\id REV \ide UTF-8 \h Apocalipsis \toc1 LE BULUÍʼINËʼ DIOS JUAN \toc2 Apocalipsis \toc3 Ap. \mt1 LE BULUÍʼINËʼ DIOS JUAN \mt2 Apocalipsis \c 1 \s1 Le buluʼe lahui Dios ca naca queëʼ Jesucristo \p \v 1 Lë ni naca le buluʼe lahui Jesucristo, le bëʼë Lëʼ lataj Dios uluíʼinëʼ yuguʼ huen dxin queëʼ ca naca le run bayudxi ilácatë. Jesucristo gusö́l-lëʼë tuëʼ gubáz láʼayi queëʼ, nu naʼ buzéajniʼi nedaʼ, Juan, huen dxin queëʼ Cristo. Gubáz láʼayi naʼ buluíʼinëʼ nedaʼ ca naca lë ni. \v 2 Nedaʼ, Juan, ruzúajaʼ lu guichi ni le naca idútë li ca naca yúguʼtë le biléʼedaʼ, en runaʼ ba nalí que xtídzëʼë Dios, en que le benëʼ ba nalí Jesucristo. \p \v 3 Bicaʼ ba nu ulaba didzaʼ ni, ateʼ bicaʼ bágaca nupa uluʼzë́ nágagaca nu naʼ ulaba xtídzëʼë Dios ni, en ilún ca rnna lë ni nazúaj lu guichi, tuʼ chizóa gaca. \s1 Juan ruzúajëʼ le uzéajniʼi gadxi cöʼ bönachi queëʼ Cristo \p \v 4 Nedaʼ, Juan, ruzúajaʼ lu guichi didzaʼ ni le uzéajniʼi gadxi cöʼ bönachi queëʼ Cristo nacuáʼ luyú Asia. Dios, Bönniʼ zoa cazëʼ, en guzóaticaʼsëʼ, en ral-laʼ huödëʼ, rinábidaʼ-nëʼ uzáʼ ládxëʼë queë́liʼ, en gunëʼ ga cöʼö dxi icja ládxiʼdoʼoliʼ, ateʼ dzágagaca gadxi böʼ Lëʼ nacuáʼ lahuëʼ Lëʼ ga niʼ röʼë rinná bëʼë. \v 5 Dzáguiëʼ caʼ Jesucristo Lëʼ. Jesús ni runëʼ ca rnnëʼ, en runëʼ ba nalí queëʼ Dios. Zíʼalö Lëʼ bubanëʼ tsaz lu yöl-laʼ guti, en rinná béʼenëʼ bönniʼ taʼnná bëʼë yödzölió ni. Lëʼ nadxíʼinëʼ rëʼu, en gudibëʼ rëʼu, tuʼ bugǘëʼ dul-laʼ nabágaʼruʼ len xichönëʼ le bulaljëʼ lëʼe yaga cruz, cateʼ gútiëʼ uláz queë́ruʼ. \v 6 Jesucristo benëʼ ga rinná bë́ʼëruʼ, en ga nácaruʼ yuguʼ bixúz, para cúʼuruʼ-nëʼ Dios, Xuzëʼ Jesús, yöl-laʼ ba. ¡Yöl-laʼ ba Lëʼ, en gácaticaʼsö queëʼ yöl-laʼ unná bëʼ! ¡Caʼ gaca! \p \v 7 ¡Buliʼyútsöcaʼ! ¡Zëʼë Cristo lu böaj lúzxiba! ¡Ilaʼléʼe Lëʼ yúguʼtë bönachi, encaʼ nupa niʼ gulún Lëʼ huëʼ, en bë́tigaca Lëʼ! ¡Ilaʼbödxi yechiʼ yúguʼtë bönachi yödzölió ni cateʼ ilaʼléʼe Lëʼ! ¡Laʼtuʼ gácatë caní! ¡Caʼ gaca! \p \v 8 Caní rnnëʼ Lëʼ: “Nedaʼ nacaʼ Bönniʼ zoëʼ zíʼalö, encaʼ Bönniʼ röjsétiëʼ ca naca le risí lo, en le ruúdxitë.” Caní rnnëʼ Xanruʼ, Bönniʼ napa cazëʼ yöl-laʼ huáca. ¡Zoa cazëʼ Lëʼ, en guzóaticaʼsëʼ, en siʼ ulë́ʼë! \s1 Riléʼenëʼ Juan yöl-laʼ zxön queëʼ Jesucristo \p \v 9 Nedaʼ, Juan, nacaʼ böchiʼ luzáʼaliʼ, en tsözxö́n riguíʼi rizácaʼlenaʼ libíʼiliʼ, en tsözxö́n len libíʼiliʼ ruziʼa xibé le rinná bëʼë Dios, en nadéliʼdaʼ yöl-laʼ riböza zxön ladxiʼ naʼ runnëʼ Jesucristo queë́ruʼ. Nadzunaʼ tu luyú bidxi ni gatsaj láhuiʼlö nísadoʼ, nazíʼi le Patmos. Nadzunaʼ tuʼ benaʼ libán que xtídzëʼë Dios, en tuʼ benaʼ ba nalí queëʼ Jesucristo. \v 10 Lu dza láʼayi queëʼ Xanruʼ, guzóalenëʼ Dios Böʼ Láʼayi nedaʼ, ateʼ biyöndaʼ cúdzuʼlaʼ chiʼë tu bönniʼ rulidzëʼ zidzaj. Biyö́n chiʼë ca ribödxi lúzubaʼ böaʼ bëdxi. \v 11 Bönniʼ ni gudxëʼ nedaʼ: “Nedaʼ nacaʼ Bönniʼ zoëʼ zíʼalö, en Bönniʼ röjsétiëʼ ca naca le risí lo, en le ruúdxitë. Buzúaj lu guichi le riyönnuʼ, en riléʼenuʼ, ateʼ gusö́l-laʼ le quéguequi gadxi cöʼ bönachi quiaʼ nacuáʼ luyú Asia, nupa nacuáʼ: \q1 Lu yödzö Éfeso, \q1 lu yödzö Esmirna, \q1 lu yödzö Pérgamo, \q1 lu yödzö Tiatira, \q1 lu yödzö Sardis, \q1 lu yödzö Filadelfia, \q1 lu yödzö Laodicea.” \p \v 12 Buécjaʼ para iléʼedaʼ Bönniʼ naʼ rulidzëʼ nedaʼ. Cateʼ buécjaʼ, biléʼedaʼ gadxi le nuáʼgaca guíʼ le néquiguequini oro. \v 13 Ladaj gadxi le nuáʼgaca guíʼ naʼ biléʼedaʼ tu Bönniʼ rinë́ʼë ca tu bönniʼ. Nácuëʼ tu lariʼ tunna le ridxín xiniʼë, en luchuʼë nasíëʼ tu le néquini oro. \v 14 Chiguíchidoʼos naca guitsaʼ icjëʼ ca naca zxilaʼ o ca rináʼ böguiʼ, ateʼ rëpi yösa beníʼ guiö́j lahuëʼ ca guíʼ. \v 15 Rëpi yösa beníʼ niʼë ca guíë bronce dxílidoʼ, le nudzéʼedaʼ lu guíʼ ca boʼ yalaj. Zidzaj biyö́n chiʼë ca riyö́n tu yegu zxön. \v 16 Lu nëʼë ibëla zxóagacabaʼ gadxi bölaj beníʼ, ateʼ rirúaj didzaʼ ruʼë le naca ca tu guíë tuchiʼ natuchiʼ iropa laʼa. Rëpi yösa beníʼ lahuëʼ ca gubidza cateʼ rudzáʼa. \p \v 17 Cateʼ biléʼedaʼ Lëʼ gudzöʼa xiniʼë ca tu bönniʼ nati. Níʼirö Lëʼ guxóa nëʼë nedaʼ len nëʼë ibëla, en gudxëʼ nedaʼ: “Bitiʼ gádxinuʼ. Nedaʼ nacaʼ Bönniʼ zoëʼ zíʼalö, en röjsétiëʼ. \v 18 Nacaʼ Nu nabán caz. Gútiaʼ, ateʼ naʼa zóatícaʼsaʼ nabanaʼ. Dë lu naʼa inná béʼedaʼ yöl-laʼ guti, en lataj ga nacuáʼ nupa nátigaca. \v 19 Buzúaj lu guichi lë naʼ chibiléʼenuʼ, en le raca naʼa, encaʼ le ral-laʼ gaca tödi naʼa. \v 20 Lë ni naca le nagachiʼ ca naca quégacabaʼ gadxi bölaj beníʼ naʼ biléʼenuʼ zxóagacabaʼ lu naʼa ibëla, en ca naca gadxi le nuáʼgaca guíʼ le néquiguequini oro. Gadxi bölaj beníʼ naʼ saʼyéajgacabaʼ gadxi gubáz quégaca gadxi cöʼ bönachi quiaʼ, ateʼ gadxi le nuáʼgaca guíʼ naʼ saʼyéajgaca gadxi cöʼ bönachi quiaʼ naʼ.” \c 2 \s1 Didzaʼ gusö́l-lëʼë yödzö Éfeso \p \v 1 Gunnë́ʼ caʼ Bönniʼ naʼ: “Buzúaj lu guichi didzaʼ ni isö́l-luʼu queëʼ gubáz quiaʼ zóalenëʼ bönachi quiaʼ lu yödzö Éfeso. Caní uzúajuʼ lu guichi: Ruʼë didzaʼ Bönniʼ naʼ zxóagacabaʼ gadxi bölaj beníʼ lu nëʼë ibëla, en ridë́ʼ gatsaj láhuiʼlö gadxi le nuáʼgaca guíʼ naʼ néquiguequini oro. \v 2 Caní rnníaʼ: Nedaʼ nöz quézidaʼ yuguʼ le runliʼ, en ca rúndaʼaliʼ dxin. Nözdaʼ ribö́zaliʼ zxön ladxiʼ, en bitiʼ gaca guáʼ ilenliʼ nupa tuaʼ döʼ. Nözdaʼ chiguzxíʼ bë́ʼëliʼ nupa taʼnná nácagaca gubáz quiaʼ pero bitiʼ caʼ nácagaca, ateʼ naʼa nö́ziliʼ taʼzíʼ yëʼ. \v 3 Ribö́zaliʼ zxön ladxiʼ, en chigudíʼi guzxácaʼliʼ tuʼ dáʼaliʼ nedaʼ, pero bitiʼ gucuidiʼ ládxiʼliʼ. \v 4 Naʼa, dë tu le ruzegui libíʼiliʼ didzaʼ: Bítiʼrö nadxíʼiliʼ nedaʼ ca naʼ bidxíʼiliʼ nedaʼ zíʼalö. \v 5 Que lë ni naʼ, guliʼtsöjné ca naʼ benliʼ zíʼalö, lë naʼ busanliʼ, ateʼ naʼa, buliʼbíʼi ládxiʼliʼ, en guliʼgún ca naʼ benliʼ zíʼalö. Channö cabí ubíʼi ládxiʼliʼ, guídatiaʼ queë́liʼ, ateʼ ugúaʼ le nuáʼ guíʼ queë́liʼ xilataj. \v 6 Naʼa, zoa tu le rácalen libíʼiliʼ. Bitiʼ riléʼeliʼ dxiʼa le tunëʼ bönniʼ nicolaíta, nupa naʼ taʼyéaj ládxiʼgaca budóʼ guiö́j budóʼ yaga, en tun le ruáʼ döʼ, lë naʼ lëscaʼ bitiʼ riléʼedaʼ dxiʼa. \v 7 Nu riyöni ral-laʼ uzë́ nagui lë ni rnnëʼ Dios Böʼ Láʼayi, ruíʼilenëʼ yuguʼ cöʼ bönachi quiaʼ nedaʼ, Cristo, didzaʼ, rnnëʼ: Nupa ilaʼdeliʼ lu le raca yödzölió, gunaʼ ga ilágugaca le ribía yaga daʼ gatsaj láhuiʼlö luyú lachi queëʼ Dios, le gun ga ilaʼcuáʼticaʼsö nabán.” \s1 Didzaʼ gusö́l-lëʼë yödzö Esmirna \p \v 8 Gunnë́ʼ caʼ: “Lëscaʼ caní, buzúaj lu guichi didzaʼ ni isö́l-luʼu queëʼ gubáz quiaʼ zóalenëʼ bönachi quiaʼ lu yödzö Esmirna. Caní uzúajuʼ lu guichi: Ruʼë didzaʼ Bönniʼ naʼ zoëʼ zíʼalö, en náquiëʼ caʼ Nu röjsete, Bönniʼ naʼ gútiëʼ, en bubanëʼ tsaz. \v 9 Caní rnníaʼ: Nedaʼ nöz quézidaʼ le runliʼ, en ca riguíʼi rizácaʼliʼ. Nözdaʼ nácaliʼ yechiʼ, pero le nácatë riléʼeliʼ yöl-laʼ tsahuiʼ le naca idú. Nözdaʼ caʼ ca taʼnnë́ queë́liʼ nupa niʼ taʼnná nácagaca bönachi judío, pero bitiʼ caʼ nácagaca caní. Nupa ni taʼdáʼ Satanás, tuʼ xihuiʼ. \v 10 Bitiʼ caʼ gádxiliʼ le ral-laʼ quíʼi sácaʼliʼ. Tuʼ xihuiʼ naʼ gun ga idzunliʼ bál-laliʼ libíʼiliʼ lidxi guíë. Caní siʼ bëʼ libíʼiliʼ, ateʼ quíʼi sácaʼliʼ idú ca chi dza. Guliʼtséajlëʼ nedaʼ ga idxintë dza gátiliʼ, ateʼ nedaʼ gunnaʼ yöl-laʼ naʼbán idú queë́liʼ. \v 11 Nu riyöni ral-laʼ uzë́ nagui lë ni rnnëʼ Dios Böʼ Láʼayi, ruíʼilenëʼ didzaʼ yuguʼ cöʼ bönachi quiaʼ nedaʼ, Cristo, rnnëʼ: Nupa ilaʼdeliʼ lu le raca yödzölió, bitiʼ bi gun yöl-laʼ guti quéguequi, lë naʼ gaca le buropi luzuí quégaca nupa ilaʼcuáʼticaʼsö lu guíʼ gabila.” \s1 Didzaʼ gusö́l-lëʼë yödzö Pérgamo \p \v 12 Gunnë́ʼ caʼ: “Lëscaʼ caní buzúaj lu guichi didzaʼ ni isö́l-luʼu queëʼ gubáz quiaʼ zóalenëʼ bönachi quiaʼ lu yödzö Pérgamo. Caní uzúajuʼ lu guichi: Ruʼë didzaʼ Bönniʼ naʼ nuʼë guíë tuchiʼ naʼ natuchiʼ iropa laʼa. \v 13 Nedaʼ nöz quézidaʼ le runliʼ. Nözdaʼ caʼ zóaliʼ ga niʼ rinná bëʼ Satanás, tuʼ xihuiʼ, pero ni ruzxöni ládxiʼliʼ nedaʼ. Bitiʼ caʼ nusanliʼ ca réajlëʼëliʼ nedaʼ. Bitiʼ busanliʼ le yuguʼ dza niʼ cateʼ gulútiëʼ Antipas, bönniʼ niʼ bénticaʼsëʼ ba nalí quiaʼ, en gútiëʼ ga niʼ zoa Satanás, tuʼ xihuiʼ. \v 14 Naʼa, dë tu chopa le tuʼzegui libíʼiliʼ didzaʼ: Nacuáʼlen libíʼiliʼ bal-la bönachi lu yödzö Pérgamo, nazíʼ lu në́ʼeguequi xibá queëʼ Balaam, bönniʼ niʼ busédinëʼ Balac benëʼ ga gulaʼchixi gulaʼnigui bönachi Israel, ateʼ gulahuëʼ-baʼ yuguʼ böaʼ bë́dxidoʼ gulútigaquiëʼ-baʼ lógaca budóʼ guiö́j budóʼ yaga, en gulunëʼ le ruáʼ döʼ. \v 15 Lëscaʼ caní nacuáʼlen libíʼiliʼ nupa niʼ nazíʼ lu në́ʼeguequi xibá quégaca bönachi nicolaíta, lë naʼ bitiʼ riléʼedaʼ nedaʼ dxiʼa. \v 16 Que lë ni naʼ, buliʼbíʼi ládxiʼliʼ naʼa. Channö cabí ubíʼi ládxiʼliʼ, guídateaʼ ga zóaliʼ, en tíl-lalenaʼ légaquiëʼ len didzaʼ rirúaj ruáʼa, le naca ca tu guíë tuchiʼ. \v 17 Nu riyöni ral-laʼ uzë́ nagui lë ni rnnëʼ Dios Böʼ Láʼayi, ruíʼilenëʼ yuguʼ cöʼ bönachi quiaʼ nedaʼ, Cristo, didzaʼ, rnnëʼ: Nupa ilaʼdeliʼ lu le raca yödzölió, gunaʼ ga ilágugaca yöta maná nagachiʼ. Unödzjaʼ caʼ tu guiö́j chiguíchidoʼ quégaquiëʼ, ateʼ lu guiö́j naʼ nazúaj tu la cubi, cuntu nu nunbëʼ le, pero núpasö naʼ ilaʼzíʼi le, ilúnbëʼe la naʼ.” \s1 Didzaʼ gusö́l-lëʼë yödzö Tiatira \p \v 18 Gunnë́ʼ caʼ: “Lëscaʼ caní, buzúaj lu guichi didzaʼ ni isö́l-luʼu queëʼ gubáz quiaʼ zóalenëʼ bönachi quiaʼ lu yödzö Tiatira. Caní uzúajuʼ lu guichi: Ruʼë didzaʼ Zxíʼinëʼ Dios, Bönniʼ naʼ dxía guiö́j lahuëʼ nácagaca ca guíʼ, ateʼ niʼë nácagaca ca guíë bronce dxílidoʼ. \v 19 Caní rnnëʼ: Nedaʼ nöz quézidaʼ le runliʼ. Nözdaʼ ca nadxíʼiliʼ nedaʼ, en ca réajlëʼëliʼ nedaʼ. Nözdaʼ caʼ ca runliʼ xichinaʼ lu yöl-laʼ riböza zxön ladxiʼ queë́liʼ. Nözdaʼ nácarö idú ca runliʼ yuguʼ lë ni ca benliʼ zíʼalö. \v 20 Nacuáʼ tu chopa le tuʼzegui libíʼiliʼ didzaʼ: Ruíʼiliʼ-nu lataj nigula naʼ lënu Jezabel, rnnanu ruíʼinu didzaʼ uláz queëʼ Dios, ateʼ niʼa que le rusédinu rizíʼ yéʼenu bönniʼ tunëʼ xichinaʼ. Rusédinu légaquiëʼ le run ga tunëʼ le ruáʼ döʼ, en tahuëʼ-baʼ böaʼ bë́dxidoʼ taʼguʼë légacabaʼ lógaca budóʼ guiö́j budóʼ yaga. \v 21 Nedaʼ bëʼa-nu lataj ubíʼi ládxiʼnu, pero bitiʼ rë́ʼëninu ucáʼananu le ruáʼ döʼ naʼ runnu. \v 22 Que lë ni naʼ chúʼunaʼ-nu tu le gátiʼnu ga naʼ quíʼi sácaʼnu lu xihuë́ʼënu tsözxö́n len nupa gulún tsözxö́n len lënu le ruáʼ döʼ. Caní gunaʼ naʼa channö cabí uluʼbíʼi ládxiʼguequi para cabirö ilún dul-laʼ naʼ. \v 23 Gunaʼ ga ilátibiʼ zxíʼininu. Caní gaca, iléquibeʼe yúguʼtë cöʼ bönachi quiaʼ ruyúaʼ le taʼbequi ícjaguequi, en le taʼzáʼ ládxiʼgaca bönachi, ateʼ ubiʼa queë́liʼ tsca naca le runliʼ. \v 24 Iaʼzícaʼliʼ zóaliʼ yödzö Tiatira, núlöliʼ bitiʼ nazíʼ lu náʼaliʼ lë naʼ rusédinu, en bitiʼ nazë́daliʼ lë naʼ taʼnná bönachi niʼ naca le nayéajniʼi idú, pero le nácatë naca xtidzaʼ Satanás, tuʼ xihuiʼ, reaʼ libíʼiliʼ: Bitiʼ usubágaʼa libíʼiliʼ iaʼtú le ral-laʼ gunliʼ. \v 25 Naʼa, lë naʼ chinazíʼ lu náʼaliʼ, guliʼgún chiʼi ga idxintë dza huödaʼ. \v 26 Bönniʼ niʼ ilaʼdéliʼnëʼ lu le raca yödzölió, en ilunëʼ ca rë́ʼëndaʼ nedaʼ ga údxitë, nedaʼ gunaʼ ga ilaʼnná béʼenëʼ bönachi idútë yödzölió. \v 27 Ca naʼ budödëʼ Xuzaʼ Dios yöl-laʼ unná bëʼ lu naʼa, nedaʼ caʼ gunaʼ ga ilaʼnná béʼenëʼ yuguʼ yödzö, ateʼ gataʼ lu náʼagaquiëʼ tu xiyaga guíë, ateʼ uluʼzxuzxjëʼ bönachi naʼ ca nu ruzxuzxaj zxigaʼ yö́ʼöna néquini yu. \v 28 Guʼa caʼ le naca ca bölaj hui sila quégaquiëʼ. \v 29 Nu riyöni ral-laʼ uzë́ nagui lë ni rnnëʼ Dios Böʼ Láʼayi, ruíʼilenëʼ yuguʼ cöʼ bönachi quiaʼ nedaʼ, Cristo, didzaʼ.” \c 3 \s1 Didzaʼ gusö́l-lëʼë yödzö Sardis \p \v 1 Gunnë́ʼ caʼ: “Lëscaʼ caní buzúaj lu guichi didzaʼ ni isö́l-luʼu queëʼ gubáz quiaʼ zóalenëʼ bönachi quiaʼ lu yödzö Sardis. Caní uzúajuʼ lu guichi: Ruʼë didzaʼ Bönniʼ naʼ nacuáʼlen Lëʼ gadxi böʼ naʼ, ateʼ zxóagacabaʼ gadxi bölaj beníʼ lu nëʼë ibëla, rnnëʼ: Nedaʼ nöz quézidaʼ le ruáʼ döʼ runliʼ, en nözdaʼ chinati cázaliʼ sal-laʼ téquiguequi bönachi zóaliʼ nabanliʼ. \v 2 Buliʼsubán ládxiʼliʼ. Guliʼgún tsutsu le nacuáʼlen libíʼiliʼ, le chizóa ilátigaca, tuʼ réquibeʼedaʼ le runliʼ bitiʼ naca idú tsahuiʼ lahuëʼ Dios. \v 3 Guliʼtsöjné naʼa xibá naʼ biyö́niliʼ le guzxíʼ lu náʼaliʼ. Guliʼgún ca rnna xtídzëʼë Dios, en buliʼbíʼi ládxiʼliʼ. Channö cabí usubán ládxiʼliʼ, guídaʼ ga zóaliʼ tsálidoʼos ca naʼ ridxinëʼ tsálidoʼos gubán, en bitiʼ inö́ziliʼ bizxi dza naʼ guídaʼ ga zóaliʼ. \v 4 Nacuáʼlen bal-la bönachi libíʼiliʼ lu yödzö Sardis, nupa bitiʼ nácagaca xihuiʼ. Ilaʼdalen nupa ni nedaʼ, nácugaca lariʼ chiguíchidoʼos le ruluíʼi nuhuöácagaca idú tsahuiʼ, en nácagaca lesacaʼ gaca caní quéguequi. \v 5 Nupa ilaʼdeliʼ lu le raca yödzölió ugácuaʼ léguequi lariʼ chiguíchidoʼos, en bitiʼ usúluaʼ láguequi chinazúajgaca lu guichi ga nazúajgaca lágaca nupa nadéliʼgaca yöl-laʼ naʼbán idú. Siʼ lu naʼa nupa ni lahuëʼ Xuzaʼ Dios, encaʼ lógaquiëʼ gubáz láʼayi queëʼ. \v 6 Nu riyöni ral-laʼ uzë́ nagui lë ni rnnëʼ Dios Böʼ Láʼayi, ruíʼilenëʼ yuguʼ cöʼ bönachi quiaʼ nedaʼ, Cristo, didzaʼ.” \s1 Didzaʼ gusö́l-lëʼë yödzö Filadelfia \p \v 7 Gunnë́ʼ caʼ: “Lëscaʼ caní buzúaj lu guichi didzaʼ ni isö́l-luʼu queëʼ gubáz quiaʼ zóalenëʼ bönachi quiaʼ lu yödzö Filadelfia. Caní uzúajuʼ lu guichi: Ruʼë didzaʼ Bönniʼ naʼ náquiëʼ láʼayi, en ruʼë didzaʼ idútë li, en dë lu nëʼë zxíʼini guíë queëʼ David, bönniʼ gunná bëʼë. Bönniʼ naʼ ruʼë didzaʼ risálajëʼ ga nu riyaza, ateʼ cuntu nu gaca usayaj le, en rusayjëʼ ga nu riyaza, ateʼ cuntu nu gaca isalaj le. \v 8 Bönniʼ ni rnnëʼ: Nedaʼ nöz quézidaʼ le runliʼ. Nözdaʼ nápaliʼ látiʼdoʼos yöl-laʼ huáca, pero runliʼ ca rnna xtídzaʼa, en bitiʼ rutuíʼiliʼ rnnaliʼ néquiliʼ quiaʼ. Que lë ni naʼ nuzóaʼ loliʼ tu ga nu tsaz le nayalaj, ateʼ cuntu nu gaca usayaj le. \v 9 Buliʼyútsöcaʼ, taʼdë́ʼ bönniʼ niʼ Satanás, tuʼ xihuiʼ, en taʼzíʼ yëʼë, taʼnnë́ʼ nácagaquiëʼ bönachi judío taʼyéaj ládxiʼgaca Dios, pero bitiʼ nácagaquiëʼ caní, gunaʼ ga ilaʼdxinëʼ loliʼ, en uluʼzechu zxíbigaquiëʼ xiníʼaliʼ. Níʼirö iléquibeʼenëʼ nadxíʼidaʼ libíʼiliʼ. \v 10 Tuʼ benliʼ ca rnna xtídzaʼa, en gulö́zaliʼ zxön ladxiʼ, gun chiʼa libíʼiliʼ dza naʼ ilaʼguíʼi ilaʼzacaʼ yúguʼtë bönachi lu yödzölió ni, lë naʼ gaca para siʼ bëʼ léguequi. \v 11 ¡Siʼ guídaʼ! Que lë ni naʼ guliʼgún chiʼi le nápaliʼ, para cabí gaca nu gun ga cabí síʼiliʼ lë naʼ ral-laʼ gunnaʼ queë́liʼ. \v 12 Núlöliʼ niʼ idélaʼliʼ lu le raca yödzölió, nedaʼ gunaʼ ga gácaliʼ tsutsu ca nácagaca yaʼzxö́n, ateʼ sóaliʼ yudoʼ ga naʼ zoëʼ Dios, en catu caz irúajliʼ niʼ. Udáʼa libíʼiliʼ ca lëʼ Dios quiaʼ, encaʼ ca lë yödzö queëʼ Dios le naca Jerusalén cubi, le huötaj irúaj yehuaʼ yubá lu nëʼë Dios. Lëscaʼ udáʼa libíʼiliʼ Laʼ cubi. \v 13 Nu riyöni ral-laʼ uzë́ nagui lë ni rnnëʼ Dios Böʼ Láʼayi, ruíʼilenëʼ yuguʼ cöʼ bönachi quiaʼ nedaʼ, Cristo, didzaʼ.” \s1 Didzaʼ gusö́l-lëʼë yödzö Laodicea \p \v 14 Gunnë́ʼ caʼ: “Lëscaʼ caní buzúaj lu guichi didzaʼ ni isö́l-luʼu queëʼ gubáz quiaʼ zóalenëʼ bönachi quiaʼ lu yödzö Laodicea. Caní uzúajuʼ lu guichi: Ruʼë didzaʼ Bönniʼ naʼ zoëʼ tsaz, Bönniʼ runëʼ ca rnnëʼ, en ruʼë didzaʼ idútë li ca runëʼ ba nalí, en náquiëʼ caʼ Bönniʼ naʼ gulén lu nëʼë yúguʼtë le benëʼ Dios. \v 15 Caní rnnëʼ: Nedaʼ nöz quézidaʼ le runliʼ. Ca runliʼ naca ca nisa bitiʼ naca ziaga, tuʼ cabí rucáʼanaliʼ tsaz nedaʼ, en bitiʼ naca ca nisa zöguiʼ, tuʼ cabí dáʼaliʼ nedaʼ idú ládxiʼliʼ. Dxíʼarö gaca laʼ gácaliʼ ca nisa ziaga o ca nisa zöguiʼ. \v 16 Naʼa, tuʼ nácaliʼ ca nisa nati yúlasö, en bitiʼ nácaliʼ ca nisa ziaga, en bitiʼ nácaliʼ ca nisa zöguiʼ, chúʼunaʼ libíʼiliʼ ca run nu ruhuë́bi nisa nati yula naʼ. \v 17 Libíʼiliʼ rnnaliʼ riléʼeliʼ yöl-laʼ tsahuiʼ queë́liʼ, en raca dxiʼa queë́liʼ, en bitiʼ bi riyadzaj queë́liʼ, pero bitiʼ réquibeʼeliʼ le nácaliʼ. ¡Bayechiʼ nácaliʼ! ¡Nácaliʼ xizíʼ! ¡Nácaliʼ yechiʼ, en lo chul-la, en ridaliʼ xiguídisö! \v 18 Que lë ni naʼ, nedaʼ ruzéajniʼidaʼ libíʼiliʼ gáʼuliʼ le naca ca oro lu naʼa nedaʼ le nunaʼ dxiʼa lu guíʼ, para gataʼ yöl-laʼ tsahuiʼ idú queë́liʼ. Ral-laʼ gáʼuliʼ caʼ lariʼ chiguichi quiaʼ le gáculiʼ para igachiʼ yöl-laʼ xiguídidö queë́liʼ le run ga nu rutuíʼi. Ral-laʼ gáʼuliʼ caʼ quiaʼ le gun ga uluʼhuöáca guiö́j loliʼ para gaca iléʼeliʼ le naca quiaʼ. \v 19 Nedaʼ ruzedaʼ bach, en run ziʼa yúguʼtë nupa nadxíʼidaʼ channö cabí tun le naca dxiʼa. Que lë ni naʼ, buliʼbíʼi ládxiʼliʼ, en guliʼgún xichinaʼ idú ládxiʼliʼ. \v 20 Buliʼyútsöcaʼ, nedaʼ caz zuínaʼ ga nu riyaza, en rulidzaʼ. Channö nútiʼtës nu yöni chiʼa, en isalaj quiaʼ, tsáziaʼ, en gágulenaʼ nu naʼ, ateʼ nu naʼ gágulen nedaʼ. \v 21 Núlöliʼ idéliʼliʼ lu le raca yödzölió, nedaʼ gunaʼ ga cö́ʼöliʼ tsözxö́n len nedaʼ ga naʼ röʼa rinná bëʼa, ca naʼ benëʼ caʼ Xuzaʼ quiaʼ nedaʼ. Bidéliʼdaʼ nedaʼ lu le guca quiaʼ, ateʼ gurö́ʼlenaʼ Xuzaʼ tsözxö́n ga naʼ röʼë rinná bëʼë. \v 22 Nu riyöni, ral-laʼ uzë́ nagui lë ni rnnëʼ Dios Böʼ Láʼayi, ruíʼilenëʼ didzaʼ yuguʼ cöʼ bönachi quiaʼ nedaʼ, Cristo.” \c 4 \s1 Yöl-laʼ ba taʼguʼë Dios yehuaʼ yubá \p \v 1 Gudödi gulaca yuguʼ lë ni, buyúaʼ, en biléʼedaʼ tu ga nu riyaza le nayalaj yehuaʼ yubá. Biyöndaʼ caʼ chiʼë bönniʼ naʼ biyöndaʼ zíʼalö, ateʼ bulidza zidzaj ca ribödxi lúzubaʼ böaʼ bëdxi. Chiʼi ni bulidza nedaʼ, gunná: “Gudá xitsáʼalö ni, ateʼ nedaʼ uluíʼidaʼ liʼ le run bayudxi ilaca tödi ni.” \p \v 2 Laʼ níʼisö guzóalenëʼ Dios Böʼ Láʼayi nedaʼ, ateʼ biléʼedaʼ yehuaʼ yubá niʼ tu lataj ga Nu röʼö rinná bëʼ, en biléʼedaʼ caʼ Nu naʼ röʼö lataj naʼ. \v 3 Rëpi yösa beníʼ Nu naʼ röʼö lataj naʼ, ca naʼ rëpi yösa beníʼ guiö́j jaspe, en guiö́j cornalina, yuguʼ guiö́j nazácaʼdaʼ. Idú gásibiʼilö lataj naʼ zoa biguitaʼ le naca lachi ca naca guiö́j esmeralda, le rë́pidaʼ yösa beníʼ. \v 4 Idú gásibiʼilö lataj naʼ nacuáʼ caʼ iaʼtapa uruáʼ lataj gapa taʼbö́ʼ nupa taʼnná bëʼ, ateʼ yuguʼ lataj naʼ rö́ʼögaquiëʼ tapa uruʼë bönniʼ gula, nácugaquiëʼ lariʼ chiguíchidoʼos, en dxíagaca ícjagaquiëʼ le néquiguequini oro. \v 5 Taʼrúaj yösa, en guziúʼ rinnë́ lu lataj lo ga niʼ röʼö Nu naʼ, ateʼ bö zxön ruʼu. Lahuiʼ lo lataj naʼ tuʼzeníʼ gadxi le taʼgúʼu beníʼ, le nácagaca gadxi böʼ dzágagaca Dios. \v 6 Ca dö́dilö lahui lataj ni dë tu ca naca tu nísadoʼ le rëpi yösa beníʼ ca guiö́j jara. \p Nacuáʼ tapa nupa nabángaca cuiti lataj naʼ, tsöláʼa huéaj, ateʼ zián guiö́j lógaca dxíagaca zacaʼ cúdziʼlöguequi, en láhuilöguequi. \v 7 Tu nu nutsaʼ ladaj tapa ni naláʼ ca nácabaʼ bëdxi guixiʼ. Nu naʼ buropi naláʼ ca nácabaʼ bëdxi, ateʼ nu naʼ bunni naláʼ lahui ca naca lo bönniʼ, ateʼ nu budapi naláʼ ca nácabaʼ bisiáʼ ruzubaʼ. \v 8 Idápatë nupa ni, nacuáʼ xopa xíligaca que queëguequi, ateʼ idáʼalöguequi, en lë́ʼelöguequi xíliguequi dxíadaʼgaca zián guiö́j lóguequi. Rëla, en te ža bitiʼ taʼcuáʼ dxisö, taʼnná: \q1 ¡Láʼayi! ¡Láʼayi! ¡Láʼayi náquiëʼ Xanruʼ Dios! \q1 ¡Napa cazëʼ yöl-laʼ huáca! \q1 ¡Guzóa cazëʼ Lëʼ, en zoa cazëʼ, en chizóa ulë́ʼ! \p \v 9 Nupa naʼ nabángaca taʼgúʼu yöl-laʼ ba Nu naʼ röʼö rinná bëʼ, en zóaticaʼsö nabán. Tun bal Nu naʼ, en të Nu naʼ: “Xclenuʼ.” Bátatiʼtës tun idapa naʼ caní, \v 10 tuʼtsaga lógaca tapa uruʼë bönniʼ gula naʼ lu yu lahuiʼ lo Nu naʼ, en taʼyéaj ládxiʼgaca Nu naʼ zóaticaʼsö, en tuʼcuʼë le néquiguequini oro dxía ícjagaquiëʼ lahuiʼ lo lataj ga niʼ röʼö rinná bëʼ Nu naʼ, taʼnnë́ʼ: \q1 \v 11 ¡Xantuʼ Dios, nacuʼ lesacaʼ \q1 cúʼutuʼ Liʼ yöl-laʼ ba, en guntuʼ Liʼ bal, \q1 en gataʼ quiuʼ yöl-laʼ unná bëʼ tuʼ benuʼ yúguʼtë le dë! \q1 ¡Ca rë́ʼëni quézinuʼ nacuáʼ, en gulaʼsí lo nacuáʼ! \c 5 \s1 Tu guichi, en Bönniʼ náquiëʼ Böʼcuʼ Zxílaʼdoʼ \p \v 1 Níʼirö biléʼedaʼ tu guichi lu naʼ ibëla Nu naʼ röʼö lataj lo. Guichi naʼ naca tu guichi nudubi, en dáʼgaca didzaʼ lë́ʼelö, en láhuilö. Naguelaʼ guichi naʼ gadxi le nusáyajgaca le. \v 2 Biléʼedaʼ-nëʼ tuëʼ gubáz láʼayi lo, ateʼ bëʼë zidzaj didzaʼ, gunnë́ʼ: “¿Nuzxi naca lesacaʼ uladzuʼ le naguélaʼgaca guichi ni, en usalaj le?” \p \v 3 Cuntu nu guca usalaj guichi naʼ, en bitiʼ guca nu uyú le, calëga nu zoa yehuaʼ yubá, en calëga nu zoa luyú, en calëga nu zoa zxánilö luyú. \v 4 Níʼirö gurödxaʼ tuʼ cabí bidzöli nu naca lesacaʼ usalaj guichi naʼ, en bitiʼ bidzöli nu naca lesacaʼ ulaba le, en cuntu nu naca lesacaʼ uyú le. \v 5 Níʼirö tuëʼ bönniʼ gula niʼ gudxëʼ nedaʼ, gunnë́ʼ: “Bitiʼ cödxuʼ. Bönniʼ naʼ náquiëʼ ca bëdxi guixiʼ, en nabábalenëʼ zxíʼini xiʼsóëʼ Judá, en náquiëʼ caʼ zxíʼini xiʼsóëʼ David, chibidéliʼnëʼ lu yúguʼtë le raca, en séquiʼnëʼ uládzuʼë le naguélaʼgaca guichi ni, en usálajëʼ le.” \p \v 6 Níʼirö biléʼedaʼ-nëʼ Bönniʼ náquiëʼ Böʼcuʼ Zxílaʼdoʼ, zuínëʼ lahuiʼ lo lataj lo naʼ zoa gatsaj láhuiʼlö nupa naʼ nabángaca, en gatsaj láhuiʼlëʼ caʼ yuguʼ bönniʼ gula naʼ. Dxíëʼ huëʼ ca naca que tu böʼcuʼ zxilaʼ zoa nu bëti lëbaʼ lahuëʼ Dios, nacuáʼ gadxi lúzubaʼ, en gadxi guiö́j lobaʼ, le tuʼluíʼi ca nácagaca gadxi böʼ naʼ dzágagaca Dios, nasö́l-lëʼë léguequi idútë yödzölió. \v 7 Gudödëʼ Bönniʼ náquiëʼ Böʼcuʼ Zxílaʼdoʼ, en gudélëʼë guichi naʼ lu naʼ ibëla Nu naʼ röʼö lataj lo naʼ. \v 8 Cateʼ chigudélëʼë guichi naʼ, buluʼzóa zxíbiguequi idapa nupa naʼ nabángaca, en idapa uruʼë bönniʼ gula naʼ lahuëʼ Bönniʼ naʼ náquiëʼ Böʼcuʼ Zxílaʼdoʼ. Tu tuëʼ bönniʼ gula naʼ zö́ngaquiëʼ le rul-la nazíʼi le arpa, en nuáʼagaquiëʼ caʼ yuguʼ zxígaʼdoʼ néquiguequini oro, yuguʼ le yúdzugaca yalaj, lë naʼ ruluíʼi yöl-laʼ rulidza Dios quégaca bönachi queëʼ. \v 9 Tul-lëʼ tu le rul-la yöl-laʼ ba, le naca cubi, le rnna caní: \q1 Nacuʼ lesacaʼ quéluʼu guichi naʼ, \q1 en uládzuʼu le naguélaʼgaca le, \q1 tuʼ bëʼu lataj yuguʼ bönniʼ gulútiëʼ Liʼ, \q1 ateʼ len xichönuʼ böáʼuuʼ bönachi para ilequi queëʼ Dios, \q1 nupa nácagaca bönachi izáʼa nacuáʼ idútë yödzölió, \q1 bönachi tuíʼi yúguʼtë didzaʼ yúbölö, \q1 en nabábagaca yúguʼtë yödzö, \q1 en yúguʼtë luyú nacuáʼ idútë yödzölió. \q1 \v 10 Benuʼ ga nácagaquiëʼ bönniʼ taʼnná bëʼë \q1 en ga nácagaquiëʼ bixúz queëʼ Dios queë́ruʼ. \q1 Benuʼ ga taʼnná bëʼë lu yu yödzölió. \p \v 11 Níʼirö buyúaʼ, en biyöndaʼ chíʼigaquiëʼ gubáz láʼayi zián. Zián gáyuʼë, en gáyuʼë nacuʼë. Nacuʼë idú gásibiʼilö lataj lo naʼ tsözxö́n len nupa naʼ nabángaca, encaʼ yuguʼ bönniʼ gula naʼ. \v 12 Tuʼë zidzaj didzaʼ yúguʼtëʼ, taʼnnë́ʼ: \q1 ¡Bönniʼ naʼ náquiëʼ Böʼcuʼ Zxílaʼdoʼ gulútiëʼ, \q1 náquiëʼ lesacaʼ gataʼ yöl-laʼ unná bëʼ lu nëʼë, \q1 en yöl-laʼ tsahuiʼ, en yöl-laʼ réajniʼi, en yöl-laʼ huáca! \q1 ¡Náquiëʼ lesacaʼ gunruʼ-nëʼ bal, en tseaj ládxiʼruʼ Lëʼ, \q1 en cúʼuruʼ-nëʼ yöl-laʼ ba! \p \v 13 Níʼirö biyöndaʼ tul-la yúguʼtë le benëʼ Dios yehuaʼ yubá, en lu yu yödzölió, en zxánilö luyú, en lu nísadoʼ. Tul-la yúguʼtë le nacuáʼ yuguʼ lataj naʼ, taʼnná: \q1 ¡Yöl-laʼ ba Nu naʼ röʼö lataj lo, \q1 encaʼ Bönniʼ naʼ náquiëʼ Böʼcuʼ Zxílaʼdoʼ! \q1 ¡Gúnticaʼsiruʼ-nëʼ bal \q1 en cúʼuticaʼsiruʼ-nëʼ yöl-laʼ ba, \q1 ateʼ inná bë́ʼticaʼsëʼ Lëʼ! \p \v 14 Idápatë nupa naʼ nabángaca taʼnná: “¡Caʼ gaca!” \p Níʼirö idapa uruʼë bönniʼ gula naʼ buluʼtsaga lógaquiëʼ lu yu, en gulaʼyéaj ládxiʼgaquiëʼ Nu naʼ zóaticaʼsö. \c 6 \s1 Yuguʼ le naguélaʼgaca guichi \p \v 1 Níʼirö biléʼedaʼ-nëʼ Bönniʼ náquiëʼ Böʼcuʼ Zxílaʼdoʼ, ateʼ buládzuʼë tu le naguelaʼ guichi naʼ, ateʼ biyöndaʼ tu nu nutsaʼ ladaj idapa naʼ nabángaca, ateʼ biyö́n chiʼi ca guziúʼ rinnë́, gunná: “¡Gudá uyúʼ!” \p \v 2 Buyúaʼ, en biléʼedaʼ-baʼ tubaʼ böaʼ chiguichi, ateʼ nu naʼ dxía lëbaʼ zön tu uxitiʼ yaga. Guluʼë lëʼ tu le néquini oro udxíëʼ icjëʼ, ateʼ birúajëʼ ca tu nu nácatërö lo para idéliʼnëʼ lu gudil-la. \p \v 3 Cateʼ buládzuʼë le buropi le naguelaʼ guichi naʼ, biyöndaʼ nu buropi naʼ nabán, ateʼ gunná: “¡Gudá uyúʼ!” \p \v 4 Níʼirö birúajbaʼ iaʼtubaʼ böaʼ, nácabaʼ xiná. Buluʼdödëʼ lu nëʼe nu naʼ dxía lëbaʼ yöl-laʼ huáca unná bëʼ tsöjtúa yöl-laʼ riböza dxiʼa tsáhuiʼdoʼ quégaca bönachi, en gun ga iluti luzë́ʼeguequi. Buluʼnödzjëʼ queëʼ tu guíë tuchiʼ zxön. \p \v 5 Cateʼ buládzuʼë le bunni le naguelaʼ guichi naʼ, biyöndaʼ nu bunni naʼ nabán, ateʼ gunná: “¡Gudá uyúʼ!” \p Buyúaʼ, en biléʼedaʼ-baʼ tubaʼ böaʼ gasaj, ateʼ nu naʼ dxía lëbaʼ zön tu zxigóns. \v 6 Biyöndaʼ ruíʼi didzaʼ tu chiʼi gatsaj láhuiʼlö tapa naʼ nabángaca, ateʼ gunná: “Chopa guíë zxoaʼ xtila len lazxaj que tu dza huen dxin tuʼ gaca gubín, en xopa guíë zxoaʼ cebada len lazxaj que tu dza huen dxin, pero bitiʼ gunuʼ ga yadzaj le naca za, en bitiʼ bi gunuʼ que xisi uva nal-la.” \p \v 7 Cateʼ buládzuʼë le budapi le naguelaʼ guichi naʼ, biyöndaʼ ruíʼi didzaʼ nu budapi naʼ nabán, ateʼ gunná: “¡Gudá uyúʼ!” \p \v 8 Buyúaʼ, en biléʼedaʼ-baʼ tubaʼ böaʼ gulaj, ateʼ nu naʼ dxía lëbaʼ nazíʼi le Yöl-laʼ Guti, ateʼ zéajlen nu naʼ nu nazíʼi le Lataj Chul-la. Buluʼdödëʼ lu nëʼe nu naʼ inná beʼe gatsaj tu gatsaj bönachi nacuáʼ yödzölió para guti léguequi len guíë tuchiʼ, en len yöl-laʼ ridún, en len yuguʼ yödzöhuë́ʼ, en len yuguʼ böaʼ guixiʼ síniaʼ dzö́ʼöbaʼ luyú. \p \v 9 Cateʼ buládzuʼë le guyuʼ le naguelaʼ guichi naʼ, biléʼedaʼ zxan bucugu yehuaʼ yubá niʼ yuguʼ böʼ gulaca cazëʼ bönniʼ niʼ gulútiëʼ légaquiëʼ tuʼ gulunëʼ libán que xtídzëʼë Dios, en tuʼ gulunëʼ ba nalí queëʼ. \v 10 Guluíʼi zidzaj didzaʼ yuguʼ böʼ ni, gulaʼnná: “¡Xantuʼ Láʼayi, runuʼ ca rnnoʼ! ¿Bátaxi caz uchiʼa usörö́uʼ queë́tuʼ, en uzíʼi lëbuʼ yuguʼ bönniʼ nacuʼë yödzölió tuʼ gulútiëʼ netuʼ?” \p \v 11 Buluʼnödzjëʼ quéguequi yuguʼ lariʼ chiguíchidoʼos ilácuëʼ, en gulë́ʼ léguequi: “Ral-laʼ uzíʼ ládxiʼliʼ iaʼtú chíʼidoʼosö, ga idxinrö dza ilaʼdxín yúguʼtë luzáʼaliʼ huen dxin queëʼ Cristo ni, yuguʼ bönniʼ naʼ ral-laʼ iluti bönachi légaquiëʼ caʼ ca naʼ bë́tigaca libíʼiliʼ.” \p \v 12 Cateʼ buládzuʼë le buzxopi le naguelaʼ guichi naʼ, buyúaʼ, en biléʼedaʼ gudö́didaʼ budóʼ zxuʼ luyú. Böáca gasaj gubidza, en guca ca tu lariʼ guitsaʼ gasaj, ateʼ böáca beoʼ xiná ca naca rön. \v 13 Gulaʼguínnaj bölaj lúzxiba lu yu, le guca ca raca que yaga higo, cateʼ taʼguínnaj le ribía cateʼ rutá le böʼ budunuʼ. \v 14 Gudödi que lúzxiba, ateʼ guca que ca raca que tu guichi cateʼ nu rutubi le. Buluʼtsáʼ xilátjagaca yúguʼtë guíʼadoʼ, encaʼ yúguʼtë gapa zoa luyú bidxi lu nísadoʼ. \v 15 Níʼirö yuguʼ bönniʼ taʼnná bëʼë luyú, en yuguʼ bönniʼ lo, en yuguʼ bönniʼ taʼléʼenëʼ yöl-laʼ tsahuiʼ, en yuguʼ bönniʼ taʼnná béʼenëʼ bönniʼ röjáquiëʼ gudil-la, en yuguʼ bönniʼ dë lu náʼagaquiëʼ, en yúguʼtë nupa nadóʼogaca, en yúguʼtë nupa bitiʼ nadóʼogaca buluʼcachiʼ lógaquiëʼ gapa naca zxan bulóaj, en gapa naca lëʼe guiö́j lu guíʼadoʼ. \v 16 Gulë́ʼ yuguʼ guíʼadoʼ naʼ, en yuguʼ lëʼe guiö́j naʼ: “Guliʼdubágaʼ netuʼ, en buliʼcachiʼ netuʼ, para cabí iléʼe Nu naʼ röʼö lataj lo niʼ netuʼ, en para cabí ideliʼ yöl-laʼ rilé queëʼ Bönniʼ naʼ náquiëʼ Böʼcuʼ Zxílaʼdoʼ netuʼ. \v 17 Chibidxín dza uluíʼi lahui yöl-laʼ rilé quégaquiëʼ, ateʼ ¿nuzxi caz sequiʼ guáʼ ilén le?” \c 7 \s1 Tu gayuáʼ yuʼ tapa-un milëʼ bönniʼ \p \v 1 Gudödi gulaca yuguʼ lë ni biléʼedaʼ tapa gubáz láʼayi zuíguequinëʼ idapa laʼa yödzölió. Tuʼzáguëʼë xinö́zgaca idapa böʼ recja tsöláʼa huéaj luyú, para cabí tsecja böʼ luyú yödzölió, en para cabí tsecja lu nísadoʼ, en para cabí utá yaga. \v 2 Biléʼedaʼ caʼ iaʼtúëʼ gubáz láʼayi zëʼë rirúajëʼ ga rilén gubidza. Nuʼë tu le udë́ʼë nupa nácagaca queëʼ Dios ban le gaca bëʼ léguequi. Bëʼë zidzaj didzaʼ, en bulidzëʼ idapëʼ gubáz láʼayi niʼ nadödi lu náʼagaquiëʼ yöl-laʼ huáca unná bëʼ ilún dítjanëʼ luyú, en nísadoʼ. \v 3 Gudxëʼ légaquiëʼ: “Bitiʼ gun dítjaliʼ luyú, en nísadoʼ, en yuguʼ yaga cateʼ udáʼarötuʼ tu le gaca bëʼ raʼ xigágaquiëʼ bönniʼ huen dxin queëʼ Dios queë́ruʼ.” \p \v 4 Biyöndaʼ tsca nácagaquiëʼ bönniʼ daʼ légaquiëʼ lë naʼ naca bëʼ. Nácagaquiëʼ idú tu gayuáʼ yuʼ tapa-un milëʼ ladaj yúguʼtë cöʼ zxíʼini xiʼsóëʼ Israel. \v 5 Yuguʼ bönniʼ naʼ daʼ légaquiëʼ lë naʼ naca bëʼ nácagaquiëʼ: \q1 Chinnu milëʼ diʼa dza queëʼ Judá. \q1 Chinnu milëʼ diʼa dza queëʼ Rubén. \q1 Chinnu milëʼ diʼa dza queëʼ Gad. \q1 \v 6 Chinnu milëʼ diʼa dza queëʼ Aser. \q1 Chinnu milëʼ diʼa dza queëʼ Neftalí. \q1 Chinnu milëʼ diʼa dza queëʼ Manasés. \q1 \v 7 Chinnu milëʼ diʼa dza queëʼ Leví. \q1 Chinnu milëʼ diʼa dza queëʼ Isacar. \q1 \v 8 Chinnu milëʼ diʼa dza queëʼ Zabulón. \q1 Chinnu milëʼ diʼa dza queëʼ José. \q1 Chinnu milëʼ diʼa dza queëʼ Benjamín. \s1 Bönachi guizxi yu nácugaca lariʼ chiguíchidoʼos \p \v 9 Gudödi guca lë ni buyúaʼ, en biléʼegacadaʼ bönachi zián, cuntu nu gaca ulaba léguequi. Nabábagaquiëʼ yúguʼtë yödzö tuíʼi didzaʼ yúbölö idútë yödzölió. Zuíguequinëʼ ca dö́dilö lahui lataj lo, ga naʼ röʼë caʼ Bönniʼ naʼ náquiëʼ Böʼcuʼ Zxílaʼdoʼ, en nácugaquiëʼ lariʼ chiguíchidoʼos, en zö́ngaquiëʼ zin. \v 10 Tuʼë zidzaj didzaʼ yúguʼtëʼ, taʼnnë́ʼ: \q1 ¡Yöl-laʼ rusölá zaʼ lu nëʼë Dios queë́ruʼ, röʼë lataj lo ni, \q1 en zaʼ caʼ lu nëʼë Bönniʼ naʼ náquiëʼ Böʼcuʼ Zxílaʼdoʼ! \p \v 11 Zuíguequinëʼ yúguʼtë gubáz láʼayi idú gásibiʼilö lataj lo naʼ, encaʼ idú gásibiʼilö ga nacuʼë bönniʼ gula, encaʼ idú gásibiʼilö ga nacuáʼ idapa naʼ nabángaca, ateʼ tuʼtsaga lógaquiëʼ lu yu ca dö́dilö lahui lataj lo naʼ, en taʼyéaj ládxiʼgaquiëʼ Dios, \v 12 taʼnnë́ʼ: \q1 ¡Caʼ gaca! ¡Yöl-laʼ ba Liʼ, Dios queë́tuʼ! \q1 ¡Napuʼ yöl-laʼ zxön, en yöl-laʼ réajniʼi! \q1 ¡Rëtuʼ Liʼ: “Xclenuʼ”, en runtuʼ Liʼ bal! \q1 ¡Napuʼ yöl-laʼ unná bëʼ, en yöl-laʼ huáca! \q1 ¡Gácaticaʼsö caní quiuʼ, Dios queë́tuʼ! \q1 ¡Caʼ gaca! \p \v 13 Níʼirö gunábinëʼ nedaʼ tuëʼ bönniʼ gula naʼ, gunnë́ʼ: “¿Nupxi naʼ nácugaca lariʼ chiguíchidoʼos, en gapxi bönniʼ légaquiëʼ?” \p \v 14 Nedaʼ gudxaʼ lëʼ: “Xan, liʼ nöz quézinuʼ.” \p Lëʼ gudxëʼ nedaʼ: “Nupa ni gulaʼguíʼi gulaʼzácaʼdaʼ. Gulaʼguíbëʼ lariʼ nácugaquiëʼ, en buluʼún léguequi chiguíchidoʼos len xichönëʼ Bönniʼ naʼ náquiëʼ Böʼcuʼ Zxílaʼdoʼ. \v 15 Que lë ni naʼ nacuʼë ca dö́dilö lahui lataj lo ga röʼë rinná bëʼë Dios, en tunëʼ dxin lahuëʼ Lëʼ rëla, en të dza lu yudoʼ queëʼ. Nu naʼ röʼö lataj lo ni gun chiʼi légaquiëʼ tuʼ zóalenticaʼsö légaquiëʼ. \v 16 Bítiʼrö ilaʼdunëʼ, en bítiʼrö ilaʼbidxëʼ nisa, en bítiʼrö ilaʼyéguinëʼ gubidza, en bítiʼrö iléquinëʼ xilá \v 17 tuʼ uyúëʼ Bönniʼ naʼ náquiëʼ Böʼcuʼ Zxílaʼdoʼ légaquiëʼ ca nu uyú böʼcuʼ zxilaʼ. Zoëʼ gatsaj láhuiʼlö lataj lo naʼ. Ichë́ʼë légaquiëʼ gapa ralaj nisa le ruíʼi yöl-laʼ naʼbán, ateʼ Dios uzxíëʼ lógaquiëʼ nisa taʼbödxëʼ.” \c 8 \s1 Le igadxi le naguelaʼ guichi \p \v 1 Cateʼ buládzuʼë le igadxi le naguelaʼ guichi naʼ, gurö́ʼö dxi yehuaʼ yubá idú gatsaj hora. \v 2 Níʼirö biléʼegacadaʼ-nëʼ gadxi gubáz láʼayi naʼ zuíguequinëʼ lahuëʼ Dios, ateʼ buluʼdödëʼ lu náʼagaquiëʼ gadxi lúzubaʼ böaʼ bëdxi. \v 3 Níʼirö bidëʼ iaʼtúëʼ gubáz láʼayi, nuʼë tu zxígaʼdoʼ néquini oro, en guzuínëʼ raʼ bucugu yehuaʼ yubá niʼ. Gulúʼudëʼë yalaj lu nëʼë para ugutsëʼ le len yöl-laʼ rulidza Dios le gulún yúguʼtë bönachi queëʼ Cristo, en uzéguiʼë le lu bucugu naʼ néquini oro, le zoa lahui lo lataj lo naʼ. \v 4 Gurén dzön que yalaj naʼ zoa lu nëʼë gubáz láʼayi naʼ, en guca tuz len yöl-laʼ rulidza Dios le gulún bönachi queëʼ Cristo, ateʼ bidxín ga naʼ röʼë Dios. \v 5 Níʼirö gubáz láʼayi naʼ bulíëʼ zxígaʼdoʼ naʼ len boʼ yalaj dxía lu bucugu naʼ, ateʼ gurúʼunëʼ le luyú. Gunnë́ guziúʼ, ateʼ bö zidzaj biyö́n. Guyëpi yösa, en gudödi budóʼ zxuʼ. \s1 Tuʼcödxëʼ lúzubaʼ böaʼ bëdxi \p \v 6 Níʼirö igádxitëʼ gubáz láʼayi naʼ zö́ngaquiëʼ gadxi lúzubaʼ böaʼ bëdxi naʼ gulaʼcuʼë sinaʼ uluʼcödxëʼ léguequi. \p \v 7 Bucödxëʼ gubáz láʼayi zíʼalö lúzubaʼ böaʼ bëdxi, ateʼ gurö́ʼö guiö́j böguiʼ yöla sunna, en guíʼ nutsíʼi rön, ateʼ buluʼhuöxaj luyú. Guyegui tu cöʼ tsa tu tsonna cöʼ le dë luyú ni, ateʼ guyegui caʼ tu cöʼ tsa tu tsonna cöʼ yaga. Guyegui caʼ yúguʼtë guixiʼ yaʼa. \p \v 8 Bucödxëʼ gubáz láʼayi buropi naʼ lúzubaʼ böaʼ bëdxi, ateʼ gubixi tu le naca ca tu guíʼa zxön régui lu nísadoʼ, ateʼ iaʼlátiʼdoʼos ca gatsaj tu gatsaj nísadoʼ naʼ böáca rön. \v 9 Guti tu cöʼ tsa tu tsonna cöʼ le nabángaca dzöʼö lu nisa zxön naʼ, ateʼ guca ditaj tu cöʼ tsa tu tsonna cöʼ le taʼdödi láhuiʼlö nisa naʼ. \p \v 10 Bucödxëʼ gubáz láʼayi bunni lúzubaʼ böaʼ bëdxi, ateʼ böxaj tu bölaj lúzxiba, le régui ca tu guíʼ yöri gapa dë nisa yegu, encaʼ gapa ralaj nisa, ateʼ guca caní que iaʼlátiʼdoʼos ca gatsaj tu gatsaj nisa naʼ röʼö luyú. \v 11 Bölaj ni lëbaʼ Ajenjo, le naca tu le siláʼ, ateʼ böáca siláʼ iaʼlátiʼdoʼos ca gatsaj tu gatsaj nisa gapa naʼ dë nisa, en guca ca naca le siláʼ naʼ, ateʼ gulati bönachi zián niʼa que nisa naʼ böáca siláʼ. \p \v 12 Bucödxëʼ gubáz láʼayi budapi lúzubaʼ böaʼ bëdxi, ateʼ böáca chul-la iaʼlátiʼdoʼos ca gatsaj tu gatsaj gubidza, en lëscaʼ caní guca que beoʼ, ateʼ böáca chul-la tu cöʼ tsa tu tsonna cöʼ bölaj. Caní guca, bitiʼ buzeníʼ gubidza iaʼlátiʼdoʼos ca gatsaj tu gatsaj dza, en bitiʼ buluʼzeníʼ bölaj, en beoʼ iaʼlátiʼdoʼos ca gatsaj tu gatsaj rëla. \p \v 13 Níʼirö buyúaʼ, en biyöndaʼ ruʼë zidzaj didzaʼ tuëʼ gubáz láʼayi ridödëʼ gatsaj láhuiʼlö lúzxiba, en rnnëʼ: “¡Bicaʼ bayechiʼ libíʼiliʼ! ¡Bicaʼ bayechiʼ libíʼiliʼ! ¡Bicaʼ bayechiʼ libíʼiliʼ zóaliʼ luyú ni cateʼ uluʼcödxëʼ iaʼtsonnëʼ gubáz láʼayi naʼ lúzubaʼ böaʼ bëdxi!” \c 9 \p \v 1 Bucödxëʼ gubáz láʼayi guyuʼ lúzubaʼ böaʼ bëdxi, ateʼ biléʼedaʼ nu naca ca tu bölaj lúzxiba böxaj luyú, ateʼ buluʼnödzjëʼ nu naʼ zxíʼini guíë que lataj chul-la. \v 2 Gusaljëʼ lataj chul-la naʼ, ateʼ gurén dzön que lataj chul-la, le guca ca dzön rirúaj ga tuʼzéguiʼë buláʼdoʼ, ateʼ gulaʼchul-la gubidza, en lúzxiba niʼa que dzön naʼ. \v 3 Lu dzön naʼ bilaʼrúajbaʼ bö́chiʼzu, yuguʼ le gulaʼzxóasibaʼ luyú, ateʼ Dios bëʼë légacabaʼ lataj iláduʼbaʼ bönachi ca tunbaʼ xöjnö́ʼ dzö́ʼöbaʼ luyú. \v 4 Gunná béʼenëʼ légacabaʼ bitiʼ ilún dítjabaʼ guixiʼ röʼö luyú, en bitiʼ ilún dítjabaʼ yuguʼ le naca yaʼa, en calëga yuguʼ yaga, pero gácasö iláduʼbaʼ bönachi naʼ bitiʼ daʼ lë naʼ naca bëʼ nu nequi queëʼ Dios raʼ xigágaquiëʼ. \v 5 Bitiʼ bëʼë légacabaʼ lataj ilútibaʼ légaquiëʼ, pero uluʼsacaʼ zíʼisibaʼ légaquiëʼ idú ca gayuʼ beoʼ. Riládaʼ ga táduʼbaʼ ca naʼ rilá ga ráduʼbaʼ xöjnö́ʼ. \v 6 Yuguʼ dza naʼ ilë́ʼënëʼ yuguʼ bönniʼ iluti cuíngaquiëʼ, pero bitiʼ ilaʼzéquiʼnëʼ. Ilë́ʼëninëʼ ilátiëʼ, pero ucuíta cuini yöl-laʼ guti. \p \v 7 Naláʼgacabaʼ bö́chiʼzu naʼ ca nácagacabaʼ böaʼ nácugacabaʼ le néquiguequini guíë, para tsöjácabaʼ gudil-la. Dxíagaca ícjagacabaʼ le nácagaca ca tu le néquini oro. Naca lógacabaʼ ca naca lógaca bönachi. \v 8 Naca guitsaʼ ícjagacabaʼ ca naca guitsaʼ ícjanu nigula. Nácagaca láyiʼgacabaʼ ca nácagaca láyiʼbaʼ bëdxi guixiʼ. \v 9 Nácugaca luchúʼugacabaʼ le néquini guíë. Taʼgúʼu bö xíligacabaʼ ca naʼ taʼgúʼu bö carreta náʼayöjgacabaʼ böaʼ taʼxítiʼbaʼ lu gudil-la. \v 10 Nácagaca xibángacabaʼ ca naca xibángacabaʼ xöjnö́ʼ, zoa líʼigacabaʼ. Lu xibángacabaʼ naʼ zoa le tuʼdíʼinibaʼ, para ilunbaʼ ziʼ bönachi idú ca gayuʼ beoʼ. \v 11 Zoa nu rinná beʼe légacabaʼ, nu naʼ naca gubáz xihuiʼ que lataj chul-la. Gubáz ni nazíʼi le lu didzaʼ hebreo: Abadón, le rnna lu didzaʼ griego: Apolión, en lu didzaʼ xidzaʼ: Nu Rusuniti. \p \v 12 Chigudödi tu le rusuniti bönachi, le zaʼ zíʼalö, pero záʼgaca iaʼchopa le uluʼsuniti bönachi. \p \v 13 Bucödxëʼ gubáz láʼayi buzxopi lúzubaʼ böaʼ bëdxi, ateʼ biyöndaʼ tu chiʼi ruíʼi didzaʼ gatsaj láhuiʼlö tapa le nácagaca ca lúzubaʼ bëdxi dáʼgaca tapa squin bucugu naʼ néquini oro, le röʼ lahuëʼ Dios. \v 14 Chiʼi ni ruíʼilen didzaʼ gubáz láʼayi buzxopi naʼ siʼ bucödxëʼ lúzubaʼ böaʼ bëdxi, en rnna: “Busedxi idápatëʼ gubáz xihuiʼ naʼ nágaʼgaca raʼ yegu Eufrates.” \p \v 15 Níʼirö buluʼsedxëʼ tapa gubáz xihuiʼ naʼ, chinucözëʼ Dios léguequi para laʼ náʼasö, le naca dza naʼ, en beoʼ naʼ, en izi naʼ, para ilútigaca tu cöʼ tsa tu tsonna cöʼ bönachi nacuáʼ yödzölió. \v 16 Biyöndaʼ tsca nácagaquiëʼ bönniʼ röjáquiëʼ gudil-la dxíagaquiëʼ-baʼ böaʼ, en dzágagaquiëʼ tapa gubáz xihuiʼ naʼ. Nácagaquiëʼ idú chopa gayuáʼ mil milëʼ. \p \v 17 Biléʼegacadaʼ-baʼ böaʼ naʼ ca tu lu bixín, ateʼ nupa taʼbía légacabaʼ nacu luchúʼuguequi le naca guiʼdoʼos, en yaʼa ca lúzxiba, en gulaj. Nácagaca ícjagacabaʼ böaʼ naʼ ca ícjabaʼ bëdxi guixiʼ, ateʼ lu ruáʼagacabaʼ taʼrúaj guíʼ, en dzön, en tu le ruzéguiʼdaʼ, nazíʼi le azufre. \v 18 Yuguʼ lë naʼ taʼrúaj ruáʼagacabaʼ bë́tigaca tu cöʼ tsa tu tsonna cöʼ bönachi nacuáʼ luyú, lë naʼ nácagaca guíʼ, en dzön, en lë naʼ ruzéguiʼdaʼ. \v 19 Yuguʼ le tuʼdíʼinibaʼ böaʼ naʼ taʼrúaj ruáʼagacabaʼ, en dzöʼö lu xibángacabaʼ, tuʼ nácagaca xibángacabaʼ ca yuguʼ bëla zoa ícjagacabaʼ le tuʼdíʼinibaʼ. \p \v 20 Iaʼzícaʼrö bönachi, nupa bitiʼ gulati lu chopa ni tuʼsuniti, bitiʼ buluʼbíʼi ládxiʼguequi para cabirö ilúngaca ca naʼ túngaca, en bitiʼ buluʼsán taʼyéaj ládxiʼguequi yuguʼ böʼ xihuiʼ, en yuguʼ budóʼ guiö́j budóʼ yaga, yuguʼ budóʼ naʼ bitiʼ taʼléʼe, en bitiʼ taʼyöni, en bitiʼ gaca sáʼgaca. \v 21 Bitiʼ buluʼbíʼi ládxiʼguequi para cabirö iluti bönachi, en calëga para cabirö ilúngaca yöl-laʼ gudzáʼ quéguequi, en le ruáʼ döʼ túngaca, en yöl-laʼ ribán quéguequi. \c 10 \s1 Gubáz láʼayi, nuáʼ lu nëʼë tu guíchidoʼ \p \v 1 Níʼirö biléʼedaʼ-nëʼ iaʼtúëʼ gubáz láʼayi nál-la, bötjëʼ birúajëʼ yehuaʼ yubá, nácuëʼ böaj lúzxiba, en zoa ca tu biguitaʼ ícjalëʼ. Rëpi yösa beníʼ lahuëʼ ca run gubidza, ateʼ nácagaca niʼë ca yaʼzxö́n taʼyegui. \v 2 Zoa lu nëʼë tu guíchidoʼ nayalaj, ateʼ tu niʼë ibëla nulibëʼ lu nísadoʼ, en iaʼtú niʼë yö́göla nulibëʼ luyú bidxi. \v 3 Níʼirö bëʼë zidzaj didzaʼ, ateʼ biyö́n chiʼë ca riyö́n cateʼ ribö́dxiʼabaʼ bëdxi guixiʼ, en cateʼ budxi bëʼë zidzaj didzaʼ naʼ, bilaʼyöni chíʼigaca gadxi guziúʼ. \v 4 Cateʼ budxi bilaʼyöni chíʼigaca guziúʼ naʼ, nedaʼ siʼ uzúajaʼ lu guichi, pero biyöndaʼ nu ruíʼi didzaʼ yehuaʼ yubá, rë nedaʼ: “Bucáchiʼsö didzaʼ ni guluíʼi gadxi guziúʼ naʼ. Bitiʼ uzúajuʼ didzaʼ naʼ lu guichi.” \p \v 5 Níʼirö gubáz láʼayi naʼ biléʼedaʼ-nëʼ zuínëʼ lu nísadoʼ, en luyú bidxi, guchisa nëʼë ibëla zacaʼ lúzxibalö, \v 6 ateʼ ben tsutsu xtídzëʼë niʼa que Nu naʼ zoa caz, Nu naʼ ben yehuaʼ yubá, en le nacuáʼ niʼ, encaʼ yödzölió, en le nacuáʼ niʼ, encaʼ nísadoʼ, en le nacuáʼ niʼ, ateʼ gunnë́ʼ: “¡Bítiʼrö tse! \v 7 Cateʼ ucödxëʼ gubáz láʼayi igadxi lúzubaʼ böaʼ bëdxi, usudxinëʼ Dios le nagachiʼ queëʼ, lë naʼ buluíʼinëʼ yuguʼ huen dxin queëʼ, bönniʼ niʼ guluʼë didzaʼ uláz queëʼ.” \p \v 8 Níʼirö chiʼi naʼ biyöndaʼ rirúaj yehuaʼ yubá bë́ʼlen nedaʼ didzaʼ leyúbölö. Gunná: “Guyéaj, yöjxíʼ guíchidoʼ nayalaj naʼ zönëʼ gubáz láʼayi naʼ nulibëʼ lu nísadoʼ, en luyú bidxi.” \p \v 9 Guyijaʼ ga naʼ zoëʼ gubáz láʼayi naʼ, en gunábidaʼ-nëʼ gunnëʼ guíchidoʼ naʼ quiaʼ. Gubáz láʼayi naʼ gudxëʼ nedaʼ, gunnë́ʼ: “¡Guzxíʼ, gudagu! Lu ruʼu gaca zxixi ca naca bidxínaʼdoʼ queë́baʼ buz, pero lëʼu huöáca siláʼ.” \p \v 10 Guzxiʼa guíchidoʼ naʼ zönëʼ, en gudahuaʼ le. Lu ruáʼa guca zxixi ca naca bidxínaʼdoʼ naʼ, pero cateʼ budxi gudahuaʼ le, böáca siláʼ lëʼa. \v 11 Níʼirö gudxëʼ nedaʼ: “Ral-laʼ guʼu didzaʼ leyúbölö uláz queëʼ Dios lógaca zián cöʼ bönachi izáʼa, en gapa nacuáʼ yúguʼtë yödzö, en gapa tuíʼi zián didzaʼ yúbölö, en lógaca zián bönniʼ unná bëʼ.” \c 11 \s1 Chopëʼ bönniʼ tunëʼ ba nalí \p \v 1 Níʼirö bidxín nu benna tu gui quiaʼ le naca ca tu yaga ribixi, en gudxi nedaʼ: “Guyasa, en burixi yudoʼ queëʼ Dios. Burixi caʼ bucugu láʼayi que, en bulaba nupa nacuáʼ niʼ taʼyéaj ládxiʼgaca Dios. \v 2 Bucáʼana caʼ löʼa que yudoʼ naʼ dë níʼilö, en bitiʼ urixuʼ le, tuʼ nadödi lu náʼagaca bönachi izáʼa, ateʼ uluʼlibi uluʼléaj yödzö láʼayi naʼ idú ca chopa-un beoʼ.” \p \v 3 Gudxëʼ caʼ nedaʼ: “Isö́l-laʼa chopëʼ bönniʼ ilunëʼ ba nalí quiaʼ, ateʼ iluʼë didzaʼ uláz quiaʼ idú ca chinnu gayuáʼ yuʼ tsónnalalaj dza, nácugaquiëʼ lariʼ le naca bödzádzadoʼ.” \v 4 Chopëʼ bönniʼ ni tunëʼ ba nalí, nácagaquiëʼ chopa yaga olivo naʼ nazúaj lu guichi láʼayi ca naca quégaquiëʼ, en nácagaquiëʼ caʼ chopa le nuáʼgaca guíʼ naʼ nacuáʼ lahuëʼ Dios, Xani yödzölió. \v 5 Channö guë́ʼëni nu guáʼ döʼ quégaquiëʼ, irúaj guíʼ ruáʼagaquiëʼ le usuniti nu naʼ rë́ʼëni guáʼ döʼ quégaquiëʼ, en guti nu naʼ, encaʼ nupa taʼdáʼbagaʼ légaquiëʼ. \v 6 Chopëʼ ni dë lu náʼagaquiëʼ uluʼzáguëʼë xinöza nisa guiö́j lúzxiba, para cabí galaj guiö́j tsca dza naʼ ral-laʼ iluʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, ateʼ dë lu náʼagaquiëʼ caʼ ilunëʼ ga huöáca nisa rön, en ilunëʼ ga gatsaj yödzöhuë́ʼ yödzölió. Ilunëʼ caní bálatiʼtës luzuí ilë́ʼënnëʼ. \v 7 Cateʼ údxi ilunëʼ ba nalí, irúajbaʼ böaʼ síniaʼ lataj chul-la, en tíl-lalenbaʼ légaquiëʼ, en ucúl-labaʼ légaquiëʼ, en gútibaʼ légaquiëʼ. \v 8 Le gulaca cazëʼ ilaʼtúlusö caʼ laʼ nöza lu yödzö zxön, ga niʼ gudë́ʼë caʼ Xanruʼ lëʼe yaga cruz, en ca rucúdzuʼruʼ didzaʼ, nazíʼi le caʼ Sodoma, encaʼ Egipto. \v 9 Idú ca tsonna dza yuʼ gatsaj bönachi yúguʼtë yödzö, en yúguʼtë bönachi izáʼa, en bönachi tuíʼi zián didzaʼ yúbölö, en bönachi yúguʼtë luyú, ilaʼléʼeni le gulaca cazëʼ, en bitiʼ iluíʼ lataj nu ucacheʼ légaquiëʼ yeru ba. \v 10 Uluʼdzéjadeʼe nupa nacuáʼ yödzölió tuʼ gulátiëʼ, ateʼ lu yöl-laʼ rudzeja quéguequi ilaʼsö́l-laʼ le uluʼnödzaj quégaca luzë́ʼeguequi, tuʼ buluʼsacaʼ ziʼë chopëʼ ni guluʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios bönachi nacuáʼ yödzölió. \p \v 11 Níʼirö cateʼ chibizáʼa tsonna dza yuʼ gatsaj naʼ, Dios busubanëʼ légaquiëʼ, ateʼ gulaʼyasëʼ gulazuínëʼ, ateʼ guladxi gulaʼdzöbi yúguʼtë nupa bilaʼléʼe légaquiëʼ. \v 12 Níʼirö bëʼ zidzaj didzaʼ tu chiʼi yehuaʼ yubá, en gudxi légaquiëʼ: “Guliʼcuén ni.” \p Gulaʼbenëʼ lu böaj lúzxiba zacaʼ yehuaʼ yubálö, ateʼ nupa naʼ gulaʼdáʼbagaʼ légaquiëʼ bilaʼléʼe légaquiëʼ. \v 13 Laʼ níʼisö gudö́didaʼ budóʼ zxuʼ, ateʼ biguinnaj tu cöʼ tsa tu chi cöʼ yuguʼ yuʼu dzöʼö lu yödzö naʼ, ateʼ lu budóʼ zxuʼ naʼ, gulati tsónnalalaj yuʼ chi gayuáʼ bönachi. Guladxi gulaʼdzöbi nupa niʼ nagáʼanagaca, ateʼ gulaʼgúʼu yöl-laʼ ba Dios zoëʼ yehuaʼ yubá. \p \v 14 Chigudödi le buropi le rusuniti bönachi, ateʼ chizóa idxín le bunni le usuniti léguequi. \s1 Rucödxëʼ gubáz láʼayi igadxi lúzubaʼ böaʼ bëdxi \p \v 15 Bucödxëʼ gubáz láʼayi igadxi lúzubaʼ böaʼ bëdxi, ateʼ guluíʼi zidzaj didzaʼ yuguʼ chiʼi yehuaʼ yubá, taʼnná: \q1 Gapa taʼnná bëʼ bönachi yödzölió \q1 nadö́digaca lu nëʼë Xanruʼ Dios, \q1 en lu nëʼë Cristo. \q1 Lëʼ inná bë́ʼticaʼsëʼ. \p \v 16 Níʼirö idapa uruʼë bönniʼ gula naʼ rö́ʼögaquiëʼ gapa naʼ taʼnná bëʼë lahuëʼ Dios, buluʼtsaga lógaquiëʼ lu yu, en taʼyéaj ládxiʼgaquiëʼ Dios. \v 17 Taʼnnë́ʼ: \q1 ¡Xantuʼ Dios, napa cazuʼ yöl-laʼ huáca! \q1 ¡Guzóa cazuʼ, en zoa cazuʼ, en ral-laʼ guída cazuʼ! \q1 ¡Xclenuʼ, tuʼ chibugunuʼ dxin yöl-laʼ huáca zxön quiuʼ, \q1 en risí loʼ rinná bëʼu! \q1 \v 18 ¡Gulaʼlé bönachi yuguʼ yödzö \q1 pero chibidxín dza gunuʼ léguequi xíguiaʼ! \q1 ¡Naca dza uchiʼa usörö́uʼ nupa chinátigaca! \q1 ¡Ubiʼu quégaquiëʼ huen dxin quiuʼ, \q1 yuguʼ bönniʼ guluʼë didzaʼ uláz quiuʼ, \q1 nupa néquiguequi quez quiuʼ, en gulún bal Loʼ, \q1 nupa nácagaca cáʼasö, en nupa nácagaca lo! \q1 ¡Chibidxín dza usunítiuʼ nupa buluʼsuniti yödzölió! \p \v 19 Níʼirö guyalaj yudoʼ queëʼ Dios röʼö yehuaʼ yubá, ateʼ biláʼ lahui guíʼina láʼayi ga yuʼu didzaʼ rucáʼana tsahuiʼ le nunëʼ Dios. Guyëpi yösa, en gulúʼu bö zidzaj, en gunnë́ guziúʼ luyú. Gudödi budóʼ zxuʼ, en gurö́ʼö guiö́j böguiʼ yöla sunna. \c 12 \s1 Tunu nigula, en tubaʼ bëla zxön xitsiníʼ \p \v 1 Níʼirö biláʼ lahui yehuaʼ yubá tu le naca bëʼdaʼ, buluíʼi lonu tu nigula nácunu le naca ca gubidza, en zoa zxan níʼanu beoʼ. Dxía ícjanu tu le néquini oro ga dxíagacabaʼ chinnu bölaj beníʼ. \v 2 Nigula ni chizóa soa bíʼidoʼ queë́nu, en ribö́dxinu tuʼ rúdiaʼ lë́ʼënu. Riguíʼi rizácaʼnu ruzóanu bíʼidoʼ queë́nu. \v 3 Níʼirö iaʼtú le naca bëʼ biláʼ lahui yehuaʼ yubá. Buluíʼi lobaʼ tubaʼ bëla zxön xitsiníʼ. Nácabaʼ xiná guiʼis, ateʼ dxíagaca gadxi ícjabaʼ, en chi lúzubaʼ, ateʼ dxía tu le néquini oro tu tu ícjabaʼ naʼ. \v 4 Len xibanbaʼ gúʼuyöjbaʼ tu cöʼ tsa tu tsonna cöʼ bölaj lúzxiba, en gurúʼunabaʼ légacabaʼ luyú. Guzuíbaʼ bëla zxön xitsiníʼ naʼ lonu nigula naʼ chizóa sóabiʼ bíʼidoʼ queë́nu. Zóabaʼ sinaʼ gágubaʼ-biʼ bíʼidoʼ queë́nu naʼ ca gáljabiʼ naʼ. \v 5 Buzóanu-biʼ tubiʼ biʼi bö́nniʼdoʼ ral-laʼ inná béʼebiʼ yúguʼtë yödzö len tu xiyaga guíë. Laʼ bucuítatëʼë-biʼ Dios bíʼidoʼ queë́nu naʼ, en buchisëʼ-biʼ ga niʼ zoa cazëʼ Lëʼ, röʼë lataj lo ga naʼ rinná bëʼë. \v 6 Buzxúnnajnu nigula naʼ, zéajnu lu lataj cáʼasö, ga niʼ chinupë́ʼë Dios lataj queë́nu. Uluʼgahuëʼ-nu niʼ idú ca chinnu gayuáʼ yuʼ tsónnalalaj dza. \p \v 7 Gudödi gulaca lë ni, gúcadaʼ gudil-la yehuaʼ yubá. Gubáz láʼayi lo lëʼ Miguel, en yuguʼ gubáz láʼayi dáʼgaquiëʼ lëʼ gulaʼdíl-lalenëʼ-baʼ bëla zxön xitsiníʼ naʼ. Gulaʼdil-la bëla zxön naʼ, en yuguʼ gubáz xihuiʼ dáʼgaca lëbaʼ \v 8 pero bitiʼ bilaʼdeliʼ lu gudil-la naʼ. Que lë ni naʼ bítiʼrö bidzöli xilátjagaca yehuaʼ yubá. \v 9 Caní guca, gulaʼrúʼunëʼ-baʼ bëla zxön xitsiníʼ naʼ níʼilö. Nácabaʼ bëla naʼ zóabaʼ dza niʼte, lëbaʼ tuʼ xihuiʼ. Gulaʼrúʼunëʼ tuʼ xihuiʼ yödzölió, dzágagaca le gubáz xihuiʼ naʼ dáʼgaca le. \p \v 10 Níʼirö biyöndaʼ tu chiʼi ruíʼi zidzaj didzaʼ yehuaʼ yubá, rnna: “Naʼa chibidxín dza nuluʼë lahui yöl-laʼ rusölá nunëʼ Dios, en yöl-laʼ huáca queëʼ, en le rinná bëʼë, encaʼ le rinná bëʼë Cristo, tuʼ chigulaʼrúʼunëʼ níʼilö nu naʼ buzegui yuguʼ böchiʼ luzáʼaruʼ didzaʼ. Rëla, en të dza buzegui légaquiëʼ didzaʼ lahuëʼ Dios queë́ruʼ. \v 11 Yuguʼ böchiʼ luzáʼaruʼ ni buluʼcul-lëʼ nu naʼ, tuʼ buluʼgunëʼ dxin xichönëʼ Bönniʼ naʼ náquiëʼ Böʼcuʼ Zxílaʼdoʼ queëʼ Dios, en tuʼ buluʼgunëʼ dxin didzaʼ naʼ gulunëʼ ba nalí queëʼ. Bitiʼ guluíʼi ládxiʼgaquiëʼ yöl-laʼ naʼbán quégaquiëʼ, pero gulátiëʼ. \v 12 Que lë ni naʼ gaca yöl-laʼ rudzeja yehuaʼ yubá. ¡Buliʼdzeja libíʼiliʼ, zóaliʼ niʼ! ¡Bicaʼ bayechiʼ libíʼiliʼ zóaliʼ yödzölió, en lu nísadoʼ, tuʼ chibötaj tuʼ xihuiʼ, en bidxín ga zóaliʼ! Rilédeʼe tuʼ xihuiʼ naʼ tuʼ chiréquibeʼe iaʼtú chíʼisö dë lataj que.” \p \v 13 Cateʼ gúquibeʼebaʼ bëla zxön xitsiníʼ naʼ chigulaʼrúʼunëʼ-baʼ luyú, níʼirö yöjsóa réguʼbaʼ-nu nigula naʼ buzóanu biʼi bö́nniʼdoʼ naʼ queë́nu. \v 14 Níʼirö Dios bëʼë-nu nigula naʼ chopa xílibaʼ bisiáʼ nácagaca zxön para gaca sunu, en icuítanu ga naʼ zóabaʼ bëla zxön xitsiníʼ naʼ, en idxinnu xilátjanu lu lataj cáʼasö. Niʼ uluʼgahuëʼ-nu idú tsonna iz yuʼ gatsaj. \v 15 Bëla zxön xitsiníʼ naʼ gúbabaʼ nisa zile zacaʼ cúdzuʼlönu, le guca ca tu nisa yegu, en gúʼunibaʼ guaʼtë nigula naʼ. \v 16 Níʼirö luyú gúcalen nigula naʼ. Guyalaj luyú naʼ, en güíʼi nisa yegu naʼ gúbabaʼ bëla zxön xitsiníʼ naʼ. \v 17 Níʼirö bëla zxön xitsiníʼ naʼ gulédeʼebaʼ-nu nigula naʼ, ateʼ guyéajbaʼ yöjtíl-lalenbaʼ nupa nagáʼanagaca queë́nu diʼa dza queë́nu, nupa naʼ tun ca rnna le gunná bëʼë Dios, en nazíʼ lu në́ʼeguequi le nunëʼ Jesucristo ba nalí. \c 13 \s1 Chópabaʼ böaʼ síniaʼ \p \v 1 Guzuídaʼ lu yuzxi raʼ nísadoʼ, en biléʼedaʼ ribenbaʼ rirúajbaʼ lu nísadoʼ tubaʼ böaʼ síniaʼ dxíagaca gadxi ícjabaʼ, en chi lúzubaʼ. Dxíagaca lúzubaʼ chi le néquini oro, ateʼ láhuigaca ícjabaʼ daʼ tu la le naca xihuiʼ le cabí riléʼe Dios dxiʼa. \v 2 Böaʼ síniaʼ naʼ biléʼedaʼ-baʼ rináʼabaʼ ca nácabaʼ tu bë́dxitoʼ, nacuáʼ níʼabaʼ ca nácagaca níʼabaʼ oso, ateʼ ruáʼabaʼ naca ca naca ruáʼabaʼ bëdxi guixiʼ. Bëla zxön xitsiníʼ naʼ budö́dibaʼ lu naʼabaʼ böaʼ síniaʼ ni yöl-laʼ huáca queë́baʼ, encaʼ xilátjabaʼ ga rinná bë́ʼëbaʼ, en yöl-laʼ unná bëʼ zxön queë́baʼ. \v 3 Dxía huëʼ tu ícjabaʼ böaʼ síniaʼ naʼ, le naca le guti lëbaʼ, pero buniti huëʼ naʼ, ateʼ buluʼbani yúguʼtë bönachi yödzölió, en yöjdáʼgaca böaʼ síniaʼ naʼ. \v 4 Gulaʼyéaj ládxiʼgaquiëʼ-baʼ bëla zxön xitsiníʼ naʼ, tuʼ budö́dibaʼ yöl-laʼ unná bëʼ queë́baʼ lu náʼabaʼ böaʼ síniaʼ naʼ. Gulaʼyéaj ládxiʼgaquiëʼ-baʼ böaʼ síniaʼ naʼ, en gulaʼnnë́ʼ: “¿Nuzxi caz naca zxön ca naca zxön böaʼ síniaʼ naʼ, en nuzxi caz sequiʼ tíl-lalen lëbaʼ?” \p \v 5 Gutaʼ lu náʼabaʼ böaʼ síniaʼ naʼ bë́ʼëbaʼ didzaʼ ba zxön, en didzaʼ xihuiʼ le rinnëbaʼ queëʼ Dios. Idú ca chopa-un beoʼ gutaʼ lu náʼabaʼ yöl-laʼ unná bëʼ. \v 6 Gusí lobaʼ rinnëbaʼ queëʼ Dios, en rinnë́ xíhuiʼbaʼ que Lëʼ Dios, en que lataj láʼayi queëʼ, en quégaca nupa nacuáʼ yehuaʼ yubá. \v 7 Gutaʼ lu náʼabaʼ gudíl-lalenbaʼ nupa néquiguequi quez queëʼ Dios, en bucúl-labaʼ légaquiëʼ. Gutaʼ caʼ lu náʼabaʼ gunná béʼebaʼ yúguʼtë bönachi izáʼa, bönachi yúguʼtë yödzö, en bönachi tuíʼi yúguʼtë didzaʼ yúbölö, en bönachi idútë yödzölió. \v 8 Yúguʼtë bönachi nacuáʼ yödzölió gulaʼyéaj ládxiʼgaca böaʼ síniaʼ naʼ, nupa naʼ bitiʼ nazúajgaca láguequi lu guichi que yöl-laʼ naʼbán, guichi naʼ buzúajëʼ Bönniʼ naʼ náquiëʼ Böʼcuʼ Zxílaʼdoʼ queëʼ Dios cateʼ siʼ gutaʼ yödzölió. Buzóa cazëʼ Dios gútiëʼ Bönniʼ naʼ niʼa quégaca bönachi queëʼ. \p \v 9 Channö nu riyöni, ral-laʼ uzë́ nagui. \v 10 Nupa nucuʼë Dios idzúngaca, ral-laʼ idzúngaca, ateʼ nupa nucuʼë Dios para nu guti léguequi len guíë tuchiʼ, len guíë tuchiʼ ilátigaca. Que lë ni naʼ, ral-laʼ ilaʼböza zxön ladxiʼ nupa néquiguequi queëʼ Dios, en taʼyéajlëʼ Lëʼ. \p \v 11 Gudödi naʼ biléʼedaʼ-baʼ iaʼtubaʼ böaʼ síniaʼ gurenbaʼ birúajbaʼ lu yu. Dxíagaca chopa lúzubaʼ ca naca lúzubaʼ böʼcuʼ zxilaʼ, en ruíʼibaʼ didzaʼ ca naʼ ruíʼibaʼ didzaʼ bëla zxön xitsiníʼ naʼ. \v 12 Dë lu náʼabaʼ böaʼ síniaʼ ni yúguʼtë yöl-laʼ unná bëʼ queë́baʼ böaʼ síniaʼ bidxinbaʼ zíʼalö, cateʼ dzágabaʼ lëbaʼ. Runbaʼ böaʼ síniaʼ buropi ni ga taʼyéaj ládxiʼgaca yúguʼtë bönachi nacuáʼ yödzölió böaʼ síniaʼ zíʼalö naʼ, böaʼ naʼ buniti huëʼ le guti lëbaʼ. \v 13 Böaʼ buropi naʼ runbaʼ caʼ le nácagaca bëʼ ga ridxintë runbaʼ ga ruhuö́xaj guíʼ le zaʼ lúzxiba, en ruhuö́xaj luyú lógaca yúguʼtë bönachi. \v 14 Rizíʼ yéʼebaʼ bönachi nacuáʼ yödzölió len le nácagaca bëʼ dë lu náʼabaʼ runbaʼ lobaʼ böaʼ síniaʼ zíʼalö naʼ. Rinná béʼebaʼ bönachi nacuáʼ yödzölió ilunëʼ tu budóʼ ca nácabaʼ böaʼ síniaʼ naʼ gúcabaʼ huëʼ que guíë tuchiʼ, ateʼ nabanbaʼ. \v 15 Dë lu náʼabaʼ runbaʼ ga soa ibán budóʼ naʼ naca ca nácabaʼ böaʼ síniaʼ zíʼalö naʼ, en güíʼi didzaʼ budóʼ ni, en gun ga nu guti yúguʼtë nupa bitiʼ ilaʼyéaj ládxiʼgaca le. \v 16 Benbaʼ ga gudáʼ yúguʼtë bönachi tu le naca bëʼ dáʼgaca lëbaʼ, nupa nácagaca cáʼasö, en nupa nácagaca lo, nupa taʼléʼe yöl-laʼ tsahuiʼ, en nupa nácagaca yechiʼ, nupa bitiʼ nadóʼogaca, en nupa nadóʼogaca. Budáʼabaʼ le lu náʼagaca ibëla o raʼ xigágaca bönachi naʼ. \v 17 Cuntu nu gaca bi gaʼu o bi gutiʼ channö cabí daʼ nu naʼ lë naʼ naca bëʼ, o channö cabí daʼ nu naʼ labaʼ böaʼ síniaʼ naʼ, o le nabábabaʼ nuáʼabaʼ. \v 18 Naʼa riquínnuʼ yöl-laʼ réajniʼi. Nu napa yöl-laʼ réajniʼi ral-laʼ ulábatëz tsca le nabábabaʼ nuáʼabaʼ böaʼ síniaʼ naʼ, le naca ca le nababëʼ tu bönniʼ, ateʼ le nabábabaʼ naʼ naca xopa gayuáʼ yuʼ tsónnalalaj yuʼ xopa. \c 14 \s1 Le tul-lëʼ tu gayuáʼ yuʼ tapa-un milëʼ bönniʼ \p \v 1 Gudödi niʼ buyúaʼ, en biléʼedaʼ-nëʼ Bönniʼ naʼ náquiëʼ Böʼcuʼ Zxílaʼdoʼ zuínëʼ lu guíʼadoʼ nazíʼi le Sión. Nacuáʼlenëʼ Lëʼ tu gayuáʼ yuʼ tapa-un milëʼ bönniʼ, daʼ raʼ xigágaquiëʼ Lëʼ Bönniʼ naʼ náquiëʼ Böʼcuʼ Zxílaʼdoʼ, encaʼ Lëʼ Xuzëʼ. \v 2 Níʼirö biyöndaʼ tu le rigúʼu bö yehuaʼ yubá, le rinnë́ zidzaj ca rinnë́ tu yegu zxön, en ca rinnë́ guziúʼ. Biyöndaʼ le riyö́n cateʼ taʼguínniëʼ lëʼe tu le rul-la zë zián du que. \v 3 Tul-lëʼ tu le rul-la cubi, nacuʼë ca dö́dilö lahui lataj lo niʼ, encaʼ ca dö́dilö lahui ga naʼ nacuáʼ idapa nupa naʼ nabángaca len yuguʼ bönniʼ gula naʼ. Cúnturö nu gaca gul-la le rul-la ni, pero légacasëʼ tu gayuáʼ yuʼ tapa-un milëʼ bönniʼ ni, bönniʼ naʼ böáʼuëʼ Cristo légaquiëʼ ladaj bönachi yödzölió. \v 4 Nácagaquiëʼ bönniʼ ni idú ladxiʼ. Bitiʼ gulaʼcuáʼlenëʼ nigula, tuʼ nácagaquiëʼ idú bönniʼ raʼbán. Söjácalenëʼ Bönniʼ naʼ náquiëʼ Böʼcuʼ Zxílaʼdoʼ gátiʼtës ga saʼyéajëʼ. Cristo caz böáʼuëʼ légaquiëʼ ládjagaca bönachi, ateʼ nácagaca nupa buluʼdödi cuíngaquiëʼ zíʼalö queëʼ Dios, encaʼ queëʼ Bönniʼ naʼ náquiëʼ Böʼcuʼ Zxílaʼdoʼ. \v 5 Catu caz gulaʼzíʼ yëʼë, ateʼ cuntu nu gaca bi innë́ quégaquiëʼ ga naʼ nacuʼë ca dö́dilö lahui lataj lo ga röʼë Dios. \s1 Didzaʼ röjuáʼgaquiëʼ tsonna gubáz láʼayi \p \v 6 Níʼirö biléʼedaʼ iaʼtúëʼ gubáz láʼayi, ridödëʼ lu böʼös lúzxiba, en röjuʼë didzaʼ dxiʼa zóaticaʼsö para gunëʼ libán que lógaca nupa nacuáʼ yödzölió, bönachi idútë luyú, yúguʼtë bönachi izáʼa, en bönachi tuíʼi yúguʼtë didzaʼ izáʼa, en bönachi yúguʼtë yödzö. \v 7 Ruʼë zidzaj didzaʼ, rnnëʼ: “¡Gulíʼgádxi Dios, en guliʼcuʼë yöl-laʼ ba tuʼ chizóa uchiʼa usörö́ëʼ bönachi! ¡Guliʼtséaj ládxëʼë Dios, nunëʼ lúzxiba, en luyú, en nísadoʼ, en gapa ralaj nisa!” \p \v 8 Iaʼtúëʼ gubáz láʼayi söjnáhuëʼ gubáz láʼayi ni, en rnnëʼ: “¡Chibudxi que yödzö Babilonia! ¡Chibudxi que yödzö zxön naʼ! Caní guca que, tuʼ gulún nupa nacuáʼ niʼ ga gulaʼzíʼ lu náʼagaquiëʼ bönniʼ yúguʼtë yödzö ilunëʼ ca nácagaca le taʼzë́ ládxiʼgaquiëʼ le ruáʼ döʼ.” \p \v 9 Iaʼtúëʼ gubáz láʼayi söjnáhuëʼ gubáz láʼayi buropi ni, en ruʼë zidzaj didzaʼ, rnnëʼ: “¡Channö nu tseaj ladxiʼ-baʼ böaʼ síniaʼ naʼ, encaʼ budóʼ queë́baʼ, en güíʼi lataj taʼ raʼ xigué o lu nëʼe le naca bëʼ daʼ lëbaʼ, \v 10 gunëʼ Dios nu ni xíguiaʼ lu yöl-laʼ rilé queëʼ! ¡Quiʼi sacaʼ nu naʼ lu guíʼ, en lu lë naʼ ruzéguiʼdaʼ, lógaca gubáz láʼayi, en lahuëʼ Bönniʼ naʼ náquiëʼ Böʼcuʼ Zxílaʼdoʼ! \v 11 Cuénticaʼsö dzön que guíʼ ga niʼ quíʼi sacaʼ nu naʼ. Rëla, en te dza quiʼi sacaʼ, ateʼ catu caz gataʼ lataj uluʼzíʼ ládxiʼgaca nupa ilaʼyéaj ládxiʼgaca-baʼ böaʼ síniaʼ naʼ, en budóʼ queë́baʼ. Bitiʼ uluʼzíʼ ládxiʼgaca nupa iluíʼi lataj taʼ labaʼ léguequi. \v 12 Que lë ni naʼ nupa naʼ néquiguequi queëʼ Dios, en tun ca rnna le gunná bëʼë, en taʼyéajlëʼ Jesús, ral-laʼ ilaʼböza zxön ladxiʼ.” \p \v 13 Níʼirö biyöndaʼ chiʼi nu ruíʼi didzaʼ yehuaʼ yubá, en rë nedaʼ: “Buzúaj lu guichi lë ni: ¡Bicaʼ bágaca nupa ilátigaca naʼa si lo, nupa naʼ taʼyéajlëʼ Xanruʼ!” \p Dios Böʼ Láʼayi rnnëʼ: “¡Caʼ gaca! ¡Uluʼzíʼ ládxiʼgaquiëʼ lu dxin gulunëʼ, en uluʼziʼë xibé ca saʼyéaj le gulunëʼ!” \s1 Tuʼziʼë le ruláʼ luyú \p \v 14 Níʼirö buyúaʼ, en biléʼedaʼ tu böaj lúzxiba chiguíchidoʼos, ateʼ lu böaj naʼ röʼë tu bönniʼ náquiëʼ ca náquiëʼ Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, ateʼ dxía icjëʼ tu le néquini oro, ateʼ zönëʼ tu guíë tuchiʼ lu nëʼë. \v 15 Birúajëʼ tuëʼ gubáz láʼayi lu yudoʼ röʼö yehuaʼ yubá, ateʼ bëʼë zidzaj didzaʼ, en gudxëʼ Nu naʼ röʼö lu böaj naʼ, gunnë́ʼ: “¡Bugún dxin guíë tuchiʼ quiuʼ, en guchugu zxoaʼ xtila, tuʼ chibidxín dza nu uzíʼ le! ¡Chinabídx do que le dë yödzölió!” \p \v 16 Níʼirö Nu naʼ röʼö lu böaj naʼ bugún dxin guíë tuchiʼ idútë yödzölió, ateʼ buziʼë le ruláʼ luyú. \p \v 17 Níʼirö birúajëʼ tu gubáz láʼayi lu yudoʼ zoa yehuaʼ yubá. Nuʼë caʼ tu guíë tuchiʼ. \v 18 Birúajëʼ iaʼtúëʼ gubáz láʼayi raʼ bucugu niʼ, dë lu nëʼë inná béʼenëʼ guíʼ, ateʼ bëʼë zidzaj didzaʼ, en bulidzëʼ gubáz láʼayi zíʼalö naʼ nuʼë guíë tuchiʼ, gunnë́ʼ: “¡Bugún dxin guíë tuchiʼ quiuʼ, en butubi tuʼxóa huéaj le taʼbía lubá uva rö́ʼgaca yödzölió, tuʼ chiná le taʼbía lubá uva!” \p \v 19 Níʼirö gubáz láʼayi ni bugunëʼ dxin guíë tuchiʼ idútë yödzölió, en butubëʼ le taʼbía lubá uva rö́ʼgaca luyú, ateʼ yöjchúʼunëʼ le taʼbía lubá uva naʼ lu yeru zxön ga izí xisi. Yuguʼ lë ni ruluíʼi ca gunëʼ Dios, gunëʼ xíguiaʼ bönachi nacuáʼ yödzölió. \v 20 Buluʼlibëʼ le taʼbía lubá uva naʼ lu lerui zoa níʼilö raʼ yödzö, ateʼ lu lerui naʼ birúaj rön, en gurén ga bidxintë ruáʼagacabaʼ böaʼ, en gudödi rön naʼ idú tsca gaca sáʼaruʼ idú chinnu dza. \c 15 \s1 Yuguʼ gubáz láʼayi nuáʼgaquiëʼ gadxi yödzöhuë́ʼ \p \v 1 Biléʼedaʼ iaʼtú le nácadaʼ bëʼ yehuaʼ yubá, le run ga nu rubani. Bilaʼrúajëʼ gadxi gubáz láʼayi, nuáʼagaquiëʼ gadxi yödzöhuë́ʼ röjsétegaca, le ugunëʼ dxin Dios, údxi gunëʼ xíguiaʼ bönachi yödzölió. \p \v 2 Biléʼedaʼ caʼ tu le naca ca tu nísadoʼ le rëpi yösa beníʼ ca guiö́j jara le nutsíʼi guíʼ. Nupa naʼ buluʼxicja lu böaʼ síniaʼ naʼ, en lu budóʼ queë́baʼ, en lu labaʼ, zuígaca lu lë naʼ naca ca tu nísadoʼ, en nuáʼagaquiëʼ le tul-la, yuguʼ le bëʼë Dios quégaquiëʼ. \v 3 Tul-lëʼ le rul-la naʼ bil-lëʼ Moisés, bönniʼ huen dxin queëʼ Dios. Naca tu le rul-la queëʼ Bönniʼ naʼ náquiëʼ Böʼcuʼ Zxílaʼdoʼ. Taʼnnë́ʼ: \q1 ¡Liʼ, Xantuʼ Dios, zxö́ntërö nacuʼ Liʼ! \q1 ¡Zxö́ntërö naca yúguʼtë le benuʼ, \q1 le tun ga rubánituʼ! \q1 ¡Liʼ rinná béʼenuʼ yuguʼ yödzö! \q1 ¡Idú dxíʼadoʼ, en idú tsahuiʼ naca ca bi runuʼ! \q1 \v 4 ¿Nuzxi caz cabí gadxi Liʼ, Xantuʼ? \q1 ¿Nuzxi caz cabí cuʼu Liʼ yöl-laʼ ba? \q1 ¡Tuzuʼ Liʼ nacuʼ láʼayi! \q1 ¡Ilaʼdxín bönachi yúguʼtë yödzö, \q1 en ilaʼyéaj ládxiʼguequi Liʼ \q1 tuʼ taʼléʼe naca tsahuiʼ yúguʼtë le runuʼ! \p \v 5 Gudödi guca lë ni, buyúaʼ, en biléʼedaʼ guyalaj yudoʼ yehuaʼ yubá ga niʼ dë lataj láʼayi que le naca bëʼ zóalenëʼ Dios bönachi queëʼ. \v 6 Bilaʼrúajëʼ gadxi gubáz láʼayi lu lataj láʼayi naʼ, nuáʼagaquiëʼ gadxi yödzöhuë́ʼ naʼ. Nácugaquiëʼ lariʼ nazácaʼdaʼ le rëpi yösa beníʼ, en núgaʼgaca luchúʼugaquiëʼ le néquiguequini oro. \v 7 Níʼirö tu nu nutsaʼ ladaj idapa nupa naʼ nabángaca, bëʼ que queë́gaquiëʼ gadxi gubáz láʼayi naʼ gadxi zxígaʼdoʼ néquiguequini oro, en yúdzugaca le ruluíʼi yöl-laʼ rilé queëʼ Dios, Bönniʼ zoa cazëʼ. \v 8 Lu lataj láʼayi naʼ bidzáʼa dzön, tuʼ zoa niʼ yöl-laʼ beníʼ, en yöl-laʼ huáca zxön queëʼ Dios. Cuntu nu sequiʼ tsaza lu lataj láʼayi naʼ cateʼ gátsjarö gadxi yödzöhuë́ʼ naʼ nuáʼagaquiëʼ gadxi gubáz láʼayi naʼ. \c 16 \s1 Yuguʼ zxígaʼdoʼ yúdzugaca le ruluíʼi yöl-laʼ rilé queëʼ Dios \p \v 1 Níʼirö biyöndaʼ chiʼi nu ruíʼi zidzaj didzaʼ lataj láʼayi naʼ, en rë gadxi gubáz láʼayi naʼ, rnna: “¡Guliʼtséaj! ¡Guliʼtsöjlálaj gadxi zxígaʼdoʼ naʼ lu yödzölió, le yúdzugaca lë naʼ ruluíʼi yöl-laʼ rilé queëʼ Dios!” \p \v 2 Guyijëʼ gubáz láʼayi zíʼalö, en yöjlaljëʼ le yudzu zxígaʼdoʼ naʼ zönëʼ lu yödzölió. Lë naʼ yudzu zxígaʼdoʼ naʼ ben ga gutsaj yudzuʼ yaʼa le riládaʼ idútë le naca caz nupa naʼ daʼ léguequi le naca bëʼ dáʼgaca böaʼ síniaʼ naʼ, encaʼ nupa naʼ taʼyéaj ládxiʼgaca budóʼ queë́baʼ. \p \v 3 Níʼirö guyijëʼ gubáz láʼayi buropi, en yöjlaljëʼ le yudzu zxígaʼdoʼ naʼ zönëʼ lu nísadoʼ, ateʼ nisa naʼ böáca rön ca naca rön queëʼ tu bönniʼ nati, ateʼ gulati yúguʼtë nupa nabángaca nacuáʼ lu nísadoʼ naʼ. \p \v 4 Guyijëʼ gubáz láʼayi bunni, en yöjlaljëʼ le yudzu zxígaʼdoʼ naʼ zönëʼ gapa dë yegu, en gapa ralaj nisa, ateʼ gapa dë nisa naʼ buluʼhuöáca rön. \v 5 Níʼirö biyöndaʼ ruʼë didzaʼ gubáz láʼayi naʼ dë lu nëʼë rinná béʼenëʼ nisa naʼ, rnnëʼ: “¡Xantuʼ Dios Láʼayi! ¡Zoa cazuʼ, en guzóa cazuʼ! ¡Tsahuiʼ nacuʼ tuʼ richuguʼ caní quégaca bönachi \v 6 tuʼ buluʼlaljëʼ rön quégaca nupa néquiguequi quez quiuʼ, en quégaca nupa guluíʼi didzaʼ uláz quiuʼ! ¡Naʼa, Liʼ runuʼ ga ilë́ʼajëʼ rön, tuʼ caní ral-laʼ gaca quégaquiëʼ!” \p \v 7 Níʼirö biyöndaʼ ruíʼi didzaʼ tu nu zoa raʼ bucugu yehuaʼ yubá niʼ, rnna: “¡Caʼ gaca, Xantuʼ Dios, napa cazuʼ yöl-laʼ unná bëʼ! ¡Idútë li, en tsahuiʼ naca ca richuguʼ quégaca bönachi!” \p \v 8 Guyijëʼ gubáz láʼayi budapi naʼ, en yöjlaljëʼ le yudzu zxígaʼdoʼ naʼ zönëʼ lu gubidza, ateʼ gubidza naʼ, bëʼë Dios le lataj uzéguiʼdaʼ bönachi len guíʼ que. \v 9 Gulaʼyéguiʼdaʼ yúguʼtë bönachi tu ruzéguiʼdaʼ gubidza, pero bitiʼ buluʼbíʼi ládxiʼgaca, en bitiʼ gulaʼgúʼu Dios yöl-laʼ ba. Gulaʼnnë́ ziʼi queëʼ Dios, Bönniʼ dë lu nëʼë inná béʼenëʼ yuguʼ lë ni tuʼsacaʼ ziʼ bönachi. \p \v 10 Guyijëʼ gubáz láʼayi guyuʼ naʼ, en yöjlaljëʼ le yudzu zxígaʼdoʼ zönëʼ lu xilataj böaʼ síniaʼ ga naʼ rinná bë́ʼëbaʼ, ateʼ gurö́ʼö chul-la gapa rinná bë́ʼëbaʼ. Níʼirö, tuʼ gulaʼguíʼi gulaʼzacaʼ bönachi, guláguyaʼa lúdxiʼguequi, \v 11 pero bitiʼ buluʼbíʼi ládxiʼgaca para cabirö ilúngaca le ruáʼ döʼ tunëʼ. Gulaʼnnë́ ziʼi queëʼ Dios zoëʼ yehuaʼ yubá tuʼ taʼguíʼi taʼzacaʼ, en tuʼ dxíagaca yudzuʼ yaʼa naʼ. \p \v 12 Guyijëʼ gubáz láʼayi buzxopi naʼ, en yöjlaljëʼ le yudzu zxígaʼdoʼ naʼ zönëʼ lu yegu zxön nazíʼi le Eufrates, ateʼ gubidxi nisa yegu naʼ para ibáʼa nöza ga ilaʼdödi nupa taʼnná bëʼ, nupa ilaʼrúaj zacaʼ ga rilén gubidza. \p \v 13 Níʼirö biléʼedaʼ bëla zxön xitsiníʼ naʼ, en böaʼ síniaʼ naʼ, en bönniʼ ruʼë didzaʼ uláz quégacabaʼ. Bilaʼrúaj tsonna böʼ xihuiʼ tun ditaj bönachi lu ruáʼagaca nupa naʼ. Naláʼgaca ca naláʼgacabaʼ buludzu. \v 14 Nácagaca yonna böʼ ni böʼ que tuʼ xihuiʼ, böʼ naʼ tun le nácagaca bëʼ le ilún ga uluʼbani bönachi. Yöjaca böʼ xihuiʼ naʼ idú yödzölió, en yöjtúbigaca nupa taʼnná bëʼ, para tsöjáquiëʼ lu gudil-la naʼ gaca lu dza zxön queëʼ Dios, Bönniʼ napa cazëʼ yöl-laʼ unná bëʼ. \v 15 Caní rnnëʼ Dios: “¡Buliʼyútsöcaʼ! Guídaʼ tsálidoʼos ca ridxinëʼ tu bönniʼ gubán. Bicaʼ ba nu zoa ban ladxiʼ, en run chiʼi le nacu nu naʼ, en rúnticaʼsö dxiʼa, para cabí gun bayudxi ta xiguídisö, en para cabí utuíʼi nu naʼ lahuiʼ lógaca bönachi.” \v 16 Yuguʼ böʼ xihuiʼ naʼ buluʼtubi yuguʼ bönniʼ taʼnná bëʼë, ateʼ buluʼdubëʼ tu lataj nazíʼi le lu didzaʼ hebreo: Armagedón. \p \v 17 Guyijëʼ gubáz láʼayi igadxi naʼ, en yöjlaljëʼ le yudzu zxígaʼdoʼ naʼ zönëʼ lu böʼös, ateʼ bëʼ zidzaj didzaʼ tu nu zoa lu lataj láʼayi zoa yehuaʼ yubá ga dë lataj lo naʼ, rnna: “Chinaca.” \p \v 18 Níʼirö guyëpi yösa, en gurö́ʼödaʼ bö, en gunnë́ guziúʼ. Gudö́didaʼ budóʼ zxuʼ, le gudö́didaʼrö ca gudödi tsanni ni nacuáʼ bönachi yödzölió. \v 19 Birúaj tsonna cö́ʼölö yödzö zxön naʼ, ateʼ gulaʼguínnaj yödzö nacuáʼ yödzölió. Yöjnenëʼ Dios le naca xihuiʼ gulún bönachi yödzö zxön naʼ nazíʼi le Babilonia, ateʼ lu yöl-laʼ rilé queëʼ benëʼ xíguiaʼ nupa nacuáʼ niʼ. \v 20 Bilaʼgachiʼ yuguʼ luyú bidxi dzöʼö lu nísadoʼ, ateʼ bítiʼrö gulaʼláʼ yuguʼ guíʼadoʼ. \v 21 Böxaj caʼ guiö́j böguiʼ yöla sunna, le zaʼ lúzxiba, en yöjsóa ícjagaca bönachi, ateʼ nál-liʼ tu tu guiö́j böguiʼ naʼ ca tu gayuáʼ guíë, ateʼ yúguʼtë bönachi gulaʼnnë́ xihuiʼ queëʼ Dios tuʼ nözi guiö́j böguiʼ naʼ tuʼ buluʼsácaʼdaʼ ziʼi léguequi. \c 17 \s1 Dios richúguiëʼ queë́nu nigula udá dzaga \p \v 1 Níʼirö bidxinëʼ tuëʼ gubáz láʼayi ga zoaʼ, nababëʼ gadxi gubáz láʼayi naʼ gulaʼzönëʼ gadxi zxígaʼdoʼ naʼ néquiguequini oro. Bë́ʼlenëʼ nedaʼ didzaʼ, gunnë́ʼ: “Gudá ni, ateʼ uluíʼidaʼ liʼ ca gunëʼ Dios, gunëʼ-nu xíguiaʼ nigula udá dzaga naʼ, rö́ʼönu lu nísadoʼ zián. \v 2 Gulaʼcuaʼlen lënu nupa taʼnná bëʼ luyú yödzölió, en gulún le ruáʼ döʼ, ateʼ gulaʼzudxi nupa nacuáʼ yödzölió ni, tuʼ gulunlen lënu le bitiʼ naca dxiʼa.” \p \v 3 Dios Böʼ Láʼayi guzóalenëʼ nedaʼ, ateʼ gubáz láʼayi naʼ guchë́ʼë nedaʼ tu lu lataj cáʼasö, ateʼ biléʼedaʼ-nu tu nigula niʼ dxíanu cúdzuʼbaʼ tubaʼ böaʼ síniaʼ, nácabaʼ xiná guíʼidoʼos. Dxíagaca gadxi ícjabaʼ, en chi lúzubaʼ, en dáʼgaca caʼ lëbaʼ le taʼnnë́ xihuiʼ queëʼ Dios. \v 4 Nigula naʼ dxíanu lëbaʼ nácunu lariʼ xiná chul-la, en lariʼ xiná guíʼidoʼos. Nazíʼi biquitaj queë́nu le néquiguequini oro, en yuguʼ guiö́j nazacaʼ, en yuguʼ bugá. Lu náʼanu röʼö tu zxígaʼdoʼ néquini oro, en yudzu le nácagaca xihuiʼ, en le ruáʼ döʼ runnu. \v 5 Raʼ xigánu dáʼgaca ca lënu, le tuʼluíʼi tu le nagachiʼ, en taʼnná caní: “Yödzö Babilonia Le Naca Lo”, en “Xináʼagacanu Nigula Udá Dzaga”, en “Xináʼagaca Le Xihuiʼ Dzöʼö Yödzölió.” \v 6 Gúquibeʼedaʼ nazúdxinu nigula naʼ tuʼ bennu ga gulaj rön quégaca nupa néquiguequi queëʼ Dios, en quégaca nupa naʼ zoa nu bëti léguequi tuʼ gulún ba nalí queëʼ Jesús. Cateʼ biléʼedaʼ-nu, bubánideʼedaʼ. \v 7 Gudxëʼ gubáz láʼayi naʼ nedaʼ, gunnë́ʼ: “¿Bizx que rubáninuʼ? Uzéajniʼidaʼ liʼ lë naʼ nagachiʼ, le ruluíʼi ca naca nigula ni, encaʼ le ruluíʼi ca naca böaʼ síniaʼ naʼ dxíanu-baʼ, böaʼ naʼ dxíagaca gadxi ícjabaʼ, en chi lúzubaʼ. \v 8 Böaʼ síniaʼ naʼ biléʼenuʼ guzóabaʼ zíʼalö, pero bitiʼ zóabaʼ naʼa. Böaʼ ni chizóa irúajbaʼ lataj chul-la, ateʼ tséajbaʼ ga nítibaʼ tsaz. Uluʼbánideʼe nupa nacuáʼ luyú cabí nazúajgaca láguequi lu guichi que yöl-laʼ naʼbán, le buzúajëʼ Dios dza niʼte quez cateʼ siʼ gataʼ yödzölió. Cateʼ ilaʼléʼeni böaʼ síniaʼ naʼ guzóabaʼ zíʼatëlö, pero bitiʼ zóabaʼ naʼa, uluʼbani tuʼ nubanbaʼ. \p \v 9 ’Lë ni naca tu le uzéajniʼi nu gaca tséajniʼi: Gadxi ícjabaʼ naʼ tuʼluíʼi gadxi guíʼadoʼ gapa rö́ʼönu nigula naʼ. \v 10 Lëscaʼ caní gadxi ícjabaʼ naʼ tuʼluíʼi gadxëʼ bönniʼ taʼnná bëʼë. Gáyuʼë bönniʼ ni chigudödi quégaquiëʼ. Tuëʼ bönniʼ ni rinná bëʼë naʼa, ateʼ iaʼtúëʼ bitiʼ ridxíninëʼ, pero cateʼ guídëʼ, inná bëʼë tu chíʼidoʼosö. \v 11 Böaʼ síniaʼ naʼ guzóabaʼ, pero bitiʼ zóabaʼ naʼa, ruluíʼi tu bönniʼ izxunuʼ, inná bëʼë. Nunëʼ tsözxö́n bönniʼ gadxi naʼ, ateʼ tödi ni nítiëʼ tsaz. \p \v 12 ’Chi lúzubaʼ naʼ biléʼenuʼ tuʼluíʼi chiëʼ bönniʼ ilaʼnná bëʼë. Bitiʼ taʼzíʼininëʼ yöl-laʼ unná bëʼ, pero ilaʼziʼë yöl-laʼ unná bëʼ tu chíʼidoʼosö, en ilaʼnná bëʼë tsözxö́n len böaʼ síniaʼ naʼ. \v 13 Chiëʼ bönniʼ ni, lë́bisö nácagaquiëʼ, ateʼ uluʼdödëʼ yöl-laʼ unná bëʼ quégaquiëʼ, en le nazíʼ lu náʼagaquiëʼ lu náʼabaʼ böaʼ síniaʼ naʼ. \v 14 Ilaʼdíl-lalenëʼ Bönniʼ naʼ náquiëʼ Böʼcuʼ Zxílaʼdoʼ, pero Lëʼ ucul-lëʼ légaquiëʼ, tuʼ náquiëʼ Xángaca yúguʼtë nupa nácagaca xan, en náquiëʼ Bönniʼ rinná béʼenëʼ yúguʼtë nupa taʼnná bëʼ. Nupa nacuáʼlen Lëʼ, bulidzëʼ Dios léguequi, en gurö́ëʼ léguequi, ateʼ tsaz dáʼgaca Lëʼ.” \p \v 15 Gubáz láʼayi naʼ gudxëʼ caʼ nedaʼ, gunnë́ʼ: “Yuguʼ nísadoʼ naʼ biléʼenuʼ gapa niʼ rö́ʼönu nigula udá dzaga naʼ, tuʼluíʼi bönachi yuguʼ yödzö, en yuguʼ bönachi izáʼa, en bönachi tuíʼi yuguʼ didzaʼ yúbölö, en bönachi yuguʼ luyú. \v 16 Chi lúzubaʼ böaʼ síniaʼ naʼ biléʼenuʼ, en tuʼluíʼi chiëʼ bönniʼ, bitiʼ ilaʼléʼenëʼ-nu nigula udá dzaga naʼ dxiʼa, ateʼ uluʼcáʼanëʼ-nu cáʼasö, en xiguídisö. Ilahuëʼ xipë́laʼnu, en uluʼzéguiʼë-nu len guíʼ. \v 17 Dios uchíziëʼ icja ládxiʼdoʼgaquiëʼ chiëʼ bönniʼ naʼ le gun ga ilunëʼ ca rë́ʼëni quézinëʼ Lëʼ, ateʼ ilácagaquiëʼ tuz, en uluʼdödëʼ yöl-laʼ unná bëʼ quégaquiëʼ lu náʼabaʼ böaʼ síniaʼ naʼ para gaca ca rnna xtídzëʼë. \v 18 Nigula naʼ biléʼenuʼ-nu ruluíʼi yödzö zxön naʼ rinná beʼe nupa taʼnná bëʼ yödzölió ni.” \c 18 \s1 Riguinnaj yödzö Babilonia \p \v 1 Gudödi naʼ biléʼedaʼ-nëʼ iaʼtúëʼ gubáz láʼayi ruhuötjëʼ rirúajëʼ yehuaʼ yubá, en dë lu nëʼë yöl-laʼ unná bëʼ zxön, ateʼ guyëpi yösa beníʼ luyú niʼa que yöl-laʼ beníʼ queëʼ gubáz láʼayi naʼ. \v 2 Bëʼë zidzaj didzaʼ gubáz láʼayi naʼ, gunnë́ʼ: \q1 ¡Chibiguínnaj! ¡Chibiguínnaj Babilonia, yödzö zxön naʼ! \q1 ¡Chiböáca xilataj tuʼ xihuiʼ, en xilátjagaca böʼ xihuiʼ tun ditaj bönachi! \q1 ¡Yuguʼ biguínni xitsiníʼ, en yuguʼ biguínni xihuiʼ tuʼzóabaʼ xilátajgacabaʼ niʼ! \q1 \v 3 Caní guca que yödzö naʼ niʼa que le gulún bönachi nacuáʼ niʼ. \q1 Gulunëʼ ga gulún bönachi yúguʼtë yödzö ca nácagaca le taʼzësö ladxiʼ le ruáʼ döʼ. \q1 Nupa taʼnná bëʼ luyú yödzölió gulunlen légaquiëʼ le ruáʼ döʼ, \q1 ateʼ gutaʼ yöl-laʼ tsahuiʼ quégaquiëʼ bönniʼ toʼo tutiʼ nacuʼë yödzölió \q1 tuʼ guyándaʼ yuguʼ le nazacaʼ gulaʼzë́ ladxiʼ bönachi niʼ. \p \v 4 Níʼirö biyöndaʼ ruíʼi didzaʼ iaʼtú nu zoa yehuaʼ yubá, rnna: \q1 Guliʼrúaj lu yödzö naʼ, libíʼiliʼ néquiliʼ quiaʼ \q1 para cabí gunliʼ dul-laʼ tsözxö́n len légaquiëʼ, \q1 en para cabí quíʼi sácaʼliʼ le gaca quégaquiëʼ. \q1 \v 5 Nayándaʼ dul-laʼ nabágaʼgaquiëʼ, \q1 en chinayasa nadxín caz lúzxiba, \q1 pero Dios röjnenëʼ le ruáʼ döʼ núngaquiëʼ. \q1 \v 6 Buliʼbíʼi quégaquiëʼ ca naʼ gulunëʼ queë́liʼ. \q1 Buliʼbíʼi quégaquiëʼ chopa cöʼ tsca le gulunëʼ. \q1 Buliʼbíʼi quégaquiëʼ chopa cöʼ tsca le naca xihuiʼ gulunëʼ queë́liʼ. \q1 \v 7 Guliʼgún ga ilaʼguíʼi ilaʼzáquiëʼ, en ilaʼbödxi yéchëʼë \q1 tsca guca yöl-laʼ ba, en yöl-laʼ zxön guluíʼi cuíngaquiëʼ. \q1 Taʼzáʼ ládxiʼgaquiëʼ, taʼnnë́ʼ: \q1 Rö́ʼötuʼ ni, rinná bë́ʼëtuʼ. \q1 Bitiʼ nácatuʼ uzëbi, en catu caz cödxi yéchiʼtuʼ. \q1 \v 8 Que lë ni naʼ, tu dzasö ilaʼdxín quégaquiëʼ le ilaʼguíʼi ilaʼzáquiëʼ, \q1 yöl-laʼ guti, en yöl-laʼ ribödxi yechiʼ, en yöl-laʼ ridún. \q1 Iléguiëʼ lu guíʼ, tuʼ napa cazëʼ yöl-laʼ huáca zxön Xanruʼ Dios. \q1 Lë cazëʼ usiúdxëʼ quégaquiëʼ. \p \v 9 Níʼirö gunnë́ʼ: “Ilaʼbödxi nupa taʼnná bëʼ luyú yödzölió, en gulún le ruáʼ döʼ tsözxö́n len légaquiëʼ, en buluʼzíʼ xibé le nequi quégaquiëʼ. Ilaʼbödxëʼ, en ilaʼbödxi yéchëʼë cateʼ ilaʼléʼenëʼ dzön que yödzö zxön naʼ régui. \v 10 Ziʼtuʼ zíʼtuʼsö ilaʼcuʼë tuʼ iládxinëʼ ca gaca xíguiaʼ le gaca que yödzö naʼ, ateʼ ilaʼnnë́ʼ: ¡Bicaʼ bayechiʼ Babilonia, yödzö zxön ni, le gúcadaʼ lo! ¡Tu dzasö guca xíguiaʼ que!” \p \v 11 Níʼirö gunnë́ʼ: “Ilaʼbödxëʼ caʼ bönniʼ toʼo tutiʼ nacuʼë yödzölió, en ilaʼbödxi yéchëʼë niʼa que yödzö naʼ tuʼ cabirö soa nu gaʼu bi ilútiʼë niʼ.” \v 12 Cúnturö nu gaʼu niʼ: \q1 Le néquiguequini oro, en plata, \q1 en yuguʼ guiö́j zacaʼ, en yuguʼ bugá, \q1 en yuguʼ lariʼ nazácaʼdaʼ, en lariʼ xiná chul-la, \q1 en lariʼ dxíʼadoʼ, en lariʼ xiná guíʼidoʼos, \q1 en yuguʼ yaga riláʼ zxixi, \q1 en le néquiguequini dxita nazácaʼdaʼ, \q1 en le néquiguequini yaga nazácaʼdaʼ, \q1 en le néquiguequini guíë cobre, \q1 en le néquiguequini guíë, \q1 en le néquiguequini guiö́j jara. \p \v 13 Cúnturö nu gaʼu niʼ: \q1 Canel, en yuguʼ le riláʼ zxixi, en yalaj, \q1 en le riláʼ zxixi que mirra, en que yöj olíbano, \q1 en xisi uva nál-la, en le naca za, \q1 en yiözja dxíʼadoʼ, en zxoaʼ xtila, \q1 en yuguʼ búrrodoʼ, en yuguʼ böʼcuʼ zxilaʼ, \q1 en yuguʼ böaʼ, en yuguʼ carreta, \q1 en yuguʼ bönniʼ huen dxin, en iaʼbal-la bönachi. \p \v 14 Nupa naʼ toʼo tutiʼ ilë́ légaquiëʼ, ilaʼnná: \q1 Nadúagaca le guzë́ ládxiʼliʼ. \q1 Chigudödi quégaca yöl-laʼ tsahuiʼ, \q1 en le nácagaca lachi queë́liʼ, \q1 ateʼ bítiʼrö idzö́liliʼ léguequi. \p \v 15 Níʼirö gunnë́ʼ: “Ilaʼbödxëʼ bönniʼ toʼo tutiʼ naʼ, tuʼ gutaʼ quégaquiëʼ yöl-laʼ tsahuiʼ tuʼ gulútiʼë lu yödzö naʼ, ateʼ ilaʼcuʼë ziʼtuʼ zíʼtuʼsö tuʼ iládxinëʼ ca gaca xíguiaʼ le gaca que yödzö naʼ, en ilaʼbödxi yéchëʼë.” \v 16 Ilaʼnnë́ʼ: \q1 ¡Bicaʼ bayechiʼ yödzö ni guca zxön! \q1 Guca ca tu nigula nácunu lariʼ nazácaʼdaʼ, \q1 en lariʼ xiná chul-la, en lariʼ xiná guíʼidoʼos, \q1 en nazíʼi biquitaj queë́nu le néquiguequini oro \q1 en le néquiguequini guiö́j zacaʼ, en yuguʼ bugá. \q1 \v 17 Tu dzasö guniti yöl-laʼ tsahuiʼ que yödzö ni. \p Níʼirö gunnë́ʼ: “Yúguʼtë bönniʼ xan barco, en nupa nacuáʼ lë́ʼegaca barco naʼ, en nupa tuʼsáʼ yuguʼ barco naʼ, en nupa tun dxin lu nísadoʼ, ilaʼcuʼë ziʼtuʼ zíʼtuʼsö.” \v 18 Cateʼ ilaʼléʼenëʼ dzön que yödzö naʼ régui, ilaʼbödxëʼ, en ilaʼnnë́ʼ: “¿Bízxilö yödzö guca zxön ca naca yödzö ni?” \p \v 19 Níʼirö gunnë́ʼ: \q1 Uluʼdxíëʼ bëchtö ícjagaquiëʼ. \q1 Ilaʼbödxëʼ, en ilaʼbödxi yechë́ʼë, ilaʼnnë́ʼ. \q1 ¡Bicaʼ bayechiʼ yödzö ni guca zxön! \q1 Yöl-laʼ tsahuiʼ que yödzö ni ben ga gutaʼ yöl-laʼ tsahuiʼ \q1 quégaca yúguʼtë nupa nácagaca xan barco lu nísadoʼ. \q1 Tu dzasö guniti yödzö ni. \q1 \v 20 Buliʼdzeja ca gaca que yödzö ni, libíʼiliʼ zóaliʼ yehuaʼ yubá, \q1 encaʼ libíʼiliʼ néquiliʼ queëʼ Dios, \q1 libíʼiliʼ, bönniʼ gubáz queëʼ, \q1 en libíʼiliʼ, bönniʼ ruíʼiliʼ didzaʼ uláz queëʼ. \q1 Buliʼdzeja, tuʼ chiguchúguiëʼ Dios que yödzö ni \q1 niʼa que bi gulún queë́liʼ nupa nacuáʼ lu yödzö ni. \p \v 21 Níʼirö tuëʼ gubáz láʼayi nál-la buchisëʼ tu guiö́j zxön le naca ca tu guichi riyëtu, ateʼ gurúʼunëʼ le lu nísadoʼ, gunnë́ʼ: \q1 Laʼ canísö gaca que yödzö Babilonia, \q1 tuʼ iguínnaj yödzö naʼ guca lo, \q1 ateʼ bítiʼrö nu udzöli le. \q1 \v 22 Bítiʼrö nu yöni lu yödzö naʼ nupa taʼguínni lëʼe le rul-la, \q1 en calëga nupa tuʼcödxi gui \q1 en calëga nupa tuʼcödxi lúzubaʼ böaʼ bëdxi. \q1 Bítiʼrö udzöli bönniʼ huen dxin niʼ, \q1 en bítiʼrö yöni bö rigúʼu le rutu niʼ. \q1 \v 23 Bítiʼrö uzeníʼ nitú guíʼ lu yödzö naʼ, \q1 en bitiʼ yöni chiʼë bönniʼ rutsaga nëʼë niʼ, \q1 en calëga chíʼibiʼ biʼi nigula rutsaga náʼabiʼ. \q1 Caní gaca sal-laʼ nácaliʼ lo, libíʼiliʼ ráʼuliʼ, en rútiʼliʼ lu yödzö ni, \q1 en guzxíʼ yéʼeliʼ bönachi idútë yödzölió len yöl-laʼ gudzáʼ queë́liʼ. \q1 \v 24 Lu yödzö ni gulaj xichö́ngaquiëʼ bönniʼ guluʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, \q1 en xichö́ngaca nupa néquiguequi queëʼ Dios, \q1 encaʼ xichö́ngaca yúguʼtë bönachi yödzölió, \q1 tuʼ bë́tigaca nupa nacuáʼ yödzö ni léguequi. \c 19 \p \v 1 Gudödi lë ni biyöndaʼ tuíʼi zidzaj didzaʼ bönachi zián nacuáʼ yehuaʼ yubá, taʼnná: \q1 ¡Yöl-laʼ ba Dios! ¡Yöl-laʼ rusölá runëʼ, \q1 ateʼ yöl-laʼ zxön, en yöl-laʼ unná bëʼ napëʼ Dios queë́ruʼ! \q1 \v 2 ¡Naca idútë li, en tsahuiʼ ca rusiúdxëʼ! \q1 ¡Guchúguiëʼ que yödzö naʼ naca ca tu nigula udá dzaga, \q1 en quégaca bönachi lu yödzö naʼ ilaʼniti tsaz! \q1 ¡Gulún ditaj bönachi yödzölió tuʼ nözi le ruáʼ döʼ gulunëʼ! \q1 ¡Dios buzíʼ lëbëʼ légaquiëʼ \q1 tuʼ gulútiëʼ yuguʼ huen dxin queëʼ! \p \v 3 Leyúbölö gulaʼnnë́ʼ: “¡Yöl-laʼ ba Dios! ¡Cuénticaʼsö dzön ga régui yödzö naʼ!” \p \v 4 Idapa uruʼë bönniʼ gula niʼ buluʼtsaga lógaquiëʼ lu yu tsözxö́n len idapa nupa niʼ nabángaca, en taʼyéaj ládxiʼgaquiëʼ Dios, Bönniʼ röʼë lataj lo queëʼ. Gulaʼnnë́ʼ: “¡Caʼ gaca! ¡Yöl-laʼ ba Dios!” \p \v 5 Níʼirö biyöndaʼ ruíʼi didzaʼ tu nu zoa lataj lo naʼ, rnna: \q1 ¡Guliʼcuʼë Dios queë́ruʼ yöl-laʼ ba \q1 yúguʼtëliʼ runliʼ xichinëʼ, libíʼiliʼ naʼ rádxiliʼ Lëʼ, \q1 nácaliʼ bönachi cáʼasö, en bönachi lo! \s1 Laní que yöl-laʼ rutsaga naʼ queëʼ Bönniʼ náquiëʼ Böʼcuʼ Zxílaʼdoʼ \p \v 6 Biyöndaʼ caʼ nu ruíʼi zidzaj didzaʼ, le biyö́n ca riyö́n cateʼ tuíʼi didzaʼ bönachi zián, en biyö́n caʼ ca riyö́n ga ridödi tu yegu zxön, o ca riyö́n cateʼ rinnë́ guziúʼ, ateʼ rnna: \q1 ¡Yöl-laʼ ba Dios tuʼ risí lahuëʼ rinná bëʼë! \q1 ¡Napa cazëʼ yöl-laʼ huáca! \q1 \v 7 ¡Ral-laʼ udzeja ládxiʼruʼ, en uzíʼiruʼ xibë́ʼ, \q1 en cúʼuruʼ-nëʼ yöl-laʼ ba \q1 tuʼ chibidxín dza laní que yöl-laʼ rutsaga naʼ \q1 queëʼ Bönniʼ naʼ náquiëʼ Böʼcuʼ Zxílaʼdoʼ! \q1 ¡Siʼ lu nëʼë Cristo nupa néquiguequi queëʼ! \q1 ¡Chinabáʼa queë́biʼ biʼi utsaga náʼalenbiʼ Lëʼ! \q1 ¡Nácabiʼ le ruluíʼi nupa naʼ néquiguequi queëʼ! \q1 \v 8 ¡Dios ruʼë-biʼ lataj gácubiʼ lariʼ nazácaʼdaʼ \q1 le naca idú, en rëpi yösa beníʼ! \p Lariʼ nazácaʼdaʼ naʼ ruluíʼi le naca tsahuiʼ núngaca nupa néquiguequi queëʼ Dios. \p \v 9 Níʼirö gubáz láʼayi naʼ gudxëʼ nedaʼ, gunnë́ʼ: “Buzúaj lu guichi didzaʼ ni: ¡Bicaʼ bágaca nupa naʼ nulidzëʼ Dios légaquiëʼ para ilaʼcuʼë laní que yöl-laʼ rutsaga naʼ queëʼ Bönniʼ náquiëʼ Böʼcuʼ Zxílaʼdoʼ!” \p Gudxëʼ caʼ nedaʼ: “¡Yuguʼ didzaʼ idútë li ni ruʼë didzaʼ Dios caz!” \p \v 10 Buzóa zxibaʼ xiniʼë gubáz láʼayi naʼ para tseaj ládxaʼa lëʼ, pero gudxëʼ nedaʼ: “¡Bitiʼ gunuʼ caní! Nedaʼ caʼ nacaʼ huen dxin queëʼ Dios ca nacuʼ liʼ, en ca nácagaquiëʼ böchiʼ luzóʼo nazíʼ lu náʼagaquiëʼ le naca idútë li ca naca queëʼ Jesús. ¡Guyéaj ládxëʼë Dios!” \p Nupa tuíʼi didzaʼ uláz queëʼ Dios, tuíʼi didzaʼ le naca idútë li ca naca queëʼ Jesús. \s1 Bönniʼ dxíëʼ-baʼ böaʼ chiguichi \p \v 11 Níʼirö biléʼedaʼ nayalaj lúzxiba, ateʼ buluíʼi lobaʼ tubaʼ böaʼ chiguichi, ateʼ lëʼ Bönniʼ dxíëʼ-baʼ, Nu Run Ca Rnna, encaʼ Nu Ruíʼi Didzaʼ Le Nácatë. Caní lëʼ tuʼ ruchiʼa rusörö́ëʼ ca naca le naca idútë li, encaʼ caní tsejëʼ gudil-la. \v 12 Rëpi yösa beníʼ guiö́j lahuëʼ, le nácagaca ca guíʼ, en dxíagaca icjëʼ zián le néquiguequini oro. Nazúaj lahuëʼ tu le lëʼ, le cuntu nu nözi, pero tuzëʼ Lëʼ nö́zinëʼ. \v 13 Nácuëʼ tu lariʼ nëʼaj rön, en lëʼ caʼ “Nu Naca Xtídzëʼë Dios.” \v 14 Röjnógaquiëʼ Lëʼ niʼa nëʼë guizxi yu nacuʼë yehuaʼ yubá, dxíagaquiëʼ-baʼ böaʼ chiguichi, en nácugaquiëʼ lariʼ nazácaʼdaʼ, le naca chiguíchidoʼos, en bitiʼ naca bösaj. \v 15 Rirúaj ruʼë le naca ca tu guíë tuchiʼ le gúninëʼ ziʼ bönachi yuguʼ yödzö. Inná béʼenëʼ légaquiëʼ len tu xiyaga guíë, en gunëʼ légaquiëʼ xíguiaʼ, le gaca quégaquiëʼ ca raca que le ribía lubá uva, zoa nu rulibi léguequi, tuʼ rilédeʼenëʼ Dios, Bönniʼ napa cazëʼ yöl-laʼ unná bëʼ. \v 16 Nazúaj lu lariʼ nácuëʼ, encaʼ lu xigatsjëʼ ca lëʼ, “Bönniʼ Rinná Béʼenëʼ Nupa Taʼnná Bëʼ”, encaʼ “Bönniʼ Náquiëʼ Xángaca Nupa Nácagaca Xan.” \p \v 17 Níʼirö biléʼedaʼ-nëʼ tuëʼ gubáz láʼayi zuínëʼ lu gubidza, ateʼ bëʼë zidzaj didzaʼ, en gudxëʼ-baʼ böaʼ taʼdabaʼ lúzxiba, rnnëʼ: “¡Guliʼdá, buliʼdubi ga ni gáguliʼ laní zxön queëʼ Dios! \v 18 Gáguliʼ xipë́laʼgaca nupa taʼnná bëʼ, en xipë́laʼgaca nupa taʼnná beʼe bönniʼ röjáquiëʼ gudil-la, en xipë́laʼgaca nupa nál-lagaca, en xipë́laʼgacabaʼ böaʼ, en xipë́laʼgaca nupa taʼbía légacabaʼ, en xipë́laʼgaca yúguʼtë bönachi, nupa bitiʼ nadóʼogaca, en nupa nadóʼogaca, nupa nácagaca cáʼasö, en nupa nácagaca lo.” \p \v 19 Níʼirö biléʼedaʼ-baʼ böaʼ síniaʼ naʼ, encaʼ yuguʼ bönniʼ taʼnná bëʼë yödzölió, en bönniʼ röjáquiëʼ gudil-la guizxi yu quégaquiëʼ, nudúbigaquiëʼ para ilúnlenëʼ gudil-la Bönniʼ dxíëʼ-baʼ böaʼ chiguichi, dzágagaca Lëʼ niʼa nëʼë guizxi yu. \v 20 Bidzunbaʼ böaʼ síniaʼ naʼ, encaʼ bönniʼ naʼ bëʼë didzaʼ uláz queë́baʼ, bönniʼ naʼ benëʼ yuguʼ le nácadaʼ bëʼ lobaʼ, en guzxíʼ yéʼenëʼ nupa niʼ guluíʼi lataj nu uzúaj láhuiguequi lë naʼ naca bëʼ dáʼgaca lëbaʼ, en gulaʼyéaj ládxiʼgaca budóʼ queë́baʼ. Böaʼ síniaʼ naʼ, encaʼ bönniʼ naʼ bëʼë didzaʼ uláz queë́baʼ, gulaʼrúʼunëʼ léguequi nabángacasö caʼ ga röʼö guíʼ zxön le réguilen lë naʼ ruzéguiʼdaʼ. \v 21 Bönniʼ naʼ dxíëʼ-baʼ böaʼ chiguích bë́tiëʼ yúguʼtë nupa naʼ gudáʼgaca léguequi len guíë tuchiʼ naʼ rirúaj ruʼë, ateʼ buluʼhuö́ljabaʼ yúguʼtëbaʼ böaʼ naʼ taʼdabaʼ lúzxiba, tuʼ gulágubaʼ xipë́laʼguequi. \c 20 \s1 Chi gayuáʼ iz \p \v 1 Gudödi lë ni biléʼedaʼ ruhuötjëʼ tu gubáz láʼayi, zëʼë yehuaʼ yubá, en zönëʼ zxíʼini guíë que lataj chul-la, ateʼ nuʼë tu du guíë yödx. \v 2 Guzxönëʼ-baʼ bëla zxön xitsiníʼ naʼ, nácabaʼ bëla guzóabaʼ dza niʼte, bëla naʼ lëbaʼ Tuʼ Xihuiʼ, encaʼ Satanás, ateʼ béguëʼë-baʼ, en bucáʼanëʼ-baʼ caní chi gayuáʼ iz. \v 3 Yöjchúʼunëʼ-baʼ lataj chul-la, en busayjëʼ lataj naʼ, ateʼ budë́ʼë tu le riguelaʼ le rusayaj lataj naʼ para cabirö siʼ yéʼebaʼ bönachi yuguʼ yödzö ga izáʼarö chi gayuáʼ iz naʼ, ateʼ tödi niʼ ral-laʼ yédxibaʼ tu chíʼidoʼ. \p \v 4 Níʼirö biléʼedaʼ yuguʼ lataj gapa taʼbö́ʼ nupa taʼnná bëʼ, ateʼ nupa bilaʼdeliʼ uluʼchiʼa uluʼsörö́ le raca taʼbö́ʼ yuguʼ lataj naʼ. Biléʼedaʼ caʼ yuguʼ böʼ gulaca caz bönachi buluʼrixëʼ yénguequi yuguʼ bönniʼ bitiʼ nácagaquiëʼ tsahuiʼ tuʼ gulún ba nalí queëʼ Jesús, en tuʼ gulún libán que xtídzëʼë Dios. Yuguʼ bönachi ni bitiʼ gulaʼyéaj ládxiʼgaca böaʼ síniaʼ naʼ, en budóʼ queë́baʼ, en bitiʼ guluíʼi lataj nu uzúaj raʼ xigáguequi, o lu në́ʼeguequi lë naʼ naca bëʼ nu daʼ lëbaʼ. Buluʼbán nupa ni lu yöl-laʼ guti, ateʼ gulaʼnná bë́ʼlen Cristo chi gayuáʼ iz, \v 5 pero iaʼzícaʼrö bönachi nátigaca bitiʼ buluʼbán. Cateʼ izáʼarö chi gayuáʼ iz naʼ uluʼbán. Yöl-laʼ rubán lu yöl-laʼ guti guca ni naca le raca zíʼalö. \v 6 ¡Bicaʼ ba, en bicaʼ láʼayi nupa taʼdeliʼ yöl-laʼ rubán naʼ raca zíʼalö! ¡Yöl-laʼ guti le raca burópilö bitiʼ bi gaca gun quéguequi, pero ilácagaca bixúz queëʼ Dios, encaʼ queëʼ Cristo, ateʼ ilaʼnná bë́ʼlen Lëʼ chi gayuáʼ iz naʼ! \p \v 7 Cateʼ izáʼa chi gayuáʼ iz naʼ, uluʼsanëʼ Satanás ga naʼ nadzún. \v 8 Urúaj Satanás, en tsöjzxíʼ yeʼe bönachi yuguʼ yödzö nacuáʼ idapa laʼa yödzölió. Siʼ yeʼe caʼ bönachi yödzö Gog, en yödzö Magog, ateʼ utubi léguequi lu gudil-la. Tsca nácagaca nupa ni, nácagaca ca naca yuzxi röʼö tu raʼ yegu zxön. \v 9 Guizxi yusö gulaʼdödëʼ idútë luyú, ateʼ gulaʼcuʼë lë́ʼajlö lataj ga naʼ nacuáʼ bönachi néquiguequi queëʼ Cristo, le naca yödzö naʼ nadxíʼinëʼ Dios. Níʼirö benëʼ Dios ga böxaj guíʼ le birúaj yehuaʼ yubá, le buzeguiʼ légaquiëʼ. \v 10 Tuʼ xihuiʼ naʼ nazíʼ yeʼe légaquiëʼ, yöjchúʼunagaquiëʼ le ga röʼö guíʼ zxön que lë naʼ ruzéguiʼdaʼ, ga naʼ chizóabaʼ böaʼ síniaʼ naʼ, encaʼ bönniʼ naʼ bëʼë didzaʼ uláz queë́baʼ. Ilaʼguíʼi ilaʼzacaʼ niʼ rëla, en te dza yúguʼtë iz záʼgaca. \s1 Taʼdxín bönachi lahuëʼ Dios ga röʼë ruchiʼa rusörö́ëʼ \p \v 11 Níʼirö biléʼedaʼ tu lataj lo chiguichi, en biléʼedaʼ caʼ Nu röʼö ruchiʼa rusörö́ëʼ lataj naʼ. Lahuiʼ lo Nu ni gulaʼnítitë yödzölió, en lúzxiba, ateʼ bítiʼrö budzöli xilátjaguequi. \v 12 Biléʼedaʼ caʼ nupa chinátigaca, nupa nácagaca lo, en nupa nácagaca cáʼasö, zuíguequinëʼ lahuëʼ Dios. Gulaʼyálaj guichi, en guyalaj caʼ iaʼtú guichi ga naʼ nazúajgaca lágaca nupa nadéliʼgaca yöl-laʼ naʼbán idú. Buchiʼa busörö́ëʼ Dios nupa naʼ chinátigaca tsca naca le nazúaj yuguʼ lu guichi naʼ, lë naʼ gulúngaca. \v 13 Lu nísadoʼ buluʼrúaj nupa chinátigaca, nacuáʼ lu nísadoʼ. Lu yöl-laʼ guti, en lu lataj chul-la buluʼrúaj nupa chinátigaca, gulaʼcuáʼ gapa niʼ, ateʼ buchiʼa busörö́ëʼ Dios tu tu tsca naca le gulúngaca. \v 14 Níʼirö yöjtsázagaca yöl-laʼ guti, en lataj chul-la ga niʼ röʼö guíʼ zxön le naca lataj que yöl-laʼ guti le raca burópilö. \v 15 Nupa bitiʼ nazúajgaca lu guichi quégaca nupa nadéliʼgaca yöl-laʼ naʼbán idú yöjtsázagaca lataj naʼ. \c 21 \s1 Tu lúzxiba cubi, en tu luyú cubi \p \v 1 Gudödi naʼ biléʼedaʼ tu lúzxiba cubi, en tu luyú cubi, tuʼ chigudödi quégaca lúzxiba naʼ, en luyú naʼ gulaʼcuáʼ zíʼalö. Bítiʼrö dë nísadoʼ. \v 2 Nedaʼ, Juan, biléʼedaʼ yödzö láʼayi naʼ, le naca Jerusalén cubi, ruhuötaj, rirúaj yehuaʼ yubá ga zoëʼ Dios, en chinabáʼa que ca nabáʼa queë́biʼ biʼi nigula chizóa utsaga náʼalenbiʼ tu bönniʼ. \v 3 Biyöndaʼ ruíʼi didzaʼ nu rnna yehuaʼ yubá: “¡Buliʼyútsöcaʼ! ¡Ga zoëʼ Dios zóalen bönachi! ¡Sóalenëʼ léguequi, ateʼ léguequi ilácagaca bönachi queëʼ! ¡Dios caz sóalenëʼ léguequi, en gáquiëʼ Dios quéguequi! \v 4 Dios uzxíëʼ nisa ribödxi zoa guiö́j lóguequi. Cúnturö nu gati, en cúnturö nu cödxi, en cúnturö nu cödxi yechiʼ, en cúnturö nu quiʼi sacaʼ, tuʼ chigudödi quégaca lë naʼ gulaca zíʼalö.” \p \v 5 Níʼirö Nu naʼ röʼö lataj lo niʼ gunná: “¡Buyútsöcaʼ! ¡Yúguʼtë ruúnaʼ cubi!” \p Gudxi caʼ nedaʼ: “¡Buzúaj lu guichi lë ni, tuʼ naca idútë li didzaʼ ni, en naca löza!” \p \v 6 Níʼirö gudxi nedaʼ: “¡Chinaca caz! ¡Nedaʼ nacaʼ Nu zoa zíʼatëlö, encaʼ Nu röjsete ca naca le risí lo, en le ruúdxitë! ¡Nu ribidxi nisa, nedaʼ gunaʼ ga guíʼaj nisa naʼ runna yöl-laʼ naʼbán! \v 7 Nupa ilaʼdeliʼ lu le raca yödzölió, gaca quéguequi yúguʼtë lë ni. Nedaʼ gacaʼ Dios quéguequi, ateʼ léguequi ilácagaca zxíʼini cazaʼ, \v 8 pero nupa tadxi, en nupa bitiʼ taʼyéajlëʼ nedaʼ, en nupa nácagaca xihuiʼ, en nupa tuti bönachi, en nupa tun le bitiʼ naca tsahuiʼ, en nupa nácagaca udzáʼ, en nupa taʼyéaj ládxiʼgaca budóʼ guiö́j budóʼ yaga, en yúguʼtë nupa taʼzíʼ yëʼ, chizóa riböza xilátjaguequi lu guíʼ, ga niʼ röʼö guíʼ zxön que lë naʼ ruzéguiʼdaʼ, lë naʼ naca yöl-laʼ guti le raca burópilö.” \s1 Yödzö Jerusalén le naca cubi \p \v 9 Níʼirö tuëʼ gubáz láʼayi nababëʼ gadxëʼ gubáz láʼayi niʼ gulaʼzönëʼ gadxi zxígaʼdoʼ yúdxugaca gadxi yödzöhuë́ʼ yöjsétegaca, bidëʼ ga zoaʼ. Gudxëʼ nedaʼ: “¡Gudá ni! ¡Uluíʼidaʼ liʼ biʼi nigula naʼ siʼ utsaga náʼalenbiʼ Bönniʼ naʼ náquiëʼ Böʼcuʼ Zxílaʼdoʼ!” \p \v 10 Guzóalenëʼ Dios Böʼ Láʼayi nedaʼ, ateʼ guchë́ʼë gubáz láʼayi naʼ nedaʼ tu lu guíʼa sibi, en buluíʼinëʼ nedaʼ yödzö láʼayi Jerusalén, ruhuötaj, rirúaj yehuaʼ yubá ga zoëʼ Dios. \v 11 Yödzö ni rëpi yösa beníʼ tuʼ zóalen le yöl-laʼ beníʼ queëʼ Dios. Rëpi yösa beníʼ ca rëpi yösa beníʼ tu guiö́j nazácaʼdaʼ ca naca guiö́j guíʼdoʼos nazíʼi le jaspe. Naca yödzö naʼ yeníʼidoʼ ca naca guiö́j jara. \v 12 Zoa tu zöʼö zxön, en sibi idú gásibiʼilö yödzö naʼ. Lëʼe zöʼö naʼ nacuáʼ chinnu gapa nu riyaza. Raʼ gapa nu riyaza naʼ nacuʼë chínnuëʼ gubáz láʼayi tapa chiʼë. Tu tu ga nu riyaza naʼ nazúaj tu tu lágaca idxinnu cöʼ diʼa dza zxíʼini xiʼsóëʼ Israel. \v 13 Lëʼe zöʼö le ruyú sacaʼ ga rilén gubidza nacuáʼ tsonna gapa nu riyaza, en sacaʼ ga zaʼ böʼ ziaga nacuáʼ tsonna gapa nu riyaza, en sacaʼ tsöláʼa ga ridödi gubidza beoʼ ziaga nacuáʼ tsonna gapa nu riyaza, en sacaʼ ga ribía gubidza nacuáʼ caʼ tsonna gapa nu riyaza. \v 14 Zxan zöʼö que yödzö naʼ nacuáʼ chinnu xilibi zöʼö, ateʼ lë́ʼegaca xilibi zöʼö naʼ nazúajgaca lágaquiëʼ idxínnutëʼ bönniʼ gubáz queëʼ Bönniʼ naʼ náquiëʼ Böʼcuʼ Zxílaʼdoʼ. \p \v 15 Gubáz láʼayi naʼ ruíʼilenëʼ nedaʼ didzaʼ zönëʼ tu yaga urixi le néquini oro para urixëʼ tsca naca yödzö naʼ, en tsca nácagaca gapa nu riyaza, en tsca naca zöʼö que. \v 16 Yödzö naʼ, lédiʼi nácagaca idapa laʼa. Lédiʼi naca yöl-laʼ tunna que, en yöl-laʼ blagaʼ que. Len yaga naʼ burixëʼ tsca naca yödzö naʼ, naca idú tsca gaca nu saʼ idú chinnu dza, ateʼ lédiʼi naca yöl-laʼ tunna que, en yöl-laʼ xitsáʼ que, en yöl-laʼ bölágaʼ que. \v 17 Burixëʼ caʼ yöl-laʼ yödx que zöʼö naʼ, naca tu gayuáʼ yuʼ tapa-un dxita, tsca naca dxita que naʼ bönachi, lë naʼ ruríxinëʼ gubáz láʼayi naʼ. \p \v 18 Zöʼö naʼ néquini guiö́j jaspe, ateʼ yödzö naʼ néquini órotëz, le naca yeníʼidoʼ ca naca guiö́j jara. \v 19 Yuguʼ xilibi zöʼö que yödzö naʼ nazíʼgaca biquitaj guiö́j nazácaʼdaʼgaca. \q1 Xilibi zöʼö zíʼalö néquini guiö́j jaspe. \q1 Le buropi néquini guiö́j zafiro. \q1 Le bunni néquini guiö́j ágata. \q1 Le budapi néquini guiö́j esmeralda. \q1 \v 20 Le guyuʼ néquini guiö́j ónice. \q1 Le buzxopi néquini guiö́j cornalina. \q1 Le igadxi néquini guiö́j crisólito. \q1 Le izxunuʼ néquini guiö́j berilo. \q1 Le igá néquini guiö́j topacio. \q1 Le idxí néquini guiö́j crisoprasa. \q1 Le idxinéaj néquini guiö́j jacinto. \q1 Le idxinnu néquini guiö́j amatista. \p \v 21 Chinnu gapa nu riyaza naʼ taʼyáyjani chinnu bugá. Tu tu ga nu riyaza naʼ riyáyjani tuz bugá. Luyú laʼ nöza lo que yödzö naʼ néquini órotëz, le naca yeníʼidoʼ ca naca guiö́j jara. \p \v 22 Bitiʼ biléʼedaʼ tu yudoʼ lu yödzö naʼ, tuʼ náquiëʼ Xanruʼ Dios yudoʼ que, napa cazëʼ idútë yöl-laʼ unná bëʼ, en lëscaʼ caní náquiëʼ Bönniʼ náquiëʼ Böʼcuʼ Zxílaʼdoʼ, náquiëʼ yudoʼ que yödzö naʼ. \v 23 Bitiʼ run bayudxi tseníʼgaca gubidza, en beoʼ lu yödzö naʼ, tuʼ uzeníʼ yöl-laʼ beníʼ queëʼ Dios lu yödzö naʼ, ateʼ lëscaʼ Bönniʼ náquiëʼ Böʼcuʼ Zxílaʼdoʼ náquiëʼ le uzeníʼ niʼ. \v 24 Bönachi yuguʼ yödzö, nupa nulágaca, ilaʼdá lu beníʼ que yödzö naʼ, ateʼ yuguʼ bönniʼ taʼnná bëʼë yödzölió idiguáʼagaquiëʼ yöl-laʼ tsahuiʼ quégaquiëʼ lu yödzö naʼ. \v 25 Catu caz tsáyajgaca gapa nu riyaza lu yödzö naʼ lahuiʼ dza, ateʼ lataj naʼ catu caz gaca rëla. \v 26 Bönachi yuguʼ yödzö idiguáʼagaquiëʼ niʼ le nácagaca lesacaʼ, en yöl-laʼ tsahuiʼ quéguequi. \v 27 Tu le ruáʼ döʼ bitiʼ caʼ tsaza niʼ, en calëga tu le naca xihuiʼ, en calëga nu rizíʼ yëʼ, pero tsázagacasö niʼ nupa nazúajgaca láguequi lu guichi queëʼ Bönniʼ náquiëʼ Böʼcuʼ Zxílaʼdoʼ, ga naʼ nazúajgaca lágaca nupa nadéliʼgaca yöl-laʼ naʼbán. \c 22 \p \v 1 Níʼirö gubáz láʼayi naʼ buluíʼinëʼ nedaʼ tu yegu yeníʼidoʼ, le naca nisa yegu le runna yöl-laʼ naʼbán. Rëpi yösa beníʼ yegu naʼ ca rëpi yösa beníʼ guiö́j jara. Rirúaj yegu naʼ lu lataj lo ga röʼë Dios, en ga röʼë caʼ Bönniʼ náquiëʼ Böʼcuʼ Zxílaʼdoʼ. \v 2 Rizáʼ yegu ni gatsaj láhuiʼlö nöza lo que yödzö naʼ. Tsöláʼa huéaj raʼ yegu naʼ röʼö tu yaga le runna yöl-laʼ naʼbán, ateʼ taʼbía chinnu luzuí tu iz. Tu tu beoʼ taʼbía yaga naʼ. Xiláguiʼgaca yaga naʼ nácagaca le tuʼún bönachi yuguʼ yödzö. \v 3 Bitiʼ soa niʼ nitú le dxía döʼ. Soa lu yödzö naʼ lataj lo ga röʼë Dios, encaʼ ga röʼë Bönniʼ náquiëʼ Böʼcuʼ Zxílaʼdoʼ, ateʼ yuguʼ huen dxin queëʼ ilaʼyéaj ládxiʼgaquiëʼ Lëʼ. \v 4 Ilaʼléʼenëʼ lahuëʼ Lëʼ, ateʼ le nazíʼi Lëʼ nazúaj raʼ xigágaquiëʼ. \v 5 Bitiʼ gaca rëla niʼ, ateʼ nupa nacuáʼ niʼ bitiʼ ilaʼquínna tu le cuʼu beníʼ, en calëga beníʼ que gubidza, tuʼ gáquiëʼ Xanruʼ Dios beníʼ quégaquiëʼ. Nupa nacuáʼ niʼ ilaʼnná bë́ʼticaʼsö. \s1 Chizóa huödëʼ Cristo \p \v 6 Níʼirö gubáz láʼayi naʼ gudxëʼ nedaʼ, gunnë́ʼ: “Didzaʼ ni naca idútë li, en naca löza. Xanruʼ Dios, Nu ruchiza Böʼ Láʼayi icja ládxiʼdoʼgaquiëʼ yuguʼ bönniʼ tuʼë didzaʼ uláz queëʼ, chigusö́l-lëʼë gubáz láʼayi queëʼ para uluíʼinëʼ yuguʼ huen dxin queëʼ le ral-laʼ gácatë. \v 7 Caní rnnëʼ Jesucristo: ¡Chizóa huödaʼ! ¡Bicaʼ ba nu run ca rnna didzaʼ ruáʼa uláz queëʼ Dios, le nazúaj lu guichi ni!” \p \v 8 Nedaʼ, Juan, biyöndaʼ, en biléʼedaʼ yuguʼ lë ni. Gudödi biyöndaʼ, en biléʼedaʼ yuguʼ lë ni, buzóa zxibaʼ xiniʼë gubáz láʼayi naʼ buluíʼinëʼ nedaʼ yuguʼ lë ni para gunaʼ lëʼ zxön. \v 9 Níʼirö lëʼ gudxëʼ nedaʼ: “Bitiʼ gunuʼ caní, tuʼ nacaʼ nedaʼ huen dxin queëʼ Dios ca nacuʼ liʼ, en ca nácagaquiëʼ böchiʼ luzóʼo naʼ tuʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, encaʼ ca nácagaca yúguʼtë nupa tun ca rnna le nazúaj lu guichi ni. ¡Ben zxön Dios!” \p \v 10 Gudxëʼ caʼ nedaʼ: “Bitiʼ ucachuʼu xtídzëʼë Dios ni, didzaʼ ruáʼa uláz queëʼ, en nazúaj lu guichi ni, tuʼ chizóa ilaca yuguʼ lë ni. \v 11 Nu ruáʼ döʼ guáʼticaʼsö döʼ. Nu run le cabí naca tsahuiʼ gúnticaʼsö le cabí naca tsahuiʼ. Nu run dxiʼa, gúnticaʼsö dxiʼa, ateʼ nu nequi quez queëʼ Dios, guéquiticaʼsö quez queëʼ.” \v 12 Rnnëʼ Jesús: “¡Chizóa huödaʼ! Nuʼa lu naʼa le nadéliʼgaca bönachi, ateʼ ubiʼa que queë́guequi tsca naca le gulúngaca. \v 13 Nedaʼ nacaʼ Nu zoa zíʼatëlö, encaʼ Nu röjsete, ca naca le risí lo, en le ruúdxitë. Nacaʼ caʼ Nu run ga risí lo, en Nu rusiúdxi.” \p \v 14 Níʼirö gunnë́ʼ: “¡Bicaʼ ba nupa nayari le nácugaca, en tun le naca dxiʼa! ¡Nazíʼguequi lataj ilahuëʼ le ribía yaga le runna yöl-laʼ naʼbán, en gaca ilaʼyaza gapa nu riyaza lu yödzö naʼ! \v 15 Nupa nácagaca xihuiʼ, en nupa nácagaca udzáʼ, en nupa tun le ruáʼ döʼ, en nupa tuti bönachi, en nupa taʼyéaj ládxiʼgaca budóʼ guiö́j budóʼ yaga, en nupa taʼyaza ládxiʼgaca taʼzíʼ yëʼ ilaʼcuáʼ níʼilö raʼ yödzö naʼ. \v 16 Nedaʼ, Jesús, gusö́l-laʼa gubáz láʼayi quiaʼ, ateʼ buluíʼinëʼ libíʼiliʼ yuguʼ lë ni, libíʼiliʼ naʼ dzágaliʼ yuguʼ cöʼ bönachi quiaʼ. Nedaʼ nacaʼ diʼa dza queëʼ David, encaʼ zxíʼini xiʼsóëʼ. Nacaʼ caʼ bölaj hui sila.” \p \v 17 Tuʼë didzaʼ Dios Böʼ Láʼayi, encaʼ biʼi nigula utsaga náʼalenbiʼ-nëʼ Bönniʼ náquiëʼ Böʼcuʼ Zxílaʼdoʼ, taʼnnë́ʼ: “¡Gudá!” \p Nu riyöni didzaʼ ni ral-laʼ inná: “¡Gudá!” \p ¡Nu ribidxi nisa, en nu rizë́ ladxiʼ le, ral-laʼ guídi, en guíʼaj nisa le runna yöl-laʼ naʼbán! \p \v 18 Nedaʼ, Juan, ruzéajniʼidaʼ nupa taʼyöni didzaʼ ni ruáʼa uláz queëʼ Dios, en nazúaj lu guichi ni, rnníaʼ: Channö nu udáʼ lëʼe didzaʼ ni, Dios ubiʼë que nu naʼ. Gunëʼ lëʼ xíguiaʼ ca naca le nazúajgaca lu guichi ni. \v 19 Lëscaʼ caní, channö nu cúa bítiʼtës didzaʼ ni ruáʼa uláz queëʼ Dios, en nazúaj lu guichi ni, Dios ugǘëʼ caʼ xilataj nu naʼ lu guichi ga nazúajgaca lágaca nupa nadéliʼgaca yöl-laʼ naʼbán idú, encaʼ lu yödzö láʼayi, ca naʼ nazúaj quéguequi lu guichi ni. \p \v 20 Xanruʼ, Nu run ba nalí quéguequi lë ni rnnëʼ: “¡Ön! ¡Huödateaʼ!” \p ¡Caʼ gaca! ¡Gudá, Xantuʼ Jesús! \p \v 21 Rinábidaʼ-nëʼ Xanruʼ Jesucristo uzáʼ ládxëʼë queë́liʼ yúguʼtëliʼ. ¡Caʼ gaca!