\id JHN Zapotec Lachixio USFM output from Final pdf Aug 2010 \h San Juan \toc1 Bedichiaꞌ nzeꞌcaꞌ Jesucristo nú uquieꞌe San Juan \toc2 San Juan \toc3 Jn \mt1 Bedichiaꞌ nzeꞌcaꞌ Jesucristo nú uquieꞌe San Juan \c 1 \s1 Ubeꞌta Lliꞌñi Diose lu iliulabe \p \v 1 Ante nú quixie iliulabe nzula tucu enu neca bedichiaꞌ, nu liꞌinu nzulanu cuna Diose nu necanu Diose. \v 2 Liꞌinu enu neca bedichiaꞌ nzulanu cuna Diose ante nú quixie iliulabe. \v 3 Ye beenú nuꞌ equie cuendaꞌ liꞌinu ungacheꞌ bee nucuaꞌ. Nu niꞌtucu bee lunú nuꞌ lá acacheꞌ tunu leca liꞌinu. \v 4 Liꞌinu rluꞌcunu elunehuañi, nu elunehuañicuaꞌ neca ellieꞌe para lu yebee bene iliulabe. \v 5 Nu ellieꞌe cuaꞌ rduꞌllieꞌe lubee bene mase nú necabe nzu elliebacuꞌbeei, pero lá riꞌi nú natsacabecuaꞌ ana lu ellieꞌecuaꞌ. \p \v 6 Uhuañi tucu bene enu lee Juan, enu ucañi Diose, \v 7 para nú ungalla enu udixiuleꞌe equie cuendaꞌ ellieꞌ Diose nu liꞌilla udixiuleꞌella nucuaꞌ para nú chili arquiꞌ yebee bene ellieꞌe cuaꞌ. \v 8 Pero la aca Juan ellieꞌ Diose, ungatsialla enu ubeꞌtatixiuleꞌe lubee bene equie cuendaꞌ ellieꞌecuaꞌ. \v 9 Xne enu mero neca ellieꞌecuaꞌ, rduꞌllieꞌenu elliebacuꞌ yebee bene iliulabe, nu ubeꞌtalanu lu iliulabe quieꞌ. \p \v 10 Liꞌinu ubeꞌtanu lu iliulabe, nu añinzuca nú equie cuendaꞌ liꞌinu ungacheꞌ iliulabe, pero né zela bee bene iliulabe achuꞌlubeei liꞌinu tucu nú riala nú achuꞌlubeei liꞌinu. \v 11 Ubeꞌtanu lubee bene lachinu, nu né riꞌibeei caso liꞌinu. \v 12 Pero yebee bene enu uriꞌi caso liꞌinu cuna nú uyalí arquiꞌ liꞌinu, liꞌinu uriꞌinu nú neca beella lliꞌñi Diose. \v 13 Nu neca beella lliꞌñi Diose, nu la necane equie cuendaꞌ nú neca beella lliꞌñi bene iliulabe, urre nú niarquiꞌ bene urre rriꞌi bee bene elliebacuꞌ nú luꞌcu bene enduꞌ sino que lunú nzelíla arquiꞌbeella liꞌinu neca beella lliꞌñinu. \p \v 14 Liꞌinu enu neca bedichiaꞌ unganu bene, nu uhuañinu lu iliulabe cuna liaꞌahua, llene neca elusecaꞌnu, uninu puro nú neli neca. Liꞌiru ulañiꞌru lunú rnibiyaꞌnu nu uyucunu elurnibiyaꞌ, xne liꞌitsianu necanu Lliꞌñi eꞌcu Diose. \v 15 Chenu udixiuleꞌe Juan equie cuendaꞌ liꞌinu lubee bene, liꞌilla unilla: \p ―Jesuse quieꞌ neca enu unia chenu unia luhua nú enu nzeꞌta lulá máse neca equienu luquela liꞌá, xne hasta huaꞌtu nzulanu luquela liꞌá. \p \v 16 Chiquiꞌ llene neca elusecaꞌnu luaꞌahua, yebichia riucuaꞌahua ye eluxeneꞌnu nú rliquiꞌnu luyeaꞌahua. \v 17 Equie cuendaꞌ Moisés uliquiꞌ Diose leyꞌnu luaꞌahua. Pero equie cuendaꞌ Jesucristo uriꞌi nzeꞌcaꞌahua beyaꞌ xa neca elusecaꞌnu luaꞌahua, nu uriaꞌahua beyaꞌ ta nú neli neca. \v 18 Niꞌtucu bene leca xunga ulañiꞌ Diose, tucutsia Lliꞌñinu enu nzucu cuna liꞌinu ulubeꞌ luaꞌahua xa neca Diose. \s1 Juan Bautista udixiuleꞌe equie cuendaꞌ Jesucristo \r (Mt. 3:11-12; Mr. 1:7-8; Lc. 3:15-17) \p \v 19 Chequie desde Jerusalén bee usticiaꞌ bee bene Israel, uxeꞌla beella bee uleꞌya cuna chiucu chuna bee bene Levitas para nú uya beella lu Juan Bautista unidichiaꞌ beella nú ti necalla. \v 20 Nu liꞌilla unilla ye nú neli neca lubeella, nu unilla: \p ―Liꞌá la neca Cristo. \p \v 21 Che unidichiaꞌ zeca beella lu Juan: \p ―¿Ti necalu che? ¿Liꞌilu necalu Elías la? \p Nu ucuaquilla: \p ―Laca bene zeꞌe. \p Nu unibeella lulla: \p ―¿Urre liꞌilu necalu profeta enu nzu nú nzeꞌta la? \p Nu ucuaquilla lubeella: \p ―Laca bene zeꞌe. \p \v 22 Nu unibeella lulla: \p ―¿Ti necalu che? Xne rquiꞌña nú nzeyuru resuna lubee bene enu uxeꞌla liꞌiru. ¿Udixiuleꞌe luru ti necalu? \p \v 23 Chequie uni Juan lubeella: \p ―Liꞌá neca tucu enu juerte rixiali lu tucu dañi achi elu lecati nucuaꞌa: “Ulihua inziuꞌ Diose Pa liñibe” ―tucu nú uni profeta Isaías hasta huaꞌtu. \p \v 24 Chequie bee bene enu uxeꞌla bee fariseo para nú nzebedichiaꞌnu Juan, \v 25 nú unedichiaꞌ beella lu Juan: \p ―Tunu lacalu Cristo, niꞌ Elías, niꞌ profeta enu nzu nú nzeꞌtalá, ¿xiquie nú rrinzalu bee bene che? \p \v 26 Che ucuaqui Juan nú unilla lubeella: \p ―Liꞌá rrinza bee bene cuna inza, pero letahua nzu tucu enu lascaꞌ chuluhua, \v 27 nu liꞌinu necanu enu nzeꞌta lulá, nu niꞌ nú hua lucunu la yalaa, xne liꞌinu maselá neca equienu luquela liꞌá. \p \v 28 Yebee nucuaꞌ unga tucu luhuare elu lee Betábara, stucu chú reꞌcu Jordán, elu urinza Juan bee bene. \s1 Jesuse neca Corderoꞌ Diose \p \v 29 Chenu uyeꞌe luyuu stucu bichia, ulañiꞌ Juan nú nzeꞌtabica Jesuse elu nzulla, nu unilla: \p ―¡Ubiꞌyacuruhua, benequieꞌ neca Corderoꞌ Diose enu chila stula bee bene iliulabe! \v 30 Equie cuendaꞌ liꞌinu unia luhua chenu unia: “Lulá nzeꞌta tucu bene enu másela neca equie lua, xne hasta huaꞌtu nzulanu luquela liꞌá.” \v 31 Niꞌ liꞌá lá riꞌá beyaꞌ nú liꞌinu necanu enu nzu nú nzeꞌta, pero liꞌá uriñaa para nú rinza bee bene cuna inza para nú chulu bee bene Israel liꞌinu. \p \v 32 Leꞌca uni Juan lubeei: \p ―Liꞌá ulañia nú ulaca Espíritu Santo enza liñibe xi neca tucu paloma equienu. \v 33 Añinzuca nú lá chulua liꞌinu, pero enu uxeꞌla liꞌá para nú rinza bee bene cuna inza, liꞌinu uninu lua: “Chenu lañiꞌlu nú laca Espíritu Santo equie tucu bene nu yaꞌnane equiella, liꞌilla necalla enu rinza bee bene cuna Espíritu Santo.” \v 34 Liꞌá ulañilánu, nu nediya nzeꞌca nú liꞌinu necanu Lliꞌñi Diose. \s1 Bee bene enu rluti unga bee beneꞌ Jesuse \p \v 35 Chenu uyeꞌe lu yuu stucu bichia, nzu zecaꞌla Juan zeꞌe cuna chiucu bee beneꞌlla. \v 36 Chenu ulañiꞌlla nú nzedete Jesuse zeꞌe, chequie unilla: \p ―¡Ubiꞌyacuruhua! Benequieꞌ neca Corderoꞌ Diose. \p \v 37 Chenu ubeneꞌ rucu beneꞌ Juan nucuaꞌ, che nzequie beella Jesuse. \v 38 Nu chenu ubelleta Jesuse, ulañiꞌnu nú nzeꞌtaquie beella liꞌinu, nu uninu lubeella: \p ―¿Xi rlaꞌnahua? \p Nu ucuaqui beella: \p ―Maestro, ¿cá nzuculu? \p \v 39 Che ucuaqui Jesuse lubeella: \p ―Utehua para nú lañiꞌhua. \p Chequie uya beella nu ulañiꞌ beella elu nzucunu, nu uyaꞌnanu beella liꞌinu zeꞌe bichia zeꞌe, xne necala tucu rquietacu uchee. \p \v 40 Tucu lu rucu beneꞌ Juan enu uyaquie Jesuse, enu ubeneꞌ lunú uni Juan, liꞌi necai Andrés bichi Simón Pedro. \v 41 Andrés quieꞌ rluti uya laꞌnai bichi Simón Pedro nu uni lulla: \p ―Ullelaꞌlaꞌru Mesías ―nu rni bedichiaꞌ cuaꞌ Cristo. \p \v 42 Chequie Andrés unguyaꞌ Simón elu nzu Jesuse, nu che ulañiꞌ Jesuse liꞌilla nu uninu: \p ―Liꞌilu necalu Simón, llianaꞌ Jonás, pero nee chiuꞌuleelu Cefas ―nu rni bedichiaꞌ cuaꞌ Pedro. \s1 Ubixia Jesuse Felipe cuna Natanael \p \v 43 Chenu uyeꞌe luyuu stucu bichia uriꞌila Jesuse elliebacuꞌ nú nzanu Galilea, nu ullaꞌcanu Felipe nu uninu lulla: \p ―Utequie liꞌá. \p \v 44 Felipe quieꞌ neca bene eyeche Betsaida, elu leꞌca neca lachi Andrés cuna Pedro. \v 45 Nu che uya laꞌna Felipe Natanael, nu unilla lui: \p ―Ullelaꞌlaꞌru bene enu rni Moisés lu libro ley, leꞌca liꞌilla enu uni bee profeta enu uquieꞌe Stichiaꞌ Diose. Liꞌinu necanu Jesuse lliꞌñi José bene eyeche Nazaret. \p \v 46 Che ucuaqui Natanael: \p ―¿Xieꞌ nuꞌ bene nzeꞌca eyeche Nazaret la? \p Nu uni Felipe lulla: \p ―Utecuru ne lañiꞌlu. \p \v 47 Chenu ulañiꞌ Jesuse nú nzeꞌta Natanael, uninu: \p ―Caꞌa nzeꞌta tucu bene enu neli neca bene Israel, enu la zequiee. \p \v 48 Chequie unidichiaꞌ Natanael lunu: \p ―¿Xaquie nuꞌlulu liꞌá? \p Nu ucuaqui Jesuse lulla: \p ―Ante nú bixia Felipe liꞌilu chenu nzulu rquiꞌ tucu aca higuera, che ulañia liꞌilu. \p \v 49 Nu uni Natanael lunu: \p ―Maestro, ¡liꞌilu necalu Lliꞌñi Diose, liꞌilu necalu arre Israel! \p \v 50 Che ucuaqui Jesuse nú uninu: \p ―Liꞌilu nzeli arquiꞌlu liꞌá lunú unitsia lulu nú ulañia liꞌilu rquiꞌ tucu aca higuera. Pero nzeꞌta nú huaxilá nú lañiꞌlu luquela nú ulañiꞌlalu. \p \v 51 Leꞌca uni Jesuse lulla: \p ―Liꞌá nediyanzeꞌca nú liꞌihua lañiꞌhua nú naꞌla liñibe, nu leꞌca lañiꞌhua bee ángeleꞌ Diose, nú rquiee beenu nu rlaca beenu equie Bene enu uxeꞌla Diose lu iliulabe. \c 2 \s1 Eluchia nú unga eyeche Caná \p \v 1 Bichia rriuna, unga tucu eluchia eyeche Caná nú nchiucuꞌ lu iliu Galilea. Nu leꞌca nzu naꞌ Jesuse zeꞌe, \v 2 nu leꞌca uzeneꞌ bee bene Jesuse cuna bee beneꞌnu nu uya beella lu eluchia zeꞌe. \v 3 Chenu ulaxu biñu, che uni naꞌ Jesuse lunu: \p ―La lucuaꞌ beella biñu. \p \v 4 Nu ucuaqui Jesuse: \p ―¿Xinu rnilu nucuaꞌ lua naa? Lascaꞌ riña hora nú riꞌá lunú riala nú riꞌá. \p \v 5 Pero María naꞌ Jesuse chu unilla lubee bene enu rriꞌi elietsa zeꞌe: \p ―Uriꞌihua ye nú ninu luhua. \p \v 6 Nu zeꞌe nucuaꞌa xuꞌcu etsu quiee, nú riucheꞌ inza rquiꞌña bee bene Israel para nú lecaxi naa beei tucu nú neca costumbreꞌ beei, nu riuꞌu como tucu ayuꞌu litro inza liñi cada tucua bee etsu zeꞌe. \v 7 Chequie uni Jesuse lubee bene enu rriꞌi elietsa zeꞌe: \p ―Uriꞌichehua bee etsuquieꞌ inza. \p Nu chenu uchela bee etsu, \fig San Juan 2:7|src="CN01667B.TIF" size="COL" ref="San Juan 2:7" \fig* \v 8 uni Jesuse lubeei: \p ―Nee uhuahua lleꞌnae, udeꞌteꞌhua lubee bene enu nuyaꞌ cuendaꞌ eliñi. \p Nu scua uriꞌi beei. \p \v 9 Nu bene enu nuyaꞌ cuenda eliñi zeꞌe uriꞌilla preo inza nú unga biñu, nu lá riꞌilla beyaꞌ cá enza uchiuꞌe, nediyaꞌtsia bee bene enu rriꞌi elietsa zeꞌe nucuaꞌ, xne liꞌibeei uya chiyaꞌbeeii, che ubixia bene enu nuyaꞌ cuenda eliñi zeꞌe niyu enu xia, \v 10 nu unilla lui: \p ―Ye bee bene rluti rritsiꞌbeei biñu nzeꞌca, nu chenu ungueꞌla bee bene huaxi biñu cuaꞌ, cheelá rritsiꞌbeei biñu nú la neca nzeꞌca. Pero liꞌilu uduꞌcheꞌelu biñu nzeꞌca quieꞌ para nú rritsiꞌlue hasta neelá. \p \v 11 Nucuaꞌ neca milagro rluti nú uriꞌi Jesuse, uriꞌinu milagro quieꞌ eyeche Caná nú nchiucuꞌ lu iliu Galilea, scua ulubeꞌnu poder nú rluꞌcunu nu uchili arquiꞌ bee beneꞌnu liꞌinu. \p \v 12 Chenu ulaxu nú unga nucuaꞌ che nzanu eyeche Capernaum, cuna naꞌnu, cuna bee bichinu cuna bee beneꞌnu, nu zeꞌe ucuaꞌa beella chiucu chuna bichia. \s1 Utiliacaꞌ Jesuse bee bene labe eleꞌyaꞌ indu llene Jerusalén \r (Mt. 21:12-13; Mr. 11:15-18; Lc. 19:45-46) \p \v 13 Lunú axula nzu baxcu eliñiꞌ bee bene Israel, che uya Jesuse eyeche Jerusalén. \v 14 Nu labe eleꞌyaꞌ indu llene Jerusalén zeꞌe ulañiꞌnu bee bene enu ruti bee uꞌnaꞌ, cuna bee sanchi, cuna bee paloma, cuna bee bene enu nucuaꞌa lu mexa xiꞌla dimiꞌ bee bene. \v 15 Chenu ulañiꞌ Jesuse nucuaꞌ, che urecheꞌnu tucu chicuete nú neca tuu para nú uhuanu ye bee bene cuna bee uꞌnaꞌ beella, cuna bee sanchiꞌ beella ruꞌu eleꞌyaꞌ indu zeꞌe, nu utsiꞌquinu dimiꞌ bee bene enu xiꞌla dimi, nu utelletanu mexaꞌ beei. \v 16 Che uninu lubee bene enu ruti bee paloma: \p ―¡Uhuahua bee nucuaꞌ caꞌa! ¡La riꞌihua niꞌi paa xi neca tucu iꞌya! \p \v 17 Chequie ulluꞌcu arquiꞌ bee beneꞌnu lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose elu rni: “Hasta nú atia la tsana arquia nú recanua niꞌlu.” \p \v 18 Che uni bee bene Israel lu Jesuse: \p ―¿Xi milagro lubeꞌlu luru para nú riꞌiru beyaꞌ nú rluꞌculu nu rnibiyaꞌlu nú rriꞌilu scua? \p \v 19 Nu ucuaqui Jesuse lubeei: \p ―Uchilahua induquieꞌ, nu lu chunatsia bichia recheꞌ zecane. \p \v 20 Chequie uni bee bene Israel zeꞌe lunu: \p ―Cuarenta y seis lana uleꞌ bee bene nú urecheꞌe beei indu quieꞌ, ¿nu liꞌilu rnilu nú lu chunatsia bichia recheꞌ zecalue la? \p \v 21 Pero liꞌinu rninu lu cuendaꞌ cuerpoꞌnu chenu uninu lu cuendaꞌ indu zeꞌe. \v 22 Enzeꞌe chenu uhuañi zeca Jesuse nú ungutinu, ulluꞌcuꞌ arquiꞌ bee beneꞌnu lunú uninu, nu uchili arquiꞌbeella stichiaꞌnu nu leꞌca uchili arquiꞌ beella lunú niquie lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose. \s1 Nuꞌlu Jesuse ye bee bene \p \v 23 Diqui nú nzucu Jesuse eyeche Jerusalén eliñi baxcu, huaxi bee bene uyalí arquiꞌ liꞌinu chenu ulañiꞌ beei bee milagro nú uriꞌinu. \v 24 Pero la chili arquiꞌ Jesuse lunú rnibeei, xne nuꞌlu nzeꞌcanu xa neca elliebacuꞌbeei. \v 25 La quiꞌñanu nú nuꞌ enu ni lunu nú xa neca bee bene, xne liꞌinu nuꞌlu nzeꞌcanu xa neca elliebacuꞌ ye bee bene. \c 3 \s1 Jesuse cuna Nicodemo \p \v 1 Uhuañi tucu fariseo enu lee Nicodemo, liꞌilla ungalla usticia lubee bene Israel. \v 2 Nu uyabiꞌyalla Jesuse tucu rulaꞌ, nu unilla lunu: \p ―Maestro, liꞌiru nediyaꞌru nú Diose uxeꞌla liꞌilu para nú zeteꞌlu liꞌiru, xne lecati aca riꞌi saꞌ bee milagro nú rriꞌilu tunu la nzu Diose cuna liꞌilla. \p \v 3 Nu uni Jesuse lulla: \p ―Liꞌá rixiuleꞌe nzeꞌca lulu, nú enu la ala zeca stucu bese leca modo chuꞌu nzeꞌe elurnibiyaꞌ Diose. \p \v 4 Che uni Nicodemo lunu: \p ―Pero ¿xa modo nú ala zeca tucu bene enu unguxula? ¿Xieꞌ nuꞌ modo nú chuꞌu zeca tucu bene xlaꞌcu naꞌlla nu ala zecalla la? \p \v 5 Nu ucuaqui Jesuse lulla: \p ―Liꞌá rixiuleꞌe nzeꞌca lulu, nú enu la rinza nu la nzu Espíritu Santo cuna liꞌi leca modo chuꞌu nzeꞌe liñibe elurnibiyaꞌ Diose. \v 6 Ye bee bene chenu ralalla, necatsialla bene lu iliulabe quieꞌ. Pero bee bene enu nehuañi cuna Espíritu Santo, equie cuendaꞌ Espíritu Santo rluꞌcula beella stucu elunehuañi. \v 7 La zeca lullieꞌlu equie nú unia lulu chenu unia lulu: “Rquiꞌña nú ala zeca bee bene.” \v 8 Xne tucu nú reca bii catse bee luhuare, nu mase rieneꞌlu chenu reca bii, pero niꞌla riꞌilu beyaꞌ cá enza nzeꞌtae, urre cá enza nzae. Scua neca Espíritu Santo luye bee bene enu nzu cuna Espíritu Santo. \p \v 9 Che uni Nicodemo lunu: \p ―¿Xa modo nú acahuaꞌ scua? \fig San Juan 3:1-16|src="CN01670B.TIF" size="COL" ref="San Juan 3:9" \fig* \p \v 10 Nu ucuaqui Jesuse: \p ―¿Liꞌilu, nú necalu ulaxcuela lubee bene Israel, nu la riꞌilu beyaꞌ bee nucuaꞌ la? \v 11 Liꞌá rnia lulu, nú liꞌiru rniru lunú nediyaꞌru nu lunú ulañiꞌlaꞌru. Pero liꞌihua la chili arquiꞌhua lunú rniru. \v 12 Tunu la chili arquiꞌhua chenu rnia luhua equie cuendaꞌ beenú nuꞌ lu iliulabe quieꞌ. ¿Xa chili arquiꞌhua chenu rnia luhua equie cuendaꞌ beenú nuꞌ liñibe? \p \v 13 ’Lecali ti uya liñibe tucutsia enu nzeꞌta enza liñibe, nu liꞌinu necanu Bene enu uxeꞌla Diose. \v 14 Nu tucu nú uquieꞌe Moisés tucu beꞌla enu necacheꞌ icuꞌ lu tucu aca lu dañi achi, leꞌca esquie Bene enu uxeꞌla Diose quieꞌe bee bene liꞌinu lu cruse, \v 15 para nú ye bee bene enu chili arquiꞌ liꞌinu, la nitilu beella, nu luꞌcu beella elunehuañi nú leca xunga laxu lunu. \s1 Seca Diose bee bene iliulabe \p \v 16 ’Equie nú chiquiꞌ seca Diose bee bene iliulabe, uxeꞌlanu Lliꞌñi eꞌcunu lu iliulabe para nú ye bee bene enu chili arquiꞌ liꞌinu la nitilubeei, sino que luꞌcu beei elunehuañi nú leca xunga laxu lunu. \v 17 Xne né xeꞌla Diose Lliꞌñinu lu iliulabe para nú deteꞌnu castiya bee bene, sino que ubeꞌtanu para nú tsilaꞌanu bee bene. \p \v 18 ’Bene enu chili arquiꞌ Lliꞌñi Diose, la zecaꞌ nzeꞌe castiyaꞌ Diose. Pero enu la chilí arquiꞌ liꞌinu, zeca nzeꞌe castiya xne la chili arquiꞌ nzeꞌe Lliꞌñi eꞌcu Diose. \v 19 Bee bene enu la chili arquiꞌ liꞌinu zeca bee nzeꞌe castiya, xne nee nú uriñanu lu iliulabe liꞌinu enu neca ellieꞌ Diose, liꞌibeei máse riuꞌ arquiꞌbeei inziu nú necha neca, xne rriꞌi beei puro lunú necha neca. \v 20 Xne ye bee enu rriꞌi nú necha neca, la yuꞌlí arquiꞌbeei ellieꞌe cuaꞌ, nu la chebica beei lue para nú la yaꞌlalu lunú necha neca rriꞌibeei. \v 21 pero bee bene enu nehuañi tucu nú rialane lu Diose, liꞌibeella nzequie beella ellieꞌnu para nú acachee nú rriꞌi beella lunú niarquiꞌ Diose. \s1 Juan Bautista cuna Jesuse \p \v 22 Chenu udete nú unga bee nucuaꞌ, uya Jesuse cuna bee beneꞌnu lu iliu Judea, zeꞌe ucuaꞌa beella chiucu chuna bichia nu urinza bee beneꞌnu bee bene. \v 23 Leꞌca tucu eyeche nú lee Enón, axu eyeche nú lee Salim, zeꞌe uriꞌnza Juan bee bene xne nuꞌ huaxi inza zeꞌe, nu nza bee bene para nú rinza beei zeꞌe. \v 24 Nucuaꞌ unga chenu lascaꞌ chuꞌu Juan niꞌcuꞌ. \p \v 25 Chequie chiucu chuna bee beneꞌ Juan cuna texcuaꞌa bee bene Israel, uquixie beei nú rni xuu beei lu saꞌbeei equie cuendaꞌ nú xa rnaa nzeꞌca beei lu Diose. \v 26 Nu uya niꞌ bee beneꞌ Juan lulla: \p ―Maestro, bene enu nzunuulu stucu chú reꞌcu Jordán, liꞌilla enu unilu luru, rrinzalla bee bene nu ye beei nzequie beei liꞌilla. \p \v 27 Che uni Juan lubeei: \p ―Lecati aca luꞌcu elurnibiyaꞌ nú riꞌilla scua tunu la deteꞌ Diose nucuaꞌ lulla. \v 28 Liꞌihua ubenelaꞌhua nú unila luhua nú la neca Cristo, necatsia enu uriña rluti para nú ixiuleꞌa lu cuendaꞌnu. \v 29 Lu tsaꞌa chia nzu niyu enu xia cuna unaꞌa enu xialla, nu bene enu rquieteꞌ niyu enu xiacuaꞌ enu nzu cuna liꞌilla, chiquiꞌ ñia nzu arquiꞌlla chenu rieneꞌlla nú uquixie nú rni niyu enu xia. Nee leꞌca scua chiquiꞌ ñia nzu arquia equie cuendaꞌ liꞌinu. \v 30 Liꞌinu chu nzeaca neca equielánu, nu liꞌá chu nzelacalá lunú neca equia luquela liꞌinu. \s1 Enu nzeꞌta enza liñibe \p \v 31 ’Enu nzeꞌta enza liñibe liꞌinu necanu enu rnibiyaꞌ lu yeene. Pero bee bene iliulabe necatsialla bee bene iliulabe, nu rnitsialla beenú nuꞌ lu iliulabe, pero liꞌinu enu nzeꞌta enza liñibe liꞌinu necanu enu rnibiyaꞌ lu yeene. \v 32 Nu liꞌinu rninu lunú ulañiꞌlaꞌnu cuna lunú ubeneꞌlaꞌnu. Pero lecati nzeli arquiꞌ lunú rninu. \v 33 Tunu nuꞌ enu nzeli arquiꞌ stichiaꞌnu, scua rlubeꞌlla nú neli neca Stichiaꞌ Diose. \v 34 Enu nzeꞌta lu cuendaꞌ Diose, liꞌinu rninu Stichiaꞌ Diose xne chiquiꞌ udeteꞌ Diose Espíritu Santo lunú. \v 35 Diose secanu Lliꞌñinu, nu udeteꞌ cuendanu yeene lu Lliꞌñinu para nú nibiyaꞌnu lu yeene. \v 36 Nu tatse enu chili arquiꞌ Lliꞌñinu, liꞌilla rluꞌculla elunehuañi nú leca xunga laxu, pero enu la niarquiꞌ chili arquiꞌ Lliꞌñinu la luꞌculla elunehuañi cuaꞌ sino que rialalla castiyaꞌ Diose. \c 4 \s1 Ubedichiaꞌnu Jesuse tucu unaꞌa Samaria \p \v 1 Uriꞌi bee fariseo beyaꞌ nú nuꞌ huaxilá bee beneꞌ Jesuse, nu leꞌca rrinzalánu bee bene luquelá Juan, \v 2 añinzuca nu la neca mero Jesuse enu rrinza bee bene, sino que bee beneꞌnu neca enu rriꞌnza bee bene. \v 3 Chenu uriꞌi Jesuse beyaꞌ bee nucuaꞌ, uchiuꞌunu lu iliu Judea, nu nzanu lu iliu Galilea. \p \v 4 Pero chenu nzanu lu iliu Galilea, rquiꞌña nú detenu enza lu iliu Samaria. \v 5 Nu uriñanu tucu eyeche nú lee Sicar, nú nchiucuꞌ lu iliu Samaria axu lu yuu nú udeteꞌ Jacob lu llianaꞌlla José. \v 6 Zeꞌe nzucu tucu tsu nú rni bee bene tsuꞌ Jacob, nu lunú ullacalaꞌ Jesuse nú seenu, chequie uzucunu ruꞌu tsu zeꞌe tucu rebibichia. \p \v 7 Hora zeꞌe uriña tucu unaꞌa Samaria ruꞌu tsu zeꞌe nú nzeꞌta chiyaꞌlla inza nu uni Jesuse lulla: \p ―Iꞌña lleꞌna inza lulu huaꞌa. \p \v 8 Nu bee beneꞌnu nzuela beella eyeche zeꞌe nzetsii beella nú acu beella. \p \v 9 Nu lunú la quieteꞌ bee bene Israel bee bene Samaria, chequie ucuaqui unaꞌa zeꞌe lu Jesuse: \p ―Liꞌá neca bene Samaria, nu ¿xieꞌlanu bene Israel necalu nu rnacuꞌlu inza lua la? \p \v 10 Nu uni Jesuse lulla: \p ―Tunu rriꞌilu beyaꞌ lunú niarquiꞌ Diose nú liquiꞌnu lulu, nu rriꞌilu beyaꞌ tineca enu rnacuꞌ inza lulu. Liꞌilu nacuꞌlu inza lua, nu liꞌá liquia inza nú rliquiꞌ elunehuañi lulu. \p \v 11 Chequie uni unaꞌa zeꞌe lu Jesuse: \p ―Detá, lecaxi uyaꞌlu para nú hualu inza, nu chiquiꞌ aquié tsuquieꞌ, ¿cá chiyaꞌlu inza nú rliquiꞌ elunehuañi? \v 12 Tsuquieꞌ neca nú utsaꞌna Jacob beneꞌru enu udetela luru, nu leꞌca inza cuaꞌ ungueꞌlla cuna bee enduꞌlla cuna bee nañiꞌbeella. ¿Xieꞌ másela neca equielu lulla la? \p \v 13 Nu uni Jesuse lulla: \p ―Ye bee bene enu rueꞌ inza quieꞌ, bichiꞌ zecaꞌ beei stucu bese, \v 14 pero bee enu hueꞌ inza nú detea, lecaꞌ xunga bichiꞌ nzeꞌe. Xne inza nú detea lulla liñii liñi arquiꞌlla xi neca tucu elu la tsuxe rliñi inza, nu luꞌculla elunehuañi nú leca xunga laxu. \p \v 15 Nu uni unaꞌa zeꞌe lunu: \p ―Detá, uliꞌquiꞌ inza cuaꞌ lua para nú la bichiaꞌa stucu bese, nu la yelaꞌa ruꞌu tsuquieꞌ huaa inza. \p \v 16 Che uni Jesuse lulla: \p ―Uquia tucu niyuꞌlu nu chu yeꞌta zecalu. \p \v 17 Nu ucuaqui unaꞌa zeꞌe lunu: \p ―La luꞌcua niyu. \p Che ucuaqui Jesuse nú uninu lulla: \p ―Neli rnilu nú la luꞌculu niyu, \v 18 xne uchialálu cuna ayuꞌ niyu, nu nee niyu enu nzucunulu la nechialu cuna liꞌi. Enzeꞌe neli lunú unilu scua. \p \v 19 Chenu ubeneꞌ unaꞌa zeꞌe nucuaꞌ, che unilla lunu: \p ―Detá, rriꞌá beyaꞌ nú liꞌilu necalu tucu profetaꞌ Diose. \v 20 Bee beneꞌru enu udetela uluꞌcu beella ulaꞌna lu Diose equie dañi quieꞌ, pero liꞌihua enu neca bee bene Israel rnihua nú eyeche Jerusalén neca elu luꞌcu bee bene ulaꞌna lu Diose. \p \v 21 Nu ucuaqui Jesuse: \p ―Unaꞌa, uchili arquiꞌ nú rnia, nú riña bichia nú luꞌcu bee bene ulaꞌna lu Diose Pa liñibe sin nú yeꞌta beella equie dañi quieꞌ, nu niꞌ la quiꞌñaꞌ nú chue beella eyeche Jerusalén. \v 22 Liꞌihua la riꞌihua beyaꞌ ti rluꞌcuhua ulaꞌna lu. Pero liꞌiru nediyaꞌru ti rluꞌcuru ulaꞌna lu, xne lubee bene Israel nzeꞌta enu tsilaꞌa bee bene. \v 23 Nu nee horaquieꞌ, uriñala bichia nú ye bee bene enu neli rluꞌcu ulaꞌna lu Diose, luꞌcu beella ulaꞌna lunu tucu nú rialane equie cuendaꞌ Espíritu Santo. Xne scua niarquiꞌ Diose Pa liñibe nú riꞌi bee bene enu rluꞌcu ulaꞌna lunu. \v 24 Diose necanu Espíritu, nu bee enu rluꞌcu ulaꞌna lunu rquiꞌña nú neli luꞌcu beella ulaꞌna lunu equie cuendaꞌ Espíritu Santo. \p \v 25 Chequie uni unaꞌa zeꞌe lu Jesuse: \p ―Liꞌá nediyaa nú nzeꞌta Mesías (enu leꞌca lee Cristo), nu chenu riñanu, liꞌinu ixiuleꞌenu yeene luaꞌahua. \p \v 26 Nu uni Jesuse lulla: \p ―Liꞌá neca Cristo enu rnilu, nu liꞌinu necanu enu rdichiaꞌnulu nee. \p \v 27 Hora zeꞌe uriña bee beneꞌnu, nu nzenu arquiꞌbeella nú rdichiaꞌnunu tucu unaꞌa. Pero niꞌ tucu beella né nedichiaꞌ beella lunu xi niarquiꞌ unaꞌa zeꞌe, urre xi rdichiaꞌnunu liꞌinchu. \v 28 Chequie utsaꞌna unaꞌa zeꞌe ereꞌnchu ruꞌu tsuu zeꞌe nu nzanchu eyeche zeꞌe elu uya niꞌnchu, lubee bene: \p \v 29 ―Utehua ne lañiꞌhua tucu bene enu uni lua lu ye beenú uriꞌá. ¿Xieꞌ la necalla Cristo la? \p \v 30 Che uchiuꞌu beei eyeche zeꞌe nu uyabeei elu nzu Jesuse. \v 31 Diquila nú nza unaꞌa zeꞌe eyeche zeꞌe, uni bee beneꞌ Jesuse lunu: \p ―Maestro, udacu lleꞌna nú aculu. \p \v 32 Pero uninu lubeella: \p ―Liꞌá rluꞌculá tucu elubacu nú acua, núla chuluhua. \p \v 33 Nu uquixie bee beneꞌnu unidichiaꞌ beella lu saꞌbeella: \p ―¿Xieꞌ nuꞌti ubeꞌtayula nú udacunu la? \p \v 34 Chequie uni Jesuse lubeella: \p ―Elubacua neca nú rriꞌá lunú niarquiꞌ Diose enu uxeꞌla liꞌá, nu tsalua lunú uninu lua nú riꞌá. \v 35 Liꞌihua rnihua: “Rriꞌiscaꞌlá se stacu guu para nú aca ulaꞌcu.” Pero liꞌá nia luhua: Nú uletsahua luhua nu ubiꞌyacuruhua lubee yuu, nú necala bee para nú aca ulaꞌcu lubee. \v 36 Nu bene enu rquietesaꞌ ulaꞌcu riuculla lunú rialalla equie riñaꞌ nú rriꞌilla. Nu bee ulaꞌcu nú rriꞌilla necalane para elu nuꞌ elunehuañi nú leca xunga laxu, nu scua bene enu rduꞌ nii nu bene enu rriꞌi ulaꞌcu tucutse ñia nzu arquiꞌbeella. \v 37 Neli lunú rni bee bene: “Urene enu rduꞌ nii nu stucu enu rriꞌi ulaꞌcu.” \v 38 Liꞌá uxeꞌla liꞌihua para nú riꞌihua ulaꞌcu elu né riꞌihua riñaꞌ, urene enu uriꞌi riñaꞌ, nu liꞌihua uyariꞌihua ulaꞌcu elu uriꞌi beella riñaꞌ. \p \v 39 Huaxi bee bene lu iliu Samaria zeꞌe uchili arquiꞌbeei Jesuse lunú uni unaꞌa zeꞌe lubeei, chenu uninchu lubeei: “Unilanu lua luye nú uriꞌá.” \v 40 Enzeꞌe chenu uriña bee bene lu iliu Samaria zeꞌe elu nzu Jesuse, uziquie beei lunu nú yaꞌnanu cuna liꞌibeei. Nu uyaꞌnanu cuna liꞌibeei chiucu bichia. \v 41 Nu huaxilá bee bene uchili arquiꞌbeei liꞌinu, chenu ubeneꞌbeei lunú rninu. \v 42 Chequie unibeei lu unaꞌa zeꞌe: \p ―Nee laneca lunú unitsialu luru nzeli arquiꞌru liꞌinu, sino que liꞌi eꞌcuru ubeneꞌlaꞌru lunú rninu, nu nediyaꞌ nzeꞌcaru nú liꞌinu necanu Cristo enu tsilaꞌa bee bene iliulabe. \s1 Uriyeca Jesuse llianaꞌ tucu bene enu rriꞌi riñaꞌ lu arre \p \v 43 Chenu udete rucu bichia zeꞌe, uchiuꞌu Jesuse lu iliu Samaria nu nzanu enza Galilea. \v 44 Xne leꞌca liꞌinu uninu, nú niꞌ tucu profeta la luꞌcu bee bene ulaꞌna lulla lachilla. \v 45 Pero chenu uriñanu lu iliu Galilea, uyucu nzeꞌca bee bene lu iliu zeꞌe liꞌinu, xne leꞌca nu beei uya beei eliñi baxcu Jerusalén nu ulañiꞌ beei ye bee milagro nú uriꞌinu lu eliñi zeꞌe. \p \v 46 Chequie uya zeca Jesuse eyeche Caná nú nchiucuꞌ lu iliu Galilea, elu uriꞌinu nú unga inza biñu. Nu eyeche Capernaum zeꞌe nzucu tucu beneꞌ arre enu riti llianaꞌ. \v 47 Chenu ungabiyaꞌ beneꞌ arre zeꞌe nú uriña Jesuse Galilea, nu uchiuꞌunu lu iliu Judea. Che uyalla elu uriña Jesuse nu uziquiella lunu nú chánu riyecanu llianaꞌlla enu yamero ati. \v 48 Nu uni Jesuse lulla: \p ―Liꞌihua la chili arquiꞌhua liꞌá tunu la lañiꞌhua tucu seña, urre bee milagro nú rriꞌá. \p \v 49 Pero ucuaqui beneꞌ arre zeꞌe nú unilla: \p ―Detá, yexetsia uchaa ante nú ati llianaꞌa. \p \v 50 Chequie uni Jesuse lulla: \p ―Ubenchilaꞌ niꞌlu, nzucu nzeꞌcala llianaꞌlu. \p Nu uchili arquiꞌ bene zeꞌe lunú uni Jesuse, nu chu nzialla enza niꞌilla. \v 51 Diquila nú nzialla, uyachaꞌcalu bee mosoꞌlla liꞌilla nu unibeei lulla: \p ―Nzucu nzeꞌcala llianaꞌlu. \p \v 52 Chequie unidichiaꞌlla lubeei nú xiura uquixie nú uzucu nzeꞌca llianaꞌlla, nu unibeei lulla: \p ―Necaꞌ tucu rqui tucu uchee uchiuꞌu xleꞌi. \p \v 53 Che uriꞌi bene zeꞌe beyaꞌ nú hora zeꞌe neca chenu uni Jesuse lulla: “Nzucu nzecala llianaꞌlu”, nu uchili arquiꞌlla cuna ye bee bene niꞌlla Jesuse. \p \v 54 Nucuaꞌ neca milagro rrucu nú uriꞌi Jesuse lu iliu Galilea, chenu ubenchilaꞌnu nú uyanu lu iliu Judea. \c 5 \s1 Uriꞌiyeca Jesuse tucu bene ruꞌu estanque Betesda \p \v 1 Chenu udete nú unga bee nucuaꞌ che unga tucu eliñiꞌ bee bene Israel, nu uya Jesuse eyeche Jerusalén. \v 2 Nu Jerusalén axu ruꞌu puerta nú lee bee sanchi, nzucu tucu estanque llene nú lee Betesda cuna dialu hebreo, nu rluꞌcune ayuꞌ curdure. \v 3 Nu liñi bee curdure zeꞌe nucuaꞌa huaxi bee bene enu riti, bee bene enu niquieꞌlu, bee bene enu necuxu, bee bene enu neati beꞌlaꞌ. Nucuaꞌa quiebeei nú cuñi lu inza nú nuꞌ liñi estanque zeꞌe. \v 4 Xne nuꞌtsia nuꞌtsia chenu rlaca tucu ángeleꞌ Diose rcuñi inza zeꞌe. Chequie bene enu rluti riuꞌu lu inza zeꞌe chenu rcuñi lue, chu riecaꞌ bene zeꞌe, lu xitse lubee elichia nú secalla. \v 5 Nu leta bee bene enu riti zeꞌe netse tucu niyu enu necala treinta y ocho lana nú riti. \v 6 Chenu ulañiꞌ Jesuse liꞌi nú nuxui zeꞌe, nu uriꞌinu beyaꞌ nú huaꞌtula riti, che unidichiaꞌnu lui: \p ―¿Niarquiꞌlu nú yecaꞌlu la? \p \v 7 Nu ucuaqui bene enu riti zeꞌe lunu: \p ―Detá, lecati lucua para nú duꞌ liꞌá lu inzaquieꞌ chenu rcuñine, cada chenu niarquia nú chuꞌa lu inzaquieꞌ, stucu bene rluti chu riuꞌu lue. \p \v 8 Chequie uni Jesuse lui: \p ―Uzetee, unaꞌtse camiyaꞌlu nu utseꞌ. \p \v 9 Hora zeꞌe uyecaꞌi, nu unaꞌtsei camiyaꞌi nu uquixiei nú utsei. Pero bichia zeꞌe neca bichia nú sulachi bee bene, \v 10 che uni bee bene Israel lu bene enu uyecaꞌ zeꞌe: \p ―Bichia quieꞌ neca bichia nú sulachi bee bene, leca modo nú uyaꞌlu camiyaꞌlu nee. \p \v 11 Nu ucuaqui bene zeꞌe: \p ―Bene enu uriꞌiyeca liꞌá, liꞌilla unilla lua: “Unaꞌtse camiyaꞌlu nu uquiaꞌa.” \p \v 12 Nu unidichiaꞌ beei lui: \p ―¿Ti uni lulu: “Unaꞌtse camiyaꞌlu nu uquiaꞌa”? \p \v 13 Pero la riꞌi bene zeꞌe beyaꞌ ti uriꞌiyeca liꞌi, xne uyuꞌu Jesuse leta huaxi bee bene enu nucuaꞌa zeꞌe. \v 14 Luzeꞌelá uchuꞌu zecaꞌla Jesuse bene zeꞌe liñi indu llene Jerusalén, nu uninu lui: \p ―Uriꞌi beyaꞌ, nú uyecaꞌlaꞌlu, la riaꞌlu dula para nú la zecaꞌlu stucu nú maselá lunú ulleꞌcalu. \p \v 15 Chequie chu nza bene zeꞌe nu uyatixiuleꞌi lubee bene Israel, nú Jesuse neca enu uriꞌiyeca liꞌi. \v 16 Enzeꞌe uquixie beei nú rcuaꞌna beei xa naꞌtse beei Jesuse para nú úti beei liꞌinu, xne rriꞌinu bee milagrocuaꞌ bichia nú sulachi bee bene. \v 17 Pero uni Jesuse lubeei: \p ―Pa Diose siempre rriꞌinu lunú riala riꞌinu, enzeꞌe leꞌca rriꞌá tucu nú rriꞌinu. \p \v 18 Enzeꞌe máse niarquiꞌ bee bene Israel útibeei Jesuse, la necane equietsia beenú rriꞌinu bichia nú sulachi bee bene, leꞌca necane equie nú rriꞌinu nú reca igualenu Diose, chenu rninu nú neca Diose mero Paꞌnu. \s1 Elurnibiyaꞌ nú rluꞌcu Lliꞌñi Diose \p \v 19 Chequie uni Jesuse lubeei: \p ―Liꞌá neli ixiuleꞌa luhua, nú Lliꞌñi Diose lecaxi riꞌi tuculiꞌnu, liꞌinu rriꞌinu lunú rlañiꞌnu nú rriꞌi Paꞌnu. Xne ye nú rriꞌi Diose leꞌca esquie rriꞌi Lliꞌñinu. \v 20 Xne seca Diose Lliꞌñinu nu seteꞌnu Lliꞌñinu ye nú rriꞌinu, nu másescaꞌlá lubeꞌlánu huaxi beenú llenescaꞌlá lu Lliꞌñinu, nú másela chenu arquiꞌhua. \v 21 Xne tucu nú rriꞌi Diose nú rehuañi zeca bee bene enu unguti nu rdeteꞌnu elunehuañiꞌ beei, leꞌca scua Lliꞌñinu rdeteꞌ elunehuañi lu enu niarquiꞌnu nú deteꞌnue. \v 22 Nu la hualu Diose lu cuendaꞌ bee bene, sino que utsaꞌnanu lu Lliꞌñinu nú hualue lu cuendaꞌ bee bene, \v 23 para nú luꞌcu ye bee bene ulaꞌna lu Lliꞌñi Diose tucu nú rluꞌcu beei ulaꞌna lunu. Nu enu la luꞌcu ulaꞌna lu Lliꞌñinu, leꞌca la luꞌcu nzeꞌe ulaꞌna lu Paꞌnu enu uxeꞌla liꞌinu. \p \v 24 ’Liꞌá neli rnia luhua: Nú bene enu sucuꞌ stichiaꞌa, cuna nú chili arquiꞌ nzeꞌe Diose, liꞌinu enu uxeꞌla liꞌá, liꞌilla rluꞌculalla elunehuañi nú leca xunga laxu lu Diose. Chequie la yalaꞌlla castiyaꞌ Diose, xne la necaꞌlla xi neca bene enu unguti lu Diose, liꞌilla rluꞌculalla elunehuañi lunu. \v 25 Leꞌca neli rnia luhua nú nzeꞌtala hora, nu nee hora quieꞌ, neca chenu bee bene enu neca xi neca bee bene enu unguti lu Diose, yeneꞌ beei chii Lliꞌñi Diose, nu bee bene enu zucuꞌ stichiaꞌnu, luꞌcu beella elunehuañi lu Diose. \v 26 Xne tucu nú rluꞌcu Diose elunehuañi, leꞌca scua udeteꞌlanu saꞌ elunehuañicuaꞌ lu Lliꞌñinu, \v 27 nu leꞌca udeteꞌlanu elurnibiyaꞌ lu Lliꞌñinu para nú hualunue lu cuendaꞌ bee bene iliulabe, xne liꞌinu necanu Bene enu uxeꞌla Diose lu iliulabe. \v 28 La chenu arquiꞌhua lunú rnia luhua, xne riña bichia chenu ye bee bene nguti, yeneꞌ beei chi Lliꞌñi Diose \v 29 nu chiuꞌubeei liñi eluhuaꞌbeei. Nu bee enu uriꞌi tucu nú niarquiꞌ Diose, huañi beei para nú luꞌcu beei elunehuañi cuna liꞌinu. Pero bee bene enu necha uriꞌi, leꞌca huañi beei para nú yala beei castiya nú riala beei. \s1 Lunú rlubeꞌ nú rluꞌcu Jesuse lunú rnibiyaꞌnu \p \v 30 ’Nu liꞌá lecaxi riꞌá lunú necatsia elliebacuꞌ eꞌcua. Liꞌá rlualua lu cuendaꞌ bee bene tucu nú rnibiyaꞌ paa, nu rriꞌá elu usticia tucu nú rialane, xne la riꞌá tucu nú necatsia ellibacua, sino que rriꞌá tucu nú niarquiꞌ Paa enu uxeꞌla liꞌá. \v 31 Tunu leꞌcatsia liꞌá rnia lu cuendaꞌ liꞌá, lecaxi zibiꞌ stichiaꞌa che. \v 32 Pero stucu enu rni lu cuendaꞌ liꞌá, nu nediya nzeꞌca nú neli neca lunú rni nzeꞌe lu cendaꞌ liꞌá. \v 33 Liꞌihua uxeꞌlahua bee bene enu uya nedichiaꞌ lu Juan, nu liꞌilla unilla puro nú neli neca luhua. \v 34 Añinzuca nú la quiꞌña nú ni zecaa luhua lunú uni bene lu cuendaa, pero nia luhua lunú uni Juan para nú tsilaꞌahua. \v 35 Juan unga xi neca tucu quii nú rduꞌllieꞌe, nu liꞌihua chiquiꞌ ñia utsu arquiꞌhua nu uriꞌihua caso lunú uzeteꞌlla liꞌihua lleꞌna tiembu. \v 36 Pero liꞌá másela huaxi nú lubea luhua luquelá nú uzeteꞌ Juan liꞌihua lu cuendaꞌ liꞌá. Xne lunú uni Pa Diose nú riꞌá neca lunú rriꞌá nee para nú neli acachee nú Diose uxeꞌla liꞌá. \v 37 Nu leꞌca Paa enu uxeꞌla liꞌá, uninu equie cuendaꞌ liꞌá, añinzuca nú leca xunga ubeneꞌhua chiinu nu lá lañiꞌhua liꞌinu. \v 38 Nu leꞌca lá zucuhua stichiaꞌnu, enzeꞌe la chili arquiꞌhua bene enu uxeꞌlanu. \v 39 Liꞌihua chiquiꞌ seteꞌ nzeꞌcahua lu Stichiaꞌ Diose chenu rulahuane, xne nzuquiehua nú scua luꞌcuhua elunehuañi nú leca xunga laxu liñibe, nu añinzuca nú leꞌca liꞌi lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose rni lu cuendaꞌ liꞌá, \v 40 pero liꞌihua la zelahua chili arquiꞌhua liꞌá para nú luꞌcuhua elunehuañicuaꞌ. \p \v 41 ’Liꞌá la laꞌna nú zucuꞌ ayaa bee bene liꞌá. \v 42 Nu nediya nzeꞌca nú liꞌihua la zecahua Diose. \v 43 Liꞌá uriña lu cuendaꞌ Pa; nu lá riꞌi casohua liꞌá, pero tunu nzeꞌta stucu bene enu nzeꞌta lu cuendaꞌ liꞌitsia, aꞌla nzeꞌe si riꞌi casohua. \v 44 ¿Xa modo nú chili arquiꞌhua liꞌá, tunu liꞌihua máse rlaꞌnahua nú zucuꞌ ayaa beelá bee saꞌhua liꞌihua, luhuare nú laꞌnahua nú yaꞌna nzeꞌcahua lu tucutsia liꞌinu enu neca Diose che? \v 45 La riꞌihua elliebacuꞌ nú tia liꞌá xanabitsia lu cuendaꞌhua lu Diose, xne enu xanabitsi lu cuendaꞌhua neca Moisés, enu nzuquiehua nú riꞌi elietsa luhua. \v 46 Xne tunu liꞌihua neli uchili arquiꞌhua lunú uni Moisés, leꞌca chili arquiꞌhua liꞌá, xne equie cuendaꞌ liꞌá uquieꞌe Moisés lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose. \v 47 Pero tunu la chili arquiꞌhua lunú uquieꞌe Moisés, ¿xa chili arquiꞌhua lunú rnia luhua che? \c 6 \s1 Udeteꞌ Jesuse nú udacu ayuꞌ mili bee bene \r (Mt. 14:13-21; Mr. 6:30-44; Lc. 9:10-17) \p \v 1 Chenu udete nú unga bee nucuaꞌ, nza Jesuse stucu chú inzatuꞌ Galilea, elu leꞌca lee Tiberias. \v 2 Huaxi bee bene uyanala liꞌinu, xne ulañiꞌbeei bee milagro nú rriꞌinu, chenu uriꞌiyecanu bee bene enu riti. \v 3 Che uquie Jesuse equie tucu dañi elu uzucunu cuna bee beneꞌnu. \v 4 Nu bee bichia zeꞌe axula nzu eliñi baxcu, eliñi nú rriꞌi bee bene Israel. \v 5 Chenu uletsa Jesuse lunu ulañiꞌnu nú nzeꞌta riña huaxi bee bene lunu, che uninu lu Felipe: \p ―¿Cá chetsiaꞌahua nú acu ye bee benequieꞌ nee? \p \v 6 Pero unitsia Jesuse scua lu Felipe biꞌya xi cuaquii, xne nediyalaꞌnu lunú riꞌinu. \v 7 Chequie ucuaqui Felipe: \p ―Pero niꞌ chiucu ayuꞌu denario pá la riquiꞌ nú acu beei masia te pedasoae. \p \v 8 Che uni stucu beneꞌnu enu lee Andrés, bichi Simón Pedro: \p \v 9 ―Caꞌa nzu tucu enduꞌ niyu enu nuyaꞌ ayuꞌ pá cebada cuna chiucu bela, pero ¿xa riquiꞌ nucuaꞌ para lu huaxi bee benequieꞌ? \p \v 10 Chequie uni Jesuse lubeella: \p ―Uniꞌhua lu ye beei nú cuaꞌa beei. \p Nu lunú nuꞌ ixi xata zeꞌe ucuaꞌa yebeei zeꞌe, nulu yebee bene enu nucuaꞌa zeꞌe neca tucu ayuꞌ mili puro bee niyutsia. \v 11 Che unaꞌtse Jesuse bee pá zeꞌe, nu chenu ulaxu nú udeteꞌnu cheꞌtsa lu Diose, udeteꞌnue ya bee beneꞌnu nu uritsiꞌ beellae luye bee bene enu nucuaꞌa zeꞌe. Leꞌca esquie uriꞌinu cuna bee bela, udeteꞌnu calutse nú uniarquiꞌbeei acubeei nu udacu beei hasta elu ubelaꞌ beei. \v 12 Chenu ubelaꞌ beei uni Jesuse lubee beneꞌnu: \p ―Uquieteꞌ saꞌhua bee pedaso nú uyaꞌna, para nú la nitilu niꞌtemeꞌe. \p \v 13 Chequie uquietesaꞌ beellae, nu uriche beella chiꞌchiucu llume bee pedaso bee pá nú uyaꞌna lu ayuꞌ pá zeꞌe. \v 14 Chenu ulañiꞌ bee bene zeꞌe milagro llene nú uriꞌi Jesuse, che unibeei: \p ―Neli nú liꞌinu necanu profeta enu nzu nú nzeꞌta lu iliulabe. \p \v 15 Pero chu uriꞌi Jesuse beyaꞌ nú niarquiꞌ beei nú uyaꞌ beei liꞌinu ala juerza para nú riꞌi beei nú acanu arre, enzeꞌe chu nzanu elu aya equie dañi zeꞌe, para nú zucu tuculiꞌinu zeꞌe. \s1 Utse Jesuse lu inzatuꞌ \r (Mt. 14:22-27; Mr. 6:45-52) \p \v 16 Chenu uyuꞌu rulaꞌ, ulaca bee beneꞌ Jesuse ruꞌu inzatuꞌ. \v 17 Nu uyuꞌu beella liñi tucu barco nu uquixie beella rdete beella lu inzatuꞌ zeꞌe para nú riña beella eyeche Capernaum. Nu ucabelila, nu lascaꞌ benchilaꞌ Jesuse. \v 18 Che uquixie nú unga tucu bii juerte, nu uquixie nú chiquiꞌ riatsaya inzatuꞌ zeꞌe. \v 19 Chenu nzala beella tucu ayuꞌ urre xuꞌcu kilometro, ulañiꞌ beella nú see Jesuse lu inzatuꞌ zeꞌe nu nzebicanu enza lu barcoꞌ beella, nu ulliqui beella. \v 20 Pero uninu lubeella: \p ―¡Liꞌá ninguieꞌ, la lliquihua! \p \v 21 Nu chiquiꞌ ñia nzu arquiꞌbeella uyucu beella liꞌinu liñi barco, nu chu uriña beella elu nzuebeella. \s1 Ucuaꞌna bee bene Jesuse \p \v 22 Chenu uyeꞌe lu yuu stucu bichia, bee bene enu nucuaꞌa stucu chu inzatuꞌ zeꞌe uriꞌibeei beyaꞌ nú nzue bee beneꞌ Jesuse liñi tucu barco nú tuculiꞌ nzu zeꞌe, pero né chaa Jesuse cuna liꞌibeella. \v 23 Che chiucu chuna bee barco nú nzeꞌta enza eyeche Tiberias, uriña bee axu elu udacu bee bene pá chenu ulaxu nú udeteꞌ Jesuse cheꞌtsa lu Diose. \v 24 Chequie chenu ulañiꞌ bee bene zeꞌe nú lecaꞌ Jesuse nu niꞌ bee beneꞌnu zeꞌe, che uyuꞌu beei liñi bee barco zeꞌe nzuebeei eyeche Capernaum nze cuaꞌna beei liꞌinu. \s1 Jesuse neca pá nú rliquiꞌ elunehuañi \p \v 25 Chenu uriña beei stucu chú inzatuꞌ zeꞌe, ullunaꞌ beei Jesuse nu unidichiaꞌ beei lunu: \p ―Maestro, ¿xunga uriñalu caꞌa? \p \v 26 Nu ucuaqui Jesuse lubeei: \p ―Nediya nzeꞌcaa nú rlaꞌnahua liꞌá, la necane equie bee milagro nú ulañiꞌhua nú uriꞌá, liꞌihua rlaꞌnahua liꞌá equie nú udacuhua hasta nú ubelaꞌhua. \v 27 La chenu arquiꞌhua equie bee elubacu nú rlaxu, sino que uyanu arquiꞌhua equie bee elubacu nú rliquiꞌ elunehuañi nú leca xunga laxu lu Diose. Nu elunehuañi cuaꞌ neca nú rliquiꞌ Bene enu uxeꞌla Diose lu iliulabe quieꞌ, nu ucañila Diose liꞌinu para nucuaꞌ. \p \v 28 Chequie unidichiaꞌ beei lunu: \p ―¿Xi rquiꞌña riꞌiru para nú riꞌiru lunú niarquiꞌ Diose nú riꞌiru? \p \v 29 Nu ucuaqui Jesuse lubeei: \p ―Lunú niarquiꞌ Diose nú riꞌihua, necane nú chili arquiꞌhua Bene enu uxeꞌlanu lu iliulabe. \p \v 30 Che unibeei lunu: \p ―¿Xi seña lubeꞌlu luru para nú chili arquiꞌru liꞌilu? ¿Nu xi milagro rriꞌilu? \v 31 Bee beneꞌahua enu udetela udacu beella maná chenu ucuaꞌa beella lu dañi achi elu la nucaꞌa bee bene, tucu nú rni lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose elu rni: “Nú Diose udeteꞌ pá nú ulaca enza liñibe udacu beella.” \p \v 32 Chequie uni Jesuse lubeei: \p ―Liꞌá neli ixiuleꞌa luhua nú la neca Moisés enu uliquiꞌ pá nú ulaca enza liñibe, Pa neca enu rliquiꞌ mero pá liñibe. \v 33 Xne pá nú rliquiꞌ Diose, liꞌinu ubeꞌtanu enza liñibe nu rliquiꞌnu elunehuañiꞌ bee bene iliulabe. \p \v 34 Nu unibeei lunu: \p ―Detá, ye bichia uliꞌquiꞌ pá cuaꞌ luru. \p \v 35 Che uni Jesuse lubeei: \p ―Liꞌá neca pá nú rliquiꞌ elunehuañi. Nu enu yeꞌta cuna liꞌá lecaꞌ xunga liaꞌnaꞌ nzeꞌe. Nu enu chili arquiꞌ liꞌá, lecaꞌ xunga bichiꞌ nzeꞌe. \v 36 Pero tucu nú unilá luhua, añinzuca nú ulañiꞌlaꞌhua liꞌá pero la chili arquiꞌhua liꞌá. \v 37 Ye bee bene enu uxeꞌla Paa lua, nzeꞌta bee nzeꞌe cuna liꞌá, nu bee bene enu nzeꞌta lua, la luachua bee nzeꞌe. \v 38 Xne liꞌá nzela desde liñibe para nú riꞌá tucu nú niarquiꞌ Pa Diose enu uxeꞌla liꞌá, nu lá yela para nú riꞌá tucu nú niarquitsia. \v 39 Nu Pa enu uxeꞌla liꞌá, lunú niarquiꞌnu necane nú ye bee bene enu uxeꞌlanu lua la nitia niꞌ tucu beei, sino que riꞌá nú huañi zeca beei chenu riꞌi Diose elu usticiaꞌnu. \v 40 Xne Pa Diose niarquiꞌnu nú ye bee bene enu zela nú chili arquiꞌ Lliꞌñinu, luꞌcu beella elunehuañi nú leca xunga laxu cuna liꞌinu. Nu liꞌá riꞌá nú huañi zeca beella chenu riꞌi Diose elu usticiaꞌnu. \p \v 41 Che uquixie bee bene Israel nú uzeꞌta beei Jesuse, equie nú uninu: “Liꞌá neca pá nú ulaca enza liñibe.” \v 42 Nu unibeei: \p ―¿Xieꞌ lacanú nucuaꞌ neca Jesuse llianaꞌ José la? Liaꞌahua nuꞌluꞌahua paꞌ nucuaꞌ cuna naꞌ nucuaꞌ. Nu ¿xinu rni nucuaꞌ nú ulaca nucuaꞌ enza liñibe? \p \v 43 Chequie uni Jesuse lubeei: \p ―Utsanaꞌhua nú seꞌtahua liꞌá lusaꞌhua. \v 44 Lecati aca yeꞌta lua, tunu la xeꞌla Diose nzeꞌe lua. Liꞌinu enu uxeꞌla liꞌá, nu liꞌá riꞌá nú huañi zeca nzeꞌe chenu riꞌi Diose elu usticiaꞌnu. \v 45 Lu libro nú uquieꞌe bee profetaꞌ Diose rni: “Diose zeteꞌ ye bee bene.” Enzeꞌe ye bee enu rieneꞌ stichiaꞌnu, nu reca lunú seteꞌnu, liꞌibeella nzeꞌta beella cuna liꞌá. \p \v 46 ’Niꞌ tucu lecati lascaꞌ lañiꞌ Diose, enu uxeꞌlatsia Diose lu iliulabe ulañiꞌlaꞌ liꞌinu. \v 47 Neli rnia luhua nú enu nzeli arquiꞌ liꞌá, rluꞌcula nzeꞌe elunehuañi nú leca xunga laxu lu Diose. \v 48 Liꞌá neca pá nú rliquiꞌ elunehuañi. \v 49 Bee beneꞌhua enu udetela udacu beella maná lu dañi achi elu la nucuaꞌa bee bene, nu añica nú unguti beella; \v 50 pero liꞌá rnia luhua equie cuendaꞌ pá nú ulaca enza liñibe, nu bene enu acune la atiaꞌlla. \v 51 Liꞌá neca pá nú nehuañi nú ulaca enza liñibe, nu enu acu pá quieꞌ, luꞌculla elunehuañi nú leca xunga laxu lu Diose. Nu pá nú rliquia necane cuerpoa. Liꞌá detene para nú luꞌcu bee bene iliulabe elunehuañi. \p \v 52 Chequie uquixie bee bene Israel zeꞌe nú unixuu beei lu saꞌbeei, nú unibeei: \p ―¿Xamodo aca benecuaꞌ liquiꞌ nucuaꞌ cuerpoꞌ nucuaꞌ daꞌcuaꞌahua? \p \v 53 Che uni Jesuse lubeei: \p ―Liꞌá neli nia luhua nú tunu la acuhua cuerpoꞌ Bene enu uxeꞌla Diose nu tunu la hueꞌhua reneꞌnu la luꞌcuhua elunehuañi che. \v 54 Pero enu acu cuerpoa nu hueꞌ renea, luꞌcu nzeꞌe elunehuañi nú leca xunga laxu lu Diose, nu liꞌá riꞌá nú huañi zeca nzeꞌe chenu riꞌi Diose elu usticiaꞌnu. \v 55 Xne cuerpoa neca elubacu nú neli neca, nu renea neca nú neli neca nú hueꞌ bee bene. \v 56 Nu bene enu acu cuerpoa nu hueꞌ renea, liꞌilla nehuañilla cuna liꞌá, nu liꞌá nehuañia cuna liꞌilla. \v 57 Pa liñibe enu uxeꞌla liꞌá rluꞌcunu elunehuañi, nu liꞌá nehuañia equie cuendaꞌ liꞌinu. Leꞌca esquie enu racu cuerpoa luꞌcu nzeꞌe elunehuañi lu Diose equie cuendaꞌ liꞌá. \v 58 Liꞌá rnia equie cuendaꞌ pá nú ulaca enza liñibe. Nu la neca pá quieꞌ xi neca maná nú udacu bee beneꞌhua enu udetela, xne añinzuca nú udacu beellae unguti beella, pero bene enu acu páquieꞌ luꞌcu nzeꞌe elunehuañi nú leca xunga laxu lu Diose. \p \v 59 Bee nucuaꞌ neca nú uzeteꞌ Jesuse bee bene liñi indu Capernaum. \s1 Bee bedichiaꞌ nú rliquiꞌ elunehuañi nú leca xunga laxu \p \v 60 Chenu ubeneꞌ beei lunú uzeteꞌ Jesuse liꞌibeei huaxi bee bene enu nzequie liꞌinu unibeei: \p ―Chiquiꞌ neriñaꞌ nú riꞌahua beyaꞌ xa neca nú rni stichiaꞌnu. ¿Ti aca riꞌi caso lunú rninu? \p \v 61 Chenu uriꞌi Jesuse beyaꞌ lunú rnibeei, che uninu lubeei: \p ―¿Xieꞌ rcuu arquiꞌhua lunú unia scua la? \v 62 ¿Xa riꞌihua tunu lañiꞌhua nú quie zeca Bene enu uxeꞌla Diose elu nzucunu huaꞌtu? \v 63 Equie cuendaꞌtsia Espíritu Santo rluꞌcu bene elunehuañi nú leca xunga laxu, lecaxi aca bene riꞌilla leꞌcatsia liꞌilla. Nu equie cuendaꞌ Espíritu Santo nzeꞌta bee bedichiaꞌ nú unilá luhua, nu equie cuendaꞌ bee bedichiaꞌ cuaꞌ rluꞌcu bene elunehuañi. \v 64 Pero nuꞌscaꞌhua enu la chili arquiꞌ liꞌá. \p Uni Jesuse scua xne nediyaꞌ nzeꞌcaꞌnu desde ante nú taa bee bene enu la chili arquiꞌ liꞌinu, nu ta bene enu deteꞌ cuenda liꞌinu. \v 65 Nu leꞌca uninu lubeei: \p ―Enzeꞌe unia luhua nú lecati aca yeꞌta lua, tunu la xeꞌla Pa liñibe nzeꞌe lua. \p \v 66 Desde bichia zeꞌe, huaxi bee bene enu uyaquie Jesuse chu utsanaꞌ arquiꞌbeei liꞌinu, nu nechenzenuaꞌbeei liꞌinu. \v 67 Chequie uni Jesuse lu ye chiꞌchiucu bee beneꞌnu: \p ―¿Leꞌca nuhua niarquiꞌhua chuehua la? \p \v 68 Pero ucuaqui Simón Pedro lunu nú unilla: \p ―Detá, ¿tilu nzaꞌaru che? Xne stichiaꞌlu neca nú nzeꞌta yuu elunehuañi nú leca xunga laxu lu Diose. \v 69 Liꞌiru nzelíla arquiꞌru liꞌilu, nu nediyaꞌlaꞌru nú necalu Cristo Lliꞌñi Diose enu nehuañi. \p \v 70 Chequie uni Jesuse lubeella: \p ―Añinzuca nú liꞌá ucañia lu ye chiꞌchiucuhua, pero nuꞌ tucuhua enu neca bezeꞌlu. \p \v 71 Uni Jesuse scua, equie cuendaꞌ Judas llianaꞌ Simón Iscariote, xne Judas quieꞌ neca enu udeteꞌ cuenda liꞌinu, añinzuca nú necai tucu lu chiꞌchiucu bee beneꞌnu. \c 7 \s1 Lá chili arquiꞌ bee bichi Jesuse liꞌinu \p \v 1 Lulá bee nucuaꞌ, uya Jesuse lu iliu Galilea. Lá niarquiꞌnu achaanu lu iliu Judea, xne bee bene cuaꞌ rlaꞌna beei liꞌinu para nú úti beei liꞌinu. \v 2 Pero lunú nzeꞌta axula eliñiꞌ bee bene Israel, chenu rcuaꞌa beella liñi bee ranchu. \v 3 Che uni bee bichi Jesuse lunu: \p ―La yaꞌnalu caꞌa, uquia lu iliu Judea, para nú leꞌca lañiꞌ bee beneꞌlu enu nucuaꞌa zeꞌe bee milagro nú rriꞌilu. \v 4 Xne chenu niarquiꞌ bene nú riꞌi bee bene beyaꞌ lunú rriꞌilla, la yala nú riꞌilla nucuaꞌ aꞌchiꞌ. Nee lunú rriꞌilu bee milagro cuaꞌ, uriꞌi nucuaꞌ ante lu ye bee bene iliulabe. \p \v 5 Uni bee bichi Jesuse scua xne niꞌ liꞌibeei la chili arquiꞌbeei liꞌinu. \v 6 Chequie uni Jesuse lubeei: \p ―Lascaꞌ riña horaa, pero para liꞌihua xitse hora neca nzeꞌca. \v 7 Leca modo chana arquiꞌ bee bene iliulabe liꞌihua, pero liꞌisia rana arquiꞌbeei, xne rixiuleꞌa lubeei nú necha neca lunú rriꞌi beei. \v 8 Uquiahua lu eliñi cuaꞌ, xne la chaꞌscaꞌa, xne lascaꞌ riña hora nú chaꞌa. \p \v 9 Chenu ulaxu nú uninu scua lubeei, uyaꞌnanu Galilea. \s1 Uya Jesuse eliñi nú rcuaꞌa bee bene liñi ranchu \p \v 10 Lulá nú nzue bee bichi Jesuse lu eliñi zeꞌe, cheelá nzanu para nú lecati riꞌi beyaꞌ nú leꞌca nunu nzanu lu eliñi zeꞌe. \v 11 Nu bee bene Israel rlaꞌna liꞌinu lu eliñi zeꞌe, nu unibeei: \p ―¿Cáche nzu bene zeꞌe? \p \v 12 Leta huaxi bee bene enu uya lu eliñi zeꞌe, yelu nú rnibeei lu cuendaꞌnu. Nuꞌ beei enu rni: “Ñia nzeꞌcanu”; nu nuꞌ beei enu rni: “La riꞌi nzeꞌcanu, sino que sequienunu bee bene.” \v 13 Pero niꞌ tucu beei né ni beei lu cuendaꞌnu ante luye bee bene, xne xiqui beei bee usticia Israel. \p \v 14 Chenu unga arulaꞌla nú reca eliñi zeꞌe, uyuꞌu Jesuse liñi indu llene Jerusalén, nu uquixienu nú uzeteꞌnu bee bene. \v 15 Che bee bene Israel chiquiꞌ nzenu arquiꞌbeei nú unibeei: \p ―¿Xa reca nucuaꞌ huaxi beenú reca nucuaꞌ nu lecati uzeteꞌ liꞌi nucuaꞌ? \p \v 16 Chequie uni Jesuse lubeei: \p ―La zetea liꞌihua lunú necatsia elliebacua, sino que nzeꞌta nucuaꞌ lu Diose enu uxeꞌla liꞌá. \v 17 Tunu nuꞌ enu niarquiꞌ nú riꞌi tucu nú niarquiꞌ Diose, liꞌilla riꞌilla beyaꞌ tunu nú setea liꞌihua nzeꞌtae lu Diose, urre necane nú necatsia elliebacua. \v 18 Enu seteꞌ lunú necatsia elliebacuꞌ, liꞌilla rriꞌilla scua para nú zucuꞌ aya bee bene liꞌilla. Pero bene enu rlaꞌna nú zucuꞌ aya bee bene Diose enu uxeꞌla liꞌinu, rnilla lunú neli neca, nu la zequienulla bee bene. \p \v 19 ’Añinzuca nú utsaꞌna Moisés ley luhua, pero niꞌ tucuhua, la zucuꞌ nú rnibiyaꞌ ley. ¿Nu xinu niarquiꞌhua nú útihua liꞌá? \p \v 20 Chequie ucuaqui bee bene zeꞌe lunu nú unibeei: \p ―¡Benechiquiꞌ nuꞌ arquiꞌlu! ¿Ti niarquiꞌ úti liꞌilu? \p \v 21 Nu uni Jesuse lubeei: \p ―Equie tucu milagro nú uriꞌá bichia nú sulachi bee bene, yehua chiquiꞌ nzenu arquiꞌhua. \v 22 Pero liꞌihua mase nú neca bichia nú sulachi bee bene rquieꞌehua seña bee enduꞌ meꞌhua para nú riꞌihua tucu nú unibiyaꞌ Moisés nú riꞌihua, añinzuca nú la neca equie cuendaꞌ Moisés nú rquie seña bee enduꞌ meꞌhua sino que bee beneꞌhua enu udetela rriꞌila scua huatu. \v 23 Neequie, para nú la iꞌchiahua lunú rni leyꞌ Moisés rquieꞌehua seña bee enduꞌ niyu masia nú necane bichia nú sulachi bee bene. Nu, ¿xiquie nú rlehua lua nú uriyeca tucu niyu bichia nú sulachi bee bene? \v 24 La nihua lu cuendaꞌ bee bene lunú rlañiꞌtsiahua rriꞌi bee bene sino que rlutixu uriꞌinzeꞌcahua beyaꞌ xi rriꞌilla che nihua. \s1 Uni Jesuse nú cá benenu \p \v 25 Chequie chiucu chuna bee bene Jerusalén unibeei lu saꞌbeei: \p ―¿Xieꞌ lanu benequieꞌ neca enu rlaꞌna bee bene para nú úti beei la? \v 26 Nu nee luꞌ nzulla rnilla ante lu ye bee bene, nu lecati riꞌchialla. ¿Xieꞌ uyalílaquie arquiꞌ bee usticia nú necalla Cristo la? \v 27 Pero liaꞌahua nediyaꞌ nzeꞌcaꞌahua cá enza nzeꞌtalla, nu chenu nzeꞌta Cristo, lecati riꞌibeyaꞌ cá enza nzeꞌtanu. \p \v 28 Chenu ubeneꞌ Jesuse lunú rnibeei, diqui nú seteꞌnu bee bene liñi Indu llene Jerusalén, che juerte uninu lubeei: \p ―Liꞌihua rnihua nú nuꞌluhua liꞌá, nu leꞌca nediyaꞌhua cá enza nzela, pero liꞌá lá yelá equie cuendaꞌ liꞌitsia. Liꞌá uriña equie cuendaꞌ liꞌinu enu rni nú neli neca, nu liꞌihua la chuluhua liꞌinu. \v 29 Pero liꞌá nuꞌlua liꞌinu, xne nzela enza lunu nu liꞌinu uxeꞌlanu liꞌá. \p \v 30 Chenu ubeneꞌbeei nucuaꞌ uniarquiꞌbeei nú naꞌtse beei Jesuse, pero lecati unaꞌtse liꞌinu xne lascaꞌ riña hora nú xi riꞌinu beei liꞌinu. \v 31 Nulu huaxi añi bee bene enu nucuaꞌa zeꞌe, huaxi beei uchili arquiꞌ liꞌinu nu unibeei: \p ―Chenu yeꞌta Cristo, ¿xieꞌ riꞌilanu huaxilá bee milagro luquelá nú rriꞌi benequieꞌ la? \s1 Uxeꞌla bee fariseo bee sundado nze tucu Jesuse \p \v 32 Ubeneꞌ bee fariseo lunú rni bee bene equie cuendaꞌ Jesuse. Che liꞌibeei cuna bee uleꞌya enu rnibiyaꞌ, uxeꞌla beei bee sundadu enu rriꞌi ucu Indu llene Jerusalén para nú naꞌtse beei Jesuse cha niꞌcuꞌ. \v 33 Nu uni Jesuse lubeei: \p ―Lacaxeaꞌ nzula cuna liꞌihua nu chu benchilaꞌ zeca elu nzucu enu uxeꞌla liꞌá. \v 34 Liꞌihua laꞌnahua liꞌá pero la llelaꞌhua liꞌá, xne leca modo riñahua elu nzaꞌa. \p \v 35 Che bee bene Israel zeꞌe unibeei lu saꞌbeei: \p ―¿Cá nza nucuaꞌ nú la llelaꞌahualla che? ¿Xieꞌ nzalla lubee bene Israel enu uriꞌchialetse leta bee bene enu la neca bee bene Israel para nú zeteꞌlla hasta bee bene enu laca bee bene Israel la? \v 36 ¿Xa neca nú uni nucuaꞌ: “Nú laꞌnahua liꞌá pero la llelaꞌhua liꞌá, xne leca modo riñahua elu nzaꞌa”? \s1 Reꞌcu nú nuꞌ inza nú nehuañi \p \v 37 Ultimo bichia eliñi zeꞌe, neca bichia nú másela llene neca nu utsuli Jesuse nu juerte uninu: \p ―Tunu nuꞌ enu rebichiꞌ yeꞌta nzeꞌe lua para nú hueꞌ nzeꞌe inza. \v 38 Xne bee bene enu chili arquiꞌ liꞌá, tucu nú rni lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose, liñi arquiꞌ nzeꞌe liñi inza nú rliquiꞌ elunehuañi. \p \v 39 Chenu uni Jesuse scua. Nu nú uninu rni, nú yebee bene enu chili arquiꞌ liꞌinu huañi Espíritu Santo cuna bee nzeꞌe, xne bee bichia zeꞌe lá riñascaꞌ Espíritu Santo equie nú lecascaꞌ Jesuse elu rnibiyaꞌnu. \s1 Uleꞌe saꞌ bee bene \p \v 40 Chenu ubeneꞌ bee bene zeꞌe nú uni Jesuse, nuꞌbeei enu uni: \p ―Neli nú benequieꞌ neca profeta enu nzu nú nzeꞌta. \p \v 41 Nu nuꞌlá beei enu uni: \p ―Benequieꞌ neca Cristo. \p Pero texcuaꞌa beei uni: \p ―Laca liꞌilla Cristo xne necalla bene Galilea. \v 42 Lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose rni nú lubee familiaꞌ arre David nzeꞌta Cristo, nu eyeche Belén alanu elu leꞌca unga lachi arre David. \p \v 43 Nu scua uleꞌesaꞌ bee bene equie cuendaꞌ Jesuse. \v 44 Nu nuꞌbeei uniarquiꞌ nú chanu niꞌcuꞌ, pero lecati ulaca arquiꞌ anaꞌtse liꞌinu. \s1 La chili arquiꞌ bee usticia Jesuse \p \v 45 Chequie bee sundado enu rriucu Indu llene Jerusalén zeꞌe, ubenchilaꞌ zeca beei elu nucuaꞌa bee fariseo cuna bee uleꞌya enu rnibiyaꞌ, nu uni bee bene cuaꞌ lubeei: \p ―¿Xinu lá yeꞌtayuhualla? \p \v 46 Nu ucuaqui bee sundado zeꞌe nú unibeei: \p ―Leca xunga, uyuꞌu tucu bene enu rni tucu nú rni benecuaꞌ. \p \v 47 Che uni bee fariseo zeꞌe lubeei: \p ―¿Xieꞌ leꞌca nuhua uzelahua nú uzequienu nucuaꞌ liꞌihua la? \v 48 ¿Xieꞌ nuꞌtátucu bee usticiaꞌahua urre nuꞌ tátucuaꞌahua bee fariseo enu uchilila arquiꞌ liꞌilla la? \v 49 ¿Xieꞌ la riꞌihua beyaꞌ nú huaxi bee benequieꞌ nenitilula beei ante Diose, equie nú la aca beei ley la? \p \v 50 Che fariseo enu lee Nicodemo enu uyabiꞌya Jesuse tucu reché, liꞌilla unilla: \p \v 51 ―Leyꞌahua rni nú leca modo niaꞌahua nú xi castiya riala tucu bene ante nú yeneꞌahua stichiaꞌlla para nú riaꞌahua beyaꞌ xi uriꞌilla. \p \v 52 Chequie ucuaqui beei lulla nú unibeei: \p ―¿Xieꞌ leꞌca nuulu nzulu chuꞌ bee bene Galilea la? Uzeꞌteꞌ nzeꞌca lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose, para nú riꞌilu beyaꞌ nú niꞌ tucu bene Galilea lá aca profeta. \s1 Tucu unaꞌa huexe \p \v 53 Che chu nziue beei enza niꞌbeei. \c 8 \p \v 1 Nu nza Jesuse enza dañi Olivos, \v 2 nu chenu uyeꞌe lu yuu stucu bichia, ubenchilaꞌ zecanu liñi indu llene Jerusalén, che uyetesaꞌ huaxi bee bene lunu zeꞌe, nu chu uzucunu nu uquixienu uzeteꞌnu liꞌibeei. \p \v 3 Che bee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés cuna bee fariseo, unguyaꞌbeei tucu unaꞌa enu ullunanuu tucu niyu, nu utsu beei liꞌinchu arliꞌtiꞌ bee bene enu nucuaꞌa zeꞌe. \v 4 Nu unibeei lu Jesuse: \p ―Maestro, unaꞌaquieꞌ ullunanunchu tucu niyu mero chenu nucuaꞌanu saꞌbeei. \p \v 5 Lu ley nú utsaꞌna Moisés luaꞌahua rni: \p ―Nú saꞌ bee unaꞌaquieꞌ, rquiꞌña nú atinchu cuna quiee, nu liꞌiquielu, ¿xa nilu nee? \p \v 6 Liꞌibeei unidichiaꞌ beei lunu scua para nú biꞌya xi ninu, nu scua luꞌcu beei xi ricuꞌquiya beei liꞌinu, pero chu uziꞌquindiqui Jesuse, nu uquixienu rquieꞌenu cuna cuene yaanu lu yuu. \v 7 Pero lunú chu rnidichiaꞌscaꞌlá beei lunu, che uzucu nelínu nu uninu lubeei: \p ―Tatsehua enu la luꞌcu dula, rlutilá nzeꞌe duꞌquiee unaꞌa quieꞌ. \p \v 8 Che uziꞌquindiqui zecanu núchu rquieꞌelánu lu yuu. \v 9 Bee bene enu uyayu unaꞌa zeꞌe lu Jesuse, chenu ubeneꞌ beei nú uni Jesuse scua, che uquixie nú tucua tucua beei nziue beei, desde enu unguxu nu hasta bee enu nereꞌnelá, nziue ye beei nu utsaꞌnatsia beei unaꞌa zeꞌe cuna Jesuse lu ye bee bene enu nucuaꞌa zeꞌe cuna liꞌinu. \v 10 Chequie uzucu neli Jesuse nu uninu lu unaꞌa zeꞌe: \p ―Unaꞌa, ¿ma bee bene enu ubeꞌtayu liꞌilu caꞌa? ¿Xieꞌ niꞌtucu beei lecaxi uriꞌinu liꞌilu la? \p \v 11 Nu ucuaquinchu: \p ―Niꞌtucu beei detá. \p Che uni Jesuse lunchu: \p ―Niꞌliꞌá lecaxi riꞌinua liꞌilu, uquia nee nu la riaꞌlu dula. \s1 Jesuse neca ellieꞌe lubee bene lu iliulabe \p \v 12 Chequie uni zeca Jesuse lubee bene enu nucuaꞌa zeꞌe: \p ―Liꞌá neca ellieꞌe lubee bene iliulabe. Bee bene enu zucuꞌ stichiaꞌa, chuꞌu ellieꞌe elliebacuꞌ beella, nú xa luꞌcu beella elunehuañi ante Diose, nu leca xunga tsunecabe elliebacuꞌ beella. \p \v 13 Nu uni bee fariseo lunu: \p ―Liꞌilu rnilu leꞌca lu cuendaꞌ liꞌitsialu, nu lunú rnilu la zibiꞌi. \p \v 14 Nu ucuaqui Jesuse nú uninu lubeei: \p ―Stichiaꞌa si zibiꞌi, añinzuca nú rnia lu cuendaꞌ liꞌá. Xne liꞌá nediyaa cá enza nzela nu cá enza nzaꞌa, pero liꞌihua la riꞌihua beyaꞌ cá enza nzela nu cá enza nzaꞌa. \v 15 Liꞌihua rnihua lu cuendaꞌ bee bene tucu nú rriꞌitsiahua elliebacuꞌ. Pero liꞌá la nia lu cuendaꞌ niꞌ tucu bee bene. \v 16 Nu liꞌá rnia lu cuendaꞌ bee bene, lunú neli neca. Xne la nia tucu nú necatsia elliebacua, sino que Paa enu uxeꞌla liꞌá nediyaꞌnu nú neli neca lunú rnia. \v 17 Lu leyꞌhua rni nú chenu nuꞌ chiucu bene enu tucu nchiucuꞌtse stichiaꞌ neli lunú rnibeei. \v 18 Nee leꞌca liꞌá neca tucu enu rni lu cuendaꞌ liꞌá, nu Paa enu uxeꞌla liꞌá neca stuculla. \p \v 19 Chequie unidichiaꞌ beei lunu: \p ―¿Ca nzucu paꞌlu che? \p Nu ucuaqui Jesuse lubeei: \p ―Liꞌihua la chuluhua liꞌá, nu leꞌca la chuluhua Paa xne tunu uyuꞌluhua liꞌá, leꞌca nuꞌluhua Paa. \p \v 20 Scua uni Jesuse diqui nú seteꞌnu bee bene liñi Indu llene Jerusalén elu nchiucuꞌ bee alcancía elu riuꞌu bee uꞌna. Pero niꞌtucu lecati unaꞌtse liꞌinu, xne lascaꞌ riña hora nú llunanu. \s1 Elu nzaꞌa liꞌihua leca modo chuehua \p \v 21 Nu leꞌca uninu lubeei: \p ―Chenu nzaꞌa liꞌihua laꞌnahua liꞌá, pero liꞌihua atihua cuna stulahua, xne elu nzaꞌa leca modo chuehua zeꞌe. \p \v 22 Nu uni bee bene Israel zeꞌe: \p ―¿Xieꞌ leꞌca liꞌitsialla útilla liꞌilla, enzeꞌe rnilla nú leca modo chaꞌahua elu nzalla la? \p \v 23 Chequie uni Jesuse lubeei: \p ―Liꞌihua necahua bene lu yuu quieꞌ pero liꞌá nzela enza liñibe, liꞌihua necahua bee bene iliulabe, pero liꞌá la neca bene iliulabe. \v 24 Enzeꞌe unia luhua nú atihua cuna stulahua. Xne tunu la chili arquiꞌhua nú liꞌá neca enu necaa, che atinuhua stulahua. \p \v 25 Nu unidichiaꞌ beei lunu: \p ―¿Ti necalu che? \p Nu ucuaquinu lubeei: \p ―¿Desde chenu uquixiea nú rnia luhua, unilá luhua nú ti necaa? \v 26 Huaxi nú rquiꞌña zetea liꞌihua nu nia equie cuendaꞌhua. Pero nee lunú rnia lubee bene iliulabe, necane nú rienea rni enu uxeꞌla liꞌá, nu lunú rninu neli necane. \p \v 27 Pero liꞌibeei né riꞌi beei beyaꞌ nú equie cuendaꞌ Diose neca nú rninu. \v 28 Enzeꞌe uninu lubeei: \p ―Chenu uriꞌilahua lunú niarquiꞌhua cuna liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose che riꞌihua beyaꞌ nú liꞌá neca enu neca, nu la riꞌitsia lunú necatsia elliebacua. Sino que rnitsia lunú uzeteꞌla Diose liꞌá. \v 29 Xne liꞌinu enu uxeꞌla liꞌá nzunu cuna liꞌá nu lecaꞌ bichia nu tsanaꞌ arquiꞌnu liꞌá, xne rriꞌá puro lunú riuꞌu arquiꞌnu. \p \v 30 Chenu ulaxu nú uni Jesuse scua, huaxi bee bene uyalí arquiꞌ liꞌinu. \s1 Bee bene enu neli neca lliꞌñi Diose \p \v 31 Che uni Jesuse lubee bene Israel enu uyalí arquiꞌ liꞌinu: \p ―Tunu nzezucuꞌláhua stichiaꞌa. Che si neli necahua bee benea. \v 32 Nu chuluhua nú neli neca, nu equie cuendaꞌ nú neli neca cuaꞌ, laꞌahua. \p \v 33 Che ucuaqui beei: \p ―Liꞌiru nzelaru lu familiaꞌ tuxie Abraham, nu leca xunga unga neiquiru. ¿Xiquie nú rnilu nú aca nelaꞌaru che? \p \v 34 Nu uni Jesuse lubeei: \p ―Neli nia luhua nú ye bee bene enu rriꞌi dula, neca beei xi neca esclavo lu dula. \v 35 Nu tucu esclavo la yaꞌnalí nzeꞌe niꞌ bene enu utsi liꞌi, pero llianaꞌ bene enu utsi esclavo zeꞌe sii nuꞌ modo riaꞌnalii niꞌ paꞌi. \v 36 Enzeꞌe tunu Lliꞌñinu tsilaꞌa liꞌihua, che si neli nelaꞌahua ché. \v 37 Nediyaa nú nzeꞌtahua lu familiaꞌ tuxie Abraham. Pero liꞌihua niarquiꞌhua nú útihua liꞌá, xne la yuꞌ arquiꞌhua stichiaꞌa. \v 38 Liꞌá rnia lunú uzeteꞌla Paa liꞌá, pero liꞌihua rriꞌihua lunú rni paꞌhua luhua. \p \v 39 Chequie ucuaqui beei: \p ―¡Paꞌru neca tuxie Abraham! \p Nu uni Jesuse lubeei: \p ―Tunu liꞌihua neli necahua llianaꞌ tuxie Abraham liꞌihua, riꞌihua tucu nú uriꞌilla. \v 40 Pero liꞌihua añinzuca nu unilá nú neli neca luhua, tucu nú uzeteꞌla Diose liꞌá, nu liꞌihua niarquiꞌhua nú útihua liꞌá. ¡Nu tuxie Abraham lá riꞌilla scua! \v 41 Pero liꞌihua rriꞌihua tucu nú rriꞌi paꞌhua. \p Nu unibeei lunu: \p ―Liꞌiru lecati lliꞌñilá necaru, tucutsia Diose neca paꞌru. \p \v 42 Che ucuaqui Jesuse lubeei: \p ―Tunu neli nú neca Diose paꞌhua secahua liꞌá, xne equie cuendaꞌ liꞌinu nzela lu iliulabe, lá yela lu cuendaꞌ liꞌitsia sino que liꞌinu necanu enu uxeꞌla liꞌá. \v 43 La riꞌihua beyaꞌ lunú rnia luhua, xne la niarquiꞌhua nú zucuꞌ diacahua stichiaꞌa. \v 44 Enu neca paꞌhua neca bezeꞌlu, nu rriꞌihua tucu nú niarquiꞌ bezeꞌlu nú riꞌihua. Desde chenu uquixie iliulabe riuꞌ arquiꞌ bezeꞌlu nú úti bee bene saꞌ bee bene. Leca xunga uyuꞌu bichia nú nzenalai lunú neli neca, xne la ni lunú neli neca chenu rni eluquichiaꞌ, nu scua rlubeꞌ nuxa necai, xne necai enu niquichiaꞌ, nu liꞌi necai paꞌ eluquichiaꞌ. \v 45 Pero liꞌá lunú rnia lunú neli neca, la chili arquiꞌhua lunú rnia. \v 46 ¿Tahua nuꞌ beyaꞌ ni nú rluꞌcua dula che? Nu tunu neli neca lunú rnia luhua, ¿xiquie nu la chili arquiꞌhua liꞌá che? \v 47 Bee bene enu neca bee beneꞌ Diose sucuꞌ diaca beella Stichiaꞌ Diose, pero liꞌihua la acahua beneꞌ Diose, enzeꞌe la zucuꞌ diacahua stichiaꞌnu. \s1 Nzula Jesucristo ante nú ala Abraham \p \v 48 Chequie uni bee bene Israel zeꞌe lunu: \p ―Neli lunú rniru nú benechiquiꞌ nchiñi arquiꞌlu, nu bene Samaria necalu. \p \v 49 Che ucuaqui Jesuse lubeei: \p ―Niꞌ tucu benechiquiꞌ leca arquia, sino que liꞌá sucua stichiaꞌ Paa, pero liꞌihua puro bedichiaꞌ nú necha se rriꞌchiahua liꞌá. \v 50 Liꞌá la laꞌna nú zucuꞌ aya bee bene liꞌá, pero nuꞌ enu niarquiꞌ nú zucuꞌ aya bee bene liꞌá, nu liꞌinu necanu enu rriꞌi elu usticia. \v 51 Neli rnia luhua nú titse bene enu zucuꞌ stichiaꞌa, lecaꞌ xunga ati nzeꞌe. \p \v 52 Nu uni bee bene Israel zeꞌe lunu: \p ―Nee siꞌ neliꞌru nú rniru nú nchiñi benechiquiꞌ arquiꞌlu. Abraham cuna ye bee profeta unguti beella, nu liꞌilu rnilu: “Titse bene enu zucuꞌ stichiaꞌa lecaꞌ xunga ati nzeꞌe.” \v 53 ¿Xieꞌ másela neca equielu luquelá tuxie Abraham beneꞌru enu udetela la? Liꞌilla ungutilla nu leꞌca unguti bee profeta. Nu liꞌilu. ¿Ti siꞌlu nú necalu? \p \v 54 Che ucuaqui Jesuse: \p ―Tunu leꞌcatsia liꞌá sucu ayaa liꞌá, lecaxi sibiꞌ lunú rnia lu cuendaꞌ liꞌá che. Pero enu sucuꞌ aya liꞌá neca Paa, liꞌinu enu rnihua nú neca Dioseꞌhua. \v 55 Liꞌihua la chuꞌluhua liꞌinu. Pero liꞌisiꞌa nuꞌlua liꞌinu. Nu tunu nia luhua nú la chulua liꞌinu, che neca tucu bene enu niquichiaꞌ tucu nú necahua. Pero liꞌá nuꞌlua liꞌinu nu sucua stichiaꞌnu. \v 56 Tuxie Abraham beneꞌhua enu udetela ñia utsu arquiꞌlla nú lañiꞌlla bichia nú nzela lu iliulabe. Nu chenu ulañiꞌlla bichia cuaꞌ másela ñia utsu arquiꞌlla. \p \v 57 Nu uni bee bene Israel zeꞌe lunu: \p ―Pero niꞌ cincuenta lana lascaꞌ luꞌculu nu rnilu nú ulañiꞌlaꞌlu Abraham. \p \v 58 Chequie uni Jesuse lubeei: \p ―Neli nialuhua nú nzulá ante nú ala Abraham. \p \v 59 Che unaꞌtse beei quiee nzetuꞌ beei liꞌinu, pero chu uyuꞌunu leta bee bene, nu udetenu labe beei uchiuꞌunu liñi indu zeꞌe nu chu nzanu. \c 9 \s1 Uriꞌiyeca Jesuse tucu bene enu la yeꞌe lu desde nú ungula \p \v 1 Chenu nzedete Jesuse tucu luhuare ulañiꞌnu tucu niyu enu la yeꞌe lu desde nú ungulalla. \v 2 Chequie unedichiaꞌ bee beneꞌnu lunu: \p ―Maestro, ¿xinu layeꞌe lu niyu quieꞌ desde nú ungulalla? ¿Neca nucuaꞌ equie cuendaꞌ stula paꞌlla cuna naꞌlla la, urre necane equie cuendaꞌ stulalla la? \p \v 3 Nu ucuaqui Jesuse nú uninu: \p ―La nequieꞌlu niyuquieꞌ equie cuendaꞌ stulalla, niꞌ equie cuendaꞌ stula paꞌlla cuna naꞌlla. Liꞌilla nequieꞌlulla para nú lañiꞌ bee bene lunú reca Diose rriꞌi equie milagro nú aca lulla. \v 4 Nee diqui nú nuꞌscaꞌ tiembu, rquiꞌña nú riꞌahua lunú rni enu uxeꞌla liꞌá, xne nzeꞌta chenu laxu tiembu cuaꞌ, nú lecascaꞌ xi aca. \v 5 Nu diqui nú nzua lu iliulabe quieꞌ, liꞌá neca ellieꞌe para lubee bene iliulabe. \p \v 6 Chenu ulaxu nú uni Jesuse scua, chee utsuxenenu lu yuu nu urecheꞌnu ebenu cuna xenenu nu uduꞌnu ebenu cuaꞌ iꞌculu niyu enu la yeꞌe lu zeꞌe. \p \v 7 Nu uninu lulla: \p ―Uquia uquiee lulu ruꞌu estanque nú lee Siloé ―Siloé, rni nucuaꞌ. Enu uxeꞌla. \p Che uya niyu zeꞌe nu uquiella lulla, nu chenu ubenchilaꞌlla riꞌyalalla. \v 8 Chequie bee besiñuꞌlla cuna bee bene enu nediyaꞌ nú rnacuꞌlla caridá unibeei: \p ―¿Xieꞌ lacanu niyuquieꞌ neca enu sucu rnacuꞌ caridá la? \p \v 9 Nuꞌ beei rni: \p ―Liꞌilla nucuaꞌ. \p Leꞌca nuꞌlá beei enu rni: \p ―Xi rnaa nzeꞌe rnaalla pero laca liꞌilla. \p Che uni niyu zeꞌe: \p ―Liꞌá nzeꞌe. \p \v 10 Chequie unedichiaꞌ beei lulla: \p ―¿Xaquie modo uriꞌilu nú uquixie riꞌyalu che? \p \v 11 Nu ucuaquilla nú unilla: \p ―Bene enu lee Jesuse urecheꞌenu ebenu uduꞌnu iꞌculua, che uninu lua: “Uquia uquie lulu ruꞌu estanque Siloé.” Nu chu uyaꞌa, nu chenu ulaxu nú uquiea lua riꞌyala. \p \v 12 Nu unibeei lulla: \p ―¿Ma bene zeꞌe che? \p Nu ucuaquilla: \p ―La riꞌá beyaꞌ. \s1 Unidichiaꞌ bee fariseo lu niyu zeꞌe xa uyecaꞌlla \p \v 13 Chequie uyayu beei niyu enu unga niquieꞌlu zeꞌe lubee fariseo. \v 14 Xne bichia nú urecheꞌe Jesuse ebenu nu uduꞌnue iꞌculu niyu zeꞌe para nú ubiꞌyai. Bichia zeꞌe neca bichia nú sulachi bee bene. \v 15 Nu unidichiaꞌ bee fariseo zeꞌe lulla, nú xa unga nú uquixie nú riꞌyalla nu ucuaquilla lubeei: \p ―Bene zeꞌe uduꞌ ebenu iꞌculua, nu chu uyaquiea lua, nu nee riꞌyalá. \p \v 16 Nuꞌ bee fariseo zeꞌe enu uni: \p ―Bene enu uriꞌiyeca i'cululu la acalla beneꞌ Diose, xne la luꞌculla ulaꞌna bichia nú sulachi bee bene. \p Pero stucu beei uni: \p ―¿Xa aca nucuaꞌ riꞌi nucuaꞌ milagro quieꞌ tunu rluꞌcu nucuaꞌ dula? \p Nu urene urene unibeei. \v 17 Chequie unidichiaꞌ zecaꞌla beei lu niyu enu unga niquieꞌlu zeꞌe: \p ―Nee nú uriꞌiyeca benecuaꞌ iꞌcululu, ¿ti neca nucuaꞌ secalu? \p Nu unilla: \p ―Liꞌá rnia nú neca nucuaꞌ tucu profeta. \p \v 18 Pero bee bene Israel zeꞌe la chili arquiꞌbeei nú unga niquieꞌlu niyu zeꞌe, nu nee riꞌyalla. Che ubixia beei paꞌlla cuna naꞌlla, \v 19 para nú unidichiaꞌ beei lubeella: \p ―¿Xieꞌ ninguieꞌ enduꞌhua enu rnihua nú la yeꞌelu desde nú ungula la? Nee, ¿xaquie unga nú riꞌyai? \p \v 20 Chequie ucuaqui paꞌlla cuna naꞌlla: \p ―Nediyaꞌru nú necai llianaꞌru, nu leꞌca nediyaꞌru nú desde nú ungulai la yeꞌe lui. \v 21 Pero la riꞌiru beyaꞌ xa unga nú riꞌyai, nu leꞌca la riꞌiru beyaꞌ ti uriꞌiyeca iꞌcului. Mejora unidichiaꞌhua lui unguxulacai, liꞌicai ixiuleꞌi luhua xa unga nucuaꞌ. \p \v 22 Uni paꞌlla cuna naꞌlla scua, equie nú xiqui beella, xne unga tucu necatsela bee bene Israel nú tatse bee enu ni nú neca Jesuse Cristo, la zelaꞌbeei nú chuꞌu nzeꞌe liñi indu. \v 23 Enzeꞌe uni paꞌlla cuna naꞌlla: “Mejora lui nedichiaꞌhua, unguxulacai.” \p \v 24 Che ubixia zeca beei niyu enu unga niquieꞌlu nu unibeei lulla: \p ―Nzucu Diose riꞌya, uniꞌ nú neli neca, xne nediyaꞌru nú bene enu uriꞌiyeca iꞌcululu necalla bene enu rluꞌcu dula. \p \v 25 Nu ucuaqui niyu zeꞌe: \p ―La riꞌá beyaꞌ tunu rluꞌculla dula, urre la luꞌculla dula, lunú nediyatsia nú ante unga niquieꞌlua nu nee riꞌya. \p \v 26 Chequie unidichiaꞌ zeca beei lulla: \p ―¿Xa uriꞌinu nucuaꞌ lulu? ¿Xa uriꞌi nucuaꞌ nú reca riꞌyalu? \p \v 27 Nu ucuaquilla: \p ―¿Unilá luhua, pero la chili arquiꞌhua nú rnia? ¿Xinu niarquiꞌhua nú ni zecaa luhua xa uriꞌilla? ¿Xieꞌ leꞌca nuhua niarquiꞌhua nú acahua beneꞌlla la? \p \v 28 Che uquiꞌyaꞌlla uriꞌi beei nu unibeei lulla: \p ―Liꞌilu tunu necalu beneꞌlla. Pero liꞌiru necaru beneꞌ Moisés. \v 29 Xne liꞌiru nediyaꞌru nú Diose uni lu Moisés. Pero benecuaꞌ niꞌtemeꞌ la riꞌiru beyaꞌ cá enza nzeꞌtalla. \p \v 30 Che uni niyu zeꞌe lubeei: \p ―¡Nú secalullieꞌ bene necahuaꞌ! Liꞌihua la riꞌihua beyaꞌ cá enza nzeꞌtalla pero liꞌilla uriꞌilla nú riꞌya nee. \v 31 Nediyaꞌ nzeꞌcaꞌhua nú Diose la riꞌi caso bee bene enu rluꞌcu dula, rriꞌi casotsianu bee bene enu sucuꞌ stichiaꞌnu nu rriꞌi lunú niarquiꞌnu. \v 32 Leca xunga ubeneꞌahua nú nuꞌ tucu bene enu rriꞌi nú riꞌya tucu bene enu la yeꞌelu desde nú ungula. \v 33 Tunu benecuaꞌ la yeꞌtalla equie cuendaꞌ Diose. Lecaxi acalla ariꞌilla. \p \v 34 Che unibeei lulla: \p ―Liꞌilu nú ungulanúlu stulalu, ¿xieꞌ liꞌilálu zeteꞌlu liꞌiru la? \p Nu ulua beei liꞌilla zeꞌe. \s1 Bee bene enu neca xi neca nú niquieꞌ iꞌculu ante Diose \p \v 35 Ungabiyaꞌ Jesuse nú ulua bee bene Israel zeꞌe niyu enu unga niquieꞌlu liñi indu, nu chenu ullaꞌcanu liꞌi uninu lui: \p ―¿Nzelí arquiꞌlu Bene enu uxeꞌla Diose la? \p \v 36 Nu ucuaquii nú uni: \p ―Detá, udixiuleꞌe tii nzeꞌe para nú chili arquia liꞌilla. \p \v 37 Che uni Jesuse lulla: \p ―Ulañiꞌlaꞌlulla, nu liꞌilla necalla enu rdichiaꞌnulu nee. \p \v 38 Chequie utsulliqui niyu zeꞌe lu Jesuse, nu uni: \p ―Nzelí arquia liꞌilu Detá. \p \v 39 Nu chu uni Jesuse: \p ―Liꞌá ubela lu iliulabe quieꞌ para nú riꞌá elu usticia, para nú lañiꞌ bee bene enu la lañiꞌ, nu bee enu rlañiꞌ la lañiaꞌ bee nzeꞌe. \p \v 40 Chequie chiucu chuna bee fariseo enu nucuaꞌa lunu zeꞌe, chenu ubeneꞌ beei nú uninu scua, unibeei lunu: \p ―¿Xieꞌ leꞌca nuuru niquieꞌluru la? \p \v 41 Che uni Jesuse lubeei: \p ―Tunu necacla nú niquieꞌluhua, lecaxi equiya rluꞌcuhua equie stulahua. Pero lunú rnihua nú riꞌyahua enzeꞌe rluꞌcuhua equiya. \c 10 \s1 Ejempluꞌ curaleꞌ sanchi \p \v 1 Che uni Jesuse: \p ―Neli nia luhua nú bene enu la chuꞌu enza ruꞌu puerta curaleꞌ sanchi sino que riuꞌu nzeꞌe enza rene neca nzeꞌe huanaꞌ nu rcachiꞌ nzeꞌe steneꞌ bee bene. \v 2 Pero bene enu riuꞌu enza ruꞌu curale nzeꞌe siꞌ neca bene enu rriꞌiucu bee sanchi. \v 3 Nu bene enu rriucu ruꞌu curaleꞌ beeí xaꞌla nzeꞌe ruꞌu curaleꞌ beeí para nú chuꞌu bene enu rriꞌiucu beeí nu chenu rixialla nú lee cada tucua beeí nuꞌlu beeí chilla. Nu rlualla beeí curale. \v 4 Nu chenu ulaxu nú uchiuꞌu ye bee sanchiꞌlla che nzucululla lubeeí nu nzenala beeí liꞌilla, xne nuꞌlu beeí chilla. \v 5 Pero la chenala beeí bene rene, sino que riecaxuꞌu beeí lu nzeꞌe, xne la chulu beeí chii nzeꞌe. \p \v 6 Chenu ulaxu nú uni Jesuse ejemplu cuaꞌ liꞌibeei né riꞌi beei beyaꞌ xi rni nú uninu. \s1 Jesuse neca xi neca tucu bene enu rriꞌiucu nzeꞌca bee sanchi \p \v 7 Chequie uniaꞌla Jesuse lubee bene zeꞌe: \p ―Neli nia luhua, liꞌá neca xi neca ruꞌu curaleꞌ bee sanchi elu riuꞌu beeí. \v 8 Ye bee bene enu rlutilá ubeꞌta luquelá liꞌá neca bee nzeꞌe xi neca huanaꞌ nu rcachiꞌ nzeꞌe steneꞌ bee bene pero bee enu neca bee benea né riꞌi caso beella bee nzeꞌe. \v 9 Liꞌá neca xi neca puerta, nu bene enu chuꞌu ruꞌu puerta quieꞌ tsilaꞌa nzeꞌe, che nuꞌla modo nú chuꞌu nzeꞌe nu chiuꞌu nzeꞌe tucu nú rriꞌi bee sanchi, nú xelaꞌ beeí ixi acubeeí. \p \v 10 ’Huanaꞌ nzeꞌtatsia para nú rcachiꞌ nu ruuti nu rnitilui bene, pero liꞌá nzela para nú liꞌihua luꞌcuhua elunehuañi, elunehuañi nú leca xunga laxu. \v 11 Liꞌá neca tucu bene enu rriꞌiucu nzeꞌca bee sanchiꞌ, nu tucu bene enu rriꞌiucu nzeꞌca bee sanchiꞌ para liꞌilla lecaxi riꞌi mase hasta nú atilla equie cuendaꞌ bee sanchiꞌlla. \v 12 Pero enu riaxutsia rriucu beeí, chenu rlañiꞌ nzeꞌe nú nzeꞌta bichiu riecaxuꞌu nzeꞌe sanaꞌ arquiꞌ nzeꞌe beeí xne la neca nzeꞌe tucu bene enu rriꞌiucu nzeꞌca bee sanchi nu laca beeí sanchiꞌlla, che rucu bichiu beeí nu rtiꞌchialetse bichiu beeí. \v 13 Bene cuaꞌ sanaꞌ arquiꞌlla beeí, xne riaxutsialla nequienulla beeí nu la riꞌilla caso beeí. \p \v 14-15 ’Liꞌá neca bene enu rriꞌiucu nzeꞌca bee sanchiꞌ, scua tucu nú nuꞌlu Paa liꞌá leꞌca scua nuꞌlua liꞌinu, leꞌca scua nuꞌlua bee sanchia nu liꞌibeeí nuꞌlu beeí liꞌá. Nu lecaxi riꞌi mase hasta nú atia equie cuendaꞌ beeí. \v 16 Leꞌca rluꞌcua stexcuaꞌa bee sanchi enu la chucheꞌ liñi curale quieꞌ, rquiꞌña nú nzetucuaꞌa beeí, nu zucuꞌbeeí nú rnia, para nú acatucunecatse beeí nu tucutsia enu riꞌiucu beeí. \p \v 17 ’Pa Diose seca liꞌá xne rdete cuendaa liꞌá nú atia, para nú huañi zecaa stucu bese. \v 18 Lecati riꞌi ana nú uti liꞌá, tunu liꞌá la zela nú atia, liꞌá rluꞌcua poder nu zela nú atia, nu huañi zecaa stucu bese xne scua unibiyaꞌ Paa lua. \p \v 19 Chenu ubeneꞌ bee bene Israel bee bedichiaꞌ quieꞌ, stucuaꞌla urene urene unibeei. \v 20 Huaxi beei uni: \p ―¿Xinu rriꞌi casohua nucuaꞌ nu benechiquiꞌ nuꞌ arquiꞌ nucuaꞌ nu ichia lucu seca nucuaꞌ? \p \v 21 Pero texcuaꞌa beei rni: \p ―Niꞌ tucu bene enu nuꞌ benechiquiꞌ arquiꞌ laca ni scua. ¿Xieꞌ aca tucu benechiquiꞌ riꞌi nú lañiꞌ bee bene enu niquieꞌ iꞌculu la? \s1 Rle bee bene Israel lu Jesuse \p \v 22 Tiembu iqui, chenu rriꞌi bee bene Israel eliñi Indu llene Jerusalén, \v 23 se Jesuse enza liñi curdureꞌ indu zeꞌe elu lee curdureꞌ Salomón. \v 24 Che uyabica bee bene Israel lunu nu unibeei lunu: \p ―¿Hasta xungaquie ixiuleꞌelu luru nú ti necalu? Neli uniꞌ luru tunu liꞌilu necalu Cristo. \p \v 25 Nu uni Jesuse lubeei: \p ―Unilá luhua nú ti necaa pero liꞌihua la chili arquiꞌhua Liꞌá. \v 26 Pero liꞌihua la chili arquiꞌhua liꞌá, lunú la acahua bee benea. Tucu nú unilá luhua. \v 27 Bee bene enu neca bee benea nuꞌlu bee nzeꞌe chia nu liꞌá nuꞌlua bee nzeꞌe nu nzeꞌtanala bee nzeꞌe liꞌá. \v 28 Liꞌá rdetea elunehuañi nú leca xunga laxu lubeella, nu lecaꞌ xunga nitilu beella, leꞌca lecati axi beella yaa. \v 29 Xne Pa Diose, liꞌinu uliquiꞌnu beella lua, liꞌinu másela rluꞌcunu poder lu yeene nu lecati axi beella yanu. \v 30 Liꞌá nu Pa Diose tucutsia necaru. \p \v 31 Che unaꞌtseaꞌla bee bene Israel quiee nzetuꞌbeei liꞌinu. \v 32 Chequie uni Jesuse lubeei: \p ―Huaxi beenú neca nzeꞌca uriꞌá luhua equie poder nú rluꞌcu Pa Diose, ¿ta luye bee nucuaꞌ, duꞌhua quiee liꞌá? \p \v 33 Ucuaqui beei nú unibeei: \p ―La necane equie beenú neca nzeꞌca uriꞌilu, nú duꞌuru quiee liꞌilu. Duꞌuru quiee liꞌilu lunú la luꞌculu ulaꞌna lu Diose, xne rriꞌilu nú necalu Diose nu benetsialu. \p \v 34 Nu uni Jesuse lubeei: \p ―Xieꞌlanu lu leyꞌhua rni: “Liꞌá unia nú liꞌihua necahua bee diose.” \v 35 Nediyaꞌahua nú leca modo tsacuꞌ arquiaꞌahua lunú rni lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose. Nú liꞌinu ulualenu bee diose bee bene enu uyucu stichiaꞌnu. \v 36 Nee tunu Pa Diose utsulanu liꞌá para nú nzelaa lu iliulabe quieꞌ. ¿Xinu rnihua nú la luꞌcua ulaꞌna lunu, lunú unia nú necaa lliꞌñinu? \v 37 Tunu liꞌá la riꞌá tucu nú rni Pa Diose la chili arquiꞌhua liꞌá. \v 38 Pero tunu rriꞌá tucu nú rninu mase la chili arquiꞌhua liꞌá, pero uyalí arquiꞌhua lunú rriꞌá, para nú riꞌihua beyaꞌ nú liꞌá nzua cuna Pa Diose nu liꞌinu nzunu cuna liꞌá. \p \v 39 Hora zeꞌe stucuaꞌla bese uniarquiꞌ beei nú naꞌtse beei Jesuse, pero chu ulaꞌanu leta yaa beei nzanu. \p \v 40 Nu che nza zecanu stucu chú reꞌcu Jordán, luguare elu rluti urinza Juan bee bene, nu uyaꞌnanu zeꞌe. \v 41 Nu huaxi bee bene uya lunu, nu unibeei: \p ―Neli, nú né riꞌi Juan niꞌ tucu milagro. Pero ye lunú unilla equie cuendaꞌ bene quieꞌ, neli necane. \p \v 42 Nu huaxi bee bene uyalí arquiꞌ Jesucristo luhuare zeꞌe. \c 11 \s1 Unguti Lázaro \p \v 1 Uhuañi tucu bene enu ungariti lee Lázaro, liꞌilla cuna bee zanalla María nu Marta neca lachi beella Betania. \v 2 Nu María zana Lázaro, liꞌinchu necanchu enu uduꞌ perfume cuchiuꞌ Jesuse nu ucuiꞌchinchue cuna ichia equienchu. \v 3 Che rucu bela beenchu uxeꞌla beenchu resuna lu Jesuse nu uni beenchu lunu: \p ―Detá, amigoꞌlu Lázaro riti. \p \v 4 Chenu ubeneꞌ Jesuse nucuaꞌ uninu: \p ―Elichia quieꞌ lanecatsiae para nú atilla sino que necane para nú equie cuendaꞌe acachee poderꞌ Diose nu para nú leꞌca acachee poder nú rluꞌcu lliꞌñi Diose. \p \v 5 Añinzuca nú chiquiꞌ seca Jesuse Marta cuna María nu Lázaro. \v 6 Chenu ungabiyaꞌnu nú riti Lázaro uyaꞌnascaꞌlánu xiucu bichia luguare elu nzucunu. \v 7 Udetetsia bee bichia zeꞌe uninu lubee beneꞌnu: \p ―Cha zecaꞌahua lu iliu Judea. \p \v 8 Che uni bee beneꞌnu lunu: \p ―Maestro, lacaxeelá nú uniarquiꞌ bee bene Israel zeꞌe úti liꞌilu cuna quiee. ¿Nu nzaꞌlalu zeꞌe stucu bese la? \p \v 9 Nu uninu lubeella: \p ―Liꞌihua nediyaꞌhua nú chiꞌchiucu hora nuyaꞌ tucu bichia. Nu tunu bichia see bee bene la llica cuchiuꞌlla, xne rlañiꞌlla ellieꞌe nú nuꞌ lu iliulabe quieꞌ. \v 10 Pero tunu rulaꞌ see bene xica cuchiuꞌlla xne leca ellieꞌe yeꞌe lulla. \p \v 11 Leꞌca uninu lubeella: \p ―Amigoꞌahua Lázaro raꞌtselalla. Pero nee nzecuaꞌñialla. \p \v 12 Nu uni bee beneꞌnu lunu: \p ―Detá, tunu raꞌtsella yecaꞌcalla che. \p \v 13 Pero lunú uni Jesuse scua, rnii nú ungutila Lázaro, nu bee beneꞌnu ulleꞌca nú liꞌinu rninu nú raꞌtsetsialla. \v 14 Chequie udixiuleꞌe itá Jesuse lubeella nú uninu: \p ―Unguti Lázaro. \v 15 Nu ñia nzu arquia nú lecá zeꞌe, xne scua máse neca nzeꞌcae lu cuendaꞌhua para nú chili arquiꞌhua liꞌá. Nee chahua chebiꞌyaꞌahualla. \p \v 16 Chequie Tomás enu riꞌchia bee bene “cuachi”, unilla lubeelá bee beneꞌ Jesuse: \p ―Uchahua cuna liꞌinu para nú atiaꞌahua cuna liꞌinu. \s1 Jesuse neca enu rliquiꞌ elunehuañi \p \v 17 Che uriña Jesuse Betania, nu ungala tacu bichia nú uhuachiꞌ Lázaro. \v 18 Betania axu riaꞌna Jerusalén, tucu chuna kilometro. \v 19 Nu huaxi bee bene Israel uya biꞌya Marta cuna María, para nú tsala beella arquiꞌ beenchu equie nú unguti zana beenchu. \v 20 Chenu ungabiyaꞌ Marta nú axula nzeꞌta riña Jesuse che uyachaꞌcalunchu liꞌinu, pero María uyaꞌna niꞌbeenchu. \v 21 Chequie uni Marta lu Jesuse: \p ―Detá, tunu nzulu caꞌa né ati zanaa. \v 22 Pero liꞌá nediyaa nú Diose liquiꞌ ye nú nacuꞌlu lunu. \p \v 23 Nu uni Jesuse lunchu: \p ―Liꞌá rniaa nú huañi zeca zanalu. \p \v 24 Chequie uni Marta lunu: \p ―Neliꞌlu nucuaꞌ, nediyaa nú huañi zecai chenu huañi zeca bee bene nguti, bichia nú laxu iliulabe. \p \v 25 Nu uni Jesuse lunchu: \p ―Liꞌá neca enu rriꞌi nú rehuañi zeca bee bene nguti nu rdetea elunehuañiꞌ bee bene. Nu enu chili arquiꞌ liꞌá mase nú atilla huañi zecalla. \v 26 Nu ye bee bene enu nehuañiscaꞌ nu nzeli arquiꞌ liꞌá lecaꞌ xunga ati bee nzeꞌe. ¿Nzelí arquiꞌlu nú rnia la? \p \v 27 Nu uninchu lunu: \p ―Nzelí arquia nú rnilu Detá, liꞌá nzeli arquia nú liꞌilu necalu Cristo Lliꞌñi Diose, enu nzu nú riña lu iliulabe. \s1 Ungunaꞌ Jesuse ruꞌu eluhuaꞌ Lázaro \p \v 28 Chenu ulaxu nú uni Marta scua lunu, chu uyatixianchu belanchu María, nu uni aꞌchiꞌnchu lunchu: \p ―Uriñala Maestro nu rixianu liꞌilu. \p \v 29 Chenu ubeneꞌ María nucuaꞌ, utsulíxuꞌunchu nzanchu lu Jesuse. \v 30 Nu lascaꞌ chuꞌu Jesuse eyeche Betania zeꞌe, nu nzuscaꞌnu luhuare elu uyachaꞌcalu Marta liꞌinu. \v 31 Che bee bene Israel enu nucuaꞌa niꞌi beenchu saala arquiꞌ beenchu, chenu ulañiꞌ beella nú yexetsia nza María che nzenala beella liꞌinchu nu rni beella. Nzanchu nze unaꞌnchu ruꞌu eluhuaꞌ Lázaro. \p \v 32 Chenu uriña María elu nzu Jesuse, utsu lliquinchu lunu nú uninchu: \p ―Detá, tunu nzulu caꞌa né ati zanaa. \p \v 33 Chenu riꞌyanu nú runaꞌ María nu leꞌca runaꞌ bee bene Israel enu nuunchu, che nehuana utsiꞌnu, nu chiquiꞌ nehuana utsu arquiꞌnu. \v 34 Nu unidichiaꞌnu lubeella: \p ―¿Cá ucachiꞌhualla? \p Che unibeella: \p ―Utecuru ne lañiꞌlu Detá, \p \v 35 Chequie ungunaꞌ Jesuse. \v 36 Che uni bee bene Israel zeꞌe: \p ―¡Biꞌyacuruhua chiquiꞌ ulleꞌcanu liꞌilla! \p \v 37 Pero nuꞌ beei enu uni: \p ―Benequieꞌ neca enu uriyeca iꞌculu bene enu unga niquieꞌ iꞌculu zeꞌe, ¿xieꞌ lá acaquiella ariꞌilla xi ariꞌilla para nú lá ati Lázaro la? \s1 Uhuañi zeca Lázaro lu eluti \p \v 38 Chequie stucuaꞌla bese nehuana utsu arquiꞌ Jesuse chenu uya bicanu ruꞌu eluhua zeꞌe. Necane tucu yubeꞌ, nu nacuꞌ tucu quiee ruꞌe. \v 39 Nu uni Jesuse: \p ―Uyucuhua quiee cuaꞌ. \p Che Marta zana tuxie uni lunu: \p ―Detá, nechala rlialla xne necala tacu bichia nú ungutilla. \p \v 40 Nu uni Jesuse lunchu: \p ―¿Xieꞌ lanu unilá lulu nú tunu chili arquiꞌlu, lañiꞌlu poderꞌ Diose la? \p \v 41 Che uyucu beella quiee nú nacuꞌ ruꞌu eluhua zeꞌe, nu ubiꞌya Jesuse enza liñibe nu rninu: \p ―Pa Diose, cheꞌtsalu xne uriꞌi casolu nú unia lulu. \v 42 Liꞌá nediyaa nú siempre rriꞌilu caso lunú rnia pero rnine lu cuendaꞌ bee bene quieꞌ, enu nucuaꞌa caꞌa, para nú chili arquiꞌbeella nú liꞌilu uxeꞌlalu liꞌá. \p \v 43 Chenu ulaxu nú uninu scua che juerte uninu: \p ―¡Lázaro, uchiuꞌu liñi cuaꞌ! \fig San Juan 11:43|src="CN01768B.TIF" size="COL" ref="San Juan 11:43" \fig* \p \v 44 Chequie uchiuꞌu Lázaro liñi eluhua zeꞌe, nu nebelascaꞌ venda yalla cuna cuchiuꞌlla. Nu leꞌca nacuꞌ tepedaso laquie lulla, che uni Jesuse lubeella: \p ―Uxeꞌchehualla nu uzelahua yaalla. \s1 Unga tucu necatse bee bene para nú xa utibeei Jesuse \r (Mt. 26:1-5; Mr. 14:1-2; Lc. 22:1-2) \p \v 45 Chequie huaxi bee bene Israel enu uyanuu María uyalí arquiꞌbeei Jesuse chenu ulañiꞌ beei milagro nú uriꞌinu. \v 46 Pero nuꞌbeei enu uyatixiuleꞌe lubee fariseo lunú uriꞌi Jesuse. \v 47 Che bee fariseo quieꞌ cuna bee uleꞌya enu rnibiyaꞌ uquieteꞌ saꞌbeella cuna beelá bee usticia nu uni beella: \p ―¿Xneca riaꞌahua? Xne bene quieꞌ rriꞌi huaxi bee milagro. \v 48 Nu tunu zelaꞌahua nú nzeriꞌilá benequieꞌ scua, ye bee bene chili arquiꞌ liꞌilla, che bee usticia Roma yeꞌta nitilu induꞌahua nu cuna naciónꞌahua. \p \v 49 Pero tucu beella enu lee Caifás enu neca uleꞌya enu rnibiyaꞌ lu ye bee uleꞌya lana zeꞌe uni: \p ―Liꞌihua la biyaꞌhua, \v 50 nu la riꞌihua beyaꞌ nú másela neca nzeꞌca nú ati tucutsia bene equie cuendaꞌ ye bee bene, luquela nú nitilu diqui naciónꞌahua. \p \v 51 Pero né ni Caifás nucuaꞌ lu cuendaꞌtsialla. Diose udeteꞌ bee bedichiaꞌ cuaꞌ lulla, xne necalla uleꞌya enu rnibiyaꞌ lu ye bee uleꞌya lana zeꞌe, enzeꞌe unilla nú enta nú ati Jesuse equie cuendaꞌ bee bene Israel; \v 52 nu la necane nú equie cuendaꞌtsia beella atinu, sino que leꞌca necane para nú acatucunecatse beella cuna bee beneꞌ Diose enu nucuaꞌa diqui lu iliulabe. \v 53 Enzeꞌe desde bichia zeꞌe bee usticiaꞌ bee bene Israel unga tucunecatse beella nú útibeella Jesuse. \p \v 54 Enzeꞌe lá lubeꞌluaꞌ Jesuse lubee bene Israel. Sino que uchiuꞌunu lu iliu Judea nu nzanu tucu eyeche nú lee Efraín axu lu tucu dañi achi, nu zeꞌe uyaꞌnanu cuna bee beneꞌnu. \p \v 55 Chenu nzeꞌta riñala eliñi baxcu nú rriꞌi bee bene Israel. Huaxi bee bene bee eyeche enza zeꞌe nzuebeella Jerusalén para nú riꞌibeella lunú neca costumbreꞌ beella para nú lecaxi naa beella lu Diose ante nú riña eliñi zeꞌe. \v 56 Che rlaꞌna beei Jesuse nu rnedichiaꞌ beei lu saꞌbeei liñi Indu llene Jerusalén, nú unibeei: \p ―¿Xa nihua? ¿Nzeꞌtalla lu eliñi la o la yeꞌtalla la? \p \v 57 Nu bee uleꞌya enu rnibiyaꞌ cuna bee fariseo unibiyaꞌla beella, nú tunu titse bee bene acabiyaꞌ cá nzunu ixiuleꞌe beei para nú llunanu. \c 12 \s1 Tucu unaꞌa uduꞌ perfume cuchiuꞌ Jesuse \r (Mt. 26:6-13; Mr. 14:3-9) \p \v 1 Sexuꞌcu bichia rriꞌi para nú aca eliñi baxcu, chenu uya Jesuse Betania, elu neca lachi Lázaro enu uriꞌinu nú uhuañi zeca lu eluti. \v 2 Zeꞌe urecheꞌ beella tucu exee para Jesuse, Marta neca enu udeteꞌ elubacu lubeella nu Lázaro neca tucu enu nzucununu lu mexa. \v 3 Hora zeꞌe uriñayu María tucu arulaꞌ litro perfume nú huaxi seca xne necacheꞌe puro nardo nu uduꞌnchue equie cuchiu Jesuse, nu chu ucuiꞌchinchue cuna ichia equienchu. Nu diqui liñi niꞌi zeꞌe ñia ulia uriꞌi perfume cuaꞌ. \v 4 Che uni Judas Iscariote enu neca llianaꞌ Simón enu neca tucu lu chiꞌchiucu bee beneꞌ Jesuse enu udeteꞌ cuenda liꞌinu, uni: \p \v 5 ―¿Xinu lá autinchu perfume quieꞌ chuna ayuꞌu dimi denario para nú aca elietsa lubee bene enu seca elitsi? \p \v 6 Pero né ni Judas scua lunú nzenu arquiꞌi lu cuendaꞌ bee bene enu seca elitsi, uniitsiai scua xne nehuanaꞌi nu como liꞌi nuyaꞌ cuendai biti nú nuꞌcheꞌ dimi, che rcachiꞌi bee dimi nú rdeteꞌ beella yai ducheꞌi. \v 7 Chequie uni Jesuse lui: \p ―La riꞌchialunchu, xne liꞌinchu uduꞌxulanchu perfume quieꞌ liꞌá para bichia chenu achiꞌa. \v 8 Xne bee bene elitsi ye bichia nucuaꞌa cuna liꞌihua, pero liꞌá la ye tiembu nzua cuna liꞌihua. \s1 Unga tucunecatse bee bene nú úti beei Lázaro \p \v 9 Huaxi bee bene Israel ungabiyaꞌ nú nzucu Jesuse eyeche Betania, uya beei zeꞌe. La necatsiae para nú lañiꞌbeei Jesuse sino que leꞌca para nú lañiꞌ beei Lázaro enu uriꞌinu nú uhuañi lu eluti. \v 10 Enzeꞌe bee uleꞌya enu rnibiyaꞌ unga tucunecatse beella para nú úti beella Jesuse nu leꞌca nuu Lázaro uniarquiꞌ beella úti beella. \v 11 Xne equie cuendaꞌlla huaxi bee bene Israel xiuꞌu leta beella, nu nzeli arquiꞌ beella Jesuse. \s1 Uyuꞌu Jesuse Jerusalén \r (Mt. 21:1-11; Mr. 11:1-11; Lc. 19:28-40) \p \v 12 Chenu uyeꞌe lu yuu stucu bichia, huaxi bee bene bee enu uriña Jerusalén lu eliñi baxcu ungabiyaꞌ beella nú riña Jesuse zeꞌe. \v 13 Che uchiecuꞌ beei iña nu uya chaꞌcalu beei liꞌinu, nu urixialibeei nú unibeei: \p ―¡Diose nzu cuna liaꞌahua! ¡Ñia neca lu cuendaꞌ liꞌinu enu nzeꞌta lu cuendaꞌ Diose, enu neca Arre Israel! \p \v 14 Jesuse ullelaꞌ tucu burro eꞌneꞌ nu uricunuí, tucu nú rni lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose elu rni: \q1 \v 15 Bee bene Sión la lliquihua, \q1 biꞌyacuruhua nzeꞌtaquiela Arreꞌhua, \p nchiucuꞌ equie tucu burro eꞌneꞌ. \p \v 16 Hora zeꞌe lá riꞌi bee beneꞌnu beyaꞌ lunú reca, pero chenu uquienu liñibe che uriꞌibeella beyaꞌ nú scua niquie lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose equie cuendaꞌnu, enzeꞌe unga scua. \p \v 17 Bee bene enu nucuaꞌa cuna Jesuse chenu ubixianu Lázaro nú uchiuꞌui liñi eluhua, nu uriꞌinu nú uhuañi lu eluti, bee bene cuaꞌ udixiuleꞌe lubee bene lunú ulañiꞌbeei. \v 18 Enzeꞌe uchiuꞌu huaxi bee bene uyachaꞌcalu Jesuse, xne ungabiyaꞌ beei bee milagro nú uriꞌinu. \v 19 Chequie uni bee fariseo lu saꞌbeei ulañiꞌhuanee nú leca xa modo riaꞌahua: \p ―Biꞌyacuruhua tescualaꞌ huaxi bee bene nzenala liꞌilla. \s1 Rlaꞌna chiucu chuna bee bene griego Jesuse \p \v 20 Bee bene enu uriña Jerusalén lu eliñi para nú luꞌcu ulaꞌna lu Diose, leta beei nucuaꞌa chiucu chuna bee bene griego. \v 21 Liꞌibeei uyabica beei lu Felipe, enu neca bene eyeche Betsaida, tucu eyeche lu iliu Galilea, nu uzequiee beei lulla nú unibeei: \p ―Detá, niarquiꞌru bedichiaꞌnuru Jesuse. \p \v 22 Che uyatixiuleꞌe Felipe nucuaꞌ lu Andrés nu che rucu beella uyatixiuleꞌe beella nucuaꞌ lu Jesuse. \v 23 Chequie uni Jesuse lubeella: \p ―Uriñala hora nú liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose, zucuꞌ aya bee bene liꞌá. \v 24 Xne liꞌá nia luhua nú tucu nú neca tucu ebichi trigo nú tunu la benii, necascaꞌ tucutsiae, pero tunu benii che chiquiꞌ ayune. \v 25 Xne bene enu máse niarquiꞌ huañi lu iliulabe quieꞌ, enta bichia nú laxu nucuaꞌ, pero bene enu nzenu arquiꞌ nú riꞌi lunú niarquiꞌ Diose mase ulleꞌcalla lunú ulleꞌcalla luꞌculla elunehuañi nú leca xunga laxu ante lu Diose. \v 26 Tunu nuꞌ bene enu niarquiꞌ nú zibiꞌ lua, yeꞌtaquie nzeꞌe liꞌá, nu elu nzaꞌa leꞌca zeꞌe nza nzeꞌe. Nu bene enu zibiꞌ lua, zucuꞌ aya Pa Diose nzeꞌe. \s1 Udixiuleꞌe Jesuse nú atinu \p \v 27 ’¡Chiquiꞌ nehuana nzu arquia nee hora quieꞌ! ¿Nu xi nia? ¿Nia “Pa Diose, utsilaꞌa liꞌá lunú chiquiꞌ nehuana seꞌca”? ¡La nia scua xne para nucuaꞌ nzela! \p \v 28 Enzeꞌe rnia, Pa Diose ulubeꞌ poderꞌlu lubeei. \p Che uyene tucu chii enza liñibe, nú rni: \p ―Ulubela poder nú rluꞌcua lubee bene pero lubezecane stucu bese lubeei. \p \v 29 Chequie chenu ubeneꞌ bee bene enu nucuaꞌa zeꞌe chii cuaꞌ, uni beella nú biziyuꞌ neca enu uni, pero nuꞌ beella enu uni: \p ―Tucu ángel neca enu ni lunu. \p \v 30 Che uni Jesuse lubeei: \p ―Lá yene chiquieꞌ lu cuendaꞌ liꞌá sino que necane para liꞌihua. \v 31 Nee uriñala hora nú aca elu usticia lu iliulabequieꞌ nu nee la nibiyaꞌ bezeꞌlu tucu nú rnibiyaꞌi lu iliulabequieꞌ. \v 32 Pero chenu uquieelá lu cruse, che riꞌá nú yelu bee bene chili arquiꞌ liꞌá. \p \v 33 Scua udixiuleꞌenu xa modo atinu. \v 34 Che ucuaqui bee bene lunu: \p ―Liꞌiru nediyaꞌru nú lu ley rni, nú leca xunga ati Cristo. ¿Xinu rnilu nú Bene enu uxeꞌla Diose rquiꞌña nú quiee lu cruse? ¿Ti neca Bene enu uxeꞌla Diose che? \p \v 35 Chequie uni Jesuse lubeei: \p ―Lacaxeaꞌ nzulá ellieꞌe quieꞌ cuna liꞌihua, enzeꞌe uyaquiehuane diquila nú nzue cuna liꞌihua para nú la riꞌi nú necabe ana luhua xne bene enu nzenala nú necabe la riꞌi nzeꞌe beyaꞌ cá nza nzeꞌe. \v 36 Enzeꞌe diquila nú nzu ellieꞌe quieꞌ cuna liꞌihua uchili arquiꞌhuane para nú acahua bee benea. \p Chenu ulaxu nú uni Jesuse bee bedichiaꞌquieꞌ chu nzanu nu né lañiaꞌ beei liꞌinu. \s1 La chili arquiꞌ bee bene Israel Jesuse \p \v 37 Pero añinzuca nú uriꞌi Jesuse huaxi bee milagro lubeei, né chili arquiꞌbeei liꞌinu. \v 38 Nu scua uyalu nú uni profeta Isaías chenu unilla: \q1 Pa Diose, lecati nzeli arquiꞌ beenú rniru equie cuendaꞌlu. \q1 Lecati rriꞌi beyaꞌ nú equie poderꞌlu huaxi beenú unga. \p \v 39 Enzeꞌe né chili arquiꞌbeei liꞌinu. Nu leꞌca uquieꞌe profeta Isaías: \q1 \v 40 Diose uriꞌi nú neca xi neca nú la lañiꞌbeei, \q1 nu uriꞌinu nú unga nziti arquiꞌbeei, \q1 para nú la lañiꞌbeei, \q1 nu la riꞌibeei beyaꞌ, para nú la benchilaꞌbeei lua, \q1 para nú riꞌá perdona stula beei. \m \v 41 Uni Isaías scua xne ulañiꞌlaꞌlla poder nú rluꞌcu Jesuse hasta huaꞌtu, enzeꞌe unilla scua equie cuendaꞌnu. \v 42 Pero huaxi bee bene Israel uchili arquiꞌ Jesuse, nu hasta chiucu chuna bee bene enu rnibiyaꞌ uchili arquiꞌ liꞌinu. Pero lá tsiruꞌu beei nucuaꞌ lubee bene xne xiqui beei nú cánu la zelaꞌ bee fariseo nú chuꞌulá beei liñi indu. \v 43 Xne másela uyuꞌu arquiꞌbeei nú zucuꞌ ayaa bee bene liꞌibeei, luhuare nú yaꞌna nzeꞌca beei lu Diose. \s1 Stichiaꞌ Jesuse riꞌi elu usticia \p \v 44 Nu juerte uni Jesuse: \p ―Bene enu nzeli arquiꞌ liꞌá, la nzeli arquiꞌ nzeꞌe liꞌitsia, leꞌca nzeli arquiꞌ nzeꞌe Pa Diose enu uxeꞌla liꞌá. \v 45 Nu enu rlañiꞌ liꞌá, leꞌca rlañiꞌlaꞌ nzeꞌe Pa Diose enu uxeꞌla liꞌá. \v 46 Liꞌá enu neca ellieꞌe, uriña lu iliulabe para nú bee bene enu nzeli arquiꞌ liꞌá, la chenalaꞌ beei inziu nú necha neca. \v 47 Enu rieneꞌ stichiaꞌa nu la riꞌi casoe, liꞌá la necaa enu deteꞌ castiya nzeꞌe, xne lá yela lu iliulabe para nú detea castiya bee bene, sino que uriña para nú tsilaꞌa bee bene. \v 48 Bene enu rluachu liꞌá, nu la riꞌi caso stichiaꞌa nzula enu deteꞌ castiya nzeꞌe, bee bedichiaꞌ nú unila deteꞌ castiya nzeꞌe bichia chenu hualu Diose lu cuendaꞌ bee bene. \v 49 Xne bee bedichiaꞌ nú rnia la necane stichiaꞌtsia, sino que Pa Diose enu uxeꞌla liꞌá, liꞌinu unibiyaꞌnu lua nú xi nia nu xi zetea bee bene. \v 50 Nu nediyaa nú stichiaꞌ Pa Diose necane para nú luꞌcu bee bene elunehuañi nú leca xunga laxu lu Diose. Enzeꞌe rnia tucu nú unibiyaꞌnu lua nú nia. \c 13 \s1 Uquiee Jesuse cuchiuꞌ bee beneꞌnu \p \v 1 Ante eliñi baxcu, nediyaꞌlaꞌ Jesuse nú entariñala hora nú tsaꞌnanu iliulabequieꞌ para nú nzianu zucunu cuna paꞌnu Diose. Liꞌinu chiquiꞌ uzecanu bee beneꞌnu lu iliulabe quieꞌ nu secascaꞌnu liꞌibeella hasta nee. \p \v 2 Nu chenu racuxee beella, uyuꞌu bezeꞌlu arquiꞌ Judas Iscariote llianaꞌ Simón Iscariote para nú deteꞌ cuendai Jesuse. \v 3 Pero nediyaꞌlaꞌnu nú Paꞌnu Diose utsaꞌnala yeene yanu, nu leꞌca nediyaꞌlaꞌnu nú enza lu Paꞌnu Diose nzeꞌtanu nu enza lu Paꞌnu Diose benchilaꞌ zecanu. \v 4 Diquila nú racuxee beella utsulínu nu uluanu laquie nú nutunu lu xucunu nu ullicaꞌnu tucu tualla xlaꞌcunu. \v 5 Che chu uduꞌnu inza liñi tucu exquiꞌña, nu uquixienu rquienu cuchiuꞌ bee beneꞌnu, nu rcuiꞌchinue cuna tualla nú nacaꞌcu xlaꞌcunu. \p \v 6 Chenu nze quienu cuchiuꞌ Simón Pedro, unilla lunu: \p ―Detá, la yala nú quielu cuchiuꞌa. \p \v 7 Nu ucuaqui Jesuse lulla: \p ―Nee la riꞌilu beyaꞌ lunú rriꞌá, pero enta chenu riꞌilu beyaꞌe. \p \v 8 Chequie uni Pedro lunu: \p ―¡La zelaa nú quielu cuchiuꞌa! \p Nu uninu lulla: \p ―Tunu la quiea cuchiuꞌlu la acaꞌlu benea che. \p \v 9 Nu ucuaqui Simón Pedro lunu: \p ―Aa che, Detá, pero la quieelu cuchiuꞌtsia, leꞌca uquiee ya nu uꞌchaꞌ liꞌá che. \p \v 10 Pero ucuaqui Jesuse lulla: \p ―Enu ungutsala, cuchiuꞌtsia nzeꞌe rquiꞌña nú chequielá, xne lecaꞌ xi naa diquilla. Nu liꞌihua lecaꞌ xi naahua, añinzuca nú laca yehua. \p \v 11 Liꞌinu uninu: “Añinzuca nú laca yehua”, xne nediyaꞌnu nú ta enu deteꞌ cuenda liꞌinu. \p \v 12 Chenu ulaxu nú uquieenu cuchiuꞌ bee beneꞌnu, che ungutu zecanu laquie nú uluanu lu xucunu, nu chu uzucu zecanu lu mexa nu uninu lubeella: \p ―¿Rriꞌihua beyaꞌ lunú uriꞌá luhua la? \v 13 Liꞌihua rnihua Maestro nu Detá lua, nu neliꞌhua xne scua necane. \v 14 Nee liꞌá nú neca ulaxcuela nu Detá uquia cuchiuꞌhua, leꞌca scua rquiꞌña nú quiehua cuchiuꞌ bee saꞌhua. \v 15 Ulubela luhua xa riꞌihua para nú leꞌca scua tucu nú uriꞌá riꞌihua. \v 16 Liꞌihua nediyaꞌhua nú niꞌtucu mosoꞌ la neca equielái lu patronꞌi, leꞌca bene enu nza luhuareꞌ stucu bene la neca equielái lu bene enu xeꞌla liꞌi. \v 17 Ñia nza lu cuendaꞌhua tunu rriꞌihua beyaꞌ bee nucuaꞌ nu zucuꞌhuane. \p \v 18 ’La nia lu cuendaꞌ yehua, liꞌá nediya tahua bee enu ucañia. pero rquiꞌña nú yalu tucu nú rni lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose elu rni: “Liꞌi eꞌcu enu racunua, ubelleta equiea.” \v 19 Nia nucuaꞌ luhua ante nú acane para nú chenu acane, chili arquiꞌhua nú liꞌá necaa enu necaa. \v 20 Neli nia luhua: Nú bene enu riꞌi caso bene enu xeꞌlaa, rriꞌi caso nzeꞌe liꞌá, nu enu rriꞌi caso liꞌá, liꞌilla rriꞌi casolla enu uxeꞌla liꞌá. \s1 Udixiuleꞌe Jesuse nú deteꞌ cuenda Judas liꞌinu \r (Mt. 26:20-25; Mr. 14:17-21; Lc. 22:21-23) \p \v 21 Chenu ulaxu nú uni Jesuse scua, chiquiꞌ nehuana utsu arquiꞌnu, che udixiuleꞌe nzeꞌcanu lubeella nú uninu: \p ―Neli nia luhua nú tucuhua deteꞌ cuenda liꞌá. \p \v 22 Chequie uquixie ubiꞌya bee beneꞌnu lu saꞌbeella, nu la riꞌi beella beyaꞌ tabeella neca enu uninu lu cuendaꞌ. \v 23 Nu tucu beneꞌ Jesuse enu chiquiꞌ secanu enu nzucu cueꞌtsenu diqui nú racuxe beella, \v 24 uriꞌi Simón Pedro seña lulla para nú nedichiaꞌlla lunu, núti lu cuendaꞌ rninu. \v 25 Che beneꞌnu enu nzucu cueꞌtsenu unedichiaꞌlla lunu: \p ―Detá, ¿Taru enu deteꞌ cuenda liꞌilu? \p \v 26 Nu ucuaqui Jesuse, nu uninu: \p ―Cuachaa teleꞌe pá nu ya enu detene nzeꞌella. \p Che ucuachanu teleꞌe pá udeteꞌnu ya Judas Iscariote, llianaꞌ Simón Iscariote. \v 27 Hora nú unaꞌtse Judas pá zeꞌe chu uyuꞌu bezeꞌlu arquii, nu uni Jesuse lui: \p ―Lunú niarquiꞌlu riꞌilu, yexetsia uriꞌi. \p \v 28 Nu niꞌ tucu beella enu nzucununu lu mexa zeꞌe né riꞌibeella beyaꞌ xinu uninu lui scua. \v 29 Nu lunú Judas nuyaꞌ cuenda biti nú nuꞌcheꞌ melu, che nuꞌ beella enu uriꞌi elliebacuꞌ, nú uni Jesuse lui nú chetsii xi chetsii para eliñi, urre deteꞌi xi deteꞌi lubee bene enu seca. elitsi. \p \v 30 Chenu ulaxu udacu Judas pa zeꞌe chu uchiuꞌui nzai nu uyuꞌula rulaꞌ che. \s1 Tucu mandamiento cuqui \p \v 31 Chenu uchiuꞌu Judas uni Jesuse: \p ―Nee aca achee poder nú rluꞌcu Bene enu uxeꞌla Diose lu iliulabe, nu equie cuendaꞌ liꞌinu aca achee poder nú rluꞌcu Diose. \v 32 Nu scua tucu nú lubeꞌ Bene enu uxeꞌla Diose, xa neca poder nú rluꞌcu Diose, leꞌca scua lubeꞌ Diose poder nú rluꞌcu bene enu uxeꞌlanu, nu la leaꞌ nú acane scua. \v 33 Bee lliꞌñia, lleꞌnatsia nzula cuna liꞌihua. Laꞌnahua liꞌá pero tucu nú unila lubee bene Israel, leꞌca scua nia luhua nee. Leca modo tsehua elu nzaꞌa. \v 34 Nee liquia tucu mandamiento cuqui luhua: Uzecahua bee saꞌhua. Tucu nú seꞌca liꞌihua, leꞌca scua uzecahua bee saꞌhua. \v 35 Tunu secahua bee saꞌhua, scua riꞌi ye bee bene beyaꞌ nú liꞌihua necahua bee benea. \s1 Uni Jesuse nú ni Pedro nú la chululla liꞌinu \r (Mt. 26:31-35; Mr. 14:27-31; Lc. 22:31-34) \p \v 36 Nu uni Simón Pedro lu Jesuse: \p ―Detá, ¿ca nzalu? \p Nu uni Jesuse: \p ―Elu nzaꞌa leca modo tselu nee, pero enta bichia nú yeꞌtanalalu liꞌá. \p \v 37 Che uni Pedro lunu: \p ―Detá, ¿xiquie nú leca modo tsea cuna liꞌilu nee? ¡Nu liꞌá lecaxi riꞌi mase nú atia lu cuendaꞌlu! \p \v 38 Nu ucuaqui Jesuse nú uninu: \p ―¿Neliꞌlu nú atilu lu cuenda la? Liꞌá nia lulu nú ante nú bixia tiula, liꞌilu chunala bese unilálu nú la chululu liꞌá. \c 14 \s1 Jesuse neca inziu para nú riña bene lu Diose \p \v 1 ’Chequie uni Jesuse lubeella: \p ―La chenu arquiꞌhua, uchili arquiꞌhua Diose, nu uchili arquiꞌhua liꞌá. \v 2 Elu nzucu Pa Diose chiquiꞌ nuꞌ luguare elu cuaꞌa bee bene nuꞌ, xne tunu leca luhuare liꞌá lá ania luhua nú nze tsucheꞌa elu cuaꞌahua. \v 3 Nu chenu uyatsucheꞌla elu cuaꞌahua, che nzela stucu bese para nú nzela tucuaꞌahua para nú cuaꞌahua elu zucuaꞌa. \v 4 Liꞌihua nediyaꞌhua cá nzaꞌa nu nuꞌluhua inziu para nú riñahua zeꞌe. \p \v 5 Chequie uni Tomás lunu: \p ―Detá, la biyaꞌru cá nzalu, ¿xa chuluru inziu nú rnilu? \p \v 6 Che ucuaqui Jesuse, nú uninu: \p ―Liꞌá neca inziu zeꞌe, nu nú neli neca, nu elu nehuañi. Equie cuendaꞌ liꞌitsia nuꞌ modo riña bee bene lu Pa Diose liñibe. \v 7 Tunu liꞌihua nuꞌluhua liꞌá leꞌca nuꞌluhua Pa Diose nu nee nuꞌlulahuanu, xne ulañiꞌlaꞌhuanu. \p \v 8 Che uni Felipe lunu: \p ―Detá, uzela lañiꞌru Pa Diose para nú yaꞌna conformero. \p \v 9 Chequie uni Jesuse lulla: \p ―Felipe, xeela nzua cuna liꞌihua, ¿Nu lascaꞌ chululu liꞌá la? Enu ulañiꞌlaꞌ liꞌá, leꞌca ulañiꞌlaꞌ nzeꞌe Pa Diose, ¿xiquie nú rnilu lua nú zelaa lañiꞌhua Pa Diose? \v 10 ¿Xieꞌ la chili arquiꞌlu nú tucutsia neca cuna Pa Diose nu liꞌinu tucutsia necanu cuna liꞌá la? Bee bedichiaꞌ nú rnia la necane elliebacutsia sino que Pa Diose, enu nzunu liꞌá, liꞌinu necanu enu rriꞌi lunú rriꞌá. \v 11 Uchili arquiꞌhua nú liꞌá nzunua Pa Diose, nu liꞌinu nzununu liꞌá, tunu la chili arquiꞌhua, uchili arquiꞌhua liꞌá equie beenú rriꞌá. \v 12 Liꞌá nia luhua nú enu nzeli arquiꞌ liꞌá, leꞌca riꞌi nzeꞌe beenú rriꞌá, nu riꞌi nzeꞌe beenú llenescaꞌlá neca, lunú nziaꞌla elu nzucu Pa Diose. \v 13 Nu ye nú nacuꞌhua lu Diose equie cuendaa liꞌá liquine. Para nú equie cuendaꞌ lliꞌñinu acachee poder nú rluꞌcu Pa Diose. \v 14 Xitse nú nacuꞌhua lu Diose equie cuendaa, liꞌá liquine. \s1 Uni Jesuse nú xeꞌlanu Espíritu Santo \p \v 15 ’Tunu liꞌihua secahua liꞌá, zuꞌcuhua stichiaꞌa. \v 16 Nu liꞌá nacua lu Pa Diose para nú xeꞌlanu stucu enu duꞌ ana arquiꞌhua nu yaꞌnalínu cuna liꞌihua. \v 17 Liꞌinu necanu Espíritu Santo enu rni nú neli neca, bee bene enu laca bee benea leca modo yucu arquiꞌbeei liꞌinu. Xne la lañiꞌ beei liꞌinu nu la chulu beei liꞌinu. Pero liꞌihua nuꞌluhuanu xne nzunu cuna liꞌihua nu yaꞌnalínu arquiꞌhua. \v 18 La tsaꞌna zaquia liꞌihua, nzela zeca luhua. \v 19 Lacaxeaꞌ la lañiaꞌ bee bene enu laca bee benea liꞌá, pero liꞌihua lañiꞌhua liꞌá. Nu tucunú rluꞌcua elunehuañi, leꞌca scua luꞌcuhua elunehuañi. \v 20 Bichia nú yucuhua Espíritu Santo riꞌihua beyaꞌ nú tucutsia necaa cuna Pa Diose, nu tucutsia necahua cuna liꞌá, nu tucutsia necaa cuna liꞌihua. \v 21 Enu rduꞌ equie stichiaꞌa nu sucuꞌe, nzeꞌe rlubeꞌ nú neli seca liꞌá. Nu enu seca liꞌá zeca Pa Diose nzeꞌe, nu leꞌca zecaa nzeꞌe, nu lubea lu nzeꞌe nú ti necaa. \p \v 22 Chequie Judas (enu laca Judas Iscariote) uni lunu: \p ―Detá, ¿xiquie nú lutsiaru lubeꞌlu nú ti necalu? Nu la lubeꞌlu nú ti necalu lu beelá bee bene iliulabe. \p \v 23 Che ucuaqui Jesuse nú uninu: \p ―Enu seca liꞌá sucuꞌ stichiaꞌa, nu Paa Diose seca nzeꞌe, nu Paa nu liꞌá nzelaru para nú huañiru cuna nzeꞌe. \v 24 Enu la zeca liꞌá, la zucuꞌ nzeꞌe stichiaꞌa nu bee bedichiaꞌ nú rieneꞌhua rnia lacane stichiaꞌa, stichiaꞌ Paa Diose enu uxeꞌla liꞌá necane. \p \v 25 ’Rnia ye bee nucuaꞌ luhua diquila nú nzuscaꞌa cuna liꞌihua; \v 26 pero Espíritu Santo enu xeꞌla Paa Diose equie cuendaa, liꞌinu duꞌnu ana arquiꞌhua nu zeteꞌnu liꞌihua yeene, nu elluꞌcu arquiꞌnu liꞌihua ye beenú unila luhua. \v 27 Chenu nziaꞌla liquia nú nzuxe arquiꞌhua, nu liꞌá la nitsiane tucu nú rni bee bene iliulabe xne liꞌá neli liquine luhua. La chenu arquiꞌhua nu la lliquihua. \p \v 28 ’Ubeneꞌlaꞌhua nú unia nú nziaꞌa pero benchilaꞌ zecaa luhua. Tunu neli nú secahua liꞌá, ñia atsu arquiꞌhua chenu unia nú nziaꞌa lu Pa Diose, xne liꞌinu rnibiyaꞌnu lua. \v 29 Rixiuleꞌexula nucuaꞌ luhua nee para nú chenu acane chili arquiꞌhua liꞌá. \p \v 30 ’La niaꞌa huaxilá bee bedichiaꞌ luhua, xne nzeꞌtala enu rnibiyaꞌ lu iliulabe quieꞌ. Añinzuca nú la nibiyaꞌ nzeꞌe lua, \v 31 pero rquiꞌña nú acane scua tucu nú rquiꞌña nú acane, para nú riꞌi bee bene iliulabe beyaꞌ nú liꞌá seꞌca Pa Diose, nu rriꞌá lunú unibiyaꞌnu riꞌá. Utsulihua ne chaꞌahua. \c 15 \s1 Jesuse neca xi neca luchi cuchiuꞌ lubeꞌ \p \v 1 ’Leꞌca uni Jesuse lubeella: \p ―Liꞌá neca xi neca luchi lubeꞌ nu Pa Diose neca xi neca enu rquienii. \v 2 Nu bee bene enu neca xi neca bee luchi yae. Bee luchi yae nú la ayu uva, chiecuꞌnue, pero beenú rayu uva, chiꞌqui yae nú la zibiꞌ para nú lecaxi nae nu che ayulae. \v 3 Liꞌihua lecaꞌ xi nahua equie nú nzeli arquiꞌhua bee bedichiaꞌ nú unilá luhua. \v 4 Aca tucutsiahua cuna liꞌá, tucu nú tucutsia necaa cuna liꞌihua, xne tucu luchi lubeꞌ leca modo ayu uva lue tunu la nzenene cuna luchi uzana leꞌca scua liꞌihua leca modo riꞌihua lunú riuꞌ arquiꞌ Diose tunu la neca tucutsiahua cuna liꞌá. \p \v 5 ’Liꞌá neca xi neca luchi lubeꞌ uzana nu liꞌihua necahua xi neca luchi yae. Bene enu la tsanaꞌ arquiꞌ nú neca tucunecatse cuna liꞌá, nu liꞌá necatucunecatsea cuna nzeꞌe, nzeꞌe máse rriꞌi lunú riuꞌ arquiꞌ Pa Diose, xne tunu la neca tucunecatsehua cuna liꞌá lecaxi acahua riꞌihua. \v 6 Bene enu sanaꞌ arquiꞌ nú neca tucunecatse cuna liꞌá, zeca nzeꞌe tucu nú seca yaa luchi lubeꞌ nú urecuꞌ nu rebichi, che yeteꞌsae para nú chiquine. \p \v 7 ’Tunu la tsanaꞌhua nú neca tucunecatsehua cuna liꞌá nu la tsanaꞌhua nú sucuꞌhua stichiaꞌa, unaꞌcuhua nú niarquiꞌhua nu yucuhuane. \v 8 Nu chenu neli rriꞌihua lunú riala riꞌihua equie bee nucuaꞌ, liꞌihua sucuꞌ ayahua Pa Diose, scua rlubeꞌ nú neli necahua bee benea. \v 9 Tucu nú seca Pa Diose liꞌá, leꞌca scua seꞌca liꞌihua uduꞌ equiehua nú liꞌá seꞌca liꞌihua. \v 10 Tunu liꞌihua sucuꞌhua stichiaꞌa, rduꞌ equiehua nú liꞌá seꞌca liꞌihua, scua tucu nú sucua nú rni Pa Diose, xne rduꞌ equiea nú liꞌinu secanu liꞌá. \p \v 11 ’Rnia scua luhua para nú ñia tsu arquiꞌhua tucu nú ñia nzu arquia para nú zaꞌ nú ñia nzu arquiꞌhua. \v 12 Nee lunú rnibiyaꞌa luhua necane: nú uzecahua bee saꞌhua tucu nú seꞌca liꞌihua. \v 13 Leꞌca eluseca nú máse llene neca nú zela tucu bene ati equie cuendaꞌ amigoꞌ. \v 14 Nu liꞌihua necahua bee amigoa, tunu rriꞌihua lunú rnibiyaꞌa luhua. \v 15 La nia mosoa luhua xne tucu mosoꞌ la riꞌi beyaꞌ ye nú rriꞌi patrón. Liꞌá rnia luhua bee amigo, xne liꞌá unila luhua ye beenú uni Pa Diose lua. \v 16 Liꞌihua nécañihua liꞌá, sino que liꞌá ucañia liꞌihua, nu uxeꞌla liꞌihua para nú chetixiuleꞌehua lubee bene nú chili arquiꞌbeei liꞌá, tucu nú nzeli arquiꞌhua liꞌá para nú nzedalala bee bene enu chili arquiꞌ liꞌá. Nu scua Pa Diose liquiꞌ luhua ye nú nacuꞌhua lunu equie cuendaꞌ liꞌá. \v 17 Nee lunú rnibiyaꞌa luhua necane: nú uzecahua bee saꞌhua. \s1 Rana arquiꞌ bee bene Jesuse cuna bee beneꞌnu \p \v 18 ’Tunu rana arquiꞌ bee bene liꞌihua ulluꞌcu arquiꞌhua nú liꞌá rlutila uhuana arquiꞌbeei. \v 19 Tunu liꞌihua nehuañiscaꞌhua tucu nú nehuañi beei, seca beei liꞌihua tucu nú seca beei saꞌbeei, pero liꞌá ucañia liꞌihua leta beei, nu rana arquiꞌbeei liꞌihua, xne la riaꞌahua tucu nú rriꞌi beei. \v 20 Ulluꞌcu arquiꞌhua bee bedichiaꞌ nú unilá luhua: “Niꞌ tucu mosoꞌ la neca equiela lu patronꞌ.” Neequie tunu liꞌá rriꞌi condra bee bene, leꞌca riꞌi condra beei liꞌihua, nu tunu rriꞌi caso beei stichiaꞌa, leꞌca riꞌi caso beei stichiaꞌhua. \v 21 Scua riꞌinu beei liꞌihua lunú necahua bee benea, xne lachulu beei enu uxeꞌla liꞌá. \p \v 22 ’Liꞌibeei lecaxi equiya luꞌcu beei, tunu liꞌá lá ayela ania lubeei pero nee lunú ubelalá unia lubeei lecaꞌ xi quieruꞌulá beei lu cuendaꞌ stula beei. \v 23 Nu bee bene enu rana arquiꞌ liꞌá, leꞌca nuu Pa Diose rana arquiꞌbeei. \v 24 Lecaxi equiya luꞌcubeei tunu liꞌá lá ariꞌá bee milagro lubeei, bee milagro nú niꞌ tucu bene lá riꞌi, pero nee añinzuca nú ulañiꞌlaꞌ beei beenú uriꞌá rana arquiꞌbeei liꞌá, nu leꞌca nuu Pa Diose rana arquiꞌbeei. \v 25 Pero recae scua, xne rquiꞌña nú yalu tucu nú nequie lu leyꞌ beei elu rni: “Rana arquiꞌbeei liꞌá nu lecaxi rriꞌa lubeei.” \p \v 26 ’Pero chenu riña enu duꞌ ana arquiꞌhua, liꞌinu necanu Espíritu Santo enu xeꞌla luhua desde elu nzucu Pa Diose, nu liꞌinu ninu equie cuendaa. \v 27 Nu leꞌca liꞌihua nihua equie cuendaꞌ liꞌá, xne nucuaꞌanuhua liꞌá desde nú uquixiea setea liꞌihua. \c 16 \p \v 1 ’Rnia bee bedichiaꞌ quieꞌ luhua para nú la tsu chiucu arquiꞌhua. \v 2 Xne nzeꞌta bichia nú la zelaꞌbeei nú chuꞌuhua liñi indu, nu hasta riña bichia nú bene enu úti liꞌihua zeca nzeꞌe nú rriꞌi nzeꞌe lunú riuꞌ arquiꞌ Diose. \v 3 Rriꞌi beei scua xne lascaꞌ chulu beei Pa Diose nu niꞌ liꞌá lá chulu beei. \v 4 Rnia bee nucuaꞌ luhua para nú chenu acane elluꞌcu arquiꞌhua nú unilane luhua. Né nia nucuaꞌ luhua desde nú uquixiea setea liꞌihua, xne liꞌá nzua cuna liꞌihua. \s1 Lunu rriꞌi Espíritu Santo \p \v 5 ’Pero nee nziaꞌa lu enu uxeꞌla liꞌá nu niꞌtucuhua la nedichiaꞌ lua cá nzaꞌa, \v 6 aꞌla chiquiꞌ nehuana nzu arquiꞌhua nú unia scua luhua. \v 7 Pero liꞌá rnia luhua: nú neca nzeꞌcalá para liꞌihua nú nziaꞌa. Xne tunu la yaꞌa la yeꞌta Espíritu Santo luhua pero tunu nziaꞌa liꞌá xeꞌla Espíritu Santo luhua. \v 8 Nu chenu riñanu che lubeꞌ nzeꞌcanu lubee bene ta enu rluꞌcu dula, nu ta enu la luꞌcu dula, nu ta enu riala castiya. \v 9 Nu liꞌibeei riꞌibeei beyaꞌ nú rluꞌcu beei dula xne la chili arquiꞌbeei liꞌá. \v 10 Nu riꞌibeei beyaꞌ nú liꞌá la luꞌcua dula xne nziaꞌa lu Pa Diose, nu la lañiaꞌhua liꞌá, \v 11 nu leꞌca riꞌibeei beyaꞌ nú enu riala castiya neca bezeꞌlu enu rnibiyaꞌ lu iliulabe quieꞌ. \p \v 12 ’Huaxiscaꞌlá nú rlucua nia luhua, pero nee liꞌihua la riꞌihua beyaꞌ xi rni bee nucuaꞌ. \v 13 Pero chenu riña Espíritu Santo liꞌinu lubeꞌnu luhua ye nú neli neca xne la ninu lu cuendaꞌ liꞌinu, liꞌinu ninu ye nú rieneꞌnu nu equie cuendaꞌnu riꞌihua beyaꞌ beenú aca. \v 14 Nu liꞌinu zucuꞌ ayanu liꞌá, xne ye nú nediyaꞌnu lu cuendaa lubeꞌnue luhua. \v 15 Ye nú rluꞌcu Pa Diose, leꞌca necane stenea enzeꞌe unia luhua nú ye nú nediyaꞌ Espíritu Santo lu cuendaa lubeꞌnue luhua. \s1 Cheꞌe nú nehuana nzu arquiꞌ bene cuna lunú ñia nzu arquiꞌlla \p \v 16 ’Lleꞌnatsia la lañiaꞌhua liꞌá, pero cheelá lleꞌnatsia chu lañiꞌ zecaꞌhua liꞌá, xne nziaꞌa lu Pa Diose. \p \v 17 Chequie nuꞌ bee beneꞌnu unedichiaꞌ beella lu saꞌbeella: \p ―¿Xi rninu nú lleꞌnatsia la lañiaꞌahuanu nu cheelá lleꞌnatsia lañiꞌ zecaꞌahuanu xne nzianu elu nzucu Pa Diose? \v 18 ¿Xi rni bedichiaꞌ nú rninu “lleꞌnatsia”? La riaꞌahua beyaꞌ xi rninu. \p \v 19 Nu uriꞌi Jesuse beyaꞌ nú niarquiꞌ beella nedichiaꞌ beella lunu bedichiaꞌ nú uninu lubeella: \p ―¿Rnedichiaꞌhua lu saꞌhua lunú unia, lleꞌnatsia la lañiaꞌhua liꞌá nu cheelá lleꞌnatsia lañiꞌ zecaꞌhua liꞌá la? \v 20 Neli rnia luhua nú unaꞌhua nu nehuana tsu arquiꞌhua, diquila nú ñia nzu arquiꞌ beelá bee bene. Pero lecaxi riꞌi nú nehuana tsu arquiꞌhua, cheela cheꞌe nú ñiaꞌla tsu arquiꞌhua. \v 21 Tucu nú seca tucu unaꞌa enu enta nú ala enduꞌ rlachi xlaꞌculla pero chenu ungulala enduꞌlla, niꞌ la llucuaꞌ arquiꞌlla nú nehuana utsiꞌlla equie nú ñia nzu arquiꞌlla nú ungula enduꞌlla lu iliulabe. \v 22 Leꞌca scua liꞌihua nehuana nzu arquiꞌhua nee, pero chenu nzelabiꞌya zeca liꞌihua chiquiꞌ ñia tsu arquiꞌhua nu lecati axi nú ñia nzu arquiꞌhua. \p \v 23 ’Bichia zeꞌe lecaꞌ xi nedichiaꞌhua lua. Nu neli nia luhua nú ye nú nacuꞌhua lu Pa Diose, liꞌinu liquiꞌnue luhua equie cuendaꞌ liꞌá. \v 24 Hasta nee lecaxi nacuꞌhua lunú equie cuendaa, unaꞌcuhua nu yucuhuane para nú zaꞌ nú ñia tsu arquiꞌhua. \s1 Jesuse uriꞌi ana lu ye beenú nuꞌ lu iliulabe \p \v 25 ’Ye beenú unia luhua la riꞌihua beyaꞌe xne unine luhua puro bee ejemplu pero nzeꞌta hora nú la niaꞌa scua luhua, sino que achee nia luhua equie cuendaꞌ Pa Diose. \v 26 Bichia zeꞌe equie cuendaa nuꞌ modo nacuꞌhua lu Pa Diose nu la quiꞌñiaꞌ nú nacua lunu equie cuendaꞌhua, \v 27 xne leꞌca liꞌi Pa Diose seca liꞌihua, secanu liꞌihua xne secahua liꞌá nu nzeli arquiꞌhua nú liꞌinu uxeꞌlanu liꞌá. \v 28 Lunú uriña lu iliulabe quieꞌ, nu nee tsaꞌna iliulabe quieꞌ para nú benchilaꞌ zeca lunu. \p \v 29 Chequie uni bee beneꞌnu lunu: \p ―Nee siꞌ achee rixiuleꞌelu luru, la niaꞌlu bee ejemplu luru tucu nú unilu nú la riꞌiru beyaꞌ. \v 30 Nee rriꞌiru beyaꞌ nú nediyaꞌlu yeene nu la quiꞌñialu nú ti nedichiaꞌ lulu, enzeꞌe nzeli arquiꞌru nú nzeꞌtalu enza lu Diose. \p \v 31 Nu ucuaqui Jesuse lubeella: \p ―¿Nee siꞌ nzeli arquiꞌhua liꞌá la? \v 32 Xne nee nzeꞌta riñala hora, nu nee necalane, nú liꞌihua riꞌchialetsehua tucua tucuahua naꞌtsehua inziuꞌhua, nu tsaꞌnahua stuculiꞌa. Pero la yaꞌna stuculiꞌa xne Pa Diose nzu cuna liꞌá \v 33 Rnia ye bee nucuaꞌ luhua para nú equie cuendaꞌe ñia tsu arquiꞌhua. Liꞌihua nehuana zecahua lu iliulabe, pero la lliquihua xne liꞌá uriꞌila ana luye nú nuꞌ lu iliulabe. \c 17 \s1 Rnacuꞌ Jesuse lu Diose equie cuendaꞌ bee beneꞌnu \p \v 1 Chenu ulaxu nú uni Jesuse scua lubee beneꞌnu, che ubiꞌyanu enza liñibe nu uninu: \p ―Pa Diose, uriñala hora nú aca lunú riala aca. Ulubeꞌ poder nú rluꞌcu lliꞌñilu para nú leꞌca lubeꞌ lliꞌñilu poder nú rluꞌculu. \v 2 Xne liꞌilu udeteꞌlu poder lu lliꞌñilu para nú nibiyaꞌnu luye bee bene iliulabe, nu deteꞌnu elunehuañi nú leca xunga laxu luye bee bene, enu udeteꞌlu lunu. \v 3 Nu elunehuañicuaꞌ neca para bee bene enu nuꞌlu liꞌilu, nú tucutsia liꞌilu necalu Diose nu nuꞌlu beei Jesucristo enu uxeꞌlalu lu iliulabe. \p \v 4 ’Liꞌá ulubea poder nú rluꞌculu ante lubee bene iliulabe, nu nee ulaꞌxula rriꞌá beenú unibiyaꞌlu lua nú riꞌá. \v 5 Nee nú nzela lulu Pa Diose uliꞌquiꞌ poder lua tucu nú uluꞌcune cuna liꞌilu ante nú quixie iliulabe. \p \v 6 ’Bee bene enu ucañilu lu iliulabe quieꞌ nu uliquiꞌlu lua, unila lubeella equie cuendaꞌlu. Bee beneꞌlu beella nu uliquiꞌlu beella lua nu uzucuꞌ beella stichiaꞌlu. \v 7 Nee rriꞌi beella beyaꞌ nú equie cuendaꞌlu nzeꞌta ye beenú unia nu ye beenú uriꞌá, \v 8 xne udixiuleꞌa stichiaꞌlu lubeella, nu uyali arquiꞌbeella. Neequie rriꞌi nzeꞌca beella beyaꞌ nú nzela enza lulu, nu nzeli arquiꞌ beella nú liꞌilu uxeꞌlalu liꞌá. \p \v 9 ’Liꞌá rnacua lulu equie cuendaꞌ beella, la nacua lulu equie cuendaꞌ ye bee bene iliulabe, sino que rnacua lulu equie cuendaꞌ bee bene enu uliquiꞌlu lua, xne bee beneꞌlu neca beella. \v 10 Nu equie cuendaꞌ beella achee poder nú rluꞌcua. Ye nú neca stenea neca steneꞌlu nu ye nú neca steneꞌlu leꞌca necane stenea. \p \v 11 ’Liꞌá la zucuaꞌa lu iliulabe quieꞌ pero liꞌibeella nucuaꞌalá beella lu iliulabe, nu liꞌá nzela lulu. Pa Diose, liꞌilu enu la luꞌculí dula ubiꞌyaa liꞌibeella enu uliquiꞌlu lua, cuna poder nú rluꞌculu uliꞌquiꞌlua para nú aca tucunecatse beella tucu nú tucutsia necaꞌa. \v 12 Chenu nzunua liꞌibeella lu iliulabe quieꞌ, liꞌibeella enu uliquiꞌlu lua ubiꞌya beella cuna poder nú rluꞌcua uliquiꞌlu lua nu niꞌ tucu beella né nitilu, sino que unitilutsia tucu enu nzula nú nitilu, para nú yalu tucu nú rni lu ichiꞌ stichiaꞌlu. \p \v 13 ’Nee nzelala lulu, pero rnia bee bedichiaꞌ quieꞌ diquila nú nzua lu iliulabe, para nú chiquiꞌ ñia tsu arquiꞌbeella tucu nú ñia nzu arquia. \v 14 Liꞌá udixiuleꞌa stichiaꞌlu lubeella nu rana arquiꞌ bee bene liꞌibeella, xne la nehuañiaꞌ beella tucu nú nehuañi beelá bee bene, tucu nú leꞌca liꞌá la nehuañia tucu nú nehuañi bee bene iliulabe. \v 15 La nacua lulu nú hualu liꞌibeella lu iliulabequieꞌ, sino que nacua lulu nú biꞌyalu liꞌibeella para nú la riꞌibeella nú necha neca. \v 16 Liꞌibeella la nehuañiaꞌ beella tucunú nehuañi beelá bee bene, tucu nú leꞌca liꞌá la nehuañia tucu nú nehuañi bee bene iliulabe. \v 17 Uriꞌi nú lecaxi naa beella nu la luꞌcu beella dula, equie cuendaꞌ stichiaꞌlu. Xne stichiaꞌlu neli necane. \v 18 Tucu nú uxeꞌlalu liꞌá lu iliulabe quieꞌ, leꞌca scua liꞌá xeꞌla liꞌibeella lu beela bee bene iliulabe, \v 19 Nu equie cuendaꞌ beella dete cuendaa liꞌá para nú leꞌca liꞌibeella lecaxi naabeella equie cuendaꞌ stichiaꞌlu nú neli neca. \p \v 20 ’Nu la neca equie cuendaꞌtsia beella rnacua lulu, leꞌca rnacua lulu lu cuendaꞌ bee bene enu neela chili arquiꞌ liꞌá chenu yeneꞌ beella lunú ixiuleꞌe bee benea equie cuendaa. \v 21 Nacua lulu Pa Diose nú aca tucunecatse beella, tucu nú tucutsia necaa cuna liꞌilu, nu leꞌca scua acatucunecatse beella cuna liꞌá, para nú chili arquiꞌ bee bene iliulabe nú liꞌilu uxeꞌlalu liꞌá lu iliulabe. \v 22 Leꞌca liꞌi poder nú uliquiꞌlu lua, udetene lubeella para nú acatucunecatse beella tucu nú liꞌilu nu liꞌá tucutsia necaꞌa. \v 23 Liꞌá nzunua liꞌibeella nu liꞌilu nzunulu liꞌá para nú zaꞌlí nú acatucunecatse beella cuna liꞌá, nu scua riꞌi bee bene iliulabe beyaꞌ nú liꞌilu uxeꞌlalu liꞌá nu secalu liꞌibeella tucu nú secalu liꞌá. \p \v 24 ’Pa Diose, niarquia nú ye bee bene enu uliquiꞌlu lua cuaꞌa beella elu zucuaꞌa, para nú lañiꞌ beella poder nú uliquiꞌlu lua xne secalu liꞌá desde chenu lascaꞌ quixie iliulabe. \v 25 Pa Diose, liꞌilu enu rriꞌi tucu nú rialane, añinzuca nú bee bene iliulabe lá chulu beei liꞌilu pero liꞌá nuꞌlua liꞌilu, nu bee benea nediyaꞌ beella nú liꞌilu uxeꞌlalu liꞌá. \v 26 Liꞌá unila lubeella equie cuendaꞌlu nu nzeniscaꞌla lubeella, para nú zeca beella saꞌbeella tucu nú secalu liꞌá nu liꞌá nzua cuna liꞌibeella. \c 18 \s1 Unaꞌtse bee bene Jesuse \r (Mt. 26:47-56; Mr. 14:43-50; Lc. 22:47-53) \p \v 1 Chenu ulaxu nú uni Jesuse bee bedichiaꞌ quieꞌ, uchiuꞌunu nú nzanu cuna bee beneꞌnu stucu chú reꞌcu nú lee Cedrón. Zeꞌe nuꞌ bee aca olivos nu uyuꞌununu bee beneꞌnu leta bee aca zeꞌe. \v 2 Nu Judas, enu udeteꞌ cuenda liꞌinu nuꞌlui zeꞌe, xne huaxi bese uyanu Jesuse liꞌibeella zeꞌe. \v 3 Nu zeꞌe uriñayu Judas texcuaꞌa bee sundado, nu cuna texcuaꞌa bee bene enu rriucu Indu llene Jerusalén enu uxeꞌla bee uleꞌya enu rnibiyaꞌ nu bee fariseo nu nuyaꞌ beei bee lanza cuna bee espada nu leꞌca nuyaꞌ beei bee quinqué cuna bee antorcha. \v 4 Pero lunú nediyaꞌlaꞌ Jesuse ye nú zecanu, uchiuꞌunu leta bee aca zeꞌe, nu unidichiaꞌnu lubeei: \q1 ―¿Ti rlaꞌnahua? \p \v 5 Nu ucuaquibeei lunu: \q1 ―Liꞌiru rlaꞌnaru Jesuse bene Nazaret. \q1 Che ucuaqui Jesuse nú uninu: \q1 ―Liꞌá neca nzeꞌe. \p Nu Judas enu udeteꞌ cuenda liꞌinu leꞌca nzui leta beei zeꞌe. \v 6 Nu chenu uni Jesuse lubeei: “Liꞌá neca nzeꞌe”, ulacaquie beei enza diꞌchibeei nu uyecata beei lu yuu. \v 7 Chequie unidichiaꞌ zecaꞌla Jesuse lubeei nú uninu: \q1 ―¿Ti rlaꞌnahua? \q1 Nu uniaꞌla beei stucu bese: \q1 ―Liꞌiru rlaꞌnaru Jesuse bene Nazaret. \p \v 8 Che uniaꞌla Jesuse stucu bese lubeei: \p ―Unila luhua nú liꞌá neca nzeꞌe. Tunu liꞌá rlaꞌnahua, uzelahua nú yue bee benequieꞌ. \p \v 9 Ungae scua para nú uyalu nú uni Jesuse chenu uninu: “Niꞌ tucu bee bene enu uliquiꞌlu lua né nitilu beella.” \p \v 10 Chequie Simón Pedro ulualla espada nú nuyaꞌlla nu uchiecuꞌlilla diaca chubé tucu bene enu lee Malco mosoꞌ uleꞌya enu rnibiyaꞌ lubee uleꞌya. \v 11 Che uni Jesuse lu Pedro: \p ―Uducheꞌ espada cuaꞌ luhuareꞌe. Xne tunu Pa Diose unilanu nú nehuana zecaa rquiꞌña nú nehuana zecaa. \s1 Unguyaꞌ bee bene Jesuse lu uleꞌya enu masela rnibiyaꞌ \r (Mt. 26:57-58; Mr. 14:53-54; Lc. 22:54) \p \v 12 Chequie bee sundado zeꞌe nu tucu sundado enu rnibiyaꞌ lubeei, cuna bee bene Israel enu rriucu Indu llene Jerusalén, unaꞌtsebeei Jesuse nu ullicaꞌcubeei liꞌinu. \v 13 Nu unguyaꞌ beei liꞌinu rluti niꞌ Anás, enu neca suegroꞌ Caifás, Caifás quieꞌ neca uleꞌya enu máse rnibiyaꞌ lubeelá uleꞌya lana zeꞌe. \v 14 Nu leꞌca liꞌi Caifás quieꞌ neca enu uni lubee bene Israel nú neca nzeꞌcalá para liꞌibeella nú ati tucutsia bene equie cuendaꞌ ye bee bene Israel. \s1 Utsacuꞌ arquiꞌ Pedro nú nuꞌlulla Jesuse \r (Mt. 26:69-70; Mr. 14:66-68; Lc. 22:55-57) \p \v 15 Simón Pedro cuna stucu beneꞌ Jesuse uyanala beella liꞌinu. Nu lunú nuꞌlu uleꞌya enu mase rnibiyaꞌ cuaꞌ stucu benecuaꞌ, che uyuꞌulla cuna liꞌinu niꞌ uleꞌyacuaꞌ, \v 16 pero Pedro uyaꞌna ruꞌu puertatsia. Che uchiuꞌu beneꞌ Jesuse enu nuꞌlu uleꞌya enu máse rnibiyaꞌ, nu unilla lu unaꞌa enu rriucu ruꞌu puerta zeꞌe para nú uyuꞌu Pedro. \v 17 Che uni unaꞌa enu rriucu ruꞌu puerta zeꞌe lu Pedro: \p ―¿Pianu leꞌca liꞌilu necalu tucu beneꞌ Jesuse? \p Nu ucuaqui Pedro lunchu nú unilla: \p ―Liꞌá laca beneꞌlla. \p \v 18 Nu lunú nucuaa che bee mosoꞌ cuna bee bene enu rriucu Indu llene Jerusalén ucuaꞌa beei quii para nú ubichia beei. Nu leꞌca nzu Pedro cuna liꞌibeei ruꞌu quii zeꞌe rebichia beei. \s1 Uleꞌya enu másela rnibiyaꞌ huaxi nú unedichiaꞌlla lu Jesuse \r (Mt. 26:59-66; Mr. 14:55-64; Lc. 22:66-71) \p \v 19 Chequie uleꞌya enu mase rnibiyaꞌ uquixie unedichiaꞌ lu Jesuse equie cuendaꞌ bee beneꞌnu nu cuna equie nú seteꞌnu bee bene. \v 20 Che ucuaqui Jesuse lulla nú uninu: \p ―Liꞌá siempre unia ante luye bee bene nu uzetea liꞌibeella liñi bee indu nu cuna liñi Indu llene Jerusalén elu rieteꞌsaꞌ ye bee bene Israel, nu lecaxi nú unia aꞌchiꞌ lubeella. \v 21 ¿Enzeꞌe xinu rnedichiaꞌlu lua? Unedichiaꞌ lubee bene enu ubeneꞌ nú unia, liꞌibeella nediyaꞌ beella lunú uzetea liꞌibeella. \p \v 22 Chenu uni Jesuse scua tucu bee bene enu rriucu ruꞌu Indu llene Jerusalén, udichiui ruꞌunu nu uni: \p ―¿Xieꞌ scua rcuaqui bene lu uleꞌya enu máse rnibiyaꞌ la? \p \v 23 Nu ucuaqui Jesuse lui nú uninu: \p ―Tunu nuꞌ xi nú necha neca unia, uniꞌ xine. Pero tunu uni nzeꞌcaa, ¿xinu udiñilu liꞌá che? \p \v 24 Che nacaꞌcunu uxeꞌla Anás liꞌinu lu Caifás uleꞌya enu másela rnibiyaꞌ. \s1 Stucuaꞌla utsacuꞌ arquiꞌ Pedro nú nuꞌlulla Jesuse \r (Mt. 26:71-75; Mr. 14:66-72; Lc. 22:58-62) \p \v 25 Pero Pedro nzuscaꞌ rebichia ruꞌu quii zeꞌe. Nu unibeei lulla: \p ―¿Pianu leꞌca liꞌilu necalu tucu beneꞌ Jesuse? \p Nu ucuaqui Pedro lubeei nú unilla: \p ―Liꞌá laca beneꞌlla. \p \v 26 Chequie tucu bee mosoꞌ uleꞌya enu máse rnibiyaꞌ cuaꞌ, enu recasaꞌ bene enu uchiecuꞌ Pedro diaca, uni lu Pedro: \p ―¿Xieꞌlanu liꞌá ulañialu cuna liꞌilla leta bee aca olivos la? \p \v 27 Nu stucuaꞌla utsacuꞌ arquiꞌ Pedro nú nuꞌlulla Jesuse. Hora zeꞌe ubixia tucu tiula. \s1 Nzu Jesuse lu Pilato \r (Mt. 27:1-2, 11-14; Mr. 15:1-5; Lc. 23:1-5) \p \v 28 Chenu uyeꞌe lu yuu uchiuꞌunu beei Jesuse niꞌi Caifás nu unguyaꞌ beei liꞌinu ruꞌu palacioꞌ gobernador Roma. Nu bee bene Israel cuaꞌ né chuꞌu beei liñi palacio zeꞌe, xne para liꞌibeei tunu achuꞌu beei zeꞌe lixiu naa beei lu Diose, nu che lecaꞌ modo acubeei exe baxcu. \fig San Juan 18:28|src="CN01826B.TIF" size="COL" ref="San Juan 18:28" \fig* \v 29 Che uchiuꞌu Pilato nu unilla lubeei: \p ―¿Xi uriꞌi benequieꞌ nú uriñayuhualla caꞌa? \p \v 30 Che ucuaqui beei nú unibeei lulla: \p ―Tunu necalla bene nzeꞌca né ayelayurulla lulu caꞌa. \p \v 31 Che uni Pilato lu beei: \p ―Uyaꞌhualla, nu ulualuhua lu cuendaꞌlla tucu nú rnibiyaꞌ leyꞌhua. \p Che unibeei lu Pilato: \p ―Liꞌiru la luꞌcuru elurnibiyaꞌ nú nibiyaꞌru nú ati tucu bene. \p \v 32 Scua uyalu nú uni Jesuse chenu uninu equie cuendaꞌ nú xa atinu. \v 33 Chequie uyuaꞌla Pilato liñi palacio zeꞌe nu ubixialla Jesuse nu unedichiaꞌlla lunu: \p ―¿Xieꞌ liꞌilu necalu arreꞌ bee bene Israel la? \p \v 34 Che ucuaqui Jesuse lulla nú uninu: \p ―¿Liꞌitsialu rnidichiaꞌlu nucuaꞌ la o stucu bene uni nucuaꞌ lulu la? \p \v 35 Nu ucuaqui Pilato lunu: \p ―¿Xieꞌ bene Israel liꞌá la? Liꞌi eꞌcu bee bene lachilu cuna bee uleꞌya enu rnibiyaꞌ udeteꞌ cuenda liꞌilu lua. ¿Xi uriꞌilu che? \p \v 36 Che ucuaqui Jesuse lulla: \p ―Elurnibiyaꞌ nú rluꞌcua lacane elurnibiyaꞌ nú nuꞌ lu iliulabequieꞌ. Tunu necane elurnibiyaꞌ nú nuꞌ lu iliulabequieꞌ, rluꞌcua bee bene enu ariꞌi xuu para nú lecati adeteꞌ cueda liꞌá lubeei pero elurnibiyaꞌ nú rluꞌcua lacane elurnibiyaꞌ nú nuꞌ lu iliulabequieꞌ. \p \v 37 Chequie uni Pilato lunu: \p ―¿Liꞌilu necalu arre chela? \p Nu ucuaqui Jesuse lulla nú uninu: \p ―Tucu nu rnilu scua necane, liꞌá neca arre. Para nucuaꞌ ungula, nu para nucuaꞌ ubela lu iliulabe quieꞌ para nú nia lunú neli neca lubee bene. Ye bee bene enu nzenala nú neli neca rieneꞌ bee nzeꞌe nú rnia. \p \v 38 Che uni Pilato lunu: \p ―¿Xi neca nú neli neca che? \s1 Unibiyaꞌ beei nú ati Jesuse \r (Mt. 27:15-31; Mr. 15:6-20; Lc. 23:13-25) \p Chenu ulaxu uni Pilato nucuaꞌ, uchiuꞌu zecaꞌlalla uyaniꞌlla lubee bene Israel zeꞌe nu unilla lubeei: \p ―La llela niꞌ tucu equiya nú uriꞌi benequieꞌ. \v 39 Pero liꞌihua rluꞌcuhua custumbre nú liꞌá laꞌa tucu bene enu nchiñi niꞌcuꞌ lu eliñi baxcu. ¿Niarquiꞌhua nú laꞌa Arre Israel che la? \p \v 40 Chequie ubixialí zecaꞌlabeei nú unibeei: \p ―La laꞌalu benequieꞌ, ulaꞌa Barrabás. \p Nu Barrabás necai tucu huanaꞌ. \c 19 \p \v 1 Che unibiyaꞌ Pilato nú uzeteꞌcheꞌ bee sundado Jesuse. \v 2 Nu bee sundado cuaꞌ urecheꞌ beei tucu elluꞌñiꞌ eche uzucuꞌbeei equienu, nu ungutubeei liꞌinu tucu laquie morado. \v 3 Che uyabica beei lunu rnibeei: \p ―¡Nehuañi arre Israel! \p Nu udichiu beei ya beei lunu. \p \v 4 Chequie uchiuꞌu zecaꞌla Pilato nu unilla lubee bene Israel zeꞌe: \p ―Ubiꞌyacuruhua, hualla caꞌa para nú riꞌihua beyaꞌ nú lá llela niꞌ tucu equiya nú xi uriꞌilla. \p \v 5 Nu uchiuꞌu Jesuse nzucu elluꞌñiꞌ eche equienu nu nutunu laquie morado nú ungutubeei liꞌinu. Che uni Pilato lubee bene zeꞌe: \p ―¡Nzuquieꞌlla! \p \v 6 Che bee uleꞌya enu rnibiyaꞌ cuna bee bene enu rriucu Indu llene Jerusalén chenu ulañiꞌ beei liꞌinu uquixie beei rixiali beei rnibeei: \p ―¡Uquieꞌella lu cruse! ¡Uquieꞌella lu cruse! \p Che uni Pilato lubeei: \p ―Liꞌihua uyaꞌhualla nu uquieꞌehualla lu cruse, xne liꞌá la llela niꞌtucu equiya nú xi uriꞌilla. \p \v 7 Pero bee bene Israel zeꞌe ucuaqui beella nú unibeella: \p ―Liꞌiru rluꞌcuru tucu ley, nu lunú rnibiyaꞌ ley riala nú atilla xne rnilla nú necalla lliꞌñi Diose. \p \v 8 Chenu ubeneꞌ Pilato nucuaꞌ chiquiꞌ ulliquilla. \v 9 Che uyuꞌu zecaꞌlalla liñi palacio nu unedichiaꞌlla lu Jesuse: \p ―¿Cá benelu? \p Pero lecaxi ucuaqui Jesuse lulla. \p \v 10 Che uni Pilato lunu: \p ―¿Xieꞌ la cuaquilu nú rnia la? ¿Xieꞌ la riꞌilu beyaꞌ nú rluꞌcua elurnibiyaꞌ nú nibiyaꞌa nú quielu lu cruse, nu leꞌca para nú laꞌa liꞌilu la? \p \v 11 Chequie ucuaqui Jesuse lulla: \p ―Lecaxi elurnibiyaꞌ rluꞌculu lua, tunu lá liquiꞌ Diosee lulu, enzeꞌe bene enu udeteꞌ cuenda liꞌá lulu nzeꞌe rluꞌcu masela equiya luquela liꞌilu. \p \v 12 Nu desde hora zeꞌe, uquixie rlaꞌna Pilato nú xneca modo laꞌalla Jesuse, pero bee bene Israel zeꞌe ubixialíbeei nú unibeei: \p ―¡Tunu laꞌalulla lacalu amigoꞌ arre César! ¡Xne titse bene enu rni nú neca arre, rriꞌi condra nzeꞌe arre César! \p \v 13 Chenu ubeneꞌ Pilato nucuaꞌ uhua zecalla Jesuse eleꞌyaꞌ ante lubee bene zeꞌe nu chu uzuculla lu xleta elu rlualullae, tucu luhuare elu lee bedichiaꞌ hebreo Gabata, nu rni nucuaꞌ labe eleꞌyaꞌ nú necacheꞌ cuna quiee. \v 14 Nu bichia zeꞌe neca bichia xee eliñi baxcu, nu tucu rebibichia, uni Pilato lubee bene Israel cuaꞌ: \p ―¡Nzuquieꞌ arreꞌhua! \p \v 15 Pero ubixialíbeei nú unibeei: \p ―¡Utilla! ¡Utilla! ¡Quieꞌella lu cruse! \p Che uni Pilato lubeei: \p ―¿Xieꞌ quieꞌa arreꞌhua lu cruse la? \p Nu ucuaqui bee uleꞌya enu rnibiyaꞌ: \p ―Lecati stucu neca arreꞌru, tucutsia arre César neca arreꞌru. \p \v 16 Chequie udeteꞌ cuenda pilato liꞌinu lubee sundado para nú chequieꞌe beei liꞌinu lu cruse. \s1 Uquieꞌe bee sundado Jesuse lu cruse \r (Mt. 27:32-44; Mr. 15:21-32; Lc. 23:26-43) \p \v 17 Nu uchiuꞌunu beei Jesuse nu nuyaꞌnu cruse, nzenubeei liꞌinu “tucu luguare elu lee calavera”, nu bedichiaꞌ hebreo lee Gólgota. \fig San Juan 19:17|src="CN01833B.TIF" size="COL" ref="San Juan 19:17" \fig* \v 18 Zeꞌe uquieꞌebeei liꞌinu lu cruse, nu cuna xiucu bene tucua beei cada tucu chú cueꞌtsenu nu liꞌinu labe. \v 19 Nu unibiyaꞌ Pilato nú uquiee bee bedichiaꞌ equie cruseꞌnu nú rni: “Jesuse bene Nazaret, Arreꞌ bee bene Israel.” \v 20 Huaxi bee bene Israel ungula bee bedichiaꞌ zeꞌe xne luhuare elu uquieꞌe bee bene liꞌinu lu cruse axue Jerusalén, nu bee bedichiaꞌ zeꞌe nequiene cuna bedichiaꞌ hebreo, cuna bedichiaꞌ griego nu bedichiaꞌ latín. \v 21 Enzeꞌe bee uleꞌya Israel enu máse rnibiyaꞌ uni beella lu Pilato: \p ―Xinu uquieꞌelu: “Arreꞌ bee bene Israel”, mejora uquieꞌe: “Enu rni nú neca Arreꞌ bee bene Israel.” \p \v 22 Nu ucuaqui Pilato lubeella: \p ―Lunú uquieꞌa, uquieꞌelane. \p \v 23 Chenu ulaxu nú uquieꞌe bee sundado Jesuse lu cruse, unaꞌtsebeei xucunu nu utsabeei tacu pedaso xucunu nu uritsiꞌbeei xucunu lu dacubeei. Nu stucu xucunu nú lee túnica nu lunú tucunecatsene nu la nedicune, \v 24 enzeꞌe uni bee sundado lusaꞌbeei: \p ―La tsaꞌahuane, mejora te itaꞌahua tucu rifa para nú biꞌyaꞌahua taꞌahua riꞌi anae. \p Scua uyalu tucu nú niquie lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose elu rni: “Uditsiꞌbeei xucua lusaꞌbeei, nu urita beei rifa equie túnicaa.” Scua neca nú uriꞌi bee sundado zeꞌe. \p \v 25 Axu elu uquie Jesuse lu cruse nzu naꞌnu cuna belalla, cuna María, unaꞌa Cleofas, nu María Magdalena. \v 26 Chenu ulañiꞌ Jesuse naꞌnu nzu cueꞌtse beneꞌnu enu chiquiꞌ secanu, uninu lu naꞌnu: \p ―Naa nzucuaꞌ enduꞌlu: \p \v 27 Nu uninu lu beneꞌnu: \p ―Nzucuaꞌ naꞌlu. \p Desde hora zeꞌe uyucu cuenda beneꞌnu nucuaꞌ naꞌnu niꞌlla. \s1 Unguti Jesuse \r (Mt. 27:45-56; Mr. 15:33-41; Lc. 23:44-49) \p \v 28 Chenu ulaxu nú uni Jesuse scua lunú nediyaꞌlaꞌnu nú uyalula yeene tucu nú riala nú acane. Nu para nú yalu tucu nú nequie lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose, che uninu: \p ―Rebichia. \p \v 29 Nu zeꞌe nzu tucu jarra nú achechicu nuꞌ vinagre, che ucuacha beei tucu esponja lu vinagre zeꞌe nu uzucuꞌ beeii lliꞌi tucu aca nú lee hisopo, nu utiꞌbeeii ruꞌunu. \v 30 Chenu ungüeꞌ Jesuse vinagre zeꞌe, uninu: \p ―Uyalula yeene nee. \p Che chu uziꞌquindiquinu nu ungutinu. \s1 Utseꞌe tucu sundado lanza cueꞌtse Jesuse \p \v 31 Nu bichia zeꞌe neca bichia xee eliñi baxcu chenu rriꞌilu bee bene ye nú xi quiꞌñiabeei, nu la niarquiꞌbeei nú yaꞌna cuerpoꞌ bee bene zeꞌe lu cruse bichia nú sulachi beei, xne bichia zeꞌe neca bichia nú máse necachi neca para liꞌibeei, enzeꞌe unacuꞌbeei lu Pilato nú nibiyaꞌlla nú acha cuchiuꞌ bee bene enu nequie lu cruse enu nehuañiscaꞌ para nú atibeei nu laca beei lu cruse. \v 32 Che uyaa bee sundado nu rluti udiꞌchia beei cuchiuꞌ tucu bene zeꞌe nu che udiꞌchia beei cuchiuꞌ stuculla. \v 33 Pero chenu uyabica beei lu Jesuse ulañiꞌbeei nú ungutilanu. Enzeꞌe ne iꞌchiaꞌbeei cuchiuꞌnu. \p \v 34 Pero tucu bee sundado zeꞌe utseꞌe lanza cueꞌtsenu, nu uchiuꞌu rene cuna inza cueꞌtsenu. \v 35 Nu bene enu rquieꞌe nucuaꞌ ulañiluꞌlla nú ungae scua, nu neli neca nú rnilla, nu liꞌilla nediyaꞌlla nú neli neca nú rnilla para nú chili arquiꞌhua. \v 36 Ungae scua para nú uyalu tucu nú nequie lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose elu rni: “Niꞌ tucu artaꞌnu lá iꞌchia beei.” \v 37 Nu leꞌca stucu luhuare lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose elu rni: “Lañiꞌ bee bene liꞌinu enu utsee lanza.” \s1 Uhuachiꞌ Jesuse \r (Mt. 27:57-61; Mr. 15:42-47; Lc. 23:50-56) \p \v 38 Chenu ulaxu nú unga ye bee nucuaꞌ che José bene eyeche Arimatea uyanaꞌcuꞌlla cuerpoꞌ Jesuse lu Pilato para nú uyaꞌllanu. José quieꞌ neca beneꞌ Jesuse pero aꞌchiꞌ xne xiquilla bee usticia Israel. Nu chenu uzela Pilato, che uyalla nu unguyaꞌlla cuerpoꞌnu. \v 39 Nu leꞌca Nicodemo enu uyabedichiaꞌnu Jesuse tucu rulaꞌ, uriñayulla tucu ala llichiꞌi kilo mirra nú nucha cuna áloe nú ñia rlia. \v 40 Che unaꞌtse beella cuerpoꞌnu utelabeella venda nú nuꞌ perfume, tucu nú neca costumbreꞌ bee bene Israel chenu rcachiꞌ beella tucu benenguti. \v 41 Axu luhuare elu uquiee Jesuse lu cruse nuꞌ bee aca ndixí, nu zeꞌe nzucu tucu eluhua elu lascaꞌlí achiꞌ nitucu bene, \v 42 zeꞌe ucachiꞌ beella cuerpoꞌ Jesuse xne axue, nu enta quixiela eliñi baxcu nú rriꞌi bee bene Israel. \c 20 \s1 Uhuañi Jesuse lu eluti \r (Mt. 28:1-10; Mr. 16:1-8; Lc. 24:1-12) \p \v 1 Domingo silaꞌtuꞌ, chenu necabescaꞌ uyaa María Magdalena ruꞌu eluhuaꞌ Jesuse, nu ulañiꞌlla nú uducuꞌla quiee nú nacuꞌ ruꞌu eluhua zeꞌe, \v 2 che xexuꞌulla uyatixiuleꞌella lu Simón Pedro nu lu stucu beneꞌ Jesuse enu chiquiꞌ secanu, nu unilla lubeella: \p ―¡Unguyaꞌ bene cuerpoꞌ Detá Jesuse nu la riaꞌahua beyaꞌ cá uriꞌi beei liꞌinu lecaꞌnu liñi eluhua! \p \v 3 Chequie uchiuꞌu Pedro cuna stucu beneꞌnu, nzuebeella ruꞌu eluhua zeꞌe. \v 4 Rucu beella xuxuꞌu beella nzuella pero stuculla másela xexuꞌu nza che rlutilálla uriñalla ruꞌu eluhua zeꞌe luquela Pedro. \v 5 Chequie uziꞌquilulla riꞌyalla liñi eluhua zeꞌe, nu ulañiꞌlla laquie nú ubela Jesuse nchiucuꞌ zeꞌe pero né chuꞌulla. \v 6 Che chu uriña Simón Pedro nu uyuꞌulla liñi eluhua zeꞌe nu leꞌca ulañiꞌlla laquie zeꞌe nú nchiucuꞌe zeꞌe, \v 7 nu leꞌca ulañiꞌlla laquie nú ubela equienu nu la nchiucuꞌe cuna laquie nú ubela cuerpoꞌnu sino que neyuꞌchine nchiucuꞌ renene. \v 8 Che leꞌca uyuꞌu stucu beneꞌnu enu uriña rlutilá liñi eluhua zeꞌe nu ulañiꞌlla nú unga, che uchili arquiꞌlla. \v 9 Pero lascaꞌ riꞌibeella beyaꞌ lunú rni lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose nú huañi Jesuse lu eluti. \v 10 Che chu nzia bee beneꞌnu nzeꞌe niꞌbeella. \s1 Ulubeꞌlu Jesuse lu María Magdalena \r (Mr. 16:9-11) \p \v 11 Pero María uyaꞌnalá ruꞌu eluhua runaꞌ. Nu diquila nú runaꞌlla uziꞌquilulla ubiꞌyalla liñi eluhua zeꞌe, \v 12 nu ulañiꞌlla chiucu bee ángele enu nutu laquie niquichi nzucu liñi eluhua zeꞌe. Tucunu nzucu elu unguta equienu nu stucunu nzucu elu unguta eꞌyanu. \v 13 Che unidichiaꞌ bee ángele cuaꞌ lu María nú uni beenu: \p ―Unaꞌa, ¿xiquie nú runaꞌlu? \p Che unilla lubeenu: \p ―Xne unguyaꞌ bene cuerpoꞌ Detá Jesuse, nu la riꞌá beyaꞌ cá uriꞌi bene liꞌinu. \p \v 14 Ulaxutsia unilla scua, ubelletalla nu ulañiꞌlla nú nzu Jesuse zeꞌe, pero lá chululla liꞌinu. \v 15 Che uninu lulla: \p ―Unaꞌa, ¿xiquie nú runaꞌlu? ¿Ti rcuaꞌnalu? \p Ulleꞌca María nú bene enu rriucu bee aca ndixi zeꞌe necanu, nu unilla lunu: \p ―Detá, tunu liꞌilu unguyaꞌlu cuerpoꞌ Jesuse, udixiuleꞌe lua cá uriꞌilunu para nú nzetucuaꞌanu. \p \v 16 Nu uni Jesuse lulla: \p ―¡María! \p Che ubelletalla nu unilla lunu bedichiaꞌ hebreo: \p ―¡Rabuni! ―nu ni bedichiaꞌ cuaꞌ: Maestro. \fig San Juan 20:16|src="CN01857B.TIF" size="COL" ref="San Juan 20:16" \fig* \p \v 17 Che uni Jesuse lulla: \p ―Utsanaꞌ liꞌá, xne lascaꞌ chaꞌa elu nzucu Paa, pero uquia nu uniꞌ lubee benea nú nziaꞌa elu nzucu Paa, enu leꞌca neca Paꞌhua nu neca Diosea, nu leꞌca necanu Dioseꞌhua. \p \v 18 Chequie uyatixiuleꞌe María Magdalena lubee beneꞌnu nú ulañiꞌlla Jesuse nu leꞌca udixiuleꞌella lubeella yebeenú uninu lulla. \s1 Ulubeꞌlu Jesuse lubee beneꞌnu \r (Mt. 28:16-20; Mr. 16:14-18; Lc. 24:36-49) \p \v 19 Nu chenu uyuꞌu rulaꞌ domingo zeꞌe neyeteꞌsaꞌ bee beneꞌnu nu nacuꞌ ruꞌu puerta nucuaꞌa beella xne xiquibeella bee usticia Israel, che tuꞌnatsia uyuꞌu Jesuse elu nucuaꞌa beella nu uninu lubeella: \p ―¡La lliquihua! \p \v 20 Chenu ulaxu uninu scua, ulubeꞌnu yanu nu cueꞌtsenu lubeella. Nu chiquiꞌ ñia utsu arquiꞌbeella nú ulañiꞌ beella liꞌinu. \v 21 Che stucuaꞌla bese uni Jesuse lubeella: \p ―¡La lliquihua utsu naqui arquiꞌhua! Nu tucunú uxeꞌla Paa liꞌá, leꞌca scua xeꞌla liꞌihua lubee bene iliulabe para nú ixiuleꞌehua stichiaꞌnu lubeella. \p \v 22 Chequie ulaanu equie beella nu uninu lubeella: \p ―Uyucuhua Espíritu Santo. \v 23 Chenu nihua nú xa aca perdona stula bee bene, che enu riꞌi caso nú nihua neca perdona stula nzeꞌe, nu enu la riꞌi caso nú nihua la aca perdona stula nzeꞌe. \s1 Ulañiꞌ Tomás Jesuse \p \v 24 Pero Tomás, enu neca lu chiꞌchiucu bee beneꞌnu, enu rriꞌchia bee bene cuachi lecalla chenu ulubeꞌlu Jesuse lubeelá bee beneꞌnu. \v 25 Chequie chenu uni beella lu Tomás: \p ―Ulañiꞌru Detá Jesuse. \p Che ucuaqui Tomás lubeella: \p ―Tunu la lañia yanu elu uzucu clau, nu tunu la duaꞌa cuene yaa zeꞌe nu tunu la duꞌa yaa cueꞌtsenu elu udiꞌqui, la chili arquia. \p \v 26 Xunu bichia luzeꞌelá, uyetesaꞌ zeca bee beneꞌnu nu leꞌca nzu Tomás leta beella nu nacuꞌ puerta nucuaꞌa beella, che ulubeꞌlu Jesuse lubeella nu uninu lubeella: \p ―¡Tsuxe arquiꞌhua! \p \v 27 Che uninu lu Tomás: \p ―Uduꞌ cuene yaalu caꞌa nu ubiꞌyacuru yaa, nu uliꞌqui yalu nu unaꞌtse cueꞌtsea la zaꞌ arquiꞌlu. ¡Uchili arquiꞌ liꞌá! \p \v 28 Chequie uni Tomás lunu: \p ―¡Liꞌilu necalu Paa nu Diosea! \p \v 29 Nu uni Jesuse: \p ―¿Nzelí arquiꞌlu liꞌá xne ulañiꞌlaꞌlu liꞌá? ¡Ñia neca lu cuendaꞌ bee bene enu nzeli arquiꞌ liꞌá añinzuca nú lá lañiꞌ beei liꞌá! \s1 ¿Xiquie nú uquiee libro quieꞌ? \p \v 30 Huaxilá bee milagro nú uriꞌi Jesuse lubee beneꞌnu nu lá quiee lu libro quieꞌ. \v 31 Pero uquiee bee nucuaꞌ para nú chili arquiꞌhua nú Jesuse neca Cristo lliꞌñi Diose, nu lunú chili arquiꞌhua liꞌinu luꞌcuhua elunehuañi lu Diose liñibe. \c 21 \s1 Ulubeꞌlu Jesuse lu achi bee beneꞌnu \p \v 1 Lu zeꞌe lá, ulubeꞌlu zecaꞌla Jesuse lubee beneꞌnu ruꞌu inzatuꞌ Tiberias, nu singuie ulubeꞌlunu lubeella: \v 2 Chenu neyeteꞌsaꞌ beella, nzu Simón Pedro, cuna Tomás enu rriꞌchia bee bene cuachi, nu Natanael enu neca bene Caná tucu eyeche lu iliu Galilea cuna bee llianaꞌ Zebedeo nu cuna xiucu bee beneꞌnu. \v 3 Che uni Simón Pedro lubeella: \p ―Nzaꞌa nze ucuaꞌa bee bela. \p Che unibeella: \p ―Leꞌca nuuru tseru cuna liꞌilu. \p Che nzuebeella nu uquie beella equie tucu barco, pero rulaꞌ zeꞌe né uculí beella bee bela. \v 4 Chenu enta yeꞌela lu yuu, uriña Jesuse ruꞌu inzatuꞌ zeꞌe, pero né chulu bee beneꞌnu liꞌinu. \v 5 Nu uni Jesuse lubeella: \p ―Bee enduꞌ, ¿lá ucuhua niꞌ tucu bela la? \p Nu ucuaqui beella nú uni beella: \p ―Niꞌ tucuí. \p \v 6 Che uninu lubeella: \p ―Utsiꞌquihua ixiu nú rucuhua bee bela enza cueꞌtse barco chubee para nú ucuhua bee bela. \p Nu scua uriꞌi beella, nu la riquiꞌa beella lua beella ixiu lu inza, xne huaxi bela nuꞌ liñii. \v 7 Chequie beneꞌnu enu chiquiꞌ secanu uni lu Pedro: \p ―¡Detá Jesusenu! \p Chenu ubeneꞌ Simón Pedro nú necanu Detá Jesuse che chu ungutulla xuculla nú ulualla, nu chu utetsalla lu inza. \v 8 Che beelá bee beneꞌnu uriñayuu beella barco zeꞌe nú nzexaꞌ ixiu nú achee nú bela hasta ruꞌu inzatuꞌ, xne rriꞌi casi tucu ayuꞌu metro para nú riña beella ruꞌu inzatuꞌ. \fig San Juan 21:8|src="CN01875B.TIF" size="COL" ref="San Juan 21:8" \fig* \v 9 Chenu ulaca beella equie barco zeꞌe ulañiꞌ beella nú nucuaꞌa quii nu nchiucuꞌ tucu bela lue, nu cuna pá. \v 10 Che uni Jesuse lubeella: \p ―Uteyuhua chiucu chuna bee bela enu ulaxu inza uducuhua. \p \v 11 Che uquie zeca Simón Pedro equie barco zeꞌe nu uxaꞌlla ixiu nú achee nuꞌ bee bela llene hasta ruꞌu inzatuꞌ, nu neca tucu ayuꞌu arulaꞌ nuꞌ chuna beeí, añinzuca nú huaxi beeí né tsa ixiu zeꞌe. \v 12 Che uni Jesuse lubeella: \p ―Utehua ne acusilaꞌhua. \p Nu niꞌtucu bee beneꞌnu lá laca arquiꞌ beella anedichiaꞌ beella nú tinu, xne nediyaꞌlaꞌ beella nú Jesusenu. \v 13 Che chu uyabica Jesuse, nu unaꞌtsenu pá nu udeteꞌnue udacu beellae, nu leꞌca scua uriꞌinu cuna bela. \p \v 14 Ninguieꞌ neca bese rriuna nú ulubeꞌlu Jesuse lubee beneꞌnu chenu uhuañi zecanu lu eluti. \s1 Lunú uni Jesuse lu Simón Pedro \p \v 15 Chenu ulaxu nú udacusilaꞌ beella, uni Jesuse lu Simón Pedro: \p ―Simón, llianaꞌ Jonás, ¿másela secalu liꞌá luquela beelá beella la? \p Nu ucuaqui Pedro lunu: \p ―Ahuaꞌ, Detá, liꞌilu nediyaꞌlu nú seꞌcalu. \p Che uni Jesuse lulla: \p ―Ubiꞌya bee benea che. \p \v 16 Che unedichiaꞌlanu bese rrucu lulla: \p ―Simón, llianaꞌ Jonás, ¿secacálu liꞌá la? \p Nu ucuaqui Pedro lunu: \p ―Ahua, Detá, liꞌilu nediyaꞌlu nú seꞌcalu. \p Che uni Jesuse lulla: \p ―Ubiꞌya bee benea che. \p \v 17 Nu bese rriuna unedichiaꞌlanu lulla: \p ―Simón llianaꞌ Jonás, ¿secalu liꞌá la? \p Che nehuana utsu arquiꞌ Pedro xne unedichiaꞌnu chuna bese lulla tunu secacalla liꞌinu, nu ucuaquilla nú unilla: \p ―Detá, liꞌilu nediyaꞌlu yeene. Liꞌilu nediyaꞌlu nú seꞌcalu. \p Che uni Jesuse lulla: \p ―Ubiꞌya bee benea che. \v 18 Liꞌá rnia lulu nú chenu nereꞌneꞌlálu, rutulu xuculu nu nzalu elu niarquiꞌlu, pero chenu uxulu lílu yalu nu stucu bene utu xuculu liꞌilu nu uyaꞌ nzeꞌe liꞌilu elu la niarquiꞌlu chálu. \p \v 19 Chenu uni Jesuse scua, rixiuleꞌenu equie cuendaꞌ nú xa ati Pedro, nu equie nú atilla zucuꞌ ayalla Diose. Chequie uninu lulla: \p ―Utenala liꞌá. \s1 Beneꞌ Jesuse enu chiquiꞌ secanu \p \v 20 Chenu ubelleta Pedro ulañiꞌlla nú nzeꞌtanala beneꞌ Jesuse enu chiquiꞌ secanu liꞌibeella, enu uzucu cueꞌtsenu chenu udacuxee beella enu unedichiaꞌ lunu: “Nu ti deteꞌ cuenda liꞌinu.” \v 21 Chenu ulañiꞌ Pedro liꞌilla unedichiaꞌlla lu Jesuse nú unilla: \p ―Detá, liꞌiquiella ¿xa zecalla? \p \v 22 Ucuaqui Jesuse lulla nú uninu: \p ―Tunu niarquia nú nehuañilla hasta chenu riña zecaa lu iliulabe, cuenda nucuaꞌ. Liꞌilu utenalatsia liꞌá. \p \v 23 Che urichialetse bee bedichiaꞌ cuaꞌ leta beelá bee beneꞌnu, nú beneꞌnu nucuaꞌ la atilla. Pero lá ni Jesuse nú la atilla. Lunú uninu neca: “Tunu niarquia nú nehuañilla hasta chenu riña zecaa lu iliulabe, cuenda nucuaꞌ.” \p \v 24 Nu leꞌca beneꞌnu ninguieꞌ rni bee nucuaꞌ nu uquieꞌellae. Nu nediyaꞌahua nú neli rnilla. \p \v 25 Nu huaxilá beenú uriꞌi Jesuse nu tunu quiee tucua tucua bee seꞌca nú la yala lu iliulabe chuꞌu bee libro quieꞌ. \p Amén.