\id MRK \ide UTF-8 \h San Marcos \toc1 DIDZAʼ DXIʼA BUZÚAJËʼ MARCOS \toc2 San Marcos \toc3 Mr. \mt1 DIDZAʼ DXIʼA BUZÚAJËʼ MARCOS \c 1 \s1 Libán benëʼ Juan, bönniʼ buquilëʼ bönachi nisa \r (Mt. 3:1-12; Lc. 3:1-9, 15-17; Jn. 1:19-28) \p \v 1 Caní gusí lo didzaʼ dxiʼa ca guca queëʼ Jesucristo, Zxíʼinëʼ Dios. \p \v 2 Budxín lë naʼ buzúajëʼ lu guichi Isaías, bönniʼ bëʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, le gunnë́ʼ Dios: \q1 Buyútsöcaʼ, risö́l-laʼa bönniʼ gubáz quiaʼ, inö́ruëʼ Loʼ. \q1 Lëʼ upë́ʼë nöza ga töduʼ. \q1 \v 3 Yön chiʼë tu bönniʼ ulidzëʼ zidzaj lu lataj cáʼasö, innë́ʼ: \q1 “Buliʼpáʼa nöza para idxín Xanruʼ yichaj lázxdoʼoliʼ. \q1 Buliʼbéaj li yuguʼ nöza lasi ga tödëʼ.” \p \v 4 Caní budxín, tuʼ ruquilëʼ Juan bönachi nisa lu lataj cáʼasö, en runëʼ libán para ilaʼdila bönachi nisa, bönniʼ naʼ buluʼbíʼi ládxiʼgaquiëʼ para uniti lahuëʼ Dios dul-laʼ nabágaʼgaquiëʼ. \v 5 Bilaʼrúaj bönachi zián yúguʼtë yödzö luyú Judea, encaʼ yödzö Jerusalén, en yöjáquiëʼ ga naʼ zoëʼ Juan, ateʼ Juan naʼ buquilëʼ légaquiëʼ nisa lu yegu Jordán, bönniʼ naʼ gulaʼxóalëpëʼ dul-laʼ nabágaʼgaquiëʼ. \p \v 6 Nácuëʼ Juan lariʼ néquini lítsaʼbaʼ böaʼ, en núguëʼë lëʼë tu guídi. Rahuëʼ-baʼ bö́chiʼzu, en reʼjëʼ le zxixi que buzdoʼ. \v 7 Runëʼ Juan libán, rnnëʼ: \p —Siʼ zëʼë bönniʼ tödi naʼa, náparëʼ yöl-laʼ unná bëʼ ca nedaʼ. Bitiʼ nacaʼ nedaʼ lesacaʼ yéchuaʼ, para ilecjaʼ xiráchuëʼ nudë́ʼë. \v 8 Nedaʼ ruquilaʼ libíʼiliʼ nisa, pero Lëʼ gunëʼ le ruluíʼisö yöl-laʼ ridila nisa ni, uchíziëʼ libíʼiliʼ Dios Böʼ Láʼayi. \s1 Ridilëʼ Jesús nisa \r (Mt. 3:13-17; Lc. 3:21-22) \p \v 9 Tu dza niʼ birúajëʼ Jesús yödzö Nazaret luyú Galilea, ateʼ Juan naʼ buquilëʼ Lëʼ nisa lu yegu Jordán. \v 10 Cateʼ burúajëʼ Jesús lu nisa, laʼ náʼasö biléʼenëʼ guyalaj lúzxiba, en ruhuötjëʼ Dios Böʼ Láʼayi, ruluíʼi cuinëʼ ca tubaʼ guʼdödoʼ, en bidisóalenëʼ Lëʼ. \v 11 Biyö́n chiʼi nu ruíʼi didzaʼ yehuaʼ yubá, rnna: \p —Liʼ nacuʼ Zxíʼinaʼ. Nadxíʼidaʼ Liʼ, en raza ládxaʼa Liʼ. \s1 Rë́ʼëni tuʼ xihuiʼ gun ga ibáguëʼë Jesús dul-laʼ \r (Mt. 4:1-11; Lc. 4:1-13) \p \v 12 Níʼirö Dios Böʼ Láʼayi guchë́ʼë Jesús bayudxi lu lataj cáʼasö. \v 13 Guzóëʼ Jesús lataj cáʼasö naʼ idú choáʼ dza, ateʼ gúʼuni Satanás tuʼ xihuiʼ gun ga ibáguëʼë Jesús dul-laʼ. Guzóëʼ Jesús ga niʼ taʼdabaʼ böaʼ guixiʼ dzö́ʼöbaʼ guíʼadoʼ. Yuguʼ gubáz láʼayi queëʼ Dios gulácalenëʼ Jesús, en gulaʼguʼë le gudahuëʼ. \s1 Rusédinëʼ Jesús bönachi luyú Galilea \r (Mt. 4:12-17; Lc. 4:14-15) \p \v 14 Gudödi gulaʼguʼë Juan naʼ lidxi guíë, saʼyéajëʼ Jesús luyú Galilea. Runëʼ libán niʼ que didzaʼ dxiʼa ca rinná bëʼë Dios. \v 15 Caní rnnëʼ: \p —Chibidxín dza. Chizóa idinná bëʼë Dios. Buliʼbíʼi ládxiʼliʼ, en guliʼtséajlëʼ didzaʼ dxiʼa ni. \s1 Rulidzëʼ Jesús tapëʼ bönniʼ uzxö́n böla \r (Mt. 4:18-22; Lc. 5:1-11) \p \v 16 Tsanni niʼ ridë́ʼ Jesús raʼ nísadoʼ luyú Galilea, biléʼenëʼ Simón len Andrés, bönniʼ bö́chëʼë Simón naʼ. Nácagaquiëʼ uzxö́n böla, en taʼchiljëʼ yöxaj böla quégaquiëʼ lu nisa naʼ. \v 17 Jesús gudxëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ: \p —Guliʼdutáʼ nedaʼ, ateʼ gunaʼ ga ichë́ʼëliʼ bönachi quiaʼ nedaʼ, gunliʼ ca runliʼ rizönliʼ-baʼ böla. \p \v 18 Laʼ buluʼcáʼanatëʼ yöxaj quégaquiëʼ, en söjácalenëʼ Jesús. \p \v 19 Gudödëʼ Jesús iaʼlátiʼdoʼ níʼilö, ateʼ biléʼenëʼ Jacobo, en Juan, yuguʼ zxíʼinëʼ Zebedeo, nacuʼë lëʼe bárcodoʼ quégaquiëʼ, tuʼúnëʼ yöxaj böla quégaquiëʼ. \v 20 Jesús laʼ bulidztëʼ légaquiëʼ, ateʼ buluʼcáʼanëʼ xúzgaquiëʼ Zebedeo, dzáguiëʼ yuguʼ huen dxin queëʼ lëʼe bárcodoʼ naʼ, ateʼ söjácalenëʼ Jesús. \s1 Tu bönniʼ yuʼu lëʼ böʼ xihuiʼ \r (Lc. 4:31-37) \p \v 21 Bilaʼdxinëʼ Jesús, en yuguʼ bönniʼ dáʼgaquiëʼ Lëʼ lu yödzö Capernaum. Cateʼ niʼ naca dza láʼayi quégaquiëʼ bönniʼ judío, guyáziëʼ Jesús yuʼu ga tuʼdubëʼ bönniʼ judío, en tuʼsëdëʼ queëʼ Dios, ateʼ gusí lahuëʼ rusédinëʼ nupa nudúbigaca niʼ. \v 22 Buluʼbáninëʼ ca naʼ rusédinëʼ Jesús, tuʼ rusédinëʼ ca runëʼ tu bönniʼ dë lu nëʼë, en calëga ca tunëʼ bönniʼ yudoʼ usëdi. \v 23 Zóatëʼ caʼ tu bönniʼ yuʼu lëʼ böʼ xihuiʼ lu yuʼu ga naʼ tuʼdubëʼ tuʼsëdëʼ queëʼ Dios, ateʼ gurö́dxiʼë bönniʼ naʼ, rnnëʼ: \p \v 24 —¿Bizxi rál-laʼtuʼ quiuʼ, Jesús, bönniʼ Nazaret? ¿Zaʼtsuʼ usunítiuʼ netuʼ? Núnbëʼa Liʼ, nacuʼ Bönniʼ Láʼayi queëʼ Dios. \p \v 25 Jesús buzenëʼ le bach, rnnëʼ: \p —Busayaj ruʼu, en burúaj lu bönniʼ ni. \p \v 26 Níʼirö böʼ xihuiʼ naʼ buxízidaʼ bönniʼ naʼ yuʼu lëʼ, ateʼ gurö́dxiʼa zidzaj, en laʼ burúajtë. \v 27 Buluʼbáninëʼ yúguʼtë bönniʼ nacuʼë niʼ, ateʼ gulaʼnabi luzë́ʼegaquiëʼ, taʼnnë́ʼ: \p —¿Bizxi caz lë ni? ¿Naruʼ nácatsö xibá cubi? ¡Len yöl-laʼ unná bëʼ rinná béʼenëʼ yuguʼ böʼ xihuiʼ, ateʼ tun ca rnnëʼ! \p \v 28 Laʼ guzëtë didzaʼ que yöl-laʼ huáca queëʼ Jesús, ateʼ bilaʼyöni bönachi idútë luyú Galilea naʼ. \s1 Ruúnëʼ Jesús xináʼanu nigula queëʼ Pedro \r (Mt. 8:14-15; Lc. 4:38-39) \p \v 29 Níʼirö burúajëʼ Jesús lu yuʼu ga naʼ tuʼdubëʼ tuʼsëdëʼ queëʼ Dios, en laʼ guyéajlentëʼ Jacobo, en Juan, ateʼ bilaʼdxinëʼ lídxigaquiëʼ Simón, en Andrés. \v 30 Niʼ dënu xináʼanu nigula queëʼ Pedro, yúʼunu tu xilá. Laʼ gulaʼguíxjöiʼitenëʼ Jesús ca raca queë́nu. \v 31 Níʼirö gubíguiʼë Jesús, ateʼ gudélëʼë náʼanu, en guchisëʼ-nu. Laʼ burúajtë tu xilá naʼ yúʼunu, ateʼ bupáʼanu le gulahuëʼ. \s1 Ruúnëʼ Jesús zián nupa teʼe \r (Mt. 8:16-17; Lc. 4:40-41) \p \v 32 Cateʼ chiridzö́ʼ, ca gudxía gubidza, laʼ dujuáʼgacatëʼ yúguʼtë nupa teʼe, en yuguʼ bönniʼ yuʼu légaquiëʼ böʼ xihuiʼ ga zoëʼ Jesús. \v 33 Yúguʼtë bönachi lu yödzö bilaʼguírö ga nu riyaza yuʼu ga naʼ zoëʼ Jesús. \v 34 Jesús bunëʼ zián nupa teʼe, naca zián yödzöhuë́ʼ téʼenëʼ. Bubéajëʼ caʼ zián böʼ xihuiʼ yúʼugaca bönachi naʼ. Bitiʼ bëʼë lataj ilaʼnnë́ böʼ xihuiʼ naʼ tuʼ núnbëʼgaca Lëʼ Nu náquiëʼ. \s1 Runëʼ libán Jesús luyú Galilea \r (Lc. 4:42-44) \p \v 35 Zíʼacadoʼ guyasëʼ Jesús, niʼ naca chul-la. Burúajëʼ yödzö naʼ, en saʼyéajëʼ tu lataj cáʼasö, ateʼ niʼ bulidzëʼ Dios. \v 36 Simón, en nupa nacuáʼlen lëʼ söjdíljagaquiëʼ Jesús. \v 37 Cateʼ yöjxácaʼgaquiëʼ Lëʼ, tëʼ Lëʼ: \p —Yúguʼtë bönachi tuʼguílaj Liʼ. \p \v 38 Níʼirö Jesús gudxëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ: \p —Uyéajruʼ yuguʼ dzaga yödzö, para gunaʼ caʼ libán niʼ. Que lë ni naʼ birúajaʼ. \p \v 39 Caní guca, gudödëʼ Jesús idú luyú Galilea, runëʼ libán lu yuʼu gapa tuʼdubëʼ bönniʼ judío, tuʼsë́dinëʼ queëʼ Dios, ateʼ rubéajëʼ böʼ xihuiʼ yúʼugaca bönachi. \s1 Tu bönniʼ réʼenëʼ huëʼ nudzuʼ ruzödi \r (Mt. 8:1-4; Lc. 5:12-16) \p \v 40 Tu bönniʼ réʼenëʼ huëʼ nudzuʼ ruzödi bidxinëʼ ga zoëʼ Jesús. Buzóa zxibëʼ, en gútaʼyuëʼ lahuëʼ, rnnëʼ: \p —Channö rë́ʼënuʼ, huáca unuʼ nedaʼ. \p \v 41 Jesús buéchiʼ ládxëʼë lëʼ. Bulí nëʼë, gudanëʼ lëʼ, en gudxëʼ lëʼ: \p —Rë́ʼëndaʼ. Chinuhuöácuʼ. \p \v 42 Ca gunnë́ʼ caʼ, laʼ bunítitë huëʼ réʼenëʼ, en böáquiëʼ dxíʼadoʼ. \v 43 Níʼirö Jesús buzenëʼ bach bönniʼ naʼ, en laʼ busö́l-laʼtëʼ lëʼ. \v 44 Caní gudxëʼ lëʼ: \p —Cuntu nu guíoʼ ca benaʼ quiuʼ, pero guyéaj, yöjluíʼi cuinuʼ lahuëʼ bixúz, en yöjnödzaj para le böácanuʼ liʼ que yudoʼ ca naʼ gunná bëʼë Moisés, lë naʼ uluíʼi bönachi chinuhuöácuʼ. \p \v 45 Burúajëʼ bönniʼ ni, en gusí lahuëʼ riguíxjöiʼinëʼ bönachi zián ca guca queëʼ. Tuʼ buzë́ʼ didzaʼ ni, bítiʼrö guca tsáziëʼ Jesús yálajdoʼ tu lu yödzö, pero guzóasëʼ níʼilö gapa naca lu lataj cáʼasö. Bönachi yúguʼtë yödzö bilaʼdxín ga naʼ zoëʼ Jesús. \c 2 \s1 Bönniʼ réʼenëʼ huëʼ nacúʼuniëʼ bin \r (Mt. 9:1-8; Lc. 5:17-26) \p \v 1 Cateʼ chigudödi chopa tsonna dza, buáziëʼ Jesús yödzö Capernaum, ateʼ guzë́ didzaʼ zoëʼ yuʼu. \v 2 Laʼ buluʼdúbitë bönachi zián ga naʼ zoëʼ Jesús, ga bidxintë bítiʼrö guzxéquiʼ ilaʼcuáʼ niʼ, ni raʼ yuʼu, ateʼ Jesús benëʼ libán que xtídzëʼë lógaquiëʼ. \v 3 Níʼirö bilaʼdxinëʼ ga naʼ zoëʼ Jesús tapëʼ bönniʼ, nuáʼagaquiëʼ tu bönniʼ huëʼ nacúʼuniëʼ bin. \v 4 Bitiʼ guca ilaʼdxinëʼ lahuëʼ Jesús tuʼ nacuáʼ bönachi zián niʼ. Que lë ni naʼ gulaʼsaljëʼ ícjoʼolö ca dö́dilö ga zoëʼ Jesús. Cateʼ budxi buluʼdxíëʼ yeru naʼ, niʼ buluʼzötjëʼ le denëʼ bönniʼ huëʼ naʼ. \v 5 Cateʼ gúquibeʼenëʼ Jesús ca naʼ taʼyéajlëʼë Lëʼ, gudxëʼ bönniʼ huëʼ naʼ: \p —Zxiʼinaʼ, chibunít lahuaʼ liʼ ca naca dul-laʼ nabáguʼu. \p \v 6 Rö́ʼögaquiëʼ bal-lëʼ bönniʼ yudoʼ usedi niʼ. Taʼzáʼ ládxiʼgaquiëʼ, taʼnnë́ʼ: \v 7 ¿Bizx que ruʼë caní didzaʼ bönniʼ ni? Rucáʼanëʼ cáʼasö Dios. Cuntu nu bönniʼ gaca uniti lahuëʼ dul-laʼ. Tuzëʼ Dios gaca gunëʼ lë ni. \v 8 Laʼ gúquibeʼetenëʼ Jesús le taʼzáʼ ládxiʼgaquiëʼ, ateʼ gudxëʼ légaquiëʼ: \p —¿Bizx que rizáʼ ládxiʼliʼ caní? \v 9 Bitiʼ naca böniga nu guië́sö bönniʼ huëʼ ni chibuníti lo dul-laʼ nabáguëʼë, pero naca böniga nu gun ga huöásëʼ, en uʼë le denëʼ, en uzëʼe niʼë. \v 10 Gunaʼ le gaca bëʼ nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, dë lu naʼa luyú ni uniti lahuaʼ dul-laʼ nabágaʼgaca bönachi. \p Níʼirö Jesús gudxëʼ bönniʼ huëʼ naʼ: \p \v 11 —Liʼ reaʼ: Guyasa. Buáʼ le denuʼ, en böaj lidxuʼ. \p \v 12 Laʼ guyásatëʼ bönniʼ huëʼ naʼ, buʼë le gútiʼnëʼ, en burúajëʼ lógaca yúguʼtë nupa nacuáʼ niʼ. Buluʼbáninëʼ yúguʼtëʼ, en gulaʼguʼë Dios yöl-laʼ ba, taʼnnë́ʼ: \p —Catu caz riléʼetuʼ le caní. \s1 Jesús rulidzëʼ Leví \r (Mt. 9:9-13; Lc. 5:27-32) \p \v 13 Burúajëʼ Jesús yödzö Capernaum, naʼ gudödëʼ leyúbölö raʼ nísadoʼ. Buluʼdubi bönachi zián ga zoëʼ Jesús, ateʼ Lëʼ busédinëʼ légaquiëʼ. \v 14 Cateʼ ridödëʼ Jesús niʼ, biléʼenëʼ Leví, zxíʼinëʼ Alfeo, röʼë ga ruquízxjëʼ uláz que yödzö ziʼtuʼ. Jesús gudxëʼ lëʼ: \p —Gudáʼ nedaʼ. \p Laʼ guyásatëʼ Leví naʼ, saʼyéajlenëʼ Jesús. \p \v 15 Gudödi guca lë ni, röʼë Jesús rahuëʼ lu yuʼu lidxëʼ Leví naʼ, ateʼ zián bönniʼ uquízxaj, en iaʼbal-lëʼ bönniʼ cáʼasö rö́ʼölengaquiëʼ tsözxö́n Jesús, en yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ. Caní guca, tuʼ röjaca bönachi zián len Jesús. \v 16 Cateʼ yuguʼ bönniʼ yudoʼ usedi, en yuguʼ bönniʼ yudoʼ fariseo, bilaʼléʼenëʼ Lëʼ röʼë rágulenëʼ tsözxö́n yuguʼ bönniʼ uquízxaj, en iaʼbal-lëʼ bönniʼ cáʼasö, gulë́ʼ yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ Jesús, taʼnnë́ʼ: \p —¿Bizxi caz runtsëʼ? ¡Rëʼaj rágulentsëʼ yuguʼ bönniʼ uquízxaj, en iaʼbal-lëʼ bönniʼ dul-laʼ! \p \v 17 Biyönnëʼ Jesús didzaʼ ni tuʼë, en gudxëʼ légaquiëʼ: \p —Nupa nacuáʼ dxiʼa bitiʼ naquíniguequi nu un bönachi, pero nupa teʼe naquíniguequi nu un bönachi. Zaʼa nedaʼ, calëga dulídzagacaʼ bönachi tsahuiʼ, pero rulídzagacaʼ bönachi dul-laʼ para uluʼbíʼi ládxiʼgaca. \s1 Ruʼë Jesús didzaʼ que yöl-laʼ run gubasa \r (Mt. 9:14-17; Lc. 5:33-39) \p \v 18 Tu dza niʼ tunëʼ gubasa bönniʼ dáʼgaquiëʼ Juan, en bönniʼ dáʼgaquiëʼ yuguʼ bönniʼ yudoʼ fariseo, ateʼ bilaʼdxín nupa gulaʼnabi Jesús, taʼnná: \p —¿Bizx que tunëʼ gubasa bönniʼ dáʼgaquiëʼ Juan, en bönniʼ dáʼgaquiëʼ yuguʼ bönniʼ yudoʼ fariseo, pero bönniʼ dáʼgaquiëʼ Liʼ bitiʼ tunëʼ gubasa? \p \v 19 Bubiʼë didzaʼ Jesús, rëʼ légaquiëʼ: \p —¿Naruʼ réquitseliʼ ilún gubasa nupa nacuáʼ laní queëʼ bönniʼ rutsaga nëʼë tsanni niʼ bönniʼ naʼ rutsaga nëʼë zóalenëʼ légaquiëʼ? Tsanni niʼ bönniʼ naʼ rutsaga nëʼë zóalenëʼ légaquiëʼ, bitiʼ gaca ilunëʼ gubasa. \v 20 Idxín dza cateʼ udúëʼ bönniʼ naʼ rutsaga nëʼë, en bítiʼrö sóalenëʼ légaquiëʼ, ateʼ dza níʼirö ilunëʼ gubasa. \p \v 21 ’Cuntu nu bönniʼ udë́ʼë tu lariʼ cúbidoʼ lu lariʼ chinatëbi, tuʼ utsupiʼ lariʼ cubi naʼ, en huachözaʼ lariʼ tëbi naʼ, ateʼ huarö́zaʼrö lariʼ tëbi naʼ. \v 22 Lëscaʼ caní cuntu nu bönniʼ quëʼë xisi uva cubi lu buzudi bidxi néquini guídi, tuʼ gal-la xisi uva cubi naʼ, en uláʼa buzudi bidxi naʼ néquini guídi, ateʼ ilalaj xisi uva naʼ, en gaca ditaj buzudi néquini guídi. Xisi uva cubi lu buzudi néquini guídi cubi ral-laʼ cáʼaruʼ. \s1 Bönniʼ dáʼgaquiëʼ Jesús taʼlecjëʼ do dza láʼayi \r (Mt. 12:1-8; Lc. 6:1-5) \p \v 23 Tu dza láʼayi quégaquiëʼ bönniʼ judío, gudödëʼ Jesús gapa dë yöla zxoaʼ xtila, ateʼ bönniʼ usëda queëʼ gulaʼsí lógaquiëʼ taʼlecjëʼ do ga dxía zxoaʼ xtila. \v 24 Níʼirö bönniʼ yudoʼ fariseo gulë́ʼ Jesús, taʼnnë́ʼ: \p —Buyútsöcaʼ. ¿Bizx que tunëʼ bönniʼ dáʼgaquiëʼ Liʼ le cabí ral-laʼ gunruʼ dza láʼayi? \p \v 25 Jesús gudxëʼ légaquiëʼ: \p —¿Naruʼ cabí nulábaniliʼ ca benëʼ David cateʼ gudunëʼ? Biyadzaj le ilahuëʼ lëʼ, en nupa nacuáʼlen lëʼ \v 26 ateʼ guyáziëʼ lu yuʼu queëʼ Dios cateʼ niʼ náquiëʼ bixúz lo Abiatar, en gudahuëʼ yöta xtila tuʼcuʼë lahuëʼ Dios, lë naʼ bitiʼ dë lataj nu gagu, pero tuz bixúz dë lataj ilahuëʼ le. Bëʼë caʼ le ilahuëʼ bönniʼ nacuáʼlenëʼ lëʼ. \p \v 27 Níʼirö Jesús gudxëʼ légaquiëʼ: \p —Dios benëʼ dza láʼayi le uluʼzíʼ xibé bönachi, calëga benëʼ bönachi para ilún chiʼi dza láʼayi. \v 28 Que lë ni naʼ, nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, nacaʼ Xani dza láʼayi. \c 3 \s1 Ruúnëʼ Jesús tu bönniʼ narequiʼ nëʼë \r (Mt. 12:9-14; Lc. 6:6-11) \p \v 1 Leyúbölö guyuʼë Jesús tu lu yuʼu ga tuʼdubëʼ tuʼsëdëʼ bönniʼ judío queëʼ Dios, ateʼ zoëʼ caʼ niʼ tu bönniʼ narequiʼ nëʼë. \v 2 Bönniʼ yudoʼ nacuʼë niʼ tuʼyúëʼ Jesús channö únëʼ bönniʼ naʼ dza láʼayi, tuʼ të́ʼënnëʼ uluʼzéguiʼë Lëʼ didzaʼ. \v 3 Níʼirö Jesús gudxëʼ bönniʼ naʼ narequiʼ nëʼë, rnnëʼ: \p —Guyasa, en guzuí lógaca bönachi ni. \p \v 4 Jesús gunábinëʼ bönachi niʼ, rnnëʼ: \p —¿Naruʼ dë lataj gunruʼ le naca dxiʼa cateʼ naca dza láʼayi o gunruʼ le ruáʼ döʼ? ¿Naruʼ dë lataj gunruʼ ga ilaʼdeliʼ bönachi yöl-laʼ naʼbán o usunítiruʼ le? \p Gulaʼcuáʼ dxisö bönachi niʼ. \v 5 Níʼirö len yöl-laʼ rilé queëʼ, buyúëʼ Jesús bönachi naʼ nacuáʼ gásibiʼilëʼ. Ruhuíʼinnëʼ tuʼ nácagaquiëʼ zidi ladxiʼ. Gudxëʼ bönniʼ naʼ narequiʼ nëʼë, rnnëʼ: \p —Bulí noʼo. \p Níʼirö bulí nëʼë bönniʼ naʼ, ateʼ böácatë dxíʼadoʼ nëʼë. \v 6 Níʼirö buluʼrúajëʼ bönniʼ yudoʼ fariseo, ateʼ laʼ guluntëʼ tsözxö́n didzaʼ len bönniʼ dáʼgaquiëʼ Herodes bi ilunëʼ queëʼ Jesús, para ilútiëʼ Lëʼ. \s1 Tuʼdubi bönachi zián raʼ nísadoʼ \p \v 7 Buzë́ʼë Jesús niʼ tsözxö́n len bönniʼ dáʼgaquiëʼ Lëʼ, en bidxinëʼ raʼ nísadoʼ, ateʼ söjácalen Lëʼ bönachi zián narúajgaca luyú Galilea, en luyú Judea. \v 8 Bönachi zián narúajgaca Jerusalén, en luyú Idumea, en iaʼtsöláʼa yegu Jordán, en yuguʼ yödzö nacuáʼ idú gásibiʼilö ga nacuáʼ yödzö Tiro, en yödzö Sidón bilaʼdxín caʼ ga zoëʼ Jesús. Caní gulunëʼ, tuʼ bilaʼyönnëʼ ca nácagaca yuguʼ le zxön runëʼ Jesús. \v 9 Que lë ni naʼ Jesús gunná béʼenëʼ bönniʼ dáʼgaquiëʼ Lëʼ uluʼcö́zticaʼsëʼ tu bárcodoʼ ga gaca cuenëʼ, para cabí uluʼquí bönachi zián naʼ Lëʼ. \v 10 Caní guca tuʼ chibunëʼ zián nupa teʼe, ateʼ bilaʼguírö bönachi zián naʼ ga zoëʼ para ilaʼgán Lëʼ. \v 11 Cateʼ böʼ xihuiʼ yúʼugaca bönachi bilaʼléʼe Jesús, buluʼdxigaʼ bönachi naʼ yúʼugaca xiniʼë Jesús, ateʼ gulaʼbö́dxiʼa, taʼnná: \p —Nacuʼ Liʼ Zxíʼinëʼ Dios. \p \v 12 Jesús buzenëʼ le bach böʼ xihuiʼ naʼ, cabí ilaʼguixjöʼ nu náquiëʼ Lëʼ. \s1 Ribö́ëʼ Jesús chinnu bönniʼ ilácagaquiëʼ gubáz queëʼ \r (Mt. 10:1-4; Lc. 6:12-16) \p \v 13 Níʼirö gurenëʼ Jesús tu lu guíʼadoʼ, ga niʼ bulidzëʼ nupa rë́ʼënëʼ. Gulaʼbiguëʼë bönniʼ ni gásibiʼilëʼ. \v 14 Jesús bucuʼë chínnuëʼ bönniʼ ni, para ilaʼcuáʼlenëʼ Lëʼ, en para isö́l-lëʼë légaquiëʼ tsöjéngaquiëʼ libán. \v 15 Budödëʼ lu náʼagaquiëʼ yöl-laʼ huáca uluʼúnëʼ nupa teʼe, en uluʼbéajëʼ böʼ xihuiʼ yúʼugaca bönachi. \v 16 Caní nácagaca lágaquiëʼ: \q1 Simón, (buzóëʼ Jesús iaʼtú lëʼ, Pedro), \q1 \v 17 Jacobo, \q1 Juan, (bönniʼ bö́chëʼë Jacobo, ateʼ nácagaquiëʼ zxíʼinëʼ Zebedeo. Chopëʼ ni, Jesús buzóëʼ iaʼtú lágaquiëʼ, Boanerges, le rnna lu didzaʼ xidzaʼ: Bönniʼ síniaʼ ca guziúʼ), \q1 \v 18 Andrés, Felipe, Bartolomé, Mateo, Tomás, \q1 Jacobo, (zxíʼinëʼ Alfeo), \q1 Tadeo, \q1 Simón, (bönniʼ ruíʼi ládxëʼë yödzö queëʼ), \q1 \v 19 Judas Iscariote, (bönniʼ udödëʼ Jesús lu náʼagaquiëʼ bönniʼ ilútiëʼ Lëʼ). \s1 Yuguʼ bönniʼ yudoʼ taʼnnë́ʼ: “Tuʼ xihuiʼ dzaga Jesús” \r (Mt. 12:22-32; Lc. 11:14-23; 12:10) \p Gudödi niʼ Jesús len bönniʼ dáʼgaquiëʼ Lëʼ buluʼdxinëʼ tu lu yuʼu. \v 20 Leyúbölö bilaʼguírö bönachi zián ga zoëʼ Jesús, ateʼ bítiʼrö gutaʼ lataj bi ilahuëʼ Jesús, en bönniʼ naʼ dáʼgaquiëʼ Lëʼ. \v 21 Cateʼ diʼa dza queëʼ Jesús bilaʼyönnëʼ ca raca queëʼ, bilaʼdxinëʼ niʼ para uluʼchë́ʼë Lëʼ, taʼnnë́ʼ: Richixi icjëʼ. \p \v 22 Lëscaʼ caní bönniʼ yudoʼ usedi, narúajgaquiëʼ Jerusalén gulaʼnnë́ʼ queëʼ, taʼnnë́ʼ: \p —Dzaga Belzebú, xángaca böʼ xihuiʼ Lëʼ, ateʼ len yöl-laʼ unná bëʼ que rubéajëʼ yuguʼ böʼ xihuiʼ. \p \v 23 Níʼirö Jesús bulidzëʼ yuguʼ bönniʼ yudoʼ usedi naʼ, en bucúdzuʼë didzaʼ, rnnëʼ: \p —¿Naruʼ ubéaj laʼ cuinsi Satanás tuʼ xihuiʼ? \v 24 Channö ilaʼrúaj choplö bönachi tu yödzö, en ilaʼdíl-lalen luzë́ʼeguequi, bitiʼ gaca idíaʼ yödzö naʼ. \v 25 Lëscaʼ caní channö ilaʼrúaj choplö bönachi nacuáʼ tu yuʼu, en ilaʼdíl-lalen luzë́ʼeguequi, bitiʼ gaca ilaʼdíaʼ bönachi nacuáʼ yuʼu naʼ. \v 26 Que lë ni naʼ, channö Satanás tuʼ xihuiʼ táʼbagaʼ luzë́ʼe, narúajgaca choplö böʼ xihuiʼ. Bitiʼ gaca idíaʼ yöl-laʼ unná bëʼ que, pero chizóa údxi que. \p \v 27 ’Cuntu nu gaca tsuʼu lidxëʼ tu bönniʼ nál-la, en cuéaj yöl-laʼ tsahuiʼ queëʼ channö cabí gagaʼ zíʼalö bönniʼ nál-la naʼ, ateʼ níʼirö sequiʼ cuéaj le dzöʼö lidxëʼ. \p \v 28 ’Le nácatë reaʼ libíʼiliʼ: Dios gaca uniti lahuëʼ bönachi ca naca yúguʼtë dul-laʼ nabágaʼgaca, en ca naca yúguʼtë didzaʼ schanníʼ taʼnná, \v 29 pero nútiʼtës nu innë́ schanníʼ queëʼ Dios Böʼ Láʼayi, catu caz uniti lahuëʼ Dios nu naʼ. Tsaz nabagaʼ xíguiaʼ nu naʼ. \p \v 30 Caní gunnë́ʼ Jesús tuʼ taʼnnë́ʼ queëʼ bönniʼ yudoʼ usedi naʼ, taʼnnë́ʼ: \p —Tuʼ xihuiʼ dzaga Lëʼ. \s1 Nu naca xinë́ʼë Jesús, en bönniʼ bö́chëʼë \r (Mt. 12:46-50; Lc. 8:19-21) \p \v 31 Níʼirö bilaʼdxinëʼ yuguʼ bönniʼ bö́chëʼë Jesús, encaʼ xinë́ʼë ga zoëʼ. Gulaʼcuʼë lö́ʼalö, en gulaʼsö́l-lëʼë nu tsöjlidza Jesús. \v 32 Bönachi zián naʼ rö́ʼgaca cuitëʼ Jesús gulë́ Lëʼ, taʼnná: \p —Yuguʼ bönniʼ bö́chuʼu, encaʼ xinóʼo nacuʼë lö́ʼalö, tuʼlidzëʼ Liʼ. \p \v 33 Bubiʼë didzaʼ Jesús, gudxëʼ légaquiëʼ: \p —¿Nuzxi caz naʼ xináʼa, en nupxi caz yuguʼ bönniʼ bö́chaʼa? \p \v 34 Níʼirö buyúëʼ nupa naʼ rö́ʼgaca gásibiʼilëʼ, rnnëʼ: \p —Buliʼyútsöcaʼ. Nupa ni nácagaca ca xináʼa, en yuguʼ bönniʼ bö́chaʼa. \v 35 Nu run ca rë́ʼënëʼ Dios, nu ni naca ca biʼi bö́chaʼa, en biʼi zanaʼ encaʼ xináʼa. \c 4 \s1 Rucúdzuʼë didzaʼ Jesús ca naca queëʼ bönniʼ guz \r (Mt. 13:1-9; Lc. 8:4-8) \p \v 1 Leyúbölö gusí lahuëʼ Jesús rusédinëʼ bönachi ga naca raʼ nísadoʼ. Buluʼdubi bönachi zián ga zoëʼ, ateʼ gurenëʼ Jesús tu lëʼe bárcodoʼ zxoa lu nisa naʼ, en guröʼë niʼ, ateʼ yúguʼtë bönachi naʼ gulaʼcuáʼ luyú raʼ nisa naʼ. \v 2 Zián le busédinëʼ Jesús légaquiëʼ, bucúdzuʼë didzaʼ. Tsanni niʼ rusédinëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ: \p \v 3 —Guliʼzë́ nágaliʼ didzaʼ ni. Birúajëʼ tu bönniʼ guz, söjë́siëʼ xisedoʼ. \v 4 Tsanni niʼ rúsiëʼ, gulasi bal-la xisedoʼ naʼ raʼ nöza, ateʼ bilaʼdxinbaʼ biguínnidoʼ, gulë́ʼajbaʼ le. \v 5 Gulasi iaʼbal-la xisedoʼ naʼ ga röʼö guiö́j ga bitiʼ röʼö yenniʼ yu. Bayö́n gulaʼlén xisedoʼ naʼ tuʼ cabí röʼö yenniʼ yu. \v 6 Níʼirö cateʼ gulén gubidza, buquexuʼ le, ateʼ gubidxi, tuʼ cabí nun luí ga rëʼ. \v 7 Gulasi iaʼbal-la xisedoʼ naʼ ga tuʼlén lubá yötsiʼ. Cateʼ gulaʼlén xisedoʼ naʼ, buluʼlén caʼ lubá yötsiʼ naʼ, en gulaʼröli le, ateʼ lë naʼ bësiëʼ bitiʼ bi bunödzaj. \v 8 Gulasi iaʼbal-la xisedoʼ naʼ ga naca luyú bëbu, ateʼ gulaʼzxö́n, en xitsáʼ raʼ gulaʼbö́ʼ. Buluʼnödzaj lë naʼ bësiëʼ. Tu dxiguʼ xisedoʼ naʼ bësiëʼ bunödzaj iaʼchí uruáʼ xisedoʼ caʼ. Iaʼtú bunödzaj iaʼtsónnalalaj caʼ, ateʼ iaʼtú naʼ bunödzaj iaʼtú gayuáʼ caʼ. \p \v 9 Níʼirö Jesús gudxëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ: \p —Nu zoa nagui, en riyöni ral-laʼ uzë́ nagui. \s1 Riguíxjöʼë Jesús bizx que rucúdzuʼë didzaʼ \r (Mt. 13:10-17; Lc. 8:9-10) \p \v 10 Cateʼ chibugáʼanëʼ tuzëʼ Jesús, bilaʼdxín nupa dáʼgaca Lëʼ ga zoëʼ, núngaca tsözxö́n idxínnutëʼ bönniʼ usëda queëʼ, ateʼ gulaʼnábinëʼ Lëʼ bi saʼyéaj lë naʼ bucúdzuʼë didzaʼ. \v 11 Jesús gudxëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ: \p —Libiʼiliʼ nadéliʼliʼ tséajniʼiliʼ le nagachiʼ ca rinná bëʼë Dios, pero nupa naʼ bitiʼ nácagaca tuz len rëʼu, ruíʼilenaʼ légaquiëʼ didzaʼ yuguʼ le rucúdzuʼa didzaʼ. \v 12 Caní runaʼ para gaca lë naʼ nazúaj lu guichi láʼayi, rnna: \q1 Uluʼyúëʼ, en bitiʼ ilaʼléʼenëʼ. \q1 Uluʼzë́ nágagaquiëʼ, en bitiʼ ilaʼyéajniʼinëʼ. \q1 Bitiʼ uluʼbíʼi ládxiʼgaquiëʼ para gaca uniti lahuaʼ légaquiëʼ ca naca dul-laʼ nabágaʼgaquiëʼ. \s1 Riguíxjöʼëʼ Jesús le bucúdzuʼë didzaʼ \r (Mt. 13:18-23; Lc. 8:11-15) \p \v 13 Jesús gudxëʼ caʼ yuguʼ bönniʼ dáʼgaquiëʼ Lëʼ, rnnëʼ: \p —¿Naruʼ cabí réajniʼitseliʼ lë naʼ bucúdzuʼa didzaʼ? ¿Nacxi caz gaca tséajniʼiliʼ iaʼzícaʼrö le ucúdzuʼa didzaʼ? \v 14 Bönniʼ guz naʼ náquiëʼ nu ruzë́ xtídzëʼë Dios. \p \v 15 ’Nácagaca bal-la bönachi ca xisedoʼ naʼ gulasi raʼ nöza. Taʼyönnëʼ xtídzëʼë Dios, en ca taʼyö́nisinëʼ caʼ, laʼ zaʼtë Satanás tuʼ xihuiʼ, en rigúa didzaʼ naʼ bidxín lu icja ládxiʼdoʼgaquiëʼ. \p \v 16 ’Nácagaca iaʼbal-la bönachi ca xisedoʼ naʼ gulasi ga röʼö guiö́j. Taʼyönnëʼ didzaʼ naʼ, ateʼ len yöl-laʼ rudzeja quégaquiëʼ taʼziʼë le. \v 17 Bitiʼ riyaza icja ládxiʼdoʼgaquiëʼ, ateʼ tu chíʼisö taʼdë́ʼë le. Cateʼ bi raca quégaquiëʼ, o zoa nu ribía ladxiʼ légaquiëʼ tuʼ taʼdë́ʼë didzaʼ naʼ, laʼ tuʼhuö́atë ládxiʼgaquiëʼ. \p \v 18 ’Nácagaca iaʼbal-la bönachi ca xisedoʼ naʼ gulasi ga naʼ tuʼlén lubá yötsiʼ. Taʼyönnëʼ didzaʼ naʼ, \v 19 pero tuíʼi ládxiʼgaquiëʼ le nácagaca que yödzölió ni. Nazíʼ yéʼeguequinëʼ tuʼ nadxíʼiguequinëʼ yuguʼ yöl-laʼ tsahuiʼ, en taʼzë́ ládxiʼgaquiëʼ yuguʼ le dë. Taʼyaza icja ládxiʼdoʼgaquiëʼ yúguʼtë lë ni, en tuʼsuniti didzaʼ naʼ, para cabí gun dxin lu icja ládxiʼdoʼgaquiëʼ. \p \v 20 ’Nácagaca iaʼbal-la bönachi ca xisedoʼ naʼ gulasi ga naca luyú bëbu. Taʼyönnëʼ didzaʼ naʼ, en taʼzíʼ lu náʼagaquiëʼ le, ateʼ run dxin lu icja ládxiʼdoʼgaquiëʼ. Nácagaca bal-la bönachi caní ca xisedoʼ naʼ buluʼnödzaj iaʼchí uruáʼ huéaj. Nácagaca iaʼbal-lëʼ ca xisedoʼ naʼ buluʼnödzaj iaʼtsónnalalaj caʼ, ateʼ nácagaca iaʼbal-la bönachi ca xisedoʼ naʼ buluʼnödzaj iaʼtú gayuáʼ caʼ. \s1 Rucúdzuʼë didzaʼ Jesús que tu le rigúʼu beníʼ \r (Lc. 8:16-18) \p \v 21 Jesús gudxëʼ caʼ bönniʼ dáʼgaquiëʼ Lëʼ, rnnëʼ: \p —¿Naruʼ rigálaʼruʼ guíʼ, ateʼ rudúsiʼruʼ le tu guíʼina, o rigúʼuruʼ le zxani le rátiʼruʼ? Bitiʼ caʼ runruʼ caní. Ruzóaruʼ guíʼ ga naca xitsáʼ ga cuʼu beníʼ. \v 22 Yúguʼtë le nagachiʼ iláʼ lahui, ateʼ yúguʼtë le raca balándoʼos ilaʼrúaj ga lináʼ. \v 23 Nu zoa nagui, en riyöni ral-laʼ uzë́ nagui. \p \v 24 Gudxëʼ caʼ légaquiëʼ: \p —Guliʼgüíʼ ládxiʼliʼ le riyö́niliʼ. Ca naca le ruríxiliʼ, laʼ leze urixëʼ Dios queë́liʼ, ateʼ gunnëʼ queë́liʼ iaʼlatiʼ. \v 25 Nu nazíʼi le zaʼ que, guʼë que iaʼlatiʼ, pero nu bitiʼ nazíʼi le, laʼs dui le dë que, udúa. \s1 Rucúdzuʼë didzaʼ Jesús ca rizxö́n zxoaʼ xtila \p \v 26 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Ca raca ni le rinná bëʼë Dios naca ca raca cateʼ ruchejëʼ tu bönniʼ zxoaʼ xtila lu yu. \v 27 Chiʼi dzö́ʼölö rásiëʼ, en riyasëʼ cateʼ zaʼ reníʼ. Taʼlén zxoaʼ xtila naʼ, en taʼzxö́n, pero bitiʼ nö́zinëʼ lëʼ nacxi raca taʼzxö́n. \v 28 Laʼ cuinsi luyú naʼ ruxö́n le nadúzgaca luyú naʼ, zíʼalö xiyazi, níʼirö zaʼ do que, en tödi naʼ cuía xuiʼi nál-la lu do que. \v 29 Cateʼ chinal-la xuiʼi naʼ, laʼ tséajtëʼ tsöjchibëʼ do naʼ tuʼ chibidxín dza uziʼë xuiʼi. \s1 Rucúdzuʼë didzaʼ Jesús ca raca que xisé mostaza \r (Mt. 13:31-32; Lc. 13:18-19) \p \v 30 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —¿Bizxi caz innaruʼ ca raca ni le rinná bëʼë Dios? ¿Bizxi ucúdzuʼruʼ didzaʼ ca raca? \v 31 Raca ca raca que tu xisedoʼ mostaza. Cateʼ riyaza luyú naca tu xisedoʼ nácatërö cuidiʼ ca yúguʼtë xisedoʼ dzöʼö luyú, \v 32 pero cateʼ chinadúz, rilén, en rizxö́ntërö ca yúguʼtë guixiʼ cuan rö́ʼgaca luyú. Tsca run yanaʼ niʼa nëʼe, gaca ilaʼdxinbaʼ biguínnidoʼ, en uluʼdxíabaʼ xicáʼagacabaʼ lu zxul-la que. \s1 Ca rugunëʼ dxin Jesús le rucúdzuʼë didzaʼ \r (Mt. 13:34-35) \p \v 33 Caní guca, busédinëʼ Jesús légaquiëʼ, en ziánrö caʼ le bucúdzuʼë didzaʼ tsca guca ilaʼyéajniʼinëʼ. \v 34 Yúguʼtë didzaʼ bë́ʼlenëʼ bönachi bucúdzuʼë didzaʼ, ateʼ yúguʼtë didzaʼ ni buchila láʼanëʼ, buzéajniʼinëʼ légacasëʼ bönniʼ usëda queëʼ. \s1 Jesús ribequi dxíëʼ böʼ budunuʼ \r (Mt. 8:23-27; Lc. 8:22-25) \p \v 35 Laʼ dza náʼasö, cateʼ ridzö́ʼ, Jesús gudxëʼ yuguʼ bönniʼ dáʼgaquiëʼ Lëʼ, rnnëʼ: \p —Tö́ditsöcaʼruʼ iaʼtsöláʼa nísadoʼ ni. \p \v 36 Níʼirö buluʼláʼalenëʼ bönachi zián nacuáʼ niʼ, ateʼ buluʼsë́ʼë bárcodoʼ ga naʼ chizóasëʼ Jesús. Gulaʼcuáʼ caʼ niʼ iaʼzícaʼrö bárcodoʼ söjácalen légaquiëʼ. \v 37 Gusí lo recja böʼ budunuʼ lu nisa naʼ, ateʼ gudáʼa nisa lëʼe bárcodoʼ naʼ. Caʼ guca, zeaj ridzáʼ nisa lëʼe bárcodoʼ naʼ. \v 38 Dëʼ rásiëʼ Jesús lu xicúgüëʼ ga naca xitsáʼalö lëʼe bárcodoʼ naʼ, ateʼ buluʼsubanëʼ Lëʼ. Tëʼ Lëʼ: \p —¡Bönniʼ Usedi! ¿Naruʼ cabí ruíʼi ládxiʼtsoʼ netuʼ? ¡Huáti caztuʼ lu nisa ni! \p \v 39 Níʼirö guyasëʼ Jesús, en gunná béʼenëʼ böʼ naʼ recja, gunnë́ʼ: \p —Gurö́ʼö dxi. \p Gudxëʼ caʼ nisa naʼ, gunnë́ʼ: \p —Dxisö guzóa. \p Gurö́ʼö dxi böʼ naʼ guyecja, en guzóa dxi lu nísadoʼ naʼ. \v 40 Níʼirö Jesús gudxëʼ yuguʼ bönniʼ dáʼgaquiëʼ Lëʼ, rnnëʼ: \p —¿Bizx que radxi ridzö́biliʼ caní? ¿Naruʼ cabí réajlëʼëliʼ Dios? \p \v 41 Niʼ tádxinëʼ gulë́ luzë́ʼë tuëʼ iaʼtúëʼ: \p —¿Nuzxi caz bönniʼ ni? ¡Tun böʼ recja, en nísadoʼ ca rnna xtídzëʼë! \c 5 \s1 Bönniʼ Gadara yuʼu böʼ xihuiʼ lëʼ \r (Mt. 8:28-34; Lc. 8:26-39) \p \v 1 Níʼirö bilaʼdxinëʼ Jesús, en yuguʼ bönniʼ dáʼgaquiëʼ Lëʼ iaʼtsöláʼa nísadoʼ ga naca lu xiyúgaca bönachi Gadara. \v 2 Cateʼ burúajëʼ Jesús lëʼe bárcodoʼ naʼ, tu bönniʼ rirúajëʼ zxan bulóaj ga nacuáʼ yeru ba laʼ dutságatëʼ Lëʼ. Bönniʼ ni yuʼu böʼ xihuiʼ lëʼ, \v 3 ateʼ nun xilatjëʼ ga naʼ nacuáʼ yeru ba. Cuntu nu guca gugaʼ bönniʼ naʼ, calëga len du guíë. \v 4 Zián luzuí buluʼzóëʼ breguiʼ guíë yen nëʼë, en niʼë, en gulúguiʼë lëʼ du guíë. Yuguʼ du guíë naʼ bulë́ʼë, ateʼ breguiʼ guíë naʼ guditsjëʼ. Bitiʼ rizéquiʼnëʼ nu bönniʼ inná béʼenëʼ lëʼ. \v 5 Ridáticaʼsëʼ ribö́dxiʼë rëla, en të dza ga naʼ nacuáʼ yeru ba, en gapa naca lu guíʼadoʼ, run huëʼ cuinëʼ yuguʼ lu guiö́j dzöʼö niʼ. \v 6 Cateʼ biléʼenëʼ zëʼë ziʼtuʼ Jesús, guxítiʼë guyijëʼ ga naʼ zëʼë, ateʼ buzóa zxibëʼ lahuëʼ Lëʼ. \v 7 Bëʼë zidzaj didzaʼ, rëʼ Jesús: \p —¿Bizxi ral-laʼa quiuʼ Jesús, Zxíʼinëʼ Dios nayë́pisëtërëʼ? Niʼa queëʼ Xanruʼ Dios rátaʼyuaʼ loʼ, bitiʼ usacaʼ ziʼu nedaʼ. \p \v 8 Caní gunnë́ʼ bönniʼ naʼ tuʼ chigudxëʼ Jesús böʼ xihuiʼ naʼ: \p —Liʼ, böʼ xihuiʼ, burúaj lu bönniʼ ni. \p \v 9 Jesús gunábinëʼ le, rnnëʼ: \p —¿Bi leuʼ? \p Bubíʼi didzaʼ le, gudxi Lëʼ: \p —Leaʼ: Le Zián, tuʼ röʼö ziantuʼ. \p \v 10 Gulaʼnabi yechiʼ yuguʼ böʼ xihuiʼ naʼ Jesús para cabí isö́l-lëʼë léguequi ziʼtuʼ luyú niʼ. \v 11 Nacuáʼabaʼ cuchi zián lu guíʼadoʼ níʼisö, taʼdabaʼ tágubaʼ niʼ. \v 12 Gulaʼnabi yechiʼ böʼ xihuiʼ naʼ Jesús, taʼnná: \p —Gusöl-laʼ netuʼ ga niʼ dzö́ʼöbaʼ cuchi zián. Bëʼ netuʼ lataj tsöjtsúʼugacatuʼ-baʼ. \p \v 13 Laʼ bëʼtëʼ Jesús léguequi lataj, ateʼ bilaʼrúaj böʼ xihuiʼ naʼ, en yöjtsúʼugaca cuchi zián naʼ, ateʼ gulaʼxítiʼbaʼ cuchi zián naʼ, yöjbíxigacabaʼ ga naca raʼ guíʼa, yöjcházagacabaʼ nísadoʼ. Lu nísadoʼ naʼ gulaʼyë́pibaʼ nisa, gulátibaʼ, en nácagacabaʼ ca galaj gayuáʼabaʼ. \p \v 14 Níʼirö buluʼzxunnaj nupa niʼ gulún chiʼi cuchi zián naʼ. Yöjtíxjöiʼiguequinëʼ bönachi lu yödzö niʼ, encaʼ bönachi nacuáʼ laʼ guixiʼ niʼ. Bilaʼrúaj bönachi lu yödzö, söjyúgaquiëʼ bizxi naʼ guca niʼ. \v 15 Cateʼ bilaʼdxinëʼ ga niʼ zoëʼ Jesús, bilaʼléʼenëʼ bönniʼ naʼ zíʼalö yúʼugaca böʼ xihuiʼ lëʼ. Bönniʼ ni röʼë niʼ, nácuëʼ lariʼ, en zoëʼ dxíʼadoʼ, ateʼ guladxi bönachi naʼ. \v 16 Nupa naʼ bilaʼléʼe le benëʼ Jesús gulaʼguíxjöiʼi bönachi naʼ bilaʼrúaj lu yödzö ca naʼ guca queëʼ bönniʼ naʼ zíʼalö yúʼugaca böʼ xihuiʼ lëʼ, encaʼ ca guca quégacabaʼ cuchi naʼ. \v 17 Níʼirö gulaʼsí lógaca bönachi zián naʼ taʼtaʼyu lahuëʼ Jesús urúajëʼ lu xiyúguequi. \p \v 18 Cateʼ bubenëʼ Jesús lëʼe bárcodoʼ, bönniʼ naʼ zíʼalö yúʼugaca böʼ xihuiʼ zián lëʼ, gútaʼyuëʼ lahuëʼ Jesús guʼë lëʼ lataj tséajlenëʼ Lëʼ. \v 19 Jesús bitiʼ bëʼë lëʼ lataj, pero gudxëʼ lëʼ: \p —Böaj lidxuʼ. Yöjtíxjöiʼi diʼa dza quiuʼ yuguʼ le zxön benaʼ quiuʼ nedaʼ, nacaʼ Xanuʼ, en ca benaʼ buéchiʼ ládxaʼa liʼ. \p \v 20 Söhuö́jëʼ bönniʼ naʼ, en ruzë́ʼ didzaʼ yuguʼ yödzö Decápolis ca nácagaca le zxön benëʼ Jesús queëʼ, ateʼ buluʼbani yúguʼtë bönachi nacuáʼ yuguʼ yödzö niʼ. \s1 Biʼi nigula queëʼ Jairo, en nigula naʼ gudannu lariʼ nácuëʼ Jesús \r (Mt. 9:18-26; Lc. 8:40-56) \p \v 21 Cateʼ budxinëʼ Jesús iaʼtsöláʼa nísadoʼ naʼ, níʼirö buluʼdubi bönachi zián ga naʼ zoëʼ raʼ nísadoʼ. \v 22 Bönniʼ lëʼ Jairo, bönniʼ rinná bëʼë lu yuʼu ga tuʼdubëʼ bönniʼ judío, en nazëdëʼ queëʼ Dios, bidëʼ ga zoëʼ Jesús. Cateʼ biléʼenëʼ Jesús, buzóa zxibëʼ lahuëʼ, \v 23 en gútaʼyuëʼ lahuëʼ, rnnëʼ: \p —Chiraqui gátibiʼ biʼi nigúladoʼ quiaʼ. Gudá ixóa noʼo lëbiʼ para huöácabiʼ, en bitiʼ gátibiʼ. \p \v 24 Saʼyéajlenëʼ Jesús lëʼ, ateʼ bönachi zián söjácalen Jesús, tuʼquirö Lëʼ. \v 25 Tu nigula, chinaca chinnu iz réʼenu, zóanu caʼ niʼ. Bitiʼ ruhuíʼi rön queë́nu que huëʼ quégaca cázanu nigula. \v 26 Yenniʼ chigudíʼi guzxácaʼnu lu náʼagaquiëʼ zián bönniʼ tuʼúnëʼ bönachi. Nítisö chibutönu dëra le dë queë́nu, tuʼ cabí bi gúcalen lënu, pero riyaliʼ queë́nu. \v 27 Cateʼ biyö́ninu tuíʼi didzaʼ bönachi ca naca queëʼ Jesús, gudö́dinu ládjalö bönachi zián naʼ, en bidxinnu zacaʼ cúdzuʼlëʼ Jesús, en gudannu lariʼ nácuëʼ. \v 28 Caní bennu tuʼ rnnanu: “Channö cansaʼ le nácuëʼ, huöácaʼ.” \v 29 Laʼ buíʼitë rön queë́nu, ateʼ réquibeʼenu chiböácanu que le guca queë́nu. \p \v 30 Laʼ gúquibeʼetenëʼ Jesús ben dxin yöl-laʼ huáca queëʼ, ateʼ buécjëʼ, ruyúëʼ bönachi zián naʼ. Rnnëʼ: \p —¿Nuzxi naʼ gudán nedaʼ? \p \v 31 Níʼirö bönniʼ dáʼgaquiëʼ Lëʼ tëʼ Lëʼ, taʼnnë́ʼ: \p —Riléʼe quézinuʼ bönachi zián ni tuʼquirö Liʼ, en rnnatsoʼ: “¿Nuzxi naʼ gudán nedaʼ?” \p \v 32 Ruyúëʼ Jesús gásibiʼilëʼ para iléʼenëʼ nuzxi naʼ gudán Lëʼ. \v 33 Níʼirö nigula naʼ gubígaʼnu lahuëʼ. Rádxinu, en rizxízinu tuʼ chinö́zinu bi naʼ guca queë́nu, ateʼ buzóa zxíbinu lahuëʼ Jesús, en gúdxinu Lëʼ idútë le nácatë. \v 34 Jesús rëʼë-nu: \p —Nigúladoʼ. Chiböácuʼ tuʼ réajlëʼu nedaʼ. Böaj lidxuʼ idú ládxuʼu. Tsaz nuhuöácuʼ que le guca quiuʼ. \p \v 35 Tsanni niʼ ruʼë caní didzaʼ Jesús, bönniʼ narúajgaquiëʼ lidxëʼ bönniʼ naʼ rinná bëʼë lu yuʼu ga tuʼdubëʼ tuʼsëdëʼ queëʼ Dios bilaʼdxnëʼ niʼ, en tëʼ bönniʼ naʼ: \p —Chigútibiʼ biʼi nigúladoʼ quiuʼ. Bítiʼrö upízxjanuʼ Bönniʼ Usedi. \p \v 36 Bitiʼ bëʼ ládxëʼë Jesús lë naʼ taʼnnë́ʼ, ateʼ gudxëʼ bönniʼ unná bëʼ naʼ, rnnëʼ: \p —Bitiʼ gádxinuʼ. Guyéajlëʼësëʼ Dios. \p \v 37 Bitiʼ bëʼë lataj Jesús tsöjácalen Lëʼ iaʼzícaʼrö bönachi, pero légacasëʼ Pedro, en Jacobo, en Juan, bö́chëʼë Jacobo naʼ. \v 38 Cateʼ bidxinëʼ lidxëʼ bönniʼ naʼ rinná bëʼë ga tuʼdubëʼ tuʼsëdëʼ queëʼ Dios, biléʼenëʼ raca dzatsa, encaʼ nupa niʼ taʼbödxi, en nupa taʼbödxi yechiʼ. \v 39 Guyáziëʼ Jesús, en gudxëʼ légaquiëʼ: \p —¿Bizx que rutsátsaliʼ, en ribö́dxiliʼ caní? Bitiʼ nátibiʼ biʼi nigúladoʼ ni. Rásisibiʼ naʼ. \p \v 40 Níʼirö buluʼtitjëʼ Jesús, pero Lëʼ bubéajëʼ yúguʼtë bönachi naʼ níʼilö, ateʼ guchë́ʼë xuz xináʼabiʼ biʼi nigúladoʼ naʼ, encaʼ nupa nacuáʼlen Lëʼ, ateʼ guyáziëʼ ga naʼ dëbiʼ. \v 41 Gudélëʼë náʼabiʼ biʼi nigúladoʼ naʼ, en gudxëʼ-biʼ: \p —Talita, cumi. \p Didzaʼ hebreo ni rnna lu didzaʼ xidzaʼ: Biʼi nigúladoʼ, guyasa. \v 42 Laʼ guyásatëbiʼ biʼi nigúladoʼ naʼ, en buzéʼebiʼ. Chiyúʼubiʼ chinnu iz. Buluʼbani nupa nacuáʼ niʼ. \v 43 Níʼirö Jesús gunná béʼenëʼ légaquiëʼ cuntu nu uluʼsiyönnëʼ lë naʼ guca. Gudxëʼ légaquiëʼ: \p —Guliʼgüíʼ le gágubiʼ biʼi nigúladoʼ ni. \c 6 \s1 Ridxinëʼ Jesús Nazaret, le naca ladzëʼ \r (Mt. 13:53-58; Lc. 4:16-30) \p \v 1 Buzë́ʼë Jesús niʼ, budxinëʼ ladzëʼ, ateʼ yuguʼ bönniʼ dáʼgaquiëʼ Lëʼ söjácalenëʼ Lëʼ. \v 2 Cateʼ bidxín dza láʼayi quégaquiëʼ bönniʼ judío, gusí lahuëʼ Jesús rusédinëʼ bönachi ga naʼ tuʼdubëʼ tuʼsëdëʼ queëʼ Dios. Gulaʼcuáʼ bönachi zián niʼ taʼyöni Lëʼ. Buluʼbani, taʼnná: \p —¿Gazxi caz bizë́dëʼ bönniʼ ni yuguʼ lë ni? ¿Bizxi caz yöl-laʼ réajniʼi ni nadéliʼnëʼ? ¿Nacxi caz runëʼ le nácagaca bëʼ naʼ záʼgaca yehuaʼ yubá? \v 3 Náquiëʼ bönniʼ ni gubëdxi yaga naʼ, en zxíʼininu María. Náquiëʼ bö́chiʼgaquiëʼ Jacobo, en José, en Judas, en Simón. Nigula zanëʼ nacuáʼlennu caʼ rëʼu. \p Que lë ni naʼ buluʼcáʼanëʼ Lëʼ cáʼasö. \v 4 Níʼirö Jesús gudxëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ: \p —Gátiʼtës tunëʼ bal nu bönniʼ ruʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, pero bönachi uládz queëʼ, en bönachi diʼa dza queëʼ, en bönachi nacuáʼ lidxëʼ bitiʼ tun lëʼ bal. \p \v 5 Que lë ni naʼ bitiʼ guca gunëʼ Jesús nitú yöl-laʼ huáca zxön niʼ. Bunsëʼ nabábasö bönachi teʼe cateʼ guxóa nëʼë léguequi. \v 6 Bubáninëʼ Jesús tuʼ cabí taʼyéajlëʼ Lëʼ. Gudödi naʼ gudödëʼ yuguʼ yö́dzödoʼ nacuáʼ gásibiʼilö, rusë́dinëʼ bönachi niʼ. \s1 Risö́l-lëʼë Jesús bönniʼ dáʼgaquiëʼ Lëʼ tsöjéngaquiëʼ libán \r (Mt. 10:5-15; Lc. 9:1-6) \p \v 7 Níʼirö bulidzëʼ Jesús idxínnutëʼ bönniʼ dáʼgaquiëʼ Lëʼ, en gusí lahuëʼ risö́l-lëʼë légaquiëʼ chopa huéajgaquiëʼ. Budödëʼ lu náʼagaquiëʼ yöl-laʼ unná bëʼ uluʼbéajëʼ yuguʼ böʼ xihuiʼ yúʼugaca bönachi. \v 8 Gunná béʼenëʼ légaquiëʼ bitiʼ bi iluʼë laʼ nöza, calëga yöxaj, calëga yöta, en calëga dumí bitiʼ ilaʼguʼë lu buzudi quégaquiëʼ, pero iluáʼasëʼ xiyágadoʼ. \v 9 Ral-laʼ uluʼdë́ʼë xiráchugaquiëʼ, pero calëga chopa lariʼ uluʼxóa yéngaquiëʼ. \v 10 Gudxëʼ caʼ légaquiëʼ: \p —Gátiʼtës ga tsúʼuliʼ tu yuʼu, guliʼsóa yuʼu naʼ cateʼ uzáʼaröliʼ yödzö naʼ. \v 11 Channö tsúʼuliʼ tu yödzö ga bitiʼ ilún bönachi lu yödzö naʼ libíʼiliʼ bal, en bitiʼ uluʼzë́ nágagaquiëʼ xtídzaʼliʼ, buliʼrúaj niʼ, en buliʼquínnaj bëchtö daʼ lëʼe lábaliʼ. Lë ni gaca bëʼ nabágaʼgaquiëʼ xíguiaʼ. Le nácatë reaʼ libíʼiliʼ, cateʼ idxín dza ichúguiëʼ Dios quégaca bönachi, ilaʼguíʼi ilaʼzácaʼrö bönachi lu yödzö naʼ ca ilaʼguíʼi ilaʼzacaʼ bönachi Sodoma, en Gomorra, yuguʼ yödzö naʼ busunítiëʼ Dios. \p \v 12 Níʼirö bilaʼrúajëʼ bönniʼ dáʼgaquiëʼ Lëʼ, yöjéngaquiëʼ libán ca ral-laʼ uluʼbíʼi ládxiʼgaca bönachi. \v 13 Buluʼbéajëʼ zián böʼ xihuiʼ yúʼugaca bönachi. Gulaʼguʼë le za zián nupa teʼe, ateʼ buluʼhuöáquiëʼ. \s1 Ca bë́tigaquiëʼ Juan, bönniʼ buquilëʼ bönachi nisa \r (Mt. 14:1-12; Lc. 9:7-9) \p \v 14 Biyönnëʼ Herodes, bönniʼ unná bëʼ, ca naca le runëʼ Jesús, tuʼ rizë́ didzaʼ gátiʼtës que yöl-laʼ huáca queëʼ. Bal-la bönachi taʼnná: \p —Chibubanëʼ Juan, bönniʼ niʼ buquilëʼ bönachi nisa, lu yöl-laʼ guti. Que lë ni naʼ napëʼ yöl-laʼ huáca runëʼ yuguʼ lë ni. \p \v 15 Iaʼbal-la bönachi taʼnná: \p —Naquiëʼ Elías, bönniʼ bëʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios dza niʼte. \p Iaʼbal-la bönachi taʼnná: \p —Naquiëʼ bönniʼ ruʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios ca guláquiëʼ bönniʼ guluʼë didzaʼ uláz queëʼ dza niʼte. \p \v 16 Cateʼ biyönnëʼ Herodes yuguʼ lë ni, gunnë́ʼ: \p —Naquiëʼ Juan, bönniʼ naʼ burixaʼ yenëʼ. Chibubanëʼ lu yöl-laʼ guti. \p \v 17 Caní gunnë́ʼ Herodes tuʼ gusö́l-lëʼë lë cazëʼ bönniʼ yöjxö́ngaquiëʼ Juan naʼ, ateʼ gulúguiʼë lëʼ du guíë lu yuʼu lidxi guíë. Caní benëʼ Herodes tuʼ rilenu Herodías Juan naʼ. Nácanu nigula naʼ gúcanu nigula queëʼ Felipe, bö́chëʼë Herodes naʼ. Herodes gudúëʼ-nu Herodías naʼ, en butsaga náʼalenëʼ-nu. \v 18 Juan naʼ gudxëʼ Herodes: \p —Bitiʼ ral-laʼ sóalenuʼ-nu nigula queëʼ bö́chuʼu. \p \v 19 Que lë ni naʼ gusí gurö́ʼönu Herodías. Gúʼuninu bi gunnu queëʼ Juan, tuʼ gúʼuninu gútinu lëʼ, pero bitiʼ bi guzxéquiʼnu \v 20 tuʼ rádxinëʼ Herodes Juan. Nö́zinëʼ náquiëʼ Juan naʼ tsahuiʼ, en láʼayi. Que lë ni naʼ gudapa chiʼë lëʼ, en buzë́ náguiëʼ lëʼ idú ládxëʼë sal-laʼ lë naʼ rnnëʼ Juan ben ga guröʼë böniga Herodes naʼ. \v 21 Níʼirö bidxín tu dza guzxéquiʼnu Herodías naʼ, le naca dza runëʼ Herodes laní que dza guyéʼenëʼ iz. Bupë́ʼë le ilëʼaj ilahuëʼ bönniʼ dë lu náʼagaquiëʼ uláz queëʼ, en bönniʼ taʼnná béʼenëʼ bönniʼ röjáquiëʼ gudil-la, encaʼ bönniʼ nácagaquiëʼ lo luyú Galilea. \v 22 Guyázabiʼ biʼi nigula queë́nu Herodías ga naʼ tëʼaj tahuëʼ, en buyáʼabiʼ lógaquiëʼ. Guyaza ládxëʼë Herodes ca runbiʼ, en gulaʼyaza ládxiʼgaca caʼ nupa tëʼaj tágulen lëʼ. Níʼirö Herodes gudxëʼ-biʼ biʼi nigula naʼ, gunnë́ʼ: \p —Gunaba bi rë́ʼënuʼ gunnaʼ quiuʼ, ateʼ gunaʼ caʼ. \p \v 23 Benëʼ tsutsu xtídzëʼë, gudxëʼ-biʼ: \p —Niʼa queëʼ Xanruʼ Dios gunnaʼ quiuʼ bítiʼtës bi inabuʼ ga idxintë gatsaj ga rinná bëʼa. \p \v 24 Burúajbiʼ lëbiʼ, ateʼ gunábabiʼ xináʼabiʼ: \p —¿Bizxi inábatsaʼ? \p Lënu gúdxinu-biʼ: \p —Icjëʼ Juan, bönniʼ buquilëʼ bönachi nisa, inabuʼ. \p \v 25 Laʼ buázatëbiʼ ga naʼ zoëʼ Herodes, en rëbiʼ-nëʼ: \p —Rëʼëndaʼ ixúʼ quiaʼ naʼa lu zxigaʼ zxön icjëʼ Juan, bönniʼ naʼ buquilëʼ bönachi nisa. \p \v 26 Níʼirö buíʼinnëʼ Herodes, pero tuʼ buzötjëʼ Dios, en tuʼ bilaʼyöni caʼ nupa tágulen lëʼ, bitiʼ gúʼunnëʼ initi xtídzëʼë naʼ guzxíʼ lu nëʼë queë́biʼ. \v 27 Herodes laʼ gusö́l-laʼtëʼ tu bönniʼ rejëʼ gudil-la zoëʼ rapa chiʼë, ateʼ gunná béʼenëʼ lëʼ tsöjxiʼë icjëʼ Juan. \v 28 Bönniʼ naʼ rejëʼ gudil-la guyijëʼ lidxi guíë, yöjrixëʼ yen Juan naʼ, ateʼ buʼë icjëʼ, nuxóëʼ le tu lu zxigaʼ zxön. Budödëʼ le lu náʼabiʼ biʼi nigula naʼ, ateʼ lëbiʼ bunö́dzjabiʼ le queë́nu xináʼabiʼ. \p \v 29 Cateʼ bönniʼ dáʼgaquiëʼ Juan naʼ bilaʼyönnëʼ didzaʼ chiguca lë naʼ, bilaʼdxinëʼ niʼ, en buluʼúʼë lëʼ, ateʼ yöjcáchiʼgaquiëʼ lëʼ yeru ba. \s1 Rugahuëʼ Jesús ziánrö ca chi-un gayuáʼ bönachi \r (Mt. 14:13-21; Lc. 9:10-17; Jn. 6:1-14) \p \v 30 Gudödi niʼ buluʼdubëʼ bönniʼ gubáz queëʼ Jesús ga zoëʼ, en gulaʼguíxjöiʼinëʼ Lëʼ yúguʼtë le gulunëʼ, en yuguʼ le buluʼsë́dinëʼ bönachi. \v 31 Nacuáʼ bönachi zián niʼ, nupa záʼgaca, en nupa söjaca, ga bidxintë bítiʼrö dë lataj ilahuëʼ Jesús, en yuguʼ bönniʼ dáʼgaquiëʼ Lëʼ. Que lë ni naʼ Jesús gudxëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ: \p —Guliʼdá. Uyéaj cázaruʼ ga naca lataj cáʼasö, en uzíʼ ládxiʼruʼ tu chiʼi. \p \v 32 Laʼ légacasëʼ yöjáquiëʼ tu lëʼe bárcodoʼ, ateʼ bilaʼdxinëʼ tu lataj cáʼasö. \v 33 Bilaʼléʼe bönachi zián légaquiëʼ söjáquiëʼ niʼ, en núnbëʼgaca Jesús. Que lë ni naʼ bönniʼ yúguʼtë yödzö niʼ carelö yöjáquiëʼ niʼ. Gulaʼzëʼe níʼagaquiëʼ, ateʼ bilaʼdxinëʼ niʼ zíʼatëlö ca Jesús, en yuguʼ bönniʼ dáʼgaquiëʼ Lëʼ. \v 34 Cateʼ burúajëʼ Jesús lëʼe bárcodoʼ naʼ, biléʼenëʼ bönachi zián naʼ, ateʼ buéchiʼ ládxëʼë légaquiëʼ tuʼ nácagaquiëʼ ca böʼcuʼ zxílaʼdoʼ bitiʼ zoa nu gapa chiʼi légacabaʼ. Gusí lahuëʼ rusë́dinëʼ légaquiëʼ le zián. \v 35 Cateʼ chiridzö́ʼ dza naʼ, yuguʼ bönniʼ dáʼgaquiëʼ Jesús bilaʼdxinëʼ ga zoëʼ, en tëʼ Lëʼ: \p —Chiridzö́ʼ, ateʼ lataj cáʼasö naca ni. \v 36 Busöl-laʼ bönachi zián ni para tsöjaca yuguʼ yúʼudoʼ, en yuguʼ yö́dzödoʼ nacuáʼ gásibiʼilö, tsöjö́ʼugaca yöta, tuʼ cabí bi dë ni le ilagu. \p \v 37 Bubiʼë didzaʼ Jesús, gudxëʼ légaquiëʼ: \p —Guliʼgüíʼ libíʼi cázaliʼ le ilahuëʼ. \p Gulë́ʼ Lëʼ: \p —¿Naruʼ tsöjö́ʼutsatuʼ yöta xtila len lázxjatuʼ que idú xunuʼ beoʼ, ateʼ güíʼituʼ le ilahuëʼ? \p \v 38 Jesús gudxëʼ légaquiëʼ: \p —¿Bal-laxi yöta xtila dë queë́liʼ? Guliʼtsöjyútsöcaʼ. \p Cateʼ chinö́ziguequinëʼ, tëʼ Lëʼ: \p —Gáyuʼsö yöta xtila dë, en chópasöbaʼ böla dëbaʼ. \p \v 39 Níʼirö gunná bëʼë Jesús ilunëʼ ga ilaʼbö́ʼ bönachi zián naʼ, ilaʼcuáʼ tu cöʼ huéajguequi ga naca lachiʼ lu dacaʼ. \v 40 Gulaʼcuʼë tu cöʼ huéajgaquiëʼ, tu gayuáʼ huéajgaquiëʼ, en chi-un huéajgaquiëʼ. \v 41 Níʼirö gudélëʼë Jesús igáyuʼtë yöta xtila naʼ, en irópabaʼ böla naʼ. Buyúëʼ zacaʼ lúzxiba, en gudxëʼ Dios: “Xclenuʼ.” Níʼirö buzxuzxjëʼ yöta xtila naʼ, en bëʼë quégaquiëʼ bönniʼ usëda queëʼ para ilaʼguísiëʼ quégaca bönachi zián naʼ. Gudísiëʼ caʼ irópatëbaʼ böla naʼ quégaca yúguʼtë bönachi naʼ. \v 42 Gulahuëʼ yúguʼtëʼ, en buluʼhuö́ljanëʼ. \v 43 Níʼirö buluʼtubëʼ le bizxaj que yöta xtila naʼ, en quégacabaʼ böla, ateʼ chinnu gaʼböra buluʼlíëʼ. \v 44 Guláquiëʼ ca chi-un gáyuʼë bönniʼ naʼ gulahuëʼ. \s1 Rizëʼe niʼë Jesús lu nísadoʼ \r (Mt. 14:22-27; Jn. 6:16-21) \p \v 45 Laʼ bentëʼ Jesús ga gulaʼbenëʼ yuguʼ bönniʼ dáʼgaquiëʼ Lëʼ lëʼe bárcodoʼ, para ilaʼnö́ruëʼ lahuëʼ, ilaʼdödëʼ lu nísadoʼ naʼ, para ilaʼdxinëʼ lu yödzö Betsaida, tsanni niʼ Lëʼ rusöl-lëʼ bönachi zián naʼ lídxiguequi. \v 46 Cateʼ chibudxi busöl-lëʼ légaquiëʼ, guyijëʼ tu lu guíʼadoʼ, ateʼ niʼ ruíʼilenëʼ Dios didzaʼ. \v 47 Cateʼ chizáʼ ral-la, zeaj bárcodoʼ naʼ gatsaj láhuiʼlö nísadoʼ, ateʼ zoëʼ Jesús tuzëʼ luyú bidxi naʼ. \v 48 Biléʼenëʼ Jesús légaquiëʼ, böniga tuʼsë́ʼë bárcodoʼ naʼ tuʼ recja böʼ zaʼ ga naʼ taʼdödëʼ. Gudödi guluhuëla bidxinëʼ Jesús ga naʼ nacuʼë, rizëʼe niʼë lu nísadoʼ naʼ, ateʼ gúʼunnëʼ tö́disëʼ ga naʼ nacuʼë. \v 49 Cateʼ bilaʼléʼenëʼ Lëʼ rizëʼe niʼë lu nísadoʼ, guléquinëʼ bixín naʼ, ateʼ gulaʼbö́dxiʼë \v 50 tuʼ bilaʼléʼenëʼ yúguʼtëʼ Lëʼ, en guladxi gulaʼdzö́binëʼ. Níʼirö laʼ bulidztëʼ Jesús légaquiëʼ, rnnëʼ: \p —Buliʼtipa ládxiʼliʼ. Nedaʼ caz. Bitiʼ gádxiliʼ. \p \v 51 Gurenëʼ Jesús lëʼe bárcodoʼ ga naʼ nacuʼë, ateʼ gurö́ʼö dxi böʼ naʼ recja, ateʼ légaquiëʼ gulaʼniti gulaʼtíquiʼsinëʼ buluʼbáninëʼ. \v 52 Bitiʼ taʼyéajniʼininëʼ le ruluíʼi lë naʼ benëʼ Jesús que yöta xtila naʼ. Niʼ naca zidi icja ládxiʼdoʼgaquiëʼ. \s1 Ruúnëʼ Jesús nupa teʼe lu yödzö Genesaret \r (Mt. 14:34-36) \p \v 53 Gulaʼdödëʼ Jesús, en yuguʼ bönniʼ dáʼgaquiëʼ Lëʼ iaʼtsöláʼa nísadoʼ, ateʼ bilaʼdxinëʼ ga naca lu xiyúgaca bönachi Genesaret. Buluʼdxíguëʼë bárcodoʼ luyú bidxi niʼ. \v 54 Cateʼ buluʼrúajëʼ lëʼe bárcodoʼ naʼ, laʼ buluʼúnbëʼtë bönachi niʼ Jesús. \v 55 Gulaʼxitiʼ bönachi naʼ, yöjaca yúguʼtë yö́dzödoʼ idú gásibiʼilö, en gulaʼsí lógaquiëʼ dujuáʼagaquiëʼ yúguʼtë nupa teʼe ga zoëʼ Jesús, zxóagaca yuguʼ le déguequini, ateʼ bilaʼdxinëʼ gátiʼtës taʼyönnëʼ zoëʼ Jesús. \v 56 Gátiʼtës ga ridödëʼ Jesús, yuguʼ lu yö́dzödoʼ, en yuguʼ yödzö zxön, en yuguʼ yúʼudoʼ, tuʼcuʼë nupa teʼe quégaquiëʼ gapa naca laʼ nöza, en gapa naca lu yë́ʼëyi, en taʼtáʼyuëʼ lahuëʼ Jesús guʼë légaquiëʼ lataj ilaʼgansëʼ luzxi lariʼ nácuëʼ. Yúguʼtë nupa naʼ bilaʼgán lariʼ nácuëʼ buluʼhuöácatë dxíʼadoʼ. \c 7 \s1 Le tun ga bitiʼ nácagaca bönachi tsahuiʼ lahuëʼ Dios \r (Mt. 15:1-20) \p \v 1 Níʼirö bal-lëʼ bönniʼ yudoʼ fariseo len bal-lëʼ bönniʼ yudoʼ usedi narúajgaquiëʼ Jerusalén, buluʼdubëʼ ga zoëʼ Jesús. \v 2 Bönniʼ yudoʼ ni bilaʼléʼenëʼ bönniʼ usëda queëʼ Jesús tahuëʼ yöta, bitiʼ nuchíʼagaquiëʼ náʼagaquiëʼ, lë naʼ rnna: Bitiʼ nayárigaca ca nalë́biguequinëʼ tunëʼ bönniʼ yudoʼ naʼ. Que lë ni naʼ gulaʼnnë́ʼ quégaquiëʼ. \v 3 Yuguʼ bönniʼ yudoʼ fariseo naʼ, en iaʼzícaʼrö bönachi judío tunëʼ ca gulë́biguequinëʼ gulunëʼ xuz xtóʼogaquiëʼ, ateʼ channö cabí taʼguíbi náʼagaquiëʼ zián luzuí ca naʼ nalë́biguequinëʼ tunëʼ, bitiʼ caʼ tahuëʼ. \v 4 Cateʼ tuʼdxinëʼ röjö́ʼugaquiëʼ lu yë́ʼëyi, channö cabí taʼguibëʼ lë naʼ ca nalë́biguequinëʼ tunëʼ, bitiʼ caʼ tahuëʼ. Ziánrö caʼ tunëʼ, yuguʼ le nalë́biguequinëʼ tunëʼ. Caní taʼguibëʼ zxigaʼ yö́ʼöna, en yuguʼ zxigaʼ guíë, en yuguʼ le tátiʼnëʼ. \v 5 Que lë ni naʼ yuguʼ bönniʼ yudoʼ fariseo, en yuguʼ bönniʼ yudoʼ usedi gulaʼnábinëʼ Jesús, taʼnnë́ʼ: \p —¿Naruʼ cabí tunëʼ yuguʼ bönniʼ usëda quiuʼ ca gulë́biguequinëʼ gulunëʼ xuz xtóʼoruʼ, pero tahuëʼ yöta bitiʼ nuchíʼagaquiëʼ náʼagaquiëʼ? \p \v 6 Bubiʼë didzaʼ Jesús, rëʼ légaquiëʼ: \p —Libiʼiliʼ, bönniʼ ruluíʼisö tsahuiʼ cuinliʼ. Nácatë le gudíxjöʼë Isaías, bönniʼ niʼ bëʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, ca naca queë́liʼ. Buzúajëʼ lu guichi, gunnë́ʼ: \q1 Yuguʼ bönniʼ ni, len rúʼagacasëʼ tunëʼ nedaʼ bal, \q1 calëga idú ládxiʼgaquiëʼ. \q1 \v 7 Nítiʼsö naca yöl-laʼ ba taʼguʼë nedaʼ \q1 tuʼ tuʼsë́dinëʼ le taʼnná bëʼ bönachi, \q1 calëga xibá quiaʼ. \p \v 8 Caní naca, tuʼ rucáʼanaliʼ le gunná bëʼë Dios, ateʼ runliʼ yuguʼ le nazíʼ láhuiliʼ lu náʼagaca bönachi. \p \v 9 Gudxëʼ caʼ légaquiëʼ: \p —Idú ládxiʼliʼ rucáʼanaliʼ cáʼasö le gunná bëʼë Dios para gunliʼ ca naca le nulaga loliʼ runliʼ. \v 10 Moisés gunnë́ʼ caní: “Ben bal xuz xinóʼo.” Gunnë́ʼ caʼ: “Nu ulidza ziʼ xuzi o xinëʼe, guliʼgútitë nu naʼ.” \v 11-12 Libíʼiliʼ rnnaliʼ caní: “Channö nu bönniʼ guíëʼ xuzëʼ o xinë́ʼë: Bitiʼ gaca bi gunnaʼ queë́liʼ, tuʼ naca Corbán.” (Didzaʼ ni rnna lu didzaʼ xidzaʼ: Tuʼ nuzóaʼ quez queëʼ Dios yúguʼtë.) Níʼirö rnnaliʼ: “Bitiʼ run bayudxi bi gunëʼ bönniʼ naʼ quégaquiëʼ xuz xinë́ʼë.” \v 13 Caní naca, rucáʼanaliʼ cáʼasö xtídzëʼë Dios para gunliʼ le nulaga loliʼ runliʼ, yuguʼ le rudö́diliʼ lu náʼagaca zxíʼini xiʼsóaliʼ. Ziánrö caʼ le caní runliʼ. \p \v 14 Níʼirö Jesús bulidzëʼ bönniʼ zián naʼ nacuʼë niʼ, en rëʼ légaquiëʼ: \p —Guliʼzë́ nágaliʼ didzaʼ guʼa, yúguʼtëliʼ, en guliʼtséajniʼi. \v 15 Bitiʼ bi dë le riyaza nu bönniʼ le gaca gun ga bitiʼ náquiëʼ tsahuiʼ lahuëʼ Dios, pero le rirúaj lëʼ, lë ni gaca gun ga bitiʼ náquiëʼ tsahuiʼ lahuëʼ Dios. \v 16 Channö zoa nágaliʼ, en riyö́niliʼ, buliʼzë́ nágaliʼ. \p \v 17 Cateʼ Jesús buláʼalenëʼ bönachi zián naʼ, guyuʼë tu yuʼu, ateʼ yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ gulaʼnábinëʼ Lëʼ ca naca lë naʼ bucúdzuʼë didzaʼ. \v 18 Jesús gudxëʼ légaquiëʼ: \p —¿Riyádzjatsö caʼ queë́liʼ yöl-laʼ réajniʼi? ¿Naruʼ cabí réajniʼiliʼ, yúguʼtë le riyaza nu bönniʼ, bitiʼ gaca gun ga bitiʼ náquiëʼ tsahuiʼ lahuëʼ Dios? \v 19 Naca caní tuʼ cabí riyaza icja ládxiʼdaʼahuëʼ, pero lë́ʼësëʼ riyaza, ateʼ rurúaj lëʼë. \p Tuʼ gunnë́ʼ caní Jesús, buluíʼinëʼ rëʼu naca dxiʼa yúguʼtë le rëʼaj ráguruʼ. \v 20 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Le rirúaj lu bönniʼ run ga bitiʼ náquiëʼ tsahuiʼ lahuëʼ Dios. \v 21 Caní naca, tuʼ taʼrúaj icja ládxiʼdoʼgaquiëʼ bönniʼ yuguʼ le taʼzáʼ ládxiʼgaquiëʼ le naca xihuiʼ, yuguʼ le tun ga tunëʼ dul-laʼ taʼguitsjëʼ xibá que yöl-laʼ nutsaga naʼ, en yuguʼ le ruáʼ döʼ. Tun ga tútiëʼ bönachi, \v 22 en taʼbanëʼ, en taʼzë́ ládxiʼgaquiëʼ le dë que luzáʼagaquiëʼ, en tuʼë döʼ, en taʼzíʼ yëʼë, en tuʼzxë́ʼë, en taʼnná ziʼë que luzáʼagaquiëʼ, en tun ba zxön cuíngaquiëʼ, en tunëʼ le canö́z. \v 23 Yúguʼtë le xihuiʼ caní taʼrúaj icja ládxiʼdaʼahuëʼ nu bönniʼ, en tun ga bitiʼ náquiëʼ tsahuiʼ lahuëʼ Dios. \s1 Tu nigula izáʼa réajlëʼënu Jesús \r (Mt. 15:21-28) \p \v 24 Buzë́ʼë Jesús niʼ, ateʼ bidxinëʼ galaʼ ga nacuáʼ yödzö Tiro, en yödzö Sidón. Guyáziëʼ tu yuʼu niʼ, en gúʼunnëʼ cuntu nu inözi, pero bitiʼ caʼ guca ucachiʼ cuinëʼ. \v 25 Tu nigula zóabiʼ biʼi nigúladoʼ queë́nu, yuʼu böʼ xihuiʼ lëbiʼ, biyö́ninu didzaʼ rizë́ ca naca queëʼ Jesús, ateʼ laʼ bídatënu ga zoëʼ Jesús, en buzóa zxíbinu xiniʼë. \v 26 Nigula ni bitiʼ nácanu judío, pero nabábanu bönachi Sirofenicia. Gútaʼyunu lahuëʼ Jesús ubéajëʼ böʼ xihuiʼ naʼ yuʼu-biʼ biʼi nigúladoʼ queë́nu. \v 27 Níʼirö Jesús gudxëʼ-nu, rnnëʼ: \p —Bëʼ lataj uluʼhuölaj zíʼalö nupa nácagaca ca zxíʼini xan yuʼu, tuʼ cabí naca dxiʼa ugúaruʼ yöta quégacabiʼ biʼi naʼ, en chúʼunaruʼ le lógacabaʼ bö́ʼcuʼdoʼ. \p \v 28 Bubíʼinu didzaʼ nigula naʼ, gúdxinu Jesús: \p —Ön, Xan, pero yuguʼ bö́ʼcuʼdoʼ nacuáʼabaʼ zxani ga tágubiʼ, tágubaʼ le bizxaj tuʼhuö́xaj ga naʼ tágubiʼ. \p \v 29 Níʼirö Jesús gudxëʼ-nu, rnnëʼ: \p —Tuʼ gunnóʼ caní, huáca huö́ajuʼ. Chiburúaj böʼ xihuiʼ naʼ guyúʼu-biʼ biʼi nigúladoʼ quiuʼ. \p \v 30 Cateʼ budxinnu lídxinu, biléʼenu-biʼ biʼi nigúladoʼ queë́nu naʼ, dëbiʼ lu daʼa, en chinurúaj böʼ xihuiʼ naʼ guyúʼu lëbiʼ. \s1 Jesús ruúnëʼ tu bönniʼ nacö́dzuëʼ, en bitiʼ gaca innë́ʼ \p \v 31 Burúajëʼ Jesús lataj naʼ nababa yödzö Tiro, ateʼ gudödëʼ gapa dë yödzö Sidón, en yuguʼ yödzö Decápolis, ateʼ bidxinëʼ raʼ nísadoʼ lu xiyú Galilea. \v 32 Bönachi niʼ dujuáʼgaca tuëʼ bönniʼ nacö́dzuëʼ, en bitiʼ raca innë́ʼ ga zoëʼ Jesús, ateʼ taʼtaʼyu lahuëʼ Jesús ixóa nëʼë lëʼ. \v 33 Jesús bubéajëʼ lëʼ tsöláʼalö ládjagaca bönachi naʼ, ateʼ bunë́ʼë xibö́n nëʼë yeru náguiëʼ bönniʼ naʼ. Gurúʼunëʼ zxö́naʼdoʼ, en gudanëʼ lúdxëʼë. \v 34 Níʼirö buyúëʼ lúzxibálö, en gunnë́ ládxëʼë, rnnëʼ: \p —Efata. \p Didzaʼ hebreo ni rnna lu didzaʼ xidzaʼ: Guyalaj. \p \v 35 Laʼ böáljatë náguiëʼ, en laʼ buguítjatë lúdxëʼë, en gunnëtëʼ dxíʼadoʼ. \v 36 Jesús gunná béʼenëʼ légaquiëʼ cuntu nu ilë́ʼ caʼ, pero tsca gunná béʼenëʼ légaquiëʼ, buluʼzë́tërëʼ caʼ didzaʼ que lë naʼ benëʼ. \v 37 Buluʼbáninë, taʼnnë́ʼ: \p —Tsáhuiʼdoʼ runëʼ yúguʼtë. Runëʼ ga tuʼyöni nupa gulaca cödzu, en ga tuíʼi didzaʼ nupa bitiʼ guca ilaʼnnë́. \c 8 \s1 Rugahuëʼ Jesús ziánrö ca choáʼ gayuáʼ bönachi \r (Mt. 15:32-39) \p \v 1 Yuguʼ dza naʼ buluʼdubi bönachi zián ga zoëʼ Jesús. Tuʼ cabí dë le ilágugaca, Jesús bulidzëʼ bönniʼ usëda queëʼ, ateʼ bë́ʼlenëʼ légaquiëʼ didzaʼ. \v 2 Gudxëʼ légaquiëʼ: \p —Ruhuechiʼ ládxaʼa bönachi zián ni tuʼ chinaca tsonna dza nacuáʼlen nedaʼ ni, en bitiʼ dë le ilágugaca. \v 3 Channö usö́l-laʼa léguequi lídxigaca taʼdunsö caʼ, hualaʼcuídiʼ laʼ nöza, tuʼ záʼgaca ziʼtuʼ bál-lagaca. \p \v 4 Buluʼbiʼë didzaʼ bönniʼ usëda queëʼ, tëʼ Lëʼ: \p —¿Bizxi ugágutsaruʼ bönachi guizxi yu ni, ga ni naca lataj cáʼasö? \p \v 5 Gunábinëʼ Jesús légaquiëʼ, rnnëʼ: \p —¿Bál-laxi yöta xtila dë queë́liʼ? \p Tëʼ Lëʼ: \p —Gádxisö. \p \v 6 Níʼirö Jesús gunná béʼenëʼ bönachi zián naʼ ilaʼbö́ʼ lu yu. Gudélëʼë gadxi yöta xtila naʼ, ateʼ gudxëʼ Dios: “Xclenuʼ.” Níʼirö buzxuzxjëʼ léguequi, en bëʼë quégaquiëʼ bönniʼ usëda queëʼ para ilaʼguísiëʼ lógaca bönachi zián naʼ. \v 7 Gutaʼ caʼ quégaquiëʼ tu chópabaʼ böla cuidiʼ. Jesús gudxëʼ Dios: “Xclenuʼ”, ateʼ gunná béʼenëʼ légaquiëʼ ilaʼguísiëʼ caʼ légacabaʼ lógaca bönachi. \v 8 Gulagu yúguʼtë bönachi naʼ, en buluʼhuö́laj. Níʼirö buluʼtubëʼ le bizxaj nagáʼanagaca, ateʼ gulaʼlí idú gadxi gaʼböra. \v 9 Bönachi naʼ gulagu gulaca idú ca choáʼ gayuáʼgaca. Jesús busöl-lëʼ léguequi lídxigaca, \v 10 ateʼ gurenëʼ lëʼe bárcodoʼ tsözxö́n len yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ, ateʼ bilaʼdxinëʼ lu xiyúgaca bönachi Dalmanuta. \s1 Taʼnábinëʼ Jesús gunëʼ tu le gaca bëʼ nuzxi náquiëʼ \r (Mt. 16:1-4; Lc. 12:54-56) \p \v 11 Níʼirö bilaʼdxinëʼ bönniʼ yudoʼ fariseo ga zoëʼ Jesús, en gulaʼsí lógaquiëʼ taʼdíl-lalenëʼ Lëʼ didzaʼ. Gulë́ʼënnëʼ ilaʼzíʼ bëʼë Jesús. Que lë ni naʼ gulaʼnábinëʼ Lëʼ gunëʼ tu le naca bëʼ zaʼ yehuaʼ yubá. \v 12 Gunnëdaʼ ládxëʼë Jesús, rnnëʼ: \p —¿Bizx que taʼnábitsö bönachi ni nedaʼ gunaʼ tu le naca bëʼ zaʼ yehuaʼ yubá? Le nácatë reaʼ libíʼiliʼ, bitiʼ caʼ iléʼeliʼ tu le naca bëʼ zaʼ yehuaʼ yubá. \p \v 13 Níʼirö buláʼalenëʼ légaquiëʼ. Bubenëʼ lëʼe bárcodoʼ, en saʼyéajëʼ iaʼtsöláʼa nísadoʼ. \s1 Le tuʼsë́dinëʼ bönniʼ yudoʼ naca ca cúa zi que yöta xtila \r (Mt. 16:5-12) \p \v 14 Gulal-la ládxiʼgaquiëʼ bönniʼ usëda queëʼ Jesús iluʼë bi ilahuëʼ, ateʼ tuz yöta xtila dë lëʼe bárcodoʼ naʼ. \v 15 Níʼirö Jesús buzéajniʼinëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ: \p —Buliʼyútsöcaʼ queë́liʼ. Guliʼgún chiʼi cuinliʼ para cabí síʼiliʼ le naca ca cúa zi que yöta xtila quégaquiëʼ bönniʼ yudoʼ fariseo, en queëʼ Herodes. \p \v 16 Gulaʼsí lógaquiëʼ tuʼë didzaʼ bönniʼ usëda queëʼ laʼ légacasëʼ, taʼnnë́ʼ: \p —Gunnë́ʼ caní tuʼ cabí dë yöta xtila gáguruʼ. \p \v 17 Réquibeʼenëʼ Jesús le taʼnnë́ʼ, ateʼ rëʼ légaquiëʼ: \p —¿Bizx que ruíʼiliʼ caní didzaʼ tuʼ cabí dë yöta xtila gáguruʼ? ¿Naruʼ cabí réajniʼitseliʼ, en bitiʼ réquibeʼitseliʼ? ¿Ni nácatsö zidi icja ládxiʼdoʼoliʼ? \v 18 ¿Zóatsö guiö́j loliʼ, en bitiʼ riléʼeliʼ, en zóatsö guídi nágaliʼ, en bitiʼ riyö́niliʼ? ¿Naruʼ cabí röjnétseliʼ? \v 19 Cateʼ niʼ buzxuzxjaʼ gayuʼ yöta xtila, ateʼ gulahuëʼ chi-un gáyuʼë bönniʼ, ¿bál-laxi gaʼböra buliliʼ le bizxaj butúbiliʼ? \p Gulaʼnnë́ʼ: \p —Chinnu. \p \v 20 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Cateʼ niʼ buzxuzxjaʼ gadxi yöta xtila, ateʼ gulagu choáʼ gayuáʼ bönachi, ¿bál-laxi gaʼböra buliliʼ le bizxaj butúbiliʼ? \p Gulaʼnnë́ʼ: \p —Gadxi. \p \v 21 Níʼirö Jesús gudxëʼ légaquiëʼ: \p —¿Naruʼ cabí réajniʼitseliʼ naʼa, bëʼa didzaʼ que le tuʼsë́dinëʼ bönniʼ naʼ? \s1 Jesús ruúnëʼ bönniʼ Betsaida nachul-la lahuëʼ \p \v 22 Cateʼ Jesús, en bönniʼ dáʼgaquiëʼ Lëʼ bilaʼdxinëʼ yödzö Betsaida, bilaʼdxín ga zoëʼ Jesús nupa dujuáʼgaquiëʼ queëʼ tu bönniʼ nachul-la lahuëʼ. Taʼtáʼyuëʼ lahuëʼ canëʼ bönniʼ naʼ. \v 23 Jesús gudélëʼë nëʼë bönniʼ naʼ nachul-la lahuëʼ, ateʼ guchë́ʼë lëʼ níʼilö raʼ yödzö. Niʼ budxíëʼ zxönaʼ guiö́j lahuëʼ, en guxóa nëʼë lëʼ. Níʼirö gunábinëʼ lëʼ, rnnëʼ: \p —¿Ba riléʼenuʼ latiʼ? \p \v 24 Buyúëʼ bönniʼ naʼ nachul-la lahuëʼ, rnnëʼ: \p —Riléʼegacadaʼ bönachi, naláʼgaca ca yuguʼ yaga, pero taʼdá bönachi naʼ. \p \v 25 Leyúbölö guxóa nëʼë Jesús guiö́j lahuëʼ, ateʼ buyúdëʼë bönniʼ naʼ nachul-la lahuëʼ, ateʼ böácatë dxíʼadoʼ guiö́j lahuëʼ. Naʼa riléʼenëʼ dxíʼadoʼ yúguʼtë. \v 26 Níʼirö Jesús gusö́l-lëʼë lëʼ lidxëʼ, rnnëʼ: \p —Bitiʼ tsöjdöduʼ lahuiʼ yödzö, en cuntu nu guíoʼ le benaʼ nu zoa lu yödzö ni. \s1 Rnnëʼ Pedro: “Jesús náquiëʼ Cristo” \r (Mt. 16:13-20; Lc. 9:18-21) \p \v 27 Gudödi naʼ, buluʼzë́ʼë Jesús, en yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ niʼ, ateʼ gulaʼdödëʼ yuguʼ yö́dzödoʼ nabábagaca Cesarea, ga naʼ rinná bëʼë Filipo. Tsanni niʼ yúʼugaquiëʼ nöza, Jesús rinabi yudxëʼ yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ, rnnëʼ: \p —¿Nuzxi taʼnná bönachi nacaʼ? \p \v 28 Buluʼbiʼë didzaʼ, taʼnnë́ʼ: \p —Taʼnná bal-la bönachi nacuʼ Juan, bönniʼ buquilëʼ bönachi nisa. Taʼnná iaʼbal-la nacuʼ Elías, bönniʼ bëʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios dza niʼte. Taʼnná iaʼbal-la nacuʼ bönniʼ yúbölö bëʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios dza niʼte. \p \v 29 Níʼirö Jesús gunábinëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ: \p —Nazxi libíʼiliʼ, ¿nuzxi rnnaliʼ nacaʼ? \p Bubiʼë didzaʼ Pedro, rnnëʼ: \p —Liʼ nacuʼ Cristo. \p \v 30 Níʼirö Jesús gunná béʼenëʼ légaquiëʼ cuntu nu uluʼsiyönnëʼ Nu náquiëʼ. \s1 Riguíxjöʼë Jesús ca siʼ ilútiëʼ Lëʼ \r (Mt. 16:21-28; Lc. 9:22-27) \p \v 31 Níʼirö gusí lahuëʼ Jesús rusë́dinëʼ bönniʼ dáʼgaquiëʼ Lëʼ, rnnëʼ: \p —Run bayudxi quiʼi sacaʼa nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi. Bönniʼ gula tuʼzéajniʼinëʼ, en yuguʼ bixúz unná bëʼ, en bönniʼ yudoʼ tuʼsë́dinëʼ uluʼzóëʼ nedaʼ tsöláʼalö. Ilútiëʼ nedaʼ, pero cateʼ gaca tsonna dza ubanaʼ. \p \v 32 Yálajsö bë́ʼlenëʼ légaquiëʼ didzaʼ ni. Níʼirö Pedro guchë́ʼë Jesús tsöláʼalö, en gusí lahuëʼ ridil-lëʼ lëʼ didzaʼ. \v 33 Buécjëʼ Jesús, en buyúëʼ iaʼzícaʼrëʼ bönniʼ usëda queëʼ, ateʼ buzenëʼ bach Pedro, rnnëʼ: \p —Gucuita ga zoaʼ. Nacuʼ ca Satanás, tuʼ xihuiʼ. Le rizáʼ ládxuʼu bitiʼ zaʼ lu nëʼë Dios, pero ca taʼzáʼ ládxiʼgaca bönachi naca. \p \v 34 Níʼirö Jesús bulidzëʼ yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ, encaʼ bönachi nacuáʼ niʼ, en gudxëʼ légaquiëʼ: \p —Channö rë́ʼënëʼ nu bönniʼ tëʼë nedaʼ, ral-laʼ uzóëʼ tsöláʼalö le rë́ʼëni quézinëʼ, en gáquiëʼ ca tu bönniʼ saʼyéajëʼ söjtë́ʼë lëʼe yaga cruz, ateʼ níʼirö huáca tëʼë nedaʼ. \v 35 Nu bönniʼ ruíʼidaʼ ládxëʼë yöl-laʼ naʼbán queëʼ, unítiëʼ le, pero nu bönniʼ unítiëʼ yöl-laʼ naʼbán queëʼ tuʼ dëʼë nedaʼ, o tuʼ dëʼë didzaʼ dxiʼa quiaʼ, udéliʼnëʼ bönniʼ ni yöl-laʼ naʼbán queëʼ. \v 36 ¿Naruʼ uziʼtsëʼ xibé tu bönniʼ channö utubëʼ yúguʼtë le dë yödzölió ni, pero uniti cuinëʼ? \v 37 Bitiʼ bi gaca unödzjëʼ tu bönniʼ le huöáʼui cuinëʼ. \v 38 Channö zoëʼ nu bönniʼ rutuíʼinëʼ quiaʼ nedaʼ, en que xtídzaʼa lógaca bönachi ni nucáʼanagaca Dios, en tun dul-laʼ, lëscaʼ caní nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, utuíʼidaʼ queëʼ bönniʼ naʼ cateʼ guídalenaʼ yöl-laʼ huáca zxön queëʼ Xuzaʼ, ateʼ dzágagaquiëʼ gubáz láʼayi nedaʼ. \c 9 \p \v 1 Jesús gudxëʼ caʼ légaquiëʼ, rnnëʼ: \p —Le nácatë reaʼ libíʼiliʼ, nacuáʼ ni nupa bitiʼ ilátigaca cateʼ ilaʼléʼerö idinná bëʼë Dios luyú ni, en iláʼ lahui yöl-laʼ huáca zxön queëʼ. \s1 Ridzáʼa ca rináʼ lahuëʼ Jesús \r (Mt. 17:1-13; Lc. 9:28-36) \p \v 2 Cateʼ chigudödi xopa dza, Jesús guchë́ʼë Pedro, en Jacobo, en Juan, ateʼ légacasëʼ yöjáquiëʼ tu lu guíʼa sibi. Niʼ bidzáʼa ca rináʼ lahuëʼ Jesús lógaquiëʼ yonnëʼ naʼ. \v 3 Guyëpi yösa beníʼ lariʼ nácuëʼ Jesús, ateʼ guca chiguíchidoʼos. Zxílaʼdoʼos guca, le cuntu nu raʼ lariʼ yödzölió ni gaca gun chiguíchidoʼos ca guca lariʼ naʼ. \v 4 Buluʼluíʼi lógaquiëʼ Elías, en Moisés, tuíʼilenëʼ Jesús didzaʼ. \v 5 Níʼirö Pedro gudxëʼ Jesús: \p —Bönniʼ Usedi, bicaʼ ba rëʼu zóaruʼ ni. Gúntsöcaʼtuʼ tsonna yuʼu lágaʼdoʼ, tu quiuʼ, iaʼtú queëʼ Moisés, en iaʼtú queëʼ Elías. \p \v 6 Caní gunnë́ʼ Pedro tuʼ cabí nö́zinëʼ bi naʼ rnnëʼ, tuʼ tádxinëʼ bönniʼ usëda queëʼ Jesús naʼ. \v 7 Níʼirö gurö́ʼö böaj le gulúʼu zxul-la légaquiëʼ, ateʼ biyö́n chiʼi nu ruíʼi didzaʼ lu böaj naʼ, rnna: \p —Bönniʼ ni Zxíʼinaʼ. Nadxíʼidaʼ Lëʼ. Buliʼzë́ nágaliʼ Lëʼ. \p \v 8 Laʼ buluʼyutëʼ pero cúnturö nu taʼléʼenëʼ. Tuzëʼ Jesús zóalenëʼ légaquiëʼ. \p \v 9 Tsanni niʼ yúʼugaquiëʼ nöza, tuʼdínniëʼ lu guíʼa sibi naʼ, Jesús gunná béʼenëʼ légaquiëʼ cuntu nu uluʼsiyönnëʼ caʼ, lë naʼ bilaʼléʼenëʼ, cateʼ ubanrëʼ lu yöl-laʼ guti Lëʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi. \v 10 Que lë ni naʼ gulaʼgúʼusëʼ ícjagaquiëʼ didzaʼ ni bëʼë, ateʼ laʼ légacasëʼ taʼnabi yúdxinëʼ luzáʼagaquiëʼ bizxi saʼyéaj didzaʼ naʼ bëʼë, gunnë́ʼ ubanëʼ lu yöl-laʼ guti. \v 11 Gulaʼnábinëʼ Jesús, taʼnnë́ʼ: \p —¿Bizx que taʼnnë́ʼ bönniʼ yudoʼ usedi run bayudxi guídëʼ Elías zíʼalö ca guídëʼ Cristo? \p \v 12 Bubiʼë didzaʼ Jesús, rnnëʼ: \p —Le nácatë guídëʼ Elías zíʼalö, en ucuʼë yúguʼtë ca ral-laʼ gaca. Naʼa, ¿bizxi saʼyéaj le nazúaj lu guichi rnna run bayudxi quiʼi sáquëʼë Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, ateʼ cáʼasö uluʼcáʼana bönachi Lëʼ? \v 13 Reaʼ libíʼiliʼ: Chibidëʼ Elías, ateʼ gulunëʼ queëʼ tsca gulë́ʼënnëʼ, tsca nazúaj lu guichi láʼayi ca ral-laʼ gaca queëʼ. \s1 Jesús ruúnëʼ-biʼ biʼi bönniʼ yuʼu lëbiʼ böʼ xihuiʼ \r (Mt. 17:14-21; Lc. 9:37-43) \p \v 14 Cateʼ niʼ buluʼdxinëʼ Jesús, en bönniʼ dzágagaquiëʼ Lëʼ ga naʼ nacuʼë iaʼzícaʼrëʼ bönniʼ usëda queëʼ Jesús, bilaʼléʼenëʼ nacuáʼ bönachi zián niʼ, ateʼ bönniʼ yudoʼ tuʼsë́dinëʼ taʼdíl-lalenëʼ yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ naʼ didzaʼ. \v 15 Cateʼ bönachi zián naʼ bilaʼléʼe Jesús, buluʼbani, en carelö záʼgaca ga naʼ zëʼë, dijö́dxigaca Lëʼ: “Padiux.” \p \v 16 Níʼirö Jesús gunábinëʼ yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ naʼ, rnnëʼ: \p —¿Bizxi didzaʼ naʼ ridíl-lalenliʼ légaquiëʼ? \p \v 17 Bubiʼë didzaʼ tu bönniʼ nútsëʼë ladaj bönachi zián naʼ, rnnëʼ: \p —Bönniʼ Usedi, nachëʼa-biʼ biʼi bö́nniʼdoʼ quiaʼ ni quiuʼ, yuʼu lëbiʼ böʼ xihuiʼ le run ga bitiʼ raca innëbiʼ. \v 18 Cateʼ böʼ xihuiʼ naʼ ruʼu lëbiʼ, rurixi rutula lëbiʼ lu yu, ateʼ ribía bidxinaʼ zidiʼ ruáʼabiʼ, en rutil-la láyaʼbiʼ. Que lë ni naʼ zeaj ridxítabiʼ. Gunábigacadaʼ-nëʼ bönniʼ usëda quiuʼ uluʼbéajëʼ böʼ xihuiʼ naʼ, pero bitiʼ gulaʼzéquiʼnëʼ. \p \v 19 Bubiʼë didzaʼ Jesús, rnnëʼ: \p —Libiʼiliʼ, bönniʼ cabí taʼyéajlëʼë. ¿Gácaʼxte caz ral-laʼ sóalenaʼ libíʼiliʼ? ¿Gácaʼxte caz ral-laʼ guáʼ ilenaʼ queë́liʼ? Guliʼdiguáʼ-biʼ quiaʼ ni. \p \v 20 Dujuáʼagaquiëʼ-biʼ ga naʼ zoëʼ Jesús. Cateʼ böʼ xihuiʼ naʼ biléʼe Lëʼ, laʼ buxízitë lëbiʼ. Gudzö́ʼöbiʼ lu yu, ateʼ burixi butula lëbiʼ, ateʼ bidxía bidxinaʼ zidiʼ ruáʼabiʼ. \v 21 Níʼirö Jesús gunábinëʼ xúzibiʼ biʼi naʼ, rnnëʼ: \p —¿Gácaʼxi chiguca raca caní queë́biʼ? \p Rnnëʼ xúzibiʼ naʼ: \p —Niʼ nácatëbiʼ bíʼidoʼ réʼebiʼ caní. \v 22 Zián luzuí rirúʼuna lëbiʼ lu guíʼ, en lu nisa para guti lëbiʼ. Que lë ni naʼ, channö racuʼ latiʼ, buéchiʼ ladxiʼ netuʼ, gácalenuʼ netuʼ. \p \v 23 Jesús gudxëʼ lëʼ: \p —Channö huáca tséajlëʼu, yúguʼtë huáca channö tséajlëʼu Dios. \p \v 24 Laʼ bëʼtëʼ zidzaj didzaʼ xúzibiʼ biʼi naʼ, rnnëʼ: \p —¡Réajlëʼa! ¡Gúcalen nedaʼ para tséajlëʼëraʼ Lëʼ! \p \v 25 Cateʼ biléʼenëʼ Jesús záʼgaca bönachi zián, tuʼquí Lëʼ, buzenëʼ bach böʼ xihuiʼ naʼ, rëʼ le: \p —Liʼ, böʼ xihuiʼ runuʼ ga bitiʼ raca inná, en bitiʼ raca yöni bönachi, rinná béʼedaʼ liʼ urujuʼ lu biʼi ni, en bítiʼrö tsuʼu lëbiʼ. \p \v 26 Gurö́dxiʼa böʼ xihuiʼ naʼ, en burixi butúladaʼ biʼi naʼ. Níʼirö burúajtë, en bucáʼana biʼi naʼ ca biʼi nati cázabiʼ. Caʼ naca, guluíʼi didzaʼ bönachi zián niʼ, taʼnná: \p —Chinátibiʼ. \p \v 27 Níʼirö Jesús gudélëʼë náʼabiʼ, en buchisëʼ-biʼ, ateʼ guzuíbiʼ biʼi naʼ. \p \v 28 Níʼirö guyáziëʼ Jesús tu yuʼu, ateʼ laʼ légacasëʼ gulaʼnábinëʼ bönniʼ usëda queëʼ Lëʼ, taʼnnë́ʼ: \p —¿Bizx que bitiʼ guca ubéajtuʼ netuʼ böʼ xihuiʼ naʼ? \p \v 29 Jesús gudxëʼ légaquiëʼ: \p —Bitiʼ gaca ubéajliʼ cáʼasö böʼ xihuiʼ caní, pero tuz channö ulídzaliʼ-nëʼ Dios, en gunliʼ gubasa. \s1 Jesús riguíxjöʼë leyúbölö ca siʼ ilútiëʼ Lëʼ \r (Mt. 17:22-23; Lc. 9:43-45) \p \v 30 Cateʼ buluʼzë́ʼë Jesús, en yuguʼ bönniʼ dáʼgaquiëʼ Lëʼ niʼ, gulaʼdödëʼ luyú Galilea. Bitiʼ rë́ʼënëʼ Jesús nu inözi ga naʼ zoëʼ \v 31 tuʼ rusë́dinëʼ yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ. Rëʼ légaquiëʼ: \p —Uluʼdödëʼ nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, lu náʼagaquiëʼ bönniʼ ilútiëʼ nedaʼ, pero tödi gátiaʼ, cateʼ gaca tsonna dza ubanaʼ. \p \v 32 Bitiʼ gulaʼyéajniʼinëʼ didzaʼ ni rëʼ légaquiëʼ, ateʼ tuʼ tádxinëʼ, bitiʼ bi gulaʼnábinëʼ Lëʼ. \s1 Nu naca lo \r (Mt. 18:1-5; Lc. 9:46-48) \p \v 33 Níʼirö Jesús, en bönniʼ dáʼgaquiëʼ Lëʼ bilaʼdxinëʼ yödzö Capernaum, ateʼ tsanni niʼ nacuʼë lu yuʼu, Jesús gunábinëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ: \p —¿Bizxi didzaʼ naʼ gudíl-lalen luzáʼaliʼ cateʼ niʼ yúʼuliʼ nöza? \p \v 34 Légaquiëʼ buluʼsayaj rúʼugaquiëʼ, tuʼ gulaʼdíl-lalen luzáʼagaquiëʼ didzaʼ laʼ nöza niʼ núzxilögaquiëʼ gáquiëʼ bönniʼ lo. \v 35 Níʼirö guröʼë Jesús, en bulidzëʼ idxínnutëʼ bönniʼ usëda queëʼ. Rëʼ légaquiëʼ: \p —Nu rë́ʼëni gaca lo ral-laʼ gaca ca tu bönniʼ cuídiʼsö, encaʼ ca niʼa náʼaliʼ yúguʼtëliʼ. \p \v 36 Níʼirö Jesús gudélëʼë-biʼ tubiʼ bíʼidoʼ, en buzóëʼ-biʼ gatsaj láhuiʼlö ga naʼ nacuʼë. Niʼ runidëʼ-biʼ, rëʼ légaquiëʼ: \p \v 37 —Nu bönniʼ siʼ lu nëʼë tu bíʼidoʼ caní tuʼ néquibiʼ quiaʼ, siʼ lu nëʼë caʼ nedaʼ, ateʼ nu bönniʼ siʼ lu nëʼë nedaʼ, calëga nédaʼsö siʼ lu nëʼë, pero siʼ lu nëʼë caʼ Xuzaʼ, Bönniʼ naʼ nasö́l-lëʼë nedaʼ. \s1 Nu bitiʼ ridáʼbagaʼ rëʼu, rácalen rëʼu \r (Mt. 10:42; Lc. 9:49-50) \p \v 38 Níʼirö Juan gudxëʼ Jesús: \p —Bönniʼ Usedi, biléʼetuʼ-nëʼ tu bönniʼ rubéajëʼ yuguʼ böʼ xihuiʼ, rugunëʼ dxin loʼ. Gunná béʼetuʼ lëʼ bítiʼrö gunëʼ caʼ, tuʼ cabí dëʼë rëʼu. \p \v 39 Níʼirö Jesús gudxëʼ lëʼ: \p —Bitiʼ inná béʼeliʼ-nëʼ, tuʼ channö zoëʼ nu bönniʼ runëʼ tu yöl-laʼ huáca le zaʼ yehuaʼ yubá, en rugunëʼ dxin Laʼ nedaʼ, bitiʼ caʼ gaca bönniʼ naʼ innë́ ziʼë quiaʼ. \v 40 Caní naca, nu bitiʼ ridáʼbagaʼ rëʼu, rácalen nu naʼ rëʼu. \v 41 Nútiʼtës nu gunna queë́liʼ tu zxígaʼdoʼ nisa guíʼjaliʼ tuʼ dáʼaliʼ nedaʼ, Cristo, siʼi caz nu naʼ le ral-laʼ gataʼ que. \s1 Zoa bönadxi queë́ruʼ gunruʼ ga nu gun dul-laʼ \r (Mt. 18:6-9; Lc. 17:1-2) \p \v 42 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Nútiʼtës nu gun ga gunbiʼ dul-laʼ tubiʼ bíʼidoʼ caní réajlëʼëbiʼ nedaʼ, gácarö dxiʼa ugal-laʼ nu naʼ guichi riyëtu yaga yeni, en tsöjchúʼuna cuini lu nísadoʼ. \v 43 Channö tu noʼo gun ga gunuʼ dul-laʼ, guchugu le. Dxíʼarö gaca quiuʼ tsöjtsáziuʼ ga suʼ ibanuʼ zoa tuz noʼo, calëga zoa chopa noʼo, ateʼ tsöjtsáziuʼ lu guíʼ gabila, ga niʼ bitiʼ ulu guíʼ que. \v 44 Lataj niʼ bitiʼ ilátibaʼ buzugaʼ yúʼugacabaʼ nupa tsöjcuáʼ niʼ, ateʼ guíʼ naʼ bitiʼ caʼ ulu. \v 45 Lëscaʼ caní, channö tu niʼu gun ga gunuʼ dul-laʼ, guchugu le. Gácarö dxiʼa quiuʼ, tsöjtsáziuʼ ga suʼ ibanuʼ zoa tuz niʼu, calëga zoa chopa niʼu, ateʼ tsöjtsáziuʼ lu guíʼ gabila, ga niʼ bitiʼ ulu guíʼ que. \v 46 Lataj niʼ bitiʼ ilátibaʼ buzugaʼ yúʼugacabaʼ nupa tsöjcuáʼ niʼ, ateʼ guíʼ naʼ bitiʼ caʼ ulu. \v 47 Lëscaʼ caní, channö tu guiö́j loʼ gun ga gunuʼ dul-laʼ, guléaj le. Gácarö dxiʼa quiuʼ tsöjtsáziuʼ ga rinná bëʼë Dios zoa tuz guiö́j loʼ, calëga zoa chopa guiö́j loʼ, ateʼ tsöjtsáziuʼ lu guíʼ gabila. \v 48 Lataj niʼ bitiʼ ilátibaʼ buzugaʼ yúʼugacabaʼ nupa tsöjcuáʼ niʼ, ateʼ guíʼ naʼ bitiʼ caʼ ulu. \p \v 49 ’Ruxiʼiruʼ bëlaʼ zödiʼ, en rugálaʼruʼ le raʼ guíʼ, para cabí gaca ditaj. Lë ni rusedi rëʼu ca uluʼhuöáca dxiʼa yúguʼtë bönachi. Lëscaʼ caní, rë́ʼënëʼ Dios izxíʼi zödiʼ yúguʼtë böaʼ bë́dxidoʼ tuʼzéguiʼgaquiëʼ-baʼ lu bucugu láʼayi queëʼ. \v 50 Dxiʼa naca zödiʼ, pero channö initi yöl-laʼ sináʼa que, ¿nacxi úniruʼ le sináʼa? Guliʼgaca laʼ libíʼisiliʼ ca zödiʼ dxiʼa, sóaliʼ dxíʼadoʼ tuliʼ len iaʼtuliʼ. \c 10 \s1 Rusë́dinëʼ Jesús que nu ruláʼ yöl-laʼ nutsaga naʼ \r (Mt. 19:1-12; Lc. 16:18) \p \v 1 Buzë́ʼë Jesús yödzö Capernaum, ateʼ guyijëʼ luyú Judea, en gudödëʼ iaʼtsöláʼa yegu Jordán sacaʼ ga rilén gubidza. Buluʼdubi leyúbölö bönachi zián ga zoëʼ, ateʼ leyúbölö busë́dinëʼ légaquiëʼ ca run cazëʼ. \v 2 Níʼirö bilaʼdxinëʼ bönniʼ yudoʼ fariseo ga zoëʼ Jesús, ateʼ të́ʼënnëʼ ilunëʼ ga bi innë́ʼ Jesús para gaca uluʼzéguiëʼ Lëʼ didzaʼ. Gulaʼnábinëʼ Lëʼ, taʼnnë́ʼ: \p —¿Dë lataj bönniʼ nutsaga nëʼë usanëʼ-nu nigula queëʼ? \p \v 3 Bubiʼë didzaʼ Jesús, rnnëʼ: \p —¿Bizxi gunná béʼenëʼ Moisés libíʼiliʼ? \p \v 4 Gulaʼnnë́ʼ: \p —Moisés bëʼë lataj nu bönniʼ uzúajëʼ lu guichi le rnna ruláʼalenëʼ-nu nigula queëʼ naʼ, ateʼ níʼirö usanëʼ-nu. \p \v 5 Bubiʼë didzaʼ Jesús, rnnëʼ: \p —Gunná béʼenëʼ Moisés libíʼiliʼ caní tuʼ naca zidi icja ládxiʼdoʼoliʼ, \v 6 pero cateʼ gusí lo rataʼ yödzölió, Dios benëʼ légaquiëʼ bönniʼ, en nigula. \v 7 Gunnë́ʼ: “Que lë ni naʼ ucáʼanëʼ bönniʼ xuz xinë́ʼë, en tsöjsóalenëʼ-nu nigula queëʼ, \v 8 ateʼ chopëʼ ni uluʼhuöáquiëʼ ca tuz bönachi.” Que lë ni naʼ bítiʼrö nácagaquiëʼ chopëʼ pero tuz chinácagaquiëʼ. \v 9 Que lë ni naʼ caʼ, nu naca bönachi bitiʼ ral-laʼ uláʼa nupa naʼ chinutságuiëʼ Dios. \p \v 10 Cateʼ gulaʼyáziëʼ yuʼu, gulaʼnabi yúdxinëʼ bönniʼ usëda queëʼ Jesús ca naca didzaʼ naʼ bëʼë. \v 11 Jesús gudxëʼ légaquiëʼ: \p —Nútiʼtës bönniʼ uláʼalenëʼ-nu nigula queëʼ, en utsaga náʼalenëʼ-nu nigula yúbölö, runëʼ dul-laʼ le riguitsaj xibá que yöl-laʼ nutsaga naʼ tuʼ rusubáguëʼë-nu dul-laʼ nigula naʼ guzóalenëʼ-nu zíʼalö. \v 12 Lëscaʼ caní channö tu nigula nutsaga náʼlennu bönniʼ usannu-nëʼ, en síʼinu-nëʼ bönniʼ yúbölö, runnu caʼ dul-laʼ le riguitsaj xibá que yöl-laʼ nutsaga naʼ. \s1 Jesús rulidza tsáhuëʼë-biʼ yuguʼ bíʼidoʼ \r (Mt. 19:13-15; Lc. 18:15-17) \p \v 13 Níʼirö bilaʼdxín bönachi ga zoëʼ Jesús dujuáʼgaquiëʼ bíʼidoʼ quéguequi. Të́ʼëni ixóa nëʼë légacabiʼ, ateʼ gulaʼsí lógaquiëʼ bönniʼ usëda queëʼ Jesús taʼdil-la dídzaʼgaquiëʼ nupa naʼ dujuáʼagaca légacabiʼ. \v 14 Cateʼ biléʼenëʼ Jesús lë ni, gulénëʼ légaquiëʼ, en gunnë́ʼ: \p —Guliʼgüíʼ-gácabiʼ bíʼidoʼ lataj ilaʼdxinbiʼ quiaʼ. Bitiʼ uzágaʼgacaliʼ-biʼ, tuʼ gataʼ quégaca nupa nácagaca ca bíʼidoʼ ni, lataj ga rinná bëʼë Dios. \v 15 Le nácatë reaʼ libíʼiliʼ: Nu cabí siʼ lu nëʼe le rinná bëʼë Dios ca runbiʼ tu bíʼidoʼ, bitiʼ caʼ tsaza ga niʼ rinná bëʼë. \p \v 16 Níʼirö Jesús bunidëʼ-biʼ yuguʼ bíʼidoʼ naʼ. Guxóa nëʼë légacabiʼ, en bulidza tsáhuëʼë-biʼ. \s1 Bönniʼ cuidiʼ napëʼ yöl-laʼ tsahuiʼ \r (Mt. 19:16-30; Lc. 18:18-30) \p \v 17 Cateʼ buʼë Jesús nöza, carelö bidëʼ tu bönniʼ, en buzóa zxibëʼ lahuëʼ Jesús, en gunábinëʼ Lëʼ, rnnëʼ: \p —Bönniʼ Usedi idú dxiʼa, ¿nacxi gunaʼ para idéliʼdaʼ yöl-laʼ naʼbán idú? \p \v 18 Jesús gudxëʼ lëʼ: \p —¿Bizx que ruʼu nedaʼ didzaʼ, rnnoʼ: “Idú dxiʼa”? Cuntu nu bönniʼ náquiëʼ idú dxiʼa. Tuzëʼ Dios náquiëʼ idú dxiʼa. \v 19 Chinö́z quézinuʼ yuguʼ le gunná bëʼë Dios, gunnë́ʼ: \q1 Bitiʼ gunuʼ dul-laʼ le riguitsaj xibá que yöl-laʼ nutsaga naʼ. \q1 Bitiʼ gútiuʼ bönachi. \q1 Bitiʼ cuanuʼ. \q1 Bitiʼ inníoʼ que luzóʼo le cabí nácatë. \q1 Bitiʼ ucáchiʼlanuʼ. \q1 Ben bal xuz xinóʼo. \p \v 20 Bubiʼë didzaʼ bönniʼ naʼ, rëʼ Jesús: \p —Bönniʼ Usedi, yúguʼtë lë ni run cazaʼ cateʼ niʼ nácateaʼ bíʼidoʼ. \p \v 21 Len yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ queëʼ, Jesús buyúëʼ lëʼ, rnnëʼ: \p —Tu le riyadzaj quiuʼ. Guyéaj, yöjëtiʼ yúguʼtë le dë quiuʼ, en bunödzaj quégaca bönachi yechiʼ lë naʼ siʼu, ateʼ gataʼ quiuʼ yöl-laʼ tsahuiʼ yehuaʼ yubá. Níʼirö huöduʼ quiaʼ, gacuʼ ca tu bönniʼ saʼyéajëʼ söjtë́ʼë lëʼe yaga cruz, ateʼ toʼo nedaʼ. \p \v 22 Cateʼ biyönnëʼ didzaʼ ni, buíʼinnëʼ, ateʼ söhuö́jëʼ risëbi ládxëʼë tuʼ dëdaʼ yöl-laʼ tsahuiʼ queëʼ. \p \v 23 Níʼirö buyúëʼ Jesús gásibiʼilëʼ, en gudxëʼ yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ: \p —Böniga naca ilaʼyaza nupa taʼléʼe yöl-laʼ tsahuiʼ ga rinná bëʼë Dios. \p \v 24 Buluʼbáninëʼ bönniʼ usëda queëʼ ca naca xtídzëʼë, ateʼ leyúbölö Jesús gudxëʼ légaquiëʼ: \p —Libiʼiliʼ, zxíʼinaʼdoʼ, böniga naca ilaʼyáziëʼ bönniʼ tuʼzxöni ládxiʼgaquiëʼ yöl-laʼ tsahuiʼ quégaquiëʼ ga rinná bëʼë Dios. \v 25 Nácarö böniga tsáziëʼ nu bönniʼ riléʼenëʼ yöl-laʼ tsahuiʼ ga rinná bëʼë Dios, ca tö́dibaʼ böaʼ taʼbía-baʼ bönachi lu nagui yötsiʼ. \p \v 26 Cateʼ bilaʼyönnëʼ didzaʼ ni, buluʼbánitërönëʼ caʼ. Taʼnnë́ʼ laʼ légacasëʼ: \p —¿Nuzxi caz gaca ulá, channö? \p \v 27 Buyúëʼ Jesús légaquiëʼ, rnnëʼ: \p —Bitiʼ gaca gun bönachi lë ni, pero huáquiëʼ Dios, tuʼ rizéquiʼnëʼ Dios yúguʼtë. \p \v 28 Níʼirö Pedro gudxëʼ Lëʼ: \p —Xan, netuʼ nucáʼanatuʼ yúguʼtë, en dáʼatuʼ Liʼ. \p \v 29 Bubiʼë didzaʼ Jesús, rnnëʼ: \p —Le nácatë reaʼ libíʼiliʼ, nu bönniʼ ucáʼanëʼ lidxëʼ, o bö́chëʼë, o zanëʼ, o xuzëʼ, o xinë́ʼë, o nigula queëʼ, o yuguʼ zxíʼinëʼ, o xiyúëʼ, tuʼ runëʼ xichinaʼ o tuʼ runëʼ libán que didzaʼ dxiʼa quiaʼ, \v 30 bönniʼ ni huazíʼ queëʼ iaʼtú gayuáʼtërö caʼ dza ni zóaruʼ naʼa, yuguʼ lidxëʼ, en yuguʼ bö́chëʼë, en yuguʼ zanëʼ, en yuguʼ xinë́ʼë, en yuguʼ zxíʼinëʼ, en yuguʼ xiyúëʼ, encaʼ yuguʼ le ilaʼbía ládxiʼgaca bönachi lëʼ, ateʼ lu yödzölió siʼ zaʼ, gataʼ yöl-laʼ naʼbán idú queëʼ. \v 31 Zián nupa nácagaca lo naʼa, ilaca cuídiʼsö niʼ, ateʼ nupa nácagaca cuídiʼsö naʼa, ilaca lo niʼ. \s1 Leyúbölö riguíxjöʼë Jesús ca siʼ ilútiëʼ Lëʼ \r (Mt. 20:17-19; Lc. 18:31-34) \p \v 32 Cateʼ niʼ yúʼugaquiëʼ nöza, taʼbenëʼ söjáquiëʼ Jerusalén, nanö́ruëʼ Jesús lógaquiëʼ bönniʼ usëda queëʼ. Nanítiguequinëʼ, en lu yöl-laʼ rádxisö söjácalenëʼ Lëʼ. Leyúbölö Jesús guchë́ʼë quez idxínnutëʼ naʼ. Gusí lahuëʼ ruíʼilenëʼ légaquiëʼ didzaʼ ca naca le ral-laʼ gaca queëʼ. \v 33 Rnnëʼ: \p —Riléʼe quéziliʼ ribenruʼ zéajruʼ Jerusalén ga niʼ zoa nu udödi nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, lu náʼagaquiëʼ bixúz unná bëʼ, en lu náʼagaquiëʼ bönniʼ yudoʼ usedi, ateʼ chúguiëʼ quiaʼ gátiaʼ, en uluʼdödëʼ nedaʼ lu náʼagaquiëʼ bönniʼ ziʼtuʼ. \v 34 Bönniʼ naʼ uluʼtitjëʼ nedaʼ, en ilúndëʼë nedaʼ ziʼ. Uluʼchejëʼ nedaʼ zxönaʼ. Níʼirö ilútiëʼ nedaʼ, pero cateʼ gaca tsonna dza ubanaʼ lu yöl-laʼ guti. \s1 Jacobo en Juan taʼnábinëʼ Jesús bi gunëʼ quégaquiëʼ \r (Mt. 20:20-28) \p \v 35 Níʼirö gulaʼbiguëʼë Jacobo, en Juan, zxíʼinëʼ Zebedeo, lahuëʼ Jesús, en tëʼ Lëʼ: \p —Bönniʼ Usedi, rë́ʼënituʼ gunuʼ queë́tuʼ le inábatuʼ. \p \v 36 Jesús gudxëʼ légaquiëʼ: \p —¿Bizxi rë́ʼëniliʼ gunaʼ queë́liʼ? \p \v 37 Gulë́ʼ Lëʼ: \p —Cateʼ idxín dza cöʼu ga inná bëʼu, ben ga cö́ʼötuʼ tutuʼ cuituʼ ibëla, en iaʼtutuʼ cuituʼ yö́göla. \p \v 38 Níʼirö Jesús gudxëʼ légaquiëʼ: \p —Bitiʼ nö́ziliʼ bi rinábaliʼ. ¿Naruʼ huáca síʼiliʼ le ral-laʼ siʼa nedaʼ, le naca le quiʼi sacaʼa? ¿Naruʼ huáca idílaliʼ nisa ca idilaʼ nedaʼ nisa, gátiaʼ? \p \v 39 Buluʼbiʼë didzaʼ, taʼnnë́ʼ: \p —Huácatuʼ. \p Jesús gudxëʼ légaquiëʼ: \p —Le nácatë, le quiʼi sacaʼa nedaʼ, síʼiliʼ caʼ libíʼiliʼ, en ca idilaʼ nedaʼ nisa, idílaliʼ caʼ nisa, \v 40 pero bitiʼ dë lu naʼa cö́aʼ nu cuía cuitaʼ ibëla, en nu cuía cuitaʼ yö́göla. Dios unödzjëʼ quégaquiëʼ bönniʼ chinupë́ʼë quégaquiëʼ yuguʼ lataj naʼ. \p \v 41 Cateʼ bilaʼyönnëʼ iaʼchíëʼ bönniʼ usëda queëʼ Jesús didzaʼ ni, gulaʼlenëʼ Jacobo, en Juan naʼ. \v 42 Níʼirö Jesús bulidzëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ: \p —Nöz quéziliʼ ca tun nupa taʼnná beʼe yuguʼ yödzö, tuʼzenëʼ bach bönachi, ateʼ nupa nácagaca lo ládjagaquiëʼ taʼnná beʼe luzë́ʼeguequi. \v 43 Bitiʼ gaca caní queë́liʼ, pero nu guë́ʼëni gaca zxön ga zóaliʼ, ral-laʼ gun xichinliʼ iaʼzícaʼröliʼ, \v 44 ateʼ nútiʼtëslöliʼ nu guë́ʼëni gaca lo ral-laʼ gaca ca bönniʼ huen dxin tsaz queë́liʼ yúguʼtëliʼ. \v 45 Caní ral-laʼ gunliʼ tuʼ bidaʼ ni nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, calëga para nu gun xichinaʼ, pero para gunaʼ xichíngaca bönachi, en udödaʼ yöl-laʼ naʼbán quiaʼ le huöáʼuidaʼ bönachi zián. \s1 Jesús ruúnëʼ Bartimeo, bönniʼ lo chul-la \r (Mt. 20:29-34; Lc. 18:35-43) \p \v 46 Níʼirö bilaʼdxinëʼ Jesús, en yuguʼ bönniʼ dáʼgaquiëʼ Lëʼ yödzö Jericó. Cateʼ niʼ rurujëʼ Jesús yödzö ni, dzágagaquiëʼ Lëʼ yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ, encaʼ bönachi zián. Raʼ nöza niʼ röʼë tu bönniʼ nachul-la lahuëʼ, lëʼ Bartimeo, zxíʼinëʼ Timeo. Rinabëʼ nu bi gúnnasö queëʼ. \v 47 Cateʼ biyönnëʼ Bartimeo ridödëʼ Jesús, bönniʼ Nazaret, niʼ, gusí lahuëʼ ruʼë zidzaj didzaʼ, rnnëʼ: \p —¡Jesús, zxíʼini xiʼsóëʼ David! ¡Buéchiʼ ladxiʼ nedaʼ! \p \v 48 Nupa taʼdödi niʼ gulaʼdil-la lëʼ didzaʼ. Të lëʼ: \p —Busayaj ruʼu. \p Níʼirö zídzajrö bulidzëʼ, rnnëʼ: \p —¡Zxíʼini xiʼsóëʼ David! ¡Buéchiʼ ladxiʼ nedaʼ! \p \v 49 Níʼirö guzóëʼ dxisö Jesús, ribözëʼ, ateʼ rëʼ légaquiëʼ: \p —Buliʼlidzëʼ. \p Buluʼlidzëʼ bönniʼ naʼ nachul-la lahuëʼ. Tëʼ lëʼ: \p —¡Butipa ládxuʼu! ¡Guyaschi! ¡Rulidzëʼ liʼ! \p \v 50 Níʼirö gurúʼunëʼ tsöláʼalö lariʼ naxóa yenëʼ. Laʼ guyásatëʼ, en bidëʼ ga naʼ zoëʼ Jesús. \v 51 Jesús gunábinëʼ lëʼ, rnnëʼ: \p —¿Bizxi rë́ʼënuʼ gunaʼ quiuʼ? \p Bubiʼë didzaʼ bönniʼ naʼ nachul-la lahuëʼ, rnnëʼ: \p —Bönniʼ Usedi, rë́ʼëndaʼ gunuʼ ga huöálaj guiö́j lahuaʼ. \p \v 52 Jesús gudxëʼ lëʼ: \p —Böaj lidxuʼ. Chinuhuöácuʼ tuʼ réajlëʼu nedaʼ. \p Laʼ böáljatë guiö́j lahuëʼ, ateʼ saʼyéajlenëʼ Jesús. \c 11 \s1 Riyaziëʼ Jesús yödzö Jerusalén \r (Mt. 21:1-11; Lc. 19:28-40; Jn. 12:12-19) \p \v 1 Bilaʼdxinëʼ Jesús, en yuguʼ bönniʼ dáʼgaquiëʼ Lëʼ galaʼ ga dë Jerusalén, ga naʼ nacuáʼ yödzö Betfagé, en yödzö Betania, en ga naʼ dë caʼ Guíʼa Yaga Olivo. Níʼirö Jesús gusö́l-lëʼë chopëʼ bönniʼ usëda queëʼ, \v 2 en rëʼ légaquiëʼ: \p —Guliʼtséaj lu yö́dzödoʼ dë loruʼ niʼ, en cateʼ tsúʼuliʼ niʼ, tsöjxácaʼliʼ-baʼ tubaʼ búrrodoʼ nágaʼbaʼ niʼ, en cuntu nu ribíani lëbaʼ. Guliʼsedxi-baʼ, en guliʼchë́ʼ-baʼ quiaʼ ni. \v 3 Channö nu bi guíë libíʼiliʼ tuʼ runliʼ lë ni, guliʼguíë nu naʼ: “Xanruʼ riquinnëʼ-baʼ, ateʼ laʼ usö́l-laʼtëʼ-baʼ quiuʼ.” \p \v 4 Níʼirö yöjáquiëʼ, en yöjxácaʼgaquiëʼ-baʼ búrrodoʼ naʼ, nágaʼbaʼ raʼ nöza ga nu riyaza löʼa, ateʼ gulaʼsedxëʼ-baʼ. \v 5 Nupa nacuáʼ niʼ të légaquiëʼ: \p —¿Bizxi ni runliʼ? ¿Bizx que risédxiliʼ-baʼ búrrodoʼ naʼ? \p \v 6 Buluʼbiʼë didzaʼ bönniʼ usëda queëʼ Jesús, gulë́ʼ légaquiëʼ ca naʼ chigudxi cazëʼ Jesús légaquiëʼ, ateʼ guluʼë légaquiëʼ lataj. \v 7 Níʼirö gulaʼchë́ʼë-baʼ búrrodoʼ naʼ ga naʼ zoëʼ Jesús. Gulaʼxóëʼ lariʼ quégaquiëʼ cúdzuʼbaʼ, ateʼ Jesús gudxíëʼ-baʼ. \v 8 Zián bönniʼ nacuʼë niʼ gulaʼchiljëʼ lariʼ quégaquiëʼ gapa naca laʼ nöza. Iaʼbal-la bönachi niʼ gulaʼguítsaj zin le buluʼzxóa laʼ nöza. \p \v 9 Gulaʼsí lo nupa nanö́rugaca lahuëʼ Jesús, en nupa naʼ záʼgaca cúdzuʼlëʼ tuíʼi zidzaj didzaʼ, taʼnnë́ʼ: \p —¡Yöl-laʼ ba! ¡Xanruʼ Dios gun láʼayëʼ Bönniʼ zëʼë ni, nasö́l-lëʼë Dios Lëʼ! \v 10 ¡Dios gun láʼayëʼ Bönniʼ ni siʼ inná bëʼë, ca naʼ gunná bëʼë xuz xtóʼoruʼ David! ¡Yöl-laʼ ba Dios! \p \v 11 Caní guca, bidxinëʼ Jesús Jerusalén, ateʼ guyáziëʼ löʼa yudoʼ. Cateʼ budxi buyúëʼ yúguʼtë le nacuáʼ idú gásibiʼilö niʼ, burúajëʼ zacaʼ yödzö Betania tuʼ chiridzö́ʼ, ateʼ dzágagaquiëʼ Lëʼ yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ. \s1 Jesús rulidza ziʼë tu yaga higo \r (Mt. 21:18-19) \p \v 12 Cateʼ zaʼ reníʼ iaʼtú dza, ateʼ tuʼrúajëʼ Jesús, en yuguʼ bönniʼ dáʼgaquiëʼ Lëʼ yödzö Betania, ridunëʼ Jesús. \v 13 Ziʼtuʼ biléʼenëʼ tu yaga higo dxía xilaguiʼ. Gubíguiʼë ga naʼ zoa yaga naʼ channö utsöjxaquiëʼ latiʼ le ribía. Cateʼ bidxinëʼ niʼ bitiʼ bi yöjxáquiëʼ le ribía. Xiláguiʼsö dxía tuʼ cabí ridxini dza cuía. \v 14 Níʼirö Jesús bulidzëʼ yaga naʼ, rnnëʼ: \p —Bítiʼrö nu gagu le ribía quiuʼ. \p Yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ bilaʼyönnëʼ didzaʼ ni. \s1 Jesús rulatjëʼ löʼa yudoʼ \r (Mt. 21:12-17; Lc. 19:45-48; Jn. 2:13-22) \p \v 15 Cateʼ bilaʼdxinëʼ Jesús, en yuguʼ bönniʼ dáʼgaquiëʼ Lëʼ, yödzö Jerusalén, guyáziëʼ Jesús löʼa yudoʼ, en gusí lahuëʼ rubéajëʼ níʼilö nupa tutiʼ, en nupa toʼo lu löʼa yudoʼ. Burixëʼ yuguʼ blaga quégaca nupa tuʼtsáʼ dumí izáʼa, encaʼ yuguʼ ga taʼbö́ʼ nupa tutiʼ yuguʼ guʼdödoʼ. \v 16 Bitiʼ caʼ bëʼë lataj nu bi guáʼ, uzóa nöza ga naca löʼa yudoʼ. \v 17 Busë́dinëʼ nupa nacuáʼ niʼ, rnnëʼ: \p —Nazúaj lu guichi láʼayi, rnna: “Lidxaʼ siʼi le, yuʼu ga bönachi idútë yödzölió uluʼlidza Dios.” Libíʼiliʼ chinunliʼ le ca naca lídxigaca gubán. \p \v 18 Cateʼ yuguʼ bixúz unná bëʼ, en yuguʼ bönniʼ yudoʼ usedi bilaʼyönnëʼ didzaʼ ni, gulaʼsí lógaquiëʼ tuʼguiljëʼ nacxi ilútiëʼ Jesús, pero tuʼ tádxinëʼ le ilún bönachi, bitiʼ bi gulunëʼ queëʼ, tuʼ tuʼbani yúguʼtë bönachi ca naca le rusë́dinëʼ Jesús. \v 19 Cateʼ chiridzö́ʼ burúajëʼ Jesús lu yödzö naʼ. \s1 Ribidxi yaga higo bulidza ziʼë Jesús \r (Mt. 21:20-22) \p \v 20 Cateʼ zaʼ reníʼ iaʼtú dza, gulaʼdödëʼ Jesús, en yuguʼ bönniʼ dáʼgaquiëʼ Lëʼ ga zoa yaga higo naʼ bulidza ziʼë Jesús, en bilaʼléʼenëʼ le, chinabidxi idú luí. \v 21 Níʼirö yöjnenëʼ Pedro bi guca, ateʼ gudxëʼ Jesús: \p —Bönniʼ Usedi, buyútsöcaʼ. Chinabidxi yaga higo ni bulidza ziʼu néaje. \p \v 22 Bubiʼë didzaʼ Jesús, rëʼ légaquiëʼ: \p —Guliʼtseajlëʼ Dios. \v 23 Le nácatë reaʼ libíʼiliʼ, channö nu bönniʼ guíëʼ guíʼadoʼ ni: “Gucuíta ni, yöjsóa lu nísadoʼ”, en bitiʼ gaca chopa ládxëʼë bönniʼ naʼ, pero idú ládxëʼë tseajlëʼë gunëʼ Dios ca naʼ rnnëʼ, caʼ gaca. \v 24 Que lë ni naʼ reaʼ libíʼiliʼ: Yúguʼtë le inábaliʼ cateʼ ulídzaliʼ-nëʼ Dios, guliʼtséajlëʼ chibennëʼ Dios queë́liʼ lë naʼ rinábaliʼ, ateʼ gunnëʼ queë́liʼ. \v 25 Cateʼ niʼ rulídzaliʼ-nëʼ Dios, channö zoa nu rileliʼ nu bi ben queë́liʼ, buliʼniti lo nu naʼ, para uniti lahuëʼ caʼ libíʼiliʼ Xúziliʼ naʼ zoëʼ yehuaʼ yubá ca naca dul-laʼ nabágaʼliʼ. \v 26 Channö cabí uniti loliʼ bönachi, bitiʼ uniti lahuëʼ Xúziliʼ zoëʼ yehuaʼ yubá libíʼiliʼ dul-laʼ nabágaʼliʼ. \s1 Yöl-laʼ unná bëʼ dë lu nëʼë Jesús \r (Mt. 21:23-27; Lc. 20:1-8) \p \v 27 Níʼirö Jesús, en yuguʼ bönniʼ dáʼgaquiëʼ Lëʼ yöjhuö́jgaquiëʼ Jerusalén. Cateʼ niʼ ridë́ʼ Jesús ga naca chila yudoʼ, bilaʼdxinëʼ yuguʼ bixúz unná bëʼ, en yuguʼ bönniʼ yudoʼ usedi, en bönniʼ gula tuʼzéajniʼinëʼ, ga zoëʼ. \v 28 Gulaʼnábinëʼ Jesús, taʼnnë́ʼ: \p —¿Bizxi yöl-laʼ unná bëʼ dë lu noʼo runuʼ yuguʼ lë ni? ¿Nuzxi caz budödi lu noʼo yöl-laʼ unná bëʼ gunuʼ caní? \p \v 29 Bubiʼë didzaʼ Jesús, rëʼ légaquiëʼ: \p —Nedaʼ caʼ inábidaʼ libíʼiliʼ tu didzaʼ. Channö ubíʼiliʼ quiaʼ didzaʼ, níʼirö guíaʼ libíʼiliʼ bi yöl-laʼ unná bëʼ rúnidaʼ yuguʼ lë ni. \v 30 ¿Nuzxi budödi lu nëʼë Juan uquilëʼ bönachi nisa? ¿Naruʼ Dios o bönachi? Guliʼnnátsöcaʼ. \p \v 31 Gulaʼsí lógaquiëʼ tun xtídzaʼgaquiëʼ laʼ légacasëʼ, taʼnnë́ʼ: \p —Channö innaruʼ Dios gusö́l-lëʼë lëʼ, guíëʼ rëʼu: “¿Bizx que bitiʼ guyéajlëʼëliʼ lëʼ?” \v 32 ¿Naruʼ guíëtsaruʼ-nëʼ: Gulaʼsö́l-lëʼë bönniʼ lëʼ? \p Caní taʼzáʼ ládxiʼgaquiëʼ tuʼ tádxinëʼ le ilún bönachi zián nacuáʼ niʼ tuʼ téquiguequi yúguʼtë bönachi naʼ bëʼë didzaʼ Juan naʼ uláz queëʼ Dios. \v 33 Que lë ni naʼ gulë́ʼ Jesús: \p —Bitiʼ nöztuʼ. \p Níʼirö Jesús gudxëʼ légaquiëʼ: \p —Nedaʼ caʼ bitiʼ quíxjöiʼidaʼ libíʼiliʼ bi yöl-laʼ unná bëʼ dë lu naʼa rúnidaʼ yuguʼ lë ni. \c 12 \s1 Rucúdzuʼë didzaʼ Jesús ca gaca quégaca huen dxin bitiʼ nácagaca tsahuiʼ \r (Mt. 21:33-46; Lc. 20:9-19) \p \v 1 Níʼirö gusí lahuëʼ Jesús ruíʼilenëʼ yuguʼ bönniʼ dáʼgaquiëʼ Lëʼ didzaʼ yuguʼ le rucúdzuʼë didzaʼ, rnnëʼ: \p —Guzóëʼ tu bönniʼ, budë́ʼë lubá uva zián ga naca lu xiyúëʼ. Guléquiëʼ lëʼa que, en guchö́ʼönëʼ tu rögaʼ guiö́j ga isíëʼ xisi uva naʼ. Budxíëʼ tu yuʼu gupa ga naca xitsáʼ ga nu uyú xiyúëʼ naʼ. \p ’Níʼirö budödëʼ xiyúëʼ naʼ lu náʼagaquiëʼ huen dxin, ilaʼziʼë gatsaj huéaj le unödzaj, ateʼ guyijëʼ yödzö ziʼtuʼ. \v 2 Cateʼ bidxín dza uluʼchibëʼ le ribía, gusö́l-lëʼë-biʼ biʼi huen dxin tsöjxíʼibiʼ lu náʼagaquiëʼ huen dxin naʼ le ral-laʼ siʼë xanbiʼ que le gulaʼbía lubá uva naʼ. \v 3 Níʼirö yuguʼ huen dxin naʼ gulaʼguélëʼë-biʼ biʼi naʼ, en gulundëʼ-biʼ ziʼ, ateʼ buluʼsö́l-lëʼë-biʼ cáʼasöbiʼ. \v 4 Níʼirö bönniʼ xan luyú naʼ gusö́l-lëʼë-biʼ iaʼtubiʼ biʼi huen dxin queëʼ, ateʼ biʼi ni buluʼladxëʼ-biʼ guiö́j. Buluʼlë́ʼë ícjabiʼ. Guluʼë döʼ queë́biʼ. \v 5 Níʼirö bönniʼ xan luyú naʼ gusö́l-lëʼë-biʼ caʼ iaʼtubiʼ biʼi huen dxin queëʼ, ateʼ biʼi ni gulútiëʼ-biʼ. Gusö́l-lëʼë-biʼ caʼ ziánröbiʼ, ateʼ bál-labiʼ gulúngacadëʼ-biʼ ziʼ, en iaʼbál-labiʼ gulútigaquiëʼ-biʼ. \p \v 6 ’Cúnturö nu nagáʼana queëʼ xan luyú naʼ. Nagáʼanasibiʼ zxíʼinëʼ, ateʼ nadxíʼideʼenëʼ-biʼ. Ga yöjsetë, gusö́l-lëʼë-biʼ zxíʼinëʼ, rnnëʼ: “Ilunëʼ bal zxíʼinaʼ.” \v 7 Níʼirö yuguʼ bönniʼ huen dxin naʼ gulaʼnnë́ʼ laʼ légacasëʼ, taʼnnë́ʼ: “Biʼi ni ral-laʼ guequi queë́biʼ luyú ni. Guliʼdá, gútiruʼ-biʼ, ateʼ guequi queë́ruʼ luyú ni.” \v 8 Que lë ni naʼ gulaʼzönëʼ-biʼ, en gulútiëʼ-biʼ. Gulaʼrúʼunëʼ-biʼ níʼilö ga dáʼgaca lubá uva naʼ. \p \v 9 Níʼirö Jesús gunábinëʼ bönniʼ nacuʼë niʼ, rnnëʼ: \p —¿Nacxi gunëʼ bönniʼ xan luyú naʼ, channö? Huidëʼ, en gútigaquiëʼ bönniʼ huen dxin naʼ, ateʼ udödëʼ luyú naʼ lu náʼgaquiëʼ bönniʼ yúbölö. \p \v 10 ’¿Naruʼ cabí nulábaniliʼ lë naʼ nazúaj lu guichi láʼayi? Caní rnna: \q1 Guiö́j naʼ gulaʼrúʼunëʼ bönniʼ tuʼcuʼë zöʼö, naʼa naca guiö́j len, squin zöʼö. \q1 \v 11 Xanruʼ Dios benëʼ ga naca caní ateʼ rubániruʼ ca naca lë ni riléʼeruʼ. \p \v 12 Níʼirö taʼzóa taʼböʼë ilaʼzönëʼ Jesús tuʼ téquibeʼenëʼ bucúdzuʼë didzaʼ ca naca quégaquiëʼ, pero tádxinëʼ le ilún bönachi zián nacuáʼ niʼ, en que lë ni naʼ buluʼcáʼanëʼ Lëʼ, söhuö́jgaquiëʼ. \s1 Ca naca le taʼguízxaj lázagaca bönachi \r (Mt. 22:15-22; Lc. 20:20-26) \p \v 13 Gudödi lë ni yuguʼ bönniʼ yudoʼ unná bëʼ naʼ gulaʼsö́l-lëʼë bal-lëʼ bönniʼ yudoʼ fariseo len bönniʼ dáʼgaquiëʼ Herodes ga zoëʼ Jesús para ilunëʼ ga bi innë́ʼ para gaca uluʼzéguiëʼ Lëʼ didzaʼ. \v 14 Bilaʼdxinëʼ bönniʼ ni ga naʼ zoëʼ Jesús, en tëʼ Lëʼ: \p —Bönniʼ Usedi, nö́zituʼ ruʼu didzaʼ idútë li. Bitiʼ ruíʼi ládxuʼu bi taʼnnasö bönachi, tuʼ cabí ruyusuʼ le tuʼluíʼisö cuínguequi bönachi, pero rusë́dinuʼ ca nácatë le rë́ʼënëʼ Dios ilún bönachi. ¿Ruíʼi netuʼ lataj xibá queëʼ Moisés quizxaj laztuʼ le tuʼquizxjëʼ uláz queëʼ César? ¿Naruʼ uguízxajtuʼ o bitiʼ quízxajtuʼ? \p \v 15 Réquibeʼenëʼ Jesús tuʼë didzaʼ lu yöl-laʼ riguílaj ladxiʼ quégaquiëʼ, ateʼ rëʼ légaquiëʼ: \p —¿Bizx que rubéajliʼ nedaʼ didzaʼ? Guliʼdiguáʼtsöcaʼ tu dumí ridá para iléʼedaʼ le. \p \v 16 Diguáʼagaquiëʼ le, ateʼ Jesús gunábinëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ: \p —¿Nuzxi lahui daʼ lëʼe ni, en nuzxi lë ni? \p Buluʼbiʼë didzaʼ, taʼnnë́ʼ: \p —Queëʼ César naʼ. \p \v 17 Níʼirö Jesús gudxëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ: \p —Buliʼnödzaj queëʼ César le nequi queëʼ César, ateʼ queëʼ Dios le nequi queëʼ Dios. \p Buluʼbáninëʼ ca naca didzaʼ bubiʼë Jesús. \s1 Ca naca que yöl-laʼ rubán lu yöl-laʼ guti \r (Mt. 22:23-33; Lc. 20:27-40) \p \v 18 Níʼirö bilaʼdxinëʼ bal-lëʼ bönniʼ yudoʼ saduceo ga zoëʼ Jesús. Bönniʼ ni taʼnnë́ʼ bitiʼ uluʼbán nupa chinátigaca. Que lë ni naʼ gulë́ʼ Jesús, taʼnnë́ʼ: \p \v 19 —Bönniʼ Usedi, Moisés nuzúajëʼ queë́ruʼ lu guichi channö gátiëʼ tu bönniʼ bitiʼ zoa biʼi queëʼ, ateʼ ugáʼananu nigula queëʼ, biʼi bö́chëʼë bönniʼ naʼ ral-laʼ utsaga náʼalenbiʼ-nu, en uzóabiʼ bíʼidoʼ gácabiʼ biʼi queë́biʼ bö́chiʼbiʼ. \v 20 Gulaʼcuáʼabiʼ gádxibiʼ biʼi nácagacabiʼ bö́chiʼgacabiʼ. Biʼi huáca naʼ butsaga náʼalenbiʼ-nu nigula, ateʼ gútibiʼ, cuntu nu zoa bíʼidoʼ queë́biʼ. \v 21 Biʼi buropi naʼ butsaga náʼalenbiʼ-nu nigula uzëbi naʼ, ateʼ gútibiʼ caʼ, cuntu nu zoa bíʼidoʼ queë́biʼ. Lëscaʼ caní guca queë́biʼ biʼi bunni. \v 22 Caní guca, buluʼtsaga náʼalenbiʼ-nu yúguʼtëbiʼ, cuntu nu zoa bíʼidoʼ quégacabiʼ. Ga yöjsetë, gútinu caʼ nigula naʼ. \v 23 Naʼa, cateʼ uluʼbán nupa chinátigaca, ¿núzxilöbiʼ guéquinu nigula naʼ queë́biʼ, tuʼ buluʼtsaga náʼalenbiʼ-nu igádxitëbiʼ? \p \v 24 Bubiʼë didzaʼ Jesús, rëʼ légaquiëʼ: \p —Richíxiliʼ tuʼ cabí núnbëʼëliʼ le nazúaj lu guichi láʼayi, en bitiʼ nö́ziliʼ ca naca yöl-laʼ huáca queëʼ Dios. \v 25 Cateʼ uluʼbán nupa chinátigaca, bitiʼ caʼ uluʼtsaga náʼagaquiëʼ, ateʼ yuguʼ bönniʼ bitiʼ ilaʼcuáʼlenëʼ nigula, pero ilácagaquiëʼ ca nácagaquiëʼ gubáz láʼayi queëʼ Dios, nacuʼë yehuaʼ yubá. \v 26 Naʼa, ca naca quégaca nupa chinátigaca channö uluʼbán, ¿naruʼ cabí nulábaniliʼ le buzúajëʼ lu guichi Moisés? Ruíʼi didzaʼ ca naʼ bulidzëʼ Dios lëʼ lu yaga yö́tsiʼdoʼ régui. Gudxëʼ lëʼ: “Nedaʼ nacaʼ Dios queëʼ Abraham, en Dios queëʼ Isaac, en Dios queëʼ Jacob.” Tuʼ gunnë́ʼ caní quégaquiëʼ, naca bëʼ nabángaquiëʼ sal-laʼ gulátiëʼ zíʼalö. \v 27 Dios náquiëʼ Dios quégaca nupa nabángaca, calëga quégaca nupa nátigaca tsaz. Richíxitëröliʼ. \s1 Le naca lo le gunná bëʼë Dios \r (Mt. 22:34-40) \p \v 28 Bidëʼ caʼ tu bönniʼ yudoʼ usedi ga zoëʼ Jesús. Biyönnëʼ ca naʼ guluíʼilenëʼ Jesús didzaʼ, en nö́zinëʼ dxíʼadoʼ bubiʼë Jesús didzaʼ. Que lë ni naʼ gunábinëʼ Jesús, rnnëʼ: \p —¿Bízxilö le gunná bëʼë Dios nácatërö lo ca yúguʼtë le gunná bëʼë? \p \v 29 Bubiʼë didzaʼ Jesús, rëʼ lëʼ: \p —Le gunná bëʼë le nácatërö lo ca yúguʼtë naca lë naʼ rnna: “Guliʼyöni bönachi Israel. Xanruʼ Dios, tuzëʼ Lëʼ náquiëʼ Xanruʼ. \v 30 Ral-laʼ idxíʼinuʼ Xanuʼ Dios idú ládxuʼu, en lu idú icja ládxiʼdoʼo, en lu idú yöl-laʼ réajniʼi quiuʼ, en lu idú yöl-laʼ huáca quiuʼ.” Lë ni naca le gunná bëʼë le nácatërö lo. \v 31 Le gunná bëʼë le naca buropi, lë́bisö ca naca. Caní rnna: “Ral-laʼ idxíʼinuʼ luzóʼo ca nadxíʼi cuinuʼ.” Bitiʼ caʼ zoa iaʼtú le gunná bëʼë le nácarö lo ca chopa ni gunná bëʼë. \p \v 32 Níʼirö bönniʼ yudoʼ usedi naʼ gudxëʼ Jesús, rnnëʼ: \p —Dxíʼadoʼ gunnóʼ, Bönniʼ Usedi. Le nácatë rnnoʼ. Tuzëʼ náquiëʼ Dios, en cúnturö nu zoa naca Dios. \v 33 Para idxíʼiruʼ-nëʼ Dios idú ládxiʼruʼ, en lu idú yöl-laʼ réajniʼi queë́ruʼ, en lu idú icja ládxiʼdoʼoruʼ, en lu idú yöl-laʼ huáca queë́ruʼ, en para idxíʼiruʼ luzáʼaruʼ ca nadxíʼi cuinruʼ, nácarö lesacaʼ ca yúguʼtë böaʼ bë́dxidoʼ rútigacaruʼ-baʼ lu bucugu láʼayi queëʼ Dios, encaʼ ca yúguʼtë böaʼ bë́dxidoʼ ruzéguiʼgacaruʼ-baʼ lu bucugu naʼ. \p \v 34 Cateʼ biyönnëʼ Jesús dxíʼadoʼ rubiʼë didzaʼ bönniʼ ni, níʼirö gudxëʼ lëʼ, rnnëʼ: \p —Iaʼlátiʼsö riyadzaj quiuʼ gúnbëʼu le rinná bëʼë Dios. \p Cúnturö nu burugui bi inábini Jesús. \s1 ¿Nuzxi zxíʼini náquiëʼ Cristo? \r (Mt. 22:41-46; Lc. 20:41-44) \p \v 35 Cateʼ niʼ rusë́dinëʼ Jesús bönachi ga naca chila yudoʼ, rnnëʼ: \p —¿Bizx que taʼnnë́ʼ bönniʼ yudoʼ usedi náquiëʼ Cristo zxíʼini xiʼsóëʼ David? \v 36 Lë cazëʼ David naʼ bëʼë didzaʼ, zóalenëʼ Dios Böʼ Láʼayi lëʼ, gunnë́ʼ: \q1 Xanruʼ Dios gudxëʼ Xanaʼ: \q1 “Gurö́ʼö cuita lëʼa ibëla \q1 cateʼ gunraʼ ga uluʼzóa zxíbigaca loʼ \q1 nupa bitiʼ taʼléʼe Liʼ dxiʼa.” \p \v 37 ¿Naruʼ nácatsëʼ Cristo zxíʼini xiʼsóëʼ David channö lë cazëʼ David naʼ rnnëʼ queëʼ náquiëʼ Xanëʼ? \p Bönachi zián nacuáʼ niʼ tuʼzë́ nágagaca Lëʼ gulaʼyaza ládxiʼgaca didzaʼ ni. \s1 Jesús ruzéguiʼë didzaʼ bönniʼ yudoʼ tuʼsë́dinëʼ \r (Mt. 23:1-36; Lc. 11:37-54; 20:45-47) \p \v 38 Niʼ rusë́dinëʼ Jesús yuguʼ bönniʼ dáʼgaquiëʼ Lëʼ, rëʼ légaquiëʼ: \p —Guliʼgún chiʼi cuinliʼ quégaquiëʼ bönniʼ yudoʼ tuʼsë́dinëʼ. Taʼyaza ládxiʼgaquiëʼ taʼdë́ʼ nilö naʼlö, nácugaquiëʼ lariʼ tunna. Taʼyaza ládxiʼgaquiëʼ caʼ tuʼlidza tsahuiʼ bönachi légaquiëʼ gapa naca lu yë́ʼëyi. \v 39 Taʼböʼë yuguʼ lataj lo lu yuʼu ga tuʼdubëʼ tuʼsëdëʼ queëʼ Dios, encaʼ gapa tuʼdubëʼ tëʼaj tahuëʼ. \v 40 Rugúagaquiëʼ lídxigacanu nigula uzëbi, en para uluʼluíʼisö tsahuiʼ cuíngaquiëʼ, xidzé tuʼlidzëʼ Dios. Bönniʼ ni, gúndaʼrëʼ Dios légaquiëʼ xíguiaʼ. \s1 Le bunö́dzjanu tu nigula uzë́bidoʼ queëʼ Dios \r (Lc. 21:1-4) \p \v 41 Tsanni niʼ röʼë Jesús chila yudoʼ ga zoa guíʼina ga taʼgúʼu bönachi dumí que yudóʼ, ruyúëʼ ca tun bönachi taʼgúʼu dumí lu guíʼina. Dumí zián taʼguʼë bönniʼ dë yöl-laʼ tsahuiʼ quégaquiëʼ. \v 42 Níʼirö bidxinnu tu nigula yechiʼ uzë́bidoʼ niʼ, ateʼ gulúʼunu chopa dumí lásidoʼ, le nazácaʼgaca látiʼdoʼos. \v 43 Níʼirö bulidzëʼ Jesús yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ, en rëʼ légaquiëʼ: \p —Le nácatë reaʼ libíʼiliʼ, nigula yechiʼ uzë́bidoʼ ni gulúʼurönu ca yúguʼtë nupa bi taʼgúʼu lu guíʼina que yudoʼ. \v 44 Yúguʼtë bönniʼ ni taʼguʼë que le nagáʼanasö quégaquiëʼ, pero nigula ni, lu yöl-laʼ yéchiʼdoʼ queë́nu gulúʼunu idútë laʼs dui tsca le dësö queë́nu, le ral-laʼ gáhuinu. \c 13 \s1 Riguíxjöʼë Jesús ca siʼ uluʼquínnajëʼ yudoʼ \r (Mt. 24:1-2; Lc. 21:5-6) \p \v 1 Cateʼ burúajëʼ Jesús chila yudoʼ, tuëʼ bönniʼ usëda queëʼ gudxëʼ Lëʼ, rnnëʼ: \p —Bönniʼ Usedi, buyútsöcaʼ náctiga yuguʼ yuʼu zxön ni, en náctiga yuguʼ guiö́j lëʼe zöʼö quéguequi. \p \v 2 Bubiʼë didzaʼ Jesús, rëʼ lëʼ: \p —Riléʼenuʼ yuguʼ yuʼu zxön ni, pero bitiʼ caʼ ugáʼana guiö́j lahui luzë́ʼe ni, tuʼ uluʼquínnaj bönachi léguequi. \s1 Le ilaca bëʼ cateʼ siʼ údxi que yödzölió \r (Mt. 24:3-28; Lc. 21:7-24; 17:22-24) \p \v 3 Níʼirö yöjáquiëʼ Jesús, en yuguʼ bönniʼ dáʼgaquiëʼ Lëʼ lu Guíʼa Yaga Olivo, guíʼa naʼ dë ca dö́dilö raʼ yudoʼ. Cateʼ chiröʼë Jesús niʼ, laʼ légacasëʼ Pedro, en Jacobo, en Juan, en Andrés, gulë́ʼ Lëʼ, taʼnnë́ʼ: \p \v 4 —Gudíxjöiʼi netuʼ bátaxi ilaca lë ni. ¿Bizxi gaca bëʼ chizóa ilaca yúguʼtë lë ni? \p \v 5 Bubiʼë didzaʼ Jesús, rusë́dinëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ: \p —Guliʼgún chiʼi cuinliʼ para cabí nu siʼ yeʼe libíʼiliʼ. \v 6 Ilaʼláʼ lahuëʼ zián bönniʼ siʼ lágaquiëʼ ca leaʼ nedaʼ, ilaʼnnë́ʼ nácagaquiëʼ Cristo. Caní ilaʼzíʼ yéʼenëʼ bönachi zián. \p \v 7 ’Níʼirö cateʼ yö́niliʼ raca gudil-la nilö náʼalö, bitiʼ gádxiliʼ. Yúguʼtë lë ni ral-laʼ ilaca, pero bitiʼ ridxini dza údxi. \v 8 Tu yödzö tíl-lalen iaʼtú yödzö, en tu ga nu rinná bëʼ tsöjtíl-lalen iaʼtú ga nu rinná bëʼ. Zián lataj tödi budóʼ zxuʼ, en tsuʼu gubín. Ilaʼtsatsa bönachi. Yuguʼ lë ni ilaca le isí lo ilaʼguíʼi ilaʼzacaʼ bönachi dza niʼ. \p \v 9 ’Níʼirö guliʼgún chiʼi cuinliʼ, tuʼ uluʼdödëʼ libíʼiliʼ lu náʼagaquiëʼ bönniʼ yúlahuiʼ. Ilaʼguinëʼ libíʼiliʼ gapa tuʼdubëʼ tuʼsëdëʼ queëʼ Dios bönniʼ judío. Idxinliʼ lógaquiëʼ bönniʼ taʼnná béʼenëʼ libíʼiliʼ, en lógaquiëʼ bönniʼ taʼnná béʼenëʼ yödzö ziʼtuʼ. Ilunëʼ caní queë́liʼ tuʼ dáʼaliʼ nedaʼ, pero gunliʼ ba nalí quiaʼ nedaʼ niʼ. \v 10 Zíʼalö ca idxín dza údxi, run bayudxi gaca libán que didzaʼ dxiʼa quiaʼ lógaca bönachi idútë yödzölió. \v 11 Cateʼ niʼ ilaʼchë́ʼë libíʼiliʼ, en uluʼdödëʼ libíʼiliʼ lu náʼagaquiëʼ bönniʼ yúlahuiʼ, bitiʼ güíʼi ládxiʼliʼ bizxi innaliʼ. Laʼ dza níʼisö Dios gunnëʼ queë́liʼ didzaʼ güíʼiliʼ, ateʼ lë ni innaliʼ. Cateʼ niʼ güíʼiliʼ didzaʼ, calëga libíʼisiliʼ naʼ innaliʼ, pero Dios Böʼ Láʼayi innë́ʼ. \v 12 Uluʼdödi bönachi laʼ bö́chiʼgacasö lu náʼagaquiëʼ bönniʼ ilútiëʼ légaquiëʼ. Yuguʼ bönniʼ nacuáʼabiʼ biʼi quégaquiëʼ uluʼdödëʼ laʼ zxíʼinigaca cazëʼ caʼ, ateʼ zxíʼinigaquiëʼ naʼ uluʼdö́dibiʼ laʼ xuz xináʼagaca cázabiʼ lu náʼagaquiëʼ bönniʼ ilútiëʼ légaquiëʼ. \v 13 Yúguʼtë bönachi uluʼzóa libíʼiliʼ tsöláʼalö tuʼ dáʼaliʼ nedaʼ, pero núlöliʼ guáʼ ilenliʼ lë naʼ ga idxinrö dza údxi, uláliʼ. \p \v 14 ’Nupa tuʼlaba didzaʼ ni ral-laʼ ilaʼyéajniʼi. Buzúajëʼ lu guichi Daniel, bönniʼ niʼ bëʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, le rnna caní: “Tsaz tu le xihuiʼ le rucáʼana cané ga naca laʼayi.” Dza níʼirö ral-laʼ ilaʼzxunnaj nupa nacuáʼ luyú Judea, en tsöjaca gapa naca lu guíʼadoʼ. \v 15 Nu zoa ícjoʼolö dza niʼ ral-laʼ izxúnnajtë, en bitiʼ huötaj zxan yuʼu para tsöjzxíʼ bi dë que lu yuʼu. \v 16 Nu zoa laʼ guixiʼ ral-laʼ izxúnnajtë, en bitiʼ huö́aj tsöjzxíʼ lariʼ rixóa yeni. \v 17 Bicaʼ bayechiʼ yuguʼ nigula dza niʼ nuáʼagacanu-biʼ bíʼidoʼ, encaʼ nigula tuʼgádxiʼnu-biʼ bíʼidoʼ. \v 18 Buliʼlidzëʼ Dios inábiliʼ-nëʼ cabí gun bayudxi izxúnnajliʼ cateʼ raca beoʼ ziaga caʼ. \v 19 Yuguʼ dza niʼ ilaʼguíʼi ilaʼzacaʼrö bönachi ca le guca zíʼatëlö cateʼ siʼ gutaʼ yödzölió le benëʼ Dios ga ridxintë naʼa dza, ateʼ dza záʼgaca bitiʼ gaca caní. \v 20 Laʼtuʼ cabí nunëʼ Dios ga uluʼhuöáca nabábasö yuguʼ dza niʼ, cuntu nu ulá, pero tuʼ nadxíʼinëʼ nupa chigurö́ cazëʼ, chinunëʼ queëʼ gunëʼ ga uluʼhuöáca nabábasö yuguʼ dza niʼ. \p \v 21 ’Naʼa, channö nu guíë libíʼiliʼ: “Buliʼyútsöcaʼ, ni zoëʼ Cristo”, o inná: “Buliʼyútsöcaʼ, niʼ zoëʼ”, bitiʼ caʼ tséajlëʼëliʼ nu naʼ. \v 22 Ilaʼláʼ lahuëʼ zián bönniʼ ilaʼzíʼ yéʼenëʼ bönachi. Ilaʼnnë́ʼ nácagaquiëʼ Cristo, en ilaʼnnë́ʼ nácagaquiëʼ bönniʼ tuʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios. Uluʼluíʼinëʼ le ilaca bëʼ, en ilunëʼ yuguʼ yöl-laʼ huáca zxön. Hualaʼzíʼ yéʼenëʼ caʼ nupa gurö́ cazëʼ Dios channö ilaʼzéquiʼnëʼ. \v 23 Níʼirö libíʼiliʼ, guliʼsóa ban ladxiʼ. Yúguʼtë chigudxaʼ libíʼiliʼ zíʼatëlö ca gaca. \s1 Ca huödëʼ Bönniʼ Guljëʼ Bönachi \r (Mt. 24:29-35, 42-44; Lc. 21:25-36) \p \v 24 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Yuguʼ dza niʼ, tödi gaca dza naʼ ilaʼguíʼi ilaʼzacaʼ caní bönachi, ichul-la gubidza, en bitiʼ cuʼu beníʼ beoʼ. \v 25 Ilaʼguínnaj bölaj lúzxiba, en ilaʼzxizi le nál-lagaca naláʼgaca lúzxiba naʼ. \v 26 Níʼirö ilaʼléʼeni nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, zaʼa lu böaj lúzxiba, napaʼ yöl-laʼ huáca zxön, en yöl-laʼ beníʼ quiaʼ. \v 27 Isö́l-laʼgacaʼ-nëʼ gubáz láʼayi quiaʼ, ateʼ uluʼtubëʼ bönachi gurö́ cazaʼ quiaʼ nacuáʼ idapa laʼa yödzölió, ga naguélaʼtë luyú bidxi, ga ridxintë ga naguelaʼ lúzxiba. \p \v 28 ’Guliʼtséajniʼi le rusedi yaga higo niʼ. Cateʼ taʼlén niʼa nëʼe huë́ʼënidoʼ, en rubía xilaguiʼ yulu, nö́ziliʼ chizóa idxín beoʼ cusubá. \v 29 Lëscaʼ caní, cateʼ iléʼeliʼ taca lë ni, inö́ziliʼ chizóa idxín dza údxi naʼ, en chiridzaga lo. \v 30 Le nácatë reaʼ libíʼiliʼ, yúguʼtë lë ni ilaca zíʼatëlö ca ilátigaca nupa nacuáʼ dza naʼ. \v 31 Huadödi que lúzxiba, en que luyú ni, pero xtídzaʼa catu caz tödi que. \p \v 32 ’Cateʼ idxín dza niʼ o rëla niʼ, cuntu nu nözi. Bitiʼ nö́zguequinëʼ gubáz láʼayi nacuʼë yehuaʼ yubá, en bitiʼ nözdaʼ nedaʼ, Zxíʼinëʼ Dios. Tuzëʼ Dios Xuz nö́zinëʼ. \v 33 Que lë ni naʼ, buliʼsubán ládxiʼliʼ. Guliʼsóa sinaʼ, en buliʼlidzëʼ Dios tuʼ cabí nö́ziliʼ bizxi dza gaca lë ni. \v 34 Gaca ca raca cateʼ saʼyéajëʼ ziʼtuʼ tu bönniʼ. Cateʼ chizóa uzë́ʼë lidxëʼ, udödëʼ lu náʼagaquiëʼ huen dxin queëʼ yuguʼ le dë queëʼ. Que queë́gaquiëʼ guʼë xichíngaquiëʼ, en inná bëʼë soa ban ladxiʼ nu zoa huen chiʼi ga nu riyaza. \v 35 Guliʼsóa libíʼiliʼ ban ladxiʼ tuʼ cabí nö́ziliʼ bátaxi huödëʼ xan yuʼu, cateʼ chiridzö́ʼ, o gatsaj lahuiʼ yëla, o cateʼ ribö́dxibaʼ böra, o zíladoʼ. \v 36 Guliʼgún caní, para cabí idixáquiëʼ libíʼiliʼ rásiliʼ channö huödëʼ tsálidoʼos. \v 37 Lë ni reaʼ libíʼiliʼ, reaʼ caʼ yúguʼtë bönachi: Guliʼsóa ban ladxiʼ. \c 14 \s1 Tun xtídzaʼgaquiëʼ bönniʼ yudoʼ ilaʼzönëʼ Jesús \r (Mt. 26:1-5; Lc. 22:1-2; Jn. 11:45-53) \p \v 1 Iaʼchopa dza caʼ gaca Laní Pascua cateʼ tuʼsubanëʼ bönniʼ judío ca benëʼ Dios, bubéajëʼ xuz xtóʼogaquiëʼ luyú Egipto. Naca laní cateʼ tahuëʼ yöta xtila bitiʼ nazíʼ cúa zi que. Taʼzóa taʼböʼë yuguʼ bixúz unná bëʼ, en bönniʼ yudoʼ tuʼsë́dinëʼ ilaʼzönëʼ Jesús bagáchiʼsö para ilútiëʼ Lëʼ. \v 2 Taʼnnë́ʼ: \p —Bitiʼ gaca sönruʼ-nëʼ dza laní tuʼ ilaʼtsatsa bönachi. \s1 Nigula rigúʼunu le riláʼ zxixi icjëʼ Jesús \r (Mt. 26:6-13; Jn. 12:1-8) \p \v 3 Zoëʼ Jesús yödzö Betania, lu yuʼu lidxëʼ Simón, bönniʼ güíʼinëʼ huëʼ nudzuʼ ruzödi. Tsanni niʼ röʼë rahuëʼ Jesús, guyázanu tu nigula, nuáʼanu tu bö́gaʼdoʼ néquini guiö́j zacaʼ, yudzu le riláʼ zxixi que yöj susén lasi idú, le nazacaʼ yenniʼ. Guláʼanu bö́gaʼdoʼ naʼ, en gulúʼunu le riláʼ zxixi naʼ icjëʼ Jesús. \v 4 Gulaʼlélanëʼ bal-lëʼ bönniʼ nacuʼë niʼ. Taʼnnë́ʼ laʼ légacasëʼ: \p —¿Bizx que guca ditaj le zxixi naʼ? \v 5 Laʼtuʼ nu gutiʼ lë naʼ, huazíʼ que iaʼlatiʼ ca lázxjaruʼ que tu iz para nu quisi le quégaca bönachi yechiʼ. \p Gulaʼnnë́dëʼë queë́nu. \p \v 6 Níʼirö Jesús bëʼë didzaʼ, rnnëʼ: \p —Guliʼgüíʼi-nu lataj. ¿Bizx que rinnë́ zíʼiliʼ queë́nu? Naca dxiʼa le bennu quiaʼ. \v 7 Nacuáʼlenticaʼsö bönachi yechiʼ libíʼiliʼ, en bátatiʼtës guë́ʼëniliʼ, huáca gunliʼ dxiʼa quégaquiëʼ, pero nedaʼ bitiʼ sóaticaʼsaʼ ga zóaliʼ. \v 8 Tsca le guzxéquiʼnu bennu nigula ni. Cateʼ gulúʼunu le riláʼ zxixi ni nedaʼ, bupáʼanu nedaʼ zíʼatëlö ca igáchaʼa yeru ba. \v 9 Le nácatë reaʼ libíʼiliʼ, gátiʼtës ga gaca libán que didzaʼ dxiʼa quiaʼ idú yödzölió, soa nu quixjöʼ caʼ lë ni bennu nigula ni quiaʼ. Caní gaca para nu tsöjné lënu. \s1 Rizíʼ lu nëʼë Judas udödëʼ Jesús \r (Mt. 26:14-16; Lc. 22:3-6) \p \v 10 Níʼirö birúajëʼ Judas Iscariote, bönniʼ nabábalenëʼ chínnuëʼ naʼ dáʼgaquiëʼ Jesús. Guyijëʼ ga nacuʼë bixúz unná bëʼ para udödëʼ Jesús lu náʼagaquiëʼ. \v 11 Cateʼ bilaʼyönnëʼ xtídzëʼë Judas naʼ, buluʼdzéjanëʼ, ateʼ gulaʼzíʼ lu náʼagaquiëʼ iluʼë lëʼ dumí. Níʼirö gusí lahuëʼ Judas rizóa riböʼë udödëʼ Jesús lu náʼagaquiëʼ. \s1 Le rëʼaj ráguruʼ rusubanruʼ ca gútiëʼ Xanruʼ \r (Mt. 26:17-29; Lc. 22:7-23; Jn. 13:21-30; 1Co. 11:23-26) \p \v 12 Naca dza risí lo laní cateʼ tahuëʼ yöta xtila bitiʼ nazíʼi cúa zi que, dza naʼ tutiëʼ-baʼ böʼcuʼ zxílaʼdoʼ tahuëʼ-baʼ dzöʼ Laní Pascua naʼ, cateʼ tuʼsubanëʼ ca benëʼ Dios busölë́ʼ bönachi judío luyú Egipto. Níʼirö bönniʼ usëda queëʼ Jesús gulaʼnábinëʼ Lëʼ, taʼnnë́ʼ: \p —¿Gazxi rë́ʼënuʼ tséajtuʼ tsöjpáʼatuʼ le gáguruʼ xtsöʼ que Laní Pascua? \p \v 13 Níʼirö Jesús gusö́l-lëʼë chopëʼ bönniʼ usëda queëʼ, en rëʼ légaquiëʼ: \p —Guliʼtséaj lu yödzö. Niʼ huadzágaliʼ tu bönniʼ nuʼë tu röʼö nisa. Guliʼtséajlenëʼ. \v 14 Ga naʼ tsáziëʼ, guliʼguíëʼ xan yuʼu naʼ: “Rnnëʼ Bönniʼ Usedi: ¿Gazxi zoa yuʼu ga naʼ gágulengacaʼ-nëʼ bönniʼ usëda quiaʼ xtsöʼ que Laní Pascua?” \v 15 Níʼirö uluíʼinëʼ libíʼiliʼ tu yuʼu zxön ga naca buropi cuía ga chinabáʼa. Buliʼpáʼa le gáguruʼ niʼ. \p \v 16 Bilaʼrúajëʼ bönniʼ usëda queëʼ naʼ, en bilaʼdxinëʼ lu yödzö, ateʼ yöjxácaʼgaquiëʼ yúguʼtë ca naʼ chigudxëʼ légaquiëʼ Jesús. Buluʼpë́ʼë le ilahuëʼ niʼ que Laní Pascua. \p \v 17 Cateʼ chizáʼ ral-la, bidxinëʼ Jesús niʼ, dzágagaquiëʼ idxínnutëʼ bönniʼ usëda queëʼ Lëʼ. \v 18 Tsanni niʼ rö́ʼögaquiëʼ tahuëʼ, bëʼë didzaʼ Jesús, rnnëʼ: \p —Le nácatë reaʼ libíʼiliʼ, zoa nu dzaga libíʼiliʼ, nu rágulen nedaʼ tsözxö́n, nu udödi nedaʼ lu náʼagaca bönachi. \p \v 19 Níʼirö buluʼhuíʼinnëʼ, en gulaʼsí lógaquiëʼ tu tuëʼ tëʼ Lëʼ: \p —¿Naruʼ nedaʼ? \p Iaʼtúëʼ caʼ gunnë́ʼ: \p —¿Naruʼ nedaʼ? \p \v 20 Bubiʼë didzaʼ Jesús, rëʼ légaquiëʼ: \p —Naca tu nu nutsaʼ ladaj chínnuliʼ ni, bönniʼ naʼ nunë́ʼë nëʼë tsözxö́n len naʼa lu yö́ʼöna. \v 21 Tsejaʼ ga gátiaʼ nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, ca naʼ nazúaj lu guichi láʼayi ca gaca quiaʼ, pero bicaʼ bayechiʼ bönniʼ naʼ udödëʼ nedaʼ lu náʼagaquiëʼ bönniʼ ilútiëʼ nedaʼ. Gácarö dxiʼa queëʼ bönniʼ naʼ laʼtuʼ cabí guljëʼ. \p \v 22 Tsanni niʼ tahuëʼ, gudélëʼë Jesús yöta xtila. Gudxëʼ Dios: “Xclenuʼ.” Buzxuzxjëʼ le, en bëʼë quégaquiëʼ, rnnëʼ: \p —Guliʼgagu. Lë ni naca bëlaʼ rön quiaʼ. \p \v 23 Gudélëʼë caʼ tu zxígaʼdoʼ, en gudxëʼ Dios: “Xclenuʼ.” Níʼirö bëʼë quégaquiëʼ, ateʼ yúguʼtëʼ gulë́ʼajëʼ le. \v 24 Jesús rëʼ légaquiëʼ: \p —Lë ni xichönaʼ le run tsutsu didzaʼ cubi rucáʼana tsahuiʼ, le núnlenëʼ Dios bönachi. Rön ni ilalaj niʼa quégaca bönachi zián. \v 25 Le nácatë reaʼ libíʼiliʼ, bítiʼrö guíʼjaʼ xisi uva ga idxinrö dza guíʼjaʼ le cubi ga niʼ rinná bëʼë Dios. \s1 Jesús rnnëʼ innë́ʼ Pedro bitiʼ núnbëʼë Lëʼ \r (Mt. 26:30-35; Lc. 22:31-34; Jn. 13:36-38) \p \v 26 Gudödi gulúl-lëʼ yöl-laʼ ba, bilaʼrúajëʼ söjáquiëʼ Guíʼa Yaga Olivo. \v 27 Níʼirö Jesús gudxëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ: \p —Yúguʼtëliʼ gaca chopa ládxiʼliʼ, ucáʼanaliʼ nedaʼ naʼa dzöʼ, tuʼ nazúaj lu guichi láʼayi, rnna: “Gutiaʼ-nëʼ uyú böʼcuʼ zxilaʼ, ateʼ ilásilasibaʼ böʼcuʼ zxilaʼ naʼ.” \v 28 Tödi ubanaʼ lu yöl-laʼ guti, tsejaʼ luyú Galilea zíʼalö ca libíʼiliʼ. \p \v 29 Níʼirö Pedro gudxëʼ Jesús, rnnëʼ: \p —Sal-laʼ yúguʼtëʼ ilaca chopa ládxiʼgaquiëʼ, en uluʼcáʼanëʼ Liʼ, bitiʼ caʼ gaca chopa ládxaʼa nedaʼ. \p \v 30 Jesús gudxëʼ lëʼ, rnnëʼ: \p —Le nácatë reaʼ liʼ, laʼ dzöʼ nisö, siʼ cö́dxilöbaʼ böra le buropi luzuí, tsonna luzuí innóʼ bitiʼ núnbëʼu nedaʼ. \p \v 31 Níʼirö Pedro buzötjëʼ Dios, rnnëʼ: \p —Sal-laʼ gátilenteaʼ Liʼ tsözxö́n, bitiʼ caʼ inníaʼ bitiʼ núnbëʼa Liʼ. \p Lëscaʼ caní gulaʼnnë́ʼ yúguʼtëʼ. \s1 Jesús rulidzëʼ Dios laʼ yëla Getsemaní \r (Mt. 26:36-46; Lc. 22:39-46) \p \v 32 Níʼirö Jesús, en bönniʼ dáʼgaquiëʼ Lëʼ bilaʼdxinëʼ laʼ yëla Getsemaní, ateʼ Jesús gudxëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ: \p —Guliʼcö́ʼ ni, tsanni tsejaʼ nedaʼ, tsöjlidzaʼ-nëʼ Dios. \p \v 33 Jesús guchë́ʼë Pedro, en Jacobo, en Juan, ateʼ gusí lahuëʼ ridzö́binëʼ, en risëbi ládxëʼë. \v 34 Gudxëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ: \p —Huati cazaʼ lu yöl-laʼ risëbi ladxiʼ. Guliʼcö́z ni, en guliʼnáʼ yëla. \p \v 35 Níʼirö guzë́ʼë Jesús iaʼlátiʼdoʼ, en busudxín lahuëʼ lu yu, bulidzëʼ Dios. Gunábinëʼ Lëʼ, channö huáca, ucuítëʼ queëʼ le ral-laʼ quiʼi sáquëʼë dza naʼ. \v 36 Niʼ rulidzëʼ Dios, rnnëʼ: \p —Xúzaʼdoʼ, yúguʼtë huáca gunuʼ Liʼ. Gucuíta lë naʼ ral-laʼ quiʼi sacaʼa, pero calëga ca rë́ʼëndaʼ nedaʼ, pero ca rë́ʼënuʼ Liʼ, gunuʼ. \p \v 37 Níʼirö bö́ajëʼ Jesús ga naʼ nacuʼë bönniʼ usëda queëʼ, ateʼ yöjxáquiëʼ légaquiëʼ tasiëʼ. Gudxëʼ Pedro: \p —Simón, ¿rásitsoʼ? ¿Naruʼ cabí rubéajtsoʼ yëla loʼ tu chíʼidoʼ? \v 38 Guliʼnáʼ yëla, en buliʼlidzëʼ Dios, inábiliʼ-nëʼ para cabí gataʼ lataj tuʼ xihuiʼ idilúʼu yöl-laʼ libíʼiliʼ. Le nácatë böʼ naca cázaliʼ zoa caz sinaʼ, pero lu yöl-laʼ bönáchisö queë́liʼ ricuídiʼliʼ. \p \v 39 Níʼirö saʼyéajëʼ Jesús leyúbölö, rulidzëʼ Dios, en laʼ tuz ca gunnë́ʼ. \v 40 Cateʼ bö́ajëʼ leyúbölö ga naʼ nacuʼë, yöjxáquiëʼ légaquiëʼ tasiëʼ tuʼ nadö́ditë yëla lógaquiëʼ. Bitiʼ nö́zguequinëʼ bizxi didzaʼ uluʼbiʼë, le ilë́ʼ Lëʼ. \v 41 Cateʼ bö́ajëʼ le bunni luzuí ga naʼ nacuʼë, rëʼ légaquiëʼ: \p —¿Rásitsaliʼ? ¿Ruziʼtsa ládxiʼliʼ? ¡Tscaʼtiʼ gaz! ¡Chibidxín dza! ¡Buliʼyútsöcaʼ, Nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, chinadödaʼ lu náʼagaca bönachi dul-laʼ! \v 42 ¡Guliʼchasa, uyéajruʼ! ¡Buliʼyútsöcaʼ, chizë́ʼë bönniʼ naʼ udödëʼ nedaʼ lu náʼagaca bönachi! \s1 Taʼzönëʼ Jesús \r (Mt. 26:47-56; Lc. 22:47-53; Jn. 18:2-11) \p \v 43 Niʼ ruʼë Jesús didzaʼ ni, bidxinëʼ Judas, bönniʼ nabábalenëʼ chínnuëʼ naʼ dáʼgaquiëʼ Jesús, ateʼ záʼlengaquiëʼ bönniʼ zián lëʼ, nuáʼagaquiëʼ guíë tuchiʼ, en yaga. Yuguʼ bixúz unná bëʼ, en yuguʼ bönniʼ yudoʼ usedi, en bönniʼ gula tuʼzéajniʼinëʼ nasö́l-laʼgaquiëʼ légaquiëʼ. \v 44 Judas, bönniʼ naʼ rudödëʼ Jesús lu náʼagaquiëʼ chinuluíʼinëʼ légaquiëʼ tu le gunëʼ le gaca bëʼ nu naca Jesús, gunnë́ʼ: \p —Bönniʼ naʼ utsaga lahuaʼ-nëʼ, Lëʼ naʼ Jesús. ¡Guliʼsönëʼ, en guliʼchë́ʼë! ¡Guliʼyútsöquiëʼ! \p \v 45 Cateʼ bidxinëʼ Judas niʼ, laʼ gubígaʼtëʼ ga naʼ zoëʼ Jesús, en gudxëʼ Lëʼ: \p —Bönniʼ Usedi, Bönniʼ Usedi. \p Níʼirö busudxín lahuëʼ Jesús. \v 46 Níʼirö gulaʼzönëʼ Jesús, en gulaʼchë́ʼë Lëʼ nadzunëʼ. \p \v 47 Níʼirö tuëʼ bönniʼ niʼ dëʼë Jesús guléajëʼ guíë tuchiʼ, en benëʼ-biʼ huëʼ biʼi huen dxin queëʼ bixúz lo. Guchúguiëʼ guídi nágabiʼ. \v 48 Jesús gudxëʼ bönachi naʼ, rnnëʼ: \p —¿Narúajtsaliʼ nuáʼaliʼ guíë tuchiʼ, en yaga para sönliʼ nedaʼ, runliʼ ca runliʼ cateʼ rizönliʼ-nëʼ gubán? \v 49 Yuguʼ dza guzóalenaʼ libíʼiliʼ rusë́digacadaʼ bönachi ga naca chila yudoʼ, ateʼ bitiʼ guzxönliʼ nedaʼ, pero raca caní para gaca le nazúaj lu guichi láʼayi. \p \v 50 Níʼirö yúguʼtë bönniʼ usëda queëʼ Jesús buluʼcáʼanëʼ Leʼ, taʼzxúnnajëʼ. \s1 Rizxúnnajbiʼ tubiʼ biʼi raʼbán \p \v 51 Zóabiʼ caʼ niʼ tubiʼ biʼi raʼbán söjnobiʼ Jesús, nuxóasö cuinbiʼ tu lariʼ blagaʼ. Yuguʼ bönniʼ naʼ nachë́ʼgaquiëʼ Jesús gulaʼzönëʼ-biʼ \v 52 pero busanbiʼ lariʼ naʼ, en xiguídisöbiʼ buzxúnnajbiʼ. \s1 Ridxinëʼ Jesús lógaquiëʼ bönniʼ yúlahuiʼ lo \r (Mt. 26:57-68; Lc. 22:54-55, 63-71; Jn. 18:12-14, 19-24) \p \v 53 Gulaʼchë́ʼë Jesús lahuëʼ bixúz lo, ateʼ buluʼdubëʼ niʼ yúguʼtë bixúz unná bëʼ, en bönniʼ gula tuʼzéajniʼinëʼ, en yuguʼ bönniʼ yudoʼ usedi. \v 54 Pedro yöjnahuëʼ Jesús ziʼtuʼ zíʼtuʼsö, en guyáziëʼ löʼa lidxi bixúz lo naʼ, en gurö́ʼölenëʼ tsözxö́n yuguʼ niʼa nëʼë bixúz lo naʼ, rutsëʼe cuinëʼ raʼ guíʼ. \p \v 55 Yuguʼ bixúz unná bëʼ len yúguʼtë bönniʼ yúlahuiʼ lo buluʼguiljëʼ tu le uluʼsubáguiëʼ Jesús para gaca ilaʼchúguiëʼ queëʼ gátiëʼ pero bitiʼ bi buluʼdzö́linëʼ. \v 56 Bönniʼ zián gulaʼnnë́ʼ queëʼ Jesús le cabí nácatë, pero bitiʼ yöjlö́zagaca le gulaʼnnë́ʼ queëʼ. \v 57 Níʼirö gulaʼzuínëʼ yuguʼ bönniʼ gulaʼnnë́ʼ queëʼ Jesús le cabí nácatë, taʼnnë́ʼ: \p \v 58 —Netuʼ biyö́nituʼ didzaʼ bëʼë bönniʼ ni, gunnë́ʼ: “Uquínnajaʼ yudoʼ ni, lë ni nequi lu niʼa lu naʼ bönachi, ateʼ tsonna dzasö uchisaʼ iaʼtú le cabí nequi lu niʼa lu naʼ bönachi.” \p \v 59 Lëscaʼ lë ni, bitiʼ yöjlö́zagaca xtídzaʼgaquiëʼ. \p \v 60 Níʼirö guyasëʼ bixúz lo naʼ gatsaj láhuiʼlö bönachi nacuáʼ niʼ, en gunábinëʼ Jesús, rnnëʼ: \p —¿Naruʼ cabí rubiʼitsoʼ didzaʼ? ¿Bizxi naʼ taʼnnë́ʼ quiuʼ bönniʼ ni? \p \v 61 Jesús, dxisö zoëʼ. Bitiʼ bi didzaʼ rubiʼë. Gunábinëʼ Lëʼ leyúbölö bixúz lo naʼ, rnnëʼ: \p —¿Naruʼ nacuʼ Liʼ Cristo, Zxíʼinëʼ Dios Láʼayi? \p \v 62 Bubiʼë didzaʼ Jesús, rnnëʼ: \p —Nacaʼ. Iléʼeliʼ nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, soaʼ cöʼa cuitëʼ ibëla Dios napa cazëʼ yöl-laʼ huáca cateʼ niʼ huödaʼ lu böaj lúzxiba. \p \v 63 Níʼirö bixúz lo naʼ, lu yöl-laʼ rilé queëʼ guchözëʼ lariʼ nácuëʼ, rnnëʼ: \p —¿Núzxirö naquíniruʼ nu quixjöʼ? \v 64 ¡Riyö́n quéziliʼ rucáʼanëʼ Dios cáʼasö len didzaʼ ruʼë! ¿Nacxi rusácaʼliʼ queë́liʼ? \p Yúguʼtëʼ gulaʼchúguiëʼ queëʼ gátiëʼ. \p \v 65 Níʼirö gulaʼsí lógaquiëʼ bal-lëʼ tuʼchejëʼ Jesús zxönaʼ. Buluʼsayjëʼ lahuëʼ, en gulundëʼ Lëʼ ziʼ, taʼnnë́ʼ: \p —Gunnë́ yáʼatsöcaʼ nuzxi naʼ bëʼ Liʼ. \p Yuguʼ bönniʼ niʼa nëʼë bixúz lo gulaʼgápëʼë ruʼë Jesús. \s1 Rnnëʼ Pedro bitiʼ núnbëʼë Jesús \r (Mt. 26:69-75; Lc. 22:56-62; Jn. 18:15-18, 25-29) \p \v 66 Cateʼ niʼ zoëʼ Pedro löʼa zxan yuʼu, bidxinbiʼ tubiʼ biʼi nigula huen dxin queëʼ bixúz lo naʼ ga naʼ zoëʼ. \v 67 Cateʼ biléʼebiʼ Pedro, röʼë rutsëʼe cuinëʼ raʼ guíʼ, buyubiʼ lëʼ, rnnabiʼ: \p —Doʼo caʼ liʼ Jesús, bönniʼ Nazaret naʼ. \p \v 68 Gudáʼbaguiëʼ Pedro, rnnëʼ: \p —Bitiʼ núnbëʼa-nëʼ, en bitiʼ nözdaʼ bizxi naʼ rnnoʼ. \p Burúajëʼ Pedro yöjsóëʼ ga nu riyaza löʼa. Níʼirö gurö́dxibaʼ böra. \v 69 Buyubiʼ lëʼ leyúbölö biʼi nigula huen dxin naʼ, en gusí lobiʼ rëbiʼ nupa nacuáʼ niʼ: \p —Bönniʼ ni dzáguiëʼ légaquiëʼ. \p \v 70 Leyúbölö gudáʼbaguiëʼ Pedro. Iaʼlatiʼ gudzé nupa nacuáʼ niʼ të Pedro, taʼnná: \p —Le nácatë dzaguʼ légaquiëʼ, tuʼ nacuʼ bönniʼ Galilea. Yöl-laʼ ruíʼisö quiuʼ didzaʼ naca bëʼu, tuʼ tuz ca ruíʼiliʼ didzaʼ. \p \v 71 Gusí lahuëʼ Pedro rudxía döʼ cuinëʼ, en ruzötjëʼ Dios, rnnëʼ: \p —Bitiʼ caʼ núnbëʼa-nëʼ bönniʼ naʼ ruíʼiliʼ didzaʼ ca naca queëʼ. \p \v 72 Laʼ gurö́dxitëbaʼ böra le buropi luzuí. Níʼirö yöjnenëʼ Pedro didzaʼ naʼ bëʼë Jesús, gudxëʼ lëʼ: “Ziʼalö cö́dxibaʼ böra le buropi luzuí, tsonna luzuí innóʼ bitiʼ núnbëʼu nedaʼ.” Cateʼ yöjnenëʼ didzaʼ ni, gusí lahuëʼ ribö́dxidëʼë. \c 15 \s1 Ridxinëʼ Jesús lahuëʼ Pilato, bönniʼ rinná bëʼë \r (Mt. 27:1-2, 11-14; Lc. 23:1-5; Jn. 18:28-38) \p \v 1 Niʼ naca zíladoʼ, yuguʼ bixúz unná bëʼ len bönniʼ gula tuʼzéajniʼinëʼ, en yuguʼ bönniʼ yudoʼ usedi, en yúguʼtë bönniʼ yúlahuiʼ lo gulún xtídzaʼgaquiëʼ. Níʼirö gulaʼchë́ʼë Jesús náguëʼë, en buluʼdödëʼ Lëʼ lu nëʼë Pilato, bönniʼ rinná bëʼë uláz que yödz Roma. \v 2 Pilato gunábinëʼ Jesús, rnnëʼ: \p —¿Naruʼ nacuʼ Liʼ Bönniʼ inná béʼenëʼ bönachi judío? \p Bubiʼë didzaʼ Jesús, rnnëʼ: \p —Ca nácatë rnnoʼ. \p \v 3 Yuguʼ bixúz unná bëʼ buluʼzéguiëʼ Jesús didzaʼ le zián. \v 4 Níʼirö Pilato gunábinëʼ Lëʼ leyúbölö, rnnëʼ: \p —¿Naruʼ cabí rubiʼitsoʼ didzaʼ? Buzë́tsöcaʼ naguʼ cateʼ xö zián le taʼnnë́ʼ quiuʼ. \p \v 5 Bitiʼ bi didzaʼ bubiʼë Jesús. Caʼ guca, bubáninëʼ Pilato. \s1 Taʼchúguiëʼ queëʼ Jesús gátiëʼ \r (Mt. 27:15-31; Lc. 23:13-25; Jn. 18:38–19:16) \p \v 6 Dë tu le runëʼ Pilato cateʼ raca laní naʼ, rusanëʼ lu náʼagaca bönachi tu bönniʼ nadzunëʼ lidxi guíë, nútiʼtës nu taʼnaba. \v 7 Nadzunëʼ tu bönniʼ lëʼ Barrabás lidxi guíë, ateʼ dzágagaquiëʼ lëʼ iaʼbal-lëʼ luzë́ʼë, yuguʼ bönniʼ gulútiëʼ bönachi cateʼ gulaʼdáʼbáguiëʼ yúlahuiʼ. \v 8 Cateʼ bilaʼdxín bönachi zián niʼ, gulaʼsí lógaquiëʼ taʼnabëʼ lahuëʼ Pilato gunëʼ quégaquiëʼ ca run cazëʼ. \v 9 Bubiʼë didzaʼ Pilato, rnnëʼ: \p —¿Rë́ʼëniliʼ usanaʼ-nëʼ queë́liʼ Bönniʼ Inná Béʼenëʼ Bönachi Judío? \p \v 10 Caní gunnë́ʼ Pilato tuʼ réquibeʼenëʼ buluʼdödëʼ yuguʼ bixúz unná bëʼ Jesús lu nëʼë tuʼ tuʼzxéʼenëʼ Lëʼ. \v 11 Yuguʼ bixúz unná bëʼ naʼ gulaʼguʼë xilá ládxiʼgaca bönachi zián naʼ, para ilaʼnabëʼ lahuëʼ Pilato usanëʼ lu náʼagaquiëʼ Barrabás. \v 12 Níʼirö Pilato gunábinëʼ légaquiëʼ leyúbölö, rnnëʼ: \p —¿Bizxi rë́ʼëniliʼ gunaʼ queëʼ bönniʼ naʼ ruíʼiliʼ lëʼ, Bönniʼ Inná Béʼenëʼ Bönachi Judío? \p \v 13 Guluʼë zidzaj didzaʼ, taʼnnë́ʼ: \p —¡Budë́ʼë lëʼe yaga cruz! \p \v 14 Gunábinëʼ Pilato légaquiëʼ, rnnëʼ: \p —¿Bizxi caz döʼ nuʼë? \p Leyúbölö tuʼë zidzaj didzaʼ, taʼnnë́ʼ: \p —¡Budë́ʼë lëʼe yaga cruz! \p \v 15 Tuʼ gúʼunnëʼ Pilato gunëʼ ga ilaʼyaza ládxiʼgaca bönachi zián naʼ, busanëʼ Barrabás lu náʼagaquiëʼ. Níʼirö gunná béʼenëʼ nu quin Jesús, ateʼ budödëʼ Lëʼ lu náʼagaquiëʼ bönniʼ uluʼdë́ʼë Lëʼ lëʼe yaga cruz. \p \v 16 Níʼirö yuguʼ bönniʼ röjáquiëʼ gudil-la gulaʼchë́ʼë Jesús löʼa yúlahuiʼ, ateʼ buluʼtubëʼ luzáʼagaquiëʼ niʼ. \v 17 Buluʼgácuëʼ Jesús tu lariʼ xiná gul-la, en gulunëʼ tu breguiʼ niʼa nëʼe yötsiʼ, le buluʼdxíëʼ icjëʼ. \v 18 Níʼirö gulaʼsí lógaquiëʼ tuʼlidzëʼ Jesús, taʼnnë́ʼ: \p —¡Yöl-laʼ ba liʼ, rinná béʼenuʼ bönachi judío! \p \v 19 Gulaʼguínëʼ gui icjëʼ, en buluʼchejëʼ Lëʼ zxönaʼ. Buluʼzóa zxíbigaquiëʼ lahuëʼ, en lu yöl-laʼ rutitaj gulunëʼ Lëʼ bal. \v 20 Cateʼ budxi buluʼtitjëʼ Lëʼ, buluʼgǘëʼ lariʼ xiná chul-la naʼ nácuëʼ ateʼ buluʼgácuëʼ Lëʼ lariʼ que cazëʼ. Níʼirö gulaʼchë́ʼë Lëʼ níʼilö yúlahuiʼ naʼ para tsöjdaʼgaquiëʼ Lëʼ lëʼe yaga cruz. \s1 Tuʼdë́ʼë Jesús lëʼe yaga cruz \r (Mt. 27:32-44; Lc. 23:26-43; Jn. 19:17-27) \p \v 21 Gulunëʼ ga biʼë tu bönniʼ Cirene yaga cruz queëʼ Jesús, ridö́disëʼ niʼ suzë́ʼë laʼ guixiʼ. Lëʼ Simón, xúzgacabiʼ Alejandro, en Rufo. \p \v 22 Gulaʼchë́ʼë Jesús lataj naʼ nazíʼi le Gólgota, tu didzaʼ hebreo le rnna lu didzaʼ xidzaʼ, Lataj Que Bögaʼ Ícjaruʼ. \v 23 Guluʼë le guíʼjëʼ Jesús xisi uva nutsiʼ nöri siláʼ que yaga mirra, pero Lëʼ bitiʼ guʼë le. \v 24 Níʼirö buluʼdë́ʼë Jesús lëʼe yaga cruz, ateʼ gulaʼguísiëʼ lariʼ nácuëʼ, le gulaʼzíʼ que queë́gaquiëʼ bönniʼ naʼ röjáquiëʼ gudil-la. Buluʼbéajëʼ le gaca bëʼ para ilaʼnö́zinëʼ bízxilö idelaʼ que queë́gaquiëʼ. \p \v 25 Naca idú xsila cateʼ buluʼdë́ʼë Lëʼ lëʼe yaga cruz. \v 26 Didzaʼ naʼ buluʼzóëʼ lëʼe yaga cruz ícjalëʼ Jesús ca naca le tuʼquíëʼ Lëʼ rnna caní: “Bönniʼ Rinná Béʼenëʼ Bönachi Judío.” \v 27 Buluʼdáʼlenëʼ Jesús tsözxö́n lë́ʼegaca yaga cruz chopëʼ gubán, tuëʼ cuita lëʼë ibëla, en iaʼtúëʼ cuita lëʼë yö́göla. \v 28 Caní guca lë naʼ nazúaj lu guichi láʼayi, rnna: Gubábalenëʼ bönniʼ tuáʼ döʼ. \p \v 29 Yuguʼ bönniʼ taʼdödëʼ niʼ tuʼlidza ziʼë Jesús, en tuʼtá ícjagaquiëʼ, taʼnnë́ʼ: \p —¡Ön! ¿Naruʼ uquínnajtsoʼ yudoʼ queëʼ Dios, ateʼ tsonna dzasö uchísatsuʼ le? \v 30 ¡Busölá cuinuʼ naʼa, en bötaj lëʼe yaga cruz naʼ! \p \v 31 Lëscaʼ caní yuguʼ bixúz unná bëʼ, en yuguʼ bönniʼ yudoʼ usedi tuʼtitjëʼ Lëʼ. Tëʼ luzáʼagaquiëʼ tuëʼ iaʼtúëʼ: \p —Bönachi yúbölö busölë́ʼ, pero bitiʼ gaca usölá cuinëʼ. \p \v 32 Taʼnnë́ʼ caʼ: \p —¡Ön! ¿Nácatsuʼ Cristo, Bönniʼ Inná Béʼenëʼ Bönachi Israel? ¡Bö́tjatsöcaʼ naʼa lëʼe yaga cruz para iléʼetuʼ, ateʼ tséajlëʼëtuʼ Liʼ! \p Yuguʼ bönniʼ naʼ dáʼgaquiëʼ tsözxö́n len Lëʼ lë́ʼegaca yaga cruz buluʼlidza ziʼë caʼ Lëʼ. \s1 Le guca cateʼ gútiëʼ Jesús \r (Mt. 27:45-56; Lc. 23:44-49; Jn. 19:28-30) \p \v 33 Cateʼ bidxín idú huagubidza, guchul-la idútë yödzölió. Guca caní ga bidxintë idú ridödi xihuö́. \v 34 Idú ridödi xihuö́ naʼ bëʼë Jesús zidzaj didzaʼ, rnnëʼ: \p —Eloi, Eloi, ¿lama sabactani? \p Didzaʼ hebreo ni rnna lu didzaʼ xidzaʼ: Dios quiaʼ, Dios quiaʼ, ¿bizx que nubéaj ládxuʼu nedaʼ? \p \v 35 Yuguʼ bönniʼ nacuʼë niʼ bilaʼyönnëʼ didzaʼ ni, ateʼ taʼnnë́ʼ: \p —Buliʼzë́tsöcaʼ nágaliʼ. Elías rulidzëʼ. \p \v 36 Níʼirö guxítiʼë tu bönniʼ nútsëʼë ládjagaquiëʼ, en buxúpinëʼ nupi zi tu le bululu rëʼaj nisa. Budë́ʼë le lahui gui, en bëʼë le xupëʼ Jesús, rnnëʼ: \p —Cö́ztsöcaʼruʼ, uyuruʼ channö huidëʼ Elías uzötjëʼ Lëʼ. \p \v 37 Gurö́dxiʼë zidzaj Jesús, en laʼ gútitëʼ. \v 38 Birözaʼ lariʼ yödx nalaʼ lu yudoʼ. Birúaj choplö, gudelaʼ icjlö, en birúajtë zxánilö. \v 39 Bönniʼ naʼ rinná béʼenëʼ bönniʼ röjáquiëʼ gudil-la zuínëʼ lahuëʼ Jesús, en biléʼenëʼ ca naʼ guca gurö́dxiʼë Jesús, en laʼ gútitëʼ, ateʼ gunnë́ʼ: \p —Le nácatë bönniʼ ni gúquiëʼ Zxíʼinëʼ Dios. \p \v 40 Nacuáʼanu caʼ niʼ nigula, zíʼtuʼsö tuʼyunu. Nútsaʼgacanu ládjagacanu María Magdalena, en Salomé, en María, xináʼagacabiʼ Jacobo cuidiʼ, en José. \v 41 Nigula ni yöjácalennu Jesús cateʼ niʼ gudë́ʼ luyú Galilea, en gulácalennu Lëʼ, gulaʼgúʼunu le gulahuëʼ. Nacuáʼanu caʼ niʼ iaʼbál-lanu nigula zián gulaʼzáʼlennu Lëʼ lu yödzö Jerusalén. \s1 Taʼguʼë Jesús yeru ba \r (Mt. 27:57-61; Lc. 23:50-56; Jn. 19:38-42) \p \v 42 Chizáʼ ral-la, en naca dza tuʼpë́ʼë, dza siʼ idxín dza láʼayi quégaquiëʼ bönniʼ judío. \v 43 Que lë ni naʼ bidëʼ José, bönniʼ yödzö Arimatea, bönniʼ lo ládjagaquiëʼ bönniʼ yúlahuiʼ lo. Ribözëʼ caʼ dza idinná bëʼë Dios. Idú ládxëʼë guyáziëʼ ga naʼ zoëʼ Pilato, en gunábinëʼ lëʼ guʼë lëʼ lataj uʼë Jesús. \v 44 Bubáninëʼ Pilato tuʼ gunnë́ʼ chigútiëʼ Jesús, ateʼ bulidzëʼ bönniʼ naʼ rinná béʼenëʼ bönniʼ röjáquiëʼ gudil-la para inábinëʼ lëʼ channö chinátiëʼ Jesús. \v 45 Cateʼ biyönnëʼ ca naʼ gunnë́ʼ bönniʼ naʼ rinná béʼenëʼ bönniʼ röjáquiëʼ gudil-la, bëʼë José lataj uʼë Jesús. \v 46 Níʼirö José naʼ gúʼuëʼ tu lariʼ xtila dxíʼadoʼ, ateʼ buzötjëʼ Jesús lëʼe yaga cruz, en buchö́linëʼ Lëʼ lariʼ naʼ. Níʼirö guluʼë Lëʼ yeru ba nadaj lëʼe guíʼa guiö́j. Budë́ʼë tu guiö́j blaga zxön ga nu riyaza ba naʼ. \v 47 María Magdalena, en María, xinë́ʼë José tuʼyunu ga naʼ taʼguʼë Jesús. \c 16 \s1 Rubanëʼ Jesús lu yöl-laʼ guti \r (Mt. 28:1-10; Lc. 24:1-12; Jn. 20:1-10) \p \v 1 Cateʼ chinadödi dza láʼayi quégaca bönachi judío le naca dza gadxi, María Magdalena, en Salomé, en María, xinë́ʼë Jacobo, taʼzíʼinu yuguʼ le riláʼ zxixi para tsöjlúʼugacanu Jesús. \v 2 Niʼ naca zíladoʼ dza risí lo, yöjácanu raʼ yeru ba queëʼ. Bilaʼdxinnu niʼ cateʼ siʼ gulén gubidza. \v 3 Gulaʼnábinu luzáʼagacanu: \p —¿Nuzxi cúatsö queë́ruʼ guiö́j naʼ daʼ ga nu riyaza ba queëʼ? \p \v 4 Cateʼ bilaʼdxinnu niʼ, buluʼyunu, en bilaʼléʼenu chinadúa guiö́j naʼ, ateʼ guiö́j zxön naca. \v 5 Gulaʼyúʼunu yeru ba lëʼe guíʼa guiö́j naʼ, ateʼ niʼ bilaʼléʼenu-biʼ tubiʼ biʼi bönniʼ raʼbán, nácabiʼ gubáz láʼayi queëʼ Dios. Rö́ʼöbiʼ tsöláʼa ibëla lu yeru ba naʼ, nácubiʼ lariʼ tunna chiguíchidoʼos. Guládxideʼenu. \v 6 Níʼirö biʼi naʼ gúdxibiʼ légacanu, rnnabiʼ: \p —Bítiʼrö gádxiliʼ. Ruguílajliʼ Jesús, Bönniʼ Nazaret, Bönniʼ naʼ gudë́ʼë lëʼe yaga cruz. Chibubanëʼ. Bitiʼ zoëʼ ni. Buliʼyú ga ni gulaʼguʼë Lëʼ. \v 7 Guliʼtséaj naʼa, guliʼtsöjtíxjöiʼi caʼ yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ, encaʼ Pedro. Guië́liʼ légaquiëʼ: “Tsejëʼ Jesús luyú Galilea zíʼalö ca libíʼiliʼ. Niʼ uléʼeliʼ-nëʼ ca naʼ chigudxi cazëʼ libíʼiliʼ.” \p \v 8 Níʼirö buluʼrúajnu niʼ, buluʼzxúnnajnu raʼ yeru ba naʼ tuʼ taʼzxízinu lu yöl-laʼ radxi ridzöbi quégacanu. Cuntu nu gulënu caʼ tuʼ tádxinu. \s1 Ruluíʼi lahuëʼ Jesús lonu María Magdalena \r (Jn. 20:11-18) \p \v 9 Cateʼ bubanëʼ Jesús zíladoʼ dza naʼ, buluíʼi lahuëʼ zíʼalö lonu María Magdalena, nigula naʼ bubéajëʼ gadxi böʼ xihuiʼ gulaʼyúʼu lënu. \v 10 Guyéajnu yöjtíxjöiʼinu nupa naʼ gulaʼdalen Jesús. Nupa ni taʼsëbi ládxiʼgaca, en taʼbödxi yechiʼ. \v 11 Cateʼ bilaʼyöni didzaʼ ruíʼinu, zoëʼ nabanëʼ Jesús, ateʼ biléʼe quézinu Lëʼ, bitiʼ gulaʼyéajlëʼ lënu. \s1 Chopëʼ bönniʼ usëda queëʼ Jesús tuʼléʼenëʼ Lëʼ \r (Lc. 24:13-35) \p \v 12 Gudödi naʼ, nadzáʼalö buluíʼi lahuëʼ Jesús lógaquiëʼ chopëʼ bönniʼ usëda queëʼ yúʼugaquiëʼ nöza, söjáquiëʼ ga naca ladaj guixiʼ. \v 13 Níʼirö buluʼdxinëʼ, dutíxjöiʼiguequinëʼ iaʼzícaʼrëʼ, ateʼ ni xtídzaʼgaquiëʼ bitiʼ gulaʼyéajlëʼë. \s1 Le riguʼë Jesús lu náʼagaquiëʼ bönniʼ gubáz queëʼ \r (Mt. 28:16-20; Lc. 24:36-49; Jn. 20:19-23) \p \v 14 Ga yöjsetë, buluíʼi lahuëʼ Jesús lógaquiëʼ idxinéajtëʼ tsanni niʼ taʼböʼë tahuëʼ, ateʼ gudil-lëʼ légaquiëʼ didzaʼ tuʼ cabí taʼyéajlëʼë Lëʼ, en tuʼ naca zidi icja ládxiʼdoʼgaquiëʼ, tuʼ cabí gulaʼyéajlëʼë xtídzaʼgaca nupa naʼ bilaʼléʼe Lëʼ nubanëʼ. \v 15 Níʼirö gudxëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ: \p —Guliʼtséaj idútë yödzölió tsöjenliʼ libán que didzaʼ dxiʼa lógaca yúguʼtë bönachi. \v 16 Nu tséajlëʼ nedaʼ, en idila nisa, ulá nu naʼ, pero nu bitiʼ tséajlëʼ, irugu que gati nu naʼ. \v 17 Le ilaca bëʼ ni ilunëʼ bönniʼ ilaʼyéajlëʼë nedaʼ. Uluʼgunëʼ dxin Laʼ nedaʼ, en uluʼbéajëʼ yuguʼ böʼ xihuiʼ yúʼugaca bönachi, en iluʼë didzaʼ izáʼa. \v 18 Channö ilaʼzönëʼ-baʼ bëla síniaʼ lu náʼagaquiëʼ, o channö ileʼjëʼ le nachë́ʼ yöl-laʼ guti, bitiʼ bi gun quégaquiëʼ. Ilaʼxóa nëʼë nupa teʼe, ateʼ uluʼhuöácatë. \s1 Ruhuëpëʼ Jesús yehuaʼ yubá \r (Lc. 24:50-53; Hc. 1:6-11) \p \v 19 Cateʼ Xanruʼ budxi bë́ʼlenëʼ légaquiëʼ didzaʼ ni, buchisëʼ Dios Lëʼ yehuaʼ yubá ga niʼ guröʼë cuitëʼ ibëla Lëʼ. \v 20 Bilaʼrúajëʼ légaquiëʼ, yöjéngaquiëʼ libán yúguʼtë yödzö. Gúcalenëʼ Xanruʼ légaquiëʼ, en benëʼ ga gulunëʼ le nácagaca bëʼ naca idútë li didzaʼ tuʼë. Caʼ naca.