\id MRK Lachixío, USFM output from Final pdf Aug 2010 \h San Marcos \toc1 Bedichiaꞌ nzeꞌcaꞌ Jesucristo nú uquieꞌe San Marcos \toc2 San Marcos \toc3 Mc \mt1 Bedichiaꞌ nzeꞌcaꞌ Jesucristo nú uquieꞌe San Marcos \c 1 \s1 Chenu uzeteꞌ Juan Bautista bee bene Stichiaꞌ Diose \r (Mt. 3:1-12; Lc. 3:1-9, 15-17; Jn. 1:19-28) \p \v 1 Singuie uquixie bedichiaꞌ nzeꞌcaꞌ Jesucristo, Lliꞌñi Diose. \v 2 Huaꞌtu uhuañi tucu profeta enu lee Isaías enu uquieꞌe lunú uni Diose, nu uni Diose: \q1 Xeꞌlaa tucu benea cha rluti lulu, \q1 para nú tsu tsiñialla bee bene nú zucuꞌ bee bene stichiaꞌlu. \q1 \v 3 Lu tucu dañi achi elu la nucuaꞌa bee bene \q1 yeneꞌ bee bene chi benequieꞌ nú nilla: \q2 “Utsu tsiñahua arquiꞌhua xne nzeꞌta liꞌinu enu neca Dioseꞌahua. \q2 Utsanaꞌ arquiꞌhua stulahua para nú yucu arquiꞌhua stichiaꞌnu.” \m \v 4 Uzaꞌ bee bedichiaꞌ quieꞌ chenu ubeꞌta Juan urinzalla bee bene unga nucuaꞌ lu tucu dañi achi elu la nucuaꞌa bee bene, nu unilla: \p ―Ucheꞌehua arquiꞌhua lu stulahua nu uzuꞌcuꞌhua nú rni Diose, para nú riꞌi Diose perdona liꞌihua che rinzahua. \p \v 5 Chequie uchiuꞌu huaxi bee bene lubee iliu Judea cuna bee bene eyeche llene Jerusalén uriñabeei lu Juan para nú yeneꞌbeei nú rnilla. Che uxucuꞌdulabeei stulabeei nu urinza Juan liꞌibeei reꞌcu Jordán. \p \v 6 Xucu Juan necacheꞌ ichiatsuꞌ camello nu sinchiu nú riuꞌu xlaꞌculla necacheꞌ iti, nu elubacu nú udaculla neca xeꞌchiu cuna lliña dañi. \v 7 Udixiuleꞌella lubee bene zeꞌe nú unilla: \p ―La leꞌe nú nzeꞌta tucu bene enu chiquiꞌ nibiyaꞌ luquela liꞌá, niꞌ nú hua lucunu la yala xne neca equielánu lua. \v 8 Liꞌá rrinza liꞌihua cuna inza, pero liꞌinu rinzanu liꞌihua cuna Espíritu Santo. \s1 Chenu urinza Juan Bautista Jesuse \r (Mt. 3:13-17; Lc. 3:21-22) \p \v 9 Bee bichia zeꞌe uchiuꞌu Jesuse eyeche Nazaret nú nchiucuꞌ lu iliu Galilea. Che uriñanu lu Juan nu urinza Juan liꞌinu reꞌcu Jordán. \v 10 Chenu uchiuꞌu Jesuse lu inza, ulañiꞌnu nú uyaꞌla liñibe nu nzeꞌta laca Espíritu Santo equienu. Xi neca tucu paloma. \v 11 Nu uyene tucu chii enza liñibe nu uni chii zeꞌe: \p ―Liꞌilu necalu lliꞌñia nu chiquiꞌ seꞌca liꞌilu nu ñia nzu arquia lulu. \s1 Chenu uriꞌi bezeꞌlu preu Jesuse \r (Mt. 4:1-11; Lc. 4:1-13) \p \v 12 Cheelá uriꞌi Espíritu Santo nú nza Jesuse lu tucu dañi achi elu la nucuaꞌa bee bene. \v 13 Zeꞌe uyaꞌnanu chiuꞌa bichia si rulaꞌ elu nucuaꞌa bee nañi dañi, che uriꞌi bezeꞌlu preu liꞌinu para nú la zucuꞌnu nú rni Diose. Pero né riꞌi bezeꞌlu ana lunu cheelá uriña bee ángeleꞌ Diose lunu nu uzibiꞌ bee ángele zeꞌe lunu. \s1 Chenu uquixie Jesuse nú uzeteꞌnu bee bene \r (Mt. 4:12-17; Lc. 4:14-15) \p \v 14 Chenu netse Juan niꞌcuꞌ uya Jesuse lubee eyeche lu iliu Galilea, nu udixiuleꞌenu bedichiaꞌ nzeꞌca lubee bene nú xa neca lunú rnibiyaꞌ Diose. \v 15 Singuie uninu lubee bene zeꞌe: \p ―Uriñala bichia nú ucuaqui uꞌna Diose huaꞌtu. La acaxeaꞌ nú enta nú nibiyaꞌ Diose lu iliulabe quieꞌ. Enzeꞌe utsanaꞌ arquiꞌhua stulahua nu uchili arquiꞌhua bedichiaꞌ nzeꞌcaꞌ Diose. \s1 Ubixia Jesuse tacu bee bene enu rucu bee bela para nú aca beella bee beneꞌnu \r (Mt. 4:18-22; Lc. 5:1-11) \p \v 16 Chenu udete Jesuse ruꞌu inzatuꞌ Galilea ulañiꞌnu Simón cuna bichii Andrés nú siꞌqui beei ixiu nú rucu bela lu inzatuꞌ zeꞌe xne neca beei enu rucu bela. \v 17 Chequie uninu lubeei: \p ―Utequiehua liꞌá para nú zeteahua nú nihua lubee bene para nú aca beei benea luhuare nú rucuhua bee bela. \p \v 18 Hora zeꞌe utsaꞌna beei ixiu nú rucu bela nu chu nzequie beei liꞌinu che. \v 19 Lleꞌnatsia enza lu zeꞌe ulañiꞌ Jesuse Jacobo cuna Juan neca beei llianaꞌ tucu bene enu lee Zebedeo. Nucuaꞌa beei liñi barcoꞌ beei rquielaꞌ beei ixiu nú rucu bela. \v 20 Nu ubixia Jesuse liꞌibeei, che utsaꞌna beei paꞌ beei cuna bee mozoꞌ beei liñi barco nu chu nzuebeei cuna liꞌinu. \s1 Chenu uriꞌiyeca Jesuse tucu bene enu seca ichiaꞌ benechiquiꞌ \r (Lc. 4:31-37) \p \v 21 Chenu uriña beella cuna Jesuse eyeche Capernaum. Bichia nú sulachi bee bene Israel, uyuꞌunu liñi induꞌ beella nu uquixienu uzeteꞌnu bee bene zeꞌe. \v 22 Chiquiꞌ nzenu arquiꞌ bee bene zeꞌe lunú seteꞌnu xne seteꞌnu bee bene xi neca tucu bene enu chiquiꞌ rnibiyaꞌ nu bee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés la zeteꞌ beei scua. \v 23 Liñi indu zeꞌe nzucu tucu niyu enu nchiñi benechiquiꞌ arquiꞌ, nu rixiali niyu zeꞌe nú rni: \p \v 24 ―¿Xinu rriꞌchialu liꞌiru Jesuse bene eyeche Nazaret? ¿Uriñalu para nú nitilulu liꞌiru la? Nuꞌlua liꞌilu nú necalu beneꞌ Diose nu la luꞌculu dula. \p \v 25 Chequie uriꞌinu nú uquiꞌyaꞌ benechiquiꞌ nu uninu: \p ―¡Uzaca nu uchiuꞌu arquiꞌ niyu quieꞌ! \p \v 26 Che utsiꞌqui benechiquiꞌ niyu zeꞌe lu yuu, nu uriꞌi ichia ziñia lu niyu zeꞌe. Nu chiquiꞌ juerte rixialii nu chu uchiuꞌi arquiꞌ niyu zeꞌe. \v 27 Che ye bee bene enu nucuaꞌa zeꞌe uyanu arquiꞌbeei nú unibeei lu saꞌbeei: \p ―¿Xi nucuaꞌ? Nú, ¡necheꞌe seteꞌ nucuaꞌ liaꞌahua chiquiꞌ rnibiyaꞌ nucuaꞌ hasta bee benechiquiꞌ sucuꞌ nú rni nucuaꞌ! \p \v 28 Scua yexetsia uriꞌchia bedichiaꞌ diqui lu iliu Galilea lunú uriꞌi Jesuse. \s1 Uriꞌiyeca Jesuse suegraꞌ Pedro \r (Mt. 8:14-15; Lc. 4:38-39) \p \v 29 Chequie chenu uchiuꞌu beella liñi indu zeꞌe. Nzenu Jesuse, Jacobo cuna Juan niꞌ Simón cuna Andrés. \v 30 Zeꞌe nuxu suegraꞌ Simón nu secalla xlee. Chequie chenu uriña Jesuse zeꞌe, udixiuleꞌe beei lunu nú ritilla. \v 31 Chequie uyabicanu elu nuxulla nu unaꞌtsenu yalla nu uletsanu liꞌilla. Hora zeꞌe uchiuꞌu xlee nú secalla. Che udeteꞌlla nú udacu beella. \s1 Uriꞌiyeca Jesuse huaxi bee bene enu riti \r (Mt. 8:16-17; Lc. 4:40-41) \p \v 32 Chenu uhuatseꞌ bichia nu enta chuꞌu rulaꞌ. Uquixie bee bene nú uriñayu beei ye bee bene enu riti cuna bee bene enu nchiñi benechiquiꞌ arquiꞌ lu Jesuse. \v 33 Uyetesaꞌ ye bee bene eyeche zeꞌe ruꞌu niꞌi elu nzucunu. \v 34 Uriꞌiyeca Jesuse bee bene enu riti ye luu bee elichia nú seca beei, cuna nú uhuanu bee benechiquiꞌ arquiꞌ bee bene. Pero né zelanu nú ani bee benechiquiꞌ, xne nuꞌlu beei liꞌinu. \s1 Uzeteꞌ Jesuse Stichiaꞌ Diose lubee bene lu iliu Galilea \r (Lc. 4:42-44) \p \v 35 Chenu lá yeꞌe lu yuu nu necabescaꞌ nzu uzetee Jesuse nu uchiuꞌunu eyeche zeꞌe nu nzanu tucu luhuare elu lecalí ti nuꞌ para nú nacuꞌnu lu Diose zeꞌe. \fig San Marcos 1:35|src="CN01698B.TIF" size="COL" ref="San Marcos 1:35" \fig* \v 36 Chequie uya Simón cuna beelá bee bene enu neyeteꞌi nu uyacuaꞌna beei Jesuse. \v 37 Chenu ullelaꞌ beei liꞌinu, unibeei lunu: \p ―Huaxi bee bene rcuaꞌna liꞌilu. \p \v 38 Che uninu lubeei: \p ―Chaꞌahua lubee eyeche axu caꞌa para nú leꞌca ixiuleꞌa Stichiaꞌ Diose lubee bene cuaꞌ xne enzeꞌe uriña. \p \v 39 Che udixiuleꞌenu Stichiaꞌ Diose lubee bene liñi bee induꞌ bee bene Israel diqui lu iliu Galilea. Nu uhuanu benechiquiꞌ arquiꞌ bee bene. \s1 Uriꞌiyeca Jesuse tucu bene enu ulleꞌca elichia nú lee lepra \r (Mt. 8:1-4; Lc. 5:12-16) \p \v 40 Tucu bichia uriña tucu niyu enu seca elichia nú lee lepra lu Jesuse nu utsu lliquii lunu nu uni: \p ―Tunu laca arquiꞌlu nuꞌ beyaꞌ nú riꞌiyecalu liꞌá. \p \v 41 Chequie chiquiꞌ uhuaꞌa arquiꞌ Jesuse niyu zeꞌe nu uricuꞌnu yanu equiei nu uninu: \p ―Niarquia nú yecaꞌlu, uyecaꞌ nee. \p \v 42 Chenu uninu scua, hora zeꞌe uyecaꞌi elichia nú secai nu lecaꞌ xi nai. \v 43 Che uduꞌ nziunu liꞌi nu uninu lui: \p \v 44 ―Nia lulu nú la ixiuleꞌelu nucuaꞌ lu niꞌ tucu bee bene nú xa uyecaꞌlu. Lu uleꞌyatsia uquiatixiuleꞌe nú uyecaꞌlaꞌlu. Che deteꞌlu tucu uꞌna lu Diose tucu nú unibiyaꞌ Moisés, para nú riꞌi bee bene beyaꞌ nú uyecaꞌlaꞌlu. \p \v 45 Pero chenu nzia niyu zeꞌe, né tsacuꞌ arquiꞌi. Aꞌla mase udixiuleꞌi lu titse bee bene nú xa uriꞌiyeca Jesuse liꞌi. Enzeꞌe leca modo nú achuꞌu Jesuse lu niꞌ tucu bee eyeche zeꞌe. Enzeꞌe enzetsianu dañi elu lecaꞌ niꞌi bee bene. Pero uyascaꞌ huaxi bee bene bee eyeche diqui abenchilaꞌ zeꞌe elu nzucunu. \c 2 \s1 Chenu uriꞌiyeca Jesuse tucu bene enu neati cuerpoꞌ \r (Mt. 9:1-8; Lc. 5:17-26) \p \v 1 Xiucu xuna bichia lu zeꞌe, uyuꞌu zeca Jesuse eyeche Capernaum nu ungabiyaꞌ bee bene zeꞌe nú nzucunu tucu niꞌi. \v 2 Che yexetsia uyetesaꞌ huaxi bee bene ruꞌu niꞌi elu nzucunu zeꞌe, nu uchee liñi niꞌi zeꞌe, niꞌ ruꞌu puerta la acaꞌ riña beelá bee bene, nu udixiuleꞌenu Stichiaꞌ Diose lubee bene zeꞌe. \v 3 Zeꞌe uriñayuu tacu bene enu nuyaꞌ tucu niyu enu neati cuerpoꞌ. \v 4 Pero né riꞌi beei ana nú a riña beei hasta lu Jesuse, xne nucuaꞌa huaxi bee bene liñi niꞌi zeꞌe. Enzeꞌe uxaꞌla beei equie niꞌi zeꞌe, nu cuna camilla ulaca beei niyu enu riti zeꞌe hasta elu nzu Jesuse. \fig San Marcos 2:4|src="LB00305B.TIF" size="COL" ref="San Marcos 2:4" \fig* \v 5 Chenu ulañiꞌ Jesuse nú nzeli arquiꞌbeei liꞌinu, che uninu lu niyu enu riti zeꞌe nu uninu: \p ―Niyu uriꞌá perdona stulalu nee. \p \v 6 Pero zeꞌe nucuaꞌa bee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés nu uriꞌi beei elliebacuꞌ nú unibeei: \v 7 “¿Ti neca nucuaꞌ? Nú rni nucuaꞌ tucu nú neca nucuaꞌ Diose. Xne tucutsia Diose rriꞌi perdona xtula bee bene.” \v 8 Pero hora zeꞌe uriꞌi Jesuse beyaꞌ lunú rriꞌi beei elliebacuꞌ. Enzeꞌe uninu lubeei: \p ―¿Xinu uriꞌihua ellibacuꞌ scua? \v 9 ¿Ta nú mase neriñaꞌ nú aca nú nia lulla: “Uriꞌá perdona xtulalu”, urre nia lulla: “Uzetee, nu unaꞌtse camiyaꞌlu nu uquiaꞌa”? \v 10 Pero nee lubea luhua nú liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose rluꞌcua nú rnibiyaꞌa lu iliulabe, para nú riꞌá perdona stula bee bene. \p Uni Jesuse lu niyu enu riti zeꞌe: \p \v 11 ―Nia lulu nú uzetee nu unaꞌtse camiyaꞌlu nu uquiaꞌa niꞌlu nee. \p \v 12 Hora zeꞌe uyecaꞌ niyu zeꞌe nu unaꞌtsei camillaꞌi nu chu uchiuꞌi liñi niꞌi zeꞌe. Ulañiꞌ ye bee bene enu nucuaꞌa zeꞌe nucuaꞌ nu unibeei bedichiaꞌ nzeꞌca lu Diose. Nu chiquiꞌ uyanu arquiꞌ ye bee benecuaꞌ lunú ulañiꞌ beei nu unibeei. \p ―Lascaꞌ lañiaꞌhua niꞌ tucu bese lunú ulañiaꞌhua nee. \s1 Ubixia Jesuse tucu bene enu lee Leví \r (Mt. 9:9-13; Lc. 5:27-32) \p \v 13 Cheelá nza zeca Jesuse ruꞌu inzatuꞌ Galilea. Zeꞌe uyetesaꞌ huaxi bee bene lunu nu uzeteꞌnu liꞌibeei. \v 14 Chenu udetenu zeꞌe, ulañiꞌnu Leví necai llianaꞌ tucu bene enu lee Alfeo. Leví quieꞌ nzucui elu rriꞌi cubre equie bee impuestos lubee bene nu uninu lui: \p ―Ute quie liꞌá. \p Nu chu utsuli Leví nu nzai cuna liꞌinu. \p \v 15 Chenu nzucu Jesuse lu mexa liñi niꞌi Leví, cuna bee beneꞌnu udacununu huaxi bee bene enu rriꞌi cubre equie bee impuestos cuna bee bene enu la nehuañi tucu nú rnibiyaꞌ leyꞌ Moisés, xne nzequie huaxi bee bene cuaꞌ liꞌinu. \v 16 Chequie nucuaꞌa chiucu chuna ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés cuna bee fariseo enu ulañiꞌ nú racunuu Jesuse bee benecuaꞌ. Che unibeei lubee beneꞌnu: \p ―¿Xinu racunuu maestroꞌhua cuna bee bene enu rriꞌi cubre equie bee impuesto? ¿Cuna bee bene enu la nehuañi tucu nú rnibiyaꞌ leyꞌ Moisés? \p \v 17 Chenu ubeneꞌ Jesuse nucuaꞌ, uninu lubee bene cuaꞌ: \p ―Bee bene enu la aca riti, la zecalaꞌchaꞌ bee nzeꞌe tucu doctor. Pero bee bene enu riti, rquiꞌña bee nzeꞌe tucu doctor. Enzeꞌe nzela nee, para nú bixia bee bene nú cheꞌe arquiꞌbeei lu dula nú rluꞌcu beei. Lá yela lubee bene enu rriꞌi elliebacuꞌ nú la luꞌcu dula. \s1 Udixiuleꞌe Jesuse xa neca equie cuendaꞌ chenu la acu bee bene lunú rluꞌcu beei ulaꞌna lu Diose \r (Mt. 9:14-17; Lc. 5:33-39) \p \v 18 Tucu bichia udeteꞌ bee beneꞌ Juan Bautista cuna bee fariseo bichia nú né acu beella equie nú rluꞌcu beella ulaꞌna lu Diose, nu uriña chiucu chuna bee bene lu Jesuse nu unibeei lunu: \p ―Udeteꞌ bee beneꞌ Juan cuna bee fariseo bichia nú né acu beella equie nú rluꞌcu beella ulaꞌna lu Diose. ¿Xiquie nú la riꞌi bee beneꞌlu scua? \p \v 19 Chequie ucuaqui Jesuse lubee bene zeꞌe nú uninu: \p ―¿Xieꞌ la acu bee bene enu nezeneꞌ lu tucu tsaꞌa chenu xia tucu bene chenu nzucuscaꞌ bene enu xia zeꞌe la? Lunú nzuscaꞌ bene enu xia zeꞌe. Enzeꞌe rquiꞌña nú acu bee bene zeꞌe. \v 20 Pero riña bichia chenu la nzuaꞌ bene enu xia cuna bee bene. Che si deteꞌ beella bichia nú la acu beella equie nú rluꞌcu beella ulaꞌna lu Diose. \p \v 21 ’Lecati quielaꞌ tucu laquie uxu cuna teleꞌe laquie cuqui xne chenu uxuꞌ laquie cuqui riꞌi nú tsaa laquie uxu. \v 22 Leꞌca la chuꞌu biñu cuqui liñi iti uxu xne riꞌi biñu cuqui cuaꞌ nú tsaa iti uxu, che nitilu biñu cuaꞌa cuna iti uxu. Enzeꞌe rquiꞌña nú chuꞌu biñu cuqui liñi iti cuqui. \s1 Unguxi bee beneꞌ Jesuse tuu lu trigo bichia nú sulachi bee bene Israel \r (Mt. 12:1-8; Lc. 6:1-5) \p \v 23 Tucu bichia nú sulachi bee bene, udetenu Jesuse bee beneꞌnu lu yuu elu nuꞌ trigo nu uquixie bee beneꞌnu unguxi beella tuu lu trigo. \v 24 Chequie unibee fariseo lu Jesuse: \p ―Biꞌyacuru, ¿xiquie nú rriꞌi bee beneꞌlu lunú la yala riꞌi beella bichia nú sulachi bee bene? \p \v 25 Pero uni Jesuse lubeei: \p ―¿Xieꞌ lascaꞌ ulahua elu rni nú xa uriꞌi David cuna bee bene enu nuulla tucu bese chenu uliaꞌnaꞌ beella la? \v 26 Tiembu nú unga Abiatar uleꞌya, enu rnibiyaꞌ lubee uleꞌya uyuꞌu David liñi induꞌ Diose nu udaculla pá nú necaleꞌya lu Diose. Añinzuca nú uleꞌyatsia nuꞌ modo nú acu pá cuaꞌ. Pero udeteꞌlla pácuaꞌ udacu bee bene enu nuulla. \p \v 27 ’Urecheꞌ Diose bichia nú sulachi bee bene, pero lá recheꞌenu bichia cuaꞌ para nú nehuana zeca bee bene bichia cuaꞌ. \p \v 28 ’Liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose leꞌca rluꞌcua nú rnibiyaꞌa lu bichia nú sulachi bee bene. \c 3 \s1 Uriꞌiyeca Jesuse tucu bene enu ubichicuꞌ ya \r (Mt. 12:9-14; Lc. 6:6-11) \p \v 1 Stucu bese chenu uyuꞌu Jesuse liñi tucu induꞌ bee bene Israel. Zeꞌe nzucu tucu niyu enu ubichicuꞌ tucu chú ya. \v 2 Chequie bee bene enu nucuaꞌa zeꞌe. Nucuaꞌa tsiꞌña beei tunu riꞌiyeca Jesuse niyu zeꞌe bichia nú sulachi beei, para nú scua xana bitsi beei lu cuendaꞌnu. \v 3 Che uni Jesuse lu niyu enu ubichicuꞌ ya zeꞌe, nu uninu: \p ―Utsuli lubee bene cuaꞌ nee. \p \v 4 Nu uninu lubee bene zeꞌe: \p ―¿Xi riala riꞌi bee bene bichia nú sulachi bee bene? ¿Nú neca nzeꞌca la urre nú necha neca la? ¿Tsilaꞌa bene nú la ati tucu bene la, urre tsanaꞌ arquiꞌ bene nú ati tucu bene la? \p Pero lecaxi ucuaqui bee bene zeꞌe. \v 5 Chequie ubiꞌyanu lubee bene zeꞌe nu chiquiꞌ uleenu cuna nú chiquiꞌ nehuana utsu arquiꞌnu xne la huaꞌa arquiꞌbeei bee bene, nu uninu lu niyu enu ubichicuꞌ ya zeꞌe: \p ―Ulí yalu nee. \p Nu chu ulí niyu zeꞌe yai nu hora zeꞌe uyecaꞌ yai. \v 6 Pero chenu uchiuꞌu bee fariseo zeꞌe, uyete saꞌ beei cuna bee beneꞌ Herodes nu uriꞌi beei elliebacuꞌ xneca riꞌi beei para nú uti beei Jesuse. \s1 Chenu nucuaꞌa huaxi bee bene ruꞌu inzatuꞌ Galilea \p \v 7 Chequie chu nza Jesuse cuna bee beneꞌnu ruꞌu inzatuꞌ Galilea, nu nzequie huaxi bee bene liꞌinu, bee bene Galilea cuna bee bene Judea, \v 8 cuna bee bene Jerusalén, cuna bee bene Idumea, cuna bee bene enu nucuaꞌa stucu chú reꞌcu Jordán, cuna bee bene enu nucuaꞌa lu iliu Tiro, cuna bee bene enu nucuaꞌa lu iliu Sidón, uya huaxi bee benequieꞌ lunu, xne unga biyaꞌbeei nú rriꞌinu bee milagro nú chiquiꞌ neca equie. \v 9 Enzeꞌe uninu lubee beneꞌnu, nú tsu tsiña beella tucu barco para nú chuꞌunu liñi barco zeꞌe, para nú la taꞌcu bee bene liꞌinu. \v 10 Xne uriꞌiyecanu huaxi bee bene. Enzeꞌe ye bee bene enu riti uricuya beei lunu, para nú tiꞌ beei ya beei liꞌinu. \p \v 11 Chequie bee bene enu nchiñi benechiquiꞌ arquiꞌ chenu ulañiꞌ beei Jesuse, utsulliqui beei lunu nu urixialibeei nú unibeei: \p ―¡Necalu Lliꞌñi Diose! \p \v 12 Pero unibiyaꞌ Jesuse lubee benechiquiꞌ nú la ixiuleꞌe beei nú ti necanu lubee bene. \s1 Chenu ucañi Jesuse chiꞌchiucu bee apóstolꞌnu \r (Mt. 10:1-4; Lc. 6:12-16) \p \v 13 Cheelá uquie Jesuse equie tucu dañi, nu ubixianu bee bene enu niarquiꞌnu nú cha cuna liꞌinu nu uyabica bee benequieꞌ lunu. \v 14 Che ucañinu leta bee bene zeꞌe, chiꞌchiucu bene para nú chenu bee benequieꞌ liꞌinu, cuna nú xeꞌlanu liꞌibeella para nú chetixiuleꞌe beella Stichiaꞌ Diose lubee bene. \v 15 Udeteꞌnu nú rnibiyaꞌnu lubeella para nú riꞌiyeca beella bee bene enu riti cuna nú lua beella benechiquiꞌ arquiꞌ bee bene. \v 16 Bee ningiueꞌ neca chiꞌchiucu bee bene enu ucañi Jesuse tuculla lee \li1 Simón enu leꞌca uhualenu, Pedro. \li1 \v 17 Stuculla lee Jacobo, \li1 nu stuculla lee Juan, neca rucu benequieꞌ llianaꞌ bene enu lee Zebedeo. \li1 Uhualee Jesuse rucu llianaꞌ Zebedeo, Boanerges, nu rni nucuaꞌ bee lliꞌñi beziyuꞌ. \li1 \v 18 Leꞌca ucañi Jesuse Andrés, \li1 Felipe, \li1 Bartolomé, \li1 Mateo, \li1 Tomás, \li1 Tadeo, \li1 Simón, enu ulletse leta tucu partido nú lee cananista, \li1 \v 19 cuna Judas Iscariote enu udeteꞌ cuenda Jesuse. \s1 Uni bee bene nú uluꞌcu Jesuse lunú rnibiyaꞌ bezeꞌlu \r (Mt. 12:22-32; Lc. 11:14-23; 12:10) \p \v 20 Chenu ulaxu nú ucañinu chiꞌchiucu bee benecuaꞌ uriñayunu liꞌibeella ruꞌu tucu niꞌi, ruꞌu niꞌi zeꞌe stucuaꞌla bese uyetesaꞌ huaxi bee bene lubeella. Hasta nú né lluꞌchaꞌnu acununu cuna bee beneꞌnu. \v 21 Chenu ungabiyaꞌ bee saꞌa Jesuse nú reca zeꞌe. Nzetucu beella liꞌinu leta bee bene zeꞌe, xne rni bee bene nú secanu ichia loco. \p \v 22 Pero bee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés, nzeꞌta beei enza Jerusalén nu unibeei lusaꞌbeei: \p ―Benequieꞌ rlua benechiquiꞌ arquiꞌ bee bene cuna poder nú rluꞌcu bezeꞌlu enu rnibiyaꞌ lubee benechiquiꞌ. \p \v 23 Che ubixia Jesuse liꞌibeei nu uninu lubeei: \p ―¿Xa modo nú hua bezeꞌlu leꞌca saꞌ bee bezeꞌlu? \v 24 Tucu ubiernu enu rleꞌe saꞌa siempre rliunu saꞌa beei nu tunu rliunu saꞌbeei, laxu nú rnibiyaꞌ ubiernu quieꞌ che. \v 25 Leꞌca esquie bee bene tucu niꞌi tunu liunu saꞌa beella laxu bee bene quieꞌ che. \v 26 Leꞌca esquie tunu tiliacaꞌ bezeꞌlu leꞌca saꞌ bezeꞌlu ulaxu nú rnibiyaꞌ bezeꞌlu che. \p \v 27 ’Nu lecati aca chuꞌu niꞌ tucu bene enu naaqui para nú cachiꞌ beei steneꞌlla, tunu la llicaꞌcuxu beei liꞌilla. Scua si riꞌi beei ana nú cachiꞌ beei steneꞌlla che. \p \v 28 ’Ixiuleꞌa luhua nú ye bee dula nú rriꞌi bee bene, nuꞌ perdonaꞌ bee dula cuaꞌ. Leꞌca nuꞌ perdonaꞌ ye bee bedichiaꞌ chiꞌquiꞌ nú rni bee bene. \v 29 Pero tatse bee bene enu nichiꞌquiꞌ lu Espíritu Santo, lecaꞌ perdona para bee benecuaꞌ. Nzuquietsia beei castiyaꞌ beei nú leca xunga laxu. \p \v 30 Uni Jesuse scua xne unibeei nú nchiñi benechiquiꞌ arquiꞌnu. \s1 Chenu uni Jesuse nú ti neca naꞌnu cuna bichinu cuna zananu \r (Mt. 12:46-50; Lc. 8:19-21) \p \v 31 Hora zeꞌe uriña naꞌ Jesuse, cuna bee bichinu elu nzunu. Pero uyaꞌnatsia beella eliꞌyaꞌ nu uni beella lubee bene enu nucuaꞌa zeꞌe nú nibeei lu Jesuse para nú yeꞌtanu rixia beella. \v 32 Nu unibee bene enu nucuaꞌa abenchilaꞌ lunu: \p ―Nzu naꞌlu cuna bee bichilu eliꞌyaꞌ rlaꞌna beella liꞌilu. \p \v 33 Pero uninu lubeei: \p ―¿Ti neca naa nu ti neca bee bichia? \p \v 34 Chequie ubiꞌyanu lubee bene enu nucuaꞌa diqui abenchilaꞌnu nu uninu: \p ―Caꞌa nucuaꞌa bee bichia cuna naa. \v 35 Puese tatse bene enu sucuꞌ lunú riuꞌ arquiꞌ Diose, neca bene zeꞌe bichia cuna zanaa cuna naa. \c 4 \s1 Chenu uni Jesuse ejempluꞌ tucu bene enu nzetuꞌ nii \r (Mt. 13:1-9; Lc. 8:4-8) \p \v 1 Stucu bese uquixie Jesuse seteꞌnu bee bene ruꞌu inzatuꞌ Galilea. Lunú uyetesaꞌ huaxi bee bene lunu, enzeꞌe uyuꞌunu liñi tucu barco nú nzu lu inzatuꞌ zeꞌe, nu chu uzucunu liñii, diqui nú nucuaꞌa ye bee bene ruꞌu inzatuꞌ zeꞌe. \v 2 Che uzeteꞌnu huaxi bee ejemplu lubee bene zeꞌe. Chenu uzeteꞌnu bee bene uninu lubeei: \p \v 3 ―Uquieꞌe diacahua ninguieꞌ. Tucu bichia uchiuꞌu tucu niyu nzetuꞌ nii lu yuꞌlla. \fig San Marcos 4:3|src="LB00094B.TIF" size="COL" ref="San Marcos 4:3" \fig* \v 4 Chenu rduꞌ niyu quieꞌ nii uzanaꞌ lleꞌna ebichi lu inziu nu chu ulaca bee iñi udacue. \v 5 Lleꞌna ebichi uzanaꞌ leta quiee, elu leca huaxi yuu. Enzeꞌe yexetsia uliñi ebichi quieꞌ xne leca huaxi yuu zeꞌe. \v 6 Pero chenu unga nelee uriꞌi beꞌ bichia nú unguꞌlune. Lunú la aca aquié nzene lue enzeꞌe ubichii. \v 7 Lleꞌna ebichi uzanaꞌ leta aca eche, chenu uruꞌcu aca eche. Nézela aca eche cuaꞌ nú aruꞌcue enzeꞌe né ayue. \v 8 Pero ebichi nú uzanaꞌ lu yuu nzeꞌca, uruꞌcu nzeꞌcae nu chiquiꞌ ñia unguyuꞌe. Texcuaꞌa bee ebichi cuaꞌ unguyuꞌ ala llichiꞌi ebichi nu texcuaꞌe unguyuꞌ sesenta ebichi nu texcuaꞌe unguyuꞌ tucu ayuꞌu ebichi. \p \v 9 Leꞌca uni Jesuse lubee bene zeꞌe: \p ―Tatse bene enu niarquiꞌ nú yeneꞌ nú rnia quieꞌe diaca nzeꞌe che. \s1 Udixiuleꞌe Jesuse xinu uninu bee ejemplu \r (Mt. 13:10-17; Lc. 8:9-10) \p \v 10 Chequie chenu uyaꞌnasca lleꞌna bee bene cuna Jesuse cuna chiꞌchiucu bee beneꞌnu, unidichiaꞌ beei lunu: \p ―Xa rni bee ejemplu nú uninu. \p \v 11 Che ucuaquinu nu uninu lubeei: \p ―Liꞌihua uliquiꞌ Diose nú riꞌihua beyaꞌ xa neca nu rnibiyaꞌnu lunú lascaꞌ riꞌihua beyaꞌ. Pero bee bene enu la chili arquiꞌ Diose, setea liꞌibeei puro tsia ejemplu. \v 12 Xne mase riꞌya beei, nu mase rieneꞌ beei. Pero leca xunga riꞌi beei beyaꞌ. Scua la benchilaꞌ arquiꞌbeei lu Diose, nu la riꞌinu perdona stula beei che. \s1 Udixiuleꞌe Jesuse nú xneca neca ejemplu nú uninu \r (Mt. 13:18-23; Lc. 8:11-15) \p \v 13 Leꞌca uni Jesuse lubeei: \p ―¿Xieꞌ la riꞌihua beyaꞌ xa neca lunú rnia scua la? ¿Xa riꞌihua beyaꞌ beela bedichiaꞌ nú niilá luhua che? \v 14 Bene enu uduꞌu nii neca xi neca tucu bene enu rixiuleꞌe Stichiaꞌ Diose lubee bene, \v 15 nu nuꞌ bee bene enu rieneꞌ Stichiaꞌ Diose, pero la zela bezeꞌlu nú chenala beei Stichiaꞌ Diose. Neca bee bene quieꞌ xi neca ebichi nú uzanaꞌ ruꞌu inziu. \v 16 Texcuaꞌa bee bene neca xi neca ebichi nú uzanaꞌ leta quiee. Rieneꞌ beei Stichiaꞌ Diose nu ñia uyucu arquiꞌbeei. \v 17 Pero liꞌibeei neca beei xi neca ebichi nú leca huaxi luu. Chequie chenu siꞌi beei lunú seca beei, urre chenu seꞌta bee bene liꞌibeei sanaꞌ arquiꞌbeei Stichiaꞌ Diose. \v 18 Texcuaꞌa bee bene neca xi neca ebichi nú uzanaꞌ leta aca eche, rieneꞌ beei Stichiaꞌ Diose. \v 19 Pero máse nzenu arquiꞌbeei lunú nuꞌ lu iliulabe. Sequienu beei leꞌcatsia liꞌibeei, xne niarquiꞌ beei nú luꞌcu beei yeene. Chequie chenu nchiñi ye bee nucuaꞌ elliebacuꞌ beei, sanaꞌ arquiꞌ beei nú rieneꞌ beei Stichiaꞌ Diose. Lecaxi zibiꞌ nú ubeneꞌ beei Stichiaꞌ Diose che. \v 20 Pero nuꞌ bee bene enu rieneꞌ Stichiaꞌ Diose, cuna nú sucuꞌ beei nú rnii, liꞌibeei neca beei xi neca ebichi nú uzanaꞌ lu yuu nzeꞌca. Texcuaꞌa beei chenu rixiuleꞌe beei Stichiaꞌ Diose lubee bene rriꞌi beei ana huaxi bee bene. Neca beei xi neca ebichi nú unguyuꞌ ala llichiꞌi ebichi urre xi neca ebichi nú unguyuꞌ sesenta ebichi urre xi neca ebichi nú unguyuꞌ tucu ayuꞌu ebichi. \s1 Chenu udixiuleꞌe Jesuse ejempluꞌ quinqué \r (Lc. 8:16-18) \p \v 21 Leꞌca uni Jesuse lubeei: \p ―¿Leca modo nú duꞌ llieꞌe tucu quinqué, tunu tsacuꞌ bene tucu caja equiee, urre tsu benene liñi luna? Rquiꞌña, nú zucu quinqué cuaꞌ elu ayaa, para nú duꞌ llieꞌe diqui luhuare. \v 22 Leꞌca scua, niꞌ tucu beenú aꞌchi neca la yaꞌna nucuaꞌ scuatsia riña nú aca che ye bee nucuaꞌ, nu niꞌ tucu beenú aꞌchiꞌ neca la yaꞌna nucuaꞌ scuatsia riña nú acabiyaꞌ ye bee nucuaꞌ. \v 23 Tatse bee bene enu niarquiꞌ nú yeneꞌ nú rnia quieꞌe diaca nzeꞌe che. \p \v 24 Leꞌca uni Jesuse lubeei: \p ―Uriꞌihua elliebacuꞌ equie bee bedichiaꞌ nú rieneꞌhua. Xne tunu rriꞌihua caso Stichiaꞌ Diose. Leꞌca liquiꞌnu nú maselá riꞌihua beyaꞌ stichiaꞌnu. \v 25 Xne bee bene enu rriꞌi beyaꞌ Stichiaꞌ Diose riña nú maselá riꞌi nzeꞌe beyaꞌ stichiaꞌnu pero bee bene enu lleꞌnatsia rriꞌi beyaꞌ Stichiaꞌ Diose, cuna nu la riꞌi caso beei stichiaꞌnu. Hasta lunú uriꞌi beei beyaꞌ lleꞌna niti nucuaꞌ arquiꞌbeei. \s1 Uni Jesuse tucu ejemplu nú xa enta ruꞌcu tucu ebichi \p \v 26 Leꞌca uni Jesuse lubeei: \p ―Elurnibiyaꞌ Diose, neca xi neca nú secaa tucu bene chenu nze tuꞌlla nii lu yuꞌulla. \v 27 Xne mase raꞌtse bene quieꞌ rulaꞌ nu bichia rriꞌilla riñaꞌ. Bichia si rulaꞌ rliñi ebichi cuna nú enta ruꞌcue, pero la riꞌilla beyaꞌ xa enta ruꞌcue. \v 28 Xne liꞌi yuu zeꞌe rriꞌi nu enta ruꞌcu ebichi, rluti rliñii nu recae huañi, cheelá enta tuu lue nu cheelá rayue. \v 29 Nu chenu necane ulaꞌcu, che xiecuꞌ bee benene xne necala tiembu nú yeteꞌ saꞌe. \s1 Uni Jesuse tucu ejempluꞌ ebichiꞌ mestaza \r (Mt. 13:31-32; Lc. 13:18-19) \p \v 30 Leꞌca uni Jesuse lubeei: \p ―¿Xa nia luhua para nú riꞌihua beyaꞌ xa neca lunú rnibiyaꞌ Diose? ¿Nu xi lubea luhua para nú riꞌi nzeꞌcahua beyaꞌ xa necane? \v 31 Ixiuleꞌa luhua xa neca nú rnibiyaꞌ Diose. Necane xi neca ebichiꞌ mestaza. Ebichi quieꞌ chenu riuꞌe lu yuu, meꞌelae lu ye bee ebichi nú nuꞌ lu iliulabe. \v 32 Pero chenu uyuꞌu niila ebichi cuaꞌ, chequie enta ruꞌcue nu máse rruꞌcue lu ye bee huañi hasta bee iñi nuꞌ modo nú rrecheꞌe beeí exliaꞌtseꞌ beeí lu ellutsa lue cuna nú sulachi beeí lu xcaꞌlaꞌe. \s1 Xinu uzeteꞌ Jesuse puro bee ejemplu \r (Mt. 13:34-35) \p \v 33 Scua uzeteꞌ Jesuse Stichiaꞌ Diose lubee bene. Uninu huaxi bee ejemplu, hasta lunú uriꞌitsia beei beyaꞌ. \v 34 Siempre uninu bee ejemplu chenu uzeteꞌnu bee bene. Pero chenu nzu liꞌitsianu cuna bee beneꞌnu udixiuleꞌenu lubeella xa neca lunú uninu lubee bene scua. \s1 Uzucuꞌ bii cuna inzatuꞌ nú uni Jesuse \r (Mt. 8:23-27; Lc. 8:22-25) \p \v 35 Leꞌca bichia zeꞌe chenu uyuꞌu rulaꞌ uni Jesuse lubee beneꞌnu nu uninu: \p ―Chaꞌahua stucu chu inzatuꞌquieꞌ. \p \v 36 Che utsaꞌna bee beneꞌnu bee bene zeꞌe nu uyuꞌu beella liñi barco cuna Jesuse. Leꞌca nza texcuaꞌa bee barco cuna liꞌibeella. \v 37 Chequie unga tucu bii juerte lu inzatuꞌ nu utsuli lu inza zeꞌe nu uquixie uyuꞌe hasta liñi barcoꞌ beella. \v 38 Pero raꞌtse Jesuse nuxunu enza rquiꞌ barco zeꞌe nu necuꞌcunu tucu almohada. Che ucuaꞌñi beella liꞌinu nu uni beella lunu: \p ―¡Maestro! ¿Xinu la riꞌi casolo lunú seꞌcaꞌahua nzee chatseꞌahua lu inza? \p \v 39 Chequie uzetee Jesuse nu utsuxenu bii, nu uninu lu inzatuꞌ zeꞌe: \p ―¡Aca xee! \p Nu chu unga xee bii cuna inzatuꞌ zeꞌe. \v 40 Cheelá uninu lubee beneꞌnu: \p ―¿Xinu chiquiꞌ xiquihua? ¿Xieꞌlascaꞌ chili arquiꞌhua liꞌá la? \p \v 41 Pero chiquiꞌ ulliqui beella nu unidichiaꞌ beella lusaꞌ beella: \p ―¿Ti neca niyu quieꞌ nú hasta bii cuna inzatuꞌ sucuꞌ nú rni nucuaꞌ? \c 5 \s1 Chenu uhua Jesuse benechiquiꞌ arquiꞌ tucu bene eyeche nú lee Gadara \r (Mt. 8:28-34; Lc. 8:26-39) \p \v 1 Chenu uriña beella stucu chú inzatuꞌ zeꞌe, lu yuꞌu bee bene eyeche Gadara. \v 2 Hora nú uchiuꞌu Jesuse liñi barco zeꞌe uyachaꞌcalu tucu niyu enu nchiñi benechiquiꞌ arquiꞌ liꞌinu, uchiuꞌu niyu quieꞌ liñi pantiuñi. \v 3 Xne siempre nehuañi niyuquieꞌ leta bee eluhuaꞌ bee bene nguti. Nu lecati riꞌi ana lui, mase nú ullicaꞌcuu bee bene liꞌi cuna cadena. \v 4 Huaxi bese ullicaꞌcuu bee bene cadena yai cuna cuchiuꞌi, pero chu uchiecuꞌi cadena nu unga pedasue, nu lecati riꞌi ana lui. \v 5 Bichia si rulaꞌ enzei leta bee eluhuaꞌ bee bene nguti cuna liñi dañi, rixialii nu uchiecuꞌi liꞌi cuna quiee. \v 6 Pero chenu ulañiꞌi Jesuse, nú entanu istuscaꞌ chequie xexuꞌi nze chaꞌcalui liꞌinu, nu chu utsulliquii lunu. \v 7 Che juerte urixialii nu uni: \p ―¿Xinu riuꞌulu cuna liꞌá Jesuse lliñi Diose liñibe? Ziquia lulu nú la duꞌlu nú nehuana zecaa. \p \v 8 Uni niyucuaꞌ scua, xne rnila Jesuse nú rninu: \p ―¡Benechiquiꞌ uchiuꞌu arquiꞌ niyu cuaꞌ! \p \v 9 Chequie unidichiaꞌ Jesuse lu niyu zeꞌe nú uninu: \p ―¿Ti leelu? \p Che ucuaqui niyu zeꞌe: \p ―Liꞌá lea Legión xne huaxi necaru. \p \v 10 Chiquiꞌ uziquiee niyu zeꞌe lu Jesuse, para nú la xeꞌlanu bee benechiquiꞌ zeꞌe enza istu luhuare zeꞌe. \v 11 Axu dañi zeꞌe nucuaꞌa huaxi bee cuchi enu racu bee huañi. \v 12 Chequie uziquiee bee benechiquiꞌ zeꞌe lu Jesuse nú unibeei, uzela nú chuꞌuru arquiꞌ bee cuchi cuaꞌ. \v 13 Che uzela Jesuse nú uchiuꞌu bee benechiquiꞌ arquiꞌ niyu zeꞌe, nu uyuꞌu beei arquiꞌ bee cuchi. Neca bee cuchi quieꞌ tucu chiucu mili beeí. Nu uyecaxuꞌu beeí nu utsundiqui beeí ruꞌu qiuee laa nu uzanaꞌ beeí hasta lu inza nu chu unguti beeí lu inza zeꞌe. \p \v 14 Hora zeꞌe uyecaxuꞌu bee bene enu rriucu bee cuchi zeꞌe nzetixiuleꞌe beei lubee bene eyeche zeꞌe cuna lu ye bee bene enza zeꞌe lunú unga. Che uyabiꞌya huaxi bee bene lunú unga zeꞌe. \v 15 Chenu uriña bee bene zeꞌe elu nzu Jesuse, ulañiꞌ beei nú uyecaꞌlaꞌ niyu enu ulletse benechiquiꞌ arquiꞌ cuna nú nutulai xucui nzucui zeꞌe. Nu chiquiꞌ ulliqui bee bene zeꞌe. \v 16 Che bee bene enu ulañiꞌ nú xa unga lu niyu enu ulletse benechiquiꞌ arquiꞌ cuna nú xa unga lubee cuchi, udixiuleꞌe beei nucuaꞌ lu beelá bee bene. \v 17 Chequie uquixie beei nú uziquiee beei lu Jesuse para nú chiuꞌunu lu iliuꞌbeei. \p \v 18 Chenu nze chuꞌu Jesuse liñi barco uyabica niyu enu ulletse benechiquiꞌ arquiꞌ lunu, nu uziquiei lunu para nú chenunu liꞌi. \v 19 Pero né zela Jesuse nú chenunu niyu zeꞌe nu uninu lui: \p ―Uyaꞌa niꞌilu para nú zucunulu bee beneꞌlu, nu ixiuleꞌelu lubeei lu ye nú uriꞌi Diose cuna liꞌilu, nu cuna nú uhuaꞌa arquiꞌnu liꞌilu. \p \v 20 Chequie chu nza niyu zeꞌe, nu uquixiei udixiuleꞌi lubee bene lu iliu Decápolis, lu ye nú uriꞌi Jesuse lui. Che ye bee bene zeꞌe uyanu arquiꞌ lu cuendaꞌ nucuaꞌ. \s1 Uriꞌiyeca Jesuse tucu unaꞌa cuna enduꞌ bene enu lee Jairo \r (Mt. 9:18-26; Lc. 8:40-56) \p \v 21 Chenu uriña zeca Jesuse stucu chu inzatuꞌ zeꞌe liñi barco, uyetesaꞌ huaxi bee bene lunu zeꞌe. Che uyaꞌnanu ruꞌu inzatuꞌ zeꞌe. \fig San Marcos 5:21|src="CN01713B.TIF" size="COL" ref="San Marcos 5:21" \fig* \v 22 Chequie uriña tucu bene enu rnibiyaꞌ liñi induꞌ bee bene Israel lunu, leella Jairo. Chenu ulañiꞌlla Jesuse utsu lliquilla lunu. \v 23 Nu chiquiꞌ uziquieella lunu nú unilla lunu: \p ―Mero ati endua chaa nee ricuꞌlu yalu equie endua para nú yecaꞌnchu nu la atinchu. \p \v 24 Che nzenu Jesuse liꞌilla enza niꞌlla nu nzequiee huaxi bee bene liꞌinu hasta nú utaꞌcu bee bene liꞌinu zeꞌe. \v 25 Leta bee bene zeꞌe nza tucu unaꞌa enu riti, ungala chiꞌchiucu lana nú rlaca rene liꞌinchu. \fig San Marcos 5:25|src="CN01715B.TIF" size="COL" ref="San Marcos 5:25" \fig* \v 26 Chiquiꞌ nehuana ulleꞌca unaꞌa quieꞌ nu uyanchu lu huaxi bee doctor, hasta nú ulaꞌxunchu ye bee steneꞌnchu ungüitinchu. Pero né aca bee doctor a riꞌiyeca liꞌinchu, aꞌla mase rriꞌi elichiaꞌnchu. \v 27 Enzeꞌe chenu ubeneꞌ unaꞌa quieꞌ lu cuendaꞌ Jesuse, che uyabicanchu diꞌchinu leta bee bene nu utiꞌnchu yanchu tsuꞌ xucunu. \v 28 Xne uriꞌinchu elliebacuꞌ: “Tunu tiꞌyaa tsuꞌ xucunu, scua yecaa uriꞌinchu elliebacuꞌ.” \v 29 Hora zeꞌe utsuxee nú rlaca rene liꞌinchu nu utsiꞌnchu nú uyecaꞌlaꞌnchu. \v 30 Che uriꞌi Jesuse beyaꞌ nú uriyecanu tucu bene cuna poderꞌnu, nu ubelletanu ubiꞌyanu lubee bene zeꞌe nu uninu: \p ―¿Ti utiꞌ yaa tetsuꞌ xucua? \p \v 31 Nu uni bee beneꞌ Jesuse lunu: \p ―Nediyaꞌlu nú nucuaꞌa huaxi bee bene caꞌa rtaꞌcu liꞌilu: ¿Xinu rnidichiaꞌlu nú tii utiꞌ yaa tsuꞌ xuculu? \p \v 32 Pero riꞌyascaꞌ Jesuse diqui abenchilaꞌnu para nú lañiꞌnu tii utiꞌyaa tsuꞌ xucunu. \v 33 Chequie chiquiꞌ reca tseꞌtse unaꞌa zeꞌe nú xiquinchu xne nediyaꞌnchu lunú uriꞌinchu, nu uyabicanchu lu Jesuse, che chu utsu lliquinchu lunu, nu uninchu ye nú ulleꞌcanchu lunu. \v 34 Che uni Jesuse lunchu: \p ―Endua lunú uchili arquiꞌlu liꞌá enzeꞌe uyecaꞌlu, uquiaꞌa nu la lliquilu uyecaꞌliꞌlu elichia nú ulleꞌcalu nee. \p \v 35 Rniscaꞌla Jesuse lu unaꞌa zeꞌe chenu uriña bee bene enu nucuaꞌa niꞌi Jairo nu unibeei lu Jairo: \p ―Unguutila enduꞌlu nee. La niaꞌlu lu maestro. \p \v 36 Pero chenu ubeneꞌ Jesuse lunú uni bee bene zeꞌe. Che uninu lu Jairo: \p ―La lliquilu uchilitsia arquiꞌ liꞌá. \p \v 37 Pero né zela Jesuse a chaa bee bene zeꞌe cuna liꞌinu niꞌ Jairo. Nzenutsianu Pedro, cuna Jacobo cuna Juan bichi Jacobo. \v 38 Chenu uriña beella niꞌi Jairo, ulañiꞌ Jesuse nú nixi bee bene nu rixiali beei cuna nú runaꞌ beei. \v 39 Chequie uyuꞌu Jesuse liñi niꞌi Jairo nu uninu lubee bene zeꞌe: \p ―¿Xinu nixihua cuna nú runaꞌhua? Né ati enduꞌ quieꞌ ratse tsianchu. \p \v 40 Pero ulliꞌchinuu bee bene zeꞌe liꞌinu, nu unibiyaꞌnu nú chiuꞌu ye bee bene zeꞌe eliꞌyaꞌ, nu uyuꞌu nutsianu paꞌ enduꞌ zeꞌe cuna naꞌnchu cuna bee beneꞌnu elu nchiucuꞌnchu. \v 41 Che unaꞌtse Jesuse ya enduꞌ zeꞌe, nu uninu lunchu: \p ―Talita, cumi ―rni bedichiaꞌ quieꞌ: Enduꞌ, nia lulu nú, uzetee nee. \p \v 42 Hora zeꞌe uzetee enduꞌ zeꞌe nu utseenchu, nza enduꞌ quieꞌ chiꞌchiucu lana, che chiquiꞌ uyanu arquiꞌ yebee bene zeꞌe nucuaꞌ. \v 43 Pero unibiyaꞌ Jesuse nú la ixiuleꞌe beella lu niꞌ tucu bee bene nú ungae scua. Leꞌca unibiyaꞌnu nú deteꞌ beella nú acu enduꞌ cuaꞌ. \c 6 \s1 Chenu ubenchilaꞌ Jesuse eyeche Nazaret \r (Mt. 13:53-58; Lc. 4:16-30) \p \v 1 Chequie uchiuꞌu Jesuse zeꞌe, nu ubenchilaꞌnu lachinu cuna bee beneꞌnu. \v 2 Chenu uriña bichia nú sulachi bee bene uquixie Jesuse nú seteꞌnu bee bene liñi induꞌ bee bene Israel, che ye bee bene enu rieneꞌ nú rninu, chiquiꞌ uyanu arquiꞌbeei nu unibeei lu saꞌbeei: \p ―¿Cá unga nucuaꞌ huaxi nú seteꞌ nucuaꞌ scua? ¿Nu cá uhua nucuaꞌ nú reca elliebacuꞌ nucuaꞌ scua cuna bee milagro nú rriꞌi nucuaꞌ? \v 3 ¿La nu nucuaꞌ neca enu rriꞌi riñaꞌ ruꞌu bangu nu neca nucuaꞌ llianaꞌ María, nu neca bichi nucuaꞌ Jacobo, cuna José, cuna Judas cuna Simón la? ¿Leꞌca esquie nucuaꞌa bee zana nucuaꞌ eyeche quieꞌ? \p Enzeꞌe lá chili arquiꞌbeei liꞌinu. \v 4 Che uninu lubee bene zeꞌe: \p ―Catse rluꞌcu bee bene ulaꞌna lu tucu profeta. Pero la luꞌcu bee bene lachilla ulaꞌna lulla, cuna bee bene niꞌilla cuna bee saꞌlla. \p \v 5 Enzeꞌe né aca a riꞌinu huaxi milagro lachinu uricuꞌtsianu yanu equie chiucu chuna bee bene enu riti nu uriꞌiyecanu bee bene zeꞌe. \v 6 Chiquiꞌ uyanu arquiꞌ Jesuse, nú né chili arquiꞌ bee bene lachinu liꞌinu. \p Che chu uyanu bee eyeche axu zeꞌe nu uzeteꞌnu bee bene zeꞌe. \s1 Uxeꞌla Jesuse chiꞌchiucu bee beneꞌnu nze tixiuleꞌe xa neca nú rnibiyaꞌ Diose \r (Mt. 10:5-15; Lc. 9:1-6) \p \v 7 Chequie ubixia Jesuse chiꞌchiucu bee beneꞌnu, nu uxeꞌlanu chiucua chiucua beella. Nu udeteꞌnu poder lubeella para nú aca beella hua beella bee benechiquiꞌ arquiꞌ bee bene. \v 8 Che unibiyaꞌnu nú lecaxi uyaꞌ beella para lu inziu, la uyaꞌ beella biti nu la uyaꞌ beella pá nú acu beella nu la uyaꞌ beella dimi, uyaꞌtsia beella tucutsia xca beella. \v 9 Cuna lucutsia beella nú niquieꞌe beella nu cuna xucu beella nú nutu tsia beella. \v 10 Leꞌca uni Jesuse lubeella: \p ―Chenu riñahua niꞌi tucu bene uyaꞌnatsiahua niꞌi bene zeꞌe hasta nú chiuꞌuhua eyeche zeꞌe. \v 11 Tunu tucu eyeche la yucu arquiꞌ bee bene liꞌihua cuna nú la niarquiꞌbeei yeneꞌ beei nú rnihua, uchiuꞌuhua eyeche zeꞌe nu riꞌquihua yuu beꞌchaꞌ nú nuꞌ cuchiuꞌhua, xi neca tucu seña nú lá zucuꞌbeei nú unihua. Ixiuleꞌa luhua nú bichia chenu deteꞌ bee bene cuenda lu Diose másela deteꞌ Diose castiya lubee bene cuaꞌ lunú deteꞌnue lubee bene eyeche Sodoma cuna Gomorra. \p \v 12 Che chu nzue bee beneꞌnu nu nzetixiuleꞌe beella lubee bene nú cheꞌe arquiꞌ bee bene lu cuendaꞌ stulabeei. \p \v 13 Leꞌca uhua beella huaxi bee benechiquiꞌ arquiꞌ bee bene cuna nú uduꞌ beella aceite equie bee bene enu riti nu uriꞌiyeca beella bee bene zeꞌe. \s1 Xa unga chenu unguti Juan Bautista \r (Mt. 14:1-12; Lc. 9:7-9) \p \v 14 Chequie ubeneꞌ arre Herodes nú chiquiꞌ rni bee bene lu cuendaꞌ Jesuse, catse bee luhuare zeꞌe. Nu uni Herodes: \p ―Pia nú Juan Bautista uhuañi zeca nee, enzeꞌe rluꞌculla poder nú rriꞌilla bee milagro scua. \p \v 15 Pero texcuaꞌa bee bene rni: \p ―Neca nucuaꞌ profeta Elías. \p Nu texcuaꞌa bee bene rni: \p ―Neca nucuaꞌ tucu bee profeta huaꞌtu. \p \v 16 Chenu ubeneꞌ arre Herodes nucuaꞌ unilla: \p ―Juan Bautista nucuaꞌ liꞌá unibiyaꞌa nú uruꞌu lluca equiella nu uhuañi zecalla nee. \p \v 17 Uni Herodes scua xne unibiyaꞌlla nú ulluna Juan nu uyacaꞌcuulla cuna cadena nu uyuꞌulla niꞌcuꞌ equie cuendaꞌ Herodías unaꞌa Felipe bichi Herodes. Pero uyucu Herodes unaꞌa Felipe bichilla. \v 18 Nu unilá Juan lu Herodes: \p ―La neca nzeꞌca nú yuculu unaꞌa bichilu. \p \v 19 Chequie chiquiꞌ uhuana arquiꞌ Herodías Juan, nu niarquiꞌnchu nú útinchu liꞌilla pero leca modoe. \v 20 Xne nediyaꞌ Herodes nú neca Juan tucu bene enu neli rriꞌi tucu nú necane cuna nú necalla tucu bene enu nehuañi nzeꞌca lu Diose, enzeꞌe ulliqui Herodes Juan. Nu né zelalla nú riꞌi Herodías lunú niarquiꞌnchu lu Juan, nu añinzuca nú chiquiꞌ riuꞌ arquiꞌlla lunú rni Juan pero la riꞌilla beyaꞌ xa riꞌilla. \v 21 Pero chenu uriña bichia nú uyuꞌu modo nú niarquiꞌ Herodías nú riꞌinchu, unga nucuaꞌ chenu ulluꞌcu arre Herodes lana, chequie uriꞌi arre Herodes tucu eliñiꞌlla nu udeteꞌlla nú udacu bee bene enu rnibiyaꞌ cuna bee bene enu rnibiyaꞌ lubee sundado, cuna beelá bee bene enu neca equie lubee bene Galilea. \v 22 Che uyuꞌu xinchiuꞌcu Herodías elu reca eliñi zeꞌe nu chu uyeꞌenchu. Chiquiꞌ uyuꞌ arquiꞌ Herodes cuna bee bene enu nezeneꞌ zeꞌe nú xa uyeꞌenchu nu uni arre Herodes zeꞌe lunchu: \p ―Unaꞌcuꞌ tatse lunú niarquiꞌlu lua, nu liꞌá liquine. \p \v 23 Chequie uquieꞌe arre Herodes dioseꞌlla nú deteꞌlla lunchu lunú nacuꞌnchu mase arliꞌti lunú rnibiyaꞌlla lu. \v 24 Nu chu uchiuꞌunchu eliꞌyaꞌ nu unidichiaꞌnchu lu naꞌnchu Herodías nú uninchu: \p ―¿Xi nacua lu arre quieꞌ? \p Che uni naꞌnchu Herodías: \p ―Unaꞌcuꞌ lluca equie Juan Bautista. \p \v 25 Nu yexetsia uyuꞌu zecanchu elu nzucu arre Herodes nu uninchu lulla: \p ―Niarquia nú nee inza liquiꞌlu lu tucu pliatu lluca equie Juan Bautista. \p \v 26 Che chiquiꞌ nehuana utsu arquiꞌ arre Herodes. Pero lu nú uquieꞌelalla dioseꞌlla lu ye bee bene enu nezeneꞌ zeꞌe, lecaꞌ modo nú acaalla lunú unacuꞌnchu. \v 27 Chequie unibiyaꞌ arre Herodes lu tucu sundado nú yeꞌtayui lluca equie Juan Bautista. \v 28 Nu chu nza sundado zeꞌe liñi niꞌcuꞌ nu uchiecuꞌi lluca equie Juan uricuꞌi lu tucu pliatu nu unguyaꞌi nu udeteꞌi yanchu nu chu udeteꞌnchue ya naꞌnchu Herodías. \p \v 29 Chequie chenu ubeneꞌ bee bene enu uyaquie Juan nucuaꞌ, uya beei uya tucu beei cuerpoꞌ Juan nu ucachiꞌ beei cuerpoꞌlla liñi tucu eluhua. \s1 Udeteꞌ Jesuse nú udacu ayuꞌ mili bee bene \r (Mt. 14:13-21; Lc. 9:10-17; Jn. 6:1-14) \p \v 30 Cheelá chenu ubenchilaꞌ chiꞌchiucu bee beneꞌ Jesuse, udixiuleꞌe beella lunu lu ye nú uriꞌi beella cuna nú uzeteꞌ beella bee bene. \fig San Marcos 6:30-44|src="HK00155B.TIF" size="COL" ref="San Marcos 6:30" \fig* \v 31 Nu uni Jesuse lubee beneꞌnu: \p ―Uteehua, ne chaꞌahua tucu luhuare elu lecati nuꞌ para nú tsulachiaꞌahua zeꞌe lleꞌna. \p Uninu scua xne huaxi bee bene rriña lunu nu xiuꞌu beei nziue beei hasta nú né lluꞌcha acununu bee beneꞌnu. \v 32 Che uyuꞌu Jesuse cuna bee beneꞌnu liñi tucu barco nu nzuebeella tucu luhuare elu lecalí ti nuꞌ. \v 33 Pero ulañiꞌ huaxi bee bene nú uchiuꞌu barcoꞌ beella nza nu uyuꞌulu bee bene cuaꞌ liꞌibeella. Che uchiuꞌu ye bee bene eyeche zeꞌe nu nzue eꞌya tsia beei nu uriña rlutiaꞌla beei elu riña Jesuse cuna bee beneꞌnu. \v 34 Chenu ulaca Jesuse liñi barco zeꞌe ulañiꞌnu nú nucuaꞌala huaxi bee bene zeꞌe. Chiquiꞌ uhuaꞌa arquiꞌnu liꞌibeei xne neca beei xi neca bee sanchi enu lecati riꞌi ucu nu uquixienu nú uzeteꞌnu liꞌibeei huaxi bee bedichiaꞌ. \v 35 Chenu unga uchee, uyabica bee beneꞌ Jesuse lunu nu uni beella: \p ―Ucheela nee, nu leca niꞌtucu niꞌ bee bene caꞌa. \v 36 Uniꞌi lubee benecuaꞌ nú yue beei lubee ranchu cuna lubee eyeche axu caꞌa, para nú tsii beei lleꞌna nú acubeei. \p \v 37 Pero uni Jesuse lubee beneꞌnu: \p ―Liꞌihua deꞌtehua nú acu bee bene quieꞌ \p Che uni bee beneꞌnu lunu: \p ―¿Pero xieꞌ che tsiaꞌhua chiucu ayuꞌu dimi denario pá, acu bee bene quieꞌ la? \p \v 38 Chequie uni Jesuse lubeella: \p ―¿Xala pá rluꞌcuhua? Uya biꞌyahua xala pá nuꞌ. \p Chenu uriꞌi beella beyaꞌ nú xala pá nuꞌ uni beella lunu: \p ―Nuꞌ ayuꞌ pá cuna chiucu bela. \p \v 39 Che unibiyaꞌ Jesuse nú cuaꞌa bee bene zeꞌe texcuaꞌa texcuaꞌa beei lu ixi xata niyeꞌe zeꞌe. \p \v 40 Chequie ucuaꞌa tucu ayua tucu ayua beei luhuare zeꞌe nu ucuaꞌa se cincuentaa se cincuentaa beei. \v 41 Nu unaꞌtse Jesuse ayuꞌ pá zeꞌe cuna rucu bela zeꞌe nu ubiꞌyanu enza liñibe nu udeteꞌnu cheꞌtsala lu Diose, nu chu uleꞌenu ayuꞌ pá zeꞌe cuna rucu bela zeꞌe udeteꞌnu ya bee beneꞌnu para nú ritsiꞌ beella bee pá cuaꞌ cuna bee bela lu ye bee bene zeꞌe. \v 42 Udacu ye bee benecuaꞌ hasta nú ubelaꞌ beei. \v 43 Nu urichescaꞌ beella chiꞌchiucu llume bee pedaso bee pá cuna bee pedaso bee bela enu uyaꞌna lunú udacu beei. \v 44 Leta ye bee bene enu udacu zeꞌe nucuaꞌa ayuꞌ mili bee niyu. \s1 Utsee Jesuse lu inzatuꞌ \r (Mt. 14:22-27; Jn. 6:16-21) \p \v 45 Chequie unibiyaꞌ Jesuse nú uyuꞌu bee beneꞌnu liñi barco para nú chu chue beella stucu chú inzatuꞌ elu nchiucuꞌ eyeche nú lee Betsaida. Pero uyaꞌnascaꞌnu zeꞌe para nú ninu lubee bene enu nucuaꞌa zeꞌe nú nzanu. \v 46 Chenu ulaxu nú uninu lubee bene zeꞌe nú nzanu, che chu nzanu tucu dañi nu unacuꞌnu lu Diose zeꞌe. \v 47 Pero chenu uyuꞌu rulaꞌ, nzuscaꞌ Jesuse dañi zeꞌe. Nu nzala barcoꞌ bee beneꞌnu labe inzatuꞌ, \v 48 chenu ulañiꞌnu nú chiquiꞌ neriñaꞌ tsenuu bee beneꞌnu barcoꞌ beella xne reca bii enza lubeella. Che uchiuꞌunu ellicabe zeꞌe nu utsenu lu inzatuꞌ zeꞌe, nu uriꞌinu tucu nú nze detenu lubeella. \fig San Marcos 6:48|src="CN01722B.TIF" size="COL" ref="San Marcos 6:48" \fig* \v 49 Pero chenu ulañiꞌ bee beneꞌnu nú seenu nzeꞌtanu lu inzatuꞌ zeꞌe, uriꞌi beella elliebacuꞌ nú necanu tucu armaꞌ bene unguti nu urixialibeella. \v 50 Xne ulañiꞌ ye beella liꞌinu nu ulliqui beella, pero chu uninu lubeella: \p ―¡Utsu naaqui arquiꞌhua liꞌá nucuaꞌ la lliquihua! \p \v 51 Che uyuꞌu Jesuse liñi barcoꞌ beella nu chu ungaxee bii. Chiquiꞌ uyanu arquiꞌ bee beneꞌnu nucuaꞌ. \v 52 Xne niꞌlá riꞌi beella elliebacuꞌ equie milagro nú uriꞌinu chenu uritsiꞌnu bee pá lubee bene lunú nacuꞌscaꞌ nchiñi elliebacuꞌ beella. \s1 Uriꞌiyeca Jesuse bee bene enu riti eyeche Genesaret \r (Mt. 14:34-36) \p \v 53 Chequie udete beella stucu chú inzatuꞌ zeꞌe nu uriña beella lu iliu Genezaret nu ullicaꞌcuu beella barcoꞌ beella ruꞌu inzatuꞌ zeꞌe. \v 54 Hora chenu uchiuꞌu beella liñi barcoꞌ beella uyuꞌulu bee bene Jesuse. \v 55 Che uya bee bene zeꞌe nu udixiuleꞌe beei lubee bene diqui bee luhuare enza zeꞌe, nu uquixie bee bene uyayu bee bene, bene enu riti nchiucuꞌ lu camiya elu rieneꞌ beei nú nzu Jesuse. \v 56 Catse elu uya Jesuse sianu necane bee eyeche llaꞌna urre necane bee eyeche llene urre necane bee ranchu udixiu bee bene cuaꞌ bee bene enu riti elu udete Jesuse. Chequie uziquie bee bene enu riti zeꞌe lunu nú zelanu nú tiꞌyabeei masia ruꞌu xucunu; nu ye bee bene enu utiꞌya ruꞌu xucu Jesuse uyecaꞌ bee bene zeꞌe. \c 7 \s1 Lunú rriꞌi nú rriꞌi bee bene dula \r (Mt. 15:1-20) \p \v 1 Tucu bichia uyabica bee fariseo cuna bee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés lu Jesuse, nzeꞌta bee benequieꞌ enza Jerusalén. \v 2 Chequie chenu ulañiꞌ bee benecuaꞌ nu nuꞌ chiucu chuna bee beneꞌ Jesuse enu ne naa chenu udacu beella tucu nú neca costumbreꞌ bee ulaxcuela cuaꞌ, che uzeꞌta bee benecuaꞌ bee beneꞌ Jesuse. \v 3 (Xne nzequie bee fariseo cuna bee bene Israel costumbreꞌ bee beneꞌ beei enu udetela, nú la acu beei tunu la naa beei ya beei huaxi bese. \v 4 Leꞌca chenu ubenchilaꞌ beei nú uya beei ruꞌu iꞌya la acu beei tunu la naa beei ya beei, tucu nú neca costumbreꞌ beei. Leꞌca nzequie beei huaxilá bee costumbreꞌ beei, nú xa rquiee beei bee vaso cuna bee situ cuna bee exquiꞌña nú necacheꞌ icuꞌ cuna luna nú raꞌtse beei.) \v 5 Enzeꞌe unidichiaꞌ bee fariseo cuna bee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés lu Jesuse nú unibeei: \p ―¿Xinu la chequiee bee beneꞌlu tucu nú neca bee costumbreꞌ bee beneaꞌahua enu udetela, xinu la naa bee beneꞌlu yabeei chenu racu beei tucu nú riala nú riꞌi beei? \p \v 6 Chequie ucuaqui Jesuse lubee benecuaꞌ nú uninu: \p ―Rriꞌihua tucu nú rlubeꞌhua nú rriꞌi nzeꞌcahua, pero lia rriꞌihua nucuaꞌ. Neli neca nú uni profeta Isaías chenu uquieꞌella lunú uni Diose lu cuendaꞌhua nú uninu: \q1 Bee benequieꞌ rriꞌi beei tucu nú chiquiꞌ rluꞌcu beei ulaꞌna lua, \q1 pero istu nzu arquiꞌbeei lua. \q1 \v 7 Lecaxi zibiꞌ nú rnibeei nú rluꞌcu beei ulaꞌna lua, \q1 xne seteꞌ beei bee bene tucu nú necatsia elliebacuꞌ bee bene. \m \v 8 Liꞌihua sanaꞌ arquiꞌhua Stichiaꞌ Diose para nú nzequiehua bee costumbreꞌtsiaꞌ bee bene nú xa rquiehua bee situ cuna bee vaso cuna beelá nú neca xi neca bee nucuaꞌ. \p \v 9 Leꞌca uni Jesuse lubeei: \p ―Sanaꞌ arquiꞌhua Stichiaꞌ Diose para nú sucuꞌtsiahua nú neca bee costumbreꞌhua. \v 10 Nu uni Moisés: “Luꞌcu bee bene ulaꞌna lu paꞌlla cuna lu naꞌlla”, nu “Bee bene enu riꞌña nú zeca paꞌ cuna nú zeca naꞌ ati bene zeꞌe che.” \v 11 Pero liꞌihua rnihua nú nuꞌ modo ni tucu bene lu paꞌlla cuna lu naꞌlla: “Leca modo nú riꞌá elietsa luhua, xne ye lunú rlucua neca nucuaꞌ Corbán” (rni bedichiaꞌ Corbán nú necala nucuaꞌ cuendaꞌ Diose). \v 12 Che rnihua nú bee bene enu rni scua la quiꞌña nú riꞌi nzeꞌe elietsa lu paꞌ nzeꞌe cuna lu naꞌ nzeꞌe. \v 13 Scua neca nú la zucuꞌhua Stichiaꞌ Diose, xne nzequiehua bee costumbreꞌhua nu seteꞌhua bee saꞌhua nu rriꞌihua huaxilá beenú neca scua. \p \v 14 Che ubixia Jesuse bee bene, nu uninu lubeei: \p ―Uquieꞌe diacahua nu uriꞌihua beyaꞌ lunú rnia: \v 15 La riꞌi bee bene dula equie cuendaꞌ nú racu bee bene, pero rriꞌi bee bene dula lunú xiuꞌu ruꞌu bee bene, cuna lunú rriꞌi bee bene, nucuaꞌ neca nú rriꞌi nú rluꞌcu bee bene dula. \v 16 Tatse bee bene enu niarquiꞌ nú yeneꞌ nú rnia, quieꞌe diaca nzeꞌe nucuaꞌ che. \p \v 17 Chenu utsaꞌna Jesuse bee bene zeꞌe nu uyuꞌunu liñi tucu niꞌi nu unidichiaꞌ bee beneꞌnu lunu nú xa neca lunú uzeteꞌnu scua. \v 18 Che uninu lubeella: \p ―¿Xieꞌ leꞌca nuuhua ne riꞌihua beyaꞌ lunú unia scua la? ¿Xieꞌ la riꞌihua beyaꞌ nú la riꞌi bee bene dula equie cuendaꞌ nú racu bee bene, \v 19 xne lunú racu bee bene la chuꞌu nucuaꞌ liñi arquiꞌ bee bene riuꞌutsia nucuaꞌ xlaꞌcu bee bene nu chu xiuꞌu zecae? \p Scua udixiuleꞌenu nú ye bee elubacu la riꞌi bee nucuaꞌ nú rluꞌcu bee bene dula. \v 20 Leꞌca uni Jesuse lubeei: \p ―Lunú xiuꞌu ruꞌu bee bene cuna lunú rriꞌi bee bene, nucuaꞌ neca nú rriꞌi nú rriꞌi bee bene dula. \v 21 Xne liñi arquiꞌ bee bene rliñi nú necha nchiñi elliebacuꞌ bee bene nú rriꞌi bee bene eluhuexe cuna nú rriꞌi bee bene eluhuanaꞌ cuna nú ruuti saꞌa bee bene, \v 22 cuna nú rluꞌcu niyu stucu unaꞌa urre rluꞌcu unaꞌa stucu niyu, cuna nú rleꞌ bee bene luꞌculla steneꞌ saꞌalla, cuna nú rriꞌi bee bene nú necha neca, cuna nú sequienu bee bene saꞌa bee bene, cuna nú rluꞌcu bee bene bee vicio, cuna nu riea arquiꞌ bee bene lu saꞌa bee bene, cuna nú rni bee bene eluquichiaꞌ, cuna nú rutiꞌ bee bene, cuna nú rriꞌi bee bene beenú la zibiꞌ. \v 23 Ye beenú necha neca cuaꞌ nzeꞌta liñi arquiꞌ bee bene nu rriꞌi bee nucuaꞌ nú rriꞌi bee bene dula. \s1 Xa utsu tenelí arquiꞌ tucu unaꞌa enu la neca bene Israel Jesuse \r (Mt. 15:21-28) \p \v 24 Chenu uchiuꞌu Jesuse zeꞌe nú nzanu lu iliu Tiro cuna lu iliu Sidón, che uyuꞌunu liñi tucu niꞌi xne la niarquiꞌnu nú acabiyaꞌ bee bene nú nzucunu zeꞌe, pero ne aca nú acachiꞌlunu zeꞌe. \v 25 Xne luego chu ubeneꞌ tucu unaꞌa nú nzucunu zeꞌe nu uyanchu elu nzucunu, xne rluꞌcunchu tucu xinchiuꞌcunchu enu nchiñi benechiquiꞌ arquiꞌ nu chu utsu lliquinchu lunu. \v 26 La neca unaꞌa quie bene Israel, necanchu bene Sirofenicia. nu uziquienchu lu Jesuse para nú huanu benechiquiꞌ arquiꞌ xinchiuꞌcunchu. \v 27 Pero uni Jesuse lu unaꞌa zeꞌe: \p ―Uzela nú acuxu bee enduꞌ xne la neca nzeꞌca nú axi bene pá ruꞌu bee enduꞌ deteꞌ bene acu bee nicu. \p \v 28 Che uninchu lunu: \p ―Nelíꞌlu nú unilu scua. Pero hasta bee nicu racu pá ubee nú sanaꞌ ruꞌu enduꞌ liñi mexa. \p \v 29 Chequie uni Jesuse lunchu: \p ―Uni nzeꞌcalu nú unilu scua, uquiaꞌa niꞌlu uchiuꞌula benechiquiꞌ arquiꞌ xinchiuꞌculu nee. \p \v 30 Chenu uriñanchu niꞌinchu ulañiꞌnchu xinchiuꞌcunchu nuxu lu luna, pero uchiuꞌula benechiquiꞌ arquiꞌnchu che. \s1 Chenu uriꞌiyeca Jesuse tucu bene enu lacalí ni nu nenguataꞌ \p \v 31 Che uchiuꞌu zeca Jesuse lu iliu Tiro nu udetenu eyeche Sidón cuna bee eyeche lu iliu Decápolis nu uriñanu ruꞌu inzatuꞌ Galilea. \v 32 Zeꞌe uriñayuu bee bene tucu niyu enu nenguataꞌ lunu cuna nú la ni nzeꞌcai nu unacuꞌ bee bene zeꞌe lunu nú ricuꞌnu yanu equiei. \v 33 Chequie unguyaꞌ Jesuse niyu zeꞌe tucu chú, nu uduꞌnu cuene yanu liñi rucu diacai nu utiꞌnu xenenu lu luꞌchii. \v 34 Che ubiꞌyanu enza liñibe nu utsii arquiꞌnu nú uninu: \p ―¡Efata! ―rni bedichiaꞌ quieꞌ: ¡Uyaꞌla! \v 35 Hora zeꞌe, uyaꞌla rucu diaca niyu zeꞌe nu uyecaꞌ luꞌchii nu uquixie uni nzeꞌcai. \v 36 Nu unibiyaꞌ Jesuse nú la ixiuleꞌe bee bene zeꞌe lu niꞌ tucu bee bene lunú unga zeꞌe, pero añinzuca nú unibiyaꞌ Jesuse nú la ni bee bene nucuaꞌ aꞌla mase uni bee bene nucuaꞌ. \v 37 Chiquiꞌ uyanu arquiꞌ bee bene zeꞌe, nu unibeei: \p ―Ñia neca lu ye nú rriꞌinu hasta nú rriꞌinu nú uyeꞌe diaca bene enu nenguataꞌ nu rriꞌinu nú rni bene enu la aca nii. \c 8 \s1 Chenu udeteꞌ Jesuse nú udacu tacu mili bee bene \r (Mt. 15:32-39) \p \v 1 Tucu bichia uyetesaꞌ zeca huaxi bee bene lu Jesuse nu lecaxi luꞌcu beei acu beei, che ubixia Jesuse bee beneꞌnu nu uninu lubeella: \p \v 2 ―Ruꞌu arquia bee benequieꞌ, xne nucuaꞌa labeei chuna bichia cuna liꞌá nu lecaxi luꞌcu beei caꞌa acu beei. \v 3 Tunu xeꞌlaa beei nú yue beei enza niꞌ beei nu la acu beei nuꞌ modo nú chiulaꞌ beei lu inziu xne nuꞌ beei enu nzeꞌta enza istu. \p \v 4 Chequie ucuaqui bee beneꞌnu nu uni beella lunu: \p ―¿Cá chiuꞌu nú acu bee benequieꞌ caꞌa luhuare elu lecalí ti nuꞌ? \p \v 5 Che unidichiaꞌ Jesuse lubeella nú uninu: \p ―¿Xala pá rluꞌcuhua? \p Nu ucuaqui beella: \p ―Rlucuru achine. \p \v 6 Chequie unibiyaꞌ Jesuse nú cuaꞌa bee bene zeꞌe lu yuu nu unaꞌtsenu achi pá zeꞌe, nu udeteꞌnu cheꞌtsalá lu Diose equie cuendaꞌ pá cuaꞌ, nu chu udeteꞌnue ya bee beneꞌnu para nú ritsiꞌ beellae lubee bene zeꞌe. \v 7 Leꞌca rluꞌcu bee beneꞌnu lleꞌna bee bela nu udeteꞌnu cheꞌtsalá lu Diose equie cuendaꞌ bela zeꞌe, nu unibiyaꞌnu nú ritsiꞌ bee beneꞌnu bee bela cuaꞌ lubee bene zeꞌe. \v 8 Ye bee bene zeꞌe udacu beei hasta nú ubelaꞌ beei nu uzucu sobrascaꞌ achi llume bee pedaso nú uyaꞌna udacu beei. \v 9 Neca tucu tacu mili bee bene enu udacu zeꞌe nu chu uni Jesuse lubee bene zeꞌe nú nzanu. \v 10 Che chu uyuꞌu Jesuse liñi barco cuna bee beneꞌnu nu nzuebeella lu iliu Dalmanuta. \s1 Unacuꞌ bee fariseo tucu milagro lu Jesuse \r (Mt. 16:1-4; Lc. 12:54-56) \p \v 11 Zeꞌe uriña bee fariseo nu uquixie beei rnixuu beei cuna Jesuse, para nú riꞌi beei preo liꞌinu, che unacuꞌbeei nú riꞌinu tucu milagro nú lubeꞌ nú nzeꞌtanu lu cuendaꞌ Diose. \v 12 Nu hasta aquié utsii arquiꞌ Jesuse nú uninu: \p ―¿Xi nú niarquiꞌhua nú riꞌá tucu milagro? Neli nia luhua nú la riꞌá niꞌ tucu milagro luhua. \p \v 13 Chequie utsaꞌnanu bee bene zeꞌe nu uyuꞌu zecanu liñi barco cuna bee beneꞌnu nu chu nzuebeella stucu chú inzatuꞌ. \s1 Rriꞌi nú seteꞌ bee fariseo tucu nú rriꞌi levadura \r (Mt. 16:5-12) \p \v 14 Uzañiꞌ bee beneꞌ Jesuse a uyaꞌ beella nú acu beella nuyaꞌtsia beella tucu pá liñi barco zeꞌe. \v 15 Che uni Jesuse lubeella: \p ―Ubiꞌyahua liꞌihua, lu levaduraꞌ bee fariseo cuna levaduraꞌ Herodes. \p \v 16 Nu uquixie beella uni beella lusaꞌbeella: \p ―Uninu scua xne la luꞌcuaꞌahua pá. \p \v 17 Pero uriꞌi Jesuse beyaꞌ lunú rni beella, nu uninu lubeella: \p ―¿Xi nú rnihua nú la luꞌcuhua pá? ¿Xieꞌ lascaꞌlí riꞌihua beyaꞌ la? ¿Xieꞌ niꞌ temeꞌ la riꞌihua beyaꞌ la? \v 18 Nzucu iꞌculuhua pero pianu la lañiꞌhua, nzucu diacahua pero pianu la yeneꞌhua ¿Xieꞌ la llucuꞌ arquiꞌhua, \v 19 chenu uritsia ayuꞌ pá lu ayuꞌ mili bee bene la? ¿Nu xala llume lunú uzucu sobra uquieteꞌsaꞌhua? \p Nu ucuaqui beella: \p ―Chiꞌchiucune. \p \v 20 Che uni Jesuse lubeella: \p ―Chenu uritsia achi pá lu tacu mili bee bene, ¿xala llume uriꞌichehua lunú uquieteꞌsaꞌhua? \p Nu ucuaqui beella: \p ―Achi llumene. \p \v 21 Chequie uninu lubeella: \p ―¿Xieꞌ lascaꞌ riꞌihua beyaꞌ nee la? \s1 Uriꞌiyeca Jesuse tucu bene enu niquieꞌlu \p \v 22 Chenu uriña beella eyeche Betsaida, uriñayu bee bene tucu niyu enu niquieꞌlu lu Jesuse, nu uziquie bee bene zeꞌe lunu nú tiꞌnu yanu lu niyu zeꞌe. \v 23 Che unaꞌtse Jesuse ya niyu zeꞌe nu unguyaꞌnu liꞌi ruꞌu eyeche zeꞌe. Nu utiꞌnu xenenu iꞌcului, nu uricuꞌnu yanu equiei nu unidichiaꞌnu lui tunu riꞌyalai lleꞌna. \p \v 24 Nu uquixie nú riꞌya, niyu zeꞌe nu uni: \p ―Rlañia bee bene nú sebeei. Pero rnaa beei xi rnaa aca. \p \v 25 Chequie utiꞌ zeca Jesuse yanu iꞌcului, nu uninu lui nú biꞌyai tucutsia luhuare nu uquixie nú ulañiꞌ nzeꞌcaꞌi yeene. \v 26 Che uni Jesuse lu niyu zeꞌe nú yai enza niꞌi, nu unibiyaꞌnu nú la chuꞌi eyeche zeꞌe cuna nú la ixiuleꞌi lu niꞌ tucu bee bene nú xa uyeca iꞌcului. \s1 Uni Pedro nú neca Jesuse Cristo enu uxeꞌla Diose \r (Mt. 16:13-20; Lc. 9:18-21) \p \v 27 Lu lá bee nucuaꞌ, nza Jesuse cuna bee beneꞌnu lubee eyeche lu iliu Cesarea de Filipo. Chenu nzuebeella lu inziu, unidichiaꞌ Jesuse lubee beneꞌnu nú uninu: \p ―¿Ti rni bee bene nú necaa? \p \v 28 Chequie ucuaqui beella nú uni beella: \p ―Nuꞌ bee bene enu rni nú necalu Juan Bautista, nu nuꞌ bee bene enu rni nú necalu profeta Elías, nu nuꞌ bee bene enu rni nú necalu tucu bee profeta huaꞌtu. \p \v 29 Che uninu lubeella: \p ―Liꞌi quiehua, ¿ti rnihua nú necaa? \p Nu ucuaqui Pedro nú unilla: \p ―Liꞌilu necalu Cristo enu uxeꞌla Diose. \p \v 30 Pero unibiyaꞌ Jesuse nú la ni beella nú ti necanu lu niꞌ tucu bee bene \s1 Udixiuleꞌe Jesuse nú úti bee bene liꞌinu \r (Mt. 16:21-28; Lc. 9:22-27) \p \v 31 Chequie uquixienu nú udixiuleꞌenu lubee beneꞌnu nú uninu: \p ―Liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose chiquiꞌ nzeꞌta nú nehuana zecaa, cuna nú la yuꞌ arquiꞌ bee usticiaꞌ bee bene Israel liꞌá, niꞌbee uleꞌya enu rnibiyaꞌ lu beelá bee uleꞌya niꞌbee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés, úti bee benecuaꞌ liꞌá, pero bichia rriuna huañi zecaa. \p \v 32 Chiquiꞌ neli udixiuleꞌe nzeꞌcanu lubeella lu cuendaꞌ nucuaꞌ. Chequie unguyaꞌ Pedro liꞌinu tucu chu zeꞌe nu unilla lunu nú la niaꞌnu scua. \v 33 Che ubelleta Jesuse nu ubiꞌyanu lubee beneꞌnu, nu uquiꞌyaꞌ Pedro uriꞌinu, nú uninu lulla: \p ―¡Ullunaꞌ lua bezeꞌlu! Xne elliebacuꞌ nú rriꞌilu scua la yeꞌta nucuaꞌ lu Diose, rriꞌi tsialu elliebacuꞌ tucu nú neca elliebacuꞌ bee bene iliulabe. \p \v 34 Chequie ubixia Jesuse bee beneꞌnu cuna beelá bee bene enu nucuaꞌa zeꞌe, nu uninu lubeei: \p ―Tunu nuꞌ bee bene enu niarquiꞌ nú aca benea, la riꞌilla tucu nú necatsia elliebacuꞌlla, rquiꞌña nú riquiꞌlla beenú nehuana zecalla che chu yeꞌta quieella liꞌá. \v 35 Xne bee bene enu niarquiꞌ másela lunú nehuañi lu iliulabe quieꞌ enta bichia nú nitilu nucuaꞌ, pero bee bene enu ati equie nú neca beei benea cuna equie nú uzucuꞌbeei nú rni Stichiaꞌ Diose, luꞌcu nzeꞌe nú huañi nzeꞌe lu Diose. \v 36 Lecaxi zibiꞌ nú riꞌi bee bene ana ye lunú nuꞌ lu iliulabe, tunu unitilulla lu Diose. \v 37 Xne leca modo, nú tsi bee bene nú huañilla liñibe. \v 38 Tunu tuꞌ tucu bene liꞌá cuna nú rni stichiaꞌa lubee bene enu rluꞌcu dula, cuna nú la chequiee beei inziuꞌ Diose leꞌca Liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose tua bee benecuaꞌ chenu riña zecaa cuna lunú rnibiyaꞌ Pa liñibe cuna bee ángeleꞌnu. \c 9 \p \v 1 Leꞌca uni Jesuse lubee bene zeꞌe nú uninu: \p ―Ixiuleꞌa luhua nú nuꞌhua enu nucuaꞌa caꞌa lá atiscaꞌ hasta nú lañiꞌhua poderꞌ Diose cuna lu ye nú recanu. \s1 Ulubeꞌ Jesuse ellieꞌe nú rluꞌcunu lu chuna bee beneꞌnu \r (Mt. 17:1-13; Lc. 9:28-36) \p \v 2 Chenu udete xuꞌcu bichia, che unguyaꞌ Jesuse Pedro, cuna Jacobo cuna Juan. Equie tucu dañi llene, zeꞌe ucheꞌe nú rnaa Jesuse lubeella. \v 3 Nu chiquiꞌ uyuꞌullieꞌe xucunu nu unga niquichiuaꞌquieꞌe nu lecati aca quié laquie nú niquichiu scua lu iliulabequieꞌ. \v 4 Hora zeꞌe ulañiꞌ beella nú rdichiaꞌnu Jesuse, Elías cuna Moisés enu uhuañi huaꞌtu. \v 5 Nu uni Pedro lu Jesuse: \p ―Maestro, ¡neca nzeꞌca nú nelluaꞌhua caꞌa! Para nú recheꞌeru chuna ranchu: tucue para liꞌilu, nu stucue para Moisés, nu stucue para Elías. \p \v 6 Uni Pedro scua xne chiquiꞌ xiqui beella, nu la riꞌilla beyaꞌ xi unilla. \v 7 Hora zeꞌe, ulaca tucu xcabe nú uduꞌ xcaꞌlaꞌ equie beella. Nu liñi xcabe zeꞌe, ubeneꞌ beella tucu chi nu uni chi zeꞌe: \p ―Neca nucuaꞌ lliꞌñia enu chiquiꞌ seꞌcaa, uzuꞌcuꞌhua lunú rninu. \p \v 8 Che ubiꞌya beella diqui abenchilaꞌ zeꞌe, nu lecaꞌ tinuꞌ zeꞌe stucu liꞌtsia Jesuse nzu zeꞌe. \p \v 9 Chenu enta laca beella dañi zeꞌe, uni Jesuse lubeella nú la ixiuleꞌe beella lu niꞌtucu bee bene lunú ulañiꞌ beella zeꞌe, hasta bichia nú huañi zeca Liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose. \p \v 10 Chequie liꞌitsia beella nediyaꞌ beella nucuaꞌ, añinzuca nú rnidichiaꞌ beella lu saꞌa beella xa neca equie nú huañi zecanu. \v 11 Nu unidichiaꞌ beella lu Jesuse nú unibeella: \p ―¿Xi nú rni bee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés nú enta rluti Elías? \p \v 12 Che ucuaquinu lubeella: \p ―Neli nú nzeꞌta rluti Elías, para nú tsúcheꞌella yeene. ¿Nu xinu rni lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose nú chiquiꞌ nehuana zeca liꞌinu enu uxeꞌla Diose cuna nú nibee bene nú lecati necanu? \v 13 Pero nia luhua nú ubeꞌtala Elías, nu uriꞌi bee bene ye nú niarquiꞌbeei lulla, tucu nú niquie lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose nú zecalla. \s1 Uhua Jesuse benechiquiꞌ arquiꞌ tucu enduꞌ niyu \r (Mt. 17:14-21; Lc. 9:37-43) \p \v 14 Chequie chenu ubenchilaꞌ beella elu nucuaꞌa beelá bee beneꞌ Jesuse, ulañiꞌ beella nú nucuaꞌa huaxi bee bene zeꞌe, cuna bee beneꞌnu nu rni xuu chiucu chuna bee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés lubee beneꞌnu zeꞌe. \v 15 Chenu ulañiꞌ bee bene zeꞌe nú nzeꞌta Jesuse, chiquiꞌ uyanu arquiꞌbeei nu xexuꞌu beei uya niꞌbeei malune lunu. \v 16 Che unidichiaꞌ Jesuse lubee beneꞌnu nú uninu: \p ―¿Xi rdichiaꞌnuhua bee benecuaꞌ? \p \v 17 Nu ucuaqui tucu bene leta bee bene enu nucuaꞌa zeꞌe nú unilla: \p ―Maestro, caꞌa nzelayua endua lulu, xne secai ichiaꞌ benechiquiꞌ nu rriꞌi benechiquiꞌ nu la nii. \v 18 Catse elu nzu endua, siꞌqui benechiquiꞌ liꞌi lu yuu nu xiuꞌu lliña ruꞌi, cuna nú tuꞌna racu xaꞌlayai cuna nú xungai. Unia lubee beneꞌlu nú huabeella benechiquiꞌ arquiꞌ endua pero né aca beella. \p \v 19 Chequie ucuaqui Jesuse nú uninu: \p ―¡Chiquiꞌ nziti arquiꞌhua nu la chili arquiꞌhua liꞌá! ¿Se xala tiembu rquiꞌña nú tsunua liꞌihua? ¿Nu xa riquilá cuna liꞌihua? Uteyuhua enduꞌ cuaꞌ caꞌa. \p \v 20 Che uriñayu bee bene enduꞌ zeꞌe lu Jesuse. Pero chenu ulañiꞌ benechiquiꞌ Jesuse, uriꞌi benechiquiꞌ tucu ichia ziña lu enduꞌ zeꞌe, nu uzanaꞌi lu yuu nu nzendulai nu xiuꞌu lliña ruꞌi. \v 21 Chequie unidichiaꞌ Jesuse lu paꞌ enduꞌ zeꞌe: \p ―¿Hasta xunga seca enduꞌlu scua? \p Nu ucuaqui paꞌ enduꞌ zeꞌe: \p ―Hasta chenu lleꞌnai secai scua. \v 22 Huaxi bese utsiꞌqui benechiquiꞌ endua luquii cuna lu inza, para nú atii. Enzeꞌe tunu nuꞌ modo nú acalu uriꞌi elietsa luru, nu uhuaꞌa arquiꞌ liꞌiru. \p \v 23 Che uni Jesuse: \p ―¿Xinú rnilu tunu acaa? ¡Yeene acane para bee bene enu chili arquiꞌ liꞌá! \p \v 24 Chequie urixiali paꞌ enduꞌ zeꞌe nú unilla: \p ―Chili arquia liꞌilu. ¡Uriꞌi elietsa lua para nú chililá arquia liꞌilu! \p \v 25 Chenu ulañiꞌ Jesuse nú rieteꞌsaꞌlá huaxi bee bene zeꞌe, che uquiꞌyaꞌ benechiquiꞌ zeꞌe uriꞌinu, nu uninu lui: \p ―Benechiquiꞌ enu rriꞌi nú la nii bene cuna nú rriꞌi nú nenguataꞌ bene, nibiyaꞌa nú chiuꞌulu arquiꞌ enduꞌ quieꞌ nu la benchilaꞌlu stucu bese arquiꞌi. \p \v 26 Chequie ubixialí benechiquiꞌ zeꞌe, nu uriꞌi ichia ziñia lu enduꞌ zeꞌe. Nu chu uchiuꞌi arquiꞌ enduꞌ zeꞌe, utsaꞌnai endu zeꞌe xi neca tucu bene enu unguti, che uni bee bene nú ungutila enduꞌ cuaꞌ nee. \v 27 Pero chu unaꞌtse Jesuse ya enduꞌ zeꞌe, nu uletsanui nu chu utsulii. \p \v 28 Che uyuꞌu Jesuse cuna bee beneꞌnu liñi niꞌi, nu unidichiaꞌ beella lunu: \p ―¿Xinu né acaru ahuaru benechiquiꞌ arquiꞌ enduꞌ cuaꞌ? \p \v 29 Nu ucuaqui Jesuse lubeella: \p ―Para nú chiuꞌu clasiaꞌ benechiquiꞌ cuaꞌ rquiꞌña nú deteꞌhua bichia nú la acuhua nu nacuꞌhua lu Diose. \s1 Udixiuleꞌe Jesuse bese rrucu nú úti bee bene liꞌinu \r (Mt. 17:22-23; Lc. 9:43-45) \p \v 30 Chenu uchiuꞌu beella zeꞌe, udete beella lu iliu Galilea. Pero la niarquiꞌ Jesuse nú acabiyaꞌ bee bene nú udete beella enza zeꞌe, \v 31 xne rixiuleꞌetsianu lubee beneꞌnu nú uninu lubeella: \p ―Liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose deteꞌ cuenda bee bene liꞌá lubee bene, para nú úti beei liꞌá, pero acatsia bichia rriuna huañi zecaa. \p \v 32 Lá riꞌi bee beneꞌnu beyaꞌ lunú uninu scua, nu ulliqui beella a nacuꞌ dichiaꞌ beella lunu. \s1 Udixiuleꞌe Jesuse nú ti mase neca equie \r (Mt. 18:1-5; Lc. 9:46-48) \p \v 33 Chenu uriña beella Capernaum. Uriña beella tucu niꞌi, che unedichiaꞌ Jesuse lubee beneꞌnu: \p ―Xi rdichiaꞌhua chenu nzelaꞌahua lu inziu. \p \v 34 Pero ne cuaqui beella, xne chenu enta beella lu inziu unibeella lu saꞌa beella nú taa beella enu máse neca equie. \v 35 Chequie uzucu Jesuse, nu ubixianu chiꞌchiucu bee beneꞌnu nu uninu lubeella: \p ―Tunu nuꞌta tucuhua enu niarquiꞌ nú aca neca equie letahua, rquiꞌña nú aca nzeꞌe tucu bene enu lecati neca cuna nú zibiꞌ nzeꞌe lu yehua. \p \v 36 Nu chu unaꞌtsenu tucu enduꞌ utsunu labe beella, nu uchiꞌchinu enduꞌ zeꞌe nu uninu lubeella: \p \v 37 ―Tatse bee bene enu riꞌi elietsa lu tucu enduꞌ equie cuendaꞌ liꞌá, neca xi neca nú rriꞌi nzeꞌe elietsa lua, nu la riꞌilla elietsa lu liꞌitsia, leꞌca rriꞌilla elietsa lu liꞌinu enu uxeꞌla liꞌá. \s1 Bene enu la ni cundra liaꞌahua nzeꞌe nzu chuꞌahua \r (Mt. 10:42; Lc. 9:49-50) \p \v 38 Che uni Juan lu Jesuse: \p ―Maestro, ulañiꞌru tucu bene rlua benechiquiꞌ arquiꞌ tucu bene equie nú recalu, pero ucaru nú riꞌilla scua xne la acalla bene letaꞌahua. \p \v 39 Chequie ucuaquinu nú uninu: \p ―La cáhua nucuaꞌ, xne bene enu rriꞌi milagro equie nú recaa la zeꞌta nzeꞌe liꞌá. \v 40 Bene enu lani condra liaꞌahua, nzu nzeꞌe chuaꞌahua. \v 41 Tatse bee bene enu liquiꞌ masia tucu basu inza luhua lunú necahua beneꞌ Cristo, neli nia luhua nú yucu bene zeꞌe lunú deteꞌ Diose lulla. \s1 Ubiꞌyahua liꞌihua para nú la zanaꞌhua lu dula \r (Mt. 18:6-9; Lc. 17:1-2) \p \v 42 ’Tatse bene enu riꞌi nú riꞌi tucu bene dula enu apenatsia nzeli arquiꞌ liꞌá, máse neca nzeꞌca lu cuendaꞌ bene zeꞌe nú quieꞌe bene tucu quiee molino añilla nu tsiꞌqui bee bene liꞌilla lu inzatuꞌ. \v 43 Tunu rriꞌi yalu nú rriꞌilu dula, mejora uchieꞌcuꞌe, máse neca nzeꞌca nú chuꞌulu liñibe cuna tucutsia yalu, tunu chuꞌulu ebila cuna rucu yalu, elu leca modo nú yala quii. \v 44 Zeꞌe la ati bee berecuꞌ, cuna nú leca xunga yala quii zeꞌe. \v 45 Tunu rriꞌi cuchiuꞌlu nú rriꞌilu dula, mejora uchieꞌcuꞌe xne máse neca nzeꞌca nú chuꞌulu liñibe cuna tucutsia cuchiuꞌlu, tunu chuꞌulu ebila cuna rucu cuchiuꞌlu elu leca modo nú yala quii. \v 46 Elu la ati bee berecuꞌ nu leca xunga yala quii zeꞌe. \v 47 Leꞌca tunu rriꞌi iꞌcululu nú rriꞌilu dula, mejora uhuane, xne máse neca nzeꞌca nú chuꞌlu liñibe cuna tucutsia iꞌcuꞌlulu, nú chuꞌulu ebila cuna rucu iꞌcuꞌlulu, \v 48 elu la ati bee berecuꞌ nu leca xunga yala quii zeꞌe. \p \v 49 ’Tucu nú sibiꞌ zete nú riuꞌe equie elubacu leꞌca esquie sibiꞌ nú nehuana zeca bee bene enu nzeli arquiꞌ liꞌá. \v 50 Zete neca nzeꞌcae; pero tunu niti nú neriꞌi, ¿xa riꞌihua para nú aca zecae tucu nú necane para nú zibiꞌi? Uriꞌihua tucu nú neli neca para nú la zecahua xi neca zete nú la zibiꞌ, nu uhuañi nzeꞌcahua cuna bee saꞌhua. \c 10 \s1 Udixiuleꞌe Jesuse nú la leꞌe niyu unaꞌlla nu la leꞌe unaꞌa niyuꞌlla \r (Mt. 19:1-12; Lc. 16:18) \p \v 1 Che uchiuꞌu Jesuse Capernaum nu uyanu lu iliu Judea cuna stucu chú reꞌcu Jordán. Zeꞌe uyetesaꞌ zeca huaxi bee bene lunu, nu uquixienu seteꞌnu liꞌibeei tucu nú neca costumbreꞌnu nú rriꞌinu. \v 2 Che uyabica chiucu chuna bee fariseo lu Jesuse, para nú riꞌi beei preo liꞌinu, nu unidichiaꞌ beei lunu tunu nuꞌ modo leꞌe tucu niyu unaꞌi. \p \v 3 Chequie ucuaqui Jesuse nú uninu lubeei: \p ―¿Xa unibiyaꞌ Moisés nú riꞌihua? \p \v 4 Nu unibeei lunu: \p ―Uni Moisés nú nuꞌ modo leꞌe tucu niyu unaꞌi tunu acacheꞌ tucu ichiꞌ elu rni nú uleꞌe saꞌbeei. \p \v 5 Che uni Jesuse lubeei: \p ―Uni Moisés nú acane scua xne chiquiꞌ nziti arquiꞌhua. \v 6 Pero chenu uquixie Diose urecheꞌ yeene, “urecheꞌnu niyu cuna unaꞌa”. \v 7 “Enzeꞌe chenu uyucu niyu tucu unaꞌa tsaꞌnai paꞌi cuna naꞌi, para nú huañii cuna unaꞌtsiai. \v 8 Che rucu beei aca beei xi neca tucutsia bene.” Scua la neca beei xi neca chiucu bene necatsia beei tucu bene. \v 9 Enzeꞌe la quiꞌña nú leꞌe bene lunú uriꞌi Diose nú uyetesaꞌ. \p \v 10 Chenu uyuꞌu beella liñi tucu niꞌi, unidichiaꞌ zeca bee beneꞌ Jesuse lunu equie nú uninu scua lubee fariseo. \v 11 Nu uni Jesuse lubeella: \p ―Tatse niyu enu leꞌe unaꞌa nu yucui stucu unaꞌa, rriꞌi dula. \v 12 Leꞌca esquie tunu leꞌe tucu unaꞌa niyunchu nu yucunchu stucu niyu, rriꞌinchu dula. \s1 Chenu uriꞌileꞌya Jesuse bee enduꞌ \r (Mt. 19:13-15; Lc. 18:15-17) \p \v 13 Uyayu bee bene bee enduꞌ lu Jesuse, para nú ricuꞌnu yanu equie bee enduꞌ, pero uquiꞌyaꞌ bee bene enu ubeꞌtayu bee enduꞌ zeꞌe uriꞌi bee beneꞌnu. \v 14 Chenu ulañiꞌ Jesuse nucuaꞌ, uleenu nu uninu: \p ―Utsanaꞌhua nú yeꞌta bee enduꞌ lua, nu la cáhua nú yeꞌta beei lua, xne lunú rnibiyaꞌ Diose neca para bee bene enu neca xi neca bee enduꞌ quieꞌ. \v 15 Ixiuleꞌa luhua tunu la chili arquiꞌ bene lunú rnibiyaꞌ Diose xi nzeli arquiꞌ tucu endu, la chuꞌu bene cuaꞌ lunú rnibiyaꞌ Diose. \p \v 16 Che uchiꞌchinu bee enduꞌ zeꞌe, nu uricuꞌnu yanu equie beei nu uriꞌileꞌyanu liꞌibeei. \fig San Marcos 10:16|src="CN01772B.TIF" size="COL" ref="San Marcos 10:16" \fig* \s1 Ubedichiaꞌnu Jesuse tucu bene xene \r (Mt. 19:16-30; Lc. 18:18-30) \p \v 17 Chenu uchiuꞌu Jesuse nú nzanu, uriña xuꞌu tucu niyu lunu, nu utsulliquii lunu nu unidichiaꞌi: \p ―Maestro enu neca bene nzeꞌca, ¿xi rquiꞌña riꞌá para nú luꞌcua elunehuañi nú leca xunga laxu liñibe? \p \v 18 Chequie ucuaqui Jesuse nú uninu: \p ―¿Xinu rnilu nú neca bene nzeꞌca? Leca niꞌtucu bene nzeꞌca tucutsia Diose neca bene nzeꞌca. \v 19 Nediyaꞌlaꞌlu bee mandamiento: “La útilu bene, nu la luꞌculu stucu unaꞌa, la riꞌilu eluhuanaꞌ, la taꞌlu eluquichiaꞌ bene, nu la zequienúlu bene, luꞌculu ulaꞌna lu paꞌlu cuna lu naꞌlu.” \p \v 20 Che ucuaqui niyu zeꞌe nú uni: \p ―Maestro, ye bee nucuaꞌ sucua hasta chenu neca enduꞌ. \p \v 21 Chequie ubiꞌya Jesuse lu niyu zeꞌe nu uzecanui, nu uninu lui: \p ―Pero rriꞌitsia tucu nú riꞌilu nee, uquia tuti ye beenú rluꞌculu nu deteꞌlu dimi cuaꞌ lubee bene enu seca elitsi. Nu scua luꞌculu eluxene liñibe. Nu chu yeꞌtalu cuna liꞌá mase ulleꞌcalu lunú ulleꞌcalu. \p \v 22 Chenu ubeneꞌ niyu zeꞌe nucuaꞌ, chiquiꞌ utsu nehuana arquiꞌi nziai, xne necai tucu bene enu chiquiꞌ xene. \p \v 23 Che ubiꞌya Jesuse luye bee bene zeꞌe, nu uninu lubee beneꞌnu: \p ―¡Chiquiꞌ neriñá nú chuꞌu bee bene xene lunú rnibiyaꞌ Diose! \p \v 24 Chiquiꞌ uyanu arquiꞌ bee beneꞌnu nu uninu scua, pero uni zecanu lubeella stucu bese nú uninu: \p ―Bee llianaꞌa, ¡tucu bene enu mase nchiñi arquiꞌ lubee eluxeneꞌ, chiquiꞌ neriñaꞌ nú chuꞌulla lunú rnibiyaꞌ Diose! \v 25 La aca neriñaꞌ nú dete tucu camello tucu iꞌchiuꞌ eche dicu, luquela nú chuꞌu tucu bene xene lunú rnibiyaꞌ Diose. \p \v 26 Pero chenu ubeneꞌ bee beneꞌnu nucuaꞌ, masescaꞌlá uyanu arquiꞌbeella, nu unidichiaꞌ beella lu saꞌbeella: \p ―¿Ti riꞌi Diose perdona, che? \p \v 27 Chequie ubiꞌya Jesuse lubeella nu uninu lubeella: \p ―Para bee bene neriñaꞌ neca nucuaꞌ, pero para Diose la neriñaꞌ neca nucuaꞌ, xne yeene recanu rriꞌinu. \p \v 28 Che uni Pedro lu Jesuse nú unilla: \p ―Utsaꞌnaru ye nú rluꞌcuru, para nú nzela quieeru liꞌilu. \p \v 29 Nu ucuaqui Jesuse nú uninu: \p ―Ixiuleꞌa luhua nú tatse bene enu tsaꞌna niꞌi, urre bichilla, urre zanalla, urre paꞌlla, urre naꞌlla, urre niyuꞌlla, urre unaꞌlla, urre bee enduꞌlla, urre bee yuꞌlla, equie cuendaꞌ liꞌá cuna equie cuendaꞌ bedichiaꞌ nzeꞌcaꞌ Diose, \v 30 yucu bene zeꞌe lu iliulabe quieꞌ tucu ayuꞌu bese mase lunú utsaꞌnalalla, tunu necane niꞌlla, urre bichilla, urre zanalla, urre naꞌlla, urre bee enduꞌlla, urre bee yuꞌlla, añinzuca nú tsiꞌlla lunú zecalla, pero yuculla bee nucuaꞌ nu luꞌculla elunehuañi nú leca xunga laxu liñibe. \v 31 Pero huaxi bee bene enu chiquiꞌ neca equie nee, aca bee nzeꞌe enu lecati neca, nu bee bene enu lecati neca, aca bee nzeꞌe enu chiquiꞌ aca neca equie. \s1 Udixiuleꞌe Jesuse bese rriuna nú úti bee bene liꞌinu \r (Mt. 20:17-19; Lc. 18:31-34) \p \v 32 Chenu nzuebeella enza Jerusalén, nzuculu Jesuse lubee beneꞌnu. Nu chiquiꞌ nzenu arquiꞌbeella, nú nzanu Jerusalén, pero beelá bee bene enu nzequie liꞌinu, chiquiꞌ xiqui beella. Che ubixia Jesuse chiꞌchiucu bee beneꞌtsianu, nu udixiuleꞌenu lubeella lunú zecanu. \v 33 Nu uninu lubeella: \p ―Nediyaꞌhua nú nzaꞌahua enza Jerusalén nee, zeꞌe liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose deteꞌ cuenda bee bene liꞌá lubee uleꞌya enu rnibiyaꞌ lu beelá bee uleꞌya, cuna lubee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés nu nibiyaꞌ bee benequieꞌ nú atia, cuna nú deteꞌ cuenda bee bene cuaꞌ liꞌá lubee bene enu la neca bee bene Israel. \v 34 Che lliꞌchinu bee bene liꞌá, cuna nú zeteꞌcheꞌ beei liꞌá, cuna nú tsuxene beei lua, cuna nú úti beei liꞌá, pero acatsia bichia rriuna huañi zecaa. \s1 Unacuꞌ Jacobo cuna Juan tucu faura lu Jesuse \r (Mt. 20:20-28) \p \v 35 Chequie uyabica Jacobo cuna Juan lu Jesuse, neca beella llianaꞌ Zebedeo, nu unibeella lu Jesuse: \p ―Maestro, niarquiꞌru nú riꞌilu tucu faura nú nacuꞌru lulu. \p \v 36 Nu ucuaqui Jesuse lubeella: \p ―¿Xi niarquiꞌhua nú riꞌá luhua? \p \v 37 Nu uni beella: \p ―Niarquiꞌru nú liquiꞌlu nú zucu tucuru cueꞌtselu chubee cuna nú zucu stucuru cueꞌtselu chubeca chenu quixie nú nibiyaꞌlu. \p \v 38 Pero ucuaqui Jesuse lubeella: \p ―La riꞌihua beyaꞌ lunú rnacuꞌhua. ¿Xieꞌ riquiꞌhua nehuana zecahua tucu nú nehuana zeca la? ¿Nu xieꞌ zelahua atihua tucu nú atia la? \p \v 39 Nu ucuaqui beella lunu: \p ―Riquiꞌru nucuaꞌ. \p Che uninu lubeella: \p ―Neli nú nehuana zecahua tucu nú nehuana zecaa nu atihua tucu nú atia. \v 40 Pero lunú ti zucu cueꞌtsea chúbee cuna cueꞌtsea chúbeca la luꞌcua cuendaa nú liquia nucuaꞌ luhua, xne necatsia nucuaꞌ para bee bene enu rialane. \p \v 41 Chenu ubeneꞌ se xiꞌi bee beneꞌnu nucuaꞌ, ulee beella lu Jacobo cuna lu Juan. \v 42 Che ubixia Jesuse liꞌibeella, nu uninu lubeella: \p ―Nediyaꞌhua nú bee bene enu rnibiyaꞌ lu iliulabe rnibiyaꞌ beei tucu nú niarquiꞌtsia beei, nu bee bene enu chiquiꞌ neca equie scua rriꞌi beei lubee bene tucu nú niarquiꞌtsia beei, equie nú rnibiyaꞌ beei. \v 43 Pero letahua la yala nú acane scua. Enu niarquiꞌ nú nibiyaꞌ luhua, rquiꞌña nú zibiꞌ nzeꞌe lu yehua. \v 44 Tatsehua enu niarquiꞌ nú mase aca neca equie letahua, rquiꞌña nú aca nzeꞌe xi neca musoꞌ lu yehua. \v 45 Xne niꞌ liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose né yela para nú zibiꞌ bee bene lua, ubela para nú zibiaꞌa lubee bene cuna nú atia para nú ixiua stula huaxi bee bene. \s1 Uriꞌiyeca Jesuse tucu bene enu lee Bartimeo \r (Mt. 20:29-34; Lc. 18:35-43) \p \v 46 Chequie uriña Jesuse cuna bee beneꞌnu eyeche Jericó. Chenu nzechiuꞌu beella eyeche cuaꞌ, cuna huaxilá bee bene, che nzucu tucu niyu enu niquieꞌlu ruꞌu inziu zeꞌe rnacuꞌi carida nu Bartimeo leei, necai llianaꞌ tucu bene enu lee Timeo. \v 47 Chenu ubeneꞌi nú axula enta Jesuse bene eyeche Nazaret, uquixiei urixialii nú uni: \p ―¡Jesuse enu neca llianaꞌ David, uhuaꞌa arquiꞌ liꞌá! \p \v 48 Huaxi bee bene rriꞌi nú rquiꞌyaꞌi para nú zacai, pero aꞌla mase rixialii nú uni: \p ―¡Llianaꞌ David, uhuaꞌa arquiꞌ liꞌá! \p \v 49 Chequie utsuxe Jesuse, nu uninu lubeella: \p ―Ubixiahua benecuaꞌ nú yeꞌtalla. \p Che ubixia beella niyu enu niquieꞌe lu zeꞌe, nu unibeella lui: \p ―Ñia utsu arquiꞌ, nu utsuli, xne rixianu liꞌilu nee. \p \v 50 Nu chu utsiꞌquii lluꞌchai, rtetsai uyabicai lu Jesuse. \v 51 Chequie unidichiaꞌ Jesuse nú uninu lui: \p ―¿Xi niarquiꞌlu nú riꞌá lulu? \p Nu ucuaqui niyu enu niquieꞌlu zeꞌe nú uni: \p ―Maestro, niarquia nú riꞌilu nú yaꞌla nú biꞌya zecaa. \p \v 52 Che uni Jesuse lui: \p ―Nuꞌ modo nú yalu nee, uyecaꞌlaꞌlu equie nú utsu tenelí arquiꞌlu lua. \p Hora zeꞌe uyeꞌe lu niyu enu niquieꞌlu zeꞌe, nu chu nzequiei Jesuse lu inziu nú nzanu. \c 11 \s1 Uyuꞌu Jesuse eyeche Jerusalén \r (Mt. 21:1-11; Lc. 19:28-40; Jn. 12:12-19) \p \v 1 Chenu nzeriña beella axu Jerusalén, elu nchiucuꞌ bee eyeche nú lee Betfagé cuna Betania, eꞌya dañi nú lee Olivos, uxeꞌla Jesuse chiucu beneꞌnu, \v 2 nu uninu lubeella: \p ―Uquiahua eyeche axu nú nchiucuꞌ enza luaꞌahua, chenu riñahua eyeche cuaꞌ, zeꞌe nequietu tucu burro, enu lascaꞌ ricu bee bene. Uxeꞌchehuaií nu yeꞌta yuhuaí caꞌa. \v 3 Tunu nuꞌ enu nedichiaꞌ luhua xi nu xeꞌchehuaí, uniꞌhua lu bene zeꞌe nú Jesuse enu rnibiyaꞌ luru rquiꞌñanuí nu nee chu nzela yuzecaruí. \p \v 4 Chequie nzuebeella, nu ullelaꞌ beella elu nequietu tucu burro ruꞌu inziu, axu ruꞌu puertaꞌ tucu niꞌi, nu chu uxeꞌche beellaí. \p \v 5 Texcuaꞌa bee bene enu ulañiꞌ nucuaꞌ zeꞌe unidichiaꞌbeei lubee beneꞌ Jesuse nu unibeei: \p ―¿Xi rriꞌihua caꞌa? ¿Xi nú xeꞌchehua burro cuaꞌ? \p \v 6 Che ucuaqui beella lubee bene zeꞌe tucu nú uni Jesuse lubeella nú nibeella, esquie uzela bee bene zeꞌe nú unguyaꞌ beella burro zeꞌe. \v 7 Che uriñayu beella burro zeꞌe lu Jesuse. Nu uricuꞌ beella xucu beellaequieí, nu chu uricu Jesuse equieí \v 8 Leꞌca ucuaꞌa huaxi bee bene xucu beei lu inziu elu detenu, nu texcuaꞌa beei uchiecuꞌ leca ucuaꞌa beei lu inziu elu detenu. \p \v 9 Chequie bee bene enu nzuculu lunu cuna bee bene enu nzeꞌtaquie liꞌinu, rixiali beei nú unibeei: \p ―¡Chiquiꞌ neca equie nú rriꞌi Diose! ¡Cheꞌtsalá Diose equie cuendaꞌ liꞌinu enu nzeꞌta lu cuendaꞌ Diose! \v 10 ¡Cheꞌtsalá Diose equie cuendaꞌ liꞌinu enu nzeꞌta nú nibiyaꞌ, tucu nú unibiyaꞌ arre David beneꞌahua enu udetela! ¡Chiquiꞌ neca equie nú rriꞌi Diose liꞌinu enu nzucu liñibe! \p \v 11 Che uyuꞌu Jesuse eyeche Jerusalén nu uyuꞌunu liñi indu llene Jerusalén. Chenu ulaxu nú ubiꞌyanu ye nú nuꞌ zeꞌe chu nzanu eyeche Betania cuna chiꞌchiucu bee beneꞌnu, xne ucheela bichia zeꞌe. \s1 Uni Jesuse nú bichi aca higuera \r (Mt. 21:18-19) \p \v 12 Bichia rrucu, chenu nze chiuꞌu beella eyeche Betania, uquixie nú ulianaꞌ Jesuse. \v 13 Istu ulañiꞌnu tucu aca higuera nu nuꞌ leca niyeꞌe lue, nu chu uyabicanu lue tunu ca nuꞌ higo lue acunu, pero leca ndixi lue nuꞌtsia leca lue, xne la aca tiembu nú rayue. \v 14 Chequie uni Jesuse lu aca higuera zeꞌe: \p ―¡Lecaꞌ xunga acu bene ndixi nú rayu lulu! \p Ubeneꞌ bee beneꞌnu nú uninu scua. \s1 Utiliacaꞌ Jesuse bee bene enu ruti cuna bee bene enu sii labe eleꞌyaꞌ indu Jerusalén \r (Mt. 21:12-17; Lc. 19:45-48; Jn. 2:13-22) \p \v 15 Chenu uriña beella eyeche Jerusalén, uyuꞌu Jesuse ruꞌu eleꞌyaꞌ Indu llene Jerusalén nu uquixienu uluanu bee bene enu ruti cuna bee bene enu sii zeꞌe. Nu utelletanu mexaꞌ bee bene enu xiꞌla dimi cuna nú utsiꞌquinu xletaꞌ bee bene enu ruti bee paloma zeꞌe, \v 16 né zelanu nú achuꞌu nulá bee bene steneꞌ beei ruꞌu eleꞌyaꞌ indu zeꞌe. \v 17 Che uquixie Jesuse nú uzeteꞌnu bee bene, nu uninu lubeei: \p ―Lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose rni: “Nia neca elu chiuꞌulee elu nacuꞌ ye bee bene iliulabe lu Diose”; pero liꞌihua rriꞌihua nia xineca yubeꞌ elu rcuaꞌa bee huanaꞌ. \p \v 18 Chenu ubeneꞌ bee uleꞌya enu rnibiyaꞌ lu beelá bee uleꞌya cuna bee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés nucuaꞌ, uquixie rlaꞌna beei xa modo útibeei Jesuse xne xiqui beei liꞌinu lunú rriꞌinu, xne chiquiꞌ nzenu arquiꞌ ye bee bene lunú seteꞌnu liꞌibeei. \v 19 Pero chenu nzeꞌta chuꞌu rulaꞌ, uchiuꞌu Jesuse cuna bee beneꞌnu eyeche Jerusalén. \s1 Ubichila aca higuera \r (Mt. 21:20-22) \p \v 20 Stucu bichia silaꞌ udete beella elu nzucu aca higuera zeꞌe, nu ulañiꞌ beella nú ubichi aca zeꞌe hasta luue. \v 21 Chequie ulluꞌcu arquiꞌ Pedro, nu unilla lu Jesuse: \p ―Maestro, ubiꞌyacuru, ubichila aca higuera nú unilu nú bichi. \p \v 22 Nu ucuaqui Jesuse nú uninu: \p ―Uchili arquiꞌhua Diose. \v 23 Xne neli nia luhua, nú tatse bene enu ni lu dañi quieꞌ: “¡Ullunaꞌ caꞌa nu uzanaꞌ lu inzatuꞌ!”, tunu la zaꞌ arquiꞌlla chenu nilla scua, aca nú unilla scua che. \v 24 Enzeꞌe nia luhua nú ye nú nacuꞌhua lu Diose, nu uchili arquiꞌhua nú liquiꞌnu nucuaꞌ che yucuhuane. \v 25 Chenu rnacuꞌhua lu Diose, tunu nuꞌ tucu bene enu rleehua lu uriꞌihua perdona liꞌilla, para nú leꞌca esquie Diose Paꞌahua enu nzucu liñibe riꞌinu perdona liꞌihua equie cuendaꞌ stulahua. \v 26 Xne tunu la riꞌihua perdona bee bene, leꞌca la riꞌi Diose Paꞌahua enu nzucu liñibe perdona liꞌihua equie cuendaꞌ stulahua. \s1 Equie nú rnibiyaꞌ Jesuse \r (Mt. 21:23-27; Lc. 20:1-8) \p \v 27 Chenu uriña beella eyeche Jerusalén. Diqui nú enzee Jesuse liñi Indu llene Jerusalén, uriña bee uleꞌya enu rnibiyaꞌ lu beelá bee uleꞌya lunu, cuna bee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés cuna bee usticiaꞌ bee bene Israel, \v 28 nu unidichiaꞌ beei lunu: \p ―¿Ti uliquiꞌ elu usticia nú rriꞌilu scua? ¿Nu ti uliquiꞌ elu rnibiyaꞌ nú rriꞌilu scua? \p \v 29 Che ucuaqui Jesuse nú uninu: \p ―Leꞌca nidichiaꞌa luhua tucu bedichiaꞌ tunu cuaquihua nucuaꞌ, che ixiuleꞌa luhua ti uliquiꞌ elurnibiyaꞌ nú rriꞌá scua. \v 30 ¿Ti uxeꞌla Juan Bautista? ¿Uxeꞌla Diosella la urre uxeꞌla bee benella la? Ucuaquihua nee. \p \v 31 Che uquixie beei nú ubedichiaꞌnu saꞌbeei nú unibeei: \p ―Tunu niaꞌahua nu Diose uxeꞌla Juan Bautista, che ni nucuaꞌ: “¿Xinu né chili arquiꞌhua liꞌilla che?” \v 32 ¿Leca modo nú niaꞌahua nú bene uxeꞌla liꞌilla? \p Unibeei scua xne xiqui beei bee bene, xne ye bee bene nzeli arquiꞌ nú unga Juan tucu profeta enu neli udixiuleꞌe Stichiaꞌ Diose. \v 33 Nu ucuaqui beei lu Jesuse: \p ―La riꞌiru beyaꞌ ti uxeꞌlalla. \p Che ucuaqui Jesuse nú uninu lubeei: \p ―Leꞌca la ixiuleꞌa ti uliquiꞌ elurnibiyaꞌ nú rriꞌá scua che. \c 12 \s1 Ejempluꞌ bee bene enu lixiu uriꞌi riñaꞌ lu tucu bene \r (Mt. 21:33-46; Lc. 20:9-19) \p \v 1 Chequie uquixie Jesuse nú uninu puro bee ejemplu lubee bene zeꞌe. Nu uninu: \p ―Tucu niyu uquienii bee aca uva lu yuꞌlla nu uduꞌlla eluꞌ diqui abenchilaꞌe, nu urecheꞌella tucu elu tsiꞌilla bee uva, nu urecheꞌella tucu elu ayaa zucu bene enu riꞌi ucu yeene. \p ’Che udeteꞌlla yuu zeꞌe lleꞌla lubee bene, enu riꞌi riñaꞌ lue, nu chu nzalla enza istu zuculla. \v 2 Chequie chenu uriña tiembu nú aca ulaꞌcu bee uva, uxeꞌla niyu zeꞌe tucu mosoꞌlla nze tucu lunú rialalla. \v 3 Pero unaꞌtse bee bene zeꞌe mosoꞌ zeꞌe, nu udiñi beei liꞌilla nu uxeꞌla beei liꞌilla scuatsia. \v 4 Che uxeꞌla bene enu neca steneꞌ yuu zeꞌe stucu mosoꞌlla lubee bene zeꞌe, pero mosoꞌ zeꞌe utiꞌqui beei cuna nú udiquichiꞌquiꞌ beei liꞌilla. \v 5 Uxeꞌlalla stucu mosoꞌlla lubee bene zeꞌe, pero mosoꞌ quieꞌ unguuti beei. Huaxi bee mosoꞌ uxeꞌlalálla, texcuaꞌa bee mosoꞌ quieꞌ uzeteꞌcheꞌ beei nu texcuaꞌa beella unguuti beei. \p \v 6 ’Chequie bene enu neca stene yuu zeꞌe, rriꞌitsia nú xeꞌlalla llianaꞌlla, enu chiquiꞌ secaalla. Xne uriꞌilla elliebacuꞌ nú unilla: “Neli nzu arquia nú luꞌcu bee benecuaꞌ ulaꞌna lu llianaꞌa.” \v 7 Pero uni bee bene zeꞌe lu saꞌbeei: “Bene quieꞌ neca enu yaꞌnanu yuu quieꞌ, té utiaꞌahua liꞌi, para nú yaꞌna nuaꞌahua yuu quieꞌ.” \v 8 Che unaꞌtse beei llianaꞌ bene enu neca stene yuu zeꞌe, nu unguuti beei llianaꞌlla nu utsiꞌqui beei llianaꞌlla stucu luhuare. \p \v 9 Nu unidichiaꞌ Jesuse nú uninu: \p ―¿Xa rriꞌihua elliebacuꞌ nú riꞌi bene enu neca stene yuu zeꞌe? Puese nia luhua nú nzeꞌtalla nu útilla bee benecuaꞌ nu deteꞌlla yuꞌlla lu texcuaꞌa bee bene. \p \v 10 ’¿Xieꞌ lascaꞌ ulahua lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose elu rni? \q1 Quiee nú uhua uꞌna bee bene enu rrecheꞌe niꞌi, \q1 quiee quieꞌ neca nú mase uzibiꞌ ungacheꞌ niꞌi zeꞌe. \q1 \v 11 Nucuaꞌ neca nú uriꞌi Diose, nu chiquiꞌ nzenu arquiꞌru nucuaꞌ. \p \v 12 Chequie chenu ubeneꞌ bee bene enu rnibiyaꞌ lunú uni Jesuse scua, niarquiꞌbeei nú naꞌtse beei liꞌinu para nú chánu niꞌcuꞌ, pero lunú xiqui beei bee bene utsanaꞌ beei liꞌinu nu chu nzuebeei. \s1 Unidichiaꞌ bee bene lu cuendaꞌ bee impuesto \r (Mt. 22:15-22; Lc. 20:20-26) \p \v 13 Che uxeꞌla bee bene, enu rnibiyaꞌ zeꞌe chiucu chuna bee fariseo cuna chiucu chuna bee beneꞌ Herodes lu Jesuse, para nú laꞌna beei xa modo ninu tucu bedichiaꞌ para nú nuꞌ modo riꞌi condra beei liꞌinu. \v 14 Chenu uriña bee benequieꞌ lu Jesuse unibeei lunu: \p ―Maestro, nediyaꞌru nú rnilu nú neli neca, nu la riꞌilu caso nú xa neca bee bene, xne lulu neca tucu necatse bee bene. Nu neli seteꞌlu bee bene lunú rnibiyaꞌ Diose nú xa huañi bee bene. Enzeꞌe rnidichiaꞌru lulu. ¿Neca nzeꞌca nú dixiuru impuesto lu arre César la?, urre ¿la neca nzeꞌcae la? ¿Dixiuru la urre la dixiuru la? \p \v 15 Pero uriꞌi Jesuse beyaꞌ, lunú lia unitsia beei scua, nu uninu lubeei: \p ―¿Xi nú rriꞌihua preo liꞌá scua? Uliꞌquihua tucu melu para nú lañine. \p \v 16 Che uriñayuu bee bene zeꞌe tucu melu lu Jesuse, nu uninu lubeei: \p ―¿Tiluu nzucu lu melu quieꞌ nu ti lee enu nzucu lue? \p Nu ucuaqui beei nú unibeei lunu: \p ―Lu arre César. \p \v 17 Chequie ucuaqui Jesuse nú uninu: \p ―Udeꞌteꞌhua lunú neca cuendaꞌ César lu César, nu udeꞌteꞌhua lunú neca cuendaꞌ Diose lu Diose. \p Nu chiquiꞌ uyanu arquiꞌbeei chenu ucuaquinu scua. \s1 Chenu unidichiaꞌ bene nú huañi zeca bee bene enu unguti \r (Mt. 22:23-33; Lc. 20:27-40) \p \v 18 Che uya texcuaꞌa bee saduceo lu Jesuse. Xne rnibeei nú la huañi zeca bee bene enu unguti nu unidichiaꞌ beei lunu: \p \v 19 ―Maestro, rni leyꞌ Moisés nú tunu ati tucu niyu nu utsaꞌnalla unaꞌalla nu né luꞌcu beella enduꞌ, che yucu bichi tuxie zeꞌe unaꞌa zaqui zeꞌe, para nú luꞌcu beei enduꞌ enu neca xi neca enduꞌ tuxie zeꞌe. \v 20 Ucuaꞌa achi bichi bene, bichi rlu beei uyucu unaꞌa, pero ungutilla, nu né luꞌcu unaꞌlla enduꞌ. \v 21 Chequie uyucu bichi rrucu beei unaꞌa zaqui zeꞌe, pero leꞌca esquie ungutilla, nu né luꞌcu unaꞌa zeꞌe enduꞌlla, leꞌca esquie ulleꞌca bichi rriuna beei. \v 22 Scua unga lu achi beei, uyucu beei unaꞌa zeꞌe, pero niꞌ tucu beei né luꞌcu beei enduꞌ cuna unaꞌa zeꞌe, che unguti unaꞌa zeꞌe. \v 23 Puese chenu huañi zeca bee bene enu unguti, lu achi bichi beei, ¿ta beei neca niyuꞌ unaꞌa cuaꞌ xne lu achi bichi beei uyucu beei unaꞌa cuaꞌ? \p \v 24 Nu ucuaqui Jesuse lubeei nú uninu: \p ―Lixiu nchiñi elliebacuꞌhua, xne la acahua Stichiaꞌ Diose nu la chuluhua xa neca lunú rnibiyaꞌ Diose. \v 25 Xne chenu huañi zeca bee bene enu unguti, la yucuaꞌ bee bene saꞌ bee bene nu lecaꞌ eluxia zeꞌe. Acatsia bee bene xi neca bee ángele liñibe. \v 26 Equie nú huañi zeca bee bene enu unguti, ¿xieꞌ lascaꞌ ulahua lu libroꞌ Moisés elu rni nú ulañiꞌlla tucu aca nú riqui la? Zeꞌe ubeneꞌlla chii Diose nú uninu: “Liꞌá neca Diose, lu Abraham, cuna lu Isaac, cuna lu Jacob.” \v 27 ¡Enzeꞌe nia luhua núla necanu Diose lubee bene enu unguti! Necanu Dioseꞌ bee bene enu nehuañi. Xne para liꞌinu ye bee bene nehuañi. Chiquiꞌ lixiu nchiñi elliebacuꞌhua. \s1 Mandamiento nú máse neca equie \r (Mt. 22:34-40) \p \v 28 Chenu ubeneꞌ tucu bee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés nú ucuaqui nzeꞌca Jesuse, lubee benecuaꞌ uyabicai lu Jesuse nu unidichiaꞌi lunu: \p ―¿Ta mandamiento nú máse neca equie? \p \v 29 Che ucuaqui Jesuse nú uninu: \p ―Mandamiento nú máse neca equie rni: “Ubeneꞌhua bee bene Israel, liꞌinu enu neca Dioseꞌahua tucutsia necanu. \v 30 Uzeca liꞌinu enu neca Dioseꞌlu diquinuꞌ arquiꞌlu, cuna diquinuꞌ lunú necalu, cuna diquinuꞌ elliebacuꞌlu cuna diqui nuꞌ juerzaꞌlu.” Ninguieꞌ neca mandamiento nú máse neca equie. \v 31 Nu mandamiento rrucu neca: “Zecalu saꞌlu tucu nú secalu liꞌilu.” Lu rucu bee mandamiento quieꞌ, leca stucu mandamiento nú máse neca equie. \p \v 32 Chequie ucuaqui ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés zeꞌe nú uni: \p ―Maestro, uni nzeꞌcalu. Nú unilu scua. Neli nú unilu nú nuꞌ tucutsia Diose, lecaꞌ stucu Diose. \v 33 Nu zeca bee bene liꞌinu diquinuꞌ arquiꞌlla, cuna diquinuꞌ elliebacuꞌlla cuna diquinuꞌ juerzaꞌlla, cuna diqui nuꞌ lunú necalla, nu zeca bee bene saꞌ bene tucu nú secalla liꞌilla, ninguieꞌ neca nú máse seca lu ye bee uꞌna nú rdeteꞌ bee bene lu Diose. \p \v 34 Chenu ulañiꞌ Jesuse nú ucuaqui nzeꞌca ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés uninu lui: \p ―La nzulu istu para nú chuꞌulu lunú rnibiyaꞌ Diose. \p Che lecaꞌ ti alaca arquiꞌ a nacuꞌdichiaꞌlá lunu. \s1 ¿Ti neca bee beneꞌ Cristo enu udetela? \r (Mt. 22:41-46; Lc. 20:41-44) \p \v 35 Chenu seteꞌ Jesuse bee bene liñi indu llene Jerusalén, unidichiaꞌnu lubeei nú uninu: \p ―¿Xinu rnibee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés nú neca Cristo lliꞌñi David? \v 36 Nu leꞌca liꞌi David unilla bedichiaꞌ quieꞌ, tucu nú udeteꞌ Espíritu Santo lulla nú unilla: \q1 Diose uni lu liꞌinu enu rnibiyaꞌ lua: \q1 “Uzucu cueꞌtsea chúbee, \q1 hasta nú riꞌá nú nibiyaꞌlu lubee bene enu rlee lulu.” \p \v 37 ¿Enzeꞌe tunu neca Cristo, lliꞌñi David, xinu rni David liꞌinu lunu? \p Ye bee bene enu nucuaꞌa zeꞌe ñia uyuꞌ arquiꞌbeei lunú uninu. \s1 Uni Jesuse nú necha rriꞌi bee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés \r (Mt. 23:1-36; Lc. 11:37-54; 20:45-47) \p \v 38 Chenu uzeteꞌ Jesuse bee bene uninu lubeei: \p ―Ubiꞌyahua liꞌihua lubee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés, xne riuꞌ arquiꞌbeei nú rutu beei xucu nzeꞌca beei, cuna nú riuꞌ arquiꞌbeei nú luꞌcu bee bene ulaꞌna lubeei lu inziu, \v 39 nu rlaꞌna beei nú sucu beei lu xleta nú máse neca equie liñibe indu, leꞌca scua rriꞌi beei sucu beei elu máse neca equie chenu nze tacu beei. \v 40 Leꞌca raxi beei niꞌi bee unaꞌa zaqui, rriꞌibeei nú xee rnacuꞌ beei lu Diose, para nú riꞌi bee bene elliebacuꞌ nú neca beei bene nzeꞌca pero máse deteꞌ Diose castiya lubeei. \s1 Uꞌna nú uduꞌu tucu unaꞌa zaqui \r (Lc. 21:1-4) \p \v 41 Tucu bese chenu nzucu Jesuse liñi indu llene Jerusalén axu elu nchiucuꞌ bee alcancia elu rduꞌ bee bene uꞌna, ulañiꞌnu nú rduꞌ bee bene uꞌna liñibe alcancia zeꞌe. Leꞌca huaxi bee bene xene rduꞌ beei huaxi dimi liñibe alcancia zeꞌe. \v 42 Che uriña tucu unaꞌa zaqui elitsí zeꞌe, nu uduꞌnchu chiucu melu nú lleꞌnatsia seca liñi tucu bee alcancia zeꞌe. \fig San Marcos 12:42|src="CN01794B.TIF" size="COL" ref="San Marcos 12:42" \fig* \v 43 Nu chu ubixia Jesuse bee beneꞌnu, nu uninu lubeella: \p ―Neli nia luhua nú uꞌna nú uduꞌ unaꞌa zaqui elitsí quieꞌ maselá seca nucuaꞌ lunú uduꞌ beelá bee bene. \v 44 Xne yebee bene rduꞌtsia beei lunú sucu sobra equie dimiꞌbeei, pero unaꞌa zaqui quieꞌ, añinzuca nú secanchu elitsi uduꞌnchu ye nú neca diminchu liñi alcancia zeꞌe, nu añinzuca nú nucuaꞌtsia neca nú rluꞌcunchu. \c 13 \s1 Udixiuleꞌe Jesuse nú rila indu llene Jerusalén \r (Mt. 24:1-2; Lc. 21:5-6) \p \v 1 Chenu uchiuꞌu Jesuse liñi indu llene Jerusalén, che uni tucu beneꞌnu lunu: \p ―¡Maestro, ubiꞌyacuru chiquiꞌ ñia rnaa bee quiee quieꞌ cuna niꞌi llene quieꞌ! \p \v 2 Chequie ucuaqui Jesuse nú uninu: \p ―Tucu nú rlañiꞌlu niꞌi llene quieꞌ, riña bichia nú la yaꞌnaꞌ niꞌ stucu quiee quieꞌ equie saꞌe yeene rilae. \s1 Xi seña aca chenu enta laxu iliulabe \r (Mt. 24:3-28; Lc. 21:7-24; 17:22-24) \p \v 3 Che chu nzuebeella lu tucu dañi nú lee Olivos nzucu dañi quieꞌ enza rna lu indu llene Jerusalén, chenu uzucu Jesuse equie dañi zeꞌe, che uyabica Pedro cuna Jacobo cuna Juan cuna Andrés nu unidichiaꞌ liꞌitsia beella lunu nú unibeella: \p \v 4 ―Udixiuleꞌe luru, ¿xunga aca bee nucuaꞌ? ¿Nu xa neca bee seña nú lubeꞌ nú nzula nú aca ye bee nucuaꞌ? \p \v 5 Chequie ucuaqui Jesuse lubeella nú uninu: \p ―Ubiꞌyahua liꞌihua, para nú lecati zequienu liꞌihua. \v 6 Xne nzeꞌta huaxi bee bene enu ni nú nzeꞌta beei equie cuendaꞌ liꞌá nu nibeei luhua: “Liꞌá neca Cristo”; nu scua zequienu beei huaxi bee bene. \p \v 7 ’Pero liꞌihua chenu yeneꞌhua nú reca xuu urre rni bee bene nú enta nú aca xuu, la lliquihua xne scua nzeꞌta nú acane, pero la laxuscaꞌ iliulabe. \v 8 Xne liunu tucu nación cuna stucu nación, nu liunu tucu país cuna stucu país, cuna liunu texcuaꞌa bee bene enu rnibiyaꞌ, cuna texcuaꞌa bee bene enu rnibiyaꞌ, nu aca xú cuna nú aca biña huaxi bee luhuare lu iliulabe. Nucuaꞌ neca nú apenatsia uquixie lunú enta nehuana zeca bee bene. \p \v 9 ’Pero ubiꞌyahua liꞌihua xne deteꞌ cuenda bee bene liꞌihua lubee usticia, cuna nú zetecheꞌ beei liꞌihua liñi bee indu, nu deteꞌ cuenda beei liꞌihua lubee gubierno cuna lubee arre equie nú nzeli arquiꞌhua liꞌá, pero scua nuꞌ modo nú nihua lubeei equie cuendaꞌ liꞌá. \v 10 Xne rquiꞌña nú ixiuleꞌexu bee bene bedichiaꞌ nzeꞌcaꞌ Diose lu ye bee bene iliulabe, ante nú laxu iliulabe. \v 11 Nu chenu deteꞌ cuenda bee bene liꞌihua lubee usticia, la chenu arquiꞌhua lunú xa nihua, uniꞌtsiahua bee bedichiaꞌ nú liquiꞌ Diose nú nihua xne laca liꞌihua enu ni hora zeꞌe, Espíritu Santo neca enu ni hora zeꞌe. \v 12 Enta bichia chenu deteꞌ cuenda bee bene leꞌca bichi beei para nú atilla, nu deteꞌ cuenda bee paꞌ bee bene enduꞌlla, leꞌca deteꞌ cuenda bee enduꞌ bee paꞌ beei cuna naꞌbeei para nú atilla. \v 13 Ye bee bene iliulabe chana arquiꞌ liꞌihua equie nú necahua bee benea; pero bene enu tsutaꞌ arquiꞌ lua hasta bichia chenu laxu yeene, benequieꞌ tsilaꞌa Diose. \p \v 14 ’Chenu lañiꞌhua nú nzucu tucu cosa chiꞌquiꞌ liñi indu llene Jerusalén, tucu nú uni profeta Daniel hasta huaꞌtu, (bee bene enu rula ichiꞌ quieꞌ, uriꞌihua beyaꞌ) nú bee bene enu nucuaꞌa Judea, rquiꞌña nú yeca xuꞌu bee bene zeꞌe enza dañi. \v 15 Nu bee bene enu nchiucuꞌ equie niꞌi bichia zeꞌe, la lluꞌchaꞌ lacalla para nú chuꞌulla liñi niꞌilla naꞌtsella steneꞌlla. \v 16 Nu bene enu nzu dañi, la benchilaꞌlla niꞌlla para nú yeꞌta chiyaꞌlla xuculla. \v 17 ¡Cueꞌe bee unaꞌa enu nuꞌ enduꞌ xlaꞌcu, cuna bee unaꞌa enu nuu bee enduꞌ enu rachi bichia zeꞌe! \v 18 Unaꞌcuꞌhua lu Diose nú la aca bee nucuaꞌ chenu neca tiembu nú nucuaa. \v 19 Xne chiquiꞌ nehuana zeca bee bene bichia zeꞌe, hasta chenu ungacheꞌ iliulabe lá aca bee nucuaꞌ scua, nu lecaꞌ xunga acalá bee nucuaꞌ scua niꞌ stucu bese. \v 20 Tunu la tsuxe Diose nú reca bee bichia zeꞌe, la tsilaꞌa niꞌ tucu bee bene; pero tsuxe Diose nú reca bee bichia zeꞌe, equie cuendaꞌ nú secanu bee beneꞌnu cuna nú ucañinu liꞌibeei para liꞌinu. \p \v 21 ’Tunu bee bichia zeꞌe nuꞌ enu ni luhua: “Ubiꞌyacuruhua caꞌa nzucu Cristo”, urre “Ni bee nzeꞌe ubiꞌyacuruhua nguiee nzucu Cristo”, la chili arquiꞌhua nucuaꞌ. \v 22 Xne nzeꞌta huaxi bee bene enu ni nú liꞌibeei neca beei Cristo, urre nibeei nú liꞌibeei neca beei bee profetaꞌ Diose, riꞌi beei huaxi bee milagro, cuna huaxilá beenú chenu arquiꞌ bee bene, para nú scua zequienu beei bee bene nu rriꞌi beei elliebacuꞌ tunu nuꞌ modo hasta bee bene enu ucañi Diose, zequienu beei. \v 23 Enzeꞌe nia luhua, nú ubiꞌyahua liꞌihua, xne udixiuleꞌexulá ye bee nucuaꞌ luhua. \s1 Nzeꞌta zeca liꞌinu Bene enu uxeꞌla Diose \r (Mt. 24:29-35, 42-44; Lc. 21:25-36) \p \v 24 ’Pero bee bichia zeꞌe, chenu udetela nú nehuana ulleꞌca bee bene cabelí lu bichia, nu la duꞌlleaꞌ ellieꞌ guu, \v 25 nu zanaꞌ bee belaa enu nchiucuꞌ liñibe lu yuu cuna cuñi ye beenu nchiucuꞌ liñibe. \v 26 Chequie lañiꞌ bee bene iliulabe, Bene enu uxeꞌla Diose, nú tuꞌna rulu siquiꞌnu nzeꞌtanu liñi xcabe cuna ye poder nú rluꞌcunu. \v 27 Che xeꞌlanu bee ángeleꞌnu diqui lu iliulabe para nú quieteꞌsaꞌ beenu, ye bee beneꞌ Diose catse elu nucuaꞌa beella. \p \v 28 ’Uluꞌcuhua cuenda lunú nia luhua, chenu riyeꞌ ellutsa lu aca higuera, cuna nú enta yeꞌ leca eꞌneꞌ lue, nediyaꞌhua nú enta riñala tsibee che. \v 29 Leꞌca scua chenu lañiꞌhua nú recala ye bee nucuaꞌ uriꞌihua beyaꞌ nú axula nzu lunú nzeꞌta aca tucu nú unia luhua. \v 30 Ixiuleꞌa luhua nú acaxu ye bee nucuaꞌ, ante nú ati bee bene enu nehuañi nee. \v 31 Iliulabe cuna liñibe nitilu bee nucuaꞌ pero stichiaꞌa la dete nú yalu yeene. \p \v 32 ’Pero lecati riꞌi beyaꞌ xi bichia nu xi hora nú aca ye bee nucuaꞌ, nu niꞌbee ángele liñibe nu niꞌ Lliꞌñi Diose la riꞌi beyaꞌ nucuaꞌ, nediyaꞌtsia Diose Pa liñibe nucuaꞌ. \p \v 33 ’Enzeꞌe nia luhua nú ubiꞌyahua liꞌihua nu utsu tsiñiahua cuna nú unaꞌcuhua lu Diose, xne la riꞌihua beyaꞌ xunga aca bee nucuaꞌ. \v 34 Aca nucuaꞌ xi neca chenu xiuꞌu bene tucu biaji. Ante nú chiuꞌulla rnilla xi riñaꞌ riꞌi bee mosoꞌlla. Leꞌca unibiyaꞌlla nú tsu tsiña bene enu rriucu ruꞌu puerta niꞌilla. \v 35 Leꞌca esquie liꞌihua, ucuaꞌa tsiñahua, xne la riꞌihua beyaꞌ xunga nu xiura nzelaa, tunu nzelaa chenu nzeꞌta chuꞌu rulaꞌ, urre tunu necane ulelaꞌ rulaꞌ urre tunu necane ellicabe chenu rixia tiula urre silaꞌ. \v 36 Enzeꞌe ucuaꞌa tsiñahua xne ca tuꞌnatsia riñaa, nu la niarquia nú lluna liꞌihua nú la riꞌihua tucu nú riala nú riꞌihua. \v 37 Nu lunú rnia luhua nee, rnia lu ye bee bene: Uhuañihua tucu nú riala nú huañihua, ¡ucuaꞌa tsiñahua para bichia zeꞌe! \c 14 \s1 Ucuaꞌna bee bene enu rlee lu Jesuse xa modo naꞌtse beei liꞌinu \r (Mt. 26:1-5; Lc. 22:1-2; Jn. 11:45-53) \p \v 1 Rriꞌitsia xiucu bichia nú aca eliñi baxcu, chenu racu bee bene Israel pá nú la chuꞌu levadura equie, che bee uleꞌya enu rnibiyaꞌ lubee uleꞌya cuna bee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés, rlaꞌna beei xa modo zequienu beei Jesuse para nú naꞌtse beei liꞌinu nu úti beei liꞌinu. \v 2 Che unibeei: \p ―Pero la riaꞌahua scua diqui nú reca eliñi, para nú la tsu reche bee bene. \s1 Uduꞌu tucu unaꞌa perfume equie Jesuse \r (Mt. 26:6-13; Jn. 12:1-8) \p \v 3 Chequie chenu nzu Jesuse eyeche Betania niꞌi Simón enu ulleꞌca elichia nú lee lepra, chenu nzucu Jesuse lumexa racunu, uriña tucu unaꞌa nuyaꞌ tucu frasco nú achee nuꞌ perfume nú huaxi secaa, xne necacheꞌe puro nardo, nu chu uxaꞌlanchu frasco zeꞌe nu udunchu perfume zeꞌe equie Jesuse. \v 4 Che bee bene enu nucuaꞌa zeꞌe ulee beei nú unibeei lu saꞌbeei: \p ―¿Xinu utiꞌchianchu perfume cuaꞌ scua? \v 5 Alaꞌ aiqui perfume cuaꞌ tucu chuna ayuꞌu dimi denario para nú ariꞌinchu elietsa lubee bene enu seca elitsi, nu uquiꞌyaꞌ unaꞌa zeꞌe uriꞌi beei. \p \v 6 Pero uni Jesuse lubeei: \p ―La riꞌchiahua liꞌinchu; ¿xinu rquiꞌyanchu rriꞌihua? Xne lunú uriꞌinchu lua, neca nzeꞌca nucuaꞌ. \v 7 Bee bene elitsi siempre nucuaꞌa cuna liꞌihua, nu nuꞌ modo riꞌihua elietsa lubeei xitse bichia. Pero liꞌá la tsuaꞌa cuna liꞌihua diqui tiembu. \v 8 Unaꞌa quieꞌ uriꞌinchu lunú unganchu, uduꞌxulanchu perfume cuaꞌ cuerpoa para nú necalane bichia chenu achiꞌa. \v 9 Ixiuleꞌa luhua, nú diqui lu iliulabe elu ixiuleꞌe bee bene bedichiaꞌ nzeꞌcaꞌ Diose, leꞌca ni bee bene lunú uriꞌi unaꞌa quieꞌ lua para nú elluꞌcuꞌ arquiꞌ bee bene lunú uriꞌinchu lua. \s1 Uya deꞌteꞌ cuenda Judas Jesuse lubee bene enu niarquiꞌ úti liꞌinu \r (Mt. 26:14-16; Lc. 22:3-6) \p \v 10 Chequie uya Judas Iscariote enu neca lu chiꞌchiucu bee beneꞌ Jesuse, lubee uleꞌya enu rnibiyaꞌ lubee lá bee uleꞌya para nú deteꞌ cuendai Jesuse lubeei. \v 11 Chenu ubeneꞌ bee uleꞌya zeꞌe nucuaꞌ, ñia utsu arquiꞌbeei nu unibeei nú deteꞌ beei dimi ya Judas, che uquixie Judas ucuaꞌana xa modo deteꞌ cuendai Jesuse lubeei. \s1 Exee nú udacunu Jesuse bee beneꞌnu \r (Mt. 26:17-29; Lc. 22:7-23; Jn. 13:21-30; 1 Co. 11:23-26) \p \v 12 Chequie bichia nú uquixie nú reca eliñi chenu racu bee bene Israel pá nú la chuꞌu levadura equie, chenu leꞌca ruuti bee bene tucu sanchi eliñi baxcu zeꞌe che unidichiaꞌ bee beneꞌnu lunu: \p ―¿Cá niarquiꞌlu nú nze recheꞌru nú daꞌcuxeꞌahua reché baxcu? \p \v 13 Che uxeꞌla Jesuse chiucu beneꞌnu nu uninu lubeella: \p ―Uquiahua eyeche Jerusalén, zeꞌe llaꞌcahua tucu niyu enu nuyaꞌ tucu ereꞌe inza nu chu chequiehua liꞌilla. \v 14 Elu chuꞌu bene zeꞌe, nihua lu bene enu neca stene niꞌi zeꞌe: “Singuie rni Maestro: ¿Ca nzucu cuarto elu acuxeenua bee benea reché baxcu quieꞌ?” \v 15 Che lubeꞌ bene zeꞌe tucu cuarto elu ayaa nú nzu cheꞌela liñi, zeꞌe recheꞌhua nú daꞌcuxeꞌahua. \p \v 16 Chequie nzuebeella eyeche llene zeꞌe, nu ullelaꞌ beella tucu nú uninu lubeella nu urecheꞌe beella nú acuxee beella reché baxcu. \p \v 17 Chenu uyuꞌu rulaꞌ uriñayuu Jesuse chiꞌchiucu bee beneꞌnu zeꞌe. \v 18 Diqui nú nucuaꞌa beella lu mexa racu beella uni Jesuse lubeella: \p ―Ixiuleꞌa luhua nú tucuhua enu racunu liꞌá deteꞌcuenda liꞌá lubee bene enu uti liꞌá. \p \v 19 Chequie nehuana utsu arquiꞌbeella, nu unidichiaꞌ tucua tucua beella lunu: \p ―¿Liꞌá nzeꞌe la? \p Nu uni stucu beella: \p ―¿Liꞌá nzeꞌe la? \p \v 20 Nu ucuaqui Jesuse lubeella: \p ―Tucu lu chiꞌchiucuhua enu seꞌe pá leꞌca liñi pliato elu seꞌa pá nzeꞌella. \p \v 21 Neli nú liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose, zecaa tucu nú rni lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose; pero ¿cueꞌe bene enu deteꞌ cuenda liꞌá? Máse neca nzeꞌca lu cuendaꞌ bene zeꞌe nú né aláxulla lu iliulabe quieꞌ. \p \v 22 Diqui nú racu beella, unaꞌtse Jesuse tucu pá nu udeteꞌnu cheꞌtsa lu Diose nu chu uleꞌenu pá zeꞌe udeteꞌnu yabeella nu uninu: \p ―Udacuhua pá quieꞌ, ninguieꞌ neca cuerpoa. \fig San Marcos 14:22|src="CN01803B.TIF" size="COL" ref="San Marcos 14:22" \fig* \p \v 23 Che unaꞌtsenu tucu copa viñu, chenu ulaxu nú udeteꞌnu cheꞌtsa lu Diose, che chu udeteꞌnu vaso cuaꞌ ya beella nu ungueꞌ ye beella biñu cuaꞌ. \v 24 Nu uninu lubeella: \p ―Biñu quieꞌ neca renea nú riꞌchia chenu atia para nú tsilaꞌa huaxi bee bene, xne equie cuendaꞌ nú atia yaꞌla tucu inziu cuqui nú luꞌcu bee bene nú xa riꞌi Diose perdona liꞌibeei. \v 25 Ixiuleꞌa luhua nú lecaꞌ xunga hueꞌelá biñu nú necacheꞌ uva, hasta bichia nú huaꞌa biñu cuqui elu rnibiyaꞌ Diose. \s1 Uni Jesuse nú ni Pedro nú la chululla liꞌinu \r (Mt. 26:30-35; Lc. 22:31-34; Jn. 13:36-38) \p \v 26 Chenu ulaxu nú ungula beella tucu canto lu Diose, chu nzuebeella dañi nú lee Olivos. \v 27 Che uni Jesuse lubeella: \p ―Yehua tsanaꞌ arquiꞌhua liꞌá rulaꞌ quieꞌ; tucu nú nequie lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose elu rni: “Utia bene enu rriucu bee sanchi, nu riꞌchia letse beeí.” \v 28 Pero chenu huañi zecaa rlutia nzaꞌa Galilea, cheela riñahua zeꞌe. \p \v 29 Chequie uni Pedro lu Jesuse: \p ―Añinzuca nú tsanaꞌ arquiꞌ ye beella liꞌilu, pero liꞌá la tsana arquia liꞌilu. \p \v 30 Nu ucuaqui Jesuse lu Pedro nú uninu: \p ―Ixiuleꞌa lulu nú rulaꞌ quieꞌ ante nú bixia tiula chiucu bese, unilalu chuna bese nú la chululu liꞌá. \p \v 31 Pero unila Pedro nú uni: \p ―Mase atia cuna liꞌilu, la cachia nú nuꞌlua liꞌilu. \p Leꞌca scua uni ye beella. \s1 Uya naꞌcuꞌ Jesuse lu Diose tucu luhuare elu lee Getsemaní \r (Mt. 26:36-46; Lc. 22:39-46) \p \v 32 Chenu uriña beella tucu luhuare elu lee Getsemaní uni Jesuse lubee beneꞌnu: \p ―Ucuaꞌascaꞌhua caꞌa, nze nacutsia lu Diose. \p \v 33 Che unguyaꞌtsianu Pedro cuna Jacobo cuna Juan, nu uquixie nú chiquiꞌ nehuana nzu arquiꞌnu, hasta nú lixiuaꞌ nzu arquiꞌnu. \v 34 Nu uninu lubeella: \p ―Chiquiꞌ nehuana nzu arquia, hasta nú seꞌca nú atia, uyaꞌnascaꞌhua caꞌa nu la aꞌtsehua. \p \v 35 Che chu nza Jesuse lleꞌna enza lu zeꞌe, nu utsulliquinu hasta nú utiꞌnu tequieenu lu yuu, nu unacuꞌnu lu Diose tunu nuꞌ modo nú la zecanu lunú enta zecanu. \v 36 Chenu rnacuꞌnu lu Diose uninu: \p ―Paa, yeene recalu rriꞌilu; utsilaꞌa liꞌá lunú chiquiꞌ juerte enta nú zecaa, pero la acane tucu nú niarquia, uriꞌitsia tucu nú niarquiꞌlu. \p \v 37 Che chu nza Jesuse elu uyaꞌna chuna beneꞌnu nu ullunaꞌnu liꞌibeella nú raꞌtse beella nu uninu lu Pedro: \p ―Simón, ¿xieꞌ raꞌtselu la? ¿Xieꞌ né riquiꞌlu azucu naalu masia tucu hora la? \v 38 Uzucunahua, nu unaꞌcuhua lu Diose para nú la riꞌi bezeꞌlu ana luhua, xne nuꞌ ana arquiꞌhua nú riꞌihua nú neca nzeꞌca, pero la riquiꞌ cuerpoꞌhua. \p \v 39 Chequie nza zeca Jesuse, nze nacuꞌnu lu Diose nu uninu lu Diose tucu nú uninu bese rluu. \v 40 Chenu ubenchilaꞌ zecanu elu uyaꞌna chuna beneꞌnu ullunaꞌnu liꞌibeella nú stucuaꞌla bese raꞌtse beella, xne chiquiꞌ riuꞌu calaꞌ lubeella nu lá riꞌi beella beyaꞌ xi cuaqui beella lunu. \v 41 Bese rriuna chenu ubenchilaꞌnu elu nucuaꞌa beella uninu lubeella: \p ―¿Xieꞌ ratsescaꞌhua nu sulachi scaꞌhua la? Pero uhuahua calaꞌ cuaꞌ luhua, xne liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose uriñala hora nú deteꞌ cuenda bene liꞌá lubee bene enu rriꞌi dula. \v 42 Uzetehua ne chaꞌahua. Nzeꞌta bicala bene enu deteꞌ cuenda liꞌá nee. \s1 Chenu unaꞌtse bee bene Jesuse \r (Mt. 26:47-56; Lc. 22:47-53; Jn. 18:2-11) \p \v 43 Rniscaꞌlá, Jesuse cuna liꞌibeella chenu uriña Judas enu unga tucu lu chiꞌchiucu bee beneꞌnu, uriña yui huaxi bee bene enu nzene espada cuna bee acarute. Nú nzeꞌta naꞌtse beei Jesuse lunú unibiyaꞌ bee uleꞌya enu rnibiyaꞌ lubee uleꞌya cuna bee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés cuna nú rnibiyaꞌ bee usticiaꞌ bee bene Israel. \v 44 Chequie Judas enu udeteꞌ cuenda Jesuse lubee bene zeꞌe, unilai lubee bene zeꞌe nú uni lubeella: \p ―Bene enu acua tucu bichiuꞌ xeca, nzeꞌe naꞌtsehua nu chiuca uyaꞌhua liꞌilla. \v 45 Nu chenu uriña Judas lu Jesuse uyabicai lunu nú uni: \p ―Maestro, Maestro. \p Nu chu udacui tucu bichiuꞌ xecanu. \v 46 Che unaꞌtse bee bene zeꞌe Jesuse nu unguyaꞌ beei liꞌinu. \p \v 47 Pero tucu bee beneꞌ Jesuse enu nzu zeꞌe uhualla espada nu uchiecuꞌlílla diaca tucu bene enu neca mosoꞌ uleꞌya enu rnibiyaꞌ lu ye bee uleꞌya. \v 48 Nu uni Jesuse lubee bene zeꞌe: \p ―¿Xinu entahua cuna espada cuna acarute para nú naꞌtsehua liꞌá xineca tucu huanaꞌ? \v 49 Ye bichia nzua cuna liꞌihua liñi indu llene Jerusalén elu uzetea Stichiaꞌ Diose nu né naꞌtsehua liꞌá zeꞌe. Pero scua acane para nú yalu nú rni Stichiaꞌ Diose. \p \v 50 Che ye bee beneꞌ Jesuse uyecaxuꞌu beella nu utsanaꞌ arquiꞌbeella liꞌinu. \p \v 51 Chequie nzequie tucu niyu eꞌneꞌ Jesuse nu nutui tucutsia sábana. Pero chenu unaꞌtse bee bene zeꞌe liꞌi, \v 52 chu uchiuꞌu xquiꞌ xuꞌi liñi sábana, nú nutui nu eꞌcu etui uyecaxuꞌi nzai. \s1 Uyayu bee bene Jesuse lubee usticiaꞌ bee bene Israel \r (Mt. 26:57-68; Lc. 22:54-55, 63-71; Jn. 18:12-14, 19-24) \p \v 53 Che uyayu bee bene zeꞌe Jesuse lu uleꞌya enu rnibiyaꞌ lu ye bee uleꞌya, nu uyetesaꞌ ye bee uleꞌya enu rnibiyaꞌ lubee uleꞌya, cuna bee usticiaꞌ bee bene Israel cuna bee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés. \v 54 Nu istu istu uyaquie Pedro Jesuse hasta ruꞌu niꞌi uleꞌya enu rnibiyaꞌ luye bee uleꞌya, nu chu uzucu Pedro ruꞌu quii cuna bee bene enu rriucu ruꞌu niꞌi uleꞌya zeꞌe. \p \v 55 Bee uleꞌya enu rnibiyaꞌ lubee uleꞌya cuna ye bee usticiaꞌ bee bene Israel, ucuaꞌna beella xi ricuꞌ quiya beella Jesuse para nú scua nuꞌ modo nú utibeella liꞌinu. Pero né llelaꞌ beella xi aricuꞌ quiya beella liꞌinu. \v 56 Xne añinzuca nú huaxi eluquichiaꞌ uricuꞌ quiya beella Jesuse, pero urene uni tucu beella nu urene uni stucu beella. \v 57 Chequie utsuli chiucu chuna beella nu uricuꞌ quiya beella tucu eluquichiaꞌ Jesuse nu unibeella: \p \v 58 ―Liꞌiru ubeneꞌru nú uni nucuaꞌ: Liꞌá nitilua indu llene Jerusalén nú urecheꞌe bee bene, nu chunatsia bichia recheꞌa stucu indu nú lá recheꞌ bee bene. \p \v 59 Pero niꞌ scua la neca tucu necatse lunú rni beella urene urene uni beella. \p \v 60 Che utsuli uleꞌya enu rnibiyaꞌ lu ye bee uleꞌya labe bee bene enu nucuaꞌa zeꞌe nu unidichiaꞌlla lu Jesuse: \p ―¿Xinu la cuaquilílu? ¿Xieꞌ neli neca nú rnibeei lulu scua la? \p \v 61 Pero la nili Jesuse nu né cuaquilínu che unidichiaꞌ zecaꞌla uleꞌya zeꞌe lunu: \p ―¿Xieꞌ liꞌilu necalu Cristo lliꞌñi Diose liñibe la? \p \v 62 Che ucuaqui Jesuse nú uninu: \p ―Liꞌá nzeꞌe nu lañiꞌhua liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose nú nzucuaꞌa cueꞌtse Diose chúbee liꞌinu enu chiquiꞌ reca yeene, nu leꞌca lañiꞌhua nú nzela liñi xcabe enza liñibe. \p \v 63 Chenu ubeneꞌ uleꞌya zeꞌe nucuaꞌa, che utsalla xuculla nu unilla: \p ―¿Xinu laꞌnalaꞌahua testigo nee? \v 64 Ubeneꞌlaꞌhua nú xa uni nucuaꞌa bedichiaꞌ nú necha neca lu Diose; ¿xa nihua nee? \p Chequie uni ye bee bene zeꞌe nú ati Jesuse. \p \v 65 Xiucu xuna beei utsu xene lunu nu utsacuꞌ beei lunu nu udiñi beei liꞌinu nu unibeei lunu: \p ―¡Uniꞌti udiñi liꞌilu! \p Che bee sundado enu rriucu indu llene Jerusalén leꞌca uxutse beei ndaꞌgu lunu. \s1 Utsacuꞌ arquiꞌ Pedro nú la chululla Jesuse \r (Mt. 26:69-75; Lc. 22:56-62; Jn. 18:15-18, 25-27) \p \v 66 Chenu uzucu Pedro ruꞌu eliꞌyaꞌ niꞌi uleꞌya enu rnibiyaꞌ luye bee uleꞌya, che uriña tucu criadaꞌ uleꞌya zeꞌe. \v 67 Chenu ulañiꞌnchu nú nzucu Pedro ruꞌu quii zeꞌe ubiꞌyanchu lulla nu uninchu lulla: \p ―Leꞌca nuulu enzenuulu Jesuse bene eyeche Nazaret. \p \v 68 Pero ucachiꞌ Pedro nú unilla: \p ―La chuꞌlua benecuaꞌ, nu la riꞌá beyaꞌ xi rnilu. \p Che uchiuꞌu Pedro zeꞌe nu utsulla ruꞌu puerta nu chu ubixia tiula. \v 69 Chenu ulañiꞌ zeca criada zeꞌe Pedro stucu bese, che uquixienchu nú uninchu lubee bene enu nucuaꞌa zeꞌe: \p ―Leꞌca nuu nucuaꞌ neca nucuaꞌ tucu beneꞌ Jesuse. \p \v 70 Pero ucachiꞌ zeca Pedro nú la chululla Jesuse. Che lu zeꞌe tsia uniaꞌala bee bene enu nucuaꞌa zeꞌe lu Pedro: \p ―Che rlubeꞌ nú necalu tucu beneꞌ benecuaꞌ, xne necalu bene Galilea nu rdichiaꞌlu tucu nú rdichiaꞌbeei. \p \v 71 Che uquixie Pedro nú utsutaꞌlla lu stichiaꞌlla nú unilla: Deteꞌ Diose castiya liꞌá tunu la nia nú neli neca. \p ―¡La chulua bene enu rnihua! \p \v 72 Hora zeꞌe ubixia tiula stucu bese nu ulluꞌcu arquiꞌ Pedro lunú uni Jesuse lulla: “Ante nú bixia tiula chiucu bese, unilálu chuna bese nú la chululu liꞌá.” Chenu ulluꞌcu arquiꞌ Pedro nucuaꞌ uquixiella nú runaꞌlla. \c 15 \s1 Chenu uyayu bee bene Jesuse lu Pilato \r (Mt. 27:1-2, 11-14; Lc. 23:1-5; Jn. 18:28-38) \p \v 1 Chenu uyeꞌe lu yuu uyetesaꞌ bee uleꞌya enu rnibiyaꞌ lubee uleꞌya cuna bee usticiaꞌ bee bene Israel cuna bee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés cuna bee usticia enu mase rnibiyaꞌ ubedichiaꞌ beella nú xa riꞌi beella. Che ullicaꞌcuu beella Jesuse nu udeteꞌ cuenda beella liꞌinu lu Pilato. \v 2 Che unidichiaꞌ Pilato lu Jesuse: \p ―¿Necalu Arreꞌ bee bene Israel la? \p Nu ucuaqui Jesuse nú uninu: \p ―Liꞌá nzeꞌe. \p \v 3 Equie nú huaxi nú rricuꞌquiya bee uleꞌya enu rnibiyaꞌ lubee uleꞌya liꞌinu. \v 4 Enzeꞌe unidichiaꞌ Pilato lu Jesuse stucu bese: \p ―¿Xinu la cuaquilílu? Ubiꞌyacuru huaxi nú rni bee bene lu cuendaꞌlu. \p \v 5 Pero lecaxi ucuaqui Jesuse, che chiquiꞌ uyanu arquiꞌ Pilato. \s1 Unibiyaꞌ bee bene nú ati Jesuse \r (Mt. 27:15-31; Lc. 23:13-25; Jn. 18:38–19:16) \p \v 6 Cada chenu reca eliñi baxcu, rlaꞌa Pilato tucu bene enu nchiñi niꞌcuꞌ, tatse enu nacuꞌ bee bene nú laꞌa. \v 7 Bee bichia zeꞌe nchiñi Barrabás niꞌcuꞌ cuna beelá bee bene enu neyeteꞌi, xne unguuti beei bee bene chenu uliunu beei bee beneꞌ gobierno. \v 8 Chenu uyetesaꞌ bee bene para nú nibeei lu Pilato nú riꞌilla tucu nú neca costumbreꞌlla, \v 9 che uni Pilato lubeei: \p ―¿Niarquiꞌhua nú laꞌa Arreꞌ bee bene Israel la? \p \v 10 Uni Pilato scua xne uriꞌilla beyaꞌ nú equie nú ria arquiꞌ bee uleꞌya enu rnibiyaꞌ lubee uleꞌya, enzeꞌe udeteꞌ cuenda beei Jesuse lulla. \v 11 Pero bee uleꞌya enu rnibiyaꞌ lubee uleꞌya uduꞌbeei arquiꞌ bee bene zeꞌe para nú ni bee bene zeꞌe lu Pilato nú laꞌalla Barrabás. \v 12 Chequie unidichiaꞌ Pilato lubeei: \p ―¿Xi niarquiꞌhua nú riꞌinua enu rnihua nú neca arreꞌ bee bene Israel? \p \v 13 Nu ucuaqui beei nú urixialibeei: \p ―¡Uquieꞌe nucuaꞌa lu cruse! \p \v 14 Nu uni Pilato lubeei: \p ―Pero ¿ta nú necha neca uriꞌi nucuaꞌ? \p Nu masescaꞌlá juerte ubixialí beei: \p ―¡Uquieꞌe nucuaꞌ lu cruse! \p \v 15 Chequie lunú niarquiꞌ Pilato nú yaꞌna nzeꞌcalla lubeei, ulaꞌalla Barrabás. Nu unibiyaꞌlla nú uzeteꞌcheꞌ bee sundado Jesuse, nu chu udeteꞌ cuendalla liꞌinu lubee sundado para nú quieꞌe beei liꞌinu lu cruse. \p \v 16 Unguyaꞌ bee sundado zeꞌe Jesuse labe eliꞌyaꞌ ruꞌu palacio, elu uyetesaꞌ ye bee sundado. \v 17 Che ungutu beei tucu laquie morado Jesuse, nu urecheꞌe beei tucu elluꞌñiꞌ nú necacheꞌe eche uzucuꞌ beei equienu. \v 18 Nu uquixie beei nú rixiali beei lunu: \p ―¡La laxuaꞌ nú nehuañi Arreꞌ bee bene Israel! \p \v 19 Chequie uduꞌbeei tucu ixiꞌ equienu, nu utsu xene beei lunu, cuna nú utsu lliqui beei lunu, xi neca nú chiquiꞌ rluꞌcu beei ulaꞌna lunu. \v 20 Chenu ulaxu nú xitse uriꞌinu beei liꞌinu, uhuabeei laquie morado nú nutunu nu ungutu beei nú neca xucunu liꞌinu, che unguyaꞌ beei liꞌinu para nú quieenu lu cruse. \s1 Uquieꞌe bee bene Jesuse lu cruse \r (Mt. 27:32-44; Lc. 23:26-43; Jn. 19:17-27) \p \v 21 Chequie chenu nzeyu beei Jesuse, ullaꞌca beei tucu bene eyeche Cirene enu lee Simón necalla paꞌ Alejandro cuna Rufo nzeꞌtalla enza dañi. Che uriꞌi bee sundado juerza liꞌilla para nú uyaꞌlla cruseꞌ Jesuse. \p \v 22 Nu chu unguyaꞌ beei Jesuse tucu luhuare elu lee Gólgota, nu rni nucuaꞌ: lluca equie bene nguti. \v 23 Nu udeteꞌ beei biñu nú nucha inza nú nelaa nú lee mirra, para nú hueꞌnue pero lá hueꞌnue. \v 24 Chequie uquieꞌe bee sundado zeꞌe liꞌinu lu cruse. Nu urita beei tucu rifa equie cuendaꞌ xucunu biꞌya tane riꞌi cada tucua beei ana. \p \v 25 Rquie quieꞌ silaꞌ uquieꞌe beei Jesuse lu cruse. \v 26 Equie cruseꞌnu uquieꞌe beei tucu letrero nú rixiuleꞌe xi nú uquieꞌe beei liꞌinu lu cruse, cuna nú rni lu letrero zeꞌe nú necanu: “Arreꞌ bee bene Israel.” \v 27 Leꞌca uquieꞌe beei chiucu huanaꞌ lu tucua cruse, tucu nzeꞌe cueꞌtsenu chúbee nu stucu nzeꞌe cueꞌtsenu chubeca. \v 28 Scua uyalu lunú rni lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose nú rni: “Ubacuꞌ beei liꞌinu leta bee bene enu necha rriꞌi.” \p \v 29 Chequie bee bene enu udete zeꞌe unibeei huaxi bedichiaꞌ nú necha neca lunu, cuna nú rcuñi beei equie beei xiꞌchinu beei liꞌinu nú rnibeei: \p ―¡Manú! Rnilu nú chilalu indu llene Jerusalén nu lu chunatsia bichia recheꞌ zecalue, \v 30 utsilaꞌa liꞌilu nu ulaca lu cruse cuaꞌ. \p \v 31 Leꞌca bee uleꞌya enu rnibiyaꞌ lubee uleꞌya cuna bee ulaxcuela enu reca ley Moisés, unibeei huaxi bedichiaꞌ nú necha neca lunu nu unibeei: \p ―Utsilaꞌa nucuaꞌ bee bene, pero la aca nucuaꞌ tsilaꞌa nucuaꞌ liꞌi nucuaꞌ. \v 32 ¡Tunu neca nucuaꞌ Cristo puese láca Cristo enu neca arreꞌ bee bene Israel lu cruse para nú lañiaꞌahua, che chili arquiaꞌahua nucuaꞌ! \p Hasta bee huanaꞌ enu nequie lu cruse cuna liꞌinu rnibeei bedichiaꞌ nú necha neca lunu. \s1 Chenu unguti Jesuse \r (Mt. 27:45-56; Lc. 23:44-49; Jn. 19:28-30) \p \v 33 Chenu unga rrebichia ucabeli diqui neca lu iliulabe hasta rquie chuna uche. \v 34 Hora zeꞌe chenu unga rquie chuna uche juerte urixiali Jesuse nú uninu: \p ―Eloi, Eloi, ¿lama sabactani? ―rni bedichiaꞌcuaꞌ: Diosea, Diosea, ¿xinu utsanaꞌ arquiꞌlu liꞌá? \p \v 35 Chenu ubeneꞌ chiucu chuna bee bene enu nucuaꞌa zeꞌe nucuaꞌ, che unibeei: \p ―Uquieꞌe diacahua rixialla profeta Elías. \p \v 36 Che uyaxuꞌu tucu beei nu ucuacha nzeꞌe tucu esponja lu inza vinagre nu uzucuꞌi lliꞌi tucu aca nu utiꞌi esponja cuaꞌ ruꞌu Jesuse para nú hueꞌnu inza vinagre cuaꞌ nu uni: \p ―Utsanaꞌhua liꞌilla biꞌya se nzeꞌta laca Elías liꞌilla lu cruse. \p \v 37 Pero juerte urixiali Jesuse nu ungutinu. \v 38 Chequie laquie llene nú neruꞌcu nziꞌqui liñi indu llene Jerusalén, utsa arliꞌtiꞌllune hasta aya nu hasta aquié. \v 39 Che capitañi enu rnibiyaꞌ lubee sundado ulañiꞌi nú xa unguti Jesuse lunú nzui zeꞌe nu uni: \p ―Neli nú neca benequieꞌ Lliꞌñi Diose. \p \v 40 Leꞌca istu nucuaꞌa chiucu chuna bee unaꞌa riꞌya, leta bee unaꞌa quieꞌ nzu María Magdalena, cuna Salomé cuna María enu neca naꞌ Jacobo enu riꞌchia bene Jacobo enu lleꞌna, cuna José. \v 41 Bee unaꞌa quieꞌ uyaquie Jesuse cuna nú uriꞌi beenchu elietsa lunu chenu nzunu Galilea. Leꞌca zeꞌe nucuaꞌa huaxilá bee unaꞌa enu uyaquie liꞌinu hasta Jerusalén. \s1 Chenu uhuachiꞌ Jesuse \r (Mt. 27:57-61; Lc. 23:50-56; Jn. 19:38-42) \p \v 42 Bichia nú rriꞌiluxu bee bene Israel ye nú quiꞌña beella neca bichia xee nu sulachi beella. Bichia zeꞌe chenu enta chuꞌu rulaꞌ, \v 43 uriña José bene eyeche Arimatea. Ungalla tucu bee usticia lubee bene Israel, nu rluꞌcu bee bene ulaꞌna lulla. Leꞌca nzuquiella nú lañiꞌlla lunú rnibiyaꞌ Diose, nu uyuꞌu valuruꞌlla unacuꞌlla cuerpoꞌ Jesuse lu Pilato. \v 44 Chequie chiquiꞌ uyanu arquiꞌ Pilato chenu ubeneꞌlla nú ungutila Jesuse, nu chu ubixialla capitañi para nú riꞌilla beyaꞌ tunu neli nucuaꞌ. \p \v 45 Chenu uni capitañi zeꞌe nú neli nú ungutila Jesuse, che uzela Pilato nú unguyaꞌ José cuerpoꞌnu. \v 46 Chequie uya José utsii tucu sabana fiño nu chu ulacalla cuerpoꞌ Jesuse lu cruse nu utelalla sabana zeꞌe cuerpoꞌnu nu uya caꞌchiꞌlla cuerpoꞌnu liñi tucu eluhua elu nedaꞌñila liñi tucu quiee nu utsacuꞌlla ruꞌu eluhua zeꞌe cuna tucu quiee llene. \v 47 María Magdalena cuna María naꞌ José ulañiꞌ beenchu elu uhuachiꞌ cuerpoꞌ Jesuse. \c 16 \s1 Uhuañi zeca Jesuse nú ungutinu \r (Mt. 28:1-10; Lc. 24:1-12; Jn. 20:1-10) \p \v 1 Chequie chenu udete bichia nú sulachi bee bene Israel, María Magdalena, cuna Salomé, cuna María naꞌ Jacobo, uya tsiꞌ beenchu perfume para nú duꞌ beenchu perfume cuaꞌ cuerpoꞌ Jesuse. \v 2 Nu chenu uyeꞌe lu yuu zilaꞌ domingo silatuꞌ uya beenchu ruꞌu eluhuaꞌ Jesuse, chenu enta liñi bichia. \v 3 Chenu nzue beenchu lu inziu uni beenchu lu saꞌbeenchu: \p ―¿Ti yucu quiee llene nú nacuꞌ ruꞌu eluhuaꞌ Jesuse nee? \p \v 4 Pero chenu ubiꞌya beenchu ulañiꞌ beenchu, nu la nacuaꞌ quiee llene zeꞌe ruꞌu eluhua. \v 5 Chenu uyuꞌu beenchu liñi eluhua zeꞌe, ulañiꞌ beenchu, nú nzucu tucu niyu eꞌneꞌ chubee ruꞌu eluhua zeꞌe, nutui tucu laquie niquichi nú stuñi, nu ulliqui beenchu. \v 6 Che uni lubeenchu: \p ―La lliquihua. Nediyaa nú rlaꞌnahua Jesuse bene eyeche Nazaret enu uquiee lu cruse. Pero uhuañi zecanu nú ungutinu. Lecaꞌnu caꞌa. Ubiꞌyacuruhua elu uricu cuerpoꞌnu. \v 7 Nee uquia tixiuleꞌehua lu Pedro cuna lu beelá bee beneꞌ Jesuse nú rlutinu nzanu Galilea, cheela riñahua zeꞌe; nu lañiꞌhua liꞌinu zeꞌe tucu nú uninu luhua. \p \v 8 Chequie yexetsia uchiuꞌu bee unaꞌa quieꞌ liñi eluhua zeꞌe, nu reca tseꞌtse beenchu xiqui beenchu. Nu lecati lu udixiuleꞌe beenchu lunú unga zeꞌe, equie nú xiqui beenchu. \s1 Ulubeꞌlu Jesuse lu María Magdalena \r (Jn. 20:11-18) \p \v 9 Domingo silaꞌ chenu uhuañi zeca Jesuse nú ungutinu, rlutilá ulubeꞌlunu lu María Magdalena enu uhuanu achi benechiquiꞌ arquiꞌ. \v 10 Che uya tixiuleꞌenchu lubee bene enu uyanzenu Jesuse, nu nehuana nzu arquiꞌbeella cuna nú runaꞌ beella equie cuendaꞌ liꞌinu. \v 11 Pero chenu ubeneꞌ beella nú nehuañi Jesuse cuna nú ulañiꞌ María Magdalena liꞌinu, né chili arquiꞌbeella nucuaꞌ. \s1 Chenu ulubeꞌlu Jesuse lu chiucu beneꞌnu \r (Lc. 24:13-35) \p \v 12 Lu zeꞌe lá ulubeꞌlu Jesuse lu chiucu bee beneꞌnu enu nza enza dañi, pero urene ulubeꞌlunu lubeella. \v 13 Che uyatixiuleꞌe bee bene quieꞌ lubeelá bee beneꞌnu, pero niꞌ nú uni beella né chili arquiꞌ beelá bee beneꞌnu. \s1 Lunú unibiyaꞌ Jesuse nú riꞌi bee beneꞌnu \r (Mt. 28:16-20; Lc. 24:36-49; Jn. 20:19-23) \p \v 14 Lu zeꞌelá ulubeꞌlu Jesuse lu chetuꞌcu bee beneꞌnu, chenu nucuaꞌa beella lu mexa. Uquiꞌyaꞌ beella uriꞌinu, xne nziti arquiꞌbeella equie nú la chili arquiꞌbeella lunú unibee bene enu ulañiꞌlaꞌ liꞌinu nú uhuañi zecanu nú ungutinu. \p \v 15 Chequie uninu lubeella: \p ―Uquiahua diqui lu iliulabe nu udixiuleꞌehua bedichiaꞌ nzeꞌcaꞌ Diose lu ye bee bene. \v 16 Nu bene enu chili arquiꞌ bedichiaꞌ nzeꞌcaꞌ Diose cuna nú rinzalla tsilaꞌa Diose liꞌilla, pero bene enu la chili arquiꞌ Stichiaꞌ Diose la tsilaꞌa Diose liꞌilla lu castiyaꞌlla. \v 17 Nu bee seña quieꞌ luꞌcu bee bene enu chili arquiꞌ Stichiaꞌ Diose. Equie nú leea hua beella bee benechiquiꞌ arquiꞌ bee bene. Leꞌca nibeella stucu dialu rene nú la ni beella. \v 18 Nu tunu naꞌtse beella beꞌla cuna yaa beella; nu tunu hueꞌ beella nú nucha veneno, lecaxi zeca beella; nu leꞌca chenu ricuꞌ beella ya beella equie bee bene enu riti yecaꞌ bee bene zeꞌe. \s1 Uquie Jesuse liñibe \r (Lc. 24:50-53) \p \v 19 Chequie chenu ulaxu nú uni Jesuse lubeella, chu uquieenu liñibe nu uzucunu cueꞌtse Diose chubee. \v 20 Che uchiuꞌu beella nú nze tixiuleꞌe beella bedichiaꞌ nzeꞌcaꞌ Diose lubee bene diqui bee luhuare. Nu uriꞌi Jesucristo elietsa lubeella, uriꞌinu bee milagro para nú riꞌi bee bene beyaꞌ nú neli neca Stichiaꞌ Diose nú seteꞌ beella. Amén.