\id MAT Mat Zapotec Lachixío [zpl]; USFM output from Final pdf Aug 2010 \h San Mateo \toc1 Bedichiaꞌ nzeꞌcaꞌ Jesucristo nú uquieꞌe San Mateo \toc2 San Mateo \toc3 Mt \mt1 Bedichiaꞌ nzeꞌcaꞌ Jesucristo nú uquieꞌe San Mateo \c 1 \s1 Bee beneꞌ Jesucristo enu udetela \r (Lc. 3:23-38) \p \v 1 Caꞌa nzeꞌta nú lee bee beneꞌ Jesucristo enu udetela, liꞌinu enu nzeꞌta lu familiaꞌ arre David nu Abraham. \b \li1 \v 2 Abraham unga paꞌ Isaac, \li1 nu Isaac unga paꞌ Jacob, \li1 nu Jacob unga paꞌ Judá nu bee bichilla. \li1 \v 3 Nu Judá cuna unaꞌlla Tamar, uluꞌcu beella enduꞌ beella enu lee Fares nu Zara. \li1 Fares unga paꞌ Esrom, \li1 nu Esrom unga paꞌ Aram. \li1 \v 4 Aram unga paꞌ Aminadab, \li1 nu Aminadab unga paꞌ Naasón, \li1 nu Naasón unga paꞌ Salmón. \li1 \v 5 Salmón unga paꞌ Booz, \li1 nu naꞌlla lee Rahab. \li1 Booz cuna unaꞌlla Rut uluꞌcu beella enduꞌ beella enu lee Obed. \li1 Nu Obed unga paꞌ Isaí. \li1 \v 6 Isaí unga paꞌ arre David, \li1 nu arre David cuna bene enu unga unaꞌa Urías, uluꞌcu beella tucu enduꞌ enu lee Salomón. \li1 \v 7 Nu Salomón unga paꞌ Roboam, \li1 Roboam unga paꞌ Abías, \li1 nu Abías unga paꞌ Asá. \li1 \v 8 Asá unga paꞌ Josafat \li1 nu Josafat unga paꞌ Joram \li1 nu Joram unga paꞌ Uzías. \li1 \v 9 Uzías unga paꞌ Jotam, \li1 Jotam unga paꞌ Acaz. \li1 Acaz unga paꞌ Ezequías. \li1 \v 10 Ezequías unga paꞌ Manasés, \li1 Manasés unga paꞌ Amón, \li1 nu Amón unga paꞌ Josías. \li1 \v 11 Nu Josías unga paꞌ Jeconías cuna bee bichilla, tiembu cuaꞌ neca chenu uriꞌi bee bene Babilonia preso bee bene Israel. \b \p \v 12 Luzeꞌelá chenu uriꞌi bee bene Babilonia preso liꞌibeella, \li1 che uluꞌcu Jeconías tucu enduꞌ enu lee Salatiel, \li1 nu che Salatiel unga paꞌ Zorobabel. \li1 \v 13 Zorobabel unga paꞌ Abiud, \li1 nu Abiud unga paꞌ Eliaquim, \li1 Eliaquim unga paꞌ Azor. \li1 \v 14 Azor unga paꞌ Sadoc, \li1 nu Sadoc unga paꞌ Aquim, \li1 Aquim unga paꞌ Eliud. \li1 \v 15 Eliud unga paꞌ Eleazar, \li1 nu Eleazar unga paꞌ Matán, \li1 Matán unga paꞌ Jacob. \li1 \v 16 Jacob unga paꞌ José enu unga niyuꞌ María. \li1 Nu María neca naꞌ Jesuse nu leꞌca leenu Cristo. \p \v 17 Scua unga desde tiembu nú uhuañi Abraham hasta tiembu nú uhuañi arre David, uhuañi rtaa generación bene, nu leꞌca rtaa generación bene uhuañi desde tiembuꞌ arre David hasta chenu uriꞌi bee bene Babilonia preso bee bene Israel. Nu leꞌca rtaa generación bene uhuañi desde nú uriꞌi bee bene Babilonia preso bee bene Israel hasta chenu uriña bichia nú ungula Jesucristo lu iliulabe. \s1 Chenu ungula Jesucristo \r (Lc. 2:1-7) \p \v 18 Singuie unga chenu ungula Jesucristo: María naꞌnu nzula nú yuculla José, pero ante nú yucusaꞌbeella, nuꞌla enduꞌ xlaꞌcu María equie poderꞌ Espíritu Santo. \v 19 Nu lunú neca José bene nzeꞌca lá niarquiꞌlla nilla nú xi seca María aꞌla uriꞌilla elliebacuꞌ nú tsaꞌnalla María aꞌchiꞌtsia. \v 20 Pero diquila nú rriꞌilla elliebacuꞌ nucuaꞌ, che ulubeꞌlu tucu ángeleꞌ Diose lulla leta xcalaꞌlla, nu uni ángele zeꞌe lulla: \p ―José, liꞌilu enu nzeꞌta lu familiaꞌ arre David, la lliquilu nú yuculu María xne enduꞌ enu acanuulla equie cuendaꞌ Espíritu Santo acanuullanu. \v 21 Nu enduꞌ enu acanuulla hualeelunu Jesuse. Xne equie cuendaꞌnu tsilaꞌa ye bee bene lachinu Israel lu stula beella. \p \v 22 Ye bee nucuaꞌ unga para nú yalu Stichiaꞌ Diose tucu nú uni tucu bee profetaꞌnu chenu unilla: \p \v 23 Tucu unaꞌa eꞌne chuꞌu enduꞌ xlaꞌcu nu \q1 chenu ala enduꞌlla, chiuꞌuleenu Emanuel, \m bedichiaꞌ cuaꞌ rni: Diose nzu cuna liaꞌahua. \p \v 24 Chenu uhuañi José, che uriꞌilla tucu nú unibiyaꞌ ángeleꞌ Diose lulla nú riꞌilla, nu uyuculla María. \v 25 Pero né naꞌtsella María hasta nú ungula enduꞌ María, nu ulualee José enduꞌcuaꞌ Jesuse. \fig San Mateo 1:25|src="CN01617B.TIF" size="COL" ref="San Mateo 1:25" \fig* \c 2 \s1 Uyabiꞌya bee mago Jesuse \p \v 1 Ungula Jesuse Belén, tucu eyeche nú nchiucuꞌ lu iliu Judea, tiembu nú unibiyaꞌ arre Herodes. Nu uriña bee bene enu reca elliebacuꞌ Jerusalén, nzeꞌta beella enza rliñi bichia Jerusalén nu neca beella magos, \v 2 che unidichiaꞌ beella: \p ―¿Cá nchiucuꞌ arreꞌ bee bene Israel enu ungula? Xne desde lachiru ulañiꞌlaꞌru nú uliñi belaꞌnu, enzeꞌe nzelaru para nú luꞌcuru ulaꞌna lunu. \p \v 3 Chenu ubeneꞌ arre Herodes nú unibeella scua, chiquiꞌ nzenu arquiꞌlla, cuna ye bee bene Jerusalén. \v 4 Che ubixia arre Herodes ye bee uleꞌya enu rnibiyaꞌ, cuna bee ulaxcuela enu reca ley nú udeteꞌ Diose lu Moisés para nú nedichiaꞌlla lubeella cá riala nú ala Cristo. \v 5 Che uni beella lulla: \p ―Eyeche Belén nú nchiucuꞌ lu iliu Judea alanu, xne scua uni profeta chenu unilla: \q1 \v 6 Liꞌilu eyeche Belén nú nchiucuꞌ lu iliu Judea, \q1 nu liꞌilu la necalu tucu bee eyeche nú mase lleꞌna \q1 nú nchiucuꞌ lu ye bee eyeche llene lu iliu Judea. \q1 Xne lulu chiuꞌu tucu bene enu nibiyaꞌ, \q1 nu liꞌilla biꞌyalla bee bene Israel enu neca bee benea. \p \v 7 Che chu ubixia aꞌchi arre Herodes bee mago cuaꞌ para nú unedichiaꞌlla lubeella nú xunga itáa ulubeꞌlu belaa zeꞌe lubeella. \v 8 Nu uxeꞌlalla liꞌibeella Belén, nú unilla lubeella: \p ―Uquiahua zeꞌe, nu riꞌi itáahua beyaꞌ nú xa neca lu cuendaꞌ enduꞌ zeꞌe. Nu chenu ullelaꞌlaꞌhuanu, yeꞌta tixiuleꞌehua lua para nú leꞌca nua nzaꞌa nze detea ulaꞌna lunu. \p \v 9 Chenu ulaxu nú uni arre Herodes scua lubeella, chu nzuebeella. Nu belaa enu ulañiꞌ beella nú uliñi desde nú nucuaꞌascaꞌ beella lachi beella nzuculu lubeella, nu utsuxe belaa cuaꞌ hasta elu nchiucuꞌ enduꞌ zeꞌe. \fig San Mateo 2:9|src="CN01629B.TIF" size="COL" ref="San Mateo 2:9" \fig* \v 10 Chenu ulañiꞌ bee mago belaa cuaꞌ zeꞌe, chiquiꞌ ñia utsu arquiꞌbeella, \v 11 nu chenu uyuꞌu beella liñi niꞌi zeꞌe, ulañiꞌ beella enduꞌ cuna naꞌnu María, che utsulliqui beella lunu nu uluꞌcu beella ulaꞌna lu enduꞌ zeꞌe. Chu uxaꞌla beella ruꞌu bee caja nú nuyaꞌ beella nu lia udeteꞌ beella oro, cuna quiendixi, cuna mirra lu enduꞌ meꞌ zeꞌe. \v 12 Che udixiuleꞌe Diose lu xcalaꞌ beella nula benchilaꞌ beella lu Herodes, nu né benchilaꞌ beella enza enta beella. \s1 Nzenu José cuna María Jesuse Egipto \p \v 13 Chenu nziala bee mago zeꞌe lachi beella, che ulubeꞌlu tucu ángeleꞌ Diose lu xcalaꞌ José, nu uni ángele zeꞌe lulla: \p ―Uzetee, uyaꞌ enduꞌ cuaꞌ cuna naꞌnu nu uquiahua Egipto, zeꞌe cuaꞌahua hasta nú ixiuleꞌa luhua. Xne cuaꞌna Herodes enduꞌcuaꞌ para nú utilla liꞌinu. \p \v 14 Che chu uzete José, nu unguyaꞌlla enduꞌ cuna naꞌnu, nu rulaꞌ zeꞌe uchiuꞌu beella nziue beella enza Egipto. \v 15 Zeꞌe ucuaꞌa beella hasta nú unguti arre Herodes. Scua unga para nú uyalu Stichiaꞌ Diose tucu nú uninu lu tucu profeta chenu uninu: “Ubixia endua enza Egipto.” \s1 Unibiyaꞌ arre Herodes nú ati ye bee enduꞌ meꞌe \p \v 16 Chenu uriꞌi Herodes beyaꞌ nú uzequienu bee mago zeꞌe liꞌilla, chiquiꞌ uleella, nu unibiyaꞌlla nú unguti ye bee enduꞌ enu nza chiucu lana hasta enu meꞌe enu nucuaꞌa Belén cuna bee eyeche abenchilaꞌ zeꞌe, xne nuyaꞌ cuendalla lunú uni bee mago zeꞌe lulla nu udetela chiucu lana nú ulubeꞌlu belaa zeꞌe. \v 17 Scua uyalu tucu nú uquieꞌe profeta Jeremías chenu unilla: \q1 \v 18 Uyene tucu chii eyeche Ramá, \q1 nú runaꞌ nu rixiali. \q1 Nu Raquel neca enu runaꞌ cuaꞌ equie cuendaꞌ bee enduꞌnchu, \q1 nu lecati enu riꞌi ana tsala arquiꞌnchu xne ungutila bee enduꞌnchu. \p \v 19 Pero chenu unguti arre Herodes, che ulubeꞌlu tucu ángeleꞌ Diose lu José elu nucuaꞌa beella Egipto nu uni ángele zeꞌe lulla: \p \v 20 ―Uzetee, uyaꞌ enduꞌ cuna naꞌnu, nu ubenchilaꞌ zecahua Israel xne ungutila bee enu niarquiꞌ nú uti enduꞌ quieꞌ. \p \v 21 Che chu uzetee José nu unguyaꞌlla enduꞌ cuaꞌ cuna naꞌnu nu ubenchilaꞌ beella eyeche Israel. \v 22 Pero chenu ungabiyaꞌ José nú Arquelao llianaꞌ arre Herodes neca enu rnibiyaꞌ lu iliu Judea, ulliquilla nú challa enza zeꞌe. Pero chenu ungabiyaꞌlla lu xcalaꞌlla nú la challa enza Judea, che nzuella enza lu iliu Galilea. \v 23 Chenu uriña beella lu iliu Galilea, ucuaꞌa beella tucu eyeche nú lee Nazaret. Scua unga para nú uyalu tucu nú uni bee profeta nú Jesuse chiulee bene Nazaret. \c 3 \s1 Udixiuleꞌe Juan Bautista Stichiaꞌ Diose lubee bene \r (Mr. 1:1-8; Lc. 3:1-9, 15-17; Jn. 1:19-28) \p \v 1 Tiembu zeꞌe uyanzee Juan Bautista lu dañi achi lu iliu Judea udixiuleꞌella Stichiaꞌ Diose lubee bene. \v 2 Nu unilla: \p ―Utsanaꞌ arquiꞌhua stulahua xne nzeꞌta riñala nú rnibiyaꞌ Diose. \p \v 3 Equie cuendaꞌ Juan Bautista quieꞌ, uquieꞌe profeta Isaías chenu unilla: \q1 Uyene chi tucu enu juerte rixiali lu dañi achi elu la nucuaꞌa bee bene nú rni: \q1 “Utsu tsiñahua arquiꞌhua xne nzeꞌtala liꞌinu enu neca Dioseꞌahua, \q2 utsanaꞌ arquiꞌhua stulahua para nú yucu arquiꞌhua stichiaꞌnu.” \p \v 4 Xucu Juan necacheꞌe ichia tsuꞌ camello, nu sinchiu nú riuꞌu xlaꞌculla necacheꞌ iti, nu elubacu nú udaculla neca xeꞌchiu cuna lliña dañi. \v 5 Nu bee bene Jerusalén cuna ye bee bene lu iliu Judea nu cuna bee bene enu nucuaꞌa axu reꞌcu Jordán uchiuꞌu beella, uya beella ubeneꞌ beella nú rni Juan. \v 6 Chequie chenu uxucuꞌ dula beella stula beella, urinza Juan liꞌibeella reꞌcu Jordán. \p \v 7 Pero chenu ulañiꞌ Juan nú huaxi bee fariseo cuna saduceo uriña lulla para nú rinzalla beei, che unilla lubeei: \p ―¡Liꞌisihua netsiñahua xi netsiña bee beꞌla! ¿Ti udixiuleꞌe luhua nú tsilaꞌahua lu castiya juerte nú axula nzu zeca bee bene? \v 8 Uhuañi nzeꞌcahua para nú aca chee nú neli utsanaꞌ arquiꞌhua stulahua, \v 9 nula aca nelliñahua nú rnihua: “Liꞌiru nzelaru lu familiaꞌ tuxie Abraham”, xne liꞌá nia luhua nú hasta bee quiee quieꞌ nuꞌ modo nú riꞌi Diose nú aca bee familiaꞌ tuxie Abraham. \v 10 Nu bee bene enu la zucuꞌ Stichiaꞌ Diose tucu nú rialane, liꞌinu riꞌinu lubeella tucu nú rriꞌinu bee bene aca nú la ayuaꞌ ndixilu, xiecuꞌ benene para nú chiquine. \v 11 Liꞌá, rniaa luhua nú liꞌá rrinzahua cuna inza xineca tucu seña nú utsanaꞌ arquiꞌlahua stulahua, pero enu nzeꞌta lulá liꞌinu rinzanu liꞌihua cuna Espíritu Santo nu cuna quii. Liꞌinu maselá rluꞌcunu poder luquela liꞌá, enzeꞌe niꞌ nú hua lucunu la yala xne masela neca equienu luquela liꞌá. \v 12 Nu tucu nú rcuii bene trigo scua riꞌinu Diose bee bene. Nu bee bene enu sanaꞌ arquiꞌ stula huañi bee nzeꞌe elurnibiyaꞌ Diose, nu bee bene enu la tsanaꞌ arquiꞌ stula necala nú cha beei lu quii nú leca xunga yala. \s1 Urinza Juan Bautista Jesuse \r (Mr. 1:9-11; Lc. 3:21-22) \p \v 13 Che uchiuꞌu Jesuse Galilea para nú nzanu lu Juán reꞌcu Jordán, para nú rinzalla liꞌinu. \v 14 Pero chenu uriñanu lu Juan lá zela Juan arinza liꞌinu, nu unilla lunu: \p ―Liꞌilu riala rinzalu liꞌá, ¿nu liꞌá la yala rinza liꞌilu? \p \v 15 Chequie uni Jesuse lulla: \p ―Uzela nú acane scua, xne mase neca nzeꞌca nú riaꞌa ye tucu nú rnibiyaꞌ Diose. \p Chee uzela Juan urinza liꞌinu. \v 16 Chenu ulaxu nú urinzalla Jesuse, nu uchiuꞌunu lu inza, tuꞌnatsia uyaꞌla liñibe, nu ulañiꞌnu nú nzeꞌta laca Espíritu Santoꞌ Diose xi naa tucu paloma equienu. \fig San Mateo 3:16|src="CN01656B.TIF" size="COL" ref="San Mateo 3:16" \fig* \v 17 Nu ubene tucu chii enu uni hasta liñibe: \p ―Liꞌinu necanu lliꞌñia enu chiquiꞌ seꞌcaa, nu ñia nzu arquia lu. \c 4 \s1 Chenu uriꞌi bezeꞌlu preu Jesuse \r (Mr. 1:12-13; Lc. 4:1-13) \p \v 1 Luzeꞌelá unguyaꞌ Espíritu Santo Jesuse lu dañi achi elu la nucuaꞌa bee bene para nú riꞌi bezeꞌlu preu liꞌinu. \p \v 2 Zeꞌe uyaꞌna Jesuse chiuꞌa bichia nu chiuꞌa rulaꞌ nu lecalí xi udacunu nu che uliaꞌnaꞌnu. \v 3 Chequie uya bezeꞌlu lunu para nú riꞌi preu liꞌinu nu uni lunu: \p ―Tunu neli nú necalu lliꞌñi Diose, unibiyaꞌ nú aca bee quiee quieꞌ pá aculu. \p \v 4 Pero ucuaqui Jesuse lu bezeꞌlu: \p ―Lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose rni: “La neca equie cuendaꞌtsia pá nehuañi bee bene, sino que leꞌca nehuañi bee bene lu cuendaꞌ ye bedichiaꞌ nú rni Diose.” \p \v 5 Che chu uyanu bezeꞌlu liꞌinu eyeche Jerusalén nu uquienui liꞌinu equie indu llene Jerusalén elu mase aya, \v 6 nu uni lunu: \p ―Tunu neli nú necalu lliꞌñi Diose, utsiꞌqui liꞌilu caꞌa hasta lu yuu, xne lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose rni: \q1 Xeꞌla Diose bee ángeleꞌnu para nú riꞌi ucu liꞌilu. \q1 Nu naꞌtse beenu liꞌilu para nú la tiꞌqui bee quiee cuchiuꞌlu. \p \v 7 Che ucuaqui Jesuse lu bezeꞌlu: \p ―Leꞌca rni lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose: “La riꞌilu preu Diose Pa liñibe.” \p \v 8 Nu leꞌca uyanu bezeꞌlu liꞌinu equie tucu dañi elu aya, nu zeꞌe ulubeꞌi lunu nzieꞌ bee eyeche nú nuꞌ lu iliulabe cuna bee eluxene nú nuꞌ lubee, \v 9 nu uni lunu: \p ―Liꞌá liquia ye bee nucuaꞌ lulu, tunu tsulliquilu lua nu luꞌculu ulaꞌna lua. \p \v 10 Nu uni Jesuse lui: \p ―Uquia bezeꞌlu, xne lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose rni: “Uluꞌcu ulaꞌna lu Dioseꞌlu Pa liñibe, nu lu liꞌitsianu riala nú zibiꞌlu.” \p \v 11 Chequie utsaꞌna bezeꞌlu liꞌinu, nu uriña bee ángeleꞌ Diose uriꞌi elietsa lunu. \s1 Chenu uquixie Jesuse uzeteꞌnu Stichiaꞌ Diose lubee bene \r (Mr. 1:14-15; Lc. 4:14-15) \p \v 12 Chenu ungabiyaꞌ Jesuse nú nchiñi Juan Bautista niꞌcuꞌ, che chu nzazecanu lu iliu Galilea. \v 13 Pero né yaꞌnanu Nazaret, sino que uyanu uzucunu eyeche Capernaum, tucu eyeche nú nchiucuꞌ ruꞌu inzatuꞌ Galilea enza lu iliu nú lee Zabulón nu Neftalí. \v 14 Scua ungae para nú uyalu tucu nú uquieꞌe profeta Isaías chenu unilla: \q1 \v 15 Bee bene lu iliu Zabulón nu bee bene lu iliu Neftalí, \q1 nu bee bene enu nucuaꞌa lu iliu nú nchiucuꞌ axu reꞌcu Jordán, \q1 cuna ye beelá bee bene enu nucuaꞌa axu ru'u inzatu' lu iliu Galilea elu nucuaꞌa bee bene enu laca bee bene Israel. \q1 \v 16 Ye beella uhuañi beella tucu nú nehuañi bee bene enu nucuaꞌa leta rulaꞌ, \q1 pero nee ulubeꞌlula tucu ellieꞌe lubeella, \q1 nu ellieꞌe cuaꞌ uduꞌllieꞌe lu elliebacuꞌ beella, \q1 liꞌibeella enu lecaxi utsuquie nú xi liquiꞌ Diose lubeella. \p \v 17 Desde che uquixie uzeteꞌ Jesuse Stichiaꞌ Diose bee bene nu uninu lubeella: \p ―Tsanaꞌ arquiꞌhua stulahua xne nzeꞌta riñala elurnibiyaꞌ nú rluꞌcu Diose. \s1 Ubixia Jesuse tacu bee bene enu rucu bela \r (Mr. 1:16-20; Lc. 5:1-11) \p \v 18 Chenu nzedete Jesuse ruꞌu inzatuꞌ Galilea, che ulañiꞌnu Simón, enu leꞌca lee Pedro, cuna bichilla Andrés, nú rduꞌbeella ixiu nú rucu beella bee bela lu inza. \v 19 Nu uni Jesuse lubeella: \p ―Te quiehua liꞌá para nú zeteahua xa quieteꞌsaꞌhua bee bene para nú aca beella bee benea luguare nú rucuhua bee bela. \p \v 20 Hora zeꞌe utsaꞌna beella ixiu nú rucu beella bela nu chu nzuebeella cuna liꞌinu. \v 21 Enza luzeꞌelá ulañiꞌnu xiucu bee bene, Jacobo nu cuna bichilla Juan, llianaꞌ bene enu lee Zebedeo. Nucuaꞌa beella liñi barco cuna paꞌ beella, rquielaꞌ beella ixiu nú rucu beella bee bela. Nu ubixia Jesuse beella, \v 22 nu hora zeꞌe chu utsaꞌna beella barco zeꞌe cuna saꞌbeella, nu chu nzequie beella liꞌinu. \s1 Uzeteꞌ Jesuse huaxi bee bene \r (Lc. 6:17-19) \p \v 23 Uya Jesuse ye lubee eyeche lu iliu Galilea, nu cada tucu bee eyeche uyuꞌunu liñi bee indu uzeteꞌnu bee bene Stichiaꞌ Diose, nu uninu lubeella xa neca elurnibiyaꞌ nú rluꞌcu Diose nu uriyecanu bee bene luye clasiaꞌ elichia nú seca beella. \v 24 Ungabiyaꞌ ye bee bene lu iliu Siria lunú uriꞌi Jesuse, che ubeꞌtayu bee bene zeꞌe bee bene enu seca huaxi clasiaꞌ bee elichia lunu, leꞌca ubeꞌtayu beella bee bene enu siꞌ nú rcu cuerpoꞌ, cuna bee bene enu seca ichiaꞌ benechiquiꞌ, cuna bee bene enu seca ichia ziña cuna bee bene enu la acalí tsee nu uriyeca Jesuse ye bee bene cuaꞌ. \p \v 25 Huaxi bee bene enu nucuaꞌa lu iliu Galilea, cuna bee bene enu nzeꞌta enza lubee eyeche Decápolis, cuna bee bene Jerusalén cuna bee bene enu nucuaꞌa lu iliu Judea nu bee bene enu nucuaꞌa stucu chú reꞌcu Jordán, uyaquie liꞌinu. \c 5 \s1 Uzeteꞌ Jesuse bee bene Stichiaꞌ Diose equie tucu dañi \p \v 1 Chenu ulañiꞌ Jesuse ye bee bene cuaꞌ, uquienu equie tucu dañi nu uzucunu zeꞌe. Che uyetesaꞌ bee beneꞌnu lunu zeꞌe, \v 2 nu uquixienu uzeteꞌnu liꞌibeella nú uninu lubeella: \fig San Mateo 5:2|src="CN01700B.TIF" size="COL" ref="San Mateo 5:2" \fig* \s1 Ta bee bene enu ñia nzu arquiꞌ \p \v 3 ―Ñia neca lu cuendaꞌ bee bene enu rriꞌi beyaꞌ nú chiquiꞌ rquiꞌñialla elietsaꞌ Diose, xne cuaꞌa beella liñibe elu rnibiyaꞌnu. \p \v 4 ’Ñia neca lu cuendaꞌ bee bene enu nehuana nzu arquiꞌ, xne riꞌi Diose nú ñia tsu arquiꞌbeella. \p \v 5 ’Ñia neca lu cuendaꞌ bee bene enu lleꞌna arquiꞌ, xne yucu beella yuu nú uni Diose nú deteꞌnu lubeella. \p \v 6 ’Ñia neca lu cuendaꞌ bee bene enu neca xi neca nú rliaꞌnaꞌ nu rebichiꞌ, scua nuꞌ ana arquiꞌbeella riꞌibeella tucu nú rnibiyaꞌ Diose, xne liꞌinu riꞌinu elietsa lubeella para nú riꞌibeella tucu nú niarquiꞌnu. \p \v 7 ’Ñia neca lu cuendaꞌ bee bene enu ruaꞌa arquiꞌ bee bene, xne leꞌca huaꞌa arquiꞌ Diose liꞌibeella. \p \v 8 ’Ñia neca lu cuendaꞌ bee bene enu lecaxi naa lu Diose, xne liꞌibeella neca beella enu lañiꞌ liꞌinu. \p \v 9 ’Ñia neca lu cuendaꞌ bee bene enu rcuaꞌna nú nzuxe arquiꞌ lusaꞌ, xne liꞌibeella chiuꞌuleebeella lliꞌñi Diose. \p \v 10 ’Ñia neca lu cuendaꞌ bee bene enu nehuana seca luye nú rriꞌinu bee bene liꞌibeella equie nú rriꞌi beella tucu nú rnibiyaꞌ Diose, xne liꞌibeella chuꞌu beella liñibe elu rnibiyaꞌnu. \p \v 11 ’Ñia neca lu cuendaꞌhua chenu riquichiꞌquiꞌ bee bene liꞌihua, nu chenu xitserriꞌinu bee bene liꞌihua nu chenu rtaꞌ bee bene yelu clasiaꞌ bee eluquichiaꞌ liꞌihua, equie nú necahua bee benea. \v 12 Ñia utsu arquiꞌhua nu ullilaꞌhua, xne chiquiꞌ ñia neca nú lia liquiꞌ Diose luhua liñibe, nu liꞌihua nediyaꞌhua nú leꞌca scua uriꞌi condra beella bee profeta enu udetela enu uhuañi rlutila luquela liꞌihua. \s1 Ejempluꞌ zete cuna ellieꞌe \r (Mr. 9:50; Lc. 14:34-35) \p \v 13 ’Liꞌihua necahua xi neca zete lu iliulabequieꞌ. Pero tunu niti nú neriꞌi, ¿xa modo zibiꞌ zecae che? Lecaꞌ xi zibiꞌi, tsiꞌquitsia benene nu taꞌ bene equiee. \p \v 14 ’Nu leꞌca liꞌihua necahua xi neca ellieꞌe lu iliulabequieꞌ, liꞌihua necahua xi neca tucu eyeche nú nchiucuꞌ equie tucu dañi nú leca modo nú ricu aꞌchiꞌ. \v 15 Lecati quieꞌe quii tucu quinqué nu tsacuꞌlla tucu caja equiee, rquiꞌña nú zucune aya para nú duꞌllieꞌe luye bee bene enu nucuaꞌa liñi niꞌi. \v 16 Leꞌca scua liꞌihua, ucuaꞌnahua nú huañi nzeꞌcahua lubee bene para nú chenu lañiꞌ beella beenú neca nzeꞌca rriꞌihua, che nibeella bee bedichiaꞌ nzeꞌca equie cuendaꞌ Paꞌahua Diose enu nzucu liñibe. \s1 Uzeteꞌ Jesuse bee bene nú xi rni ley \p \v 17 ’La riꞌihua elliebacuꞌ nú uriña para nú huachua ley, ley nú udeteꞌ Diose lu Moisés urre beenú uzeteꞌ bee profeta bee bene, xne liꞌá uriña para nú tsalua tucu nú rni ley. \v 18 Liꞌá rnia luhua nú mase fácil nú nitilu liñibe cuna iliulabe, luquelá nú rila tucu letra urre tucu punto nú nzeꞌta lu leyꞌ Diose, hasta nu yalu lunú nzu nú aca. \v 19 Enzeꞌe bene enu la zucuꞌ tucu bee mandamiento nú nzeꞌta lu ley cuaꞌ, mase secalla nú la neca equie bee mandamiento cuaꞌ, nu leꞌca esquie tunu la zeteꞌlla bee bene nú zucuꞌe, chequie liꞌilla lleꞌnatsia aca neca equiella elurnibiyaꞌ Diose liñibe. Pero bene enu sucuꞌ ye bee mandamiento nú nzeꞌta lu ley cuaꞌ, nu seteꞌlla bee bene nú zucuꞌe, liꞌilla acalla enu máse aca neca equie elurnibiyaꞌ Diose liñibe. \v 20 Enzeꞌe nia luhua nú tunu la nehuañi nzeꞌcaláhua luquelá bee ulaxcuela enu reca ley cuna bee fariseo leca modo chuꞌuhua liñibe elurnibiyaꞌ Diose. \s1 Rni Jesuse equie cuendaꞌ nú rle bene \r (Lc. 12:57-59) \p \v 21 ’Liꞌihua nediyaꞌlaꞌhua lunú uni Moisés lubee beneꞌahua enu udetela: “La uti bene saꞌ bene, xne bene enu ruuti saꞌ yalalla castiya.” \v 22 Pero liꞌá nia luhua nú titse bene enu rana arquiꞌsaꞌ, challa lu usticia, nu leꞌca titse bene enu rquiexuusaꞌ, rquiꞌña nú dete bene zeꞌe lu usticia enu mase neca equie para nú chiulue lu cuendaꞌlla, leꞌca titse bene enu rni bedichiaꞌ chiꞌquiꞌ lusaꞌ nzucheꞌ nú challa lu quii ebila. \p \v 23 ’Enzeꞌe, tunu nzeyulu uꞌna ruꞌu ecuꞌcuꞌ Diose nu ulluꞌcu arquiꞌlu nú rlelu lu bene, \v 24 utsaꞌnascaꞌ uꞌnaꞌlu zeꞌe. Nu uquiatsalaxuhua arquiꞌ saꞌhua, che benchilaꞌlu nu deteꞌlu uꞌna lu Diose. \p \v 25 ’Tunu nuꞌ ti deteꞌ cuenda liꞌilu lu juese, ante nú chahua lu juese utsucheꞌxuhua nucuaꞌ diquila nú nuꞌ tiempo para nú la deteꞌ cuendalla liꞌilu lu juese, xne tunu deteꞌ cuenda benecuaꞌ liꞌilu lu juese che juese deteꞌcuenda liꞌilu lu policía para nú chalu niꞌcuꞌ. \v 26 Liꞌá nia lulu nú la chiuaꞌlu niꞌcuꞌ hasta nú ixiuxulu nzieꞌ dimi nú nacuꞌ juese lulu. \s1 Uzeteꞌ Jesuse equie cuendaꞌ nula luꞌcu niyu stucu unaꞌa enu la neca unaꞌlla \p \v 27 ’Liꞌihua nediyaꞌlaꞌhua nú rni lu ley: “La luꞌcu niyu stucu unaꞌa enu la neca unaꞌi, nu la luꞌcu unaꞌa stucu niyu enu la neca niyuꞌnchu.” \v 28 Pero liꞌá nia luhua nú titse bene enu riꞌyatsia lu tucu unaꞌa nu rriꞌilla elliebacuꞌ nú necha neca chenu riꞌyalla lu tucu unaꞌa, uriꞌilalla dula arquiꞌlla lu cuendaꞌnchu che. \p \v 29 ’Tunu rriꞌi iꞌcululu chube nú rriꞌilu dula, neca nzeꞌcalá nú uhuane nu utsiꞌquii istu. Xne neca nzeꞌcalá nú nitilu tucutsia iꞌcululu luquela nú diquinecalu chálu ebila. \v 30 Nu tunu rriꞌi yalu chube nú rriꞌilu dula, uchieꞌcue nu utsiꞌquii istu. Xne neca nzeꞌcalá nú nitilu techu yalu luquela nú cha diquilu ebila. \s1 Uzeteꞌ Jesuse equie cuendaꞌ nú rleꞌesaꞌ bene \r (Mt. 19:9; Mr. 10:11-12; Lc. 16:18) \p \v 31 ’Leꞌca rni lu ley: “Titse bene enu leꞌe unaꞌa, rquiꞌña nú hualla tucu ichiꞌ elu rni nú uleꞌella unaꞌalla.” \v 32 Pero liꞌá nia luhua nú tunu tucu niyu leꞌe unaꞌa, nula necane nú uriꞌi unaꞌalla eluhuexe cuna stucu niyu, che leꞌca liꞌilla uriꞌilla nú rluꞌcu unaꞌalla stucu niyu. Nu niyu enu xia tucu unaꞌa enu lá acaxeelá uleꞌe niyuꞌ, rriꞌilla dula. \s1 Uzeteꞌ Jesuse nú la quiꞌña nú quieꞌelu Diose chenu xi rnilu para nú chili arquiꞌ bene \p \v 33 ’Leꞌca nediyalaꞌhua nú uni Moisés lubee beneꞌhua enu udetela: “Rquiꞌña nú tsaꞌalu bene lunú unilla nú riꞌilla chenu rquieꞌella Diose nú riꞌilla.” \v 34 Pero liꞌá nia luhua nula quiꞌña nú quieꞌehua dioseꞌhua nú nihua ista liñibe riꞌya, para nú aca achee nú neli nú rnihua xne liñibe nzucu Diose, \v 35 nu niꞌ lu yuu, xne necane elu nzu eꞌyanu, nu niꞌ eyeche Jerusalén, xne necane lachinu, liꞌinu enu neca arre enu mase rnibiyaꞌ. \v 36 Nu niꞌ la yala quieꞌe bene equie cuendaꞌ lluca equie bene, xne leca modo nú riꞌi bene nú aca nequichi urre aca naatsa niꞌ tucu ichia equiella. \v 37 Mejora uniꞌhua, “aahua” urre “aꞌa”, xne ye beela bee bedichiaꞌ nú nihua nzeꞌtae lu cuendaꞌ bezeꞌlu. \s1 La guseꞌe bene nú necha neca cuna nú necha neca \r (Lc. 6:29-30) \p \v 38 ’Leꞌca ubeneꞌlaꞌhua bedichiaꞌ nú rni: “Enu lua iꞌcululu, leꞌca ulua iꞌculu nzeꞌe. Nu enu lua layalu, leꞌca ulua laya nzeꞌe.” \v 39 Pero liꞌá nia luhua: Nú la duseꞌehua nú necha neca cuna nú necha neca, tunu nuꞌ enu duꞌ tucue xecalu chube, uzela nú duꞌllae stucu chú xecalu. \v 40 Tunu nuꞌ bene enu rliunuu liꞌilu para nú axilla lliacaꞌlu, uzela nú leꞌca uyaꞌlla chiamarraꞌlu. \v 41 Tunu ti rriꞌi juersa liꞌilu nú uyaꞌlu steneꞌlla tucu kilometro, uyaꞌe stucu kilometro. \v 42 Titse bene enu rnacuꞌ tucu elietsa lulu, uriꞌi elietsa lulla, nula aca nechiquiꞌlu chenu xi riꞌñalla lulu. \s1 Zeca bene bene enu rle lulla \r (Lc. 6:27-28, 32-36) \p \v 43 ’Leꞌca ubeneꞌhua bedichiaꞌ nú rni: “Uzeca bene enu seca liꞌilu nu uhuana arquiꞌ bene enu rana arquiꞌ liꞌilu.” \v 44 Pero liꞌá nia luhua: Uzecahua bene enu rle luhua, nu niꞌhua nú cha nzeꞌca lu cuendaꞌ bene enu rnacuꞌ nú la cha nzeꞌca lu cuendaꞌhua, uriꞌi nzeꞌcahua lubee bene enu rana arquiꞌ liꞌihua, unaꞌcuhua lu Diose lu cuendaꞌ bee bene enu riquichiꞌquiꞌ liꞌihua nu xitse rriꞌinu liꞌihua. \v 45 Scua acahua lliꞌñi Diose paꞌhua enu nzucu liñibe, xne liꞌinu rriꞌinu nú rliñi bichia para yebee bene enu rriꞌi nzeꞌca nu cuna lubee bene enu la riꞌi nzeꞌca, nu rriꞌinu nú rlaca quiu para bee bene enu rriꞌi nzeꞌca nu cuna lubee bene enu la riꞌi nzeꞌca. \v 46 Xne tunu secatsiahua bee bene enu seca liꞌihua, ¿xi atiꞌhua lu Diose che? Xne hasta bee bene enu rriꞌi cobre equie impuesto rriꞌi scua. \v 47 Nu tunu rnihua Diose lubee saꞌtsiahua, lecaxi nú neca nzeꞌca rriꞌihua, xne hasta bene enu la chulu Diose rriꞌi scua. \v 48 Aca nzeꞌcahua tucu nú nzeꞌca paꞌhua Diose enu nzucu liñibe. \c 6 \s1 Xa riꞌi bee bene elietsa lu saꞌ bee bene \p \v 1 ’Ubiꞌyahua nu la riꞌihua lunú neca nzeꞌca lubee bene para nú lañiꞌtsia beei lunú xa rriꞌihua. Xne tunu rriꞌihua scua, paꞌhua Diose enu nzucu liñibe lecaꞌ xi liquiꞌnu luhua. \v 2 Enzeꞌe chenu rriꞌilu elietsa lubee bene enu rquiꞌña elietsa, la tiꞌchia dichiaꞌlue para nú acabiyaꞌ bee bene nú xi rriꞌilu, xi rriꞌi bee bene enu nequichiaꞌ liñibee indu cuna labe inziu para nú zucuꞌ aya bee bene liꞌibeei, pero liꞌá nia luhua nú nucuaꞌ neca premioꞌ beei. \v 3 Enzeꞌe chenu rriꞌilu elietsa lubee bene enu rquiꞌña nú riꞌilu elietsa lu, la tiꞌchia dichiaꞌlu nucuaꞌ lubee bene, pero niꞌ lu bene enu máse rquieteꞌlu la nilu nú rriꞌilu. \v 4 Mase neca nzeꞌca nú liꞌitsialu nediyaꞌlu lunú rriꞌilu, nu Paꞌlu Diose enu riꞌya lunú liꞌitsialu rriꞌilu, liꞌinu liá liquiꞌnu premio nú rialalu. \s1 Uzeteꞌ Jesuse nú xa nacuꞌ bee bene lu Diose \r (Lc. 11:2-4) \p \v 5 ’Nu chenu nacuꞌhua lu Diose, la riꞌihua xi rriꞌi bee bene enu nequichiaꞌ, nú riuꞌ arquiꞌbeella nú nzulí beella rnacuꞌ beella lu Diose liñi bee indu, nu bee squiñia inziu para nú lañiꞌ bee bene lunú rriꞌi beella. Xne liꞌá nia luhua lunú rriꞌi beella scua nucuaꞌ neca premioꞌ beella. \v 6 Pero liꞌilu chenu nacuꞌlu lu Diose, uyuꞌu liñi niꞌi, nu utsaꞌcu puerta nu unaꞌcuꞌ lu Diose enu nzu cuna liꞌilu. Nu liꞌinu enu riꞌya lunú liꞌitsialu rriꞌilu, liꞌinu lia liquiꞌnu premio nú rialalu. \p \v 7 ’Chenu rnacuꞌlu lu Diose, la nilu bee bedichiaꞌ nú la zibiꞌ huaxi bese, xi rriꞌi bee bene enu la chulu Stichiaꞌ Diose. Xne seca beella nú tunu huaxi bese rni beella tucu bedichiaꞌ che máse riꞌi caso Diose nú rni beella. \v 8 La riꞌihua tucu nú rriꞌi beella, xne paꞌhua Diose nediyaꞌlaꞌ xi rquiꞌñahua ante nú nacuꞌhuane lunu. \v 9 Enzeꞌe chenu nacuꞌhua lu Diose uniꞌhua: \q1 Pa Diose liꞌilu enu nzucu liñibe, \q1 Chiquiꞌ riala nú luꞌcuru ulaꞌna lunú leelu. \q1 \v 10 Nu yeꞌta nú rnibiyaꞌlu luru. \q1 Nu aca tucu nú riuꞌ arquiꞌlu lu iliulabe, tucu nú reca liñibe. \q1 \v 11 Uliꞌquiꞌ elubacu nú daꞌcuru yebichia. \q1 \v 12 Nu uriꞌi perdona nú necha rriꞌiru tucu nú leꞌca rriꞌiru perdona bee bene enu necha rriꞌi luru. \q1 \v 13 La zelalu nú riꞌiru dula, \q1 sino que uriꞌi elietsa luru para nú la riꞌi ye beenú necha neca ana luru. \q1 Xne liꞌilu rnibiyaꞌlu, nu liꞌilu rluꞌculu poder, \q1 poder nú leca xunga laxu. Amén. \p \v 14 ’Xne tunu rriꞌihua perdona bee bene enu rriꞌi nú necha neca luhua, leꞌca scua Paꞌahua Diose enu nzucu liñibe riꞌi perdona liꞌihua; \v 15 pero tunu liꞌihua la riꞌihua perdona bee bene enu rriꞌi nú necha neca luhua, leꞌca la riꞌi Diose Pa liñibe perdona stulahua che. \s1 Chenu la acu bee bene equie nú rluꞌcu bene ulaꞌna lu Diose \p \v 16 ’Chenu la acuhua equie nú rluꞌcuhua ulaꞌna lu Diose, la ricuꞌ nehuanahua luhua tucu nú nehuana reca lubee bene enu nequichiaꞌ, rriꞌi beei scua para nú lañiꞌ bee bene nú la acu beei equie nú rluꞌcu beei ulaꞌna lu Diose. Pero liꞌá nia luhua nú nucuaꞌtsia necala premioꞌ beei. \v 17 Pero liꞌilu, chenu la aculu equie nú rluꞌculu ulaꞌna lu Diose, udiꞌñi nu uriꞌcucheꞌ equielu, \v 18 para nú la riꞌi bee bene beyaꞌ nú la aculu lunú rluꞌculu ulaꞌna lu Diose. Tucutsia Pa Diose enu nzu cuna liꞌilu liꞌitsianu riala acabiyaꞌnu lunú rni liꞌitsialu, nu liꞌinu liquiꞌnu premio nú rialalu. \s1 Eluxene nú nuꞌ liñibe \r (Lc. 12:33-34) \p \v 19 ’La laꞌnahua nú luꞌcuhua huaxi eluxeneꞌhua lu iliulabe quieꞌ, elu acu bee belalaꞌe nu nitilue, nu chuꞌu bee huanaꞌ cachiꞌ bee. \v 20 Mejora ucuaꞌnahua nú riꞌihua ana eluxene nú nuꞌ liñibe, elu leca bee belalaꞌ para nú acune, nu leꞌca lecaxi nitilu zeꞌe nu la chuꞌu bee huanaꞌ zeꞌe para nú cachiꞌi. \v 21 Xne lu eluxeneꞌhua zeꞌe nzu arquiꞌhua. \s1 Ellieꞌe cuerpoꞌahua \r (Lc. 11:34-36) \p \v 22 ’Iꞌculuaꞌahua neca xi neca ellieꞌe lu cuerpoꞌahua, nu tunu rriꞌi bene lunú neca nzeꞌca, diqui cuerpoꞌ bene nuꞌ ellieꞌe, \v 23 pero tunu rriꞌilu lunú necha neca, diqui cuerpoꞌlu neca xi neca nú nzu leta xcabe, ¡Leta xcabe nú naatsacabelí! \s1 Diose nu dimi \r (Lc. 16:13) \p \v 24 ’Niꞌ tucu mosoꞌ leca modo riꞌi riñaꞌ lu chiucu patrón, xne leei lu tuculla, nu stuculla zecai, urre riꞌi nzeꞌcai lu tuculla, nu lu stuculla la riꞌi nzeꞌcai. Enzeꞌe leca modo nú zibiꞌhua lu Diose nu tsu arquiꞌhua lu dimi. \s1 Rriucu Diose bee beneꞌnu \r (Lc. 12:22-31) \p \v 25 ’Liꞌá nia luhua: La chenu arquiꞌhua lunú xi acuhua cuna nú xi hueꞌhua para nú huañihua. Leꞌca la chenu arquiꞌhua lu cuendaꞌ xucuhua nú utuhua. Máse seca lunú nehuañi bene luquela nú racu bene, nu cuerpoꞌ bene máse seca luquela xucu bene. \v 26 Biꞌyacuruhua bee iñi enu rcuecuꞌ liñibe. La duꞌ beeí nii nula riꞌi beeí ulaꞌcu, nu la luꞌcu beeí elu chucheꞌe, pero Paꞌahua Diose enu nzucu liñibe lia rdeteꞌnu nú racu beeí. ¿Enzaláquieꞌ liꞌihua nú másescaꞌlá secahua luquela bee iñi? \v 27 Nu leꞌca esquie, ¿xieꞌ lianú máse chiquiꞌ nzenu arquiꞌhua nú duñilahua lleꞌna la? \p \v 28 ’¿Xinu nzenu arquiꞌhua lunú xi utuhua? Ubiꞌyacuruhua xa rruꞌcu bee quie dañi, la riꞌi bee riñaꞌ nu la recheꞌe xi utune, \v 29 pero niꞌ arre Salomón luye nú ñia utsucheꞌlla, né tsucheꞌlla tucu nú ñia nzucheꞌ bee quie. \v 30 Nu tunu sucheꞌe Diose bee huañi scua, nú nee nuꞌe dañi nu yeꞌe chiquine. ¡Enzaláquieꞌ liꞌihua bee bene enu lleꞌnatsia nzeli arquiꞌ liꞌinu, nú la tsucheꞌnu liꞌihua scua! \v 31 Enzeꞌe, la chenuaꞌ arquiꞌhua nú rnihua: “¿Xi daꞌcuahua nee? nu ¿xi diyaꞌahua? nu ¿xi utuꞌahua?” \v 32 Xne bee bene enu la chili arquiꞌ Diose nzenu arquiꞌ ye bee nucuaꞌ, pero liꞌihua rluꞌcuhua tucu paꞌhua liñibe, nu liꞌinu nediyaꞌ nzeꞌcanu nú xi seca laꞌchaꞌhua. \v 33 Pero uzuꞌcuꞌhua nú rni Diose nu uriꞌihua tucu nú niarquiꞌnu che liquiꞌnu ye nú seca laꞌchaꞌhua. \v 34 La chenu arquiꞌhua lu cuendaꞌ bichia yeꞌe, xne ye yeꞌe nuꞌ xi nzenu arquiꞌ bee bene. Xne cada bichia nuꞌ xi chenu arquiꞌ bene. \c 7 \s1 La yala nú zeꞌta bee bene saꞌlla \r (Lc. 6:37-38, 41-42) \p \v 1 ’Nu la zeꞌtahua saꞌhua para nú lecati zeꞌta liꞌihua. \v 2 Xne tucu nú seꞌtahua bee bene, leꞌca scua zeꞌta bee bene liꞌihua, nu tucu nú rriꞌinuhua bee bene leꞌca esquie riꞌinu bee bene liꞌihua. \v 3 ¿La zeꞌtahua beelá bee bene lunú lleꞌnatsia rriꞌi beella, nzalá nú uyanu arquiꞌhua lunú llenelá falta nú rluꞌcuhua? \v 4 Nu tunu llenelá falta nú rluꞌcuhua, ¿xa modo nihua lu stucu bene: “La neca nzeꞌca lunú rriꞌilu scua”? \v 5 ¡Bene enu nequichiaꞌ! Rluti uriꞌi tucu nú necane, che nuꞌ modo nilu lu stucu bene la yala nú riꞌilu scua. \p \v 6 ’La riꞌihua juersa bee bene enu la niarquiꞌ riꞌi caso lunú neca cuendaꞌ Diose, para nú lecaxi riꞌinu beei liꞌihua. Xne tunu riꞌihua juersa beei, neca nucuaꞌ xi neca chenu siꞌqui bene tucu nú necachi neca lu nicu. Leꞌca la riꞌihua juersa bee enu la yuꞌ arquiꞌ lunú neca cuendaꞌ Diose. Xne tunu riꞌihua juersa beei, neca nucuaꞌ xi neca chenu rduꞌ bene tucu nú huaxi seca lu cuchi nu tse tsiaí equiee. \s1 Naꞌcuhua lu Diose nu ulaꞌnahua liꞌinu \r (Lc. 11:9-13; 6:31) \p \v 7 ’Unaꞌcuhua lu Diose che liquiꞌnu lunu rnacuꞌhua lunu, ulaꞌnahua liꞌinu nu che llelaꞌhua liꞌinu, uzequiehua lunu che riꞌi casonu liꞌihua. \v 8 Xne bene enu rnacuꞌ nú rnacuꞌ lunu yucu nzeꞌene, nu bene enu rlaꞌna Diose llelaꞌ nzeꞌe liꞌinu, nu bene enu rnacuꞌ nu sequie lunu, riꞌi casonu nzeꞌe. \p \v 9 ’¿Xieꞌ nuꞌ ta tucuhua enu deteꞌ quiee acu enduꞌ chenu nacuꞌ enduꞌhua pa acu la? \v 10 ¿Urre xieꞌ deteꞌhua tucu beꞌla acu enduꞌhua chenu rnacuꞌ enduꞌhua bela acu enduꞌhua la? \v 11 Liꞌihua enu la neca bene nzeꞌca, nuꞌluhua rdeteꞌhua nú neca nzeꞌca lubee enduꞌhua, ¡enzaláquieꞌ Paꞌahua Diose liñibe nú la liquiꞌnu nú neca nzeꞌca lubee bene enu rnacuꞌ nucuaꞌ lunu! \p \v 12 ’Uriꞌihua lubee bene tucu nú niarquiꞌhua nú riꞌibeella luhua. Xne scua rnibiyaꞌ leyꞌ Diose cuna ye beenú uquieꞌe bee profetaꞌnu. \s1 Ruꞌu puerta nú nuxuꞌ neca \r (Lc. 13:24) \p \v 13 ’Uyuꞌuhua ruꞌu puerta nú nuxuꞌ neca. Xne ruꞌu puerta nú llene neca, nu inziu nú llene neca, nucuaꞌ neca nú ruyaꞌ liꞌibee bene lu inziu nú necha neca, nu huaxi bee bene nza inziu cuaꞌ. \v 14 Pero puerta nu inziu nú ruyaꞌ bee bene lu elunehuañi meꞌe nu nuxuꞌe, nu la huaxi bee bene enu nza inziu zeꞌe. \s1 Equie cuendaꞌ ndixi nú rayu lu aca esquie nuꞌlu bene xi acae \r (Lc. 6:43-44) \p \v 15 ’Leꞌca ubiꞌyahua liꞌihua lubee bene enu liꞌá rnibee nú neca beei profetaꞌ Diose, nu rriꞌi beei nú lleꞌna arquiꞌbeei, pero scuatsia rriꞌibeei para nú sequienu beei bee bene, nu chiquiꞌ necha rriꞌi beei. \v 16 Pero liꞌihua riꞌihua beyaꞌ nú xa neca bee bene cuaꞌ, lunú rriꞌi beei rixiuleꞌe núti neca beei, xne la ayu cuchiuꞌ lubeꞌ lubee aca eche, nu la ayu higo lubee huañi eche. \v 17 Enzeꞌe ye bee aca nzeꞌca rayu ndixi nzeꞌca lu. Nu bee aca nu la neca aca nzeꞌca la ayu ndixi nzeꞌca lu. \v 18 Leca modo nú ayu ndixi núla neca nzeꞌca lu aca nú neca nzeꞌca, leꞌca esquie la ayu ndixi nú neca nzeꞌca lu aca núla neca nzeꞌca. \v 19 Ye bee aca nú rayu ndixi nu la zibiꞌ lu, rrecuꞌe nu riuꞌe lu quii. \v 20 Scua riꞌihua beyaꞌ ti neca beella equie nú rriꞌi beella. \s1 La chuꞌu ye bee bene liñibe elurnibiyaꞌ Diose \r (Lc. 13:25-27) \p \v 21 ’Laca ye bee bene enu rni lua: “Detá, Detá”, chuꞌu liñibe elurnibiyaꞌ Diose, sino que chuꞌutsia bee bene enu sucuꞌ lunú rni Diose Pa liñibe. \v 22 Bichia zeꞌe huaxi bee bene ni lua: “Detá, Detá, liꞌiru uniru lunú leelu lubee bene, nu equie nú leelu uluaru bee benechiquiꞌ arquiꞌ bee bene nu equie nú leelu uriꞌiru huaxi bee milagro.” \v 23 Pero chequie cuaquia lubeei: “Leca xunga uyulua liꞌihua, ullunaꞌhua lua, liꞌihua bee bene enu necha uriꞌi.” \s1 Ejempluꞌ chiucu simiendu \r (Lc. 6:47-49; Mr. 1:22) \p \v 24 ’Enzeꞌe, bee bene enu rieneꞌ stichiaꞌa nu sucuꞌe, necalla xi neca tucu bene enu netsiña rrecheꞌ niꞌi equie quiee. \v 25 Añinzuca nú rlaca quiu nu rlaca huaxi inza riuꞌu tetsuꞌ niꞌi zeꞌe nu reca bii, pero lá rila niꞌi zeꞌe xne nchiucuꞌ simienduꞌe equie quiee. \v 26 Pero bene enu rieneꞌ nú rnia nu la zucuꞌ stichiaꞌa, liꞌilla necalla xi neca tucu bene enu netundu enu urecheꞌ niꞌi lu eyuxi. \v 27 Chenu rlaca quiubi, nu rlaca huaxi inza riuꞌu tetsuꞌ niꞌi zeꞌe, che uluquie niꞌi zeꞌe. ¡Nu urilalii! \p \v 28 Chenu ulaxu nú uni Jesuse scua lubee bene zeꞌe, chiquiꞌ uyanu arquiꞌ ye beei xneca uzeteꞌnu liꞌibeei, \v 29 xne seteꞌnu beei xi seteꞌ tucu bene enu chiquiꞌ rluꞌcu poder, nu la zeteꞌnu xi seteꞌ bee ulaxcuela enu reca ley. \c 8 \s1 Uriyeca Jesuse tucu bene enu seca elichia nú lee lepra \r (Mr. 1:40-45, Lc. 5:12-16) \p \v 1 Chenu ulaca Jesuse equie tucu dañi, huaxi bee bene uyanala liꞌinu. \v 2 Nu che uyabica tucu bene enu seca elichia nú lee lepra lunu, che utsu lliquii lunu nu uni lunu: \p ―Detá, tunu chiuꞌu arquiꞌlu, nuꞌ beyaꞌ riyecalu liꞌá. \p \v 3 Chequie uricuꞌ Jesuse yanu equie niyu zeꞌe nu uninu: \p ―Chiuꞌu arquia uyecaꞌ nee. \m Chenu uni Jesuse scua, hora zeꞌe uyecaꞌ bene zeꞌe nu lecaꞌ xi nalla. \v 4 Chequie uni Jesuse lulla: \p ―Uzuꞌcuꞌ diaca nú nia lulu, la ixiuleꞌelu lu niꞌtucu bee bene nú uyecaꞌlaꞌlu. Uquia lubeꞌtsia liꞌilu lu uleꞌya, nu uyaꞌ uꞌna lu Diose tucu nú unibiyaꞌ leyꞌ Moisés, para nú lañiꞌ bee uleꞌya nú uyecaꞌlu. \s1 Uriyeca Jesuse mosoꞌ capitán Roma \r (Lc. 7:1-10) \p \v 5 Hora nú nzechuꞌu Jesuse eyeche Capernaum, uriña tucu capitán Roma lunu nu uzequiella lunu, \v 6 nu unilla lunu: \p ―Detá, mosoa nuxu nia riti nu lecaꞌ modo tsulii, chiquiꞌ nehuana secai nú ritii. \p \v 7 Nu uninu lu capitán: \p ―Liꞌá nzeriyecalla. \p \v 8 Chequie uni capitán zeꞌe lunu: \p ―Detá, la yala nú chuꞌulu nia. Pero uniꞌtsia tucu bedichiaꞌ desde caꞌa para nú yecaꞌ mosoa, \v 9 xne leꞌca sucua nú rni bee bene enu rnibiyaꞌ lua, nu leꞌca rluꞌcua nú rnibiyaꞌa lubee sundado. Chenu nia lu tucu beei nú cha nzeꞌe elu cha nzeꞌe chu nza nzeꞌe che, nu chenu nia lu stucui nú yeꞌta nzeꞌe lua chu nzeꞌta nzeꞌe che, nu chenu rnibiyaꞌa lu mosoa nú xi riꞌi nzeꞌe, rriꞌi nzeꞌene. \p \v 10 Chenu ubeneꞌ Jesuse nú uni capitán zeꞌe scua, chiquiꞌ uyanu arquiꞌnu nu uninu lubee bene enu nzenala liꞌinu: \p ―Liꞌá nia luhua nú niꞌ luye bee eyeche Israel lascaꞌ chechuꞌa niꞌ tucu bene Israel enu chiquiꞌ nzeli arquiꞌ Diose tucu nú nzeli arquiꞌ benequieꞌ Diose. \v 11 Liꞌá nia luhua nú huaxi bee bene diqui lu iliulabe, yala cuaꞌanu Abraham, cuna Isaac cuna Jacob liñibe elurnibiyaꞌ Diose. \v 12 Pero bee bene Israel enu necadichiaꞌ nú riala nú chuꞌu liñibe elurnibiyaꞌ Diose liꞌibeei riala chue beei eliꞌyaꞌ elu natsacabe, nu zeꞌe unaꞌbeei cuna nú acuxaꞌ laya beei. \p \v 13 Chequie uni Jesuse lu capitán zeꞌe: \p ―Uquia niꞌlu, nu aca tucu nú uchili arquiꞌlu. \p Nu hora zeꞌe uyecaꞌ mosoꞌ capitán zeꞌe. \s1 Uriꞌiyeca Jesuse suegraꞌ Pedro \r (Mr. 1:29-31; Lc. 4:38-39) \p \v 14 Chenu uya Jesuse niꞌ Pedro, ulañiꞌnu nú nchiucuꞌ suegraꞌ Pedro lu luna seca xle. \v 15 Che unaꞌtsenu yalla, nu chu uchiuꞌu xle nú secalla, che uzetella nu udeteꞌlla nú udacu beella. \s1 Uriyeca Jesuse huaxi bee bene enu riti \r (Mr. 1:32-34; Lc. 4:40-41) \p \v 16 Chenu uyuꞌu rulaꞌ, uriñayu bee bene huaxi bee bene enu nuꞌ benechiquiꞌ arquiꞌ lu Jesuse, nu cuna tucu bedichiaꞌ uluanu benechiquiꞌ arquiꞌbeella, nu leꞌca uriyecanu ye bee bene enu riti. \v 17 Scua unga para nú uyalu tucu nú uni profeta Isaías chenu unilla: “Liꞌinu uyucunu elichia nú seꞌcaꞌahua nu unguyaꞌnu nú nehuana seꞌcaꞌahua.” \s1 Bee bene enu niarquiꞌ nú chequiee Jesuse \r (Lc. 9:57-62) \p \v 18 Chenu ulañiꞌ Jesuse nú huaxi bee bene rriña lunu, che unibiyaꞌnu lubee beneꞌnu nú detenunu beella stucu chu ruꞌu inzatuꞌ zeꞌe. \v 19 Nu che uyabica tucu ulaxcuela enu reca leyꞌ Moises lunu, nu unilla lunu: \p ―Maestro, niarquia nú nzelanala liꞌilu catse elu nzalu. \p \v 20 Che uni Jesuse lulla: \p ―Bee betsa rluꞌcu beeí iliuꞌu nú neca niꞌi beeí, nu bee iñi rluꞌcu beeí exliaꞌtseꞌ beeí. Pero liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose niꞌ elu quienchiñaꞌa equiea la lucua. \p \v 21 Nu stucu beneꞌnu enu nzenala liꞌinu uni lunu: \p ―Detá, uzela nú biꞌya paa hasta nú atinu. \p \v 22 Pero uni Jesuse lu bene zeꞌe: \p ―Utequie liꞌá, nu uzela nú bee bene enu la niarquiꞌ yeꞌtanala liꞌá, cachiꞌ bee nzeꞌe paꞌlu chenu atilla. \s1 Uzucuꞌ bii cuna inzatuꞌ nú uni Jesuse \r (Mr. 4:35-41; Lc. 8:22-25) \p \v 23 Chequie uyuꞌu Jesuse liñi barco cuna bee beneꞌnu, \v 24 nu diquila nú rdete beella lu inzatuꞌ zeꞌe, uquixie unga tucu bii juerte nu uyuꞌu inza liñi barco. Pero raꞌtse Jesuse nuxu liñi barco zeꞌe. \v 25 Che uya cuaꞌñi bee beneꞌnu liꞌinu nu uni beella lunu: \p ―¡Detá, utsilaꞌa liaꞌahua! ¡Xne nze chatseꞌlaꞌahua lu inza! \p \v 26 Che ucuaquinu lubeella: \p ―¿Xiquie nú chiquiꞌ xiquihua? ¡Xinu lleꞌnatsia nzeli arquiꞌhua liꞌá! \p Chequie uzetenu nu unibiyaꞌnu nú acaxe bii cuna inzatuꞌ nu hora zeꞌe ungaxeli ye bee nucuaꞌ \v 27 Nu chiquiꞌ uyanu arquiꞌ bee beneꞌnu nú unibeella lu saꞌ beella: \p ―¿Ti neca benequieꞌ?, nú hasta bii cuna inzatuꞌ sucuꞌ nú rni nucuaꞌ. \s1 Uhua Jesuse bee benechiquiꞌ arquiꞌ tucu bene Gadara \r (Mr. 5:1-20; Lc. 8:26-39) \p \v 28 Chenu uriña Jesuse stucu chu inzatuꞌ lu iliuꞌ bee bene Gadara, che chiucu bee niyu enu seca ichiaꞌ benechiquiꞌ uchiuꞌu beei liñi pandiuñi nu uriña beei lunu. Nu rucu beei chiquiꞌ nelachi beei, nu hasta nú lecati dete inziu elu nucuaꞌa beei. \v 29 Nu juerte urixialibeei nú unibeei: \p ―¿Xinu riꞌchialu liꞌiru Jesuse Lliꞌñi Diose? ¿Xieꞌ uriñalu caꞌa para nú riꞌilu nú zecaru castiyaꞌru chenu lascaꞌ riña tiembu nú acane scua la? \p \v 30 Axu enza zeꞌe nucuaꞌa huaxi bee cuchi racu, \v 31 chequie uziquie bee benechiquiꞌ zeꞌe lu Jesuse nú unibeei lunu: \p ―Tunu hualu liꞌiru arquiꞌ bee benequieꞌ, alaꞌ zelalu nú chuꞌuru arquiꞌ bee cuchi cuaꞌ. \p \v 32 Che uni Jesuse lubeei: \p ―Uyuꞌuhua che. \p Chequie uchiuꞌu bee benechiquiꞌ arquiꞌ bee bene zeꞌe nu uyuꞌu beei arquiꞌ bee cuchi zeꞌe. Che ye bee cuchi zeꞌe uyecaxuꞌu beeí nu utsundiqui beeí ruꞌu beꞌe hasta lu inzatuꞌ, nu zeꞌe unguti beeí. \p \v 33 Nu bee bene enu rriucu bee cuchi zeꞌe, nzexuꞌu beei, nu chenu uriña beei eyeche zeꞌe udixiuleꞌe beei lubee bene ye nú unga zeꞌe, cuna lunú ulleꞌca bee bene enu uyuꞌu benechiquiꞌ arquiꞌ. \v 34 Chequie uchiuꞌu ye bee bene eyeche zeꞌe uya elu nzu Jesuse, nu chenu ulañiꞌ beei liꞌinu, uziquie beei lunu nú chiuꞌunu lu iliu zeꞌe. \c 9 \s1 Uriyeca Jesuse tucu bene enu neati cuerpoꞌ \r (Mr. 2:1-12; Lc. 5:17-26) \p \v 1 Chequie uyuꞌu Jesuse liñi barco nu udetenu stucu chu inzatuꞌ nu uriñanu elu neca lachinu. \v 2 Zeꞌe uriñayu bee bene tucu bene enu neati cuerpoꞌ nchiucuꞌ lu camiya lunu. Chenu ulañiꞌ Jesuse nú nzeli arquiꞌbeei liꞌinu, che uninu lu bene enu riti zeꞌe: \p ―Duꞌ ana arquiꞌlu endua. Uriꞌila perdona stulalu. \p \v 3 Che chiucu chuna bee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés uriꞌi elliebacuꞌ: “Benequieꞌ necha rni lu cuendaꞌ Diose.” \v 4 Nu lunú nediyaꞌlaꞌ Jesuse xi rriꞌi beella elliebacuꞌ, uninu lubeella: \p ―¿Xinu necha rriꞌihua elliebacuꞌ? \v 5 ¿Ta nú mase neriñaꞌ nú aca, nú nia: “Uriꞌá perdona stulalu”, urre nú nia: “Uzetee nu utseꞌ”? \v 6 Pero nee lubea luhua nú liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose rluꞌcua nú rnibiyaꞌa lu iliulabe para nú riꞌá perdona stula bee bene. \p Chequie uninu lu bene enu riti zeꞌe: \p ―Uzetee unaꞌtse camiyaꞌlu nu uquiaꞌa niꞌlu nee. \p \v 7 Che chu uzete bene zeꞌe nu nzialla enza niꞌlla. \v 8 Chenu ulañiꞌ bee bene zeꞌe nucuaꞌ chiquiꞌ ulliqui beei, nu uquixie unibeei bedichiaꞌ nzeꞌca lu Diose, equie nú udeteꞌnu poder nú rluꞌcunu lubee bene. \s1 Ubixia Jesuse Mateo \r (Mr. 2:13-17; Lc. 5:27-32) \p \v 9 Chenu uchiuꞌu Jesuse zeꞌe nu nzanu, che ulañiꞌnu tucu bene enu lee Mateo, nzuculla elu rriꞌilla cubre impuesto, nu uni Jesuse lulla: \p ―Utequie liꞌá. \p Che chu utsuli Mateo nu chu nzequiella liꞌinu. \p \v 10 Chenu nzucu Jesuse lu mexa racu eta niꞌ Mateo, cuna beelá bee bene enu rriꞌi cubre impuesto nu cuna beelá bee bene enu la nehuañi tucu nú rnibiyaꞌ ley nú sucuꞌ bee bene Israel, ye beella nucuaꞌanu beella Jesuse lu mexa cuna bee beneꞌnu. \v 11 Pero chenu ulañiꞌ bee fariseo nucuaꞌ, unidichiaꞌ beei lubee beneꞌnu: \p ―¿Xinu racunuu maestroꞌhua bee bene enu rriꞌi cubre impuesto nu cuna bee bene enu rluꞌcu dula? \p \v 12 Chenu ubeneꞌ Jesuse nú unibeei scua, uninu lubeei: \p ―Bee bene enu la aca riti, la quiꞌña bee nzeꞌe doctor. Sino que bee bene enu riti bee nzeꞌe rquiꞌña doctor. \v 13 Uquiahua nu zeꞌtehua xi rni lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose elu rni: “Niarquia nú huaꞌa arquiꞌhua bee bene, luguare nú rliquiꞌhua nañi uꞌna lua.” Xne lá yelaa lubee bene enu la luꞌcu dula sino que uriña lubee bene enu rluꞌcu dula para nú cheꞌe arquiꞌbeei lu stula beei. \s1 Unedichiaꞌ bee bene lu Jesuse equie nu la acu bene lunú rluꞌcu bene ulaꞌna lu Diose \r (Mr. 2:18-22; Lc. 5:33-39) \p \v 14 Chequie uriña bee beneꞌ Juan Bautista lu Jesuse nu unidichiaꞌ beella lunu: \p ―¿Xiquie nú liꞌiru cuna bee fariseo, la daꞌcuru huaxi bese equie nú rluꞌcuru ulaꞌna lu Diose, nu bee beneꞌlu la riꞌi scua? \p \v 15 Che ucuaqui Jesuse lubeei: \p ―Elu xia tucu bene, ¿xieꞌ nuꞌ modo nú nehuana tsu arquiꞌ bee bene enu nezeneꞌ zeꞌe chenu nzu bene enu xia zeꞌe cuna liꞌibeella la? Pero riña bichia chenu lecaꞌ bene enu xia zeꞌe. Chee si deteꞌ bee beneꞌ bene enu xia bichia nu la acu beella. \p \v 16 ’Lecati quielaꞌ tepedaso laquie cuqui lu tucu laquie uxu, xne riuꞌbe laquie cuqui, nu riꞌi nucuaꞌ nú tsa laquie uxu. \v 17 Leꞌca la chuꞌu biñu cuqui liñi iti uxu, xne tsaa iti uxu, nu che nitilu biñu cuna iti. Enzeꞌe rquiꞌña nú chuꞌu biñu cuqui liñi iti cuqui para nú la nitilu niꞌtucue. \s1 Uriyeca Jesuse enduꞌ Jairo cuna unaꞌa enu utiꞌya ruꞌu xucunu \r (Mr. 5:21-43; Lc. 8:40-56) \p \v 18 Chenu rniscaꞌ Jesuse scua, uriña tucu bene enu rnibiyaꞌ liñi induꞌ bee bene Israel lunu, nu utsulliquilla lunu nu unilla lunu: \p ―Penatsia unguti endua, pero tunu yeꞌtalu nu ricuꞌlu yalu equienchu huañi zecanchu che. \p \v 19 Chequie nzenu Jesuse liꞌilla, cuna bee beneꞌnu. \v 20 Chequie tucu unaꞌa enu riti, nu ungala chiꞌchiucu lana nú rlaca rene, uyabica diꞌchi Jesuse nu utiꞌnchu yanchu ruꞌu xucunu, \v 21 xne uriꞌinchu elliebacuꞌ: “Tunu tiꞌtsia yaa ruꞌu xucunu, yecaa che.” \v 22 Pero ubelleta Jesuse, nu ubiꞌyanu lu unaꞌa zeꞌe nu uninu lunchu: \p ―Duꞌ ana arquiꞌlu endua uyecaꞌlaꞌlu xne uchili arquiꞌlu liꞌá. \m Nu hora zeꞌe uyecaꞌliꞌnchu. \p \v 23 Chenu uriña Jesuse niꞌ bene enu rnibiyaꞌ liñi induꞌ bee bene Israel ulañiꞌnu nú nucuaꞌala bee musica zeꞌe para nú nzeachiꞌ enduꞌlla, nu chiquiꞌ runaꞌnuu bee bene liꞌinchu, \v 24 chequie uni Jesuse lubee bene zeꞌe: \p ―Uchiuꞌuhua caꞌa xne lá ati enduꞌ unaꞌa quieꞌ, raꞌtse tsianchu. \p Chequie ulliꞌchinuu bee bene zeꞌe liꞌinu, \v 25 pero unibiyaꞌnu nú chiuꞌu bee bene zeꞌe eleꞌyaꞌ, nu chu uyuꞌunu liñi niꞌi nu unaꞌtsenu yanchu, nuchu uzeteenchu. \v 26 Nu ye bee luhuare enza zeꞌe uriꞌchialetse bedichiaꞌ lunú uriꞌinu. \s1 Uriyeca Jesuse chiucu bene enu niquieꞌlu \p \v 27 Chenu uchiuꞌu Jesuse zeꞌe, chiucu bene enu labiꞌya nzenala liꞌinu, nu urixialibeei nú rnibeei: \p ―¡Jesuse, llianaꞌ David uhuaꞌa arquiꞌ liꞌiru! \p \v 28 Chenu uyuꞌu Jesuse liñi niꞌi, nu uyabica rucu bee bene zeꞌe lunu, nu unidichiaꞌnu lubeei nú uninu: \p ―¿Nzelí arquiꞌhua nú acaa riyecaa iꞌculuhua la? \p Che ucuaqui beei lunu: \p ―Aahuaꞌ, nzeli arquiꞌru detá. \p \v 29 Nu chu, utiꞌ Jesuse yanu iꞌculu beei nu uninu lubeei: \p ―Aca Tucu nú nzeli arquiꞌhua. \p \v 30 Che uyeꞌe iꞌculu beei. Nu uninu lubeei: \p ―La ixiuleꞌetsiahua nucuaꞌ lu niꞌ tucu bene. \p \v 31 Pero uchiuꞌutsia beei lunu, chu udixiuleꞌe beei lubee bene diqui lu iliu zeꞌe nú uriyeca Jesuse beei. \s1 Uriyeca Jesuse tucu bene enu la nilí \p \v 32 Chenu nziatsia bee bene enu uriyeca Jesuse iꞌculu, che uriñayu bee bene tucu bene enu la ni nchiñi benechiquiꞌ arquiꞌ lunu. \v 33 Nu chenu uhua Jesuse benechiquiꞌ arquiꞌ bene enu la ni zeꞌe, che uquixiei uni. Che chiquiꞌ nzenu arquiꞌ bee bene zeꞌe nú unibeei: \p ―¡Leca xunga ulañiꞌahua saꞌ milagro quieꞌ leta bee bene Israel! \p \v 34 Pero uni bee fariseo: \p ―Benequieꞌ rlua benechiquiꞌ arquiꞌ bee bene cuna poder bezeꞌlu enu rnibiyaꞌ lubee benechiquiꞌ. \s1 Uhuaꞌa arquiꞌ Jesuse bee bene \p \v 35 Uya Jesuse lu ye bee eyeche llene cuna lu ye bee eyeche llaꞌna, nu cada tucua lubee eyeche cuaꞌ uyuꞌunu liñi bee indu uzeteꞌnu bedichiaꞌ nzeꞌcaꞌ Diose lubee bene, nu uninu lubeella nú xa neca elurnibiyaꞌ Diose, nu uriyecanu elu rcu cuerpoꞌ bee bene, nu cuna bee bene enu seca yelu clasiaꞌ elichia. \v 36 Chenu ulañiꞌ Jesuse bee bene añi cuaꞌ uhuaꞌa arquiꞌnu liꞌibeella, xne nehuana nzu arquiꞌbeella, nu lixiu nzu arquiꞌbeella, nu nucuaꞌa beella xi nucuaꞌa bee sanchi enu lecaꞌ ti riꞌi ucu. \v 37 Chequie uninu lubee beneꞌnu: \p ―Liꞌá nia nú nuꞌ huaxi bee bene enu niarquiꞌ yeneꞌ bedichiaꞌ nzeꞌcaꞌ Diose, pero leca huaxi bee bene enu ixiuleꞌe lubee bene. \v 38 Enzeꞌe unaꞌcuhua lu Diose para nú xeꞌlanu huaxi bee bene enu ixiuleꞌe stichiaꞌnu lubee bene. \c 10 \s1 Ucañi Jesuse chiꞌchiucu bee beneꞌnu \r (Mr. 3:13-19; Lc. 6:12-16) \p \v 1 Chequie ubixia Jesuse chiꞌchiucu bee beneꞌnu, nu udeteꞌnu poder lubeella para nú hua beella bee benechiquiꞌ arquiꞌ bee bene nu riyeca beella bee bene enu rcuu catse cuerpoꞌ, cuna ye clasiaꞌ elichia nú seca beei. \p \v 2 Bee benequieꞌ neca lu chiꞌchiucu apóstolꞌ Jesuse: \b \li1 Rluti, \li1 Simón enu leꞌca lee Pedro, \li1 nu bichilla Andrés; \li1 nu Jacobo cuna Juan, rucu benequieꞌ neca llianaꞌ Zebedeo. \li1 \v 3 Nu leꞌca ucañinu Felipe, \li1 Bartolomé, \li1 Tomás cuna \li1 Mateo enu uriꞌi cubre bee impuesto; \li1 Jacobo llianaꞌ bene enu lee Alfeo; \li1 nu Lebeo enu leꞌca lee Tadeo. \li1 \v 4 Nu cuna Simón enu ullutse leta tucu partido nú lee cananista; \li1 nu Judas Iscariote enu udeteꞌ cuenda Jesuse lubee bene nú ungutinu. \s1 Uxeꞌla Jesuse bee apóstolꞌnu chetixiuleꞌe beella stichiaꞌnu \r (Mr. 6:7-13; Lc. 9:1-6) \p \v 5 Ante nú xeꞌla Jesuse chiꞌchiucu bee apóstolꞌnu lubee bene uninu lubeella: \p ―La chuehua elu nucuaꞌa bee bene enu la neca bee bene Israel niꞌ lubee eyeche lu iliu Samaria; \v 6 sino que uquiahua lubee bene Israel enu la chenala inziuꞌ Diose. \v 7 Uquiatixiuleꞌehua lubeella nú nzeꞌta riñala bichia nú nibiyaꞌ Diose. \v 8 Riyecahua bee bene enu riti, nu riꞌihua nú huañi zeca bee bene enu unguti, riyecahua bee bene enu seca elichia nú lee lepra, huahua bee benechiquiꞌ arquiꞌ bee bene. Tucu nú lia uliquia poder cuaꞌ luhua, leꞌca chenu riyecahua bee bene la riꞌihua cobre. \p \v 9 ’La uyaꞌhua cobre niꞌ oro niꞌ plata. \v 10 Uyaꞌhua biti, nu la uyaꞌhua xucuhua nú cheꞌehua, nu la uyaꞌhua steinza lucuhua, nula uyaꞌhua xcahua, xne bee bene enu rriꞌi riñaꞌ riala nú atiꞌlla nú aculla. \p \v 11 ’Chenu riñahua tucu eyeche llene urre tucu eyeche llaꞌna, zeꞌe cuaꞌnahua niꞌi tucu bene nzeꞌca yaꞌnahua nu uyaꞌnahua zeꞌe hasta nú chiuꞌuhua eyeche zeꞌe. \v 12 Nu chenu chuꞌuhua liñi niꞌi bene zeꞌe, uniꞌhua Diose lubee bene enu nucuaꞌa zeꞌe. \v 13 Tunu bee bene liñi niꞌi zeꞌe riala nú nzuxe arquiꞌbeella, riaꞌna nú nzuxe cuaꞌ arquiꞌbeella, pero tunu lacane para liꞌibeella, benchilaꞌe cuna liꞌihua che. \v 14 Nu tunu la yucu arquiꞌ bee bene liꞌihua tucu eyeche urre tucu niꞌi, uchiuꞌuhua eyeche zeꞌe urre niꞌi zeꞌe, nu riꞌquihua yuubeꞌchaꞌ nú nuꞌ cuchiuꞌhua, xi neca tucu seña nulá zela beella ayeneꞌ beella bedichiaꞌ nú unihua. \v 15 Xne liꞌá nia luhua nu chenu hualu Diose lu cuendaꞌ yebee bene, masescaꞌla zeca bee bene eyeche cuaꞌ castiya luquela bee bene eyeche Sodoma cuna Gomorra. \s1 Nzeꞌta nú nehuana zeca bee beneꞌ Diose \p \v 16 Leꞌca uni Jesuse lubee beneꞌnu: \p ―¡Biꞌyacuruhua! Liꞌá xeꞌla liꞌihua lubee bene xi neca chenu nza bee sanchi leta bee bichiuu. Enzeꞌe aca netsiñahua xi netsiña bee beꞌla nu aca lleꞌna arquiꞌhua xi neca bee paloma. \v 17 Ubiꞌyahua liꞌihua xne deteꞌ cuenda bee bene liꞌihua lubee usticia nu zeteꞌcheꞌ beei liꞌihua liñi bee indu. \v 18 Nu hasta uyaꞌ beei liꞌihua lubee gobernador nu lubee arre equie nú nzeli arquiꞌhua liꞌá, pero scua nuꞌ modo ixiuleꞌehua stichiaꞌa lubeei, nu lubee bene enu la neca bee bene Israel. \v 19 Nu chenu deteꞌ cuenda bee bene liꞌihua lubee usticia, la chenu arquiꞌhua xi nihua urre xa nihua lubeella; xne hora nú nihua Diose liquiꞌ bee bedichiaꞌ nú riala nihua. \v 20 Xne laca liꞌihua enu ni. Espíritu Santoꞌ Diose Pa liñibe neca enu liquiꞌ bedichiaꞌ nú nihua. \p \v 21 ’Enta bichia nú deteꞌ cuenda bee bene bee bichilla nú ati bee nzeꞌe, nu leꞌca deteꞌ cuenda bee paa bee enduꞌlla para nú ati beei. Nu leꞌca enta bichia nú riꞌi condra bee enduꞌ bee uzanaꞌ beei nu hasta nú deteꞌ cuenda beei liꞌibeella nú ati beella. \v 22 Nu chana arquiꞌ ye bee bene liꞌihua equie nú necahua bee benea. Pero bee bene enu tsutaꞌ arquiꞌ lunú nzeli arquiꞌ liꞌá diqui tiembu nú nehuañilla, tsilaꞌa Diose bee nzeꞌe. \v 23 Chenu riꞌi bee bene nú nehuana zecahua lu tucu eyeche equie nú necahua bee benea, uquiahua stucu eyeche, xne liꞌá nia luhua nu lascaꞌ laxu chuehua lu yebee eyeche Israel chenu riña liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose. \p \v 24 ’Niꞌ tucu bene enu seteꞌ la neca equielálla lu bene enu seteꞌ liꞌilla, nu leꞌca niꞌ tucu mosoꞌ la neca equielá lu patronꞌi. \v 25 Bene enu seteꞌ rquiꞌña nú aca conformella nú recalla tucu nú reca ulaxcuelaꞌlla, nu tucu mosoꞌ rquiꞌña nú aca conformei nú necai tucu nú neca patronꞌi. Nu liꞌá enu rnibiyaꞌa luhua rni bee bene nú necaa bezeꞌlu, ¿enzaláquieꞌ liꞌihua nú necahua bee benea ti ni bee bene nú necahua? \s1 Ti rquiꞌña nú lliqui bee bene \r (Lc. 12:2-9) \p \v 26 ’Enzeꞌe la lliquihua bee bene. Xne niꞌ tucu beenú aꞌchiꞌ neca la yaꞌnane scuatsia sin nú acabiyae, riña bichia nu acache bee nucuaꞌ, leꞌca niꞌ tucu beenú aꞌchi neca rriꞌi bee bene la yaꞌnane scuatsia, riña bichia nú acabiya yebee nucuaꞌ. \v 27 Lunú aꞌchiꞌtsia rnia luhua, uniꞌhuane lu yebee bene nu lunú rnia aꞌchi diacahua. Juerte uniꞌhuane. \v 28 La lliquihua bee bene enu niarquiꞌ uti liꞌihua. Pero leca modo utilla espírituꞌhua. Mejora ulliquihua Diose, xne liꞌinu rluꞌcunu poder nú nitilunu espírituꞌhua cuna cuerpoꞌhua ebila. \p \v 29 ’¿La huaxi seca bee iñi? Pero niꞌ tucu beeí la zanaꞌ beeí lu yuu tunu la zela Paꞌahua enu nzucu liñibe nú acane scua. \v 30 Nu liꞌihua hasta yebee ichia equiehua nebacuꞌ Diose. \v 31 Enzeꞌe la lliquihua. Xne mase secahua luquela nú seca huaxi bee iñi. \s1 Bee bene enu la tsacuꞌ arquiꞌ nu neca beneꞌ Jesuse \r (Lc. 12:8-9) \p \v 32 ’Titse bee bene enu ni nú neca benea lu beelá bee bene, leꞌca esquie liꞌá nia nú neca beella bee benea ante lu Diose Pa liñibe. \v 33 Pero bee bene enu ni nú laca bee benea lu beelá bee bene, leꞌca esquie liꞌá nia nú laca beella bee benea ante lu Diose Pa liñibe. \s1 Rleꞌesaꞌ bee bene equie cuendaꞌ Jesucristo \r (Lc. 12:51-53; 14:26-27) \p \v 34 ’La riꞌihua elliebacuꞌ nú tia uriña lu iliulabe para nú riꞌá nú aca tucunecatse bee bene lu saꞌbeei, sino equie nú chili arquiꞌ bee bene liꞌá liunu saꞌbeei. \v 35 Bee pa liunu cuna bee enduꞌlla, nu bee naa liunu cuna bee xinchiuꞌcu nu bee llixi liunu suegraꞌ. \v 36 Nu bee bene liñi tucu niꞌi leꞌcatsia liꞌibeella chana arquiꞌ saꞌ beella. \p \v 37 ’Bene enu seca paꞌ nu naꞌ masescaꞌlá luquela liꞌá, leca modo aca nzeꞌe benea, leꞌca esquie enu mase seca enduꞌ urre xinchiuꞌcu luquela liꞌá, leꞌca leca modo aca nzeꞌe benea. \v 38 Bee bene enu niarquiꞌ yeꞌta quie liꞌá pero la niarquiꞌ nú nehuana zeca equie cuendaꞌ liꞌá, leca modo aca bee nzeꞌe bee benea. \v 39 Bene enu maselá seca elunehuañi nú rluꞌculla lu iliulabe quieꞌ enta bichia nú laxu nucuaꞌ; pero bene enu ati equie cuendaꞌ liꞌá, luꞌculla elunehuañi lu Diose. \s1 Nuꞌ xi atiꞌ bee beneꞌ Diose \r (Mr. 9:41) \p \v 40 ’Bee bene enu riꞌi caso liꞌihua, rriꞌi caso bee nzeꞌe liꞌá; nu bee bene enu rriꞌi caso liꞌá leꞌca rriꞌi caso bee nzeꞌe Pa liñibe enu uxeꞌla liꞌá. \v 41 Leꞌca bee bene enu rriꞌi caso tucu profeta equie nú neca profeta quieꞌ enu uxeꞌla Diose, leꞌca atiꞌlla premio nú atiꞌ profeta lu Diose. Nu bene enu riꞌi caso tucu bene enu rriꞌi nzeꞌca, leꞌca iguale atiꞌlla premio nú atiꞌ bene enu rriꞌi nzeꞌca lu Diose. \v 42 Nu titse bee bene enu liquiꞌ masia tucu basu inza luhua lunú necahua bee benea, liꞌá nia luhua nú deteꞌ Diose premio lubee bene zeꞌe. \c 11 \s1 Uxeꞌla Juan Bautista bee beneꞌlla lu Jesuse \r (Lc. 7:18-35) \p \v 1 Chenu ulaxu nú unibiyaꞌ Jesuse lu chiꞌchiucu bee beneꞌnu nú xi che riꞌi beella, che uchiuꞌunu nze zeteꞌnu nu nze tixiuleꞌenu Stichiaꞌ Diose lubee bene lubee eyeche nú nchiucuꞌ lu iliu zeꞌe. \p \v 2 Nu chenu nchiñi Juan Bautista niꞌcuꞌ ubeneꞌlla luye nú rriꞌi Jesuse. Che uxeꞌlalla chiucu chuna bee beneꞌlla, \v 3 para nú che nedichiaꞌ beella lu Jesuse: \p ―¿Liꞌilu necalu Cristo enu nzu nú nzeꞌta la, urre lluaquieeru stucu enu enta la? \p \v 4 Che ucuaqui Jesuse lubeella: \p ―Uquia tixiuleꞌehua lu Juan Bautista lunú rlañiꞌhua nu lunú rieneꞌhua. \v 5 Udixiuleꞌehua lulla nú rlañiꞌlaꞌ bee bene enu nequieꞌlu nu bee bene enu necuxu see la bee nzeꞌe, nu leꞌca uyecaꞌlaꞌ bee bene enu seca elichia nú lee lepra, nu bee bene enu nenguataꞌ rieneꞌlaꞌ, nu bee bene enu unguti uhuañi zeca bee nzeꞌe, nu bee bene enu seca elitsi rieneꞌlaꞌ bedichiaꞌ nzeꞌcaꞌ Diose nú tsilaꞌa liꞌibeei. \v 6 Ñia neca lu cuendaꞌ bee bene enu la chiecuꞌ arquiꞌ nú nzeli arquiꞌ liꞌá. \p \v 7 Chenu nziue bee beneꞌ Juan enu uya lu Jesuse, che uquixie Jesuse nú uninu lubee bene zeꞌe equie cuendaꞌ Juan, nu uninu lubeella: \p ―¿Ti uya biꞌyahua lu yuu achi elu la nucuaꞌa bee bene? ¿Ti secahua nú neca bene enu uya biꞌyahua, tucu etaa nú rcuñi bii la? \v 8 Urre ¿xa naa bene enu uya biꞌyahua? ¿Xieꞌ uya biꞌyahua tucu bene enu nutu laquie fiñu la? Liꞌihua nediyaꞌhua nú bee bene enu rutu laquie fiñu liñi palacio nucuaꞌa beella. \v 9 ¿Ti uya biꞌyahua che? ¿Uya biꞌyahua tucu profeta la? Neli nú scua necane, pero masescaꞌlá neca equiella luquela tucu profeta. \v 10 Equie cuendaꞌ Juan quieꞌ rni lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose elu rni: \q1 Xeꞌlaa tucu benea cha rluti lulu, \q1 para nú recheꞌlla inziuꞌlu. \m \v 11 Liꞌá nia luhua nu luye bee bene enu nucuaꞌa lu iliulabe lá chuꞌu niꞌ tucu bee bene enu masescaꞌlá neca equie tucu nú neca equie Juan Bautista. Pero bene enu menola neca equie liñibe elurnibiyaꞌ Diose nzeꞌe mase neca equie luquela Juan. \p \v 12 ’Desde bichia nú ubeꞌta Juan Bautista nu hasta nee, huaxi bee benechiquiꞌ rcuaꞌna xa modo chuꞌu elurnibiyaꞌ Diose. Nu bee bene enu neli rcuaꞌna nú chuꞌu elu rnibiyaꞌnu, liꞌibeella neca beella enu chuꞌu zeꞌe. \v 13 Ley nú udeteꞌ Diose lu Moisés cuna yebee profeta udixiuleꞌe beella nú xi nzeꞌta aca, hasta bichia nu uriña Juan, \v 14 nu tunu liꞌihua chili arquiꞌhua nú nia luhua, nú Juan neca profeta Elías enu uni bee profeta nú riña. \v 15 Titse bee bene enu niarquiꞌ nú yeneꞌ nú rnia, quieꞌe diaca nzeꞌe. \p \v 16 ’¿Xa nia luhua nú xa neca bee bene enu nehuañi lu iliulabe quieꞌ nee? Liꞌá nia luhua nú neca beei xi neca bee enduꞌ enu rcuaꞌa ruꞌu iꞌya rita nu rixiali beei lusaꞌ beei, nú rnibeei: \v 17 “Ungularu chí para nú yeꞌehua nu né yeꞌehua, nu leꞌca ungularu canción nú nehuana se, nu né unaꞌhua.” \v 18 Scua necahua xne uriña Juan Bautista nú lá aculla nu leꞌca la hueꞌlla viñu nu rnihua nú nchiñi benechiquiꞌ arquiꞌlla. \v 19 Neequie uriña liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose, nú racua nu rueꞌa biñu, nu rnihua nú racuxetaꞌa nu riuꞌ arquia rueꞌa viñu nu rquietea bee bene enu rluꞌcu dula nu cuna bee bene enu rriꞌi cubre impuesto para Roma. Pero yebee bene rriꞌi beyaꞌ, liꞌibeella nediyaꞌ beella nú neca nzeꞌca lunú rriꞌi Diose. \s1 Bee eyeche nú la niarquiꞌ zucuꞌ Stichiaꞌ Diose \r (Lc. 10:13-15) \p \v 20 Chequie uquixie Jesuse nú uquiꞌyaꞌnu bee bene bee eyeche elu mase uriꞌinu bee milagro, xne né tsanaꞌ arquiꞌbeei stula beei. Nu uninu lubeei: \p \v 21 ―¡Cueꞌhua bee bene Corazín! ¡Cueꞌhua bee bene Betsaida! Xne tunu eyeche Tiro cuna eyeche Sidón a aca bee milagro nú unga lachihua, xi tiembula a tsanaꞌ arquiꞌ bee bene zeꞌe stula beei, nu leꞌca a utu beei laquie natsa nu a tiqui beei tii equie beei, xi neca tucu seña nú lubeꞌ nú nehuana nzu arquiꞌbeei. \v 22 Pero liꞌá nia luhua nú bichia chenu laxu iliulabe, maselá juerte castiya zecahua luquela nú zeca bee bene eyeche Tiro cuna eyeche Sidón. \v 23 Nu liꞌihua bee bene eyeche Capernaum, ¿la zaꞌ arquiꞌhua nú riala chuꞌuhua liñibe? ¡Xne liꞌihua riala chuꞌuhua hasta elu mase aquié rquiꞌ ebila! Xne tunu eyeche Sodoma a aca bee milagro nú unga lachihua, che pianu hasta bee bichia quieꞌ nchiucuꞌscaꞌ bee eyeche cuaꞌ che. \v 24 Pero liꞌá nia luhua nú bichia chenu laxu iliulabe mase juerte castiya nú zecahua luquela castiya nú zeca bee bene eyeche Sodoma. \s1 Tucutsia Jesuse nediyaꞌ ti neca Pa liñibe \r (Lc. 10:21-22) \p \v 25 Bee bichia zeꞌe uni Jesuse: “Pa liñibe liꞌilu enu rnibiyaꞌ liñibe cuna lu iliulabe, zucu ayaa liꞌilu xne ulubeꞌlu lubee bene enu lecaxi reca, nu ucachiꞌlu lubee bene enu reca nu rriꞌi beyaꞌ. \v 26 Scua necane Pa liñibe, xne scua niarquiꞌlu nú acane. \p \v 27 ’Uliquiꞌ Pa Diose nú nibiyaꞌa luye beenú nuꞌ. Lecati nediyaꞌ ti neca Jesucristo lliꞌñi Diose, Diose tsia nediyaꞌ nucuaꞌ, leꞌca tucutsia Jesucristo cuna bee bene enu nzeli arquiꞌ liꞌinu nuꞌlu Diose. \v 28 Yehua bee bene enu nellaca nzenala lunú neca bee custumbre, nu yehua bee bene enu nellaca lu stula, utehua cuna liꞌá nu liꞌá riꞌá nú tsulachihua. \v 29 Uzuꞌcuꞌhua stichiaꞌa, nu zeꞌtehua nú acahua bene nzeꞌca enu lleꞌna nzu arquiꞌ tucu nú necaa. Che riꞌá nú huañi nzeꞌcahua. \v 30 Xne laca neriñaꞌ nú zucuꞌhua stichiaꞌa nu leꞌca laca neriñaꞌ nú riꞌihua lunú niarquia. \fig San Mateo 11:30|src="CN01679B.TIF" size="COL" ref="San Mateo 11:30" \fig* \c 12 \s1 Uchaꞌñi bee beneꞌ Jesuse trigo bichia nú sulachi bee bene Israel \r (Mr. 2:23-28; Lc. 6:1-5) \p \v 1 Tucu bichia nú sulachi bee bene Israel, udetenu Jesuse bee beneꞌnu lu yuu elu nuꞌ trigo, nu chequie uquixie nú uliaꞌnaꞌ beella nu unguxi beella tuu lu trigo nu uzuꞌcu beellae nu udacu beellae. \v 2 Chenu ulañiꞌ bee fariseo nú uchaꞌñi bee beneꞌnu trigo, uni beella lu Jesuse: \p ―Biꞌyacuru, bee beneꞌlu rriꞌi lunú la yala riꞌi beei bichia nú sulachi bee bene. \p \v 3 Nu ucuaqui Jesuse lubeella: \p ―¿Xieꞌ lascaꞌ ulahua lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose elu rni nú xa uriꞌi David cuna bee bene enu nulla tucu bese chenu uliaꞌnaꞌ beella la? \v 4 Uyuꞌu David liñi induꞌ Diose nu udeteꞌ uleꞌya pá nú necaleꞌya yalla nu udacullae nu leꞌca udeteꞌlla pá cuaꞌ udacu bee bene enu nuulla añinzuca nú bee uleꞌyatsia nuꞌ modo nú acu bee pá cuaꞌ. \v 5 ¿Urre xieꞌ lascaꞌ ulahua lu ley nú udeteꞌ Diose lu Moisés elu rni nú laca dula lunú rriꞌi bee uleꞌya liñi indu añinzuca núla tsulachi beella bichia nú sulachi bee bene la? \v 6 Nu liꞌá enu nzu cuna liꞌihua, nia luhua nú masela neca equiea luquela indu. \v 7 Tunu liꞌihua rriꞌihua beyaꞌ xi rni lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose elu rni: “Niarquia nú huaꞌa arquiꞌhua bee bene luhuare nú liquiꞌhua uꞌna bee nañi lua.” Tunu rriꞌihua beyaꞌ xi rni bee bedichiaꞌ cuaꞌ che lecalí xi taꞌquiyahua bee bene enu la luꞌcu niꞌ tucu equiya. \v 8 Nu liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose leꞌca rluꞌcua nú rnibiyaꞌa lu bichia nú sulachi bee bene. \s1 Bene enu ubichicuꞌ ya \r (Mr. 3:1-6; Lc. 6:6-11) \p \v 9 Chenu ulaxu nú udete Jesuse zeꞌe uyuꞌunu liñi indu nú nzucu enza zeꞌe. \v 10 Nu liñi indu zeꞌe nzucu tucu niyu enu ubichicuꞌ techu ya, nu lunú rcuaꞌna bee fariseo nuxi taꞌquiya beei liꞌinu che unedichiaꞌ beei lunu: \p ―¿Xieꞌ nuꞌ modo nú riyecalu tucu bene enu riti bichia nú sulachi bee bene la? \p \v 11 Chequie uni Jesuse lubeei: \p ―Tunu tatucuhua rluꞌcu tucu sanchi nu yecataí liñi tucu iꞌchiu bichia nú sulachi bee bene, ¿xieꞌ la chehuahuaí bichia cuaꞌ la? \v 12 Nu ¡masela huaxi seca tucu bene luquela tucu sanchi! Enzeꞌe nuꞌ modo nú riꞌi bee bene nú neca nzeꞌca bee bichia nú sulachi bee bene. \p \v 13 Che uninu lu niyu enu ubichicuꞌ ya zeꞌe: \p ―Ulí yalu. \p Che ulí niyu zeꞌe yai nu hora zeꞌe uyecaꞌ yai, nu nae tucu nú naa stucu chu yai. \v 14 Nu chenu uchiuꞌu bee fariseo liñi indu zeꞌe, uquixie beei ubedichiaꞌ beei nú xa modo riꞌi beei para nú uti beei Jesuse. \s1 Uyalu bee bedichiaꞌ equie cuendaꞌ Jesuse \p \v 15 Pero chenu uriꞌi Jesuse beyaꞌ nuxi niarquiꞌ bee fariseo zeꞌe riꞌinu liꞌinu uchiuꞌunu zeꞌe nzanu, nu huaxi bee bene uyaquie liꞌinu, nu uriyecanu ye bee bene enu riti, \v 16 nu uninu lubeei nu la ixiuleꞌe beei lu niꞌ tucu bee bene nú uriyecanu beei. \v 17 Scua unga para nú uyalu tucu nú uni profeta Isaías chenu unilla: \q1 \v 18 ―Biꞌyacuruhua liꞌinu necanu enu ucañia para nú zibiꞌ lua, \q1 Liꞌinu enu chiquiꞌ seꞌcaa, nu chiquiꞌ ñia nzu arquia lunu. \q1 Nu xeꞌla Espíritu Santoa equienu, \q1 para nú ixiuleꞌenu lubee bene iliulabe xa rnibiyaꞌa. \q1 \v 19 Nu niꞌ tucu bene la liununu, nula bixialínu, nu la \q1 necanu bene enu bixialí labe bee calle. \q1 \v 20 Lecaxi riꞌinunu bee bene enu la nehuañi nzeꞌca, \q1 nu la nitilunu bee bene enu lleꞌnatsia nzeli arquiꞌ xi neca qui sera nú llenetsia rululá. \q1 Hasta nú riꞌinu ana nú aca elu usticia tucu nú necane. \q1 \v 21 Nu nzuculu bee bene iliulabe nú liꞌinu tsilaꞌanu liꞌibeella. \s1 Uni bee bene nú rluꞌcu Jesuse poder nú rluꞌcu bezeꞌlu \r (Mr. 3:19-30; Lc. 11:14-23; 12:10) \p \v 22 Uyayu bee bene tucu bene enu la yeꞌe iꞌculu nu la ni lu Jesuse, xne nchiñi benechiquiꞌ arquiꞌi. Nu uriyeca Jesuse liꞌi nu uquixie nú uni nu uyeꞌe iꞌcului. \v 23 Chequie ye bee bene zeꞌe chiquiꞌ nzenu arquiꞌbeei nú unibeei: \p ―¿Xieꞌ laca benecuaꞌ enu necadichiaꞌ nú nzeꞌta lu familiaꞌ David la? \p \v 24 Chenu ubeneꞌ bee fariseo nucuaꞌ unibeei: \p ―Bezeꞌlu enu rnibiyaꞌ lubee benechiquiꞌ neca enu udeteꞌ poder lu bene cuaꞌ nú rlualla benechiquiꞌ arquiꞌ bee bene. \p \v 25 Pero nediyaꞌ Jesuse lunú rriꞌi beei elliebacuꞌ, che uninu lubeei: \p ―Ye bee nación nu bee eyeche llene nú la neca tucunecatse rleꞌesaꞌe, leꞌca scua tunu tucu famili liñi tucu niꞌi laneca tucu necatse beella rleꞌe saꞌlla. \v 26 Leꞌca scua tunu rliunu bezeꞌlu leꞌcatsia liꞌi. ¿Xneca modo nú diꞌya elurnibiyaꞌ nú rluꞌcui che? \v 27 Liꞌihua rnihua nú rluaa bee benechiquiꞌ arquiꞌ bee bene cuna poder bezeꞌlu. Pero tunu scua necane, ¿ti rdeteꞌ poder lubee beneꞌhua para nú rlua beei bee benechiquiꞌ arquiꞌ bee bene che?, leꞌca nia luhua nú liꞌibeei rlubeꞌ beei nú la neli nú rnihua. \v 28 Xne liꞌá rlua bee benechiquiꞌ arquiꞌ bee bene equie cuendaꞌ Espíritu Santoꞌ Diose, nucuaꞌ rlubeꞌ nú uriñala nú rnibiyaꞌ Diose luhua. \p \v 29 ’Xne leca modo nú chuꞌu bene niꞌi tucu bene enu naaqui para nú cachiꞌi steneꞌlla, tunu la llicaꞌ cuxuilla. Che scua nuꞌ modo nú cachiꞌi steneꞌlla. \p \v 30 ’Bee bene enu la nzu chua, rriꞌi cundra bee nzeꞌe liꞌá, nu bee bene enu la riꞌi elietsa lua, rca nzeꞌe nú aca huaxilá bee benea. \p \v 31 ’Enzeꞌe nia luhua nú riꞌi Diose perdona ye dula nú rriꞌi bee bene cuna ye bee bedichiaꞌ chiꞌquiꞌ nú rni bee bene. Pero la riꞌinu perdona bee bene enu rni bee bedichiaꞌ chiꞌquiꞌ equie cuendaꞌ Espiritu Santo. \v 32 Rriꞌi Diose perdona titse bee bene enu rni bedichiaꞌ chiꞌquiꞌ equie cuendaꞌ liꞌá, Bene enu uxeꞌla Diose, pero titse bene enu nechiꞌquiꞌ Espíritu Santo lecaꞌ perdona para bee benecuaꞌ niꞌ lu iliulabe quieꞌ nu niꞌ liñibe. \s1 Lunú rriꞌi bee bene rlubeꞌ nú xa neca bene \r (Lc. 6:43-45) \p \v 33 ’Liꞌihua nediyaꞌhua nú aca nzeꞌca rayu ndixi nzeꞌca lue, nu aca nú la neca nzeꞌca la ayu ndixí nzeꞌca lue, xne lu cuendaꞌ ndixí nú rayu lu aca nuꞌlu bene nú xi acae. \v 34 ¡Liꞌisiꞌhua netsiñahua xi netsiña bee beꞌla! ¿Xa modo nú nihua bee bedichiaꞌ nzeꞌca chenu liꞌihua necha necahua? Bee bedichiaꞌ nú nuꞌ arquiꞌ bee bene enzeꞌe rni bene. \v 35 Bene nzeꞌca rni bedichiaꞌ nzeꞌca, xne nucuaꞌ nuꞌ arquiꞌlla. Nu bene enu necha neca rni bee bedichiaꞌ nú necha neca xne nucuaꞌ nuꞌ arquiꞌlla. \v 36 Pero liꞌá nia luhua nú bichia nú hualu Diose lu cuendaꞌ bee bene iliulabe, che ye bee bene deteꞌ cuenda lu Diose luye bee bedichiaꞌ nú necha neca unibeei. \v 37 Xne equie cuendaꞌ stichiaꞌ bene, scua rlubeꞌ tunu yala nú zecalla castiya nú deteꞌ Diose lulla, nu tunu la yala zecalla castiya. \s1 Unacuꞌ bee fariseo lu Jesuse nú riꞌinu tucu milagro \r (Mc. 8:12; Lc. 11:29-32) \p \v 38 Chequie chiucu chuna bee fariseo cuna bee ulaxcuela enu reca ley uni lu Jesuse: \p ―Maestro, niarquiꞌru nú lañiꞌru riꞌilu tucu milagro. \p \v 39 Che ucuaqui Jesuse lubeei: \p ―Liꞌihua bee bene enu necha rriꞌi nu sequienu bee bene rnacuꞌhua nú riaꞌa tucu milagro, pero la riꞌá niꞌtucu milagro luhua, lañiꞌtsiahua tucu nú ulleꞌca Jonás. \v 40 Xne tucu nú ullutse Jonás chuna bichia cuna chuna rulaꞌ xlaꞌcu beꞌnaꞌ, leꞌca scua liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose llutsea liñi yuu chuna bichia nu chuna rulaꞌ. \v 41 Nu bichia chenu laxu iliulabe chenu chiuꞌlue lu cuendaꞌ bee bene tiembu quieꞌ, che huañi zeca bee bene eyeche Nínive ni nú riala bee bene cuaꞌ castiya xne bee bene eyeche Nínive uzucuꞌbeei nú uni Jonas chenu unilla lubeei nú huañi beei tucu nú niarquiꞌ Diose. Nu liꞌá Jesuse enu nzu cuna liꞌihua maselá neca equiea luquela Jonás. \v 42 Nu bichia chenu laxu iliulabe, chenu hualu Diose lucuendaꞌ bee bene, chequie reina eyeche nú lee Sabá huañi zecalla nu nilla nú riala bee bene enu nucuaꞌa nee castiya nú deteꞌ Diose. Xne liꞌilla nzeꞌtalla enza mase istu, nu ubeꞌtalla para nú ubeneꞌlla lunú reca arre Salomón, nu liꞌá Jesuse enu nzu cuna liꞌihua, másela neca equiea luquela arre Salomón. \s1 Chenu rebenchilaꞌ zeca benechiquiꞌ arquiꞌ tucu bene \r (Lc. 11:24-26) \p \v 43 ’Chenu xiuꞌu tucu benechiquiꞌ arquiꞌ tucu bene, enzei bee luguare elu nebichi rcuaꞌnai elu tsulachii, nu chenu la llelaꞌi elu tsulachii, che rriꞌi elliebacuꞌ: \v 44 Nú rni: “Mejora benchilaꞌ zecaa arquiꞌ bene elu uchiuꞌa.” Nu chenu ubenchilaꞌ zecai llelaꞌi arquiꞌ bene elu uchiuꞌi xi neca liñi tucu niꞌi nú nelata, nu nelucuꞌ nu rna nzeꞌca. \v 45 Chequie nzetucui se achi benechiquiꞌ enu maselá necha rriꞌi luquela liꞌi, nu chuꞌu ye beei arquiꞌ bene zeꞌe, nu che masescaꞌlá necha aca bene zeꞌe lunú necalla huaꞌtu. Leꞌca scua zeca bee bene enu necha rriꞌi nucuaꞌa tiembu quieꞌ. \s1 Naꞌ Jesuse cuna bee bichinu \r (Mr. 3:31-35; Lc. 8:19-21) \p \v 46 Rdichiaꞌ nuscaꞌ Jesuse bee bene zeꞌe, chenu uriña naꞌnu cuna bee bichinu nucuaꞌa eliꞌyaꞌ nu niarquiꞌ beella bedichiaꞌnu beella liꞌinu. Nu lunú nucuaꞌa beella eliꞌyaꞌ, \v 47 che uyatixiuleꞌe tucu bene lu Jesuse nú unilla lunu: \p ―Nzu naꞌlu cuna bee bichilu eliꞌyaꞌ nu niarquiꞌ beella bedichiaꞌnu beella liꞌilu. \p \v 48 Pero uninu lu bene enu uya udixiuleꞌe lunu: \p ―¿Ti neca naa, nu ti neca bee bichia? \p \v 49 Chequie ulubeꞌyanu lubee beneꞌnu, nú uninu: \p ―Bee benequieꞌ neca naa cuna bee bichia. \v 50 Xne titse bee bene enu rriꞌi lunú niarquiꞌ Diose Pa liñibe, bee nzeꞌe neca bee bichia, cuna bee zanaa nu naa. \c 13 \s1 Uni Jesuse ejempluꞌ tucu bene enu nzetuꞌ nii trigo \r (Mr. 4:1-9; Lc. 8:4-8) \p \v 1 Leꞌca bichia zeꞌe uchiuꞌu Jesuse niꞌi elu uyaꞌnanu nu uya zucunu ruꞌu inzatuꞌ. \v 2 Nu lunú chiquiꞌ huaxi bee bene uyetesaꞌ lunu, che uquienu equie tucu barco nu uzucunu liñii nu ye bee bene ucuaꞌa lunu ruꞌu inzatuꞌ zeꞌe. \v 3 Nu huaxi beenú uzeteꞌnu bee bene zeꞌe cuna puro bee ejemplu. Nu uninu lubeei: \p ―Uchiuꞌu tucu bene nzetuꞌ nii, \v 4 nu chenu rduꞌlla nii, uzanaꞌ lleꞌna ebichi zeꞌe lu inziu, nu uriña bee iñi udacue. \v 5 Lleꞌnae uzanaꞌ leta quiee, elu leca huaxi yuu, nu yexetsia uliñi ebichi zeꞌe xne la aca aquié lu yuu. \v 6 Pero chenu uliñi bichia, nu unga nele unguꞌlune nu ubichii xne laca aquié nchiñi lue lu yuu. \v 7 Nu lleꞌna ebichi uzanaꞌ leta bee eche nu chenu enta ruꞌcue, ubichii xne uriꞌi eche ana lue. \v 8 Pero lleꞌna ebichi nú uzanaꞌ lu yuu ruꞌcu, chiquiꞌ unguyuꞌe, mae unguyuꞌ tucu ayuꞌu ebichi lu, nu mae unguyuꞌ sesenta ebichi, nu mae unguyuꞌ treinta ebichi scua unguyuꞌ bee. \v 9 Titse bee bene enu niarquiꞌ yeneꞌ nú rnia, ¡quieꞌe diaca nzeꞌe! \s1 Udixiuleꞌe Jesuse xinu uninu bee ejemplu \r (Mr. 4:10-12; Lc. 8:9-10) \p \v 10 Che uyabica bee beneꞌ Jesuse lunu nu unidichiaꞌ beella lunu xinu seteꞌnu bee bene cuna puro bee ejemplu tsia. \v 11 Nu ucuaquinu nú uninu lubeella: \p ―Liꞌihua uliquiꞌ Diose nú riꞌihua beyaꞌ xneca neca lunú aꞌchi neca nú rnibiyaꞌnu. Pero lubee benequieꞌ lá deteꞌnu nú riꞌi beella beyaꞌ nucuaꞌ. \v 12 Xne bee bene enu rriꞌi beyaꞌ Stichiaꞌ Diose, liquiꞌlánu nú riꞌilá beella beyaꞌ stichiaꞌnu, pero bee bene enu lleꞌnatsia rriꞌi beyaꞌ stichiaꞌnu, nu la laꞌnalla nú riꞌilálla beyaꞌ stichiaꞌnu hasta lu lleꞌnatsia nú rriꞌilla beyaꞌ la riaꞌlla beyaꞌ nucuaꞌ. \v 13 Enzeꞌe rnia lubeella equie cuendaꞌ bee ejemplu tsia, xne mase riꞌya beella nu neca xi neca nula lañiꞌ beella nu mase rieneꞌ beella pero neca xi neca nu la yeneꞌ beella. Nu la riꞌi beella beyaꞌ. \v 14 Scua rialu nú uquieꞌe profeta Isaías chenu unilla: \q1 Mase rieneꞌ beei, pero la riꞌi beei beyaꞌ. \q1 Nu mase riꞌya beei, \q2 pero neca xi neca nú la lañiꞌbeei. \q1 \v 15 Xne chiquiꞌ unga nziti arquiꞌbeei, \q1 nu rriꞌi beei xi neca nú la lañiꞌbeei, \q1 nu xi neca nú nenguataꞌ beei para nú la lañiꞌbeei, \q1 nu la yeneꞌ beei nu la riꞌi beei beyaꞌ, \q1 xne la zelaꞌ beei yeꞌta beei cuna liꞌá, \q1 para nú riꞌá perdona stula beei. \p \v 16 ’Pero liꞌihua: Ñia neca lu cuendaꞌhua nú rlañiꞌhua lunú rlañiꞌhua nu rieneꞌhua lunú rieneꞌhua. \v 17 Xne liꞌá nia luhua nú huaxi bee profeta nu huaxi bee bene enu uhuañi nzeꞌca uniarquiꞌ beella lañiꞌ beella lunú rlañiꞌhua. Nu né lañiꞌ beella nucuaꞌ. Leꞌca uniarquiꞌ beella yeneꞌ beellla lunú rieneꞌhua, pero né yeneꞌ beellae. \s1 Udixiuleꞌe Jesuse xi rni ejemplu nú uninu \r (Mr. 4:13-20; Lc. 8:11-15) \p \v 18 ’Uzuꞌcuꞌ diacahua ne ixiuleꞌa xi rni ejempluꞌ bene enu uya tuꞌ nii trigo. \v 19 Bee bene enu rieneꞌ Stichiaꞌ Diose nu la riꞌi beyaꞌ xi rnii, liꞌibeei neca beei xi neca ebichi nú uzanaꞌ inziu, xne chu nzeꞌta bezeꞌlu nu raxii Stichiaꞌ Diose nú ubeneꞌlaꞌ beei. \v 20 Nu bee ebichi nú uzanaꞌ leta quiee, neca xi neca bee bene enu rieneꞌ Stichiaꞌ Diose nu ñia riucu arquiꞌbeeii, \v 21 pero lunú neca beei xi neca bee huañi nú leca huaxi luu la nzutaꞌ arquiꞌbeei chenu nehuana seca beei nu rana arquiꞌ bee bene liꞌibeei, che sanaꞌ arquiꞌ beei Stichiaꞌ Diose nú ubeneꞌlaꞌ beei. \v 22 Bee ebichi nú uzanaꞌ leta eche, neca xi neca bee bene enu rieneꞌ Stichiaꞌ Diose, pero lunú máse nzenu arquiꞌbeei nú nuꞌ lu iliulabe quieꞌ nu máse seca beei eluxene nú nuꞌ lu iliulabequieꞌ, che ye bee nucuaꞌ rriꞌi nú sanaꞌ arquiꞌbeei Stichiaꞌ Diose. Nu lecaxi zibiꞌ nú ubeneꞌbeei Stichiaꞌ Diose che. \v 23 Pero bee ebichi nú ubenii lu yuu ruꞌcu, neca xi neca bee bene enu rieneꞌ Stichiaꞌ Diose nu rriꞌi beyaꞌe, nu liꞌibeella rriꞌi beella ana bee bene para nú chili arquiꞌbeei Stichiaꞌ Diose, tucu nú neca bee ebichi nú unguyuꞌ tucu ayuꞌu ebichi lu, nu unguyuꞌ sesenta ebichi, nu unguyuꞌ treinta ebichi. \s1 Ejempluꞌ bee huañi nú nuꞌ leta bee trigo \p \v 24 Uni Jesuse stucu ejemplu lubee bene zeꞌe: \p ―Lunú xneca rnibiyaꞌ Diose neca xi neca tucu bene enu uquienii ebichi nzeꞌca lu yuuꞌ; \v 25 pero diquila nú raꞌtse bee bene uriña bene enu rana arquiꞌ liꞌilla uquienii ebichiꞌ huañi nu la zibiꞌ leta bee trigoꞌlla, nu chu nza nzeꞌe. \v 26 Chenu uruꞌcu trigo nu uliñi tuu lue, leꞌca nuu bee huañi nu la zibiꞌ zeꞌe nuꞌ leta bee uruꞌcu. \v 27 Nu che uyatixiuleꞌe bee mosoꞌlla lulla, nu unibeei lulla: “Detá, lanu ebichi nzeꞌcatsia uquieniilu lu yuuꞌlu la, ¿cá uchiuꞌu bee huañi nú nuꞌ leta bee trigo?” \v 28 Che uni bene enu neca stene trigo: “Tucu bene enu rana arquiꞌ liꞌá uriꞌi nucuaꞌ.” Che uni bee mosoꞌ zeꞌe lulla: “¿Niarquiꞌlu nú nzetaxiru bee huañi nu la zibiꞌ cuaꞌ letae la?” \v 29 Che unilla lubeei: “Mejora nú la axihuane, xne canu chenu axihuane leꞌca nuu bee trigo yetsu. \v 30 Mejora nú zelaꞌahua nú ruꞌcu bee cuna trigo hasta chenu aca ulaꞌcuꞌ trigo. Che nia lubee bene enu riꞌi ulaꞌcuꞌ trigo nú rluti quieteꞌsaꞌxu beei huañi cuaꞌ nu riꞌi menuxu beeii para nú chiquine. Cheelá quieteꞌ saꞌbeei trigo nu ducheꞌ beei trigo elu riala nú chucheꞌe.” \s1 Ejempluꞌ ebichi mestasa \r (Mc. 4:30-32; Lc. 13:18-19) \p \v 31 Leꞌca uni Jesuse stucu ejemplu lubee bene: \p ―Lunú xneca rnibiyaꞌ Diose neca xi neca tucu ebichiꞌ mestasa nú rquienii tucu bene lu yuuꞌlla. \v 32 Nú masela meꞌe luye bee ebichi. Pero chenu rruꞌcue, masescaꞌla llenee luye beelá bee huañi, nu rruꞌcue xi rruꞌcu tucu aca, hasta nú rrecheꞌ bee iñi exliaꞌtseꞌ beeí lu ellutsaꞌe. \s1 Ejempluꞌ levadura \r (Lc. 13:20-21) \p \v 33 Leꞌca uni Jesuse stucu ejemplu lubee bene: \p ―Lunú xneca rnibiyaꞌ Diose neca xi neca levadura nú rcucha tucu unaꞌa cuna chuna medida harina para nú tsebichi ecucu. \s1 Xinu uzeteꞌ Jesuse puro bee ejemplu \r (Mr. 4:33-34) \p \v 34 Ye beenú uzeteꞌ Jesuse bee bene, liꞌinu uzeteꞌnu liꞌibeei cuna puro bee ejemplu nu lecaxi nu lá zeteꞌnu liꞌibeei sin lu cuendaꞌ bee ejemplu tsia. \v 35 Scua ungae para nú uyalu tucu nú uni profeta: \q1 Nia lubee bene cuna puro bee ejemplu. \q1 Nia lubee bene beenú aꞌchiꞌ neca lubeei desde chenu urecheꞌ Diose iliulabe. \s1 Udixiuleꞌe Jesuse xi ni ejempluꞌ huañi nú la zibiꞌ nuꞌ leta trigo \p \v 36 Chenu ulaxu nú uni Jesuse lubee bene zeꞌe che inziue beella nu uyuꞌu Jesuse liñi niꞌi cuna bee beneꞌnu, nu uni bee beneꞌnu lunu: \p ―Udixiuleꞌe luru xi rni ejempluꞌ bee huañi nú la zibiꞌ nú nuꞌ leta bee trigo. \p \v 37 Nu ucuaquinu lubeella nú uninu: \p ―Bene enu uduꞌnii ebichi nzeꞌca zeꞌe, neca liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose, \v 38 nu lu yuu elu uyuꞌu nii neca iliulabe. Nu bee ebichi nzeꞌca neca bee beneꞌ Diose, nu bee huañi nu la zibiꞌ neca bee bene enu neca bee beneꞌ bezeꞌlu, \v 39 nu enu rana arquiꞌ liꞌá uquienii huañi nu la zibiꞌ zeꞌe neca bezeꞌlu. Nu ulaꞌcu neca xi neca chenu laxu iliulabe, nu bee enu rriꞌi ulaꞌcu neca bee ángeleꞌ Diose. \v 40 Nu tucu nú rieteꞌ saꞌ huañi nu la zibiꞌ para nú chiquine, leꞌca scua aca chenu laxu iliulabe. \v 41 Liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose lu iliulabe, xeꞌlaa bee ángelea para nú huachu beenu bee bene enu necha rriꞌi leta bee benea, nu cuna ye bee bene enu rriꞌi dula. \v 42 Nu tsiꞌqui beenu bee bene cuaꞌ luquii liñi horno, elu unaꞌ beella nu acuxaꞌ laya beella. \v 43 Che bee bene enu nehuañi tucu nú niarquiꞌ Diose, aca rulusiquiꞌ beella elurnibiyaꞌ Diose Pa liñibe xi rulusiquiꞌ bichia. Bee bene enu niarquiꞌ nú yeneꞌ nú rnia, quieꞌe diaca nzeꞌe. \s1 Ejempluꞌ tucu nú huaxi seca nú nucheꞌ aꞌchiꞌ \p \v 44 ’Lunu xneca rnibiyaꞌ Diose neca xi neca tucu nú huaxi seca nú nuꞌcheꞌ aꞌchiꞌ lu tucu yuu. Nu tucu bene ullelaꞌe nu uduꞌcheꞌ aꞌchiꞌ zecallae elu ullelaꞌllae, che chiquiꞌ ñia nzu arquiꞌlla nze tutilla yebee steneꞌlla para nú tsilla yuu zeꞌe. \s1 Ejempluꞌ perla nú huaxi seca \p \v 45 ’Leꞌca nia luhua nú lunú xneca rnibiyaꞌ Diose neca xi neca tucu bene enu rriꞌi berexe nu rcuaꞌnalla perla nú huaxi seca, \v 46 nu chenu ullelaꞌlla tucu perla nú huaxi seca, che nzalla nze tutilla yebee steneꞌlla nú rluꞌculla para nú tsilla perla zeꞌe. \s1 Ejempluꞌ ixiu nú rucu bela \p \v 47 ’Leꞌca scua lunú rnibiyaꞌ Diose neca xi neca tucu ixiu nú rduꞌ bee bene lu inzatuꞌ nú rucu yelu clasia bee bela. \v 48 Nu chenu ucheela ixiu zeꞌe, ulua beellae ruꞌu inzatuꞌ, nu zeꞌe ucuaꞌa beella ucañi beella bee bela enu nuꞌ liñii, nu uduꞌcheꞌ beella bee bela nzeꞌca liñi llume, nu utsiꞌqui beella bee bela enu la zibiꞌ. \v 49 Leꞌca scua aca chenu laxu iliulabe; nzeꞌta bee ángeleꞌnu para nú huachu beenu bee bene enu necha rriꞌi leta bee bene enu rriꞌi nzeꞌca, \v 50 nu tsiꞌqui bee ángele bee bene enu necha rriꞌi cuaꞌ lu quii liñi horno, elu unaꞌ beella nu acuxaꞌ laya beella. \s1 Ejempluꞌ tucu bene xene \p \v 51 Nu uni Jesuse lubee beneꞌnu: \p ―¿Uriꞌihua beyaꞌ yebee nú unia la? \p Che uni beella: \p ―Aahuaꞌ, uriꞌiru beyaꞌ. \p \v 52 Chequie uni Jesuse lubeella: \p ―Yebee ulaxcuela enu reca ley, nee rriꞌila beella beyaꞌ xa neca elurnibiyaꞌ Diose, liꞌibeella neca beella xi neca tucu bene enu neca stene tucu niꞌi enu nucheꞌ beenú nucheꞌe nu recalla rcañilla beenú cuqui cuna beenú uxu leta ye beenú rluꞌculla. \s1 Ubenchilaꞌ Jesuse eyeche Nazaret \r (Mr. 6:1-6; Lc. 4:16-30) \p \v 53 Chenu ulaxu nú udixiuleꞌe Jesuse xi rni bee ejemplu cuaꞌ lubee bene, uchiuꞌunu zeꞌe nzanu \v 54 nu uriñanu lachinu. Che uzeteꞌnu bee bene liñi indu eyeche zeꞌe. Chiquiꞌ nzenu arquiꞌ bee bene zeꞌe nú unibeei lu saꞌbeei: \p ―¿Cá unga nucuaꞌ ye nú reca nucuaꞌ? ¿Nu xneca reca nucuaꞌ rriꞌi nucuaꞌ bee milagro? \v 55 ¿Xieꞌ lanu llianaꞌ bene enu rriꞌi riñaꞌ ruꞌu bangu nucuaꞌ, nu lanu María neca naꞌ nucuaꞌ la? ¿Nu lanu bee bichi nucuaꞌ neca Jacobo, José, Simón nu Judas la? \v 56 ¿Nu xieꞌ lanu eyeche quieꞌ nucuaꞌa bee zana nucuaꞌ la? ¿Cá unga nucuaꞌ lu ye nú chiquiꞌ reca nucuaꞌ che? \p \v 57 Nu lá riꞌi caso beei Jesuse. Che uninu lubeei: \p ―Catse rluꞌcu bee bene ulaꞌna lu tucu profeta. Pero lachilla nu niꞌlla, la luꞌcu bee bene ulaꞌna lulla. \p \v 58 Nu né riꞌinu huaxi bee milagro zeꞌe xne né chili arquiꞌ bee bene zeꞌe liꞌinu. \c 14 \s1 Unguti Juan Bautista \r (Mc. 6:14-29; Lc. 9:7-9) \p \v 1 Timbu zeꞌe arre Herodes enu rnibiyaꞌ lu iliu Galilea, ubeneꞌlla ye beenú rriꞌi Jesuse, \v 2 nu unilla lubee mosoꞌlla: \p ―Juan Bautista nucuaꞌ, uhuañi zeca. Enzeꞌe rluꞌculla poder cuaꞌ nú rriꞌilla bee milagro. \p \v 3 Uni Herodes scua xne liꞌilla unibiyaꞌlla nú ulluna Juan nu uyacaꞌculla cuna cadena uyuꞌulla niꞌcuꞌ. Uriꞌi Herodes scua equie cuendaꞌ Herodías, enu unga unaꞌa bichilla Felipe, \v 4 xne uni Juan lu Herodes: \p ―La yala nú zucunuulu leꞌcatsia unaꞌa bichilu. \p \v 5 Nu niarquiꞌ Herodes nú utilla Juan, pero xiquilla bee bene, xne ye bee bene rni nú neca Juan tucu profeta. \v 6 Pero chenu reca eliñi nú relluꞌcu Herodes lana, che uyeꞌe xinchiuꞌcu Herodías lubee bene enu nezeneꞌ lu eliñi zeꞌe, nu chiquiꞌ uyuꞌ arquiꞌ Herodes xa uyeꞌenchu, \v 7 nu hasta uquieꞌella Diose nú deteꞌlla xitse nú nacuꞌnchu lulla. \v 8 Nu naꞌ enduꞌ cuaꞌ uni lunchu, nú ninchu lu Herodes: \p ―Uliꞌquiꞌ lluca equie Juan Bautista liñi tucu pliato lua. \p \v 9 Che nehuana utsu arquiꞌ arre Herodes, pero lunú uquieꞌelalla Diose lu ye bee bene enu nezeneꞌ lu eliñiꞌlla nú deteꞌlla xitse lunú nacuꞌnchu, enzeꞌe unibiyaꞌlla lubee sundaduꞌlla nú yeꞌtayu beei nú rnacuꞌnchu lulla. \v 10 Che unibiyaꞌlla nú chiecuꞌ bee sundadu lluca equie Juan liñi niꞌcuꞌ, \v 11 nu uriñayu beei lluca equie Juan nchiucuꞌ liñi tucu pliatu, nu udeteꞌ beeii yanchu, nu chu udeteꞌnchue ya naꞌnchu. \p \v 12 Che uriña bee beneꞌ Juan unguyaꞌ cuerpoꞌ Juan nu uya caꞌchiꞌ beella cuerpoꞌlla, cheelá uyatixiuleꞌe beella lu Jesuse lunú unga. \s1 Udeteꞌ Jesuse nú udacu ayuꞌ mili bee bene \r (Mr. 6:30-44; Lc. 9:10-17; Jn. 6:1-14) \p \v 13 Chenu ubeneꞌ Jesuse nú unguti Juan, uchiuꞌunu zeꞌe nza tuculiꞌnu liñi tucu barco, tucu luhuare elu lecalí tinuꞌ, para nú nzu tuculiꞌnu zeꞌe. Pero chenu uriꞌi bee bene beyaꞌ nú nzanu uchiuꞌu bee bene bee eyeche enza zeꞌe nzenala liꞌinu nu se eꞌya beei nzuebeei elu riñanu. \v 14 Chenu ulaca Jesuse equie barco, ulañiꞌnu nú tesquielaꞌ huaxi bee bene nucuaꞌa zeꞌe nu uhuaꞌa arquiꞌnu beella, che uriyecanu bee bene enu riti nuyaꞌ beella. \v 15 Nu chenu uchela, uyabica bee beneꞌnu lunu nu uni beella lunu: \p ―Uchela nee nu caꞌa neca tucu luhuare elu la nucuaꞌa niꞌ tucu bee bene. Uniꞌ lubee bene nú chue beei lubee eyeche para nú tsi beei nú acu beei. \p \v 16 Nu uni Jesuse lubeella: \p ―La quiꞌña nú yue beei, liꞌihua udeꞌtehua nú acu beei. \p \v 17 Nu uni beella lunu: \p ―Pero rluꞌcutsiaru ayuꞌ pa cuna chiucu bela. \p \v 18 Che uni Jesuse lubeella: \p ―Uteyuhuane caꞌa. \p \v 19 Chequie unibiyaꞌnu nú cuaꞌa bee bene añi zeꞌe lu ixi xata. Nu unaꞌtsenu lu ayuꞌ pa zeꞌe cuna rucu bela nu ubiꞌyanu enza liñibe nu udeteꞌnu cheꞌtsa lu Diose. Nu chu uleꞌenu bee pa cuaꞌ udeteꞌnu ya bee beneꞌnu para nú ritsiꞌ beellae lu ye bee bene. \v 20 Ye bee bene zeꞌe udacu beei hasta nú ubelaꞌ beei, nu uquietesaꞌscaꞌ beei chiꞌchiucu llume bee pa nú uyaꞌna. \v 21 Bee enu udacu neca casi ayuꞌ mili puro bee niyu, sin nú bacuꞌ bee unaꞌa cuna bee enduꞌ. \s1 Utse Jesuse lu inzatuꞌ \r (Mr. 6:45-52; Jn. 6:16-21) \p \v 22 Che chu unibiyaꞌ Jesuse nú chuꞌu bee beneꞌnu liñi barco para nú riculubeella chue beella stucu chu inzatuꞌ. Diquila nú rninu lubee bene nú nzanu. \v 23 Chenu ulaxu uninu lubee bene zeꞌe nú nzanu, uquienu equie tucu dañi para nú nacuꞌnu lu Diose zeꞌe. Chenu uyuꞌu rulaꞌ nzu tuculiꞌnu zeꞌe, \v 24 nu barco nú nza bee beneꞌnu istula nzae lu inzatuꞌ, nu chiquiꞌ necha rriꞌinu inzatuꞌ barco, xne chiquiꞌ reca bii enza lu barco. \v 25 Nu elliecabe see Jesuse lu inzatuꞌ, nzanu enza lubee beneꞌnu. \v 26 Chenu ulañiꞌ bee beneꞌnu nú senu lu inzatuꞌ, ulliqui beella nu ubixialí beella nú uni beella: \p ―¡Tucu benechiquiꞌ! \p \v 27 Pero uni Jesuse lubeella: \p ―¡Utsu naaqui arquiꞌhua! ¡Liꞌá nucuaꞌ la lliquihua! \p \v 28 Chequie uni Pedro lu Jesuse: \p ―Detá, tunu liꞌilu nucuaꞌ, unibiyaꞌ nú tsea lu inzatuꞌ nzela hasta lulu. \p \v 29 Che uni Jesuse lulla: \p ―Utee che. \p Nu che chu ulaca Pedro equie barco nu uquixiella sella lu inzatuꞌ nzalla lu Jesuse. \v 30 Pero chenu utsiꞌlla nú chiquiꞌ reca bii, ulliquilla nu uquixie ratseꞌlla lu inzatuꞌ, nu urixialilla unilla: \p ―¡Detá, utsilaꞌa liꞌá! \fig San Mateo 14:30|src="CN01722B.TIF" size="COL" ref="San Mateo 14:30" \fig* \p \v 31 Hora zeꞌe unaꞌtse Jesuse yalla, nu uninu lulla: \p ―¡Xinu lleꞌnatsia nzeli arquiꞌlu liꞌá! ¿Xiquie nú uzaꞌ arquiꞌlu? \p \v 32 Nu chenu uquie beella equie barco, ungaxe bii. \v 33 Chequie beelá bee enu nchiucuꞌ equie barco, utsulliqui beella lu Jesuse nú uni beella lunu: \p ―¡Nelíca nú liꞌilu necalu lliꞌñi eꞌcu Diose! \s1 Uriyeca Jesuse bee bene eyeche Genesaret \r (Mr. 6:53-56) \p \v 34 Chequie udete beella lu inzatuꞌ zeꞌe, nu uriña beella stucu chu ruꞌu inzatuꞌ lu iliu nú lee Genesaret. \v 35 Nu uyuꞌulu bee bene luhuare zeꞌe liꞌinu nú necanu Jesuse, nu ungabiyaꞌ ye bee bene diqui enza zeꞌe nú uriñanu zeꞌe, che uriñayu bee bene zeꞌe bee bene enu riti lunu. \v 36 Nu uziquie beei lunu nú zelanu nú tiꞌya beei masia ruꞌu xucunu, nu ye bee bene enu utiꞌya ruꞌu xucunu uyecaꞌ beei. \c 15 \s1 Lunú rriꞌi nú rriꞌi bee bene dula \r (Mr. 7:1-23) \p \v 1 Chequie uyabica chiucu chuna bee fariseo cuna bee ulaxcuela enu reca ley lu Jesuse, nu nzeꞌta beella enza Jerusalén, nu uni beella lunu: \p \v 2 ―¿Xiquie núla zucuꞌ bee beneꞌlu custumbre nú utsaꞌna bee beneꞌahua enu udetela? ¿Xiquie núla naa bee beneꞌlu chenu racu beei tucu nú neca custumbre? \p \v 3 Che uni Jesuse lubeella: \p ―¿Leꞌca xiquie nú sanaꞌ arquiꞌhua Stichiaꞌ Diose, para nú nzenalahua lunú neca costumbreꞌtsiahua? \v 4 Xne uni Diose: “Luꞌcu ulaꞌna lu paꞌlu cuna lu naꞌlu”, nu “Enu riquichiꞌquiꞌ paꞌ cuna naꞌ rquiꞌña nú ati nzeꞌe.” \v 5 Pero liꞌihua rnihua nú nuꞌ modo ni bene lu paꞌlla cuna lu naꞌlla: “Leca modo riꞌá elietsa luhua, xne ye nú rluꞌcua necalane uꞌna para Diose”, \v 6 rnihua nú titse bee bene enu ni scua, la quiꞌñia nú riꞌi nzeꞌe elietsa lu paꞌ nzeꞌe cuna lu naꞌ nzeꞌe. Scua ruachuhua Stichiaꞌ Diose, nu nzenalahua costumbreꞌhua. \v 7 ¡Lia rriꞌihua nú nehuañi nzeꞌcahua! Neli nú uni profeta Isaías lu cuendaꞌhua chenu unilla: \q1 \v 8 Bee benequieꞌ rnibeei nú rluꞌcu beei ulaꞌna lua, \q2 pero niꞌ temeꞌ la luꞌcu beei ulaꞌna lua. \q1 \v 9 Lecaxi sibiꞌ nú rluꞌcu beei ulaꞌna lua, \q1 xne seteꞌtsia beei lunú xelatsia arquiꞌ bee bene. \p \v 10 Chequie ubixia Jesuse ye bee bene zeꞌe, nu uninu lubeei: \p ―Uzuꞌcuꞌ diacahua nu uriꞌihua beyaꞌ nú nia luhua: \v 11 La neca nú racu bene nú rriꞌi, nú rriꞌi bene dula. Sino que bee bedichiaꞌ nú rni bene enzeꞌe rriꞌi nú rriꞌi bene dula. \p \v 12 Chequie uyabica bee beneꞌ Jesuse lunu nu uni beella lunu: \p ―¿Uriꞌilu beyaꞌ nú né yuꞌ arquiꞌ bee fariseo bee bedichiaꞌ nú unilu la? \p \v 13 Nu ucuaquinu lubee beneꞌnu nú uninu: \p ―Ye bee aca nú lá quieni Paa liñibe yetsu hasta lue. \v 14 Cualaꞌ beella, xne necatsia beella xi neca bene enu nequieꞌlu enu rlubeꞌ lu stucu bene enu nequieꞌlu nú cá enza tsella, nu tunu tucu bene enu nequieꞌlu rlubeꞌ stucu bene enu nequieꞌlu cá enza tsella, che rucu beella nuꞌ modo nú zanaꞌ beella liñi tucu iꞌchiu. \p \v 15 Che uni Pedro lu Jesuse: \p ―Udixiuleꞌe luru xi rni bee bedichiaꞌ nú unilu. \p \v 16 Chequie uni Jesuse: \p ―¿Xieꞌ leꞌca nuuhua lá riꞌihua beyaꞌ lunú unia la? \v 17 ¿Xieꞌ la riꞌihua beyaꞌ nú ye bee elubacu nú racu bee bene rlacae xlaꞌcu bee bene, nu che chu xiuꞌu zecae la? \v 18 Pero bee bedichiaꞌ nú rni bee bene, xiuꞌu nucuaꞌ arquiꞌ bee bene, nu bee nucuaꞌ rriꞌi nú rriꞌi bee bene dula. \v 19 Xne liñi arquiꞌ bene xiuꞌu nú necha rriꞌi bene elliebacuꞌ, nú ruuti bene saꞌbene, nú rluꞌcu niyu stucu unaꞌa, urre rluꞌcu unaꞌa stucu niyu, nú rriꞌi bene eluhuexe, nú rriꞌi bene eluhuanaꞌ, nú rni bene eluquichiaꞌ, nú riquichiꞌquiꞌ bene saꞌ bene. \v 20 Bee nucuaꞌ rriꞌi nú rriꞌi bee bene dula. Pero tunu la naa bene chenu racu bene tucu nú neca custumbre nú riala riꞌi bene ante nú acu bene, la neca nucuaꞌ nú rriꞌi nú rriꞌi bee bene dula. \s1 Uriyeca Jesuse xinchiuꞌcu tucu unaꞌa Canán \r (Mr. 7:24-30) \p \v 21 Chenu uchiuꞌu Jesuse lu iliu Genesaret nzanu enza lu eyeche Tiro cuna lu eyeche Sidón. \v 22 Enza zeꞌe uchiuꞌu tucu unaꞌa enu neca bene lu iliu Canaán lu Jesuse nu urixialinchu nú uninchu lunu: \p ―¡Detá, llianaꞌ David, uhuaꞌa arquiꞌ liꞌá! Biꞌyacuru xinchiuꞌcua nchiñi benechiquiꞌ arquiꞌ nu chiquiꞌ nehuana secanchu. \p \v 23 Nu né cuaquilí Jesuse lunchu. Che uyabica bee beneꞌnu lunu nu uziquie beella lunu nú uni beella: \p ―Uniꞌ lu unaꞌa cuaꞌ nú yanchu xne rixialinchu nzeꞌtaquienchu liaꞌahua. \p \v 24 Che uni Jesuse lubee beneꞌnu: \p ―Uxeꞌla Diose liꞌá para nú riꞌitsia elietsa lubee bene Israel enu la chenalaꞌ inziuꞌ Diose. \p \v 25 Pero che uyabica unaꞌa zeꞌe lunu nu utsulliquinchu lunu, nú uninchu lunu: \p ―¡Detá, uriꞌi elietsa lua! \p \v 26 Nu uni Jesuse lunchu: \p ―La neca nzeꞌca nú axi bene pá ya bee enduꞌ nu deteꞌ benene acu bee nicu. \p \v 27 Chequie uni unaꞌa zeꞌe lu Jesuse: \p ―Neliꞌlu nucuaꞌ Detá, pero hasta bee nicu racu bee pá ube nú sanaꞌ liñi mexaꞌ bene enu neca stene nicu. \p \v 28 Che uni Jesuse lunchu: \p ―¡Unaꞌa liꞌisiꞌlu chiquiꞌ nzeli arquiꞌlu liꞌá! Aca tucu nú niarquiꞌlu. \p Nu hora zeꞌe, uyecaꞌ enduꞌnchu. \s1 Uriyeca Jesuse huaxi bee bene enu riti \p \v 29 Chenu uchiuꞌu Jesuse zeꞌe uriñanu ruꞌu inzatuꞌ Galilea. Che chu uquienu equie tucu dañi nu uzucunu zeꞌe. \v 30 Nu uyetesaꞌ huaxi bee bene lunu zeꞌe, nu uriñayu beei bee bene enu necuxu, cuna bee bene enu niquieꞌlu, cuna bee bene enu nemangu, cuna bee bene enu la ni, cuna bee bene enu seca huaxilá lu elichia. Uriñayu beei bee bene quieꞌ lunu, nu uriyecanu beei. \v 31 Chequie chiquiꞌ uyanu arquiꞌ bee bene zeꞌe chenu ulañiꞌ beei nú rnila bee bene enu lani, nú uyecalaꞌ bee bene enu nemangu, nú sela bee bene enu necuxu, nú riꞌyala bee bene enu niquieꞌlu. Nu uquixie uni beella bedichiaꞌ nzeꞌca lu Dioseꞌ bee bene Israel. \s1 Udeteꞌ Jesuse nú udacu tacu mili bee bene \r (Mc. 8:1-10) \p \v 32 Chequie ubixia Jesuse bee beneꞌnu nu uninu lubeella: \p ―Ruꞌu arquia bee benequieꞌ, xne necala chuna bichia nú nucuaꞌa beei lua nu la uyaꞌ beei nú acu beei. La niarquia nú xeꞌlaa beei yue beei scuatsia niꞌi beei, xne cá chiulaꞌ beei inziu. \p \v 33 Che uni bee beneꞌnu lunu: \p ―Pero ¿ca chiyaꞌahua nú acu ye bee bene añiquieꞌ, luhuare quieꞌ elu lecati nucuaꞌa? \p \v 34 Nu unedichiaꞌ Jesuse lubeella, nú uninu: \p ―¿Xala pa rluꞌcuhua? \p Nu ucuaqui beella lunu: \p ―Rluꞌcuru achine cuna chiucu chuna bee bela. \p \v 35 Nu che chu unibiyaꞌnu nú cuaꞌa bee bene zeꞌe luyuu. \v 36 Nu unaꞌtsenu lu achi bee pa cuna bee bela, nu udeteꞌnu cheꞌtsa lu Diose. Nu uleꞌenu bee pa zeꞌe udeteꞌnu ya bee beneꞌnu para nú ritsiꞌ beellae luye bee bene zeꞌe. \v 37 Ye bee bene zeꞌe udacu hasta nú ubelaꞌ beei. Nu uzucu subrascaꞌ achi llume bee pa nú uyaꞌna. \v 38 Bee bene enu udacu neca tacu mili bee niyu, pero la nebacuꞌ bee unaꞌa cuna bee enduꞌ. \v 39 Chenu ulaxu nú uni Jesuse lubee bene zeꞌe nú nzalanu. Che chu uyuꞌunu liñi barco nu nzanu lu iliu nú lee Magdala. \c 16 \s1 Unacuꞌ bee fariseo cuna bee saduceo nú riꞌi Jesuse tucu milagro \r (Mr. 8:11-13; Lc. 12:54-56) \p \v 1 Uya bee fariseo cuna bee saduceo lu Jesuse para nú riꞌi beei preo liꞌinu. Nu unacuꞌ beei lunu nú riꞌinu tucu milagro nú lubeꞌnu lubeei tunu neli nú nzeꞌtanu lu cuendaꞌ Diose. \p \v 2 Che uni Jesuse lubeei: \p ―Bee uche chenu neluu rnaa liñibe, che rnihua: “Nú nzeꞌta nú ñia tsu bichia yeꞌe.” \v 3 Nu bee zilaꞌ chenu rlañiꞌhua nú neluu rnaa liñibe nu nuꞌ xcabe che rnihua: “Necha tsu bichia quieꞌ, rriꞌihua beyaꞌ xa neca bee seña liñibe.” ¿Xiquie nú la riꞌihua beyaꞌ xa neca lunú reca nee? \v 4 Bee enu necha rriꞌi bee lee lecaxi chili arquiꞌhua nu rnacuꞌhua tucu milagro lua, pero lecaꞌ xi milagro lañiꞌlaꞌhua ulañiꞌtsiahua tucu milagro nú ulleꞌca Jonás. Nu chu utsaꞌnanu bee bene cuaꞌ, nu chu nzanu. \s1 Levaduraꞌ bee Fariseo \r (Mr. 8:14-21) \p \v 5 Chequie chenu udete beella stucu chu inzatuꞌ, uzañiꞌ bee beneꞌnu a uyaꞌ beella pa acu beella. \v 6 Che uni Jesuse lubeella: \p ―Ubiꞌyahua liꞌihua, lu cuendaꞌ levaduraꞌ bee fariseo cuna bee saduceo. \p \v 7 Che uni bee beneꞌnu lu saꞌbeella: \p ―Uninu scua xne lá auyaꞌahua pá daꞌcuaꞌahua. \p \v 8 Pero uriꞌi Jesuse beyaꞌ nú unibeella lu saꞌbeella, nu uninu lubeella: \p ―¿Xinu rnihua nú la luꞌcuhua pá? ¡Xinu lleꞌnatsia nzeli arquiꞌhua liꞌá! \v 9 ¿Xieꞌ lascaꞌ riꞌihua beyaꞌ, nu la elluꞌcu arquiꞌhua chenu udetea ayuꞌtsia pá udacu ayuꞌ mili bee bene la? ¿Nu se xala llume pá nú uzucu subrascaꞌ uquietesaꞌhua? \v 10 ¿Nu xieꞌ leꞌca la elluꞌcu arquiꞌhua chenu udetea achi pá udacu tacu mili bee bene, nu se xala llume pá nú uzucu subra uquieteꞌsaꞌhua la? \v 11 Xiquie nú lá riꞌihua beyaꞌ nú lá nia luhua lu cuendaꞌ pá, liꞌá rnia luhua nú biꞌyahua liꞌihua lu levaduraꞌ bee fariseo cuna bee saduceo. \p \v 12 Che uriꞌi bee beneꞌnu beyaꞌ nú lá ninu lu cuendaꞌ levadura, sino que uninu lubeella nú biꞌya beella liꞌibeella lunú xa seteꞌ bee fariseo cuna bee saduceo bee bene. \s1 Uni Pedro nú neca Jesuse Cristo \r (Mc. 8:27-30; Lc. 9:18-21) \p \v 13 Chenu uriña Jesuse lu iliu Cesarea de Filipo, unedichiaꞌnu lubee beneꞌnu nú uninu: \p ―¿Ti rni bee bene nú neca Liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose? \p \v 14 Nu ucuaqui beella lu Jesuse, nú unibeella: \p ―Nuꞌ bee bene enu rni nú necalu Juan Bautista, nu leꞌca nuꞌ bee enu rni nú necalu profeta Elías, nu nuꞌ bee enu rni nú necalu profeta Jeremías, urre stucu profeta huaꞌtu. \p \v 15 Che uninu lubeella: \p ―Liꞌiquiehua, ¿ti rnihua nú necaa? \p \v 16 Nu ucuaqui Simón Pedro lunu: \p ―Liꞌilu necalu Cristo, Lliꞌñi Diose enu nehuañi. \p \v 17 Che uni Jesuse lulla: \p ―Ñia neca lu cuendaꞌlu Simón llianaꞌ Jonás, xne niꞌ tucu bee bene ne ixiuleꞌe nucuaꞌ lulu, sino que Paa enu nzucu liñibe ulubeꞌ nucuaꞌ lulu. \v 18 Nu liꞌá nia nú necalu Pedro, nu rni nucuaꞌ quiee, nu equie cuendaꞌ liꞌilu aca huaxilá bee benea nu niꞌ eluti la riꞌi ana nitilu liꞌibeella. \v 19 Liꞌá liquia elurnibiyaꞌ nú nzeꞌta enza liñibe lulu, nu lu titse enu niilu nú neca perdonala stula lu iliulabe quieꞌ, leꞌca neca perdonala stula nzeꞌe liñibe, nu bene enu niilu nú la neca perdona stula lu iliulabe quieꞌ, leꞌca la neca perdona stula nzeꞌe liñibe. \p \v 20 Che uni Jesuse lubee beneꞌnu nú la ixiuleꞌe beella lu niꞌtucu bee bene, nú liꞌinu necanu Cristo. \s1 Udixiuleꞌe Jesuse nú atinu \r (Mr. 8:31–9:1; Lc. 9:22-27) \p \v 21 Desde che uquixie Jesuse udixiuleꞌenu lubee beneꞌnu nú rquiꞌña nú nzanu Jerusalén. Nu bee usticiaꞌ bee bene Israel cuna bee uleꞌya enu rnibiyaꞌ lubeelá bee uleꞌya cuna bee ulaxcuela enu reca ley, riꞌibeei nú chiquiꞌ nehuana zecanu. Nu udixiuleꞌenu nú utibeei liꞌinu, pero bichia rriuna huañi zecanu. \v 22 Chequie unguyaꞌ Pedro liꞌinu tucu chu nu unilla lunu: \p ―¡La zela Diose nú acane scua! ¡Nu la zecalu scua! \p \v 23 Che ubelleta Jesuse nu uninu lu Pedro: \p ―¡Ullunaꞌ lua bezeꞌlu, nu la riꞌixiꞌilu lua! Xne elliebacuꞌ nú rriꞌilu la yeꞌta nucuaꞌ lu Diose, rriꞌitsialu elliebacuꞌ tucu nú rriꞌi bee bene iliulabe elliebacuꞌ. \p \v 24 Che uninu lubeelá bee beneꞌnu: \p ―Tunu nuꞌta tucu bee bene enu niarquiꞌ aca bee benea, la yala nú riꞌilla tucu nú niarquiꞌtsialla, rquiꞌña nú riquiꞌlla xitse nú nehuana zecalla nu yeꞌta quiella liꞌá. \v 25 Xne bee bene enu masela niarquiꞌ nú huañi lu iliulabequieꞌ enta bichia nú nitilu nucuaꞌ, pero bee bene enu ati equie nú neca beei bee benea, luꞌcu bee nzeꞌe elunehuañi nú leca xunga laxu lu Diose. \v 26 ¿Lecaxi zibiꞌ nú riꞌi bee bene ana ye nú nuꞌ lu iliulabequieꞌ, tunu nitilulla ante Diose? Xne leca modo tsibene elunehuañiꞌ bene liñibe. \v 27 Nu Liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose, chenu nzela stucu bese, nzela cuna poder nú rluꞌcu Pa Diose nu cuna bee ángeleꞌnu. Bichia zeꞌe detea lu cada tucua bee bene lunú riala atiꞌlla, equie cuendaꞌ lunú uriꞌilla. \v 28 Liꞌá nia luhua, nú nuꞌ bee bene enu nucuaꞌa caꞌa lá ati hasta nú lañiꞌbeei nú riña zeca Liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose, nzela cuna poder nú rluꞌcua para nú nibiyaꞌa. \c 17 \s1 Ucheꞌe nú xneca rnaa Jesuse \r (Mc. 9:2-13; Lc. 9:28-36) \p \v 1 Chenu udete xuꞌcu bichia, che uyanu Jesuse Pedro, Jacobo nu cuna Juan enu neca bichi Jacobo uya beella equie tucu dañi elu aya, \v 2 zeꞌe ucheꞌe nú xa rnaa Jesuse lubeella. Nu chiquiꞌ rulu siquiꞌ lunu xi rulu ellieꞌe bichia, nu unga niquichuaꞌquieꞌ xucunu nu rulu siquiꞌi. \v 3 Hora zeꞌe ulañiꞌ beella nú rdichiaꞌnu Jesuse Moisés cuna Elías. \v 4 Che uni Pedro lu Jesuse: \p ―Detá, ¡neca nzeꞌca nú nelluaꞌanuru liꞌilu caꞌa! Tunu niarquiꞌlu recheꞌru chuna ranchu: tucue para liꞌilu, stucue para Moisés nu stucue para Elías. \p \v 5 Diqui nú rniscaꞌ Pedro, hora zeꞌe ulaca tucu xcabe nú rulusiquiꞌ utsacuꞌ equie Jesuse cuna bee bene zeꞌe. Nu liñi xcabe zeꞌe ubeneꞌ beella tucu chii nú uni: \p ―Neca ninguieꞌ Lliꞌñia enu chiquiꞌ seꞌcaa. Nu ñia nzu arquialu, uzuꞌcuꞌhua nú rninu. \p \v 6 Chenu ubeneꞌ bee beneꞌ Jesuse chi cuaꞌ, uzucu lliqui beella nu hasta luyuu uziꞌquindiqui beella, nu chiquiꞌ ulliqui beella. \v 7 Che uyabica Jesuse lubeella, nu utiꞌyanu liꞌibeella nu uninu lubeella: \p ―Utsulíhua, nu la lliquihua. \p \v 8 Nu chenu uletsa beella lubeella ulañiꞌ beella nú lecaꞌ tinuꞌ zeꞌe, stucutsia Jesuse nzulá zeꞌe. \p \v 9 Chenu enta laca beella dañi zeꞌe, uni Jesuse lubeella: \p ―La ixiuleꞌehua lu niꞌtucu bee bene lunú ulañiꞌhua, hasta bichia nú huañi zeca Liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose. \p \v 10 Chequie unedichiaꞌ bee beneꞌnu lunu nú uni beella: \p ―¿Xiquie nú rni bee ulaxcuela enu reca ley nú rluti Elías rquiꞌña nú riña? \p \v 11 Che ucuaquinu lubeella: \p ―Neli nú nzeꞌta rluti Elías para nú tsucheꞌlla yeene. \v 12 Pero Liꞌá nia luhua nú ubeꞌtala Elías, nu né chulu bee bene liꞌilla tucu nú riala nú a chulu beei liꞌilla, nu xitse uriꞌinu ye bee bene liꞌilla. Nu leꞌca scua nehuana riꞌinu bee bene Liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose. \p \v 13 Che uriꞌi bee beneꞌnu beyaꞌ nú rninu lu cuendaꞌ Juan Bautista. \s1 Uriꞌiyeca Jesuse tucu enduꞌ enu seca ichia ziñia \r (Mr. 9:14-29; Lc. 9:37-43) \p \v 14 Chequie chenu uriña beella elu nucuaꞌa bee bene, uyabica tucu bene lu Jesuse nu utsulliquii lunu nú uni: \p \v 15 ―Detá, uhuaꞌa arquiꞌ endua xne secai ichia ziña nu chiquiꞌ nehuana secai, nu huaxi bese sanaꞌi lu quii, cuna lu inza. \v 16 Uriñayua endua lubee beneꞌlu, pero lá aca beella riyeca beella liꞌi. \p \v 17 Chequie ucuaqui Jesuse nú uninu: \p ―¡Cueꞌhua bee bene enu rluꞌcu dula núla chili arquiꞌhua liꞌá! ¿Se xala tiembu rquiꞌña nú tsunua liꞌihua?, nu ¿se xalalá tiembu riquilá liꞌihua? Uteyuhua enduꞌcuaꞌ caꞌa. \p \v 18 Che uquiꞌyaꞌ benechiquiꞌ uriꞌi Jesuse nu unibiyaꞌnu nú chiuꞌui arquiꞌ enduꞌ zeꞌe, nu hora zeꞌe uyecaꞌ enduꞌ zeꞌe. \p \v 19 Chenu nucuaꞌa liꞌitsia Jesuse cuna bee beneꞌnu unedichiaꞌ beella lunu nú uni beella: \p ―¿Xiquie nú né acaru ahuaru benechiquiꞌ arquiꞌ enduꞌ zeꞌe? \p \v 20 Che uni Jesuse lubeella: \p ―Xne lleꞌnatsia nzeli arquiꞌhua Liꞌá. Liꞌá nia luhua nú tunu neli nzeli arquiꞌhua masia xi lleꞌna ebichi mestasa, neca lunú nzeli arquiꞌhua Liꞌá, nuꞌ modo nihua lu dañiquieꞌ: “Ullunaꞌ caꞌa nu uquia stucu luhuare”; nu zucuꞌ dañi nú nihua. Lecaxi aca neriñaꞌ para liꞌihua tunu neli nzeli arquiꞌhua. \v 21 Pero para nú chiuꞌu clasiaꞌ bee benechiquiꞌ cuaꞌ, rquiꞌña nú deteꞌhua bichia núla acuhua, nu nacuꞌhua lu Diose. \s1 Udixiuleꞌe Jesuse bese rrucu nú atinu \r (Mr. 9:30-32; Lc. 9:43-45) \p \v 22 Chenu nucuaꞌa beella lu iliu Galilea, uni Jesuse lubee beneꞌnu: \p ―Liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose deteꞌ cuenda bene liꞌá lubee bene, \v 23 nu uti beei liꞌá, pero bichia rriuna huañi zecaa. Chenu ubeneꞌ bee beneꞌnu nú uninu scua chiquiꞌ nehuana utsu arquiꞌbeella. \s1 Udixiu Jesuse impuestoꞌ indu \p \v 24 Chenu uriña Jesuse cuna bee beneꞌnu eyeche Capernaum, uya bee bene enu rriꞌi cubre impuesto para indu llene Jerusalén lu Pedro nu unidichiaꞌ beei lulla, nu unibeei: \p ―¿Rixiu maestroꞌlu impuestoꞌ indu la? \p \v 25 Che ucuaqui Pedro lubeei: \p ―Aahuaꞌ rixiunue. \p Nu chenu uyuꞌu Pedro liñi niꞌi elu nzu Jesuse, rlutilánu uninu lu Pedro: \p ―¿Xa nilu, Simón? ¿Ti riala ixiu impuesto lubee arre iliulabequieꞌ: bee bene lachilla la, o bee bene rene la? \fig San Mateo 17:25|src="CN01725B.TIF" size="COL" ref="San Mateo 17:25" \fig* \p \v 26 Nu ucuaqui Pedro nú unilla lunu: \p ―Bee bene rene. \p Nu uni Jesuse lu Pedro: \p ―La quiꞌña nú ixiu bee bene lachilla impuesto. \v 27 Pero para nú lecati lee luaꞌahua, mejora uquia ruꞌu inzatuꞌ, nu duꞌlu anzueluꞌlu lue, nu bela rluti enu uculu. Liñi ruꞌí ulua tucu melu nú riquiꞌ chetixiulu equie impuesto, cuendaa cuna cuendaꞌlu, uyaꞌe nu uquia tixiu. \c 18 \s1 Ti máse neca equie \r (Mr. 9:33-37; Lc. 9:46-48) \p \v 1 Che leꞌca bee bichia zeꞌe, unedichiaꞌ bee beneꞌ Jesuse lunu, nú unibeella: \p ―¿Ti máse neca equie elurnibiyaꞌ Diose liñibe? \p \v 2 Chequie ubixia Jesuse tucu enduꞌ utsunu labe beella, \v 3 nu uninu lubeella: \p ―Liꞌá nia luhua nú tunu la cheꞌe arquiꞌhua lu stulahua nu acahua xi neca bee enduꞌ, la chuꞌuhua elurnibiyaꞌ Diose liñibe. \v 4 Enzeꞌe nia nú bene enu aca lleꞌna arquiꞌ xi neca arquiꞌ enduꞌ quieꞌ, nzeꞌe aca enu máse aca neca equie elurnibiyaꞌ Diose liñibe. \v 5 Nu titse bene enu riꞌi elietsa lu tucu enduꞌ equie cuendaꞌ Liꞌá, lua rriꞌi nzeꞌe elietsa. \s1 Ubiꞌyahua liꞌihua para nú la zanaꞌhua lu dula \r (Mr. 9:42-48; Lc. 17:1-2) \p \v 6 ’Pero titse bee bene enu riꞌi nú zanaꞌ tucu enduꞌ enu nzeli arquiꞌ Liꞌá lu dula, máse neca nzeꞌca para bene zeꞌe nú llicaꞌcu bene tucu quie molino añilla nu tsiꞌqui benella hasta aquiee lu inzatuꞌ. \v 7 ¡Cueꞌ bee bene iliulabe nú nuꞌ huaxi beenú necha neca bee nú rriꞌi nú rriꞌi bee bene dula! Siempre nuꞌbeenú necha neca lu iliulabe, pero ¡cueꞌ bene enu riꞌi nú riꞌi stucu bene dula! \p \v 8 ’Enzeꞌe tunu riꞌi yalu urre cuchiuꞌlu nú riꞌilu dula, mejora uchieꞌcuꞌe nu utsiꞌquii istu, xne máse neca nzeꞌca nú chuꞌulu liñibe cuna tucutsia yalu nu tucutsia cuchiuꞌlu, luquela nú chalu cuna rucu yalu nu rucu cuchiuꞌlu lu quii nú leca xunga laxu. \v 9 Leꞌca tunu rriꞌi iꞌcululu nú rriꞌilu dula, mejora uhuane nu utsiꞌquii istu, xne máse neca nzeꞌca nú chuꞌulu liñibe cuna tucutsia iꞌcululu, luquela nú chalu luquii ebila cuna rucu iꞌcululu. \s1 Ejempluꞌ sanchi enu uniti \r (Lc. 15:3-7) \p \v 10 ’La huachuhua niꞌ tucu bee enduꞌ quieꞌ, xne nia luhua nú bee ángele enu rriucu liꞌibeei nucuaꞌa lu Diose Pa liñibe. \v 11 Xne Liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose uriña para nú tsialaꞌá bee bene enu nza inziu nú necha neca. \p \v 12 ’¿Neca xi neca nú tucu bene rluꞌcu tucu ayuꞌu sanchi, nu nitilla tucuí? ¿Xieꞌ la tsaꞌnascaꞌlla noventa y nueve bee sanchi zeꞌe dañi nu che cuaꞌnalla sanchi enu uniti la? \v 13 Nu tunu llelaꞌllaí, masescaꞌla ñia tsu arquiꞌlla nú ullelaꞌlla sanchi enu uniti luquela noventa y nueve sanchi enu lá niti. \v 14 Leꞌca scua, paꞌhua enu nzucu liñibe, la niarquiꞌnu nú nitilu niꞌ tucu bee bene enu nzeli arquiꞌ liꞌinu. \s1 Xa riala riꞌi bene lu saꞌlla \r (Lc. 17:3) \p \v 15 ’Tunu nuꞌ xi necha uriꞌinu saꞌlu liꞌilu, ubedichiaꞌ rucutsiahua uniꞌ lulla nú necha uriꞌilla lulu. Che tunu uriꞌi casolla nú unilu lulla, uriꞌilálu ana nú nucuaꞌa nzeꞌcahua che. \v 16 Pero tunu lá riꞌi casolla nú unilu lulla, uyaꞌ chiucu chuna bee bene para nú nihua lulla. \v 17 Nu tunu niꞌ nú rni bee benecuaꞌ la zucuꞌlla, che udixiuleꞌe lubeelá bee bene enu nzeli arquiꞌ Diose, nu tunu la riꞌi casolla nú rni bee bene enu nzeli arquiꞌ Diose, che luꞌcu cuendatsiahualla nú necatsialla xi neca tucu bene enu la chili arquiꞌ Diose urre xi neca tucu bene enu rriꞌi cubre impuesto. \p \v 18 ’Liꞌá nia luhua nú titse saꞌhua enu nzeli arquiꞌ Diose enu riꞌihua perdona lu iliulabequieꞌ leꞌca neca perdonalalla liñibe, nu titse saꞌhua enu nzeli arquiꞌ Diose enu la riꞌihua perdona stula lu iliulabequieꞌ leꞌca la neca perdona stula nzeꞌe liñibe. \p \v 19 ’Leꞌca nia luhua, nú tunu chiucuhua aca tucunecatse para nú nacuꞌhua xi nacuꞌhua lu Diose Paa liñibe lu iliulabequieꞌ, liꞌinu liquiꞌnue. \v 20 Xne elu rieteꞌsaꞌ chiucu chuna bee bene equie cuendaꞌ liꞌá, zeꞌe nzua cuna liꞌibeella. \p \v 21 Che uyabica Pedro lu Jesuse nu unedichiaꞌlla lunu, nú unilla: \p ―Detá, ¿xala bese rquiꞌña nú riꞌá perdona bee saꞌa, tunu nuꞌ xi uriꞌi nzeꞌe lua? ¿Hasta achi bese la? \p \v 22 Nu ucuaqui Jesuse lulla: \p ―La nia nú achitsia bese. Sino que nia lulu nú hasta setenta bese siete rquiꞌña nú riꞌilu perdona bee saꞌlu, nucuaꞌ rni nú diqui tiembu riꞌilu perdona saꞌlu. \s1 Ejempluꞌ bene enu lá riꞌi perdona \p \v 23 ’Tucu nú rnibiyaꞌ Diose neca nú rnibiyaꞌ tucu arre enu uriꞌi elliebacuꞌ nú uzaꞌla bichia nú ixiu bee bene enu rriꞌi riñaꞌ lulla nú neziꞌqui beei lulla. \v 24 Nu chenu uquixie arre zeꞌe nú rlacuꞌlla calu neziꞌqui cada tucua bee bene lulla, che uriñayu bee bene tucu bene enu rriꞌi riñaꞌ lulla enu neziꞌqui huaxi dimi lulla. \v 25 Nu lunú la luꞌcui xi ixiui lu arre. Che unibiyaꞌ arre zeꞌe nú iquii cuna unaꞌi cuna bee enduꞌi, nu cuna ye bee steneꞌi para nú yaxu nú neziꞌquii lu arre zeꞌe. \v 26 Che utsulliqui mosoꞌ zeꞌe lu arre nu uziquiei lu arre, nú uni: “Detá, alaꞌ chiuꞌu arquiꞌlu tsuquiescaꞌ lleꞌna ixiuca ye nú neziꞌquia lulu.” \v 27 Chequie uhuaꞌa arquiꞌ arre zeꞌe liꞌi, nu né ixiui nú neziꞌquii lu arre zeꞌe nu che utsanaꞌ arre liꞌi. \v 28 Pero chenu uchiuꞌu mosoꞌ zeꞌe lu arre, uchuꞌui stucu mosoꞌ enu leꞌca sibiꞌ lu arre nu neziꞌqui mosoꞌ quieꞌ lui lleꞌna dimi. Che chu unaꞌtsei añi mosoꞌ zeꞌe utsiꞌii, nu uni: “¡Udixiu nú neziꞌquilu lua!” \v 29 Che utsu lliqui bene zeꞌe lui, nu uziquie nzeꞌe lui nú uni nzeꞌe: “Alaꞌ chiuꞌu arquiꞌlu tsuquiescaꞌ lleꞌna, ixiuca ye nú neziꞌquia lulu.” \v 30 Pero né zelai atsuquiei, nu uduꞌi bene zeꞌe niꞌcuꞌ hasta nú ixiu nzeꞌe ye nú neziꞌqui nzeꞌe lui. \v 31 Chenu ulañiꞌ beelá bee saꞌi enu rriꞌi riñaꞌ lu arre zeꞌe nucuaꞌ, chiquiꞌ ulebeei nu uyatixiuleꞌe beei lu arre lu ye nú unga. \v 32 Chequie chu unibiyaꞌ arre nú yeꞌta bene enu unga neziꞌqui lulla, nu unilla lu bene zeꞌe: “¡Chiquiꞌ necha rriꞌilu! Liꞌá uriꞌá perdona ye nú neziꞌquilu lua, xne uziquielu lua. \v 33 Leꞌca scua liꞌilu riala nú ahuaꞌa arquiꞌlu saꞌlu, tucu nú uhuaꞌa arquia liꞌilu.” \v 34 Nu lunú chiquiꞌ rle arre zeꞌe, chequie unibiyaꞌlla nú cha bene zeꞌe niꞌcuꞌ hasta nú ixiui ye nú neziꞌquii lu arre. \p \v 35 Chenu ulaxu nú uni Jesuse ejemplu cuaꞌ, che uninu: \p ―Leꞌca scua riꞌinu Pa liñibe liꞌihua tunu la riꞌihua perdona bee saꞌhua diquinuꞌ arquiꞌhua. \c 19 \s1 Uni Jesuse equie cuendaꞌ nú la leꞌe bene unaꞌa bene \r (Mc. 10:1-12; Lc. 16:18) \p \v 1 Chenu ulaxu nú uni Jesuse scua, uchiuꞌunu lu iliu Galilea nu uriñanu lu iliu Judea stucu chú reꞌcu Jordán. \v 2 Nu uyanala huaxi bee bene liꞌinu, nu zeꞌe uriyecanu bee bene enu riti. \p \v 3 Che uyabica chiucu chuna bee fariseo lunu para nú riꞌi beei preu liꞌinu, nu unedichiaꞌ beei lunu nú unibeei: \p ―¿Nuꞌ modo nú leꞌe niyu unaꞌai equie xitse tucu nú uriꞌinchu la? \p \v 4 Chequie ucuaqui Jesuse nú uninu lubeei: \p ―¿Xieꞌ lasca ulahua lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose elu rni, nú liꞌinu enu urecheꞌ bee bene desde nú uquixie iliulabe, “urecheꞌnu niyu cuna unaꞌa la”? \v 5 Leꞌca uninu: “Enzeꞌe zaꞌna niyu paꞌi cuna naꞌi para nú yucui unaꞌi, che rucu beei neca beei xi neca tucutsia bene.” \v 6 Scua la necaꞌ beei chiucu bene, sino que tucutsia neca beei. Enzeꞌe leca modo nú riꞌi tucu bene nú leꞌesaꞌ bee bene enu uriꞌi Diose nú neca tucunecatse. \p \v 7 Che uni bee fariseo lu Jesuse: \p ―¿Xiquie nú unibiyaꞌ Moisés nú nuꞌ modo leꞌe bene unaꞌa bene, tunu acacheꞌ tucu ichiꞌ elu rni nú leꞌe saꞌlla? \p \v 8 Chequie uni Jesuse lubee fariseo: \p ―Equie nú chiquiꞌ nziti arquiꞌhua, enzeꞌe uzela Moisés nú leꞌehua unaꞌahua. Pero chenu uquixie iliulabe né acae scua. \v 9 Nu Liꞌá nia luhua nú titse niyu enu leꞌe unaꞌa, nu la necane nú uriꞌi unaꞌalla eluhuexe cuna stucu niyu, nu yuculla stucu unaꞌa, rriꞌilla dula che, nu niyu enu yucu unaꞌa enu uleꞌe niyuꞌ, leꞌca rriꞌi nzeꞌe dula. \p \v 10 Chequie uni bee beneꞌ Jesuse lunu: \p ―Tunu scua necane lu cuendaꞌ niyu cuna unaꞌalla, nzalá nú la chia bene che. \p \v 11 Che uni Jesuse lubeella: \p ―La ye bee bene rriꞌi beyaꞌ nucuaꞌ, sino que bee bene enu udeteꞌtsia Diose elliebacuꞌ nú riꞌi beyaꞌ nucuaꞌ rriꞌi beyaꞌe. \v 12 Xne nuꞌ bee bene enu desde nú ungula lá ala para nú chia, leꞌca nuꞌ bee bene enu la chia equie nú reca remediolla, nu nuꞌ bee bene enu la chia lunú rriꞌilla elliebacuꞌ nú mejora ixiuleꞌella Stichiaꞌ Diose luhuare nú chialla. Enu riquiꞌ núla chia, la chia nzeꞌe. \s1 Uriꞌileꞌya Jesuse bee enduꞌ \r (Mr. 10:13-16; Lc. 18:15-17) \p \v 13 Che uriñayu bee bene chiucu chuna bee enduꞌ lu Jesuse para nú ricuꞌnu yanu equie beei nu nacuꞌnu lu Diose lu cuendaꞌ beei, pero uquiꞌyaꞌ bee bene enu uriñayu bee enduꞌ zeꞌe uriꞌi bee beneꞌnu. \v 14 Pero uni Jesuse lubee beneꞌnu: \p ―Uzelahua nú yeꞌta bee enduꞌ lua, nu la cahua nú yeꞌta beei lua, xne liñibe elurnibiyaꞌ Diose neca para bee bene enu neca arquiꞌ xi neca arquiꞌ bee enduꞌ quieꞌ. \p \v 15 Chenu ulaxu nú uricuꞌnu yanu equie bee enduꞌ zeꞌe, che chu nzanu. \s1 Ubedichiaꞌnu tucu bene xene Jesuse \r (Mr. 10:17-31; Lc. 18:18-30) \p \v 16 Uya biꞌya tucu bene Jesuse nu unedichiaꞌ bene zeꞌe lunu nú uni: \p ―Maestro enu neca bene nzeꞌca, ¿xi nú neca nzeꞌca riꞌá para nú luꞌcua elunehuañi nú leca xunga laxu? \p \v 17 Nu uni Jesuse lui: \p ―¿Xinú rnilu nú neca bene nzeꞌca? Leca niꞌ tucu bene nzeꞌca tucutsia Diose neca bene nzeꞌca. Pero tunu niarquiꞌlu luꞌculu elunehuañi nú leca xunga laxu liñibe, uzuꞌcuꞌ nú rni bee mandamiento. \p \v 18 Che uni bene zeꞌe lu Jesuse: \p ―¿Ta bee mandamiento rquiꞌña nú zucua che? \p Nu uni Jesuse lui: \p ―La utilu bene, la naꞌtselu stucu unaꞌa enu la neca unaꞌalu, nu la riꞌilu eluhuanaꞌ, nu la taꞌlu eluquichiaꞌ bene, \v 19 uluꞌcu ulaꞌna lu paꞌlu cuna lu naꞌlu, nu uzeca saꞌlu tucu nú secalu liꞌilu. \p \v 20 Che uni bene zeꞌe lu Jesuse: \p ―Ye bee nucuaꞌ sucua hasta chenu necaa enduꞌ; ¿neequie xilá rriꞌi nú zucua? \p \v 21 Nu uni Jesuse lu bene zeꞌe: \p ―Tunu niarquiꞌlu nú huañilu tucu nú niarquiꞌ Diose, uquia tuti ye beenú rluꞌculu nu udeꞌteꞌ dimicuaꞌ lubee bene enu seca elitsi, che luꞌculu eluxene liñibe, nu chu yeꞌta quielu Liꞌá. \p \v 22 Pero chenu ubeneꞌ bene zeꞌe nucuaꞌ, chiquiꞌ nehuana utsu arquii nziai xne chiquiꞌ xenei. \p \v 23 Chequie uni Jesuse lubee beneꞌnu: \p ―Liꞌá nia luhua, nú chiquiꞌ neriñaꞌ nú chuꞌu tucu bene xene liñibe elurnibiyaꞌ Diose. \v 24 Liꞌá nia luhua, nú mase facil nú dete tucu cameyu iꞌchiu echedicu, luquelá nú chuꞌu tucu bene xene liñibe elurnibiyaꞌ Diose. \fig San Mateo 19:24|src="HK00038B.TIF" size="COL" ref="San Mateo 19:24" \fig* \p \v 25 Chenu ubeneꞌ bee beneꞌ Jesuse nú uninu scua, chiquiꞌ uyanu arquiꞌ beellla, nú uni beella lusaꞌ beella: \p ―¿Ti nuꞌ modo tsilaꞌa che? \p \v 26 Nu ubiꞌya Jesuse lubeella nu uninu lubeella: \p ―Para bee bene neriñaꞌ neca nucuaꞌ pero para Diose lecaxi neriñaꞌ. \p \v 27 Chequie uni Pedro lu Jesuse: \p ―Liꞌiru utsaꞌnaru ye beenú rluꞌcuru para nú nzela quieeru liꞌilu. ¿Xi atiꞌru, lu cuendaꞌ nucuaꞌ che? \p \v 28 Che uni Jesuse: \p ―Liꞌá nia luhua nú chenu riña bichia nú aca necuqui yeene, nu chenu zucuaꞌa lu xleta nú nibiyaꞌa liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose, liꞌihua enu entanala liꞌá leꞌca zucuhua lu chiꞌchiucu xleta, para nú hualuhua lu cuendaꞌ ye bee bene enu nzeꞌta lu chiꞌchiucu familia Israel. \v 29 Nu titse bee bene enu utsaꞌna niꞌi, urre bichilla, urre zanalla, urre paꞌlla, urre naꞌlla, urre unaꞌalla, urre bee enduꞌlla, urre bee yuꞌlla equie cuendaꞌ Liꞌá, atiꞌlla tucu ayuꞌu bese masela lunú utsaꞌnalla, nu leꞌca luꞌculla elunehuañi nú leca xunga laxu liñibe. \v 30 Pero huaxi bee bene enu neca equie lu iliulabe quieꞌ nee, aca bee nzeꞌe enu la neca equieꞌa bichia zeꞌe, nu bee bene enu la neca equie nee lu iliulabe quieꞌ, aca neca equie bee nzeꞌe bichia zeꞌe. \c 20 \s1 Ejempluꞌ bee bene enu rriꞌi riñaꞌ lu uva \p \v 1 Leꞌca uni Jesuse lubee beneꞌnu. \p ―Elurnibiyaꞌ Diose neca xi neca tucu bene enu rluꞌcu tucu yuu llene nú nuꞌ uva, nu silaꞌtuꞌ uchiuꞌulla nzecuaꞌnalla bee mosoꞌ para nú riꞌi riñaꞌ lu uvaꞌlla. \v 2 Nu unixulla lubee mosoꞌ zeꞌe nú calu ixiulla beei tebichia nu uzela beei, che uxeꞌlalla beei nú che riꞌi beei riñaꞌ lu yuꞌlla. \v 3 Cheelá uchiuꞌulla nzalla tucu rquie quieꞌ silaꞌ nu ulañiꞌlla nú nucuaꞌa chiucu chuna bee bene ruꞌu iꞌya enu la luꞌcu riñaꞌ. \v 4 Che unilla lubeei: “Uquia riꞌihua riñaꞌ lu yuua elu nuꞌ uva nu ixiucahua lunú riala yaxuhua.” Che chu nzuebeei riñaꞌlla. \v 5 Leꞌca uchiuaꞌla bene zeꞌe nzalla tucu rebibichia, nu leꞌca esquie nzaꞌlalla tucu rquie chuna uche, nu leꞌca esquieꞌala unilla lubee bene enu nucuaꞌa ruꞌu iꞌya enu la luꞌcu riñaꞌ. \v 6 Nu tucu rquie ayuꞌ uche, uchiuꞌu zecaꞌlalla nzalla ruꞌu iꞌya nu uchuꞌulla stexcuaꞌa bee bene enu la luꞌcu riñaꞌ, nu unilla lubeei: “¿Xiquie nú debichia nucuaꞌahua caꞌa nu la riꞌihua riñaꞌ?” \v 7 Che uni bee bene zeꞌe lulla: “Xne lá llelaꞌru riñaꞌ riꞌiru.” Che unilla lubeei: “Uquia riꞌihua riñaꞌ lu yuua, elu nuꞌ uva nu ixiucahua lunú riala yaxuhua.” \p \v 8 ’Chenu uyuꞌu rulaꞌ, uni patrón lu mosoꞌ enu rnibiyaꞌ lubee mosoꞌ: “Ubixia bee mosoꞌ nu uquixie udixiuxu bee enu uriña último, nuche chu ixiulu beelá bee enu rluti uriña.” \v 9 Nu chenu uriña bee mosoꞌ enu uyuꞌu lu riñaꞌ tucu rquie ayuꞌ uche, ye beei uyaxu beei tucu nú rriꞌi bene ana tebichia. \v 10 Chequie chenu uyala nú yaxu bee mosoꞌ enu uyuꞌu rluti lu riñaꞌ, uriꞌi beei elliebacuꞌ nú maselá yaxu beei, pero leꞌca ye beei uyaxu beei tucu nú rriꞌi bene ana tebichia. \v 11 Chequie chenu riaxu beei ulebeei lu patrón zeꞌe, \v 12 nu unibeei lulla: “Bee bene quieꞌ uriña uche, nu uriꞌitsia beei riñaꞌ tucu hora nu udixiulu beei tucu nú rixiulu liꞌiru, nu liꞌiru uriquiꞌru uriꞌiru riñaꞌ lubee debichiallu.” \v 13 Chequie ucuaqui patrón zeꞌe, nú unilla lu tucu beei: “Amigo, lecaxi nú necha neca uriꞌá lulu. Xne liꞌá unixua lulu nú calu ixiualu tebichia. \v 14 Enzeꞌe uyucu dimiꞌlu nu yaalu. Xne liꞌá niarquia nú ixiua bene enu uche uyuꞌu lu riñaa tucu nú udixiua liꞌilu. \v 15 ¿Xieꞌ leca modo riꞌá lunú niarquia cuna dimiala?, urre ¿Xieꞌ ria arquiꞌlu nú rriꞌi nzeꞌca la?” \v 16 Scua necane, xne bee bene enu leca tineca nee aca neca equie bee nzeꞌe, nu bee bene enu neca equie nee la aca neca equie bee nzeꞌe bichia zeꞌe. Xne huaxi bee bene nezeneꞌ lu inziuꞌ Diose pero la huaxi bee bene enu chenala inziuꞌnu. \s1 Udixiuleꞌe Jesuse bese rriuna nú uti bee bene liꞌinu \r (Mr. 10:32-34; Lc. 18:31-34) \p \v 17 Chenu nza Jesuse enza Jerusalén, che ubixianu lu chiꞌchiucu bee beneꞌnu tucu chú nu uninu lubeella: \p \v 18 ―Nediyaꞌlaꞌhua nú nzaꞌahua enza Jerusalén elu deteꞌ cuenda bee bene Liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose lubee uleꞌya enu rnibiyaꞌ lubeelá bee uleꞌya, cuna lubee ulaxcuela enu reca ley, nu nibiyaꞌ beei nú atia. \v 19 Nu deteꞌ cuenda beei Liꞌá lubee bene rene para nú lliꞌchinu beei Liꞌá, nu zeteꞌcheꞌ beei Liꞌá nu quieꞌe beei Liꞌá lu cruse, pero bichia rriuna huañi zecaa. \s1 Unacuꞌ naꞌ Jacobo cuna Juan tucu faura lu Jesuse \r (Mr. 10:35-45) \p \v 20 Chequie uyabica unaꞌa Zebedeo cuna rucu llianaꞌ beella lu Jesuse, nu utsulliquilla lunu, nu unacuꞌlla tucu faura lunu. \v 21 Che unedichiaꞌ Jesuse lulla: \p ―¿Xi niarquiꞌlu? \p Nu unilla lunu: \p ―Chenu nibiyaꞌlu niarquia nú zucu tucu endua cueꞌtselu chúbe, nu stucui zucu cueꞌtselu chúbeca. \p \v 22 Pero uni Jesuse lubeella: \p ―La riꞌihua beyaꞌ lunú rnacuꞌhua. ¿Xieꞌ nuꞌ modo nú nehuana zecahua tucu nú nehuana zecaa la? ¿Xieꞌ nuꞌ modo riquiꞌhua zecahua lunú riala zecaa la? \p Che uni beella lunu: \p ―Aahuaꞌ, riquiꞌru. \p \v 23 Che ucuaquinu lubeella: \p ―Neli nú nehuana zecahua tucu nú nehuana zecaa. Nu riquiꞌhua zecahua lunú zecaa. Pero enu zucu cueꞌtsea chúbe urre chubeca. La neca Liꞌá enu riala nibiyaꞌ nucuaꞌ, sino que necala nucuaꞌ para bee bene enu ucañila Diose Paa liñibe. \p \v 24 Nu chenu ubeneꞌ se xiꞌi bee beneꞌnu nucuaꞌ, ule beella lu Juan cuna lu Jacobo. \v 25 Pero ubixia Jesuse beella nu uninu lubeella: \p ―Liꞌihua nediyaꞌhua, nú bee bene enu rnibiyaꞌ lu iliulabe quieꞌ rnibiyaꞌ beei lubee bene tucu nú niarquiꞌtsia beei, nu bee bene enu neca equie cuaꞌ rriꞌi beei tucu nú niarquiꞌtsia beei lubee bene lunú rnibiyaꞌ beei. \v 26 Pero letahua la yala nú acane scua. Sino que enu niarquiꞌ nibiyaꞌ letahua, rquiꞌña nú zibiꞌlla lu yehua, \v 27 nu enu niarquiꞌ nú mase aca neca equie letahua, rquiꞌña nú acalla enu zibiꞌ luhua, \v 28 scua tucu nú uriña Liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose, lá yela para nú zibiꞌ bee bene lua, sino que uriña lu iliulabe para nú zibiꞌa lubee bene, nu equie nú atia tsilaꞌa huaxi bee bene lu stula beei. \s1 Uriyeca Jesuse chiucu bene enu la yeꞌe lu \r (Mr. 10:46-52; Lc. 18:35-43) \p \v 29 Chenu uchiuꞌu Jesuse cuna bee beneꞌnu eyeche Jericó, nzequie huaxi bee bene liꞌinu. \v 30 Nu chiucu bee bene enu la yeꞌelu nucuaꞌa ruꞌu inziu, chenu ubeneꞌ beei nú udete Jesuse zeꞌe, urixialibeei nú unibeei lunu: \p ―¡Detá, lliꞌñi David, uhuaꞌa arquiꞌ liꞌiru! \p \v 31 Nu uquiꞌyaꞌ beei uriꞌi bee bene para nú zaca beei, pero masescaꞌlá urixialibeei nú unibeei: \p ―¡Detá, lliꞌñi David, uhuaꞌa arquiꞌ liꞌiru! \p \v 32 Chequie utsuxe Jesuse nu ubixianu rucu bee bene enu la yeꞌelu zeꞌe nu uninu lubeei: \p ―¿Xi niarquiꞌhua nú riꞌá luhua? \p \v 33 Che unibeei lunu: \p ―Detá, niarquiꞌru nú yeꞌe iꞌculuru para nú lañiꞌru. \p \v 34 Chequie uhuaꞌa arquiꞌ Jesuse beei, nu utiꞌyanu iꞌculu beei. Hora zeꞌe uyeꞌe lubeei, nu chu nzequie beei liꞌinu che. \c 21 \s1 Uyuꞌu Jesuse Jerusalén \r (Mr. 11:1-11; Lc. 19:28-40; Jn. 12:12-19) \p \v 1 Chenu nzeriñala beella axu Jerusalén, uriña beella tucu dañi nú lee Olivos, axu eyeche Betfagé, che uxeꞌla Jesuse chiucu bee beneꞌnu, \v 2 nu uninu lubeella: \p ―Uquiahua eyeche nú nchiucuꞌ enza lucuaꞌ. Zeꞌe llelaꞌhua tucu burro enu nequietu cuna lliꞌñií. Uxeꞌchehua beeí nu yeꞌtayuhua beeí caꞌa. \v 3 Nu tunu nuꞌ ti ni xi ni luhua, uniꞌhua lu bene zeꞌe nú Detá, Jesuse rquiꞌñaí, nee chu nzelayuzecaru beeí. \p \v 4 Scua unga para nú uyalu tucu nú uni tucu profeta huaꞌtu, chenu uquieꞌella: \q1 \v 5 Uniꞌhua lubee bene eyeche llene Sión: \q1 “Ubiꞌyacuruhua, nzeꞌtala arréꞌhua luhua nee, \q1 nu nzeꞌtanu xi nzeꞌta tucu bene enu la neca equie, \q1 nchiucuꞌnu equie tucu burru, tucu burro llaꞌna, \q1 lliꞌñi nañi enu ruyaꞌ yuhuaꞌ.” \p \v 6 Chequie uya bee beneꞌ Jesuse nu uriꞌi beella tucu nú uninu lubeella. \v 7 Che uriñayu beella burro zeꞌe cuna lliꞌñií lu Jesuse, nu uricuꞌ beella xucu beella equie burro llaꞌna zeꞌe, nu chu uricu Jesuse equieí. \v 8 Nu lunú chiquiꞌ huaxi bee bene nucuaꞌa zeꞌe, nuꞌ beei rcuaꞌa xucu labe inziu elu detenu, nu texcuaꞌa beei uchiecuꞌ bee leca lubee aca ucuaꞌa beei labe inziu elu detenu. \v 9 Che bee bene enu nzuculu, cuna bee bene enu nzequie, rixiali beei nú rnibeei: \p ―¡Ñia neca lu cuendaꞌ liꞌinu enu neca Lliꞌñi arre David! ¡Chiquiꞌ ñia neca lu cuendaꞌ liꞌinu enu nzeꞌta lu cuendaꞌ Paꞌahua Diose! ¡Cheꞌtsalá Diose Paa enu nzucu liñibe! \p \v 10 Chenu uriña Jesuse Jerusalén, ye bee bene zeꞌe uyacha beei nu unibeei lu saꞌbeei: \p ―¿Ti bene quieꞌ? \p \v 11 Che unibeei lusaꞌbeei: \p ―Profeta Jesuse nucuaꞌ, enu neca bene eyeche Nazaret lu iliu Galilea. \s1 Utiliacaꞌ Jesuse bee bene labe eleꞌyaꞌ Indu llene Jerusalén \r (Mr. 11:15-19; Lc. 19:45-48; Jn. 2:13-22) \p \v 12 Chenu uriña Jesuse labe eleꞌyaꞌ indu llene Jerusalén utiliacaꞌnu ye bee bene enu ruti cuna ye bee bene enu si labe eleꞌyaꞌ indu zeꞌe. Nu utelletanu bee mexaꞌ bee bene enu xiꞌla dimi, cuna xletaꞌ bee bene enu ruti bee paloma, \v 13 nu uninu lubeei: \p ―Lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose rni: “Nia chiulee niꞌi elu nacuꞌ bee bene lu Diose”, pero liꞌihua uriꞌihuane xi neca yubeꞌ bee huanaꞌ. \p \v 14 Che liñi indu zeꞌe uyabica bee bene enu la yeꞌe iꞌculu cuna bee bene enu necuxu ante Jesuse, nu uriyecanu beei. \v 15 Pero chenu ulañiꞌ bee uleꞌya enu rnibiyaꞌ lubee uleꞌya cuna bee ulaxcuela enu reca ley bee milagro nú rriꞌi Jesuse, nu chenu ubeneꞌ beei nú rixiali bee enduꞌ nucuaꞌ zeꞌe: “¡Ñia neca lu cuendaꞌ liꞌinu enu neca Lliꞌñi arre David!”, ule beei \v 16 nu unibeei lu Jesuse: \p ―¿Rieneꞌlu nú rni bee enduꞌ cuaꞌ la? \p Che ucuaqui Jesuse lubeei: \p ―Aahuaꞌ, rienea. Pero ¿xieꞌ lascaꞌ ulahua lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose elu rni lu cuendaꞌ nucuaꞌ la? Lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose rni: \q1 Uriꞌilu nú bee enduꞌ llaꞌna cuna bee enduꞌ meꞌe enu rachi, \q2 neca bee enu ula bee canto nu zucuꞌ aya liꞌilu. \p \v 17 Che uyaꞌna beei zeꞌe, nu uchiuꞌunu nzanu eyeche Betania, nu zeꞌe uyaꞌnanu rulaꞌ zeꞌe. \s1 Aca higo nú ubichi \r (Mr. 11:12-14, 20-26) \p \v 18 Chenu uyeꞌe lu yuu stucu bichia, ubenchilaꞌ zecanu Jerusalén, nu uliaꞌnaꞌnu. \v 19 Che ulañiꞌnu tucu aca higo ruꞌu inziu nu uyabicanu lue. Pero lá llelaꞌnu higo lue, bee lecatsia nuꞌlue. Chequie uni Jesuse lu aca higo zeꞌe: \p ―¡Lecaꞌ xunga ayu ndixi lulu! \p Hora zeꞌe ubichi aca higo zeꞌe. \p \v 20 Chenu ulañiꞌ bee beneꞌ Jesuse nucuaꞌ, chiquiꞌ uyanu arquiꞌbeella nu unidichiaꞌ beella lu Jesuse: \p ―¿Xiquie nú chu ubichi aca higo cuaꞌ? \p \v 21 Chequie uni Jesuse lubeella: \p ―Liꞌá nia luhua nú tunu nzeli arquiꞌhua masia temeꞌ, nu la zaꞌ arquiꞌhua, la neca nú nucuaꞌtsia riꞌihua tucu nú uriꞌá lu aca higo, sino que nihua lu dañiquieꞌ: “Uyetsu caꞌa nu uzanaꞌ lu inzatuꞌ”, nu scua acane. \v 22 Nu ye nú nacuꞌhua lu Diose, tunu neli nzeli arquiꞌhua nú liquiꞌnu nucuaꞌ, che yucuhuane. \s1 Elurnibiyaꞌ nú rluꞌcu Jesuse \r (Mr. 11:27-33; Lc. 20:1-8) \p \v 23 Luzeꞌelá uyuꞌu Jesuse liñi indu llene Jerusalén seteꞌnu bee bene, che uyabica bee uleꞌya enu rnibiyaꞌ lubeelá bee uleꞌya cuna bee usticiaꞌ bee bene Israel lunu, nu unibeei lunu: \p ―¿Ti uliquiꞌ stichiaꞌ nú rriꞌilu ye bee nucuaꞌ?, nu ¿Ti uliquiꞌ elurnibiyaꞌ lulu? \p \v 24 Che uni Jesuse lubeei: \p ―Leꞌca nedichiaꞌa tucu luhua niarquia, tunu cuaquihua nú nedichiaꞌ luhua, che ixiuleꞌa luhua ti uliquiꞌ elurnibiyaꞌ nú rriꞌá scua. \v 25 ¿Ti uxeꞌla Juan nú rinzalla bee bene che? ¿Diose uxeꞌlalla la o bee bene uxeꞌlalla la? \p Che unibeei lusaꞌbeei, nú unibeei: \p ―Tunu niaꞌahua nú Diose uxeꞌla Juan Bautista, che ni nucuaꞌ luaꞌahua: “¿Xiquie nú né chili arquiꞌhua nú unilla che?” \v 26 Nu leꞌca leca modo niaꞌahua nú bee bene uxeꞌla Juan, xne xiquiaꞌahua bee bene, xne ye bee bene nzeli arquiꞌ nú neca Juan tucu profetaꞌ Diose. \p \v 27 Che unibeei lu Jesuse: \p ―Labiyaꞌru. \p Chequie uni Jesuse lubeei: \p ―Leꞌca esquie la ixiuleꞌa luhua ti uliquiꞌ elurnibiyaꞌ nú rriꞌá scua. \s1 Ejempluꞌ tucu bene enu uluꞌcu chiucu llianaꞌ \p \v 28 Nu uni Jesuse lubeei: \p ―¿Xa rriꞌihua elliebacuꞌ lunú nia luhua nee? Tucu bene uluꞌcu chiucu llianaꞌ, nu unilla lu tucui: “Enduꞌ, uquia riꞌi riñaꞌ lu yuua elu nuꞌ uva.” \v 29 Che ucuaqui llianaꞌlla lulla: “¡La niarquia chaꞌa!” Pero luzeꞌelá ucheꞌe elliebacuꞌi nu uyai. \v 30 Chequie uya niꞌ paꞌ beei lu stucui, tucu nú unilla lu enu rlu, nu uni lulla: “Nzaꞌca che.” Uni, pero né chai. \v 31 Neequie uniꞌhua, ¿ta lu rucu bee llianaꞌlla uriꞌi lunú niarquiꞌlla? \p Che unibeei lunu: \p ―Enu unilla lu rluti. \p Chequie uni Jesuse lubeei: \p ―Liꞌá nia luhua nú bee bene enu rriꞌi cubre impuesto para Roma, cuna bee unaꞌa huexe rluti bee nzeꞌe chuꞌu elurnibiyaꞌ Diose liñibe luquela liꞌihua. \v 32 Xne ubeꞌta Juan Bautista udixiuleꞌe luhua nú xa huañihua, nu né chili arquiꞌhua nú unilla, aꞌlaquie bee bene enu rriꞌi cubre impuesto para Roma cuna bee unaꞌa huexe uchilí arquiꞌbeei nú unilla. Pero liꞌihua mase ulañiꞌhua bee nucuaꞌ, ne cheꞌe arquiꞌhua, para nú a chili arquiꞌhua nú unilla. \s1 Ejempluꞌ bee mosoꞌ enu necha uriꞌi \r (Mr. 12:1-12; Lc. 20:9-19) \p \v 33 ’Chequie uni Jesuse lubeei uzuꞌcuꞌ diacahua ne nia stucu ejemplu luhua: Tucu bene uquieni bee aca uva lu yuuꞌ, nu uduꞌlla eluꞌu diqui abenchilaꞌe, nu urecheꞌlla tucu elu tsiꞌi bee uva, leꞌca urecheꞌlla tucu elu aya para nú aca ucu yuu elu nuꞌ bee aca uva zeꞌe. \fig San Mateo 21:33|src="LB00103B.TIF" size="COL" ref="San Mateo 21:33" \fig* \p ’Che udeteꞌlla yuu cuaꞌ lleꞌla lu chiucu chuna bee bene enu riꞌi riñaꞌ lue, nu chu nzalla istu. \v 34 Chequie chenu uriña tiembu nú leꞌe beella uva, uxeꞌlalla chiucu chuna bee mosoꞌlla chetucu bee uva nú rialalla. \v 35 Pero bee bene enu rriꞌi riñaꞌ lleꞌla lu yuuꞌlla unaꞌtse beei bee mosoꞌ enu uxeꞌlalla, tucu mosoꞌ zeꞌe uzeteꞌcheꞌ beei, stucu nzeꞌe unguuti beei, nu stucui uduꞌ beei quiee. \v 36 Che bene enu neca stene yuu zeꞌe, uxeꞌlaꞌlalla huaxilá bee mosoꞌlla luquela nú rlu, pero leꞌca esquie uriꞌinu beei bee mosoꞌ cuaꞌ. \p \v 37 ’Último uxeꞌlalla enduꞌlla, xne uriꞌilla elliebacuꞌ: “Lu endusia luꞌcu beei ulaꞌna.” \v 38 Pero chenu ulañiꞌ beei nú nzeꞌta enduꞌ bene enu neca stene yuu zeꞌe, che unibeei lusaꞌbeei: “Bene quieꞌ neca enu yaꞌnanu yuu quieꞌ, te utiaꞌhua nucuaꞌ para nú yaꞌnanuaꞌahua yuu quieꞌ.” \v 39 Che unaꞌtse beei liꞌi, nu uhua beei liꞌi lu yuu zeꞌe nu chu unguuti beei liꞌi. \p \v 40 Chequie unedichiaꞌ Jesuse lubee bene zeꞌe nú uninu: \p ―Chenu riña bene enu neca stene yuu zeꞌe, ¿xa rriꞌihua elliebacuꞌ nú riꞌinulla bee bene zeꞌe enu udeteꞌlla yuuꞌlla lleꞌla lu che? \p \v 41 Che unibei lu Jesuse: \p ―Utilla beei sin nú huaꞌa arquiꞌlla beei, nu deteꞌlla yuuꞌlla lu texcuaꞌa bee bene, enu deteꞌ cuenda ulaꞌcu nú rialalla chenu aca ulaꞌcue. \p \v 42 Leꞌca uni Jesuse lubee fariseo: \q1 ―¿Xieꞌ lascaꞌ ulahua lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose elu rni? \q1 Quiee nú uhua uꞌna bee bene enu rrecheꞌ niꞌi, \q1 quiee quieꞌ neca nú mase uzibiꞌ ungacheꞌ niꞌi. \q1 Nucuaꞌ neca nú uriꞌi Diose, \q1 nu chiquiꞌ nzenu arquiaꞌahua lunú uriꞌinu. \m \v 43 Enzeꞌe nia luhua nú chiuꞌuchuhua elurnibiyaꞌ Diose liñibe nu chuꞌu téxcuaꞌa bee bene luhuareꞌhua, bee enu neli riꞌi tucu nú niarquiꞌnu. \v 44 Pero titse bee bene enu llica cuchiuꞌ cuna quiee zeꞌe, nehuana zecalla, nu tunu nuꞌti zanaꞌ quiee cuaꞌ equie laꞌxulii liꞌilla. \p \v 45 Chenu ubeneꞌ bee uleꞌya enu rnibiyaꞌ lubeelá bee uleꞌya cuna bee fariseo bee ejemplu nú uni Jesuse, che uriꞌi beei beyaꞌ nú lu cuendaꞌ beei uninu. \v 46 Chequie hora zeꞌe uniarquiꞌ beei a naꞌtse beei liꞌinu, pero xiqui beei bee bene, xne nzeli arquiꞌ bee bene nú necanu tucu profeta. \c 22 \s1 Ejempluꞌ tucu eluchia \r (Lc. 14:15-24) \p \v 1 Chequie unilá Jesuse bee ejemplu lubeei nú uninu: \p \v 2 ―Elurnibiyaꞌ Diose neca xineca tucu arre enu uriꞌi tucu tsaꞌa nú uchia enduꞌlla. \v 3 Nu uxeꞌlalla bee mosoꞌlla para nú chetucu beei bee bene enu nezeneꞌ lu tsaꞌa zeꞌe, pero lá zela bee bene zeꞌe achaa. \v 4 Chequie uxeꞌlalla xiucu xuna bee mosoꞌlla, nu unilla lubeei: “Uniꞌhua lubee bene enu nezeneꞌ lu tsaꞌa nú necalula nú acu bee bene. Unibiyaꞌlá nú unguti bee uꞌnaꞌ enu mase neruꞌcu, cuna beelá bee nañia enu mase neruꞌcu, nu ye bee nucuaꞌ necala, uniꞌhua lubeella nú yeꞌta beella lu eluchia.” \v 5 Pero bee bene enu nezeneꞌ lu tsaꞌa zeꞌe né riꞌi caso beei nú uni bee mosoꞌ arre zeꞌe lubeei. Tucu bene zeꞌe nza nzebiꞌya yuuꞌ, nu stucui nzequienu berexeꞌ, \v 6 nu texcuaꞌa beei unaꞌtse bee mosoꞌ enu uxeꞌla arre zeꞌe, nu uzeteꞌcheꞌ beei bee mosoꞌ zeꞌe hasta nú unguuti beei bee nzeꞌe. \v 7 Chequie chiquiꞌ ule arre zeꞌe, nu uxeꞌlalla bee sundadoꞌlla nú utibeei bee bene enu unguuti bee mosoꞌlla, nu tsiquiꞌ beei lachi bee bene zeꞌe. \v 8 Che unilla lubee mosoꞌlla: “Neca listola yeene para nú aca tsaꞌa, pero bee enu uzeneꞌ nú yeꞌta lu tsaꞌa la yala nú yeꞌta beei. \v 9 Uquiahua lubee calle nu ye bee bene enu llaꞌcahua uniꞌhua lubeella nú yeꞌta beella lu tsaꞌa.” \v 10 Chequie nzue bee mosoꞌlla uquieteꞌsaꞌ ye bee bene enu ullaꞌca beei lubee calle, sia bee bene nzeꞌca nu sia bene enu necha rriꞌi, scua uche niꞌi arre zeꞌe elu unga tsaꞌa. \p \v 11 ’Nu chenu uyuꞌu arre zeꞌe liñi niꞌi para nú lañiꞌlla bee bene enu nezeneꞌ lu tsaꞌa, che ulañiꞌlla tucu bene enu la nutu laquie nú rutu bene enu nezeneꞌ lu tsaꞌa. \v 12 Che uni arre lu bene zeꞌe: “Amigo, ¿xa uyuꞌulu caꞌa, nu la nutulu laquie nú riala utulu lu tsaꞌa?” Pero lecalí xi ucuaqui bene zeꞌe lu arre. \v 13 Chequie uni arre lubee bene enu rricuꞌ bee elubacu lu mexa: “Ulliꞌcaꞌcuhua cuchiuꞌ benequieꞌ cuna yai, nu utsiꞌquihuai eliꞌyaꞌ elu necabe, elu unaꞌi nu aculayai.” \v 14 Xne huaxi bee bene enu nezeneꞌ, pero lleꞌnatsia bee bene enu chuꞌu. \s1 Equie cuendaꞌ impuesto \r (Mc. 12:13-17; Lc. 20:20-26) \p \v 15 Chenu ulaxu nú uni Jesuse bee ejemplu. Che uchiuꞌu bee fariseo luhuare zeꞌe nu ubedichiaꞌ beei equie cuendaꞌ nú xi nibeei lu Jesuse, para nú ninu tucu bedichiaꞌ nu xa taꞌ quiya beei liꞌinu. \v 16 Che uxeꞌla bee fariseo cuaꞌ chiucu chuna bee beneꞌ beei lu Jesuse, cuna chiucu chuna bee beneꞌ Herodes, nú nibeei lunu: \p ―Maestro, nediyaꞌru nú neli beenú rnilu nu neli seteꞌlu nú xa niarquiꞌ Diose nú huañi bee bene, sin nú riꞌi casolo nú rni bee bene, xne la biꞌyalu nú xa rnaa bee bene. \v 17 Neequie uniꞌ luru: ¿Neca nzeꞌca nú dixiuru impuesto lu arre Cesar la, o la neca nzeꞌcae la? \p \v 18 Pero uriꞌi Jesuse beyaꞌ nú necha neca elliebacuꞌ beei, enzeꞌe uninu lubeei: \p ―Nequichiaꞌhua, ¿xinu rriꞌihua preu liꞌá scua? \v 19 Ulubeꞌhua tucu melu nú riaxu impuesto lua. \p Che chu udeteꞌ beei tucu denario yanu. \v 20 Chenu ulañiꞌnu melu cuaꞌ, che unedichiaꞌnu lubeei: \p ―¿Tiluu nú nequie lu melu quieꞌ nu ti lee enu nequie lue? \p \v 21 Nu ucuaqui beei nú unibeei lunu: \p ―Arre Cesar nucuaꞌ. \p Che uni Jesuse lubeei: \p ―Udeꞌtehua lu arre Cesar lunú neca cuendaꞌ arre César, nu udeꞌteꞌhua lu Diose nú neca cuendaꞌ Diose. \p \v 22 Chenu ubeneꞌ beei nú uni Jesuse scua, chiquiꞌ uyanu arquiꞌbeei, che utsaꞌna beei liꞌinu nu chu nzuebeei. \s1 Equie cuendaꞌ nú huañi zeca bee bene enu unguti \r (Mr. 12:18-27; Lc. 20:27-40) \p \v 23 Leꞌca mismo bichia zeꞌe uya chiucu chuna bee saduceo lu Jesuse. Nu bee saduceo lachili arquiꞌ nu huañi zeca bee bene enu unguti. Enzeꞌe unedichiaꞌ beei lu Jesuse nú unibeei: \p \v 24 ―Maestro, Moisés uni nú tunu ati tucu niyu nu uyaꞌna unaꞌlla nu né luꞌcu beella enduꞌ, che rquiꞌña nú chia bichi tuxie zeꞌe unaꞌa zeꞌe para nú luꞌcu beei enduꞌ enu aca xi neca enduꞌ tuxie zeꞌe. \v 25 Letaꞌahua nucuaꞌa tucu familia enu uluꞌcu achi bichi. Bichi rlu beei uyucu unaꞌa pero ungutilla. Nu né luꞌculla enduꞌ cuna unaꞌalla, chequie uyucu bichi rruculla unaꞌa zeꞌe. \v 26 Leꞌca scua ulleꞌca bichi rrucu beella, cuna bichi rriuna beella, hasta nú unguti luzaꞌ achi bichi beella. \v 27 Luzeꞌelá, leꞌca unguti unaꞌa zeꞌe. \v 28 Neequie, chenu huañi zeca bee bene enu unguti, ¿ta luzaꞌ achi bee bene cuaꞌ neca niyuꞌ unaꞌa zeꞌe, xne ye beella uchia beella unaꞌa zeꞌe? \p \v 29 Nu ucuaqui Jesuse lubee saduceo zeꞌe nú uninu: \p ―Rnihua scua xne la riꞌihua beyaꞌ Stichiaꞌ Diose nu la chuluhua xneca neca lunú rnibiyaꞌ Diose. \v 30 Xne chenu huañizeca bee bene enu unguti, la yucuaꞌ bee bene saꞌ bee bene, nu la deteaꞌ bee bene enduꞌ bee bene chia, sino que acatsia bee bene xi neca bee ángeleꞌ Diose liñibe. \v 31 Pero equie cuendaꞌ nú huañi zeca bee bene enu unguti, ¿xieꞌ lascaꞌ ulahua lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose elu rninu? \v 32 “Liꞌá neca Diose lu Abraham, lu Isaac cuna lu Jacob.” Nu Diose la necanu Diose lubee bene enu unguti, sino que necanu Diose lubee bene enu nehuañi. \p \v 33 Chenu ubeneꞌ ye bee bene zeꞌe lunú uni Jesuse, chiquiꞌ nzenu arquiꞌbeei lunú xa seteꞌnu. \s1 Mandamiento nú máse neca equie \r (Mr. 12:28-34) \p \v 34 Chenu ungabiyaꞌ bee fariseo nú lecaꞌ xi allela arquiꞌ bee saduceo uni lu Jesuse, uyetesaꞌ beei. \v 35 Nu tucu bee fariseo cuaꞌa enu neca ulaxcuela enu reca ley. Unedichiaꞌ lu Jesuse para nú deteꞌi preu liꞌinu, nu uni lunu: \p \v 36 ―Maestro, ¿ta mandamiento nú mase neca equie enta lu ley? \p \v 37 Che uni Jesuse lui: \p ―“Uzeca Paꞌlu Diose diquinuꞌ arquiꞌlu, cuna diqui lunú necalu cuna diqui nuꞌ elliebacuꞌlu.” \v 38 Ninguieꞌ neca mandamiento rluti, nú mase neca equie. \v 39 Nu casi iguaelee cuna mandamiento rrucu nú rni: “Uzeca saꞌlu tucu nú secalu liꞌilu.” \v 40 Enzeꞌe titse bee bene enu sucuꞌ rucu bee mandamiento quieꞌ sucuꞌla nzeꞌe ye nú rni ley, cuna ye nú uquieꞌe bee profeta. \s1 ¿Ta lubee familia nzeꞌta Cristo? \r (Mr. 12:35-37; Lc. 20:41-44) \p \v 41 Chenu neyeteꞌsaꞌscaꞌ bee fariseo luhuare zeꞌe, \v 42 che unedichiaꞌ Jesuse lubeei: \p ―¿Xa rriꞌihua elliebacuꞌ lu cuendaꞌ Cristo? ¿Ti lu familiaꞌ nzeꞌtanu? \p Che unibeei lunu: \p ―Lubee familiaꞌ David nzeꞌtanu. \p \v 43 Chequie uni Jesuse lubeei: \p ―Pero, ¿xiquie nú equie cuendaꞌ Espíritu Santo uni David lunu, liꞌilu rnibiyaꞌlu lua? Xne uni David: \q1 \v 44 Diose uni lu liꞌinu enu rnibiyaꞌ lua: \q1 “Uzucu cueꞌtsea chube, \q1 hasta nú riꞌá ana nibiyaꞌlu lubee bene enu rle lulu.” \m \v 45 ¿Enzeꞌe tunu neca Cristo enduꞌ David, xinu rni David lunu, liꞌilu rnibiyaꞌlu lua? \p \v 46 Nu niꞌ tucu bee bene enu nucuaꞌa zeꞌe né cuaqui niꞌ tucu bedichiaꞌ lunu, nu desde bichia zeꞌe lecaꞌ xi unedichiaꞌ beella lunu. \c 23 \s1 Uni Jesuse nú necha rriꞌi bee fariseo cuna bee ulaxcuela enu reca ley \r (Mr. 12:38-40; Lc. 11:37-54; 20:45-47) \p \v 1 Chequie uni Jesuse lubee beneꞌnu cuna lubee bene enu nucuaꞌa zeꞌe: \p \v 2 ―Bee ulaxcuela enu reca ley cuna bee fariseo, seteꞌ beei bee bene lunú rni leyꞌ Moisés. \v 3 Enzeꞌe nia luhua nú uzuꞌcuꞌhua stichiaꞌ beei, nu riꞌihua ye nú rnibeei, pero la riꞌihua tucu nú rriꞌi beei, xne liꞌibeei rnibeei tucu nú rnibeei pero la riꞌibeei tucu nú rnibeei. \v 4 Chiquiꞌ neriñaꞌ lunú rnibiyaꞌ beei nú riꞌi bee bene, pero puro rnibiyaꞌtsia beei nú riꞌi bee bene lunú rnibeei nu niꞌ la niarquiꞌ beei riꞌi beei elietsaꞌ bee bene para nú riꞌi bee bene lunú niarquiꞌ beei. \v 5 Nu ye nú rriꞌi beei rriꞌitsia beei scua para nú lañiꞌ bee bene. Nú riuꞌ arquiꞌbeei nú riacaꞌcuu tucu iti nú nuꞌcheꞌ Stichiaꞌ Diose tiquie beei cuna testuꞌ xcu beei. Leꞌca riuꞌ arquiꞌbeei nú rutu beei laquie nú stuñi luxu. \v 6 Nu rleꞌ beei nú zucu beei luhuare elu rcuaꞌa bee bene enu mase neca equie chenu nezeneꞌ beei nú nzetacu beei lu tucu eliñi, leꞌca scua rriꞌi beei liñi indu, \v 7 leꞌca riuꞌ arquiꞌbeei nú luꞌcu bee bene ulaꞌna lubeei chenu xaꞌca bee bene liꞌibeei lu inziu, nu ni bee bene ulaxcuela lubeei. \p \v 8 ’Pero liꞌihua la yala nú leꞌhua nú ni bee bene ulaxcuela luhua xne neca tucutse liꞌihua nu tucutsia ulaxcuela rluꞌcuhua nu liꞌinu necanu Cristo. \v 9 Nu la nihua pa lu niꞌtucu bee bene iliulabe enu laca paꞌhua, xne tucutsia Paa rluꞌcuhua, nu liꞌinu nzucunu liñibe. \v 10 Leꞌca la leꞌhua nú ni bee bene luhua nú necahua enu rnibiyaꞌ, xne nuꞌ tucutsia enu rnibiyaꞌ nu liꞌinu necanu Cristo. \v 11 Nu bene enu mase neca equie letahua, rquiꞌña nú zibiꞌlla luhua. \v 12 Xne bene enu sucuꞌ aya leꞌcatsia liꞌi aca lleꞌna nzeꞌe, nu enu reca lleꞌna arquiꞌ zucuꞌ aya bee bene nzeꞌe. \p \v 13 ’¡Cueꞌhua bee ulaxcuela enu reca ley nu bee fariseo, xne la riꞌihua tucu nú rnihua!, nu la zelahua nú riꞌi bee bene beyaꞌ xa riala riꞌi beei para nú aca beei bee beneꞌ Diose. Nu niꞌ liꞌihua la laꞌnahua nú acahua beneꞌ Diose, nu rcahua nú aca bee bene enu niarquiꞌ nú aca bee beneꞌ Diose. \p \v 14 ’¡Cueꞌhua, bee ulaxcuela enu reca ley nu bee fariseo, xne la riꞌihua tucu nú rnihua!, xne raxihua niꞌi bee unaꞌa zaqui, nu para nú ni bee bene nú necahua bee bene nzeꞌca, che xee rnacuꞌhua lu Diose. Enzeꞌe yalahua castiya nú mase fuerte. \p \v 15 ’¡Cueꞌhua bee ulaxcuela enu reca ley nu bee fariseo, xne la riꞌihua tucu nú rnihua! Xne diqui lu iliulabe rlaꞌnahua bee bene enu chuꞌu chuꞌhua, nu chenu uriꞌilahua ana tucu bene, chiucu bese masela rriꞌihualla lliꞌñi bezeꞌlu luquela liꞌihua. \p \v 16 ’¡Cueꞌhua, xne la riꞌihua beyaꞌ nu niarquiꞌhua nú zeteꞌhua bee bene!, nu rnihua: “Tunu nuꞌ ti rni istá indu Jerusalén riꞌya, lecaxi neca nú ni bene scua, pero bene enu rni equie cuendaꞌ oro nú necacheꞌ liñi indu llene Jerusalén, rquiꞌña nú riꞌilla tucu nú unilla.” \v 17 ¡Xala netunduhua nu niquieꞌluhua! ¿Ta nú mase neca equie oro nú necacheꞌ liñi indu la, urre indu la? Xne indu rriꞌi nú necaleꞌya oro zeꞌe. \v 18 Nu leꞌca rnihua: “Nú lecaxi neca tunu rni bene, nú rnilla istá ruꞌu ecuꞌcu riꞌya, pero tunu rnilla istá uꞌna nú nchiucuꞌ ruꞌu ecuꞌcu riꞌya, rquiꞌña nú riꞌilla tucu nú unilla.” \v 19 ¡Xala netunduhua nu niquieꞌ luhua! ¿Ta nú máse neca equie uꞌna la?, urre ¿Ecuꞌcu nú rriꞌi nú necaleꞌya uꞌna la? \v 20 Enzeꞌe bene enu rni ista ecuꞌcu riꞌya, nu la necane equie cuendaꞌ ecuꞌcutsia leꞌca necane luye nú nchiucuꞌ lue. \v 21 Nu leꞌca esquie bene enu rni nú ista indu riꞌya, nu la necane nú indutsia riꞌya leꞌca riꞌya Diose Paa liñibe enu nzu presenciaꞌ liñi indu. \v 22 Leꞌca esquie bene enu rni nú istá liñibe riꞌya, leꞌca rnilla nú riꞌya Diose nu leꞌca rnilla nú riꞌya xleta elu nzucunu. \p \v 23 ’¡Cueꞌhua bee ulaxcuela enu reca ley, nu bee fariseo, xne la riꞌihua tucu nú rnihua! Liꞌihua rdeteꞌhua diezmo bee huañi nu lee menta, anís nu cumiñu lu Diose tucu nú rnibiyaꞌ ley, pero la zucuꞌhua lunú mase neca equie rnibiyaꞌ ley nú riꞌihua. La riꞌihua tucu nú necane lubee bene, la huaꞌa arquiꞌhua bee bene nu la tsu tenilí arquiꞌhua lunú nzeli arquiꞌhua Diose. Nucuaꞌ riala nú riꞌihua, sin nú tsanaꞌ arquiꞌhua nú rdeteꞌhua diezmo lu Diose. \v 24 ¡Liꞌihua necahua xi neca enu nequieꞌlu xne niarquiꞌhua nú zeteꞌhua bee bene nu niꞌ liꞌihua la acahua, nu riꞌyahua liꞌihua nú la riꞌihua dula nú lleꞌnatsia neca! ¡Nu la biꞌyahua liꞌihua nú rriꞌihua dula nú mase necha neca! ¡Tucu nú rni bee bene: Riꞌyahua liꞌihua nú la aquihua seruchiꞌ pero riaquihua cameyu! \p \v 25 ’¡Cueꞌhua bee ulaxcuela enu reca ley nu bee fariseo, xne la riꞌihua tucu nú rnihua! Liꞌihua necahua xi neca bee vaso cuna bee pliato nú leca xinaa diꞌchi, xne rlubeꞌ nú necahua bene nzeꞌca pero liñi arquiꞌhua nuꞌ nú neyiꞌ rcuaꞌahua nu rcachiꞌhua. \v 26 Liꞌihua bee fariseo neca xi neca nú niquieꞌluhua: Rluti cheꞌexu arquiꞌhua lunú necha rriꞌihua, che lubeꞌ nú neli rriꞌi nzeꞌcahua. \p \v 27 ’¡Cueꞌhua bee ulaxcuela enu reca ley nu bee fariseo, xne la riꞌihua tucu nú rnihua! xne necahua xi neca eluhua nú nequichi netsuu nú ñia naa tetsuꞌe. Pero liñii ache nuꞌ bee artaꞌ bene nguti cuna ye beenú necha rnaa. \v 28 Scua necahua, xne ante lubee bene rlubeꞌ nú nzeꞌcahua. Pero liñi arquiꞌhua ache nuꞌ nú necha neca nu chiquiꞌ nequichiaꞌhua. \p \v 29 ’¡Cueꞌhua bee ulaxcuela enu reca ley cuna bee fariseo! ¡Xne la riꞌihua tucu nú rnihua! Liꞌihua rrecheꞌhua equie eluhuaꞌ bee profeta nu sucheꞌhua equie eluhuaꞌ bee bene enu uhuañi tucu nú niarquiꞌ Diose, \v 30 nu rnihua: “Tunu uhuañiaꞌahua tiembu nú uhuañi bee beneꞌahua enu udetela, lá ariaꞌahua elietsaꞌ beella nú autiaꞌahua bee profeta enu unguti beella.” \v 31 Lunú rnihua scua, rriꞌihua beyaꞌ nú necahua lliꞌñi bee bene enu unguuti bee profeta. \v 32 ¡Neequie ulaꞌxuhua, uriꞌihua lunú uquixie uriꞌi bee beneꞌhua enu udetela! \p \v 33 ’¡Necha rriꞌihua! ¡Liꞌi sihua netsiñahua xi netsiña bee beꞌla! ¿Xa modo tsilaꞌahua lu castiya nú nzu zecahua ebila? \v 34 Nee xeꞌla bee profeta, cuna bee bene enu chiquiꞌ reca, nu bee ulaxcuela enu zeteꞌ liꞌihua Stichiaꞌ Diose. Pero nuꞌ beella enu utihua nu nuꞌ beella enu quieꞌehua lu cruse, nu beelá beella zeteꞌcheꞌhua liñi bee induꞌhua, nu tiliacaꞌhua beella cada eyeche. \v 35 Enzeꞌe liꞌihua ricuꞌ equiehua reneꞌ bee bene enu uriꞌi nzeꞌca lu Diose bee enu unguti, desde reneꞌ Abel enu uhuañi tucu nú niarquiꞌ Diose nu hasta reneꞌ Zacarías llianaꞌ bene enu lee Berequías Zacarías enu ungutihua enza ruꞌu indu elu siquiꞌ bene nañi uꞌna lu Diose. \v 36 Liꞌá nia luhua nú bee bene enu nehuañi nee, liꞌibeei zecabeei castiya equie cuendaꞌ yebee nucuaꞌ. \s1 Ungunaꞌ Jesuse equie cuendaꞌ eyeche Jerusalén \r (Lc. 13:34-35) \p \v 37 Nu uni Jesuse: \p ―¡Bee bene Jerusalén, bee bene Jerusalén, liꞌihua ruutihua bee profeta, nu rduꞌhua quiee bee Bene enu uxeꞌla Diose luhua! ¡Huaxi bese uniarquia nú quietesaꞌahua xi rriꞌi lliꞌti chenu rquieteꞌsaí bee tiꞌñiꞌí riuꞌu liñi cuacaí, pero né zelahua! \v 38 Enzeꞌe nia luhua nú enta bichia nú tsanaꞌ arquiꞌ Diose lachihua. \v 39 Leꞌca nia luhua nú lecaꞌ bichia nú lañiꞌlaꞌhua liꞌá hasta nú riña bichia chenu nihua: “Chiquiꞌ ñia neca lu cuendaꞌ liꞌinu enu nzeꞌta lu cuendaꞌ Paꞌahua Diose liñibe.” \c 24 \s1 Udixiuleꞌe Jesuse nú rila indu llene Jerusalén \r (Mc. 13:1-2; Lc. 21:5-6) \p \v 1 Chenu uchiuꞌu Jesuse liñi indu llene Jerusalén nu nzanu, che uyabica bee beneꞌnu lunu, para nú lubeꞌ beella lunu beelá bee niꞌi nú necacheꞌ indu zeꞌe. \v 2 Che uninu lubeella: \p ―Rlañiꞌhua indu quieꞌ scua nee. Pero liꞌá nia luhua nú nzeꞌta bichia nú la yaꞌnaꞌ niꞌ stucu quiee quieꞌ equie saꞌe. Yeene rilae. \s1 Xi seña aca chenu enta laxu iliulabe \r (Mc. 13:3-23; Lc. 21:7-24; 17:22-24) \p \v 3 Che uya Jesuse cuna bee beneꞌnu equie dañi Olivos, nu chenu nzucunu zeꞌe, che uyabica bee beneꞌnu lunu nu unibeella lunu: \p ―Niarquiꞌru nú ixiuleꞌelu luru. ¿Xunga aca nucuaꞌ? Nu ¿xi seña aca chenu enta zecalu stucu bese?, nu ¿xi seña aca chenu nzeꞌta laxu iliulabe? \p \v 4 Che uni Jesuse lubeella: \p ―Ubiꞌyahua liꞌihua para nú lecati zequienu liꞌihua. \v 5 Xne nzeꞌta huaxi bee bene enu ni nú nzeꞌta beei equie cuendaꞌ liꞌá, nu nibeei luhua: “Liꞌá necaa Cristo”, nu scua zequienu beei huaxi bee bene. \v 6 Pero liꞌihua yeneꞌhua nú reca xuu urre nú aca xuu, la lliquihua xne scua nzu nú acane, pero lascaꞌ riña nú laxu iliulabe. \v 7 Xne liunu tucu nación cuna stucu nación, nu liunu tucu ubiernu cuna stucu ubiernu, nu aca biña, nu aca xú huaxi bee luhuare lu iliulabe. \v 8 Ye nucuaꞌ neca nú apenatsia quixie nú nehuana zeca bee bene. \p \v 9 ’Che deteꞌ cuenda bee bene liꞌihua lubee bene enu riꞌi nú nehuana zecahua, nu utibeei liꞌihua, nu leꞌca esquie ye bee bene iliulabe chana arquiꞌ liꞌihua nú necahua bee benea. \v 10 Chenu aca bee nucuaꞌ huaxi bee bene tsanaꞌ arquiꞌ nú nzeli arquiꞌbeella liꞌá, nu chana arquiꞌsaꞌ beella, nu deteꞌ cuenda beella saꞌ beella lubee usticia. \v 11 Leꞌca nzeꞌta huaxi bee bene enu lia ni nú neca beei profetaꞌ Diose. Nu zequienu beei huaxi bee bene. \v 12 Nu equie nú chuꞌu huaxi nú necha neca lu iliulabe, huaxi bee bene la zecaꞌ beella saꞌbeella. \v 13 Pero bene enu la tsanaꞌ arquiꞌ nú nzeli arquiꞌ liꞌá diqui tiembu nú nehuañilla, tsilaꞌa Diose bee nzeꞌe. \v 14 Nu bee bedichiaꞌ nzeꞌcaꞌ Diose nú rieneꞌhua nee riꞌchia letsee luye bee bene iliulabe, para nú acabiyaꞌ yebee benene che laxu iliulabe. \p \v 15 ’Tucu nú uquieꞌe profeta Daniel chenu unilla: Chenu lañiꞌhua nú nchiucuꞌ nú nechahua rnaa liñi indu Jerusalén luhuare elu necachi neca, enu rula ichiꞌ quieꞌ riala riꞌi beyaꞌ xi rnii, \v 16 chequie bee bene enu nucuaꞌa lubee eyeche lu iliu Judea, rquiꞌña nú yecaxuꞌu beella enza dañi. \v 17 Nu bene enu nchiucuꞌ equie niꞌi, la riaꞌlla ana nú chuꞌulla liñi niꞌlla para nú naꞌtsella steneꞌlla; \v 18 nu bene enu nzu dañi, la benchilaꞌlla niꞌlla para nú chetuculla xuculla. \v 19 ¡Cueꞌ bee unaꞌa enu nuꞌ enduꞌ xlaꞌcu cuna bee unaꞌa enu nuu enduꞌ enu rachi bee bichia zeꞌe! \v 20 Unaꞌcuhua lu Diose para nú la aca bee nucuaꞌ chenu neca tiembu iqui, urre bichia nú sulachi bee bene; \v 21 xne bichia zeꞌe chiquiꞌ nehuana zeca bee bene, nu lascaꞌlí zeca bee bene scua desde nú uquixie iliulabe, nu lecaꞌ xunga aca scua stucu bese. \v 22 Tunu la tsuxe Diose beenú aca tiembu zeꞌe, lecati tsilaꞌa; pero tsuxenu bee nucuaꞌ xne secanu bee beneꞌnu enu ucañinu. \p \v 23 ’Chequie tunu bichia zeꞌe nuꞌ bee bene enu ni luhua: “Biꞌyacuruhua caꞌa nzu Cristo”, urre “Biꞌyacuruhua, zeluꞌ nzunu”, la chili arquiꞌhua nú ni beei luhua. \v 24 Xne nzeꞌta bee bene enu ni nú neca Cristo, urre bee enu lia ni nú neca profetaꞌ Diose nu riꞌibeei bee milagro cuna beelá beenú riꞌi nú chiquiꞌ chenu arquiꞌ bee bene para nú zequienuu beei bee bene, nu tunu nuꞌ modo hasta bee bene enu ucañila Diose zequienu beei. \v 25 Udixiuleꞌexulá luhua lunú aca. \v 26 Enzeꞌe, tunu nuꞌ bee bene enu ni luhua: “Biꞌyacuruhua Cristo nzu lu dañi achi cuaꞌ”, la chahua zeꞌe, urre tunu ni bee bene luhua: “Biꞌyacuruhua, Cristo, nzu liñi niꞌi cuaꞌ”, la chili arquiꞌhua nucuaꞌ. \v 27 Xne scua tucu nú riaꞌla lee nú rduꞌllieꞌe desde elu rliñi bichia nu hasta enza ratseꞌ bichia, scua aca chenu riña zecaa liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose. \v 28 Nu tucu nú reca chenu rieteꞌ saꞌ bee ulabichi tucu luhuare, elu nuxu nañi ati scua aca bichia zeꞌe. \s1 Chenu nzeꞌta zeca Bene enu uxeꞌla Diose \r (Mr. 13:24-37; Lc. 21:25-33; 17:26-30, 34-36) \p \v 29 ’Pero bee bichia zeꞌe chenu udetela nú nehuana ulleꞌca bee bene, cabeli lu bichia, nu la duꞌllieaꞌ ellieꞌ guu, nu zanaꞌ bee belaa enu nchiucuꞌ liñibe lu yuu, nu yebee nú nuꞌ liñibe cuñi. \v 30 Chequie lañiꞌ bee bene seña nú nzela enza liñibe, liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose, nu ye bee bene iliulabe chiquiꞌ unaꞌ chenu lañiꞌ beei nú nzela liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose leta xcabe liñibe, nu tuꞌna rulu siquiꞌ nzela cuna ye poder nú rluꞌcua. \v 31 Nu xeꞌla bee ángelea nu juerte bixia bee trompeta para nú quieteꞌsaꞌ beenu bee bene enu ucañilá diqui lu iliulabe. \p \v 32 ’Uluꞌcu cuendahua ejempluꞌ aca higo: Chenu enta yeꞌ ellutsa lue, cuna leca lue, nediyaꞌlaꞌhua nú enta riñala tiembu tsibee. \v 33 Leꞌca scua chenu lañiꞌhua nú recala bee nucuaꞌ, uriꞌihua beyaꞌ nú nzula nú riña zeca liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose. \v 34 Liꞌá nia luhua nú yebee nucuaꞌ aca ante nú ati bee bene enu nehuañi tiembu quieꞌ. \v 35 Liñibe cuna iliulabe nitilu, pero stichiaꞌa la dete nú yalu yeene. \p \v 36 ’Pero lecati riꞌi beyaꞌ xi bichia nu xi hora nú aca yebee nucuaꞌ, nu niꞌ bee ángele liñibe, nu niꞌ Lliꞌñi Diose la riꞌi beyaꞌ xunga aca bee nucuaꞌ. Tucutsia Diose Pa liñibe nediyaꞌ xunga aca bee nucuaꞌ. \p \v 37 ’Tucu nú unga tiembu nú uhuañi Noe, leꞌca esquie aca bichia chenu riña zeca liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose. \v 38 Xne tiembu zeꞌe, ante nú xeꞌla Diose quiuaꞌtsaꞌ lu iliulabe, racu bee bene nu rueꞌ beei, nu uchia beei, nu udeteꞌ beei xinchiuꞌcu beei uchia, scua uriꞌi bee bene hasta bichia nú uyuꞌu Noe liñi barco; \v 39 nu chenu la zaꞌlí arquiꞌ bee bene uquixie ulaca tucu quiuaꞌtsaꞌ nu unguyaꞌ inza ye bee bene nu scua ungutibeei. Leꞌca scua aca chenu riña zeca liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose. \v 40 Nu bichia zeꞌe chiucu niyu enu nucuaꞌa dañi, tuculla nza nu stuculla riaꞌna. \v 41 Leꞌca chiucu unaꞌa enu riuu, tuculla nza nu stuculla riaꞌna. \p \v 42 ’Enzeꞌe ucuaꞌa tsiñahua xne la riꞌihua beyaꞌ xi bichia nzela zecaa, liꞌá enu rnibiyaꞌ luhua. \v 43 Pero liꞌihua nediyaꞌhua nú tunu tucu bene nediyaꞌ xi hora rulaꞌ riña huanaꞌ chuꞌu niꞌlla cachiꞌ steneꞌlla, la aꞌtsella nu la zelalla nú chuꞌu huanaꞌ niꞌilla cachiꞌ steneꞌlla. \v 44 Enzeꞌe, rquiꞌña nú leꞌca ucuaꞌa tsiñahua xne chenu la zaꞌlí arquiꞌhua, riña zeca liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose. \s1 Mosoꞌ enu rriꞌi nzeꞌca nu mosoꞌ enu la riꞌi nzeꞌca \r (Lc. 12:41-48) \p \v 45 ’¿Uriꞌihua xi rriꞌi tucu mosoꞌ enu uyaꞌna ucu niꞌi patronꞌ, uyaꞌnanulla ye bee mosoꞌ para nú deteꞌlla nú acu beei hora nú riala nú acu beei? \v 46 Ñia neca lu cuendaꞌ mosoꞌ enu rriꞌi tucu nú rialane chenu riña patronꞌlla. \v 47 Liꞌá nia luhua, nú patron cuaꞌ tsaꞌnalla lu mosoꞌ cuaꞌ nú biꞌya nucuaꞌ ye steneꞌlla. \v 48 Pero tunu mosoꞌ zeꞌe necha rriꞌilla, nu riꞌilla elliebacuꞌ nú rleꞌelá benchilaꞌ patronꞌlla enu rnibiyaꞌ lulla, \v 49 nu quixiella nú liunulla bee mosoꞌ, nu acunulla nu hueꞌnulla bee uniqui, \v 50 chequie riña patronꞌlla tucu bichia nú la riꞌilílla elliebacuꞌ nú riñalla, nu tucu hora nú la riꞌilla beyaꞌ, \v 51 nu che chiquiꞌ juerte deteꞌ patronꞌlla castiya liꞌilla, nu xeꞌla patronꞌlla liꞌilla elu nzue bee bene enu necha rriꞌi. Elu unaꞌlla nu acu layalla. \c 25 \s1 Ejempluꞌ chiꞌi bee unaꞌa eꞌneꞌ \p \v 1 ’Leꞌca uni Jesuse stucu ejemplu lubee beneꞌnu: Para nú chuꞌu bene liñibe elurnibiyaꞌ Diose, huaxi bee bene zeca tucu nú ulleꞌca chiꞌi bee unaꞌa eꞌneꞌ enu nuyaꞌ quinqué nzetsuquiee novio. \v 2 Ayuꞌ beenchu lá riꞌi elliebacuꞌ xi rquiꞌña nu sayuꞌ beenchu uriꞌi elliebacuꞌ xi quiꞌñia. \v 3 Bee enu lá riꞌi elliebacuꞌ xi quiꞌña, unguyaꞌtsia beenchu quinquéꞌ beenchu pero né uyaꞌlá beenchu aceite para nú chuꞌulá liñi quinquéꞌ beenchu, \v 4 pero sayuꞌ bee enu uriꞌi elliebacuꞌ nú xi quiꞌña, unguyaꞌ beenchu quinquéꞌ beenchu nu leꞌca unguyaꞌlá beenchu aceite para nú chuꞌulá liñi quinquéꞌ beenchu. \v 5 Nu lunú rleꞌe nú riña novio, unaꞌtse calaꞌ ye beenchu, nu udaꞌtse beenchu. \v 6 Nu che tucu ulelaꞌ rulaꞌ, ubene tucu chi nú juerte uni: “¡Nzeꞌtala novio; uquia chaꞌcaluhualla!” \v 7 Che uzetee ye bee unaꞌa zeꞌe, nu uquixie beenchu nú utsucheꞌ beenchu quinquéꞌ beenchu. \v 8 Nu sayuꞌ beenchu enu lá auyaꞌ aceite uni beenchu lu sayuꞌ saꞌbeenchu enu nuyaꞌ tsiña aceiteꞌ: “Alaꞌ chiuꞌu arquiꞌhua uliꞌquihua lleꞌna aceiteꞌhua chuꞌu liñi quinquéꞌru, xne enta yalala quinquéꞌru.” \v 9 Pero bee enu nuyaꞌ tsiña aceite ucuaqui: “La chiuꞌu arquiꞌru liquiꞌrune, xne tunu liquiꞌrune la riquiꞌi niꞌ para liꞌiru nu niꞌ para liꞌihua. Nzala nú uquiahua elu riquii nu zeꞌe tsihuane tsiꞌhua aceiteꞌhua elu riquii.” \v 10 Pero diquila nú nze tsi beenchu aceiteꞌ beenchu, uriña novio. Che uyuꞌutsia ayuꞌ beenchu enu nucuaꞌa tsiña lu eluchia, cuna novio, nu chu uyacuꞌ ruꞌu puerta. \v 11 Luzeꞌelá uriña sayuꞌ bee unaꞌa zeꞌe, nu uni beenchu: “¡Detá, detá, alaꞌ uxaꞌla ruꞌu puerta chuꞌuru!” \v 12 Pero ucuaquilla lubeenchu: “Nia luhua nú la xaꞌlane xne la chuluahua.” \p \v 13 Chequie uni Jesuse lubee bene zeꞌe: \p ―Ucuaꞌa tsiñahua, xne la riꞌihua beyaꞌ xi bichia nu xi hora riña zeca Liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose. \s1 Ejempluꞌ dimi \r (Lc. 19:11-27) \p \v 14 ’Leꞌca uni Jesuse stucu ejemplu lubee beneꞌnu: Elurnibiyaꞌ Diose neca xi neca nú uriꞌi tucu bene enu nza istu, pero ante nú challa ubixiaxulla bee mosoꞌlla para nú tsaꞌnalla dimiꞌlla lubeei. \p \v 15 ’Lu tucu mosoꞌ zeꞌe udeteꞌlla ayuꞌ mili, nulu stucui udeteꞌlla chiucu mili, nulu stucui udeteꞌlla tucu mili. Scua udeteꞌlla yabeei tucu nú aca cada tucua beei riꞌinu beei berexe. Cheelá nzalla istu. \v 16 Mosoꞌ enu uyucu ayuꞌ mili bexu, uriꞌinui dimi cuaꞌ berexe nu uriꞌi ana se sayuꞌ mili bexu mase. \v 17 Leꞌca scua uriꞌi mosoꞌ enu uyucu chiucu mili, uriꞌi berexe cuna dimi cuaꞌ, nu uriꞌi ana se xiucu mili mase. \v 18 Pero mosoꞌ enu uyucu tucu mili, uducheꞌ aꞌchiꞌi dimiꞌ patron zeꞌe liñi tucu iꞌchiu nú udaꞌñii lu yuu. \p \v 19 ’Chequie xee tiembu uya patrónꞌ bee mosoꞌ cuaꞌ, che ubenchilaꞌ zecalla nu uquixiella unacuꞌlla cuentaꞌ dimiꞌlla. \v 20 Nu rlutila uya mosoꞌ enu uyucu ayuꞌ mili lulla, nu udeteꞌ cuendai ayuꞌ mili bexuꞌlla nu cuna se sayuꞌ mili bexu lliꞌñine, che uni mosoꞌ zeꞌe lu patronꞌi: “Detá, liꞌilu uliquiꞌlu ayuꞌ mili bexu ya nu nguie se sayuꞌ mili bexu lliꞌñine nú uriꞌá ana dete cuenda yaalu.” \v 21 Che uni patronꞌi lui: “Neca nzeꞌca nú uriꞌilu, necalu tucu bene nzeꞌca. Nu uriꞌilu tucu nú necane, nu lunú uriꞌilu tucu nú necane lu lleꞌna nú uliquia lulu, nee tsaꞌnalá huaxilá nú tsaꞌna lulu. Uyuꞌu nu ñia utsu arquiꞌ cuna liꞌá.” \v 22 Chela uriña mosoꞌ enu uyucu chiucu mili bexu, nu uni lulla: “Detá, uliquiꞌlu chiucu mili bexu ya, nu nguie se xiucu mili bexu lliꞌñine nú uriꞌá ana dete cuenda yalu.” \v 23 Che uni patronꞌi lui: “Neca nzeꞌca nú uriꞌilu, necalu tucu bene nzeꞌca. Nu uriꞌilu tucu nú necane nu lunú uriꞌilu tucu nú necane lu lleꞌna nú uliquia lulu, nee tsaꞌnalá huaxilá nú tsaꞌna lulu. Uyuꞌu nu ñia utsu arquiꞌ cuna liꞌá.” \p \v 24 Pero chenu uriña mosoꞌ enu uyucu tucu mili bexu, uni lu patronꞌi: “Detá, liꞌá nediyaa nú la luꞌcu arquiꞌlu bee bene, nu riuculu ulaꞌcu elu lá riꞌilu riñaꞌ nu rriꞌilu ulaꞌcu elu lá duꞌlu nii. \v 25 Enzeꞌe ulliquia, nu uyaꞌa uducheꞌ aꞌchiaꞌa dimiꞌlu luyuu. Pero nguie dimiꞌlu dete cuenda nee.” \v 26 Che uni patronꞌi lui: “Necalu tucu mosoꞌ enu necha rriꞌi nu nebichiu. Tunu nediyaꞌlu nú riucuaꞌa ulaꞌcu nú lá riꞌá riñaꞌlu nu rriꞌá ulaꞌcu elu lá duꞌa nii, \v 27 ¿xiquie nú né duꞌlu dimia banco? Nu chenu benchilaꞌa ayucuaꞌa dimia cuna lliꞌñine.” \v 28 Che uni patron zeꞌe lubee bene enu nucuaꞌa zeꞌe: “Uxihua tucu mili bexu cuaꞌ ya benecuaꞌ, nu udeꞌteꞌhuane ya bene enu nzenela chiꞌi mili bexu. \v 29 Xne bene enu rluꞌculane atiꞌlaꞌ nzeꞌe huaxiláe, nu hasta nú luꞌcu sobrallae, pero bene enu lleꞌnatsia nú rluꞌcu, hasta lu lleꞌna nú rluꞌculla yetsu yalla. \v 30 Nu mosoꞌ enu la zibiꞌ quieꞌ, uluahuai eliꞌyaꞌ elu necabe nzu, nu zeꞌe unaꞌi nu acuxaꞌ layai.” \s1 Chenu hualu Jesuse lu cuendaꞌ ye bee bene iliulabe \p \v 31 ’Chenu nzeꞌta zeca Bene enu uxeꞌla Diose nzeꞌtanu cuna poder nú rluꞌcunu, nu cuna ye bee ángeleꞌnu para nú zucunu lu xleta elu nibiyaꞌnu. \v 32 Nu ye bee bene iliulabe yeteꞌsaꞌ lunu, nu huachunu beella letasaꞌ beella, xi rriꞌi bene enu rriucu bee sanchi nú rluachulla sanchi leta bee chipa. \v 33 Nu bee bene enu neca bee beneꞌnu cuaꞌanu bee nzeꞌe chubeꞌnu nu bee bene enu laca bee beneꞌnu cuaꞌanu bee nzeꞌe chubecaꞌnu. \v 34 Che liꞌinu enu neca arre ninu lubee bene enu nucuaꞌa chubeꞌnu: “Utehua yehua bee enu uriꞌi leꞌyala Pa liñibe. Nu uyuꞌuhua liñibe elu rnibiyaꞌnu elu utsucheꞌlanu para liꞌihua desde chenu uquixie iliulabe. \v 35 Xne chenu uliaꞌnaa uliquiꞌhua nú udacua, nu chenu ubichia uliquiꞌhua nú ungüaꞌa, nu chenu unzea xi enze bene rene, uliquiꞌhua elu uyaꞌnaa. \v 36 Nu chenu lecaꞌ xucua uliquiꞌhua xucua, nu chenu unga ritia ubeꞌta biꞌyahua liꞌá, nu chenu ullutsea niꞌcuꞌ ubeꞌta biꞌyahua liꞌá.” \v 37 Che ni bee bene enu uriꞌi nzeꞌca zeꞌe: “Detá, ¿xunga ulañiꞌru nú uliaꞌnaꞌlu nu uliquiꞌru nú udaculu? Nu ¿xunga ulañiꞌru nú ubichiꞌlu nu uliquiru nú ungüeꞌlu? \v 38 Nu ¿xunga ulañiꞌru nú unzelu xi unzee bene rene, nu uliquiꞌru elu uyaꞌnalu? nu ¿xunga ulañiꞌru nú lecaꞌ xuculu, nu uliquiꞌru xuculu? \v 39 ¿Nu xunga ulañiꞌru nú ritilu nu ubela biꞌyaru liꞌilu?, nu ¿xunga ulañiꞌru nú netselu niꞌcuꞌ nu ubela biꞌyaru liꞌilu?” \v 40 Nu liꞌinu enu neca arre, cuaquinu nú ninu: “Liꞌá nia luhua nú ye nú uriꞌihua elietsa lu tucu bee benea mase nú lecati neca nzeꞌe, neca xi neca nú lua uriꞌihua elietsa.” \p \v 41 ’Che ninu lubee bene enu nucuaꞌa chubeca: “Ullunaꞌhua lua, liꞌihua enu necha uriꞌi, uquiahua lu quii nú leca xunga yala elu neca para bezeꞌlu cuna bee ángeleꞌi. \v 42 Xne chenu uliaꞌnaa, né liquiꞌhua nú acua, nu chenu ubichia, né liquiꞌhua xi ahuaꞌa; \v 43 nu chenu unzea xi enzee tucu bene rene né liquiꞌhua elu ayaꞌnaa, nu chenu lecaꞌ xucua né liquiꞌhua xucua nu chenu ungaritia, nu leꞌca ullutsea niꞌcuꞌ né yeꞌta biꞌyahua liꞌá.” \v 44 Chequie ni bee bene zeꞌe lunu: “Detá, ¿xunga ulañiꞌru nú uliaꞌnaꞌlu nu ubichiꞌlu, nu uya nzeelu xi enzee tucu bene rene, urre xunga ulañiꞌru nú uzecalaꞌchaꞌlu xuculu, urre ungaritilu, urre xunga ulañiꞌru nú ullutselu niꞌcuꞌ, nu ne riꞌiru elietsa lulu?” \v 45 Che cuaquinu lubee bene zeꞌe: “Liꞌá nia luhua, luye nú né riꞌihua para nú ariꞌihua elietsa lubee benea mase nú lecati neca nzeꞌe, leꞌca neca xi neca nú lua né riꞌihua elietsa.” \v 46 Nu bee bene quieꞌ chaa lu castiya nú leca xunga laxu, nu bee bene enu uriꞌi nzeꞌca luꞌcu elu nehuañi nú leca xunga laxu liñibe. \c 26 \s1 Uriꞌi bee bene elliebacuꞌ xa modo utibeei Jesuse \r (Mr. 14:1-2; Lc. 22:1-2; Jn. 11:45-53) \p \v 1 Chenu ulaxu uni Jesuse scua lubee bene, che uninu lubee beneꞌnu: \p \v 2 ―Liꞌihua nediyaꞌhua nú xiucutsia bichia rriꞌi nú aca eliñi baxcu, nu liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose deteꞌ cuenda bene liꞌá lubee bene para nú quieꞌe beei liꞌá lu cruse. \p \v 3 Chequie bee uleꞌya enu rnibiyaꞌ lubeelá bee uleꞌya, cuna bee ulaxcuela enu reca ley nu cuna bee usticiaꞌ bee bene Israel, uyetesaꞌ beei ruꞌu eleꞌya niꞌi uleꞌya Caifás enu rnibiyaꞌ lubeelá bee uleꞌya. \v 4 Nu zeꞌe ubedichiaꞌ beei nú xa modo zequienu beei Jesuse para nú naꞌtse beei liꞌinu nú uti beei liꞌinu. \v 5 Pero unibeei lusaꞌbeei: \p ―La riaꞌahua scua diqui nú reca eliñi para nú la tsu reche bee bene. \s1 Tucu unaꞌa uduꞌ perfume equie Jesuse \r (Mr. 14:3-9; Jn. 12:1-8) \p \v 6 Chenu nzu Jesuse eyeche Betania, niꞌ Simón enu riꞌchia bene leproso, \v 7 che uriña tucu unaꞌa lunu nu nuyaꞌnchu tucu frasco perfume nú chiquiꞌ huaxi seca, nu uduꞌnchue equienu chenu nzucunu lu mexa. \m \v 8 Chenu ulañiꞌ bee beneꞌ Jesuse nucuaꞌ, ulee beella nu unibeella lusaꞌbeella: \p ―¿Xinu utiꞌchianchu perfume cuaꞌ scua? \fig San Mateo 26:8|src="CN01778B.TIF" size="COL" ref="San Mateo 26:8" \fig* \v 9 Alaꞌ aꞌla aiqui perfumecuaꞌ para nú riꞌinchu elietsa lubee bene enu seca elitsi. \p \v 10 Nu chenu ubeneꞌ Jesuse nú uni beella, che uninu: \p ―¿Xinu rlehua lu unaꞌa quieꞌ? Nu lunú uriꞌinchu lua neca nzeꞌcae. \v 11 Xne bee bene elitsí siempre nucuaꞌa letahua, pero liꞌá la tsua siempre letahua. \v 12 Nu lunú uduꞌ unaꞌa quieꞌ perfume equiea, neca nucuaꞌ nú nzucheꞌla cuerpoa chenu achiꞌa. \v 13 Liꞌá nia luhua nu catse lu iliulabe elu ixiuleꞌe bee bene bedichiaꞌ nzeꞌcaꞌ Diose, leꞌca nibee bene nú uriꞌinu unaꞌa quieꞌ liꞌá, para nú elluꞌcu arquiꞌ bee bene liꞌinchu. \s1 Udeteꞌ cuenda Judas Jesuse \r (Mr. 14:10-11; Lc. 22:3-6) \p \v 14 Che tucu lu chiꞌchiucu bee beneꞌnu enu lee Judas Iscariote, uya lubee uleꞌya enu rnibiyaꞌ lubeela bee uleꞌya, \v 15 nu uni Judas lubeella: \p ―¿Calu liquiꞌhua para nú dete cuendaa Jesuse luhua che? \p Che udeteꞌbeella alallichiꞌi melu plata yai. \v 16 Nu desde bichia zeꞌe ucuaꞌna Judas xneca modo deteꞌ cuendai Jesuse lubee uleꞌya. \s1 Último exee nú udacunu Jesuse bee beneꞌnu \r (Mr. 14:12-25; Lc. 22:7-23; Jn. 13:21-30; 1 Co. 11:23-26) \p \v 17 Bichia xee eliñi baxcu chenu racu bee bene Israel pa nú la chuꞌu levadura equie, che uyabica bee beneꞌ Jesuse lunu, nu unibeella lunu: \p ―¿Cá niarquiꞌlu nú nzerecheꞌru nú daꞌcuxeꞌahua reché baxcu? \p \v 18 Chequie uninu lubeella: \p ―Uquiahua Jerusalén, nzucu tucu bene enu nihua lu: “Singuie rni Maestro: Nzeꞌta riñala horaꞌnu, nu niarquiꞌnu nú acuxenunu bee beneꞌnu exee baxcu niꞌlu.” \p \v 19 Che uriꞌi bee beneꞌnu tucu nú unibiyaꞌnu nú riꞌi beella, nu urecheꞌ beella nú acuxee beella reché baxcu. \p \v 20 Chenu uyuꞌu rulaꞌ, uzucu Jesuse lu mexa cuna chiꞌchiucu bee beneꞌnu, \v 21 nu diquila nú racuxee beella, uninu lubeella: \p ―Nia luhua nú tucuhua deteꞌ cuenda liꞌá para nú atia. \p \v 22 Che chiquiꞌ nehuana utsu arquiꞌbeella nu uquixie unedichiaꞌ tucua tucua beella lunu, nu unibeella lunu: \p ―Detá, ¿liꞌá nzeꞌe la? \p \v 23 Nu ucuaqui Jesuse lubeella: \p ―Enu seꞌe pa leꞌca liñi pliato elu seꞌa pa nzeꞌe neca enu deteꞌ cuenda liꞌá lubee bene enu uti liꞌá. \v 24 Neli nú liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose, rquiꞌña nú zecaa tucu nú rni lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose; pero ¡cueꞌ bene enu deteꞌ cuenda liꞌá! Máse neca nzeꞌca lu cuendaꞌ bene zeꞌe nú né alaxulla. \p \v 25 Chequie Judas enu deteꞌ cuenda liꞌinu, uni lunu: \p ―Maestro, ¿liꞌá nzeꞌe la? \p Che uni Jesuse lui: \p ―Ahuaꞌ, liꞌilu nzeꞌe. \p \v 26 Diquila nú racu beella, unaꞌtse Jesuse tucu pa nu udeteꞌnu cheꞌtsa lu Diose, nu chu uleꞌenu pa zeꞌe udeteꞌnu ya beella, nu uninu lubeella: \p ―Udacuhua pa quieꞌ, ninguieꞌ neca cuerpoa. \p \v 27 Che chu unaꞌtsenu tucu copa biñu, nu udeteꞌnu cheꞌtsa lu Diose nu chu udeteꞌnu copa cuaꞌ ya beella, nu uninu lubeella: \p ―Uhueꞌ yehua biñu quieꞌ, \v 28 xne neca nucuaꞌ renea nú riꞌchia chenu atia para nú tsilaꞌa huaxi bee bene iliulabe, xne equie cuendaꞌ nú atia yaꞌla tucu inziu cuqui nú riꞌi Diose perdona stula bee bene. \v 29 Pero nia luhua nú la huaꞌa biñu nú necacheꞌe uva niꞌ stucu bese, hasta bichia nú huaꞌanuahua biñu cuqui liñibe elurnibiyaꞌ Diose. \s1 Udixiuleꞌe Jesuse nú ni Pedro nú la chululla liꞌinu \r (Mr. 14:26-31; Lc. 22:31-34; Jn. 13:36-38) \p \v 30 Chenu ulaxu ungula beella canto lu Diose, che chu nzuebeella dañi nú lee Olivos. \v 31 Che uni Jesuse lubeella: \p ―Yehua tsanaꞌ arquiꞌhua liꞌá rulaꞌ quieꞌ, tucu nú rni lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose elu rni: “Utia bene enu rriucu bee sanchi, nu riꞌchialetse beeií.” \v 32 Pero chenu huañi zecaa, rlutilaa nzaꞌa Galilea, cheelá riñahua zeꞌe. \p \v 33 Chequie uni Pedro lu Jesuse: \p ―Añinzuca nú tsanaꞌ arquiꞌ yebeella liꞌilu. Pero liꞌá la tsana arquia liꞌilu. \p \v 34 Che uni Jesuse lu Pedro: \p ―Nia lulu nú nee rulaꞌ quieꞌ ante nú bixia tiula, unilalu chuna bese núla chululu liꞌá. \p \v 35 Pero uni Pedro lunu: \p ―Mase nú atia cuna liꞌilu, la cachia nú nuꞌlua liꞌilu. \p Nu leꞌca scua uni ye beelá bee beneꞌnu lunu. \s1 Unacuꞌ Jesuse lu Diose tucu luhuare elu lee Getsemaní \r (Mr. 14:32-42; Lc. 22:39-46) \p \v 36 Che uriña Jesuse cuna bee beneꞌnu tucu luhuare nú lee Getsemaní, nu uninu lubeella: \p ―Ucuaꞌahua caꞌa, diquila nú nzenacua lu Diose inchiuꞌ. \p \v 37 Che chu nzenunu Pedro cuna rucu llianaꞌ Zebedeo, nu uquixie nú chiquiꞌ nehuana nzu arquiꞌnu hasta nú lixiuaꞌ nzu arquiꞌnu, \v 38 nu uninu lubeella: \p ―Chiquiꞌ nehuana nzu arquia hasta nú seꞌca nú atia, yaꞌnascaꞌhua caꞌa, nu ucuaꞌa naahua cuna liꞌá. \p \v 39 Che chu nza Jesuse lleꞌna enza lu zeꞌelá, nu utsu lliquinu hasta nú utiꞌnu tequienu lu yuu, nu unacuꞌnu lu Diose nú uninu: \p ―Paa, tunu nuꞌ modo utsilaꞌa liꞌá lunú nehuana enta zecaa, pero la acatsia tucu nú niarquia, acatsia tucu nú niarquiꞌlu. \fig San Mateo 26:39|src="CN01810B.TIF" size="COL" ref="San Mateo 26:39" \fig* \p \v 40 Chenu ubenchilaꞌ zecanu elu nucuaꞌa bee beneꞌnu, ullunaꞌnu beella nú raꞌtse beella, nu uninu lu Pedro: \p ―¿Xieꞌ lá riquiꞌhua acuaꞌanahua masia tucu hora cuna liꞌá la? \v 41 Ucuaꞌa nahua nu unaꞌcuhua lu Diose para nú la riꞌi bezeꞌlu ana luhua. Xne liꞌisihua chiquiꞌ nuꞌ ana arquiꞌhua nú riꞌihua tucu nú neca nzeꞌca, pero la riquiꞌ cuerpoꞌhua. \p \v 42 Bese rrucu nú uya naꞌcunu lu Diose uninu: \p ―Paa, tunu leca modo nu la zeca lunú nehuana nzu nú zecaa, acatsia tucu nú niarquiꞌlu che. \p \v 43 Chenu ubenchilaꞌ zecanu elu nucuaꞌa beella, ulañiꞌnu nú raꞌtseaꞌla beella stucu bese xne uriꞌi calaꞌ ana lubeella. \v 44 Nu utsaꞌnanu beella zeꞌe nu uya naꞌcuꞌnu lu Diose bese rriuna cuna bee bedichiaꞌ nú unilanu. \v 45 Chenu ubenchilaꞌnu elu nucuaꞌa beella, uninu lubeella: \p ―¿Xieꞌ raꞌtsescaꞌhua nu sulachiscaꞌhua la? Nu liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose, uriñala hora nú deteꞌ cuenda bene liꞌá lubee bene enu necha rriꞌi. \v 46 Uzetehua ne chaꞌahua nee, xne axula nzeꞌta enu deteꞌ cuenda liꞌá. \s1 Unaꞌtse bee bene Jesuse \r (Mr. 14:43-50; Lc. 22:47-53; Jn. 18:2-11) \p \v 47 Rdichiaꞌnuscaꞌ Jesuse bee beneꞌnu chenu uriña Judas, enu neca tucu lu chiꞌchiucu bee beneꞌnu, uriñayui huaxi bee bene enu nuyaꞌ espada cuna acarute lunu. Nu unaꞌtse beei Jesuse xne unibiyaꞌla bee uleꞌya enu rnibiyaꞌ lubeela bee uleꞌya cuna bee usticia Israel nú acane scua. \v 48 Nu Judas enu udeteꞌ cuenda Jesuse unilai lubee bene zeꞌe xa riꞌi chenu deteꞌ cuendai liꞌinu, nu uni lubeella: \p ―Nee enu acua bichiuꞌ xeca, nzeꞌella nu nzeꞌe naꞌtsehua. \p \v 49 Chequie chenu uriña Judas zeꞌe uya bicai lunu nu uni: \p ―¡Malune, Maestro! Nu chu udacui bichiuꞌ xecanu. \p \v 50 Che uni Jesuse lu Judas: \p ―Amigo, uriꞌi lunú nzeꞌtalu riꞌilu. \p Che chu unaꞌtse bee bene zeꞌe Jesuse para nú uyaꞌ beei liꞌinu. \p \v 51 Che tucu bee bene enu nzunu Jesuse zeꞌe uhua espadaꞌ nu uchiecuꞌlla tucu diaca mosoꞌ uleꞌya enu rnibiyaꞌ lubee uleꞌya. \v 52 Chequie uni Jesuse lulla: \p ―Uduꞌcheꞌ espadaꞌlu xne ye bee bene enu rriꞌi xu cuna espada, leꞌca cuna espada atilla. \v 53 ¿Xieꞌ la riꞌilu beyaꞌ nú nuꞌ modo nacua lu Paa liñibe, nu chu xeꞌlanu huaxi mili bee ángeleꞌnu enu riꞌi elietsa lua la? \v 54 Pero tunu riꞌá scua, ¿xneca modo yalu tucu nú nequie lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose elu rni nú scua riala zecaa? \p \v 55 Che chu uninu lubee bene zeꞌe: \p ―¿Xinu nzeꞌtahua cuna espada nu cuna acarute para nú uyaꞌhua liꞌá xi neca tucu huanaꞌ? Ye yeꞌe nzua letahua uzeteahua Stichiaꞌ Diose liñi indu llene Jerusalén, nu né naꞌtsehua liꞌá. \v 56 Pero ye bee nucuaꞌ unga para nú yalu tucu nú nequie lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose nú uquieꞌe bee profeta. \p Chequie ye bee beneꞌnu utsanaꞌ arquiꞌbeella liꞌinu nu uyecaxuꞌu beella nzuebeella. \s1 Nzu Jesuse lubee usticia \r (Mr. 14:53-65; Lc. 22:54-55, 63-71; Jn. 18:12-14, 19-24) \p \v 57 Che bee bene enu unaꞌtse Jesuse unguyaꞌ beei liꞌinu niꞌi Caifás, uleꞌya enu rnibiyaꞌ luye bee uleꞌya, zeꞌe neyeteꞌsaꞌ bee ulaxcuela enu reca ley cuna bee usticiaꞌ bee bene Israel. \v 58 Nu istu istu nzequie Pedro Jesuse hasta ruꞌu niꞌi uleꞌya zeꞌe, nu chenu uriña Pedro ruꞌu niꞌi uleꞌya zeꞌe uzuculla leta bee bene enu rriucu zeꞌe para nú lañiꞌlla xi riꞌinu bee benecuaꞌ Jesuse. \p \v 59 Chequie bee uleꞌya enu rnibiyaꞌ lubee uleꞌya, nu cuna ye bee usticia ucuaꞌna beella xa modo taꞌ beella eluquichiaꞌ Jesuse para nú atinu. \v 60 Pero lá llelaꞌ beella xi eluquichiaꞌ ataꞌ beella liꞌinu añinzuca nú huaxi bee bene uni nú la neli contra liꞌinu, che luzeꞌelá uriña xiucu bene enu leꞌca uni nú la neli contra liꞌinu, \v 61 nu unibeei: \p ―Benequieꞌ uni: “Liꞌá aca chila induꞌ Diose nu recheꞌ zecane lu chunatsia bichia.” \p \v 62 Chequie utsuli uleꞌya enu rnibiyaꞌ lu ye bee uleꞌya nu unilla lu Jesuse: \p ―¿Xiquie nú lecalí xi cuaquilu? ¿Xi nucuaꞌ rnibeei lu cuendaꞌlu? \p \v 63 Pero lecalí xi ucuaqui Jesuse. Che uni uleꞌya zeꞌe lunu: \p ―Equie cuendaꞌ Diose enu nehuañi, uniꞌi nú neli neca lua tunu liꞌilu necalu Cristo lliꞌñi Diose. \p \v 64 Che ucuaqui Jesuse nú uninu: \p ―Liꞌá nzeꞌe. Nu leꞌca nia luhua nú lañiꞌhua liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose nú nzucuaꞌa cueꞌtsenu chúbe, liꞌinu enu rluꞌcu ye poder, nu leꞌca lañiꞌhua nú nzela liñi xcabe enza liñibe. \p \v 65 Chenu ubeneꞌ uleꞌya zeꞌe nucuaꞌ che utsalla xuculla, nu unilla: \p ―Lu Diose rni nucuaꞌ bedichiaꞌ nú necha neca, ¿xinu laꞌnaꞌláꞌahua testigo? Liꞌihua ubeneꞌláꞌhua bee bedichiaꞌ nú necha neca uni nucuaꞌ lu Diose. \v 66 ¿Xa nihua nee? \p Che ucuaqui bee bene zeꞌe nú unibeei: \p ―Riala nú ati nucuaꞌ. \p \v 67 Che utsuxene beei lunu nu udiñi beei liꞌinu, nu nuꞌ beei enu udichiue lunu. \v 68 Nu unibeei lunu: \p ―Tunu liꞌilu necalu Cristo, ¡uniꞌ ti udiñi liꞌilu! \s1 Uni Pedro nú la chululla Jesuse \r (Mc. 14:66-72; Lc. 22:56-62; Jn. 18:15-18, 25-27) \p \v 69 Diquila nú nzucu Pedro ruꞌu eliꞌyaꞌ niꞌi uleꞌya zeꞌe, che uyabica tucu criadaꞌ uleꞌya zeꞌe lu Pedro, nu uninchu lulla: \p ―Seꞌca nú leꞌca nuulu enzenuulu Jesuse enu neca bene lu iliu Galilea. \p \v 70 Pero utsacuꞌ arquiꞌ Pedro nú nuꞌlulla Jesuse lubee bene zeꞌe, nu unilla: \p ―La riꞌá beya xi rnilu. \p \v 71 Che chu nza Pedro enza ruꞌu puerta eliꞌyaꞌ zeꞌe, nu zeꞌe ulañiꞌ stucu criada liꞌilla nu uninchu lubee bene enu nucuaꞌa zeꞌe: \p ―Leꞌca nuu benecuaꞌ enzenu Jesuse bene eyeche Nazaret. \p \v 72 Chequie utsacuꞌ arquiꞌ zeca Pedro stucu bese nú la chululla Jesuse, nu uquieꞌella Diose nú unilla: \p ―La chulua benecuaꞌ. \p \v 73 Nu luzeꞌetsia bee bene enu nucuaꞌa zeꞌe uyabica beei lu Pedro, nu unibeei lu Pedro: \p ―Ache nzeꞌca rlubeꞌ nú necalu tucu beneꞌ bene cuaꞌ, xne rdichiaꞌlu tucu nú rdichiaꞌ beei. \p \v 74 Pero utsutaꞌ Pedro nú unilla: \p ―Deteꞌ Diose castiya liꞌá tunu la nia nú neli neca la chulua bene cuaꞌ. \p Nu che hora zeꞌe ubixia tucu tiula. \p \v 75 Che ulluꞌcuꞌ arquiꞌ Pedro lunú uni Jesuse lulla: “Ante nú bixia tiula unilálu chuna bese nú la chululu liꞌá.” Che chu uchiuꞌu Pedro ruꞌu eliꞌyaꞌ zeꞌe nu chiquiꞌ ungunaꞌlla nú nehuana nzu arquiꞌlla. \c 27 \s1 Uyayu bee bene Jesuse lu Pilato \r (Mr. 15:1; Lc. 23:1-2; Jn. 18:28-32) \p \v 1 Chenu uyeꞌe lu yuu, uyetesaꞌ ye bee uleꞌya enu rnibiyaꞌ lubee uleꞌya cuna bee usticia Israel nu unga tucu necatse stichiaꞌ beella nú xa modo riꞌi beella para nú ati Jesuse. \v 2 Che ullicaꞌcu beella Jesuse unguyaꞌ beella lu gobernador Poncio Pilato. \s1 Xa unguti Judas \p \v 3 Nu Judas enu udeteꞌ cuenda Jesuse, chenu ulañiꞌi nú necala nú atinu chiquiꞌ necha ulleꞌcai, nu uya deꞌte cuenda zecai ala llichiꞌi melu plata lubee uleꞌya enu rnibiyaꞌ, cuna lubee usticia Israel, \v 4 nu uni lubeella: \p ―Uriꞌá dula xne udete cuendaa tucu bene enu lecaxi uriꞌi para nú ati. \p Nu ucuaqui beella lu Judas: \p ―¿La biyaꞌru enzeꞌe? ¡Necatsiahuaꞌ cuendaꞌlu! \p \v 5 Chequie uya utsiꞌqui Judas bee melu zeꞌe liñi indu llene Jerusalén, nu chu uya tsiꞌi añii nu ungutii. \p \v 6 Che uquieteꞌsaꞌ bee uleꞌya enu rnibiyaꞌ bee melo zeꞌe, nu uni beella lusaꞌ beella: \p ―Leca modo duaꞌahua melu quieꞌ liñi alcancía elu nuꞌ dimi uꞌna, xne necane melo nú uyaxu nú ati tucu bene. \p \v 7 Che chu unga tucu necatse stichiaꞌ beella nú tsi beella tucu yuu elu rlua bee bene yuu nú recacheꞌ exquiꞌñia cuna dimi zeꞌe, para nú aca zeꞌe pandiuñi elu achiꞌ bee bene rene. \v 8 Enzeꞌe hasta nee lee yuu zeꞌe, yuu rene. \v 9 Scua uyalu tucu nú uni profeta Jeremías chenu unilla: “Uyucu bee bene ala llichiꞌi melo plata (precio nú uni bee bene Israel nú secanu), \v 10 nu cuna melo cuaꞌ utsi beella tucu yuu elu rlua bene yuu nú recacheꞌe exquiꞌñia, tucu nú uni Diose lua nú acane.” \s1 Unedichiaꞌ Pilato lu Jesuse \r (Mr. 15:2-5; Lc. 23:3-5; Jn. 18:33-38) \p \v 11 Chenu uyayu bee bene Jesuse lu gobernador Poncio Pilato, che unedichiaꞌlla lu Jesuse, nú unilla: \p ―¿Liꞌilu necalu arreꞌ bee bene Israel la? \p Che uni Jesuse lulla: \p ―Ahuaꞌ, tucu nú unilu scua necane. \p \v 12 Nu chenu rtaꞌquiya bee uleꞌya enu rnibiyaꞌ lubee uleꞌya cuna bee usticiaꞌ bee bene Israel liꞌinu, lecalí xi ucuaquinu. \v 13 Che uni Pilato lunu: \p ―¿Xieꞌ la yeneꞌlu ye beenú rni cundra bee benecuaꞌ lu cuendaꞌlu la? \p \v 14 Pero niꞌ tucu bedichiaꞌ né cuaqui Jesuse lu pilato, che chiquiꞌ nzenu arquiꞌlla. \s1 Unibiyaꞌ bee bene nú ati Jesuse \r (Mr. 15:6-20; Lc. 23:13-25; Jn. 18:38–19:16) \p \v 15 Nu bee bichia zeꞌe reca eliñi baxcu neca costumbreꞌ Poncio Pilato nú rlaꞌalla tucu bene enu nchiñi niꞌcuꞌ, tatse tucu bene enu nacuꞌ bee bene nu laꞌa. \v 16 Leꞌca bee bichia zeꞌe nchiñi tucu bene enu lee Barrabás niꞌcuꞌ, nu ye bee luhuare nediyaꞌlaꞌ bee bene ti necalla. \v 17 Nu chenu neyeteꞌsaꞌla bee bene zeꞌe, unedichiaꞌ Pilato lubeella nú unilla: \p ―¿Ta bene enu niarquiꞌhua nú laꞌa: Barrabás la?, urre ¿Jesuse enu rni bee bene nú neca Cristo la? \p \v 18 Uni Pilato scua xne uriꞌilla beyaꞌ nú equie nú riatsia arquiꞌbeella enzeꞌe udeteꞌ cuenda beella Jesuse lulla. \p \v 19 Chenu uzucu Pilato elu rnibiyaꞌlla nu rlualulla lu cuendaꞌ Jesuse, uriña tucu resunaꞌ unaꞌalla lulla nú uninchu lulla: “La riꞌchialu benecuaꞌ xne lecaxi equiya rluꞌculla, xne necha uni xcalaꞌa rulaꞌ quieꞌ lu cuendaꞌlla.” \p \v 20 Pero bee uleꞌya enu rnibiyaꞌ lubeelá bee uleꞌya cuna bee usticiaꞌ bee bene Israel uduꞌ beella arquiꞌ bee bene enu nucuaꞌa zeꞌe nú nacuꞌ beei lu Pilato nú laꞌalla Barrabás, nu ati Jesuse. \v 21 Chequie uniaꞌla Pilato lubeei: \p ―¿Ta lu rucu beella niarquiꞌhua nú laꞌa che? \p Che uni bee bene zeꞌe lulla: \p ―Ulaꞌa Barrabás. \p \v 22 Nu uni Pilato lubeella: \p ―¿Nu xi riꞌinua Jesuse enu rni bee bene nú neca Cristo? \p Che uni ye beella: \p ―¡Uquieꞌe nucuaꞌ lu cruse! \p \v 23 Nu uni Pilato lubeella: \p ―Pero ¿xi nú necha neca uriꞌilla? \p Che stucuaꞌla urixialibeella nú uni beella: \p ―¡Uquieꞌe nucuaꞌ lu cruse! \p \v 24 Chenu uriꞌi Pilato beyaꞌ nú lariaꞌlla ana tsulla lubee bene zeꞌe sino que maselá rixialibeei, che unibiyaꞌlla nú yeꞌtayu tucu bene inza, nu unalla ante lu ye bee bene zeꞌe, nú unilla: \p ―Lecaxi culpaa nú ati bene cuaꞌ, necatsia nucuaꞌ cuendaꞌhua. \p \v 25 Che uni ye bee bene zeꞌe lu Pilato: \p ―¡Neca nucuaꞌ culpaꞌru cuna bee lliꞌñiru, nú ati benecuaꞌ! \p \v 26 Chequie ulaꞌa Pilato Barrabás, nu chu unibiyaꞌlla nú zeteꞌcheꞌ bee sundado Jesuse, nu udeteꞌ cuendalla liꞌinu lubee sundado para nú quieꞌe beei liꞌinu lu cruse. \p \v 27 Che unguyaꞌ bee sundado zeꞌe Jesuse liñi palacioꞌ gobernador, elu uyetesaꞌ ye beei lunu. \v 28 Che ulua beei xucunu, nu ungutu beei liꞌinu tucu laquie neluu, \v 29 nu urecheꞌe beei tucu elluꞌñi nú necacheꞌ eche uzucuꞌ beei equienu, leꞌca uzucuꞌ beei tucu bara yanu chube. Che chu utsulliqui beei lunu nu xitse uriꞌchia beei liꞌinu nú unibeei lunu: \p ―¡Huañi arreꞌ bee bene Israel! \p \v 30 Nu leꞌca utsuxene beei lunu, nu mismo bara nú udeteꞌ beei yanu unguxi beei yanu uduꞌbeei equienu. \v 31 Chenu ulaxu nú xitse uriꞌinu beei liꞌinu, ulua zeca beei laquie neluu nú ungutu beei liꞌinu, nu ungutu zeca beei nú necaca xucunu liꞌinu. Che unguyaꞌ beei liꞌinu para nú quieꞌe beei liꞌinu lu cruse. \s1 Uquieꞌe beei Jesuse lu cruse \r (Mr. 15:21-32; Lc. 23:26-43; Jn. 19:17-27) \p \v 32 Chenu nzenu beei Jesuse nú quienu lu cruse ullaꞌca beei tucu bene eyeche Cirene, enu lee Simón, che unibiyaꞌ bee sundado zeꞌe lulla nú uyaꞌlla cruseꞌ Jesuse. \p \v 33 Nu chenu uriña beei tucu luhuare nú lee Gólgota, nu rni nucuaꞌ Lluca equie bene nguti. \v 34 Zeꞌe udeteꞌ beei biñu nú nucha inza nú nelá güeꞌnu, pero chenu utiꞌñiaꞌnue, né zelanu agüeꞌnue. \p \v 35 Chenu ulaxu nú uquieꞌe bee sundado zeꞌe Jesuse lu cruse, urita beei tucu rifa equie xucunu para nú ritsiꞌbeei xucunu lu saꞌbeei. Scua uyalu tucu nú uquieꞌe tucu profeta lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose elu rni: “Ita bee sundado tucu rifa equie xucua biꞌya ta beei riꞌi anae.” \v 36 Che chu ucuaꞌa beei zeꞌe para nú riꞌiucu beei liꞌinu. \v 37 Nu equie cruseꞌnu uquieꞌe beei tucu letrero nú rni xinu uquieꞌe beei liꞌinu lu cruse. Nu letrero zeꞌe rni: “Neca ninguieꞌ Jesuse arreꞌ bee bene Israel.” \p \v 38 Leꞌca uquieꞌe bee sundado zeꞌe chiucu huanaꞌ lu tucua cruse, tucu nzeꞌe cueꞌtsenu chube nu stucu nzeꞌe cueꞌtsenu chubeca. \v 39 Nu bee bene enu udete lunu zeꞌe, uriꞌqui equie beei nu rnibeei bee bedichiaꞌ nú necha neca lunu, \v 40 nu rnibeei lunu: \p ―Manú unilu nú chilalu indu llene Jerusalén nulu chunatsia bichia recheꞌ zecalue, utsilaꞌa liꞌilu nee. Tunu neliꞌilu nú necalu lliꞌñi Diose, ulaca lu cruse cuaꞌ. \p \v 41 Leꞌca scua bee uleꞌya enu rnibiyaꞌ lubeelá bee uleꞌya cuna bee ulaxcuela enu reca ley, cuna bee fariseo nu cuna bee usticia Israel, uni beella huaxi bee bedichiaꞌ nú necha neca lunu, nu unibeella lusaꞌbeella: \p \v 42 ―Utsilaꞌa nucuaꞌ bee bene, pero laca nucuaꞌ tsilaꞌa nucuaꞌ liꞌi nucuaꞌ. Tunu neca nucuaꞌ arreꞌ bee bene Israel, chu laca nucuaꞌ lu cruse nu che chili arquiaꞌahua nucuaꞌ. \v 43 Nzelí arquiꞌ nucuaꞌ Diose, nee tsilaꞌa Diose nucuaꞌ tunu secanu nucuaꞌ, xne rni nucuaꞌ nú neca nucuaꞌ lliꞌñi Diose. \p \v 44 Nu hasta bee huanaꞌ enu nequie lu stucu cruse cueꞌtsenu unibeei bee bedichiaꞌ nú necha neca lunu. \s1 Chenu unguti Jesuse \r (Mr. 15:33-41; Lc. 23:44-49; Jn. 19:28-30) \p \v 45 Chenu unga rrebichia ucabelí diquineca lu iliulabe, hasta rquie chuna uche. \v 46 Nu rquie chuna uche zeꞌe, urixiali Jesuse nu uninu: \p ―Elí, Elí, ¿lama sabactani?, rni bedichiaꞌ cuaꞌ: Diosea, Diosea, ¿xinu utsanaꞌ arquiꞌlu liꞌá? \p \v 47 Chenu ubeneꞌ bee bene enu nucuaꞌa zeꞌe nú uninu scua, che unibeei lusaꞌbeei: \p ―Aꞌa rixialla profeta Elías. \p \v 48 Che chu uyaxuꞌu tucu beei nu ucuacha nzeꞌe tucu esponja lu inza vinagre, nu uzucuꞌi lliꞌi tucu ixiꞌ, nu utiꞌi esponja cuaꞌ ruꞌu Jesuse para nú güeꞌnu inza vinagre cuaꞌ. \v 49 Pero texcuaꞌa beei enu nucuaꞌa zeꞌe uni: \p ―La riꞌinululla scua biꞌya se nzeꞌta Elías tsilaꞌa liꞌilla. \p \v 50 Che juerte urixiali Jesuse stucu bese, nu chu ungutinu. \v 51 Chequie hora zeꞌe utsa cortina llene nú nziꞌquinala liñi indu llene Jerusalén, nu utsa arliꞌtillune hasta aya nu hasta aquié. Nu unga xuú lu iliulabe nu uleꞌe bee quielaa, \v 52 nu uyaꞌla bee eluhua nu uhuañi zeca huaxi bee bene enu nzeli arquiꞌ Diose, bee enu unguti. \v 53 Che uchiuꞌu beella liñi eluhua lulá nú uhuañi Jesuse, nu uyuꞌu beella Jerusalén. Nu zeꞌe ulañiꞌ huaxi bee bene liꞌibeella. \p \v 54 Che capitán cuna beelá bee sundaduꞌlla enu rriucu Jesuse, chenu ulañiꞌ beella nú reca xú nu cuna ye beenú reca, chiquiꞌ ulliqui beella nu unibeella lusaꞌ beella: \p ―¡Neli nú neca benequieꞌ Lliꞌñi Diose! \p \v 55 Nu huaxi bee unaꞌa enu uyaquie Jesuse desde Galilea enu uriꞌi elietsa lunu nucuaꞌa beenchu istu zeꞌe riꞌya beenchu lunú reca. \v 56 Leta bee unaꞌa quieꞌ nzu María Magdalena, cuna María naꞌ Jacobo nu José, nu cuna naꞌ bee llianaꞌ Zebedeo. \s1 Chenu uhuachiꞌ Jesuse \r (Mr. 15:42-47; Lc. 23:50-56; Jn. 19:38-42) \p \v 57 Chenu uyuꞌu rulaꞌ, uriña tucu bene xene enu lee José, necalla bene eyeche Arimatea, nu leꞌca uyanzenulla Jesuse. \v 58 Nu uyalla lu Pilato uyanaꞌculla cuerpoꞌ Jesuse. Che unibiyaꞌ Pilato nú deteꞌ cuenda bee sundado cuerpoꞌ Jesuse lulla, \v 59 nu chu unaꞌtsella cuerpoꞌ Jesuse nu utelallanu tucu sábana nú lecaxi naa \v 60 nu che uya caꞌchiꞌlla cuerpoꞌ Jesuse liñi tucu eluhua cuqui nú neca steneꞌlla, nú udaꞌñilla liñi tucu quielaa, nu utsacuꞌlla tucu quiee llene ruꞌu eluhua zeꞌe nu chu nzialla. \v 61 Ruꞌu eluhua zeꞌe nzucu María enu neca bene eyeche Magdalena cuna stucu María. \s1 Uriucu bee sundado ruꞌu eluhuaꞌ Jesuse \p \v 62 Chenu uyeꞌe lu yuu bichia nú sulachi bee bene uya bee uleꞌya enu rnibiyaꞌ lubee uleꞌya cuna bee fariseo lu Pilato, \v 63 nu uni beella lu Pilato: \p ―Detá, nchiucuꞌ arquiꞌru nú chenu nehuañiscaꞌ bene enu nequichiaꞌ cuaꞌ, uni nucuaꞌ nú detetsia chuna bichia huañizeca nucuaꞌ lu eluti. \v 64 Enzeꞌe unibiyaꞌ nú aca ucu ruꞌu eluhua cuaꞌ hasta nú zaꞌ chuna bichia para nú la cha bee beneꞌ nucuaꞌ rulaꞌ che cachiꞌ cuerpoꞌ nucuaꞌ, nu ni bee beneꞌ nucuaꞌ lubee bene nú uhuañi zeca nucuaꞌ stucu bese. Xne tunu riꞌi bee beneꞌ nucuaꞌ scua che masescaꞌlá aca llene eluquichiaꞌ cuaꞌ luquelá eluquichiaꞌ nú uni nucuaꞌ rluti. \p \v 65 Che chu uni Pilato lubeella: \p ―Nucuaꞌacua bee sundado. Para nú riꞌi ucue. Uyaꞌhua beei nu utsaꞌcutaꞌhua ruꞌu eluhua zeꞌe. \p \v 66 Che nzuebeella, nu utsacuꞌtaꞌ beella ruꞌu eluhua zeꞌe, nu chu utsaꞌna beella bee sundado rriucue. \fig San Mateo 27:66|src="CN01849B.TIF" size="COL" ref="San Mateo 27:66" \fig* \c 28 \s1 Chenu uhuañi zeca Jesuse nú ungutinu \r (Mr. 16:1-8; Lc. 24:1-12; Jn. 20:1-10) \p \v 1 Chenu udete bichia nú sulachi bee bene, nu chenu uyeꞌe lu yuu zilaꞌ domingo. Che uyabiꞌya María Magdalena cuna stucu María ruꞌu eluhuaꞌ Jesuse. \v 2 Che tuꞌnatsia unga tucu xú nú juerte, xne ulaca tucu ángeleꞌ Diose enza liñibe nu uyabica ángele zeꞌe ruꞌu eluhua nu uyucunu quiee nú nacuꞌ ruꞌu eluhua zeꞌe, nu uzucunu equiee, \v 3 nu rulu siquiꞌ ángele zeꞌe xi rulusiquiꞌ lee chenu riaꞌlane, nu xucunu niquichiu aꞌquieꞌe xi nequichi iqui. \v 4 Chenu ulañiꞌ bee sundado enu rriucu ruꞌu eluhua zeꞌe ángele cuaꞌ, chiquiꞌ unga tseꞌtseꞌ beei nú ulliqui beei, nu uzanaꞌ beei lu yuu xi uzanaꞌ benenguti. \v 5 Che uni ángele cuaꞌ lubee unaꞌa cuaꞌ: \p ―La lliquihua. Liꞌá nediyaa nú rlaꞌnahua Jesuse, enu uquie lu cruse. \v 6 Pero lecaꞌnu caꞌa, xne uhuañi zecanu lu eluti tucu nú uninu. Utebiꞌyacuruhua elu uricu cuerpoꞌnu ne lañiꞌhua, \v 7 nu nee chu uquia tixiuleꞌexuhua lubee beneꞌnu: “Nú uhuañi zecanu lu eluti, nu rlutilánu nzanu lu iliu Galilea, luquela liꞌihua nu zeꞌe lañiꞌhuanu.” Nucuaꞌtsia neca nú rixiuleꞌa luhua. \p \v 8 Chequie uchiuꞌu beella ruꞌu eluhua zeꞌe, nu xexuꞌu beella nzuella nzetixiuleꞌe beella lubee beneꞌnu. Diquitse xiqui beella nu leꞌca ñia nzu arquiꞌbeella. \v 9 Chenu nzuebeella ulubeꞌlu Jesuse lubeella inziu nu uninu lubeella. Che uyabica beella lunu nu uluꞌcu beella ulaꞌna lunu, nu uchiꞌchi beella cuchiuꞌnu, \v 10 nu uninu lubeella: \p ―La lliquihua. Uquia tixiuleꞌehua lubee benea nú cha beella lu iliu Galilea, nu zeꞌe lañiꞌ beella liꞌá. \s1 Lunú uni bee sundado \p \v 11 Diquila nú nzubee bee unaꞌa zeꞌe, leꞌca nzubee chiucu chuna bee sundado eyeche zeꞌe nzetixiuleꞌe beei lubee uleꞌya enu rnibiyaꞌ lubeelá bee uleꞌya luye nú unga. \v 12 Che bee uleꞌya enu rnibiyaꞌ cuaꞌ uyabedichiaꞌnu beei bee usticiaꞌ bee bene Israel para nú tucu ricucheꞌtse stichiaꞌ beella, nú xi riꞌi beella nu che udeteꞌ beella huaxi dimi ya bee sundado, \v 13 nu uni beella lubee sundado zeꞌe: \p ―Uniꞌtsiahua nú rulaꞌ chenu raꞌtsehua ubeꞌta bee beneꞌ Jesuse ucachiꞌ cuerpoꞌnu. \v 14 Che tunu acabiyaꞌ gobernador nucuaꞌ, liꞌicaru niru lulla para nú lecaxi riꞌinulla liꞌihua. \p \v 15 Che unaꞌtse bee sundado dimi, nu uriꞌi beei tucu nú unibeella lubeei nú riꞌi beei. Nu eluquichiaꞌ cuaꞌ nzeli arquiꞌ bee bene Israel hasta bichia quieꞌ. \s1 Lunú unibiyaꞌ Jesuse nú riꞌi bee beneꞌnu \r (Mr. 16:14-18; Lc. 24:36-49; Jn. 20:19-23) \p \v 16 Che nzubee ye chetuꞌcu bee beneꞌ Jesuse lu iliu Galilea, equie dañi elu unilanu lubeella nú chue beella. \v 17 Nu chenu ulañiꞌ beella Jesuse uluꞌcu beella ulaꞌna lunu, añinzuca nú nuꞌ beella la chili arquiꞌ nú necanu Jesuse. \v 18 Che uyabica Jesuse lubeella nu uninu lubeella: \p ―Uliquiꞌ Diose ye poder lua para nú nibiyaꞌa liñibe cuna luyuu iliulabe. \v 19 Enzeꞌe uquiahua diqui lu iliulabe uzeꞌteꞌhua bee bene stichiaꞌa para nú aca beei bee benea. Nu urinzahua beei equie nú lee Pa liñibe, cuna equie cuendaꞌ lliꞌñinu nu cuna equie cuendaꞌ Espíritu Santo, \v 20 nu uzeꞌteꞌhua bee bene nú zucuꞌ beei ye nú unilaa luhua. Nu nia luhua nú ye bee bichia nzua cuna liꞌihua, hasta chenu laxu iliulabe. Amén.