\id MAT \ide UTF-8 \h San Mateo \toc1 DIDZAʼ DXIʼA BUZÚAJËʼ MATEO \toc2 San Mateo \toc3 Mt. \mt1 DIDZAʼ DXIʼA BUZÚAJËʼ MATEO \c 1 \s1 Yuguʼ xuz xinëʼe gudödi queëʼ Jesús \r (Lc. 3:23-38) \p \v 1 Ni ruzúajaʼ lágaquiëʼ xuz xinëʼe gudödi queëʼ Jesucristo. Nabábagaquiëʼ David, encaʼ Abraham xuz gudödi queëʼ. \q1 \v 2 Abraham gúquiëʼ xuzëʼ Isaac. \q1 Isaac gúquiëʼ xuzëʼ Jacob. \q1 Jacob gúquiëʼ xúzgaquiëʼ Judá, en yuguʼ bönniʼ bö́chëʼë. \q1 \v 3 Judá gúquiëʼ xúzgaquiëʼ Fares, en Zara, ateʼ Tamar gúcanu xináʼagaquiëʼ. \q1 Fares gúquiëʼ xuzëʼ Esrom. \q1 Esrom gúquiëʼ xuzëʼ Aram. \q1 \v 4 Aram gúquiëʼ xuzëʼ Aminadab. \q1 Aminadab gúquiëʼ xuzëʼ Naasón. \q1 Naasón gúquiëʼ xuzëʼ Salmón. \q1 \v 5 Salmón gúquiëʼ xuzëʼ Booz, ateʼ Rahab gúcanu xinë́ʼë. \q1 Booz gúquiëʼ xuzëʼ Obed, ateʼ Rut gúcanu xinë́ʼë. \q1 Obed gúquiëʼ xuzëʼ Isaí. \q1 \v 6 Isaí gúquiëʼ xuzëʼ David. \p David naʼ gunná béʼenëʼ bönachi Israel, ateʼ butsaga náʼalenëʼ-nu nigula naʼ gúcanu zíʼalö nigula queëʼ Urías, ateʼ David, en nigula ni guláquiëʼ xuz xinë́ʼë Salomón. \q1 \v 7 Salomón gúquiëʼ xuzëʼ Roboam. \q1 Roboam gúquiëʼ xuzëʼ Abías. \q1 Abías gúquiëʼ xuzëʼ Asa. \q1 \v 8 Asa gúquiëʼ xuzëʼ Josafat. \q1 Josafat gúquiëʼ xuzëʼ Joram. \q1 Joram gúquiëʼ xuzëʼ Uzías. \q1 \v 9 Uzías gúquiëʼ xuzëʼ Jotam. \q1 Jotam gúquiëʼ xuzëʼ Acaz. \q1 Acaz gúquiëʼ xuzëʼ Ezequías. \q1 \v 10 Ezequías gúquiëʼ xuzëʼ Manasés. \q1 Manasés gúquiëʼ xuzëʼ Amón. \q1 Amón gúquiëʼ xuzëʼ Josías. \q1 \v 11 Josías gúquiëʼ xúzgaquiëʼ Jeconías, en yuguʼ bönniʼ bö́chëʼë. \p Yuguʼ bönniʼ ni gulaʼcuʼë dza niʼ cateʼ yuguʼ bönniʼ Babilonia gulaʼchë́ʼë bönachi Israel nadzúngaca lu xiyúgaquiëʼ. \q1 \v 12 Jeconías gúquiëʼ xuzëʼ Salatiel. \q1 Salatiel gúquiëʼ xuzëʼ Zorobabel. \q1 \v 13 Zorobabel gúquiëʼ xuzëʼ Abiud. \q1 Abiud gúquiëʼ xuzëʼ Eliaquim. \q1 Eliaquim gúquiëʼ xuzëʼ Azor. \q1 \v 14 Azor gúquiëʼ xuzëʼ Sadoc. \q1 Sadoc gúquiëʼ xuzëʼ Aquim. \q1 Aquim gúquiëʼ xuzëʼ Eliud. \q1 \v 15 Eliud gúquiëʼ xuzëʼ Eleazar. \q1 Eleazar gúquiëʼ xuzëʼ Matán. \q1 Matán gúquiëʼ xuzëʼ Jacob. \q1 \v 16 Jacob gúquiëʼ xuzëʼ José. \p José ni gúquiëʼ bönniʼ queë́nu María, ateʼ María ni gúcanu xinë́ʼë Jesús, lëʼ caʼ Cristo, Bönniʼ naʼ tun löza bönachi judío guídëʼ idinná béʼenëʼ légaquiëʼ. \p \v 17 Caní naca, gulaca chidáʼ cöʼ diʼa dza ga gusí lo zoëʼ Abraham ga bidxintë zoëʼ David, ateʼ gulaca caʼ iaʼchidáʼ cöʼ diʼa dza ga gusí lo zoëʼ David ga bidxintë dza yuguʼ bönniʼ Babilonia gulaʼchë́ʼë bönachi Israel nadzúngaca, ateʼ gulaca caʼ iaʼchidáʼ cöʼ diʼa dza ga gusí lo dza niʼ gulaʼchë́ʼë léguequi ga bidxintë dza guljëʼ Cristo. \s1 Yuguʼ le guca cateʼ guljëʼ Jesucristo \r (Lc. 2:1-7) \p \v 18 Caní guca cateʼ guljëʼ Jesucristo. Cateʼ niʼ chinazíʼ lu náʼabiʼ María, xinë́ʼë Jesucristo utsaga náʼalenbiʼ José, en zíʼatëlö cateʼ siʼ utsaga náʼalenëʼ-biʼ, en cabí ne sóalenëʼ-biʼ, guyúʼubiʼ tubiʼ bíʼidoʼ lë́ʼëbiʼ María naʼ. Guca caní niʼa que yöl-laʼ huáca queëʼ Dios Böʼ Láʼayi. \v 19 Náquiëʼ José naʼ, bönniʼ queë́biʼ María, bönniʼ tsahuiʼ, pero bitiʼ gúʼunnëʼ uzéguiëʼ-biʼ didzaʼ lógaca bönachi. Gúʼunnëʼ uláʼalenëʼ-biʼ bagáchiʼsö. \v 20 Tsanni niʼ rizáʼ ládxëʼë José ca naʼ gunëʼ, buluíʼi lahuëʼ gubáz láʼayi queëʼ Xanruʼ lahuëʼ José lu yëla bë́chigal, en gudxëʼ lëʼ: \p —José, zxíʼini zxiʼsóëʼ David. Bitiʼ gádxinuʼ siʼu-biʼ María, para gácabiʼ nigula quiuʼ, tuʼ yúʼubiʼ biʼi bö́nniʼdoʼ lë́ʼëbiʼ niʼa que yöl-laʼ huáca queëʼ Dios Böʼ Láʼayi. \v 21 Gáljabiʼ tubiʼ biʼi bö́nniʼdoʼ queë́biʼ, ateʼ guʼu labiʼ Jesús, tuʼ usölábiʼ bönachi queë́biʼ lu dul-laʼ nabágaʼgaca. \p \v 22 Caní guca yúguʼtë lë ni para gaca lë naʼ gunnë́ʼ Xanruʼ lu ruʼë bönniʼ bëʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, gunnë́ʼ: \q1 \v 23 Buliʼyútsöcaʼ, tu nigula raʼbandoʼ, \q1 tsúʼubiʼ bíʼidoʼ lë́ʼëbiʼ, \q1 ateʼ gáljabiʼ tubiʼ biʼi bö́nniʼdoʼ, \q1 ateʼ iluʼë labiʼ Emanuel. \m Emanuel naca tu didzaʼ hebreo le rnna: Len rëʼu Dios. \p \v 24 Cateʼ bubanëʼ José lu yëla bë́chigal, benëʼ ca naʼ gudxëʼ gubáz láʼayi queëʼ Xanruʼ lëʼ, ateʼ guzxiʼë-biʼ María, ateʼ gúcabiʼ nigula queëʼ. \v 25 Bitiʼ guzóalenëʼ-biʼ cateʼ bidxinrö dza chigúlajbiʼ biʼi bö́nniʼdoʼ queë́biʼ, biʼi zíʼalö queë́biʼ, ateʼ guluʼë labiʼ Jesús. \c 2 \s1 Bönniʼ taʼyéajniʼinëʼ ridiyúgaquiëʼ bíʼidoʼ Jesús \p \v 1 Cateʼ gúljabiʼ Jesús lu yödzö Belén, luyú Judea, rinná bëʼë Herodes luyú niʼ, ateʼ bilaʼdxinëʼ bönniʼ taʼyéajniʼinëʼ Jerusalén, narúajgaquiëʼ tu yödzö dë sacaʼ ga rilén gubidza. \v 2 Gulaʼnabëʼ bönniʼ ni, taʼnnë́ʼ: \p —¿Gazxi zóabiʼ bíʼidoʼ naʼ ral-laʼ inná béʼebiʼ bönachi judío, bíʼidoʼ naʼ siʼ gúljabiʼ? Cateʼ niʼ zóatuʼ ga rilén gubidza biléʼetuʼ-baʼ bölaj beníʼ naca bëʼ chigúlajbiʼ, ateʼ zaʼtuʼ ni para tseaj ládxiʼtuʼ-biʼ. \p \v 3 Cateʼ gúquibeʼenëʼ Herodes, bönniʼ rinná bëʼë, lë ni, gurö́ʼödëʼ böniga, en lëscaʼ caní gulaʼbö́ʼ böniga yúguʼtë bönachi nacuáʼ Jerusalén. \v 4 Níʼirö Herodes naʼ bulidzëʼ yúguʼtë bixúz unná bëʼ, len bönniʼ yudoʼ tuʼsédinëʼ, ateʼ gunábinëʼ légaquiëʼ gazxi ral-laʼ galjëʼ Cristo, bönniʼ naʼ tunëʼ löza bönniʼ judío iláʼ lahuëʼ para inná béʼenëʼ légaquiëʼ. \v 5 Tëʼ lëʼ: \p —Lu yödzö Belén luyú Judea. Caní naca tuʼ buzúajëʼ tu bönniʼ bëʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios le rnna caní: \q1 \v 6 Bitiʼ nácarö cáʼasö yödzö Belén luyú Judá lahuëʼ Dios \q1 ca nácagaca yödzö gapa nacuáʼ nupa taʼnná bëʼ luyú ni, \q1 tuʼ irúajëʼ tu bönniʼ yödzö Belén, en gáquiëʼ lo, \q1 bönniʼ naʼ gun chiʼë bönachi Israel quiaʼ. \p \v 7 Níʼirö Herodes bulidzëʼ bagáchiʼsö bönniʼ taʼyéajniʼinëʼ naʼ, en gunábinëʼ légaquiëʼ para inö́zinëʼ dxiʼa gácaʼxte chiguca buluíʼi lahui bölaj naʼ bilaʼléʼenëʼ. \v 8 Níʼirö gusö́l-lëʼë légaquiëʼ tsöjáquiëʼ Belén. Rëʼ légaquiëʼ: \p —Guliʼtséaj niʼ, en guliʼtsöjnaba dxiʼa nacxi naca queë́biʼ bíʼidoʼ naʼ. Cateʼ chibidzö́liliʼ-biʼ, ididíxjöiʼiliʼ nedaʼ, para tsejaʼ caʼ nedaʼ, tseaj ládxaʼa-biʼ. \p \v 9 Gudödi bilaʼyönnëʼ didzaʼ bëʼë Herodes naʼ, söjáquiëʼ bönniʼ taʼyéajniʼinëʼ naʼ, ateʼ bölaj naʼ bilaʼléʼenëʼ cateʼ niʼ nacuʼë ládzagaquiëʼ söjnö́rubaʼ lógaquiëʼ ga bidxintë yöjsóa ga naʼ dëbiʼ bíʼidoʼ naʼ. \v 10 Cateʼ bilaʼléʼenëʼ bölaj naʼ, buluʼdzéjadeʼenëʼ. \v 11 Cateʼ gulaʼyáziëʼ yuʼu, bilaʼléʼenëʼ-biʼ biʼi bö́nniʼdoʼ naʼ, zóalenbiʼ-nu María, xináʼabiʼ. Buluʼzóa zxíbigaquiëʼ lobiʼ, en gulaʼyéaj ládxiʼgaquiëʼ-biʼ. Gudödi naʼ gulaʼsaljëʼ yuguʼ yöxaj quégaquiëʼ, ateʼ buluʼnödzjëʼ queë́biʼ oro, en yalaj, en nö́ridoʼ riláʼ zxixi que yaga mirra. \v 12 Tuʼ chibuzéajniʼinëʼ Dios légaquiëʼ lu yëla bë́chigal para cabí tsöjhuö́jquiëʼ ga zoëʼ Herodes naʼ, que lë ni naʼ yöjhuö́jquiëʼ ládzagaquiëʼ nöza yúbölö. \s1 José, en María, taʼchë́ʼë-biʼ Jesús luyú Egipto \p \v 13 Gudödi buluʼzë́ʼë yuguʼ bönniʼ taʼyéajniʼinëʼ niʼ, buluíʼi lahuëʼ tuëʼ gubáz láʼayi queëʼ Xanruʼ lu yëla bë́chigal, ga naʼ dëʼ José, en rëʼ lëʼ: \p —Guyaschi. Guchë́ʼ-biʼ bíʼidoʼ ni, encaʼ xináʼabiʼ, ateʼ buzxunnaj ni. Guyéaj luyú Egipto, ateʼ ugáʼanuʼ niʼ cateʼ guië́raʼ liʼ iaʼtú. Caní gunuʼ tuʼ uguiljëʼ Herodes bíʼidoʼ ni para gútiëʼ-biʼ. \p \v 14 Níʼirö guyasëʼ José, en niʼ naca chiʼi dzö́ʼölö, guchë́ʼë-biʼ bíʼidoʼ naʼ, encaʼ xináʼabiʼ, ateʼ yöjáquiëʼ luyú Egipto. \v 15 Buluʼgáʼanëʼ niʼ cateʼ gútirëʼ Herodes. Caní guca para gaca lë naʼ gunnë́ʼ Xanruʼ Dios lu ruʼë tu bönniʼ bëʼë didzaʼ uláz queëʼ, gunnë́ʼ: “Ga naca luyú Egipto bulidzaʼ Zxíʼinaʼ.” \s1 Risö́l-lëʼë Herodes bönniʼ ilútiëʼ-biʼ biʼi huë́ʼënidoʼ nacuáʼabiʼ yödzö Belén \p \v 16 Cateʼ gúquibeʼenëʼ Herodes bitiʼ gulunëʼ bönniʼ taʼyéajniʼinëʼ ca rnnëʼ, gulénëʼ, ateʼ gunná béʼenëʼ bönniʼ tsöjáquiëʼ niʼ para ilútiëʼ-biʼ yúguʼtëbiʼ biʼi bö́nniʼdoʼ nacuáʼabiʼ yödzö Belén, en idú gásibiʼilö ga dë Belén naʼ, yuguʼ bíʼidoʼ chiyúʼugacabiʼ chopa iz, en bíʼidoʼ nahuë́ʼënigacaröbiʼ. Caní benëʼ ca busáquiëʼ queëʼ Herodes naʼ, tsca chiguca dza buluíʼi lahui bölaj naʼ, dza naʼ buluʼzéajniʼinëʼ bönniʼ taʼyéajniʼinëʼ naʼ lëʼ. \v 17 Caní guca, bidxín lë naʼ gunnë́ʼ Jeremías, bönniʼ bëʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, gunnë́ʼ: \q1 \v 18 Lu yödzö Ramá riyö́n chíʼigaca \q1 nupa taʼbödxi, en nupa taʼbödxi yechiʼ. \q1 Raquel ribö́dxinu niʼa quégacabiʼ zxíʼininu. \q1 Bitiʼ gaca nu huë tsahuiʼ lënu, tuʼ chinátigacabiʼ. \p \v 19 Gudödi gútiëʼ Herodes naʼ, níʼirö buluíʼi lahuëʼ gubáz láʼayi naʼ queëʼ Xanruʼ lu yëla bë́chigal lahuëʼ José ga niʼ zoëʼ luyú Egipto, ateʼ rëʼ lëʼ: \p \v 20 —Guyasa. Guchë́ʼ-biʼ biʼi bö́nniʼdoʼ ni, encaʼ xináʼabiʼ, ateʼ böaj luyú Israel, tuʼ chigulátiëʼ bönniʼ niʼ gulë́ʼënnëʼ ilútiëʼ-biʼ biʼi bö́nniʼdoʼ ni. \p \v 21 Níʼirö guyasëʼ José, ateʼ guchë́ʼë-biʼ biʼi bö́nniʼdoʼ naʼ, encaʼ xináʼabiʼ, ateʼ yöhuö́jquiëʼ luyú Israel. \v 22 Cateʼ gúquibeʼenëʼ José rinná bëʼë Arquelao luyú Judea tuʼ chigútiëʼ Herodes, xuzëʼ Arquelao naʼ, que lë ni naʼ gúdxinëʼ José huöjëʼ niʼ. Cateʼ buzéajniʼinëʼ Dios lëʼ lu yëla bë́chigal, guyijëʼ luyú Galilea. \v 23 Cateʼ bidxinëʼ niʼ, yöjsóëʼ lu yödzö Nazaret. Caní guca para gaca lë naʼ gulaʼnnë́ʼ yuguʼ bönniʼ guluʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios ca ral-laʼ gaca queëʼ Jesús, siʼ Lëʼ, Bönniʼ Nazaret. \c 3 \s1 Juan, bönniʼ ruquilëʼ bönachi nisa runëʼ libán lu lataj cáʼasö \r (Mr. 1:1-8; Lc. 3:1-9, 15-17; Jn. 1:19-28) \p \v 1 Yuguʼ lu dza niʼ buluíʼi lahuëʼ Juan, bönniʼ naʼ buquilëʼ bönachi nisa, en runëʼ libán lu lataj cáʼasö luyú Judea. \v 2 Juan naʼ rnnëʼ: \p —Buliʼbíʼi ládxiʼliʼ, tuʼ chizóa idxín dza idinná bëʼ Nu naʼ zoa yehuaʼ yubá luyú ni. \p \v 3 Ca naca queëʼ Juan naʼ, buzúajëʼ Isaías, bönniʼ bëʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios dza niʼtë, le rnna caní: \q1 Riyö́n chiʼë bönniʼ rulidzëʼ lu lataj cáʼasö, rnnëʼ: \q1 “Buliʼpáʼa nöza para idxín Xanruʼ ga zóaliʼ. \q1 Guliʼbéaj li yuguʼ nöza lasi tödëʼ lu icja ládxidoʼoliʼ.” \p \v 4 Nácuëʼ zxëʼ Juan lariʼ néquini lítsaʼbaʼ böaʼ, ateʼ núguëʼë lëʼë le néquini guídi. Rahuëʼ-baʼ bö́chiʼzu, en reʼjëʼ bidxindoʼ que buzdoʼ. \v 5 Yuguʼ bönniʼ yödz Jerusalén len bönachi narúajgaca idú luyú Judea, en idú gásibiʼilö ga dë yegu Jordán bilaʼdxinëʼ ga zoëʼ Juan naʼ. \v 6 Cateʼ gulaʼxóalëpëʼ dul-laʼ nabágaʼgaquiëʼ, Juan naʼ buquilëʼ légaquiëʼ nisa lu yegu Jordán naʼ. \p \v 7 Cateʼ biléʼenëʼ Juan taʼdxinëʼ zián bönniʼ yudoʼ fariseo len yuguʼ bönniʼ yudoʼ saduceo ga zoëʼ para ilaʼdilëʼ nisa, gudxëʼ légaquiëʼ: \p —Libiʼiliʼ, diʼa dza quégacabaʼ bëla síniaʼ. ¿Zoa nu buzéajniʼi libíʼiliʼ para izxúnnajliʼ yöl-laʼ rusiúdxi naʼ siʼ gaca quégaca bönachi? \v 8 Guliʼgún le gaca bëʼ chibubíʼi ládxiʼliʼ. \v 9 Bitiʼ cuéqui ícjaliʼ, bitiʼ innaliʼ nácaliʼ tsahuiʼ tuʼ naca Abraham xuz gudödi queë́liʼ. Reaʼ libíʼiliʼ, huáca gunëʼ Dios ga uluʼhuöáca yuguʼ guiö́j nacuáʼ ni diʼa dza queëʼ Abraham. \v 10 Chizóa riböza guíë huága para ichugu yuguʼ yaga le ruluíʼi ca gaca queë́liʼ. Yúguʼtë yaga bitiʼ taʼbía le naca dxiʼa, irúgugaca, ateʼ ilaʼguʼë léguequi lu guíʼ. \v 11 Le nácatë nedaʼ ruquilaʼ libíʼiliʼ nisa lu nisa, núlöliʼ chibubíʼi ládxiʼliʼ, pero Bönniʼ naʼ ral-laʼ guídëʼ cateʼ tödi quiaʼ nedaʼ, Lëʼ gunëʼ le ruluíʼisö yöl-laʼ ridila nisa ni, uchíziëʼ libíʼiliʼ Dios Böʼ Láʼayi len guíʼ queëʼ. Bönniʼ ni nácatërëʼ lo ca nedaʼ, ateʼ nedaʼ bitiʼ nacaʼ lesacaʼ ilecjaʼ xiráchuëʼ nudë́ʼë. \v 12 Zönëʼ lu nëʼë böcö́ʼ queëʼ, le ulúbinëʼ ga ridxiʼa zxoaʼ xtila queëʼ. Cuʼë zxoaʼ xtila queëʼ lu yuʼu ga niʼ gun chiʼë le, pero uzéguiʼë bëbu que lu guíʼ, ateʼ guíʼ naʼ bitiʼ caʼ ulu. \s1 Ridileʼ nisa Jesús \r (Mr. 1:9-11; Lc. 3:21-22) \p \v 13 Níʼirö buzë́ʼë Jesús luyú Galilea, ateʼ bidxinëʼ raʼ yegu Jordán ga naʼ zoëʼ Juan, para idilëʼ nisa lu nëʼë Juan naʼ. \v 14 Juan buzáguëʼë xinözëʼ, en rëʼ Jesús: \p —Nedaʼ ral-laʼ idilaʼ nisa lu noʼo Liʼ. ¿Zaʼtsoʼ Liʼ quiaʼ nedaʼ? \p \v 15 Bubiʼë didzaʼ Jesús, rëʼ lëʼ: \p —Benna lataj naʼa, tuʼ caní ral-laʼ gunruʼ idútë le naca tsahuiʼ. \p Níʼirö Juan bëʼë Lëʼ lataj. \v 16 Cateʼ chinadilëʼ Jesús nisa, laʼ burúajtëʼ lu nisa. Níʼirö guyalaj lúzxiba lahuëʼ Jesús, ateʼ biléʼenëʼ ruhuötjëʼ Dios Böʼ Láʼayi, en bidxinëʼ ga naʼ zoëʼ, rinë́ʼë ca rináʼabaʼ guʼdödoʼ. \v 17 Níʼirö biyö́n chiʼi nu ruíʼi didzaʼ yehuaʼ yubá, rnna: \p —Bönniʼ ni náquiëʼ Zxíʼinaʼ. Nadxíʼidaʼ Lëʼ, en raza ládxaʼa Lëʼ. \c 4 \s1 Rë́ʼëni Satanás tuʼ xihuiʼ ibagaʼ Jesús dul-laʼ \r (Mr. 1:12-13; Lc. 4:1-13) \p \v 1 Níʼirö laʼ guchëʼtëʼ Dios Böʼ Láʼayi Jesús lu lataj cáʼasö para gataʼ lataj siʼ bëʼ Satanás tuʼ xihuiʼ Lëʼ. \p \v 2 Idú choáʼ dza choáʼ yëla bitiʼ bi gudahuëʼ Jesús, ateʼ gudödi niʼ ridunëʼ. \v 3 Níʼirö tuʼ xihuiʼ, nu naʼ run ga táʼbagaʼ bönachi dul-laʼ, bidxín ga zoëʼ Jesús, en rë Lëʼ: \p —Channö nacuʼ idú Zxíʼinëʼ Dios, gunná naʼa uluʼhuöáca guiö́j nacuáʼ ni yöta xtila. \p \v 4 Bubiʼë didzaʼ Jesús, rëʼ le: \p —Nazúaj lu guichi láʼayi le rnna: “Calë́gasö yöta xtila nabánigaca bönachi, pero lëscaʼ yúguʼtë didzaʼ ruʼë Dios nabánigaca bönachi.” \p \v 5 Níʼirö tuʼ xihuiʼ guchë́ʼ Jesús lu yödzö láʼayi Jerusalén, ateʼ budxía Lëʼ ga naca xitsáʼ ícjoʼolö yudoʼ. \v 6 Níʼirö tuʼ xihuiʼ rë Lëʼ, rnna: \p —Channö nacuʼ Liʼ idú Zxíʼinëʼ Dios, busuladzuʼ cuinuʼ ni, tuʼ nazúaj lu guichi láʼayi le rnna: \q1 Dios isö́l-lëʼë gubáz láʼayi queëʼ para ilún chiʼë Liʼ, \q1 ateʼ uluʼchisëʼ Liʼ lu náʼagaquiëʼ, \q1 para cabí tsöjchéguʼu guiö́j, en cabí gunuʼ ziʼ niʼu. \p \v 7 Bubiʼë didzaʼ Jesús, rëʼ le: \p —Iaʼstú nazúaj lu guichi láʼayi, le rë bönachi, rnna: “Bitiʼ ugunuʼ dxin Xanuʼ Dios.” \p \v 8 Níʼirö tuʼ xihuiʼ guchë́ʼ Jesús ga naca tu lu guíʼa sibi, ateʼ niʼ buluíʼi Lëʼ yúguʼtë yödzö nacuáʼ yödzölió ni, en yúguʼtë yöl-laʼ tsahuiʼ quéguequi. \v 9 Níʼirö rë Lëʼ: \p —Yúguʼtë lë ni udödaʼ lu noʼo channö uzóa zxibuʼ lahuaʼ, en gunuʼ nedaʼ zxön. \p \v 10 Jesús rëʼ le: \p —Böaj quiuʼ liʼ, Satanás tuʼ xihuiʼ, tuʼ nazúaj lu guichi láʼayi le rë netuʼ, rnna: “Xanuʼ Dios tseaj ládxuʼu, en udödi cuinuʼ lu naʼ tuzëʼ Lëʼ.” \p \v 11 Níʼirö buzáʼ Satanás tuʼ xihuiʼ ga naʼ zoëʼ Jesús, ateʼ gubáz láʼayi queëʼ Dios bilaʼdxinëʼ ga zoëʼ, en gulácalenëʼ Lëʼ, en gulaʼguʼë le gudahuëʼ. \s1 Risí lahuëʼ Jesús runëʼ libán luyú Galilea \r (Mr. 1:14-15; Lc. 4:14-15) \p \v 12 Cateʼ biyönnëʼ Jesús nadzunëʼ Juan lidxi guíë, guyijëʼ luyú Galilea. \v 13 Buzë́ʼë yödzö Nazaret, ateʼ yöjsóëʼ lu yödzö Capernaum ga naca raʼ nísadoʼ, lu buzáʼ quégaca bönachi Zabulón, en bönachi Neftalí. \v 14 Caní guca, bidxín lë naʼ gunnë́ʼ Isaías, bönniʼ bëʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, gunnë́ʼ: \q1 \v 15 Luyú Zabulón, en luyú Neftalí, \q1 laʼ nöza raʼ nísadoʼ iaʼtsöláʼa yegu Jordán sacaʼ ga rilén gubidza. \q1 Luyú Galilea, ga nacuáʼ bönachi bitiʼ nácagaca judío. \q1 \v 16 Bönachi chul-la niti niʼ bilaʼléʼe beníʼ, \q1 ateʼ bönniʼ niʼ nácagaquiëʼ ca nupa chinátigaca, gulén quégaquiëʼ beníʼ. \p \v 17 Cateʼ níʼirö gusí lahuëʼ Jesús runëʼ libán, en rëʼ bönachi niʼ: \p —Buliʼbíʼi ládxiʼliʼ, tuʼ chizóa idxín dza idinná bëʼ Nu naʼ zoa yehuaʼ yubá luyú ni. \s1 Jesús rulidzëʼ tapëʼ bönniʼ uzxö́n böla para tsöjtáʼgaquiëʼ Lëʼ \r (Mr. 1:16-20; Lc. 5:1-11) \p \v 18 Cateʼ gudë́ʼ Jesús raʼ nísadoʼ que Galilea, biléʼenëʼ chopëʼ bönniʼ. Tuëʼ lëʼ Simón, en zoa iaʼtú lëʼ Pedro, ateʼ dzáguiëʼ Andrés, bönniʼ bö́chëʼë, lëʼ. Chopëʼ ni taʼchiljëʼ yöxaj böla quégaquiëʼ lu nísadoʼ naʼ tuʼ nácagaquiëʼ uzxö́n böla. \v 19 Jesús rëʼ légaquiëʼ: \p —Guliʼdutáʼ nedaʼ, ateʼ gunaʼ ga ichë́ʼëliʼ bönachi quiaʼ, gunliʼ ca runliʼ rizönliʼ-baʼ böla. \p \v 20 Chopëʼ ni laʼ buluʼcáʼanatëʼ yuguʼ yöxaj böla quégaquiëʼ, ateʼ söjácalenëʼ Jesús. \p \v 21 Cateʼ gudödëʼ Jesús iaʼlatiʼ níʼilö, biléʼenëʼ iaʼchopëʼ bönniʼ. Tuëʼ lëʼ Jacobo, ateʼ dzáguiëʼ Juan, bönniʼ bö́chëʼë lëʼ. Nácagaquiëʼ zxíʼinëʼ Zebedeo. Nacuʼë lëʼe bárcodoʼ dzágagaquiëʼ Zebedeo, xúzgaquiëʼ, en tuʼúnëʼ yöxaj böla quégaquiëʼ. Níʼirö Jesús bulidzëʼ chopëʼ ni para tsöjtáʼgaquiëʼ Lëʼ. \v 22 Laʼ buluʼcáʼanatëʼ bárcodoʼ naʼ, encaʼ xúzgaquiëʼ, ateʼ söjácalenëʼ Jesús. \s1 Jesús rusédinëʼ bönachi zián \r (Lc. 6:17-19) \p \v 23 Gudë́ʼ Jesús idú luyú Galilea, rusédinëʼ bönachi gapa naca lu yuʼu ga tuʼdubëʼ bönniʼ judío, en tuʼsëdëʼ queëʼ Dios. Benëʼ libán niʼ que didzaʼ dxiʼa ca siʼ idinná bëʼë Dios luyú niʼ, en bunëʼ yúguʼtë nupa teʼe tsca naca yödzöhuë́ʼ téʼeguequi. \v 24 Guzë́ didzaʼ que yöl-laʼ huáca queëʼ Jesús, ateʼ bilaʼyöni bönachi idú luyú Siria, ateʼ dujuáʼgaquiëʼ yúguʼtë bönniʼ téʼenëʼ zián yödzöhuë́ʼ que queë́gaquiëʼ, en taʼguíʼi taʼzaquiëʼ, ga zoëʼ Jesús. Dujuáʼgaquiëʼ caʼ yuguʼ bönniʼ yúʼugaquiëʼ böʼ xihuiʼ, en yuguʼ bönniʼ téʼenëʼ huëʼ xjoteʼ, en yuguʼ bönniʼ nacúʼunigaquiëʼ bin niʼa náʼagaquiëʼ, ateʼ Jesús bunëʼ yúguʼtë bönniʼ naʼ. \v 25 Bönachi zián bilaʼrúajgaca luyú Galilea, en yuguʼ yödzö Decápolis, en yödzö Jerusalén, encaʼ luyú Judea, en yuguʼ yödzö nacuáʼ iaʼtsöláʼalö yegu Jordán sacaʼ ga rilén gubidza, ateʼ röjácalen Jesús. \c 5 \s1 Libán benëʼ Jesús ga naca lu guíʼadoʼ \r (Lc. 6:20-23) \p \v 1 Cateʼ biléʼenëʼ Jesús bönachi zián söjácalen Lëʼ, níʼirö gurenëʼ tu lu guíʼadoʼ ga naca xitsáʼalö, ateʼ guröʼë lu guíʼa niʼ. Níʼirö buluʼdubëʼ bönniʼ usëda queëʼ ga zoëʼ. \v 2 Gusí lahuëʼ rusédinëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ: \p \v 3 —Bicaʼ ba yuguʼ bönniʼ téquibeʼenëʼ taʼyádzjanëʼ le naca queëʼ Dios, tuʼ nadéliʼgaquiëʼ lataj ga rinná bëʼë Bönniʼ naʼ zoëʼ yehuaʼ yubá. \p \v 4 ’Bicaʼ ba yuguʼ bönniʼ tuʼhuíʼini ládxiʼgaquiëʼ tuʼ nabágaʼgaquiëʼ dul-laʼ, tuʼ huë tsahuëʼë Dios caz légaquiëʼ. \p \v 5 ’Bicaʼ ba yuguʼ bönniʼ nácagaquiëʼ nöxaj ladxiʼ lahuëʼ Dios, tuʼ gataʼ quégaquiëʼ luyú ni. \p \v 6 ’Bicaʼ ba yuguʼ bönniʼ taʼzë́ ládxiʼgaquiëʼ le naca tsahuiʼ lahuëʼ Dios, ateʼ raca quégaquiëʼ ca raca quégaca nupa taʼdún, en taʼbidxi nisa, tuʼ gunëʼ Dios ga uluʼziʼë xibé lë naʼ taʼzë́ ládxiʼgaquiëʼ. \p \v 7 ’Bicaʼ ba yuguʼ bönniʼ tuʼhuechiʼ ládxiʼgaquiëʼ luzáʼagaquiëʼ, tuʼ huéchiʼ ládxëʼë Dios légaquiëʼ. \p \v 8 ’Bicaʼ ba yuguʼ bönniʼ naca tsahuiʼ icja ládxiʼdoʼgaquiëʼ, en bitiʼ bi dul-laʼ nabágaʼgaquiëʼ, tuʼ ilaʼléʼenëʼ Dios. \p \v 9 ’Bicaʼ ba yuguʼ bönniʼ taʼbequi dxíëʼ didzaʼ bizxaj, tuʼ ilaʼzíʼ lágaquiëʼ zxíʼini cazëʼ Dios. \p \v 10 ’Bicaʼ ba yuguʼ bönniʼ taʼzacaʼ taʼguiʼë lu le taʼbía ládxiʼgaca bönachi légaquiëʼ cateʼ tunëʼ le naca tsahuiʼ, tuʼ dë lataj quégaquiëʼ ga rinná bëʼë Bönniʼ naʼ zoëʼ yehuaʼ yubá. \p \v 11 ’Bicaʼ ba libíʼiliʼ cateʼ tuʼlidza bönachi libíʼiliʼ ziʼ, en taʼbía ládxiʼgaquiëʼ libíʼiliʼ, ateʼ lu yöl-laʼ rizíʼ yëʼ taʼnnë́ʼ queë́liʼ le xihuiʼ tuʼ dáʼaliʼ nedaʼ. \v 12 Buliʼdzeja, en guliʼchaza ládxiʼliʼ, tuʼ uzíʼdaʼaliʼ xibé yehuaʼ yubá. Ca raca queë́liʼ, guca quégaquiëʼ bönniʼ guluʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, en gulaʼcuʼë zíʼatëlö ca libíʼiliʼ, tuʼ gulaʼbía ládxiʼgaca caʼ bönachi légaquiëʼ. \s1 Bönachi dáʼgaca Cristo ilaca ca zödiʼ, en ca beníʼ \r (Mr. 9:50; Lc. 14:34-35) \p \v 13 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Libiʼiliʼ nácaliʼ ca zödiʼ luyú ni, pero channö initi zödiʼ naʼ yöl-laʼ sináʼa que, bitiʼ gaca gunruʼ ga huöáca sináʼa. Bítiʼrö naca lesacaʼ, pero chinaca tu le chúʼunaruʼ, ateʼ uluʼlibi bönachi le. \p \v 14 ’Libíʼiliʼ nácaliʼ ca beníʼ yödzölió ni para uluíʼiliʼ lahui le naca queëʼ Dios. Ral-laʼ gácaliʼ ca tu yödzö röʼö tu lu guíʼa, tuʼ cabí gaca igachiʼ yödzö naʼ. \v 15 Cateʼ ruquélaʼruʼ guíʼ, bitiʼ rigúʼuruʼ le tu zxan guíʼina, pero ruzóaruʼ le ga lináʼ para uzeníʼ yúguʼtë nupa nacuáʼ lu yuʼu. \v 16 Ca naʼ run beníʼ, ral-laʼ gunliʼ caʼ libíʼiliʼ, güíʼiliʼ lataj gaca bëʼ le nácaliʼ lógaca yúguʼtë bönachi, para cateʼ ilaʼléʼe le naca tsahuiʼ runliʼ, ilaʼgúʼu-nëʼ Xúziliʼ Dios zoëʼ yehuaʼ yubá yöl-laʼ ba. \s1 Rusédinëʼ Jesús que le gunná bëʼë Dios lu nëʼë Moisés \p \v 17 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Bitiʼ guéquiliʼ bidaʼ para usunítiaʼ yuguʼ le gunná bëʼë Moisés, o xibá naʼ buluʼsédinëʼ bönniʼ guluʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios. Bidaʼ, calëga para usunítiaʼ yuguʼ lë naʼ, pero para uluʼa lahui idútë le tuʼsedi lë naʼ. \v 18 Le nácatë reaʼ libíʼiliʼ. Tsanni nacuáʼ lúzxiba, en yödzölió ni, bitiʼ tödi cáʼasö nitú dídzaʼdoʼ, en nitú le rinná bëʼ xibá naʼ, cateʼ gácarö yúguʼtë le ral-laʼ gaca. \v 19 Que lë ni naʼ, nútiʼtës bönniʼ quitsjëʼ tu xibá cuídiʼdoʼos le zoa lu xibá naʼ, en usédinëʼ bönachi para ilún caní, bönniʼ ni gácatërëʼ cuídiʼdoʼos ca yúguʼtë nupa ilaʼcuáʼ ga rinná bëʼ Bönniʼ naʼ zoëʼ yehuaʼ yubá, pero nútiʼtës bönniʼ gunëʼ ca rinná bëʼ xibá naʼ, en usédinëʼ bönachi para ilún caʼ caní, bönniʼ ni tsë́pisëtërëʼ ga rinná bëʼ Nu naʼ zoa yehuaʼ yubá. \v 20 Reaʼ caʼ libíʼiliʼ: Channö cabí gunliʼ le nácatërö tsahuiʼ ca le tunëʼ bönniʼ yudoʼ usedi, encaʼ ca tunëʼ bönniʼ yudoʼ fariseo, bitiʼ caʼ tsúʼuliʼ ga rinná bëʼë Dios yehuaʼ yubá. \s1 Rusédinëʼ Jesús ca naca que nu rilé luzë́ʼe \r (Lc. 12:57-59) \p \v 21 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Chibiyö́niliʼ ca gulaʼnnë́ʼ bönniʼ gutaʼ lu náʼagaquiëʼ le gulë́ʼ xuz xtóʼoliʼ: “Bitiʼ gútiliʼ bönachi. Nu bönniʼ gútiëʼ bönachi, nabáguëʼë xíguiaʼ, ateʼ huadxinëʼ ga uchiʼa usörö́ëʼ Dios lëʼ.” \v 22 Naʼa, nedaʼ reaʼ libíʼiliʼ: Nu bönniʼ rilenëʼ böchiʼ luzë́ʼë, nabáguëʼë xíguiaʼ huadxinëʼ ga uchiʼa usörö́ëʼ Dios lëʼ. Lëscaʼ caní, nu bönniʼ innë́ ziʼë queëʼ böchiʼ luzë́ʼë nabáguëʼë xíguiaʼ uluʼchiʼa uluʼsörö́ëʼ bönniʼ lo tuʼchiʼa tuʼsörö́ëʼ lëʼ, ateʼ nu bönniʼ guíëʼ luzë́ʼë: “¡Böaʼ canö́z!” nabáguëʼë xíguiaʼ tsöjtsuʼë lu guíʼ gabila. \p \v 23 ’Caní naca, channö chizóa cuʼu tu le unödzjuʼ lu bucugu láʼayi, ateʼ tsöjnenuʼ niʼ zoa bizx que rilenëʼ böchiʼ luzóʼo liʼ, \v 24 bucáʼana lë naʼ unödzjuʼ lu bucugu niʼ, en böaj lidxuʼ. Zíʼalö yöjcáʼana tsahuiʼ le benuʼ queëʼ böchiʼ luzóʼo, ateʼ níʼirö gudá unödzjuʼ lë naʼ nuʼu. \p \v 25 ’Channö zoa nu bönniʼ rinábinëʼ liʼ bi ubiʼu queëʼ, en ichë́ʼë liʼ ga uchiʼa usörö́ëʼ tu bönniʼ liʼ, budzágatë tsahuiʼ bönniʼ naʼ tsanni niʼ yúʼulenuʼ lëʼ nöza, para cabí udödëʼ liʼ lahuëʼ bönniʼ ruchiʼa rusörö́ëʼ, ateʼ bönniʼ ni udödëʼ liʼ lu nëʼë bönniʼ rusayjëʼ lidxi guíë, ateʼ lëʼ cuʼë liʼ lidxi guíë naʼ. \v 26 Le nácatë reaʼ liʼ, bitiʼ caʼ urujuʼ niʼ cateʼ idxinrö dza quizxjuʼ ga buitë le ral-luʼu. \s1 Rusédinëʼ Jesús ca naca que nu riguitsaj xibá que yöl-laʼ nutsaga naʼ \p \v 27 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Chibiyö́niliʼ ca naʼ gulaʼnnë́ʼ: “Bitiʼ gunuʼ dul-laʼ le riguitsaj xibá que yöl-laʼ nutsaga naʼ.” \v 28 Naʼa, nedaʼ reaʼ libíʼiliʼ: Nútiʼtës bönniʼ ruyúëʼ tu nigula len yöl-laʼ rizë́ ladxiʼ le ruáʼ döʼ, chibenëʼ dul-laʼ len lënu lu icja ládxiʼdaʼahuëʼ. \p \v 29 ’Que lë ni naʼ, channö guiö́j loʼ ibëla gun ga gunuʼ dul-laʼ, guléaj le, en gurúʼuna le. Gácarö dxiʼa quiuʼ unítiuʼ tu guiö́j loʼ, en calëga idúteoʼ tsöjtsúʼu lu guíʼ gabila. \v 30 Channö noʼo ibëla gun ga gunuʼ dul-laʼ, guchugu le, en gurúʼuna le. Gácarö dxiʼa quiuʼ unítiuʼ tu noʼo, en calëga idúteoʼ tsöjtsúʼu lu guíʼ gabila. \s1 Rusédinëʼ Jesús ca naca que nu bönniʼ ruláʼalenëʼ nigula queëʼ \r (Mt. 19:9; Mr. 10:11-12; Lc. 16:18) \p \v 31 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Lëscaʼ gulaʼnnë́ʼ: “Nútiʼtës bönniʼ rusanëʼ-nu nigula queëʼ, ral-laʼ unödzjëʼ queë́nu tu guichi le rnna ruláʼalenëʼ-nu.” \v 32 Naʼa, nedaʼ reaʼ libíʼiliʼ, channö zoëʼ nu bönniʼ rusanëʼ-nu nigula queëʼ, en bitiʼ zoa le ruáʼ döʼ runnu, gunëʼ bönniʼ naʼ ga gunnu dul-laʼ le riguitsaj xibá que yöl-laʼ nutsaga naʼ channö utsaga náʼlennu bönniʼ yúbölö, ateʼ bönniʼ naʼ siʼë-nu nigula naʼ, lëscaʼ gunëʼ dul-laʼ le riguitsaj xibá que yöl-laʼ nutsaga naʼ. \s1 Rusédinëʼ Jesús ca naca que nu ruzötaj La laʼayi queëʼ Dios \p \v 33 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Lëscaʼ biyö́niliʼ ca yuguʼ bönniʼ gutaʼ lu náʼagaquiëʼ gulë́ʼ xuz xtóʼoliʼ, gulaʼnnë́ʼ: “Bitiʼ siʼ yëʼu cateʼ run tsutsu xtídzuʼu niʼa queëʼ Dios, en ral-laʼ gunuʼ lahuëʼ Xanruʼ Dios idútë lë naʼ run tsutsu xtídzuʼu niʼa queëʼ Lëʼ.” \v 34 Naʼa, nedaʼ reaʼ libíʼiliʼ, bitiʼ caʼ gun tsutsu xtídzaʼliʼ. Bitiʼ gun tsutsu xtídzaʼliʼ niʼa que yehuaʼ yubá, tuʼ naca ga röʼë rinná bëʼë Dios. \v 35 Bitiʼ gun tsutsu xtídzaʼliʼ niʼa que luyú ni, tuʼ naca luyú ni ca xilibi niʼë Dios, en calëga niʼa que Jerusalén, tuʼ naca ladzëʼ Bönniʼ nayë́pisëtërëʼ rinná bëʼë. \v 36 Bitiʼ gun tsutsu xtídzuʼu niʼa que icjuʼ, tuʼ cabí gaca gunuʼ ga huöáca chiguichi o gasaj nitú guitsaʼ icjuʼ. \v 37 Ral-laʼ innásiliʼ: “Ön”, o innásiliʼ: “Bitiʼ”, tuʼ naca que tuʼ xihuiʼ le nadödi bëʼ ca nácagaca didzaʼ ni. \s1 Rusédinëʼ Jesús ca naca que nu ruzíʼ lëbi luzë́ʼe \r (Lc. 6:29-30) \p \v 38 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Chibiyö́niliʼ ca naca le gunná bëʼë Moisés, gunnë́ʼ: “Nu bi run que guiö́j lahui luzë́ʼe, ubíʼi caʼ que, encaʼ nu bi run que layiʼ luzë́ʼe, ubíʼi caʼ que.” \v 39 Naʼa, nedaʼ reaʼ libíʼiliʼ: Bitiʼ táʼbagaʼliʼ nu guáʼ döʼ queë́liʼ, ateʼ channö nu capaʼ xaguʼ ibëla, bëʼ lataj capaʼ caʼ iaʼtú xaguʼ yö́göla. \v 40 Channö zoa nu gun ga uchiʼa usörö́ëʼ tu bönniʼ liʼ, en cuëʼ zxoʼ, bëʼ caʼ queëʼ lariʼ rixóa cúdzuʼu. \v 41 Channö zoa nu gun bayudxi guʼu yuaʼ que tu chiʼi, guyéajlen nu naʼ chopa chiʼi. \v 42 Nu bi rinábini liʼ, bunödzaj que, en nu bi guë́ʼëni gunnuʼ que tu chiʼi, bitiʼ táʼbaguʼu lë naʼ inabi liʼ. \s1 Rusédinëʼ Jesús ca ral-laʼ idxíʼiruʼ nupa bitiʼ taʼléʼe rëʼu dxiʼa \r (Lc. 6:27-28, 32-36) \p \v 43 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Lëscaʼ caní biyö́niliʼ lë naʼ gulaʼnnë́ʼ: “Ral-laʼ idxíʼinuʼ nu nadxíʼi liʼ, en udíʼinuʼ nu bitiʼ riléʼe liʼ dxiʼa.” \v 44 Naʼa, nedaʼ reaʼ libíʼiliʼ, guliʼdxíʼi nupa bitiʼ taʼléʼe libíʼiliʼ dxiʼa. Guliʼnábinëʼ Dios gácalenëʼ nupa tuʼlidza libíʼiliʼ ziʼ. Guliʼgún le naca tsahuiʼ quégaca nupa tuʼdíʼi libíʼiliʼ, en buliʼlidzëʼ Dios inábiliʼ-nëʼ gunëʼ ga gaca dxiʼa quégaca nupa taʼnnë́ queë́liʼ, en tuáʼ döʼ queë́liʼ. \v 45 Channö gunliʼ caní, gácaliʼ zxíʼini cazëʼ Xúziruʼ Dios, zoëʼ yehuaʼ yubá, tuʼ runëʼ Lëʼ ga ruzeníʼ gubidza queëʼ ga nacuáʼ bönachi tuáʼ döʼ, encaʼ ga nacuáʼ bönachi tsahuiʼ. Risö́l-lëʼë tu nisa guiö́j lu yu quégaca bönachi tsahuiʼ, encaʼ lu yu quégaca bönachi bitiʼ nácagaca tsahuiʼ. \v 46 Channö nadxíʼisiliʼ bönniʼ nadxíʼiguequinëʼ libíʼiliʼ, ¿nuzxi caz cuʼu libíʼiliʼ yöl-laʼ ba? Lëscaʼ caní tunëʼ bönniʼ bitiʼ nácagaca tsahuiʼ naʼ, bönniʼ tuʼquizxjëʼ uláz que yödzö ziʼtuʼ, nadxíʼiguequinëʼ luzáʼagaquiëʼ. \v 47 Channö rugápaliʼ Dios tuzëʼ böchiʼ luzáʼaliʼ, ¿bizxi caz runliʼ le nácatërö dxiʼa? Lëscaʼ caní tunëʼ bönniʼ bitiʼ núnbëʼgaquiëʼ Dios. \v 48 Pero libíʼiliʼ, guliʼgaca idú tsahuiʼ, ca naʼ náquiëʼ Xúziruʼ Dios, zoëʼ yehuaʼ yubá, náquiëʼ idú tsahuiʼ. \c 6 \s1 Rusédinëʼ Jesús ca ral-laʼ gácalenruʼ bönachi \p \v 1 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Guliʼgüíʼ ládxiʼliʼ gaca idú ca reaj ládxiʼliʼ-nëʼ Dios. Bitiʼ gúnsiliʼ lë ni lógaca bönachi para ilaʼléʼe ca naʼ runliʼ. Channö runliʼ caní, bitiʼ bi gunnëʼ Xúziruʼ Dios zoëʼ yehuaʼ yubá queë́liʼ. \v 2 Cateʼ bi unödzjuʼ que nu bi riyadzaj, bitiʼ gunuʼ ga iláʼ lahui lë naʼ runuʼ ca tunëʼ bönniʼ tuʼluíʼisö tsahuiʼ cuíngaquiëʼ ga naca lu yuʼu ga tuʼdubëʼ bönniʼ judío, en tuʼsëdëʼ queëʼ Dios, encaʼ ga naca lu yë́ʼëyi. Caní tunëʼ para ilaʼgúʼu bönachi légaquiëʼ yöl-laʼ ba. Le nácatë reaʼ libíʼiliʼ, cáʼasö naca yöl-laʼ ba gataʼ quégaquiëʼ. \v 3 Pero liʼ, cateʼ bi unödzjuʼ que nu bi riyadzaj, bitiʼ caʼ guʼu lataj nu inözi. \v 4 Naʼa, lë naʼ unödzjuʼ, bagáchiʼsö ral-laʼ unödzjuʼ, ateʼ Xúziruʼ Dios, Nu riléʼe ca naʼ runuʼ bagáchiʼsö, Lëʼ ubiʼë quiuʼ. \s1 Rusédinëʼ Jesús ca ral-laʼ ulídzaruʼ-nëʼ Dios \r (Lc. 11:2-4) \p \v 5 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Cateʼ ulídzaliʼ-nëʼ Dios, bitiʼ gunliʼ ca tunëʼ bönniʼ tuʼluíʼisö tsahuiʼ cuíngaquiëʼ, tuʼ taʼyaza ládxiʼgaquiëʼ taʼzuínëʼ tuʼlidzëʼ Dios gapa naca lu yuʼu ga tuʼdubëʼ tuʼsëdëʼ bönniʼ judío queëʼ Dios, en gapa naca lu yë́ʼëyi para ilaʼléʼe bönachi légaquiëʼ. Le nácatë reaʼ libíʼiliʼ, cáʼasö naca yöl-laʼ ba gataʼ quégaquiëʼ. \v 6 Pero libíʼiliʼ, cateʼ ulídzaliʼ-nëʼ Dios guliʼtsaza lídxiliʼ, en buliʼsayaj yuʼu. Buliʼlidzëʼ Dios inábiliʼ-nëʼ Xúziruʼ Dios, zóalenëʼ libíʼiliʼ ga naʼ zóaliʼ queë́ziliʼ, ateʼ Xúziruʼ Dios, Nu riléʼe ca runliʼ bagáchiʼsö, Lëʼ ubiʼë queë́liʼ. \p \v 7 ’Cateʼ ulídzaliʼ-nëʼ Dios bitiʼ gunliʼ laʼ yë́ʼëyi laʼ lez ca naʼ tunëʼ bönniʼ bitiʼ núnbëʼgaquiëʼ Dios, tuʼ téquinëʼ huayönnëʼ Dios légaquiëʼ tuʼ tuʼlidzëʼ laʼ yë́ʼëyi laʼ lez. \v 8 Bitiʼ gunliʼ ca naʼ tunëʼ légaquiëʼ. Xúziruʼ Dios, zíʼatëlö cateʼ siʼ inábaliʼ-nëʼ, chinö́z quézinëʼ le riyadzaj queë́liʼ. \v 9 Que lë ni naʼ, ral-laʼ ulídzaliʼ-nëʼ Dios innaliʼ caní: \q1 Xuz netuʼ, zuʼ yehuaʼ yubá, gaca zxön Loʼ. \q1 \v 10 Gudá inná bëʼu luyú ni. \q1 Ben ga gaca luyú ni ca raza ládxuʼu Liʼ \q1 ca naʼ raca yehuaʼ yubá. \q1 \v 11 Benna le gágutuʼ naʼa dza. \q1 \v 12 Buniti lo netuʼ le huiáʼ döʼ bentuʼ Loʼ Liʼ \q1 ca runtuʼ netuʼ, runiti lotuʼ nupa bi tun queë́tuʼ. \q1 \v 13 Bitiʼ guʼu lataj siʼ bëʼ tuʼ xihuiʼ netuʼ, \q1 pero busölá netuʼ lu naʼ nu ruáʼ döʼ. \q1 Nequi quiuʼ ga rinná bëʼu, en yöl-laʼ unná bëʼ, en yöl-laʼ ba. \q1 Caní rë́ʼënituʼ gácaticaʼsö. ¡Caʼ gaca! \p \v 14 ’Channö uniti loliʼ luzáʼaliʼ, nupa tuáʼ döʼ queë́liʼ, uniti lahuëʼ Xúziruʼ Dios, zoëʼ yehuaʼ yubá, libíʼiliʼ. \v 15 Channö cabí uniti loliʼ luzáʼaliʼ, bitiʼ uniti lahuëʼ Xúziruʼ Dios libíʼiliʼ ca naca dul-laʼ nabágaʼliʼ. \s1 Rusédinëʼ Jesús ca ral-laʼ gunruʼ gubasa \p \v 16 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Cateʼ gunliʼ gubasa, bitiʼ gunliʼ bayechiʼ loliʼ ca tunëʼ bönniʼ tuʼluíʼisö tsahuiʼ cuíngaquiëʼ, tuʼ tunëʼ bayechiʼ lógaquiëʼ para iléquibeʼe bönachi tunëʼ gubasa. Le nácatë reaʼ libíʼiliʼ, cáʼasö naca yöl-laʼ ba gataʼ quégaquiëʼ. \v 17 Libíʼiliʼ, cateʼ gunliʼ gubasa, buliʼpáʼa ícjaliʼ, en guliʼquibi loliʼ, \v 18 para cabí iléquibeʼe bönachi runliʼ gubasa. Bagáchiʼsö ral-laʼ gunliʼ gubasa, ateʼ Xúziruʼ Dios, zóalenëʼ libíʼiliʼ ga naʼ zóaliʼ queë́ziliʼ, Lëʼ ubiʼë queë́liʼ. \s1 Yehuaʼ yubá ral-laʼ utúbiruʼ yöl-laʼ tsahuiʼ queë́ruʼ \r (Lc. 12:33-34) \p \v 19 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Bitiʼ utúbiliʼ yöl-laʼ tsahuiʼ luyú ni, ga ni bë́ladoʼ que tuʼtöbaʼ le, ateʼ raca ditaj, en ga ni taʼyaza gubán, taʼbanëʼ. \v 20 Buliʼtubi yöl-laʼ tsahuiʼ yehuaʼ yubá, ga niʼ bë́ladoʼ que bitiʼ uluʼtöbaʼ le, en bitiʼ gaca ditaj, en ga niʼ bitiʼ ilaʼyáziëʼ bönniʼ gubán, en bitiʼ ilaʼbanëʼ. \v 21 Ga niʼ dë yöl-laʼ tsahuiʼ queë́liʼ, niʼ güíʼi ládxiʼliʼ idxinliʼ. \s1 Le rigúʼu beníʼ icja ládxiʼdoʼoruʼ \r (Lc. 11:34-36) \p \v 22 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Guiöj loruʼ naca ca tu le rigúʼu beníʼ icja ládxiʼdoʼoruʼ. Que lë ni naʼ, channö guiö́j loliʼ naca tsahuiʼ, idútëliʼ tsë́piliʼ yösa beníʼ. \v 23 Channö guiö́j loliʼ bitiʼ naca tsahuiʼ, idútëliʼ nachúl-laliʼ. Que lë ni naʼ, channö beníʼ zóalen libíʼiliʼ nuhuöáca le naca chul-la, yénniʼtërö nachúl-laliʼ. \s1 Dios, en dumí \r (Lc. 16:13) \p \v 24 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Cuntu nu bönniʼ gaca gunëʼ xichíngaquiëʼ chopa xanëʼ, tuʼ uzóëʼ tuëʼ tsöláʼalö, ateʼ iaʼtúëʼ naʼ idxíʼinëʼ, o ugáʼanalenëʼ tuëʼ, ateʼ iaʼtúëʼ naʼ usán ládxëʼë. Bitiʼ gaca gunliʼ xichinëʼ Dios, encaʼ dumí. \s1 Dios rapa chiʼë nupa néquiguequi queëʼ \r (Lc. 12:22-31) \p \v 25 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Iaʼstú reaʼ libíʼiliʼ: Bitiʼ ubi uguíʼiliʼ niʼa que le gáguliʼ o niʼa que le guíʼjaliʼ, yuguʼ le nabániliʼ, o niʼa que lariʼ gáculiʼ. Nazácaʼtërö yöl-laʼ naʼbán queë́liʼ ca le gáguliʼ, ateʼ nácatërö lesacaʼ le nácaliʼ ca lariʼ gáculiʼ. \v 26 Buliʼyú ca raca quégacabaʼ biguínnidoʼ taʼdabaʼ lúzxiba. Bitiʼ bi taz tuʼzóabaʼ, en bitiʼ tuʼlápabaʼ, en bitiʼ tuʼtúbibaʼ ga bi ilaʼgúʼubaʼ quégacabaʼ, pero Xúziruʼ Dios zoëʼ yehuaʼ yubá, rugagu cazëʼ légacabaʼ. Nazácaʼtëröliʼ libíʼiliʼ ca yuguʼ biguínnidoʼ naʼ. \v 27 ¿Nuzxi caz bönniʼ nútsëʼë ládjaliʼ gaca gunëʼ ga soëʼ ibanëʼ iaʼtúz dza tuʼ ruúbi ruguíʼinëʼ para gaca caní queëʼ? \p \v 28 ’¿Bizx que ruúbi ruguíʼiliʼ niʼa que le gáculiʼ? Buliʼyútsöcaʼ ca raca quégaca yöjdoʼ rö́ʼgaca laʼ guixiʼ ca taʼzxö́n. Bitiʼ tun dxin, en bitiʼ tun du lariʼ. \v 29 Nedaʼ reaʼ libíʼiliʼ, Salomón, bönniʼ niʼ gunná bëʼë, sal-laʼ gútaʼdaʼ yöl-laʼ tsahuiʼ queëʼ, lariʼ gúcuëʼ bitiʼ gunnáʼtërö lachi ca rinnáʼgaca yöjdoʼ naʼ. \v 30 Dios caz runëʼ lachi yöj guíxiʼdoʼ, le rö́ʼgaca laʼ guixiʼ, le nacuáʼ naʼa dza, ateʼ cuxö́ huidzaj ilaʼyegui lu guíʼ. Channö caní ruíʼi ládxëʼë yöj guíxiʼdoʼ, runëʼ léguequi lachi, gúndaʼarëʼ caʼ queë́liʼ, sal-laʼ bitiʼ réajlëʼëliʼ-nëʼ idú ládxiʼliʼ. \v 31 Que lë ni naʼ, bitiʼ ubi uguíʼiliʼ, en bitiʼ innaliʼ: “¿Bizxi gágutsatuʼ?” o “¿Bizxi guíʼjatsatuʼ?” o “¿Bizxi lariʼ gácutsatuʼ?” \v 32 Bönachi yödzölió ni tuʼúbi tuʼguíʼi niʼa que yúguʼtë lë ni, pero zoëʼ Xúziruʼ yehuaʼ yubá, ateʼ Lëʼ nö́zinëʼ naquíniliʼ yúguʼtë lë ni. \v 33 Naʼa, guliʼgüíʼirö ládxiʼliʼ inná béʼenëʼ Dios libíʼiliʼ, en gunliʼ le naca tsahuiʼ lahuëʼ Lëʼ, ateʼ Lëʼ cuʼë xinö́zaliʼ yúguʼtë lë ni. \v 34 Que lë ni naʼ, bitiʼ ubi uguíʼiliʼ niʼa que le ral-laʼ gaca cuxö́ huidzaj, tuʼ huáca güíʼi ládxiʼliʼ cuxö́ huidzaj le gaca queë́liʼ dza naʼ. Tu tu dza ilaca le ral-laʼ güíʼi ládxiʼliʼ dza naʼ. \c 7 \s1 Bitiʼ ral-laʼ ichugu bë́ʼëruʼ böchiʼ luzáʼaruʼ \r (Lc. 6:37-38, 41-42) \p \v 1 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Bitiʼ ichugu bë́ʼëliʼ böchiʼ luzáʼaliʼ, para cabí ichugu bëʼë Dios queë́liʼ, \v 2 tuʼ ichugu bëʼë Lëʼ queë́liʼ laʼ leze ca naʼ richugu bë́ʼëliʼ queëʼ böchiʼ luzáʼaliʼ, ateʼ ca naʼ rurixi rudö́diliʼ que luzáʼaliʼ, laʼ cáʼasö urixi udödëʼ Dios queë́liʼ. \v 3 ¿Bizx que ruyúʼ bë́budoʼ yuʼu guiö́j lahuëʼ böchiʼ luzóʼo, en bitiʼ réquibeʼenuʼ yuʼu le zxö́ntërö guiö́j loʼ liʼ? \v 4 ¿Guíëtsoʼ böchiʼ luzóʼo: “Gulö́z, cuejaʼ bë́budoʼ yuʼu guiö́j loʼ”, ateʼ liʼ, le zxö́ntërö caʼ yuʼu guiö́j loʼ liʼ? \v 5 Liʼ, bönniʼ ruluíʼisö tsahuiʼ cuinuʼ. Guléaj zíʼalö le zxön yuʼu guiö́j loʼ liʼ, ateʼ níʼirö iléʼenuʼ tsáhuiʼdoʼ para gaca cuejuʼ bë́budoʼ yuʼu guiö́j lahuëʼ böchiʼ luzóʼo. \p \v 6 ’Bitiʼ güíʼiliʼ quégacabaʼ böʼcuʼ le naca láʼayi, para cabí uluʼhuécjabaʼ, en iláguyaʼabaʼ libíʼiliʼ, en bitiʼ chúʼunaliʼ le naca lesacaʼ queë́liʼ láhuigacabaʼ cuchi, para cabí uluʼzadiʼ níʼabaʼ le. \s1 Guliʼnaba, guliʼguilaj, en buliʼlidza raʼ yuʼu \r (Lc. 11:9-13; 6:31) \p \v 7 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Guliʼnaba, ateʼ Dios gunnëʼ queë́liʼ. Guliʼguilaj, ateʼ gunnëʼ lataj idzöli queë́liʼ. Buliʼlidza raʼ yuʼu, ateʼ Lëʼ isaljëʼ queë́liʼ. \v 8 Nútiʼtës bönniʼ rinabëʼ, ridéliʼnëʼ, ateʼ bönniʼ riguiljëʼ, ridzöli queëʼ, ateʼ bönniʼ rulidzëʼ raʼ yuʼu, ralaj queëʼ. \p \v 9 ’Channö zoëʼ nu bönniʼ ládjaliʼ libíʼiliʼ, ateʼ zóabiʼ biʼi queëʼ, channö inábibiʼ lëʼ yöta xtila, ¿naruʼ unödzjëʼ-biʼ guiö́j? \v 10 Channö inábibiʼ lëʼ tubaʼ böla, ¿naruʼ unödzjëʼ-biʼ bëla? \v 11 Libíʼiliʼ nácaliʼ huiáʼ döʼ, pero nö́ziliʼ unö́dzjaliʼ zxíʼiniliʼ le naca tsahuiʼ. Nácatërö löza, Xúziliʼ zoëʼ yehuaʼ yubá unödzjëʼ nupa taʼnábini Lëʼ le naca dxiʼa. \p \v 12 ’Que lë ni naʼ, ca naʼ rë́ʼëniliʼ ilún bönachi queë́liʼ, lëscaʼ caní guliʼgún quégaquiëʼ. Lë ni naca le rinná bëʼ xibá queëʼ Moisés, encaʼ le gulaʼnnë́ʼ bönniʼ guluʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios. \s1 Tu ga ral-laʼ tsúʼuruʼ le naca tsúpiʼdoʼ \r (Lc. 13:24) \p \v 13 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Guliʼtsáz ga nu riyaza le naca tsúpiʼdoʼ. Blagaʼ naca ga nu riyaza, en yalaj naca nöza le röjácalenëʼ bönniʼ ga niʼ ilaʼnítiëʼ, ateʼ taʼyáziëʼ bönniʼ zián niʼ. \v 14 Tsúpiʼdoʼ naca ga nu riyaza, en lásidoʼos naca nöza le röjácalen bönachi ga niʼ ilaʼdeliʼ yöl-laʼ naʼbán idú, ateʼ nabábasö nupa taʼdzöli le. \s1 Le runruʼ naca bëʼ le nácaruʼ \r (Lc. 6:43-45) \p \v 15 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Guliʼgún chiʼi cuinliʼ para cabí ilaʼzíʼ yéʼenëʼ bönniʼ taʼzíʼ yëʼë libíʼiliʼ, taʼnnë́ʼ tuʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios. Ilaʼdxinëʼ bönniʼ caní ga zóaliʼ, en uluʼluíʼi cuíngaquiëʼ nöxaj ládxiʼdoʼ ca nácagacabaʼ böʼcuʼ zxílaʼdoʼ, pero lu icja ládxiʼdoʼgaquiëʼ nácagaquiëʼ ca böʼcuʼ guíʼa síniaʼ. \v 16 Yuguʼ le tunëʼ ilaca bëʼ le nácagaquiëʼ. Bitiʼ ruchíbiruʼ le ribía lubá uva lu yaga yötsiʼ, en bitiʼ ruchíbiruʼ le ribía yaga higo lu guixiʼ legui lásidoʼ. \v 17 Caní naca, yúguʼtë yaga dxiʼa taʼbía le naca dxiʼa, ateʼ tu yaga cabí naca dxiʼa ribía le cabí naca dxiʼa. \v 18 Yaga dxiʼa naʼ bitiʼ gaca cuía le cabí naca dxiʼa, ateʼ yaga naʼ bitiʼ naca dxiʼa bitiʼ gaca cuía le naca dxiʼa. \v 19 Yúguʼtë yaga bitiʼ taʼbía le naca dxiʼa ilaʼrugu, ateʼ ilaʼguʼë léguequi lu guíʼ. \v 20 Caní naca, yuguʼ le tunëʼ bönniʼ naʼ ilaca bëʼ le nácagaquiëʼ. \s1 Nupa bitiʼ ilaʼyáziëʼ ga rinná bëʼë Dios \r (Lc. 13:25-27) \p \v 21 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Zian nupa të nedaʼ: “Xan, Xan”, pero calëga yúguʼtëʼ ilaʼyáziëʼ ga rinná bëʼë Dios yehuaʼ yubá. Ilaʼyázasëʼ niʼ bönniʼ tunëʼ ca rë́ʼënëʼ Xuzaʼ Dios, zoëʼ yehuaʼ yubá. \v 22 Cateʼ idxín dza údxi que yödzölió ni, bönniʼ zián ilë́ʼ nedaʼ, ilaʼnnë́ʼ: “Xan, Xan, bentuʼ libán que xtídzëʼë Dios, buguntuʼ dxin Loʼ, en buguntuʼ caʼ dxin Loʼ para bubéajtuʼ yuguʼ böʼ xihuiʼ, en buguntuʼ caʼ dxin Loʼ bentuʼ zián yöl-laʼ huáca zxön.” \v 23 Níʼirö nedaʼ guíaʼ légaquiëʼ: “Bitiʼ caʼ núnbëʼa libíʼiliʼ. Guliʼcuíta ga zoaʼ, libíʼiliʼ ruáʼaliʼ döʼ.” \s1 Chopa ca gaca udxíaruʼ xilibi zöʼö \r (Lc. 6:47-49; Mr. 1:22) \p \v 24 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Iaʼstú caʼ, nu bönniʼ riyönnëʼ xtídzaʼa ni, en gunëʼ ca rnna, bönniʼ ni náquiëʼ ca tu bönniʼ réajniʼinëʼ, budxíëʼ lidxëʼ ga naca lu guiö́j. \v 25 Cateʼ gulaj guiö́jsiuʼ, en guzxö́n yegu gubóʼo, en guyecja böʼ, gudibi nisa cuita yuʼu naʼ, pero bitiʼ gubixi, tuʼ dxía xilibi lu guiö́j. \v 26 Naʼa, nu bönniʼ riyönnëʼ xtídzaʼa ni, en bitiʼ runëʼ ca rnna, bönniʼ ni náquiëʼ ca tu bönniʼ bitiʼ réajniʼinëʼ, budxíëʼ lidxëʼ lu yu dzöbi. \v 27 Cateʼ gulaj guiö́jsiuʼ, en guzxö́n yegu gubóʼo, en guyecja böʼ, níʼirö gudáʼa nisa cuita yuʼu naʼ, ateʼ gubíxitë, en tsaz biguinnaj. \p \v 28 Cateʼ Jesús budxi bë́ʼlenëʼ légaquiëʼ didzaʼ ni, buluʼbani bönachi zián nacuáʼ niʼ ca naca le rusédinëʼ, \v 29 tuʼ rusédinëʼ légaquiëʼ ca tu bönniʼ dë lu nëʼë, en calëga ca tunëʼ bönniʼ yudoʼ usedi quégaquiëʼ. \c 8 \s1 Ruhuöáquiëʼ tu bönniʼ réʼenëʼ huëʼ nudzuʼ ruzödi \r (Mr. 1:40-45; Lc. 5:12-16) \p \v 1 Cateʼ bötjëʼ Jesús lu guíʼa naʼ, söjácalen bönachi zián Lëʼ. \v 2 Bidxinëʼ tu bönniʼ réʼenëʼ huëʼ nudzuʼ ruzödi ga zoëʼ Jesús, ateʼ buzóa zxibëʼ lahuëʼ Jesús, en rëʼ Lëʼ: \p —Xan, channö rë́ʼënuʼ, huáca unuʼ nedaʼ. \p \v 3 Níʼirö Jesús laʼ bulitë nëʼë, en gudanëʼ lëʼ. Rëʼ lëʼ: \p —Rë́ʼëndaʼ. Huöácuʼ dxiʼa. \p Laʼ bunítitë xihuëʼë bönniʼ huëʼ naʼ. \v 4 Níʼirö Jesús gudxëʼ lëʼ: \p —Buyú, cuntu nu guíoʼ caní, pero guyéaj, yöjluíʼi cuinuʼ lahuëʼ bixúz, ateʼ yöjnödzaj le gunná bëʼë Moisés le uluíʼi bönachi chiböácuʼ. \s1 Jesús ruúnëʼ biʼi huen dxin queëʼ tu bönniʼ rinná bëʼë lu gudil-la \r (Lc. 7:1-10) \p \v 5 Cateʼ guyáziëʼ Jesús yödzö Capernaum, bidxinëʼ tu bönniʼ ga zoëʼ, bönniʼ rinná béʼenëʼ tu gáyuʼë bönniʼ röjáquiëʼ gudil-la, ateʼ gútaʼyuëʼ lahuëʼ Jesús, \v 6 en rëʼ Lëʼ: \p —Xan, biʼi huen dxin quiaʼ dëbiʼ yuʼu, réʼebiʼ huëʼ nacúʼunibiʼ bin, ateʼ riguíʼi rizácaʼdaʼabiʼ. \p \v 7 Jesús rëʼ lëʼ: \p —Nedaʼ guídaʼ unaʼ-biʼ. \p \v 8 Bubiʼë didzaʼ bönniʼ naʼ rinná béʼenëʼ bönniʼ röjáquiëʼ gudil-la, en rëʼ Jesús: \p —Xan, bitiʼ nacaʼ zi tsáziuʼ lidxaʼ, pero tsa innasuʼ quiaʼ, ateʼ huöácabiʼ biʼi huen dxin quiaʼ. \v 9 Lëscaʼ nedaʼ, zoa nu rinná beʼe nedaʼ, en nacuʼë caʼ bönniʼ röjáquiëʼ gudil-la rinná béʼegacadaʼ-nëʼ. Cateʼ reaʼ-nëʼ tuëʼ: “Guyéaj niʼ”, rejëʼ. Cateʼ reaʼ-nëʼ iaʼtúëʼ: “Gudá ni”, ridëʼ. Cateʼ reaʼ-nëʼ bönniʼ huen dxin quiaʼ: “Ben dxin ni”, laʼ runtëʼ dxin naʼ. \p \v 10 Cateʼ biyönnëʼ Jesús didzaʼ ni, bubáninëʼ, ateʼ gudxëʼ bönniʼ söjácalenëʼ Lëʼ, rnnëʼ: \p —Le nácatë reaʼ libíʼiliʼ, ga nacuáʼ bönachi Israel, cuntu nu bönniʼ röjxéquiʼdaʼ-nëʼ réajlëʼë nedaʼ ca runëʼ bönniʼ ni. \v 11 Iaʼstú reaʼ libíʼiliʼ: Ilaʼrúaj bönachi zián sacaʼ ga rilén gubidza, en sacaʼ ga ribía gubidza, ateʼ ilaʼböʼlen tsözxö́n Abraham, en Isaac, en Jacob, yehuaʼ yubá niʼ ga rinná bëʼë Dios, \v 12 pero yuguʼ bönniʼ naʼ gurö́ cazëʼ Dios para ilaʼyáziëʼ ga naʼ rinná bëʼë Lëʼ, chúʼunëʼ légaquiëʼ níʼilö ga naʼ naca chul-la, ateʼ niʼ ilaʼbödxëʼ, en uluʼtil-la láyëʼë lu yöl-laʼ ruhuíʼini quégaquiëʼ. \p \v 13 Níʼirö Jesús gudxëʼ bönniʼ naʼ rinná béʼenëʼ bönniʼ röjáquiëʼ gudil-la, rnnëʼ: \p —Böaj lidxuʼ. Ca naʼ réajlëʼu, caʼ gaca quiuʼ. \p Laʼ náʼasö böácatëbiʼ biʼi huen dxin queëʼ naʼ. \s1 Jesús ruúnëʼ xináʼanu nigula queëʼ Pedro \r (Mr. 1:29-31; Lc. 4:38-39) \p \v 14 Bidxinëʼ Jesús lidxëʼ Pedro, ateʼ niʼ biléʼenëʼ-nu xináʼanu nigula queëʼ, dënu lu daʼa, en yúʼunu tu xilá. \v 15 Gudanëʼ Jesús náʼanu, ateʼ laʼ burúajtë xilá naʼ yúʼunu. Níʼirö böásanu, en bunö́dzjanu le gulahuëʼ. \s1 Jesús ruúnëʼ zián nupa teʼe \r (Mr. 1:32-34; Lc. 4:40-41) \p \v 16 Cateʼ chiridzö́ʼ dza naʼ, dujuáʼagaquiëʼ zián bönniʼ yúʼugaca böʼ xihuiʼ légaquiëʼ ga zoëʼ Jesús, ateʼ len yöl-laʼ rinnësö queëʼ bubéajëʼ yuguʼ böʼ xihuiʼ naʼ, en bunëʼ caʼ yúguʼtë nupa teʼe. \v 17 Caní guca para gaca ca naʼ gunnë́ʼ Isaías, bönniʼ bëʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, gunnë́ʼ: “Lëʼ buʼë yuguʼ le rizácaʼruʼ, en buʼë caʼ yuguʼ yödzöhuë́ʼ queë́ruʼ.” \s1 Nupa gulë́ʼëni tsöjácalen Jesús \r (Lc. 9:57-62) \p \v 18 Cateʼ biléʼenëʼ Jesús nacuáʼ bönachi zián gásibiʼilëʼ, gunná béʼenëʼ yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ ilaʼdödëʼ iaʼtsöláʼa nísadoʼ niʼ. \v 19 Bidxinëʼ tu bönniʼ yudoʼ usedi ga naʼ zoëʼ Jesús, en rëʼ Lëʼ: \p —Bönniʼ Usedi, sáʼlenaʼ Liʼ gátiʼtës ga tsejuʼ. \p \v 20 Jesús rëʼ lëʼ: \p —Yuguʼ bözaʼ nacuáʼ zxan guiö́j quégacabaʼ, ateʼ yuguʼ biguínnidoʼ, nudxíagacabaʼ xicáʼagacabaʼ, pero nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, bitiʼ dë ga quíxaj icjaʼ. \p \v 21 Iaʼtúëʼ bönniʼ, náquiëʼ bönniʼ usëda queëʼ Jesús, gudxëʼ Lëʼ: \p —Xan, benna nedaʼ lataj huöjaʼ ga idxinrö dza chibucáchaʼa-nëʼ xuzaʼ. \p \v 22 Jesús gudxëʼ lëʼ: \p —Gudáʼ nedaʼ. Bëʼ lataj yuguʼ bönniʼ tati cazëʼ uluʼcáchëʼë nupa ilátigaca quégaquiëʼ. \s1 Jesús ribequi dxíëʼ böʼ budunuʼ \r (Mr. 4:35-41; Lc. 8:22-25) \p \v 23 Gurenëʼ Jesús lëʼe bárcodoʼ, ateʼ dzágagaquiëʼ Lëʼ bönniʼ usëda queëʼ. \v 24 Níʼirö guyecja böʼ budunuʼ lu nísadoʼ naʼ, ateʼ riyasa ridxíadaʼ nísadoʼ naʼ ga bidxintë riyaza nisa lëʼe bárcodoʼ naʼ. Dëʼ rásiëʼ Jesús lëʼe barco naʼ. \v 25 Níʼirö bilaʼdxinëʼ bönniʼ usëda queëʼ Jesús ga naʼ zoëʼ, ateʼ buluʼsubanëʼ Lëʼ, en tëʼ Lëʼ: \p —Xan, busölá netuʼ. Chirigáchiʼruʼ lu nisa. \p \v 26 Bubiʼë didzaʼ Jesús, en rëʼ légaquiëʼ: \p —¿Bizx que rádxiliʼ? Látiʼdoʼos réajlëʼëliʼ-nëʼ Dios. \p Níʼirö guyasëʼ Jesús, en bulidzëʼ böʼ naʼ recja, en nísadoʼ naʼ, ateʼ laʼ gurö́ʼötë dxi. \v 27 Buluʼbáninëʼ bönniʼ naʼ, taʼnnë́ʼ: \p —¿Nuzxi caz bönniʼ ni? Ruíʼisëʼ didzaʼ, ateʼ böʼ recja, en nísadoʼ tun ca rnnëʼ. \s1 Yuguʼ bönniʼ Gadara yúʼugaca böʼ xihuiʼ légaquiëʼ \r (Mr. 5:1-20; Lc. 8:26-39) \p \v 28 Cateʼ bidxinëʼ Jesús iaʼtsöláʼa nísadoʼ ga naʼ naca lu xiyú yödzö Gadara, bilaʼrúajëʼ chopëʼ bönniʼ ga nacuáʼ ba quégaca nupa nátigaca, dutságagaquiëʼ Jesús. Nácagaquiëʼ síniaʼ, ateʼ cuntu nu gaca tödi laʼ nöza niʼ. \v 29 Laʼ guluíʼitëʼ zidzaj didzaʼ chopëʼ ni, taʼnnë́ʼ: \p —¿Bizxi ral-laʼtuʼ quiuʼ, Jesús, Zxíʼinëʼ Dios? ¿Naruʼ bidxintsoʼ ni dusacaʼ ziʼu netuʼ zíʼalö ca idxín dza queë́tuʼ? \p \v 30 Ga niʼ nacuʼë nacuáʼabaʼ cuchi zián taʼdabaʼ tágubaʼ, nacuáʼabaʼ látiʼdoʼ ga naca ziʼtuʼ. \v 31 Gulaʼnaba yechiʼ böʼ xihuiʼ naʼ Jesús, en të Lëʼ: \p —Channö ubéajuʼ netuʼ, benna lataj tsöjtsúʼugacatuʼ-baʼ cuchi zián niʼ. \p \v 32 Níʼirö Jesús gudxëʼ léguequi: \p —Guliʼtséaj. \p Laʼ bilaʼrúajtë böʼ xihuiʼ, en yöjcházagaca cuchi zián niʼ. \p Níʼirö yúguʼtëbaʼ cuchi zián naʼ yöjbíxitëgacabaʼ ga naca lëʼe guiö́j, en yöjcházagacabaʼ lu nísadoʼ, ga niʼ gulaʼyë́pibaʼ nisa, en gulátibaʼ. \p \v 33 Guládxinëʼ bönniʼ tuʼyúëʼ-baʼ cuchi naʼ, ateʼ buluʼzxúnnajëʼ. Cateʼ bilaʼdxinëʼ lu yödzö, gulaʼguíxjöʼë yúguʼtë lë naʼ guca quégaquiëʼ bönniʼ niʼ gulaʼyúʼu böʼ xihuiʼ légaquiëʼ. \v 34 Níʼirö bilaʼrúaj bönachi lu yödzö niʼ, yöjtságagaquiëʼ Jesús. Cateʼ bilaʼléʼenëʼ Lëʼ, gulátaʼyuëʼ lahuëʼ uzë́ʼë lu xiyúgaquiëʼ naʼ. \c 9 \s1 Jesús ruúnëʼ tu bönniʼ nacúʼuniëʼ bin \r (Mr. 2:1-12; Lc. 5:17-26) \p \v 1 Níʼirö bubenëʼ Jesús lëʼe bárcodoʼ, en gudödëʼ iaʼtsöláʼa nísadoʼ niʼ, ateʼ budxinëʼ ga naca ladzëʼ. \v 2 Niʼ dujuáʼgaquiëʼ tu bönniʼ nacúʼuniëʼ bin ga zoëʼ Jesús, zxoëʼ lu daʼa yaga. Cateʼ biléʼenëʼ Jesús ca naʼ taʼyéajlëʼë bönniʼ ni Lëʼ, gudxëʼ bönniʼ naʼ nacúʼuniëʼ bin, rnnëʼ: \p —Butipa ládxuʼu, zxíʼinaʼdoʼ. Chibuníti lahuaʼ dul-laʼ nabáguʼu. \p \v 3 Nacuʼë caʼ bönniʼ yudoʼ tuʼsédinëʼ niʼ, ateʼ taʼnnë́ʼ lu icja ládxiʼdoʼgaquiëʼ, taʼnnë́ʼ: “Didzaʼ ruʼë bönniʼ ni ruzóa Dios tsöláʼalö.” \p \v 4 Cateʼ réquibeʼenëʼ Jesús le taʼzáʼ ládxiʼgaquiëʼ, rëʼ légaquiëʼ: \p —¿Bizx que rizáʼ ládxiʼliʼ caní le cabí naca tsahuiʼ? \v 5 Bitiʼ naca böniga nu guië́sö bönniʼ ni: “Yuguʼ dul-laʼ nabáguʼu chibuníti lahuaʼ”, pero naca böniga nu gun ga huöásëʼ, en uzéʼenëʼ. \v 6 Naʼa, uluíʼidaʼ libíʼiliʼ nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, dë lu naʼa yöl-laʼ unná bëʼ uniti lahuaʼ dul-laʼ luyú ni. \p Níʼirö Jesús gudxëʼ bönniʼ naʼ nacúʼuniëʼ bin, rnnëʼ: \p —Guyása. Buchisa daʼa yaga quiuʼ, en böaj lidxuʼ. \p \v 7 Níʼirö laʼ guyásatëʼ bönniʼ naʼ nacúʼuniëʼ bin, en bö́ajëʼ lidxëʼ. \v 8 Cateʼ bilaʼléʼenëʼ bönniʼ nacuʼë niʼ lë ni, buluʼbáninëʼ, ateʼ gulaʼguʼë Dios yöl-laʼ ba tuʼ bunödzjëʼ yöl-laʼ huáca caní quégaca bönachi. \s1 Jesús rulidzëʼ Mateo \r (Mr. 2:13-17; Lc. 5:27-32) \p \v 9 Cateʼ buzë́ʼë Jesús niʼ, biléʼenëʼ bönniʼ lëʼ Mateo, röʼë ga naʼ ruquízxjëʼ uláz que yödzö ziʼtuʼ, ateʼ Jesús gudxëʼ lëʼ: \p —Gudáʼ nedaʼ. \p Níʼirö laʼ guyásatëʼ Mateo naʼ, ateʼ saʼyéajlenëʼ Jesús. \p \v 10 Iaʼtú le guca, cateʼ niʼ röʼë Jesús rahuëʼ ga naca lidxëʼ Mateo, zián bönniʼ tuʼquízxjëʼ, en yuguʼ bönniʼ cáʼasö bilaʼdxinëʼ ga zoëʼ, ateʼ gulaʼbö́ʼlenëʼ Jesús tsözxö́n len yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ. \v 11 Cateʼ bönniʼ yudoʼ fariseo bilaʼléʼenëʼ lë ni, gulaʼnábinëʼ yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ Jesús, taʼnnë́ʼ: \p —¿Naruʼ bönniʼ rusédinëʼ libíʼiliʼ rágulentsëʼ tsözxö́n bönniʼ tuʼquízxjëʼ, en iáʼzícaʼrëʼ bönniʼ dul-laʼ? \p \v 12 Cateʼ biyönnëʼ Jesús lë ni, rëʼ légaquiëʼ: \p —Bitiʼ naquíniguequinëʼ bönniʼ nácagaquiëʼ dxiʼa nu un bönachi, pero bönniʼ téʼenëʼ naquíniguequinëʼ nu un bönachi. \v 13 Guliʼtséaj, en buliʼsëda le rnna lë naʼ nazúaj lu guichi láʼayi, le rnna caní: “Rë́ʼëndaʼ uluʼhuéchiʼ ládxiʼgaquiëʼ bönniʼ luzáʼagaquiëʼ, en calëga ilútiëʼ-baʼ böaʼ bëdxi lu bucugu láʼayi quiaʼ.” Bidaʼ ni, calëga para ulídzagacaʼ-nëʼ bönniʼ tsahuiʼ, pero bidaʼ para ulídzagacaʼ-nëʼ bönniʼ dul-laʼ para uluʼbíʼi ládxiʼgaquiëʼ. \s1 Rusédinëʼ Jesús ca ral-laʼ gunruʼ gubasa \r (Mr. 2:18-22; Lc. 5:33-39) \p \v 14 Níʼirö bönniʼ dáʼgaquiëʼ Juan, bönniʼ naʼ buquilëʼ bönachi nisa, bilaʼdxinëʼ ga zoëʼ Jesús, ateʼ gulaʼnábinëʼ Lëʼ, taʼnnë́ʼ: \p —¿Bizx que naʼ netuʼ, encaʼ yuguʼ bönniʼ yudoʼ fariseo, zián luzuí runtuʼ gubasa, pero yuguʼ bönniʼ usëda quiuʼ Liʼ bitiʼ tunëʼ gubasa? \p \v 15 Bubiʼë didzaʼ Jesús, en rëʼ légaquiëʼ: \p —¿Naruʼ huácatsö ilaʼsëbi ládxiʼgaca nupa nacuáʼ laní que yöl-laʼ rutsaga naʼ tsanni niʼ bönniʼ rutsaga nëʼë zóalenëʼ légaquiëʼ? Zaʼ dza cateʼ idúëʼ bönniʼ naʼ rutsaga nëʼë ga nacuʼë. Dza níʼirö ilunëʼ gubasa. \p \v 16 Bucúdzuʼë didzaʼ Jesús, rnnëʼ: \p —Cuntu nu un tu lariʼ tëbi len lariʼ cubi, tuʼ uxúʼuni lariʼ cubi naʼ nuguʼë lariʼ tëbi naʼ, ateʼ ichö́zaʼrö lariʼ tëbi naʼ. \v 17 Lëscaʼ caní, cuntu nu bönniʼ riguë́ʼënëʼ xisi uva cubi tu lu buzudi guídi gula, tuʼ galaj ilëbi xisi uva cubi naʼ, en uzxuzxaj buzudi guídi gula naʼ, ateʼ gaca ditaj xisi uva naʼ, ateʼ initi caʼ buzudi guídi naʼ. Rigáʼaruʼ xisi uva cubi tu lu buzudi guídi cubi, ateʼ irópatë taca chiʼi. \s1 Rubanbiʼ biʼi nigula queëʼ Jairo, en ruhuöácanu tu nigula gudannu lariʼ nácuëʼ Jesús \r (Mr. 5:21-43; Lc. 8:40-56) \p \v 18 Tsanni niʼ Jesús ruíʼilenëʼ légaquiëʼ didzaʼ ni, tu bönniʼ rinná béʼenëʼ bönachi judío bidxinëʼ ga zoëʼ, ateʼ buzóa zxibëʼ lahuëʼ Jesús, en rëʼ Lëʼ: \p —Biʼi nigúladoʼ quiaʼ laʼ gútitëbiʼ. Gudá ixóa noʼo lëbiʼ, ateʼ ubanbiʼ. \p \v 19 Laʼ guzuítenëʼ Jesús, en saʼyéajlenëʼ lëʼ. Dzágagaquiëʼ bönniʼ usëda queëʼ Lëʼ. \p \v 20 Níʼirö bidxinnu tu nigula zacaʼ cúdzuʼlëʼ Jesús, chiguca chinnu iz réʼenu, bitiʼ ruhuíʼi rön queë́nu que huëʼ quégaca cázanu nigula, ateʼ gudannu lariʼ nácuëʼ Jesús. \v 21 Caní bennu tuʼ rizáʼ ládxiʼnu, rnnanu: Channö cansaʼ zxëʼ, huöácaʼ. \v 22 Níʼirö buécjëʼ Jesús, en ruyúëʼ lënu, ateʼ rëʼë-nu: \p —Butipa ládxuʼu, zxíʼinaʼdoʼ. Chiböácateuʼ tuʼ réajlëʼu nedaʼ. \p Laʼ náʼasö böácatënu. \p \v 23 Cateʼ bidxinëʼ Jesús lidxëʼ bönniʼ unná bëʼ naʼ, biléʼenëʼ nacuʼë niʼ bönniʼ tuʼcödxëʼ gui, en nupa taʼbödxi yechiʼ. \v 24 Jesús rëʼ légaquiëʼ: \p —Guliʼcuita ni, tuʼ cabí nátibiʼ biʼi nigúladoʼ ni. Rásisibiʼ naʼ. \p Níʼirö nupa nacuáʼ niʼ buluʼtitaj Lëʼ. \p \v 25 Cateʼ chinubéajëʼ Jesús bönachi naʼ níʼilö, guyáziëʼ, en gudélëʼë náʼabiʼ biʼi nigula naʼ, ateʼ laʼ guyásatëbiʼ. \v 26 Guzë́ didzaʼ ca guca lë ni, ateʼ bilaʼyöni bönachi nacuáʼ idútë luyú naʼ. \s1 Jesús ruúnëʼ bönniʼ nachul-la guiö́j lógaquiëʼ \p \v 27 Cateʼ Jesús burúajëʼ niʼ, chopëʼ bönniʼ nachul-la guiö́j lógaquiëʼ söjácalenëʼ Lëʼ. Tuʼë zidzaj didzaʼ, taʼnnë́ʼ: \p —Zxíʼini xiʼsóëʼ David, buéchiʼ ladxiʼ netuʼ. \p \v 28 Cateʼ bidxinëʼ Jesús ga naca lu yuʼu, bilaʼdxinëʼ chopëʼ bönniʼ naʼ nachul-la guiö́j lógaquiëʼ ga zoëʼ. Jesús gunábinëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ: \p —¿Ba réajlëʼëliʼ nedaʼ, huáca unaʼ libíʼiliʼ? \p Légaquiëʼ taʼnnë́ʼ: \p —Ön, Xan. \p \v 29 Níʼirö Jesús gudanëʼ guiö́j lógaquiëʼ, ateʼ rnnëʼ: \p —Ca réajlëʼëliʼ, caʼ gaca queë́liʼ. \p \v 30 Laʼ böáljatë guiö́j lógaquiëʼ. Níʼirö Jesús buzenëʼ bach légaquiëʼ, rnnëʼ: \p —Guliʼgüíʼiticaʼsö ládxiʼliʼ cuntu nu inözi lë ni. \p \v 31 Cateʼ buluʼrúajëʼ niʼ, laʼ buluʼzëtëʼ didzaʼ idútë luyú niʼ ca naca lë naʼ benëʼ Jesús. \s1 Jesús ruúnëʼ tu bönniʼ bitiʼ ruʼë didzaʼ \p \v 32 Cateʼ Jesús, en yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ buluʼrúajëʼ tu lu yuʼu, bilaʼdxinëʼ bönniʼ ga zoëʼ Jesús nachë́ʼgaquiëʼ lahuëʼ tu bönniʼ bitiʼ ruʼë didzaʼ, tuʼ yuʼu lëʼ böʼ xihuiʼ. \v 33 Cateʼ bubéajëʼ Jesús böʼ xihuiʼ naʼ, laʼ gunnëtëʼ bönniʼ naʼ bitiʼ guca guʼë didzaʼ. Buluʼbáninëʼ bönniʼ nacuʼë niʼ, taʼnnë́ʼ: \p —Catu caz riléʼetuʼ le caní ladaj bönachi Israel. \p \v 34 Níʼirö bönniʼ yudoʼ fariseo gulaʼnnë́ʼ queëʼ Jesús, taʼnnë́ʼ: \p —Bönniʼ ni rubéajëʼ yuguʼ böʼ xihuiʼ, rugunëʼ dxin yöl-laʼ unná bëʼ que xángaca böʼ xihuiʼ naʼ. \s1 Jesús ruhuéchiʼ ládxëʼë bönachi zián \p \v 35 Gudë́ʼ Jesús idú gásibiʼilö gapa nacuáʼ yödzö zxön, en gapa nacuáʼ yö́dzödoʼ, ateʼ gapa naca lu yuʼu ga tuʼdubëʼ tuʼsëdëʼ bönniʼ judío queëʼ Dios. Rusédinëʼ Jesús bönachi nacuáʼ niʼ, en runëʼ libán que didzaʼ dxiʼa ca rinná bëʼë Dios. Bunëʼ yúguʼtë nupa bi taʼguíʼi taʼzacaʼ yuguʼ lu yödzö naʼ. \v 36 Cateʼ Jesús biléʼenëʼ bönniʼ zián niʼ, buéchiʼ ládxëʼë légaquiëʼ, tuʼ taʼguíʼi taʼzáquiëʼ, en nudú ládxiʼgaquiëʼ ca raca quégacabaʼ böʼcuʼ zxilaʼ bitiʼ zoa nu ruyú légacabaʼ. \v 37 Níʼirö Jesús rëʼ yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ, rnnëʼ: \p —Le nácatë dëdaʼ yöla, pero nabábasö nupa tuʼlapa. \v 38 Que lë ni naʼ, guliʼgátaʼyu lahuëʼ Dios, náquiëʼ Xan yöla naʼ, inábiliʼ-nëʼ isö́l-lëʼë bönniʼ huen dxin uluʼlapëʼ yöla queëʼ. \c 10 \s1 Jesús ribö́ëʼ bönniʼ ilácagaquiëʼ gubáz queëʼ \r (Mr. 3:13-19; Lc. 6:12-16) \p \v 1 Níʼirö bulidzëʼ Jesús idxínnutëʼ bönniʼ usëda queëʼ, en budödëʼ lu náʼagaquiëʼ yöl-laʼ unná bëʼ para uluʼbéajëʼ böʼ xihuiʼ yúʼugaca bönachi, en uluʼúnëʼ yúguʼtë nupa teʼe, en yúguʼtë nupa bi taʼguíʼi taʼzacaʼ. \p \v 2 Caní naca lágaquiëʼ idxínnutëʼ gubáz naʼ nasö́l-lëʼë Jesús: \q1 Simón, (lëʼ caʼ Pedro), \q1 Andrés, (bö́chëʼë Simón naʼ), \q1 Jacobo, (zxíʼinëʼ Zebedeo), \q1 Juan, (bö́chëʼë Jacobo naʼ), \q1 \v 3 Felipe, Bartolomé, Tomás, \q1 Mateo, (bönniʼ uquízxaj), \q1 Jacobo, (zxíʼinëʼ Alfeo), \q1 Lebeo, (lëʼ caʼ Tadeo), \q1 \v 4 Simón, (bönniʼ ruíʼi ládxëʼë yödzö queëʼ), \q1 Judas Iscariote, (bönniʼ udödëʼ Jesús lu náʼagaquiëʼ bönniʼ ilútiëʼ Lëʼ). \s1 Jesús risö́l-lëʼë gubáz queëʼ tsöjéngaquiëʼ libán \r (Mr. 6:7-13; Lc. 9:1-6) \p \v 5 Níʼirö Jesús gusö́l-lëʼë idxínnutëʼ bönniʼ ni tsöjéngaquiëʼ libán, ateʼ gunná béʼenëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ: \p —Bitiʼ tséajliʼ ga nacuáʼ bönachi bitiʼ nácagaca judío, en bitiʼ tsúʼuliʼ ládzagaca bönachi nacuáʼ luyú Samaria. \v 6 Guliʼtséaj ga nacuáʼ bönachi Israel, nácagaquiëʼ ca böʼcuʼ zxílaʼdoʼ nanítigacabaʼ. \v 7 Guliʼtsöjén libán, innaliʼ: “Chibidxín galaʼ dza Dios, Nu naʼ zoa yehuaʼ yubá, inná bëʼë luyú ni.” \v 8 Buliʼún nupa teʼe. Buliʼún dxiʼa nupa teʼe huëʼ nudzuʼ ruzödi. Buliʼsubán nupa chinátigaca. Buliʼbéaj böʼ xihuiʼ yúʼugaca bönachi. Bénnasaʼ queë́liʼ yöl-laʼ unná bëʼ ni. Buliʼgún dxin le, en bitiʼ bi uquízxjaliʼ. \p \v 9 ’Bitiʼ bi guáʼaliʼ lu buzudi queë́liʼ, calëga dumí oro, en calëga dumí plata, en calëga dumí lásidoʼ. \v 10 Bitiʼ guáʼaliʼ yöxaj yöta queë́liʼ le gáguliʼ laʼ nöza. Tuz lariʼ ixóa yenliʼ, en bitiʼ guáʼaliʼ xiráchuliʼ o xiyaga queë́liʼ, tuʼ idzöli quézinëʼ bönniʼ huen dxin le gahuëʼ. \p \v 11 ’Gátiʼtës yödzö zxön o yö́dzödoʼ ga idxinliʼ, guliʼnaba nuzxi naca idú ladxiʼ lu yödzö niʼ, ateʼ ugáʼanaliʼ lidxi nu naʼ cateʼ gálaʼrö dza urúajliʼ yödzö naʼ. \v 12 Cateʼ tsúʼuliʼ tu lu yuʼu, buliʼgapa Dios bönachi nacuáʼ lu yuʼu naʼ, inábiliʼ-nëʼ Dios unödzjëʼ quégaquiëʼ le cuéqui dxi icja ládxiʼdoʼgaquiëʼ. \v 13 Channö bönachi nacuáʼ lu yuʼu niʼ nácagaca lesacaʼ, ugáʼanalen le ribequi dxi ladxiʼ naʼ léguequi, pero channö bönachi naʼ cabí nácagaca lesacaʼ, inábaliʼ cabí ugáʼana lë naʼ ribequi dxi ladxiʼ len léguequi. \v 14 Gátiʼtës ga idxinliʼ ga bönachi niʼ bitiʼ ilún libíʼiliʼ bal, en bitiʼ uluʼzë́ nagui xtídzaʼliʼ, buliʼrúaj lu yuʼu niʼ o yödzö niʼ, ateʼ guliʼcuíbi bëchtö daʼ lëʼe lábaliʼ, le uluíʼi léguequi nabágaʼgaca xíguiaʼ. \v 15 Le nácatë reaʼ libíʼiliʼ, cateʼ idxín dza ichúguiëʼ Dios quégaca bönachi, ilaʼguíʼi ilaʼzácaʼrö bönachi yödzö naʼ ca ilaʼguíʼi ilaʼzacaʼ bönachi gulaʼcuáʼ yödzö Sodoma, en yödzö Gomorra, nupa niʼ busunítiëʼ Dios. \s1 Nupa bitiʼ taʼyéajlëʼ uluʼsacaʼ ziʼ nupa dáʼgaca Cristo \p \v 16 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Buliʼyútsöcaʼ, nedaʼ risö́l-laʼa libíʼiliʼ, ateʼ gácaliʼ ca böʼcuʼ zxílaʼdoʼ taʼdabaʼ ga dzö́ʼöbaʼ böʼcuʼ guíʼa síniaʼ. Guliʼgaca sinaʼ ca nácagacabaʼ sinaʼ bëla síniaʼ, pero guliʼgaca caʼ nöxaj ladxiʼ ca nácagacabaʼ guʼdödoʼ. \v 17 Guliʼgún chiʼi cuinliʼ quégaca bönachi, tuʼ uluʼdödëʼ libíʼiliʼ lu náʼagaquiëʼ bönniʼ yúlahuiʼ, en ilaʼguínëʼ libíʼiliʼ gapa naca lu yuʼu ga tuʼdubëʼ tuʼsëdëʼ bönniʼ judío queëʼ Dios. \v 18 Lëscaʼ caní, ilaʼchë́ʼë libíʼiliʼ lógaquiëʼ bönniʼ lo, en lógaquiëʼ bönniʼ taʼnná bëʼë, tuʼ dáʼaliʼ nedaʼ. Caní gaca para gaca gunliʼ ba nalí quiaʼ lógaquiëʼ bönniʼ niʼ, en lógaquiëʼ bönniʼ bitiʼ nácagaquiëʼ judío. \v 19 Níʼirö cateʼ uluʼdödëʼ libíʼiliʼ lu náʼagaquiëʼ bönniʼ unná bëʼ naʼ, bitiʼ cö́ʼöliʼ böniga nacxi innaliʼ, tuʼ ichizëʼ Dios icja ládxiʼdoʼoliʼ didzaʼ güíʼiliʼ, en ca innaliʼ laʼ dza náʼasö. \v 20 Calëga libíʼisiliʼ naʼ innaliʼ, pero Dios Böʼ Láʼayi, Nu naʼ risö́l-lëʼë Xúziruʼ Dios queë́liʼ, Lë cazëʼ sóalenëʼ libíʼiliʼ, en guʼë didzaʼ. \p \v 21 ’Ilaʼcuáʼ bönachi uluʼdödi bö́chiʼguequi lu náʼagaquiëʼ bönniʼ ilútiëʼ légaquiëʼ, en lëscaʼ caní, bönniʼ nácagaquiëʼ xuz uluʼdödëʼ zxíʼinigaquiëʼ, ateʼ ilaʼcuáʼabiʼ biʼi ilaʼdáʼbagaʼbiʼ xúzgacabiʼ, en ilunbiʼ ga ilátiëʼ xúzgacabiʼ naʼ. \v 22 Yúguʼtë bönachi uluʼzóa libíʼiliʼ tsöláʼalö tuʼ dáʼaliʼ nedaʼ, pero nu ugáʼana tsutsu ga idxinrö dza údxi, nu ni ulá. \v 23 Cateʼ uluʼsacaʼ ziʼ bönachi libíʼiliʼ tu lu yödzö, buliʼzxunnaj niʼ, ateʼ tséajliʼ iaʼtú yödzö, tuʼ reaʼ libíʼiliʼ, huödaʼ nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, zíʼalö cateʼ údxi gunliʼ libán gapa nacuáʼ yuguʼ yödzö quégaca bönachi Israel. \p \v 24 ’Nútiʼtës bönniʼ náquiëʼ bönniʼ usëda bitiʼ nácarëʼ lo ca nu rusëdi lëʼ, en lëscaʼ caní, nu bönniʼ náquiëʼ huen dxin bitiʼ nácarëʼ lo ca xanëʼ. \v 25 Nu naʼ naca bönniʼ usëda ral-laʼ udzéjanëʼ channö huadéliʼnëʼ gáquiëʼ ca naca nu rusëdi lëʼ, ateʼ bönniʼ huen dxin naʼ ral-laʼ udzéjanëʼ channö gáquiëʼ ca naca xanëʼ. Channö taʼnnë́ʼ quiaʼ nedaʼ, bönniʼ xan yuʼu, taʼnnë́ʼ nacaʼ Belzebú tuʼ xihuiʼ, ilaʼnnë́ zíʼirëʼ quégaca bönachi táʼgaquiëʼ nedaʼ. \s1 Nu ral-laʼ gádxiruʼ \r (Lc. 12:2-9) \p \v 26 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Que lë ni naʼ, bitiʼ gádxiliʼ bönachi. Hualáʼ lahui yúguʼtë le raca bëdxi lándoʼos, ateʼ huáca bëʼ yúguʼtë le nagachiʼ. \v 27 Yuguʼ didzaʼ ruíʼilenaʼ libíʼiliʼ ga naca chul-la, guliʼquixjöʼ ga naca lu beníʼ, ateʼ le reaʼ libíʼiliʼ ga nagachiʼ, guliʼnnë́ zidzaj ga naca lahuiʼ lógaca bönachi. \v 28 Bitiʼ gádxiliʼ nupa tuti le nácagaca caz bönachi, pero bitiʼ gaca uluʼsuniti böʼ naca cázaruʼ. Guliʼgadxi Dios, Bönniʼ naʼ gaca gútiëʼ idútë le nácaliʼ, en chúʼunëʼ böʼ naca cázaliʼ lu guíʼ gabila. \p \v 29 ’Taʼdáʼubaʼ chópabaʼ biguínnidoʼ len tu dumí lásidoʼ, pero bitiʼ ibíxibaʼ tubaʼ lu yu channö cabí ruʼë Xúziruʼ Dios lataj gaca caní. \v 30 Lëscaʼ caní, nabábagaca yúguʼtë guitsaʼ ícjaliʼ lahuëʼ Dios. \v 31 Que lë ni naʼ, bitiʼ gádxiliʼ. Ruíʼitërö ládxëʼë Dios libíʼiliʼ ca ruíʼi ládxëʼë-baʼ zianbaʼ biguínnidoʼ. \s1 Yuguʼ bönniʼ taʼzíʼ lu náʼagaquiëʼ Cristo lógaca bönachi \r (Lc. 12:8-9) \p \v 32 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Nu bönniʼ siʼ lu nëʼë nedaʼ lógaca bönachi, nedaʼ siʼ lu naʼa bönniʼ naʼ lahuëʼ Xuzaʼ zoëʼ yehuaʼ yubá. \v 33 Bönniʼ taʼdáʼbaguëʼë lógaca bönachi, ilaʼnnë́ʼ bitiʼ taʼdë́ʼë nedaʼ, lëscaʼ caní nedaʼ táʼbagaʼa légaquiëʼ lahuëʼ Xuzaʼ zoëʼ yehuaʼ yubá. \s1 Jesús náquiëʼ le run ga ilaʼrúaj choplö bönachi \r (Lc. 12:51-53; 14:26-27) \p \v 34 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Bitiʼ guéquiliʼ zaʼa idiguʼa le ribequi dxi bönachi yödzölió ni. Bitiʼ zaʼa idiguʼa le ribequi dxi, pero zaʼa idiguʼa le gun ga ilaʼrúaj choplö bönachi. \v 35 Zaʼa ni, ateʼ gunaʼ ga ilaʼdáʼbagaʼ bönachi xúzguequi, ateʼ yuguʼ nigula ilaʼdáʼbagaʼnu caʼ xináʼagacanu. Lëscaʼ caní, yuguʼ nigula zxoaʼ lídxigacanu ilaʼdáʼbagaʼnu xtoʼ zxíʼininu. \v 36 Caní gaca, laʼ diʼa dzasö quégaca bönachi uluʼsacaʼ ziʼ luzë́ʼeguequi. \p \v 37 ’Nu nadxíʼirö xuz xinëʼe ca nadxíʼi nedaʼ, bitiʼ naca bachi nu naʼ taʼ nedaʼ, ateʼ nu nadxíʼirö biʼi bönniʼ que o biʼi nigula que ca nadxíʼi nedaʼ, bitiʼ naca bachi nu naʼ taʼ nedaʼ. \v 38 Nu bitiʼ siʼ lu nëʼe gaca ca tu bönniʼ söjtë́ʼë lëʼe yaga cruz, en taʼ nedaʼ, bitiʼ naca bachi guequi quiaʼ nedaʼ. \v 39 Nu ruíʼi ladxiʼ gun chiʼi yöl-laʼ naʼbán que, uniti le, pero nu uniti yöl-laʼ naʼbán que tuʼ daʼ nedaʼ, ulá nu naʼ. \s1 Yuguʼ le ubiʼë Dios queë́ruʼ \r (Mr. 9:41) \p \v 40 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Nu gun libíʼiliʼ bal, nedaʼ caʼ gun bal, ateʼ nu naʼ gun nedaʼ bal, gun bal caʼ Dios Xuz nasö́l-lëʼë nedaʼ. \v 41 Nu gun bal tu bönniʼ ruʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios tuʼ ruʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, huadeliʼ nu naʼ lu nëʼë Dios laʼ leze naʼ idéliʼnëʼ bönniʼ ruʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios. Lëscaʼ caní, nu gun bal tu bönniʼ tsahuiʼ tuʼ náquiëʼ bönniʼ tsahuiʼ, huadeliʼ nu naʼ lu nëʼë Dios laʼ leze naʼ idéliʼnëʼ bönniʼ tsahuiʼ. \v 42 Nútiʼtës nu unödzaj queëʼ tu bö́nniʼdoʼ ni tu zxibíndoʼos nisa tuʼ náquiëʼ bönniʼ usëda quiaʼ nedaʼ, le nácatë reaʼ libíʼiliʼ, bitiʼ uniti nu naʼ le ral-laʼ siʼ lu nëʼë Dios. \c 11 \s1 Taʼdxinëʼ bönniʼ nasö́l-lëʼë Juan ga zoëʼ Jesús \r (Lc. 7:18-35) \p \v 1 Cateʼ Jesús budxi buzéajniʼinëʼ yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ, buzë́ʼë niʼ, saʼyéajëʼ röjsédinëʼ bönachi, en röjenëʼ libán yuguʼ lu ládzagaca bönachi naʼ. \p \v 2 Juan, bönniʼ buquilëʼ bönachi nisa, niʼ yuʼë lidxi guíë, ateʼ biyönnëʼ ca nácagaca le runëʼ Jesús. Níʼirö Juan naʼ gusö́l-lëʼë chopëʼ bönniʼ dáʼgaquiëʼ lëʼ, ateʼ bilaʼdxinëʼ ga naʼ zoëʼ Jesús. \v 3 Chopëʼ ni gulaʼnábinëʼ Jesús, tëʼ Lëʼ: \p —¿Nacuʼ Liʼ Cristo, Bönniʼ naʼ ral-laʼ idxinëʼ yödzölió ni, o ral-laʼ cöztuʼ dza idxinëʼ iaʼtúëʼ bönniʼ? \p \v 4 Bubiʼë didzaʼ Jesús, rëʼ légaquiëʼ: \p —Guliʼtséaj tsöjtíxjöiʼiliʼ-nëʼ Juan lë ni riyö́niliʼ, en riléʼeliʼ. \v 5 Guliʼtsöjödxëʼ ca raca, tuʼléʼenëʼ bönniʼ guchul-la guiö́j lógaquiëʼ, ateʼ tuʼzë́ʼë bönniʼ bitiʼ guca ilaʼdë́ʼ. Nuhuöácagaquiëʼ bönniʼ güíʼiguequinëʼ huëʼ nudzuʼ ruzödi, ateʼ taʼyönnëʼ bönniʼ gulaʼcö́dzuëʼ. Nnitaʼ nabángaquiëʼ bönniʼ gulátiëʼ, ateʼ raca libán que didzaʼ dxiʼa lógaca bönachi yechiʼ. \v 6 Bicaʼ ba nu bönniʼ bitiʼ gáquiëʼ chopa ládxëʼë, bitiʼ ubéaj ládxëʼë nedaʼ. \p \v 7 Cateʼ yuguʼ bönniʼ naʼ dáʼgaquiëʼ Juan buluʼzë́ʼë söjhuö́jgaquiëʼ, níʼirö gusí lahuëʼ Jesús ruíʼilenëʼ bönachi nacuáʼ niʼ didzaʼ ca naca queëʼ Juan naʼ. Rëʼ légaquiëʼ: \p —¿Bizxi gúʼuniliʼ iléʼeliʼ cateʼ niʼ guyéajliʼ lu lataj cáʼasö? ¿Naruʼ gúʼuniliʼ iléʼeliʼ-nëʼ tu bönniʼ náquiëʼ ca tu gui ruzecaj böʼ recja le? \v 8 Channö cabí, ¿bizxi gúʼuniliʼ iléʼeliʼ? ¿Naruʼ gúʼuniliʼ iléʼeliʼ-nëʼ tu bönniʼ nácuëʼ lariʼ dxíʼadoʼ? Nöz quéziliʼ bönniʼ nácugaquiëʼ lariʼ dxíʼadoʼ nacuʼë lídxigaquiëʼ bönniʼ taʼnná bëʼë. \v 9 Channö cabí, ¿bizxi gúʼuniliʼ iléʼeliʼ? ¿Naruʼ gúʼuniliʼ iléʼeliʼ-nëʼ tu bönniʼ ruʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios? Caʼ naca, réquidaʼ. Reaʼ libíʼiliʼ, biléʼeliʼ-nëʼ tu bönniʼ nácatërëʼ lo ca iaʼzícaʼrëʼ bönniʼ guluʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios. \v 10 Caní naca, tuʼ náquiëʼ Juan bönniʼ naʼ ruíʼi didzaʼ le nazúaj lu guichi láʼayi ca naca queëʼ, le rnna: \q1 Buyú, risö́l-laʼa bönniʼ gubáz quiaʼ, inö́ruëʼ ca Liʼ. \q1 Lëʼ upë́ʼë nöza ga töduʼ. \m \v 11 Le nácatë reaʼ libíʼiliʼ. Idútë yödzölió ni, cuntu nu zoa nácarö lo ca Juan, bönniʼ niʼ buquilëʼ bönachi nisa, pero nu naca cuídiʼdoʼos ga rinná bëʼ Nu naʼ zoa yehuaʼ yubá nácatërö lo ca Juan naʼ. \p \v 12 ’Cateʼ niʼ gusí lahuëʼ buquilëʼ Juan bönachi nisa, ga ridxintë naʼa dza, bayudxi túngaca bönachi para taʼyaza ga rinná bëʼë Bönniʼ naʼ zoëʼ yehuaʼ yubá, ateʼ nupa tunsö bayudxi taʼdeliʼ le. \v 13 Ga bidxintë dza naʼ blëʼë Juan, le rinná bëʼ xibá queëʼ Moisés, en le buluʼzúajëʼ lu guichi yúguʼtë bönniʼ guluʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios guluíʼi didzaʼ ca rinná bëʼë Bönniʼ naʼ zoëʼ yehuaʼ yubá. \v 14 Channö rë́ʼëniliʼ siʼ lu náʼaliʼ lë ni, ral-laʼ inö́ziliʼ Juan naʼ náquiëʼ Elías, bönniʼ niʼ bëʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, bönniʼ naʼ Dios gunnë́ʼ ral-laʼ iláʼ lahuëʼ leyúbölö dza ni zóaruʼ naʼa. \v 15 Nu zoa nagui, en riyöni ral-laʼ uzë́ nagui. \p \v 16 ’¿Bizxi ubéquiʼtsedaʼ ca nácagaca bönachi nacuáʼ dza ni zóaruʼ naʼa? Nácagaquiëʼ ca yuguʼ bíʼidoʼ taʼbö́ʼöbiʼ lu yë́ʼëyi. Zidzaj tuʼlídzabiʼ luzáʼagacabiʼ, \v 17 taʼnnabiʼ: “Rucö́dxituʼ queë́liʼ gui. ¿Bizx que bitiʼ ruyáʼaliʼ? Rul-la yéchiʼtuʼ queë́liʼ. ¿Bizx que bitiʼ ribödxi yéchiʼliʼ?” \v 18 Caní nácaliʼ, tuʼ bidëʼ Juan, ateʼ tuʼ cabí güíʼi gudahuëʼ ca ráguliʼ libíʼiliʼ, gunnëliʼ queëʼ, gunnaliʼ: “Tuʼ xihuiʼ dzágui lëʼ.” \v 19 Níʼirö bidxinaʼ nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, ateʼ reʼaj rahuaʼ, ateʼ rnnëliʼ quiaʼ, rnnaliʼ: “Náquiëʼ bönniʼ huágulëʼë, en bönniʼ reʼjëʼ. Náquiëʼ luzáʼagaquiëʼ bönniʼ uquízxaj, en iaʼzícaʼrö huen dul-laʼ.” Yöl-laʼ réajniʼi queëʼ Dios naca bëʼ niʼa que le tun nupa taʼzíʼ lu në́ʼeguequi le. \s1 Le gaca que nu bitiʼ run ca rnna xtídzëʼë Dios \r (Lc. 10:13-15) \p \v 20 Níʼirö gusí lahuëʼ Jesús ruzenëʼ bach bönachi nacuáʼ yuguʼ yödzö gapa niʼ benëʼ zián yöl-laʼ huáca, tuʼ cabí tuʼbíʼini ládxiʼguequi. \v 21 Gudxëʼ léguequi: \p —Bicaʼ bayechiʼ libíʼiliʼ, bönachi Corazín. Bicaʼ bayechiʼ libíʼiliʼ, bönachi Betsaida. Laʼtuʼ gulaca lu yödzö Tiro, en lu yödzö Sidón yuguʼ yöl-laʼ huáca benaʼ ga zóaliʼ, dza níʼtëlö uluʼbíʼi ládxiʼgaca bönachi yödzö Tiro, en yödzö Sidón naʼ, en ilácugaca lariʼ tëbi, en uluʼdxía dö ícjaguequi, le uluʼluíʼi tuʼbíʼi ládxiʼgaca bönachi naʼ. \v 22 Naʼa, nedaʼ reaʼ libíʼiliʼ, cateʼ idxín dza ichúguiëʼ Dios quégaca bönachi, quíʼi sácaʼröliʼ libíʼiliʼ ca ilaʼguíʼi ilaʼzacaʼ bönachi yödzö Tiro, en yödzö Sidón, nupa naʼ busunítiëʼ Dios. \v 23 Libíʼiliʼ, bönachi Capernaum, guca queë́liʼ ca bidxíntëliʼ ga nu riyaza yehuaʼ yubá. Huö́tjaliʼ lu guíʼ gabila. Laʼtuʼ gulaca yuguʼ yöl-laʼ huáca benaʼ ga zóaliʼ lu yödzö Sodoma, uluʼgáʼana bönachi yödzö niʼ ga ridxintë naʼa dza. \v 24 Naʼa, nedaʼ reaʼ libíʼiliʼ, cateʼ idxín dza ichúguiëʼ Dios quégaca bönachi, quíʼi sácaʼröliʼ libíʼiliʼ ca ilaʼguíʼi ilaʼzacaʼ bönachi Sodoma naʼ. \s1 Rnnëʼ Jesús: “Guliʼdá ga zoaʼ, uzíʼ ládxiʼliʼ” \r (Lc. 10:21-22) \p \v 25 Dza naʼ bëʼë didzaʼ Jesús, rnnëʼ: \p —Xuzaʼ, nacuʼ Xani yehuaʼ yubá, en Xani luyú ni. Riguʼa Liʼ yöl-laʼ ba, tuʼ bucáchuʼu lë ni, para cabí ilaʼléʼenëʼ bönniʼ taʼyéajniʼideʼenëʼ le, pero buluíʼinuʼ nupa nácagaca ca yuguʼ bíʼidoʼ le. \v 26 Caʼ gaca, Xuzaʼ, tuʼ caní guyaza ládxuʼu Liʼ. \v 27 Yúguʼtë nudödëʼ Xuzaʼ lu naʼa. Cuntu nu nunbëʼ nedaʼ, Zxíʼinëʼ Dios, pero tuzëʼ Dios Xuz, en cuntu nu nunbëʼ Dios Xuz, pero tuzaʼ nedaʼ, Zxíʼinëʼ Dios, encaʼ nupa naʼ rë́ʼëndaʼ uluíʼidaʼ léguequi Dios Xuz. \v 28 Guliʼdá ga zoaʼ yúguʼtëliʼ röjxéquiʼliʼ tuʼ rúnticaʼsiliʼ dxin que yöl-laʼ yudoʼ, en nuáʼaliʼ yuaʼ ziʼi quégaca xibá que, ateʼ nedaʼ gunaʼ ga uzíʼ ládxiʼliʼ. \v 29 Lu yöl-laʼ nöxaj ladxiʼ queë́liʼ guliʼgún xichinaʼ, gácaliʼ ca bëdxi taʼzíʼibaʼ yuguʼ quégacabaʼ. Guliʼsëda lu naʼa nedaʼ, tuʼ nacaʼ nöxaj ladxiʼ, en doʼ ladxiʼ, ateʼ idzöli yöl-laʼ ruzíʼ ladxiʼ queë́liʼ, le cuéqui dxi ládxiʼliʼ. \v 30 Yuguʼ naʼ uguʼa libíʼiliʼ, le naca le inná béʼedaʼ libíʼiliʼ, bitiʼ naca böniga, ateʼ yuaʼ uguʼa libíʼiliʼ le naca le rusédidaʼ, dzáʼdoʼos naca. \c 12 \s1 Taʼlecjëʼ do bönniʼ usëda queëʼ Jesús dza láʼayi \r (Mr. 2:23-28; Lc. 6:1-5) \p \v 1 Dza niʼ, le naca dza láʼayi quégaquiëʼ bönniʼ judío, gudödëʼ Jesús gapa dë yöla zxoaʼ xtila, ateʼ taʼdunëʼ bönniʼ usëda queëʼ, en gusí lógaquiëʼ taʼlecjëʼ do ga dxía zxoaʼ xtila, en tahuëʼ zxoaʼ xtila naʼ. \v 2 Cateʼ bilaʼléʼenëʼ bönniʼ yudoʼ fariseo lë ni, tëʼ Jesús: \p —Buyútsöcaʼ, tunëʼ bönniʼ usëda quiuʼ le cabí ral-laʼ gunruʼ dza láʼayi. \p \v 3 Níʼirö Jesús gudxëʼ légaquiëʼ: \p —¿Naruʼ cabí nulábaniliʼ lu guichi láʼayi bi benëʼ David cateʼ gudunëʼ, ateʼ gulaʼdún caʼ nupa gulaʼcuáʼlen lëʼ? \v 4 Guyuʼë lu yuʼu queëʼ Dios, en gudahuëʼ yuguʼ yöta xtila nagúʼugaquiëʼ lu bucugu láʼayi, le cabí ral-laʼ gahuëʼ lëʼ, en bitiʼ ral-laʼ ilahuëʼ bönniʼ gulaʼcuáʼlenëʼ lëʼ, pero légacsëʼ bixúz dë lataj ilahuëʼ le. \v 5 ¿Naruʼ cabí nulábaniliʼ le rinná bëʼ xibá queëʼ Moisés ca tunëʼ bixúz yuguʼ dza láʼayi? Tunëʼ dxin löʼa yudoʼ yuguʼ dza láʼayi, en bitiʼ taʼbáguëʼë xíguiaʼ. \v 6 Naʼa, nedaʼ reaʼ libíʼiliʼ, zoaʼ nedaʼ ni, en nacaʼ bönniʼ nácarëʼ lo ca yudoʼ. \v 7 Bitiʼ réajniʼiliʼ lë naʼ nazúaj lu guichi láʼayi, le rnna: “Rë́ʼëndaʼ huéchiʼ ládxiʼliʼ luzáʼaliʼ, en calëga gútigacaliʼ-baʼ böaʼ bë́dxidoʼ ruzéguiʼgacaliʼ-baʼ lu bucugu láʼayi quiaʼ.” Laʼtuʼ réajniʼiliʼ lë ni, bitiʼ ichúguliʼ quégaca nupa bitiʼ nabágaʼgaca xíguiaʼ. \v 8 Caʼ naca, tuʼ nacaʼ nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, Xani dza láʼayi. \s1 Jesús ruúnëʼ tu bönniʼ narequiʼ nëʼë \r (Mr. 3:1-6; Lc. 6:6-11) \p \v 9 Níʼirö buzë́ʼë Jesús niʼ, ateʼ guyuʼë lu yuʼu ga tuʼdubëʼ bönniʼ judío, en tuʼsëdëʼ queëʼ Dios. \v 10 Lu yuʼu naʼ zoëʼ tu bönniʼ narequiʼ nëʼë, ateʼ tuʼ të́ʼënnëʼ bönniʼ judío unná bëʼ ilaʼdzö́linëʼ bi uluʼzéguiʼë Jesús didzaʼ, que lë ni naʼ gulaʼnábinëʼ Lëʼ, taʼnnë́ʼ: \p —¿Naruʼ dë lataj unruʼ nu reʼe cateʼ naca dza láʼayi? \p \v 11 Bubiʼë didzaʼ Jesús, rëʼ légaquiëʼ: \p —Nu bönniʼ nútsëʼë ládjaliʼ, channö zóabaʼ tubaʼ böʼcuʼ zxilaʼ queëʼ, en channö ibíxibaʼ lu yeru cateʼ naca dza láʼayi, ¿naruʼ cabí tsöjxönëʼ-baʼ, en tsöjléajëʼ-baʼ? \v 12 Nazácaʼtërëʼ tu bönniʼ ca tubaʼ böʼcuʼ zxilaʼ. Que lë ni naʼ, dë lataj gunruʼ le naca dxiʼa quégaca bönachi cateʼ naca dza láʼayi. \p \v 13 Níʼirö Jesús gudxëʼ bönniʼ huëʼ naʼ: \p —Bulí noʼo. \p Cateʼ bulí nëʼë, laʼ böácatë dxiʼa ca naca iaʼtsöláʼa nëʼë. \p \v 14 Níʼirö buluʼrúajëʼ bönniʼ yudoʼ fariseo naʼ, ateʼ gulún xtídzaʼgaquiëʼ para gaca ilútiëʼ Jesús. \s1 Le gunnë́ʼ tu bönniʼ bëʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios ca ral-laʼ gaca queëʼ Jesús \p \v 15 Cateʼ réquibeʼenëʼ Jesús lë ni, buzë́ʼë niʼ, ateʼ söjácalen bönachi zián Lëʼ. Jesús bunëʼ yúguʼtë nupa teʼe ladaj bönachi naʼ, \v 16 en gunná béʼenëʼ léguequi bitiʼ usiyö́nguequi bönachi Nu náquiëʼ. \v 17 Caní gunnë́ʼ, para gaca lë naʼ gunnë́ʼ Isaías, bönniʼ bëʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, gunnë́ʼ: \q1 \v 18 Buliʼyútsöcaʼ, Bönniʼ ni náquiëʼ Huen Dxin quiaʼ, \q1 naʼ gurö́ cazaʼ nedaʼ Lëʼ. \q1 Nadxíʼidaʼ Lëʼ, en raza ládxaʼa Lëʼ. \q1 Ichizaʼ Lëʼ Böʼ Láʼayi. \q1 Lëʼ usiyönnëʼ yúguʼtë bönachi ca gunaʼ, \q1 uchiʼa usörö́aʼ quéguequi. \q1 \v 19 Cuntu nu tíl-lalenëʼ didzaʼ, en bitiʼ ulidzëʼ zidzaj. \q1 Cuntu nu yöni chiʼë ga naca ziʼtuʼ. \q1 \v 20 Tu guídoʼ zoa bö bitiʼ quitsjëʼ le, \q1 ateʼ guíʼ chizóa ulu, bitiʼ usúluëʼ le, \q1 cateʼ uzóarëʼ le naca tsahuiʼ queëʼ. \q1 \v 21 Yúguʼtë bönachi ilún löza Lëʼ. \s1 Taʼnnë́ʼ bönniʼ judío unná bëʼ: “Dzaga Jesús tuʼ xihuiʼ” \r (Mr. 3:19-30; Lc. 11:14-23; 12:10) \p \v 22 Níʼirö dujuáʼgaquiëʼ tu bönniʼ ga zoëʼ Jesús, nachul-la lahuëʼ, en bitiʼ raca guʼë didzaʼ, tuʼ yuʼu böʼ xihuiʼ lëʼ, ateʼ Jesús bunëʼ bönniʼ naʼ. Caní guca, riléʼenëʼ, en ruʼë didzaʼ bönniʼ naʼ guchul-la lahuëʼ, en bitiʼ guca guʼë didzaʼ. \v 23 Que lë ni naʼ buluʼbani yúguʼtë bönachi nacuáʼ niʼ, taʼnná: \p —¿Naruʼ nácatsëʼ bönniʼ ni Zxíʼini Xiʼsóëʼ David, Bönniʼ naʼ ral-laʼ guídëʼ? \p \v 24 Cateʼ bilaʼyönnëʼ bönniʼ yudoʼ fariseo lë ni, taʼzáʼ ládxëʼë, taʼnnë́ʼ: Bönniʼ ni rubéajëʼ yuguʼ böʼ xihuiʼ tuʼ dzaga Beelzebú tuʼ xihuiʼ, xángaca böʼ xihuiʼ, Lëʼ. \p \v 25 Réquibeʼenëʼ Jesús lë naʼ taʼzáʼ ládxiʼgaquiëʼ, ateʼ rëʼ légaquiëʼ: \p —Gátiʼtës ga taʼnná bëʼ bönachi, channö bönachi niʼ ilaʼrúaj choplö, en ilaʼdíl-lalen luzë́ʼeguequi, initi yöl-laʼ unná bëʼ quéguequi. Lëscaʼ caní, channö ilaʼrúaj choplö bönachi nacuáʼ tu yödzö o tu yuʼu, en ilaʼdil-la, bitiʼ gaca ilaʼdíaʼ bönachi nacuáʼ yödzö naʼ o yuʼu naʼ. \v 26 Lëscaʼ caní, channö ubéaj Satanás tuʼ xihuiʼ laʼ luzë́ʼesö, ateʼ yuguʼ böʼ xihuiʼ naʼ ilaʼdíl-lalen laʼ léguequisö, ¿naruʼ idíaʼ yöl-laʼ unná bëʼ que tuʼ xihuiʼ? \v 27 Rnnaliʼ quiaʼ rubéajaʼ yuguʼ böʼ xihuiʼ tuʼ dzaga Beelzebú tuʼ xihuiʼ nedaʼ. Channö runaʼ caní, ¿nuzxi dzaga nupa dáʼgaca libíʼiliʼ cateʼ tuʼbéaj yuguʼ böʼ xihuiʼ? Que lë ni naʼ le túngaca caz naca bëʼ nachíxiliʼ. \v 28 Naʼa, channö nedaʼ rubéajaʼ yuguʼ böʼ xihuiʼ tuʼ zóalen yöl-laʼ huáca queëʼ Dios Böʼ Láʼayi nedaʼ, le nácatë chibidxín le rinná bëʼë Dios ga zóaliʼ. \p \v 29 ’¿Naruʼ huácatsö nu bönniʼ tsuʼë lidxëʼ bönniʼ nal-la, en cuéajëʼ yöl-laʼ tsahuiʼ dzöʼö lidxëʼ channö cabí gúguëʼë bönniʼ nal-la naʼ zíʼalö? Níʼirö gaca tsuʼë, en ulatjëʼ lidxëʼ bönniʼ nal-la naʼ. \p \v 30 ’Nu bitiʼ run nedaʼ tsözxö́n, ridáʼbagaʼ nedaʼ, en nu bitiʼ rutubi tsözxö́n len nedaʼ, rusilasi nu naʼ. \p \v 31 ’Que lë ni naʼ reaʼ libíʼiliʼ, ca naca yúguʼtë dul-laʼ tun bönachi, en yuguʼ didzaʼ xihuiʼ taʼnná, uniti lahuëʼ Dios léguequi, pero nu bönniʼ innë́ ziʼë queëʼ Dios Böʼ Láʼayi, bitiʼ caʼ uniti lahuëʼ Dios lëʼ. \v 32 Lëscaʼ caní, nu bönniʼ innë́ʼ quiaʼ nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, Dios uniti lahuëʼ lëʼ, pero nu bönniʼ innë́ʼ queëʼ Dios Böʼ Láʼayi, bitiʼ caʼ uniti lahuëʼ Dios lëʼ. Bitiʼ uniti lahuëʼ lëʼ dza ni zóaruʼ naʼa, en bitiʼ uniti lahuëʼ lëʼ dza siʼ zaʼ. \s1 Le runruʼ naca bëʼ le nácaruʼ \r (Mt. 7:15-20; Lc. 6:43-45) \p \v 33 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Channö naca dxiʼa tu yaga, cuía le naca dxiʼa, pero channö naca cáʼasö yaga naʼ, cuía caʼ le naca cáʼasö. Caní naca, le ribía tu yaga naca bëʼ yaga naʼ. \v 34 Libíʼiliʼ nácaliʼ diʼa dza quégacabaʼ bëla síniaʼ. ¿Nacxi gaca güíʼiliʼ dxiʼa didzaʼ, channö cabí nácaliʼ dxiʼa? Ca naca le taʼzáʼ ládxiʼgaca bönachi, lëscaʼ caní tuíʼi didzaʼ. \v 35 Tu bönniʼ tsahuiʼ ruʼë didzaʼ tsahuiʼ tuʼ yuʼu le naca tsahuiʼ icja ládxiʼdaʼahuëʼ, pero tu bönniʼ huiáʼ döʼ ruʼë didzaʼ bitiʼ naca tsahuiʼ tuʼ yuʼu le cabí naca tsahuiʼ icja ládxiʼdaʼahuëʼ. \v 36 Que lë ni naʼ reaʼ libíʼiliʼ, cateʼ idxín dza ichúguiëʼ Dios quégaca bönachi, uchiʼa usörö́ëʼ tu tu bönniʼ ca naca yúguʼtë didzaʼ gulaʼnnazëʼ caʼ. \v 37 Ca naca didzaʼ ruʼu, uchiʼa usörö́ëʼ liʼ, ateʼ urujuʼ tsahuiʼ o ibáguʼu xíguiaʼ niʼa que didzaʼ naʼ bëʼu. \s1 Taʼnábinëʼ Jesús gunëʼ le gaca bëʼ nu náquiëʼ \r (Mr. 8:12; Lc. 11:29-32) \p \v 38 Níʼirö buluʼbiʼë didzaʼ yuguʼ bönniʼ yudoʼ fariseo, en yuguʼ bönniʼ yudoʼ tuʼsédinëʼ, en tëʼ Jesús: \p —Bönniʼ Usedi, rë́ʼënituʼ iléʼetuʼ tu le gunuʼ le gaca bëʼ dë lu noʼo yöl-laʼ unná bëʼ. \p \v 39 Bubiʼë didzaʼ Jesús, en rëʼ légaquiëʼ: \p —Yuguʼ bönniʼ tuáʼ döʼ ni, bitiʼ zoa idú ládxiʼdoʼgaquiëʼ, taʼnábinëʼ nedaʼ gunaʼ tu le gaca bëʼ nu nacaʼ. Bitiʼ bi le gaca bëʼ ilaʼléʼenëʼ, pero le naca bëʼsö naʼ ca guca queëʼ Jonás, bönniʼ bëʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios. \v 40 Ca naʼ guca queëʼ Jonás naʼ, bugáʼanëʼ lë́ʼëbaʼ tu böla zxön idú tsonna dza tsonna yëla, lëscaʼ caní gaca quiaʼ nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, tsonna dza tsonna yëla ugáʼanaʼ zxan yu. \v 41 Ilaʼyasëʼ bönniʼ gulaʼcuʼë yödzö Nínive dza ichúguiëʼ Dios quégaca bönachi cateʼ uchiʼa usörö́ëʼ bönachi nacuáʼ dza ni zóaruʼ naʼa, ateʼ le gulunëʼ usubagaʼ bönachi ni xíguiaʼ tuʼ buluʼbíʼi ládxiʼgaquiëʼ bönniʼ Nínive naʼ cateʼ niʼ busiyönnëʼ Jonás légaquiëʼ xtídzëʼë Dios, ateʼ naʼa zoaʼ ni nedaʼ, en nácatëraʼ lo ca Jonás naʼ. \v 42 Lëscaʼ caní, nigula niʼ gunná béʼenu yödzö dë sacaʼ ga ridödi gubidza beoʼ ziaga chásanu dza ichúguiëʼ Dios quégaca bönachi cateʼ uchiʼa usörö́ëʼ bönachi nacuáʼ dza ni zóaruʼ naʼa, ateʼ le bennu usubagaʼ légaquiëʼ xíguiaʼ, tuʼ birúajnu nigula naʼ ga nácatërö ziʼtuʼ para yö́ninu didzaʼ réajniʼi bëʼë Salomón, ateʼ naʼa zoaʼ ni nedaʼ, en nácatëraʼ lo ca Salomón naʼ. \s1 Cateʼ rudxín tu böʼ xihuiʼ xilataj \r (Lc. 11:24-26) \p \v 43 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Cateʼ rirúaj tu böʼ xihuiʼ yuʼu bönniʼ, ridá gapa nabidxi, riguilaj ga uzíʼ ladxiʼ. Channö cabí idzöli ga naʼ uzíʼ ladxiʼ, \v 44 níʼirö inná: “Huöjaʼ xilatjaʼ ga niʼ birúajaʼ.” Cateʼ udxín ga niʼ birúaj, tsöjxacaʼ bönniʼ naʼ, náquiëʼ ca tu yuʼu nadachiʼ, en nalúaj, en chinabáʼa para nu tsöjsóa niʼ. \v 45 Níʼirö tseaj, tsöjzxíʼ iaʼgadxi böʼ xihuiʼ nácagacatërö xihuiʼ ca le, ateʼ ilaʼyaza yúguʼtë, en ilaʼcuáʼ icja ládxidaʼahuëʼ bönniʼ naʼ, ateʼ ga údxi huayáliʼtërö ca gaca queëʼ bönniʼ naʼ ca guca queëʼ zíʼalö. Lëscaʼ caní gaca quégaca bönachi tuáʼ döʼ ni. \s1 Xinë́ʼë Jesús, en yuguʼ bönniʼ bö́chëʼë \r (Mr. 3:31-35; Lc. 8:19-21) \p \v 46 Cateʼ niʼ ruíʼilenëʼ Jesús bönachi didzaʼ ni, xinë́ʼë, en yuguʼ bönniʼ bö́chëʼë bilaʼdxinëʼ niʼ. Gulaʼcuʼë lö́ʼalö, en gulë́ʼëniguequinëʼ iluíʼilenëʼ Jesús didzaʼ. \v 47 Níʼirö tu bönniʼ busiyönnëʼ Jesús, en rëʼ Lëʼ: \p —Buyútsöcaʼ, nacuʼë xinóʼo, en yuguʼ bönniʼ bö́chuʼu lö́ʼalö, en të́ʼënnëʼ iluíʼilenëʼ Liʼ didzaʼ. \p \v 48 Bubiʼë didzaʼ Jesús, en rëʼ bönniʼ naʼ busiyönnëʼ Lëʼ caní, rnnëʼ: \p —¿Nö́ziliʼ nuzxi caz xináʼa, en nupxi caz bönniʼ bö́chaʼa? \p \v 49 Níʼirö bulí nëʼë, en buluʼe yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ, en rnnëʼ: \p —Buliʼyútsöcaʼ, bönniʼ ni nácagaquiëʼ ca xináʼ cazaʼ, en yuguʼ böchiʼ cazaʼ. \v 50 Nútiʼtës nu run ca rë́ʼëni quézinëʼ Xuzaʼ zoëʼ yehuaʼ yubá, nu ni naca biʼi böchiʼ cazaʼ, en biʼi zan cazaʼ, en xináʼ cazaʼ. \c 13 \s1 Rucúdzuʼë didzaʼ Jesús ca naca queëʼ tu bönniʼ guz \r (Mr. 4:1-9; Lc. 8:4-8) \p \v 1 Laʼ dza níʼisö birúajëʼ Jesús niuʼ yuʼu, ateʼ yöjchöʼë raʼ nísadoʼ. \v 2 Tuʼ bilaʼdxín bönachi zián ga zoëʼ Jesús, gurenëʼ tu lëʼe bárcodoʼ, en guröʼë niʼ, ateʼ bönachi zián naʼ gulaʼcuáʼ luyú bidxi raʼ nísadoʼ naʼ. \v 3 Níʼirö Jesús bë́ʼlenëʼ légaquiëʼ didzaʼ, zián le busédinëʼ légaquiëʼ. Bucúdzuʼë didzaʼ, rnnëʼ: \p —Buliʼyútsöcaʼ, birúajëʼ tu bönniʼ guz, söjë́siëʼ xisedoʼ. \v 4 Tsanni niʼ söjë́siëʼ, bal-la xisedoʼ naʼ gulasi raʼ nöza, ateʼ bilaʼdxinbaʼ biguínnidoʼ, en gulë́ʼajbaʼ xisedoʼ naʼ. \v 5 Gulasi iaʼzícaʼrö xisedoʼ naʼ luyú ga röʼö guiö́j, ga naʼ röʼö látiʼsö yu, ateʼ laʼ gulaʼlentë, tuʼ cabí rö́ʼödaʼ yu niʼ. \v 6 Níʼirö cateʼ budzáʼa gubidza, lë naʼ bësiëʼ laʼ gulaʼcuáditë, en gulaʼbidxi, tuʼ cabí dë ga ilún luí. \v 7 Gulaʼlén iaʼzícaʼrö xisedoʼ naʼ ga buluʼlén lubá yötsiʼ, ateʼ gulaʼzxö́n lubá yötsiʼ naʼ, en bilaʼröli lë naʼ bësiëʼ, en gulún ditaj le. \v 8 Gulasi iaʼzícaʼrö xisedoʼ naʼ ga naca luyú bëbu, ateʼ buluʼnödzaj. Bal-la lë naʼ bësiëʼ buluʼnödzaj iaʼtú gayuáʼtërö caʼ. Iaʼzícaʼrö buluʼnödzaj iaʼtsónnalalaj caʼ, ateʼ iaʼzícaʼrö buluʼnödzaj iaʼchí uruáʼ caʼ. \v 9 Nu zoa nagui, en riyöni, ral-laʼ uzë́ nagui. \s1 Le të́ʼëni ilún le bucúdzuʼë Jesús didzaʼ \r (Mr. 4:10-12; Lc. 8:9-10) \p \v 10 Níʼirö bilaʼdxinëʼ bönniʼ usëda queëʼ Jesús ga zoëʼ, en gulaʼnábinëʼ Lëʼ, taʼnnë́ʼ: \p —¿Bizx que ruíʼilenuʼ bönachi didzaʼ yuguʼ le rucúdzuʼu didzaʼ? \p \v 11 Bubiʼë didzaʼ Jesús, en rëʼ légaquiëʼ: \p —Dios ruʼë libíʼiliʼ lataj tséajniʼiliʼ le nagachiʼ ca rinná bëʼë Lëʼ yehuaʼ yubá, pero bönachi ni bitiʼ të́ʼëni ilaʼyéajniʼi. \v 12 Nu siʼ xtídzëʼë, Dios unödzjëʼ que iaʼlatiʼ, ateʼ gátaʼdaʼarö que, pero nu bitiʼ siʼ le, laʼs dui le dë que udúa. \v 13 Que lë ni naʼ ruíʼilenaʼ légaquiëʼ didzaʼ yuguʼ le rucúdzuʼa didzaʼ, tuʼ tuʼyúëʼ pero bitiʼ taʼléʼenëʼ. Taʼyönnëʼ pero bitiʼ tuʼzë́ nágagaquiëʼ, en bitiʼ taʼyéajniʼinëʼ. \v 14 Caní raca quégaquiëʼ para gaca ca naʼ gunnë́ʼ Isaías, bönniʼ bëʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, gunnë́ʼ: \q1 Le nácatë yö́niliʼ pero bitiʼ tséajniʼiliʼ. \q1 Uyuliʼ ináʼaliʼ pero bitiʼ iléʼeliʼ. \q1 \v 15 Caní raca tuʼ nazidi ládxiʼdoʼgaca bönniʼ ni, \q1 en bitiʼ bi riyaza icja nágagaquiëʼ. \q1 Nadzudiʼ guiö́j lógaquiëʼ, \q1 para cabí ilaʼléʼenëʼ len guiö́j lógaquiëʼ naʼ. \q1 Bitiʼ uluʼzë́ nágagaquiëʼ, \q1 en bitiʼ uluʼzéajniʼi ládxiʼgaquiëʼ, \q1 en bitiʼ uluʼhuöáquiëʼ quiaʼ nedaʼ \q1 para gaca unaʼ légaquiëʼ. \p \v 16 ’Naʼa, bicaʼ ba libíʼiliʼ, tuʼ riléʼe guiö́j loliʼ, en riyöni nágaliʼ. \v 17 Le nácatë reaʼ libíʼiliʼ, zián bönniʼ guluʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios en yuguʼ bönniʼ tsahuiʼ gulë́ʼënnëʼ ilaʼléʼenëʼ le riléʼeliʼ libíʼiliʼ pero bitiʼ bilaʼléʼenëʼ le. Gulë́ʼënnëʼ ilaʼyönnëʼ le riyö́niliʼ libíʼiliʼ pero bitiʼ bilaʼyönnëʼ le. \s1 Riguíxjöʼë Jesús le bucúdzuʼë didzaʼ \r (Mr. 4:13-20; Lc. 8:11-15) \p \v 18 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Buliʼzë́ nágaliʼ ca naca le bucúdzuʼa didzaʼ que bönniʼ guz. \v 19 Nútiʼtës nu riyöni didzaʼ ca rinná bëʼë Dios yehuaʼ yubá, en bitiʼ réajniʼi le, raca que didzaʼ riyöni nu naʼ ca guca que xisedoʼ naʼ gulasi raʼ nöza. Laʼ zaʼtë tuʼ xihuiʼ, en rugúa didzaʼ naʼ guyúʼu icja ládxiʼdaʼahuëʼ bönniʼ naʼ. \v 20 Xisedoʼ naʼ gulasi luyú ga röʼö guiö́j ruluíʼi ca raca queëʼ bönniʼ riyönnëʼ didzaʼ naʼ, en laʼ ruzëtë náguiëʼ lu yöl-laʼ rudzeja queëʼ, \v 21 pero ca naʼ bitiʼ ridíaʼ xisedoʼ naʼ tuʼ cabí dë ga gun luí, lëscaʼ caní raca queëʼ bönniʼ ni. Cateʼ idxín tu le usacaʼ ziʼ lëʼ, ateʼ ilaʼbía náʼgaca bönachi lëʼ tuʼ nazíʼ lu nëʼë didzaʼ naʼ, laʼ gácatë chopa ládxëʼë. \v 22 Xisedoʼ naʼ gulasi ga naʼ buluʼlén lubá yötsiʼ ruluíʼi ca raca queëʼ bönniʼ naʼ riyönnëʼ didzaʼ naʼ, pero ruíʼi ládxëʼë yuguʼ le dë yödzölió ni, ateʼ nazíʼ yëʼë bönniʼ naʼ, tuʼ ruíʼi ládxëʼë yuguʼ yöl-laʼ tsahuiʼ que. Yuguʼ lë ni taʼröli didzaʼ naʼ, en tun ga bitiʼ gun dxin lu icja ládxiʼdaʼahuëʼ. \v 23 Xisedoʼ naʼ gulasi luyú bëbu ruluíʼi ca raca queëʼ bönniʼ riyönnëʼ didzaʼ naʼ, en réajniʼinëʼ le, ateʼ run dxin didzaʼ naʼ lu icja ládxiʼdaʼahuëʼ. Nácagaca bal-la bönachi ca xisedoʼ naʼ buluʼnödzaj iaʼtú gayuáʼtërö caʼ. Nácagaca iaʼzícaʼrö bönachi ca xisedoʼ naʼ buluʼnödzaj iaʼtsónnalalaj caʼ, ateʼ nácagaca iaʼzícaʼrö bönachi ca xisedoʼ naʼ buluʼnödzaj iaʼchí uruáʼ caʼ. \s1 Tu guíxiʼdoʼ cané le naláʼ ca riláʼ yöla zxoaʼ xtila \p \v 24 Iaʼtú le bucúdzuʼë didzaʼ Jesús, ateʼ rëʼ légaquiëʼ: \p —Ca gaca cate idxín ni le rinná bëʼë Dios yehuaʼ yubá naca ca guca que xisedoʼ dxiʼa le guzëʼ tu bönniʼ ga naca lu xiyúëʼ. \v 25 Tsanni naʼ tasiëʼ bönniʼ nacuʼë lidxëʼ, bidxín tu nu bitiʼ riléʼe xan yuʼu naʼ dxiʼa, ateʼ yöjöza lu xiyúëʼ xisedoʼ guíxiʼdoʼ cané le naláʼ ca naca yöla zxoaʼ xtila, ateʼ böaj xilataj. \v 26 Cateʼ gulén zxoaʼ xtila naʼ, en gurö́ʼö do que, ga naʼ dxía xuiʼi, níʼirö gulaca bëʼ guíxiʼdoʼ cané naʼ. \v 27 Níʼirö bilaʼdxinëʼ bönniʼ huen dxin ga zoëʼ bönniʼ xan laʼ yëla naʼ, en tëʼ lëʼ: “Xan, channö guzuʼ xisedoʼ dxiʼa lu yu quiuʼ, ¿nacxi guca gulaʼlén guíxiʼdoʼ cané naʼ?” \v 28 Xan yu naʼ gudxëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ: “Tu bönniʼ bitiʼ riléʼenëʼ nedaʼ dxiʼa benëʼ caní.” Níʼirö gulaʼnábinëʼ huen dxin queëʼ lëʼ, taʼnnë́ʼ: “¿Ba rë́ʼënuʼ tséajtuʼ tsöjö́lajtuʼ guíxiʼdoʼ cané naʼ?” \v 29 Xángaquiëʼ rëʼ légaquiëʼ: “¡Bitiʼ caʼ! Nadx caʼ cateʼ iládzuʼliʼ guíxiʼdoʼ cané naʼ, iládzuʼlentëliʼ caʼ yöla zxoaʼ xtila. \v 30 Gácarö dxiʼa güíʼiliʼ lataj ilaʼzxö́ngarö tsözxö́n cateʼ idxinrö dza tsöjtúbiruʼ le, ateʼ níʼirö guíaʼ nupa uluʼtubi le: Buliʼtubi zíʼalö guíxiʼdoʼ cané naʼ, en guliʼgugaʼ tsöjxili huéaj para uzéguiʼruʼ le, ateʼ níʼirö utúbiliʼ zxoaʼ xtila lu yuʼu quiaʼ.” \s1 Rucúdzuʼë didzaʼ Jesús ca naca que xisé mostaza \r (Mr. 4:30-32; Lc. 13:18-19) \p \v 31 Iaʼtú le bucúdzuʼë didzaʼ Jesús, ateʼ rëʼ légaquiëʼ: \p —Ca gaca ga idxín le rinná bëʼë Dios yehuaʼ yubá, gaca ca raca que tu xisé mostaza, le guzëʼ tu bönniʼ ga naca lu xiyúëʼ. \v 32 Le nácatë xisé mostaza naʼ nácatërö cuidiʼ ca yúguʼtë xisedoʼ iaʼzícaʼrö, pero cateʼ chinadúz, rizxö́ntërö ca yúguʼtë guixiʼ cuan, en rizxö́n ca naca tu yaga, ateʼ taʼdxinbaʼ biguínnidoʼ, en tunbaʼ xicáʼagacabaʼ lu niʼa nëʼe. \s1 Rucúdzuʼë didzaʼ Jesús que cúa zi que yöta xtila \r (Lc. 13:20-21) \p \v 33 Iaʼtú le bucúdzuʼë didzaʼ Jesús, ateʼ rëʼ légaquiëʼ: \p —Ca gaca ga idxín le rinná bëʼë Dios yehuaʼ yubá gaca ca le run cúa zi que yöta xtila, le buchíxinu tu nigula len tsonna libixi yöjza zxoaʼ xtila, ateʼ guyazxa idútë cúa naʼ. \s1 Le rë́ʼëni gun le rucúdzuʼë didzaʼ Jesús \r (Mr. 4:33-34) \p \v 34 Yúguʼtë lë ni bucúdzuʼë didzaʼ Jesús, le bë́ʼlenëʼ bönachi nacuáʼ niʼ didzaʼ, en bitiʼ bi didzaʼ bë́ʼlenëʼ légaquiëʼ le cabí bucúdzuʼë didzaʼ. \v 35 Caní benëʼ para gaca lë naʼ buzúajëʼ lu guichi tu bönniʼ bëʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, gunnë́ʼ: \q1 Guʼa didzaʼ yuguʼ le ucúdzuʼa didzaʼ. \q1 Inníaʼ yuguʼ le nagachiʼ cateʼ niʼ gusí lo siʼ gutaʼ yödzölió. \s1 Riguíxjöʼë Jesús le bucúdzuʼë didzaʼ que guíxiʼdoʼ cané \p \v 36 Níʼirö buzenëʼ Jesús bönachi nacuáʼ niʼ didzaʼ, en gusö́l-lëʼë légaquiëʼ, ateʼ guyuʼë yuʼu. Níʼirö bilaʼdxinëʼ bönniʼ usëda queëʼ ga zoëʼ, en tëʼ Lëʼ: \p —Gudíxjöiʼi netuʼ le rë́ʼëni inná lë naʼ bucúdzuʼu didzaʼ que guíxiʼdoʼ cané le naláʼ ca naca yöla zxoaʼ xtila. \p \v 37 Bubiʼë didzaʼ Jesús, ateʼ rëʼ légaquiëʼ: \p —Bönniʼ razëʼ xisedoʼ dxiʼa nacaʼ nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi. \v 38 Laʼ yëla naʼ naca yödzölió ni, ateʼ xisedoʼ dxiʼa naʼ tuʼluíʼi ca nácagaca nupa nabábagaca ga rinná bëʼë Dios. Guíxiʼdoʼ cané naʼ le naláʼ ca naca yöla zxoaʼ xtila tuʼluíʼi ca nácagaca nupa néquiguequi que tuʼ xihuiʼ. \v 39 Nu naʼ bitiʼ riléʼe dxiʼa xan laʼ yëla naʼ, en yöjöza guíxiʼdoʼ cané naʼ, tuʼ xihuiʼ caz naca. Dza uluʼtubëʼ naʼ ruluíʼi ca gaca dza údxi que yödzölió ni, ateʼ nupa naʼ tuʼtubi nácagaca gubáz láʼayi queëʼ Dios. \v 40 Ca naʼ guca, buluʼtubëʼ guíxiʼdoʼ cané naʼ, en buluʼzéguiʼë le lu guíʼ, lëscaʼ caní gaca cateʼ údxi que yödzölió ni. \v 41 Nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, isö́l-laʼgacaʼ-nëʼ gubáz láʼayi quiaʼ, ateʼ uluʼbéajëʼ ga rinná bëʼë Dios yúguʼtë nupa tun ga tun dul-laʼ luzë́ʼeguequi, encaʼ nupa tuáʼ döʼ. \v 42 Yuguʼ gubáz láʼayi naʼ ilaʼguʼë bönniʼ tuáʼ döʼ naʼ lu guíʼ gabila. Niʼ ilaʼbödxëʼ, en uluʼtíl-la láyiʼgaquiëʼ. \v 43 Níʼirö ilaʼyëpi yösa beníʼ bönachi tsahuiʼ, en ilácagaquiëʼ ca gubidza ga niʼ rinná bëʼë Dios yehuaʼ yubá. Nu zoa nagui, en riyöni ral-laʼ uzë́ nagui. \s1 Rucúdzuʼë didzaʼ Jesús que tu yöl-laʼ tsahuiʼ nagachiʼ \p \v 44 Lëscaʼ caní bucúdzuʼë didzaʼ Jesús, rnnëʼ: \p —Le rinná bëʼë Dios yehuaʼ yubá naca ca tu yöl-laʼ tsahuiʼ nagachiʼ tu laʼ yëla. Cateʼ bidzö́linëʼ tu bönniʼ le, bucáchëʼë le leyúbölö ga naʼ bigachiʼ, ateʼ lu yöl-laʼ rudzeja queëʼ guyijëʼ, yöjë́tiʼë yúguʼtë le dë queëʼ ateʼ gúʼuëʼ laʼ yëla naʼ para gataʼ yöl-laʼ tsahuiʼ naʼ queëʼ. \s1 Rucúdzuʼë didzaʼ Jesús que tu bugá le nazácaʼdaʼ \p \v 45 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Ca ral-laʼ së ládxiʼliʼ le rinná bëʼë Dios yehuaʼ yubá naca ca benëʼ tu bönniʼ ráʼuëʼ, en ruútiʼë, en riguiljëʼ bugá nazácaʼgaca. \v 46 Cateʼ bidzö́linëʼ tu bugá le nazácaʼdaʼ, guyijëʼ, yöjë́tiʼë yúguʼtë le dë queëʼ, ateʼ gúʼuëʼ bugá naʼ. \s1 Rucúdzuʼë didzaʼ Jesús que tu yöxaj böla \p \v 47 Lëscaʼ caní gunnë́ʼ Jesús: \p —Ca gaca ga ridxín le rinná bëʼë Dios yehuaʼ yubá, gaca ca run tu yöxaj böla le taʼchiljëʼ bönniʼ lu nísadoʼ, le röjxíʼ zián böla izáʼa. \v 48 Cateʼ chibidzáʼ yöxaj naʼ, buluʼbéajëʼ le luyú bidxi raʼ nísadoʼ naʼ, ateʼ gulaʼböʼë niʼ, en gulaʼguʼë-baʼ yuguʼ böla dxiʼa tu lu gaʼböra, pero gulaʼrúʼunëʼ-baʼ yuguʼ böla cáʼasö. \v 49 Lëscaʼ caní gaca cateʼ údxi que yödzölió ni. Ilaʼrúajëʼ gubáz láʼayi queëʼ Dios, ateʼ uluʼbéajëʼ quez yuguʼ bönachi tsahuiʼ, ateʼ uluʼcuítiëʼ légaquiëʼ ladaj bönachi tuáʼ döʼ. \p \v 50 ’Níʼirö ilaʼguʼë bönachi tuáʼ döʼ naʼ lu guíʼ gabila. Niʼ ilaʼbödxëʼ, en uluʼtíl-la láyëʼë. \s1 Yöl-laʼ tsahuiʼ le naca gula, en le naca cubi \p \v 51 Níʼirö Jesús gunábinëʼ yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ, rnnëʼ: \p —¿Ba réajniʼiliʼ yúguʼtë lë ni? \p Buluʼbiʼë didzaʼ, tëʼ Lëʼ: \p —Ön, Xan. \p \v 52 Jesús gudxëʼ légaquiëʼ: \p —Cateʼ tu bönniʼ yudoʼ usedi chinazíʼ lu nëʼë le rinná bëʼë Dios yehuaʼ yubá, náquiëʼ ca tu bönniʼ xan yuʼu, rubéajëʼ ladaj yöl-laʼ tsahuiʼ queëʼ le naca cubi, en le naca gula, le nácagaca tsahuiʼ le ruziʼë xibé. \s1 Le benëʼ Jesús lu yödzö Nazaret \r (Mr. 6:1-6; Lc. 4:16-30) \p \v 53 Cateʼ budxi bucúdzuʼë Jesús yuguʼ didzaʼ ni, buzë́ʼë niʼ. \v 54 Cateʼ budxinëʼ ladzëʼ, busédinëʼ bönachi nacuáʼ lu yuʼu ga tuʼdubëʼ bönniʼ judío, en tuʼsëdëʼ queëʼ Dios, ateʼ buluʼbáninë, taʼnnë́ʼ: \p —¿Gazxi caz guzëdëʼ bönniʼ ni yöl-laʼ réajniʼi ni? ¿Nacxi caz naca, runëʼ yuguʼ yöl-laʼ huáca ni? \v 55 Náquiëʼ bönniʼ ni zxíʼinëʼ bönniʼ gubëdxi yaga, ateʼ xinë́ʼë lënu María. Náquiëʼ bö́chiʼgaquiëʼ Jacobo, en José, en Simón, en Judas. \v 56 Lëscaʼ nigula zanëʼ nacuáʼlennu rëʼu ni. ¿Gazxi caz guzëdëʼ yúguʼtë lë ni? \p \v 57 Que lë ni naʼ gulaca chopa ládxiʼgaquiëʼ, ateʼ buluʼcáʼanëʼ Lëʼ. Níʼirö Jesús gudxëʼ légaquiëʼ: \p —Yúguʼtë bönachi tun bal tu bönniʼ ruʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, pero bönachi uládz queëʼ, en bönachi nacuáʼ lidxëʼ bitiʼ tun lëʼ bal. \p \v 58 Que lë ni naʼ bitiʼ benëʼ Jesús zián yöl-laʼ huáca niʼ, tuʼ cabí taʼyéajlëʼë Lëʼ. \c 14 \s1 Ca bë́tgaquieʼ Juan, bönniʼ buquilëʼ bönachi nisa \r (Mr. 6:14-29; Lc. 9:7-9) \p \v 1 Lu dza niʼ, biyönnëʼ Herodes, bönniʼ rinná bëʼë luyú Galilea, ca nácagaca yuguʼ yöl-laʼ huáca runëʼ Jesús. \v 2 Herodes naʼ gudxëʼ yuguʼ niʼa nëʼë, rnnëʼ: \p —Bönniʼ naʼ Juan, bönniʼ buquilëʼ bönachi nisa. Chibubanëʼ lu yöl-laʼ guti. Que lë ni naʼ dë lu nëʼë yöl-laʼ huáca zxön naʼ. \p \v 3 Caní gunnë́ʼ Herodes tuʼ gusö́l-lëʼë lë cazëʼ bönniʼ gulaʼzönëʼ Juan, en gulúguiʼë lëʼ du guíë, ateʼ gulaʼguʼë lëʼ lidxi guíë tuʼ gúʼuninu Herodías ilunëʼ caní. Herodías naʼ gúcanu nigula queëʼ Felipe, bö́chëʼë Herodes naʼ. \v 4 Caní benëʼ Herodes, tuʼ gudxëʼ Juan naʼ lëʼ: “Bitiʼ ral-laʼ sóalenuʼ-nu.” \p \v 5 Que lë ni naʼ gúʼunnëʼ Herodes gútiëʼ Juan, pero gúdxinëʼ ilaʼdáʼbagaʼ bönachi lu yödzö niʼ lëʼ, tuʼ téquiguequi bönachi náquiëʼ Juan naʼ tu bönniʼ ruʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios. \v 6 Níʼirö cateʼ guca laní que dza guyéʼenëʼ iz Herodes, birúajbiʼ biʼi nigula queë́nu Herodías naʼ, en buyáʼabiʼ lógaca nupa nacuáʼ laní naʼ, ateʼ guyaza ládxëʼë Herodes le benbiʼ. \v 7 Guzxíʼ lu nëʼë Herodes, en benëʼ tsutsu xtídzëʼë unödzjëʼ queë́biʼ bítiʼtës bi inábibiʼ lëʼ. \v 8 Tuʼ chibusédinu-biʼ zíʼalö xináʼabiʼ, gúdxibiʼ lëʼ: \p —Benna quiaʼ naʼa icjëʼ Juan, bönniʼ buquilëʼ bönachi nisa. Gulúʼu le tu lu zxigaʼ zxön. \p \v 9 Níʼirö buíʼinnëʼ Herodes, pero tuʼ chibenëʼ tsutsu xtídzëʼë, en tuʼ bilaʼyöni nupa teʼaj tágulen lëʼ, que lë ni naʼ gunná béʼenëʼ nu tsöjnödzaj icjëʼ Juan naʼ queë́biʼ. \v 10 Caní guca, gusö́l-lëʼë nu tsöjríxi yenëʼ Juan ga niʼ yuʼë lidxi guíë. \v 11 Bönniʼ naʼ nasö́l-lëʼë buʼë icjëʼ Juan naʼ, zxoa lu zxigaʼ zxön, ateʼ bunödzjëʼ le queë́biʼ biʼi nigula naʼ, ateʼ lëbiʼ buáʼabiʼ le queë́nu xináʼabiʼ. \p \v 12 Níʼirö bilaʼdxinëʼ bönniʼ gulaʼdë́ʼë Juan naʼ, ateʼ buluʼúʼë lëʼ, en buluʼcáchëʼë lëʼ. Gudödi niʼ, yöjtíxjöiʼiguequinëʼ Jesús ca gulaca lë ni. \s1 Jesús rugahuëʼ ziánrö ca chi-un gayuáʼ bönachi \r (Mr. 6:30-44; Lc. 9:10-17; Jn. 6:1-14) \p \v 13 Cateʼ réquibeʼenëʼ Jesús lë ni, buzë́ʼë niʼ, ateʼ gurenëʼ tu lëʼe bárcodoʼ, en saʼyéajëʼ laʼ queë́zëʼ tu lataj cáʼasö. Cateʼ bilaʼyöni bönachi zéajëʼ niʼ, bilaʼrúaj yuguʼ yödzö niʼ, en yöjaca ga niʼ idxinëʼ Jesús, taʼzëʼe níʼaguequi. \v 14 Cateʼ burúajëʼ Jesús lëʼe barco, biléʼenëʼ nacuáʼ bönachi zián niʼ, ateʼ buéchiʼ ládxëʼë léguequi, en bunëʼ nupa teʼe, nútsaʼgaca ládjaguequi. \v 15 Cateʼ chiridzö́ʼ dza naʼ, bilaʼdxinëʼ yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ Jesús ga zoëʼ, en tëʼ Lëʼ: \p —Chiridzö́ʼ naʼa, ateʼ cáʼasö naca lataj ni. Busöl-laʼ bönachi ni para tsöjaca gapa dë yö́dzödoʼ para gáʼugaca bi ilagu. \p \v 16 Níʼirö Jesús gudxëʼ légaquiëʼ: \p —Bitiʼ run bayudxi tsöjáquiëʼ. Buliʼnödzaj libíʼiliʼ le ilahuëʼ. \p \v 17 Níʼirö tëʼ Lëʼ: \p —Gáyuʼsö yöta xtila dë, en chópasöbaʼ böla dëbaʼ queë́tuʼ ni. \p \v 18 Jesús rëʼ légaquiëʼ: \p —Buliʼdödi le lu naʼa. \p \v 19 Níʼirö Jesús gunná béʼenëʼ bönachi naʼ ilaʼbö́ʼ ga yuʼu dacaʼ. Gudödi naʼ gudélëʼë gayuʼ yöta xtila naʼ, en chópabaʼ böla naʼ, ateʼ guchisa lahuëʼ, ruyúëʼ zacaʼ yehuaʼ yubá. Gudxëʼ Dios: “Xclenuʼ.” Níʼirö buzxuzxjëʼ yöta xtila naʼ, en budödëʼ le lu náʼagaquiëʼ bönniʼ usëda queëʼ, ateʼ légaquiëʼ gulaʼguísiëʼ le lógaca bönachi zián naʼ. \v 20 Gulahuëʼ yúguʼtëgaquiëʼ, en buluʼhuö́ljanëʼ. Níʼirö buluʼtubëʼ yuguʼ bizxaj nagáʼanagaca, en buluʼlíëʼ chinnu gaʼböra. \v 21 Bönniʼ niʼ gulahuëʼ guláquiëʼ idú chi-un gáyuʼë, pero cuntu nu bulaba yuguʼ nigula, en bíʼidoʼ. \s1 Jesús rizëʼe niʼë lu nísadoʼ \r (Mr. 6:45-52; Jn. 6:16-21) \p \v 22 Níʼirö laʼ bentëʼ Jesús ga gulaʼbenëʼ bönniʼ usëda queëʼ lëʼe bárcodoʼ, en tsöjáquiëʼ, ilaʼnö́ruëʼ lahuëʼ Lëʼ, para ilaʼdödëʼ iaʼtsöláʼa nísadoʼ niʼ, tsanni naʼ uzenëʼ Lëʼ bönachi nacuáʼ niʼ didzaʼ. \v 23 Cateʼ chibusö́l-lëʼë Jesús bönachi naʼ, gurenëʼ tu lu guíʼadoʼ ga niʼ yöjsóëʼ tuzëʼ. Niʼ bulidzëʼ Dios. Cateʼ chigul-la, tuzëʼ zoëʼ niʼ. \v 24 Bárcodoʼ ga naʼ nacuʼë bönniʼ usëda queëʼ ridödi gatsaj láhuiʼlö nísadoʼ naʼ, ateʼ riyasa bárcodoʼ naʼ tuʼ riyasa ridxía nísadoʼ naʼ, ateʼ ruzagaʼ böʼ recja barco naʼ. \v 25 Gudödi guluhuëla, gubíguiʼë Jesús galaʼ ga naʼ nacuʼë, rizëʼe niʼë lu nísadoʼ. \v 26 Cateʼ yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ bilaʼléʼenëʼ Lëʼ, rizëʼe niʼë lu nísadoʼ, gulaʼbö́ʼdëʼë böniga tuʼ tádxinëʼ. Gulaʼbö́dxiʼë, taʼnnë́ʼ: \p —Tuʼ ridasö naʼ. \p \v 27 Níʼirö Jesús laʼ bulidztëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ: \p —Buliʼzxöni ládxiʼliʼ. Nedaʼ ni. Bitiʼ gádxiliʼ. \p \v 28 Níʼirö bubiʼë didzaʼ Pedro, rëʼ Jesús: \p —Xan, channö nacuʼ Liʼ, gunná beʼe nedaʼ guídaʼ ga naʼ zuʼ lu nisa. \p \v 29 Jesús gudxëʼ lëʼ: \p —Gudá. \p Níʼirö bötjëʼ Pedro lëʼe bárcodoʼ naʼ, en guzëʼe niʼë lu nísadoʼ, saʼyéajëʼ ga naʼ zoëʼ Jesús. \v 30 Níʼirö cateʼ biléʼenëʼ Pedro ca böʼ naʼ recja rutá nisa, gúdxinëʼ. Níʼirö gusí lahuëʼ rötjëʼ lu nisa, ateʼ gurö́dxiʼë. Bulidzëʼ Jesús, rnnëʼ: \p —Xan, busölá nedaʼ. \p \v 31 Jesús laʼ bulitë nëʼë. Buguélëʼë lëʼ, en rëʼ lëʼ: \p —Látiʼsö réajlëʼu nedaʼ. ¿Bizx que guca chopa ládxuʼu? \p \v 32 Cateʼ buluʼbenëʼ lëʼe bárcodoʼ naʼ, gurö́ʼö dxi böʼ naʼ recja. \v 33 Níʼirö bönniʼ nacuʼë lëʼe bárcodoʼ naʼ gulaʼyéaj ládxiʼgaquiëʼ Jesús, taʼnnë́ʼ: \p —Le nácatë, Zxíʼinëʼ Dios nacuʼ. \s1 Jesús ruúnëʼ yuguʼ bönniʼ huëʼ nacuʼë yödzö Genesaret \r (Mr. 6:53-56) \p \v 34 Cateʼ chigulaʼdödëʼ iaʼtsöláʼa nísadoʼ naʼ, laʼ bilaʼdxintëʼ lu xiyú yödzö Genesaret. \v 35 Cateʼ buluʼúnbëʼë bönniʼ yödzö niʼ Jesús, gulaʼsö́l-lëʼë didzaʼ idútë luyú niʼ, ateʼ dujuáʼgaquiëʼ yúguʼtë nupa teʼe ga naʼ zoëʼ Jesús. \v 36 Gulátaʼyuëʼ lahuëʼ Jesús guʼë légaquiëʼ lataj ilaʼgansëʼ ruíʼi lariʼ nácuëʼ, ateʼ laʼ buluʼhuöácatë yúguʼtë nupa naʼ bilaʼgán lariʼ naʼ. \c 15 \s1 Le tun ga bitiʼ nácaruʼ tsahuiʼ lahuëʼ Dios \r (Mr. 7:1-23) \p \v 1 Níʼirö yuguʼ bönniʼ yudoʼ fariseo, en bönniʼ yudoʼ tuʼsédinëʼ, narúajgaquiëʼ Jerusalén, bilaʼdxinëʼ ga zoëʼ Jesús, ateʼ tëʼ Lëʼ: \p \v 2 —¿Bizx que tunëʼ bönniʼ usëda quiuʼ le ridödi bëʼ ca naca le nulaga loruʼ runruʼ ca gulunëʼ xuz xtóʼoruʼ? Bitiʼ taʼguíbi nëʼë ca naca que yudoʼ cateʼ siʼ ilahuëʼ. \p \v 3 Bubiʼë didzaʼ Jesús, en gunábinëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ: \p —¿Bizx que libíʼiliʼ caʼ rucáʼanaliʼ cáʼasö xibá queëʼ Dios para gunliʼ le nulaga loliʼ runliʼ? \v 4 Caní raca, tuʼ gunná béʼenëʼ Dios libíʼiliʼ, gunnë́ʼ: “Ben bal xuz xinoʼo”, en gunnë́ʼ caʼ: “Nu innë́ ziʼ que xuz xinëʼe, tsaz gati nu naʼ.” \v 5 Pero libíʼiliʼ rnnaliʼ: “Channö nu guíë xuz xinëʼe: Bitiʼ bi gaca gunnaʼ quiuʼ tuʼ chiguzxíʼ lu naʼa gunnaʼ yúguʼtë queëʼ Dios, \v 6 bítiʼrö bi run bayudxi gun nu naʼ que xuz xinëʼe.” Caní runliʼ, rucáʼanaliʼ cáʼasö le gunná bëʼë Dios, para gunliʼ le nulaga loliʼ runliʼ. \v 7 Libíʼiliʼ, bönniʼ ruluíʼisö tsahuiʼ cuinliʼ, idú ca nácaliʼ gudíxjöʼë Isaías, bönniʼ bëʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, gunnë́ʼ: \q1 \v 8 Bönniʼ ni, len rúʼagacsëʼ tunëʼ nedaʼ bal, \q1 en calëga idú ládxiʼgaquiëʼ. \q1 \v 9 Nítisö naca le taʼyéaj ládxiʼgaquiëʼ nedaʼ, \q1 tuʼ tuʼsédinëʼ yuguʼ le gulaʼnná bëʼ bönachi. \p \v 10 Níʼirö bulidzëʼ Jesús bönachi nacuáʼ niʼ, en rëʼ léguequi: \p —Buliʼzë́ nágaliʼ le guíaʼ libíʼiliʼ, en guliʼtséajniʼi. \v 11 Calëga le riyaza ruʼë nu bönniʼ run ga bitiʼ náquiëʼ tsahuiʼ lahuëʼ Dios, pero le rirúaj ruʼë, lë ni run ga bitiʼ náquiëʼ tsahuiʼ lahuëʼ Dios. \p \v 12 Níʼirö yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ Jesús gulaʼbíguiʼë ga zoëʼ, en tëʼ Lëʼ: \p —¿Naruʼ nö́ztsenuʼ gulaʼlenëʼ yuguʼ bönniʼ yudoʼ fariseo cateʼ bilaʼyönnëʼ didzaʼ ni bëʼu? \p \v 13 Níʼirö bubiʼë didzaʼ Jesús, en rëʼ légaquiëʼ: \p —Yúguʼtë le nadúz, le cabí guzëʼ Xuzaʼ zoëʼ yehuaʼ yubá, huadúljagaca idú luí. \v 14 Buliʼcáʼana légaquiëʼ. Chinachúl-la lógaquiëʼ, en taʼchë́ʼë nupa nachul-la lógaca. Channö tu bönniʼ lo chul-la ichë́ʼë iaʼtúëʼ bönniʼ lo chul-la, iropëʼ ilaʼbixëʼ tu lu yeru. \p \v 15 Níʼirö bubiʼë didzaʼ Pedro, en rëʼ Jesús: \p —Buzéajniʼi netuʼ lë ni rucúdzuʼu didzaʼ. \p \v 16 Jesús rëʼ légaquiëʼ: \p —¿Naruʼ cabí réajniʼitseliʼ caʼ libíʼiliʼ? \v 17 ¿Naruʼ cabí réajniʼitseliʼ riyaza lë́ʼëruʼ yúguʼtë le riyaza ruáʼaruʼ, ateʼ rurúaj lë́ʼëruʼ? \v 18 Naʼa, le rirúaj rúaʼaliʼ, lu icja ládxiʼdoʼoliʼ zaʼ, ateʼ lë ni run ga bitiʼ nácaliʼ tsahuiʼ lahuëʼ Dios. \v 19 Caní raca, tuʼ taʼlén lu icja ládxiʼdoʼoliʼ yuguʼ le rizáʼ ládxiʼliʼ le ruáʼ döʼ, le ilún ga gútiliʼ bönachi, en le ilún ga quítsjaliʼ xibá que yöl-laʼ nutsaga naʼ, en le ruáʼ döʼ runliʼ, en yuguʼ le rizë́ ládxiʼliʼ cuanliʼ, en yuguʼ le rinnëliʼ que luzáʼaliʼ le cabí nácate, en yuguʼ le rinnë́ xíhuiʼliʼ. \v 20 Yuguʼ le caní tun ga bitiʼ náquiëʼ tu bönniʼ tsahuiʼ lahuëʼ Dios, pero channö cabí nayari nëʼë ca naca que yudoʼ cateʼ bi gahuëʼ, bitiʼ gun ga bitiʼ náquiëʼ tsahuiʼ lahuëʼ Dios. \s1 Tu nigula izáʼa réajlëʼënu Jesús \r (Mr. 7:24-30) \p \v 21 Níʼirö buzë́ʼë Jesús niʼ, en guyéajëʼ lu xiyú yödzö Tiro, en yödzö Sidón. \v 22 Tu nigula nabábanu luyú Canaán birúajnu yödzö niʼ, ateʼ bë́ʼënu zidzaj didzaʼ, rënu Jesús: \p —Xan, zxíʼini xiʼsóëʼ David, buéchiʼ ladxiʼ nedaʼ. Biʼi nigúladoʼ quiaʼ riguíʼi rizácaʼdaʼabiʼ tuʼ yuʼu böʼ xihuiʼ lëbiʼ. \p \v 23 Bitiʼ bi didzaʼ bubiʼë Jesús. Níʼirö gulaʼbíguiʼë bönniʼ usëda queëʼ ga zoëʼ, ateʼ gulë́ʼ Lëʼ, taʼnnë́ʼ: \p —Busö́l-laʼ-nu, tuʼ záʼanu cúdzuʼruʼ ribö́dxiʼanu. \p \v 24 Níʼirö bubiʼë didzaʼ Jesús, ateʼ rëʼë-nu: \p —Dios nasö́l-lëʼë nedaʼ gácalenaʼ bönachi Israel, nupa nácagaca ca böʼcuʼ zxílaʼdoʼ nanítigacabaʼ. \p \v 25 Níʼirö gubígaʼnu nigula naʼ ga zoëʼ Jesús, en guyéaj ládxiʼnu Lëʼ, ateʼ rënu Lëʼ: \p —Xan, gúcalen nedaʼ. \p \v 26 Bubiʼë didzaʼ Jesús, rnnëʼ: \p —Bitiʼ naca dxiʼa ugúaruʼ yöta quégacabiʼ bíʼidoʼ, en chúʼunaruʼ le lógacabaʼ bö́ʼcuʼdoʼ. \p \v 27 Níʼirö nigula naʼ rënu Jesús, rnnanu: \p —Ön, Xan, pero tágubaʼ bö́ʼcuʼdoʼ naʼ le bizxaj tuʼhuö́xaj ga tagu xángacabaʼ. \p \v 28 Níʼirö bubiʼë didzaʼ Jesús, rnnëʼ: \p —Nigúladoʼ. Idú naca ca réajlëʼu nedaʼ. Gaca quiuʼ ca rë́ʼënnuʼ. \p Laʼ níʼisö böácatëbiʼ biʼi nigúladoʼ queë́nu. \s1 Jesús ruúnëʼ zián nupa teʼe \p \v 29 Níʼirö buzë́ʼë Jesús niʼ, en gudödëʼ ga naca raʼ nísadoʼ que Galilea. Gurenëʼ tu lu guíʼadoʼ, ateʼ guröʼë niʼ. \v 30 Bönachi zián dujuáʼgaquiëʼ nupa bitiʼ guca ilaʼzáʼ, en nupa nachul-la guiö́j lógaca, en nupa bitiʼ guca ilaʼnnë́, en nupa narugu niʼa në́ʼeguequi, en iaʼzícaʼrö zián nupa teʼe, ateʼ gulaʼguíxaj léguequi xiniʼë Jesús, ateʼ Lëʼ bunëʼ léguequi. \v 31 Buluʼbani bönachi niʼ ca naca le benëʼ Jesús, tuʼ bilaʼléʼe tuʼnnë́ nupa bitiʼ guca ilaʼnnë́, ateʼ nuhuöácagaca nupa gurugu niʼa në́ʼeguequi, ateʼ tuʼzáʼ nupa bitiʼ guca ilaʼzáʼ, ateʼ tuʼléʼe nupa guchul-la lógaca. Que lë ni naʼ gulaʼguʼë yöl-laʼ ba Dios quégaca bönachi Israel. \s1 Jesús rugahuëʼ ziánrö ca choáʼ gayuáʼ bönachi \r (Mr. 8:1-10) \p \v 32 Níʼirö Jesús bulidzëʼ yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ, en rëʼ légaquiëʼ: \p —Ruhuechiʼ ládxaʼa bönachi zián ni, tuʼ chiguca tsonna dza záʼlenguequi nedaʼ, en bitiʼ bi dë le ilagu. Bitiʼ rë́ʼëndaʼ usö́l-laʼgacaʼ-nëʼ tsöjhuö́ajgaquiëʼ lídxigaquiëʼ taʼdunsëʼ caʼ, nadxi caʼ udú ládxiʼgaquiëʼ laʼ nöza. \p \v 33 Níʼirö yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ tëʼ Lëʼ, taʼnnë́ʼ: \p —¿Gazxi caz idzö́lituʼ yöta xtila zián lu lataj cáʼasö ni, le ugágutuʼ bönachi zián ni? \p \v 34 Gunábinëʼ Jesús légaquiëʼ, rnnëʼ: \p —¿Bal-laxi yöta xtila dë queë́liʼ? \p Buluʼbiʼë didzaʼ, taʼnnë́ʼ: \p —Gadxi, ateʼ nabábasöbaʼ böla cuidiʼ dëbaʼ queë́tuʼ ni. \p \v 35 Níʼirö Jesús gunná béʼenëʼ bönachi zián naʼ ilaʼbö́ʼ lu yu. \v 36 Gudélëʼë gadxi yöta xtila naʼ, en yuguʼ böla naʼ, ateʼ gudxëʼ Dios: “Xclenuʼ.” Níʼirö buzxuzxjëʼ iroptë naʼ, en bunödzjëʼ quégaquiëʼ bönniʼ usëda queëʼ, ateʼ légaquiëʼ gulaʼguísiëʼ le lógaca bönachi zián naʼ. \v 37 Gulahuëʼ yúguʼtëʼ, en buluʼhuö́ljanëʼ. Gudödi niʼ buluʼtubëʼ le bizxaj nagáʼanagaca, ateʼ buluʼlíëʼ gadxi gaʼböra. \v 38 Yuguʼ bönniʼ naʼ gulahuëʼ nácagaquiëʼ choáʼ gáyuʼë, pero cuntu nu bulaba yuguʼ nigula, en bíʼidoʼ. \v 39 Níʼirö busöl-lëʼë Jesús bönachi naʼ tsöjhuö́ajgaquiëʼ lídxigaquiëʼ, ateʼ gurenëʼ lëʼe bárcodoʼ niʼ, en saʼyéajëʼ lu xiyú yödzö Magdala. \c 16 \s1 Taʼnábinëʼ Jesús gunëʼ tu le gaca bëʼ nuzxi náquiëʼ \r (Mr. 8:11-13; Lc. 12:54-56) \p \v 1 Níʼirö yuguʼ bönniʼ yudoʼ fariseo len yuguʼ bönniʼ yudoʼ saduceo bilaʼdxinëʼ ga zoëʼ Jesús para ilaʼzíʼ bëʼë Lëʼ, ateʼ gulaʼnábinëʼ Lëʼ gunëʼ tu le gaca bëʼ ga zaʼ yöl-laʼ unná bëʼ queëʼ. \v 2 Bubiʼë didzaʼ Jesús, en rëʼ légaquiëʼ: \p —Cateʼ ridzö́ʼ, rnnaliʼ caní: “Gun dxiʼa cuxö́, tuʼ röʼö böaj xiná lúzxiba.” \v 3 Cateʼ naca zíladoʼ, rnnaliʼ caní: “Bitiʼ gun dxiʼa naʼa dza tuʼ röʼö böaj xiná, en ruchul-la lúzxiba.” Libíʼiliʼ, bönniʼ ruluíʼisö tsahuiʼ cuinliʼ. Raca innë́ yaʼaliʼ naca gun lúzxiba, pero bitiʼ gaca tséajniʼiliʼ le tuʼsedi le taca dza ni zóaruʼ naʼa. \v 4 Yuguʼ bönachi tuáʼ döʼ ni, en bitiʼ zoa idú ládxiʼgaca taʼnábini nedaʼ gunaʼ tu le gaca bëʼ Nu nacaʼ, pero bitiʼ bi le gaca bëʼ ilaʼléʼenëʼ. Ilaʼléʼesinëʼ lë naʼ guca bëʼ ca guca queëʼ Jonás, bönniʼ bëʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios. \p Níʼirö Jesús bucáʼanëʼ légaquiëʼ, söhuö́jëʼ. \s1 Le tuʼsédinëʼ bönniʼ yudoʼ naca ca cúa zi que yöta xtila \r (Mr. 8:14-21) \p \v 5 Cateʼ bilaʼdxinëʼ iaʼtsöláʼa nísadoʼ niʼ, guléquibeʼenëʼ bönniʼ usëda queëʼ Jesús gulál-la ládxiʼgaquiëʼ iluʼë le ilahuëʼ. \v 6 Níʼirö Jesús gudxëʼ légaquiëʼ: \p —Buliʼyútsöcaʼ. Guliʼgún chiʼi cuinliʼ que le naca ca cúa zi que yöta xtila quégaquiëʼ bönniʼ yudoʼ fariseo, en quégaquiëʼ bönniʼ yudoʼ saduceo. \p \v 7 Níʼirö laʼ légacasëʼ gulún xtídzaʼgaquiëʼ bönniʼ usëda queëʼ, taʼnnë́ʼ: \p —Rnnëʼ caní tuʼ cabí nuáʼaruʼ yöta xtila. \p \v 8 Réquibeʼenëʼ Jesús lë ni, ateʼ rëʼ légaquiëʼ: \p —¿Bizx que run xtídzaʼliʼ laʼ libíʼisiliʼ tuʼ cabí nuáʼaliʼ yöta xtila? Látiʼdoʼos réajlëʼëliʼ nedaʼ. \v 9 ¿Naruʼ cabí réajniʼitseliʼ, en bitiʼ röjnétseliʼ ca guca quégaca gayuʼ yöta xtila niʼ, lë naʼ gulahuëʼ chi-un gáyuʼë bönniʼ, ateʼ tsca xö gaʼböra butúbiliʼ? \v 10 ¿Naruʼ cabí röjnétseliʼ caʼ ca guca quégaca gadxi yöta xtila niʼ, lë naʼ gulahuëʼ choáʼ gáyuʼë bönniʼ, ateʼ tsca xö gaʼböra butúbiliʼ? \v 11 ¿Naruʼ cabí réajniʼiliʼ? Bitiʼ bëʼa didzaʼ que yöta xtila cateʼ gudxaʼ libíʼiliʼ gun chiʼi cuinliʼ que le naca ca cúa zi que yöta xtila quégaquiëʼ bönniʼ yudoʼ fariseo, en quégaquiëʼ bönniʼ yudoʼ saduceo. \p \v 12 Níʼirö gulaʼyéajniʼinëʼ bitiʼ gudxëʼ Jesús légaquiëʼ ilún chiʼi cuíngaquiëʼ que cúa zi que yöta xtila, pero ral-laʼ ilún chiʼi cuíngaquiëʼ que le tuʼsédinëʼ yuguʼ bönniʼ yudoʼ fariseo, en yuguʼ bönniʼ yudoʼ saduceo. \s1 Pedro rnnëʼ Jesús náquiëʼ Cristo \r (Mr. 8:27-30; Lc. 9:18-21) \p \v 13 Cateʼ bidxinëʼ Jesús lu xiyú yödzö Cesarea, ga naʼ rinná bëʼë Filipo, gunábinëʼ yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ, rnnëʼ: \p —¿Bizxi taʼnná bönachi nu nacaʼ nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi? \p \v 14 Buluʼbiʼë didzaʼ, taʼnnë́ʼ: \p —Bal-lëʼ taʼnnë́ʼ: “Juan nacuʼ, bönniʼ niʼ buquilëʼ bönachi nisa.” Iaʼzícaʼrëʼ taʼnnë́ʼ: “Elías nacuʼ, bönniʼ niʼ bëʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios dza niʼte.” Iaʼzícaʼrëʼ taʼnnë́ʼ: “Jeremías nacuʼ, o iaʼtúëʼ bönniʼ bëʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios.” \p \v 15 Níʼirö Jesús gudxëʼ légaquiëʼ: \p —Naruʼ libíʼiliʼ, ¿nuzxi rnnaliʼ nacaʼ nedaʼ? \p \v 16 Bubiʼë didzaʼ Simón Pedro, en rëʼ Lëʼ: \p —Liʼ nacuʼ Cristo, Zxíʼinëʼ Dios ban. \p \v 17 Bubiʼë didzaʼ Jesús, rëʼ lëʼ: \p —Bicaʼ xibóʼ liʼ, Simón, zxíʼinëʼ Jonás, tuʼ cabí buluíʼinëʼ nu bönniʼ liʼ lë ni. Xuzaʼ zoëʼ yehuaʼ yubá buluíʼinëʼ liʼ lë ni. \v 18 Nedaʼ reaʼ liʼ, liʼ nacuʼ Pedro, ateʼ lu guiö́j ni ucuáʼa nupa uluʼdubi quiaʼ, ateʼ yöl-laʼ unná bëʼ que tuʼ xihuiʼ bitiʼ sequiʼ uzagaʼ xinö́zgaquiëʼ. \v 19 Gunnaʼ quiuʼ yuguʼ zxíʼini guíë que lataj ga rinná bëʼ Nu zoa yehuaʼ yubá. Le inná bëʼu luyú ni, chigunná bëʼ caʼ Nu naʼ zoa yehuaʼ yubá, ateʼ le guʼu lataj gaca luyú ni, chibë́ʼ lataj gaca lë naʼ Nu naʼ zoa yehuaʼ yubá niʼ. \p \v 20 Níʼirö Jesús gunná béʼenëʼ yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ cuntu nu ilë́ʼë náquiëʼ Lëʼ Cristo. \s1 Jesús riguíxjöʼë ca siʼ ilútiëʼ Lëʼ \r (Mr. 8:31–9:1; Lc. 9:22-27) \p \v 21 Laʼ dza níʼisö gusí lahuëʼ Jesús riguíxjöiʼinëʼ yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ run bayudxi tsejëʼ Jerusalén, ga niʼ yuguʼ bixúz unná bëʼ en bönniʼ gula tuʼzéajniʼinëʼ, en bönniʼ yudoʼ tuʼsédinëʼ uluʼsacaʼ ziʼë Lëʼ, ateʼ níʼirö ilútiëʼ Lëʼ, pero cateʼ gaca tsonna dza ubanëʼ lu yöl-laʼ guti. \v 22 Níʼirö Pedro guchë́ʼë Jesús quez, en gusí lahuëʼ ridil-lëʼ Lëʼ didzaʼ, rnnëʼ: \p —Xan, bitiʼ guʼë Dios lataj. Bitiʼ caʼ gaca quiuʼ ca rnnoʼ. \p \v 23 Níʼirö buécjëʼ Jesús, en rëʼ Pedro: \p —Gucuita ga zoaʼ. Runuʼ ca run Satanás, tuʼ xihuiʼ. Runuʼ ga gaca chopa ládxaʼa tuʼ cabí naca le rizáʼ ládxuʼu liʼ ca rizáʼ ládxëʼë Dios, pero ca taʼzaʼsö ládxiʼgaca bönachi. \p \v 24 Níʼirö Jesús gudxëʼ yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ, rnnëʼ: \p —Channö zoëʼ tu bönniʼ rë́ʼënëʼ tëʼë nedaʼ, ral-laʼ uzóëʼ tsöláʼalö yuguʼ le rë́ʼëni quézinëʼ, en gáquiëʼ ca tu bönniʼ saʼyéajëʼ zeajtë́ʼë lëʼe yaga cruz, ateʼ níʼirö gaca tëʼë nedaʼ. \v 25 Nu bönniʼ guë́ʼënnëʼ gun chiʼë yöl-laʼ naʼbán queëʼ, unítiëʼ le, pero bönniʼ unítiëʼ yöl-laʼ naʼbán queëʼ tuʼ dëʼë nedaʼ, gataʼ yöl-laʼ naʼbán idú queëʼ. \v 26 ¿Naruʼ uziʼtsëʼ xibé tu bönniʼ channö utubëʼ yúguʼtë le dë yödzölió ni pero unítiëʼ yöl-laʼ naʼbán idú queëʼ? Bitiʼ bi gaca unödzjëʼ tu bönniʼ para gataʼ yöl-laʼ naʼbán idú queëʼ. \v 27 Caní rnníaʼ, tuʼ huödaʼ nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, en idzaga yöl-laʼ unná bëʼ queëʼ Xuzaʼ Dios nedaʼ, ateʼ idzágagaquiëʼ gubáz láʼayi quiaʼ nedaʼ. Níʼirö ubiʼa que queë bönachi tsca naca le núngaca. \v 28 Le nácatë reaʼ libíʼiliʼ: “Bitiʼ caʼ ilátigaca bal-la nupa nacuáʼ ni cateʼ ilaʼléʼerö idinná bëʼa nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi.” \c 17 \s1 Ridzáʼ ca naláʼ lahuëʼ Jesús \r (Mr. 9:2-13; Lc. 9:28-36) \p \v 1 Gudödi xopa dza, Jesús gudélëʼë Pedro len Jacobo, en Juan, bö́chëʼë Jacobo naʼ, en guchë́ʼë légaquiëʼ, ateʼ yöjáquiëʼ quez tu lu guíʼa sibi. \v 2 Niʼ bidzáʼ ca naláʼ lahuëʼ Jesús lógaquiëʼ. Guyëpi yösa beníʼ lahuëʼ Jesús ca ruzeníʼ gubidza, ateʼ lariʼ nácuëʼ böáca chiguíchidoʼos ca beníʼ. \v 3 Níʼirö bilaʼléʼenëʼ bönniʼ usëda queëʼ buluíʼi lógaquiëʼ Moisés, en Elías, ateʼ tuíʼilenëʼ Jesús didzaʼ. \v 4 Níʼirö Pedro rëʼ Jesús: \p —Xan, naca dxiʼa zóaruʼ ni. Channö rë́ʼënuʼ, gunaʼ ni tsonna yuʼu lágaʼdoʼ, tu quiuʼ, iaʼtú queëʼ Moisés, en iaʼtú queëʼ Elías. \p \v 5 Tsanni niʼ ruʼë Pedro didzaʼ ni, laʼ gurö́ʼötë tu böaj beníʼ le guzxóa légaquiëʼ, ateʼ lu böaj naʼ biyö́n chiʼi nu rnna: \p —Bönniʼ ni Zxíʼini cazaʼ. Nadxíʼidaʼ-nëʼ, en raza ládxaʼa Lëʼ. Buliʼzë́ nágaliʼ didzaʼ guʼë. \p \v 6 Cateʼ bilaʼyönnëʼ bönniʼ usëda queëʼ chiʼi naʼ, gulaʼdzöʼë gusurúʼalö, en guladxi bilaʼdzö́binëʼ. \v 7 Níʼirö gubíguiʼë Jesús ga naʼ nacuʼë, ateʼ gudanëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ: \p —Guliʼchasa. Bitiʼ gádxiliʼ. \p \v 8 Cateʼ gulaʼchisa lógaquiëʼ, en buluʼyúëʼ, cúnturö nu bilaʼléʼenëʼ, pero tuzëʼ Jesús. \p \v 9 Cateʼ niʼ tuʼdínniëʼ lu guíʼa naʼ, Jesús gunná béʼenëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ: \p —Cuntu nu guië́liʼ ca guca lë ni biléʼeliʼ cateʼ ubanraʼ lu yöl-laʼ guti nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi. \p \v 10 Níʼirö yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ gulaʼnábinëʼ Lëʼ, taʼnnë́ʼ: \p —¿Bizx que taʼnnë́ʼ bönniʼ yudoʼ usëdi run bayudxi uluíʼi lahuëʼ Elías zíʼalö ca uluíʼi lahuëʼ Cristo? \p \v 11 Bubiʼë didzaʼ Jesús, rëʼ légaquiëʼ: \p —Le nácatë uluíʼi lo cazëʼ zíʼalö Elías, en ucáʼanëʼ tsahuiʼ yúguʼtë. \v 12 Nedaʼ reaʼ libíʼiliʼ: “Chibuluíʼi lahuëʼ Elías naʼ, pero bitiʼ buluʼúnbëʼë lëʼ, ateʼ yúguʼtë ca rnnasö quégaquiëʼ gulunëʼ queëʼ.” Lëscaʼ caní ilunëʼ quiaʼ nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, uluʼsacaʼ ziʼë nedaʼ. \p \v 13 Níʼirö gulaʼyéajniʼinëʼ bönniʼ usëda queëʼ, bë́ʼlenëʼ Jesús légaquiëʼ didzaʼ ca guca queëʼ Juan, bönniʼ naʼ buquilëʼ bönachi nisa. \s1 Ruúnëʼ-biʼ Jesús tubiʼ biʼi bönniʼ réʼebiʼ xjoteʼ \r (Mr. 9:14-29; Lc. 9:37-43) \p \v 14 Cateʼ bilaʼdxinëʼ ga naʼ nacuáʼ bönachi zián, gubíguiʼë tu bönniʼ ga zoëʼ Jesús, ateʼ buzóa zxibëʼ lahuëʼ Lëʼ, \v 15 en rëʼ Lëʼ: \p —Xan, buéchiʼ ladxiʼ-biʼ biʼi bö́nniʼdoʼ quiaʼ, tuʼ réʼebiʼ xjoteʼ, en riguíʼi rizácaʼdaʼabiʼ, ateʼ zián luzuí ridzö́ʼöbiʼ lu guíʼ o lu nisa. \v 16 Chidiguáʼa-biʼ lógaquiëʼ bönniʼ usëda quiuʼ pero bitiʼ guca uluʼúnëʼ-biʼ. \p \v 17 Bubiʼë didzaʼ Jesús, rnnëʼ: \p —Libiʼiliʼ, bönachi cabí réajlëʼëliʼ, en bitiʼ nácaliʼ tsahuiʼ. ¿Gácaʼxte caz ral-laʼ sóalenaʼ libíʼiliʼ para tséajlëʼëliʼ nedaʼ? ¿Gácaʼxte caz ral-laʼ guáʼ ilenaʼ queë́liʼ? Guliʼdiguáʼ-biʼ quiaʼ ni. \p \v 18 Níʼirö Jesús buzenëʼ le bach böʼ xihuiʼ naʼ yuʼu lëbiʼ, ateʼ laʼ burúajtë lëbiʼ, ateʼ laʼ náʼasö böácatëbiʼ biʼi bö́nniʼdoʼ naʼ. \p \v 19 Níʼirö, yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ Jesús gulaʼbiguëʼë quez ga zoëʼ, ateʼ gulaʼnábinëʼ Lëʼ, taʼnnë́ʼ: \p —¿Bizx que naʼ bitiʼ guca ubéajtuʼ netuʼ böʼ xihuiʼ naʼ? \p \v 20 Jesús rëʼ légaquiëʼ: \p —Bitiʼ guzxéquiʼliʼ tuʼ cabí réajlëʼëliʼ Dios idú ládxiʼliʼ. Le nácatë reaʼ libíʼiliʼ, sal-laʼ cuídiʼsö naca yöl-laʼ réajlëʼ queë́liʼ Dios, nácatë ca tu xisedoʼ mostaza, huáca guië́liʼ guíʼadoʼ ni: “Gucuíta ni, en yöjsóa níʼilö”, ateʼ laʼ icuítatë guíʼadoʼ naʼ. Bitiʼ bi zoa le cabí gaca gunliʼ channö réajlëʼëliʼ Dios idú ládxiʼliʼ. \v 21 Tu böʼ xihuiʼ caní gácasö ubéajliʼ channö ulídzaliʼ-nëʼ Dios, en gunliʼ gubasa. \s1 Riguíxjöʼë Jesús leyúbölö ca siʼ ilútiëʼ Lëʼ \r (Mr. 9:30-32; Lc. 9:43-45) \p \v 22 Tsanni niʼ taʼdë́ʼ luyú Galilea, Jesús gudxëʼ yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ, rnnëʼ: \p —Zoa nu udödi nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, lu náʼagaca bönachi. \v 23 Ilútiëʼ nedaʼ, pero cateʼ gaca tsonna dza Dios usubanëʼ nedaʼ. \p Níʼirö buluʼhuíʼinnëʼ bönniʼ usëda queëʼ. \s1 Jesús riguizxaj lazëʼ que yudoʼ \p \v 24 Cateʼ buluʼdxinëʼ Jesús, en yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ lu yödzö Capernaum, bilaʼdxinëʼ yuguʼ bönniʼ tuʼquizxjëʼ bönachi lázagaca que yudoʼ ga zoëʼ Pedro, ateʼ tëʼ lëʼ: \p —¿Naruʼ cabí quizxaj lazëʼ que yudoʼ bönniʼ rusédinëʼ libíʼiliʼ? \p \v 25 Bubiʼë didzaʼ Pedro, rnnëʼ: \p —Ön, huaguizxjëʼ. \p Cateʼ buáziëʼ Pedro lu yuʼu, Jesús laʼ bulidztëʼ lëʼ, en rëʼ lëʼ: \p —¿Nacxi rusacaʼ quiuʼ, Simón? Bönniʼ taʼnná bëʼë luyú ni, ¿nupxi tuʼquizxjëʼ le riguizxaj laz, en lazxaj que yu? ¿Naruʼ tuʼquizxjëʼ bönachi uládz quégaquiëʼ o bönachi izáʼa? \p \v 26 Bubiʼë didzaʼ Pedro, rëʼ Lëʼ: \p —Bönachi izáʼa tuʼquizxjëʼ. \p Níʼirö Jesús rëʼ lëʼ: \p —Que lë ni naʼ, bitiʼ run bayudxi quizxaj lazaʼ que yudoʼ tuʼ nacaʼ Zxíʼinëʼ Dios ca naʼ bitiʼ bi taʼguízxaj nupa nácagaca bönachi uládz queëʼ bönniʼ naʼ ruquízxjëʼ. \v 27 Naʼa, para cuntu nu gun leruʼ, guyéaj raʼ nísadoʼ, yöjzalaj lu nisa le rizö́ninuʼ-baʼ böla, ateʼ böla cuejuʼ-baʼ zíʼalö, guzxíʼi-baʼ. Cateʼ isaljuʼ ruáʼabaʼ, niʼ idzö́linuʼ tu dumí lásidoʼ. Guzxíʼi le, ateʼ gudizxaj lazaʼ, en lazuʼ. \c 18 \s1 ¿Núzxilö gaca lo? \r (Mr. 9:33-37; Lc. 9:46-48) \p \v 1 Laʼ dza níʼisö bilaʼdxinëʼ bönniʼ usëda queëʼ Jesús ga zoëʼ, ateʼ gulaʼnábinëʼ Lëʼ, taʼnnë́ʼ: \p —¿Núzxilëʼ bönniʼ ni gáquiëʼ lo ga rinná bëʼë Dios yehuaʼ yubá? \p \v 2 Bulidzëʼ-biʼ Jesús tubiʼ biʼi bö́nniʼdoʼ, ateʼ buzóëʼ-biʼ gatsaj láhuiʼlö ga naʼ nacuʼë. \v 3 Níʼirö rëʼ légaquiëʼ: \p —Le nácatë reaʼ libíʼiliʼ, channö cabí huöácaliʼ ca zeaj nácabiʼ bíʼidoʼ, bitiʼ caʼ tsúʼuliʼ ga niʼ rinná bëʼë Dios yehuaʼ yubá. \v 4 Que lë ni naʼ, nútiʼtës nu gaca nöxaj ladxiʼ, en huöáca ca nácabiʼ bíʼidoʼ ni, nu ni gaca lo ga niʼ rinná bëʼë Dios yehuaʼ yubá. \v 5 Nútiʼtës nu gun bal tubiʼ bíʼidoʼ caní tuʼ néquibiʼ quiaʼ, nedaʼ caz gun bal. \s1 Le tun ga nu gun dul-laʼ \r (Mr. 9:42-48; Lc. 17:1-2) \p \v 6 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Nu gun ga gunbiʼ dul-laʼ tubiʼ bíʼidoʼ caní réajlëʼëbiʼ quiaʼ, gácarö dxiʼa queëʼ bönniʼ naʼ laʼtuʼ ugalëʼë guiö́j riyë́tuni yaga yenëʼ, ateʼ tsöjsuladzuʼ cuinëʼ lu nísadoʼ. \v 7 Bicaʼ bayechiʼ bönachi yödzölió ni tun ga gun dul-laʼ luzë́ʼeguequi. Nacuáʼticaʼsö le tun ga nu gun dul-laʼ, pero bicaʼ bayechiʼ nu run ga nu gun dul-laʼ. \p \v 8 ’Que lë ni naʼ, channö gun noʼo o niʼu ga gunuʼ dul-laʼ, guchugu le, en gurúʼuna le. Gácarö dxiʼa quiuʼ tsöjtsáziuʼ ga suʼ ibanuʼ bitiʼ rizóʼo o narugu niʼa noʼo, en calëga nacuáʼ chopa noʼo, en chopa niʼu ateʼ tsöjtsáziuʼ lu guíʼ gabila le catu caz ulu. \v 9 Channö gun guiö́j loʼ ga gunuʼ dul-laʼ, guléaj le, en gurúʼuna le. Gácarö dxiʼa quiuʼ tsöjtsáziuʼ ga suʼ ibanuʼ, zoa tuz guiö́j loʼ, en calëga nacuáʼ chopa guiö́j loʼ, ateʼ tsöjtsáziuʼ lu guíʼ gabila. \s1 Jesús rucúdzuʼë didzaʼ que tu böʼcuʼ zxilaʼ nanítibaʼ \r (Lc. 15:3-7) \p \v 10 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Guliʼgún chiʼi cuinliʼ para cabí uzóaliʼ-biʼ tsöláʼalö tubiʼ bíʼidoʼ caní. Nedaʼ reaʼ libíʼiliʼ, gubáz láʼayi tapa chiʼë légacabiʼ nacuáʼticaʼsëʼ lahuëʼ Xuzaʼ zoëʼ yehuaʼ yubá. \v 11 Bidaʼ ni nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, para usöláʼ nu ni naniti. \p \v 12 ’¿Nacxi rusácaʼliʼ queë́liʼ? Tu bönniʼ, nacuáʼabaʼ tu gayuáʼ böʼcuʼ zxilaʼ queëʼ, channö nítibaʼ tubaʼ, ¿naruʼ cabí ucáʼanëʼ-baʼ tápalalaj yuʼ chë́nnabaʼ naʼ, ateʼ tsejëʼ gapa naca lu guíʼa, para tsöjtiljëʼ-baʼ böʼcuʼ zxílaʼdoʼ naʼ nanítibaʼ? \v 13 Channö udzö́linëʼ-baʼ, le nácatë reaʼ libíʼiliʼ, udzéjarönëʼ niʼa queë́baʼ böʼcuʼ zxílaʼdoʼ naʼ ca gunëʼ quégacabaʼ iaʼtápalalaj yuʼ chë́nnabaʼ niʼ bitiʼ gulaʼnítibaʼ. \v 14 Lëscaʼ caní, Xúziruʼ Dios, zoëʼ yehuaʼ yubá, bitiʼ rë́ʼënëʼ nítibiʼ tubiʼ bíʼidoʼ caní. \s1 Ca ral-laʼ uniti loruʼ böchiʼ luzáʼaruʼ \r (Lc. 17:3) \p \v 15 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Channö böchiʼ luzóʼo guáʼ döʼ quiuʼ, guyéajtsöcaʼ, en yöjcáʼanalenëʼ tsahuiʼ laʼ libíʼisiliʼ. Channö uzë́ náguiëʼ liʼ, chibuguéluʼu böchiʼ luzóʼo. \v 16 Channö cabí uzë́ náguiëʼ xtídzuʼu, guchë́ʼë iaʼtúëʼ o iaʼchopëʼ bönniʼ para urúaj li xtídzuʼu lógaquiëʼ chopa tsonnëʼ bönniʼ, nupa gaca ilún ba nalí que xtídzaʼliʼ. \v 17 Channö cabí uzë́ náguiëʼ xtídzaʼgaquiëʼ, gudxi caʼ bönachi tuʼdubi tuʼsëdi queëʼ Dios, en channö cabí uzë́ náguiëʼ xtídzaʼgaca bönachi naʼ, níʼirö bönniʼ naʼ gáquiëʼ quiuʼ ca tu bönniʼ bitiʼ réajlëʼë Dios, en ca tu bönniʼ ruquízxjëʼ uláz que yödzö ziʼtuʼ. \p \v 18 ’Le nácatë reaʼ libíʼiliʼ, yúguʼtë le inná bë́ʼëliʼ lu yödzölió ni, naca le chigunná bëʼë Dios yehuaʼ yubá, ateʼ yúguʼtë le güíʼiliʼ lataj lu yödzölió ni, naca le chibë́ʼë lataj Dios yehuaʼ yubá. \p \v 19 ’Lëscaʼ caní reaʼ libíʼiliʼ, channö chópasiliʼ gun tuz xtídzaʼliʼ lu yödzölió ni ca naca tu le inábiliʼ-nëʼ Dios, gunëʼ Xuz cazaʼ Dios, zoëʼ yehuaʼ yubá, lë naʼ rinábiliʼ-nëʼ. \v 20 Ga nacuáʼ chopa tsonna nupa ni nudúbigaca quiaʼ nedaʼ, zoa cazaʼ nedaʼ gatsaj láhuiʼlö ga naʼ nacuʼë. \p \v 21 Níʼirö gubíguiʼë Pedro ga zoëʼ Jesús, en gunábinëʼ Lëʼ, rnnëʼ: \p —Xan, ¿bál-laxitë luzuí ral-laʼ uniti lahuaʼ böchiʼ luzáʼa, nu naʼ ruáʼ döʼ quiaʼ? ¿Naruʼ gadxi luzuí? \p \v 22 Jesús rëʼ lëʼ: \p —Nedaʼ reaʼ liʼ, calë́gasö gadxi luzuí, pero idú tsónnalalaj yuʼ chi cuía le naca gadxi luzuí. \s1 Jesús rucúdzuʼë didzaʼ que tu bönniʼ huen dxin bitiʼ buniti lahuëʼ luzë́ʼë \p \v 23 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Iaʼstú, ca gun Nu naʼ rinná bëʼ yehuaʼ yubá naca ca benëʼ tu bönniʼ rinná bëʼë. Gúʼunnëʼ ucáʼanalenëʼ tsahuiʼ yuguʼ bönniʼ huen dxin queëʼ. \v 24 Cateʼ gusí lahuëʼ rucáʼanalenëʼ légaquiëʼ tsahuiʼ, dujuáʼgaquiëʼ ga zoëʼ tu bönniʼ ral-lëʼë queëʼ zián gayuáʼ dumí. \v 25 Tuʼ cabí guca quizxjëʼ, gunná bëʼë xanëʼ idóʼogaquiëʼ lëʼ, en nigula queëʼ, en yuguʼ biʼi queëʼ, en yúguʼtë le dë queëʼ, ateʼ níʼirö gazxaj le ral-lëʼë queëʼ xanëʼ naʼ. \v 26 Níʼirö bönniʼ huen dxin naʼ buzóa zxibëʼ lahuëʼ xanëʼ, en gunábinëʼ lëʼ, rnnëʼ: “Xan, ben zxön ládxuʼu nedaʼ. Huaguizxaj cazaʼ liʼ idutë.” \v 27 Níʼirö xanëʼ naʼ buéchiʼ ládxëʼë bönniʼ huen dxin queëʼ naʼ, en buniti lahuëʼ lëʼ lë naʼ ral-lëʼë queëʼ, ateʼ busanëʼ lëʼ. \v 28 Cateʼ burúajëʼ bönniʼ huen dxin naʼ, laʼ yöjtságatëʼ tu bönniʼ rúnlenëʼ lëʼ tsözxö́n dxin, ateʼ bönniʼ naʼ ral-lëʼë queëʼ látiʼdoʼos dumí. Níʼirö guzxönëʼ lëʼ, en guzxínnajëʼ yenëʼ, ateʼ rëʼ lëʼ: “Gudízxjatë lë naʼ ral-luʼu quiaʼ.” \v 29 Níʼirö luzë́ʼë naʼ buzóa zxibëʼ lahuëʼ, en gunaba yechë́ʼë lahuëʼ, rnnëʼ: “Ben zxön ládxuʼu nedaʼ. Huaguizxaj cazaʼ liʼ idutë.” \v 30 Bitiʼ gúʼunnëʼ bönniʼ huen dxin naʼ, ateʼ yöjluʼë lëʼ lidxi guíë dza quízxjarëʼ lë naʼ ral-lëʼë queëʼ. \v 31 Cateʼ bilaʼléʼenëʼ lë ni iaʼzícaʼrëʼ huen dxin, buluʼhuíʼinideʼenëʼ niʼa queëʼ, ateʼ yöjtíxjöiʼiguequinëʼ xángaquiëʼ yúguʼtë lë naʼ guca. \v 32 Níʼirö xángaquiëʼ bulidzëʼ bönniʼ huen dxin naʼ, ateʼ rëʼ lëʼ: “Liʼ, huen dxin catsahuiʼ. Yúguʼtë dumí naʼ gúl-luʼu quiaʼ buniti lahuaʼ liʼ. Busúluaʼ lë naʼ gúl-luʼu quiaʼ tuʼ gunaba yechuʼu lahuaʼ. \v 33 ¿Naruʼ cabí ral-laʼ huéchiʼ ládxuʼu caʼ luzóʼo ca naʼ benaʼ nedaʼ, buéchiʼ ládxaʼa liʼ?” \v 34 Níʼirö gulédeʼenëʼ xanëʼ, en budödëʼ lëʼ lu náʼagaca nupa uluʼsacaʼ ziʼ lëʼ dza quízxjarëʼ idútë le ral-lëʼë queëʼ. \p \v 35 Níʼirö rnnëʼ Jesús: \p —Lëscaʼ caní gunëʼ Xuzaʼ zoëʼ yehuaʼ yubá queë́liʼ channö cabí uniti loliʼ idú ládxiʼliʼ yuguʼ böchiʼ luzáʼaliʼ. \c 19 \s1 Nupa tuʼláʼa yöl-laʼ nutsaga naʼ \r (Mr. 10:1-12; Lc. 16:18) \p \v 1 Cateʼ budxi bëʼë Jesús yuguʼ didzaʼ ni, buzë́ʼë luyú Galilea, ateʼ bidxinëʼ luyú Judea le dë iaʼtsöláʼa yegu Jordán sacaʼ ga rilén gubidza. \v 2 Bönachi zián söjácalen Jesús, ateʼ bunëʼ léguequi niʼ. \p \v 3 Níʼirö bilaʼdxinëʼ bal-lëʼ bönniʼ yudoʼ fariseo ga zoëʼ Jesús para ilaʼzíʼ bëʼë Lëʼ, ateʼ gulaʼnábinëʼ Lëʼ, taʼnnë́ʼ: \p —¿Naruʼ dë lataj bönniʼ nutsaga nëʼë usanëʼ nigula queëʼ tuʼ nözi bítiʼtës bi raca? \p \v 4 Bubiʼë didzaʼ Jesús, rëʼ légaquiëʼ: \p —¿Naruʼ cabí nulábaniliʼ le nazúaj lu guichi láʼayi ca benëʼ Dios bönachi cateʼ siʼ benëʼ yödzölió? Bönniʼ, en nigula benëʼ légaquiëʼ. \v 5 Caní gunnë́ʼ Dios: “Que lë ni naʼ, ral-laʼ usanëʼ tu bönniʼ xuz xinë́ʼë, ateʼ tsaz tsöjsóalenëʼ-nu nigula queëʼ, ateʼ iropëʼ naʼ uluʼhuöáquiëʼ tuz bönachi.” \v 6 Caní naca, bítiʼrö nácagaquiëʼ chopëʼ pero tuz bönachi chinuhuöáquiëʼ. Que lë ni naʼ, bitiʼ ral-laʼ uluʼlë́ʼë bönniʼ nupa naʼ benëʼ Dios tuz. \p \v 7 Níʼirö bönniʼ yudoʼ naʼ gulaʼnábinëʼ Jesús, taʼnnë́ʼ: \p —¿Bizx que naʼ gunná béʼenëʼ Moisés légaquiëʼ le ruíʼi lataj nu bönniʼ unödzjëʼ tu guichi queë́nu nigula queëʼ le rnna nuláʼa yöl-laʼ nutsaga naʼ, ateʼ usanëʼ-nu nigula queëʼ naʼ? \p \v 8 Jesús rëʼ légaquiëʼ: \p —Caní benëʼ Moisés tuʼ nazidi icja ládxiʼdoʼoliʼ. Bennëʼ libíʼiliʼ lataj usanliʼ-nu nigula queë́liʼ, pero cateʼ gusí lo gutaʼ gurö́ʼö yödzölió, bitiʼ guca caní. \v 9 Nedaʼ reaʼ libíʼiliʼ, channö tu bönniʼ usanëʼ-nu nigula queëʼ, en bitiʼ gudálennu bönniʼ yúbölö, ateʼ utsaga náʼalenëʼ-nu nigula yúbölö, gunëʼ dul-laʼ le riguitsaj xibá que yöl-laʼ nutsaga naʼ. Lëscaʼ caní, channö nu bönniʼ utsaga náʼalenëʼ-nu nigula naʼ, nusanëʼ-nu bönniʼ queë́nu, gunëʼ dul-laʼ le riguitsaj xibá que yöl-laʼ nutsaga naʼ. \p \v 10 Níʼirö yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ Jesús gulë́ʼ Lëʼ, taʼnnë́ʼ: \p —Channö caní naca queëʼ tu bönniʼ zóalenëʼ-nu nigula queëʼ, gácarö dxiʼa queëʼ laʼtuʼ cabí utsaga caz nëʼë, ugáʼanëʼ tuzëʼ. \p \v 11 Bubiʼë didzaʼ Jesús, rëʼ légaquiëʼ: \p —Bitiʼ gaca ilaʼzíʼ lu náʼagaca yúguʼtë bönachi didzaʼ ni, pero núpasö naʼ Dios ruzéajniʼinëʼ léguequi. \v 12 Nacuʼë bönniʼ bitiʼ tuʼtsaga náʼalengaquiëʼ nigula tuʼ cabí nácagaquiëʼ idú bönniʼ biguiúʼ, tuʼ gulaljëʼ caʼ, ateʼ iaʼzícaʼrëʼ bönniʼ bitiʼ tuʼtsaga náʼalengaquiëʼ nigula tuʼ buluʼzagaʼ bönachi xinö́zgaquiëʼ, ateʼ iaʼzícaʼrëʼ bönniʼ bitiʼ tuʼtsaga náʼalengaquiëʼ nigula para gaca ilunëʼ xichinëʼ Dios, Nu rinná bëʼ yehuaʼ yubá. Nu sequiʼ siʼ lu nëʼe didzaʼ ni ral-laʼ siʼ lu nëʼe le. \s1 Jesús rulidza tsáhuëʼë-biʼ yuguʼ bíʼidoʼ \r (Mr. 10:13-16; Lc. 18:15-17) \p \v 13 Níʼirö yuguʼ xuz xináʼagacabiʼ bíʼidoʼ dujuáʼagaquiëʼ-biʼ ga zoëʼ Jesús para ixóa nëʼë légacabiʼ, en ulidzëʼ Dios niʼa quégacabiʼ, ateʼ bönniʼ usëda queëʼ buluʼzáguiʼë xinö́zgaquiëʼ. \v 14 Níʼirö Jesús rëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ: \p —Guliʼgüíʼi-biʼ yuguʼ bíʼidoʼ lataj ilaʼdxinbiʼ ga zoaʼ, en bitiʼ uzágaʼliʼ xinö́zgacabiʼ, tuʼ ilaʼzíʼ lataj nupa nácagaca ca yuguʼ bíʼidoʼ caní ga niʼ rinná bëʼë Dios yehuaʼ yubá. \p \v 15 Jesús guxóa nëʼë légacabiʼ, ateʼ níʼirö buzë́ʼë niʼ. \s1 Tu bönniʼ unná bëʼ cuidiʼ dë yöl-laʼ tsahuiʼ queëʼ \r (Mr. 10:17-31; Lc. 18:18-30) \p \v 16 Tu bönniʼ ni zoëʼ iz cuidiʼ queëʼ buduyúëʼ Jesús, en rëʼ Lëʼ: \p —Bönniʼ Usedi idú tsahuiʼ. ¿Bizxi le naca tsahuiʼ ral-laʼ gunaʼ para gataʼ yöl-laʼ naʼbán idú quiaʼ? \p \v 17 Bubiʼë didzaʼ Jesús, rëʼ lëʼ: \p —¿Naruʼ nö́ztsenuʼ lë naʼ rnnoʼ quiaʼ, rnnoʼ nacaʼ idú tsahuiʼ? Cuntu nu bönniʼ náquiëʼ idú tsahuiʼ. Tuzëʼ Dios náquiëʼ idú tsahuiʼ. Channö rë́ʼënuʼ gataʼ yöl-laʼ naʼbán idú quiuʼ, ben ca rinná bëʼ xibá queëʼ Dios. \p \v 18 Níʼirö bönniʼ naʼ rëʼ Jesús, rnnëʼ: \p —¿Bízxilö xibá naʼ? \p Jesús rëʼ lëʼ: \p —Xibá naʼ gunná bëʼë Moisés: \q1 Bitiʼ gútiuʼ bönachi. \q1 Bitiʼ gunuʼ dul-laʼ le riguitsaj xibá que yöl-laʼ nutsaga naʼ. \q1 Bitiʼ cuanuʼ. \q1 Bitiʼ inníoʼ que böchiʼ luzóʼo le cabí nácate. \q1 \v 19 Ben bal xuz xinóʼo. \q1 Bidxíʼi böchiʼ luzóʼo ca nadxíʼi cuinuʼ. \p \v 20 Bönniʼ naʼ ni zoëʼ iz cuidiʼ queëʼ gudxëʼ Jesús, rnnëʼ: \p —Yúguʼtë lë ni runaʼ ga gudelaʼ nacaʼ bíʼidoʼ. ¿Naruʼ zoa iaʼtú le ral-laʼ gunaʼ? \p \v 21 Jesús rëʼ lëʼ: \p —Channö rë́ʼënuʼ gacuʼ tsahuiʼ, guyéaj, yöjëtiʼ le dë quiuʼ, ateʼ dumí naʼ siʼu, bunödzaj quégaca bönachi yechiʼ. Caní gataʼ yöl-laʼ tsahuiʼ quiuʼ niʼ yehuaʼ yubá. Níʼirö gudá, gudáʼ nedaʼ. \p \v 22 Cateʼ bönniʼ naʼ ni zoëʼ iz cuidiʼ queëʼ biyönnëʼ didzaʼ ni, söhuö́jëʼ ruhuíʼinnëʼ tuʼ dëdaʼ yöl-laʼ tsahuiʼ queëʼ. \p \v 23 Níʼirö Jesús gudxëʼ yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ, rnnëʼ: \p —Le nácatë reaʼ libíʼiliʼ, böniga naca tsáziëʼ nu bönniʼ dë yöl-laʼ tsahuiʼ queëʼ ga rinná bëʼë Dios yehuaʼ yubá. \v 24 Iaʼstú reaʼ libíʼiliʼ, nácarö böniga tsáziëʼ tu bönniʼ dë yöl-laʼ tsahuiʼ queëʼ ga niʼ rinná bëʼë Dios ca tö́dibaʼ böaʼ lu nagui yötsiʼ. \p \v 25 Cateʼ bilaʼyönnëʼ yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ didzaʼ ni, buluʼbáninë, taʼnnë́ʼ: \p —¿Nuzxi caz gaca ulá, channö? \p \v 26 Jesús buyúëʼ légaquiëʼ, en rëʼ légaquiëʼ: \p —Bitiʼ gaca ilún bönachi lë ni, pero Dios huáca gunëʼ yúguʼtë. \p \v 27 Níʼirö bubiʼë didzaʼ Pedro, en rëʼ Jesús: \p —Buyútsöcaʼ, netuʼ chibucáʼanatuʼ yúguʼtë, en záʼlentuʼ Liʼ. ¿Bízxirö gataʼ queë́tuʼ? \p \v 28 Jesús rëʼ légaquiëʼ: \p —Le nácatë reaʼ libíʼiliʼ, dza niʼ cateʼ ucubi yödzölió, ateʼ cöʼa inná bëʼa nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, ga niʼ gácatëraʼ lo, lëscaʼ libíʼiliʼ záʼlenliʼ nedaʼ naʼa, cö́ʼöliʼ chinnu lataj ga inná bë́ʼëliʼ, en uchiʼa usöröliʼ quégaca idxinnu cöʼtë yödzö quégaca zxíʼini xiʼsóëʼ Israel. \v 29 Nu bönniʼ rucáʼanëʼ lidxëʼ, o yuguʼ bö́chëʼë, o yuguʼ zanëʼ, o xuzëʼ, o xinë́ʼë, o nigula queëʼ, o yuguʼ zxíʼinëʼ, o yuguʼ xiyúëʼ, para gunëʼ xichinaʼ, bönniʼ ni siʼë iaʼtú gáyuaʼtërö caʼ queëʼ, en gataʼ caʼ yöl-laʼ naʼbán idú queëʼ. \v 30 Zián nupa nácagaca lo naʼa, uluʼgáʼana cáʼasö, ateʼ nupa nagáʼanagaca cáʼasö naʼa, hualácagaca lo. \c 20 \s1 Rucúdzuʼë didzaʼ Jesús ca tunëʼ bönniʼ huen dxin \p \v 1 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Ca gun Bönniʼ naʼ rinná bëʼë yehuaʼ yubá naca ca benëʼ tu bönniʼ xan yuʼu. Birúajëʼ zíladoʼ, yöjdiljëʼ yuguʼ bönniʼ ilunëʼ dxin ga naca lu xiyúëʼ ga naʼ nadúzgaca lubá uva. \v 2 Cateʼ chibugáʼanalenëʼ tsahuiʼ yuguʼ bönniʼ huen dxin naʼ, quizxjëʼ légaquiëʼ tu dumí lazxaj que tu dza, gusö́l-lëʼë légaquiëʼ ilunëʼ dxin ga naca lu xiyúëʼ. \v 3 Cateʼ burúajëʼ idú xsila, biléʼenëʼ iaʼzícaʼrëʼ bönniʼ nacuáʼasëʼ caʼ ga naca lu yë́ʼëyi. \v 4 Rëʼ légaquiëʼ: “Guliʼtséaj caʼ libíʼiliʼ ga naca lu xiyúaʼ, ateʼ quizxjaʼ libíʼiliʼ le naca tsahuiʼ.” Laʼ yöjácatëʼ caʼ légaquiëʼ. \v 5 Burúajëʼ bönniʼ xan yuʼu naʼ leyúbölö idú huagubidza, encaʼ idú xihuö́ udzö́ʼ, en laʼ tuz ca benëʼ, gusö́l-lëʼë yuguʼ bönniʼ yöjxáquiëʼ lu xiyúëʼ. \v 6 Burúajëʼ caʼ cateʼ niʼ zoa iaʼlátiʼdoʼos gubidza, en yöjxáquiëʼ iaʼzícaʼrëʼ bönniʼ nacuáʼasëʼ caʼ niʼ, ateʼ rëʼ légaquiëʼ: “¿Bizx que zóatsaliʼ ni cáʼasö idú dza, bitiʼ bi dxin runliʼ?” \v 7 Yuguʼ bönniʼ naʼ tëʼ lëʼ, taʼnnë́ʼ: “Cuntu nu benna xichintuʼ.” Níʼirö rëʼ légaquiëʼ: “Guliʼtséaj caʼ libíʼiliʼ ga naca lu xiyúaʼ, ateʼ quizxjaʼ libíʼiliʼ le naca tsahuiʼ.” \v 8 Cateʼ chizóa gal-la, bönniʼ xan yu naʼ rëʼ bönniʼ yuʼu lu nëʼë yuguʼ huen dxin naʼ, rnnëʼ: “Bulidza yuguʼ bönniʼ huen dxin naʼ, ateʼ guʼu lázxjagaquiëʼ. Quizxjuʼ zíʼalö yuguʼ bönniʼ naʼ bilaʼdxinëʼ yöjsetë. Udxi naʼ quizxjuʼ yuguʼ bönniʼ naʼ bilaʼdxinëʼ zíʼatëlö.” \v 9 Níʼirö bilaʼdxinëʼ bönniʼ yöjéngaquiëʼ dxin cateʼ niʼ zoa iaʼlátiʼdoʼos gubidza, en gulaʼziʼë tu tuhuéajëʼ dumí lazxaj que tu dza. \v 10 Cateʼ bilaʼdxinëʼ bönniʼ yöjéngaquiëʼ dxin zíʼatëlö, guléquinëʼ huazíʼgaquiëʼ iaʼlatiʼ, pero lëscaʼ gulaʼziʼë tu tuhuéajëʼ dumí lazxaj que tu dza. \v 11 Cateʼ gulaʼziʼë le, gulaʼnnë́dëʼë queëʼ bönniʼ xan yuʼu naʼ, \v 12 taʼnnë́ʼ: “Yuguʼ bönniʼ ni bilaʼdxinëʼ ga yöjsetë, tu chíʼisö gulunëʼ dxin, en tuz ca gudízxjatsoʼ légaquiëʼ ca netuʼ, ateʼ netuʼ ni bentuʼ dxin idú dza, en gúguidaʼatuʼ gubidza.” \v 13 Bubiʼë didzaʼ xan yu naʼ, en rëʼ tuëʼ: “Bö́chaʼa, bitiʼ bi runaʼ quiuʼ le cabí naca tsahuiʼ. ¿Naruʼ cabí bugáʼana tsáhuiʼruʼ siʼu tu dumí lazxaj que tu dza? \v 14 Guzxíʼ lazxjuʼ, en böaj lidxuʼ. Nedaʼ rë́ʼëndaʼ quizxjaʼ bönniʼ ni yöjenëʼ dxin ga yöjsetë laʼ leze ca naʼ riguizxjaʼ liʼ. \v 15 ¿Naruʼ cabí dë lu naʼa gunaʼ ca rë́ʼëndaʼ len le nequi quiaʼ? ¿Naruʼ ruzxéʼetsenuʼ-nëʼ luzóʼo tuʼ rúnnadaʼa queëʼ?” \v 16 Caní naca, bal-lëʼ bönniʼ, tuʼcáʼana bönachi légaquiëʼ cáʼasö, ilácagaquiëʼ lo, ateʼ iaʼzícaʼrëʼ bönniʼ, nácagaquiëʼ lo naʼa, uluʼgáʼanëʼ cáʼasö. Zián nupa nulidzaʼ, pero nabábasö nupa narö́gaca. \s1 Riguíxjöʼë Jesús leyúbölö ca siʼ ilútiëʼ Lëʼ \r (Mr. 10:32-34; Lc. 18:31-34) \p \v 17 Cateʼ niʼ yuʼë Jesús nöza, saʼyéajëʼ Jerusalén, guchë́ʼë quez idxínnutëʼ bönniʼ usëda queëʼ, en rëʼ légaquiëʼ: \p \v 18 —Buliʼyútsöcaʼ, ribenruʼ zéajruʼ Jerusalén, ateʼ niʼ soa nu udödi nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, lu náʼagaquiëʼ bixúz unná bëʼ, en lu náʼagaquiëʼ bönniʼ yudoʼ usëdi, ateʼ ilaʼchúguiëʼ quiaʼ gátiaʼ. \v 19 Uluʼdödëʼ nedaʼ lu náʼagaquiëʼ bönniʼ ziʼtuʼ para uluʼtitjëʼ nedaʼ. Ilaʼguinëʼ nedaʼ, en uluʼdë́ʼë nedaʼ lëʼe yaga cruz, pero cateʼ gaca tsonna dza, Dios usubanëʼ nedaʼ lu yöl-laʼ guti. \s1 Le gunábanu xináʼagaquiëʼ Jacobo, en Juan \r (Mr. 10:35-45) \p \v 20 Níʼirö bidxinnu xináʼagaquiëʼ Jacobo, en Juan, yuguʼ zxíʼinëʼ Zebedeo, ga zoëʼ Jesús, dzágagaquiëʼ-nu chopëʼ ni, ateʼ buzóa zxíbinu lahuëʼ Jesús, en gunábinu Lëʼ tu le uzáʼ ládxëʼë queë́nu. \v 21 Jesús gunábinëʼ-nu, rnnëʼ: \p —¿Bizxi rë́ʼënuʼ? \p Rënu Lëʼ: \p —Gunná bëʼ cö́ʼöbiʼ tubiʼ zxíʼinaʼ ni cuita lëʼu ibëla, en iaʼtubiʼ cö́ʼöbiʼ cuita lëʼu yö́göla ga niʼ inná bëʼu. \p \v 22 Bubiʼë didzaʼ Jesús, rëʼ légaquiëʼ: \p —Bitiʼ nö́ziliʼ le rinábaliʼ. ¿Naruʼ huáca guáʼ ilenliʼ le quiʼi sacaʼ nedaʼ, en idílaliʼ nisa ca idilaʼ nedaʼ nisa, gátiaʼ? \p Tëʼ Lëʼ: \p —Huácatuʼ. \p \v 23 Níʼirö Jesús rëʼ légaquiëʼ: \p —Le nácatë le ral-laʼ quiʼi sacaʼa nedaʼ, gaca caʼ queë́liʼ, en le ral-laʼ idilaʼ nedaʼ nisa, gátiaʼ, idílaliʼ caʼ nisa libíʼiliʼ, pero que cö́ʼöliʼ cuita lëʼa ibëla o cuita lëʼa yö́göla, bitiʼ dë lu naʼa nu guʼa que, pero gataʼ quégaca nupa niʼ chinupë́ʼë Xuzaʼ quéguequi. \p \v 24 Cateʼ iaʼchíëʼ bönniʼ usëda queëʼ Jesús bilaʼyönnëʼ lë ni, gulaʼlenëʼ. \v 25 Níʼirö Jesús bulidzëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ: \p —Nözquéziliʼ ca tunëʼ yuguʼ bönniʼ taʼnná béʼenëʼ bönachi izáʼa, ridö́ditë bëʼ taʼnná béʼenëʼ légaquiëʼ, ateʼ nupa niʼ nácagacarö lo taʼnná beʼe laʼ luzë́ʼeguequisö. \v 26 Bitiʼ gaca caní queë́liʼ. Nútiʼtëslöliʼ libíʼiliʼ nu rë́ʼëni gaca zxön ga zóaliʼ, nu ni ral-laʼ gun dxin que iaʼzícaʼröliʼ. \v 27 Lëscaʼ caní, nútiʼtëslöliʼ libíʼiliʼ nu guë́ʼëni gaca lo, ral-laʼ gaca ca tu bönniʼ nadóʼo que iaʼzícaʼröliʼ. \v 28 Lëscaʼ nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, bidaʼ ni, calëga para nu gun xichinaʼ, pero para gunaʼ xichíngaca bönachi, en udödaʼ yöl-laʼ naʼbán quiaʼ, le quízxjadaʼ niʼa quégaca bönachi zián para uluʼlágaca. \s1 Ruúnëʼ Jesús chopëʼ bönniʼ nachul-la lógaquiëʼ \r (Mr. 10:46-52; Lc. 18:35-43) \p \v 29 Cateʼ niʼ tuʼrúajëʼ yödzö Jericó, bönachi zián söjácalen Jesús. \v 30 Nacuʼë chopëʼ bönniʼ nachul-la lógaquiëʼ niʼ, rö́ʼgaquiëʼ raʼ nöza. Cateʼ bilaʼyönnëʼ ridödëʼ Jesús niʼ, guluʼë zidzaj didzaʼ, taʼnnë́ʼ: \p —Xan, zxíʼini xiʼsóëʼ David, buéchiʼ ladxiʼ netuʼ. \p \v 31 Bönachi zián nacuáʼ niʼ gulë́ légaquiëʼ ilaʼcuʼë dxisö, pero zídzajrö guluʼë didzaʼ, taʼnnë́ʼ: \p —Xan, zxíʼini xiʼsóëʼ David, buéchiʼ ladxiʼ netuʼ. \p \v 32 Níʼirö guzë́ʼ ribözëʼ Jesús, en bulidzëʼ légaquiëʼ, ateʼ gunábinëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ: \p —¿Bizxi rë́ʼëniliʼ gunaʼ queë́liʼ? \p \v 33 Tëʼ Jesús: \p —Xan, rë́ʼënituʼ gunuʼ ga huöálaj guiö́j lotuʼ. \p \v 34 Níʼirö Jesús buéchiʼ ládxëʼë légaquiëʼ, ateʼ gudanëʼ guiö́j lógaquiëʼ. Laʼ böáljatëgaca guiö́j lógaquiëʼ, ateʼ yöjácalenëʼ Jesús. \c 21 \s1 Ridxinëʼ Jesús yödzö Jerusalén len yöl-laʼ ba zxön \r (Mr. 11:1-11; Lc. 19:28-40; Jn. 12:12-19) \p \v 1 Cateʼ bilaʼdxíngalëʼ yödzö Jerusalén, en niʼ nacuʼë ga dë yödzö Betfagé ga naʼ zoa Guíʼa Yaga Olivo, níʼirö gusö́l-lëʼë Jesús chopëʼ bönniʼ usëda queëʼ, \v 2 ateʼ rëʼ légaquiëʼ: \p —Guliʼtséajtsöcaʼ yö́dzödoʼ niʼ ca dö́dilö ga ni zóaruʼ, ateʼ laʼ tsöjxácaʼtëliʼ-baʼ tubaʼ burro gunáʼ nágaʼbaʼ, ateʼ dzaga lëbaʼ tubaʼ burro biguiúʼdoʼ. Guliʼtsöjsedxi-baʼ, en ichë́ʼëliʼ-baʼ quiaʼ ni. \v 3 Channö nu bi guíë libíʼiliʼ, guliʼguíë nu naʼ: “Xanruʼ riquinnëʼ-baʼ.” Níʼirö isö́l-lëʼë légacabaʼ quiaʼ. \p \v 4 Caní guca para gaca lë naʼ buzúajëʼ lu guichi bönniʼ bëʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, gunnë́ʼ: \q1 \v 5 Guliʼguíë nupa nacuáʼ yödzö Sión, \q1 Buliʼyútsöcaʼ, zëʼë Bönniʼ inná béʼenëʼ libíʼiliʼ. \q1 Lu yöl-laʼ nöxaj ladxiʼ queëʼ dxíëʼ-baʼ tubaʼ burro. \q1 Dxíëʼ cúdzuʼbaʼ búrrodoʼ nácabaʼ zxíʼinibaʼ böaʼ ruáʼabaʼ yuaʼ. \p \v 6 Níʼirö bönniʼ usëda queëʼ yöjáquiëʼ niʼ, ateʼ gulunëʼ ca naʼ gunná béʼenëʼ Jesús légaquiëʼ. \v 7 Gulaʼchë́ʼë-baʼ burro gunáʼ naʼ, en burro biguiúʼdoʼ naʼ, ateʼ buluʼdxíëʼ cúdzuʼgacabaʼ yuguʼ lariʼ guitsaʼ quégaquiëʼ, ateʼ gudxíëʼ Jesús lahuiʼ lariʼ naʼ. \v 8 Nacuáʼ caʼ bönachi zián niʼ, ateʼ gulaʼchilaj yuguʼ lariʼ taʼxóa cúdzuʼguequi laʼ nöza. Iaʼzícaʼrëʼ buluʼchibëʼ zin le buluʼzxóëʼ ga naca laʼ nöza. \v 9 Guluíʼi zidzaj didzaʼ bönachi naʼ nanö́rugaca, en nupa naʼ söjácalen Jesús, taʼnná: \p —¡Yöl-laʼ ba Lëʼ, zxíʼini xiʼsóëʼ David! ¡Bicaʼ ba nu ni zaʼ niʼa que Lëʼ Xanruʼ! ¡Yöl-laʼ ba Dios! \p \v 10 Cateʼ guyáziëʼ Jesús yödzö Jerusalén, buluʼdzatsa yúguʼtë bönachi lu yödzö naʼ, ateʼ zián nupa gulë́ luzë́ʼeguequi, taʼnná: \p —¿Nuzxi caz bönniʼ ni? \p \v 11 Iaʼbal-la bönachi niʼ taʼnná: \p —Nu ni Jesús, bönniʼ ruʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, ateʼ naca ladzëʼ Nazaret luyú Galilea. \s1 Jesús rulatjëʼ löʼa yudoʼ \r (Mr. 11:15-19; Lc. 19:45-48; Jn. 2:13-22) \p \v 12 Cateʼ guyáziëʼ Jesús löʼa yudoʼ queëʼ Dios, buláguiʼë níʼilö yúguʼtë nupa tutiʼ toʼo ga naca löʼa yudoʼ naʼ. Burixëʼ caʼ yuguʼ blaga quégaquiëʼ bönniʼ tuʼtsë́ʼë dumí yödzö ziʼtuʼ, en yuguʼ le taʼböʼi nupa tutiʼ guʼdödoʼ. \v 13 Rëʼ légaquiëʼ: \p —Nazúaj lu guichi láʼayi le rnna: “Lidxaʼ siʼi le, yuʼu ga nu ulidza Dios”, pero libíʼiliʼ chinunliʼ lataj ni ca naca yuʼu lídxigaca gubán. \p \v 14 Cateʼ niʼ zoëʼ Jesús chila yudoʼ, bal-lëʼ bönniʼ nachul-la lógaquiëʼ, en bönniʼ bitiʼ raca ilaʼzë́ʼë bilaʼdxinëʼ ga naʼ zoëʼ, ateʼ Lëʼ bunëʼ légaquiëʼ. \v 15 Gulaʼlenëʼ yuguʼ bixúz unná bëʼ, en bönniʼ yudoʼ tuʼsédinëʼ cateʼ bilaʼléʼenëʼ yuguʼ yöl-laʼ huáca ni runëʼ Jesús, en bilaʼyönnëʼ tuíʼibiʼ bíʼidoʼ zidzaj didzaʼ ga naca chila yudoʼ, taʼnnabiʼ: \p —¡Bicaʼ ba Lëʼ, zxíʼini xiʼsóëʼ David! \p \v 16 Níʼirö tëʼ Jesús: \p —¿Naruʼ cabí riyönnuʼ ca taʼnnabiʼ biʼi ni? \p Bubiʼë didzaʼ Jesús, rnnëʼ: \p —Ön, riyöndaʼ. ¿Naruʼ catu caz nulábaniliʼ le nazúaj lu guichi láʼayi caní caz ral-laʼ gaca? Caní rnna: “Liʼ benuʼ ga yuguʼ biʼi cuidiʼ, en yuguʼ bíʼidoʼ niʼ tádxiʼbiʼ gulúl-labiʼ yöl-laʼ ba le naca idú.” \p \v 17 Níʼirö Jesús bucáʼanëʼ légaquiëʼ, ateʼ burúajëʼ Jerusalén. Guyijëʼ yödzö Betania ga niʼ bugáʼanëʼ idú yëla. \s1 Jesús rulidza ziʼë yaga higo \r (Mr. 11:12-14, 20-26) \p \v 18 Cateʼ zaʼ reníʼ, ateʼ niʼ söhuö́jëʼ Jesús Jerusalén, ridunëʼ. \v 19 Biléʼenëʼ tu yaga higo röʼ gal-laʼ cuite nöza, ateʼ gubíguiʼë ga naʼ röʼ, pero bitiʼ bi bidzö́linëʼ lu yaga naʼ. Xiláguiʼsö dxía. Níʼirö Jesús gudxëʼ le: \p —Bítiʼrö cuía le ribía quiuʼ. \p Laʼ gubídxitë yaga higo naʼ. \v 20 Cateʼ bilaʼléʼenëʼ bönniʼ usëda queëʼ lë ni, buluʼbáninëʼ, ateʼ gulaʼnábinëʼ Jesús, taʼnnë́ʼ: \p —¿Nacxi caz guca, gubídxitë yaga ni? \p \v 21 Bubiʼë didzaʼ Jesús, rëʼ légaquiëʼ: \p —Le nácatë reaʼ libíʼiliʼ, channö tséajlëʼëliʼ Dios, en bitiʼ gaca chopa ládxiʼliʼ, calë́gasö huáca gunliʼ ca naʼ benaʼ que yaga ni, pero channö guië́liʼ guíʼa ni: Gucuíta, en yöjsóa lu nísadoʼ, gaca ca naʼ innaliʼ. \v 22 Lëscaʼ caní, yúguʼtë le inábaliʼ cateʼ ulídzaliʼ-nëʼ Dios, channö huayéjlëʼëliʼ gunnëʼ Dios queë́liʼ, huazíʼiliʼ lë naʼ inábaliʼ. \s1 Yöl-laʼ unná bëʼ dë lu nëʼë Jesús \r (Mr. 11:27-33; Lc. 20:1-8) \p \v 23 Níʼirö guyáziëʼ Jesús chila yudoʼ, ateʼ tsanni niʼ rusédinëʼ bönachi nacuáʼ niʼ, bilaʼdxinëʼ yuguʼ bixúz unná bëʼ len bönniʼ gula tuʼzéajniʼinëʼ ga zoëʼ, ateʼ gulaʼnábinëʼ Jesús, taʼnnë́ʼ: \p —¿Bizxi yöl-laʼ unná bëʼ dë lu noʼo, runtsoʼ yuguʼ lë ni? ¿Nuzxi budödi lu noʼo yöl-laʼ unná bëʼ ni? \p \v 24 Bubiʼë didzaʼ Jesús, rëʼ légaquiëʼ: \p —Lëscaʼ nedaʼ inábatsöquiʼdaʼ libíʼiliʼ tu didzaʼ. Channö quíxjöiʼiliʼ nedaʼ ca naca, nedaʼ caʼ guíaʼ libíʼiliʼ bizxi yöl-laʼ unná bëʼ dë lu naʼa runaʼ caní. \v 25 ¿Nuzxi caz gusöl-laʼ Juan para buquilëʼ bönachi nisa? ¿Naruʼ Dios gusö́l-lëʼë lëʼ, o gulaʼsö́l-lëʼë yuguʼ bönniʼ lëʼ? \p Níʼirö gulaʼsí lógaquiëʼ bönniʼ yudoʼ naʼ taʼnnë́ʼ laʼ légacasëʼ: \p —Channö innaruʼ: Dios gusö́l-lëʼë lëʼ, laʼ guië́tëʼ rëʼu: “¿Bizx que bitiʼ guyéajlëʼëliʼ lëʼ?” \v 26 Naʼa, channö innaruʼ: Gulaʼsö́l-lëʼë yuguʼ bönniʼ lëʼ, rádxiruʼ le ilún bönachi lu yödzö tuʼ taʼyéajlëʼë yúguʼtëʼ Juan naʼ bëʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios. \p \v 27 Que lë ni naʼ buluʼbiʼë didzaʼ, tëʼ Jesús: \p —Bitiʼ nöztuʼ. \p Jesús rëʼ légaquiëʼ: \p —Nedaʼ caʼ, bitiʼ guíaʼ libíʼiliʼ bizxi yöl-laʼ unná bëʼ dë lu naʼa runaʼ lë ni. \s1 Rucúdzuʼë didzaʼ Jesús ca gulunbiʼ chópabiʼ zxíʼinëʼ tu bönniʼ \p \v 28 Níʼirö Jesús gudxëʼ yuguʼ bönniʼ yudoʼ naʼ: \p —¿Nacxi rusácaʼliʼ queë́liʼ? Guzóëʼ tu bönniʼ nacuáʼabiʼ chópabiʼ biʼi bönniʼ queëʼ, ateʼ yöjödxëʼ-biʼ tubiʼ biʼi queëʼ naʼ, gunnë́ʼ: “Zxíʼinaʼ, guyéaj naʼa tsöjenuʼ dxin ga naca luyú quiaʼ ga rö́ʼgaca lubá uva.” \v 29 Bubíʼibiʼ didzaʼ biʼi naʼ, gúdxibiʼ-nëʼ: “Bitiʼ rë́ʼëndaʼ tsejaʼ.” Gudödi niʼ bubíʼi ládxiʼbiʼ, ateʼ yöjenbiʼ dxin. \v 30 Níʼirö bönniʼ naʼ yöjödxëʼ-biʼ iaʼtubiʼ biʼi queëʼ naʼ, en laʼ tuz ca gunnë́ʼ, ateʼ bubíʼibiʼ didzaʼ biʼi ni, gúdxibiʼ-nëʼ: “Huaca, Dad. Uyéajaʼ.” Bitiʼ guyéajbiʼ biʼi ni. \v 31 ¿Núzxilöbiʼ biʼi chopa ni benbiʼ le guyaza ládxëʼë xúzibiʼ? \p Buluʼbiʼë didzaʼ, tëʼ Jesús: \p —Biʼi zíʼalö naʼ. \p Níʼirö Jesús rëʼ légaquiëʼ: \p —Le nácatë reaʼ libíʼiliʼ, ilaʼnö́ruëʼ bönniʼ uquízxaj tuáʼ döʼ, en yuguʼ nigula udá dzaga ca libíʼiliʼ, ateʼ ilaʼyáziëʼ ga niʼ rinná bëʼë Dios. \v 32 Caní gaca, tuʼ bidëʼ Juan, bönniʼ buquilëʼ bönachi nisa, ga zóaliʼ, en busédinëʼ libíʼiliʼ le naca tsahuiʼ ca ral-laʼ gunliʼ, ateʼ libíʼiliʼ bitiʼ guyéajlëʼëliʼ lëʼ, pero yuguʼ bönniʼ uquízxaj, en yuguʼ nigula udá dzaga gulaʼyéajlëʼë lëʼ. Sal-laʼ biléʼeliʼ lë ni, bitiʼ bubíʼi ládxiʼliʼ para tséajlëʼëliʼ lëʼ. \s1 Rucúdzuʼë didzaʼ Jesús ca béngaquiëʼ bönniʼ huen dxin bitiʼ nácagaquiëʼ tsahuiʼ \r (Mr. 12:1-12; Lc. 20:9-19) \p \v 33 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Buliʼzë́ nágaliʼ iaʼtú le ucúdzuʼa didzaʼ. Guzóëʼ tu bönniʼ xan yuʼu, ateʼ bönniʼ ni budë́ʼë yuguʼ lubá uva luyú queëʼ. Guléquiëʼ lëʼaj que, en guchö́ʼönëʼ tu lerui guiö́j ga isíëʼ xisi uva naʼ. Benëʼ caʼ tu yuʼu xitsáʼ ga gaca nu uyú idútë luyú queëʼ. Níʼirö budödëʼ luyú naʼ lu náʼagaquiëʼ bönniʼ huen dxin, para ilaʼziʼë quégaquiëʼ gatsaj huéaj, ateʼ saʼyéajëʼ yödzö ziʼtuʼ. \p \v 34 ’Cateʼ chibidxín dza uluʼchibëʼ yuguʼ lubá uva naʼ, gusö́l-lëʼë bönniʼ xan luyú naʼ bal-lëʼ niʼa nëʼë ga naʼ nacuʼë bönniʼ huen dxin niʼ para uluʼziʼë lu náʼagaquiëʼ uláz queëʼ. \v 35 Níʼirö gulaʼzönëʼ bönniʼ huen dxin naʼ yuguʼ niʼa nëʼë naʼ. Gulunëʼ huëʼ tuëʼ, en iaʼtúëʼ bë́tigaquiëʼ lëʼ, en iaʼtúëʼ buluʼladxëʼ lëʼ guiö́j. \v 36 Leyúbölö bönniʼ xan luyú naʼ gusö́l-lëʼë caʼ iaʼzícaʼrëʼ niʼa nëʼë, ateʼ guláquiëʼ ziántërëʼ ca nupa naʼ gusö́l-lëʼë zíʼalö, ateʼ laʼ tuz ca gulunëʼ bönniʼ huen dxin niʼ quégaquiëʼ. \p \v 37 ’Ga yöjsete, gusö́l-lëʼë caʼ zxíʼinëʼ ga naʼ nacuʼë. Guzáʼ ládxëʼë, rnnëʼ: Hualunëʼ bal biʼi quiaʼ. \v 38 Cateʼ yuguʼ bönniʼ huen dxin naʼ bilaʼléʼenëʼ-biʼ zxíʼinëʼ, laʼ gulaʼnnatëʼ laʼ légacasëʼ: “Biʼi ni guequi queë́biʼ luyú ni. Guliʼdá, gútiruʼ-biʼ, ateʼ le ral-laʼ guequi queë́biʼ guequi queë́ruʼ.” \v 39 Níʼirö gulaʼzönëʼ-biʼ, ateʼ buluʼbéajëʼ-biʼ níʼilö luyú ga naʼ rö́ʼgaca lubá uva, ateʼ bë́tigaquiëʼ-biʼ niʼ. \p \v 40 Níʼirö Jesús gunábinëʼ légaquiëʼ, gunnë́ʼ: \p —Cateʼ udxinëʼ bönniʼ xan luyú naʼ, ¿nacxi gunëʼ quégaquiëʼ bönniʼ huen dxin niʼ? \p \v 41 Buluʼbiʼë didzaʼ bönniʼ yudoʼ naʼ, tëʼ Jesús: \p —Usunítiëʼ bönniʼ tuáʼ döʼ naʼ, ateʼ luyú queëʼ naʼ udödëʼ lu náʼagaquiëʼ iaʼzícaʼrëʼ bönniʼ huen dxin, bönniʼ iluʼë lëʼ uláz queëʼ cateʼ idxín dza uluʼchibëʼ le. \p \v 42 Níʼirö Jesús gudxëʼ légaquiëʼ: \p —¿Naruʼ catu caz nulábaniliʼ lë naʼ nazúaj lu guichi láʼayi ca naca lë ni? Caní rnna: \q1 Guiö́j naʼ gulaʼrúʼunëʼ bönniʼ tuʼcuʼë zöʼö, \q1 laʼ guiö́j náʼasö chinaca guiö́j len zöʼö. \q1 Lë cazëʼ Xanruʼ benëʼ ga naca caní, \q1 ateʼ naca tu le run ga rubániruʼ. \p \v 43 ’Que lë ni naʼ reaʼ libíʼiliʼ, xilátjaliʼ ga naʼ rinná bëʼë Dios idúa queë́liʼ, en gataʼ quégaca bönachi ilún ca ral-laʼ gun nu nadeliʼ lataj niʼ. \v 44 Nu tsöjcheguʼ lu guiö́j ni, laʼ cuinsi quitsaj, ateʼ channö guiö́j ni tseajbagaʼ bönniʼ naʼ, uzxuzxaj lëʼ. \p \v 45 Cateʼ yuguʼ bixúz unná bëʼ, en yuguʼ bönniʼ yudoʼ fariseo bilaʼyönnëʼ lë naʼ bucúdzuʼë didzaʼ Jesús, téquibeʼenëʼ bëʼë Jesús didzaʼ ca naca quégaquiëʼ. \v 46 Gulaʼzóa gulaʼböʼë ilaʼzönëʼ Jesús, pero guládxinëʼ bi ilún bönachi zián nacuáʼ niʼ tuʼ taʼyéajlëʼ náquiëʼ Jesús bönniʼ ruʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios. \c 22 \s1 Rucúdzuʼë didzaʼ Jesús ca naca que laní que yöl-laʼ rutsaga naʼ \p \v 1 Jesús bë́ʼlenëʼ légaquiëʼ didzaʼ leyúbölö, ateʼ bucúdzuʼë didzaʼ, rnnëʼ: \p \v 2 —Ca gaca quégaca nupa ilaʼyaza ga rinná bëʼë Dios yehuaʼ yubá naca ca guca quégaca nupa bulidzëʼ tu bönniʼ rinná bëʼë cateʼ benëʼ laní que dza utsaga náʼabiʼ biʼi bönniʼ queëʼ. \v 3 Gusö́l-lëʼë niʼa nëʼë tsöjxíʼgaquiëʼ yuguʼ bönniʼ chinulidzëʼ para guídagaquiëʼ laní queë́biʼ, pero bitiʼ gulë́ʼënëʼ guídagaquiëʼ. \v 4 Níʼirö gusö́l-lëʼë iaʼzícaʼrëʼ niʼa nëʼë, en gudxëʼ légaquiëʼ: “Guliʼtsöjö́dxitsöcaʼ nupa naʼ chinulidzaʼ, naʼ guië́liʼ légaquiëʼ: Buliʼyútsöcaʼ, chinupáʼa laʼ huagu. Chibë́tiaʼ-baʼ yuguʼ xpëdxaʼ, en yuguʼ böaʼ bëdxi renniʼ quiaʼ. Yúguʼtë chinupáʼa. Guliʼdá, sóaruʼ laní queë́biʼ biʼi bönniʼ quiaʼ utsaga náʼabiʼ.” \v 5 Yuguʼ bönniʼ naʼ yöjlídzagaquiëʼ bitiʼ gulunëʼ légaquiëʼ bal, ateʼ yöjáquiëʼ que queë́gaquiëʼ. Tuëʼ yöjenëʼ dxin, en iaʼtúëʼ guyijëʼ tsöjöʼu tsöjë́tiʼë. \v 6 Iaʼzícaʼrëʼ gulaʼzönëʼ yuguʼ niʼa nëʼë naʼ, ateʼ guluʼë döʼ quégaquiëʼ, en bë́tgaquiëʼ légaquiëʼ. \v 7 Cateʼ bönniʼ naʼ rinná bëʼë biyönnëʼ lë ni, gulénëʼ, en gusö́l-lëʼë yuguʼ bönniʼ queëʼ röjáquiëʼ gudil-la, ateʼ bë́tigaquiëʼ yuguʼ bönniʼ hueti bönachi naʼ, en buluʼquélëʼë guíʼ ládzagaquiëʼ. \v 8 Níʼirö bönniʼ naʼ rinná bëʼë gudxëʼ yuguʼ niʼa nëʼë, gunnë́ʼ: “Le nácatë chinupáʼa que laní naʼ, pero yuguʼ bönniʼ bulidzaʼ bitiʼ guláquiëʼ lesacaʼ guídagaquiëʼ laní quiaʼ. \v 9 Guliʼtséajtsöcaʼ gapa naca laʼ nöza, en buliʼlidza yúguʼtë nupa tsöjxácaʼliʼ niʼ para guídagaca laní queë́biʼ biʼi bönniʼ quiaʼ utsaga náʼabiʼ.” \v 10 Níʼirö bilaʼrúajëʼ niʼa nëʼë naʼ, söjáquiëʼ gapa naca laʼ nöza, ateʼ buluʼtubëʼ yúguʼtë nupa yöjxácaʼgaquiëʼ, yuguʼ bönniʼ dxiʼa, en yuguʼ bönniʼ tuáʼ döʼ, ateʼ ga naʼ raca laní bilírö bönachi. \p \v 11 ’Cateʼ guyáziëʼ bönniʼ naʼ rinná bëʼë para uyúëʼ nupa niʼ nudúbigaca, biléʼenëʼ tu bönniʼ bitiʼ nácuëʼ lariʼ tsahuiʼ le bunödzjëʼ quégaquiëʼ bönniʼ nacuʼë laní naʼ. \v 12 Níʼirö gudxëʼ bönniʼ naʼ: “Bö́nniʼdoʼ, ¿zóatsoʼ ni, en bitiʼ nacuʼ lariʼ tsahuiʼ bunödzjaʼ quégaca nupa nacuáʼ laní?” Bönniʼ naʼ busayaj ruʼë. \v 13 Níʼirö bönniʼ naʼ rinná bëʼë gudxëʼ nupa naʼ tun xichinëʼ, gunnë́ʼ: “Guliʼgugaʼ niʼa nëʼë bönniʼ ni. Guliʼtsöjchúʼun-nëʼ níʼilö ga naʼ röʼö chul-la. Niʼ cödxëʼ, en utíl-la láyëʼë, lu yöl-laʼ ruhuíʼini queëʼ.” \p \v 14 Níʼirö Jesús gudxëʼ légaquiëʼ: \p —Zian nupa nulidzaʼ, pero nabábasö nupa ilaʼrö́gaca. \s1 Jesús ruʼë didzaʼ ca naca le riguízxaj lázaruʼ \r (Mr. 12:13-17; Lc. 20:20-26) \p \v 15 Níʼirö yuguʼ bönniʼ yudoʼ fariseo naʼ buluʼzë́ʼë niʼ, ateʼ gulún xtídzaʼgaquiëʼ ilunëʼ ga bi innë́ʼ Jesús para gaca uluʼzéguiëʼ Lëʼ didzaʼ. \v 16 Para ilunëʼ caní, gulaʼsö́l-lëʼë bal-lëʼ bönniʼ dáʼgaquiëʼ légaquiëʼ, len bönniʼ dáʼgaquiëʼ Herodes, ga zoëʼ Jesús, nupa naʼ gulë́ Jesús: \p —Bönniʼ Usedi, nöztuʼ Liʼ ruʼu didzaʼ cátëze naca, en naca idútë li ca rusédinuʼ ca naca queëʼ Dios, en bitiʼ ruíʼi ládxuʼu le taʼnná quiuʼ bönachi, tuʼ cabí ruchiʼa rusörö́uʼ bönachi ca naca le taʼnnasö bönachi naʼ. \v 17 Gudíxjöiʼi netuʼ. ¿Nacxi runi liʼ? ¿Naruʼ run bayudxi, o bitiʼ run bayudxi quizxaj laztuʼ queëʼ César, bönniʼ yödzö ziʼtuʼ naʼ rinná béʼenëʼ rëʼu? \p \v 18 Réquibeʼenëʼ Jesús të́ʼënnëʼ uluʼbéajëʼ Lëʼ didzaʼ, ateʼ gudxëʼ légaquiëʼ: \p —Libiʼiliʼ, bönniʼ ruluíʼisö tsahuiʼ cuinliʼ, ¿bizx que ruíʼiliʼ didzaʼ le ruzóa nedaʼ raʼ guíʼa? \v 19 Buliʼluíʼi nedaʼ dumí le riguízxaj lázaliʼ. \p Níʼirö buluʼluíʼinëʼ Lëʼ tu dumí que yödzö Roma. \v 20 Jesús gunábinëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ: \p —¿Nuzxi lahui daʼ ni, en nuzxi le nazúaj lëʼe dumí ni? \p \v 21 Tëʼ Lëʼ: \p —Queëʼ César naʼ. \p Níʼirö Jesús gudxëʼ légaquiëʼ: \p —Guliʼguízxjëʼ César le nequi queëʼ César, ateʼ Dios le nequi queëʼ Dios. \p \v 22 Cateʼ bilaʼyönnëʼ lë ni, buluʼbáninëʼ ca naca didzaʼ tsahuiʼ bubiʼë Jesús, ateʼ buluʼcáʼanëʼ Lëʼ, söhuö́ajtëgaquiëʼ. \s1 Taʼnabi yúdxinëʼ Jesús ca uluʼbán nupa chinátigaca \r (Mr. 12:18-27; Lc. 20:27-40) \p \v 23 Laʼ dza náʼasö yuguʼ bönniʼ yudoʼ saduceo, bönniʼ naʼ taʼnnë́ʼ bitiʼ uluʼbán nupa chinátigaca, bilaʼdxinëʼ ga zoëʼ Jesús, ateʼ gulaʼnábinëʼ Lëʼ, \v 24 taʼnnë́ʼ: \p —Bönniʼ Usedi, Moisés gunnë́ʼ: “Channö gátiëʼ tu bönniʼ zóanu nigula queëʼ, en cuntu nu biʼi zóabiʼ queëʼ, níʼirö biʼi bö́chëʼë bönniʼ naʼ ral-laʼ utsaga náʼalenbiʼ-nu nigula uzëbi queëʼ, para cabí initi diʼa dza queëʼ bönniʼ bö́chiʼbiʼ naʼ.” \v 25 Gulaʼcuáʼabiʼ gadxi biʼi bönniʼ ga zóatuʼ, naca bö́chiʼgacabiʼ. Biʼi zíʼalö naʼ butsaga náʼalenbiʼ-nu nigula, ateʼ gútitëbiʼ. Tuʼ cuntu nu biʼi queë́biʼ zóabiʼ, biʼi buropi naʼ butsaga náʼalenbiʼ-nu nigula uzëbi queë́biʼ biʼi bö́chiʼbiʼ naʼ. \v 26 Lëscaʼ caní guca queë́biʼ biʼi buropi naʼ, encaʼ queë́biʼ biʼi bunni, en laʼ tuz ca guca quégacabiʼ igádxitëbiʼ, gulátibiʼ yúguʼtëbiʼ. \v 27 Ga búdxitë gútinu caʼ nigula naʼ. \v 28 Cateʼ idxín dza uluʼbán nupa chinátigaca, ¿núzxilögacabiʼ biʼi gadxi niʼ guéquinu nigula naʼ queë́biʼ, tuʼ buluʼtsaga náʼalenbiʼ-nu yúguʼtëbiʼ nigula naʼ? \p \v 29 Níʼirö bubiʼë didzaʼ Jesús, ateʼ rëʼ légaquiëʼ: \p —Nachíxiliʼ libíʼiliʼ tuʼ cabí réajniʼiliʼ le nazúaj lu guichi láʼayi, en tuʼ cabí núnbëʼëliʼ yöl-laʼ huáca queëʼ Dios. \v 30 Cateʼ idxín dza uluʼbán nupa chinátigaca, bítiʼrö gaca yöl-laʼ rizóalen nigula, en bitiʼ uluʼtsaga náʼagaquiëʼ, pero gácagaquiëʼ ca nácagaquiëʼ gubáz láʼayi queëʼ Dios nacuʼë yehuaʼ yubá. \v 31 Ca naʼ ral-laʼ uluʼbán nupa chinátigaca, ¿naruʼ cabí nulábaniliʼ lë naʼ gudxi cazëʼ Dios libíʼiliʼ? \v 32 Caní gunnë́ʼ: “Nedaʼ nacaʼ Dios queëʼ Abraham, en Dios queëʼ Isaac, en Dios queëʼ Jacob.” Dios naʼ bitiʼ náquiëʼ Dios quégaca nupa nátigaca tsaz, pero náquiëʼ Dios quégaquiëʼ bönniʼ ni nabángaquiëʼ sal-laʼ gulátiëʼ. \p \v 33 Cateʼ bilaʼyöni bönachi nacuáʼ niʼ didzaʼ ni, buluʼbani ca naca lë naʼ rusédinëʼ Jesús léguequi. \s1 Xibá queëʼ Dios le naca lo \r (Mr. 12:28-34) \p \v 34 Cateʼ guléquibeʼenëʼ bönniʼ yudoʼ fariseo ca benëʼ Jesús, busayjëʼ ruáʼagaquiëʼ bönniʼ yudoʼ saduceo, níʼirö buluʼdubëʼ yúguʼtëʼ. \v 35 Tuëʼ bönniʼ nútsëʼë ládjagaquiëʼ, en nazëdëʼ xibá queëʼ Moisés, gúʼunnëʼ siʼ bëʼë Jesús. \v 36 Que lë ni naʼ gunábinëʼ Jesús, rnnëʼ: \p —Bönniʼ Usedi, ¿bízxilö xibá queëʼ Dios naca lo? \p \v 37 Jesús rëʼ lëʼ: \p —Idxiʼinuʼ Xanuʼ Dios idú ládxuʼu, en idú icja ládxiʼdoʼo, encaʼ len idú yöl-laʼ réajniʼi quiuʼ. \v 38 Xibá ni naca lo, en nazácaʼtërö. \v 39 Xibá naʼ naca buropi, laʼ ca nácatë, en caní rnna: “Idxíʼinuʼ böchiʼ luzóʼo ca nadxíʼi cuinuʼ.” \v 40 Chopa xibá ni nácagaca ga röjlö́z yúguʼtë le rinná bëʼ xibá queëʼ Dios, en yúguʼtë le buluʼsédinëʼ bönniʼ guluʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios. \s1 ¿Nuzxi zxíʼini náquiëʼ Cristo? \r (Mr. 12:35-37; Lc. 20:41-44) \p \v 41 Tsanni niʼ nacuʼë tsözxö́n bönniʼ yudoʼ fariseo naʼ, Jesús gunábinëʼ légaquiëʼ, \v 42 rnnëʼ: \p —¿Nacxi rusácaʼliʼ queë́liʼ queëʼ Bönniʼ naʼ lëʼ Cristo? ¿Nuzxi zxíʼini náquiëʼ? \p Buluʼbiʼë didzaʼ, taʼnnë́ʼ: \p —Zxiʼini xiʼsóëʼ David náquiëʼ. \p \v 43 Níʼirö Jesús rëʼ légaquiëʼ: \p —¿Bizx que naʼ lë cazëʼ David bulidzëʼ Lëʼ, gunnë́ʼ: “Xanaʼ”? Caní gunnë́ʼ cateʼ niʼ bëʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios Böʼ Láʼayi, gunnë́ʼ: \q1 \v 44 Xanruʼ Dios gudxëʼ Xanaʼ: \q1 “Gurö́ʼö cuita lëʼa ibëla, \q1 cateʼ gunraʼ ga uluʼzechu zxíbigaca Loʼ nupa tequi Liʼ ziʼ.” \p \v 45 Channö David naʼ gunnë́ʼ queëʼ náquiëʼ Xanëʼ, ¿nacxi caz naca, rnnaliʼ náquiëʼ zxíʼini xiʼsóëʼ David naʼ? \p \v 46 Cuntu nu guca ubíʼi didzaʼ, ateʼ ga gusí lo dza naʼ, cúnturö nu burugui bi inábini Lëʼ. \c 23 \s1 Jesús ruzéguiʼë yuguʼ bönniʼ yudoʼ didzaʼ \r (Mr. 12:38-40; Lc. 11:37-54; 20:45-47) \p \v 1 Níʼirö Jesús bë́ʼlenëʼ bönachi nacuáʼ niʼ len yuguʼ bönniʼ usëdi queëʼ didzaʼ. \v 2 Rëʼ légaquiëʼ: \p —Yuguʼ bönniʼ yudoʼ fariseo, en yuguʼ bönniʼ yudoʼ usedi nuhuöázagaquiëʼ xilatjëʼ Moisés, en tuʼsédinëʼ bönachi. \v 3 Que lë ni naʼ, guliʼgún yúguʼtë le ilë́ʼ libíʼiliʼ, pero bitiʼ gunliʼ libíʼiliʼ ca naʼ tunëʼ légaquiëʼ, tuʼ tu le taʼnnë́ʼ, en iaʼtú le tunëʼ. \v 4 Le taʼnná béʼenëʼ bönachi naca ca tu yuaʼ ziʼi le cabí sequiʼ nu guáʼ, ateʼ tuʼguʼë le yaʼzxícjagaca bönachi, pero légaquiëʼ bitiʼ të́ʼënnëʼ uluʼtenëʼ le, calëga len tuze xibö́n náʼagaquiëʼ. \v 5 Yúguʼtë le tunëʼ, tunëʼ para ilaʼléʼe bönachi légaquiëʼ, tuʼ tunëʼ zxön le túguiʼë yen náʼagaquiëʼ, en raʼ xigágaquiëʼ ga naʼ nuzúajgaquiëʼ tu le nazúaj lu guichi láʼayi, en tuʼtunnëʼ luzxi lariʼ nácugaquiëʼ. \v 6 Të́ʼënnëʼ ilaʼböʼë ga naca lataj lo ga naʼ tuʼdubëʼ tahuëʼ, encaʼ ga naʼ naca lataj lo lu yuʼu ga tuʼdubëʼ tuʼsëdëʼ queëʼ Dios. \v 7 Lëscaʼ caní, të́ʼënnëʼ uluʼgapa bönachi légaquiëʼ didzaʼ ba zxön gapa naca lógaca bönachi, en të́ʼënnëʼ ilë́ bönachi légaquiëʼ: “Padiux, bönniʼ usedi.” \p \v 8 ’Pero libíʼiliʼ, bitiʼ ral-laʼ gunliʼ ga nu guíë libíʼiliʼ: Bönniʼ Usedi, tuʼ zoa tuz Nu naca Bönniʼ Usedi queë́liʼ, nedaʼ, Cristo, ateʼ yúguʼtëliʼ nácaliʼ bö́chiʼliʼ tuliʼ iaʼtuliʼ. \v 9 Cuntu nu guië́liʼ luyú ni, bitiʼ innaliʼ: Xuz, tuʼ zoa tuz Nu naca Xúziliʼ, zoëʼ yehuaʼ yubá. \v 10 Bitiʼ gunliʼ ga nu guíë libíʼiliʼ: Xan, tuʼ zoa tuz Nu naca Xanliʼ, nedaʼ, Cristo. \v 11 Nu nutsaʼ ládjaliʼ nu run xichinliʼ iaʼzícaʼröliʼ, nu ni naʼ gácarö lo ga zóaliʼ. \v 12 Channö nu uzóa cuini lataj lo, cáʼasö ugáʼana nu naʼ, pero nu naca nöxaj ladxiʼ, gaca lo. \p \v 13 ’Bicaʼ bayechiʼ libíʼiliʼ, bönniʼ yudoʼ usedi, encaʼ libíʼiliʼ, bönniʼ yudoʼ fariseo, bönniʼ ruluíʼisö tsahuiʼ cuinliʼ. Ruzágaʼliʼ nöza söjácalen bönachi para ilaʼdxín ga niʼ rinná bëʼë Dios yehuaʼ yubá. Laʼ libíʼisiliʼ bitiʼ sequiʼ tsúʼuliʼ, en bitiʼ ruíʼiliʼ lataj ilaʼyúʼu nupa të́ʼëni ilaʼyúʼu. \p \v 14 ’Bicaʼ bayechiʼ libíʼiliʼ, bönniʼ yudoʼ usedi, encaʼ libíʼiliʼ, bönniʼ yudoʼ fariseo, bönniʼ ruluíʼisö tsahuiʼ cuinliʼ. Rugúaliʼ yuguʼ lídxigacanu nigula uzë́bidoʼ, en para uluíʼisö tsahuiʼ cuinliʼ, xidzé rulídzaliʼ-nëʼ Dios. Que lë ni naʼ, zíʼtërö irugu queë́liʼ quíʼi sácaʼliʼ. \p \v 15 ’Bicaʼ bayechiʼ libíʼiliʼ, bönniʼ yudoʼ usedi, encaʼ libíʼiliʼ, bönniʼ yudoʼ fariseo, bönniʼ ruluíʼisö tsahuiʼ cuinliʼ. Ridö́diliʼ idú lu nísadoʼ, en idú yödzölió ni para gunliʼ ga tseaj ládxëʼë tu bönniʼ Dios tsözxö́n len libíʼiliʼ, en cateʼ chiguzxéquiʼliʼ-nëʼ, runliʼ ga nabágaʼrëʼ xíguiaʼ ca libíʼiliʼ, ateʼ tsöjtsuʼë lu guíʼ gabila. \p \v 16 ’Bicaʼ bayechiʼ libíʼiliʼ. Nachul-la loliʼ, ateʼ rë́ʼëniliʼ uluíʼiliʼ nöza bönachi. Caní naca queë́liʼ tuʼ rnnaliʼ: “Channö bi rizíʼ lu nëʼë tu bönniʼ niʼa que yudoʼ, bitiʼ run bayudxi, pero channö runëʼ le niʼa que oro dzöʼö yudoʼ, bayudxi gun.” \v 17 Libíʼiliʼ, bönniʼ lo chul-la, en tuʼ caréajniʼi. ¿Bízxilö nácarö lo? ¿Naruʼ oro naʼ, o yudoʼ le run láʼayi oro naʼ? \v 18 Lëscaʼ caní rnnaliʼ: “Channö nu bönniʼ gunëʼ le niʼa que bucugu láʼayi, bitiʼ gun bayudxi, pero channö gunëʼ le niʼa que gun zxoa lahui, bayudxi gun.” \v 19 Libíʼiliʼ, nazídiliʼ, en nachul-la loliʼ. ¿Bízxilö nácarö lo? ¿Naruʼ gun zxoa láhuisö, o bucugu láʼayi naʼ run láʼayi gun naʼ? \v 20 Que lë ni naʼ, channö nu bönniʼ runëʼ le niʼa que bucugu láʼayi, runëʼ le niʼa que le, encaʼ niʼa que yúguʼtë le zxóagaca láhuisö. \v 21 Lëscaʼ caní, channö nu bönniʼ runëʼ le niʼa que yudoʼ, runëʼ le niʼa que le, encaʼ niʼa queëʼ Dios, nun cazëʼ xilatjëʼ niʼ. \v 22 Lëscaʼ caní, channö nu bönniʼ runëʼ le niʼa que yehuaʼ yubá, runëʼ le niʼa que lataj ga röʼë rinná bëʼë Dios, encaʼ niʼa que Lë cazëʼ Dios röʼë niʼ. \p \v 23 ’Bicaʼ bayechiʼ libíʼiliʼ, bönniʼ yudoʼ usedi, encaʼ libíʼiliʼ, bönniʼ yudoʼ fariseo, bönniʼ ruluíʼisö tsahuiʼ cuinliʼ. Caní naca queë́liʼ tuʼ riguízxjaliʼ que yudoʼ tu cöʼ huéaj tuʼ chi cöʼ le rizíʼiliʼ que xöhuéaj, en que guixiʼ anís, en que comino laʼ huagu, pero rucáʼanaliʼ le nácarö lo le rinná bëʼ xibá queëʼ Dios, tuʼ cabí runliʼ le naca tsahuiʼ, en bitiʼ ruhuéchiʼ ládxiʼliʼ luzáʼaliʼ, en bitiʼ réajlëʼëliʼ-nëʼ Dios. Yuguʼ lë ni run bayudxi gunliʼ, en lës bitiʼ ucáʼanaliʼ iaʼzícaʼrö lë naʼ runliʼ, le riguízxjaliʼ que yudoʼ. \v 24 Libíʼiliʼ, nachul-la loliʼ, en rë́ʼëniliʼ uluíʼiliʼ nöza bönachi. Ca naʼ runliʼ naca ca rudö́diliʼ bödzádzadoʼ le réʼjaliʼ, rubéajgacaliʼ-baʼ bö́ʼiyudoʼ, pero rë́ʼjaliʼ-baʼ böaʼ taʼbíëʼ-baʼ bönniʼ. \p \v 25 ’Bicaʼ bayechiʼ libíʼiliʼ, bönniʼ yudoʼ usedi, encaʼ libíʼiliʼ, bönniʼ yudoʼ fariseo, bönniʼ ruluíʼisö tsahuiʼ cuinliʼ. Nácaliʼ ca zxígaʼdoʼ réʼjaliʼ, en yö́ʼöna ráhuiliʼ. Riguíbiliʼ le nuáʼ cuita lëʼe, pero lu icja ládxiʼdoʼoliʼ nalí yuguʼ le ribanliʼ, en yuguʼ le ruáʼ döʼ runliʼ. \v 26 Libíʼiliʼ, bönniʼ yudoʼ fariseo lo chul-la. Zíʼalö guliʼquibi le nuáʼ lu zxígaʼdoʼ, en lu yö́ʼöna, lë naʼ saʼyéaj gácaliʼ tsahuiʼ lu icja ládxiʼdoʼoliʼ, para gácaliʼ caʼ tsahuiʼ cuita lë́ʼëliʼ. \p \v 27 ’Bicaʼ bayechiʼ libíʼiliʼ, bönniʼ yudoʼ usedi, encaʼ libíʼiliʼ, bönniʼ yudoʼ fariseo, bönniʼ ruluíʼisö tsahuiʼ cuinliʼ. Caní naca queë́liʼ tuʼ nácaliʼ ca yuguʼ yeru ba quégaca nupa chinátigaca, le nácagaca chiguíchidoʼos cuita lëʼe, en le nácatë lachi naláʼgaca, pero nalígaca dxita quégaca nupa chinátigaca, encaʼ yúguʼtë le siguti. \v 28 Lëscaʼ caní nácaliʼ libíʼiliʼ. Le nácatë láhuisö ruluíʼi cuinliʼ tsahuiʼ lógaca bönachi, pero lu icja ládxiʼdoʼoliʼ naliliʼ yuguʼ le ruluíʼisö tsahuiʼ cuini, en le ruáʼ döʼ runliʼ. \p \v 29 ’Bicaʼ bayechiʼ libíʼiliʼ, bönniʼ yudoʼ usedi, encaʼ libíʼiliʼ, bönniʼ yudoʼ fariseo, bönniʼ ruluíʼisö tsahuiʼ cuinliʼ. Ruchísaliʼ biquitaj que ba gapa nagáchiʼgaquiëʼ bönniʼ guluʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, en ruíʼiliʼ biquitaj gapa nagáchiʼgaca bönachi tsahuiʼ. \v 30 Lëscaʼ caní rnnaliʼ: “Laʼtuʼ zóatuʼ dza niʼte cateʼ gulaʼcuʼë xuz xtóʼotuʼ, bitiʼ guntuʼ légaquiëʼ tsözxö́n cateʼ gulútiëʼ yuguʼ bönniʼ guluʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios.” \v 31 Tuʼ rnnaliʼ caní, laʼ libíʼisiliʼ runliʼ ba nalí nácaliʼ zxíʼini xiʼsóagaca nupa niʼ bétigaca yuguʼ bönniʼ guluʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios. \v 32 Caní naca, rusubagaʼ cuinliʼ xíguiaʼ naʼ gulaʼbáguiëʼ xuz xtóʼoliʼ. \p \v 33 ’Libíʼiliʼ naʼ, nácaliʼ ca yuguʼ bëla síniaʼ, en diʼa dza quégacabaʼ bëla síniaʼ. ¿Nacxi caz uláliʼ lu le usacaʼ ziʼ libíʼiliʼ lu guíʼ gabila? \v 34 Que lë ni naʼ, nedaʼ isö́l-laʼa queë́liʼ yuguʼ bönniʼ iluʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, encaʼ yuguʼ bönniʼ taʼyéajniʼinëʼ, en yuguʼ bönniʼ usedi. Yuguʼ bönniʼ ni, bal-lëʼ gútiliʼ-nëʼ, en iaʼzícaʼrëʼ udáʼaliʼ lëʼe yaga cruz, en iaʼzícaʼrëʼ quinliʼ gapa naca lu yuʼu ga rudúbiliʼ rusë́daliʼ queëʼ Dios, ateʼ ulágaliʼ légaquiëʼ tu iaʼtú yödzö. \v 35 Caní gaca, ibágaʼliʼ libíʼiliʼ xíguiaʼ que idútë rön quégaquiëʼ bönniʼ tsahuiʼ le gulalaj luyú, ga gudelaʼ nu bëti Abel, bönniʼ tsahuiʼ, ga ridxintë nupa bë́tigaca Zacarías, zxíʼinëʼ Berequías, bönniʼ naʼ bë́tiliʼ-nëʼ gatsaj láhuiʼlö ga dë yudoʼ, en ga dë bucugu láʼayi ga naʼ tuʼzéguiʼëʼ böaʼ bë́dxidoʼ lahuëʼ Dios. \v 36 Le nácatë reaʼ libíʼiliʼ, yúguʼtë lë ni ilaʼbagaʼ bönachi nacuáʼ dza ni zóaruʼ naʼa. \s1 Jesús ribödxëʼ niʼa que yödzö Jerusalén \r (Lc. 13:34-35) \p \v 37 Lëscaʼ caní gunnë́ʼ Jesús: \p —Jerusalén, Jerusalén, libíʼiliʼ naʼ rútigacaliʼ-nëʼ bönniʼ tuʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, en ruládxiʼgacaliʼ guiö́j nupa nasö́l-lëʼë Dios. Zián luzuí gúʼunidaʼ utubaʼ libíʼiliʼ quiaʼ, ca runbaʼ yöjede, rutúbibaʼ bö́radoʼ queë́baʼ zxan xílibaʼ, pero bitiʼ gúʼuniliʼ. \v 38 Buliʼyútsöcaʼ, cáʼasö ugáʼana yuʼu lídxiliʼ. \v 39 Caní gaca, tuʼ reaʼ libíʼiliʼ, naʼa isí lo bitiʼ uléʼeliʼ nedaʼ cateʼ innáröliʼ: “Láʼayi náquiëʼ Bönniʼ naʼ zëʼë uláz queëʼ Xanruʼ.” \c 24 \s1 Riguíxjöʼë Jesús ca siʼ uluʼquínnajëʼ yudoʼ \r (Mr. 13:1-2; Lc. 21:5-6) \p \v 1 Birúajëʼ Jesús chila yudoʼ, en tsanni niʼ rizë́ʼë niʼ, gulaʼbíguiʼë bönniʼ usëda queëʼ ga naʼ zoëʼ, ateʼ buluʼluíʼinëʼ Lëʼ ca nácagaca zöʼö nagúʼugaca lëʼa yudoʼ. \v 2 Bubiʼë didzaʼ Jesús, ateʼ rëʼ légaquiëʼ: \p —¿Riléʼetseliʼ yúguʼtë lë ni? Le nácatë reaʼ libíʼiliʼ, bitiʼ caʼ ugáʼana guiö́j nabagaʼ luzë́ʼe ni, le cabí iguínnaj. \s1 Le ilaca bëʼ chizóa idxín dza údxi que yödzölió \r (Mr. 13:3-23; Lc. 21:7-24; 17:22-24) \p \v 3 Cateʼ niʼ röʼë Jesús ga naca lu Guíʼa Yaga Olivo, bilaʼdxinëʼ bönniʼ usëda queëʼ ga naʼ zoëʼ queë́zëʼ, en tëʼ Lëʼ: \p —Gudíxjöiʼi netuʼ, ¿bátaxi ilaca lë ni, en bizxi gaca bëʼ dza huöduʼ, en dza údxi que yödzölió ni? \p \v 4 Níʼirö bubiʼë didzaʼ Jesús, ateʼ rëʼ légaquiëʼ: \p —Buliʼyú para cabí nu siʼ yeʼe libíʼiliʼ, \v 5 tuʼ záʼgaquiëʼ zián bönniʼ lë́gaquiëʼ ca leaʼ nedaʼ. Ilaʼnnë́ʼ nácagaquiëʼ Cristo, en ilaʼzíʼ yéʼenëʼ bönachi zián. \v 6 Huayö́niliʼ raca gudil-la, en le ruíʼi didzaʼ que gudil-la, pero bitiʼ cö́ʼöliʼ böniga, tuʼ ral-laʼ ilaca yúguʼtë lë ni, pero cabí ridxini dza údxi cateʼ ilácarö lë ni. \v 7 Til-la tu yödzö len iaʼtú yödzö, ateʼ tu ga nu rinná bëʼ len iaʼtú ga nu rinná bëʼ. Ilatsaj yödzöhuë́ʼ zxön, en gaca gubín, ateʼ zián lataj tödi budóʼ zxuʼ. \v 8 Yúguʼtë lë ni nácagaca le isí lógaca yuguʼ le ilaʼguíʼi ilaʼzacaʼ bönachi. \p \v 9 ’Níʼirö uluʼdödi bönachi libíʼiliʼ lu naʼ nu usacaʼ ziʼ libíʼiliʼ. Yúguʼtë bönachi uluʼdíʼi libíʼiliʼ tuʼ dáʼaliʼ nedaʼ, en ilútiëʼ bál-laliʼ libíʼiliʼ. \v 10 Cateʼ gaca caní, gaca chopa ládxiʼgaca zián bönachi, en uluʼcáʼana nedaʼ, ateʼ udödi tu iaʼtú luzë́ʼe, en tu iaʼtú udíʼi luzë́ʼe. \v 11 Níʼirö uluʼluíʼi lógaquiëʼ zián bönniʼ taʼzíʼ yëʼë. Uluʼluíʼi cuíngaquiëʼ ca yuguʼ bönniʼ tuʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, en ilaʼzíʼ yéʼenëʼ bönachi zián. \v 12 Iluáʼadaʼ döʼ bönachi, ateʼ que lë ni naʼ bítiʼrö ilaʼdxíʼi böchiʼ luzéʼeguequi. \v 13 Nu guequi tsaz queëʼ Dios ga idxintë dza údxi, nu ni ulá. \v 14 Idú yödzölió gaca libán que didzaʼ dxiʼa ca rinná bëʼë Dios para gaca ba nalí que lógaca yúguʼtë bönachi izáʼa, ateʼ níʼirö idxín dza údxi. \p \v 15-16 ’Nu ulaba lë ni ral-laʼ uzéajniʼi ladxiʼ. Gunnë́ʼ Daniel, bönniʼ bëʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, gunnë́ʼ: “Tsaza le rudíʼinëʼ Dios lataj láʼayi queëʼ Dios, lë naʼ rusuniti.” Cateʼ iléʼeliʼ gaca caní, níʼirö nuliʼ zóaliʼ luyú Judea ral-laʼ tsöjzxúnnajliʼ sacaʼ guíʼadoʼ. \v 17 Nu dxía ícjoʼolö bitiʼ gal-laʼ huötaj tsöjzxíʼ bi dë que lu yuʼu, pero ral-laʼ izxúnnajtë. \v 18 Nu zoa laʼ guixiʼ, bitiʼ gal-laʼ huö́aj tsöjzxíʼ lariʼ que. \v 19 Bicaʼ bayechiʼ yuguʼ nigula siʼ uluʼzóanu bíʼidoʼ quégacanu, encaʼ nigula niʼ tuʼgádxiʼnu-biʼ bíʼidoʼ quégacanu cateʼ idxín dza niʼ. \v 20 Buliʼlidzëʼ Dios inábiliʼ-nëʼ cabí idxín dza niʼ izxúnnajliʼ cateʼ raca beoʼ ziaga o cateʼ naca dza láʼayi, \v 21 tuʼ ilaʼguíʼi ilaʼzácaʼtërö bönachi dza niʼ ca gulaʼguíʼi gulaʼzacaʼ bönachi dza niʼte cateʼ siʼ gutaʼ gurö́ʼö yödzölió, ga ridxintë naʼa dza, en calëga dza záʼgaca bitiʼ ilaʼguíʼi ilaʼzacaʼ caní. \v 22 Cateʼ idxín dza niʼ, channö Dios bitiʼ cuéqui lahuëʼ quégaquiëʼ, cuntu nu ulá, pero cuéqui lahuëʼ quégaquiëʼ dza niʼ, en gácalenëʼ nupa gurö́ cazëʼ Lëʼ. \p \v 23 ’Níʼirö bitiʼ tséajlëʼëliʼ channö nu idxín queë́liʼ, en guíë libíʼiliʼ: “Buliʼyútsöcaʼ, ni zoëʼ Cristo”, o inná: “Niʼ zoëʼ.” \v 24 Uluʼluíʼi lógaquiëʼ zián bönniʼ taʼzíʼ yëʼë, en ilaʼnnë́ʼ nácagaquiëʼ Cristo, o ilaʼnnë́ʼ tuʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios. Ilunëʼ le ilaca bëʼ, en le ilún ga uluʼbani bönachi, ateʼ ilaʼzíʼ yéʼenëʼ nupa gurö́ cazëʼ Dios channö hualaʼzéquiʼnëʼ. \v 25 Buliʼyútsöcaʼ, chigudxi cazaʼ libíʼiliʼ yúguʼtë lë ni zíʼatëlö ca siʼ ilaca. \v 26 Que lë ni naʼ, bitiʼ irúajliʼ channö ilaʼdxín queë́liʼ nupa ilë́ libíʼiliʼ: “Buliʼyútsöcaʼ, niʼ zoëʼ Cristo lu lataj cáʼasö.” Lëscaʼ caní, bitiʼ tséajlëʼëliʼ channö ilaʼnná: “Buliʼyútsöcaʼ, lu yuʼu zoëʼ.” \v 27 Ca naʼ raca cateʼ rëpi yösa ga rilén gubidza, en ruzeníʼ ga ribía gubidza, lëscaʼ caní gaca cateʼ huödaʼ nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi. \v 28 Ilácatë caní, ca naʼ taʼnná bönachi: “Gátiʼtës ga dë tu le nati, niʼ uluʼdubi cázabaʼ bíchulab.” \s1 Ca gaca cateʼ huödëʼ Bönniʼ Guljëʼ Bönachi \r (Mr. 13:24-37; Lc. 21:25-33; 17:26-30, 34-36) \p \v 29 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Tödi yuguʼ dza niʼ cateʼ ilaʼguíʼi ilaʼzacaʼ bönachi caní, ichul-la gubidza, ateʼ beoʼ bitiʼ gunna beníʼ que. Ilaʼguínnajbaʼ bölaj lúzxiba, ateʼ ilaʼzxízi le naláʼgaca naca tsutsu lúzxiba. \v 30 Níʼirö iláʼ lahui lúzxiba le gaca bëʼ huödaʼ nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, ateʼ ilaʼbödxi yechiʼ yúguʼtë bönachi yödzölió ni, cateʼ ilaʼléʼe nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, suzáʼa lu böaj lúzxiba, dë lu naʼa yöl-laʼ unná bëʼ, en yöl-laʼ huáca zxön. \v 31 Níʼirö isö́l-laʼgacaʼ-nëʼ gubáz láʼayi quiaʼ. Uluʼcödxëʼ zidzaj lúzubaʼ böaʼ guixiʼ, ateʼ uluʼtubëʼ nupa nabö́aʼ quiaʼ, nacuáʼ idapa laʼatë yödzölió, en yúguʼtë lataj zxan lúzxiba. \p \v 32 ’Buliʼzéajniʼi ládxiʼliʼ le rusedi libíʼiliʼ le raca que yaga higo. Cateʼ taʼlén niʼa nëʼe yúludoʼ, en chirubía xilaguiʼ yúludoʼ, inö́ziliʼ chizóa idxín cusubá. \v 33 Lëscaʼ caní, cateʼ iléʼeliʼ taca yúguʼtë lë ni, inö́ziliʼ chizóa idxín dza údxi naʼ, en chiridzaga lahui. \v 34 Le nácatë reaʼ libíʼiliʼ, yúguʼtë lë ni ilaca zíʼatëlö ca ilátigaca bönachi nacuáʼ dza niʼ. \v 35 Huadödi quégaca lúzxiba, en luyú ni, pero yuguʼ xtídzaʼa bitiʼ ilaʼdödi cáʼasö. \p \v 36 ’Cateʼ idxín dza niʼ cuntu nu nözi. Bitiʼ nö́zguequinëʼ gubáz láʼayi queëʼ Dios nacuʼë yehuaʼ yubá, en bitiʼ nözdaʼ nedaʼ, Zxíʼinëʼ Dios, pero tuzëʼ Dios Xuz nö́zinëʼ. \p \v 37 ’Ca naʼ guca dza cateʼ niʼ zoëʼ Noé, lëscaʼ caní gaca cateʼ huödaʼ nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi. \v 38 Yuguʼ dza niʼ zíʼatëlö ca siʼ idxín nisa guiö́j le busuniti yödzölió, gulëʼaj gulahuëʼ, buluʼtsaga náʼagaquiëʼ, en buluʼdödëʼ zxíʼinigaquiëʼ lu yöl-laʼ rutsaga naʼ ga bidxintë dza guyáziëʼ Noé lëʼe barco zxön niʼ benëʼ, \v 39 en bitiʼ guléquibeʼenëʼ cateʼ bidxintë nisa guiö́j le busuniti yödzölió, ateʼ gulaʼnítiëʼ yúguʼtëʼ. Lëscaʼ caní gaca cateʼ siʼ huödaʼ nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, cuntu nu guéquibeʼe. \v 40 Dza huödaʼ ilaʼcuʼë chopëʼ bönniʼ laʼ guixiʼ. Tuëʼ uchëʼa-nëʼ quiaʼ, ateʼ iaʼtúëʼ ucáʼanaʼ-nëʼ. \v 41 Ilaʼcuáʼanu chópanu nigula nacuáʼanu huëtu. Tunu uchëʼa-nu quiaʼ, ateʼ iaʼtunu ucáʼanaʼ-nu. \p \v 42 ’Buliʼsubán ládxiʼliʼ tuʼ cabí nö́ziliʼ bizxi dza huödaʼ nedaʼ, Xanliʼ. \v 43 Naʼa, guliʼtséajniʼi lë ni. Laʼtuʼ nö́zinëʼ xan yuʼu bizxi dza guídëʼ gubán, huanë́ʼë yëla, en bitiʼ guʼë lataj nu quidaj zöʼö para cuan le dzöʼö lidxëʼ. \v 44 Que lë ni naʼ, buliʼsubán ládxiʼliʼ caʼ libíʼiliʼ, tuʼ huödaʼ nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, tu dza bitiʼ nuzóa icjaliʼ. \s1 Bönniʼ huen dxin tsahuiʼ, en bönniʼ huen dxin bitiʼ náquiëʼ tsahuiʼ \r (Lc. 12:41-48) \p \v 45 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —¿Nuzxi caz bönniʼ huen dxin náquiëʼ tsahuiʼ, en réajniʼinëʼ, bönniʼ huen dxin naʼ, xanëʼ cuʼë lu nëʼë bönachi nacuáʼ lidxëʼ para guʼë le ilágugaca cateʼ idxín dza? \v 46 Bicaʼ ba bönniʼ huen dxin naʼ náquiëʼ tsahuiʼ, bönniʼ naʼ, cateʼ udxinëʼ xanëʼ, uduxáquiëʼ lëʼ caní runëʼ le nudödëʼ xanëʼ lu nëʼë. \v 47 Le nácatë reaʼ libíʼiliʼ, yúguʼtë le dë queëʼ xanëʼ, udödëʼ lu nëʼë bönniʼ huen dxin naʼ runëʼ caní. \v 48 Channö huöáquiëʼ bönniʼ huen dxin queëʼ huiáʼ döʼ, en saʼ ládxëʼë, innë́ʼ: “Huadzenëʼ xanaʼ, en bitiʼ huö́datiëʼ”, \v 49 en channö isí lahuëʼ gundëʼ ziʼ bönniʼ túnlenëʼ lëʼ tsözxö́n dxin, en isí lahuëʼ caʼ guíʼaj gágulenëʼ nupa taʼzudxi, \v 50 níʼirö huödëʼ xanëʼ bönniʼ huen dxin naʼ tu dza cateʼ bitiʼ zoëʼ ribözëʼ, o tu yëla bitiʼ réquinëʼ. \v 51 Níʼirö xanëʼ naʼ usacaʼ zíʼdëʼë bönniʼ huen dxin naʼ, en gunëʼ ga gaca queëʼ ca naʼ ral-laʼ gaca quégaca nupa tuʼluíʼisö tsahuiʼ cuínguequi. Níʼirö cödxi yechë́ʼë, en gagu zxea láyëʼë. \c 25 \s1 Rucúdzuʼë didzaʼ Jesús ca naca quégacabiʼ chibiʼ biʼi nigula raʼbandoʼ \p \v 1 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Ca gaca quégaca nupa ilaʼyaza ga rinná bëʼë Dios yehuaʼ yubá naca ca guca quégacabiʼ chibiʼ biʼi nigula raʼbandoʼ. Gulaʼzíʼibiʼ le nuáʼgaca guíʼ quégacabiʼ, ateʼ bilaʼrúajbiʼ tsöjtságagacabiʼ bönniʼ utsaga nëʼë. \v 2 Gáyuʼbiʼ nácagacabiʼ biʼi bitiʼ taʼyéajniʼibiʼ ateʼ iaʼgáyuʼbiʼ nasínaʼgacabiʼ. \v 3 Yuguʼ biʼi nigula bitiʼ taʼyéajniʼibiʼ naʼ gulaʼzíʼibiʼ le nuáʼgaca guíʼ quégacabiʼ pero bitiʼ guluáʼabiʼ iaʼlatiʼ za régui. \v 4 Yuguʼ biʼi sinaʼ naʼ guluáʼabiʼ za régui lu bö́gaʼdoʼ quégacabiʼ len le nuáʼgaca guíʼ quégacabiʼ. \v 5 Tuʼ gudzenëʼ bönniʼ utsaga nëʼë, gudödi yëla lógacabiʼ, en gulásitëbiʼ. \v 6 Cateʼ bidxín idú guluhuëla, biyö́n chiʼi nu rinnë́ zidzaj, rnna: “¡Chizë́ʼë bönniʼ utsaga nëʼë! ¡Guliʼrúaj tsöjtságaliʼ-nëʼ!” \v 7 Níʼirö gulaʼyásabiʼ yúguʼtëbiʼ biʼi nigula naʼ, ateʼ buluʼpáʼabiʼ le nuáʼgaca guíʼ quégacabiʼ. \v 8 Guluíʼibiʼ didzaʼ biʼi bitiʼ taʼyéajniʼibiʼ naʼ, en gulëbiʼ yuguʼ biʼi sinaʼ naʼ: “Guliʼgunna queë́tuʼ látiʼdoʼ za régui queë́liʼ tuʼ tuʼúlu le nuáʼgaca guíʼ queë́tuʼ ni.” \v 9 Buluʼbíʼibiʼ didzaʼ biʼi sinaʼ naʼ, gulaʼnnabiʼ: “Bitiʼ gaca, tuʼ cabí bi ugáʼana queë́tuʼ, en queë́liʼ. Guliʼtséajtsöcaʼ ga ridóʼo za régui, tsöjö́ʼuliʼ queë́liʼ.” \v 10 Tsanni niʼ söjácabiʼ söjxíʼgacabiʼ le, bidxinëʼ bönniʼ utsaga nëʼë. Yuguʼ biʼi naʼ nacuáʼabiʼ sinaʼ, en taʼbö́zabiʼ lëʼ gulaʼyúʼulentëbiʼ lëʼ ga naʼ raca laní que utsaga naʼ, ateʼ laʼ guyáyajtë yuʼu. \v 11 Gudödi niʼ iaʼzícaʼröbiʼ biʼi nigula raʼbandoʼ naʼ bilaʼdxinbiʼ niʼ, ateʼ buluʼlídzabiʼ-nëʼ, en gulaʼnnabiʼ: “Xan, Xan, gusalaj queë́tuʼ.” \v 12 Lëʼ bubiʼë didzaʼ, rnnëʼ: “Le nácatë reaʼ libíʼiliʼ, bitiʼ nözdaʼ gazxi libíʼiliʼ.” \p \v 13 Níʼirö Jesús gudxëʼ légaquiëʼ: \p —Buliʼsubán ládxiʼliʼ, tuʼ cabí nö́ziliʼ bizxi dza o bizxi yëla huödaʼ nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi. \s1 Rucúdzuʼë didzaʼ Jesús ca naca que dumí zacaʼ \p \v 14 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Ca gun Nu naʼ rinná bëʼ yehuaʼ yubá naca ca benëʼ tu bönniʼ, chizóa tsejëʼ ziʼtuʼ. Bulidzëʼ yuguʼ bönniʼ huen dxin queëʼ en guluʼë yuguʼ le dë queëʼ lu náʼagaquiëʼ. \p \v 15 ’Tuëʼ bönniʼ huen dxin naʼ, guluʼë gayuʼ dumí nazacaʼ lu nëʼë, ateʼ iaʼtúëʼ guluʼë chopa dumí nazacaʼ lu nëʼë. Iaʼtúëʼ guluʼë tu dumí nazacaʼ lu nëʼë. Tu tuëʼ guluʼë lu nëʼë tsca huéaj le ilaʼzéquiʼnëʼ. Níʼirö laʼ guzáʼatëʼ ga naca ziʼtuʼ. \v 16 Guyijëʼ bönniʼ huen dxin naʼ guzxiʼë gayuʼ dumí nazacaʼ naʼ, en yöjtíljalenëʼ le iaʼgayuʼ dumí nazacaʼ. \v 17 Lëscaʼ caní, bönniʼ naʼ guzxiʼë chopa dumí naʼ, yöjtíljalenëʼ le iaʼchopa caʼ. \v 18 Bönniʼ naʼ guzxiʼë tu dumí guyijëʼ, en yöjchö́ʼönëʼ lu yu, ateʼ bucáchëʼë dumí queëʼ xanëʼ lu yu niʼ. \p \v 19 ’Cateʼ chigudzé, budxinëʼ xángaquiëʼ bönniʼ huen dxin naʼ, ateʼ bucáʼanalenëʼ légaquiëʼ tsahuiʼ. \v 20 Ga gusí lo bidxintëʼ bönniʼ naʼ guzxiʼë gayuʼ dumí nazacaʼ naʼ, en sunuʼë iaʼgayuʼ dumí caʼ, ateʼ rëʼ xanëʼ: “Xan, gayuʼ dumí gulúʼu lu naʼa. Ni dë iaʼgayuʼ dumí caʼ yöjtíljalenaʼ le.” \v 21 Xanëʼ naʼ rëʼ lëʼ: “Naca dxiʼa. Nacuʼ huen dxin tsahuiʼ. Tsáhuiʼdoʼ benuʼ cateʼ ni dë lu noʼo látiʼdoʼos. Naʼa yénniʼtërö cuʼa lu noʼo. Guyaza ga zoaʼ, udzéjalenuʼ nedaʼ.” \v 22 Gudödi niʼ bidxinëʼ caʼ bönniʼ huen dxin naʼ guzxiʼë chopa dumí nazacaʼ, ateʼ rnnëʼ: “Xan, chopa dumí gulúʼu lu naʼa. Ni dë iaʼchopa dumí caʼ yöjtíljalenaʼ le.” \v 23 Níʼirö xanëʼ naʼ rëʼ lëʼ: “Naca dxiʼa. Nacuʼ huen dxin tsahuiʼ. Tsáhuiʼdoʼ benuʼ cateʼ ni dë lu noʼo látiʼdoʼos. Naʼa, yénniʼtërö cuʼa lu noʼo. Guyaza ga zoaʼ, udzéjalenuʼ nedaʼ.” \v 24 Níʼirö cateʼ bidxinëʼ bönniʼ huen dxin naʼ guzxiʼë tu dumí nazacaʼ naʼ, rnnëʼ: “Xan, nözdaʼ nacuʼ bönniʼ bizxaj, tuʼ rulapuʼ ga bitiʼ guzuʼ, en rutubuʼ ga bitiʼ guchiljuʼ. \v 25 Que lë ni naʼ gúdxidaʼ liʼ, ateʼ guyijaʼ, yöjcáchaʼa dumí quiuʼ lu yu. Ni dë naʼa le nequi quiuʼ.” \v 26 Níʼirö bubiʼë didzaʼ xanëʼ, en rëʼ lëʼ: “Nacuʼ huen dxin bitiʼ naca tsahuiʼ, en xöhuëdi. Nöz quézinuʼ rulapaʼ ga bitiʼ guzaʼ, en rutubaʼ ga bitiʼ guchiljaʼ. \v 27 Que lë ni naʼ, gácarö dxiʼa quiuʼ laʼtuʼ bunödzjuʼ dumí quiaʼ lu náʼagaquiëʼ bönniʼ uluʼgunëʼ le dxin, ilaʼguíljalenëʼ le iaʼlatiʼ, para cateʼ huödaʼ nedaʼ, uziʼa le nequi quiaʼ len icja caʼ.” \v 28 Níʼirö xanëʼ naʼ gudxëʼ nupa nacuáʼ niʼ: “Guliʼcúa dumí naʼ dë lu nëʼë bönniʼ ni, en guliʼcúʼu le lu nëʼë bönniʼ naʼ dë queëʼ chi dumí.” \v 29 Nútiʼtës nu rugún tsahuiʼ dxin le dë queëʼ, zoa nu unödzaj queëʼ iaʼlatiʼ, ateʼ gátaʼdaʼ queëʼ, pero nu naʼ bitiʼ rugún tsahuiʼ dxin le dë lu nëʼe, laʼs dui le dë queëʼ idúa. \v 30 Naʼa, bönniʼ huen dxin bitiʼ naca tsahuiʼ ni, guliʼtsöjchúʼuna-nëʼ níʼilö ga naca chul-la. Niʼ cödxi yéchëʼë, en gagu zxea láyëʼë. \s1 Cristo uchiʼa usörö́ëʼ quégaca bönachi \p \v 31 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Cateʼ niʼ huödaʼ nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, idinná bëʼa, ateʼ dzágagaquiëʼ nedaʼ yúguʼtë gubáz láʼayi quiaʼ, níʼirö cöʼa lataj tsahuiʼ quiaʼ, ga naʼ uchiʼa usörö́aʼ quégaca bönachi. \v 32 Uluʼdubi dërö lahuaʼ nedaʼ bönachi yödzölió ni, ateʼ ucuʼa léguequi tsöláʼa huéaj ca runëʼ bönniʼ uyú böʼcuʼ zxilaʼ, rucuʼë-baʼ tsöláʼa huéajbaʼ yuguʼ chivo, en yuguʼ böʼcuʼ zxilaʼ. \v 33 Yuguʼ böʼcuʼ zxilaʼ naʼ ucuʼë-baʼ cuita lëʼë ibëla, ateʼ yuguʼ chivo naʼ ucuʼë-baʼ cuita lëʼë yö́göla. \v 34 Níʼirö, nedaʼ, bönniʼ unná bëʼ, guíaʼ nupa nacuáʼ cuita lëʼa ibëla, inníaʼ: “Guliʼdá ga zoaʼ, libíʼiliʼ bubéajëʼ Xuzaʼ libíʼiliʼ quez queëʼ. Nequi queë́liʼ lataj ga naʼ rinná bëʼë, lë naʼ bupë́ʼë queë́liʼ dza niʼte cateʼ niʼ benëʼ yödzölió. \v 35 Caní nequi queë́liʼ tuʼ gudunaʼ, ateʼ bénnaliʼ le gudahuaʼ. Gubidxaʼ nisa, ateʼ bénnaliʼ le guʼa. Gucaʼ ca tu bönniʼ ridá ziʼtuʼ, ateʼ gulúʼuliʼ nedaʼ lídxiliʼ. \v 36 Biyadzaj le gácuaʼ, ateʼ bugáculiʼ nedaʼ le ráculiʼ. Güíʼidaʼ, ateʼ buduyúliʼ nedaʼ. Guyuʼa lidxi guíë, ateʼ buduyúliʼ nedaʼ.” \v 37 Níʼirö uluʼbiʼë didzaʼ bönniʼ tsahuiʼ naʼ, ilë́ʼ nedaʼ: “Xan, ¿bátaxi biléʼetuʼ Liʼ gudunuʼ, ateʼ bugágutuʼ Liʼ? ¿Bátaxi gubidxuʼ, ateʼ bénnatuʼ le guʼu? \v 38 ¿Bátaxi biléʼetuʼ Liʼ gudóʼ ziʼtuʼ, ateʼ gulúʼutuʼ Liʼ lídxituʼ? ¿Bátaxi biyadzaj le gacuʼ, ateʼ bugácutuʼ Liʼ le rácutuʼ? \v 39 ¿Bátaxi biléʼetuʼ Liʼ güíʼinuʼ, o guyúʼu lidxi guíë, ateʼ buduyútuʼ Liʼ?” \v 40 Ubiʼa didzaʼ nedaʼ, bönniʼ unná bëʼ, ateʼ guíaʼ légaquiëʼ: “Le nácatë reaʼ libíʼiliʼ, tuʼ benliʼ caní queëʼ nu bönniʼ bö́chaʼadoʼ ni, sal-laʼ náquiëʼ bönniʼ cáʼasö, quiaʼ nedaʼ caz benliʼ caʼ.” \p \v 41 ’Níʼirö guíaʼ nupa nacuáʼ cuita lëʼa yö́göla, inníaʼ: “Guliʼcuíta ga zoaʼ, libíʼiliʼ naʼ nabágaʼliʼ xíguiaʼ, tsöjtsázaliʼ lu guíʼ naʼ bitiʼ ulu, lë naʼ bupë́ʼë Dios niʼa que tuʼ xihuiʼ, en quéguequi gubáz dáʼgaca le. \v 42 Caní gaca queë́liʼ tuʼ gudunaʼ, ateʼ bitiʼ bénnaliʼ le gahuaʼ. Gubidxaʼ nisa, ateʼ bitiʼ bénnaliʼ le guíʼjaʼ. \v 43 Gucaʼ ca bönniʼ ridë́ʼ ziʼtuʼ, ateʼ bitiʼ gulúʼuliʼ nedaʼ lídxiliʼ. Biyadzaj le gácuaʼ, ateʼ bitiʼ bugáculiʼ nedaʼ le ráculiʼ. Güíʼidaʼ, encaʼ guyuʼa lidxi guíë, ateʼ bitiʼ buduyúliʼ nedaʼ.” \v 44 Níʼirö ilaʼnná caʼ nupa naʼ, ilë́ nedaʼ: “Xan, ¿bátaxi biléʼetuʼ Liʼ gudunuʼ, o gubidxuʼ, o gucuʼ ca bönniʼ ridë́ʼ ziʼtuʼ, o biyadzaj le gacuʼ, o güíʼinuʼ, o guyúʼu lidxi guíë, ateʼ bitiʼ gúcalentuʼ Liʼ?” \v 45 Níʼirö ubiʼa didzaʼ nedaʼ, bönniʼ unná bëʼ, guíaʼ légaquiëʼ: “Le nácatë reaʼ libíʼiliʼ, tuʼ cabí bi benliʼ que tu nu nutsaʼ ladaj nupa nacuáʼ ni, sal-laʼ naca cáʼasö nu naʼ, bitiʼ bi benliʼ quiaʼ nedaʼ.” \v 46 Níʼirö bönachi tuáʼ döʼ naʼ laʼ tsöjtsázagacatë ga niʼ ilaʼguíʼi ilaʼzácaʼticaʼsö, pero bönachi tsahuiʼ niʼ gataʼ yöl-laʼ naʼbán idú quéguequi. \c 26 \s1 Tun xtídzaʼgaquiëʼ bönniʼ yudoʼ ilaʼzönëʼ Jesús \r (Mr. 14:1-2; Lc. 22:1-2; Jn. 11:45-53) \p \v 1 Cateʼ budxi bëʼë Jesús yuguʼ didzaʼ ni, gudxëʼ yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ, \v 2 rnnëʼ: \p —Nöz quéziliʼ iaʼchopa dza idxín Laní Pascua, ateʼ dza naʼ nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, uluʼdödëʼ nedaʼ lu náʼagaca nupa uluʼdáʼ nedaʼ lëʼe yaga cruz. \p \v 3 Níʼirö bilaʼdxinëʼ yuguʼ bixúz unná bëʼ len yuguʼ bönniʼ yudoʼ usedi, en bönniʼ gula tuʼzéajniʼinëʼ bönachi judío, ateʼ buluʼdubëʼ ga naca löʼa lidxi bixúz lo, lëʼ Caifás. \v 4 Niʼ gulún xtídzaʼgaquiëʼ ilaʼzönëʼ Jesús, lu yöl-laʼ rizíʼ yëʼ quégaquiëʼ, para ilútiëʼ Lëʼ. \v 5 Taʼnnë́ʼ: \p —Bitiʼ gunruʼ lë ni dza laní, para cabí ilaʼdzatsa bönachi. \s1 Tu nigula rigúʼunu le riláʼ zxixi icjëʼ Jesús \r (Mr. 14:3-9; Jn. 12:1-8) \p \v 6 Cateʼ niʼ zoëʼ Jesús lu yödzö Betania lu yuʼu lidxëʼ Simón, bönniʼ naʼ güíʼinëʼ huëʼ nudzuʼ ruzödi, \v 7 bidxinnu cúdzuʼlëʼ Jesús tu nigula, nuáʼanu tu bö́gaʼdoʼ néquini guiö́j nazacaʼ, en yudzu tu le riláʼ zxixi le nazácaʼdaʼ, ateʼ gulúʼunu le icjëʼ Jesús cateʼ niʼ röʼë rahuëʼ. \v 8 Cateʼ bilaʼléʼenëʼ bönniʼ usëda queëʼ Jesús lë ni, gulaʼlenëʼ, taʼnnë́ʼ: \p —¿Bizx que réqui ditaj lë ni? \v 9 Guca nu gutiʼ lë ni, en siʼ dumí zián para gácalenruʼ yuguʼ bönachi yechiʼ. \p \v 10 Cateʼ biyönnëʼ Jesús lë ni, rëʼ légaquiëʼ: \p —¿Bizx que rnnëliʼ queë́nu nigula ni? Tsahuiʼ naca le bennu quiaʼ. \v 11 Yuguʼ bönachi yechiʼ ilaʼcuáʼlenticaʼsö libíʼiliʼ, pero nedaʼ bitiʼ ugáʼanalenticaʼsaʼ libíʼiliʼ. \v 12 Le bennu nigula ni, gulúʼunu nedaʼ le riláʼ zxixi ni, naca le rupáʼanu nedaʼ para dza igáchaʼa yeru ba. \v 13 Le nácatë reaʼ libíʼiliʼ, gátiʼtës luyú yödzölió ga gaca libán que didzaʼ dxiʼa ni, lëscaʼ ilaʼguixjöʼ bönachi le bennu nigula ni quiaʼ para nu tsöjné lënu. \s1 Rizíʼ lu nëʼë Judas udödëʼ Jesús lu náʼagaquiëʼ bönniʼ unná bëʼ \r (Mr. 14:10-11; Lc. 22:3-6) \p \v 14 Níʼirö guyijëʼ Judas Iscariote ga naʼ nacuʼë bixúz unná bëʼ. Náquiëʼ bönniʼ dzáguiëʼ chínnuëʼ naʼ dáʼgaquiëʼ Jesús, \v 15 ateʼ gudxëʼ légaquiëʼ: \p —¿Bizxi gúnnaliʼ quiaʼ channö nedaʼ udödaʼ-nëʼ Jesús lu náʼaliʼ? \p Buluʼgáʼanalenëʼ lëʼ tsahuiʼ iluʼë lëʼ chi uruáʼ dumí plata. \v 16 Níʼirö gusí lahuëʼ Judas naʼ risí riböʼë udödëʼ Jesús lu náʼagaquiëʼ. \s1 Le ráguruʼ le rusáʼ ládxiʼruʼ ca gútiëʼ Xanruʼ \r (Mr. 14:12-25; Lc. 22:7-23; Jn. 13:21-30; 1Co. 11:23-26) \p \v 17 Cateʼ naca dza risí lo laní quégaquiëʼ bönniʼ judío cateʼ tahuëʼ yöta xtila le cabí nazíʼi cúa zi que, gulaʼbíguiʼë bönniʼ usëda queëʼ Jesús ga zoëʼ, en tëʼ Lëʼ: \p —¿Gazxi rë́ʼënuʼ tsöjpáʼatuʼ queë́ruʼ para gáguruʼ-baʼ böʼcuʼ zxílaʼdoʼ dzöʼ Laní Pascua? \p \v 18 Jesús rëʼ légaquiëʼ: \p —Guliʼtséajtsöcaʼ yödzö niʼ ga naʼ zoëʼ tu bönniʼ, en guliʼguíëʼ: “Bönniʼ rusédinëʼ netuʼ rnnëʼ: Chizáʼ galaʼ dza quiaʼ. Lu yuʼu lidxuʼ gágulengacaʼ-nëʼ bönniʼ usëda quiaʼ böʼcuʼ zxílaʼdoʼ dzöʼ Laní Pascua.” \p \v 19 Níʼirö gulunëʼ bönniʼ usëda queëʼ ca naʼ gunná béʼenëʼ Jesús légaquiëʼ, ateʼ buluʼpë́ʼë le ilahuëʼ dzöʼ Laní Pascua. \p \v 20 Cateʼ chigudzö́ʼ dza naʼ, Jesús gurö́ʼlenëʼ idxínnutëʼ bönniʼ usëda queëʼ tahuëʼ. \v 21 Tsanni niʼ tahuëʼ, Jesús rëʼ légaquiëʼ: \p —Le nácatë reaʼ libíʼiliʼ, tu nu nutsaʼ ládjaliʼ ni udödi nedaʼ. \p \v 22 Níʼirö buluʼhuíʼini ládxiʼgaquiëʼ, en gulaʼnábinëʼ Jesús tu tuëʼ, taʼnnë́ʼ: \p —Xan, ¿naruʼ nedaʼ? \p \v 23 Bubiʼë didzaʼ Jesús, rnnëʼ: \p —Bönniʼ ni runë́ʼ nëʼë tsözxö́n len naʼa lu yö́ʼöna, bönniʼ ni udödëʼ nedaʼ. \v 24 Le nácatë nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, uyijaʼ ga gátiaʼ ca naʼ nazúaj lu guichi láʼayi ca ral-laʼ gaca quiaʼ, pero bicaʼ bayechiʼ nu naʼ udödi nedaʼ gátiaʼ. Gácarö dxiʼa queëʼ bönniʼ naʼ laʼ cabí guljëʼ. \p \v 25 Níʼirö bubiʼë didzaʼ Judas, bönniʼ naʼ udödëʼ Jesús, rnnëʼ: \p —Bönniʼ Usedi, ¿naruʼ nedaʼ? \p Jesús rëʼ lëʼ: \p —Ön, liʼ naʼ. \p \v 26 Tsanni niʼ tahuëʼ, gudélëʼë Jesús yöta xtila, en gudxëʼ Dios: “Xclenuʼ.” Níʼirö buzxuzxjëʼ le, en bunödzjëʼ quégaquiëʼ bönniʼ usëda queëʼ, rnnëʼ: \p —Guliʼsíʼ, guliʼgagu. Lë ni le naca cazaʼ. Ca benaʼ que yöta xtila ni ruluíʼi ca gaca que le naca cazaʼ. \p \v 27 Gudélëʼë caʼ tu zxígaʼdoʼ, en gudxëʼ Dios: “Xclenuʼ.” Níʼirö bunödzjëʼ caʼ quégaquiëʼ, rnnëʼ: \p —Guliʼguiʼaj yúguʼtëliʼ. \v 28 Lë ni ruluíʼi ca naca xichönaʼ le run tsutsu didzaʼ cubi rucáʼana tsahuiʼ. Xichönaʼ naʼ ilalaj niʼa quégaca bönachi zián para gaca uniti lahuëʼ Dios yuguʼ dul-laʼ nabágaʼgaquiëʼ. \v 29 Reaʼ caʼ libíʼiliʼ, bítiʼrö guíʼjaʼ xisi le ribía lubá uva ni cateʼ idxinrö dza niʼ guíʼjalenaʼ libíʼiliʼ tu le cubi ga niʼ rinná bëʼë Xuzaʼ. \s1 Jesús rnnëʼ innë́ʼ Pedro bitiʼ núnbëʼë Lëʼ \r (Mr. 14:26-31; Lc. 22:31-34; Jn. 13:36-38) \p \v 30 Cateʼ budxi gulúl-lëʼ yöl-laʼ ba queëʼ Dios, yöjáquiëʼ lu Guíʼa Yaga Olivo. \v 31 Níʼirö Jesús rëʼ légaquiëʼ: \p —Yúguʼtëliʼ gaca chopa ládxiʼliʼ, en ucáʼanaliʼ nedaʼ naʼa dzöʼ ni, tuʼ nazúaj lu guichi láʼayi ca gaca quiaʼ, le rnna: “Gunaʼ ga gátiëʼ Bönniʼ Uyú Böʼcuʼ Zxilaʼ, ateʼ ilásilasibaʼ böʼcuʼ zxilaʼ naʼ.” \v 32 Cateʼ ubanaʼ lu yöl-laʼ guti, níʼirö tséajaʼ tsöjnö́ruaʼ loliʼ sacaʼ luyú Galilea. \p \v 33 Níʼirö bubiʼë didzaʼ Pedro, en rëʼ Jesús: \p —Salaʼ ilaca chopa ládxiʼgaquiëʼ, en uluʼcáʼanëʼ yúguʼtëʼ Liʼ, nedaʼ bitiʼ gaca chopa ládxaʼa, bitiʼ ucáʼanaʼ Liʼ. \p \v 34 Jesús gudxëʼ lëʼ: \p —Le nácatë reaʼ liʼ, naʼa dzöʼ ni, cateʼ siʼ cö́dxilöbaʼ böra, liʼ innóʼ tsonna luzuí bitiʼ núnbëʼu nedaʼ. \p \v 35 Níʼirö Pedro gudxëʼ Jesús: \p —Sal-laʼ gátilenteaʼ Liʼ, bitiʼ caʼ inníaʼ bitiʼ núnbëʼa Liʼ. \p Lëscaʼ caní gulaʼnnë́ʼ yúguʼtë bönniʼ usëda queëʼ. \s1 Jesús rulidzëʼ Dios laʼ yëla Getsemaní \r (Mr. 14:32-42; Lc. 22:39-46) \p \v 36 Níʼirö Jesús bidxínlenëʼ légaquiëʼ laʼ yëla Getsemaní, ateʼ gudxëʼ yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ naʼ, rnnëʼ: \p —Guliʼcö́ʼtsöcaʼ ni tsanni tséajaʼ iaʼlatiʼ níʼilö, tsöjlidzaʼ-nëʼ Dios. \p \v 37 Jesús guchë́ʼë Pedro len iropëʼ zxíʼinëʼ Zebedeo, ateʼ gusí lahuëʼ ruhuíʼinnëʼ, en risëbi ládxëʼë. \v 38 Níʼirö Jesús gudxëʼ légaquiëʼ: \p —Ruhuíʼini ládxaʼa, en huáti cazaʼ lu yöl-laʼ risëbi ladxiʼ. Guliʼgáʼana ni, en guliʼnáʼ yëla tsözxö́n len nedaʼ. \p \v 39 Gudödëʼ Jesús iaʼlátiʼdoʼ níʼilö, ateʼ niʼ biyéchuëʼ. Busudxín lahuëʼ lu yu, en bulidzëʼ Dios, gunnë́ʼ: \p —Xuzaʼ, channö huáca, ben ga bitiʼ gun bayudxi quiʼi sacaʼa lë ni, calëga ca rë́ʼëndaʼ nedaʼ, pero ca rë́ʼënuʼ Liʼ gunuʼ. \p \v 40 Cateʼ budxinëʼ Jesús ga naʼ nacuʼë bönniʼ usëda queëʼ, yöjxáquiëʼ légaquiëʼ tasiëʼ, ateʼ rëʼ Pedro: \p —¿Naruʼ cabí gúcatsö ináʼalenuʼ nedaʼ tsözxö́n yëla tu chíʼidoʼ? \v 41 Guliʼnáʼ yëla, en buliʼlidzëʼ Dios inábiliʼ-nëʼ gácalenëʼ libíʼiliʼ, para cabí güíʼiliʼ Satanás tuʼ xihuiʼ lataj siʼ bëʼ libíʼiliʼ le xihuiʼ. Böʼ naca cázaliʼ nasínaʼticaʼsö, pero lu yöl-laʼ bönáchisö queë́liʼ nacuídiʼliʼ. \p \v 42 Níʼirö guyijëʼ Jesús le buropi luzuí, en bulidzëʼ Dios, rnnëʼ: \p —Xuz, channö cabí gaca gunuʼ ga bitiʼ quiʼi sacaʼa lë ni, ben ca raza ládxuʼu Liʼ. \p \v 43 Cateʼ bö́ajëʼ, leyúbölö buduxaquiëʼ légaquiëʼ tasiëʼ tuʼ nadö́dirö yëla guiö́j lógaquiëʼ. \v 44 Níʼirö bucáʼanëʼ Jesús légaquiëʼ, ateʼ guyijëʼ leyúbölö, en bulidzëʼ Dios le bunni luzuí, ateʼ tuz ca gunnë́ʼ zíʼalö rnnëʼ. \v 45 Leyúbölö bö́ajëʼ ga naʼ nacuʼë bönniʼ usëda queëʼ, en rëʼ légaquiëʼ: \p —¿Rásitsaliʼ naʼa, en ruziʼtsö ládxiʼliʼ? Buliʼyútsöcaʼ, chibudzaga lo. Nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, chinadödaʼ lu náʼagaquiëʼ bönniʼ dul-laʼ. \v 46 ¡Guliʼchasa, uyéajruʼ! Buliʼyútsöcaʼ, bönniʼ naʼ rudödëʼ nedaʼ chibidxinëʼ ni. \s1 Taʼchë́ʼë Jesús nadzunëʼ \r (Mr. 14:43-50; Lc. 22:47-53; Jn. 18:2-11) \p \v 47 Tsanni niʼ ruʼë Jesús didzaʼ ni, Judas, bönniʼ nabábalenëʼ idxínnutëʼ naʼ, laʼ bidxintëʼ niʼ, ateʼ dzágagaquiëʼ bönniʼ zián lëʼ, nuáʼagaquiëʼ guíë tuchiʼ, en yuguʼ yágadoʼ. Yuguʼ bixúz unná bëʼ, en bönniʼ gula tuʼzéajniʼinëʼ bönachi judío nasö́l-laʼgaquiëʼ légaquiëʼ. \v 48 Judas, bönniʼ naʼ rudödëʼ Jesús, chibuluíʼinëʼ légaquiëʼ tu le gunëʼ le gaca bëʼ nu naca Jesús, gunnë́ʼ: \p —Bönniʼ naʼ utsaga lahuaʼ-nëʼ, Lëʼ naʼ Jesús. Guliʼsönëʼ. \p \v 49 Níʼirö gubíguiʼë Judas ga naʼ zoëʼ Jesús, rnnëʼ: \p —Padiux, Bönniʼ Usedi. \p Níʼirö laʼ busudxín lotëʼ Lëʼ. \v 50 Jesús rëʼ lëʼ: \p —Böchaʼa, ¿bizxi huen zoʼo ni? \p Níʼirö gulaʼbiguëʼë bönniʼ naʼ, ateʼ gulaʼzönëʼ Jesús. \v 51 Tuëʼ bönniʼ dzáguiëʼ Jesús gulecjëʼ guíë tuchiʼ queëʼ, en benëʼ huëʼ, guchúguiëʼ guídi náguiëʼ bönniʼ huen dxin queëʼ bixúz lo. \v 52 Jesús gudxëʼ lëʼ: \p —Bugúʼ guíë tuchiʼ quiuʼ lidxi. Yúguʼtë nupa tuʼdíʼini guíë tuchiʼ, lu guíë tuchiʼ ilátigaca. \v 53 ¿Naruʼ cabí nö́zinuʼ huáca ulidzaʼ Xuzaʼ, ateʼ Lëʼ laʼ isö́l-laʼtëʼ ziántërö ca chinnu cöʼ gubáz láʼayi le naca zián gáyuʼë tu cöʼ huéaj? \v 54 Channö gunaʼ caní, ¿nacxi gaca udxín le nazúaj lu guichi láʼayi, le rnna caní ral-laʼ gaca quiaʼ? \p \v 55 Níʼirö Jesús gudxëʼ yuguʼ bönniʼ niʼ: \p —¿Birúajtsaliʼ nuáʼaliʼ guíë tuchiʼ, en yágadoʼ para sönliʼ nedaʼ ca runliʼ rizönliʼ-nëʼ gubán? Yuguʼ dza guröʼa loliʼ ga naca lu chila yudoʼ, en busédigacadaʼ bönachi, pero bitiʼ guzxönliʼ nedaʼ. \v 56 Raca caní yúguʼtë lë ni para udxín le nazúaj lu guichi láʼayi, ca naʼ gulaʼnnë́ʼ bönniʼ guluʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios. \p Níʼirö yúguʼtë bönniʼ usëda queëʼ Jesús buluʼcáʼanëʼ Lëʼ, en buluʼzxúnnajëʼ niʼ. \s1 Ridxinëʼ Jesús lógaquiëʼ bönniʼ yudoʼ \r (Mr. 14:53-65; Lc. 22:54-55, 63-71; Jn. 18:12-14, 19-24) \p \v 57 Níʼirö yuguʼ bönniʼ naʼ zö́ngaquiëʼ Jesús gulaʼchë́ʼë Lëʼ, ateʼ bilaʼdxinëʼ lahuëʼ Caifás, bixúz lo, ga niʼ nudúbigaquiëʼ caʼ yuguʼ bönniʼ yudoʼ usedi len bönniʼ gula tuʼzéajniʼinëʼ. \v 58 Pedro söjnáhuëʼ Jesús ziʼtuʼ zíʼtuʼsö, en bidxinëʼ ga naca löʼa lidxi bixúz lo naʼ, para iléʼenëʼ nacxi utságuiëʼ Jesús. \p \v 59 Yuguʼ bixúz unná bëʼ len bönniʼ gula tuʼzéajniʼinëʼ, en bönniʼ yudoʼ tuʼchiʼa tuʼsörö́ëʼ, buluʼguiljëʼ nu uzegui Jesús didzaʼ sal-laʼ siʼ yëʼë bönniʼ naʼ, para gaca ilaʼchúguiëʼ queëʼ gátiëʼ. \v 60 Cuntu nu bilaʼdzö́linëʼ sal-laʼ bilaʼdxinëʼ bönniʼ zián, en gulaʼnnë́ʼ queëʼ le cabí nácatë. Ga búdxitë bilaʼdxinëʼ chopëʼ bönniʼ, ateʼ lu yöl-laʼ rizíʼ yëʼ quégaquiëʼ gulaʼnnë́ʼ queëʼ, \v 61 taʼnnë́ʼ: \p —Bönniʼ ni gunnë́ʼ: “Huaca uquínnajaʼ yudoʼ queëʼ Dios, ateʼ uchisaʼ le iaʼtsonna dzasö.” \p \v 62 Níʼirö guzuínëʼ bixúz lo naʼ, en rëʼ Jesús: \p —¿Naruʼ cabí rubíʼitsoʼ didzaʼ? ¿Bizxi caz lë ni taʼnnë́ʼ bönniʼ ni quiuʼ? \p \v 63 Jesús bitiʼ bi gunnë́ʼ. Níʼirö bixúz lo gudxëʼ Lëʼ: \p —Niʼa queëʼ Xanruʼ Dios ban rinná béʼedaʼ Liʼ quíxjöʼu le nácatë. Gudíxjöiʼi netuʼ channö nacuʼ Liʼ Cristo, Zxíʼinëʼ Dios. \p \v 64 Jesús rëʼ lëʼ: \p —Ca naʼ rnnoʼ nacaʼ. Le nácatë reaʼ libíʼiliʼ, iléʼeliʼ nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, röʼa cuita lëʼë ibëla Dios, ga niʼ dë lu naʼa yöl-laʼ unná bëʼ, ateʼ guídaʼ lu böaj lúzxiba, en idxinaʼ ga zóaliʼ. \p \v 65 Níʼirö lu yöl-laʼ rilé queëʼ guchözëʼ bixúz lo lariʼ nácuëʼ, rnnëʼ: \p —¡Gunnë́ ziʼë bönniʼ ni queëʼ Dios! ¿Núzxirö naquíniruʼ nu innë́ queëʼ bönniʼ ni? Chibiyö́n quéziliʼ didzaʼ ziʼ bëʼë queëʼ Dios. \v 66 ¿Nacxi rusácaʼliʼ queë́liʼ? \p Buluʼbiʼë didzaʼ, gulaʼnnë́ʼ: \p —Nabáguëʼë xíguiaʼ gátiëʼ. \p \v 67 Níʼirö buluʼchejëʼ zxönaʼ lahuëʼ Jesús, en guluʼë döʼ queëʼ. Gulaʼgápëʼë ruʼë Jesús iaʼzícaʼrëʼ, \v 68 en tëʼ Lëʼ: \p —¿Nácatsoʼ Liʼ Cristo? Gunnë́yaʼatsöcaʼ naʼa, ¿nuzxi naʼ gudapaʼ Liʼ? \s1 Pedro rnnëʼ: “Bitiʼ núnbëʼa-nëʼ Jesús” \r (Mr. 14:66-72; Lc. 22:56-62; Jn. 18:15-18, 25-27) \p \v 69 Tsanni niʼ gulaca lë naʼ, röʼë Pedro lö́ʼalö, ateʼ bidxinnu tunu nigula huen dxin ga naʼ zoëʼ, ateʼ rnnanu: \p —Lëscaʼ liʼ gudálenuʼ Jesús, bönniʼ Galilea naʼ. \p \v 70 Gudáʼbaguëʼë Pedro lógaca bönachi nacuáʼ niʼ, rnnëʼ: \p —Bitiʼ nözdaʼ nuzxi que naʼ ruʼu didzaʼ. \p \v 71 Cateʼ birúajëʼ Pedro ga nu riyaza löʼa, biléʼenu-nëʼ iaʼtunu nigula, ateʼ gúdxinu nupa nacuáʼ niʼ: \p —Bönniʼ ni gudálenëʼ caʼ Jesús, bönniʼ Nazaret naʼ. \p \v 72 Leyúbölö gudáʼbaguëʼë Pedro, en buzötjëʼ Dios, rnnëʼ: \p —Bitiʼ caʼ núnbëʼa-nëʼ bönniʼ ni. \p \v 73 Iáʼlátiʼdoʼos gudzé, gulaʼbigaʼ nupa nacuáʼ niʼ ga naʼ zoëʼ Pedro, en tëʼ lëʼ: \p —Le nácatë liʼ nunuʼ caʼ tsözxö́n légaquiëʼ tuʼ naca bëʼu yöl-laʼ ruíʼisö quiuʼ didzaʼ. \p \v 74 Níʼirö gusí lahuëʼ Pedro rudxía döʼ cuinëʼ, en ruzötjëʼ Dios, rnnëʼ: \p —Bitiʼ caʼ núnbëʼa-nëʼ bönniʼ ni. \p Laʼ náʼasö gurö́dxitëbaʼ böra. \v 75 Níʼirö yöjnenëʼ Pedro didzaʼ gudxëʼ Jesús lëʼ, gunnë́ʼ: Cateʼ siʼ cö́dxilöbaʼ böra, tsonna luzuí chigunnóʼ bitiʼ núnbëʼu nedaʼ, ateʼ burúajëʼ Pedro niʼ, en gurödxi yéchiʼdëʼë. \c 27 \s1 Tuʼdödëʼ Jesús lu nëʼë Pilato \r (Mr. 15:1; Lc. 23:1-2; Jn. 18:28-32) \p \v 1 Cateʼ zaʼ reníʼ dza naʼ, gulún xtídzaʼgaquiëʼ yúguʼtë bixúz unná bëʼ len bönniʼ gula tuʼzéajniʼinëʼ bönniʼ judío para ilútiëʼ Jesús. \v 2 Gulaʼchë́ʼë Jesús náguëʼë, ateʼ buluʼdödëʼ Lëʼ lu nëʼë Poncio Pilato, bönniʼ rinná bëʼë uláz que yödzö Roma. \s1 Ratiëʼ Judas \p \v 3 Cateʼ chinö́zinëʼ Judas, bönniʼ naʼ budödëʼ Jesús lu náʼagaquiëʼ bönniʼ yudoʼ, narugu queëʼ Jesús gátiëʼ, buíʼinnëʼ, ateʼ yöjuʼë chi uruáʼ dumí plata naʼ lu náʼagaquiëʼ bixúz unná bëʼ, en yuguʼ bönniʼ gula naʼ. \v 4 Rëʼ légaquiëʼ: \p —Benaʼ dul-laʼ tuʼ budödaʼ-nëʼ bönniʼ tsahuiʼ gátiëʼ. \p Níʼirö tëʼ lëʼ: \p —Bitiʼ gun lë ni ga cö́ʼötuʼ böniga. Le ben cazuʼ liʼ naʼ. \p \v 5 Níʼirö gurúʼunëʼ Judas yuguʼ dumí plata naʼ ga naca chila yudoʼ, ateʼ buzë́ʼë niʼ, en yöjsí yenëʼ. \p \v 6 Buluʼziʼë bixúz unná bëʼ yuguʼ dumí plata naʼ, taʼnnë́ʼ: \p —Bitiʼ saʼyéaj cúʼuruʼ dumí ni ga rigúʼuruʼ dumí que yudoʼ, tuʼ naca lazxjëʼ tu bönniʼ ratiëʼ bönachi. \p \v 7 Níʼirö gulún xtídzaʼgaquiëʼ, ateʼ guláʼuinëʼ dumí naʼ tu laʼ yëla queëʼ tu bönniʼ huen röʼö para gaca ga ilaʼgáchëʼë bönniʼ ziʼtuʼ. \v 8 Que lë ni naʼ, ga ridxintë naʼa dza nazíʼi le lataj naʼ, Laʼ Yëla Rön. \v 9 Caní guca ca naʼ gunnë́ʼ Jeremías, bönniʼ bëʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, gunnë́ʼ: “Gulaʼguélëʼë chi uruáʼ dumí plata naʼ, tsca le gulaʼzéquiʼnëʼ bönniʼ Israel Lëʼ, \v 10 ateʼ dumí naʼ guláʼuinëʼ laʼ yëla queëʼ tu bönniʼ huen röʼö. Lë ni buluíʼinëʼ Xanaʼ nedaʼ.” \s1 Ridxinëʼ Jesús lahuëʼ Pilato \r (Mr. 15:2-5; Lc. 23:3-5; Jn. 18:33-38) \p \v 11 Cateʼ buluʼsudxinëʼ Jesús lahuëʼ Pilato, bönniʼ naʼ rinná bëʼë uláz que yödz Roma, bönniʼ ni gunábinëʼ Jesús, rëʼ Lëʼ: \p —¿Nacuʼ Liʼ Bönniʼ inná béʼenëʼ bönachi judío? \p Jesús rëʼ lëʼ: \p —Ca nácasö rnnoʼ. \p \v 12 Cateʼ yuguʼ bixúz unná bëʼ len bönniʼ gula tuʼzéajniʼinëʼ buluʼzéguiʼë Jesús didzaʼ, bitiʼ bi didzaʼ bubiʼë Jesús. \v 13 Níʼirö Pilato rëʼ Jesús: \p —¿Naruʼ cabí riyö́ntsenuʼ cateʼ xö le taʼnnë́ʼ quiuʼ? \p \v 14 Jesús bitiʼ bi didzaʼ bubiʼë. Caní guca, bubáninëʼ bönniʼ unná bëʼ naʼ. \s1 Rirugu queëʼ Jesús gátiëʼ \r (Mr. 15:6-20; Lc. 23:13-25; Jn. 18:38–19:16) \p \v 15 Cateʼ naca dza Laní Pascua naʼ, dë caz tu le runëʼ Pilato, bönniʼ unná bëʼ naʼ, ca taʼnaba bönachi rusanëʼ tuëʼ bönniʼ yuʼë lidxi guíë, nútiʼtës nu të́ʼëni usanëʼ. \v 16 Dza naʼ tu bönniʼ nabáguëʼë xíguiaʼ, lëʼ Barrabás, yuʼë lidxi guíë niʼ. \v 17 Cateʼ buluʼdubi bönachi zián niʼ, Pilato gunábinëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ: —¿Nuzxi rë́ʼëniliʼ usanaʼ queë́liʼ? ¿Naruʼ Barrabás o Jesús, Bönniʼ naʼ lëʼ Cristo? \p \v 18 Caní gunnë́ʼ Pilato tuʼ réquibeʼenëʼ buluʼdödëʼ bönniʼ yudoʼ Jesús lu nëʼë tuʼ tuʼzxéʼenëʼ Lëʼ. \p \v 19 Tsanni niʼ röʼë Pilato ga naʼ ruchiʼa rusörö́ëʼ, nigula queëʼ gusö́l-laʼnu nu tsöjödxi lëʼ, rnna: \p —Bitiʼ bi gunuʼ queëʼ bönniʼ tsahuiʼ ni, tuʼ gúdxideʼedaʼ guduyëla lu yëla bë́chigal tuʼ nö́zinëʼ Lëʼ. \p \v 20 Yuguʼ bixúz unná bëʼ len bönniʼ gula tuʼzéajniʼinëʼ gulaʼgúʼu yö́l-lëʼë bönachi zián naʼ para ilaʼnabi Pilato usanëʼ Barrabás naʼ, ateʼ gútiëʼ Jesús. \v 21 Leyúbölö bëʼë didzaʼ bönniʼ unná bëʼ naʼ, rëʼ légaquiëʼ: \p —¿Núzxilëʼ chopëʼ ni rë́ʼëniliʼ usanaʼ-nëʼ queë́liʼ? \p Gulaʼnnë́ʼ: \p —Barrabás. \p \v 22 Níʼirö Pilato gunábinëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ: \p —¿Nacxi gunaʼ queëʼ Jesús, bönniʼ naʼ lëʼ Cristo? \p Yúguʼtëʼ taʼnnë́ʼ: \p —¡Budë́ʼë lëʼe yaga cruz! \p \v 23 Níʼirö bönniʼ unná bëʼ naʼ rëʼ légaquiëʼ: \p —¿Bizxi döʼ benëʼ? \p Zídzajrö guluʼë didzaʼ, taʼnnë́ʼ: \p —¡Budë́ʼë lëʼe yaga cruz! \p \v 24 Cateʼ réquibeʼenëʼ Pilato bitiʼ birúaj xtídzëʼë, pero gulaʼdzátsarö bönachi, níʼirö gudélëʼë nisa, en gudibi nëʼë lógaquiëʼ, rnnëʼ: \p —Bitiʼ bi xíguiaʼ nabágaʼa nedaʼ tuʼ nözi yöl-laʼ guti queëʼ bönniʼ tsahuiʼ ni. Le gun cázaliʼ libíʼiliʼ lë ni. \p \v 25 Buluʼbíʼi didzaʼ yúguʼtë bönachi niʼ, taʼnná: \p —¡Yöl-laʼ guti queëʼ bönniʼ ni ibágaʼtuʼ netuʼ, en ilaʼbagaʼ caʼ zxíʼinituʼ! \p \v 26 Caʼ guca, Pilato busanëʼ Barrabás naʼ lu náʼagaquiëʼ. Níʼirö gunná béʼenëʼ bönniʼ röjáquiëʼ gudil-la ilaʼguínëʼ Jesús, ateʼ gudödi niʼ budödëʼ Lëʼ lu náʼagaquiëʼ para uluʼdë́ʼë Lëʼ lëʼe yaga cruz. \p \v 27 Yuguʼ bönniʼ röjáquiëʼ gudil-la nacuʼë lu nëʼë bönniʼ unná bëʼ naʼ gulaʼchë́ʼë Jesús lu yuʼu yúlahuiʼ nazíʼi le pretorio, ateʼ niʼ buluʼtubëʼ yúguʼtë bönniʼ röjáquiëʼ gudil-la nacuʼë niʼ ga naʼ zoëʼ Jesús. \v 28 Níʼirö gulaʼlecjëʼ lariʼ nácuëʼ Jesús, en buluʼgácuëʼ Lëʼ tu lariʼ xiná chul-la, ca rácugaca nupa taʼnná bëʼ. \v 29 Buluʼdxíëʼ icjëʼ tu le néquini niʼa nëʼe yaga yötsiʼ le naca ca le dxia icjëʼ bönniʼ rinná bëʼë, en buluʼzóëʼ tu guídoʼ lu nëʼë ibëla le ruluíʼi ca tu yaga que bönniʼ yúlahuiʼ. Níʼirö buluʼzóa zxibëʼ lahuëʼ, en buluʼtitjëʼ Lëʼ, taʼnnë́ʼ: \p —¡Bicaʼ ba Liʼ, rinná béʼenuʼ bönachi judío! \p \v 30 Níʼirö buluʼchejëʼ Lëʼ zxönaʼ, ateʼ buluʼguélëʼë gui naʼ, en gulaʼguínëʼ icjëʼ. \v 31 Gudödi buluʼtitjëʼ Jesús, gulaʼlecjëʼ lariʼ naʼ nácuëʼ, ateʼ buluʼgácuëʼ Lëʼ lariʼ que cazëʼ. Níʼirö gulaʼchë́ʼë Lëʼ para tsöjdáʼagaquiëʼ Lëʼ lëʼe yaga cruz. \s1 Tuʼdë́ʼë Jesús lëʼe yaga cruz \r (Mr. 15:21-32; Lc. 23:26-43; Jn. 19:17-27) \p \v 32 Cateʼ niʼ bilaʼrúajëʼ bönniʼ naʼ, yöjxácaʼgaquiëʼ Simón, tu bönniʼ Cirene, ateʼ gulunëʼ ga biʼë yaga cruz queëʼ Jesús. \p \v 33 Cateʼ bilaʼdxinëʼ lataj nazíʼi le Gólgota, le rnna lu didzaʼ xidzaʼ, Lataj Que Bögaʼ Ícjaruʼ, \v 34 buluʼguiʼjëʼ Jesús nupi zi nutsíʼi zxígalaʼabaʼ böaʼ guixiʼ. Cateʼ buxíʼi ruʼë Jesús, bitiʼ gúʼunnëʼ guíʼjëʼ. \p \v 35 Cateʼ chinudáʼagaquiëʼ Lëʼ lëʼe yaga cruz, gulaʼguísiëʼ lariʼ nácuëʼ, en buluʼquitjëʼ lahui le gaca bëʼ núzxilëʼ guequi queëʼ. Caní guca, budxín lë naʼ gunnë́ʼ bönniʼ bëʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, gunnë́ʼ: “Gulaʼguísiëʼ lariʼ nácuaʼ, en buluʼquitjëʼ lahui le gaca bëʼ.” \v 36 Níʼirö gulaʼböʼë niʼ, tuʼyúëʼ Jesús. \v 37 Lëscaʼ buluʼzóëʼ lëʼe yaga cruz ícjalëʼ Jesús tu didzaʼ le riguixjöʼ le nabáguëʼë le rnna caní: “Bönniʼ ni Jesús, Bönniʼ rinná béʼenëʼ bönachi judío.” \p \v 38 Ga niʼ dëʼë Jesús, buluʼdë́ʼë caʼ lë́ʼegaca yaga cruz chopëʼ bönniʼ gubán. Tuëʼ buluʼdë́ʼë cuita lëʼë ibëla, en iaʼtúëʼ naʼ cuita lëʼë yö́göla. \v 39 Gulaʼdödëʼ niʼ yuguʼ bönniʼ buluʼlidza ziʼë Jesús, en buluʼtá ícjagaquiëʼ, tuʼtitjëʼ Lëʼ, \v 40 taʼnnë́ʼ: \p —¡Ön, Liʼ naʼ uquínnajuʼ yudoʼ, ateʼ tsonna dzasö caʼ uchísatsoʼ le! ¡Busölá cuinuʼ naʼa channö nacuʼ Liʼ Zxíʼinëʼ Dios! ¡Bö́tjatsöcaʼ lëʼe yaga cruz naʼ! \p \v 41 Lëscaʼ caní buluʼtitjëʼ Lëʼ yuguʼ bixúz unná bëʼ len yuguʼ bönniʼ yudoʼ usedi, en yuguʼ bönniʼ yudoʼ fariseo, len bönniʼ gula tuʼzéajniʼinëʼ, taʼnnë́ʼ: \p \v 42 —Yuguʼ nu yúbölö busölë́ʼ bönniʼ ni, pero bitiʼ gaca usölá cuinëʼ. Channö náquiëʼ Bönniʼ inná béʼenëʼ bönachi Israel, huö́tjatsöquiëʼ naʼa lëʼe yaga cruz, ateʼ tséajlëʼëruʼ Lëʼ. \v 43 Lëʼ buzxöni ládxëʼë Dios. Dios usölá cazëʼ Lëʼ naʼa channö raza ládxëʼë Lëʼ, tuʼ gunnë́ʼ: “Zxíʼinëʼ Dios nacaʼ.” \p \v 44 Lëscaʼ caní yuguʼ bönniʼ gubán naʼ dáʼgaquiëʼ lë́ʼegaca yaga cruz ga niʼ dëʼë Jesús buluʼlidza ziʼë Lëʼ. \s1 Ratiëʼ Jesús \r (Mr. 15:33-41; Lc. 23:44-49; Jn. 19:28-30) \p \v 45 Cateʼ bidxín huagubidza, guchul-la idútë yödzölió ga bidxintë idú ridödi xihuö́. \v 46 Idú ridödi xihuö́ naʼ, bëʼë zidzaj didzaʼ Jesús, rnnëʼ: \p —Elí, Elí, ¿lama sabactani? \p Didzaʼ ni rnna lu didzaʼ xidzaʼ: “Dios quiaʼ, Dios quiaʼ, ¿bizx que nubéaj ládxuʼu nedaʼ?” \p \v 47 Cateʼ nupa nacuáʼ niʼ bilaʼyöni didzaʼ ni, taʼnná: \p —Bönniʼ ni rulidzëʼ Elías, bönniʼ niʼ bëʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios. \p \v 48 Laʼ guxítiʼtëʼ tuëʼ bönniʼ nútsëʼë ládjagaquiëʼ, en gudélëʼë tu le bululu rizxupi nisa, ateʼ buxúpinëʼ le nupi zi, en buzóëʼ le tu lu gui, ateʼ butságuiëʼ le ruʼë Jesús para xupëʼ. \v 49 Níʼirö iaʼzícaʼrëʼ bönniʼ niʼ taʼnnë́ʼ: \p —¡Gulö́zagarö! ¡Uyútsöcaʼruʼ channö huidëʼ Elías usölë́ʼ Lëʼ! \p \v 50 Leyúbölö gurö́dxiʼë zidzaj Jesús, ateʼ burúajtë böʼ naca cazëʼ, gútitëʼ. \v 51 Laʼ náʼasö birö́zaʼtë lariʼ nal-laʼ lu yudoʼ, birúaj choplö, le gudelaʼ icjlö ga bidxintë xiníʼi. Níʼirö gudödi budóʼ zxuʼ, en gulaʼláʼa guiö́j. \v 52 Gulaʼyalaj yeru ba quégaca nupa chinátigaca, nupa niʼ gulaʼyéajlëʼ Dios, ateʼ buluʼbán bönachi naʼ. \v 53 Gudödi bubanëʼ Jesús, buluʼrúajëʼ bönniʼ naʼ yeru ba quégaquiëʼ, en gulaʼyáziëʼ yödzö láʼayi Jerusalén, ga niʼ bilaʼléʼe bönachi zián légaquiëʼ. \p \v 54 Níʼirö gúdxinëʼ bönniʼ naʼ rinná béʼenëʼ bönniʼ röjáquiëʼ gudil-la, encaʼ yuguʼ bönniʼ röjáquiëʼ gudil-la nacuáʼlenëʼ lëʼ tuʼyúëʼ Jesús, ateʼ gunnë́ʼ: \p —Le nácatë bönniʼ ni gúquiëʼ Zxíʼinëʼ Dios. \p \v 55 Zíʼtuʼsö gulaʼcuáʼanu nigula zián tuʼyunu Jesús, nigula naʼ gulaʼdálennu Jesús cateʼ niʼ buzë́ʼë luyú Galilea, ateʼ gulunnu xichinëʼ, gulaʼgúʼunu le gulahuëʼ. \v 56 Lëscaʼ María Magdalena, en María, xináʼagaquiëʼ Jacobo, en José, nútsaʼgacanu ládjagacanu, ateʼ zóanu caʼ niʼ xináʼagaquiëʼ yuguʼ zxíʼinëʼ Zebedeo. \s1 Taʼguʼë Jesús yeru ba le nadaj lëʼe guíʼa guiö́j \r (Mr. 15:42-47; Lc. 23:50-56; Jn. 19:38-42) \p \v 57 Cateʼ chiridzö́ʼ dza naʼ, bidxinëʼ José, bönniʼ Arimatea, tu bönniʼ riléʼenëʼ yöl-laʼ tsahuiʼ queëʼ, en dëʼë caʼ Jesús. \v 58 Bönniʼ ni yöjyúëʼ Pilato, en gunabëʼ lataj uʼë Jesús. Níʼirö Pilato gunná bëʼë uluʼnödzjëʼ queëʼ Jesús. \v 59 Guzxiʼë José Lëʼ, en buchö́linëʼ Lëʼ tu lariʼ nazacaʼ. \v 60 Níʼirö guluʼë Lëʼ lu yeru ba cubi queëʼ le naguidjëʼ lëʼe guíʼa guiö́j. Budë́ʼë tu guiö́j blaga zxön ga nu riyaza yeru ba naʼ, ateʼ söhuö́jëʼ. \v 61 Gulaʼcuáʼanu María Magdalena, en iaʼtunu María niʼ, rö́ʼgacanu raʼ yeru ba naʼ. \s1 Yuguʼ bönniʼ röjáquiëʼ gudil-la tapa chiʼë ba queëʼ Jesús \p \v 62 Cateʼ zaʼ reníʼ iaʼtú dza, gudödi buluʼpë́ʼë que dza láʼayi quégaquiëʼ bönniʼ judío, buluʼdubëʼ yuguʼ bixúz unná bëʼ, en yuguʼ bönniʼ yudoʼ fariseo ga zoëʼ Pilato. \v 63 Tëʼ Pilato: \p —Bönniʼ, röjnetuʼ bi gunnë́ʼ bönniʼ rizíʼ yëʼë naʼ, cateʼ niʼ zoëʼ nabanëʼ, gunnë́ʼ: “Cateʼ gaca tsonna dza ubanaʼ lu yöl-laʼ guti.” \v 64 Que lë ni naʼ gunná beʼe nupa ilún chiʼi ba niʼ ga idxintë dza bunni, para cabí ídigaquiëʼ bönniʼ usëda queëʼ chiʼi dzö́ʼölö, en uluʼbéajëʼ Lëʼ. Níʼirö ilë́ʼ bönachi: “Bubanëʼ Jesús lu yöl-laʼ guti.” Channö caní gaca, didzaʼ cabí nácatë ni iluʼë gúntërö huiáʼ döʼ ca ben didzaʼ cabí nácatë naʼ guluʼë zíʼalö. \p \v 65 Pilato gudxëʼ légaquiëʼ: \p —Ni nacuʼë bönniʼ röjáquiëʼ gudil-la. Guliʼchë́ʼë queë́liʼ. Guliʼtséaj, guliʼgún chiʼi yeru ba naʼ tsca séquiʼliʼ gunliʼ. \p \v 66 Níʼirö yöjáquiëʼ niʼ, en buluʼsayjëʼ dxiʼa yeru ba naʼ, en buluʼdë́ʼë lëʼe guiö́j naʼ tu le gaca bëʼ channö isalaj, ateʼ buluʼcáʼanëʼ niʼ bönniʼ röjáquiëʼ gudil-la ilún chiʼë le. \c 28 \s1 Rubanëʼ Jesús lu yöl-laʼ guti \r (Mr. 16:1-8; Lc. 24:1-12; Jn. 20:1-10) \p \v 1 Cateʼ chigudödi dza láʼayi quégaquiëʼ bönniʼ judío, en chizáʼ reníʼ dza domingo, yöjyúgacanu María Magdalena en iaʼtunu María naʼ yeru ba queëʼ Jesús. \v 2 Tsálidoʼos gudödi budóʼ zxuʼ. Caní guca, tuʼ bötjëʼ tuëʼ gubáz láʼayi queëʼ Xanruʼ narúajëʼ yehuaʼ yubá. Bidxinëʼ raʼ yeru ba naʼ, ateʼ gudúëʼ guiö́j blaga zxön naʼ, en guröʼë lu guiö́j naʼ. \v 3 Naláʼ lahui gubáz láʼayi naʼ ca yösa beníʼ, ateʼ zxílaʼdoʼos naca lariʼ nácuëʼ. \v 4 Cateʼ yuguʼ bönniʼ naʼ röjáquiëʼ gudil-la tapa chiʼë yeru ba naʼ bilaʼléʼenëʼ lëʼ, guládxinëʼ, en gulaʼzxíziëʼ. Gulaʼdzöʼë lu yu, en guláquiëʼ ca bönniʼ nati caz. \v 5 Níʼirö gubáz láʼayi naʼ gudxëʼ yuguʼ nigula naʼ, rnnëʼ: \p —Bitiʼ gádxiliʼ. Nözdaʼ ruguíljaliʼ-nëʼ Jesús, bönniʼ naʼ buluʼdë́ʼë lëʼe yaga cruz. \v 6 Bitiʼ zoëʼ ni tuʼ chibubanëʼ ca naʼ chigunná cazëʼ Lëʼ. Guliʼdá, uyuliʼ ga niʼ gutëʼ Xanruʼ. \v 7 Guliʼtséaj naʼa, guliʼtsöjödxi yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ chibubanëʼ Jesús lu yöl-laʼ guti, ateʼ naʼa Lë cazëʼ inö́ruëʼ loliʼ sacaʼ luyú Galilea. Niʼ uléʼeliʼ-nëʼ. Chigudxaʼ libíʼiliʼ le guluʼë Dios lu naʼa. \p \v 8 Níʼirö laʼ buluʼzáʼtënu raʼ yeru ba naʼ, tádxinu, en tuʼdzéjanu, ateʼ carelö söjácanu söjtíxjöiʼiguequinu yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ. \v 9 Tsanni niʼ söjácanu, Jesús yöjtságuiëʼ légacanu, ateʼ rëʼ légacanu: \p —Padiux. \p Níʼirö gulaʼbígaʼnu ga zoëʼ Jesús, en buluʼnídaʼnu niʼë. Gulaʼyéaj ládxiʼgacanu Lëʼ. \v 10 Níʼirö Jesús rëʼ légacanu: \p —Bitiʼ gádxiliʼ. Guliʼtséaj, guliʼtsöjtíxjöiʼi yuguʼ bö́chaʼa tsöjáquiëʼ sacaʼ luyú Galilea, ateʼ niʼ uluʼléʼenëʼ nedaʼ. \s1 Le gulaʼguíxjöʼë yuguʼ bönniʼ röjáquiëʼ gudil-la \p \v 11 Tsanni niʼ söjácanu nigula naʼ, yuguʼ bönniʼ naʼ röjáquiëʼ gudil-la gulún chiʼë yeru ba naʼ buluʼdxinëʼ lu yödzö niʼ, ateʼ gulaʼguíxjöiʼinëʼ yuguʼ bixúz unná bëʼ yúguʼtë lë naʼ gulaca. \v 12 Cateʼ chibuluʼtubëʼ yuguʼ bönniʼ gula tuʼzéajniʼinëʼ, gulún xtídzaʼgaquiëʼ. Níʼirö buluʼnödzjëʼ dumí zián quégaquiëʼ bönniʼ naʼ röjáquiëʼ gudil-la. \v 13 Tëʼ légaquiëʼ: \p —Caní innaliʼ: “Bilaʼdxinëʼ bönniʼ usëda queëʼ chiʼi dzö́ʼölö, en buluʼbéajëʼ Lëʼ tsanni niʼ rásituʼ.” \v 14 Channö huayönnëʼ bönniʼ rinná bëʼë lë ni, netuʼ uzéajniʼituʼ lëʼ, en guntuʼ ga bitiʼ bi gunëʼ queë́liʼ. \p \v 15 Níʼirö yuguʼ bönniʼ röjáquiëʼ gudil-la naʼ gulaʼziʼë dumí naʼ ateʼ yöjéngaquiëʼ ca naʼ chinazë́dagaquiëʼ. Caní guca, tuʼzë́ʼ bönniʼ judío didzaʼ ni ga ridxintë naʼa dza. \s1 Jesús risö́l-lëʼë yuguʼ bönniʼ gubáz queëʼ \r (Mr. 16:14-18; Lc. 24:36-49; Jn. 20:19-23) \p \v 16 Níʼirö idxinéajtëʼ bönniʼ usëda queëʼ Jesús yöjáquiëʼ luyú Galilea, ateʼ bilaʼdxinëʼ lu guíʼadoʼ naʼ chibuluíʼinëʼ Jesús légaquiëʼ. \v 17 Cateʼ buluʼléʼenëʼ Jesús, gulaʼyéaj ládxiʼgaquiëʼ Lëʼ, pero bal-lëʼ gulaca chopa ládxiʼgaquiëʼ. \v 18 Níʼirö gubíguiʼë Jesús ga naʼ nacuʼë, en rëʼ légaquiëʼ: \p —Dios chinudödëʼ lu naʼa yúguʼtë yöl-laʼ unná bëʼ yehuaʼ yubá, en luyú ni. \v 19 Que lë ni naʼ, guliʼtséaj, guliʼtsöjsëdi yúguʼtë bönachi idútë yödzölió. Buliʼquíla légaquiëʼ nisa, ugunliʼ dxin Lëʼ Dios Xuz, en Lëʼ Dios Zxíʼini, en Lëʼ Dios Böʼ Láʼayi. \v 20 Guliʼsëdi légaquiëʼ ilunëʼ yúguʼtë lë naʼ gunná béʼedaʼ libíʼiliʼ. Buliʼyútsöcaʼ, nedaʼ caz zóalenaʼ libíʼiliʼ yúguʼtë dza ga idxinrö dza údxi que yödzölió. Caʼ gaca.