\id ACT act Lachixío Zapotec USFM output from Final pdf Aug 2010 \h Los Hechos \toc1 Lunú uriꞌi bee apóstolꞌ Jesucristo \toc2 Los Hechos \toc3 Hch \mt1 Lunú uriꞌi bee apóstolꞌ Jesucristo \c 1 \s1 Ucuaqui uꞌna Jesucristo nú xeꞌlanu Espíritu Santo \p \v 1 Teófilo enu rquietea, ichiꞌ rluti nú uxeꞌla lulu, lu ichiꞌ zeꞌe udixiuleꞌa ye beenú uquixie Jesucristo uriꞌinu cuna ye beenú uzeteꞌnu, \v 2 hasta bichia nú uquienu liñibe. Nu ante nú yanu liñibe, ucañinu bee bene enu aca bee apóstolꞌnu, nu equie cuendaꞌ Espíritu Santo, udixiuleꞌenu lubeella nú xi rquiꞌña riꞌibeella. \v 3 Ungutinu nu uhuañi zecanu nu ulubeꞌlunu lubeella para nú riꞌibeella beyaꞌ nú neli nú nehuañinu, nu diqui chiuꞌa bichia ulubeꞌlunu lubeella, nu udixiuleꞌenu lubeella nú xa neca lunú rnibiyaꞌ Diose. \p \v 4 Chenu nzuscaꞌnu cuna bee apóstolꞌnu, uninu lubeella nú la chiuꞌuscaꞌ beella eyeche Jerusalén. Nu uninu: \p ―Ucuaꞌaquiehua hasta nú yalu tucu nú ucuaqui uꞌna Paa nú riꞌinu luhua, tucu nú unilá luhua. \v 5 Neli nú Juan urinza bee bene cuna inza, pero la acaxeaꞌ nú rinzahua cuna Espíritu Santo. \s1 Chenu uquie Jesuse liñibe \p \v 6 Chequie chenu uyetesaꞌbeella cuna liꞌinu, unidichiaꞌ beella lunu nu necachi unibeella: \p ―Jesuse, ¿xieꞌ uriñala bicha nú riꞌilu nú nibiyaꞌ zeca bee bene lachiru luru la? \p \v 7 Nu ucuaqui Jesuse lubeella: \p ―La yala nú riꞌihua beyaꞌ nú xi bichia nu xi hora nu xunga riꞌi Diose nucuaꞌ, xne liꞌitsianu rnibiyaꞌnu xunga riꞌinu nucuaꞌ; \v 8 pero chenu yucu arquiꞌhua Espíritu Santo, che acahua ixiuleꞌehua ti neca liꞌá lubee bene eyeche Jerusalén, cuna diqui lu iliu Judea cuna lu iliu Samaria, cuna lu ye bee bene iliulabe. \p \v 9 Chenu ulaxu nú uni Jesuse scua diquila nú riꞌyascaꞌ beella lunu tuꞌnatsia uyatsanu uquienu liñibe, che ulaca tucu xcabe nú uyacuꞌnu liñi nu né lañiaꞌ beella liꞌinu. \v 10 Diqui nú riꞌyascaꞌ beella enza liñibe enza uquienu, che ulubeꞌlu chiucu ángele enu nutu laquie niquichi lubeella, \v 11 nu uni bee ángele zeꞌe lubeella: \p ―Bee bene Galilea, ¿xinu riꞌyaliscaꞌhua enza liñibe? Liꞌi Jesuse quieꞌ enu ulañiaꞌahua nú uquie liñibe, nzeꞌta zecanu stucu bese tucu nú ulañiꞌhua nú nzianu. \s1 Ucañi beella Matías nú uyaꞌnalla luhuareꞌ Judas \p \v 12 Chenu ulaca beella nú uya beella dañi nú lee Olivos, utse beella casi tucu kilometro para nú uriña beella Jerusalén. \v 13 Chenu uriña beella niꞌi elu nucuaꞌa beella, uquie beella stucu piso aya equie niꞌi zeꞌe. Nu singuie lee beella, \li1 Pedro, \li1 Jacobo, \li1 Juan, \li1 Andrés, \li1 Felipe, \li1 Tomás, \li1 Bartolomé, \li1 Mateo, \li1 Jacobo llianaꞌ tucu bene enu lee Alfeo, \li1 Simón enu ulletse leta tucu partido nú lee cananista, \li1 cuna Judas enu neca bichi Jacobo. \m \v 14 Yebeella unga tucu necatse beella nu uyete saꞌbeella para nú unacuꞌ beella lu Diose cuna bee bichi Jesuse, cuna María enu neca naꞌnu, cuna beelá bee unaꞌa. \p \v 15 Bee bichia zeꞌe utsuli Pedro lubee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo, nu neca casi tucu ayuꞌu ala beella, nu uni Pedro lubeella: \p \v 16 ―Bee saꞌa enu nzeli arquiaꞌahua Jesucristo, rquiꞌña nú yalu tucu nú uquieꞌe David lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose, tucu nú uduꞌ Espíritu Santo arquiꞌlla nú xneca riꞌi Judas lu iliulabe, Judas quieꞌ neca enu udeteꞌ cuenda Jesuse lubee bene enu unaꞌtse liꞌinu. \v 17 Judas quieꞌ unga tucu saꞌahua enu, uriꞌinuaꞌahua riñaꞌ tucu nú rriaꞌahua nee. \v 18 Pero cuna dimi nú uyaxu Judas lu cuendaꞌ nú necha uriꞌi ungaxiꞌi tucu yuu, nu uyecata rendiqui Judas lu yuu nu utsa xlaꞌcui uchiuxquiꞌ ye llutsiꞌi, nu scua ungutii. \v 19 Chenu ungabiyaꞌ ye bee bene Jerusalén lunú unga scua, che uhualee beei yuu zeꞌe Acéldama, nu rni nucuaꞌ yuu réne. \v 20 Xne lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose nú lee Salmos rni: \q1 Yaꞌna tuculiꞌ niꞌii, \q1 nu lecaꞌ xunga che cuaꞌa benene. \m Leꞌca rni lu Salmos cuaꞌ: \q1 Chuꞌu stucu bene luhuareꞌi. \p \v 21 ’Enzeꞌe lu ye bee bene enu uyanzenuaꞌahua ye bee bichia chenu nzu Jesuse cuna liaꞌahua, \v 22 hasta chenu urinza Juan liꞌinu nu hasta bichia nú uquienu liñibe. Lu ye bee benequieꞌ rquiꞌña nú cañiaꞌahua tucu beella para nú riꞌilla elietsa luaꞌahua nú ixiuleꞌahua lubee bene nú neli nú uhuañi zeca Jesuse nú ungutinu. \p \v 23 Chequie ucañi beella chiucu bee bene cuaꞌ: tuculla lee Matías, nu stuculla lee José Barsabás, enu leꞌca riꞌchia bee bene Justo. \v 24 Nu unacuꞌ beella lu Diose nú unibeella: \p ―Diose Pa liñibe, liꞌilu enu nuꞌlu arquiꞌ ye bee bene, ulubeꞌluru ta lu rucu benequieꞌ enu ucañilálu \v 25 para nú acalla apóstolꞌlu enu chuꞌu luhuareꞌ Judas xne Judas unitilulai equie cuendaꞌ stulai, nu nzialai elu riala nú yai. \p \v 26 Che ubiꞌya beella biꞌya ta lu rucu bene quieꞌ yala nú chuꞌu luhuareꞌ Judas nu uyala nú uyaꞌna Matías, nu hora zeꞌe unga zeca chiꞌchiucu apóstol cuna liꞌilla. \c 2 \s1 Chenu ubeꞌta Espíritu Santo \p \v 1 Chenu uriña bichia liñi nú lee Pentecostés, uyetesaꞌ ye bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesuse tucutsia luhuare. \v 2 Nu tuꞌnatsia ubene nú rula enza liñibe xi rula chenu enta tucu bi juerte, nu ubene nú rula diquineca liñi niꞌi elu nucuaꞌa beella. \v 3 Chequie ulubeꞌlu beenú rnaa xi rnaa quii meꞌe nú rulu, nu ulacae equie cada tucua beella. \v 4 Nu yebeella chiquiꞌ uyucu arquiꞌbeella Espíritu Santo, nu uquixie nú unibeella stucu bee dialu rene, tucu nú niarquiꞌ Espíritu Santo nú ni beella. \p \v 5 Bee bichia zeꞌe uriña bee bene Israel eyeche Jerusalén para nú deteꞌ beella ulaꞌna lu Diose, nu nzeꞌta beella diqui bee luhuare lu iliulabe. \v 6 Chenu ubeneꞌbeella nú rula, uyetesaꞌbeella para nú nze biꞌya beella xi nú rula scua, nu hasta la riꞌibeella beyaꞌ xi elliebacuꞌ riꞌibeella, xne cada tucua beella ubeneꞌ beella nú rni bee beneꞌ Jesuse dialuꞌ cada tucua beella. \v 7 Chiquiꞌ nzenu arquiꞌbeella hasta nú lá riꞌibeella beyaꞌ xa ni beella, nu uquixie beella nú unibeella lusaꞌbeella: \p ―¿Xieꞌ la neca ye bee bene enu rni cuaꞌ bee bene Galilea la? \v 8 ¿Xiquie nú rieneꞌahua nú rnibeella dialuꞌ cada tucuaꞌahua? \v 9 Caꞌa letaꞌahua nucuaꞌa bee bene eyeche iliu Partia, cuna bee bene enu nzeꞌta lu iliu Media, cuna bee bene enu nzeꞌta lu iliu Elam, cuna bee bene enu nzeꞌta lu iliu Mesopotamia, cuna bee bene lu iliu Judea, cuna bee bene lu iliu Capadocia, cuna bee bene lu iliu Ponto, cuna bee bene Asia, \v 10 cuna bee bene Frigia, cuna bee bene Panfilia, cuna bee bene Egipto, cuna bee bene lu iliu Africa, axu Cirene. Nu cuna bee bene Roma, chiucu chuna bee bene Roma quieꞌ ungula lu iliu Israel nu nucuaꞌa beei Roma. Leꞌca chiucu chuna beei neca mero bene Roma enu nzeli arquiꞌ tucu nú nzeli arquiꞌ bee bene Israel Diose. \v 11 Leꞌca caꞌa letaꞌahua nucuaꞌa bee bene lu iliu Creta cuna bee bene Arabia, pero yeꞌahua rieneꞌahua bee milagro nú rriꞌi Diose xne rni bee bene cuaꞌ dialuꞌ cada tucuaꞌahua. \p \v 12 Chiquiꞌ nzenu arquiꞌ ye beei nu la riꞌibeei beyaꞌ xi elliebacuꞌ riꞌibeei, nu uquixiebeei nú rnidichiaꞌ beei lu saꞌbeei: \p ―¿Xi nucuaꞌ nú reca caꞌa scua? \p \v 13 Pero nuꞌ beei enu utsequichiaꞌ liꞌibeella nú unibeei: \p ―¡Xuchiꞌ bee bene cuaꞌ! \s1 Lunú uni Pedro lubee bene \p \v 14 Chequie utsuli Pedro cuna se chetuꞌcu bee apóstol nu juerte unilla: \p ―Bee bene Judea cuna ye bee bene enu nucuaꞌa caꞌa Jerusalén, uzuꞌcuꞌ diacahua nu uriꞌihua beyaꞌ nú nia luhua. \v 15 La lluchiꞌ bee bene quieꞌ tucu nú rriꞌihua elliebacuꞌ, xne apena neca rquiquieꞌ silaꞌ nee. \v 16 Lunú reca caꞌa, neca tucu nú uni profeta Joel chenu unilla: \p \v 17 Uni Diose, riña bichia chenu xeꞌla Espíritu \q1 Santoa para nú llutsene arquiꞌ ye bee bene; \q1 Nu bee llianaꞌhua cuna bee xinchiuꞌcuhua ixiuleꞌe beei stichiaꞌa, \q1 nu bee enduꞌhua huaxi beenú enta lubeꞌlu lubeei, \q1 leꞌca esquie bee bene uxu huaxi beenú ni xcalaꞌ beella. \q2 \v 18 Bee bichia zeꞌe xeꞌla Espíritu Santoa lubee niyu cuna lubee unaꞌa enu sibiꞌ lua, \q2 che ixiuleꞌe beella stichiaꞌa lubee bene. \q1 \v 19 Lubea luhua nú lañiꞌhua huaxi bee seña liñibe nu chiquiꞌ chenu arquiꞌhua, \q2 nu lu yuu lubea luhua bee seña: Nu lañiꞌhua nú na xi na rene, cuna quii cuna llene nu na xi na xcabe. \q1 \v 20 Che cabe lu bichia, \q1 nu aca nelu guu xi nelu rene, \q1 ante nú riña bichia llene nú ñia neca, \q1 chenu riña liꞌinu, enu rnibiyaꞌ. \q1 \v 21 Nu tatse bee bene enu nacuꞌ lu Diose, \q1 tsilaꞌanu nzeꞌe lu dula. \p \v 22 ’Nee nia luhua bee bene Israel, uzuꞌcuꞌ diacahua, nú liꞌihua nediyaꞌ nzeꞌcaꞌhua nú Jesuse bene eyeche Nazaret, liꞌinu enu uxeꞌla Diose uriꞌinu bee milagro luhua nu cuna bee seña nú chiquiꞌ uyanu arquiꞌhua para nú riꞌi nzeꞌcahua beyaꞌ nú Diose uxeꞌla liꞌinu. \v 23 Hasta huaꞌtu utsula Diose nú xa zeca Jesuse, liꞌihua unaꞌtsehua liꞌinu nu udeteꞌ cuendahua liꞌinu lubee bene enu necha rriꞌi para nú ungutinu lu cruse. \m \v 24 Pero uriꞌi Diose nú uhuañi zeca Jesuse lu eluti, nu utsilaꞌa Diose liꞌinu lu eluti, xne másela reca Jesuse luquela eluti. \m \v 25 Nu chenu uni arre David bedichiaꞌ equie cuendaꞌ Jesuse, unilla: \q2 Siempre ulañia nú nzu Diose Pa liñibe cuna liꞌá. \q2 Nu nzunu cueꞌtsea chubee para nú lecaxi lliquia. \q1 \v 26 Enzeꞌe chiquiꞌ ñia nzu arquia rnia bedichiaꞌ nzeꞌca lu Diose. \q2 Mase nú atia la chenuarquia, \q1 \v 27 xne la tsanaꞌlu nú yaꞌna cuerpoa liñi eluhua, nu leꞌca la tsanaꞌlu nú uchu cuerpoꞌ Lliꞌñilu enu la luꞌcu dula. \q1 \v 28 Ulubeꞌlu lua inziu nú rliquiꞌ nú nehuañia nu chiquiꞌ ñia tsu arquia huañia cuna liꞌilu. \p \v 29 ’Bee saꞌa, nia luhua nú arre David ungutilalla nu uhuachiꞌlalla, nu eluhuaꞌlla rlañiꞌscahua hasta nee. \v 30 Pero arre David ungalla tucu profetaꞌ Diose, nu nediyaꞌlaꞌlla nú ucuaqui uꞌna Diose nú leta bee beneꞌlla enu nzeꞌta enza luquiela ala Cristo enu nibiyaꞌ. \v 31 Scua unga, chenu uhuañi David neca xi neca nú rlañiꞌláꞌlla nú xi enta aca, nu unilla nú huañi zeca Cristo lu eluti nu la yaꞌna cuerpoꞌnu liñi eluhua, nu leꞌca esquie la uchu cuerpoꞌnu. \v 32 Nu nee uriꞌila Diose nú uhuañi zeca Jesuse lu eluti, yeru ulañiꞌlaꞌru nú ungae scua. \v 33 Nu nee nzucula Jesuse liñibe cueꞌtse Diose chúbe, nu udeteꞌla Diose Espíritu Santo lunu tucu nú ucuaqui uꞌna Diose hasta huaꞌtu, nu uxeꞌla Jesuse Espíritu Santo quieꞌ lu iliulabe nu equie cuendaꞌ Espíritu Santo reca lunú rieneꞌahua nu rlañiꞌahua. \v 34 La neca David enu uquie liñibe, xne liꞌilla unilla: \q1 Diose Pa liñibe uni lu liꞌinu enu rnibiyaꞌ lua: \q1 “Uzucu cueꞌtsea chube, \q1 \v 35 hasta nú riña bichia nú riꞌá nú nibiyaꞌlu lu ye bee bene enu rle lulu.” \p \v 36 ’Enzeꞌe yehua bee bene Israel, uriꞌihua beyaꞌ nú Jesuse enu uquieꞌehua lu cruse, uriꞌi Diose nú necanu Cristo enu rnibiyaꞌ luaꞌahua. \p \v 37 Chenu ubeneꞌ bee bene cuaꞌ nú uni Pedro scua, nehuana utsu arquiꞌbeella, chequie unidichiaꞌ beella lu Pedro cuna lubeelá bee apóstolꞌ Jesucristo nú unibeella: \p ―Uniꞌhua, ¿xi rquiꞌña nú riꞌiru che? \p \v 38 Nu ucuaqui Pedro lubeella: \p ―Utsanaꞌ arquiꞌhua stulahua, nu urinza cada tucuahua lu nú lee Jesucristo para nú riꞌi Diose perdona stulahua, nu scua liquiꞌnu Espíritu Santo luhua. \v 39 Xne nucuaꞌ ucuaqui uꞌna Diose, nu neca nucuaꞌ para liꞌihua, nu necane para lu ye bee lliꞌñihua nu para lu ye bee bene enu nucuaꞌa istu, nu leꞌca necane para lu ye bee bene enu ucañi Diose Pa liñibe para liꞌinu. \p \v 40 Scua uni Pedro lubeella, nu unilla bee bezeteꞌ lubeella cuna beelá bee bedichiaꞌ nú unilla: \p ―¡Uchiuꞌuchuhua leta bee bene enu rriꞌi nú necha neca! \p \v 41 Chequie bee bene enu uzucuꞌ stichiaꞌ Pedro urinza beella, nu bichia zeꞌe uyalí arquiꞌ tucu chuna mili bee bene Jesucristo. \v 42 Yebeella utsutaꞌ arquiꞌbeella lunú uzeteꞌ bee apóstolꞌ Jesucristo liꞌibeella, nu uhuañinzeꞌca beella, nu unga tucu necatse beella nu rnacuꞌ beella lu Diose, nu uyetesaꞌbeella para nú udacu junto beella pá tucu nú unibiyaꞌ Jesucristo nú riꞌi beella. \s1 Xa uhuañi bee bene enu rlutilá uchili arquiꞌ Jesucristo \p \v 43 Ye bee bene chiquiꞌ uyanu arquiꞌbeella, lu huaxi bee milagro cuna lubeela beenú uriꞌi bee apóstol. \v 44 Ye bee bene enu uyalí arquiꞌ Jesucristo neca tucu necatse beella nu uditsiꞌ beella steneꞌ beella lu saꞌbeella, \v 45 nu ungüiti beella bee yuꞌ beella cuna ye beenú rluꞌcu beella, nu uditsiꞌ beella dimi cuaꞌ lu saꞌbeella lunú xi seca laꞌchaꞌ cada tucua beella. \v 46 Ye bichia rieteꞌ saꞌbeella liñi Indu llene Jerusalén, nu cheelá nzuebeella niꞌbee saꞌbeella enu nzeli arquiꞌ Jesucristo nze tacu beella eta nu ñia nzu arquiꞌbeella lu saꞌ beella cuna nú seca saꞌbeella. \v 47 Unibeella bedichiaꞌ nzeꞌca lu Diose, nu uyuꞌ arquiꞌ ye bee bene eyeche zeꞌe lunú xneca nehuañi beella, ye bichia uriꞌi Diose elietsa nú rdalalá bee bene enu uchili arquiꞌ liꞌinu nu uriꞌinu perdona stula beella, nu uyeteꞌ bee bene quieꞌ cuna beelá beneꞌ Jesucristo. \c 3 \s1 Uyecaꞌ tucu bene enu lacalitse \p \v 1 Tucu bichia uya Pedro cuna Juan ruꞌu Indu llene Jerusalén tucu rquiechuna uchee, neca hora zeꞌe chenu rnacuꞌ bee bene lu Diose. \v 2 Ruꞌu puerta indu quieꞌ, sucu tucu niyu enu lacalitse hasta nú ungulalla. Ye bichia ruyaꞌ bee bene liꞌilla nu sucuꞌ beella bene quieꞌ ruꞌu puerta nú lee ñia rnaa para nú rnacuꞌlla caridá lubee bene enu riuꞌu liñi indu zeꞌe. \v 3 Chenu ulañiꞌlla nú nzechuꞌu Pedro cuna Juan liñi indu zeꞌe, unacuꞌlla caridá lubeella. \v 4 Chequie ubiꞌya beella lulla, nu uni Pedro lulla: \p ―Ubiꞌya luru. \p \v 5 Nu ubiꞌyalílla lubeella nu uriꞌilla elliebacuꞌ nú deteꞌ beella dimi yalla. \v 6 Pero uni Pedro lulla: \p ―La luꞌcua plata niꞌ oro biquia lulu, pero lunú aca riꞌá enzeꞌe riꞌá lulu: lunú rnibiyaꞌ Jesucristo bene eyeche Nazaret, nia lulu nú utsuli nu utseꞌ. \p \v 7 Chequie unaꞌtse Pedro ya niyu zeꞌe chúbe nu utsuli Pedro liꞌilla, nu hora zeꞌe uyuꞌu Juerzaꞌ bee cuchiuꞌlla nu utsutaꞌe. \v 8 Nu utetsalla utsulílla, nu uquixiella nú utsella, uyuꞌunulla liꞌibeella liñi indu zeꞌe. Sella nu rtetsalla unilla bee bedichiaꞌ nzeꞌca lu Diose. \v 9 Ye bee bene enu ulañiꞌ nú sella cuna nú rnilla bee bedichiaꞌ nzeꞌca lu Diose, \v 10 chiquiꞌ nzenu arquiꞌbeei nu ulliqui beei lunú ulleꞌca niyu zeꞌe, xne nuꞌlubeei liꞌilla nú necalla enu sucu rnacuꞌ caridá ruꞌu indu zeꞌe, ruꞌu puerta nú lee Ñia rnaa. \s1 Bee bedichiaꞌ nú uni Pedro lubee bene ruꞌu cordore nú lee Salomón \p \v 11 La tsanaꞌ niyu enu uyecaꞌ zeꞌe Pedro cuna Juan, ye bee bene nzenu arquiꞌ nu uyaxuꞌu beei elu nzu Pedro cuna Juan ruꞌu cordure elu lee Salomón. \v 12 Chenu ulañiꞌ Pedro nucuaꞌ, unilla lubee bene zeꞌe: \pi1 ―Bee bene Israel, ¿xinu nzenu arquiꞌhua nú uyecaꞌ niyuquieꞌ?, nu ¿xinu riꞌyahua luru, xi neca nú liꞌiru necaru enu uriꞌi nú utse niyu quieꞌ, lunú recaru, urre lunú nehuañi nzeꞌcaru lu Diose? Xne equie nú rnibiyaꞌ Jesucristo uyecaꞌ niyu quieꞌ. \v 13 Dioseꞌ bee beneꞌahua enu udetela Abraham, Isaac cuna Jacob, Diose quieꞌ neca enu udeteꞌ poder lu Lliꞌñinu Jesucristo, pero liꞌihua udeteꞌ cuendahua Jesucristo lubee usticiaꞌhua. Nu chenu niarquiꞌ Pilato nú laꞌalla liꞌinu liꞌihua né zelahua. \v 14 Pero luhuare nú anacuꞌhua nú laꞌa Lliꞌñi Diose enu la luꞌcu dula nu rriꞌi tucu nú neli neca, unacuꞌhua nú laꞌa tucu bene enu uriꞌi eluti. \v 15 Scua uriꞌihua nú unguti liꞌinu enu rliquiꞌ nú nehuañi bee bene. Pero uriꞌi Diose nú uhuañi zecanu lu eluti, nu liꞌiru ulañiꞌru nú ungae scua. \v 16 Liꞌi niyu enu uyecaꞌ quieꞌ yehua nuꞌluhualla, nu equie nú rnibiyaꞌ Jesuse uyecaꞌlla xne nzeli arquiꞌru liꞌinu. Nu equie nú nzeli arquiꞌru liꞌinu scua, enzeꞌe uyecaꞌliꞌlla tucu nú rlañiꞌ yehua nee. \pi1 \v 17 ’Bee saꞌa, nediyaa nú liꞌihua cuna bee usticiaꞌhua chenu ungutihua Jesuse né riꞌihua beyaꞌ xi uriꞌihua. \v 18 Pero uriꞌi Diose scua para nú yalu stichiaꞌnu tucu nú uni ye bee profetaꞌnu hasta huaꞌtu. Nú Cristo Lliꞌñi Diose nehuana zecanu. \v 19 Enzeꞌe nia luhua nú utsanaꞌ arquiꞌhua stulahua nu ubenchilaꞌ zeca arquiꞌhua lu Diose para nú chila Diose stulahua. Che liquiꞌnu nú ñia tsu arquiꞌhua. \v 20 Nu xeꞌla zeca Diose Jesucristo enu ucañinu hasta huaꞌtu luhua. \v 21 Pero rquiꞌña nú nzucuscaꞌ Jesucristo liñibe hasta nú tsucheꞌ Diose yeene tucu nú uni bee profetaꞌnu hasta huaꞌtu. Liꞌibeella enu ucañinu. \v 22 Nu uni Moisés lubee beneꞌahua enu udetela: “Tucu nú uxeꞌla Diose Pa liñibe liꞌá luhua leꞌca scua xeꞌlanu stucu bene enu ni bee stichiaꞌnu luhua, nu chiuꞌu bene quieꞌ letahua. Uzuꞌcuꞌhua ye nú ni bene quieꞌ luhua, \v 23 xne tatse bee bene enu la zucuꞌ nú ni bene quieꞌ la nebacuaꞌlla leta bee beneꞌ Diose, nu nitilulla che.” \pi1 \v 24 ’Ye bee profeta enu udixiuleꞌe Stichiaꞌ Diose desde tuxie Samuel cuna beelá bee profeta enu ubeꞌta enza luquiela, udixiuleꞌe beella lunú reca bee bichia quieꞌ. \v 25 Nu liꞌihua necahua lliꞌñi bee profeta quieꞌ. Luhua zibiꞌ Stichiaꞌ Diose nú unibeella, nu leꞌca yucuhua nú ucuaqui uꞌna Diose lubee beneꞌahua enu udetela chenu uni Diose lu Abraham: “Equie cuendaꞌ bee beneꞌlu aca leꞌya ye bee bene lu iliulabe.” \v 26 Nu chenu uriꞌi Diose nú uhuañi zeca Lliꞌñinu Jesucristo lu eluti, rlutilá luhua uxeꞌlanu Lliꞌñinu para nú riꞌileꞌyanu liꞌihua para nú cada tucuahua tsanaꞌ arquiꞌhua stulahua. \c 4 \s1 Chenu unaꞌtse bee bene Pedro cuna Juan \p \v 1 Rniscaꞌlá Pedro cuna Juan lubee bene zeꞌe, chenu uriña bee uleꞌya cuna bee bene enu rnibiyaꞌ lubee sundado enu rriucu ruꞌu Indu llene Jerusalén, cuna texcuaꞌa bee saduceo. \v 2 Chiquiꞌ rle bee bene quieꞌ xne seteꞌ Pedro cuna Juan bee bene nu rnibeella nú huañi zeca bee benenguti tucu nú uhuañi zeca Jesuse lu eluti. \v 3 Chequie unaꞌtse bee bene zeꞌe Pedro cuna Juan, nu lunú ucheela uduꞌscaꞌ beei liꞌibeella niꞌcuꞌ hasta nú yeꞌe luyuu stucu bichia. \v 4 Pero huaxi bene enu uzucuꞌ diaca nú unibeella, uchili arquiꞌbeella Stichiaꞌ Diose nu lu yebeella enu uyalí arquiꞌ neca tucu ayuꞌ mili bee niyu sin nú bacuꞌ bee unaꞌa. \p \v 5 Chenu uyeꞌe lu yuu stucu bichia bee usticiaꞌ bee bene Israel cuna bee bene enu rnibiyaꞌ leta beella nu cuna bee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés uyetesaꞌbeella eyeche Jerusalén. \v 6 Leꞌca zeꞌe nzu uleꞌya Anás, enu rnibiyaꞌ lubee uleꞌya cuna Caifás cuna Juan cuna Alejandro cuna ye bee niyu enu neca familiaꞌ uleꞌya enu rnibiyaꞌ lubee uleꞌya. \v 7 Chequie unibiyaꞌ beella nú yeꞌtayu bee bene Pedro cuna Juan, nu tsu bee bene liꞌibeella labe bee bene zeꞌe, che unidichiaꞌ beella lu Pedro cuna lu Juan: \p ―¿Ti unibiyaꞌ nú rriꞌihua scua? ¿Nu ti unga stichiaꞌ nú rriꞌihua nucuaꞌ? \fig Hechos 4:7|src="CN01901B.TIF" size="COL" ref="Los Hechos 4:7" \fig* \p \v 8 Nu lunú chiquiꞌ nchiñi Espíritu Santo arquiꞌ Pedro che unilla: \pi1 ―Liꞌihua bee usticia, nu liꞌihua bee bene uxu, \v 9 rnedichiaꞌhua luru lunú uriꞌinzeꞌcaru lu tucu niyu enu ungariti, nu xneca uyecaꞌlla. \v 10 Enzeꞌe ixiuleꞌeru luhua para nú riꞌi yehua beyaꞌ cuna ye bee bene Israel nú niyu enu nzu luhua caꞌa uyecaꞌlaꞌlla equie cuendaꞌ poderꞌ Jesucristo bene eyeche Nazaret, enu uquieꞌehua lu cruse nu uriꞌi Diose nú uhuañi zecanu lu eluti. \v 11 Uriꞌinuhua liꞌinu tucu nú rriꞌi bee bene enu rrecheꞌe niꞌi chenu rua uꞌnalla tucu quié nú recheꞌlla niꞌi, nu lu zeꞌela quie zeꞌe neca nú máse sibiꞌ. \v 12 Nu leꞌca scua lecati stucu bene enu reca tsilaꞌa liaꞌahua, xne tucutsia Jesucristo uxeꞌla Diose lu iliulabe para nú tsilaꞌa liaꞌahua lu stulaꞌahua. \p \v 13 Chenu ulañiꞌ bee usticia nú la lliqui Pedro cuna Juan nú rnibeella, nu chenu uriꞌi bee usticia beyaꞌ nú né cha beella xcuela nu necatsia beella titse bee bene, che chiquiꞌ uyanu arquiꞌbeella. Nu uriꞌibeella beyaꞌ nú neca Pedro cuna Juan enu uyanzenu Jesuse. \v 14 Nu lunú leꞌca nzu niyu enu uyecaꞌ zeꞌe cuna liꞌibeella lecaꞌxi ullela arquiꞌ bee usticia zeꞌe ani lu cuendaꞌ beella. \v 15 Chequie unibiyaꞌ beella nú chiuꞌu Pedro cuna Juan eleꞌyaꞌ para nú bedichiaꞌ liꞌitsia beella. \v 16 Nu unibeella lu saꞌbeella: \p ―¿Xi riꞌinuaꞌahua bee niyu quieꞌ? Xne ye bee bene eyeche Jerusalén nediyaꞌ nú uriꞌibeella milagro quieꞌ, nu leca modo nú tsacuꞌarquiaꞌahua nú ungae scua. \v 17 Pero para nú la riꞌchia letselá bee bedichiaꞌ quieꞌ lubee bene rquiꞌña nú quiꞌyaꞌ beella riaꞌahua nu chiquiaꞌahua arquiꞌbeella para nú desde nee la niaꞌbeella lunú lee Jesuse lu niꞌ stucu bee bene. \p \v 18 Chequie ubixia zeca beella Pedro cuna Juan nu unibiyaꞌ beella lubee benecuaꞌ nú la zeteaꞌ beella nu la niaꞌ beella lunú lee Jesuse lubee bene. \v 19 Pero ucuaqui Pedro cuna Juan lubeella: \p ―¿Xi rriꞌihua elliebacuꞌ nú máse neca nzeꞌca nú zucuꞌru nú rnihua la, luhuare nú zucuꞌru nú rni Diose la? \v 20 Pero liꞌiru leca modo nú tsanaꞌru nú la niru lunú ulañiꞌru cuna lunú ubeneꞌru. \p \v 21 Chequie uquiꞌyaꞌ zeca Pedro cuna Juan uriꞌi bee usticia zeꞌe, nu ulaꞌa usticia liꞌibeella xne né llela arquiꞌbeella xamodo a deteꞌbeella castiya Pedro cuna Juan xne ye bee bene uni bedichiaꞌ nzeꞌca lu Diose equie milagro nú unga. \v 22 Nu máse chiuꞌa lana nza niyu enu uyecaꞌ zeꞌe. \s1 Bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo unacuꞌ beella lu Diose \p \v 23 Chenu ulaꞌa bee usticia Pedro cuna Juan, che chu nzuebeella elu nucuaꞌa beelá bee saꞌbeella enu nzeli arquiꞌ Jesucristo. Nu udixiuleꞌe beella lubee bene zeꞌe ye nú uni bee uleꞌya enu rnibiyaꞌ lubeelá bee uleꞌya cuna bee bene uxu enu rnibiyaꞌ. \v 24 Chenu ubeneꞌ bee saꞌbeella enu nzeli arquiꞌ Jesucristo nucuaꞌ, yebeella unacuꞌ beella lu Diose nu unibeella: \p ―Diose Pa liñibe enu rnibiyaꞌ lu yeene, liꞌilu enu urecheꞌ liñibe cuna iliulabe, cuna inzatuꞌ, cuna ye nú nuꞌ lubee. \v 25 Nu equie cuendaꞌ Espíritu Santoꞌlu uchiuꞌu bee bedichiaꞌ quieꞌ ruꞌu arre David chenu unilla: \q1 ¿Xiquie nú rlee bee bene iliulabe lu Diose? \q1 Nu, ¿xinu rriꞌibeei elliebacuꞌ nú la zibiꞌ? \q1 \v 26 Bee arre cuna bee usticia enu rnibiyaꞌ lu iliulabe uyetesaꞌbeella, \q1 nu unga tucu necatse stichiaꞌ beella, \q1 para nú riꞌi cundra beella Diose cuna Cristoꞌnu. \p \v 27 ’Nu scua ungala nee, Herodes cuna Poncio Pilato uyete saꞌbeella eyeche quieꞌ cuna bee bene Israel nu cuna bee bene enu la neca bene Israel. Uriꞌi cundra beella lliꞌñilu Jesuse enu la luꞌcu dula enu uxeꞌlalu lu iliulabe. \v 28 Scua ungala tucu nú uriꞌilu elliebacuꞌ hasta huaꞌtu, nu uriꞌibeella nú ungala lunú riala nú aca. \v 29 Nu nee, Diose Pa liñibe ubiꞌyacuru xneca rquiꞌyaꞌru rriꞌibeella, uriꞌi elietsa luru enu neca bee beneꞌlu para nú la lliquiru ixiuleꞌeru stichiaꞌlu, \v 30 nu cuna poder nú rluꞌculu rriyecaru bee bene enu riti, nu leꞌca rriꞌiru bee milagro equie poder nú rluꞌcu lliꞌñilu Jesucristo enu la luꞌcu dula. \p \v 31 Chenu ulaxu nú unacuꞌ beella lu Diose ucuñi luhuare elu neyetesaꞌbeella, nu chiquiꞌ uyucu arquiꞌbeella Espíritu Santo nu lá lliqui beella udixiuleꞌe beella Stichiaꞌ Diose. \s1 Bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo rriꞌibeella elietsa lu saꞌbeella \p \v 32 Ye bee bene enu uyalí arquiꞌ Jesucristo unga tucu necatse beella nu unga tucutsia elliebacuꞌ beella. Niꞌ tucu beella lá ni nú neca nú rluꞌcu beella steneꞌtsia beella, sino que yeene necane steneꞌ beella. \v 33 Nu cuna elietsaꞌ Diose, bee apóstol unilá beella nú neli nú uhuañi zeca Jesucristo stucu bese lu eluti, nu chiquiꞌ uriꞌi Diose nú neca nzeꞌca lu cuendaꞌ yebeella. \v 34 Nu niꞌ tucu beella lecaxi uzeca laꞌchaꞌ beella xne ye beella enu rluꞌcu yuu urre niꞌi ungüiti beellae. Nu dimi zeꞌe \v 35 udeteꞌbeella ya bee apóstol para nú ritsiꞌbeellae lu saꞌbeella tucu nú secalaꞌchaꞌ beella. \v 36 Uhuañi tucu bene enu lee José, nu liꞌilla nzeꞌtalla leta familiꞌ bene enu lee levita, nu necalla bene enu nzeꞌta enza lu iliu Chipre. Nu uhualee bee apóstol liꞌilla Bernabé, nu rni nucuaꞌ enu sala arquiꞌ bene. \v 37 Bene quieꞌ ungüitilla tucu yuꞌlla nu udeteꞌlla dimi zeꞌe ya bee apóstol. \c 5 \s1 Lunú ulleꞌca Ananías cuna Safira \p \v 1 Pero uhuañi stucu niyu enu lee Ananías, nu unaꞌlla lee Safira, ungüiti beella tucu yuꞌ beella. \v 2 Pero unga tucu necatse beella nú uyaꞌnanu beella lleꞌna dimi quieꞌ nu lleꞌnae udeteꞌlla ya bee apóstol. \v 3 Che uni Pedro lulla: \p ―Ananías, ¿xinu uzelalu nú uriꞌi bezeꞌlu ana lulu para nú unga niquichiaꞌlu lu Espíritu Santo nú uyaꞌnanulu lleꞌna dimi nú ungüitilu yuꞌlu? \v 4 Ante nú utilu yuu zeꞌe, ¿xieꞌ la neca yuu zeꞌe steneꞌlula? nu chenu ungüitilue, ¿xieꞌ la neca dimi zeꞌe dimiꞌlu la? ¿Xinu ullela arquiꞌlu nú uriꞌilu scua? Unga niquichiaꞌlu lu Diose nu né aca nequichiaꞌlu lubee bene. \p \v 5 Chenu ubeneꞌ Ananías bee bedichiaꞌ quieꞌ chu uyecatalla luyuu nu ungutilla. Che ye bee bene enu ungabiyaꞌ xi ulleꞌcalla chiquiꞌ ulliqui beella. \v 6 Chequie uriña bee niyu eꞌneꞌ zeꞌe nu utela beei tucu laquie cuerpoꞌlla Che unguyaꞌbeei cuerpoꞌlla nu uyacaꞌchiꞌ beei liꞌilla. \p \v 7 Chenu udetela tucu chuna hora uriña unaꞌa Ananías zeꞌe nu la riꞌinchu beyaꞌ xi unga. \v 8 Nu unidichiaꞌ Pedro lunchu: \p ―Uniꞌ, ¿neli nú ungüitihua yuꞌhua tucu nú uni niyuꞌlu la? \p Nu ucuaqui Safira nú uninchu: \p ―Esquie ungüitirune. \p \v 9 Che uni Pedro lunchu: \p ―¿Xinu unga tucu necatse stichiaꞌhua nu unga nequichiaꞌhua lu Espíritu Santo? Luꞌtsia enta bee bene enu uya caꞌchiꞌ niyuꞌlu, nu nee leꞌca scua che cachiꞌ beei liꞌilu. \p \v 10 Hora nú uni Pedro scua lunchu uyecatanchu lu Pedro nu ungutinchu. Chenu uyuꞌu bee niyu eꞌneꞌ liñi niꞌi zeꞌe ulañiꞌbeei nú ungutilanchu. Nu ulua beei liꞌinchu para nú nzecachiꞌ beei liꞌinchu tucu chu cueꞌtse tuxie niyuꞌnchu. \v 11 Ye bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo, cuna ye bee bene enu ungabiyaꞌ lunú unga chiquiꞌ ulliqui beella. \s1 Uriꞌi bee apóstol huaxi bee milagro \p \v 12 Chequie uriꞌilá bee apóstol huaxi bee milagro lubee bene eyeche zeꞌe; nu yebeella rieteꞌsaꞌbeella ruꞌu cordure nú lee cordureꞌ Salomón. \v 13 Bee bene eyeche zeꞌe chiquiꞌ uni nzeꞌca beei lu cuendaꞌ bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo, pero xiqui beei nú ayeteꞌsaꞌbeei cuna liꞌibeella. \v 14 Scua unga huaxilá bee bene enu uyalí arquiꞌ Jesucristo niyu si unaꞌa. \v 15 Nu hasta rlua bee bene bee bene enu riti labe inziu nu rixiu beei liꞌibeella lu edaꞌ urre lu camilla para nú chenu dete Pedro masia xcaꞌlalla dete equie beella para nú yecaꞌ beella. \v 16 Nu leꞌca bee bene enu nucuaꞌa bee eyeche axu Jerusalén, huaxi bee bene zeꞌe uyanu beei bee bene enu riti cuna bee bene enu nchiñi benechiquiꞌ arquiꞌ eyeche Jerusalén nu yebeella uyecaꞌ beella. \s1 Pedro cuna Juan ullutse beella niꞌcuꞌ \p \v 17 Chequie uleꞌya enu máse neca equie nu rnibiyaꞌ lu ye bee uleꞌya cuna bee saduceo enu nucuaꞌa cuna liꞌilla, chiquiꞌ uye arquiꞌbeei lubeella. \v 18 Che unibiyaꞌ beei nú ulluna bee apóstol nu uduꞌ beei liꞌibeella niꞌcuꞌ. \v 19 Pero rulaꞌ zeꞌe tucu ángeleꞌ Diose uxaꞌla ruꞌu bee puertaꞌ niꞌcuꞌ zeꞌe. Nu ulua ángele zeꞌe liꞌibeella liñi niꞌcuꞌ, nu uninu lubeella: \p \v 20 ―Uquiahua liñi Indu llene Jerusalén nu udixiuleꞌehua lubee bene para nú riꞌibeei beyaꞌ xa luꞌcu beei elunehuañi nú leca xunga laxu lu Diose. \p \v 21 Chenu ubeneꞌbeella nú uni ángele zeꞌe scua. Silatuꞌ stucu bichia uyuꞌu beella liñi indu zeꞌe, nu uquixiebeella uzeteꞌ beella Stichiaꞌ Diose lubee bene. \p Chequie uleꞌya enu máse neca equie nu rnibiyaꞌ lu ye bee uleꞌya cuna beelá bee bene enu nzu cuna liꞌilla zeꞌe, uquieteꞌ saꞌbeei bee usticia cuna ye bee bene enu rnibiyaꞌ leta bee bene Israel, nu unibiyaꞌ beei nú chetucu bee sundado bee apóstol liñi niꞌcuꞌ. \v 22 Pero chenu uriña bee sundado ruꞌu puerta niꞌcuꞌ zeꞌe, lá llelaꞌbeei bee apóstol, nu ubenchilaꞌ zeca beei nu udixiuleꞌe beei lubee usticia. \v 23 Nu unibeei: \p ―Chenu uriñaru ruꞌu niꞌcuꞌ nacutaꞌ ruꞌu niꞌcuꞌ, nu zeꞌe nucuaꞌa bee sundado enu rriucu ruꞌu niꞌcuꞌ. Pero chenu uxaꞌlaru ruꞌu niꞌcuꞌ niꞌtucu lecaꞌ ti nuꞌ liñi niꞌcuꞌ. \p \v 24 Chequie uleꞌya enu máse neca equie nu rnibiyaꞌ lu ye bee uleꞌya cuna capitañi enu rnibiyaꞌ lubee sundado enu rriucu Indu llene Jerusalén cuna beelá bee uleꞌya enu rnibiyaꞌ, chenu ubeneꞌbeei nucuaꞌ uquixiebeei nú rriꞌibeei elliebacuꞌ xa laxulu bee nucuaꞌ. \v 25 Hora zeꞌe uriña tucu niyu enu uni lubeei: \p ―Bee bene enu uduꞌhua niꞌcuꞌ nucuaꞌala beella liñi indu seteꞌ beella bee bene. \p \v 26 Chequie capitañi zeꞌe cuna bee sundado nzetucu beei bee apóstol, pero lecaxi uriꞌinu beei liꞌibeella xne xiqui beei nú cá duꞌ bee bene eyeche zeꞌe quiee liꞌibeei. \v 27 Chenu uriñayu beei bee apóstol udeteꞌbeei liꞌibeella lubee usticia, chequie uleꞌya enu máse neca equie nu rnibiyaꞌ lu ye bee uleꞌya uni lubeella: \p \v 28 ―¿Xieꞌlanú ita unibiyaꞌru luhua nú la zeteaꞌhua stichiaꞌ Jesuse lubee bene la? Nu nee uriꞌihua nú yela bee bene Jerusalén ungabiyaꞌ bee bedichiaꞌ cuaꞌ, nu leꞌca niarquiꞌhua nú ricuꞌquiyahua liꞌiru nú ungutiru Jesuse cuaꞌ. \p \v 29 Nu ucuaqui Pedro cuna beelá bee apóstol lubeella: \pi1 ―Rluti rquiꞌña nú zucuꞌxuru nú rni Diose cheela zucuꞌru nú rni bee bene. \v 30 Dioseꞌ bee beneꞌahua enu udetela uriꞌinu nú uhuañi zeca Jesuse enu ungutihua lu cruse. \v 31 Nu uzucuꞌ Diose liꞌinu cueꞌtse Diose chúbe liñibe, nu liꞌinu necanu enu rnibiyaꞌ nu silaꞌanu bee bene lu dula, nu equie cuendaꞌ liꞌinu nuꞌ modo nú tsanaꞌ arquiꞌ bee bene Israel stula beei nu scua riꞌinu perdona liꞌibeei. \v 32 Liꞌiru nediyaꞌ nzeꞌcaru nú neli bee nucuaꞌ cuna Espíritu Santo nú rdeteꞌ Diose lu ye bee bene enu sucuꞌ stichiaꞌnu. \p \v 33 Chenu ubeneꞌbeella nucuaꞌ, chiquiꞌ ulebeella nu niarquiꞌbeella úti beella bee apóstol \v 34 Pero leta bee usticia zeꞌe nzucu tucu fariseo enu lee Gamaliel, nu necalla ulaxcuela enu reca ley, nu chiquiꞌ rluꞌcu bee bene zeꞌe ulaꞌna lulla. Benequieꞌ utsulílla nu unibiyaꞌlla nú chiuꞌu bee apóstol eliꞌyaꞌ lleꞌna. \v 35 Nu chu unilla lubee usticia zeꞌe: \pi1 ―Bee bene Israel, uriꞌi nzeꞌcahua elliebacuꞌ xa riꞌinuhua bee niyu quieꞌ. \v 36 Ulluꞌcu arquiꞌhua nú xa uriꞌi tucu bene enu lee Teudas huaꞌtu, uni nú necai tucu bene enu neca equie, nu neca tucu tacu ayuꞌu bee beneꞌi, pero chenu unguuti bee bene liꞌi, ye bee bene enu uyaquie liꞌi uriꞌchia letse beei, zeꞌe ulaxu ye nu uriꞌi. \v 37 Leꞌca bee bichia chenu unibiyaꞌ gobierno nú bacuꞌ calu neca bee bene. Uchiuꞌu Judas enu neca bene Galilea, leꞌca esquie uluꞌcui huaxi bee beneꞌi, pero chenu unguuti bee bene liꞌi, uriꞌchia letse bee beneꞌi. \v 38 Enzeꞌe nia luhua nú utsanaꞌhua bee niyu cuaꞌ, nu ulaꞌahua liꞌibeella. Xne tunu neca nucuaꞌ bezeteꞌ nú udeteꞌ bee bene lubeella nú riꞌibeella scua, laxu nucuaꞌ. \v 39 Pero tunu equie cuendaꞌ Diose rriꞌibeella nucuaꞌ, leca modo tsuxehua lunú rriꞌibeella scua. Ubiꞌyahua tunu cá rriꞌi condrahua lunú neca cuendaꞌ Diose. \p \v 40 Che uriꞌi bee usticia zeꞌe caso lunú uni Gamaliel, nu ubixia beei bee apóstol nu uzetecheꞌ beei liꞌibeella, nu unibeei nú la chetixiuleaꞌ beella stichiaꞌ Jesuse lubee bene, nu chu ulaꞌa beei liꞌibeella. \v 41 Nu chenu uchiuꞌu beella lubee usticia zeꞌe, chiquiꞌ ñia nzu arquiꞌbeella xne utsanaꞌ Diose nú nehuana ulleꞌca beella equie cuendaꞌ Jesuse. \v 42 Nu ye bichia né tsanaꞌ arquiꞌbeella udixiuleꞌe beella cuna nú uzeteꞌ beella bedichiaꞌ nzeꞌcaꞌ Jesucristo lubee bene, sia liñi Indu llene Jerusalén cuna niꞌ bee bene. \c 6 \s1 Uyañi achi bene para nú riꞌibeella elietsa lubee beneꞌ Jesucristo \p \v 1 Bee bichia zeꞌe, chenu nze aca huaxilá bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo, che bee bene enu rni dialu griego uquixiebeella nú xanabitsi beella lu cuendaꞌ bee bene enu rni dialu hebreo. Unibeella nú yeyeꞌe chenu ritsiꞌ bee elubacu, lleꞌnalá nú riucu bee unaꞌa zaqui enu rni dialu griego luquelá nú riucu bee unaꞌa zaqui enu rni dialu hebreo. \v 2 Chequie ye chiꞌchiucu bee apóstol uquieteꞌ saꞌbeella ye bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo, nu unibeella: \p ―La necanzeꞌca nú tsanaꞌ arquiꞌru nú rixiuleꞌeru Stichiaꞌ Diose para nú ritsiꞌru nú acu bee bene. \v 3 Enzeꞌe bee saꞌa enu nzeli arquiaꞌahua Jesucristo, ucañihua achi bee niyu letahua enu riꞌi riñaꞌ cuaꞌ, nu nediyaꞌhua nú nehuañi beella tucu nú rialane, cuna nú neli nzu Espíritu Santo cuna liꞌibeella, cuna nú rluꞌcu beella lunú reca beella. \v 4 Liꞌiru nzenacuꞌláru lu Diose cuna nú nze tixiuleꞌeru stichiaꞌnu lubee bene. \p \v 5 Yebeella unga tucu necatse beella nú acane scua, nu ucañi beella Esteban, enu chiquiꞌ nzeli arquiꞌ Jesucristo, nu chiquiꞌ nzu Espíritu Santo cuna liꞌilla, nu leꞌca ucañi beella Felipe, Procoro, Nicanor, Timón, Parmenas, cuna Nicolás, enu neca bene eyeche Antioquía. Nicolás quieꞌ la necalla bene Israel, pero uyalí arquiꞌlla tucu nú uyalí arquiꞌ bee bene Israel ante nú chili arquiꞌlla Jesucristo. \v 6 Chequie uriñayu beella achi bee niyu zeꞌe lubee apóstol para nú unacuꞌ beella lu Diose lu cuendaꞌ beella nu uricuꞌ beella ya beella equie beella. \p \v 7 Pero másela nzeriꞌchia Stichiaꞌ Diose lubee bene, cuna nú nze aca huaxilá bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo eyeche Jerusalén, hasta bee uleꞌyaꞌ bee bene Israel huaxi beella uyalí arquiꞌbeella Jesucristo. \s1 Chenu unaꞌtse bee bene Esteban \p \v 8 Chiquiꞌ uriꞌi Diose elietsa lu Esteban, nu udeteꞌnu poder lulla nú rriꞌilla huaxilu bee milagro nú llene neca lubee bene. \v 9 Chequie chiucu chuna bee bene liñi indu nú lee Esclavos Libertados, cuna bee bene eyeche Cirene, cuna bee bene eyeche Alejandría, cuna bee enu nzeꞌta enza Cilicia, cuna bee bene Asia, uquixiebeei nú unixu beei cuna Esteban. \v 10 Pero bee benequieꞌ lá riꞌi stichiaꞌ beei ana lunú reca elliebacuꞌ Esteban, equie nú rriꞌi Espíritu Santo elietsa lulla. \v 11 Chequie udixiu beei chiucu chuna bee bene enu ni nú rni condra Esteban Moisés cuna Diose. \v 12 Scua uriꞌibeei para nú ulee bee bene eyeche zeꞌe, cuna bee bene enu neca equie, cuna bee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés lu Esteban. Che unaꞌtse beei liꞌilla nu uyayu beei liꞌilla lubee ustichiaꞌ bee bene Israel. \v 13 Nu leꞌca ucuaꞌna beei bee bene enu uni eluquichiaꞌ para nú uni bee nzeꞌe: \p ―Niyu quieꞌ la tsuxella nú seꞌtalla leyꞌ Moisés cuna induꞌ Diose. \v 14 Liꞌiru ubeneꞌru nú rnilla nú Jesuse bene eyeche Nazaret nitilulla indu llene Jerusalén, nu cheꞌella bee custumbre nú utsaꞌna Moisés luaꞌahua. \p \v 15 Chequie bee usticia cuna ye bee bene enu nucuaꞌa zeꞌe, chenu ulañiꞌbeella lu Esteban, ulañiꞌbeella nú rnaa lulla xi rnaa lu tucu ángeleꞌ Diose. \c 7 \s1 Lunú uni Esteban lubee usticia \p \v 1 Chequie uleꞌya enu máse neca equie nu rnibiyaꞌ lu ye bee uleꞌya unidichiaꞌlla lu Esteban nú unilla: \p ―¿Xieꞌ neli nú scua unilu la? \p \v 2 Nu uni Esteban: \pi1 ―Liꞌihua bee usticia cuna yehua bee bene enu nucuaꞌa caꞌa, uzuꞌcuꞌ diacahua nú nia luhua. Diose liñibe ulubeꞌlunu lu Abraham beneꞌahua enu udetela, chenu uzuculla lu iliu Mesopotamia, ante nú chálla zuculla lu eyeche Harán. \v 3 Nu uni Diose lulla: “Utsaꞌna lachilu cuna ye bee saꞌlu, nu uquia luyuu nú lubea lulu.” \v 4 Chequie uchiuꞌu Abraham lu iliuꞌ bee bene Caldea, nu uyacuaꞌa beella lu eyeche Harán. Nu chenu unguti paꞌlla, che uni Diose lulla nú yeꞌtalla zuculla luyuu elu nucuaꞌahua hasta nee. \v 5 Pero chenu uriña Abraham caꞌa, lá deteꞌscaꞌ Diose niꞌ temeꞌ yuu lulla, pero ucuaqui uꞌnanu nú deteꞌnu yuu zeꞌe lulla. Chequie chenu atilla, aca iliu zeꞌe iliuꞌ bee lliꞌñilla, añinzuca nú chenu uni Diose scua lá luꞌcuscaꞌ Abraham lliꞌñilla. \v 6 Nu leꞌca uni Diose lu Abraham, nú bee lliꞌñilla enu nzeꞌta enza luquielá checuaꞌa beei xi neca bene rene lu stucu nación, elu riꞌi bee bene nú juerte riꞌibeei riñaꞌ nu nehuana zeca beei zeꞌe diqui tacu ayuꞌu lana. \v 7 Pero leꞌca uni Diose lu Abraham: “Liꞌá detea castiya bee bene enu riꞌi nú juerte riꞌibeei riñaꞌ. Cheelá chiuꞌu beei lu nación zeꞌe, nu luꞌcu beei ulaꞌna lua luhuare quieꞌ.” \v 8 Nu chenu uni Diose lu Abraham, utsaꞌnanu stichiaꞌnu nú quiee seña elunecachiꞌlla cuna beelá bee niyu. Enzeꞌe chenu ungula enduꞌlla Isaac, nu chenu ulluꞌcui tucu xmana uquieꞌella seña elunecachiꞌi. Leꞌca esquie uriꞌi Isaac cuna enduꞌlla Jacob. Nu leꞌca esquie uriꞌi Jacob cuna chiꞌchiucu bee enduꞌlla enu unga bee beneꞌahua enu udetela. \pi1 \v 9 ’Bee lliꞌñi Jacob, enu unga bee beneꞌahua enu udetela, liꞌibeella uya arquiꞌbeella lu bichi beella José. Chequie ungüiti beella liꞌilla lubee bene enu unguyaꞌ liꞌilla Egipto. Pero né tsanaꞌ arquiꞌ Diose José, \v 10 nu Diose uriꞌi elietsa lulla lu ye nú nehuana ulleꞌcalla, nu leꞌca uriꞌinu elietsa lulla para nú uzeca Faraón arre Egipto liꞌilla, nu uriꞌi arre Faraón nú ungalla gobernador Egipto, nu unibiyaꞌlla lu ye bee steneꞌ arre zeꞌe. \pi1 \v 11 ’Chequie chenu unga biña lu nación Egipto cuna Canaán, chiquiꞌ nehuana ulleꞌca bee beneꞌahua enu udetela nu ulaxu nú udacu beella. \v 12 Pero chenu ungabiyaꞌ Jacob beneꞌahua enu udetela nú nuꞌ trigo Egipto, uxeꞌlalla bee llianaꞌlla nzetsi beei trigo bese rlu zeꞌe. \v 13 Nu chenu uya beella bese rrucu, udixiuleꞌe José nú necalla bichi beella, nu scua ungabiyaꞌ arre Faraón nú ti neca bee beneꞌ José. \v 14 Chequie uxeꞌla José resuna nú yeꞌta paꞌlla Jacob cuna ye bee beneꞌlla para nú cuaꞌa beella Egipto, nu neca beella setenta y cinco bee bene. \v 15 Scua unga nú uya zucu Jacob Egipto. Zeꞌe ungutilla, nu leꞌca zeꞌe unguti bee beneꞌahua enu udetela. \v 16 Chenu udete tiembu, che unguyaꞌbeella artaꞌ bee beneꞌahua enu udetela, nu uya caꞌchiꞌ beellae eyeche Siquem, liñi eluhua nú utsi Abraham lubee llianaꞌ bene enu lee Hamor eyeche Siquem. \pi1 \v 17 ’Chenu nzeꞌta lluꞌcula tiembu nú aca tucu nú ucuaqui uꞌna Diose lu Abraham, chiquiꞌ udala bee saꞌahua enu neca bee bene Israel Egipto. \v 18 Chequie bee bichia zeꞌe uquixie nú rnibiyaꞌ stucu arre Egipto enu lá chulu José. \v 19 Nu arre quieꞌ ucuaꞌnalla nú uriꞌilla nú nehuana ulleꞌca bee beneꞌahua enu udetela. Unibiyaꞌlla nú utsiꞌqui bee beneꞌahua bee enduꞌ niyuꞌ beella enu ungula inza reꞌcu Nilo para nú atibeei. \v 20 Tiembu zeꞌe ungula Moisés. Nu chiquiꞌ ñia riuꞌ arquiꞌ Diose enduꞌ quieꞌ, nu uriꞌiucu bee paꞌnu liꞌinu diqui chuna guu. \v 21 Chenu uriña bichia nú utsanaꞌ arquiꞌbeella liꞌinu, leꞌca liꞌi xinchiuꞌcu arre Egipto ullelaꞌ liꞌinu nu uriꞌi ruꞌcunchu liꞌinu xi neca enduꞌnchu. \fig Hechos 7:21|src="CN01918B.TIF" size="COL" ref="Los Hechos 7:21" \fig* \v 22 Nu unga Moisés ye nú reca bee bene Egipto, nu chiquiꞌ neca equie lunú rnilla cuna lunú uriꞌilla. \pi1 \v 23 ’Chenu nza Moisés chiuꞌa lana, uduꞌ arquiꞌlla nú nzebiꞌyalla bee saꞌlla enu neca bee bene Israel. \v 24 Nu chenu ulañiꞌ Moisés nú riñi tucu bene Egipto tucu bene saꞌlla. Unganuꞌlla bene zeꞌe, nu unguutilla bene Egipto zeꞌe. \v 25 Uriꞌi Moisés elliebacuꞌ nú nediyalaꞌ bee bene Israel nú equie cuendaꞌ liꞌilla tsilaꞌa Diose liꞌibeei lubee bene Egipto, pero la riꞌibeei beyaꞌ nucuaꞌ. \v 26 Stucu bichia, ulañiꞌ Moisés chiucu bee bene Israel nú rliu beei, nu niarquiꞌlla nú laalla liꞌibeei, nu unilla lubeei: “Tucutse saꞌhua, ¿xinu rliuhua?” \v 27 Chequie tucu bene enu rliu zeꞌe, utsiꞌñai Moisés nu uni lulla: “¿Ti uliquiꞌ elurnibiyaꞌ lulu para nú nilu luru? \v 28 ¿Xieꞌ niarquiꞌlu nú útilu liꞌá tucu nú unguutilu bene Egipto necaꞌ la?” \v 29 Chenu ubeneꞌ Moisés nucuaꞌ, uyecaxuꞌulla nzalla lu iliu Madián. Zeꞌe uzuculla xi neca bene rene, nu uchialla zeꞌe nu uluꞌculla chiucu enduꞌ. \pi1 \v 30 ’Chenu udete chiuꞌa lana, lu dañi achi elu lecalí ti nucuaꞌa, axu dañi nú lee Sinaí, ulubeꞌlu tucu ángeleꞌ Diose lu Moisés lu quii nú rulu lu tucu aca llaꞌna. \v 31 Chequie nzenu arquiꞌ Moisés chenu ulañiꞌlla quii zeꞌe, nu chenu nzebicalla para nú lañiꞌ nzeꞌcalla nucuaꞌ, nu ubeneꞌlla chi Diose nú uni lulla: \v 32 “Liꞌá neca Dioseꞌ bee beneꞌhua enu udetela Abraham, Isaac, cuna Jacob.” Nu uquixie Moisés nú recatseꞌtseꞌlla nú xiquilla, nu né laca arquiꞌlla nú abiꞌyalla lu quii zeꞌe. \v 33 Chequie uni Diose lulla: “Uhua luculu, xne luhuare elu nzulu necachine. \v 34 Liꞌá rlañi nzeꞌca lunú xa nehuana seca bee benea enu nucuaꞌa Egipto, nu rienea lunú xanabitsi beella, enzeꞌe ulaca para nú tsilaꞌa liꞌibeella lubee nucuaꞌ. Utee, ne xeꞌla liꞌilu Egipto.” \pi1 \v 35 ’Añinzuca nú né zucuꞌbeella lunú uni Moisés lubeella, aꞌla unibeella lulla: “¿Ti uliquiꞌ elurnibiyaꞌ lulu para nú niarquiꞌlu nilu luru?”, pero equie cuendaꞌ ángele enu ulubeꞌlu lulla lu aca llaꞌna nú rulu zeꞌe, Diose udeteꞌ elurnibiyaꞌ lulla, nu uxeꞌlanu liꞌilla para nú riꞌilla elietsa lubeella nú chiuꞌu beella Egipto. \v 36 Nu Moisés neca enu uhua bee beneꞌahua enu udetela Egipto, uriꞌilla bee milagro zeꞌe, nu leꞌca uriꞌilla bee milagro lu inzatuꞌ nú lee inzatuꞌ neluu, cuna lu dañi achi elu unzee beella diqui chiuꞌa lana. \v 37 Nu leꞌca liꞌi Moisés quieꞌ uni lubee bene Israel: “Diose cañi tucu bene enu aca tucu profeta letahua, tucu nú ucañinu liꞌá. Zuꞌcuhua stichiaꞌ profeta quieꞌ.” \v 38 Nu chenu nzu Moisés cuna bee beneꞌahua enu udetela lu dañi achi, liꞌilla necalla enu uni ángeleꞌ Diose lu equie dañi nú lee Sinaí para nú unilla Stichiaꞌ Diose lubeella. Nu bedichiaꞌ cuaꞌ neca nú utsaꞌna beella luaꞌahua hasta nee. \pi1 \v 39 ’Pero bee beneꞌahua enu udetela né zucuꞌbeella nú uni Moisés, nu lá niarquiꞌbeella nú anibiyaꞌlla lubeella, aꞌla niarquiꞌbeella nú benchilaꞌ zeca beella Egipto. \v 40 Nu unibeella lu Aarón: “Urecheꞌe bee diose enu zuculu luaꞌahua; xne la riaꞌahua beyaꞌ canza Moisés enu uhua liaꞌahua Egipto.” \v 41 Chequie urecheꞌ beella tucu becerro enu unga dioseꞌ beella, nu unguuti beella nañi uꞌna lu becerro zeꞌe, nu uriꞌi beella tucu eliñi lunú ñia nzu arquiꞌbeella nú urecheꞌ beella becerro zeꞌe. \v 42 Che utsanaꞌ arquiꞌ Diose liꞌibeella, nu utsanaꞌnu nú rdeteꞌ beella ulaꞌna lu bichia cuna lu guu cuna lubee enu nchiucuꞌ liñibe. Xne scua niquie lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose nú uquieꞌe bee profeta elu rni: \q1 Bee bene Israel, ¿xieꞌ unguutihua bee nañi lua xi neca uꞌna, \q1 diqui chiuꞌa lana nú ucuaꞌahua lu dañi achi la? \q2 \v 43 Pero aꞌla uluꞌcuhua ulaꞌna lu dioseꞌhua enu lee Moloc enu nzucu liñi carpa nú necacheꞌ iti, \q2 cuna belaa dioseꞌ Renfán, \q2 bee diose enu leꞌca liꞌihua urecheꞌhua para nú luꞌcuhua ulaꞌna lu. \q2 Enzeꞌe xeꞌla liꞌihua elu máse istu Babilonia. \pi1 \v 44 ’Nu chenu ucuaꞌa bee beneꞌahua enu udetela lu dañi achi, uluꞌcu beella tucu niꞌi iti nú unga induꞌbeella elu uducheꞌ beella leyꞌ Diose. Indu quieꞌ ungacheꞌ tucu nú unibiyaꞌ Diose lu Moisés, chenu uninu lulla nú recheꞌllae tucu nú ulañiꞌlla. \v 45 Bee beneꞌahua enu udetela uyaꞌnanu beella induquieꞌ chenu unguti Moisés, nu chenu uyaꞌna Josué luhuareꞌ Moisés che uriñayu beella indu quieꞌ luyuu elu uriñabeella, chenu uriꞌibeella xuu lubee bene eyeche Canaán equie yuu, nu Diose uriꞌi elietsa lubeella nú uyaꞌnanu beella yuu zeꞌe. Scua uluꞌcu beella indu quieꞌ hasta bichia nú uquixie nú unibiyaꞌ arre David. \v 46 Diose uzeca arre David, nu niarquiꞌlla nú recheꞌlla tucu indu para liꞌinu enu neca dioseꞌahua, liaꞌahua enu neca bee bene Israel. \v 47 Pero arre Salomón neca enu urecheꞌ induꞌ Diose. \v 48 Añinzuca nú la zucu Diose liñi indu nú urecheꞌ bee bene tucu nú uni profeta chenu unilla: \q2 \v 49-50 Liñibe nzucuaꞌa rnibiyaꞌa, \q2 nu luyuu neca elu nzu eꞌya. \q2 ¿Xa rnaa niꞌi nú recheꞌhua para liꞌá? \q2 ¿Nu xa rnaa luhuare elu tsulachia? \q2 Xne leꞌca liꞌá urecheꞌa ye bee nucuaꞌ, ―uni Diose. \pi1 \v 51 ’Pero liꞌihua ―unilá Esteban lu beella― chiquiꞌ nziti arquiꞌhua, nu la zucuꞌhua nú rni Diose. La riꞌi casohua Espirítu Santo. Tucu nú uriꞌi bee beneꞌhua enu udetela. \v 52 Bee beneꞌhua enu udetela xitse uriꞌinu beella ye bee profetaꞌ Diose, hasta nú unguuti beella bee profeta enu udixiuleꞌe nú riña liꞌinu enu rriꞌi tucu nú neli neca, nu nee nú ubeꞌtanu, udeteꞌ cuendahua liꞌinu lubee bene, nu unibiyaꞌhua nú ungutinu. \v 53 Añinzuca nú uyucuhua ley nú uliquiꞌ bee ángeleꞌ Diose luhua, pero lá zucuꞌhuane. \s1 Unguuti bee bene Esteban \p \v 54 Chenu ubeneꞌ bee bene zeꞌe nucuaꞌ, chiquiꞌ ulebeei nu tuꞌna racu xaꞌ laya beei nú rlee beei lu Esteban. \v 55 Pero chiquiꞌ nzu Espirítu Santo cuna Esteban, chenu ubiꞌyalla enza liñibe ulañiꞌlla ellieꞌe elu nzucu Diose, leꞌca ulañiꞌlla nú nzulí Jesucristo cueꞌtse Diose chubee. \v 56 Chequie uni Esteban: \p ―¡Ubiꞌyacuruhua! Rlañia nú naꞌla liñibe, nu leꞌca rlañia nú nzulí Jesucristo cueꞌtse Diose chúbee. \p \v 57 Pero chenu ubeneꞌbeei nú uni Esteban scua utsacuꞌ beei diaca beei, nu juerte urixialibeei nú nze naꞌtse beei Esteban. \v 58 Che uhuabeei liꞌilla ruꞌu eyeche zeꞌe para nú útibeei liꞌilla cuna quiee, nu tucu niyu eꞌne enu lee Saulu uriꞌi ucu xucu beei. \v 59 Nu diqui nú rduꞌbeei quiee Esteban, unilla lu Diose: \p ―Paa Jesuse uyucu espíritua. \p \v 60 Che chu utsulliquilla nu juerte rixialilla nú unilla: \p ―Paa Jesuse, la duꞌ cuendalu dula nú rriꞌinu bee benequieꞌ liꞌá nee. \p Chenu ulaxu nú uni Esteban scua, chu ungutilla. \c 8 \s1 Uriꞌi cundra Saulo bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo \p \v 1 Nu para Saulo neca nzeꞌca nú unguuti bee bene Esteban. \p Nu leꞌca bichia zeꞌe uquixie bee bene nú uriꞌibeei nú nehuana seca bee beneꞌ Jesucristo eyeche Jerusalén. Ye beella uriꞌchialetse beella diqui lubee iliu Judea, cuna lu iliu Samaria, uyaꞌnatsia bee apóstolꞌnu eyeche Jerusalén. \v 2 Chequie chiucu chuna bee niyu enu nzenu cuenda nú nzucu Diose uyacaꞌchiꞌ beella cuerpoꞌ Esteban nu chiquiꞌ ungunaꞌnu beella liꞌilla. \v 3 Nu uquixie Saulo nú unaꞌtsei bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo, nu riuꞌi niꞌ por niꞌ beella, nu ala juerza ruyaꞌi niyu si unaꞌa rduꞌi niꞌcuꞌ. \s1 Udixiuleꞌe bee beneꞌ Jesucristo Stichiaꞌ Diose eyeche Samaria \p \v 4 Pero bee bene enu uchiuꞌu eyeche Jerusalén udixiuleꞌe beella bedichiaꞌ nzeꞌcaꞌ Diose catse elu nzuebeella. \v 5 Felipe enu neca tucu bene leta beella, uyalla eyeche llene Samaria, nu uquixiella rixiuleꞌella stichiaꞌ Jesucristo lubee bene zeꞌe. \v 6 Uyetesaꞌ huaxi bee bene nu yebeella sucuꞌdiaca beella lunú udixiuleꞌe Felipe lubeella, cuna lunú ulañiꞌbeella bee milagro llene nú uriꞌilla. \v 7 Xne uriꞌiyecalla huaxi bee bene enu nchiñi benechiquiꞌ arquiꞌ, nu rixiali bee benechiquiꞌ zeꞌe xiuꞌu arquiꞌbeei. Leꞌca uriꞌiyecalla bee bene enu neati tucu parte cuerpoꞌ cuna bee bene enu necuxu. \v 8 Enzeꞌe chiquiꞌ ñia utsu arquiꞌ ye bee bene eyeche zeꞌe. \p \v 9 Pero eyeche zeꞌe nzucu tucu bene enu lee Simón, hasta huaꞌtu rriꞌi elu uliñi nu sequienui bee bene eyeche Samaria, nu rriꞌi nú necai tucu bene enu neca equie. \v 10 Ye bee bene zeꞌe ubeneꞌbeei lunú uni Simón, desde bee enduꞌ llaꞌna nu hasta bee bene uxu, nu unibeei: \p ―Niyu quieꞌ chiquiꞌ rluꞌcu poder nú rluꞌcu Diose. \p \v 11 Chiquiꞌ rriꞌi caso beei lunú rni, xne hasta huaꞌtu sequienui bee bene equie elu uliñi nú rriꞌi. \v 12 Pero chenu uyalí arquiꞌ bee bene lunú udixiuleꞌe Felipe equie cuendaꞌ poder nú rluꞌcu Diose, cuna equie cuendaꞌ Jesucristo. Che urinza beella niyu si unaꞌa. \v 13 Nu hasta liꞌi Simón quieꞌ uyalí arquiꞌlla Jesucristo nu urinzalla, nu uquixie enzenulla Felipe, cuna nú nzenu arquiꞌlla lu ye clasiaꞌ bee milagro llene nú rlañiꞌlla rriꞌi Felipe. \p \v 14 Chequie chenu ungabiyaꞌ bee apóstolꞌ Jesucristo enu nucuaꞌa eyeche Jerusalén nú uchili arquiꞌ bee bene Samaria Stichiaꞌ Diose, uxeꞌla beella Pedro cuna Juan lubee bene zeꞌe. \v 15 Chenu uriñabeella eyeche Samaria, unacuꞌ beella lu Diose equie cuendaꞌ bee bene enu uyalí arquiꞌ Stichiaꞌ Diose para nú yucu arquiꞌbeella Espíritu Santo. \v 16 Xne niꞌ tucu beella lascaꞌ yucu arquiꞌbeella Espíritu Santo, urinzatsia beella cuna nú lee Jesucristo. \v 17 Chequie uricuꞌ Pedro cuna Juan ya beella equie bee bene zeꞌe para nú uyucu arquiꞌbeella Espíritu Santo. \p \v 18 Chenu ulañiꞌ Simón nú uyucu arquiꞌ bee bene zeꞌe Espíritu Santo equie nú uricuꞌ bee apóstol ya beella equie bee bene zeꞌe, uniarquiꞌlla nú deteꞌlla dimi ya beella, \v 19 nu unilla: \p ―Leꞌca nua uliꞌquiꞌ poder cuaꞌ lua para nú chenu ricua yaa equie tatse bene, leꞌca yucu arquiꞌ nzeꞌe Espíritu Santo. \p \v 20 Chequie uni Pedro lulla: \p ―Liꞌilu cuna dimiꞌlu nitilulu, xne rriꞌilu elliebacuꞌ nú tsilu poder nú lia rliquiꞌ Diose. \v 21 Liꞌilu niꞌtemeꞌ la yala nú riꞌilu tucu nú rriꞌiru, xne niꞌtemeꞌ la chequieelu inziuꞌ Diose. \v 22 Utsanaꞌ arquiꞌ beenú necha neca rriꞌilu nu ucheꞌe elliebacuꞌlu, nu uziquiee lu Diose tunu tianuꞌ xa riꞌinu perdona lunú necha uriꞌilu elliebacuꞌ scua. \v 23 Xne puro nú necha neca nuꞌ arquiꞌlu, nu rnibiyaꞌscaꞌ dula lulu. \p \v 24 Che ucuaqui Simón nú unilla: \p ―Unaꞌcuhua lu Diose equie cuendaa para nú la zeca niꞌ tucu beenú unihua. \p \v 25 Chenu ulaxu nú unibeella stichiaꞌ Jesucristo cuna nú unibeella Stichiaꞌ Diose lubee bene zeꞌe, cheelá ubenchilaꞌ zeca beella eyeche Jerusalén. Nu ye bee eyeche nú nchiucuꞌ lu iliu Samaria elu udete beella udixiuleꞌe beella Stichiaꞌ Diose lubee bene. \s1 Ubedichiaꞌnu Felipe tucu bene Etiopía \p \v 26 Lulá bee nucuaꞌ, uni tucu ángeleꞌ Diose lu Felipe: \p ―Uquia enza sur, inziu nú xiuꞌu enza Jerusalén nu nza enza eyeche nú lee Gaza. Inziu zeꞌe rdete lu dañi achi. \fig Hechos 8:26|src="CN01932B.TIF" size="COL" ref="Los Hechos 8:26" \fig* \v 27 Che uchiuꞌu Felipe nú nzalla, nu lu inziu ullunaꞌlla tucu niyu eyeche Etiopía. Neca benequieꞌ enu chiquiꞌ neca equie xne rricucheꞌella ye dimiꞌ reina Candace enu rnibiyaꞌ Etiopía, nu uyaalla eyeche Jerusalén udeteꞌlla ulaꞌna lu Diose. \v 28 Nu nuꞌ nziulalla nú nzialla enza lachilla, nzuculla equie acaretaꞌlla rulalla lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose nú uquieꞌe profeta Isaías. \v 29 Che uni Espíritu Santo lu Felipe: \p ―Uquiabica lu acareta cuaꞌ. \p \v 30 Chenu uyabica Felipe lu acareta zeꞌe, ubeneꞌlla nú rula bene zeꞌe lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose nú uquieꞌe profeta Isaías, nu unidichiaꞌlla lu bene zeꞌe: \p ―¿Detá rriꞌilu beyaꞌ lu ichiꞌ nú rulalu la? \p \v 31 Chequie ucuaqui bene zeꞌe nú unilla: \p ―¿Xa riꞌá beyaꞌ nú rnii, tunu lecati ixiuleꞌe lua xa rnii? \p Nu uni bene zeꞌe lu Felipe nú quieella equie acareta nu cuaꞌa junto beella. \p \v 32 Lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose elu rulalla rni: \q1 Unguyaꞌ bee bene liꞌinu xi neca tucu sanchi, elu úti beei liꞌinu; \q1 nu lá ninu xi neca tucu sanchi enu lecaxi riꞌi nuxu \q1 lu bene chenu xiecuꞌ bene ichia tsuꞌí. \q1 \v 33 Chenu xitse uriꞌinu bee bene liꞌinu. Lecati uriꞌi elu usticia lu cuendaꞌnu, \q1 ¿ti nii nú ti neca bee beneꞌnu enu udetela? \q1 Xne uchiuꞌulanu lu iliulabe quieꞌ. \p \v 34 Chequie uni bene zeꞌe lu Felipe: \p ―Uriꞌi faura uniꞌ lua, ¿ti lu cuendaꞌ rni profeta cuaꞌ, rnilla lu cuendaꞌ liꞌitsialla la, urre rnilla lu cuendaꞌ stucu bene la? \p \v 35 Chequie uquixie Felipe nú udixiuleꞌella xi rni luhuare lu Stichiaꞌ Diose elu rulalla, nu uni Felipe equie cuendaꞌ bedichiaꞌ nzeꞌcaꞌ Jesucristo lulla. \v 36 Lu zeꞌelá chenu udete beella tucu luhuare elu nuꞌ inza, uni bene zeꞌe lu Felipe: \p ―Caꞌa nuꞌ inza, ¿nuꞌ modo rinzalu liꞌá caꞌa nee la? \p \v 37 Nu uni Felipe lulla: \p ―Nuꞌ modoe, tunu diquinuꞌ arquiꞌlu chili arquiꞌlu Jesuse. \p Che unilla: \p ―Chili arquia nú Jesucristo neca Lliꞌñi Diose. \p \v 38 Chequie unibiyaꞌlla nú utsuxe acaretaꞌlla, nu ulaca rucu beella equie acareta zeꞌe, nu uyuꞌu beella lu inza nu urinza Felipe liꞌilla. \v 39 Chenu uchiuꞌu beella lu inza, hora zeꞌe tuꞌnatsia uniti Felipe nu unguyaꞌ Espíritu Santo liꞌilla, nu né lañiaꞌ bene zeꞌe liꞌilla. Pero chiquiꞌ ñia nzu arquiꞌlla nze riꞌilla seidu inziuꞌlla. \v 40 Chenu uriꞌi Felipe beyaꞌ nú hasta eyeche Azoto nzulalla, che eyeche por eyeche udixiuleꞌella bedichiaꞌ nzeꞌcaꞌ Jesucristo lubee bene, hasta nú uriñalla eyeche Cesarea. \c 9 \s1 Uchili arquiꞌ Saulo Jesucristo \r (Hch. 22:6-16; 26:12-18) \p \v 1 Nu bee bichia zeꞌe, la tsuxe Saulo nú rleei lubee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo, nu uni nú úti liꞌibeella. Enzeꞌe uyaniꞌi lu uleꞌya enu máse neca equie nu rnibiyaꞌ lu ye bee uleꞌya, \v 2 para nú acacheꞌ tucu ichiꞌ nú nuꞌ modo chai liñi bee indu eyeche Damasco che cuaꞌnai bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo niyu si unaꞌa para nú uyaꞌi liꞌibeella nu duꞌi liꞌibeella niꞌcuꞌ eyeche Jerusalén. \v 3 Pero chenu nze riñai axu eyeche Damasco, tuꞌnatsia ulaca tucu ellieꞌe nú nzeꞌta enza liñibe nu uduꞌllieꞌe ellieꞌe zeꞌe diqui abenchilaꞌ elu nza Saulo. \v 4 Nu chu uzanaꞌ Saulo luyuu, nu ubeneꞌi tucu chii nú uni: \p ―Saulo, Saulo, ¿xinu rriꞌi condralu liꞌá? \p \v 5 Nu uni Saulo: \p ―¿Tiilu, Detá? \p Nu ucuaquinu: \p ―Liꞌá neca Jesuse enu rriꞌi condralu, leꞌcatsia liꞌilu rriꞌilu equiya lulu. Tucu nú rriꞌi uꞌnaꞌ nú subeí lliꞌi icuꞌ aca rucha. \p \v 6 Nu recatseꞌtseꞌ Saulo xiquilla, nu unilla: \p ―Detá, ¿xi niarquiꞌlu nú riꞌá? \p Chequie uni Jesucristo lulla: \p ―Uzetee, nu uquia eyeche Damasco, zeꞌe ni bene ta nú riꞌilu. \p \v 7 Nu bee bene enu nzenu Saulo chiquiꞌ ulliqui beella, xne ubeneꞌ beella chii nú uni lulla, pero lecalí ti ulañiꞌ beella. \v 8 Chenu utsuli Saulo la biꞌyaꞌlla, che unaꞌtse bee bene enu nuulla yalla nu unguyaꞌbeella liꞌilla eyeche Damasco. \v 9 Zeꞌe uzuculla chuna bichia, sin nú biꞌyalla nu sin nú aculla, nu lecaxi ungueꞌlla. \p \v 10 Eyeche Damasco zeꞌe nzucu tucu bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo enu lee Ananías, Ananías quieꞌ ulubeꞌlu Jesuse lulla nu uninu lulla: \p ―¡Ananías! \p Nu ucuaquilla: \p ―Caꞌa nzua, Detá. \p \v 11 Chequie uni Jesuse lulla: \p ―Utsuli nu uquia inziu llene nú lee chubee, chenu riñalu niꞌ Judas nedichiaꞌlu tucu bene eyeche Tarso enu lee Saulo. Xne rnacuꞌlla lua nee, \v 12 nu neca xi neca nú rni xcalaꞌlla ulañiꞌlla nú uyuꞌu tucu bene enu lee Ananías nu uricuꞌlla yalla equie Saulo, para nú biꞌya zecalla. \p \v 13 Chenu ubeneꞌ Ananías nucuaꞌ, unilla: \p ―Detá, huaxi bee bene rni lu cuendaꞌ niyu cuaꞌ, cuna lu ye beenú necha neca rriꞌilla lubee bene enu nzeli arquiꞌ liꞌilu eyeche Jerusalén. \v 14 Nu nee uriñalla caꞌa cuna elurnibiyaꞌ nú udeteꞌ bee uleꞌya enu máse neca equie nu rnibiyaꞌ lu ye bee uleꞌya para nú naꞌtsella ye bee bene enu nzeli arquiꞌ liꞌilu. \p \v 15 Nu uni Jesuse lulla: \p ―Uquia, xne ucañia niyu cuaꞌ para nú ixiuleꞌella stichiaꞌa lubee bene enu la neca bee bene Israel, cuna lubee arre, nu leꞌca cuna nuu lubee bene Israel. \v 16 Liꞌá ixiuleꞌa lulla nú chiquiꞌ huaxi nú nehuana zecalla equie nú necalla benea. \p \v 17 Chequie nza Ananías niꞌi elu nzucu Saulo. Chenu uyuꞌulla liñi niꞌi zeꞌe, uricuꞌlla yaalla equie Saulo, nu unilla: \p ―Saulo, Jesucristo enu ulubeꞌlu lulu lu inziu nú nzeꞌtalu, liꞌinu uxeꞌlanu liꞌá lulu para nú biꞌya zecalu, nu para nú yaꞌna Espíritu Santo cuna liꞌilu. \p \v 18 Hora zeꞌe uzanaꞌ nú nacuꞌ iꞌcululla nú rna xi rna melu tsuꞌ bela, nu ubiꞌya zecalla. Che utsulílla nu urinzalla. \v 19 Che udacu Saulo lleꞌna nú udaculla nu uyuꞌu zeca juerzaꞌlla, nu uyaꞌnalla chiucu chuna bichia cuna bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo enu nucuaꞌa eyeche Damasco. \s1 Udixiuleꞌe Saulo Stichiaꞌ Diose eyeche Damasco \p \v 20 Nu chu uquixie Saulo rixiuleꞌella Stichiaꞌ Diose liñi bee induꞌ bee bene Israel, nu unilla nú neca Jesuse Lliꞌñi Diose. \v 21 Ye bee bene enu ubeneꞌ nú rnilla chiquiꞌ nzenu arquiꞌbeei, nu unibeei: \p ―¿Xieꞌ laca benecuaꞌ enu utiliacaꞌ bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo eyeche Jerusalén la? ¿Lanu leꞌca liꞌi nucuaꞌ enu uriña caꞌa para nú naꞌtse nucuaꞌ bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo nu cheyu nucuaꞌ liꞌibeella lubee uleꞌya enu máse rnibiyaꞌ lu ye bee uleꞌya la? \p \v 22 Pero bichia por bichia la lliqui Saulo rixiuleꞌella Stichiaꞌ Diose, nu rnilla nú neca Jesuse Cristo, hasta nú la riꞌi bee bene Israel enu nucuaꞌa eyeche Damasco beyaꞌ xa riꞌibeei chenu ubeneꞌbeei nucuaꞌ. \s1 Ulaꞌa Saulo lubee bene Israel enu nucuaꞌa eyeche Damasco \p \v 23 Udetetsia huaxi bee bichia, unga tucu necatse bee bene Israel enu nucuaꞌa eyeche Damasco para nú úti beei Saulo, \v 24 pero uriꞌi Saulo beyaꞌ nucuaꞌ. Bichia si rulaꞌ nucuaꞌa quiebeei liꞌilla ruꞌu puerta eyeche zeꞌe para nú útibeei liꞌilla, \v 25 che bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo rulaꞌ uduꞌ beella Saulo liñi tucu llume nu ulaca beella liꞌilla enza diꞌchi barda nú nuꞌ diqui abenchilaꞌ eyeche zeꞌe, nu scua uchiuꞌulla eyeche Damasco. \s1 Uriña Saulo eyeche Jerusalén \p \v 26 Chenu uriña Saulo eyeche Jerusalén, uniarquiꞌlla nú yeteꞌlla cuna bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo, pero ye beella xiqui beella liꞌilla xne la chili arquiꞌbeella nú leꞌca nulla nzelíla arquiꞌlla Jesucristo. \v 27 Chequie unguyaꞌ Bernabé liꞌilla lubee apóstol. Nu udixiuleꞌella nú ulañiꞌ Saulo Jesucristo cuna nú ubedichiaꞌnulla liꞌinu chenu nzalla enza eyeche Damasco, nu la lliquilla udixiuleꞌella stichiaꞌ Jesucristo lubee bene eyeche zeꞌe. \v 28 Scua uyaꞌna Saulo eyeche Jerusalén, nu uyanzeenulla cuna liꞌibeella. \v 29 Lá lliquilla udixiuleꞌella stichiaꞌ Jesuse, cuna nú unixulla cuna bee bene Israel enu rni dialu griego, chequie niarquiꞌbeei nú útibeei liꞌilla. \v 30 Chenu ungabiyaꞌ bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo nucuaꞌ, unguyaꞌbeella Saulo eyeche Cesarea, nu zeꞌe uxeꞌla beella liꞌilla eyeche nú lee Tarso. \p \v 31 Chequie bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo enu nucuaꞌa lu iliu Judea, cuna lu iliu Galilea, cuna lu iliu Samaria, uyuꞌu nú nzuxe arquiꞌbeella, cuna nú nze riꞌilá beella beyaꞌ xa neca inziuꞌ Diose, nu uzucuꞌbeella stichiaꞌnu, nu cuna elietsaꞌ Espíritu Santo nze aca huaxilá bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo. \s1 Uyecaꞌ Eneas \p \v 32 Chenu nzebiꞌya Pedro bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo, chequie leꞌca uyabiꞌyalla bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo enu nucuaꞌa eyeche nú lee Lida. \v 33 Zeꞌe ulañiꞌ Pedro tucu niyu enu riti enu lee Eneas, nu ungala xunu lana nú nuxulla ritilla, nu la tsulílla. \v 34 Nu uni Pedro lulla: \p ―Eneas, Jesucristo neca enu uriꞌiyecala liꞌilu. Uzetee nu uletsa nú ungutalu. \p Nu hora zeꞌe utsuli Eneas. \v 35 Chenu ulañiꞌ ye bee bene enu nucuaꞌa eyeche nú lee Lida cuna bee bene enu nucuaꞌa enza Sarón nú uyecaꞌlla, che leꞌca uchili arquiꞌ bee bene zeꞌe Jesucristo. \s1 Uhuañi zeca Dorcas nú ungutilla \p \v 36 Tiembu zeꞌe nzucu tucu unaꞌa enu nzeli arquiꞌ Jesucristo eyeche Jope liꞌilla leella Tabita, nu dialu griego leella Dorcas. Unaꞌa quieꞌ uriꞌilla nú neca nzeꞌca, nu leꞌca uriꞌilla elietsa lubee bene elitsi. \v 37 Bee bichia zeꞌe ungariti Dorcas nu ungutilla, nu chenu ulaxu nú ungutsa bee bene liꞌilla uya ricucheꞌe bee bene liꞌilla liñi niꞌi elu aya equie niꞌi zeꞌe. \v 38 Nu lunú axu eyeche Jope lu eyeche Lida, elu nzucu Pedro, chenu ungabiyaꞌ bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo nú nzucu Pedro zeꞌe, uxeꞌla beella chiucu niyu enu uya ziquiee lulla, nu unibeella lulla: \p ―Uriꞌi faura yexetsia ucha eyeche Jope. \p \v 39 Nu chu nza Pedro cuna liꞌibeella. Chenu uriña beella eyeche Jope, unguyaꞌbeella Pedro liñi niꞌi elu nchiucuꞌ cuerpoꞌ Dorcas, zeꞌe nucuaꞌa bee unaꞌa zaqui runaꞌ beenchu, che uyabica beenchu lu Pedro nu ulubeꞌ beenchu bee laquie nú urecheꞌe Dorcas chenu nehuañiscaꞌlla. \v 40 Chequie unibiyaꞌ Pedro nú chiuꞌu ye bee bene eliꞌyaꞌ, nu chu utsulliquilla nu unacuꞌlla lu Diose, nu ubiꞌyalla lu benenguti zeꞌe nu unilla: \p ―¡Tabita, uzetee! \p Hora zeꞌe chu uyaꞌla iꞌcululla, nu chenu ulañiꞌlla Pedro, chu uzuculla. \v 41 Nu chu unaꞌtse Pedro yalla nu utsulílla, che ubixia Pedro bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo, cuna bee unaꞌa zaqui para nú lañiꞌ beella nú uhuañi zeca Dorcas lu eluti. \fig Hechos 9:41|src="CN01941B.TIF" size="COL" ref="Los Hechos 9:41" \fig* \v 42 Nu diqui lu eyeche Jope ungabiyaꞌ bee bene nucuaꞌ, nu huaxi bee bene zeꞌe uyalí arquiꞌ Jesucristo equie cuendaꞌ nucuaꞌ. \v 43 Uyaꞌna Pedro chiucu chuna bichia eyeche zeꞌe, niꞌ tucu bene enu lee Simón enu rcuꞌchi iti. \c 10 \s1 Pedro cuna Cornelio \p \v 1 Eyeche Cesarea uhuañi tucu bene enu lee Cornelio, liꞌilla ungalla capitañi lu texcuaꞌa bee sundado enu lee Italiano. \v 2 Liꞌilla ungalla tucu bene enu chiquiꞌ unga nzeꞌca arquiꞌ lu Diose, nu cuna ye bee beneꞌlla udeteꞌ beella ulaꞌna lu Diose. Leꞌca uriꞌilla elietsa lubee bene Israel enu seca elitsi, nu siempre rnacuꞌlla lu Diose. \v 3 Tucu bichia, tucu rquiechuna uchee, ulleꞌcalla xi neca nú uni xcalaꞌlla. Chee nzeꞌca ulañiꞌlla nú uyuꞌu tucu ángeleꞌ Diose liñi niꞌi elu nzuculla, nu uni ángele zeꞌe lulla: \p ―¡Cornelio! \p \v 4 Nu ubiꞌyalilla lu ángele zeꞌe nu chiquiꞌ ulliquilla, nu unilla: \p ―¿Rnilu lua la Detá? \p Nu uni ángele zeꞌe lulla: \p ―Diose ubeneꞌlaꞌ stichiaꞌlu, nu ulañiꞌlaꞌnu xa rriꞌilu elietsa lubee bene enu seca elitsi. \v 5 Uxeꞌla bee bene eyeche Jope para nú chetucu beei Simón, enu leꞌca lee Pedro. \v 6 Nzuculla niꞌ tucu bene enu leꞌca lee Simón, enu rcuꞌchi iti, nzucu bene quieꞌ ruꞌu inzatuꞌ. \p \v 7 Chenu nzia ángele enu uni lu Cornelio, ubixialla chiucu mosoꞌlla cuna tucu sundado enu rluꞌculla confianza lu enu nzeli arquiꞌ Diose. \v 8 Chenu ulaxu nú udixiuleꞌella lunú ulleꞌcalla lubeella, che uxeꞌlalla liꞌibeella eyeche Jope. \p \v 9 Bichia rrucu, diquila nú nzeriña beella axu eyeche Jope, tucu rrebichia uquie Pedro equie niꞌi elu nzuculla para nú nacuꞌlla lu Diose. \v 10 Chiquiꞌ rliaꞌnaꞌlla nu niarquiꞌlla nú aculla, pero diquila nú rriꞌilu bene elubacu nú aculla, che ulleꞌcalla xi neca nú uni xcalaꞌlla, \v 11 nu ulañiꞌlla nú riaꞌla liñibe nu nzeꞌta laca nú rnaa xi rnaa tucu laquie llene lulla, nu nacaꞌcuu dacu lliꞌi. \v 12 Liñi laquie llene zeꞌe nuꞌ yelu bee nañi enu tacu cuchiuꞌ, cuna bee beꞌla cuna bee nañi enu rcuecuꞌ. \v 13 Chequie ubeneꞌlla tucu chii nú uni lulla: \p ―Pedro, uzetee, nu uti tatse nañi cuaꞌ aculu. \p \v 14 Nu ucuaqui Pedro nú unilla: \p ―Aꞌa, Detá, xne leca xunga udacua beenú necha rnaa, cuna beenú la yala acu bee bene. \p \v 15 Chequie uni zeca chii zeꞌe, stucu bese lulla: \p ―Lunú uquieela Diose, la hualeelu nucuaꞌ nú necha rnae. \p \v 16 Chenu ulleꞌcalla scua chuna bese, uquie zeca laquie llene zeꞌe liñibe. \v 17 Diquila nú rriꞌi Pedro elliebacuꞌ xinu ulañiꞌlla nucuaꞌ, hora zeꞌe uriña bee bene enu uxeꞌla Cornelio ruꞌu puerta niꞌi Simón, xne unidichiaꞌla beella cá nzucu niꞌ Simón. \v 18 Chenu uriñabeella ruꞌu niꞌi zeꞌe, unidichiaꞌ beella tunu zeꞌe nzucu Simón, enu leꞌca lee Pedro. \v 19 Rriꞌiscaꞌ Pedro elliebacuꞌ lunú ulañiꞌlla scua, che uni Espíritu Santo lulla: \p ―Chuna bene rlaꞌna liꞌilu. \v 20 Utsuli, ulaca, nu uquia cuna liꞌibeella nu la zaꞌ arquiꞌlu, xne liꞌá uxeꞌla liꞌibeella. \p \v 21 Nu chu ulaca Pedro elu nucuaꞌa bee bene enu uxeꞌla Cornelio, nu unilla lubeella: \p ―Liꞌá neca enu rlaꞌnahua, ¿xinu rlaꞌnahua liꞌá? \p \v 22 Nu ucuaqui beella: \p ―Liꞌiru nzelaru lu cuendaꞌ capitañi enu lee Cornelio, enu neca tucu bene nzeꞌca, enu rluꞌcu ulaꞌna lu Diose, nu ye bee bene Israel seca liꞌilla. Tucu ángeleꞌ Diose uni lulla nú uxeꞌlalla liꞌiru para nú nzela tucuꞌru liꞌilu nú chalu niꞌlla para nú yeneꞌlla lunú nilu lulla. \p \v 23 Che uni Pedro lubeella nú chuꞌu beella liñi niꞌi, nu zeꞌe uyaꞌna beella rulaꞌ zeꞌe. Chenu uyeꞌe luyuu stucu bichia, nzenu Pedro liꞌibeella, nu leꞌca nzenu beella chiucu chuna bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo enu neca bene eyeche Jope. \p \v 24 Chenu uyeꞌe lu yuu stucu bichia uriña beella eyeche Cesarea, elu nzucu Cornelio nu liꞌilla uquieteꞌsaꞌlalla ye bee beneꞌlla cuna bee bene enu chiquiꞌ rquieteꞌlla nucuaꞌaquiee beella nú riña Pedro. \v 25 Chenu uriña Pedro ruꞌu niꞌ Cornelio, chu uchiuꞌu Cornelio nu uya chaꞌcalulla liꞌilla, nu utsulliquilla lu Pedro para nú deteꞌlla ulaꞌna lulla. \fig Hechos 10:25|src="CN01946B.TIF" size="COL" ref="Los Hechos 10:25" \fig* \v 26 Nu utsuli Pedro Cornelio, nu unilla lulla: \p ―Utsuli, xne necatsia bene tucu nú necalu. \p \v 27 Diquila nú nze riña beella ruꞌu niꞌlla rdichiaꞌ beella, nu chenu uyuꞌu Pedro liñi niꞌlla ulañiꞌlla nú nucuaꞌa huaxi bee bene zeꞌe. \v 28 Chequie uni Pedro lubeella: \p ―Liꞌihua nediyaꞌhua nú xa neca leyꞌ bee bene Israel la tsanaꞌ leyꞌ beella nú yeteꞌ beella cuna bee bene enu la neca bee bene Israel, niꞌ nú chuꞌu beella liñi niꞌ bee bene zeꞌe. Pero Diose uzeteꞌ liꞌá nú la hualeea nú necha neca lu cuendaꞌ niꞌ tucu bee bene, niꞌ nú riꞌa elliebacuꞌ nú necha neca lu cuendaꞌ beei. \v 29 Enzeꞌe, chenu ubixiahua liꞌá, chu nzela sin nú nia nú la lluꞌcha. ¿Nee, niarquia riꞌá beyaꞌ xi rixiahua liꞌá? \p \v 30 Che uni Cornelio lulla: \p ―Necala tucu tacu bichia leꞌca hora quieꞌ, nzucuaꞌa nia sin nú acua equie nú rnacua lu Diose, tucu rquiechuna uche, tuꞌnatsia ulubeꞌlu tucu niyu enu nutu laquie nú rulu siquiꞌ lua. \v 31 Nu unilla: “Cornelio, Diose ubeneꞌlaꞌ stichiaꞌlu, nu ulañiꞌlaꞌnu lunú xa rriꞌilu elietsa lubee bene enu seca elitsi. \v 32 Enzeꞌe uxeꞌla bee benea eyeche Jope, chetucu Simón, enu leꞌca lee Pedro. Nzuculla niꞌ tucu bene enu lee Simón, enu rcuꞌchi iti enu nzucu ruꞌu inzatuꞌ. Pedro quieꞌ ni xi riala riꞌilu.” \v 33 Enzeꞌe chu uxeꞌla bee bene enu ubeꞌta tucu liꞌilu, nu uriꞌinzeꞌcalu nú uriñalu. Nu nee nelluaꞌa yeru caꞌa lu Diose liñibe para nú yeneꞌru lunú uxeꞌla Diose liꞌilu nú nilu luru. \s1 Lunú uni Pedro niꞌ Cornelio \p \v 34 Chequie uquixie Pedro nú unilla: \pi1 ―Nee, rriꞌá beyaꞌ nú tucutse rriꞌi Diose lu ye bee bene, nu la cañinu bee bene. \v 35 Xne tatse bee bene iliulabe enu sucuꞌ Stichiaꞌ Diose nu rriꞌilla tucu nú rialane, liꞌinu leꞌca rriꞌi casonu bene zeꞌe. \v 36 Diose unila lubee bene Israel, nu udixiuleꞌelanu lubeella nú equie cuendaꞌ Jesucristo luꞌcu beella nú nzuxe arquiꞌbeella, liꞌinu enu rnibiyaꞌ lu ye bee bene. \v 37 Nu liꞌihua nediyaꞌhua nú lulá nú uzeteꞌ Juan Bautista bee bene equie cuendaꞌ elurrinza, che uquixie Jesuse nú uzeteꞌnu bee bene desde Galilea, hasta lubee iliu Judea. \v 38 Liꞌihua nediyaꞌnzeꞌcahua nú udeteꞌla Diose Espíritu Santo cuna poder lu Jesuse Nazaret, cuna nú uyanzenu nu uriꞌinu nú neca nzeꞌca nu uriꞌiyecanu ye bee bene enu nehuana seca lunú rriꞌi bezeꞌlu. Uriꞌinu nucuaꞌ xne nzu Diose cuna liꞌinu. \v 39 Nu liꞌiru ulañiꞌru lu ye nú uriꞌi Jesuse diqui lu iliu Judea, cuna eyeche Jerusalén. Cheela unguuti bee bene liꞌinu, lu cruse. \v 40 Pero uriꞌi Diose nú uhuañi zecanu bichia rriuna, nu utsanaꞌ Diose nú ulubeꞌlunu luru. \v 41 Né lubeꞌlunu lu ye bee bene, ulubeꞌlutsianu luru enu ucañila Diose hasta huaꞌtu para nú ulañiꞌru ye nú uriꞌinu. Liꞌiru udaꞌcunuru liꞌinu nu udiyaꞌnuru liꞌinu chenu uhuañi zecanu nú ungutinu. \v 42 Lu zeꞌela uxeꞌla Jesuse liꞌiru para nú dixiuleꞌeru stichiaꞌnu lubee bene, nu uduꞌ Diose liꞌinu para nú hualunue lu cuendaꞌ bee bene chenu deteꞌ beei cuenda lu Diose, sia bee bene enu nehuañi, urre sia bee bene enu unguti. \v 43 Leꞌca hasta huaꞌtu, ye bee profeta uni lu cuendaꞌ Jesuse, nu ye bee bene enu chili arquiꞌ liꞌinu riꞌinu perdona stula beella. \s1 Uyucu bee bene enu la neca bee bene Israel Espíritu Santo \p \v 44 Rniscaꞌlá Pedro lubee bene zeꞌe, chenu tuꞌnatsia uyucu arquiꞌbeella Espíritu Santo. \v 45 Chequie bee bene Israel enu nzeli arquiꞌ Jesucristo enu uyanu Pedro, chiquiꞌ uyanu arquiꞌbeella xne leꞌcanuu bee bene enu la neca bee bene Israel uyucu arquiꞌbeella Espíritu Santo. \v 46 Xne ubeneꞌbeella nú rni bee bene zeꞌe stucu bee dialu rene, nu rnibeella bedichiaꞌ nzeꞌca lu Diose. \v 47 Chequie uni Pedro lubeella: \p ―¿Ti cá nú rinza bee benequieꞌ xne uyucula arquiꞌbeella Espíritu Santo tucu nú uyucu arquiaꞌahua Espíritu Santo? \p \v 48 Nu unibiyaꞌ Pedro nú rinza beella lunú lee Jesucristo. Cheelá uziquie beella lu Pedro nú yaꞌnalla cuna liꞌibeella xiucu xuna bichia. \c 11 \s1 Udixiuleꞌe Pedro nú leꞌca nuu bee bene enu laca bee bene Israel uyucu arquiꞌ Espíritu Santo \p \v 1 Bee apóstol cuna bee bene Judea enu nzeli arquiꞌ Jesucristo, ubeneꞌbeella nú leꞌca nuu bee bene enu la neca bee bene Israel uchili arquiꞌbeella Stichiaꞌ Diose. \v 2 Chequie chenu ubenchilaꞌ Pedro eyeche Jerusalén, bee bene Israel enu nzeli arquiꞌ Jesucristo enu nzequiescaꞌ ley, uquiꞌyaꞌ Pedro uriꞌibeella. \v 3 Nu unibeella lu Pedro: \p ―¿Xinu uyalu niꞌ bee bene enu la neca bee bene Israel, nu udacunulu liꞌibeei? \p \v 4 Chequie uni Pedro lubeella lu ye nú unga, enzeꞌe uyalla niꞌ bene zeꞌe, nu unilla: \p \v 5 ―Chenu nzua eyeche Jope, nu rnacua lu Diose, che ulleꞌca xi neca nú uni xcalaꞌa, nu ulañia nú rnaa xi rnaa tucu laquie llene, nú nzeꞌta laca enza liñibe nu nacaꞌcuu dacu lliꞌi nu uriñae hasta elu nzua. \v 6 Chequie ubiꞌya nzeꞌca xi nuꞌ liñi laquie llene zeꞌe, nu ulañia bee nañi dañi enu nelachi, cuna bee nañi enu nzucu tacu cuchiuꞌ, cuna bee beꞌla cuna bee nañi enu rcuecuꞌ. \v 7 Nu ubenea tucu chii nú uni: “Pedro, utsuli, uti tatse bee nañi cuaꞌ aculu.” \v 8 Che ucuaquia: “Aꞌa, Detá, xne leca xunga udacua beenú necha rnaa lunú la yala acu bee bene.” \v 9 Nu uni zeca chii zeꞌe lua stucu bese desde liñibe: “Lunú uquieela Diose la hualeelu nucuaꞌ nú necha rnaa.” \v 10 Chenu unga nucuaꞌ chuna bese, che uquie zeca ye bee nucuaꞌ liñibe. \v 11 Leꞌca hora zeꞌe uriña chuna bee niyu elu nzucuaꞌa, nzeꞌta bee bene quieꞌ desde eyeche Cesarea nzeꞌta laꞌna beella liꞌá. \v 12 Nu uni Espíritu Santo lua nú chenua liꞌibeella sin nú zaꞌ arquia. Leꞌca uyaꞌnua xuꞌcu bee saꞌahua enu nucuaꞌa caꞌa. Nu yeru uyuꞌuru liñi niꞌi bene zeꞌe, \v 13 chequie uni bene zeꞌe luru nú xa ulubeꞌlu tucu ángeleꞌ Diose lulla niꞌlla, nu uni ángele zeꞌe lulla: “Uxeꞌla bee bene enu cha eyeche Jope para nú chetucu beella Simón enu leꞌca lee Pedro, \v 14 liꞌilla nilla lulu xa tsilaꞌalu, cuna ye bee bene niꞌlu lu stula beella.” \v 15 Chenu uquixia nú unia lubeella, che uyucu arquiꞌbeella Espíritu Santo, tucu nú ungae chenu uyucu arquiꞌrune. \v 16 Chequie ulluꞌcuꞌ arquia bee stichiaꞌ Jesucristo chenu uninu: “Neli nú urinza Juan bee bene cuna inza, pero liꞌihua rinzahua cuna Espíritu Santo.” \v 17 Nu nee nú uxeꞌla Diose Espíritu Santo nú uyucu arquiꞌ beella tucu nú uyucu arquiaꞌahua chenu uyalí arquiaꞌahua Jesucristo, ¿enzeꞌe ti necaa para nú cáa lunú rriꞌi Diose? \p \v 18 Chenu ubeneꞌ bee bene Jerusalén bedichiaꞌ cuaꞌ, che né niaꞌ beella lu Pedro, nu unibeella bedichiaꞌ nzeꞌca lu Diose, nú unibeella: \p ―¡Nee nediyaꞌahua nú leꞌca nuu bee bene enu la neca bee bene Israel udeteꞌ Diose nú cheꞌe arquiꞌbeella equie cuendaꞌ stula beella nu luꞌcu beella elunehuañi nú leca xunga laxu lu Diose! \s1 Uchili arquiꞌ bee bene eyeche Antioquía Jesucristo \p \v 19 Lulá nú unguuti bee bene Esteban, che uquixiebeei nú rtiliacaꞌ beei bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo, nu uriꞌchia letse bee beneꞌnu enza Fenicia, cuna enza Chipre cuna enza Antioquía. Nu zeꞌe udixiuleꞌe beella bedichiaꞌ nzeꞌcaꞌ Jesucristo lubee bene Israel tsia. \v 20 Pero leta beella nchiñi chiucu chuna bee bene eyeche Chipre cuna bene eyeche Cirene, chenu uriña bee benequieꞌ eyeche Antioquía udixiuleꞌe beella bedichiaꞌ nzeꞌcaꞌ Jesucristo lubee bene enu la neca bee bene Israel. \v 21 Diose uriꞌi elietsa lubeella, che huaxi bee bene uyalí arquiꞌ lunú rnibeella, nu uyalí arquiꞌbeella Jesucristo. \p \v 22 Chenu ungabiyaꞌ bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo eyeche Jerusalén nucuaꞌ, uxeꞌla beella Bernabé hasta eyeche Antioquía. \v 23 Chenu uriñalla zeꞌe, chiquiꞌ ñia utsu arquiꞌlla chenu ulañiꞌlla nú xa rriꞌi Diose elietsa lubee bene zeꞌe. Chequie unilla bezeteꞌ lubeella nu diquinuꞌ arquiꞌbeella chequiee beella stichiaꞌ Jesucristo. \v 24 Bernabé unga tucu bene nzeꞌca, chiquiꞌ uriꞌi Espíritu Santo elietsa lulla nu neli nzeli arquiꞌlla Jesucristo. Enzeꞌe huaxi bee bene uyalí arquiꞌ Jesucristo. \p \v 25 Lu zeꞌelá uya Bernabé eyeche Tarso nzecuaꞌnalla Saulo, nu chenu ullelaꞌlla Saulo che unguyaꞌlla liꞌilla eyeche Antioquía. \v 26 Zeꞌe ucuaꞌa beella tucu lana cuna bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo, nu uzeteꞌ beella huaxi bee bene. Nu eyeche Antioquía neca elu uquixie nú uhualee bee bene cristiano bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo. \p \v 27 Bee bichia zeꞌe chiucu chuna bee profeta enu rni Stichiaꞌ Diose uchiuꞌu beella eyeche Jerusalén para nú nzuebeella eyeche Antioquía. \v 28 Tucu beella enu lee Agabo, utsulílla lubee bene, nu equie cuendaꞌ Espíritu Santo unilla nú aca biña diqui lu iliulabe, nu scua ungae lana nú unibiyaꞌ arre Claudio. \v 29 Chequie bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo enu nucuaꞌa eyeche Antioquía, unibeella nú quieteꞌsaꞌbeella dimi calutse nú nuꞌ modo deteꞌ cada tucua beella para nú riꞌi beella elietsa lubee saꞌbeella enu nzeli arquiꞌ Jesucristo enu nucuaꞌa lu iliu Judea. \v 30 Nu scua uriꞌibeella, che uxeꞌla beella dimi zeꞌe cuna Saulo cuna Bernabé para nú deteꞌ beella dimi zeꞌe ya bee bene enu rnibiyaꞌ lubee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo, lu iliu Judea. \c 12 \s1 Uduꞌ bee bene Pedro niꞌcuꞌ nu unguutibeei Jacobo \p \v 1 Bee bichia zeꞌe uquixie arre Herodes nú uriꞌilla nú nehuana ulleꞌca chiucu chuna bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo. \v 2 Nu unibiyaꞌlla nú unguti Jacobo bichi Juan cuna espada. \v 3 Nu chenu ulañiꞌ Herodes nú riuꞌ arquiꞌ bee bene Israel lunú uriꞌilla, che unibiyaꞌlla nú unaꞌtse bee bene Pedro. Nucuaꞌ unga bee bichia liñi nú racu bee bene Israel pá nú la nucha levadura. \v 4 Chenu unaꞌtse bee bene Pedro nu uduꞌ beei liꞌilla niꞌcuꞌ. Che unibiyaꞌ arre Herodes lu tacu texcuaꞌa bee sundado para nú riꞌi ucu beei ruꞌu niꞌcuꞌ, cada texcuaꞌa bee sundado zeꞌe neca tacu beei. Xne uriꞌilla elliebacuꞌ nú deteꞌlla Pedro lubee bene eyeche zeꞌe chenu dete eliñi baxcu. \v 5 Enzeꞌe uriꞌi ucu beei Pedro chenu nchiñilla niꞌcuꞌ, pero ye bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo la tsuxe beella nú siquiee beella, cuna nú rnacuꞌ beella lu Diose equie cuendaꞌlla. \s1 Uhua Diose Pedro niꞌcuꞌ \p \v 6 Leꞌca rulaꞌ zeꞌe chenu uyeꞌe luyuu stucu bichia para nú lubeꞌ Herodes Pedro lubee bene eyeche zeꞌe, raꞌtse Pedro nuxu labe chiucu bee sundado, nu nacaꞌculla cuna chiucu cadena, nu texcuaꞌa bee sundado rriucu ruꞌu niꞌcuꞌ. \v 7 Nu tuꞌnatsia uriña tucu ángeleꞌ Diose nu uyuꞌullieꞌe liñi niꞌcuꞌ. Nu chu ucuñi ángele zeꞌe cueꞌtse Pedro para nú huañilla, nu uni ángele zeꞌe lulla: \p ―Yexetsia uzetee. \p Hora zeꞌe uzanaꞌ cadena nú nacaꞌcuu ya Pedro. \v 8 Nu uni ángele zeꞌe lulla: \p ―Ulliꞌcacuutaꞌ xlaꞌculu nu uquieꞌe luculu. Chenu uriꞌi Pedro scua, che uni ángele zeꞌe lulla: \p ―Uꞌtuꞌ capaꞌlu nu utequiee liꞌá. \p \v 9 Nu chu uchiuꞌu Pedro nzequiee ángele zeꞌe, pero la riꞌilla beyaꞌ tunu neli nú rriꞌi ángele zeꞌe. Xne secalla nú rnitsia xcalaꞌlla. \v 10 Nu udete beella lu texcuaꞌa bee sundado, cheelá udete beella lu texcuaꞌa bee sundado, chenu uriñabeella ruꞌu puerta niꞌcuꞌ para nú chiuꞌu beella ruꞌu inziu, eꞌcu puerta zeꞌe uyaꞌlane. Nu uchiuꞌu beella, nu chenu uriñabeella squiña inziu zeꞌe, zeꞌe utsanaꞌ arquiꞌ ángele zeꞌe Pedro. \p \v 11 Chequie uriꞌilla beyaꞌ nú neli lunú secalla scua, nu unilla: \p ―Nee nediyaa nú uxeꞌla Diose ángeleꞌnu para nú utsilaꞌanu liꞌá lu Herodes, cuna lu ye nú niarquiꞌ bee bene Israel riꞌinu liꞌá. \p \v 12 Chenu uriꞌi Pedro beyaꞌ nú necane scua, che chu nzalla niꞌ María, naꞌ Juan, enu leꞌca lee Marcos, elu nucuaꞌa huaxi bee bene neyeteꞌ saꞌ rnacuꞌ lu Diose. \v 13 Chenu uchichi Pedro ruꞌu puerta, che uchiuꞌu tucu unaꞌa eꞌne enu lee Rode para nú nzebiꞌyanchu ti enu xichi zeꞌe. \v 14 Pero chenu uyulunchu chi Pedro, chiquiꞌ ñia utsu arquiꞌnchu, che luhuare nú xaꞌlanchu ruꞌu puerta chuꞌulla aꞌla uyecaxuꞌunchu uya tixiuleꞌenchu nú Pedro nzu ruꞌu puerta. \v 15 Nu uni bee bene zeꞌe lunchu: \p ―¡Ichia lucu secalu! \p Pero chiuca utsutaꞌ Rode nú neli nú necalla Pedro. Nu uni beella lunchu: \p ―Laca liꞌilla, talabese neca nucuaꞌ ángele enu rriꞌi elietsa lulla. \p \v 16 Pero chu xichila Pedro ruꞌu puerta, chequie chenu uxaꞌla beella ruꞌu puerta, hasta ulliqui beella chenu ulañiꞌbeella liꞌilla. \v 17 Nu uriꞌi Pedro seña lubeella nú zaca beella, che udixiuleꞌella nú xa uhua Diose liꞌilla niꞌcuꞌ, nu unilla lubeella: \p ―Scua udixiuleꞌehua lu Jacobo, cuna lu ye bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo. \p Cheelá uchiuꞌulla nu nzalla stucu luhuare. \p \v 18 Chenu uyeꞌe luyuu, niꞌ la riꞌi bee sundado beyaꞌ xa riꞌibeei xne né acabiyaꞌ beei xa uchiuꞌu Pedro niꞌcuꞌ. \v 19 Chequie unibiyaꞌ Herodes nú checuaꞌna bee sundado Pedro, pero ne llelaꞌ beei liꞌilla. Chenu ulaxu nú unidichiaꞌ Herodes lubee sundado xa unga nú uchiuꞌu Pedro niꞌcuꞌ, unibiyaꞌlla nú ati bee sundado zeꞌe. Che uchiuꞌu Herodes Judea nu nzalla eyeche Cesarea zuculla. \s1 Unguti Herodes \p \v 20 Ulee Herodes lubee bene eyeche Tiro cuna lubee bene eyeche Sidón, pero unga tucu necatse bee bene zeꞌe para nú che nibeei lulla. Nu chenu uriꞌibeei ana nú rquieteꞌ beei bene enu lee Blasto, tucu beneꞌ arre Herodes, che uni Blasto zeꞌe lu cuendaꞌ beei lu arre Herodes nú la riaꞌlla xu cuna liꞌibeei, xne liꞌilla rnibiyaꞌlla diqui bee luhuare elu nzeꞌta bee elubacu nú racubeei. \v 21 Chequie utsaꞌna Herodes tucu bichia nú bedichiaꞌnulla liꞌibeei, chenu uriña bichia zeꞌe ungutulla xucu fiñulla, nu uzuculla lu xleta elu rnibiyaꞌlla nu uquixiella nú unilla lubeei. \v 22 Che uquixie bee bene zeꞌe nú urixialibeei nú unibeei: \p ―¡Tucu diose neca enu rni, nu la ni tucu bene! \p \v 23 Hora zeꞌe uriꞌi tucu ángeleꞌ Diose nú unga riti Herodes, udacu bee berecuꞌ liꞌilla nu ungutilla. Xne uyuꞌu arquiꞌ Herodes nú zucuꞌ ayaa bee bene liꞌilla, luhuare nú zucuꞌ ayaalla Diose. \p \v 24 Pero Stichiaꞌ Diose chu nze riꞌchia letsela diqui bee luhuare, nu diqui bee luhuare chu nze dalalá bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo. \p \v 25 Chequie chenu ulaꞌxu Bernabé cuna Saulo lunú riala riꞌibeella eyeche Jerusalén, ubenchilaꞌ beella eyeche Antioquía cuna Juan, enu leꞌca lee Marcos. \c 13 \s1 Bese rluti nú uya Bernabé cuna Saulo nu udixiuleꞌe beella Stichiaꞌ Diose \p \v 1 Leta beneꞌ Jesucristo enu nucuaꞌa eyeche Antioquía nucuaꞌa bee profeta, cuna bee ulaxcuela enu udixiuleꞌe Stichiaꞌ Diose. Leta beella nzu Bernabé, Simón (enu leꞌca lee enu natsa), cuna Lucio enu neca bene eyeche Cirene, cuna Saulo cuna Manaén (enu tucutse uruꞌcunu arre Herodes enu unibiyaꞌ Galilea). \v 2 Tucu bichia nú né acu beella diqui nú rnacuꞌ beella lu Diose, che uni Espíritu Santo lubeella: \p ―Ucañihua Bernabé cuna Saulo para nú riꞌibeella riñaꞌ nú niarquia nú riꞌibeella. \p \v 3 Chenu ulaxu nú udeteꞌbeella bichia nú la acu beella, diqui nú rnacuꞌ beella lu Diose, chu uricuꞌ beella ya beella equie Bernabé cuna Saulo para nú riꞌi Diose elietsa lubeella, nu uni bee bene zeꞌe lubeella chenu nziue beella. \s1 Udixiuleꞌe Bernabé cuna Saulo Stichiaꞌ Diose lu iliu Chipre \p \v 4 Che uxeꞌla Espíritu Santo Bernabé cuna Saulo lu eyeche nú lee Seleucia. Nu zeꞌe uyuꞌu beella liñi barco nu nzuella luyuu nú lee chipre nú netse lu inzatuꞌ. \v 5 Chenu uriña beella lu iliu Chipre, chequie eyeche Salomina uquiexie beella nú rixiuleꞌe beella Stichiaꞌ Diose liñi induꞌ bee bene Israel enu nucuaꞌa zeꞌe, leꞌca unguyaꞌ beella Juan para nú riꞌilla elietsa lubeella. \v 6 Chenu nzuebeella diqui lu iliu Chipre, che uriña beella eyeche nú lee Pafos, eyeche zeꞌe uchuꞌu beella tucu bene Israel enu lee Barjesus, liꞌilla necalla tucu uliñi nu sequienulla bee bene nu rnilla nú necalla tucu profetaꞌ Diose. \v 7 Barjesus quieꞌ neca beneꞌ Sergio Paulo enu neca gobernador lu iliu Chipre, nu chiquiꞌ recalla. Unibiyaꞌlla nú yeꞌta Bernabé cuna Saulo, xne niarquiꞌlla nu yeneꞌlla Stichiaꞌ Diose. \v 8 Pero uliñi quieꞌ dialu griego leella Elimas, niarquiꞌlla nú cálla nú chili arquiꞌ Sergio Paulo Stichiaꞌ Diose. \v 9 Chequie Saulo enu leꞌca lee Pablo, chiquiꞌ nzu Espíritu Santo cuna liꞌilla, nu ubiꞌyalílla lu Elimas, \v 10 nu uni Pablo lu Elimas: \p ―¡Lliꞌñi bezeꞌlu lee, puro eluquichiaꞌ rnilu, nu puro lunú necha neca rriꞌilu, niꞌ tucu nú neca nzeꞌca la yuꞌ arquiꞌlu! ¿Hasta xunga tsanaꞌlu nú chequiee bee bene inziuꞌ Diose nú neli neca? \v 11 Nee deteꞌ Diose castiya liꞌilu nu quieꞌ lulu, nu la biꞌyaꞌlu ellieꞌe bichia tucu tiembu. \p Hora zeꞌe ucabelí lu Elimas nu la biyaꞌilla nu rlaꞌnalla enu naꞌtse yalla, xne la biꞌyaꞌlla. \v 12 Chenu ulañiꞌ gobernador Sergio Paulo nucuaꞌ, uchili arquiꞌlla stichiaꞌ Jesucristo. Nu chiquiꞌ uyanuu arquiꞌlla equie cuendaꞌ stichiaꞌ Jesucristo nú seteꞌ beella. \s1 Uriña Pablo cuna Bernabé lu iliu Pisidia \p \v 13 Chequie Pablo cuna bee bene enu nuulla uyuꞌu beella liñi barco eyeche Pafos nu nzuebeella enza lu eyeche Perge nú nchiucuꞌ lu iliu Panfilia. Zeꞌe utsaꞌna Juan Marcos liꞌibeella nu ubenchilaꞌlla eyeche Jerusalén. \v 14 Lu zeꞌelá uchiuꞌu beella eyeche nú lee Perge nu nzuebeella eyeche Antioquía nú nchiucu lu iliu Pisidia. Chenu uriña bichia nú sulachi bee bene Israel, uyuꞌu beella liñi induꞌ beei nu chu uzucu beella liñi indu zeꞌe. \v 15 Chequie chenu ulaxu nú ungula bene lu ichiꞌ nú uquieꞌe Moisés cuna beenú uquieꞌe bee profeta, bee bene enu rnibiyaꞌ liñi indu zeꞌe unibeei lu Pablo cuna lu Bernabé: \p ―Tunu nuꞌ nú niarquiꞌhua nihua para nú nihua bezeteꞌ lubee bene nuꞌ modo nihuane nee. \p \v 16 Che utsuli Pablo nu uriꞌilla seña lubeella nú zaca beella, nu unilla lubeella: \pi1 ―Bee bene Israel, cuna yehua bee enu rcuaꞌna nú huañi tucu nú niarquiꞌ Diose, uquieꞌe diacahua nú nia luhua. \v 17 Dioseꞌahua liaꞌahua enu neca bee bene Israel, liꞌinu ucañinu bee beneꞌahua enu udetela, nu uriꞌinu nú udala beella nu unga huaxi beella chenu ucuaꞌa beella xi neca bee bene rene Egipto, chequie cuna poderꞌnu uhuanu liꞌibeella Egipto. \v 18 Nu uriquiꞌ Diose liꞌibeella lunú uriꞌibeella diqui chiuꞌa lana chenu ucuaꞌa beella lu dañi achi, \v 19 nu unitilu Diose achi bee nación nú uricu lu iliu Canaán para nú udeteꞌnu yuu zeꞌe lubee beneꞌahua enu udetela. \v 20 Nucuaꞌ unga diqui tacu ayuꞌu arulaꞌ lana, cheelá uduꞌ Diose bee juece para nú nibiyaꞌ lubeella. Nu profeta Samuel unga último juece lubeella. \v 21 Cheelá unacuꞌ beella nú chuꞌu tucu arre enu nibiyaꞌ lubeella, che ucañi Diose arre Saul para nú nibiyaꞌ lubeella diqui chiuꞌa lana, liꞌilla ungalla llianaꞌ bene enu lee Cis, enu nzeꞌta leta familiꞌ Benjamin. \v 22 Nu chenu unguti arre Saúl, che ucañi Diose arre David, nu uninu: “Ulañilá nú David, llianaꞌ Isaí nehuañilla tucu nú niarquia, nu liꞌilla riꞌilla lu ye nú niarquia nú riꞌilla.” \v 23 Nu nee, tucu nú uni Diose nú leꞌca leta bee familiꞌ arre David quieꞌ uchiuꞌu Jesuse enu uxeꞌla Diose para nú tsilaꞌanu bee bene Israel lu cuendaꞌ stula beella. \v 24 Ante nú riña Jesuse, udixiuleꞌe Juan Bautista lu ye bee bene Israel nú rquiꞌña nú cheꞌe arquiꞌbeei lu stula beei, nu rinza beei. \v 25 Nu chenu nzeꞌta axula nú ati Juan, unilla: “La necá Cristo tucu nú nzeli arquiꞌhua. Pero chenu riñanu niꞌ lucunu la yala nú hua xne máse neca equienu luquela liꞌá.” \pi1 \v 26 ’Nee yeꞌahua enu nzelaꞌahua lubee familiꞌ Abraham, cuna yehua enu rcuaꞌna nú huañihua tucu nú niarquiꞌ Diose para liaꞌahua neca stichiaꞌnu nú rixiuleꞌe nú xa tsilaꞌa Jesucristo liaꞌahua lu cuendaꞌ dula. \v 27 Pero bee bene eyeche Jerusalén cuna bee usticiaꞌ beella lá chulubeella Jesucristo tucu nú riala nú chulu beella liꞌinu nu leꞌca la riꞌibeella beyaꞌ xi rni Stichiaꞌ Diose nú uquieꞌe bee profeta nú rula beella liñi indu bichia nú sulachi beella nu leꞌca liꞌibeella unguti beella Jesucristo. Nu scua uyalu tucu nú niquie lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose. \v 28 Añinzuca nú lecaxi equiya uluꞌcu Jesucristo, pero uniteꞌca beei lu Pilato nú unibiyaꞌlla nú ungutinu. \v 29 Chenu ulaxu luye nú uriꞌinubeella liꞌinu tucu nú nequiee lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose equie cuendaꞌnu. Che uya bee bene enu ulaca cuerpoꞌnu lu cruse nu uyacaꞌchiꞌ beella cuerpoꞌnu. \v 30 Pero uriꞌi Diose nú uhuañi zecanu. \v 31 Nu huaxi bee bichia ulubeꞌlunu lubee bene enu uyanzenu liꞌinu chenu uchiuꞌunu Galilea nu nzanu Jerusalén, nu nee neca bee bene zeꞌe enu rixiuleꞌe equie cuendaꞌnu lubee bene. \pi1 \v 32 ’Enzeꞌe, liꞌiru leꞌca rixiuleꞌeru bedichiaꞌ nzeꞌca cuaꞌ luhua tucu nú ucuaqui uꞌna Diose lubee beneꞌahua enu udetela. \v 33 Liꞌinu utsaꞌalulanu nucuaꞌ luaꞌahua nu nzelaꞌahua leta familiꞌ beella, utsaꞌalunu stichiaꞌnu chenu uhuañi zeca Jesuse, tucu nú niquie lu salmo rrucu elu rni: “Liꞌilu necalu Lliꞌñia nu desde nee rluꞌculu nú rnibiyaꞌlu tucu nú rnibiyaꞌa.” \v 34 Diose uni nú riꞌinu nú huañi zeca Jesucristo, nu lecaꞌ xunga atinu tucu nú niquie lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose elu rni: “Liꞌá riꞌá nú cha nzeꞌca lu cuendaꞌhua tucu nú ucuaqui uꞌnaa lu David.” \v 35 Nu leꞌca nuꞌ stucu parte lu ichiꞌ stichiaꞌa elu rni: “Liꞌilu la tsanaꞌlu nú uchu cuerpoꞌ Lliꞌñilu enu la luꞌcu dula.” \v 36 Nee, bedichiaꞌ quieꞌ la nine equie cuendaꞌ David, xne chenu ulaxu nú unibiyaꞌlla lubee saꞌlla tucu nú uni Diose lulla nú nibiyaꞌlla tiembu zeꞌe, chequie ungutilla nu uhuachiꞌlla nu unguchuꞌ cuerpoꞌlla. \v 37 Pero cuerpoꞌ Jesucristo enu uriꞌi Diose nú uhuañi zeca, lá uchu cuerpoꞌnu. \v 38 Enzeꞌe bee saꞌa, rixiuleꞌeru luhua para nú riꞌihua beyaꞌ nú equie cuendaꞌ liꞌinu nuꞌ nú rriꞌi Diose perdona stulaꞌahua. \v 39 Ye bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo neca perdonala ye stula beella nú leca modo nú aca perdona, añinzuca nú uriꞌibeella tucu nú rnibiyaꞌ ley nú udeteꞌ Diose lu Moisés. \v 40 Enzeꞌe ubiꞌyahua liꞌihua para nú la zecahua tucu nú uquieꞌe bee profeta, chenu uquieꞌe beella nú unibeella: \q2 \v 41 Uzuꞌcuꞌ diacahua liꞌihua enu sequichiaꞌ stichiaꞌa. \q2 Uyanu arquiꞌhua nú unitiluhua, \q2 xne bee bichia nú nehuañihua riꞌá beenu hasta \q2 liꞌihua la chili arquiꞌhua, \q2 añinzuca nú nuꞌ bee enu, \q2 ixiuleꞌe bee nucuaꞌ luhua. \p \v 42 Chenu uchiuꞌu Pablo cuna Bernabé liñi induꞌ bee bene Israel zeꞌe, nu bee bene enu la neca bee bene Israel uziquiee beei lu Pablo para nú chenu riña zeca bichia nú sulachi bee bene Israel cha zecalla ixiuleꞌella tucu nú unilla lubeei bichia zeꞌe. \v 43 Chenu uchiuꞌu bee bene liñi indu zeꞌe huaxi beella uyaquie Pablo cuna Bernabé, sianu neca beella bee bene Israel urre bee bene rene enu rluꞌcu ulaꞌna lu Diose, tucu nú rluꞌcu bee bene Israel ulaꞌna lu Diose. Nu uni Pablo cuna Bernabé lubeella nú tsútaꞌ arquiꞌbeella lunú nziquie beella inziuꞌ Diose liꞌinu enu seca liꞌibeella. \p \v 44 Chenu ulaxu xmana, bichia nú sulachi bee bene Israel, casi ye bee bene eyeche zeꞌe uyetesaꞌbeei para nú ubeneꞌ beei Stichiaꞌ Diose. \v 45 Pero chenu ulañiꞌ bee bene Israel bee beneañi enu neyeteꞌsaꞌ zeꞌe, chequie uyee arquiꞌbeei nu uquixiebeei nú seꞌta beei nú rnibeei bedichiaꞌ nú necha neca lu Pablo. \v 46 Chequie sin nú lliqui Pablo cuna Bernabé ucuaqui beella lubeei nú unibeella: \p ―Rlutilá luhua riala nú dixiuleꞌeru bedichiaꞌ nzeꞌcaꞌ Diose, liꞌihua enu neca bee bene Israel, pero nee la niarquiꞌhua nú yeneꞌhuane, chequie leꞌcatsia liꞌihua rriꞌihua nú la yalahua elu nehuañi nú leca xunga laxu lu Diose. Nu nee nze tixiuleꞌeru bedichiaꞌ nzeꞌca cuaꞌ lubee bene enu la neca bee bene Israel. \v 47 Xne scua unibiyaꞌ paꞌru Diose chenu uninu tucu parte lu stichiaꞌnu elu rni: \q1 Uduꞌa liꞌilu xi neca ellieꞌe lubee bene enu la neca bee bene Israel, \q1 para nú chetixiuleꞌelu lu ye bee bene iliulabe nú xa tsilaꞌa beella. \p \v 48 Chenu ubeneꞌ bee bene enu la neca bee bene Israel nucuaꞌ, che chiquiꞌ ñia utsu arquiꞌbeei nu uquixiebeei unibeei nú neca nzeꞌca bedichiaꞌ nzeꞌcaꞌ Diose. Nu ye bee bene enu riala elunehuañi nú leca xunga laxu lu Diose uchili arquiꞌbeella stichiaꞌnu. \v 49 Scua ungabiyaꞌ bee bene Stichiaꞌ Diose diqui lubee iliu zeꞌe. \v 50 Pero bee bene Israel uduꞌ beei arquiꞌ bee unaꞌa enu siempre se indu nu neca equie beella eyeche zeꞌe, cuna lubee niyu enu neca equie para nú utiliacaꞌ beei Pablo cuna Bernabé hasta nú uhuabeei liꞌibeella lu iliu zeꞌe. \v 51 Nu chu uriꞌqui Pablo cuna Bernabé yu beꞌchaꞌ cuchiuꞌ beella xi neca seña nú ne zucuꞌ bee bene zeꞌe stichiaꞌ beella, nu chu nzuebeella eyeche nú lee Iconio. \v 52 Pero bee bene enu uyalí arquiꞌ Jesucristo chiquiꞌ ñia nzu arquiꞌbeella nu chiquiꞌ nzu Espíritu Santo cuna liꞌibeella. \c 14 \s1 Uriña Pablo cuna Bernabé eyeche Iconio \p \v 1 Chenu nzucu Pablo cuna Bernabé eyeche Iconio, uya beella liñi induꞌ bee bene Israel, nu uzeteꞌ beella bedichiaꞌ nzeꞌcaꞌ Jesucristo lubee bene nu huaxi bee bene uyalí arquiꞌ liꞌinu, masia nú neca beei bee bene Israel, urre la neca beei bene Israel. \v 2 Pero bee bene Israel enu la chili arquiꞌ liꞌinu, uduꞌ beei arquiꞌ bee bene enu la neca bee bene Israel para nú uquixiebeei nú uriꞌibeei elliebacuꞌ nú necha neca lubee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo. \v 3 Pero añinzuca nú ungae scua uyaꞌna bee apóstol zeꞌe huaxi tiembu. Nu sin nú lliqui beella udixiuleꞌe beella stichiaꞌ Jesucristo xne nzeli arquiꞌbeella liꞌinu, nu liꞌinu udeteꞌnu poder lubeella nú uriꞌibeella huaxi bee milagro cuna beelá beenú uriꞌibeella para nú lañiꞌ bee bene nú neli nú rnibeella lunú neca cuendaꞌ Diose. \v 4 Pero bee bene eyeche zeꞌe uleꞌe saꞌbeei nu unga chiucu texcuaꞌa beei, texcuaꞌa beei nzu chuꞌ bee bene Israel nu texcuaꞌa beei nzu chuꞌ bee apóstol. \v 5 Chequie sia bee bene Israel urre sia bee bene enu la neca bee bene Israel unga tucu necatse beei cuna bee usticia para nú quiexu beei Pablo cuna Bernabé nu duꞌ beei quie liꞌibeella. \v 6 Pero chenu uriꞌi Pablo cuna Bernabé beyaꞌ nucuaꞌ, chu nzuebeella eyeche Listra cuna eyeche Derbe, nú nchiucuꞌ lu iliu Licaonia, cuna lubeelá bee eyeche nú nchiucuꞌ enza zeꞌe, \v 7 uyatixiuleꞌe beella bedichiaꞌ nzeꞌcaꞌ Jesucristo lubee bene. \s1 Uduꞌ bee bene quiee Pablo eyeche Listra \p \v 8 Lu eyeche Listra uhuañi tucu niyu enu laca tse nu leca xunga utsella xne necuxulla desde nú ungulalla nu nzuculla zeꞌe, \v 9 rieneꞌlla lunú rni Pablo, chenu ulañiꞌ Pablo liꞌilla ulañiꞌ Pablo nú nzeli arquiꞌlla para nú yecaꞌlla. \v 10 Nu juerte uni Pablo lulla: \p ―¡Utsuli nu neli utsu! \p Hora zeꞌe utetsalla nu utsulílla nu uquixie seella. \v 11 Chenu ulañiꞌ bee bene lunú uriꞌi Pablo, uquixiebeei nú rixiali beei cuna dialu Licaonia nú unibeei: \p ―¡Bee diose enu neca xi neca bene ulaca elu nelluaꞌahua! \p \v 12 Nu unibeei nú Bernabé neca diose Jupiter nu Pablo neca diose Mercurio, xne liꞌilla neca enu rni lubeei. \v 13 Nu ruꞌu eyeche zeꞌe elu riuꞌu bee bene nzucu induꞌ diose Jupiter. Chequie uleꞌya enu nzucu indu zeꞌe uyayulla bee uꞌnaꞌ cuna bee quiee lu Pablo cuna lu Bernabé. Nu uleꞌya zeꞌe cuna ye bee bene enu nuulla uniarquiꞌbeella nú úti beella bee uꞌnaꞌ zeꞌe para nú deteꞌ beella ulaꞌna lubee apóstol. \v 14 Pero chenu uriꞌi Pablo cuna Bernabé beyaꞌ nucuaꞌ, chu utsa beella xucu beella nu uyuꞌu xuꞌu beella leta bee bene zeꞌe nu rixiali beella nú unibeella: \p \v 15 ―¡Uzuꞌcuꞌ diacahua! ¿Xinu rriꞌihua scua? Liꞌiru necaru bene tucu nú necahua. Nu nucuaꞌtsia nzelaru para nú niru luhua nú tsanaꞌ arquiꞌhua lunú rriꞌihua xne lecaxi zibiꞌ bee nucuaꞌ. Mejora uchili arquiꞌhua Diose enu nehuañi, enu urecheꞌ liñibe cuna iliulabe cuna inzatuꞌ cuna ye beenú nuꞌ lubee. \v 16 Huaꞌtu utsanaꞌ Diose nú uriꞌi bee bene tucu nú niarquiꞌtsia beei, \v 17 pero añinzuca nú necane scua, leca xunga utsacuꞌ arquiꞌ Diose lunú ti necanu equie beenú neca nzeꞌca rriꞌinu. Xne liꞌinu necanu enu rliquiꞌ quiu cuna bee ulaꞌcu nu leꞌca liꞌinu rliquiꞌnu nu rdaꞌcuaꞌahua para nú ñia tsu arquiaꞌahua. \p \v 18 Chenu uni Pablo cuna Bernabé scua lubeella, chiquiꞌ neriñaꞌ uriꞌibeella ana lubee bene zeꞌe nú ne uti bee bene zeꞌe uꞌnaꞌ xi neca uꞌna lubeella para nú aluꞌcu beei ulaꞌna lubeella. \p \v 19 Pero chiucu chuna bee bene Israel enu nucuaꞌa eyeche Antioquía cuna eyeche Iconio, chenu uriña beei eyeche Listra uriꞌibeei ana uduꞌ beei arquiꞌ bee bene eyeche zeꞌe. Chequie uduꞌ beei quiee Pablo nu uriꞌibeei elliebacuꞌ nú ungutila Pablo nu uya xaꞌ beei liꞌilla nu uhuabeei liꞌilla hasta ruꞌu eyeche zeꞌe. \v 20 Pero chenu uyetesaꞌ bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo abenchilaꞌ elu nuxu Pablo, che udeteꞌlla ellieꞌe nu utsulílla nu uyuꞌu zecalla eyeche zeꞌe. Nu stucu bichia uchiuꞌlla cuna Bernabé nu nzuebeella eyeche Derbe. \p \v 21 Chenu ulaxu nú udixiuleꞌe beella stichiaꞌ Jesucristo eyeche Derbe elu huaxi bee bene uyalí arquiꞌ Jesucristo, che ubenchilaꞌ zeca beella eyeche Listra cuna eyeche Iconio cuna eyeche Antioquía. \v 22 Bee eyeche cuaꞌ uduꞌ beella ana arquiꞌ bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo, nu unibeella lubee bene zeꞌe nú tsutaꞌ arquiꞌbeella lunú nzeli arquiꞌbeella liꞌinu, xne chiquiꞌ nehuana zeca bee bene para nú chuꞌu bee bene elurnibiyaꞌ Diose. \v 23 Nu leꞌca cada tucua bee eyeche zeꞌe ucañi beella tucu bene enu nibiyaꞌ lubee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo, nu chenu ulaxu nú udeteꞌbeella bichia nú la acu beella equie nú rluꞌcu beella ulaꞌna lu Diose, cuna nú unacuꞌ beella lunu nu chu utsaꞌna beella liꞌibeella ya Jesucristo enu nzeli arquiꞌbeella. \s1 Ubenchilaꞌ zeca Pablo cuna Bernabé eyeche Antioquía nú nchiucuꞌ lu iliu Siria \p \v 24 Chenu udete Pablo cuna Bernabé lu iliu Pisidia, uriña beella lu iliu Panfilia. \v 25 Chequie udixiuleꞌe beella Stichiaꞌ Diose eyeche Perge. Nu nzuebeella lu eyeche Atalia. \v 26 Zeꞌe uyuꞌu beella liñi barco para nú nzuebeella eyeche Antioquía zeꞌe utsaꞌna beelá bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo liꞌibeella ya Diose para nú riꞌinu elietsa lubeella nú chetixiuleꞌe beella stichiaꞌnu. Nu riñaꞌ cuaꞌ neca nú ulaꞌxu beella rriꞌibeella nee. \v 27 Chenu uriñabeella eyeche Antioquía, uquieteꞌsaꞌ beella bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo nu unibeella lubee bene zeꞌe lu ye nú uriꞌi Diose cuna liꞌibeella, cuna nú uriꞌinu elietsa nú nzeli arquiꞌ bee bene enu la neca bee bene Israel Jesucristo. \v 28 Zeꞌe uyaꞌna Pablo cuna Bernabé huaxi tiembu nu ucuaꞌa beella cuna bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo eyeche zeꞌe. \c 15 \s1 Uyetesaꞌ bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo Jerusalén \p \v 1 Bee bichia zeꞌe uriña chiucu chuna bee bene Judea eyeche Antioquía. Nu uquixiebeei unibeei lubee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo nú tunu la quie seña liꞌibeella tucu nú rnibiyaꞌ leyꞌ Moisés leca modo tsilaꞌa beella lu cuendaꞌ stula beella. \v 2 Chequie Pablo cuna Bernabé chiquiꞌ unixuu beella cuna bee benecuaꞌ, luzeꞌelá ucañi bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo Pablo cuna Bernabé cuna xiucu xuna bee bene para nú uya beella Jerusalén, uya niꞌi beella lubee apóstol cuna lubee bene enu rnibiyaꞌ lubee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo para nú biꞌya beella xa aca equie cuendaꞌ nucuaꞌ. \p \v 3 Nu uduꞌnziu bee bene eyeche Antioquía enu nzeli arquiꞌ Jesucristo liꞌibeella para nú chue beella. Chenu nzuebeella udete beella lu iliu Fenicia cuna lu iliu Samaria, nu udixiuleꞌe beella lubee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo enu nucuaꞌa enza zeꞌe. Nu bee bene enu la neca bee bene Israel nzelila arquiꞌbeella Stichiaꞌ Diose. Nu ye bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo enu nucuaꞌa enza zeꞌe, chiquiꞌ ñia utsu arquiꞌbeella chenu ubeneꞌbeella nucuaꞌ. \p \v 4 Chenu uriña Pablo cuna bernabé Jerusalén, uyucu nzeꞌca bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo liꞌibeella cuna bee apóstol cuna bee bene enu rnibiyaꞌ lubee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo, che ubedichiaꞌnu Pablo cuna Bernabé liꞌibeella lunú uriꞌi Diose lubeella. \v 5 Pero chiucu chuna bee fariseo enu nzelíla arquiꞌ Jesucristo, utsulíbeei nú unibeei: \p ―Bee bene enu la neca bee bene Israel enu nzelíla arquiꞌ Jesucristo rquiꞌña nú quiee seña nú rquie bee bene Israel liꞌibeella, nu rquiꞌña nú riꞌibeella beyaꞌ nú zucuꞌ beella leyꞌ Moisés. \p \v 6 Chequie uyetesaꞌ bee apóstol cuna bee bene enu rnibiyaꞌ lubee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo para nú biꞌya beella xa riꞌibeella lu cuendaꞌ nucuaꞌ. \v 7 Lunú chiquiꞌ ubedichiaꞌ beella equie cuendaꞌ nucuaꞌ, utsuli Pedro nu unilla: \p ―Bee saꞌa enu nzeli arquiaꞌahua Jesucristo, liꞌihua nediyaꞌhua nú hasta huaꞌtu ucañi Diose liꞌá letahua para nú nzetixiuleꞌa bedichiaꞌ nzeꞌcaꞌ Jesucristo lubee bene enu la neca bee bene Israel para nú chili arquiꞌbeella liꞌinu. \v 8 Nu Diose enu nuꞌlu arquiꞌ ye bee bene, ulubeꞌnu nú neca beella bee beneꞌnu equie nú udeteꞌnu Espíritu Santo lubeella tucu nú uliquiꞌnue luru, \v 9 tucutse rriꞌi Diose luru cuna lubeella, xne tucu nú uriꞌinu perdona stularu leꞌca esquie uriꞌinu perdona stula beella equie nú nzeli arquiꞌbeella Jesucristo. \v 10 Nee, ¿xiquie nú la zucuꞌhua lunú rni Diose nu rnibiyaꞌhua nú zucuꞌ bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo nú rni leyꞌ Moisés, nu niꞌ liꞌiru nu niꞌbee beneaꞌahua enu udetela, né aca beella azucuꞌbeella ley cuaꞌ? \v 11 Liꞌiru nediyaꞌru nú utsilaꞌalaru lu dula tucu nú utsilaꞌa Diose liꞌibeella, equie nú neca nzeꞌca nú uriꞌi Jesucristo enu rnibiyaꞌ luaꞌahua. \p \v 12 Chequie uzaca ye beella nu uzucuꞌ diaca beella lunú rni Pablo cuna Bernabé lu ye bee milagro nú uriꞌibeella lubee bene enu la neca bee bene Israel, equie poder nú rluꞌcu Diose. \v 13 Chenu ulaxu nú unibeella, chequie leꞌca uni Jacobo: \pi1 ―Bee saꞌa enu nzeli arquiaꞌahua Jesucristo, uzucuꞌ diacahua lunú nialuhua. \v 14 Simón Pedro unilalla luaꞌahua nú xa uquixie Diose nú ucañinu bee bene enu la neca bee bene Israel para nú aca beella bee beneꞌnu. \v 15 Ye bee nucuaꞌ ungala tucu nú uquieꞌe bee profeta lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose elu rni: \q2 \v 16 Lulá nú aca bee nucuaꞌ, riꞌá nú aca tucu necatse bee benea stucu bese tucu nú ungae chenu uhuañi David. Nu aca tucu necatse beella cuna beelá bee bene enu nehuañiscaꞌ nee, tucu nú uhuañi bee bene tiembu nú uhuañi David, \q2 nu equie cuendaꞌ beella aca huaxi bee benea, \q2 \v 17 para nú cuaꞌna ye bee bene nú zeca beella liꞌá, \q2 nu ye bee bene lu iliulabe cuaꞌna beella nú zeca beella liꞌá, liꞌibeella enu ucañia. \pi1 \v 18 Scua rni Diose enu rixiuleꞌe ye bee nucuaꞌ lu ye bee bene hasta huaꞌtu. \pi1 \v 19 ’Enzeꞌe liꞌá Jacobo rriꞌá elliebacuꞌ nú la quiꞌña nú riaꞌahua juerza bee bene enu la neca bee bene Israel nú chequie beella lunú rni leyꞌ Moisés, liꞌibeella enu utsanaꞌ arquiꞌ bee custumbre para nú nzequie beella inziuꞌ Diose. \v 20 Nee neca nzeꞌca nú xeꞌlahua tucu ichiꞌ lubeella nú la acu beella nú necaleꞌya lubee nú nzeli arquiꞌ bee bene nú neca diose, nu la riꞌibeella eluhuexe nu la acu beella beꞌlaꞌ bee nañi enu la tiꞌchia rene chenu rati, nu la acu beella rene. \v 21 Scua niaꞌahua lubeella, xne hasta huaꞌtu cada eyeche siempre nuꞌ tucu bene enu seteꞌ liꞌibeella lunú xi rni leyꞌ Moisés nú rula beella liñi induꞌ bee bene Israel bichia nú sulachi bee bene. \p \v 22 Chequie bee apóstol cuna bee bene enu rnibiyaꞌ lubee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo, cuna ye beelá bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo unga tucunecatse beella nú ucañi beella bee bene leta beella para nú xeꞌla beella bee benequieꞌ cuna Pablo cuna Bernabé eyeche Antioquía. Che ucañi beella Judas enu leꞌca lee Barsabás, cuna Silas, liꞌibeella enu neca equie leta bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo. \v 23 Nu uxeꞌla beella tucu carta cuna liꞌibeella nú rni: \pi1 “Liꞌiru bee apóstol, cuna bee bene enu rnibiyaꞌ lubee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo, cuna beela bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo, riꞌiru saludar liꞌihua enu la neca bee bene Israel, pero neca saꞌahua lunú nzeli arquiaꞌahua Jesucristo, liꞌihua enu nucuaꞌa eyeche Antioquía, nu diqui lu iliu Siria, cuna Cilicia. \v 24 Liꞌiru ungabiyaꞌlaꞌru nú uchiuꞌu chiucu chuna bee bene lachiaꞌahua nu rriꞌibeei nú saꞌ arquiꞌhua cuna stichiaꞌ beei, che la riꞌihua beyaꞌ ta nú riꞌihua xne rnibeei nú rquiꞌña nú quiehua seña nú rquie bee bene Israel, cuna nú riꞌihua tucu nú rnibiyaꞌ leyꞌ Moisés pero lá deteꞌru permiso nú riꞌibeei scua. \v 25 Enzeꞌe uyetesaꞌru nu uniru nú máse neca nzeꞌca nú cañiru chiucu chuna bee saꞌahua para nú yeꞌta biꞌya beella liꞌihua, cuna saꞌahua Pablo cuna Bernabé enu chiquiꞌ seꞌcaꞌahua, \v 26 liꞌibeella enu la lliqui mase nú ati equie cuendaꞌ nú sibiꞌ beella lu Jesucristo enu rnibiyaꞌ luaꞌahua. \v 27 Nu cuna liꞌibeella xeꞌlaru Judas cuna Silas, nu leꞌca liꞌibeella ixiuleꞌe beella ye bee nucuaꞌ luhua. \v 28 Nu equie nú nzu Espíritu Santo cuna liꞌiru, uriꞌiru beyaꞌ nú la quiꞌña nú nibiyaꞌru luhua nú xi riꞌihua, lunú rquiꞌña nú riꞌihua neca, \v 29 nú la acuhua beꞌlaꞌ bee nañi enu rricuꞌ bee bene lubee nú nzeli arquiꞌ bee bene nú neca bee diose, nu la acuhua bee nañi enu la tiꞌchia rene chenu rati nu leꞌca la acuhua rene nu la riꞌihua eluhuexe. Tunu riꞌyahua liꞌihua nú la riꞌihua ye bee nucuaꞌ che sí nehuañi nzeꞌcahua lu Diose. Diose biꞌya liꞌihua.” \p \v 30 Scua ungae, uxeꞌla beella carta cuaꞌ cuna tacu bene zeꞌe eyeche Antioquía. Zeꞌe uquieteꞌsaꞌbeella bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo nu udeteꞌ beella carta cuaꞌ ya beella. \v 31 Chenu ungula beella carta zeꞌe, chiquiꞌ ñia utsu arquiꞌbeella equie bee bedichiaꞌ nzeꞌca nú rni lu carta zeꞌe. \v 32 Chequie Judas cuna Silas lunú leꞌca rluꞌcu beella nú reca beella para nú udeteꞌ beella Stichiaꞌ Diose lubee bene, xee unibeella lubee beneꞌ Jesucristo cuna nú uduꞌ beella ana arquiꞌbeella cuna stichiaꞌ beella. \v 33 Chenu udete huaxi bee bichia nú nzucu Judas cuna Silas zeꞌe, chequie bee beneꞌ Jesucristo enu nucuaꞌa eyeche Antioquía zeꞌe uduꞌ inza beella liꞌibeella para nú benchilaꞌ zeca beella elu nucuaꞌa bee saꞌbeella enu uxeꞌla liꞌibeella nú unibeella lubeella: “Diose riꞌi ucu liꞌihua.” \v 34 Pero uduꞌ arquiꞌ Silas nú uyaꞌnalla zeꞌe \v 35 Nu Pablo cuna Bernabé uyaꞌnalá beella eyeche Antioquía, liꞌibeella cuna beelá bee bene uzeteꞌ beella, cuna nú uyatixiuleꞌe beella bedichia nzeꞌcaꞌ Jesucristo lubee bene zeꞌe. \s1 Bese rrucu nú uchiuꞌu Pablo nú nzetixiuleꞌella Stichiaꞌ Diose stucu eyeche \p \v 36 Chenu udete chiucu chuna bee bichia, che uni Pablo lu Bernabé: \p ―Chaꞌa chebiꞌyaꞌ zecaꞌa bee saꞌahua enu nzeli arquiꞌ Jesucristo bee eyeche elu uyatixiuleꞌe lá stichiaꞌnu para nú biꞌyaꞌa xa nucuaꞌa beella. \p \v 37 Bernabé niarquiꞌ nú uyaꞌ beella Juan enu leꞌca lee Marcos; \v 38 pero nézela Pablo nú a uyaꞌ beella Juan Marcos, xne chenu uya beella lu iliu Panfilia utsanaꞌ arquiꞌlla liꞌibeella nu né chequiella liꞌibeella. \v 39 Chequie niꞌ tuculla nu niꞌ stuculla né yaꞌna tucu necatse beella, nu utsanaꞌ arquiꞌsaꞌbeella. Che unguyaꞌ Bernabé Marcos nu uyuꞌu beella liñi barco nu nzuebeella enza Chipre luyuu nú netse lu inzatuꞌ. \v 40 Nu ucañi Pablo Silas nzenulla, nu utsaꞌna beelá bee beneꞌ Jesucristo liꞌibeella ya Diose para nú riꞌiucunu liꞌibeella. \v 41 Nu udete beella lu iliu Siria, cuna lu iliu Cilicia nu uduꞌ beella ana arquiꞌ bee beneꞌ Jesucristo enu nucuaꞌa enza zeꞌe. \c 16 \s1 Nzenu Pablo Timoteo nu Silas \p \v 1 Chenu uriña Pablo cuna Silas eyeche Derbe cuna eyeche Listra, zeꞌe uchuꞌu beella tucu bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo, benequieꞌ lee Timoteo nu necalla llianaꞌ tucu unaꞌa bene Israel enu leꞌca nzeli arquiꞌ Jesucristo, pero paꞌlla neca bene griego. \v 2 Ye bee beneꞌ Jesucristo enu nucuaꞌa eyeche Listra cuna eyeche Iconio rnibeella nu rriꞌi nzeꞌca Timoteo. \v 3 Chequie uni Pablo nú uyaꞌlla Timoteo, pero rluti uquieella seña nú rquiee bee bene Israel para nú lecaxi nii bee bene Israel enu nucuaꞌa enza zeꞌe lu cuendaꞌlla, xne ye beei nediyaꞌ beei nú neca paꞌ Timoteo bene griego. \v 4 Nu lu ye bee eyeche elu uyabeella, udixiuleꞌe beella lubee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo nú xa riala riꞌi beella, tucu nú uni bee ápostol cuna bee bene enu rnibiyaꞌ lubee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo eyeche Jerusalén. \v 5 Scua unga nú utsutaꞌ arquiꞌ bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo enu nucuaꞌa enza zeꞌe, nu bichia por bichia udala bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo. \s1 Ulubeꞌlu tucu bene Macedonia lu Pablo \p \v 6 Chequie né tsanaꞌ Espíritu Santo nú a ixiuleꞌe beella Stichiaꞌ Diose enza Asia. Che udetetsia beella lu iliu Frigia cuna lu iliu Galacia, \v 7 nu uriñabeella enza Misia. Zeꞌe uriꞌibeella elliebacuꞌ nú chue beella enza lu iliu Bitinia, pero leꞌca né zela Espíritu Santo nú a chaa beella enza zeꞌe. \v 8 Chenu udete beella enza Misia, uriñabeella eyeche Troas. \v 9 Rulaꞌ zeꞌe ulleꞌca Pablo xi neca nú uni xcalaꞌlla, nú ulañiꞌlla tucu bene enu nzeꞌta enza Macedonia nu nzulílla sequieella lu Pablo nú unilla: “Yeꞌtalu enza Macedonia para nú riꞌilu elietsa luru.” \v 10 Hora chenu ulubeꞌlu nucuaꞌ lu Pablo, uquieneru nú nzaꞌaru enza Macedonia xne nediyaꞌru nú Diose neca enu rixia liꞌiru enza zeꞌe para nú chetixiuleꞌeru bedichiaꞌ nzeꞌcaꞌ Jesucristo. \s1 Uriña Pablo cuna Silas eyeche Filipos \p \v 11 Nu uyuꞌru liñi barco eyeche Troas nu nzaꞌalíru enza Samotracia. Nu stuculá bichia uriñaru eyeche Neápolis. \v 12 Zeꞌe uchiuꞌuru nu nzaꞌaru eyeche Filipos, eyeche quieꞌ neca nú máse neca equie enza Macedonia. Pero Roma rnibiyaꞌ lu eyeche quieꞌ, zeꞌe uyaꞌnaru chiucu chuna bichia. \v 13 Nu tucu bichia nú sulachi bee bene Israel uchiuꞌuru ruꞌu eyeche zeꞌe, uyaꞌaru tucu reꞌcu elu nediyaꞌru nú rieteꞌsaꞌ bee bene Israel para nú rnacuꞌ beella lu Diose. Nu zeꞌe ulluaꞌaru uniru bedichiaꞌ nzeꞌcaꞌ Jesucristo lubee unaꞌa enu uyetesaꞌ zeꞌe. \v 14 Tucu unaꞌa zeꞌe lee Lidia, liꞌilla necalla bene eyeche nú lee Tiatira, nu rutilla laquie fiñu nú morado. Neli rluꞌculla ulaꞌna lu Diose nu sucuꞌ diacalla lunú rni Pablo, nu uxaꞌla Diose elliebacuꞌlla para nú rieneꞌ nzeꞌcaꞌlla lunú rni Pablo. \v 15 Che urinzalla cuna ye bee beneꞌlla nu uziquieella luru nú unilla: \p ―Tunu nzeli arquiꞌhua nú nzelíla arquia Jesucristo uteehua ne yaꞌnahua nia. \q1 Che uriꞌilla juerza liꞌiru nú uyaꞌnaru niꞌlla. \p \v 16 Tucu bichia chenu nzaꞌaru elu see bee bene rnacuꞌ lu Diose, uchuꞌuru tucu unaꞌa eꞌneꞌ enu nchiñi benechiquiꞌ arquiꞌ. Nu equie nú reca benechiquiꞌ zeꞌe rriꞌinchu beyaꞌ, nu rriꞌnchu ana huaxi dimi para bee bene enu utsii liꞌinchu para nú riꞌinchu riñaꞌ cuaꞌ. \v 17 Nu chu nzeꞌta quienchu Pablo cuna liꞌiru nu rixialinchu nú rninchu: \p ―¡Bee benequieꞌ sibiꞌ beella lu Diose liñibe, nu rixiuleꞌe beella luhua nú xa luꞌcuhua nú tsilaꞌahua lu stulahua! \p \v 18 Scua uriꞌinchu huaxi bee bichia, hasta nú ullacaꞌ Pablo lunú rriꞌinchu scua nu ubenchilaꞌlla nu unilla lu benechiquiꞌ enu nchiñi arquiꞌnchu: \p ―Equie poder nú rluꞌcu Jesucristo liꞌá nibiyaꞌa lulu nú chiuꞌulu arquiꞌ unaꞌa eꞌneꞌ quieꞌ. \p Hora zeꞌe uchiuꞌu benechiquiꞌ zeꞌe arquiꞌnchu. \p \v 19 Pero chenu ulañiꞌ bee bene enu rnibiyaꞌ lu unaꞌa eꞌneꞌ zeꞌe nú la riaꞌnchu ana dimi para liꞌibeei, chequie unaꞌtse beei Pablo cuna Silas unguyaꞌbeei liꞌibeella ruꞌu nilabe lubee usticia. \v 20 Chenu udeteꞌ cuenda beei liꞌibeella lubee usticia unibeei: \p ―Bee bene Israel quieꞌ chiquiꞌ sureche beella bee bene lachiaꞌahua, \v 21 nu seteꞌ beei bee custumbre nú leca modo riaꞌahua nu la riaꞌahua bee custumbre cuaꞌ, xne necaꞌahua bee bene Roma. \p \v 22 Chequie ye bee bene zeꞌe uriꞌi condra beei liꞌibeella, nu unibiyaꞌ bee usticia nú chiuꞌu xucu Pablo cuna Silas para nú zeteꞌcheꞌ beei liꞌibeella. \v 23 Chenu ulaxu nú juerte uzeteꞌcheꞌ beei liꞌibeella, chu uduꞌ beei liꞌibeella niꞌcuꞌ nu unibiyaꞌ beei lu bene enu rriucu ruꞌu niꞌcuꞌ para nú riꞌi ucu nzeꞌca bene zeꞌe liꞌibeella. \v 24 Chenu ubeneꞌ bene enu rriucu ruꞌu niꞌcuꞌ zeꞌe nucuaꞌ, che uduꞌ bene zeꞌe Pablo cuna Silas hasta cuarto aquié xiñaꞌ niꞌcuꞌ zeꞌe nu ullicaꞌcui cuchiuꞌ beella cuna cadena lu tucu baꞌca nú nchiucuꞌ zeꞌe. \p \v 25 Pero tucu ulelaꞌ rulaꞌ, diqui nú rnacuꞌ Pablo cuna Silas lu Diose cuna nú rula beella canto lunu. Chequie beelá bee bene enu nchiñi liñi niꞌcuꞌ zeꞌe rieneꞌ beei lunú rula beella. \v 26 Chequie tuꞌnatsia uquixie nú unga tucu xú juerte nu ucuñi hasta simienduꞌ niꞌcuꞌ zeꞌe. Hora zeꞌe uyaꞌla ye ruꞌu bee puertaꞌ niꞌcuꞌ zeꞌe nu uyeꞌche bee cadena nú nacaꞌcuu ye bee bene enu nchiñi zeꞌe. \v 27 Chenu uzetee bene enu rriucu ruꞌu niꞌcuꞌ zeꞌe ulañiꞌlla nú ye ruꞌu bee puerta niꞌcuꞌ zeꞌe naꞌla, che uhualla espadaꞌlla para nú nze utilla liꞌilla xne uriꞌilla elliebacuꞌ nú ye bee enu nchiñi niꞌcuꞌ ulaꞌala. \v 28 Che juerte uni Pablo lulla: \p ―La útilu liꞌilu xne yeeru nelluaꞌaru caꞌa. \p \v 29 Chequie unacuꞌ bene enu rriucu ruꞌu niꞌcuꞌ zeꞌe tucu quii nu uyuꞌu xuꞌulla liñi niꞌcuꞌ nu recatseꞌtseꞌlla xiquilla, uriñalla hasta lu Pablo cuna Silas nu utsulliquilla lubeella. \v 30 Nu chu uhualla liꞌibeella eliꞌyaꞌ nu unidichiaꞌlla lubeella nú unilla: \p ―Detá uniꞌhua, ¿xi riala riaꞌa para nú riꞌi Diose perdona liꞌá? \p \v 31 Nu ucuaqui beella lulla: \p ―Uchili arquiꞌ Jesucristo enu rnibiyaꞌ, che riꞌi Diose perdona liꞌilu cuna bee beneꞌlu. \p \v 32 Che unibeella stichiaꞌ Jesucristo lulla cuna lu ye bee bene enu nucuaꞌa niꞌlla. \v 33 Nu rulaꞌ zeꞌe bene enu rriucu ruꞌu niꞌcuꞌ, uquieella bee elu nediꞌquiꞌ Pablo cuna Silas. Che chu urinzalla cuna ye bee beneꞌlla. \v 34 Nu unguyaꞌlla liꞌibeella niꞌlla nu udeteꞌlla nú udacu beella, nu chiquiꞌ ñia nzu arquiꞌlla cuna bee beneꞌlla equie nú nzelíla arquiꞌbeella Diose. \p \v 35 Chenu uyeꞌe luyuu, uxeꞌla bee usticia bee sundado nú uyaniꞌbeei lu bene enu rriucu ruꞌu niꞌcuꞌ nú laꞌlla Pablo cuna Silas. \v 36 Chequie uni bene enu rriucu ruꞌu niꞌcuꞌ zeꞌe lu Pablo: \p ―Unibiyaꞌla bee usticia nú laꞌa liꞌihua nuꞌ modo nú yuehua nee sin nú chenu arquiꞌhua. \p \v 37 Che uni Pablo lubee sundado zeꞌe: \p ―Liꞌiru necaru mero bene Roma nu udiñi beella liꞌiru ante lu ye bee bene, nu niꞌtemeꞌ la zela beella nú aniru lubeella xa necane, nu uduꞌ beella liꞌiru niꞌcuꞌ. Nu nee niarquiꞌbeella nú laꞌa beella liꞌiru aꞌchiꞌtsia. ¡Leca modoe! Yeꞌta liꞌi eꞌcu beella laꞌa beella liꞌiru. \p \v 38 Nu uya bee sundado zeꞌe udixiuleꞌe bee nucuaꞌ lubee usticia, chequie ulliqui bee usticia zeꞌe chenu ubeneꞌ beella nú neca Pablo cuna Silas bene Roma. \v 39 Che uya bee usticia unacuꞌ beella perdona lu Pablo cuna lu Silas, nu unibiyaꞌ bee usticia nú uchiuꞌu beella niꞌcuꞌ nu uni bee usticia zeꞌe lubeella nú chiuꞌu beella eyeche zeꞌe. \v 40 Chenu uchiuꞌu Pablo cuna Silas liñi niꞌcuꞌ zeꞌe uyabeella niꞌ Lidia. Nu chenu ulaxu nú uduꞌ beella ana arquiꞌ bee saꞌ beella enu nzeli arquiꞌ Jesucristo, chu nzuebeella. \c 17 \s1 Lunú unga eyeche Tesalónica \p \v 1 Chenu nza Pablo cuna Silas, udete beella enza eyeche Anfípolis cuna enza eyeche Apolonia nu uriñabeella eyeche Tesalónica, elu nzucu tucu induꞌ bee bene Israel. \v 2 Tucu nú neca costumbreꞌ Pablo, uyalla liñi indu zeꞌe chuna bichia nú sulachi beella, unilla Stichiaꞌ Diose lubeella. \v 3 Udixiuleꞌella nu ulubeꞌlla lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose lubeella elu rni nú rquiꞌña nú nehuana zeca Jesucristo, nu chenu atinu huañi zecanu unilla lubeella: \p ―Leꞌca liꞌi Jesuse enu rnia luhua nee, liꞌinu necanu Cristo. \p \v 4 Chequie chiucu chuna bee bene Israel zeꞌe uyalí arquiꞌ lunú uni Pablo, nu uyetesaꞌbeella cuna liꞌilla cuna Silas, leꞌca huaxi bee bene griego enu rluꞌcu ulaꞌna lu Diose cuna huaxi bee unaꞌa enu chiquiꞌ neca equie uyalí arquiꞌbeella Jesuse. \v 5 Pero bee bene Israel enu la chili arquiꞌ Jesucristo, uye arquiꞌbeei nu uquieteꞌsaꞌbeei bee bene enu enzee labe inziu, nu bee bene zeꞌe uquieteꞌsaꞌbeei beelá bee bene para nú tsureche beei bee bene. Nu uyuꞌu beei liñi niꞌ Jasón rlaꞌna beei Pablo cuna Silas para nú huabeei liꞌibeella nu tsu beei liꞌibeella ante lu ye bee bene eyeche zeꞌe. \v 6 Pero lunú néllelaꞌ beei liꞌibeella zeꞌe, che uxaꞌbeei Jasón cuna xiucu xuna bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo, nu uyayu beei liꞌibeella lubee usticia, nu urixialibeei nú unibeei: \p ―Bee niyu enu rriꞌi nú rliu casi ye bee bene iliulabe uriñabeella caꞌa, \v 7 nu niꞌ Jasón nucuaꞌa beella. Liꞌibeella cuna ye bee bene enu nzeli arquiꞌ lunú rnibeella, la riꞌi beella tucu nú rnibiyaꞌ leyꞌ arre César. Xne rnibeella nú nuꞌ stucu arre enu lee Jesús. \p \v 8 Chenu ubeneꞌ bee usticia cuna bee bene nucuaꞌ, yelu elliebacuꞌ uriꞌi beella. \v 9 Pero Jasón cuna beelá bee bene enu unaꞌtse beei, chenu udixiu beella che ulaꞌa bee usticia liꞌibeella niꞌcuꞌ. \s1 Uriña Pablo cuna Silas eyeche Berea \p \v 10 Leꞌca rulaꞌ zeꞌe, bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo uxeꞌla beella Pablo cuna Silas eyeche nú lee Berea. Chenu uriñabeella zeꞌe, uya beella liñi induꞌ bee bene Israel. \v 11 Bee bene Israel quieꞌ máse uriꞌi nzeꞌca beella luquela bee bene enu nucuaꞌa eyeche Tesalónica, nu chiquiꞌ ñia nzu arquiꞌbeella ubeneꞌbeella lunú uni Pablo, nu yeyeꞌe rula beella sitichiaꞌ Diose para nú riꞌi beella beyaꞌ tunu neli lunú rni Pablo. \v 12 Enzeꞌe huaxi beella uyalí arquiꞌbeella Jesucristo, nu leꞌca huaxi bee enu neca griego uyalí arquiꞌbeella liꞌinu, sia bee niyu nu sia bee unaꞌa enu máse neca equie zeꞌe. \v 13 Nu chenu ungabiyaꞌ bee bene Israel enu nucuaꞌa eyeche Tesalónica nú rixiuleꞌe Pablo Stichiaꞌ Diose eyeche Berea, che uyatuꞌ beei arquiꞌ bee bene zeꞌe para nú lee bee bene zeꞌe lu Pablo. \v 14 Pero bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo né leꞌbeella chu uxeꞌla beella Pablo enza ruꞌu inzatuꞌ. Nu Silas cuna Timoteo uyaꞌna beella eyeche Berea. \v 15 Nu bee bene enu uya tuꞌinza Pablo uyayu beella liꞌilla hasta eyeche Atenas liñi barco chenu ubenchilaꞌ zeca beella eyeche Berea unguyaꞌbeella resuna nú uxeꞌla Pablo para nú chu cha Silas cuna Timoteo elu nzuculla. \s1 Uriña Pablo eyeche Atenas \p \v 16 Diqui nú nzuquie Pablo nú riña Silas cuna Timoteo eyeche Atenas, chiquiꞌ nehuana utsu arquiꞌ Pablo chenu ulañiꞌlla nú nuꞌ huaxi bee diose enu rluꞌcu bee bene ulaꞌna lu eyeche zeꞌe. \v 17 Enzeꞌe, uya Pablo liñi induꞌ bee bene Israel para nú unilla lubee bene zeꞌe Stichiaꞌ Diose, cuna lubeelá bee bene enu rluꞌcu ulaꞌna lu Diose tucu nú rriꞌi bee bene Israel, nu yeyeꞌe unilla lu titse bee bene enu xaꞌcalla ruꞌu iꞌya stichiaꞌnu. \v 18 Leꞌca unilla lu chiucu chuna bee bene enu nzequiee lunú uzeteꞌ bene enu lee epicúreos, cuna bee bene estoicos, che nuꞌbeei enu uni: \p ―¿Xi equie rni benecuaꞌ nú chiquiꞌ rni nucuaꞌ scua? \p Xiucu xuna beei uni: \p ―Pianu stichiaꞌ stucu bee diose rene rixiuleꞌe nucuaꞌ unibeei. \p Unibeei scua xne lunú rixiuleꞌe Pablo lubeei neca bedichiaꞌ nzeꞌcaꞌ Jesucristo, cuna nú unilla equie nú uhuañi zeca Jesucristo stucu bese. \p \v 19 Chequie unguyaꞌbeei Pablo tucu luhuare elu lee Areópago elu rieteꞌsaꞌbeei. Nu unidichiaꞌ beei lulla: \p ―¿Nuꞌ modo riꞌiru beyaꞌ xa neca bee bedichiaꞌ cuqui cuaꞌ nú nzeꞌtalu seteꞌlu liꞌiru caꞌa la? \v 20 Xne puro beenú la riꞌiru beyaꞌ rnilu luru, enzeꞌe niarquiꞌru riꞌiru beyaꞌ xa neca bee nucuaꞌ. \p \v 21 Xne ye bee bene eyeche Atenas, cuna beelá bee bene rene enu nucuaꞌa zeꞌe, siempre rriꞌibeei scua, riuꞌ arquiꞌbeei nú rdeteꞌ beei bichia nú rieneꞌ beei cuna nú rdichiaꞌ beei lunú necuqui neca. \p \v 22 Chequie utsuli Pablo ante lu ye beei elu neyeteꞌsaꞌ beei zeꞌe, nu unilla lubeei: \pi1 ―Bee bene eyeche Atenas, lu ye nú ulañia uriꞌá beyaꞌ nú rluꞌcuhua huaxi bee diose enu rluꞌcuhua ulaꞌna lu. \v 23 Nu chenu riꞌya elu rdeteꞌhua ulaꞌna lubee dioseꞌhua, ulañia tucu ecuꞌcu elu niquie bee bedichiaꞌ nú rni: “Para Diose enu la chuluru.” Nu Diose cuaꞌ enu rluꞌcuhua ulaꞌna lu sin nú chuluhua liꞌinu, stichiaꞌnu neca nú nzelatixiuleꞌa luhua. \fig “Para Diose enu la chuluru”|src="CN01998B.TIF" size="COL" ref="Hechos 17:23" \fig* \pi1 \v 24 ’Diose cuaꞌ urecheꞌe iliulabe cuna ye nú nuꞌ lue, liꞌinu rnibiyaꞌnu liñibe cuna lu iliulabe. La nzucunu liñi indu nú rrecheꞌ bee bene, \v 25 nu leꞌca la quiꞌñanu núti riꞌi elietsa lunu, xne liꞌinu necanu enu lia rliquiꞌ bii luaꞌahua para nú huañiaꞌahua nu liꞌinu rliquiꞌnu elu nehuañiaꞌahua, cuna ye beenú rquiꞌñiaꞌahua. \pi1 \v 26 ’Equie cuendaꞌ tucutsia bene uriꞌi Diose nú udala bee bene lu iliulabe para nú huañi bee bene diqui lu iliulabe, nu utsaꞌnalanu nú calu lana huañi beei, cuna elu cuaꞌa beei nu hasta calu luyuu nibiyaꞌ beei lu. \v 27 Para nú laꞌna beei Diose masia xi neca chenu rrilaꞌ ya bene nú rlaꞌna bene xi rlaꞌnalla para nú scua llelaꞌ beei liꞌinu. Añinzuca nú neli nú laca istu nzu Diose lu ye bee bene. \v 28 Xne equie cuendaꞌ Diose nehuañiaꞌahua, nu equie cuendaꞌ liꞌinu rcuñiaꞌahua nu seꞌahua, nu equie cuendaꞌ liꞌinu nelluaꞌahua lu iliulabe. Tucu nú leꞌca uni chiucu chuna bee beneꞌhua enu chiquiꞌ reca chenu unibeella: “Liꞌiru necaru lliꞌñi Diose.” \v 29 Enzeꞌe tunu necaꞌahua lliꞌñi Diose, la quiꞌña nú riaꞌahua elliebacuꞌ nú necacheꞌ Diose oro urre plata urre quiee, xi neca bee diose nú rrecheꞌe bee bene tucu nú xelatsia arquiꞌbeei. \v 30 Bee tiembu nú udetela uzela Diose nú uriꞌi bee bene tucu nú nzelitsia arquiꞌbeei equie nú la riꞌi beei beyaꞌ, pero nee diqui lu iliulabe rnibiyaꞌnu lubee bene, nú cheꞌe arquiꞌbeei lu stula beei nu chili arquiꞌbeei Diose. \v 31 Xne ucañila Diose tucu bichia nú hualunue lu cuendaꞌ bee bene. Nu uduꞌlanu Jesucristo para nú riꞌinu elu usticia cuaꞌ, nu para nú lañiꞌ bee bene nú ucañi Diose liꞌinu nú riꞌinu nucuaꞌ, nu uriꞌi Diose nú uhuañi zecanu chenu ungutinu. \p \v 32 Chenu ubeneꞌbeei nú uni Pablo nú huañi zeca bee benenguti stucu bese, chiucu chuna beei utsequichiaꞌ liꞌilla, nu xiucu xuna beei uni: \p ―Pianu hasta stucu bese yeneꞌlaꞌru lunú rnilu. \p \v 33 Chequie utsanaꞌ arquiꞌ Pablo liꞌibeei, \v 34 pero nuꞌ beella enu uyetesaꞌ cuna Pablo nu uchili arquiꞌbeella Stichiaꞌ Diose. Leta beella nzu tucu bene enu lee Dionisio, enu neca lu tucu texcuaꞌa bee bene enu lee Areópago, cuna tucu unaꞌa enu lee Dámaris, cuna beelá bee bene. \c 18 \s1 Uriña Pablo eyeche Corinto \p \v 1 Lu zeꞌela uchiuꞌu Pablo eyeche Atenas nu nzalla eyeche Corinto. \v 2 Zeꞌe ullaꞌcalla tucu bene Israel enu lee Aquila, lachi bene quieꞌ lee Ponto. Aquila quieꞌ cuna unaꞌlla Priscila apenatsia uriña beella nú nzeꞌta beella enza Italia, xne unibiyaꞌ arre Claudio nú uchiuꞌu ye bee bene Israel Roma. Che uyabiꞌya Pablo liꞌibeella, \v 3 nu lunú leꞌca riñaꞌ nú rriꞌibeella rriꞌi Pablo, nú rrecheꞌe beella carpa iti, che uyaꞌnalla cuna liꞌibeella para nú riꞌi junto beella riñaꞌ cuaꞌ. \v 4 Cada bichia nú sulachi bee bene Israel nza Pablo rixiuleꞌella Stichiaꞌ Diose liñi induꞌ bee bene Israel, sia lubee bene Israel urre lubee bene enu la neca bee bene Israel, rcuaꞌna Pablo xa riꞌilla ana nú chili arquiꞌbeei lunú rnilla. \p \v 5 Chenu uriña Silas cuna Timoteo eyeche Corinto nú nzeꞌta beella enza lu iliu Macedonia lá riaꞌ Pablo stucu riñaꞌ rene udixiuleꞌetsialla Stichiaꞌ Diose lubee bene, nu udixiuleꞌella lubee bene Israel nú neca Jesuse Cristo. \v 6 Pero uquixiebeei nú uleebeei lu Pablo nu unibeei bedichiaꞌ nú necha neca lulla, nu chequie uriꞌquilla xuculla xi neca seña nú la zucuꞌbeei nú rnilla, nu unilla lubeei: \p ―Liꞌi eꞌcuhua rriꞌihua nú nitiluhua lu Diose la neca nucuaꞌ cuenda. Desde nee nzaꞌa lubee bene enu la neca bee bene Israel nzetixiuleꞌa Stichiaꞌ Diose lubeei. \p \v 7 Che uchiuꞌulla liñi indu zeꞌe nu nzalla niꞌ tucu bene enu lee Ticio Justo, benequieꞌ rluꞌculla ulaꞌna lu Diose nu axu nzucu niꞌlla ruꞌu indu zeꞌe. \v 8 Nu Crispo lee tucu bene enu rnibiyaꞌ liñi induꞌ bee bene Israel, liꞌilla cuna ye bee beneꞌlla uchili arquiꞌbeella Jesucristo. Leꞌca huaxi bee bene eyeche Corinto uchili arquiꞌbeella Jesucristo chenu ubeneꞌbeella stichiaꞌnu nu urinza beella. \v 9 Tucu rulaꞌ neca xi neca nú uni xcalaꞌ Pablo nu uni Diose lulla: \p ―La lliquilu uquia tixiuleꞌelá stichiaꞌa lubee bene nu la tsuxeelu, \v 10 liꞌá nzua cuna liꞌilu para nú lecati xi riꞌinu liꞌilu, xne eyeche quieꞌ nucuaꞌa huaxi bee bene enu aca bee benea. \p \v 11 Enzeꞌe uyaꞌna Pablo eyeche Corinto tucu lana arulaꞌ, uzeteꞌlla bee bene zeꞌe Stichiaꞌ Diose. \p \v 12 Pero chenu unga Galión gobernador lu iliu Acaya, unga tucu necatse bee bene Israel nu unaꞌtse beei Pablo, nu unguyaꞌbeei liꞌilla lu gobernador zeꞌe. \v 13 Nu unibeei lulla: \p ―Benequieꞌ rcuaꞌnalla xa riꞌilla ana bee bene para nú luꞌcu beella ulaꞌna lu Diose stucu forma lunú la nibiyaꞌ leyꞌahua. \p \v 14 Nze nila Pablo, chenu ucuaqui Galión lubee bene Israel zeꞌe, nu unilla: \p ―Tunu necane nú uriꞌilla tucu equiya, urre uriꞌilla tucu nú necha neca enzeꞌe nzeꞌta yuhualla lua, che riꞌi casoa lunú rnihua. \v 15 Pero necatsia nucuaꞌ equie cuendaꞌ bee bedichiaꞌ cuna equie cuendaꞌ nú lee bee bene, nu cuna equie cuendaꞌ leyꞌhua, liꞌitsiahua biꞌyahua xa aca nucuaꞌ, xne la niarquia aca enu hualu nucuaꞌ. \p \v 16 Nu chu uhualla bee bene zeꞌe elu rlualullae lu cuendaꞌ bee bene. \v 17 Chequie chu unaꞌtse bee bene griego zeꞌe tucu bene enu lee Sóstenes, enu rnibiyaꞌ liñi induꞌ bee bene Israel nu uzeteꞌcheꞌ beei liꞌilla. Pero niꞌtemeꞌ la riꞌi caso gobernador zeꞌe liꞌibeei. \s1 Uriña zeca Pablo eyeche Antioquía \p \v 18 Uyaꞌnascaꞌlá Pablo eyeche Corinto huaxi bichia. Cheela unilla lubee saꞌlla enu nzeli arquiꞌ Jesucristo nú nzialla nu nzalla cuna Aquila cuna Priscila, nu uyuꞌu beella liñi barco nu nzuebeella enza Siria, pero ante nú chiuꞌu beella eyeche Cencrea urecuꞌ ichia equie Pablo para nú utsaꞌalulla tucu nú ucuaqui uꞌnalla lu Diose nú uriꞌilla. \v 19 Chenu uriña beella eyeche Efeso, zeꞌe utsaꞌna Pablo Aquila cuna Priscila, pero uyalla liñi induꞌ bee bene Israel enu nucuaꞌa zeꞌe, uyaniꞌlla lubee bene Israel enu rieteꞌsaꞌ liñi indu zeꞌe. \v 20 Chequie uziquiee beella lu Pablo nú yaꞌnalálla cuna liꞌibeella zeꞌe xiucu xuna bichia, pero lá zelalla, \v 21 nu unilla lubeella: \p ―Nziaꞌla nee, xne eyeche Jerusalén rquiꞌña nú detea eliñi nú nzeꞌta. Tunu zela Diose nzelabiꞌya zeca liꞌihua stucu bese. \p Che uyuꞌulla liñi barco nu uchiuꞌulla eyeche Efeso. \v 22 Chenu uriña Pablo eyeche Cesarea, che uyalla Jerusalén uyabiꞌyalla bee beneꞌ Jesucristo, nu chu nzalla enza eyeche Antioquía. \v 23 Chenu ungala xee nú nzuculla eyeche Antioquía, uyalla cada tucua bee eyeche nú nchiucuꞌ lu iliu Galacia cuna lu iliu Frigia, rduꞌlla ana arquiꞌ ye bee beneꞌ Jesucristo. \s1 Udixiuleꞌe Apolo Stichiaꞌ Diose eyeche Efeso \p \v 24 Tiembu zeꞌe uriña tucu bene Israel eyeche Efeso nu liꞌilla leella Apolos, nu lachilla neca Alejandría. Benequieꞌ chiquiꞌ recalla rnilla, nu leꞌca chiquiꞌ recalla Stichiaꞌ Diose. \v 25 Unga nzeꞌcalla Stichiaꞌ Diose, chequie chiquiꞌ nuꞌ ana arquiꞌlla uzeteꞌlla stichiaꞌ Jesuse lubee bene, nu neli unilla stichiaꞌnu lubeella, añinzuca nú nediyaꞌtsialla elu rrinza nú uzeteꞌ Juan Bautista bee bene. \v 26 Apolos quieꞌ sin nú lliquilla uquixiella nú udixiuleꞌella Stichiaꞌ Diose lubee bene Israel liñi induꞌbeei, nu chenu ubeneꞌ Priscila cuna Aquila lunú rnilla, che unguyaꞌbeella liꞌilla niꞌbeella, nu zeꞌe uzeteꞌlá bee benequieꞌ liꞌilla para nú ungalallá Stichiaꞌ Diose. \v 27 Chenu uriꞌi Apolos elliebacuꞌ nú chálla lu iliu Acaya, ye bee beneꞌ Jesucristo enu nucuaꞌa zeꞌe uduꞌ beella ana arquiꞌlla para nú challa zeꞌe, nu uquieꞌe beella tucu carta lubee beneꞌ Jesucristo enu nucuaꞌa lu iliu acaya para nú yucu nzeꞌca beella liꞌilla chenu riñalla lu iliu zeꞌe. Nu chenu uriña Apolos lu iliu Acaya chiquiꞌ uriꞌilla elietsa lubee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo enu nucuaꞌa zeꞌe, liꞌibeella enu uyalí arquiꞌ Jesucristo cuna elietsaꞌ Diose. \v 28 Xne lu ye bee bene unilla nú la cha nzeꞌca bee bene Israel, nu lecati unga ucuaqui lulla, xne ye nú rnilla neli necane, liꞌilla rlubeꞌlla tucu nú nequie lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose lubee bene, ye bee luhuare elu rni: “Nú Jesuse neca Cristo.” \c 19 \s1 Uriña Pablo eyeche Efeso \p \v 1 Diquila nú nzucu Apolos eyeche Corinto, uya Pablo enza lubee eyeche lu dañi Asia nu uriñalla eyeche Efeso, elu nucuaꞌa texcuaꞌa bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo. \v 2 Nu unidichiaꞌ Pablo lubeella: \p ―¿Uyucu arquiꞌhua Espíritu Santo chenu uyalí arquiꞌhua Jesucristo la? \p Nu ucuaqui beella nú unibeella: \p ―Niꞌ lascaꞌ yeneꞌru nú nuꞌ Espíritu Santo. \p \v 3 Nu uni Pablo lubeella: \p ―¿Xa urinzahua che? \p Nu ucuaqui beella nú unibeella: \p ―Urinzatsiaru tucu nú uzeteꞌ Juan Bautista bee bene. \p \v 4 Chequie uni Pablo lubeella: \p ―Nelí nú Juan urinza bee bene, liꞌibeella enu utsanaꞌ arquiꞌ stula, pero unilla lubeella nú rquiꞌña nú chili arquiꞌbeella enu nzeꞌta lulá Juan, nu liꞌinu necanu Cristo. \p \v 5 Chenu ubeneꞌbeella nucuaꞌ, che urinza beella equie nú lee Jesuse enu rnibiyaꞌ, \v 6 nu chenu uricuꞌ Pablo yalla equie beella, uyucu arquiꞌbeella Espíritu Santo, nu uquiexie beella nú unibeella stucu dialu rene, che unibeella Stichiaꞌ Diose lubee bene. \v 7 Lu yebeella neca tucu chiꞌchiucu bee niyu. \p \v 8 Diqui chuna guu uya Pablo liñi induꞌ bee bene Israel enu nucuaꞌa zeꞌe, nu sin nú lliquilla udixiuleꞌella Stichiaꞌ Diose lubeella, unilla lubeella nu ucuaꞌnalla xa riꞌilla ana nú chili arquiꞌbeella xa neca elurnibiyaꞌ Diose. \v 9 Pero chiucu chuna beei unga nziti arquiꞌ nu lá niarquiꞌbeei nú achili arquiꞌbeei stichiaꞌ Jesucristo, aꞌla uquixiebeei nú uni condra beei stichiaꞌnu ante lu ye bee bene. Che uchiuꞌuchu Pablo lubeei cuna bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo, nu unguyaꞌlla liꞌibeella xcuelaꞌ tucu bene enu lee Tirano, zeꞌe uzeteꞌlla liꞌibeella yeyeꞌe, \v 10 scua uriꞌilla diqui chiucu lana. Nu ye bee bene enu nucuaꞌa lu iliu Asia nu sia bee bene Israel cuna bee bene enu la neca bee bene Israel ubeneꞌbeella stichiaꞌ Jesucristo. \v 11 Nu equie nú rnibiyaꞌ Diose uriꞌi Pablo bee milagro nú llene, \v 12 hasta bee panituꞌ Pablo cuna bee laquie nú rquiee lulla ruyaꞌ bee bene nucuaꞌ lubee bene enu riti, nu scua riecaꞌ beella lu elichia nú secabeella, nu xiuꞌu bee benechiquiꞌ enu nchiñi arquiꞌbeella. \p \v 13 Chequie nuꞌ chiucu chuna bee bene Israel enu enzeehua bee benechiquiꞌ arquiꞌ bee bene, nu niarquiꞌbeei nú cuna nú lee Jesucristo huabeei bee benechiquiꞌ cuaꞌ arquiꞌ bee bene, che unibeei lubee benechiquiꞌ zeꞌe: \p ―Equie nú lee Jesuse enu rixiuleꞌe Pablo nibiyaꞌa nú chiuꞌuhua arquiꞌ bee benequieꞌ. \p \v 14 Nucuaꞌ neca nú uriꞌi achi llianaꞌ tucu bene enu lee Esceva, enu unga tucu uleꞌya enu rnibiyaꞌ lubee uleꞌya. \v 15 Pero tucu bese ucuaqui tucu bee benechiquiꞌ zeꞌe lubeei nú uni: \p ―Nuꞌlua Jesuse, nu leꞌca nediyaa ti neca Pablo, pero liꞌihua la riꞌá beyaꞌ tihua. \p \v 16 Chequie bene enu nchiñi benechiquiꞌ zeꞌe arquiꞌ uquixiei nú uzeteꞌcheꞌi liꞌibeei nu uriꞌi ana lubeei cuna juerza nú rluꞌcui, chiquiꞌ necha udiñii liꞌibeei, nu eꞌcu etubeei uchiuꞌuxuꞌubeei liñi niꞌi zeꞌe uyecaxuꞌubeei nu nediꞌqui beei. \v 17 Ye bee bene enu nucuaꞌa eyeche Efeso, sia bee bene Israel cuna bee bene enu la neca bee bene Israel, ungabiyaꞌ beella nú ungae scua. Chequie chiquiꞌ ulliqui beella nu uni nzeꞌca beella lu cuendaꞌ Jesuse. \p \v 18 Nu huaxi bee bene enu uyalí arquiꞌ Jesucristo uriña beei nu utsiruꞌu beei ante lu ye bee bene lu ye beenú necha neca uriꞌibeei. \v 19 Leꞌca huaxi bee bene enu uriꞌi bee elu uliñi uriñayu beei ichiꞌ elu uliñi nu utsiquiꞌ beei ichiꞌ cuaꞌ lu quii ante lu ye bee bene. Chenu uhuabeei cuenda nú calu seca bee ichiꞌ zeꞌe, nu uyalu nú seca bee ichiꞌ zeꞌe tucu cincuenta mil melu plata. \v 20 Scua unga nú chu nze riꞌchia letselá stichiaꞌ Jesucristo cuna nú ungachee lunú neca poderꞌnu. \p \v 21 Chenu ulaxu nú unga bee nucuaꞌ, uduꞌ arquiꞌ Pablo nú challa lu iliu Macedonia cuna lu iliu Acaya, cuna nú nze riꞌilla seidu biajiꞌlla hasta eyeche Jerusalén. Leꞌca unilla nú chenu uyalalla eyeche Jerusalén che leꞌca challa Roma. \v 22 Nu uxeꞌlalla chiucu bee bene enu rriꞌi elietsa lulla, Timoteo cuna Erasto para nú nzuebeella lu iliu Macedonia diqui nú riaꞌnalla xiucu xuna bichia lu iliu Asia. \s1 Utsureche bee bene eyeche Efeso \p \v 23 Bee bichia zeꞌe utsureche bee bene eyeche Efeso equie nú rriꞌi condra beei stichiaꞌ Jesucristo. \v 24 Xne Demetrio tucu bene enu rrecheꞌe beenú necacheꞌ plata, liꞌi enu rrecheꞌe bee indumeꞌ diose enu lee Diana, liꞌi nediyaꞌi nú equie bee nucuaꞌ rriꞌi ana huaxi dimi cuna bee bene enu rriꞌi saꞌ riñaꞌ nú rriꞌi. \v 25 Chequie uquieteꞌ saꞌi bee benecuaꞌ, cuna beelá bee bene enu rriꞌi saꞌ riñaꞌ nú rriꞌi, nu uni lubeella: \p ―Uzuꞌcuꞌ diacahua, liꞌihua nediyaꞌhua nú lu riñaꞌ quieꞌ rriaꞌahua ana huaxi dimi, \v 26 pero nee rlañiꞌahua nu rieneꞌahua nú enzee Pablo rnilla nú bee diose enu rrecheꞌe bee bene la neca bee nucuaꞌ diose. Nu scua rriꞌilla ana nú nzeli arquiꞌ huaxi bee bene lunú rnilla, nu lacane eyeche quieꞌtsia, sino que casi diqui lubee eyeche Asia nzeli arquiꞌ bee bene scua. \v 27 Nu scua nelliqui nú laxu riñaꞌ nú rriaꞌahua, nu lacane equie riñaꞌ nú rriꞌitsiaꞌahua, leꞌca la deteaꞌ bee bene nú neca equie induꞌ diose Diana. Nu scua la riaꞌ bee bene caso diose Diana enu rluꞌcu ye bee bene ulaꞌna lu lu iliu Asia cuna ye bee bene iliulabe. \p \v 28 Chenu ubeneꞌ bee bene zeꞌe nucuaꞌ, chiquiꞌ ulee beei nu rixiali beei nú unibeei: \p ―¡Chiquiꞌ neca equie Diana dioseꞌahua liaꞌahua enu neca bee bene efesio! \p \v 29 Che utsureche bee bene eyeche zeꞌe, nu unaꞌtse beei Gayo cuna Aristarco, rucu bee niyu quieꞌ neca bene eyeche Macedonia enu enzenu Pablo, nu uxaꞌbeei liꞌibeella nu unguyaꞌbeei liꞌibeella elu rietesaꞌ bee bene eyeche zeꞌe, elu rriꞌibeei juntaꞌbeei. \v 30 Niarquiꞌ Pablo nú nze chuꞌulla zeꞌe para nú nilla lubee bene, pero bee saꞌlla enu nzeli arquiꞌ Jesucristo né zela beella nú ariꞌilla scua. \v 31 Nu leꞌca leta bee usticia Asia, nuꞌ chiucu chuna bee bene enu rquieteꞌ Pablo, liꞌibeella enu uxeꞌla resuna lulla nú máse neca nzeꞌca nú la chuꞌulla zeꞌe. \v 32 Texcuaꞌa bee bene zeꞌe urixialibeei nu urene urene unibeei, nu texcuaꞌa beei urixiali nu urene unibeei nu utsureche beei nu huaxi beei niꞌ la riꞌi beei beyaꞌ xinu uyeteꞌ saꞌbeei zeꞌe. \v 33 Leta bee beneañi zeꞌe uhua bee bene Israel tucu bee saꞌbeella enu lee Alejandro para nú nilla lubee bene zeꞌe. Nu uriꞌi Alejandro seña cuna yalla lubee bene zeꞌe nú zaca beei para nú nilla lu cuendaꞌ bee bene Israel lubee bene eyeche zeꞌe. \v 34 Pero chenu uriꞌibeei beyaꞌ nú necalla bene Israel, tucu chiucu hora junto urixialibeei nú unibeei: \p ―¡Chiquiꞌ neca equie Diana dioseꞌahua liaꞌahua enu neca bee bene efesio! \p \v 35 Chequie chenu uriꞌi secretario eyeche zeꞌe ana nú uzaca bee bene, che unilla: \p ―Bee bene Efeso, ye bee bene iliulabe nediyaꞌ nú eyeche quieꞌ siempre rriucu bee bene induꞌ diose Diana, nu leꞌca rluꞌcu bee bene ulaꞌna lu diose Diana enu ulaca liñibe. \v 36 Liꞌihua nediyaꞌhua nú neli nucuaꞌ. Enzeꞌe la quiꞌña nú riꞌihua scua, la riꞌihua beenú rriꞌihua sin nú riꞌihua elliebacuꞌ. \v 37 Xne bee bene enu uriñayuhua caꞌa, lá riꞌibeella nú necha neca lu induaꞌahua, nu la ni beella bedichiaꞌ nú necha neca lu dioseꞌahua. \v 38 Tunu Demetrio cuna bee bene enu rriꞌinui riñaꞌ rlee beei lu stucu bene, luꞌ nzucu nilabe nu zeꞌe nucuaꞌa bee usticia, chexana bitsi beei lubeella. \v 39 Pero tunu nuꞌlá bee nú niarquiꞌhua nú xana bitsihua, chenu aca tucu juntaꞌ bee bene eyeche che tsuxcuaꞌa bee nucuaꞌ. \v 40 Nu nee lunú ungae scua nuꞌ beyaꞌ nú ni gobierno nú liaꞌahua rduaꞌahua arquiꞌ bee bene nú sureche beei scua, ¿nu xi cuaquiaꞌahua lubeella tunu nedichiaꞌ beella luaꞌahua equie nú sureche bee bene scua? \p \v 41 Chenu ulaxu nú unilla scua lubee bene che chu nziue ye beei. \c 20 \s1 Uya Pablo Macedonia cuna Grecia \p \v 1 Chenu utsuxe lunú sureche bee bene eyeche Efeso zeꞌe, ubixia Pablo bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo nu uduꞌlla ana arquiꞌbeella. Che unilla lubeella nú nzalla, nu nzalla enza lu iliu Macedonia. \v 2 Uyalla diqui bee enza zeꞌe nu chiquiꞌ uduꞌlla ana arquiꞌ bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo cuna stichiaꞌlla, che uriñalla enza lu iliu Grecia, \v 3 elu uzuculla chuna guu. Necala nú chuꞌulla liñi barco para nú nzalla enza lu iliu Siria, chenu uriꞌilla beyaꞌ nú nuꞌ nú niarquiꞌ bee bene Israel riꞌinu liꞌilla, che uriꞌilla elliebacuꞌ nú ubenchilaꞌ zecalla enza lu iliu Macedonia. \v 4 Nu unguyaꞌlla tucu bene Berea enu lee Sópater llianaꞌ Pirro, cuna bene enu lee Segundo, nu cuna Aristarco enu neca bee bene eyeche Tesalónica, leꞌca unguyaꞌlla Gayo bene Derbe, cuna Tiquico cuna Trófimo bene Asia cuna Timoteo. \v 5 Yebeella uriculu beella nu utsuquie beella Pablo cuna liꞌá Lucas eyeche Troas. \v 6 Nu liꞌiru, chenu udete eliñi nú racu bee bene pá nú la ucha levadura, che uchiuꞌuru eyeche Filipos nu uyuꞌuru liñi barco nu lu ayuꞌ bichia uriñaru eyeche Troas elu nucuaꞌa beella, nu zeꞌe ulluaꞌaru achi bichia. \s1 Uriꞌi Pablo nú uhuañi zeca Eutico chenu ungutii \p \v 7 Chenu uriña bichia rlu liñi tucu xmana uyetesaꞌru para nú daꞌcu junturu pá tucu nú utsaꞌna Jesucristo, nu lunú uriꞌi Pablo elliebacuꞌ nú chiuꞌulla bichia rrucu, chenu uriña ulelaꞌ rulaꞌ lá laxuscaꞌ nú seteꞌlla bee bene.\fig Hechos 20:7|src="HK00151B.TIF" size="COL" ref="Los Hechos 20:7" \fig* \v 8 Nu equie niꞌi elu ayaa nelluaꞌaru, nu rulu huaxi bee quii liñi niꞌi zeꞌe; \v 9 che tucu niyu eꞌneꞌ enu lee Eutico nzucui ruꞌu ventana. Nu lunú chiquiꞌ xee uzeteꞌ Pablo beella, che chiquiꞌ uyuꞌu calaꞌ lu niyu eꞌneꞌ zeꞌe, nu uriꞌi calaꞌ ana lui nu uzanaꞌi desde piso rriuna hasta luyuu nu ungutilai chenu uletsa beella liꞌi. \v 10 Chequie ulaca Pablo elu nuxui, nu utsulliquilla uchiꞌchilla liꞌi, nu unilla lubee bene zeꞌe: \p ―La lliquihua, nehuañii. \p \v 11 Che chu uquie zeca Pablo equie niꞌi zeꞌe, nu uleꞌella pá udacu beella, nu unilálla lubeella hasta nú uyeꞌe lu yuu, chenu uyeꞌe luyuu chu nzalla. \v 12 Nu niyu eꞌneꞌ enu uzanaꞌ zeꞌe, nehuañii nzeyu beella liꞌi niꞌi, nu chiquiꞌ ñia nzu arquiꞌbeella. \s1 Uya Pablo eyeche Mileto \p \v 13 Che uyuꞌuru liñi barco nu uricuꞌluru nú nzaꞌaru eyeche Asón elu utsaꞌnaru bedichiaꞌ lu Pablo nú llaꞌcaru liꞌilla, xne uriꞌilla elliebacuꞌ nú tsee eꞌyalla nzalla zeꞌe. \v 14 Chenu ullaꞌcaru Pablo eyeche Asón, che uyuꞌulla liñi barco cuna liꞌiru, nu nzaꞌaru lu eyeche nú lee Mitilene. \v 15 Che uchiuꞌuru eyeche Mitilene, nu bichia rrucu udeteꞌru enza lee Quío, nu stucu bichia uriñaru elu lee Samos. Nu stucu bichia uriñaru Mileto, pero ante nú riñaru zeꞌe, utsuxeru elu lee Trogilio. \v 16 Uriꞌi Pablo elliebacuꞌ nú la challa eyeche Efeso, nu leꞌca niarquiꞌlla nú la leꞌlla enza Asia, xne lunú niarquiꞌlla nú chu riñalla Jerusalén tunu nuꞌ beyaꞌ nú riñalla zeꞌe bichia liñi pentecostés. \s1 Uni Pablo lu bee bene enu rnibiyaꞌ lu bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo eyeche Efeso \p \v 17 Chenu nelluaꞌaru eyeche Mileto, unibiyaꞌ Pablo nú yeꞌta bee bene enu rnibiyaꞌ lubee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo eyeche Efeso, \v 18 chenu uriña beella zeꞌe uni Pablo lubeella: \pi1 ―Desde bichia rluu nú uriñaa caꞌa Asia nu hasta nee liꞌihua nediyaꞌ nzeꞌcaꞌhua lunú rriꞌá. \v 19 Ye bee bichia nú nzua cuna liꞌihua sibiꞌa lu Jesucristo cuna nú nzuquie arquia, nu hasta runa nú huaxi beenú nehuana seꞌca lunú niarquiꞌ bee bene Israel riꞌinu liꞌá. \v 20 Pero añinzuca nú scua necane, ne tsana arquia unia luhua lunú neca nzeꞌca para liꞌihua ante lu ye bee bene urre niꞌhua uzetea liꞌihua. \v 21 Nu sia lubee bene Israel cuna lubee bene enu la neca bee bene Israel, unila lubeella nú cheꞌe arquiꞌbeella lu stula beella nu benchilaꞌ arquiꞌbeella lu Diose, nu chili arquiꞌbeella Jesucristo enu rnibiyaꞌ. \v 22 Nee nú nzaꞌa Jerusalén elu uxeꞌla Espíritu Santo liꞌá, la riꞌá beyaꞌ xi nzu nú zeca zeꞌe. \v 23 Lunú nediyatsia nú lu ye bee eyeche elu nzaꞌa rni Espíritu Santo lua nú huaxi beenú nehuana zeca cuna nú chaꞌa niꞌcuꞌ. \v 24 Pero la chenuarquia nucuaꞌ mase atia, pero ñia nzu arquia rriꞌá lunú riala riꞌá hasta elu zelae, nu riꞌá lunú uliquiꞌ Jesucristo enu rnibiyaꞌ, nu ixiuleꞌa bedichiaꞌ nzeꞌcanu cuna nú xa neca elusecaꞌ Diose. \pi1 \v 25 ’Nu nee nediyaa nú niꞌ tucuhua enu udixiuleꞌa xa neca lunú rnibiyaꞌ Diose lu, la lañiaꞌhua liꞌá. \v 26 Enzeꞌe nia luhua nee, nú la necaꞌ nucuaꞌ cuendaꞌ liꞌá tunu la huañihua tucu nú neli neca, \v 27 xne liꞌá udixiuleꞌa luhua ye lunú xa neca Stichiaꞌ Diose, nu lecaxi utsacu arquia luhua. \v 28 Ubiꞌyahua liꞌihua, nu ubiꞌyahua bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo, liꞌibeella enu uliquiꞌ Espíritu Santo luhua para nú biꞌyahua liꞌibeella xi neca bene enu rriucu bee sanchi, xne Jesucristo udixiulanu cuna reneꞌnu equie cuendaꞌahua chenu ungutinu lu cruse. \v 29 Liꞌá nediyaa nú chenu nziaꞌa, nzeꞌta stucu bene tiꞌchialetse bee nzeꞌe bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo, tucu nú rtiꞌchialetse bee bichiuu bee sanchi. \v 30 Nu leꞌca letahua chiuꞌu bee bene enu zeteꞌ puro bee eluquichiaꞌ para nú riꞌibeei ana bee beneꞌ Jesucristo, nu riꞌibeella caso stichiaꞌ beei luhuare nú riꞌibeella caso Stichiaꞌ Diose. \v 31 Enzeꞌe ucuaꞌatsiñahua ubiꞌyahua liꞌihua. Ulluꞌcuꞌ arquiꞌhua nú diqui chuna lana, bichia si rulaꞌ né tsana arquia unia luhua hasta unguna unia bezeteꞌ luhua. \pi1 \v 32 ’Nee bee saꞌa enu nzeli arquiaꞌahua Jesucristo, ya Diose tsaꞌna liꞌihua cuna bedichiaꞌ nzeꞌcaꞌnu, nú rluꞌcu poder para nú riꞌi elietsa luhua nú nze chululáhua nú xa riala nú huañihua, nu liquiꞌnu luhua ye nú uninu nú deteꞌnu lubee bene enu neca bee beneꞌnu. \v 33 Lecaxi unacua luhua niꞌ dimi nu niꞌ laquie. \v 34 Liꞌihua nediyaꞌ nzeꞌcaꞌhua nú cuna yaa uriꞌá riñaꞌ para nú udacunua bee bene enu uya nzenu liꞌá. \v 35 Ulubelá luhua nú scua rquiꞌña riꞌi bee bene riñaꞌ para nú riꞌibeella elietsa lubee bene enu seca elitsi, ulluꞌcuꞌ arquiꞌhua stichiaꞌ Jesucristo enu rnibiyaꞌ chenu uninu: “Máse ñia nzu arquiꞌ bene enu lia rdeteꞌ nú rdeteꞌ luquela bene enu riucue.” \p \v 36 Chenu ulaxu nú uni Pablo scua, chequie utsulliquilla nu unacuꞌlla lu Diose cuna liꞌibeella. \v 37 Che yebeella ungunaꞌbeella nu uchiꞌchi beella Pablo nu udacu beella bichiuꞌ xecalla. \v 38 Nu chiquiꞌ nehuana utsu arquiꞌbeella lunú uni Pablo lubeella nú la lañiaꞌ beella liꞌilla. Nu chu uyayu beella liꞌilla hasta elu nzu barco. \c 21 \s1 Uya Pablo Jerusalén \p \v 1 Zeꞌe utsaꞌnaru liꞌibeella, nu uyuꞌuru liñi barco nu nzaꞌalíru enza lee Cos tucu yuu nú netse lu inzatuꞌ, nu stucu bichia uriñaru elu lee Rodas lu stucu yuu nú netse lu inzatuꞌ, nu zeꞌe chu nzaꞌaru eyeche nú lee Pátara. \v 2 Nu eyeche zeꞌe uchuꞌuru tucu barco nú nza enza Fenicia, nu uyuꞌuru liñi barco zeꞌe. \v 3 Chenu nzaꞌaru che enza cueꞌtseru chubeca ulañiꞌru yuu nú lee Chipre nú netse labe inzatuꞌ, nu nzaꞌaru enza Siria. Nu lunú rquiꞌña nú laca beenú nuyaꞌ barco eyeche Tiro. Che uyuꞌuru eyeche zeꞌe, \v 4 zeꞌe uchuꞌuru bee bene eyeche zeꞌe enu nzeli arquiꞌ Jesucristo, nu ulluaꞌaru cuna liꞌibeella zeꞌe achi bichia. Nu bee benequieꞌ equie cuendaꞌ Espíritu Santo ungabiyaꞌbeella lunú zeca Pablo Jerusalén che unibeella lu Pablo nú la challa zeꞌe. \v 5 Pero chenu ulluꞌcuꞌ achi bichia, che uchiuꞌuru eyeche zeꞌe. Ye beella cuna bee unaꞌbeella cuna bee enduꞌbeella uyatuinza beella liꞌiru hasta ruꞌu inzatuꞌ ruꞌu eyeche zeꞌe, nu ruꞌu inzatuꞌ zeꞌe utsulliquiru nú unacuꞌru lu Diose. \v 6 Che uniru lubeella nú nziaꞌaru nu uyuꞌuru liñi barco, nu che ubenchilaꞌ beella niꞌbeella. \p \v 7 Chenu uchiuꞌuru eyeche Tiro uyaꞌaru Tolemaida, zeꞌe ulaxu nú seeru barco, leꞌca uyaniru lubee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo eyeche zeꞌe, nu ulluaꞌaru cuna liꞌibeella tucu bichia. \v 8 Stucu bichia, Pablo cuna liꞌiru enu nelluaꞌanuru liꞌilla uchiuꞌuru Tolemaida nu nzaꞌaru eyeche Cesarea, nu uyaꞌaru niꞌ Felipe enu rixiuleꞌe stichiaꞌ Jesucristo. Felipe quieꞌ neca lu achi bene enu uyañi para nú ritsiꞌ beella lunú riala ritsiꞌ beella lubee bene enu seca elitsi, nu uyaꞌnaru niꞌlla. \v 9 Felipe quieꞌ rluꞌculla tacu xinchiuꞌculla enu lá chia nu neca beenchu profetaꞌ Diose. \v 10 Nu necala huaxi bichia nú nelluaꞌaru niꞌ Felipe, chenu uriña tucu bene enu lee Agabo zeꞌe, liꞌilla leꞌca necalla profetaꞌ Diose nu nzeꞌtalla enza Judea. \v 11 Chenu uriñalla unaꞌtsella sinchiuꞌ Pablo nu ullicaꞌcuullae cuchiuꞌlla cuna yalla nu unilla: \p ―Espíritu Santo unilua nú Jerusalén bee bene Israel singuie llicaꞌcuu beei bene enu neca steneꞌ sinchiu quieꞌ nu deteꞌ cuenda beei liꞌilla lubee bene enu la neca bee bene Israel. \p \v 12 Chenu ubeneꞌru nucuaꞌ, liꞌiru cuna bee bene zeꞌe uziquieru lu Pablo nú la chálla Jerusalén. \v 13 Pero ucuaqui Pablo nú unilla: \p ―¿Xinu runaꞌhua nu rriꞌihua nú nehuana nzu arquia? Para liꞌá lecaxi riꞌi mase llicaꞌcuu bee bene liꞌá, nu mase uti bee bene liꞌá Jerusalén equie cuendaꞌ Jesucristo enu rnibiyaꞌ. \p \v 14 Nu lunú lá riꞌiru ana nú la challa, lá riaꞌru juerza liꞌilla unitsiaru lulla: \p ―Acatsia nucuaꞌ tucu nú niarquiꞌ Diose. \p \v 15 Chenu udete bee bichia zeꞌe, uquieneru nu chu nzaꞌaru Jerusalén. \v 16 Nu nzenuru chiucu chuna bee bene Cesarea enu nzeli arquiꞌ Jesucristo, liꞌibeella unguyaꞌ beella liꞌiru elu uyaꞌnaru niꞌ tucu bene Chipre enu lee Nasón, nu necala huaxi tiembu nú nzeli arquiꞌlla Jesucristo. \s1 Uyabiꞌya Pablo Jacobo \p \v 17 Nu bee bene Jerusalén enu nzeli arquiꞌ Jesucristo, chiquiꞌ ñia utsu arquiꞌbeella uyucu beella liꞌiru. \v 18 Stucu bichia uyanuru Pablo uyabiꞌyaru Jacobo, zeꞌe nucuaꞌa ye bee bene enu rnibiyaꞌ lubee beneꞌ Jesucristo. \v 19 Chenu ulaxu nú uriꞌiru saludar liꞌibeella chu udixiuleꞌe Pablo lubeella lu ye nú uriꞌilla lubee bene enu la neca bee bene Israel equie poderꞌ Diose. \v 20 Chenu ubeneꞌ beella nucuaꞌ, unibeella bedichiaꞌ nzeꞌca lu Diose. Chequie unibeella lu Pablo: \p ―Liꞌilu nediyaꞌlu nú leta bee bene Israel huaxi beella nzelíla arquiꞌbeella Jesucristo, nu ye beella rni beella nú rquiꞌña nú riaꞌahua tucu nú rnibiyaꞌ leyꞌ Moisés. \v 21 Liꞌibeella ubeneꞌbeella nú liꞌilu seteꞌlu bee bene Israel enu la nucuaꞌa Israel, nú la riꞌi beella caso leyꞌ Moisés, nu rnilu nú la quiꞌña quiee seña nú rquiee bee bene Israel bee enduꞌ beella, leꞌca la quiꞌña nú chequie beella costumbreaꞌahua. \v 22 Neequie, ¿xi riala nú aca? Liꞌibeella itá yeteꞌsaꞌ beella chenu yeneꞌ beella nú uriñalálu. \v 23 Enzeꞌe máse neca nzeꞌca nú riꞌilu singuie: Nucuaꞌa tacu niyu letaꞌahua nu rquiꞌña nú tsaꞌalubeei tucu nú ucuaqui uꞌna beei lu Diose. \v 24 Uyanubeei nu riꞌihua tucu nú rnibiyaꞌ ley para nú lecaxi náhua lu Diose, nu ixiulu para nú recuꞌ equie beei, scua riꞌi ye bee bene beyaꞌ nú sucuꞌcálu tucu nú rnibiyaꞌ ley nu la neli nú ubeneꞌbeella lu cuendaꞌlu. \v 25 Nu bee bene enu la neca bee bene Israel enu nzelila arquiꞌ Jesucristo, uquieꞌelaru tucu carta lubeella nú la chenu xeꞌtaꞌ arquiꞌbeella lu cuendaꞌ leyꞌ Moisés. La quiꞌña nú acu beella bee uꞌna nú rricuꞌ bee bene lunú nzeli arquiꞌbeella nú neca diose, nu la acu beella rene, niꞌ beꞌlaꞌ bee nañi enu la tiꞌchia rene chenu rati, nu la riꞌi beella eluhuexe. \s1 Unaꞌtse bee bene Pablo \p \v 26 Chequie unguyaꞌ Pablo dacu bee niyu zeꞌe, nu bichia rrucu uriꞌi beella tucu nú rnibiyaꞌ leyꞌ Moisés nú riꞌi beella para nú lecaxi nábeella lu Diose. Che uyuꞌu beella liñi Indu llene Jerusalén para nú udixiuleꞌe beella lu uleꞌya nú xunga elluꞌcuꞌ nú riꞌi beella tucu nú rnibiyaꞌ ley bichia nú rquiꞌña nú uyaꞌ cada tucua beella tucu nañi nu atií xi neca uꞌna lu Diose. \p \v 27 Chenu nze lluꞌcula achi bichia nú rquiꞌña nú riꞌi beella tucu nú rnibiyaꞌ ley, chequie chiucu chuna bee bene Israel enu nzeꞌta enza Asia ulañiꞌ beei Pablo liñi Indu llene Jerusalén nu utsureche beei nu unaꞌtse beei liꞌilla, \v 28 nu rixiali beei nú unibeei: \p ―¡Bee bene Israel, uriꞌihua elietsa! Benequieꞌ neca enu enzee catse seꞌta bee bene Israel cuna induaꞌahua cuna nú rni nucuaꞌ nú la riꞌi bee bene tucu nú rnibiyaꞌ leyꞌahua, nu la necane nucuaꞌtsia, leꞌca uduꞌla nucuaꞌ bene griego liñi induaꞌahua nu rriꞌila nucuaꞌ induaꞌahua xi neca tucu luhuare nú la zibiꞌ nu necane tucu luhuare elunecachi. \p \v 29 Unibeei scua xne lunú ulañiꞌbeei nú enzee Pablo eyeche zeꞌe cuna tucu bene Efeso enu lee Trófimo, chequie uriꞌibeei elliebacuꞌ nú uyanu Pablo benequieꞌ liñi indu zeꞌe. \p \v 30 Chequie utsureche ye bee bene eyeche zeꞌe, nu uriña xuꞌu beei unaꞌtse beei Pablo, nu uxaꞌ beei liꞌilla uhua beei liꞌilla liñi indu zeꞌe, nu chu utsacuꞌ xuꞌu beei ruꞌu puerta indu zeꞌe. \v 31 Yamero uti beei Pablo, chenu uriña resuna lu comandante enu rnibiyaꞌ lubee sundado, uyaniꞌbeei nú sureche ye bee bene Jerusalén. \v 32 Che yexetsia uyetesaꞌ bee sundado cuna bee capitañi nu xexuꞌu beei uya beei elu neyeteꞌsaꞌ bee bene zeꞌe. Chenu ulañiꞌ beei nú uriñayu comandante zeꞌe bee sundado, che utsuxe beei nu lá iñiaꞌ beei Pablo. \v 33 Chu uyabica comandante zeꞌe nu unaꞌtsella Pablo, nu unibiyaꞌlla nú uyacaꞌcuu Pablo cuna chiucu cadena, nu unidichiaꞌ comandante zeꞌe tilla nu xi uriꞌilla. \v 34 Pero texcuaꞌa bee bene zeꞌe urene urixialibeei nu texcuaꞌa beei urene rixiali nu lunú rixiali beei scua, lá riꞌi comandante zeꞌe beyaꞌ xi rnibeei, che unibiyaꞌlla nú unguyaꞌ bee sundado Pablo liñi cuartel. \v 35 Chenu uriña beella lu escalera cuartel zeꞌe, uricuꞌ bee sundado zeꞌe Pablo ruꞌu xcuu beei equie nú chiquiꞌ nelachi bee beneañi zeꞌe, nu nzequiee beei liꞌibeella; \v 36 nu ye bee beneañi zeꞌe rixiali beei nú unibeei: \p ―¡Uti nucuaꞌ! \s1 Uni Pablo lubee bene \p \v 37 Chenu necala nú nzechuꞌu beella cuna Pablo liñi cuartel zeꞌe, unidichaꞌlla lu comandante zeꞌe: \p ―¿Nuꞌ modo nia lulu lleꞌnala? \p Nu ucuaqui comandante zeꞌe \p ―¿Xieꞌ recalu rnilu griego la? \v 38 ¿Xieꞌ laca liꞌilu bene Egipto enu uriꞌi condra gobierno, nu chu unguyaꞌlu tacu mili bee beneꞌlu enza lu dañi achi, liꞌibeei enu unguuti bee bene la? \p \v 39 Che uni Pablo lu comandante zeꞌe: \p ―Liꞌá neca bene Israel, liꞌá ungula eyeche Tarso nú nchiñi lu estado Cilicia, tucu eyeche nu neca equie nu lleꞌna lu iliu zeꞌe. Uriꞌi faura uzela nú nia lubee benequieꞌ. \p \v 40 Chequie uzela comandante zeꞌe nu utsuli Pablo lu escalera zeꞌe, nu uriꞌilla seña cuna yalla lubee bene zeꞌe nú zaca beei. Nu chenu uzaca beei unilla hebreo lubeei nú unilla: \c 22 \p \v 1 ―Yehua bee bene uxu cuna beelá bee bene enu nucuaꞌa caꞌa, uzuꞌcuꞌ diacahua lunú nia luhua equie cuendaꞌ liꞌá. \p \v 2 Chenu ubeneꞌbeei nú rni Pablo hebreo lubeei, máse ucuaꞌa chibeei, nu unilálla lubeei: \pi1 \v 3 ―Liꞌá neca bene Israel, nu ungula eyeche Tarso nú nchiñi lu estado Cilicia, pero caꞌa Jerusalén ubeꞌta ruꞌcua nu ulaxcuela Gamaliel uzeteꞌ liꞌá ye nú xa neca leyꞌ bee beneaꞌahua enu udetela, nu diquinuꞌ arquia uduꞌa ana arquia nú sibiaꞌa lu Diose tucu nú leꞌca rriꞌihua nee. \v 4 Chequie uriꞌi condraa bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo, hasta nú ungutia liꞌibeella, sia bee unaꞌa urre sia bee niyu unaꞌtsea beella uduꞌa beella niꞌcuꞌ. \v 5 Uleꞌya enu máse neca equie nu rnibiyaꞌ lu ye bee uleꞌya cuna ye bee usticiaꞌ bee bene Israel nediyaꞌ beella nú neli nucuaꞌ. Xne liꞌibeella uliquiꞌ beella tucu ichiꞌ lua para nú ulubea nucuaꞌ lubee saꞌahua bee bene Israel enu nucuaꞌa eyeche Damasco para nú cuaꞌna bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo eyeche zeꞌe, nu naꞌtsea liꞌibeella nu nzelayua liꞌibeella Jerusalén para nú dete castiya liꞌibeella. \s1 Uni Pablo xa uchili arquiꞌlla Jesucristo \r (Hch. 9:1-19; 26:12-18) \pi1 \v 6 ’Pero diqui nú nzaꞌa lu inziu, chenu nze riñala eyeche Damasco, tucu rrebibichia tuꞌnatsia ulaca tucu ellieꞌe enza liñibe nu uduꞌllieꞌe ellieꞌe zeꞌe diqui abenchilaꞌ elu sea, \v 7 nu uzanaꞌa luyuu. Che ubenea tucu chii enu uni: “Saulo, Saulo, ¿xinu rriꞌi condralu liꞌá?” \v 8 Nu unidichiaꞌa: ¿Tilu Detá? “Nu ucuaquinu: Liꞌá neca Jesuse Nazaret enu rriꞌi condralu.” \v 9 Bee bene enu nzenua ulañiꞌ beella ellieꞌe zeꞌe nu ulliqui beella, pero la riꞌibeella beyaꞌ lunú uni chii zeꞌe lua. \v 10 Chequie unidichiaꞌa: “Detá, ¿xi niarquiꞌlu nú riꞌá?” Nu uni Jesucristo lua: “Uzetee. Nu uquiaa riꞌi seidu inziu nú nzalu eyeche Damasco, zeꞌe nii bene lulu lu ye nú riꞌilu.” \v 11 Nu lunú la biꞌyaꞌa uriꞌi ellieꞌe zeꞌe, chequie bee bene enu nzenua unaꞌtse beella yaa nu nzaꞌaru eyeche Damasco. \pi1 \v 12 ’Zeꞌe nzucu tucu niyu enu sucuꞌ ye nú rnibiyaꞌ leyꞌ Moisés liꞌilla leella Ananías, nu ye bee bene Israel enu nucuaꞌa eyeche Damasco nuꞌlu liꞌilla nú nehuañilla tucu nú neli neca. \v 13 Ananías quieꞌ ubeꞌta biꞌya liꞌá, nu chenu uriñalla lua unilla: “Saulo, nee biꞌya zecalu. Hora zeꞌe ubiꞌya zecaa nu ulañia liꞌilla.” \v 14 Chequie unilla lua: “Dioseꞌ bee beneꞌahua enu udetela ucañi liꞌilu para nú riꞌilu beyaꞌ xa niarquiꞌnu nú riꞌilu, cuna nú lañiꞌlu Jesucristo nu yeneꞌlu chiinu liꞌinu enu rriꞌi tucu nú neli neca. \v 15 Para nú chálu chetixiuleꞌelu stichiaꞌnu lu ye bee bene iliulabe cuna nú ixiuleꞌelu lubeei lunú ulañiꞌlu cuna lunú ubeneꞌlu. \v 16 Nee la leaꞌlu. Utsuli nu urinza, unaꞌcuꞌ lu Jesucristo para nú lecaxi naalu lu cuendaꞌ stulalu.” \s1 Uni Pablo lunú xa uyalla lubee bene enu la neca bee bene Israel \pi1 \v 17 ’Chenu ubenchilaꞌa caꞌa Jerusalén uyaꞌa liñi Indu llene uyaꞌnacua lu Diose, nu ulleꞌca xi neca nú uni xcalaꞌa. \v 18 Ulañia Jesucristo nu uninu lua: “Uquiene, yexetsia uchiuꞌu Jerusalén, xne la riꞌi bee bene caso lunú niilu lubeei equie cuendaꞌ liꞌá.” \v 19 Che unia lunu: “Liꞌibeei nediyaꞌ beei nú uyaꞌa ye bee liñi indu nu unaꞌtsea ye bee bene enu nzeli arquiꞌ liꞌilu, nu uduaꞌa beella niꞌcuꞌ nu uzetecheꞌa liꞌibeella. \v 20 Nu chenu unguuti bee bene Esteban enu udixiuleꞌe stichiaꞌlu, zeꞌe nzua rnia nú neca nzeꞌca nú atilla, nu hasta nú ubiꞌyaa xucu bee enu unguuti liꞌilla.” \v 21 Pero uninu lua: “Uquia, liꞌá xeꞌla liꞌilu istu hasta lubee bene enu la neca bee bene Israel.” \s1 Uduꞌu beei Pablo liñi cuartel \p \v 22 Hasta nucuaꞌtsia uzelabeei ubeneꞌbeei nu uquixiebeei rixialibeei nú unibeei: \p ―¡Benequieꞌ la yala nú huañilla! ¡Utihua liꞌilla! \p \v 23 Nu lunú chu rixialilábeei utsiꞌqui beei xucu beei enza yaa, nu leꞌca utsiꞌqui beei yuu beꞌchaꞌ enza yaa, \v 24 chequie unibiyaꞌ comandante zeꞌe nú duꞌ bee sundado Pablo liñi cuartel, nu unibiyaꞌlla nú zetecheꞌbeei Pablo para nú tsiruꞌulla xinu rixiali bee bene contra liꞌilla scua. \v 25 Pero chenu ullicaꞌcuu beei Pablo para nú zeteꞌcheꞌbeei liꞌilla, unilla lu capitañi enu nzu zeꞌe: \p ―¿Xieꞌ nuꞌ modo zeteꞌcheꞌhua tucu bene Roma, sin nú chiuꞌulue lunú xi uriꞌilla la? \p \v 26 Chenu ubeneꞌ capitañi zeꞌe nucuaꞌ, che uyatixiuleꞌella lu comandante zeꞌe nu unilla lulla: \p ―Ubiꞌyacuru xa riꞌinulu benecuaꞌ, xne bene Roma benecuaꞌ. \p \v 27 Chequie uya comandante zeꞌe elu nzu Pablo, nu unidichiaꞌlla lulla: \p ―¿Xieꞌ neli nú bene Romalu? \p Nu ucuaqui Pablo nú unilla: \p ―Neli nucuaꞌ. \p \v 28 Nu uni comandante zeꞌe lulla: \p ―Liꞌá huaxi dimi udixiua para nú neca bene Roma. \p Nu ucuaqui Pablo nú unilla: \p ―Pero liꞌá desde nú ungula neca bene Roma. \p \v 29 Chenu ubeneꞌ bee sundado enu nze zetecheꞌ Pablo nú necalla bene Roma chu ullunaꞌbeei lulla. Nu hasta comandante zeꞌe ungabiyaꞌ nú neca Pablo bene Roma, nu ulliquilla xne unibiyaꞌlla nú ullicaꞌcuu bee sundado Pablo. \s1 Nzu Pablo lubee usticiaꞌ bee bene Israel \p \v 30 Stucu bichia niarquiꞌ comandante zeꞌe nú riꞌi nzeꞌcalla beyaꞌ xinu rriꞌi condra bee bene Israel Pablo. Nu unibiyaꞌlla nú yeteꞌsaꞌ bee uleꞌya enu rnibiyaꞌ lubee uleꞌya cuna bee usticia, nu uhualla Pablo utsulla ante lu yebeella. \c 23 \p \v 1 Chequie ubiꞌya Pablo lubee usticia zeꞌe nu unilla: \p ―Bee saꞌa bee bene Israel, diqui nú nehuañia nu hasta bichia nee la nchiñi nú necha neca elliebacua lu Diose, xne nediyaa xa nehuañia. \p \v 2 Chequie Ananías, uleꞌya enu mase neca equie nu rnibiyaꞌ lu ye bee uleꞌya, unibiyaꞌlla lubee enu nucuaꞌa axu elu nzu Pablo para nú xutse nzeꞌe ndaꞌgu ruꞌu Pablo. \v 3 Pero ucuaqui Pablo lu uleꞌya zeꞌe: \p ―¡Leꞌca scua riꞌinu Diose liꞌilu, bene enu niquichiaꞌ le! ¿Lanu caꞌa nzuculu para nú hualulue tucu nú rnibiyaꞌ ley? Nu, ¿xiquie nú rriꞌilu tucu nú la nibiyaꞌ ley, nu rnibiyaꞌlu nú xutse benene ruꞌa? \p \v 4 Chequie uni bee bene enu nucuaꞌa zeꞌe lu Pablo: \p ―¿Xieꞌ scua sucuꞌ ruꞌulu lu uleꞌyaꞌ Diose enu máse neca equie la? \p \v 5 Nu uni Pablo: \p ―Utsulachihua xne la riꞌá beyaꞌ nú necalla uleꞌya enu máse neca equie. Xne lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose rni: “La zucuꞌ ruꞌulu lu bene enu rnibiyaꞌ lachilu.” \p \v 6 Chenu uriꞌi Pablo beyaꞌ nú texcuaꞌa bee bene zeꞌe neca bee saduceo, nu texcuaꞌa beei neca fariseo, chequie juerte uni Pablo: \p ―Bee saꞌa, liꞌá neca fariseo, nu llianaꞌ fariseo necaa. Nu equie nú nzeli arquia nú huañi zeca bee benenguti enzeꞌe rlualu bee benene lu cuendaa. \p \v 7 Chenu uni Pablo scua, uquixie bee fariseo cuna bee saduceo nú rnixuu beei lu saꞌbeei, nu unga chiucu texcuaꞌa beei. \v 8 Xne la chili arquiꞌ bee saduceo nú huañi zeca bee benenguti, nu leꞌca la chili arquiꞌbeei nú nuꞌ bee ángele, cuna bee espíritu, pero bee fariseo nzeli arquiꞌ ye bee nucuaꞌ. \v 9 Chequie lunú sanaꞌ nucuaꞌa beei zeꞌe. Che chu utsuli chiucu chuna bee ulaxcuela enu reca ley, liꞌibeella enu neca bee fariseo, nu unibeella: \p ―Benequieꞌ lecaxi nú necha neca uriꞌilla, pianu tucu espíritu urre tucu ángele unilulla, biꞌyacuruhua tunu ca rriꞌahua condra Diose. \p \v 10 Chenu ulañiꞌ comandante zeꞌe nú másela rni xuubeei, chequie ulliquilla tunu cá suꞌbe beei Pablo. Nu unibiyaꞌlla nú yeꞌta bee sundado hua Pablo leta bee bene zeꞌe nu uyaꞌ zeca beei liꞌilla liñi cuartel. \p \v 11 Chenu uyuꞌu rulaꞌ stucu bichia rulaꞌ, ulubeꞌlu Jesucristo lu Pablo nu uninu lulla: \p ―Uduꞌ ana arquiꞌlu Pablo, xne tucu nú unilu lu cuendaa lubee bene caꞌa Jerusalén, leꞌca scua nilu lu cuendaa lubee bene Roma. \s1 Unga tucu necatse beei nú útibeei Pablo \p \v 12 Bichia rrucu, chiucu chuna bee bene Israel unga tucu ungatse stichiaꞌ beei para nú útibeei Pablo, nu unibeei nú lecaxi acubeei nu lecaxi hueꞌbeei hasta nú útibeei liꞌilla. \v 13 Máse de chiuꞌa neca bee niyu enu uni scua. \v 14 Nu uyaniꞌbeei lubee uleꞌya enu rnibiyaꞌ lubee uleꞌya cuna lubee bene enu rnibiyaꞌ lubee bene Israel, nu unibeei lubeella: \p ―Liꞌiru unilaru nú lecalí xi daꞌcuru hasta nú útiru Pablo. \v 15 Nee, liꞌihua cuna ye bee usticia unaꞌcuꞌhua lu comandante nú yeꞌtayuulla Pablo yeꞌe luhua, uniꞌtsiahua lulla nú niarquiꞌhua nú riꞌi nzeꞌcahua beyaꞌ xa neca lu cuendaꞌlla. Nu liꞌiru nelluaꞌa tsiñalaru para nú útiru liꞌilla ante nú riñalla luhua. \p \v 16 Pero ubeneꞌ llianaꞌ zana Pablo nú rnibeei scua, che uyai ruꞌu cuartel nu udixiuleꞌi lu Pablo lunú unibeei lu cuendaꞌlla. \v 17 Nu chu ubixia Pablo tucu bee capitañi zeꞌe nu unilla lui: \p ―Chiuꞌu arquiꞌlu uyaꞌ niyu eꞌneꞌ quieꞌ lu comandante para nú nii lulla tucu resuna. \p \v 18 Che unguyaꞌ capitañi zeꞌe niyu eꞌneꞌ lu comandante nu uni capitañi zeꞌe lulla: \p ―Pablo enu nchiñi niꞌcuꞌ ubixia liꞌá nú nzelayua niyu eꞌneꞌ quieꞌ lulu para nú nii lulu tucu resuna. \p \v 19 Chequie unaꞌtse comandante zeꞌe ya niyu eꞌne zeꞌe, nu unguyaꞌlla liꞌi tucu chú nu unidichiaꞌlla lui: \p ―¿Xi niarquiꞌlu niilu lua? \p \v 20 Nu uni niyu eꞌneꞌ zeꞌe lu comandante: \p ―Bee bene Israel tucu ungatse stichiaꞌ beei para nú nacuꞌ beei lulu nú yeꞌe uyaꞌlu Pablo ante lu ye bee usticia, nitsiabeei lulu nú niarquiꞌbeei nú riꞌi nzeꞌca beei beyaꞌ xa neca lu cuendaꞌlla. \v 21 Pero la chili arquiꞌlu nú nibeei lulu, xne máse de chiuꞌa bee benecuaꞌ cuaꞌa quiee aꞌchiꞌ beei liꞌilla lu inziu, nu uniila beei nú la acu beei nu la hueꞌ beei hasta nú úti beei liꞌilla. Nee, nucuaꞌa tsiñatsia beei nu nzuquiee beei lunú nilu. \p \v 22 Chequie uni comandante zeꞌe lu niyu eꞌneꞌ zeꞌe nú yai, nu leca tilu nii lunú unii lulla. \s1 Uxeꞌla beei Pablo lu gobernador Félix \p \v 23 Chequie ubixia comandante zeꞌe chiucu capitañi, nu unibiyaꞌlla nú quieteꞌsaꞌ bee capitañi zeꞌe chiucu ayuꞌu bee sundado enu cha eꞌya nu setenta bee sundado enu ricu huayu nu chiucu ayuꞌu bee sundado enu uyaꞌ lanza para nú chue beei eyeche Cesarea rquiquieꞌ rulaꞌ. \v 24 Nu leꞌca unibiyaꞌlla nú yeꞌtayuu bee sundado huayu ricu Pablo, nu unilla lubeei nú riꞌi ucu beei Pablo para nú riña nzeꞌcalla lu gobernador Félix. \v 25 Nu unguyaꞌ beei tucu carta nú uxeꞌlalla nú rni: \pi1 \v 26 “Liꞌá Claudio Lisias, riꞌá saludar liꞌilu detá gobernador Félix, liꞌilu enu chiquiꞌ neca equie. \v 27 Bee bene Israel unaꞌtse beei niyuquieꞌ, necala nú nze utibeei liꞌilla, pero chenu ungabiyaa nú necalla bene Roma, che uyaꞌa cuna bee sundadoa uyaꞌhualla leta yabeei. \v 28 Nu lunú niarquia riꞌá beyaꞌ xinu rana arquiꞌbeei liꞌilla, chequie unguyalla lubee usticiaꞌ beei, \v 29 che uriꞌá beyaꞌ nú equie cuendaꞌ bee leyꞌ beei rana arquiꞌbeei liꞌilla, pero laca equie nucuaꞌ nú riala nú atilla, niꞌ nú llutsella niꞌcuꞌ. \v 30 Nu lunú ungabiyaa nú uriꞌila bee bene Israel elliebacuꞌ nú útibeei liꞌilla, enzeꞌe xeꞌlalla lulu, nu unila lubee bene enu rana arquiꞌ liꞌilla nú cuna liꞌilu tsúxcuaꞌa beei lunú xi niarquiꞌ beei cuna liꞌilla. Nucuaꞌ neca nú rixiuleꞌa lulu.” \p \v 31 Chenu uyuꞌu rulaꞌ, tucu nú unibiyaꞌ comandante zeꞌe, chu unguyaꞌ bee sundado Pablo eyeche Antípatris. \v 32 Bichia rrucu bee sundado enu nza eꞌya ubenchilaꞌbeei ruꞌu cuartel, nu bee sundado enu nchiucuꞌ huayu unguyaꞌbeei Pablo eyeche Cesarea. \v 33 Chenu uriña beei eyeche Cesarea, udeteꞌbeei cartaꞌ comandante zeꞌe ya gobernador, nu leꞌca udeteꞌ cuenda beei Pablo lulla. \v 34 Chenu ulaxu nú ungula gobernador zeꞌe lu carta, unedichiaꞌlla lu Pablo nú cábenella. Nu chenu ungabiyaꞌlla nú neca Pablo bene Cilicia, \v 35 che unilla lu Pablo: \p ―Chenu yeꞌta bee bene enu rana arquiꞌ liꞌilu, che yenea lunú nilu. \p Nu unibiyaꞌlla nú riꞌiucubeei Pablo ruꞌu palacioꞌ Herodes. \c 24 \s1 Lunú uni Pablo lu gobernador Félix \p \v 1 Chenu udete ayuꞌ bichia, uleꞌya Ananías enu máse neca equie nu rnibiyaꞌ lu ye bee uleꞌya, uriñalla eyeche Cesarea cuna chiucu chuna bee usticiaꞌ bee bene Israel nu cuna tucu abogado enu lee Tértulo. Nu uyabeella lu gobernador para nú uricuꞌquiꞌya beella Pablo. \v 2 Chenu uriñayu beei Pablo, uquixie Tértulo nu uniquiyalla lu cuendaꞌ Pablo nu unilla lu gobernador Félix: \pi1 ―Cheꞌtsalu detá gobernador, equie cuendaꞌ liꞌilu nelluaꞌa nzeꞌcaru, nu equie nú reca elliebacuꞌlu huaxi beenú sibiꞌ recacheꞌ lachiru. \v 3 Diqui bee luhuare neca conforme bee bene lu ye beenú rriꞌilu detá gobernador Felix, liꞌilu enu chiquiꞌ neca equie, cheꞌtsa dexquixiulu. \v 4 Pero para nú la riꞌi leꞌa liꞌilu, ziquia lulu nú yeneꞌlu tucu rratu lunú niru lulu. \v 5 Niyu quieꞌ ungabiyaꞌru nú necalla xi neca elichia leta bee bene Israel, nu diqui lu iliulabe enzeella nu rriꞌilla nú rliu bee bene, liꞌilla necalla enu rnibiyaꞌ lubee bene enu rriꞌchia bee bene Nazareno. \v 6 Nu leꞌca uniarquiꞌlla nú riꞌilla nú aca induꞌru xi neca tucu luhuare nú la zibiꞌ, enzeꞌe unaꞌtseru liꞌilla nu niarquiꞌru nú ariꞌiru elusticia tucu nú neca leyꞌru. \v 7 Pero chenu uriña comandante Lisias cuna bee sundadoꞌlla nu uhuaxuꞌulla Pablo leta yaru. \v 8 Nu uni comandante zeꞌe nú lulu yeꞌta bee enu rriꞌi condra Pablo, neequie liꞌi eꞌculu nuꞌ modo nedichiaꞌlu lubeella para nú riꞌilu beyaꞌ nú neli nú rricuꞌ quiyaru liꞌilla. \p \v 9 Nu bee bene Israel enu nucuaꞌa zeꞌe unibeella nú neli ye bee nucuaꞌ. \v 10 Nu chu uriꞌi gobernador zeꞌe seña lu Pablo para nú nilla, nu unilla: \pi1 ―Equie nú nediyaa nú huaꞌtula rnibiyaꞌlu lu nación Israel scua tucu nzutse arquia cuaquia lulu lunú rricuꞌquiya beella liꞌá. \v 11 Lecaxi neriñaꞌ para nú riꞌilu beyaꞌ nu necatsia chiꞌchiucu bichia nú uriña Jerusalén, para nú detea ulaꞌna lu Diose. \v 12 Nu lecati uchuꞌu liꞌá nú rnixua cuna niꞌ tucu bee bene, nu la tsurechea bee bene liñi Indu llene Jerusalén, nu niꞌ liñi beelá bee indu, nu niꞌ leta eyeche zeꞌe. \v 13 Bee benequieꞌ lecaxi lubeꞌ beei nú neli lunú rricuꞌquiya beei liꞌá. \v 14 Pero lunú neli neca, necane tucu nú nzeli arquia Jesucristo nu inziucuaꞌ neca nú nzequia nu sibiꞌa lu Dioseꞌ bee beneꞌahua enu udetela, nu rni bee benequieꞌ nú laca nucuaꞌ inziuꞌ Diose, pero liꞌá rriꞌá scua equie nú nzeli arquia ye beenú nzeꞌta lu ley cuna beenú uquieꞌe bee profeta. \v 15 Tucu nú nzeli arquiꞌ bee benequieꞌ Diose leꞌca scua nzeli arquia liꞌinu, nú huañi zeca bee benenguti, masia nú neca beella enu uriꞌi nú necanzeꞌca nu masia nú neca beella enu uriꞌi nú necha neca. \v 16 Enzeꞌe rcuaꞌna nú huañia tucu nú neli neca lu Diose para nú la nchiñi nú necha neca elliebacua lunu, nu niꞌ lubee bene. \pi1 \v 17 ’Necala huaxi lana nú uchiuꞌa lachia, nu hasta neelá ubenchilaꞌ zeca lachia, nu ubelayua beenú uxeꞌla bee bene para bee bene elitsi, nu leꞌca ubelayua uꞌna lu Diose. \v 18 Nucuaꞌ neca nú rriꞌá liñi Indu llene Jerusalén chenu uchuꞌu bee bene Israel enu nzeꞌta enza Asia liꞌá, pero uriꞌilá tucu nú rnibiyaꞌ ley para nú lecaxi naa. Nu leca huaxi bene zeꞌe nu leꞌca lá tsurechea bee bene. \v 19 Nee bee bene enu unaꞌtse liꞌá, liꞌibeei riala nú yeꞌta beei caꞌa lulu para nú nibeei xi uriꞌá nú rana arquiꞌbeei liꞌá. \v 20 Urre ni bee bene enu nucuaꞌa caꞌa xi equiya uchuꞌu beei nú uriꞌá chenu uyaꞌa lubee usticiaꞌ bee bene Israel. \v 21 Lunú uriꞌitsia chenu nzua lubeei nú juerte unia: “Equie nú nzeli arquia nú huañi zeca bee benenguti. Enzeꞌe rriꞌi condra beei liꞌá nee.” \p \v 22 Chenu ubeneꞌ gobernador Felix nucuaꞌ, nu lunú nediyaꞌlaꞌlla xa neca inziuꞌ Jesucristo nú necuqui neca, che utsaꞌnalla nucuaꞌ para stucu bichia nu unilla lubee bene zeꞌe: \p ―Chenu yeꞌta comandante Lisias, che riꞌi nzeꞌcaa beyaꞌ xa neca lu cuendaꞌhua. \p \v 23 Chequie unibiyaꞌ gobernador zeꞌe lu capitañi nú riꞌi uculá beei Pablo, pero zelabeei nú riꞌilla lunú niarquiꞌlla nu la cábeei nú yeꞌtabiꞌya bee bene enu rquieteꞌlla liꞌilla. \p \v 24 Chenu udete chiucu chuna bichia, uriña zeca gobernador Felix cuna unaꞌalla Drusila enu neca bene Israel. Chequie unibiyaꞌlla nú yeꞌta Pablo, nu ubeneꞌbeella lunú uni Pablo xa chili arquiꞌ bee bene Jesucristo. \v 25 Pero chenu uquixie Pablo nú unilla nú rquiꞌña nú huañi bee bene tucu nú rialane, nu la tsanaꞌ bee bene nú riꞌi elliebacuꞌ nú necha neca ana lubeei, nu nzeꞌta bichia nú deteꞌ bee bene cuenda lu Diose, chequie chiquiꞌ ulliqui Félix nu unilla lu Pablo: \p ―Uquiaꞌa. Bixiaca liꞌilu stucu bese chenu lluꞌchaa. \p \v 26 Pero Félix dimi leꞌca nzuquieella nú deteꞌ Pablo yalla para nú laꞌalla Pablo, enzeꞌe ubixialla Pablo huaxi bese para nú nilla lulla. \v 27 Scua udete chiucu lana, che uchiuꞌu Félix nú ungalla gobernador nu uyuꞌu Porcio Festo luhuareꞌlla. Nu lunú niarquiꞌ Félix nú yaꞌna nzeꞌcalla lubee bene Israel, che nélaꞌalla Pablo. \c 25 \s1 Lunú uni Pablo lu Festo \p \v 1 Chenu udete chuna bichia nú uriña Festo eyeche Cesarea para nú acalla gobernador, che uyalla Jerusalén, \v 2 zeꞌe bee uleꞌya enu rnibiyaꞌ lubee uleꞌya cuna bee bene Israel enu neca equie uriñabeella lu Festo nu uxanabitsi beella lu cuendaꞌ Pablo lulla. \v 3 Nu uziquiee beella lulla nú xeꞌlalla Pablo Jerusalén. Scua niarquiꞌbeella xne necaꞌlaꞌ beella nú úti beella Pablo lu inziu. \v 4 Pero ucuaqui Festo lubeella nú eyeche Cesarea nchiñi Pablo niꞌcuꞌ, nu la leaꞌ nú benchilaꞌ Festo zeꞌe, \v 5 nu unilla lubeella: \p ―Bee bene enu rnibiyaꞌ letahua, liꞌibeella tsebeella Cesarea, nu tunu nuꞌ xi uriꞌi benecuaꞌ, zeꞌe nibeella lunú xi uriꞌilla. \p \v 6 Stucu se xunu bichia urre se xiꞌi bichia uzucu Festo Jerusalén, cheela ubenchilaꞌlla Cesarea. Stuculá bichia uzuculla elu rnibiyaꞌlla. Nu unibiyaꞌlla nú yeꞌta yuu beella Pablo. \v 7 Chenu uriña beella cuna Pablo, bee bene Israel enu nzeꞌta enza Jerusalén, ubeꞌtabica beella lu Pablo nu rricuꞌquiya beella Pablo nú uriꞌilla huaxi beenu chiquiꞌ necha neca añinzuca nú niꞌ tucu nú unibeella né aca beella alubeꞌ beella nú neli necane. \v 8 Chequie ucuaqui Pablo lubeella: \p ―Ye nú rni leyꞌ bee bene Israel sucua bee nucuaꞌ, nu lá riꞌá nú necha neca lu Indu llene Jerusalén nu niꞌ lu arre César. \p \v 9 Pero niarquiꞌ Festo nú yaꞌna nzeꞌcalla lubee bene Israel, chequie unidichiaꞌlla lu Pablo: \p ―¿Xieꞌ niarquiꞌlu nú chalu Jerusalén para nú zeꞌe hualurune lu cuendaꞌlu tunu neli urre la neli lunú rni beella lu cuendaꞌlu la? \p \v 10 Chequie ucuaqui Pablo nú unilla: \p ―Lubee usticia Roma nzua elu riala nú chiuꞌulue lu cuendaꞌ nú xi uriꞌá, liꞌilu nediyaꞌ nzeꞌcaꞌlu nú lá riꞌá niꞌ tucu nú necha neca lubee bene Israel. \v 11 Tunu uriꞌá tucu nú necha neca nú riala nú atia, lacá nú atia. Pero tunu la neli ye lunú rnibeella nú uriꞌá, lecati riala deteꞌ cuenda liꞌá lubeella mejora deteꞌa lu arre César. \p \v 12 Chequie chenu ulaxu nú uni Festo lubee beneꞌlla enu rni nú xi riala aca, unilla lu Pablo: \p ―Liꞌilu unacuꞌlu nú duꞌinzaa liꞌilu lu arre César. Nee duꞌinzaa aliꞌilu lulla. \s1 Nzu Pablo lu arre Agripa \p \v 13 Chenu udete chiucu chuna bichia, uriña arre Agripa cuna Berenice Cesarea nu nzeꞌta biꞌyabeella gobernador Festo. \v 14 Nu lunú huaxi bichia ucuaꞌa beella zeꞌe, che ubedichiaꞌnu Festo arre Agripa lu cuendaꞌ Pablo, nu uni Festo lulla: \p ―Caꞌa utsaꞌna Felix tucu niyu niꞌcuꞌ. \v 15 Chenu uyaꞌa Jerusalén, bee uleꞌya enu rnibiyaꞌ lubee uleꞌya cuna bee bene enu rnibiyaꞌ lubee bene Israel uniquiya beella lu cuendaꞌlla lua, rnacuꞌ beella nú nibiyaꞌa nú atilla. \v 16 Pero liꞌá unia lubeella nú bee usticia Roma la neca costumbreꞌ beella nú nibiyaꞌ beella nú ati tucu bene ante nú detella lubee enu rriꞌi condra liꞌilla para nú nibeei tunu neli lunú uriꞌilla urre la nelii. \v 17 Enzeꞌe, chenu ubeꞌta bee bene Israel caꞌa, la leꞌa, stucu bichia chu uzucuaꞌa lu xleta elu rnibiyaꞌa nu unibiyaꞌa nú ubeꞌtayu beei niyu cuaꞌ lua. \v 18 Pero bee bene enu ubeꞌta para nú uxanabitsi beei xi uriꞌilla, né ricuꞌ quiya beei nú necha neca liꞌilla tucu nú uriꞌá elliebacuꞌ. \v 19 Lunú uxana bitsitsiabeei lu cuendaꞌlla neca equie bee costumbreꞌbeei, cuna lu cuendaꞌ tucu bene enu lee Jesuse enu unguti, pero Pablo uni nú nehuañi Jesuse zeꞌe. \v 20 Nu lunú la riꞌá beyaꞌ xa riꞌá equie cuendaꞌ bee nucuaꞌ, che unidichiaꞌa lu Pablo tunu niarquiꞌlla nú chálla Jerusalén para nú tsúxcuaꞌa bee nucuaꞌ zeꞌe. \v 21 Pero liꞌilla unacuꞌlla nú detella lu arre César para nú tsúxcuaꞌa lunú rnibeei lu cuendaꞌlla, enzeꞌe unibiyaꞌa nú nchiñicheꞌcalla hasta nú aca ana nú xeꞌlaalla lu arre César. \p \v 22 Chequie uni arre Agripa lu Festo: \p ―Tunu nuꞌ beyaꞌe, leꞌca nua niarquia yenea lunú rnilla. \p Nu ucuaqui Festo nú unilla: \p ―Yeꞌe yeneꞌlu lunú nilla che. \p \v 23 Stucu bichia, ñia utsucheꞌ arre Agripa cuna Berenice uriña beella cuna bee bene enu rnibiyaꞌ lubee sundado cuna beelá bee bene enu neca equie eyeche zeꞌe, uyuꞌu beella liñi niꞌi elu yeneꞌ beella lunú ni Pablo, che unibiyaꞌ Festo nú uyatucu beei Pablo, \v 24 nu uni Festo: \p ―Arre Agripa, cuna yehua enu nelluaꞌanuru caꞌa. Bene enu nzuquieꞌ, ye bene Israel nu sia Jerusalén nu sia caꞌa, nzeꞌta beei lua rnacuꞌ beei nú atilla. \v 25 Liꞌá la llela niꞌtucu equiya nú uriꞌilla nú riala nú atilla. Nu liꞌilla unacuꞌlla nú detella lu arre César elu tsuxcuaꞌe lu cuendaꞌlla, nu uduꞌ arquia nú xeꞌlalla lu arre César. \v 26 Pero lállelaa xi quieꞌa lu cuendaꞌlla lu ichiꞌ nú xeꞌla lu arre César enu rnibiyaꞌ lua, enzeꞌe detealla lu yehua, nu máse necane lulu arre Agripa para nú chenu ulaxu nú unidichiaꞌhua lulla lunú rquiꞌña nú nedichiaꞌhua lulla, che nuꞌ xi quieꞌa lu cuendaꞌlla. \v 27 Xne seꞌca nú la neca nzeꞌca nú xeꞌla tucu bene enu nchiñi niꞌcuꞌ lu arre César, tunu la nia xi uriꞌilla. \c 26 \s1 Lunú uni Pablo lu arre Agripa \p \v 1 Chequie uni arre Agripa lu Pablo: \p ―Nuꞌ modo nilu lu cuendaꞌlu. \p Che uletsa Pablo yalla nu uquixiella unilla: \pi1 \v 2 ―Chiquiꞌ ñia nzu arquia nú unga uriña lulu nee arre Agripa para nú nia lulu, nu cuaquia lulu ye nú rni bee bene Israel lu cuendaa. \v 3 Xne liꞌilu nediyaꞌnzeꞌcalu ye bee costumbreꞌ bee bene Israel cuna ta beenú rriꞌi nú rnixuu beei lu saꞌbeei. Enzeꞌe nacua lulu nú tsuquieelu nu yeneꞌlu lunú nia. \s1 Lunu xa uhuañi Pablo ante nú chululla Jesucristo \pi1 \v 4 ’Ye bee bene Israel nediyaꞌ beella xa uhuañia cuna liꞌibeella sia lachia nu sia Jerusalén desde nú lleꞌna, \v 5 nu leꞌca nediyaꞌbeella nucuaꞌ, enzeꞌe nuꞌ modo nibeella tunu niarquiꞌbeella, nu desde lleꞌna neca fariseo, nu bee fariseo neca bee enu máse nzequiee leyꞌ bee bene Israel. \v 6 Nu nee nzua caꞌa nu uriꞌibeella nú uriña lubee usticia equie nu nzeli arquia nú riꞌi Diose nú huañi zeca bee benenguti, tucu nu ucuaqui uꞌnanu lubee beneꞌahua enu udetela. \v 7 Nu nucuaꞌ neca nú nucuaꞌaquiee lu chiꞌchiucu texcuaꞌa bee bene Israel nú tsaꞌalu Diose nú sibiꞌ beella lunu bichia si rulaꞌ, nu nee arre Agripa, equie nú nzeli arquia scua rriꞌi condra bee bene Israel liꞌá. \v 8 ¿Nu xieꞌ rriꞌihua elliebacuꞌ nú neriñaꞌ nú riꞌi Diose nú huañi zeca bee benenguti la? \s1 Uni Pablo xa uriꞌi condralla bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo \p \v 9 ’Huaꞌtu uriꞌá elliebacuꞌ nú nuꞌ xi rquiꞌña riꞌinua bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesuse Nazaret, \v 10 nu scua uriꞌá Jerusalén. Cuna ichiꞌ nú uliquiꞌ bee uleꞌya enu rnibiyaꞌ lubee uleꞌya, huaxi bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo uduꞌa beella niꞌcuꞌ, nu unguuti bee bene liꞌibeella, nu leꞌcanua rnia nú atibeella. \v 11 Huaxi bese udetea castiya liꞌibeella nu uriꞌá juerza liꞌibeella nú tsanaꞌ arquiꞌbeella nú nzeli arquiꞌbeella Jesuse, scua uriꞌá ye bee liñi indu, nu lunú chiquiꞌ rana arquia liꞌibeella che uyanala liꞌibeella hasta stucu bee eyeche. \s1 Uni zeca Pablo nú xa uchili arquiꞌlla Jesucristo \r (Hch. 9:1-19; 22:6-16) \pi1 \v 12 ’Nu para nucuaꞌ nzaꞌa enza eyeche Damasco, cuna ichiꞌ nú uliquiꞌ bee uleꞌya enu rnibiyaꞌ lubee uleꞌya. \v 13 Pero chenu nzaꞌa inziu detá arre Agripa ulañia tucu ellieꞌe enza liñibe tucu rrebibichia, pero máse rduꞌllieꞌe ellieꞌe quie lu ellieꞌ bichia, nu uduꞌllieꞌe ellieꞌe zeꞌe ye elu nzaꞌa cuna lubee bene enu nzenua. \v 14 Nu yeru uzanaꞌru luyuu, che uyenea tucu chi enu uni lua cuna dialu hebreo: “Saulo, Saulo, ¿xinu rriꞌi condralu liꞌá? Leꞌcatsia liꞌilu rriꞌilu equiya lulu, tucu nú rriꞌi uꞌnaꞌ nú subeeí lliꞌi icuꞌ aca rucha.” \v 15 Chequie unia: “¿Tilu Detá?” Nu ucuaquinu nú uninu: “Liꞌá neca Jesuse enu rriꞌi cundralu. \v 16 Pero uzetee nu utsuli, xne ulubelua lulu para nú zibiꞌlu lua nu para nú niilu lubee bene lunú ulañiꞌlu nee cuna lunú lubea lulu. \v 17 Liꞌá xeꞌla liꞌilu lubee bene Israel, cuna lubee bene enu la neca bee bene Israel, nu liꞌá riꞌá elietsa lulu para nú lecaxi riꞌinubeei liꞌilu, \v 18 Xeꞌlaalu lubeella para nú xaꞌlalu iꞌculubeella nú tsanaꞌ arquiꞌbeella inziu nú necha neca, nu chequiee beella inziu nzeꞌca. Nu la zela beella nú nibiyaꞌ bezeꞌlu lubeella nú chequiebeella inziuꞌ Diose, nu chili arquiꞌbeella liꞌá para nú aca perdona stula beella nu yucubeella lunú yucu beelá beneꞌ Diose, liꞌibeella enu lecaxi necha neca arquiꞌ lunu.” \s1 Uzucuꞌ Pablo nú uninu chenu ulubeꞌlunu lulla \pi1 \v 19 ’Scua ungae arre Agripa, uzucua lunú uni Jesucristo lua chenu ulubeꞌlunu lua. \v 20 Rluti eyeche Damasco udixiuleꞌa stichiaꞌnu, cheelá udixiuleꞌene Jerusalén cuna diqui lu iliu Judea, cuna lubee bene enu la neca bee bene Israel, unia lubeella nú cheꞌe arquiꞌbeella lu stula beella nu benchilaꞌ arquiꞌbeella lu Diose, nu riꞌibeella tucu nú riala nú riꞌibeella para nú acachee nú ucheꞌe xa nehuañibeella. \v 21 Nu equie cuendaꞌ nucuaꞌ unaꞌtse bee bene Israel liꞌá liñi Indu llene Jerusalén, nu niarquiꞌbeella nú útibeella liꞌá. \v 22 Pero cuna elietsaꞌ Diose caꞌa nzua hasta nee, nzenia stichiaꞌnu sia lubee bene enu neca equie nu sia lubee bene enu la neca equie. Nu ye lunú rnia lubeella necane tucu nú uquieꞌe bee profeta cuna lunú uquieꞌe Moisés xa neca lunú nzeꞌta nú aca, \v 23 xne unibeella nú nehuana zeca Cristo nu atinu. Pero chenu ungutilanu, liꞌinu necanu enu rlutilá uhuañi zeca leta bee benenguti, nu ixiuleꞌenu lubee bene Israel cuna lubee bene enu la neca bee bene Israel xa tsilaꞌa Diose liꞌibeella. \s1 Ucuaꞌna Pablo nú xa chili arquiꞌ arre Agripa Jesucristo \p \v 24 Chenu rni Pablo scua, che urixiali Festo nú unilla: \p ―¡Nelocolo Pablo! Lunú chiquiꞌ seteꞌlu nelocolo. \p \v 25 Pero ucuaqui Pablo nú unilla: \p ―La nelocoa gobernador Festo. Lunú rnia neli necane, nu nelii. \v 26 Caꞌa nzu arre Agripa, liꞌilla nediyaꞌlla lunú rnia, enzeꞌe sin nú lliquia rnia ante lulla. Liꞌá nediyanzeꞌca nú liꞌilla nediyaꞌlla luye nú rnia xne lania equie beenú aꞌchi neca lunú leca tiriꞌibeyaꞌ. \v 27 ¿Nzelí arquiꞌlu lunú uni bee profeta la arre Agripa? Liꞌá nediya nú nzeli arquiꞌlu. \p \v 28 Chequie ucuaqui arre Agripa: \p ―Stemeꞌtsia nze riꞌilu ana nú a aca beneꞌ Jesucristo. \p \v 29 Nu uni Pablo: \p ―Añinzuca nu lleꞌnatsia uriꞌi, nu añinzuca nú másela rriꞌi, Diose niarquiꞌ nú laca liꞌitsialu, sinoque leꞌca ye bee bene enu rieneꞌ lunú rnia nee, nzeꞌta bichia nú acahua beneꞌ Jesucristo tucu nú necaa beneꞌnu, añinzuca nú la acane cuna cadena quieꞌ. \p \v 30 Chequie utsuli arre Agripa, cuna gobernador Festo cuna Berenice nu cuna ye beelá bee bene enu nzucu cuna liꞌibeella zeꞌe. \v 31 Chenu uchiuꞌuchu beella tucu chú uquixiebeella nú ubedichianu saꞌbeella. Nu rnibeella: \p ―Niyu quieꞌ lecaxi uriꞌilla nú riala nú atilla, urre nú llutsella niꞌcuꞌ. \p \v 32 Nu uni Agripa lu Festo: \p ―Nuꞌbeyaꞌ alaꞌa liꞌilla tunu né nacuꞌlla nú detella lu arre César. \c 27 \s1 Uxeꞌla beella Pablo Roma \p \v 1 Chenu unibeella nú xeꞌla beella liꞌiru Italia, che udeteꞌ cuenda beella Pablo cuna chiucu chuna bee bene enu nchiñi niꞌcuꞌ lu capitáñi enu lee Julio, enu rnibiyaꞌ lu tucu texcuaꞌa bee sundado enu lee Augusto. \v 2 Nu Cesarea uyuꞌuru liñi barco nu see enza Adramitio, nzula nú chiuꞌu barco quieꞌ para nú chae enza lubee eyeche Asia. Leꞌca unguyaꞌru Aristarco, bene Tesalónica, eyeche nú nchiucuꞌ lu iliu Macedonia. \v 3 Stucu bichia uriñaru eyeche Sidón, elu uriꞌi nzeꞌca Julio lu Pablo, uzelalla nú uyabiꞌya Pablo bee bene enu rquieteꞌlla eyeche zeꞌe nu udeteꞌbeella lunú seca laꞌchaꞌlla. \v 4 Chenu uchiuꞌuru Sidón uduꞌuru huelta stucu chú yuu Chipre nú netse lu inzatuꞌ, utsaꞌnaru yuu zeꞌe cueꞌtseru chúbeca para nú la chechuꞌu xeꞌtaru bii xne nzeꞌta bii enza luru. \v 5 Udeteꞌru lu inzatuꞌ axu Cilicia cuna Panfilia, nu uriñaru Mira, tucu eyeche nú nebacuꞌ lu iliu Licia. \p \v 6 Zeꞌe uchuꞌu capitáñi tucu barco Alejandría nú nza enza Italia, nu unilla nú chuꞌuru liñi barco zeꞌe. \v 7 Chabeꞌ nzaꞌaru huaxi bichia, nu chiquiꞌ neriñaꞌ uriñaru enza lee Gnido. Nu lunú recascaꞌ bii enza luru chequie nzaꞌru enza Salmón, nu uduꞌuru huelta Creta yuu nú netse lu inzatuꞌ. \v 8 Nu chiquiꞌ neriñaꞌ nzaꞌaru enza ruꞌu yuu zeꞌe lu inzatuꞌ, hasta nú uriñaru tucu luhuare elu lee Buenos Puertos axu tucu eyeche nú lee Lasea. \p \v 9 Nu lunú uleꞌru, chiquiꞌ necachi neca nú nzaꞌaláru lu inzatuꞌ, xne nzeꞌta riñala tiembu nú aca nucuaa. Enzeꞌe uni Pablo lubeella, \v 10 nú unilla lubeella: \p ―Uzuꞌcuꞌ diacahua, tunu chu nzaꞌahua la chanzeꞌcaꞌahua xne nuꞌ beyaꞌ nú nitilu barco nu riꞌchia ye beenú nuyaꞌ barco lu inzatuꞌ, nu nuꞌ beyaꞌ nú hasta liaꞌahua atiaꞌahua. \p \v 11 Pero capitañi enu rnibiyaꞌ lubee sundado, máse uriꞌilla caso nú rni bene enu neca stene barco cuna enu senune, né riꞌilla caso lunú uni Pablo. \v 12 Nu lunú zeꞌe la neca nzeꞌca para nú deteꞌahua tiembu nú nucuaa, che casi yebeella uriꞌibeella elliebacuꞌ nú chiuꞌuru zeꞌe, teriaꞌahua juerza nú riñaꞌahua eyeche Fenice, eyeche nú nchiucuꞌ lu iliu Creta elu laca xeꞌtaꞌ bii, zeꞌe deteꞌahua tiembu nú nucuaa. \s1 Unga tucu bii aꞌtsaꞌ lu inzatuꞌ \p \v 13 Chequie uquixie nú unga tucu bii nú xexee nzeꞌta enza sur, nu uriꞌibeella elliebacuꞌ nú ungala tucu nú uriꞌibeella elliebacuꞌ nú aca, uchiuꞌuru nú nzaꞌaru lu inzatuꞌ enza ruꞌu yuu Creta. \v 14 Pero lleꞌnalá nzaꞌaru lu inzatuꞌ zeꞌe chenu uriña tucu bii aꞌtsaꞌ nú lee Euroclidón, \v 15 nu uquixie bii zeꞌe siꞌña barco. Nu lunú nzeꞌta bii zeꞌe enza luru che lá chaꞌ barco zeꞌe elu riala nú chae, nu utsanaꞌ beella nú unguyaꞌ barco zeꞌe liꞌiru enza elu siꞌña bii liꞌi. \v 16 Nu udeteꞌru diꞌchi tucu yuu llaꞌna nú lee Clauda nú netse lu inzatuꞌ, elu lacaꞌ bii aꞌtsaꞌ, chequie canoa nú nacaꞌcuu diꞌchi barco zeꞌe, chiquiꞌ neriñaꞌ uquieꞌerune liñi barco zeꞌe. \v 17 Chequie chenu ulaxu nú uquieꞌeru canoa zeꞌe liñi barco, ullicaꞌcuu beella diqui abenchilaꞌ barco zeꞌe cuna tuu para nú la nitilue, nu lunú xiqui beella nú cá chatseꞌ barco zeꞌe lu eyuxi nú lee Sirte, che ulaca beella bee lonaꞌ barco zeꞌe para nú uyaꞌe liꞌiru enza siꞌña bii. \v 18 Stucu bichia, leꞌca esquie recascaꞌ bii juerte lu inzatuꞌ zeꞌe, nu uquixiebeella nú utsiꞌqui beella yuhuaꞌ nú nuyaꞌ barco zeꞌe lu inzatuꞌ. \v 19 Bichia rriuna unaꞌtse beella lunú rquiꞌña barco nu utsiꞌqui beellae lu inzatuꞌ. \v 20 Huaxi bee bichia né aca acheaꞌ lubichia, niꞌ lubee belaa, equie cuendaꞌ bii aꞌtsaꞌ nú unga lu inzatuꞌ zeꞌe. Chequie liꞌiru la nzucuaꞌluru nú tsilaꞌalaru lu inzatuꞌ zeꞌe. \p \v 21 Nu lunú udetela huaxi bichia nú né daꞌcuru, chequie utsuli Pablo arliꞌtiꞌ beella nu unilla: \p ―Máse neca nzeꞌca para liaꞌahua tunu uzucuꞌhua lunú unia nú né chiuꞌahua Creta, nu la nehuana ulleꞌcaꞌahua, nu lecaxi unitiaꞌahua che. \v 22 Pero lecaxi riꞌi nucuaꞌ, la lliquihua xne niꞌtucuhua la atihua, barco quieꞌtsia rila. \v 23 Xne Diose enu rnibiyaꞌ lua liꞌinu enu sibiꞌa lu uxeꞌlanu tucu ángele enu ulubeꞌlu lua rulaꞌquieꞌ. \v 24 Nu uni ángele zeꞌe lua: “La lliquilu Pablo, xne rquiꞌña nú detelu lu arre César, nu equie cuendaꞌ liꞌilu niꞌ tucu bee enu nzeꞌta liñi barco quieꞌ la zela Diose nú atibeei.” \v 25 Enzeꞌe uduꞌhua ana arquiꞌhua, xne liꞌá nzeli arquia Diose, nu nediya nzeꞌca nú yalu tucu nú uni ángele lua. \v 26 Pero chellica barco quieꞌ ruꞌu tucu yuu nú netse lu inzatuꞌ. \p \v 27 Chenu udete chiñuꞌ bichia nú nzaꞌaru lu inzatuꞌ, rulaꞌ zeꞌe uriñaru enza ruꞌu inzatuꞌ nú lee Adriatico, che chuquieꞌ churquie nza barco rriꞌi bii, nu bee bene enu rriꞌi riñaꞌ liñi barco liꞌibeei enu lee marineros, rulaꞌ zeꞌe tucu ulelaꞌ rulaꞌ uriꞌi bee bene zeꞌe beyaꞌ nú yamerotsia riñaru tucu ruꞌu yuu. \v 28 Chequie utexe beella calu aquiee inza elu nzuebeella, nu aquiee alallichiꞌi nuꞌ xuꞌcu metro, máse lu zeꞌela utexeaꞌla beellae stucu bese, nu aquiee ala cheachi metro. \v 29 Nu xiqui beella nú cá chuꞌu barco zeꞌe lu quiee, chequie enza rquiꞌ barco zeꞌe utsiꞌqui beella tacu gancho nú neca icuꞌ lu inzatuꞌ para nú tsuxe barco zeꞌe, nu alaꞌ nú uyeꞌela luyuu nú secabeella. \v 30 Bee bene enu rriꞌi riñaꞌ liñi barco zeꞌe, uriꞌibeei tucu nú siꞌquiscaꞌ beei bee gancho lu inzatuꞌ enza lu barco zeꞌe para nú lacatsia beei canua, nu chu chuꞌubeei liñii para nú yecaxuꞌu beei. \v 31 Pero udixiuleꞌe Pablo lu capitañi cuna lubee sundado nu unilla, lubeella: \p ―Tunu la yaꞌna bee benequieꞌ liñi barco, la tsilaꞌahua. \p \v 32 Chequie uchiecuꞌ bee sundado tuu nú nacaꞌcuu canoa zeꞌe nu uzanaꞌe lu inzatuꞌ. \p \v 33 Chenu nzeꞌta yeꞌela luyuu uni Pablo lubeella nú acubeella, nu unilla lubeella: \p ―Ungala chiñuꞌ bichia nú la aꞌtsehua nu lecalí xi udacuhua. \v 34 Liꞌá nia luhua nú rquiꞌña nú acuhua para nú la atihua. Xne yehua la niti niꞌtucu ichia equiehua. \p \v 35 Chenu uni Pablo scua, unaꞌtsella tucu pá nu udeteꞌlla cheꞌtsa lu Diose ante lu yebeella. Chequie uleꞌella pá zeꞌe nu uquixiella racullae. \v 36 Che uyuꞌu ana arquiꞌ yebeella nu uquixiebeella leꞌca udacubeella. \v 37 Chiucu ayuꞌu chuna ala chayuꞌ nuꞌ tucu neca yeeru enu nzelaru liñi barco zeꞌe. \v 38 Chenu ulaxu nú udacu beella hasta elu ubelaꞌ beella, che utiꞌchia beella trigo lu inzatuꞌ para nú chacha barco. \s1 Urila barco lu inzatuꞌ \p \v 39 Chenu uyeꞌe luyuu, bee bene enu rriꞌi riñaꞌ liñi barco lá riꞌibeella beyaꞌ cá luyuu uriñabeella. Ulañiꞌbeella tucu xcuu inzatuꞌ zeꞌe elu nuꞌ eyuxi diqui abenchilaꞌe, nu uriꞌi beella elliebacuꞌ nú chebica beella barco ruꞌu eyuxi zeꞌe. \v 40 Chequie uchiecuꞌ beella tuu nú nacaꞌcuu bee gancho nú rriꞌi elietsa nú suxee barco lu inzatuꞌ nu utsanaꞌ beella bee gancho zeꞌe lu inzatuꞌ, nu uxeꞌche beella aca nú rriꞌi elietsa nú see barco para nú quixie nú tsene. Chequie uletsa beella lona nú nchiucuꞌ enza lu barco para nú ziꞌña bii liꞌi, nu uquixie nú nza barco enza ruꞌu inzatuꞌ zeꞌe. \v 41 Pero uhuatseꞌ barco zeꞌe elu nuꞌ huaxi eyuxi nu ullicae zeꞌe. Enza lue uhuatseꞌ lu eyuxi nu niꞌ stemeꞌ lá cuñiaꞌe, nu enza rquiꞌi uquixie rrila cuna juerza nú riuꞌu inza tsuꞌe. \v 42 Chequie niarquiꞌ bee sundado nú nze utibeei bee preso para nú la xucuꞌ yelabeei nu yecaxuꞌu beei. \v 43 Pero capitañi enu rnibiyaꞌ lubee sundado zeꞌe lá zelalla nú acae scua, xne la niarquiꞌlla nú ati Pablo, che unibiyaꞌlla nú bee bene enu reca xucuꞌyela rluti beella chuꞌubeella lu inza nu xucuꞌ yelatsia beella chiuꞌu beella ruꞌu inzatuꞌ zeꞌe. \v 44 Nu che uchiuꞌu beelá beella equie bee ala cuna bee aca nú uriꞌila barco zeꞌe. Scua utsilaꞌa yeeru nu uriñaru hasta ruꞌu inzatuꞌ zeꞌe. \c 28 \s1 Uriña Pablo elu lee Malta \p \v 1 Chenu ulaxu nú uchiuꞌu yeru lu inzatuꞌ zeꞌe, che uriꞌiru beyaꞌ nú luyuu elu uriñaru netse lu inzatuꞌ núlee Malta. \v 2 Bee bene enu nucuaꞌa luyuu zeꞌe chiquiꞌ ñia uriꞌinzeꞌca beella luru, ucuaꞌa beella quii nú ubichiaꞌru xne nucuaa nu leꞌca rlaca quiuu. \v 3 Chequie uquieteꞌ saꞌ Pablo tucu añi yaalla aca bichi, nu chenu uduꞌlla aca zeꞌe luquii, uchiuꞌu xuꞌu tucu beꞌla leta aca zeꞌe lunú chiquiꞌ nelee lu quii zeꞌe nu udacuquieꞌí ya Pablo. \v 4 Chenu ulañiꞌ bee bene Malta nú nziꞌqui nala beꞌla zeꞌe ya Pablo, che unibeella lu saꞌbeella: \p ―Benequieꞌ, unguutilla bene, enzeꞌe añinzuca nú ulaꞌalla lu inzatuꞌ, pero añica atilla equie nú uriꞌilla. \p \v 5 Pero uriꞌqui Pablo yaalla nu uzanaꞌ beꞌla zeꞌe luquii nu lecaxi ungaꞌlla. \v 6 Yebeella nucuaꞌaquiee beella nú tsequii ya Pablo urre tuꞌnatsia zanaꞌlla nu atilla. Pero chenu unga xeela nú ulañiꞌbeella nú lecaxi zeca Pablo, che ucheꞌe elliebacuꞌ beella nú unibeella nú necalla tucu diose. \p \v 7 Axu elu ulluaꞌaru nucuaꞌa yuꞌ bene enu rnibiyaꞌ luyuu nú netse lu inzatuꞌ, liꞌilla leella Publio. Nu unilla nú chaꞌaru niꞌlla, zeꞌe ulluaꞌaru chuna bichia nu chiquiꞌ ñia uriꞌinzeꞌcalla luru. \v 8 Chequie nuxu paꞌlla riti nuꞌ xlee nu secalla ichia rene. Nu uyuꞌu Pablo elu nuxulla, nu chenu ulaxu nú unacuꞌ Pablo lu Diose equie cuendaꞌlla, che uricuꞌ Pablo ya Pablo equiella nu uyecaꞌlla. \v 9 Chenu ungabiyaꞌ beelá bee bene enu riti enu nucuaꞌa zeꞌe nucuaꞌ, che uriñabeella elu nzu Pablo nu uriꞌiyecalla liꞌibeella. \v 10 Chequie huaxi beenú lia uliquiꞌ beella luru equie nucuaꞌ. Nu chenu uyuꞌuru liñi barco nú nzaꞌaru uliquiꞌ beella ye nú quiꞌñaru. \s1 Uriña Pablo Roma \p \v 11 Chuna guu ulluaꞌaru luyuu zeꞌe nú lee Malta, lu zeꞌelá uyuꞌuru liñi barco Alejandría uyaꞌna barco quieꞌ tiembu nú nucua zeꞌe. Nu lu barco zeꞌe nequiee chiucu diose enu lee Cástor cuna Pólux. \v 12 Chequie uriñaru tucu eyeche nú lee Siracusa elu ulluaꞌaru chuna bichia, \v 13 Nu zeꞌe uchiuꞌru nú nzaꞌaru enza ruꞌu inzatuꞌ nu uriñaru eyeche nú lee Regio. Chenu uyeꞌe luyuu uchiuꞌru zeꞌe nu nzeꞌta tucu bii enza sur, che bichia rrucu uriñaru eyeche nú lee Puteolí. \v 14 Zeꞌe ullaꞌcaru chiucu chuna bee bene zeꞌe enu leꞌca nzeli arquiꞌ Jesucristo, nu unibeella nú yaꞌnaru cuna liꞌibeella nu uyaꞌnaru lubeella tucu xmana, cheelá nzaꞌaru enza Roma. \v 15 Bee saꞌahua enu nzeli arquiꞌ Jesucristo, liꞌibeella enu nucuaꞌa Roma nediyaꞌlaꞌbeella nú riñaru zeꞌe. Chequie uchiuꞌu beella nu ubeꞌta chaꞌcalu beella liꞌiru hasta eyeche nú lee Foro de Apio nu eyeche nú lee Tres Tabernas. Chenu ulañiꞌ Pablo liꞌibeella ñia utsu arquiꞌlla nu udeteꞌlla cheꞌtsa lu Diose. \v 16 Chenu uriñaru Roma, che udeteꞌ cuenda capitañi ye bee preso lu comandante zeꞌe, pero uzela beella nú uzucu Pablo tucu niꞌi rene, elu uriꞌi ucu tucu sundado liꞌilla. \s1 Udixiuleꞌe Pablo stichiaꞌ Jesucristo Roma \p \v 17 Chenu udete chuna bichia nú uriñaru Roma, ubixia Pablo bee bene Israel enu rnibiyaꞌ lubee bene Israel enu nucuaꞌa zeꞌe. Chenu uyetesaꞌbeella unilla lubeella: \p ―Bee saꞌa bee bene Israel, liꞌá lecaxi uriꞌinua bee bene Israel niꞌbee costumbreꞌ bee beneaꞌahua enu udetela, pero liꞌibeella unaꞌtse beella liꞌá Jerusalén nu udeteꞌ cuenda beella liꞌá lubee usticia Roma. \v 18 Nu bee bene Roma cuaꞌ, chenu ulaxu nú unia lubeella xa neca lu cuendaa che niarquiꞌbeella nú laꞌa beella liꞌá, xne uriꞌibeella beyaꞌ nú lecaxi uriꞌá para nú atia. \v 19 Pero lá zela bee bene Israel, che unacua nú deteꞌa lu arre Césarpara nú tsuxcuaꞌa nú xi uriꞌá lubeella, pero liꞌá lecaxi uriꞌá lubeella. \v 20 Enzeꞌe ubixia liꞌihua para nú yeꞌta biꞌyahua liꞌá para nú nia luhua nú equie nú nzeli arquia nú huañi zeca bee benenguti, tucu nú leꞌca nzeli arquiꞌ beelá bee saꞌahua bee bene Israel, enzeꞌe nacaꞌcua cuna cadena quieꞌ. \p \v 21 Nu unibeella lulla: \p ―Liꞌiru lascaꞌ yucuꞌru niꞌ tucu carta nú nzeꞌta Judea elu nibeella luru equie cuendaꞌlu, leꞌca nitucu bee saꞌahua enu rriña nu nzeꞌta enza Judea lecaxi nii condra beella liꞌilu. \v 22 Pero niarquiꞌru riꞌiru beyaꞌ xa neca stichiaꞌlu, xne rieneꞌru nú diqui bee luhuare rni condra bee bene religión cuqui cuaꞌ. \p \v 23 Chenu unibeella xi bichia yeteꞌ saꞌbeella, nu chenu uriña bichia zeꞌe huaxi bee bene uyetesaꞌ elu nzucu Pablo. Nu desde silaꞌ nu hasta uchee unilla lubeella xa neca elurnibiyaꞌ Diose. Ucuaꞌnalla xa chili arquiꞌbeella Jesuse nu unilla elu rni equie cuendaꞌnu lu libro leyꞌ Moisés cuna lunú uquieꞌe bee profeta. \v 24 Nuꞌ beella enu uchili arquiꞌ nú uni Pablo, pero nuꞌ beella enu né chili arquiꞌ lunú rnilla. \v 25 Nu lunú né aca tucu necatse beella, che uquixiebeella nú nziue beella, nu uni Pablo lubeella: \p ―Neli lunú uni profeta Isaías lubee beneꞌahua enu udetela nú uni Espíritu Santo: \q1 \v 26 Uquia nu uniꞌi lubee benecuaꞌ: \q1 Nú añinzuca nú rieneꞌ beella, pero lecaxi riꞌi beella beyaꞌ, \q1 nu añinzuca nú riꞌya beella, pero neca xi neca nú la lañiꞌbeella. \q1 \v 27 Xne unga nziti arquiꞌbeella, \q1 nu rriꞌibeella tucu nú la lañiꞌbeella, \q1 nu neca xi neca nú la yeneꞌ beella para nú la lañiꞌbeella nu yeneꞌbeella nu riꞌibeella beyaꞌ. \q1 La zela beella nú yeꞌta beella lua para nú riꞌá perdona liꞌibeella. \m \v 28 Enzeꞌe uriꞌihua beyaꞌ nú desde nee, lubee bene enu la neca bee bene Israel nze riꞌchia letse bee bedichiaꞌ cuaꞌ para nú riꞌibeella beyaꞌ xa riꞌi Diose perdona liꞌibeella. \p \v 29 Chenu ulaxu nú uni Pablo scua, chu nzia bee bene Israel zeꞌe, Chiquiꞌ rnixuu beella lu saꞌbeella. \p \v 30 Chiucu lana uzucu Pablo niꞌi zeꞌe. Nu zeꞌe uriña ye bee bene enu uyabiꞌya liꞌilla. \v 31 Nu sin nú lliquilla udixiuleꞌella lubeella xa neca elurnibiyaꞌ Diose, nu uzeteꞌlla stichiaꞌ Jesucristo liꞌibeella sin nú lecati cá.