\id LUK Luk Zapotec Lachixio USFM output from Final pdf Aug 2010 \h San Lucas \toc1 Bedichiaꞌ nzeꞌcaꞌ Jesucristo nú uquieꞌe San Lucas \toc2 San Lucas \toc3 Lc \mt1 Bedichiaꞌ nzeꞌcaꞌ Jesucristo nú uquieꞌe San Lucas \c 1 \s1 Caꞌa enta bee bedichiaꞌ nú uquieꞌe San Lucas lu Teófilo \p \v 1 Huaxi bee bene uriꞌi luchia nú uquieꞌe xcuaꞌa beella nú xa unga letaꞌahua, \v 2 tucu nú uzeꞌteꞌ bee bene liaꞌahua, liꞌibeella enu ulañiꞌ xa unga hasta chenu uquixie Jesuse nú udixiuleꞌenu Stichiaꞌ Diose, nu leꞌca liꞌibeella uriꞌi beella elietsa nú udixieleꞌe beella stichiaꞌnu lubee bene. \v 3 Leꞌca ucuaꞌnaa para nú uriꞌá beyaꞌ lunú neli neca nú xa unga hasta chenu uriña Jesuse lu iliulabe. Teófilo enu chiquiꞌ neca equie neca nzeꞌca para liꞌá nú quieꞌe xcuaꞌa bee ninguieꞌ lulu, \v 4 para nú riꞌi nzeꞌcalu beyaꞌ lu ye nú neli neca uzeteꞌ bee bene liꞌilu. \s1 Udixiuleꞌe tucu ángeleꞌ Diose nú ala Juan Bautista \p \v 5 Chenu unga Herodes arre lu iliu Judea, uhuañi tucu uleꞌya enu lee Zacarías, liꞌilla ullutsella leta texcuaꞌa bee uleꞌya enu unibiyaꞌ Abías lu, nu unaꞌa Zacarías lee Elisabet, necalla enu nzeꞌta lubee beneꞌ tuxie Aarón enu unga uleꞌya. \v 6 Zacarías cuna unaꞌlla uhuañi beella tucu nú neli neca lu Diose, nu uzucuꞌ beella leyꞌ Diose, hasta nú lecati uduꞌ culpaꞌ beella. \v 7 Pero né luꞌcu beella enduꞌ, xne neca Elisabet bíchi nu unguxula rucu beella. \p \v 8 Tucu bichia uyala texcuaꞌa bee uleꞌya para nú zibiꞌ beella lu Diose, leta bee uleꞌya quieꞌ nchiñi Zacarías. \v 9 Chequie tucu nú neca costumbreꞌ bee uleꞌya zeꞌe, ucañi beella biꞌya ta beella yaꞌna enu duꞌ llene quiendixí ruꞌu ecuꞌcu elu necachi neca liñi indu llene Jerusalén, nu uyala Zacarías nú chuꞌulla liñi indu zeꞌe para nú duꞌlla llene quiendixí ruꞌu ecuꞌcu zeꞌe. \v 10 Diqui nú rduꞌlla llene quiendixí ruꞌu ecuꞌcu zeꞌe, ye bee bene rnacuꞌ beella lu Diose labe eliꞌyaꞌ indu zeꞌe. \v 11 Hora zeꞌe ulubeꞌlu tucu ángeleꞌ Diose lu Zacarías, chúbee ruꞌu ecuꞌcu elu rduꞌlla llene quiendixí. \v 12 Chenu ulañiꞌ Zacarías ángele zeꞌe, chiquiꞌ ulliquilla nu lá riꞌilla beyaꞌ xa riꞌilla. \v 13 Che uni ángele zeꞌe lulla: \p ―Zacarías, la lliquilu, ubeneꞌlaꞌ Diose lunú rnacuꞌlu lunu, liꞌilu cuna unaꞌalu Elisabet luꞌcuhua tucu enduꞌ, enu hualeehua Juan. \v 14 Chiquiꞌ ñia tsu arquiꞌlu, nu leꞌca esquie ñia tsu arquiꞌ huaxi bee bene chenu ala enduꞌ zeꞌe. \v 15 Xne enduꞌlu aca tucu bene llene lu Diose. La hueꞌlla biñu nu la hueꞌlla niꞌ tucu nú rriꞌi nú xuchiꞌ bee bene. Ante nú alalla chiquiꞌ nzula Espíritu Santo cuna liꞌilla. \v 16 Riꞌilla nu huaxi bee bene Israel cheꞌe arquiꞌbeei lu stula beei nú benchilaꞌ beei lu inziuꞌ Diose, liꞌinu enu neca Dioseꞌ beei. \v 17 Juan quieꞌ cha rluti lu liꞌinu enu nzeꞌta, nu xeꞌla Diose nú huañi Espíritu Santo cuna Juan nu luꞌculla nú recalla tucu nú uluꞌcu profeta Elías, riꞌilla nú huañi nzeꞌca bee paa cuna bee lliꞌñilla para nú la cuaꞌa xuulla. Leꞌca zeteꞌlla bee bene enu nziti arquiꞌ para nú zucuꞌ beei yeene, scua riꞌilla nú cuaꞌa tsiña bee bene para nú yucu arquiꞌbeei liꞌinu enu nzeꞌta. \p \v 18 Che uni Zacarías lu ángele zeꞌe: \p ―¿Xa modo aca tucu nú rnilu? Xne unguxulá nu leꞌca esquie unaa. \p \v 19 Nu ucuaqui ángele zeꞌe: \p ―Liꞌá neca ángele enu lee Gabriel, nu sibiaꞌa lu Diose, liꞌinu uxeꞌlanu liꞌá para nú nzelayua bee resuna nzeꞌca quieꞌ lulu. \v 20 Pero nee, equie nú la chili arquiꞌlu lunú unia lulu, yacuꞌ nú rnilu, hasta nú yalu nú unia lulu, che yaꞌla zeca nú nilu. \p \v 21 Diqui nú reca bee nucuaꞌ, bee bene enu nucuaꞌa ruꞌu eliꞌyaꞌ indu zeꞌe nucuaꞌa quiee beella nú chiuꞌu Zacarías nu nzenu arquiꞌbeella xi nú rleꞌ Zacarías liñi indu zeꞌe. \v 22 Chenu uchiuꞌu Zacarías liñi indu zeꞌe la acaꞌlla nilla, che uriꞌi beella beyaꞌ nú nuꞌ nú ulubeꞌ Diose lulla, nu rriꞌitsialla seña lubeella xne la niaꞌlla. \p \v 23 Chequie chenu ulaxu bee bichia nú uzibiꞌ Zacarías liñi indu zeꞌe chu nzialla niꞌilla. \v 24 Cheela bee bichia zeꞌe, uyuꞌu enduꞌ xlaꞌcu unaꞌalla Elisabet, nu diqui ayuꞌ uu né chiuaꞌalla niꞌlla, nu uriꞌilla elliebacuꞌ nú unilla: \v 25 “Uriꞌi Diose lua scua, para nú la tsequichiaꞌ bee bene liꞌá.” \s1 Tucu ángeleꞌ Diose udixiuleꞌe nú ala Jesuse \p \v 26 Chenu uzaꞌ xuꞌcu uu, uxeꞌla Diose ángele enu lee Gabriel lu tucu eyeche nú lee Nazaret nú nchiñi lu iliu Galilea. \v 27 Para nú nze biꞌya ángele quieꞌ tucu unaꞌa eꞌne enu lee María, liꞌilla nzula nú yuculla tucu niyu enu lee José, nzeꞌta José quieꞌ lubee beneꞌ tuxie arre David. \v 28 Chequie uyuꞌu ángele zeꞌe liñi niꞌi elu nzucu María nu uni ángele quieꞌ lulla: \p ―¡Malune María, liꞌilu enu ucañila Diose! Nzu Diose Paa liñibe cuna liꞌilu, nu uriꞌi leꞌyalanu liꞌilu lu ye bee unaꞌa. \p \v 29 Chenu ulañiꞌ María ángele zeꞌe, chiquiꞌ uyanu arquiꞌlla bee bedichiaꞌ nú uni ángele cuaꞌ, nu leꞌca uriꞌilla elliebacuꞌ nú xa neca bee bedichiaꞌ cuaꞌ. \v 30 Chequie uni zeca ángele zeꞌe lulla: \p ―María, la lliquilu, xne ucañila Diose liꞌilu nu uriꞌinu nú cha nzeꞌca lu cuendaꞌlu. \v 31 Nee chuꞌu tucu enduꞌ xlaꞌculu, nu chenu ala enduꞌ quieꞌ hualeelunu Jesuse. \v 32 Liꞌinu luꞌcunu nú chiquiꞌ recanu, nu hualee bee bene liꞌinu Lliꞌñi Diose liñibe, leꞌca riꞌi Diose liñibe nú acanu arre, tucu nú unga David arre, beneꞌnu enu udetela, \v 33 para nú nibiyaꞌnu lubee bene Israel diqui tiembu. Nu leca xunga laxu nú rnibiyaꞌnu. \p \v 34 Che uni María lu ángele zeꞌe: \p ―¿Xa modo nú aca nucuaꞌ scua, nu la nzucuꞌnua niꞌ tucu niyu? \p \v 35 Nu ucuaqui ángele zeꞌe lu María: \p ―Luꞌculu enduꞌ cuaꞌ equie cuendaꞌ Espíritu Santo, hora zeꞌe lunú reca Diose liñibe duꞌnu xcaꞌlaꞌ equielu tucu nú rduꞌ xcabe xcaꞌlaꞌ equie bee bene. Enzeꞌe enduꞌ enu luꞌculu leca xunga riꞌinu dula nu hualee bee bene liꞌinu Lliꞌñi Diose liñibe. \v 36 Leꞌca enta nú luꞌcu saꞌlu Elisabet tucu enduꞌ, añinzuca nú unguxulalla, liꞌilla enu rni bee bene nú lecaꞌ modo nú luꞌcu enduꞌ pero necala xuꞌcu uu nú nuꞌ enduꞌ xlaꞌculla. \v 37 Xne leca niꞌ tucu nú neriñaꞌ para Diose. \p \v 38 Chequie uni María lu ángele zeꞌe: \p ―Nzua para nú zibiaꞌa lu Diose, riꞌinu tucu nú niarquiꞌnu cuna liꞌá. Chenu ulaxu nú uni María scua, chu nzia ángele zeꞌe che. \s1 Chenu uyabiꞌya María Elisabet \p \v 39 Bee bichia zeꞌe, uchiuꞌu María nza lu tucu eyeche nú nchiucuꞌ dañi lu iliu Judea, \fig San Lucas 1:39|src="CN01609B.TIF" size="COL" ref="San Lucas 1:39" \fig* \v 40 nu chenu uyuꞌu María liñi niꞌ Zacarías unilla malune lu Elisabet. \v 41 Chenu ubeneꞌ Elisabet nú uni María malune lulla, ucuñi enduꞌ enu nuꞌ xlaꞌcu Elisabet, scua chiquiꞌ uyaꞌna Espíritu Santo cuna Elisabet. \v 42 Chequie, juerte uni Elisabet lu María: \p ―¡Uriꞌi leꞌyala Diose liꞌilu lu ye bee unaꞌa, leꞌca uriꞌi leꞌyala Diose enduꞌlu enu nzu nú ala! \v 43 ¿Ti necaa nú nzeꞌta biꞌya naꞌ Diosea liꞌá? \v 44 María chenu unilu malune lua, ucuñi enduꞌ enu nuꞌ xlaꞌcua equie nú ñia nzu arquiꞌnu. \v 45 ¡Neca nzeꞌca nú uchili arquiꞌlu María, xne yalu tucu nú uni Diose lulu! \p \v 46 Chequie uni María: \q1 Chiquiꞌ rnia bedichiaꞌ nzeꞌca lu Diose. \q1 \v 47 Ñia nzu arquia lu Diose enu tsilaꞌa liꞌá. \q1 \v 48 Xne ubiꞌyanu caa nzua, añinzuca nú necatsia tucu bene enu sibiꞌ lunu, \q2 nu hasta nee nu diqui tiembu ni bee bene nú ñia nza nzeꞌcae lu cuendaa. \q1 \v 49 Xne uriꞌi Diose enu reca yeene huaxi nú neca nzeꞌca lua. \q2 ¡Nu Santo neca nú leenu! \q1 \v 50 Nu la tsuxe Diose nú rluꞌcu arquiꞌnu ye bee bene enu rluꞌcu ulaꞌna lunu. \q1 \v 51 Huaxi nú uriꞌinu equie nú recanu. \q1 Nu ullitiꞌnu elliebacuꞌ bee bene enu nelliña. \q1 \v 52 Leꞌca unguxi Diose nú rnibiyaꞌ bee bene enu rnibiyaꞌ, nu udeteꞌnu nú reca bee bene enu lleꞌna arquiꞌ. \q1 \v 53 Udeteꞌnu lunú secalaꞌchaꞌ bee bene enu seca elitsi nu lecaxi udeteꞌnu lubee bene xene. \q1 \v 54 Uriꞌinu elietsa lubee bene Israel, enu neca beneꞌnu, \q1 nu lá zañiꞌnu nú uluꞌcu arquiꞌnu liꞌibeella. \q1 \v 55 Tucu nú uninu lubee beneaꞌhua enu udetela lu Abraham cuna lubee bene enu nzeꞌta lu Familiꞌlla. \q1 Nu leca xunga tsanaꞌ arquiꞌnu liꞌibeella. \p \v 56 Uyaꞌna María niꞌi Elisabet tucu chuna uu, cheela nzia María niꞌlla. \s1 Chenu ungula Juan Bautista \p \v 57 Chequie chenu uzaꞌ bichia nú ungula enduꞌ Elisabet, ungula tucu enduꞌ niyuꞌlla. \v 58 Che bee besiñuꞌlla cuna bee saꞌlla uya biꞌya beella liꞌilla nu ñia utsu arquiꞌbeella, xne uriꞌi beella beyaꞌ nú ñia uhuaꞌa arquiꞌ Diose liꞌilla. \v 59 Chenu uzaꞌ enduꞌ zeꞌe xunu bichia, uya beella para nú quie seña elu necachiꞌnu, tucu nú rquie seña bee niyu enu neca bee bene Israel. Nu niarquiꞌ beella nú achiuꞌulee endu zeꞌe Zacarías tucu nú lee paꞌnu. \v 60 Pero uni naꞌnu lubee bene zeꞌe: \p ―La chiuꞌuleenu scua. Juan chiuꞌuleenu. \p \v 61 Che uni beella lulla: \p ―¿Xinú chiulee enduꞌlu Juan nu niꞌ tucu bee saꞌhua la lee Juan? \p \v 62 Chequie cuna seña unidichiaꞌ beella lu paꞌ enduꞌ zeꞌe, para nú riꞌi beella beyaꞌ xa niarquiꞌlla nú chiuꞌlee enduꞌlla. \v 63 Nu unacuꞌ paꞌ enduꞌ zeꞌe teleꞌe ala para nú quieꞌella lu ala xa chiuꞌulee enduꞌlla, nu uquieꞌella lu ala zeꞌe: “Juan chiuꞌleenu.” Chiquiꞌ uyanu arquiꞌ bee bene zeꞌe nú uriꞌilla scua. \v 64 Hora zeꞌe uyaꞌla zeca nú uni Zacarías, nu unilla bedichiaꞌ nzeꞌca lu Diose. \v 65 Chequie ye bee besiñuꞌ beella chiquiꞌ uyanu arquiꞌbeella, nu ye bee bene bee eyeche nú nchiucu dañi Judea ubeneꞌ beella lunú ungae scua. \v 66 Ye bee bene enu ungabiyaꞌ nucuaꞌ unibeei lu saꞌbeei: \p ―¿Xi nzeꞌta nú aca enduꞌ cuaꞌ? \p Xne che rlubeꞌ nú nzu Diose cuna enduꞌ cuaꞌ. \s1 Bee bedichiaꞌ nú uni Zacarías lu Diose \p \v 67 Chequie Zacarías paꞌ enduꞌ zeꞌe, chiquiꞌ nzu Espíritu Santo cuna liꞌilla, nu uquixiella unilla bedichiaꞌ nú uliquiꞌ Diose nú unilla: \q1 \v 68 ¡Cheꞌtsalá Diose liñibe liꞌinu enu neca Diose lubee bene Israel, \q1 xne uriñanu para nú tsilaꞌanu liaꞌahua enu neca bee beneꞌnu! \q1 \v 69 Uxeꞌla Diose luꞌahua tucu enu chiquiꞌ reca para nú tsilaꞌa liaꞌahua, \q1 necanu enu nzeꞌta lubee beneꞌ arre David enu uzibiꞌ lu Diose. \q1 \v 70 Scua neca nú ucuaqui uꞌna Diose hasta huaꞌtu tucu nú udixiuleꞌe bee profetaꞌnu enu uhuañi nzeꞌca lunu: \q1 \v 71 Nu tsilaꞌanu liaꞌahua lubee bene enu rlee luaꞌahua cuna lubee bene enu rana arquiꞌ liaꞌahua, \q1 \v 72 cuna nú huaꞌa arquiꞌnu bee beneꞌahua enu udetela nu la zañiꞌnu lunú ucuaqui uꞌnanu. \q1 \v 73 Ninguieꞌ neca nú ucuaqui uꞌna Diose lu Abraham beneꞌahua enu udetela: \q1 \v 74 Nú tsilaꞌanu liaꞌhua lubee bene enu rlee luaꞌahua, \q1 para nú acaꞌahua zibiaꞌahua lunu nu la lliquiaꞌahua, \q1 \v 75 para nú huañiaꞌahua tucu nú niarquiꞌnu, \q1 cuna nú riaꞌahua tucu nú neli neca lunu, diqui tiembu lunú nehuañiaꞌahua. \q1 \v 76 Nu liꞌilu endua, chiuꞌuleelu profetaꞌ Diose liñibe, \q1 xne liꞌilu cha rlutilu, para nú tsúcheꞌlu inziu nú riña liꞌinu. \q1 \v 77 Nu ixiuleꞌelu lubee bene para nú riꞌi beella beyaꞌ nú xa riꞌi Diose perdona stula beella cuna nú tsilaꞌanu liꞌibeella. \q1 \v 78 Xne seca Dioseꞌahua liaꞌahua cuna nú uhuaꞌa arquiꞌnu liaꞌahua, \q1 enzeꞌe xeꞌlanu Lliꞌñinu xi neca ellieꞌ bichia luaꞌahua, \q1 \v 79 para nú xaꞌlanu elliebacuꞌ bee bene enu nchiñi arquiꞌ lunú necha neca, \q1 cuna lubee bene enu nza lu inziu nú nze nitilu beei, \q1 nu lubeꞌnu liaꞌahua para nú huañiaꞌahua tucu nú riala nú huañiaꞌhua lunu. \p \v 80 Ubeꞌtaruꞌcu enduꞌ Zacarías cuna nú naaqui utsutaꞌ arquiꞌlla lunú neca cuendaꞌ Diose, nu uhuañilla lu dañi achi elu la nucuaꞌa bene, desde bichia nú uquixiella nú udixiuleꞌella Stichiaꞌ Diose lubee bene Israel. \c 2 \s1 Chenu ungula Jesuse \r (Mt. 1:18-25) \p \v 1 Bee bichia zeꞌe, unibiyaꞌ arre César Augusto nú sucu ichi ye bee bene iliulabe. \v 2 Nu bese rlu nú uzucu ichi bee bene che neca Cirenio gobernador lu iliu Siria. \v 3 Chequie ye bee bene rquiꞌña nú nza beella lachi beella para nú zucu ichi beella zeꞌe. \p \v 4 Enzeꞌe, uchiuꞌu José eyeche Nazaret, nú nchiñi lu iliu Galilea, nu uyalla lu iliu Judea eyeche Belén, elu ungula tuxie arre David, xne lubee familiꞌ tuxie arre David nzeꞌta José. \fig San Lucas 2:4|src="CN01614B.TIF" size="COL" ref="San Lucas 2:4" \fig* \v 5 Uya José eyeche Belén para nú zucu ichilla cuna María, enu nzula nú yuculla nu nuꞌla enduꞌ xlaꞌcu María. \v 6 Chequie diqui nú nucuaꞌa beella eyeche Belén, uriña bichia nú ala enduꞌ María. \v 7 Zeꞌe ungula enduꞌ rluꞌlla liñi niꞌ bee nañi nu utelalla tucu laquie liꞌinu nu chu udixiulla liꞌinu liñi tucu cajón elu riuꞌu nú racu bee nañi, xne lecaꞌ luhuare elu yaꞌna beella liñi niꞌi elu riaꞌna bee bene. \s1 Uni ángeleꞌ Diose lubee bene enu rriucu bee sanchi \p \v 8 Axu eyeche Belén zeꞌe nucuaꞌa chiucu chuna bene enu rriucu bee sanchi nu riaꞌna beella dañi rula cuna bee sanchi. \fig San Lucas 2:8 |src="LB00013B.TIF" size="COL" ref="San Lucas 2:8" \fig* \v 9 Che tuꞌnatsia ulubeꞌlu tucu ángeleꞌ Diose lubeella, nu uduꞌllieꞌe ellieꞌe Diose diqui abenchilaꞌ beella, nu chiquiꞌ ulliqui beella. \v 10 Nu uni ángele zeꞌe lubeella: \p ―La lliquihua, xne uriñayua tucu resuna nzeꞌca luhua, nu equie cuendaꞌ resuna quieꞌ tsu nzeꞌca arquiꞌ ye bee bene. \v 11 Nee lachi David ungula tucu enu tsilaꞌa liꞌihua, necanu Cristo, enu rluꞌcu nú rnibiyaꞌ. \v 12 Nu para nú chuluhua enduꞌ quieꞌ, llelaꞌhua liꞌinu liñi niꞌi bee nañi nebelanu tucu laquie nu nchiucuꞌnu liñi tucu cajón elu riuꞌu nú racu bee nañi. \p \v 13 Hora zeꞌe ulubeꞌlu huaxilá bee ángele liñibe elu nzu ángele zeꞌe, nu rni bee ángele cuaꞌ bedichiaꞌ nzeꞌca lu Diose nú uni beenu: \q1 \v 14 ¡Cheꞌtsalá Diose enu nzucu liñibe! \q1 ¡Chuꞌu nú nzuxee lu iliulabe, para bee bene enu rriꞌi \q2 tucu nú riuꞌ arquiꞌnu! \p \v 15 Chequie chenu uquie bee ángele zeꞌe liñibe, bee bene enu rriucu bee sanchi zeꞌe uni beella lusaꞌbeella: \p ―Chaahua eyeche Belén, che biꞌyaꞌahua lunú unga zeꞌe tucu nú udixiuleꞌe Diose Pa liñibe luaꞌahua. \p \v 16 Nu yexetsia nzuebeella nu ullelaꞌ beella María cuna José liñi niꞌ bee nañi cuna enduꞌ meꞌ zeꞌe, nu nchiucuꞌnu liñi tucu cajón elu riuꞌu nú racu bee nañi. \v 17 Chenu ulañiꞌ beella nucuaꞌ, uni beella lunú udixiuleꞌe ángele lubeella equie cuendaꞌ enduꞌ zeꞌe, \v 18 che uyanu arquiꞌ ye bee bene enu ubeneꞌ lunú uni bee bene enu rriucu bee sanchi. \v 19 Pero uducheꞌtsia María ye bee bedichiaꞌ cuaꞌ arquiꞌlla, cuna nú rriꞌilla elliebacuꞌ lu cuendaꞌ nucuaꞌ. \v 20 Chequie chenu ubenchilaꞌ bee bene enu rriucu bee sanchi chiquiꞌ ñia nzu arquiꞌ beella rdeteꞌ beella cheꞌtsa lu Diose, cuna nú rni beella bedichiaꞌ nzeꞌca lunu lu ye nú ulañiꞌ beella cuna nú ubeneꞌ beella, xne unga ye tucu nú udixiuleꞌe ángele lubeella. \s1 Chenu unguyaꞌ José cuna María Jesuse liñi indu llene Jerusalén \p \v 21 Chenu uzaꞌ xunu bichia nú ungula Jesuse uquie seña elu necachiꞌnu, tucu nú rquie seña elu necachiꞌ bee niyu enu neca bee bene Israel, nu uhualee beella liꞌinu Jesuse, tucu nú udixiuleꞌe ángele lu María ante nú chuꞌunu xlaꞌculla. \p \v 22 Chenu uzaꞌ bee bichia nú uriꞌi María tucu nú rnibiyaꞌ leyꞌ Moisés nú rriꞌi bee unaꞌa chenu rala enduꞌ beenchu, che unguyaꞌ beella Jesuse liñi indu llene Jerusalén lu Diose Paa liñibe. \v 23 Uriꞌi beella scua, xne rni leyꞌ Diose: “Ye bee enduꞌ niyu enu neca enduꞌ rlu necala beei para Diose.” \v 24 Che uyayu beella uꞌna lu Diose tucu nú rnibiyaꞌ leyꞌ Diose, chiucu cuꞌcu urre chiucu paloma. \p \v 25 Tiembu zeꞌe uhuañi tucu bene eyeche Jerusalén enu lee Simeón. Ungalla tucu bene nzeꞌca, nu chiquiꞌ rluꞌculla ulaꞌna lu Diose nzuquieella lañiꞌlla bene enu tsilaꞌa bee bene Israel. Nu nzu Espíritu Santo cuna liꞌilla, \v 26 equie cuendaꞌ Espíritu Santo ungabiyaꞌ Simeón nú la atiscaꞌlla hasta nú lañiꞌlla Cristo, enu xeꞌla Diose enu rluꞌcu nú rnibiyaꞌ. \v 27 Leꞌca uduꞌ Espíritu Santo arquiꞌ Simeón nú uyalla liñi indu llene Jerusalén. Nu chenu uyanu paꞌ Jesuse liꞌinu cuna naꞌnu liꞌinu liñi indu zeꞌe para nú uya riꞌi beella tucu nú rnibiyaꞌ leyꞌ Moisés nú riꞌi bee bene, \v 28 che unaꞌtse Simeón Jesuse nu uchiꞌchilla liꞌinu nu unilla bedichiaꞌ nzeꞌca lu Diose, nú unilla: \q1 \v 29 Diose Paa liñibe nuꞌ modo zelalu nú atia lecaꞌ xi chenuarquia nee, \q2 xne uzaꞌla lunú ucuaqui uꞌnalu lua. \q1 \v 30 Nee si ulañilá bene enu tsilaꞌa liꞌiru nee, \q1 \v 31 liꞌinu necanu, enu uxeꞌlalu lu ye bee bene iliulabe, \q1 \v 32 Liꞌinu necanu xi neca ellieꞌe nú xaꞌla elliebacuꞌ bee bene enu la neca bee bene Israel. \q1 Nu chiquiꞌ aca neca equienu lubee beneꞌlu enu neca bee bene Israel. \p \v 33 Chiquiꞌ uyanu arquiꞌ José cuna María naꞌ Jesuse chenu ubeneꞌ beella lunú uni Simeón scua equie cuendaꞌ Jesuse. \v 34 Chequie uriꞌi leꞌya Simeón beella, nu unilla lu María, naꞌ Jesuse: \p ―Ixiuleꞌa lulu María nú utsula Diose enduꞌ quieꞌ, nú huaxi bee bene Israel la chili arquiꞌ liꞌinu, nu leꞌca huaxi bee bene chili arquiꞌ liꞌinu, nu uriñanu para nú zeteꞌnu bee bene xa niarquiꞌ Diose nú huañi beei, pero huaxi bee bene la yucu arquiꞌ liꞌinu. \v 35 Nu scua riꞌinu beyaꞌ xa neca elliebacuꞌ cada tucua bee bene. Pero liꞌilu María xi neca chenu rdete tucu espada arquiꞌ tucu bene scua tsiꞌlu chenu aca bee nucuaꞌ. \p \v 36 Leꞌca liñi indu zeꞌe nzucu tucu unaꞌa enu neca profeta. Liꞌilla leella Ana, nu necalla xinchiuꞌcu Fanuel enu nzeꞌta lu familiꞌ Aser, unguxulalla. Nu chiquiꞌ nereꞌneꞌlla chenu uchialla nu uzucunulla niyuꞌlla achi lana, \v 37 nu ungala ochenta y cuatro lana nú uyaꞌna zaquilla. Niꞌ tucu bichia la dete seella indu, ye bichia nzuculla liñi indu rnacuꞌlla lu Diose, nu rdeteꞌlla bichia nú la aculla equie nú rluꞌculla ulaꞌna lu Diose. \v 38 Chenu rdichiaꞌnu María Simeón, hora zeꞌe uriña Ana, chenu ulaxu nú udeteꞌlla cheꞌtsa lu Diose uquixiella nú unilla equie cuendaꞌ Jesuse lu ye bee bene enu nzuquie nú riña bene enu tsilaꞌa Jerusalén. \s1 Chenu ubenchilaꞌ zeca José cuna María eyeche Nazaret \p \v 39 Chequie chenu ulaxu nú uriꞌi José cuna María lu ye nú rnibiyaꞌ leyꞌ Diose, ubenchilaꞌ zeca beella lachi beella Nazaret nú nchiucuꞌ lu iliu Galilea. \v 40 Diqui nú nzeꞌta ruꞌcu Jesuse, nze aca naaquinu cuna nú chiquiꞌ reca elliebacuꞌnu nu chiquiꞌ uriꞌileꞌya Diose liꞌinu. \s1 Chenu ullela Jesuse liñi indu llene Jerusalén \p \v 41 Zaꞌlana se José cuna María eliñi baxcu eyeche Jerusalén. \v 42 Chenu uzaꞌ Jesuse chiꞌchiucu lana, uya ye beella Jerusalén, tucu nú neca costumbreꞌ beella nú see beella eliñi baxcu zeꞌe. \v 43 Pero chenu ubenchilaꞌ beella nú ulaxu eliñi zeꞌe, né riꞌi José cuna María beyaꞌ nú uyaꞌna Jesuse Jerusalén. \v 44 Uriꞌi beella elliebacuꞌ nú tia nzeꞌtanu leta bee bene, nu utsela beella tucu bichia lu inziu, pero chenu ucuaꞌna beella liꞌinu leta bee beneꞌ beella, cuna leta bee bene enu nuꞌlu beella, \v 45 né llelaꞌ beella liꞌinu leta bee bene zeꞌe. Che ubenchilaꞌ zeca beella Jerusalén nze laꞌna beella liꞌinu. \p \v 46 Chenu udete chuna bichia ullelaꞌ beella liꞌinu liñi indu llene Jerusalén, nzucunu leta bee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés, nu sucuꞌ diacanu nú rni beella nu rdichiaꞌnunu beella. \v 47 Che ye bee bene enu rieneꞌ nú rninu, chiquiꞌ uyanu arquiꞌbeella lunú chiquiꞌ recanu, nu leꞌca nzenu arquiꞌbeella lunú xa ucuaquinu lubeella. \v 48 Chenu ulañiꞌ José cuna María liꞌinu, uyanu arquiꞌbeella, nu uni María naꞌnu lunu: \p ―Endua, ¿xinu uriꞌilu scua? Paꞌlu cuna liꞌá chiquiꞌ nzenu arquiꞌru rlaꞌnaru liꞌilu. \p \v 49 Che ucuaqui Jesuse lubeella: \p ―¿Xinu rlaꞌnahua liꞌá? ¿Xieꞌ la riꞌihua beyaꞌ nú rquiꞌña nú riꞌá riñaꞌ paa la? \p \v 50 Pero lá riꞌi beella beyaꞌ xinu uninu scua. \p \v 51 Che ubenchilaꞌnunu liꞌibeella eyeche Nazaret, nu uzucuꞌnu ye nú rni beella, pero María naꞌnu uducheꞌtsialla ye bee nucuaꞌ arquiꞌlla. \v 52 Nu nzeꞌta ruꞌculá Jesuse cuna nú chiquiꞌ nze aca elliebacuꞌnu, nu ñia nzu arquiꞌ Diose lunu. Leꞌca ñia nzu arquiꞌ bee bene lunu. \c 3 \s1 Udixiuleꞌe Juan Bautista Stichiaꞌ Diose \r (Mt. 3:1-12; Mr. 1:1-8; Jn. 1:19-28) \p \v 1 Chenu unga chiñuꞌ lana nú rnibiyaꞌ arre Tiberio César diqui lu iliulabe, che neca Poncio Pilato gobernador Judea, nu neca Herodes gobernador Galilea, nu bichilla Felipe neca gobernador Iturea cuna lu iliu Traconite, nu Lisanias neca gobernador Abilinia. \v 2 Chequie Anás cuna Caifás unga uleꞌya enu mase rnibiyaꞌ lu beelá bee uleꞌya. Bee bichia zeꞌe uni Diose lu Juan llianaꞌ Zacarías lu dañi achi elu la nucuaꞌa bee bene. \v 3 Nu uya Juan lu ye bee eyeche nú nchiucuꞌ axu reꞌcu Jordán, nu unilla lubee bene nú cheꞌe arquiꞌ bee bene lu stula beei cuna nú rinza beei, para nú riꞌi Diose perdona liꞌibeei. \v 4 Scua uyalu tucu nú uquieꞌe profeta Isaías huaꞌtu, xne liꞌilla uquieꞌella nucuaꞌ nú rni: \q1 Lu tucu dañi achi elu la nucuaꞌa bee bene, riene tucu chii bene nu rixialilla nú nilla: \q1 “Utsu tsiñahua arquiꞌhua xne nzeꞌta liꞌinu enu neca Dioseꞌahua; \q1 utsanaꞌ arquiꞌhua stulahua para nú yucu arquiꞌhua stichiaꞌnu. \q1 \v 5 Utsucheꞌ nzeꞌcahua arquiꞌhua tucu nú reca teriallu tucu erluu, \q1 nu utsanaꞌ arquiꞌhua elulliña cuna elurutiꞌ tucu nú reca teriallu elu neca loma cuna dañi, \q1 ubenchilaꞌ arquiꞌhua lu inziuꞌ Diose tucu nú rlí inziu nú nerenguie, \q1 nu utsucheꞌ nzeꞌcahua arquiꞌhua tucu nú neca inziu nú necacheꞌ nzeꞌca. \q1 \v 6 Chequie ye bee bene iliulabe lañiꞌ liꞌinu enu tsilaꞌa bee bene, enu xeꞌla Diose.” \p \v 7 Chenu uriña bee bene para nú rinza Juan liꞌibeei unilla lubeei: \p ―¡Liꞌi sihua netsiñahua xi netsiña bee beꞌla! ¿Ti udixiuleꞌe luhua nú tsilaꞌahua lu castiya juerte nú nzula? \v 8 Uhuañi nzeꞌcahua para nú acachee nú neli nú ucheꞌe arquiꞌhua lu stulahua, nu la nihua: “Liꞌiru necaru enu nzeꞌta lubee beneꞌ tuxie Abraham”; xne nia luhua nú hasta bee quiee quieꞌ aca Diose riꞌi nú aca bee beneꞌ tuxie Abraham. \v 9 Pero bee bene enu la nehuañi nzeꞌca tucu nú rnibiyaꞌ Diose, riꞌinu lubeei tucu nú rriꞌinu bee bene aca ndixi chenu la ayuaꞌ ndixí lue. Xiecuꞌ beei aca zeꞌe nu siquiꞌ beeii lu quii. \p \v 10 Chequie unidichiaꞌ bee bene lu Juan: \p ―¿Xi riala riꞌiru che? \p \v 11 Nu ucuaqui Juan lubeei: \p ―Enu rluꞌcu chiucu xucu, deteꞌnzeꞌe tucue utu bene enu la luꞌcune, nu enu nuꞌ nú racu deteꞌ nzeꞌe lleꞌnae lubee bene enu seca laꞌchaꞌe. \p \v 12 Leꞌca uriña chiucu chuna bee bene enu rriꞌi cubre impuestos lu Juan para nú rinza Juan liꞌibeei, nu unidichiaꞌ beei lu Juan: \p ―Maestro, liꞌiquieru ¿xi riala riꞌiru? \p \v 13 Che uni Juan lubeei: \p ―La riꞌihua cubre maselá lunú riala rriꞌihua cubre. \p \v 14 Leꞌca unidichiaꞌ chiucu chuna bee sundado lu Juan: \p ―¿Nu liꞌiquieru xi riala riꞌiru? \p Nu uni Juan lubeei: \p ―La axihua steneꞌ bee bene, nu la taꞌhua eluquichiaꞌ bee bene enu lecaxi uriꞌi para nú nuꞌ xi liquiꞌ beei luhua, nu uriꞌihua conforme lunú riaxutsiahua. \p \v 15 Bee bene zeꞌe niarquiꞌ beei nú alaꞌ riꞌixu beei beyaꞌ tunu neca Juan Cristo, \v 16 pero uni Juan lubeei: \p ―Liꞌá rrinza liꞌihua cuna inza. Pero nzeꞌta liꞌinu enu rinza bee bene cuna Espíritu Santo nu cuna quii. Liꞌinu necanu enu chiquiꞌ nibiyaꞌ luquelá liꞌá, nu niꞌ nú hua lucunu la yala xne neca equielánu lua. \v 17 Tucu nú rcui bee bene trigo, scua riꞌinu lubee bene, bee bene enu nehuañi tucu nú rialane, deteꞌnu nú huañi bee bene zeꞌe elu rnibiyaꞌnu, nu bee bene enu la nehuañi tucu nú rialane, xeꞌlanu liꞌibeei lu quii nú leca xunga yala. \fig San Lucas 3:17|src="HK00097B.TIF" size="COL" ref="San Lucas 3:17" \fig* \p \v 18 Scua neca nú uni Juan lubeei, nu cuna huaxilá bee bedichiaꞌ nzeꞌca unilla bezeteꞌ lubeei, nu udixiuleꞌella bedichiaꞌ nzeꞌcaꞌ Diose lubeei. \v 19 Leꞌca uquiꞌyaꞌ arre Herodes uriꞌi Juan, xne nzucunu Herodes Herodías unaꞌa bichilla Felipe, cuna equie huaxilá beenú necha neca uriꞌi Herodes. \v 20 Pero Herodes luhuare nú zucuꞌlla lunú uni Juan, uriꞌi Herodes stucu nú necha neca: Nú uduꞌlla Juan niꞌcuꞌ. \s1 Urinza Juan Bautista Jesuse \r (Mt. 3:13-17; Mr. 1:9-11) \p \v 21 Chequie chenu urinza Juan bee bene, leꞌca urinzalla Jesuse, diqui nú rnacuꞌ Jesuse lu Diose uyaꞌla liñibe. \v 22 Nu ulaca Espíritu Santo equienu xi neca tucu paloma, nu ubene tucu chii enza liñibe nu uni chii zeꞌe: \p ―Liꞌilu necalu Lliꞌñia nu chiquiꞌ seꞌca liꞌilu nu ñia nzu arquia lulu. \s1 Bee beneꞌ Jesuse enu udetela \r (Mt. 1:1-17) \p \v 23 Nza Jesuse tucu ala llichiꞌi lana chenu uquixienu uzeteꞌnu Stichiaꞌ Diose lubee bene. \li1 Nu nzeli arquiꞌ bee bene nú unga Jesuse xi neca lliꞌñi José. \li1 Nu unga José, lliñi Elí, \li1 \v 24 Elí unga lliꞌñi Matat, \li1 Matat unga lliꞌñi Leví, \li1 Leví unga lliꞌñi Melqui, \li1 Melqui unga lliꞌñi Jana, \li1 Jana unga lliꞌñi José, \li1 \v 25 José unga lliꞌñi Matatías, \li1 Matatías unga lliꞌñi Amós, \li1 Amós unga lliꞌñi Nahum, \li1 Nahum unga lliꞌñi Esli, \li1 Esli unga lliꞌñi Nagai. \li1 \v 26 Nagai unga lliꞌñi Maat, \li1 Maat unga lliꞌñi Matatías, \li1 Matatías unga lliꞌñi Semei, \li1 Semei unga lliꞌñi José, \li1 José unga lliꞌñi Judá. \li1 \v 27 Judá unga lliñi Joanán, \li1 Joanán unga lliꞌñi Resa, \li1 Resa unga lliꞌñi Zorobabel, \li1 Zorobabel unga lliꞌñi Salatiel, \li1 Salatiel unga lliꞌñi Neri. \li1 \v 28 Neri unga lliꞌñi Melqui, \li1 Melqui unga lliꞌñi Adi, \li1 Adi unga lliꞌñi Cosam, \li1 Cosam unga lliꞌñi Elmodam, \li1 Elmodam unga lliꞌñi Er. \li1 \v 29 Er unga lliꞌñi Josué, \li1 Josué unga lliꞌñi Eliezer, \li1 Eliezer unga lliꞌñi Jorim, \li1 Jorim unga lliꞌñi Matat. \li1 \v 30 Matat unga lliꞌñi Leví, \li1 Leví unga lliꞌñi Simeón, \li1 Simeón unga lliꞌñi Judá, \li1 Judá unga lliꞌñi José, \li1 José unga lliꞌñi Jonán, \li1 Jonán unga lliꞌñi Eliaquim, \li1 \v 31 Eliaquim unga lliꞌñi Melea, \li1 Melea unga lliꞌñi Mainán, \li1 Mainán unga lliꞌñi Matata, \li1 Matata unga lliꞌñi Natán, \li1 \v 32 Natán unga lliꞌñi David, \li1 David unga lliꞌñi Isaí, \li1 Isaí unga lliꞌñi Obed, \li1 Obed unga lliꞌñi Booz, \li1 Booz unga lliꞌñi Salmón, \li1 Salmón unga lliñi Naasón, \li1 \v 33 Naasón unga lliꞌñi Aminadab, \li1 Aminadab unga lliꞌñi Aram, \li1 Aram unga lliꞌñi Esrom, \li1 Esrom unga lliꞌñi Fares, \li1 Fares unga lliꞌñi Judá, \li1 \v 34 Judá unga lliꞌñi Jacob, \li1 Jacob unga lliꞌñi Isaac, \li1 Isaac unga lliꞌñi Abraham, \li1 Abraham unga lliꞌñi Taré, \li1 Taré unga lliꞌñi Nacor, \li1 \v 35 Nacor unga lliꞌñi Serug, \li1 Serug unga lliꞌñi Ragau, \li1 Ragau unga lliꞌñi Peleg, \li1 Peleg unga lliꞌñi Heber, \li1 Heber unga lliꞌñi Sala, \li1 \v 36 Sala unga lliꞌñi Cainán, \li1 Cainán unga lliꞌñi Arfaxad, \li1 Arfaxad unga lliꞌñi Sem, \li1 Sem unga lliꞌñi Noé, \li1 Noé unga lliꞌñi Lamec, \li1 \v 37 Lamec unga lliꞌñi Matusalén, \li1 Matusalén unga lliꞌñi Enoc, \li1 Enoc unga lliꞌñi Jared, \li1 Jared unga lliꞌñi Mahalaleel, \li1 Mahalaleel unga lliꞌñi Cainán, \li1 \v 38 Cainán unga lliꞌñi Enós, \li1 Enós unga lliꞌñi Set, \li1 Set unga lliꞌñi Adán, \li1 Adán unga lliꞌñi Diose. \c 4 \s1 Chenu uriꞌi bezeꞌlu preo Jesuse \r (Mt. 4:1-11; Mr. 1:12-13) \p \v 1 Chiquiꞌ nzu Espíritu Santo cuna Jesuse, chenu uchiuꞌnu reꞌcu Jordán, nu unguyaꞌ Espíritu Santo liꞌinu lu tucu dañi achi elu la nucuaꞌa bee bene. \v 2 Zeꞌe uyaꞌnanu chiuaꞌa bichia cuna rulaꞌ, nu né acunu ye bee bichia zeꞌe. Che uliaꞌnaꞌnu nu uriꞌi bezeꞌlu preo liꞌinu. \v 3 Chequie uni bezeꞌlu lunu: \p ―Tunu neli nú necalu Lliꞌñi Diose, unibiyaꞌ nú aca quiee quieꞌ pá. \p \v 4 Nu ucuaqui Jesuse lu bezeꞌlu: \p ―Lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose rni: “La huañi bee bene lu cuendaꞌ pá tsia, leꞌca huañi bee bene lunú neca Stichiaꞌ Diose.” \p \v 5 Che uyanu bezeꞌlu liꞌinu equie tucu dañi elu ayaa, nu hora zeꞌe ulubeꞌ bezeꞌlu lunu nzieꞌ bee nación iliulabe, \v 6 nu uni bezeꞌlu lunu: \p ―Liquia lulu ye elurnibiyaꞌ nú nuꞌ lubee nación quieꞌ cuna ye bee eluxene nú nuꞌ lue. Xne ye bee nucuaꞌ neca stenea, nu detea bee nucuaꞌ lu enu niarquia. \v 7 Tunu tsu lliquilu lua nu chiquiꞌ luꞌculu ulaꞌna lua, che ye bee nucuaꞌ aca steneꞌlu. \v 8 Pero ucuaqui Jesuse nú uninu: \p ―Lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose rni: “Uluꞌcu ulaꞌna lu tucutsia Diose Pa liñibe, nu tucutsia lunu zibiꞌlu.” \p \v 9 Chequie uyanu bezeꞌlu liꞌinu eyeche Jerusalén, nu uquienuu bezeꞌlu liꞌinu equie indu llene Jerusalén nu uni lunu: \p ―Tunu neli nú necalu Lliꞌñi Diose, utsanaꞌ liꞌilu hasta caꞌa nu hasta lu yuu. \v 10 Xne rni lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose: \q1 Xeꞌla Diose bee ángeleꞌnu para nú riꞌi ucu beenu liꞌilu. \q1 \v 11 Cuna nú naꞌtse beenu liꞌilu, \q1 para nú la tiꞌqui bee quiee cuchiuꞌlu. \p \v 12 Che ucuaqui Jesuse lu bezeꞌlu: \p ―Leꞌca rni lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose: “La riꞌilu preo Diose Pa liñibe.” \p \v 13 Chequie chenu né llelaꞌ bezeꞌlu xa riꞌi preo Jesuse, utsanaꞌi liꞌinu lleꞌna tiembu. \s1 Chenu uquixie Jesuse nú uzeteꞌnu bee bene \r (Mt. 4:12-17; Mr. 1:14-15) \p \v 14 Ubenchilaꞌ zeca Jesuse lu iliu Galilea, nu chiquiꞌ nzu lunú reca Espíritu Santo cuna liꞌinu, cuna nú chiquiꞌ rni bee bene lu cuendaꞌnu ye bee luhuare zeꞌe. \v 15 Seteꞌnu bee bene liñi induꞌ bee bene Israel cada bee luhuare, nu rni nzeꞌca bee bene lu cuendaꞌnu. \s1 Chenu ubenchilaꞌ Jesuse eyeche Nazaret \r (Mt. 13:53-58; Mr. 6:1-6) \p \v 16 Uya Jesuse eyeche Nazaret, elu ubeꞌta ruꞌcunu. Chequie bichia nú sulachi bee bene Israel, uyuꞌunu liñi induꞌ beella tucu nú neca costumbreꞌnu, nu utsulínu nu ungulanu lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose. \v 17 Udeteꞌ beella ichiꞌ nú uquieꞌe profeta Isaías yanu, nu chenu uxaꞌlanu lu ichiꞌ zeꞌe uxaꞌlanu tucu luhuare elu rni: \q1 \v 18 Nzu Espírituꞌ Diose Pa liñibe cuna liꞌá, \q1 xne uriꞌi leꞌyalanu liꞌá para nú ixiuleꞌa bedichiaꞌ nzeꞌcaꞌ Diose lubee bene elitsí; \q1 uxeꞌlanu liꞌá para nú riꞌá elietsa lubee bene enu nehuana nzu arquiꞌ, \q1 cuna nú ixiuleꞌa lubee bene nú xa tsilaꞌa beei lu dula nú rnibiyaꞌ lubeei, \q1 cuna nú riꞌiyecaa iculu bee bene enu niquieꞌlu, \q1 cuna nú riꞌá elietsa lubee bene enu nehuana seca. \q1 \v 19 Nu para nú ixiuleꞌa lubee bene nú uriñala bichia nú tsilaꞌa Diose bee bene enu rcuaꞌna nú zucuꞌ nú rninu. \p \v 20 Che chu utsacuꞌ Jesuse lu ichiꞌ zeꞌe, nu udeteꞌ cuendanue ya bene enu rriꞌi elietsa liñi indu zeꞌe nu chu uzucunu. Pero ye bee bene enu nucuaꞌa liñi indu zeꞌe riꞌyalí beei lunu. \v 21 Nu uquixienu nú uninu, lubeei: \p ―Bichia quieꞌ uyalu lunú rni lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose nú ubeneꞌ inzaꞌhua. \p \v 22 Chequie ye bee bene zeꞌe uni nzeꞌca beei lu cuendaꞌ Jesuse, nu chiquiꞌ nzenu arquiꞌbeei nú ñia uninu bee bedichiaꞌ nzeꞌca lubeei. Nu unidichiaꞌ beei lu saꞌbeei: \p ―¿Lanú nucuaꞌ neca lliꞌñi José la? \p \v 23 Nu uni Jesuse lubeei: \p ―Nediyaa nú nihua lua bedichiaꞌ nú rni: “Doctor uriꞌiyeca leꞌcatsia liꞌilu.” Nu leꞌca nihua: “Lunú ubeneꞌru nú uriꞌilu eyeche Capernaúm, uriꞌi leꞌca scua lachilu caꞌa nee.” \p \v 24 Chequie unilá Jesuse lubeei: \p ―Nia luhua nú niꞌtucu profeta la yucu nzeꞌca arquiꞌ bee bene lachilla liꞌilla. \v 25 Liꞌá nia luhua, nú tiembu nú uhuañi profeta Elías, ucuaꞌa huaxi bee unaꞌa zaqui diqui bee lu iliu Israel, chenu né laca quiu chuna lana arulaꞌ nu unga biñia diqui bee luhuare enza zeꞌe. \v 26 Pero né xeꞌla Diose Elías, para nú riꞌilla elietsa lu tucu unaꞌa zaqui Israel, uxeꞌla tsianu Elías para nú riꞌilla elietsa lu tucu unaꞌa zaqui eyeche Sarepta, axu eyeche Sidón. \v 27 Leꞌca ucuaꞌa huaxi bee bene Israel enu ulleꞌca elichia nú lee lepra tiembu nú unga Eliseo profeta, pero né riꞌiyecalla niꞌ tucu bee bene cuaꞌ, uriyeca tsialla Naamán, enu neca bene Siria. \p \v 28 Chenu ubeneꞌ ye bee bene enu nucuaꞌa liñi indu zeꞌe bedichiaꞌ cuaꞌ, chiquiꞌ ulee beei. \v 29 Nu chu utsuli beei nu uhua beei Jesuse eyeche zeꞌe, nchiucuꞌ eyeche zeꞌe equie tucu dañi, che unguyaꞌ beei liꞌinu ruꞌu eyeche zeꞌe para nú nze tsiꞌqui beei liꞌinu hasta quierquie. \v 30 Pero udetetsia Jesuse labe beei nu chu nzanu. \s1 Chenu uriyeca Jesuse tucu bene enu seca ichiaꞌ benechiquiꞌ \r (Mr. 1:21-28) \p \v 31 Che uya Jesuse eyeche Capernaúm nú nchiucuꞌ lu iliu Galilea, nu zeꞌe uzeteꞌnu bee bene Satuꞌ bichia nú sulachi beei. \v 32 Chiquiꞌ nzenu arquiꞌ bee bene lunú xa uzeteꞌnu liꞌibeei, xne uninu lubeei xi rni tucu bene enu chiquiꞌ rnibiyaꞌ. \p \v 33 Liñi indu zeꞌe nzucu tucu niyu enu nchiñi benechiquiꞌ arquiꞌ, nu juerte urixiali niyu zeꞌe nú uni: \p \v 34 ―¡Utsanaꞌ liꞌiru! Jesuse bene eyeche Nazaret. ¿Xinu riꞌchialu liꞌiru? ¿Nzeꞌtalu para nú nitilulu liꞌiru la? Nuꞌlua liꞌilu nú necalu Beneꞌ Diose nu la luꞌculu dula. \p \v 35 Chequie uquiꞌyaꞌ benechiquiꞌ zeꞌe uriꞌi Jesuse nú uninu: \p ―¡Uzaca nu uchiuꞌu arquiꞌ niyu quieꞌ! Che utsiꞌqui benechiquiꞌ niyu zeꞌe lu yuu ante lu ye bee bene, nu chu uchiuꞌi arquiꞌ niyu zeꞌe nu né riꞌchiaꞌi niyu zeꞌe che. \v 36 Ye bee bene zeꞌe chiquiꞌ uyanu arquiꞌbeei nú unibeei lu saꞌbeei: \p ―¿Xi bedichiaꞌ neca bee nucuaꞌ? Chiquiꞌ reca benequieꞌ nu rnibiyaꞌlla nú chiuꞌu bee benechiquiꞌ. ¡Nu xiuꞌu beei! \p \v 37 Nu diqui bee luhuare enza zeꞌe uni bee bene lu cuendaꞌ Jesuse. \s1 Chenu uriyeca Jesuse suegraꞌ Simón Pedro \r (Mt. 8:14-15; Mr. 1:29-31) \p \v 38 Chequie chenu uchiuꞌu Jesuse liñi indu chu nzanu niꞌi Simón. Nu riti suegraꞌ Simón, nu chiquiꞌ nuꞌlla xlee, che uzequiee beella lu Jesuse para nú riꞌyecanu liꞌilla. \v 39 Nu uya bica Jesuse elu nuxulla nu unibiyaꞌnu nú chiuꞌu xlee zeꞌe, nu chu uchiuꞌu xlee nú nuꞌlla. Hora zeꞌe uzetella, nu udeteꞌlla nú udacu beella. \s1 Chenu uriyeca Jesuse huaxi bene enu riti \r (Mt. 8:16-17; Mr. 1:32-34) \p \v 40 Chenu uhuatseꞌ bichia, ye bee bene enu rluꞌcu bee bene enu riti lu ye bee clasiaꞌ bee elichia nú seca beei uyanu beella liꞌibeei lu Jesuse, nu uricuꞌnu yanu equie cada tucua beei, nu scua uriyecanu liꞌibeei. \v 41 Leꞌca leta bee bene enu riti zeꞌe huaxi beei uchiuꞌu bee benechiquiꞌ arquiꞌbeei, nu urixialibeei nú unibeei: \p ―¡Liꞌilu necalu Lliꞌñi Diose! \p Pero uquiꞌyaꞌ bee benechiquiꞌ uriꞌi Jesuse nu lá zelanu nú anibeei, xne nediyaꞌbeei nú liꞌinu necanu Cristo. \s1 Chenu uzeteꞌ Jesuse Stichiaꞌ Diose lubee bene lu iliu Galilea \r (Mr. 1:35-39) \p \v 42 Chenu uyeꞌe lu yuu, uchiuꞌu Jesuse eyeche zeꞌe nu nzanu tucu luhuare elu lecati nuꞌ. Pero ucuaꞌna bee bene liꞌinu, nu uriña beei elu nzucunu. Nu unibeei lunu nú la chanu, \v 43 pero uninu lubeei: \p ―Leꞌca rquiꞌña nú nzetixiuleꞌa lunú xa neca elurnibiyaꞌ Diose lubee bene stucu eyeche, xne enzeꞌe uxeꞌla Diose liꞌá. \p \v 44 Scua unzee Jesuse udixiuleꞌenu Stichiaꞌ Diose liñi bee indu lubee bene lu iliu Galilea. \c 5 \s1 Chenu uriꞌi Jesuse milagro nú ulluna huaxi bee bela \r (Mt. 4:18-22; Mr. 1:16-20) \p \v 1 Tucu bese chenu nzu Jesuse ruꞌu inzatuꞌ Genesaret, uriña huaxi bee bene lunu xne niarquiꞌ beei nú yeneꞌ beei Stichiaꞌ Diose nu hasta nú utaꞌcu beei Jesuse. \v 2 Nu ulañiꞌ Jesuse chiucu barco ruꞌu inzatuꞌ zeꞌe. Nu nelata liñii xne bee bene enu rucu bela ulacala beei equiee xne rquie beei ixiu nú rucu beei bela. \v 3 Che uyuꞌu Jesuse liñi tucu bee barco zeꞌe, neca tucu barco zeꞌe barcoꞌ Simón, nu unacuꞌnu lu Simón nú laca quieella barco zeꞌe lleꞌna enza lu inzatuꞌ zeꞌe. Nu uzucunu liñi barco zeꞌe nu uquiexienu seteꞌnu bee bene. \p \v 4 Chenu ulaxu nú uninu lubee bene zeꞌe, uninu lu Simón: \p ―Uyaꞌ barco quieꞌ elu mase aquié lu inzatuꞌ quieꞌ, nu duꞌhua ixiu lu inza para nú ucuhua bee bela. \p \v 5 Nu ucuaqui Simón lu Jesuse: \p ―Maestro, diquillu rulaꞌ quieꞌ rucuꞌru bela nu niꞌ tucuí lá riꞌiru ana alluna, pero tunu rnilu nú duꞌuru ixiu nú rucuꞌru bela lu inza scua riꞌá che. \p \v 6 Chenu uduꞌ beella ixiu nú rucu beella bela lu inza, uducu beella huaxi bee bela hasta nú uquixie nú saa ixiu zeꞌe. \v 7 Chequie uriꞌi beella seña lu saꞌ beella enu nucuaꞌa liñi stucu barco, para nú riꞌi bee nzeꞌe elietsa lubeella. Che uya beella nu urichee beella rucu barco zeꞌe bee bela hasta nú lleꞌnatsia achatseꞌ bee barco zeꞌe lu inza. \p \v 8 Chenu ulañiꞌ Simón Pedro nú unga scua utsu lliquilla lu Jesuse nu unilla lunu: \p ―¡La yala nú tsua lulu Jesuse, xne necaa bene enu rluꞌcu dula! \p \v 9 Unilla scua xne chiquiꞌ uyanu arquiꞌlla cuna beelá bee saꞌlla nú huaxi bee bela uducu beella. \v 10 Leꞌca uyanu arquiꞌ Jacobo cuna Juan, enu neca bee llianaꞌ Zebedeo, nu neca beella mbañeruꞌ Simón. Pero uni Jesuse lu Simón: \p ―La lliquilu xne hasta nee quixiélu nú nilu lubee bene para nú aca beei bee benea luhuare nú ruculu bela. \p \v 11 Che uhua beella barcoꞌ beella ruꞌu inzatuꞌ zeꞌe, nu utsaꞌna beella ye bee nucuaꞌ zeꞌe nu chu nzenu beella Jesuse. \s1 Uriꞌiyeca Jesuse tucu bene enu ulleꞌca elichia nú lee lepra \r (Mt. 8:1-4; Mr. 1:40-45) \p \v 12 Tucu bichia nzu Jesuse tucu eyeche, nu uriña tucu bene enu seca elichia nú lee lepra lunu, chenu ulañiꞌlla liꞌinu, utsu lliquilla lunu hasta nú utiꞌlla tequieella lu yuu, nu uziquieella lunu nú unilla: \p ―Detá, Jesuse tunu laca arquiꞌlu nuꞌ beyaꞌ nú riꞌiyecalu liꞌá. \p \v 13 Che uricuꞌ Jesuse yanu equie niyu zeꞌe, nu uninu: \p ―Niarquia nú yecaꞌlu. \p ¡Uyecaꞌ nee! Hora zeꞌe uyecaꞌ niyu zeꞌe. \v 14 Nu uni Jesuse lulla: \p ―La ixiuleꞌelu lu niꞌtucu bee bene nú xa uyecaꞌlu, lu uleꞌyatsia uquia tixiuleꞌe nú uyecaꞌlaꞌlu. Che deteꞌlu tucu uꞌna lu Diose tucu nú rnibiyaꞌ leyꞌ Moisés, para nú riꞌi ye bee bene beyaꞌ nú uyecaꞌlaꞌlu. \p \v 15 Pero cada bichia masela uriꞌchia bee bedichiaꞌ lunú rriꞌi Jesuse, nu rieteꞌ saꞌ huaxi bee bene para nú rieneꞌ beei lunú rninu cuna nú rriꞌiyecanu liꞌibeei lubee elichia nú seca beei. \v 16 Nu nza Jesuse bee luhuare elu lecalí ti nuꞌ para nú rnacuꞌnu lu Diose. \s1 Chenu uriꞌiyeca Jesuse tucu bene enu neati beꞌlaꞌ \r (Mt. 9:1-8; Mr. 2:1-12) \p \v 17 Tucu bichia chenu seteꞌ Jesuse bee bene, zeꞌe nucuaꞌa chiucu chuna bee fariseo cuna bee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés nzeꞌta beella diqui lu iliu Galilea, cuna lu iliu Judea cuna lu eyeche Jerusalén. Ulubeꞌ Jesuse lubeella nú rlucuꞌnu poderꞌ Diose, nu rriyecanu bee bene enu riti. \v 18 Che uriñayuu chiucu chuna bee bene tucu niyu enu neati beꞌlaꞌ nchiucuꞌ lu camilla, niarquiꞌ beei nú chuꞌunuu beei niyu quieꞌ liñi niꞌi hasta lu Jesuse. \v 19 Pero leca modo chuꞌnuu beei niyu quieꞌ liñi niꞌi zeꞌe xne nucuaꞌa huaxi bee bene zeꞌe. Che uquie beei equie niꞌi zeꞌe nu uxaꞌla beei equiee, nu ulaca beei niyu enu riti zeꞌe labe bee bene elu nzu Jesuse. \v 20 Chenu ulañiꞌ Jesuse nú nzeli arquiꞌbeei liꞌinu, uninu lu bene enu riti zeꞌe: \p ―Llianaꞌa uriꞌá perdona stulalu nee. \p \v 21 Che bee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés cuna bee fariseo uquixie beella uriꞌi beella elliebacuꞌ nú uni beella: “¿Ti neca nucuaꞌ nú rni nucuaꞌ nú neca nucuaꞌ Diose? Xne tucutsia Diose reca rriꞌi perdona stula bee bene.” \p \v 22 Pero uriꞌi Jesuse beyaꞌ lunú xa rriꞌi beella elliebacuꞌ nu uninu lubeella: \p ―¿Xinu rriꞌihua elliebacuꞌ scua? \v 23 ¿Ta nú mase neriñaꞌ nú aca: “Nú nia lu niyu quieꞌ uriꞌá perdona stulalu”, urre nia lulla: “Uzetee nu utseꞌ”? \v 24 Pero nee lubea luhua nú liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose rluꞌcua nú rnibiyaꞌa lu iliulabe para nú riꞌá perdona stula bee bene. \p Che uni Jesuse lu niyu enu riti zeꞌe: \p ―Nia lulu nú uzetee unaꞌtse camiyaꞌlu nu uquiaꞌa niꞌlu. \p \v 25 Hora zeꞌe utsuli niyu zeꞌe lu ye bee bene nu chu unaꞌtsella camilla nú uriculla lu, nu chu nzialla enza niꞌlla nu chiquiꞌ udeteꞌlla cheꞌtsa lu Diose. \v 26 Ye bee bene enu nucuaꞌa zeꞌe chiquiꞌ uyanu arquiꞌbeei nú unibeei bedichiaꞌ nzeꞌca lu Diose, nu chiquiꞌ ulliqui beei nú unibeei: \p ―Bichia quieꞌ ulañiaꞌahua tucu milagro nú lascaꞌ lañiaꞌahua. \s1 Chenu ubixia Jesuse tucu bene enu lee Leví \r (Mt. 9:9-13; Mr. 2:13-17) \p \v 27 Lulá bee nucuaꞌ uchiuꞌu Jesuse eyeche zeꞌe, nu ulañiꞌnu tucu bene enu rriꞌi cubre bee impuesto leella Leví. Nzuculla elu rixiu bee bene bee impuesto. Nu uninu lulla: \p ―Utequie liꞌá. \p \v 28 Nu chu utsuli Leví, nu utsaꞌnalla ye bee steneꞌlla nu nzequieella Jesuse. \p \v 29 Chequie uriꞌi Leví tucu eliñi llene niꞌlla para Jesuse, nu nucuaꞌa huaxi bee bene enu rriꞌi cubre bee impuesto cuna huaxilá bee bene, enu nucuaꞌanu beella lu mexa. \v 30 Pero bee fariseo cuna bee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés, uquixie beella nú seꞌta beella bee beneꞌ Jesuse, nu uni beella: \p ―¿Xinu racunuhua nu rueꞌnuhua bee bene enu rriꞌi cubre bee impuesto cuna bee bene enu rluꞌcu dula? \p \v 31 Nu ucuaqui Jesuse lubeella: \p ―Bee bene enu la aca riti la quiꞌña bee nzeꞌe doctor, pero bee bene enu riti rquiꞌña bee nzeꞌe doctor. \v 32 Lá yela lubee bene nzeꞌca, pero uriña lubee bene enu rluꞌcu dula, para nú cheꞌe arquiꞌbeei lu cuendaꞌ stula beei. \s1 Udixiuleꞌe Jesuse xa neca equie cuendaꞌ chenu la acu bee bene lunú rluꞌcu bee bene ulaꞌna lu Diose (Mt. 9:14-17; Mr. 2:18-22) \p \v 33 Che uni beella lu Jesuse: \p ―Bee beneꞌ Juan Bautista cuna bee fariseo huaxi bese lá acu beella, equie nú rluꞌcu beella ulaꞌna lu Diose nu leꞌca chiquiꞌ rnacuꞌ beella lu Diose. ¿Xiquie nú racutsia bee beneꞌlu nu rueꞌtsia beella? \p \v 34 Nu ucuaqui Jesuse lubeella: \p ―¿Xieꞌ nuꞌ modo nú nihua lubee bene enu nezeneꞌ lu tucu tsaꞌa chia, nu la acu beei chenu nucuaꞌa beei cuna niyu enu xia la? \v 35 Pero riña bichia chenu la nzuaꞌ bene enu xia zeꞌe cuna bee bene, che si deteꞌ beella bichia nú la acu beella, equie nú rluꞌcu beella ulaꞌna lu Diose. \p \v 36 Leꞌca uninu lubeella: \p ―Lecati chiecuꞌ te pedazo laquie cuqui para nú quielaꞌlla lu tucu laquie uxu. Xne tunu riꞌi bee bene scua, riꞌi laquie cuqui nú mase tsaa laquie uxu, leꞌca la yaꞌna nzeꞌca laquie cuqui lu laquie uxu. \v 37 Leꞌca la chuꞌu biñu cuqui liñi iti uxu, xne riꞌi biñu cuqui nú tsaa iti uxu, che nitilu biñu cuaꞌ cuna iti. \v 38 Enzeꞌe rquiꞌña nú chuꞌu biñu cuqui liñi iti cuqui para nú la nitilu rucune. \v 39 Nu niꞌ tucu bene enu rueꞌ biñu uxu la yuꞌ arquiꞌ biñu cuqui, xne rnibeei: “Máse neca nzeꞌca biñu uxu.” \c 6 \s1 Chenu unguxi bee beneꞌ Jesuse túu lu trigo bichia nú sulachi bee bene Israel \r (Mt. 12:1-8; Mr. 2:23-28) \p \v 1 Tucu bichia nú sulachi bee bene Israel udetenu Jesuse bee beneꞌnu lu yuu elu nuꞌ trigo nu uquixie bee beneꞌnu unguxi beella túu lu trigo, nu uzuꞌcu beella ebichiꞌi liñi ya beella nu udacu beellae. \v 2 Chequie unidichiaꞌ chiucu chuna bee fariseo lubeella: \p ―¿Xinu rriꞌihua lunú la yala riꞌihua bichia nú sulachi bee bene? \p \v 3 Nu ucuaqui Jesuse: \p ―¿Xieꞌ lascaꞌ ulahua elu rni nú xa uriꞌi David cuna bee bene enu nuulla tucu bese chenu uliaꞌna beella la? \v 4 Uyuꞌu David liñi induꞌ Diose nu udeteꞌ uleꞌya pá nú necaleꞌya yalla, nu udacullae nu leꞌca udeteꞌlla pá cuaꞌ udacu bee bene enu nuulla, añinzuca nú bee uleꞌyatsia nuꞌ modo acu bee pá cuaꞌ. \p \v 5 Leꞌca uni Jesuse lubeella: \p ―Nu liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose, leꞌca rluꞌcua nú rnibiyaꞌa lu bichia nú sulachi bee bene. \s1 Uriꞌiyeca Jesuse tucu bene enu ubichicuꞌ ya \r (Mt. 12:9-14; Mr. 3:1-6) \p \v 6 Stucu bichia nú sulachi bee bene uyuꞌu Jesuse liñi tucu induꞌ bee bene Israel, nu uquixienu uzeteꞌnu bee bene. Zeꞌe nzucu tucu niyu enu ubichi cuꞌ ya chubee. \v 7 Chequie bee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés cuna bee fariseo, nucuaꞌa tsiꞌña beella tunu riꞌiyeca Jesuse bene zeꞌe bichia nú sulachi beella, para nú scua luꞌcu beella xa ricuꞌ quiya beella liꞌinu. \v 8 Pero liꞌinu nediyaꞌlaꞌnu xi elliebacuꞌ rriꞌi beella, che uninu lu bene enu ubichicuꞌ ya: \p ―Utsuli nu utsu labe quieꞌ. \p Nu chu utsuli bene cuaꞌ nu uya tsulla zeꞌe. \v 9 Chequie uni Jesuse lubeella: \p ―Nidichiaꞌa tucu luhua: ¿Xi riala riꞌi bee bene bichia nú sulachi bee bene? ¿Nú neca nzeꞌca la urre nú necha neca la? ¿Tsilaꞌa bene nú la ati tucu bene la urre tsanaꞌ arquiꞌ bene nú ati tucu bene la? \p \v 10 Nú chu ubiꞌya Jesuse lu ye bee bene enu nucuaꞌa zeꞌe nu uninu lu niyu zeꞌe: \p ―Ulí yalu. \p Che uriꞌi niyu zeꞌe scua nu uyecaꞌ yaalla. \v 11 Pero nuꞌ bee bene enu nucuaꞌa zeꞌe, chiquiꞌ ulee beei nu uquixie beei unibeei lu saꞌ beei nú xa riꞌi condra beei Jesuse. \s1 Chenu ucañi Jesuse chiꞌchiucu bee apóstolꞌnu \r (Mt. 10:1-4; Mr. 3:13-19) \p \v 12 Bee bichia zeꞌe uya Jesuse dañi nu unacuꞌnu lu Diose, nu diquillu rulaꞌ unacuꞌnu lu Diose zeꞌe. \v 13 Chenu uyeꞌe lu yuu ubixianu ye bee beneꞌnu nu ucañinu chiꞌchiucu beella, nu uhua leenu liꞌibeella apóstoles. \v 14 Bee benequieꞌ neca enu ucañinu: \li1 Simón enu leꞌca uhualeenu Pedro, \li1 Andrés bichi Simón, \li1 Jacobo, \li1 Juan, \li1 Felipe, \li1 Bartolomé, \li1 \v 15 Mateo, \li1 Tomás, \li1 Jacobo llianaꞌ bene enu lee Alfeo; \li1 Simón enu ullutse leta tucu partido nu lee cananista; \li1 \v 16 Judas bichi Jacobo; \li1 nu cuna Judas Iscariote, enu udeteꞌ cuenda Jesuse. \s1 Chenu uzeteꞌ Jesuse huaxi bee bene cuna nú uriyecanu bee bene \r (Mt. 4:23-25) \p \v 17 Chequie ulaca Jesuse dañi zeꞌe cuna bee apóstolꞌnu nu ucuaꞌaxe beella lu tucu lichi cuna huaxi bee bene enu nzequie liꞌinu; cuna huaxilá bee bene enu nzeꞌta diqui bee luhuare lu iliu Judea, cuna bee bene Jerusalén cuna bee bene enu nzeꞌta ruꞌu inzatuꞌ eyeche Tiro cuna Sidón. Ubeꞌta bee benequieꞌ para nú ubeneꞌ beei lunú rni Jesuse cuna nú uriꞌiyecanu liꞌibeei lubee elichia nú seca beei. \v 18 Leꞌca uriꞌiyecanu bee bene enu nchiñi bee benechiquiꞌ arquiꞌ. \v 19 Ye bee bene zeꞌe niarquiꞌ beei tiꞌya beei Jesuse, xne rriꞌiyecanu ye beei cuna poder nú rluꞌcunu. \s1 Lunú riꞌi nú ñia nzu arquiꞌ bene nu lunú riꞌi nú nehuana nzu arquiꞌ bene \r (Mt. 5:1-12) \p \v 20 Che ubiꞌya Jesuse lubee beneꞌnu nu uninu lubeella: \p ―Ñia nza lu cuendaꞌhua liꞌihua enu neca bene elitsi, xne rialahua elurnibiyaꞌ Diose. \p \v 21 ’Ñia nza lu cuendaꞌhua liꞌihua enu rliaꞌnaꞌ nee, xne riña bichia nú aca neelaꞌhua, nu ñia nza lu cuendaꞌhua liꞌihua enu runaꞌ nee, xne riña bichia nú llilaꞌ arquiꞌhua. \p \v 22 ’Ñia nza lu cuendaꞌhua chenu rana arquiꞌ bee bene liꞌihua, cuna chenu rtiliacaꞌ bee bene liꞌihua cuna chenu rquiexuu bee bene liꞌihua, cuna chenu rluachú bee bene liꞌihua xi neca beenú lecaxi zibiꞌ equie nú nzeli arquiꞌhua liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose. \v 23 Chiquiꞌ ñia utsu arquiꞌhua chenu rriꞌinu bee bene liꞌihua scua, xne liꞌihua luꞌcuhua tucu premio nú llene neca liñibe, xne leꞌca scua uriꞌinú bee beneꞌ bee benecuaꞌ bee profetaꞌ Diose. \p \v 24 ’Pero cueꞌhua bee bene xene, xne uluꞌculahua nú ñia utsu arquiꞌhua. \p \v 25 ’Cueꞌhua bee bene enu neelaꞌ nee, xne enta nú liaꞌnaꞌhua. Cueꞌhua bee enu xiꞌchi nee, xne enta nú unaꞌhua nu nehuana tsu arquiꞌhua. \p \v 26 ’Nu cueꞌhua bee bene enu riuꞌ arquiꞌ nú sucuꞌ aya bee bene liꞌihua, xne leꞌca scua uzucuꞌ aya bee beneꞌahua huaꞌtu bee profeta enu né ni tucu nú neli neca. \s1 Rquiꞌña nú zeca bee bene bene enu rlee lulla \r (Mt. 5:38-48; 7:12) \p \v 27 ’Pero liꞌihua enu rieneꞌ lunú rnia, nia luhua: Uzecahua bee bene enu rlee luhua, nu uriꞌi nzeꞌcahua lubee bene enu rana arquiꞌ liꞌihua, \v 28 uniꞌhua nú cha nzeꞌca lu cuendaꞌ bee bene enu riꞌña nú zecahua, nu unaꞌcuhua lu Diose equie cuendaꞌ bee bene enu rquiexuu liꞌihua. \v 29 Tunu nuꞌ enu duꞌ tucue lulu, udeꞌteꞌ stucu chú lulu duꞌlla stucue, nu tunu nuꞌ enu raxi chamarraꞌlu leꞌca utsanaꞌ nú uyaꞌlla cuna lliacaꞌlu. \v 30 Titse enu rnacuꞌ xi rnacuꞌ lulu udeꞌteꞌ nucuaꞌ lulla, nu enu raxi steneꞌlu la nacuꞌ quiyalue. \v 31 Uriꞌihua lubee bene tucu nú niarquiꞌhua nú riꞌi beei luhua. \p \v 32 ’Tunu secatsiahua bee bene enu seca liꞌihua, lecaxi sibiꞌ nucuaꞌ, xne hasta bee bene enu necha neca rriꞌi scua. \v 33 Nu tunu rriꞌi nzeꞌcatsiahua lubee bene enu rriꞌi nzeꞌca luhua, lecaxi sibiꞌ nucuaꞌ xne hasta bee bene enu necha neca rriꞌi scua. \v 34 Tunu sanaꞌtsiahua dimi lubee bene enu nzu arquiꞌhua nú ixiuca dimiꞌhua lecaxi zibiꞌ nucuaꞌ. Xne hasta bee bene enu necha neca sanaꞌ beei dimi lubee bene enu nzu arquiꞌbeei nú ixiuca dimiꞌ beei. \v 35 Pero liꞌihua rquiꞌña nú zecahua bee bene enu rlee luhua, nu riꞌi nzeꞌcahua lubeei. Tsanaꞌhua nú rnacuꞌ beei nu la tsuquiehua nú liquiꞌ beei xi liquiꞌ beei luhua equie bee nucuaꞌ. Scua máse huaxi eluxene nú atiꞌhua liñibe nu leꞌca scua acahua lliꞌñi Diose liñibe, xne liꞌinu leꞌca rriꞌi nzeꞌcanu lubee bene enu niꞌ lleꞌna la deteꞌ cheꞌtsa lunu, cuna lubee bene enu necha neca. \v 36 Uhuaꞌa arquiꞌhua bee bene tucu nú ruaꞌa arquiꞌ Diose Pa liñibe liꞌihua. \s1 La yala nú zeꞌta bee bene saꞌlla \r (Mt. 7:1-5) \p \v 37 ’La zeꞌtahua nu la taꞌquiyahua bee bene eluquichiaꞌ para nú la riꞌinu bee bene liꞌihua scua. Uriꞌihua perdona bee bene para nú leꞌca riꞌi Diose perdona liꞌihua. \v 38 Udeꞌteꞌhua lubee bene lunú secalaꞌchaꞌ beei, nu Diose liquiꞌnu luhua lunú secalaꞌchaꞌhua. Liꞌinu másela liquiꞌnu luhua lunú deteꞌhua. Xne liꞌinu liquiꞌnu luhua tucu nú deteꞌhua lubee bene. \p \v 39 Leꞌca uni Jesuse lubeella: \p ―Liꞌihua nediyaꞌhua nú tucu bene enu niquieꞌlu leca modo nú chenala stucu bene enu leꞌca niquieꞌlu, xne rucu beella nuꞌ modo nú zanaꞌ beella tucu ichiu. \v 40 Niꞌ tucu enu seteꞌ la acalla másela tucu nú reca ulaxcuelaꞌlla, tunu riquiꞌlla laꞌxulla lunú seteꞌlla, che acalla tucu nú reca ulaxcuelaꞌlla. \p \v 41 ’La zeꞌtalu bee bene bee falta nú lleꞌnatsia nú rriꞌi beei, mejora uyanutsia arquiꞌ bee falta llene nú rriꞌilu. \v 42 Nu tunu llenelá neca bee falta nú rriꞌilu, ¿xa modo nilu lu bene nú la neca nzeꞌca nú rriꞌibeei? ¡Bene enu niquichiaꞌ! Rluti uriꞌi lunú riala nú riꞌilu, che nuꞌ modo nilu lu bene nú la neca nzeꞌca nú rriꞌibeei. \s1 Equie cuendaꞌ ndixi nú rayu lu aca esquie nuꞌlu bene xi acae \r (Mt. 7:17-20; 12:33-35) \p \v 43 ’Leca aca nzeꞌca nú ayu ndixi nú la zibiꞌ lu, leꞌca leca aca nú la zibiꞌ nú ayu ndixi nzeꞌca lu. \v 44 Cada aca nuꞌlu bee bene ndixi nú rayu lue. La ayu higo lu aca eche, leꞌca la ayu uva lubee huañi dañi. \v 45 Bene nzeꞌca rni bee bedichiaꞌ nzeꞌca, xne nucuaꞌ neca nú nuꞌ arquiꞌlla, nu bene enu necha neca rnilla bee bedichiaꞌ nú necha neca. Xne nucuaꞌ neca nú nuꞌ arquiꞌlla. Xne hasta liñi arquiꞌ bene xiuꞌu nú rnilla. \s1 Ejempluꞌ chiucu simiendo \r (Mt. 7:24-27) \p \v 46 ’¿Xinu rnihua lua, “Detá, Detá” nu la riꞌihua tucu nú rnia? \v 47 Nia luhua xa neca bene enu nzeꞌta lua, nú rieneꞌlla lunú rnia, nu sucuꞌlla stichiaꞌa: \v 48 Liꞌilla necalla xi neca tucu bene enu urecheꞌe tucu niꞌi. Rluti udaꞌñilla aquié lu yuu hasta nú uriñalla elu nuꞌ quiee, che uquixiella uricuꞌlla simiendu lu quiee zeꞌe. Chenu ulaca huaxi inza mase uyuꞌe tsuꞌ niꞌi zeꞌe, pero niꞌ temeꞌ lá cuñi niꞌi zeꞌe, xne nchiucuꞌ simienduꞌe lu quiee. \v 49 Pero bene enu rieneꞌ lunú rnia nu la zucuꞌlla stichiaꞌa, liꞌilla necalla xi neca tucu bene enu rrecheꞌ tucu niꞌi nu la recheꞌlla simienduꞌe. Chequie chenu ulaca huaxi inza nu uyuꞌe tsuꞌ niꞌi zeꞌe, hora zeꞌe uluquiee nu lecaꞌ modo nú acacheꞌ zecae. \c 7 \s1 Chenu uriꞌiyeca Jesuse mosoꞌ capitán romano \r (Mt. 8:5-13) \p \v 1 Chenu ulaxu nú uni Jesuse lubee bene, chú nzanu eyeche Capernaum. \v 2 Zeꞌe uhuañi tucu capitán romano, nu uluꞌculla tucu mosoꞌlla enu chiquiꞌ secalla, nu riti mosoꞌ quieꞌ, nu stemeꞌtsia rriꞌi nú atii. \v 3 Chenu ubeneꞌ capitán zeꞌe lu cuendaꞌ Jesuse, uxeꞌlalla chiucu chuna bene uxu enu neca equie lubee bene Israel, para nú chábeella nu ziquiee beella lu Jesuse nú chanu riꞌiyecanu mosoꞌ capitán zeꞌe. \v 4 Uya bee benequieꞌ elu nzu Jesuse nu chiquiꞌ uziquiee beella lunu nú uni beella lunu: \p ―Riala nú riꞌilu elietsa lu Capitán quieꞌ. \v 5 Xne secalla bee bene Israel, nu leꞌca uriꞌilla elietsa nú ungacheꞌ induaꞌahua. \p \v 6 Chequie nza Jesuse cuna liꞌibeella, pero chenu nze riña beella axu niꞌi capitán zeꞌe, uxeꞌlalla chiucu chuna bene enu rquieteꞌlla para nú ni beella lu Jesuse: \p ―Detá, Jesuse mase la riñalu hasta ruꞌu nia xne la neca equiea para nú chuꞌulu nia. \v 7 Enzeꞌe lá niarquia nú achelaꞌna liꞌilu, pero unibiyaꞌtsia hasta elu nzulu para nú yecaꞌ mosoa. \v 8 Xne leꞌca sucua stichiaꞌ bee bene enu rnibiyaꞌ lua, nu leꞌca sucuꞌ bee sondadua stichiaꞌa. Chenu nia lu tucui nú chai chu nzai, nu chenu nia lu stucui nú yeꞌtai chu nzetai, nu chenu nia lu mosoa nú xi riꞌilla chu rriꞌilla lunú nia lulla. \p \v 9 Chenu ubeneꞌ Jesuse nucuaꞌ, chiquiꞌ uyanu arquiꞌnu stichiaꞌ capitán zeꞌe, nu ubiꞌyanu lubee bene enu nzequie liꞌinu nu uninu lubeei: \p ―Nia luhua nú niꞌ eyeche Israel lascaꞌ llelá tucu bene enu nzeli arquiꞌ tucu nú nzeli arquiꞌ benequieꞌ. \p \v 10 Chequie chenu ubenchilaꞌ bee bene enu uxeꞌla capitán zeꞌe niꞌilla, ulañiꞌ beella nú uyecaꞌlaꞌ mosoꞌlla. \s1 Uriꞌi Jesuse nú uhuañi zeca llianaꞌ tucu unaꞌa enu unguti niyuꞌ \p \v 11 Cheela chu nza Jesuse cuna bee beneꞌnu cuna huaxilá bee bene tucu eyeche nú lee Naín. \v 12 Chenu uriñanu axu ruꞌu eyeche zeꞌe, ulañiꞌnu nú nze cachiꞌ bee bene tucu bene nguti. Neca bene nguti quieꞌ llianaꞌ tucu unaꞌa enu unguti niyuꞌ, nu tucu liꞌitsialla necalla llianaꞌ unaꞌa zeꞌe. Nu huaxi bee bene eyeche zeꞌe nzenulla nze cachiꞌ beella llianaꞌlla. \v 13 Chenu ulañiꞌ Jesuse unaꞌa cuaꞌ, uhuaꞌa arquiꞌnu liꞌilla nu uninu lulla: \p ―La unaꞌlu. \p \v 14 Chequie uyabica Jesuse, nu utiꞌnu yanu tsuꞌ camiyaꞌ bene nguti zeꞌe nu chu ucuaꞌaxe bee bene enu nuyaꞌ liꞌilla. Nu uni Jesuse lu bene nguti zeꞌe: \p ―Niyu eꞌneꞌ, liꞌá nia lulu: ¡Uzetee! \p \v 15 Nu chu uzuculí bene nguti zeꞌe nu uquixiei nú rdichiaꞌi. Nu chu udeteꞌ cuenda Jesuse liꞌi lu naꞌi. \v 16 Chenu ulañiꞌ bee bene zeꞌe nucuaꞌ, ye beei ulliqui beei nu uquixie beei unibeei bedichiaꞌ nzeꞌca lu Diose, nú unibeei: \p ―Tucu profeta enu chiquiꞌ reca uriña luaꞌahua. \p Leꞌca unibeei: \p ―Uriñala Diose para nú riꞌinu elietsa lubee beneꞌnu. \p \v 17 Diqui lu iliu Judea, cuna ye bee eyeche enza zeꞌe ungabiyaꞌ bee bene lunú uriꞌi Jesuse. \s1 Uxeꞌla Juan Bautista chiucu bee beneꞌlla lu Jesuse \r (Mt. 11:2-19) \p \v 18 Ungabiyaꞌ Juan ye beenú unga scua, xne udixiuleꞌe bee bene enu nzequie liꞌilla nucuaꞌ lulla. Chequie ubixia Juan chiucu bee beneꞌlla, \v 19 nu uxeꞌlalla liꞌibeei nú nedichiaꞌ beei lu Jesuse tunu liꞌinu necanu Cristo enu nzu nú nzeꞌta, urre rquiꞌña nú nzuquiee beella stucu enu rene. \v 20 Chequie bee bene enu uxeꞌla Juan uya beei elu nzu Jesuse nu unibeei lunu: \p ―Uxeꞌla Juan Bautista liꞌiru para nú nidichiaꞌru lulu tunu liꞌilu necalu Cristo enu nzu nú nzeꞌta, urre nelluaꞌaquieeru stucu enu rene. \p \v 21 Hora zeꞌe uriꞌiyeca Jesuse huaxi bee bene enu riti, nu uhuanu benechiquiꞌ arquiꞌ bee bene, leꞌca uriꞌiyecanu iꞌculu huaxi bee bene enu niquieꞌlu. \v 22 Che uni Jesuse lubeei: \p ―Uquiahua nu udixiuleꞌehua lu Juan lunú ulañiꞌhua cuna lunú ubeneꞌhua. Uniꞌhua lulla nú riꞌyala bee bene enu niquieꞌlu, nu seela bee bene enu necuxu, nu leꞌca uyecaꞌlaꞌ bee bene enu seca elichia nú lee lepra, nu rieneꞌla bee bene enu nenguataꞌ, nu bee bene nguti uhuañi zeca, nu bee bene elitsi rieneꞌlaꞌ beei bedichiaꞌ nzeꞌcaꞌ Diose para nú tsilaꞌa beei. \v 23 ¡Nu ñia nza lu cuendaꞌ bee bene enu la tsanaꞌ arquiꞌ nú nzeli arquiꞌ liꞌá! \p \v 24 Chenu nzia bee bene enu uxeꞌla Juan, chu uquixie Jesuse nú uninu lubee bene equie cuendaꞌ Juan, nu uninu lubeei: \p ―¿Ti rriꞌihua beyaꞌ nú neca bene enu uyabiꞌyahua lu dañi achi elu la nucuaꞌa bee bene? ¿Nzelí arquiꞌhua nú necalla xi neca tucu etaa nú rcuñi bi la? \v 25 Urre, ¿xa rnaa bene enu uyabiꞌyahua? ¿Necalla tucu bene enu nutu laquie fiñu la? Nediyaꞌhua nú bee bene enu rutu laquie fiñu nehuañi nzeꞌca beella nu liñi bee niꞌi nzeꞌca nucuaꞌa beella. \v 26 Enzeꞌe, ¿Ti uyabiꞌyahua che? ¿Tucu profeta la? Pero nia luhua, nú liꞌihua uyabiꞌyahua tucu bene enu másela neca equie lunú neca tucu profeta. \v 27 Juan Bautista quieꞌ neca enu rni lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose elu rni: \q1 Xeꞌla tucu bene enu cha rluti lulu, para nú tsúcheꞌlla inziu nú riñalu. \q1 \v 28 Nia luhua nú lu ye bee bene iliulabe, \q1 lá chiuꞌu niꞌ tucu bene enu máse neca equie tucu nú neca equie Juan Bautista, \q2 pero añinzuca nú necane scua, \q1 bene enu lleꞌnatsia neca equie elurnibiyaꞌ Diose, liꞌilla másela neca equiella luquela Juan. \p \v 29 Ye bee bene cuna bee enu rriꞌi cubre equie bee impuesto chenu ubeneꞌbeei lunú uni Juan, urinzalla liꞌibeei, xne uriꞌibeei beyaꞌ nú rriꞌi Diose tucu nú rialane, \v 30 pero bee fariseo cuna bee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moises, né zela beella nú arinza Juan liꞌibeella, nu scua uhuachu beei lunú niarquiꞌ Diose riꞌinu liꞌibeei. \v 31 Che unilá Jesuse lubeei: \p ―¿Xa nia luhua nú xa neca bee bene enu nehuañi lu iliulabe quieꞌ nee? ¿Ti neca tucu nú neca beei? \v 32 Nia luhua: Nú liꞌibeei neca beei xi neca bee enduꞌ enu rita ruꞌu iꞌya nu rixiali beei lu saꞌbeei nú rnibeei: “Chenu ungularu chii para nú yeꞌehua né yeꞌehua. Nu chenu ungularu canción nú nehuana se né unaꞌhua.” \v 33 Scua necahua, xne ubeꞌta Juan Bautista nu liꞌilla la aculla pá, nú la huaꞌlla biñu, nu rnihua nú nchiñi benechiquiꞌ arquiꞌlla. \v 34 Nee quie uriña liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose, nú racua pá nu rueꞌa biñu, nu rnihua nú racu xetaꞌa nu riuꞌ arquia ruaꞌa biñu nu rquietea bee bene enu rriꞌi dula cuna bee bene enu rriꞌi cubre equie bee impuesto. \v 35 Pero ye bee enu rriꞌi beyaꞌ, liꞌibeella nediyaꞌ beella nú neca nzeꞌca lunú rriꞌi Diose. \s1 Chenu uya Jesuse niꞌi Simón enu neca tucu fariseo \p \v 36 Tucu bee fariseo uzeneꞌ Jesuse nú chanu para nú acununu liꞌilla niꞌlla, che uya Jesuse niꞌlla nu uzucunu lu mexa, \v 37 chequie tucu unaꞌa huexe enu nzucu eyeche zeꞌe, chenu ubeneꞌnchu nú nze tacuxe Jesuse niꞌi fariseo zeꞌe, che unguyaꞌnchu tucu frasco perfume nú chiquiꞌ huaxi seca. \v 38 Nu runaꞌnchu uzucunchu lu Jesuse, nu uquienchu cuchiuꞌnu cuna inza nú runaꞌnchu. Nu ucuiꞌchinchu cuchiuꞌnu cuna ichia equienchu, nu chu utsuluruꞌnchu cuchiuꞌnu nu uduꞌnchu perfumee. \v 39 Chenu ulañiꞌ fariseo zeꞌe nucuaꞌ, uriꞌi elliebacuꞌ: “Tunu neli nú neca benequieꞌ tucu profeta, riꞌilla beyaꞌ ti neca unaꞌa enu rtiꞌya liꞌilla nu xa nehuañinchu, xne necanchu tucu unaꞌa enu rriꞌi dula.” \v 40 Che uni Jesuse lu fariseo zeꞌe: \p ―Simón, nia tucu nú nia lulu. \p Nu ucuaqui fariseo zeꞌe: \p ―Uniꞌi Maestro. \p \v 41 Nu uni Jesuse lulla: \p ―Tucu bene utsanaꞌ dimi lu chiucu bene, tucu lu nzeꞌe utsanaꞌlla quiniento denario, nu lu stuculla utsanaꞌlla cincuenta denario. \v 42 Pero rucu bee benequieꞌ né riꞌi beei ana aixiu beei dimi cuaꞌ lulla, che unilla lubeei nú la ixiuaꞌ beei dimi cuaꞌ lulla. Neequie uniꞌi, ¿Ta lu rucu bee benecuaꞌ máse seca liꞌilla? \p \v 43 Nu ucuaqui Simón: \p ―Pianu bene enu huaxilá neziꞌqui lulla. \p Nu uni Jesuse lulla: \p ―Scua necane. \p \v 44 Che ubiꞌya Jesuse lu unaꞌa zeꞌe, nu uninu lu Simón: \p ―Biꞌyacuru unaꞌa quieꞌ chenu uriña niꞌilu né liquiꞌlu inza para nú quia cuchiuꞌa, pero unaꞌa quieꞌ uquie cuchiuꞌa cuna inza nú ungunaꞌnchu nu ucuiꞌchinchue cuna ichia equienchu. \v 45 Né tsuluruꞌulu liꞌá, pero liꞌinchu desde nú uyuꞌa caꞌa la tsuxenchu nú suluruꞌunchu cuchiuꞌa. \v 46 Né duꞌlu perfume equiea, pero liꞌinchu uduꞌnchu perfume cuchiuꞌa. \v 47 Enzeꞌe nia lulu, equie nú chiquiꞌ seca unaꞌa quieꞌ liꞌá, neca perdonala ye stulanchu. Pero bene enu siꞌ nú la luꞌcu huaxi dula, bene zeꞌe lleꞌnatsia secalla liꞌá. \p \v 48 Nu chu uninu lu unaꞌa zeꞌe: \p ―Uriꞌilá perdona bee stulalu nee. \p \v 49 Chequie bee bene enu nucuaꞌa cuna liꞌinu zeꞌe, uquixie beei nú unidichiaꞌ beei lu saꞌbeei: \p ―¿Ti neca benequieꞌ, nú hasta bee dula rriꞌilla perdona? \p \v 50 Pero uni Jesuse lu unaꞌa zeꞌe: \p ―Neca perdona bee stulalu, xne uchili arquiꞌlu liꞌá, uquia nzeꞌca nee. \c 8 \s1 Bee unaꞌa enu uriꞌi elietsa lu Jesuse \p \v 1 Lulá bee nucuaꞌ, uya Jesuse lu huaxi bee eyeche llene cuna lubee eyeche llaꞌna, uzeteꞌnu nu udixiuleꞌenu xa neca lunú rnibiyaꞌ Diose. Nu uyanunu ye chiꞌchiucu bee beneꞌnu. \v 2 Leꞌca chiucu chuna bee unaꞌa enu uhuanu bee benechiquiꞌ arquiꞌ cuna bee enu uriꞌiyecanu bee elichia nú seca beenchu, uyabeenchu cuna liꞌinu. Leta bee unaꞌa cuaꞌ nchiñi María enu leꞌca lee Magdalena, liꞌinchu necanchu enu uhuanu achi benechiquiꞌ arquiꞌ. \v 3 Leꞌca uya Juana, unaꞌa bene enu lee Chuza, nu Chuza quieꞌ unga enu uriꞌiucu steneꞌ arre Herodes, leꞌca uya Susana cuna huaxilá bee unaꞌa enu uriꞌi elietsa lunu cuna xitse lunú rluꞌcu beenchu. \s1 Uni Jesuse ejempluꞌ tucu bene enu nzetuꞌ nii \r (Mt. 13:1-9; Mr. 4:1-9) \p \v 4 Huaxi bee bene uchiuꞌu bee eyeche nu uyabiꞌya beei Jesuse. Nu chenu uyetesaꞌ huaxi bee bene lunu, che uninu tucu ejemplu lubeella: \p \v 5 ―Tucu bichia uchiuꞌu tucu niyu nze tuꞌ nii lu yuꞌlla. Chenu rduꞌlla nii lu yuꞌlla, uzanaꞌ lleꞌna ebichi inziu nu utaꞌ bee bene equiee, nu chu udacu bee iñii. \v 6 Lleꞌna ebichi uzanaꞌ leta quiee, chenu uliñi bee ebichi zeꞌe ubichi bee xne la nuꞌ ucu luyuu zeꞌe. \v 7 Lleꞌna ebichi zeꞌe uzanaꞌ leta bee eche, nu equie nú tucutse uliñi bee uriꞌi bee huañi eche ana lu ebichi zeꞌe. \v 8 Lleꞌna ebichi uzanaꞌ lu yuu nzeꞌca, chenu uruꞌcu ebichi quieꞌ, chiquiꞌ unguyuꞌe, hasta tucu ayuꞌu ebichi unguyuꞌ lu cada tucuae. Chenu uni Jesuse scua, che chiquiꞌ juerte uninu lubeei: \p ―¡Tatse bene enu niarquiꞌ nú yeneꞌ lunú rnia, quieꞌ diaca nzeꞌe! \s1 Udixiuleꞌe Jesuse xinu uninu bee ejemplu \r (Mt. 13:10-17; Mr. 4:10-12) \p \v 9 Chequie unidichiaꞌ bee beneꞌ Jesuse lunu, xi rni ejemplu nú uninu. \v 10 Nu uninu lubeella: \p ―Diose uliquiꞌla nú rriꞌihua beyaꞌ nú aꞌchi neca lunú rnibiyaꞌnu. Pero lu beela bee bene puro tsia bee ejemplu rnia lubeei, xne mase riꞌya beei, pero neca xi neca nú la lañiꞌ beei, nu mase rieneꞌ beei pero la riꞌi beei beyaꞌ nucuaꞌ. \s1 Chenu udixiuleꞌe Jesuse xa neca ejemplu nú uninu \r (Mt. 13:18-23; Mr. 4:13-20) \p \v 11 ’Ninguieꞌ neca nú rni ejemplu cuaꞌ: Ebichi zeꞌe neca xi neca Stichiaꞌ Diose. \v 12 Nu ebichi nú uzanaꞌ inziu neca xi neca bee bene enu rieneꞌ Stichiaꞌ Diose, pero chu nzeꞌta taxi bezeꞌlu Stichiaꞌ Diose arquiꞌbeei para nú la chili arquiꞌbeei Stichiaꞌ Diose, nu la tsilaꞌa beei. \v 13 Ebichi nú uzanaꞌ leta bee quiee neca xi neca bee bene enu rieneꞌ Stichiaꞌ Diose cuna nú ñia riucu arquiꞌbeeii, pero la tsutaꞌ arquiꞌbeei lue. Nzelí arquiꞌbeei Stichiaꞌ Diose lleꞌna tiembu, pero chenu xitse rriꞌchia bee bene liꞌibeei rtuꞌ beei nu chu sanaꞌ arquiꞌ beei Stichiaꞌ Diose. \v 14 Ebichi nú uzanaꞌ leta huañi eche neca xi neca bee bene enu rieneꞌ Stichiaꞌ Diose, pero lleꞌnaa lleꞌnaa sanaꞌ arquiꞌbeei stichiaꞌnu, xne máse nzenu arquiꞌbeei bee eluxene cuna beenú nuꞌ lu iliulabe, scua la riꞌi beei tucu nú niarquiꞌ Diose nú riꞌi beei. \v 15 Pero ebichi nú uzanaꞌ lu yuu nzeꞌca neca xi neca bee bene enu rieneꞌ Stichiaꞌ Diose, nu nzequiee beella tucu nú rialane nu nzutaꞌ arquiꞌbeella lue, nu equie nú nzutaꞌ arquiꞌ beella scua, rriꞌi beella tucu nú niarquiꞌ Diose. \s1 Udixiuleꞌe Jesuse ejempluꞌ quinqué \r (Mr. 4:21-25) \p \v 16 ’Lecati quieꞌe quii tucu quinqué nu tsacuꞌlla equiee urre tsullae liñi luna, rquiꞌña nú quie quii nu zucune elu aya para nú duꞌllieꞌe lu ye bee bene enu chuꞌu zeꞌe. \v 17 Leꞌca scua, niꞌ tucu beenú aꞌchi neca la yaꞌna nucuaꞌ scuatsia, riña nú acachee ye bee nucuaꞌ, nu niꞌ tucu beenú neca aꞌchiꞌ la yaꞌna nucuaꞌ scuatsia riña nú acabiyaꞌ ye bee nucuaꞌ. \p \v 18 ’Enzeꞌe uquieꞌe diacahua, xne bee bene enu nzeli arquiꞌ Diose tucu nú rialane, cada bichia máse nzutaꞌ arquiꞌbeei lu stichiaꞌnu, pero bee bene enu la chili arquiꞌ Stichiaꞌ Diose tucu nú rialane, riña bichia nú la chiliaꞌ arquiꞌbeei liꞌinu. \s1 Uni Jesuse nú ti neca xi neca naꞌnu cuna bichinu cuna zananu \r (Mt. 12:46-50; Mr. 3:31-35) \p \v 19 Chenu uya naꞌ Jesuse cuna bee bichinu elu nzunu, nu né aca ariña beella hasta elu nzunu, xne nucuaꞌa huaxi bee bene zeꞌe. \v 20 Che uya tucu bene enu udixiuleꞌe lu Jesuse, nu unilla lunu: \p ―Naꞌlu cuna bee bichilu nucuaꞌa beella eliꞌyaꞌ, nú niarquiꞌ beella nú ni beella lulu. \p \v 21 Che uni Jesuse lubee bene zeꞌe: \p ―Bee bene enu sucuꞌ Stichiaꞌ Diose nu rriꞌi tucu nú riuꞌ arquiꞌnu, liꞌibeella neca beella xi neca naa cuna bee bichia. \s1 Chenu uzucuꞌ bii cuna inzatuꞌ nú uni Jesuse \r (Mt. 8:23-27; Mr. 4:35-41) \p \v 22 Tucu bichia uyuꞌu Jesuse cuna bee beneꞌnu liñi barco, nu uninu lubeella: \p ―Chahua stucu chú inzatuꞌ quieꞌ. \p Nu chu nzuebeella. \v 23 Diqui nú nze dete beella lu inzatuꞌ, udaꞌtse Jesuse, nu uquixie tucu bii juerte lu inzatuꞌ zeꞌe. Che uquixie nú uyuꞌu inza liñi barcoꞌ beella hasta nú nze chatseꞌla barcoꞌ beella lu inzatuꞌ zeꞌe. \v 24 Chequie uya cuaꞌñi beella Jesuse, nu unibeella lunu: \p ―¡Maestro! ¡Maestro! ¡Nze chatseꞌahua lu inza quieꞌ! \p Che chu uzetee Jesuse, nu unibiyaꞌnu lu bii cuna lu inzatuꞌ nú aca xeene, nu chu ungaxe ye bee nucuaꞌ, nu unga chii. \v 25 Chequie uni Jesuse lubee beneꞌnu: \p ―¿Cá nza nú nzeli arquiꞌhua liꞌá? \p Pero liꞌibeella chiquiꞌ ulliqui beella, nu uyanu arquiꞌbeella nu uquixie beella unidichiaꞌ beella lu saꞌbeella: \p ―¿Ti neca benecuaꞌ nú rnibiyaꞌlla lu bii cuna lu inzatuꞌ nu sucuꞌ bee nucuaꞌ stichiaꞌlla? \s1 Chenu uhua Jesuse benechiquiꞌ arquiꞌ tucu bene eyeche Gadara \r (Mt. 8:28-34; Mr. 5:1-20) \p \v 26 Che uriña beella stucu chú inzatuꞌ Galilea, lu iliu Gadara. \fig San Lucas 8:26|src="CN01709B.TIF" size="COL" ref="San Lucas 8:26" \fig* \v 27 Chenu uchiuꞌu Jesuse liñi barco uyabica tucu bene Gadara lunu. Necala huaxi tiembu nú nchiñi benechiquiꞌ arquiꞌ benecuaꞌ, la utuaꞌi xucui nu la zucuaꞌi niꞌi, enzetsiai leta bee eluhuaꞌ bee bene nguti. \v 28 Chenu ulañiꞌi Jesuse, utsu lliquii lunu nu urixialii nú uni: \p ―¿Xinu riꞌchialu liꞌá Jesuse Lliꞌñi Diose liñibe? Zequiaa lulu nú la riꞌilu nú nehuana zecaa. \p \v 29 Uni benecuaꞌ scua xne rnibiyaꞌla Jesuse lu benechiquiꞌ nú chiuꞌi arquiꞌ bene zeꞌe. Huaxi bese unaꞌtse benechiquiꞌ zeꞌe liꞌi, nu ullicaꞌcuu bee bene cadena yai cuna cuchiuꞌi para nú la chai niꞌ tucu bee luhuare, pero uchiecuꞌi cadena zeꞌe, nu rlua benechiquiꞌ zeꞌe liꞌi bee luhuare elu la nucuaꞌa bee bene. \v 30 Che unidichiaꞌ Jesuse lu niyu zeꞌe: \p ―¿Ti leelu? \p Nu ucuaquii: \p ―Legión lea. \p Uni scua xne huaxi bee benechiquiꞌ neca enu nchiñi arquiꞌi. \v 31 Nu uziquiee bee benechiquiꞌ zeꞌe lu Jesuse, nú la xeꞌlanu liꞌibeei ebila. \v 32 Nu lunú nucuaꞌa huaxi bee cuchi liñi dañi zeꞌe racu, che unacuꞌ bee benechiquiꞌ zeꞌe lu Jesuse nú chuꞌu beeii arquiꞌ bee cuchi zeꞌe, nu uzelanu. \v 33 Chequie uchiuꞌu bee benechiquiꞌ arquiꞌ bene zeꞌe nu uyuꞌu beei arquiꞌ bee cuchi, nu uyecaxuꞌu beeí nu utsundiqui beeí ruꞌu quieelaa nu uzanaꞌ beeí hasta lu inzatuꞌ nu uniꞌchi chii beeí lu inza zeꞌe, nu unguti beeí. \p \v 34 Bee bene enu rriꞌiucu bee cuchi zeꞌe chenu ulañiꞌ beei lunú unga scua, uyecaxuꞌu beei nú nzetixiuleꞌe beei lubee bene eyeche zeꞌe cuna lubee bene enu nucuaꞌa dañi. \v 35 Che uchiuꞌu bee bene zeꞌe nu uyabiꞌya beei lunú unga zeꞌe. Chenu uriña beei elu nzu Jesuse, ulañiꞌ beei bene enu uchiuꞌu bee benechiquiꞌ arquiꞌ nú nzucui tucu chú lu Jesuse, nu nutulai xucui nu uyecaꞌlaꞌi lunú ulleꞌcai, che chiquiꞌ ulliqui bee bene zeꞌe. \v 36 Nu bee bene enu ulañiꞌ lunú unga zeꞌe, udixiuleꞌe beei lunú xa uyecaꞌ niyu enu ullutse bee benechiquiꞌ arquiꞌ. \v 37 Enzeꞌe, ye bee bene lu iliu Gadara uquixie beei nú uziquie beei lu Jesuse para nú chiuꞌunu zeꞌe, xne chiquiꞌ xiqui beei. Che uyuꞌu Jesuse liñi barco nu chu nzanu. \v 38 Ante nú chanu bene enu uchiuꞌu bee benechiquiꞌ zeꞌe arquiꞌ, uzequiei lu Jesuse nú chenui liꞌinu, pero uni Jesuse nú yaꞌnai, nu uninu lui: \p \v 39 ―Ubenchilaꞌ niꞌilu, nu uquiatixiuleꞌe luye nú uriꞌi Diose lulu. \p Che chu nzai nu udixiuleꞌi lu ye bee bene eyeche zeꞌe lunú uriꞌiyeca Jesuse liꞌi. \s1 Chenu uriꞌiyeca Jesuse tucu unaꞌa cuna enduꞌ bene enu lee Jairo \r (Mt. 9:18-26; Mr. 5:21-43) \p \v 40 Chenu ubenchilaꞌ zeca Jesuse stucu chú inzatuꞌ, chiquiꞌ ñia nzu arquiꞌ bee bene uya chaꞌcalu beei liꞌinu, xne ye beei nucuaꞌa quie beei liꞌinu. \v 41 Chequie uriña tucu bene enu lee Jairo lu Jesuse, neca Jairo quieꞌ enu rnibiyaꞌ liñi induꞌ bee bene Israel. Nu utsu lliquilla lu Jesuse nu uziquieella lunu para nú chanu niꞌlla, \v 42 xne rluꞌculla tucutsia enduꞌlla, nu nzanchu chiꞌchiucu lana, nu stemeꞌtsia rriꞌi nú atinchu. Chenu nza Jesuse enza niꞌ Jairo nzequie huaxi bee bene liꞌinu, hasta nú utaꞌcu bee bene liꞌinu. \p \v 43 Leta bee bene zeꞌe nza tucu unaꞌa enu riti, nu necala chiꞌchiucu lana nú rlaca rene liꞌilla, nu ulaꞌxulalla ye bee steneꞌlla ungüitilla nú uyaxu bee doctor, pero niꞌ tucu beei né riꞌiyeca beei liꞌilla. \v 44 Che uyabica unaꞌa quieꞌ diꞌchi Jesuse nu utiꞌlla yalla ruꞌu xucunu, hora zeꞌe utsuxe nú rlaca rene liꞌilla. \p \v 45 Nu unidichiaꞌ Jesuse lubee bene: \p ―¿Ti utiꞌya liꞌá? \p Nu uni yebeei lunu nú né tiꞌya beei liꞌinu, che uni Pedro cuna beelá bee saꞌlla lunu: \p ―Maestro, huaxi bee bene rtaꞌcu liaꞌahua nu chuquieꞌ churquie siꞌña beei liaꞌahua, nu rnidichiaꞌscaꞌlu: “¿Nú ti utiꞌya liꞌilu?” \p \v 46 Pero uni Jesuse lubeella: \p ―Nuꞌ enu utiꞌya liꞌá, xne uriꞌá beyaꞌ nú uriꞌiyeca tucu enu uriꞌiyeca cuna nú recaa. \p \v 47 Chenu uriꞌi unaꞌa zeꞌe beyaꞌ nú uriꞌinu beyaꞌ, che chu uyabicalla nu recatseꞌtsella utsulliquilla lu Jesuse. Nu uxucuꞌ dulalla luye bee bene xinu utiꞌyalla ruꞌu xucunu, cuna nú xa uyecaꞌlla. \v 48 Che uni Jesuse lulla: \p ―Xinchiuꞌcua equie nú uchili arquiꞌlu liꞌá enzeꞌe uyecaꞌlu. Uquiaꞌa nzeꞌca nee. \p \v 49 Rdichiaꞌnuscaꞌ Jesuse unaꞌa zeꞌe, chenu uriña tucu bee beneꞌ Jairo nu unilla lu Jairo: \p ―Ungutila enduꞌlu. La riꞌi xiaꞌlu lu Maestro nee. \p \v 50 Pero chenu ubeneꞌ Jesuse nucuaꞌ uninu lu Jairo: \p ―La lliquilu, uchilitsia arquiꞌlu liꞌá yecaꞌ enduꞌlu. \p \v 51 Chequie chenu uriña Jesuse niꞌi Jairo, lá zelanu nú achuꞌununu beelá bee bene, uyuꞌunutsianu Pedro, cuna Jacobo, cuna Juan cuna paꞌnchu cuna naꞌnchu liñi niꞌi zeꞌe. \v 52 Ye bee bene runaꞌ, nu nehuana nzu arquiꞌbeei equie cuendaꞌnchu, pero uni Jesuse lubeei: \p ―La unaꞌhua. Lá ati enduꞌ quieꞌ, raꞌtsetsianchu. \p \v 53 Pero ulliꞌchinu beei liꞌinu, xne nediyaꞌ beei nú ungutilanchu. \v 54 Che chu unaꞌtse Jesuse yanchu, nu juerte uninu lunchu: \p ―¡Enduꞌ, uzetee! \p \v 55 Nu uhuañi zecanchu, nu hora zeꞌe uzeteenchu nu unibiyaꞌ Jesuse nú deteꞌ beella nú acunchu. \v 56 Chequie chiquiꞌ uyanu arquiꞌ paꞌnchu cuna naꞌnchu nucuaꞌ. Pero uni Jesuse lubeella nú la ixiuleꞌe beella lu niꞌ tucu bee bene lunú ungae scua. \c 9 \s1 Uxeꞌla Jesuse chiꞌchiucu bee beneꞌnu nzetixiuleꞌe xa neca lunú rnibiyaꞌ Diose \r (Mt. 10:5-15; Mr. 6:7-13) \p \v 1 Uquieteꞌsaꞌ Jesuse chiꞌchiucu bee beneꞌnu, nu udeteꞌnu poder lubeella para nú hua beella ye clasiaꞌ bee benechiquiꞌ arquiꞌ bee bene cuna nú riꞌiyeca beella bee bene enu riti. \v 2 Uxeꞌlanu liꞌibeella para nú ixiuleꞌe beella xa neca lunú rnibiyaꞌ Diose, cuna nú riꞌiyeca beella bee bene enu riti. \v 3 Nu uninu lubeella: \p ―Lecaxi uyaꞌhua para inziu, niꞌ xcahua niꞌ biti, niꞌ pá nu acuhua, niꞌ dimi, niꞌ xucuhua para nú cheꞌehua la uyaꞌhua. \v 4 Tatse niꞌi bee bene elu riñahua, uyaꞌnatsiahua niꞌi zeꞌe, hasta nú chiuꞌuhua eyeche zeꞌe. \v 5 Nu tunu nuꞌ tucu eyeche elu la zela bene nú yaꞌnahua niꞌlla, uchiuꞌuhua eyeche zeꞌe nu riꞌquihua yuu beꞌchaꞌ nú nuꞌ cuchiuꞌhua xi neca tucu seña nú lá yucu arquiꞌbeei Stichiaꞌ Diose. \p \v 6 Chequie uchiuꞌu beella nu nzuebeella cada tucua eyeche udixiuleꞌe beella bedichiaꞌ nzeꞌcaꞌ Diose lubee bene, nu uriꞌiyeca beella bee bene enu riti. \s1 Ulleꞌca Herodes nú uhuañi zeca Juan Bautista \r (Mt. 14:1-12; Mr. 6:14-29) \p \v 7 Chenu ubeneꞌ arre Herodes ye bee milagro nú rriꞌi Jesuse, la riꞌilla beyaꞌ ti necanu. Xne nuꞌ bee bene enu rni nú uhuañi zeca Juan Bautista. \v 8 Nu nuꞌ bee bene rni nú profeta Elías ulubeꞌlu. Nu nuꞌ bee bene rni nú necanu tucu bee profeta huaꞌtu enu uhuañi zeca. \v 9 Pero uni Herodes: \p ―Liꞌá unibiyaꞌa nú uruꞌu lluca equie Juan Bautista. ¿Ti benecuaꞌ nú rienea nú rriꞌilla huaxi bee milagro scua? \p Nu chiquiꞌ niarquiꞌ Herodes nú lañiꞌlla Jesuse. \s1 Udeteꞌ Jesuse nú udacu ayuꞌ mili bee bene \r (Mt. 14:13-21; Mr. 6:30-44; Jn. 6:1-14) \p \v 10 Chenu ubenchilaꞌ bee apóstolꞌ Jesuse, udixiuleꞌe beella lunu beenú uriꞌi beella. Che unguyaꞌnu beella tucu luhuare elu la nucuaꞌa bee bene axu eyeche Betsaida. \v 11 Pero chenu uriꞌi bee bene beyaꞌ, chu nzequie beei liꞌinu. Nu uya chaꞌcalu Jesuse liꞌibeei nu udixiuleꞌenu lubeei xa neca nú rnibiyaꞌ Diose, nu uriꞌiyecanu bee bene enu riti. \p \v 12 Chenu nze cheela, uyabica chiꞌchiucu bee beneꞌ Jesuse lunu nu uni beella lunu: \p ―Uniꞌ lubee benequieꞌ nú yue beei para nú chetsulachi beei nu chélaꞌna beei nú acu beei lubee eyeche axu caꞌa, xne elu nelluaꞌahua caꞌa lecalí xinuꞌ. \p \v 13 Pero uni Jesuse lubeella: \p ―Liꞌihua udeꞌtehua nú acubeei. \p Nu ucuaqui beella lunu: \p ―Rluꞌcutsiaru ayuꞌ pá cuna chiucu bela. Mejora chatsiaꞌahua nú acu ye bee benequieꞌ. \p \v 14 Neca tucu ayuꞌ mili bee niyu zeꞌe. Pero uni Jesuse lubee beneꞌnu: \p ―Uniꞌhua lubeei nú cuaꞌa cincuentaa cincuentaa beei cada tucu luhuare. \p \v 15 Scua uriꞌi beella, nu chu ucuaꞌa ye bee bene zeꞌe. \v 16 Chequie unaꞌtse Jesuse ayuꞌ pá zeꞌe cuna chiucu bela zeꞌe, nu ubiꞌyanu enza liñibe nu udeteꞌnu cheꞌtsa lu Diose, nu uleꞌenu bee pá zeꞌe cuna bee bela zeꞌe nu udeteꞌnu nucuaꞌ lubee beneꞌnu para nú ritsiꞌ beellae lubee bene zeꞌe. \v 17 Ye bee bene zeꞌe udacu beei hasta nú ubelaꞌ beei. Chenu ulaxu nú udacu beei, uquietesaꞌscaꞌ beella chiꞌchiucu llume bee pedaso bee pá leꞌe cuna bee bela lunú uyaꞌna udacu beella. \s1 Uni Pedro nú Jesuse neca Cristo enu uxeꞌla Diose \r (Mt. 16:13-19; Mr. 8:27-29) \p \v 18 Tucu bichia chenu unacuꞌ liꞌitsia Jesuse lu Diose nzununu bee beneꞌnu zeꞌe. Che unidichiaꞌnu lubeella: \p ―¿Ti rni bee bene nú necaa? \p \v 19 Nu ucuaqui beella lunu: \p ―Nuꞌ bee bene rni nú necalu Juan Bautista. Nu leꞌca nuꞌ bee bene rni nú necalu profeta Elías, nu leꞌca nuꞌ bee bene rni nú necalu tucu bee profeta huaꞌtu enu uhuañi zeca. \p \v 20 Che uninu lubeella: \p ―¿Nu liꞌiquieehua ti rnihua nú necaa? \p Nu ucuaqui Pedro lunu: \p ―Liꞌilu necalu Cristo enu uxeꞌla Diose. \s1 Udixiuleꞌe Jesuse nú uti bee bene liꞌinu \r (Mt. 16:20-28; Mr. 8:30–9:1) \p \v 21 Pero uni Jesuse lubeella nú la ixiuleꞌe beella nucuaꞌ lu niꞌ tucu bee bene. \v 22 Nu uninu lubeella: \p ―Liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose chiquiꞌ nehuana zecaa, nu lee bee usticiaꞌ bee bene Israel lua, cuna bee uleꞌya enu rnibiyaꞌ lubee uleꞌya, cuna bee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés, uti beei liꞌá, pero bichia rriuna huañi zecaa stucu bese. \p \v 23 Che uninu lu ye bee bene: \p ―Tunu nuꞌ bee bene enu niarquiꞌ nú aca benea, la yala nú riꞌitsialla tucu nú necatsia elliebacuꞌlla. Nu ye bichia riquiꞌlla lubee nú xi zecalla equie nú necalla benea, nu chu yeꞌta quieella liꞌá. \v 24 Xne bee bene enu másela niarquiꞌ huañi lu iliulabe quieꞌ enta bichia nú laxu nucuaꞌ. Pero bene enu ati equie nú necalla benea, luꞌculla elunehuañi lu Diose. \v 25 Lecaxi zibiꞌ nú riꞌi bene ana ye beenú nuꞌ lu iliulabe, tunu leꞌca liꞌitsialla nze nitilulla liꞌilla. \v 26 Tunu nuꞌ bene enu tuꞌ liꞌá cuna stichiaꞌa, leꞌca liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose tua liꞌilla chenu nzela nú necaa arre cuna lunú rnibiyaꞌ paa cuna lunú rnibiyaꞌ bee ángeleꞌnu. \v 27 Ixiuleꞌa luhua nu nuꞌ bee bene enu nucuaꞌa caꞌa lá atiscaꞌ, hasta nú lañiꞌ beei xa neca lunú rnibiyaꞌ Diose. \s1 Ulubeꞌ Jesuse ellieꞌe nú rluꞌcunu lu chuna beneꞌnu \r (Mt. 17:1-8; Mr. 9:2-8) \p \v 28 Chenu udete xi neca tucu xmana nú uni Jesuse bee bedichiaꞌ cuaꞌ, uyanu equie tucu dañi unacuꞌnu lu Diose, nu unguyaꞌnu Pedro, cuna Jacobo, cuna Juan. \fig San Lucas 9:28|src="CN01728B.TIF" size="COL" ref="San Lucas 9:28" \fig* \v 29 Pero diqui nú rnacuꞌ Jesuse lu Diose ucheꞌe xa rnaa lunu, nu chiquiꞌ unga niquichiu xucunu nu tuꞌna rulu siquiꞌi. \v 30 Nu ulubeꞌlu chiucu niyu enu rdichiaꞌnu liꞌinu zeꞌe. Bee bene zeꞌe neca Moisés cuna Elías. \v 31 Nu chiquiꞌ rulu siquiꞌ beella nu rdichiaꞌnu beella Jesuse equie nú atinu nu nehuana zecanu eyeche Jerusalén. \v 32 Añinzuca nú chiquiꞌ riuꞌu calaꞌ lu Pedro cuna lubee saꞌlla, pero né aꞌtse beella, nu ulañiꞌ beella nú rulu siquiꞌ Jesuse cuna rucu bene enu nzununu zeꞌe. \v 33 Chenu lecaꞌ rucu benecuaꞌ elu nzu Jesuse, uni Pedro lunu: \p ―Maestro, ¡neca nzeꞌca nú nelluaꞌahua caꞌa para nú recheꞌru chuna ranchu, tucue para liꞌilu nu stucue para Moisés, nu stucue para Elías! \p Pero la riꞌi Pedro beyaꞌ xinu rnilla scua. \v 34 Diqui nú rnilla scua, ulaca tucu xcabe nú utsacuꞌ equie beella, nu ulliqui beella chenu nchiñi beella liñi xcabe zeꞌe. \v 35 Nu liñi xcabe zeꞌe uyene tucu chii enu uni: \p ―Benequieꞌ neca Lliꞌñia enu chiquiꞌ seꞌca, uzuꞌcuꞌhua stichiaꞌnu. \p \v 36 Chenu ulaxu nú ubeneꞌ beella chi enu uni zeꞌe, ulañiꞌ beella nú stucu liꞌi Jesuse nzunu zeꞌe nu né nilí beella. Bee bichia zeꞌe niꞌ tucu leca tilu udixiuleꞌe beella lunú ulañiꞌ beella. \s1 Chenu uhua Jesuse benechiquiꞌ arquiꞌ tucu enduꞌ \r (Mt. 17:14-21; Mr. 9:14-29) \p \v 37 Chenu uyeꞌe lu yuu stucu bichia, nú ulaca beella equie dañi zeꞌe, huaxi bee bene uchiuꞌu uya chaꞌcalu Jesuse. \v 38 Chequie tucu bene enu nzeꞌta leta bee bene zeꞌe urixialii nú uni: \p ―Maestro, ubiꞌyacuru endua, tucutsia liꞌi necai endua. \v 39 Nu nchiñi benechiquiꞌ arquiꞌi nu rriꞌi nzeꞌe nú rixialii, nu secai ichia ziña nu xiuꞌu lliña ruꞌi, rtiꞌqui benechiquiꞌ cuaꞌ liꞌi nu la tsanaꞌ nucuaꞌ liꞌi. \v 40 Uzequieelá lubee beneꞌlu nú hua beella benechiquiꞌ cuaꞌ arquiꞌ endua, pero lá aca beella. \p \v 41 Nu ucuaqui Jesuse nú uninu: \p ―¡Cueꞌhua bee bene enu rluꞌcu dula nú la chili arquiꞌhua liꞌá! ¿Se xala tiembu rquiꞌña nú tsunua liꞌihua nu xa riquilá liꞌihua? Uteyuu enduꞌlu caꞌa. \p \v 42 Pero chenu nzebica enduꞌ zeꞌe lu Jesuse, utsiꞌqui benechiquiꞌ liꞌi lu yuu nu ulleꞌca zecai ichia ziña stucu bese, pero unibiyaꞌ Jesuse lu benechiquiꞌ nú chiuꞌi arquiꞌ enduꞌ zeꞌe nu uriꞌiyecanu liꞌi, che udeteꞌ cuendanu liꞌi lu paꞌi. \v 43 Ye bee bene enu nucuaꞌa zeꞌe chiquiꞌ uyanu arquiꞌbeei chenu ulañiꞌ beei lunú llene neca nú reca Diose. \s1 Udixiuleꞌe Jesuse bese rrucu nú uti bee bene liꞌinu \r (Mt. 17:22-23; Mr. 9:30-32) \p Diqui nú nzenu arquiꞌbeei lunú rriꞌi Jesuse, uninu lubee beneꞌnu: \p \v 44 ―Uquieꞌe nzeꞌca diacahua lunú nia luhua nu la zañiꞌhua nucuaꞌ. Liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose deteꞌ cuenda bee bene liꞌá lubee bene enu rnibiyaꞌ. \p \v 45 Pero lá riꞌi bee beneꞌnu beyaꞌ lunú rninu, xne lascaꞌ deteꞌnu nú rriꞌi beella beyaꞌ, nu leꞌca xiqui beella nedichiaꞌ beella lu Jesuse xi rni lunú uninu. \s1 Ti mase neca equie \r (Mt. 18:1-5; Mr. 9:33-37) \p \v 46 Chequie uquixie bee beneꞌnu nú rni beella lusaꞌbeella nú tá beella neca enu máse neca equie. \v 47 Pero uriꞌi Jesuse beyaꞌ lunú xa rriꞌi beella elliebacuꞌ nu unaꞌtsenu tucu enduꞌ utsunu elu nzunu, \v 48 nu uninu lubeella: \p ―Tatse bene enu riꞌi elietsa lu enduꞌ quieꞌ equie cuendaꞌ liꞌá, neca xi neca nú rriꞌi nzeꞌe elietsa lua, nu tatse bee bene enu rriꞌi caso liꞌá, leꞌca rriꞌi caso nzeꞌe bene enu uxeꞌla liꞌá. Enzeꞌe enu máse lecati neca letahua, neca nzeꞌe enu máse neca equie. \s1 Bene enu la ni cundra liaꞌahua nzu nzeꞌe chuaꞌahua \r (Mr. 9:38-40) \p \v 49 Chequie uni Juan lunu: \p ―Maestro, ulañiꞌru tucu bene enu rlua benechiquiꞌ arquiꞌ bee bene equie nú leelu, pero uniru lulla nu la riaꞌlla scua xne la acalla bene letaꞌahua. \p \v 50 Pero uni Jesuse lubeella: \p ―La cáhua nucuaꞌ, xne enu la riꞌi condra liaꞌahua nzu nzeꞌe chuꞌahua. \s1 Uquiꞌyaꞌ Jacobo cuna Juan uriꞌi Jesuse \p \v 51 Chenu nzeꞌta riña bichia nú nzia Jesuse liñibe, che utsu naaqui arquiꞌnu nu nzanu Jerusalén. \v 52 Uxeꞌlanu bee bene enu uriculu para nú chue beei tucu eyeche nú nchiucuꞌ lu iliu Samaria para nú cuaꞌna beei elu yaꞌna beella zeꞌe. \v 53 Pero lá zela bee bene eyeche zeꞌe ayaꞌnanu eyeche zeꞌe, xne uriꞌi beei beyaꞌ nú nzanu Jerusalén. \v 54 Chenu ulañiꞌ Juan cuna Jacobo nucuaꞌ, che uni beella lunu: \p ―Detá Jesuse, ¿niarquiꞌlu nú nibiyaꞌahua nú laca quii enza liñibe para nú laꞌxue bee bene cuaꞌ tucu nú uriꞌi profeta Elías la? \p \v 55 Chequie ubiꞌya Jesuse lubeella, nu uquiꞌyaꞌ beella uriꞌinu nú uninu lubeella: \p ―¿Xieꞌ la riꞌihua beyaꞌ nú lu bezeꞌlu nzeꞌta nú rnihua scua la? \v 56 Xne liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose, lá yela para nú riꞌá nú ati bee bene, nzela para nú tsilaꞌa liꞌibeei lu dula. Che chu nzuebeella stucu eyeche. \s1 Bee bene enu niarquiꞌ chequiee Jesuse \r (Mt. 8:19-22) \p \v 57 Diqui nu nzuebeella inziu, uni tucu niyu lu Jesuse: \p ―Niarquia nu nzela quiea liꞌilu catse elu nzalu. \p \v 58 Che ucuaqui Jesuse lui: \p ―Bee betsa rluꞌcuí bee iliuꞌu nú neca niꞌí nu bee iñi rluꞌcuí exliaꞌtseꞌí, pero liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose niꞌ elu quiee nchiñaꞌ equiea la lucua. \p \v 59 Nu uni Jesuse lu stucu bene: \p ―Utequiee liꞌá. \p Pero ucuaquii lunu: \p ―Uzela nú biꞌya paa hasta nú atinu nu che chu nzela quiea liꞌilu. \p \v 60 Che uni Jesuse lui: \p ―Utsaꞌna paꞌlu cuna bee bene enu neca xi neca bene enu unguti, pero liꞌilu uquia tixiuleꞌe xa neca elurnibiyaꞌ Diose. \p \v 61 Nu uni stucu bene lu Jesuse: \p ―Niarquia nú nzelanala liꞌilu, pero rluti uzela nú nze tixiuleꞌexua lubee benea. \p \v 62 Pero uni Jesuse lui: \p ―Bene enu nzene ya acaratu nu belletalla enza diꞌchilla, leca modo nú cha neli excuꞌlla. Leꞌca esquie bee bene enu niarquiꞌ nú yeꞌta quiee liꞌá, tunu la cheꞌe arquiꞌbeella lunú xa nehuañi beella, leca modo nú aca beella bee beneꞌ Diose. \fig San Lucas 9:62|src="crooked furrow.tif" size="COL" ref="San Lucas 9:62" \fig* \c 10 \s1 Chenu uxeꞌla Jesuse setenta bee beneꞌnu \p \v 1 Lulá bee nucuaꞌ, ucañi Jesuse setenta bee beneꞌnu, nu uxeꞌlanu chiucua chiucua beella nú riculu beella lunu, nú chue beella lubee eyeche cuna lubee ranchu elu chanu. \v 2 Nu uninu lubeella: \p ―Neli nú nucuaꞌa huaxi bee bene enu niarquiꞌ yeneꞌ Stichiaꞌ Diose, pero leca huaxi bee bene enu zeteꞌ liꞌibeei. Enzeꞌe unaꞌcuꞌhua lu Diose para nú xeꞌlalánu bee bene enu zeteꞌ liꞌibeei. \v 3 Uquiahua, liꞌá xeꞌla liꞌihua xi neca chenu nza bee sanchi leta bee bichiu. \v 4 La uyaꞌhua biti, nú nuꞌ steneꞌhua niꞌ dimi, niꞌ steinza lucuhua nu la cuaꞌa xehua lubee bene lu inziu. \v 5 Chenu riñahua niꞌi tucu bene, rluti uriꞌihua saludar bene zeꞌe nú nihua lulla: “Diose liquiꞌ nú nzuxe arquiꞌhua.” \v 6 Nu tunu niꞌi zeꞌe nucuaꞌa bee bene enu riala nú nzuxe arquiꞌ riaꞌna nú nzuxecuaꞌ cuna bee bene zeꞌe che, pero tunu la yala bee bene niꞌi zeꞌe nucuaꞌ, benchilaꞌ zeca nucuaꞌ cuna liꞌihua. \v 7 Uyaꞌnatsiahua niꞌi zeꞌe, nu la yaꞌnahua niꞌi por niꞌi bee bene, udacuhua nu hueꞌhua lunú liquiꞌ beella luhua, xne bee bene enu rriꞌi riñaꞌ rquiꞌña nú aculla. \v 8 Chenu riñahua tucu eyeche elu zela bee bene nú riaꞌnahua, udacuhua nú liquiꞌ beei luhua, \v 9 uriyecahua bee bene enu riti nucuaꞌa zeꞌe, nu uniꞌhua lubeei: “Nzeꞌta riñala lunú rnibiyaꞌ Diose luhua.” \v 10 Pero tunu riñahua tucu eyeche elu la zela bee bene nú riaꞌnahua, uchiuꞌhua lu inziu nu nihua lubeei: \v 11 “¡Hasta yuu beꞌcha lachihua nú uquie cuchiuꞌru uriꞌquiru xi neca tucu seña nú né yucu arquiꞌhua Stichiaꞌ Diose! Pero uriꞌihua beyaꞌ nú nzeꞌta axula lunú rnibiyaꞌ Diose luhua.” \v 12 Nia luhua nú bichia nú laxu iliulabe, bee eyeche elu lá zela bee bene, nú ayaꞌnahua, zeca beei castiya nú mase juerte, lunú zeca bee bene enu ucuaꞌa eyeche Sodoma. \s1 Bee eyeche nú la niarquiꞌ bee bene chili arquiꞌ stichiaꞌ Jesuse \r (Mt. 11:20-24) \p \v 13 ’¡Cueꞌhua bee bene eyeche Corazín! ¡Nu cueꞌhua bee bene eyeche Betsaida! Xne tunu eyeche Tiro cuna eyeche Sidón aca bee milagro nú unga lachihua, xi tiembu achili arquiꞌ bee bene zeꞌe Stichiaꞌ Diose, nu leꞌca autu beei laquie natsa para nú lubeꞌ nú nehuana nzu arquiꞌbeei nu aricuꞌ beei tí equie beei xi neca seña nú ucheꞌe arquiꞌbeei lu stula beei. \v 14 Pero bichia chenu laxu iliulabe, másela juerte castiya nú zecahua lunú zeca bee bene eyeche Tiro cuna eyeche Sidón. \v 15 Leꞌca esquie liꞌihua bee bene Capernaum, la riꞌihua elliebacuꞌ nú riala chuꞌuhua liñibe xne liꞌihua rialahua hasta elu mase aquié rquiꞌ ebila. \p \v 16 ’Nu chu ubiꞌyanu lubee beneꞌnu nu uninu: \p ―Bene enu rriꞌi caso lunú rnihua, rriꞌi bee nzeꞌe caso liꞌá, nu bene enu rluachu liꞌihua liꞌá rluachu nzeꞌe, nu bene enu rluachu liꞌá rluachu nzeꞌe Diose enu uxeꞌla liꞌá. \s1 Ubenchilaꞌ zeca setenta bee beneꞌ Jesuse enu uxeꞌlanu \p \v 17 Chenu ubenchilaꞌ zeca setenta bee beneꞌ Jesuse enu uxeꞌlanu lubee eyeche, chiquiꞌ ñia nzu arquiꞌbeella nu necachi uni beella lunu: \p ―¡Detá, hasta bee benechiquiꞌ sucuꞌ stichiaꞌru chenu rniru lunú leelu! \p \v 18 Nu uni Jesuse lubeella: \p ―Nelíꞌhua nucuaꞌ, liꞌá ulañia nú xi neca chenu riaꞌla lee esquie uniti lunú rnibiyaꞌ bezeꞌlu. \v 19 Liꞌá uliquia lunú rnibiyaꞌa luhua, para nú mase nú taꞌhua equie bee beꞌla cuna equie bee nañi lliqui, nu leꞌca para nú riꞌihua ana lunú rnibiyaꞌ bezeꞌlu, nu lecaxi zecahua. \v 20 Pero la llilaꞌ arquiꞌhua nú sucuꞌ bee benechiquiꞌ stichiaꞌhua, mejora ullilaꞌhua nú nzucu ichila nú leehua lu ichiꞌ liñibe. \s1 Ñia nzu arquiꞌ Jesuse \r (Mt. 11:25-27; 13:16-17) \p \v 21 Hora zeꞌe chiquiꞌ ñia utsu arquiꞌ Jesuse equie cuendaꞌ Espíritu Santo, nu uninu: \p ―Paa liꞌilu enu rnibiyaꞌ liñibe cuna lu iliulabe, zucu ayáa liꞌilu xne uzeteꞌlu bee bene enu lecaxi reca lunú ucachiꞌlu lubee bene enu reca cuna lubee bene enu rriꞌi beyaꞌ. Paa scua ungae, xne scua riuꞌ arquiꞌlu nú acane. \p \v 22 ’Uliquiꞌla Diose Pa liñibe ye nú nibiyaꞌa lu ye beenú nuꞌ. Lecati nediyaꞌ ti neca Jesucristo Lliꞌñi Diose, Diose tsia nediyaꞌ nucuaꞌ, leꞌca tucutsia Jesucristo cuna bee bene enu nzeli arquiꞌ liꞌinu nuꞌlu Diose. \p \v 23 Chequie ubiꞌyanu lubee beneꞌnu, nu uninu lu liꞌitsia beella: \p ―Ñia nza lu cuendaꞌ bee bene enu rlañiꞌ lunú rlañiꞌhua, \v 24 xne nia luhua nú huaxi bee profeta cuna bee arre uniarquiꞌ beella nú lañiꞌ beella lunú rlañiꞌhua, pero né lañiꞌ beella nucuaꞌ. Nu uniarquiꞌ beella nú yeneꞌ beella nú rieneꞌhua pero né yeneꞌ beella nucuaꞌ. \s1 Ejempluꞌ tucu bene nzeꞌca eyeche Samaria \p \v 25 Che utsuli tucu ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés nu unilla lu Jesuse para nú riꞌilla preo liꞌinu: \p ―Maestro, xi riala riꞌá para nú lucua elunehuañi nú leca xunga laxu liñibe. \p \v 26 Nu ucuaqui Jesuse lulla: \p ―¿Xi rni leyꞌ Moisés? ¿Nu xa rriꞌilu beyaꞌ nú rnii? \p \v 27 Chequie uni ulaxcuela zeꞌe, rni ley: \p ―“Uzeca liꞌinu enu neca Dioseꞌlu diquinuꞌ arquiꞌlu, cuna diquinuꞌ lunú necalu, cuna diquinuꞌ juerzalu, cuna diquinuꞌ elliebacuꞌlu, nu uzeca bee bene tucu nú secalu liꞌilu.” \p \v 28 Che uni Jesuse lulla: \p ―Ucuaqui nzeꞌcalu, tunu riꞌilu scua, luꞌculu eluhuañilílu liñibe. \p \v 29 Pero ulaxcuela zeꞌe niarquiꞌlla nú yaꞌna nzeꞌcalla lunú unidichiaꞌlla lu Jesuse, che unilla lunu: \p ―¿Ta bene zecaa tucu nú seꞌca liꞌá che? \p \v 30 Chequie uni Jesuse tucu ejemplu lulla: \p ―Tucu bene Israel uchiuꞌulla eyeche Jerusalén nu nzalla eyeche Jericó, che unaꞌtse bee huanaꞌ liꞌilla inziu nu udiñi beei liꞌilla, nu ucachiꞌ beei ye bee steneꞌlla hasta xuculla. Nu utsaꞌna beei liꞌilla xi neca tucu bene enu unguti. \v 31 Che udete tucu uleꞌya inziu zeꞌe, pero chenu ulañiꞌ uleꞌya zeꞌe nú nuxu bene zeꞌe, udete chechulla nu chu nzalla. \v 32 Leꞌca enza zeꞌe udete tucu levita enu rriꞌi elietsa lubee uleꞌya, nu chenu ulañiꞌ levita cuaꞌ nú nuxu bene zeꞌe, udete chechulla nu chu nzalla. \v 33 Chequie udete tucu bene Samaria inziu zeꞌe, chenu ulañiꞌlla bene enu nuxu lu inziu zeꞌe, uhuaꞌa arquiꞌlla bene zeꞌe. \v 34 Nu chu uyabicalla elu nuxu bene zeꞌe nu uriꞌilla remedio elu nediꞌqui bene zeꞌe cuna aceite cuna biñu, nu ullicaꞌcuulla elu nediꞌqui bene zeꞌe cuna laquie. Nu chu uricuꞌlla bene zeꞌe equie burruꞌlla nu unguyaꞌlla bene zeꞌe elu neca posada, zeꞌe ubiꞌyalla bene zeꞌe. \v 35 Chenu uyeꞌe lu yuu stucu bichia nú rquiene bene Samaria nú nzialla, che udixiulla lu bene enu neca stene posada lunú seca chiucu bichia riñaꞌ bene nu unilla lu bene zeꞌe: “Ubiꞌya benequieꞌ, tunu riꞌilu huaxilá gasto lu cuendaꞌlla, liꞌá ixiua nucuaꞌ chenu benchilaꞌ zecaa.” \v 36 Che uni Jesuse lu ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés: ¿Taa lu chuna bee bene enu udete lu inziu zeꞌe uzeca bene enu udiñi bee huanaꞌ? \p \v 37 Nu ucuaqui ulaxcuela zeꞌe nú unilla: \p ―Bene enu uhuaꞌa arquiꞌ bene zeꞌe. \p Che uni Jesuse lulla: \p ―Uquia nu scua uriꞌi lu stucu bee bene. \s1 Chenu uya Jesuse niꞌi Marta cuna María \p \v 38 Diqui nú nze riꞌi Jesuse seidu inziuꞌnu uriñanu tucu eyeche, zeꞌe uyanu niꞌi tucu unaꞌa enu lee Marta. \v 39 Marta quieꞌ rluꞌcunchu tucu belanchu enu lee María, nu uzucu María lu Jesuse para nú yeneꞌnchu lunú rninu. \v 40 Pero Marta chiquiꞌ rlialaꞌnchu rriꞌinchu beenú rriꞌinchu, nu uyabicanchu lu Jesuse nu uninchu lunu: \p ―Detá, ¿Xieꞌ la chenu arquiꞌlu nú tucutsia liꞌá utsaꞌna belaa ye bee riñaꞌ nú riꞌá la? Alaꞌ uniꞌi lunchu nú riꞌinchu elietsaa. \p \v 41 Nu ucuaqui Jesuse lunchu nú uninu: \p ―Marta, Marta, chiquiꞌ nzenu arquiꞌlu lu huaxi bee riñaꞌlu, \v 42 pero nuꞌ tucu nú máse neca equie. Maria ucañi nú máse neca equie, nu lecati caa nucuaꞌ lunchu. \c 11 \s1 Chenu uzeteꞌ Jesuse nú xa nacuꞌ bee bene lu Diose \r (Mt. 6:9-15; 7:7-11) \p \v 1 Tucu bese chenu rnacuꞌ Jesuse lu Diose tucu luhuare, nu chenu ulaxu nú unacuꞌnu lu Diose, tucu bee beneꞌnu uni lunu: \p ―Detá Jesuse, uzeꞌteꞌ liꞌiru xa nacuꞌru lu Diose, tucu nú uzeteꞌ Juan Bautista bee bene, enu uyaquie liꞌilla. \p \v 2 Che uni Jesuse lubeella: \p ―Chenu nacuꞌhua lu Diose uniꞌhua: \q2 Paꞌru Diose, liꞌilu enu nzucu liñibe, \q2 chiquiꞌ riala nú luꞌcuru ulaꞌna lunú leelu. \q2 Nu yeꞌta lunú rnibiyaꞌlu luru. \q2 Aca lunú riuꞌ arquiꞌlu lu iliulabe quieꞌ tucu nú reca liñibe. \q1 \v 3 Uliꞌquiꞌ nú daꞌcuru ye bichia. \q1 \v 4 Uriꞌi perdona stularu, \q1 xne liꞌiru leꞌca rriꞌiru perdona bee bene enu rriꞌi nú \q1 necha neca luru. \q1 La tsanaꞌlu liꞌiru nú riꞌiru dula, \q1 uriꞌi elietsa luru para nú la riꞌiru ye beenú necha \q1 neca. \p \v 5 Leꞌca uni Jesuse lubeella: \p ―Te zucuaꞌahua tunu tucuhua rluꞌcu tucu bene enu rquieteꞌhua, nu riña nzeꞌe ulelaꞌ rulaꞌ niꞌhua nu ni nzeꞌe: “Alaꞌ zelalu utsanaꞌ chuna pá chenua, \v 6 xne uriña inza tucu bene enu rquietea nia, nu nzeꞌtalla enza istu nu lecalí xi lucua detea aculla.” \v 7 Nu cuaqui bene zeꞌe liñi niꞌlla nú nilla: “La riꞌixiꞌilu lua nacuꞌla nia, raꞌtselá nu raꞌtsela bee endua leca modo nú zetea para nú biquia lunú rnacuꞌlu.” \v 8 Pero nia luhua, añinzuca nú la zeteella para nú deteꞌlla lunú rnacuꞌ bene enu rquieteꞌlla, pero riꞌilla juerza nú zeteella para nú deteꞌlla ye nú secalaꞌchaꞌ bene zeꞌe para nú la riꞌixiaꞌ nzeꞌe lulla. \v 9 Enzeꞌe nia luhua: Unaꞌcuhua lu Diose che liquiꞌnu luhua lunú rnacuꞌhua. Ulaꞌnahua liꞌinu, che llelaꞌhua liꞌinu. Uziquieehua lunu nu unaꞌcuhua lunu che riꞌi casonu liꞌihua. \v 10 Xne bene enu rnacuꞌ nú rnacuꞌ lunu riucu nzeꞌene, nu enu rlaꞌnae xelaꞌ nzeꞌene, nu enu siquiee nu rnacuꞌ lunu rriꞌinu caso nzeꞌe. \p \v 11 ’Tunu nuꞌhua enu neca paa, ¿Xieꞌ deteꞌhua tucu quiee lu enduꞌhua chenu rnacuꞌ nzeꞌe pá la? ¿Urre xieꞌ deteꞌhua tucu beꞌla lu nzeꞌe chenu rnacuꞌ nzeꞌe beela la? \v 12 ¿Urre xieꞌ deteꞌhua tucu alacrán chenu rnacuꞌ nzeꞌe tucu artabechiu la? \v 13 Tunu liꞌihua enu necha rriꞌi, recahua rdeteꞌhua beenú neca nzeꞌca lubee lliꞌñihua, ¡Pero máselá rliquiꞌ Paꞌahua enu nzucu liñibe Espíritu Santo lubee bene enu rnacuꞌ lunu! \s1 Uni bee bene nú rluꞌcu Jesuse lunú rnibiyaꞌ bezeꞌlu \r (Mt. 12:22-30; Mr. 3:19-27) \p \v 14 Chenu ulua Jesuse benechiquiꞌ enu uriꞌi nú lá niaꞌ tucu bene, nu chenu uchiuꞌu benechiquiꞌ cuaꞌ arquiꞌ bene zeꞌe, uquixie nú rnilla. Che chiquiꞌ uyanu arquiꞌ bee bene nucuaꞌ, \v 15 pero nuꞌ bee bene enu uni: \p ―Benequieꞌ rlua benechiquiꞌ arquiꞌ bee bene cuna lunú rnibiyaꞌ bezeꞌlu enu rnibiyaꞌ lubee benechiquiꞌ. \p \v 16 Stucu beei unacuꞌ tucu milagro liñibe lunu para nú riꞌi beei beyaꞌ tunu neli nú Diose uxeꞌla liꞌinu. \v 17 Pero liꞌinu nediyaꞌlaꞌnu xi rriꞌi beei elliebacuꞌ nu uninu lubeei: \p ―Tatse bee gobierno enu la neca tucu necatse rleꞌ saꞌbeei, leꞌca esquie bee bene tucu niꞌi tunu la neca tucu necatse beei rleꞌe saꞌbeei. \v 18 Leꞌca esquie tunu leꞌca liꞌi bezeꞌlu riꞌi condrai bee benechiquiꞌ, ¿xa diꞌya nú rnibiyaꞌi che? Rnia nucuaꞌ luhua, xne rnihua nú rluaa benechiquiꞌ arquiꞌ bee bene cuna lunú reca bezeꞌlu. \v 19 Pero tunu scua necane, ¿ti rliquiꞌ lunú reca bee beneꞌhua rlua beella benechiquiꞌ arquiꞌ bee bene che? Nia luhua nú leꞌca liꞌibeella rni beella nú necha rriꞌihua elliebacuꞌ. \v 20 Xne liꞌá rlua bee benechiquiꞌ arquiꞌ bee bene equie nú reca Diose, nucuaꞌ rlubeꞌ nú nzula lunú rnibiyaꞌ Diose cuna liꞌihua. \p \v 21 ’Tucu bene enu naaqui nu rluꞌculla nú acanuꞌ liꞌilla para nú riꞌiuculla niꞌlla, leca modo nú cachiꞌ bee bene steneꞌlla. \v 22 Pero tunu nzeꞌta stucu bene enu naaquilá lulla, che riꞌi nzeꞌe ana lulla nu axi nzeꞌe lunú rluꞌculla, nú rriꞌilla elliebacuꞌ nú acanuꞌ liꞌilla, nu leꞌca axi nzeꞌe ye bee steneꞌlla. \p \v 23 ’Bene enu la nzu chua rriꞌi condra nzeꞌe liꞌá, nu bene enu riꞌi nú la quieteꞌ bee bene liꞌá, rriꞌi nzeꞌe nú rleꞌe saꞌ bee bene. \s1 Xa rriꞌi bee benechiquiꞌ chenu rebenchilaꞌ zecai arquiꞌ bee bene \r (Mt. 12:43-45) \p \v 24 ’Chenu xiuꞌu tucu benechiquiꞌ arquiꞌ tucu bene, enzei bee luhuare elu nebichi rlaꞌnai elu tsulachii. Nu chenu la llelaꞌi elu tsulachii, che rriꞌi elliebacuꞌ: “Mejora benchilaꞌ zecaa elu uchiuꞌa.” \v 25 Nu chenu benchilaꞌ zecai, llelaꞌi arquiꞌ bene elu uchiuꞌi xi neca liñi tucu niꞌi nú nelucuꞌ nu rnaa nzeꞌcae. \v 26 Chequie nze tucui se achi benechiquiꞌ enu másela necha rriꞌi luquela liꞌi, nu chuꞌu ye beei arquiꞌ bene zeꞌe. Che masescaꞌlá necha aca bene zeꞌe lunú necalla huaꞌtu \s1 Lunú neli rriꞌi nú ñia nzu arquiꞌ bene \p \v 27 Diqui nú rni Jesuse bedichiaꞌ cuaꞌ, leta bee bene zeꞌe ubixialí tucu unaꞌa nu unilla: \p ―¡Ñia nza lu cuendaꞌ unaꞌa enu ullaana liꞌilu nu uriꞌi ruꞌcu liꞌilu! \p \v 28 Pero ucuaqui Jesuse nú uninu: \p ―¡Maselá ñia neca lu cuendaꞌ bee bene enu rieneꞌ Stichiaꞌ Diose nu sucuꞌ nú rninu! \s1 Bee bene enu necha rriꞌi unacuꞌ tucu milagro lu Jesuse \r (Mt. 12:38-42; Mr. 8:12) \p \v 29 Ullaꞌcaꞌla huaxi bee bene elu nzu Jesuse, nu uquixienu uninu lubeei: \p ―Bee bene enu nucuaꞌa lu iliulabe quieꞌ necha rriꞌi beei nu rnacuꞌ beei tucu milagro lua, pero la riaꞌa niꞌtucu milagro lubeei, xne nediyaꞌlaꞌbeei milagro nú unga lu profeta Jonás. \v 30 Tucu nú unga Jonás tucu seña lubee bene Nínive, leꞌca scua liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose aca tucu seña lubee bene enu nucuaꞌa nee. \v 31 Bichia chenu laxu iliulabe, chenu hualu Diose lu cuendaꞌ bee bene, chequie unaꞌa enu unibiyaꞌ lu iliu nú lee sabá huañi zecalla nu nilla nú riala bee bene enu nucuaꞌa nee castiya nú deteꞌ Diose. Xne liꞌilla uchiuꞌulla enza istu, nu ubeꞌtalla para nú ubeneꞌlla lunú reca arre Salomón. Nu liꞌá Jesuse enu nzu cuna liꞌihua, másela neca equia luquela arre Salomón. \v 32 Leꞌca huañi zeca bee bene enu ucuaꞌa eyeche Nínive bichia chenu laxu iliulabe, chenu hualu Diose lu cuendaꞌ bee bene enu nehuañi nee, nu ni bee bene Nínive nú bee bene enu nehuañi nee riala beei castiya nú deteꞌ Diose. Xne bee bene eyeche Nínive uzucuꞌbeei nú uni Jonás chenu unilla lubeei nú huañi beei tucu nú niarquiꞌ Diose. Nu liꞌá Jesuse enu nzu cuna liꞌihua másela neca equiea luquela Jonás. \s1 Tucu ejempluꞌ ellieꞌe \r (Mt. 5:15; 6:22-23) \p \v 33 ’Lecati quieꞌe quii tucu quinqué nu tsullae elu aꞌchiꞌ, urre tsacuꞌlla tucu caja equiee. Pero zucune elu ayaa para nú duꞌ llieꞌe lubee bene enu chuꞌu zeꞌe. \v 34 Iꞌculuaꞌahua neca xi neca ellieꞌe lu cuerpoꞌahua, tunu rriaꞌahua lunú neca nzeꞌca diqui cuerpoꞌahua nuꞌ ellieꞌe. Nu tunu rriꞌahua nú necha neca, diqui cuerpoꞌahua neca xi neca tucu elu natsacabe. \v 35 Ubiꞌya liꞌilu para nú la chenu iꞌcululu liꞌilu inziu nú necha neca. \v 36 Tunu la riꞌi cuerpoꞌahua niꞌ temeꞌ nú necha neca, che neca cuerpoꞌahua xi neca tucu quiꞌ quinqué nú rduꞌllieꞌe. \s1 Uni Jesuse nu bee fariseo cuna bee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés necha rriꞌi beei \r (Mt. 23:1-36; Mr. 12:38-40; Lc. 20:45-47) \p \v 37 Chenu ulaxu nú uni Jesuse lubeei, tucu fariseo uzeneꞌ Jesuse para nú chanu acununui eta niꞌi. Chenu uyuꞌunu liñi niꞌi chu uzucunu lu mexa. \v 38 Nu chiquiꞌ uyanu arquiꞌ fariseo zeꞌe nú ne naa Jesuse ante nú acunu tucu nú neca costumbreꞌ beei. \v 39 Pero uni Jesuse lui: \p ―Liꞌihua necahua xi neca bee vaso cuna bee pliato nú neyequie diꞌchi, xne rlubeꞌ nú neca nzeꞌcahua diꞌchiquie pero liñirquie nuꞌ nú necha neca nu necahua huanaꞌ. \v 40 ¡Chiquiꞌ nziti arquiꞌhua! ¿Xieꞌ la riꞌihua beyaꞌ nú leꞌca liꞌi Diose enu urecheꞌ beꞌlaꞌhua urecheꞌ arquiꞌhua la? \v 41 Uriꞌihua elietsa lubee bene enu lecalí xi luꞌcu, para nú scua lubeꞌ nú neli nzeꞌcahua. \p \v 42 ’¡Cueꞌhua bee fariseo!, liꞌihua rdeteꞌhua diezmo bee huañi nú neca menta, cuna rruda nu ye nú racu bee bene. Rdeteꞌhua nucuaꞌ lu Diose tucu nú rnibiyaꞌ ley nú riala riꞌihua, pero la riꞌihua tucu nú neli neca lubee bene, nu la riꞌi casohua elusecaꞌ Diose. Uriꞌihua caso elu secaꞌnu nu la tsanaꞌhua nú deteꞌhua lunú rdeteꞌhua lunu. \p \v 43 ’¡Cueꞌhua bee fariseo!, xne riuꞌ arquiꞌhua sucuhua liñi indu lu xleta elu sucu bee bene enu mase neca equie, nu riuꞌ arquiꞌhua nú chiquiꞌ luꞌcu bee bene ulaꞌna luhua ante huaxi bee bene. \p \v 44 ’¡Cueꞌhua bee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés cuna bee fariseo, xne la riꞌihua tucu nú rnihua! Liꞌihua necahua xi neca bee eluhua nú la lañiꞌ bee bene, nu la riꞌi beei beyaꞌ chenu rtaꞌ beei equie bee eluhua zeꞌe. \p \v 45 Nu ucuaqui tucu ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés nú uni: \p ―Maestro, chenu rnilu bee bedichiaꞌ cuaꞌ leꞌca nuu luru rnilu scua la. \p \v 46 Pero uni Jesuse lubeei: \p ―¡Leꞌca cueꞌhua bee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés! Xne rnibiyaꞌhua nú riꞌi bee bene lunú neriñaꞌ riꞌi beei, nu niꞌ temeꞌ la niarquiꞌhua riꞌihua elietsa lubeei para nú riꞌi beei tucu nú niarquiꞌhua. \p \v 47 ’¡Cueꞌhua! Xne sucheꞌhua equie bee eluhuaꞌ bee profeta enu unguuti bee beneꞌhua huaꞌtu. \v 48 Scua rriꞌi bee bene beyaꞌ nú neca tucu necatsehua lunú uriꞌi bee beneꞌhua huaꞌtu. Liꞌibeei unguuti beei bee profeta zeꞌe, nu liꞌihua urecheꞌ nzeꞌcahua equie bee eluhuaꞌ beella. \p \v 49 ’Enzeꞌe equie nú reca Diose uninu: “Liꞌá xeꞌla bee profeta cuna bee apóstoles, nu úti bee bene texcuaꞌa beella, nu riꞌi condra bee bene téxcuaꞌa beella.” \v 50 Chequie bee bene enu nehuañi nee, deteꞌ Diose castiya liꞌibeei equie cuendaꞌ reneꞌ bee profeta nú uriꞌchia hasta chenu uquixie iliulabe. \v 51 Hasta reneꞌ Abel nu hasta reneꞌ Zacarías enu unguuti beei labe eliꞌyaꞌ indu llene Jerusalén. Nia luhua nú bee bene enu nehuañi nee, liꞌibeei ixiu beei equie nú unguuti bee beneꞌ beei bee benecuaꞌ. \p \v 52 ’¡Cueꞌhua bee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moises!, xne la zelahua nú riꞌi bee bene beyaꞌ xa riala riꞌi beei para nú aca beei bee beneꞌ Diose, nu niꞌ liꞌihua la riꞌihua nú acahua bee beneꞌ Diose, nu rcahua nú aca bee bene enu niarquiꞌ nú aca bee beneꞌ Diose. \p \v 53 Chenu uni Jesuse bee bedichiaꞌ cuaꞌ, bee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés cuna bee fariseo chiquiꞌ ulee beei lunu, nu uquixie beei unidichiaꞌ beei huaxi nú unidichiaꞌ beei lunu. \v 54 Uriꞌi beei preo liꞌinu para nú llelaꞌ beei tucu nú ricuꞌquiya beei liꞌinu. \c 12 \s1 Uzeteꞌ Jesuse nú la neca nzeꞌca nú aca niquichiaꞌ bee bene \p \v 1 Diquila nú nucuaꞌa beella esquie uyetesaꞌ huaxi mili bee bene zeꞌe, nu equie nú huaxi beei rtaꞌcu saꞌbeei. Chequie uquixie Jesuse uninu rluti lubee beneꞌnu: \p ―Ubiꞌyahua liꞌihua lu levaduraꞌ bee fariseo, rni nucuaꞌ nú ubiꞌyahua liꞌihua xne la riꞌi beei tucu nú rnibeei. \v 2 Xne niꞌ tucu nú aꞌchi neca la yaꞌna nucuaꞌ scuatsia, riña nú acachee ye bee nucuaꞌ, nu niꞌ tucu beenú aꞌchi neca la yaꞌna nucuaꞌ scuatsia, riña nú acabiyaꞌ ye bene nucuaꞌ. \v 3 Enzeꞌe ye bee bedichiaꞌ nú unihua elu necabe nzu, yeneꞌ bee bene bee bedichiaꞌ cuaꞌ lu ellieꞌe, nu bee bedichiaꞌ nú aꞌchiꞌ unihua liñi niꞌihua, nuꞌ bene enu bixialí bedichiaꞌ cuaꞌ ante lu ye bee bene. \s1 Ti rquiꞌña nú lliqui bee bene \r (Mt. 10:26-31) \p \v 4 ’Liꞌihua bee bene enu rquietea, nia luhua nú la lliquihua bee bene enu niarquiꞌ nú uti liꞌihua. Xne titse bee bene nuꞌ modo nú uti cuerpoꞌhua, pero espírituꞌhua lecati riꞌchia \v 5 Pero nia luhua nú ti rquiꞌña nú lliquihua: Ulliquihua Diose, xne liꞌinu rluꞌcunu nú rnibiyaꞌnu nu chenu uyuculanu nú nehuañihua, liꞌinu recanu xeꞌlanu espírituꞌhua ebila. Enzeꞌe ulliquihua liꞌinu. \p \v 6 ’Liꞌihua nediyaꞌhua nú bee iñi enu rcuecuꞌ la zeca beeí huaxi, pero Diose la zañiꞌ niꞌ tucu beeí. \v 7 Nu liꞌihua hasta ye bee ichia equiehua nebacuꞌ Diose. Enzeꞌe la lliquihua, xne másela secahua lunú seca huaxi bee iñi. \s1 Bee bene enu la tsacuꞌ arquiꞌ nú neca beneꞌ Jesuse \r (Mt. 10:32-33; 12:32; 10:19-20) \p \v 8 ’Liꞌá nia luhua nú titse bene enu ni lubee bene nú necalla benea, leꞌca esquie liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose nia lubee ángeleꞌnu nú necalla benea. \v 9 Pero bene enu ni lubee bene nú la acalla benea, leꞌca esquie liꞌá nia lubee ángeleꞌ Diose nú la necalla benea. \p \v 10 ’Nuꞌ perdonaꞌ titse bene enu ni condra liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose, pero bene enu ni condra lu Espíritu Santo. Lecaꞌ perdona para bene zeꞌe. \p \v 11 ’Chenu uyaꞌ bee bene liꞌihua liñi bee indu, urre lubee juece, urre lubee usticia, la chenu arquiꞌhua xa cuaquihua lubeella cuna nú xa nihua. \v 12 Xne chenu riña hora nú nihua, Espíritu Santo neca enu duꞌ arquiꞌhua xanihua. \s1 Equie cuendaꞌ eluxene \p \v 13 Tucu bene enu nza leta bee bene zeꞌe uni lu Jesuse: \p ―Maestro, uniꞌ lu bichiaa nú liquiꞌi rencia nú rialaa. \p \v 14 Nu ucuaqui Jesuse lui: \p ―Niyu, ¿ti uni lulu nú neca juece urre tucu enu ritsiꞌ bee steneꞌhua? \p \v 15 Leꞌca uninu lubeei: \p ―Ubiꞌyahua liꞌihua para nú la leꞌhua eluxene nú la luꞌcuhua, xne lecaxi zibiꞌ eluxene nú rluꞌcu bee bene, nu bee eluxene cuaꞌ la neca nucuaꞌ nú liquiꞌ nú nehuañi bee bene. \p \v 16 Chequie uni Jesuse tucu ejemplu lubeei: \p ―Uhuañi tucu bene xene, nu chiquiꞌ unguyuꞌ nú unguyuꞌ lu yuꞌlla. \v 17 Nu uquixie uriꞌilla elliebacuꞌ nú rnilla: “¿Xa riꞌá nee? La lucua elu ducheꞌa ulaꞌcua.” \v 18 Che unilla: “Nediyalá xa riꞌá, chila bee niꞌi elu rducheꞌa bee ulaꞌcua, nu recheꞌa bee niꞌi nú llenelá. Zeꞌe ducheꞌa bee ulaꞌcua cuna ye beenú rluꞌcua. \v 19 Nu nia lu leꞌcatsia liꞌá: Nee sí rluꞌculu huaxi ulaꞌcu para huaxi lana, utsulachi nu udacu nu uhueꞌ nu ñia utsu arquiꞌlu.” \v 20 Pero uni Diose lulla: “Niyu chiquiꞌ netundulu, nee rulaꞌ quieꞌ atilu, nu beenú nuꞌcheꞌelu, ¿ti yaꞌnanuu bee nucuaꞌ che?” \v 21 Scua seca bene enu rducheꞌ eluxeneꞌ para liꞌitsia, pero lu Diose lecaxi luꞌculla. \s1 Rriucu Diose bee beneꞌnu \r (Mt. 6:25-34) \p \v 22 Che uni Jesuse lubee beneꞌnu: \p ―Liꞌá nia luhua, nú la chenu arquiꞌhua nú xi acuhua para nú nze nehuañihua, leꞌca la chenu arquiꞌhua nú xi utuhua. \v 23 Nú nehuañi bene máse seca lunú racu bene, nu cuerpoꞌ bene máse seca lu xucu bene. \v 24 Ubiꞌyacuruhua bee bieca. La duꞌ beeí nii nu la quieteꞌ saꞌbeeí ulaꞌcu, nu la luꞌcu beeí elu chucheꞌ ulaꞌcuꞌ beeí, pero Diose lia rdeteꞌ nú racu beeí. Enzaláquieꞌ liꞌihua másela secahua lunú seca bee iñi. \v 25 Nu leꞌca, ¿xieꞌ equie nú tematsia chenu arquiꞌ bene nú xeelá huañilla la? \v 26 Nu tunu niꞌ nucuaꞌ la aca bene riꞌilla, ¿xiquie nú nzenu arquiꞌ bene equie nú xi aculla cuna beelá beenú xa nze nehuañilla che? \p \v 27 ’Ubiꞌyacuruhua xa rruꞌcu bee quie dañi, la riꞌi bee riñaꞌ, nu la recheꞌ bee laquie. Pero niꞌ arre Salomón lá tsucheꞌlla tucu nú nzucheꞌ bee quie añinzuca nú chiquiꞌ utsucheꞌella. \v 28 Enzeꞌe, tunu bee huañi dañi sucheꞌ Diose nee, nu yeꞌe tsia nzula nu chiquine, ¡enza láquieꞌ liꞌihua nú la liquiꞌnu lunú utuhua, bene enu lleꞌna tsia nzeli arquiꞌ Diose bee lee! \v 29 Enzeꞌe la chenzehua nu la chenu arquiꞌhua nú xi acuhua cuna nú xi hueꞌhua. \v 30 Xne bee bene enu la chili arquiꞌ Diose, liꞌibeei neca beei enu nzenu arquiꞌ bee nucuaꞌ. Pero liꞌihua rluꞌcuhua tucu paꞌhua enu nzucu liñibe, nu liꞌinu nediyaꞌlaꞌnu lunú secalaꞌchaꞌhua. \v 31 Pero uzelahua nú nibiyaꞌ Diose luhua che liquiꞌnu ye beenú secalaꞌchaꞌhua. \s1 Equie cuendaꞌ eluxene liñibe \r (Mt. 6:19-21) \p \v 32 ’Bee benea, la lliquihua laca huaxihua, pero Paꞌahua Diose ñia nzu arquiꞌnu liquiꞌnu lunú rnibiyaꞌnu luhua. \v 33 Utihua lunú rluꞌcuhua, nu uriꞌihua elietsa lubee bene enu seca elitsi. Ucuaꞌnahua nú riꞌihua ana eluxene liñibe nú leca xunga laxu, elu la chuꞌu huanaꞌ niꞌ bee belalaꞌ. \v 34 Xne elu nuꞌcheꞌe eluxeneꞌhua zeꞌetsia nzu elliebacuꞌhua. \s1 Rquiꞌña nú cuaꞌa tsiña bee bene \p \v 35 ’Ucuaꞌa tsiñahua, nu uriꞌihua tucu nú riala riꞌihua. \v 36 Uriꞌihua tucu nú rriꞌi bee mosoꞌ enu nucuaꞌaquiee chenu benchilaꞌ patronꞌbeei, nú nzalla lu tucu tsaꞌa para nú chu xaꞌla beei ruꞌu puerta chenu chichilla ruꞌu puerta. \v 37 Ñia neca lu cuendaꞌ bee mosoꞌ enu nucuaꞌa naa nu nucuaꞌa quiee nú benchilaꞌ patronꞌ beei. Xne nia luhua nú leꞌca liꞌi patronꞌ beei cuaꞌa liꞌibeei lu mexa nu chu cheꞌella xuculla para nú deteꞌlla nú acu beei. \v 38 Ñia neca lu cuendaꞌ beei tunu llunaꞌ patronꞌ beei liꞌibeei nú nucuaꞌa naa beei, mase nú riñalla ulelaꞌ rulaꞌ urre riñalla elliecabe. \v 39 Leꞌca uriꞌihua beyaꞌ, tunu nediyaꞌ tucu bene nú xiura riña huanaꞌ niꞌilla, la zelalla nú chuꞌu huanaꞌ zeꞌe cachiꞌ bee steneꞌlla. \v 40 Leꞌca ucuaꞌa tsiñahua xne liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose, riñaa chenu la riꞌihua elliebacuꞌ nú riñaa. \s1 Equie cuendaꞌ bene enu saꞌalu stichiaꞌ cuna bene enu la tsaꞌalu stichiaꞌ \r (Mt. 24:45-51) \p \v 41 Chequie unidichiaꞌ Pedro lu Jesuse nú unilla: \p ―¿Unilu ejemplu cuaꞌ lu liꞌitsiaru la? u ¿Unilu nucuaꞌ lu ye bee bene la? \p \v 42 Nu uni Jesuse: \p ―Unia ejemplu cuaꞌ lu titse bene enu saꞌalu stichiaꞌ nu rriꞌilla tucu nú rialane. Tucu nú rriꞌi tucu mosoꞌ enu riaꞌnanuu niꞌi patronꞌ para nú deteꞌlla nú acu beelá bee mosoꞌ chenu riña hora nú acu bee nzeꞌe. \v 43 Ñia neca lu cuendaꞌ mosoꞌ enu rriꞌi tucu nú rialane chenu riña zeca patronꞌlla. \v 44 Xne nia luhua nú tsaꞌna patrón zeꞌe ye bee steneꞌlla para nú yaꞌna cuendaꞌ mosoꞌ zeꞌe bee nucuaꞌ. \v 45 Pero tunu riꞌi mosoꞌ zeꞌe elliebacuꞌ nú rleꞌlá nú riña patrónꞌlla, che quixiella nú xitserinulla beelá bee mosoꞌ cuna bee criada. Nu quixiella nú acutsialla cuna nú hueꞌtsialla hasta nú lluchiꞌlla, \v 46 chequie riña patrónꞌlla tucu bichia nú la zucuꞌlla, nú riña patron zeꞌe tucu hora nú la riꞌlla beyaꞌ. Che chiquiꞌ juerte deteꞌ patrón zeꞌe castiya liꞌilla, nu xeꞌla patron zeꞌe liꞌilla elu riala bee bene enu la zucuꞌ nú rni bee bene. \p \v 47 ’Xne mosoꞌ enu nediyaꞌ nú xa niarquiꞌ patrónꞌlla nú riꞌilla pero la tsu tsiñalla, nu leꞌca la zucuꞌlla stichiaꞌ patrónꞌlla, liꞌilla rialalla castiya nú chiquiꞌ juerte. \v 48 Pero mosoꞌ enu la riꞌi beyaꞌ xa niarquiꞌ patrónꞌ nú riꞌi, nu rriꞌilla tucu nú yalalla castiyaꞌlla, zecalla castiyaꞌlla pero menola. Enzeꞌe bene enu lia udeteꞌ Diose huaxi lunú recalla, rquiꞌña nú máse riꞌilla lunú udeteꞌ Diose lunú recalla. Leꞌca esquie bene enu lia udeteꞌ Diose nú rnibiyaꞌ rquiꞌña nú máse riꞌilla equie nú udeteꞌ Diose nu rnibiyaꞌlla. \s1 Rleꞌesaꞌ bee bene equie cuendaꞌ Jesuse \r (Mt. 10:34-36) \p \v 49 ’Liꞌá nzela lu iliulabe xi neca tucu quii, nu alaꞌ recala lunú nzu nú aca. \v 50 Nzeꞌta nú chiquiꞌ nehuana zecaa nu nzula nú zeca scua, ¡nu desde nee chiquiꞌ nehuana nzu arquia hasta nú yalu ye bee nucuaꞌ! \v 51 La riꞌihua elliebacuꞌ nú tia uriña lu iliulabe para nú riꞌá nú aca tucunecatse arquiꞌ bee bene lu saꞌ beei. Xne equie nú chili arquiꞌ bee bene liꞌá leꞌe saꞌ bee bene cuna bee bene enu la chili arquiꞌ liꞌá. \v 52 Xne desde nee elu nucuaꞌa ayuꞌ bene liñi tucu niꞌi, liunu chunalla cuna chiuculla, nu liunu chiuculla cuna chunalla. \v 53 Bee paa riꞌi condralla bee lliꞌñilla, nu bee lliꞌñilla riꞌi condra liꞌibeella. Leꞌca esquie bee naa riꞌi condra beella xinchiuꞌcu beella nu xinchiuꞌcu beella riꞌi condra liꞌibeella, nu bee suegra riꞌi condralla bee llixilla, nu bee llixilla riꞌi condra liꞌibeella. \s1 Xa neca señaꞌ bee tiembu \r (Mt. 16:1-4; Mr. 8:11-13) \p \v 54 Chequie uni Jesuse lubee bene: \p ―Chenu rlañiꞌhua nú rliñi xcabe enza ratseꞌ bichia, che rnihua nú laca quiu nu rlaca quiu. \v 55 Nu chenu rlañihua nú xiuꞌu bii enza sur, che rnihua nú aca nelee nu esquie recae. \v 56 Bene enu niquichiaꞌ bee lee. Rriꞌihua beyaꞌ xa neca bee seña liñibe cuna lu iliulabe, nu ¿xiquie nú la riꞌihua beyaꞌ xa neca lunú reca nee? \s1 Ucuaꞌnahua nú tsuxe arquiꞌhua lu bene enu rlee luhua \r (Mt. 5:25-26) \p \v 57 ’¿Xiquie nú la riꞌihua elliebacuꞌ leꞌca liꞌitsiahua ta nú neca nzeꞌca riala nú riꞌi bene? \v 58 Tunu nuꞌ enu nze deteꞌ cuenda liꞌilu lubee usticia, nu llaꞌcalu liꞌilla labe inziu chenu nzalálu lubee usticia ucuaꞌna nú tsúcheꞌlu nucuaꞌ cuna liꞌilla ante nú riñalu lubee usticia. Xne tunu riñalu lu enu hualue lu cuendaꞌlu, che deteꞌ cuenda nzeꞌe liꞌilu lubee sundado nu duꞌ beei liꞌilu niꞌcuꞌ. \v 59 Liꞌá nia lulu, nú la chiuꞌulu niꞌcuꞌ hasta nú ixiulu ye nú nacuꞌ juece lulu. \c 13 \s1 Rquiꞌña nú tsanaꞌ arquiꞌ bee bene stula beei nu chequiee beei inziuꞌ Diose \p \v 1 Bee bichia zeꞌe, uya chiucu chuna bee bene lu Jesuse, nu ubedichiaꞌnu beei liꞌinu nú xa unibiyaꞌ Pilato nú unguti chiucu chuna bee bene Galilea, nu ucuchalla reneꞌ bee benecuaꞌ cuna reneꞌ bee nañi enu unguti beei xi neca uꞌna lu Diose. \p \v 2 Nu uni Jesuse lubeei: \p ―La riꞌihua elliebacuꞌ nú bee bene Galilea cuaꞌ, equie nú másela rluꞌcu beei dula lu ye bee bene Galilea enzeꞌe ulleꞌca beei scua. \v 3 Liꞌá nia luhua nú la acane scua, nu tunu la tsanaꞌ arquiꞌhua stulahua, leꞌca nitiluhua che. \v 4 Leꞌca la riꞌihua elliebacuꞌ nú ye chiñuꞌ chechuna bee bene enu unguti chenu uzanaꞌ torre nú lee Siloé equie beei, másela rluꞌcu beei dula lubeelá bee bene enu nucuaꞌa eyeche Jerusalén. \v 5 Pero nia luhua nú la acane scua. Tunu la tsanaꞌ arquiꞌhua stulahua leꞌca nitiluhua. \s1 Ejempluꞌ tucu aca higo nú lá ayu \p \v 6 Chequie uni Jesuse tucu ejemplu lubeei: \p ―Tucu bene uluꞌcu tucu aca higo lu yuꞌlla, nu uyabiꞌyalla tunu nuꞌ higo lu aca zeꞌe, pero né llelaꞌlla niꞌ tucu higo lu aca zeꞌe. \v 7 Nu unilla lu bene enu rriucu lu yuu zeꞌe: “Ubiꞌyacuru necala chuna lana seidu nú nzela cuaꞌna higo lu aca quieꞌ, pero leca xunga xela niꞌ tucu higo lue. Mejora uchieꞌcuꞌe xne rriꞌixiꞌitsiae lu yua.” \v 8 Pero bene enu rriucu yuu zeꞌe necachi ucuaquilla nú unilla: “Detá, utsaꞌnascaꞌe lana quietsia, liꞌá leꞌa yuu rquiꞌi nu duꞌa abonoe, \v 9 biꞌya se tunu scua ayu ndixí lue, nu tunu la ayu ndixí lue, che chu chiecune.” \s1 Uriyeca Jesuse tucu unaꞌa enu nzucu luꞌu tetsuꞌ bichia nú sulachi bee bene Israel \p \v 10 Tucu bichia nú sulachi bee bene Israel, chenu seteꞌ Jesuse Stichiaꞌ Diose liñi tucu induꞌ bee bene Israel, \v 11 zeꞌe nzucu tucu unaꞌa, nu necala chiñuꞌchechuna lana nú ritilla. Tucu benechiquiꞌ uriꞌi nú nzucu tucu luꞌu tetsuꞌlla nu leca modo nú lílla. \v 12 Chenu ulañiꞌ Jesuse liꞌilla ubixianu liꞌilla nu uninu lulla: \p ―Unaꞌa, uyecaꞌlaꞌlu lu elichia nú secalu nee. \p \v 13 Chequie uricuꞌnu yanu equiella nu hora zeꞌe ulí tetsuꞌlla, nu uquixiella unilla bedichiaꞌ nzeꞌca lu Diose. \v 14 Pero chiquiꞌ ulee bene enu rnibiyaꞌ liñi indu zeꞌe, nú uriꞌiyeca Jesuse unaꞌa zeꞌe bichia nú sulachi bee bene, nu uni bene zeꞌe: \p ―Nuꞌ xuꞌcu bichia para nú riꞌi bee bene riñaꞌ, bee bichia cuaꞌ yeꞌtahua para nú yecaꞌhua, pero la yeꞌtahua bichia nú sulachi bee bene. \p \v 15 Chequie ucuaqui Jesuse nú uninu: \p ―Liꞌihua necahua bene enu nequichiaꞌ, xne liꞌihua rriꞌihua riñaꞌ bichia nú sulachi bee bene. ¿Xieꞌ la laꞌahua uꞌnahua, urre burroꞌhua para nú hueꞌí inza bichia nú sulachi bee bene la? \v 16 Nu unaꞌa quieꞌ nzeꞌta lu familiꞌ tuxie Abraham, nu necala chiñuꞌ chechuna lana nú uriꞌi bezeꞌlu nú secalla elichia cuaꞌ, ¿xieꞌ leca modo nú riꞌiyecaa unaꞌa quieꞌ bichia nú sulachi bee bene la? \p \v 17 Chenu uninu bee bedichiaꞌ cuaꞌ, ye bee bene enu ulee lunu chiquiꞌ utuꞌ beei. Pero beelá bee bene ñia utsu arquiꞌbeei equie ye bee milagro nú uriꞌinu. \s1 Chenu uni Jesuse ejempluꞌ ebichiꞌ mestaza \r (Mt. 13:31-32; Mr. 4:30-32) \p \v 18 Leꞌca uni Jesuse lubeei: \p ―¿Xa nia luhua para nú riꞌihua beyaꞌ xa neca lunú rnibiyaꞌ Diose urre xi lubea luhua para nú riꞌi nzeꞌcahua beyaꞌ xa necane? \v 19 Necane xi neca tucu ebichiꞌ mestaza nú rquienii bene lu yuꞌlla, nu rruꞌcue hasta nú recae xi neca tucu aca llene, nu rrecheꞌe bee iñi exliaꞌtseꞌ beeí lu ellutsa lue. \s1 Uni Jesuse ejempluꞌ levadura \r (Mt. 13:33) \p \v 20 Leꞌca unilá Jesuse lubeei: \p ―¿Xa nia luhua para nú riꞌihua beya lunú rnibiyaꞌ Diose? \v 21 Necane xi neca levadura nú rcucha tucu unaꞌa chuna medida harina, xne añinzuca nú temeꞌtsia levadura pero rriꞌi nú sebichi ye ecucu harina zeꞌe. \s1 Uni Jesuse equie cuendaꞌ puerta nú nuxuꞌ neca \r (Mt. 7:13-14, 21-23) \p \v 22 Chenu nza Jesuse enza Jerusalén, uzeteꞌnu bee bene lubee eyeche cuna lubee ranchu elu udetenu. \v 23 Che necachi unedichiaꞌ tucu bene lunu: \p ―¿Detá, lleꞌnatsia bee bene enu tsilaꞌa la? \q1 Nu ucuaquinu: \p \v 24 ―Uriꞌihua juerza nú chuꞌuhua ruꞌu puerta elu nuxuꞌ, xne nia luhua nú nuꞌ huaxi bee bene enu niarquiꞌ nú chuꞌu zeꞌe, pero la riꞌi beei ana nú chuꞌu beei zeꞌe. \v 25 Xne chenu tsulí bene enu neca lluanaꞌ niꞌi zeꞌe para nú tsacuꞌlla ruꞌu puerta, nu liꞌihua enu uyaꞌna nucuaꞌa eliꞌyaꞌ chichihua ruꞌu puerta nu nihua: “Uxaꞌla ruꞌu puerta para nú chuꞌuru.” Pero liꞌilla nilla luhua: “La riꞌá beyaꞌ cá enza nzeꞌtahua.” \v 26 Chequie quixiehua nú nihua: “Liꞌiru udaꞌcuru nu udiyaꞌru cuna liꞌilu, nu uzeteꞌlu liꞌiru lachiru.” \v 27 Pero liꞌilla nilla luhua: “Unilá luhua nú la riꞌá beyaꞌ ca enza nzeꞌtahua. ¡Ullunaꞌhua lua caꞌa liꞌihua enu necha rriꞌi!” \v 28 Zeꞌe unaꞌhua nu acuxaꞌ layahua, chenu lañiꞌhua Abraham, cuna Isaac, cuna Jacob cuna ye bee profetaꞌ Diose enu nucuaꞌa elu rnibiyaꞌnu, nu liꞌihua uyaꞌnahua eliꞌyaꞌ. \v 29 Xne nzeꞌta bee bene diqui lu iliulabe, bee bene enu nzeꞌta enza norte, cuna bee bene enu nzeꞌta enza sur, cuna bee bene enu nzeꞌta enza este, cuna bee bene enu nzeꞌta enza oeste, para nú cuaꞌa beei acu beei elurnibiyaꞌ Diose. \v 30 Chequie huaxi bee bene enu la neca equie nee, aca bee nzeꞌe enu aca neca equie bichia zeꞌe, nu bee enu neca equie nee, aca bee nzeꞌe enu la aca neca equie bichia zeꞌe. \s1 Ungunaꞌ Jesuse equie cuendaꞌ eyeche Jerusalén \r (Mt. 23:37-39) \p \v 31 Hora zeꞌe uriña chiucu chuna bee fariseo lu Jesuse nu unibeei lunu: \p ―Uquia enza rene, xne niarquiꞌ arre Herodes uti liꞌilu. \p \v 32 Pero ucuaquinu lubeei: \p ―Uquiahua nu uniꞌhua lu enu sequienu cuaꞌ: “Ubiꞌyacuru nee nu yeꞌe, liꞌá rlua bee benechiquiꞌ arquiꞌ bee bene cuna nú rriꞌiyeca bee bene enu riti, nu detetsia yeꞌe laꞌxua.” \v 33 Pero rquiꞌña nú nze riꞌá seidu inziua nee nu yeꞌe nu detetsia yeꞌe, xne leca modo nú ati tucu profeta stucu eyeche enza rene lu eyeche Jerusalén. \p \v 34 ’Bee bene Jerusalén, bee bene Jerusalén, liꞌihua ruutihua bee profeta, nu rduꞌhua quiee bee Bene enu uxeꞌla Diose luhua. Huaxi bese uniarquia nú quietesaꞌahua tucu nú rquieteꞌsaꞌ lliꞌti tiꞌñiꞌí liñi cuacaí pero né zelahua. \v 35 Enzeꞌe nia luhua nú enta bichia nú tsanaꞌ arquiꞌ Diose lachihua. Leꞌca nia luhua nú lecaꞌ bichia nú lañiꞌhua liꞌá, hasta nú riña bichia nú nihua. Ñia nzeꞌta liꞌinu enu nzeꞌta equie cuendaꞌ Paꞌahua Diose. \c 14 \s1 Uriꞌiyeca Jesuse tucu bene enu nuꞌ quii diqui beꞌlaꞌ \p \v 1 Tucu bichia nú sulachi bee bene Israel, uya Jesuse udacucheca niꞌi tucu fariseo enu rnibiyaꞌ, nu texcuaꞌa beei nucuaꞌa tsiꞌña liꞌinu. \v 2 Chequie lunu zeꞌe, nzu tucu niyu enu nuꞌ quii diqui beꞌlaꞌ. \v 3 Nu unidichiaꞌ Jesuse lubee ulaxcuela enu reca ley Moisés cuna lubee fariseo nu uninu: \p ―¿Nuꞌ modo riꞌiyeca tucu bene enu riti bichia nú sulachi bee bene la? urre ¿leca modue la? \p \v 4 Pero lecalí xi ucuaqui beella, chequie uricuꞌnu yanu equie niyu enu riti zeꞌe, nu uriꞌiyecanu liꞌi nu uninu lui nu yai. \v 5 Chequie uninu lubee fariseo: \p ―Tunu zanaꞌ tucu burroꞌhua urre tucu uꞌnaꞌhua liñi tucu iꞌchiu bichia nú sulachi bee bene, ¿xieꞌ la chehuahuaí hora zeꞌe la? \v 6 Pero lecaxi ullela arquiꞌbeella acuaqui beella lunu. \s1 Bee bene enu nezeneꞌ eluxia bene \p \v 7 Chenu ulañiꞌ Jesuse nú rlaꞌna bee bene enu nezeneꞌ lu tsaꞌa zeꞌe elu neca equie cuaꞌa beei. Che uninu lubeei: \p \v 8 ―Chenu seneꞌ bene liꞌilu chalu lu tsaꞌa chia, la zuculu luhuare elu mase neca equie, xne tunu riña stucu bene enu nezeneꞌ enu masela neca equie lulu, \v 9 che bene enu uzeneꞌ rucuhua, nzeꞌtalla nu nilla lulu: “Udeꞌteꞌ elu nzuculu zucu benequieꞌ.” Chequie yaꞌna netúlu tsulílu luhuare zeꞌe, nu zuculu hasta último xleta. \v 10 Enzeꞌe chenu seneꞌ tucu bene liꞌilu lu tsaꞌa zucu lu xleta nú nzu hasta último, para nú chenu nzeꞌta bene enu uzeneꞌ liꞌilu nu nilla lulu: “Amigo, utee caꞌa zuculu elu máse neca equie.” Nu scua zucuꞌ aya beei liꞌilu lubee bene enu nucuaꞌa lu mexa cuna liꞌilu. \v 11 Xne enu sucuꞌ aya leꞌcatsia liꞌi, aca lleꞌna nzeꞌe, nu enu reca lleꞌna zucuꞌ aya bee bene liꞌilla. \p \v 12 Chequie uni Jesuse lu bene enu uzeneꞌ liꞌinu: \p ―Chenu seneꞌlu bee bene nú acucheca beei urre nú acuxee beei, la zeneꞌlu bee bene enu rquieteꞌlu, niꞌ bee bichilu, niꞌ bee familiꞌlu, niꞌ bee besiñuꞌlu enu neca xene. Xne leꞌca tucu bichia zeneꞌ beella liꞌilu niꞌ beella, nu scua ixiu beella lunú udacu beella niꞌlu. \v 13 Mejora chenu rriꞌilu tucu eliñi, zeneꞌlu bee bene enu seca elitsi, cuna bee bene enu neca mangu, cuna bee bene enu necuxu, cuna bee bene enu niquieꞌlu. \v 14 Che ñia nza lu cuendaꞌlu, xne añinzuca nu la guseaꞌ beei nucuaꞌ lulu. Pero Diose neca enu guseꞌe nucuaꞌ lulu bichia nú huañi zeca bee bene enu neli uriꞌi tucu nú necane lu Diose. \s1 Ejemplu tucu exee nú neca equie \r (Mt. 22:1-10) \p \v 15 Chenu ubeneꞌ tucu bene enu nzucu lu mexa cuna Jesuse nucuaꞌ, unilla lunu: \p ―Ñia nza lu cuendaꞌ bene enu riala acu pá elurnibiyaꞌ Diose. \p \v 16 Che uni Jesuse lui: \p ―Tucu niyu uriꞌilla elliebacuꞌ nú deteꞌlla tucu exee llene para nú acu xee bee bene, nu uzeneꞌlla huaxi bee bene. \v 17 Chequie chenu uriña horaꞌ exee, uxeꞌla bene zeꞌe mosoꞌlla nze ni lubee bene enu uzeneꞌlla para nú yeꞌta beei xne necalula exee. \v 18 Pero ye bee bene zeꞌe uquixie beei nú unacuꞌ beei disculpa lulla nu uni tucui: “Uniꞌi lu benecuaꞌ nú riꞌilla disculpa liꞌá, xne apenatsia utsia tucu yuu nu rquiꞌña nú nzebiꞌyane.” \v 19 Stucui uni: “Apenatsia utsia ayuꞌ inza uꞌnaꞌ, nu rquiꞌña nú nze riꞌá preo beeí biꞌya xa rriꞌi beei riñaꞌ. Uniꞌ lu benecuaꞌ nú riꞌilla disculpa liꞌá.” \v 20 Stucui uni: “Liꞌá apenatsia uchiaa. Enzeꞌe leca modo nú tsea nee.” \v 21 Chenu ubenchilaꞌ mosoꞌ zeꞌe udixiuleꞌella lu patrónꞌlla ye lunú unga. Chequie ulee patrón zeꞌe, nú unilla lu mosoꞌlla: “Uquia yexetsia lu eyeche cuaꞌ lubee inziu llene cuna lubee inziu llaꞌna, uteyuu bee bene enu seca elitsi, cuna bee bene enu neca mangu, cuna bee bene enu necuxu, cuna bee bene enu niquieꞌlu.” \v 22 Chenu ulaxu nú uriꞌi mosoꞌ zeꞌe scua, necachi unilla lu patrónꞌlla: “Uriꞌilá tucu nú unibiyaꞌlu nú riꞌá, pero nuꞌscaꞌ luhuare elu cuaꞌa bee bene.” \v 23 Che uni patrón zeꞌe lu mosoꞌlla: “Uquia lubee calle cuna lubee inziu. Uriꞌi Juerza bee bene enu llaꞌcalu zeꞌe, nú yeꞌta beei nia para nú cheene. \v 24 Xne nia lulu nú niꞌ tucu bee bene enu rluti uzenea la acu exee nú uriꞌilua.” \s1 Xa zeca bee bene enu nzenala stichiaꞌ Jesucristo \r (Mt. 10:37-38) \p \v 25 Huaxi bee bene uyaquie Jesuse, nu ubelletanu nú uninu lubeei: \p \v 26 ―Tunu nuꞌ enu niarquiꞌ nú yeꞌta quie liꞌá, rquiꞌña nú másela zecalla liꞌá lunú secalla paꞌlla, naꞌlla, unaꞌalla, enduꞌlla, bichilla, zanalla, nu rquiꞌña nú másela zecalla liꞌá lunú secalla lunú nehuañilla. Tunu la riꞌilla scua leca modo nú acalla benea. \v 27 Nu bene enu entaquie liꞌá nu la niarquiꞌlla nú nehuana zecalla equie cuendaꞌ liꞌá, leca modo nú acalla benea. \v 28 Tunu tucuhua niarquiꞌ nú recheꞌe tucu niꞌi nzeꞌca, ¿xieꞌ la zuculla nu rluti riꞌilla elliebacuꞌ calu yalu gasto nú acacheꞌ niꞌi zeꞌe nu tunu riquiꞌ dimiꞌlla laꞌxulla recheꞌellae la? \v 29 Xne tunu recheꞌtsialla puro simienduꞌ niꞌi nu la laꞌxulla recheꞌella diquine, che ye bee bene enu lañiꞌ nucuaꞌ tsequichiaꞌ liꞌilla, \v 30 nu ni bee bene: “Benequieꞌ uquixie rrecheꞌ niꞌi pero lá laꞌxulla a recheꞌellae xne la riquiꞌ dimiꞌlla.” \v 31 Nu tunu tucu arre niarquiꞌ riꞌi xuu cuna stucu arre, ¿xieꞌ la zuculla rluti riꞌilla elliebacuꞌ tunu riquiꞌ chiꞌi mili bee sundadoꞌlla riꞌi xuu cuna ala mili bee sundadoꞌ stucu arre la? \v 32 Pero tunu riꞌilla beyaꞌ nú la riꞌilla ana lu arre zeꞌe, chequie ante nú riña arre zeꞌe lulla, xeꞌlalla chiucu chuna bee beneꞌlla para nú ni bee nzeꞌe lu arre zeꞌe nú tsuxee xuu para nú scua huañi beei sin xuu. \v 33 Leꞌca esquie tatse bene enu la tsaꞌna ye bee steneꞌlla nú rluꞌculla, leca modo nú acalla benea. \s1 Chenu rniiti nú neriꞌ zete \r (Mt. 5:13; Mr. 9:50) \p \v 34 ’Zete neca nzeꞌcae. Pero tunu niti nú neriꞌi, ¿xa sibiꞌ zecae stucu bese che? \v 35 La zibiꞌi niꞌ nú riꞌchiane leta yuu nu niꞌ nú acane abono, tiꞌchiatsia bee benene. Enu niarquiꞌ nú yeneꞌ, quieꞌe diaca nzeꞌe. \c 15 \s1 Ejempluꞌ tucu bene enu ullelaꞌ zeca sanchiꞌ \r (Mt. 18:10-14) \p \v 1 Ye bee bene enu rriꞌi cubre equie bee impuesto cuna bee bene enu rluꞌcu dula, uyabica beei lu Jesuse para nú yeneꞌ beei lunú rninu. \v 2 Chequie bee fariseo cuna bee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés, uquixie beei nú seꞌta beei Jesuse nú unibeei: \p ―Benequieꞌ rquieteꞌ bee bene enu rriꞌi dula nu racunulla bee benecuaꞌ. \p \v 3 Che uni Jesuse ejemplu quieꞌ lubeei: \p \v 4 ―Tunu nuꞌ tátucuhua rluꞌcu tucu ayuꞌu sanchi nu nitihua tucui, ¿xieꞌ la tsaꞌnascaꞌlla noventa y nueve bee sanchi zeꞌe dañi nu che cuaꞌnalla sanchi enu uniiti hasta nú llelaꞌllaí la? \v 5 Nu chenu ullelaꞌllaí, ñia nzu arquiꞌlla uricuꞌllaí añilla. \v 6 Chequie chenu riñalla niꞌlla quieteꞌsaꞌlla bee bene enu rquieteꞌlla cuna bee besiñuꞌlla, nu nilla lubee bene zeꞌe: “Ñia utsu arquiꞌhua cuna liꞌá, xne ullelalá sanchia enu uniti.” \v 7 Nee nia luhua, nú leꞌca scua nuꞌ nú ñia nzu arquiꞌ liꞌi beenu enu nucuaꞌa liñibe chenu tsanaꞌ arquiꞌ tucu bene stulalla luquela se noventa y nueve bee bene enu neli neca enu la quiꞌña nú cheꞌe arquiꞌ lu stula. \s1 Ejempluꞌ tucu unaꞌa enu ullelaꞌ zecaꞌ dimiꞌ \p \v 8 ’Leꞌca esquie tunu tucu unaꞌa enu rluꞌcu chiꞌi melu plata nu nitilla tucue, ¿xieꞌ la quieꞌella quii nu lucuꞌlla liñi niꞌlla nu cuaꞌnalla dimiꞌlla xuxuu hasta nú llelaꞌllae la? \v 9 Nu chenu llelaꞌlla dimiꞌlla, quieteꞌsaꞌlla bee unaꞌa enu rquieteꞌlla cuna bee besiñuꞌlla, nu nilla lubee nzeꞌe: “Ñia utsu arquiꞌhua cuna liꞌá xne ullelalá dimia nú unitia.” \v 10 Nee nia luhua, leꞌca scua ñia nzu arquiꞌ bee ángeleꞌ Diose liñibe chenu tsanaꞌ arquiꞌ tucu bene stulalla. \s1 Ejempluꞌ tucu bene enu uriꞌi perdona llianaꞌ \p \v 11 Leꞌca uni Jesuse stucu ejemplu lubeei: \p ―Tucu bene uluꞌcu chiucu llianaꞌ, \fig San Lucas 15:11|src="CN01759B.TIF" size="COL" ref="San Lucas 15:11" \fig* \v 12 chequie uni llianaꞌlla enu lleꞌnalá lulla: “Paa uliꞌquiꞌ rencia nú rialaa.” Nu chu uritsiꞌ paꞌ beei bee renciaꞌlla lu rucu beei. \v 13 Xiucu xuna bichia lu zeꞌe llianaꞌlla enu lleꞌnalá ungüiti ye bee rencia nú uyucui. Che unguyaꞌi dimi cuaꞌ nzai enza istu elu ulaꞌxui yeene, xne uriꞌi ye nú niarquiꞌi. \v 14 Pero chenu ulaxu dimiꞌi unga biñia elu nzucui, nu uquixie nú uriꞌi falta nú acui. \v 15 Nu chu uya naꞌcui riñaꞌ riꞌi niꞌ tucu bene enza zeꞌe, nu uxeꞌla bene zeꞌe liꞌi nú riꞌi ucui bee cuchi enza dañi. \v 16 Nu equie nú chiquiꞌ rliaꞌnaꞌi alaꞌ nú raculai beenú racu bee cuchi nú secai, pero lecati udeteꞌ nú udacui. \v 17 Chequie uriꞌi elliebacuꞌ nú uni: “¡Niꞌ paa nucuaꞌa huaxi bee mosoꞌ nu hasta nú sucu sobra nú racu beei, nu liꞌá nzucuaꞌa caꞌa ya mero atia nú rliaꞌnaa! \v 18 Nee benchilaꞌ zecaa niꞌ paa nu nia lunu: Paa, uriꞌila dula lu Diose nu uriꞌila dula lulu, \v 19 la yalaꞌ nú nilu lua nú neca llianaꞌlu. Uriꞌitsia lua xi neca tucu mosoꞌlu.” \v 20 Chequie uyuꞌu nziui nu ubenchilaꞌ zecai niꞌ paꞌi. \p ’Pero chenu nzeꞌtascaꞌi istu ulañiꞌ paꞌi liꞌi, nu uhuaꞌa arquiꞌlla liꞌi. Che uyaxuꞌulla uchaꞌcalulla liꞌi, nu uchiꞌchilla liꞌi nu udaculla bichiuꞌ xecai. \v 21 Nu chu uni lu paꞌi: “Paa uriꞌila dula lu Diose, nu uriꞌila dula lulu, la yalaꞌ nú nilu lua nú neca llianaꞌlu.” \v 22 Pero chu uni paꞌi lubee mosoꞌlla: “Yexetsia uquia chiyaꞌhua laquie nú máse rnaa nzeꞌca utuꞌhua llianaꞌa, nu uduꞌhua tucu biꞌi cuenei nu quieꞌehua subatu cuchiuꞌi. \v 23 Nu uteyuhua tucu becerro enu máse neruꞌcu nu útihuaí para nú daꞌcuaꞌahuaí, nu riꞌahua tucu eliñi. \v 24 Xne para liꞌá ungutila llianaꞌa ninguieꞌ, nu uhuañi zecai. Uniiti, pero ullela zecai.” Nu uquiexie beella nú rriꞌi beella eliñiꞌi. \p \v 25 ’Diqui nú nucuaꞌa beella esquie, llianaꞌ rluꞌlla nzuscaꞌi dañi. Chequie chenu ubenchilaꞌi nú nzeꞌta riñai axu niꞌbeella, chenu ubeneꞌi nú rula bee musica nu rieꞌe beella, \v 26 Chequie ubixiai tucu mosoꞌ niꞌbeella nu unidichiaꞌi lu nzeꞌe nú xi reca niꞌ beella. \v 27 Nu uni mosoꞌ zeꞌe lui: “Nú ubenchilaꞌ zeca bichilu nu unibiyaꞌ paꞌlu nú unguti becerro enu máse neruꞌcu xne uriña nzeꞌcai nu uriña naaquii.” \v 28 Pero chiquiꞌ ulee llianaꞌ rluꞌlla nzeꞌe nu la zelai chuꞌi niꞌi, che chu uchiuꞌu paꞌi uya ziquie lui para nú chuꞌi. \v 29 Che uni lu paꞌi: “Liꞌilu nediyaꞌlu xala lana rriꞌá riñaꞌ cuna liꞌilu, nu leca xunga unga nzitia lulu, nu leca xunga ubiquiꞌlu masia tucu chipa llaꞌna para nú riꞌá tucu eliñi cuna bee enu rquietea. \v 30 Pero nee nú uriña llianaꞌlu ninguieꞌ, enu uya laꞌxu dimiꞌlu cuna bee unaꞌa huexe. Para liꞌi sí unibiyaꞌlu nú unguti becerro enu máse neruꞌcu.” \v 31 Che uni paꞌi lui: “Llianaꞌa liꞌilu nzuculu cuna liꞌá ye bichia, nu ye nú rlucua neca steneꞌlu. \v 32 Pero nee rquiꞌña nú aca tucu eliñi cuna nú ñia tsu arquiaꞌahua, xne para liꞌá neca xi neca nú unguti bichilu nu nee uhuañi zecai, unitii, nu ullelaꞌ zecaꞌahuai.” \c 16 \s1 Ejempluꞌ tucu mosoꞌ enu né riꞌi nzeꞌca \p \v 1 Leꞌca uni Jesuse lubee beneꞌnu: \p ―Uhuañi tucu bene xene, nu uluꞌculla tucu mosoꞌlla enu uyaꞌnanu ye bee steneꞌlla, cheela uyatixiuleꞌe bee bene lulla nú lia rlaꞌxu mosoꞌ zeꞌe ye bee steneꞌlla. \v 2 Nu chu ubixialla mosoꞌ zeꞌe nu unilla lui: “¿Xa neca lunú rni bee bene lu cuendaꞌlu scua? Uliꞌquiꞌ cuenda beenú rriꞌilu, xne la liquiaꞌa riñaꞌ riꞌilu.” \v 3 Chequie uquixie mosoꞌ zeꞌe nú rriꞌi elliebacuꞌ: “¿Xa riꞌá nee nu la liquiaꞌ patrónꞌa riñaꞌ riꞌá? Leca juerzaa para nú riꞌá riñaꞌ dañi, nu rtua nú nacua caridad. \v 4 Nediyala xa riꞌá para nú nuꞌ ti yucu liꞌá niꞌi chenu la luꞌcuaꞌa riñaꞌ.” \v 5 Che ubixiai tucua tucua bene enu neziꞌqui lu patrónꞌi, nu uni lu enu uriña rluti: “¿Calu neziꞌquilu lu patronꞌa?” \v 6 Nu ucuaqui bene zeꞌe nú unilla: “Liꞌá neziꞌquia tucu ayuꞌu barrili aceite de olivo.” Che uni mosoꞌ zeꞌe lulla: “Nguie ichiꞌ nú uduꞌlu firma uzucu nu yexetsia ucheꞌe lunú neziꞌquilu, nu uzuꞌcuꞌ ichitsia nú neziꞌquilu cincuenta barrili aceite.” \v 7 Nu unedichiaꞌi lu stucu bene zeꞌe: “¿Calu neziꞌquilu lu patrónꞌa?” Nu uni bene zeꞌe lui: “Tucu ayuꞌu medida trigo.” Che uni lu bene zeꞌe: “Nguie ichiꞌ nú uduꞌlu firma. Ucheꞌe lunú neziꞌquilu nu uzuꞌcuꞌ ichitsia nú neziꞌquilu ochenta medidae.” \v 8 Chequie chiquiꞌ uyanu arquiꞌ patrón zeꞌe nú netsiña mosoꞌ enu necha neca esquie lunú uriꞌi. Neli nú mase netsiña bee bene enu la chequie inziuꞌ Diose cuna bee saꞌbeei, luquelá bee bene enu nzequie inziuꞌ Diose. \p \v 9 ’Enzeꞌe nia luhua: “Nú uquiꞌñahua bee eluxene nú rluꞌcuhua lu iliulabe quieꞌ para nú riꞌihua elietsa lubee bene, nu scua nuꞌ enu yucu liꞌihua elu huañilíhua chenu laxu bee steneꞌhua.” \p \v 10 ’Bene enu rriꞌi tucu nú rialane cuna lu lleꞌnatsia nú riaꞌnanulla, leꞌca rriꞌilla tucu nú rialane cuna lu huaxi nú riaꞌnanulla, nu bene enu la riꞌi tucu nú rialane cuna lu lleꞌna tsia nú riaꞌnanulla, leꞌca la riꞌilla tucu nú rialane cuna lu huaxi nú riaꞌnanulla. \v 11 Nee leꞌca scua tunu la riꞌihua tucu nú rialane cuna lubee eluxene nú nuꞌ lu iliulabe quieꞌ, ¿ti luꞌcu confianza luhua cuna bee eluxene nú nuꞌ liñibe che? \v 12 Nu tunu la riꞌihua tucu nú rialane cuna lunú la neca bee steneꞌhua, ¿ti liquiꞌ luhua lunú rialahua che? \p \v 13 ’Niꞌ tucu mosoꞌ leca modo riꞌi riñaꞌ lu chiucu patrón, xne leei lu tuculla, nu stuculla zecai, urre riꞌi nzeꞌcai lu tuculla, nu lu stuculla la riꞌi nzeꞌcai. Enzeꞌe leca modo nú zibiꞌhua lu Diose nu tsu arquiꞌhua lu dimi. \p \v 14 Nu lunú máse rleꞌ bee fariseo dimi, chequie chenu ubeneꞌ beei nú uni Jesuse scua uquixie beei nú uzeꞌta beei liꞌinu. \v 15 Nu uni Jesuse lubeei: \p ―Liꞌihua rriꞌihua nú necahua xi neca bene nzeꞌca lubee bene. Pero Diose nuꞌlu xa nchiñi arquiꞌhua. Mase rriꞌihua ana nú nzeli arquiꞌ bee bene nú necahua enu neca equie, pero lu Diose lecati necahua. \s1 Equie cuendaꞌ leyꞌ Moisés cuna lunú rnibiyaꞌ Diose \p \v 16 ’Hasta chenu ubeꞌta Juan Bautista. Nuꞌla leyꞌ Moisés cuna bee bedichiaꞌ nú uquieꞌe bee profeta, pero hasta che uquixie nú udixiuleꞌe bee bene nú xa neca lunú rnibiyaꞌ Diose, nu huaxi bee bene rriꞌi juerza nú chuꞌu elu rnibiyaꞌnu. \p \v 17 ’Másela fácil nú nitilu liñibe nu lu yuu, pero la dete nú yalu niꞌ tucu bedichiaꞌ nú nzeꞌta lu leyꞌ Diose. \s1 Udixiuleꞌe Jesuse nú la leꞌe niyu unaꞌi nu la leꞌe unaꞌa niyuꞌnchu \r (Mt. 19:1-12; Mr. 10:1-12) \p \v 18 ’Tunu tucu niyu leꞌi unaꞌi nu yucui stucu unaꞌa, riꞌi dula, nu leꞌca tunu yucu tucu bene unaꞌa enu uleꞌe niyuꞌ, leꞌca riꞌi nzeꞌe dula che. \s1 Bene xene cuna Lázaro \p \v 19 ’Uhuañi tucu bene xene nu chiquiꞌ utsucheꞌella cuna bee laquie fiñu nú ñia rnaa nu ye bichia rriꞌilla nú neca xi neca tucu eliñi niꞌilla, equie nú chiquiꞌ necalla bene xene nu racu nzeꞌcalla. \v 20 Leꞌca uhuañi tucu bene elitsi enu lee Lázaro, nu diqui beꞌlaꞌlla nchiucuꞌ bechuꞌ nú ruchulu nu suculla ruꞌu niꞌ bene xene zeꞌe. \fig San Lucas 16:21|src="LAZARUS.tif" size="COL" ref="San Lucas 16:20" \fig* \v 21 Niarquiꞌ Lázaro cuaꞌ nú aculla masia bee ube nú sanaꞌ liñi mexaꞌ bene xene zeꞌe, nu hasta bee nicu rriña rñieꞌe lu beechuꞌ nú nchiucuꞌ liꞌilla. \v 22 Chenu uriña bichia nú unguti Lázaro, nu unguyaꞌ bee ángeleꞌ Diose liꞌilla liñibe elu nzucu Abraham. Nu leꞌca unguti bene xene zeꞌe, nu ucachiꞌ bee bene liꞌilla. \v 23 Diqui nú nehuana seca bene xene zeꞌe nchiñi ebila, uletsai lui nu istu ulañiꞌi Lázaro nzu cuna Abraham. \p \v 24 Nu urixialii nú uni: “¡Paa Abraham, uhuaꞌa arquiꞌ liꞌá! Uxeꞌla Lázaro nú cuachai lliꞌi cuene yai para nú yeꞌtai nu riꞌi nú aꞌlaꞌ luꞌchia, xne chiquiꞌ nehuana seꞌca nchiñia lu quii quieꞌ.” \p \v 25 Pero ucuaqui Abraham lu bene xene nú unilla: “Lliꞌñia ulluꞌcu arquiꞌ nú chiquiꞌ ñia uhuañilu lu iliulabe, nu Lázaro nehuana uhuañii. Pero nee rialai elu ñia tsu arquiꞌi, nu liꞌilu rialalu elu nehuana zecalu.” \v 26 Nu leꞌca nia lulu: “Nú arliꞌtiꞌ nuꞌ tucu errubee llene. Enzeꞌe niꞌ tucu bee enu nucuaꞌa caꞌa leca modo nú dete elu nzulu, nu niꞌ tucu bee enu nucuaꞌa elu nzulu leca modo nú yeꞌta caꞌa.” \p \v 27 Chequie uni bene xene zeꞌe: “Ziquia lulu paa Abraham, uxeꞌla Lázaro niꞌ paa, \v 28 xne rlucua ayuꞌ bichia, para nú ixiuleꞌella lubeei nú la yeꞌta beei caꞌa elu chiquiꞌ nehuana seca bene.” \p \v 29 Che uni Abraham lui: “Liꞌibeei rluꞌcu beei bee ichiꞌ nú uquieꞌe Moisés cuna beenú uquieꞌe bee profeta, mejora nú riꞌi beei caso lunú niquie lubee ichiꞌ cuaꞌ.” \p \v 30 Nu ucuaqui bene xene zeꞌe: “Leca modoe paa Abraham, pero tunu huañi zeca tucu bene enu unguti, nu lubeꞌlu nzeꞌe lubeei, che si tsanaꞌ arquiꞌbeei stula beei.” \p \v 31 Pero uni Abraham lui: “Tunu la riꞌi beei caso stichiaꞌ Moisés cuna stichiaꞌ bee profeta, leꞌca la chili arquiꞌbeei mase nú huañi tucu bene enu unguti.” \c 17 \s1 Ubiꞌyahua liꞌihua para nú la zanaꞌhua lu dula \r (Mt. 18:6-7, 21-22; Mr. 9:42) \p \v 1 Uni Jesuse lubee beneꞌnu: \p ―Siempre nuꞌ beenú rriꞌi nú rriꞌi bee bene dula, pero ¡cueꞌ bene enu riꞌi nú riꞌi stucu bene dula! \v 2 Máse neca nzeꞌca para bene zeꞌe nú llicaꞌcuu bene quie molino añilla nu tsiꞌqui beei liꞌilla lu inzatuꞌ, luhuare nú riꞌilla nú sanaꞌ bene lu dula enu apenatsia uyalí arquiꞌ liꞌá. \v 3 ¡Ubiꞌyahua liꞌihua! \p ’Tunu nuꞌ ta tucu enu rriꞌi dula, uriꞌihua nú quiꞌyalla, nu tunu cheꞌe arquiꞌlla lu dula nú uriꞌilla, uriꞌihua perdona liꞌilla. \v 4 Mase achi bese tucu bichia riꞌilla urre nilla bee nú necha neca lulu, nu tunu achi bese leꞌca entalla nu nilla lulu uriꞌi perdona liꞌá: “La riꞌá scua stucu bese.” Rquiꞌña nú riꞌilu perdona liꞌilla. \s1 Uriꞌi elietsa luru para nú tsu tenelilá arquiꞌru lu Diose \p \v 5 Chequie uni bee beneꞌ Jesuse lunu: \p ―Uriꞌi elietsa luru para nú tsu tenelílá arquiꞌru lu Diose. \p \v 6 Nu ucuaqui Jesuse lubeella: \p ―Tunu nzu tenelí arquiꞌhua masia lleꞌna xi neca ebichiꞌ mestaza, nuꞌ modo nihua lu aca llene sicómoro quieꞌ: “Axi liꞌilu caꞌa nu uzucu lu inzatuꞌ”, che zucuꞌ aca cuaꞌ nú rnihua. \s1 Lunú riala riꞌi tucu esclavo \p \v 7 ’Tucu ejemplu necane, tunu tucuhua rluꞌcu tucu bene enu neca esclavo luhua, nu riña nzeꞌe nú uya unguꞌna nzeꞌe uꞌnaꞌ urre uya nzeꞌe ucu nañi, ¿xieꞌ nihua lu nzeꞌe: “Uyuꞌu nu uzucu para nú acuxelu”? \v 8 Pero aꞌla nihua lu bene zeꞌe: “Ucheꞌe xuculu nu urecheꞌe nú acuxea nu yeꞌta yulue lua, diqui nú racua nu ruaꞌa hasta nú laꞌxua nú acua. Che nuꞌ modo nú aculu nu hueꞌlu.” \v 9 Pero la deteꞌhua masia cheꞌtsa lu bene zeꞌe, xne rriꞌitsiai lunú unibiyaꞌhua lui nú riꞌi. \v 10 Leꞌca esquie liꞌihua, chenu laꞌxuhua nú riꞌihua ye nú unibiyaꞌ Diose nú riꞌihua, chequie nihua: “Necaru mosoꞌ enu la zibiꞌ, xne uriꞌitsiaru lunú neca cuendaꞌru nú riꞌiru.” \s1 Uriꞌiyeca Jesuse chiꞌi bene enu seca elichia nú lee lepra \p \v 11 Chenu nza Jesuse eyeche Jerusalén, udetenu lu iliu Samaria cuna lu iliu Galilea. \v 12 Nu chenu nze chuꞌunu tucu eyeche llaꞌna, uyachaꞌcalu chiꞌi bee niyu enu seca elichia nú lee lepra liꞌinu, pero istu ucuaꞌaxe beei lunu, \v 13 nu urixialibeei nú unibeei lunu: \p ―¡Maestro, Jesuse, uhuaꞌa arquiꞌ liꞌiru! \p \v 14 Chenu ulañiꞌ Jesuse liꞌibeei, uninu lubeei: \p ―Uquiahua ne lañiꞌ bee uleꞌya liꞌihua. \p Pero diquila nú nzuebeei uyecaꞌ beei elichia nú seca beei. \v 15 Chequie tucu beei, chenu uriꞌi nzeꞌe beyaꞌ nú uyecaꞌlaꞌ nzeꞌe, ubenchilaꞌ nzeꞌe nu ubixialii nú uni bedichiaꞌ nzeꞌca lu Diose. \v 16 Nu utsulliquii lu Jesuse hasta nú udiꞌ tequiei lu yuu para nú udeteꞌi cheꞌtsa lunu, nu necai bene Samaria. \v 17 Che uni Jesuse: \p ―¿Xieꞌlanú chiꞌi neca bene enu uriyeca la? ¿Ma sequie beei? \v 18 ¿Xieꞌ bene rene quieꞌtsia ubenchilaꞌ para nú ni bedichiaꞌ nzeꞌca lu Diose la? \p \v 19 Che uni Jesuse lui: \p ―Utsuli, nu uquiaꞌa nee. Uyecaꞌlaꞌlu xne uchili arquiꞌlu liꞌá. \s1 Xariña lunú rnibiyaꞌ Diose \r (Mt. 24:23-28, 36-41) \p \v 20 Unidichiaꞌ bee fariseo lu Jesuse xunga riña lunú rnibiyaꞌ Diose, nu ucuaquinu lubeella: \p ―Lunú rnibiyaꞌ Diose la neca nucuaꞌ nú lañiꞌhua chenu riñane. \v 21 Lecati ni: “Nú caꞌa nzu lunú rnibiyaꞌ Diose”, urre “nguié nzuee”; xne lunú rnibiyaꞌ Diose nzula letahua nee. \p \v 22 Nu uninu lubee beneꞌnu: \p ―Riña bichia nú niarquiꞌhua nú lañiꞌhua liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose masia tucu bichia pero la lañiaꞌhua liꞌá. \v 23 Mase nuꞌ bee bene enu ni luhua: “Caꞌa nzucunu”, urre “nguié nzucunu”, pero la chequiehua beei. \v 24 Xne tucu nú neca chenu riaꞌla lee nu riuꞌu llieꞌe enzichiuꞌ enzerquie, leꞌca scua aca chenu riña zeca liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose. \v 25 Pero rluti rquiꞌña nú chiquiꞌ nehuana zecaa, nu huachu bee bene enu nucuaꞌa nee liꞌá. \p \v 26 Tucu nú unga tiembu nú uhuañi Noé, leꞌca scua aca bichia chenu riña zeca liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose. \v 27 Xne tiembu zeꞌe, udacutsia bee bene nu ungueꞌtsia beei, nu uchia beei nu udeteꞌbeei xinchiuꞌcu beei uchia, hasta nú uriña bichia nú uyuꞌu Noé liñi barco llene nú urecheꞌella, nu uquixie nú ulaca tucu quiu juerte nu unguti ye beei. \p \v 28 Leꞌca scua unga chenu uhuañi tucu bene enu lee Lot lu iliulabe: udacutsia bee bene nu ungueꞌtsia beei, cuna nú ruti beei nu si beei, nu rduꞌ beei nii nu rrecheꞌe beei bee niꞌi. \v 29 Pero chenu uchiuꞌu Lot eyeche Sodoma, uquixie nú ulaca quii enza liñibe cuna azufre, nu unguti ye beei. \v 30 Leꞌca scua aca chenu riña zeca liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose. \p \v 31 ’Bichia nú aca bee nucuaꞌ, bee bene enu nchiucuꞌ equie niꞌi la lluꞌchaꞌ chuꞌu beei liñi niꞌi beei para nú naꞌtse beei steneꞌ beei, nu bee bene enu nucuaꞌa dañi la lluꞌchaꞌ benchilaꞌ beei niꞌbeei para nú uyaꞌbeei steneꞌbeei. \v 32 Ulluꞌcuꞌ arquiꞌhua xa ulleꞌca unaꞌa Lot. \v 33 Bene enu máse niarquiꞌ nú huañi lu iliulabe quieꞌ riña bichia nú laxu nucuaꞌ, pero bene enu ati equie cuendaꞌ liꞌá luꞌculla eluhuañilílla liñibe. \p \v 34 ’Liꞌá nia luhua nú rulaꞌ zeꞌe elu nucuaꞌa chiucu bene lu tucu luna, tuculla uya nu stuculla riaꞌna. \v 35 Nu elu nucuaꞌa chiucu unaꞌa riu, tuculla uya nu stuculla riaꞌna. \v 36 Nu elu nucuaꞌa chiucu niyu dañi, tucui uya nu stuculla riaꞌna. \p \v 37 Chenu ubeneꞌ bee beneꞌnu nucuaꞌ uni beella lunu: \p ―¿Cá aca bee nucuaꞌ? \p Nu ucuaqui Jesuse lubeella: \p ―Elu nuxu tucu nañi enu unguti zeꞌe rieteꞌ saꞌ bee ulabichi. \c 18 \s1 Ejempluꞌ tucu unaꞌa enu unguti niyuꞌ cuna juece \p \v 1 Uni Jesuse tucu ejemplu lubee beneꞌnu para nú seteꞌnu liꞌibeella nu uninu rquiꞌña nú nacuꞌ beella lu Diose, nu la llacaꞌ beella. \v 2 Che uninu nú lu beella: \p ―Tucu bene enu unga juece tucu eyeche nu la lliquilla Diose nu la riꞌi casolla bee bene. \v 3 Nu leꞌca eyeche zeꞌe nzucu tucu unaꞌa enu unguti niyuꞌ, nu nzanchu lu juece zeꞌe rnacuꞌnchu nú riꞌi juece zeꞌe elietsa lunchu para nú deteꞌlla castiya lu bene enu rlee lunchu. \v 4 Pero xee né riꞌi caso juece zeꞌe unaꞌa zeꞌe, nu chu uriꞌi juece zeꞌe elliebacuꞌ nú unilla: “Añinzuca nú la lliquia Diose nu la riꞌi casoa bee bene, \v 5 pero unaꞌa quieꞌ la tsuxenchu nú rriꞌi xiꞌinchu lua, mejora riꞌá elietsa lunchu para nú la yeꞌtaꞌnchu ante nú laxu paciencia.” \p \v 6 Nu chu uni Jesuse lubeella: \p ―Scua uni juece enu necha neca zeꞌe. \v 7 Enzeꞌe, ¿xieꞌ la riꞌi caso Diose bee beneꞌnu enu ucañinu chenu rnacuꞌ beella lunu bichia si rulaꞌ la? Nu, ¿xieꞌ leꞌnu para nú riꞌinu elietsa lubeella la? \v 8 Liꞌá nia luhua nú riꞌinu elietsa lubeella sin nú leꞌnu. Pero chenu riña zeca liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose, la riꞌá beyaꞌ tunu llelá bee bene enu nzeli arquiꞌ Diose lu iliulabe. \s1 Ejempluꞌ tucu fariseo cuna bene enu uriꞌi cubre impuesto \p \v 9 Uni Jesuse stucu ejemplu para bee bene enu siꞌ nú neca beei bene nzeꞌca, nu rluachu beei beelá bee bene, nu uninu: \p \v 10 ―Uya chiucu niyu liñi Indu llene Jerusalén unacuꞌ beei lu Diose: tucui neca fariseo, nu stucui neca enu rriꞌi cubre impuestos. \v 11 Nu nzulí fariseo zeꞌe rnacuꞌi lu Diose nú uni: “Cheꞌtsalu Diose Pa liñibe, xne la necaa xi neca stucu bee bene, xi neca bee bene enu rriꞌi eluhuanaꞌ, xi neca bee bene enu necha rriꞌi, xi neca bee bene enu rluꞌcu stucu unaꞌa, nu la necaa niꞌ xi neca benequieꞌ enu rriꞌi cubre impuesto. \v 12 Chiucu bese liñi tucu xmana rdetea bichia nú la acua equie nú rluꞌcua ulaꞌna lulu Diose, leꞌca rdetea diezmo equie dimi nú rriꞌá ana.” \v 13 Pero bene enu rriꞌi cubre impuesto istu utsui nu né riꞌi nú aletsai lui enza liñibe, nu xutse tsiai yai latsai nu uni: “¡Diose Pa liñibe uhuaꞌa arquiꞌ liꞌá, xne neca bene enu rluꞌcu dula!” \v 14 Liꞌá nia luhua nú bene enu rriꞌi cubre bee impuesto uriꞌila Diose perdona liꞌilla chenu nzialla niꞌlla, pero fariseo zeꞌe né riꞌi Diose perdona liꞌilla, xne bene enu sucuꞌ aya leꞌcatsia liꞌi lecati neca nzeꞌe lu Diose. Pero bene enu reca lleꞌna arquiꞌ, liꞌilla necalla enu máse seca lu Diose. \s1 Uriꞌileꞌya Jesuse bee enduꞌ \r (Mt. 19:13-15; Mr. 10:13-16) \p \v 15 Leꞌca uyayu bee bene bee enduꞌ elu nzu Jesuse para nú ricuꞌnu yanu equie beei. Pero chenu ulañiꞌ bee beneꞌnu nucuaꞌ, uriꞌi beella nú uquiꞌyaꞌ bee bene enu uyayu bee enduꞌ zeꞌe lunu. \v 16 Pero ubixia Jesuse liꞌibeella nu uninu lubeella: \p ―Uzelahua nú yeꞌta bee enduꞌ lua nu la cáhua nucuaꞌ, xne lunú rnibiyaꞌ Diose neca para bee bene enu neca xi neca bee enduꞌ quieꞌ. \v 17 Xne liꞌá nia luhua nú bene enu la chili arquiꞌ lunú rnibiyaꞌ Diose xi neca tucu enduꞌ, leca modo nú chuꞌulla elurnibiyaꞌ Diose. \s1 Uni tucu bene xene lu Jesuse \r (Mt. 19:16-30; Mr. 10:17-31) \p \v 18 Tucu bene enu rnibiyaꞌ unidichiaꞌ lu Jesuse nú unilla: \p ―Maestro, enu neca bene nzeꞌca, ¿xi rquiꞌña riꞌá para nú lucua elunehuañi nú leca xunga laxu liñibe? \p \v 19 Nu uni Jesuse lui: \p ―¿Xinu rnilu nú neca bene nzeꞌca? Leca niꞌ tucu bene nzeꞌca, tucutsia Diose neca bene nzeꞌca. \v 20 Nediyaꞌláꞌlu bee mandamiento: “La útilu bene, nu la luꞌculu stucu unaꞌa, nu la riꞌilu eluhuanaꞌ, nu la taꞌlu eluquichiaꞌ stucu bene, uluꞌcu ulaꞌna lu paꞌlu cuna lu naꞌlu.” \p \v 21 Che uni bene zeꞌe lu Jesuse: \p ―Ye bee nucuaꞌ sucua hasta chenu lleꞌna. \p \v 22 Chenu ubeneꞌ Jesuse nucuaꞌ, uninu lui: \p ―Pero rriꞌi tucu nú riꞌilu nee. Uti ye bee steneꞌlu, nu udeꞌteꞌ dimi cuaꞌ lubee bene enu seca elitsi. Scua luꞌculu eluxene liñibe. Nu chu yeꞌta quieelu liꞌá. \p \v 23 Pero chenu ubeneꞌ bene zeꞌe nucuaꞌ, chiquiꞌ nehuana utsuu arquiꞌi, xne chiquiꞌ xenei. \v 24 Chenu ulañiꞌ Jesuse nú chiquiꞌ nehuana nzu arquiꞌi, che uninu: \p ―¡Chiquiꞌ neriñaꞌ nú chuꞌu bee bene xene elurnibiyaꞌ Diose! \v 25 Máse facil nú dete tucu camello iꞌchiuꞌ echedicu, luquela nú chuꞌu bee bene xene elurnibiyaꞌ Diose. \p \v 26 Pero bee bene enu ubeneꞌ nú uni Jesuse scua, unibeei lunu: \p ―¿Ti nuꞌ modo tsilaꞌa che? \p \v 27 Nu ucuaqui Jesuse lubeei: \p ―Nuꞌ nú neriñaꞌ neca para bee bene iliulabe, pero para Diose leca niꞌ tucu nú neriñaꞌ. \p \v 28 Chequie necachi uni Pedro lunu: \p ―Liꞌiru utsaꞌnaru ye beenú rluꞌcuru para nú nzela quieeru liꞌilu. \p \v 29 Nu ucuaqui Jesuse nú uninu: \p ―Liꞌá nia luhua nú titse bene enu tsaꞌna niꞌi, urre unaꞌa, urre bichi, urre paꞌ, urre na, urre lliꞌñi, para nú riꞌilla lunú rnibiyaꞌ Diose, \v 30 liꞌilla másela yuculla nú liquiꞌ Diose lulla lu iliulabe quieꞌ nu leꞌca luculla elunehuañi nú leca xunga laxu liñibe. \s1 Udixiuleꞌe Jesuse bese rriuna nú úti bee bene liꞌinu \r (Mt. 20:17-19; Mr. 10:32-34) \p \v 31 Ubixia Jesuse chiꞌchiucu bee beneꞌnu tucu chú nu uninu lubeella: \p ―Nee chaꞌahua Jerusalén elu yalu tucu nú uquieꞌe bee profeta lu cuendaꞌ liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose. \v 32 Deteꞌ cuenda bee bene liꞌá lubee bene rene, nu tsequichiaꞌ beei liꞌá, ni beei huaxi bedichiaꞌ nú necha neca lua nu tsúxene beei lua. \v 33 Iñi beei liꞌá nu úti beei liꞌá, pero bichia rriuna huañi zecaa. \p \v 34 La riꞌilí bee beneꞌnu beyaꞌ lunú uninu, nu la riꞌi beella beyaꞌ xa neca nú rninu, xne uninu tucu nú leca modo riꞌi beella beyaꞌ. \s1 Uriꞌiyeca Jesuse tucu bene enu niquieꞌlu eyeche Jericó \r (Mt. 20:29-34; Mr. 10:46-52) \p \v 35 Chenu nze riña Jesuse axu eyeche Jericó, nzucu tucu niyu enu niquieꞌlu ruꞌu inziu rnacuꞌ carida, \v 36 chenu ubeneꞌi nú rdete huaxi bee bene inziu zeꞌe unidichiaꞌi xi reca. \v 37 Che uni bee bene lui nú Jesuse bene eyeche Nazaret rdete lu inziu zeꞌe, \v 38 nu ubixialí nú uni: \p ―¡Jesuse lliꞌñi David uhuaꞌa arquiꞌ liꞌá! \p \v 39 Bee bene enu nzuculu rquiꞌyalla rriꞌi beei para nú zacalla, pero másela ubixialilla nú unilla: \p ―¡Lliꞌñi David uhuaꞌa arquiꞌ liꞌá! \p \v 40 Chequie utsuxee Jesuse nu unibiyaꞌnu nú yeꞌtayuu bee bene liꞌilla lunu. Chenu uriñalla axu lunu unidichiaꞌnu lulla: \p \v 41 ―¿Xi niarquiꞌlu nú riꞌá lulu? \p Nu ucuaqui niyu enu niquieꞌlu zeꞌe nu necachi unilla lunu: \p ―Niarquia nú yeꞌe iꞌculua nu biꞌya zecaa. \p \v 42 Nu uni Jesuse lulla: \p ―Riꞌyalálu nee, nu uyecaꞌlaꞌlu xne uchili arquiꞌlu liꞌá. \p \v 43 Hora zeꞌe chu uyeꞌe iꞌculu niyu zeꞌe, nu nzequiei Jesuse nu uni bedichiaꞌ nzeꞌca lu Diose. Nu ye bee bene enu ulañiꞌ nú unga scua, leꞌca unibeei bedichiaꞌ nzeꞌca lu Diose. \c 19 \s1 Jesuse cuna Zaqueo \p \v 1 Uyuꞌu Jesuse eyeche Jericó, nu chu udetenu eyeche zeꞌe. \v 2 Zeꞌe nzucu tucu bene xene enu lee Zaqueo nu rnibiyaꞌlla lubee bene enu rriꞌi cubre impuesto. \v 3 Niarquiꞌ Zaqueo quieꞌ nú chululla Jesuse, pero leca modo nú lañiꞌlla liꞌinu xne nzeꞌtanala huaxi bee bene liꞌinu, nu nerungulla. \v 4 Enzeꞌe uyecaxuꞌulla nu uricululla, para nú lañiꞌlla Jesuse, chequie uquiella lu tucu aca nú lee sicómoro axu elu detenu. \v 5 Chenu udete Jesuse zeꞌe, ubiꞌyanu enzeya nu uninu lulla: \p ―Zaqueo yexetsia ulaca, xne nee riaꞌna niꞌlu. \p \v 6 Che yexetsia ulaca Zaqueo, nu ñia nzu arquiꞌlla nú uriña Jesuse niꞌlla. \v 7 Chenu ulañiꞌ bee bene nú uriñanu niꞌi Zaqueo, ye beei uquixie beei nú seꞌta beei Jesuse nu rnibeei xinú nzanu yaꞌnanu niꞌ bene enu rluꞌcu dula. \v 8 Nu utsuli Zaqueo nu necachi unilla lu Jesuse: \p ―Ubiꞌyacuru, ritsia arliꞌtiꞌ lunú rlucua lubee bene enu seca elitsi. Nu tunu nuꞌ bene enu uriꞌá cubre de mase lu, nee detea lulla tacu bese mase lunú ucachia lulla. \p \v 9 Che uni Jesuse lulla: \p ―Bichia quieꞌ uriña nú tsilaꞌa bee bene enu nucuaꞌa niꞌ Zaqueo, xne uchili arquiꞌlla Diose, liꞌilla necalla enu mero nzeꞌta lu familiꞌ tuxie Abraham. \v 10 Nu liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose, nzela para nú laꞌna bee bene enu nza inziu nú necha neca, nu tsilaꞌa liꞌibeei lu dula. \s1 Ejempluꞌ chiꞌi melu \r (Mt. 25:14-30) \p \v 11 Bee bene enu rieneꞌ lunú rni Jesuse, uninu tucu ejemplu lubeei, xne axula nzunu Jerusalén, nu liꞌibeei rriꞌi beei elliebacuꞌ nu hora zeꞌe nze riñala lunú rnibiyaꞌ Diose. \p \v 12 Nu uninu lubeei: \p ―Uhuañi tucu niyu enu nzeꞌta lu tucu famili enu chiquiꞌ neca equie, nu nzalla istu stucu nación para nú yuculla nú nibiyaꞌlla, nú acalla arre nu chu benchilaꞌ zecalla para nú nibiyaꞌlla lachilla. \v 13 Ante nú chiuꞌulla, ubixialla chiꞌi bee mosoꞌlla nu udeteꞌlla lu cada tucua beei tucu dimi nú huaxi seca, nu unilla lubeei: “Uriꞌihua berexe cuna dimi cuaꞌ hasta chenu benchilaꞌ zecaa.” \v 14 Pero bee bene lachilla, chiquiꞌ rana arquiꞌbeei liꞌilla, nu uxeꞌla beei texcuaꞌa bee bene nzequie liꞌilla nu uya niꞌ beei lubee bene elu nzalla nú la niarquiꞌbeei nú aca bene cuaꞌ arre lubeei. \p \v 15 Pero uyaꞌnalla nú ungalla arre, nu ubenchilaꞌ zecalla lachilla. Chenu uriñalla ubixialla bee mosoꞌlla enu udeteꞌlla dimiꞌlla ya para nú riꞌilla beyaꞌ calu uriꞌi cada tucua beei ana. \v 16 Mosoꞌ enu rluti uya uni lulla: “Detá, dimi nú uliquiꞌlu lua, uriꞌi ana chiꞌi bese mase lunú necane.” \v 17 Nu uni arre zeꞌe lulla: “Uriꞌi nzeꞌcalu, tucu nú rialane. Nu lunú uriꞌilu tucu nú rialane cuna lu lleꞌna nú utsaꞌna lulu, nee liquia lulu nú nibiyaꞌlu lu chiꞌi eyeche.” \p \v 18 Chenu uya mosoꞌ rrucu unilla lu arre zeꞌe: “Detá, dimi nú uliquiꞌlu ya uriꞌi ana ayuꞌ bese mase lunú necane.” \v 19 Leꞌca esquie uni arre zeꞌe lu benecuaꞌ: “Liꞌilu nibiyaꞌlu lu ayuꞌ eyeche.” \p \v 20 Nu uya stucu mosoꞌ lulla nu uni nzeꞌe lulla: “Detá, nguie dimiꞌlu. Uducheꞌne liñi tucu panitu, \v 21 xne ulliquia liꞌilu nú la huaꞌa arquiꞌlu bee bene, nu riuculu lunú né tsaꞌnalu, nu riuculu ulaꞌcu elu la duꞌlu nii.” \p \v 22 Chequie uni arre zeꞌe lui: “Mosoꞌ enu necha neca, equie nú unilu scua enzeꞌe rialálu castiyaꞌlu. Tunu nediyaꞌlu nú la huaꞌa arquia bee bene nu riucuꞌa lunú né tsaꞌna nu riucuꞌa ulaꞌcu elu la riꞌá riñaꞌ, \v 23 bueno che, ¿xiquie nú né duꞌlu dimia banco para nú chenu ubenchilaꞌ zecaa ayucuꞌne cuna lliꞌñine?” \v 24 Nu chu uni arre zeꞌe lubee bene enu nucuaꞌa zeꞌe: “Axihua melu cuaꞌ yai, nu udeteꞌhuane ya bene enu nzene chiꞌi.” \p \v 25 Che necachi uni bee benecuaꞌ lu arre zeꞌe: “Pero liꞌilla rluꞌculalla chiꞌi melu.” \p \v 26 Nu ucuaqui arre zeꞌe: “Liꞌá nia luhua nu bene enu rluꞌculane, rquiꞌña nú yuculá nzeꞌene; pero bene enu rluꞌcu lleꞌnatsiae, hasta lu lleꞌna nú rluꞌculla ducuꞌ enzeꞌe yalla. \v 27 Nu bee bene enu rlee lua nu la niarquiꞌ beei nu aca arre, uteyuhua bee nzeꞌe caꞌa, nu útihua beei lua.” \s1 Uyuꞌu Jesuse eyeche Jerusalén \r (Mt. 21:1-11; Mr. 11:1-11; Jn. 12:12-19) \p \v 28 Chenu ulaxu nú uni Jesuse ejemplu cuaꞌ, uriꞌinu seidu nú nzanu enza Jerusalén. \fig San Lucas 19:28|src="CN01782B.TIF" size="COL" ref="San Lucas 19:28" \fig* \v 29 Nu chenu uriñanu axu eyeche Betfagé cuna Betania axu dañi nú lee Olivos, che uxeꞌlanu chiucu bee beneꞌnu, \v 30 nu uninu lubeella: \p ―Uquiahua eyeche nú nchiucuꞌ enza lucuaꞌ. Nu chenu riñahua zeꞌe llelaꞌhua tucu burro enu niquietu enu lascaꞌlí ricu bene. Uxeꞌchehuaií nu yeꞌtayuhuaií. \v 31 Tunu nuꞌ enu nedichiaꞌ luhua xinu xeꞌchehuaií, uniꞌhua lu bene zeꞌe nú Detá, Jesuse enu rnibiyaꞌ luru uni nú uyaꞌruií. \p \v 32 Che uyaa bee beneꞌnu nu uriꞌi beella tucu nú uninu lubeella. \v 33 Nu chenu xeꞌche beella burro zeꞌe, bee lluaanaꞌí unidichiaꞌ lubeella: \p ―¿Xinu xeꞌchehua burro cuaꞌ? \p \v 34 Nu ucuaqui beella: \p ―Xne Detá, Jesuse rni nú uyaꞌruií. \p \v 35 Che unguyaꞌ beella burro zeꞌe elu nzu Jesuse, nu uricuꞌ beella xucu beella equieií nu uricu Jesuse equieií. \v 36 Nu ucuaꞌa bee bene xucu beei labe inziu elu udetenu. \v 37 Nu chenu uquixie nú nze laca beella equie dañi nú lee Olivos, ye bee bene enu nzequie Jesuse uquixie beei nú urixialibeei xne chiquiꞌ ñia nzu arquiꞌbeei, nu unibeei bedichiaꞌ nzeꞌca lu Diose, equie ye bee milagro nú ulañiꞌ beei nú uriꞌinu. \v 38 Nu unibeei: \p ―¡Ñia nzeꞌta arre, liꞌinu enu nzeꞌta lu cuendaꞌ Paꞌahua Diose! ¡Nuꞌ nú nzuxe liñibe cheꞌtsa Diose enu nzucu liñibe! \p \v 39 Chequie bee fariseo enu nzeꞌta leta bee bene enu nzequie liꞌinu unibeei lunu: \p ―Maestro, uquiꞌyaꞌ bee bene enu nzeꞌtaquie liꞌilu nú la bixialí beei scua. \p \v 40 Pero ucuaqui Jesuse lubeei: \p ―Nia luhua tunu zaca beei, bee quie neca nú bixialí scua. \p \v 41 Chequie chenu uriña Jesuse axu eyeche Jerusalén, chenu ulañiꞌnu eyeche cuaꞌ ungunaꞌnu equie cuendaꞌ eyeche cuaꞌ, \v 42 nu uninu: \p ―¡Bee bene eyeche Jerusalén, alaꞌ masia bichiaquieꞌ uriꞌihua beyaꞌ ti liquiꞌ nú nzuxe arquiꞌhua! Pero aꞌchi neca nucuaꞌ luhua nee, nu la lañiꞌhuane. \v 43 Riña bichia nú recheꞌe bee bene enu rlee luhua muro diqui abenchilaꞌ lachihua, nu diqui bee luhuare riꞌi condra bee bene liꞌihua, \v 44 nu úti beei liꞌihua. Che nitilu beei lachihua, nu la tsaꞌna beei niꞌ stucu quiee equie saꞌe, xne né riꞌihua caso Diose chenu ubeꞌta biꞌyanu liꞌihua. \s1 Utiliacaꞌ Jesuse bee bene labe eleꞌyaꞌ Indu llene Jerusalén \r (Mt. 21:12-17; Mr. 11:15-19; Jn. 2:13-22) \p \v 45 Lulá bee nucuaꞌ, uriña Jesuse labe eliꞌyaꞌ Indu llene Jerusalén, nu uquixienu uluanu bee bene enu ruti cuna bee bene enu sii zeꞌe, \v 46 nu uninu lubeei: \p ―Lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose rni: “Nia neca para nú nacuꞌ bee bene lu Diose”, pero liꞌihua rriꞌihuane xi neca yubeꞌ elu rcuaꞌa bee huanaꞌ. \p \v 47 Ye bichia uzeteꞌ Jesuse bee bene liñi indu llene Jerusalén, pero bee uleꞌya cuna bee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés cuna bee usticia eyeche zeꞌe, rlaꞌna beei xa modo úti beei liꞌinu. \v 48 Pero la llelaꞌ beei xa modo úti beei liꞌinu, xne ye bee bene chiquiꞌ sucuꞌ diaca lunú seteꞌnu. \c 20 \s1 Elurnibiyaꞌ nú rluꞌcu Jesuse \r (Mt. 21:23-27; Mr. 11:27-33) \p \v 1 Tucu bichia diqui nú seteꞌ Jesuse bedichiaꞌ nzeꞌcaꞌ Diose lubee bene liñi Indu llene Jerusalén. Che uriña bee uleꞌya enu rnibiyaꞌ lubee uleꞌya cuna bee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés, cuna bee usticia Israel lunu, \v 2 nu unidichiaꞌ beella lunu: \p ―Uniꞌ luru, ¿ti uliquiꞌ elu usticia nú rriꞌilu scua? Nu ¿ti uliquiꞌ elurnibiyaꞌ nú rriꞌilu nucuaꞌ? \p \v 3 Che ucuaqui Jesuse lubeei: \p ―Leꞌca nidichiaꞌa tucu luhua. Ucuaquihua lua nee: \v 4 ¿Ti uxeꞌla Juan para nú rinzalla bee bene? ¿Diose uxeꞌla liꞌilla la urre bee bene la? \p \v 5 Pero uquixie beei nú ubedichiaꞌnu saꞌbeei nu rnibeei: \p ―Tunu niaꞌahua nú Diose uxeꞌla Juan Bautista, che ni nucuaꞌ luaꞌahua: “¿Xiquie nú la chili arquiꞌhua nú rnilla che?” \v 6 Nu leꞌca leca modo nú niaꞌahua nú bee bene uxeꞌla liꞌilla, xne úti bee bene liaꞌahua cuna quiee, xne ye bee bene nzeli arquiꞌ nú Juan Bautista unga tucu profetaꞌ Diose. \p \v 7 Che ucuaqui beei nú la riꞌi beei beyaꞌ ti uxeꞌla Juan nú rrinzalla bee bene. \v 8 Nu uni Jesuse lubeei: \p ―Leꞌca la ixiuleꞌa luhua ti uliquiꞌ elurnibiyaꞌ nú rriꞌá bee nucuaꞌ. \s1 Ejempluꞌ bee mosoꞌ enu necha uriꞌi \r (Mt. 21:33-44; Mr. 12:1-11) \p \v 9 Nu chu uquixie Jesuse uninu lubee bene ejemplu quieꞌ: \p ―Tucu niyu uquienii bee aca uva lu yuꞌlla nu chu udeteꞌlla yuꞌlla lleꞌla lubee bene, nu nzalla enza istu zuculla. \v 10 Chenu uriña tiembu nú aca ulaꞌcu uva, uxeꞌlalla tucu mosoꞌlla nzetucu lunú rialalla. Pero udiñi bee bene zeꞌe mosoꞌ cuaꞌ nu scuatsia uxeꞌla beei liꞌi. \v 11 Chequie uxeꞌla bene enu neca stene yuu zeꞌe stucu mosoꞌlla, pero leꞌca esquie udiquichiꞌquiꞌ beei nzeꞌe nu udiñi beei nzeꞌe, nu scuatsia uxeꞌla beei liꞌi. \v 12 Nu uxeꞌla bene zeꞌe stucu mosoꞌlla, pero udiñi beei mosoꞌ zeꞌe nu utiꞌqui beei liꞌi, nu uhua beei liꞌi lu yuu zeꞌe. \p \v 13 ’Chequie uni bene enu neca stene yuu zeꞌe: “¿Xa riꞌá nee? Xeꞌla endua enu chiquiꞌ seꞌca, tia aꞌla liꞌi luꞌcu bee bene cuaꞌ ulaꞌna.” \v 14 Pero chenu ulañiꞌ bee bene zeꞌe enduꞌlla unibeei lu saꞌ beei: “Liꞌi neca enu yaꞌnanu yuu quieꞌ, te útiaꞌahua liꞌi para nú yaꞌnanuaꞌahua yuu quieꞌ.” \v 15 Nu uhua beei liꞌi lu yuu zeꞌe, nu unguti bee bene zeꞌe liꞌi. Che unidichiaꞌ Jesuse lubee bene enu rdichiaꞌnunu: \p ―¿Xa rriꞌihua elliebacuꞌ nú riꞌi bene enu neca stene yuu zeꞌe cuna bee bene zeꞌe? \v 16 Puese nia luhua nú nzeꞌtalla nu útilla bee bene zeꞌe, nu deteꞌlla yuꞌlla lu stucu bee bene. \p Chenu ubeneꞌ beei nucuaꞌ, unibeei: \p ―¡Alaꞌ la acane scua! \p \v 17 Pero ubiꞌya Jesuse lubeei nu uninu: \p ―Tunu la acane scua, ¿xinu rni lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose elu rni?: \q2 Quiee nú uhua uꞌna bee bene enu rrecheꞌe niꞌi, \q2 quiee cuaꞌ neca nú máse uzibiꞌ ungacheꞌ niꞌi zeꞌe. \m \v 18 Titse bene enu llica cuchiuꞌ cuna quiee cuaꞌ nehuana zeca bene zeꞌe, nu tunu zanaꞌ quiee cuaꞌ equie bene, laꞌxulíi liꞌilla che. \s1 Unedichiaꞌ bee bene equie cuendaꞌ bee impuesto \r (Mt. 21:45-46; Mr. 22:15-22; Mr. 12:12-17) \p \v 19 Bee uleꞌya enu rnibiyaꞌ lubee uleꞌya cuna bee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés. Hora zeꞌe niarquiꞌ beei naꞌtse beei Jesuse, xne uriꞌi beei beyaꞌ nú lunú uninu scua neca nucuaꞌ contra liꞌibeei, pero ulliqui beei bee bene. \v 20 Che uxeꞌla beei bee bene nze tsiꞌña liꞌinu, nu rriꞌi bee bene quieꞌ tucu nú neca beei bene nzeꞌca, para nú rlaꞌna beei nú ni Jesuse tucu bedichiaꞌ nú riꞌi nú deteꞌ cuenda beei liꞌinu lu gobernador Roma. \v 21 Nu unidichiaꞌ beei lunu, nú unibeei: \p ―Maestro, liꞌiru nediyaꞌru nú rnilu nu rriꞌilu tucu nú rialane, nu rriꞌilu tucunecatse lu ye bee bene, nu neli seteꞌlu bee bene nú xa niarquiꞌ Diose nú huañi bee bene. \v 22 Uniꞌ luru: ¿Neca nzeꞌca nú dixiuru bee impuesto lu gobernador Roma la?, ¿urre la neca nzeꞌcae la? \p \v 23 Pero chu uriꞌi Jesuse beyaꞌ nú lixiu neca elliebacuꞌ beei, nu uninu lubeei: \p \v 24 ―Ulubeꞌhua tucu melu lua. ¿Tiluu nú nzucu lue, nu ti nombreꞌ nequie lue? \q1 Nu ucuaqui beei: \p ―Neca nucuaꞌ arre César. \p \v 25 Che uni Jesuse lubeei: \p ―Udeꞌteꞌhua nú neca steneꞌ César lu César, nu udeꞌteꞌhua nú neca steneꞌ Diose lu Diose. \p \v 26 Nu lá llelaꞌ beei xi aricuꞌquiya beei liꞌinu lu ye nú uninu lubee bene. Nzenutsia arquiꞌbeei lunú xa ucuaquinu lubeei, nu lecaꞌ xi unibeei. \s1 Chenu unidichiaꞌ bee bene equie nú huañi zeca bee bene enu unguti \r (Mt. 22:23-33; Mr. 12:18-27) \p \v 27 Cheela uya chiucu chuna bee Saduseo lu Jesuse. Bee saduceo quieꞌ la chili arquiꞌbeei nú huañi zeca bee bene enu unguti. Enzeꞌe unibeei lunu: \p \v 28 ―Maestro, leyꞌ Moisés rni tunu ati tucu niyu nu tsaꞌnalla unaꞌalla nu lá luꞌcu beei enduꞌ, che yucu bichi tuxie zeꞌe unaꞌalla para nú luꞌcu beella enduꞌ enu neca xi neca enduꞌ tuxie zeꞌe. \v 29 Nu ucuaꞌa achi bichi tucu bene, bichi rluu beei uyucu unaꞌa, pero ungutilla nu né luꞌcu beella enduꞌ. \v 30 Chequie uyucu bichi rrucu beei unaꞌa zeꞌe, pero leꞌca ungutilla nu né luꞌcu beella enduꞌ. \v 31 Leꞌca uyucu bichi rriuna beei unaꞌa zeꞌe, nu scua uyucunchu lu achi bichi beei, nu ye beei unguti beei nu né luꞌcu beei enduꞌ cuna unaꞌa zeꞌe. \v 32 Cheela, leꞌca unguti unaꞌa zeꞌe. \v 33 Enzeꞌe bichia nú huañi zeca bee bene enu unguti, ¿ta lu achi bee benecuaꞌ neca niyuꞌ unaꞌa zeꞌe, xne ye beei uchia beei cuna liꞌinchu? \p \v 34 Nu uni Jesuse lubeei: \p ―Lu iliulabe quieꞌ xia bee bene nu rdeteꞌ beei xinchiuꞌcu beei para nú chia. \v 35 Pero bee bene enu riala nú luꞌcu stucu elu nehuañi nú necuqui, liꞌibeella enu huañi zeca, niyu si unaꞌa la chiaꞌ beella. \v 36 Xne la atiaꞌ beella, acatsia beella xi neca bee ángeleꞌ Diose nu aca beella lliꞌñinu, equie nú uhuañi zeca beella. \v 37 Liꞌiru nediyaꞌru nú huañi zeca bee bene enu unguti, xne hasta Moisés uni tucu parte lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose elu rni nú ulañiꞌlla aca nú riqui. Nu lu ichiꞌ zeꞌe rni nú liꞌinu necanu Dioseꞌ Abraham cuna Isaac, cuna Jacob. \v 38 ¡Nu Diose la necanu Dioseꞌ bee bene enu unguti, liꞌinu necanu Dioseꞌ bee bene enu nehuañi, xne para liꞌinu ye bee bene nehuañi! \p \v 39 Chequie chiucu chuna bee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés unibeei lunu: \p ―Uni nzeꞌcalu Maestro. \p \v 40 Nu né lacaꞌ arquiꞌbeei a nacuꞌ dichiaꞌlá beei lunu. \s1 ¿Ta lubee famili nzeꞌta Cristo? \r (Mt. 22:41-46; Mr. 12:35-37) \p \v 41 Pero uni Jesuse lubeei: \p ―¿Xinu rni bee bene nú neca Cristo lliꞌñi David? \v 42 Nu leꞌca liꞌi David uni lu libro Salmos: \q2 Diose uni lu liꞌinu enu rnibiyaꞌ lua: \q2 “Uzucu cueꞌtsea chubee, \p \v 43 hasta nú riꞌá ana nú nibiyaꞌlu lubee bene enu rle lulu.” \p \v 44 Enzeꞌe tunu Cristo neca lliꞌñi David, ¿xiquie nú rni David lunu Liꞌilu rnibiyaꞌlu lua? \s1 Uni Jesuse nú necha rriꞌi bee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés \r (Mt. 23:1-36; Mr. 12:38-40; Lc. 11:37-54) \p \v 45 Ye bee bene uquieꞌe diaca chenu uni Jesuse lubee beneꞌnu: \p \v 46 ―Ubiꞌyahua liꞌihua lubee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés, xne riuꞌ arquiꞌbeei nú enzee beei cuna xucu fiñu beei, nu leꞌca riuꞌ arquiꞌbeei nú luꞌcu bee bene ulaꞌna lubeei labe inziu. Nu liñi bee indu rlaꞌna beei nú zucu beei lubee xleta nú máse neca equie, leꞌca scua rriꞌi beei elu nze tacu beei eta. \v 47 Leꞌca raxi beei niꞌi bee unaꞌa enu unguti niyuꞌ, nu para nú ni bee bene nú neca beei bene nzeꞌca, xee rnacuꞌ beei lu Diose. Pero liꞌibeei yala beei castiya nú mase fuerte. \c 21 \s1 Uꞌna nú uduꞌu tucu unaꞌa zaqui \r (Mr. 12:41-44) \p \v 1 Chenu ulañiꞌ Jesuse nú rduꞌ bee bene xene uꞌna liñi alcancia liñi Indu llene Jerusalén, \v 2 leꞌca esquie ulañiꞌnu tucu unaꞌa enu unguti niyuꞌ nu secalla elitsi, nu uduꞌlla chiucu melu nú meꞌ liñi alcancia zeꞌe. \v 3 Che uni Jesuse lubee beneꞌnu: \p ―Liꞌá nia luhua nú máse sibiꞌ uꞌna nú uduꞌu unaꞌa zaqui elitsi quieꞌ lunú sibiꞌ uꞌna nú uduꞌu beelá bee bene. \v 4 Xne ye bee bene rduꞌtsia beei lunú sucu sobra equie dimiꞌ beei, pero unaꞌa quieꞌ añinzuca nú secalla elitsi uduꞌlla ye dimiꞌlla liñi alcancia añinzuca nú nucuaꞌtsia rluꞌculla. \s1 Udixiuleꞌe Jesuse nú rilá Indu llene Jerusalén \r (Mt. 24:1-2; Mr. 13:1-2) \p \v 5 Chiucu chuna bee bene rdichiaꞌ beei equie cuendaꞌ bee quiee nú ñia rnaa necacheꞌ Indu llene Jerusalén, cuna equie cuendaꞌ beenu huaxi seca nú lia rdeteꞌ bee bene para nú sucheꞌe. Nu uni Jesuse lubeei: \p \v 6 ―Riña bichia nú ye nú rlañiꞌhua nee, pero niꞌ stucu quiee la yaꞌnaꞌe equie saꞌe, yeene rilae. \s1 Xi seña aca chenu enta laxu iliulabe \r (Mt. 24:3-28; Mr. 13:3-23) \p \v 7 Nu unidichiaꞌ bee bene lunu: \p ―Maestro, ¿xunga aca bee nucuaꞌ? Nu ¿xi seña lubeꞌ nú nzula nú aca bee nucuaꞌ? \p \v 8 Chequie uni Jesuse lubeei: \p ―Ubiꞌyahua liꞌihua para nú lecati zequienu liꞌihua. Xne nzeꞌta huaxi bee bene enu ni luhua nú nzeꞌta beei equie cuendaꞌ liꞌá, nu ni beei: “Liꞌá neca Cristo”; urre “Nzeꞌta axula bichia nú riñanu.” Pero la chili arquiꞌhua lunú nibeei. \v 9 Nu chenu yeneꞌhua nú reca xuu nu rliu bee bene, la lliquihua xne rluti bee nucuaꞌ acaxu ante nú laxu iliulabe, pero la neca lu cuendaꞌ nucuaꞌ nú ulaxu iliulabe. \p \v 10 Nu unilá Jesuse lubeei: \p ―Tucu nación liunu cuna stucu nación, nu bee gobierno liunu cuna stucu gobierno. \v 11 Nu aca bee xú nu juerte, nu aca biña, nu aca bee elichia diqui lu iliulabe, nu lañiꞌ bee bene beenú nelliqui rnaa liñibe. \p \v 12 ’Pero ante nú aca ye bee nucuaꞌ, naꞌtse bee bene liꞌihua, nu xitse riꞌinu beei liꞌihua nu riꞌibeei nú nehuana zecahua, uyaꞌ beei liꞌihua liñi bee indu para nú chiuꞌulue lu cuendaꞌhua. Duꞌ beei liꞌihua niꞌcuꞌ nu cheyubeei liꞌihua lubee arre cuna lubee gobierno para nú chiuꞌulue lu cuendaꞌhua equie nú nzeli arquiꞌhua liꞌá. \v 13 Pero scua nuꞌ modo nú nihua stichiaꞌa lubeei. \v 14 La quiꞌña nú chenu arquiꞌhua, nu la quiꞌña riꞌihua elliebacuꞌ xa cuaquihua lubee bene zeꞌe, \v 15 xne liꞌá liquia elliebacuꞌ luhua cuna bee bedichiaꞌ nú nihua. Niꞌ tucu bee enu rlee luhua la riquiꞌ beei nú yeneꞌ beei bedichiaꞌ cuaꞌ, nu leꞌca leca modo ni condra beei liꞌihua. \v 16 Pero liꞌihua riña bichia nú hasta bee paꞌhua cuna bee naꞌhua cuna bee bichihua cuna bee familiꞌhua cuna bee bene enu rquieteꞌhua deteꞌ cuenda beei liꞌihua, nu nuꞌhua enu uti bee bene. \v 17 Nu ye bee bene iliulabe chana arquiꞌbeei liꞌihua, equie nú necahua bee benea. \v 18 Pero niꞌ tucu ichia equiehua la nitihua equie bee nucuaꞌ. \v 19 Utsutaꞌ arquiꞌhua lu stichiaꞌa para nú chuꞌuhua liñibe elu huañilíhua. \p \v 20 ’Chenu lañiꞌhua nú nucuaꞌa bee sundado diqui abenchilaꞌ eyeche Jerusalén, uriꞌihua beyaꞌ nú nzula nú laxu eyeche zeꞌe. \v 21 Chequie bee bene enu nucuaꞌa bee eyeche Judea, rquiꞌña nú yecaxuꞌu beei enza dañi, nu bee bene enu nucuaꞌa eyeche Jerusalén, rquiꞌña nú chiuꞌu beei eyeche cuaꞌ, nu bee bene enu rriꞌi riñaꞌ enza ruꞌu eyeche la benchilaꞌ beei eyeche zeꞌe. \v 22 Xne bee bichia zeꞌe deteꞌ Diose castiya bee bene para nú yalu ye tucu nú niquie lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose. \v 23 ¡Pero cueꞌ bee unaꞌa enu nuꞌ enduꞌ xlaꞌcu cuna bee unaꞌa enu nuu bee endu enu rachi bichia zeꞌe! Xne chiquiꞌ nehuana zeca bee bene, nu yala bee bene eyeche zeꞌe tucu castiya nú juerte. \v 24 Texcuaꞌa beei ati lu xuu, nu texcuaꞌa beei uyaꞌ bee bene preso diqui lu iliulabe, nu bee bene rene nibiyaꞌ Jerusalén, hasta nú yalu bichia nú tsanaꞌ Diose nú nibiyaꞌ beei zeꞌe. \s1 Chenu nzeꞌta zeca liꞌinu Bene enu uxeꞌla Diose \r (Mt. 24:29-35, 42-44; Mr. 13:24-37) \p \v 25 ’Chequie lañiꞌ bee bene seña lu bichia cuna lu uu cuna lubee belaa, nu lu iliulabe la riaꞌ bee bene beyaꞌ xi riꞌi beei, nu lliqui beei xne chiquiꞌ juerte llichi inzatuꞌ lunú cuñine. \v 26 Hasta nú chiulaꞌ bee bene equie nú lliqui beei chenu riꞌi beei elliebacuꞌ lunú aca lu iliulabe quieꞌ, nu hasta beenú nuꞌ liñibe cuñi. \v 27 Chequie lañiꞌ bee bene iliulabe Bene enu uxeꞌla Diose, nú tuꞌna rulu siquiꞌnu nzeꞌtanu liñi xcabe cuna ye nú rluꞌunu. \v 28 Chenu quixie nú aca bee nucuaꞌ, uduꞌhua ana arquiꞌhua nu uletsahua luhua, xne axula uriña bichia nú tsilaꞌahua lunú nehuana zecahua. \p \v 29 Leꞌca uni Jesuse lubeei ejemplu quieꞌ: \p ―Ubiꞌyacuruhua aca higo, urre tatse stucu bee aca. \v 30 Chenu lañiꞌhua nú riyeꞌ leca eꞌneꞌ lubee aca, liꞌihua rriꞌihua beyaꞌ nú nzeꞌta axula nú aca nelee. \v 31 Leꞌca esquie, chenu lañiꞌhua nú uquixiela nú aca bee nucuaꞌ, riꞌihua beyaꞌ nú nzeꞌta axula lunú rnibiyaꞌ Diose. \p \v 32 ’Liꞌá nialuhua nú ye bee nucuaꞌ aca ante nú ati ye bee bene enu nehuañi tiembu quieꞌ. \v 33 Liñibe cuna iliulabe laxu, pero stichiaꞌa la dete nú yalue. \p \v 34 ’Ubiꞌyahua liꞌihua para nú la riꞌi bee bicio ana luhua nu la riꞌi úniqui ana luhua nu la acu xeꞌtahua nu la riꞌihua nú chenu arquiꞌhua nú xa huañihua para nú chenu benchilaꞌ zecaa, la aca bichia zeꞌe nu tuꞌnatsia llunahua. \v 35 Xne scua aca bichia zeꞌe para lu ye bee bene iliulabe. \v 36 Ucuaꞌa tsiñahua, nu ye bichia unaꞌcuꞌhua lu Diose para nú nuꞌ modo tsilaꞌahua lu ye beenú aca lu iliulabe, nu para nú scua nuꞌ modo riñahua lu Bene enu uxeꞌla Diose. \p \v 37 Bichia uzeteꞌ Jesuse bee bene liñi indu llene Jerusalén, nu rulaꞌ nzanu riaꞌnanu dañi nú lee Olivos. \v 38 Nu ye bee bene se silaꞌ liñi Indu Jerusalén cuaꞌ para nú rieneꞌ beei lunú rninu. \c 22 \s1 Uriꞌi bee bene elliebacuꞌ xa modo naꞌtse beei Jesuse \r (Mt. 26:1-5, 14-16; Mr. 14:1-2, 10-11; Jn. 11:45-53) \p \v 1 Chenu nzeꞌta axula eliñi baxcu, chenu racu bee bene pá nú la chuꞌu levadura equie, \v 2 chequie bee uleꞌya enu rnibiyaꞌ lubee uleꞌya cuna bee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés, rlaꞌna beei xa modo úti beei Jesuse, xne xiqui beei bee bene. \p \v 3 Nu uyuꞌu bezeꞌlu arquiꞌ Judas Iscariote, liꞌi necai tucu lu chiꞌchiucu bee beneꞌ Jesuse. \v 4 Che uya Judas lubee uleꞌya enu rnibiyaꞌ lubee uleꞌya cuna lubee bene enu rnibiyaꞌ liñi indu, nu uni lubeella nú xa deteꞌ cuendai Jesuse lubeella. \v 5 Che chiquiꞌ ñia utsu arquiꞌbeella chenu ubeneꞌ beella nucuaꞌ, nu uni beella nú deteꞌ beella dimi yai. \v 6 Nu uzelai, che uquixiei nú ucuaꞌnai xa modo deteꞌ cuendai Jesuse chenu la riꞌi bee bene beyaꞌ. \s1 Exee nú udacunuu Jesuse bee beneꞌnu \r (Mt. 26:17-29; Mr. 14:12-25; Jn. 13:21-30; 1 Co. 11:23-26) \p \v 7 Chenu uriña bichia liñi baxcu nú racu bee bene Israel pá nú la nucha levadura, cuna chenu riñi bene tucu sanchi llaꞌna xi neca uꞌna lu Diose. \v 8 Chequie uxeꞌla Jesuse Pedro cuna Juan, nú uninu lubeella: \p ―Uquiahua nu urecheꞌhua exee nú daꞌcuxeꞌahua reché baxcu. \p \v 9 Nu unidichiaꞌ beella lunu nú uni beella: \p ―¿Cá niarquiꞌlu nú riꞌilurune? \p \v 10 Che uni Jesuse lubeella: \p ―Chenu chuꞌuhua eyeche Jerusalén, zeꞌe llaꞌcahua tucu niyu enu nuyaꞌ tucu ereꞌe inza, uquia quieehualla hasta niꞌi elu chuꞌulla, \v 11 nu uniꞌhua lu bene enu neca stene niꞌi zeꞌe: “Singuie rni Maestro, ¿Cá nzucu cuarto elu acuxénua bee benea reché baxcu?” \v 12 Che lubeꞌ bene zeꞌe tucu cuarto elu ayaa nú nzucheꞌela liñi. Zeꞌe recheꞌehua nú daꞌcuxeꞌahua. \p \v 13 Chequie uya beella nu ullelaꞌ beella tucu nú uni Jesuse lubeella, nu urecheꞌe beella nú acuxee beella reché baxcu. \p \v 14 Chenu uriña hora, uzucu Jesuse cuna bee apóstolꞌnu lu mexa. \v 15 Che uni Jesuse lubeella: \p ―¡Chiquiꞌ niarquia nú acuxenuahua rulaꞌ baxcu quieꞌ ante nú enta nú chiquiꞌ nehuana zecaa! \v 16 Xne liꞌá nia luhua nú lecaꞌ bichia nú acunu zeca liꞌihua lu iliulabe quieꞌ stucu bese, nu hasta elurnibiyaꞌ Diose acunu zeca liꞌihua. \p \v 17 Che unaꞌtsenu tucu copa biñu, nu chenu ulaxu nú udeteꞌnu cheꞌtsa lu Diose, uninu: \p ―Unaꞌtsehua biñu quieꞌ nu uhueꞌhuane nu uriꞌtsiꞌhuane lubee saꞌhua. \v 18 Xne liꞌá nia luhua nú lecaꞌ bichia nú huaꞌa biñu hasta bichia nú riña lunú rnibiyaꞌ Diose. \p \v 19 Chequie unaꞌtsenu pá, nu chenu ulaxu nú udeteꞌnu cheꞌtsa lu Diose, uleꞌenu pá zeꞌe nu udeteꞌnue yabeella, nu uninu: \p ―Pá quieꞌ neca cuerpoa nú detecuendaa chenu atia equie cuendaꞌ liꞌihua. Nu chenu riꞌihua scua, uriꞌihuane equie nú nchiucuꞌ arquiꞌhua liꞌá. \p \v 20 Leꞌca scua uriꞌinu cuna copa biñu chenu ulaxu nú udacuxee beella, nu uninu: \p ―Biñu quieꞌ neca renea nú riꞌchia chenu atia para nú scua yaꞌla tucu inziu cuqui nú nuꞌ modo riꞌi Diose perdona bee bene. \p \v 21 ’Pero nee enu deteꞌ cuenda liꞌá nchiucuꞌ ya lu mexa elu nchiucuꞌ yaa. \v 22 Pero liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose, rquiꞌña nú zecaa lunú nzu nú zecaa, pero ¡cueꞌe bene enu deteꞌ cuenda liꞌá para nú atia! \p \v 23 Chequie uquixie beella nú unidichiaꞌ beella lu saꞌbeella, ta beella neca enu deteꞌ cuenda liꞌinu. \s1 Ti mase neca equie \p \v 24 Che uquixie beella nú uni beella lu saꞌbeella nú ta beella neca enu mase neca equie. \v 25 Pero uni Jesuse lubeella: \p ―Lu iliulabe quieꞌ bee arre chiquiꞌ juerte rnibiyaꞌ beei lubee bene lachi beei, nu bee enu rnibiyaꞌ rni bee bene nú rriꞌi beei tucu nú rialane lubee bene. \v 26 Pero liꞌihua la yala nú riꞌihua scua, enu máse neca equie letahua, rquiꞌña nú aca nzeꞌe enu lecati neca, nu enu rnibiyaꞌ rquiꞌña nú aca nzeꞌe xi neca tucu enu sibiꞌ. \v 27 Lu iliulabe quieꞌ sucu bee patrón lu mexa, nu bee mosoꞌ sibiꞌ lubeei. Pero letaꞌahua la acane scua, xne liꞌá nzua cuna liꞌihua xi neca tucu enu sibiꞌ luhua. \p \v 28 ’Liꞌihua necahua enu siempre nzu cuna liꞌá bee bichia nú nehuana ulleꞌcaa. \v 29 Enzeꞌe liquia luhua lunú rnibiyaꞌa, tucu nú uliquiꞌ paa lunú rnibiyaꞌnu lua, \v 30 nu acuhua lu mexa elu nibiyaꞌa nu leꞌca zucuhua lu xleta para nú hualuhuane lu cuendaꞌ ye bee bene enu nzeꞌta lu chiꞌchiucu familiꞌ bee bene Israel. \s1 Uni Jesuse nú ni Pedro nú la chululla liꞌinu \r (Mt. 26:31-35; Mr. 14:27-31; Jn. 13:36-38) \p \v 31 Leꞌca uni Jesuse: \p ―Simón, Simón, ubiꞌyacuru, xne unacuꞌla bezeꞌlu liꞌihua lua para nú riꞌinui liꞌihua tucu nú rriꞌinu bene trigo chenu rcuillae. \v 32 Pero uziquieelá lu Diose lu cuendaꞌlu para nú la tsanaꞌarquiꞌlu nú nzeli arquiꞌlu liꞌá. Nu chenu chili zeca arquiꞌlu liꞌá stucu bese, uriꞌi elietsa lubee saꞌlu para nú tsutaꞌ arquiꞌbeella lunú nzeli arquiꞌ beella liꞌá. \p \v 33 Chequie uni Pedro lunu: \p ―Detá, nzua para nú chaꞌa niꞌcuꞌ cuna liꞌilu, nu hasta nú atia cuna liꞌilu. \p \v 34 Nu uni Jesuse lulla: \p ―Liꞌá nia lulu Pedro, nú rulaꞌ quieꞌ, ante nú bixia tiula, liꞌilu unilálu chuna bese nú la chululu liꞌá. \s1 Axula nzu lunú zeca Jesuse \p \v 35 Che uni Jesuse lubeella: \p ―Chenu uxeꞌla liꞌihua né uyaꞌhua niꞌ tucu bolsa, niꞌ dimi niꞌ stucu para lucuhua, ¿nu xieꞌ nuꞌ nú uriꞌi falta liꞌihua la? \p Nu uni beella: \p ―Lecaxi uriꞌi falta liꞌiru. \p \v 36 Chequie uninu lubeella: \p ―Pero nee enu rluꞌcu dimi nu rluꞌcu biti, rquiꞌña nú uyaꞌ nzeꞌe nucuaꞌ. Nu enu la luꞌcu espada, uti nzeꞌe xucu nzeꞌe para nú tsi nzeꞌe tucue. \v 37 Xne rquiꞌña nú yalu tucu nú niquiee lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose equie cuendaꞌ liꞌá elu rni: “Nu ubacuꞌ bee bene liꞌinu leta bee bene enu necha rriꞌi.” Ye nú nequie lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose equie cuendaꞌ liꞌá, rquiꞌña nú yalu nucuaꞌ. \p \v 38 Chequie uni beella lunu: \p ―Caꞌa rluꞌcuru chiucu espada. \p Nu ucuaquinu lubeella: \p ―Cuna nucuaꞌtsia zibiꞌ quiꞌñiaꞌahua. \s1 Chenu unacuꞌ Jesuse lu Diose tucu luhuare elu lee Getsemaní \r (Mt. 26:36-46; Mr. 14:32-42) \p \v 39 Nu chu uchiuꞌu Jesuse nu nzanu dañi nú lee Olivos tucu nú neca costumbreꞌnu, nu nziquie bee beneꞌnu liꞌinu. \v 40 Chenu uriña beella dañi zeꞌe uninu lubeella: \p ―Unaꞌcuhua lu Diose, para nú la riꞌi bezeꞌlu ana luhua. \p \v 41 Che uchiuꞌu chunu lubeella nu nzanu xi neca tucu nú siꞌqui bene tucu quiee, nu chu utsulliquinu zeꞌe nu unacuꞌnu lu Diose. \v 42 Nu uninu: \p ―Paa, tunu laca arquiꞌlu, utsilaꞌa liꞌá lunú nehuana enta zecaa. Pero la riꞌilu tucu nú niarquia, uriꞌitsia tucu nú niarquiꞌlu. \p \v 43 Che ulubeꞌlu tucu ángeleꞌ Diose liñibe lunu, nu uduꞌ nzeꞌe juerzaꞌnu. \v 44 Nu chenu chiquiꞌ nehuana secanu, másela juerte rnacuꞌnu lu Diose, nu sanaꞌ inza nú suinzanu hasta lu yuu xi neca tucu gota réne. \p \v 45 Chenu utsulínu elu unacuꞌnu lu Diose, nzanu lubee beneꞌnu nu ullunaꞌnu liꞌibeella nú raꞌtse beella, xne néhuana nzu arquiꞌbeella. \v 46 Nu uninu lubeella: \p ―¿Xinu raꞌtsehua? Uzetehua nu unacuꞌhua lu Diose para nú la riꞌi bezeꞌlu ana luhua. \s1 Chenu unaꞌtse bee bene Jesuse \r (Mt. 26:47-56; Mr. 14:43-50; Jn. 18:2-11) \p \v 47 Rniscaꞌlá Jesuse lubeella, chenu uriña huaxi bee bene. Nu enu lee Judas, enu unga tucu bee beneꞌnu, liꞌi nzucului lu ye bee bene zeꞌe, nu chu uyabicai lu Jesuse para nú udacui bichiuꞌ xecanu. \v 48 Nu uni Jesuse lui: \p ―Judas, ¿xieꞌ cuna tucu bichiuꞌtsia deteꞌ cuendalu liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose la? \p \v 49 Che bee bene enu nucuaꞌa cuna Jesuse, chenu ulañiꞌ beella nú reca, necachi uni beella lunu: \p ―¿Detá, huaru espada para nú liunuꞌahua liꞌibeei la? \p \v 50 Chequie tucu bee beneꞌnu uchiecuꞌ diaca chubee tucu mosoꞌ uleꞌya enu rnibiyaꞌ lubeelá bee uleꞌya. \v 51 Pero uni Jesuse lubeella: \p ―Necane nee, utsanaꞌhua beei. \p Che utiꞌnu yanu diaca bene zeꞌe nu uriꞌiyecanue. \v 52 Nu chu uninu lubee uleꞌya enu rnibiyaꞌ lubee uleꞌya, cuna lubee bene enu rnibiyaꞌ lubee bene enu rriꞌi ucu Indu llene Jerusalén, cuna lubee usticiaꞌ bee bene Israel, enu uriña nú uyaꞌ liꞌinu: \p ―¿Xinu nzeꞌtahua cuna espada nu cuna acarute para nú uyaꞌhua liꞌá xi neca tucu huanaꞌ? \v 53 Ye bichia nzua cuna liꞌihua liñi Indu llene Jerusalén nu ne naꞌtsehua liꞌá, pero nee uriña hora nú rnibiyaꞌ bezeꞌlu luhua. \s1 Uni Pedro nú la chululla Jesuse \r (Mt. 26:57-58, 69-75; Mr. 14:53-54, 66-72; Jn. 18:12-18, 25-27) \p \v 54 Nu chenu unaꞌtse beei Jesuse, unguyaꞌ beei liꞌinu niꞌi uleꞌya enu rnibiyaꞌ lu beelá bee uleꞌya, nu istu nzequie Pedro liꞌinu. \v 55 Che ucuaꞌa bee bene quii labe eliꞌyaꞌ zeꞌe, nu ucuaꞌa beei ruꞌu quii zeꞌe, nu leꞌca uzucu Pedro cuna liꞌibeei zeꞌe. \v 56 Nu chenu ulañiꞌ tucu criada liꞌilla nú nzuculla ruꞌu quii zeꞌe, riꞌyalinchu lulla nu uninchu: \p ―Leꞌca nuu bene quieꞌ enzee cuna Jesuse. \p \v 57 Pero ucachiꞌ Pedro nú unilla lu unaꞌa zeꞌe: \p ―La chulua nucuaꞌ. \p \v 58 Sterratutsia, chenu ulañiꞌ stucu bene zeꞌe liꞌilla, che uni lulla: \p ―Leꞌca nuulu necalu tucu saꞌ beella. \p Pero ucuaqui Pedro nú unilla: \p ―Aꞌa déta, laca beneꞌlla. \p \v 59 Chenu udete xi neca tucu hora, uni stucu bene lulla: \p ―Neli nú leꞌca nuu bene quieꞌ enzee cuna Jesuse, xne necalla bene Galilea. \p \v 60 Nu ucuaqui Pedro: \p ―La riꞌá beyaꞌ xi rnilu. \p Hora nú rni Pedro scua ubixia tiula. \v 61 Che ubelleta Jesuse nu ubiꞌyanu lu Pedro, nu ulluꞌcu arquiꞌlla lunú uni Jesuse lulla: “Ante nú bixia tiula unilalu chuna bese nú la chululu liꞌá.” \v 62 Nu chu uchiuꞌu Pedro ruꞌu eliꞌyaꞌ zeꞌe, nu chiquiꞌ ungunaꞌlla. \s1 Utsequichiaꞌ bee bene Jesuse \r (Mt. 26:67-68; Mr. 14:65) \p \v 63 Bee bene enu rriucu Jesuse, udiquichiꞌquiꞌ beei liꞌinu, nu udiñi beei liꞌinu. \v 64 Utsacuꞌ beei lunu, nu udiñi beei liꞌinu nu unibeei lunu: \p ―¡Uriꞌi beyaꞌ ti udiñi liꞌilu! \p \v 65 Nu unibeei huaxilá bee bedichiaꞌ nú necha neca lunu. \s1 Chenu uyayu bee bene Jesuse lubee usticiaꞌ bee bene Israel \r (Mt. 26:59-66; Mr. 14:55-64; Jn. 18:19-24) \p \v 66 Chenu uyeꞌe lu yuu stucu bichia, uyetesaꞌ bee usticiaꞌ bee bene Israel cuna bee uleꞌya enu rnibiyaꞌ lubee uleꞌya, cuna bee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés, nu uyayu beei Jesuse elu nucuaꞌa yebee usticiaꞌ beei. \p Zeꞌe unidichiaꞌ beei lunu: \p \v 67 ―Uniꞌ luru, ¿liꞌilu necalu Cristo enu uxeꞌla Diose la? \p Nu ucuaqui Jesuse lubeei: \p ―Tunu nia luhua nú liꞌá neca Cristo enu uxeꞌla Diose, la chili arquiꞌhua liꞌá. \v 68 Nu tunu nedichiaꞌa luhua la cuaquihua, nu leꞌca la laꞌahua liꞌá. \v 69 Pero desde nee Bene enu uxeꞌla Diose zucunu cueꞌtse Diose chubee enu rnibiyaꞌ lu yeene. \p \v 70 Chequie unidichiaꞌ ye beei lu Jesuse: \p ―¿Liꞌilu necalu Lliꞌñi Diose la? \p Nu ucuaqui Jesuse lubeei: \p ―Scua necane liꞌá nzeꞌe. \p \v 71 Che unibeei: \p ―¿Para qué nú laꞌnalaꞌahua máse bee testigo nee? Nu leꞌca liaꞌahua ubeneꞌahua lunú uni nucuaꞌ scua. \c 23 \s1 Uyayu bee bene Jesuse lu Pilato \r (Mt. 27:1-2, 11-14; Mr. 15:1-5; Jn. 18:28-38) \p \v 1 Che utsuli ye beei, nu uyayu beei Jesuse lu Pilato. \v 2 Zeꞌe uquixie beei nú rricuꞌ quiya beei liꞌinu eluquichiaꞌ, nu unibeei: \p ―Ullunaꞌru benequieꞌ nú sequienu nucuaꞌ bee bene lachiaꞌahua. Nu rni nucuaꞌ nú la quiꞌña dixiuꞌahua bee impuesto lu gobernador César, nu leꞌca rni nucuaꞌ nu neca nucuaꞌ Cristo cuna arre. \p \v 3 Nu unidichiaꞌ Pilato lunu: \p ―¿Liꞌilu necalu arreꞌ bee bene Israel la? \p Nu ucuaqui Jesuse nú uninu: \p ―Liꞌá nzeꞌe. \p \v 4 Che uni Pilato lubee uleꞌya enu rnibiyaꞌ lubee uleꞌya, cuna lu ye bee bene: \p ―La llelaa niꞌ tucu falta nú uriꞌi benequieꞌ. \p \v 5 Pero liꞌibeei máse juerte unibeei: \p ―Nucuaꞌ sequienu ye bee bene cuna lunú seteꞌ nucuaꞌ. Uquixie nucuaꞌ nú rriꞌi nucuaꞌ scua desde Galilea, nu leꞌca scua rriꞌi nucuaꞌ caꞌa Judea. \s1 Chenu uyayu bee bene Jesuse lu Herodes \p \v 6 Chequie chenu ubeneꞌ Pilato nucuaꞌ, unidichiaꞌlla lubeei tunu neca Jesuse bene lu iliu Galilea. \v 7 Nu chenu unibeei nú necanu bene Galilea, uxeꞌla Pilato liꞌinu lu arre Herodes enu rnibiyaꞌ lu iliu Galilea, xne bee bichia zeꞌe nzucu Herodes Jerusalén. \v 8 Chenu ulañiꞌ arre Herodes Jesuse chiquiꞌ ñia utsu arquiꞌlla, xne hasta huaꞌtu niarquiꞌlla nú lañiꞌlla liꞌinu. Nu ubeneꞌlaꞌlla nú rni bee bene lu cuendaꞌnu, nu nzuquiella nú riꞌinu tucu milagro. \v 9 Huaxi nú unidichiaꞌlla lu Jesuse, pero lecaxi ucuaquinu. \v 10 Leꞌca zeꞌe nucuaꞌa bee uleꞌya enu rnibiyaꞌ lubee uleꞌya, cuna bee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés, nu la tsuxe beei nú rricuꞌquiya beei liꞌinu eluquichiaꞌ. \v 11 Chequie arre Herodes cuna bee sundadoꞌlla chiquiꞌ necha uriꞌinu beei Jesuse, nu ungutu beei liꞌinu laquie fiñu nú rutu bee arre, nu xitse uriꞌchia beei liꞌinu, nu chu uxeꞌla zeca arre Herodes liꞌinu lu Pilato. \v 12 Bichia zeꞌe uyuꞌu nú uquieteꞌ arre Herodes Pilato, pero ante nú aca bee nucuaꞌ, rlee beella lu saꞌ beella. \s1 Unacuꞌ bee bene nú ati Jesuse \r (Mt. 27:15-26; Mr. 15:6-15; Jn. 18:39–19:16) \p \v 13 Chequie unibiyaꞌ Pilato nú uyete saꞌ bee uleꞌya enu rnibiyaꞌ lubee uleꞌya cuna bee usticiaꞌ bee bene Israel, cuna ye bee bene yeche. \v 14 Nu unilla. \p ―Liꞌihua uriñayuhua benequieꞌ, nu unihua nú sequienulla bee bene. Pero ante lu yehua unidichiaꞌa lulla nu la llelaa niꞌ tucu nú xi uriꞌilla, tucu nú rnihua lu cuendaꞌlla. \v 15 Nu leꞌca esquie arre Herodes. Enzeꞌe uxeꞌla zecalla benequieꞌ lua. Ulañiꞌhua nee nú la luꞌculla niꞌtucu equiya nú uriꞌilla para nú atilla. \v 16 Nee detea castiya liꞌilla, nu chu laꞌa liꞌilla. \p \v 17 Bee bichia liñi baxcu zeꞌe rlaꞌa Pilato tucu bene tucu nú neca costumbreꞌ beei. \v 18 Pero ye beei uquixie beei urixialibeei nú unibeei: \p ―¡Ati benecuaꞌ! ¡Nu ulaꞌa Barrabás! \p \v 19 Barrabás quieꞌ unibiyaꞌ bee usticia nú uyuꞌi niꞌcuꞌ equie nú uliunui bee usticia eyeche Roma nu uliunuu bee benecuaꞌ eyeche Jerusalén, cuna equie nú unguuti bene. \v 20 Niarquiꞌ Pilato nú laꞌalla Jesuse, nu uni zecalla lubeei stucu bese, \v 21 pero máse juerte urixialibeei nú unibeei: \p ―¡Uquieꞌe nucuaꞌ lu cruse! ¡Uquieꞌe nucuaꞌ lu cruse! \p \v 22 Bese rriuna uni Pilato lubeei: \p ―Pero ¿ta nú necha neca uriꞌi nucuaꞌ che? La llela niꞌ tucu nú xi uriꞌi nucuaꞌ para nú yala nú ati nucuaꞌ, detea castiya nucuaꞌ nu che laꞌalla. \p \v 23 Pero máse urixialibeei nú unibeei lu Pilato nú quieꞌella Jesuse lu cruse. Equie nú urixiali bee benecuaꞌ scua cuna bee uleꞌya enu rnibiyaꞌ lubee uleꞌya, enzeꞌe uriꞌi beei ana nú unga lunú niarquiꞌ beei. \v 24 Che ulaca arquiꞌ Pilato nú riꞌilla tucu nú niarquiꞌ beei. \v 25 Scua uriꞌilla tucu nú niarquiꞌ bee bene zeꞌe, ulaꞌalla Barrabás enu uyuꞌu niꞌcuꞌ equie nú uriꞌi xuu cuna nú unguuti bene, nu udeteꞌ cuendalla Jesuse lubeei para nú riꞌi beei lunú niarquiꞌ beei cuna liꞌinu. \s1 Chenu uquieꞌe bee bene Jesuse lu cruse \r (Mt. 27:32-44; Mr. 15:21-32; Jn. 19:17-27) \p \v 26 Chenu unguyaꞌ beei Jesuse para nú quienu lu cruse, unibeei lu tucu bene eyeche Cirene, enu lee Simón. Nu nzeꞌtalla enza dañi, nu unibeei nú riꞌilla elietsaꞌnu uyaꞌlla cruseꞌnu nu chequiella liꞌinu. \p \v 27 Huaxi bee bene uyaquie liꞌinu, nu huaxi bee unaꞌa runaꞌ nu rixiali beenchu xne ruꞌa arquiꞌ beenchu liꞌinu. \v 28 Pero ubiꞌya Jesuse lu beenchu nu uninu: \p ―Bee unaꞌa Jerusalén, la unaꞌhua lu cuendaꞌ liꞌá, unaꞌhua equie cuendaꞌ liꞌihua cuna lu cuendaꞌ bee lliꞌñihua. \v 29 Xne nzeꞌta bichia nú ni bee bene: “Ñia nza lu cuendaꞌ bee unaꞌa enu lá luꞌcu bee enduꞌ, cuna bee unaꞌa enu la chuꞌu enduꞌ xlaꞌcu, cuna bee unaꞌa enu lá riꞌi ruꞌcu bee enduꞌ.” \v 30 Chequie quixie bee bene nú ni beei lubee dañi: “¡Uzanaꞌhua equieru!”, nu ni beei lubee loma: “¡Ucaꞌchiꞌhua liꞌiru!” \v 31 Nu tunu liꞌá rriꞌinu beei scua, ¿enza laquieꞌ liꞌihua nú la riꞌinu bee bene liꞌihua scua? \p \v 32 Leꞌca nzeyu beei chiucu huanaꞌ para nú quieꞌe beei bee nzeꞌe lubee cruse, cuna Jesuse. \v 33 Chenu uriña beei luhuare elu lee calabera, uquieꞌe beei Jesuse lu cruse cuna rucu bee huanaꞌ zeꞌe lu tucua cruse. Tucu nzeꞌe uquieꞌe beei cueꞌtsenu chúbee, nu stucu nzeꞌe cueꞌtsenu chúbeca. \v 34 Nu chenu rquieꞌe beei Jesuse lu cruse uninu: \p ―Paa, uriꞌi perdona bee benequieꞌ xne la riꞌi beei beyaꞌ lunú rriꞌi beei. Che urita bee sundado tucu rifa para nú uritsiꞌ beei xucunu lu saꞌ beei. \v 35 Nu nucuaꞌa bee bene riꞌya zeꞌe, nu hasta bee usticia utsequichiaꞌ beei Jesuse, nu unibeei lunu: \p ―Utsilaꞌa nucuaꞌ stucu bee bene, puese tsilaꞌi liꞌi nee, tunu neli nú necai Cristo enu ucañi Diose. \p \v 36 Leꞌca xitse uriꞌinuu bee sundado zeꞌe liꞌinu, nu uyabica beei lunu nu udeteꞌ beei vinagre para nú güeꞌnu. \v 37 Nu unibeei lunu: \p ―¡Tunu liꞌilu necalu arreꞌ bee bene Israel, utsilaꞌa leꞌcatsia liꞌilu! \p \v 38 Nu niquie tucu letrero equie cruseꞌnu, cuna bedichiaꞌ griego cuna latín, cuna hebreo, nú rni: “Benequieꞌ neca arreꞌ bee bene Israel.” \p \v 39 Tucu bee huanaꞌ enu niquie lú cruse uni bedichiaꞌ nú necha neca lu Jesuse: \p ―¡Tunu liꞌilu necalu Cristo, utsilaꞌa liꞌilu nu utsilaꞌa liꞌiru! \p \v 40 Pero stucui uriꞌi nú uquiꞌyaꞌi nu uni lusaꞌi: \p ―¿Xieꞌ la lliquilu Diose añinzuca nú leꞌca secalu castiya cuaꞌla? \v 41 Neli nú riala zeꞌcaꞌa castiya quieꞌ, xne scua riala nú rixiuꞌa beenú uriꞌá, pero benequieꞌ lá riꞌi niꞌ tucu nú necha neca. \p \v 42 Nu uni lu Jesuse: \p ―Jesuse, ulluꞌcuꞌ arquiꞌ liꞌá chenu quixie nú nibiyaꞌlu. \p \v 43 Che uni Jesuse lui: \p ―Liꞌá nia lulu, nú nee bichiaquieꞌ nzulu cuna liꞌá liñibe. \s1 Chenu unguti Jesuse \r (Mt. 27:45-56; Mr. 15:33-41; Jn. 19:28-30) \p \v 44 Chenu unga rebibichia, diqui lu iliulabe ucabelí hasta rquiechuna uchee. \v 45 Ucabe lu bichia, nu utsaa arliꞌtiꞌlluu cortina nú nziꞌqui liñi Indu llene Jerusalén. \v 46 Nu juerte urixiali Jesuse nú uninu: \p ―¡Paa, yalu tsaꞌna espíritua! \p Chenu uninu scua, chu ungutinu. \p \v 47 Chenu ulañiꞌ capitañi enu rnibiyaꞌ lubee sundado romano lunú unga, che uni bedichiaꞌ nzeꞌca lu Diose nú uni: \p ―Neli nú né riꞌi benequieꞌ niꞌ tucu nú necha neca. \p \v 48 Ye bee bene enu nucuaꞌa zeꞌe, chenu ulañiꞌ beei nú ungae scua, chu nziue beei nu xutse beei ya beei latsa beei. \v 49 Pero ye bee bene enu nuꞌlu Jesuse, cuna bee unaꞌa enu uyaquiee liꞌinu desde Galilea, istu ucuaꞌa beella ubiꞌya beella lu ye nú unga scua. \s1 Chenu uhuachiꞌ Jesuse \r (Mt. 27:57-61; Mr. 15:42-47; Jn. 19:38-42) \p \v 50 Uhuañi tucu bene enu neca bene nzeꞌca, nu uriꞌilla tucu nú rialane lu Diose. Liꞌilla leella José. Nu lachilla lee Arimatea, nú nchiñi lu iliu Judea, nu ungalla tucu bee usticiaꞌ bee bene Israel. \v 51 José quieꞌ nzuquiee lunú rnibiyaꞌ Diose. Enzeꞌe la nzulla chúꞌ bee usticia enu unibiyaꞌ nú unguti Jesuse. \v 52 Chequie uyaalla unilla lu Pilato para nú unacuꞌlla cuerpoꞌ Jesuse lu Pilato. \v 53 Chenu ulaxu nú ulacalla cuerpoꞌ Jesuse lu cruse, che utelalla tucu sabana fiñu cuerpoꞌnu, nu uyacaꞌchiꞌ beella cuerpoꞌnu liñi tucu eluhua nú nedaꞌñi liñi tucu quiee, elu lascaꞌ achiꞌ bee bene. \v 54 Bichia zeꞌe neca bichia xee nú sulachi bee bene Israel, nu stemeꞌtsia rriꞌi nú quixiee bichia nú sulachi bee bene chenu uyacaꞌchiꞌ beella Jesuse. \p \v 55 Bee unaꞌa enu uyaquiee Jesuse desde Galilea, uya beella nu ulañiꞌ beella eluhuaꞌ Jesuse, nu leꞌca ulañiꞌ beella xa uricu cuerpoꞌnu zeꞌe. \v 56 Nu chenu ubenchilaꞌ beella, urecheꞌ beella perfume nú ñia rlia cuna ungüento. Nu chu utsulachi beella bichia nú sulachi bee bene Israel, tucu nú rnibiyaꞌ ley. \c 24 \s1 Chenu uhuañi zeca Jesuse nú ungutinu \r (Mt. 28:1-10; Mr. 16:1-8; Jn. 20:1-10) \p \v 1 Domingo silaꞌ stucu bichia, uya bee unaꞌa zeꞌe ruꞌu eluhuaꞌ Jesuse, nu unguyaꞌ beella perfume nú urecheꞌ beella, nu leꞌca uyanu beella xiucu xuna bee unaꞌa. \fig San Lucas 24:1|src="CN01853B.TIF" size="COL" ref="San Lucas 24:1" \fig* \v 2 Chenu uriña beella zeꞌe, ulañiꞌ beella nú uducuꞌla quiee llene nú uyacuꞌ ruꞌu eluhua zeꞌe. \v 3 Nu uyuꞌu beella liñi eluhua zeꞌe, pero né lleꞌlaꞌ beella cuerpoꞌ Jesuse. \v 4 Hora zeꞌe chenu xiqui beella nu la riꞌi beella beyaꞌ xa riꞌi beella, ulañiꞌ beella chiucu niyu enu nzulí axu lubeella, nutu bee nzeꞌe laquie nú rulu siquiꞌ. \v 5 Nu lunú chiquiꞌ ulliqui beella uziꞌqui ndiqui beella hasta lu yuu, nu uni bee niyu zeꞌe lubeella: \p ―¿Xinu rlaꞌnahua tucu bene enu nehuañi leta bee bene nguti? \v 6 Lecaꞌnu caꞌa, xne uhuañi zecanu. Ulluꞌcu arquiꞌhua lunú uninu luhua chenu nzuscaꞌnu Galilea. \v 7 Uninu luhua nú liꞌinu Bene enu uxeꞌla Diose, rquiꞌña nú dete cuendanu lubee bene enu rriꞌi dula para nú quieꞌe beei liꞌinu lu cruse, nu acatsia bichia rriuna huañi zecanu. \p \v 8 Che ulluꞌcuꞌ arquiꞌbeella bedichiaꞌ nú uni Jesuse lubeella, \v 9 nu chenu nzia beella nú uchiuꞌu beella ruꞌu eluhua zeꞌe udixiuleꞌe beella ye nú ulañiꞌ beella lu se chetuꞌcu bee beneꞌnu cuna lu beelá bee bene. \v 10 María Magdalena, cuna Juana, cuna María naꞌ Jacobo, cuna beela bee unaꞌa, neca beella enu uyayu resuna cuaꞌ lubee apóstolꞌnu. \v 11 Pero né chili arquiꞌbeella lunú uni bee unaꞌa cuaꞌ, xne seca beella nú lia rnitsia beella nucuaꞌ. \p \v 12 Pero xexuꞌu Pedro uyabiꞌya ruꞌu eluhua zeꞌe, nu chenu ubiꞌyalla liñii, ulañiꞌtsialla sabana nú ubelanu nchiucuꞌ zeꞌe, nu ubenchilaꞌlla nu chiquiꞌ nzenu arquiꞌlla lunú ulañiꞌlla nu unga scua. \s1 Lunú unga lu inziu Emaús \r (Mr. 16:12-13) \p \v 13 Leꞌca bichia zeꞌe, chiucu beneꞌ Jesuse nzuebeella lu eyeche nú lee Emaús, eyeche cuaꞌ neca tucu chetuꞌcu kilómetro para Jerusalén. \fig San Lucas 24:13|src="CN01859B.TIF" size="COL" ref="San Lucas 24:13" \fig* \v 14 Chenu nzuebeella lu inziu rdichiaꞌ beella lu ye nú unga. \v 15 Diqui nú rdichiaꞌ beella, uyabica Jesuse lubeella nu uquixienu nú nzenunu liꞌibeella. \v 16 Añinzuca nú riꞌya beella lunu, pero la zela Diose nú luego chulu beella liꞌinu. \v 17 Nu unidichiaꞌ Jesuse lubeella: \p ―¿Xi equie rdichiaꞌhua diqui nú nzeꞌtahua inziu? Nu xinu nehuana nzu arquiꞌhua. \v 18 Tucu beella enu lee Cleofas, ucuaqui: \p ―Ye bee bene nediyaꞌ lunú unga eyeche Jerusalén bee bichiaquieꞌ. ¿Xieꞌ liꞌitsialu enu uzucu Jerusalén lá riꞌilu beyaꞌ lunú unga zeꞌe la? \p \v 19 Nu unidichiaꞌnu lubeella: \p ―¿Xi unga che? \p Nu uni beella lunu: \p ―Lunú uriꞌinu bee bene Jesuse enu neca bene eyeche Nazaret, liꞌinu unganu tucu profeta enu chiquiꞌ reca lunú uriꞌinu cuna bee bedichiaꞌ nú uninu lu Diose, cuna lubee bene. \v 20 Nu bee uleꞌya enu rnibiyaꞌ lubee uleꞌya cuna bee usticiaꞌru, udeteꞌ cuenda beella liꞌinu para nú atinu nu uquieꞌe beella liꞌinu lu cruse. \v 21 Liꞌiru nzu arquiꞌru nú liꞌinu a tsilaꞌanu bee bene Israel. Pero nee necala bichia rriuna nú unga ye bee nucuaꞌ. \v 22 Añinzuca nú texcuaꞌa bee unaꞌa enu nucuaꞌa cuna liꞌiru uchiiqui beella liꞌiru, xne nee zilaꞌ quieꞌ uya beella ruꞌu eluhuaꞌnu, \v 23 nu lunú néllelaꞌ beella cuerpoꞌnu, ubenchilaꞌ beella nu uni beella nú ulubeꞌlu bee ángele lubeella, uni bee ángele cuaꞌ lu beella nú nehuañi Jesuse. \v 24 Che uya chiucu chuna bee saꞌru uyabiꞌya ruꞌu eluhua zeꞌe, nu ulañiꞌ beella tucu nú uni bee unaꞌa zeꞌe, pero né lañiꞌ beella Jesuse. \p \v 25 Nu uni Jesuse lubeella: \p ―¡Chiquiꞌ lleꞌnatsia rriꞌihua beyaꞌ, nu rleꞌe nzeli arquiꞌhua ye bee nú uni bee profeta hasta huaꞌtu! \v 26 ¿Xieꞌ la quiꞌña nú nehuana zeca Jesucristo ye bee nucuaꞌ nu cheelá zucunu liñibe la? \p \v 27 Che uquixienu udixiuleꞌenu xi rni ye nú niquie lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose lu cuendaꞌnu. Uquixienu cuna bee libro nú uquieꞌe Moisés, nu chu uquixiaꞌlanu cuna ye bee libro nú uquieꞌe bee profeta. \p \v 28 Chenu uriña beella eyeche nú nza beella, uriꞌi Jesuse tucu nú nzalanu enza lu zeꞌe. \v 29 Pero uriꞌi beella juerza liꞌinu nú yaꞌnanu cuna liꞌibeella, nu uni beella lunu: \p ―Uyaꞌna cuna liꞌiru, xne ucheela nu enta chuꞌula rulaꞌ. \p Che uyuꞌu Jesuse nu uyaꞌnanunu liꞌi beella. \v 30 Nu chenu nzucunu lu mexa cuna liꞌibeella unaꞌtsenu pá, nu chenu ulaxu nú udeteꞌnu cheꞌtsa lu Diose, che uleꞌenu pá zeꞌe nu udeteꞌnue udacubeellae. \v 31 Hora zeꞌe ulleꞌca beella xi neca nú uyaꞌla iꞌculu beella nu uyulu beella liꞌinu, pero tuꞌnatsia unitinu lubeella. \v 32 Nu uni beella lu saꞌbeella: \p ―Enzeꞌeca nú chenu nzelayuaꞌa liꞌinu lu inziu ñia utsiꞌa chenu uninu nú xa rni lunú rni lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose. \p \v 33 Chequie leꞌca hora zeꞌe, chu uyuꞌunziu beella nu ubenchilaꞌ beella eyeche Jerusalén, elu neyeteꞌ saꞌ sechetuꞌcu bee beneꞌnu cuna beelá bee saꞌ beella. \p \v 34 Nu uni bee bene enu nucuaꞌa zeꞌe lu rucu beella: \p ―Neli nú uhuañi zeca Jesuse, xne ulubeꞌlulanu lu Simón. \p \v 35 Nu chu udixiuleꞌe rucu bene zeꞌe lubeella lunú unga chenu nzuebeella lu inziu, cuna nú xa uyuꞌlu beella Jesuse chenu uleꞌenu pá. \s1 Chenu ulubeꞌlu Jesuse lubee beneꞌnu \r (Mt. 28:16-20; Mr. 16:14-18; Jn. 20:19-23) \p \v 36 Rdichiaꞌscaꞌ beella lunú unga, chenu ulubeꞌlu Jesuse lubeella, nu uninu lubeella: \p ―La lliquihua ñia utsu arquiꞌhua. \p \v 37 Chiquiꞌ ulliqui beella nu leꞌca uyanu arquiꞌbeella, xne uriꞌi beella elliebacuꞌ nú ulañiꞌ beella tucu espírituꞌ bene enu unguti. \v 38 Pero uni Jesuse lubeella: \p ―¿Xinu xiquihua? nu ¿xinu saꞌ arquiꞌhua? \v 39 Ubiꞌyacuruhua bee yaa cuna bee cuchiuꞌa. Liꞌá ninguieꞌ, unaꞌtsehua liꞌá nu ubiꞌyahua lua xne tucu espíritu la acane arta cuna beꞌla tucu nú rlañiꞌhua liꞌá nee. \p \v 40 Chenu uninu scua, che ulubeꞌnu bee yanu cuna bee cuchiuꞌnu lubeella. \v 41 Pero lá chiliscaꞌ arquiꞌbeella nu liꞌinu lunú ñia nzu arquiꞌ beella cuna nú nzenu arquiꞌbeella, che uninu lubeella: \p ―¿Rluꞌcuhua lleꞌna nú acua la? \p \v 42 Nu chu udeteꞌ beella teleꞌe bela enu uyiꞌi cuna teleꞌe lliñia, \v 43 che unaꞌtsenu bela zeꞌe cuna lliñia zeꞌe nu udacunue ante lubeella. \v 44 Nu uninu lubeella: \p ―Lunú ulleꞌca ye bee nucuaꞌ unia luhua chenu nzuscaꞌa cuna liꞌihua. Nu rquiꞌña nú yalu ye beenú niquie lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose equie cuendaa nú nequie lu libroꞌ Moisés, cuna lu libroꞌ bee profeta, cuna lu libro salmos. \p \v 45 Nu uxaꞌlanu elliebacuꞌ beella para nú uriꞌi beella beyaꞌ lunú rni Stichiaꞌ Diose. \v 46 Che uninu lubeella: \p ―Lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose rni nú chiquiꞌ nehuana zeca Cristo, nu acatsia bichia rriuna huañi zecanu leta bee bene nguti. \v 47 Nu desde Jerusalén quixie bee bene ixiuleꞌe stichiaꞌa cuna diqui lu iliulabe, nú rquiꞌña nú tsanaꞌ arquiꞌ bee bene stula beei, nu chili arquiꞌbeei liꞌá para nú riꞌi Diose perdona liꞌibeei. \v 48 Liꞌihua ulañiꞌhua ye bee nucuaꞌ, nu ixiuleꞌehua lubee bene bee nucuaꞌ. \v 49 Nu liꞌá xeꞌla luhua lunú ucuaqui uꞌna paa. Pero uyaꞌnascaꞌhua caꞌa eyeche Jerusalén hasta nú yucuhua lunú rnibiyaꞌ Diose nú nzeꞌta liñibe. \s1 Chenu uquie Jesuse liñibe \r (Mr. 16:19-20) \p \v 50 Che uchiuꞌu Jesuse cuna liꞌibeella eyeche Jerusalén, nu unguyaꞌnu liꞌibeella axu Betania, nu uletsanu yanu nu uriꞌi leꞌyanu liꞌibeella. \v 51 Diqui nú rriꞌileꞌyanu liꞌibeella, uyatsanu nu uquienu liñibe. \fig San Lucas 24:51|src="CN01883B.TIF" size="COL" ref="San Lucas 24:51" \fig* \v 52 Chequie chenu ulaxu nú udeteꞌ beella ulaꞌna lunu, chiquiꞌ ñia nzu arquiꞌbeella ubenchilaꞌ beella eyeche Jerusalén. \v 53 Nu ye bichia nucuaꞌa beella liñi Indu llene Jerusalén nu rni beella bedichiaꞌ nzeꞌca lu Diose, nu rdeteꞌ beella cheꞌtsa lunu. Amén.