꞌliꞌ Dios, clëg le byö́niliꞌ yöl‑laꞌ rac szxöni quegac bunách, san le bléꞌiliꞌ yöl‑laꞌ huac queëczëꞌ Dios. \s1 Dios Böꞌ Laꞌy runëꞌ ga núnbëꞌruꞌ‑nëꞌ Dios \p \v 6 Ruiꞌtuꞌ didzaꞌ lu yöl‑laꞌ rac szxöni laugac nup chnacr gdu ca taꞌyejlëꞌ Dios. Yöl‑laꞌ rac szxöni ni cutu nac ca le napgac bunách yödzlyú ni, len cutu nac ca le napquëꞌ bönniꞌ taꞌná bëꞌë dza ni zoaruꞌ naꞌa, nup naꞌ taꞌnítcz. \v 7 Ruiꞌtuꞌ didzaꞌ qui yöl‑laꞌ rac szxöni nagachiꞌ, lë naꞌ runödzjëꞌ Dios, le bgachiꞌ yöl‑laꞌ rac szxöni naꞌ buzóëꞌ Dios dza niꞌtë quië uziꞌruꞌ xbey. \v 8 Cutu glunbëꞌë yöl‑laꞌ rac szxöni naꞌ bönniꞌ taꞌná bëꞌë dza ni zoaruꞌ naꞌa. Laꞌnaruꞌ glunbëꞌë lei, cutu ludë́ꞌë lëꞌi yag cruz Xanruꞌ náctërëꞌ blau. \v 9 Nac ca naꞌ nayúj lu guich laꞌy, rna: \q1 Chnupë́ꞌë Dios le luzíꞌ xbey nup nadxiꞌigac Lëꞌ, \q1 Yuguꞌ le nutu nu bleꞌi, len cutu byöni, \q1 Len cutu gulazáꞌ ládxiꞌgac bunách ca nac qui. \m \v 10 Naꞌa, Dios nuzéjniꞌnëꞌ rëꞌu yuguꞌ lë ni lu nëꞌë Dios Böꞌ Laꞌy, le ruyuczëꞌ yúguꞌtë Dios Böꞌ Laꞌy, lencaꞌ le yuꞌu icj ládxiꞌdauꞌhuëꞌ Dioscz. \p \v 11 ¿Naruꞌ gac gnöznëꞌ bönniꞌ le yuꞌu icj ládxiꞌdauꞌhuëꞌ yetúëꞌ bönniꞌ? Tuz böꞌ nacczëꞌ bönniꞌ naꞌ nözi lë naꞌ. Lëzcaꞌ cni, nutu nu nözi le yuꞌu icj ládxiꞌdauꞌhuëꞌ Dios. Tuzëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy nöznëꞌ lë ni. \v 12 Rëꞌu ni, cutu nazíꞌ lu naꞌruꞌ böꞌ rdaz yödzlyú ni, san nazíꞌ lu naꞌruꞌ Dios Böꞌ Laꞌy, Nu naꞌ ruchiziëꞌ rëꞌu Dios quië gac gúnbëꞌruꞌ yuguꞌ le buzáꞌ ladxëꞌë queëruꞌ Dios. \v 13 Yuguꞌ lë naꞌ buzáꞌ ladxëꞌë queëruꞌ Dios ruiꞌruꞌ didzaꞌ qui, clëg len didzaꞌ tuꞌsëdi rëꞌu bunách len yöl‑laꞌ rac szxöni quegac, san len yuguꞌ didzaꞌ rusëdnëꞌ rëꞌu Dios Böꞌ Laꞌy. Cni nac, rzéjniꞌruꞌ bunách zóalenëꞌ lequëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy ca nac le rusëdnëꞌ rëꞌu Dios Böꞌ Laꞌy. \p \v 14 Cutu rziꞌ lu nëꞌë le rusëdnëꞌ rëꞌu Dios Böꞌ Laꞌy bönniꞌ cuzóalenëꞌ lëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy, le ráquinëꞌ caꞌz nac. Cutu gac tséjniꞌnëꞌ lë ni bönniꞌ naꞌ, le gac gáquibeꞌinëꞌ le zacaꞌ lë ni tuzëꞌ bönniꞌ zóalenëꞌ lëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy. \v 15 Gac gáquibeꞌinëꞌ le zacaꞌ yúguꞌtë, bönniꞌ zóalenëꞌ lëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy, san nutu nu gac gáquibeꞌi le zácaꞌczëꞌ bönniꞌ naꞌ. \v 16 Nayúj lu guich laꞌy, rna: \q1 ¿Nuzxa caz nözi le rzaꞌ ladxëꞌë Xanruꞌ? \q1 ¿Nuzxa caz gac uzejniꞌi Lëꞌ? \m San yuꞌu icj ládxiꞌdauꞌruꞌ rëꞌu le rzaꞌ ladxëꞌë Cristo. \c 3 \s1 Nacruꞌ huen dxin tsazxö́n len Dios \p \v 1 Qui lë ni naꞌ, böchiꞌ lzaꞌadauꞌ, cutu guc güíꞌlenaꞌ lbiꞌiliꞌ didzaꞌ ca ruíꞌlenaꞌ‑nëꞌ didzaꞌ bönniꞌ zóalenëꞌ lëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy, san bë́ꞌlenaꞌ lbiꞌiliꞌ didzaꞌ ca ruíꞌlenaꞌ nu nac bunáchz didzaꞌ, cuzóalenëꞌ nu naꞌ Dios Böꞌ Laꞌy. Nacliꞌ ca biꞌi huëꞌn, cunacliꞌ tsutsu ca réjlëꞌliꞌ Cristo. \v 2 Busëddaꞌ lbiꞌiliꞌ le cunác baníg, lë naꞌ guc ca nidxiꞌ güiꞌliꞌ. Cutu busëddaꞌ lbiꞌiliꞌ le nac baníg ca bëlaꞌ gáguliꞌ. Cutu guc tséjniꞌliꞌ le nac ca bëlaꞌ gáguliꞌ, len cutu racliꞌ naꞌa. \v 3 Cni nac, le nacliꞌ ca nu nac bunáchz ga rdxintë naꞌa dza. Tsal ni ruzxéꞌiliꞌ lzaꞌliꞌ len rdil‑l dídzaꞌliꞌ len r‑rujliꞌ chopl, nacliꞌ ca nu nac bunáchz, len runliꞌ tuz ca tun bunách yödzlyú ni. \v 4 Catiꞌ zoalen lbiꞌiliꞌ nu rna daꞌ Pablo nu naꞌ, len yetú nu rna daꞌ Apolos, nacliꞌ ca nu nac bunáchz. \p \v 5 ¿Nuzxa caz nacaꞌ nedaꞌ, Pablo? ¿Nuzxa caz naꞌ Apolos? Nactuꞌ huen dxin queëꞌ Dios, atiꞌ niꞌa qui le bentuꞌ gyéjlëꞌliꞌ Cristo. Tu tutuꞌ runtuꞌ dxin naꞌ bennëꞌ qui queëtuꞌ Xanruꞌ. \v 6 Dxin bentuꞌ lu icj ládxiꞌdauꞌliꞌ nac ca dxin run nu raz ruzóa. Nedaꞌ guzaꞌ xseydauꞌ, atiꞌ Apolos gluꞌë nis, san Dios benëꞌ ga blen len gzxön xseydauꞌ naꞌ nadúz icj ládxiꞌdauꞌliꞌ. \v 7 Cni nac, latiꞌz zaquëꞌ bönniꞌ guz, len latiꞌz caꞌ bönniꞌ rguꞌë nis, san záquiꞌtsquinëꞌ Dios Nu run ga rlen len rzxön xseydauꞌ naꞌ. \v 8 Tuz ca nacquëꞌ bönniꞌ razëꞌ len bönniꞌ rguꞌë nis. Dios ubiꞌë qui queëquëꞌ tsca nac dxin tunëꞌ. \v 9 Nactuꞌ huen dxin tsazxö́n len Dios, atiꞌ lbiꞌiliꞌ nacliꞌ ca laꞌ yël queëꞌ Dios ga runtuꞌ dxin. \p Lëzcaꞌ cni nacliꞌ ca tu yuꞌu runëꞌ Dios. \v 10 Ca nac le buzáꞌ ladxëꞌë quiaꞌ Dios, nacaꞌ ca huen zöꞌö blau. Nedaꞌ gluꞌa xlibi zöꞌö, atiꞌ nu yubl rchis zöꞌö naꞌ. Tu turuꞌ ral‑laꞌ uyuruꞌ ca rchisruꞌ zöꞌö lahui xlibi zöꞌö naꞌ. \v 11 Dios chgluꞌë xlibi zöꞌö le nac Lëczëꞌ Jesucristo, atiꞌ nutu nu gac cuꞌu yetú xlibi zöꞌö. \v 12 Dxin runruꞌ queëꞌ Cristo nac ca rchisruꞌ zöꞌö lahui xlibi zöꞌö naꞌ. Lahui xlibi zöꞌö naꞌ gac nu gun dxin rchis zöꞌö le nac ca le náquini oro, o plata, o guiöj záquiꞌtsquigac, o gac nu gun dxin le nac ca rchis zöꞌö le náquini yag, o guizx, o guixiꞌ caꞌz. \v 13 Gac bëꞌ ca nac dxin nungac tu tu bunách. Catiꞌ gdxin dza gchuguëꞌ quegac bunách Dios, glaꞌ lahui dxin nunruꞌ, le töd lu guiꞌ dxin naꞌ, atiꞌ guiꞌ naꞌ siꞌ bëꞌ dxin nungac tu tu bunách. \v 14 Chquiꞌ urúj dxiꞌa lu guiꞌ naꞌ dxin nunëꞌ bönniꞌ le nac ca tu zöꞌö bchisëꞌ, Dios ubiꞌë queëꞌ ca rajlö́z dxin nunëꞌ. \v 15 Chquiꞌ tsegui dxin nunëꞌ bönniꞌ le nac ca tu zöꞌö bchisëꞌ, unitiëꞌ le rëꞌnnëꞌ ubiꞌë queëꞌ Dios, san ulaczëꞌ lëꞌ, gac queëꞌ ca rac qui nu rulá tu lu guiꞌ. \p \v 16 ¿Naruꞌ cu nö́ziliꞌ nacczliꞌ gdauꞌ queëꞌ Dios, atiꞌ zoëꞌ icj ládxiꞌdauꞌliꞌ Dios Böꞌ Laꞌy? \v 17 Chquiꞌ nu usnít gdauꞌ queëꞌ Dios, Dios usnitiëꞌ nu naꞌ, le nac laꞌy gdauꞌ queëꞌ Dios, atiꞌ lbiꞌiczliꞌ nacliꞌ gdauꞌ naꞌ. \p \v 18 Cutu siꞌ yeꞌi cuinliꞌ. Chquiꞌ raqui nu nutsaꞌ ladjliꞌ rac szxöni ca tac szxöni bunách yödzlyú ni, ral‑laꞌ huöac nu naꞌ ca bönniꞌ cunözi, quië gataꞌ qui yöl‑laꞌ rac szxöni le nac gdu. \v 19 Bönniꞌ napzëꞌ yöl‑laꞌ rac szxöni qui yödzlyú ni naquëꞌ cunözi lahuëꞌ Dios. Nayúj lu guich laꞌy, rna: “Dios runëꞌ ga laꞌchixi laꞌnigui nup tac szxöni, rugunëꞌ dxin yöl‑laꞌ rac szxöni quegac.” \v 20 Lëzcaꞌ cni rna: “Xanruꞌ nöznëꞌ daduz nac le taꞌbequi icjgac bunách tac szxöni.” \v 21 Qui lë ni naꞌ, cutu ral‑laꞌ gunliꞌ zxön le gac gunëꞌ bönniꞌ. Naqui queëliꞌ yúguꞌtë. \v 22 Náquigac queëliꞌ Pablo, len Apolos, len Cefas, len yödzlyú ni, len yöl‑laꞌ naꞌbán, len yöl‑laꞌ gut, len dza ni zoaruꞌ naꞌa, len dza ziꞌa zaꞌ. Yúguꞌtë naqui queëliꞌ, \v 23 atiꞌ lbiꞌiliꞌ náquiliꞌ queëꞌ Cristo, atiꞌ Cristo náquinëꞌ queëꞌ Dios. \c 4 \s1 Dxin tunëꞌ bönniꞌ gbaz nasölëꞌë Cristo \p \v 1 Qui lë ni naꞌ, ral‑laꞌ gáquiliꞌ nactuꞌ netuꞌ huen dxin queëꞌ Cristo, len dë lu naꞌtuꞌ le nagachiꞌ queëꞌ Dios. \v 2 Yuguꞌ bönniꞌ, Dios nudödëꞌ lu naꞌquëꞌ lugunëꞌ dxin le naqui queëꞌ, run bayúdx lunëꞌ gdu dxiꞌa le tunëꞌ. \v 3 Cutu bi ruiꞌ ladxaꞌa chquiꞌ cuequi xbeyliꞌ nedaꞌ, o chquiꞌ laꞌbequi xbey nedaꞌ bunách yödzlyú ni. Cutu caꞌ rbequi xbey cuinaꞌ. \v 4 Cutu ruxö́s nedaꞌ ládxiꞌdauꞌhuaꞌ. Lë ni cutu nac bëꞌ cunabagaꞌa zxguiaꞌ. Xanruꞌ naquëꞌ Nu rbequi xbey nedaꞌ. \v 5 Qui lë ni naꞌ, nutu nu ral‑laꞌ cuequi xbeyliꞌ ziꞌal ca gdxin dza qui. Gul‑cö́z dza niꞌ huödëꞌ Xanruꞌ, atiꞌ Lëꞌ ubijëꞌ ga lnaꞌ le nagachiꞌ ga chul, len uluꞌë lahui le yuꞌu icj ládxiꞌdauꞌgac bunách. Niꞌr Dios ubiꞌë qui queëgac bunách le gun ba laꞌn lequëꞌ ca ral‑laꞌ gunëꞌ. \p \v 6 Naꞌa, böchiꞌ lzaꞌadauꞌ, ca nac lë ni, bëꞌa didzaꞌ qui le runtuꞌ netuꞌ, Apolos len nedaꞌ. Huac usëdliꞌ ca runtuꞌ netuꞌ quië gunliꞌ le nayújz lu guich laꞌy, cutu gunliꞌ zxön tu bönniꞌ len cutu uzoaliꞌ tslaꞌl yetúëꞌ. \v 7 ¿Nuzxa caz ben ga nacuꞌ liꞌ blau? ¿Bizxa caz bdél‑liꞌnuꞌ liꞌ le cutu bennëꞌ quiuꞌ Dios? Chquiꞌ Lëꞌ bennzëꞌ quiuꞌ lë naꞌ dë lu naꞌu, ¿bizx quië run ba zxön cuinuꞌ, ráquinuꞌ racz quiuꞌ bdél‑liꞌnuꞌ lë naꞌ? \p \v 8 ¿Naruꞌ ráquitsaliꞌ nadél‑liꞌtërliꞌ? ¿Naruꞌ ráquitsaliꞌ rléꞌiliꞌ yöl‑laꞌ tsahuiꞌ queëliꞌ? ¿Naruꞌ ráquitsaliꞌ rna bëꞌliꞌ, zal‑laꞌ cutu rna bëꞌtuꞌ netuꞌ? Niꞌa queëꞌ Xanruꞌ Dios rëꞌndaꞌ gna bëꞌliꞌ quië gac gna bë́ꞌlentuꞌ lbiꞌiliꞌ tsazxö́n. \v 9 Runi nedaꞌ nac queëtuꞌ, bönniꞌ gbaz queëꞌ Dios, ca nuzóëꞌ netuꞌ zeajtuꞌ xbanti ca naꞌ rac quequëꞌ bönniꞌ chnarugu quequëꞌ latiëꞌ lahuiꞌ laugac bunách. Nactuꞌ ca tu le tuꞌyutsca bunách yödzlyú ni, lencaꞌ ca tu le tuꞌyutsquëꞌ gbaz laꞌy queëꞌ Dios. \v 10 Le rë́ꞌnituꞌ guntuꞌ xchinëꞌ Cristo, ruiꞌtuꞌ bunách latj taqui nactuꞌ cunözi, san lbiꞌiliꞌ ráquiliꞌ racliꞌ szxöni le nacliꞌ queëꞌ Cristo. Lbiꞌiliꞌ ráquiliꞌ chnal‑liꞌ, san taqui bunách nacuídiꞌtuꞌ netuꞌ. Tuꞌzóa netuꞌ tslaꞌl bunách, san tun lbiꞌiliꞌ ba laꞌn. \v 11 Ga rdxintë naꞌa dza, rduntuꞌ len rbidxtuꞌ nis. Cutu dë lariꞌ gácutuꞌ. Tun netuꞌ ziꞌ bunách len cutu zoa lidxtuꞌ. \v 12 Rusacaꞌ ziꞌ cuintuꞌ, laꞌ netuꞌz runtuꞌ dxin. Tuꞌlídz netuꞌ ziꞌ bunách, san netuꞌ rnabtuꞌ le gaclen lequëꞌ. Taꞌbía ládxiꞌgac netuꞌ bunách, san ruaꞌ rlentuꞌ lei. \v 13 Taꞌnë́ꞌ queëtuꞌ, san lu yöl‑laꞌ nöxj ladxiꞌ ruíꞌlentuꞌ lequëꞌ didzaꞌ. Ga rdxintë naꞌa dza nactuꞌ ca bëb qui yödzlyú ni len ca tu le taꞌrúꞌn niꞌl yúguꞌtë bunách. \p \v 14 Ruzujaꞌ queëliꞌ cni lu guich, clëg le rëꞌndaꞌ gunaꞌ ga utuiꞌliꞌ, san rëꞌndaꞌ uzéjniꞌdaꞌ lbiꞌiliꞌ, runaꞌ ca runëꞌ bönniꞌ ruzéjniꞌnëꞌ yuguꞌ zxiꞌnczëꞌ nadxiꞌinëꞌ lecbiꞌ. \v 15 Zal‑laꞌ gac laꞌcuaꞌlen lbiꞌiliꞌ zian gayuꞌë bönniꞌ lusëdnëꞌ lbiꞌiliꞌ ca nac queëꞌ Cristo, tuz nu zoa nac ca xuzliꞌ, nu naꞌ ben ga náquiliꞌ queëꞌ Cristo. Lu yöl‑laꞌ naꞌbán cub napliꞌ le dzagliꞌ Cristo, nédaꞌczaꞌ nacaꞌ ca xuzliꞌ le busyöndaꞌ lbiꞌiliꞌ didzaꞌ dxiꞌa. \v 16 Qui lë ni naꞌ, rátaꞌyuaꞌ lauliꞌ güiꞌ ládxiꞌliꞌ gunliꞌ ca runaꞌ nedaꞌ. \p \v 17 Qui lë ni naꞌ caꞌ rsölaꞌa‑biꞌ queëliꞌ biꞌi Timoteo. Le réjlëꞌbiꞌ Xanruꞌ nacbiꞌ ca zxiꞌnczaꞌ, nacbiꞌ gdu ladxiꞌ, atiꞌ nadxiꞌidaꞌ‑biꞌ. Gunbiꞌ Timoteo ga tsajneyliꞌ yuguꞌ zxba rusëddaꞌ le náquidaꞌ queëꞌ Cristo, yuguꞌ le rusëddaꞌ yúguꞌtë latj laugac yúguꞌtë cöꞌ bunách queëꞌ Cristo. \v 18 Laꞌliꞌ run ba zxön cuinliꞌ le ráquiliꞌ cutur udxinaꞌ ga zoaliꞌ. \v 19 Naꞌa, laꞌ udxinteaꞌ ga zoaliꞌ chquiꞌ gunnëꞌ nedaꞌ latj Xanruꞌ. Niꞌr gáquibeꞌidaꞌ, clëg didzaꞌz tuꞌë bönniꞌ tun ba zxön cuinquëꞌ, san gáquibeꞌidaꞌ chquiꞌ zoalen lequëꞌ yöl‑laꞌ huac queëꞌ Dios. \v 20 Chquiꞌ nazíꞌ lu naꞌliꞌ rna béꞌinëꞌ lbiꞌiliꞌ Dios, cutu nac bëꞌ nac cni le rnazliꞌ caꞌ. Nac bëꞌ nac cni chquiꞌ zoalen lbiꞌiliꞌ yöl‑laꞌ huac queëꞌ Dios. \v 21 ¿Bizxal rë́ꞌniliꞌ? ¿Naruꞌ rë́ꞌniliꞌ udxinaꞌ ga zoaliꞌ len gbaꞌy, gut quinaꞌ lbiꞌiliꞌ, o len yöl‑laꞌ nadxíꞌi len lu yöl‑laꞌ nöxj ladxiꞌ? \c 5 \s1 Pablo rbequi xbeynëꞌ bönniꞌ runëꞌ le cunác \p \v 1 Rzë didzaꞌ zóalenëꞌ lbiꞌiliꞌ bönniꞌ runëꞌ le cunác, zóalenëꞌ ngul queëꞌ xuzëꞌ. Le cunác cni cutu caꞌ tun bunách cunúnbëꞌgac Dios. \v 2 Lbiꞌiliꞌ run ba zxön cuinliꞌ, san ral‑laꞌ huíꞌniliꞌ len ubiajliꞌ ga zoaliꞌ nu naꞌ run dul‑laꞌ naꞌ. \v 3 Zal‑laꞌ cutu zóalenaꞌ lbiꞌiliꞌ lu gdu ca nayáꞌ nabanaꞌ, le nactë zóalenaꞌ lbiꞌiliꞌ lu böꞌ nacczaꞌ. Ca chzóalenczaꞌ lbiꞌiliꞌ chglequi xbeydaꞌ nu naꞌ run dul‑laꞌ naꞌ. \v 4 Catiꞌ udubliꞌ queëꞌ Xanruꞌ Jesucristo gunaꞌ lbiꞌiliꞌ tsazxö́n lu böꞌ nacczaꞌ. Niꞌr, len yöl‑laꞌ huac queëꞌ Xanruꞌ Jesús \v 5 gul‑dödëꞌ bönniꞌ naꞌ lu naꞌ Satanás tuꞌ xöhuiꞌ quië nit gdu ca nayáꞌ nabanëꞌ, san ulá böꞌ nacczëꞌ dza niꞌ huödëꞌ Xanruꞌ. \p \v 6 Cutu nac dxiꞌa gun ba zxön cuinliꞌ ca nac le runliꞌ. ¿Naruꞌ cu nö́ziliꞌ didzaꞌ naꞌ rna: “Xnë́ꞌidauꞌz yöt xtil gun ga gyazx gdutë cua nazíꞌ lei.”? \v 7 Naꞌa, gul‑cúa ga zoaliꞌ dul‑laꞌ naꞌ le nac ca tu xnëꞌi gul, quië gacliꞌ dxiꞌa. Niꞌr gacliꞌ ca tu cua cub cunazíꞌ xnëꞌi, ca naꞌ le nactë chnacliꞌ. Nac queëruꞌ ca chzoaruꞌ Lni Pascua catiꞌ tahuëꞌ yöt xtil cunazíꞌ xnëꞌi, len chguludöddëꞌ‑baꞌ uláz queëruꞌ böꞌcuꞌ zxilaꞌ qui Lni Pascua naꞌ, böꞌcuꞌ zxilaꞌ naꞌ naquëꞌ Lëczëꞌ Cristo. \v 8 Qui lë ni naꞌ ral‑laꞌ gunruꞌ lni naꞌ, clëg zoalen rëꞌu xnëꞌi gul naꞌ ruluíꞌ le cunác len le cuzacaꞌ, san ral‑laꞌ ugunruꞌ dxin yöt xtil naꞌ cunazíꞌ xnëꞌi, yöt xtil naꞌ ruluíꞌ le nac gdu dxiꞌa len le nac gdutë li. \p \v 9 Catiꞌ buzujaꞌ queëliꞌ lu guich ziꞌal, gudxczaꞌ lbiꞌiliꞌ cutu gunliꞌ tsazxö́n bönniꞌ tunëꞌ le cunác. \v 10 Gudxaꞌ lbiꞌiliꞌ cni, clëg quië ucuitliꞌ tsaz ga nacuáꞌ bunách yödzlyú ni, tun le cunác, len ga nacuáꞌ bunách taꞌzë́ ládxiꞌgac le dë qui lzaꞌgac, len ga nacuáꞌ gban, len bunách taꞌyíj ládxiꞌgac bdauꞌ guiöj bdauꞌ yag. Quië gunliꞌ cni gun bayúdx grujliꞌ yödzlyú ni. \v 11 Le rëꞌni gna didzaꞌ naꞌ buzujaꞌ queëliꞌ lu guich, nac cui gunliꞌ tsazxö́n bönniꞌ rnëꞌ náquinëꞌ queëꞌ Cristo, san runëꞌ le cunác, o rzë ladxëꞌë le dë qui lzëꞌë, o rej ladxëꞌë bdauꞌ guiöj bdauꞌ yag, o rnë xöhuëꞌë, o rzúdxinëꞌ, o rbanëꞌ. Cutu caꞌ gágulenliꞌ tsazxö́n bönniꞌ cni. \v 12-13 Cutu naqui quiaꞌ nedaꞌ cuequi xbeydaꞌ nup cunababgac rëꞌu. Dios cuequi xbeynëꞌ lequëꞌ. Lbiꞌiczliꞌ ral‑laꞌ cuequi xbeyliꞌ nup nababgac lbiꞌiliꞌ. Qui lë ni naꞌ, gul‑cúëꞌ ga zoaliꞌ bönniꞌ xöhuiꞌ naꞌ. \c 6 \s1 Cutu ral‑laꞌ gchëꞌruꞌ böchiꞌ lzaꞌruꞌ laugac bunách yúlahuiꞌ \p \v 1 Catiꞌ rdil‑l dídzaꞌliꞌ tuliꞌ len yetuliꞌ, ¿nacxcz rurúguiliꞌ tseajliꞌ yúlahuiꞌ ga laꞌbequi xbey lbiꞌiliꞌ nup cutaꞌyejlëꞌ Cristo? Dxiꞌar tseajliꞌ laugac bunách queëꞌ Cristo quië laꞌbequi xbey lbiꞌiliꞌ. \v 2 ¿Naruꞌ cu nö́ziliꞌ ral‑laꞌ laꞌbequi xbey yúguꞌtë bunách yödzlyú nup náquigac queëꞌ Cristo? Chquiꞌ lbiꞌiczliꞌ cuequi xbeyliꞌ bunách yödzlyú, ¿naruꞌ cu napliꞌ yöl‑laꞌ rejniꞌi cuequi xbeyliꞌ didzaꞌ bizxj cni? \v 3 ¿Naruꞌ cu nö́ziliꞌ ral‑laꞌ cuequi xbeyruꞌ yuguꞌ gbaz laꞌy? Runtër bayúdx cuequi xbeyruꞌ le tac yödzlyú ga ni zoaruꞌ naꞌa. \v 4 Naꞌa, chquiꞌ rac tu le run bayúdx nu cuequi xbey, lë naꞌ rac yödzlyú ni, ¿bizx quië rucuaꞌliꞌ nup laꞌbequi xbey lei, nup naꞌ cutu bi dë lu naꞌgac ladjgac bunách queëꞌ Cristo? \v 5 Rniaꞌ cni quië gunaꞌ ga utuiꞌliꞌ. ¿Naruꞌ cu zoalen lbiꞌiliꞌ nu rac latiꞌ nu gac cuequi xbey le rac quequëꞌ böchiꞌ lzaꞌliꞌ? \v 6 ¿Nacxcz gac bönniꞌ rejlëꞌë Cristo gchëꞌë böchiꞌ lzëꞌë yúlahuiꞌ ga laꞌbequi xbey lequëꞌ bunách cutaꞌyejlëꞌ? \p \v 7 Le nactë rchixi rníguiliꞌ le rdil‑l dídzaꞌliꞌ. ¿Bizx quië cutu guaꞌ glenliꞌ nu ruaꞌ döꞌ queëliꞌ? ¿Bizx quië cutu guaꞌ glenliꞌ nu rucáchiꞌlan le dë queëliꞌ? \v 8 Lbiꞌiliꞌ ruaꞌliꞌ döꞌ len rucachiꞌ lanliꞌ, atiꞌ runliꞌ cni quequëꞌ böchiꞌ lzaꞌliꞌ taꞌyejlëꞌë Cristo. \p \v 9-10 ¿Naruꞌ cu nö́ziliꞌ cutu laꞌyáz ga rna bëꞌë Dios bunách cunacgac tsahuiꞌ? Cutu siꞌ yeꞌi cuinliꞌ. \q1 Cutu caꞌ tsaz ga rna bëꞌë Dios nitú nu run le cunác. \q1 Nitú nu rej ladxiꞌ bdauꞌ guiöj bdauꞌ yag, \q1 Len nitú nu rguitsj zxba qui yöl‑laꞌ nutság naꞌ, \q1 Len nutu nu bönniꞌ run cuinëꞌ ca ngul, \q1 Len nutu nu bönniꞌ zóalenëꞌ laꞌ lzëꞌi bö́nniꞌzëꞌ, \q1 Len nitú gban, \q1 Len nitú nu ruhuidiꞌ, \q1 Len nitú nu rzudxi, \q1 Len nitú nu rnë xöhuiꞌ, \q1 Len nitú nu rucáchiꞌlan. \q1 Cutu caꞌ tsaz ga rna bëꞌë Dios nu run cni. \m \v 11 Cni gucliꞌ laꞌliꞌ lbiꞌiliꞌ, san naꞌa chnuhuöacliꞌ dxiꞌa ca nac dul‑laꞌ gbágaꞌliꞌ, len chnáquiliꞌ quizi queëꞌ Dios, len chnuhuöacliꞌ tsahuiꞌ niꞌa qui le benëꞌ Xanruꞌ Jesús. Böꞌ Laꞌy queëꞌ Dios runëꞌ ga rac cni. \s1 Naqui quizi queëꞌ Dios gdu ca nayáꞌ nabinruꞌ \p \v 12 Taꞌná bunách: “Yúguꞌtë dë latj gunruꞌ.” Zal‑laꞌ nactë didzaꞌ ni, cutu ral‑laꞌ gunruꞌ yúguꞌtë. Zal‑laꞌ dë latj gunaꞌ yúguꞌtë, cutu guꞌa latj bi gna beꞌi nedaꞌ. \v 13 Taꞌná caꞌ bunách: “Laꞌ huagu nacz le tsaz lëꞌruꞌ, atiꞌ lëꞌruꞌ nacz ga tsudzu laꞌ huagu.” Nactë didzaꞌ ni, san gdxin dza usnitiëꞌ Dios laꞌ huagu lencaꞌ lëꞌruꞌ. Dios benëꞌ gdu ca nayáꞌ nabinruꞌ, clëg quië ugunruꞌ lei dxin gunruꞌ le cunác. Nac quië uziꞌë xbey Xanruꞌ, atiꞌ Xanruꞌ naquëꞌ quië uzíꞌ xbëꞌ gdu ca nayáꞌ nabinruꞌ. \v 14 Dios buspanëꞌ Xanruꞌ lu yöl‑laꞌ gut. Lëzcaꞌ cni, len yöl‑laꞌ huac queëꞌ uspanëꞌ rëꞌu. \p \v 15 ¿Naruꞌ cu nö́ziliꞌ, lu gdu ca nayáꞌ nabinliꞌ nacliꞌ tuz len le nacczëꞌ Cristo? ¿Nacxcz gac cúaliꞌ tu le daꞌ Cristo len gunliꞌ ga taꞌ ngul udá dzag? Cutu caꞌ ral‑laꞌ gunliꞌ cni. \v 16 ¿Naruꞌ cu nö́ziliꞌ chquiꞌ zóalenëꞌ ngul udá dzag bönniꞌ, naquëꞌ tuz len lënu? Ca nac lë ni nayúj lu guich laꞌy, rna: “Lacquëꞌ ca tuz bunách gropëꞌ.” \v 17 Naꞌa, nu bönniꞌ naquëꞌ tuz len Xanruꞌ, naquëꞌ tuz len Lëꞌ lu böꞌ nacczëꞌ. \p \v 18 Qui lë ni naꞌ, cutu caꞌ gunliꞌ le cunác. Bítiꞌtëz dul‑laꞌ yubl runëꞌ bönniꞌ, niꞌl lu le nacczëꞌ runëꞌ dul‑laꞌ naꞌ. Nu bönniꞌ runëꞌ le cunác, runëꞌ dul‑laꞌ le dzag lëczëꞌ. \v 19 ¿Naruꞌ cu nö́ziliꞌ nac gdauꞌ queëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy gdu ca nayáꞌ nabinliꞌ? Dioscz nuchizëꞌ lbiꞌiliꞌ Dios Böꞌ Laꞌy naꞌ, atiꞌ Lëꞌ zoëꞌ icj ládxiꞌdauꞌliꞌ. Qui lë ni naꞌ cutu naqui queëzliꞌ gdu ca nayáꞌ nabinliꞌ. Naꞌa, naqui queëꞌ Dios. \v 20 Dios guꞌuëꞌ lbiꞌiliꞌ len tu le zxön gdizxjëꞌ. Gul‑gún dxin gdu ca nayáꞌ nabinliꞌ lencaꞌ böꞌ nacczliꞌ quië gac queëꞌ Dios yöl‑laꞌ ba, le náquigac queëꞌ Dios gdu ca nayáꞌ nabinliꞌ lencaꞌ böꞌ nacczliꞌ. \c 7 \s1 Rusëdnëꞌ Pablo ca nac qui yöl‑laꞌ nutság naꞌ \p \v 1 Naꞌa, ubiꞌa didzaꞌ yuguꞌ le gnábiliꞌ nedaꞌ, le buzujliꞌ quiaꞌ lu guich. Gac dxiꞌa queëꞌ bönniꞌ chquiꞌ cutu sóalenëꞌ‑nu ngul. \v 2 Le tuntsca le cunác bunách ga niꞌ zoaliꞌ, ral‑laꞌ laꞌcuáꞌlenëꞌ‑nu ngul qui queëquëꞌ yúguꞌtë bönniꞌ nababquëꞌ lbiꞌiliꞌ, atiꞌ ral‑laꞌ laꞌcuáꞌlennu‑nëꞌ bönniꞌ qui queëcnu yúguꞌtë ngul. \v 3 Bönniꞌ naꞌ zoanu ngul queëꞌ ral‑laꞌ gunëꞌ queënu ngul queëꞌ ca nac yöl‑laꞌ run qui yöl‑laꞌ nutság naꞌ, len laꞌ tuz ca ral‑laꞌ gunnu ngul len bönniꞌ queënu. \v 4 Cutu dë lu naꞌznu ngul gdu ca nayáꞌ nabannu, san bönniꞌ queënu dë lu nëꞌë caꞌ lei. Lëzcaꞌ cni, cutu dë lu naꞌzëꞌ bönniꞌ gdu ca nayáꞌ nabanëꞌ, san ngul queëꞌ dë lu naꞌnu caꞌ lei. \v 5 Cutu ral‑laꞌ laꞌdáꞌbaguëꞌë lzaꞌquëꞌ bönniꞌ len ngul naꞌ nutság naꞌquëꞌ. Huac tuz chquiꞌ lunëꞌ tuz didzaꞌ cutu laꞌdzaguëꞌ tu chiꞌz quië gac lulidzëꞌ Dios gdu ládxiꞌquëꞌ. Töd naꞌ, leyúbl ral‑laꞌ sóalenëꞌ‑nu ngul queëꞌ bönniꞌ naꞌ, cui saquiꞌ Satanás tuꞌ xöhuiꞌ gun ga tsazquëꞌ nöz dul‑laꞌ le cutu gac laꞌná beꞌi cuinquëꞌ. \p \v 6 Lë ni rëpaꞌ lbiꞌiliꞌ nac tu le runnëꞌ lbiꞌiliꞌ latj Xanruꞌ. Cutu nac le gna bëꞌë. \v 7 Runi nedaꞌ gacr dxiꞌa lugaꞌnëꞌ tuz yúguꞌtë bönniꞌ, ca naꞌ zoaꞌ tuzaꞌ nedaꞌ. Tu tuëꞌ bönniꞌ rziꞌë tsca le runödzjëꞌ queëꞌ Dios gunëꞌ. Tuëꞌ rziꞌë tu le runödzjëꞌ, atiꞌ yetúëꞌ rziꞌë yetú le runödzjëꞌ. \p \v 8 Naꞌa, rëpaꞌ nup nacuáꞌ tuz lencaꞌ yuguꞌ ngul uzë́b, rniaꞌ: Gac dxiꞌa quequëꞌ lugaꞌnëꞌ tuz ca naꞌ zoaꞌ tuzaꞌ nedaꞌ. \v 9 Chquiꞌ cutu gac laꞌná beꞌi cuinquëꞌ, huac lutság naꞌquëꞌ, le gacr dxiꞌa lutság naꞌquëꞌ len cu laꞌzë́ ládxiꞌquëꞌ le cunác. \p \v 10 Rna béꞌidaꞌ nup chnutság naꞌgac, len clëg nedaꞌz runaꞌ zxba ni, san Lëczëꞌ Xanruꞌ runëꞌ lei, atiꞌ rna: “Cutu uláꞌalennu‑nëꞌ bönniꞌ queënu ngul.” \v 11 Chquiꞌ uláꞌalennu‑nëꞌ bönniꞌ queënu ngul, ral‑laꞌ ugaꞌnnu tuznu, o huöacnu tuz len bönniꞌ queënu naꞌ. Lëzcaꞌ cni cutu ucaꞌnëꞌ‑nu ngul queëꞌ bönniꞌ. \p \v 12 Naꞌa, nedaꞌz rëpaꞌ yezicaꞌ bunách len clëg rnëꞌ cni Xanruꞌ, rniaꞌ: Chquiꞌ zoëꞌ böchiꞌ lzaꞌruꞌ rejlëꞌë Cristo, atiꞌ cutu réjlëꞌnu Xanruꞌ ngul queëꞌ, len chquiꞌ rë́ꞌninu ugáꞌnlennu lëꞌ, cutu uláꞌalenëꞌ‑nu. \v 13 Lëzcaꞌ cni rniaꞌ: Chquiꞌ zoanu ngul zanruꞌ réjlëꞌnu Cristo, atiꞌ bönniꞌ queënu cutu rejlëꞌë Xanruꞌ, len chquiꞌ rëꞌnnëꞌ ugáꞌnlenëꞌ‑nu, cutu uláꞌalennu lëꞌ. \v 14 Cni ral‑laꞌ lunëꞌ. Bönniꞌ curejlëꞌ naꞌ, Dios rléꞌinëꞌ lëꞌ ca bönniꞌ náquinëꞌ quizi queëꞌ le naquëꞌ tuz len ngul queëꞌ réjlëꞌnu Cristo, atiꞌ ngul cni, curéjlëꞌnu, Dios rléꞌinëꞌ‑nu ca ngul náquinu quizi queëꞌ le nacnu tuz len bönniꞌ queënu naquëꞌ böchiꞌ lzaꞌruꞌ rejlëꞌë Cristo. Laꞌnaruꞌ cu nac cni, lacbiꞌ zxiꞌnliꞌ ca yuguꞌ biꞌi laguꞌ lahuëꞌ Dios. Naꞌa, naccbiꞌ quizi queëꞌ Dios. \v 15 Nu bönniꞌ o ngul curejlëꞌ Cristo, chquiꞌ rëꞌni ulaꞌalen nu naꞌ nutság naꞌlen, huac caꞌ. Cutu run bayúdx ugaꞌnlen nu naꞌ böchiꞌ lzaꞌruꞌ o zanruꞌ rejlëꞌë Cristo, le bulidzëꞌ rëꞌu Dios quië cözruꞌ dxíꞌadauꞌ. \v 16 Cni ral‑laꞌ gac. Nazx caꞌ liꞌ, ngul, huac gunuꞌ ga ulë́ꞌ bönniꞌ quiuꞌ, atiꞌ nazx caꞌ liꞌ, bönniꞌ, huac gunuꞌ ga ulanu ngul quiuꞌ. \p \v 17 Ral‑laꞌ gunruꞌ tu turuꞌ tsca le bunödzjëꞌ queëruꞌ Xanruꞌ, lencaꞌ tsca guc queëruꞌ catiꞌ bulidzëꞌ rëꞌu Dios quië gáquiruꞌ queëꞌ. Zxba ni rusëddaꞌ yúguꞌtë cöꞌ bunách queëꞌ Cristo. \v 18 Chquiꞌ Dios bulidzëꞌ bönniꞌ narugu lu xpëlëꞌë le nac bëꞌ náquinëꞌ queëꞌ Dios, ral‑laꞌ ugaꞌnëꞌ cni, zoa lu xpëlëꞌë lë naꞌ nac bëꞌ. Lëzcaꞌ cni, chquiꞌ Dios bulidzëꞌ bönniꞌ cunarugu lu xpëlëꞌë lë naꞌ nac bëꞌ, cutu ral‑laꞌ gchuguëꞌ lu xpëlëꞌë lë naꞌ. \v 19 Cutu bi zacaꞌ lë naꞌ narugu lu xpëlëꞌë bönniꞌ, len chquiꞌ cunarugu lu xpëlëꞌë bönniꞌ lë naꞌ nac bëꞌ, cutu bi zacaꞌ. Le nactsca lsacaꞌ nac gunruꞌ ca rna bëꞌ zxba queëꞌ Dios. \v 20 Ral‑laꞌ ugaꞌnëꞌ bönniꞌ ca naꞌ guquëꞌ catiꞌ niꞌ bulidzëꞌ lëꞌ Dios. \v 21 Chquiꞌ bulidzëꞌ liꞌ catiꞌ niꞌ nacuꞌ bönniꞌ nadaꞌu, cutu cöꞌu baguíꞌi le nacuꞌ cni, san chquiꞌ gataꞌ quiuꞌ latj grujuꞌ lu naꞌ xanuꞌ, buzíꞌ xbey latj naꞌ gataꞌ quiuꞌ grujuꞌ. \v 22 Chquiꞌ bulidzëꞌ nu bönniꞌ Xanruꞌ catiꞌ niꞌ nadaꞌuëꞌ, lahuëꞌ Xanruꞌ naquëꞌ ca bönniꞌ narujëꞌ lu nëꞌë xanëꞌ naꞌ, quië gunëꞌ xchinëꞌ Xanruꞌ. Lëzcaꞌ cni, chquiꞌ bulidzëꞌ nu bönniꞌ Xanruꞌ catiꞌ niꞌ narujëꞌ lu nëꞌë xanëꞌ naꞌ, bönniꞌ ni naquëꞌ ca bönniꞌ nadaꞌu queëꞌ Cristo. \v 23 Zxöntër le gdizxjëꞌ Dios, guꞌuëꞌ lbiꞌiliꞌ. Qui lë ni naꞌ cutu ral‑laꞌ gutiꞌ cuinliꞌ lu naꞌgac bunách. \v 24 Qui lë ni naꞌ caꞌ, böchiꞌ lzaꞌadauꞌ, ral‑laꞌ soaliꞌ lahuëꞌ Dios tsca guc queëliꞌ tu tuliꞌ catiꞌ niꞌ bulidzëꞌ lbiꞌiliꞌ Dios. \p \v 25 Ca nac quegac nup cunutság naꞌgac, cutu bi gna béꞌinëꞌ nedaꞌ Xanruꞌ. Cni runi nedaꞌ, atiꞌ huac uzxöni ládxiꞌliꞌ nedaꞌ le ruhuechiꞌ ladxëꞌë nedaꞌ Xanruꞌ. \v 26 Le tac zian le rac queëruꞌ dza ni zoaruꞌ naꞌa, runi nedaꞌ gac dxiꞌa chquiꞌ lugaꞌnëꞌ yúguꞌtë bönniꞌ ca nacquëꞌ naꞌa. \v 27 Chquiꞌ nutság náꞌlenuꞌ‑nu ngul, cutu uláꞌalenuꞌ‑nu. Lëzcaꞌ cni, chquiꞌ zuꞌ tuzuꞌ, cutu quiljuꞌ‑nu ngul, cutu utság náꞌlenuꞌ‑nu. \v 28 Naꞌa, chquiꞌ utság náꞌlenuꞌ‑nu ngul, cutu gunuꞌ dul‑laꞌ, len chquiꞌ utság náꞌlenbiꞌ‑nëꞌ bönniꞌ biꞌi ngul, cutu gunbiꞌ dul‑laꞌ, san laꞌzacaꞌ laꞌguíꞌi yödzlyú ni nup nutság naꞌgac, atiꞌ rëꞌndaꞌ gunaꞌ ga ulaliꞌ lu yöl‑laꞌ rzacaꞌ rguiꞌi naꞌ. \p \v 29 Naꞌa, lë ni rëpaꞌ lbiꞌiliꞌ, böchiꞌ lzaꞌadauꞌ. Chzoa gdxin dza udx. Qui lë ni naꞌ, ral‑laꞌ luiꞌ ládxiꞌquëꞌ Dios bönniꞌ nutság náꞌlenquëꞌ‑nu ngul ca run nu cunutság naꞌlen ngul. \v 30 Lëzcaꞌ cni, ral‑laꞌ ludziji lahuëꞌ Dios nup taꞌbö́dx yechiꞌ ca run nu curbö́dx, atiꞌ ral‑laꞌ laꞌcuáꞌ nöxj lahuëꞌ Dios nup tuꞌdziji ca run nu curudziji, atiꞌ ral‑laꞌ lac nup taꞌu ca nu cutu bi dë qui. \v 31 Ral‑laꞌ lac nup tuꞌgún dxin le dë yödzlyú ni ca nu cutu ruiꞌ ladxiꞌ le dë yödzlyú ni, le huadö́d quegac le rléꞌiruꞌ yödzlyú ni. \p \v 32 Rëꞌndaꞌ cutu ubi uguiꞌiliꞌ. Ruiꞌ ladxëꞌë le naqui queëꞌ Xanruꞌ, nac gunëꞌ le rdzag ladxëꞌë Xanruꞌ, bönniꞌ cuzoanu ngul queëꞌ. \v 33 Ruiꞌ ladxëꞌë le rac yödzlyú, nac gunëꞌ le rdzag ládxiꞌnu ngul queëꞌ, bönniꞌ nutság náꞌlenëꞌ‑nu ngul. \v 34 Lëzcaꞌ cni rac queënu ngul nutság náꞌlennu‑nëꞌ bönniꞌ len queënu ngul zoanu tuznu. Ngul naꞌ zoanu tuznu ruiꞌ ládxiꞌnu le naqui queëꞌ Xanruꞌ, nac soanu quizi queëꞌ Dios lu gdu ca nayáꞌ nabannu len lu böꞌ naccznu. Ngul naꞌ nutság náꞌlennu‑nëꞌ bönniꞌ ruiꞌ ládxiꞌnu le rac yödzlyú ni, nac gunnu le rdzag ladxëꞌë bönniꞌ queënu. \p \v 35 Yuguꞌ lë ni rëpaꞌ lbiꞌiliꞌ quië uziꞌliꞌ xbey lë ni len clëg quië uzagaꞌa xnözliꞌ. Rëꞌndaꞌ gunliꞌ le ral‑laꞌ gunliꞌ, gunliꞌ xchinëꞌ Xanruꞌ gdu ládxiꞌliꞌ. \p \v 36 Chquiꞌ zoëꞌ bönniꞌ ráquinëꞌ cunác dxiꞌa ugaꞌnbiꞌ tuzbiꞌ biꞌi ngul raꞌbandauꞌ queëꞌ, len chzoa iz queëbiꞌ, len bayúdx rë́ꞌnibiꞌ utság náꞌlenbiꞌ‑nëꞌ bönniꞌ, huac utság náꞌlenbiꞌ‑nëꞌ. Cutu gunbiꞌ dul‑laꞌ. \v 37 Chquiꞌ chnun tsutsu xtidzëꞌë bönniꞌ naꞌ, len cutu run bayúdx gunëꞌ cni, len dë lu nëꞌë nac gunëꞌ, len chnun tsutsu xtidzëꞌë ugaꞌnbiꞌ tuzbiꞌ, gunëꞌ le nac dxiꞌa bönniꞌ naꞌ. \v 38 Cni nac, nu ruiꞌ latj biꞌi qui utság náꞌlenbiꞌ‑nëꞌ bönniꞌ, run le nac dxiꞌa, san nu run ga ugaꞌnbiꞌ tuzbiꞌ run le nacr dxiꞌa. \p \v 39 Ngul nutság náꞌlennu‑nëꞌ bönniꞌ, rna beꞌi lënu zxba qui yöl‑laꞌ nutság naꞌ tsal ni zoëꞌ nabanëꞌ bönniꞌ queënu. Chquiꞌ gatiëꞌ bönniꞌ queënu, gataꞌ lu naꞌnu utság náꞌlennu‑nëꞌ nu bönniꞌ rë́ꞌninu, chquiꞌ rejlëꞌë Xanruꞌ bönniꞌ naꞌ. \v 40 Runi nedaꞌ gacrnu bicaꞌ ba chquiꞌ ugaꞌnnu tuznu, len ráquidaꞌ runëꞌ nedaꞌ tzazxö́n Böꞌ Laꞌy queëꞌ Dios. \c 8 \s1 Le taꞌgúꞌu bunách laugac bdauꞌ guiöj bdauꞌ yag \p \v 1 Naꞌa, guꞌa didzaꞌ ca nac qui le riꞌj ráguruꞌ, lë naꞌ gulagúꞌu bunách laugac bdauꞌ guiöj bdauꞌ yag. Taꞌná bunách: “Yúguꞌtëruꞌ napruꞌ yöl‑laꞌ rejniꞌi.” Nactë lë ni. Yöl‑laꞌ rejniꞌi cni run ga run ba zxön cuinruꞌ, san yöl‑laꞌ nadxíꞌi queëruꞌ lzaꞌruꞌ run ga ráclenruꞌ lzaꞌruꞌ. \v 2 Chquiꞌ zoëꞌ bönniꞌ ráquinëꞌ chréjniꞌnëꞌ, cutu bi réjniꞌnidëꞌ ca ral‑laꞌ tséjniꞌnëꞌ, \v 3 san nu bönniꞌ nadxiꞌinëꞌ Dios, Dioscz zóalenëꞌ bönniꞌ naꞌ. \p \v 4 Naꞌa, ca nac qui le riꞌj ráguruꞌ, lë naꞌ gulagúꞌu bunách laugac bdauꞌ guiöj bdauꞌ yag, nö́ziruꞌ cutu bi zácaꞌgac yödzlyú ni bdauꞌ guiöj bdauꞌ yag naꞌ, len nutur nu zoa nac Dios. \v 5 Zal‑laꞌ nacuáꞌ le taqui bunách nacgac dios, le nacuáꞌ luzxbá, len le nacuáꞌ luyú, atiꞌ zian le tuꞌlídz bunách, tuiꞌ lagac dios lencaꞌ xan, \v 6 san queëruꞌ rëꞌu: \q1 Tuzëꞌ Naquëꞌ Dios, Lëꞌ Xuz. \q1 Lëꞌ benëꞌ yúguꞌtë le rléꞌiruꞌ, \q1 Atiꞌ zoaruꞌ nabanruꞌ quië tsej ládxiꞌruꞌ Lëꞌ. \q1 Tuzëꞌ Naquëꞌ Xanruꞌ, Lëꞌ Jesucristo. \q1 Lu nëꞌë Lëꞌ, Dios benëꞌ yúguꞌtë le dë, \q1 Atiꞌ nabániruꞌ Lëꞌ. \p \v 7 Clëg yúguꞌtë böchiꞌ lzaꞌruꞌ taꞌyéjniꞌnëꞌ lë ni. Laꞌquëꞌ, nup niꞌ ziꞌal gulayíj ládxiꞌgac bdauꞌ guiöj bdauꞌ yag, ga rdxintë naꞌa dza tiꞌj tahuëꞌ le gulagúꞌu bunách laugac bdauꞌ guiöj bdauꞌ yag, atiꞌ táquinëꞌ nap yöl‑laꞌ huac qui bdauꞌ naꞌ. Le cutu nac gdu ládxiꞌquëꞌ, qui lë ni naꞌ táquinëꞌ nabágaꞌquëꞌ zxguiaꞌ le tahuëꞌ lë naꞌ. \v 8 Cutu gun ga gunëꞌ rëꞌu ba laꞌn Dios le guiꞌj gáguruꞌ, le chquiꞌ gáguruꞌ, cutu gacr‑ruꞌ dxiꞌa, len chquiꞌ cutu gáguruꞌ, cutu gacr‑ruꞌ caꞌz. \v 9 Dë lu naꞌliꞌ guiꞌj gáguliꞌ bítiꞌtëz. Gul‑gún chiꞌi cuinliꞌ cui gunliꞌ ga laꞌchixi laꞌnigui nup cunác gdu ca taꞌyejlëꞌ Cristo. \v 10 Nazx caꞌ liꞌ ráquinuꞌ napuꞌ yöl‑laꞌ rejniꞌi ca nac lë ni len huac gaguꞌ bítiꞌtëz. Chquiꞌ cöꞌu xlatj bdauꞌ guiöj bdauꞌ yag len guiꞌj gaguꞌ le gulagúꞌu bunách lau bdauꞌ guiöj bdauꞌ yag naꞌ, atiꞌ chquiꞌ gléꞌinëꞌ liꞌ röꞌu raguꞌ niꞌ böchiꞌ lzaꞌu cunác gdu ladxëꞌë, nazx caꞌ gunuꞌ ga gahuëꞌ lë naꞌ gulagúꞌu bunách lau bdauꞌ guiöj bdauꞌ yag naꞌ. \v 11 Cni gac, le ráquinuꞌ napuꞌ yöl‑laꞌ rejniꞌi, gunuꞌ ga gchixi gnignëꞌ böchiꞌ lzaꞌu cutu nac gdu ladxëꞌë. ¿Naruꞌ guntsauꞌ cni queëꞌ böchiꞌ lzaꞌu, niꞌa qui nu naꞌ gutiëꞌ Cristo? \v 12 Chquiꞌ cni gunuꞌ, gunuꞌ dul‑laꞌ le uspaguꞌu böchiꞌ lzaꞌu zxguiaꞌ len gunuꞌ ga gchixi gnignëꞌ le cutu nac gdu ladxëꞌë, len gunuꞌ caꞌ dul‑laꞌ le ruzóa Cristo tslaꞌl. \v 13 Qui lë ni naꞌ, chquiꞌ le guiꞌj gahuaꞌ gun ga gchixi gnignëꞌ böchiꞌ lzaꞌa, cutur gahuaꞌ bëlaꞌ naꞌ, cui gunaꞌ ga gunëꞌ dul‑laꞌ böchiꞌ lzaꞌa. \c 9 \s1 Le dë lu nëꞌë bönniꞌ gbaz nasölëꞌë Cristo \p \v 1 ¿Naruꞌ cu nacaꞌ gbaz nasölëꞌë Cristo? ¿Naruꞌ cu nadél‑liꞌdaꞌ yöl‑laꞌ ruslá? ¿Naruꞌ cu bléꞌidaꞌ‑nëꞌ Xanruꞌ Jesús? ¿Naruꞌ cu nacliꞌ queëꞌ Cristo niꞌa qui dxin benaꞌ uláz queëꞌ Xanruꞌ? \v 2 Nazx caꞌ taqui yezicaꞌ bunách cutu nacaꞌ gbaz nasölëꞌë Cristo. Lbiꞌiliꞌ run bayúdx gáquiliꞌ nacaꞌ gbaz queëꞌ Cristo. Le nacliꞌ queëꞌ Xanruꞌ, le nacczliꞌ nac bëꞌ nacaꞌ gbaz nasölëꞌë Xanruꞌ. \p \v 3-4 Nacuáꞌ nup taꞌzíꞌ quidzaꞌ nedaꞌ. Cni rubiꞌa didzaꞌ, rëpaꞌ lequëꞌ: Dë lu naꞌa gnabaꞌ le guiꞌj gahuaꞌ le runaꞌ dxin ni. \v 5 Lëzcaꞌ cni dë lu naꞌa utság náꞌlenaꞌ‑biꞌ biꞌi ngul zanruꞌ réjlëꞌbiꞌ Cristo quië gunbiꞌ nedaꞌ tsazxö́n ga rdaꞌ, ca naꞌ tunëꞌ yezícaꞌrëꞌ gbaz nasölëꞌë Cristo len yuguꞌ bönniꞌ böchëꞌë Xanruꞌ len Pedro. \v 6 ¿Naruꞌ ráquiliꞌ tuzaꞌ nedaꞌ len Bernabé ral‑laꞌ guntuꞌ dxin lahuiꞌ dza, quië gdzö́lituꞌ le gágutuꞌ? \v 7 ¿Nuzxa caz bönniꞌ rijëꞌ gdil‑l atiꞌ rguizxjëꞌ laꞌ cuinzëꞌ? ¿Nuzxa caz bönniꞌ rudë́ꞌë tu laꞌ yël qui lba uva len cutu gahuëꞌ le rbia lba naꞌ? ¿Nuzxa caz bönniꞌ ruyúëꞌ‑baꞌ böꞌcuꞌ zxilaꞌ len cutu guiꞌjëꞌ nidxiꞌ quecbaꞌ? \v 8 Cutu gáquiliꞌ laꞌ nedaꞌz ruꞌa cni didzaꞌ. Lëzcaꞌ cni rna le nayúj lu guich lu zxba queëꞌ Moisés. \v 9 Lu zxba queëꞌ Moisés nayúj lu guich, rna: “Cutu cuꞌu du rúꞌabaꞌ bëdx catiꞌ rulibbaꞌ zxoaꞌ xtil.” Bëꞌë didzaꞌ ni Dios, clëgz le ruiꞌ ladxëꞌë‑baꞌ bëdx, \v 10 san quië uziꞌruꞌ caꞌ xbey rëꞌu. Qui lë ni naꞌ nayúj lu guich didzaꞌ naꞌ, atiꞌ bönniꞌ rugaꞌnëꞌ‑baꞌ bëdx lencaꞌ bönniꞌ runëꞌ ga tuꞌlibbaꞌ zxoaꞌ xtil bëdx, gropëꞌ naꞌ ral‑laꞌ lunëꞌ löz laꞌziꞌë qui le ruláꞌ luyú naꞌ. \v 11 Naꞌa, chquiꞌ bentuꞌ dxin ga zoaliꞌ, le nac ca dxin guz guꞌn, lë naꞌ nac queëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy, ¿naruꞌ ráquitsaliꞌ cutu ral‑laꞌ uziꞌtuꞌ xbey tu le dauꞌ dë queëliꞌ ca naꞌ ruziꞌë xbey le rlapëꞌ bönniꞌ guz guꞌn? \v 12 Tuꞌzíꞌ xbey le dë queëliꞌ yezicaꞌ bunách tuꞌzejniꞌi lbiꞌiliꞌ. ¿Naruꞌ cu rál‑laꞌtër uziꞌtuꞌ xbey netuꞌ le dë queëliꞌ? \p Gatga buziꞌtuꞌ xbey lë ni dë lu naꞌtuꞌ, san biaꞌ blentuꞌ yúguꞌtë quië gac guntuꞌ lban qui didzaꞌ dxiꞌa ca nac queëꞌ Cristo. \v 13 Nö́ziczliꞌ ca rac quegac nup tun dxin qui gdauꞌ, tuꞌzíꞌ xbey gun qui gdauꞌ. Lëzcaꞌ cni nup taꞌgúꞌu lu bcugu laꞌy queëꞌ Dios rön quecbaꞌ böaꞌ bëdx, tahuëꞌ bëlaꞌ quecbaꞌ böaꞌ bëdx naꞌ. \v 14 Lëzcaꞌ cni nuzóëꞌ Xanruꞌ ca ral‑laꞌ gac quequëꞌ bönniꞌ tunëꞌ lban qui didzaꞌ dxiꞌa. Ral‑laꞌ lugagu lequëꞌ nup tuꞌzíꞌ xbey lban naꞌ tunëꞌ. \v 15 Nedaꞌ gatga buziꞌa xbey lë ni dë lu naꞌa, atiꞌ lë ni ruzujaꞌ lu guich ni cutu nac le rnabi nu bi gunn quiaꞌ. Run ba zxön cuinaꞌ le cunazxjaꞌ catiꞌ runaꞌ lban qui didzaꞌ dxiꞌa. Guë́ꞌntërdaꞌ gatiaꞌ ca guꞌa latj nu gna runaꞌ lban qui didzaꞌ dxiꞌa le nazxjaꞌ. \p \v 16 Cutu dë lu naꞌa gun ba zxön cuinaꞌ le runaꞌ lban qui didzaꞌ dxiꞌa, le run bayúdx gunaꞌ lban qui. Bicaꞌ bayechiꞌ nedaꞌ chquiꞌ cutu gunaꞌ lban qui didzaꞌ dxiꞌa. \v 17 Laꞌnaruꞌ runaꞌ lban le rëꞌnczdaꞌ, huac gnabaꞌ lazxjaꞌ, san run bayúdx gunaꞌ lban, le nac tu le buspaguëꞌë nedaꞌ Dios gunaꞌ. \v 18 ¿Bizxa lazxjaꞌ uziꞌtsaꞌ xbey chquiꞌnuꞌ? Ruziꞌa xbey le rdzag ladxaꞌa le cunazxjaꞌ catiꞌ runaꞌ lban qui didzaꞌ dxiꞌa. Cutu caꞌ ruziꞌa xbey lë naꞌ dë lu naꞌa le runaꞌ lban qui didzaꞌ dxiꞌa. \p \v 19 Naꞌa, zal‑laꞌ nutu nu yuꞌa lu nëꞌi, chben cuinaꞌ ca bönniꞌ nadaꞌu quegac yúguꞌtë bunách quië gac gunaꞌ ga lulá ziantër caꞌ bunách. \v 20 Catiꞌ runaꞌ lban laugac bunách judío, run cuinaꞌ ca bönniꞌ judío quië gac gunaꞌ ga lulá bunách judío naꞌ. Bunách judío naꞌ tun ca rna bëꞌ zxba queëꞌ Moisés. Qui lë ni naꞌ run cuinaꞌ ca bönniꞌ runëꞌ ca rna bëꞌ zxba naꞌ zal‑laꞌ cutu yuꞌa lu naꞌ zxba naꞌ. Cni runaꞌ quië gac gunaꞌ ga lulá nup tun ca rna bëꞌ zxba naꞌ. \v 21 Catiꞌ runaꞌ lban laugac bunách gzaꞌa, nup curná beꞌi leygac zxba queëꞌ Moisés, run cuinaꞌ ca tu bönniꞌ gzaꞌa naꞌ, quië gac gunaꞌ ga lulë́ꞌ. Cutu rucaꞌnaꞌ caꞌz zxba queëꞌ Dios. Nedaꞌ runaꞌ ca rna bëꞌ zxba queëꞌ Cristo. \v 22 Run cuinaꞌ ca bönniꞌ cunác gdu ca rejlëꞌë Cristo quië gac gunaꞌ ga lulá nup naꞌ cunác gdu ca taꞌyejlëꞌ Lëꞌ. Run cuinaꞌ ca nacgac yúguꞌtë bunách quië gac gunaꞌ ga lulá laꞌgac bunách naꞌ. \v 23 Lu yúguꞌtë lë ni runaꞌ, runaꞌ ga taꞌyöni bunách didzaꞌ dxiꞌa, quië gac uziꞌa xbey tsazxö́n len lbiꞌiliꞌ didzaꞌ dxiꞌa naꞌ. \p \v 24 Chnö́ziczliꞌ ca tunëꞌ bönniꞌ nútsaꞌquëꞌ lu huitj. Taꞌxítiꞌë yúguꞌtëꞌ, san gdél‑liꞌnëꞌ tuzëꞌ bönniꞌ uziꞌë xbey latj blau. Lëzcaꞌ cni ral‑laꞌ gunliꞌ xchinëꞌ Dios, gacliꞌ ca bönniꞌ nútsaꞌquëꞌ lu huitj, quië gdél‑liꞌliꞌ uziꞌliꞌ xbey le ubiꞌë queëliꞌ Dios. \v 25 Yúguꞌtë bönniꞌ, catiꞌ tuꞌpáꞌ cuinquëꞌ quië gac laꞌyaziëꞌ lu huitj, taꞌná beꞌi cuinquëꞌ lu yúguꞌtë le tunëꞌ. Tunëꞌ cni quië laꞌdél‑liꞌnëꞌ tu breguiꞌ zin le nittë, san gdél‑liꞌruꞌ rëꞌu tu le uzíꞌteczruꞌ xbey. \v 26 Qui lë ni naꞌ, nacaꞌ nedaꞌ ca bönniꞌ gdu ladxëꞌë rxítiꞌë. Nacaꞌ caꞌ ca bönniꞌ, gdu ladxëꞌë rdil‑lëꞌ, cutu rdiꞌa lu böꞌz. \v 27 Ca runëꞌ bönniꞌ rulidzëꞌ bunách tsajtsazgac lu huitj, runaꞌ caꞌ nedaꞌ, runaꞌ lban quië lulá bunách. Bönniꞌ naꞌ nutsëꞌë lu huitj runëꞌ ga gal gdu ca nayáꞌ nabanëꞌ len rna béꞌinëꞌ lei. Lëzcaꞌ cni runaꞌ nedaꞌ, cui unitiaꞌ xlatjaꞌ lu dxin queëꞌ Dios. \c 10 \s1 Cutu tsej ládxiꞌruꞌ bdauꞌ guiöj bdauꞌ yag \p \v 1 Rëꞌndaꞌ uzéjniꞌdaꞌ lbiꞌiliꞌ, böchiꞌ lzaꞌadauꞌ, ca guc quequëꞌ xuz xtauꞌtuꞌ. Dios benëꞌ ga gluꞌu zxul böaj yúguꞌtëꞌ. Lëzcaꞌ cni, guladödëꞌ yúguꞌtëꞌ gatsj lahuiꞌl nis zxön. \v 2 Lu böaj niꞌ len lu nis zxön niꞌ, guc quequëꞌ ca rac qui nu rdil nis. Lë naꞌ guc quequëꞌ guc bëꞌ glaquëꞌ tuz len Moisés. \v 3 Lëzcaꞌ cni, glahuëꞌ yúguꞌtëꞌ yöt xtildauꞌ naꞌ bunödzjëꞌ quequëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy. \v 4 Gliꞌjëꞌ yúguꞌtëꞌ nis naꞌ bunödzjëꞌ quequëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy, le gliꞌjëꞌ nis bruj lëꞌi guiöj naꞌ buluꞌë lahui Dios Böꞌ Laꞌy, guiöj naꞌ gulabáninëꞌ lequëꞌ. Ca guc guiöj naꞌ nacczëꞌ Cristo, nabániruꞌ Lëꞌ. \v 5 Zal‑laꞌ guc cni, cutu bdzag ladxëꞌë yúguꞌtëꞌ Dios. Qui lë ni naꞌ glatiëꞌ lu latj caꞌz. \p \v 6 Yúguꞌtë lë ni nac tu le ruzejniꞌi rëꞌu, cui së ládxiꞌruꞌ le cunác, ca naꞌ gulazë́ ládxiꞌquëꞌ lequëꞌ. \v 7 Cutu ral‑laꞌ tsej ládxiꞌruꞌ bdauꞌ guiöj bdauꞌ yag, ca naꞌ glunëꞌ laꞌquëꞌ lequëꞌ. Nayúj lu guich laꞌy, rna: “Gulaböꞌë bönniꞌ niꞌ, gliꞌj glahuëꞌ, atiꞌ gulayasëꞌ, glunëꞌ lni qui bdauꞌ naꞌ.” \v 8 Cutu ral‑laꞌ gunruꞌ le cunác, ca naꞌ glunëꞌ le cunác laꞌquëꞌ lequëꞌ, atiꞌ tu dzaz glatiëꞌ gdu ca tsonnʉ́ruáꞌ milëꞌ. \v 9 Cutu ral‑laꞌ siꞌ bëꞌruꞌ Xanruꞌ, ca naꞌ gulazíꞌ bëꞌë Lëꞌ laꞌquëꞌ lequëꞌ, atiꞌ glatiëꞌ le gláguyaꞌabaꞌ lequëꞌ bël sniaꞌ. \v 10 Lëzcaꞌ cni, cutu ral‑laꞌ gnëruꞌ queëꞌ Dios ca naꞌ gulanë́ꞌ queëꞌ laꞌquëꞌ lequëꞌ, atiꞌ busnitiëꞌ lequëꞌ tuëꞌ gbaz laꞌy queëꞌ Dios. \p \v 11 Yúguꞌtë lë ni guc quequëꞌ xuz xtauꞌtuꞌ, tuꞌzejniꞌi rëꞌu, len nayúj lu guich laꞌy quië gun gadxi rëꞌu, le chzoaruꞌ dza chzoa udx qui yödzlyú ni. \v 12 Qui lë ni naꞌ, nu raqui chnal, ral‑laꞌ gun chiꞌi cuini, cui gchixi gnigui. \v 13 Ca nac le taꞌzíꞌ bëꞌ lbiꞌiliꞌ rac caꞌ quegac yúguꞌtë bunách. Dios runëꞌ ca rnëꞌ len cutu guꞌë latj bi siꞌ bëꞌ lbiꞌiliꞌ le cugác guaꞌ glenliꞌ, san catiꞌ bi siꞌ bëꞌ lbiꞌiliꞌ, uluiꞌinëꞌ lbiꞌiliꞌ nac gac grujliꞌ lu naꞌ tuꞌ xöhuiꞌ, quië gac guaꞌ glenliꞌ. \p \v 14 Qui lë ni naꞌ, böchiꞌ lzaꞌadauꞌ, cutu tsej ládxiꞌliꞌ bdauꞌ guiöj bdauꞌ yag. \v 15 Ruíꞌlenaꞌ lbiꞌiliꞌ didzaꞌ ca ruíꞌlenaꞌ didzaꞌ nup taꞌyejniꞌi. Gul‑bequi xbey didzaꞌ ni guꞌa. \v 16 Catiꞌ gnábiruꞌ‑nëꞌ Dios gun laꞌyëꞌ le riꞌjruꞌ catiꞌ ruspanruꞌ ca gutiëꞌ Cristo, lë naꞌ riꞌjruꞌ ruluíꞌ nacruꞌ tuz len Cristo le ruziꞌruꞌ xbey le benëꞌ Cristo catiꞌ bulaljëꞌ xchönëꞌ, gutiëꞌ lëꞌi yag cruz. Lëzcaꞌ cni, yöt xtil naꞌ ruzxuzxjruꞌ, ráguruꞌ, ruluíꞌ dzagruꞌ‑nëꞌ Cristo le ruziꞌruꞌ xbey le benëꞌ Cristo catiꞌ budödëꞌ uláz queëruꞌ gdu ca nayáꞌ nabanëꞌ. \v 17 Zal‑laꞌ zianruꞌ nacruꞌ, yúguꞌtëruꞌ ráguruꞌ tuz yöt xtil naꞌ len qui lë ni naꞌ nacruꞌ ca tuz bunách. \p \v 18 Gul‑yutscaꞌ ca tunëꞌ bönniꞌ Israel. Bönniꞌ niꞌ tahuëꞌ lahuëꞌ Dios le taꞌguꞌë lu bcugu laꞌy queëꞌ, lë naꞌ tahuëꞌ ruluíꞌ dzagquëꞌ Dios. \v 19 ¿Bizxa rna didzaꞌ ni ruꞌa? Cutu rniaꞌ nap yöl‑laꞌ huac bdauꞌ guiöj bdauꞌ yag, len cutu nap yöl‑laꞌ huac le taꞌgúꞌu bunách laugac bdauꞌ guiöj bdauꞌ yag naꞌ. \v 20 Cni rniaꞌ: Lë naꞌ taꞌgúꞌu laugac bdauꞌ guiöj bdauꞌ yag bunách cunúnbëꞌgac Dios, taꞌgúꞌu laugac böꞌ xöhuiꞌ, len clëg lahuëꞌ Dios. Rëꞌndaꞌ cutu gdzagliꞌ yuguꞌ böꞌ xöhuiꞌ. \v 21 Cutu gac guiꞌjliꞌ le ruluíꞌ nacruꞌ tuz len Xanruꞌ lencaꞌ lë naꞌ uluíꞌ nacliꞌ tuz len yuguꞌ böꞌ xöhuiꞌ. Cutu gac gáguliꞌ le ruluíꞌ dzagruꞌ‑nëꞌ Xanruꞌ, lencaꞌ le uluíꞌ dzagliꞌ yuguꞌ böꞌ xöhuiꞌ. \v 22 ¿Naruꞌ gúntsaruꞌ ga uzxéꞌinëꞌ Xanruꞌ? ¿Naruꞌ ráquitsaliꞌ náptërliꞌ yöl‑laꞌ huac ca napëꞌ Lëꞌ? \s1 Le dë lu naꞌruꞌ gunruꞌ len ca ral‑laꞌ gdxiꞌicruꞌ‑nëꞌ böchiꞌ lzaꞌruꞌ \p \v 23 Nac gdutë li didzaꞌ naꞌ rna: “Yúguꞌtë dë lu naꞌruꞌ gunruꞌ.” Naꞌa, nedaꞌ rniaꞌ: Clëg yúguꞌtë ral‑laꞌ gunruꞌ. Yúguꞌtë dë lu naꞌruꞌ gunruꞌ, san clëg yúguꞌtë gun ga gacr gdu ca réjlëꞌruꞌ Cristo. \v 24 Ral‑laꞌ güiꞌ ládxiꞌruꞌ gunruꞌ le gun ga gac dxiꞌa quequëꞌ böchiꞌ lzaꞌruꞌ, len clëgz le gun ga gac dxiꞌa qui laꞌ cuinzruꞌ. \p \v 25 Bítiꞌtëz bi tutiꞌ bunách lu yëꞌy, huac gáguliꞌ, len cutu bi ral‑laꞌ gnabliꞌ qui, cui cuequi baguíꞌi ládxiꞌdauꞌliꞌ. \v 26 Nayúj lu guich le rna: “Queëꞌ Xanruꞌ naqui yödzlyú ni, lencaꞌ yúguꞌtë le dë yödzlyú ni.” \p \v 27 Chquiꞌ ulidzëꞌ lbiꞌiliꞌ bönniꞌ curejlëꞌë Dios guidliꞌ lidxëꞌ, atiꞌ guë́ꞌniliꞌ tseajliꞌ, gul‑gagu yúguꞌtë le gdxiëꞌ lauliꞌ, len cutu bi gnabliꞌ qui, cui cuequi baguíꞌi ládxiꞌdauꞌliꞌ. \v 28 Chquiꞌ nútiꞌtëz nu guië lbiꞌiliꞌ: “Lë ni gulaguꞌë lau bdauꞌ guiöj bdauꞌ yag”, cutu gáguliꞌ lë naꞌ quië gac dxiꞌa qui nu naꞌ gdixjöiꞌ cni lbiꞌiliꞌ, len cui cuequi baguíꞌi ládxiꞌdauꞌhuëꞌ. \v 29 Rniaꞌ: “Cui cuequi baguíꞌi ládxiꞌdauꞌhuëꞌ bönniꞌ naꞌ gdixjöiꞌnëꞌ cni lbiꞌiliꞌ”, len clëg cui cuequi baguíꞌi ládxiꞌdauꞌliꞌ lbiꞌiczliꞌ. \p Nazx caꞌ nu gnabi nedaꞌ, gna: “¿Bizx quië ral‑laꞌ uzóaꞌ tslaꞌl le dë lu naꞌa gunaꞌ le rbequi baguíꞌi ládxiꞌdauꞌhuëꞌ bönniꞌ yubl?” \v 30 Huac gna caꞌ nu naꞌ: “Chquiꞌ gyëpaꞌ‑nëꞌ Dios: Xclenuꞌ, niꞌa qui lë naꞌ rahuaꞌ, ¿bizx quië nu uquí nedaꞌ niꞌa qui lë naꞌ rahuaꞌ?” \v 31 Chquiꞌ bi gáguliꞌ o bi guiꞌjliꞌ, o bítiꞌtëz bi gunliꞌ, gul‑gún yúguꞌtë quië gac queëꞌ Dios yöl‑laꞌ ba. \v 32 Cutu bi gunliꞌ le gun ga laꞌchixi laꞌnigui bunách judío, len cutu gunliꞌ le gun ga laꞌchixi laꞌnigui bunách cunacgac judío, len cutu gunliꞌ le gun ga laꞌchixi laꞌnigui bunách queëꞌ Dios. \v 33 Gul‑gún ca runaꞌ nedaꞌ, ruiꞌ ladxaꞌa gunaꞌ le laꞌdzág ládxiꞌgac yúguꞌtë bunách, len cutu ruiꞌ ladxaꞌa gunaꞌ le uziꞌa xbey laꞌ nedaꞌz, san le luzíꞌ xbey yezicaꞌ bunách quië lulá. \c 11 \p \v 1 Gul‑gún ca runaꞌ nedaꞌ, ca naꞌ nedaꞌ caꞌ runaꞌ ca benëꞌ Cristo. \s1 Le tunnu ngul laugac bunách queëꞌ Cristo \p \v 2 Runaꞌ lbiꞌiliꞌ zxön, böchiꞌ lzaꞌadauꞌ, le rajnéyteczliꞌ nedaꞌ, len nazíꞌ lu naꞌliꞌ zxba budödaꞌ lu naꞌliꞌ. \v 3 Naꞌa, rëꞌndaꞌ tséjniꞌliꞌ rna béꞌinëꞌ yúguꞌtë bönniꞌ Cristo, atiꞌ bönniꞌ rna béꞌinëꞌ‑nu ngul, atiꞌ Dios rna béꞌinëꞌ Cristo. \v 4 Chquiꞌ rulidzëꞌ Dios bönniꞌ o ruꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios, len dxia icjëꞌ xluꞌë, rucaꞌnëꞌ caꞌz Cristo. \v 5 Naꞌa, chquiꞌ rulidznu Dios ngul o ruiꞌnu didzaꞌ uláz queëꞌ Dios len cutu bi zxoa icjnu, rucaꞌnnu caꞌz bönniꞌ queënu, len nac queënu ca nac queënu ngul narugu guitsaꞌ icjnu. \v 6 Chquiꞌ cutu bi zxoa icjnu ngul, ral‑laꞌ grugu caꞌ guitsaꞌ icjnu. Chquiꞌ gun ga utuiꞌnu ngul naꞌ chquiꞌ nu gchugu guitsaꞌ icjnu, ral‑laꞌ bi gxoa icjnu. \v 7 Cutu bi ral‑laꞌ udxía icjëꞌ bönniꞌ catiꞌ rdxinëꞌ lahuëꞌ Dios, le naquëꞌ ca nacczëꞌ Dios atiꞌ lë naꞌ naquëꞌ bönniꞌ ruluíꞌ lahui yöl‑laꞌ zxön queëꞌ Dios, san le nacnu ngul naꞌ ruluíꞌ lahui yöl‑laꞌ zxön queëꞌ bönniꞌ queënu. \v 8 Catiꞌ benëꞌ bunách Dios, cutu bubijëꞌ bönniꞌ naꞌ lu ngul. Ngul naꞌ, lu bönniꞌ naꞌ bubijëꞌ‑nu. \v 9 Lëzcaꞌ cni, cutu benëꞌ bönniꞌ Dios quië uziꞌnu xbëꞌ ngul, san ngul quië uziꞌë xbanu bönniꞌ benëꞌ‑nu. \v 10 Qui lë ni naꞌ, ral‑laꞌ gxoa icjnu ngul naꞌ le ruluíꞌ zoa nu rna beꞌi lënu le tuꞌyúëꞌ rëꞌu gbaz laꞌy queëꞌ Dios. \v 11 Naꞌa, lahuëꞌ Xanruꞌ, rquíninëꞌ‑nu ngul queëꞌ bönniꞌ, atiꞌ rquíninu‑nëꞌ bönniꞌ queënu ngul. \v 12 Ca naꞌ benëꞌ Dios, bubijëꞌ‑nu ngul lu bönniꞌ, lëzcaꞌ cni naꞌa, náljlenëꞌ‑nu ngul bönniꞌ, atiꞌ yúguꞌtë r‑ruj lu nëꞌë Dios. \p \v 13 Gul‑bequi xbey laꞌ lbiꞌizliꞌ. ¿Naruꞌ ral‑laꞌ ulidznu‑nëꞌ Dios ngul cutu bi zxoa icjnu? \v 14 ¿Naruꞌ cu rusëdi lbiꞌiliꞌ yöl‑laꞌ nacz quegac bunách, ral‑laꞌ utuiꞌnëꞌ bönniꞌ naꞌ ruꞌë latj gtunn guitsaꞌ icjëꞌ? \v 15 Naꞌa, chquiꞌ natúnn guitsaꞌ icjnu ngul, nac yöl‑laꞌ lach queënu, le bëꞌë queënu Dios guitsaꞌ icjnu quië uspín icjnu. \v 16 Chquiꞌ zoa nu guëꞌni táꞌbagaꞌ didzaꞌ ni, cniz nazíꞌ lu naꞌtuꞌ runtuꞌ, len laꞌ tuz ca tun yuguꞌ cöꞌ bunách queëꞌ Dios. \s1 Tuꞌcáꞌn caꞌz le riꞌj ráguruꞌ ruspanruꞌ ca gutiëꞌ Xanruꞌ bunách Corinto \p \v 17 Cutu ba laꞌn runaꞌ lbiꞌiliꞌ ca nac le uzéjniꞌdaꞌ lbiꞌiliꞌ naꞌa. Cutu run ga rac dxiꞌa queëliꞌ le runliꞌ catiꞌ rudubliꞌ queëꞌ Cristo, san run ga rac queëliꞌ le cunác dxiꞌa. \v 18 Rzu lahuaꞌ ruzéjniꞌdaꞌ lbiꞌiliꞌ lë ni taꞌguixjöiꞌ nedaꞌ bunách, taꞌná: “Catiꞌ rudubliꞌ queëꞌ Cristo, narujliꞌ chopl”, atiꞌ réjlëꞌa nazx caꞌ nac cni. \v 19 Run bayúdx laꞌcuaꞌlen lbiꞌiliꞌ nup tuꞌsëdi le cunácz quië lac bëꞌ nup nacgac gdu bunách queëꞌ Cristo. \v 20 Qui lë ni naꞌ, catiꞌ rudubliꞌ, lë naꞌ ráguliꞌ tsazxö́n cutu nac le riꞌj ráguruꞌ ruspanruꞌ ca gutiëꞌ Xanruꞌ. \v 21 Cni nac, le runliꞌ bayúdx tu tuliꞌ ráguliꞌ le nuaꞌliꞌ qui queëliꞌ catiꞌ ráguliꞌ tsazxö́n, atiꞌ qui lë ni naꞌ rdunliꞌ laꞌliꞌ atiꞌ yelaꞌliꞌ riꞌj ráguliꞌ ga rdxintë rzúdxiliꞌ. \v 22 ¿Naruꞌ cu zoa lidxliꞌ ga huac guiꞌj gáguliꞌ? Ca naꞌ runliꞌ, rucaꞌnliꞌ caꞌz bunách queëꞌ Dios, len runliꞌ ga tuꞌtuíꞌi nup cutu bi dë quegac. ¿Bizxa caz gyëpaꞌ lbiꞌiliꞌ? ¿Naruꞌ guntsaꞌ lbiꞌiliꞌ ba laꞌn? Cutu caꞌ runaꞌ lbiꞌiliꞌ ba laꞌn ca nac lë ni runliꞌ. \s1 Le riꞌj ráguruꞌ ruspanruꞌ ca gutiëꞌ Xanruꞌ \p \v 23 Xanruꞌcz budödëꞌ lu naꞌa lë naꞌ busëddaꞌ lbiꞌiliꞌ, ca naꞌ benëꞌ Xanruꞌ Jesús yël niꞌ catiꞌ nu budö́d Lëꞌ lu naꞌquëꞌ bönniꞌ guludöddëꞌ Lëꞌ. Gdel‑lëꞌë yöt xtil, \v 24 len catiꞌ budx gudxëꞌ Dios: “Xclenuꞌ”, buzxuzxjëꞌ lei len gnëꞌ: “Gul‑gagu. Lë ni nac xpëlaꞌa le nuzxj uláz queëliꞌ. Gul‑gún cni, uspanliꞌ ca gac quiaꞌ nedaꞌ.” \v 25 Lëzcaꞌ cni, gdöd glahuëꞌ, gdel‑lëꞌë zxígaꞌdauꞌ len gnëꞌ: “Le yudzu zxígaꞌdauꞌ ni nac xchönaꞌ, le run tsutsu didzaꞌ cub rucáꞌn tsahuiꞌ. Gul‑gún cni yúguꞌtë lzu guiꞌjliꞌ lei, uspanliꞌ ca gac quiaꞌ nedaꞌ.” \v 26 Cni gac ga gdxintë dza huödëꞌ Xanruꞌ, yúguꞌtë lzu gáguliꞌ yöt xtil cni len guíꞌijiliꞌ zxígaꞌdauꞌ cni, uluiꞌliꞌ lahui ca gutiëꞌ Xanruꞌ. \s1 Ca ral‑laꞌ gunruꞌ catiꞌ guiꞌj gáguruꞌ, uspanruꞌ ca gutiëꞌ Xanruꞌ \p \v 27 Qui lë ni naꞌ, nútiꞌtëz nu gagu yöt xtil ni o guiꞌiji zxígaꞌdauꞌ ni queëꞌ Xanruꞌ, len cutu run lei ba laꞌn, nabagaꞌ zxguiaꞌ nu naꞌ, le run dul‑laꞌ, rucáꞌn caꞌz xpëlëꞌë Xanruꞌ lencaꞌ xchönëꞌ. \v 28 Qui lë ni naꞌ, ral‑laꞌ cuequi xbeyruꞌ laꞌ cuinzruꞌ tu turuꞌ, atiꞌ niꞌr huac gáguruꞌ yöt xtil ni, len guíꞌijiruꞌ zxígaꞌdauꞌ ni. \v 29 Nútiꞌtëz nu riꞌj ragu lë ni len cutu run lei ba laꞌn le cutu ráquibeꞌi ruluíꞌ le guc queëꞌ Xanruꞌ, ruspagaꞌ cuini dul‑laꞌ niꞌa qui lë naꞌ rëꞌj ragu. \v 30 Qui lë ni naꞌ teꞌi zian nup dzaggac lbiꞌiliꞌ, len taꞌcuídiꞌnëꞌ, atiꞌ zianquëꞌ chnatquëꞌ. \v 31 Laꞌnaruꞌ cuequi xbeyruꞌ laꞌ cuinzruꞌ, cutu cuequi xbeynëꞌ rëꞌu Xanruꞌ. \v 32 Chquiꞌ gun bayúdx cuequi xbeynëꞌ rëꞌu Xanruꞌ, usacaꞌ ziꞌë rëꞌu, cui grugu queëruꞌ catiꞌ gchuguëꞌ quegac bunách yödzlyú. \p \v 33 Qui lë ni naꞌ, böchiꞌ lzaꞌadauꞌ, catiꞌ udubliꞌ quië guiꞌj gáguliꞌ, uspanliꞌ ca gutiëꞌ Xanruꞌ, gul‑cö́z tuliꞌ yetuliꞌ. \v 34 Chquiꞌ zoa nu rdun, ral‑laꞌ gagu nu naꞌ ga nac lu yuꞌu lidx, cui gun bayúdx cuequi xbeynëꞌ lbiꞌiliꞌ Dios catiꞌ udubliꞌ. Nacuáꞌ yelaꞌgac le runliꞌ, san ucaꞌnaꞌ tsahuiꞌ yuguꞌ lë naꞌ catiꞌ duyúaꞌ lbiꞌiliꞌ. \c 12 \s1 Yöl‑laꞌ huac runnëꞌ queëruꞌ Dios Böꞌ Laꞌy \p \v 1 Naꞌa, böchiꞌ lzaꞌadauꞌ, rëꞌndaꞌ tséjniꞌliꞌ ca nac yöl‑laꞌ huac runnëꞌ queëruꞌ Dios Böꞌ Laꞌy. \p \v 2 Nö́ziczliꞌ ca guc catiꞌ niꞌ curéjlëꞌniliꞌ Cristo, bëꞌliꞌ latj gulachë́ꞌ lbiꞌiliꞌ ga yubl bunách. Gyij ládxiꞌliꞌ bdauꞌ guiöj bdauꞌ yag cutaꞌnë́. \v 3 Qui lë ni naꞌ, ruzéjniꞌdaꞌ lbiꞌiliꞌ cni, rniaꞌ: Ladj yúguꞌtë nup tuiꞌ didzaꞌ uláz queëꞌ Böꞌ Laꞌy queëꞌ Dios, nutu nu gac gnë xöhuiꞌ queëꞌ Jesús, len nutu nu gac gna: “Jesús naquëꞌ Xanruꞌ”, chquiꞌ cuzóalenëꞌ nu naꞌ Dios Böꞌ Laꞌy. \p \v 4 Naꞌa, nadzaꞌgac tu tu le runnëꞌ queëruꞌ Dios Böꞌ Laꞌy, san tuzëꞌ naquëꞌ Böꞌ Laꞌy naꞌ. \v 5 Lëzcaꞌ cni, nadzaꞌgac tu tu dxin rguꞌë lu naꞌruꞌ Xanruꞌ, san tuzëꞌ naquëꞌ Xanruꞌ naꞌ. \v 6 Nadzaꞌgac caꞌ tu tu yöl‑laꞌ huac napruꞌ le rúniruꞌ xchinëꞌ Dios, san tuzëꞌ naquëꞌ Dios, runnëꞌ queëruꞌ yöl‑laꞌ huac naꞌ. \v 7 Dios runnëꞌ qui queëruꞌ tu le nac bëꞌ napruꞌ yöl‑laꞌ huac queëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy, lë naꞌ ruziꞌruꞌ xbey yúguꞌtëruꞌ. \v 8 Dios Böꞌ Laꞌy runödzjëꞌ queëꞌ tu bönniꞌ yöl‑laꞌ huac ruꞌë didzaꞌ len yöl‑laꞌ rac szxöni, atiꞌ yetúëꞌ bönniꞌ, Lëczëꞌ Böꞌ Laꞌy runödzjëꞌ queëꞌ yöl‑laꞌ huac ruꞌë didzaꞌ lu yöl‑laꞌ rejniꞌi. \v 9 Lëzcaꞌ cni, Lëczëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy naꞌ runödzjëꞌ queëꞌ yetúëꞌ bönniꞌ yöl‑laꞌ rejlëꞌ Cristo bi gunëꞌ, atiꞌ yetúëꞌ bönniꞌ runödzjëꞌ queëꞌ yöl‑laꞌ huac ruúnëꞌ nup teꞌi. \v 10 Yetúëꞌ bönniꞌ runödzjëꞌ queëꞌ yöl‑laꞌ huac runëꞌ yuguꞌ yöl‑laꞌ huac qui yehuaꞌ yubá, atiꞌ yetúëꞌ bönniꞌ ruꞌë lëꞌ latj ruꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios, atiꞌ yetúëꞌ bönniꞌ runödzjëꞌ queëꞌ yöl‑laꞌ huac ráquibeꞌinëꞌ chquiꞌ böꞌ dzag bunách naqui queëꞌ Dios o naqui qui tuꞌ xöhuiꞌ. Runödzjëꞌ queëꞌ yetúëꞌ bönniꞌ yöl‑laꞌ huac ruꞌë didzaꞌ yubl cunazëdëꞌ, atiꞌ queëꞌ yetúëꞌ bönniꞌ yöl‑laꞌ huac rudödëꞌ didzaꞌ yubl naꞌ cunazëdëꞌ. \v 11 Yúguꞌtë lë ni runëꞌ Lëczëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy, le runödzjëꞌ qui tu tu bunách tsca rëꞌncznëꞌ. \s1 Yúguꞌtëruꞌ nacruꞌ ca tuz bunách \p \v 12 Ca naꞌ nac tuz gdu ca nayáꞌ nabinruꞌ, zal‑laꞌ zian le nagudiꞌ dzáglenruꞌ, atiꞌ le zian naꞌ nagudiꞌ dzáglenruꞌ nacgac tuz le nayáꞌ nabinruꞌ, lëzcaꞌ cni nac queëꞌ Cristo. \v 13 Le zóalenëꞌ rëꞌu Lëczëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy, lë ni nac queëruꞌ ca tu le nadilruꞌ nis, le nac bëꞌ nacruꞌ ca tuz bunách, zal‑laꞌ nacruꞌ yuguꞌ bönniꞌ judío, len yuguꞌ bönniꞌ gzaꞌa, lencaꞌ bönniꞌ nadáꞌugac, len bönniꞌ cunadáꞌugac. Yúguꞌtëruꞌ, Dios bëꞌë rëꞌu latj siꞌruꞌ le runödzjëꞌ Lëczëꞌ Böꞌ Laꞌy. \p \v 14 Naꞌa, lu gdu ca nayáꞌ nabinruꞌ, zian le nagudiꞌ dzáglenruꞌ len clëg tuz. \v 15 Laꞌnaruꞌ huac güiꞌ didzaꞌ níꞌaruꞌ, huaná: “Le cutu nacaꞌ nëꞌë bönniꞌ, cutu náquidaꞌ queëꞌ”, didzaꞌ ni cutu gun ga cutu naqui queëꞌ bönniꞌ naꞌ. \v 16 Laꞌnaruꞌ huac güiꞌ didzaꞌ nagruꞌ, huaná: “Le cutu nacaꞌ yöj lahuëꞌ, cutu náquidaꞌ queëꞌ bönniꞌ ni”, didzaꞌ ni cutu gun ga cutu naqui queëꞌ bönniꞌ naꞌ. \v 17 Laꞌnaruꞌ nac yöj lauruꞌ gdutë le nayáꞌ nabinruꞌ, ¿nacx gac yö́niruꞌ? Laꞌnaruꞌ nac nagruꞌ gdutë, ¿nacx gac gleꞌi zxínaꞌruꞌ? \v 18 Naꞌa, Dios nucuꞌë yúguꞌtë le nagudiꞌ dzáglenruꞌ ca guꞌncznëꞌ Lëꞌ. \v 19 Laꞌnaruꞌ nac tuz le nagudiꞌ dzáglenruꞌ, cutur soa gdu ca nayáꞌ nabinruꞌ. \v 20 Naꞌa, ca nacruꞌ, zian le nagudiꞌ dzáglenruꞌ, san tuz le nacruꞌ. \p \v 21 Qui lë ni naꞌ, cutu gac guië naꞌruꞌ yöj lauruꞌ, gna: “Cutu rquindaꞌ liꞌ.” Lëzcaꞌ cni, cutu gac guië níꞌaruꞌ icjruꞌ, gna: “Cutu rquindaꞌ lbiꞌiliꞌ.” \v 22 Naꞌa, yuguꞌ le nagudiꞌ dzáglenruꞌ, lë naꞌ ráquiruꞌ nacgacr cuidiꞌz, lë ni naquínir‑ruꞌ. \v 23 Lëzcaꞌ cni, yuguꞌ le nagudiꞌ dzáglenruꞌ le ráquiruꞌ nacgacr caꞌz, lë ni rugácur‑ruꞌ dxiꞌa, len yuguꞌ le ráquiruꞌ cutu ral‑laꞌ glaꞌ lahui, rugácur‑ruꞌ caꞌ dxiꞌa. \v 24 Cutu run bayúdx gunruꞌ cni qui le nacr lach qui le náquiniruꞌ. Dios benëꞌ gdu ca nayáꞌ nabinruꞌ, len benëꞌ ga nacr lsacaꞌ lë naꞌ ráquiruꞌ rëꞌu nacr caꞌz. \v 25 Cni benëꞌ, atiꞌ cutu narujgac chopl le nagudiꞌ dzáglenruꞌ, le tun chiꞌi lzaꞌgac tu yetú. \v 26 Chquiꞌ gac ziꞌ tu le náquiniruꞌ, lac ziꞌ tsazxö́n len lei yúguꞌtë le náquiniruꞌ naꞌ, len chquiꞌ tu le náquiniruꞌ, zoa bi ruzíꞌ xbey, yúguꞌtë le náquiniruꞌ tuꞌzíꞌ xbey tsazxö́n len lei. \p \v 27 Naꞌa, lbiꞌiczliꞌ dzagliꞌ gdu ca nayáꞌ nabanëꞌ Cristo, atiꞌ tu tuliꞌ nacliꞌ ca yuguꞌ le nagudiꞌ dzáglenëꞌ. \v 28 Lëzcaꞌ cni, ladj bunách queëꞌ Cristo, Dios nucuꞌë nup tun xchinëꞌ. Ga nac ziꞌa nucuꞌë bönniꞌ gbaz queëꞌ Cristo. Ga nac buróp nucuꞌë bönniꞌ tuꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ, len ga bunntë nucuꞌë bönniꞌ tuꞌsëdi, atiꞌ niꞌr nucuꞌë nup tun yuguꞌ yöl‑laꞌ huac qui yehuaꞌ yubá. Niꞌr nucuꞌë nup tuꞌún nup teꞌi. Niꞌr nucuꞌë nup taclen böchiꞌ lzaꞌruꞌ. Niꞌr nucuꞌë bönniꞌ tuꞌluiꞌinëꞌ rëꞌu dxin gunruꞌ. Niꞌr nucuꞌë bönniꞌ tuꞌë didzaꞌ yubl cunazëdquëꞌ. \v 29 Clëg yúguꞌtëꞌ nacquëꞌ gbaz queëꞌ Cristo. Clëg yúguꞌtëꞌ tuꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios. Clëg yúguꞌtëꞌ tuꞌsëdnëꞌ. Clëg yúguꞌtëꞌ tunëꞌ yuguꞌ yöl‑laꞌ huac qui yehuaꞌ yubá. \v 30 Clëg yúguꞌtëꞌ dë lu naꞌquëꞌ luúnëꞌ nup teꞌi. Clëg yúguꞌtëꞌ tuꞌë didzaꞌ yubl cunazëdquëꞌ. Clëg yúguꞌtëꞌ tuꞌdödëꞌ didzaꞌ yubl cunazëdquëꞌ. \v 31 Gul‑güíꞌ ládxiꞌliꞌ cuꞌë lu naꞌliꞌ Dios yuguꞌ yöl‑laꞌ huac naꞌ nacgacr lsacaꞌ. Naꞌa, uluiꞌidaꞌ lbiꞌiliꞌ tu le nacr lsacaꞌ ca yúguꞌtë lë ni. \c 13 \s1 Yöl‑laꞌ nadxíꞌi \p \v 1 Zal‑laꞌ gac guꞌa xtídzaꞌgac bunách le cunazëdaꞌ, lencaꞌ xtídzaꞌquëꞌ gbaz laꞌy queëꞌ Dios, san chquiꞌ cunadxiꞌidaꞌ lzaꞌa, didzaꞌ guꞌa cutu gacr lsacaꞌ ca bö run gui rucödxruꞌ o guia rutil‑lruꞌ lzëꞌi. \v 2 Zal‑laꞌ dë lu naꞌa guꞌa didzaꞌ uláz queëꞌ Dios len tséjniꞌdaꞌ yúguꞌtë le nagachiꞌ, len yúguꞌtë didzaꞌ rejniꞌi, len zal‑laꞌ nac gdu ca réjlëꞌa Dios ga rdxintë huac cúaꞌ yuguꞌ guiꞌa, san chquiꞌ cunadxiꞌidaꞌ lzaꞌa, cutu bi lsacaꞌ nacaꞌ. \v 3 Zal‑laꞌ quisiaꞌ gdutë le dë quiaꞌ ugahuaꞌ bunách yechiꞌ, len zal‑laꞌ udödaꞌ gdu ca nayáꞌ nabanaꞌ ga luzeguiꞌ lei bunách le réjlëꞌa Cristo, san chquiꞌ cunadxiꞌidaꞌ lzaꞌa, cutu caꞌ uziꞌa xbey lë naꞌ runaꞌ. \p \v 4 Nu bönniꞌ nadxiꞌinëꞌ lzëꞌë, rbözëꞌ zxön ladxiꞌ. Naquëꞌ dxiꞌi ladxiꞌ len cutu ruzxéꞌinëꞌ lzëꞌë. Bönniꞌ naꞌ nadxiꞌinëꞌ lzëꞌë cutu run ba zxön cuinëꞌ, len cutu run cuinëꞌ blau. \v 5 Bönniꞌ naꞌ nadxiꞌinëꞌ lzëꞌë cutu runëꞌ le cunác, len cutu rudúl‑liꞌnëꞌ le dë queëꞌ, len cutu rléytenëꞌ, len cutu rajneynëꞌ döꞌ gluiꞌ queëꞌ bunách. \v 6 Bönniꞌ naꞌ nadxiꞌinëꞌ lzëꞌë cutu caꞌ rudzijnëꞌ catiꞌ nu run le cunác. Rudzijnëꞌ catiꞌ nu run le nac gdutë li. \v 7 Bönniꞌ naꞌ nadxiꞌinëꞌ lzëꞌë ruaꞌ rlenëꞌ bítiꞌtëz bi gun queëꞌ lzëꞌë, len réjlëꞌteczëꞌ lzëꞌë, len rúnteczëꞌ löz gun le nac dxiꞌa lzëꞌë, len rbö́zteczëꞌ zxön ladxiꞌ. \p \v 8 Cutur töd qui yöl‑laꞌ nadxíꞌi. Huadö́d qui le dë lu naꞌgac bunách luiꞌ didzaꞌ uláz queëꞌ Dios. Huadxín dza catiꞌ cutur gataꞌ lu naꞌgac bunách luiꞌ didzaꞌ yubl cunazëdgac, atiꞌ huadö́d qui yöl‑laꞌ rejniꞌi quegac bunách. \v 9 Latiꞌz réjniꞌruꞌ naꞌa, len latiꞌz caꞌ ruiꞌruꞌ didzaꞌ uláz queëꞌ Dios. \v 10 Catiꞌ gdxin le nac gdu, niꞌr udx qui lë naꞌ nac latiꞌz. \p \v 11 Catiꞌ niꞌ nacaꞌ biꞌidauꞌ, bëꞌa didzaꞌ ca biꞌidauꞌ, len glequi icjaꞌ ca biꞌidauꞌ, len gzaꞌ ladxaꞌa ca biꞌidauꞌ. Catiꞌ gzxönaꞌ bucaꞌnaꞌ le naqui qui bíꞌidauꞌhuaꞌ. \v 12 Naꞌa le rléꞌiruꞌ nacz ca le rléꞌiruꞌ catiꞌ ruyú cuinruꞌ tu lu guia dxildauꞌ. Cutu rléꞌiruꞌ gdu ca nac. Dza niꞌr gléꞌiruꞌ gdu ca nac yúguꞌtë. Naꞌa núnbëꞌa latiꞌz. Dza niꞌr gúnbëꞌa yúguꞌtë ca naꞌ Dioscz nunbëꞌë nedaꞌ. \v 13 Naꞌa, nacuaꞌtecz yöl‑laꞌ rejlëꞌ queëruꞌ Dios, len yöl‑laꞌ run löz queëruꞌ Dios, len yöl‑laꞌ nadxíꞌi queëruꞌ lzaꞌruꞌ. Nacuáꞌ yonn ni, san le nac blau nac yöl‑laꞌ nadxíꞌi. \c 14 \s1 Yöl‑laꞌ huac runnëꞌ queëruꞌ Dios Böꞌ Laꞌy \p \v 1 Gul‑gún bayúdx gdxiꞌiliꞌ lzaꞌliꞌ len gul‑güíꞌ ládxiꞌliꞌ siꞌliꞌ caꞌ yuguꞌ yöl‑laꞌ huac runnëꞌ queëruꞌ Dios Böꞌ Laꞌy, len le nac blau, yöl‑laꞌ huac güiꞌliꞌ didzaꞌ uláz queëꞌ Dios. \v 2 Nu ruiꞌ didzaꞌ yubl cunazë́d, clëg bunách ruiꞌlen didzaꞌ nu naꞌ. Dios ruiꞌlen didzaꞌ nu naꞌ, le nutu nu zoa rejniꞌi didzaꞌ ruiꞌ nu naꞌ. Dios Böꞌ Laꞌy ruꞌë nu naꞌ latj ruiꞌ didzaꞌ ca nacgac le nagachiꞌ queëꞌ Dios. \v 3 Nu naꞌ ruiꞌ didzaꞌ uláz queëꞌ Dios, ruiꞌlen bunách didzaꞌ quië gacr gdu ca taꞌyejlëꞌ Cristo. Rutíp ládxiꞌquëꞌ len ruhuíꞌ zxön lequëꞌ. \v 4 Nu naꞌ ruiꞌ didzaꞌ yubl cunazë́d run tsutsu laꞌ cuinz, san nu ruiꞌ didzaꞌ uláz queëꞌ Dios run tsutsu yúguꞌtë bunách queëꞌ Cristo. \p \v 5 Rac ladxaꞌa güiꞌliꞌ didzaꞌ yubl cunazëdliꞌ yúguꞌtëliꞌ, san le nac blau, rëꞌndaꞌ güiꞌliꞌ didzaꞌ uláz queëꞌ Dios. Ruziꞌr‑ruꞌ xbey nu ruiꞌ didzaꞌ uláz queëꞌ Dios ca ruziꞌruꞌ xbey nu ruiꞌ didzaꞌ yubl cunazë́d, chquiꞌ cuzóa nu udö́d didzaꞌ yubl naꞌ cunazë́d, quië lac tsutsu bunách queëꞌ Cristo. \v 6 Qui lë ni naꞌ, böchiꞌ lzaꞌadauꞌ, catiꞌ guidaꞌ ga zoaliꞌ, chquiꞌ güíꞌlenaꞌ lbiꞌiliꞌ didzaꞌ yubl cunazëdaꞌ, cutu bi uziꞌliꞌ xbey. Uziꞌliꞌ xbey tuz didzaꞌ naꞌ güíꞌlenaꞌ lbiꞌiliꞌ le nuluiꞌinëꞌ nedaꞌ Dios, o didzaꞌ uzejniꞌi rëꞌu, o didzaꞌ guꞌa uláz queëꞌ Dios, o le nac zxba queëꞌ. \p \v 7 Lëzcaꞌ cni rac qui le taꞌgúꞌu bö, yuguꞌ le cunabangac, ca nac gui rucödxruꞌ, o ca nac guitarra, chquiꞌ cutu tul‑l ca ral‑laꞌ lun, ¿nacxcz gúnbëꞌruꞌ bizxal le tul‑l naꞌ, lë naꞌ rul‑l gui naꞌ o guitarra naꞌ? \v 8 Chquiꞌ cutu cödx ca ral‑laꞌ gun trompeta naꞌ ulídz rëꞌu lu gdil‑l, ¿nuzxa caz upáꞌ cuini tseaj lu gdil‑l naꞌ? \v 9 Lëzcaꞌ cni rac queëliꞌ. Chquiꞌ len lúdxiꞌliꞌ güiꞌliꞌ didzaꞌ le cutác bunách, cutu caꞌ laꞌyejniꞌi didzaꞌ güiꞌliꞌ. Cni gac, daduz güiꞌliꞌ didzaꞌ. \v 10 Le nactë yödzlyú ni nacuáꞌ zian didzaꞌ yubl tuiꞌ zian cöꞌ bunách gzaꞌa, atiꞌ nacuáꞌ bunách taꞌyejniꞌi tu tu didzaꞌ naꞌ. \v 11 Naꞌa, chquiꞌ cutu réjniꞌdaꞌ didzaꞌ ruꞌë bönniꞌ, gacaꞌ ca bönniꞌ gzaꞌa lahuëꞌ bönniꞌ naꞌ ruꞌë didzaꞌ, atiꞌ bönniꞌ naꞌ ruꞌë didzaꞌ gaquëꞌ caꞌ lahuaꞌ nedaꞌ ca bönniꞌ gzaꞌa. \v 12 Lëzcaꞌ cni nac queëliꞌ. Ruiꞌtsca ládxiꞌliꞌ siꞌliꞌ yuguꞌ le runnëꞌ queëruꞌ Dios Böꞌ Laꞌy. Qui lë ni naꞌ, gul‑güíꞌ ládxiꞌliꞌ siꞌliꞌ yuguꞌ le lun ga lacr tsutsu bunách queëꞌ Cristo. \p \v 13 Qui lë ni naꞌ caꞌ, nu ruiꞌ didzaꞌ yubl cunazë́d ral‑laꞌ ulídz Dios gnabi Lëꞌ gunnëꞌ qui yöl‑laꞌ huac quixjöꞌ le rëꞌni gna didzaꞌ naꞌ ruiꞌ nu naꞌ. \v 14 Catiꞌ rulidzaꞌ‑nëꞌ Dios, chquiꞌ ruꞌa didzaꞌ yubl cunazëdaꞌ, lu böꞌ nacczaꞌ rulidzaꞌ‑nëꞌ Dios, san le cutu réjniꞌdaꞌ didzaꞌ ruꞌa, lu yöl‑laꞌ rejniꞌi quiaꞌ cutu ruziꞌa xbey didzaꞌ naꞌ ruꞌa. \v 15 ¿Nacxcz ral‑laꞌ gunaꞌ chquiꞌnuꞌ? Ulidzaꞌ‑nëꞌ Dios lu böꞌ nacczaꞌ, lencaꞌ lu yöl‑laꞌ rejniꞌi quiaꞌ ulidzaꞌ‑nëꞌ Dios. Gul‑laꞌ yöl‑laꞌ ba lu böꞌ nacczaꞌ lencaꞌ lu yöl‑laꞌ rejniꞌi quiaꞌ gul‑laꞌ yöl‑laꞌ ba. \v 16 Chquiꞌ tuz lu böꞌ nacczuꞌ rulídz laꞌyuꞌ‑nëꞌ Dios, atiꞌ zoa niꞌ nu ryöniz, san chquiꞌ cutu rejniꞌi didzaꞌ ruꞌu, ¿nacxcz gac gna: “Caꞌ gac”, niꞌa qui didzaꞌ ruꞌu, rëꞌu‑nëꞌ Dios: “Xclenuꞌ”? \v 17 Nazx caꞌ dxíꞌadauꞌ ruꞌu didzaꞌ, rëꞌu‑nëꞌ Dios: “Xclenuꞌ.” Chquiꞌ cutu rejniꞌi didzaꞌ ruꞌu, cutu bi uzíꞌ xbey nu naꞌ ryöni. \v 18 Rëpaꞌ‑nëꞌ Dios: Xclenuꞌ, le ruiꞌraꞌ didzaꞌ yubl cunazëdaꞌ ca yúguꞌtëliꞌ. \v 19 Laugac bunách queëꞌ Dios guë́ꞌntërdaꞌ guꞌa gayuꞌz didzaꞌ le gac laꞌyejniꞌi bunách ca zian gayuáꞌ didzaꞌ yubl cunazëdaꞌ atiꞌ nutu nu gac tsejniꞌi. Gac usëddaꞌ yezicaꞌ bunách tuz chquiꞌ laꞌyejniꞌi didzaꞌ guꞌa. \p \v 20 Böchiꞌ lzaꞌadauꞌ, cutu gacliꞌ ca biꞌidauꞌ ca nac le rzaꞌ ládxiꞌliꞌ. Gul‑gác ca biꞌidauꞌ cui gunliꞌ le cunác, san gul‑gác bönniꞌ chnacgac ca nac le rzaꞌ ládxiꞌliꞌ. \v 21 Nayúj lu guich laꞌy, rna: “Len didzaꞌ yubl len lu rúꞌagac bunách gzaꞌa güíꞌlenaꞌ bunách ni didzaꞌ. Zal‑laꞌ gunaꞌ cni, cutu luzë́ naggac xtidzaꞌa.” Cni rnëꞌ Xanruꞌ. \v 22 Cni nac, Dios ruꞌë rëꞌu latj ruiꞌruꞌ didzaꞌ yubl cunazëdruꞌ quië gac tu le nac bëꞌ laugac bunách cutaꞌyejlëꞌ len clëg laugac nup taꞌyejlëꞌ Cristo. Ruꞌë rëꞌu latj ruiꞌruꞌ didzaꞌ uláz queëꞌ Lëꞌ le luzíꞌ xbey nup taꞌyejlëꞌ Cristo len clëg bunách naꞌ cutaꞌyejlëꞌ. \v 23 Qui lë ni naꞌ, catiꞌ udubliꞌ tsazxö́n, yúguꞌtëliꞌ naꞌ náquiliꞌ queëꞌ Cristo, chquiꞌ güiꞌliꞌ didzaꞌ yubl cunazëdliꞌ yúguꞌtëliꞌ, atiꞌ tsazgac nup nazëdgac latiꞌz o nup cutaꞌyejlëꞌ Cristo, ¿naruꞌ cu laꞌná: “Nachixi icjliꞌ”? \v 24 Naꞌa, chquiꞌ yúguꞌtëliꞌ güiꞌliꞌ didzaꞌ uláz queëꞌ Dios, atiꞌ tsaz nu curejlëꞌ Cristo o nu nazë́d latiꞌz, gáquibeꞌi nu naꞌ nabagaꞌ zxguiaꞌ atiꞌ Dios cuequi xbeynëꞌ lëꞌ. Cni gáquibeꞌi nu naꞌ, le yöni didzaꞌ güiꞌliꞌ yúguꞌtëliꞌ. \v 25 Gáquibeꞌi ca nac le rzaꞌ ladxiꞌ nu naꞌ, lë naꞌ bgachiꞌ, atiꞌ uzechu zxib nu naꞌ len tsej ladxiꞌ Dios, gna: “Le nactë Dios zóalenëꞌ lbiꞌiliꞌ.” \s1 Ca ral‑laꞌ gunruꞌ ga rudubruꞌ queëꞌ Cristo \p \v 26 Qui lë ni naꞌ, böchiꞌ lzaꞌadauꞌ, catiꞌ rudubliꞌ queëꞌ Cristo, rul‑lëꞌ tu salmo tuëꞌ bönniꞌ dzaguëꞌ lbiꞌiliꞌ, atiꞌ rusëdnëꞌ tu zxba yetúëꞌ, atiꞌ rguíxjöiꞌnëꞌ lbiꞌiliꞌ tu le buluiꞌinëꞌ lëꞌ Dios yetúëꞌ, atiꞌ ruꞌë didzaꞌ yubl cunazëdëꞌ yetúëꞌ, atiꞌ rudödëꞌ didzaꞌ yubl naꞌ cunazëdëꞌ yetúëꞌ. Yúguꞌtë le gunliꞌ ral‑laꞌ gac le luzíꞌ xbey nup tuꞌdúb queëꞌ Cristo. \v 27 Catiꞌ nacuáꞌ niꞌ nup tuiꞌ didzaꞌ yubl cunazëdgac, cutu ral‑laꞌ güiꞌliꞌ didzaꞌ cni zianr ca chop tsonnzliꞌ. Huac guꞌë didzaꞌ tuzëꞌ bönniꞌ naꞌ, atiꞌ töd naꞌ huac guꞌë didzaꞌ yetúëꞌ, san run bayúdx soa nu udö́d didzaꞌ yubl naꞌ cunazëdliꞌ. \v 28 Chquiꞌ nutu nu zoa nu gac udö́d didzaꞌ yubl naꞌ cunazëdliꞌ, ral‑laꞌ soa dxiz ga naꞌ nudubliꞌ nu naꞌ ruiꞌ didzaꞌ yubl cunazë́d, atiꞌ huac güíꞌlenëꞌ Dios didzaꞌ naꞌ lu icj ládxiꞌdauꞌhuëꞌ. \v 29 Lëzcaꞌ cni, bönniꞌ tuꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios ral‑laꞌ luꞌë didzaꞌ chop tsonnzëꞌ, atiꞌ yezícaꞌrëꞌ bönniꞌ naꞌ tuꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios ral‑laꞌ laꞌbequi xbeynëꞌ didzaꞌ ruꞌë bönniꞌ naꞌ. \v 30 Chquiꞌ Dios uluiꞌinëꞌ tu bönniꞌ röꞌë niꞌ le rëꞌni gna xtidzëꞌë, ral‑laꞌ soa dxiz nu naꞌ ruiꞌ didzaꞌ. \v 31 Yúguꞌtëliꞌ huac güiꞌliꞌ didzaꞌ uláz queëꞌ Dios tu tuliꞌ quië gzëdliꞌ yúguꞌtëliꞌ len gdip ládxiꞌliꞌ caꞌ yúguꞌtëliꞌ. \v 32 Bönniꞌ tuꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios huac laꞌná beꞌi cuinquëꞌ, laꞌcuꞌë dxiz. \v 33 Clëg Dios nu run ga runruꞌ rusbö́, le rëꞌnnëꞌ Lëꞌ gacruꞌ baꞌa ladxiꞌ, ca naꞌ runëꞌ ga nacuáꞌ yúguꞌtë cöꞌ bunách queëꞌ Cristo. \p \v 34 Ral‑laꞌ laꞌcuaꞌnu dxiz ngul queëliꞌ ga naꞌ rudubliꞌ. Cutu dë lu naꞌcnu luiꞌnu didzaꞌ niꞌ. Ral‑laꞌ laꞌcuaꞌnu nöxj ca naꞌ rna bëꞌ zxba queëꞌ Dios. \v 35 Chquiꞌ të́ꞌninu laꞌyéjniꞌnu latiꞌ, ral‑laꞌ laꞌnábinu bönniꞌ qui queëcnu catiꞌ niꞌ nacuꞌë lidxquëꞌ. Cutu ral‑laꞌ luiꞌnu didzaꞌ ngul ga naꞌ tuꞌdubëꞌ queëꞌ Dios. \p \v 36 ¿Naruꞌ ráquitsaliꞌ bunödzjëꞌ xtidzëꞌë Dios lu rúꞌaliꞌ lbiꞌizliꞌ? ¿Naruꞌ ráquitsaliꞌ bdxin queëzliꞌ xtidzëꞌë Dios? \v 37 Chquiꞌ nutsëꞌë ladjliꞌ bönniꞌ ráquinëꞌ ruꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios, o ráquinëꞌ zóalenëꞌ lëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy, bönniꞌ ni ral‑laꞌ siꞌ lu nëꞌë nac zxba queëꞌ Xanruꞌ le ruzujaꞌ queëliꞌ lu guich ni. \v 38 Naꞌa, chquiꞌ cutu ruiꞌ ladxëꞌë didzaꞌ ni, cutu güiꞌ ládxiꞌliꞌ‑nëꞌ bönniꞌ naꞌ. \p \v 39 Qui lë ni naꞌ, böchiꞌ lzaꞌadauꞌ, gul‑güíꞌ ládxiꞌliꞌ güiꞌliꞌ didzaꞌ uláz queëꞌ Dios, len cutu gna béꞌiliꞌ nu ruiꞌ didzaꞌ yubl cunazë́d. \v 40 Yúguꞌtë ral‑laꞌ gunruꞌ ca saꞌyéaj, len ca rajlö́z yöl‑laꞌ baꞌa ladxiꞌ. \c 15 \s1 Bubanëꞌ Cristo lu yöl‑laꞌ gut \p \v 1 Naꞌa, böchiꞌ lzaꞌadauꞌ, rguíxjöiꞌdaꞌ lbiꞌiliꞌ ca nac didzaꞌ dxiꞌa naꞌ benaꞌ lban qui ga zoaliꞌ, lë naꞌ gzxiꞌ lu naꞌliꞌ len run ga nacr gdu ca réjlëꞌliꞌ Cristo. \v 2 Niꞌa qui didzaꞌ ni ulaliꞌ, chquiꞌ gunliꞌ ca rna didzaꞌ dxiꞌa naꞌ benaꞌ lban qui ga zoaliꞌ, chquiꞌ le nactë gyéjlëꞌliꞌ Cristo. \p \v 3 Ga gzu lau budödaꞌ lu naꞌliꞌ le budödëꞌ Dios lu naꞌa nedaꞌ. Cni rna: “Gutiëꞌ Cristo uláz queëruꞌ le nabágaꞌruꞌ dul‑laꞌ.” Ca nac lë ni nayúj lu guich laꞌy, ben bayúdx benëꞌ. \v 4 Rna caꞌ: “Bgachëꞌë yeru ba, len catiꞌ bzaꞌa tsonn dza, bubanëꞌ lu yöl‑laꞌ gut”, ca naꞌ nayúj caꞌ lu guich laꞌy, ben bayúdx guc queëꞌ. \v 5 Gdöd niꞌ buluíꞌ lahuëꞌ Cristo, bléꞌinëꞌ Lëꞌ Pedro, len gdöd niꞌ, gulaléꞌinëꞌ Lëꞌ idxínnutëꞌ gbaz queëꞌ. \v 6 Niꞌr buluíꞌ lahuëꞌ lauquëꞌ zianr ca gayuꞌ gayuꞌë böchiꞌ lzaꞌruꞌ taꞌyejlëꞌë Cristo, catiꞌ niꞌ nudubquëꞌ tsazxö́n. Yelatiꞌz cuguluhuöatëꞌ bö́chiꞌruꞌ ni nacuꞌë nabanquëꞌ naꞌa, zal‑laꞌ laꞌquëꞌ chnatquëꞌ. \v 7 Niꞌr bléꞌinëꞌ Lëꞌ Jacobo, len gdöd niꞌ buluíꞌ lahuëꞌ lauquëꞌ yúguꞌtë bönniꞌ gbaz queëꞌ. \p \v 8 Ga yajseytë buluíꞌ lahuëꞌ caꞌ lahuaꞌ nedaꞌ. Ca guc lë ni, nacaꞌ ca biꞌidauꞌ guljbiꞌ catiꞌ chgdöd dza ral‑laꞌ galjbiꞌ. \v 9 Cni nac, le nacraꞌ nedaꞌ cuidiꞌz ca yúguꞌtë bönniꞌ gbaz queëꞌ, len cutu nacaꞌ nedaꞌ lsacaꞌ siꞌ laꞌ gbaz queëꞌ, le gdxia ladxaꞌa bunách queëꞌ Dios. \v 10 Naꞌa, le buzáꞌ ladxëꞌë quiaꞌ Dios nacaꞌ le nacaꞌ naꞌa, len clëg daduz buzáꞌ ladxëꞌë quiaꞌ. Béntëraꞌ xchinëꞌ ca yezícaꞌrëꞌ gbaz queëꞌ, zal‑laꞌ clëg racz quiaꞌ benaꞌ dxin naꞌ. Dioscz, lu yöl‑laꞌ ruzáꞌ ladxiꞌ queëꞌ, bugunëꞌ nedaꞌ dxin. \v 11 Naꞌa, chquiꞌ benaꞌ lban nedaꞌ o chquiꞌ glunëꞌ lban yelaꞌquëꞌ bönniꞌ, lë ni le runtuꞌ lban qui len le gyéjlëꞌliꞌ lbiꞌiliꞌ. \s1 Ubanruꞌ lu yöl‑laꞌ gut \p \v 12 Runtuꞌ lban queëꞌ Cristo ca naꞌ bubanëꞌ lu yöl‑laꞌ gut. Chquiꞌ cni nac, ¿nacxcz nac, rnaliꞌ laꞌliꞌ: “Cutu lubán nup chnatgac”? \v 13 Laꞌnaruꞌ cu lubán nup chnatgac, cutu bubanëꞌ Cristo, \v 14 len laꞌnaruꞌ cu bubanëꞌ Cristo, daduz nac le bentuꞌ lban qui, len daduz nac yöl‑laꞌ rejlëꞌ queëliꞌ Lëꞌ. \v 15 Yetú caꞌ, laꞌnaruꞌ cu bubanëꞌ Cristo, rziꞌ yëꞌtuꞌ catiꞌ runtuꞌ lnaꞌ lau queëꞌ Dios, rnatuꞌ buspanëꞌ Cristo, atiꞌ laꞌnaruꞌ cu uspanëꞌ nup chnatgac, Dios cutu buspanëꞌ Cristo. \v 16 Laꞌnaruꞌ cu lubán nup chnatgac, cutu bubanëꞌ Cristo, \v 17 len laꞌnaruꞌ cu bubanëꞌ Cristo, daduz nac yöl‑laꞌ rejlëꞌ queëliꞌ Lëꞌ, atiꞌ nagaꞌngac dul‑laꞌ nabágaꞌliꞌ. \v 18 Lëzcaꞌ cni, nup naꞌ chnatgac len gulayejlëꞌ Cristo, tsaz glat chquiꞌ cutu bubanëꞌ Lëꞌ. \v 19 Chquiꞌ tuz tsal ni zoaruꞌ nabanruꞌ huac uziꞌruꞌ xbëꞌ Cristo, nacr‑ruꞌ bayechiꞌ ca yúguꞌtë bunách. \p \v 20 Naꞌa, le nactë bubanëꞌ Cristo lu yöl‑laꞌ gut, len naquëꞌ nu gzu lau bubán tsaz ladj yúguꞌtë nup lubán tsaz lu yöl‑laꞌ gut. \v 21 Ca naꞌ gyuꞌu yöl‑laꞌ gut niꞌa qui le benëꞌ tuëꞌ bönniꞌ, lëzcaꞌ cni, niꞌa qui le benëꞌ yetúëꞌ bönniꞌ gyuꞌu yöl‑laꞌ rubán quegac nup chnatgac. \v 22 Ca naꞌ tat yúguꞌtë bunách le náljlengac Adán, lëzcaꞌ cni lubán yúguꞌtë nup naꞌ náljlengac Cristo. \v 23 Tu tuëꞌ ubanëꞌ ca ral‑laꞌ gac. Ziꞌal bubanëꞌ Cristo, atiꞌ töd ni lubán nup náquigac queëꞌ Cristo catiꞌ huödëꞌ. \v 24 Niꞌr gdxin dza udx catiꞌ ugǘëꞌ Cristo gdutë le dë lu nëꞌi len gdutë yöl‑laꞌ uná bëꞌ len gdutë yöl‑laꞌ huac qui tuꞌ xöhuiꞌ, atiꞌ udödëꞌ lu nëꞌë Dios Xuz le rna béꞌinëꞌ Lëꞌ. \v 25 Run bayúdx gna bëꞌë Cristo ga gdxintë dza chbenëꞌ Dios ga luzechu zxibgac lahuëꞌ Lëꞌ yúguꞌtë nup taꞌdáꞌbagaꞌ Lëꞌ. \v 26 Le rdáꞌbagaꞌ Lëꞌ le usnitiëꞌ ga udx nac yöl‑laꞌ gut. \v 27 Dios chnudödëꞌ yúguꞌtë lu nëꞌë Zxiꞌnëꞌ quië gna béꞌinëꞌ lei. Nayúj lu guich laꞌy, rna: “Budödëꞌ yúguꞌtë lu nëꞌë quië gna béꞌinëꞌ lei.” Naꞌa, nac bëꞌ cutu budö́d cuinëꞌ lu nëꞌë Zxiꞌnëꞌ, le nacczëꞌ Lëꞌ Nu rudö́d lu nëꞌë Zxiꞌnëꞌ yúguꞌtë. \v 28 Catiꞌ gdxin dza niꞌ chnudödëꞌ Dios lu nëꞌë Cristo yúguꞌtë quië gna béꞌinëꞌ lei, niꞌr Lëczëꞌ Zxiꞌnëꞌ udö́d cuinëꞌ lu nëꞌë Dios, Nu naꞌ budö́d lu nëꞌë Zxiꞌnëꞌ yúguꞌtë, atiꞌ ga udx, Dios gna béꞌinëꞌ tsaz yúguꞌtë. \p \v 29 Laꞌliꞌ rdil‑liꞌ nis uláz quegac nup chnatgac. Chquiꞌ ráquiliꞌ cutu lubán nup naꞌ chnatgac, ¿bizx quië rdil‑liꞌ nis uláz quegac nup chnatgac? \p \v 30 Zoa banádx queëtuꞌ gattuꞌ yúguꞌtë dza. ¿Bizx quië ruiꞌtuꞌ latj gac cni chquiꞌ cutu ubanruꞌ lu yöl‑laꞌ gut? \v 31 Yúguꞌtë dza zoa banádx gatiaꞌ. Rguíxjöiꞌdaꞌ lbiꞌiliꞌ lë ni, böchiꞌ lzaꞌadauꞌ, le rdzag ladxaꞌa le benaꞌ. Benaꞌ ga réjlëꞌliꞌ Xanruꞌ Jesucristo. \v 32 Chquiꞌ le guꞌnzdaꞌ gdíl‑lenaꞌ böaꞌ guixiꞌ sniaꞌ lu yödz Éfeso, ¿bizxa caz uziꞌa xbey? Chquiꞌ cutu lubán nup chnatgac, ral‑laꞌ gunruꞌ ca taꞌná bunách: “Guiꞌj gáguruꞌ le huatruꞌ cxö huidzj.” \p \v 33 Cutu güiꞌliꞌ latj nu siꞌ yeꞌi lbiꞌiliꞌ. Chquiꞌ siꞌ lu naꞌliꞌ latiꞌz le cutu nacz, gdútëliꞌ huöacliꞌ chul nit. \v 34 Gul‑bíꞌi ládxiꞌliꞌ len cutu gunliꞌ dul‑laꞌ le cunúnbëꞌliꞌ‑nëꞌ Dios laꞌliꞌ lbiꞌiliꞌ. Rniaꞌ cni quië gunaꞌ ga utuiꞌliꞌ. \s1 Ca lac nup lubán lu yöl‑laꞌ gut \p \v 35 Nazx caꞌ zoa nu gna: “¿Nacx lubán nup chnatgac? ¿Nacx gac gdu ca nayáꞌ nabinquëꞌ catiꞌ ludxinëꞌ?” \v 36 Liꞌ, bönniꞌ cunözi. Lë naꞌ razuꞌ luyú cutu glen chquiꞌ cutu nit. \v 37 Lë naꞌ razuꞌ luyú nac tu xseydauꞌz, nazx caꞌ qui zxoaꞌ xtil o qui yetú guixiꞌ cuandauꞌ. Lë naꞌ razuꞌ cutu nac guixiꞌ cuandauꞌ naꞌ ral‑laꞌ glen. \v 38 Dios runëꞌ ga gac guixiꞌ cuandauꞌ ca nunczëꞌ qui. Ca nac tu tu xseydauꞌ naꞌ runëꞌ ga gac guixiꞌ cuandauꞌ qui. \v 39 Lëzcaꞌ cni, cutu nac tuz ca nac bëlaꞌ qui queëcbaꞌ yúguꞌtëbaꞌ böaꞌ guixiꞌ. Zoa tu bëlaꞌ quegac bunách len yetú ca nac bëlaꞌ quecbaꞌ böaꞌ guixiꞌ. Yetú ca nac bëlaꞌ quecbaꞌ bguinn len yetú ca nac bëlaꞌ quecbaꞌ böl. \v 40 Lëzcaꞌ cni nadzáꞌ gdu ca nayáꞌ nabingac nup nacuáꞌ yehuaꞌ yubá ca nac gdu ca nayáꞌ nabingac nup nacuáꞌ luyú ni. Zoa tu yöl‑laꞌ lach quegac nup nacuáꞌ yehuaꞌ yubá, len yetú ca nac yöl‑laꞌ lach quegac nup nacuáꞌ luyú ni. \v 41 Zoa tu yöl‑laꞌ lach qui gbidz, len yetú qui beoꞌ, len yetú quegac bölj luzxbá. Yöl‑laꞌ lach qui tu bölj luzxbá nadzáꞌ ca nac yöl‑laꞌ lach qui yetú bölj luzxbá. \v 42 Lëzcaꞌ cni gac catiꞌ lubán nup chnatgac. Catiꞌ rgachiꞌ yeru ba nac tu bëlaꞌ nit. Catiꞌ ubán, niꞌr gac tu le soa tsaz. \v 43 Catiꞌ rgachiꞌ yeru ba nac tu bëlaꞌ caꞌz len le nacuidiꞌ. Catiꞌ ubán, niꞌr gac tu le lach len le nal. \v 44 Catiꞌ rgachiꞌ yeru ba nac tu bëlaꞌ qui yödzlyú ni. Catiꞌ ubán, niꞌr gac tu le soa tsaz yehuaꞌ yubá. Zoa tu bëlaꞌ qui yödzlyú ni, len yetú ca gac le gdzag böꞌ nacczruꞌ. \p \v 45 Nayúj lu guich laꞌy le rna: “Bönniꞌ naꞌ gzu lahuëꞌ zoëꞌ luyú ni, lëꞌ Adán, Dios benëꞌ lëꞌ bönniꞌ ban”, san Bönniꞌ gyaziëꞌ xlatjëꞌ Adán, Lëꞌ Cristo, Dios benëꞌ ga naquëꞌ Böꞌ nabániruꞌ. \v 46 Cutu bdxin ziꞌal lë naꞌ nac Böꞌ. Bdxin ziꞌal lë naꞌ nac qui yöl‑laꞌ bunáchz queëruꞌ, atiꞌ niꞌr bdxin lë naꞌ nac Böꞌ. \v 47 Bönniꞌ niꞌ gzoëꞌ ziꞌal, gúquinëꞌ yu. Bönniꞌ naꞌ zoëꞌ burópl, Nu naꞌ nac Xanruꞌ, brujëꞌ yehuaꞌ yubá. \v 48 Nup nacuáꞌ luyú ni nacgac ca guquëꞌ bönniꞌ naꞌ gúquinëꞌ yu, atiꞌ nup ral‑laꞌ tsajcuáꞌ yehuaꞌ yubá lac ca nac Nu naꞌ bruj yehuaꞌ yubá. \v 49 Ca naꞌ naꞌa dë queëruꞌ tu bëlaꞌ le nac ca guc bëlaꞌ queëꞌ bönniꞌ naꞌ gúquinëꞌ yu, lëzcaꞌ ral‑laꞌ huöáquiruꞌ ca náquinëꞌ Nu naꞌ bruj yehuaꞌ yubá. \p \v 50 Cni rëꞌni gna lë ni rëpaꞌ lbiꞌiliꞌ, böchiꞌ lzaꞌadauꞌ, rniaꞌ: Le náquini bëlaꞌ len rön cutu caꞌ tsaz ga niꞌ rna bëꞌë Dios, len lëzcaꞌ cni, lë naꞌ nit cutu gdel‑liꞌ lë naꞌ zoa tsaz. \v 51 Gul‑yutscaꞌ, rëpaꞌ lbiꞌiliꞌ tu le bgachiꞌ: Cutu gatruꞌ yúguꞌtëruꞌ, san Dios utsë́ꞌë ca nacruꞌ yúguꞌtëruꞌ. \v 52 Tu tsalz gac, tsca nac tu le rutáz yöj lauruꞌ, catiꞌ cödx trompeta le rajseytë. Cödx trompeta naꞌ, atiꞌ lubán nup chnatgac, láquini tu le soa tsaz, atiꞌ Dios utsë́ꞌë le náquiniruꞌ yúguꞌtëruꞌ. \v 53 Lë naꞌ nacruꞌ le rnit ral‑laꞌ huöac le soa tsaz, atiꞌ le náquiniruꞌ, lë naꞌ ral‑laꞌ gat, huöac tu le gatga gat. \v 54 Catiꞌ lë naꞌ rnit chnuhuöác le soa tsaz, lencaꞌ lë naꞌ ral‑laꞌ gat chnuhuöác le gatga gat, niꞌr utság lë naꞌ nayúj lu guich laꞌy, rna: \q1 Nadúa tsaz yöl‑laꞌ gut. \q1 Chbdél‑liꞌnëꞌ Cristo. \q1 \v 55 Cutur gna beꞌi rëꞌu yöl‑laꞌ gut. \q1 Cutur bi gac gun queëruꞌ yöl‑laꞌ gut. \m \v 56 Huac bi gun queëruꞌ yöl‑laꞌ gut le nabágaꞌruꞌ dul‑laꞌ, atiꞌ nabágaꞌruꞌ dul‑laꞌ le rdáꞌbagaꞌruꞌ zxba queëꞌ Dios. \v 57 Xclenëꞌ Dios. Lëczëꞌ runëꞌ ga nularuꞌ lu yöl‑laꞌ gut niꞌa qui le benëꞌ Xanruꞌ Jesucristo. \p \v 58 Qui lë ni naꞌ, böchiꞌ lzaꞌadauꞌ, gul‑zóa tsutsu. Gul‑gác gdu ládxiꞌliꞌ, gúnteczliꞌ xchinëꞌ Xanruꞌ le nö́ziczliꞌ cutu runliꞌ daduz xchinëꞌ Xanruꞌ. \c 16 \s1 Tuꞌnö́dzj quequëꞌ bö́chiꞌgac taꞌyadzjnëꞌ bunách Corinto \p \v 1 Naꞌa, ca nac qui dumí naꞌ unödzjliꞌ le gaclen bö́chiꞌruꞌ taꞌyejlëꞌë Cristo nacuꞌë Jerusalén, gul‑gún naꞌa ca naꞌ gna béꞌidaꞌ yuguꞌ cöꞌ bunách queëꞌ Cristo, nacuáꞌ luyú Galacia. \v 2 Yuguꞌ dza domingo, tu tuliꞌ ral‑laꞌ cuꞌliꞌ quizi latiꞌ dumí, tsca naꞌ Dios runnëꞌ queëliꞌ. Gul‑gún chiꞌi lei, cui gun bayúdx bi utubliꞌ catiꞌ gdxinaꞌ ga zoaliꞌ. \v 3 Catiꞌ niꞌ gdxinaꞌ ga zoaliꞌ, gsölaꞌa Jerusalén nup naꞌ ucuaꞌliꞌ lbiꞌiliꞌ. Uzujaꞌ lu guich le gun ga lac bëꞌquëꞌ, atiꞌ luꞌë dumí naꞌ unödzjliꞌ. \v 4 Chquiꞌ ral‑laꞌ tsijaꞌ caꞌ nedaꞌ, tsjáclenëꞌ nedaꞌ. \s1 Le rëꞌnnëꞌ gunëꞌ Pablo \p \v 5 Guidaꞌ ga zoaliꞌ catiꞌ udx tödaꞌ yuguꞌ yödz luyú Macedonia, le run bayúdx tödaꞌ yuguꞌ yödz naꞌ. \v 6 Ráquidaꞌ ugáꞌnlenaꞌ lbiꞌiliꞌ tu chiꞌi o nazx caꞌ ugaꞌnaꞌ niꞌ yuguꞌ beoꞌ ziag. Niꞌr huac gáclenliꞌ nedaꞌ, uguꞌliꞌ nedaꞌ nöz gátiꞌtëz ga ral‑laꞌ tsijaꞌ. \v 7 Catiꞌ guidaꞌ duyúaꞌ lbiꞌiliꞌ cutu rëꞌndaꞌ tödzaꞌ niꞌ. Runaꞌ löz sóalenaꞌ lbiꞌiliꞌ xtsey, chquiꞌ gunnëꞌ nedaꞌ latj Xanruꞌ. \v 8 Ugaꞌnaꞌ ni lu yödz Éfeso ga gdxinr dza Pentecostés \v 9 le dë latj ni gunaꞌ tu dxin zxön queëꞌ Xanruꞌ, zal‑laꞌ zian nup taꞌdáꞌbagaꞌ nedaꞌ. \p \v 10 Chquiꞌ gdxinbiꞌ ga zoaliꞌ biꞌi Timoteo, gul‑güíꞌ ládxiꞌliꞌ‑biꞌ, cui ubi uguiꞌibiꞌ tsal niꞌ sóalenbiꞌ lbiꞌiliꞌ, le runbiꞌ xchinëꞌ Xanruꞌ ca naꞌ runaꞌ xchinëꞌ nedaꞌ. \v 11 Qui lë ni naꞌ, nutu nu ral‑laꞌ uzóa lëbiꞌ tslaꞌl. Gul‑gaclen‑biꞌ, uguꞌliꞌ‑biꞌ nöz gdu tsáhuiꞌdauꞌ, quië udxinbiꞌ ga ni zoaꞌ nedaꞌ, le rbözaꞌ‑biꞌ lëbiꞌ lencaꞌ bö́chiꞌruꞌ túnlenëꞌ‑biꞌ tsazxö́n dxin. \p \v 12 Ca nac queëꞌ bö́chiꞌruꞌ Apolos, szxöni gútaꞌyuaꞌ lahuëꞌ tsijëꞌ tsajyúëꞌ lbiꞌiliꞌ tsazxö́n len yuguꞌ bö́chiꞌruꞌ. Cutu rëꞌnnëꞌ tsijëꞌ naꞌa. Guidëꞌ catiꞌ sáquiꞌnëꞌ. \s1 Didzaꞌ ruꞌë Pablo ga ruúdx \p \v 13 Gul‑spán ládxiꞌliꞌ len gul‑gác tsutsu ca réjlëꞌliꞌ‑nëꞌ Cristo. Gul‑gác rugu ladxiꞌ len gul‑típ ládxiꞌliꞌ. \v 14 Len yöl‑laꞌ nadxíꞌi gul‑gún bítiꞌtëz bi gunliꞌ. \p \v 15 Naꞌa, böchiꞌ lzaꞌadauꞌ, chnö́ziczliꞌ ca nac queëꞌ Estéfanas lencaꞌ quegac diꞌa dza queëꞌ. Nacgac nup gulazú laugac taꞌyejlëꞌ Cristo ladj bunách nacuáꞌ luyú Acaya. Guludö́d cuinquëꞌ bönniꞌ ni quië lunëꞌ xchingac bunách queëꞌ Dios. \v 16 Rátaꞌyuaꞌ lauliꞌ, böchiꞌ lzaꞌadauꞌ, gunliꞌ ba laꞌn nup nacgac ca bö́chiꞌruꞌ naꞌ, lencaꞌ ca nacgac nup tunlen lequëꞌ tsazxö́n dxin len taclen lequëꞌ. \v 17 Rudzijdaꞌ le guladxinëꞌ ga zoaꞌ Estéfanas, len Fortunato, len Acaico, le gláclenëꞌ nedaꞌ uláz queëliꞌ. \v 18 Guluhuíꞌ zxönëꞌ nedaꞌ ca naꞌ guluhuíꞌ zxönëꞌ caꞌ lbiꞌiliꞌ. Gul‑gún ba laꞌn bunách cni. \p \v 19 Tuꞌgáp Dios lbiꞌiliꞌ yuguꞌ cöꞌ bunách queëꞌ Dios luyú Asia ni. Tuꞌgapëꞌ Dios lbiꞌiliꞌ Aquilo len Priscila lencaꞌ nup tuꞌdúb queëꞌ Dios ga nac lu yuꞌu lidxquëꞌ. \v 20 Tuꞌgapëꞌ Dios lbiꞌiliꞌ yúguꞌtë bö́chiꞌruꞌ ni. Gul‑gáp Dios tuliꞌ yetuliꞌ, unídaꞌliꞌ lzaꞌliꞌ. \p \v 21 Nedaꞌ, Pablo, naꞌ cuinczaꞌ ruzujaꞌ lu guich lë ni, rniaꞌ: Rugapaꞌ Dios lbiꞌiliꞌ. \p \v 22 Nu cunadxíꞌi Xanruꞌ Jesucristo, chnabía döꞌ nu naꞌ. \p Gda Xanruꞌ. \p \v 23 Rnabdaꞌ‑nëꞌ Xanruꞌ Jesucristo uzáꞌ ladxëꞌë queëliꞌ. \v 24 Nadxiꞌidaꞌ yúguꞌtëliꞌ le nacruꞌ tuz len Xanruꞌ Jesucristo. Caꞌ gac.