\id PSA \ide UTF-8 \h Salmos \toc1 YUGUʼ SALMO \toc2 Salmos \toc3 Sal. \mt1 YUGUʼ SALMO \c 1 \q1 \v 1 Bicaʼ ba bönniʼ bitiʼ runëʼ ca naca le taʼgúʼu yöl-laʼ lëʼ nupa tuʼcáʼana Dios, \q1 en bitiʼ ridálenëʼ tsözxö́n nupa tun dul-laʼ, \q1 en bitiʼ runëʼ tsözxö́n le tun nupa taʼzíʼ quidzaʼ Dios. \q1 \v 2 Le raza ládxëʼë nácagaca xibá naguixjëʼ Xanruʼ, \q1 en ca nácagaca xibá naʼ rëla, en te dza rulaba ládxëʼë. \q1 \v 3 Bönniʼ ni náquiëʼ ca tu yaga dxeʼ ga naca raʼ nisa, \q1 le ribía sizxöni cateʼ ridxín dza que, \q1 en bitiʼ caʼ rizóa gubáʼayisö. \q1 Yúguʼtë le runëʼ taʼrúaj dxiʼa. \q1 \v 4 Bitiʼ raca caní quégaca nupa tuáʼ döʼ. \q1 Nácagaca ca bëbu zxe café ruáʼ le böʼ. \q1 \v 5 Que lë ni naʼ bitiʼ uluʼrúajëʼ tsahuiʼ bönniʼ tuʼë döʼ cateʼ Dios uchiʼa usörö́ëʼ quégaquiëʼ, \q1 en bitiʼ ilaʼcuʼë bönniʼ dul-laʼ ga tuʼdubëʼ bönniʼ tsahuiʼ. \q1 \v 6 Rapa chiʼë Xanruʼ Dios nöza ga taʼdë́ʼ bönniʼ tsahuiʼ naʼ, \q1 pero uniti tsaz nu ridá gapa taʼdá nupa tuáʼ döʼ. \c 2 \q1 \v 1 ¿Bizx que tuʼtsatsa bönachi yuguʼ yödzö \q1 en tuʼpáʼa nítisö le ilúngaca? \q1 \v 2 Bönniʼ taʼnná bëʼë luyú taʼdáʼbaguëʼë Dios. \q1 Tun tuz xtídzaʼgaca nupa dë lu náʼagaca \q1 para ilaʼdáʼbagaʼ Xanruʼ, en Nu naʼ nabö́ cazëʼ para inná bëʼë, \q1 \v 3 taʼnná: “Uzxuzxaj uquínnajruʼ le taʼnná béʼenëʼ rëʼu, \q1 en chúʼunaruʼ yuguʼ le tuʼzenëʼ bach rëʼu.” \q1 \v 4 Dios naʼ zoëʼ yehuaʼ yubá uzxídxisëʼ. \q1 Xanruʼ Dios utitaj cazëʼ léguequi. \q1 \v 5 Níʼirö lu yöl-laʼ rilé queëʼ güíʼilenëʼ léguequi didzaʼ, \q1 en lu yöl-laʼ ridzáʼa queëʼ uzenëʼ bach léguequi. \q1 \v 6 Innë́ʼ: “Nuzóa cazaʼ bönniʼ nabö́ cazaʼ xilatjëʼ ga inná bëʼë. \q1 Inná bëʼë lu Guíʼa Sión, le naca guíʼa láʼayi quiaʼ.” \q1 \v 7 Quíxjöiʼidaʼ libíʼiliʼ didzaʼ nuzóëʼ tsaz Dios. \q1 Xanruʼ Dios gudxi cazëʼ nedaʼ: “Liʼ nacuʼ Zxíʼinaʼ. \q1 Naʼa dza nuzóa cazaʼ Liʼ. \q1 \v 8 Gunábini nedaʼ, ateʼ gunaʼ ga ilequi quiuʼ yuguʼ yödzö. \q1 Guequi caʼ quiuʼ idútë yödzölió. \q1 \v 9 Quitsjuʼ léguequi len tu xiyaga guíë. \q1 Uzxuzxjuʼ léguequi ca run nu riláʼa tu zxigaʼ yö́ʼöna.” \q1 \v 10 Que lë ni naʼ, libíʼiliʼ naʼ rinná bë́ʼëliʼ, guliʼtséajniʼi. \q1 Guliʼsedi cuinliʼ, núlöliʼ ruchiʼa rusöröliʼ le raca luyú. \q1 \v 11 Lu yöl-laʼ baʼa ladxiʼ queë́liʼ guliʼgún xichinëʼ Xanruʼ. \q1 Lu yöl-laʼ rizxizi queë́liʼ buliʼsíʼ xibë́ʼ. \q1 \v 12 Guliʼgún bal Zxíʼinëʼ Dios para cabí ilétenëʼ, \q1 en para cabí udxi queë́liʼ laʼ nöza. \q1 Laʼ ilentë yöl-laʼ rilé queëʼ. \q1 ¡Bicaʼ ba yúguʼtë nupa tuʼzxöni ladxiʼ Lëʼ! \c 3 \q1 \v 1 Xan, chinayángacadaʼ nupa taʼlé nedaʼ. \q1 Zián nupa taʼdáʼbagaʼ nedaʼ. \q1 \v 2 Zián nupa taʼnnë́ quiaʼ, taʼnná: \q1 “Bitiʼ usölë́ʼ Dios lëʼ.” \q1 \v 3 Pero Liʼ, Xan, run chíʼiticaʼsuʼ nedaʼ. \q1 Nacuʼ yöl-laʼ ba quiaʼ, en Nu rutipa nedaʼ. \b \q1 \v 4 Bëʼa zidzaj didzaʼ, bulidzaʼ-nëʼ Xanruʼ, \q1 ateʼ Lëʼ biyönnëʼ chiʼa ga naʼ zoëʼ lataj láʼayi queëʼ. \q1 \v 5 Nedaʼ rataʼ, en rasiaʼ, \q1 ateʼ rubanaʼ, tuʼ nazö́nticaʼsëʼ Xanruʼ Dios nedaʼ. \q1 \v 6 Bitiʼ gádxidaʼ gayuáʼ gayuáʼ bönachi, \q1 nupa naʼ nagúʼugaca nedaʼ lë́ʼajlö. \q1 \v 7 ¡Guyasa, Xan! ¡Busölá nedaʼ, Dios quiaʼ! \q1 Budxía huëʼ xágaʼgaca nupa tuʼdíʼi nedaʼ, \q1 en buquínnajdaʼ nupa nácagaca xihuiʼ. \q1 \v 8 Xan, rusölá cazuʼ bönachi quiuʼ. \q1 Ben ga gaca dxiʼa quégaca bönachi quiuʼ. \q1 ¡Caʼ gaca! \c 4 \q1 \v 1 Bubíʼi didzaʼ cateʼ rulidzaʼ Liʼ, Dios. \q1 Nacuʼ Nu ruchiʼa rusörö́ le raca quiaʼ. \q1 Cateʼ guröʼa böniga, bida cazuʼ Liʼ ga zoaʼ, en gúcalenuʼ nedaʼ. \q1 Ruhuéchiʼ ladxiʼ nedaʼ, en ruzë́ naguʼ le rinábidaʼ Liʼ. \b \q1 \v 2 Rnnëʼ Dios: “Libíʼiliʼ, bönachi, ¿gácaʼxte ulidza dítajliʼ nedaʼ? \q1 ¿Gácaʼxte caz idxíʼiliʼ le cabí nazacaʼ, en güíʼi ládxiʼliʼ le cabí naca?” \b \q1 \v 3 Guliʼtsöjné nabö́ cazëʼ Xanruʼ nu radxi Lëʼ, \q1 ateʼ riyönnëʼ nedaʼ cateʼ rulidzaʼ-nëʼ. \q1 \v 4 Guliʼgadxi Lëʼ, en bítiʼrö gunliʼ dul-laʼ. \q1 Guliʼsáʼ ladxiʼ ca naca lë ni cateʼ dëliʼ ga rátaʼliʼ, en guliʼsóa dxisö. \q1 \v 5 Guliʼcúʼu lahuëʼ Xanruʼ le naca dxiʼa, \q1 en buliʼzxöni ladxiʼ Lëʼ. \b \q1 \v 6 Zián nupa taʼnná: “¿Nuzxi caz gun ga gaca dxiʼa queë́ruʼ?” \q1 Lu yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ quiuʼ buyú netuʼ, Xan. \q1 \v 7 Runuʼ ga rudzéjadeʼerödaʼ \q1 ca tuʼdzeja nupa tuʼzíʼ xibé zxoaʼ za guizxi yu, en xisi lubá uva. \q1 \v 8 Cateʼ rataʼ, laʼ rásitiaʼ lu yöl-laʼ riböza dxi ladxiʼ quiaʼ, \q1 tuʼ run cazuʼ Liʼ, Xan, ga ribözaʼ dxiʼa tsáhuiʼdoʼ. \c 5 \q1 \v 1 Ruzë́ naguʼ didzaʼ ruáʼa, Xan. \q1 Buyú ca rinnëdaʼ ládxaʼa lu yöl-laʼ ruhuíʼini quiaʼ. \q1 \v 2 Dios quiaʼ, Nu rinná beʼe nedaʼ, ruzë́ naguʼ cateʼ rinábidaʼ Liʼ \q1 gácalenuʼ nedaʼ, naʼ güíʼilenaʼ Liʼ didzaʼ. \q1 \v 3 Yuguʼ zila yönnuʼ chiʼa. \q1 Zíladoʼ idxinaʼ loʼ, en cözaʼ didzaʼ ubiʼu. \q1 \v 4 Nacuʼ Liʼ Dios bitiʼ raza ládxuʼu le cabí naca, \q1 en bitiʼ ruʼu lataj ibigaʼ ga zuʼ nu ruáʼ döʼ. \q1 \v 5 Bitiʼ ruʼu lataj nupa tun ba rahui ilaʼdxín loʼ, \q1 en bitiʼ riléʼenuʼ dxiʼa nupa nácagaca xihuiʼ. \q1 \v 6 Rusunítiuʼ dërö nupa taʼzíʼ yeʼe luzë́ʼeguequi, \q1 en bitiʼ riléʼenuʼ dxiʼa nupa tuti bönachi, en taʼzíʼ yëʼ. \q1 \v 7 Gaca tsuʼa nedaʼ lu yuʼu lidxuʼ, tuʼ nadxíʼideʼenuʼ nedaʼ. \q1 Lu yöl-laʼ baʼa ladxiʼ quiaʼ tsuʼa ga naca yudoʼ láʼayi quiuʼ, en tseaj ládxaʼa Liʼ. \q1 \v 8 Tuʼ nacuáʼ zián nupa taʼlé nedaʼ, buluíʼi nedaʼ le naca dxiʼa rë́ʼënuʼ gunaʼ, Xan. \q1 Busëdi nedaʼ para gaca gunaʼ ca rë́ʼënuʼ Liʼ. \q1 \v 9 Bitiʼ gaca nu tseajlë́ʼ didzaʼ tuíʼi nupa naʼ taʼlé nedaʼ. \q1 Nácagaca xihuiʼ icja ládxiʼdoʼguequi. \q1 Naca ruáʼagaca ca tu yeru ba nayalaj, \q1 en lu yöl-laʼ rizíʼ yëʼ quéguequi tuíʼi yulaj didzaʼ. \q1 \v 10 Ben léguequi xiguiaʼ, Dios. \q1 Ben ga bitiʼ udxín xtídzaʼguequi. \q1 Gurúʼuna léguequi tuʼ túnticaʼsö dul-laʼ, \q1 en tuʼ taʼdáʼbagaʼ xtídzuʼu. \q1 \v 11 Uluʼdzeja nupa tuʼzxöni ladxiʼ Liʼ. \q1 Lu yöl-laʼ rudzeja quéguequi gúl-lagaca quiuʼ tuʼ rácalenuʼ léguequi. \q1 Tuʼzíʼ xibóʼ nupa nadxíʼigaca Liʼ. \q1 \v 12 Run cazuʼ Liʼ ga raca dxiʼa quégaca nupa tun ca rnna xtídzuʼu, Xan. \q1 Lu yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ quiuʼ run chiʼu léguequi. \c 6 \q1 \v 1 Bitiʼ uzenuʼ bach nedaʼ lu yöl-laʼ rilé quiuʼ, Xan. \q1 Bitiʼ gunuʼ nedaʼ xiguiaʼ lu yöl-laʼ ridzáʼa quiuʼ. \q1 \v 2 Buéchiʼ ladxiʼ nedaʼ, Xan, tuʼ rudú ládxaʼa. \q1 Bun nedaʼ, Xan, tuʼ riguíʼi rizácaʼa. \q1 \v 3 Röʼö böniga idútë le nacaʼ. \q1 ¿Gácaʼxte caz gaca caní, Xan? \q1 \v 4 Gudá dusölóʼ nedaʼ, Xan. \q1 Tuʼ nadxíʼinuʼ nedaʼ, busölá nedaʼ lu yöl-laʼ guti. \q1 \v 5 Lu lataj chul-la cuntu nu tsöjné Liʼ. \q1 Cuntu nu zoa niʼ nu gaca cuʼu Liʼ yöl-laʼ ba. \q1 \v 6 Rudú ládxaʼa tuʼ rinnë́ticaʼsö ládxaʼa. \q1 Yuguʼ dzöʼ ribisa le rátiʼdaʼ len nisa ribödxi quiaʼ. \q1 Rusubisaʼ xcúguaʼ len nisa ribödxi quiaʼ. \q1 \v 7 Röʼö gui guiö́j lahuaʼ tuʼ ribö́dxiticaʼsaʼ. \q1 Bitiʼ gaca iléʼedaʼ tuʼ nö́zigaca nupa tuʼdíʼi nedaʼ. \b \q1 \v 8 Guliʼcuíta ga zoaʼ, libíʼiliʼ, ruáʼaliʼ döʼ, \q1 tuʼ riyönnëʼ Xanruʼ ribödxaʼ nedaʼ. \q1 \v 9 Ruzë́ naguëʼ le rulidzaʼ, rátaʼyuaʼ lahuëʼ, \q1 en rubiʼë didzaʼ cateʼ bi rinábidaʼ Lëʼ. \q1 \v 10 Uluʼtuíʼi nupa tuʼdíʼi nedaʼ, en ilaʼbö́ʼ böniga. \q1 Lu yöl-laʼ rutuíʼi quéguequi uluʼbigaʼ ga zoaʼ. \c 7 \q1 \v 1 Ruzxöni ládxaʼa Liʼ, gácalenuʼ nedaʼ, Xanaʼ Dios. \q1 Busölá nedaʼ lu náʼagaca nupa taʼbía no nedaʼ, en gúcalen nedaʼ \q1 \v 2 para cabí soa nu cuéaj nedaʼ ca runbaʼ bëdxi guixiʼ, \q1 en para cabí usuniti nedaʼ ga cuntu nu zoa gácalen nedaʼ. \q1 \v 3 Xanaʼ Dios, channö caní nunaʼ: \q1 Channö nabágaʼa xiguiaʼ, \q1 \v 4 o channö bubiʼa döʼ que nu gúcalen nedaʼ, \q1 o channö biʼa döʼ que nu bitiʼ bi ben quiaʼ lu bitiʼ riléʼe nedaʼ dxiʼa, \q1 \v 5 bëʼ lataj soa reguʼ nedaʼ nu naʼ bitiʼ riléʼe nedaʼ dxiʼa, en ucul-la nedaʼ. \q1 Bëʼ lataj nu naʼ quin nedaʼ lu yu, \q1 en ucáʼana nedaʼ cáʼasö. \q1 \v 6 Lu yöl-laʼ rilé quiuʼ guyasa, Xan. \q1 Gudáʼbagaʼ nupa naʼ lu yöl-laʼ ridzáʼa quéguequi táʼbagaʼ nedaʼ. \q1 Guyasa, gúcalen nedaʼ tuʼ nacuʼ Nu ruchiʼa rusörö́ le raca quiaʼ. \q1 \v 7 Ben ga uluʼdubi quiuʼ yúguʼtë bönachi, \q1 en gunná beʼe léguequi ga niʼ zuʼ xitsáʼtërö. \q1 \v 8 Ruchiʼa rusörö́uʼ quéguequi yúguʼtë bönachi, Xan. \q1 Bubéaj nedaʼ tsahuiʼ, Xan, tsca naca le tsahuiʼ nunaʼ, en tuʼ nacaʼ idú tsahuiʼ. \q1 \v 9 Ben ga udxi que le xihuiʼ tun nupa tuáʼ döʼ, \q1 pero buzóa tsutsu nupa tun le naca dxiʼa, \q1 tuʼ nacuʼ Liʼ idú tsahuiʼ, Dios, en ruchiʼa rusörö́uʼ \q1 le taʼzáʼ ládxiʼgaca bönachi, en le taʼguínnaj ícjaguequi. \b \q1 \v 10 Naca cazëʼ Dios Nu run chiʼi nedaʼ. \q1 Rusölë́ʼ nupa nácagaca idú ladxiʼ. \q1 \v 11 Dios ruchiʼa rusörö́ëʼ queëruʼ ca naca le naca tsahuiʼ, \q1 en richúguticaʼsëʼ quégaca nupa tuáʼ döʼ. \q1 \v 12 Channö cabí uluʼbíʼi ladxiʼ bönachi, utuchëʼ guíë tuchiʼ queëʼ. \q1 Chinucözëʼ uxitiʼ yaga queëʼ. \q1 \v 13 Chinupë́ʼë yuguʼ le rudíʼinëʼ lu gudil-la, \q1 en nudxíëʼ lu du uxitiʼ yuguʼ yaga túchiʼdoʼ zoa guíʼ láhuiguequi. \b \q1 \v 14 Buyútsöcaʼ, riguínnaj icjëʼ bönniʼ ruʼë döʼ le xihuiʼ gunëʼ. \q1 Ruíʼi ládxëʼë le naca döʼ, en rizíʼ yëʼë. \q1 \v 15 Nachö́ʼönëʼ ga rëʼ tu yeru zxön ga nu ibixi, \q1 pero lë cazëʼ yöjbixëʼ lu yeru naʼ guchö́ʼönëʼ. \q1 \v 16 Budxín laʼ queë́zëʼ döʼ naʼ biʼë, \q1 en dxíëʼ huëʼ ca naca xiguiaʼ nabáguëʼë. \b \q1 \v 17 Guíaʼ-nëʼ Xanruʼ: “Xclenuʼ” tuʼ náquiëʼ tsahuiʼ, \q1 en gul-laʼ yöl-laʼ ba que Lëʼ Xanruʼ, Nu nayë́pisëtërö. \c 8 \q1 \v 1 ¡Xanaʼ Dios, \q1 bicaʼ ba Loʼ idútë yödzölió! \q1 ¡Xitsáʼtërö ca lúzxiba nayë́pisuʼ Liʼ! \q1 \v 2 Túl-labiʼ bíʼidoʼ, encaʼ biʼi huë́ʼënidoʼ yöl-laʼ zxön quiuʼ \q1 sal-laʼ nacuáʼ nupa taʼdáʼbagaʼ Liʼ. \q1 Uzóa dxíuʼ nupa naʼ bitiʼ taʼléʼe Liʼ dxiʼa, encaʼ nupa taʼdáʼbagaʼ Liʼ. \q1 \v 3 Cateʼ ruyúaʼ lúzxiba quiuʼ, le nunuʼ len xibö́n naʼzuʼ, \q1 encaʼ beuʼ, en yuguʼ bölaj beníʼ nuzúʼ xilátjaguequi, \q1 \v 4 níʼirö rnníaʼ: ¿Bizxi caz bönniʼ, tuʼ röjné cazuʼ lëʼ? \q1 ¿Bizxi caz nu naca bönáchisö, tuʼ ruíʼi ládxuʼu Liʼ nu naʼ? \q1 \v 5 Nunuʼ ga naquiëʼ bönniʼ iaʼlatiʼ cuidiʼ ca naca cazuʼ Liʼ. \q1 Nuzúʼ queëʼ yöl-laʼ ba quiuʼ, en yöl-laʼ run bal ca \q1 tu le néquini oro dxía icjëʼ. \q1 \v 6 Nunuʼ ga rinná béʼenëʼ yuguʼ le nun cazuʼ Liʼ. \q1 Yúguʼtë nuzúʼ xiniʼë lëʼ. \q1 \v 7 Nuzúʼ xiniʼë yúguʼtëbaʼ böʼcuʼ zxilaʼ, en yúguʼtëbaʼ bëdxi, \q1 \v 8 en lës caní nunuʼ caʼ quégacabaʼ biguínnidoʼ, \q1 en quégacabaʼ böla dzö́ʼöbaʼ nísadoʼ, \q1 encaʼ quégacabaʼ yúguʼtëbaʼ böaʼ taʼdö́dibaʼ lu nísadoʼ. \q1 \v 9 ¡Xanaʼ Dios, \q1 bicaʼ ba loʼ idútë yödzölió! \c 9 \q1 \v 1 ¡Idú ládxaʼa riguʼa Liʼ yöl-laʼ ba, Xan! \q1 ¡Usiyöndaʼ bönachi ca naca yúguʼtë yöl-laʼ huáca nunuʼ! \q1 \v 2 ¡Udzéjadaʼ, en uziʼa xibóʼ! \q1 ¡Gul-laʼ yöl-laʼ ba que Loʼ, tuʼ nayë́pisëtëruʼ! \q1 \v 3 ¡Taʼzxunnaj nupa taʼdáʼbagaʼ nedaʼ! \q1 ¡Taʼdzö́ʼö, en tuʼniti loʼ Liʼ, \q1 \v 4 tuʼ nubéajuʼ tsahuiʼ le naca dxiʼa runaʼ! \q1 ¡Röʼu ga rinná bëʼu, en ruchiʼa rusörö́uʼ queë́tuʼ ca naca le naca tsahuiʼ! \q1 \v 5 Bulidza ziʼu yuguʼ yödzö, en busunítiuʼ nupa tuáʼ döʼ. \q1 Tsaz busuluʼ lu guichi quiuʼ gapa gulaʼzúaj láguequi. \q1 \v 6 Chigulaʼniti nupa gulaʼdáʼbagaʼ Liʼ. \q1 Tsaz naguínnajgaca gapa gulaʼcuáʼ. \q1 Busunítiuʼ yuguʼ yödzö gapa naʼ gulaʼcuáʼ, \q1 ateʼ cuntu nu zoa röjné yuguʼ yödzö naʼ. \b \q1 \v 7 Zóaticaʼsëʼ Xanruʼ Dios. \q1 Naguixjëʼ tsaz lataj ga röʼë rinná bëʼë en ruchiʼa rusörö́ëʼ quégaca bönachi. \q1 \v 8 Uchiʼa usörö́ëʼ quégaca bönachi yödzölió lu le naca tsahuiʼ. \q1 Uchiʼa usörö́ëʼ quégaca yuguʼ yödzö lu le nácatë. \q1 \v 9 Gun chiʼë Xanruʼ Dios nupa nácagaca yechiʼ. \q1 Gácalenëʼ léguequi cateʼ nu gun léguequi ziʼ. \b \q1 \v 10 Uluʼzxöni ladxiʼ Liʼ nupa núnbëʼgaca Loʼ. \q1 Caní gaca, Xan, tuʼ cabí nusán ládxuʼu nupa tuʼguilaj Liʼ. \b \q1 \v 11 Guliʼgul-la yöl-laʼ ba queëʼ Xanruʼ, zoëʼ ga naʼ nazíʼi le Sión. \q1 Buliʼsiyö́n bönachi yuguʼ yödzö ca naca yuguʼ le nunëʼ. \q1 \v 12 Bitiʼ ral-la ládxëʼë nupa taʼguíʼi taʼzacaʼ cateʼ tuʼlidza Lëʼ, \q1 tuʼ röjné léguequi Nu naʼ ruzíʼ lëbi nu ruti bönachi. \b \q1 \v 13 Buéchiʼ ladxiʼ nedaʼ, Xan. \q1 Buyú ca tun nedaʼ ziʼ nupa tuʼdíʼi nedaʼ. \q1 Ruchisuʼ Liʼ nedaʼ cateʼ chirequi gátiaʼ \q1 \v 14 para gaca usiyöndaʼ bönachi yöl-laʼ ba quiuʼ Liʼ. \q1 Ga naca ga nu tsaza yödzö quiuʼ nazíʼi le Sión, \q1 udzéjadaʼ tuʼ nusölóʼ nedaʼ. \b \q1 \v 15 Yöjbíxigaca bönachi yuguʼ yödzö lu yeru gulaʼchö́ʼöna ga tsöjbíxigaca luzë́ʼeguequi. \q1 Bilaʼröli niʼaguequi lu yöxaj buluʼcachiʼ para ilaʼzö́n léguequi. \q1 \v 16 Chinunëʼ Xanruʼ Dios ga núnbëʼgaca bönachi Lëʼ tuʼ buchiʼa busörö́ëʼ quéguequi. \q1 Lu lë naʼ nun nu ruáʼ döʼ zön laʼ cuinsi. \q1 \v 17 Ilaʼyaza lataj chul-la nupa tuáʼ döʼ, \q1 yúguʼtë nupa naʼ nal-la ládxiʼgaca Dios. \q1 \v 18 Calëga tsaz uluʼgáʼana cáʼasö nupa taʼyadzaj taʼyudxi, \q1 en bitiʼ initi tsaz yöl-laʼ run löza quégaca nupa nácagaca yechiʼ. \b \q1 \v 19 Guyasa, Xan. \q1 Bitiʼ guʼu lataj tsë́pisë nu naca bönáchisö. \q1 Buchiʼa busörö́ quégaca bönachi yuguʼ yödzö. \q1 \v 20 Buxö́s léguequi, Xan. \q1 Ben ga uluʼúnbëʼ le nácgaca, tuʼ nácagacasö bönachi. \c 10 \q1 \v 1 ¿Bizx que zuʼ ziʼtuʼ, Xan? \q1 ¿Bizx que rucachiʼ loʼ cateʼ bi raca quiaʼ? \q1 \v 2 Lu yöl-laʼ run ba rahui quégaca nupa tuáʼ döʼ \q1 taʼbía no nupa nácagaca yechiʼ. \q1 Ben ga ilaʼzö́n du yalaj naʼ nucáchiʼgaca laʼ léguequisö. \b \q1 \v 3 Run ba zxön cuinëʼ bönniʼ ruʼë döʼ ca naca le xihuiʼ rizë́ ládxëʼë. \q1 Bönniʼ ruhuídiʼnëʼ rulidza ditjëʼ luzë́ʼë, en ruzóëʼ Dios tsöláʼalö. \q1 \v 4 Lu yöl-laʼ run ba zxön cuinëʼ bönniʼ huíaʼ döʼ bitiʼ ruíʼi ládxëʼë Dios. \q1 Rizáʼasö ládxëʼë, rnnëʼ: Bitiʼ caʼ zoa Dios. \q1 \v 5 Ruziʼë xibé yúguʼtë le runëʼ. \q1 Bitiʼ caʼ réquibeʼenëʼ zoëʼ Dios Nu ruchiʼa rusörö́ quégaca bönachi. \q1 Ruzóëʼ tsöláʼalö nupa bitiʼ taʼléʼe lëʼ dxiʼa. \q1 \v 6 Rëʼ laʼ cuinsëʼ: “Gatga ichíxidaʼ. \q1 Catu caz bi gaca quiaʼ.” \q1 \v 7 Didzaʼ ruʼë nácagaca le rudxía döʼ, encaʼ le rizíʼ yëʼ, en le rudidzaʼ yudxi yuguʼ luzë́ʼë. \q1 Ruíʼiticaʼsëʼ didzaʼ le cabí nácatë, en le naca xihuiʼ. \q1 \v 8 Rucachiʼ cuinëʼ yuguʼ lu yödzö. \q1 Bagáchiʼsö rútiëʼ nupa bitiʼ bi nabágaʼgaca. \q1 Ruyúlanëʼ nu bi gaca gun que. \q1 \v 9 Ribözëʼ ga naʼ nucachiʼ cuinëʼ ca runbaʼ bëdxi guixiʼ. \q1 Ribözëʼ nu gaca sönëʼ. \q1 Rizönëʼ bönniʼ yechiʼ lu du yalaj queëʼ, en ráʼayöjëʼ lëʼ ga nagachiʼ queëʼ. \q1 \v 10 Riguinëʼ luyú nu naʼ nazönëʼ. \q1 Zián nupa rucul-lëʼ len nëʼë nal-la. \q1 \v 11 Rëʼ laʼ cuinsëʼ: “Nal-la ládxëʼë Dios. \q1 Nucachiʼ lahuëʼ, en bitiʼ caʼ riléʼenëʼ le runaʼ.” \b \q1 \v 12 ¡Guyasa, Xan! \q1 ¡Gulís noʼo, Dios! \q1 ¡Bitiʼ gal-la ládxuʼu nupa taʼguíʼi taʼzacaʼ! \q1 \v 13 ¿Bizx que bönniʼ naʼ ruʼë döʼ nuzóëʼ Dios tsöláʼalö? \q1 Gudxëʼ laʼ cuinsëʼ: Bitiʼ uzíʼ lëʼ Dios nedaʼ. \q1 \v 14 Liʼ biléʼe quézinuʼ lë ni, Xan. \q1 Ruíʼi ládxuʼu nu riguíʼi rizácaʼ, en nu risëbi ladxiʼ, \q1 en zóaticaʼsuʼ gácalenuʼ léguequi. \q1 Nu naca bayechiʼ rigúʼu cuini lu noʼo, Xan, \q1 tuʼ zóaticaʼsuʼ gácalenuʼ nu riyadza riyudxi. \q1 \v 15 Bugúa yöl-laʼ unná bëʼ quégaca nupa tuáʼ döʼ, en nácagaca xihuiʼ. \q1 Bubíʼi quéguequi ca naca xiguiaʼ nabágaʼgaca. \b \q1 \v 16 Inná bë́ʼticaʼsëʼ Xanruʼ Dios. \q1 Nupa tuʼbéaj ícjaguequi Xanruʼ uluʼniti tsaz lu xiyú cazëʼ. \b \q1 \v 17 Ruzë́ naguʼ, Xan, le taʼnábini Liʼ nupa nácagaca doʼ ladxiʼ. \q1 Rutipuʼ ládxiʼguequi, en ruzë́ naguʼ chíʼiguequi. \q1 \v 18 Ruchiʼa rusörö́uʼ quégaca nupa nácagaca uzëbi, \q1 en nupa zoa nu ribía no léguequi, \q1 para cabirö uluʼxösa bönachi yödzölió ni luzë́ʼeguequi. \c 11 \q1 \v 1 Ruzxöni ládxaʼa Xanruʼ gácalenëʼ nedaʼ. \q1 ¿Naruʼ guíëtsoʼ nedaʼ: \q1 “Buzxúnnaj lu guíʼa ca runbaʼ biguínnidoʼ”? \q1 \v 2 Buyútsöcaʼ, zö́ngaca nupa tuáʼ döʼ yaga uxitiʼ. \q1 Nuzóagaca yágadoʼ lahui tuchiʼ lu du rusé, \q1 para ilútiëʼ bagáchiʼsö nupa nácagaca dxiʼa. \q1 \v 3 Channö ilaʼguínnaj yuguʼ le tuʼzóa tsutsu le naca dxiʼa, \q1 ¿bizxi caz gaca gun nu naca tsahuiʼ? \q1 \v 4 ¡Zoa cazëʼ Xanruʼ yudoʼ láʼayi queëʼ! \q1 Yehuaʼ yubá zoa ga röʼë rinná bëʼë Xanruʼ Dios. \q1 Riléʼe guiö́j lahuëʼ para uyúëʼ le tun bönachi. \q1 \v 5 Rizíʼ bëʼë Xanruʼ nu naca tsahuiʼ. \q1 Bitiʼ riléʼenëʼ dxiʼa nu ruáʼ döʼ, en nu raza ladxiʼ taʼdáʼbagaʼ yúlahuiʼ. \q1 \v 6 Gunëʼ ga sácaʼgaca nupa tuáʼ döʼ le usuniti léguequi. \q1 Ubiʼë quéguequi guíʼ, en le ruquélaʼ guíʼ, en tu böʼ régui. \q1 \v 7 Caní gunëʼ Xanruʼ tuʼ náquiëʼ tsahuiʼ, en nadxíʼinëʼ le naca tsahuiʼ. \q1 Nupa tun le nácatë ilaʼléʼe lahuëʼ. \c 12 \q1 \v 1 Busölá nedaʼ, Xan, tuʼ cabirö zoa nitú nu naca dxiʼa, \q1 en bitiʼ gaca nu idzöli nitú nu run ca rnna xtídzaʼa. \q1 \v 2 Taʼzíʼ yeʼe yúguʼtë bönachi luzë́ʼeguequi. \q1 Lu yöl-laʼ rizíʼ yëʼ quéguequi tuíʼilen luzë́ʼeguequi didzaʼ yúlajdoʼ. \q1 \v 3 Xan, buzóa dxisö nupa naʼ tuíʼi didzaʼ yúlajdoʼ, \q1 en buzagaʼ ruíʼigaca nupa tun ba zxön cuínguequi. \b \q1 \v 4 Taʼnná: “Güíʼiruʼ didzaʼ ca rizësö ládxiʼruʼ, \q1 ateʼ cuntu nu táʼbagaʼ rëʼu. \q1 ¿Nuzxi caz inná beʼe rëʼu ca naca didzaʼ ruíʼiruʼ?” \q1 \v 5 Rnnëʼ Xanruʼ: “Naʼa guídaʼ tuʼ nacuáʼ nupa tun ziʼ nupa taʼyadzaj taʼyudxi, \q1 ateʼ rinnë́ ládxiʼgaca nupa ni tuʼ zoa nu ribía no léguequi. \q1 Ca taʼzësö ládxiʼgaca, laʼ guídateaʼ dusöláʼ léguequi.” \q1 \v 6 Huáca uzxöni ládxiʼruʼ didzaʼ ruʼë Xanruʼ. \q1 Nácagaca ca guíë plata ba nequi, \q1 le nudxiʼa gadxi luzuí tu lu guíʼ lálëʼe. \b \q1 \v 7 Liʼ caz, Xan, gun chiʼu léguequi, \q1 en usölóʼ léguequi lu náʼagaca nupa tuáʼ döʼ naʼa dza. \b \q1 \v 8 Gátiʼtës nacuáʼ nupa tuáʼ döʼ, \q1 cateʼ tun zxön bönachi le ruáʼ döʼ. \c 13 \q1 \v 1 ¿Gácaʼxte caz gal-la ládxuʼu nedaʼ, Xan? \q1 ¿Naruʼ tsaz gal-la ládxuʼu nedaʼ? \q1 ¿Gácaʼxte caz ucacheʼ cuinuʼ lahuaʼ? \q1 \v 2 ¿Gácaʼxte caz gun bayudxi guáʼ ilenaʼ le réquidaʼ ziʼ? \q1 ¿Gácaʼxte caz huíʼinidaʼ rëla, en te dza? \q1 ¿Gácaʼxte caz ucúl-lágaca nedaʼ nupa taʼdáʼbagaʼ nedaʼ? \q1 \v 3 Buyú nedaʼ, Xan, en bubíʼi didzaʼ. \q1 Butipa ládxaʼa para cabí gátiaʼ. \q1 \v 4 Níʼirö bitiʼ gaca ilaʼnná nupa taʼdáʼbagaʼ nedaʼ, bitiʼ ilaʼnná: “Bucúl-laruʼ lëʼ.” \q1 Bitiʼ gaca uluʼdzeja tuʼ nö́tjadaʼ ládxaʼa nedaʼ. \q1 \v 5 Nedaʼ ruzxöni ládxaʼa yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ quiuʼ. \q1 Rudzéjadaʼ tuʼ rusölóʼ nedaʼ. \b \q1 \v 6 Gul-laʼ queëʼ Xanruʼ, \q1 tuʼ benëʼ quiaʼ le naca dxiʼa. \c 14 \q1 \v 1 Lu icja ládxiʼdaʼahuëʼ rnnëʼ bönniʼ tuʼ canö́z, rnnëʼ: Bitiʼ zoa caz Dios. \q1 Nachixi nanítigaquiëʼ bönniʼ caní, en tunëʼ le cabí riléʼenëʼ dxiʼa Dios. \q1 Cuntu nu zoa nu run le naca dxiʼa. \q1 \v 2 Ga zoëʼ Dios yehuaʼ yubá buyúëʼ luyú ni ga nacuáʼ bönachi \q1 para iléʼenëʼ channö zoa nu réajniʼi, nu naʼ riguilaj Dios. \q1 \v 3 Yúguʼtëʼ nadö́digaquiëʼ tsöláʼalö. \q1 Nachixi nanítigaquiëʼ tu tuëʼ. \q1 Cuntu nu zoa nu run le naca dxiʼa, nitú bönachi. \b \q1 \v 4 ¿Naruʼ cabí taʼyéajniʼi nupa tuáʼ döʼ? \q1 Le tun nupa naʼ naca tsca tagu bönachi quiaʼ ca nu ragu yöta. \q1 Bitiʼ caʼ tuʼlidza nedaʼ, Xángaca bönachi. \b \q1 \v 5 Lu yöl-laʼ radxi ridzöbi quéguequi taʼzxizi \q1 tuʼ taʼléʼe Xanruʼ Dios, en zóalenëʼ bönachi tsahuiʼ. \q1 \v 6 Tuʼtitaj xtídzaʼgaca nupa nácagaca yechiʼ, \q1 pero nupa ni tuʼzxöni ladxiʼ gácalenëʼ Xanruʼ léguequi. \q1 \v 7 Raca ládxaʼa irúaj Sión Nu usölá bönachi Israel. \q1 Cateʼ gunëʼ Xanruʼ ga uluʼdxín bönachi queëʼ nadzúngaca xilátjaguequi, \q1 uluʼdzeja zxíʼini xiʼsóëʼ Jacob, bönachi Israel, en uluʼzíʼ xibë́ʼ Dios. \c 15 \q1 \v 1 ¿Nuzxi caz bönachi tsöjsóa xilatjuʼ, Xan? \q1 ¿Nuzxi caz tsöjsóa ga naca láʼayi quiuʼ? \q1 \v 2 Nu naʼ naca idú ladxiʼ, en run le naca tsahuiʼ, \q1 en lu icja ládxiʼdaʼahui ruíʼi didzaʼ le nácatë. \q1 \v 3 Nu naʼ bitiʼ rizíʼ quidzaʼ bönachi, \q1 en bitiʼ ruáʼ döʼ que luzë́ʼe, \q1 en bitiʼ ruzë́ naga nu rizíʼ quidzaʼ luzë́ʼe. \q1 \v 4 Nu naʼ bitiʼ run bal nu ruáʼ döʼ, \q1 pero run bal nupa tun zxön Dios, \q1 en sal-laʼ bi uniti cateʼ chinún xtidzaʼ, bitiʼ caʼ rutsáʼ didzaʼ naʼ. \q1 \v 5 Nu naʼ bitiʼ rizíʼ icja dumí cateʼ runödzaj dumí que tu chíʼidoʼsö, \q1 en bitiʼ rizíʼ dumí para siʼ yëʼ ca naca le nun nu bitiʼ nabagaʼ xiguiaʼ. \q1 Nu naʼ run yúguʼtë le caní bitiʼ caʼ idzáʼ xilataj. \c 16 \q1 \v 1 Ben chiʼi nedaʼ, Dios, tuʼ ruzxöni ládxaʼa Liʼ. \b \q1 \v 2 Lu icja ládxiʼdaʼahuaʼ gudxaʼ-nëʼ Xanruʼ: \q1 “Liʼ nacuʼ Xanaʼ. \q1 Bítiʼrö bi zoa quiaʼ le naca dxiʼa, pero tuzuʼ Liʼ.” \q1 \v 3 Riyaza ládxiʼlenaʼ nupa nácagaca queëʼ Dios luyú ni, \q1 en nupa nácagaca idú ladxiʼ. \q1 \v 4 Ilaʼyán le ilaʼguíʼi ilaʼzacaʼ nupa taʼyéaj ladxiʼ yuguʼ dios izáʼa. \q1 Bitiʼ caʼ cuʼa láhuiguequi rön ca tun bönachi naʼ, \q1 en bitiʼ ulidzaʼ lágaca dios naʼ. \q1 \v 5 Náquiëʼ Xanruʼ Dios Nu nabánidaʼ, en Nu ruziʼa xibé. \b \q1 \v 6 Liʼ, Xan, nuzúʼ xilatjaʼ. \q1 Lataj naʼ nuzúʼ quiaʼ naca le ruziʼa xibé, \q1 en lachi naca lataj naʼ nequi quiaʼ. \b \q1 \v 7 Gul-laʼ yöl-laʼ ba queëʼ Xanruʼ, Nu rigúʼu yöl-laʼ nedaʼ le naca tsahuiʼ, \q1 ga ridxintë ruzéajniʼinëʼ nedaʼ cateʼ niʼ rasiaʼ. \q1 \v 8 Chinunaʼ ga zóaticaʼsëʼ Xanruʼ lahuaʼ. \q1 Tuʼ zoëʼ cuitaʼ bitiʼ bi utsáʼ nedaʼ. \b \q1 \v 9 Que lë ni naʼ budzeja ládxaʼa, en buzíʼ xibé ládxiʼdaʼahuaʼ, \q1 ateʼ gun löza le nacaʼ cateʼ igáchaʼa yeru ba, \q1 \v 10 tuʼ cabí ucáʼanuʼ nedaʼ lataj chul-la, \q1 en bitiʼ guʼu lataj uniti nu nequi quez quiuʼ. \q1 \v 11 Nunuʼ ga núnbëʼa nöza ichë́ʼ nedaʼ ga soaʼ ibanaʼ. \q1 Ga zuʼ Liʼ gataʼ quiaʼ yöl-laʼ rudzeja idú, \q1 ateʼ cuituʼ Liʼ uzíʼticaʼsaʼ xibóʼ. \c 17 \q1 \v 1 Ruzë́ naguʼ nedaʼ, Xan. \q1 Lu le naca tsahuiʼ quiaʼ rulidzaʼ Liʼ. \q1 Bëʼ ladxiʼ le rinábidaʼ Liʼ tuʼ cabí caʼ rizíʼ yëʼa. \q1 \v 2 Buchiʼa busörö́ quiaʼ \q1 tuʼ runuʼ Liʼ le naca tsahuiʼ. \q1 \v 3 Núnbëʼu Liʼ le yuʼu ládxiʼdaʼahuaʼ. \q1 Ruyúʼ nedaʼ chiʼi dzö́ʼölö. \q1 Guzxíʼ bëʼu nedaʼ, ateʼ burúajaʼ tsahuiʼ. \q1 Bitiʼ caʼ ruáʼa didzaʼ le cabí naca idú dxiʼa. \q1 \v 4 Runaʼ ca rinná bëʼ xibá quiuʼ, \q1 en bitiʼ caʼ ruáʼa döʼ ca tun bal-la bönachi. \q1 \v 5 Ridáticaʼsaʼ laʼ nöza tsahuiʼ quiuʼ, \q1 en bitiʼ caʼ ridödaʼ tsöláʼalö. \q1 \v 6 Rulidzaʼ Liʼ, Dios, tuʼ rubiʼu didzaʼ. \q1 Ruzë́ naguʼ yuguʼ didzaʼ ruáʼa. \q1 \v 7 Buluíʼi lahui yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ quiuʼ. \q1 Rusölá cazuʼ nupa tuʼzxöni ladxiʼ Liʼ \q1 lu náʼagaca nupa taʼdáʼbagaʼ léguequi. \q1 \v 8 Ben chiʼi nedaʼ ca run chiʼu laʼ guiöj lo cazuʼ. \q1 Bucachiʼ nedaʼ cuituʼ Liʼ ca runbaʼ böra, rucáchiʼgacabaʼ bö́radoʼ zxan xílabaʼ, \q1 \v 9 para cabí bi ilún quiaʼ nupa tuáʼ döʼ, \q1 nupa naʼ taʼlé nedaʼ, en nagúʼugaca nedaʼ lë́ʼajlö. \q1 \v 10 Bitiʼ caʼ zóalen léguequi yöl-laʼ ruhuéchiʼ ladxiʼ, \q1 ateʼ tuíʼi didzaʼ lu yöl-laʼ run ba zxön cuínguequi. \q1 \v 11 Gátiʼtës ga ridödaʼ taʼgúʼu nedaʼ lë́ʼajlö, \q1 en të́ʼëni ilaʼguín nedaʼ luyú. \q1 \v 12 Nácagaquiëʼ ca yuguʼ bëdxi guíxiʼdoʼ. \q1 Të́ʼënëʼ uluʼsunítiëʼ nedaʼ. \q1 Nácagaquiëʼ ca yuguʼ bëdxi guixiʼ. \q1 Nucachiʼ cuíngaquiëʼ para ilaʼzönëʼ nedaʼ. \q1 \v 13 Gudá, Xan, gudáʼbagaʼ nupa taʼlé nedaʼ, en bucul-la léguequi. \q1 Busölá nedaʼ lu náʼagaca nupa tuáʼ döʼ, ugunuʼ dxin guíë tuchiʼ quiuʼ. \q1 \v 14 Lu yöl-laʼ huáca zxön quiuʼ busölá nedaʼ, Xan, \q1 lu náʼagaca nupa tuʼzíʼ xibé naʼa dza, \q1 nupa naʼ nuhuö́laj nudzë́ʼegaca yöl-laʼ tsahuiʼ quiuʼ. \q1 Nayángacabiʼ zxíʼinigaquiëʼ, \q1 ateʼ tuʼcáʼanëʼ lu náʼagacabiʼ le dë sizxöni quégaquiëʼ. \q1 \v 15 pero nedaʼ iléʼedaʼ loʼ tuʼ nacaʼ tsahuiʼ, \q1 en tsaza ládxaʼa gacaʼ ca nacuʼ Liʼ cateʼ ubanaʼ. \c 18 \q1 \v 1 ¡Nadxíʼideʼedaʼ Liʼ, Xan! \q1 ¡Liʼ rutipa cazuʼ ládxaʼa! \b \q1 \v 2 Ruzóëʼ Xanruʼ nedaʼ tsutsu, en rapa chiʼë nedaʼ, en rusölë́ʼ nedaʼ. \q1 Náquiëʼ Dios quiaʼ, en Nu rutipa ládxaʼa, \q1 ateʼ ruzxöni ládxaʼa Lëʼ. \q1 Rácalenëʼ nedaʼ lu gudil-la: Rusölë́ʼ nedaʼ, en rizönëʼ nedaʼ. \q1 \v 3 Rulidzaʼ-nëʼ Xanruʼ Nu ral-laʼ cúʼuruʼ yöl-laʼ ba, \q1 ateʼ usölë́ʼ nedaʼ lu náʼagaca nupa tuʼdíʼi nedaʼ. \q1 \v 4 Iaʼlátiʼsö laʼ gútiaʼ, \q1 ateʼ yöjbagaʼ nedaʼ le usuniti nedaʼ, le ben ga gúdxidaʼ. \q1 \v 5 Iaʼlátiʼsö laʼ yöjtsuʼa lataj chul-la que yöl-laʼ guti, \q1 tuʼ laʼ gútitiaʼ. \q1 \v 6 Lu le guca quiaʼ bulidzaʼ-nëʼ Xanruʼ. \q1 Bulidzaʼ-nëʼ Dios quiaʼ para gácalenëʼ nedaʼ. \q1 Ga naʼ zoëʼ lataj láʼayi queëʼ biyönnëʼ chiʼa. \q1 Buzë́ naguëʼ le gunabi yúdxidaʼ Lëʼ. \q1 \v 7 Níʼirö gudödi budóʼ zxuʼ, en guzxizi luyú. \q1 Guzxízidaʼ xilíbigaca yuguʼ guíʼa sibi. \q1 Guzxízigaca tuʼ gulénëʼ Lëʼ. \q1 \v 8 Birúaj dzön zxínëʼë, \q1 ateʼ birúaj guíʼ ruʼë le buzegui le dë idú gásibiʼilëʼ, \q1 ateʼ buguelaʼ guíʼ yuguʼ boʼ yalaj. \q1 \v 9 Benëʼ ga bötaj lúzxiba, en bö́tajëʼ Lë cazëʼ, \q1 ateʼ guzóa zxan niʼë le naca chul-la. \q1 \v 10 Gudödëʼ lu böʼös dxíëʼ tu le nayë́pisë nazíʼi le querubín. \q1 Carelö gudödëʼ tu lu böʼ budunuʼ. \q1 \v 11 Busubagaʼ cuinëʼ le naca chúl-lasö. \q1 Lë naʼ naca böaj gasaj le richë́ʼlëʼe nisa. \q1 \v 12 Lu le rëpi yösa queëʼ lu böaj gasaj naʼ \q1 bilaʼrúaj boʼ yalaj, en guiö́j böguiʼ yöla sunna. \q1 \v 13 Gunnë́ guziúʼ que chiʼë Xanruʼ lúzxiba xitsáʼ. \q1 Biyö́n chiʼë Dios nayë́pisëtërëʼ, \q1 lu dzön, en yuguʼ lu boʼ yalaj, en lu guiö́j böguiʼ yöla sunna. \q1 \v 14 Gusö́l-lëʼë yuguʼ yaga lahui tuchiʼ queëʼ, en bësilásiëʼ nupa naʼ tuʼdíʼi nedaʼ. \q1 Gusö́l-lëʼë yuguʼ yösa queëʼ yuguʼ le buluʼcul-la léguequi. \b \q1 \v 15 Níʼirö biláʼ lahui le zoa zxan nísadoʼ, \q1 ateʼ biláʼ lahui xilibi yödzölió, \q1 cateʼ buzenuʼ bach nupa bitiʼ taʼléʼe Liʼ dxiʼa, Xan, \q1 en lu yöl-laʼ rilé quiuʼ bulidza ziʼu léguequi. \b \q1 \v 16 Bötjëʼ zacaʼ xitsáʼalö, en gudélëʼë nedaʼ. \q1 Bubéajëʼ nedaʼ lu nisa zili. \q1 \v 17 Busölë́ʼ nedaʼ lu naʼ nu bitiʼ riléʼe nedaʼ dxiʼa, en nál-latërö, \q1 encaʼ lu náʼagaca nupa tuʼdíʼi nedaʼ, en nál-lágacatërö ca nedaʼ. \q1 \v 18 Cateʼ niʼ chizóa inítiaʼ gulaʼzóa réguʼë nedaʼ, \q1 pero Xanruʼ gúcalenëʼ nedaʼ. \q1 \v 19 Bubéajëʼ nedaʼ, en buzóëʼ nedaʼ tu lu lataj zxön. \q1 Busölë́ʼ nedaʼ tuʼ guyaza ládxëʼë nedaʼ. \q1 \v 20 Bubiʼë Xanruʼ quiaʼ tsca le tsahuiʼ nacaʼ, \q1 en benëʼ quiaʼ le naca dxiʼa tuʼ cabí nabágaʼa xiguiaʼ, \q1 \v 21 tuʼ runaʼ ca naca le rusë́dinëʼ Xanruʼ nedaʼ, \q1 en bitiʼ caʼ ridáʼbagaʼa Lëʼ. \q1 \v 22 Runaʼ ca taʼnná xibá nunëʼ Xanruʼ, \q1 en bitiʼ ridáʼbagaʼa le rinná bëʼ naguixjëʼ Lëʼ. \q1 \v 23 Bitiʼ bi le naca döʼ nabágaʼa lahuëʼ Lëʼ, \q1 ateʼ ben chiʼa le inníaʼ para cabí guʼa döʼ. \q1 \v 24 Que lë ni naʼ bubiʼë Xanruʼ quiaʼ tsca le tsahuiʼ nacaʼ, \q1 en tuʼ cabí nabágaʼa xiguiaʼ lahuëʼ Lëʼ. \b \q1 \v 25 Ruhuéchiʼ ládxuʼu nupa tuʼhuechiʼ ladxiʼ luzë́ʼeguequi, \q1 en nacuʼ idú dxiʼa len nupa nácagaca idú dxiʼa. \q1 \v 26 Ruluíʼi cuinuʼ idú ladxiʼ len nupa nácagaca idú ladxiʼ, \q1 pero ridáʼbaguʼu nupa taʼdáʼbagaʼ xtídzuʼu. \q1 \v 27 Rusölóʼ nupa taʼguíʼi taʼzacaʼ, \q1 pero ruzötjuʼ nupa tun ba rahui. \q1 \v 28 Ruquélaʼ cazuʼ guíʼ quiaʼ, Xanaʼ Dios, \q1 en rigúʼu quiaʼ beníʼ cateʼ ridáʼ ga chul-la. \b \q1 \v 29 Lu yöl-laʼ huáca queëʼ Dios rucul-laʼ bönniʼ guizxi yu röjáquiëʼ gudil-la. \q1 Tuʼ zóalenëʼ Dios quiaʼ nedaʼ, \q1 rixítiʼa ribixaʼ lu zöʼö run chiʼi léguequi. \q1 \v 30 Idú dxiʼa nácagaca le runëʼ Dios. \q1 Nurúaj tsahuiʼ xtídzëʼë. \q1 Rapa chiʼë yúguʼtë nupa taʼnábini Lëʼ gácalenëʼ léguequi. \q1 \v 31 ¡Tuzëʼ Xanruʼ náquiëʼ Dios! \q1 ¡Tuzëʼ Dios rapa chiʼë rëʼu! \q1 \v 32 Dios ni ruzalëʼ nedaʼ, \q1 en runëʼ ga nacaʼ idú ládxaʼa. \q1 \v 33 Runëʼ ga nácagaca niʼa ca níʼagacabaʼ bidxinaʼ guixiʼ, \q1 en ruzóëʼ nedaʼ yuguʼ lu guíʼa zxön. \q1 \v 34 Rusédinëʼ nedaʼ para gaca tsejaʼ gudil-la, \q1 en para gaca ugunaʼ dxin uxitiʼ yaga néquini guíë bronce. \b \q1 \v 35 Lu yöl-laʼ rusölá quiuʼ run chiʼu nedaʼ. \q1 Len noʼo nál-la rizönuʼ nedaʼ, \q1 en lu yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ quiuʼ nunuʼ ga nayë́pisëtëraʼ. \q1 \v 36 Ruchiʼu nöza ga ral-laʼ tödaʼ, \q1 en runuʼ ga bitiʼ cuilaʼ. \q1 \v 37 Guzóa réguʼa nupa tuʼdíʼi nedaʼ, en bucul-laʼ léguequi. \q1 Bitiʼ buécjaʼ ga bidxintë busunítiaʼ léguequi. \q1 \v 38 Gudinaʼ léguequi luyú, ateʼ bitiʼ guca uluʼhuöása. \q1 Gulaʼdzö́ʼö zxan niʼa. \q1 \v 39 Benuʼ nedaʼ nál-la para tsejaʼ gudil-la, \q1 en benuʼ ga bucul-laʼ nupa gulaʼdáʼbagaʼ nedaʼ. \q1 \v 40 Benuʼ ga buluʼzxunnaj lahuaʼ nupa bitiʼ taʼléʼe nedaʼ dxiʼa, \q1 ateʼ busunítiaʼ nupa naʼ buluʼdíʼi nedaʼ. \b \q1 \v 41 Buluʼlidza nu gácalen léguequi, \q1 pero cuntu nu zoa usölá léguequi. \q1 Buluʼlidza caʼ Xanruʼ, pero bitiʼ bubiʼë didzaʼ. \q1 \v 42 Buzxuzxjaʼ léguequi ca bëchtö yu nachë́ʼ lu böʼös. \q1 Bulibaʼ léguequi ca rulibaʼ gunaʼ laʼ nöza. \b \q1 \v 43 Busölóʼ nedaʼ lu náʼagaca nupa taʼdáʼbagaʼ, \q1 en nunuʼ ga rinná béʼedaʼ bönachi zián yödzö. \q1 Tun ca rnna xtídzaʼa bönachi bitiʼ núnbëʼa zíʼalö. \q1 \v 44 Cateʼ taʼyöni nedaʼ, laʼ tun ca rnna xtídzaʼa. \q1 Tadxi nedaʼ bönachi zián yuguʼ yödzö izáʼa. \q1 \v 45 Taʼcuidiʼ ladxiʼ, en lu yöl-laʼ rizxizi quéguequi \q1 taʼrúaj yuguʼ lu yödzö tsutsu quéguequi. \b \q1 \v 46 ¡Zoëʼ nabanëʼ Xanruʼ! \q1 ¡Yöl-laʼ ba Nu naʼ run chiʼi nedaʼ! \q1 ¡Guliʼgún zxön Dios Nu rusölá nedaʼ! \q1 \v 47 Náquiëʼ Dios Nu rizíʼ la nupa tuʼdíʼi nedaʼ, \q1 en runëʼ ga tadxi bönachi guizxi yu nedaʼ. \q1 \v 48 Rusölë́ʼ nedaʼ lu náʼagaca nupa bitiʼ taʼléʼe nedaʼ dxiʼa. \q1 Le nácatë runëʼ ga rucul-laʼ nupa taʼdáʼbagaʼ nedaʼ, \q1 en rusölë́ʼ nedaʼ lu naʼ bönniʼ ridzáʼa. \b \q1 \v 49 Que lë ni naʼ guíaʼ Liʼ: Xclenuʼ Xan, lógaca bönachi zián yödzö, \q1 en gul-laʼ yöl-laʼ ba que Loʼ Laʼayi. \b \q1 \v 50 Rusölá cazëʼ Xanruʼ bönniʼ rinná bëʼë uláz queëʼ, \q1 en nadxíʼiticaʼsëʼ nu naʼ nabö́ cazëʼ, \q1 nu naʼ naca David, en yuguʼ zxíʼini xiʼsóëʼ ga idxinrö dza udxi. \c 19 \q1 \v 1 Yuguʼ le nacuáʼ lúzxiba tuʼluíʼi lo yöl-laʼ zxön queëʼ Dios, \q1 ateʼ yuguʼ le raca lu böʼös nácagaca bëʼ le nunëʼ. \q1 \v 2 Yuguʼ dza tuʼzéajniʼi, \q1 en yuguʼ dzöʼ tuʼluíʼi lo yöl-laʼ réajniʼi. \q1 \v 3 Bitiʼ zoa didzaʼ tuíʼi, en bitiʼ riyö́n tu le taʼnná. \q1 Bitiʼ riyö́n chíʼiguequi. \q1 \v 4 Le tuʼzéajniʼi ridxín ga naguélaʼtë luyú, \q1 en le tuʼsedi ridxín idútë yödzölió. \q1 Ga naʼ nacuáʼ nuzóëʼ Dios xilataj gubidza, \q1 \v 5 le naca ca tu bönniʼ utsaga nëʼë rirúajëʼ yuʼu, \q1 en naca caʼ ca tu bönniʼ nál-la rudzéjanëʼ cateʼ zéajëʼ carelö lu huitaj. \q1 \v 6 Ga naguelaʼ lúzxiba rilén gubidza, \q1 en ridödi ga ridxintë ga ribía. \q1 Bitiʼ bi zoa le cabí rutsëʼe gubidza naʼ. \b \q1 \v 7 Tsahuiʼ naca ca rinná bëʼë Xanruʼ, en run ga huöáca ládxiʼruʼ. \q1 Idútë li naca didzaʼ nuzóëʼ Xanruʼ, le run ga réajniʼi nu naca nöxaj ladxiʼ. \q1 \v 8 Tsahuiʼ nácagaca xibá queëʼ Xanruʼ, le tun ga rudzeja ládxiʼruʼ. \q1 Nácagaca idú dxiʼa le gunná bëʼë Xanruʼ, en taʼgúʼu beníʼ icja ládxiʼdoʼoruʼ. \q1 \v 9 Dxíʼadoʼ naca gádxiruʼ-nëʼ Xanruʼ, para sóaticaʼsiruʼ. \q1 Idú li naca ca ruchiʼa rusörö́ëʼ Xanruʼ bönachi, en idú tsahuiʼ. \q1 \v 10 Nazácaʼgacatërö didzaʼ naʼ ca oro, encaʼ ca oro ba nequi. \q1 Nácagacatërö zxixi ca bidxinaʼ buz, en ca le zxixi queë́baʼ. \q1 \v 11 Didzaʼ naʼ tuʼzéajniʼi nedaʼ, huen dxin queëʼ. \q1 Uzíʼtërö xibé nu run ca rnna xtídzëʼë naʼ. \b \q1 \v 12 ¿Nuzxi caz gaca inö́z channö richixi rinigui? \q1 Busölá nedaʼ lu dul-laʼ nunaʼ le cabí gúquibeʼedaʼ benaʼ. \q1 \v 13 Ben chiʼi nedaʼ para cabí udödi cuinaʼ lu dul-laʼ, \q1 para cabí inná beʼe nedaʼ lë naʼ naca dul-laʼ. \q1 Níʼirö ugáʼanaʼ tsahuiʼ, en bitiʼ ibágaʼa xiguiaʼ. \q1 \v 14 Ben ga ilaca didzaʼ ruáʼa, en le rizáʼ ládxaʼa ca raza ládxuʼu Liʼ. \q1 Nacuʼ Xanaʼ ruzúʼ nedaʼ tsutsu, en ruhuöáʼauʼ nedaʼ. \c 20 \q1 \v 1 Rinábidaʼ-nëʼ Xanruʼ uzë́ naguëʼ liʼ cateʼ idxín dza quiʼi sacuʼu. \q1 Dios queëʼ Jacob gácalenëʼ liʼ. \q1 \v 2 Rinábidaʼ-nëʼ isö́l-lëʼë le gácalen liʼ le irúaj lataj láʼayi queëʼ. \q1 Lë naʼ irúaj Sión gun ga gacuʼ tsutsu. \q1 \v 3 Rinábidaʼ-nëʼ tsöjnenëʼ yúguʼtë le gulúʼu queëʼ, \q1 en siʼ lu nëʼë le buzéguiʼu lahuëʼ. \q1 \v 4 Rinábidaʼ-nëʼ gunnëʼ quiuʼ tsca naca le rizë́ ládxuʼu, \q1 en gunëʼ ga gácatë yúguʼtë le rizáʼ ládxuʼu. \q1 \v 5 Udzéjatuʼ cateʼ usölë́ʼ liʼ, \q1 en uchísatuʼ le gaca bëʼ rulidztuʼ-nëʼ Dios queë́ruʼ. \q1 Rinábidaʼ-nëʼ Xanruʼ gunnëʼ quiuʼ yúguʼtë le rinábinuʼ Lëʼ. \q1 \v 6 Naʼa nözdaʼ rusölë́ʼ Xanruʼ nu nabö́ cazëʼ. \q1 Riyönnëʼ nu naʼ nabö́ëʼ ga niʼ zoëʼ yehuaʼ yubá laʼayi queëʼ. \q1 Isö́l-lëʼë yöl-laʼ huáca idú queëʼ le usölá nu naʼ. \q1 \v 7 Nacuáʼ nupa tuʼzxöni ladxiʼ yuguʼ carreta que gudil-la, \q1 ateʼ nacuáʼ bönachi yúbölö tuʼzxöni ladxiʼ yuguʼ böaʼ, \q1 pero rëʼu ruzxöni ládxiʼruʼ Lëʼ Xanruʼ Dios. \q1 \v 8 Taʼcuídiʼnëʼ nupa naʼ, en taʼdzöʼë, \q1 pero rëʼu ni zuíruʼ, en zóaruʼ tsutsu. \b \q1 \v 9 Busölá netuʼ, Xan, tuʼ nacuʼ Nu rinná beʼe netuʼ. \q1 Rinábituʼ Liʼ uzë́ naguʼ netuʼ cateʼ ulídzatuʼ Liʼ. \c 21 \q1 \v 1 Rudzéjanëʼ bönniʼ rinná bëʼë tuʼ zóalen lëʼ yöl-laʼ huáca quiuʼ Liʼ, Xan. \q1 Tuʼ busölóʼ lëʼ, yénniʼtërö rudzéjanëʼ. \q1 \v 2 Bunödzjuʼ queëʼ le rizë́ ládxëʼë. \q1 Bitiʼ gudáʼbaguʼu le gunábinëʼ Liʼ. \q1 \v 3 Tuʼ raza ládxuʼu lëʼ ruzúʼ queëʼ yuguʼ le naca dxiʼa. \q1 Nudxíuʼ icjëʼ tu le néquini oro idú. \q1 \v 4 Gunábinëʼ Liʼ guʼu queëʼ yöl-laʼ naʼbán, ateʼ bëʼu le queëʼ. \q1 Nunuʼ ga sóaticaʼsëʼ ibanëʼ yuguʼ dza siʼ zaca. \q1 \v 5 Zxöntë naca yöl-laʼ zxön queëʼ tuʼ nusölóʼ lëʼ. \q1 Nunuʼ lëʼ bal, en nunuʼ ga nayë́pisëʼ. \q1 \v 6 Zóaticaʼsö le naca dxiʼa nuzúʼ queëʼ. \q1 Runuʼ ga rudzéjadeʼenëʼ tuʼ zóalenuʼ lëʼ. \b \q1 \v 7 Caní raca queëʼ bönniʼ naʼ rinná bëʼë tuʼ ruzxöni ládxëʼë Xanruʼ. \q1 Bitiʼ bi utsáʼ lëʼ tuʼ ruhuéchiʼ ládxëʼë Dios nayë́pisëtërëʼ lëʼ. \b \q1 \v 8 Huadeliʼ noʼo ga nacuáʼ yúguʼtë nupa taʼdáʼbagaʼ Liʼ. \q1 Huadeliʼ noʼo ibëla ga nacuáʼ nupa tuʼdíʼi Liʼ. \q1 \v 9 Cateʼ idxín dza usiúdxuʼ léguequi gaca quéguequi ca tu guíʼ ruzegui blaʼdoʼ. \b \q1 Usunítiuʼ léguequi, Xan, lu yöl-laʼ rilé quiuʼ, \q1 ateʼ tséguiguequi tu lu guíʼ zxön. \q1 \v 10 Ucuítuʼ yuguʼ zxíʼini xiʼsóagaca nupa naʼ luyú ni, \q1 en ubéajuʼ yuguʼ zxíʼiniguequi ládjagaca bönachi. \q1 \v 11 Caní gunuʼ tuʼ gulë́ʼëniguequinëʼ iluʼë döʼ quiuʼ. \q1 Gulún xtídzaʼgaquiëʼ bi ilunëʼ, pero bitiʼ gaca ilunëʼ ca rnna xtídzaʼgaquiëʼ, \q1 \v 12 tuʼ gunuʼ Liʼ ga uluʼzxúnnajëʼ. \q1 Ichisuʼ uxitiʼ yaga quiuʼ, en gunuʼ léguequi huëʼ. \q1 \v 13 Len yöl-laʼ huáca quiuʼ, Xan, uxicjuʼ lu gudil-la. \q1 Gúl-latuʼ, en cúʼutuʼ yöl-laʼ ba que yöl-laʼ huáca quiuʼ. \c 22 \q1 \v 1 Dios quiaʼ, Dios quiaʼ, ¿bizx que nusán noʼo nedaʼ? \q1 ¿Bizx que bitiʼ riyönnuʼ le rinnëdaʼ ládxaʼa, en bitiʼ rácalenuʼ nedaʼ? \q1 \v 2 Dios quiaʼ, idú dza rulidzaʼ Liʼ, pero bitiʼ bi didzaʼ rubiʼu. \q1 Idú yëla rulidzaʼ, en bitiʼ caʼ rasiaʼ. \q1 \v 3 Láʼayi nacuʼ Liʼ. \q1 Zuʼ ga riyö́n yöl-laʼ ba taʼgúʼu bönachi Israel Liʼ. \q1 \v 4 Buluʼzxöni ládxëʼë xuz xtóʼotuʼ Liʼ. \q1 Buluʼzxöni ládxëʼë Liʼ, ateʼ busölóʼ légaquiëʼ. \q1 \v 5 Buluʼlidzëʼ Liʼ, ateʼ gúcalenuʼ légaquiëʼ. \q1 Buluʼzxöni ládxëʼë Liʼ, en bitiʼ buluʼtuíʼinëʼ. \q1 \v 6 Nacaʼ nedaʼ ca tubaʼ bëla gunaʼ, en calëga bönniʼ. \q1 Tuʼdíʼi bönachi nedaʼ, en tuʼcáʼana nedaʼ cáʼasö. \q1 \v 7 Yúguʼtë nupa taʼléʼe nedaʼ tuʼtitaj nedaʼ. \q1 Taʼsalaj ruíʼiguequi lu yöl-laʼ rutitaj, en tuʼtá ícjaguequi, taʼnná: \q1 \v 8 “Lëʼ buzxöni ládxëʼë Xanruʼ para usölë́ʼ lëʼ. \q1 Xanruʼ usölë́ʼ lëʼ channö tsaza ládxëʼë lëʼ.” \q1 \v 9 Nacuʼ Liʼ Nu guléaj nedaʼ lë́ʼënu xináʼa. \q1 Benuʼ ga ruzxöni ládxaʼa Liʼ \q1 cateʼ niʼ gúdxaʼa luchúʼunu xináʼa. \q1 \v 10 Nagáʼanaʼ lu noʼo Liʼ ga gudélaʼtë guljaʼ. \q1 Ga gudélaʼtë buzóanu xináʼa nedaʼ nacuʼ Dios quiaʼ. \q1 \v 11 Bitiʼ suʼ ziʼtuʼ ga ni zoaʼ, tuʼ zoa gagu le gun nedaʼ ziʼ, \q1 ateʼ cúnturö nu zoa nu gácalen nedaʼ. \q1 \v 12 Gulaʼguʼë nedaʼ lë́ʼajlö ca tunbaʼ yuguʼ bëdxi. \q1 Ca yuguʼ bëdxi que yödzö Basán gulaʼbía diʼë nedaʼ. \q1 \v 13 Taʼsalaj ruáʼagaquiëʼ lahuaʼ nedaʼ \q1 ca runbaʼ bëdxi guixiʼ, ridunbaʼ, en ribö́dxiʼabaʼ. \q1 \v 14 Nuhuöácaʼ ca nisa nalalaj luyú, ateʼ nazángaca bëch dxita quiaʼ. \q1 Nuhuöáca ládxiʼdaʼahuaʼ ca bidxinaʼ buz la lu lëʼa. \q1 \v 15 Nacuidiʼ yöl-laʼ huáca quiaʼ ca tu röʼö naláʼa, \q1 ateʼ daʼ lúdxaʼa chichjaʼ. \q1 Nuzúʼ nedaʼ lu bëchtö yu que yöl-laʼ guti. \q1 \v 16 Taʼguʼë nedaʼ lë́ʼajlö ca tunbaʼ yuguʼ böʼcuʼ. \q1 Nagúʼugaquiëʼ nedaʼ lë́ʼajlö bönniʼ tuʼë döʼ. \q1 Nuzóagaquiëʼ yeru blaga naʼa, en niʼa. \q1 \v 17 Naláʼgaca yúguʼtë dxita néquinidaʼ. \q1 Taʼnë́ʼë nedaʼ, en tuʼyú yénniëʼ nedaʼ. \q1 \v 18 Taʼguísiëʼ zxaʼ que queë́gaquiëʼ, \q1 en tuʼyúëʼ le gaca bëʼ lahui lariʼ rixóa cúdzaʼa. \q1 \v 19 Bitiʼ gáʼanuʼ ziʼtuʼ, Xan. \q1 Gúcalentë nedaʼ, Liʼ, Nu naca yöl-laʼ huáca quiaʼ. \q1 \v 20 Busölá nedaʼ lu guíë tuchiʼ. \q1 Busölá yöl-laʼ naʼbán quiaʼ lu ruáʼagacabaʼ böʼcuʼ. \q1 \v 21 Busölá nedaʼ lu ruáʼagacabaʼ bëdxi guixiʼ, \q1 en lu lúzugacabaʼ bëdxi gúʼuna. \q1 Liʼ riyö́n quézinuʼ chiʼa. \q1 \v 22 Usiyöndaʼ yuguʼ böchiʼ luzáʼa ca naca Loʼ. \q1 Gatsaj láhuiʼlö ga naʼ tuʼdubi bönachi loʼ cuʼa Liʼ yöl-laʼ ba. \b \q1 \v 23 ¡Guliʼcuʼë Xanruʼ yöl-laʼ ba, libíʼiliʼ naʼ rádxiliʼ-nëʼ! \q1 ¡Guliʼgun zxön Lëʼ, yúguʼtëliʼ zxíʼini xiʼsóëʼ Jacob! \q1 ¡Guliʼgadxi Lëʼ, yúguʼtëliʼ zxíʼini xiʼsóëʼ Israel! \q1 \v 24 Caní ral-laʼ gunliʼ tuʼ cabí bucáʼanëʼ cáʼasö, \q1 en bitiʼ budíʼinëʼ nupa gulaʼguíʼi gulaʼzacaʼ, \q1 en bitiʼ bucachiʼ lahuëʼ para cabí iléʼenëʼ léguequi, \q1 pero cateʼ buluʼlidza Lëʼ, biyönnëʼ léguequi. \b \q1 \v 25 Cuʼa Liʼ yöl-laʼ ba ga tuʼdubi bönachi guizxi yu loʼ. \q1 Lógaca nupa tadxi Liʼ usudxinaʼ le guzxíʼ lu naʼa gunaʼ quiuʼ. \b \q1 \v 26 Ilágugaca nupa nácagaca nöxaj ladxiʼ, en uluʼhuölaj uluʼdzëʼe. \q1 Nupa taʼguilaj Xanruʼ, en taʼgúʼu Lëʼ yöl-laʼ ba uluʼzíʼticaʼsö xibë́ʼ. \q1 \v 27 Bönachi idútë yödzölió tsöjnégaca Xanruʼ, en uluʼhuöáca queëʼ. \q1 Bönachi yúguʼtë yödzö luyú ilaʼgúʼu Lëʼ yöl-laʼ ba. \q1 \v 28 Caní gaca tuʼ dë lu nëʼë Xanruʼ inná bëʼë. \q1 Inná béʼenëʼ yúguʼtë bönachi luyú. \q1 \v 29 Yúguʼtë nupa dë lu náʼagaca luyú ni ilágugaca, en ilaʼgúʼu Lëʼ yöl-laʼ ba. \q1 Yúguʼtë nupa ilaʼniti uluʼzechu zxíbigaca lahuëʼ Lëʼ, \q1 nupa naʼ bitiʼ caʼ gaca ilún chiʼi yöl-laʼ naʼbán quéguequi. \q1 \v 30 Zxíʼini xiʼsóaliʼ ilún xichinëʼ. \q1 Ilaʼguixjöʼ lë ni ca naca queëʼ Xanruʼ para ilaʼyöni nupa tsöjsétëgaca luyú ni. \q1 \v 31 Ilidëʼ, en uluʼluíʼinëʼ lahui náquiëʼ Xanruʼ tsahuiʼ. \q1 Uluʼsiyönnëʼ caʼ nupa ral-laʼ ilalaj ca naca yuguʼ le benëʼ Lëʼ. \c 23 \q1 \v 1 Ruyú cazëʼ Xanruʼ Dios nedaʼ ca tu nu ruyú böʼcuʼ zxilaʼ. \q1 Bitiʼ bi riyádzjadaʼ. \q1 \v 2 Runëʼ ga ruzíʼ ládxaʼa ca túngacabaʼ böʼcuʼ zxilaʼ tuʼzíʼ ládxiʼbaʼ gapa dëdaʼ le ilágubaʼ. \q1 Ga naca raʼ nisa rizáʼ tsahuiʼ ládxiʼdoʼ richë́ʼë nedaʼ. \q1 \v 3 Runëʼ ga ruhuöáca ládxaʼa. \q1 Richë́ʼë nedaʼ ga naca nöza tsahuiʼ tuʼ nadxíʼinëʼ nedaʼ. \b \q1 \v 4 Sal-laʼ ridáʼ ga zoa bönadxi gátiaʼ, \q1 bitiʼ bi gádxidaʼ tuʼ zóalen cazuʼ nedaʼ, Dios. \q1 Len xiyaga quiuʼ, en noʼo rutipuʼ ládxaʼa. \q1 \v 5 Ga nacuáʼ nupa taʼzóa reguʼ nedaʼ, niʼ rucúʼu quiaʼ le gahuaʼ. \q1 Rigúʼu icjaʼ le za riláʼ zxixi, en ruliruʼ le guíʼjadaʼ. \b \q1 \v 6 Le nácatë dusóalengaca nedaʼ le naca dxiʼa, \q1 en yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ queëʼ yúguʼtë dza soaʼ ibanaʼ, \q1 ateʼ lu yuʼu lidxëʼ Xanruʼ sóaticaʼsaʼ. \c 24 \q1 \v 1 Nequi queëʼ Xanruʼ Dios luyú ni, en yúguʼtë le dë lahui. \q1 Nequi queëʼ yödzölió, en yúguʼtë nupa nacuáʼ niʼ. \q1 \v 2 Naguixjëʼ le lahui nísadoʼ röʼö zxánilö, \q1 en nuzóëʼ xilibi luyú ga rëʼ zxan nísadoʼ. \q1 \v 3 ¿Nuzxi caz bönniʼ dë lu nëʼë cuenëʼ guíʼa láʼayi queëʼ Xanruʼ? \q1 ¿Nuzxi caz gaca tsaza lu lataj láʼayi queëʼ? \q1 \v 4 Huáca bönniʼ naʼ naca dxiʼa ca runëʼ, en ca rizáʼ ládxëʼë, \q1 bönniʼ naʼ bitiʼ runëʼ bal budóʼ guiö́j budóʼ yaga, \q1 en bitiʼ rizíʼ yëʼë cateʼ rizíʼ lu nëʼë bi gunëʼ. \q1 \v 5 Gunëʼ Xanruʼ ga gaca dxiʼa queëʼ bönniʼ naʼ. \q1 Caní gunnë́ʼ Dios, Nu rusölá lëʼ, en náquiëʼ tsahuiʼ. \q1 \v 6 Caní nácagaca nupa taʼdxín lahuëʼ Dios, \q1 nupa naʼ taʼbigaʼ lahuëʼ Dios quégaca zxíʼini xiʼsóëʼ Jacob. \b \q1 \v 7 Guliʼsalaj ga nu riyaza yödzö laʼayi. \q1 Guliʼsalaj ga nu riyaza xilatjëʼ Dios le nuzóëʼ tsaz, \q1 ateʼ tsáziëʼ Bönniʼ unná bëʼ nayë́pisëtërëʼ. \q1 \v 8 ¿Nuzxi caz Bönniʼ unná bëʼ nayë́pisëtërëʼ naʼ? \q1 Náquiëʼ Xanruʼ nál-latërëʼ, en nápatërëʼ yöl-laʼ huáca, \q1 Lëʼ, Xanruʼ, Nu rideliʼ lu gudil-la. \b \q1 \v 9 Guliʼsalaj ga nu riyaza yödzö laʼayi. \q1 Guliʼsalaj ga nu riyaza xilatjëʼ Dios le nuzóëʼ tsaz, \q1 ateʼ tsáziëʼ Bönniʼ unná bëʼ nayë́pisëtërëʼ. \q1 \v 10 ¿Nuzxi caz Bönniʼ unná bëʼ nayë́pisëtërëʼ naʼ? \q1 Náquiëʼ Xanruʼ Dios quéguequi niʼa nëʼë guizxi yu. \q1 Lëʼ náquiëʼ Bönniʼ unná bëʼ nayë́pisëtërëʼ naʼ. \c 25 \q1 \v 1 Idú ládxaʼa rulidzaʼ Liʼ, Xan. \q1 \v 2 Ruzxöni ládxaʼa Liʼ, Dios quiaʼ. \q1 Ben ga cabí utuíʼidaʼ, \q1 en cabí uluʼdzeja nupa bitiʼ taʼléʼe nedaʼ dxiʼa. \q1 \v 3 Bitiʼ ilaʼbö́ʼ böniga nupa tun löza Liʼ, \q1 pero uluʼtuíʼi nupa taʼdáʼbagaʼ xtídzuʼu. \q1 \v 4 Buluíʼi nedaʼ le rë́ʼënuʼ gunaʼ, Xan, \q1 en buzéajniʼi nedaʼ le raza ládxuʼu Liʼ. \q1 \v 5 Busedi nedaʼ para gunaʼ ca naca le naca idútë li quiuʼ. \q1 Tuʼ nacuʼ Dios, Nu rusölá nedaʼ \q1 gúnticaʼsaʼ löza Liʼ. \q1 \v 6 Yöjné ca naca yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ quiuʼ, Xan, \q1 en yöl-laʼ ruhuéchiʼ ladxiʼ quiuʼ, yuguʼ le nacuáʼticaʼsö. \q1 \v 7 Buniti lo nedaʼ ca naca dul-laʼ benaʼ, \q1 en le gudáʼbagaʼa Liʼ cateʼ niʼ zoaʼ iz cuidiʼ quiaʼ. \q1 Lu yöl-laʼ ruhuéchiʼ ladxiʼ quiuʼ, \q1 en yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ quiuʼ yöjné nedaʼ, Xan. \b \q1 \v 8 Náquiëʼ Xanruʼ dxiʼa tsahuiʼ, en li ladxiʼ. \q1 Que lë ni naʼ ruluíʼinëʼ nupa tun dul-laʼ le ral-laʼ ilún. \q1 \v 9 Ca naca le naca tsahuiʼ richë́ʼë Dios nupa nácagaca nöxaj ladxiʼ, \q1 en ruluíʼinëʼ nupa nácagaca doʼ ladxiʼ le rë́ʼënëʼ ilún. \q1 \v 10 Lu yöl-laʼ ruhuéchiʼ ladxiʼ queëʼ, en yöl-laʼ rusudxín didzaʼ queëʼ, \q1 richë́ʼë Xanruʼ nupa tun ca rinná bëʼ xibá naguixjëʼ, \q1 en ca naca didzaʼ rucáʼana tsahuiʼ nunëʼ. \b \q1 \v 11 Tuʼ nacuʼ dxiʼi ladxiʼ, Xan, \q1 buniti lo nedaʼ ca naca dul-laʼ nunaʼ, le naca dul-laʼ zxön. \b \q1 \v 12 Nupa tun bal Xanruʼ \q1 uluíʼi quézinëʼ léguequi le naca dxiʼa le ral-laʼ ilún. \q1 \v 13 Uluʼzíʼ xibé le naca dxiʼa gunnëʼ quéguequi, \q1 ateʼ guequi quégacabiʼ zxíʼini xiʼsóaguequi luyú ni. \q1 \v 14 Xanruʼ zóalenticaʼsëʼ nupa tun ca rnna xtídzëʼë, \q1 en ruzéajniʼinëʼ léguequi ca naca didzaʼ rucáʼana tsahuiʼ nunëʼ. \q1 \v 15 Ruyúticaʼsaʼ guídëʼ Xanruʼ gácalenëʼ nedaʼ, \q1 tuʼ usölë́ʼ nedaʼ lu naʼ nu rë́ʼëni sön nedaʼ. \b \q1 \v 16 Buécja quiaʼ, Xan, en buéchiʼ ladxiʼ nedaʼ, \q1 tuʼ zoaʼ tuzaʼ, en nacuídiʼdaʼ. \q1 \v 17 Nayán le tuʼquíʼi tuʼsacaʼ nedaʼ. \q1 Busölá nedaʼ lu le ruúbi ruguíʼi ládxiʼdaʼahuaʼ. \q1 \v 18 Buyú ca riguíʼi rizácaʼa, en rudú ládxaʼa. \q1 Buniti lo nedaʼ ca naca yuguʼ dul-laʼ nabágaʼa. \q1 \v 19 Buyú ca nayán nupa tun nedaʼ ziʼ. \q1 Buyú ca tuʼdíʼi nedaʼ. \q1 \v 20 Ben chiʼi nedaʼ, en busölá nedaʼ. \q1 Bitiʼ guʼu lataj utuíʼidaʼ tuʼ ruzxöni ládxaʼa Liʼ. \q1 \v 21 Ben ga ilún chiʼi nedaʼ le naca idú ladxiʼ, \q1 en le naca li ladxiʼ, tuʼ runaʼ löza Liʼ. \q1 \v 22 Buáʼauʼ bönachi Israel, \q1 Dios lu yuguʼ le raca quéguequi. \c 26 \q1 \v 1 Guléaj nedaʼ tsahuiʼ, Xan, tuʼ runaʼ le naca dxiʼa, \q1 en idú ládxaʼa ruzxöni ládxaʼa Liʼ. \q1 \v 2 Buyú lu icja ládxiʼdaʼahuaʼ, Xan, en guzxíʼ bëʼ nedaʼ. \q1 Buyú le rizáʼ ládxaʼa, en le ribequi icjaʼ, \q1 \v 3 tuʼ richë́ʼ yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ quiuʼ nedaʼ, \q1 ateʼ runaʼ ca naca le naca idútë li quiuʼ. \q1 \v 4 Bitiʼ runaʼ tsözxö́n nupa taʼzíʼ yëʼ, \q1 en bitiʼ ridálenaʼ nupa tuʼluíʼisö cuínguequi tsahuiʼ. \q1 \v 5 Bitiʼ raza ládxaʼa udúbilenaʼ nupa tuáʼ döʼ, \q1 en bitiʼ gunaʼ tuz didzaʼ len nupa nácagaca xihuiʼ. \q1 \v 6 Richisa naʼa loʼ Liʼ, Dios, cabí dxía döʼ naʼa, \q1 en idú ládxaʼa ribígaʼa lo bucugu quiuʼ, Xan, \q1 \v 7 para gul-laʼ le guíaʼ Liʼ: “Xclenuʼ” \q1 en usiyöndaʼ bönachi ca nácagaca le zxön nunuʼ. \q1 \v 8 Nadxíʼidaʼ yuʼu lidxuʼ ga naʼ zuʼ, Xan, \q1 encaʼ lataj ga naʼ yuʼu beníʼ láʼayi quiuʼ. \q1 \v 9 Bitiʼ usunítiuʼ nedaʼ tsözxö́n len nupa tun dul-laʼ, \q1 en bitiʼ gútiuʼ nedaʼ len nupa tuti bönachi, \q1 \v 10 nupa naʼ taʼyaza ladxiʼ tuáʼ döʼ, \q1 en nacuáʼticaʼsö ilaʼguizxaj dumí para uluʼrúaj tsahuiʼ. \q1 \v 11 Gúnticaʼsaʼ nedaʼ le naca dxiʼa. \q1 Buzáʼ ladxiʼ quiaʼ, en buáʼuö nedaʼ. \q1 \v 12 Nuzóëʼ Dios nedaʼ ga zoaʼ tsutsu ladja bönachi guizxi yu \q1 nudúbigaca queëʼ para cuʼa-nëʼ yöl-laʼ ba Xanruʼ. \c 27 \q1 \v 1 Náquiëʼ Xanruʼ Dios beníʼ quiaʼ, en Nu rusölá nedaʼ. \q1 ¿Nuzxi caz ral-laʼ gádxidaʼ? \q1 Rapa chiʼë Xanruʼ Dios caz yöl-laʼ naʼbán quiaʼ. \q1 ¿Nuzxi caz gaca gun ga gadxi idzö́bidaʼ? \q1 \v 2 Cateʼ gulaʼdáʼbagaʼ nedaʼ nupa tuáʼ döʼ para iluti nedaʼ, \q1 nupa naʼ bitiʼ taʼléʼe nedaʼ dxiʼa, en tuʼdíʼi nedaʼ, \q1 yöjchéguʼgaca, en yöjbíxigaca. \q1 \v 3 Sal-laʼ ilaʼdáʼbagaʼ nedaʼ bönachi guizxi yu, \q1 bitiʼ caʼ tsaza yöl-laʼ radxi ládxiʼdaʼahuaʼ. \q1 Sal-laʼ ilaʼdíl-lalen bönachi nedaʼ, \q1 nacaʼ nedaʼ tsutsu ladxiʼ. \q1 \v 4 Tu le rinabaʼ lahuëʼ Xanruʼ Dios, lë naʼ güíʼi ládxiʼsaʼ, \q1 le naca para sóaticaʼsaʼ lidxëʼ Xanruʼ yúguʼtë dza soaʼ ibanaʼ, \q1 para gaca uyúaʼ yöl-laʼ lachi queëʼ Xanruʼ Dios, \q1 en para saʼ ládxaʼa ca naca queëʼ lu yuʼu láʼayi queëʼ. \q1 \v 5 Cateʼ idxín dza soa bönadxi quiaʼ, ucáchëʼë Lëʼ nedaʼ lu yuʼu lidxëʼ. \q1 Ga nagachiʼ lu yuʼu lidxëʼ ucáchëʼë nedaʼ. \q1 Uzóëʼ nedaʼ tsutsu ca tu lu guiö́jtoʼo. \q1 \v 6 Gunëʼ ga ucul-laʼ nupa tuʼdíʼi nedaʼ, \q1 ateʼ lu yöl-laʼ rudzeja quiaʼ cö́dxiʼaticaʼsaʼ \q1 cateʼ bi unödzjaʼ queëʼ lu yuʼu lidxëʼ. \q1 ¡Gul-laʼ queëʼ! ¡Ön, gul-laʼ queëʼ Xanruʼ yöl-laʼ ba! \b \q1 \v 7 Buzë́ naguʼ, Xan, cateʼ ulidzaʼ Liʼ. \q1 Buzáʼ ladxiʼ quiaʼ, en bubíʼi didzaʼ ca naca le inábidaʼ Liʼ. \q1 \v 8 Cateʼ Liʼ gudxuʼ nedaʼ: “Buguilaj nedaʼ”, \q1 idú ládxaʼa bubiʼa didzaʼ, gunníaʼ: Uguiljaʼ Liʼ, Xan. \q1 \v 9 Bitiʼ ucachiʼ loʼ lahuaʼ nedaʼ. \q1 Bitiʼ taʼbaguʼu nedaʼ lu yöl-laʼ rilé quiuʼ. \q1 Liʼ nacuʼ Nu rácalen nedaʼ. \q1 Bitiʼ ucáʼanuʼ nedaʼ, en bitiʼ usán noʼo nedaʼ. \q1 Nacuʼ Dios, Nu rusölá nedaʼ. \b \q1 \v 10 Huáca uluʼsán ládxëʼë xuz xináʼa nedaʼ, \q1 pero uzíʼ cazëʼ Xanruʼ Dios nedaʼ. \b \q1 \v 11 Busedi nedaʼ para gunaʼ ca rë́ʼënuʼ Liʼ, Xan. \q1 Buluíʼi nedaʼ para gunaʼ le naca tsahuiʼ, \q1 tuʼ nacuáʼ nupa taʼdáʼbagaʼ nedaʼ. \q1 \v 12 Bitiʼ usanuʼ nedaʼ lu náʼagaca nupa bitiʼ taʼléʼe nedaʼ dxiʼa \q1 para cabí ilún quiaʼ le të́ʼëni. \q1 Taʼdáʼbagaʼ nedaʼ nupa taʼzíʼ yëʼ, \q1 en nupa të́ʼëni iluáʼ döʼ quiaʼ. \b \q1 \v 13 Guzxíʼ lu nëʼë Xanruʼ Dios gunëʼ ga iléʼedaʼ le naca dxiʼa, \q1 en le naca tsahuiʼ queëʼ ga nacuáʼ nupa nabángaca. \q1 Laʼtuʼ cabí réajlëʼa lë ni, chibö́aj ládxaʼa. \b \q1 \v 14 ¡Guliʼgún lözëʼ Xanruʼ! \q1 ¡Guliʼgaca tsutsu, en buliʼtipa ládxiʼliʼ! \q1 ¡Ön, guliʼgún lözëʼ Xanruʼ! \c 28 \q1 \v 1 Rulidzaʼ Liʼ, Xan. \q1 Nacuʼ Guiö́j le ruzóa nedaʼ tsutsu. \q1 Ruzë́ naguʼ chiʼa, tuʼ channö usayjuʼ ruʼu, \q1 gacaʼ ca tu bönniʼ raziëʼ lataj chul-la. \q1 \v 2 Ruzë́ naguʼ le rulidzaʼ Liʼ cateʼ rinábidaʼ Liʼ gácalenuʼ nedaʼ, \q1 cateʼ richisaʼ naʼa zacaʼ Lataj Láʼayi ga naʼ zuʼ. \q1 \v 3 Bitiʼ ichëʼu nedaʼ tsözxö́n len nupa tuáʼ döʼ, \q1 en tsözxö́n len nupa nácagaca xihuiʼ, \q1 nupa naʼ tuíʼi didzaʼ dxiʼa lahuiʼ lógaca dzaga yuʼu quéguequi, \q1 pero yuʼu ládxiʼdoʼguequi le cabí naca tsahuiʼ. \q1 \v 4 Bubíʼi quéguequi tsca naca le tun, en tsca naca döʼ ruíʼigaca. \q1 Bubíʼi quéguequi tsca naca le tun në́ʼeguequi. \q1 Bubíʼi quéguequi tsca ral-laʼ gaca quéguequi. \b \q1 \v 5 Caní gaca quéguequi tuʼ cabí tun bal le nunëʼ Xanruʼ, \q1 en bitiʼ tun bal le nun nëʼë. \q1 Uquínnajëʼ léguequi, en bitiʼ caʼ uchisëʼ léguequi. \b \q1 \v 6 ¡Yöl-laʼ ba Xanruʼ, \q1 tuʼ riyönnëʼ cateʼ rinábidaʼ Lëʼ gácalenëʼ nedaʼ! \b \q1 \v 7 Xanruʼ caz náquiëʼ yöl-laʼ huáca quiaʼ, en le run chiʼi nedaʼ. \q1 Ruzxöni ládxaʼa Lëʼ, ateʼ rácalenëʼ nedaʼ. \q1 Que lë ni naʼ ruzíʼ xibë́ʼ ládxiʼdaʼahuaʼ, \q1 ateʼ gul-laʼ le guíaʼ Lëʼ: “Xclenuʼ.” \q1 \v 8 Naca cazëʼ Xanruʼ yöl-laʼ huáca quéguequi bönachi queëʼ, \q1 en náquiëʼ caʼ Nu run chiʼi Bönniʼ naʼ bubéajëʼ quez queëʼ para inná bëʼë. \b \q1 \v 9 Busölá bönachi quiuʼ, Dios, en ben ga gaca dxiʼa quéguequi nupa néquiguequi quiuʼ. \q1 Ben chiʼi léguequi ca run tu nu ruyú böʼcuʼ zxilaʼ, en guchë́ʼticaʼsö léguequi. \c 29 \q1 \v 1 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba Xanruʼ, libíʼiliʼ, nácaliʼ zxíʼinigaquiëʼ bönniʼ nayë́pisëgaquiëʼ! \q1 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba Xanruʼ, en guliʼguíëʼ: “Napuʼ yöl-laʼ huáca idú”! \q1 \v 2 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba Xanruʼ le ral-laʼ gataʼ que Lëʼ tuʼ náquiëʼ láʼayi! \q1 ¡Guliʼgún bal Xanruʼ, tuʼ naca lachi le naca láʼayi queëʼ! \q1 \v 3 Riyö́n chiʼë Xanruʼ lu nísadoʼ. \q1 Riyö́n chiʼë Xanruʼ nayë́pisëʼ ca riyö́n guziúʼ rinnë́. \q1 Riyö́n chiʼë Xanruʼ lu nísadoʼ. \q1 \v 4 Nál-latërö naca chiʼë Xanruʼ. \q1 Nayë́pisëtërö chiʼë Xanruʼ. \q1 \v 5 Chiʼë Xanruʼ riláʼa yuguʼ yaga zxön. \q1 Ön, chiʼë Xanruʼ riguitsaj yuguʼ yaga lu guíʼa Líbano. \q1 \v 6 Runëʼ Xanruʼ ga taʼxitiʼ guíʼa ca tunbaʼ bë́dxidoʼ. \q1 Taʼxitiʼ guíʼa Líbano, en guíʼa Sirión ca tunbaʼ bëdx guíʼa. \q1 \v 7 Chiʼë Xanruʼ run ga rëpi yösa. \q1 \v 8 Ruxizi chiʼë Xanruʼ laʼ guixiʼ ga dë lataj. \q1 Ruxizi chiʼë Xanruʼ laʼ guixiʼ nazíʼi le Cades. \q1 \v 9 Chiʼë Xanruʼ run ga taʼbéquibaʼ bidxinaʼ guixiʼ böaʼ huë́ʼënidoʼ quégacabaʼ, \q1 en run ga taʼguínnaj yúguʼtë lagaʼ dxíagaca yuguʼ yaga. \q1 Lu yudoʼ queëʼ tuíʼi didzaʼ yúguʼtë le nacuáʼ, taʼnná: “¡Yöl-laʼ ba Lëʼ!” \q1 \v 10 Guröʼë gunná bëʼë Xanruʼ cateʼ gurö́ʼö nisa lu idútë yödzölió. \q1 Ön, röʼë rinná bë́ʼticaʼsëʼ Xanruʼ. \q1 \v 11 Rutipëʼ Xanruʼ ládxiʼdoʼgaca bönachi queëʼ. \q1 Gunëʼ Xanruʼ ga gaca dxiʼa quégaca bönachi queëʼ, \q1 en gunëʼ ga ilaʼböza dxiʼa tsáhuiʼdoʼ. \c 30 \q1 \v 1 Gunaʼ Liʼ zxön, Xan, tuʼ buchisuʼ Liʼ nedaʼ, \q1 en bitiʼ bëʼu lataj bi ilún quiaʼ nupa bitiʼ taʼléʼe nedaʼ dxiʼa. \q1 \v 2 Riguʼa Liʼ yöl-laʼ ba, Xanaʼ Dios, \q1 tuʼ bulidzaʼ Liʼ gácalenuʼ nedaʼ, ateʼ bunuʼ nedaʼ. \q1 \v 3 Bubéajuʼ yöl-laʼ naʼbán quiaʼ lu yeru ba, Xan. \q1 Runuʼ ga zoaʼ nabanaʼ, para cabí tsuʼa lataj chul-la ga dzöʼö nupa nátigaca. \b \q1 \v 4 ¡Guliʼgul-la yöl-laʼ ba queëʼ Xanruʼ, libíʼiliʼ néquiliʼ quez queëʼ! \q1 ¡Guliʼguíëʼ: “Xclenuʼ” ca naca Lëʼ le naca láʼayi! \b \q1 \v 5 Tu chíʼisö rilenëʼ, \q1 pero ruzáʼ ládxiʼticaʼsëʼ queë́ruʼ. \q1 Channö cö́dxiruʼ tu yëla, \q1 lu yöl-laʼ rudzeja queë́ruʼ cö́dxiʼaruʼ itö́ yu. \b \q1 \v 6 Cateʼ guca dxiʼa quiaʼ, níʼirö gunníaʼ: \q1 “Gatga bi utsáʼ nedaʼ.” \q1 \v 7 Tuʼ buzáʼ ládxuʼu quiaʼ, Xan, buzúʼ nedaʼ ga zoaʼ tsutsu, \q1 en cateʼ bucachiʼ loʼ, guröʼa böniga. \q1 \v 8 Bulidzaʼ Liʼ, Xan, \q1 en gútaʼyuaʼ loʼ. \q1 \v 9 ¿Bizxi xibé uziʼtsoʼ channö gátiaʼ, en tsöjtsáziaʼ \q1 lataj chul-la ga dzöʼö nupa nátigaca? \q1 ¿Naruʼ huácatsö cuʼa Liʼ yöl-laʼ ba channö huöácaʼ bëchtö yu? \q1 ¿Naruʼ huácatsö uluʼa lo le naca idú quiuʼ? \q1 \v 10 Ruzë́ naguʼ, Xan, en ruzáʼ ládxuʼu quiaʼ. \q1 Gúcalen nedaʼ, Xan. \q1 \v 11 Buíʼinidaʼ, ateʼ benuʼ ga buyáʼa lu yöl-laʼ rudzeja quiaʼ. \q1 Bugúʼ lariʼ cáʼasö gúcuaʼ, en bugacuʼ nedaʼ le ruziʼa xibé. \q1 \v 12 Bil-la böʼ naca cazaʼ yöl-laʼ ba quiuʼ, en bitiʼ soa dxisö. \q1 Guíëticaʼsaʼ Liʼ: “Xclenuʼ”, Xanaʼ Dios. \c 31 \q1 \v 1 Ruzxöni ládxaʼa Liʼ, Xan. \q1 Bitiʼ guʼu lataj utuíʼidaʼ. \q1 Tuʼ nacuʼ tsahuiʼ, busölá nedaʼ. \q1 \v 2 Ruzë́ naguʼ quiaʼ, en rusölóʼ nedaʼ. \q1 Gacuʼ ca tu guiö́jtoʼo ga soaʼ tsutsu, \q1 en ca tu ga soaʼ dxiʼa tsáhuiʼdoʼ lu gudil-la. \q1 \v 3 Nacuʼ Liʼ guiö́jtoʼo ga zoaʼ tsutsu, en le run chiʼi nedaʼ. \q1 Para gaca yöl-laʼ ba que Loʼ guchë́ʼ nedaʼ, en buluíʼi nedaʼ le dxiʼa gunaʼ. \q1 \v 4 Ubéajuʼ nedaʼ lu du yalaj nucáchiʼgaquiëʼ bönniʼ tuʼë döʼ, \q1 tuʼ nacuʼ Liʼ yöl-laʼ nál-la quiaʼ. \q1 \v 5 Riguʼa lu noʼo böʼ naca cazaʼ. \q1 Böáʼauʼ nedaʼ, Xan, Dios idú. \q1 \v 6 Bitiʼ riléʼedaʼ dxiʼa nupa tun zxön budóʼ guiö́j budóʼ yaga, \q1 pero nedaʼ ruzxöni ládxaʼa Liʼ, Xan. \q1 \v 7 Udzéjadaʼ, en uziʼa xibé yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ quiuʼ, \q1 tuʼ biléʼe quézinuʼ le gudíʼi guzxácaʼa. \q1 Nöz quézinuʼ yuguʼ le raca quiaʼ. \q1 \v 8 Bitiʼ bucáʼanuʼ nedaʼ lu naʼ nu bitiʼ riléʼe nedaʼ dxiʼa, \q1 pero nuzúʼ nedaʼ tu lataj ga zoaʼ tsutsu. \q1 \v 9 Buzáʼ ladxiʼ quiaʼ, Xan, tuʼ zoa tu le raca quiaʼ. \q1 Lu yöl-laʼ ruhuíʼini quiaʼ ribödxaʼ, en rudú ládxaʼa. \q1 \v 10 Riyechiʼ dza quiaʼ tuʼ ruhuíʼinideʼedaʼ, \q1 en tuʼ rinnë́ ládxaʼa, en riyechiʼ iz quiaʼ. \q1 Rudú ládxaʼa tuʼ nözi döʼ nuʼa, \q1 ateʼ nadxita idútë le nacaʼ. \q1 \v 11 Tuʼ nözi le gulún nupa taʼdáʼbagaʼ nedaʼ \q1 nacaʼ tu le run gadxi yuguʼ dzaga yuʼu quiaʼ, \q1 ateʼ nupa núnbëʼgaca nedaʼ tadxi nedaʼ. \q1 Nupa taʼléʼe nedaʼ laʼ nöza taʼzxunnaj ga rizáʼa. \q1 \v 12 Nál-la ládxiʼgaca nedaʼ ca nál-la ládxiʼgaca nupa chinátigaca. \q1 Nacaʼ ca tu röʼö nayuzxaj naguinnaj. \q1 \v 13 Biyöndaʼ didzaʼ ziʼ taʼnnë́ bönachi zián quiaʼ bagáchiʼsö. \q1 Gátiʼtës zoa le run gadxi nedaʼ. \q1 Tun xtídzaʼgaca bi ilún quiaʼ. \q1 Taʼzáʼ ládxiʼgaca nacxi iluti nedaʼ, \q1 \v 14 pero nedaʼ ruzxöni ládxaʼa Liʼ, Xan. \q1 Rnníaʼ nacuʼ Dios quiaʼ. \q1 \v 15 Yúʼugaca lu noʼo yúguʼtë dza soaʼ ibanaʼ. \q1 Busölá nedaʼ lu náʼagaca nupa bitiʼ taʼléʼe nedaʼ dxiʼa, \q1 en lu náʼagaca nupa taʼzóa reguʼ nedaʼ. \q1 \v 16 Lu yöl-laʼ ruzáʼ ladxiʼ quiuʼ buyú nedaʼ, huen dxin quiuʼ. \q1 Lu yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ quiuʼ busölá nedaʼ. \q1 \v 17 Bitiʼ guʼu lataj utuíʼidaʼ, Xan, tuʼ rulidzaʼ Liʼ. \q1 Ben ga uluʼtuíʼi nupa tuáʼ döʼ. \q1 Ben ga ilaʼcuáʼ dxisö lu yeru ba. \q1 \v 18 Ben ga bitiʼ gaca bi inná nu rizíʼ yëʼ, \q1 nu naʼ rinnë́ ziʼ queëʼ bönniʼ tsahuiʼ, \q1 en run ba zxön cuini, en rulidza ditaj luzë́ʼe. \q1 \v 19 ¡Bicaʼ zxön yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ quiuʼ, \q1 lë naʼ napuʼ para gácalenuʼ nupa tadxi Liʼ! \q1 Runuʼ caní quégaca nupa tuʼzxöni ladxiʼ Liʼ \q1 lógaca nupa tun ba zxön cuíniguequi. \q1 \v 20 Rucáchuʼu légaquiëʼ ga naʼ zuʼ bagáchiʼsö, \q1 ga bitiʼ gaca idxín nu bönniʼ xihuiʼ. \q1 Run chiʼu légaquiëʼ bagáchiʼsö ga bitiʼ gaca idxín didzaʼ bizxaj. \b \q1 \v 21 ¡Yöl-laʼ ba Xanruʼ Dios, \q1 tuʼ buluíʼinëʼ nedaʼ ca nadxíʼinëʼ nedaʼ cateʼ niʼ zoaʼ tu yödzö \q1 ga nagúʼugaquiëʼ lë́ʼajlö bönniʼ tuʼtíl-lalenëʼ nedaʼ! \b \q1 \v 22 Lu yöl-laʼ radxi ridzöbi quiaʼ gunníaʼ: “Ilútiëʼ nedaʼ loʼ Liʼ, Xan”, \q1 pero biyönnuʼ le gunábidaʼ Liʼ, cateʼ niʼ bulidzaʼ Liʼ. \q1 \v 23 ¡Guliʼdxíʼi-nëʼ Xanruʼ, libíʼiliʼ néquiliʼ queëʼ! \q1 Rapa chiʼë Xanruʼ nupa taʼyéajlëʼ Lëʼ, \q1 en rubiʼë ca saʼyéaj queëʼ bönniʼ run ba zxön cuinëʼ. \q1 \v 24 ¡Guliʼgaca tsutsu, en buliʼtipa ládxiʼliʼ, \q1 yúguʼtëliʼ naʼ runliʼ löza Xanruʼ Dios! \c 32 \q1 \v 1 ¡Bicaʼ ba bönniʼ naʼ Dios buniti lahuëʼ lëʼ ca naca döʼ biʼë, \q1 en bugǘëʼ dul-laʼ queëʼ! \q1 \v 2 ¡Bicaʼ ba bönniʼ naʼ Dios rnnëʼ bitiʼ nabáguëʼë xiguiaʼ, \q1 en bitiʼ zóalen lëʼ yöl-laʼ rizíʼ yëʼ! \b \q1 \v 3 Cateʼ guzóaʼ dxisö ca naca dul-laʼ quiaʼ, \q1 budú ládxaʼa tuʼ gunnë́ticaʼsö ládxaʼa. \q1 \v 4 Rëla, en te dza buquíʼi busácuʼu nedaʼ, Dios. \q1 Budú ládxaʼa ca raca cateʼ röʼ bö́chila. \q1 \v 5 Níʼirö guxóalëpaʼ dul-laʼ nabágaʼa loʼ Liʼ, \q1 en bitiʼ bucáchaʼa le xihuiʼ benaʼ. \q1 Gunníaʼ: “Ixóalëpaʼ döʼ biʼa lahuëʼ Xanaʼ”, \q1 ateʼ buniti loʼ nedaʼ ca naca xiguiaʼ gubágaʼa. \q1 \v 6 Que lë ni naʼ, nútiʼtës nu nunbëʼ Liʼ, Dios, ral-laʼ ulidza Liʼ \q1 cateʼ dë lataj güíʼilen Liʼ didzaʼ. \q1 Cateʼ röʼ nisa bach luyú ni, bitiʼ caʼ ideliʼ idxín ga zoa nu naʼ. \q1 \v 7 Liʼ nacuʼ ga gaca ucachiʼ cuinaʼ cateʼ zoa bönadxi quiaʼ. \q1 Liʼ caz gun chiʼu nedaʼ para cabí bi gaca quiaʼ. \q1 \v 8 Liʼ gunuʼ ga gúl-laticaʼsaʼ quiuʼ Liʼ tuʼ rusölóʼ nedaʼ. \q1 Rnnëʼ Dios: “Nedaʼ uzéajniʼidaʼ liʼ, en uluíʼidaʼ liʼ le ral-laʼ gunuʼ. \q1 Usédidaʼ liʼ, en uyúticaʼsaʼ liʼ. \q1 \v 9 Bitiʼ gacuʼ ca tu böaʼ o tu mula cabí taʼyéajniʼibaʼ. \q1 Ral-laʼ cuʼu guíë en du rúʼugacabaʼ para inná béʼenuʼ légacabaʼ.” \q1 Channö cabí gunuʼ caní, bitiʼ caʼ ilunbaʼ ca rë́ʼënuʼ. \q1 \v 10 Zián le tun ga tuʼhuíʼiniguequi nupa tuáʼ döʼ, \q1 pero bönniʼ ruzxöni ládxëʼë Xanruʼ iléʼenëʼ yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ queëʼ. \q1 \v 11 Buliʼdzéjalenëʼ Xanruʼ, en buliʼsíʼ xibë́ʼ, libíʼiliʼ nácaliʼ tsahuiʼ lahuëʼ Lëʼ. \q1 Lu yöl-laʼ rudzeja queë́liʼ guliʼcö́dxiʼa, libíʼiliʼ nácaliʼ idú dxiʼa. \c 33 \q1 \v 1 Lu yöl-laʼ rudzeja queë́liʼ guliʼgul-la lahuëʼ Xanruʼ, \q1 libíʼiliʼ nácaliʼ tsahuiʼ lahuëʼ Lëʼ. \q1 Nupa nácagaca tsahuiʼ ral-laʼ ilaʼgúʼu Lëʼ yöl-laʼ ba. \b \q1 \v 2 Guliʼguíëʼ Lëʼ: “Xclenuʼ”, quínniliʼ lëʼe bihuél-la. \q1 Guliʼgul-la yöl-laʼ ba queëʼ, quínniliʼ le zë chi du que. \q1 \v 3 Guliʼgul-la queëʼ tu le rul-la cubi. \q1 Guliʼquinnaj dxíʼadoʼ, en lu yöl-laʼ rudzeja queë́liʼ guliʼcö́dxiʼa. \b \q1 \v 4 Xtídzëʼë Xanruʼ naca idú tsahuiʼ, \q1 ateʼ idú ládxëʼë runëʼ yúguʼtë bi runëʼ. \q1 \v 5 Nadxíʼinëʼ le naca dxiʼa, en le naca tsahuiʼ. \q1 Naláʼ lahui yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ queëʼ Xanruʼ idútë yödzölió. \q1 \v 6 Len didzaʼ bë́ʼësëʼ Xanruʼ, benëʼ lúzxiba, \q1 en benëʼ yúguʼtë bölaj beníʼ len böʼ rirúaj ruʼë. \q1 \v 7 Rutubëʼ nisa röʼö nísadoʼ para gaca ca tu guíʼa. \q1 Napa chiʼë nisa röʼö zili ga naʼ nupë́ʼë xilataj. \q1 \v 8 Yúguʼtë bönachi ral-laʼ ilaʼdxíʼi Xanruʼ. \q1 Bönachi idútë yödzölió ral-laʼ ilaʼcuáʼ nöxaj lahuëʼ Lëʼ. \q1 \v 9 Bë́ʼësëʼ didzaʼ Xanruʼ, ateʼ laʼ gúcatë ca naʼ gunnë́ʼ. \q1 \v 10 Gunná bëʼë, ateʼ guca tsutsu le nunëʼ. \q1 Runëʼ Xanruʼ ga tuʼhuöáca cáʼasö didzaʼ túngaca bönachi yuguʼ yödzö. \q1 Runëʼ ga bitiʼ ilaca le të́ʼëni ilúngaca bönachi. \q1 \v 11 Sóaticaʼsö tsutsu didzaʼ nunëʼ Xanruʼ. \q1 Le rizáʼ ládxëʼë uluʼgáʼanaticaʼsö quéguequi zxíʼini xiʼsóaruʼ. \q1 \v 12 Bicaʼ bágaca bönachi yödzö naʼ náquiëʼ Xanruʼ cazëʼ Dios quéguequi, \q1 bönachi naʼ nabö́ cazëʼ Dios para ilaca quez queëʼ. \q1 \v 13 Zoa cazëʼ Xanruʼ yehuaʼ yubá, ruyúëʼ ga zóaruʼ. \q1 Riléʼenëʼ le tun yúguʼtë bönachi nacuáʼ idútë yödzölió. \q1 \v 14 Ga naʼ zoa cazëʼ ruyúëʼ idú gásibiʼilö, \q1 en riléʼenëʼ yúguʼtë nupa nacuáʼ idútë yödzölió ni. \q1 \v 15 Nun cazëʼ Lëʼ ládxiʼdoʼgaca yúguʼtëguequi. \q1 Réajniʼi quézinëʼ ca naca yúguʼtë le túngaca. \q1 \v 16 Bitiʼ caʼ ulë́ʼ bönniʼ unná bëʼ nacuáʼ queëʼ bönniʼ guizxi yu röjáquiëʼ gudil-la. \q1 Bitiʼ ulë́ʼ bönniʼ zoëʼ gudil-la tuʼ nál-latërëʼ. \q1 \v 17 Bitiʼ nazacaʼ gunruʼ löza böaʼ para idéliʼruʼ lu gudil-la, \q1 tuʼ cabí gaca usölabaʼ nu bönniʼ tuʼ nál-latëröbaʼ. \q1 \v 18 Buliʼyú, ruyúticaʼsëʼ Xanruʼ nupa tadxi Lëʼ, \q1 nupa naʼ tun löza yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ queëʼ, \q1 \v 19 para usölë́ʼ léguequi lu yöl-laʼ guti, \q1 en para ugahuëʼ léguequi cateʼ tsuʼu gubín. \b \q1 \v 20 Idú ládxiʼruʼ runruʼ löza Lëʼ Xanruʼ. \q1 Rácalen cazëʼ rëʼu, en rapa chiʼë rëʼu. \q1 \v 21 Rudzeja ládxiʼlenruʼ Lëʼ, \q1 en uzxöni ládxiʼruʼ Lëʼ, tuʼ náquiëʼ láʼayi. \b \q1 \v 22 Lu yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ quiuʼ gúcalen netuʼ, Xan, \q1 tuʼ runtuʼ löza Liʼ. \c 34 \q1 \v 1 ¡Innë́ticaʼsaʼ queëʼ Xanruʼ náquiëʼ dxiʼa! \q1 ¡Cúʼuticaʼsaʼ Lëʼ yöl-laʼ ba! \q1 \v 2 Böʼ naca cazaʼ gun zxön Xanruʼ. \q1 Nupa nácagaca nöxaj ladxiʼ ilaʼyöni lë ni, en uluʼdzeja. \q1 \v 3 Guliʼgüíʼ zxönëʼ Xanruʼ tsözxö́n len nedaʼ, \q1 en tsözxö́n usiyönruʼ bönachi ca naca Lëʼ Laʼayi. \q1 \v 4 Bulidzaʼ-nëʼ Xanruʼ, ateʼ bubiʼë didzaʼ quiaʼ, \q1 en busölë́ʼ nedaʼ lu yuguʼ le gúdxidaʼ. \b \q1 \v 5 Nupa nácagaca queëʼ bilaʼdxín lahuëʼ, en buluʼzíʼ xibë́ʼ. \q1 Bítiʼrö caz uluʼtuíʼi nupa naʼ. \q1 \v 6 Bulidzaʼ-nëʼ Xanruʼ, ateʼ biyönnëʼ quiaʼ nedaʼ, bönniʼ yechiʼ, \q1 en busölë́ʼ nedaʼ lu yúguʼtë le guca quiaʼ. \q1 \v 7 Gubáz láʼayi que yaʼabá queëʼ Xanruʼ tapa chiʼë nupa tadxi Lëʼ, \q1 en tuʼsölë́ʼ léguequi lu yúguʼtë le raca quéguequi. \b \q1 \v 8 Guliʼsíʼ bëʼë, ateʼ inö́ziliʼ náquiëʼ Xanruʼ dxiʼa. \q1 ¡Bicaʼ ba bönniʼ ruzxöni ládxëʼë Lëʼ! \q1 \v 9 Guliʼgadxi Xanruʼ, libíʼiliʼ nácaliʼ quez queëʼ, \q1 tuʼ cabí bi ilaʼyadzaj nupa tadxi Lëʼ. \q1 \v 10 Taʼyadzaj taʼyúdxibaʼ bëdxi guixiʼ, en taʼdunbaʼ, \q1 pero nupa tuʼlidza Xanruʼ bitiʼ caʼ taʼyadzaj le naca dxiʼa. \q1 \v 11 Guliʼdá libíʼiliʼ, bíʼidoʼ, en buliʼzë́ nágaliʼ xtídzaʼa. \q1 Uzéajniʼidaʼ libíʼiliʼ para gádxiliʼ-nëʼ Xanruʼ. \q1 \v 12 ¿Nuzxi caz bönniʼ rë́ʼënëʼ soëʼ ibanëʼ, \q1 en rë́ʼënëʼ soëʼ iz zián para uziʼë xibé le naca dxiʼa? \q1 \v 13 Ben chiʼi lúdxuʼu para cabí guʼu didzaʼ xihuiʼ, \q1 en para cabí siʼ yéʼenuʼ luzóʼo. \q1 \v 14 Bucáʼana le cabí naca tsahuiʼ, en ben le naca dxiʼa. \q1 Bëʼ ladxiʼ cözuʼ dxiʼa tsáhuiʼdoʼ, \q1 en ben bayudxi gunuʼ yuguʼ lë ni. \q1 \v 15 Ruyúticaʼsëʼ Xanruʼ nupa nácagaca tsahuiʼ, \q1 en riyö́n quézinëʼ cateʼ tuʼlidza Lëʼ. \q1 \v 16 Uzáguëʼë Xanruʼ xinö́zgaca nupa tuáʼ döʼ, \q1 en gunëʼ ga cuntu nu tsöjné léguequi. \q1 \v 17 Nupa nácagaca tsahuiʼ tuʼlidza Xanruʼ, ateʼ riyönnëʼ quéguequi, \q1 en rusölë́ʼ léguequi lu yuguʼ le raca quéguequi. \q1 \v 18 Xanruʼ zóalen cazëʼ nupa tuʼhuíʼini ladxiʼ, \q1 en rusölë́ʼ nupa nácagaca nöxaj ladxiʼ. \q1 \v 19 Zián le riguíʼi rizáquëʼë bönniʼ tsahuiʼ, \q1 pero Xanruʼ rusölë́ʼ lëʼ lu yúguʼtë lë naʼ. \q1 \v 20 Xanruʼ rapa chiʼë yúguʼtë dxita yuʼë, \q1 ateʼ bitiʼ gatsaj nitú dxita queëʼ. \q1 \v 21 Le xihuiʼ run nu ruáʼ döʼ gun ga gati nu naʼ, \q1 ateʼ ilaʼbagaʼ xiguiaʼ nupa bitiʼ taʼléʼe dxiʼa le naca tsahuiʼ. \q1 \v 22 Xanruʼ caz ruhuöáʼuëʼ böʼ nácagaca caz huen dxin queëʼ, \q1 ateʼ bitiʼ irugu que nitú nupa naʼ tuʼzxöni ladxiʼ Lëʼ. \c 35 \s1 Tu le bil-lëʼ David \q1 \v 1 Xanaʼ Dios, gudáʼbagaʼ nupa bitiʼ taʼléʼe nedaʼ dxiʼa. \q1 Butíl-lalen nupa taʼdíl-lalen nedaʼ. \q1 \v 2 Guzxö́n le gun chiʼi nedaʼ lu gudil-la, \q1 en gudá gácalenuʼ nedaʼ. \q1 \v 3 Guzxö́n yaga tuchiʼ quiuʼ para uzaguʼu xinö́zguequi nupa taʼzóa reguʼ nedaʼ. \q1 Gudxi böʼ naca cazaʼ nacuʼ Liʼ Nu rusölá nedaʼ. \q1 \v 4 Ben ga uluʼtuíʼi, en uluʼgáʼana cáʼasö nupa të́ʼëni iluti nedaʼ. \q1 Ben ga uluʼhuécaj, en uluʼgáʼana cáʼasö nupa të́ʼëni iluíʼi döʼ quiaʼ. \q1 \v 5 Ben ga ilaca ca bëbu zxe café zeaj lu böʼös, \q1 en ben ga ulaguëʼ gubáz láʼayi que yaʼabá quiuʼ léguequi. \q1 \v 6 Ben ga gaca chul-la nöza yúʼugaca, en ga cuílagaca, \q1 ateʼ soa réguʼë gubáz láʼayi quiuʼ léguequi. \q1 \v 7 Buluʼcáchiʼ du yalaj le sön nedaʼ, en bitiʼ bi nunaʼ quéguequi. \q1 Gulaʼchö́ʼöna yeru ga tsöjbixaʼ, en bitiʼ bi nunaʼ quéguequi. \q1 \v 8 Ben ga idxín quéguequi tsálidoʼos le usuniti léguequi, \q1 en ben ga du yalaj naʼ buluʼcáchiʼ sön laʼ cuínguequi quez. \q1 Ben ga ilaʼbixi lu yeru naʼ gulaʼchö́ʼöna. \b \q1 \v 9 Udzeja ládxiʼlenaʼ-nëʼ Xanruʼ, \q1 en uziʼa xibé yöl-laʼ rusölá queëʼ. \q1 \v 10 Ilaʼnná dxita néquinidaʼ: “Xan, ¿nuzxi caz naca ca nacuʼ Liʼ? \q1 Rusölóʼ nu riguíʼi rizácaʼ lu naʼ nu nál-latërö ca le. \q1 Rusölóʼ nu riguíʼi rizácaʼ, en riyadzaj riyudxi lu naʼ bönniʼ ribanëʼ le nequi que.” \b \q1 \v 11 Taʼdáʼbaguëʼë bönniʼ xihuiʼ nedaʼ, en taʼnnë́ʼ quiaʼ. \q1 Taʼnabi yúdxinëʼ nedaʼ ca naca yuguʼ le cabí nözdaʼ. \q1 \v 12 Tuʼbiʼë quiaʼ le naca döʼ cateʼ runaʼ le naca dxiʼa, \q1 ateʼ ruhuíʼinideʼe ládxaʼa. \q1 \v 13 Pero nedaʼ gúcuaʼ lariʼ cáʼasö cateʼ guláquiëʼ huëʼ. \q1 Benaʼ gubasa, en busacaʼ ziʼ böʼ naca cazaʼ, \q1 en uláz quéguequi bulidzaʼ-nëʼ Dios zián luzuí. \q1 \v 14 Buíʼinideʼedaʼ tsca guca luzáʼa o biʼi böchiʼ cazaʼ nu naʼ guca huëʼ. \q1 Gurödxi yechaʼa ca huíʼinideʼedaʼ channö gátinu xináʼ cazaʼ, \q1 \v 15 pero cateʼ guchixi guníguidaʼ nedaʼ, buluʼdzéjadeʼe, en buluʼdubi tsözxö́n. \q1 Yuguʼ bönniʼ naʼ buluʼcáʼanëʼ nedaʼ cáʼasö buluʼdubëʼ para ilunëʼ ga cöʼa baguíʼi. \q1 Yuguʼ bönniʼ naʼ bitiʼ núnbëʼa gulúnnaticaʼsëʼ nedaʼ. \q1 \v 16 Buluʼsacaʼ ziʼë nedaʼ, en buluʼtitjëʼ quiaʼ. \q1 Lu yöl-laʼ rilé quégaquiëʼ nedaʼ gulagu zxea láyiʼgaquiëʼ. \q1 \v 17 Xan, ¿gácaʼxte caz uyú ináʼasuʼ le tunëʼ? \q1 Busölá nedaʼ lu döʼ tuʼë quiaʼ. \q1 Busölá nedaʼ lu náʼagaquiëʼ bönniʼ naʼ nácagaquiëʼ ca yuguʼ bëdxi guixiʼ. \q1 \v 18 Guíaʼ Liʼ: “Xclenuʼ” lógaca bönachi zián uluʼdúbigaca quiuʼ. \q1 Cuʼa Liʼ yöl-laʼ ba ga nudúbigaca ziantë bönachi. \q1 \v 19 Bitiʼ guʼu lataj uluʼdzeja nupa taʼdáʼbagaʼ nedaʼ, en taʼzíʼ yëʼ, \q1 en bitiʼ guʼu lataj uluʼtitaj quiaʼ, nupa naʼ tuʼdíʼi nedaʼ, en bitiʼ bi nunaʼ quéguequi. \q1 \v 20 Catu caz tuíʼi didzaʼ le gun ga soa dxisö didzaʼ bizxaj. \q1 Lu yöl-laʼ rizíʼ yëʼ quéguequi taʼnnë́ quégaca nupa taʼbö́ʼ dxiʼa tsáhuiʼdoʼ yödzölió ni. \q1 \v 21 Buluʼsalaj ruíʼiguequi, en gulaʼnnë́ quiaʼ, gulaʼnná: \q1 “¡Ön, biléʼe quézituʼ le nunëʼ!” \q1 \v 22 ¡Biléʼe quézinuʼ Liʼ lë ni, Xan! ¡Bitiʼ suʼ dxisö! \q1 ¡Bitiʼ ucáʼanuʼ nedaʼ, Xan! \q1 \v 23 ¡Guyasa, Xan! ¡Busubán ládxuʼu, Xan, para uchiʼa usörö́uʼ quiaʼ! \q1 ¡Gúcalen nedaʼ, Xanaʼ Dios! \q1 \v 24 ¡Tuʼ nacuʼ tsahuiʼ, buchiʼa busörö́ quiaʼ, Xanaʼ Dios! \q1 ¡Bitiʼ guʼu léguequi lataj uluʼdzeja niʼa que le raca quiaʼ! \q1 \v 25 ¡Bitiʼ guʼu léguequi lataj ilaʼnná: \q1 “Ön, bidéliʼruʼ le guzë́ ládxiʼruʼ”! \q1 ¡Bitiʼ guʼu lataj ilaʼnná: “Chibucúl-laruʼ lëʼ”! \q1 \v 26 ¡Ben ga uluʼtuíʼi, en uluʼgáʼana cáʼasö nupa tuʼdzeja cateʼ ruhuíʼinidaʼ! \q1 ¡Ben ga uluʼtuíʼi, en uluʼgáʼana cáʼasö nupa taʼdáʼbagaʼ nedaʼ! \q1 \v 27 ¡Ben ga ilaʼbö́dxiʼa lu yöl-laʼ rudzeja quéguequi, \q1 en uluʼzíʼ xibé nupa tuíʼi ládxiʼgaca urúajaʼ tsahuiʼ! \q1 ¡Bëʼ lataj ilaʼnnáticaʼsö: “Nayë́pisëtërëʼ Xanruʼ Dios, \q1 tuʼ raza ládxëʼë gunëʼ ga gaca dxiʼa quégaca huen dxin queëʼ”! \q1 \v 28 Níʼirö gunaʼ ba nalí quiuʼ, inníaʼ: “¡Nacuʼ tsahuiʼ!” \q1 en cuʼa Liʼ yöl-laʼ ba idú dza. \c 36 \q1 \v 1 Le naca xihuiʼ ruíʼilen bönniʼ nucáʼanëʼ Dios lu icja ládxiʼdaʼahuëʼ. \q1 Bitiʼ caʼ rádxinëʼ Dios. \q1 \v 2 Tuʼ run ba zxön cuinëʼ \q1 réquinëʼ bitiʼ nö́zinëʼ Dios nabáguëʼë lëʼ dul-laʼ, en bitiʼ ichúguiëʼ Dios queëʼ. \q1 \v 3 Ruʼë didzaʼ xihuiʼ, en rizíʼ yëʼë. \q1 Bitiʼ réajniʼinëʼ, en bitiʼ runëʼ le naca dxiʼa. \q1 \v 4 Cateʼ niʼ dëʼ lu le rátiʼnëʼ rizáʼ ládxëʼë ca naca le xihuiʼ gunëʼ. \q1 Ruíʼi ládxëʼë gunëʼ le cabí naca dxiʼa, \q1 en bitiʼ rusanëʼ runëʼ le naca xihuiʼ. \b \q1 \v 5 Zxö́ntërö ca yehuaʼ yubá naca yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ quiuʼ, Xan, \q1 ateʼ gúnticaʼsuʼ ca rnna xtídzuʼu, tsca zoa yehuaʼ yubá. \q1 \v 6 Naca tsutsu le tsahuiʼ nacuʼ ca nácagaca tsutsu yuguʼ guíʼa zxön quiuʼ. \q1 Ca ruchiʼa rusörö́uʼ naca ca naca nísadoʼ, tuʼ cabí gaca nu gúnbëʼe le. \q1 Run chiʼi cazuʼ bönachi, en yugu böaʼ guixiʼ, Xan. \q1 \v 7 Nazácaʼtërö yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ quiuʼ, Dios. \q1 Run chiʼu yúguʼtë bönachi ca runbaʼ yöjede, run chíʼibaʼ yuguʼ bö́radoʼ zxan xílabaʼ. \q1 \v 8 Tuʼhuölaj tuʼdzëʼe bönachi quiuʼ le nayándaʼ lu yuʼu lidxuʼ, \q1 ateʼ ruguiʼjuʼ léguequi le naca yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ quiuʼ. \q1 \v 9 Yúguʼtë le nacuáʼ nabánigaca Liʼ. \q1 Tuʼ naca cazuʼ beníʼ riléʼetuʼ beníʼ. \q1 \v 10 Bidxíʼiticaʼsö nupa núnbëʼgaca Liʼ, \q1 en ben le naca dxiʼa quégaca nupa nácagaca tsahuiʼ. \q1 \v 11 Bitiʼ guʼu lataj bi ilún quiaʼ nupa tun ba zxön cuínguequi, \q1 en bitiʼ guʼu nupa tuáʼ döʼ lataj uluʼlagaʼ nedaʼ. \q1 \v 12 Nadzö́ʼögaca nupa tuáʼ döʼ. \q1 Dë́guequi luyú, en bitiʼ caʼ gaca uluʼhuöása. \c 37 \q1 \v 1 Bitiʼ ubi uguíʼi ládxiʼdoʼoliʼ tuʼ tuʼzíʼgaca xibé nupa tuáʼ döʼ. \q1 Bitiʼ uzxéʼeliʼ nupa bitiʼ tun le naca dxiʼa. \q1 \v 2 Huadö́ditë quéguequi ca raca que guixiʼ nacuadi, \q1 en udxi quéguequi ca raca quégaca guíxiʼdoʼ narúgugaca. \q1 \v 3 Buliʼzxöni ládxëʼë Xanruʼ, en guliʼgún le naca dxiʼa. \q1 Buliʼgáʼana luyú queëʼ, en guliʼcö́z dxiʼa tsáhuiʼdoʼ. \q1 \v 4 Buliʼsíʼ xibë́ʼ Xanruʼ, \q1 ateʼ gunnëʼ queë́liʼ le rizë́ ládxiʼliʼ. \q1 \v 5 Buliʼdödi cuinliʼ lu nëʼë Xanruʼ. \q1 Buliʼzxöni ládxëʼë Lëʼ, ateʼ gunëʼ le gácalen libíʼiliʼ. \q1 \v 6 Gun cazëʼ Lëʼ ga urúajliʼ tsahuiʼ, en gácaliʼ ca beníʼ, \q1 en cateʼ uchiʼa usörö́ëʼ queë́liʼ, gaca queë́liʼ ca lahuiʼ dza. \q1 \v 7 Guliʼsóa dxisö lahuëʼ Xanruʼ, en guliʼcöza le gunëʼ. \q1 Bitiʼ cuéqui ícjaliʼ tuʼ nözi bönniʼ ruziʼë xibé, \q1 bönniʼ naʼ ruʼë döʼ. \q1 \v 8 Bítiʼrö leliʼ, en buliʼsán yöl-laʼ ridzáʼa. \q1 Bitiʼ ubi uguíʼi ládxiʼdoʼoliʼ tuʼ gun lë ni ga guáʼaliʼ döʼ. \q1 \v 9 Dios caz uzáguëʼë xinö́zguequi nupa tuáʼ döʼ, \q1 pero nupa tuʼzxöni ladxiʼ Xanruʼ, guequi quéguequi luyú. \q1 \v 10 Iaʼlátiʼsö xidzé, en bítiʼrö soëʼ bönniʼ naʼ ruʼë döʼ. \q1 Uguíljaliʼ xilatjëʼ, pero bítiʼrö soëʼ niʼ. \q1 \v 11 Nupa nácagaca nöxaj ladxiʼ, guequi quéguequi luyú, \q1 ateʼ uluʼzíʼ xibé yöl-laʼ tsahuiʼ que. \q1 \v 12 Tun didzaʼ nupa tuáʼ döʼ bi ilúngaca quégaca nupa nácagaca tsahuiʼ, \q1 en lu yöl-laʼ rilé quéguequi tagu zxea láyiʼguequi. \q1 \v 13 Ruzxidxi cazëʼ Xanruʼ quéguequi, \q1 tuʼ riléʼenëʼ dza udxi quéguequi. \q1 \v 14 Nupa tuáʼ döʼ chigulaʼbéaj guíë tuchiʼ quéguequi, \q1 en nuáʼgaca uxitiʼ yaga quéguequi \q1 para uluʼxicja nupa taʼzacaʼ ziʼ, en taʼyadzaj taʼyudxi, \q1 en para iluti nupa tun le naca dxiʼa. \q1 \v 15 Guíë tuchiʼ quéguequi ilaʼchiza laʼ ládxiʼdoʼguequisö, \q1 ateʼ ilaʼguítsaj uxitiʼ yaga quéguequi. \q1 \v 16 Dxíʼatërö le doʼ dësö queëʼ bönniʼ tsahuiʼ \q1 ca le zián dë queëʼ bönniʼ ruʼë döʼ. \q1 \v 17 Huayúzxjagaca náʼagaca nupa tuáʼ döʼ, \q1 pero Xanruʼ caz rácalenëʼ nupa nácagaca tsahuiʼ. \q1 \v 18 Ruíʼi ladxiʼ cazëʼ Xanruʼ nupa bitiʼ bi xiguiaʼ nabágaʼgaca, \q1 ateʼ guéquiticaʼsö xiyúgaca quéguequi. \q1 \v 19 Bitiʼ caʼ uluʼtuíʼi cateʼ idxín dza bitiʼ gaca dxiʼa, \q1 en cateʼ tsuʼu gubín, gátaʼdëra le ilágugaca. \q1 \v 20 Uluʼniti tsaz nupa tuáʼ döʼ, \q1 ateʼ nupa bitiʼ taʼléʼe dxiʼa Xanruʼ ilaca ca yöl-laʼ lachi que guixiʼ. \q1 Laʼ tö́ditë quéguequi, en ilaca ca dzön le rinítitë. \q1 \v 21 Taʼnábini nu bi gunna quéguequi tu chíʼisö, pero bitiʼ caʼ uluʼbíʼi lë naʼ. \q1 Nu naca tsahuiʼ ruzá ladxiʼ quéguequi, en runödzaj quéguequi. \q1 \v 22 Gaca luyú quégaca nupa run láʼayëʼ Xanruʼ, \q1 pero ilaʼniti tsaz nupa rudxíëʼ Lëʼ döʼ. \q1 \v 23 Le runëʼ bönniʼ dxiʼa naca le nuluíʼinëʼ Xanruʼ lëʼ, \q1 ateʼ raza ládxëʼë Lëʼ le runëʼ bönniʼ naʼ. \q1 \v 24 Cateʼ röjtsöʼë, bitiʼ caʼ röjtsöʼë tsaz, \q1 tuʼ röjzönëʼ Xanruʼ caz bönniʼ naʼ. \q1 \v 25 Gucaʼ raʼbandoʼ, pero naʼa nagulaʼ, \q1 en catu caz biléʼedaʼ nusán nëʼë Dios bönniʼ tsahuiʼ, \q1 en catu caz biléʼedaʼ riyadzaj le ilágubiʼ zxíʼinëʼ. \q1 \v 26 Yuguʼ dza ruzáʼ ládxëʼë bönniʼ tsahuiʼ quéguequi luzë́ʼë \q1 en runödzjëʼ le taʼnábini lëʼ unödzjëʼ tu chíʼisö, \q1 Nácagacabiʼ zxíʼini xiʼsóëʼ tu le run ga raca dxiʼa queë́ruʼ. \q1 \v 27 Buliʼcáʼana le cabí nácatë, en guliʼgún le naca dxiʼa. \q1 Channö caní gunliʼ, sóaliʼ tsaz, \q1 \v 28 tuʼ nadxíʼinëʼ Xanruʼ nu run le naca tsahuiʼ, \q1 en catu caz usán nëʼë nupa néquiguequi quez queëʼ. \q1 Gun chíʼiticaʼsëʼ léguequi, \q1 pero usunítiëʼ zxíʼini xiʼsóagaca nupa tuáʼ döʼ. \q1 \v 29 Guequi luyú quégaca nupa nácagaca tsahuiʼ, \q1 ateʼ ilaʼcuáʼticaʼsö luyú naʼ. \q1 \v 30 Ruʼë bönniʼ tsahuiʼ didzaʼ le napa yöl-laʼ réajniʼi, \q1 ateʼ raca yöl-laʼ ruchiʼa rusörö́ niʼa que didzaʼ naʼ ruʼë. \q1 \v 31 Yuʼu icja ládxiʼdaʼahuëʼ le gunná bëʼë Dios. \q1 Que lë ni naʼ catu caz ichixi iníguinëʼ. \q1 \v 32 Ruyudaʼ nu ruáʼ döʼ le runëʼ bönniʼ tsahuiʼ, \q1 en riguilaj nacxi gaca guti lëʼ. \q1 \v 33 Xanruʼ bitiʼ guʼë nu naʼ lataj bi gun queëʼ bönniʼ tsahuiʼ naʼ, \q1 en bitiʼ guʼë lataj irugu queëʼ cateʼ nu uchiʼa usörö́ queëʼ. \q1 \v 34 Buliʼzxöni ládxëʼë Xanruʼ, en guliʼgún ca rë́ʼënëʼ gunliʼ, \q1 ateʼ uchisëʼ libíʼiliʼ para guequi queë́liʼ luyú. \q1 Cateʼ udxi quégaca nupa tuáʼ döʼ, hualéʼe quéziliʼ le. \q1 \v 35 Biléʼedaʼ-nëʼ bönniʼ huíaʼ döʼ. \q1 Gúquiëʼ ca tu yaga zxön, en buzíʼdeʼenëʼ xibé. \q1 \v 36 Níʼirö gudödi queëʼ, en bítiʼrö zoëʼ. \q1 Yöjdiljaʼ lëʼ, pero bitiʼ caʼ guca udzö́lidaʼ lëʼ. \q1 \v 37 Buliʼyú ca náquiëʼ bönniʼ tsahuiʼ. \q1 Cuntu nu gaca bi innë́ queëʼ, \q1 tuʼ ilaʼcuáʼabiʼ zxíʼini xiʼsóëʼ bönniʼ zxön ladxiʼ. \q1 \v 38 Uluʼniti tsaz nupa tuʼcáʼana le gunná bëʼë Dios. \q1 Usiúdxëʼ Xanruʼ yuguʼ zxíʼini xiʼsóagaca nupa tuáʼ döʼ, \q1 \v 39 pero rusölá cazëʼ nupa nácagaca tsahuiʼ. \q1 Rutipëʼ ládxiʼguequi cateʼ bi raca quéguequi. \q1 \v 40 Rácalenëʼ léguequi, en rusölë́ʼ léguequi. \q1 Rubéajëʼ léguequi lu náʼagaca nupa tuáʼ döʼ, en rusölë́ʼ léguequi, \q1 tuʼ tuʼzxöni ládxiʼguequi Lëʼ. \c 38 \q1 \v 1 Bitiʼ ilenuʼ nedaʼ, Xan, en bitiʼ uzenuʼ nedaʼ bach. \q1 Bitiʼ gunuʼ nedaʼ xiguiaʼ lu yöl-laʼ rilé quiuʼ. \q1 \v 2 Ben ziʼu nedaʼ, en budxíuʼ nedaʼ huëʼ. \q1 Nuzötjuʼ nedaʼ len noʼo. \q1 \v 3 Yuʼa yödzöhuë́ʼ zxön tuʼ rilenuʼ nedaʼ. \q1 Dxía huëʼ idútë le nacaʼ tuʼ nözi dul-laʼ nabágaʼa. \q1 \v 4 Xiguiaʼ nabágaʼa naca ca tu nísadoʼ ga ruchicjaʼ nisa. \q1 Naca ca tu yuaʼ ziʼi nabágaʼa nedaʼ. \q1 \v 5 Tuʼ benaʼ yuguʼ le cabí naca dxiʼa, \q1 dxíaʼ huëʼ le riláʼ siguti, en rudzuʼ. \q1 \v 6 Narecjiʼ cúdzaʼa, en nagáʼanaʼ cáʼasö. \q1 Idú dza ruhuíʼinideʼedaʼ. \q1 \v 7 Idútë le nacaʼ yúʼudaʼa xilá, \q1 ateʼ nazxí xipë́laʼa. \q1 \v 8 Rudú ládxaʼa, en ricuídiʼdaʼ. \q1 Rinnëdaʼ ládxaʼa tuʼ ruúbi ruguíʼi ládxiʼdaʼahuaʼ. \q1 \v 9 Nöz quézinuʼ Liʼ, Xan, le rizë́ ládxaʼa, \q1 en riyönnuʼ le rinnë́ticaʼsö ládxaʼa. \q1 \v 10 Richunchu ládxiʼdaʼahuaʼ, en ricuidiʼ ládxaʼa, \q1 ga ridxintë richul-la guiö́j lahuaʼ. \q1 \v 11 Bítiʼrö taʼdzaga nedaʼ yuguʼ luzáʼa, en yuguʼ bö́chaʼa, tuʼ nözi xihuëʼa, \q1 ateʼ tuʼbigaʼ diʼa dza quiaʼ ga zoaʼ. \q1 \v 12 Nupa të́ʼëni iluti nedaʼ taʼbequi le ilaʼzö́n nedaʼ, \q1 ateʼ nupa të́ʼëni uluʼcul-la nedaʼ tun xtídzaʼguequi nacxi uluʼsuniti nedaʼ. \q1 Idú dza taʼbequi ícjaguequi bi ilún quiaʼ. \q1 \v 13 Nacaʼ ca tu bönniʼ nacö́dzuëʼ, en bítiʼrö riyöndaʼ. \q1 Nacaʼ ca tu bönniʼ narugu lúdxëʼë, en bitiʼ risaljëʼ ruʼë. \q1 \v 14 Nacaʼ ca tu bönniʼ bítiʼrö riyönnëʼ, \q1 en que lë ni naʼ bitiʼ bi didzaʼ rubiʼë. \q1 \v 15 Tuzuʼ Liʼ ruzxöni ládxaʼa, Xan. \q1 Ubíʼi cazuʼ didzaʼ, Xanaʼ Dios. \q1 \v 16 Bitiʼ guʼu lataj uluʼdzeja niʼa que le raca quiaʼ. \q1 Bitiʼ guʼu lataj ilún ba zxön cuínguequi tuʼ nagáʼanaʼ cáʼasö. \q1 \v 17 Chizóaʼ tsöjbixaʼ, \q1 en zóalenticaʼsö xihuëʼa nedaʼ. \q1 \v 18 Que lë ni naʼ rixóalëpaʼ xiguiaʼ nabágaʼa, \q1 en risë́bidaʼ ládxaʼa tuʼ nözi dul-laʼ nabágaʼa. \q1 \v 19 Nacuáʼ dxiʼa, en nál-lagaca nupa téqui nedaʼ ziʼ. \q1 Nayándaʼ nupa tuʼdíʼi nedaʼ, en bitiʼ bi nunaʼ quéguequi. \q1 \v 20 Taʼdáʼbagaʼ nedaʼ nupa tuʼbíʼi le cabí naca dxiʼa que nu run le naca dxiʼa. \q1 Caní tun tuʼ ruíʼi ládxaʼa gunaʼ le naca dxiʼa. \q1 \v 21 Bitiʼ usán noʼo nedaʼ, Xan. \q1 Bitiʼ ubiguʼ ga zoaʼ, Dios quiaʼ. \q1 \v 22 Gudáchi gácalenuʼ nedaʼ, Xan, \q1 tuʼ naca cazuʼ Liʼ Nu rusölá nedaʼ. \c 39 \q1 \v 1 Gunníaʼ: Gun chiʼi cuinaʼ ca naca le runaʼ, \q1 en bitiʼ gunaʼ dul-laʼ ca naca didzaʼ ruáʼa. \q1 Bitiʼ bi didzaʼ guʼa \q1 cateʼ nacuáʼ nupa tuáʼ döʼ gal-laʼ ga zoaʼ. \q1 \v 2 Guzóaʼ dxisö, en bitiʼ bëʼa didzaʼ ga bidxintë \q1 bitiʼ gunníaʼ le naca dxiʼa, pero biyaliʼ xihuëʼa. \q1 \v 3 Bubi buguíʼi ládxiʼdaʼahuaʼ, \q1 en cateʼ guzáʼ ládxaʼa que, guyegui gulá ládxiʼdaʼahuaʼ. \q1 Que lë ni naʼ gunábidaʼ-nëʼ Xanruʼ, gunníaʼ: \q1 \v 4 Xan, ¿gácaʼxte caz soaʼ ibanaʼ? \q1 Buluíʼi nedaʼ tsca iz soaʼ ibanaʼ. \q1 Ben ga inözdaʼ channö chizóa caz gátiaʼ. \q1 \v 5 Nabábasö dza nuzúʼ quiaʼ soaʼ ibanaʼ. \q1 Yuguʼ iz soaʼ ibanaʼ bitiʼ bi zeaj naca loʼ Liʼ. \b \q1 Le nácatë bitiʼ bi nácagaca yúguʼtë bönachi nacuáʼ luyú ni. \q1 \v 6 Nácagacasö ca tu zxul-la rigúʼu böaj. \q1 Nítisö tuʼúbi tuʼguíʼi ládxiʼdoʼguequi, en tun dxin. \q1 Tuʼtubi yöl-laʼ tsahuiʼ, pero bitiʼ nö́zguequi nuzxi guequi que. \b \q1 \v 7 ¿Bizxi caz gaca gunaʼ löza, Xan? \q1 Ruzxöni ládxaʼa Liʼ. \q1 \v 8 Busölá nedaʼ lu xiguiaʼ nabágaʼa, \q1 en bitiʼ guʼu lataj uluʼtitaj quiaʼ nupa nácagaca canö́z. \q1 \v 9 Soaʼ dxisö, en bitiʼ bi didzaʼ guʼa, \q1 tuʼ ben cazuʼ Liʼ ga riguíʼi rizácaʼa lë ni. \q1 \v 10 Bítiʼrö gunuʼ nedaʼ xiguiaʼ. \q1 Chizóa gátiaʼ tuʼ rusacaʼ ziʼu nedaʼ. \b \q1 \v 11 Runuʼ-nëʼ xiguiaʼ bönniʼ dul-laʼ, en ruzenuʼ lëʼ bach. \q1 Ca tuʼtöbaʼ bë́ladoʼ que le yúʼubaʼ, rusunítiuʼ le ruíʼi ládxëʼë bönniʼ naʼ. \q1 Bitiʼ bi naca cazëʼ bönniʼ dul-laʼ naʼ. \b \q1 \v 12 Buzë́ naguʼ le rulidzaʼ Liʼ, Xan, en le rinábidaʼ Liʼ. \q1 Bitiʼ suʼ dxisö cateʼ ribödxaʼ loʼ Liʼ, \q1 en bitiʼ gacaʼ ca tu bönniʼ ziʼtuʼ loʼ Liʼ, \q1 en ca tu bönniʼ ridasëʼ ca guláquiëʼ xuz xtóʼotuʼ. \q1 \v 13 Benna nedaʼ lataj idipa ládxaʼa \q1 zíʼalö ca uzáʼa yödzölió ni, en bítiʼrö soaʼ. \c 40 \q1 \v 1 Lu yöl-laʼ riböza zxön ladxiʼ quiaʼ gulözaʼ gácalenëʼ Xanruʼ nedaʼ. \q1 Níʼirö buzë́ naguëʼ quiaʼ, en biyönnëʼ le bulidzaʼ-nëʼ. \q1 \v 2 Bubéajëʼ nedaʼ ca tu lu yeru ga rëʼ, en lu gunaʼ zili. \q1 Buzóëʼ nedaʼ tu lu guiö́jtoʼo, en guléquiëʼ nedaʼ tsutsu. \q1 \v 3 Busë́dinëʼ nedaʼ tu le cubi le rul-laʼ le naca yöl-laʼ ba queëʼ Dios queëruʼ. \q1 Zián nupa ilaʼléʼeni lë ni, en ilún Lëʼ zxön, \q1 ateʼ uluʼzxöni ladxiʼ-nëʼ Xanruʼ. \b \q1 \v 4 Bicaʼ ba bönniʼ ruzxöni ládxëʼë Xanruʼ. \q1 Bitiʼ runëʼ tsözxö́n nu run ba zxön cuini, nu naʼ run zxön yuguʼ dios núngaca bönachi. \b \q1 \v 5 Ziántërö naca le nunuʼ queë́tuʼ, Xanaʼ Dios, yuguʼ le tun ga rubánituʼ. \q1 Ziántërö le yuʼu icja ládxiʼdoʼo ca naca le gunuʼ queë́tuʼ. \q1 Bitiʼ caʼ gaca nu ulaba loʼ Liʼ tsca nácagaca. \q1 Channö guë́ʼëndaʼ nu usiyöndaʼ tsca nácagaca, \q1 nayántërö tsca le gaca ulabaʼ. \q1 \v 6 Bitiʼ rë́ʼënuʼ gútigacaʼ-baʼ böaʼ guixiʼ loʼ, en calëga bi cuʼa loʼ. \q1 Bitiʼ rinabuʼ uzéguiʼgacaʼ-baʼ böaʼ bëdxi loʼ, \q1 en calëga tu le gunaʼ loʼ para ugúa dul-laʼ, \q1 pero gusaljuʼ nagaʼ para yöndaʼ le guíoʼ nedaʼ. \q1 \v 7 Que lë ni naʼ gunníaʼ: Ni zoa cazaʼ nedaʼ quiuʼ. \q1 Lu guichi láʼayi quiuʼ nazúaj caz ca naca quiaʼ. \q1 \v 8 Raza ládxaʼa runaʼ ca rë́ʼënuʼ Liʼ, Dios quiaʼ. \q1 Naguʼa icja ládxiʼdaʼahuaʼ xibá naguixjuʼ Liʼ. \q1 \v 9 Ga tuʼdubi bönachi guizxi yu quiuʼ, Xan, \q1 busiyöndaʼ léguequi nacuʼ tsahuiʼ. \q1 Bitiʼ caʼ guzóaʼ dxisö. \q1 Nöz quézinuʼ lë ni, Xan. \q1 \v 10 Bitiʼ bucáchiʼzaʼ icja ládxiʼdaʼahuaʼ ca ruúnuʼ tsahuiʼ bönachi. \q1 Buluʼa lahui ca runuʼ ca rnnoʼ, en ca rusölóʼ bönachi. \q1 Ga nudúbigaca bönachi quiuʼ bitiʼ guzóaʼ dxisö, \q1 pero bëʼa didzaʼ ca nacuʼ dxiʼi ladxiʼ, en ca ruʼu didzaʼ le nácatë. \q1 \v 11 Bitiʼ ugúʼ quiaʼ yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ quiuʼ, Xan. \q1 Yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ quiuʼ, en ca runuʼ ca rnna xtídzuʼu ilún chíʼiticaʼsö nedaʼ. \q1 \v 12 Zián le raca quiaʼ nagúʼugaca nedaʼ lë́ʼajlö, le cabí gaca nu ulaba. \q1 Nabágaʼa yuguʼ döʼ biʼa, en bítiʼrö gaca iléʼedaʼ. \q1 Nayanrö ca guitsaʼ icjaʼ, ateʼ rudú ládxaʼa. \b \q1 \v 13 ¡Busölá nedaʼ, Xan! \q1 ¡Gudáchi gácalenuʼ nedaʼ, Xan! \q1 \v 14 Ben ga uluʼtuíʼi, en ilaʼbö́ʼ baguíʼi \q1 nupa naʼ të́ʼëni uluʼsuniti nedaʼ. \q1 Ben ga uluʼhuécaj, en uluʼgáʼana cáʼasö \q1 nupa naʼ të́ʼëni gaca quiaʼ le cabí naca dxiʼa. \q1 \v 15 Ben ga uluʼdú ládxiʼgaca tuʼ nabíxigaca \q1 nupa naʼ tuʼtitaj nedaʼ, taʼnná: “¡Buyútsöcaʼ le raca queëʼ!” \q1 \v 16 Ben ga uluʼdzeja, en uluʼzíʼ xibóʼ yúguʼtë nupa tuʼguilaj Liʼ. \q1 Ben ga ilaʼnnáticaʼsö nupa taʼdxíʼi yöl-laʼ rusölá quiuʼ, \q1 ilaʼnná: “Nayë́psëtërëʼ Xanruʼ.” \b \q1 \v 17 Nacuídiʼdaʼ, en bitiʼ bi gaca gunaʼ, \q1 pero ruíʼi ladxiʼ cazuʼ Liʼ nedaʼ, Xan. \q1 Naca cazuʼ Nu rácalen nedaʼ, en Nu rusölá nedaʼ. \q1 Bitiʼ tsenuʼ guíduʼ quiaʼ, Dios quiaʼ. \c 41 \q1 \v 1 Bicaʼ ba bönniʼ ruíʼi ládxëʼë nupa nácagaca yechiʼ. \q1 Xanruʼ gácalen cazëʼ bönniʼ naʼ cateʼ bi gaca queëʼ. \q1 \v 2 Xanruʼ Dios gun chiʼë lëʼ, en gunëʼ ga soëʼ ibanëʼ. \q1 Gunëʼ caʼ ga uziʼë xibé xiyú cazëʼ. \q1 Bitiʼ usán nëʼë lëʼ lu náʼagaca nupa bitiʼ taʼléʼe lëʼ dxiʼa. \q1 \v 3 Xanruʼ utipëʼ ládxëʼë bönniʼ naʼ cateʼ réʼenëʼ. \q1 Uchisëʼ lëʼ lu daʼa le rátiʼnëʼ, en gunëʼ ga soëʼ dxiʼa. \q1 \v 4 Gunníaʼ: Benaʼ dul-laʼ loʼ Liʼ, Xan. \q1 Buéchiʼ ladxiʼ nedaʼ, en bun nedaʼ. \q1 \v 5 Nupa bitiʼ taʼléʼe nedaʼ dxiʼa taʼnnë́ quiaʼ, taʼnná: \q1 “¿Bátaxi gátiëʼ, en huáca gal-la ládxiʼgaca bönachi lëʼ?” \q1 \v 6 Channö uduyúgaquiëʼ nedaʼ, taʼzíʼ yëʼë. \q1 Taʼgǘëʼ didzaʼ ca naca le raca quiaʼ, \q1 en cateʼ taʼrúajëʼ, tuʼsiyönnëʼ bönachi. \q1 \v 7 Tuʼdubi nupa bitiʼ taʼléʼe nedaʼ dxiʼa, en taʼnnë́ quiaʼ. \q1 Taʼzáʼ ládxiʼgaca zián le naca döʼ le ilún quiaʼ. \q1 \v 8 Taʼnnë́ quiaʼ, taʼnná: “Yuʼë yödzöhuë́ʼ le guti lëʼ. \q1 Bítiʼrö caz huöásëʼ ga naʼ dëʼ lu le denëʼ.” \q1 \v 9 Lëscaʼ caní benëʼ böchiʼ luzáʼa ruzxöni ládxaʼa-nëʼ. \q1 Bönniʼ gudágulenëʼ nedaʼ tsözxö́n ridáʼbaguëʼë nedaʼ. \b \q1 \v 10 Buéchiʼ ladxiʼ nedaʼ, Xan, en bun nedaʼ, \q1 ateʼ ubíʼi cazaʼ quégaca nupa naʼ bitiʼ taʼléʼe nedaʼ dxiʼa. \q1 \v 11 Gácabeʼedaʼ raza ládxuʼu nedaʼ, \q1 tuʼ cabí uluʼxicja nedaʼ nupa bitiʼ taʼléʼe nedaʼ dxiʼa. \q1 \v 12 Gáclen cazuʼ nedaʼ tuʼ runaʼ le naca dxiʼa. \q1 Gunuʼ ga sóaticaʼsaʼ loʼ Liʼ. \b \q1 \v 13 ¡Yöl-laʼ ba Xanruʼ, Dios quégaca bönachi Israel! \q1 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba naʼa dza, en yuguʼ dza siʼ zaca! \q1 ¡Caʼ gaca! \q1 ¡Ön, caʼ gaca! \c 42 \q1 \v 1 Ca rizë́ ládxiʼbaʼ bidxinaʼ guixiʼ nisa yégudoʼ, \q1 lëscaʼ caní rizë́ ládxaʼa Liʼ, Dios. \q1 \v 2 Ribidxi ládxaʼa Liʼ cazuʼ, Dios. \q1 ¿Bátaxi udxinaʼ ga dë quiaʼ, en tsuʼa le yúbölö yudoʼ láʼayi quiuʼ? \q1 \v 3 Rëla, en te dza ribödxaʼ, en bitiʼ bi rahuaʼ. \q1 Yuguʼ dza nacuáʼ nupa taʼnábini nedaʼ, taʼnná: “¿Gazxi caz zoa Dios quiuʼ?” \q1 \v 4 Risëbi ládxaʼa cateʼ röjnedaʼ ca guca zíʼalö, \q1 cateʼ guzáʼlenaʼ bönachi guizxi yu, en yöjnö́ruaʼ láhuilöguequi raʼ yuʼu queëʼ Dios. \q1 Lu yöl-laʼ rudzeja queë́tuʼ bíl-latuʼ, en guyéaj ládxiʼtuʼ-nëʼ Xanruʼ, en bentuʼ laní. \b \q1 \v 5 ¿Bizx que risë́bidaʼ ládxaʼa, en bizx que röʼa böniga? \q1 Uzxöni ládxaʼa-nëʼ Xanruʼ Dios, tuʼ huadxín dza cuʼa-nëʼ yöl-laʼ ba le yúbölö. \q1 Náquiëʼ Nu rusölá nedaʼ, en náquiëʼ Dios quiaʼ. \b \q1 \v 6 Risë́bidaʼ ládxaʼa, Dios quiaʼ. \q1 Que lë ni naʼ tsöjnedaʼ Liʼ tsanni ni zoaʼ, ridáʼ rizxúnnajaʼ raʼ yegu Jordán, \q1 en tsanni ni ridáʼ lu guíʼa Hermón, en lu guíʼa Mizar. \q1 \v 7 Ca tu guziúʼ rinnë́ lu nísadoʼ, en ca bö ruíʼi tu budoáʼ nísadoʼ queëʼ Dios, \q1 caní rinnë́ ladxiʼ böʼ naca cazaʼ lu yöl-laʼ risëbi ladxiʼ. \b \q1 \v 8 Rinábidaʼ-nëʼ Xanruʼ huéchiʼ ládxëʼë nedaʼ yuguʼ dza. \q1 Yuguʼ dzöʼ rul-laʼ yöl-laʼ ba queëʼ Lëʼ, \q1 en rulidzaʼ Dios, ruíʼilenaʼ-nëʼ didzaʼ, Nu naʼ runna quiaʼ yöl-laʼ naʼbán. \q1 \v 9 Guíaʼ-nëʼ Dios, Nu ruzóa nedaʼ tsutsu, inníaʼ: ¿Bizx que nál-la ládxuʼu nedaʼ? \q1 ¿Bizx que run bayúdx quíʼi sácaʼticaʼsaʼ lu náʼagaca nupa bitiʼ taʼléʼe nedaʼ dxiʼa? \q1 \v 10 Rutsaba yúguʼtë dxita yuʼa tuʼ tuʼdidzaʼ yudxi nedaʼ. \q1 Yuguʼ dza taʼnábini nedaʼ, taʼnná: “¿Gazxi caz zoa Dios quiuʼ?” \b \q1 \v 11 ¿Bizx que risë́bidaʼ ládxaʼa, en bizx que röʼa böniga? \q1 Uzxöni ládxaʼa-nëʼ Xanruʼ Dios, \q1 tuʼ huadxín dza cuʼa-nëʼ yöl-laʼ ba le yúbölö, \q1 tuʼ náquiëʼ Nu rusölá nedaʼ, en náquiëʼ Dios quiaʼ. \c 43 \q1 \v 1 Guléaj nedaʼ tsahuiʼ, Dios, en bëʼ didzaʼ uláz quiaʼ lógaca bönachi tuáʼ döʼ quiaʼ. \q1 Busölá nedaʼ lu naʼ nu rizíʼ yëʼ, en bitiʼ naca tsahuiʼ. \q1 \v 2 Liʼ cazuʼ nacuʼ Dios, Nu rutipa ládxaʼa. ¿Bizx que nusán noʼo nedaʼ? \q1 ¿Bizx que ruhuíʼinidaʼ tuʼ taʼbía no nedaʼ nupa tuʼdíʼi nedaʼ? \q1 \v 3 Gusö́l-laʼ quiaʼ beníʼ quiuʼ, en le naca idútë li quiuʼ para uluʼluíʼi nedaʼ nöza. \q1 Ben ga ilaʼchë́ʼ nedaʼ ga naca láʼayi quiuʼ, ga naʼ zoa cazuʼ Liʼ. \b \q1 \v 4 Tsuʼa raʼ bucugu queëʼ Dios. \q1 Ibígaʼa lahuëʼ Dios, Nu run ga rudzéjadeʼedaʼ. \b \q1 Gúl-lalenaʼ bihuël-la, cuʼa Liʼ yöl-laʼ ba, Dios, nacuʼ Dios quiaʼ. \b \q1 \v 5 ¿Bizx que risë́bidaʼ ládxaʼa, en bizx que röʼa böniga? \q1 Uzxöni ládxaʼa-nëʼ Xanruʼ Dios, \q1 tuʼ huadxín dza cuʼa-nëʼ yöl-laʼ ba le yúbölö, \q1 tuʼ náquiëʼ Nu rusölá nedaʼ, en náquiëʼ Dios quiaʼ. \c 44 \q1 \v 1 Biyö́n quézituʼ le, Dios. \q1 Buluʼsiyönnëʼ netuʼ xuz xtóʼotuʼ \q1 ca naca yuguʼ le zxön benuʼ dza niʼte, \q1 cateʼ niʼ gulaʼcuʼë légaquiëʼ luyú ni. \q1 \v 2 Bulaga cazuʼ Liʼ bönachi yuguʼ yödzö izáʼa, \q1 en bucuásuʼ légaquiëʼ luyú ni. \q1 Busacaʼ ziʼu bönachi izáʼa naʼ, en gurúʼunuʼ léguequi. \q1 \v 3 Bitiʼ gulaʼdéliʼnëʼ xuz xtóʼotuʼ luyú ni rácasö quégaquiëʼ, \q1 en bitiʼ buluʼsölá laʼ cuíngacasëʼ, \q1 pero ben cazuʼ Liʼ lë naʼ len yöl-laʼ huáca zxön quiuʼ, \q1 en lu yöl-laʼ zxön que le naca cazuʼ, \q1 ateʼ bulúʼu lahui ca nadxíʼinuʼ légaquiëʼ. \q1 \v 4 Naca cazuʼ Liʼ Dios quiaʼ, en Nu rinná beʼe nedaʼ. \q1 Busölá bönachi quiuʼ, yuguʼ zxíʼini xiʼsóëʼ Jacob. \q1 \v 5 Uguntuʼ dxin yöl-laʼ huáca quiuʼ, uxícjatuʼ nupa taʼdáʼbagaʼ netuʼ, \q1 ateʼ tuʼ zóalen cazuʼ netuʼ, ucúl-latuʼ nupa bitiʼ taʼléʼe netuʼ dxiʼa. \q1 \v 6 Bitiʼ uzxöni ládxaʼa uxitiʼ yaga quiaʼ, \q1 en bitiʼ uzxöni ládxaʼa guíë tuchiʼ quiaʼ para ilácalen nedaʼ, \q1 \v 7 tuʼ rusölá cazuʼ Liʼ netuʼ lu náʼagaca nupa bitiʼ taʼléʼe netuʼ dxiʼa, \q1 en ruzötjuʼ nupa tuʼdíʼi netuʼ. \q1 \v 8 Cúʼuticaʼstuʼ Liʼ yöl-laʼ ba, \q1 en guíëticaʼstuʼ Liʼ: “Xclenuʼ.” \q1 \v 9 Pero naʼa nusán noʼo netuʼ, Dios, en bëʼu lataj nu buxicja netuʼ. \q1 Bítiʼrö réajlenuʼ bönniʼ queë́tuʼ röjáquiëʼ gudil-la. \q1 \v 10 Benuʼ ga buzxúnnajtuʼ lógaca nupa taʼdíl-lalen netuʼ, \q1 ateʼ gulaʼgǘëʼ yuguʼ le nequi queë́tuʼ. \q1 \v 11 Bëʼu lataj gulútiëʼ ziantuʼ ca nu rúti-gacabaʼ böʼcuʼ zxilaʼ. \q1 Bësilásiuʼ netuʼ ládjagaca yödzö izáʼa. \q1 \v 12 Naca tsca bë́tiʼu netuʼ, en látiʼdoʼos guzxiʼu. \q1 Bitiʼ caʼ buziʼu xibé tsca guzxiʼu. \q1 \v 13 Bönachi yuguʼ dzaga yödzö queë́tuʼ bilaʼléʼe lë naʼ benuʼ queë́tuʼ, \q1 ateʼ tuʼcáʼana netuʼ cáʼasö, en tuʼtitaj netuʼ. \q1 \v 14 Benuʼ ga tuʼdidzaʼ yudxi bönachi yuguʼ yödzö netuʼ. \q1 Tuʼtá ícjaguequi lu yöl-laʼ rucáʼana netuʼ cáʼasö. \q1 \v 15 Yuguʼ dza rutuíʼidaʼ ca raca queë́tuʼ, \q1 en röʼa böniga lu yöl-laʼ rutuíʼi quiaʼ, \q1 \v 16 tuʼ riyöndaʼ nupa tuʼdidzaʼ yudxi nedaʼ, en tuʼcáʼana nedaʼ cáʼasö, \q1 nupa naʼ bitiʼ taʼléʼe nedaʼ dxiʼa, en tuʼdíʼi nedaʼ. \q1 \v 17 Guca queë́tuʼ yúguʼtë lë ni sal-laʼ bitiʼ nál-la ládxiʼtuʼ Liʼ, \q1 en bitiʼ nucáʼanatuʼ didzaʼ dzaga bénlenuʼ netuʼ. \q1 \v 18 Bitiʼ caʼ böaj ládxiʼtuʼ ca réajlëʼëtuʼ Liʼ, \q1 en bitiʼ gudáʼbagaʼtuʼ le buluíʼinuʼ netuʼ guntuʼ. \q1 \v 19 pero nusán naʼ cazuʼ netuʼ ladaj nupa nácagaca ca yuguʼ böaʼ guiʼa síniaʼ, \q1 en nucáʼanuʼ netuʼ ga chizóa tseajtsázatuʼ lataj chul-la. \q1 \v 20 Laʼtuʼ gul-la ládxiʼtuʼ Liʼ, Dios queë́tuʼ, \q1 o laʼtuʼ guyéaj ládxiʼtuʼ tu dios izáʼa, \q1 \v 21 laʼ gáquibeʼetënuʼ lë ni, Dios, \q1 tuʼ nöz quézinuʼ le rizáʼ ládxiʼtuʼ. \q1 \v 22 Tuʼ néquituʼ quiuʼ Liʼ zóaticaʼsö nu guti netuʼ. \q1 Nactuʼ ca yuguʼ böʼcuʼ zxílaʼdoʼ lo nu guti légacabaʼ. \b \q1 \v 23 ¡Bubán, Xan! ¿Bizx que rásitsoʼ Liʼ? \q1 ¡Guyasa! ¡Bitiʼ usán noʼo netuʼ chadía chacanna! \q1 \v 24 ¿Bizx que nucachiʼ loʼ lotuʼ netuʼ? \q1 ¿Naruʼ nál-la ládxuʼu ca raca queë́tuʼ, en ca riguíʼi rizácaʼtuʼ? \q1 \v 25 Naguíngaquiëʼ netuʼ luyú. \q1 Nadínituʼ lu bëchtö yu. \q1 \v 26 ¡Gudáchi gácalenuʼ netuʼ, \q1 en lu yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ quiuʼ busölá netuʼ! \c 45 \q1 \v 1 Rizáʼ ládxaʼa tu le naca dxiʼa. \q1 Ruʼa didzaʼ que le runëʼ bönniʼ rinná bëʼë. \q1 Naca lúdxaʼa ca le ruzúajlenëʼ bönniʼ nabéʼedeʼenëʼ ruʼë didzaʼ. \b \q1 \v 2 Nácatëruʼ Liʼ lachi ca yúguʼtë bönachi. \q1 Nabéʼedeʼenuʼ ruʼu didzaʼ. \q1 Que lë ni naʼ nunëʼ Dios gaca dxiʼa quiuʼ chadía chacanna. \q1 \v 3 Begaʼ lëʼu guíë tuchiʼ quiuʼ, bönniʼ nayë́pisëʼ, \q1 lu yöl-laʼ lachi quiuʼ, en lu yöl-laʼ unná bëʼ quiuʼ. \q1 \v 4 Lu yöl-laʼ unná bëʼ quiuʼ idéliʼnuʼ lu gudil-la, \q1 ugunuʼ dxin le naca idútë li, en yöl-laʼ nöxaj ladxiʼ, en le naca tsahuiʼ. \q1 Yöl-laʼ huáca zxön quiuʼ gun ga iláʼ lahui yuguʼ le zxö́ntërö. \q1 \v 5 Natúchiʼgacadaʼ yaga lahui tuchiʼ quiuʼ. \q1 Bönachi yuguʼ yödzö ziʼtuʼ taʼdzö́ʼö loʼ, nupa naʼ taʼdíl-lalen liʼ. \q1 Yuguʼ yaga lahui tuchiʼ quiuʼ nachö́zaʼgaca ládxiʼdoʼguequi. \b \q1 \v 6 ¡Chadía chacanna naguixjuʼ ga röʼu rinná bëʼu, Dios! \q1 ¡Ca naca le naca tsahuiʼ rinná béʼenuʼ bönachi quiuʼ! \b \q1 \v 7 Nadxíʼinuʼ le naca tsahuiʼ, en bitiʼ riléʼenuʼ dxiʼa le bitiʼ nácatë. \q1 Que lë ni naʼ Dios quiuʼ nabö́ cazëʼ liʼ. \q1 Nachízirëʼ icja ládxiʼdoʼo yöl-laʼ rudzeja ca le nápagaca iaʼzícaʼrö bönachi. \q1 \v 8 Riláʼ zxixi lariʼ nacuʼ len ziʼ mirra, en ziʼ áloe, en ziʼ casia. \q1 Tunëʼ bönniʼ huil-la ga rudzéjanuʼ lu yuʼu lidxuʼ zxön. \q1 \v 9 Yuguʼ nigula zxíʼinigaquiëʼ bönniʼ taʼnná bëʼë \q1 nútsaʼgacabiʼ biʼi nigula nacuáʼabiʼ lidxuʼ. \q1 Nigula quiuʼ rinná béʼenu zuínu cuituʼ ibëla, \q1 en nácunu le nazíʼi biquitaj oro nazacaʼ. \b \q1 \v 10 Bëʼ ladxiʼ nedaʼ, nigúladoʼ. \q1 Bëʼ ladxiʼ nedaʼ, en biyö́n xtídzaʼa. \q1 Gul-la ladxiʼ bönachi yödzö quiuʼ, en yuguʼ diʼa dza quiuʼ. \q1 \v 11 Níʼirö së ládxëʼë bönniʼ rinná bëʼë yöl-laʼ lachi quiuʼ. \q1 Buzóa zxibuʼ lahuëʼ tuʼ náquiëʼ xanuʼ. \q1 \v 12 Níʼirö bönachi yödzö Tiro ilaʼdxín loʼ nuáʼgaca le nazácaʼdaʼ le ilunna quiuʼ. \q1 Yuguʼ bönniʼ taʼléʼenëʼ yöl-laʼ tsahuiʼ ilaʼnábinëʼ liʼ bi unödzjuʼ quégaquiëʼ. \q1 \v 13 Yuguʼ biʼi nigula queëʼ bönniʼ rinná bëʼë zóagacabiʼ lidxëʼ, en nácatërögacabiʼ lachi. \q1 Lariʼ nácubiʼ nadíalen du oro. \q1 \v 14 Ilaʼchë́ʼë-biʼ lahuëʼ bönniʼ rinná bëʼë, nácubiʼ lariʼ nazácaʼdaʼ. \q1 Ilaʼdabiʼ yuguʼ biʼi nigula raʼbandoʼ cúdziʼlöbiʼ, \q1 ateʼ ilaʼchë́ʼë légacabiʼ lahuëʼ bönniʼ naʼ rinná bëʼë. \q1 \v 15 Lu yöl-laʼ rudzeja, en lu yöl-laʼ ruzíʼ xibé quégacabiʼ ilaʼdxinbiʼ, \q1 en ilaʼyázabiʼ yuʼu lidxëʼ bönniʼ naʼ rinná bëʼë. \q1 \v 16 Ilaʼcuáʼabiʼ biʼi bönniʼ quiuʼ uláz quégaquiëʼ xuz xtoʼo. \q1 Gunuʼ ga ilaʼnná bë́ʼëbiʼ idútë yödzölió. \q1 \v 17 Gunuʼ ga tsöjnégacaticaʼsö bönachi ca nacuʼ Liʼ. \q1 Que lë ni naʼ yúguʼtë bönachi ilë́ liʼ “Xclenuʼ” yuguʼ dza siʼ zaca. \c 46 \q1 \v 1 ¡Náquiëʼ Dios Nu run chiʼi rëʼu, en Nu ruzóa rëʼu tsutsu! \q1 ¡Zóaticaʼsëʼ gácalenëʼ rëʼu cateʼ bi raca queë́ruʼ! \q1 \v 2 Que lë ni naʼ bitiʼ gádxiruʼ sal-laʼ izxizi idútë yödzölió, \q1 en ilaʼniti yuguʼ guíʼa lu nísadoʼ, \q1 \v 3 en sal-laʼ chasa idxía, en tsuʼu bö nísadoʼ naʼ, \q1 en ilaʼzxizi guíʼadoʼ tuʼ nözi le raca. \q1 \v 4 Zoa tu yegu le run ga tuʼdzeja nupa nacuáʼ ladzëʼ Dios, \q1 ga naʼ röʼö yudoʼ láʼayi ga zoëʼ Dios nayë́pisëtërëʼ. \q1 \v 5 Zoa cazëʼ Dios yödzö naʼ, le catu caz initi. \q1 Cateʼ niʼ soa itö́ yu gácalenëʼ nupa nacuáʼ niʼ. \q1 \v 6 Tadxi taʼdzöbi bönachi yuguʼ yödzö, \q1 ateʼ taʼbö́ʼ baguíʼi nupa taʼnná bëʼ, \q1 tuʼ ruʼë didzaʼ Dios, ateʼ riniti luyú ni. \b \q1 \v 7 Xanruʼ nayë́pisëtërëʼ zóalen cazëʼ rëʼu. \q1 Dios quégaca zxíʼini xiʼsóëʼ Jacob rapa chiʼë rëʼu. \b \q1 \v 8 Guliʼdá iléʼeliʼ le nunëʼ Xanruʼ. \q1 Buliʼyú ca nusunítiëʼ luyú ni. \q1 \v 9 Ruzóa dxíëʼ gudil-la rácagaca idútë yödzölió. \q1 Riguitsjëʼ yuguʼ uxitiʼ yaga, \q1 en rusunítiëʼ yuguʼ yaga lahui tuchiʼ que gudil-la. \q1 Ruzéguiʼë yuguʼ carreta que gudil-la tu lu guíʼ zxön. \q1 \v 10 Rnnëʼ: “Guliʼsóa dxisö, ateʼ guéquibeʼeliʼ naca cazaʼ Dios. \q1 Nayë́pisëtëraʼ yuguʼ lu yödzö, en lu idútë yödzölió.” \b \q1 \v 11 Xanruʼ nayë́pisëtërëʼ zóalen cazëʼ rëʼu. \q1 Dios quégaca zxíʼini xiʼsóëʼ Jacob rapa chiʼë rëʼu. \c 47 \q1 \v 1 ¡Lu yöl-laʼ rudzeja queë́liʼ guliʼcapaʼ náʼaliʼ, bönachi yúguʼtë yödzö! \q1 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba Dios, len yuguʼ le rúl-lalenliʼ! \b \q1 \v 2 Ral-laʼ gunruʼ bal Xanruʼ Dios nayë́pisëtërëʼ. \q1 Náquiëʼ Nu rinná bëʼ idútë yödzölió. \q1 \v 3 Benëʼ ga bidéliʼruʼ yuguʼ lu bönachi izáʼa. \q1 Benëʼ ga rinná beʼeruʼ yuguʼ yödzö. \q1 \v 4 Gurö́ cazëʼ luyú ga ni nuzóëʼ rëʼu. \q1 Naca tu luyú lachi quégaca zxíʼini xiʼsóëʼ Jacob, nupa naʼ nadxíʼi quézinëʼ. \q1 \v 5 Len yöl-laʼ ba zxön ribenëʼ Dios ga röʼë rinná bëʼë. \q1 Le zián le tuʼcödxëʼ cateʼ ribenëʼ Xanruʼ niʼ. \b \q1 \v 6 ¡Guliʼgul-la yöl-laʼ ba queëʼ Dios! ¡Guliʼgul-la! \q1 ¡Guliʼgul-la yöl-laʼ ba queëʼ Bönniʼ rinná béʼenëʼ rëʼu! ¡Guliʼgul-la! \b \q1 \v 7 ¡Rinná bëʼë Dios idútë yödzölió ni! \q1 ¡Idú ládxiʼliʼ guliʼgul-la yöl-laʼ ba queëʼ! \q1 \v 8 ¡Zoa cazëʼ Dios lataj láʼayi queëʼ ga röʼë rinná bëʼë! \q1 ¡Rinná béʼenëʼ bönachi yúguʼtë yödzö! \q1 \v 9 Tuʼdubi nupa taʼnná beʼe yuguʼ yödzö \q1 tsözxö́n len bönachi queëʼ Dios queëʼ Abraham. \q1 ¡Nequi queëʼ Dios yöl-laʼ zxön quégaca yúguʼtë yödzö nacuáʼ yödzölió! \b \q1 ¡Nayë́pisëtërëʼ Lëʼ! \c 48 \q1 \v 1 Nayë́pisëtërëʼ Xanruʼ, ateʼ run bayudxi cúʼuruʼ-nëʼ yöl-laʼ ba idú ládxiʼruʼ \q1 ga zoa lu yödzö queëʼ Dios queë́ruʼ le zoa lu guíʼa láʼayi queëʼ. \q1 \v 2 Lachi, en sibi naca guíʼa láʼayi naʼ, \q1 ateʼ raza ládxiʼgaca bönachi idútë yödzölió ca naca. \q1 Caní naca guíʼa Sión le röʼö tsöláʼalö ga zaʼ böʼ ziaga. \q1 Lu yödzö naʼ dë ga zoa Bönniʼ Unná Bëʼ nayë́pisëʼ. \q1 \v 3 Ruluʼë lahui Dios sóaruʼ tsutsu cuitëʼ Lëʼ \q1 ga zoa lu yuʼu lidxëʼ. \q1 \v 4 Gulaʼdáʼbagaʼ nupa taʼnná bëʼ lu yu ni, \q1 en gulaʼbíguiʼë raʼ yödzö láʼayi naʼ. \q1 \v 5 Cateʼ bilaʼléʼenëʼ yödzö naʼ buluʼbáninëʼ. \q1 Gulaʼböʼë böniga, en laʼ buluʼzxúnnajtëʼ. \q1 \v 6 Raʼ yödzö naʼ gulaʼzxíziëʼ. \q1 Gulaʼzacaʼ ziʼë ca raca queë́nu nigula chizóa uzóanu-biʼ bíʼidoʼ. \q1 \v 7 Risö́l-lëʼë Dios tu böʼ budunuʼ, \q1 le rusuniti yuguʼ barco zxön que yödzö Tarsis. \q1 \v 8 Biyönruʼ ca nácagaca le zxön benëʼ Dios, \q1 ateʼ naʼa riléʼe quéziruʼ le runëʼ, \q1 lu yödzö láʼayi queëʼ Dios quégaca niʼa nëʼë guizxi yu, \q1 en náquiëʼ caʼ Dios queë́ruʼ. \q1 Tsaz naguixjëʼ yödzö naʼ. \b \q1 \v 9 Ga zoa lu yudoʼ quiuʼ, Dios, \q1 röjnetuʼ ca naca yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ quiuʼ. \q1 \v 10 Ca nayë́pisëtërö Loʼ, Dios, \q1 caʼ taʼgúʼu Liʼ yöl-laʼ ba bönachi idútë yödzölió. \q1 Ca naca le naca tsahuiʼ rinná bëʼu. \q1 \v 11 Uluʼdzeja bönachi nacuáʼ yödzö Sión. \q1 Uluʼzíʼinu xibé nigula zxíʼini xiʼsóëʼ Judá \q1 tuʼ ruchiʼa rusörö́uʼ netuʼ ca naca le naca tsahuiʼ. \b \q1 \v 12 Guliʼdá idú gásibiʼilö ga dë yödzö Sión, \q1 en buliʼlaba yuguʼ yuʼu sibi tun chiʼi yödzö naʼ. \q1 \v 13 Buliʼyú ca naca zöʼö run chiʼi yödzö naʼ, \q1 en buliʼyú caʼ le nuzóagaca le tsutsu, \q1 para gaca quíxjöiʼiliʼ zxíʼini xiʼsóaliʼ ca náquiëʼ Dios zxön ni. \q1 \v 14 Tsaz náquiëʼ Dios queë́ruʼ, naʼa dza, en dza siʼ zaca. \q1 Uluíʼinëʼ rëʼu nöza tödi gátiruʼ. \c 49 \q1 \v 1 Guliʼyöni lë ni, libíʼiliʼ, bönachi yúguʼtë yödzö. \q1 Buliʼzë́ nágaliʼ, libíʼiliʼ, zóaliʼ idútë yödzölió. \q1 \v 2 Libíʼiliʼ, nayë́psëtëröliʼ, en libíʼiliʼ, nácaliʼ cáʼasö. \q1 Libíʼiliʼ, dë yöl-laʼ tsahuiʼ queë́liʼ, en libíʼiliʼ, nácaliʼ yechiʼ. \q1 \v 3 Tsöjsáʼ ládxaʼa ca naca le nápagaca yöl-laʼ réajniʼi, \q1 en guʼa didzaʼ le nápagaca yöl-laʼ raca yenniʼ. \q1 \v 4 Güíʼi ládxaʼa ca naca tu le rucudzuʼ didzaʼ, \q1 en quíxjöʼa ca nácagaca tsanni quinniaʼ lëʼe bihuël-la. \q1 \v 5 Bitiʼ bi rádxidaʼ cateʼ ridxín bi raca quiaʼ, \q1 cateʼ taʼguʼë nedaʼ lë́ʼajlö bönniʼ tuáʼ döʼ bitiʼ taʼléʼenëʼ nedaʼ dxiʼa. \q1 \v 6 Tuʼzxöni ládxëʼë bönniʼ naʼ yöl-laʼ tsahuiʼ quégaquiëʼ, \q1 en tun ba zxön cuíngaquiëʼ ca nácagaca le dë quégaquiëʼ. \q1 \v 7 Bitiʼ gaca huöáʼuëʼ laʼ cuinsëʼ nitúëʼ bönniʼ naʼ. \q1 Bitiʼ gaca bi unödzjëʼ queëʼ Dios le gun ga usölë́ʼ lëʼ, \q1 \v 8 tuʼ naca zxö́ntërö le huöáʼu yöl-laʼ naʼbán que nu bönniʼ, \q1 ateʼ catu caz gaca nu bönniʼ quizxjëʼ ca naca, \q1 \v 9 para idéliʼnëʼ sóaticaʼsëʼ ibanëʼ, \q1 en cabí tsáziëʼ yeru ba ga yúʼugaquiëʼ bönniʼ nati. \q1 \v 10 Riléʼenëʼ tatiëʼ caʼ bönniʼ taʼyéajniʼinëʼ, \q1 en taʼnitiëʼ tuz ca tati nupa bitiʼ bi nö́zigaca, en nupa bitiʼ taʼyéajniʼi, \q1 ateʼ tuʼcáʼanëʼ yöl-laʼ tsahuiʼ quégaquiëʼ le uluʼzíʼ xibé bönachi yúbölö. \q1 \v 11 Téquinëʼ ilaʼcuáʼticaʼsö lídxigaquiëʼ bönniʼ naʼ, \q1 ateʼ tsaz ilaʼcuʼë niʼ, \q1 ateʼ taʼguʼë lágaca xiyúgaquiëʼ ca naca laʼ lágacasëʼ. \q1 \v 12 Pero yöl-laʼ ba zxön napëʼ bönniʼ naʼ bitiʼ gun ga sóaticaʼsëʼ. \q1 Gati cazëʼ ca tátibaʼ böaʼ guixiʼ. \q1 \v 13 Caní naca le gaca quégaquiëʼ bönniʼ tuʼzxöni ládxëʼë yöl-laʼ tsahuiʼ quégaquiëʼ, \q1 encaʼ quégaca zxíʼini xiʼsóagaquiëʼ, \q1 yuguʼ biʼi naʼ taʼyaza ládxiʼgacabiʼ didzaʼ guluʼë xúzgacabiʼ naʼ. \q1 \v 14 Ilátiëʼ ca tátibaʼ böʼcuʼ zxilaʼ, \q1 ateʼ yöl-laʼ guti gaca quégaquiëʼ ca tu nu uyú böʼcuʼ zxilaʼ. \q1 Yuguʼ bönniʼ tsahuiʼ ilaʼnná béʼenëʼ légaquiëʼ cateʼ itö́ yu zila. \q1 Ilaʼniti le gutaʼ quégaquiëʼ, ateʼ ilaʼcuáʼticaʼsëʼ lataj chul-la ga dzöʼö nupa nátigaca. \q1 \v 15 Huöáʼu cazëʼ Dios yöl-laʼ naʼbán quiaʼ lu yöl-laʼ guti, \q1 tuʼ ichë́ʼë nedaʼ ga tsöjsóalenaʼ Lëʼ. \q1 \v 16 Bitiʼ gádxinuʼ cateʼ idéliʼnëʼ nu bönniʼ yöl-laʼ tsahuiʼ zxön, \q1 en cateʼ xön yöl-laʼ lachi que yuʼu lidxëʼ, \q1 \v 17 tuʼ cabí bi uʼë cateʼ gátiëʼ, \q1 en bitiʼ tséajlen lëʼ yöl-laʼ lachi que le gutaʼ queëʼ. \q1 \v 18 Sal-laʼ cateʼ niʼ zoëʼ nabanëʼ buzíʼ xibé böʼ naca cazëʼ, \q1 ateʼ gulaʼgúʼu bönachi lëʼ yöl-laʼ ba cateʼ bidéliʼnëʼ yöl-laʼ tsahuiʼ naʼ. \q1 \v 19 Tsáziëʼ ga naʼ dzöʼë xuz xtáʼahuëʼ, \q1 en bítiʼrö iléʼenëʼ beníʼ. \q1 \v 20 Náquiëʼ bönniʼ napëʼ yöl-laʼ zxön, pero riyádzjanëʼ yöl-laʼ réajniʼi, \q1 ca böaʼ guixiʼ tati cázabaʼ. \c 50 \q1 \v 1 Ruʼë didzaʼ Xanruʼ Dios nayë́pisëtërëʼ. \q1 Nutubëʼ dërö nupa nacuáʼ yödzölió ga naguélaʼtë ga rilén gubidza ga ridxintë ga ribía. \q1 \v 2 Lu yödzö Sión riguʼë Dios beníʼ. \q1 Napa yödzö naʼ yöl-laʼ lachi idú. \q1 \v 3 Zëʼë Dios queë́ruʼ, en bitiʼ soëʼ dxisö. \q1 Tsöjnöru lahuëʼ tu guíʼ zxön, \q1 ateʼ tsecja tu böʼ budunuʼ idú gasibíʼilëʼ. \q1 \v 4 Ulidzëʼ lúzxiba xitsáʼ, encaʼ luyú \q1 cateʼ uchiʼa usörö́ëʼ quégaca bönachi queëʼ. \q1 \v 5 Rnnëʼ Dios: “Guliʼtúbi nupa néquiguequi quez quiaʼ, \q1 nupa naʼ gulunlen nedaʼ didzaʼ dzaga, \q1 en buluʼlalaj rön lahuaʼ le ben tsutsu didzaʼ dzaga naʼ.” \q1 \v 6 Naca bëʼ náquiëʼ tsahuiʼ Dios lúzxiba xitsáʼ, \q1 tuʼ uchiʼa usörö́ëʼ Dios bönachi queëʼ. \q1 \v 7 Rnnëʼ: “Buliʼzë nágaliʼ, bönachi quiaʼ, ateʼ guʼa didzaʼ. \q1 Buliʼzë́ nágaliʼ, bönachi Israel, ateʼ uzéguiaʼ libíʼiliʼ didzaʼ. \q1 Naca cazaʼ Dios. \q1 Ön, nacaʼ Dios queë́liʼ. \q1 \v 8 Bitiʼ uzéguiaʼ libíʼiliʼ didzaʼ ca naca le rúnnaliʼ quiaʼ, \q1 en calëga ca nácagacabaʼ böaʼ bëdxi ruzéguiʼliʼ-baʼ lahuaʼ. \q1 \v 9 Bitiʼ riquindaʼ-baʼ bëdxi queë́liʼ, \q1 en calëga chivo biguiúʼ nacuáʼabaʼ queë́liʼ, \q1 \v 10 tuʼ néquigacabaʼ quiaʼ yúguʼtëbaʼ böaʼ guixiʼ, \q1 encaʼ böaʼ-bëdxi nacuáʼabaʼ lu gayuáʼ gayuáʼ guíʼadoʼ. \q1 \v 11 Néquigacabaʼ caʼ quiaʼ yúguʼtëbaʼ böaʼ zoa xíligacabaʼ, \q1 encaʼ yúguʼtë le zoa nabán laʼ guixiʼ. \q1 \v 12 Laʼtuʼ ridunaʼ bitiʼ guíaʼ caʼ libíʼiliʼ, \q1 tuʼ nequi quiaʼ yödzölió, encaʼ yúguʼtë le nacuáʼ niʼ. \q1 \v 13 ¿Naruʼ gágutsaʼ xipë́laʼgacabaʼ bëdxi, \q1 o guíʼjatsaʼ xichö́ngacabaʼ chivo?” \b \q1 \v 14 Le ral-laʼ unö́dzjaliʼ queëʼ Dios naca yöl-laʼ rë Lëʼ: “Xclenuʼ” \q1 ateʼ ral-laʼ gunliʼ lahuëʼ Dios nayë́pisëtërëʼ ca naca le guzxíʼ lu náʼaliʼ gunliʼ. \b \q1 \v 15 Rnnëʼ caʼ: “Ral-laʼ ulídzaliʼ nedaʼ cateʼ bi gaca queë́liʼ. \q1 Gácalen cazaʼ libíʼiliʼ, ateʼ gunliʼ nedaʼ bal.” \b \q1 \v 16 Dios rëʼ bönniʼ huíaʼ döʼ, rnnëʼ: \q1 “¿Bizx que ruʼu didzaʼ ca nácagaca xibá naguixjaʼ? \q1 ¿Bizx que ruʼu didzaʼ ca naca didzaʼ dzaga núnlenaʼ bönachi? \q1 \v 17 Bitiʼ runnuʼ lataj usédidaʼ liʼ, \q1 pero rucáʼanuʼ cáʼasö didzaʼ ruáʼa. \q1 \v 18 Cateʼ riléʼenuʼ-nëʼ bönniʼ gubán rácalenuʼ lëʼ, \q1 en runuʼ tsözxö́n nupa taʼguitsaj xibá que yöl-laʼ nutsaga naʼ. \q1 \v 19 Zóaticaʼsuʼ guʼu didzaʼ xihuiʼ, \q1 en ruíʼiticaʼsuʼ didzaʼ bitiʼ nácatë. \q1 \v 20 Zóaticaʼsuʼ uzéguiuʼ-nëʼ böchiʼ cazuʼ, \q1 en rudidzaʼ yudxuʼ böchiʼ-zan cazuʼ. \q1 \v 21 Caní benuʼ, ateʼ bitiʼ bi gunníaʼ, \q1 ateʼ gúquinuʼ nacaʼ ca naca cazuʼ liʼ, \q1 pero naʼa uzéguiaʼ liʼ didzaʼ, en uluʼa lahui le nunuʼ. \q1 \v 22 Buliʼzë́ nágaliʼ didzaʼ ni, núlöliʼ ruzóaliʼ nedaʼ tsöláʼalö. \q1 Channö cabí, usunítiaʼ libíʼiliʼ, ateʼ cuntu nu gaca usölá libíʼiliʼ. \q1 \v 23 Nu rë nedaʼ: Xclenuʼ, runna quiaʼ le run nedaʼ bal, \q1 ateʼ nu run ca rnna xtídzaʼa, usölá cazaʼ nu naʼ.” \c 51 \q1 \v 1 Dios quiaʼ, buzáʼ ladxiʼ quiaʼ tsca naca yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ zxön quiuʼ, \q1 en tsca naca le zián le ruzáʼ ládxuʼu quiaʼ, bugúa yuguʼ le gudáʼbagaʼa loʼ Liʼ. \q1 \v 2 Buguíbiticaʼsö nedaʼ tsca naca döʼ biʼa. \q1 Buchiʼa nedaʼ lu dul-laʼ nunaʼ. \q1 \v 3 Nöz quézidaʼ le gudáʼbagaʼa, \q1 en röjnétiquiʼsidaʼ yuguʼ dul-laʼ nunaʼ. \q1 \v 4 Loʼ Liʼ cazuʼ benaʼ dul-laʼ, \q1 en loʼ Liʼ caʼ biʼa döʼ. \q1 Naca bëʼ nacuʼ tsahuiʼ cateʼ ruʼu didzaʼ, \q1 en idú dxiʼa, en tsahuiʼ nacuʼ cateʼ ruchiʼa rusörö́uʼ queë́tuʼ. \q1 \v 5 Buyútsöcaʼ, nabágaʼa döʼ cateʼ gusí lotë guljaʼ, \q1 en lu dul-laʼ zoa cazaʼ cateʼ buzóanu xináʼa nedaʼ. \q1 \v 6 Rë́ʼënuʼ soa le naca idútë li icja ládxiʼdoʼotuʼ. \q1 Guchiza icja ládxiʼdaʼahuaʼ yöl-laʼ réajniʼi. \q1 \v 7 Buchiʼa nedaʼ len le ruchíʼaninuʼ, ateʼ gacaʼ dxiʼa. \q1 Buguibi nedaʼ, ateʼ huöácaʼ zxílaʼdoʼos. \q1 \v 8 Ben ga yöndaʼ le nachë́ʼ yöl-laʼ ruzíʼ xibé, en yöl-laʼ rudzeja, \q1 para huöáca ládxaʼa lu le raca quiaʼ tuʼ benuʼ ga réquibeʼedaʼ nabágaʼa dul-laʼ. \q1 \v 9 Bitiʼ uyúʼ yuguʼ dul-laʼ nunaʼ, \q1 en busulu yúguʼtë le naca döʼ nabágaʼa. \q1 \v 10 Dios quiaʼ, bun dxiʼa ládxiʼdaʼahuaʼ, \q1 en guchiza nedaʼ tu böʼ cubi le nuzúʼ tsutsu. \q1 \v 11 Bitiʼ ucuítuʼ nedaʼ ga zoaʼ loʼ Liʼ, \q1 en bitiʼ ugúʼ Dios Böʼ Láʼayi quiuʼ Nu zóalen nedaʼ. \q1 \v 12 Bunna quiaʼ yöl-laʼ rudzeja que yöl-laʼ rusölá quiuʼ, \q1 en ben ga gunaʼ ca rnna xtídzuʼu idú ládxaʼa. \q1 \v 13 Níʼirö usë́didaʼ nupa taʼguitsaj xibá quiuʼ ca nácagaca le rë́ʼënuʼ ilúngaca, \q1 ateʼ yuguʼ bönniʼ dul-laʼ uluʼhuécja quiuʼ. \q1 \v 14 Dios quiaʼ, benna nedaʼ lataj cabí ibágaʼa xiguiaʼ. \q1 Naca cazuʼ Dios, Nu rusölá nedaʼ. \q1 Lu yöl-laʼ rudzeja quiaʼ gul-laʼ ca naca cazuʼ tsahuiʼ. \q1 \v 15 Xanaʼ Dios, gusalaj ruáʼa, \q1 ateʼ usiyöndaʼ bönachi yöl-laʼ ba quiuʼ. \q1 \v 16 Laʼtuʼ raza ládxuʼu-baʼ böaʼ-bëdxi gútituʼ-baʼ loʼ, laʼ gúnteaʼ caní. \q1 Bitiʼ raza ládxuʼu-baʼ nu böaʼ uzéguiʼtuʼ-baʼ loʼ. \b \q1 \v 17 Le rë́ʼënëʼ Dios le naca ca tu le cúʼuruʼ lahuëʼ \q1 naca böʼ naca cáziruʼ le nötaj nagula ladxiʼ. \b \q1 Dios quiaʼ, bitiʼ ucáʼanuʼ cáʼasö ládxiʼdoʼotuʼ \q1 le ruhuíʼini ladxiʼ, en le naca nöxaj ladxiʼ. \q1 \v 18 Lu yöl-laʼ ruzáʼ ladxiʼ quiuʼ ben le naca dxiʼa \q1 quégaca bönachi yödzö Sión. \q1 Buchisa zöʼö le run chiʼi yödzö Jerusalén. \q1 \v 19 Níʼirö tsaza ládxuʼu yuguʼ le cúʼutuʼ loʼ le naca idú dxiʼa, \q1 yuguʼ böaʼ guíxiʼdoʼ gútituʼ-baʼ loʼ, \q1 en yuguʼ böaʼ-bë́dxidoʼ uzéguiʼtuʼ-baʼ loʼ. \q1 Níʼirö ilútiëʼ-baʼ yuguʼ bëdxi biguiúʼdoʼ, \q1 en ilaʼguʼë-baʼ lu bucugu quiuʼ. \c 52 \q1 \v 1 ¿Bizx que run ba zxön cuinuʼ niʼa que döʼ ruʼu, bönniʼ nál-la? \q1 Zóaticaʼsö yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ queëʼ Dios. \q1 \v 2 Len lúdxuʼu rúnlenuʼ luzóʼo didzaʼ para usunítiuʼ bönachi. \q1 Naca lúdxuʼu, bönniʼ rizíʼ yëʼ, ca tu guíë tuchiʼ. \q1 \v 3 Nadxíʼirönuʼ le naca döʼ ca nadxíʼinuʼ le naca dxiʼa, \q1 en nadxíʼirönuʼ le cabí nácatë ca nadxíʼinuʼ le naca idútë li. \q1 \v 4 Nadxíʼinuʼ yúguʼtë didzaʼ tun ditaj bönachi, \q1 liʼ naʼ, bönniʼ rizíʼ yëʼë. \q1 \v 5 Tsaz uzötaj cazëʼ Dios liʼ. \q1 Sönëʼ liʼ, en ubéajëʼ liʼ lu yuʼu lidxuʼ, \q1 en ucuítëʼ liʼ ga nacuáʼ nupa nabángaca. \q1 \v 6 Yuguʼ bönniʼ tsahuiʼ ilaʼléʼenëʼ lë ni, en iládxinëʼ Dios. \q1 Uluʼzxidxëʼ queëʼ bönniʼ naʼ rizíʼ yëʼë, ilaʼnë́ʼ: \q1 \v 7 “¡Buliʼyútsöcaʼ! Bönniʼ ni bitiʼ gúʼunnëʼ uzxöni ládxëʼë Dios, \q1 pero buzxöni ládxëʼë yöl-laʼ tsahuiʼ queëʼ, \q1 en le zián le guzë́ ládxëʼë le cabí bi nazacaʼ.” \q1 \v 8 Nacaʼ nedaʼ ca tu yaga olivo yaʼa le röʼ raʼ yuʼu lidxëʼ Dios. \q1 Uzxöni ládxaʼa yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ queëʼ Dios yuguʼ iz siʼ zaca. \b \q1 \v 9 Guíëticaʼsaʼ Liʼ: “Xclenuʼ” tuʼ ben cazuʼ Liʼ ga naca caní, \q1 ateʼ gunaʼ löza Loʼ le naca dxiʼa lógaca nupa néquiguequi quez quiuʼ. \c 53 \q1 \v 1 Taʼzáʼ ládxëʼë bönniʼ canö́z, taʼnnë́ʼ: \q1 “Bitiʼ caʼ zoëʼ Dios.” \q1 Nácagaquiëʼ xihuiʼ bönniʼ caní, en núngaquiëʼ le nácatërö xihuiʼ. \q1 Cuntu nu bönniʼ zoëʼ runëʼ le naca dxiʼa. \q1 \v 2 Ga naʼ zoëʼ Dios yehuaʼ yubá ruyúëʼ gátiʼtës, \q1 en riléʼenëʼ bönachi nacuáʼ idútë yödzölió, \q1 para inö́zinëʼ channö zoa nu réajniʼi, \q1 o channö zoëʼ nu bönniʼ ruíʼi ládxëʼë Dios. \q1 \v 3 Yúguʼtë bönachi söjáquiëʼ ga yúbölö. \q1 Yúguʼtëʼ nácagaquiëʼ xihuiʼ. \q1 Cuntu nu zoa run le naca dxiʼa, nitúëʼ bönniʼ. \b \q1 \v 4 ¿Naruʼ cabí nápagaquiëʼ yöl-laʼ réajniʼi bönniʼ naʼ tuʼë döʼ? \q1 Tuʼsunítiëʼ bönachi quiaʼ ca tu nu ragu yöta, \q1 en bitiʼ caʼ tuʼlidzëʼ nedaʼ. \b \q1 \v 5 Tadxi taʼdzö́binëʼ bönniʼ caní, en bitiʼ bi nunaʼ quégaquiëʼ. \q1 Caní raca tuʼ rusunítiëʼ Dios caz nupa taʼdíl-lalen libíʼiliʼ. \q1 Gunliʼ ga uluʼtuíʼinëʼ tuʼ chigurúʼunëʼ Dios légaquiëʼ. \q1 \v 6 Raca ládxiʼruʼ irúaj Sión Nu usölá bönachi Israel. \q1 Cateʼ uchisa cazëʼ Dios bönachi queëʼ nadzúngaca, \q1 uluʼdzeja zxíʼini xiʼsóëʼ Jacob, en uluʼzíʼ xibé bönachi Israel. \c 54 \q1 \v 1 Busölá nedaʼ, Dios, para gaca yöl-laʼ ba que Loʼ. \q1 Len yöl-laʼ huáca quiuʼ guléaj nedaʼ tsahuiʼ. \q1 \v 2 Ruzë́ naguʼ le rulidzaʼ Liʼ, Dios. \q1 Ruzë́ naguʼ didzaʼ ruáʼa. \q1 \v 3 Taʼdíl-lalen bönniʼ ziʼtuʼ nedaʼ, \q1 tuʼ të́ʼënëʼ bönniʼ zidzaj ilútiëʼ nedaʼ. \q1 Bitiʼ caʼ tádxinëʼ Dios. \q1 \v 4 Buliʼyútsöcaʼ, naca cazëʼ Dios Nu rácalen nedaʼ. \q1 Ruzóëʼ tsutsu Xanruʼ yöl-laʼ naʼbán quiaʼ. \q1 \v 5 Ubiʼë quégaca nupa taʼdíl-lalen nedaʼ le usuniti léguequi. \b \q1 Tuʼ runuʼ ca rnna xtídzuʼu, Dios, busuniti léguequi. \q1 \v 6 Idú ládxaʼa gútiaʼ-baʼ böaʼ-bëdxi loʼ. \q1 Guíaʼ Liʼ: “Xclenuʼ” Xan, tuʼ naca dxiʼa Loʼ. \q1 \v 7 Busölá cazuʼ Liʼ nedaʼ lu yuguʼ le guca quiaʼ, \q1 ateʼ riléʼedaʼ zeaj nanítiticaʼsö nupa taʼdíl-lalen nedaʼ. \c 55 \q1 \v 1 Ruzë́ naguʼ le rulidzaʼ Liʼ, Dios, \q1 en bitiʼ táʼbaguʼ le rinábidaʼ Liʼ. \q1 \v 2 Ruzë́ naguʼ nedaʼ, en rubíʼu didzaʼ. \q1 Rulidza yúdxidaʼ Liʼ, en röʼa böniga \q1 \v 3 niʼa que chiʼë bönniʼ bitiʼ riléʼenëʼ nedaʼ dxiʼa, \q1 en tuʼ tuʼtsáʼ nedaʼ nupa tuáʼ döʼ, en tuʼsacaʼ ziʼ nedaʼ, \q1 en lu yöl-laʼ rilé quéguequi taʼbía no nedaʼ. \q1 \v 4 Réqui ziʼ ládxiʼdaʼahuaʼ, \q1 ateʼ yöl-laʼ radxi que yöl-laʼ guti röjtsaza ládxiʼdaʼahuaʼ. \q1 \v 5 Chigulaʼyaza yöl-laʼ radxi, en yöl-laʼ rizxizi nedaʼ, \q1 ateʼ nabagaʼ yöl-laʼ radxi ridzöbi nedaʼ. \q1 \v 6 Gunníaʼ: “Gaca ládxaʼa gataʼ quiaʼ xílabaʼ guʼdödoʼ, \q1 para gaca tödaʼ lu böʼös, en idxinaʼ tu lataj ga gaca uzíʼ ládxaʼa. \q1 \v 7 Raca ládxaʼa tsejaʼ ziʼtuʼ, \q1 en tsöjsóaʼ laʼ guixiʼ ga dë lataj. \q1 \v 8 Uyijaʼ carelö tu lataj ga tsöjsóaʼ tsutsu, \q1 para cabí bi gun quiaʼ le naca ca böʼ budunuʼ.” \q1 \v 9 Busuniti légaquiëʼ, Xan, en buxí ruáʼagaquiëʼ, \q1 tuʼ biléʼedaʼ taʼdil-lëʼ, en tuʼtsatsëʼ lu yödzö. \q1 \v 10 Rëla, en te dza taʼdödëʼ nöza lu yödzö. \q1 Tuʼë döʼ, en tunëʼ le xihuiʼ idú gásibiʼilö yödzö. \q1 \v 11 Tuʼsunítiëʼ le nacuáʼ niʼ. \q1 Tuʼsacaʼ ziʼë bönachi, en taʼzíʼ yëʼë laʼ nöza que yödz. \b \q1 \v 12 Calëga bönniʼ bitiʼ riléʼenëʼ nedaʼ dxiʼa nu rudidzaʼ yudxi nedaʼ, \q1 tuʼ huáca guáʼ ilenaʼ le gunëʼ, \q1 en calëga bönniʼ rudíʼinëʼ nedaʼ nu ridíl-lalen nedaʼ, \q1 tuʼ huáca ucachiʼ cuinaʼ lahuëʼ, \q1 \v 13 pero nacuʼ liʼ, tu bönniʼ ca nedaʼ. \q1 Nacuʼ böchiʼ luzáʼa, en nacuʼ tuz len nedaʼ. \q1 \v 14 Lu yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ queë́ruʼ gúcaruʼ tuz. \q1 Ladaj bönachi zián gudaruʼ, en bidxinruʼ lidxëʼ Dios. \b \q1 \v 15 Xanaʼ Dios, bëʼ yöl-laʼ guti lataj idxín quégaquiëʼ bagáchiʼsö. \q1 Ben ga tsöjtsázagaquiëʼ nabángaquiëʼ lataj chul-la ga nacuáʼ nupa nátigaca, \q1 tuʼ yuʼu le xihuiʼ lídxigaquiëʼ, en lu yuʼu caʼ gapa tuʼdubëʼ. \b \q1 \v 16 Pero nedaʼ ulidzaʼ-nëʼ Dios, \q1 ateʼ usölá cazëʼ Xanruʼ nedaʼ. \q1 \v 17 Chiʼi dzö́ʼölö, en zíladoʼ, en gatsaj dza ulidza yúdxidaʼ Lëʼ, \q1 en innë́ ládxaʼa lahuëʼ, ateʼ yön cazëʼ chiʼa. \q1 \v 18 Huöáʼuëʼ yöl-laʼ naʼbán quiaʼ lu naʼ nupa taʼdíl-lalen nedaʼ \q1 en uzóëʼ nedaʼ lataj ga cözaʼ dxiʼa tsáhuiʼdoʼ, \q1 tuʼ nayándaʼ nupa taʼdíl-lalen nedaʼ. \q1 \v 19 Huayö́n quézinëʼ Dios, en ubiʼë quégaquiëʼ. \q1 Röʼë rinná bë́ʼticaʼsëʼ Lëʼ. \q1 Caní gunëʼ Dios tuʼ cabí tuʼsanëʼ ca tunëʼ, \q1 en bitiʼ tádxinëʼ Dios. \q1 \v 20 Bönniʼ ruʼë döʼ ribía nahuëʼ nu riböza dxiʼa tsáhuiʼdoʼ, \q1 en rucáʼanëʼ cáʼasö didzaʼ dzaga nunëʼ. \q1 \v 21 Bëʼë didzaʼ yúladoʼ, \q1 pero yuʼu icja ládxiʼdaʼahuëʼ yöl-laʼ ridzáʼa. \q1 Bëʼë didzaʼ zxíxidoʼ, \q1 pero didzaʼ naʼ bëʼë gulaca ca guíë tuchiʼ. \b \q1 \v 22 Gulúʼu le nabáguʼu lu nëʼë Xanruʼ, ateʼ utipa cazëʼ ládxuʼu. \q1 Bitiʼ guʼë lataj iguínnaj tsaz nu naca tsahuiʼ. \q1 \v 23 Chúʼunëʼ bönniʼ tuʼë döʼ naʼ lataj chul-la \q1 ga nacuáʼ nupa nátigaca ga naʼ ilaʼnítigaquiëʼ. \q1 Bitiʼ ilaʼcuáʼ gatsaj tsca ral-laʼ ilaʼcuʼë nabángaquiëʼ bönniʼ tutiëʼ bönachi, \q1 en bönniʼ taʼzíʼ yëʼë. \b \q1 Pero nedaʼ uzxöni ládxaʼa Liʼ. \c 56 \q1 \v 1 Buéchiʼ ladxiʼ nedaʼ, Dios, tuʼ taʼdáʼbagaʼ bönachi nedaʼ. \q1 Yuguʼ dza nupa tuʼdíʼi nedaʼ taʼbía no nedaʼ. \q1 \v 2 Yuguʼ dza nupa bitiʼ taʼléʼe nedaʼ dxiʼa tuáʼ döʼ quiaʼ. \q1 Zián nupa taʼdíl-lalen nedaʼ lu yöl-laʼ run ba zxön cuínguequi. \b \q1 \v 3 Cateʼ radxi ridzö́bidaʼ, uzxöni ládxaʼa Xanruʼ. \q1 \v 4 Ruzxöni ládxaʼa-nëʼ Dios, en riguʼa yöl-laʼ ba xtídzëʼë. \q1 Ruzxöni ládxaʼa-nëʼ, en bitiʼ bi gádxidaʼ. \q1 ¿Bizxi caz gaca ilún quiaʼ bönachi? \b \q1 \v 5 Yuguʼ dza tun nigui nedaʼ nupa bitiʼ taʼléʼe nedaʼ dxiʼa. \q1 Taʼzáʼ ládxiʼticaʼsö nacxi iluáʼ döʼ quiaʼ. \q1 \v 6 Tuʼdubëʼ ga nagáchiʼsö, en tuʼyúlanëʼ yúguʼtë le runaʼ, \q1 para gataʼ quégaquiëʼ lataj ilútiëʼ nedaʼ. \q1 \v 7 Bubiʼë quégaquiëʼ, Dios, ca naca döʼ tuʼë, \q1 en lu yöl-laʼ rilé quiuʼ busuniti légaquiëʼ. \q1 \v 8 Nöz quézinuʼ Liʼ ca röʼa böniga. \q1 Nurixuʼ Liʼ nisa ribödxi quiaʼ. \q1 ¿Naruʼ cabí nuzúʼ léguequi lu guichi quiuʼ? \q1 \v 9 Cateʼ ulidzaʼ Liʼ, laʼ dza náʼasö uluʼhuécja gúz cúdzuʼlö nupa tuʼdíʼi nedaʼ. \q1 Nöz quézidaʼ rácalen cazuʼ nedaʼ, Dios. \b \q1 \v 10 Ruzxöni ládxaʼa-nëʼ Dios, en riguʼa yöl-laʼ ba xtídzëʼë. \q1 Ruzxöni ládxaʼa-nëʼ Xanruʼ, en riguʼa yöl-laʼ ba xtídzëʼë. \q1 \v 11 Ruzxöni ládxaʼa-nëʼ, en bitiʼ bi gádxidaʼ. \q1 ¿Bizxi caz gaca ilún bönachi quiaʼ? \b \q1 \v 12 ¡Gunnaʼ quiuʼ, Dios yuguʼ le guzxíʼ lu naʼa! \q1 ¡Cuʼa Liʼ yöl-laʼ ba! \q1 \v 13 Busölóʼ nedaʼ lu yöl-laʼ guti, en nuzúʼ nedaʼ tsutsu. \q1 Ridá cazaʼ loʼ Liʼ, Xantuʼ Dios, lu beníʼ ruʼu quégaca nupa nabángaca. \c 57 \q1 \v 1 ¡Buéchiʼ ladxiʼ nedaʼ, Dios! \q1 ¡Buéchiʼ ladxiʼ nedaʼ tuʼ ruzxöni ládxaʼa Liʼ gun chiʼu nedaʼ! \q1 Guxóa noʼo nedaʼ ca runbaʼ böra run chíʼigacabaʼ bö́radoʼ zxan xílabaʼ, \q1 ga idxinrö tödi bönadxi raca quiaʼ. \b \q1 \v 2 Rulidzaʼ-nëʼ Dios nayë́pisëtërëʼ. \q1 Náquiëʼ Dios Nu run ga raca dxiʼa quiaʼ. \q1 \v 3 Ga zoa cazëʼ yehuaʼ yubá ubiʼë didzaʼ, en usölë́ʼ nedaʼ. \q1 Usölë́ʼ nedaʼ lu naʼ nu ribía no nedaʼ. \q1 Lu yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ queëʼ, en yöl-laʼ idú ladxiʼ queëʼ gácalenëʼ nedaʼ. \q1 \v 4 Naca quiaʼ tsca zoaʼ ládjagacabaʼ bëdxi guixiʼ. \q1 Yuguʼ bönniʼ zidzaj nagúʼugaquiëʼ nedaʼ lë́ʼajlö. \q1 Nácagaca láyiʼgaquiëʼ ca yuguʼ yaga tuchiʼ que gudil-la, \q1 ateʼ nácagaca lúdxiʼgaquiëʼ ca yuguʼ guíë tuchiʼ. \b \q1 \v 5 Dios quiaʼ, buluíʼi lahui lúzxiba yöl-laʼ zxön quiuʼ, \q1 en yödzölió ni buluíʼi lahui yöl-laʼ beníʼ quiuʼ. \b \q1 \v 6 Nupa tuʼdíʼi nedaʼ nucáchiʼgaca du yalaj le sön nedaʼ. \q1 Rudú ládxaʼa tuʼ röʼa böniga. \q1 Gulaʼchö́ʼönëʼ yeru ga tsöjbixaʼ nedaʼ, \q1 pero gulaʼbixëʼ laʼ légacasëʼ lu yeru naʼ. \b \q1 \v 7 ¡Chinabáʼa quiaʼ, Dios! \q1 ¡Chinabáʼa quiaʼ! \q1 ¡Gul-laʼ quiuʼ, en cuʼa Liʼ yöl-laʼ ba! \b \q1 \v 8 ¡Bubán, böʼ naca cazaʼ! \q1 ¡Guliʼbán arpa, en bihuël-la! \q1 ¡Zíladoʼ ubanaʼ, \q1 \v 9 en gul-laʼ quiuʼ Liʼ, Xan, ladaj bönachi yuguʼ yödzö! \q1 ¡Cuʼa Liʼ yöl-laʼ ba lógaca yúguʼtë bönachi! \q1 \v 10 Zxö́ntërö naca yöl-laʼ ruhuéchiʼ ladxiʼ quiuʼ, le ridxintë yehuaʼ yubá, \q1 ateʼ ridxintë yöl-laʼ idú ladxiʼ quiuʼ lúzxiba xitsáʼ. \b \q1 \v 11 Dios quiaʼ, buluíʼi lahui lúzxiba yöl-laʼ zxön quiuʼ, \q1 en yödzölió ni buluíʼi lahui yöl-laʼ beníʼ quiuʼ. \c 58 \q1 \v 1 ¿Naruʼ ruíʼiliʼ didzaʼ idútë li, libíʼiliʼ naʼ, rinná bë́ʼëliʼ? \q1 ¿Naruʼ ruchiʼa rusöröliʼ ca naca le naca tsahuiʼ? \q1 \v 2 ¡Bitiʼ caʼ! Rizáʼ ládxiʼliʼ yuguʼ le xihuiʼ, \q1 en rusacaʼ zíʼiliʼ bönachi len yuguʼ le cabí nácatë runliʼ. \q1 \v 3 Taʼdödi tsöláʼalö nupa tuáʼ döʼ ga gudélaʼtë gúljagaca. \q1 Taʼzíʼ yëʼ ga gudélaʼtë buluʼcuáʼanu xináʼaguequi léguequi. \q1 \v 4 Yuʼu ruíʼiguequi le nachë́ʼ yöl-laʼ guti ca le dxía láyiʼgacabaʼ bëla síniaʼ. \q1 Nácagaca ca tubaʼ bëla síniaʼ nacö́dzubaʼ, \q1 \v 5 bëla naʼ bitiʼ riyönbaʼ chiʼë bönniʼ gudzáʼ, \q1 o le rul-lëʼ bönniʼ runëʼ gudzáʼ. \b \q1 \v 6 ¡Dios quiaʼ! ¡Buzxuzxaj láyiʼgaquiëʼ! \q1 ¡Guladzuʼ yuguʼ layiʼ tuchiʼ quégaquiëʼ \q1 nácagaca ca layiʼ tuchiʼ quégacabaʼ bëdxi guixiʼ! \q1 \v 7 ¡Ben ga ilaʼnítiëʼ ca raca que nisa yegu gubóʼo cateʼ ruhuíʼi! \q1 ¡Ben ga ilaʼcuádiëʼ ca raca que guixiʼ röʼö laʼ nöza! \q1 \v 8 ¡Ben ga ilaʼnítiëʼ ca yuguʼ bö́ruhuinna tuʼúnabaʼ lu gubidza, \q1 o ca tubiʼ bíʼidoʼ nuzóanu-biʼ nigula zíʼalö ca ral-laʼ gáljabiʼ, en chinátitëbiʼ! \b \q1 \v 9 Zíʼalö ca gaca utsëʼe yusuʼ tu guíʼ zxön, \q1 ugǘëʼ Dios légaquiëʼ lu yöl-laʼ ridzáʼa queëʼ, \q1 bönniʼ nabángaquiëʼ, en bönniʼ chizóa ilátiëʼ. \q1 \v 10 Uluʼdzeja nupa nácagaca tsahuiʼ cateʼ ilaʼléʼe \q1 uzíʼ lëbëʼ Dios bönniʼ tuʼë döʼ naʼ. \q1 Uluʼzxinëʼ len náʼagaquiëʼ xichö́ngaca nupa naʼ tuáʼ döʼ. \q1 \v 11 Ilaʼnná bönachi: “Le nácatë zoa le rubiʼë Dios quégaca nupa nácagaca tsahuiʼ. \q1 Le nácatë zoëʼ Dios Nu ruchiʼa rusörö́ quégaca nupa nacuáʼ yödzölió.” \c 59 \q1 \v 1 Busölá nedaʼ, Dios, lu náʼagaca nupa taʼzóa reguʼ nedaʼ. \q1 Buzóa nedaʼ tsutsu ga bitiʼ gaca ilaʼdxín nupa taʼdíl-lalen nedaʼ. \q1 \v 2 Busölá nedaʼ lu náʼagaca nupa tuáʼ döʼ, \q1 en guléaj nedaʼ lu náʼagaca nupa tuti bönachi. \q1 \v 3 Buyútsöcaʼ, taʼbö́ʼ nísiëʼ nedaʼ para ilútiëʼ nedaʼ. \q1 Taʼzóa réguʼë bönniʼ zidzaj nedaʼ, \q1 calëga tuʼ gudáʼbagaʼa légaquiëʼ, o tuʼ ben ziʼa légaquiëʼ, Xan, \q1 \v 4 en calëga tuʼ bë́tiaʼ bönachi, pero taʼzë́ʼë carelö para tíl-lalenëʼ nedaʼ. \q1 Gudá gácalenuʼ nedaʼ, ateʼ iléʼenuʼ naca caní. \q1 \v 5 Xantuʼ Dios quégaca niʼa noʼo guizxi yu, \q1 en Dios quégaca bönachi Israel, \q1 gudá dujenuʼ xiguiaʼ bönachi yúguʼtë yödzö. \q1 Bitiʼ uzáʼ ládxuʼu quégaca nupa tuáʼ döʼ lu yöl-laʼ rizíʼ yëʼ quéguequi. \b \q1 \v 6 Tuʼdxinëʼ chiʼi dzö́ʼölö, taʼbödxi yechë́ʼë ca runbaʼ böʼcuʼ ragu yéchiʼbaʼ beoʼ, \q1 ateʼ taʼdödëʼ idú gásibiʼilö yödzö. \b \q1 \v 7 Buyútsöcaʼ, didzaʼ tuʼë nácagaca ca le rë́bigaquiëʼ. \q1 Nácagaca didzaʼ tuʼë ca yuguʼ guíë tuchiʼ. \q1 Taʼnnë́ʼ: “¿Nuzxi caz yöni?” \q1 \v 8 Ruzxidxuʼ ca naca le tunëʼ, Xan. \q1 Rutitjuʼ ca naca le tun bönachi yúguʼtë yödzö. \q1 \v 9 Tuʼ nal-la cazuʼ Liʼ gunaʼ löza Liʼ. \q1 Nacuʼ Dios Nu run chiʼi nedaʼ. \b \q1 \v 10 Tuʼ náquiëʼ Dios quiaʼ dxiʼi ladxiʼ, dutságuiëʼ nedaʼ. \q1 Uxicja cazëʼ Dios nupa taʼdíl-lalen nedaʼ. \b \q1 \v 11 Bitiʼ gútiuʼ nupa naʼ tuáʼ döʼ para cabí ilal-la ladxiʼ bönachi ladzaʼ. \q1 Lu yöl-laʼ huáca zxön quiuʼ bë́silasi nupa tuáʼ döʼ, en buzötaj léguequi luyú. \q1 Naca cazuʼ Xantuʼ, Nu run chiʼi netuʼ. \q1 \v 12 Ben ga sön légaquiëʼ yöl-laʼ run ba zxön cuíngaquiëʼ \q1 tuʼ nözi dul-laʼ tunëʼ ca tuíʼisëʼ didzaʼ, \q1 encaʼ tuʼ tuʼdxíëʼ döʼ luzáʼagaquiëʼ, en taʼzíʼ yëʼë. \q1 \v 13 Lu yöl-laʼ rilé quiuʼ busuniti légaquiëʼ. \q1 Busuniti légaquiëʼ tsaz para cabí ilaʼcuáʼarëʼ, \q1 en para iléquibeʼe bönachi Dios caz rinná béʼenëʼ zxíʼini xiʼsóëʼ Jacob, \q1 ga ridxintë idútë yödzölió. \b \q1 \v 14 Tuʼdxinëʼ chiʼi dzö́ʼölö, taʼbödxi yechë́ʼë ca runbaʼ böʼcuʼ ragu yéchiʼbaʼ beoʼ, \q1 ateʼ taʼdödëʼ idú gásibiʼilö yödzö. \q1 \v 15 Taʼdë́ʼ taʼguiljëʼ le ilahuëʼ, \q1 ateʼ taʼbö́dxiʼë channö cabí uluʼhuölaj uluʼdzéʼenëʼ. \b \q1 \v 16 Gul-laʼ nedaʼ ca naca yöl-laʼ huáca zxön quiuʼ. \q1 Yuguʼ zila gul-laʼ lu yöl-laʼ rudzeja quiaʼ ca naca yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ quiuʼ, \q1 tuʼ naca cazuʼ Liʼ Nu run chiʼi nedaʼ, \q1 en nacuʼ Nu rácalen nedaʼ cateʼ bi raca quiaʼ. \b \q1 \v 17 ¡Naca cazuʼ Liʼ Nu rutipa ládxaʼa! \q1 ¡Gul-laʼ quiuʼ yöl-laʼ ba, \q1 tuʼ nacuʼ Liʼ Nu run chiʼi nedaʼ, Dios, en Nu nadxíʼi nedaʼ! \c 60 \q1 \v 1 Nusán noʼo netuʼ, Dios, en nuzötjuʼ netuʼ. \q1 Buécja queë́tuʼ naʼa, en gúcalen netuʼ. \q1 \v 2 Ben cazuʼ ga gudödi budóʼ zxuʼ, en guyalaj luyú. \q1 Bun luyú ni tuʼ chizóa iguínnaj. \q1 \v 3 Sizxöni busacaʼ ziʼu bönachi quiuʼ. \q1 Le guca queë́tuʼ guca tsca buguiʼjuʼ netuʼ xis uva nal-la \q1 le ben ga yöjchéguʼtuʼ ca tu bönniʼ nazúdxinëʼ. \q1 \v 4 Bunödzjuʼ quégaca nupa tadxi Liʼ tu lariʼ uluʼchisa, \q1 le söjácalen cateʼ bi raca quéguequi, \q1 \v 5 para uluʼlágaca nupa naʼ nadxíʼi quézinuʼ. \q1 Len yöl-laʼ huáca zxön quiuʼ busölá netuʼ, en bubíʼi didzaʼ cateʼ rulidztuʼ Liʼ. \b \q1 \v 6 Lu le naca láʼayi queëʼ bëʼë didzaʼ Dios, gunnë́ʼ: \q1 “Uziʼa xibé, en quísiaʼ xiyúgaca bönachi Siquem, en urixaʼ luyú dë cuita yegu Sucot. \q1 \v 7 Nequi quiaʼ xiyúgaca bönachi Galaad, encaʼ xiyúgaca zxíʼini xiʼsóëʼ Manasés. \q1 Naca ca tu le rusubín icjaʼ xiyúgaca zxíʼini xiʼsóëʼ Efraín. \q1 Xiyúgaca zxíʼini xiʼsóëʼ Judá naca ga rinná bëʼa. \q1 \v 8 Xiyúgaca bönachi Moab naca ca tu ga riguibi naʼa, \q1 ateʼ cuʼa lölaʼ uléajaʼ xiyúgaca bönachi Edom. \q1 Cö́dxiʼa tuʼ uxicjaʼ bönachi Filistea.” \b \q1 \v 9 ¿Nuzxi caz gaca ichë́ʼ nedaʼ lu yödzö zoa zöʼö idú gásibiʼilö le run chiʼi yödzö naʼ? \q1 ¿Nuzxi caz ichë́ʼ nedaʼ lu xiyúgaca bönachi Edom? \q1 \v 10 ¿Naruʼ cabí nusán ládxuʼu netuʼ, Dios? \q1 ¿Naruʼ cabí tséajlenuʼ bönniʼ queë́tuʼ röjáquiëʼ gudil-la? \q1 \v 11 Gúcalen netuʼ cateʼ tíl-lalentuʼ nupa ridíl-lalen netuʼ, \q1 tuʼ cabí gaca gácalen netuʼ nu naca bönáchisö. \b \q1 \v 12 Len yöl-laʼ huáca queëʼ Dios idéliʼruʼ \q1 tuʼ uxicja cazëʼ Lëʼ nupa taʼdíl-lalen netuʼ. \c 61 \q1 \v 1 Ruzë́ naguʼ le rulidzaʼ Liʼ, Dios. \q1 Ruíʼi ládxuʼu le rinábidaʼ Liʼ. \q1 \v 2 Ga ni zoaʼ ziʼtuʼ ga dë ladzaʼ rulidzaʼ Liʼ tuʼ rudú ládxaʼa. \q1 Guchë́ʼ nedaʼ ga zoa Nu naʼ naca ca tu guiö́jtoʼo, Nu naʼ nál-latërö ca nedaʼ. \q1 \v 3 Nacuʼ Liʼ Nu run chiʼi nedaʼ. \q1 Nacuʼ Nu rácalen nedaʼ cateʼ zoa nu ribía no nedaʼ. \q1 \v 4 Bëʼ lataj sóaticaʼsaʼ ga zoa cazuʼ Liʼ. \q1 Bëʼ lataj sóalenaʼ Liʼ, gunaʼ nedaʼ ca tunbaʼ bö́radoʼ taʼyázabaʼ zxan xílabaʼ yöjede. \q1 \v 5 Biyö́n quézinuʼ Liʼ le guzxíʼ lu naʼa gunaʼ quiuʼ Liʼ, Dios. \q1 Benuʼ ga nequi quiaʼ le runödzjuʼ quégaca nupa tadxi Liʼ. \q1 \v 6 Gunuʼ ga soëʼ xidzé bönniʼ naʼ rinná bëʼë uláz quiuʼ. \q1 Zián iz soëʼ ibanëʼ. \q1 \v 7 Sóaticaʼsëʼ loʼ Liʼ, Dios. \q1 Bëʼ queëʼ yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ, en le naca idútë li, yuguʼ le ilún chiʼi lëʼ. \b \q1 \v 8 ¡Gúl-laticaʼsaʼ yöl-laʼ ba que Loʼ, \q1 para gaca gunaʼ tu tu dza le guzxíʼ lu naʼa! \c 62 \q1 \v 1 ¡Tuzëʼ Dios ruzxöni ládxaʼa, en rizë́ ládxaʼa Lëʼ! \q1 ¡Lë cazëʼ rusölë́ʼ nedaʼ! \q1 \v 2 ¡Tuzëʼ Lëʼ rapa chiʼë nedaʼ, en rusölë́ʼ nedaʼ! \q1 ¡Ruzóëʼ nedaʼ tsutsu, ateʼ bitiʼ gaca nu uzötaj nedaʼ! \b \q1 \v 3 ¿Gácaʼxte caz güíʼi ládxiʼliʼ ucúl-laliʼ nedaʼ? \q1 Rë́ʼënisiliʼ uzö́tjaliʼ nedaʼ ca tu zöʼö chizóa iguínnaj, \q1 o ca tu lëʼaj yaga le chinatëbi. \q1 \v 4 Rë́ʼënisiliʼ uzö́tjaliʼ nedaʼ ga ni tunëʼ nedaʼ bal. \q1 Ruzíʼiliʼ xibé yuguʼ didzaʼ bitiʼ nácatë. \q1 Ruíʼiliʼ dxiʼa didzaʼ láhuiʼsö, \q1 pero lu icja ládxiʼdoʼoliʼ rudidzaʼ yúdxiliʼ nedaʼ. \b \q1 \v 5 ¡Tuzëʼ Dios ruzxöni ládxaʼa, \q1 en runaʼ löza Lëʼ! \q1 \v 6 ¡Tuzëʼ Lëʼ rapa chiʼë nedaʼ, en rusölë́ʼ nedaʼ! \q1 ¡Ruzóëʼ nedaʼ tsutsu, ateʼ bitiʼ gaca nu uzötaj nedaʼ! \q1 \v 7 ¡Tuzëʼ Dios rusölë́ʼ nedaʼ, en runëʼ ga nacaʼ bicaʼ ba! \q1 ¡Dios nuzóëʼ nedaʼ tsutsu, en rapa chiʼë nedaʼ! \b \q1 \v 8 Libíʼiliʼ, bönachi, buliʼzxöni ládxëʼë Dios yúguʼtë dza. \q1 Buliʼsiyönnëʼ yuguʼ le raca queë́liʼ, tuʼ run chiʼi cazëʼ rëʼu. \q1 \v 9 Le nácatë nácagaca yúgutë bönachi ca tu böʼ ridö́disö, \q1 en bitiʼ bi nazácaʼgaca nupa naʼ nadéliʼgaca lataj lo. \q1 Tu lu zxigóns bitiʼ bi nál-líʼguequinëʼ. \q1 Nácagacarëʼ dzáʼasö ca tu böʼ riguélaʼsiruʼ. \q1 \v 10 Bitiʼ uzxöni ládxiʼliʼ bi idéliʼliʼ len yöl-laʼ nál-la queë́ziliʼ. \q1 Bitiʼ uzíʼiliʼ xibé le cuanliʼ. \q1 Channö gataʼ queë́liʼ yöl-laʼ tsahuiʼ, bitiʼ güíʼi ládxiʼliʼ le. \q1 \v 11 Tu luzuísö bëʼë didzaʼ Dios. \q1 Chopa luzuí biyöndaʼ ca naca lë ni rnna: \q1 “Nápatërëʼ Dios yöl-laʼ huáca, \q1 \v 12 ateʼ zóaticaʼsö yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ queëʼ.” \b \q1 Ubíʼi cazuʼ, Xan, quégaca bönachi tsca naca le núngaca. \c 63 \q1 \v 1 Dios, nacuʼ Dios quiaʼ, ateʼ idú ládxaʼa ruguiljaʼ Liʼ. \q1 Ribidxi ládxaʼa Liʼ, ateʼ idútë le nacaʼ rizë́ ladxiʼ Liʼ. \q1 Zoaʼ tu luyú bidxi ga ni rudú ládxaʼa, ateʼ bitiʼ bi dë nisa. \q1 \v 2 Ben ga iléʼedaʼ Liʼ lu lataj ga naʼ zoa cazuʼ, \q1 para iléʼedaʼ yöl-laʼ huáca quiuʼ, en yöl-laʼ beníʼ quiuʼ. \q1 \v 3 Tuʼ nácatërö dxiʼa yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ quiuʼ ca yöl-laʼ naʼbán caz. \q1 Que lë ni naʼ cuʼa Liʼ yöl-laʼ ba. \q1 \v 4 Guíaʼ Liʼ: “Xclenuʼ” tsanni ni zoaʼ nabanaʼ. \q1 Uchisaʼ naʼa, en ulidzaʼ Loʼ. \q1 \v 5 Ruhuölaj rudzéʼe icja ládxiʼdaʼahuaʼ le nácatërö dxiʼa, \q1 ateʼ lu yöl-laʼ rudzeja quiaʼ riguʼa Liʼ yöl-laʼ ba. \q1 \v 6 Röjnedaʼ Liʼ cateʼ déaʼ lu le rátiʼdaʼ. \q1 \v 7 Rizáʼ ládxaʼa ca nacuʼ cateʼ rinaʼsaʼ yëla. \q1 Rácalen cazuʼ nedaʼ, \q1 en tuʼ run chiʼu nedaʼ, lu yöl-laʼ rudzeja quiaʼ rul-laʼ quiuʼ. \q1 \v 8 Nazö́n cazuʼ Liʼ böʼ naca cazaʼ. \q1 Rizö́n cazuʼ Liʼ nedaʼ, \q1 \v 9 pero ilaʼyaza lataj chul-la \q1 nupa të́ʼëni iluti nedaʼ. \q1 \v 10 Ilátigaca lu guíë tuchiʼ. \q1 Ilágugaca böʼcuʼ zugaʼ léguequi. \b \q1 \v 11 Nu rinná bëʼ uláz queëʼ Xanruʼ udzeja ladxiʼ lahuëʼ Dios. \q1 Uluʼzíʼ xibé yúguʼtë nupa tuʼzxöni ladxiʼ Lëʼ, \q1 tuʼ usayaj cazëʼ Lëʼ ruíʼigaca nupa taʼzíʼ yëʼ. \c 64 \q1 \v 1 Dios, buzë́ naguʼ chiʼa le rinabi yúdxidaʼ Liʼ, \q1 para gun chiʼu yöl-laʼ naʼbán quiaʼ tuʼ rádxidaʼ bi gun nu ridíl-lalen nedaʼ. \q1 \v 2 Bucachiʼ nedaʼ para cabí bi ilún quiaʼ bagáchiʼsö nupa tuáʼ döʼ, \q1 en para cabí ilaʼbía diʼë nedaʼ bönniʼ tutiëʼ bönachi. \q1 \v 3 Nácagaca lúdxiʼgaquiëʼ ca yuguʼ guíë tuchiʼ, \q1 ateʼ nácagaca didzaʼ ziʼ tuʼë ca yuguʼ yaga lahui tuchiʼ. \q1 \v 4 Bagáchiʼsö tuʼzë́ yuguʼ yaga lahui tuchiʼ naʼ \q1 para ilunëʼ huëʼ nupa bitiʼ bi nabágaʼgaca. \q1 Tsálidoʼos tuʼzë́ léguequi, en bitiʼ bi tádxinëʼ. \q1 \v 5 Bitiʼ caʼ tuʼcáʼanëʼ le naca döʼ të́ʼënëʼ ilunëʼ. \q1 Tuʼë didzaʼ ca gaca uluʼcáchëʼë yuguʼ du yalaj quégaquiëʼ, taʼnnë́ʼ: \q1 “¿Nuzxi caz gaca iléʼe yuguʼ du naʼ?” \q1 \v 6 Tunëʼ didzaʼ ca naca le naca döʼ ilunëʼ, taʼnnë́ʼ: “Chinabáʼa le gunruʼ.” \q1 Tuʼcáchiʼgaquiëʼ le taʼzáʼ ládxëʼë, en le taʼbequi icjëʼ. \b \q1 \v 7 Uzal-lëʼ Dios tu yaga lahui tuchiʼ le ideliʼ légaquiëʼ. \q1 Tsálidoʼos gunëʼ légaquiëʼ huëʼ. \q1 \v 8 Laʼ didzaʼ tuíʼisëʼ ilún ga tseajchéguʼgaquiëʼ. \q1 Lu yöl-laʼ rubani quéguequi uluʼtá ícjaguequi nupa ilaʼléʼe légaquiëʼ. \q1 \v 9 Níʼirö yúguʼtë bönachi iladxi Dios, \q1 en uluʼsiyö́n luzë́ʼeguequi ca naca le nunëʼ Dios, \q1 en ilaʼzáʼ ládxiʼgaca ca naca lë naʼ nunëʼ. \q1 \v 10 Nu bönniʼ tsahuiʼ uziʼë xibë́ʼ Xanruʼ, en gunëʼ löza Lëʼ. \q1 Yúguʼtë nupa nácagaca idú ladxiʼ uluʼzíʼ xibë́ʼ. \c 65 \q1 \v 1 Dios, nupa nacuáʼ yödzö Sión ilaʼgúʼu Liʼ yöl-laʼ ba, \q1 en ilunna quiuʼ le gulaʼzíʼ lu në́ʼeguequi, \q1 \v 2 tuʼ riyö́n quézinuʼ Liʼ cateʼ tuʼlidza Liʼ, \q1 ateʼ yúguʼtë bönachi ilaʼdxín loʼ. \q1 \v 3 Tun nigui nedaʼ dul-laʼ nunaʼ, \q1 pero runiti lo cazuʼ netuʼ ca naca le ridáʼbagaʼtuʼ Liʼ. \q1 \v 4 Bicaʼ ba nupa nabö́ cazuʼ quiuʼ, en nulidzuʼ quiuʼ, \q1 para ilaʼcuáʼ yuguʼ lataj láʼayi quiuʼ. \q1 Huölaj udzéʼetuʼ le nácagaca dxiʼa yúʼugaca lidxuʼ, \q1 encaʼ le yúʼugaca yudoʼ láʼayi quiuʼ. \q1 \v 5 Tuʼ nacuʼ tsahuiʼ rubiʼu didzaʼ, en runuʼ yuguʼ le zxön le tácalen netuʼ. \q1 Naca cazuʼ Dios Nu rusölá netuʼ. \q1 Nupa nacuáʼ idútë yödzölió uluʼzxöni ladxiʼ Liʼ, \q1 encaʼ nupa nacuáʼ ziʼtuʼ iaʼtsöláʼalö nísadoʼ. \q1 \v 6 Len yöl-laʼ huáca quiuʼ nucúʼu yuguʼ guíʼa zxön, \q1 le naca bë́ʼgaca nál-latërö cazuʼ Liʼ. \q1 \v 7 Ruzóa dxíuʼ le riyasa ridxía lu nísadoʼ, en le ruʼu bö que. \q1 Ruzóa dxíuʼ bönachi cateʼ tuʼtsatsa. \q1 \v 8 Bönachi idútë yödzölió tadxi Liʼ niʼa quégaca le zxön nunuʼ. \q1 Le run cazuʼ Liʼ tun ga tuʼdzeja bönachi idapa laʼa yödzölió. \q1 \v 9 Ruíʼi ládxuʼu luyú, en risö́l-luʼu nisa guiö́j. \q1 Runuʼ ga ruhuöáca yu yaʼa. \q1 Nucúʼu luyú naʼ yuguʼ yegu yúdzugaca nisa zila, \q1 le run ga dë́ticaʼsö zxoaʼ-za, tuʼ caní raza ládxuʼu Liʼ. \q1 \v 10 Risö́l-luʼu nisa guiö́j gapa dë́gaca na, en rusubisuʼ gapa chinadúz. \q1 Ruúnuʼ yúludoʼ luyú zidzaj, en runuʼ ga taʼgula guixiʼ cuandoʼ. \q1 \v 11 Runuʼ ga ruláʼ yödx yanaʼ le nadúz luyú ni tu iz tu iz, \q1 en ga zóaticaʼsö le ilëʼaj ilágugaca bönachi. \q1 \v 12 Nacuáʼabaʼ böaʼ-bëdxi laʼ guixiʼ, \q1 ateʼ tuʼdzeja bönachi yuguʼ lu guíʼadoʼ. \q1 \v 13 Gapa naca lachiʼ nacuáʼabaʼ böʼcuʼ zxilaʼ, \q1 ateʼ dxíadaʼ zxoaʼ xtila laʼ yëla. \q1 Lu yöl-laʼ rudzeja quéguequi taʼbö́dxiʼa, \q1 en tul-la bönachi quiuʼ. \c 66 \q1 \v 1 ¡Guliʼgüíʼ zidzaj didzaʼ lahuëʼ Dios \q1 lu yöl-laʼ rudzeja queë́liʼ yúguʼtëliʼ zóaliʼ yödzölió! \q1 \v 2 ¡Guliʼgul-la ca naca yöl-laʼ ba que Lëʼ! \q1 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba! \q1 \v 3 Guliʼguíëʼ Dios: “¡Zxö́ntërö nácagaca le nunuʼ \q1 tuʼ naca zxö́ntërö yöl-laʼ huáca quiuʼ!” \q1 Nupa bitiʼ taʼléʼe Liʼ dxiʼa uluʼluíʼi cuini \q1 ca nupa tun ca rnna xtídzuʼu. \q1 \v 4 Yúguʼtë nupa nacuáʼ yödzölió ilún Liʼ zxön, \q1 en ilúl-la yöl-laʼ ba quiuʼ. \q1 Ilúl-la yöl-laʼ ba que Loʼ. \b \q1 \v 5 Guliʼdá iléʼeliʼ yuguʼ le nunëʼ Dios. \q1 Nayë́pisëtërëʼ Dios lu le runëʼ quégaca bönachi. \q1 \v 6 Benëʼ ga böáca ca luyú bidxi ga dë nísadoʼ. \q1 Gulaʼdödëʼ gatsaj láhuiʼlö yegu, taʼzë́ʼesö níʼagaquiëʼ. \q1 Niʼ udzéjadeʼeruʼ ca náquiëʼ Lëʼ. \q1 \v 7 Len yöl-laʼ unná bëʼ queëʼ rinná bë́ʼticaʼsëʼ. \q1 Ruyúticaʼsëʼ bönachi yúguʼtë yödzö. \q1 Bitiʼ ral-laʼ ilún ba zxön cuínguequi nupa taʼdáʼbagaʼ xtídzëʼë. \b \q1 \v 8 ¡Guliʼgún zxönëʼ Dios queë́tuʼ, libíʼiliʼ bönachi yúguʼtë yödzö, \q1 en guliʼcuʼë yöl-laʼ ba gátiʼtës! \q1 \v 9 ¡Run cazëʼ Lëʼ ga zóaruʼ nabanruʼ, \q1 en bitiʼ ruʼë lataj cuila níʼatuʼ! \b \q1 \v 10 Guzxíʼ bëʼ cazuʼ netuʼ, Dios. \q1 Buchiʼu netuʼ ca run nu ruchiʼa guíë plata lu guíʼ. \q1 \v 11 Bëʼu lataj bidzuntuʼ lu du yalaj. \q1 Busubáguʼu netuʼ tu yuaʼ ziʼi. \q1 \v 12 Benuʼ ga gulaʼlibëʼ icjtuʼ bönniʼ dxíagaquiëʼ-baʼ böaʼ. \q1 Gudö́dituʼ lu guíʼ, en lu nisa, \q1 pero guchë́ʼ cazuʼ netuʼ tu lataj ga bölaj budzéʼetuʼ. \q1 \v 13 Tsuʼa lidxuʼ, en cuʼa-baʼ loʼ böaʼdoʼ uzéguiʼa-baʼ loʼ. \q1 Gunaʼ loʼ Liʼ le guzxíʼ lu naʼa gunaʼ, \q1 \v 14 lë naʼ bëʼa didzaʼ que, \q1 le gunníaʼ cateʼ niʼ riguíʼi rizácaʼa. \q1 \v 15 Cuʼa-baʼ loʼ Liʼ böaʼ-bëdxi renniʼ uzéguiʼa-baʼ loʼ, \q1 tsözxö́n len dzön quégacabaʼ chivo biguiúʼ. \q1 Gútiaʼ-baʼ loʼ yuguʼ bëdxi, en yuguʼ chivo biguiúʼ. \b \q1 \v 16 Guliʼdá uzë́ nágaliʼ, yúguʼtëliʼ rádxiliʼ-nëʼ Dios, \q1 ateʼ usiyöndaʼ libíʼiliʼ yuguʼ le benëʼ le gulácalen nedaʼ. \q1 \v 17 Len ruáʼ cuinsaʼ bulidzaʼ Lëʼ, \q1 en benaʼ Lëʼ zxön len lúdxaʼa. \q1 \v 18 Channö rucáchaʼa le naca döʼ lu ládxiʼdaʼahuaʼ, \q1 bitiʼ yönnëʼ Xanruʼ Dios didzaʼ guʼa, \q1 \v 19 pero le nácatë biyönnëʼ Dios didzaʼ bëʼa. \q1 Buzë́ naguëʼ cateʼ bulidzaʼ Lëʼ. \b \q1 \v 20 ¡Yöl-laʼ ba Dios! \q1 ¡Bitiʼ gudáʼbaguëʼë nedaʼ cateʼ bulidzaʼ-nëʼ, \q1 en bitiʼ bugǘëʼ yöl-laʼ nadxíʼi queëʼ nedaʼ! \c 67 \q1 \v 1 Xantuʼ Dios, buzáʼ ladxiʼ queë́tuʼ, en ben ga gaca dxiʼa queë́tuʼ. \q1 Lu yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ quiuʼ buyú netuʼ, \q1 \v 2 para gaca bëʼ le rë́ʼënuʼ guntuʼ yödzölió ni, \q1 en para ilaʼnözi bönachi yúguʼtë yödzö ca naca yöl-laʼ rusölá quiuʼ. \b \q1 \v 3 Ral-laʼ ilaʼgúʼu bönachi Liʼ yöl-laʼ ba, Dios. \q1 Yúguʼtë bönachi ral-laʼ ilaʼgúʼu Liʼ yöl-laʼ ba. \q1 \v 4 Ral-laʼ uluʼdzeja bönachi yúguʼtë yödzö, \q1 en ilúl-la lu yöl-laʼ rudzeja quéguequi. \q1 Tuʼ uchiʼa usörö́uʼ bönachi ca naca le naca tsahuiʼ, \q1 \v 5 ral-laʼ ilaʼgúʼu Liʼ yöl-laʼ ba bönachi, Dios. \q1 Yúguʼtë bönachi ral-laʼ ilaʼgúʼu Liʼ yöl-laʼ ba. \b \q1 \v 6 Yödxi yanaʼ runödzaj luyú ni. \q1 Dios queë́ruʼ runëʼ ga raca dxiʼa queë́ruʼ. \q1 \v 7 Runëʼ Dios ga raca dxiʼa queë́ruʼ, \q1 para iladxi Lëʼ yúguʼtë nupa nacuáʼ yödzölió. \c 68 \q1 \v 1 Raca ládxiʼruʼ chasëʼ Dios, en usulásiëʼ nupa taʼdíl-lalen Lëʼ, \q1 en gunëʼ ga uluʼzxunnaj nupa bitiʼ taʼléʼe Lëʼ dxiʼa. \q1 \v 2 Ca rulaga tu böʼ recja dzön, caʼ bulaga léguequi. \b \q1 Ca naʼ ruúnaʼ lu guíʼ quízxiʼbaʼ buz, \q1 caʼ ilaʼniti nupa tuáʼ döʼ lahuëʼ Dios. \q1 \v 3 Uluʼdzeja nupa nácagaca tsahuiʼ, en uluʼzíʼ xibë́ʼ Dios. \q1 Lu yöl-laʼ rudzeja quéguequi uluʼzíʼ xibë́ʼ. \b \q1 \v 4 ¡Guliʼgul-la queëʼ Dios! \q1 ¡Guliʼgul-la yöl-laʼ ba que Lëʼ! \q1 Buliʼpáʼa nöza ga tödëʼ gapa dë lataj. \q1 ¡Nazíʼi lëʼ Xanruʼ! \q1 ¡Buliʼdzeja lahuëʼ Lëʼ! \b \q1 \v 5 Náquiëʼ ca xúzgacabiʼ biʼi uzë́bidoʼ, \q1 encaʼ Nu ruchiʼa rusörö́ quégacanu nigula uzëbi. \q1 Caní náquiëʼ Dios ga naʼ zoëʼ lataj láʼayi queëʼ. \q1 \v 6 Rucuʼë Dios nupa nagáʼanagaca bayechiʼ tu yuʼu. \q1 Rubéajëʼ nupa nadzúngaca, en runëʼ ga raca dxiʼa quéguequi, \q1 pero uluʼgáʼana tu luyú bidxi nupa taʼdáʼbagaʼ Lëʼ. \b \q1 \v 7 Yöjnöru cazuʼ lógaca bönachi quiuʼ, Dios, \q1 cateʼ guchëʼu léguequi laʼ guixiʼ ga naʼ dë lataj. \q1 \v 8 Gudödi budóʼ zxuʼ dza niʼ. \q1 Lëscaʼ gula guiö́jsiuʼ lahuëʼ Dios. \q1 Guzxizi guíʼa Sinaí lahuëʼ Dios quégaca bönachi Israel. \q1 \v 9 Benuʼ ga gulaj guiö́jsiuʼ, Dios. \q1 Benuʼ ga böáca yaʼa xiyúʼ ga niʼ guca yu bidxi. \q1 \v 10 Yöjcuáʼ nupa néquiguequi quiuʼ luyú naʼ. \q1 Lu yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ quiuʼ, Dios, \q1 bucözuʼ le gácalen nupa nácagaca yechiʼ luyú naʼ. \b \q1 \v 11 Bëʼ cazëʼ didzaʼ Xanruʼ Dios. \q1 Taʼguísinu nigula zián didzaʼ dxiʼa queëʼ, taʼnnanu: \q1 \v 12 “¡Taʼzxúnnajëʼ! ¡Taʼzxúnnajëʼ bönniʼ taʼnná bëʼë, \q1 encaʼ bönniʼ röjáquiëʼ gudil-la guizxi yu quégaquiëʼ!” \q1 Nigula gulaʼbö́zanu lídxigacanu buluʼzíʼinu xibé le gutáʼ quégaquiëʼ. \q1 \v 13 Sal-laʼ bucachiʼ loliʼ gapa tun chíʼiliʼ böʼcuʼ zxilaʼ, \q1 gáculiʼ le naca lachi ca nácagacabaʼ guʼdödoʼ néquiguequinibaʼ guíë plata, \q1 en xitúbigacabaʼ néquiguequini guíë oro. \q1 \v 14 Cateʼ bësilásiëʼ Dios bönniʼ naʼ gulaʼnná bëʼë lu guíʼa Salmón, \q1 benëʼ ga gula guiö́j böguiʼ lu guíʼa naʼ. \q1 \v 15 Nequi queëʼ Dios guíʼa Basán. \q1 Naca guíʼa Basán naʼ tu guíʼa zxön. \b \q1 \v 16 ¿Bizx que ruzxéʼeliʼ, yuguʼ guíʼa zxön? \q1 ¿Bizx que ruzxéʼeliʼ guíʼa naʼ guzë́ ládxëʼë Dios tsöjsóëʼ ga naʼ? \q1 Le nácatë tsaz soëʼ Dios niʼ. \q1 \v 17 Gayuáʼ, en gayuáʼ nácagaca carreta que gudil-la queëʼ Dios. \q1 Rizë́ʼë Xanruʼ lu guíʼa Sinaí ga naʼ tseajtsaziëʼ lataj láʼayi queëʼ. \b \q1 \v 18 Buëpuʼ yehuaʼ yubá richëʼu bönachi zián gulaʼdzúngaca. \q1 Nuʼu yuguʼ le buluʼnödzaj bönachi quiuʼ, \q1 en le gulunna quiuʼ nupa taʼdáʼbagaʼ Liʼ, \q1 para tsöjsóëʼ Dios niʼ tsaz. \b \q1 \v 19 ¡Yöl-laʼ ba Dios, Nu ruáʼ suaʼruʼ tu dza tu dza! \q1 ¡Náquiëʼ Dios Nu rusölá rëʼu! \q1 \v 20 ¡Dios queë́ruʼ rusölë́ʼ rëʼu! \q1 ¡Rusölë́ʼ Xanruʼ Dios rëʼu lu yöl-laʼ guti! \b \q1 \v 21 Le nácatë Dios udxíëʼ huëʼ ícjagaca nupa taʼdáʼbagaʼ Lëʼ. \q1 Udxíëʼ huëʼ icjëʼ bönniʼ bitiʼ gusanëʼ ca naca döʼ ruʼë. \q1 \v 22 Ruʼë didzaʼ Xanruʼ, rnnëʼ: “Ubéajaʼ léguequi lu guíʼa Basán, \q1 en ubéajaʼ léguequi lu nísadoʼ, \q1 \v 23 ateʼ ulíbiliʼ léguequi ga idxintë irúaj rön quéguequi, \q1 ateʼ ilë́ʼajbaʼ zxículiʼ xichö́ngaca nupa taʼdil-lalen libíʼiliʼ.” \b \q1 \v 24 Taʼléʼe yúguʼtë bönachi nupa taʼdalen Liʼ, Dios. \q1 Lu yöl-laʼ run Liʼ zxön taʼdá lu lataj láʼayi quiuʼ, Dios quiaʼ, Nu rinná beʼe nedaʼ. \q1 \v 25 Nupa tul-la, en nupa taʼguínnaj lë́ʼegaca bihuël-la, taʼdá niʼ, \q1 ateʼ biʼi nigula raʼbandoʼ tunbiʼ léguequi tsözxö́n, taʼgápabiʼ lë́ʼegaca guídidoʼ. \b \q1 \v 26 Buliʼlidzëʼ Dios dxiʼa tsáhuiʼdoʼ gapa naʼ rudúbiliʼ queëʼ, \q1 tuʼ náquiëʼ Xanruʼ, libíʼiliʼ zxíʼini xiʼsóëʼ Israel. \b \q1 \v 27 Nacuʼë zxíʼini xiʼsóëʼ Benjamín ga naʼ, bönniʼ gúcarëʼ cuidiʼ, ateʼ taʼnná bëʼë. \q1 Bönniʼ lo quégaquiëʼ zxíʼini xiʼsóëʼ Judá nútsaʼgaquiëʼ ládjagaquiëʼ, \q1 encaʼ ládjagaquiëʼ bönniʼ lo quégaquiëʼ zxíʼini xiʼsóëʼ Zabulón, en Neftalí. \b \q1 \v 28 Buluíʼi lahui yöl-laʼ huáca quiuʼ, Dios. \q1 Buluíʼi lahui yöl-laʼ huáca quiuʼ, Dios, tuʼ chibenuʼ zián le gulácalen netuʼ. \b \q1 \v 29 Tuʼ dë yudoʼ quiuʼ lu yödzö Jerusalén, \q1 bönniʼ taʼnná bëʼë ilaʼchë́ʼë niʼ le ilunnëʼ quiuʼ. \q1 \v 30 Buzé le bach bönachi yödzö naʼ nácagaca ca böaʼ guixiʼ, \q1 encaʼ bönachi yuguʼ yödzö nácagaca ca yuguʼ bëdxi tsözxö́n len zxíʼiniguequi. \q1 Tuʼlibi bönachi yechiʼ tuʼ taʼzë́ ládxiʼgaca dumí. \q1 Bësilási nupa naʼ taʼyaza ladxiʼ röjaca gudil-la. \q1 \v 31 Bönniʼ gubáz quégaca bönachi Egipto ilaʼdxinëʼ loʼ. \q1 Bönniʼ Etiopía ilaʼchisa náʼagaquiëʼ loʼ, Dios. \b \q1 \v 32 ¡Guliʼgul-la queëʼ Dios, bönachi yúguʼtë yödzö! \q1 ¡Guliʼgul-la yöl-laʼ ba queëʼ Xanruʼ! \q1 \v 33 Röʼë yehuaʼ yubá xitsáʼtërö, le zoa caz dza niʼte. \q1 Buliʼyútsöcaʼ, ruʼë zidzaj didzaʼ, en naca chiʼë ca guziúʼ rinnë́. \q1 \v 34 ¡Guliʼgún zxönëʼ Dios! \q1 Yöl-laʼ nayë́pisë queëʼ rusubagaʼ bönachi Israel. \q1 Yöl-laʼ huáca zxön queëʼ naláʼ lúzxiba xitsáʼ. \b \q1 \v 35 Rubániruʼ ca nacuʼ Liʼ, Dios, lu lataj láʼayi quiuʼ. \q1 Runnuʼ quégaca bönachi quiuʼ yöl-laʼ nal-la, en yöl-laʼ huáca. \b \q1 Náquiëʼ Dios quégaca bönachi Israel. \q1 ¡Yöl-laʼ ba Lëʼ Xanruʼ Dios! \c 69 \q1 \v 1 Busölá nedaʼ, Xanaʼ Dios, \q1 tuʼ raca quiaʼ tsca nabágaʼa nisa ga ridxintë ruchicjaʼ nisa. \q1 \v 2 Raca quiaʼ tsca ruhuötjaʼ ga rëʼ lu gunaʼ, en bitiʼ zoa ga gaca ulibaʼ. \q1 Zoaʼ ca tu lu nisa zila, en chizóa uchicjaʼ nisa. \b \q1 \v 3 Rudú ládxaʼa tuʼ rulidzaʼ nu gácalen nedaʼ, ateʼ daʼ lubáʼa. \q1 Chirichul-la guiö́j lahuaʼ tuʼ ruyúaʼ ga guíduʼ dusölóʼ nedaʼ. \q1 \v 4 Nayántërö ca guitsaʼ icjaʼ nupa bitiʼ taʼléʼe nedaʼ dxiʼa, \q1 en bitiʼ bi nunaʼ quéguequi. \q1 Nál-lagaca nupa taʼdíl-lalen nedaʼ, en të́ʼëni iluti nedaʼ, \q1 en bitiʼ bi nunaʼ quéguequi. \q1 Tunëʼ bayúdx ubiʼa dumí le cabí gulanaʼ. \b \q1 \v 5 Nöz quézinuʼ Liʼ, Dios, yöl-laʼ canö́z quiaʼ, \q1 en bitiʼ nagachiʼ loʼ Liʼ dul-laʼ nunaʼ. \q1 \v 6 Bitiʼ guʼu lataj nupa tuʼzxöni ladxiʼ Liʼ uluʼtuíʼi niʼa quiaʼ nedaʼ, \q1 Xanaʼ Dios nayë́pisëtëruʼ. \q1 Bitiʼ guʼu lataj nupa tun Liʼ zxön ilaʼgáʼana cáʼasö niʼa quiaʼ, \q1 Dios quégaca bönachi Israel. \q1 \v 7 Tuʼ nadxíʼidaʼ Liʼ tuʼlidza ditjëʼ nedaʼ, \q1 en que lë ni naʼ rutuíʼidaʼ. \q1 \v 8 Nacaʼ ca tu bönniʼ ziʼtuʼ lógacabiʼ biʼi bö́chaʼa, \q1 en ca tu bönniʼ ziʼtuʼ lógaquiëʼ diʼa dza quiaʼ. \q1 \v 9 Tuʼ ruíʼi ládxaʼa yudoʼ quiuʼ régui rilá ládxiʼdaʼahuaʼ. \q1 Naca ca tuʼlidza ditaj nedaʼ nupa tuʼlidza ditaj Liʼ. \q1 \v 10 Ruzötaj cuinaʼ, en runaʼ gubasa, \q1 en que lë ni naʼ tuʼdidzaʼ yudxi nedaʼ. \q1 \v 11 Rácuaʼ lariʼ cáʼasö ca run nu ribödxi yechiʼ, \q1 ateʼ tuʼtitaj nedaʼ. \q1 \v 12 Taʼnnë́ʼ quiaʼ yuguʼ laʼ nöza, \q1 ateʼ nupa nazúdxigaca tul-la ca naca quiaʼ, \q1 \v 13 pero nedaʼ ulidzaʼ Liʼ, Xan. \b \q1 Bubíʼi didzaʼ, Dios, cateʼ idxín dza raza ládxuʼu Liʼ \q1 tuʼ nadxíʼideʼenuʼ nedaʼ, \q1 en tuʼ guzxíʼ lu noʼo usölóʼ nedaʼ. \q1 \v 14 Guléaj nedaʼ para cabí huötjaʼ lu le naca ca gunaʼ. \q1 Ben ga uláʼ lu náʼagaca nupa taʼdíl-lalen nedaʼ, \q1 en lu le naca ca nisa zila le chizóa ibagaʼ nedaʼ. \q1 \v 15 Bitiʼ guʼu lataj ibagaʼ nedaʼ lë naʼ. \q1 Bitiʼ guʼu lataj uchicjaʼ lu le naca ca nísadoʼ, \q1 encaʼ cabí huötjaʼ tu lu yeru ba. \q1 \v 16 Bubíʼi didzaʼ, Xan, tuʼ nacuʼ dxiʼi ladxiʼ, \q1 en tuʼ ruhuéchiʼ ládxuʼu nedaʼ, gudá quiaʼ. \q1 \v 17 Bitiʼ ucachiʼ cuinuʼ lahuaʼ nedaʼ, huen dxin quiuʼ. \b \q1 ¡Röʼa böniga! ¡Gudáchi gúcalen nedaʼ! \q1 \v 18 ¡Gudá ga zoaʼ dusölóʼ nedaʼ! \q1 ¡Ben ga uláʼ lu náʼagaca nupa taʼdíl-lalen nedaʼ! \b \q1 \v 19 Nöz quézinuʼ Liʼ ca tuʼdidzaʼ yudxi nedaʼ, \q1 en ca tuʼlidza ditaj nedaʼ, en tuʼcáʼana nedaʼ cáʼasö. \q1 Riléʼe quézinuʼ yúguʼtë nupa bitiʼ taʼléʼe nedaʼ dxiʼa. \q1 \v 20 Rudú ládxaʼa tuʼ tuʼdidzaʼ yudxi nedaʼ, en bitiʼ bi gaca gunaʼ. \q1 Gulözaʼ nu huéchiʼ ladxiʼ nedaʼ, pero cuntu nu guzóa. \q1 Gúʼunidaʼ nu huë tsahuiʼ nedaʼ, pero cuntu nu bidzöli. \q1 \v 21 Cateʼ gudunaʼ buluʼgahuëʼ nedaʼ tu le siláʼ, \q1 en cateʼ gubidxaʼ nisa, buluʼguiʼjëʼ nedaʼ nupe zi. \b \q1 \v 22 Ben ga huöáca laní quégaquiëʼ ca tu le sön légaquiëʼ, \q1 en ben ga huöáca le tuʼziʼë xibé ca tu le gun ga ilaʼchixi ilaʼníguinëʼ. \q1 \v 23 Ben ga ichul-la guiö́j lógaquiëʼ para cabirö ilaʼléʼenëʼ. \q1 Ben ga ilaʼzéchuticaʼsö cúdzuʼgaquiëʼ zxan yuaʼ nuáʼgaquiëʼ. \q1 \v 24 Busubagaʼ légaquiëʼ lu yöl-laʼ rilé quiuʼ, \q1 en bëʼ quégaquiëʼ yöl-laʼ ridzáʼa quiuʼ. \q1 \v 25 Ben ga cuntu nu soa ládzagaquiëʼ, \q1 en ga bítiʼrö nu soa lu yuʼu lídxigaquiëʼ. \b \q1 \v 26 Taʼzóa réguʼë nupa naʼ benuʼ léguequi xiguiaʼ. \q1 Tuʼsiyönnëʼ ca taʼguíʼi taʼzacaʼ nupa naʼ nunuʼ léguequi huëʼ. \q1 \v 27 Buzúaj lu guichi yuguʼ dul-laʼ tunëʼ, \q1 en bitiʼ guʼu légaquiëʼ lataj ilaʼdéliʼnëʼ yöl-laʼ rusölá quiuʼ. \q1 \v 28 Busulu lágaquiëʼ nazúajgaca lu guichi quégaca nupa nabángaca. \q1 Bitiʼ guʼu légaquiëʼ lataj ilaʼbábalenëʼ nupa nácagaca tsahuiʼ. \q1 \v 29 Nedaʼ riguíʼi rizácaʼa, en rudú ládxaʼa. \q1 Guchisa nedaʼ, Dios, en busölá nedaʼ. \b \q1 \v 30 ¡Cuʼa-nëʼ yöl-laʼ ba Dios len tu le gul-laʼ! \q1 ¡Gunaʼ Lëʼ zxön, en guíaʼ-nëʼ: “Xclenuʼ”! \b \q1 \v 31 Chaza ládxëʼë Xanruʼ Dios lë ni \q1 ca raza ládxëʼë-baʼ böaʼ-bëdxi rútiaʼ-baʼ lahuëʼ, \q1 o ca raza ládxëʼë-baʼ tubaʼ bëdxi zxön chinagúlabaʼ. \q1 \v 32 Nupa taʼguíʼi taʼzacaʼ ilaʼléʼeni lë ni, en uluʼdzeja. \q1 Ilaʼdipa ládxiʼgaca nupa tuʼguilaj Dios. \q1 \v 33 Ruzë́ naguëʼ Xanruʼ Dios nupa taʼyadzaj taʼyudxi, \q1 en bitiʼ ral-la ládxëʼë bönachi queëʼ nadzúngaca. \b \q1 \v 34 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba Dios, libíʼiliʼ yehuaʼ yubá, en luyú ni, \q1 encaʼ nísadoʼ, en yúguʼtë le nacuáʼ tu tu lataj naʼ! \b \q1 \v 35 Usölá cazëʼ Dios bönachi Sión, \q1 en uchisëʼ yuguʼ yödzö quégaca zxíʼini xiʼsóëʼ Judá. \q1 Ilaʼcuáʼ bönachi queëʼ ga naʼ, ateʼ guequi quéguequi luyú naʼ. \q1 \v 36 Zxíʼini xiʼsóagaquiëʼ huen xichinëʼ ilaʼzíʼibiʼ luyú naʼ, \q1 ateʼ ilaʼcuáʼticaʼsö niʼ nupa nadxíʼigaca Lëʼ. \c 70 \q1 \v 1 ¡Busölá nedaʼ, Dios! \q1 ¡Gudáchi gácalenuʼ nedaʼ, Xan! \q1 \v 2 Ben ga uluʼtuíʼi, en ilaʼbö́ʼ böniga nupa naʼ të́ʼëni iluti nedaʼ. \q1 Ben ga uluʼhuécja, en uluʼgáʼana cáʼasö nupa naʼ të́ʼëni gaca bi gaca quiaʼ. \q1 \v 3 Ben ga uluʼhuécja lu yöl-laʼ rutuíʼi quéguequi \q1 nupa naʼ tuʼtitaj nedaʼ, taʼnná: “Ja, ja.” \q1 \v 4 Ben ga uluʼdzeja, en uluʼzíʼ xibóʼ yúguʼtë nupa tuʼguilaj Liʼ. \q1 Ben ga iluíʼiticaʼsö didzaʼ nupa taʼdxíʼi yöl-laʼ rusölá quiuʼ, ilaʼnná: \q1 “¡Zxö́ntërö náquiëʼ Dios!” \b \q1 \v 5 Nedaʼ nacuídiʼdaʼ, en bitiʼ bi gaca gunaʼ. \q1 ¡Gudáchi gácalenuʼ nedaʼ, Dios! \q1 Nacuʼ Nu rácalen nedaʼ, en Nu rusölá nedaʼ. \q1 ¡Bitiʼ caʼ tsenuʼ guíduʼ quiaʼ, Xan! \c 71 \q1 \v 1 Nuzóa cazuʼ nedaʼ dxiʼa tsáhuiʼdoʼ ga naʼ zuʼ, Xan. \q1 ¡Bitiʼ guʼu lataj utuíʼidaʼ! \q1 \v 2 ¡Tuʼ nacuʼ tsahuiʼ gúcalen nedaʼ, en busölá nedaʼ! \q1 ¡Buzë́ naguʼ nedaʼ, en busölá nedaʼ! \q1 \v 3 Nacuʼ le uzóa nedaʼ tsutsu, \q1 en le gun chiʼi nedaʼ ga gaca ucachiʼ cuinaʼ. \q1 Chigunná béʼenuʼ nu usölá nedaʼ tuʼ nacuʼ Nu ruzóa nedaʼ tsutsu, \q1 en Nu run chiʼi nedaʼ. \q1 \v 4 Dios quiaʼ, busölá nedaʼ lu naʼ nu ruáʼ döʼ, \q1 en lu naʼ nu ridáʼbagaʼ Liʼ, en run dzatsa. \q1 \v 5 Tuzuʼ Liʼ runaʼ löza, Xan. \q1 Ruzxöni ládxaʼa Liʼ ga gudélaʼtë nacaʼ bíʼidoʼ. \q1 \v 6 Ruzxöni ládxaʼa Liʼ ga gudélaʼtë guljaʼ, \q1 tuʼ guzóalen cazuʼ nedaʼ cateʼ niʼ buzóanu xináʼa nedaʼ. \q1 ¡Cúʼuticaʼsaʼ Liʼ yöl-laʼ ba! \q1 \v 7 Zián nupa tuʼbani ca naca quiaʼ, \q1 tuʼ run chiʼi cazuʼ Liʼ nedaʼ. \q1 \v 8 ¡Rigúʼuticaʼsaʼ Liʼ yöl-laʼ ba, \q1 en tu dza tu dza ruluʼa lahui yöl-laʼ ba quiuʼ! \q1 \v 9 ¡Bitiʼ usán noʼo nedaʼ naʼa, ni nacaʼ bönniʼ gula! \q1 ¡Bitiʼ ucáʼanuʼ nedaʼ naʼa cateʼ ni rudú ládxaʼa! \q1 \v 10 Tuíʼi didzaʼ nupa bitiʼ taʼléʼe nedaʼ dxiʼa ca gaca bi ilún quiaʼ, \q1 ateʼ tun tuz xtídzaʼgaca nupa të́ʼëni iluti nedaʼ. \q1 \v 11 Taʼnná: “¡Nusán nëʼë Dios lëʼ! \q1 ¡Guliʼdá sönruʼ-nëʼ tuʼ cuntu nu zoa gácalen lëʼ!” \q1 \v 12 ¡Dios, bitiʼ suʼ ziʼtuʼ ga ni zoaʼ! \q1 ¡Dios quiaʼ, gudáchi gácalenuʼ nedaʼ! \q1 \v 13 Ben ga uluʼtuíʼi, en ilaʼniti nupa të́ʼëni iluti nedaʼ. \q1 Ben ga uluʼtuíʼinëʼ, en ilaʼböʼë böniga bönniʼ të́ʼënëʼ iluʼë döʼ quiaʼ. \b \q1 \v 14 ¡Nedaʼ gúnticaʼsaʼ löza Liʼ, \q1 en cúʼuticaʼsaʼ Liʼ yöl-laʼ ba! \b \q1 \v 15 Idú dza usiyöndaʼ bönachi nacuʼ tsahuiʼ, \q1 en rusölóʼ yúguʼtë bönachi. \q1 Bitiʼ nözdaʼ bal-laxi luzuí busölóʼ nedaʼ. \b \q1 \v 16 ¡Guʼa didzaʼ ca nácagaca le zxön benuʼ Liʼ, Xanaʼ Dios! \q1 ¡Usiyöndaʼ bönachi tuzuʼ Liʼ nacuʼ tsahuiʼ! \b \q1 \v 17 Dios, rusédinuʼ nedaʼ ga gudélaʼtë niʼ nacaʼ bíʼidoʼ, \q1 ateʼ ga ridxintë naʼa dza ruáʼa didzaʼ ca nácagaca le zxön nunuʼ. \q1 \v 18 Naʼa nacaʼ bönniʼ gula, en chinaguchaʼ. \q1 ¡Bitiʼ usán noʼo nedaʼ, Dios! \q1 Benna nedaʼ lataj usiyöndaʼ yuguʼ zxíʼini xsoaʼ ca naca yöl-laʼ huáca quiuʼ, \q1 ateʼ quíxjöiʼidaʼ nupa ilalaj ca naca yöl-laʼ nál-la quiuʼ. \b \q1 \v 19 ¡Le tsahuiʼ nacuʼ, Dios, ridxintë lúzxiba! \q1 ¡Nunuʼ Liʼ yuguʼ le zxö́ntërö! \q1 ¡Cúnturö nu zoa nu naca ca nacuʼ Liʼ, Dios! \b \q1 \v 20 Gusöl-laʼ cazuʼ quiaʼ yuguʼ le guca quiaʼ le gulún nedaʼ ziʼ, \q1 pero ruúnuʼ nedaʼ tsutsu, \q1 en le yúbölö uchisuʼ nedaʼ para cabí gátiaʼ. \q1 \v 21 Gunuʼ ga tsë́piseaʼ, \q1 en huë tsahúʼu nedaʼ le yúbölö. \b \q1 \v 22 ¡Le nácatë cuʼa Liʼ yöl-laʼ ba, en gul-laʼ tu bihuël-la, Dios! \q1 ¡Gul-laʼ ca runuʼ ca rnnoʼ, en nacuʼ Nu naca láʼayi lógaca bönachi Israel! \q1 \v 23 ¡Lu yöl-laʼ rudzeja quiaʼ cö́dxiʼa cateʼ gul-laʼ quiuʼ, \q1 en idú ládxaʼa gul-laʼ tuʼ busölóʼ nedaʼ! \q1 \v 24 ¡Idú dza guʼa didzaʼ ca nacuʼ tsahuiʼ! \q1 ¡Tuʼtuíʼi, en taʼbö́ʼ baguíʼi nupa gulë́ʼëni iluáʼ döʼ quiaʼ! \c 72 \q1 \v 1 Dios, buzéajniʼinëʼ bönniʼ rinná bëʼë \q1 para gaca uchiʼa usörö́ëʼ ca ruchiʼa rusörö́uʼ Liʼ. \q1 Ben ga ilácagacabiʼ tsahuiʼ zxíʼinëʼ ca nacuʼ Liʼ tsahuiʼ. \q1 \v 2 Bëʼë lataj uchiʼa usörö́ëʼ quégaca bönachi quiuʼ ca naca le naca tsahuiʼ, \q1 encaʼ quégaca bönachi quiuʼ taʼguíʼi taʼzacaʼ. \q1 \v 3 Ben ga ilaʼcuáʼ dxiʼa tsáhuiʼdoʼ bönachi quiuʼ yuguʼ lu guíʼa, \q1 en ilácagaca tsahuiʼ yuguʼ lu guíʼadoʼ. \q1 \v 4 Bëʼë lataj ubéajëʼ tsahuiʼ nupa taʼguíʼi taʼzacaʼ ladaj bönachi quiuʼ, \q1 en usölë́ʼ yuguʼ zxíʼinigaca nupa taʼyadzaj taʼyudxi, \q1 en ucul-lëʼ nu ribía no léguequi. \q1 \v 5 Ben ga iladxi bönachi quiuʼ Liʼ tsanni niʼ soa gubidza, \q1 encaʼ tsanni niʼ soa beoʼ ga idxintë dza udxi. \q1 \v 6 Ben ga gáquiëʼ bönniʼ rinná bëʼë ca nisa guiö́j ribixi lu guíxiʼdoʼ, \q1 en ca yuguʼ guiö́j gúpaʼdoʼ tuʼsubisa luyú. \q1 \v 7 Ben ga gaca dxiʼa quégaca nupa nácagaca dxiʼa yuguʼ dza inná bëʼë lëʼ, \q1 en ilaʼcuáʼ dxiʼa tsáhuiʼdoʼ ga idxintë bítiʼrö soa beoʼ. \q1 \v 8 Ben ga inná bëʼë idapa laʼa yödzölió, \q1 ga naguelaʼ raʼ yegu Eufrates ga idxintë idútë luyú. \q1 \v 9 Ben ga uluʼzechu zxíbigaca lahuëʼ lëʼ nupa nacuáʼ luyú bidxi, \q1 en iladxi lëʼ nupa taʼdíl-lalen lëʼ. \q1 \v 10 Ben ga ilaʼdxinëʼ lahuëʼ bönniʼ taʼnná bëʼë luyú Tarsis en yuguʼ lu yödzö, \q1 nuáʼgaquiëʼ yuguʼ le uluʼnödzjëʼ queëʼ. \q1 Bönniʼ taʼnná bëʼë luyú Sabá, en luyú Seba iláʼdxinëʼ bi uluʼnödzjëʼ queëʼ. \q1 \v 11 Ben ga uluʼzechu zxíbigaquiëʼ lahuëʼ yúguʼtë bönniʼ taʼnná bëʼë, \q1 en ilúngaca xichinëʼ bönachi yúguʼtë yödzö. \q1 \v 12 Usölë́ʼ nu riyadzaj riyudxi cateʼ ulidza lëʼ, \q1 encaʼ nu riguíʼi rizacaʼ, en nu bitiʼ zoa nu gácalen nu naʼ. \q1 \v 13 Huéchiʼ ládxëʼë nupa nácagaca yechiʼ, en nupa taʼyadzaj taʼyudxi, \q1 en gun chiʼë yöl-laʼ naʼbán quégaca nupa nácagaca yechiʼ. \q1 \v 14 Usölë́ʼ léguequi lu náʼagaca nupa tun léguequi ziʼ, \q1 en lu náʼagaca nupa tuáʼ döʼ, \q1 en güíʼi ládxëʼë léguequi cateʼ nu guë́ʼëni guti léguequi. \q1 \v 15 Soëʼ ibanëʼ, ateʼ iluáʼgaca bönachi queëʼ oro que lu xiyúgaca bönachi Sabá. \q1 Ben ga uluʼlidza Dios bönachi, ilaʼnábiticaʼsö Liʼ gácalenuʼ lëʼ. \q1 Ben ga uluʼlidza lëʼ dxiʼa tsáhuiʼdoʼ idú dza. \q1 \v 16 Ben ga unö́dzjadaʼ zxoaʼ luyú queëʼ, encaʼ yuguʼ lu guíʼadoʼ, \q1 le unödzaj yödxi yanaʼ xiyúëʼ ca run guíʼa Líbano. \q1 Ben ga ilaʼyán nupa nacuáʼ ladzëʼ ca röʼö guíxiʼdoʼ lu xiyúëʼ. \q1 \v 17 Ben ga tsöjnégaca le lëʼ ga idxintë dza udxi. \q1 Ben ga gaca yöl-laʼ ba que lëʼ tsanni niʼ soa gubidza. \q1 Ben ga ilaʼnabi bönachi Liʼ yúguʼtë yödzö \q1 gunuʼ ga gaca dxiʼa quéguequi ca benuʼ queëʼ lëʼ. \q1 Ben ga ilaʼgúʼu lëʼ yöl-laʼ ba bönachi yúguʼtë yödzö. \b \q1 \v 18 ¡Yöl-laʼ ba Xanruʼ Dios, Dios quégaca bönachi Israel! \q1 ¡Tuzëʼ Lëʼ runëʼ le túngaca ga rubániruʼ! \q1 \v 19 ¡Yöl-laʼ ba Lëʼ le naca lachi ga idxintë dza udxi! \q1 ¡Rizë́ ládxiʼruʼ ilí idútë yödzölió le naca beníʼ queëʼ! \b \q1 ¡Caʼ gaca! ¡Ön, caʼ gaca! \b \q1 \v 20 Chibudxi le rinábidaʼ-nëʼ Dios nedaʼ, David, zxíʼinëʼ Isaí. \c 73 \q1 \v 1 Le nácatë runëʼ Dios ga raca dxiʼa quégaca bönachi Israel, \q1 nupa naʼ naca dxiʼa tsahuiʼ ládxiʼdoʼguequi. \q1 \v 2 Iaʼlátiʼsö guchixi guníguidaʼ. \q1 Iaʼlátiʼsö tsöjdödaʼ tsöláʼalö, \q1 \v 3 tuʼ buzxéʼedaʼ nupa tun ba zxön cuínguequi, \q1 en tuʼ dëdaʼ yöl-laʼ tsahuiʼ quégaca nupa tuáʼ döʼ. \q1 \v 4 Bitiʼ caʼ téquinëʼ ziʼ bönniʼ tuʼë döʼ naʼ. \q1 Nácagaquiëʼ tsutsu, en nacuʼë dxiʼa. \q1 \v 5 Bitiʼ taʼguíʼi taʼzáquëʼë ca taʼguíʼi taʼzacaʼ iaʼzícaʼrö bönachi. \q1 Bitiʼ caʼ raca quégaquiëʼ ca raca quégaca bönachi yúbölö. \q1 \v 6 Naca yöl-laʼ run ba zxön cuini quégaquiëʼ \q1 ca tu le néquini oro dxía ícjagaquiëʼ. \q1 Yöl-laʼ rutsatsa quégaquiëʼ naca ca zxágaquiëʼ nácugaquiëʼ. \q1 \v 7 Tuʼziʼë xibé le taʼdödi bëʼë tëʼaj tahuëʼ, \q1 en taʼzáʼ ládxiʼgaquiëʼ quégaca le zián le ilaʼdéliʼnëʼ. \q1 \v 8 Tuʼtitjëʼ iaʼzícaʼrö bönachi, \q1 en tuʼë didzaʼ lu yöl-laʼ run ba zxön cuini quégaquiëʼ. \q1 Tun ba zxön cuíngaquiëʼ, \q1 en të́ʼënëʼ ilaʼbía nahuëʼ iaʼzícaʼrö bönachi. \q1 \v 9 Taʼnnë́ʼ queëʼ Dios zoëʼ yehuaʼ yubá, \q1 en tuʼdidzaʼ yudxëʼ nupa nacuáʼ yödzölió. \q1 \v 10 Que lë ni naʼ taʼdáʼ bönachi queëʼ Dios légaquiëʼ, \q1 en taʼyéajlëʼ didzaʼ tuʼë. \q1 \v 11 Taʼnnë́ʼ: “Bitiʼ caʼ nö́zinëʼ Dios, \q1 en bitiʼ iléʼe lë ni Nu naʼ zoa xitsáʼalö.” \q1 \v 12 Caní nácagaca nupa tuáʼ döʼ. \q1 Dëdaʼ yöl-laʼ tsahuiʼ quéguequi, en taʼzíʼticaʼsö iaʼlatiʼ. \q1 \v 13 ¿Naruʼ nítisö ben chiʼi cuinaʼ para gacaʼ dxiʼa \q1 en para cabí ibágaʼa dul-laʼ? \b \q1 \v 14 Dios, benuʼ ga gudíʼi guzxácaʼa idú dza. \q1 Yuguʼ zila benuʼ nedaʼ ziʼ. \q1 \v 15 Laʼtuʼ bëʼa didzaʼ ca nácagaca lë ni \q1 guzxíʼ yéʼedaʼ bönachi quiuʼ. \q1 \v 16 Que lë ni naʼ bëʼ ládxaʼa tséajniʼidaʼ lë ni, \q1 sal-laʼ gúcadaʼ böniga \q1 \v 17 ga bidxintë dza guyuʼa yudoʼ quiuʼ \q1 en guyéajniʼidaʼ ca gaca quégaca nupa tuáʼ döʼ. \q1 \v 18 Le nácatë nuzúʼ léguequi ga taʼchixi taʼnigui, \q1 en runuʼ ga ilaʼniti tsaz. \q1 \v 19 Laʼ ilaʼnítitë, \q1 en ilaʼyaza ga udxi quéguequi. \q1 \v 20 Nácagaca ca tu le rinetuʼ yëla le ridödi que cateʼ ritö́ yu. \q1 Cateʼ chasuʼ, Xan, laʼ udö́diteuʼ léguequi tsöláʼalö. \q1 \v 21 Cateʼ yöjdín icjaʼ le nácagaca ca tu le siláʼ, \q1 en guzáʼ ládxaʼa yuguʼ le gúquidaʼ ziʼ, \q1 \v 22 gucaʼ tuʼ canö́z, en bitiʼ bi guyéajniʼidaʼ. \q1 Gucaʼ ca tubaʼ böaʼ guixiʼ loʼ Liʼ. \q1 \v 23 Zóaticaʼsaʼ loʼ Liʼ, \q1 ateʼ rizö́n cazuʼ nedaʼ. \q1 \v 24 Rigúʼu yö́l-luʼu nedaʼ le rugúʼu nedaʼ nöza quiuʼ, \q1 en ga údxitë uziʼu nedaʼ, en gunuʼ nedaʼ bal. \b \q1 \v 25 ¿Núzxirö zoa yehuaʼ yubá nu gácalen nedaʼ? \q1 ¡Tuzuʼ Liʼ! \b \q1 Tuʼ rácalenuʼ nedaʼ cúnturö nu zoa yödzölió nu riquindaʼ. \q1 \v 26 Ricuidiʼ le nacaʼ, en rudú ládxaʼa. \q1 Le ruzóa tsutsu ládxiʼdaʼahuaʼ, \q1 en le ruzíʼticaʼsaʼ xibé naca cazuʼ Liʼ, Xan. \q1 \v 27 Le nácatë ilaʼniti nupa tuʼcáʼana Liʼ. \q1 Usunítiuʼ yúguʼtë nupa tuʼzóa Liʼ tsöláʼalö. \q1 \v 28 Raca dxiʼa quiaʼ cateʼ ribigaʼ ga zuʼ Liʼ, Dios. \b \q1 ¡Naca cazuʼ Liʼ, Xanaʼ Dios, Nu run chiʼi nedaʼ \q1 para uluʼa lahui yúguʼtë le nun cazuʼ! \c 74 \q1 \v 1 Dios, ¿naruʼ tsaz nusán ládxuʼu netuʼ? \q1 ¿Rilédeʼenuʼ netuʼ, böʼcuʼ zxilaʼ queë cazuʼ? \q1 \v 2 Yöjné netuʼ, bönachi tuʼdubi quiuʼ, nupa böáʼu cazuʼ dza niʼte, \q1 nupa böáʼu cazuʼ para gácatuʼ bönachi queë cazuʼ. \q1 Yöjné guíʼa Sión, ga ni guzóa cazuʼ Liʼ. \q1 \v 3 Gudá töduʼ ga ni naguínnajdërö yödzö láʼayi quiuʼ. \q1 Buluʼsunítidërö nupa gulaʼdáʼbagaʼ Liʼ \q1 yúguʼtë le gulaʼcuáʼ lataj láʼayi quiuʼ. \q1 \v 4 Tuʼtsatsa nupa naʼ gulaʼdáʼbagaʼ Liʼ \q1 idú gásibiʼilö ga ni budúbituʼ quiuʼ. \q1 Nucuáʼgaquiëʼ ni le naca bë́ʼgaca \q1 nuxícjagaquiëʼ yödzö láʼayi quiuʼ. \q1 \v 5 Naláʼ lahui yödzö ni ca naláʼ tu guíʼa cateʼ nu gulúʼu le bidín, \q1 en nurixi nu naʼ yuguʼ yaga gulaʼcuáʼ lu guíʼa naʼ. \q1 \v 6 Buluʼzxuzxjëʼ le nácagaca lachi lu yödzö ni \q1 len yuguʼ guíë huága quégaquiëʼ, en yuguʼ yaga zidzaj. \q1 \v 7 Buluʼzéguiʼë idútë lataj láʼayi quiuʼ. \q1 Nucáʼanagaquiëʼ cáʼasö lataj ga benruʼ bal Loʼ. \q1 \v 8 Lu icja ládxiʼdoʼgaquiëʼ gulaʼnë́ʼ: “Nuxícjadërötuʼ bönachi ni.” \q1 Idútë lu xiyutuʼ buluʼzéguiʼë yúguʼtë yuʼu ga naʼ budúbituʼ loʼ. \q1 \v 9 Bítiʼrö caz riléʼetuʼ yuguʼ le buluʼsubán ládxiʼtuʼ gulísatuʼ lu xiyutuʼ. \q1 Bítiʼrö zoa nu bönniʼ ruʼë didzaʼ uláz quiuʼ. \q1 Bítiʼrö zóalen netuʼ nu bönniʼ nö́zinëʼ gácaʼxte caz gaca caní queë́tuʼ. \q1 \v 10 Dios, ¿gácaʼxte caz uluʼlidza ditaj netuʼ nupa taʼdíl-lalen netuʼ? \q1 ¿Gácaʼxte caz uluʼcáʼana ditaj Loʼ nupa taʼdáʼbagaʼ Liʼ? \q1 \v 11 ¿Naruʼ cabí gácalenuʼ netuʼ? \q1 ¿Bizx que nucáchuʼu yöl-laʼ huáca zxön quiuʼ? \q1 \v 12 Rinná beʼe quézinuʼ netuʼ Liʼ, Dios, dza niʼte quez, \q1 en rusölá cazuʼ bönachi idútë yödzölió. \q1 \v 13 Len yöl-laʼ huáca zxön quiuʼ bubéaj cazuʼ choplö nísadoʼ. \q1 Guláʼa cazuʼ ícjagacabaʼ böaʼ zxön nacuáʼabaʼ nísadoʼ. \q1 \v 14 Bzxuzxja cazuʼ ícjagacabaʼ böaʼ síniaʼ lëbaʼ Leviatán. \q1 Ben cazuʼ ga gulágubaʼ yuguʼ böaʼ guixiʼ xipë́laʼbaʼ böaʼ síniaʼ naʼ. \q1 \v 15 Gusalaj cazuʼ yuguʼ beaj nisa, en gapa rálajdaʼ nisa. \q1 Busubidxi cazuʼ yuguʼ yegu nisa gulaʼyúdzuticaʼsö nisa. \q1 \v 16 Nequi queë cazuʼ lahuiʼ dza, en nequi caʼ quiuʼ chiʼi dzö́ʼölö. \q1 Ben cazuʼ Liʼ beníʼ, encaʼ gubidza. \q1 \v 17 Naguixaj cazuʼ Liʼ yúguʼtë buzáʼ nacuáʼ yödzölió. \q1 Nun cazuʼ Liʼ beoʼ la, en beoʼ ziaga. \q1 \v 18 Yöjné lë ni, Dios. Nupa taʼdáʼbagaʼ Liʼ nucáʼanagaca ditaj Loʼ, \q1 ateʼ nupa nácagaca canö́z nucáʼanagaca cáʼasö Loʼ. \q1 \v 19 Bitiʼ usán noʼo nupa nadxíʼinuʼ lu náʼagaca nupa nácagaca ca yuguʼ böaʼ guixiʼ síniaʼ. \q1 Bitiʼ gal-la ládxuʼu tsaz nupa néquiguequi quiuʼ, en taʼguíʼi taʼzacaʼ. \q1 \v 20 Yöjné didzaʼ dzaga naʼ núnlenuʼ netuʼ, \q1 tuʼ nacuáʼ nupa tuti bönachi gapa naca chul-la lu xiyutuʼ. \q1 \v 21 Bitiʼ guʼu lataj uluʼgáʼana cáʼasö nupa nácagaca bayechiʼ. \q1 Ben ga ilaʼgúʼu Liʼ yöl-laʼ ba nupa taʼguíʼi taʼzacaʼ, en taʼyadzaj taʼyudxi. \b \q1 \v 22 ¡Guyasa, Dios, en ben ca rnna xtídzuʼu! \q1 ¡Ruzë́ naguʼ ca rulidza ditjëʼ Liʼ bönniʼ canö́z idú dza! \q1 \v 23 Bitiʼ gal-la ládxuʼu didzaʼ ziʼ tuíʼi nupa taʼdáʼbagaʼ Liʼ. \q1 Yöl-laʼ dzatsa tun nupa tuʼcáʼana Liʼ cáʼasö riyö́nticaʼsö. \c 75 \q1 \v 1 ¡Rëtuʼ Liʼ: “Xclenuʼ, Dios”! \q1 ¡Rëtuʼ Liʼ: “Xclenuʼ”, \q1 tuʼ zóaticaʼsuʼ gal-laʼ ga zóatuʼ! \q1 ¡Tuíʼi didzaʼ bönachi ca nácagaca le zxön nunuʼ! \b \q1 \v 2 Rnnëʼ Dios: “Nuzóaʼ dza cateʼ uchiʼa usörö́aʼ bönachi. \q1 Uchiʼa usörö́ cazaʼ léguequi ca naca le nácatë. \q1 \v 3 Tuʼsuniti yödzölió, en nupa nacuáʼ niʼ, \q1 pero tsaz nuzóa cazaʼ le.” \q1 \v 4 Gudxaʼ nupa tun ba zxön cuínguequi, gunníaʼ: “Bitiʼ gun ba zxön cuinliʼ”, \q1 en gudxaʼ nupa tuáʼ döʼ: “Bitiʼ huë tsahuiʼ cuinliʼ. \q1 \v 5 Bitiʼ huë tsahuiʼ cuinliʼ, \q1 en bitiʼ güíʼiliʼ didzaʼ lu yöl-laʼ run ba zxön cuinliʼ.” \b \q1 \v 6 Calëga ga rilén gubidza, en calëga ga ribía gubidza, \q1 en calëga laʼ guixiʼ ga dë lataj irúaj le huë tsahuiʼ bönachi, \q1 \v 7 pero uchiʼa usörö́ cazëʼ Dios bönachi. \q1 Uzötjëʼ tuëʼ bönniʼ, en uchisëʼ iaʼtúëʼ. \q1 \v 8 Nuáʼ cazëʼ Xanruʼ lu nëʼë tu zxigaʼ yudzu xisa le ribía lubá uva le ribixi rilëbi. \q1 Chinugútsiʼdërëʼ le, ateʼ riguʼë le para ilëʼaj le nupa tuáʼ döʼ yödzölió ni, \q1 ateʼ ilë́ʼjadërö le siláʼ que. \q1 \v 9 Nedaʼ usiyö́nticaʼsaʼ bönachi lë ni, \q1 en gul-laʼ yöl-laʼ ba queëʼ Dios queëʼ Jacob. \q1 \v 10 Ugǘëʼ yöl-laʼ unná bëʼ quégaca nupa tuáʼ döʼ. \q1 Quíxjëʼ tsaz yöl-laʼ unná bëʼ quégaca nupa nácagaca tsahuiʼ. \c 76 \q1 \v 1 Zxíʼini xiʼsóëʼ Judá núnbëʼgaquiëʼ Dios. \q1 Nayë́pisë le lëʼ ladaj bönachi Israel. \q1 \v 2 Zoa caz lataj láʼayi queëʼ lu yödzö Jerusalen, \q1 ateʼ nazíʼi le Sión lataj ga naʼ zoa cazëʼ. \q1 \v 3 Niʼ guditsjëʼ yuguʼ yaga lahui tuchiʼ zoa guíʼ láhuiguequi, \q1 encaʼ yuguʼ guíë la, en yuguʼ le taʼdíl-lalen bönachi lu gudil-la. \b \q1 \v 4 ¡Yöl-laʼ ba Liʼ, Dios! \q1 ¡Nayë́pisëtëruʼ ca yuguʼ guíʼa zxön! \b \q1 \v 5 Buxicjuʼ bönniʼ nál-lagaquiëʼ. \q1 Gudödi yëla guiö́j lógaquiëʼ bönniʼ röjáquiëʼ gudil-la, \q1 en bitiʼ guca ilaʼchisa náʼagaquiëʼ. \q1 \v 6 Cateʼ Liʼ, Dios queëʼ Jacob, gudíl-lalen cazuʼ légaquiëʼ \q1 gulátibaʼ böaʼ, ateʼ gulati caʼ nupa dxíagaca légacabaʼ. \q1 \v 7 Liʼ caz ral-laʼ gádxituʼ, \q1 tuʼ cabí gaca nu soa loʼ cateʼ ilenuʼ. \q1 \v 8 Ga zuʼ Liʼ yehuaʼ yubá gunnóʼ uchiʼa usörö́uʼ bönachi. \b \q1 Níʼirö guladxi nupa nacuáʼ lu yu, en gulaʼcuáʼ dxisö, \q1 \v 9 cateʼ guzuínëʼ Dios para uchiʼa usörö́ëʼ quégaca bönachi, \q1 para usölë́ʼ nupa nácagaca nöxaj ladxiʼ yödzölió ni. \q1 \v 10 Sal-laʼ taʼlédeʼe bönachi, gaca yöl-laʼ ba queëʼ Lëʼ. \q1 Uziʼë xibégaca nupa uluʼgáʼana ládjaguequi. \q1 \v 11 Guliʼsíʼ lu náʼaliʼ bi gunliʼ lahuëʼ Xanruʼ Dios, \q1 en guliʼgún ca naʼ innaliʼ. \q1 Yúguʼtë nupa nacuáʼ ga naʼ zoëʼ ral-laʼ bi uluʼnödzaj queëʼ, \q1 tuʼ náquiëʼ Nu ral-laʼ gádxiruʼ. \q1 \v 12 Ubéaj cazëʼ böʼ nácagaca caz nupa nadéliʼgaca lataj lo. \q1 Bönniʼ taʼnná bëʼë luyú ni tádxinëʼ Lëʼ. \c 77 \q1 \v 1 Rulidzaʼ-nëʼ Dios, en ruáʼa zidzaj didzaʼ. \q1 Rulidzaʼ-nëʼ Dios, ateʼ riyönnëʼ chiʼa. \q1 \v 2 Cateʼ bi guca quiaʼ bulidzaʼ-nëʼ Dios. \q1 Chiʼi dzö́ʼölö guchisa naʼa lahuëʼ, en bitiʼ busanaʼ rulidzaʼ-nëʼ. \q1 Bitiʼ guca nu huë tsahuiʼ nedaʼ. \q1 \v 3 Cateʼ röjnedaʼ-nëʼ Dios, röʼa böniga. \q1 Cateʼ rinnë́ ládxaʼa, níʼirö rudú ládxaʼa. \b \q1 \v 4 Bubéaj cazuʼ yëla guiö́j lahuaʼ. \q1 Tuʼ riböʼa böniga bitiʼ gaca guʼa didzaʼ. \b \q1 \v 5 Chiguzáʼ ládxaʼa ca guca dza niʼte, \q1 ca guca yuguʼ iz chigulaʼdödi. \q1 \v 6 Tsöjnedaʼ le buláʼ chiʼi dzö́ʼölö, \q1 en tsöjsáʼ ládxaʼa ca naca que, ateʼ rinábini cuinaʼ: \q1 \v 7 ¿Naruʼ tsaz nusán Xanruʼ nedaʼ? \q1 ¿Naruʼ cabirö uzáʼ ládxëʼë quiaʼ? \q1 \v 8 ¿Naruʼ cabirö gáquiëʼ dxiʼi ladxiʼ? \q1 ¿Naruʼ cabirö tsöjnenëʼ le guzxíʼ lu nëʼë gunëʼ? \q1 \v 9 ¿Naruʼ nál-la ládxëʼë Dios tuʼ cabirö ruzáʼ ládxëʼë queë́ruʼ? \q1 ¿Naruʼ bítiʼrö huéchiʼ ládxëʼë rëʼu tuʼ rilenëʼ? \q1 \v 10 Níʼirö gudxi cuinaʼ: Raca caní quiaʼ tuʼ risë́bidaʼ ládxaʼa, \q1 en que lë ni naʼ réquidaʼ nadzáʼ yöl-laʼ unná bëʼ queëʼ Dios nayë́pisëʼ. \b \q1 \v 11 Tsöjnedaʼ yuguʼ le nun cazuʼ Liʼ, Xantuʼ. \q1 Tsöjnedaʼ yuguʼ yöl-laʼ huáca benuʼ dza niʼte. \q1 \v 12 Saʼ ládxaʼa ca nácagaca le nunuʼ, \q1 en cuéqui icjaʼ ca nácagaca le runuʼ. \q1 \v 13 Naca láʼayi ca run cazuʼ Liʼ, Dios. \q1 Cúnturö nu zoa naca dios ca nacuʼ Liʼ, Dios queë́tuʼ. \q1 \v 14 Naca cazuʼ Liʼ Dios, runuʼ yuguʼ yöl-laʼ huáca zxön. \q1 Bulúʼu lahui yöl-laʼ huáca quiuʼ lógaca bönachi yúguʼtë yödzö. \q1 \v 15 Len yöl-laʼ huáca zxön quiuʼ busölóʼ bönachi quiuʼ, \q1 nupa nácagaca zxíʼini xiʼsóagaquiëʼ Jacob, en José. \q1 \v 16 Bilaʼléʼe yuguʼ nísadoʼ Liʼ, Dios. \q1 Bilaʼléʼe yuguʼ nísadoʼ Liʼ, en gulaʼbö́ʼ böniga. \q1 Gulaʼzxízilëʼe yuguʼ nísadoʼ. \q1 \v 17 Buluʼlalaj böaj lúzxiba nisa. \q1 Lúzxiba xitsáʼ gunnëdaʼ guziúʼ. \q1 Guyëpi yösa ca yuguʼ yaga lahui tuchiʼ. \q1 \v 18 Lu böʼ budunuʼ biyö́n guziúʼ quiuʼ gunnëdaʼ. \q1 Yösa gulaʼyëpi buluʼzeníʼ luyú. \q1 Gudö́didaʼ budóʼ zxuʼ, en guzxizi luyú. \q1 \v 19 Biláʼ lahui nöza quiuʼ gatsaj láhuiʼlö nísadoʼ, \q1 ateʼ guzóa nöza ga gudöduʼ gatsaj láhuiʼlö nisa zila. \q1 Bitiʼ naláʼ lahui naʼa ga naʼ bulibuʼ. \q1 \v 20 Guchë́ʼ cazuʼ bönachi quiuʼ ca runëʼ bönniʼ richë́ʼë-baʼ böʼcuʼ zxilaʼ huë́ʼënidoʼ. \q1 Guchëʼu léguequi lu náʼagaquiëʼ Moisés, en Aarón. \c 78 \q1 \v 1 Buliʼzë́ nágaliʼ le uzéajniʼidaʼ libíʼiliʼ, bönachi quiaʼ. \q1 Buliʼzë́ nágaliʼ didzaʼ guʼa. \q1 \v 2 Usaljaʼ ruáʼa, en ucúdzuʼa didzaʼ. \q1 Guʼa didzaʼ tu le nagachiʼ dza niʼte quez, \q1 \v 3 tu didzaʼ chibiyönruʼ, en núnbëʼëruʼ, \q1 le gulë́ʼ xuz xtóʼoruʼ rëʼu. \q1 \v 4 Bitiʼ ucáchiʼruʼ didzaʼ naʼ lógacabiʼ zxíʼiniruʼ. \q1 Usiyönruʼ yuguʼ zxíʼini xiʼsóaruʼ yöl-laʼ ba queëʼ Xanruʼ, \q1 ca naca yöl-laʼ huáca queëʼ, en yuguʼ le zxön benëʼ. \q1 \v 5 Gudixjëʼ tu didzaʼ naca bëʼ queëʼ Jacob, \q1 en nuzóëʼ le rinná bëʼë quégaca bönachi Israel, \q1 le gunná béʼenëʼ yuguʼ xuz xtóʼoruʼ. \q1 Uluʼzéajniʼinëʼ zxíʼinigaquiëʼ ca naca, \q1 \v 6 para ilúnbëʼgacabiʼ le, biʼi siʼ záʼgacabiʼ, encaʼ biʼi siʼ iláljabiʼ, \q1 para uluʼluíʼibiʼ caʼ zxíʼinigacabiʼ ca naca lë naʼ gunná bëʼë Dios. \q1 \v 7 Uluʼzxöni ládxiʼgacabiʼ Dios, \q1 en bitiʼ gal-la ládxiʼgacabiʼ yuguʼ le nunëʼ Dios. \q1 Ilunbiʼ ca nácagaca le gunná bëʼë, \q1 \v 8 en bitiʼ ilácagacabiʼ ca guláquiëʼ xuz xtóʼogacabiʼ. \q1 Guláquiëʼ zidzaj ladxiʼ tuʼ gulaʼdáʼbaguëʼë xtídzëʼë Dios, \q1 en bitiʼ guláquiëʼ nöxaj ladxiʼ, \q1 ateʼ lu icja ládxiʼdoʼgaquiëʼ bitiʼ gulaʼyéajlëʼë Dios. \q1 \v 9 Yuguʼ zxíʼini xiʼsóëʼ Efraín guluáʼgaquiëʼ yaga uxitiʼ, \q1 pero buluʼzxúnnajëʼ lu gudil-la. \q1 \v 10 Bitiʼ gulaʼdáʼgaquiëʼ didzaʼ dzaga Dios bénlenëʼ légaquiëʼ, \q1 en bitiʼ gulunëʼ ca naca le gunná béʼenëʼ légaquiëʼ. \q1 \v 11 Gulal-la ládxiʼgaquiëʼ yuguʼ le benëʼ Dios, \q1 en yuguʼ yöl-laʼ huáca zxön benëʼ lógaquiëʼ. \q1 \v 12 Benëʼ Dios le gulún ga buluʼbáninëʼ xuz xtóʼogaquiëʼ \q1 luyú Egipto, en luyú Zoán. \q1 \v 13 Gusaljëʼ nísadoʼ, en benëʼ ga gulaʼdödëʼ gatsaj láhuiʼlö nísadoʼ naʼ. \q1 Benëʼ ga guca nísadoʼ naʼ ca yuguʼ guíʼadoʼ tsöláʼa huéaj. \q1 \v 14 Buluíʼinëʼ légaquiëʼ nöza lahuiʼ dza, bugunëʼ dxin tu böaj, \q1 ateʼ chiʼi dzö́ʼölö bugunëʼ dxin tu böaj ruzeníʼ ca guíʼ. \q1 \v 15 Bulë́ʼë tu guiö́j ga naca laʼ guixiʼ ga dë lataj, \q1 en bëʼë le gulë́ʼajëʼ le guca ca tu nísadoʼ. \q1 \v 16 Gulë́ʼajëʼ nisa yegu le gulén lu guiö́jtoʼo. \q1 Benëʼ ga birúaj nisa ca tu yegu zxön lu guiö́jtoʼo naʼ. \q1 \v 17 Laʼ níʼisö gulunëʼ dul-laʼ lahuëʼ Lëʼ, \q1 en gulaʼdáʼbaguëʼë Dios nayë́pisëtërëʼ laʼ guixiʼ naʼ. \q1 \v 18 Lu icja ládxiʼdoʼgaquiëʼ gulaʼzíʼ bëʼë Dios quégaquiëʼ, \q1 cateʼ gulaʼnábinëʼ Lëʼ ugahuëʼ légaquiëʼ ca gulaʼzësö ládxiʼgaquiëʼ. \q1 \v 19 Níʼirö gulaʼnnë́ʼ queëʼ Dios, gulaʼnnë́ʼ: \q1 “¿Naruʼ huáca cuʼë Dios le gáguruʼ laʼ guixiʼ ni ga dë lataj? \q1 \v 20 Buliʼyútsöcaʼ, bëʼë guiö́jtoʼo, ateʼ birúajdaʼ nisa, \q1 le guca ca nisa yegu gubóʼo zxön. \q1 ¿Naruʼ huáca gunnëʼ caʼ queë́ruʼ yöta gáguruʼ? \q1 ¿Naruʼ gaca ugahuëʼ bönachi queëʼ le naca bëlaʼ?” \q1 \v 21 Biyönnëʼ Xanruʼ Dios didzaʼ ni, en gulédeʼenëʼ, \q1 ateʼ gulén tu guíʼ le buzegui zián zxíʼini xiʼsóëʼ Jacob, \q1 tuʼ gulédeʼenëʼ bönachi Israel, \q1 \v 22 tuʼ cabí gulaʼyéajlëʼë Dios, \q1 en bitiʼ buluʼzxöni ládxiʼgaquiëʼ Lëʼ usölë́ʼ légaquiëʼ. \q1 \v 23 Gunná béʼenëʼ Lëʼ yuguʼ böaj lúzxiba, \q1 en gusaljëʼ yehuaʼ yubá. \q1 \v 24 Gusö́l-lëʼë yöta maná le ilahuëʼ, \q1 en bugahuëʼ légaquiëʼ laʼ huagu que yehuaʼ yubá. \q1 \v 25 Gulahuëʼ bönniʼ niʼ yöta tahuëʼ gubáz que yehuaʼ yubá. \q1 Gusö́l-lëʼë guizxi yu le ilahuëʼ. \q1 \v 26 Benëʼ ga guyecja böʼ birúaj ga rilén gubidza, \q1 ateʼ len yöl-laʼ huáca queëʼ gunná béʼenëʼ böʼ recja \q1 le birúaj tsöláʼalö ga ridödi gubidza beoʼ ziaga. \q1 \v 27 Benëʼ ga böxaj bëlaʼ ca bëchtö yu ládjalö ga naʼ nacuʼë, \q1 le naca böaʼ zoa xíligacabaʼ gurö́ʼöbaʼ ca yuzxi dë tu raʼ yegu zxön. \q1 \v 28 Benëʼ ga bö́xjagacabaʼ gatsaj láhuiʼlö ga naʼ nacuʼë, \q1 en ládjagaca yuguʼ yuʼu guídidoʼ quégaquiëʼ. \q1 \v 29 Caʼ guca, gulahuëʼ, en buluʼhuö́laj gulaʼdzéʼenëʼ, \q1 tuʼ bëʼë quégaquiëʼ le gulaʼzësö ládxiʼgaquiëʼ. \q1 \v 30 Zíʼalö ca budxi buluʼhuö́laj gulaʼdzéʼenëʼ, \q1 tsanni niʼ yuʼu ruáʼagaquiëʼ le tahuëʼ, \q1 \v 31 gulénëʼ Dios légaquiëʼ, \q1 en bë́tiëʼ bál-lagaquiëʼ, bönniʼ nál-latërögaquiëʼ ládjagaquiëʼ, \q1 en bucul-lëʼ bönniʼ Israel nayë́pisëtërögaquiëʼ. \q1 \v 32 Sal-laʼ guca caní, gulunrëʼ dul-laʼ, \q1 en bitiʼ gulaʼyéajlëʼë Lëʼ niʼa quégaca le zxön benëʼ. \q1 \v 33 Que lë ni naʼ benëʼ ga böáca nítisö dxin gulunëʼ, \q1 ateʼ lu yöl-laʼ radxi gulaʼzóëʼ yuguʼ lu iz quégaquiëʼ. \q1 \v 34 Cateʼ bë́tiëʼ ziángaquiëʼ, níʼirö buluʼlidzëʼ Lëʼ. \q1 Buluʼbíʼi ládxiʼgaquiëʼ, en yöjtáʼgaquiëʼ Dios. \q1 \v 35 Níʼirö yöjnéguequinëʼ náquiëʼ Dios Nu run chiʼi légaquiëʼ, \q1 en náquiëʼ Dios nayë́pisëtërëʼ Nu böáʼuö légaquiëʼ. \q1 \v 36 Gulaʼzíʼ yéʼenëʼ Lëʼ len didzaʼ guluʼë, \q1 tuʼ guluʼë dizaʼ bitiʼ nácatë lahuëʼ Lëʼ len ruáʼagaquiëʼ. \q1 \v 37 Bitiʼ gudáʼgaquiëʼ Lëʼ idú ládxiʼgaquiëʼ, \q1 en bitiʼ gulunëʼ ca rnna didzaʼ dzaga naʼ bénlenëʼ légaquiëʼ. \q1 \v 38 Tuʼ buéchiʼ ládxëʼë Dios légaquiëʼ, \q1 buniti lahuëʼ ca naca xiguiaʼ gulunëʼ, en bitiʼ busunítiëʼ légaquiëʼ. \q1 Bubequi lahuëʼ quégaquiëʼ, en bítiʼrö gulénëʼ légaquiëʼ, \q1 en bitiʼ benëʼ ca saʼyéaj yöl-laʼ ridzáʼa queëʼ. \q1 \v 39 Caʼ guca, yöjnenëʼ nácagaquiëʼ bönáchisö. \q1 Nácagaquiëʼ ca tu böʼ recja le ridö́disö, en bitiʼ rudxín. \q1 \v 40 Zián luzuí gulaʼdáʼbaguëʼë Lëʼ ga naʼ naca laʼ guixiʼ, \q1 en buluʼsuhuíʼinëʼ Lëʼ lu yu bidxi naʼ. \q1 \v 41 Zián luzuí gulaʼzíʼ bëʼë Dios, \q1 en gulunëʼ ziʼ Dios Láʼayi quégaca bönachi Israel. \q1 \v 42 Bitiʼ yöjnéguequinëʼ yöl-laʼ huáca zxön queëʼ, \q1 le buluʼe lahui dza niʼ böáʼuëʼ légaquiëʼ \q1 lu náʼagaca nupa bitiʼ bilaʼléʼe légaquiëʼ dxiʼa, \q1 \v 43 cateʼ niʼ benëʼ le gulaca bëʼ luyú Egipto, \q1 en benëʼ yuguʼ yöl-laʼ huáca queëʼ luyú Zoán, \q1 \v 44 cateʼ benëʼ ga böáca nisa rön yuguʼ lu yegu luyú Egipto, \q1 encaʼ nisa yuguʼ lu beaj quégaquiëʼ para cabí guca ilë́ʼajëʼ le. \q1 \v 45 Gusö́l-lëʼë ládjagaquiëʼ bö́tsugayu guizxi yu, \q1 böaʼ gulaʼguídxibaʼ légaquiëʼ. \q1 Gusö́l-lëʼë caʼ riu buluʼsunítibaʼ le nequi quégaquiëʼ. \q1 \v 46 Budödëʼ le naz nuzóagaquiëʼ lu ruáʼagacabaʼ böchiʼ zu, \q1 ateʼ gulágubaʼ böchiʼ zu naʼ le röʼö yuguʼ laʼ yëla quégaquiëʼ. \q1 \v 47 Busunítiëʼ yuguʼ lubá uva quégaquiëʼ len nisa guiö́j yöla sunna naʼ, \q1 en busunítiëʼ yuguʼ yaga higo quégaquiëʼ len böguiʼ. \q1 \v 48 Bë́tiëʼ-baʼ böaʼ-bëdxi quégaquiëʼ len nisa guiö́j yöla sunna naʼ, \q1 en lu yösa gulaʼyëpi. \q1 \v 49 Lu yöl-laʼ rilé queëʼ gusö́l-lëʼë quégaquiëʼ yuguʼ lë ni, \q1 en lu yöl-laʼ ridzáʼa queëʼ busacaʼ ziʼë légaquiëʼ, \q1 en gusö́l-lëʼë quégaquiëʼ gubáz que yehuaʼ yubá para buluʼsunítiëʼ légaquiëʼ. \q1 \v 50 Bitiʼ bubequi lahuëʼ quégaquiëʼ para cabirö lenëʼ légaquiëʼ, \q1 en bitiʼ buniti lahuëʼ légaquiëʼ para cabí ilátiëʼ. \q1 Budödëʼ légaquiëʼ lu yöl-laʼ guti, \q1 \v 51 en bë́tiëʼ yúguʼtëbiʼ biʼi bönniʼ lo quégaquiëʼ bönniʼ Egipto, \q1 yuguʼ biʼi bönniʼ lo quégaquiëʼ zxíʼini xiʼsóëʼ Ham. \q1 \v 52 Guchë́ʼë bönachi queëʼ ca yuguʼ böʼcuʼ zxílaʼdoʼ, \q1 en buluíʼinëʼ légaquiëʼ nöza laʼ guixiʼ ga dë lataj. \q1 \v 53 Guchë́ʼë légaquiëʼ lu nëʼë para cabí bi iládxinëʼ, \q1 pero gubagaʼ nísadoʼ nupa bitiʼ bilaʼléʼe légaquiëʼ dxiʼa. \q1 \v 54 Caʼ guca, guchë́ʼë légaquiëʼ ga zoa luyú láʼayi queëʼ, \q1 luyú ni bidéliʼnëʼ uláz quégaquiëʼ len yöl-laʼ huáca queëʼ. \q1 \v 55 Buláguiʼë bönachi izáʼa luyú ni lógaca bönachi queëʼ, \q1 en burixëʼ que queë́gaquiëʼ xiyúgaquiëʼ ga ilaʼcuʼë, \q1 en benëʼ ga gulaʼcuʼë bönachi Israel yuguʼ lu yuʼu guídidoʼ. \q1 \v 56 Le yúbölö gulaʼzíʼ bëʼë Lëʼ, en gulaʼdáʼbaguëʼë Dios nayë́pisëtërëʼ, \q1 en bitiʼ gulunëʼ yuguʼ le gunná béʼenëʼ légaquiëʼ. \q1 \v 57 Buluʼhuö́a ládxiʼgaquiëʼ, en buluʼcáʼanëʼ Lëʼ ca gulunëʼ xuz xtóʼgaquiëʼ. \q1 Gulaʼdödëʼ tsöláʼalö ca run tu yaga lahui tuchiʼ bitiʼ nácatë li. \q1 \v 58 Gulún lenëʼ Lëʼ tuʼ gulunëʼ xilátjagaca budóʼ guiö́j budóʼ yaga yuguʼ lu guíʼa, \q1 en gulunëʼ ga budúliʼnëʼ légaquiëʼ niʼa quégaca budóʼ naʼ. \q1 \v 59 Cateʼ biléʼenëʼ lë ni Dios, gulédeʼenëʼ, \q1 en budíʼinëʼ bönachi Israel. \q1 \v 60 Níʼirö bucáʼanëʼ xilatjëʼ lu yödzö Siló, \q1 ga naʼ guzóa yuʼu láʼayi queëʼ ládjagaquiëʼ bönniʼ niʼ. \q1 \v 61 Bëʼë lataj gulaʼchë́ʼë bönniʼ ziʼtuʼ guíʼina láʼayi queëʼ, \q1 guíʼina naʼ buluíʼi lahui yöl-laʼ zxön queëʼ. \q1 \v 62 Budödëʼ bönachi queëʼ lu náʼagaca nupa bë́tigaca léguequi, \q1 \v 63 en gúquinëʼ ziʼ nupa nácagaca quez queëʼ. \q1 Buzegui tu guíʼ zxön yuguʼ biʼi bönniʼ quégaquiëʼ, \q1 ateʼ cuntu nu bugáʼana nu uluʼtsaga naʼlenbiʼ yuguʼ biʼi nigula raʼbandoʼ. \q1 \v 64 Yuguʼ bixúz quégaquiëʼ gulátiëʼ lu guíë tuchiʼ, \q1 ateʼ bitiʼ guca ilaʼbö́dxinu nigula uzëbi quégaquiëʼ. \q1 \v 65 Níʼirö gúquiëʼ Xanruʼ ca tu bönniʼ rubanëʼ lu yöl-laʼ rasi. \q1 Gúquiëʼ ca bönniʼ rejëʼ gudil-la gudödi bëʼë guʼë xisi lubá uva nál-la. \q1 \v 66 Buláguiʼë yuguʼ bönniʼ gulaʼdíl-lalenëʼ bönachi queëʼ, \q1 en tsálidoʼos burixëʼ légaquiëʼ. \q1 \v 67 Lëscaʼ budödëʼ tsöláʼalö yuguʼ zxíʼini xiʼsóëʼ José, \q1 en bitiʼ gurö́ëʼ yuguʼ zxíʼini xiʼsóëʼ Efraín. \q1 \v 68 Gurö́ëʼ yuguʼ zxíʼini xiʼsóëʼ Judá, \q1 en yödzö Sión le nadxíʼi quézinëʼ Lëʼ. \q1 \v 69 Niʼ benëʼ tu lataj láʼayi queëʼ le naca ca tu guíʼa zxön, \q1 le zoa tsutsu ca yödzölió ni nuzóëʼ tsaz. \q1 \v 70 Gurö́ëʼ caʼ David, huen dxin queëʼ, \q1 en bubéajëʼ lëʼ ga naʼ zoëʼ ruyúëʼ-baʼ yuguʼ böʼcuʼ zxílaʼdoʼ. \q1 \v 71 Bubéajëʼ lëʼ ga naʼ rapa chiʼë-baʼ yuguʼ böʼcuʼ zxilaʼ gunáʼ, \q1 nacuáʼabaʼ böaʼ huë́ʼënidoʼ quégacabaʼ, \q1 para gáquiëʼ nu uyú bönachi queëʼ, yuguʼ zxíʼini xiʼsóëʼ Jacob, \q1 en bönachi Israel, nupa naʼ nácagaca quez queëʼ. \q1 \v 72 Caʼ guca, idú ládxëʼë buyúëʼ David bönachi naʼ, \q1 en lu yöl-laʼ rácadaʼ queëʼ guchë́ʼë légaquiëʼ lu nëʼë. \c 79 \q1 \v 1 Dios, nacuáʼ bönachi izáʼa lu xiyúgaca bönachi quiuʼ. \q1 Nucáʼanagaca cáʼasö yudoʼ láʼayi quiuʼ, \q1 en nusunítigaca yödzö Jerusalén. \q1 \v 2 Buluʼcáʼanëʼ bönachi quiuʼ nátigaca luyú para ilágubaʼ bíchulab léguequi, \q1 en bëlaʼ rön quégaca huen xichinuʼ ga ilágubaʼ böaʼ guixiʼ le. \q1 \v 3 Buluʼlaljëʼ xichö́ngaca bönachi quiuʼ ca nisa idútë lu yödzö Jerusalén, \q1 ateʼ cuntu nu bugáʼana nu ucacheʼ léguequi. \q1 \v 4 Bönachi yuguʼ dzaga luyú queë́tuʼ tuʼtitaj netuʼ. \q1 Tuʼzxidxëʼ, en tuʼdidzaʼ yudxi netuʼ. \b \q1 \v 5 ¿Naruʼ tsaz ilenuʼ netuʼ, Xan? \q1 ¿Naruʼ sóaticaʼsö yöl-laʼ rilé quiuʼ ca tu guíʼ ruzegui netuʼ? \b \q1 \v 6 Gulégaca bönachi yuguʼ yödzö ziʼtuʼ bitiʼ tun Liʼ bal, \q1 encaʼ bönachi bitiʼ tuʼlidza Liʼ. \q1 \v 7 Bë́tigaca bönachi quiuʼ nácagaca zxíʼini xiʼsóëʼ Jacob, \q1 en nusunítigaca xiyutuʼ ga zoa cazuʼ Liʼ. \q1 \v 8 Bitiʼ gunuʼ netuʼ xiguiaʼ tuʼ nözi dul-laʼ gulunëʼ xuz xtóʼotuʼ. \q1 Buéchiʼ ladxiʼ netuʼ naʼa, tuʼ rudú ládxiʼtuʼ. \q1 \v 9 Gúcalen netuʼ, Dios, Nu rusölá netuʼ, para guntuʼ bal Loʼ. \q1 Busölá netuʼ, en buniti lo netuʼ ca naca dul-laʼ nabágaʼtuʼ para idxíʼituʼ Loʼ. \q1 \v 10 ¿Bizx que taʼnabi bönachi yuguʼ yödzö izáʼa netuʼ, \q1 taʼnná: “Gázxitë zoa Dios queë́liʼ”? \q1 Bëʼ lataj iléʼetuʼ, en ben ga gaca bëʼ lógaca yúguʼtë bönachi \q1 rizíʼ loʼ nupa tuʼlalaj xichö́ngaca huen xichinuʼ. \q1 \v 11 Buzë́ naguʼ ca taʼnnë́ ládxiʼgaca nupa nadzúngaca. \q1 Len yöl-laʼ huáca zxön quiuʼ busölá nupa naʼ narugu quéguequi ilátigaca, \q1 \v 12 en bubíʼi quégaca bönachi yuguʼ dzaga yödzö queë́tuʼ \q1 iaʼgadxi cöʼlö caʼ tsca naca didzaʼ ziʼ gulaʼnnë́ quiuʼ Liʼ, Xan. \q1 \v 13 Netuʼ, bönachi quiuʼ, encaʼ böʼcuʼ zxilaʼ ruyú cazuʼ Liʼ, \q1 guíëticaʼstuʼ Liʼ: “Xclenuʼ”, \q1 en cúʼuticaʼstuʼ Liʼ yöl-laʼ ba naʼa dza, en dza siʼ zaca. \c 80 \q1 \v 1 Ruzë́ naguʼ netuʼ, Dios, Nu rapa chiʼi bönachi Israel. \q1 Nacuʼ Nu ruyú yuguʼ zxíʼini xiʼsóëʼ José ca nu ruyú yuguʼ böʼcuʼ zxilaʼ. \q1 Buzeníʼ queë́tuʼ, Liʼ naʼ röʼu rinná bëʼu ga nacuáʼ \q1 nupa nál-lágacatërö quiuʼ lë́gaca querubín. \q1 \v 2 Buluíʼi yöl-laʼ huáca quiuʼ lógaca zxíʼini xiʼsóagaquiëʼ Efraín, en Benjamín, en Manasés. \q1 Gudá queë́tuʼ, en busölá netuʼ. \b \q1 \v 3 Ben ga huécjatuʼ quiuʼ Liʼ, Dios. \q1 Buluíʼi netuʼ nadxíʼinuʼ netuʼ, ateʼ ulatuʼ. \b \q1 \v 4 Xantuʼ Dios quéguequi niʼa noʼo guizxi yu, \q1 ¿gácaʼxte caz ilenuʼ netuʼ, en bitiʼ yönnuʼ le rulidztuʼ Liʼ? \q1 \v 5 Rugaguʼ netuʼ nisa ribödxi queë́tuʼ, \q1 en ruguiʼjuʼ netuʼ sizxöni nisa ribödxi. \q1 \v 6 Nunuʼ ga bönachi dzaga yödzö queë́tuʼ tuʼzxidxi queë́tuʼ, \q1 ateʼ nupa bitiʼ taʼléʼe netuʼ dxiʼa tuʼtitaj netuʼ. \b \q1 \v 7 Ben ga huécjatuʼ quiuʼ Liʼ, Dios quégaca niʼa noʼo guizxi yu. \q1 Buluíʼi netuʼ nadxíʼinuʼ netuʼ, ateʼ ulatuʼ. \b \q1 \v 8 Guléajuʼ tu lubá uva le nácatuʼ netuʼ luyú Egipto. \q1 Bulaguʼ bönachi izáʼa yuguʼ lu yödzö luyú ni, en budóʼo lubá naʼ ni. \q1 \v 9 Buchiʼu lataj ga guzxö́n lubá naʼ. \q1 Benuʼ ga ben luí ga rëʼ, ateʼ bulí idútë luyú ni. \q1 \v 10 Gulúʼu zxul-la lubá naʼ yúguʼtë lu guíʼadoʼ, \q1 ateʼ niʼa nëʼe gulaʼbagaʼ yuguʼ guíʼa zxön. \q1 \v 11 Gulaʼtunna niʼa nëʼe ga bidxintë raʼ nísadoʼ, \q1 encaʼ ga bidxintë raʼ yegu Eufrates. \q1 \v 12 ¿Bizx que buquínnajuʼ yuguʼ lëʼaj gulún chiʼi lubá naʼ, \q1 en ruʼu lataj nupa taʼdö́disö taʼbán le ribía lubá uva naʼ? \q1 \v 13 Tuʼlíbigacabaʼ cuchi guixiʼ le, \q1 ateʼ tágubaʼ böaʼ guixiʼ le. \b \q1 \v 14 Buécja queë́tuʼ, Dios quégaca niʼa noʼo guizxi yu. \q1 Ga niʼ zuʼ yehuaʼ yubá buyú ca raca que lubá quiuʼ, en busölá netuʼ. \q1 \v 15 Gudá dusölóʼ lubá ni budáʼ cazuʼ, \q1 le naca ca tu lubá huë́ʼëni buxö́n cazuʼ Liʼ. \b \q1 \v 16 Nupa bitiʼ taʼléʼe netuʼ dxiʼa gulaʼchugu niʼa nëʼe lubá naʼ, en buluʼquelaʼ le guíʼ. \q1 Buyú ca tun, en lu yöl-laʼ rilé quiuʼ busuniti léguequi. \q1 \v 17 Gúcalen bönniʼ naʼ gurö́ cazuʼ quiuʼ, \q1 netuʼ, bönachi naʼ nuzóa cazuʼ tsaz quiuʼ. \q1 \v 18 Caní gaca, bítiʼrö ucáʼanatuʼ Liʼ. \q1 Bunna queë́tuʼ yöl-laʼ naʼbán, ateʼ uzxöni ládxiʼtuʼ Loʼ. \b \q1 \v 19 Ben ga huécjatuʼ quiuʼ Liʼ, Dios quégaca niʼa noʼo guizxi yu. \q1 Buluíʼi netuʼ nadxíʼinuʼ netuʼ, ateʼ ulatuʼ. \c 81 \q1 \v 1 Lu yöl-laʼ rudzeja queë́liʼ guliʼgul-la queëʼ Dios. \q1 Lëʼ náquiëʼ yöl-laʼ nál-la queë́liʼ. \q1 Lu yöl-laʼ rudzeja queë́liʼ guliʼcö́dxiʼa lahuëʼ Dios queëʼ Jacob. \q1 \v 2 Guliʼgul-la tu le gúl-laliʼ, cápaʼliʼ lëʼe guídidoʼ. \q1 Guliʼquinnaj lë́ʼegaca bihuël-la. \q1 \v 3 Guliʼcödxi luzu chivo cateʼ zoa beoʼ huë́ʼëni, \q1 en cateʼ zoa beoʼ nál-la, en cateʼ raca laní. \q1 \v 4 Lë ni naca tu xibá quégaca bönachi Israel, \q1 le naca tu le gunná béʼenëʼ Xanruʼ Dios zxíʼini xiʼsóëʼ Jacob. \q1 \v 5 Gudixjëʼ le para gaca tu le gun ba nalí queëʼ lógaca zxíʼini xiʼsóëʼ José, \q1 le gudixjëʼ cateʼ gudödëʼ luyú Egipto, \q1 ga niʼ biyöndaʼ didzaʼ izáʼa bitiʼ guyéajniʼidaʼ. \q1 \v 6 Rnnëʼ Dios: “Gudúaʼ yuaʼ zxoa yaʼzxícjagaquiëʼ, \q1 en bucuitaʼ le nuáʼgaquiëʼ le buluʼsubagaʼ légaquiëʼ \q1 nupa bitiʼ bilaʼléʼe légaquiëʼ dxiʼa. \q1 \v 7 Bulídzaliʼ nedaʼ cateʼ bi guca queë́liʼ, ateʼ busöláʼ libíʼiliʼ. \q1 Bubiʼa didzaʼ cateʼ bi gunábiliʼ nedaʼ, niʼ nucachiʼ cuinaʼ tu lu böaj gasaj. \q1 Guzxíʼ bëʼa libíʼiliʼ ga zoa nisa naʼ lë Meriba. \q1 \v 8 Buliʼzë́ nágaliʼ, libíʼiliʼ, bönachi quiaʼ, ateʼ uxösaʼ libíʼiliʼ. \q1 Raca ládxaʼa uzë́ nágaliʼ nedaʼ, bönachi Israel. \q1 \v 9 Bitiʼ ral-laʼ soa tu dios izáʼa ga naʼ zóaliʼ, \q1 en bitiʼ gunliʼ zxön tu dios quégaca bönachi ziʼtuʼ. \q1 \v 10 Nedaʼ, Xanliʼ, nacaʼ Dios queë́liʼ. \q1 Guléajaʼ libíʼiliʼ luyú Egipto. \q1 Guliʼsalaj ruáʼaliʼ, ateʼ cuʼa ruáʼaliʼ le gáguliʼ. \q1 \v 11 Bitiʼ buluʼzë́ nágagaca bönachi quiaʼ chiʼa. \q1 Bitiʼ gulún bönachi Israel ca rnna xtídzaʼa. \q1 \v 12 Que lë ni naʼ busán ládxaʼa léguequi \q1 para gulún ca saʼyéaj yöl-laʼ ridáʼbagaʼ quéguequi, \q1 en para gulún ca gulaʼzaʼsö ládxiʼgaca. \q1 \v 13 Guzáʼ ládxaʼa uluʼzë́ nágagaca bönachi quiaʼ xtídzaʼa, \q1 para ilún bönachi Israel ca rë́ʼëndaʼ nedaʼ. \q1 \v 14 Laʼtuʼ ilún caní, uxicja cazaʼ nupa bitiʼ taʼléʼe léguequi dxiʼa, \q1 en tíl-lalenaʼ nupa taʼdíl-lalen léguequi. \q1 \v 15 Uluʼluíʼi cuínguequi nupa bitiʼ taʼléʼe nedaʼ dxiʼa, \q1 ca nupa tun ca rnna xtídzaʼa, \q1 pero tsaz gunaʼ léguequi xiguiaʼ. \q1 \v 16 Lëscaʼ ugahuaʼ libíʼiliʼ, bönachi quiaʼ, zxoaʼ xtila dxíʼadoʼ, \q1 en gunaʼ ga huölaj idzéʼeliʼ le zxixi que buz, le irúaj lëʼe guiö́j.” \c 82 \q1 \v 1 Zuínëʼ Dios ladaj nupa tuʼdubi queëʼ niʼ yehuaʼ yubá. \q1 Ruchiʼa rusörö́ëʼ nupa taʼnná bëʼ. \q1 \v 2 Rnnëʼ: “¿Gácaʼxte caz uchiʼa usörö́liʼ quégaca bönachi \q1 lu yöl-laʼ bitiʼ naca tsahuiʼ queë́liʼ? \q1 Caní naca tuʼ rubéajliʼ tsahuiʼ nupa tuáʼ döʼ. \q1 \v 3 Buliʼbéaj tsahuiʼ nupa taʼcuidiʼ, en yuguʼ biʼi uzëbi. \q1 Guliʼgún le naca tsahuiʼ quégaca nupa taʼguíʼi taʼzacaʼ, \q1 en quégaca nupa taʼyadzaj taʼyudxi. \q1 \v 4 Buliʼsölá nupa taʼcuidiʼ, en nupa nácagaca yechiʼ. \q1 Buliʼsölá léguequi lu náʼagaca nupa tuáʼ döʼ. \q1 \v 5 Bitiʼ nö́ziguequi, en bitiʼ taʼyéajniʼi. \q1 Taʼdá ga chul-la. \q1 Rizxizi xilibi yödzölió.” \q1 \v 6 Rnna cazaʼ nedaʼ: “Nácaliʼ ca yuguʼ dios. \q1 Nácaliʼ yúguʼtëliʼ zxíʼinëʼ Dios nayë́pisëtërëʼ, \q1 \v 7 pero gátiliʼ ca tati bönachi, \q1 en ibíxiliʼ lu gudil-la ca taʼbixi zxíʼinëʼ bönniʼ lo.” \b \q1 \v 8 Guyasa, Dios, en buchiʼa busörö́ quégaca bönachi yödzölió ni, \q1 tuʼ nácagaca queë cazuʼ yúguʼtë yödzö bönachi. \c 83 \q1 \v 1 Bitiʼ ugáʼanuʼ dxisö, Dios. \q1 Bitiʼ suʼ dxisö, Dios, en bitiʼ usayaj ruʼu, \q1 \v 2 tuʼ tuʼtsatsa nupa taʼdáʼbagaʼ Liʼ, \q1 ateʼ nupa bitiʼ taʼléʼe Liʼ dxiʼa tun ba zxön cuínguequi. \q1 \v 3 Tun tuz xtídzaʼguequi bi ilún quégaca bönachi queë cazuʼ, \q1 en tuʼpá yuguʼ le ilún quégaca nupa nadxíʼi quézinuʼ, taʼnná: \q1 \v 4 “Guliʼdá, usunítiruʼ léguequi para cabirö ilaca tu yödzö bönachi, \q1 en para cúnturö nu tsöjné bönachi Israel.” \q1 \v 5 Núngaca tuz xtídzaʼguequi. \q1 Nuzóagaca tsutsu xtídzaʼguequi taʼdáʼbagaʼ Liʼ. \q1 \v 6 Yuguʼ bönniʼ Edom, en yuguʼ bönniʼ Ismael, \q1 en yuguʼ bönniʼ Moab, en yuguʼ bönniʼ Agar, \q1 \v 7 en yuguʼ bönniʼ Gebal, en yuguʼ bönniʼ Amón, en yuguʼ bönniʼ Amalec, \q1 en yuguʼ bönniʼ Filisteo, en yuguʼ bönniʼ Tiro, \q1 \v 8 encaʼ yuguʼ bönniʼ Asiria núngaquiëʼ légaquiëʼ tsözxö́n. \q1 Rácalengaquiëʼ yuguʼ bönniʼ zxíʼini xiʼsóëʼ Lot. \q1 \v 9 Ben quégaquiëʼ ca benuʼ quégaca bönachi Madián, nupa naʼ busunítiuʼ dërö, \q1 en ca naʼ benuʼ queëʼ Sísara, en ca naʼ benuʼ queëʼ Jabín raʼ yegu Cisón, \q1 \v 10 nupa naʼ busunítiuʼ lu yödzö Endor, \q1 ateʼ gulaca ca xiquë́ʼëbaʼ bëdxi luyú niʼ. \q1 \v 11 Ben quégaquiëʼ bönniʼ lo quéguequi \q1 ca benuʼ quégaquiëʼ Oreb, en Zeb, \q1 en ben quégaquiëʼ bönniʼ taʼnná béʼenëʼ léguequi \q1 ca benuʼ quégaquiëʼ Zeba, en Zalmuna, \q1 \v 12 nupa naʼ gulaʼnná: “Ilequi queë́ruʼ \q1 yuguʼ lataj gapa naʼ gulequi queëʼ Dios.” \q1 \v 13 Dios quiaʼ, ben ga ilácagaquiëʼ ca bëchtö yu le richë́ʼ böʼ, \q1 en ca bëbu zxe café le ruáʼ böʼ budunuʼ. \q1 \v 14 Ca run tu guíʼ zxön, ruzeguiʼ yuguʼ yaga zxön, \q1 o ca run tu guíʼ, ruzeguiʼ tu guíʼa zxön, \q1 \v 15 gusí reguʼ léguequi tu lu böʼ budunuʼ, \q1 en ben gadxi léguequi tu lu nisa guiö́jsiuʼ zili. \q1 \v 16 Ben ga uluʼtuíʼi \q1 para uluʼguilaj Liʼ, Xan. \q1 \v 17 Ben ga uluʼtuíʼi, en ilaʼbö́ʼ tsaz böniga. \q1 Ben ga uluʼgáʼana cáʼasö, en tsaz ilaʼniti, \q1 \v 18 para iléquibeʼe nayë́pisëtëruʼ tuzuʼ Liʼ idútë yödzölió \q1 en uluʼzóa zxíbiguequi loʼ, Xantuʼ Dios. \c 84 \q1 \v 1 ¡Bicaʼ lachi gapa zoa cazuʼ Liʼ, Dios! \q1 ¡Nacuʼ Xángaca niʼa noʼo guizxi yu! \b \q1 \v 2 Rizë́ ládxaʼa soaʼ lu yuʼu lidxuʼ, Xanaʼ Dios. \q1 Lu yöl-laʼ rudzeja quiaʼ idú ládxaʼa rul-laʼ quiuʼ Liʼ, Dios ban. \q1 \v 3 Bidzö́libaʼ biguínni chulíʼ lataj ga nuzóabaʼ lídxibaʼ, \q1 en bidzö́libaʼ xiguichi guziúʼ ga budxíabaʼ xicáʼabaʼ, \q1 ga naʼ rigúʼubaʼ biguínnidoʼ queë́baʼ, \q1 galaʼ ga dë lu bucugu quiuʼ Liʼ, Xángaca niʼa noʼo guizxi yu. \q1 Nacuʼ Nu rinná beʼe nedaʼ, en nacuʼ caʼ Dios quiaʼ. \b \q1 \v 4 ¡Bicaʼ ba nupa taʼyaza lu yuʼu lidxuʼ! \q1 ¡Taʼgúʼuticaʼsö Liʼ yöl-laʼ ba! \q1 \v 5 ¡Bicaʼ ba bönniʼ nápagaquiëʼ yöl-laʼ nál-la le nequi queë cazuʼ, \q1 en taʼzë́ ládxiʼgaquiëʼ ilaʼyuʼë nöza le ridxín yödzö Sión! \b \q1 \v 6 Cateʼ taʼdödëʼ lu yu bidxi tunëʼ ga ruhuöáca gapa ralaj nisa beaj. \q1 Tun ga rizíʼ xibé yu bidxi naʼ yuguʼ nisa guiö́j taʼdxín bayö́n. \q1 \v 7 Lu yöl-laʼ huáca quégaquiëʼ röjáquiëʼ, en tuʼzíʼrönëʼ yöl-laʼ huáca. \q1 Taʼdxinëʼ yúguʼtëgaquiëʼ loʼ Liʼ, Dios, lu yödzö Sión. \b \q1 \v 8 Ruzë́ naguʼ le rulidzaʼ Liʼ, Dios, Xángaca niʼa noʼo guizxi yu. \q1 Ruzë́ naguʼ nedaʼ, Dios queëʼ Jacob. \b \q1 \v 9 Buyúëʼ bönniʼ rinná béʼenëʼ netuʼ, Dios. \q1 Buyúëʼ bönniʼ naʼ nabö́ cazuʼ. \q1 \v 10 Nácarö dxiʼa soaʼ tu dza lu yuʼu lidxuʼ ca le soaʼ idú chi gayuáʼ dza ga yúbölö. \q1 Cö́aʼ zíʼalö gacaʼ huen dxin ga nu riyaza yuʼu lidxëʼ Dios \q1 ca le soa cazaʼ tu yuʼu zxön ga bitiʼ zoa Dios. \b \q1 \v 11 Náquiëʼ Xanruʼ Dios ca gubidza, en le rusubín rëʼu. \q1 Xanruʼ caz runnëʼ queë́ruʼ yöl-laʼ ruzáʼ ladxiʼ queëʼ, en yöl-laʼ zxön queëʼ. \q1 Bitiʼ ugǘëʼ nitú le naca dxiʼa gapa nacuáʼ nupa tun le naca tsahuiʼ. \b \q1 \v 12 ¡Liʼ, Xángaca niʼa noʼo guizxi yu, \q1 bicaʼ ba bönniʼ ruzxöni ládxëʼë Liʼ! \c 85 \q1 \v 1 Buzáʼ ládxuʼu quégaca bönachi quiuʼ, Xantuʼ Dios. \q1 Buchëʼu Liʼ zxíʼini xiʼsóëʼ Jacob gulaʼdzunëʼ. \q1 \v 2 Buniti loʼ bönachi quiuʼ ca naca xiguiaʼ gulaʼbagaʼ. \q1 Bucáchuʼu yuguʼ dul-laʼ gulúngaca. \q1 \v 3 Buzóa dxíuʼ yöl-laʼ rilé quiuʼ. \q1 Bugúʼ yöl-laʼ ridzáʼa quiuʼ. \q1 \v 4 Buzóa netuʼ xilátjatuʼ le yúbölö, Dios, Nu rusölá netuʼ, \q1 en bítiʼrö lenuʼ netuʼ. \q1 \v 5 ¿Naruʼ tsaz ilenuʼ netuʼ? \q1 ¿Naruʼ tsaz ilenuʼ yuguʼ zxíʼini xsoatuʼ? \q1 \v 6 ¿Naruʼ cabí usubanuʼ ládxiʼtuʼ le yúbölö, \q1 para udzeja ládxiʼlentuʼ Liʼ netuʼ, bönachi quiuʼ? \q1 \v 7 Lu yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ quiuʼ gúcalen netuʼ, \q1 en busölá netuʼ, Xan. \b \q1 \v 8 Uzë́ nagaʼ didzaʼ guʼë Xanruʼ Dios. \q1 Le guíëʼ bönachi queëʼ gun ga gaca dxiʼa quéguequi, \q1 nupa naʼ nácagaca quez queëʼ, \q1 pero run bayúdx bitiʼ uluʼhuö́a ládxiʼgaca. \q1 \v 9 Le nácatë chizóëʼ usölë́ʼ nupa tun Lëʼ bal, \q1 para soa yöl-laʼ ba queëʼ luyú queë́tuʼ. \q1 \v 10 Dzágagaca yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ, en le naca idútë li. \q1 Tagu zxixi luzë́ʼeguequi nu naca tsahuiʼ, en nu riböza dxiʼa tsáhuiʼdoʼ. \q1 \v 11 Luyú caz rilén le naca idútë li, \q1 ateʼ yehuaʼ yubá rirúaj le naca tsahuiʼ. \q1 \v 12 Le nácatë Xanruʼ unödzjëʼ queë́ruʼ le naca dxiʼa, \q1 ateʼ xiyuruʼ unödzaj le uláparuʼ. \q1 \v 13 Le naca tsahuiʼ röjnöru lahuëʼ Xanruʼ, \q1 en gun ga soa nöza gátiʼtës ga ulibëʼ. \c 86 \q1 \v 1 Ruzë́ naguʼ, Xanaʼ Dios, en rubíʼu didzaʼ, \q1 tuʼ zoa nu rusacaʼ ziʼ nedaʼ, ateʼ riyadzaj riyúdxidaʼ. \q1 \v 2 Ben chiʼi böʼ naca cazaʼ, Dios, tuʼ nacaʼ quiuʼ Liʼ. \q1 Busölá nedaʼ, huen dxin quiuʼ, Dios quiaʼ, tuʼ ruzxöni ládxaʼa Liʼ. \q1 \v 3 Buzáʼ ladxiʼ quiaʼ, Xan, \q1 tuʼ rulidzaʼ Liʼ idú dza. \q1 \v 4 Ben ga udzeja ládxaʼa nedaʼ, huen dxin quiuʼ, \q1 tuʼ riguʼa lu noʼo böʼ naca cazaʼ, Xan. \q1 \v 5 Nacuʼ dxiʼa, Xan, en chizúʼ uniti loʼ bönachi quiuʼ. \q1 Nadxíʼiticaʼsuʼ yúguʼtë nupa tuʼlidza Liʼ. \q1 \v 6 Ruzë́ naguʼ le rulidzaʼ Liʼ, Xan, \q1 en ruíʼi ládxuʼu gunuʼ yuguʼ le inábidaʼ loʼ. \q1 \v 7 Cateʼ bi gaca quiaʼ ulidzaʼ Liʼ, \q1 tuʼ ubíʼi cazuʼ didzaʼ bi gunuʼ quiaʼ. \q1 \v 8 Cúnturö nu zoa ládjagaca dios nu naca ca nacuʼ Liʼ, Xan, \q1 en bitiʼ zoa iaʼtú nu run ca nácagaca le runuʼ Liʼ. \q1 \v 9 Ilaʼdxín bönachi yúguʼtë yödzö naguixjuʼ Liʼ, Xanaʼ Dios, \q1 en ilaʼyéaj ládxiʼgaca Liʼ, en ilún zxön Loʼ. \q1 \v 10 Nayë́pisëtërösuʼ Liʼ, en tuzuʼ Liʼ runuʼ yuguʼ yöl-laʼ huáca zxön. \q1 Tuzuʼ Liʼ nacuʼ Dios. \q1 \v 11 Busëdi nedaʼ ca naca le rë́ʼënuʼ gunaʼ, Xan. \q1 Gunaʼ ca naca le naca idútë li naguixjuʼ Liʼ. \q1 Ben ga gádxidaʼ Loʼ idú ládxaʼa. \q1 \v 12 Idú ládxaʼa guíaʼ Liʼ: “Xclenuʼ”, Xanaʼ Dios, \q1 en gunaʼ zxön Loʼ yuguʼ iz siʼ zaca. \q1 \v 13 Nadxíʼideʼenuʼ nedaʼ, \q1 en chibusölóʼ böʼ naca cazaʼ lu lataj chul-la ga nacuáʼ nupa chinátigaca. \q1 \v 14 Dios quiaʼ, nupa taʼdáʼbagaʼ nedaʼ taʼdíl-lalen nedaʼ, \q1 ateʼ yuguʼ bönniʼ zidzaj ladxiʼ të́ʼënëʼ ilútiëʼ nedaʼ, \q1 yuguʼ bönniʼ naʼ bitiʼ tunëʼ Liʼ bal. \q1 \v 15 Nacuʼ Dios ruhuéchiʼ ládxuʼu netuʼ, Xan, en ruzáʼ ládxuʼu queë́tuʼ. \q1 Ridzenuʼ para ilenuʼ netuʼ, en nadxíʼideʼenuʼ netuʼ, en runuʼ ca rnna xtídzuʼu. \q1 \v 16 Buyú nedaʼ, en buzáʼ ladxiʼ quiaʼ. \q1 Butipa ládxaʼa nedaʼ, huen dxin quiuʼ, \q1 en busölá nedaʼ, zxíʼininu nigula huen dxin quiuʼ. \q1 \v 17 Buluíʼi nedaʼ tu le gaca bëʼ gaca dxiʼa quiaʼ, \q1 para ilaʼléʼe le nupa bitiʼ taʼléʼe nedaʼ dxiʼa. \q1 Uluʼtuíʼi, tuʼ gúcalenuʼ nedaʼ, \q1 en buë tsahúʼu nedaʼ, Xan. \c 87 \q1 \v 1 Nuzóëʼ Dios xilibi zöʼö que yödzö queëʼ lu guíʼa láʼayi. \q1 \v 2 Nadxíʼirönëʼ Xanruʼ lataj ga naʼ tuʼchiʼa tuʼsörö́ bönachi Sión \q1 ca nadxíʼinëʼ iaʼzícaʼrö lataj gapa nacuáʼ bönachi Israel. \q1 \v 3 Zián le lachi taʼnná bönachi ca naca \q1 yödz naʼ nequi queëʼ Dios. \b \q1 \v 4 Cateʼ ulidzaʼ bönachi núnbëʼgaca nedaʼ, Dios, \q1 ulidzaʼ bönachi nnítaʼgaca Egipto, en Babilonia. \q1 Ca naca quégaca bönachi Filistea, en Tiro, en Etiopía \q1 inníaʼ nabábagaca yödzö láʼayi naʼ. \q1 \v 5 Cateʼ guʼa didzaʼ que yödzö Sión inníaʼ: \q1 Bönachi ni, en bönachi izáʼa ni nabábagaca le, \q1 ateʼ nedaʼ, Dios nayë́pisëtërëʼ, uzóaʼ tsutsu yödzö naʼ. \b \q1 \v 6 Cateʼ ulabëʼ Xanruʼ nupa nácagaca queëʼ innë́ʼ: \q1 “Bönniʼ ni nababëʼ yödzö quiaʼ.” \q1 \v 7 Níʼirö iluíʼi didzaʼ nupa tul-la, en nupa tuʼcödxi gui, ilaʼná: \q1 “Ruzíʼituʼ xibé tuzi yödzö ni.” \c 88 \q1 \v 1 Xanaʼ Dios, Nu rusölá nedaʼ, \q1 rulidzaʼ Liʼ rëla, en te dza. \q1 \v 2 Bëʼ lataj idxín loʼ le rulidzaʼ Liʼ. \q1 Ruzë́ naguʼ le rinaba yúdxidaʼ Liʼ. \q1 \v 3 Ruúbi ruguíʼi ládxiʼdaʼahuaʼ, \q1 en chizóa tsöjtsáziaʼ lataj chul-la. \q1 \v 4 Chinabábalenaʼ nupa chinátigaca. \q1 Nacaʼ ca tu bönniʼ nudú dërö ládxëʼë, \q1 \v 5 en nagáʼanëʼ cáʼasö ladaj nupa chinátigaca, \q1 en ca nupa dë́gaca yeru ba, \q1 nupa naʼ bítiʼrö röjnenuʼ, \q1 en nusán noʼo léguequi. \q1 \v 6 Nuzúʼ nedaʼ tu lu yeru zila, \q1 ga naca chul-la, en le nácadaʼ zila. \q1 \v 7 Rilenuʼ nedaʼ, \q1 en rusacaʼ ziʼu nedaʼ tu lu nísadoʼ quiuʼ. \q1 \v 8 Nucuásuʼ yúguʼtë nupa núnbëʼa. \q1 Nunuʼ nedaʼ ca tu le taʼguti bönachi. \q1 Nadzunaʼ, en bitiʼ gaca irúajaʼ. \q1 \v 9 Tuʼ riguíʼi rizácaʼa nudú guiö́j lahuaʼ. \q1 Tu dza tu dza rulidzaʼ Liʼ, Xan. \q1 Richisa naʼa zacaʼ ga naʼ zuʼ. \b \q1 \v 10 ¿Naruʼ guntsoʼ yuguʼ yöl-laʼ huáca zxön \q1 para gácalenuʼ nupa chinátigaca? \q1 ¿Naruʼ uluʼyasa nupa yúʼugaca lataj chul-la, \q1 en ilaʼgúʼu Liʼ yöl-laʼ ba? \q1 \v 11 ¿Naruʼ uluʼluíʼi lahui yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ quiuʼ \q1 nupa nagáchiʼgaca yeru ba? \q1 ¿Naruʼ uluʼluíʼi lahui nupa yúʼugaca lataj chul-la \q1 ca runuʼ ca rnna xtídzuʼu? \q1 \v 12 ¿Naruʼ gaca bëʼ le zxön runuʼ ga naʼ naca chul-la? \q1 ¿Naruʼ gaca bëʼ nacuʼ tsahuiʼ ga naʼ cuntu nu bi röjné? \b \q1 \v 13 Rulidzaʼ Liʼ nedaʼ para gácalenuʼ nedaʼ, \q1 ateʼ yuguʼ zila ridxín loʼ le rinábidaʼ Liʼ. \q1 \v 14 ¿Bizx que nusán ládxuʼu nedaʼ, Xan? \q1 ¿Bizx que rucachiʼ loʼ lahuaʼ nedaʼ? \q1 \v 15 Riguíʼi rizácaʼa, en chizóa gátiaʼ ga gudelaʼ nacaʼ bíʼidoʼ. \q1 Réquidaʼ ziʼ tuʼ ruxösuʼ nedaʼ, en rudú ládxaʼa. \q1 \v 16 Nabágaʼa nedaʼ yöl-laʼ rilé quiuʼ, \q1 ateʼ chizóa usuniti nedaʼ le ruxösuʼ nedaʼ. \q1 \v 17 Idú dza naca quiaʼ ca nabagaʼ nedaʼ nisa. \q1 Nagúʼugaca nedaʼ lë́ʼajlö yuguʼ nisa. \q1 \v 18 Nucuásuʼ ga zoaʼ nu nadxíʼi nedaʼ, encaʼ luzáʼa. \q1 Zóalensö le naca chul-la nedaʼ. \c 89 \q1 \v 1 Gúl-laticaʼsaʼ ca naca yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ quiuʼ, Xan. \q1 Usiyöndaʼ zxíʼini xsoatuʼ ca runuʼ ca rnna xtídzuʼu. \q1 \v 2 Gunníaʼ: “Sóaticaʼsö yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ quiuʼ. \q1 Tsaz naca bëʼ yehuaʼ yubá ca runuʼ ca rnna xtídzuʼu.” \b \q1 \v 3 Rnnëʼ Dios: “Naguixjaʼ tsaz didzaʼ dzaga núnlenaʼ nupa nabö́ cazaʼ quiaʼ. \q1 Benaʼ tsutsu xtídzaʼa ca gunaʼ queëʼ David, huen dxin quiaʼ. \q1 \v 4 Gunníaʼ: Ucuáʼa tsaz zxíʼini xiʼsúʼ. \q1 Gunaʼ ga sóaticaʼsö nu inná bëʼ uláz quiuʼ.” \b \q1 \v 5 Nupa nacuáʼ yehuaʼ yubá quiuʼ ilaʼgúʼu yöl-laʼ ba le nunuʼ le tun ga rubánituʼ, Xan. \q1 Ga nudúbigaca nupa nácagaca quez quiuʼ ilaʼgúʼu yöl-laʼ ba ca runuʼ ca rnna xtídzuʼu. \q1 \v 6 ¿Nuzxi caz zoa niʼ yehuaʼ yubá naca ca nacuʼ Liʼ, Xan? \q1 ¿Nuzxi caz zoa ladaj nupa nayë́pisëgaca naca ca nacuʼ Liʼ, Xan? \q1 \v 7 Nupa nácagaca láʼayi tun Liʼ bal, Dios. \q1 Ral-laʼ gúnröruʼ Liʼ bal ca tun nupa nacuáʼlen Liʼ. \q1 \v 8 Dios, Xángaca niʼa noʼo guizxi yu, ¿nuzxi caz naca ca nacuʼ Liʼ, Xantuʼ nayë́pisëtëröuʼ? \q1 Naca bëʼ rúnticaʼsuʼ ca rnna xtídzuʼu. \q1 \v 9 Rinná beʼe quézinuʼ le riyasa ridxía que nísadoʼ. \q1 Cateʼ riyasa ridxía nísadoʼ, ruzóa cazuʼ le dxisö. \q1 \v 10 Busuniti cazuʼ bönachi Egipto, ateʼ gulaca ca nupa chinátigaca. \q1 Bësilásiuʼ léguequi len noʼo nál-la. \q1 \v 11 Nequi quiuʼ yehuaʼ yubá, \q1 en nequi caʼ quiuʼ luyú ni, tuʼ nuzóa cazuʼ léguequi. \q1 \v 12 Naguixaj cazuʼ le dë tsöláʼa ga zaʼ böʼ ziaga, \q1 en le dë tsöláʼa ga ridödi gubidza beoʼ ziaga. \q1 Lu yöl-laʼ rudzeja quéguequi taʼbö́dxiʼa guíʼa Tabor, \q1 en guíʼa Hermón cateʼ taʼyöni Loʼ. \b \q1 \v 13 ¡Nál-latërö naca noʼo! \q1 ¡Nápatërö noʼo yöl-laʼ huáca! \q1 ¡Nayë́pisëtërö noʼo ibëla! \b \q1 \v 14 Le naca dxiʼa, en le naca tsahuiʼ tun tsutsu le rinná bëʼu. \q1 Nacuáʼlen Liʼ yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ, en le naca idútë li. \q1 \v 15 Bicaʼ bágaca nupa taʼyöni didzaʼ que yöl-laʼ rudzeja. \q1 Taʼdá lu beníʼ que loʼ, Xantuʼ Dios. \q1 \v 16 Idú dza tuʼdzeja tuʼ zóalen Loʼ léguequi, \q1 en tuʼ zóalen léguequi le naca tsahuiʼ quiuʼ, le nayë́pisëtërö. \q1 \v 17 Naca cazuʼ Liʼ yöl-laʼ zxön que yöl-laʼ huáca quéguequi, \q1 en tuʼ ruzáʼ ládxuʼu queë́tuʼ nazxöndaʼ yöl-laʼ nál-la queë́tuʼ. \b \q1 \v 18 Nequi queëʼ Xanruʼ le run chiʼi rëʼu, \q1 ateʼ néquinëʼ queëʼ Dios bönniʼ rinná béʼenëʼ rëʼu. \q1 Dios naʼ náquiëʼ láʼayi ladaj bönachi Israel. \b \q1 \v 19 Dza niʼte bë́ʼlenuʼ nupa néquiguequi quiuʼ didzaʼ \q1 lu yuguʼ le buluíʼinuʼ léguequi, \q1 gunnóʼ: “Gúcalenaʼ tu nu nayë́pisëtërö. \q1 Nuchisaʼ tu nu gurö́ cazaʼ quiaʼ ladaj bönachi. \q1 \v 20 Budzö́lidaʼ-nëʼ David, huen dxin quiaʼ. \q1 Guluʼa-nëʼ le za le naca láʼayi quiaʼ. \q1 \v 21 Len naʼ cazaʼ naguixjaʼ lëʼ, \q1 ateʼ len naʼa caʼ utipaʼ ládxëʼë. \q1 \v 22 Bitiʼ siʼ yeʼe lëʼ nu rilé lëʼ, \q1 en bitiʼ usacaʼ ziʼ lëʼ nu ruáʼ döʼ. \q1 \v 23 Uquínnajaʼ lahuëʼ nupa taʼdíl-lalen lëʼ, \q1 en guʼa nupa bitiʼ taʼléʼe lëʼ dxiʼa. \q1 \v 24 Sóalenaʼ lëʼ lu yöl-laʼ run ca rnna xtídzaʼa, \q1 en lu yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ quiaʼ, \q1 ateʼ tuʼ ulidzëʼ Laʼ, uxönaʼ yöl-laʼ nál-la queëʼ. \q1 \v 25 Gunaʼ ga inná bëʼë ga naguelaʼ raʼ nísadoʼ, \q1 ga idxintë raʼ yegu Eufrates. \q1 \v 26 Ulidzëʼ nedaʼ, innë́ʼ: Liʼ nacuʼ Xuzaʼ, en Dios quiaʼ, \q1 encaʼ Nu run chiʼi nedaʼ, en Nu rusölá nedaʼ. \q1 \v 27 Gun cazaʼ nedaʼ ga gáquiëʼ ca biʼi lo queë cazaʼ, \q1 ateʼ tsë́pisëtërëʼ ca yuguʼ bönniʼ taʼnná bëʼë yödzölió. \q1 \v 28 Lu yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ quiaʼ gun chíʼiticaʼsaʼ lëʼ, \q1 en uzóaʼ tsaz queëʼ didzaʼ dzaga quiaʼ. \q1 \v 29 Ucuáʼa tsaz zxíʼini xiʼsóëʼ, \q1 ateʼ sóaticaʼsö lataj ga inná bëʼë, tsca soa yehuaʼ yubá. \q1 \v 30 Channö uluʼcáʼanëʼ zxíʼini xiʼsóëʼ xibá quiaʼ, \q1 en cabí ilunëʼ ca naca le buchiʼa busörö́aʼ, \q1 \v 31 en channö ilaʼguitsjëʼ xibá que le gunná bëʼa, \q1 en cabí ilunëʼ ca nácagaca le gunná béʼedaʼ légaquiëʼ, \q1 \v 32 níʼirö gunaʼ légaquiëʼ xiguiaʼ ca saʼyéaj le taʼdödi bëʼ tunëʼ, \q1 en guʼa léguequi ca naca xiguiaʼ nabágaʼgaquiëʼ. \q1 \v 33 Pero bitiʼ ugúaʼ queëʼ yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ quiaʼ, \q1 en bitiʼ usanaʼ gunaʼ ca rnna le guzxíʼ lu naʼa gunaʼ. \q1 \v 34 Bitiʼ ucáʼanaʼ cáʼasö didzaʼ dzaga nunaʼ, \q1 en bitiʼ utsáʼa didzaʼ bëʼa. \q1 \v 35 Tu le nuzóaʼ tsutsu, en nunaʼ ba nalí que le naca láʼayi quiaʼ. \q1 Bitiʼ caʼ siʼ yéʼedaʼ David. \q1 \v 36 Gunníaʼ ilaʼcuáʼticaʼsëʼ zxíʼini xiʼsóëʼ, \q1 en ga röʼë rinná bëʼë sóaticaʼsö lahuaʼ ca gubidza. \q1 \v 37 Naguixjaʼ le tsaz ca nuzóaʼ tsaz beoʼ, \q1 ateʼ nacuáʼticaʼsö lúzxiba le tun ba nalí.” \b \q1 \v 38 Pero nuzúʼ tsöláʼalö, en nusán ládxuʼu, \q1 en rilédeʼenuʼ nupa naʼ gurö́ cazuʼ quiuʼ. \q1 \v 39 Nuzúʼ tsöláʼalö didzaʼ dzaga bénlenuʼ huen dxin quiuʼ. \q1 Nuzötjuʼ luyú yöl-laʼ unná bëʼ queëʼ. \q1 \v 40 Nuquínnajuʼ zöʼö gulún chiʼi lëʼ, \q1 en nusunítiuʼ yuguʼ lataj tsutsu queëʼ. \q1 \v 41 Yúguʼtë nupa taʼdö́disö taʼbán le nequi queëʼ, \q1 ateʼ bönniʼ dzaga yuʼu queëʼ tuʼcáʼana lëʼ cáʼasö. \q1 \v 42 Nuchisuʼ nupa taʼdáʼbagaʼ lëʼ, \q1 en runuʼ ga tuʼdzeja nupa bitiʼ taʼléʼe lëʼ dxiʼa. \q1 \v 43 Runuʼ ga bitiʼ sequiʼ idéliʼnëʼ lu gudil-la, \q1 ateʼ cuntu nu sequiʼ ucul-lëʼ lu gudil-la naʼ. \q1 \v 44 Bugúʼ yöl-laʼ lachi queëʼ, \q1 en nuzötjuʼ yöl-laʼ unná bëʼ queëʼ lu yu. \q1 \v 45 Benuʼ ga chinagulëʼ sal-laʼ ni zoëʼ iz cuidiʼ, \q1 en nunuʼ ga rutuíʼinëʼ. \b \q1 \v 46 ¿Gácaʼxte caz gunuʼ caní, Xan? \q1 ¿Naruʼ tsaz nucachiʼ loʼ? \q1 ¿Naruʼ gácaticaʼsö yöl-laʼ rilé quiuʼ ca tu guíʼ réguideʼe? \q1 \v 47 Yöjné nabábasö iz soaʼ ibanaʼ, \q1 en tu chíʼisö nacuáʼ bönachi yödzölió ni. \q1 \v 48 ¿Nuzxi caz bönniʼ gaca sóaticaʼsëʼ ibanëʼ, en cabí gátiëʼ? \q1 ¿Naruʼ huáca usölá cuin cazëʼ lu yöl-laʼ unná bëʼ que lataj chul-la? \q1 \v 49 ¿Gázxitë zoa yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ quiuʼ guzóa zíʼalö, Xan, \q1 lë naʼ buzúʼ tsutsu xtídzuʼu gunuʼ queëʼ David, \q1 len yöl-laʼ run ca rnna xtídzuʼu? \q1 \v 50 Yöjné ca tuʼcáʼana cáʼasö netuʼ, huen dxin quiuʼ, Xan, \q1 encaʼ ca tuʼcáʼana nedaʼ cáʼasö bönachi zián yödzö izáʼa. \q1 \v 51 Tuʼcáʼana nedaʼ cáʼasö nupa bitiʼ taʼléʼe Liʼ dxiʼa, Xan. \q1 Tuʼcáʼana cáʼasö yuguʼ le runaʼ nedaʼ, bönniʼ gurö́ cazuʼ quiuʼ. \b \q1 \v 52 ¡Yöl-laʼ ba Xanruʼ Dios iz siʼ zaca! \q1 ¡Caʼ gaca! ¡Ön, caʼ gaca! \c 90 \q1 \v 1 Naca cazuʼ Liʼ, Xan, ca yuʼu lidxaʼ. \q1 \v 2 Zíʼatëlö ca gulataʼ yuguʼ guíʼa, o ca gutaʼ yödzölió, \q1 ga naguelaʼ cateʼ gusí lo ga idxintë dza udxi, tsaz naca cazuʼ Dios. \q1 \v 3 Runuʼ ga tuʼhuöáca bönachi bëchtö yu cateʼ rnnoʼ: \q1 “Guliʼhuöáca le néquiniliʼ, bönachi.” \q1 \v 4 Quiuʼ Liʼ chi gayuáʼ iz nácagaca \q1 ca dza neje le chigudödi que, \q1 o ca tu chíʼisö chiʼi dzö́ʼölö. \q1 \v 5 Bugacuʼ bönachi ca tu lu yegu gubóʼo, ateʼ gúcagaca ca tu yëla rineruʼ. \q1 Cateʼ naca zila zéaj naca ca tu guíxiʼdoʼ rilentë luyú. \q1 \v 6 Cateʼ naca lahuiʼ dza rizxö́n, en röʼ niʼa nëʼe, \q1 pero cateʼ chiral-la, ricuadiʼ, en ridödi que. \q1 \v 7 Rinítituʼ tuʼ rilenuʼ netuʼ, \q1 ateʼ tuʼ ridzóʼo ruúbi ruguíʼituʼ. \q1 \v 8 Nuzúʼ loʼ xiguiaʼ nabágaʼtuʼ, \q1 en nubéajuʼ lu beníʼ quiuʼ dul-laʼ yuʼu ládxiʼdoʼotuʼ. \q1 \v 9 Tuʼ rilédeʼenuʼ netuʼ ridödi quégaca dza queë́tuʼ, \q1 ateʼ chibúʼu iz queë́tuʼ ca tu le rinnë́ ládxiʼtuʼ. \q1 \v 10 Tsónnalalaj yuʼ chi ízisö zóatuʼ nabantuʼ, \q1 o channö nál-latuʼ, huazóatuʼ idú tápalalaj iz, \q1 pero runtuʼ dxin bayudxi, en ruhuíʼinituʼ yuguʼ iz naʼ, \q1 tuʼ ridö́ditë quéguequi iz naʼ, ateʼ uzáʼatuʼ. \q1 \v 11 ¿Nuzxi caz réajniʼi tsca naca yöl-laʼ rilé quiuʼ? \q1 ¿Nuzxi caz nözi ca naca tsöbi yuʼu nu naʼ rilenuʼ? \q1 \v 12 Que lë ni naʼ busëdi netuʼ para guéquibeʼetuʼ tsca gácagaca iz zóatuʼ, \q1 para gácatuʼ bönachi taʼyéajniʼi loʼ Liʼ. \q1 \v 13 ¿Gácaʼxte caz bitiʼ huéchiʼ ládxuʼu netuʼ, Xan? \q1 Buéchiʼ ladxiʼ netuʼ, yuguʼ huen dxin quiuʼ. \q1 \v 14 Tu zila tu zila buluíʼi netuʼ ca naca yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ quiuʼ, \q1 para gúl-latuʼ lu yöl-laʼ rudzeja queë́tuʼ, en uzíʼituʼ xibé yuguʼ dza naʼ. \q1 \v 15 Ben ga udzéjatuʼ tsca chigulaca dza busacaʼ ziʼu netuʼ, \q1 en tsca gulaca iz bitiʼ guca dxiʼa queë́tuʼ. \q1 \v 16 Buluíʼi netuʼ, yuguʼ huen dxin quiuʼ, ca naca le nunuʼ, \q1 en buluíʼi zxíʼinituʼ ca naca yöl-laʼ zxön quiuʼ. \b \q1 \v 17 ¡Buzáʼ ladxiʼ queë́tuʼ, Xantuʼ Dios, \q1 en ben ga irúaj dxiʼa dxin runtuʼ! \q1 ¡Ön, ben ga gaca dxiʼa loʼ dxin runtuʼ! \c 91 \q1 \v 1 Nu bönniʼ ruzxöni ládxëʼë Dios para gun chiʼë lëʼ, \q1 en riziʼë Dios Nu napa idútë yöl-laʼ huáca, para gácalenëʼ lëʼ, \q1 \v 2 gaca guiëʼ Xanruʼ: “Nacuʼ Nu run chiʼi nedaʼ, en Nu ruzóa nedaʼ tsutsu. \q1 Nacuʼ Dios quiaʼ, ateʼ ruzxöni ládxaʼa Liʼ.” \q1 \v 3 Usölá cazëʼ Dios Liʼ lu du yalaj que nu rizö́n bönachi, \q1 en lu yödzöhuë́ʼ le rusuniti. \q1 \v 4 Usubáguëʼë liʼ ca rusubágaʼbaʼ böra yuguʼ bö́radoʼ queë́baʼ, \q1 ateʼ gaca chiʼu lu nëʼë ca raca quégacabaʼ bö́radoʼ zxan xílabaʼ yöjede. \q1 Le run chiʼi rëʼu, en le ruzóa rëʼu tsutsu naca yöl-laʼ run ca rnna xtídzëʼë cheëʼ. \q1 \v 5 Bitiʼ gádxinuʼ le run gadxi bönachi chiʼi dzö́ʼölö, \q1 en bitiʼ gádxinuʼ yaga lahui tuchiʼ tuʼsë́ bönachi lahuiʼ dza, \q1 \v 6 en bitiʼ gádxinuʼ yödzöhuë́ʼ le rilén ga naca chul-la, \q1 en bitiʼ gádxinuʼ le naca xihuiʼ le ruti bönachi lahuiʼ dza. \q1 \v 7 Ilátigaca chi gayuáʼ bönachi cuituʼ liʼ, \q1 en iaʼchí cöʼ chi gayuáʼ cuituʼ ibëla, \q1 pero bitiʼ bi gaca quiuʼ liʼ. \q1 \v 8 Le nácatë uyú ináʼasuʼ, \q1 en iléʼenuʼ le rubíʼi quégaca nupa tuáʼ döʼ. \q1 \v 9 Tuʼ nuzúʼ-nëʼ Xanruʼ Nu run chiʼi liʼ, \q1 nuzúʼ-nëʼ Dios nayë́pisëtërëʼ Nu gácalen liʼ, \q1 \v 10 bitiʼ bi gaca quiuʼ le cabí naca dxiʼa, \q1 en nitú le nachë́ʼ yödzöhuë́ʼ bitiʼ tsuʼu lidxuʼ, \q1 \v 11 tuʼ cuʼu cazëʼ Dios liʼ lu náʼagaquiëʼ gubáz láʼayi queëʼ, \q1 para ilún chiʼë liʼ gátiʼtës ga ridóʼ. \q1 \v 12 Lu náʼagaquiëʼ ilaʼchë́ʼë liʼ, \q1 para cabí tsöjchéguʼu guiö́j. \q1 \v 13 Uléaj ulibuʼ bëdxi guixiʼ, en bëla síniaʼ. \q1 Usunuʼ lëʼe labuʼ bëdxi guíxiʼdoʼ, en bëla xitsiníʼ. \q1 \v 14 Rnnëʼ Dios: “Nadxiʼinëʼ nedaʼ, ateʼ que lë ni naʼ usöláʼ lëʼ. \q1 Uzóaʼ-nëʼ tsaz xitsáʼtërö tuʼ núnbëʼë Laʼ. \q1 \v 15 Ulidzëʼ nedaʼ, ateʼ ubiʼa didzaʼ. \q1 Sóalenaʼ lëʼ cateʼ bi gaca queëʼ. \q1 Usöláʼ lëʼ, en gunaʼ lëʼ bal. \q1 \v 16 Uzándaʼa dza soëʼ ibanëʼ, \q1 en uluíʼidaʼ-nëʼ ca gaca usöláʼ lëʼ.” \c 92 \q1 \v 1 ¡Bicaʼ tsahuiʼ naca rigúʼutuʼ Liʼ yöl-laʼ ba, Xan, \q1 en rúl-latuʼ le tun Liʼ bal, Dios nayë́pisëtërëʼ, \q1 \v 2 en rusiyöntuʼ bönachi yuguʼ zila ca ruhuéchiʼ ládxuʼu netuʼ, \q1 en ruluíʼituʼ lahui yuguʼ dzöʼ ca runuʼ ca rnna xtídzuʼu! \q1 \v 3 Rúl-latuʼ len yuguʼ bihuël-la, \q1 en rúl-latuʼ yuguʼ le lachi ca tul-la. \q1 \v 4 Le zxön nunuʼ Liʼ, Xan, run ga rudzéjatuʼ, \q1 ateʼ ruziʼtuʼ xibé le núngaca lu noʼo. \q1 \v 5 Bicaʼ zxön nácagaca le nunuʼ Liʼ, Xan. \q1 Zxö́ntërö le rizáʼ ládxuʼu gunuʼ. \q1 \v 6 Zoa tu le cabí gaca inö́zinëʼ bönniʼ nazxí icjëʼ, \q1 en bitiʼ gaca tséjniʼinëʼ bönniʼ canö́z le. \q1 \v 7 Nupa nucáʼanagaca Dios ilaʼyán ca taʼyán guíxiʼdoʼ, \q1 en uluʼzíʼ xibé le tun nupa tuáʼ döʼ, pero ilaʼniti tsaz, \q1 \v 8 tuʼ nayë́psëtëruʼ Liʼ tsaz, Xan. \q1 \v 9 Naca bëʼ le gaca quégaca nupa bitiʼ taʼléʼe Liʼ dxiʼa, Xan. \q1 Naca bëʼ ilaʼniti nupa bitiʼ taʼléʼe Liʼ dxiʼa. \q1 Uluʼgáʼana cáʼasö yúguʼtë nupa tuáʼ döʼ. \q1 \v 10 Nunuʼ ga nácatëraʼ nal-la ca nácabaʼ bëdxi. \q1 Nagúʼu nedaʼ le za le run ga rudzéjadaʼ. \q1 \v 11 Iléʼe quézidaʼ cateʼ uxicjuʼ nupa bitiʼ taʼléʼe Liʼ dxiʼa, \q1 en yöndaʼ cateʼ ilaʼbödxi yechiʼ nupa tuáʼ döʼ, nupa naʼ taʼdíl-lalen nedaʼ. \q1 \v 12 Ilaʼyán nupa nácagaca tsahuiʼ ca taʼyán yaga zinaʼ caʼ. \q1 Ilaʼzxö́n ca taʼzxö́n yaga rö́ʼgaca lu guíʼa Líbano. \q1 \v 13 Nácagaca ca yaga nudáʼgacuʼ raʼ yuʼu lidxuʼ, Xan, \q1 le taʼzxö́n lu löʼa lataj quiuʼ, Dios queë́tuʼ. \q1 \v 14 Cateʼ niʼ yúʼugaca iz zián ilaʼbía le zxixi quéguequi. \q1 Ilácagaca tsutsu, en ilaʼcuáʼticaʼsö yaʼa. \q1 \v 15 Caní gaca para gaca bëʼ náquiëʼ tsahuiʼ Xanruʼ, Nu run chiʼi nedaʼ. \q1 Bitiʼ bi zóalen Lëʼ le cabí naca tsahuiʼ. \c 93 \q1 \v 1 ¡Rinná bëʼë Xanruʼ! \q1 ¡Nácuëʼ yöl-laʼ ba zxön queëʼ! \q1 ¡Nácuëʼ zxëʼ Xanruʼ, en núguiëʼ lëʼë yöl-laʼ unná bëʼ! \q1 ¡Nuzóëʼ tsutsu yödzölió, ateʼ bitiʼ utá cuini! \b \q1 \v 2 ¡Tsaz nuzúʼ tsutsu ga röʼu rinná bëʼu, Xan, \q1 en zóaticaʼsuʼ Liʼ! \q1 \v 3 Riyasa ridxía nisa yuguʼ lu nísadoʼ, Xan. \q1 Riyasa ridxía nisa, en ruʼu bö que. \q1 Riyasa ridxía nisa yuguʼ lu nísadoʼ, en yuguʼ lu yegu. \b \q1 \v 4 Xanruʼ Dios yehuaʼ yubá nápatërëʼ yöl-laʼ unná bëʼ \q1 ca bö ruʼu lu nísadoʼ le riyö́n ca guziúʼ rinnë́, \q1 encaʼ ca le riyasa ridxía nisa lu nísadoʼ. \b \q1 \v 5 Tsaz naguixjuʼ xibá quiuʼ, Xan, \q1 ateʼ idú láʼayi naca ga zoa cazuʼ Liʼ. \q1 Caní zóaticaʼsö naʼa dza, en dza siʼ zaca. \c 94 \q1 \v 1 Nacuʼ Dios, Xan, Nu ruzíʼ lëbi bönachi. \q1 Buluíʼi cuinuʼ, Dios, Nu ruzíʼ lëbi. \q1 \v 2 Ruchiʼa rusörö́ cazuʼ yúguʼtë bönachi. \q1 Guzë́, ateʼ len yöl-laʼ huáca zxön quiuʼ bubíʼi quégaca nupa tun ba zxön cuínguequi. \q1 \v 3 ¿Gácaʼxte caz uluʼzíʼ xibé nupa tuʼcáʼana Liʼ, Xan? \q1 ¿Gácaʼxte caz uluʼzíʼ xibé? \q1 \v 4 ¿Gácaʼxte caz ilún ba zxön cuínguequi, en iluíʼi didzaʼ ziʼ? \q1 ¿Gácaʼxte caz ilún ba zxön cuínguequi niʼa que döʼ tuáʼgaca? \q1 \v 5 Tuʼsunítiëʼ nupa néquiguequi quiuʼ, Xan. \q1 Tuʼsacaʼ ziʼë nupa néquiguequi quez quiuʼ. \q1 \v 6 Tútigaquiëʼ nigula uzëbi, encaʼ yuguʼ biʼi uzë́bidoʼ, \q1 en tunëʼ le naca xihuiʼ ladaj bönachi ziʼtuʼ. \q1 \v 7 Taʼnnë́ʼ: “Bitiʼ iléʼenëʼ Xángaquiëʼ rëʼu, \q1 en bitiʼ ruíʼi ládxëʼë Dios queëʼ Jacob lë ni.” \b \q1 \v 8 Guliʼtséajniʼi, bönachi bitiʼ nö́zguequi, \q1 ateʼ libíʼiliʼ, bönachi catún bal, ¿bátaxi tséajniʼiliʼ? \q1 \v 9 Benëʼ Dios guídi nágaruʼ. ¿Naruʼ cabí riyö́n quézinëʼ? \q1 Benëʼ Dios guiö́j loruʼ. ¿Naruʼ cabí riléʼe quézinëʼ? \q1 \v 10 Ruzéajniʼi quézinëʼ Dios bönachi yúguʼtë yödzö. \q1 ¿Naruʼ cabí gunëʼ léguequi xiguiaʼ? \q1 Ruchiza cazëʼ icja ládxiʼdoʼoruʼ yöl-laʼ réajniʼi. \q1 ¿Naruʼ cabí réquibeʼenëʼ bi runliʼ? \q1 \v 11 Nöz quézinëʼ Xanruʼ yuguʼ le taʼzáʼ ládxiʼgaca bönachi. \q1 Nö́zinëʼ canö́z naca le taʼzáʼ ládxiʼgaca. \b \q1 \v 12 Bicaʼ ba bönniʼ naʼ ruzéajniʼi quézinuʼ-nëʼ, Xan, \q1 en rusedi quézinuʼ-nëʼ ca naca xibá naguixjuʼ Liʼ. \q1 \v 13 Gunuʼ ga uzíʼ ládxëʼë cateʼ bi gaca queëʼ, \q1 ga idxinrö dza tsúʼugaca yeru ba nupa tuáʼ döʼ. \b \q1 \v 14 Bitiʼ usán nëʼë Xanruʼ bönachi queëʼ, \q1 en bitiʼ ucáʼanëʼ nupa néquiguequi quez queëʼ. \q1 \v 15 Ca naca le naca tsahuiʼ uchiʼa usörö́ëʼ rëʼu le yúbölö, \q1 ateʼ uluʼzíʼ xibé nupa nácagaca tsahuiʼ. \q1 \v 16 ¿Nuzxi caz tíl-lalen nupa tuti bönachi para gácalen nedaʼ? \q1 ¿Nuzxi caz gácalen nedaʼ cateʼ nacuáʼ nupa tuáʼ döʼ quiaʼ? \q1 \v 17 Laʼtuʼ cabí gúcalenëʼ Xanruʼ nedaʼ, \q1 laʼ yöjtsúʼuteaʼ lataj chul-la que yöl-laʼ guti. \b \q1 \v 18 Gunníaʼ: “Chizóaʼ ibixaʼ”, \q1 ateʼ lu yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ quiuʼ guzxönuʼ nedaʼ, Xan. \q1 \v 19 Cateʼ ruúbi ruguíʼi ládxiʼdaʼahuaʼ, \q1 ruhuë́ tsahúʼu nedaʼ, en runuʼ ga rudzéjadaʼ. \q1 \v 20 Bitiʼ caʼ gunuʼ tsözxö́n nupa tuʼchiʼa tuʼsörö́ netuʼ ca naca le cabí naca tsahuiʼ, \q1 nupa naʼ tuʼbéaj tsahuiʼ le cabí naca tsahuiʼ. \b \q1 \v 21 Tuʼdubëʼ tsözxö́n para ilútiëʼ nupa nácagaca tsahuiʼ, \q1 en taʼchúguiëʼ quégaca nupa bitiʼ bi nabágaʼgaca ilátigaca, \q1 \v 22 pero run chiʼi cazëʼ Xanruʼ Dios nedaʼ. \q1 Nuzóëʼ nedaʼ tsutsu, ateʼ ruzxöni ládxaʼa lëʼ. \q1 \v 23 Ubiʼë quégaquiëʼ ca naca döʼ tuʼë, \q1 en usunítiëʼ légaquiëʼ tuʼ nözi xiguiaʼ nabágaʼgaquiëʼ. \q1 Usunítiëʼ dërö Xanruʼ Dios légaquiëʼ. \c 95 \q1 \v 1 Guliʼdá, gúl-laruʼ queëʼ Xanruʼ lu yöl-laʼ rudzeja queë́ruʼ. \q1 Lu yöl-laʼ rudzeja queë́ruʼ cö́dxiʼaruʼ que Nu naʼ naca ca tu guiö́jtoʼo ga nuláruʼ. \q1 \v 2 Uyéajruʼ lahuëʼ, en guië́ruʼ-nëʼ: “Xclenuʼ.” \q1 Lu yöl-laʼ rudzeja queë́ruʼ cö́dxiʼaruʼ lahuëʼ, gúl-laruʼ yuguʼ salmo. \q1 \v 3 Xanruʼ Dios náquiëʼ Dios nayë́pisëtërëʼ. \q1 Nápatërëʼ yöl-laʼ unná bëʼ ca yúguʼtë dios izáʼa. \q1 \v 4 Lu naʼ cazëʼ yuʼu le dë ga rëʼ zxan luyú, \q1 ateʼ néquiguequi caʼ queëʼ guíʼa sibi. \q1 \v 5 Nequi queëʼ nísadoʼ, tuʼ nun cazëʼ le, \q1 en len náʼasëʼ benëʼ luyú bidxi. \q1 \v 6 Guliʼdá, gunruʼ-nëʼ zxön, en uzóa zxíbiruʼ lahuëʼ. \q1 Uzóa zxíbiruʼ lahuëʼ Xanruʼ Nu ben rëʼu. \q1 \v 7 Naca cazëʼ Lëʼ Dios queë́ruʼ, \q1 ateʼ nácaruʼ bönachi rugagu cazëʼ, en ca böʼcuʼ zxilaʼ richë́ʼ cazëʼ-baʼ lu nëʼë. \q1 Rnna cazëʼ Dios: “Naʼa, channö rë́ʼëniliʼ yö́niliʼ chiʼa, \q1 \v 8 bitiʼ gunliʼ zidzaj icja ládxiʼdoʼoliʼ ca gulunëʼ xuz xtóʼoliʼ lataj naʼ lë Meriba, \q1 en calëga ca gulunëʼ laʼ guixiʼ ga dë lataj lë Masa, \q1 \v 9 cateʼ niʼ gulaʼzíʼ bëʼë xuz xtóʼoliʼ nedaʼ. \q1 Gulaʼzíʼ bëʼë nedaʼ sal-laʼ bilaʼléʼenëʼ yuguʼ le benaʼ.” \q1 \v 10 Idú choáʼ iz gúquidaʼ ziʼ bönachi gulaʼcuáʼ dza niʼ, \q1 ateʼ gunníaʼ: “Taʼchixi taʼníguinëʼ lu icja ládxiʼdoʼgaquiëʼ, \q1 en bitiʼ nö́zguequinëʼ le rë́ʼëndaʼ ilunëʼ.” \q1 \v 11 Que lë ni naʼ lu yöl-laʼ rilé quiaʼ benaʼ tsutsu xtídzaʼa, \q1 gunníaʼ: “Bitiʼ caʼ ilaʼyáziëʼ ga uluʼzíʼ ládxëʼë tsözxö́n len nedaʼ.” \c 96 \q1 \v 1 ¡Guliʼgul-la queëʼ Xanruʼ tu le cubi! \q1 ¡Guliʼgul-la queëʼ Xanruʼ, yúguʼtëliʼ zóaliʼ yödzölió! \q1 \v 2 ¡Guliʼgul-la queëʼ Xanruʼ! ¡Guliʼgún zxön lëʼ! \b \q1 Tu dza tu dza buliʼsiyö́n bönachi didzaʼ dxiʼa ca rusölë́ʼ rëʼu. \q1 \v 3 Buliʼsiyö́n bönachi yúguʼtë yödzö yöl-laʼ ba queëʼ. \q1 Buliʼsiyö́n yúguʼtë bönachi le nácagaca zxön nunëʼ. \q1 \v 4 Zxö́ntërö náquiëʼ Xanruʼ, ateʼ rundaʼ bayúdx cúʼuruʼ-nëʼ yöl-laʼ ba. \q1 Ral-laʼ gádxitëruʼ Lëʼ ca tadxi bönachi izáʼa dios quéguequi. \q1 \v 5 Yuguʼ dios quégaca bönachi izáʼa nácagacasö budóʼ guiö́j budóʼ yaga, \q1 pero Xanruʼ Dios nunëʼ lúzxiba xitsáʼ. \q1 \v 6 Nacuáʼ yöl-laʼ beníʼ, en yöl-laʼ ba lahuëʼ Lëʼ. \q1 Nacuáʼ yöl-laʼ huáca, en yöl-laʼ lachi ga zoa cazëʼ. \b \q1 \v 7 ¡Guliʼcuʼë Xanruʼ yöl-laʼ ba, bönachi yúguʼtë yödzö! \q1 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba, en yöl-laʼ huáca! \q1 \v 8 ¡Guliʼcuʼë Xanruʼ yöl-laʼ ba niʼa que Lëʼ! \q1 ¡Guliʼguáʼ le unö́dzjaliʼ, en guliʼdá lahuëʼ! \q1 \v 9 ¡Guliʼgún Lëʼ zxön, náculiʼ le naca baʼa! \q1 ¡Guliʼzxizi lahuëʼ, bönachi idútë yödzölió! \b \q1 \v 10 Guliʼnná lógaca bönachi yúguʼtë yödzö: “Rinná bëʼë Xanruʼ. \q1 Naguixjëʼ tsaz luyú, ateʼ bitiʼ utá cuini. \q1 Ca naca le naca tsahuiʼ uchiʼa usörö́ëʼ quégaca yúguʼtë bönachi.” \b \q1 \v 11 Ral-laʼ udzeja lúzxiba, en uluʼzíʼ xibé luyú. \q1 Ral-laʼ cö́dxiʼa nísadoʼ, en ilaʼbödxi yúguʼtë le nacuáʼ lu nísadoʼ. \q1 \v 12 Ral-laʼ udzeja guixiʼ caz, en yúguʼtë le nacuáʼ laʼ guixiʼ. \q1 Lu yöl-laʼ rudzeja quéguequi ilúl-la yaga \q1 \v 13 lahuëʼ Xanruʼ, tuʼ siʼ ulë́ʼ. \b \q1 Guídëʼ duchiʼa dusörö́ëʼ nupa nacuáʼ yödzölió. \q1 Ca naca le naca tsahuiʼ uchiʼa usörö́ëʼ quégaca yúguʼtë bönachi, \q1 encaʼ quégaca bönachi yúguʼtë yödzö para ilunëʼ ca rnna xtídzëʼë. \c 97 \q1 \v 1 ¡Rinná bëʼ cazëʼ Xanruʼ Dios! \q1 ¡Ral-laʼ uluʼdzeja bönachi idútë yödzölió! \q1 Buliʼsíʼ xibë́ʼ, libíʼiliʼ zóaliʼ yúguʼtë yödzö izáʼa. \q1 \v 2 Rö́ʼgaca böaj, en le chul-la idú gásibiʼilö ga naʼ zoëʼ. \q1 Le naca dxiʼa, en le naca tsahuiʼ tuʼzóa tsutsu le rinná bëʼë. \q1 \v 3 Rinöru tu guíʼ zxön lahuëʼ, \q1 le uzeguiʼ nupa taʼdáʼbagaʼ Lëʼ. \q1 \v 4 Tuʼzeníʼ le taʼyëpi yösa yödzölió. \q1 Riléʼe luyú lë ni, en rizxizi. \q1 \v 5 Tuʼúnaʼ guíʼadoʼ ca ruún bidxinaʼ buz lahuëʼ Xanruʼ. \q1 Náquiëʼ Xani idútë yödzölió. \q1 \v 6 Lúzxiba xitsáʼ naca bëʼ náquiëʼ tsahuiʼ, \q1 ateʼ taʼléʼe bönachi yúguʼtë yödzö yöl-laʼ zxön queëʼ. \q1 \v 7 Tuʼtuíʼi yúguʼtë nupa tun zxön budóʼ guiö́j budóʼ yaga, \q1 nupa naʼ tun ba zxön cuínguequi niʼa quégaca budóʼ quéguequi naʼ. \q1 Uluʼgáʼana cáʼasö yúguʼtë dios quégaca bönachi izáʼa lahuëʼ Xanruʼ. \b \q1 \v 8 Bilaʼyöni bönachi Sión, en buluʼdzeja, \q1 encaʼ yuguʼ zxíʼini xiʼsóëʼ Judá. \q1 Tuʼdzéjanëʼ ca ruchiʼa rusörö́uʼ netuʼ, Xan. \q1 \v 9 Nayë́pisëtërö cazuʼ Liʼ, Xan, ca yúguʼtë nupa nacuáʼ yödzölió. \q1 Nayë́pisëtërö cazuʼ Liʼ ca yúguʼtë dios quégaca bönachi izáʼa. \q1 \v 10 Núlöliʼ nadxíʼiliʼ-nëʼ Xanruʼ, guliʼguequi ziʼ le naca döʼ. \q1 Run chiʼi cazëʼ böʼ nácagaca caz nupa néquiguequi queëʼ. \q1 Rusölë́ʼ léguequi lu náʼagaca nupa tuáʼ döʼ. \q1 \v 11 Ruzeníʼticaʼsö beníʼ queëʼ nupa nácagaca tsahuiʼ, \q1 ateʼ tuʼzíʼ xibë́ʼ nupa nácagaca dxiʼa. \b \q1 \v 12 ¡Buliʼsíʼ xibë́ʼ Xanruʼ núlöliʼ nácaliʼ tsahuiʼ! \q1 ¡Buliʼsubán ládxiʼliʼ ca nunëʼ Dios Láʼayi, en guliʼcuʼë yöl-laʼ ba! \c 98 \q1 \v 1 ¡Guliʼgul-la queëʼ Xanruʼ tu le cubi, \q1 tuʼ nunëʼ le tun ga rubániruʼ! \b \q1 Len yöl-laʼ unná bëʼ zxön queëʼ, en yöl-laʼ huáca láʼayi queëʼ nadéliʼnëʼ lu gudil-la. \q1 \v 2 Nunëʼ Xanruʼ ga naca bëʼ le nadéliʼnëʼ. \q1 Nuluíʼinëʼ bönachi yúguʼtë yödzö náquiëʼ tsahuiʼ. \q1 \v 3 Len yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ queëʼ, en yöl-laʼ li ladxiʼ queëʼ \q1 benëʼ ca rnna xtídzëʼë le guzxíʼ lu nëʼë gunëʼ quégaca bönachi Israel. \q1 Bilaʼléʼe bönachi idútë yödzölió ca busölë́ʼ rëʼu Dios queë́ruʼ. \b \q1 \v 4 ¡Lu yöl-laʼ rudzeja queë́liʼ guliʼgul-la queëʼ Xanruʼ, yúguʼtëliʼ zóaliʼ yödzölió! \q1 ¡Idú ládxiʼliʼ guliʼcuʼë yöl-laʼ ba, en guliʼgul-la queëʼ le naca láʼayi! \q1 \v 5 ¡Guliʼgul-la queëʼ Xanruʼ yuguʼ salmo, en guliʼquinnaj yuguʼ bihuël-la! \q1 ¡Guliʼquinnaj lë́ʼegaca arpa, en guliʼgul-la yöl-laʼ ba queëʼ! \q1 \v 6 ¡Guliʼcödxi lúzugacabaʼ chivo, en lúzugacabaʼ bëdxi \q1 lahuëʼ Xanruʼ Dios, Nu rinná bëʼ! \q1 \v 7 ¡Buliʼlidza zidzaj, nísadoʼ, en yúguʼtë le nacuáʼ nisa naʼ! \q1 ¡Guliʼgul-la yödzölió, en yúguʼtë nupa nacuáʼ niʼ! \q1 \v 8 ¡Guliʼcapaʼ náʼaliʼ, yuguʼ yegu, \q1 ateʼ lu yöl-laʼ rudzeja queë́liʼ guliʼgul-la lahuëʼ Xanruʼ, libíʼiliʼ, guíʼadoʼ, \q1 \v 9 tuʼ zëʼë duchiʼa dusörö́ëʼ quégaca bönachi yödzölió! \b \q1 Ca naca le naca tsahuiʼ uchiʼa usörö́ëʼ quéguequi, \q1 en ca naca le naca dxiʼa tsahuiʼ inná béʼenëʼ yúguʼtë bönachi. \c 99 \q1 \v 1 ¡Rinná bëʼë Xanruʼ Dios! Taʼzxizi yúguʼtë bönachi. \b \q1 Röʼë rinná bëʼë ladaj nupa nápagacatërö yöl-laʼ huáca, \q1 lë́gaca Querubín, ateʼ rizxizi luyú. \q1 \v 2 Nayë́pisëtërëʼ Xanruʼ lu yödzö Sión, \q1 ateʼ rinná béʼenëʼ bönachi yúguʼtë yödzö izáʼa. \q1 \v 3 Ral-laʼ ilaʼgúʼu Lëʼ yöl-laʼ ba yúguʼtë bönachi, \q1 tuʼ caní saʼyéaj, en le run ga runruʼ Lëʼ bal. \b \q1 ¡Láʼayi náquiëʼ Lëʼ! \b \q1 \v 4 Nadxíʼi quézinuʼ le naca tsahuiʼ, Liʼ, Bönniʼ unná bëʼ nayë́pisë. \q1 Tsaz naguixjuʼ le naca dxiʼa tsáhuiʼdoʼ, \q1 en nuzúʼ quégaquiëʼ zxíʼini xiʼsóëʼ Jacob le naca tsahuiʼ, en le naca idútë li. \b \q1 \v 5 ¡Guliʼgún zxönëʼ Xanruʼ Dios! \q1 Buliʼzechu zxíbiliʼ lahuëʼ Lëʼ ga röʼë rinná bëʼë. \q1 ¡Láʼayi náquiëʼ Lëʼ! \b \q1 \v 6 Guláquiëʼ Moisés, en Aarón bixúz queëʼ, \q1 ateʼ benëʼ Samuel tsözxö́n nupa gulaʼyéaj ládxiʼgaca Lëʼ. \q1 Buluʼlidzëʼ Xanruʼ, ateʼ bubíʼi cazëʼ didzaʼ. \q1 \v 7 Tu lu böaj bë́ʼlenëʼ légaquiëʼ didzaʼ. \q1 Gulunëʼ ca taʼnná bëʼ xibá queëʼ, en yuguʼ le gunná béʼenëʼ légaquiëʼ. \b \q1 \v 8 Bubiʼu didzaʼ lógaca bönachi quiuʼ, Xantuʼ Dios. \q1 Buluíʼinuʼ légaquiëʼ nacuʼ Dios, en runiti loʼ bönachi, \q1 pero rubiʼu quégaquiëʼ ca saʼyéaj döʼ tuʼë. \b \q1 \v 9 ¡Guliʼgún zxönëʼ Xanruʼ Dios! \q1 ¡Buliʼzechu zxíbiliʼ lahuiʼ lo guíʼa láʼayi ga zoa cazëʼ, \q1 tuʼ náquiëʼ láʼayi Xanruʼ Dios! \c 100 \q1 \v 1 ¡Lu yöl-laʼ rudzeja queë́liʼ guliʼgul-la queëʼ Xanruʼ, \q1 libíʼiliʼ zóaliʼ idútë yödzölió! \q1 \v 2 ¡Lu yöl-laʼ rudzeja queë́liʼ guliʼcuʼë yöl-laʼ ba Xanruʼ! \q1 ¡Guliʼdá lahuëʼ Lëʼ, en lu yöl-laʼ rudzeja queë́liʼ guliʼgul-la queëʼ! \q1 \v 3 ¡Guliʼtsöjné Xanruʼ, náquiëʼ Dios! \b \q1 Buzáʼ cazëʼ rëʼu, en calëga rácasö queë́ruʼ zóaruʼ. \q1 Nácaruʼ bönachi queëʼ, en nácaruʼ ca böʼcuʼ zxilaʼ queëʼ. \q1 \v 4 Guliʼtsaza zacaʼ raʼ yuʼu queëʼ, guië́liʼ-nëʼ: “Xclenuʼ.” \q1 Guliʼtsaza gapa naca löʼa queëʼ, cúʼuliʼ-nëʼ yöl-laʼ ba. \q1 Guliʼguíëʼ: “Xclenuʼ”, en guliʼgunëʼ zxön. \b \q1 \v 5 ¡Náquiëʼ dxiʼa tsahuiʼ Xanruʼ Dios, ateʼ zóaticaʼsö yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ queëʼ! \q1 ¡Zóaticaʼsö yöl-laʼ run ca rnna xtídzëʼë queëʼ! \c 101 \q1 \v 1 ¡Gul-laʼ ca runuʼ ca rnna xtídzuʼu, en ca nacuʼ tsahuiʼ! \q1 ¡Gul-laʼ yöl-laʼ ba quiuʼ Liʼ, Xan! \b \q1 \v 2 Güíʼi ládxaʼa gunaʼ le naca idú dxiʼa. \q1 ¿Bátaxi huécjuʼ quiaʼ nedaʼ? \q1 Lu yuʼu lidxaʼ gunaʼ le naca idú ladxiʼ. \q1 \v 3 Bitiʼ guʼa lataj sóalen nedaʼ nitú le naca xihuiʼ. \q1 Bitiʼ riléʼedaʼ dxiʼa le tun nupa tuʼcáʼana Liʼ. \q1 Bitiʼ caʼ gunaʼ léguequi tsözxö́n. \q1 \v 4 Bitiʼ caʼ gacaʼ chopa ladxiʼ. \q1 Bitiʼ caʼ gunaʼ le naca döʼ. \q1 \v 5 Usunítiaʼ dërö nu bönniʼ rinnë́ʼ que luzë́ʼë balándoʼos. \q1 Bitiʼ caʼ guáʼ ilenaʼ nu run ba zxön cuini. \q1 \v 6 Uyúaʼ dxiʼa tsáhuiʼdoʼ nupa tun ca rnna xtídzaʼguequi luyú ni, para ilaʼcuáʼlen nedaʼ. \q1 Nu bitiʼ bi xiguiaʼ nabagaʼ huáca gun xichinaʼ. \q1 \v 7 Bitiʼ caʼ tsöjsóa lidxaʼ nu rizíʼ yëʼ. \q1 Bitiʼ guʼa lataj ugáʼana lahuaʼ nu ruíʼi didzaʼ le cabí naca. \q1 \v 8 Yuguʼ zila usunítiaʼ yúguʼtë nupa tuáʼ döʼ luyú ni, \q1 para ucuitaʼ lu yödzö queëʼ Xanruʼ yúguʼtë nupa tuti bönachi. \c 102 \q1 \v 1 ¡Buzë́ naguʼ le rulidzaʼ Liʼ, Xan! \q1 ¡Bëʼ lataj idxín loʼ le rinaba yúdxidaʼ Liʼ! \q1 \v 2 Bitiʼ ucacheʼ cuinuʼ lahuaʼ cateʼ bi rusacaʼ ziʼ nedaʼ. \q1 Buzë́ naguʼ nedaʼ, en gudáchi ubiʼu didzaʼ cateʼ rulidzaʼ Liʼ. \b \q1 \v 3 Yöl-laʼ naʼbán quiaʼ ruúlu ca dzön, \q1 ateʼ régui rilá lu dxita lu bin quiaʼ ca tu guíʼ. \q1 \v 4 Rudú ládxaʼa ca raca que guixiʼ nabidxi, \q1 en bítiʼrö rizë́ ládxaʼa bi gahuaʼ. \q1 \v 5 Tuʼ rinnëdaʼ ládxaʼa nadxítalëʼa. \q1 \v 6 Nacaʼ ca tubaʼ biguínni zóabaʼ luyú bidxi, \q1 o ca tubaʼ cuturú dxíabaʼ tu lu yuʼu nadachi. \q1 \v 7 Nabéaj yëla guiö́j lahuaʼ, \q1 ateʼ nacaʼ ca tubaʼ biguínnidoʼ dxíabaʼ túzibaʼ ícjoʼo yuʼu. \q1 \v 8 Yuguʼ dza nupa bitiʼ taʼléʼe nedaʼ dxiʼa tuʼdidzaʼ yudxi nedaʼ. \q1 Nupa tuʼtitaj nedaʼ tuʼgún dxin laʼ cateʼ nu tuʼdxía döʼ. \q1 \v 9 Naca le rahuaʼ ca dö́doʼsö, \q1 en nutsiʼ nisa ribödxaʼ le rëʼjaʼ. \q1 \v 10 Caní raca quiaʼ tuʼ rilenuʼ nedaʼ, en réquinuʼ nedaʼ ziʼ. \q1 Gulisuʼ nedaʼ, en gurúʼunuʼ nedaʼ tsöláʼalö. \q1 \v 11 Naca yöl-laʼ naʼbán quiaʼ ca tu zxul-la riláʼ cateʼ ribía gubidza, \q1 en rudú quiaʼ ca raca que guixiʼ ricuádi. \b \q1 \v 12 ¡Liʼ, Xan, zóaticaʼsuʼ, \q1 en zóalenticaʼsö Loʼ bönachi! \q1 \v 13 ¡Chasuʼ, en huéchiʼ ládxuʼu bönachi yödzö Sión! \q1 ¡Chibidxín dza güíʼi ládxuʼu léguequi! \q1 ¡Ön, chibidxín dza naʼ! \b \q1 \v 14 Netuʼ, huen dxin quiuʼ, nadxíʼituʼ yuguʼ guiö́j nacuáʼ lu zöʼö run chiʼi yödzö Sión, \q1 en ruíʼi ládxiʼtuʼ ga ridxintë bëchtö röʼö laʼ nöza que. \q1 \v 15 Bönachi yuguʼ yödzö izáʼa iladxi Lëʼ Xanruʼ, \q1 ateʼ nupa taʼnná bëʼ yödzölió iladxi yöl-laʼ zxön queëʼ. \b \q1 \v 16 ¡Nuchisëʼ Xanruʼ caz yödzö Sión, \q1 ateʼ uluíʼi lahuëʼ niʼ lu yöl-laʼ zxön queëʼ! \q1 \v 17 Riyönnëʼ le tuʼlidza Lëʼ nupa taʼyadzaj taʼyudxi. \q1 Bitiʼ caʼ uzóëʼ tsöláʼalö le tuʼlidza yudxi Lëʼ. \b \q1 \v 18 Buliʼzúaj lë ni lu guichi para uluʼlaba zxíʼini xiʼsóaliʼ le, \q1 ateʼ nupa siʼ ilalaj ilaʼgúʼu Xanruʼ yöl-laʼ ba. \q1 \v 19 Ga niʼ ribözëʼ Xanruʼ xitsáʼ lu lataj láʼayi queëʼ, \q1 ga niʼ zoëʼ Xanruʼ yehuaʼ yubá, ruzë́ naguëʼ. \q1 \v 20 Riyönnëʼ le taʼnnë́ ladxiʼ nupa nadzúngaca, \q1 en usanëʼ nupa narugu quéguequi ilátigaca. \q1 \v 21 Soa nu usiyöni bönachi yödzö Sión ca naca Lëʼ Xanruʼ, \q1 ateʼ ilaʼgúʼu Lëʼ yöl-laʼ ba lu yödzö Jerusalén, \q1 \v 22 cateʼ uluʼdubi tsözxö́n bönachi yuguʼ yödzö izáʼa, \q1 en bönachi yuguʼ luyú, \q1 ateʼ tsözxö́n ilaʼgúʼu yöl-laʼ ba Xanruʼ. \b \q1 \v 23 Benëʼ Xanruʼ ga gucuídiʼdaʼ laʼ nöza, \q1 en nunëʼ ga soaʼ nabábasö dza. \q1 \v 24 Gunníaʼ: Dios quiaʼ, bitiʼ gútiuʼ nedaʼ \q1 cateʼ ni zoaʼ gatsaj iza ral-laʼ soaʼ ibanaʼ. \q1 Zóaticaʼsö cazuʼ Liʼ. \q1 \v 25 Dza niʼte gudixjuʼ yödzölió, \q1 ateʼ len naʼ cazuʼ benuʼ lúzxiba. \q1 \v 26 Huadödi quéguequi, pero Liʼ, tsaz idiʼu. \q1 Ilexuʼ yúguʼtëguequi ca riyexuʼ lariʼ, \q1 en ca tu lariʼ utubuʼ léguequi, en utsóʼo léguequi. \q1 \v 27 Liʼ, bitiʼ caʼ utsáʼ cuinuʼ, en bitiʼ caʼ guexuʼ. \q1 \v 28 Zxíʼinigaca huen dxin quiuʼ ilaʼböza dxiʼa tsáhuiʼdoʼ, \q1 ateʼ ucúʼu tsutsu zxíʼini xiʼsóagaquiëʼ loʼ. \c 103 \q1 \v 1 ¡Bil-la yöl-laʼ ba queëʼ Xanruʼ, liʼ, böʼ naca cazaʼ, \q1 ateʼ idútë le nacaʼ, bil-la yöl-laʼ ba que Lëʼ láʼayi! \q1 \v 2 ¡Bil-la yöl-laʼ ba queëʼ Xanruʼ, liʼ, böʼ naca cazaʼ, \q1 en bitiʼ gal-la ládxuʼu yúguʼtë le ruziʼu xibë́ʼ! \b \q1 \v 3 Runiti lo cazëʼ nedaʼ ca naca yúguʼtë dul-laʼ nabágaʼa, \q1 en rugǘëʼ yúguʼtë xihuëʼa. \q1 \v 4 Ruhuöáʼuëʼ nedaʼ lu lataj chul-la, \q1 en ruzáʼ ládxëʼë quiaʼ yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ, en yöl-laʼ ruhuéchiʼ ladxiʼ. \q1 \v 5 Riguʼë xinözaʼ yuguʼ le naca dxiʼa, \q1 lë naʼ run ga ruhuöácaʼ ca tu bönniʼ zoëʼ iz cuidiʼ queëʼ, \q1 ca naʼ raca queë́baʼ bisiáʼ. \q1 \v 6 Runëʼ yuguʼ le naca dxiʼa, \q1 en ruchiʼa rusörö́ëʼ quégaca yúguʼtë nupa zoa nu rusacaʼ léguequi ziʼ. \q1 \v 7 Buzéajniʼinëʼ Moisés yuguʼ le gun cazëʼ Lëʼ, \q1 en buluíʼinëʼ bönachi Israel yuguʼ le zxön runëʼ. \q1 \v 8 Xanruʼ ruhuéchiʼ ladxiʼ cazëʼ bönachi, en ruzáʼ ládxëʼë quéguequi. \q1 Bitiʼ rilétenëʼ, pero nadxíʼitiquiʼsinëʼ léguequi. \q1 \v 9 Bitiʼ ruzétiquiʼsinëʼ rëʼu le bach, \q1 en bitiʼ rilétiquiʼsinëʼ. \q1 \v 10 Bitiʼ runëʼ rëʼu xiguiaʼ ca saʼyéaj döʼ nuáʼaruʼ, \q1 en bitiʼ rubiʼë queëruʼ ca naca le xihuiʼ nabágaʼruʼ. \q1 \v 11 Naca caní tuʼ ca naʼ naca xitsáʼtërö lúzxiba ca luyú ni, \q1 laʼ canísö naca zxön ca nadxíʼinëʼ Xanruʼ nupa tadxi Lëʼ. \q1 \v 12 Tsca nácatërö ziʼtuʼ ga rilén gubidza ga ridxintë ga ribía, \q1 laʼ canísö rucuitëʼ yuguʼ le taʼbágaʼruʼ Lëʼ. \q1 \v 13 Ca naʼ ruhuéchiʼ ládxëʼë xúzgaca cázabiʼ yuguʼ zxíʼinëʼ, \q1 laʼ canísö ruhuéchiʼ ládxëʼë Xanruʼ nupa tadxi Lëʼ. \q1 \v 14 Caní runëʼ tuʼ nö́zinëʼ le nácaruʼ. \q1 Röjnenëʼ néquiniruʼ bëchtö yu. \q1 \v 15 Tsca nácagaca dza zóaruʼ nabanruʼ, \q1 nácagaca ca raca que xiyija guíxiʼdoʼ. \q1 \v 16 Cateʼ recaj böʼ, ruúlu runítisö xiyija naʼ, \q1 en bitiʼ naca bëʼ ga naʼ guzóa. \q1 \v 17 Xanruʼ, tsaz nadxíʼinëʼ nupa tadxi Lëʼ, \q1 en runëʼ quégaca zxíʼiniguequi le naca dxiʼa. \q1 \v 18 Caní runëʼ quégaca nupa tun ca rnna xtídzëʼë, \q1 en quégaca nupa tun ca rinná bëʼ xibá queëʼ. \q1 \v 19 Naguixjëʼ Xanruʼ xilatjëʼ yehuaʼ yubá ga naʼ röʼë rinná bëʼë. \q1 Rinná béʼenëʼ yúguʼtë le dë. \b \q1 \v 20 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba Xanruʼ, libíʼiliʼ, gubáz láʼayi queëʼ, \q1 nápatëröliʼ yöl-laʼ huáca zxön, en runliʼ ca rnna xtídzëʼë, \q1 libíʼiliʼ naʼ runliʼ ca rnna didzaʼ ruʼë! \q1 \v 21 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba Xanruʼ, libíʼiliʼ nácaliʼ niʼa nëʼë guizxi yu, \q1 libíʼiliʼ, huen dxin queëʼ naʼ, runliʼ ca rë́ʼëni quézinëʼ Lëʼ! \q1 \v 22 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba Xanruʼ, yúguʼtëliʼ naʼ nucuʼë libíʼiliʼ, \q1 libíʼiliʼ zóaliʼ yúguʼtë lataj ga naʼ rinná bëʼë Lëʼ! \q1 ¡Bil-la yöl-laʼ ba queëʼ Xanruʼ, liʼ, böʼ naca cazaʼ! \c 104 \q1 \v 1 ¡Guluʼë yöl-laʼ ba Xanruʼ, liʼ, böʼ naca cazaʼ! \b \q1 ¡Nayë́pisëtëruʼ Liʼ, Xanaʼ Dios! \q1 ¡Zxoʼ nacuʼ naca yöl-laʼ zxön, en yöl-laʼ ba! \q1 \v 2 ¡Nusubagaʼ cuinuʼ beníʼ ca zxoʼ nacu cazuʼ, \q1 ateʼ naguixaj cazuʼ lúzxiba ca tu lariʼ zxön! \q1 \v 3 Naguixjuʼ xilataj lidxuʼ lahui nisa dë xitsáʼalö. \q1 Dxía cazuʼ lu böaj ca tu lu carreta, en ridóʼ lu böʼös. \q1 \v 4 Rugunuʼ dxin böʼ raca ca tu gubáz quiuʼ, \q1 encaʼ yuguʼ guíʼ ca huen dxin quiuʼ. \q1 \v 5 Nuzúʼ tsutsu luyú ni lu xilibi, \q1 en bitiʼ caʼ gaca nu utsáʼ xilataj. \q1 \v 6 Gudixjuʼ nisa zxön luyú ni ca tu lariʼ nabagaʼ le, \q1 ateʼ yöjbagaʼ nísadoʼ naʼ yuguʼ guíʼa. \q1 \v 7 Buzenuʼ le bach nisa naʼ, ateʼ burúaj, \q1 en cateʼ biyö́n chiʼu, bayúdx buzxunnaj nisa naʼ. \q1 \v 8 Gurén yuguʼ lu guíʼa, en bötaj ga naca raʼ yegu, \q1 ga bidxintë yöjsóa ga nupóʼo que nisa naʼ. \q1 \v 9 Gudixjuʼ buzáʼ que nísadoʼ ga bitiʼ gaca tödi. \q1 Bítiʼrö caz tseajbagaʼ nisa naʼ luyú bidxi. \q1 \v 10 Runuʼ ga ralaj beaj yuguʼ lëʼe guíʼadoʼ, \q1 encaʼ ga taʼdödi yegu ga rö́ʼögaca rögaʼ. \q1 \v 11 Yudzu yuguʼ yegu naʼ nisa të́ʼajbaʼ böaʼ guixiʼ, \q1 le rugúa yöl-laʼ ribídx quégacabaʼ burro taʼdásibaʼ laʼ guixiʼ. \q1 \v 12 Yuguʼ raʼ yegu rö́ʼögaca yaga ga tuʼdxíabaʼ biguínnidoʼ xcáʼagacabaʼ, \q1 en túl-labaʼ yuguʼ lu niʼa në́ʼeguequi. \q1 \v 13 Rigúʼu nisa guiö́j quiuʼ yuguʼ lu guíʼa, \q1 en runuʼ ga tuʼhuöla tuʼdzéʼe yuguʼ le dzöʼö luyú. \q1 \v 14 Runuʼ ga rizxö́n yö le tágubaʼ böaʼ bëdx, \q1 en yuguʼ cuan guixiʼ tuʼgún dxin bönachi, \q1 le ilagu niʼa que le nudóʼo luyú, \q1 \v 15 en xisi uva le run ga tudzeja ládxiʼguequi, \q1 en za olivo le taʼgúʼu láhuiguequi lu yöl-laʼ ruzíʼ xibé quéguequi, \q1 en yöta le nabániguequi. \q1 \v 16 Tuʼzíʼ xibé nisa guiö́j yaga cedro dzöʼö lu guíʼa Líbano, \q1 yuguʼ yaga naʼ budóʼo, Xantuʼ. \q1 \v 17 Niʼ tuʼdxiabaʼ biguínni xcáʼagacabaʼ, \q1 ateʼ tunbaʼ biyúz lídxigacabaʼ niʼ. \q1 \v 18 Nunuʼ Liʼ yuguʼ guíʼa sibi ga dzö́ʼöbaʼ bdxinaʼ guixiʼ, \q1 encaʼ yuguʼ zxan bulóaj gapa tapa chiʼi cuíngacabaʼ bizxidxuʼ. \q1 \v 19 Benuʼ beoʼ le naca bëʼ yuguʼ beoʼ que iz, \q1 ateʼ ribía gubidza ga ral-laʼ cuía. \q1 \v 20 Benuʼ chiʼi dzö́ʼölö, en cateʼ naca chul-la \q1 taʼrúajbaʼ taʼdabaʼ böaʼ guixiʼ. \q1 \v 21 Taʼbö́dxiʼabaʼ bëdxi guíxiʼdoʼ, taʼzóa réguʼbaʼ le ilaʼzönbaʼ. \q1 Tuʼguílajbaʼ le nuzóëʼ Dios ilágubaʼ. \q1 \v 22 Cateʼ rilén gubidza tuʼdxinbaʼ lídxigacabaʼ, \q1 en röjö́xagacabaʼ yuguʼ lu zxan bulóaj quégacabaʼ. \q1 \v 23 Níʼirö taʼrúaj bönachi söjaca huen dxin, \q1 en tun caz dxin ga ridxintë ribía gubidza. \q1 \v 24 Xan, ziántërö yuguʼ le nunuʼ Liʼ. \q1 Len yöl-laʼ réajniʼi zxön quiuʼ nunuʼ yúguʼtë. \q1 Nalí luyú yödzölió ni yuguʼ le dxiʼa nunuʼ. \q1 \v 25 Niʼ zoa nisa nácatërö zxön, \q1 ga naʼ nacuáʼabaʼ böaʼ guizxi yu, \q1 böaʼ cuidiʼ, encaʼ böaʼ zxön. \q1 \v 26 Niʼ taʼdödi barco zxön, \q1 encaʼ böaʼ zxön lëbaʼ leviatán, böaʼ naʼ nuzóa cazuʼ. \q1 \v 27 Yúguʼtëbaʼ taʼbö́zabaʼ Liʼ, \q1 cateʼ idxinrö ugaguʼ légacabaʼ. \q1 \v 28 Rugaguʼ légacabaʼ, ateʼ tágubaʼ. \q1 Runödzjuʼ le ilágubaʼ, ateʼ tuʼhuö́laj taʼdzéʼebaʼ. \q1 \v 29 Cateʼ ruhuecjuʼ quiuʼ, tádxibaʼ, \q1 en cateʼ ruziʼu böʼ quiuʼ, tátibaʼ, \q1 en ruhuöáca yu le néquinigacabaʼ. \q1 \v 30 Cateʼ rigúʼu légacabaʼ böʼ, nabángacabaʼ. \q1 Rucubuʼ yúguʼtë le nacuáʼ yödzölió. \b \q1 \v 31 ¡Ral-laʼ gácaticaʼsö yöl-laʼ ba queëʼ Xanruʼ! \q1 ¡Ral-laʼ ilaʼyaza ládxiʼticaʼsö bönachi le nun cazëʼ Lëʼ! \b \q1 \v 32 Ruyúëʼ Xanruʼ luyú, ateʼ rizxizi. \q1 Riganëʼ yuguʼ guíʼa, ateʼ rirúaj dzön. \b \q1 \v 33 ¡Gul-laʼ queëʼ Xanruʼ yúguʼtë dza soaʼ ibanaʼ! \q1 ¡Gul-laʼ yöl-laʼ ba queëʼ Dios tsanni ni zoaʼ nabanaʼ! \q1 \v 34 ¡Zxixi naca le rizáʼ ládxaʼa ca naca queëʼ! \q1 ¡Udzéjalendaʼ-nëʼ Xanruʼ! \b \q1 \v 35 Ilaʼnítiëʼ bönniʼ dul-laʼ nacuʼë yödzölió ni, \q1 en bítiʼrö ilaʼcuáʼ nupa tuáʼ döʼ. \b \q1 ¡Gulúʼu yöl-laʼ ba Xanruʼ, liʼ, böʼ naca cazaʼ! \q1 ¡Yöl-laʼ ba Lëʼ Xanruʼ! \c 105 \q1 \v 1 ¡Guliʼguíëʼ Xanruʼ Dios: “Xclenuʼ”! \q1 ¡Buliʼlidzëʼ Lëʼ! \q1 ¡Buliʼsiyö́n bönachi ca nácagaca le benëʼ! \q1 \v 2 ¡Guliʼgul-la queëʼ! ¡Guliʼgul-la yöl-laʼ ba queëʼ! \q1 ¡Guliʼgüíʼ didzaʼ ca nácagaca le zxön nunëʼ! \q1 \v 3 ¡Buliʼsíʼ xibé Lëʼ láʼayi! \q1 Ral-laʼ uluʼdzeja ladxiʼ yúguʼtë nupa taʼguilaj Xanruʼ. \q1 \v 4 Guliʼguiljëʼ Xanruʼ, encaʼ yöl-laʼ huáca queëʼ. \q1 Guliʼgüíʼ ládxiʼticaʼsö idxinliʼ lahuëʼ. \b \q1 \v 5 Guliʼtsöjné le nácagaca zxön benëʼ Lëʼ, \q1 lë naʼ tun ga rubániruʼ, encaʼ ca nácagaca didzaʼ bëʼë cateʼ buchiʼa busörö́ëʼ bönachi, \q1 \v 6 libíʼiliʼ, zxíʼini xiʼsóëʼ Abraham, huen dxin queëʼ Dios, \q1 en libíʼiliʼ, zxíʼini xiʼsóëʼ Jacob, nácaliʼ nupa gurö́ cazëʼ queëʼ. \q1 \v 7 Lëʼ náquiëʼ Xanruʼ Dios. \q1 Idútë yödzölió naca bëʼ ca buchiʼa busörö́ëʼ bönachi. \q1 \v 8 Röjnétiquiʼsinëʼ didzaʼ dzaga nunëʼ, \q1 didzaʼ naʼ gunná bëʼë ilaʼzíʼ lu náʼagaquiëʼ chi gayuáʼ cöʼ zxíʼini xiʼsóëʼ Abraham, \q1 \v 9 didzaʼ dzaga naʼ bénlenëʼ Abraham, \q1 le naca didzaʼ naʼ benëʼ tsutsu Dios ca gunëʼ queëʼ Isaac. \q1 \v 10 Níʼirö benëʼ tsutsu didzaʼ naʼ lahuëʼ Jacob, \q1 le naca tu le rinná béʼenëʼ lëʼ gunëʼ, \q1 para gaca quégaca bönachi Israel tu didzaʼ dzaga le zoa tsaz. \q1 \v 11 Gunnë́ʼ: “Gunnaʼ queë́liʼ xiyúgaca bönachi Canaán, \q1 le guequi tsaz queë́liʼ, en quégaca zxíʼini xiʼsóaliʼ.” \q1 \v 12 Caní gunnë́ʼ Dios cateʼ niʼ gulaʼcuʼë nabábagaquiëʼ bönniʼ Israel. \q1 Tu chópasëʼ guláquiëʼ, en guláquiëʼ bönniʼ ziʼtuʼ luyú. \q1 \v 13 Gulaʼdë́ʼ tu iaʼtú yödzö izáʼa. \q1 Buluʼzë́ʼë tu ga nu gunná bëʼ, en bilaʼdxínëʼ ga nacuáʼ bönachi izáʼa, \q1 \v 14 pero bitiʼ bëʼë lataj Dios nu usacaʼ ziʼ bönachi queëʼ naʼ, \q1 en buzenëʼ le bach bönniʼ gulaʼnná bëʼë para gulácalenëʼ bönachi queëʼ. \q1 \v 15 Gunnë́ʼ: “Bitiʼ bi gunliʼ quégaca bönachi nabö́ cazaʼ quiaʼ, \q1 en bitiʼ bi döʼ guáʼaliʼ quégaquiëʼ bönniʼ tuʼë didzaʼ uláz quiaʼ.” \q1 \v 16 Benëʼ ga guyúʼu gubín yödzölió, \q1 en benëʼ ga biyadzaj yöta ilahuëʼ. \q1 \v 17 Gusö́l-lëʼë tubiʼ biʼi bönniʼ, biʼi bidxinbiʼ niʼ zíʼalö ca légaquiëʼ, \q1 tuʼ gulútiʼë-biʼ José para gácabiʼ biʼi nadóʼo. \q1 \v 18 Gulúguiʼë bönniʼ Egipto níʼabiʼ len du guíë, \q1 en buluʼdë́ʼë yen náʼabiʼ breguiʼ guíë, \q1 \v 19 ga bidxintë dza budxín xtídzëʼë Xanruʼ, \q1 tuʼ guzxíʼ bëʼë Xanruʼ Dios José naʼ. \q1 \v 20 Níʼirö gusö́l-lëʼë bönniʼ gunná bëʼë luyú Egipto nu busán-biʼ. \q1 Bönniʼ naʼ gunná béʼenëʼ yödzö izáʼa zián busölë́ʼ-biʼ. \q1 \v 21 Benëʼ ga gúcabiʼ xan yuʼu queëʼ, \q1 ateʼ gutaʼ lu náʼabiʼ yúguʼtë le dë queëʼ bönniʼ naʼ rinná bëʼë. \q1 \v 22 Gutaʼ lu náʼabiʼ gulúʼubiʼ lidxi guíë bönniʼ taʼnná bëʼë tsca rë́ʼëni quézibiʼ, \q1 para busédibiʼ bönniʼ gula queëʼ yöl-laʼ réajniʼi. \q1 \v 23 Níʼirö bilaʼdxín caʼ bönachi Israel luyú Egipto. \q1 Caní guca, guzóëʼ Jacob lu xiyúgaca zxíʼini xiʼsóëʼ Ham. \q1 \v 24 Benëʼ Dios ga gulaʼyántërö bönachi queëʼ luyú niʼ, \q1 ateʼ guláquiëʼ ziántërëʼ ca nupa gulaʼdíl-lalen légaquiëʼ. \q1 \v 25 Benëʼ Dios ga gulunëʼ ziʼ bönniʼ Egipto bönachi queëʼ. \q1 Lu yöl-laʼ banís quégaquiëʼ gulaʼzíʼ yéʼenëʼ nupa naʼ nácagaca huen dxin queëʼ Lëʼ. \q1 \v 26 Níʼirö gusö́l-lëʼë Moisés, huen dxin queëʼ, lógaquiëʼ, \q1 encaʼ Aarón, bönniʼ naʼ nabö́ cazëʼ Lëʼ. \q1 \v 27 Gulunëʼ chopëʼ ni zián yöl-laʼ huáca zxön queëʼ Dios lógaca bönachi Egipto naʼ. \q1 Gulunëʼ zián yöl-laʼ huáca que yehuaʼ yubá lu xiyúgaca zxíʼini xiʼsóëʼ Ham. \q1 \v 28 Gusö́l-lëʼë Dios le naca chul-la, ateʼ böáca chul-la lahuiʼ dza, \q1 en bitiʼ guca ilaʼdáʼbaguëʼë xtídzëʼë. \q1 \v 29 Benëʼ ga nisa yegu nacuáʼ lu yegu quégaquiëʼ böáca rön, \q1 en benëʼ ga gulátibaʼ böla dzö́ʼöbaʼ yuguʼ yegu naʼ. \q1 \v 30 Gulaʼyanbaʼ riu lu xiyúgaquiëʼ, \q1 ga bidxintë gulaʼyázabaʼ yuʼu lidxëʼ bönniʼ rinná béʼenëʼ légaquiëʼ. \q1 \v 31 Bëʼë didzaʼ Dios, ateʼ gulátsjabaʼ bö́tsugayu guizxi yu, \q1 en gulátsjabaʼ caʼ bö́ʼiyudoʼ idútë lu xiyúgaquiëʼ. \q1 \v 32 Benëʼ ga gurö́ʼö guiö́j böguiʼ yöla sunna uláz que nisa guiö́j, \q1 ateʼ böxaj caʼ guíʼ lu xiyúgaquiëʼ. \q1 \v 33 Guditsjëʼ yuguʼ lubá uva quégaquiëʼ, en yuguʼ yaga higo, \q1 en busunítiëʼ yaga rö́ʼgaca lu xiyúgaquiëʼ. \q1 \v 34 Bëʼë didzaʼ, ateʼ bilaʼdxinbaʼ bö́chiʼzu guizxi yu, \q1 encaʼ bö́chiʼzu huë́ʼënidoʼ, cuntu nu gaca ulaba légacabaʼ, \q1 \v 35 ateʼ gulágubaʼ idútë guixiʼ cuan röʼö lu xiyúgaquiëʼ, \q1 en gulágubaʼ caʼ idútë le naz nudáʼagaquiëʼ lu xiyúgaquiëʼ. \q1 \v 36 Benëʼ ga gulátibiʼ yúguʼtëbiʼ biʼi bönniʼ lo idútë lu xiyúgaquiëʼ. \q1 Biʼi lo naʼ quégaquiëʼ bönniʼ nál-la. \q1 \v 37 Níʼirö bubéajëʼ Dios yuguʼ bönniʼ Israel luyú naʼ, nuáʼagaquiëʼ dumí plata, en oro, \q1 ateʼ cuntu nu yöjcheguʼ nu nutsaʼ légaquiëʼ. \q1 \v 38 Buluʼdzeja bönachi Egipto cateʼ buluʼzë́ʼë bönniʼ Israel lu xiyúgaquiëʼ, \q1 ateʼ guladxi gulaʼdzöbi tuʼ nö́ziguequinëʼ bönniʼ Israel naʼ. \q1 \v 39 Gusö́l-lëʼë Dios tu böaj le gulúʼu bönachi queëʼ zxul-la, \q1 ateʼ chiʼi dzö́ʼölö gusö́l-lëʼë guíʼ le buzeníʼ quégaquiëʼ. \q1 \v 40 Gulaʼnábinëʼ Lëʼ, ateʼ gusö́l-lëʼë böra guíxiʼdoʼ zián le ilahuëʼ, \q1 en benëʼ ga buluʼhuö́laj gulaʼdzéʼenëʼ yöta que yehuaʼ yubá. \q1 \v 41 Buluʼë lahui tu guiö́jtoʼo, ateʼ gulalaj nisa yégudoʼ. \q1 Gudödi nisa naʼ luyú bidxi niʼ ca tu nisa yegu gubóʼo. \q1 \v 42 Caní benëʼ Dios tuʼ yöjnenëʼ didzaʼ láʼayi queëʼ, \q1 le guzxíʼ lu nëʼë gunëʼ queëʼ Abraham, huen dxin queëʼ. \q1 \v 43 Bubéajëʼ bönachi queëʼ lu yöl-laʼ rudzeja quéguequi, \q1 ateʼ lu yöl-laʼ rudzeja quéguequi gulaʼbö́dxiʼa bönachi gurö́ cazëʼ queëʼ. \q1 \v 44 Bunödzjëʼ xiyúgaca bönachi yuguʼ yödzö izáʼa quégaquiëʼ. \q1 Buluʼziʼë xibé le iláʼ luyú niʼa que dxin gulún bönachi izáʼa naʼ. \q1 \v 45 Caní benëʼ Dios para ilunëʼ ca rnna le gunná béʼenëʼ légaquiëʼ ilunëʼ, \q1 en ilunëʼ ca rinná bëʼ xibá gudixjëʼ Lëʼ. \b \q1 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba Xanruʼ! \c 106 \q1 \v 1 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba Xanruʼ! \q1 ¡Guliʼguíëʼ Xanruʼ: “Xclenuʼ” tuʼ náquiëʼ idú dxiʼa! \q1 ¡Zóaticaʼsö yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ queëʼ! \b \q1 \v 2 ¿Nuzxi caz gaca quixjöʼ ca nácagaca le zxön nunëʼ Xanruʼ, \q1 en uluíʼi lahui ca naca yöl-laʼ ba queëʼ? \q1 \v 3 ¡Bicaʼ ba nupa tun le naca tsahuiʼ, \q1 nupa naʼ túnticaʼsö le naca dxiʼa! \b \q1 \v 4 Yöjné nedaʼ, Xan, cateʼ ruzáʼ ládxuʼu quégaca bönachi quiuʼ. \q1 Buzáʼ ladxiʼ quiaʼ yöl-laʼ rusölá quiuʼ, \q1 \v 5 para gaca iléʼedaʼ gataʼ yöl-laʼ tsahuiʼ quégaca nupa narö́ cazuʼ quiuʼ, \q1 en para gaca udzéjalendaʼ bönachi quiuʼ cateʼ tuʼdzeja, \q1 en para gaca uzíʼlenaʼ xibé nupa néquiguequi quiuʼ. \q1 \v 6 Nuntuʼ dul-laʼ ca gulunëʼ xuz xtóʼotuʼ. \q1 Biáʼatuʼ döʼ, en bentuʼ le naca xihuiʼ. \q1 \v 7 Cateʼ gulaʼcuʼë xuz xtóʼotuʼ luyú Egipto, \q1 bitiʼ gulaʼyéajniʼinëʼ le nácagaca zxön benuʼ. \q1 Bitiʼ yöjnéguequinëʼ yuguʼ le benuʼ quégaquiëʼ lu yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ quiuʼ, \q1 pero gulaʼdáʼbaguëʼë xtídzuʼu cateʼ gulaʼcuʼë raʼ nísadoʼ lë Nísadoʼ Xiná. \b \q1 \v 8 Busölë́ʼ Xanruʼ Dios légaquiëʼ para gaca bëʼ runëʼ ca rnna xtídzëʼë, \q1 en para uluʼe lahui yöl-laʼ huáca zxön queëʼ. \q1 \v 9 Caní guca, buzenëʼ le bach Nísadoʼ Xiná naʼ, ateʼ laʼ gubídxitë. \q1 Guchë́ʼë légaquiëʼ ga rëʼdoʼ lu nísadoʼ naʼ, \q1 ateʼ gulaʼdë́ʼ lu yu bidxi ga naʼ gurö́ʼö nisa. \q1 \v 10 Caní guca, busölë́ʼ légaquiëʼ lu naʼ nu naʼ benëʼ légaquiëʼ ziʼ, \q1 en buáʼuëʼ légaquiëʼ lu naʼ nu naʼ gudíl-lalen légaquiëʼ. \q1 \v 11 Níʼirö gubagaʼ nísadoʼ naʼ nupa gulaʼsí reguʼ légaquiëʼ. \q1 Cuntu nu bugáʼana nu bidzaga léguequi. \q1 \v 12 Níʼirö gulaʼyéajlëʼ bönachi queëʼ xtídzëʼë, \q1 ateʼ gulul-la yöl-laʼ ba queëʼ. \q1 \v 13 Pero laʼ gulál-latë ládxiʼgaquiëʼ yuguʼ le benëʼ. \q1 Bitiʼ gulaʼnábinëʼ Lëʼ uluíʼinëʼ légaquiëʼ le ral-laʼ ilunëʼ. \q1 \v 14 Zián le gulaʼzë́ ládxëʼë cateʼ niʼ gulaʼcuʼë laʼ guixiʼ ga dë lataj, \q1 en gulaʼzíʼ bëʼë Dios laʼ guixiʼ naʼ. \q1 \v 15 Níʼirö bëʼë Dios quégaquiëʼ le gulaʼnábinëʼ Lëʼ, \q1 pero gusö́l-lëʼë quégaquiëʼ tu yödzöhuë́ʼ le bëti ziángaquiëʼ. \q1 \v 16 Cateʼ buluʼzxéʼenëʼ Moisés ga niʼ gulaʼcuʼë tsözxö́n, \q1 en buluʼzxéʼenëʼ caʼ Aarón, bönniʼ nubéajëʼ Xanruʼ quez queëʼ, \q1 \v 17 laʼ náʼasö guyalaj luyú, en bucachiʼ Datán. \q1 Bucachiʼ caʼ nupa gulún tsözxö́n Abiram. \q1 \v 18 Gulaj tu guíʼ zxön ga naʼ nudúbigaquiëʼ, \q1 en buzeguiʼ nupa naʼ guluáʼ döʼ. \q1 \v 19 Lu guíʼa Horeb gulunëʼ tu bë́dxidoʼ néquinibaʼ oro, \q1 en gulaʼyéaj ládxëʼë budóʼ oro naʼ. \q1 \v 20 Caní guca buluʼcáʼanëʼ Dios nayë́pisëtërëʼ, \q1 para gulaʼyéaj ládxëʼë budóʼ oro le naca ca tu bëdxi rágubaʼ guixiʼ. \q1 \v 21 Gulal-la ládxëʼë Dios Nu busölá légaquiëʼ. \q1 Lëʼ benëʼ zián le zxön le gulácalen légaquiëʼ luyú Egipto. \q1 \v 22 Benëʼ zián le tun ga rubániruʼ lu xiyúgaca zxíʼini xiʼsóëʼ Ham, \q1 en zián le tun ga rádxiruʼ Lëʼ le benëʼ raʼ Nísadoʼ Xiná. \q1 \v 23 Que lë ni naʼ gunnë́ʼ Dios usunítiëʼ légaquiëʼ, ateʼ laʼ cáʼasö gunëʼ \q1 laʼtuʼ cabí guzuínëʼ Moisés, bönniʼ rö queëʼ, lahuëʼ Lëʼ, \q1 en buzóa dxíëʼ yöl-laʼ rilé queëʼ para cabí usunítiëʼ légaquiëʼ. \q1 \v 24 Níʼirö bitiʼ gulë́ʼënëʼ ilaʼyáziëʼ luyú dxiʼa naʼ dë lógaquiëʼ \q1 tuʼ cabí gulaʼyéajlëʼë xtídzëʼë Dios. \q1 \v 25 Gulaʼnnë́ ziʼë queëʼ Dios gapa naca lu yuʼu guídi quégaquiëʼ, \q1 en bitiʼ buluʼzë́ náguiëʼ chiʼë Xanruʼ. \q1 \v 26 Que lë ni naʼ benëʼ tsutsu Dios xtídzëʼë le bë́ʼlenëʼ légaquiëʼ, \q1 gunnë́ʼ gunëʼ ga ilátiëʼ ga naʼ naca laʼ guixiʼ ga dë lataj. \q1 \v 27 Gunnë́ʼ gunëʼ ga ilasi lásiëʼ zxíʼini xiʼsóagaquiëʼ ladaj zián yödzö izáʼa, \q1 en gúsiëʼ légaquiëʼ gapa nacuáʼ bönachi ziʼtuʼ. \q1 \v 28 Níʼirö buluʼdödi cuíngaquiëʼ lu naʼ budóʼ guíë lë Baal-peor, \q1 en gulahuëʼ xipë́laʼgacabaʼ böaʼ guixiʼ gulútiëʼ-baʼ \q1 para gulunëʼ zxön yuguʼ dios nati. \q1 \v 29 Caʼ guca, gulún lenëʼ Dios niʼa que le gulunëʼ, \q1 ateʼ gulén tu yödzöhuë́ʼ zxön ládjagaquiëʼ. \q1 \v 30 Níʼirö guzuínëʼ Finees, en benëʼ le raza ládxëʼë Dios, \q1 ateʼ guzóa dxi yödzöhuë́ʼ zxön naʼ. \q1 \v 31 Buzóëʼ Dios queëʼ Finees naʼ náquiëʼ tsahuiʼ niʼa que \q1 lë naʼ benëʼ le nuzóëʼ tsaz ca naca queëʼ. \q1 \v 32 Lëscaʼ gulún lenëʼ Dios ga naʼ zoa nisa lë Meriba, \q1 ateʼ Dios gulénëʼ Moisés tuʼ nözi lë naʼ gulunëʼ \q1 \v 33 tuʼ gulaʼdáʼbaguëʼë xtidxëʼë Böʼ Láʼayi queëʼ, \q1 ateʼ Moisés, lu yöl-laʼ ridzáʼa queëʼ, gunnë́ lizëʼ. \q1 \v 34 Bitiʼ buluʼsunítiëʼ bönachi tuáʼ döʼ gulaʼcuáʼ lu yu ni, \q1 ca naʼ gunná béʼenëʼ Xanruʼ légaquiëʼ ilunëʼ. \q1 \v 35 Gulunëʼ léguequi tsözxö́n \q1 en bilaʼzë́dëʼ ilunëʼ ca gulún bönachi naʼ, \q1 \v 36 ateʼ gulaʼyéaj ládxëʼë budóʼ guiö́j budóʼ yaga quéguequi, \q1 le guca quégaquiëʼ ca tu du yalaj le guzxö́n légaquiëʼ. \q1 \v 37 Gulútiëʼ-biʼ zxíʼinigaquiëʼ lógaca böʼ xihuiʼ, \q1 yuguʼ biʼi bönniʼ, en nigúladoʼ, \q1 \v 38 en buluʼlaljëʼ xichö́ngaca nupa bitiʼ bi nabágaʼgaca \q1 tuʼ buluʼlaljëʼ xichö́ngacabiʼ biʼi bönniʼ quégaquiëʼ, en biʼi nigula quégaquiëʼ, \q1 yuguʼ biʼi naʼ gulútiëʼ-biʼ lógaca budóʼ guiö́j budóʼ yaga nacuáʼ luyú Canaán, \q1 ateʼ gúcadaʼ xihuiʼ luyú ni tuʼ nözi rön naʼ buluʼlaljëʼ. \q1 \v 39 Caʼ guca, guláquiëʼ xihuiʼ niʼa que le gulunëʼ. \q1 Guláquiëʼ ca tu nigula udá dzaga tuʼ buluʼcáʼanëʼ Dios quégaquiëʼ. \q1 \v 40 Que lë ni naʼ gulédeʼenëʼ Xanruʼ Dios bönachi queëʼ, \q1 en bitiʼ biléʼenëʼ dxiʼa nupa naʼ néquiguequi queëʼ. \q1 \v 41 Níʼirö budödëʼ légaquiëʼ lu náʼagaca bönachi zián yödzö izáʼa, \q1 ateʼ nupa buluʼdíʼi légaquiëʼ gulaʼnná beʼe légaquiëʼ. \q1 \v 42 Nupa naʼ bitiʼ bilaʼléʼe légaquiëʼ dxiʼa gulundaʼ légaquiëʼ dxin, \q1 en buluʼzxicaj légaquiëʼ lu yöl-laʼ unná bëʼ quéguequi. \q1 \v 43 Zián luzuí gúʼunëʼ Dios usölë́ʼ légaquiëʼ, \q1 pero gulaʼdáʼbaguëʼë le rë́ʼënëʼ ilunëʼ, \q1 ateʼ guzxö́ntërö xiguiaʼ nabágaʼgaquiëʼ. \q1 \v 44 Biléʼenëʼ Dios yöl-laʼ bayechiʼ quégaquiëʼ \q1 en biyönnëʼ taʼbödxi yechë́ʼë. \q1 \v 45 Yöjnenëʼ didzaʼ dzaga núnlenëʼ légaquiëʼ, \q1 ateʼ bubequi lahuëʼ quégaquiëʼ tuʼ nazxö́ntërö yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ queëʼ. \q1 \v 46 Benëʼ Dios ga buluʼhuéchiʼ ladxiʼ légaquiëʼ \q1 nupa naʼ gulaʼchë́ʼ légaquiëʼ nadzúngaquiëʼ. \b \q1 \v 47 ¡Busölá netuʼ, Xantuʼ Dios! \q1 Guléaj netuʼ ládjagaca yödzö izáʼa \q1 para guíëtuʼ Liʼ: “Xclenuʼ” niʼa que Loʼ láʼayi, \q1 en lu yöl-laʼ rudzeja zxön queë́tuʼ cúʼutuʼ Liʼ yöl-laʼ ba. \q1 \v 48 ¡Yöl-laʼ ba Lëʼ Xanruʼ, Dios quégaca bönachi Israel \q1 naʼa dza, en yúguʼtë dza siʼ zaca! \q1 Ral-laʼ ilaʼnná yúguʼtë bönachi: “¡Caʼ gaca! \q1 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba Xanruʼ Dios!” \c 107 \q1 \v 1 ¡Guliʼguíëʼ Xanruʼ: “Xclenuʼ” tuʼ náquiëʼ dxiʼa, \q1 en tuʼ zóaticaʼsö yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ queëʼ! \b \q1 \v 2 Ral-laʼ ilaʼnná caní nupa naʼ buáʼuëʼ Xanruʼ, \q1 nupa naʼ buáʼuëʼ lu náʼagaca nupa gulún léguequi ziʼ, \q1 \v 3 en nubéajëʼ léguequi zián lu yödzö izáʼa, \q1 sacaʼ ga rilén gubidza, en sacaʼ ga ribía, \q1 sacaʼ ga zaʼ böʼ ziaga, en sacaʼ ga ridödi gubidza beoʼ ziaga. \b \q1 \v 4 Bal-lëʼ gulaʼdë́ʼ nanítigaquiëʼ laʼ guixiʼ ga dë lataj, \q1 en ga niʼ bitiʼ zoa nöza. \q1 Bitiʼ guca uluʼdzö́linëʼ tu yödzö ga gaca tsöjcuʼë. \q1 \v 5 Gulaʼdunëʼ, en gulaʼbidxëʼ nisa, \q1 en gudú ládxiʼgaquiëʼ. \b \q1 \v 6 Níʼirö lu lë naʼ raca quégaquiëʼ buluʼlidzëʼ Xanruʼ, \q1 ateʼ busölë́ʼ légaquiëʼ lu zián le gulaʼguíʼi gulaʼzáquëʼë. \b \q1 \v 7 Guchë́ʼë légaquiëʼ tu laʼ nöza tsahuiʼ, \q1 en guchë́ʼë légaquiëʼ tu lu yödzö ga tsöjcuʼë. \b \q1 \v 8 Ral-laʼ ilë́ʼ Xanruʼ: “Xclenuʼ” tuʼ nadxíʼinëʼ légaquiëʼ, \q1 en tuʼ benëʼ yuguʼ le zxön, gúcalenëʼ légaquiëʼ. \b \q1 \v 9 Ruguiʼjëʼ nupa taʼbidxi ladxiʼ, \q1 en rugahuëʼ nupa taʼdún le nácagaca dxiʼa queëʼ. \b \q1 \v 10 Bal-lëʼ gulaʼcuʼë ga chul-la, en ga zoa bönadxi ilátiëʼ. \q1 Gulaʼdzunëʼ yuguʼ lu du guíë, en gulaʼguíʼi gulaʼzáquëʼë \q1 \v 11 tuʼ gulaʼdáʼbaguëʼë xtídzëʼë Xanruʼ Dios, \q1 en buluʼzóëʼ tsöláʼalö le riguʼë icja ládxiʼdoʼgaquiëʼ. \q1 \v 12 Tuʼ gulunëʼ bayúdx dxin, gudú ládxiʼgaquiëʼ. \q1 Gulaʼdzöʼë lu yu zxan yuaʼ nuáʼagaquiëʼ, \q1 ateʼ cuntu nu zoa gácalen légaquiëʼ. \b \q1 \v 13 Níʼirö lu lë naʼ raca quégaquiëʼ buluʼlidzëʼ Xanruʼ, \q1 ateʼ busölë́ʼ légaquiëʼ lu zián le gulaʼguíʼi gulaʼzáquëʼë. \b \q1 \v 14 Bubéajëʼ légaquiëʼ ga naʼ gulaʼcuʼë ga chul-la, \q1 en ga guzóa bönadxi ilátiëʼ, \q1 ateʼ guditsjëʼ yuguʼ du guíë núgaʼgaquiëʼ. \b \q1 \v 15 Ral-laʼ ilë́ʼ Xanruʼ: “Xclenuʼ” tuʼ nadxíʼinëʼ légaquiëʼ, \q1 en tuʼ benëʼ yuguʼ le zxön, gúcalenëʼ légaquiëʼ. \b \q1 \v 16 Ruquínnajëʼ le táʼbagaʼ gapa nu riyaza lidxi guíë le néquiniguequi guíë bronce, \q1 en ruzxuzxjëʼ yuguʼ vara néquiniguequi guíë. \b \q1 \v 17 Bal-lëʼ gulaʼguíʼi gulaʼzáquëʼë tuʼ gulaʼdáʼbaguëʼë Dios, \q1 en tuʼ nözi döʼ guluʼë. \q1 \v 18 Gulaʼgútiʼnëʼ bítiʼtës laʼ huagu, \q1 en gulaʼzóa ilátiëʼ. \b \q1 \v 19 Níʼirö lu lë naʼ raca quégaquiëʼ buluʼlidzëʼ Xanruʼ, \q1 ateʼ busölë́ʼ légaquiëʼ lu zián le gulaʼguíʼi gulaʼzáquëʼë. \b \q1 \v 20 Gusö́l-lëʼë quégaquiëʼ xtídzëʼë, en bunëʼ légaquiëʼ, \q1 en busölë́ʼ légaquiëʼ lu yöl-laʼ guti. \b \q1 \v 21 Ral-laʼ ilë́ʼ Xanruʼ: “Xclenuʼ” tuʼ nadxíʼinëʼ légaquiëʼ, \q1 en tuʼ benëʼ yuguʼ le zxön, gúcalenëʼ légaquiëʼ. \q1 \v 22 Ral-laʼ ilë́ʼ Dios: “Xclenuʼ”, en bi uluʼnödzjëʼ queëʼ, \q1 en lu yöl-laʼ rudzeja quégaquiëʼ ilul-lëʼ ca nácagaca le nunëʼ. \b \q1 \v 23 Bal-lëʼ gulaʼdödëʼ lahui nísadoʼ yuguʼ lu barco zxön, \q1 en gulunëʼ dxin yuguʼ lu nísadoʼ. \q1 \v 24 Bilaʼléʼenëʼ yuguʼ le nunëʼ Xanruʼ, \q1 en yuguʼ le zxön nucuʼë lu nísadoʼ. \q1 \v 25 Bë́ʼësëʼ didzaʼ, ateʼ guyecja böʼ budunuʼ, \q1 ateʼ guyasa gudxía nísadoʼ. \q1 \v 26 Gulaʼyasa barco ca tu lu guíʼadoʼ nisa, \q1 en laʼ bö́tjatë ga röʼö rögaʼ lu nisa naʼ. \q1 Tuʼ guzóale̲ʼe̲ bönadxi ilátiëʼ gudú ládxiʼgaquiëʼ. \q1 \v 27 Gulaʼzxíziëʼ, en yöjchéguʼgaquiëʼ ca bönniʼ taʼzúdxinëʼ, \q1 ateʼ nítisö guca yöl-laʼ rácadaʼ quégaquiëʼ. \b \q1 \v 28 Níʼirö lu lë naʼ raca quégaquiëʼ buluʼlidzëʼ Xanruʼ, \q1 ateʼ busölë́ʼ légaquiëʼ lu zián le gulaʼguíʼi gulaʼzáquëʼë. \b \q1 \v 29 Benëʼ Dios ga guzóa dxisö böʼ budunuʼ naʼ recja, \q1 ateʼ guzóa dxi le rasa ridxía lu nísadoʼ. \q1 \v 30 Buluʼdzéjanëʼ tuʼ guzóa dxi lu nísadoʼ, \q1 en tuʼ guchë́ʼë Dios légaquiëʼ dxiʼa tsáhuiʼdoʼ ga naʼ söjáquiëʼ. \b \q1 \v 31 Ral-laʼ ilë́ʼ Xanruʼ: “Xclenuʼ” tuʼ nadxíʼinëʼ légaquiëʼ, \q1 en tuʼ benëʼ yuguʼ le zxön, gúcalenëʼ légaquiëʼ. \q1 \v 32 Ral-laʼ uluʼluʼë lahui yöl-laʼ zxön queëʼ ga nudúbigaca bönachi queëʼ, \q1 en ilaʼguʼë Lëʼ yöl-laʼ ba ga nudúbigaquiëʼ bönniʼ gula tuʼchiʼa tuʼsörö́ëʼ. \b \q1 \v 33 Runëʼ Xanruʼ Dios ga tuʼhuíʼi dërö yuguʼ yegu, \q1 encaʼ yuguʼ beaj nisa. \q1 \v 34 Ga naca yu yaʼa runëʼ ga ruhuöáca yu bidxi, \q1 niʼa que le xihuiʼ nabágaʼgaca nupa nacuáʼ niʼ. \q1 \v 35 Ga naca yu bidxi runëʼ ga ruhuöáca yu nabisa, \q1 ateʼ ralaj nisa ga bitiʼ bi nisa guzóa. \q1 \v 36 Niʼ ruʼë lataj ilaʼcuáʼ nupa taʼdún \q1 para ilunëʼ niʼ yödzö ga ilaʼcuʼë. \q1 \v 37 Tazëʼ yuguʼ le tazëʼ, en tuʼdë́ʼë yuguʼ lubá uva, \q1 yuguʼ le taʼbía yödxi yanaʼ. \q1 \v 38 Runëʼ Xanruʼ ga raca dxiʼa quégaquiëʼ, \q1 en ga taʼcuáʼbiʼ ziánbiʼ biʼi quégaquiëʼ, \q1 en runëʼ ga taʼyanbaʼ böaʼ bëdxi quégaquiëʼ. \b \q1 \v 39 Cateʼ yuguʼ bönniʼ unná bëʼ ziʼtuʼ tuʼzxicjëʼ bönachi queëʼ, \q1 en tuʼzötjëʼ léguequi, \q1 en tuʼsacaʼ ziʼë léguequi, en tuʼë döʼ quéguequi, \q1 \v 40 rucáʼanëʼ Dios bönniʼ naʼ dë lu náʼagaquiëʼ cáʼasö, \q1 en runëʼ ga taʼdë́ʼ laʼ guixiʼ ga dë lataj, en tu luyú bidxi. \q1 \v 41 Rusölë́ʼ yuguʼ bönniʼ yechiʼ lu le taʼguíʼi taʼzáquëʼë, \q1 en runëʼ ga taʼyanbiʼ zxíʼinigaquiëʼ ca taʼyánbaʼ böʼcuʼ zxílaʼdoʼ. \q1 \v 42 Taʼléʼe lë ni nupa nácagaca tsahuiʼ, en tuʼdzeja, \q1 pero bitiʼ bi taʼnná nupa tuáʼ döʼ. \q1 \v 43 Nupa taʼyéajniʼi ral-laʼ saʼ ládxiʼgaca ca nácagaca lë ni, \q1 ateʼ iléquibeʼe náquiëʼ Xanruʼ Dios dxiʼi ladxiʼ. \c 108 \q1 \v 1 ¡Chinabáʼa quiaʼ, Dios! \q1 ¡Gul-laʼ quiuʼ! ¡Ön, idú ládxaʼa gul-laʼ yöl-laʼ ba quiuʼ! \q1 \v 2 ¡Guliʼbán, libíʼiliʼ riguínnaliʼ bihuël-la! \q1 ¡Gúl-laruʼ cateʼ niʼ ritö́ yu! \q1 \v 3 ¡Guíaʼ Liʼ: “Xclenuʼ” Xan, ládjagaca bönachi yuguʼ yödzö izáʼa! \q1 ¡Gul-laʼ yöl-laʼ ba quiuʼ lógaca yúguʼtë bönachi! \q1 \v 4 ¡Zxö́ntërö naca yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ quiuʼ, le ridxintë lúzxiba xitsáʼ! \b \q1 \v 5 Buluíʼi lahui lúzxiba yöl-laʼ zxön quiuʼ, Dios, \q1 ateʼ lahui yödzölió ni buluíʼi lahui yöl-laʼ beníʼ quiuʼ, \q1 \v 6 para usölóʼ netuʼ, bönachi quiuʼ, nupa nadxíʼinuʼ. \q1 Len yöl-laʼ huáca zxön quiuʼ busölá netuʼ, en bubíʼi didzaʼ. \b \q1 \v 7 Lu lataj láʼayi queëʼ bëʼë didzaʼ Dios, gunnë́ʼ: \q1 “Uziʼa xibé, en quísiaʼ xiyúgaca bönachi Siquem, \q1 en urixaʼ luyú dë cuiti yegu Sucot. \q1 \v 8 Nequi quiaʼ xiyúgaca bönachi Galaad, \q1 encaʼ xiyúgaca zxíʼini xiʼsóëʼ Manasés. \q1 Naca ca tu le rusubín icjaʼ xiyúgaca zxíʼini xiʼsóëʼ Efraín. \q1 Naca ga rinná bëʼa xiyúgaca zxíʼini xiʼsóëʼ Judá. \q1 \v 9 Naca ca tu ga riguibi naʼa xiyúgaca bönachi Moab, \q1 ateʼ lu xiyúgaca bönachi Edom chúʼunaʼ lölaʼ. \q1 Cö́dxiʼa tuʼ uxicjaʼ bönachi Filistea.” \b \q1 \v 10 ¿Nuzxi caz gaca ichë́ʼ nedaʼ lu yödzö \q1 dë zöʼö idú gásibiʼilö le run chiʼi yödzö naʼ? \q1 ¿Nuzxi caz gaca ichë́ʼ nedaʼ lu xiyúgaca bönachi Edom? \q1 \v 11 ¿Naruʼ cabí nusán ládxuʼu netuʼ, Dios? \q1 ¿Naruʼ cabí tséajlenuʼ bönniʼ queë́tuʼ röjáquiëʼ gudil-la? \q1 \v 12 Gúcalen netuʼ cateʼ tíl-lalentuʼ nupa dutíl-lalen netuʼ, \q1 tuʼ naca dádusö gácalen netuʼ nu naca bönáchisö. \b \q1 \v 13 Len yöl-laʼ huáca queëʼ Dios idéliʼruʼ \q1 tuʼ uxicja cazëʼ Lëʼ nupa taʼdíl-lalen rëʼu. \c 109 \q1 \v 1 Riguʼa Liʼ yöl-laʼ ba, Xanaʼ Dios. \q1 Bitiʼ suʼ dxisö, \q1 \v 2 tuʼ taʼnná quiaʼ nupa tuáʼ döʼ, en taʼzíʼ yëʼ. \q1 Lu yöl-laʼ rizíʼ yëʼ quéguequi tuíʼi didzaʼ le tuʼzeguiʼ nedaʼ. \q1 \v 3 Nagúʼugaca nedaʼ lë́ʼajlö, \q1 en lu yöl-laʼ bitiʼ riléʼe nedaʼ dxiʼa tuíʼiticaʼsö didzaʼ. \q1 \v 4 Sal-laʼ nadxíʼidaʼ léguequi, tuʼzeguiʼ nedaʼ didzaʼ, \q1 pero nedaʼ rulidzaʼ Liʼ. \q1 \v 5 Benaʼ quéguequi le naca dxiʼa, pero buluʼbíʼi quiaʼ le naca döʼ. \q1 Nadxíʼidaʼ léguequi, pero bitiʼ taʼléʼe nedaʼ dxiʼa. \q1 \v 6 Buzóa tu bönniʼ huíaʼ döʼ \q1 para uchiʼa usörö́ëʼ que nu naʼ bitiʼ riléʼe nedaʼ dxiʼa. \q1 Ben ga soa gagu nu uzeguiʼ nu naʼ didzaʼ. \q1 \v 7 Cateʼ nu uchiʼa usörö́ bönniʼ naʼ, bitiʼ guʼu lataj urúajëʼ dxiʼa. \q1 Buyú le rinábinëʼ Liʼ tsca naca dul-laʼ nabáguëʼë. \q1 \v 8 Ben ga ilaca nabábasö dza soëʼ ibanëʼ. \q1 Ben ga tsuʼu nu yúbölö uláz queëʼ. \q1 \v 9 Ben ga ilácabiʼ zxíʼinëʼ biʼi uzëbi, \q1 en ga gácanu nigula queëʼ nigula uzëbi. \q1 \v 10 Ben ga ilaʼdásöbiʼ zxíʼinëʼ ilaʼnábibiʼ nu bi unödzaj quégacabiʼ. \q1 Ben ga ilaʼguíljabiʼ le ilágubiʼ ziʼtuʼ ga zoa lídxigacabiʼ le nadachi. \q1 \v 11 Ben ga ugúa nu bi benna lëʼ tu chíʼisö idútë le dë queëʼ, \q1 en ben ga ilaʼbanëʼ bönniʼ ziʼtuʼ le ruláʼ dxin runëʼ. \q1 \v 12 Ben ga bitiʼ soa nu huéchiʼ ladxiʼ lëʼ, \q1 en bitiʼ soa nu uzáʼ ladxiʼ quégacabiʼ zxíʼinëʼ nácagacabiʼ biʼi uzëbi. \q1 \v 13 Ben ga udxi quégaca zxíʼini xiʼsóëʼ, \q1 en ga idxín dza bítiʼrö soa nu siʼ la ca guzxíʼi lëʼ. \q1 \v 14 Yöjnéticaʼsö le xihuiʼ gulaʼbáguëʼë xuz xtáʼahuëʼ, Xan, \q1 en bitiʼ gal-la ládxuʼu dul-laʼ bennu xinë́ʼë. \q1 \v 15 Ben ga ilaʼcuáʼticaʼsö dul-laʼ naʼ loʼ Liʼ, Xan, \q1 para cabirö nu soa yödzölió nu tsöjné lëʼ. \q1 \v 16 Bitiʼ buéchiʼ ládxëʼë luzë́ʼë, \q1 pero gudxía nahuëʼ nupa gulaʼguíʼi gulaʼzacaʼ, \q1 en nupa gulaʼyadzaj gulaʼyudxi, \q1 encaʼ nupa gulaʼsëbi ladxiʼ, ateʼ bë́tiëʼ léguequi. \q1 \v 17 Bidxíʼinëʼ le rudxía luzë́ʼë döʼ. \q1 Ben ga uluʼbíʼi caʼ queëʼ. \q1 Bitiʼ raza ládxëʼë gaca dxiʼa que luzë́ʼë. \q1 Ben ga bitiʼ gaca dxiʼa queëʼ. \q1 \v 18 Gulaca ca zxëʼ nácuëʼ didzaʼ xihuiʼ bëʼë, \q1 ateʼ gulaʼyaza le nayáʼ nabanëʼ ca nisa, \q1 en gulaʼyúʼu caʼ dxita queëʼ ca le za. \q1 \v 19 Ben ga ilaca queëʼ ca tu lariʼ rixóa cúdzëʼë, \q1 en ca xipanëʼ rúguiʼë lëʼë. \q1 \v 20 Bubíʼi caní quégaca nupa tuʼzeguiʼ nedaʼ didzaʼ, Xan, \q1 encaʼ quégaca nupa tuíʼi didzaʼ ziʼ que böʼ naca cazaʼ. \b \q1 \v 21 Liʼ, Xanaʼ Dios, ben quiaʼ le naca dxiʼa \q1 para gaca bëʼ runuʼ ca rnna xtídzuʼu. \q1 Tuʼ naca dxiʼa yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ quiuʼ, busölá nedaʼ. \q1 \v 22 Riguíʼi rizácaʼa, en riyadzaj riyúdxidaʼ, \q1 en raca ziʼ ládxiʼdaʼahuaʼ. \q1 \v 23 Ridödi quiaʼ ca raca que tu zxul-la cateʼ ribía gubidza. \q1 Nacaʼ ca tubaʼ bö́chiʼzu, richë́ʼ böʼ recja lëbaʼ. \q1 \v 24 Taʼcuidiʼ zxibaʼ tuʼ runaʼ gubasa. \q1 Nadxitaʼ, en bítiʼrö röʼö za lu bëlaʼ rön quiaʼ. \q1 \v 25 Nupa bitiʼ taʼléʼe nedaʼ dxiʼa tuʼtitaj nedaʼ. \q1 Cateʼ taʼléʼe nedaʼ, tuʼtá ícjaguequi. \q1 \v 26 Gúcalen nedaʼ, Xanaʼ Dios. \q1 Lu yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ quiuʼ busölá nedaʼ. \q1 \v 27 Ben ga iléquibeʼe rácalen cazuʼ nedaʼ. \q1 Nun cazuʼ Liʼ lë ni, Xan. \q1 \v 28 Tuʼdxía nedaʼ döʼ, pero Liʼ, ben ga gaca dxiʼa quiaʼ. \q1 Cateʼ ilaʼyasëʼ, uluʼtuíʼinëʼ, \q1 pero udzéjadaʼ nedaʼ, huen dxin quiuʼ. \q1 \v 29 Ben ga uluʼgáʼana cáʼasö nupa tuʼzeguiʼ nedaʼ didzaʼ, \q1 en ben ga gaca yöl-laʼ rutuíʼi quéguequi ca tu lariʼ nabagaʼ léguequi. \b \q1 \v 30 Len ruáʼ cuinaʼ, zián luzuí guíaʼ-nëʼ Xanruʼ: “Xclenuʼ”, \q1 en ladaj bönachi zián cuʼa Lëʼ yöl-laʼ ba, \q1 \v 31 tuʼ zuínëʼ cuita lëʼe ibëla nu riyadzaj riyudxi \q1 para usölë́ʼ nu naʼ lu náʼagaca nupa tuʼsiúdxi böʼ naca caz nu naʼ. \c 110 \q1 \v 1 Xanruʼ Dios gudxëʼ Xanaʼ: “Guröʼi cuita lëʼa ibëla \q1 cateʼ gunraʼ ga uluʼzechu zxíbigaca loʼ \q1 nupa bitiʼ taʼléʼe Liʼ dxiʼa.” \q1 \v 2 Ga zoëʼ yödzö Sión gusö́l-lëʼë Xanruʼ yöl-laʼ unná bëʼ quiuʼ, \q1 gunnë́ʼ: “Gunná beʼe nupa bitiʼ taʼléʼe Liʼ dxiʼa. \q1 \v 3 Uluʼdödi cuínguequi lu noʼo bönachi quiuʼ \q1 cateʼ siʼu yöl-laʼ unná bëʼ quiuʼ \q1 tuʼ napuʼ yöl-laʼ lachi que le naca láʼayi.” \q1 Ilaʼcuáʼ biʼi bönniʼ ga zuʼ ca ribö́ʼö buzén zíladoʼ. \q1 \v 4 Runëʼ tsutsu xtídzëʼë Xanruʼ, en bitiʼ utsë́ʼë le, rnnëʼ: \q1 “Tsaz nacuʼ bixúz ca naʼ gúquiëʼ Melquisedec bixúz.” \q1 \v 5 Zoa cazëʼ Xanruʼ cuita lëʼu ibëla. \q1 Ucul-lëʼ bönniʼ taʼnná bëʼë cateʼ idxín dza usiúdxëʼ luyú. \q1 \v 6 Uchiʼa usörö́ëʼ quégaca bönachi yúguʼtë yödzö izáʼa, \q1 ateʼ ilí yödzölió len bëlaʼ rön quéguequi. \q1 Uzötjëʼ nupa taʼnná bëʼ zián lu yödzö izáʼa. \q1 \v 7 Guíʼjëʼ nisa beaj raʼ nöza, \q1 en niʼa que lë ni huöáca ládxëʼë. \c 111 \q1 \v 1 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba Xanruʼ! \q1 Idú ládxaʼa reaʼ-nëʼ Xanruʼ: “Xclenuʼ.” \q1 Runaʼ caní tsazxö́n len bönniʼ tsahuiʼ zián ga naʼ nudúbigaca bönachi queëʼ. \q1 \v 2 Zxön nácagaca le nunëʼ Xanruʼ. \q1 Yúguʼtë nupa taʼyaza ládxiʼgaca lë naʼ benëʼ tuʼsëda ca nácagaca. \q1 \v 3 Idútë dxiʼa nácagaca, en nayë́pisëtërögaca le nunëʼ Lëʼ, \q1 ateʼ idiáʼticaʼsö le naca tsahuiʼ queëʼ. \q1 \v 4 Chinunëʼ ga tsöjneruʼ yuguʼ le benëʼ, le tun ga rubániruʼ. \q1 Náquiëʼ Xanruʼ dxiʼi ladxiʼ, en ruíʼi ládxëʼë rëʼu. \q1 \v 5 Rugahuëʼ nupa tadxi Lëʼ. \q1 Röjnéticaʼsëʼ didzaʼ dzaga núnlenëʼ bönachi queëʼ. \q1 \v 6 Buzéajniʼinëʼ bönachi queëʼ ca naca yöl-laʼ huáca quégaca le nunëʼ, \q1 le benëʼ ga gulaʼdéliʼnëʼ xiyúgaca bönachi izáʼa. \q1 \v 7 Tsahuiʼ, en idútë li nácagaca le núngaca lu nëʼë. \q1 Nácagaca tsutsu yúguʼtë xibá gunná bëʼë. \q1 \v 8 Rucuáʼticaʼsëʼ tsutsu xibá queëʼ, \q1 en rusudxinëʼ léguequi lu le naca idútë li, en le naca tsahuiʼ. \q1 \v 9 Gusö́l-lëʼë Nu buáʼuö bönachi queëʼ. \q1 Tsaz nuzóëʼ didzaʼ dzaga nunëʼ. \q1 Láʼayi, en baʼa ladxiʼ naca Lëʼ. \b \q1 \v 10 Lu yöl-laʼ radxi queë́ruʼ Lëʼ risí loruʼ ridéliʼruʼ yöl-laʼ réajniʼi. \q1 Yúguʼtë nupa tun ca taʼnná bëʼ xibá queëʼ nápagaca yöl-laʼ réajniʼi. \q1 Ilaʼcuáʼticaʼsö nupa ilaʼgúʼu Lëʼ yöl-laʼ ba. \c 112 \q1 \v 1 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba Xanruʼ! \q1 ¡Bicaʼ ba bönniʼ naʼ rádxinëʼ Xanruʼ, \q1 bönniʼ naʼ raza ládxëʼë runëʼ ca gunná bëʼë Dios! \b \q1 \v 2 Tsë́pisëgaca zxíʼini xiʼsóëʼ bönniʼ naʼ yödzölió ni. \q1 Gáquiëʼ bicaʼ ba bönniʼ naʼ runëʼ le naca dxiʼa. \q1 \v 3 Lu yuʼu lidxëʼ gataʼ yöl-laʼ tsahuiʼ, \q1 ateʼ idíaʼticaʼsö le naca tsahuiʼ runëʼ. \q1 \v 4 Gulén beníʼ ga ridë́ʼ bönniʼ tsahuiʼ ga naʼ naca chul-la. \q1 Ruzáʼ ládxëʼë que luzë́ʼë, en ruíʼi ládxëʼë lëʼ, en runëʼ le naca dxiʼa. \q1 \v 5 Gaca dxiʼa queëʼ bönniʼ ruzáʼ ládxëʼë que luzë́ʼë, \q1 en runnëʼ que tu chíʼisö le riyadzaj que. \q1 Urúajëʼ dxiʼa cateʼ nu uchiʼa usörö́ queëʼ. \q1 \v 6 Catu caz gaca nu utsáʼ bönniʼ naʼ, \q1 ateʼ sóaticaʼsö nu tsöjné lëʼ. \q1 \v 7 Bitiʼ gádxinëʼ cateʼ nu usiyöni lëʼ le cabí raca dxiʼa. \q1 Ridipa ládxëʼë tuʼ ruzxöni ládxëʼë Xanruʼ Dios. \q1 \v 8 Dios rutipëʼ ládxëʼë, ateʼ bitiʼ gádxinëʼ \q1 cateʼ idxinrö dza iléʼenëʼ nuhuö́tjagaca nupa taʼdíl-lalen lëʼ. \q1 \v 9 Idú ládxëʼë runödzjëʼ quégaca bönachi yechiʼ. \q1 Idíaʼticaʼsö le naca dxiʼa runëʼ. \q1 Dios uchisëʼ lëʼ ga tsë́pisëʼ. \q1 \v 10 Ilaʼléʼe lë ni nupa tuáʼ döʼ, en ilaʼbö́ʼ baguíʼisö. \q1 Ilagu zxe láyiʼgaca, en ilaʼniti cuínguequi. \q1 Tsaz initi le taʼzë́ ládxiʼgaca nupa tuáʼ döʼ. \c 113 \q1 \v 1 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba Xanruʼ! \q1 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba, libíʼiliʼ huen dxin queëʼ Xanruʼ! \q1 ¡Guliʼcúʼu yöl-laʼ ba Lëʼ Xanruʼ! \q1 \v 2 ¡Cúʼuruʼ yöl-laʼ ba Lëʼ Xanruʼ, \q1 cateʼ risí lo naʼa, en yuguʼ iz siʼ zaca! \q1 \v 3 ¡Ga naguelaʼ ga rilén gubidza ga ridxintë ga ribía, \q1 cúʼuruʼ yöl-laʼ ba Lëʼ Xanruʼ! \q1 \v 4 ¡Nayë́pisëtërëʼ Xanruʼ Dios ca yúguʼtë yödzö izáʼa! \q1 ¡Nazxö́ntërö yöl-laʼ zxön queëʼ ca naca lúzxiba! \b \q1 \v 5 ¿Nuzxi caz zoa naca ca náquiëʼ Xanruʼ Dios? \q1 Röʼë rinná bëʼë ga naʼ nayë́pisëtërëʼ. \q1 \v 6 Ruzötaj cuinëʼ para uyúëʼ \q1 le dë lúzxiba, en le dë luyú ni. \q1 \v 7 Ruchisëʼ nupa nácagaca yechiʼ, rubéajëʼ léguequi lu bëchtö yu. \q1 Ruchisëʼ nupa taʼyadzaj, rubéajëʼ léguequi lu dö bëbu. \q1 \v 8 Runëʼ ga taʼböʼlen nupa taʼnná bëʼ. \q1 Taʼböʼlen nupa taʼnná beʼe bönachi queëʼ. \q1 \v 9 Runëʼ ga zóanu nigula huödx yuʼu lídxinu. \q1 Rudzeja ládxiʼnu tuʼ runëʼ ga nacuáʼabiʼ zxíʼininu. \b \q1 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba Xanruʼ! \c 114 \q1 \v 1 Cateʼ bilaʼrúaj bönachi Israel luyú Egipto \q1 bilaʼrúajëʼ zxíʼini xiʼsóëʼ Judá ladaj nupa tuíʼi didzaʼ izáʼa. \q1 \v 2 Zxíʼini xiʼsóëʼ Judá guláquiëʼ ca lidxëʼ Xanruʼ Dios, \q1 ateʼ gulaca bönachi Israel nupa rinná béʼenëʼ Dios. \q1 \v 3 Lahuëʼ Dios bubigaʼ nísadoʼ, \q1 ateʼ bubíʼi nisa yegu Jordán. \q1 \v 4 Gulaʼxitiʼ guíʼa zxön ca yuguʼ böʼcuʼ zxilaʼ biguiúʼ, \q1 ateʼ gulaʼxitiʼ caʼ guíʼadoʼ ca yuguʼ böʼcuʼ zxílaʼdoʼ. \b \q1 \v 5 ¿Bi raca quiuʼ, nísadoʼ, tuʼ rubiguʼ? \q1 ¿Bi raca quiuʼ, yegu Jordán, tuʼ rubíʼi nisa quiuʼ? \q1 \v 6 ¿Bi raca queë́liʼ, guíʼa zxön, tuʼ rixítiʼliʼ ca yuguʼ böʼcuʼ zxilaʼ biguiúʼ? \q1 ¿Bi raca queë́liʼ, guíʼadoʼ, tuʼ rixítiʼliʼ ca yuguʼ böʼcuʼ zxílaʼdoʼ? \b \q1 \v 7 Guzxizi lahuëʼ Xanruʼ, yödzölió. \q1 Guzxizi lahuëʼ Dios queëʼ Jacob. \q1 \v 8 Benëʼ Dios ga gulaj nisa tu lëʼe guiö́jtoʼo, \q1 en benëʼ ga böáca le guca guiö́j jara tu ga rilén nisa. \c 115 \q1 \v 1 Calëga queë́tuʼ, Xan, calëga queë́tuʼ, \q1 pero que loʼ gaca yöl-laʼ ba \q1 tuʼ nacuʼ dxiʼi ladxiʼ, en le naca idútë li. \b \q1 \v 2 ¿Bizx que taʼnná bönachi yuguʼ yödzö izáʼa: \q1 “Gazxi caz zoëʼ Dios quégaquiëʼ”? \q1 \v 3 Zoëʼ Dios queë́ruʼ yehuaʼ yubá. \q1 Runëʼ le raza ládxëʼë gunëʼ. \q1 \v 4 Néquiguequini plata, en oro budóʼ quégaca bönachi izáʼa naʼ, \q1 yuguʼ le núngaca lu niʼa lu naʼ bönachi. \q1 \v 5 Nacuáʼ ruíʼiguequi, pero bitiʼ gaca iluíʼi didzaʼ. \q1 Nacuáʼ guiö́j lógaca, pero bitiʼ gaca ilaʼléʼe. \q1 \v 6 Nacuáʼ nágagaca, pero bitiʼ gaca ilaʼyöni. \q1 Nacuáʼ zxíniguequi, pero bitiʼ gaca ilaʼlëʼe. \q1 \v 7 Nacuáʼ náʼagaca, pero bitiʼ bi gaca ilaʼgán. \q1 Nacuáʼ níʼagaca, pero bitiʼ gaca ilaʼzáʼ. \q1 Bitiʼ gaca ilún bö lubáʼagaca. \q1 \v 8 Nupa tun budóʼ guiö́j budóʼ yaga ilaca ca nácagaca budóʼ naʼ, \q1 nútiʼtës nu ruzxöni ladxiʼ budóʼ guiö́j budóʼ yaga. \b \q1 \v 9 Libíʼiliʼ, bönachi Israel, buliʼzxöni ládxëʼë Xanruʼ Dios. \q1 Rácalen cazëʼ libíʼiliʼ, en rapa chiʼë libíʼiliʼ. \q1 \v 10 Libíʼiliʼ, zxíʼini xiʼsóëʼ Aarón, buliʼzxöni ládxëʼë Xanruʼ Dios. \q1 Rácalen cazëʼ libíʼiliʼ, en rapa chiʼë libíʼiliʼ. \q1 \v 11 Libíʼiliʼ naʼ rádxiliʼ-nëʼ Dios, buliʼzxöni ládxëʼë Xanruʼ Dios. \q1 Rácalen cazëʼ libíʼiliʼ, en rapa chiʼë libíʼiliʼ. \q1 \v 12 Xanruʼ Dios ruíʼi ládxëʼë rëʼu, en gunëʼ ga gaca dxiʼa queë́ruʼ. \q1 Gunëʼ ga gaca dxiʼa quégaca bönachi Israel. \q1 Gunëʼ ga gaca dxiʼa quégaca zxíʼini xiʼsóëʼ Aarón. \q1 \v 13 Gunëʼ ga gaca dxiʼa quégaca nupa tadxi Lëʼ, \q1 nupa naʼ nácagaca cáʼasö, en nupa naʼ nayë́pisëgaca. \q1 \v 14 Gunëʼ Xanruʼ Dios ga tsan le nequi queë́liʼ, \q1 lë naʼ nequi queë́liʼ, en le nequi quégaca zxíʼiniliʼ. \q1 \v 15 Raca ládxaʼa gunëʼ Xanruʼ ga gaca dxiʼa queë́liʼ. \q1 Náquiëʼ Nu ben lúzxiba, en luyú ni. \q1 \v 16 Nequi queëʼ Xanruʼ Dios lúzxiba xitsáʼ, \q1 pero nudödëʼ lu náʼagaca bönachi luyú ni. \b \q1 \v 17 Nupa chinátigaca bitiʼ gaca ilaʼgúʼu Xanruʼ yöl-laʼ ba, \q1 en calëga nupa nacuáʼ dxisö lataj chul-la que yöl-laʼ guti. \q1 \v 18 ¡Cúʼuruʼ yöl-laʼ ba Xanruʼ Dios \q1 naʼa dza, en yúguʼtë dza siʼ zaca! \b \q1 ¡Guliʼcuʼë Xanruʼ yöl-laʼ ba! \c 116 \q1 \v 1 Nadxíʼidaʼ-nëʼ Xanruʼ Dios, tuʼ riyönnëʼ \q1 le rulidzaʼ Lëʼ, en le rinábidaʼ-nëʼ. \q1 \v 2 Ruzë́ naguëʼ chiʼa. \q1 Que lë ni naʼ ulidzaʼ Lëʼ tsanni ni zoaʼ nabanaʼ. \q1 \v 3 Guzóa bönadxi quiaʼ gátiaʼ, \q1 en guyuʼa tsöbi que lataj chul-la que yöl-laʼ guti, \q1 ateʼ gusëbi ládxaʼa, en buíʼinideʼedaʼ ládxaʼa. \q1 \v 4 Níʼirö bulidzaʼ-nëʼ Xanruʼ Dios, gunníaʼ: \q1 “Rátaʼyuaʼ loʼ, Xan, usölóʼ nedaʼ.” \b \q1 \v 5 Xanruʼ Dios ruzáʼ ládxëʼë queë́ruʼ, en náquiëʼ tsahuiʼ. \q1 Dios queë́ruʼ ruíʼi ládxëʼë rëʼu. \q1 \v 6 Rapa chiʼë Xanruʼ nupa nácagaca doʼ ladxiʼ. \q1 Buluʼxicja bönachi nedaʼ, ateʼ busölë́ʼ nedaʼ. \q1 \v 7 Buzíʼ ladxiʼ böʼ naca cazaʼ, \q1 tuʼ runëʼ Xanruʼ Dios ga raca dxiʼa quiaʼ. \b \q1 \v 8 Busölóʼ böʼ naca cazaʼ, Xan, lu yöl-laʼ guti. \q1 Benuʼ ga buíʼi nisa ribödxi guiö́j lahuaʼ, \q1 en ga bítiʼrö cuílagaca niʼa. \b \q1 \v 9 Taʼa lahuëʼ Xanruʼ Dios \q1 ga nacuáʼ nupa nabángaca. \q1 \v 10 Guyéajlëʼa Lëʼ cateʼ gunníaʼ: \q1 “Zoa le rusacaʼ nedaʼ ziʼ.” \q1 \v 11 Lu yöl-laʼ röʼ böniga quiaʼ gunníaʼ: \q1 “Taʼzíʼ yëʼ yúguʼtë bönachi.” \q1 \v 12 ¿Bizxi caz guʼa-nëʼ Xanruʼ Dios \q1 niʼa que yuguʼ le runëʼ le ruziʼa xibé? \q1 \v 13 Siʼ lu naʼa yöl-laʼ rusölá queëʼ Xanruʼ, \q1 en ulidzaʼ-nëʼ Xanruʼ Dios. \b \q1 \v 14 Unödzjaʼ queëʼ Xanruʼ le guzxíʼ lu naʼa unödzjaʼ. \q1 Raca ládxaʼa gaca gunaʼ caní lógaca yúguʼtë bönachi queëʼ. \b \q1 \v 15 Rúndëʼë Xanruʼ bal \q1 yöl-laʼ guti quégaca nupa néquiguequi quez queëʼ. \b \q1 \v 16 Le nácatë nacaʼ huen dxin quiuʼ, Xan. \q1 Nacaʼ huen dxin quiuʼ, encaʼ zxíʼininu nigula huen dxin quiuʼ. \q1 Busedxuʼ le biröli nedaʼ. \q1 \v 17 Cuʼa loʼ le unödzjaʼ quiuʼ, en guíaʼ Liʼ: “Xclenuʼ”, \q1 en ulidzaʼ Liʼ, Xan. \b \b \q1 \v 18 Unödzjaʼ queëʼ Xanruʼ le guzxíʼ lu naʼa unödzjaʼ. \q1 Raca ládxaʼa gaca gunaʼ caní lógaca yúguʼtë bönachi queëʼ. \b \q1 \v 19 Ga zoa löʼa que yuʼu lidxëʼ Xanruʼ, \q1 lu yödzö Jerusalén gunaʼ caní. \b \q1 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba Xanruʼ Dios! \c 117 \q1 \v 1 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba Xanruʼ Dios, libíʼiliʼ, bönachi yúguʼtë yödzö izáʼa! \q1 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba yúguʼtëliʼ, \q1 \v 2 tuʼ buxönëʼ queë́ruʼ yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ queëʼ, \q1 en zóaticaʼsö le naca idú ladxiʼ queëʼ! \b \q1 ¡Yöl-laʼ ba Lëʼ! \c 118 \q1 \v 1 ¡Guliʼguíëʼ Xanruʼ: “Xclenuʼ”, tuʼ náquiëʼ dxiʼa! \q1 ¡Zóaticaʼsö yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ queëʼ! \b \q1 \v 2 Ral-laʼ ilaʼnná bönachi Israel: \q1 “¡Zóaticaʼsö yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ queëʼ!” \q1 \v 3 Ral-laʼ ilaʼnná zxíʼini xiʼsóëʼ Aarón: \q1 “¡Zóaticaʼsö yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ queëʼ!” \q1 \v 4 Ral-laʼ ilaʼnná nupa tadxi Xanruʼ Dios: \q1 “¡Zóaticaʼsö yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ queëʼ!” \b \q1 \v 5 Cateʼ gudíʼi guzxácaʼa bulidzaʼ-nëʼ Xanruʼ, \q1 ateʼ bubiʼë didzaʼ, en busölë́ʼ nedaʼ. \q1 \v 6 Zoëʼ Xanruʼ cuitaʼ nedaʼ, ateʼ bitiʼ bi gádxidaʼ. \q1 ¿Bizxi caz gaca ilún bönachi quiaʼ? \q1 \v 7 Zoëʼ Xanruʼ cuitaʼ nedaʼ ladaj nupa tácalen nedaʼ. \q1 Que lë ni naʼ idéliʼdaʼ láhuigaca nupa bitiʼ taʼléʼe nedaʼ dxiʼa. \b \q1 \v 8 Nácarö dxiʼa uzxöni ládxaʼa-nëʼ Xanruʼ, \q1 en bitiʼ uzxöni ládxaʼa nu naca bönáchisö. \q1 \v 9 Nácarö dxiʼa uzxöni ládxaʼa-nëʼ Xanruʼ, \q1 en bitiʼ uzxöni ládxaʼa nupa taʼnná bëʼ. \b \q1 \v 10 Bönachi yúguʼtë yödzö izáʼa gulaʼgúʼu nedaʼ lë́ʼajlö. \q1 Len yöl-laʼ huáca queëʼ Xanruʼ buxicjaʼ léguequi. \q1 \v 11 Gulaʼguʼë nedaʼ lë́ʼajlö. Ön, gulaʼguʼë nedaʼ lë́ʼajlö, \q1 pero len yöl-laʼ huáca queëʼ Xanruʼ buxicjaʼ léguequi. \q1 \v 12 Gulaʼguʼë nedaʼ lë́ʼajlö ca yuguʼ buzúʼ rön, \q1 pero gulaʼnítiëʼ ca tu lu guíʼ guixiʼ yötsiʼ bidx. \q1 Len yöl-laʼ huáca queëʼ Xanruʼ buxicjaʼ léguequi. \q1 \v 13 Buluʼdxíguëʼë nedaʼ ga bidxintë guzóa tsöjtsöʼa, \q1 pero gúcalenëʼ Xanruʼ nedaʼ. \b \q1 \v 14 Naca cazëʼ Xanruʼ yöl-laʼ huáca quiaʼ, en le rul-laʼ. \q1 Naca cazëʼ yöl-laʼ rusölá quiaʼ. \b \q1 \v 15 Lu yuʼu lídxigaca nupa nácagaca tsahuiʼ \q1 ruʼu bö que nupa taʼbö́dxiʼa lu yöl-laʼ rudzeja quéguequi tuʼ nulágaca. \b \q1 ¡Rundaʼ dxin nëʼë ibëla Xanruʼ! \q1 \v 16 ¡Nayë́pisëtërö nëʼë ibëla Xanruʼ! \q1 ¡Rundaʼ dxin nëʼë ibëla Xanruʼ! \b \q1 \v 17 Bitiʼ caʼ gátiaʼ, pero soaʼ ibanaʼ, \q1 ateʼ usiyöndaʼ bönachi le nunëʼ Xanruʼ. \q1 \v 18 Xanruʼ béndëʼë nedaʼ xiguiaʼ, \q1 pero bitiʼ budödëʼ nedaʼ lu yöl-laʼ guti. \q1 \v 19 Guliʼsalaj quiaʼ ga taʼyazëʼ bönniʼ tsahuiʼ. \q1 Tsuʼa niʼ, en guíaʼ-nëʼ Xanruʼ: “Xclenuʼ.” \q1 \v 20 Naca lataj ni ga riyaza cazëʼ Xanruʼ Dios. \q1 Ilaʼyazëʼ ni bönniʼ tsahuiʼ. \b \q1 \v 21 ¡Guíaʼ Liʼ: “Xclenuʼ” Xan, tuʼ bubiʼu didzaʼ quiaʼ, \q1 en tuʼ nacuʼ Nu rusölá nedaʼ! \b \q1 \v 22 Zoa tu guiö́j buluʼzóëʼ tsöláʼalö bönniʼ tuʼcuʼë zöʼö. \q1 Naʼa naca guiö́j naʼ guiö́j len squin zöʼö. \q1 \v 23 Benëʼ Xanruʼ Dios ga naca caní. \q1 Naca tu le run ga rubániruʼ. \b \q1 \v 24 Dza ni naca dza nunëʼ Xanruʼ Dios. \q1 Udzéjaruʼ, en uzíʼiruʼ xibé. \b \q1 \v 25 Rátaʼyutuʼ loʼ, Xan, usölóʼ netuʼ. \q1 Rátaʼyutuʼ loʼ, Xan, gunuʼ ga gaca dxiʼa queë́tuʼ. \b \q1 \v 26 Bicaʼ ba bönniʼ naʼ zëʼë uláz queëʼ Xanruʼ. \q1 Guntuʼ Liʼ zxön lu yuʼu lidxëʼ Xanruʼ. \b \q1 \v 27 Dios náquiëʼ Xanruʼ, ateʼ bennëʼ queë́ruʼ beníʼ. \q1 Buliʼnödzaj queëʼ Dios yuguʼ bëdxi renniʼ uzéguiʼruʼ-baʼ lahuëʼ lu bucugu queëʼ. \b \q1 \v 28 Naca cazuʼ Liʼ Dios quiaʼ, ate guíaʼ Liʼ: “Xclenuʼ.” \q1 Naca cazuʼ Liʼ Dios quiaʼ, ateʼ gunaʼ Liʼ zxön. \b \q1 \v 29 ¡Guliʼ-guië́ʼ Xanruʼ Dios: “Xclenuʼ” tuʼ náquiëʼ dxiʼa! \q1 ¡Zóaticaʼsö yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ queëʼ! \c 119 \s1 Le run le gunná béʼenëʼ Xanruʼ rëʼu \q1 \v 1 ¡Bicaʼ ba nupa nácagaca idú dxiʼa tsáhuiʼdoʼ, \q1 nupa naʼ tun ca rnna xibá naguixjëʼ Xanruʼ! \q1 \v 2 ¡Bicaʼ ba nupa tun ca nácagaca le benëʼ ba nalí, \q1 en idú ládxiʼgaca taʼzë́ ladxiʼ Lëʼ! \q1 \v 3 Bitiʼ bi le cabí naca tsahuiʼ tun, \q1 pero tun ca nácagaca le nuluʼë lahui. \q1 \v 4 Nuzúʼ queë́tuʼ xibá quiuʼ, Xan, \q1 para idú ládxiʼtuʼ guntuʼ ca taʼnná. \q1 \v 5 Raca ládxaʼa gúnticaʼsaʼ ca ral-laʼ gunaʼ, \q1 en gunaʼ yuguʼ le gunná bëʼu. \q1 \v 6 Níʼirö bitiʼ caʼ utuíʼidaʼ \q1 channö gapa chiʼa yuguʼ le gunná bëʼu. \q1 \v 7 Lu yöl-laʼ baʼa ladxiʼ quiaʼ guíaʼ Liʼ: “Xclenuʼ” \q1 cateʼ chinaziʼa le buchiʼa busörö́uʼ le naca tsahuiʼ. \q1 \v 8 Gunaʼ ca taʼnná le gunná bëʼu. \q1 Bitiʼ usán noʼo nedaʼ tsaz. \s1 Ral-laʼ gunruʼ ca gunnë́ʼ Dios \q1 \v 9 ¿Nacxi gaca gunbiʼ tu biʼi bönniʼ ga ugáʼana tsahuiʼ ládxiʼdoʼobiʼ? \q1 Ral-laʼ gunbiʼ ca rnna xtídzuʼu. \q1 \v 10 Idú ládxaʼa rizë́ ládxaʼa Liʼ, Xan. \q1 Bitiʼ guʼu lataj ucáʼanaʼ yuguʼ le gunná bëʼu. \q1 \v 11 Lu icja ládxiʼdaʼahuaʼ runaʼ ca rnna xtídzuʼu, \q1 para cabí gunaʼ dul-laʼ loʼ Liʼ. \q1 \v 12 ¡Bicaʼ xibóʼ, Xan! \q1 Busedi nedaʼ yuguʼ le gunná bëʼu. \q1 \v 13 Len ruáʼ cuinaʼ ruʼa didzaʼ \q1 ca nácagaca yúguʼtë le rusedi quézinuʼ netuʼ. \q1 \v 14 Rudzéjadaʼ ca nácagaca le nunuʼ ba nalí \q1 ca nu rudzeja tuʼ dë yöl-laʼ tsahuiʼ que. \q1 \v 15 Saʼ ládxaʼa ca nácagaca xibá quiuʼ \q1 en güíʼi ládxaʼa yuguʼ le nulúʼu lahui. \q1 \v 16 Udzéjadaʼ ca nácagaca le gunná bëʼu. \q1 Bitiʼ gal-la ládxaʼa xtídzuʼu. \s1 Rudzéjadeʼeruʼ runruʼ le rnna cazëʼ Dios \q1 \v 17 Ben ga gaca dxiʼa quiaʼ nedaʼ, huen dxin quiuʼ, Xan, \q1 para soaʼ ibanaʼ, en gunaʼ ca rnna xtídzuʼu. \q1 \v 18 Gusalaj guiö́j lahuaʼ para gaca iléʼedaʼ \q1 le tun ga rubánituʼ nazúajgaca lu xibá naguixjuʼ Liʼ. \q1 \v 19 Zoaʼ yödzölió ca tu bönniʼ ridasö. \q1 Bitiʼ ucachuʼu yuguʼ xibá nunuʼ ga bitiʼ gaca iléʼedaʼ léguequi. \q1 \v 20 Yúguʼtë dza ruhuíʼini ládxaʼa tuʼ rizë́ ládxaʼa \q1 yuguʼ le nusédinuʼ netuʼ ca ral-laʼ guntuʼ. \q1 \v 21 Ruzenuʼ le bach nupa tun ba zxön cuínguequi, en nupa nudxíagaca döʼ, \q1 nupa naʼ tuʼzóa tsöláʼalö yuguʼ xibá gunná bëʼu. \q1 \v 22 Bitiʼ guʼu lataj nu guequi nedaʼ ziʼ o nu ucáʼana nedaʼ cáʼasö, \q1 tuʼ runaʼ ca taʼnná le nunuʼ ba nalí. \q1 \v 23 Sal-laʼ taʼbö́ʼ nupa taʼnná bëʼ, en taʼnnë́ quiaʼ, \q1 rizáʼ ládxaʼa nedaʼ, huen dxin quiuʼ, ca nácagaca le gunná bëʼu. \q1 \v 24 Raza ládxaʼa yuguʼ le nunuʼ ba nalí. \q1 Nácagaca le tuʼzéajniʼi nedaʼ. \s1 Idú ládxiʼruʼ gunruʼ ca gunná cazëʼ Dios \q1 \v 25 Nadinni lu yu böʼ naca cazaʼ. \q1 Busubán ládxaʼa, ugunuʼ dxin xtídzuʼu. \q1 \v 26 Buluíʼidaʼ Liʼ yuguʼ le nunaʼ, ateʼ bubiʼu didzaʼ. \q1 Busedi nedaʼ yuguʼ le gunná bëʼu. \q1 \v 27 Buzéajniʼi nedaʼ ca nácagaca xibá quiuʼ, \q1 ateʼ saʼ ládxaʼa ca nácagaca le nunuʼ, le tun ga rubánituʼ. \q1 \v 28 Ribödxi böʼ naca cazaʼ tuʼ risë́bidaʼ ládxaʼa. \q1 Butipa ládxaʼa, ugunuʼ dxin xtídzuʼu. \q1 \v 29 Ben ga bitiʼ gunaʼ le cabí saʼyéaj, \q1 en buzáʼ ladxiʼ quiaʼ xibá naguixjuʼ Liʼ. \q1 \v 30 Gurö́aʼ le naca idútë li para gunaʼ ca rnna. \q1 Nuzóaʼ lahuaʼ yuguʼ le nusédinuʼ netuʼ. \q1 \v 31 Nazíʼ lu naʼa yuguʼ le nunuʼ lináʼ lo. \q1 Bitiʼ guʼu lataj bi gun ga utuíʼidaʼ, Xan. \q1 \v 32 Gunaʼ ca taʼnná xibá gunná bëʼu, \q1 tuʼ rutipa cazuʼ ládxaʼa. \s1 Rë́ʼëniruʼ tséajniʼiruʼ xtídzëʼë Dios \q1 \v 33 Busedi nedaʼ, Xan, ca taʼnná le gunná bëʼu, \q1 ateʼ gun chiʼa léguequi ga idxinrö dza udxi. \q1 \v 34 Benna quiaʼ yöl-laʼ réajniʼi para gun chiʼa xibá quiuʼ, \q1 en para idú ládxaʼa gunaʼ ca taʼnná. \q1 \v 35 Ben ga gunaʼ ca taʼnná le gunná bëʼu, \q1 tuʼ raza ládxaʼa gunaʼ ca taʼnná xibá naʼ. \q1 \v 36 Ben ga güíʼi ládxaʼa yuguʼ le nunuʼ ba nalí, \q1 para cabí güíʼi ládxaʼa yöl-laʼ ruhuidiʼ. \q1 \v 37 Buchiʼa guiö́j lahuaʼ para cabí uyúaʼ le cabí nazacaʼ. \q1 Butipa ládxaʼa para gunaʼ le uluíʼinuʼ netuʼ. \q1 \v 38 Ben tsutsu didzaʼ bë́ʼlenuʼ nedaʼ, huen dxin quiuʼ, \q1 para gádxidaʼ Liʼ. \q1 \v 39 Bucuita ga zoaʼ nu rudidzaʼ yudxi nedaʼ, lë naʼ rádxidaʼ \q1 tuʼ nácagaca dxiʼa tsahuiʼ le nusédinuʼ netuʼ ca guntuʼ. \q1 \v 40 Buyútsöcaʼ, rizë́ ládxaʼa yuguʼ xibá quiuʼ. \q1 Busubán ládxaʼa, ugunuʼ dxin le tsahuiʼ quiuʼ. \s1 Ruzxöni ládxiʼruʼ xtídzëʼë Dios \q1 \v 41 Lu yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ quiuʼ buyú nedaʼ, Xan, \q1 en busölá nedaʼ ca rnna xtídzuʼu gunuʼ. \q1 \v 42 Ubiʼa didzaʼ bi guíaʼ nu run ga rutuíʼidaʼ, inníaʼ: \q1 “Ruzxöni ládxaʼa xtídzuʼu”, Xan. \q1 \v 43 Bitiʼ ucuítuʼ tsaz didzaʼ idútë li lu ruʼa \q1 tuʼ runaʼ löza yuguʼ le nusédinuʼ netuʼ. \q1 \v 44 Gúnticaʼsaʼ ca taʼnná xibá naguixjuʼ Liʼ \q1 yúguʼtë dza, en yúguʼtë iz siʼ zaca. \q1 \v 45 Lu yöl-laʼ rusölá quiuʼ soaʼ ibanaʼ \q1 tuʼ bëʼ ládxaʼa gunaʼ ca taʼnná bëʼ xibá quiuʼ. \q1 \v 46 Guʼa didzaʼ que le nunuʼ ba nalí lógaquiëʼ bönniʼ taʼnná bëʼë \q1 en bitiʼ caʼ utuíʼidaʼ. \q1 \v 47 Tsaza ládxaʼa yuguʼ xibá gunná bëʼu, \q1 yuguʼ lë naʼ nadxíʼidaʼ. \q1 \v 48 Gunaʼ caʼ ca taʼnná xibá nunuʼ, lë naʼ së ládxaʼa, \q1 en saʼ ládxaʼa ca nácagaca le gunná bëʼu. \s1 Zóaticaʼsö xtídzëʼë Dios \q1 \v 49 Yöjné didzaʼ naʼ bë́ʼlenuʼ nedaʼ, huen dxin quiuʼ, \q1 tuʼ benuʼ ga runaʼ löza le. \q1 \v 50 Didzaʼ naʼ ruhuë́ tsahuiʼ nedaʼ cateʼ riguíʼi rizácaʼa, \q1 tuʼ tuʼsubán ládxaʼa didzaʼ bëʼu. \q1 \v 51 Tuʼtítjalëʼe nedaʼ nupa tun ba zxön cuínguequi, \q1 pero bitiʼ caʼ usanaʼ xibá naguixjuʼ Liʼ. \q1 \v 52 Röjnedaʼ yuguʼ le busédinuʼ netuʼ dza niʼte, Xan, \q1 ateʼ lë naʼ ruhuë́ tsahuiʼ nedaʼ. \q1 \v 53 Lu yöl-laʼ ridzáʼa quiaʼ röʼa böniga niʼa quégaca nupa tuáʼ döʼ, \q1 nupa naʼ tuʼcáʼana xibá naguixjuʼ Liʼ. \q1 \v 54 Rul-laʼ ca nácagaca le gunná bëʼu. \q1 Zoaʼ ni ca tu bönniʼ ridë́ʼ ziʼtuʼ. \q1 \v 55 Chiʼi dzö́ʼölö röjnedaʼ Loʼ, Xan, \q1 en run chiʼa xibá naguixjuʼ Liʼ. \q1 \v 56 Nacuáʼlen nedaʼ le ruziʼa xibé \q1 ateʼ runaʼ ca rnna yuguʼ xibá quiuʼ. \s1 Raza ládxiʼruʼ xtídzëʼë Dios \q1 \v 57 Nacuʼ Liʼ, Xan, le ruziʼa xibé. \q1 Chigunníaʼ gunaʼ ca rnna xtídzuʼu. \q1 \v 58 Idú ládxaʼa inábidaʼ Liʼ sóalenuʼ nedaʼ. \q1 Buéchiʼ ladxiʼ nedaʼ ca rnna xtídzuʼu gunuʼ. \q1 \v 59 Guzáʼ ládxaʼa ca nácagaca le runaʼ, \q1 ateʼ bubíʼi ládxaʼa para gunaʼ ca rnna le nunuʼ lináʼ lo. \q1 \v 60 Béndaʼa bayúdx, en bitiʼ gudzedaʼ \q1 para gunaʼ ca rinná bëʼ xibá quiuʼ. \q1 \v 61 Bönachi zián bönachi tuáʼ döʼ gulaʼgúʼu nedaʼ lë́ʼajlö, \q1 pero bitiʼ gul-la ládxaʼa xibá naguixjuʼ Liʼ. \q1 \v 62 Gulahuë́la riyasaʼ, en riguʼa Liʼ yöl-laʼ ba \q1 tuʼ nácagaca tsahuiʼ yuguʼ le nusédinuʼ netuʼ. \q1 \v 63 Runaʼ tsözxö́n nupa tadxi Liʼ, \q1 encaʼ nupa tun ca rnna xibá quiuʼ. \q1 \v 64 Ridxín idútë yödzölió yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ quiuʼ, Xan. \q1 Busedi nedaʼ yuguʼ le gunná bëʼu. \s1 Naca le sacaʼ le gunná cazëʼ Dios \q1 \v 65 Benuʼ quiaʼ nedaʼ, huen dxin quiuʼ, le naca dxiʼa, \q1 ca rnna xtídzuʼu gunuʼ, Xan. \q1 \v 66 Busedi nedaʼ yöl-laʼ réajniʼi idú, en yöl-laʼ raca yenniʼ, \q1 tuʼ réajlëʼa yuguʼ xibá gunná bëʼu. \q1 \v 67 Zíʼalö cateʼ buzötjuʼ nedaʼ gudáʼ nanitiaʼ, \q1 pero naʼa runaʼ ca rnna xtídzuʼu. \q1 \v 68 Idú dxiʼa tsahuiʼ nacuʼ, en runuʼ le naca dxiʼa. \q1 Busedi nedaʼ yuguʼ le gunná bëʼu. \q1 \v 69 Nupa tun ba zxön cuínguequi taʼzíʼ yëʼ ca naca quiaʼ, \q1 pero idú ládxaʼa gunaʼ ca rnna xibá quiuʼ. \q1 \v 70 Chul-la niti naca icja ládxiʼdoʼguequi, \q1 pero raza ládxaʼa nedaʼ xibá naguixjuʼ Liʼ. \q1 \v 71 Naca dxiʼa buzötjuʼ nedaʼ \q1 para bizédidaʼ yuguʼ le gunná bëʼu. \q1 \v 72 Nácagacarö dxiʼa quiaʼ xibá rinná bëʼu \q1 ca nácagaca gayuáʼ gayuáʼsö dumí oro, en plata. \s1 Naca tsahuiʼ le gunná cazëʼ Dios \q1 \v 73 Len noʼo benuʼ nedaʼ, en buzúʼ nedaʼ. \q1 Buzéajniʼi nedaʼ para gúnbëʼa xibá gunná bëʼu. \q1 \v 74 Nupa tadxi Liʼ ilaʼléʼe nedaʼ, en uluʼdzeja ládxiʼguequi, \q1 tuʼ runaʼ löza xtídzuʼu. \q1 \v 75 Nözdaʼ naca tsahuiʼ ca ruchiʼa rusörö́uʼ quiaʼ nedaʼ, Xan, \q1 ateʼ lu yöl-laʼ li ladxiʼ quiuʼ busacaʼ ziʼu nedaʼ. \q1 \v 76 Naʼa, lu yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ quiuʼ buë tsahuiʼ nedaʼ, \q1 ca rnna didzaʼ chibë́ʼlenuʼ nedaʼ, huen dxin quiuʼ. \q1 \v 77 Gudá duhuechiʼ ládxuʼu nedaʼ para soaʼ ibanaʼ, \q1 tuʼ raza ládxaʼa xibá naguixjuʼ Liʼ. \q1 \v 78 Ben ga uluʼtuíʼi nupa tun ba zxön cuínguequi, \q1 tuʼ gulaʼnnë́ quiaʼ, en bitiʼ bi benaʼ quéguequi, \q1 pero nedaʼ saʼ ládxaʼa ca naca xibá quiuʼ. \q1 \v 79 Ral-laʼ udxín quiaʼ nupa tadxi Liʼ, \q1 nupa naʼ núnbëʼgaca le nunuʼ ba nalí. \q1 \v 80 Ben ga udxín ca rnna le gunná bëʼu, \q1 para cabí utuíʼidaʼ. \s1 Runëʼ Dios ca rnna xtídzëʼë \q1 \v 81 Rudú ládxaʼa tuʼ ribözaʼ yöl-laʼ rusölá quiuʼ, \q1 pero runaʼ löza xtídzuʼu. \q1 \v 82 Chirequi ichul-la lahuaʼ tuʼ rizëdaʼ ládxaʼa xtídzuʼu, \q1 rnníaʼ: “¿Bátaxi huë tsaúʼu nedaʼ?” \q1 \v 83 Caní raca tuʼ naxúʼunidaʼ ca tu buzudi guídi nal-laʼ lahui guíʼ, \q1 pero catu caz gal-la ládxaʼa yuguʼ le gunná bëʼu. \q1 \v 84 ¿Bál-laxi dza soaʼ ibanaʼ nedaʼ, huen dxin quiuʼ? \q1 ¿Bátaxi usiúdxuʼ nupa taʼbía no nedaʼ? \q1 \v 85 Nupa tun ba zxön cuínguequi gulaʼchö́ʼöna tu yeru ga tsöjbixaʼ, \q1 nupa naʼ bitiʼ tun ca rnna xibá naguixjuʼ Liʼ. \q1 \v 86 Idútë li nácagaca yúguʼtë xibá gunná bëʼu. \q1 Lu yöl-laʼ rizíʼ yëʼ quéguequi taʼbía no nedaʼ. \q1 ¡Gúcalen nedaʼ! \q1 \v 87 Gulaʼzóa uluʼsunítiëʼ nedaʼ lu yödzölió ni, \q1 pero bitiʼ busán naʼa xibá quiuʼ. \q1 \v 88 Lu yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ quiuʼ busubán ládxaʼa, \q1 para gapa chiʼa le nunuʼ ba nalí len ruáʼ cuinuʼ. \s1 Réajlëʼëruʼ xtídzëʼë Xanruʼ \q1 \v 89 Rulidzaʼ Liʼ, Xan. \q1 Tsaz naguixjuʼ xtídzuʼu yehuaʼ yubá. \q1 \v 90 Gunuʼ ca rnna xtídzuʼu quégaca bönachi naʼa dza, en yúguʼtë dza siʼ zaca. \q1 Gudixaj cazuʼ yödzölió, ateʼ idíaʼticaʼsö. \q1 \v 91 Niʼa que le gunná bëʼu nacuáʼ caz yúguʼtë ga ridxintë naʼa dza, \q1 tuʼ tun xichinuʼ yúguʼtë lë naʼ. \q1 \v 92 Laʼtuʼ cabí raza ládxaʼa xibá naguixjuʼ Liʼ, \q1 chigunítiaʼ lu le busacaʼ ziʼ nedaʼ. \q1 \v 93 Catu caz gal-la ládxaʼa yuguʼ xibá quiuʼ, \q1 tuʼ busubanuʼ ládxaʼa niʼa quéguequi. \q1 \v 94 Néquidaʼ quiuʼ. \q1 ¡Busölá nedaʼ, tuʼ ruíʼi ládxaʼa xibá quiuʼ! \q1 \v 95 Nupa tuáʼ döʼ taʼbö́ʼ nisi nedaʼ para uluʼsuniti nedaʼ, \q1 pero nedaʼ güíʼi ládxaʼa le nunuʼ ba nalí. \q1 \v 96 Chibiléʼedaʼ ruúdxi que yúguʼtë le naca idútë yödzölió ni, \q1 pero catu caz udxi que le gunná bëʼu guntuʼ. \s1 Nadxíʼiruʼ xtídzëʼë Xanruʼ \q1 \v 97 Nadxíʼideʼedaʼ xibá naguixjuʼ Liʼ. \q1 Idú dza rizáʼ ládxaʼa ca naca que. \q1 \v 98 Réajniʼirödaʼ ca nupa taʼdáʼbagaʼ nedaʼ \q1 tuʼ ruíʼi ládxaʼa yuguʼ le gunná bëʼu, en tuʼ dáʼticaʼsaʼ léguequi. \q1 \v 99 Réquibeʼerödaʼ ca yúguʼtë nupa tuʼsedi nedaʼ, \q1 tuʼ rizáʼ ládxaʼa le nunuʼ ba nalí. \q1 \v 100 Réajniʼirödaʼ ca yuguʼ bönniʼ gula, \q1 tuʼ rapa chiʼa xibá quiuʼ. \q1 \v 101 Gudapa chiʼi cuinaʼ para cabí gunaʼ le cabí naca tsahuiʼ, \q1 en para gunaʼ ca rnna xtídzuʼu. \q1 \v 102 Bitiʼ caʼ nucáʼanaʼ yuguʼ le nusédinuʼ netuʼ, \q1 le nusedi quézinuʼ nedaʼ. \q1 \v 103 Bicaʼ zxixi nácagaca xtídzuʼu. \q1 Ön, nácagacarö zxixi ca le zxixi que buz. \q1 \v 104 Tuʼzéajniʼi xibá quiuʼ nedaʼ. \q1 Que lë ni naʼ réquidaʼ ziʼ yúguʼtë le cabí naca. \s1 Xtídzëʼë Dios ruzeníʼ lu icja ládxidoʼoruʼ \q1 \v 105 Ca tu beníʼ naca xtídzuʼu ga ridáʼ, \q1 en le ruzeníʼ nöza ga ral-laʼ tödaʼ. \q1 \v 106 Guzxíʼ lu naʼa bi gunaʼ, en nunaʼ tsutsu xtídzaʼa. \q1 Gapa chiʼa le nusédinuʼ netuʼ le naca tsahuiʼ. \q1 \v 107 Zoa le rusacaʼ ziʼ nedaʼ. \q1 Busubán ládxaʼa, Xan, ugunuʼ dxin xtídzuʼu. \q1 \v 108 Guzxíʼ yöl-laʼ ba riguʼa Liʼ len ruʼa, Xan, \q1 en buzéajniʼi nedaʼ yuguʼ le nusédinuʼ netuʼ. \q1 \v 109 Zóaticaʼsö bönadxi gátiaʼ, \q1 pero bitiʼ ral-la ládxaʼa xibá naguixjuʼ Liʼ. \q1 \v 110 Nupa tuáʼ döʼ buluʼzë́ tu du yalaj le sön nedaʼ, \q1 pero bitiʼ bucáʼanaʼ xibá quiuʼ. \q1 \v 111 Tsaz nazíʼ lu naʼa le nunuʼ ba nalí, \q1 ateʼ run ga rudzeja ládxaʼa. \q1 \v 112 Ruíʼi ládxaʼa gúnticaʼsaʼ ca taʼnná le gunná bëʼu. \q1 Gunaʼ caní ga idxintë dza udxi. \s1 Nagáʼanaruʼ dxiʼa niʼa que xtídzëʼë Dios \q1 \v 113 Réquidaʼ ziʼ nupa nácagaca chopa ladxiʼ, \q1 pero nadxíʼidaʼ xibá naguixjuʼ Liʼ. \q1 \v 114 Nacuʼ ca tu ga rucachiʼ cuinaʼ, en le run chiʼi nedaʼ. \q1 Runaʼ löza xtídzuʼu. \q1 \v 115 Guliʼcuíta ga zoaʼ, libíʼiliʼ ruáʼaliʼ döʼ, \q1 tuʼ gunaʼ ca taʼnná le gunná bëʼë Xanaʼ Dios. \q1 \v 116 Buzóa nedaʼ tsutsu, ugunuʼ dxin xtídzuʼu, ateʼ soaʼ ibanaʼ. \q1 Bitiʼ guʼu lataj utuíʼidaʼ ca naca le runaʼ löza. \q1 \v 117 Buzóa nedaʼ tsutsu, ateʼ uláʼ, \q1 en güíʼiticaʼsaʼ ládxaʼa le gunná bëʼu. \q1 \v 118 Nusán noʼo yúguʼtë nupa nusángaca le gunná bëʼu, \q1 tuʼ naca yöl-laʼ sinaʼ quéguequi le cabí nazacaʼ. \q1 \v 119 Ugúʼ nupa tuáʼ döʼ luyú ni ca nu rugúa bëbu. \q1 Que lë ni naʼ nadxíʼidaʼ le nunuʼ ba nalí. \q1 \v 120 Rizxizi idútë le nayáʼ nabanaʼ tuʼ rádxidaʼ Liʼ, \q1 en rádxidaʼ le gaca cateʼ usiúdxuʼ bönachi. \s1 Ral-laʼ gunruʼ ca rnna xtídzëʼë Dios \q1 \v 121 Benaʼ le naca tsahuiʼ, en le naca li. \q1 Bitiʼ usán noʼo nedaʼ lu náʼagaca nupa tuʼsacaʼ ziʼ nedaʼ. \q1 \v 122 Nacuʼ quiaʼ nedaʼ, huen dxin quiuʼ, le naca bëʼ gaca dxiʼa quiaʼ. \q1 Bitiʼ guʼu lataj uluʼsacaʼ ziʼ nedaʼ nupa tun ba zxön cuínguequi. \q1 \v 123 Richí guiö́j lahuaʼ tuʼ ribözaʼ yöl-laʼ rusölá quiuʼ, \q1 encaʼ didzaʼ tsahuiʼ quiuʼ. \q1 \v 124 Lu yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ quiuʼ ben quiaʼ nedaʼ, huen dxin quiuʼ, \q1 ca rë́ʼëni quézinuʼ gunuʼ. \q1 Busedi nedaʼ yuguʼ le gunná bëʼu. \q1 \v 125 Nacaʼ huen dxin quiuʼ. \q1 Benna quiaʼ yöl-laʼ réajniʼi para gaca gúnbëʼa le nunuʼ ba nalí. \q1 \v 126 Chibidxín dza bi gunuʼ, Xan, \q1 tuʼ gulaʼguítsjëʼ xibá naguixjuʼ Liʼ. \q1 \v 127 Que lë ni naʼ nadxíʼirödaʼ xibá naguixjuʼ Liʼ ca nadxíʼidaʼ oro. \q1 ¡Ön, ca oro banéquini, \q1 \v 128 en réquidaʼ nácagacarö dxiʼa xibá quiuʼ ca yúguʼtë le dë! \q1 Bitiʼ riléʼedaʼ dxiʼa yúguʼtë le cabí naca. \s1 Raca ládxiʼruʼ gunruʼ ca rnna xtídzëʼë Dios \q1 \v 129 Run ga rubánidaʼ le nunuʼ ba nalí. \q1 Que lë ni naʼ böʼ naca cazaʼ nazíʼ lu nëʼe le. \q1 \v 130 Cateʼ naláʼ lahui xtídzuʼu, ruzeníʼ queë́tuʼ. \q1 Run ga taʼyéajniʼi nupa nácagaca nöxaj ladxiʼ. \q1 \v 131 Gusaljaʼ ruʼa, en gunnë́ ládxaʼa, \q1 tuʼ guzë́ ládxaʼa xibá gunná bëʼu. \q1 \v 132 Buyú nedaʼ, en buzáʼ ladxiʼ quiaʼ, \q1 ca run cazuʼ quégaca nupa taʼdxíʼi Liʼ. \q1 \v 133 Buzóa nedaʼ tsutsu para gunaʼ ca rnna xtídzuʼu. \q1 Bitiʼ guʼu lataj le naca xihuiʼ inná beʼe nedaʼ. \q1 \v 134 Buáʼu nedaʼ lu naʼ nu rusacaʼ ziʼ nedaʼ, \q1 para gaca gunaʼ ca naca xibá quiuʼ. \q1 \v 135 Ben ga gaca bëʼ nazíʼ lu noʼo nedaʼ, huen dxin quiuʼ, \q1 en busedi nedaʼ yuguʼ le gunná bëʼu. \q1 \v 136 Raca nisa ribödxi guiö́j lahuaʼ ca tu yegu gubóʼo, \q1 tuʼ cabí tun bönachi ca rinná bëʼ xibá quiuʼ. \s1 Idutë li naca le rnna cazëʼ Xanruʼ \q1 \v 137 Nacuʼ Liʼ tsahuiʼ, Xan. \q1 Dxiʼa tsahuiʼ naca le ruchiʼa rusörö́uʼ quee̲tuʼ. \q1 \v 138 Nugúʼu lu naʼtuʼ le nunuʼ ba nalí. \q1 Naca tsahuiʼ, en tsaz zoa. \q1 \v 139 Tuʼ ribözaʼ le naca quiuʼ run ga régui rilá ládxiʼdaʼahuaʼ, \q1 ateʼ gulal-la ladxiʼ xtídzuʼu nupa taʼdáʼbagaʼ nedaʼ. \q1 \v 140 Idú dxiʼa tsahuiʼ naca xtídzuʼu. \q1 Que lë ni naʼ nedaʼ, huen dxin quiuʼ, nadxíʼidaʼ le. \q1 \v 141 Nöxaj ladxiʼ nacaʼ, ateʼ tuʼcáʼana bönachi nedaʼ cáʼasö, \q1 pero bitiʼ ral-la ládxaʼa le gunná bëʼu. \q1 \v 142 Zóaticaʼsö le naca tsahuiʼ quiuʼ, \q1 en idútë li naca xibá naguixjuʼ Liʼ. \q1 \v 143 Ba bidxín le raca quiaʼ, en le rusacaʼ ziʼ nedaʼ, \q1 pero raza ládxaʼa xibá gunná bëʼu. \q1 \v 144 Nácaticaʼsö tsahuiʼ le nunuʼ ba nalí. \q1 Buzéajniʼi nedaʼ para soaʼ ibanaʼ. \s1 Ral-laʼ ulaba ládxiʼruʼ le gunná cazëʼ Dios \q1 \v 145 Idú ládxaʼa rulidzaʼ Liʼ. \q1 Bubíʼi didzaʼ, Xan, ateʼ gunaʼ ca naca le gunná bëʼu. \q1 \v 146 Rulídzaticaʼsaʼ Liʼ. \q1 Busölá nedaʼ, ateʼ gunaʼ ca naca le nunuʼ ba nalí. \q1 \v 147 Riyasaʼ zíʼalö ca ritö́ yu zila, en rulidzaʼ Liʼ para gácalenuʼ nedaʼ. \q1 Ribözaʼ yuguʼ didzaʼ guʼu. \q1 \v 148 Chiʼi dzö́ʼölö rubéajaʼ yëla guiö́j lahuaʼ, \q1 para ulaba ládxaʼa ca naca xtídzuʼu. \q1 \v 149 Lu yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ quiuʼ buzë́ naguʼ chiʼa. \q1 Busubán ládxaʼa, Xan, ca naca le nusédinuʼ netuʼ. \q1 \v 150 Taʼbigaʼ nupa tuáʼ döʼ ga zoaʼ para ilaʼbía no nedaʼ. \q1 Nucáʼanagaca xibá naguixjuʼ Liʼ. \q1 \v 151 Zuʼ galaʼ ga zoaʼ, Xan, \q1 ateʼ idútë li naca le gunná bëʼu. \q1 \v 152 Dza niʼte quez núnbëʼa le nunuʼ ba nalí, \q1 en nözdaʼ tsaz nuzúʼ le. \s1 Le gunná cazëʼ Dios run rëʼu tsahuiʼ \q1 \v 153 Buyú le rusacaʼ ziʼ nedaʼ, en busölá nedaʼ, \q1 tuʼ cabí ral-la ládxaʼa xibá naguixjuʼ Liʼ. \q1 \v 154 Bubíʼi didzaʼ uláz quiaʼ, en buáʼu nedaʼ. \q1 Busubán ládxaʼa ca naca xtídzuʼu. \q1 \v 155 Ziʼtuʼ zoa yöl-laʼ rusölá ga nacuáʼ nupa tuáʼ döʼ, \q1 tuʼ cabí tuíʼi ládxiʼgaca le gunná bëʼu. \q1 \v 156 Zxö́ntërö naca yöl-laʼ ruhuéchiʼ ladxiʼ quiuʼ, Xan. \q1 Busubán ládxaʼa ca naca le nusédinuʼ netuʼ. \q1 \v 157 Ziángaca nupa taʼbía no nedaʼ, en taʼdáʼbagaʼ nedaʼ, \q1 pero bitiʼ nucáʼanaʼ le nunuʼ ba nalí. \q1 \v 158 Bitiʼ riléʼedaʼ dxiʼa nupa nucáʼanagaca Liʼ, \q1 en bitiʼ tun ca rnna xtídzuʼu. \q1 \v 159 Buyú ca nadxíʼidaʼ xibá quiuʼ, Xan. \q1 Lu yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ quiuʼ busubán ládxaʼa. \q1 \v 160 Idútë li nácagaca yúguʼtë xtídzuʼu, \q1 en tsaz nacuáʼ yúguʼtë le nusédinuʼ netuʼ le nácagaca tsahuiʼ. \s1 Ral-laʼ udödi cuinruʼ lu nëʼë Dios \q1 \v 161 Taʼbía no nedaʼ nupa taʼnná bëʼ, en bitiʼ bi benaʼ quéguequi, \q1 pero runaʼ bal xtídzuʼu lu icja ládxiʼdaʼahuaʼ. \q1 \v 162 Rudzéjalendaʼ xtídzuʼu, \q1 ca rudzeja nu rudzöli tu yöl-laʼ tsahuiʼ zxön. \q1 \v 163 Réquidaʼ ziʼ, en bitiʼ riléʼedaʼ dxiʼa le cabí nácatë, \q1 pero nadxíʼidaʼ xibá naguixjuʼ Liʼ. \q1 \v 164 Gadxi luzuí tu dza riguʼa Liʼ yöl-laʼ ba, \q1 niʼa que le nusédinuʼ netuʼ, le naca tsahuiʼ. \q1 \v 165 Taʼböza dxiʼa tsáhuiʼdoʼ nupa nadxíʼigaca xibá naguixjuʼ Liʼ, \q1 en bitiʼ bi run ga röjchéguʼgaca. \q1 \v 166 Runaʼ löza yöl-laʼ rusölá quiuʼ, Xan, \q1 en runaʼ ca rnna xibá nunuʼ. \q1 \v 167 Yuguʼ le nunuʼ ba nalí tun chiʼi böʼ naca cazaʼ, \q1 ateʼ nadxíʼideʼedaʼ léguequi. \q1 \v 168 Runaʼ ca taʼnná xibá quiuʼ, en yuguʼ le nunuʼ ba nalí \q1 tuʼ riléʼe quézinuʼ yúguʼtë le runaʼ. \s1 Rudzéjalenruʼ xtídzëʼë Dios \q1 \v 169 Ruzë́ naguʼ le rulidzaʼ Liʼ, Xan. \q1 Ruzéajniʼi nedaʼ ca rnna xtídzuʼu. \q1 \v 170 Ruzë́ naguʼ le rinábidaʼ Liʼ, \q1 en busölá nedaʼ ca rnna xtídzuʼu gunuʼ. \q1 \v 171 Bëʼ nedaʼ lataj cuʼa Liʼ yöl-laʼ ba, \q1 tuʼ rusédinuʼ nedaʼ le gunná bëʼu. \q1 \v 172 Bëʼ lataj gul-la lúdxaʼa ca naca xtídzuʼu, \q1 tuʼ nácagaca tsahuiʼ yúguʼtë xibá nunuʼ. \q1 \v 173 Guzóatë gácalenuʼ nedaʼ, \q1 tuʼ nabö́aʼ xibá quiuʼ. \q1 \v 174 Rizë́ ládxaʼa yöl-laʼ rusölá quiuʼ, Xan, \q1 en raza ládxaʼa xibá naguixjuʼ Liʼ. \q1 \v 175 Bëʼ lataj soa ibán böʼ naca cazaʼ para cuʼa Liʼ yöl-laʼ ba, \q1 en ben ga gácalen nedaʼ le nusédinuʼ netuʼ. \q1 \v 176 Ridödaʼ tsöláʼalö ca tubaʼ böʼcuʼ zxilaʼ nanítibaʼ. \q1 Gudá dudiljuʼ nedaʼ, huen dxin quiuʼ, tuʼ cabí ral-la ládxaʼa xibá nunuʼ. \c 120 \q1 \v 1 Cateʼ gudíʼi guzxácaʼa bulidzaʼ-nëʼ Xanruʼ, \q1 ateʼ Lëʼ bubiʼë didzaʼ. \q1 \v 2 Busölá böʼ naca cazaʼ, Xan, lu naʼ nu rizíʼ yëʼ, \q1 en lu naʼ nu bitiʼ run ca gunná caz. \q1 \v 3 ¿Bizxi gunëʼ quiuʼ Dios, en bizxi ubiʼë quiuʼ, liʼ naʼ rizíʼ yëʼu? \q1 \v 4 Ichizëʼ liʼ yuguʼ yaga lahui tuchiʼ que nu reaj gudil-la, \q1 en cuʼë icjuʼ boʼ yalaj que yaʼ yö́ridoʼ. \q1 \v 5 Bicaʼ bayechiʼ nedaʼ tuʼ zóasaʼ yödzö Mesec, \q1 en zoaʼ tu lu yuʼu guídi quégaca bönachi Cedar. \q1 \v 6 Xidzélëʼë chiguzóa böʼ naca cazaʼ \q1 len nupa tuʼsuniti yöl-laʼ riböza dxiʼa tsáhuiʼdoʼ. \q1 \v 7 Rë́ʼëndaʼ cözaʼ dxiʼa tsáhuiʼdoʼ, pero cateʼ ruáʼa didzaʼ \q1 të́ʼënnëʼ ilaʼdíl-lalen nedaʼ. \c 121 \q1 \v 1 Uchisa icjaʼ uyúaʼ le raca yuguʼ lu guíʼa. \q1 ¿Gazxi zaʼ le gácalen nedaʼ? \q1 \v 2 Le gácalen nedaʼ zaʼ lu nëʼë Xanruʼ. \q1 Lëʼ benëʼ lúzxiba, en luyú. \q1 \v 3 Bitiʼ guʼë lataj cuiluʼ ga ridóʼ. \q1 Bitiʼ caʼ gasi Nu naʼ run chiʼi liʼ. \q1 \v 4 Buyútsöcaʼ, bitiʼ ridödi yëla guiö́j lahuëʼ, \q1 en bitiʼ rásiëʼ, Lëʼ naʼ rapa chiʼë bönachi Israel. \q1 \v 5 Run chiʼë Xanruʼ Dios liʼ. \q1 Zoëʼ Xanruʼ Dios cuituʼ ibëla, riguʼë liʼ zxul-la. \q1 \v 6 Bitiʼ uzeguiʼ gubidza liʼ lahuiʼ dza, \q1 en bitiʼ bi gun beoʼ quiuʼ chiʼi dzö́ʼölö. \q1 \v 7 Gun chiʼë Xanruʼ Dios liʼ ga rizóʼo, en ga rudxinuʼ, \q1 dza ni zóaruʼ naʼa, en yuguʼ dza siʼ zaca. \q1 \v 8 Xanruʼ Dios gun chiʼë liʼ ga rizóʼo, en ga rudxinuʼ, \q1 dza ni zóaruʼ naʼa, en yuguʼ dza siʼ zaca. \c 122 \q1 \v 1 Budzéjadaʼ cateʼ gulë́ bönachi nedaʼ, gulaʼnná: \q1 “Uyeajruʼ yuʼu lidxëʼ Xanruʼ Dios.” \q1 \v 2 Naʼa zuíruʼ ni \q1 ga nu riyaza yödzö Jerusalén. \q1 \v 3 Dxíʼadoʼ gulunëʼ yödzö Jerusalén, \q1 ateʼ naca lachi, en tuz ca röjlö́zgaca yuʼu zxön que. \q1 \v 4 Taʼyaza yuguʼ cöʼ bönachi queëʼ Xanruʼ ga ni \q1 ca naʼ nusédinëʼ Dios bönachi Israel, \q1 para ilaʼgúʼu yöl-laʼ ba Xanruʼ Dios. \q1 \v 5 Taʼbö́ʼ nupa tuʼchiʼa tuʼsörö́ queëruʼ ga ni, \q1 ga taʼbö́ʼ taʼnná bëʼ zxíʼini xiʼsóëʼ David. \q1 \v 6 Guliʼnábinëʼ Dios gunëʼ ga gaca dxiʼa que Jerusalén, \q1 en ga uluʼzíʼ xibé nupa taʼdxíʼi yödzö ni yöl-laʼ tsahuiʼ. \q1 \v 7 Dios gunëʼ ga ilaʼböza dxiʼa tsáhuiʼdoʼ nupa nacuáʼ yödzö ni, \q1 en ga uluʼzíʼ xibé nupa taʼnná bëʼ yöl-laʼ tsahuiʼ. \q1 \v 8 Tuʼ nadxíʼidaʼ yuguʼ bö́chaʼa, en yuguʼ böchiʼ luzáʼa, \q1 rnníaʼ: “Gaca yöl-laʼ riböza dxi ladxiʼ lu yödzö ni.” \q1 \v 9 Tuʼ nadxíʼidaʼ lidxëʼ Xanruʼ Dios, \q1 rinábidaʼ-nëʼ gunëʼ ga gaca dxiʼa que yödzö ni. \c 123 \q1 \v 1 Uchisa lahuaʼ uyúaʼ ga zuʼ Liʼ, \q1 röʼu rinná bëʼu yehuaʼ yubá niʼ. \q1 \v 2 Ca runëʼ bönniʼ nadóʼo, ruyúëʼ bi uluʼë xanëʼ, \q1 ateʼ ruyubiʼ biʼi nigula nadóʼo bi ulúʼunu nigula xanbiʼ, \q1 lëscaʼ caní ruyuruʼ rëʼu bi uluʼë Xanruʼ Dios, \q1 ga idxinrö dza uzáʼ ládxëʼë queë́ruʼ. \q1 \v 3 Buzáʼ ladxiʼ queë́tuʼ, Xan. Buzáʼ ladxiʼ queë́tuʼ, \q1 tuʼ nacuáʼ nupa tuʼcáʼana netuʼ cáʼasö. \q1 \v 4 Rudú ládxiʼtuʼ tuʼ tuʼtitaj netuʼ nupa tuʼzíʼ xibé yúguʼtë le dë, \q1 en tuʼ tuʼcáʼana netuʼ cáʼasö nupa tun ba zxön cuínguequi. \c 124 \q1 \v 1 “Laʼtuʼ cabí gúcalenëʼ Xanruʼ rëʼu”, \q1 ral-laʼ ilaʼnná bönachi Israel: \q1 \v 2 “Laʼtuʼ cabí gúcalenëʼ Xanruʼ rëʼu \q1 cateʼ nupa bitiʼ taʼléʼe rëʼu dxiʼa gulaʼdíl-lalen rëʼu, \q1 \v 3 laʼ gulútitë rëʼu \q1 tuʼ gulaʼlédeʼe rëʼu. \q1 \v 4 Guca queë́ruʼ ca laʼ usubágaʼtë rëʼu nisa, \q1 en laʼ uchícjatëruʼ lu nisa naʼ. \q1 \v 5 Laʼ uchícjatëruʼ tu lu nisa zila.” \b \q1 \v 6 ¡Bicaʼ láʼayi Xanruʼ Dios \q1 tuʼ cabí biʼë lataj nupa bitiʼ taʼléʼe rëʼu dxiʼa uluʼsuniti rëʼu! \b \q1 \v 7 Bularuʼ ca rulabaʼ biguínnidoʼ tu lu le zön lëbaʼ. \q1 Narözaʼ du yalaj, ateʼ nuláruʼ. \q1 \v 8 Le rácalen rëʼu zaʼ lu nëʼë Xanruʼ Dios. \q1 Lëʼ benëʼ lúzxiba, en lu yu. \c 125 \q1 \v 1 Nupa tuʼzxöni ládxiʼgaca Xanruʼ Dios nácagaca ca guíʼa Sión, \q1 tuʼ cabí bi gaca utá guíʼa naʼ, pero tsaz zoa caz. \q1 \v 2 Ca rö́ʼgaca guíʼa idú gásibiʼilö yödzö Jerusalén, \q1 laʼ canísö zoëʼ Xanruʼ Dios idú gásibiʼilö bönachi queëʼ, \q1 naʼa dza, en yúguʼtë dza siʼ zaca. \q1 \v 3 Bitiʼ ral-laʼ ilaʼnná bëʼ nupa tuáʼ döʼ lu xiyúgaca bönachi tsahuiʼ, \q1 para cabí iún ga iluʼë döʼ bönniʼ tsahuiʼ naʼ. \b \q1 \v 4 Xan, ben ga gaca dxiʼa quégaca nupa nácagaca dxiʼa, \q1 en quégaca nupa idú ládxiʼgaca tun ca rnna xtídzuʼu. \q1 \v 5 Nupa tuʼdödi cuínguequi lu le cabí nácatë, \q1 ben léguequi xiguiaʼ tsözxö́n len nupa tuáʼ döʼ. \q1 Ben ga ilaʼcuáʼ bönachi Israel dxiʼa tsáhuiʼdoʼ. \c 126 \q1 \v 1 Cateʼ Xanruʼ Dios buchë́ʼë bönachi yödzö Sión \q1 nupa gulaʼdzún ziʼtuʼ, gúquiruʼ yë́lasö rineruʼ. \q1 \v 2 Níʼirö idú ládxiʼruʼ buzxídxiruʼ, \q1 en lu yöl-laʼ rudzeja queë́ruʼ gurö́dxiʼaruʼ. \q1 Níʼirö guluíʼi didzaʼ bönachi yuguʼ yödzö izáʼa, gulaʼnná: \q1 “Dios, Xángaquiëʼ, benëʼ le nácagaca zxön, gúcalenëʼ légaquiëʼ.” \q1 \v 3 Xanruʼ Dios benëʼ le nácagaca zxön, gúcalenëʼ rëʼu, \q1 ateʼ ruzíʼiruʼ xibë́ʼ. \q1 \v 4 Buchë́ʼ netuʼ, irúajtuʼ ga ni nadzuntuʼ, Xan, \q1 para gácatuʼ ca nisa rudxín lu yegu nuhuíʼigaca. \q1 \v 5 Lu yöl-laʼ rudzeja ilaʼbö́dxiʼa cateʼ ilaʼlapa \q1 nupa lu yöl-laʼ ribödxi quéguequi röjö́zagaca. \q1 \v 6 Nu bönniʼ lu yöl-laʼ ribödxi rizë́ʼë, nuʼë bínnedoʼ röjözëʼ, \q1 lu yöl-laʼ rudzeja cö́dxiʼë cateʼ udxinëʼ, nuʼë le nulapëʼ. \c 127 \q1 \v 1 Channö cabí runëʼ tsutsu Xanruʼ Dios tu yuʼu, \q1 nítisö tunëʼ dxin bönniʼ tunëʼ yuʼu naʼ. \q1 Channö cabí run chiʼë Xanruʼ Dios tu yödzö, \q1 nítisö ruyúëʼ bönniʼ naʼ yuʼu lu nëʼë yödzö naʼ. \q1 \v 2 Nítisö naca rubanuʼ zíladoʼ, en röjöxuʼ cateʼ chigúl-ladaʼ, \q1 en raguʼ le guzxiʼu niʼa que le busacaʼ ziʼ cuinuʼ, \q1 tuʼ runnëʼ Xanruʼ Dios que nu nadxíʼinëʼ cateʼ niʼ rasi nu naʼ. \q1 \v 3 Buliʼyú, nácagacabiʼ zxíʼiniruʼ le runnëʼ Xanruʼ Dios queë́ruʼ, \q1 ateʼ bíʼidoʼ tuʼcuáʼanu nigula queë́ruʼ \q1 nácagacabiʼ le rubiʼë Xanruʼ Dios queë́ruʼ. \q1 \v 4 Ca nácagaca yaga lahuiʼ tuchiʼ lu naʼ nu bönniʼ rejëʼ gudil-la \q1 nácagacabiʼ zxíʼinëʼ bönniʼ zoëʼ iz cuidiʼ queëʼ. \q1 \v 5 Bicaʼ ba bönniʼ nacuáʼabiʼ queëʼ ziántëröbiʼ. \q1 Bitiʼ caʼ utuíʼinëʼ cateʼ ruʼë didzaʼ láhuiʼgaquiëʼ \q1 bönniʼ tuʼchiʼa tuʼsörö́ëʼ queëʼ, en lógaca nupa taʼdíl-lalen lëʼ. \c 128 \q1 \v 1 Bicaʼ ba yúguʼtë nupa tadxi Xanruʼ Dios, \q1 nupa naʼ tun ca rë́ʼëni quézinëʼ Lëʼ. \q1 \v 2 Cateʼ gaguʼ le gataʼ quiuʼ niʼa que dxin nun cazuʼ, \q1 uziʼu xibé lë naʼ, en gaca dxiʼa quiuʼ. \q1 \v 3 Gácanu nigula quiuʼ ca tu lubá uva dxía ga naca löʼa lidxuʼ, \q1 ateʼ ilácabiʼ zxíʼinuʼ ca yuguʼ yaga olívodoʼ taʼbö́ʼöbiʼ ga niʼ ráguliʼ. \q1 \v 4 Buliʼyútsöcaʼ, caní gáquiëʼ bicaʼ ba \q1 bönniʼ naʼ rádxinëʼ Xanruʼ Dios. \q1 \v 5 Xanruʼ Dios zoëʼ Sión gunëʼ ga gaca dxiʼa quiuʼ, \q1 en guʼë liʼ lataj iléʼenuʼ le dxiʼa gaca que yödzö Jerusalén \q1 yúguʼtë dza suʼ ibanuʼ. \q1 \v 6 Dios guʼë liʼ lataj iléʼenuʼ yuguʼ zxíʼini xiʼsúʼ, \q1 en gunëʼ ga ilaʼböza dxiʼa tsáhuiʼdoʼ bönachi Israel. \c 129 \q1 \v 1 “Zian luzuí gulaʼbía no netuʼ ga gudelaʼ nácatuʼ raʼbandoʼ”, \q1 huáca ilaʼnná bönachi Israel: \q1 \v 2 “Zian luzuí gulaʼbía no netuʼ ga gudelaʼ nácatuʼ raʼbandoʼ, \q1 pero bitiʼ gulaʼdeliʼ uluʼxicja netuʼ. \q1 \v 3 Guca tsca buluʼgáʼana-baʼ bëdxi lu bëlaʼ cúdzuʼtuʼ, \q1 en gulún tunna ga gudödi xiyágabaʼ bëdxi quégaquiëʼ.” \b \q1 \v 4 Tsahuiʼ náquiëʼ Xanruʼ Dios. \q1 Chinachúguëʼ du quégaca nupa tuáʼ döʼ le gulúguiʼni netuʼ. \b \q1 \v 5 Ben ga uluʼtuíʼi, en uluʼhuécja guz cúdzuʼlö \q1 yúguʼtë nupa bitiʼ taʼléʼe dxiʼa netuʼ, bönachi Sión. \q1 \v 6 Ben ga ilácagaca ca guíxiʼdoʼ daʼ ícjoʼolö yuʼu, \q1 le ribídxitë cateʼ niʼ naca huë́ʼënidoʼ. \q1 \v 7 Bitiʼ gaca ulí nëʼe nu tsöjchugu le, \q1 en bitiʼ gaca nu gachi tsölén guizxi que, \q1 \v 8 en bitiʼ taʼnná nupa taʼdödi niʼ: \q1 “Rinábituʼ-nëʼ Xanruʼ Dios gunëʼ ga gaca dxiʼa quiuʼ. \q1 Lu Lëʼ Xanruʼ rinábituʼ Lëʼ gunëʼ ga gaca dxiʼa quiuʼ.” \c 130 \q1 \v 1 Ga ni nö́tjadaʼ rulidzaʼ Liʼ, Xan. \q1 \v 2 Ruzë́ naguʼ chiʼa, Xanaʼ Dios. \q1 Ruzëdaʼ naguʼ le rinábidaʼ Liʼ. \q1 \v 3 Laʼ nnaruʼ tsöjnenuʼ xiguiaʼ nabágaʼgaca bönachi, \q1 ¿nuzxi caz urúaj tsahuiʼ loʼ, Xan? \q1 \v 4 Runiti lo cazuʼ netuʼ, Xan, \q1 para guntuʼ Liʼ bal. \q1 \v 5 Runaʼ löza Liʼ, Xanaʼ Dios. Run löza böʼ naca cazaʼ Liʼ, \q1 ateʼ runaʼ löza gaca ca rnna xtídzuʼu. \q1 \v 6 Böʼ naca cazaʼ runrö löza Liʼ, Xan, \q1 ca tunëʼ bönniʼ tapa chiʼë yödzö chiʼi dzö́ʼölö taʼbözëʼ itö́ yu zila, \q1 ca tunëʼ löza itö́ yu zila yuguʼ bönniʼ naʼ. \q1 \v 7 Guliʼgún löza Xanruʼ Dios, libíʼiliʼ, bönachi Israel, \q1 tuʼ náquiëʼ dxiʼi ladxiʼ Xanruʼ, \q1 en ruhuáʼuëʼ bönachi Israel. \q1 \v 8 Xanruʼ Dios huöáʼuëʼ bönachi Israel \q1 lu yúguʼtë xiguiaʼ nabágaʼgaca. \c 131 \q1 \v 1 Bitiʼ run ba zxön cuinaʼ, Xan, en bitiʼ rigúʼu cuinaʼ yöl-laʼ ba, \q1 en bitiʼ ulapaʼ naʼa le nácagaca zxön, en le nácagaca böniga. \q1 \v 2 Idú ládxaʼa nuzóa cuinaʼ nöxaj, en zoaʼ dxisö. \q1 Ca runbiʼ biʼi huë́ʼëni ruzíʼ ládxiʼbiʼ cuítanu xináʼabiʼ, \q1 caʼ riböza böʼ naca cazaʼ lu icja ládxiʼdaʼahuaʼ. \b \q1 \v 3 ¡Libíʼiliʼ, bönachi Israel, guliʼgunëʼ löza Xanruʼ Dios \q1 ga naguelaʼ naʼa dza, en yúguʼtë dza siʼ zaca! \c 132 \q1 \v 1 Rinábidaʼ Liʼ, Xan, uláz queëʼ David tsöjnénuʼ \q1 yúguʼtë le gudíʼi guzxáquëʼë, \q1 \v 2 en ca benëʼ tsutsu xtídzëʼë, Xan, en guzxíʼ lu nëʼë bi gunëʼ loʼ, \q1 nacuʼ Nu nál-latërö láhuigaquiëʼ zxíʼini xiʼsóëʼ Jacob, gunnë́ʼ: \q1 \v 3 “Bitiʼ caʼ tsuʼa lidxaʼ, \q1 en bitiʼ gátaʼa le rátiʼdaʼ, \q1 \v 4 en bitiʼ guʼa lataj tödi yëla guiö́j lahuaʼ, \q1 en bitiʼ utsudiʼ lahuaʼ, \q1 \v 5 ga idxinrö dza ucözaʼ tu lataj ga soëʼ Xanruʼ Dios, \q1 le gaca yuʼu lidxi Nu naʼ nál-latërö láhuigaquiëʼ zxíʼini xiʼsóëʼ Jacob.” \q1 \v 6 Biyö́nituʼ didzaʼ que guíʼina láʼayi queëʼ Dios cateʼ niʼ zóatuʼ Efrata, \q1 ateʼ budzö́lituʼ le lu xiyúëʼ Jaar. \q1 \v 7 Uyéajruʼ ga naʼ zoa cazëʼ Xanruʼ Dios. \q1 Tseaj ládxiʼruʼ-nëʼ ga naca xilibi niʼë. \q1 \v 8 Gudödi, Xan, ga naʼ soa cazuʼ Liʼ. \q1 Gudá tsözxö́n len guíʼina láʼayi que yöl-laʼ zxön quiuʼ. \b \q1 \v 9 Ben ga sóalen le naca tsahuiʼ yuguʼ bixúz quiuʼ \q1 ca tu lariʼ taʼxóëʼ cúdzuʼgaquiëʼ. \q1 Ben ga ilúl-la bönachi quiuʼ lu yöl-laʼ rudzeja quéguequi. \b \q1 \v 10 Uláz queëʼ David, huen dxin quiuʼ, rinábidaʼ Liʼ \q1 cabí ucáʼanuʼ bönniʼ naʼ gurö́ cazuʼ Liʼ. \b \q1 \v 11 Xanruʼ Dios benëʼ tsutsu xtídzëʼë bi gunëʼ queëʼ David, \q1 le naca idútë li, ateʼ Lëʼ bitiʼ unítiëʼ xtídzëʼë naʼ, gunnë́ʼ: \q1 “Uzóaʼ tuëʼ zxíʼini xiʼsúʼ xilatjuʼ ga inná bë́ʼëbiʼ. \q1 \v 12 Channö ilunbiʼ zxíʼini xiʼsúʼ ca rnna didzaʼ dzaga quiaʼ, \q1 en le nunaʼ ba nalí para uzéajniʼidaʼ légacabiʼ, \q1 ilaʼnná bë́ʼëbiʼ ga röʼu rinná bëʼu yúguʼtë dza siʼ zaca.” \q1 \v 13 Xanruʼ Dios nabö́ cazëʼ queëʼ yödzö Sión. \q1 Raca ládxëʼë gaca Sión ga soa cazëʼ Lëʼ. \q1 \v 14 Rnnëʼ: “Nácaticaʼsö lataj ni ga soa cazaʼ nedaʼ. \q1 Soaʼ ni tuʼ raca ládxaʼa soaʼ ni. \q1 \v 15 Gunaʼ ga gátadaʼ le ilágugaca bönachi ni, \q1 en gunaʼ ga uluʼhuö́laj ilaʼdzéʼe yöta xtila \q1 nupa taʼyadzaj taʼyudxi lu yödzö ni. \q1 \v 16 Gunaʼ ga sóalen yöl-laʼ rusölá yuguʼ bixúz quiaʼ \q1 ca tu lariʼ ilaʼxóa cúdzuʼgaquiëʼ, \q1 ateʼ ilúl-la bönachi quiaʼ lu yöl-laʼ rudzeja quéguequi. \q1 \v 17 Gunaʼ ni ga iláʼ lahui yöl-laʼ unná bëʼ queëʼ David. \q1 Gunaʼ ga sóaticaʼsö nu inná bëʼ xilatjëʼ bönniʼ naʼ nabö́ cazaʼ. \q1 \v 18 Gunaʼ ga sóalen nupa bitiʼ taʼléʼe lëʼ dxiʼa yöl-laʼ rutuíʼi \q1 ca tu lariʼ ilácuguequi, pero tsëpi yösa beníʼ le dxía icjëʼ.” \c 133 \q1 \v 1 Buliʼyútsöcaʼ: ¡Bicaʼ dxiʼa tsahuiʼ naca \q1 cateʼ nupa nácagaca böchiʼ luzëʼe \q1 taʼböza lu yöl-laʼ tuz quéguequi! \q1 \v 2 Naca ca le za taʼgúʼu ícjaguequi bönachi, \q1 le ridzún lu guitsaʼ láhuiguequi, \q1 en bidzún lu guitsaʼ lúzxuëʼ Aarón, \q1 le bidzún ga ridxintë lu yeni zxëʼ. \q1 \v 3 Naca ca buzén le ridinni lu guíʼa Hermón, \q1 en ca le riböʼa lu guíʼa Sión, \q1 tuʼ gunná bëʼë Xanruʼ gaca dxiʼa queëruʼ lu guíʼa naʼ, \q1 en gataʼ yöl-laʼ naʼbán idú queëruʼ. \c 134 \q1 \v 1 ¡Buliʼyútsöcaʼ! \q1 ¡Guliʼcuʼë Xanruʼ Dios yöl-laʼ ba, yúguʼtëliʼ runliʼ xichinëʼ Xanruʼ, \q1 yúguʼtëliʼ naʼ zóaliʼ yuʼu lidxëʼ Xanruʼ chiʼi dzö́ʼölö! \q1 \v 2 ¡Guliʼchisa náʼaliʼ ga zóaliʼ lataj láʼayi queëʼ, \q1 en guliʼnná dxiʼa queëʼ! \q1 \v 3 Xanruʼ Dios, zoa cazëʼ yödzö Sión, gunëʼ ga gaca dxiʼa queë́liʼ. \q1 Naca cazëʼ Nu ben yehuaʼ yubá, en yödzölió ni. \c 135 \q1 \v 1 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba Xanruʼ Dios! \q1 ¡Guliʼcúʼu yöl-laʼ ba La laʼayi queëʼ Xanruʼ Dios! \q1 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba, libíʼiliʼ runliʼ xichinëʼ Xanruʼ, \q1 \v 2 libíʼiliʼ naʼ zuíliʼ yuʼu lidxëʼ Xanruʼ, \q1 ga naʼ zóaliʼ löʼa que yuʼu lidxëʼ Dios queëruʼ! \q1 \v 3 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba Xanruʼ Dios tuʼ náquiëʼ dxiʼa! \q1 ¡Guliʼgul-la yöl-laʼ ba que La laʼayi queëʼ, tuʼ naca lachi! \b \q1 \v 4 Nabö́ cazëʼ Xanruʼ zxíʼini xiʼsóëʼ Jacob para ilaca quez queëʼ. \q1 Gurö́ëʼ bönachi Israel para ilequi queëʼ. \q1 \v 5 Nözdaʼ nayë́pisëʼ Xanruʼ Dios. \q1 Nayë́pisëtërëʼ ca yuguʼ dios quégaca bönachi izáʼa. \q1 \v 6 Run cazëʼ Xanruʼ ca riyaza ladxiʼ cazëʼ yehuaʼ yubá niʼ, \q1 en luyú ni, en lu nísadoʼ, en zxan lu yu. \q1 \v 7 Runëʼ ga röʼ böaj gátiʼtës luyú ni, \q1 en runëʼ ga rëpi yösa cateʼ ralaj guiö́j. \q1 Rubéajëʼ böʼ recja ga rapa chiʼë le nequi queëʼ. \q1 \v 8 Bë́tiëʼ yuguʼ biʼi bönniʼ zíʼalö quégaca bönachi Egipto, \q1 zxíʼinigaca bönachi, en böaʼ huë́ʼënidoʼ quégacabaʼ böaʼ guixiʼ. \q1 \v 9 Benëʼ yuguʼ yöl-laʼ huáca zxön le gulaca bëʼ luyú Egipto, \q1 yuguʼ lë naʼ gulaca queëʼ Faraón, en quégaca huen xichinëʼ. \q1 \v 10 Busunítiëʼ Dios bönachi zián yödzö izáʼa, \q1 en bë́tiëʼ bönniʼ lo taʼnná bëʼë. \q1 \v 11 Bë́tiëʼ Sehón, bönniʼ gunná béʼenëʼ bönachi Amorreo, \q1 en Og, bönniʼ gunná béʼenëʼ bönachi Basán, \q1 en bönniʼ gulaʼnná béʼenëʼ bönachi yödzö nacuáʼ luyú Canaán. \q1 \v 12 Budödëʼ xiyúgaquiëʼ bönniʼ naʼ \q1 lu náʼagaquiëʼ bönniʼ Israel, bönachi queë cazëʼ. \b \q1 \v 13 Tsaz zoa caz Loʼ, Xan. \q1 Ilaʼcuáʼticaʼsö nupa tsöjnégaca Liʼ, Xan, \q1 \v 14 tuʼ uchiʼa usörö́uʼ bönachi queuʼ, Xantuʼ Dios, \q1 en huéchiʼ ládxuʼu nupa tun xichinuʼ. \b \q1 \v 15 Budóʼ quégaca bönachi yuguʼ yödzö izáʼa néquiniguequi \q1 plata, en oro, yuguʼ le núngaca lu niʼa lu náʼagaca bönachi. \q1 \v 16 Zóagaca ruíʼiguequi, pero bitiʼ bi didzaʼ tuíʼi. \q1 Zóagaca guiö́j lóguequi, pero bitiʼ bi taʼléʼe. \q1 \v 17 Zóagaca nágagaca, pero bitiʼ bi taʼyöni, \q1 en bitiʼ taʼguelaʼ böʼ ruíʼigaca. \q1 \v 18 Nupa tun léguequi ilaca ca nácagaca budóʼ naʼ, \q1 en caní ilaca yúguʼtë nupa tuʼzxöni ladxiʼ léguequi. \b \q1 \v 19 Libíʼiliʼ, bönachi Israel, guliʼguíëʼ Xanruʼ náquiëʼ dxiʼa. \q1 Libíʼiliʼ, zxíʼini xiʼsóëʼ Aarón, guliʼguíëʼ Xanruʼ náquiëʼ dxiʼa. \q1 \v 20 Libíʼiliʼ, zxíʼini xiʼsóëʼ Leví, guliʼguíëʼ Xanruʼ náquiëʼ dxiʼa. \q1 Libíʼiliʼ, núlöliʼ rádxiliʼ-nëʼ Xanruʼ, guliʼguíëʼ Xanruʼ náquiëʼ dxiʼa. \q1 \v 21 Núlöliʼ zóaliʼ yödzö Sión ral-laʼ guië́liʼ-nëʼ Xanruʼ náquiëʼ dxiʼa, \q1 tuʼ zoa cazëʼ Xanruʼ Dios yödzö Jesusalén. \b \q1 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba Xanruʼ! \c 136 \q1 \v 1 ¡Xclenëʼ Xanruʼ Dios tuʼ náquiëʼ dxiʼa! \q1 Zóaticaʼsö yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ queëʼ. \q1 \v 2 ¡Xclenëʼ Dios nayë́pisëtërëʼ ca yuguʼ dios izáʼa! \q1 Zóaticaʼsö yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ queëʼ. \q1 \v 3 ¡Xclenëʼ Xanruʼ, nayë́pisëtërëʼ ca yuguʼ xángaca bönachi! \q1 Zóaticaʼsö yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ queëʼ. \q1 \v 4 ¡Xclenëʼ Dios, tuzëʼ Lëʼ runëʼ yuguʼ yöl-laʼ huáca zxön! \q1 Zóaticaʼsö yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ queëʼ. \q1 \v 5 ¡Xclenëʼ Dios, len yöl-laʼ rácadaʼ queëʼ benëʼ lúzxiba! \q1 Zóaticaʼsö yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ queëʼ. \q1 \v 6 ¡Xclenëʼ Dios, gudixjëʼ luyú láhuilö nísadoʼ! \q1 Zóaticaʼsö yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ queëʼ. \q1 \v 7 ¡Xclenëʼ Dios, benëʼ gubidza, en beoʼ! \q1 Zóaticaʼsö yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ queëʼ. \q1 \v 8 ¡Benëʼ Dios gubidza para tseníʼ lahuiʼ dza! \q1 Zóaticaʼsö yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ queëʼ. \q1 \v 9 ¡Benëʼ Dios beoʼ, en yuguʼ bölaj para uluʼzeníʼ chiʼi dzö́ʼölö! \q1 Zóaticaʼsö yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ queëʼ. \q1 \v 10 ¡Xclenëʼ Dios, bë́tiëʼ yuguʼ biʼi bönniʼ lo quégaca bönachi Egipto! \q1 Zóaticaʼsö yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ queëʼ. \q1 \v 11 ¡Bubéajëʼ bönachi Israel ladaj bönachi Egipto naʼ! \q1 Zóaticaʼsö yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ queëʼ. \q1 \v 12 ¡Len yöl-laʼ huáca zxön queëʼ, en lu yöl-laʼ nadxíʼi queëʼ benëʼ caní! \q1 Zóaticaʼsö yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ queëʼ. \q1 \v 13 ¡Xclenëʼ Dios, bubéajëʼ choplö Nísadoʼ Xiná! \q1 Zóaticaʼsö yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ queëʼ. \q1 \v 14 ¡Benëʼ ga gulaʼdödi bönachi Israel gatsaj láhuiʼlö nísadoʼ naʼ! \q1 Zóaticaʼsö yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ queëʼ. \q1 \v 15 ¡Lu nísadoʼ naʼ busunítiëʼ Faraón, en bönniʼ queëʼ röjáquiëʼ gudil-la! \q1 Zóaticaʼsö yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ queëʼ. \q1 \v 16 ¡Xclenëʼ Dios, guchë́ʼë bönachi queëʼ laʼ guixiʼ ga niʼ naca yu bidxi! \q1 Zóaticaʼsö yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ queëʼ. \q1 \v 17 ¡Xclenëʼ Dios, bë́tiëʼ bönniʼ gulaʼnná bëʼë, guláquiëʼ nal-la! \q1 Zóaticaʼsö yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ queëʼ. \q1 \v 18 ¡Bë́tiëʼ bönniʼ gulaʼnná bëʼë, dëdaʼ lu náʼagaquiëʼ yöl-laʼ unná bëʼ! \q1 Zóaticaʼsö yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ queëʼ. \q1 \v 19 ¡Bë́tiëʼ Sehón, bönniʼ gunná béʼenëʼ bönachi Amorreo! \q1 Zóaticaʼsö yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ queëʼ. \q1 \v 20 ¡Bë́tiëʼ Og, bönniʼ gunná béʼenëʼ bönachi Basán! \q1 Zóaticaʼsö yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ queëʼ. \q1 \v 21 ¡Budödëʼ xiyúgaquiëʼ lu náʼagaca bönachi queëʼ! \q1 Zóaticaʼsö yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ queëʼ. \q1 \v 22 ¡Budödëʼ le lu náʼagaca bönachi Israel, bönachi tun xichinëʼ! \q1 Zóaticaʼsö yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ queëʼ. \q1 \v 23 ¡Yöjnenëʼ rëʼu cateʼ niʼ bugáʼanaruʼ cáʼasö! \q1 Zóaticaʼsö yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ queëʼ. \q1 \v 24 ¡Busölë́ʼ rëʼu lu náʼagaca nupa gulaʼdíl-lalen rëʼu! \q1 Zóaticaʼsö yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ queëʼ. \q1 \v 25 ¡Rugahuëʼ yúguʼtë bönachi! \q1 Zóaticaʼsö yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ queëʼ. \q1 \v 26 ¡Xclenëʼ Dios, zoa cazëʼ yehuaʼ yubá! \q1 Zóaticaʼsö yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ queëʼ. \c 137 \q1 \v 1 Raʼ yegu nacuáʼ lu yu Babilonia gurö́ʼötuʼ, \q1 en gurödxi yéchiʼtuʼ, cateʼ yöjnetuʼ yödzö Sión. \q1 \v 2 Lu yaga rö́ʼgaca yuguʼ raʼ yegu niʼ \q1 bugálaʼtuʼ yuguʼ le rúl-lalentuʼ. \q1 \v 3 Caní bentuʼ tuʼ gulaʼnabi yudxi nupa gulachë́ʼ netuʼ nadzuntuʼ niʼ gúl-latuʼ. \q1 Nupa buluʼsacaʼ ziʼ netuʼ gulaʼnaba queë́tuʼ yöl-laʼ ruzxidxi, gulaʼnná: \q1 “Guliʼgul-la queë́tuʼ tu le rul-la que yödzö Sión.” \q1 \v 4 ¿Nacxi caz gaca gúl-latuʼ le rul-la queëʼ Xanruʼ \q1 ga ni nadzuntuʼ tu lu yödzö izáʼa? \q1 \v 5 Channö gal-la ládxaʼa yödzö Jerusalén, \q1 rinábidaʼ-nëʼ Dios ugǘëʼ yöl-laʼ raca que naʼa ibëla. \q1 \v 6 Rinábidaʼ-nëʼ gunëʼ ga taʼ lúdxaʼa chichjaʼ \q1 channö cabí tsöjnedaʼ ladzaʼ, \q1 en channö cabí huíʼ zxönraʼ yödzö Jerusalén ca iaʼtú le ruzíʼidaʼ xibé. \b \q1 \v 7 Yöjné le gulunëʼ zxíʼini xiʼsóëʼ Edom, Xan, \q1 le gulunëʼ dza busiúdxuʼ yödzö Jerusalén, \q1 ca naʼ gulaʼnnë́ʼ: “Guliʼquínnaj dëra. \q1 Guliʼquinnaj dëra ga idxintë xilibi zöʼö yödzö naʼ.” \b \q1 \v 8 Libíʼiliʼ, bönachi Babilonia, libíʼiliʼ rusunítiliʼ, \q1 bicaʼ ba nu ubíʼi queë́liʼ ca naʼ benliʼ queë́tuʼ. \q1 \v 9 Bicaʼ ba nu quelaʼ yuguʼ bíʼidoʼ queë́liʼ \q1 en uzxuzxaj légacabiʼ yuguʼ lu guiö́j. \c 138 \q1 \v 1 Idú ládxaʼa guíaʼ Liʼ, “Xclenuʼ” Xan. \q1 Gul-laʼ yöl-laʼ ba quiuʼ lógaca le tun zxön bönachi yuguʼ yödzö izáʼa. \q1 \v 2 Uzóa zxibaʼ sacaʼ yudoʼ láʼayi quiuʼ, en guíaʼ Liʼ, “Xclenuʼ” \q1 niʼa que Loʼ, tuʼ nacuʼ dxiʼi ladxiʼ, en runuʼ ca rnna didzaʼ bëʼu, \q1 tuʼ benuʼ ca naca lu xtídzuʼu, en lu le naca ca nazíʼi lo. \q1 \v 3 Laʼ dza náʼasö cateʼ bulidzaʼ Liʼ, bubiʼu didzaʼ. \q1 Tuʼ butipuʼ ládxaʼa, gucaʼ rugu ladxiʼ. \q1 \v 4 Yúguʼtë bönniʼ taʼnná bëʼë ilë́ʼ Liʼ: “Xclenuʼ” Xan, \q1 cateʼ ilaʼyönnëʼ didzaʼ ruʼu. \b \q1 \v 5 Ilul-lëʼ ca nácagaca le runëʼ Xanruʼ Dios, \q1 tuʼ nácatërö zxön yöl-laʼ ba queëʼ Xanruʼ. \q1 \v 6 Sal-laʼ nayë́pisëtërëʼ Xanruʼ Dios \q1 ruíʼi ládxëʼë nupa nácagaca cáʼasö, \q1 pero ziʼtuʼ zíʼtuʼsö ruyúëʼ nupa tun ba zxön cuínguequi. \b \q1 \v 7 Sal-laʼ ridáʼ ga zoa bönadxi quiaʼ, Liʼ utipa cazuʼ ládxaʼa. \q1 Tíl-lalen cazuʼ nupa taʼdíl-lalen nedaʼ, \q1 ateʼ len yöl-laʼ huáca quiuʼ usölóʼ nedaʼ. \b \q1 \v 8 Xanruʼ gun cazëʼ quiaʼ ca chinuzóa cazëʼ gunëʼ. \b \q1 Zóaticaʼsö yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ quiuʼ, Xan. \q1 Bitiʼ usán noʼo le nun cazuʼ len naʼ cuinuʼ. \c 139 \q1 \v 1 Ruyú cazuʼ le yuʼu icja ládxiʼdaʼahuaʼ, Xan, en nunbëʼ cazuʼ nedaʼ. \q1 \v 2 Nöz quézinuʼ cateʼ riböʼa, en cateʼ riyasaʼ. \q1 Nö́zinuʼ le rizáʼ ládxaʼa niʼ zuʼ ziʼtuʼ. \q1 \v 3 Ruyú cazuʼ nedaʼ cateʼ bi runaʼ, en cateʼ rasiaʼ, \q1 en nö́zinuʼ yúguʼtë le runaʼ. \q1 \v 4 Zíʼatëlö ca bi didzaʼ ruʼa, \q1 chi nöz quézinuʼ bi inníaʼ, Xan. \q1 \v 5 Röjnöru cazuʼ lahuaʼ, en zaʼ cazuʼ cúdzaʼa, \q1 en naxóaticaʼsö noʼo nedaʼ. \q1 \v 6 Run ga rubánidaʼ tuʼ nöz quézinuʼ Liʼ. \q1 Bitiʼ séquiʼdaʼ tséajniʼidaʼ ca naca. \b \q1 \v 7 ¿Naruʼ huáca tsejaʼ ga bitiʼ idxín Böʼ quiuʼ? \q1 ¿Naruʼ huáca izxúnnajaʼ ga bitiʼ zoa cazuʼ Liʼ? \q1 \v 8 Laʼtuʼ huabenaʼ lúzxiba, niʼ soa cazuʼ Liʼ, \q1 en laʼtuʼ huötjaʼ lataj chul-la, niʼ zoa cazuʼ caʼ. \q1 \v 9 Laʼtuʼ uyijaʼ ga rilén gubidza, \q1 o laʼtuʼ huadödaʼ iaʼtsöláʼalö nísadoʼ, \q1 \v 10 niʼ caz ichëʼu nedaʼ, \q1 ateʼ len noʼo ibëla sön cazuʼ nedaʼ. \q1 \v 11 Laʼtuʼ inníaʼ: “Ucachiʼ nedaʼ le naca chul-la”, \q1 en laʼtuʼ huöáca chul-la beníʼ zóalen nedaʼ, \q1 \v 12 bitiʼ gaca chul-la loʼ Liʼ lë naʼ naca chul-la quiaʼ, \q1 pero chiʼi dzö́ʼölö gaca quiuʼ ca lahuiʼ dza. \q1 Tuz ca nácagaca loʼ Liʼ le naca chul-la, en le naca lahuiʼ dza. \q1 \v 13 Nun cazuʼ Liʼ le zoa icja ládxiʼdaʼahuaʼ. \q1 Benuʼ ga guyáʼ lë́ʼënu xináʼa le naca cazaʼ. \q1 \v 14 Guíaʼ Liʼ: “Xclenuʼ” tuʼ run ga rubánidaʼ ca nun cazuʼ nedaʼ, \q1 ateʼ rádxidaʼ Liʼ tuʼ tun le nunuʼ ga rubánidaʼ, \q1 ateʼ böʼ naca cazaʼ nözi caz naca caní. \q1 \v 15 Bitiʼ bigachiʼ loʼ le naca cazaʼ cateʼ niʼ siʼ galjaʼ, \q1 cateʼ niʼ yuʼa lë́ʼënu xináʼa. \q1 \v 16 Biléʼe quézinuʼ nedaʼ cateʼ niʼ siʼ galjaʼ, \q1 tuʼ chinuzúajgaca lu guichi quiuʼ \q1 yuguʼ dza ral-laʼ soaʼ ibanaʼ, \q1 sal-laʼ bitiʼ ridxini nitú dza naʼ. \q1 \v 17 Nazácaʼtërögaca quiaʼ le rizáʼ ládxuʼu, Dios. \q1 Ziántërö nácagaca lë naʼ rizáʼ ládxuʼu. \q1 \v 18 Laʼtuʼ huáca nu ulaba léguequi, \q1 ilácagaca ziántërö ca nácagaca guiö́j yuzxi. \q1 Cateʼ rubanaʼ, niʼ zóalenaʼ Liʼ. \q1 \v 19 Raca ládxaʼa usunítiuʼ nupa tuáʼ döʼ, Dios. \b \q1 Que lë ni naʼ, guliʼcuíta ga zoaʼ, núlöliʼ rútiliʼ bönachi. \b \q1 \v 20 Tuíʼi didzaʼ ziʼ ca nacuʼ Liʼ, Dios, \q1 ateʼ nupa taʼdáʼbagaʼ Liʼ taʼnnë́ liz que Loʼ. \q1 \v 21 ¿Naruʼ cabí riledaʼ nupa taʼlé Liʼ, Xan? \q1 ¿Naruʼ cabí ruzóaʼ tsöláʼalö nupa taʼdáʼbagaʼ Liʼ? \q1 \v 22 Idú ládxaʼa bitiʼ riléʼedaʼ léguequi dxiʼa. \q1 Nuzóaʼ léguequi ca nupa taʼdíl-lalen nedaʼ. \b \q1 \v 23 Buyú nedaʼ, Dios, en gúquibeʼe le zoa icja ládxiʼdaʼahuaʼ. \q1 Guzxíʼ bëʼ nedaʼ, en gúquibeʼe le rizáʼ ládxaʼa. \q1 \v 24 Buyú channö zóalen nedaʼ le naca döʼ, \q1 en buluíʼi nedaʼ nöza tsahuiʼ quiuʼ zóaticaʼsö. \c 140 \q1 \v 1 Busölá nedaʼ, Xan, lu náʼagaca nupa tuáʼ döʼ. \q1 Ben chiʼi nedaʼ para cabí bi ilunëʼ bönniʼ ziʼ quiaʼ. \q1 \v 2 Taʼzáʼ ládxëʼë le nácagaca xihuiʼ ilunëʼ, \q1 en tunëʼ ga ilaʼdíl-lalen bönachi luzë́ʼeguequi. \q1 \v 3 Didzaʼ tuʼë tun ga nácagaca lúdxiʼgaquiëʼ ca yuguʼ bëla síniaʼ. \q1 Yuʼu ruáʼagaquiëʼ le nachë́ʼ yöl-laʼ guti ca le dxía lu láyiʼbaʼ bëla naʼ. \q1 \v 4 Ben chiʼi nedaʼ, Xan, para cabí bi ilunëʼ bönniʼ tuʼë döʼ quiaʼ. \q1 Ben chiʼi nedaʼ para cabí bi ilunëʼ bönniʼ zidzaj quiaʼ, \q1 bönniʼ naʼ të́ʼënëʼ ilunëʼ ga ichixi iníguidaʼ. \q1 \v 5 Nupa tun ba zxön cuínguequi nucáchiʼgaca le sön nedaʼ, \q1 encaʼ du yalaj iröli nedaʼ. \q1 Nucáchiʼgaca du yalaj ga ral-laʼ tödaʼ. \q1 Nucö́zagaca le ilaʼzö́n nedaʼ. \b \q1 \v 6 Gudxaʼ-nëʼ Xanruʼ: “Nacuʼ Dios quiaʼ. \q1 Ruzë́ naguʼ, Xan, yuguʼ le rinábidaʼ Liʼ. \q1 \v 7 Xanaʼ Dios, naca cazuʼ Nu rusölá nedaʼ len yöl-laʼ huáca quiuʼ. \q1 Ben chiʼi cazuʼ icjaʼ cateʼ niʼ zoaʼ lu gudil-la. \q1 \v 8 Bitiʼ guʼu lataj, Xan, gaca quiaʼ le rë́ʼënëʼ gunëʼ bönniʼ ruʼë döʼ. \q1 Bitiʼ guʼu lëʼ lataj idéliʼnëʼ le rizáʼ ládxëʼë, para cabí tsë́pisëʼ. \q1 \v 9 Nacuáʼ nupa nagúʼugaca nedaʼ lë́ʼajlö. \q1 Busubagaʼ ícjagaquiëʼ döʼ të́ʼënëʼ iluʼë quiaʼ. \q1 \v 10 Ben ga ilaʼbixaj boʼ yalaj lahui ícjagaquiëʼ. \q1 Bëʼ lataj tsöjtsázagaquiëʼ tu lu guíʼ zxön, \q1 en yuguʼ lu yeru zila ga bitiʼ ilaʼzéquiʼnëʼ uluʼrúajëʼ. \q1 \v 11 Bitiʼ guʼu lataj soëʼ bönniʼ rizíʼ yëʼë luyú ni. \q1 Ben ga udxín queëʼ bönniʼ zidzaj döʼ ruʼë.” \b \q1 \v 12 Nözdaʼ gunëʼ Xanruʼ ga uluʼrúaj tsahuiʼ nupa taʼguíʼi taʼzacaʼ, \q1 en uchiʼa usörö́ëʼ quégaca bönachi yechiʼ. \b \q1 \v 13 Le nácatë ilë́ Liʼ: “Xclenuʼ” nupa nácagaca tsahuiʼ tuʼ tuʼlidza Loʼ. \q1 Ilaʼcuáʼ ga zoa cazuʼ Liʼ nupa nácagaca dxiʼa. \c 141 \q1 \v 1 Rulidzaʼ Liʼ, Xan. Gudáchi ga zoaʼ. \q1 Ruzë́ naguʼ chiʼa cateʼ rulidzaʼ Liʼ. \q1 \v 2 Buyú le rulidzaʼ Liʼ ca dzön yalaj le ridxín loʼ, \q1 en cateʼ richisa naʼa, buzíʼ le ca tu böaʼdoʼ uzéguiʼa-baʼ loʼ. \q1 \v 3 Ben chiʼi ruáʼa, Xan, \q1 en gudapa chiʼi guídi ruáʼa para cabí guʼa didzaʼ ziʼ. \q1 \v 4 Bitiʼ guʼu lataj gaca ládxaʼa le cabí nácatë, \q1 para cabí gunaʼ le naca xihuiʼ \q1 len yuguʼ bönniʼ tutiëʼ bönachi. \q1 Bitiʼ guʼu lataj gunaʼ léguequi tsözxö́n. \q1 \v 5 Bëʼ lataj guʼë nedaʼ bönniʼ tsahuiʼ lu yöl-laʼ nadxíʼi queëʼ \q1 para uzéajniʼinëʼ nedaʼ. \q1 Le gunëʼ gaca quiaʼ ca le za cuʼë icjaʼ. \q1 Bitiʼ guʼu lataj táʼbagaʼ icjaʼ le ilún nupa tuáʼ döʼ. \q1 Rinábidaʼ Liʼ uzaguʼ xinö́zguequi. \q1 \v 6 Ilaʼládzuʼgaquiëʼ bönniʼ lo quéguequi lëʼe guíʼa guiö́j, \q1 ateʼ iléquibeʼe gulaca dxiʼa didzaʼ bëʼa. \q1 \v 7 Ca raca cateʼ nu rugáʼana-baʼ bëdxi, en ruláʼa yu, \q1 caʼ gaca que dxita yúʼugaquiëʼ, \q1 le gulásilasi raʼ ba que xilátjagaca nupa nátigaca. \q1 \v 8 Richisa lahuaʼ ruyúaʼ ga zuʼ Liʼ, Xantuʼ Dios. \q1 Rucachiʼ cuinaʼ ga naʼ zuʼ. Bitiʼ usán noʼo nedaʼ. \q1 \v 9 Ben ga bitiʼ tsöjbixaʼ lu le sön nedaʼ, lë naʼ nucáchiʼgaca, \q1 en ga bitiʼ tsöjtsazaʼ lu du yalaj nucö́zagaca nupa tuáʼ döʼ. \q1 \v 10 Bëʼ lataj ilaʼyaza laʼ cuíngacasö lu du yalaj buluʼcachiʼ nupa tuáʼ döʼ, \q1 pero benna lataj tö́disaʼ nedaʼ ga naʼ nagachiʼ du yalaj naʼ. \c 142 \q1 \v 1 Rulidzaʼ-nëʼ Xanruʼ, ruʼa zidzaj didzaʼ. \q1 Rátaʼyuaʼ lahuëʼ Xanruʼ uzáʼ ládxëʼë quiaʼ. \q1 \v 2 Rudödaʼ lahuëʼ yöl-laʼ rinaba yudxi quiaʼ, \q1 en rusiyöndaʼ Lëʼ le rácagaca quiaʼ. \b \q1 \v 3 Cateʼ budú ládxaʼa, \q1 gunözi quézinuʼ Liʼ le guca quiaʼ. \q1 Laʼ nöza ga ridáʼ nedaʼ \q1 buluʼcachiʼ le sön nedaʼ. \q1 \v 4 Buyú cuitaʼ ibëla \q1 tuʼ cuntu nu zoa nu ruíʼi ladxiʼ nedaʼ. \q1 Bitiʼ bi zoa le gácalen nedaʼ. \q1 Cuntu nu run chiʼi böʼ naca cazaʼ. \q1 \v 5 Gurö́dxiʼa loʼ Liʼ, Xan, gunníaʼ: \q1 Run chiʼi cazuʼ nedaʼ Liʼ, \q1 en naca cazuʼ Nu rácalen nedaʼ ladaj nupa nabángaca. \q1 \v 6 Ruzë́ naguʼ le rulidzaʼ Liʼ, \q1 tuʼ nagáʼanaʼ cáʼasö. \q1 Busölá nedaʼ lu náʼagaca nupa taʼzóa reguʼ nedaʼ, \q1 tuʼ nácatërögaca nál-la ca nedaʼ. \q1 \v 7 Guléaj böʼ naca cazaʼ lu yuʼu lidxi guíë, \q1 para gaca guíaʼ Liʼ: “Xclenuʼ” tuʼ rulidzaʼ Loʼ. \q1 Nupa nácagaca tsahuiʼ uluʼdubi idú gásibiʼilö ga zoaʼ, \q1 tuʼ gunnuʼ sizxöni quiaʼ le riquindaʼ. \c 143 \q1 \v 1 Ruzë́ naguʼ le rulidzaʼ Liʼ, Xan. \q1 Ruzë́ naguʼ le rinabi yúdxidaʼ Liʼ. \q1 Tuʼ runuʼ ca rnna didzaʼ bëʼu, en nacuʼ tsahuiʼ gunníuʼ \q1 \v 2 bitiʼ ichëʼu nedaʼ loʼ ga uchiʼa usörö́uʼ quiaʼ, huen dxin quiuʼ. \q1 Cuntu nu zoa naca tsahuiʼ loʼ Liʼ. \q1 \v 3 Nu bitiʼ riléʼe nedaʼ dxiʼa zoa reguʼ böʼ naca cazaʼ. \q1 Nuzötjëʼ yöl-laʼ naʼbán quiaʼ lu yu. \q1 Benëʼ ga zoaʼ lataj naca chul-la ca raca quégaca nupa gulati dza niʼte. \q1 \v 4 Que lë ni naʼ rudú ládxaʼa, en röʼa böniga. \q1 \v 5 Röjnedaʼ dza chigulaʼdödi. \q1 Rizáʼ ládxaʼa ca nácagaca le benuʼ Liʼ. \q1 Ribequi icjaʼ ca nácagaca le nun noʼo. \q1 \v 6 Richisa naʼa zacaʼ ga zuʼ Liʼ. \q1 Rizë́ ládxaʼa Liʼ ca tu luyú bidxi rizë́ ladxiʼ nisa guiö́j. \q1 \v 7 Bubíʼitë didzaʼ, Xan, tuʼ rudú ládxaʼa. \q1 Bitiʼ ucachiʼ loʼ lahuaʼ nedaʼ, \q1 para cabí gacaʼ ca tu bönniʼ ruʼë lataj chul-la ga nacuáʼ nupa nátigaca. \q1 \v 8 Ben ga yöndaʼ yuguʼ zila ca naca yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ quiuʼ, \q1 tuʼ ruzxöni ládxaʼa Liʼ. \q1 Busëdi nedaʼ ca ral-laʼ gunaʼ, \q1 tuʼ ruchisaʼ loʼ Liʼ böʼ naca cazaʼ. \q1 \v 9 Busölá nedaʼ, Xan, lu náʼagaca nupa bitiʼ taʼléʼe nedaʼ dxiʼa. \q1 Nacuʼ Nu ruzóa nedaʼ tsutsu. \q1 \v 10 Busedi nedaʼ para gunaʼ ca rë́ʼënuʼ Liʼ, \q1 tuʼ naca cazuʼ Liʼ Dios quiaʼ. \q1 Bëʼ lataj ichë́ʼ Böʼ Láʼayi quiuʼ nedaʼ lu nöza tsahuiʼ. \q1 \v 11 Butipa ládxaʼa, Xan, para gaca yöl-laʼ ba que Loʼ. \q1 Tuʼ nacuʼ tsahuiʼ busölá nedaʼ lu le raca quiaʼ. \q1 \v 12 Lu yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ quiuʼ guchugu quégaca nupa bitiʼ taʼléʼe nedaʼ dxiʼa. \q1 Busuniti yúguʼtë nupa tuʼsacaʼ ziʼ böʼ naca cazaʼ, \q1 tuʼ nacaʼ huen dxin quiuʼ. \c 144 \q1 \v 1 ¡Yöl-laʼ ba Lëʼ, Xanruʼ Dios! \q1 ¡Náquiëʼ ca tu guiö́j ga zoaʼ tsutsu! \q1 Rutipëʼ naʼa para gaca tsejaʼ gudil-la, \q1 en rutipëʼ caʼ xibö́n naʼa para gaca tíl-lalenaʼ bönniʼ nácagaquiëʼ nál-la. \q1 \v 2 Naca cazëʼ Xanruʼ yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ quiaʼ, \q1 encaʼ ca tu ga zoaʼ tsutsu lu gudil-la. \q1 Rusölë́ʼ nedaʼ, en náquiëʼ ca tu ga zoaʼ tsaz. \q1 Náquiëʼ ca tu le run chiʼi nedaʼ lu gudil-la, ateʼ rucachiʼ cuinaʼ ga naʼ zoëʼ. \q1 Runëʼ ga tun nupa rinná béʼedaʼ ca rnna didzaʼ ruʼa. \b \q1 \v 3 ¿Bízxatë caz náquiëʼ bönniʼ tuʼ runuʼ lëʼ ba láʼana, Xan? \q1 ¿Bízxatë caz náquiëʼ bönniʼ tuʼ ruíʼi ladxiʼ cazuʼ lëʼ? \q1 \v 4 Naca cazëʼ bönniʼ naʼ ca tu böʼdoʼ recja, \q1 ateʼ yuguʼ dza zoëʼ nabanëʼ nácagacasö ca tu zxul-la le rigúʼu tu böaj ridö́disö. \q1 \v 5 Buzötaj lúzxiba, en bdinne ni, Xan. \q1 Gudán yuguʼ guíʼa, ateʼ irúaj dzön lë́ʼeguequi. \q1 \v 6 Ben ga tsëpi yösa quiuʼ, en bë́silasi léguequi. \q1 Busë́ yuguʼ yaga lahui tuchiʼ, en ben ga ilaʼbö́ʼ baguíʼisö. \q1 \v 7 Bulí noʼo ga naʼ zuʼ xitsáʼalö. \q1 Busölá nedaʼ, en guléaj nedaʼ lu náʼagaca bönachi ziʼtuʼ, \q1 le gaca ca rubéajuʼ nedaʼ lu nisa zila. \b \q1 \v 8 Taʼzíʼ yëʼ bönachi naʼ, \q1 ateʼ le cabí nácatë naca yöl-laʼ unná bëʼ quéguequi. \b \q1 \v 9 ¡Gul-laʼ quiuʼ Liʼ, Dios, tu le cubi! \q1 ¡Gul-laʼ quiuʼ yöl-laʼ ba, en quínniaʼ bihuël-la nuáʼ chi du que! \b \q1 \v 10 Rusölá cazuʼ bönniʼ taʼnná bëʼë. \q1 Busölóʼ David, huen dxin quiuʼ, lu guíë tuchiʼ queëʼ bönniʼ ruʼë döʼ. \q1 \v 11 Gúcalen nedaʼ, en busölá nedaʼ lu náʼagaca bönachi ziʼtuʼ. \b \q1 Taʼzíʼ yëʼ bönachi naʼ, \q1 ateʼ le cabí nácatë naca yöl-laʼ unná bëʼ quéguequi. \b \q1 \v 12 Ben ga ilácabiʼ biʼi bönniʼ queë́tuʼ ni yuʼugacabiʼ iz cuidiʼ \q1 ca yuguʼ yaga nazxö́ngaca, \q1 en ben ga ilácabiʼ biʼi nigula queë́tuʼ \q1 ca nácagaca yaʼzxén que tu yuʼu nazacaʼ. \q1 \v 13 Ben ga ilígaca yuʼu queë́tuʼ zxoaʼ za utúbituʼ, \q1 en ben ga iláljabaʼ gayuáʼ gayuáʼabaʼ chíbodoʼ, \q1 en böʼcuʼ zxílaʼdoʼ ga nucuáʼatuʼ-baʼ. \q1 \v 14 Ben ga uluʼcuáʼabaʼ böaʼ huë́ʼënidoʼ quégaca böaʼ guixiʼ queë́tuʼ, \q1 en ga bitiʼ bi gaca quégacabaʼ bëdxi zxön, en bë́dxidoʼ caʼ. \q1 Bitiʼ guʼu lataj soa nu cödxi yechiʼ laʼ nöza que ládzatuʼ. \b \q1 \v 15 ¡Bicaʼ bágaca bönachi raca caní quéguequi! \q1 ¡Bicaʼ bágaca bönachi naʼ Xanruʼ Dios náquiëʼ Dios quéguequi! \c 145 \q1 \v 1 ¡Gunaʼ Liʼ zxön, Dios! \q1 ¡Nacuʼ Nu rinná beʼe nedaʼ! \q1 ¡Gádxiticaʼsaʼ Loʼ, Xanaʼ Dios! \q1 \v 2 ¡Tu dza tu dza cuʼa Liʼ yöl-laʼ zxön, \q1 en cúʼuticaʼsaʼ Loʼ yöl-laʼ ba! \q1 \v 3 ¡Nayë́pisëtërëʼ Xanruʼ Dios, ateʼ cúʼuruʼ-nëʼ yöl-laʼ ba! \q1 ¡Bitiʼ caʼ gaca gúnbëʼëruʼ ca naca yöl-laʼ zxön queëʼ! \b \q1 \v 4 Yúguʼtë bönachi ilaʼgúʼu yöl-laʼ ba le nun cazuʼ Liʼ, \q1 para uluʼsiyö́n zxíʼinigaca, \q1 en uluʼluíʼi lahui le nácagaca zxön benuʼ. \q1 \v 5 Saʼ ládxaʼa ca naca yöl-laʼ zxön que yöl-laʼ unná bëʼ quiuʼ, \q1 en ca nácagaca yöl-laʼ huáca zxön runuʼ. \q1 \v 6 Iluíʼi didzaʼ yúguʼtë bönachi ca naca yöl-laʼ zxön \q1 quégaca yöl-laʼ huáca runuʼ. \q1 Usiyöndaʼ bönachi ca naca yöl-laʼ zxön quiuʼ. \q1 \v 7 Idú ládxiʼgaca iluíʼi didzaʼ cateʼ tsöjnégaca yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ zxön quiuʼ. \q1 Lu yöl-laʼ rudzeja quéguequi ilaʼbö́dxiʼa tuʼ nacuʼ tsahuiʼ. \b \q1 \v 8 Xanruʼ Dios ruzáʼ ládxëʼë queë́ruʼ, en ruhuéchiʼ ládxëʼë rëʼu. \q1 Bitiʼ iléticaʼsëʼ, ateʼ zxö́ntërö naca yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ queëʼ. \q1 \v 9 Runëʼ Xanruʼ Dios le naca dxiʼa quégaca yúguʼtë bönachi, \q1 en ruhuéchiʼ ládxëʼë yúguʼtë le nunëʼ. \b \q1 \v 10 Yúguʼtë le nunuʼ ilë́ Liʼ: “Xclenuʼ” Xan, \q1 ateʼ nupa néquiguequi quez quiuʼ ilún Liʼ zxön. \q1 \v 11 Iluíʼi didzaʼ ca naca yöl-laʼ zxön que le rinná bëʼu, \q1 en uluʼluíʼi lahui yöl-laʼ zxön quiuʼ, \q1 \v 12 para uluʼsiyö́n bönachi ca nácagaca le zxön runuʼ, \q1 en ca naca yöl-laʼ zxön que le rinná bëʼu le nayë́pisëtërö. \b \q1 \v 13 ¡Zóaticaʼsö le rinná bëʼu, \q1 ateʼ idíaʼticaʼsö yöl-laʼ unná bëʼ quiuʼ! \q1 ¡Lu le naca idú ladxiʼ queëʼ runëʼ Dios ca rnnágaca yúguʼtë didzaʼ ruʼë, \q1 en lu yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ queëʼ runëʼ yúguʼtë le runëʼ! \q1 \v 14 ¡Röjzönëʼ Xanruʼ yúguʼtë nupa röjtsö́ʼögaca, \q1 en ruchisëʼ yúguʼtë nupa ndínnegaca! \b \q1 \v 15 ¡Yúguʼtë bönachi tuʼyú Liʼ, Xan, \q1 ateʼ runödzjuʼ le ilágugaca cateʼ ridxín dza que! \q1 \v 16 ¡Rusalaj cazuʼ noʼo \q1 en rugaguʼ yúguʼtë le nacuáʼ nabángaca! \b \q1 \v 17 Náquiëʼ tsahuiʼ Xanruʼ Dios ca naca yúguʼtë le runëʼ \q1 en náquiëʼ caʼ dxiʼi ladxiʼ. \q1 \v 18 Zoëʼ Xanruʼ galaʼ ga nacuáʼ yúguʼtë nupa tuʼlidza Lëʼ, \q1 nupa naʼ tuʼlidza Lëʼ idú ládxiʼguequi. \q1 \v 19 Gunnëʼ le taʼzë́ ládxiʼgaca quégaca nupa tadxi Lëʼ. \q1 Riyönnëʼ cateʼ tuʼlidza Lëʼ, en rusölë́ʼ léguequi. \q1 \v 20 Run chiʼi cazëʼ Xanruʼ yúguʼtë nupa nadxíʼigaca Lëʼ, \q1 pero usunítiëʼ nupa tuáʼ döʼ. \q1 \v 21 Len ruʼa cuinaʼ cuʼa-nëʼ Xanruʼ yöl-laʼ ba, \q1 ateʼ yúguʼtë bönachi ilúnticaʼsö Lëʼ zxön. \c 146 \q1 \v 1 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba Xanruʼ! \q1 ¡Liʼ, böʼ naca cazaʼ, guluʼë yöl-laʼ ba Xanruʼ! \q1 \v 2 ¡Cuʼa-nëʼ Xanaʼ yöl-laʼ ba tsanni ni zoaʼ nabanaʼ! \q1 ¡Gul-laʼ yöl-laʼ ba queëʼ Dios quiaʼ tsanni ni zoa böʼ naca cazaʼ! \b \q1 \v 3 Bitiʼ uzxöni ládxiʼliʼ bönniʼ taʼnná bëʼë, \q1 en calëga bönniʼ tati cazëʼ, bönniʼ bitiʼ caʼ gaca uluʼsölë́ʼ rëʼu. \q1 \v 4 Rurúaj böʼ yuʼë nu bönniʼ, ateʼ ruhuöáquiëʼ yu. \q1 Laʼ dza náʼasö riniti le rizáʼ ládxëʼë gunëʼ. \q1 \v 5 Bicaʼ ba bönniʼ rácalenëʼ Dios queëʼ Jacob lëʼ, \q1 bönniʼ naʼ runëʼ löza Xanruʼ Dios. \b \q1 \v 6 Nunëʼ Xanruʼ Dios lúzxiba, en luyú ni, \q1 encaʼ nísadoʼ, en yúguʼtë le nacuáʼ yuguʼ lataj naʼ. \q1 Rúnticaʼsëʼ Lëʼ ca rnna didzaʼ bëʼë, \q1 \v 7 en ruchiʼa rusörö́ëʼ nupa zoa nu rusacaʼ ziʼ léguequi. \q1 Rugagu cazëʼ nupa taʼdún. \q1 Rusanëʼ Xanruʼ Dios nupa nadzúngaca. \q1 \v 8 Rusaljëʼ Xanruʼ Dios guiö́j lógaca nupa nácagaca lo chul-la. \q1 Ruchisëʼ Xanruʼ Dios nupa nadzö́ʼögaca. \q1 Nadxíʼinëʼ Xanruʼ Dios nupa nácagaca tsahuiʼ. \q1 \v 9 Rapa chiʼë Xanruʼ Dios yuguʼ bönniʼ ziʼtuʼ. \q1 Rácalenëʼ-biʼ yuguʼ biʼi uzëbi, encaʼ yuguʼ nigula uzëbi, \q1 pero ruzaguëʼ xinö́zguequi nupa tuáʼ döʼ. \q1 \v 10 Inná bë́ʼticaʼsëʼ Xanruʼ Dios. \b \q1 Náquiëʼ Dios queë́liʼ, bönachi Sión. \q1 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba Xanruʼ! \c 147 \q1 \v 1 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba Xanruʼ! \q1 ¡Tsahuiʼ naca gúl-laruʼ yöl-laʼ ba queëʼ Dios queë́ruʼ! \q1 ¡Naca lachi, en le ral-laʼ gunruʼ, cúʼuruʼ-nëʼ yöl-laʼ ba! \b \q1 \v 2 Runëʼ Xanruʼ Dios ga rizxö́n yödzö Jerusalén. \q1 Rutubëʼ bönniʼ Israel násilasigaquiëʼ. \q1 \v 3 Ruúnëʼ bönniʼ nácagaquiëʼ yechiʼ ladxiʼ, \q1 en rudë́ʼë lariʼ ga dxíagaquiëʼ huëʼ. \q1 \v 4 Rulabëʼ tsca nacuáʼ bölaj lúzxiba. \q1 Nucuʼë lágacabaʼ tu tubaʼ yúguʼtë bölaj naʼ. \q1 \v 5 Nayë́pisëtërëʼ Xanruʼ Dios, en nál-latërëʼ. \q1 Ga rëʼë dzu réajniʼinëʼ yúguʼtë. \q1 \v 6 Xanruʼ Dios rácalenëʼ nupa taʼguíʼi taʼzacaʼ. \q1 Ruzötjëʼ nupa tuáʼ döʼ lu yu. \b \q1 \v 7 ¡Guliʼgul-la queëʼ Xanruʼ Dios, guië́liʼ-nëʼ: “Xclenuʼ”! \q1 ¡Guliʼgul-la yöl-laʼ ba queëʼ Xanruʼ, quínniliʼ lë́ʼegaca bihuë́l-ladoʼ! \b \q1 \v 8 Riguísiëʼ yuguʼ böaj lúzxiba, \q1 en risö́l-lëʼë nisa guiö́j luyú. \q1 Runëʼ ga rilén yö yuguʼ lu guíʼadoʼ. \q1 \v 9 Rugahuëʼ yuguʼ böaʼ guíxiʼdoʼ, \q1 encaʼ bóiquiajdoʼ taʼbö́dxiʼabaʼ. \q1 \v 10 Bitiʼ raza ládxëʼë yöl-laʼ nál-la queë́baʼ böaʼ, \q1 en bitiʼ ruziʼë xibé yöl-laʼ nál-la queëʼ bönniʼ. \q1 \v 11 Raza ládxëʼë Xanruʼ Dios nupa tadxi Lëʼ, \q1 nupa naʼ tun löza yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ queëʼ. \b \q1 \v 12 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba Xanruʼ, libíʼiliʼ zóaliʼ Jerusalén! \q1 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba Dios queë́liʼ, libíʼiliʼ zóaliʼ Sión! \b \q1 \v 13 Bucuʼë tsutsu le tuʼbagaʼ gapa nu riyaza yödzö queë́liʼ, \q1 en runëʼ ga raca dxiʼa quégaca zxíʼiniliʼ ga naʼ zóaliʼ. \q1 \v 14 Runëʼ ga ribö́zaliʼ dxiʼa tsáhuiʼdoʼ, \q1 en runëʼ ga ruhuölaj ridzéʼeliʼ zxoaʼ xtila dxíʼatërö. \q1 \v 15 Rinná béʼenëʼ yödzölió ni, \q1 ateʼ xtídzëʼë ridö́ditë gátiʼtës. \q1 \v 16 Risö́l-lëʼë guiö́j böguiʼ ca zxilaʼ, \q1 en riguísiëʼ buzén ca dö. \q1 \v 17 Riguísiëʼ böguiʼ ca yuguʼ guiö́j ruaj. \q1 ¿Nuzxi caz gaca guáʼ ilén le naca ziaga queëʼ? \q1 \v 18 Risö́l-lëʼë xtídzëʼë, ateʼ ruúnaʼ böguiʼ naʼ. \q1 Runëʼ ga recja böʼ, ateʼ ruhuöáca nisa. \q1 \v 19 Ruíʼilenëʼ zxíʼini xiʼsóëʼ Jacob didzaʼ, \q1 en riguíxjëʼ xibá queëʼ para ilún bönachi Israel ca rnna. \q1 \v 20 Bitiʼ benëʼ caní niʼa quégaca bönachi iaʼtú yödzö izáʼa, \q1 ateʼ bitiʼ nö́zigaca ca nácagaca le gunná bëʼë. \b \q1 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba Xanruʼ! \c 148 \q1 \v 1 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba Xanruʼ! \q1 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba, libíʼiliʼ zóaliʼ yehuaʼ yubá! \q1 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba, libíʼiliʼ zóaliʼ xitsáʼalö! \q1 \v 2 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba, libíʼiliʼ gubáz láʼayi queëʼ! \q1 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba, libíʼiliʼ tscaliʼ dáʼaliʼ Lëʼ! \q1 \v 3 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba, libíʼiliʼ gubidza, en beoʼ! \q1 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba, libíʼiliʼ bölaj beníʼ! \q1 \v 4 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba, libíʼiliʼ zóaliʼ zxan lúzxiba! \q1 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba, libíʼiliʼ nisa, zxóaliʼ láhuilö lúzxiba! \q1 \v 5 ¡Guliʼcúʼu yöl-laʼ ba La laʼayi queëʼ Xanruʼ, yúguʼtëliʼ, \q1 tuʼ bë́ʼësëʼ didzaʼ, en canísö benëʼ libíʼiliʼ! \b \q1 \v 6 Naguixjëʼ tsaz libíʼiliʼ. \q1 Naguixjëʼ xtídzëʼë le catu caz tödi que. \b \q1 \v 7 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba Xanruʼ idútë yödzölió, \q1 en libíʼiliʼ böaʼ ridaliʼ lu nísadoʼ, en nísadoʼ caz, \q1 \v 8 en libíʼiliʼ guíʼ, en guiö́j böguiʼ yöla sunna, böguiʼ, en böaj, \q1 encaʼ liʼ, böʼ budunuʼ, runuʼ ca rnna xtídzëʼë, \q1 \v 9 en libíʼiliʼ yuguʼ guíʼa, en yúguʼtë guíʼadoʼ, \q1 en libíʼiliʼ yaga dxíagaca le taʼbía, en yuguʼ yaga dxiʼa, \q1 \v 10 en libíʼiliʼ böaʼ guixiʼ, en böaʼ bëdxi, \q1 böaʼ táʼayöj lë́ʼëbaʼ lu yu, en böaʼ zoa xíligacabaʼ, \q1 \v 11 encaʼ libíʼiliʼ rinná bë́ʼëliʼ yödzölió, en bönachi yuguʼ yödzö izáʼa, \q1 yuguʼ zxíʼinigaquiëʼ bönniʼ taʼnná bëʼë, en bönniʼ ruchiʼa rusöröliʼ yödzölió, \q1 \v 12 encaʼ libíʼiliʼ biʼi bönniʼ, en biʼi nigúladoʼ, \q1 yuguʼ bönniʼ zxön, en yuguʼ bíʼidoʼ! \q1 \v 13 ¡Guliʼcúʼu yöl-laʼ ba La laʼayi queëʼ Xanruʼ \q1 tuʼ nayë́pisëtërö tuzëʼ Lëʼ! \q1 ¡Nayë́pisëtërö yöl-laʼ ba queëʼ ca luyú ni, en ca lúzxiba xitsáʼ! \b \q1 \v 14 Nuchisëʼ tu le nuzóa tsutsu bönachi queëʼ, \q1 le naca yöl-laʼ ba taʼgúʼu Lëʼ nupa néquiguequi queëʼ, \q1 yuguʼ zxíʼini xiʼsóëʼ Israel, nupa naʼ nadxíʼinëʼ. \b \q1 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba Xanruʼ! \c 149 \q1 \v 1 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba Xanruʼ! \q1 ¡Guliʼgul-la queëʼ Xanruʼ Dios tu le cubi, \q1 en guliʼgul-la yöl-laʼ ba queëʼ ga nudúbigaca nupa néquiguequi quez queëʼ! \b \q1 \v 2 Ral-laʼ uluʼzíʼ xibë́ʼ Xanruʼ Dios bönachi Israel, \q1 tuʼ náquiëʼ Nu ben léguequi. \q1 Ral-laʼ uluʼdzéjalen Dios nupa nacuáʼ Sión, \q1 tuʼ náquiëʼ Nu rinná beʼe léguequi. \q1 \v 3 Ral-laʼ ilaʼgúʼu yöl-laʼ ba La laʼayi queëʼ, \q1 en lu yöl-laʼ rudzeja uluʼyáʼa lahuëʼ. \q1 Ral-laʼ ilúl-la yöl-laʼ ba queëʼ, ilaʼcapaʼ lëʼe guídi, \q1 en ilaʼquínni lë́ʼegaca bihuë́l-ladoʼ, \q1 \v 4 tuʼ raza ládxëʼë Xanruʼ Dios bönachi queëʼ. \q1 Uchisëʼ nupa taʼguíʼi taʼzacaʼ, en usölë́ʼ léguequi. \q1 \v 5 Nupa néquiguequi quez queëʼ ral-laʼ uluʼdzeja ládxiʼgaca lu beníʼ queëʼ. \q1 Lu yöl-laʼ rudzeja quéguequi ral-laʼ ilúl-la queëʼ cateʼ niʼ dë́gaca lu le rátiʼgaca. \q1 \v 6 Yöl-laʼ ba queëʼ Xanruʼ Dios ral-laʼ sóaticaʼsö ruíʼiguequi, \q1 en tu guíë tuchiʼ natuchiʼ iropa laʼa lu náʼagaca, \q1 \v 7 para uluʼzíʼ lëbi bönachi yuguʼ yödzö izáʼa, \q1 en ilún xiguiaʼ bönachi izáʼa naʼ, \q1 \v 8 para ilúguëʼë breguiʼ guíë náʼagaquiëʼ bönniʼ taʼná béʼenëʼ bönachi yödzö izáʼa naʼ, \q1 en uluʼcuʼë breguiʼ guíë yen náʼagaquiëʼ bönniʼ lo quégaquiëʼ, \q1 \v 9 para ilunëʼ quéguequi ca nachuguëʼ Dios gaca quéguequi. \q1 Naca lë ni le run bal nupa néquiguequi quez queëʼ Dios. \b \q1 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba Xanruʼ! \c 150 \q1 \v 1 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba Xanruʼ! \q1 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba Dios lu lataj láʼayi queëʼ! \q1 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba ga dëdaʼ lataj queëʼ! \q1 \v 2 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba ca nácagaca le zxön nunëʼ! \q1 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba ca naca yöl-laʼ zxön queëʼ! \q1 \v 3 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba, ucö́dxiliʼ lúzugacabaʼ chivo! \q1 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba, quínniliʼ lë́ʼegaca bihuël-la caʼ! \q1 \v 4 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba, cápaʼliʼ lëʼe guídi, en uyaʼaliʼ! \q1 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba, quínniliʼ lë́ʼegaca bihuël-la, en ucö́dxiliʼ gui! \q1 \v 5 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba, utíl-laliʼ guíë lëʼe luzë́ʼe! \q1 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba, utíl-laliʼ guíë zxön lëʼe luzë́ʼe! \q1 \v 6 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba Xanruʼ, tscaliʼ rizíʼiliʼ böʼ! \q1 ¡Guliʼcuʼë yöl-laʼ ba Xanruʼ!