\id LUK \ide UTF-8 \h San Lucas \toc1 DIDZAʼ DXIʼA BUZÚAJËʼ LUCAS \toc2 San Lucas \toc3 Lc. \mt1 DIDZAʼ DXIʼA BUZÚAJËʼ LUCAS \c 1 \s1 Didzaʼ riguʼë Lucas lu nëʼë Teófilo \p \v 1 Zián nupa chigulún bayudxi uluʼzúaj lu guichi idútë le nácatë, le guca ga zóaruʼ, \v 2 ca naʼ bilaʼléʼe nupa niʼ dza niʼte, ateʼ buluʼluíʼi rëʼu, en buluʼzë́ didzaʼ que. \v 3 Teófilo, bönniʼ tsáhuiʼdoʼ, runi nedaʼ naca dxiʼa uzúajaʼ quiuʼ lu guichi, ga ze lo dzöʼ yúguʼtë lë ni, tuʼ chibuguílaj bubéquiaʼ ga ze lo dzöʼ ca naca yúguʼtë lë naʼ guca dza niʼte. \v 4 Ruzúajaʼ quiuʼ lu guichi ni para inö́zinuʼ naca idútë li lë naʼ chinazëduʼ. \s1 Ruluíʼinëʼ gubáz láʼayi queëʼ Dios ca siʼ gálajbiʼ Juan, bönniʼ uquilëʼ bönachi nisa \p \v 5 Dza niʼte cateʼ gunná bëʼë Herodes luyú Judea, niʼ zoëʼ tu bixúz lëʼ Zacarías. Nabábalenëʼ cöʼ bixúz, nazíʼi le Cöʼ Queëʼ Abías. Elisabet, nigula queëʼ Zacarías naʼ nácanu caʼ zxíʼini xiʼsóëʼ Aarón, bönniʼ gúquiëʼ bixúz lo dza niʼte. \v 6 Nácagaquiëʼ Zacarías, en Elisabet tsahuiʼ lahuëʼ Dios, ateʼ idú ládxiʼgaquiëʼ tunëʼ ca rnna xtídzëʼë Dios, en le rinná bëʼ xibá queëʼ. Caní guca, cuntu nu guca bi innë́ quégaquiëʼ. \v 7 Cuntu nu zoa biʼi quégaquiëʼ, tuʼ nácanu Elisabet nigula huödx, ateʼ chinagúlagaquiëʼ irópatëʼ. \p \v 8 Guca beoʼ gul-laʼ uláz que cöʼ naʼ nabábalenëʼ Zacarías ilunëʼ dxin lahuëʼ Dios, lu yöl-laʼ bixúz quégaquiëʼ. \v 9 Ca naca le nulaga lógaquiëʼ tunëʼ bixúz, gul-laʼ uláz queëʼ Zacarías guyáziëʼ lu lataj láʼayi que yudoʼ para uzéguiʼë yalaj lahuëʼ Xanruʼ Dios. \v 10 Tsanni niʼ ruzéguiʼë Zacarías naʼ yalaj, gulaʼcuáʼ yúguʼtë bönachi níʼilö, tuʼlidza Dios. \v 11 Laʼ náʼasö buluíʼi lahuëʼ gubáz láʼayi queëʼ Xanruʼ ga zoëʼ Zacarías naʼ. Zuínëʼ gubáz naʼ tsöláʼa ibëla bucugu láʼayi ga naʼ régui yalaj. \v 12 Cateʼ biléʼenëʼ Zacarías gubáz láʼayi naʼ, guröʼë böniga, en gudxi bidzö́binëʼ. \v 13 Níʼirö gubáz láʼayi naʼ gudxëʼ lëʼ, gunnë́ʼ: \p —Zacarías, bitiʼ gádxinuʼ, tuʼ chibiyönnëʼ Dios le rinabuʼ lahuëʼ, ateʼ Elisabet, nigula quiuʼ, uzóanu-biʼ tubiʼ biʼi bö́nniʼdoʼ, ateʼ guʼu labiʼ Juan. \v 14 Gataʼ quiuʼ le uziʼu xibé, en udzéjanuʼ, ateʼ zián nupa uluʼdzeja ládxiʼgaca cateʼ gálajbiʼ bíʼidoʼ naʼ, \v 15 tuʼ gácatëbiʼ zxön lahuëʼ Dios. Bitiʼ guíʼajbiʼ xisi uva, en calëga tu le rusudxi bönachi, ateʼ sóalenëʼ-biʼ Dios Böʼ Láʼayi cateʼ isí lo siʼ gálajbiʼ. \v 16 Gunëʼ Juan ni ga uluʼhuöáca zián bönachi Israel queëʼ Xanruʼ. \v 17 Inö́ruëʼ lëʼ ca Xanruʼ, ateʼ ilaʼcuáʼalen lëʼ Böʼ naʼ, en yöl-laʼ huáca naʼ gulaʼcuáʼalen Elías, bönniʼ bëʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios dza niʼte. Caní gunëʼ para únëʼ tuz nupa nácagaca xuz len zxíʼinigaquiëʼ, en uzéajniʼinëʼ nupa taʼdáʼbagaʼ para ilácagaca tsahuiʼ, en ucözëʼ bönachi para ilaʼzíʼ lu në́ʼeguequi Xanruʼ. \p \v 18 Zacarías gunábinëʼ gubáz láʼayi naʼ, rnnëʼ: \p —¿Bizxi gaca bëʼ para inözdaʼ ilaca lë ni? Chinagúlaʼ nedaʼ, en chinagúlanu caʼ nigula quiaʼ. \p \v 19 Bubiʼë didzaʼ gubáz láʼayi naʼ, rnnëʼ: \p —Nedaʼ leaʼ Gabriel. Runaʼ dxin lahuëʼ Dios. Lë cazëʼ gusö́l-lëʼë nedaʼ para güíʼilenaʼ liʼ didzaʼ, en usiyöndaʼ liʼ didzaʼ dxiʼa ni. \v 20 Naʼa, tuʼ cabí guyéajlëʼu xtídzaʼa, icödzuʼ, en bítiʼrö gaca innóʼ cateʼ gácarö lë ni. Yúguʼtë lë ni udxín cateʼ idxín dza que. \p \v 21 Tsanni niʼ raca lë ni, nacuáʼ bönachi níʼilö, taʼböza Zacarías, ateʼ tuʼbani tuʼ ridzenëʼ xidzé ga naʼ zoëʼ lu lataj láʼayi. \v 22 Cateʼ burúajëʼ Zacarías, bitiʼ guca güíʼilenëʼ légaquiëʼ didzaʼ, ateʼ guléquibeʼenëʼ biléʼenëʼ tu le buluíʼinëʼ Dios lëʼ lu lataj láʼayi. Buláʼa buluíʼisëʼ Zacarías, buzéajniʼinëʼ légaquiëʼ, tuʼ cabí raca innë́ʼ. \p \v 23 Cateʼ bizáʼa yuguʼ dza naʼ ral-laʼ gunëʼ dxin Zacarías lahuëʼ Dios, níʼirö bö́ajëʼ lidxëʼ. \v 24 Gudödi yuguʼ dza naʼ Elisabet, nigula queëʼ Zacarías naʼ, biáʼanu-biʼ lë́ʼënu bíʼidoʼ, ateʼ idú gayuʼ beoʼ bugáʼanasinu ga zoa lídxigaquiëʼ. Guzáʼ ládxiʼnu, rnnanu: \v 25 “Caní runëʼ Xanruʼ quiaʼ. Ruzáʼ ládxëʼë quiaʼ bíʼidoʼ, en runëʼ ga bítiʼrö utuíʼidaʼ lógaca bönachi.” \s1 Riguíxjöʼë gubáz láʼayi ca siʼ gálajbiʼ Jesús \p \v 26 Cateʼ chiguca xopa beoʼ, buluíʼi lahuëʼ gubáz láʼayi naʼ, tuʼ gusö́l-lëʼë Dios lë cazëʼ Gabriel, tsejëʼ Nazaret, tu yödzö luyú Galilea. \v 27 Dios gusö́l-lëʼë lëʼ niʼ tsöjyúëʼ-biʼ tubiʼ biʼi nigula raʼbandoʼ lëbiʼ María. Chinazíʼ lu náʼabiʼ María utsaga náʼalenbiʼ-nëʼ bönniʼ lëʼ José. Nababëʼ José diʼa dza queëʼ David, bönniʼ gunná béʼenëʼ bönachi Israel dza niʼte. \v 28 Cateʼ guyáziëʼ Gabriel naʼ ga zóabiʼ María, gudxëʼ-biʼ: \p —Padiux. Dios ruzáʼ ládxëʼë quiuʼ. Xanruʼ Dios zóalenëʼ liʼ. Lë cazëʼ benëʼ ga nácaruʼ liʼ bicaʼ ba ca yúguʼtë nigula. \p \v 29 Cateʼ biléʼebiʼ María gubáz láʼayi naʼ, gurö́ʼöbiʼ böniga tuʼ nözi didzaʼ naʼ bëʼë, en rubani ládxiʼbiʼ nacxi saʼyéaj didzaʼ naʼ bulidzëʼ-biʼ gubáz láʼayi naʼ. \v 30 Níʼirö gubáz láʼayi naʼ gudxëʼ-biʼ, rnnëʼ: \p —María, bitiʼ gádxinuʼ, tuʼ chibidéliʼnuʼ le ruzáʼ ládxëʼë Dios quiuʼ. \v 31 Naʼa, tsúʼubiʼ tubiʼ bíʼidoʼ lëʼu, ateʼ uzúʼ-biʼ tubiʼ biʼi bö́nniʼdoʼ, ateʼ guʼu labiʼ Jesús. \v 32 Jesús ni tsë́pisëtërëʼ, en siʼ Lëʼ Zxíʼinëʼ Dios, Nu nayë́pisëtërö. Xanruʼ Dios gunëʼ ga inná bëʼë ca naʼ gunná bëʼë David, xuz gula gudödi queëʼ. \v 33 Jesús naʼ inná béʼeticaʼsinëʼ bönachi Israel, ateʼ le inná bëʼë Lëʼ catu caz tödi que. \p \v 34 Níʼirö María gunábibiʼ gubáz láʼayi naʼ, rnnabiʼ: \p —¿Nacxi caz gaca lë ni, tuʼ cabí zóalenaʼ bönniʼ? \p \v 35 Bubiʼë didzaʼ gubáz láʼayi naʼ, rëʼë-biʼ: \p —Guidëʼ Dios Böʼ Láʼayi ga zuʼ, ateʼ yöl-laʼ huáca queëʼ Dios, Nu nayë́pisëtërö, sóalen liʼ, le gaca ca tu zxul-la rigúʼu böaj ga zuʼ. Que lë ni naʼ biʼi bö́nniʼdoʼ naʼ ral-laʼ gálajbiʼ, tsúʼubiʼ lu nëʼë Dios, ateʼ siʼ labiʼ Zxíʼinëʼ Dios. \v 36 Cáʼanqueze Elisabet, nigula diʼa dza quiuʼ, chinuáʼanu-biʼ lë́ʼënu tubiʼ biʼi bö́nniʼdoʼ sal-laʼ chinagúlanu. Gulaʼnnë́ʼ queë́nu: “Nácanu nigula huödx”, pero chizéaj xopa beoʼ nuáʼanu-biʼ lë́ʼënu bíʼidoʼ naʼ. \v 37 Bitiʼ bi zoa le cabí séquiʼnëʼ Dios. \p \v 38 Níʼirö María gunabiʼ: \p —Ni zoaʼ. Tsaz nacaʼ huen dxin queëʼ Xanruʼ. Gaca quiaʼ ca naʼ chigunnóʼ. \p Níʼirö laʼ buzaʼtëʼ gubáz láʼayi naʼ ga zóabiʼ María. \s1 María söjyubiʼ-nu Elisabet \p \v 39 Laʼ dza níʼisö guyúʼubiʼ nöza María, ateʼ carelö saʼyéajbiʼ ga naca guíʼadoʼ, en bidxinbiʼ tu yödzö luyú Judea. \v 40 Niʼ guyázabiʼ lidxëʼ Zacarías, en gúdxibiʼ-nu Elisabet: \p —Padiux. \p \v 41 Cateʼ biyö́ninu Elisabet didzaʼ naʼ bë́ʼëbiʼ María, laʼ butátë cuinbiʼ biʼi huë́ʼënidoʼ naʼ yúʼubiʼ lë́ʼënu, ateʼ bidisóalenëʼ-nu Dios Böʼ Láʼayi. \v 42 Níʼirö bë́ʼënu Elizabet zidzaj didzaʼ, rnnanu: \p —¡Chinunëʼ Dios ga nácaruʼ liʼ bicaʼ ba ca yúguʼtë nigula, en chinunëʼ caʼ ga nácabiʼ bicaʼ ba bíʼidoʼ naʼ yúʼubiʼ lëʼu! \v 43 ¿Núzxitë nedaʼ, záʼanu xinë́ʼë Xanaʼ quiaʼ? \v 44 Cateʼ biyöndaʼ didzaʼ bëʼu, bulidzuʼ nedaʼ, lu yöl-laʼ rudzeja queë́biʼ laʼ butátë cuinbiʼ biʼi huë́ʼënidoʼ ni yúʼubiʼ lëʼa. \v 45 ¡Bicaʼ ba liʼ tuʼ guyéajlëʼu xtídzëʼë gubáz láʼayi, ateʼ udxín caz lë naʼ gudxëʼ liʼ uláz queëʼ Xanruʼ! \p \v 46 Níʼirö gunabiʼ María: \q1 ¡Idútë le nacaʼ rigúʼu Xanruʼ yöl-laʼ ba, \q1 \v 47 en rudzeja ládxiʼlenaʼ-nëʼ Dios, Nu rusölá nedaʼ! \q1 \v 48 ¡Dios caz buzáʼ ládxëʼë quiaʼ nedaʼ! \q1 Yuʼa lu nëʼë, en tsaz nacaʼ huen dxin queëʼ. \q1 Naʼa isí lo, ca naca quiaʼ ilaʼnná: \q1 Bicaʼ ba nigula naʼ. \q1 \v 49 ¡Zxö́ntërö naca le benëʼ Dios unná bëʼ quiaʼ! \q1 ¡Láʼayi naca Lëʼ! \q1 \v 50 Lëʼ ruhuéchiʼ ládxiʼticaʼsëʼ bönachi tadxi Lëʼ \q1 naʼa dza, en dza záʼgaca. \q1 \v 51 Yuguʼ yöl-laʼ huáca zxön chibenëʼ Lëʼ. \q1 Buzötjëʼ nupa gulún zxön yöl-laʼ réajniʼi quéguequi. \q1 \v 52 Bugǘëʼ yöl-laʼ unná bëʼ quégaca nupa gulaca lo, \q1 en benëʼ ga gulaca lo nupa gulaca nöxaj ladxiʼ. \q1 \v 53 Benëʼ ga buluʼhuö́laj buluʼdzë́ʼe nupa gulaʼdún, \q1 en bucáʼanëʼ cáʼasö nupa bilaʼléʼe yöl-laʼ tsahuiʼ. \q1 \v 54 Gúcalenëʼ bönachi Israel, nupa naʼ tun xichinëʼ, \q1 tuʼ yöjnenëʼ légaquiëʼ, en buéchiʼ ládxëʼë légaquiëʼ. \q1 \v 55 Benëʼ ca guzxíʼ lu nëʼë gunëʼ quégaquiëʼ xuz xtóʼoruʼ \q1 encaʼ queëʼ Abraham, en quégaca diʼa dza queëʼ. \p \v 56 María bugáʼanalenbiʼ-nu Elisabet idú ca tsonna beoʼ, ateʼ gudödi niʼ bö́ajbiʼ lídxibiʼ. \s1 Le guca cateʼ gúlajbeʼ Juan, bönniʼ uquilëʼ bönachi nisa \p \v 57 Cateʼ bidxín dza ral-laʼ sóabiʼ bíʼidoʼ queë́nu Elisabet, buzóanu-biʼ tubiʼ biʼi bö́nniʼdoʼ. \v 58 Bilaʼyöni dzaga yuʼu queë́nu, en yuguʼ diʼa dza queë́nu ca naʼ guca, buéchiʼ ládxëʼë-nu Dios, ateʼ buluʼdzéjalen lënu. \v 59 Cateʼ chiguca xunuʼ dza zóabiʼ bíʼidoʼ naʼ, bilaʼdxinëʼ diʼa dza queë́nu para ilaʼchúguiëʼ lu xipë́laʼbiʼ biʼi bö́nniʼdoʼ naʼ lë naʼ gaca bëʼ néquibiʼ queëʼ Dios, ateʼ të́ʼënnëʼ iluʼë labiʼ Zacarías ca naʼ lëʼ xúzibiʼ. \v 60 Níʼirö bubíʼinu didzaʼ Elisabet, xináʼabiʼ, rnnanu: \p —Calëga. Juan siʼ labiʼ. \p \v 61 Gulaʼnábinëʼ-nu, taʼnnë́ʼ: \p —¿Bizx que? Cuntu nu diʼa dza quiuʼ lëʼ Juan. \p \v 62 Níʼirö buluʼláʼ buluʼluíʼisinëʼ, gulaʼnábinëʼ xúzibiʼ nacxi rë́ʼënëʼ guʼë labiʼ. \v 63 Zacarías naʼ gunabëʼ tu blágadoʼ, ateʼ buzúajëʼ lahui caní: Juan lëbiʼ. Buluʼbáninëʼ yúguʼtëʼ. \v 64 Laʼ níʼisö böáljatë ruʼë Zacarías naʼ, en buguítjatë lúdxëʼë, ateʼ bëʼë didzaʼ le guluʼë Dios yöl-laʼ ba. \v 65 Níʼirö guládxinëʼ, en buluʼbáninëʼ yúguʼtë dzaga yuʼu quégaquiëʼ, ateʼ yúguʼtë yö́dzödoʼ nacuáʼ lu guíʼadoʼ luyú Judea, guzë́ didzaʼ ca guca lë ni. \v 66 Gulaʼzáʼ ládxiʼgaca yúguʼtë nupa bilaʼyöni ca naʼ guca, taʼnná: “¿Nacxi caz gácabiʼ biʼi bö́nniʼdoʼ ni? Le nácatë Xanruʼ zóalenëʼ-biʼ.” \s1 Didzaʼ bëʼë Zacarías uláz queëʼ Dios \p \v 67 Níʼirö Dios Böʼ Láʼayi bidisóalenëʼ Zacarías, xúzibiʼ Juan, ateʼ bëʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, rnnëʼ: \q1 \v 68 ¡Yöl-laʼ ba Dios, Xángaca bönachi Israel \q1 tuʼ buduyúëʼ rëʼu, bönachi queëʼ, en böáʼuëʼ rëʼu! \q1 \v 69 ¡Gusö́l-lëʼë queë́ruʼ Bönniʼ usölë́ʼ rëʼu, \q1 len yöl-laʼ huáca zxön queëʼ! \q1 Bönniʼ ni guljëʼ ládajgaca diʼa dza queëʼ David, \q1 huen dxin queëʼ Dios. \q1 \v 70 ¡Dza niʼte guzxíʼ lu nëʼë gunëʼ ga gaca caní! \q1 Raca ca naʼ gunnë́ʼ lu ruáʼagaquiëʼ bönniʼ guluʼë didzaʼ uláz queëʼ. \q1 \v 71 Guzxíʼ lu nëʼë usölë́ʼ rëʼu \q1 lu náʼagaca nupa tequi rëʼu ziʼ, \q1 encaʼ lu náʼagaca nupa bitiʼ taʼléʼe rëʼu dxiʼa. \q1 \v 72 Guzxíʼ lu nëʼë huéchiʼ ládxëʼë xuz gudödi queë́ruʼ, \q1 en tsöjnenëʼ le guzxíʼ lu nëʼë le naca láʼayi. \q1 \v 73 Lë ni benëʼ tsutsu xtídzëʼë, en guzxíʼ lu nëʼë, \q1 le gunëʼ queëʼ Abraham, xuz gudödi queëruʼ, \q1 le naca tu le ral-laʼ gunëʼ queë́ruʼ rëʼu. \q1 \v 74 Guzxíʼ lu nëʼë usölë́ʼ rëʼu \q1 lu náʼagaca nupa bitiʼ taʼléʼe rëʼu dxiʼa \q1 para cabirö gádxiruʼ gunruʼ xichinëʼ Lëʼ, \q1 \v 75 en para gácaruʼ baʼa ladxiʼ, en idú dxiʼa \q1 lahuëʼ Lëʼ yúguʼtë dza sóaruʼ ibanruʼ. \q1 \v 76 Liʼ, zxíʼinaʼdoʼ, siʼ loʼ bönniʼ ruʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios unná bëʼ \q1 tuʼ tsöjnöruʼ ca Xanruʼ caz, en upóʼo nöza ga tödëʼ. \q1 \v 77 Gunuʼ ga ilaʼnözi bönachi queëʼ ca gaca uluʼlágaca, \q1 en ca naʼ uniti lahuëʼ Dios dul-laʼ nabágaʼgaca. \q1 \v 78 Caní gaca, tuʼ ruhuéchiʼdaʼ ládxëʼë Dios rëʼu, \q1 en runëʼ ga tseníʼ queë́ruʼ Bönniʼ naʼ náquiëʼ beníʼ idú. \q1 \v 79 Lëʼ uzeníʼë quégaca nupa nacuáʼ gapa naca chul-la, \q1 en gapa nacuáʼ nupa chizóa ilátigaca \q1 para ugúʼë rëʼu nöza ga cöʼö dxi ládxiʼdoʼoruʼ. \p \v 80 Guzxönbiʼ biʼi bö́nniʼdoʼ naʼ, en bidipa ládxiʼbiʼ. Guzóasibiʼ gapa naca lu lataj cáʼasö cateʼ bidxinrö dza buluíʼi lobiʼ lógaca bönachi Israel. \c 2 \s1 Le guca cateʼ gúlajbiʼ Jesús \r (Mt. 1:18-25) \p \v 1 Lu dza naʼ gunná bëʼë Augusto César, bönniʼ Roma, ilaʼyaza lu guichi yúguʼtë bönachi nacuáʼ yödzölió. \v 2 Cateʼ gusí lo taʼyaza lu guichi caní, rinná bëʼë bönniʼ lëʼ Cirenio luyú Siria. \v 3 Yúguʼtë bönachi yöjaca yödzö que queë́guequi ga naʼ zeaj nababa para ilaʼyaza lu guichi. \v 4 Guzë́ʼë José yödzö Nazaret luyú Galilea, saʼyéajëʼ luyú Judea, en bidxinëʼ yödzö Belén, ga niʼ guljëʼ David, tuʼ guljëʼ José ládajgaca diʼa dza queëʼ David naʼ. \v 5 Guyijëʼ José niʼ para tsáziëʼ lu guichi, ateʼ dzágabiʼ-nëʼ María, biʼi nigula nazíʼ lu náʼabiʼ utsaga náʼalenbiʼ lëʼ, en chizóa sóabiʼ bíʼidoʼ queë́biʼ. \v 6 Cateʼ niʼ nacuʼë lu yödzö Belén, bidxín dza sóabiʼ bíʼidoʼ queë́biʼ. \v 7 Buzóanu-biʼ tubiʼ biʼi bö́nniʼdoʼ, biʼi huáca queë́nu. Buchö́linu-biʼ yuguʼ láriʼdoʼ, ateʼ gudíxjanu-biʼ tu lu yúʼudoʼ ga tun chiʼi le tágubaʼ böaʼ quégaca bönachi yúʼugaca nöza. Caní guca, tuʼ cabí bidzöli lataj ilaʼcuʼë lu yuʼu ga niʼ taʼdxín bönachi yúʼugaca nöza. \s1 Tuʼluíʼi lahuëʼ gubáz láʼayi queëʼ Dios ga nacuʼë bönniʼ tuʼyúëʼ-baʼ böʼcuʼ zxilaʼ \p \v 8 Galaʼ raʼ yödzö Belén nacuʼë bönniʼ tuʼyúgaquiëʼ-baʼ böʼcuʼ zxilaʼ laʼ guixiʼ, tapa chíʼigaquiëʼ-baʼ chiʼi dzö́ʼölö. \v 9 Laʼ buluíʼitë lahuëʼ gubáz láʼayi queëʼ Xanruʼ ga naʼ nacuʼë. Yöl-laʼ beníʼ queëʼ Xanruʼ buzeníʼ ga naʼ nacuʼë, ateʼ guládxinëʼ. \v 10 Níʼirö gubáz láʼayi naʼ gudxëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ: \p —Bitiʼ gádxiliʼ. Naʼa rusiyöndaʼ libíʼiliʼ didzaʼ le gun ga udzéjadeʼeliʼ, le uluʼzíʼ caʼ xibé yúguʼtë bönachi. \v 11 Naʼa chigúlajbiʼ lu ladzëʼ David Nu usölá libíʼiliʼ. Nu ni naca Cristo, Xanruʼ. \v 12 Lë ni gaca bë́ʼëbiʼ. Udzö́liliʼ-biʼ Bíʼidoʼ naʼ, narö́libiʼ yuguʼ láriʼdoʼ, en dëbiʼ tu lu yúʼudoʼ ga tun chiʼi le tágubaʼ böaʼ quégaca bönachi yúʼugaca nöza. \p \v 13 Ga naʼ zoëʼ gubáz láʼayi naʼ, tsálidoʼos buluʼluíʼi lógaquiëʼ ziánrö caʼ gubáz láʼayi queëʼ Dios, narúajgaquiëʼ yehuaʼ yubá, en taʼguʼë Dios yöl-laʼ ba, taʼnnë́ʼ: \q1 \v 14 ¡Yöl-laʼ ba Dios zoëʼ xitsáʼ, \q1 ateʼ luyú gaca le cuéqui dxi ládxiʼdoʼgaquiëʼ \q1 bönniʼ raza ládxëʼë Dios légaquiëʼ! \p \v 15 Cateʼ buluʼzë́ʼë gubáz láʼayi naʼ ga niʼ nacuʼë, söjhuö́jgaquiëʼ yehuaʼ yubá, níʼirö gulë́ luzë́ʼë tuëʼ iaʼtúëʼ bönniʼ uyú böʼcuʼ zxilaʼ naʼ, taʼnnë́ʼ: \p —Uyéajtsöcaʼruʼ Belén para iléʼeruʼ lë ni chiguca ca naʼ chibusiyönnëʼ Xanruʼ rëʼu. \p \v 16 Laʼ yöjácatiëʼ, ateʼ yöjxácaʼgaquiëʼ María len José, encaʼ bíʼidoʼ naʼ, dëbiʼ tu lu yúʼudoʼ ga tun chiʼi le tágubaʼ böaʼ quégaca bönachi yúʼugaca nöza. \v 17 Cateʼ bilaʼléʼenëʼ lëbiʼ, gulaʼguíxjöʼë lë naʼ siʼ busiyönnëʼ gubáz láʼayi naʼ légaquiëʼ ca naca queë́biʼ bíʼidoʼ naʼ. \v 18 Buluʼbani yúguʼtë nupa bilaʼyöni didzaʼ guluʼë bönniʼ tuʼyúëʼ böʼcuʼ zxilaʼ naʼ. \v 19 María gulúʼusö icja náganu didzaʼ ni, ateʼ guzáʼ ládxiʼnu ca naca que. \v 20 Söjhuö́jgaquiëʼ bönniʼ naʼ tuʼyúëʼ-baʼ böʼcuʼ zxilaʼ, tunëʼ zxön Dios, en taʼguʼë Lëʼ yöl-laʼ ba niʼa que yúguʼtë lë naʼ bilaʼyönnëʼ, en bilaʼléʼenëʼ, le guca ca naʼ busiyönnëʼ gubáz láʼayi naʼ légaquiëʼ. \s1 Taʼguʼë-biʼ bíʼidoʼ Jesús lu nëʼë Dios \p \v 21 Cateʼ chiguca xunuʼ dza zóabiʼ bíʼidoʼ naʼ, gulaʼchúguiëʼ lu xipë́laʼbiʼ lë naʼ naca bëʼ néquibiʼ queëʼ Dios, ateʼ guluʼë labiʼ Jesús ca naʼ chibë́ʼ cazëʼ labiʼ gubáz láʼayi naʼ zíʼalö cateʼ siʼ tsúʼubiʼ lë́ʼënu xináʼabiʼ. \p \v 22 Cateʼ chibizáʼa dza que le tuʼpáʼa cuíngacanu nigula ca rinná bëʼ xibá queëʼ Moisés, gulaʼchë́ʼë-biʼ bíʼidoʼ Jesús yödzö Jerusalén para ilaʼguʼë-biʼ lu nëʼë Xanruʼ Dios. \v 23 Caní gulunëʼ, tuʼ nazúaj lu guichi lu xibá queëʼ Xanruʼ le rnna: “Yúguʼtëbiʼ biʼi bö́nniʼdoʼ nácagacabiʼ biʼi zíʼalö queë́nu xináʼagacabiʼ, uluʼbéajëʼ-biʼ quez queëʼ Xanruʼ Dios.” \v 24 Que lë ni naʼ yöjáquiëʼ niʼ para ilútiëʼ-baʼ, en ilaʼgúʼë-baʼ lahuëʼ Dios chópabaʼ gúgudoʼ o chópabaʼ budöduʼ ca naʼ rinná bëʼ xibá queëʼ Xanruʼ Dios. \p \v 25 Dza níʼisö zoëʼ tu bönniʼ lëʼ Simeón lu yödzö Jerusalén. Bönniʼ ni náquiëʼ tsahuiʼ, en reaj ládxëʼë Dios. Ribözëʼ Bönniʼ naʼ isö́l-lëʼë Dios, Bönniʼ naʼ gácalenëʼ bönachi Israel. Dios Böʼ Láʼayi zóalenëʼ Simeón naʼ, \v 26 en chibuluíʼinëʼ lëʼ bitiʼ gátiëʼ cateʼ iléʼerönëʼ Cristo, Bönniʼ naʼ isö́l-lëʼë Xanruʼ Dios. \v 27 Bidxinëʼ Simeón naʼ chila yudoʼ tuʼ guchë́ʼë Dios Böʼ Láʼayi lëʼ niʼ. Cateʼ xuz xináʼabiʼ gulaʼchë́ʼë-biʼ bíʼidoʼ Jesús chila yudoʼ para ilunëʼ queë́biʼ ca rinná bëʼ xibá naʼ, \v 28 níʼirö bunidëʼ-biʼ Simeón naʼ, en guyéaj ládxëʼë Dios, rnnëʼ: \q1 \v 29 Xanaʼ, naʼa huáca gunnuʼ nedaʼ lataj gátiaʼ, soa dxi ládxaʼa \q1 tuʼ chiguca le gudxuʼ nedaʼ, huen dxin quiuʼ. \q1 \v 30 Chibiléʼedaʼ Nu naʼ buzóa cazuʼ, Nu usölá bönachi, \q1 \v 31 Nu naʼ ulúʼu lahui lógaca yúguʼtë bönachi. \q1 \v 32 Lëbiʼ nácabiʼ beníʼ le uzeníʼ bönachi izáʼa, \q1 en nácabiʼ caʼ beníʼ quégaca bönachi Israel quiuʼ. \p \v 33 Buluʼbáninëʼ José, en María, xináʼabiʼ bíʼidoʼ Jesús, ca naca lë naʼ gunnë́ʼ Simeón ca naca queë́biʼ Jesús. \v 34 Simeón naʼ gunábinëʼ Dios gunëʼ ga gaca dxiʼa quégaquiëʼ, ateʼ gudxëʼ-nu María, xináʼabiʼ Jesús, rnnëʼ: \p —Buyútsöcaʼ. Biʼi ni nuzóëʼ-biʼ Dios para gunbiʼ ga ilaʼchixi bönachi zián, ateʼ uluʼhuöása bönachi zián ladaj bönachi Israel. Gácabiʼ tu le naca bëʼ, ateʼ ilaʼnnë́ bönachi queë́biʼ. \v 35 Gaca caní para ilaʼláʼ lahui le taʼzáʼ ládxiʼgaca bönachi zián. Yuguʼ lë ni ilaca quiuʼ ca tu guíë tuchiʼ le tsaza ládxiʼdoʼo. \p \v 36 Ana, nigula ruíʼinu didzaʼ uláz queëʼ Dios, zóanu caʼ niʼ. Nácanu zxíʼinëʼ Fanuel, bönniʼ nababëʼ diʼa dza queëʼ Aser. Chinagúladaʼanu Ana naʼ, tuʼ guzóalennu bönniʼ queë́nu idú gadxi iz gudödi gúcanu raʼbandoʼ, \v 37 ateʼ bugáʼananu tuzi cateʼ bidxintë dza chiyúʼunu idú ca tápalalaj yuʼ tapa iz. Bitiʼ caʼ rubíʼi ruzáʼanu ga naca chila yudoʼ. Rëla, en te dza reaj ládxiʼnu-nëʼ Dios, runnu gubasa, en rulídzanu-nëʼ Dios. \v 38 Laʼ náʼasö bidxíntënu niʼ, rënu-nëʼ Dios: “Xclenuʼ.” Gudíxjöiʼinu yúguʼtë bönachi ca naca queë́biʼ bíʼidoʼ Jesús, bönachi naʼ nacuáʼ Jerusalén, nupa taʼböza dza idxín Nu naʼ isö́l-lëʼë Dios para gácalen bönachi. \s1 Söjhuö́jgaquiëʼ José, en María yödzö Nazaret \p \v 39 Gudödi gulunëʼ José, en María yúguʼtë le rinná bëʼ xibá queëʼ Xanruʼ Dios, yöjhuö́jgaquiëʼ ládzagaquiëʼ Nazaret luyú Galilea. \v 40 Guzxönbiʼ bíʼidoʼ Jesús, en bidipa ládxiʼbiʼ. Gutaʼ queë́biʼ yöl-laʼ réajniʼi, ateʼ zxön naca le ruzáʼ ládxëʼë queë́biʼ Dios. \s1 Rudxinbiʼ bíʼidoʼ Jesús chila yudoʼ \p \v 41 Yuguʼ iz röjáquiëʼ xuz xináʼabiʼ Jesús Jerusalén cateʼ raca Laní Pascua, laní tuʼsubanëʼ bönniʼ judío ca benëʼ Dios, bubéajëʼ xuz xtóʼogaquiëʼ luyú Egipto. \v 42 Cateʼ chiyúʼubiʼ chinnu iz biʼi Jesús, yöjáquiëʼ Jerusalén ca tun cazëʼ cateʼ raca laní naʼ. \v 43 Cateʼ gudödi laní, söjhuö́jgaquiëʼ, ateʼ bugáʼanabiʼ bíʼidoʼ Jesús Jerusalén, pero bitiʼ téquibeʼenëʼ José, en María, xináʼabiʼ Jesús. \v 44 Tuʼ téquinëʼ nútsaʼbiʼ ladaj bönachi zián yúʼulengaca légaquiëʼ nöza, tu dza nayáʼ gulaʼzë́ʼë. Níʼirö cateʼ buluʼguiljëʼ-biʼ gapa nacuáʼ diʼa dza quégaquiëʼ, en gapa nacuáʼ nupa núnbëʼgaquiëʼ \v 45 bitiʼ buluʼdzö́linëʼ-biʼ. Que lë ni naʼ yöjhuö́jgaquiëʼ Jerusalén, söjdíljagaquiëʼ-biʼ. \p \v 46 Cateʼ chiguca dza bunni, buluʼdzö́linëʼ-biʼ ga naca chila yudoʼ, rö́ʼöbiʼ gatsaj láhuiʼlëʼ bönniʼ yudoʼ tuʼsédinëʼ. Ruzë́ nágabiʼ didzaʼ tuʼë, en rinaba yúdxibiʼ légaquiëʼ. \v 47 Buluʼbani yúguʼtë nupa bilaʼyöni didzaʼ bë́ʼëbiʼ ca naca yöl-laʼ réajniʼi queë́biʼ, en ca nácagaca didzaʼ bubíʼibiʼ. \v 48 Cateʼ bilaʼléʼenëʼ-biʼ xuz xináʼabiʼ, buluʼbáninëʼ, ateʼ gúdxinu-biʼ xináʼabiʼ, rnnanu: \p —Zxiʼinaʼ, ¿bizx que benuʼ caní queë́tuʼ? Buyútsöcaʼ, len yöl-laʼ ruúbi ruguíʼi nedaʼ, en xuzuʼ buguíljatuʼ liʼ. \p \v 49 Níʼirö gúdxibiʼ Jesús légaquiëʼ, rnnabiʼ: \p —¿Bizx que buguíljaliʼ nedaʼ? ¿Naruʼ cabí nö́ziliʼ run bayudxi gunaʼ xichinëʼ Xuzaʼ? \p \v 50 Bitiʼ gulaʼyéajniʼinëʼ xuz xináʼabiʼ didzaʼ naʼ gúdxibiʼ légaquiëʼ. \p \v 51 Jesús bö́ajlenbiʼ légaquiëʼ, budxinbiʼ Nazaret, ateʼ benbiʼ ca rnna xtídzaʼgaquiëʼ xuz xináʼabiʼ. María, xináʼabiʼ Jesús, gulúʼusönu icja ládxiʼdoʼonu yúguʼtë lë ni. \v 52 Rátaʼrö yöl-laʼ réajniʼi queë́biʼ biʼi Jesús, en rizxönbiʼ. Burúajbiʼ dxiʼa lahuëʼ Dios, en lógaca bönachi. \c 3 \s1 Libán runëʼ Juan, bönniʼ ruquilëʼ bönachi nisa \r (Mt. 3:1-12; Mr. 1:1-8; Jn. 1:19-28) \p \v 1 Cateʼ chiguca chinu iz rinná béʼenëʼ Tiberio César idútë yödzölió, rinná bëʼë Poncio Pilato luyú Judea, ateʼ Herodes rinná bëʼë caʼ luyú Galilea. Felipe, bö́chëʼë Herodes naʼ, rinná bëʼë luyú Iturea, en luyú Traconite, ateʼ Lisanias rinná bëʼë luyú Abilinia. \v 2 Yuguʼ dza naʼ nácagaquiëʼ bixúz lo Anás, en Caifás, ateʼ laʼ náʼasö Dios bë́ʼlenëʼ Juan, zxíʼinëʼ Zacarías, didzaʼ cateʼ niʼ zoëʼ Juan lu lataj cáʼasö. \v 3 Ridë́ʼ Juan ni yúguʼtë lataj nacuáʼ raʼ yegu Jordán, runëʼ libán ca ral-laʼ ilaʼdila nisa nupa tuʼbíʼi ládxiʼgaca para uniti lahuëʼ Dios dul-laʼ nabágaʼgaca. \v 4 Guca caní ca naʼ nazúaj lu guichi láʼayi yuguʼ didzaʼ bëʼë Isaías, bönniʼ bëʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, rnna: \q1 Riyö́n chiʼë bönniʼ rulidzëʼ lu lataj cáʼasö, rnnëʼ: \q1 “Buliʼpáʼa nöza lu icja ládxidoʼoliʼ para idxín Xanruʼ queë́liʼ. \q1 Buliʼbéaj li yuguʼ nöza lasi ga tödëʼ. \q1 \v 5 Ral-laʼ ulígaca yúguʼtë gapa naca rögaʼ, \q1 en uluʼhuöáca lachiʼ yúguʼtë guíʼa sibi, en guíʼadoʼ. \q1 Ral-laʼ uluʼrúaj li nöza nayecja nabíʼigaca, \q1 ateʼ uluʼhuöáca dxiʼa nöza guiö́j. \q1 \v 6 Ilaʼléʼeni yúguʼtë bönachi Bönniʼ naʼ isö́l-lëʼë Dios, \q1 Nu usölá bönachi.” \p \v 7 Cateʼ bilaʼrúaj bönachi zián para ilaʼdila nisa lu nëʼë Juan, lëʼ gudxëʼ légaquiëʼ: \p —Libiʼiliʼ, diʼa dza quégacabaʼ bëla síniaʼ. ¿Zoa nu buluíʼi libíʼiliʼ ral-laʼ izxúnnajliʼ yöl-laʼ rusiúdxi siʼ gaca quégaca bönachi? \v 8 Naʼa, guliʼgún le ilaca bëʼ chibubíʼi ládxiʼliʼ, en bitiʼ saʼ ládxiʼliʼ, bitiʼ innaliʼ: “Nácatuʼ tsahuiʼ tuʼ nácatuʼ diʼa dza queëʼ Abraham”, tuʼ reaʼ libíʼiliʼ, huáca quélëʼë Dios yuguʼ guiö́j ni, en gunëʼ ga uluʼhuöáca diʼa dza queëʼ Abraham. \v 9 Nácaliʼ ca yuguʼ yaga. Chizóa riböza guíë huága para ichugu yuguʼ yaga. Yúguʼtë yaga bitiʼ taʼbía le naca dxiʼa, ilaʼchúguiëʼ yaga naʼ, en ilaʼguʼë léguequi lu guíʼ. \p \v 10 Níʼirö bönachi nacuáʼ niʼ gulaʼnabi lëʼ, taʼnná: \p —¿Nacxi gúntsatuʼ? \p \v 11 Bubiʼë didzaʼ Juan, rëʼ légaquiëʼ: \p —Nu dë chopa cöʼ zxe ral-laʼ unödzaj que nu bitiʼ dë que, ateʼ nu dë le gagu, lëscaʼ caní ral-laʼ quisi quégaca nupa bitiʼ dë le ilágugaca. \p \v 12 Bal-lëʼ bönniʼ tuʼquizxjëʼ lázagaca bönachi uláz que yödzö ziʼtuʼ bilaʼdxinëʼ caʼ niʼ para ilaʼdilëʼ nisa, ateʼ gulaʼnábinëʼ lëʼ, taʼnnë́ʼ: \p —Bönniʼ usëdi, ¿nacxi gúntsatuʼ netuʼ? \p \v 13 Juan gudxëʼ légaquiëʼ: \p —Bitiʼ uquízxjaröliʼ tsca le chigunnë́ʼ bönniʼ yúʼuliʼ lu nëʼë. \p \v 14 Bal-lëʼ bönniʼ röjáquiëʼ gudil-la gulaʼnábinëʼ caʼ lëʼ, taʼnnë́ʼ: \p —¿Nazxi netuʼ, nacxi guntuʼ? \p Juan gudxëʼ légaquiëʼ: \p —Bítiʼrö gun gádxiliʼ bönachi para cúaliʼ le dë quéguequi. Bítiʼrö innëliʼ quégaca bönachi le cabí nácatë para gunliʼ ga ilaʼguizxaj libíʼiliʼ, pero guliʼtsaza ládxiʼliʼ tsca rázxjaliʼ. \p \v 15 Taʼzáʼ ládxiʼgaca bönachi naʼ taʼböza Bönniʼ naʼ ral-laʼ isö́l-lëʼë Dios, channö náquiëʼ Juan naʼ Bönniʼ lëʼ Cristo. \v 16 Bubiʼë didzaʼ Juan, gudxëʼ yúguʼtëʼ, rnnëʼ: \p —Le nácatë nedaʼ ruquilaʼ libíʼiliʼ nisa, pero zëʼë Bönniʼ gunëʼ le ruluíʼisö yöl-laʼ ridila nisa ni, ichíziëʼ libíʼiliʼ Dios Böʼ Láʼayi, en le naca guíʼ queëʼ. Bönniʼ ni náparëʼ yöl-laʼ unná bëʼ ca nedaʼ, ateʼ nedaʼ bitiʼ nacaʼ lesacaʼ ilecjaʼ le nudë́ʼë niʼe. \v 17 Zönëʼ lu nëʼë böcö́ʼ queëʼ, ateʼ ulubëʼ ga rilubi zxoaʼ xtila queëʼ, lë ni ruluíʼi le gaca quégaca bönachi. Utubëʼ zxoaʼ xtila, en cuʼë le xilataj, pero bëbu que uzéguiʼë lu guíʼ le catu caz ulu. \p \v 18 Ca nácagaca didzaʼ ni, en iaʼzícaʼrö zián didzaʼ le guchíziëʼ icja nágagaca bönachi, benëʼ libán Juan lógaquiëʼ que didzaʼ dxiʼa. \v 19 Juan naʼ buzéguiʼë didzaʼ Herodes, bönniʼ rinná bëʼë, tuʼ zóalenëʼ-nu Herodías, nigula queëʼ Felipe, bönniʼ bö́chëʼë, encaʼ tuʼ runëʼ zián le ruáʼ döʼ. \v 20 Níʼirö benëʼ Herodes tu le nácarö huiáʼ döʼ, guluʼë Juan naʼ lidxi guíë. \s1 Ridíleʼ Jesús nisa \r (Mt. 3:13-17; Mr. 1:9-11) \p \v 21 Dza naʼ cateʼ cabí nadzunëʼ Juan lidxi guíë, cateʼ niʼ ruquilëʼ bönachi nisa, bidilëʼ caʼ Jesús nisa. Cateʼ niʼ rulidzëʼ Dios, guyalaj lúzxiba, \v 22 ateʼ bötjëʼ Dios Böʼ Láʼayi, bidxinëʼ ga naʼ zoëʼ Jesús. Buluíʼi lahuëʼ, rinë́ʼë ca rináʼ tubaʼ guʼdödoʼ, ateʼ biyö́n chiʼi Nu ruíʼi didzaʼ yehuaʼ yubá, rnna: \p —Liʼ nacuʼ Zxíʼinaʼ. Nadxíʼidaʼ Liʼ, en raza ládxaʼa Liʼ. \s1 Yuguʼ xuz xinëʼe gudödi queëʼ Jesús \r (Mt. 1:1-17) \p \v 23 Cateʼ gusí lahuëʼ runëʼ xichinëʼ Jesús, yuʼë ca chi uruáʼ iz. Téquiguequi bönachi náquiëʼ zxíʼinëʼ José. Jesús náquiëʼ zxíʼini xiʼsóëʼ Elí, \q1 nu naʼ náquiëʼ xúzinu María, nigula queëʼ José naʼ. \q1 \v 24 Elí naʼ gúquiëʼ zxíʼinëʼ Matat, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ Leví, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ Melqui, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ Jana, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ iaʼtúëʼ José. \q1 \v 25 José ni gúquiëʼ zxíʼinëʼ Matatías, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ Amós, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ Nahum, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ Esli, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ Nagai. \q1 \v 26 Nagai naʼ gúquiëʼ zxíʼinëʼ Mat, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ iaʼtúëʼ Matatías, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ Semei, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ iaʼtúëʼ José, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ Judá. \q1 \v 27 Judá naʼ gúquiëʼ zxíʼinëʼ Joana, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ Resa, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ Zorobabel, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ Salatiel, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ Neri. \q1 \v 28 Neri naʼ gúquiëʼ zxíʼinëʼ iaʼtúëʼ Melqui, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ Adi, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ Cosam, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ Elmodam, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ Er. \q1 \v 29 Er naʼ gúquiëʼ zxíʼinëʼ Josué, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ Eliezer, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ Jorim, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ iaʼtúëʼ Matat. \q1 \v 30 Matat naʼ gúquiëʼ zxíʼinëʼ Leví, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ Simeón, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ Judá, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ iaʼtúëʼ José, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ Jonán, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ Eliaquim. \q1 \v 31 Eliaquim naʼ gúquiëʼ zxíʼinëʼ Melea, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ Mainán, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ Matata, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ Natán. \q1 \v 32 Natán naʼ gúquiëʼ zxíʼinëʼ David, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ Isaí, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ Obed, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ Booz, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ Salmón, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ Naasón. \q1 \v 33 Naasón naʼ gúquiëʼ zxíʼinëʼ Aminadab, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ Aram, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ Esrom, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ Fares, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ iaʼtúëʼ Judá. \q1 \v 34 Judá naʼ gúquiëʼ zxíʼinëʼ Jacob, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ Isaac, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ Abraham, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ Taré, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ Nacor. \q1 \v 35 Nacor naʼ gúquiëʼ zxíʼinëʼ Serug, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ Ragau, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ Peleg, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ Heber, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ Sala. \q1 \v 36 Sala naʼ gúquiëʼ zxíʼinëʼ Cainán, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ Arfaxad, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ Sem, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ Noé, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ Lamec. \q1 \v 37 Lamec naʼ gúquiëʼ zxíʼinëʼ Matusalén, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ Enoc, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ Jared, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ Mahalalel, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ iaʼtúëʼ Cainán. \q1 \v 38 Cainán naʼ gúquiëʼ zxíʼinëʼ Enós, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ Set, \q1 nu ni guca zxíʼinëʼ Adán, \q1 nu ni guca ca zxíʼini cazëʼ Dios. \c 4 \s1 Satanás tuʼ xihuiʼ rë́ʼëni usubagaʼ Jesús dul-laʼ \r (Mt. 4:1-11; Mr. 1:12-13) \p \v 1 Buzë́ʼë Jesús raʼ yegu Jordán, zóalenëʼ Dios Böʼ Láʼayi Lëʼ, ateʼ Dios Böʼ Láʼayi naʼ guchë́ʼë Jesús lu lataj cáʼasö. \v 2 Guzóëʼ Jesús niʼ idú ca choáʼ dza, ateʼ gúʼuni tuʼ xihuiʼ usubagaʼ Jesús dul-laʼ. Bitiʼ bi gudahuëʼ Jesús yuguʼ dza naʼ, ateʼ gudödi niʼ ridunëʼ. \v 3 Níʼirö tuʼ xihuiʼ naʼ gudxi Jesús, rnna: \p —Channö naca cazuʼ Liʼ Zxíʼinëʼ Dios, gunnátsöcaʼ uluʼhuöáca guiö́j ni yöta xtila. \p \v 4 Bubiʼë didzaʼ Jesús, rëʼ le: \p —Nazúaj lu guichi, rnna: “Calë́gasö yöta xtila nabánigaca bönachi, pero nabánigaca caʼ yúguʼtë xtídzëʼë Dios.” \p \v 5 Níʼirö guchë́ʼ tuʼ xihuiʼ naʼ Jesús ga naca tu lu guíʼa sibi ateʼ tu chíʼidoʼosö buluíʼi Lëʼ yúguʼtë xilátjagaca nupa taʼnná bëʼ yödzölió. \v 6 Tuʼ xihuiʼ naʼ rë Jesús, rnna: \p —Gunnaʼ quiuʼ yúguʼtë xilátjagaca nupa taʼnná bëʼ ni, en yöl-laʼ tsahuiʼ quéguequi, tuʼ nadödi lu naʼa yúguʼtë lë ni, ateʼ nu rë́ʼënisidaʼ ruáʼa que. \v 7 Channö Liʼ uzóa zxibuʼ lahuaʼ, en gunuʼ nedaʼ zxön, yúguʼtë lë ni guequi quiuʼ. \p \v 8 Bubiʼë didzaʼ Jesús, rëʼ le: \p —Gucuita ga zoaʼ, Satanás, tuʼ nazúaj lu guichi láʼayi le rë netuʼ, rnna: “Xanuʼ Dios tseaj ládxuʼu-nëʼ, en tuzëʼ Lëʼ gunuʼ xichinëʼ.” \p \v 9 Níʼirö tuʼ xihuiʼ naʼ guchë́ʼ Jesús Jerusalén, ateʼ budxía Lëʼ lu zöʼö ícjoʼolö yudoʼ, en rë Lëʼ: \p —Channö nacuʼ Zxíʼinëʼ Dios, busuládzuʼtsöcaʼ cuinuʼ ni \v 10 tuʼ nazúaj lu guichi láʼayi, rnna: \q1 Dios isö́l-lëʼë gubáz láʼayi queëʼ, ilácalenëʼ Liʼ. \q1 \v 11 Lu náʼagaquiëʼ uluʼchisëʼ Liʼ para cabí tsöjchéguʼu guiö́j, \q1 en bitiʼ gunuʼ ziʼ niʼu. \p \v 12 Bubiʼë didzaʼ Jesús, rëʼ le: \p —Nazúaj lu guichi láʼayi le rë netuʼ: “Bitiʼ siʼ bëʼu Xanuʼ Dios.” \p \v 13 Cateʼ bitiʼ budzöli tuʼ xihuiʼ naʼ iaʼtú le siʼ bëʼ Jesús, buzáʼ ga zoëʼ tu chíʼidoʼ. \s1 Risí lahuëʼ Jesús runëʼ xichinëʼ luyú Galilea \r (Mt. 4:12-17; Mr. 1:14-15) \p \v 14 Bö́ajëʼ Jesús luyú Galilea, dë lu nëʼë yöl-laʼ huáca queëʼ Dios Böʼ Láʼayi. Guzë́ didzaʼ ca naca queëʼ, ateʼ bilaʼyöni bönachi nacuáʼ yúguʼtë yödzö idú gásibiʼilö. \v 15 Busédinëʼ Jesús bönachi gapa naca lu yuʼu ga tuʼdubëʼ tuʼsëdëʼ bönniʼ judío queëʼ Dios, ateʼ yúguʼtë bönachi gulún Lëʼ zxön. \s1 Le benëʼ Jesús yödzö Nazaret, ga naca ladzëʼ \r (Mt. 13:53-58; Mr. 6:1-6) \p \v 16 Níʼirö budxinëʼ Jesús yödzö Nazaret ga niʼ guzxönëʼ. Cateʼ bidxín dza láʼayi quégaquiëʼ bönniʼ judío, ca run cazëʼ Jesús, guyáziëʼ lu yuʼu ga tuʼdubëʼ tuʼsëdëʼ bönniʼ judío queëʼ Dios, ateʼ guzuínëʼ para ulabëʼ tu le nazúaj lu guichi láʼayi. \v 17 Buluʼdödëʼ lu nëʼë Jesús guichi ga naʼ nazúaj didzaʼ bëʼë Isaías, bönniʼ bëʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios. Cateʼ gusaljëʼ guichi naʼ, budzö́linëʼ ga nazúaj lu guichi le rnna: \q1 \v 18 Zóalenëʼ Böʼ Láʼayi queëʼ Xanruʼ nedaʼ \q1 tuʼ nubéajëʼ nedaʼ quez queëʼ \q1 para usiyöndaʼ bönachi yechiʼ didzaʼ dxiʼa. \q1 Gusö́l-lëʼë nedaʼ para unaʼ nupa raca ziʼ ládxiʼdoʼguequi, \q1 en usiyöndaʼ nupa nadzúngaca, ca gaca uluʼlágaca, \q1 en únaʼ bönachi nachul-la lóguequi, \q1 en usöláʼ bönachi zoa nu run léguequi ziʼ, \q1 \v 19 en gunaʼ libán que dza ruzáʼ ládxëʼë Xanruʼ Dios quégaca bönachi. \p \v 20 Níʼirö butubëʼ Jesús guichi naʼ, en buguʼë le lu nëʼë bönniʼ rapa chiʼë yuguʼ guichi láʼayi, ateʼ guröʼë. Níʼirö yúguʼtë nupa nudúbigaca lu yuʼu naʼ gulaʼnáʼ Jesús. \v 21 Gusí lahuëʼ Jesús rëʼ légaquiëʼ: \p —Naʼa dza ni zóaliʼ libíʼiliʼ, rudxín caz le nazúaj lu guichi ni. \p \v 22 Yúguʼtëʼ gulaʼnnë́ʼ dxiʼa queëʼ, en buluʼbáninëʼ ca naca didzaʼ dxiʼa ruʼë, ateʼ taʼnnë́ʼ: \p —¿Naruʼ calëga bönniʼ ni zxíʼinëʼ José? \p \v 23 Jesús rëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ: \p —Nadxi huëliʼ nedaʼ lë ni taʼnná bönachi, le rnna: “Liʼ, bönniʼ ruún bönachi, bun cuinuʼ.” Lëscaʼ caní huëliʼ nedaʼ: “Yuguʼ le biyö́nituʼ benuʼ Capernaum, ben caʼ ga ni naca ladzuʼ.” \p \v 24 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Le nácatë reaʼ libíʼiliʼ, channö zoëʼ nu bönniʼ ruʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, bitiʼ tun bönachi uládz queëʼ lëʼ bal. \v 25 Le nácatë reaʼ libíʼiliʼ, gulaʼcuáʼanu zián nigula uzëbi luyú Israel yuguʼ dza niʼ zoëʼ Elías, bönniʼ bëʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, cateʼ niʼ bitiʼ gulaj guiö́j idú ca tsonna iz yuʼ xopa beoʼ, ateʼ guca gubín luyú naʼ, \v 26 pero Dios bitiʼ gusö́l-lëʼë Elías naʼ ga nacuáʼanu nigula uzëbi nabábagacanu Israel, pero gusö́l-lëʼë lëʼ ga naʼ zóanu tu nigula uzëbi lu yödzö Sarepta, le nababa yödzö Sidón. \v 27 Lëscaʼ caní, gulaʼcuáʼ zián nupa teʼe huëʼ nudzuʼ ruzödi luyú Israel dza niʼ zoëʼ Eliseo, bönniʼ bëʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, pero bitiʼ böáquiëʼ nu bönniʼ nútsëʼë ladaj bönachi Israel naʼ, pero böáquiëʼ tuzëʼ Naamán, bönniʼ nababëʼ luyú Siria. \p \v 28 Cateʼ bilaʼyönnëʼ didzaʼ ni, gulaʼlenëʼ yúguʼtë bönniʼ nacuʼë lu yuʼu ga naʼ tuʼdubëʼ tuʼsëdëʼ queëʼ Dios. \v 29 Níʼirö gulaʼyasëʼ, en buluʼbéajëʼ Jesús níʼilö raʼ yödzö. Gulaʼchë́ʼë Lëʼ ga naca lëʼe guíʼa guiö́j ga naʼ dë ládzagaquiëʼ para uluʼsuládzuëʼ Lëʼ ga naca lëʼe guíʼa guiö́j naʼ. \v 30 Níʼirö gudödëʼ Jesús gatsaj láhuiʼlö ga naʼ nacuʼë, söhuö́ajtëʼ. \s1 Tu bönniʼ yuʼu lëʼ böʼ xihuiʼ \r (Mr. 1:21-28) \p \v 31 Níʼirö guyijëʼ Jesús yödzö Capernaum luyú Galilea, ateʼ busédinëʼ bönachi yuguʼ dza láʼayi quégaquiëʼ bönniʼ judío. \v 32 Buluʼbáninëʼ ca naca le rusédinëʼ Jesús légaquiëʼ, tuʼ bëʼë didzaʼ ca tu bönniʼ dë lu nëʼë yöl-laʼ unná bëʼ. \p \v 33 Zóatëʼ caʼ tu bönniʼ yuʼu lëʼ böʼ xihuiʼ lu yuʼu ga naʼ tuʼdubëʼ tuʼsëdëʼ queëʼ Dios, ateʼ bëʼë zidzaj didzaʼ, \v 34 rnnëʼ: \p —¡Busán netuʼ! ¿Bizxi rálaʼtuʼ quiuʼ, Jesús, bönniʼ Nazaret? ¿Naruʼ zoʼo para usunítiuʼ netuʼ? Núnbëʼa Liʼ Nu nacuʼ. Bönniʼ Láʼayi queëʼ Dios nacuʼ. \p \v 35 Jesús buzenëʼ le bach böʼ xihuiʼ naʼ, en rëʼ le: \p —Busayaj ruʼu, en burúaj lu bönniʼ ni. \p Níʼirö böʼ xihuiʼ naʼ gurúʼuna bönniʼ naʼ lu yu lógaca bönachi nacuáʼ niʼ. Burúajtë lu bönniʼ naʼ, en bítiʼrö bi ben queëʼ. \v 36 Buluʼbáninëʼ yúguʼtëʼ, en guluʼë didzaʼ tuëʼ len iaʼtúëʼ, taʼnnë́ʼ: \p —¿Bizxi didzaʼ ni ruʼë? Len yöl-laʼ unná bëʼ, en yöl-laʼ huáca zxön rinná béʼenëʼ yuguʼ böʼ xihuiʼ, ateʼ tuʼrúajtë böʼ xihuiʼ naʼ. \p \v 37 Guzë́ didzaʼ ca naca queëʼ Jesús, ateʼ bilaʼyöni bönachi yúguʼtë yödzö idú gásibiʼilö. \s1 Ruúnëʼ Jesús xináʼanu nigula queëʼ Pedro \r (Mt. 8:14-15; Mr. 1:29-31) \p \v 38 Níʼirö guyasëʼ Jesús, en burúajëʼ lu yuʼu ga naʼ tuʼdubëʼ tuʼsëdëʼ queëʼ Dios, ateʼ guyáziëʼ lidxëʼ Simón. Xináʼanu nigula queëʼ Simón naʼ zóanu niʼ, en yúʼunu xilá, ateʼ gulátaʼyuëʼ lahuëʼ Jesús únëʼ-nu. \v 39 Gubíguiʼë Jesús ga naʼ dënu, ateʼ bulidzëʼ huëʼ xilá naʼ yúʼunu. Laʼ birúajtë xilá naʼ yúʼunu, ateʼ laʼ guyástënu, en bë́ʼënu le gulahuëʼ. \s1 Ruúnëʼ Jesús zián nupa teʼe \r (Mt. 8:16-17; Mr. 1:32-34) \p \v 40 Cateʼ chiribía gubidza, yúguʼtë nupa nacuáʼlen léguequi nupa naʼ teʼe que queë́guequi yödzhuë́ʼ bilaʼdxín niʼ, ateʼ dujuáʼgaca léguequi ga naʼ zoëʼ Jesús. Lëʼ guxóa nëʼë nupa naʼ teʼe, en bunëʼ léguequi. \v 41 Buluʼrúaj caʼ zián böʼ xihuiʼ yúʼugaca bönachi teʼe naʼ. Taʼbö́dxiʼa böʼ xihuiʼ naʼ, taʼnná: \p —Liʼ nacuʼ zxíʼinëʼ Dios. \p Níʼirö Jesús buzenëʼ le bach yuguʼ böʼ xihuiʼ naʼ, en bitiʼ bëʼë lataj ilaʼnná, tuʼ nö́ziguequi náquiëʼ Cristo. \s1 Runëʼ Jesús libán luyú Galilea \r (Mr. 1:35-39) \p \v 42 Cateʼ zaʼ reníʼ iaʼtú dza, burúajëʼ Jesús Capernaum naʼ, ateʼ guyijëʼ tu lataj cáʼasö. Bilaʼdxín bönachi zián niʼ, tuʼguílaj Jesús. Cateʼ bilaʼdxinëʼ ga naʼ zoëʼ, gulë́ʼëniguequinëʼ uluʼtsenëʼ Lëʼ, para cabí uzë́ʼë ga naʼ nacuʼë. \v 43 Níʼirö Jesús gudxëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ: \p —Run bayudxi tsejaʼ gapa nacuáʼ iaʼzícaʼrö yödzö, tsöjenaʼ caʼ libán niʼ que didzaʼ dxiʼa ca rinná bëʼë Dios. Que lë ni naʼ gusö́l-lëʼë nedaʼ ni. \p \v 44 Caní guca, benëʼ libán yuguʼ yödzö luyú Galilea gapa naca lu yuʼu ga tuʼdubëʼ bönniʼ judío, en tuʼsëdëʼ queëʼ Dios. \c 5 \s1 Taʼdzunbaʼ böla zián \r (Mt. 4:18-22; Mr. 1:16-20) \p \v 1 Cateʼ niʼ zoëʼ Jesús raʼ nísadoʼ nazíʼi le Genesaret, lu xiyú Galilea, buluʼquídaʼ bönachi zián Lëʼ para ilaʼyöni xtídzëʼë Dios. \v 2 Níʼirö biléʼenëʼ Jesús chopa bárcodoʼ, zxóagaca lu nísadoʼ ga naʼ naca raʼ yu bidxi, ateʼ narúajgaquiëʼ bönniʼ uzxö́n böla lë́ʼegaca bárcodoʼ naʼ, en taʼguibëʼ yöxaj böla quégaquiëʼ. \v 3 Gurenëʼ Jesús tu lëʼe bárcodoʼ naʼ, le nequi queëʼ Simón Pedro, ateʼ gunábinëʼ lëʼ udxíguiëʼ le iaʼlátiʼdoʼ ziʼtuʼ ga naca raʼ yu bidxi naʼ. Níʼirö guröʼë Jesús lëʼe bárcodoʼ naʼ, en rö́ʼösëʼ caʼ niʼ rusédinëʼ bönachi zián nacuáʼ lu yu bidxi naʼ. \v 4 Cateʼ budxi bëʼë didzaʼ Jesús, níʼirö gudxëʼ Simón, rnnëʼ: \p —Busáʼ bárcodoʼ ni lu nísadoʼ ga naʼ röʼö zila, ateʼ niʼ guliʼzalaj yöxaj böla queë́liʼ para sönliʼ-baʼ böla. \p \v 5 Bubiʼë didzaʼ Simón, rëʼ Jesús: \p —Bönniʼ Usëdi, idú yëla chibentuʼ dxin, en bitiʼ bi böla nazö́nituʼ-baʼ, pero didzaʼ quiuʼ izáljagaraʼ yöxaj. \p \v 6 Cateʼ chigulaʼzaljëʼ le, gulaʼzönëʼ ziántëröbaʼ böla, ateʼ réquitiquiʼ irözaʼ yöxaj böla naʼ. \v 7 Níʼirö buluʼláʼa buluʼluíʼisinëʼ, buluʼlidzëʼ luzáʼagaquiëʼ nacuʼë iaʼtú lëʼe bárcodoʼ naʼ para záʼgaquiëʼ ilácalenëʼ légaquiëʼ. Cateʼ bilaʼdxinëʼ niʼ buluʼdzë́ʼë-baʼ böla irópatë bárcodoʼ naʼ, ateʼ chirequi uluʼhuö́taj bárcodoʼ naʼ lu nisa. \v 8 Cateʼ biléʼenëʼ Simón Pedro lë ni, níʼirö buzóa zxibëʼ lahuëʼ Jesús, rnnëʼ: \p —Gucuita ga zoaʼ, Xan, tuʼ nacaʼ bönniʼ dul-laʼ. \p \v 9 Caní gunnë́ʼ tuʼ radxi ridzö́binëʼ Pedro niʼa quégacabaʼ böla zián naʼ gulaʼzö́ngaquiëʼ-baʼ, en lëscaʼ caní guca quégaca nupa nacuáʼlen lëʼ. \v 10 Guladxi gulaʼdzö́binëʼ caʼ Jacobo, en Juan, yuguʼ zxíʼinëʼ Zebedeo, nupa ni nácagaca luzë́ʼë Simón Pedro naʼ. Níʼirö Jesús rëʼ Simón naʼ, rnnëʼ: \p —Bitiʼ gádxinuʼ. Naʼa isí loʼ ichëʼu quiaʼ bönachi ca runuʼ rizönuʼ-baʼ böla. \p \v 11 Cateʼ chibuluʼsudxinëʼ yuguʼ bárcodoʼ naʼ ga naca raʼ yu bidxi, níʼirö buluʼcáʼanëʼ yúguʼtë niʼ, ateʼ söjácalenëʼ Jesús. \s1 Ruúnëʼ Jesús tu bönniʼ réʼenëʼ huëʼ nudzuʼ ruzödi \r (Mt. 8:1-4; Mr. 1:40-45) \p \v 12 Cateʼ zoëʼ Jesús tu lu yödzö niʼ, bidxinëʼ tu bönniʼ réʼedeʼenëʼ huëʼ nudzuʼ ruzödi ga naʼ zoëʼ. Cateʼ biléʼenëʼ Jesús, busudxín lahuëʼ lu yu, en gútaʼyuëʼ lahuëʼ, rnnëʼ: \p —Xan, channö rë́ʼënuʼ, huáca unuʼ nedaʼ. \p \v 13 Níʼirö bulí nëʼë Jesús, en gudanëʼ lëʼ. Rëʼ lëʼ: \p —Rë́ʼëndaʼ. Gacuʼ dxiʼa. \p Laʼ gubídxitë huëʼ nudzuʼ queëʼ bönniʼ naʼ. \v 14 Níʼirö Jesús gunná béʼenëʼ lëʼ cuntu nu guíëʼ caʼ. Gudxëʼ lëʼ: \p —Guyéaj, yöjluíʼi cuinuʼ lahuëʼ bixúz, ateʼ yöjnödzaj que yudoʼ le ruluíʼi nuhuöácuʼ dxiʼa ca gunná bëʼë Moisés, lë naʼ uluíʼi légaquiëʼ chiböácuʼ. \p \v 15 Guzë́tërö didzaʼ que yöl-laʼ huáca queëʼ Jesús, ateʼ buluʼdubi bönachi zián ga naʼ zoëʼ para ilaʼyöni xtídzëʼë, en para únëʼ léguequi, ugǘëʼ yödzöhuë́ʼ téʼeguequi. \v 16 Níʼirö buzë́ʼë Jesús niʼ, en guyijëʼ tu lataj cáʼasö, ateʼ niʼ bulidzëʼ Dios. \s1 Ruúnëʼ Jesús tu bönniʼ huëʼ nacúʼuniëʼ bin \r (Mt. 9:1-8; Mr. 2:1-12) \p \v 17 Iaʼtú dza, cateʼ niʼ rusédinëʼ Jesús bönachi, rö́ʼögaquiëʼ yuguʼ bönniʼ yudoʼ fariseo len bönniʼ yudoʼ tuʼsédinëʼ xibá queëʼ Moisés niʼ, narúajgaquiëʼ yúguʼtë yödzö luyú Galilea, en luyú Judea, en lu yödzö Jerusalén. Naca bëʼ dë lu nëʼë Jesús yöl-laʼ huáca queëʼ Xanruʼ Dios tuʼ ruúnëʼ bönachi teʼe nacuáʼ niʼ. \v 18 Níʼirö bönniʼ nuáʼagaquiëʼ le denëʼ tu bönniʼ huëʼ nacúʼuniëʼ bin bilaʼdxinëʼ ga niʼ, ateʼ buluʼguiljëʼ nacxi ilunëʼ para ilaʼguʼë lëʼ lu yuʼu para ilaʼguixjëʼ lëʼ lahuëʼ Jesús. \v 19 Cateʼ bitiʼ gulaʼdzö́linëʼ nacxi ilunëʼ, tuʼ nacuáʼ bönachi zián niʼ, gulaʼbenëʼ ícjoʼolö yuʼu naʼ, en gulaʼsaljëʼ ícjoʼo naʼ. Níʼirö buluʼzötjëʼ le denëʼ bönniʼ huëʼ naʼ, ateʼ gulaʼguíxjëʼ lëʼ gatsaj láhuiʼlö bönachi niʼ lahuëʼ Jesús. \v 20 Cateʼ gúquibeʼenëʼ Jesús ca naʼ taʼyéajlëʼë Lëʼ, gudxëʼ bönniʼ huëʼ naʼ: \p —Bönniʼ, yuguʼ dul-laʼ nabáguʼu chibuníti lahuaʼ. \p \v 21 Níʼirö gulaʼsí lógaquiëʼ taʼzáʼ ládxiʼgaquiëʼ bönniʼ yudoʼ tuʼsédinëʼ naʼ, en yuguʼ bönniʼ yudoʼ fariseo, taʼnnë́ʼ: “¿Nuzxi caz bönniʼ ni rnnëʼ le rucáʼana Dios cáʼasö? ¿Nuzxi caz gaca uniti lo dul-laʼ? Tuzëʼ Dios runiti lahuëʼ dul-laʼ.” \p \v 22 Réquibeʼenëʼ Jesús le taʼzáʼ ládxiʼgaquiëʼ, ateʼ rëʼ légaquiëʼ: \p —¿Bizx que rizáʼ ládxiʼliʼ caní? \v 23 Bitiʼ naca böniga nu guië́sö bönniʼ ni: “Yuguʼ dul-laʼ nabáguʼu chibuníti lahuaʼ”, pero naca böniga nu gun ga chasëʼ, en sëʼe niʼë. \v 24 Gunaʼ ga inö́ziliʼ dë lu naʼa nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, yöl-laʼ unná bëʼ uniti lahuaʼ dul-laʼ luyú ni. \p Níʼirö gudxëʼ bönniʼ naʼ nacúʼuniëʼ bin, rnnëʼ: \p —Liʼ reaʼ, guyasa. Buáʼ le denuʼ, en böaj lidxuʼ. \p \v 25 Laʼ guyásatëʼ bönniʼ huëʼ naʼ lógaquiëʼ, ateʼ buʼë lë naʼ gútiʼnëʼ, en söhuö́jëʼ lidxëʼ, riguʼë Dios yöl-laʼ ba. \v 26 Gulaʼnítitiquiʼsinëʼ yúguʼtëʼ, ateʼ gulaʼguʼë Dios yöl-laʼ ba, en tádxisinëʼ caʼ, taʼnnë́ʼ: \p —Naʼa biléʼeruʼ le run ga rubániruʼ. \s1 Jesús rulidzëʼ Leví \r (Mt. 9:9-13; Mr. 2:13-17) \p \v 27 Gudödi gulaca yuguʼ lë ni burúajëʼ Jesús niʼ, ateʼ biléʼenëʼ tu bönniʼ uquízxaj lázagaca bönachi, lëʼ Leví, röʼë ga naʼ ruquízxjëʼ, ateʼ Jesús rëʼ lëʼ: \p —Gudáʼ nedaʼ. \p \v 28 Laʼ guyásatëʼ Leví, ateʼ bucáʼanëʼ yúguʼtë, en saʼyéajlenëʼ Jesús. \p \v 29 Gudödi niʼ benëʼ Leví naʼ tu güíʼi huagu queëʼ Jesús ga naca lu yuʼu lidxëʼ, ateʼ gulaʼcuʼë zián bönniʼ uquízxaj niʼ len iaʼbal-lëʼ bönniʼ taʼbö́ʼlenëʼ légaquiëʼ tahuëʼ. \v 30 Níʼirö bönniʼ yudoʼ tuʼsédinëʼ len yuguʼ bönniʼ yudoʼ fariseo gulaʼnnë́ʼ quégaquiëʼ bönniʼ usëda queëʼ Jesús, taʼnnë́ʼ: \p —¿Bizx que rëʼaj rágulenliʼ yuguʼ bönniʼ uquízxaj, en iaʼzícaʼrëʼ bönniʼ dul-laʼ? \p \v 31 Bubiʼë didzaʼ Jesús, rëʼ légaquiëʼ: \p —Yuguʼ bönniʼ nacuʼë dxiʼa bitiʼ naquíniguequinëʼ nu un bönachi, pero bönniʼ téʼenëʼ naquíniguequinëʼ nu un bönachi. \v 32 Zaʼa, calëga ulídzagacaʼ-nëʼ bönniʼ tsahuiʼ, pero zaʼa ulídzagacaʼ-nëʼ bönniʼ dul-laʼ para uluʼbíʼi ládxiʼgaquiëʼ. \s1 Taʼnábinëʼ Jesús ca naca que yöl-laʼ run gubasa \r (Mt. 9:14-17; Mr. 2:18-22) \p \v 33 Níʼirö bönniʼ yudoʼ naʼ gulaʼnábinëʼ Jesús, taʼnnë́ʼ: \p —¿Bizx que tunëʼ gubasa zián luzuí bönniʼ dáʼgaquiëʼ Juan, en tuʼlidzëʼ Dios, ateʼ tunëʼ caʼ caní bönniʼ dáʼgaquiëʼ yuguʼ bönniʼ yudoʼ fariseo, pero bönniʼ dáʼgaquiëʼ Liʼ tëʼaj tahuëʼ? \p \v 34 Jesús rëʼ légaquiëʼ: \p —¿Naruʼ huácatsö gunliʼ ga ilunëʼ gubasa bönniʼ nacuʼë laní que yöl-laʼ rutsaga naʼ tsanni niʼ bönniʼ rutsaga nëʼë zóalenëʼ légaquiëʼ? \v 35 Huadxín dza cateʼ udúëʼ bönniʼ rutsaga nëʼë ga nacuʼë. Dza níʼirö ilunëʼ gubasa. \p \v 36 Níʼirö bucúdzuʼë didzaʼ Jesús ca naca lë ni, ateʼ rëʼ légaquiëʼ: \p —Cuntu nu bönniʼ ichúguiëʼ tu lariʼ cubi chinadía, en cuejëʼ tsötacaʼ le udë́ʼë lëʼe lariʼ tëbi. Channö gunëʼ caní, calë́gasö gaca ditaj lariʼ cubi naʼ, pero láriʼdoʼ naʼ birúaj lëʼe lariʼ cubi naʼ bitiʼ tsöjlö́za lariʼ tëbi naʼ. \v 37 Lëscaʼ caní, cuntu nu bönniʼ riguë́ʼë xisi uva cubi lu buzudi guídi gula. Channö nu gun caní, xisi uva cubi naʼ uchözaʼ buzudi guídi gula, ateʼ ilalaj xisi uva naʼ, ateʼ gaca ditaj buzudi guídi gula naʼ. \v 38 Que lë ni naʼ ral-laʼ cáʼaruʼ xisi uva cubi lu buzudi guídi cubi, ateʼ irópatë ilaca chiʼi. \v 39 Channö zoa nu rëʼaj xisi uva gula, bitiʼ guë́ʼënitë guíʼaj xisi uva cubi, tuʼ rnna: “Nácarö sizxíʼ xisi uva gula naʼ.” \c 6 \s1 Bönniʼ usëda queëʼ Jesús taʼlecjëʼ do zxoaʼ xtila dza láʼayi \r (Mt. 12:1-8; Mr. 2:23-28) \p \v 1 Cateʼ naca tu dza láʼayi quégaquiëʼ bönniʼ judío, ridödëʼ Jesús gapa dë yöla zxoaʼ xtila, ateʼ bönniʼ usëda queëʼ taʼlecjëʼ do ga dxía zxoaʼ xtila. Taʼzxúbiʼni náʼagaquiëʼ le, en tahuëʼ. \v 2 Níʼirö gulaʼnábinëʼ bönniʼ yudoʼ fariseo légaquiëʼ, taʼnnë́ʼ: \p —¿Bizx que runliʼ le cabí ral-laʼ gunruʼ dza láʼayi? \p \v 3 Bubiʼë didzaʼ Jesús, rëʼ légaquiëʼ: \p —¿Naruʼ cabí nulábaniliʼ ca benëʼ David cateʼ gudunëʼ, ateʼ gulaʼdún caʼ nupa nacuáʼlen lëʼ? \v 4 Guyáziëʼ lu yuʼu queëʼ Dios, en guzxiʼë yöta xtila tuʼcuʼë lahuëʼ Dios, lë naʼ bitiʼ ral-laʼ gáguruʼ, pero tuz bixúz dë lataj ilahuëʼ, ateʼ gudahuëʼ David le, en bëʼë caʼ quéguequi nupa nacuáʼlen lëʼ. \p \v 5 Níʼirö Jesús gudxëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ: \p —Nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, nacaʼ xani dza láʼayi. \s1 Tu bönniʼ narequiʼ nëʼë \r (Mt. 12:9-14; Mr. 3:1-6) \p \v 6 Cateʼ naca iaʼtú dza láʼayi quégaquiëʼ bönniʼ judío, guyáziëʼ Jesús lu yuʼu ga tuʼdubëʼ tuʼsëdëʼ queëʼ Dios, en busédinëʼ nupa nacuáʼ niʼ. Zoëʼ caʼ tu bönniʼ niʼ narequiʼ nëʼë ibëla. \v 7 Yuguʼ bönniʼ yudoʼ tuʼsédinëʼ, en yuguʼ bönniʼ yudoʼ fariseo tuʼyúëʼ Jesús para ilaʼléʼenëʼ channö únëʼ bönniʼ naʼ cateʼ naca dza láʼayi quégaquiëʼ para uluʼdzö́linëʼ nacxi uluʼzéguiëʼ Lëʼ didzaʼ. \v 8 Réquibeʼenëʼ Jesús le taʼzáʼ ládxiʼgaquiëʼ, ateʼ gudxëʼ bönniʼ naʼ narequiʼ nëʼë, rnnëʼ: \p —Guyasa. Guzuí gatsaj láhuiʼlö ni. \p Laʼ guyásatëʼ bönniʼ naʼ, guzuínëʼ. \v 9 Níʼirö Jesús gudxëʼ yuguʼ bönniʼ yudoʼ naʼ, rnnëʼ: \p —Unábitsöquiʼdaʼ libíʼiliʼ tu didzaʼ. ¿Naruʼ dë lataj cateʼ naca dza láʼayi gunruʼ le naca dxiʼa o gunruʼ le ruáʼ döʼ? ¿Naruʼ dë lataj uguélaʼruʼ yöl-laʼ naʼbán quégaca bönachi, o ugúaruʼ le? \p \v 10 Níʼirö buyúëʼ Jesús yúguʼtë bönniʼ naʼ nacuʼë gásibiʼilëʼ, ateʼ gudxëʼ bönniʼ huëʼ naʼ: \p —Bulí noʼo. \p Bulí nëʼë bönniʼ naʼ, ateʼ laʼ böácatë nëʼë naʼ. \v 11 Níʼirö gulaʼlenëʼ bönniʼ yudoʼ naʼ, ateʼ gulún xtídzaʼgaquiëʼ laʼ légacasëʼ nacxi bi ilunëʼ queëʼ Jesús. \s1 Ribö́ëʼ Jesús chínnuëʼ bönniʼ ilácagaquiëʼ gubáz queëʼ \r (Mt. 10:1-4; Mr. 3:13-19) \p \v 12 Dza niʼ guyijëʼ Jesús ga naca tu lu guíʼadoʼ. Bulidzëʼ Dios niʼ, ateʼ idú yëla bë́ʼlenëʼ Dios didzaʼ. \v 13 Cateʼ zaʼ reníʼ, bulidzëʼ yuguʼ bönniʼ dáʼgaquiëʼ Lëʼ, ateʼ gurö́ëʼ chínnuëʼ para iláquiëʼ gubáz queëʼ. \v 14 Bulidzëʼ: \q1 Simón, (lëʼ caʼ Pedro), \q1 Andrés, (bö́chëʼë Pedro), \q1 Jacobo, en Juan, en Felipe, en Bartolomé, \q1 \v 15 Mateo, en Tomás, \q1 Jacobo, (zxíʼinëʼ Alfeo), \q1 Simón, (bönniʼ ruíʼi ládxëʼë yödzö queëʼ), \q1 \v 16 Judas, (bö́chëʼë Jacobo), \q1 en Judas Iscariote, (bönniʼ udödëʼ Jesús lu náʼagaquiëʼ bönniʼ ilútiëʼ Lëʼ). \s1 Ruúnëʼ Jesús bönachi zián \r (Mt. 4:23-25) \p \v 17 Jesús bö́tjalenëʼ yuguʼ bönniʼ gubáz queëʼ naʼ lu guíʼadoʼ naʼ, ateʼ bilaʼdxinëʼ tu ga naca lachiʼ, ga niʼ nacuʼë ziánrö caʼ bönniʼ usëda queëʼ, ateʼ nacuáʼlen légaquiëʼ bönachi zián narúajgaca yúguʼtë yödzö luyú Judea, en yödzö Jerusalén, en yuguʼ yö́dzödoʼ dë́gaca raʼ nísadoʼ ga naʼ nacuáʼ yödzö Tiro, en yödzö Sidón. Bilaʼdxín bönachi ni ga niʼ para uluʼzë́ nágagaca xtídzëʼë Jesús, en uluʼhuöáca lu yödzöhuë́ʼ téʼeguequi. \v 18 Buluʼhuöáquiëʼ caʼ bönniʼ niʼ taʼguíʼi taʼzáquiëʼ lu náʼagaca böʼ xihuiʼ. \v 19 Yúguʼtë bönachi zián naʼ tuíʼi ládxiʼgaca ilaʼgán Jesús tuʼ ruúnëʼ léguequi len yöl-laʼ huáca queëʼ. \s1 Nupa nácagaca bicaʼ ba, en nupa nácagaca bicaʼ bayechiʼ \r (Mt. 5:1-12) \p \v 20 Níʼirö buyúëʼ Jesús yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ nacuʼë niʼ, en gudxëʼ légaquiëʼ: \p —Bicaʼ ba libíʼiliʼ, réquibeʼeliʼ riyadzjaliʼ le naca queëʼ Dios, tuʼ gataʼ queë́liʼ lataj ga rinná bëʼë Dios. \p \v 21 ’Bicaʼ ba libíʼiliʼ ridunliʼ le gunnëʼ Dios queë́liʼ, tuʼ huö́ljaliʼ. \p ’Bicaʼ ba libíʼiliʼ ribö́dxiliʼ tuʼ bi nadéliʼliʼ le naca tsahuiʼ, tuʼ huadxín dza uzxídxiliʼ. \p \v 22 ’Bicaʼ ba libíʼiliʼ, tuʼ zaʼ dza cateʼ bitiʼ ilaʼléʼe bönachi libíʼiliʼ dxiʼa, en uluʼbéaj libíʼiliʼ ga nacuáʼ, en ilaʼnnë́ ziʼ queë́liʼ, en uluʼcáʼana cáʼasö le nazíʼi laliʼ ca tu le naca xihuiʼ tuʼ dáʼaliʼ nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi. \v 23 Buliʼsíʼ xibé dza naʼ, en buliʼdzeja, tuʼ naca zxön le guequi queë́liʼ yehuaʼ yubá. Lëscaʼ caní gulunëʼ xuz xtóʼogaca bönachi ni quégaquiëʼ bönniʼ guluʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios. \p \v 24 ’Bicaʼ bayechiʼ libíʼiliʼ, dë yöl-laʼ tsahuiʼ queë́liʼ, tuʼ chidë́ le ruzíʼiliʼ xibé. \p \v 25 ’Bicaʼ bayechiʼ libíʼiliʼ nuhuö́laj nudzéʼeliʼ naʼa, tuʼ huadunliʼ. \p ’Bicaʼ bayechiʼ libíʼiliʼ ruzxídxili naʼa, tuʼ huíʼiniliʼ, en cödxi yéchiʼliʼ. \p \v 26 ’Bicaʼ bayechiʼ libíʼiliʼ taʼnnë́ yúguʼtë bönachi dxiʼa queë́liʼ. Lëscaʼ caní gulunëʼ xuz xtóʼoliʼ, gulaʼnnë́ʼ dxiʼa quégaquiëʼ bönniʼ gulaʼzíʼ yëʼë, gulaʼnnë́ʼ nácagaquiëʼ bönniʼ tuʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios. \s1 Ral-laʼ idxíʼiruʼ nupa bitiʼ taʼléʼe rëʼu dxiʼa \r (Mt. 5:38-48; 7:12) \p \v 27 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Libiʼiliʼ zóaliʼ ni, en riyö́niliʼ xtídzaʼa, reaʼ libíʼiliʼ: Guliʼdxíʼi nupa bitiʼ taʼléʼe libíʼiliʼ dxiʼa. Guliʼgún le naca dxiʼa quégaca nupa tuʼdíʼi libíʼiliʼ. \v 28 Guliʼnabi Dios gaca dxiʼa quégaca nupa tuaʼ döʼ queë́liʼ, en buliʼlidzëʼ Dios inábiliʼ-nëʼ gácalenëʼ nupa taʼnnë́ ziʼ queë́liʼ. \v 29 Channö nu capaʼ tsöláʼa xaguʼ, buzë́ iaʼtsöláʼa caʼ xaguʼ. Channö nu cúa lariʼ naxóa cúdzuʼu, bëʼ lataj cúa caʼ zxoʼ. \v 30 Nútiʼtës nu bi inaba le dë quiuʼ, bunödzaj que, ateʼ nu cúa le nequi quiuʼ, bitiʼ unabuʼ le. \v 31 Ca rë́ʼëniliʼ ilún bönachi queë́liʼ, lëscaʼ caní guliʼgún quéguequi. \p \v 32 ’Channö nadxíʼisiliʼ nupa nadxíʼigaca libíʼiliʼ, ¿bizxi yöl-laʼ ba idéliʼliʼ? Lëscaʼ caní tunëʼ bönniʼ dul-laʼ, taʼdxíʼinëʼ nupa nadxíʼiguequi légaquiëʼ. \v 33 Channö runliʼ le naca dxiʼa quégacasö nupa tun dxiʼa queë́liʼ, ¿bizxi yöl-laʼ ba idéliʼliʼ? Lëscaʼ caní tunëʼ bönniʼ dul-laʼ. \v 34 Channö runö́dzjaliʼ quégaca nupa runliʼ löza uluʼbíʼi queë́liʼ, ¿bizxi yöl-laʼ ba idéliʼliʼ? Lëscaʼ caní tunëʼ bönniʼ dul-laʼ, tuʼnödzjëʼ quégaca nupa tun dul-laʼ, tuʼ tunëʼ löza uluʼbíʼi quégaquiëʼ lë naʼ buluʼnödzjëʼ. \v 35 Nedaʼ reaʼ libíʼiliʼ: Guliʼdxíʼi nupa bitiʼ taʼléʼe libíʼiliʼ dxiʼa, en guliʼgún le naca dxiʼa. Buliʼnödzaj quégaca bönachi sal-laʼ bitiʼ runliʼ löza nu ubíʼi queë́liʼ. Channö caní gunliʼ, zxön naca le gataʼ queë́liʼ, ateʼ gácaliʼ zxíʼini cazëʼ Dios, Nu nácatërö lo, tuʼ runëʼ Lëʼ le naca dxiʼa quégaca bönachi bitiʼ taʼyaza ládxiʼgaca, en quégaca bönachi tuáʼ döʼ. \v 36 Buliʼhuéchiʼ ládxiʼliʼ bönachi ca naʼ runëʼ Xúziliʼ Dios, ruhuéchiʼ ládxëʼë yúguʼtë bönachi. \s1 Bitiʼ ral-laʼ ichugu bë́ʼëruʼ que luzáʼaruʼ \r (Mt. 7:1-5) \p \v 37 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Bitiʼ ichugu bë́ʼëliʼ que luzáʼaliʼ, ateʼ cuntu nu ichugu bëʼ queë́liʼ. Bitiʼ cuéaj bë́ʼëliʼ que luzáʼaliʼ, ateʼ cuntu nu cuéaj bëʼ queë́liʼ. Buliʼniti lo luzáʼaliʼ, ateʼ Dios uniti lahuëʼ caʼ libíʼiliʼ. \v 38 Buliʼnödzaj que luzáʼaliʼ, ateʼ Dios gunnëʼ queë́liʼ. Uluʼnödzjëʼ queë́liʼ le uluʼrixëʼ len tu guíʼina ribixi le naca idú, le naguirö, en naguí gate ga rëʼ, en zóaticaʼ gubá. Ca naca le ruríxiliʼ, laʼ cáʼasö urixëʼ Dios caʼ queë́liʼ. \p \v 39 Bucúdzuʼë didzaʼ Jesús, rëʼ légaquiëʼ: \p —¿Naruʼ huácatsö nu bönniʼ lo chul-la ichë́ʼë iaʼtúëʼ bönniʼ lo chul-la? Bitiʼ caʼ gaca, tuʼ ilaʼbixëʼ iropëʼ tu lu yeru. \v 40 Bitiʼ caʼ gácarëʼ lo tu bönniʼ usëda ca nu rusëdi lëʼ, pero cateʼ údxi izëdëʼ bönniʼ naʼ, gáquiëʼ ca naca nu naʼ rusëdi lëʼ. \p \v 41 ’¿Bizx que ruyúʼ bë́budoʼ yuʼu guiö́j lahuëʼ böchiʼ luzóʼo, en bitiʼ riléʼenuʼ le zxön yuʼu guiö́j lo cazuʼ? \v 42 ¿Naruʼ huácatsö guíoʼ-nëʼ böchiʼ luzóʼo: “Bö́chaʼa, benna lataj cuejaʼ bë́budoʼ yuʼu guiö́j loʼ”, en bitiʼ riléʼenuʼ le zxön yuʼu guiö́j lo cazuʼ? Liʼ, bönniʼ ruluíʼisö tsahuiʼ cuinuʼ, guléaj zíʼalö le zxön yuʼu guiö́j lo cazuʼ, ateʼ níʼirö iléʼenuʼ dxiʼa para cuejuʼ bë́budoʼ yuʼu guiö́j lahuëʼ böchiʼ luzóʼo. \s1 Le runruʼ naca bëʼ le nácaruʼ \r (Mt. 7:17-20; 12:34-35) \p \v 43 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Tu yaga dxiʼa bitiʼ cuía le naca cáʼasö. Lëscaʼ caní, tu yaga guíʼa bitiʼ gaca cuía le naca dxiʼa. \v 44 Caní naca, le ribía tu yaga naca bëʼ ca naca yaga naʼ. Bitiʼ ruchíbiruʼ le ribía yaga higo lu yaga yötsiʼ, en calëga lu bisequiʼ yötsiʼ bitiʼ ruchíbiruʼ le ribía lubá uva. \v 45 Tu bönniʼ dxiʼa ruʼë didzaʼ dxiʼa tuʼ yuʼu le naca dxiʼa icja ládxiʼdaʼahuëʼ, ateʼ didzaʼ xihuiʼ ruʼë bönniʼ xihuiʼ tuʼ yuʼu icja ládxiʼdaʼahuëʼ le xihuiʼ. Rinnë́ ruáʼaruʼ ca naca le yuʼu icja ládxiʼdoʼoruʼ. \s1 Chopa ca gaca cuéquiruʼ xilibi yuʼu \r (Mt. 7:24-27) \p \v 46 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —¿Bizx que rulídzaliʼ nedaʼ, rnnaliʼ: “Xantuʼ, Xantuʼ”, pero bitiʼ runliʼ ca rinná béʼedaʼ libíʼiliʼ? \v 47 Uluíʼidaʼ libíʼiliʼ ca naca nu naʼ zaʼ quiaʼ, en riyöni xtídzaʼa, en run ca rnna xtídzaʼa. \v 48 Nu ni naca ca tu bönniʼ, cateʼ benëʼ lidxëʼ, guchö́ʼönëʼ ga rëʼ, en guléquiëʼ xilibi yuʼu ga naca lu guiö́j. Cateʼ bötaj yegu gubóʼo, guchö́ʼöna cuita yuʼu naʼ, pero bitiʼ guca uquínnaj le, tuʼ nulibi ga naca lu guiö́j. \v 49 Naʼa, nu riyöni xtídzaʼa, en bitiʼ run ca rnna, nu ni naca ca tu bönniʼ benëʼ lidxëʼ ga naca lu yu cáʼasö. Bitiʼ benëʼ xilibi. Cateʼ guchö́ʼöna yegu gubóʼo cuita yuʼu naʼ, laʼ biguínnajtë, ateʼ gubixi dërö zöʼö que. \c 7 \s1 Jesús ruúnëʼ-biʼ biʼi huen dxin queëʼ tu bönniʼ unná bëʼ \r (Mt. 8:5-13) \p \v 1 Cateʼ Jesús budxi bë́ʼlenëʼ légaquiëʼ didzaʼ ni, guyáziëʼ yödzö Capernaum. \v 2 Lu yödzö niʼ zoëʼ tu bönniʼ Roma rinná béʼenëʼ bönniʼ röjáquiëʼ gudil-la. Zóabiʼ biʼi huen dxin queëʼ nadxíʼideʼenëʼ-biʼ, ateʼ biʼi ni réʼebiʼ, en chirequi gátibiʼ. \v 3 Cateʼ biyönnëʼ bönniʼ ni didzaʼ tuʼë bönachi ca naca queëʼ Jesús, laʼ gusö́l-laʼtëʼ bal-lëʼ bönniʼ gula tuʼzéajniʼinëʼ bönniʼ judío ga naʼ zoëʼ Jesús, tsöjö́taʼyugaquiëʼ lahuëʼ Lëʼ guídëʼ uduhuénëʼ-biʼ biʼi huen dxin queëʼ naʼ réʼebiʼ. \v 4 Bönniʼ gula tuʼzéajniʼinëʼ naʼ bilaʼdxinëʼ ga zoëʼ Jesús, ateʼ gulátaʼyuëʼ lahuëʼ idú ládxiʼgaquiëʼ, taʼnnë́ʼ: \p —Náquiëʼ lesacaʼ bönniʼ naʼ gunuʼ queëʼ lë ni, \v 5 tuʼ runëʼ bal bönachi uládz queë́ruʼ, en benëʼ tu yuʼu queë́ruʼ ga rudúbiruʼ rusë́daruʼ queëʼ Dios. \p \v 6 Níʼirö Jesús guyéajlenëʼ légaquiëʼ. Cateʼ chizóa ilaʼdxinëʼ lidxëʼ bönniʼ naʼ, lëʼ gusö́l-lëʼë bal-lëʼ böchiʼ luzë́ʼë ga zëʼë Jesús, ateʼ tëʼ Lëʼ: \p —Xan, rnnëʼ bönniʼ naʼ: “Bitiʼ uguíʼinuʼ, tuʼ cabí nacaʼ lesacaʼ tsáziuʼ lidxaʼ, \v 7 en bitiʼ nacaʼ lesacaʼ guídaʼ ga zuʼ. Que lë ni naʼ bitiʼ burúguidaʼ guídaʼ ga zuʼ. Bë́ʼësö didzaʼ, ateʼ huöácatëbiʼ biʼi huen dxin quiaʼ. \v 8 Nedaʼ caʼ, zoa nu rinná beʼe nedaʼ, ateʼ nacuʼë caʼ bönniʼ röjáquiëʼ gudil-la rinná béʼedaʼ légaquiëʼ. Reaʼ-nëʼ tuëʼ: Guyéaj niʼ, ateʼ rejëʼ. Reaʼ-nëʼ iaʼtúëʼ: Gudá ni, ateʼ ridëʼ. Reaʼ-nëʼ caʼ huen dxin quiaʼ: Ben dxin ni, ateʼ runëʼ dxin naʼ.” \p \v 9 Cateʼ biyönnëʼ Jesús didzaʼ ni, bubáninëʼ queëʼ bönniʼ naʼ, ateʼ buécjëʼ, en gudxëʼ bönachi naʼ záʼgaca cúdzuʼlëʼ, rnnëʼ: \p —Le nácatë reaʼ libíʼiliʼ, cuntu nu bönniʼ Israel bitiʼ röjxáquiʼdaʼ-nëʼ réajlëʼë quiaʼ ca réajlëʼë quiaʼ bönniʼ ni. \p \v 10 Cateʼ buluʼdxinëʼ bönniʼ naʼ gusö́l-lëʼë bönniʼ rinná béʼenëʼ bönniʼ röjáquiëʼ gudil-la, gulaʼyáziëʼ ga naca lu yuʼu lidxëʼ, en bilaʼléʼenëʼ chiböácabiʼ biʼi huen dxin naʼ. \s1 Jesús rusubanëʼ-biʼ biʼi bönniʼ queë́nu tu nigula uzëbi \p \v 11 Gudödi guca lë ni, saʼyéajëʼ Jesús yödzö Naín, ateʼ dzágagaquiëʼ bönniʼ usëda queëʼ Lëʼ, len bönachi zián. \v 12 Cateʼ bidxinëʼ galaʼ raʼ yödzö naʼ, biléʼenëʼ yuguʼ bönniʼ nuáʼagaquiëʼ-biʼ tubiʼ biʼi bönniʼ nati. Söjcáchiʼgaquiëʼ-biʼ. Biʼi nati naʼ nácabiʼ laʼs dui biʼi queë́nu tu nigula uzë́bidoʼ. Zián bönachi uladza queë́nu nigula uzëbi naʼ söjácalen-nu. \v 13 Cateʼ Xanruʼ biléʼenëʼ-nu, buéchiʼ ládxëʼë-nu, ateʼ gudxëʼ-nu: \p —Bítiʼrö cödxuʼ. \p \v 14 Níʼirö gubíguiʼë Jesús, en gudanëʼ daʼa yaga ga naʼ dëbiʼ biʼi nati naʼ. Gulaʼbözëʼ bönniʼ naʼ nuáʼagaquiëʼ-biʼ, ateʼ Jesús gunnë́ʼ: \p —Biʼidoʼ, liʼ reaʼ, guyasa. \p \v 15 Níʼirö bubanbiʼ. Gurö́ʼöbiʼ biʼi naʼ zíʼalö nátibiʼ, ateʼ gusí lobiʼ ruíʼibiʼ didzaʼ. Jesús budödëʼ-biʼ lu náʼanu xináʼabiʼ. \v 16 Cateʼ bönniʼ niʼ bilaʼléʼenëʼ lë ni, guládxinëʼ yúguʼtëʼ, ateʼ gulaʼguʼë Dios yöl-laʼ ba, taʼnnë́ʼ: \p —Bidxín queë́ruʼ tu bönniʼ lo, ruʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios. Dios caz rácalenëʼ bönachi queëʼ. \p \v 17 Guzë́ didzaʼ ca naca yöl-laʼ huáca queëʼ Jesús, ateʼ bilaʼyöni bönachi yúguʼtë yödzö luyú Judea, en yúguʼtë yödzö idú gásibiʼilö. \s1 Le rinabëʼ Juan, bönniʼ buquilëʼ bönachi nisa \r (Mt. 11:2-19) \p \v 18 Bönniʼ dáʼgaquiëʼ Juan gulaʼguíxjöiʼinëʼ lëʼ yúguʼtë lë ni runëʼ Jesús. Niʼ yuʼë Juan lidxi guíë, bulidzëʼ chopëʼ bönniʼ naʼ dáʼgaquiëʼ lë, \v 19 ateʼ gusö́l-lëʼë légaquiëʼ ga naʼ zoëʼ Jesús para ilaʼnábinëʼ Lëʼ, ilaʼnnë́ʼ: “¿Nacuʼ Liʼ Cristo, bönniʼ ral-laʼ guídëʼ, o naruʼ ral-laʼ cöztuʼ-nëʼ bönniʼ yúbölö?” \v 20 Cateʼ bilaʼdxinëʼ bönniʼ naʼ nasö́l-lëʼë Juan ga naʼ zoëʼ Jesús, tëʼ Lëʼ: \p —Juan, bönniʼ buquilëʼ bönachi nisa, nasö́l-lëʼë netuʼ para inábituʼ Liʼ, innatuʼ: “¿Nacuʼ Liʼ Cristo, bönniʼ naʼ ral-laʼ guídëʼ, o naruʼ ral-laʼ cöztuʼ-nëʼ bönniʼ yúbölö?” \p \v 21 Laʼ náʼasö ruúnëʼ Jesús zián nupa teʼe, yuguʼ bönniʼ huëʼ, en bönniʼ yúʼugaca légaquiëʼ böʼ xihuiʼ, ateʼ zián bönniʼ lo chul-la busaljëʼ guiö́j lógaquiëʼ. \v 22 Bubiʼë didzaʼ Jesús, rëʼ chopëʼ bönniʼ naʼ nasö́l-lëʼë Juan, rnnëʼ: \p —Guliʼtséaj, guliʼtsöjtíxjöiʼi-nëʼ Juan ca naca le biléʼeliʼ, en le biyö́niliʼ. Tuʼléʼenëʼ bönniʼ guchul-la lógaquiëʼ. Tuʼzë́ʼë bönniʼ gulatsjëʼ. Nuhuöácagaquiëʼ bönniʼ güíʼiguequinëʼ huëʼ nudzuʼ ruzödi. Tuʼyö́nnëʼ bönniʼ gulaʼcö́dzuëʼ. Nubángaquiëʼ bönniʼ gulátiëʼ. Taʼyönnëʼ bönniʼ yechiʼ didzaʼ dxiʼa. \v 23 Bicaʼ ba nu bitiʼ gaca chopa ladxiʼ, ateʼ zaʼlen nedaʼ sal-laʼ bitiʼ runaʼ ca réqui nu naʼ ral-laʼ gunaʼ. \p \v 24 Cateʼ bönniʼ naʼ gusö́l-lëʼë Juan buluʼzë́ʼë niʼ, gusí lahuëʼ Jesús ruluíʼinëʼ bönachi niʼ ca naca queëʼ Juan naʼ, rnnëʼ: \p —¿Bizxi birúajliʼ yöjyuliʼ lu lataj cáʼasö? ¿Naruʼ birúajliʼ yöjyuliʼ tu gui rutá böʼ recja le? \v 25 ¿Bizxi caz birúajliʼ yöjyuliʼ? ¿Naruʼ birúajliʼ yöjyuliʼ-nëʼ tu bönniʼ nácuëʼ lariʼ nazácaʼdeʼe? Nöz quéziliʼ nupa nácugaca lariʼ nazácaʼdeʼe, en tuʼzíʼ xibé yöl-laʼ tsahuiʼ, nacuáʼ lídxigaquiëʼ bönniʼ taʼnná bëʼë. \v 26 ¿Bizxi caz birúajliʼ yöjyuliʼ? ¿Naruʼ birúajliʼ yöjyuliʼ-nëʼ tu bönniʼ ruʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios? Ön, reaʼ libíʼiliʼ, ateʼ nayë́pisëtërëʼ ca nu ruíʼi didzaʼ uláz queëʼ Dios. \v 27 Náquiëʼ Juan bönniʼ naʼ nazúaj lu guichi láʼayi ca naca queëʼ, rnna: \q1 Buyútsöcaʼ, risö́l-laʼa-nëʼ gubáz quiaʼ, inö́ruëʼ ca Liʼ. \q1 Bönniʼ ni uchiʼë nöza ga töduʼ. \p \v 28 ’Nedaʼ reaʼ libíʼiliʼ: Gapa nacuáʼ bönachi, channö zoëʼ nu bönniʼ ruʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, bitiʼ nácarëʼ lo ca Juan, bönniʼ naʼ buquilëʼ bönachi nisa, pero nu nácatërö cuídiʼsö ga rinná bëʼë Dios nayë́pisëtërö ca Juan naʼ. \p \v 29 Cateʼ bönachi niʼ, en bönniʼ tuʼquizxjëʼ lázagaca bönachi bilaʼyönnëʼ didzaʼ ni bëʼë Juan, guléquibeʼenëʼ le naca tsahuiʼ lahuëʼ Dios, en bilaʼdilëʼ nisa lu nëʼë Juan, \v 30 pero yuguʼ bönniʼ yudoʼ fariseo, en bönniʼ yudoʼ tuʼsédinëʼ xibá queëʼ Moisés bitiʼ bilaʼdilëʼ nisa lu nëʼë Juan, ateʼ caní guca, buluʼcáʼanëʼ cáʼasö le gúʼunnëʼ Dios gunëʼ quégaquiëʼ. \p \v 31 Gunnë́ʼ caʼ Xanruʼ: \p —¿Nacxi uséquiʼtsedaʼ bönachi nacuáʼ dza ni zóaruʼ naʼa? ¿Nacxi caz nácagaquiëʼ? \v 32 Nácagaquiëʼ ca bíʼidoʼ taʼguítjabiʼ. Taʼbö́ʼöbiʼ lu yë́ʼëyi, en taʼbö́dxiʼabiʼ. Taʼnnabiʼ tubiʼ iaʼtubiʼ: “Rucö́dxituʼ queë́liʼ gui, pero bitiʼ ruyáʼaliʼ. Rul-la yéchiʼtuʼ, pero bitiʼ ribö́dxiliʼ.” \v 33 Caní nácaliʼ tuʼ bidëʼ Juan, bönniʼ buquilëʼ bönachi nisa, en bitiʼ gudahuëʼ yöta xtila, en bitiʼ guʼë xisi uva, ateʼ rnnaliʼ queëʼ: “Tuʼ xihuiʼ dzaga lëʼ.” \v 34 Cateʼ bidaʼ nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, en rëʼaj rahuaʼ, rnnaliʼ quiaʼ: “Bönniʼ ni náquiëʼ bönniʼ huágulëʼë, en bönniʼ reʼjëʼ. Náquiëʼ luzáʼagaquiëʼ bönniʼ tuʼquizxjëʼ, en iaʼzícaʼrëʼ bönniʼ dul-laʼ.” \v 35 Reaʼ libíʼiliʼ: Naca bëʼ nupa nápagaca yöl-laʼ réajniʼi queëʼ Dios niʼa que le túngaca. \s1 Le benëʼ Jesús lidxëʼ tu bönniʼ yudoʼ fariseo \p \v 36 Tu bönniʼ yudoʼ fariseo bulidzëʼ Jesús gágulenëʼ lëʼ tsözxö́n, ateʼ guyáziëʼ Jesús lidxëʼ bönniʼ naʼ, en guröʼë rahuëʼ. \v 37 Zóanu lu yödzö naʼ tu nigula udá dzaga, en cateʼ nö́zinu röʼë rahuëʼ Jesús lidxëʼ bönniʼ yudoʼ fariseo naʼ, níʼirö bidxinnu niʼ nuáʼanu tu bö́gaʼdoʼ néquini guiö́j nazacaʼ le yudzu tu le riláʼ zxixi. \v 38 Cateʼ bidxinnu zacaʼ cúdzuʼlëʼ Jesús, gurö́ʼönu xiniʼë ribö́dxinu. Níʼirö gusí lonu rigúʼunu nisa ribö́dxinu niʼë Jesús, en ruzxinu niʼë len guitsaʼ ícjanu. Butsaga lonu niʼë, en gulúʼunu niʼë lë naʼ riláʼ zxixi. \v 39 Cateʼ bönniʼ yudoʼ fariseo naʼ nulidzëʼ Jesús biléʼenëʼ lë ni, guzáʼ ládxëʼë, rnnëʼ: “Laʼtuʼ náquiëʼ bönniʼ ni bönniʼ ruʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, huéquibeʼenëʼ nuzxi naʼ, en nacxi nácanu nigula ni rigannu Lëʼ, tuʼ nácanu nigula udá dzaga.” \v 40 Níʼirö Jesús gudxëʼ bönniʼ fariseo naʼ, rnnëʼ: \p —Simón, dë tu le ral-laʼ guíaʼ liʼ. \p Bubiʼë didzaʼ bönniʼ naʼ, rnnëʼ: \p —Gunná, Bönniʼ Usedi. \p \v 41 Jesús rëʼ lëʼ: \p —Zoëʼ tu bönniʼ dë dumí queëʼ, ateʼ nacuʼë chopëʼ bönniʼ tál-lëʼë dumí queëʼ. Tuëʼ bönniʼ naʼ ral-lëʼë queëʼ lazxjëʼ que chopa iz, ateʼ iaʼtúëʼ naʼ ral-lëʼë queëʼ lazxjëʼ que chopa beoʼ. \v 42 Tuʼ cabí dë quégaquiëʼ dumí uluʼguízxjëʼ lë naʼ tál-lëʼë queëʼ, que lë ni naʼ buniti lahuëʼ iropëʼ lë naʼ tál-lëʼë queëʼ. Gunnátsöcaʼ naʼa. ¿Núzxilëʼ bönniʼ chopëʼ ni idxíʼirönëʼ bönniʼ naʼ buniti lahuëʼ légaquiëʼ? \p \v 43 Bubiʼë didzaʼ Simón naʼ, rnnëʼ: \p —Réquidaʼ nedaʼ, bönniʼ naʼ rálaʼrëʼ queëʼ dumí, lë naʼ buniti lahuëʼ. \p Jesús gudxëʼ lëʼ: \p —Le nácasö rnnoʼ. \p \v 44 Níʼirö buécjëʼ Jesús, ateʼ niʼ ruyúëʼ-nu nigula naʼ, rëʼ Simón: \p —¿Naruʼ riléʼenuʼ nigula ni? Guyáziaʼ lidxuʼ, ateʼ bitiʼ bennuʼ quiaʼ nisa quíbidaʼ niʼa, pero nigula ni gulúʼunu niʼa nisa ribö́dxinu, en buzxinu niʼa len guitsaʼ ícjanu. \v 45 Bitiʼ butsaga loʼ nedaʼ, pero cateʼ bidxínteaʼ lidxuʼ, bitiʼ ruzóa dxinu nigula ni, rutsaga lonu niʼa. \v 46 Bitiʼ gulúʼu icjaʼ le za, pero nigula ni gulúʼunu niʼa lë naʼ riláʼ zxixi. \v 47 Que lë ni naʼ reaʼ liʼ, dul-laʼ zián gubágaʼnu nigula ni, chiguyúʼu yöl-laʼ runiti lo quéguequi, ateʼ nadxíʼideʼenu nedaʼ. Nu naʼ Dios runiti lahuëʼ le látiʼdoʼos, látiʼdoʼos nadxíʼi Dios nu naʼ. \p \v 48 Níʼirö Jesús gudxëʼ-nu nigula naʼ, rnnëʼ: \p —Dul-laʼ gubáguʼu chiguyúʼu yöl-laʼ runiti lo que. \p \v 49 Yuguʼ bönniʼ naʼ taʼbö́ʼlenëʼ Jesús tahuëʼ gulaʼsí lógaquiëʼ tëʼ luzáʼagaquiëʼ, taʼnnë́ʼ: \p —¿Nuzxi caz bönniʼ ni, runiti lotsëʼ caʼ dul-laʼ? \p \v 50 Níʼirö Jesús gudxëʼ-nu nigula naʼ, rnnëʼ: \p —Tuʼ réajlëʼu nedaʼ, chibulóʼ liʼ. Böaj lidxuʼ, zoa dxi ládxuʼu. \c 8 \s1 Yuguʼ nigula tácalennu Jesús, taʼgúʼunu le tahuëʼ \p \v 1 Gudödi gulaca lë ni, gudë́ʼ Jesús gapa nacuáʼ zián yödzö zxön, en yuguʼ yö́dzödoʼ, ateʼ benëʼ libán niʼ, en bëʼë didzaʼ que didzaʼ dxiʼa ca rinná bëʼë Dios, ateʼ idxínnutëʼ bönniʼ usëda queëʼ dzágagaquiëʼ Lëʼ. \v 2 Bál-lanu nigula bunëʼ Jesús légacanu dzágagacanu caʼ Lëʼ. Bubéajëʼ böʼ xihuiʼ yúʼugaca légacanu, en bugǘëʼ yuguʼ yödzöhuë́ʼ güíʼiguequinu. Nútsaʼnu ládjagacanu María, lënu caʼ Magdalena, nigula naʼ bubéajëʼ gadxi böʼ xihuiʼ yúʼugaca lënu. \v 3 Juana, nigula queëʼ Chuza, bönniʼ yuʼu lu nëʼë le dë lidxëʼ Herodes, nútsaʼnu caʼ ládjagacanu, ateʼ cáʼanqueze Susana nútsaʼnu caʼ légacanu. Taʼgúʼunu nigula ni, en ziánrönu caʼ, le tahuëʼ Jesús, en yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ. Tuʼnö́dzjanu le dë quégacanu. \s1 Rucúdzuʼë didzaʼ Jesús ca naca queëʼ bönniʼ guz \r (Mt. 13:1-9; Mr. 4:1-9) \p \v 4 Bilaʼrúaj bönachi zián yuguʼ yödzö niʼ, en biláʼgaca ga naʼ zoëʼ Jesús. Cateʼ buluʼdubëʼ ga naʼ zoëʼ, Lëʼ bucúdzuʼë didzaʼ, rëʼ légaquiëʼ: \p \v 5 —Birúajëʼ bönniʼ guz, söjë́siëʼ xisedoʼ. Cateʼ niʼ söjë́siëʼ, buluʼhuöxaj bal-la xisedoʼ naʼ ga naca laʼ nöza, ateʼ buluʼlibi bönachi léguequi. Bilaʼdxinbaʼ caʼ biguínnidoʼ, en gulë́ʼajbaʼ xisedoʼ naʼ dzöʼö laʼ nöza. \v 6 Buluʼhuöxaj iaʼbal-la xisedoʼ naʼ lu yu ga röʼö guiö́j. Cateʼ gulaʼlén xisedoʼ naʼ, laʼ gulaʼbídxitë tuʼ cabí nalupaʼ yu naʼ. \v 7 Buluʼhuöxaj iaʼbal-la xisedoʼ naʼ ga buluʼlén lubá yötsiʼ. Tsözxö́n gulaʼzxö́n lubá yötsiʼ naʼ, en xisedoʼ naʼ, ateʼ lubá yötsiʼ naʼ bilaʼröli xisedoʼ naʼ gulaʼlén, en gulún ditaj léguequi. \v 8 Buluʼhuöxaj iaʼbal-la xisedoʼ naʼ ga naca luyú bëbu. Cateʼ chigulaʼzxö́n, buluʼnödzaj. Tu dxiguʼ naʼ bunödzaj iaʼtú gayuáʼtërö xisedoʼ caʼ. \p Cateʼ budxi gunnë́ʼ caní Jesús, bëʼë zidzaj didzaʼ, rnnëʼ: \p —¡Nu zoa nagui, en riyöni ral-laʼ uzë́ nagui! \s1 Bizx que rucúdzuʼë Jesús didzaʼ \r (Mt. 13:10-17; Mr. 4:10-12) \p \v 9 Níʼirö yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ Jesús gulaʼnábinëʼ Lëʼ, taʼnnë́ʼ: \p —¿Bizxi saʼyéaj lë naʼ bucúdzuʼu didzaʼ? \p \v 10 Jesús gudxëʼ légaquiëʼ: \p —Dios ruzéajniʼinëʼ libíʼiliʼ le nagachiʼ ca rinná bëʼë Lëʼ, pero iaʼzícaʼrö bönachi ni, ruíʼilenaʼ léguequi didzaʼ le rucúdzuʼa didzaʼ para cateʼ uluʼyúëʼ, bitiʼ ilaʼléʼenëʼ, en cateʼ ilaʼyönnëʼ, bitiʼ ilaʼyéajniʼinëʼ. \s1 Riguíxjöʼë Jesús le ruluíʼi le bucúdzuʼë didzaʼ \r (Mt. 13:18-23; Mr. 4:13-20) \p \v 11 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Caní naca le ruluíʼi lë naʼ bucúdzuʼa didzaʼ. Xisedoʼ naʼ naca xtídzëʼë Dios. \v 12 Xisedoʼ naʼ buluʼhuöxaj laʼ nöza tuʼluíʼi ca raca quégaca bönniʼ taʼyönnëʼ didzaʼ naʼ, pero laʼ zaʼtë tuʼ xihuiʼ, en rigúa didzaʼ naʼ bidxín lu icja ládxiʼdoʼgaquiëʼ, para cabí ilaʼyéajlëʼë, en cabí uluʼlë́ʼ. \v 13 Xisedoʼ naʼ buluʼhuöxaj lu yu ga röʼö guiö́j tuʼluíʼi ca raca quégaquiëʼ bönniʼ taʼyönnëʼ didzaʼ naʼ, en tuʼdzéjanëʼ taʼziʼë le, pero nácagaquiëʼ ca xisedoʼ naʼ bitiʼ ben lui. Tu chíʼisö taʼyéajlëʼë, tuʼ ridxín le rizíʼ bëʼ légaquiëʼ, ateʼ laʼ tuʼhuö́atë ládxiʼgaquiëʼ. \v 14 Xisedoʼ naʼ buluʼhuöxaj ga buluʼlén lubá yötsiʼ tuʼluíʼi ca raca quégaquiëʼ bönniʼ taʼyönnëʼ didzaʼ naʼ, en cateʼ chibilaʼyönnëʼ, yuguʼ le tuíʼi ládxiʼgaquiëʼ yödzölió ni, en yuguʼ yöl-laʼ tsahuiʼ que, en yuguʼ le taʼyaza ládxiʼgaquiëʼ le taca ni, tun nigui légaquiëʼ, ateʼ bitiʼ run dxin didzaʼ naʼ lu icja ládxiʼdoʼgaquiëʼ. \v 15 Xisedoʼ naʼ buluʼhuöxaj ga naca luyú bëbu tuʼluíʼi ca raca quégaquiëʼ bönniʼ, idú ládxiʼgaquiëʼ taʼyönnëʼ didzaʼ naʼ, en taʼguʼë tsutsu le lu icja ládxiʼdoʼgaquiëʼ, ateʼ lu yöl-laʼ riböza zxön ladxiʼ tunëʼ ca rnna didzaʼ naʼ. \s1 Rucúdzuʼë didzaʼ Jesús que le rigúʼu beníʼ lídxiruʼ \r (Mt. 4:21-25) \p \v 16 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Cuntu nu bönniʼ ruquélëʼë guíʼ, ateʼ laʼ rudúsiʼtëʼ le guíʼina, en bitiʼ riguʼë le zxani le rátiʼnëʼ, pero ruzóëʼ le xilataj ga naca lináʼ lu yuʼu, ateʼ nupa ilaʼyaza niʼ uluʼzíʼ xibé guíʼ naʼ. \v 17 Iláʼ lahui yúguʼtë le nagachiʼ, ateʼ gaca bëʼ, ateʼ irúaj ga lináʼ yúguʼtë le raca balándoʼos. \p \v 18 ’Que lë ni naʼ, buliʼzë́ nágaliʼ, tuʼ huadéliʼnëʼ iaʼlatiʼ bönniʼ ruzóëʼ tsutsu icja ládxiʼdaʼahuëʼ didzaʼ riyönnëʼ, en huaziʼrëʼ xtídzëʼë Dios, pero bönniʼ bitiʼ ruzóëʼ tsutsu icja ládxiʼdaʼahuëʼ didzaʼ riyönnëʼ, huadúa didzaʼ naʼ biyönnëʼ. \s1 Xinë́ʼë Jesús, en yuguʼ bönniʼ bö́chëʼë \r (Mt. 12:46-50; Mr. 3:31-35) \p \v 19 Níʼirö bilaʼdxinëʼ xinë́ʼë Jesús, en yuguʼ bönniʼ bö́chëʼë ga naʼ zoëʼ, pero bitiʼ guca ilaʼbíguëʼë galaʼ ga zoëʼ tuʼ nacuáʼ bönachi zián niʼ. \v 20 Zoa niʼ nu bulidza Jesús, rnna: \p —Nacuʼë xinóʼo, en yuguʼ bönniʼ bö́chuʼu löʼa. Të́ʼënnëʼ iluíʼilenëʼ Liʼ didzaʼ. \p \v 21 Bubiʼë didzaʼ Jesús, rëʼ légaquiëʼ: \p —Nupa ni taʼyöni xtídzëʼë Dios, en tun ca rnna, bönniʼ ni nácagaquiëʼ ca xináʼ cazaʼ, en yuguʼ bönniʼ böchiʼ cazaʼ. \s1 Jesús ribequi dxíëʼ böʼ budunuʼ \r (Mt. 8:23-27; Mr. 4:35-41) \p \v 22 Tu dza gurenëʼ Jesús tu lëʼe bárcodoʼ, dzágagaquiëʼ bönniʼ usëda queëʼ Lëʼ, ateʼ Jesús rëʼ légaquiëʼ: \p —Udö́ditsöcaʼruʼ iaʼtsöláʼa nísadoʼ ni. \p Níʼirö söjácatëʼ. \v 23 Tsanni niʼ taʼdödëʼ lu nísadoʼ naʼ, rásiëʼ Jesús. Níʼirö gusí lo recja böʼ budunuʼ lu nísadoʼ naʼ, ateʼ chirequi huötaj bárcodoʼ naʼ zxan nisa, en zoa bönadxi quégaquiëʼ. \v 24 Níʼirö gulaʼbiguëʼë ga dëʼ Jesús, en buluʼsubanëʼ Lëʼ, taʼnnë́ʼ: \p —¡Bönniʼ Usedi! ¡Bönniʼ Usedi! ¡Chirequi huö́tjaruʼ lu nisa! \p Cateʼ bubanëʼ Jesús, bulidzëʼ böʼ naʼ recja, en nisa naʼ riyasa ridxíadaʼ, ateʼ guzóa dxi böʼ naʼ recja, en gurö́ʼö dxi lu nísadoʼ naʼ. \v 25 Níʼirö Jesús gudxëʼ yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ, rnnëʼ: \p —¿Naruʼ cabí réajlëʼëliʼ Dios? \p Guládxinëʼ légaquiëʼ, en tuʼbáninëʼ. Gulë́ luzáʼagaquiëʼ tuëʼ iaʼtúëʼ: \p —¿Nuzxi caz bönniʼ ni? Rinná béʼenëʼ böʼ recja, en nísadoʼ, ateʼ tun ca rnna xtídzëʼë. \s1 Tu bönniʼ yödzö Gadara yuʼu lëʼ böʼ xihuiʼ \r (Mt. 8:28-34; Mr. 5:1-20) \p \v 26 Níʼirö bilaʼdxinëʼ lu xiyúgaquiëʼ bönniʼ Gadara, le dë iaʼtsöláʼa nísadoʼ ca dö́dilö ga dë luyú Galilea. \v 27 Cateʼ birúajëʼ Jesús lëʼe bárcodoʼ naʼ ga naca lu yu naʼ, dutságuiëʼ tu bönniʼ yödzö naʼ Lëʼ. Chigudzé yuʼu böʼ xihuiʼ lëʼ, ateʼ bítiʼrö rácuëʼ lariʼ, en bítiʼrö rizóëʼ lu yuʼu, pero nun xilatjëʼ lu zxan bulóaj ga nádjagaca yeru ba. \v 28 Cateʼ bönniʼ naʼ yuʼu böʼ xihuiʼ lëʼ biléʼenëʼ Jesús, gurö́dxiʼë zidzaj, ateʼ buzóa zxibëʼ lahuëʼ Jesús, en bëʼë zidzaj didzaʼ, rnnëʼ: \p —¿Bizxi ral-laʼa quiuʼ, Jesús, Zxíʼinëʼ Dios nayë́pisëtërëʼ? Rátaʼyuaʼ loʼ cabí usacaʼ ziʼu nedaʼ. \p \v 29 Caní gunnë́ʼ tuʼ chigunná béʼenëʼ Jesús böʼ xihuiʼ naʼ urúaj lu bönniʼ naʼ. Zián luzuí zíʼatëlö burixi butúludaʼ böʼ xihuiʼ naʼ bönniʼ naʼ, ateʼ yuguʼ bönniʼ yödzö niʼ gulúguiʼë lëʼ du guíë, en buluʼxéjanëʼ breguiʼ guíë niʼa nëʼë, pero blëʼë yuguʼ du guíë naʼ, ateʼ böʼ xihuiʼ naʼ yuʼu lëʼ guchë́ʼ lëʼ lu lataj cáʼasö. \v 30 Níʼirö Jesús gunábinëʼ böʼ xihuiʼ naʼ, rnnëʼ: \p —¿Bi leuʼ? \p Böʼ xihuiʼ naʼ gudxi Lëʼ: \p —Le Zián leaʼ. \p Caní gunná tuʼ yúʼugaca böʼ xihuiʼ zián bönniʼ naʼ. \v 31 Níʼirö yuguʼ böʼ xihuiʼ naʼ gulátaʼyugaca lahuëʼ Jesús cabí isö́l-lëʼë léguequi lataj chul-la quégaca nupa nátigaca. \v 32 Nacuáʼabaʼ caʼ tu cö́ʼöbaʼ cuchi zián taʼdabaʼ tágubaʼ lu guíʼadoʼ niʼ, ateʼ böʼ xihuiʼ naʼ gulaʼnaba yechiʼ Jesús guʼë léguequi lataj tsöjtsúʼugaca cuchi zián naʼ. Jesús bëʼë léguequi lataj. \v 33 Buluʼrúaj yuguʼ böʼ xihuiʼ lu bönniʼ naʼ, en yöjtsúʼugaca cuchi zián naʼ, ateʼ yöjácabaʼ cuchi zián naʼ ga naca tu lëʼe guiö́j. Yöjbíxigacabaʼ lu nísadoʼ, ateʼ niʼ gulaʼyë́pibaʼ nisa, gulátibaʼ. \p \v 34 Cateʼ bilaʼléʼenëʼ bönniʼ tuʼyúgaquiëʼ-baʼ cuchi zián naʼ ca naʼ guca quégacabaʼ, guladxi gulaʼdzö́binëʼ. Buluʼzxúnnajëʼ niʼ, ateʼ yöjhuö́jgaquiëʼ yöjtíxjöiʼiguequinëʼ nupa nacuáʼ yödzö naʼ, en nupa nacuáʼ laʼ guixiʼ niʼ. \v 35 Níʼirö bilaʼrúajëʼ bönniʼ yödzö naʼ, yöjyúgaquiëʼ lë naʼ guca. Cateʼ bilaʼdxinëʼ ga naʼ zoëʼ Jesús, bilaʼléʼenëʼ bönniʼ naʼ gulaʼyúʼu böʼ xihuiʼ lëʼ, röʼë xiniʼë Jesús. Nácuëʼ lariʼ, en dxíʼadoʼ chizóëʼ, ateʼ guládxinëʼ. \v 36 Nupa naʼ bilaʼléʼe lë naʼ guca gulaʼguíxjöiʼi légaquiëʼ ca guca, böáquiëʼ bönniʼ naʼ gulaʼyúʼu böʼ xihuiʼ lëʼ. \v 37 Níʼirö yúguʼtë bönachi zián naʼ quégaca yödzö nabábagaca Gadara naʼ gulátaʼyu lahuëʼ Jesús urúajëʼ lu xiyúguequi, tuʼ tádxinëʼ. Bubenëʼ Jesús lëʼe bárcodoʼ naʼ, en söhuö́jëʼ. \v 38 Bönniʼ naʼ buluʼrúaj böʼ xihuiʼ naʼ lëʼ gútaʼyuëʼ lahuëʼ Jesús guʼë lëʼ lataj tséajlenëʼ Lëʼ tsözxö́n. Gunná béʼenëʼ Jesús lëʼ ugáʼanëʼ niʼ, rnnëʼ: \p \v 39 —Böaj lidxuʼ. Yöjtíxjöiʼi bönachi uládz quiuʼ yuguʼ le zxön benëʼ Dios quiuʼ. \p Bö́ajëʼ bönniʼ naʼ lidxëʼ, ateʼ buzë́ʼ didzaʼ idú lu yödzö niʼ ca naca le zxön benëʼ Jesús queëʼ. \s1 Jesús ruúnëʼ-biʼ biʼi nigula queëʼ Jairo encaʼ nigula naʼ gudannu lariʼ nácuëʼ \r (Mt. 9:18-26; Mr. 5:21-43) \p \v 40 Cateʼ budxinëʼ Jesús iaʼtsöláʼa nísadoʼ naʼ, buluʼdzeja bönachi zián nacuáʼ niʼ niʼa queëʼ Lëʼ, tuʼ taʼböza Lëʼ. \v 41 Níʼirö bidxinëʼ Jairo ga zoëʼ Jesús. Náquiëʼ bönniʼ lo que yuʼu ga tuʼdubëʼ bönniʼ judío, en tuʼsëdëʼ queëʼ Dios. Biyéchuëʼ xiniʼë Jesús, en gútaʼyuëʼ lahuëʼ tsejëʼ lidxëʼ. \v 42 Caní benëʼ tuʼ zóabiʼ tubiʼ biʼi nigula queëʼ, chirequi gátibiʼ. Nácabiʼ biʼi laʼs dui queëʼ, en yúʼubiʼ ca chinnu iz. Tsanni niʼ saʼyéajëʼ Jesús, sönógaca tuʼquirö bönachi zián Lëʼ. \p \v 43 Nútsaʼnu tu nigula ladaj bönachi zián naʼ, chiguca chinnu iz riguíʼi rizácaʼnu. Bitiʼ ruhuíʼi rön queë́nu que huëʼ quégaca cázanu nigula, ateʼ chibutönu dëra le dë queë́nu, riguízxjanu nupa tuʼún bönachi, pero bitiʼ guca nu bönniʼ únëʼ-nu. \v 44 Gubígaʼnu zacaʼ cúdzuʼlëʼ Jesús, en gudannu ruíʼi lariʼ nácuëʼ, ateʼ laʼ buíʼitë huëʼ rön queë́nu. \p \v 45 Níʼirö Jesús gunábinëʼ nupa nacuáʼ niʼ, rnnëʼ: \p —¿Nuzxi naʼ gudán nedaʼ? \p Gulaʼdáʼbaguiʼë yúguʼtëʼ. Níʼirö Pedro, en nupa nacuáʼlen lëʼ gulë́ʼ Lëʼ, taʼnnë́ʼ: \p —Bönniʼ Usedi, nacuáʼ bönachi zián ni, tuʼquirö Liʼ, en tuʼdxigaʼ Liʼ, ateʼ ¿rnnatsoʼ: “¿Nuzxi naʼ gudán nedaʼ?” \p \v 46 Níʼirö Jesús gunnë́ʼ: \p —Zoa nu gudán nedaʼ, tuʼ gúquibeʼedaʼ birúaj yöl-laʼ huáca nedaʼ le ruún bönachi. \p \v 47 Cateʼ réquibeʼenu nigula naʼ nö́zinëʼ Jesús le bennu, níʼirö guzxízinu. Biyéchunu xiniʼë Jesús, en gudíxjöiʼinu Lëʼ lógaca bönachi zián naʼ bizx que naʼ gudannu lariʼ nácuëʼ, en ca naʼ guca, laʼ böácatënu. \v 48 Níʼirö Jesús gudxëʼ-nu: \p —Nigúladoʼ, tuʼ réajlëʼu nedaʼ chiböácuʼ. Böaj lidxuʼ, zoa dxi ládxuʼu. \p \v 49 Cateʼ niʼ ruʼë Jesús didzaʼ ni, bidxinëʼ tu bönniʼ niʼ, zëʼë lidxëʼ bönniʼ lo naʼ que yuʼu ga tuʼdubëʼ tuʼsëdëʼ queëʼ Dios, ateʼ gudxëʼ bönniʼ lo naʼ: \p —Chigútibiʼ biʼi nigúladoʼ quiuʼ. Bítiʼrö upízxjanuʼ-nëʼ Bönniʼ Usedi. \p \v 50 Cateʼ biyönnëʼ Jesús lë ni, bubiʼë didzaʼ, rëʼ bönniʼ lo naʼ: \p —Bitiʼ gádxinuʼ. Guyéajlëʼësö Dios. Huöácabiʼ biʼi nigúladoʼ quiuʼ. \p \v 51 Cateʼ guyáziëʼ Jesús yuʼu naʼ, bitiʼ bëʼë lataj nu tsázalen Lëʼ, pero légacasëʼ Pedro, en Jacobo, en Juan, encaʼ xuz xináʼabiʼ nigúladoʼ naʼ. \v 52 Taʼbödxi nupa nacuáʼ niʼ. Taʼbödxi yechë́ʼë niʼa queë́biʼ biʼi nigúladoʼ naʼ, ateʼ Jesús rëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ: \p —Bítiʼrö cö́dxiliʼ. Bitiʼ nátibiʼ nigúladoʼ ni. Rásisibiʼ. \p \v 53 Buluʼtitjëʼ Lëʼ tuʼ nö́zguequinëʼ chinátibiʼ. \v 54 Níʼirö gudélëʼë Jesús náʼabiʼ, en bëʼë zidzaj didzaʼ, rnnëʼ: \p —Biʼi nigúladoʼ, guyaschi. \p \v 55 Níʼirö buʼu böʼ naca cázabiʼ, bubanbiʼ, ateʼ laʼ guyásatëbiʼ. Jesús gunná béʼenëʼ légaquiëʼ iluʼë le gágubiʼ. \v 56 Buluʼbáninëʼ xuz xináʼabiʼ, pero Jesús gunná béʼenëʼ légaquiëʼ cuntu nu ilë́ʼ ca naʼ guca. \c 9 \s1 Risö́l-lëʼë Jesús bönniʼ usëda queëʼ tsöjéngaquiëʼ libán \r (Mt. 10:5-15; Mr. 6:7-13) \p \v 1 Níʼirö butubëʼ Jesús idxínnutëʼ bönniʼ usëda queëʼ, ateʼ budödëʼ lu náʼagaquiëʼ yöl-laʼ huáca, en yöl-laʼ unná bëʼ para uluʼbéajëʼ böʼ xihuiʼ yúʼugaca bönachi, en uluʼúnëʼ nupa teʼe. \v 2 Gusö́l-lëʼë légaquiëʼ tsöjéngaquiëʼ libán ca rinná bëʼë Dios, en tsöjhuéngaquiëʼ nupa teʼe. \v 3 Jesús gudxëʼ légaquiëʼ: \p —Bitiʼ bi guáʼaliʼ para laʼ nöza, calëga xiyágadoʼ, en calëga yöxaj, en calëga yöta, en calëga dumí, en bitiʼ ixóa yenliʼ chopa lariʼ. \v 4 Bítiʼtës yuʼu ga tsúʼuliʼ, guliʼsóa niʼ cateʼ uzáʼaröliʼ yödzö naʼ. \v 5 Gátiʼtës ga bitiʼ ilún bönachi libíʼiliʼ bal, buliʼrúaj yödzö naʼ, en guliʼcuíbi bëchtö daʼ lëʼe lábaliʼ, le uluíʼi légaquiëʼ nagáʼana xíguiaʼ nabágaʼgaquiëʼ. \p \v 6 Níʼirö bilaʼrúajëʼ bönniʼ usëda queëʼ naʼ. Gulaʼdödëʼ yúguʼtë yö́dzödoʼ, tunëʼ libán que didzaʼ dxiʼa, en tuʼúnëʼ nupa teʼe yúguʼtë lu yödzö naʼ. \s1 Ca gútiëʼ Juan, bönniʼ buquilëʼ bönachi nisa \r (Mt. 14:1-12; Mr. 6:14-29) \p \v 7 Biyönnëʼ Herodes, bönniʼ rinná bëʼë, ca naca yúguʼtë le runëʼ Jesús, ateʼ guröʼë böniga, tuʼ taʼnná bönachi: \p —Juan naʼ chibubanëʼ lu yöl-laʼ guti. \p \v 8 Iaʼbal-lëʼ taʼnnë́ʼ: \p —Chibulë́ʼë Elías, bönniʼ naʼ bëʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios. \p Iaʼbal-lëʼ taʼnnë́ʼ: \p —Chibubanëʼ tu bönniʼ bítsëʼë yuguʼ bönniʼ guluʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios dza niʼte. \p \v 9 Herodes naʼ gunnë́ʼ: \p —Juan naʼ burixaʼ yenëʼ. ¿Nuzxi caz bönniʼ ni, riyöndaʼ queëʼ runëʼ yuguʼ lë ni? \p Rizóa riböʼë Herodes iléʼenëʼ Jesús. \s1 Rugahuëʼ Jesús chi-un gayuáʼ bönachi \r (Mt. 14:13-21; Mr. 6:30-44; Jn. 6:1-14) \p \v 10 Cateʼ buluʼdxinëʼ bönniʼ gubáz nasö́l-lëʼë Jesús ga zoëʼ Lëʼ, buluʼsiyönnëʼ Lëʼ yúguʼtë le gulunëʼ. Níʼirö guchë́ʼë Jesús légaquiëʼ quez. Yöjáquiëʼ tu lataj cáʼasö lu xiyú yödzö Betsaida. \v 11 Cateʼ chinö́ziguequi bönachi lë ni, yöjnóguequi Lëʼ, ateʼ Jesús benëʼ léguequi bal, en bë́ʼlenëʼ léguequi didzaʼ ca rinná bëʼë Dios, ateʼ bunëʼ nupa teʼe. \p \v 12 Cateʼ chizáʼ ral-la dza naʼ, idxínnutëʼ bönniʼ gubáz queëʼ Jesús gulaʼbíguëʼë ga zoëʼ, en tëʼ Lëʼ: \p —Busöl-laʼ bönachi ni tsöjaca gapa dë yö́dzödoʼ, en gapa dë yúʼudoʼ idú gásibiʼilö para tsöjtíljagaquiëʼ gapa uluʼgáʼanëʼ, en bi ilahuëʼ, tuʼ naca lataj cáʼasö ga ni zóaruʼ. \p \v 13 Níʼirö Jesús rëʼ légaquiëʼ: \p —Guliʼguʼë libíʼiliʼ le ilahuëʼ. \p Tëʼ Lëʼ: \p —Gáyuʼsö yöta xtíladoʼ dë, en chópasöbaʼ böla dëbaʼ queë́tuʼ, o ¿naruʼ huayéajtsatuʼ tsöjö́ʼöutuʼ le ilágugaca bönachi zián ni? \p \v 14 Nacuʼë ca chi-un gáyuʼë bönniʼ ga naʼ. Níʼirö Jesús gudxëʼ yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ, rnnëʼ: \p —Guliʼgún ga ilaʼböʼë tu cöʼ huéajgaquiëʼ, ilaca ca chi-un huéajgaquiëʼ. \p \v 15 Caní gulunëʼ, ateʼ gulaʼböʼë yúguʼtëʼ. \v 16 Níʼirö gudélëʼë Jesús gayuʼ yöta xtila naʼ, en chópabaʼ böla naʼ, ateʼ guchisa lahuëʼ ruyúëʼ lúzxiba, en rëʼ Dios: “Xclenuʼ.” Níʼirö buzxuzxjëʼ léguequi, en bëʼë quégaquiëʼ bönniʼ usëda queëʼ para uluʼcuʼë lógaca bönachi naʼ. \v 17 Gulahuëʼ yúguʼtëʼ, en buluʼhuö́ljanëʼ. Gudödi naʼ buluʼtubëʼ yuguʼ bizxaj bugáʼana, ateʼ buluʼlíëʼ idú chinnu gaʼböra. \s1 Rnnëʼ Pedro Jesús náquiëʼ Cristo \r (Mt. 16:13-19; Mr. 8:27-29) \p \v 18 Tu dza tsanni niʼ zoëʼ quez Jesús, rulidzëʼ Dios, bilaʼdxinëʼ bönniʼ usëda queëʼ ga zoëʼ, ateʼ gunábinëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ: \p —¿Nuzxi taʼnná bönachi nacaʼ nedaʼ? \p \v 19 Buluʼbiʼë didzaʼ, taʼnnë́ʼ: \p —Taʼnná bal-la bönachi nacuʼ Juan, bönniʼ buquilëʼ bönachi nisa. Taʼnná iaʼbal-lëʼ nacuʼ Elías, ateʼ taʼnná iaʼbal-lëʼ nacuʼ tu bönniʼ bítsëʼë yuguʼ bönniʼ guluʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios dza niʼte, en nubanëʼ lu yöl-laʼ guti. \p \v 20 Níʼirö Jesús gunábinëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ: \p —Názxi libíʼiliʼ, ¿nuzxi rnnaliʼ nacaʼ? \p Bubiʼë didzaʼ Pedro, rnnëʼ: \p —Nacuʼ Cristo nasö́l-lëʼë Dios. \s1 Riguíxjöʼë Jesús ca siʼ ilútiëʼ Lëʼ \r (Mt. 16:20-28; Mr. 8:30–9:1) \p \v 21 Níʼirö Jesús gúdxidëʼë légaquiëʼ, en gunná béʼenëʼ légaquiëʼ cuntu nu ilë́ʼ Nu náquiëʼ Lëʼ. \v 22 Níʼirö rëʼ légaquiëʼ: \p —Run bayudxi quiʼi sacaʼa nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, zián le gaca quiaʼ. Uluʼcáʼanëʼ nedaʼ cáʼasö yuguʼ bönniʼ gula tuʼzéajniʼinëʼ, en yuguʼ bixúz unná bëʼ, en yuguʼ bönniʼ yudoʼ usedi. Ilútiëʼ nedaʼ, pero dza tsonna dza Dios usubanëʼ nedaʼ lu yöl-laʼ guti. \p \v 23 Gudxëʼ caʼ yúguʼtëʼ: \p —Channö rë́ʼënëʼ nu bönniʼ tëʼë nedaʼ, ral-laʼ uzóëʼ tsöláʼalö le dë queëʼ, en gáquiëʼ ca tu bönniʼ saʼyéajëʼ söjtë́ʼë lëʼe yaga cruz, ateʼ níʼirö gaca tëʼë nedaʼ. \v 24 Nútiʼtës bönniʼ ruíʼi ládxëʼë gun chiʼë yöl-laʼ naʼbán queëʼ, unítiëʼ le, pero channö unítiëʼ yöl-laʼ naʼbán queëʼ tuʼ dëʼë nedaʼ, bönniʼ ni gataʼ yöl-laʼ naʼbán idú queëʼ. \v 25 Bitiʼ bi uziʼë xibé tu bönniʼ channö utubëʼ queëʼ yúguʼtë le dë yödzölió ni, pero unítiëʼ tsaz yöl-laʼ naʼbán queëʼ. \v 26 Nu bönniʼ rutuíʼinëʼ nedaʼ, en rutuíʼinëʼ caʼ xtídzaʼa, lëscaʼ nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, utuíʼidaʼ bönniʼ naʼ cateʼ huödaʼ idinná bëʼa, dzágagaca nedaʼ yöl-laʼ zxön queëʼ Xuzaʼ, en yöl-laʼ zxön quégaquiëʼ gubáz láʼayi queëʼ Dios. \v 27 Le nácatë reaʼ libíʼiliʼ, nacuáʼ bal-lëʼ bönniʼ ni bitiʼ ilátiëʼ cateʼ ilaʼléʼerönëʼ dza idinná bëʼë Dios. \s1 Ridzáʼ ca rináʼ lahuëʼ Jesús \r (Mt. 17:1-8; Mr. 9:2-8) \p \v 28 Cateʼ bizáʼa xunuʼ gubidza gudödi bëʼë Jesús yuguʼ didzaʼ ni, níʼirö guchë́ʼë Pedro, en Juan, en Jacobo, ateʼ gurenëʼ tu lu guíʼadoʼ, ga naʼ bulidzëʼ Dios. \v 29 Tsanni niʼ ruíʼilenëʼ Dios didzaʼ, bidzáʼ ca rináʼ lahuëʼ, ateʼ böáca chiguíchidoʼos lariʼ nácuëʼ, en guyëpi yösa beníʼ. \v 30 Níʼirö buluʼluíʼi lógaquiëʼ chopëʼ bönniʼ ga zoëʼ Lëʼ tuíʼilenëʼ Lëʼ didzaʼ. Nácagaquiëʼ Moisés, en Elías. \v 31 Chopëʼ ni gulaʼyëpëʼ yösa beníʼ, ateʼ tuíʼilenëʼ Jesús didzaʼ ca siʼ uzë́ʼë yödzölió ni, gátiëʼ lu yödzö Jerusalén. \v 32 Sal-laʼ chirácadaʼ ilásiëʼ Pedro, en nupa nacuáʼlen lëʼ, bayudxi gulaʼnáʼasëʼ, ateʼ bilaʼléʼenëʼ yöl-laʼ beníʼ queëʼ Jesús, en chopëʼ naʼ nacuáʼlenëʼ Lëʼ. \v 33 Cateʼ buluʼzë́ʼë chopëʼ naʼ ga naʼ zoëʼ Jesús, níʼirö Pedro gudxëʼ Lëʼ: \p —Bönniʼ Usedi, dxiʼa naca zóaruʼ ni. Gúntsöcaʼtuʼ tsonna yuʼu lágaʼdoʼ, tu quiuʼ, iaʼtú queëʼ Moisés, en iaʼtú queëʼ Elías. \p Bitiʼ réquibeʼenëʼ Pedro bi naʼ rnnëʼ. \v 34 Tsanni niʼ ruʼë didzaʼ ni, laʼ gurö́ʼötë böaj le bugacu légaquiëʼ, ateʼ guládxinëʼ tuʼ nacuʼë lu böaj naʼ. \v 35 Níʼirö biyö́n chiʼi Nu ruíʼi didzaʼ lu böaj naʼ, rnna: \p —Bönniʼ ni náquiëʼ Zxíʼinaʼ. Nadxíʼidaʼ Lëʼ. Buliʼzë́ nágaliʼ didzaʼ guʼë. \p \v 36 Cateʼ budxi bëʼ didzaʼ chiʼi naʼ, tuzëʼ Jesús nagáʼanalenëʼ légaquiëʼ. Taʼcuáʼ dxíëʼ bönniʼ usëda queëʼ, ateʼ dza naʼ cuntu nu gulë́ʼ ca naca le bilaʼléʼenëʼ. \s1 Ruúnëʼ Jesús biʼi bönniʼ yuʼu böʼ xihuiʼ lëbiʼ \r (Mt. 17:14-21; Mr. 9:14-29) \p \v 37 Cateʼ zaʼ reníʼ iaʼtú dza buluʼhuötjëʼ Jesús, en bönniʼ naʼ dzágagaquiëʼ Lëʼ lu guíʼadoʼ naʼ, ateʼ bilaʼrúaj bönachi zián dutságagaca Jesús. \v 38 Níʼirö bëʼë zidzaj didzaʼ tu bönniʼ nútsëʼë ladaj bönachi zián naʼ. Bulidzëʼ Jesús, rnnëʼ: \p —Bönniʼ Usedi, rátaʼyuaʼ loʼ duyúʼ-biʼ biʼi bönniʼ quiaʼ tuʼ nácabiʼ biʼi laʼs dui quiaʼ. \v 39 Yuʼu böʼ xihuiʼ lëbiʼ le run ga ribö́dxiʼabiʼ, en ruxízidaʼ lëbiʼ. Run ga ribía bidxinaʼ zxönaʼ ruáʼabiʼ, en rurixi rutúludaʼ lëbiʼ, ateʼ catu caz rusán lëbiʼ. \v 40 Gútaʼyuaʼ lógaquiëʼ bönniʼ usëda quiuʼ uluʼbéajëʼ le, pero bitiʼ gulaʼzéquiʼnëʼ. \p \v 41 Bubiʼë didzaʼ Jesús, rnnëʼ: \p —Libiʼiliʼ, bitiʼ réajlëʼëliʼ, en nachixi ícjaliʼ. ¿Gácaʼxte ral-laʼ sóalenaʼ libíʼiliʼ, en guáʼ ilenaʼ queë́liʼ? Dijuáʼa-biʼ biʼi bönniʼ quiuʼ ni. \p \v 42 Cateʼ niʼ záʼabiʼ ribígaʼbiʼ ga naʼ zoëʼ Jesús, burixi butúludaʼ böʼ xihuiʼ naʼ lëbiʼ. Jesús gudil-lëʼ böʼ xihuiʼ naʼ, en bunëʼ-biʼ biʼi bönniʼ naʼ. Níʼirö buguʼë-biʼ lu nëʼë xúzibiʼ. \v 43 Buluʼbani yúguʼtë bönachi niʼ ca naca yöl-laʼ huáca zxön queëʼ Dios. \s1 Jesús ruʼë didzaʼ leyúbölö ca siʼ ilaʼzönëʼ Lëʼ \r (Mt. 17:22-23; Mr. 9:30-32) \p Tsanni niʼ tuʼbani yúguʼtë bönachi ca naca le zxön runëʼ Jesús, Lëʼ gudxëʼ yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ, \v 44 rnnëʼ: \p —Guliʼcúʼu icja nágaliʼ didzaʼ ni, tuʼ siʼ uluʼdödëʼ nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, lu náʼagaca bönachi. \p \v 45 Bitiʼ gulaʼyéajniʼinëʼ bönniʼ usëda queëʼ didzaʼ ni, tuʼ cabí ruíʼinëʼ Dios légaquiëʼ lataj ilaʼyéajniʼinëʼ, pero bitiʼ buluʼrúguinëʼ ilaʼnábinëʼ Jesús ca naca didzaʼ ni. \s1 Nu naca lo \r (Mt. 18:1-5; Mr. 9:33-37) \p \v 46 Níʼirö gulaʼsí lógaquiëʼ bönniʼ usëda queëʼ Jesús tuʼë didzaʼ. Taʼnábini luzáʼagaquiëʼ tuëʼ iaʼtúëʼ núzxilëʼ gáquiëʼ lo. \v 47 Réquibeʼenëʼ Jesús le taʼzáʼ ládxiʼgaquiëʼ, ateʼ gudélëʼë-biʼ tubiʼ bíʼidoʼ, en buzóëʼ-biʼ cuitëʼ. \v 48 Níʼirö rëʼ légaquiëʼ: \p —Nútiʼtës bönniʼ gunëʼ bal tu bíʼidoʼ caní tuʼ néquibiʼ quiaʼ nedaʼ, nedaʼ caz gunëʼ bal, ateʼ nu bönniʼ gunëʼ nedaʼ bal, gunëʼ caʼ bal Xuzaʼ nasö́l-lëʼë nedaʼ. Que lë ni naʼ bönniʼ nútsëʼë ládjaliʼ nácarëʼ nöxaj ladxiʼ, bönniʼ ni náquiëʼ lo. \s1 Nu bitiʼ ridáʼbagaʼ rëʼu, rácalen rëʼu \r (Mr. 9:38-40) \p \v 49 Níʼirö Juan bulidzëʼ Jesús, rnnëʼ: \p —Bönniʼ Usedi, biléʼetuʼ-nëʼ tu bönniʼ rugunëʼ dxin Loʼ rubéajëʼ böʼ xihuiʼ, ateʼ gunná béʼetuʼ-nëʼ tuʼ cabí dëʼë rëʼu. \p \v 50 Jesús rëʼ lëʼ: \p —Bitiʼ inná béʼeliʼ-nëʼ, tuʼ rácalen rëʼu nu bitiʼ ridáʼbagaʼ rëʼu. \s1 Jesús ridil-lëʼ Jacobo, en Juan \p \v 51 Cateʼ chizáʼ gal-laʼ dza ral-laʼ gátiëʼ Jesús, en huëpëʼ yehuaʼ yubá, benëʼ bayudxi tsejëʼ Jerusalén. \v 52 Gusö́l-lëʼë yuguʼ bönniʼ gubáz queëʼ ilaʼnö́ruëʼ ca Lëʼ, ateʼ yöjáquiëʼ tu yö́dzödoʼ quégaca bönachi Samaria para tsöjpáʼagaquiëʼ ga ugáʼanëʼ Jesús tu yëla. \v 53 Yuguʼ bönniʼ yödzö naʼ bitiʼ gulunëʼ Jesús bal tuʼ chinaca queëʼ saʼyéajëʼ Jerusalén. \v 54 Cateʼ Jacobo, en Juan, bönniʼ usëda queëʼ Jesús, bilaʼléʼenëʼ lë ni, tëʼ Lëʼ: \p —Xan, ¿naruʼ inábatsöcaʼtuʼ huötaj guíʼ le zaʼ yehuaʼ yubá, en usuniti légaquiëʼ, guntuʼ ca naʼ benëʼ Elías? \p \v 55 Buécjëʼ Jesús, en gudil-lëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ: \p —Bitiʼ nö́ziliʼ bizxi böʼ dzágui libíʼiliʼ. \v 56 Bidaʼ ni nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, calëga para usunítiaʼ yöl-laʼ naʼbán quégaca bönachi, pero bidaʼ dusöláʼ bönachi. \p Níʼirö yöjáquiëʼ yödzö yúbölö. \s1 Nupa të́ʼëni tsöjácalen Jesús \r (Mt. 8:19-22) \p \v 57 Tsanni niʼ yúʼugaquiëʼ nöza Jesús, en yuguʼ bönniʼ dáʼgaquiëʼ Lëʼ, bidxinëʼ tu bönniʼ yödzö Jerusalén, en rëʼ Jesús: \p —Xan, rë́ʼëndaʼ sáʼlenaʼ Liʼ gátiʼtës ga tsejuʼ. \p \v 58 Jesús rëʼ lëʼ: \p —Yúguʼ bözaʼ, nacuáʼ zxan bulóaj quégacabaʼ, ateʼ biguínnidoʼ, dxíagaca xcáʼagacabaʼ, pero nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, bitiʼ dë quiaʼ ga gátaʼa uzíʼ ládxaʼa. \p \v 59 Níʼirö Jesús gudxëʼ tu bönniʼ yúbölö, rnnëʼ: \p —Gudáʼ nedaʼ. \p Bönniʼ ni gudxëʼ Lëʼ: \p —Xan, benna nedaʼ lataj huöjaʼ lidxaʼ ga idxinrö dza chibucáchaʼa-nëʼ xuzaʼ. \p \v 60 Jesús gudxëʼ lëʼ: \p —Bëʼ lataj bönniʼ chizóa ilátiëʼ uluʼcáchëʼë nupa chinati quégaquiëʼ, pero liʼ, guyéaj, yöjén libán ca inná bëʼë Dios. \p \v 61 Níʼirö bidxinëʼ iaʼtúëʼ caʼ, en rëʼ Jesús: \p —Xan, rë́ʼëndaʼ sáʼlenaʼ Liʼ, pero benna nedaʼ lataj tsejaʼ tsöjzégacadaʼ-nëʼ didzaʼ diʼa dza quiaʼ. \p \v 62 Jesús gudxëʼ lëʼ: \p —Nútiʼtës bönniʼ ruíʼi ládxëʼë le raca yödzölió náquiëʼ ca tu bönniʼ rugáʼanëʼ-baʼ bëdxi, en ruyúëʼ zacaʼ cúdzuʼlëʼ. Nu run caní bitiʼ naca lesacaʼ tsaza ga rinná bëʼë Dios. \c 10 \s1 Risö́l-lëʼë Jesús tsónnalalaj yuʼ chiëʼ bönniʼ tsöjéngaquiëʼ libán \p \v 1 Gudödi gulaca yuguʼ lë ni, gurö́ëʼ Xanruʼ iaʼtsónnalalaj yuʼ chiëʼ bönniʼ usëda queëʼ, ateʼ gusö́l-lëʼë légaquiëʼ chopa huéajgaquiëʼ para ilaʼnö́ruëʼ ca Lëʼ, en tsöjáquiëʼ yúguʼtë yödzö, en yö́dzödoʼ gapa chizóa tödëʼ Lëʼ. \v 2 Gudxëʼ légaquiëʼ: \p —Le nácatë, dëdaʼ dxin quiaʼ, le naca ca tu laʼ yëla zxön ga nu tsöjlapaʼ, pero nabábasö huen dxin quiaʼ nacuáʼ. Que lë ni naʼ, guliʼgátaʼyu lahuëʼ Dios, náquiëʼ Xan laʼ yëla naʼ, isö́l-lëʼë yuguʼ huen dxin ga naca laʼ yëla queëʼ. \v 3 Guliʼtséaj naʼa. Buliʼyútsöcaʼ, nedaʼ risö́l-laʼa libíʼiliʼ, nácaliʼ ca yuguʼ böʼcuʼ zxilaʼ söjácabaʼ ládjagacabaʼ böʼcuʼ guíʼa síniaʼ. \v 4 Bitiʼ guáʼaliʼ yöxaj dumí, en calëga buzudi yöta, en bitiʼ guáʼaliʼ iaʼtú cöʼ xiráchuliʼ, en bitiʼ tseliʼ para güíʼilenliʼ bönachi didzaʼ gapa naca laʼ nöza. \v 5 Gátiʼtës yuʼu ga tsúʼuliʼ, innaliʼ: “Le ribequi dxi ladxiʼ gaca quégaca bönachi nacuáʼ yuʼu ni.” \v 6 Channö zoa niʼ nu bönniʼ siʼë yöl-laʼ ribequi dxi ladxiʼ, ugáʼanalen lëʼ le ribequi dxi ladxiʼ naʼ inábaliʼ, pero channö cabí zoa niʼ nu bönniʼ caní, ugáʼanalen libíʼiliʼ le ribequi dxi ladxiʼ naʼ inábaliʼ. \v 7 Guliʼgáʼana yuʼu ga naʼ tsúʼuliʼ, en guliʼguíʼaj guliʼgagu bi ilunnëʼ queë́liʼ, tuʼ udzöli quézinëʼ bönniʼ huen dxin le gahuëʼ. Bitiʼ tö́diliʼ yuʼu yuʼu. \v 8 Gátiʼtës yödzö ga tsúʼuliʼ, ateʼ ilún libíʼiliʼ bal, guliʼgagu le uluʼcuʼë loliʼ. \v 9 Buliʼún nupa teʼe nacuáʼ yödzö naʼ, en guliʼguíë léguequi: “Chibidxín le rinná bëʼë Dios ga zóaliʼ.” \v 10 Gátiʼtës yödzö ga tsúʼuliʼ, channö cabí ilún libíʼiliʼ bal, guliʼrúaj, tsöjsóaliʼ laʼ nöza que yödzö naʼ, en innaliʼ: \v 11 “Bëchtö que ládzaliʼ le daʼ lëʼe lábatuʼ ruquínnajtuʼ, le ruluíʼi nabágaʼliʼ xíguiaʼ, pero ral-laʼ inö́ziliʼ lë ni, chibidxín le rinná bëʼë Dios ga zóaliʼ.” \v 12 Nedaʼ reaʼ libíʼiliʼ, cateʼ idxín dza ichúguiëʼ Dios quégaca bönachi, ilaʼguíʼi ilaʼzacaʼrö bönachi yödzö niʼ ca ilaʼguíʼi ilaʼzacaʼ bönachi yödzö Sodoma, nupa niʼ busunítiëʼ Dios. \s1 Le gaca quégaca nupa bitiʼ uluʼbíʼi ládxiʼgaca \r (Mt. 11:20-24) \p \v 13 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Bicaʼ bayechiʼ libíʼiliʼ, bönachi yödzö Corazín. Bicaʼ bayechiʼ libíʼiliʼ, bönachi yödzö Betsaida. Laʼtuʼ gulaca lu yödzö Tiro, en lu yödzö Sidón yuguʼ yöl-laʼ huáca rubani ca yuguʼ le benaʼ ga zóaliʼ, dza niʼte uluʼbíʼi ládxiʼgaquiëʼ bönniʼ niʼ, ateʼ ilácuëʼ lariʼ cáʼasö, en ilaʼguʼë dö ícjagaquiëʼ, le uluíʼigaca chibuluʼbíʼi ládxiʼgaquiëʼ. \v 14 Que lë ni naʼ, cateʼ idxín dza ichúguiëʼ Dios quégaca bönachi, quíʼi sácaʼröliʼ ca ilaʼguíʼi ilaʼzáquiëʼ bönniʼ yödz Tiro, en yödz Sidón. \v 15 Libíʼiliʼ, bönachi Capernaum. Réquiliʼ tsázaliʼ yehuaʼ yubá. Huö́tjaliʼ tsöjtsázaliʼ lataj chul-la quégaca nupa nátigaca. \p \v 16 Níʼirö Jesús gudxëʼ yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ, rnnëʼ: \p —Nu ruzë́ nagui libíʼiliʼ, ruzë́ nagui caʼ nedaʼ, ateʼ nu rucáʼana libíʼiliʼ cáʼasö, rucáʼana caʼ nedaʼ cáʼasö, en nu rucáʼana nedaʼ cáʼasö, rucáʼana caʼ cáʼasö Xuzaʼ, nasö́l-lëʼë nedaʼ. \s1 Bönniʼ yöjéngaquiëʼ libán tuʼdxinëʼ ga zoëʼ Jesús \p \v 17 Cateʼ tsónnalalaj yuʼ chiëʼ bönniʼ naʼ gusö́l-lëʼë Jesús buluʼdxinëʼ ga zoëʼ Lëʼ, bönniʼ naʼ yöjéngaquiëʼ libán, taʼnnë́ʼ: \p —Xan, tun böʼ xihuiʼ ca rnnatuʼ cateʼ ruguntuʼ dxin Loʼ. \p \v 18 Jesús gudxëʼ légaquiëʼ: \p —Nedaʼ biléʼedaʼ Satanás tuʼ xihuiʼ, gubixi zxan lúzxiba ca run yösa, le riyaza luyú. \v 19 Buliʼyútsöcaʼ, nedaʼ nudödaʼ lu náʼaliʼ yöl-laʼ unná bëʼ para gaca sö́ngacaliʼ-baʼ bëla síniaʼ, en xöjnö́ʼ, en bitiʼ bi gaca queë́liʼ, ateʼ ucúl-laliʼ yöl-laʼ unná bëʼ que tuʼ xihuiʼ, nu bitiʼ riléʼe rëʼu dxiʼa. \v 20 Naʼa, buliʼdzeja, calë́gasö tuʼ tun böʼ xihuiʼ ca rnnaliʼ, pero tuʼ nuzúajgaca laliʼ lu guichi niʼ yehuaʼ yubá. \s1 Rudzéjanëʼ Jesús \r (Mt. 11:25-27; 13:16-17) \p \v 21 Laʼ níʼisö rudzéjanëʼ Jesús, dzáguiëʼ Dios Böʼ Láʼayi Lëʼ, rnnëʼ: \p —Riguʼa Liʼ yöl-laʼ ba, Xuzaʼ, nacuʼ Xani yehuaʼ yubá, en Xani luyú ni, tuʼ bucáchuʼu yuguʼ lë ni lógaquiëʼ bönniʼ táquiëʼ yenniʼ, en bönniʼ taʼyéajniʼinëʼ, pero buluíʼiguequinuʼ-biʼ bíʼidoʼ ca naca. ¡Caʼ gaca, Xuzaʼ, tuʼ caní guyaza ládxuʼu! \p \v 22 Níʼirö gunnë́ʼ: \p —Yúguʼtë budödëʼ Xuzaʼ lu naʼa. Cuntu nu bönniʼ nö́zinëʼ Nu náquiëʼ Zxíʼinëʼ Dios, pero tuzëʼ Dios Xuz nö́zinëʼ, ateʼ cuntu nu nözi Nu náquiëʼ Dios Xuz, pero tuzëʼ Zxíʼinëʼ nö́zinëʼ, ateʼ inö́zigaca caʼ nupa naʼ Zxíʼinëʼ rë́ʼënëʼ uluíʼinëʼ léguequi Xuzëʼ. \p \v 23 Níʼirö Jesús buyúëʼ yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ, en rëʼ légaquiëʼ: \p —Bicaʼ bágaca nupa taʼléʼe le riléʼeliʼ libíʼiliʼ, \v 24 tuʼ reaʼ libíʼiliʼ: Zián bönniʼ guluʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, encaʼ bönniʼ gulaʼnná bëʼë, gulë́ʼënnëʼ ilaʼléʼenëʼ le riléʼeliʼ, pero bitiʼ bilaʼléʼenëʼ le. Gulë́ʼënnëʼ ilaʼyönnëʼ le riyö́niliʼ, pero bitiʼ bilaʼyönnëʼ le. \s1 Tu bönniʼ Samaria, bönniʼ tsahuiʼ \p \v 25 Níʼirö guyasëʼ tu bönniʼ yudoʼ usedi, en para siʼ bëʼë Jesús, gunábinëʼ Lëʼ, rnnëʼ: \p —Bönniʼ Usedi, ¿bizxi ral-laʼ gunaʼ para idéliʼdaʼ yöl-laʼ naʼbán idú? \p \v 26 Jesús rëʼ lëʼ: \p —¿Bizxi caz nazúaj lu guichi lu xibá queëʼ Moisés? ¿Nacxi rusacaʼ quiuʼ lë naʼ rulabuʼ? \p \v 27 Bubiʼë didzaʼ bönniʼ naʼ, rnnëʼ: \p —Caní rnna: “Idxíʼinuʼ Xanuʼ Dios idú ládxuʼu, en len idú icja ládxiʼdoʼo, en len idú yöl-laʼ run quiuʼ, en len idú yöl-laʼ réajniʼi quiuʼ, ateʼ idxíʼinuʼ bönniʼ luzóʼo ca nadxíʼi cuinuʼ.” \p \v 28 Jesús rëʼ lëʼ: \p —Dxíʼadoʼ bubiʼu didzaʼ. Ben caní, ateʼ gataʼ quiuʼ yöl-laʼ naʼbán naʼ. \p \v 29 Tuʼ gúʼunnëʼ bönniʼ naʼ ubéaj dxiʼa cuinëʼ, rëʼ Jesús: \p —¿Nuzxi naʼ bönniʼ luzáʼa? \p \v 30 Bubiʼë didzaʼ Jesús, rëʼ lëʼ: \p —Buzë́ʼë tu bönniʼ Jerusalén, rudínniëʼ, saʼyéajëʼ yödzö Jericó. Laʼ nöza niʼ gulaʼzönëʼ gubán lëʼ. Gulaʼgúëʼ lariʼ nácuëʼ, en gulunëʼ lëʼ huëʼ. Níʼirö buluʼzë́ʼë niʼ, en nucáʼanagaquiëʼ lëʼ, chirati cazëʼ. \v 31 Níʼirö gudödëʼ tu bixúz laʼ nöza niʼ. Cateʼ biléʼenëʼ bönniʼ huëʼ naʼ, tsöláʼalö gudödëʼ. \v 32 Gudödëʼ caʼ niʼ tu bönniʼ nababëʼ zxíʼini xiʼsóëʼ Leví, yuguʼ bönniʼ naʼ tunëʼ dxin que yudoʼ. Cateʼ biléʼenëʼ lëʼ, tsöláʼalö caʼ gudödëʼ. \v 33 Lëscaʼ yuʼë tu bönniʼ Samaria nöza naʼ, ateʼ bidxinëʼ galaʼ ga dëʼ bönniʼ huëʼ naʼ. Cateʼ biléʼenëʼ lëʼ, buéchiʼ ládxëʼë lëʼ. \v 34 Gubíguiʼë ga naʼ dëʼ, ateʼ guluʼë le za, en xisi uva nál-la lu huëʼ queëʼ, ateʼ buchö́linëʼ le lariʼ. Níʼirö budxíëʼ lëʼ cúdzuʼbaʼ böaʼ queëʼ, en buʼë lëʼ yuʼu ga taʼdxinëʼ bönniʼ yúʼugaquiëʼ nöza, ateʼ niʼ gudapa chiʼë lëʼ. \v 35 Cateʼ zaʼ reníʼ iaʼtú dza, en chizóa uzë́ʼë bönniʼ Samaria naʼ, guléajëʼ lázxjaruʼ que chopa dza, le bucáʼanëʼ lu nëʼë bönniʼ xan yuʼu naʼ, en rëʼ lëʼ: “Gudapa chiʼë bönniʼ ni, en channö utö́uʼ iaʼlatiʼ dumí, ubiʼa nedaʼ quiuʼ cateʼ huödaʼ.” \v 36 Naʼa, ¿nacxi runi liʼ? ¿Núzxilëʼ bönniʼ yonna ni gúquiëʼ bönniʼ luzë́ʼë bönniʼ naʼ guluʼë döʼ bönniʼ gubán queëʼ? \p \v 37 Bubiʼë didzaʼ bönniʼ yudoʼ usedi naʼ, rëʼ Jesús: \p —Bönniʼ naʼ buéchiʼ ládxëʼë lëʼ. \p Níʼirö Jesús gudxëʼ lëʼ: \p —Guyéaj naʼa, yöjén caʼ liʼ. \s1 Le benëʼ Jesús lídxigacanu Marta, en María \p \v 38 Níʼirö buʼë nöza Jesús, ateʼ bidxinëʼ tu yö́dzödoʼ ga niʼ tu nigula lënu Marta guchë́ʼënu Lëʼ lídxinu. \v 39 Marta ni zóanu nigula zxílanu lënu María, ateʼ María naʼ gurö́ʼötënu ga naca xiniʼë Jesús, en ruzë́ náganu xtídzëʼë. \v 40 Marta naʼ bubi buguíʼinu, zián dxin runnu, ateʼ gubígaʼnu ga naʼ zoëʼ Jesús, en rënu Lëʼ: \p —Xan, ¿naruʼ cabí ruíʼi ládxiʼtsoʼ nedaʼ tuʼ nucáʼanabiʼ biʼi zxilaʼ ni nedaʼ, ateʼ tuzaʼ runaʼ dxin? Gudxi-biʼ gácalenbiʼ nedaʼ. \p \v 41 Bubiʼë didzaʼ Jesús, rëʼë-nu: \p —Marta, Marta, ruúbi ruguíʼideʼenuʼ, en zián le ruíʼi ládxuʼu runuʼ. \v 42 Tuz le run bayudxi nu gun, ateʼ María ni guröbiʼ lë naʼ nácatërö dxiʼa, ateʼ lë naʼ guröbiʼ bitiʼ udúa queë́biʼ. \c 11 \s1 Ca ral-laʼ ulídzaruʼ-nëʼ Dios \r (Mt. 6:9-15; 7:7-11) \p \v 1 Tu dza niʼ Jesús rulidzëʼ Dios. Cateʼ budxi bë́ʼlenëʼ Dios didzaʼ, tuëʼ bönniʼ usëda queëʼ rëʼ Lëʼ, rnnëʼ: \p —Xan, busedi netuʼ ulídzatuʼ-nëʼ Dios güíʼilentuʼ-nëʼ didzaʼ, ca benëʼ Juan, busédinëʼ bönniʼ dáʼgaquiëʼ lëʼ. \p \v 2 Níʼirö Jesús rëʼ légaquiëʼ: \p —Cateʼ ulídzaliʼ-nëʼ Dios güíʼilenliʼ-nëʼ didzaʼ, guliʼná: \q1 Xuztuʼ, zuʼ yehuaʼ yubá, gáʼana zxön Loʼ. \q1 Gudá inná bëʼu. \q1 Gaca ca raza ládxuʼu Liʼ luyú ni, ca naʼ raca yehuaʼ yubá. \q1 \v 3 Benna le gágutuʼ naʼa dza. \q1 \v 4 Buniti lo netuʼ dul-laʼ nabágaʼtuʼ \q1 ca netuʼ caʼ runiti lotuʼ nupa tuaʼ döʼ queë́tuʼ. \q1 Bitiʼ guʼu lataj siʼ bëʼ tuʼ xihuiʼ netuʼ, \q1 pero busölá netuʼ lu naʼ nu ruáʼ döʼ. \p \v 5 Jesús rëʼ caʼ légaquiëʼ: \p —Channö zoëʼ nu bönniʼ ládjaliʼ, en zoëʼ böchiʼ luzë́ʼë, en channö huidëʼ ga naʼ zoëʼ guluhuëla, ateʼ ulidzëʼ lëʼ, innë́ʼ: “Bö́chaʼa, benna quiaʼ tsonna yöta xtila \v 6 tuʼ siʼ bidxinëʼ quiaʼ böchiʼ luzáʼa, zëʼë ziʼtuʼ, pero bitiʼ bi dë le guʼa-nëʼ gahuëʼ.” \v 7 ¿Naruʼ ubiʼë didzaʼ caní bönniʼ naʼ zoëʼ yuʼu, guíëʼ lëʼ: “Bitiʼ utsóʼo nedaʼ tuʼ chinayayaj yuʼu, en chidë́lengacabiʼ biʼi quiaʼ nedaʼ, ateʼ bitiʼ gaca chasaʼ bi gunnaʼ quiuʼ”? \v 8 Nedaʼ reaʼ libíʼiliʼ: Sal-laʼ bitiʼ chasëʼ bi unödzjëʼ queëʼ tuʼ náquiëʼ böchiʼ luzë́ʼë, pero chasëʼ, en unödzjëʼ queëʼ idutë le riquinnëʼ para cabirö upízxjanëʼ lëʼ. \v 9 Que lë ni naʼ reaʼ libíʼiliʼ: Guliʼnaba, ateʼ Dios gunnëʼ queë́liʼ. Guliʼquilaj, ateʼ idzöli queë́liʼ. Buliʼlidza raʼ yuʼu, ateʼ tsalaj queë́liʼ. \v 10 Nu rinaba, rizíʼ que, ateʼ nu riguilaj, ridzöli que, ateʼ nu rulidza raʼ yuʼu, ralaj que. \p \v 11 ’Channö zoëʼ nu bönniʼ ládjaliʼ, en náquiëʼ xuz, ateʼ channö zxíʼinëʼ inábibiʼ lëʼ yöta xtila, ¿naruʼ unö́dzjatsëʼ queë́biʼ guiö́j? Channö inábibiʼ lëʼ tubaʼ böla, ¿naruʼ unö́dzjatsëʼ queë́biʼ bëla? \v 12 Channö inábibiʼ lëʼ dxita que böra, ¿naruʼ unö́dzjatsëʼ queë́biʼ xöjnö́ʼ? \v 13 Caní naca, nácaliʼ libíʼiliʼ huiáʼ döʼ, pero nö́ziliʼ unö́dzjaliʼ quégacabiʼ zxíʼiniliʼ le naca dxiʼa. Nácatërö löza Xúziliʼ zoëʼ yehuaʼ yubá gunnëʼ queë́liʼ Dios Böʼ Láʼayi, núlöliʼ inábiliʼ Lëʼ. \s1 Taʼnnë́ʼ runëʼ dxin Jesús len yöl-laʼ huáca que tuʼ xihuiʼ \r (Mt. 12:22-30; Mr. 3:19-27) \p \v 14 Tu dza bubéajëʼ Jesús böʼ xihuiʼ yuʼu tu bönniʼ, le run ga bitiʼ raca innë́ʼ. Cateʼ burúaj böʼ xihuiʼ naʼ, bëʼë didzaʼ bönniʼ naʼ bitiʼ guca innë́ʼ, ateʼ buluʼbani bönachi nacuáʼ niʼ. \v 15 Bal-la bönachi nacuáʼ niʼ taʼnná: \p —Len yöl-laʼ huáca que tuʼ xihuiʼ Beelzebú, xángaca böʼ xihuiʼ, rubéajëʼ yuguʼ böʼ xihuiʼ naʼ. \p \v 16 Iaʼbal-la bönachi naʼ gulë́ʼëni ilaʼzíʼ bëʼ Jesús, ateʼ gulaʼnabi Lëʼ gunëʼ tu le gaca bëʼ le zaʼ yehuaʼ yubá. \v 17 Réquibeʼenëʼ Jesús le taʼzáʼ ládxiʼgaquiëʼ, ateʼ rëʼ légaquiëʼ: \p —Gátiʼtës ga taʼnná beʼe bönachi luzë́ʼeguequi, channö ilaʼrúaj choplö laʼ léguequisö bönachi naʼ, ilaʼniti. Channö ilaʼrúaj choplö bönachi nacuáʼ tu yuʼu, údxi quéguequi. \v 18 Lëscaʼ caní raca que Satanás, tuʼ xihuiʼ, nazíʼi le caʼ Beelzebú. Channö ilaʼrúaj choplö nupa dáʼgaca le, ¿nacxi gaca idíaʼ yöl-laʼ unná bëʼ que? ¿Rnnátsaliʼ naʼa: Len yöl-laʼ huáca que Beelzebú rubéajaʼ yuguʼ böʼ xihuiʼ? \v 19 Channö nedaʼ, len yöl-laʼ huáca que Beelzebú rubéajaʼ yuguʼ böʼ xihuiʼ, ¿nuzxi runna quégaca nupa dáʼgaca libíʼiliʼ yöl-laʼ huáca tuʼbéaj yuguʼ böʼ xihuiʼ? Que lë ni naʼ, le tun nupa ni naca bëʼ nachíxiliʼ. \v 20 Channö nedaʼ, len yöl-laʼ huáca queëʼ Dios rubéajgacaʼ böʼ xihuiʼ, le nácatë chibidxín le rinná bëʼë Dios ga zóaliʼ. \p \v 21 ’Cateʼ tu bönniʼ nál-la dë lu nëʼë le rudíʼinëʼ, en rapa chiʼë lidxëʼ, naca chiʼi dërö le dë queëʼ. \v 22 Naʼa, channö zëʼë iaʼtúëʼ bönniʼ nál-latërëʼ ca lëʼ, en ucul-lëʼ lëʼ, níʼirö cuëʼ yúguʼtë le rudíʼinëʼ, lë naʼ ruzxöni ládxëʼë, ateʼ quísiëʼ le dë queëʼ bönniʼ naʼ. \p \v 23 ’Nu bitiʼ rácalen nedaʼ, ridáʼbagaʼ nedaʼ. Nu bitiʼ rutúbilen nedaʼ, rusilasi nu naʼ. \s1 Ca naca que böʼ xihuiʼ rudxín xilataj \r (Mt. 12:43-45) \p \v 24 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Cateʼ rirúaj böʼ xihuiʼ lu bönniʼ, ridá gapa nabídx, riguilaj ga uzíʼ ladxiʼ. Channö cabí idzöli que, inná: “Huöjaʼ xilatjaʼ ga niʼ birúajaʼ.” \v 25 Cateʼ rudxín niʼ, röjxacaʼ bönniʼ naʼ, náquiëʼ ca tu yuʼu chinulúa, en chinabáʼa para nu tsöjsóa niʼ. \v 26 Níʼirö reaj, en röjxíʼ iaʼgadxi böʼ xihuiʼ, nácagacatërö xihuiʼ ca le, ateʼ taʼyúʼu bönniʼ naʼ. Naʼa, le raca queëʼ bönniʼ naʼ nayáliʼtërö ca le guca queëʼ zíʼalö. \s1 Le naca bicaʼ ba le naca idú \p \v 27 Tsanni niʼ ruʼë Jesús didzaʼ ni, tu nigula nútsaʼnu ladaj bönachi zián naʼ bë́ʼënu zidzaj didzaʼ, rnnanu: \p —Bicaʼ ba nigula naʼ biáʼanu Liʼ lë́ʼënu, en bicaʼ ba caʼ luchúʼunu ga naʼ gúdxuʼu. \p \v 28 Bubiʼë didzaʼ Jesús, gunnë́ʼ: \p —Nácagacatërö bicaʼ ba nupa taʼyöni xtídzëʼë Dios, en tun ca rnna. \s1 Taʼnábinëʼ Jesús gunëʼ le gaca bëʼ nuzxi náquiëʼ \r (Mt. 12:38-42; Mr. 8:12) \p \v 29 Tsanni niʼ taʼbigaʼ bönachi zián ga zoëʼ Jesús, gusí lahuëʼ ruʼë didzaʼ, rnnëʼ: \p —Taʼnába bönachi tuáʼ döʼ ni gunaʼ le gaca bëʼ ga zaʼ yöl-laʼ huáca quiaʼ, pero bitiʼ bi le gaca bëʼ ilaʼléʼenëʼ. Tuz le gaca bëʼ ca naʼ guca queëʼ Jonás ilaʼléʼenëʼ. \v 30 Ca naʼ guca queëʼ Jonás, gúquiëʼ tu le naca bëʼ lógaca bönachi yödzö Nínive, lëscaʼ caní gaca quiaʼ nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, gacaʼ tu le gaca bëʼ lógaca bönachi dza ni zóaruʼ naʼa. \v 31 Cateʼ idxín dza ichúguiëʼ Dios quégaca bönachi ilaʼguíʼi ilaʼzacaʼ, en uchiʼa usörö́ëʼ bönachi dza ni zóaruʼ naʼa, Dios uchisëʼ-nu nigula gunná béʼenu bönachi dza niʼte luyú niʼ dë tsöláʼa ga ridödi gubidza beoʼ ziaga, ateʼ le bennu uluíʼi nabágaʼgaca bönachi ni xíguiaʼ, tuʼ bídanu lënu, birúajnu ga naca ziʼtuʼ para uduzë́ náganu didzaʼ réajniʼi bëʼë Salomón, bönniʼ gunná béʼenëʼ bönachi Israel, pero naʼa, zoaʼ nedaʼ ni, en nayë́pisëtëraʼ ca Salomón naʼ. \v 32 Lëscaʼ caní, Dios uchisëʼ bönniʼ gulaʼcuʼë yödzö Nínive cateʼ idxín dza ichugu bëʼë quégaca bönachi, en uchiʼa usörö́ëʼ bönachi dza ni zóaruʼ naʼa, ateʼ le gulunëʼ uluíʼi nabágaʼgaca bönachi ni xíguiaʼ, tuʼ buluʼbíʼi ládxiʼgaquiëʼ bönniʼ Nínive cateʼ bilaʼyönnëʼ libán benëʼ Jonás, ateʼ naʼa zoaʼ nedaʼ ni, en nayë́pisëtëraʼ ca Jonás naʼ. \s1 Le rigúʼu beníʼ lu icja ládxiʼdoʼoruʼ \r (Mt. 5:15; 6:22-23) \p \v 33 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Cateʼ nu ruquelaʼ guíʼ, bitiʼ rigúʼu le ga nagachiʼ, en bitiʼ rudusiʼ le guíʼina, pero ruzóa le xitsáʼ ga lináʼ, para uzeníʼ quégaca nupa taʼyúʼu yuʼu naʼ. \v 34 Guiö́j loruʼ naca ca tu le rigúʼu beníʼ lu icja ládxiʼdoʼoruʼ. Channö guiö́j loʼ naca dxiʼa, idúteoʼ yudzu le naca beníʼ, pero channö naca xihuiʼ guiö́j loʼ, idúteoʼ yudzu le naca chul-la. \v 35 Ben chiʼi cuinuʼ naʼa, para cabí huöáca chul-la lë naʼ rigúʼu beníʼ lu icja ládxiʼdoʼo. \v 36 Caní naca, channö idúteoʼ nalísinuʼ le naca beníʼ, en bitiʼ bi zóalen liʼ le chul-la, yúguʼtë iléʼenuʼ dxiʼa ca raca cateʼ ruzeníʼ quiuʼ guíʼ. \s1 Jesús ruzéguiʼë yuguʼ bönniʼ yudoʼ didzaʼ \r (Mt. 23:1-36; Mr. 12:38-40; Lc. 20:45-47) \p \v 37 Cateʼ budxi bëʼë didzaʼ ni Jesús, tu bönniʼ yudoʼ fariseo bulidzëʼ Lëʼ para tsöjtágulenëʼ lëʼ. Cateʼ guyáziëʼ Jesús lidxëʼ bönniʼ yudoʼ naʼ, guröʼë rahuëʼ. \v 38 Cateʼ bönniʼ yudoʼ fariseo naʼ biléʼenëʼ Lëʼ, bubáninëʼ tuʼ cabí gudibi nëʼë Jesús cateʼ siʼ gahuëʼ. \v 39 Xanruʼ rëʼ lëʼ: \p —Libiʼiliʼ, bönniʼ yudoʼ fariseo, riguibi cuinliʼ ca riguíbiliʼ láhuilögaca le rë́ʼaji ráhuiliʼ, pero lu icja ládxiʼdoʼoliʼ ruhuídiʼliʼ, en rizáʼ ládxiʼliʼ le ruáʼ döʼ. \v 40 Libíʼiliʼ, bönniʼ bitiʼ réajniʼiliʼ. ¿Naruʼ cabí nö́ziliʼ, Nu ben le zoa láhuisö ben caʼ le yuʼu lë́ʼelö? \v 41 Naʼa, guliʼgún gun le dë queë́liʼ, ateʼ níʼirö huöáca dxiʼa yúguʼtë le dë queë́liʼ. \p \v 42 ’Bicaʼ bayechiʼ libíʼiliʼ, bönniʼ yudoʼ fariseo. Riguízxjaliʼ que yudoʼ tu cöʼ huéaj tuʼ chi cöʼ le rizíʼiliʼ que xöhuéaj, en que guixiʼ ruda, en quégaca guixiʼ cuandoʼ, pero rudö́disiliʼ le naca tsahuiʼ, en yöl-laʼ nadxíʼi queë́liʼ Dios. Yuguʼ lë ni run bayudxi gunliʼ, en bitiʼ ucáʼanaliʼ iaʼzicaʼ lë naʼ runliʼ. \p \v 43 ’Bicaʼ bayechiʼ libíʼiliʼ, bönniʼ yudoʼ fariseo. Rë́ʼëniliʼ cö́ʼöliʼ gapa naca lo lu yuʼu ga rudúbiliʼ rusë́daliʼ queëʼ Dios, en rë́ʼëniliʼ uluʼlidza bönachi libíʼiliʼ ba zxön gapa naca láhuilöguequi bönachi. \p \v 44 ’Bicaʼ bayechiʼ libíʼiliʼ, bönniʼ yudoʼ usedi, encaʼ libíʼiliʼ, bönniʼ yudoʼ fariseo, bönniʼ ruluíʼisö tsahuiʼ cuinliʼ, tuʼ nácaliʼ ca nácagaca yeru ba quégaca nupa nátigaca le cabí naláʼgaca, ateʼ taʼdá bönachi láhuigaca yeru ba naʼ, en bitiʼ téquibeʼe. \p \v 45 Níʼirö bubiʼë didzaʼ tu bönniʼ yudoʼ usedi raquiëʼ xibá queëʼ Moisés. Rëʼ Jesús: \p —Bönniʼ Usedi, cateʼ rnnoʼ caní, netuʼ caʼ runuʼ ziʼ. \p \v 46 Jesús rëʼ lëʼ: \p —Bicaʼ bayechiʼ caʼ libíʼiliʼ, bönniʼ yudoʼ usedi rácaliʼ xibá queëʼ Moisés, tuʼ rusubágaʼgacaliʼ bönachi tu yuaʼ ziʼi le cabí gaca nu guáʼ, pero libíʼiliʼ calëga látiʼdoʼos bitiʼ ruláhuiʼliʼ le len náʼaliʼ. \p \v 47 ’Bicaʼ bayechiʼ libíʼiliʼ, tuʼ richísaliʼ biquitaj quégaca ba ga nagáchiʼgaquiëʼ bönniʼ guluʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, ateʼ gulútiëʼ xuz xtóʼoliʼ légaquiëʼ. \v 48 Caní naca, runliʼ ba nalí runliʼ tuz le gulunëʼ xuz xtóʼoliʼ tuʼ gulútiëʼ xuz xtóʼoliʼ naʼ légaquiëʼ, ateʼ libíʼiliʼ richísaliʼ biquitaj quégaca ba ga nagáchiʼgaquiëʼ. \p \v 49 ’Que lë ni naʼ, lu yöl-laʼ réajniʼi queëʼ, Dios gunnë́ʼ caní: “Isö́l-laʼa queë́liʼ bönniʼ iluʼë didzaʼ uláz quiaʼ, en yuguʼ bönniʼ gubáz quiaʼ, ateʼ yuguʼ bönniʼ ni, bal-lëʼ gútiliʼ, en iaʼbal-lëʼ cuia naʼliʼ légaquiëʼ.” \v 50 Caní gunëʼ Dios tuʼ uchiʼa usörö́ëʼ quégaca bönachi dza ni zóaruʼ naʼa, niʼa que rön quégaca yúguʼtë bönniʼ guluʼë didzaʼ uláz queëʼ, bönniʼ niʼ bë́tigaca bönachi légaquiëʼ cateʼ gusí lo rataʼ yödzölió, \v 51 ga gusí lo nu bëti Abel, ga bidxintë gulútiëʼ Zacarías, bönniʼ naʼ gulútiëʼ gatsaj láhuiʼlö ga dë bucugu láʼayi ga naʼ tuʼzéguiʼgaquiëʼ-baʼ böaʼ bë́dxidoʼ lahuëʼ Dios, en ga dë lataj láʼayi. Que lë ni naʼ, reaʼ libíʼiliʼ, Dios uchúguëʼ quégaca bönachi dza ni zóaruʼ naʼa, niʼa que rön quégaca yúguʼtë bönniʼ naʼ gulútiëʼ xuz xtóʼoliʼ légaquiëʼ. \p \v 52 ’Bicaʼ bayechiʼ libíʼiliʼ, bönniʼ yudoʼ usedi, rácaliʼ xibá queëʼ Moisés. Laʼ libíʼisiliʼ dë lu náʼaliʼ zxíʼini guíë que lataj ga taʼdzöli bönachi yöl-laʼ réajniʼi. Libíʼiliʼ bitiʼ riyázaliʼ, ateʼ ruzágaʼliʼ xinö́zigaca nupa të́ʼëni ilaʼyaza. \p \v 53 Cateʼ Jesús budxi bë́ʼlenëʼ légaquiëʼ didzaʼ ni, bönniʼ yudoʼ tuʼsédinëʼ, en yuguʼ bönniʼ yudoʼ fariseo gulaʼlédeʼenëʼ Lëʼ, ateʼ gulaʼsí lógaquiëʼ taʼnaba yúdxideʼenëʼ Lëʼ ca naca zián le taca, \v 54 en tuʼbéajëʼ Lëʼ didzaʼ para gaca uluʼzéguiëʼ Lëʼ didzaʼ niʼa que didzaʼ ubiʼë. \c 12 \s1 Rusédinëʼ Jesús ca naca yöl-laʼ ruluíʼisö tsahuiʼ cuini \p \v 1 Laʼ dza naʼ buluʼdubi zián gayuáʼ bönachi ga zoëʼ Jesús ga bidxintë taʼrö́lisö luzë́ʼeguequi bönachi naʼ. Níʼirö gusí lahuëʼ Jesús rëʼ yuguʼ bönniʼ usëda queë cazëʼ, rnnëʼ: \p —Guliʼgún chiʼi cuinliʼ que le naca ca cúa zi que yöta xtila quégaquiëʼ bönniʼ yudoʼ fariseo, le naca yöl-laʼ ruluíʼisö tsahuiʼ cuini quégaquiëʼ. \v 2 Bitiʼ bi dë le naca balándoʼos le cabí iláʼ lahui, en bitiʼ bi dë le nagachiʼ le cabí gaca bëʼ. \v 3 Que lë ni naʼ, yúguʼtë le chigunnáliʼ ga naca chul-la, ilaʼyöni bönachi ga naca lu beníʼ, ateʼ didzaʼ bë́ʼëliʼ bagáchiʼsö ga guzóa lu yuʼu nayayaj, gaca libán que ga naca lógaca bönachi. \s1 Nu ral-laʼ gádxiruʼ \r (Mt. 10:28-31) \p \v 4 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Bö́chaʼadoʼ, reaʼ libíʼiliʼ: Bitiʼ gádxiliʼ bönniʼ tútigaquiëʼ bönachi, ateʼ tödi naʼ bítiʼrö bi gaca ilunëʼ quéguequi. \v 5 Uluíʼidaʼ libíʼiliʼ nu ral-laʼ gádxiliʼ. Guliʼgadxi Nu naʼ gaca ugúa yöl-laʼ naʼbán queë́liʼ, en tödi naʼ dë lu nëʼë yöl-laʼ unná bëʼ chúʼunëʼ libíʼiliʼ lu guíʼ gabila. Ön, reaʼ libíʼiliʼ, guliʼgadxi Nu naʼ. \p \v 6 ’Tútiʼgaquiëʼ-baʼ gáyuʼbaʼ biguínnidoʼ len chopa dumí lásidoʼ. Bitiʼ ral-la ládxëʼë-baʼ Dios tu biguínnidoʼ naʼ. \v 7 Lëscaʼ caní, yúguʼtë guitsaʼ ícjaliʼ nabábagaca lahuëʼ Dios. Que lë ni naʼ, bitiʼ gádxiliʼ. Nazácaʼtëröliʼ libíʼiliʼ ca zianbaʼ biguínnidoʼ. \s1 Nupa taʼnnasö néquiguequi queëʼ Jesús \r (Mt. 10:32-33; 12:32; 10:19-20) \p \v 8 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Reaʼ libíʼiliʼ: Yúguʼtë bönniʼ taʼnnë́ʼ néquiguequinëʼ quiaʼ nedaʼ lógaca bönachi, lëscaʼ nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, inníaʼ néquiguequinëʼ quiaʼ lógaquiëʼ gubáz láʼayi queëʼ Dios, \v 9 ateʼ bönniʼ taʼdáʼbaguëʼë néquiguequinëʼ quiaʼ lógaca bönachi, lëscaʼ nedaʼ táʼbagaʼa néquiguequinëʼ quiaʼ lógaquiëʼ gubáz láʼayi queëʼ Dios. \p \v 10 ’Yúguʼtë nupa bi ilaʼnnë́ quiaʼ nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, gaca uniti lahuëʼ Dios léguequi, pero nu innë́ ziʼ queëʼ Dios Böʼ Láʼayi, bitiʼ uniti lahuëʼ Dios nu naʼ. \p \v 11 ’Cateʼ ilaʼchë́ʼë libíʼiliʼ gapa naca lu yuʼu ga tuʼdubëʼ bönniʼ judío, en tuʼsëdëʼ queëʼ Dios, en lógaquiëʼ bönniʼ uluʼchiʼa uluʼsörö́ëʼ libíʼiliʼ, en lógaquiëʼ bönniʼ dë lu náʼagaquiëʼ, bitiʼ ubi uguíʼiliʼ nacxi gunliʼ o bizxi didzaʼ ubíʼiliʼ, o bizxi innaliʼ. \v 12 Laʼ dza náʼasö usédinëʼ Dios Böʼ Láʼayi libíʼiliʼ le ral-laʼ innaliʼ. \s1 Huáca gun yöl-laʼ tsahuiʼ queë́ruʼ ga gal-la ládxiʼruʼ-nëʼ Dios \p \v 13 Tu bönniʼ nútsëʼë ladaj bönachi zián naʼ rëʼ Jesús, rnnëʼ: \p —Bönniʼ Usedi, gudxëʼ bö́chaʼa gunnëʼ uláz quiaʼ le gutaʼ queëʼ xuztuʼ. \p \v 14 Jesús rëʼ lëʼ: \p —Bönniʼ. ¿Naruʼ zoa nu buzóa nedaʼ ca nu uchiʼa usörö́ libíʼiliʼ, o nu gun gatsaj le dë queë́liʼ? \p \v 15 Níʼirö Jesús gudxëʼ bönachi nacuáʼ niʼ, rnnëʼ: \p —Buliʼyútsöcaʼ. Guliʼgún chiʼi cuinliʼ para cabí uhuídiʼliʼ. Le uziʼë xibé nu bönniʼ bitiʼ nácasö le zián le dë queëʼ. \p \v 16 Níʼirö Jesús bë́ʼlenëʼ légaquiëʼ didzaʼ, bucúdzuʼë didzaʼ, rnnëʼ: \p —Zoëʼ tu bönniʼ riléʼenëʼ yöl-laʼ tsahuiʼ queëʼ, ateʼ runö́dzjadaʼ gulapa lu xiyúëʼ. \v 17 Níʼirö guzáʼ ládxëʼë bönniʼ naʼ, rnnëʼ: “¿Nacxi guntsaʼ? Bitiʼ dë ga gapa chiʼa le ruláʼ quiaʼ.” \v 18 Níʼirö rnnëʼ: “Caní gunaʼ. Uquínnajgacaʼ yuʼu ga rapa chiʼa le ruláʼ quiaʼ, ateʼ gunaʼ yuguʼ yuʼu zxö́ntërö caʼ, ateʼ gapa chiʼa le ruláʼ quiaʼ niʼ, len yuguʼ le dë quiaʼ. \v 19 Níʼirö gaca guíë cuinaʼ: Chidë́daʼ quiaʼ zián le chinutubaʼ, le gáhuidaʼ zián iz. Uzíʼ ládxaʼa. Guíʼaj gahuaʼ, en udzéjadaʼ.” \v 20 Níʼirö Dios rëʼ lëʼ: “Liʼ, bönniʼ bitiʼ bi nö́zinëʼ. Naʼa dzöʼ gátiuʼ. Naʼa, ¿nuzxi caz guequi que, lë naʼ chinutubuʼ?” \v 21 Caní raca queëʼ bönniʼ rutubëʼ laʼ queë́zëʼ yöl-laʼ tsahuiʼ, en bitiʼ runëʼ le naca ca yöl-laʼ tsahuiʼ lahuëʼ Dios. \s1 Dios run chiʼë yuguʼ bönachi queëʼ \r (Mt. 6:25-34) \p \v 22 Gudödi niʼ Jesús gudxëʼ yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ, rnnëʼ: \p —Que lë ni naʼ reaʼ libíʼiliʼ: Bitiʼ ubi uguíʼiliʼ niʼa que le guíʼaj gáguliʼ, lë naʼ nabániliʼ, o niʼa que lariʼ gáculiʼ. \v 23 Nácarö lesacaʼ yöl-laʼ naʼbán queë́liʼ ca le ráguliʼ, ateʼ nácarö lesacaʼ idú le nácaliʼ ca lariʼ ráculiʼ. \v 24 Buliʼyutëz ca raca quégacabaʼ boíquiaj. Bitiʼ tázabaʼ, en bitiʼ taʼlápabaʼ, en bitiʼ nacuáʼ quégacabaʼ ga ilún chíʼibaʼ le ruláʼ quégacabaʼ, pero Dios rugahuëʼ légacabaʼ. ¿Naruʼ cabí nazácaʼtëröliʼ libíʼiliʼ ca yuguʼ biguínnidoʼ? \v 25 ¿Nuzxi caz bönniʼ ládjaliʼ gaca gunëʼ ga soëʼ ibanëʼ iaʼtú chíʼidoʼos tuʼ ruúbi ruguíʼi ládxiʼdaʼahuëʼ? \v 26 Que lë ni naʼ, channö cabí gaca gunliʼ lë ni naca cuídiʼsö, ¿bizx que ruúbi ruguíʼiliʼ niʼa que le naca zxö́ntërö? \p \v 27 ’Buliʼyutëz ca taʼzxö́n yöjdoʼ. Bitiʼ tun du lariʼ, en bitiʼ taba lariʼ, pero reaʼ libíʼiliʼ, bitiʼ gúcarö lachi le gúcuëʼ Salomón ca nácagaca yöjdoʼ ni, sal-laʼ gútaʼdaʼ yöl-laʼ tsahuiʼ queëʼ. \v 28 Channö Dios runëʼ lachi yöj guíxiʼdoʼ rö́ʼgaca naʼa laʼ guixiʼ, ateʼ cuxö́ huidzaj ilaʼguʼë léguequi lu guíʼ, ¿naruʼ cabí gunëʼ le nácarö dxiʼa queë́liʼ, libíʼiliʼ naʼ bitiʼ réajlëʼëliʼ Dios idú ládxiʼliʼ? \v 29 Que lë ni naʼ, bitiʼ güíʼi ládxiʼliʼ le ral-laʼ gáguliʼ, en le ral-laʼ guíʼjaliʼ, en bitiʼ ubi uguíʼi ládxiʼdoʼoliʼ. \v 30 Yúguʼtë lë ni taʼguilaj bönachi yödzölió ni, pero chinö́z quézinëʼ Xúziliʼ Dios le riquíniliʼ. \v 31 Guliʼgüíʼ ládxiʼliʼ tsúʼuliʼ ga rinná bëʼë Dios, ateʼ yúguʼtë lë ni cuʼë xinöza queë́liʼ. \s1 Yöl-laʼ tsahuiʼ rigúʼuruʼ yehuaʼ yubá \r (Mt. 6:19-21) \p \v 32 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Bitiʼ gádxiliʼ, libíʼiliʼ naʼ nácaliʼ böʼcuʼ zxílaʼdoʼ quiaʼ. Nabábasiliʼ zóaliʼ, pero raza ládxëʼë Xúziliʼ Dios gunnëʼ queë́liʼ lataj tsúʼuliʼ ga niʼ rinná bëʼë Lëʼ. \v 33 Guliʼgutiʼ le dë queë́liʼ, en buliʼnödzaj quégaca bönachi yechiʼ. Caní gaca, gunliʼ queë́liʼ yöxaj dumí le cabí gaca ditaj, en cúʼuliʼ yöl-laʼ tsahuiʼ naʼ yehuaʼ yubá le bitiʼ ubidxi udú, ga niʼ bitiʼ idxinëʼ bönniʼ gubán, en bitiʼ usunítibaʼ böaʼdoʼ le. \v 34 Ga niʼ dë yöl-laʼ tsahuiʼ queë́liʼ, niʼ güíʼi ládxiʼliʼ idxinliʼ. \s1 Ral-laʼ sóaruʼ ban ladxiʼ \p \v 35 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Guliʼsóa sinaʼ, en guliʼquelaʼ guíʼ le uzeníʼ queë́liʼ. \v 36 Guliʼgaca ca bönniʼ huen dxin taʼbözëʼ dza huödëʼ xángaquiëʼ, bönniʼ saʼyéajëʼ laní que yöl-laʼ rutsaga naʼ, para cateʼ udxinëʼ, en ulidzëʼ, laʼ ilaʼsáljatëʼ queëʼ tsuʼë. \v 37 Bicaʼ bágaca huen dxin naʼ ilaʼcuʼë ban ladxiʼ cateʼ huödëʼ xángaquiëʼ. Le nácatë reaʼ libíʼiliʼ, upáʼa cuinëʼ xángaquiëʼ naʼ, ateʼ gunëʼ ga ilaʼböʼë ga ilahuëʼ, ateʼ cuʼë le ilahuëʼ. \v 38 Sal-laʼ huödëʼ cateʼ chiral-la o idú guluhuëla, channö idixáquiëʼ légaquiëʼ nacuʼë ban ladxiʼ, bicaʼ bágaca huen dxin naʼ. \v 39 Lë ni ral-laʼ inö́ziliʼ. Laʼtuʼ nö́zinëʼ xan yuʼu bizxi dza huadxinëʼ bönniʼ gubán, usubán ládxëʼë, en bitiʼ guʼë lataj bönniʼ naʼ udxíëʼ yeru lidxëʼ, para cabí cuanëʼ le dzöʼö lidxëʼ. \v 40 Que lë ni naʼ, guliʼsóa ban ladxiʼ caʼ libíʼiliʼ, tuʼ huödaʼ nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, tu dza bitiʼ ribö́zaliʼ nedaʼ. \s1 Bönniʼ huen dxin tsahuiʼ, en bönniʼ huen dxin bitiʼ náquiëʼ tsahuiʼ \r (Mt. 24:45-51) \p \v 41 Níʼirö Pedro gunábinëʼ Jesús, rnnëʼ: \p —Xan, ¿naruʼ reoʼ nétuʼsö lë ni rucúdzuʼu didzaʼ, o reoʼ caʼ caní yúguʼtë bönachi? \p \v 42 Rëʼ Xanruʼ lëʼ: \p —¿Nuzxi naʼ bönniʼ huen dxin tsahuiʼ, en réajniʼinëʼ, dë lu nëʼë uláz queëʼ xanëʼ? Bönniʼ ni, xanëʼ udödëʼ lu nëʼë lidxëʼ para cateʼ gálaʼrö ilahuëʼ bönniʼ nacuʼë lidxëʼ, guʼë que queë́gaquiëʼ le ilahuëʼ. \v 43 Bicaʼ ba bönniʼ huen dxin naʼ cateʼ huödëʼ xanëʼ, idixáquiëʼ lëʼ runëʼ caní dxin naʼ nudödëʼ lu nëʼë. \v 44 Le nácatë reaʼ libíʼiliʼ, udödëʼ xanëʼ lu nëʼë bönniʼ huen dxin tsahuiʼ naʼ idutë le dë queëʼ. \v 45 Channö guéquinëʼ bönniʼ huen dxin naʼ huadzenëʼ huödëʼ xanëʼ, ateʼ isí lahuëʼ guʼë döʼ quégaquiëʼ iaʼzícaʼrëʼ huen dxin, bönniʼ en nigula, en isí lahuëʼ guíʼaj gahuëʼ, en súdxinëʼ, \v 46 níʼirö huödëʼ xanëʼ bönniʼ huen dxin naʼ cateʼ bitiʼ ribözëʼ lëʼ, en cateʼ bitiʼ réquibeʼenëʼ, ateʼ usacaʼ ziʼë bönniʼ huen dxin bitiʼ náquiëʼ tsahuiʼ naʼ, en ichúguiëʼ queëʼ quiʼi sáquiëʼ ca narugu quégaquiëʼ bönniʼ bitiʼ taʼyéajlëʼë. \p \v 47 ’Bönniʼ huen dxin naʼ nö́zinëʼ le rë́ʼënëʼ xanëʼ, en bitiʼ zoëʼ sinaʼ, en bitiʼ runëʼ ca rnnëʼ xanëʼ, bönniʼ ni, quínitërëʼ xanëʼ lëʼ. \v 48 Channö cabí nö́zinëʼ tu bönniʼ huen dxin le rë́ʼënëʼ xanëʼ, en gunëʼ le gun ga ibáguëʼë le quinëʼ xanëʼ lëʼ, bönniʼ ni quinëʼ lëʼ látiʼdoʼos. Tu bönniʼ yuʼu lu nëʼë yenniʼ, yenniʼ unabëʼ xanëʼ lu nëʼë, ateʼ bönniʼ naʼ xanëʼ nuzxöni ládxëʼë lëʼ le zxön, le zxö́ntërö caʼ unabëʼ xanëʼ lu nëʼë bönniʼ huen dxin naʼ. \s1 Le náquiëʼ Jesús gun ga ilaʼrúaj choplö bönachi \r (Mt. 10:34-36) \p \v 49 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Bidaʼ nedaʼ dujénaʼ ga tsegui guíʼ yödzölió ni, en caba ládxaʼa chinaguélaʼ guíʼ naʼ. \v 50 Naʼa, dë tu le ral-laʼ quiʼi sacaʼa le naca ca tu le idílidaʼ nisa, ateʼ röʼa böniga ga idxintë gaca caní quiaʼ. \v 51 ¿Naruʼ réquiliʼ bidaʼ dulequi dxíaʼ le raca yödzölió ni? Reaʼ libíʼiliʼ: ¡Calëga! Bidaʼ duléquiaʼ le gun ga ilaʼrúaj choplö bönachi. \v 52 Naʼa isí lo uluʼláʼalen luzë́ʼeguequi gayuʼ bönachi nacuáʼ tu yuʼu. Tsonnëʼ ilaʼdáʼbaguëʼë chopëʼ nazíʼigaquiëʼ xtídzaʼa, ateʼ chopëʼ naʼ ilaʼdáʼbaguëʼë tsonnëʼ naʼ. \v 53 Nu bönniʼ zóabiʼ biʼi bönniʼ queëʼ táʼbaguëʼë zxíʼinëʼ naʼ, ateʼ biʼi bönniʼ naʼ táʼbagaʼbiʼ xúzibiʼ. Nigula zóabiʼ biʼi nigula queë́nu táʼbagaʼnu zxíʼininu naʼ, ateʼ biʼi nigula naʼ táʼbagaʼbiʼ xináʼabiʼ. Nigula zóanu nigula zxoaʼ lídxinu táʼbagaʼnu zxoaʼ lídxinu naʼ, ateʼ nigula zxoaʼ lídxinu naʼ táʼbagaʼnu xtoʼ zxíʼininu. \s1 Le nácagaca bëʼ le taca naʼa dza \r (Mt. 16:1-4; Mr. 8:11-13) \p \v 54 Jesús gudxëʼ caʼ bönachi zián nacuáʼ niʼ, rnnëʼ: \p —Cateʼ riléʼeliʼ zaʼ böaj sacaʼ ga ribía gubidza, laʼ rnnátëliʼ: “Hualaj guiö́j”, ateʼ caní raca. \v 55 Cateʼ recja böʼ zaʼ sacaʼ ga ridödi gubidza beoʼ ziaga, rnnaliʼ: “Udzáʼa naʼa”, ateʼ caní raca. \v 56 Libíʼiliʼ, bönniʼ ruluíʼisö tsahuiʼ cuinliʼ. Nö́ziliʼ le ruluíʼi le raca lúzxiba, en le raca luyú ni, pero bitiʼ réquibeʼeliʼ le ruluíʼi le nácagaca bëʼ taca dza ni zóaruʼ naʼa. \s1 Ral-laʼ ugáʼanalenruʼ tsahuiʼ nu rilé rëʼu \r (Mt. 5:25-26) \p \v 57 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —¿Bizx que bitiʼ ruchiʼa rusöröliʼ laʼ libíʼisiliʼ ca naca le naca tsahuiʼ? \v 58 Channö zoa nu bi unabi yudxi liʼ, ateʼ zéajliʼ idxinliʼ yúlahuiʼ, bëʼ ladxiʼ ugáʼanalenuʼ tsahuiʼ nu naʼ tsanni niʼ yúʼuliʼ nöza, para cabí uzegui liʼ lahuëʼ bönniʼ uchiʼa usörö́ëʼ libíʼiliʼ, ateʼ bönniʼ uchiʼa usörö́ëʼ naʼ udödëʼ liʼ lu nëʼë bönniʼ rusayjëʼ lidxi guíë, ateʼ bönniʼ naʼ rusayjëʼ lidxi guíë cuʼë liʼ lidxi guíë naʼ. \v 59 Reaʼ liʼ, bitiʼ urujuʼ niʼ cateʼ údxirö quizxjuʼ yúguʼtë dumí lásidoʼ ral-luʼu que nu naʼ. \c 13 \s1 Run bayudxi ubíʼi ládxiʼruʼ \p \v 1 Laʼ dza níʼisö bilaʼdxinëʼ bönniʼ taʼguíxjöiʼinëʼ Jesús ca benëʼ Pilato, bë́tiëʼ bal-lëʼ bönniʼ Galilea, en guzxiʼë rön quégaquiëʼ, le bugútsiʼnëʼ xichö́ngacabaʼ böaʼ bëdxi chigulútiëʼ légacabaʼ para ilaʼguʼë xichö́ngacabaʼ naʼ lahuëʼ Dios. \v 2 Bubiʼë didzaʼ Jesús, rëʼ légaquiëʼ: \p —¿Naruʼ réquiliʼ gulácarëʼ bönniʼ dul-laʼ bönniʼ Galilea naʼ ca iaʼzícaʼrëʼ bönniʼ Galilea, tuʼ gulaʼguíʼi gulaʼzaquiëʼ caní? \v 3 Reaʼ libíʼiliʼ: ¡Calëga! Channö cabí ubíʼi ládxiʼliʼ, nítiliʼ caʼ yúguʼtëliʼ. \v 4 Lëscaʼ caní guca quégaquiëʼ chizxunëʼ bönniʼ niʼ, yöjbagaʼ yuʼu sibi naʼ nazíʼi le Siloé légaquiëʼ, ateʼ gulátiëʼ. ¿Naruʼ réquiliʼ gulaʼbágaʼtërëʼ légaquiëʼ xíguiaʼ ca iaʼzícaʼrö bönachi nacuáʼ Jerusalén? \v 5 Reaʼ libíʼiliʼ: ¡Calëga! Channö cabí ubíʼi ládxiʼliʼ, nítiliʼ caʼ yúguʼtëliʼ. \s1 Rucúdzuʼë didzaʼ Jesús que yaga higo bitiʼ bi ribía \p \v 6 Níʼirö bucúdzuʼë didzaʼ Jesús, rëʼ légaquiëʼ: \p —Zoëʼ tu bönniʼ, zoa tu yaga higo nazëʼ ga naca lu xiyúëʼ. Röjtiljëʼ le ribía yaga naʼ, pero bitiʼ bi ridzö́linëʼ. \v 7 Níʼirö gudxëʼ bönniʼ runëʼ dxin lu xiyúëʼ naʼ, rnnëʼ: “Chiguca tsonna iz ridaʼ rududiljaʼ le cuía yaga higo ni, en bitiʼ bi ridzö́lidaʼ. Guchugu le. ¿Bizx que run nigui luyú ni?” \v 8 Níʼirö bubiʼë didzaʼ bönniʼ huen dxin naʼ, rëʼ lëʼ: “Xan, bucáʼanagarö le iaʼtú ízatëz, ateʼ uzatsaʼ yu zxani, en cuʼa bëbu zxani. \v 9 Channö cuía yaga ni, gaca dxiʼa, pero channö cabí bi cuía, níʼirö ichuguʼ le.” \s1 Ruúnëʼ Jesús tu nigula réʼenu cateʼ naca dza láʼayi \p \v 10 Tu dza rusédinëʼ Jesús bönachi nacuáʼ lu yuʼu ga tuʼdubëʼ bönniʼ judío, en tuʼsëdëʼ queëʼ Dios cateʼ naca dza láʼayi quégaquiëʼ. \v 11 Zóanu tu nigula niʼ chiguca chizxunuʼ iz réʼenu, tuʼ yuʼu lënu böʼ xihuiʼ run ga teʼe bönachi, ateʼ nayéchuticaʼsinu ridanu, en bitiʼ caʼ raca ulí cuinnu. \v 12 Cateʼ biléʼenëʼ-nu Jesús, bulidzëʼ-nu, rnnëʼ: \p —Nigúladoʼ, chiböácuʼ que yödzöhuë́ʼ quiuʼ. \p \v 13 Níʼirö Jesús guxóa nëʼë lënu, ateʼ laʼ bulitë cuinnu, en gulúʼunu-nëʼ Dios yöl-laʼ ba. \v 14 Níʼirö gulénëʼ bönniʼ lo que yuʼu ga naʼ tuʼdubëʼ tuʼsëdëʼ queëʼ Dios. Rilenëʼ tuʼ bunëʼ Jesús nigula naʼ cateʼ naca dza láʼayi. Bönniʼ lo naʼ gudxëʼ nupa nacuáʼ niʼ, rnnëʼ: \p —Xopa dza nacuáʼ cateʼ runruʼ dxin. Dë lataj yuguʼ dza ni guídaliʼ para nu un libíʼiliʼ, en calëga dza láʼayi. \p \v 15 Níʼirö bubiʼë didzaʼ Xanruʼ, rnnëʼ: \p —Libiʼiliʼ, bönniʼ ruluíʼisö tsahuiʼ cuinliʼ, ¿naruʼ cabí rusédxigacaliʼ-baʼ böaʼ bëdxi que queë́liʼ ga naʼ dáʼgacabaʼ cateʼ naca dza láʼayi, ateʼ tsöjuáʼagacaliʼ-baʼ para ilë́ʼajbaʼ nisa? \v 16 Nácanu nigula ni zxíʼini xiʼsóëʼ Abraham, ateʼ idú chizxunuʼ iz chiyúʼunu lu yalaj que Satanás tuʼ xihuiʼ. ¿Naruʼ cabí ral-laʼ nu usedxi lënu sal-laʼ naca dza láʼayi? \p \v 17 Cateʼ bëʼë didzaʼ ni Jesús, buluʼtuíʼinëʼ yúguʼtë bönniʼ nacuʼë niʼ taʼlenëʼ Lëʼ, pero buluʼdzeja iaʼzícaʼrö bönachi, yúguʼtë nupa nacuáʼ niʼ, tuʼ taʼléʼenëʼ yuguʼ le zxön runëʼ Jesús. \s1 Rucúdzuʼë didzaʼ Jesús que xisedoʼ mostaza \r (Mt. 13:31-32; Mr. 4:30-32) \p \v 18 Níʼirö rnnëʼ Jesús: \p —¿Nacxi caz raca rizxö́n le rinná bëʼë Dios, o bizxi uséquiʼtseruʼ le? \v 19 Raca ca raca que xisedoʼ mostaza, le guzxiʼë tu bönniʼ, ateʼ guzëʼ le ga naca lu xiyúëʼ. Guzxö́n yaga mostaza naʼ, en guca ca tu yaga zxön, ateʼ bilaʼdxinbaʼ biguínnidoʼ, gulunbaʼ xcáʼagacabaʼ lu niʼa nëʼe yaga mostaza naʼ. \s1 Rucúdzuʼë didzaʼ Jesús que cúa zi que yöta xtila \r (Mt. 13:33) \p \v 20 Lëscaʼ caní rnnëʼ Jesús: \p —¿Bizxi caz uséquiʼtsedaʼ le rinná bëʼë Dios? \v 21 Naca ca cúa zi que yöta xtila, le guzxíʼinu tu nigula, en bugútsiʼnu tsonna cöʼ cúa yöta xtila, ateʼ guyazxaj idútë cúa naʼ. \s1 Tu ga tö́diruʼ le naca guídoʼ \r (Mt. 7:13-14, 21-23) \p \v 22 Tsanni niʼ yuʼë nöza Jesús, saʼyéajëʼ Jerusalén, ridödëʼ yuguʼ yödzö zxön, en yuguʼ yö́dzödoʼ, ateʼ rusédinëʼ bönachi nacuáʼ gapa naʼ. \v 23 Tu bönniʼ zoëʼ niʼ gunábinëʼ Jesús, rnnëʼ: \p —Xan, ¿naruʼ nabábasö nupa uluʼlágaca? \p Jesús rëʼ nupa nacuáʼ niʼ, rnnëʼ: \p \v 24 —Guliʼgüíʼi ládxiʼliʼ tsúʼuliʼ sacaʼ ga nu ridödi le naca guídoʼ, tuʼ reaʼ libíʼiliʼ: Zián nupa ilë́ʼëni ilaʼyaza niʼ, pero bitiʼ ilaʼzéquiʼnëʼ. \v 25 Tödi chasëʼ Xan yuʼu, en usayjëʼ yuʼu, isí loliʼ libíʼiliʼ naʼ zóaliʼ níʼilö ulídzaliʼ-nëʼ raʼ yuʼu naʼ, ateʼ guië́liʼ-nëʼ: “Xan, Xan, gusalaj queë́tuʼ.” Níʼirö ubiʼë didzaʼ Lëʼ, en guíëʼ libíʼiliʼ: “Bitiʼ nözdaʼ nuzxi libíʼiliʼ.” \v 26 Níʼirö isí loliʼ innaliʼ: “Güíʼi gudágulentuʼ Liʼ, ateʼ busédinuʼ gapa naca lu yë́ʼëyi queë́tuʼ.” \v 27 Níʼirö guíëʼ libíʼiliʼ: “Reaʼ libíʼiliʼ, bitiʼ nözdaʼ gazxi bönachi libíʼiliʼ. Guliʼcuíta ga zoaʼ, yúguʼtëliʼ ruáʼaliʼ döʼ.” \v 28 Níʼirö cödxi yéchiʼliʼ, en gagu zxea láyaʼliʼ cateʼ iléʼegacaliʼ-nëʼ Abraham, en Isaac, en Jacob, en yúguʼtë bönniʼ guluʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, nacuʼë ga niʼ rinná bëʼë Dios, pero libíʼiliʼ sóaliʼ níʼilö. \v 29 Ilaʼdxín bönachi ilaʼrúaj sacaʼ ga rilén gubidza, en sacaʼ ga ribía gubidza, en sacaʼ ga zaʼ böʼ ziaga, en sacaʼ ga ridödi gubidza beoʼ ziaga, ateʼ ilaʼböʼë ilahuëʼ ga niʼ rinná bëʼë Dios. \v 30 Níʼirö ilaca lo bal-la bönachi nácagaca cáʼasö naʼa, ateʼ uluʼgáʼana cáʼasö bal-la nupa nácagaca lo naʼa. \s1 Ribödxi yechë́ʼë Jesús niʼa quégaca bönachi Jerusalén \r (Mt. 23:37-39) \p \v 31 Laʼ dza níʼisö bilaʼdxinëʼ bal-la bönniʼ yudoʼ fariseo ga zoëʼ Jesús en tëʼ Lëʼ: \p —¡Burúaj! ¡Buzxunnaj ni! ¡Rë́ʼënëʼ Herodes gútiëʼ Liʼ! \p \v 32 Jesús rëʼ légaquiëʼ: \p —Guliʼtséaj, guliʼtsöjödxëʼ bönniʼ naʼ náquiëʼ ca tubaʼ bözaʼ, innaliʼ: “Buyútsöcaʼ, rubéajgacaʼ böʼ xihuiʼ, en ruúnaʼ bönachi naʼa, en cuxö́, en cateʼ gaca lidzaj, údxi gunaʼ dxin quiaʼ.” \v 33 Run bayudxi tséajlensaʼ caʼ nöza naʼa, en cuxö́, en huidzaj, ateʼ idxinaʼ Jerusalén, tuʼ tútigaquiëʼ bönniʼ tuʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios niʼ. \p \v 34 ’Libíʼiliʼ, zóaliʼ Jerusalén. Rútigacaliʼ-nëʼ bönniʼ tuʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, en ruládxiʼgacaliʼ-nëʼ guiö́j bönniʼ gubáz risö́l-lëʼë Dios ga zóaliʼ. Cateʼ xö zián luzuí gúʼunidaʼ utubaʼ libíʼiliʼ quiaʼ ca runbaʼ yöjede, rutúbibaʼ bö́radoʼ queë́baʼ zxan xílibaʼ, pero bitiʼ gúʼuniliʼ. \v 35 Buliʼyútsöcaʼ, cáʼasö ugáʼana lídxiliʼ, ateʼ reaʼ libíʼiliʼ, bítiʼrö iléʼeliʼ nedaʼ cateʼ idxinrö dza innaliʼ: “Bicaʼ ba Nu naʼ zaʼ uláz queëʼ Xanruʼ.” \c 14 \s1 Ruúnëʼ Jesús tu bönniʼ réʼenëʼ huëʼ gui \p \v 1 Cateʼ naca dza láʼayi quégaquiëʼ bönniʼ judío, guyuʼë Jesús lidxëʼ tu bönniʼ unná bëʼ, bönniʼ yudoʼ fariseo. Röʼë Jesús rahuëʼ, ateʼ nacuʼë bönniʼ yudoʼ fariseo niʼ taʼnë́ʼë Lëʼ. \v 2 Zoëʼ caʼ tu bönniʼ réʼenëʼ huëʼ gui ga naʼ zoëʼ Jesús. \v 3 Níʼirö Jesús gunábinëʼ bönniʼ yudoʼ usedi táquiëʼ xibá queëʼ Moisés, en yuguʼ bönniʼ yudoʼ fariseo, rnnëʼ: \p —¿Naruʼ dë lataj unruʼ nu reʼe cateʼ naca dza láʼayi? \p \v 4 Légaquiëʼ buluʼsayaj ruáʼagaquiëʼ. Níʼirö Jesús gudélëʼë bönniʼ huëʼ naʼ, en bunëʼ lëʼ, ateʼ laʼ busö́l-laʼtëʼ lëʼ. \v 5 Níʼirö Jesús rëʼ yuguʼ bönniʼ yudoʼ naʼ, rnnëʼ: \p —Channö nu bönniʼ ládjaliʼ nacuáʼabaʼ queëʼ böaʼ bëdxi, ateʼ ibíxibaʼ tubaʼ lu yeru, ¿naruʼ cabí tsöjléajtëʼ-baʼ, sal-laʼ naca dza láʼayi? \p \v 6 Bitiʼ bi didzaʼ guca uluʼbiʼë ca naca lë ni. \s1 Nu cöʼ lataj lo \p \v 7 Cateʼ biléʼenëʼ Jesús ca tunëʼ bönniʼ yudoʼ fariseo naʼ, taʼböʼë lataj lo ga naʼ taʼböʼë tahuëʼ, níʼirö bucúdzuʼë didzaʼ, ateʼ rëʼ légaquiëʼ: \p \v 8 —Cateʼ nu bönniʼ ulidzëʼ liʼ guíduʼ ga raca laní que yöl-laʼ rutsaga naʼ, bitiʼ cöʼu lataj lo. Nadxi caʼ nulidzëʼ caʼ tu bönniʼ nácatërëʼ lo ca liʼ. \v 9 Níʼirö bönniʼ naʼ bulidzëʼ liʼ huidëʼ ga zuʼ, en guíëʼ liʼ: “Bëʼ lataj bönniʼ ni cöʼë ga zuʼ”, ateʼ níʼirö lu yöl-laʼ rutuíʼi quiuʼ tsöjchöʼu zxánitëlö. \v 10 Que lë ni naʼ, cateʼ nu bönniʼ ulidzëʼ liʼ, guyéaj yöjchö́ʼ zxánitëlö, para cateʼ idxinëʼ bönniʼ naʼ bulidzëʼ liʼ, huëʼ liʼ: “Bö́chaʼa, gudödi iaʼlatiʼ nilö.” Níʼirö gácaruʼ liʼ lo lógaca nupa taʼböʼlen liʼ tsözxö́n. \v 11 Nu run ba zxön cuini, ilunëʼ ga huötaʼ huöxaj, pero nu zoa nöxaj ladxiʼ, ilunëʼ ga gácarö lo nu naʼ. \p \v 12 Jesús rëʼ caʼ bönniʼ naʼ bulidzëʼ Lëʼ, rnnëʼ: \p —Catiʼ gunuʼ tu güíʼi huagu o tu lanídoʼ, bitiʼ ulídzagacuʼ-nëʼ yuguʼ böchiʼ luzóʼo, en yuguʼ bönniʼ bö́chuʼu, en yuguʼ diʼa dza quiuʼ, en dzaga yuʼu quiuʼ taʼléʼenëʼ yöl-laʼ tsahuiʼ quégaquiëʼ, tuʼ uluʼlidzëʼ caʼ liʼ, ateʼ caní gaca, ubíʼi quiuʼ. \v 13 Cateʼ gunuʼ tu güíʼi huagu, bulidza yuguʼ bönachi yechiʼ, en nupa nabixi niʼa náʼagaca, en nupa bitiʼ raca sáʼgaca, en yuguʼ bönniʼ lo chul-la. \v 14 Níʼirö gacuʼ bicaʼ ba, tuʼ cabí gaca bi uluʼbiʼë bönniʼ caní quiuʼ, pero ubíʼi quiuʼ cateʼ idxín dza uluʼbán nupa gulún le naca tsahuiʼ, en gulátigaca. \s1 Rucúdzuʼë didzaʼ Jesús que tu laní zxön \p \v 15 Cateʼ tu bönniʼ röʼë rágulenëʼ Jesús biyönnëʼ didzaʼ ni, rëʼ Lëʼ: \p —Bicaʼ ba nu gagu ga niʼ rinná bëʼë Dios. \p \v 16 Jesús rëʼ lëʼ: \p —Zoëʼ tu bönniʼ benëʼ laní zxön, ateʼ zián nupa bulidzëʼ. \v 17 Cateʼ chinabáʼa laʼ huagu, gusö́l-lëʼë bönniʼ huen dxin queëʼ tsöjödxëʼ nupa naʼ chinulidzëʼ, gunnë́ʼ: “¡Guliʼdá! ¡Yúguʼtë chinabáʼa!” \v 18 Gulaʼsí lógaquiëʼ yúguʼtëʼ taʼnabëʼ lataj cabí tsöjáquiëʼ. Bönniʼ zíʼalö naʼ rnnëʼ: “Siʼ guzxiʼa tu luyú, en rundaʼ bayudxi tsöjyúaʼ le. Rátaʼyuaʼ loʼ gunnuʼ nedaʼ lataj.” \v 19 Iaʼtúëʼ rnnëʼ: “Siʼ guzxiʼa gayuʼ nö́zabaʼ bëdxi, ateʼ tsöjzxíʼ bëʼa légacabaʼ ugúngacaʼ-baʼ dxin. Rátaʼyuaʼ loʼ gunnuʼ nedaʼ lataj.” \v 20 Iaʼtúëʼ rnnëʼ: “Siʼ butsaga naʼa, en que lë ni naʼ bitiʼ gaca guídaʼ.” \v 21 Cateʼ bö́ajëʼ bönniʼ huen dxin naʼ, yöjtíxjöiʼinëʼ xanëʼ yúguʼtë lë ni. Níʼirö gulénëʼ bönniʼ xan yuʼu naʼ, ateʼ gudxëʼ bönniʼ huen dxin naʼ, rnnëʼ: “Guyéajtë naʼa gapa naca lu yë́ʼëyi, en gapa naca laʼ nöza que yödzö ni, ateʼ ichëʼu yuguʼ bönachi yechiʼ ni, en nupa nabixi niʼa náʼagaca, en nupa bitiʼ raca sáʼgaca, en yuguʼ bönniʼ lo chul-la.” \v 22 Cateʼ chinunëʼ bönniʼ huen dxin naʼ caní, rnnëʼ: “Xan, chibenaʼ ca naʼ gunná béʼenuʼ nedaʼ, ateʼ ni dë lataj.” \v 23 Níʼirö xanëʼ gudxëʼ bönniʼ huen dxin naʼ, rnnëʼ: “Guyéaj gapa naca laʼ nöza, en gapa naca nöza lasi, ateʼ ben bayudxi guídigaca nupa nacuáʼ niʼ para ilí lidxaʼ, \v 24 tuʼ reaʼ libíʼiliʼ: Bitiʼ gahuëʼ que laní quiaʼ nitúëʼ bönniʼ niʼ bulidzaʼ zíʼalö.” \s1 Le sácaʼruʼ cateʼ zéajlenruʼ-nëʼ Cristo \p \v 25 Yuguʼ dza niʼ röjácalen Jesús bönachi zián, ateʼ buécjëʼ Jesús, en rëʼ légaquiëʼ: \p \v 26 —Channö guídalenëʼ nedaʼ tu bönniʼ, en bitiʼ idxíʼirönëʼ nedaʼ ca nadxíʼinëʼ xuz xinë́ʼë, en nigula queëʼ, en yuguʼ zxíʼinëʼ, en yuguʼ biʼi bö́chëʼë, en yuguʼ biʼi zanëʼ, en yöl-laʼ naʼbán queëʼ, bitiʼ gaca gáquiëʼ bönniʼ usëda quiaʼ. \v 27 Nu bönniʼ bitiʼ gáquiëʼ ca tu bönniʼ saʼyéajëʼ söjtë́ʼë lëʼe yaga cruz, ateʼ tëʼë nedaʼ, bitiʼ gaca gáquiëʼ bönniʼ usëda quiaʼ. \v 28 Channö zoëʼ nu bönniʼ ladaj libíʼiliʼ guë́ʼënnëʼ gunëʼ tu yuʼu zián cuía, ¿naruʼ cabí cöʼë zíʼalö ulabëʼ gácaʼxi dumí ral-laʼ utö́ëʼ para inö́zinëʼ channö dë queëʼ tsca le riquinnëʼ para údxi gunëʼ yuʼu naʼ? \v 29 Channö cabí gunëʼ caní, en isí lahuëʼ cuéquiëʼ xilibi yuʼu naʼ, ateʼ bitiʼ gaca údxi gunëʼ yuʼu naʼ, níʼirö ilaʼsí lógaca yúguʼtë nupa ilaʼléʼe le uluʼtitaj lëʼ, \v 30 ilaʼnná: “Bönniʼ ni gusí lahuëʼ runëʼ yuʼu, pero bitiʼ guca údxi gunëʼ le.” \v 31 Lëscaʼ caní, channö zoëʼ nu bönniʼ rinná bëʼë, en ral-laʼ tsejëʼ gudil-la tsöjtíl-lalenëʼ iaʼtúëʼ bönniʼ rinná bëʼë, ¿naruʼ cabí cöʼë zíʼalö, en cuéqui icjëʼ channö séquiʼnëʼ tsöjtíl-lalenëʼ bönniʼ niʼ nachë́ʼë galaj milëʼ bönniʼ, ateʼ lëʼ chi milsëʼ bönniʼ nachë́ʼë? \v 32 Channö cabí séquiʼnëʼ, cateʼ niʼ zoëʼ ziʼtuʼ iaʼtúëʼ bönniʼ naʼ rinná bëʼë, isö́l-lëʼë bönniʼ gubáz queëʼ, ateʼ inábinëʼ lëʼ nacxi ral-laʼ gunëʼ para uluʼdzáguiëʼ dxiʼa. \v 33 Caní naca, channö zoëʼ nu bönniʼ ladaj libíʼiliʼ bitiʼ ucáʼanëʼ yúguʼtë le dë queëʼ, bitiʼ gaca gáquiëʼ bönniʼ usëda quiaʼ. \s1 Zödiʼ le naniti yöl-laʼ sináʼa que \r (Mt. 5:13; Mr. 9:50) \p \v 34 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Dxiʼa naca zödiʼ, pero channö initi yöl-laʼ sináʼa que, ¿nacxi gaca úniruʼ le sináʼa? \v 35 Bítiʼrö nazacaʼ zödiʼ naʼ, calëga para luyú, en calëga para ga rirúʼuniruʼ bëbu, pero chúʼunaruʼ le níʼilö. Nu zoa nagui, en riyöni, ral-laʼ uzë́ nagui nu naʼ. \c 15 \s1 Rucúdzuʼë didzaʼ Jesús ca naca queë́baʼ böʼcuʼ zxilaʼ gunítibaʼ \r (Mt. 18:10-14) \p \v 1 Buluʼdubëʼ yúguʼtë bönniʼ tuʼquízxjëʼ lázagaca bönachi, en yuguʼ bönniʼ cáʼasö ga zoëʼ Jesús para uluʼzë́ náguiëʼ Lëʼ. \v 2 Que lë ni naʼ yuguʼ bönniʼ yudoʼ fariseo, en yuguʼ bönniʼ yudoʼ usedi gulaʼnnë́ʼ queëʼ Jesús, taʼnnë́ʼ: \p —Bönniʼ ni runëʼ bal yuguʼ bönniʼ dul-laʼ, en rágulenëʼ légaquiëʼ. \p \v 3 Níʼirö bucúdzuʼë didzaʼ Jesús, rëʼ légaquiëʼ: \p \v 4 —Channö zoëʼ tu bönniʼ ladaj libíʼiliʼ, nacuáʼabaʼ queëʼ tu gayuáʼabaʼ böʼcuʼ zxilaʼ, en channö nítibaʼ tubaʼ, ¿naruʼ cabí ucáʼanëʼ iaʼzícaʼröbaʼ tápalalaj yuʼ chë́nnabaʼ naʼ ga naca lu lataj cáʼasö, ateʼ tsejëʼ tsöjdiljëʼ-baʼ böʼcuʼ zxilaʼ naʼ nanítibaʼ, cateʼ udzö́lirönëʼ-baʼ? \v 5 Cateʼ udzö́linëʼ-baʼ, lu yöl-laʼ rudzeja queëʼ ixóëʼ-baʼ yaʼ zxicjëʼ, \v 6 en cateʼ udxinëʼ lidxëʼ utubëʼ yuguʼ böchiʼ luzë́ʼë, en yuguʼ dzaga yuʼu queëʼ, ateʼ guíëʼ légaquiëʼ: “Buliʼdzéjalen nedaʼ, tuʼ chibudzö́lidaʼ-baʼ böʼcuʼ zxilaʼ quiaʼ gunítibaʼ.” \v 7 Reaʼ libíʼiliʼ: Lëscaʼ caní gácatërö yöl-laʼ rudzeja yehuaʼ yubá niʼa queëʼ tuëʼ bönniʼ dul-laʼ ubíʼi ládxëʼë ca gaca quégaquiëʼ tápalalaj yuʼ chënnëʼ bönniʼ tsahuiʼ, bönniʼ téquinëʼ bitiʼ naquíniguequinëʼ uluʼbíʼi ládxiʼgaquiëʼ. \s1 Rucúdzuʼë didzaʼ Jesús que tu dumí guniti \p \v 8 Rnnëʼ caʼ Jesús: \p —Channö zóanu tu nigula, dë queë́nu chi dumí plata, en channö initi tu dumí plata naʼ, ¿naruʼ cabí uquélaʼnu guíʼ, ateʼ ulúanu yuʼu, uguilaj yúdxinu le cateʼ udzö́lirönu le? \v 9 Cateʼ udzö́linu le, utúbinu yuguʼ nigula luzáʼanu, en yuguʼ nigula dzaga yuʼu queë́nu, ateʼ guië́nu légacanu: “Buliʼdzéjalen nedaʼ, tuʼ chibudzö́lidaʼ dumí plata naʼ guniti.” \v 10 Reaʼ libíʼiliʼ: Lëscaʼ caní, uluʼdzéjadeʼerönëʼ gubáz láʼayi queëʼ Dios niʼa queëʼ tuëʼ bönniʼ dul-laʼ ubíʼi ládxëʼë. \s1 Rucúdzuʼë didzaʼ Jesús queë́biʼ tu biʼi gunítibiʼ \p \v 11 Rnnëʼ caʼ Jesús: \p —Zoëʼ tu bönniʼ nacuáʼabiʼ chópabiʼ biʼi bönniʼ queëʼ. \v 12 Biʼi cuidiʼ naʼ rëbiʼ-nëʼ xúzibiʼ: “Dad, benna quiaʼ le dë quiuʼ le ral-laʼ guequi quiaʼ.” Níʼirö xúzibiʼ naʼ gudísiëʼ quégacabiʼ le dë queëʼ. \v 13 Nabábasö dza gudzé, biʼi cuidiʼ naʼ butúbibiʼ yúguʼtë, ateʼ guyéajbiʼ tu yödzö ziʼtuʼ, ateʼ niʼ butöbiʼ dërö le dë queë́biʼ. Le ruáʼ döʼ benbiʼ. \v 14 Cateʼ chibutöbiʼ dërö le dë queë́biʼ, guca gubín lu yödzö ga naʼ zóabiʼ, ateʼ biyadzaj queë́biʼ. \v 15 Níʼirö guyéajbiʼ yöjsóabiʼ huen dxin queëʼ tu bönniʼ lu yödzö niʼ, ateʼ bönniʼ naʼ gusö́l-lëʼë-biʼ ga dë xiyúëʼ tsöjgágubiʼ-baʼ yuguʼ cuchi queëʼ. \v 16 Guca ládxiʼbiʼ gágubiʼ guixiʼ cáʼasö naʼ tágubaʼ cuchi, pero cuntu nu bi bëʼ le gágubiʼ. \v 17 Níʼirö bubíʼi ládxiʼbiʼ, rnnabiʼ: “Cateʼ xö bönniʼ huen dxin nacuʼë lidxëʼ xuzaʼ, en dëdaʼ le tahuëʼ, pero nedaʼ ni huáti cazaʼ yöl-laʼ ridún. \v 18 Uzáʼa ni, huöjaʼ ga zoëʼ xuzaʼ, en tsöjödxaʼ-nëʼ: Dad, benaʼ dul-laʼ lahuëʼ Dios, zoëʼ yehuaʼ yubá, en loʼ liʼ. \v 19 Bítiʼrö nacaʼ nedaʼ lesacaʼ gacaʼ zxíʼinuʼ. Ben nedaʼ ca bönniʼ huen dxin quiuʼ.” \v 20 Níʼirö guyúʼubiʼ nöza, söhuö́ajbiʼ ga zoëʼ xúzibiʼ. \p ’Cateʼ niʼ zóabiʼ ziʼtuʼ suzáʼabiʼ, biléʼenëʼ-biʼ xúzibiʼ, en buéchiʼ ládxëʼë-biʼ. Carelö yöjzxíʼgalëʼ-biʼ xúzibiʼ, en yöjnidëʼ yenbiʼ, gudahuëʼ-biʼ zxixi. \v 21 Níʼirö zxíʼinëʼ naʼ rëbiʼ-nëʼ: “Dad, benaʼ dul-laʼ lahuëʼ Dios, zoëʼ yehuaʼ yubá, en loʼ liʼ. Bítiʼrö nacaʼ nedaʼ lesacaʼ gacaʼ zxíʼinuʼ.” \v 22 Níʼirö xúzibiʼ rëʼ yuguʼ bönniʼ huen dxin queëʼ, rnnëʼ: “Guliʼtsöjléajtë lariʼ nazácaʼtërö, en guliʼgacu-biʼ. Guliʼcúʼu le nazacaʼ xibö́n náʼabiʼ, en buliʼdáʼ huarache níʼabiʼ. \v 23 Guliʼtsöjzxíʼi-baʼ bëdxi renniʼ, ateʼ guliʼguti-baʼ. Gáguruʼ-baʼ, en gunruʼ laní, \v 24 tuʼ guca biʼi bönniʼ quiaʼ ni ca tu biʼi chinátibiʼ, ateʼ bubanbiʼ. Gunítibiʼ, ateʼ chibuláʼabiʼ naʼa.” Níʼirö gulaʼsí lógaquiëʼ tuʼdzéjanëʼ. \p \v 25 ’Tsanni niʼ raca lë ni, zóabiʼ biʼi bönniʼ zíʼalö queëʼ bönniʼ naʼ laʼ guixiʼ. Cateʼ suzáʼabiʼ rudxinbiʼ galaʼ raʼ yuʼu, riyö́nibiʼ raca huila, en raca huöʼa lu yuʼu naʼ. \v 26 Níʼirö bulídzabiʼ-nëʼ tuëʼ bönniʼ huen dxin zoëʼ niʼ, en gunábibiʼ lëʼ bizxi naʼ raca. \v 27 Bönniʼ huen dxin naʼ rëʼë-biʼ: “Biʼi bö́chuʼu naʼ budxinbiʼ, ateʼ gunná bëʼë xuzuʼ gulútiëʼ-baʼ bëdxi renniʼ, tuʼ budxinbiʼ lu nëʼë dxiʼa tsáhuiʼdoʼ.” \v 28 Níʼirö gulébiʼ biʼi zíʼalö naʼ, en bitiʼ gúʼunibiʼ tsúʼubiʼ yuʼu. Níʼirö birúajëʼ xúzibiʼ, en gútaʼyuëʼ lobiʼ tsúʼubiʼ. \v 29 Bubíʼibiʼ didzaʼ biʼi zíʼalö naʼ, rëbiʼ-nëʼ xúzibiʼ: “Nöz quézinuʼ cateʼ xö iz benaʼ dxin loʼ, en catu caz gudáʼbagaʼa liʼ, pero catu caz bennuʼ quiaʼ tubaʼ böʼcuʼ zxílaʼdoʼ para güíʼilenaʼ xibé yuguʼ luzáʼa. \v 30 Naʼa, cateʼ budxinbiʼ biʼi quiuʼ ni busunítibiʼ yuguʼ le gutaʼ quiuʼ, gudálenbiʼ-nu yuguʼ nigula udá dzaga, benuʼ ga gulútiëʼ-baʼ bëdxi renniʼ niʼa queë́biʼ.” \v 31 Níʼirö xúzibiʼ rëʼë-biʼ, rnnëʼ: “Zxíʼinaʼ, liʼ zóalen cazuʼ nedaʼ ateʼ yúguʼtë le dë quiaʼ, quiuʼ nequi. \v 32 Ben bayudxi gunruʼ laní, en udzéjaruʼ, tuʼ gúcabiʼ biʼi bö́chuʼu ni ca tu biʼi chinati cázabiʼ, ateʼ nubanbiʼ. Gunítibiʼ ateʼ chibuláʼabiʼ.” \c 16 \s1 Rucúdzuʼë didzaʼ Jesús queëʼ bönniʼ huen dxin bitiʼ náquiëʼ tsahuiʼ \p \v 1 Jesús rëʼ caʼ yuguʼ bönniʼ dáʼgaquiëʼ Lëʼ, rnnëʼ: \p —Zoëʼ tu bönniʼ dë yöl-laʼ tsahuiʼ queëʼ, en zoëʼ caʼ queëʼ tuëʼ bönniʼ huen dxin dë lu nëʼë uláz queëʼ. Bilaʼdxinëʼ yuguʼ bönniʼ tuʼzéguiëʼ bönniʼ huen dxin naʼ lahuëʼ xanëʼ, taʼnnë́ʼ queëʼ rutösëʼ le dë queëʼ xanëʼ naʼ. \v 2 Níʼirö xan yuʼu naʼ bulidzëʼ bönniʼ huen dxin naʼ, en rëʼ lëʼ: “¿Bizxi didzaʼ ni riyöndaʼ quiuʼ? Buluíʼi nedaʼ le naca bëʼ dxin nunuʼ, tuʼ cabirö gataʼ lu noʼo uláz quiaʼ.” \v 3 Níʼirö guzáʼ ládxëʼë bönniʼ huen dxin naʼ, rnnëʼ: ¿Nacxi guntsaʼ? Rubéajëʼ xanaʼ nedaʼ lataj lo ga runaʼ dxin. Bitiʼ séquiʼdaʼ gunaʼ dxin gúʼuna, en utuíʼidaʼ inabaʼ nu bi gúnnasö quiaʼ. \v 4 Naʼa nözdaʼ naca gunaʼ para cateʼ ubéajëʼ nedaʼ lataj lo ni, ilaʼcuáʼ nupa uluʼzíʼ nedaʼ lídxiguequi. \v 5 Níʼirö bönniʼ huen dxin naʼ bulidzëʼ yuguʼ bönniʼ bi tál-lëʼë queëʼ xanëʼ, ateʼ rëʼ bönniʼ zíʼalö: “¿Gácaʼxi ral-luʼu queëʼ xanaʼ?” \v 6 Lëʼ rnnëʼ: “Tu gayuáʼ röʼö chugu le za ral-laʼa.” Bönniʼ huen dxin lo naʼ rëʼ lëʼ, rnnëʼ: “Ni dë guichi ga nazúaj le ral-luʼu. Gurö́ʼötë ni, en buzúaj iaʼtú lu guichi le inná chi-un röʼö chugu ral-luʼu.” \v 7 Gudödi niʼ gunábinëʼ iaʼtúëʼ, rnnëʼ: “Nazxi liʼ, ¿gácaʼxi ral-luʼu?” Lëʼ rnnëʼ: “Tu gayuáʼ daʼa zxoaʼ xtila.” Níʼirö bönniʼ huen dxin lo naʼ rëʼ lëʼ, rnnëʼ: “Ni dë guichi ga nazúaj le ral-luʼu. Buzúaj iaʼtú lu guichi le inná tápalalaj daʼa ral-luʼu.” \v 8 Réquibeʼenëʼ xanëʼ naʼ sínaʼtë benëʼ bönniʼ huen dxin bitiʼ náquiëʼ tsahuiʼ naʼ. Caní naca, nácagacarëʼ sinaʼ bönniʼ yödzölió ni lu le tunëʼ laʼ légacasëʼ, ca nácagaca bönachi taʼdalen Dios lu beníʼ queëʼ. \p \v 9 ’Nedaʼ reaʼ libíʼiliʼ: Guliʼcö́zalen bönachi dxiʼa, ugunliʼ dxin yöl-laʼ tsahuiʼ dë queë́liʼ yödzölió ni, para cateʼ idxín dza ucáʼanaliʼ yuguʼ lë ni, ilunëʼ libíʼiliʼ bal lataj niʼ zóaticaʼsö. \p \v 10 ’Nu rugún dxiʼa dxin tu le cuídiʼsö dë lu nëʼe, lëscaʼ ugún dxiʼa dxin tu le zxön gataʼ lu nëʼe. Nu bitiʼ rugún dxiʼa dxin tu le cuídiʼsö dë lu nëʼe, bitiʼ ugún dxiʼa dxin tu le zxön gataʼ lu nëʼe. \v 11 Que lë ni naʼ, channö cabí rugunliʼ dxiʼa dxin yöl-laʼ tsahuiʼ dë queë́liʼ yödzölió ni, ¿nuzxi caz udödi lu náʼaliʼ yöl-laʼ tsahuiʼ le naca idú? \v 12 Channö cabí rugunliʼ dxiʼa dxin le dë lu náʼaliʼ le nequi que nu yúbölö, ¿nuzxi caz udödi lu náʼaliʼ le ral-laʼ guequi que quéziliʼ? \p \v 13 ’Bitiʼ gaca nitúëʼ bönniʼ huen dxin gunëʼ xichíngaca chopa xanëʼ, tuʼ udíʼinëʼ tuëʼ, en idxíʼinëʼ iaʼtúëʼ, o gunëʼ bal tuëʼ, en uzóëʼ tsöláʼalö iaʼtúëʼ naʼ. Bitiʼ gaca gunliʼ xichinëʼ Dios, en gunliʼ caʼ dxin para uzíʼiliʼ xibé yöl-laʼ tsahuiʼ que yödzölió. \p \v 14 Bilaʼyönnëʼ bönniʼ yudoʼ fariseo didzaʼ ni, ateʼ tuʼ nadxíʼiguequinëʼ yöl-laʼ tsahuiʼ quégaquiëʼ, que lë ni naʼ buluʼtitjëʼ Jesús. \v 15 Níʼirö Jesús rëʼ légaquiëʼ: \p —Libíʼiliʼ rubéaj dxiʼa cuinliʼ lógaca bönachi, pero nö́zinëʼ Dios le yuʼu icja ládxiʼdoʼoliʼ, tuʼ naca lë naʼ tun zxön bönachi tu le ruzóëʼ Dios tsöláʼalö. \s1 Xibá queëʼ Moisés, en le rinná bëʼë Dios \p \v 16 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Ga bidxintë dza zoëʼ Juan, ben dxin le rinná bëʼ xibá queëʼ Moisés, en le buluʼzúajëʼ lu guichi yuguʼ bönniʼ guluʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios. Níʼirö cateʼ bidxinëʼ Juan naʼ, gusí lo raca libán ca gaca nu tsaza ga rinná bëʼë Dios, ateʼ tun bayudxi yúguʼtë bönachi ilaʼyaza niʼ. \p \v 17 ’Sal-laʼ raca caní, gácarö ilaʼdödi que lúzxiba, en que luyú ni ca initi tu dídzaʼsö nazúaj lu guichi lu xibá queëʼ Dios. \s1 Le ruláʼa yöl-laʼ nutsaga naʼ \r (Mt. 19:1-12; Mr. 10:1-12) \p \v 18 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Channö tu bönniʼ uláʼalenëʼ nigula queëʼ, ateʼ utsaga náʼalenëʼ-nu nigula yúbölö, gunëʼ dul-laʼ le riguitsaj xibá que yöl-laʼ nutsaga naʼ, ateʼ nu utsaga náʼalen nigula naʼ nusanëʼ-nu bönniʼ queë́nu, gun caʼ dul-laʼ le riguitsaj xibá que yöl-laʼ nutsaga naʼ. \s1 Bönniʼ dë yöl-laʼ tsahuiʼ queëʼ, en Lázaro \p \v 19 Níʼirö bucúdzuʼë didzaʼ Jesús, rnnëʼ: \p —Zoëʼ tu bönniʼ riléʼenëʼ yöl-laʼ tsahuiʼ queëʼ. Rácuëʼ lariʼ xiná, en lariʼ nazácaʼdaʼ, ateʼ yuguʼ dza rúnticaʼsëʼ laní, ateʼ tëʼaj tahuëʼ le banéquini. \v 20 Zoëʼ caʼ niʼ tu bönniʼ yéchiʼdoʼ lëʼ Lázaro, bönniʼ rinabëʼ nu bi unödzaj queëʼ, ateʼ huë́ʼtëzëʼ röʼë raʼ yuʼu queëʼ bönniʼ naʼ riléʼenëʼ yöl-laʼ tsahuiʼ. \v 21 Raca ládxëʼë bönniʼ yéchiʼdoʼ naʼ gahuëʼ le bizxaj tuʼhuöxaj zxani ga rahuëʼ bönniʼ naʼ riléʼenëʼ yöl-laʼ tsahuiʼ. Taʼdxinbaʼ caʼ böʼcuʼ, en taʼlë́ʼëbaʼ lu huëʼ queëʼ bönniʼ yéchiʼdoʼ naʼ. \v 22 Bidxín dza gútiëʼ bönniʼ yéchiʼdoʼ naʼ, ateʼ gubáz láʼayi queëʼ Dios gulaʼchë́ʼë lëʼ tsöjsóalenëʼ Abraham ga naca lataj lachi queëʼ Dios. Gútiëʼ caʼ bönniʼ naʼ biléʼenëʼ yöl-laʼ tsahuiʼ, ateʼ buluʼcáchëʼë lëʼ yeru ba. \v 23 Cateʼ niʼ riguíʼi rizáquëʼë bönniʼ naʼ biléʼenëʼ yöl-laʼ tsahuiʼ, zoëʼ lataj quégaca nupa nátigaca, guchisa lahuëʼ, en biléʼenëʼ Abraham zoëʼ ziʼtuʼ, en dzáguiëʼ Lázaro naʼ lëʼ. \v 24 Níʼirö bëʼë zidzaj didzaʼ, rnnëʼ: “Xuzaʼ, Abraham, buéchiʼ ladxiʼ nedaʼ. Gusö́l-laʼ Lázaro quiaʼ para usubisëʼ xibö́n nëʼë, en udusuhuöálëʼ lúdxaʼa, tuʼ riguíʼi rizácaʼa lu guíʼ ni.” \v 25 Abraham rëʼ lëʼ, rnnëʼ: “Zxíʼinaʼ, busáʼ ládxuʼu ca guca quiuʼ, buziʼu xibé yöl-laʼ tsahuiʼ tsanni niʼ zuʼ nabanuʼ, pero Lázaro ni, guca queëʼ yöl-laʼ yechiʼ, ateʼ naʼa, ruzíʼ zxönëʼ Lázaro ni, pero liʼ riguíʼi rizácuʼu. \v 26 Iaʼstú, tu raʼ guíʼa sibi röʼ, le zoa gatsaj láhuiʼlö ga niʼ zóaliʼ libíʼiliʼ, en ga ni zóatuʼ netuʼ. Que lë ni naʼ nupa nacuáʼ ni, en ilë́ʼëni ilaʼdödi ga zóaliʼ libíʼiliʼ, bitiʼ caʼ gaca ilunëʼ caʼ, en bitiʼ gaca ilida ni nupa nacuáʼ niʼ.” \v 27 Níʼirö bönniʼ naʼ biléʼenëʼ yöl-laʼ tsahuiʼ rëʼ lëʼ, rnnëʼ: “Xuzaʼ Abraham, rátaʼyuaʼ loʼ isö́l-luʼu-nëʼ Lázaro tsejëʼ lidxëʼ xuzaʼ, \v 28 tuʼ nacuʼë gáyuʼë bönniʼ bö́chaʼa niʼ. Gusö́l-lëʼë tsöjenëʼ lináʼ lo que le raca ni, para cabí guídigaquiëʼ caʼ lataj ga ni riguíʼi rizácaʼa.” \v 29 Níʼirö Abraham rëʼ lëʼ, rnnëʼ: “Dë quégaquiëʼ le buzúajëʼ lu guichi Moisés, en le buluʼzúajëʼ lu guichi bönniʼ guluʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios. Yuguʼ didzaʼ quégaquiëʼ naʼ ral-laʼ uluʼzë́ náguiëʼ.” \v 30 Bubiʼë didzaʼ bönniʼ naʼ biléʼenëʼ yöl-laʼ tsahuiʼ, rnnëʼ: “Xuzaʼ Abraham, bitiʼ gaca caní, pero channö ubanëʼ tu bönniʼ lu yöl-laʼ guti, en tsejëʼ ga naʼ nacuʼë, uluʼbíʼi ládxiʼgaquiëʼ.” \v 31 Abraham rëʼ lëʼ, rnnëʼ: “Channö cabí tuʼzë́ náguiëʼ didzaʼ bëʼë Moisés, en le gulaʼnnë́ʼ bönniʼ guluʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, bitiʼ ilaʼyéajlëʼë sal-laʼ nu ubán lu yöl-laʼ guti.” \c 17 \s1 Run bönadxi queë́ruʼ gunruʼ ga nu gun dul-laʼ \r (Mt. 18:6-7, 21-22; Mr. 9:42) \p \v 1 Jesús rëʼ yuguʼ bönniʼ dáʼgaquiëʼ Lëʼ, rnnëʼ: \p —Nacuáʼticaʼsö le tun ga ilún bönachi dul-laʼ, pero bicaʼ bayechiʼ bönniʼ naʼ runëʼ ga nu gun dul-laʼ. \v 2 Dxíʼarö gaca queëʼ bönniʼ naʼ runëʼ caní, nu ugal-laʼ tu guiö́j riyëtu yaga yenëʼ, en tsöjchúʼuna lëʼ lu nísadoʼ, cáteʼlö gunëʼ ga gun dul-laʼ nu biʼi néquibiʼ quiaʼ. \v 3 Guliʼgún chiʼi cuinliʼ. Channö böchiʼ luzóʼo guʼë döʼ quiuʼ, buzéajniʼi-nëʼ, en channö ubíʼi ládxëʼë, buniti lo lëʼ. \v 4 Sal-laʼ gadxi luzuí tu dza guʼë döʼ quiuʼ, en gadxi luzuí caʼ guídëʼ ga zuʼ, en guíëʼ liʼ: “Rubíʼi ládxaʼa”, ral-laʼ uniti loʼ lëʼ. \s1 Yöl-laʼ huáca que le réajlëʼëruʼ Cristo \p \v 5 Níʼirö yuguʼ bönniʼ gubáz queëʼ Xanruʼ tëʼ Lëʼ, taʼnnë́ʼ: \p —Ben ga tséajlëʼërötuʼ-nëʼ Dios. \p \v 6 Xanruʼ rëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ: \p —Laʼtuʼ naca cuídiʼsö yöl-laʼ réajlëʼ queë́liʼ Dios, nácasö ca tu xisedoʼ mostaza, huáca guië́liʼ yaga zxön ni: “Gucuíta ni, en yöjsóa lu nísadoʼ”, ateʼ gun yaga naʼ ca rnnaliʼ. \s1 Le ral-laʼ gun nu naca huen dxin \p \v 7 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Channö zoëʼ tuëʼ bönniʼ ladaj libíʼiliʼ, en zoëʼ queëʼ tuëʼ bönniʼ nadóʼo rugáʼanëʼ-baʼ bëdxi o rulapëʼ, cateʼ údxi gunëʼ xichinëʼ xanëʼ, ¿naruʼ huëtsëʼ xanëʼ lëʼ, innë́ʼ: “Gudá, gurö́ʼö gaguʼ”? \v 8 ¡Calëga! Caní guíëʼ lëʼ: “Bupáʼa le gahuaʼ. Guzóa sinaʼ cuʼu le guíʼaj gahuaʼ, ateʼ tö́dirö naʼ huáca guíʼaj gaguʼ liʼ.” \v 9 ¿Naruʼ huëtsëʼ bönniʼ nadóʼo queëʼ naʼ: “Xclenuʼ”, tuʼ benëʼ ca gunná béʼenëʼ lëʼ? Runi nedaʼ, bitiʼ gunëʼ caní. \v 10 Lëscaʼ caní gaca queë́liʼ. Cateʼ chinunliʼ yúguʼtë le gunná béʼenëʼ Dios libíʼiliʼ, ral-laʼ innaliʼ: “Nácatuʼ huen dxin cabí nácatuʼ lesacaʼ, tuʼ bénsötuʼ le run bayudxi guntuʼ.” \s1 Chiëʼ bönniʼ téʼenëʼ huëʼ nudzuʼ ruzödi \p \v 11 Tsanni niʼ yuʼë Jesús nöza, saʼyéajëʼ Jerusalén, ridödëʼ gapa dë yö́dzödoʼ nabábagaca luyú Samaria, en luyú Galilea. \v 12 Cateʼ guyáziëʼ tu yö́dzödoʼ, bilaʼrúajëʼ dutságagaquiëʼ Lëʼ chiëʼ bönniʼ téʼenëʼ huëʼ nudzuʼ ruzödi, ateʼ gulaʼcuʼë zíʼtuʼsö, \v 13 en tuʼë zidzaj didzaʼ, taʼnnë́ʼ: \p —¡Jesús, Bönniʼ Usedi! ¡Buéchiʼ ladxiʼ netuʼ! \p \v 14 Cateʼ biléʼenëʼ Jesús légaquiëʼ, rëʼ légaquiëʼ: \p —Guliʼtséaj, guliʼtsöjluíʼi cuinliʼ lógaca bixúz. \p Tsanni niʼ söjáquiëʼ, buluʼhuöáquiëʼ dxiʼa. \v 15 Níʼirö tuëʼ bönniʼ nútsëʼë ládjagaquiëʼ, cateʼ réquibeʼenëʼ chinuhuöáquiëʼ dxiʼa, bö́ajëʼ ga naʼ zoëʼ Jesús, ruíʼiticaʼsëʼ zidzaj didzaʼ, riguʼë Dios yöl-laʼ ba. \v 16 Biyéchuëʼ, en busudxín lahuëʼ lu yu lahuëʼ Jesús, en rëʼ Lëʼ: “¡Xclenuʼ!” \p Bönniʼ ni nababëʼ Samaria. \v 17 Níʼirö Jesús rëʼ lëʼ: \p —¿Naruʼ cabí buluʼhuöáquiëʼ dxiʼa chiëʼ bönniʼ? ¿Gazxi nacuáʼtsëʼ iaʼzícaʼrëʼ bönniʼ naʼ? \v 18 ¿Naruʼ cabí zoa nu huöda cuʼu Dios yöl-laʼ ba, pero tuzëʼ bönniʼ ziʼtuʼ ni? \p \v 19 Níʼirö Jesús gudxëʼ bönniʼ naʼ, rnnëʼ: \p —¡Guyasa, en böaj lidxuʼ! ¡Chiböácuʼ dxiʼa tuʼ réajlëʼu nedaʼ! \s1 Ca idxín le rinná bëʼë Dios \r (Mt. 24:23-28, 36-41) \p \v 20 Cateʼ yuguʼ bönniʼ yudoʼ fariseo taʼnábinëʼ Jesús bátaxi ral-laʼ idxín le rinná bëʼë Dios, Lëʼ bubiʼë didzaʼ, rëʼ légaquiëʼ: \p —Ca idxín le rinná bëʼë Dios, bitiʼ naca le iléʼeliʼ. \v 21 Cuntu nu gaca inná: “¡Ni bidxín!”, o inná: “¡Niʼ bidxín!” ¡Buliʼyútsöcaʼ! ¡Rinná bëʼë Dios lu icja ládxiʼdoʼgaca bönachi! \p \v 22 Níʼirö Jesús gudxëʼ yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ, rnnëʼ: \p —Huadxín dza cateʼ guë́ʼëniliʼ iléʼeliʼ dza huödaʼ nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, pero bitiʼ iléʼeliʼ le. \v 23 Ilaʼcuáʼ nupa ilë́ libíʼiliʼ: “¡Ni zoëʼ!”, o ilaʼnná: “¡Niʼ zoëʼ!” Bitiʼ tséajliʼ niʼ, en bitiʼ tséajlenliʼ légaquiëʼ. \v 24 Ca raca cateʼ rëpi yösa, ruzeníʼ idáʼalö lúzxiba, lëscaʼ caní gaca cateʼ idxín dza huödaʼ nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi. \v 25 Zíʼalö ca gaca lë ni, run bayudxi quíʼi sácaʼdaʼ, ateʼ bönachi dza ni zóaruʼ naʼa uluʼcáʼana nedaʼ cáʼasö. \v 26 Ca naʼ guca dza niʼ zoëʼ Noé, lëscaʼ caní gaca cateʼ idxín dza huödaʼ nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi. \v 27 Dza niʼte naʼ gulëʼaj gulahuëʼ. Buluʼtsaga náʼagaquiëʼ, en buluʼdödëʼ zxíʼinigaquiëʼ lu yöl-laʼ rutsaga naʼ ga bidxintë dza guyáziëʼ Noé lëʼe barco zxön naʼ nazíʼi le arca, ateʼ bidxintë nisa guiö́j usuniti yödzölió le busuniti yúguʼtëʼ. \v 28 Lëscaʼ caní guca dza niʼ zoëʼ Lot. Gulëʼaj gulahuëʼ. Guláʼuëʼ, en gulútiʼë. Gulazëʼ xiyúgaquiëʼ, en gulunëʼ yuguʼ yuʼu quégaquiëʼ. \v 29 Cateʼ bidxín dza naʼ burúajëʼ Lot lu yödzö Sodoma, böxaj guíʼ ca tu nisa guiö́j, encaʼ le ruzéguidaʼ nazíʼi le azufre, ateʼ buluʼsuniti yúguʼtëʼ. \v 30 Lëscaʼ caní gaca cateʼ idxín dza uluíʼi lahuaʼ nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi. \p \v 31 ’Cateʼ idxín dza naʼ, channö zoëʼ tu bönniʼ ícjoʼolö, en dzöʼö le dë queëʼ lu yuʼu naʼ, bitiʼ ral-laʼ huötjëʼ tsöjzxiʼë le dë queëʼ, ateʼ nu zoa laʼ guixiʼ, lëscaʼ caní, bitiʼ ral-laʼ huöjëʼ lidxëʼ. \v 32 Guliʼsáʼ ládxiʼliʼ ca guca queë́nu nigula queëʼ Lot. \v 33 Nu bönniʼ rë́ʼënëʼ gun chiʼë yöl-laʼ naʼbán queëʼ, unítiëʼ le, pero bönniʼ udödëʼ yöl-laʼ naʼbán queëʼ niʼa quiaʼ, udélëʼë le. \p \v 34 ’Reaʼ libíʼiliʼ: Cateʼ idxín rëla naʼ, ilaʼcuʼë chopëʼ bönniʼ tsözxö́n ga tasiëʼ, ateʼ tuëʼ uduzxiʼa-nëʼ, en iaʼtúëʼ ucáʼanaʼ lëʼ. \v 35 Ilaʼcuáʼanu huëtu tsözxö́n chópanu nigula, ateʼ tunu uduzxiʼa-nu, en iaʼtunu ucáʼanaʼ-nu. \v 36 Ilaʼcuʼë chopëʼ bönniʼ laʼ guixiʼ, ateʼ tuëʼ uduzxiʼa-nëʼ, en iaʼtúëʼ ucáʼanaʼ lëʼ. \p \v 37 Cateʼ bilaʼyönnëʼ lë ni bönniʼ usëda queëʼ Jesús, gulaʼnábinëʼ Lëʼ, taʼnnë́ʼ: \p —Xan, ¿gazxi gaca lë ni? \p Jesús rëʼ légaquiëʼ: \p —Ga dë tu le nati, niʼ uluʼdubi quézibaʼ bíchulab. \c 18 \s1 Tu nigula uzëbi, en bönniʼ ruchiʼa rusörö́ëʼ \p \v 1 Níʼirö bucúdzuʼë didzaʼ Jesús, rëʼ légaquiëʼ ca run bayudxi ulídzaticaʼsiruʼ-nëʼ Dios, en bitiʼ gaca chopa ládxiʼruʼ. \v 2 Rnnëʼ: \p —Zoëʼ tu bönniʼ ruchiʼa rusörö́ëʼ tu yödzö, bönniʼ bitiʼ rádxinëʼ Dios, en bitiʼ runëʼ nu bönniʼ bal. \v 3 Laʼ yödzö náʼasö zóanu tu nigula uzëbi, ateʼ bidxinnu nigula ni ga zoëʼ bönniʼ ruchiʼa rusörö́ëʼ naʼ, rnnanu: “Buchiʼa busörö́ le run quiaʼ nu ruáʼ döʼ quiaʼ.” \v 4 Xidzé bitiʼ gúʼunnëʼ bi gunëʼ queë́nu, pero gudödi niʼ guzáʼ ládxëʼë, rnnëʼ: “Bitiʼ rádxidaʼ-nëʼ Dios, en bitiʼ runaʼ nu bönniʼ bal, \v 5 pero tuʼ rupízxjanu nigula uzëbi ni nedaʼ, que lë ni naʼ uchiʼa usörö́aʼ-nu, para cabí guídaticaʼsinu ni, en para cabí tödi bëʼ upízxjanu nedaʼ.” \p \v 6 Níʼirö Xanruʼ rëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ: \p —Guliʼzë́ nágaliʼ ca naʼ gunnë́ʼ bönniʼ ruchiʼa rusörö́ëʼ naʼ, bönniʼ bitiʼ náquiëʼ tsahuiʼ. \v 7 ¿Naruʼ cabí uchiʼa usörö́ëʼ Dios bönachi gurö́ cazëʼ queëʼ, nupa naʼ tuʼlidza Lëʼ rëla te dza? ¿Naruʼ huadzétsenëʼ gácalenëʼ légaquiëʼ? \v 8 Reaʼ libíʼiliʼ: Laʼ uchiʼa usörö́tenëʼ légaquiëʼ. Cateʼ huödaʼ nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, ¿naruʼ idzö́lidaʼ nupa taʼyéajlëʼ nedaʼ luyú ni? \s1 Tu bönniʼ yudoʼ fariseo, en tu bönniʼ uquízxaj \p \v 9 Bucúdzuʼë didzaʼ Jesús ca naca quégaquiëʼ bönniʼ tuʼbéaj tsahuiʼ cuíngaquiëʼ, en tuʼcáʼanëʼ cáʼasö iaʼzícaʼrö bönachi. \v 10 Gunnë́ʼ: \p —Bilaʼdxinëʼ chopëʼ bönniʼ ga naca chila yudoʼ para uluʼlidzëʼ Dios. Tuëʼ bönniʼ naʼ náquiëʼ bönniʼ yudoʼ fariseo, ateʼ iaʼtúëʼ naʼ náquiëʼ bönniʼ ruquízxjëʼ lázagaca bönachi. \v 11 Guzuínëʼ bönniʼ yudoʼ fariseo naʼ, en caní bulidzëʼ Dios, rnnëʼ: “Dios, reaʼ Liʼ: Xclenuʼ, tuʼ cabí nacaʼ ca nácagaquiëʼ iaʼzícaʼrëʼ bönniʼ, nácagaquiëʼ gubán, en bitiʼ nácagaquiëʼ tsahuiʼ. Taʼguitsjëʼ xibá que yöl-laʼ nutsaga naʼ. Lëscaʼ bitiʼ nacaʼ ca bönniʼ uquízxaj ni. \v 12 Nedaʼ runaʼ gubasa chopa luzuí tuʼ xunuʼ dza huéaj, en runödzjaʼ que yudoʼ tu cöʼ huéaj tuʼ chi cöʼ que yúguʼtë le rataʼ quiaʼ.” \v 13 Guzóazëʼ ziʼtuʼ bönniʼ uquízxaj naʼ, en bitiʼ böázxjanëʼ ichisa lahuëʼ uyúëʼ lúzxiba, pero gudapëʼ luchuʼë, rnnëʼ: “Dios, buéchiʼ ladxiʼ nedaʼ, bönniʼ dul-laʼ.” \v 14 Nedaʼ reaʼ libíʼiliʼ: Bö́ajëʼ lidxëʼ bönniʼ uquízxaj naʼ, nuhuöáquiëʼ tsahuiʼ lahuëʼ Dios, calëga iaʼtúëʼ bönniʼ niʼ. Nútiʼtës bönniʼ run ba zxön cuinëʼ, gunëʼ Dios ga huötaʼ igulëʼ, pero nu bönniʼ rizóëʼ nöxaj ladxiʼ, gunëʼ Dios ga gácarëʼ lo. \s1 Jesús rulidza tsáhuëʼë-biʼ yuguʼ bíʼidoʼ \r (Mt. 19:13-15; Mr. 10:13-16) \p \v 15 Níʼirö bilaʼdxinëʼ yuguʼ bönniʼ, en nigula ga zoëʼ Jesús, nachë́ʼgaquiëʼ-biʼ yuguʼ bíʼidoʼ quégaquiëʼ para ixóa nëʼë Jesús légacabiʼ. Cateʼ bilaʼléʼenëʼ yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ Jesús lë ni, gulaʼdil-lëʼ légaquiëʼ. \v 16 Níʼirö Jesús bulidzëʼ yuguʼ bönniʼ dáʼgaquiëʼ Lëʼ, rnnëʼ: \p —Guliʼgüíʼi-biʼ lataj ilaʼdxinbiʼ bíʼidoʼ ni ga zoaʼ. Bitiʼ uzágaʼliʼ xinö́zagacabiʼ, tuʼ gataʼ quégaca nupa nácagaca ca biʼi caní lataj ga rinná bëʼë Dios. \v 17 Le nácatë reaʼ libíʼiliʼ: Nu cabí siʼ lu nëʼe le rinná bëʼë Dios, ca runbiʼ tubiʼ bíʼidoʼ, bitiʼ caʼ tsaza ga niʼ rinná bëʼë Lëʼ. \s1 Tu bönniʼ riléʼenëʼ yöl-laʼ tsahuiʼ \r (Mt. 19:16-30; Mr. 10:17-31) \p \v 18 Tu bönniʼ unná bëʼ gunábinëʼ Jesús, rnnëʼ: \p —Bönniʼ Usedi idú dxiʼa. ¿Bizxi ral-laʼ gunaʼ para idéliʼdaʼ yöl-laʼ naʼbán idú? \p \v 19 Jesús rëʼ lëʼ: \p —¿Bizx que rëʼu nedaʼ: “Idú dxiʼa”? Cuntu nu bönniʼ náquiëʼ idú dxiʼa. Tuzëʼ Dios náquiëʼ idú dxiʼa. \v 20 Nöz quézinuʼ yuguʼ le gunná bëʼë Dios: \q1 Bitiʼ gunuʼ dul-laʼ le riguitsaj xibá que yöl-laʼ nutsaga naʼ. \q1 Bitiʼ gútigacuʼ bönachi. \q1 Bitiʼ cuanuʼ. \q1 Bitiʼ inníoʼ que luzóʼo le cabí nácatë. \q1 Ben bal xuz xinóʼo. \p \v 21 Bönniʼ naʼ rëʼ Jesús, rnnëʼ: \p —Yúguʼtë lë ni runaʼ ga gudelaʼ nacaʼ bíʼidoʼ. \p \v 22 Cateʼ biyönnëʼ Jesús didzaʼ ni, rëʼ lëʼ: \p —Iaʼtú le riyadzaj quiuʼ gunuʼ. Bëtiʼ yúguʼtë le dë quiuʼ, ateʼ lë naʼ siʼu bunödzaj quégaca bönachi yechiʼ, ateʼ gataʼ quiuʼ yöl-laʼ tsahuiʼ yehuaʼ yubá. Níʼirö gudá, gudáʼ nedaʼ. \p \v 23 Cateʼ bönniʼ naʼ biyönnëʼ didzaʼ ni, ruhuíʼinnëʼ, tuʼ dëdaʼ yöl-laʼ tsahuiʼ queëʼ. \v 24 Cateʼ biléʼenëʼ Jesús ca naʼ ruhuíʼinnëʼ bönniʼ naʼ, rnnëʼ: \p —¡Bicaʼ böniga gaca, ilaʼyaza nupa taʼléʼe yöl-laʼ tsahuiʼ ga rinná bëʼë Dios! \v 25 Gácarö tö́dibaʼ böaʼ nagui yötsiʼ, ca tsáziëʼ tu bönniʼ riléʼenëʼ yöl-laʼ tsahuiʼ ga rinná bëʼë Dios. \p \v 26 Níʼirö nupa bilaʼyöni didzaʼ ni gulaʼnná: \p —¿Nuzxi caz gaca ulá, channö? \p \v 27 Jesús gudxëʼ légaquiëʼ: \p —Le bitiʼ gaca ilunëʼ bönniʼ, huáca gunëʼ Dios. \p \v 28 Níʼirö Pedro rëʼ Jesús: \p —Buyútsöcaʼ, netuʼ nucáʼanatuʼ yúguʼtë le dë queë́tuʼ, en dáʼatuʼ Liʼ. \p \v 29 Níʼirö Jesús rëʼ légaquiëʼ: \p —Le nácatë reaʼ libíʼiliʼ, nu bönniʼ ucáʼanëʼ lidxëʼ, o xuz xinë́ʼë, o yuguʼ böchiʼ zanëʼ, o nigula queëʼ, o yuguʼ zxíʼinëʼ, tuʼ ruíʼi ládxëʼë inná bëʼë Dios, \v 30 bönniʼ ni huazíʼirëʼ dza ni zóaruʼ naʼa, ateʼ dza siʼ zaʼ idéliʼnëʼ yöl-laʼ naʼbán idú. \s1 Jesús riguíxjöʼë leyúbölö ca siʼ ilútiëʼ Lëʼ \r (Mt. 20:17-19; Mr. 10:32-34) \p \v 31 Jesús guchë́ʼë quez queëʼ idxínnutëʼ bönniʼ usëda queëʼ, en rëʼ légaquiëʼ: \p —Buliʼyútsöcaʼ, ribenruʼ zéajruʼ Jerusalén, ga niʼ ilaca yúguʼtë le nazúajgaca lu guichi ca gulaʼnnë́ʼ bönniʼ guluʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios ca ral-laʼ gaca quiaʼ nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi. \v 32 Yuguʼ bönniʼ Jerusalén uluʼdödëʼ nedaʼ lu náʼagaquiëʼ bönniʼ ziʼtuʼ, ateʼ uluʼtitjëʼ nedaʼ, en uluʼlidza ziʼë nedaʼ, en uluʼchejëʼ nedaʼ zxönaʼ. \v 33 Ilaʼguinëʼ nedaʼ, ateʼ tö́dirö niʼ ilútiëʼ nedaʼ, pero cateʼ gaca tsonna dza ubanaʼ. \p \v 34 Bitiʼ gulaʼyéajniʼinëʼ bönniʼ usëda queëʼ didzaʼ ni, en bitiʼ guléquibeʼenëʼ ca saʼyéaj le ruíʼilenëʼ légaquiëʼ didzaʼ que, tuʼ naca le cabí sequiʼ ilaʼyéajniʼinëʼ. \s1 Jesús ruúnëʼ tu bönniʼ yödzö Jericó nachul-la lahuëʼ \r (Mt. 20:29-34; Mr. 10:46-52) \p \v 35 Cateʼ chizóa idxinëʼ Jesús yödzö Jericó, zoëʼ tu bönniʼ niʼ nachul-la lahuëʼ. Röʼë raʼ nöza rinabëʼ nu bi gúnnasö queëʼ. \v 36 Bönniʼ niʼ biyönnëʼ taʼdödi bönachi zián niʼ, ateʼ gunabëʼ bizxi naʼ raca. \v 37 Bönachi niʼ të lëʼ: \p —Jesús, bönniʼ Nazaret, ridödëʼ ni. \p \v 38 Níʼirö bönniʼ naʼ nachul-la lahuëʼ bëʼë zidzaj didzaʼ, rnnëʼ: \p —¡Jesús, zxíʼini xiʼsóëʼ David, buéchiʼ ladxiʼ nedaʼ! \p \v 39 Yuguʼ bönniʼ nanö́rugaquiëʼ lahuëʼ Jesús gulaʼdil-lëʼ bönniʼ naʼ nachul-la lahuëʼ para usayaj ruʼë, pero lëʼ zídzajrö bëʼë didzaʼ, rnnëʼ: \p —¡Zxíʼini xiʼsóëʼ David, buéchiʼ ladxiʼ nedaʼ! \p \v 40 Níʼirö guzë́ʼ dxiz Jesús ribözëʼ, ateʼ gunná béʼenëʼ nu tsöjlidza lëʼ para idxinëʼ lahuëʼ. Cateʼ bönniʼ naʼ nachul-la lahuëʼ bidxinëʼ lahuëʼ Jesús, gunábinëʼ Jesús lëʼ, rnnëʼ: \p \v 41 —¿Bizxi rë́ʼënuʼ gunaʼ quiuʼ? \p Bönniʼ naʼ nachul-la lahuëʼ rnnëʼ: \p —Rë́ʼënidaʼ huöálaj guiö́j lahuaʼ. \p \v 42 Jesús rëʼ lëʼ: \p —Chiböálaj guiö́j loʼ. Chiböácuʼ tuʼ réajlëʼu nedaʼ. \p \v 43 Laʼ níʼisö buléʼetenëʼ, ateʼ saʼyéajlenëʼ Jesús, riguʼë Dios yöl-laʼ ba. Lëscaʼ yúguʼtë bönachi nacuáʼ niʼ, en bilaʼléʼe lë naʼ guca gulaʼgúʼu Dios yöl-laʼ ba. \c 19 \s1 Jesús, en Zaqueo \p \v 1 Níʼirö guyáziëʼ Jesús yödzö Jericó, en ridödëʼ lu yödzö naʼ. \v 2 Zoëʼ tu bönniʼ lëʼ Zaqueo niʼ, bönniʼ lo ládjagaquiëʼ bönniʼ uquízxaj, ateʼ dë yöl-laʼ tsahuiʼ queëʼ. \v 3 Ruíʼi ládxëʼë bönniʼ ni iléʼenëʼ Jesús, pero bitiʼ guca queëʼ tuʼ nacuáʼ bönachi zián niʼ, en náquiëʼ bönniʼ ga rë́ʼëdoʼ. \v 4 Níʼirö carelö yöjnö́ruëʼ lógaca bönachi zián naʼ, ateʼ yöjchenëʼ tu lu yaga para gaca iléʼenëʼ Jesús, tuʼ ral-laʼ tödëʼ niʼ. \v 5 Cateʼ bidxinëʼ Jesús niʼ, guchisa lahuëʼ ruyúëʼ ga naʼ dxíëʼ Zaqueo naʼ, en rëʼ lëʼ: \p —Zaqueo, bö́tjatë lu yaga naʼ, tuʼ run bayudxi tsöjgáʼanaʼ lidxuʼ naʼa. \p \v 6 Níʼirö laʼ bö́tjatëʼ Zaqueo lu yaga, ateʼ lu yöl-laʼ rudzeja queëʼ guchë́ʼë Jesús lidxëʼ. \v 7 Cateʼ bilaʼléʼe bönachi nacuáʼ niʼ lë ni, gulaʼsí lógaquiëʼ yúguʼtëʼ taʼnnë́ʼ queëʼ, taʼnnë́ʼ: \p —Guyáziëʼ Jesús ugáʼanalenëʼ bönniʼ dul-laʼ. \p \v 8 Níʼirö guzuínëʼ Zaqueo, en rëʼ Xanruʼ: \p —Xan, buyútsöcaʼ. Gatsaj le dë quiaʼ guʼa quégaca bönachi yechiʼ, en channö bi gudödi bëʼ buquizxjaʼ bönachi, ubiʼa quégaca bönachi naʼ tapa cö́ʼtëlö caʼ. \p \v 9 Jesús rëʼ lëʼ: \p —Naʼa dza ni bidxín yöl-laʼ rusölá quégaca nupa nacuáʼ yuʼu ni, tuʼ nababëʼ bönniʼ ni diʼa dza queëʼ Abraham. \v 10 Bidaʼ nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, ududiljaʼ, en udusöláʼ nupa nanítigaca. \s1 Rucúdzuʼë didzaʼ Jesús que chi cöʼ dumí \p \v 11 Tsanni niʼ taʼyönnëʼ didzaʼ ni ruʼë Jesús, rëʼ légaquiëʼ le rucúdzuʼë didzaʼ, tuʼ chizóa ilaʼdxinëʼ yödzö Jerusalén, ateʼ téquinëʼ chizóatë iláʼ lahui le rinná bëʼë Dios. \v 12 Caní rnnëʼ Jesús: \p —Zoëʼ tu bönniʼ lo, saʼyéajëʼ tu yödzö ziʼtuʼ para siʼ lu nëʼë yöl-laʼ unná bëʼ, ateʼ níʼirö huödëʼ. \v 13 Cateʼ chizóa tsejëʼ niʼ bulidzëʼ chiëʼ bönniʼ huen dxin queëʼ, en bëʼë que queë́gaquiëʼ tu cöʼ huéaj dumí, ateʼ rëʼ légaquiëʼ: “Guliʼguílajlen dumí ni tsanni huödaʼ.” \v 14 Yuguʼ bönniʼ uládz queëʼ bitiʼ taʼléʼenëʼ lëʼ dxiʼa, ateʼ gulaʼsö́l-lëʼë yuguʼ gubáz quégaquiëʼ ga niʼ tsejëʼ, ilaʼnnë́ʼ: “Bitiʼ rë́ʼënituʼ inná béʼenëʼ bönniʼ ni netuʼ.” \v 15 Níʼirö guzxíʼ lu nëʼë yöl-laʼ unná bëʼ, ateʼ budxinëʼ ladzëʼ. Cateʼ bidxinëʼ niʼ gunná béʼenëʼ nu tsöjlidza yuguʼ bönniʼ huen dxin naʼ budödëʼ lu náʼagaquiëʼ dumí naʼ, para inö́zinëʼ gácaʼxi buluʼguílajlenëʼ le tu tuëʼ. \v 16 Cateʼ bönniʼ zíʼalö naʼ bidxinëʼ lahuëʼ, rnnëʼ: “Xan, tu cöʼ dumí quiuʼ naʼ chibén icja iaʼchí cöʼ caʼ.” \v 17 Xanëʼ naʼ rëʼ lëʼ: “Tsahuiʼ benuʼ. Nacuʼ huen dxin tsahuiʼ. Tuʼ dxíʼadoʼ bugunuʼ dxin látiʼdoʼos naʼ gutaʼ lu noʼo, naʼa, gunaʼ ga inná béʼenuʼ chi yödzö.” \v 18 Níʼirö bidxinëʼ iaʼtúëʼ bönniʼ huen dxin naʼ lahuëʼ lëʼ, rnnëʼ: “Xan, tu cöʼ dumí quiuʼ naʼ chibén icja iaʼgayuʼ cöʼ caʼ.” \v 19 Xanëʼ naʼ rëʼ caʼ lëʼ: “Inná béʼenuʼ gayuʼ yödzö.” \v 20 Níʼirö bidxinëʼ iaʼtúëʼ lahuëʼ lëʼ, rnnëʼ: “Xan, ni dë tu cöʼ dumí quiuʼ naʼ. Ben chiʼa le, butúlidaʼ le lariʼ. \v 21 Caní benaʼ tuʼ rádxidaʼ liʼ, tuʼ nacuʼ bönniʼ bizxaj. Runuʼ ca naʼ taʼnná bönachi: Ruziʼu le cabí buzúʼ, en rulapuʼ ga bitiʼ guzuʼ.” \v 22 Níʼirö xanëʼ naʼ rëʼ lëʼ: “Nacuʼ huen dxin bitiʼ naca tsahuiʼ. Niʼa que didzaʼ bëʼu uchiʼa usörö́aʼ liʼ. ¿Réquibeʼenuʼ nacaʼ bönniʼ bizxaj: Ruziʼa le cabí buzóaʼ, en rulapaʼ ga bitiʼ guzaʼ? \v 23 Naʼa, ¿bizx que bitiʼ yöjlúʼu dumí quiaʼ naʼ ga gun icja, para cateʼ huödaʼ, uziʼa le idú len icja naʼ?” \v 24 Níʼirö rëʼ nupa nacuáʼ niʼ: “Guliʼcúa lu nëʼë dumí naʼ, ateʼ guliʼgüíʼi queëʼ bönniʼ naʼ dë queëʼ chi cöʼ dumí.” \v 25 Légaquiëʼ tëʼ lëʼ: “Xan, chidë́ queëʼ chi cöʼ dumí.” \v 26 Níʼirö bubiʼë didzaʼ xángaquiëʼ, rnnëʼ: “Reaʼ libíʼiliʼ: Nu rugún dxiʼa dxin le doʼ dë lu nëʼe, uluʼzxöni ládxiʼgaca lëʼ iaʼlateʼ, pero nu bitiʼ rugún dxiʼa dxin le doʼ dë lu nëʼe, uluʼbéaj lu nëʼe lë naʼ gutaʼ lu nëʼe. \v 27 Ca naca quégaquiëʼ bönniʼ niʼ bitiʼ taʼléʼenëʼ nedaʼ dxiʼa, en bitiʼ gulë́ʼënnëʼ inná béʼedaʼ légaquiëʼ, guliʼtsöjzxíʼ légaquiëʼ para ídigaquiëʼ ni, ateʼ guliʼguti légaquiëʼ.” \s1 Len yöl-laʼ ba zxön raziëʼ Jesús yödzö Jerusalén \r (Mt. 21:1-11; Mr. 11:1-11; Jn. 12:12-19) \p \v 28 Cateʼ budxi gunnë́ʼ caní Jesús, buguélëʼë xinözëʼ, saʼyéajëʼ zacaʼ yödzö Jerusalén. \v 29 Cateʼ bilaʼdxinëʼ galaʼ ga nacuáʼ yödzö Betfagé, en yödzö Betania, ga naca raʼ guíʼadoʼ nazíʼi le Guíʼa Yaga Olivo, gusö́l-lëʼë Jesús chopëʼ bönniʼ usëda queëʼ, \v 30 ateʼ rëʼ légaquiëʼ: \p —Guliʼtséaj yö́dzödoʼ niʼ ca dö́dilö ga zóaruʼ, en cateʼ idxinliʼ niʼ, tsöjxácaʼliʼ-baʼ tubaʼ búrrodoʼ nágaʼbaʼ niʼ, búrrodoʼ naʼ cuntu nu ribíani lëbaʼ. Guliʼsedxi-baʼ, en guliʼduchë́ʼ-baʼ quiaʼ ni. \v 31 Channö zoa nu rinábini libíʼiliʼ, inná: “¿Bizx que risédxiliʼ-baʼ?”, ubíʼiliʼ didzaʼ caní innaliʼ: “Xanruʼ riquinnëʼ-baʼ.” \p \v 32 Söjáquiëʼ bönniʼ usëda queëʼ naʼ nasö́l-lëʼë, ateʼ yöjxácaʼgaquiëʼ-baʼ ca naʼ chigudxëʼ Jesús légaquiëʼ. \v 33 Cateʼ gulaʼsedxëʼ-baʼ búrrodoʼ naʼ, yuguʼ bönniʼ xanbaʼ tëʼ légaquiëʼ: \p —¿Bizx que risédxiliʼ-baʼ búrrodoʼ naʼ? \p \v 34 Buluʼbiʼë didzaʼ, taʼnnë́ʼ: \p —Xanruʼ riquinnëʼ-baʼ. \p \v 35 Gulaʼchë́ʼë-baʼ ga naʼ zoëʼ Jesús. Cateʼ chigulaʼxóëʼ yuguʼ lariʼ tsöláʼa quégaquiëʼ cúdzuʼbaʼ búrrodoʼ naʼ, buluʼdxíëʼ Jesús cúdzuʼbaʼ lahui lariʼ naʼ. \v 36 Gapa ral-laʼ tödëʼ Jesús, gulaʼchiljëʼ lariʼ quégaquiëʼ laʼ nöza. \v 37 Cateʼ chibilaʼdxinëʼ galaʼ ga zoa lidinni que Guíʼa Yaga Olivo, lu yöl-laʼ rudzeja quégaquiëʼ gulaʼsí lógaquiëʼ yúguʼtë bönniʼ dáʼgaquiëʼ Jesús, tuʼë zidzaj didzaʼ, taʼguʼë Dios yöl-laʼ ba, niʼa quégaca yuguʼ yöl-laʼ huáca zxön bilaʼléʼenëʼ benëʼ Jesús. \v 38 Taʼnnë́ʼ: \p —¡Yöl-laʼ ba bönniʼ unná bëʼ ni zëʼë uláz queëʼ Xanruʼ Dios! ¡Yehuaʼ yubá zaʼ le ribequi dxi ládxiʼruʼ! ¡Yöl-laʼ ba Dios! \p \v 39 Níʼirö yuguʼ bönniʼ yudoʼ fariseo nútsaʼgaquiëʼ ladaj bönachi zián niʼ tëʼ Jesús, taʼnnë́ʼ: \p —¡Bönniʼ Usedi, gudil-la yuguʼ bönniʼ usëda quiuʼ! \p \v 40 Bubiʼë didzaʼ Jesús, rëʼ légaquiëʼ: \p —Reaʼ libíʼiliʼ: Channö ilaʼcuáʼ dxíëʼ bönniʼ ni, yuguʼ guiö́j hualuíʼi caz zidzaj didzaʼ. \p \v 41 Cateʼ bidxinëʼ Jesús galaʼ raʼ yödzö naʼ, en riléʼenëʼ le, níʼirö ribödxëʼ que, \v 42 rnnëʼ: \p —Raca ládxaʼa huanö́ziliʼ naʼa dza le gaca gun ga cuéqui dxi ládxiʼliʼ lahuëʼ Dios, pero naʼa chinagachiʼ queë́liʼ, para cabí iléʼeliʼ le. \v 43 Hualaʼdxín queë́liʼ dza cateʼ nupa bitiʼ taʼléʼe libíʼiliʼ dxiʼa ilaʼbequi zöʼö idú gásibiʼilö ga zóaliʼ, en ilaʼgúʼu libíʼiliʼ lë́ʼalö, ateʼ yúguʼtë lataj idú gásibiʼilö ilúnlenëʼ libíʼiliʼ gudil-la. \v 44 Uluʼquínnajëʼ zöʼö run chiʼi yödzö queë́liʼ, en ilútiëʼ nupa nacuáʼ lu yödzö ni. Bitiʼ ugáʼana guiö́j lahui luzë́ʼe. Yúguʼtë lë ni gaca queë́liʼ tuʼ cabí gúquibeʼeliʼ dza bidëʼ Dios buduyúëʼ libíʼiliʼ. \s1 Rulatjëʼ Jesús löʼa yudoʼ \r (Mt. 21:12-17; Mr. 11:15-19; Jn. 2:13-22) \p \v 45 Níʼirö guyáziëʼ Jesús löʼa yudoʼ, en gusí lahuëʼ rubéajëʼ níʼilö yúguʼtë nupa tutiʼ, en nupa toʼo ga naca löʼa yudoʼ. \v 46 Rëʼ légaquiëʼ: \p —Nazúaj lu guichi láʼayi, rnna: “Lidxaʼ naca yuʼu ga uluʼlidza bönachi Dios”, pero libíʼiliʼ chinunliʼ le ca tu lídxigaca bönniʼ gubán. \p \v 47 Yuguʼ dza rusédinëʼ Jesús bönachi ga naca chila yudoʼ, ateʼ gulaʼzóa gulaʼböʼë bixúz unná bëʼ, len bönniʼ yudoʼ tuʼsédinëʼ, en yuguʼ bönniʼ lo que lu yödzö ilútiëʼ Lëʼ. \v 48 Bitiʼ buluʼdzö́linëʼ nacxi ilútiëʼ Lëʼ, tuʼ idú ládxiʼgaca tuʼzë́ nágagaca yúguʼtë bönachi xtídzëʼë. \c 20 \s1 Yöl-laʼ unná bëʼ dë lu nëʼë Jesús \r (Mt. 21:23-27; Mr. 11:27-33) \p \v 1 Tu dza, cateʼ niʼ rusédinëʼ Jesús bönachi ga naca chila yudoʼ, en riguíxjöʼë didzaʼ dxiʼa, bilaʼdxinëʼ yuguʼ bixúz unná bëʼ, en bönniʼ yudoʼ tuʼsédinëʼ, len bönniʼ gula tuʼzéajniʼinëʼ, ga naʼ zoëʼ, \v 2 ateʼ tëʼ Jesús: \p —Gudixjöiʼi netuʼ. ¿Bizxi yöl-laʼ unná bëʼ dë lu noʼo runuʼ caní? ¿Nuzxi caz budödi lu noʼo yöl-laʼ unná bëʼ ni? \p \v 3 Bubiʼë didzaʼ Jesús, rëʼ légaquiëʼ: \p —Inábidaʼ caʼ libíʼiliʼ tu didzaʼ, ateʼ ubíʼiliʼ innaliʼ. \v 4 ¿Nuzxi gusö́l-laʼ Juan ruquilëʼ bönachi nisa? ¿Naruʼ Dios, o bönachi? \p \v 5 Gulún xtídzaʼgaquiëʼ laʼ légacasëʼ bönniʼ yudoʼ naʼ, taʼnnë́ʼ: \p —Channö innaruʼ: Gusö́l-lëʼë Dios lëʼ, guíëʼ rëʼu: “¿Bizx que bitiʼ guyéajlëʼëliʼ-nëʼ?” \v 6 Channö guië́ruʼ-nëʼ: Gulaʼsö́l-lëʼë yuguʼ bönniʼ lëʼ, bönachi lu yödzö ni uluʼladxiʼ rëʼu guiö́j, tuʼ nö́ziguequi bëʼë didzaʼ Juan naʼ uláz queëʼ Dios. \p \v 7 Níʼirö buluʼbiʼë didzaʼ, taʼnnë́ʼ: \p —Bitiʼ nöztuʼ nuzxi naʼ gusö́l-laʼ Juan. \p \v 8 Níʼirö Jesús rëʼ légaquiëʼ: \p —Nedaʼ caʼ bitiʼ guíaʼ libíʼiliʼ bi yöl-laʼ unná bëʼ rúnidaʼ caní. \s1 Yuguʼ bönniʼ huen dxin bitiʼ nácagaquiëʼ tsahuiʼ \r (Mt. 21:33-44; Mr. 12:1-11) \p \v 9 Níʼirö laʼ gusí lotëʼ Jesús ruíʼilenëʼ bönachi nacuáʼ niʼ didzaʼ. Rucúdzuʼë didzaʼ, rnnëʼ: \p —Zoëʼ tu bönniʼ budë́ʼë yuguʼ lubá uva lu xiyúëʼ, ateʼ budödëʼ luyú naʼ lu náʼagaquiëʼ bönniʼ huen dxin para ilún gatsjëʼ len lëʼ le uluʼziʼë, ateʼ guyijëʼ ziʼtuʼ ga niʼ bugáʼanëʼ xidzé. \v 10 Cateʼ bidxín dza uluʼchibëʼ uva luyú naʼ, gusö́l-lëʼë tuëʼ bönniʼ gubáz queëʼ ga naʼ nacuʼë huen dxin naʼ para siʼë uláz queëʼ que le uluʼziʼë, pero huen dxin naʼ gulúndëʼë lëʼ ziʼ, en buluʼsö́l-lëʼë lëʼ cáʼasö. \v 11 Leyúbölö gusö́l-lëʼë iaʼtúëʼ gubáz queëʼ, ateʼ légaquiëʼ gulúndëʼë lëʼ caʼ ziʼ, en guluʼë döʼ queëʼ, ateʼ buluʼsö́l-lëʼë lëʼ cáʼasö. \v 12 Leyúbölö gusö́l-lëʼë quégaquiëʼ bönniʼ bunni gubáz queëʼ, ateʼ buluʼdxíëʼ caʼ lëʼ huëʼ, en buluʼbéajëʼ lëʼ níʼilö luyú naʼ. \p \v 13 ’Níʼirö guzáʼ ládxëʼë xani luyú naʼ, gunnë́ʼ: “¿Nacxi guntsaʼ? Isö́l-laʼa zxíʼini cazaʼ nadxíʼidaʼ-biʼ quégaquiëʼ. Cateʼ ilaʼléʼenëʼ-biʼ, nadxi caʼ ilunëʼ-biʼ bal.” \v 14 Níʼirö, cateʼ yuguʼ bönniʼ huen dxin naʼ bilaʼléʼenëʼ-biʼ, gulún xtídzaʼgaquiëʼ laʼ légacasëʼ, taʼnnë́ʼ: “Biʼi ni guequi queë́biʼ luyú ni. Guliʼdá, gútiruʼ-biʼ, para guequi queë́ruʼ le ral-laʼ guequi queë́biʼ.” \v 15 Buluʼbéajëʼ-biʼ níʼilö luyú naʼ, en gulútiëʼ-biʼ. \p ’Naʼa, ¿nacxi caz gunëʼ xani luyú naʼ quégaquiëʼ? \v 16 Guídëʼ, en gútiëʼ yuguʼ huen dxin naʼ, ateʼ udödëʼ luyú queëʼ lu náʼagaca bönachi yúbölö. \p Cateʼ bönachi nacuáʼ niʼ bilaʼyöni lë ni, gulaʼnnë́ʼ: \p —¡Inná Dios bitiʼ gaca caní! \p \v 17 Níʼirö buyúëʼ Jesús légaquiëʼ, rnnëʼ: \p —¿Bizxi saʼyéaj lë naʼ nazúaj lu guichi láʼayi, rnna: \q1 Guiö́j naʼ gulaʼrúʼunëʼ bönniʼ huen zöʼö, \q1 guiö́j ni chinaca guiö́jlen squin zöʼö? \m \v 18 Nútiʼtës nu ibixi lahui guiö́j ni, quitsaj nu naʼ, ateʼ nu bönniʼ tsöjbágaʼ guiö́j ni lëʼ, uzxuzxaj lëʼ. \s1 Ca naca dumí taʼguizxaj lázagaca bönachi \r (Mt. 21:45-46; 22:15-22; Mr. 12:12-17) \p \v 19 Laʼ dza níʼisö, yuguʼ bixúz unná bëʼ len bönniʼ yudoʼ tuʼsédinëʼ gulaʼzóa gulaʼböʼë ilaʼzönëʼ Jesús, tuʼ téquibeʼenëʼ gunnë́ʼ quégaquiëʼ lë naʼ bucúdzuʼë didzaʼ, pero guládxinëʼ bi ilún bönachi zián nacuáʼ niʼ. \v 20 Níʼirö buluʼyúyeniëʼ Jesús, en gulaʼsö́l-lëʼë yuguʼ bönniʼ para uluʼbéajëʼ Lëʼ didzaʼ, bönniʼ uluʼluíʼi cuíngaquiëʼ ca bönniʼ tsahuiʼ, para ilunëʼ ga bi innë́ʼ Jesús, para gaca uluʼdödëʼ Lëʼ lu nëʼë bönniʼ rinná béʼenëʼ uláz queëʼ César. \v 21 Para ilunëʼ caní, gulaʼnábinëʼ Jesús, taʼnnë́ʼ: \p —Bönniʼ Usedi, nöztuʼ rnnoʼ le nácatë, en rusédinuʼ le nácatë, en bitiʼ ruchiʼa rusörö́uʼ ca naca le tuʼluíʼisö lahui bönachi, pero idútë li naca ca rusédinuʼ xibá queëʼ Dios. \v 22 Gudíxjöiʼi netuʼ. ¿Naruʼ run bayudxi quizxaj laztuʼ queëʼ César, bönniʼ Roma rinná bëʼë, o cabí? \p \v 23 Réquibeʼenëʼ Jesús le të́ʼënnëʼ ilunëʼ queëʼ, ateʼ rëʼ légaquiëʼ: \p —¿Bizx que rizíʼ bë́ʼëliʼ nedaʼ? \v 24 Buliʼluíʼitsöquiʼ nedaʼ tu dumí ridá. ¿Nuzxi lahui daʼ lëʼe ni, en nuzxi le nazúaj ni? \p Buluʼbiʼë didzaʼ, taʼnnë́ʼ: \p —Queëʼ César naʼ. \p \v 25 Níʼirö Jesús rëʼ légaquiëʼ: \p —Buliʼnö́dzaj queëʼ César le nequi queëʼ César, ateʼ queëʼ Dios le nequi queëʼ Dios. \p \v 26 Bitiʼ guca ilunëʼ ga bi innë́ʼ Jesús para gaca uluʼzéguiëʼ Lëʼ didzaʼ lógaca bönachi zián naʼ, pero buluʼbáninëʼ ca naca didzaʼ bubiʼë, ateʼ buluʼsayaj ruáʼagaquiëʼ. \s1 Ca gaca quégaca nupa uluʼbán lu yöl-laʼ guti \r (Mt. 22:23-33; Mr. 12:18-27) \p \v 27 Níʼirö yuguʼ bönniʼ yudoʼ saduceo, nupa naʼ taʼnná bitiʼ uluʼbán nupa chinátigaca, bilaʼdxinëʼ niʼ, ateʼ gulaʼnábinëʼ Jesús, taʼnnë́ʼ: \p \v 28 —Bönniʼ Usedi, Moisés buzúajëʼ queë́ruʼ lu guichi, le rnna: “Channö gátiëʼ nu bönniʼ, ateʼ ugáʼananu nigula queëʼ, en channö cuntu nu zoa biʼi queëʼ, níʼirö biʼi bö́chiʼbiʼ ral-laʼ síʼibiʼ-nu nigula queëʼ naʼ, para uzóabiʼ biʼi queëbiʼ bö́chiʼbiʼ naʼ gútibiʼ.” \v 29 Gulaʼcuáʼabiʼ gadxi biʼi bönniʼ nácagacabiʼ bö́chiʼbiʼ, ateʼ biʼi zíʼalö naʼ butsaga náʼalenbiʼ biʼi nigula, en gútibiʼ, bitiʼ zóabiʼ biʼi queë́biʼ. \v 30 Níʼirö biʼi buropi naʼ butsaga náʼalenbiʼ-nu nigula naʼ, ateʼ gútibiʼ caʼ biʼi ni, bitiʼ zóabiʼ biʼi queë́biʼ. \v 31 Butsaga náʼalenbiʼ-nu biʼi bunni naʼ, ateʼ laʼ tuz ca gulunbiʼ igádxitëbiʼ, ateʼ gulátibiʼ, bitiʼ zóabiʼ biʼi quégacabiʼ. \v 32 Ga búdxitë, gútinu caʼ nigula naʼ. \v 33 Naʼa, cateʼ uluʼbán nupa chinátigaca, ¿núzxilöbiʼ guéquinu nigula naʼ queë́biʼ, tuʼ buluʼtsaga náʼalenbiʼ-nu igádxitëbiʼ? \p \v 34 Níʼirö bubiʼë didzaʼ Jesús, rëʼ légaquiëʼ: \p —Tuʼtsága náʼagaca bönachi dza ni zóaruʼ naʼa, en tuʼnödzjëʼ-biʼ zxíʼinigaquiëʼ para uluʼtsaga náʼagacabiʼ. \v 35 Naʼa, nupa nácagaca lesacaʼ uluʼbán lu yöl-laʼ guti, en tsöjcuáʼ yödzölió siʼ gataʼ, bitiʼ ilún yöl-laʼ rizóalen nigula, en bitiʼ uluʼtsaga náʼagaca. \v 36 Caní gaca, tuʼ cabirö ilati nupa naʼ uluʼbán lu yöl-laʼ guti, pero ilácagaca ca nácagaquiëʼ gubáz láʼayi queëʼ Dios, en ilácagaca zxíʼini cazëʼ Dios. \v 37 Ca naʼ ral-laʼ uluʼbán nupa chinátigaca, ruluíʼinëʼ rëʼu Moisés caz ga naʼ nazúaj lu guichi ca naca que yaga yötsiʼ régui, ga niʼ ruʼë didzaʼ Xanruʼ, rnnëʼ náquiëʼ Dios queëʼ Abraham, en Dios queëʼ Isaac, en Dios queëʼ Jacob. \v 38 Dios náquiëʼ Dios, calëga quégaca nupa nátigaca tsaz, pero quégaca nupa nabángaca, tuʼ nabángaca lahuëʼ Lëʼ yúguʼtë bönachi, sal-laʼ gulati luyú ni. \p \v 39 Níʼirö buluʼbiʼë didzaʼ bal-lëʼ bönniʼ yudoʼ usedi, taʼnnë́ʼ: \p —Bönniʼ Usedi, dxíʼadoʼ gunnóʼ. \p \v 40 Bítiʼrö buluʼrúguinëʼ ilaʼnábinëʼ Lëʼ didzaʼ. \s1 ¿Nuzxi zxíʼini náquiëʼ Cristo? \r (Mt. 22:41-46; Mr. 12:35-37) \p \v 41 Níʼirö Jesús rëʼ légaquiëʼ: \p —¿Nacxi caz naʼ taʼnnë́ʼ: “Cristo náquiëʼ zxíʼinëʼ David”? \v 42 David caz bëʼë didzaʼ le nazúaj lu guichi láʼayi ga nazúajgaca salmo, le rnna: \q1 Xanruʼ Dios gudxëʼ Xanaʼ: \q1 “Guröʼi cuita lëʼa ibëla \q1 \v 43 cateʼ gunraʼ ga uluʼzechu zxíbigaca loʼ nupa taʼdáʼbagaʼ Liʼ.” \p \v 44 David caz naʼ gunnë́ʼ queëʼ náquiëʼ Xanëʼ. ¿Nacxi caz naca, rnnaliʼ libíʼiliʼ náquiëʼ zxíʼinëʼ? \s1 Jesús ruzéguiʼë dizaʼ bönniʼ yudoʼ tuʼsédinëʼ \r (Mt. 23:1-36; Mr. 12:38-40; Lc. 11:37-54) \p \v 45 Tsanni niʼ yúguʼtë bönachi nacuáʼ niʼ tuʼzë́ nágagaca Jesús, rëʼ yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ: \p \v 46 —Guliʼgún chiʼi cuinliʼ quégaquiëʼ bönniʼ yudoʼ tuʼsédinëʼ, tuʼ taʼyaza ládxiʼgaquiëʼ taʼdë́ʼ nácugaquiëʼ lariʼ tunna, en të́ʼënnëʼ uluʼlidza bönachi légaquiëʼ zxön gapa naca lu yë́ʼëyi, en taʼyaza ládxiʼgaquiëʼ caʼ taʼböʼë lataj lo gapa tuʼdubëʼ tuʼsëdëʼ queëʼ Dios, en gapa taʼböʼë tahuëʼ. \v 47 Taʼgǘëʼ lídxigacanu nigula uzë́bidoʼ, ateʼ para uluʼluíʼi tsahuiʼ cuíngaquiëʼ, xidzé tuʼlidzëʼ Dios. Yuguʼ bönniʼ ni, yénniʼtërö gunëʼ Dios ga ilaʼguíʼi ilaʼzáquiëʼ. \c 21 \s1 Gun le gulúʼunu tu nigula yechiʼ lahuëʼ Dios \r (Mr. 12:41-44) \p \v 1 Ga naʼ zoëʼ Jesús chila yudoʼ, guchisa lahuëʼ, en riléʼenëʼ yuguʼ bönniʼ dë yöl-laʼ tsahuiʼ quégaquiëʼ, taʼguʼë dumí lu guíʼina que dumí gun que yudoʼ. \v 2 Biléʼenëʼ caʼ tu nigula yechiʼ uzë́bidoʼ, rigúʼunu chopa dumí lásidoʼ, le nazácaʼgaca látiʼdoʼos. \v 3 Rnnëʼ Jesús: \p —Le nácatë reaʼ libíʼiliʼ, tu le zxö́ntërö gulúʼunu nigula yechiʼ uzë́bidoʼ ni ca iaʼzícaʼrö bönachi naʼ taʼguʼë dumí. \v 4 Yúguʼtëʼ, tsca le nadödi bëʼ dë quégaquiëʼ, gulaʼguʼë dumí que yudoʼ, pero nigula ni, lu yöl-laʼ yechiʼ queë́nu gulúʼunu idútë le dë queë́nu, le ral-laʼ gáhuinu. \s1 Riguíxjöʼë Jesús ca uluʼsunítiëʼ yudoʼ \r (Mt. 24:1-2; Mr. 13:1-2) \p \v 5 Nacuáʼ niʼ nupa tuíʼi didzaʼ ca naca que yudoʼ naʼ, ca naʼ nazíʼi biquitaj que, yuguʼ guiö́j nazácalëʼegaca, en yuguʼ gundoʼ nácagaca lachi, ateʼ Jesús rëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ: \p \v 6 —Yúguʼtë lë ni riléʼeliʼ, huadxín dza cateʼ bítiʼrö ugáʼana guiö́j lahui luzë́ʼe ni, tuʼ uluʼsuniti bönachi yudoʼ ni. \s1 Le ilaca bëʼ cateʼ siʼ idxín dza údxi \r (Mt. 24:3-28; Mr. 13:2-23) \p \v 7 Níʼirö gulaʼnábinëʼ Jesús, taʼnnë́ʼ: \p —Bönniʼ Usedi, ¿bátaxi gaca lë ni? ¿Bizxi gaca bëʼ chizóa gaca caní? \p \v 8 Bubiʼë didzaʼ Jesús, rnnëʼ: \p —Guliʼgún chiʼi cuinliʼ, para cabí nu siʼ yeʼe libíʼiliʼ, tuʼ ilaʼláʼgaquiëʼ bönniʼ zián, en ilaʼzíʼi lágaquiëʼ ca leaʼ nedaʼ, ilaʼnnë́ʼ nácagaquiëʼ Cristo, en ilaʼnnë́ʼ: “Chizáʼ galaʼ dza údxi.” Nedaʼ reaʼ libíʼiliʼ: Bitiʼ tséajlenliʼ légaquiëʼ. \v 9 Cateʼ yö́niliʼ raca gudil-la, en taʼdáʼbagaʼ bönachi yúlahuiʼ, bitiʼ gadxi idzö́biliʼ, tuʼ run bayudxi ilaca le caní, pero bitiʼ zuítëni dza údxi. \p \v 10 Níʼirö rëʼ caʼ légaquiëʼ: \p —Til-la tu yödzö len iaʼtú yödzö, ateʼ bönachi tu ga nu rinná bëʼ ilaʼdíl-lalen bönachi iaʼtú ga nu rinná bëʼ. \v 11 Tö́digaca budóʼ zxuʼ, ateʼ zián lataj gaca gubín, en ilatsaj yödzöhuë́ʼ zxön. Ilaʼláʼ lahui lúzxiba le ilún gadxi bönachi, en le ilaca bëʼ. \p \v 12 ’Zíʼatëlö cateʼ siʼ ilaca lë ni, ilaʼzö́n bönachi libíʼiliʼ, en ilaʼbía ládxiʼgaca libíʼiliʼ. Ilaʼchë́ʼë libíʼiliʼ gapa tuʼdubëʼ tuʼsëdëʼ queëʼ Dios para ilútiëʼ libíʼiliʼ, en ilaʼguʼë libíʼiliʼ lidxi guíë. Ilaʼchë́ʼë libíʼiliʼ lógaquiëʼ bönniʼ taʼnná bëʼë, en lógaquiëʼ bönniʼ lo, tuʼ dáʼaliʼ nedaʼ. \v 13 Gaca caní queë́liʼ para séquiʼliʼ gunliʼ ba nalí quiaʼ nedaʼ. \v 14 Tsutsu guliʼgún ládxiʼliʼ, para cabí cuéqui ícjaliʼ zíʼalö nacxi innaliʼ uláz queë́liʼ, \v 15 tuʼ gunnaʼ queë́liʼ didzaʼ ubíʼiliʼ, en yöl-laʼ réajniʼi, para cabí gaca uluʼcul-lëʼ libíʼiliʼ, en para cabí gaca bi ilaʼnnë́ʼ que xtídzaʼliʼ bönniʼ niʼ bitiʼ ilaʼléʼenëʼ libíʼiliʼ dxiʼa. \v 16 Níʼirö xuz quéziliʼ uluʼdödëʼ libíʼiliʼ, en cáʼanqueze yuguʼ bönniʼ böchiʼ quéziliʼ, en yuguʼ diʼa dza que quéziliʼ, en yuguʼ böchiʼ luzë́ʼe quéziliʼ, ateʼ ilútiëʼ bál-laliʼ. \v 17 Yúguʼtë bönachi uluʼzóa libíʼiliʼ tsöláʼalö tuʼ dáʼaliʼ nedaʼ, \v 18 pero bitiʼ initi nitú guitsaʼ ícjaliʼ. \v 19 Channö ugáʼanaliʼ tsutsu, idéliʼliʼ yöl-laʼ naʼbán idú. \p \v 20 ’Cateʼ iléʼeliʼ bönniʼ röjáquiëʼ gudil-la nagúʼugaquiëʼ lëʼa Jerusalén, inö́ziliʼ chibidxín dza initi yödzö ni. \v 21 Níʼirö nupa nacuáʼ luyú Judea ral-laʼ ilaʼzxunnaj ni, en tsöjaca gapa naca guíʼadoʼ, ateʼ nupa nacuáʼ lu yödzö ni ral-laʼ ilaʼrúaj ni, ateʼ nupa nacuáʼ laʼ guixiʼ, bitiʼ ral-laʼ uluʼdxín lu yödzö ni. \v 22 Yuguʼ dza niʼ Dios gunëʼ xíguiaʼ nupa nacuáʼ yödzö ni para gaca yúguʼtë le nazúaj lu guichi láʼayi ca ral-laʼ gaca quégaquiëʼ. \v 23 Cateʼ idxín dza niʼ, bicaʼ bayechiʼ yuguʼ nigula nuáʼgacanu-biʼ bíʼidoʼ siʼ ilaljbiʼ, en nigula tuʼgádxiʼnu-biʼ bíʼidoʼ, tuʼ ilaʼguíʼi ilaʼzácaʼdaʼ bönachi nacuáʼ niʼ, ateʼ Dios gúndëʼë bönachi niʼ xíguiaʼ. \v 24 Ilátiëʼ ziánëʼ lu gudil-la naʼ, ateʼ ilaʼchë́ʼë iaʼbal-lëʼ nadzúngaquiëʼ ga ilaʼdxinëʼ idútë yödzölió, ateʼ yödzö Jerusalén ni, uluʼléaj uluʼlibëʼ le bönniʼ ziʼtuʼ, cateʼ izáʼarö dza quégaquiëʼ. \s1 Le ilaca bëʼ siʼ huödëʼ Bönniʼ Guljëʼ Bönachi \r (Mt. 24:29-35, 42-44; Mr. 13:24-37) \p \v 25 Gunnë́ʼ caʼ Jesús: \p —Niʼirö ilaʼcuáʼ le ilaca bëʼ lu gubidza, en lu beoʼ, en yuguʼ lu bölaj lúzxiba, ateʼ luyú ni uluʼchixi bönachi, en iládxiguequi, tuʼ yön chiʼi guziúʼ yu que nísadoʼ, en que le riyasa ridxía nisa naʼ. \v 26 Uluʼdú ládxiʼgaca lu yöl-laʼ radxi quéguequi tuʼ ilaʼzáʼ ládxiʼgaca quégaca le ral-laʼ ilaca lu yödzölió, en ilaʼzxizi le naláʼgaca lúzxiba. \v 27 Níʼirö ilaʼléʼenëʼ nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, guídaʼ lu böaj lúzxiba, dë lu naʼa yöl-laʼ unná bëʼ, ateʼ iláʼ lahui yöl-laʼ zxön quiaʼ. \v 28 Cateʼ isí lo ilaca lë ni, buliʼtipa ládxiʼliʼ, en guliʼchisa loliʼ, tuʼ chizóa udxinaʼ nedaʼ, para huöáʼuaʼ libíʼiliʼ. \p \v 29 Jesús gudxëʼ caʼ légaquiëʼ tu le bucúdzuʼë didzaʼ, rnnëʼ: \p —Buliʼyútsöcaʼ ca raca que yaga higo, en que bítiʼtës yaga yúbölö. \v 30 Cateʼ riléʼeliʼ taʼlén niʼa nëʼe huë́ʼënidoʼ, nöz quéziliʼ chizáʼ galaʼ cusu ba. \v 31 Lëscaʼ caní, cateʼ iléʼeliʼ chitaca yuguʼ lë ni, inö́ziliʼ chizáʼ galaʼ dza idinná bëʼë Dios luyú ni. \p \v 32 ’Le nácatë reaʼ libíʼiliʼ, bitiʼ ilátigaca bönachi ilaʼcuáʼ dza niʼ cateʼ ilaca yúguʼtë lë ni. \v 33 Ilaʼdödi que lúzxiba, en que luyú ni, pero xtídzaʼa, bitiʼ tödi cáʼasö, tuʼ idxín caz ca rnna. \p \v 34 ’Guliʼgún chiʼi cuinliʼ para cabí güíʼiliʼ lataj tsaza icja ládxiʼdoʼoliʼ le gun ditaj libíʼiliʼ, lë naʼ naca yöl-laʼ rágulëʼe, en yöl-laʼ rizudxi, en yöl-laʼ ruúbi ruguíʼi, para cateʼ idxín dza niʼ, cabí sóaliʼ niti ladxiʼ, \v 35 en para cabí gaca queë́liʼ ca tu le rizö́n bönachi, ca naca le gaca quégaca yúguʼtë bönachi nacuáʼ idútë yödzölió. \v 36 Que lë ni naʼ, guliʼsóa ban ladxiʼ, en buliʼlídzaticaʼsëʼ Dios, para gaca uláliʼ lu lë naʼ ral-laʼ ilaca, en para cabí utuíʼiliʼ cateʼ idxinliʼ lahuaʼ nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi. \p \v 37 Lahuiʼ dza rizóëʼ Jesús chila yudoʼ, rusédinëʼ bönachi, ateʼ chiʼi dzö́ʼölö rirúajëʼ niʼ, en rejëʼ lu guíʼadoʼ nazíʼi le Guíʼa Yaga Olivo. \v 38 Yuguʼ zila bilaʼdxín yúguʼtë bönachi ga zoëʼ Jesús chila yudoʼ para uluʼzë́ nágagaca xtídzëʼë. \c 22 \s1 Tun xtídzaʼgaquiëʼ ilútiëʼ Jesús \r (Mt. 26:1-5, 14-16; Mr. 14:1-2, 10-11; Jn. 11:45-53) \p \v 1 Cateʼ chizóa idxín laní cateʼ tahuëʼ yöta xtila cabí nazíʼi cúa zi que, nazíʼi le Pascua laní naʼ, \v 2 buluʼdubëʼ yuguʼ bixúz unná bëʼ len bönniʼ yudoʼ tuʼsédinëʼ. Taʼzóa taʼböʼë ilútiëʼ Jesús, pero bitiʼ gulaʼzéquiʼnëʼ tuʼ tádxinëʼ bi ilún bönachi. \p \v 3 Níʼirö Satanás tuʼ xihuiʼ yöjtsaga Judas. Judas lëʼ caʼ Iscariote, en nababëʼ idxínnutëʼ gubáz nasö́l-lëʼë Cristo. \v 4 Guyijëʼ Judas naʼ, yöjë́ʼlenëʼ didzaʼ yuguʼ bixúz unná bëʼ, en bönniʼ dë lu náʼagaquiëʼ que yudoʼ, nacxi gunëʼ para udödëʼ Jesús lu náʼagaquiëʼ. \v 5 Buluʼdzéjanëʼ bönniʼ yudoʼ naʼ, en gulaʼzíʼ lu náʼagaquiëʼ uluʼnödzjëʼ queëʼ dumí. \v 6 Raza ládxëʼë Judas lë ni, ateʼ rizóa riböʼë udödëʼ Jesús lu náʼagaquiëʼ bagáchiʼsö. \s1 Le ráguruʼ le rusáʼ ládxiʼruʼ ca gútiëʼ Xanruʼ \r (Mt. 26:17-29; Mr. 14:12-25; Jn. 13:21-30; 1Co. 11:23-26) \p \v 7 Bidxín dza naʼ tahuëʼ yöta xtila cabí nazíʼi cúa zi que, cateʼ ral-laʼ ilútiëʼ-baʼ böʼcuʼ zxilaʼ le tahuëʼ dzöʼ Laní Pascua. \v 8 Jesús gusö́l-lëʼë Pedro, en Juan, rnnëʼ: \p —Guliʼtséaj, guliʼtsöjpáʼa queë́ruʼ le gáguruʼ dzöʼ Laní Pascua. \p \v 9 Tëʼ Lëʼ: \p —¿Gazxi rë́ʼënuʼ tsöjpáʼatuʼ queë́ruʼ? \p \v 10 Jesús rëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ: \p —Buliʼyútsöcaʼ, cateʼ tsúʼuliʼ lu yödzö ni, irúajëʼ tu bönniʼ dutságuiëʼ libíʼiliʼ, söjnuʼë tu röʼö nisa. Guliʼtséajlenëʼ ga idxíntëliʼ yuʼu ga tsáziëʼ. \v 11 Guliʼguíëʼ xan yuʼu naʼ: “Bönniʼ Usedi rëʼ liʼ: ¿Gazxi zoa yuʼu laní ga gágulenaʼ yuguʼ bönniʼ usëda quiaʼ dzöʼ Laní Pascua?” \v 12 Níʼirö uluíʼinëʼ libíʼiliʼ tu yuʼu zxön xitsáʼ ga niʼ chinabáʼa. Buliʼpáʼa niʼ le gáguruʼ. \p \v 13 Níʼirö yöjáquiëʼ, en yöjxácaʼgaquiëʼ ca naʼ chigudxëʼ Jesús légaquiëʼ, ateʼ buluʼpë́ʼë niʼ le ilahuëʼ dzöʼ Laní Pascua. \p \v 14 Cateʼ bidxín dzöʼ naʼ, guröʼë Jesús ga ilahuëʼ, ateʼ bönniʼ gubáz queëʼ naʼ gulaʼbö́ʼlenëʼ Lëʼ tsözxö́n. \v 15 Níʼirö Jesús rëʼ légaquiëʼ: \p —Gúcadaʼ ládxaʼa gágulenaʼ libíʼiliʼ tsözxö́n xtsöʼ ni zíʼatëlö cateʼ siʼ quiʼi sacaʼa, en gátiaʼ. \v 16 Reaʼ libíʼiliʼ: Bítiʼrö gahuaʼ lë ni cateʼ idxinrö dza gaca le ruluíʼisö xtsöʼ ni ga niʼ rinná bëʼë Dios. \p \v 17 Gudélëʼë Jesús tu zxígaʼdoʼ, en gudxëʼ Dios: “Xclenuʼ.” Níʼirö rëʼ légaquiëʼ: \p —Guliʼsíʼ lë ni, en guliʼguíʼaj latiʼ huéaj, \v 18 tuʼ reaʼ libíʼiliʼ: Bítiʼrö guíʼjaʼ xisi uva cateʼ idxinrö le rinná bëʼë Dios. \p \v 19 Níʼirö gudélëʼë yöta xtila, en gudxëʼ Dios: “Xclenuʼ.” Gudödi niʼ buzxuzxjëʼ le, en bëʼë que queë́gaquiëʼ, rnnëʼ: \p —Lë ni naca idútë le nacaʼ le rudödaʼ uláz queë́liʼ. Guliʼgún caní para usáʼ ládxiʼliʼ nedaʼ. \p \v 20 Cateʼ budxi gulahuëʼ, lëscaʼ caní bëʼë didzaʼ que zxígaʼdoʼ naʼ, rnnëʼ: \p —Zxígaʼdoʼ ni ruluíʼi ca naca didzaʼ cubi rucáʼana tsahuiʼ, ateʼ rön quiaʼ run tsutsu le, rön naʼ ilalaj niʼa queë́liʼ. \p \v 21 ’Naʼa, bönniʼ naʼ udödëʼ nedaʼ lu náʼagaca bönachi röʼë rágulenëʼ nedaʼ tsözxö́n. \v 22 Le nácatë huayijaʼ ga ilútiëʼ nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, en gaca quiaʼ ca naʼ nazúaj lu guichi láʼayi ca ral-laʼ gaca quiaʼ, pero bicaʼ bayechiʼ bönniʼ naʼ udödëʼ nedaʼ. \p \v 23 Níʼirö gulaʼsí lógaquiëʼ taʼnábinëʼ Lëʼ tu tuëʼ, taʼnnë́ʼ: \p —¿Núzxilötuʼ nu gun caní? \s1 Tuíʼi xtídzaʼgaquiëʼ núzxilögaquiëʼ gáquiëʼ lo \p \v 24 Níʼirö guluʼë didzaʼ laʼ légacasëʼ núzxilögaquiëʼ idéliʼnëʼ lataj lo. \v 25 Jesús gudxëʼ légaquiëʼ: \p —Yuguʼ bönniʼ unná bëʼ tuʼgunëʼ dxin yöl-laʼ unná bëʼ quégaquiëʼ, taʼnná béʼenëʼ bönachi, ateʼ nupa ni dë lu náʼagaca yöl-laʼ unná bëʼ, lë́gaquiëʼ bönniʼ tácalen. \v 26 Libíʼiliʼ bitiʼ ral-laʼ gunliʼ caní, pero nu naca lo ládjaliʼ ral-laʼ gaca ca nu naca cuídiʼtërö, ateʼ nu rinná bëʼ ral-laʼ gaca ca nu run dxin quéguequi luzë́ʼe. \v 27 ¿Núzxilö naʼ nácarö lo, nu naʼ röʼö ragu, o nu rupáʼ laʼ huagu? ¿Naruʼ calëga nu naʼ röʼö ragu nácarö lo? Nedaʼ zóalenaʼ libíʼiliʼ ca nu rupáʼ laʼ huagu. \p \v 28 ’Libíʼiliʼ ni guzóalenliʼ nedaʼ cateʼ niʼ bi guca quiaʼ, yuguʼ le gulaʼzíʼ bëʼ nedaʼ. \v 29 Que lë ni naʼ udödaʼ lu náʼaliʼ tu ga inná bë́ʼëliʼ, ca naʼ benëʼ Xuzaʼ, budödëʼ lu naʼa ga inná bëʼa nedaʼ. \v 30 Caní gunaʼ para gaca cö́ʼöliʼ, en guíʼaj gágulenliʼ nedaʼ ga niʼ inná bëʼa, ateʼ cö́ʼöliʼ xilataj cázaliʼ ga uchiʼa usöröliʼ idxinnu cöʼ zxíʼini xiʼsóëʼ Israel. \s1 Rnnëʼ Jesús innë́ʼ Pedro bitiʼ núnbëʼë Lëʼ \r (Mt. 26:31-35; Mr. 14:27-31; Jn. 13:36-38) \p \v 31 Gunnë́ʼ caʼ caní Xanruʼ: \p —Simón, Simón. Buyútsöcaʼ. Chigunaba Satanás tuʼ xihuiʼ libíʼiliʼ, para urixi udödi libíʼiliʼ ca nu rurixi rudödi zxoaʼ xtila, \v 32 pero chibulidzaʼ-nëʼ Dios, en gunábidaʼ Lëʼ gácalenëʼ liʼ, para cabí údxi udú yöl-laʼ réajlëʼ quiuʼ nedaʼ. Naʼa, cateʼ huöácuʼ quiaʼ, butipa ládxiʼgaquiëʼ böchiʼ luzóʼo. \p \v 33 Pedro rëʼ Lëʼ: \p —Xan, chizóaʼ sáʼlenaʼ Liʼ, calë́gasö tsejaʼ lidxi guíë, pero lëscaʼ gátilenaʼ Liʼ. \p \v 34 Jesús rëʼ lëʼ: \p —Pedro, reaʼ liʼ: Zíʼalö cö́dxibaʼ böra naʼa, chigudáʼbaguʼu tsonna luzuí, innóʼ cabí núnbëʼu nedaʼ. \s1 Le benëʼ Jesús cateʼ chizóa ilútiëʼ Lëʼ \p \v 35 Jesús gunábinëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ: \p —Catiʼ gusö́l-laʼa libíʼiliʼ cabí nuáʼaliʼ yöxaj yöta, en calëga buzudi dumí, en calëga chopa cöʼ xiráchuliʼ, ¿naruʼ bi biyadzaj queë́liʼ? \p Légaquiëʼ taʼnnë́ʼ: \p —Bitiʼ bi. \p \v 36 Níʼirö rëʼ légaquiëʼ: \p —Naʼa, nu dë yöxaj yöta que ral-laʼ guáʼ le, ateʼ lëscaʼ caní ral-laʼ gun nu dë que buzudi dumí, ateʼ nu bitiʼ dë que guíë tuchiʼ ral-laʼ gutiʼ lariʼ rixóa yeni, en siʼ tu guíë tuchiʼ. \v 37 Reaʼ libíʼiliʼ: Run bayudxi gaca quiaʼ lë naʼ nazúaj lu guichi láʼayi, rnna: “Gulunëʼ queëʼ ca tunëʼ quégaca nupa tuaʼ döʼ”, ateʼ ilaca yúguʼtë le nazúajgaca lu guichi ca ral-laʼ gaca quiaʼ. \p \v 38 Níʼirö légaquiëʼ taʼnnë́ʼ: \p —Xan, ni dë chopa guíë tuchiʼ. \p Lëʼ rëʼ légaquiëʼ: \p —Chinaca. \s1 Jesús rulidzëʼ Dios laʼ yëla Getsemaní \r (Mt. 26:36-46; Mr. 14:32-42) \p \v 39 Níʼirö birúajëʼ Jesús, en ca run cazëʼ saʼyéajëʼ lu Guíʼa Yaga Olivo, ateʼ yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ söjácalenëʼ Lëʼ. \v 40 Cateʼ bilaʼdxinëʼ niʼ, Jesús rëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ: \p —Buliʼlídzëʼ Dios, inábiliʼ-nëʼ cabí gataʼ lataj siʼ bëʼ tuʼ xihuiʼ libíʼiliʼ. \p \v 41 Níʼirö Jesús guzë́ʼë ga naʼ nacuʼë, en gudödëʼ iaʼlatiʼ tsca ga ridxín tu guiö́j rirúʼuniruʼ, ateʼ niʼ buzóa zxibëʼ, en rulidzëʼ Dios. \v 42 Rnnëʼ: \p —Xúz, channö rë́ʼënuʼ, bucuása ga zoaʼ lë naʼ ral-laʼ quíʼi sacaʼa, pero calëga ca rë́ʼëndaʼ nedaʼ, pero ca rë́ʼënuʼ Liʼ gunuʼ. \p \v 43 Níʼirö buluíʼi lahuëʼ gubáz láʼayi queëʼ Dios, zëʼë yehuaʼ yubá, ateʼ butipëʼ ládxëʼë Jesús. \v 44 Lu yöl-laʼ risëbi ladxiʼ queëʼ, idú ládxëʼë Jesús bulidzëʼ Dios, ateʼ nisa yösa queëʼ guca ca rön rabaʼ luyú. \p \v 45 Cateʼ budxi bulidzëʼ Dios, guyasëʼ, en bö́ajëʼ ga naʼ nacuʼë bönniʼ usëda queëʼ, ateʼ duxáquiëʼ légaquiëʼ tásiëʼ tuʼ tuʼhuíʼinigaquiëʼ. \v 46 Níʼirö Jesús rëʼ légaquiëʼ: \p —¿Rásitsaliʼ? ¡Guliʼchasa, en buliʼlidzëʼ Dios! Inábiliʼ-nëʼ cabí gataʼ lataj siʼ bëʼ tuʼ xihuiʼ libíʼiliʼ. \s1 Taʼzönëʼ Jesús \r (Mt. 26:47-56; Mr. 14:43-50; Jn. 18:2-11) \p \v 47 Tsanni niʼ ruʼë didzaʼ Jesús, laʼ bilaʼdxintëʼ bönniʼ zián niʼ, ateʼ Judas, bönniʼ naʼ nababëʼ idxínnuëʼ bönniʼ usëda queëʼ Jesús dzáguiëʼ légaquiëʼ, ateʼ nanö́ruëʼ lógaquiëʼ bönniʼ zián naʼ. Gubíguiʼë ga zoëʼ Jesús para utsaga lahuëʼ Lëʼ. \v 48 Níʼirö Jesús rëʼ lëʼ: \p —Judas, ¿naruʼ rudö́ditsoʼ caní nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, rutsaga loʼ nedaʼ? \p \v 49 Cateʼ yuguʼ bönniʼ naʼ nacuáʼlenëʼ Jesús bilaʼléʼenëʼ ca naʼ raca queëʼ Lëʼ, tëʼ Lëʼ: \p —Xan, ¿naruʼ güíʼituʼ légaquiëʼ guíë tuchiʼ? \p \v 50 Tuëʼ bönniʼ usëda queëʼ Jesús benëʼ huëʼ guídi náguiëʼ bönniʼ huen dxin queëʼ bixúz lo. Burixëʼ guídi náguiëʼ ibëla. \v 51 Jesús rnnëʼ: \p —Chinaca naʼa. Tscaʼ gaz. \p Gudanëʼ Jesús guídi náguiëʼ bönniʼ huen dxin naʼ, en bunëʼ le. \v 52 Níʼirö rëʼ yuguʼ bixúz unná bëʼ, en bönniʼ dë lu náʼagaquiëʼ que yudoʼ, en bönniʼ gula tuʼzéajniʼinëʼ, bönniʼ naʼ bitiʼ taʼléʼenëʼ Lëʼ dxiʼa, rnnëʼ: \p —¿Narúajtsaliʼ nuáʼaliʼ guíë tuchiʼ, en yaga para sönliʼ nedaʼ ca runliʼ rizönliʼ-nëʼ gubán? \v 53 Yuguʼ dza guzóalen cazaʼ libíʼiliʼ chila yudoʼ, ateʼ bitiʼ bi benliʼ quiaʼ, pero naʼa chibidxín dza queë́liʼ, le naca dza dë lu nëʼe nu naʼ zoa lataj chul-la. \s1 Rnnëʼ Pedro: “Bitiʼ núnbëʼa-nëʼ Jesús” \r (Mt. 26:37-58, 69-75; Mr. 14:53-54, 66-72; Jn. 18:12-18, 25-37) \p \v 54 Níʼirö gulaʼzönëʼ Jesús, en gulaʼchë́ʼë Lëʼ ga naʼ buluʼsudxinëʼ Lëʼ lidxëʼ bixúz lo. Pedro yöjnahuëʼ Jesús ziʼtuʼ zíʼtuʼsö. \v 55 Cateʼ niʼa nëʼë bixúz lo chigulaʼbéquiëʼ guíʼ löʼa lidxëʼ bixúz lo naʼ, gulaʼböʼë idú gásibiʼilö raʼ guíʼ naʼ, ateʼ Pedro gurö́ʼlenëʼ légaquiëʼ tsözxö́n. \v 56 Cateʼ tubiʼ biʼi nigula huen dxin biléʼebiʼ-nëʼ Pedro, niʼ rö́ʼösëʼ raʼ guíʼ, buyubiʼ lëʼ, en rnnabiʼ: \p —Bönniʼ ni dëʼë caʼ Jesús. \p \v 57 Gudáʼbaguiëʼ Pedro, rnnëʼ: \p —Nigúla, bitiʼ caʼ núnbëʼa-nëʼ bönniʼ naʼ. \p \v 58 Iaʼlatiʼ gudzé iaʼtúëʼ bönniʼ biléʼenëʼ Pedro, ateʼ rnnëʼ: \p —Liʼ doʼo caʼ légaquiëʼ. \p Pedro gunnë́ʼ: \p —Bönniʼ, calëga nedaʼ. \p \v 59 Iaʼlátiʼsö gudzé, gunnë́ʼ iaʼtúëʼ bönniʼ: \p —Le nácatë bönniʼ ni dëʼë Jesús, tuʼ náquiëʼ bönniʼ Galilea. \p \v 60 Níʼirö Pedro gunnë́ʼ: \p —Bönniʼ, bitiʼ nözdaʼ bizxi naʼ ruʼu didzaʼ que. \p Tsanni niʼ ruʼë didzaʼ ni, laʼ gurö́dxitëbaʼ böra. \v 61 Níʼirö buécjëʼ Xanruʼ, en ruyúëʼ Pedro, ateʼ yöjnenëʼ Pedro xtídzëʼë Xanruʼ, ca naʼ gudxëʼ lëʼ: “Zíʼalö cö́dxibaʼ böra naʼa, liʼ chigudáʼbaguʼu tsonna luzuí, innóʼ bitiʼ núnbëʼu nedaʼ.” \v 62 Burúajëʼ Pedro níʼilö, ateʼ rön caz gurödxëʼ. \s1 Tuʼtitjëʼ Jesús \r (Mt. 26:67-68; Mr. 14:65) \p \v 63 Yuguʼ bönniʼ naʼ nazö́ngaquiëʼ Jesús buluʼtitjëʼ Lëʼ, ateʼ gulaʼguínëʼ Lëʼ. \v 64 Níʼirö buluʼsayjëʼ lahuëʼ Jesús, ateʼ gulaʼgápëʼë lahuëʼ, en gulaʼnábinëʼ Lëʼ, taʼnnë́ʼ: \p —¡Gunnë́yaʼatsöcaʼ! ¿Nuzxi naʼ gudapaʼ Liʼ? \p \v 65 Ziánrö caʼ gulaʼnnë́ʼ queëʼ le guluʼë döʼ queëʼ. \s1 Ridxinëʼ Jesús lógaquiëʼ bönniʼ yudoʼ tuʼchiʼa tuʼsörö́ëʼ \r (Mt. 26:59-66; Mr. 14:55-64; Jn. 18:19-24) \p \v 66 Cateʼ chizáʼ reníʼ dza naʼ, buluʼdubëʼ bönniʼ gula tuʼzéajniʼinëʼ bönachi judío len yuguʼ bixúz unná bëʼ, en bönniʼ yudoʼ tuʼsédinëʼ, ateʼ gulaʼchë́ʼë Jesús lógaquiëʼ bönniʼ yudoʼ tuʼchiʼa tuʼsörö́ëʼ, ateʼ gulaʼnábinëʼ Lëʼ, \v 67 taʼnnë́ʼ: \p —Gudíxjöiʼi netuʼ. ¿Naruʼ nactsoʼ Liʼ Cristo? \p Jesús rëʼ légaquiëʼ: \p —Channö guíaʼ libíʼiliʼ nacaʼ Cristo, bitiʼ tséajlëʼëliʼ nedaʼ, \v 68 en channö inábidaʼ libíʼiliʼ tu didzaʼ, bitiʼ ubíʼiliʼ didzaʼ, en bitiʼ usanliʼ nedaʼ. \v 69 Naʼa isí lo, nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, cöʼa cuita lëʼë ibëla Dios, nápatërëʼ yöl-laʼ unná bëʼ. \p \v 70 Gulaʼnábinëʼ Lëʼ yúguʼtëʼ, taʼnnë́ʼ: \p —¿Naruʼ nactsoʼ Liʼ Zxíʼinëʼ Dios? \p Lëʼ gudxëʼ légaquiëʼ: \p —Le nácasö rnnaliʼ. \p \v 71 Níʼirö taʼnnë́ʼ: \p —¿Núzxirö naquíniruʼ nu gun ba nalí queëʼ? Laʼ rë́ʼusö chibiyö́niruʼ didzaʼ ruʼë. \c 23 \s1 Ridxinëʼ Jesús lahuëʼ Pilato, bönniʼ rinná bëʼë uláz queëʼ César \r (Mt. 27:1-2, 11-14; Mr. 15:1-5; Jn. 18:28-38) \p \v 1 Níʼirö gulazuínëʼ yúguʼtë bönniʼ zián niʼ, ateʼ gulaʼchë́ʼë Jesús lahuëʼ Pilato, \v 2 ga niʼ gulaʼsí lógaquiëʼ tuʼzéguiëʼ Lëʼ didzaʼ, taʼnnë́ʼ: \p —Bönniʼ ni, budzö́lituʼ ca runëʼ. Runëʼ ga taʼdáʼbagaʼ bönachi uládz queë́tuʼ yúlahuiʼ, en ruzáguëʼë xinö́zigaca nupa taʼguízxaj laz ruquízxjëʼ César, en rnnëʼ lë cazëʼ náquiëʼ Cristo, bönniʼ ral-laʼ inná bëʼë. \p \v 3 Níʼirö Pilato gunábinëʼ Jesús, rnnëʼ: \p —¿Naruʼ nacuʼ Liʼ nu inná beʼe bönachi judío? \p Bubiʼë didzaʼ Jesús, rnnëʼ: \p —Le nácasö rnnoʼ. \p \v 4 Níʼirö Pilato gudxëʼ yuguʼ bixúz unná bëʼ, en bönachi nacuáʼ niʼ, rnnëʼ: \p —Bitiʼ bi rudzö́lidaʼ le naca xíguiaʼ nunëʼ bönniʼ ni. \p \v 5 Níʼirö gulunrëʼ tsutsu xtídzaʼgaquiëʼ, taʼnnë́ʼ: \p —Runëʼ ga tuʼtsatsa bönachi, en rusédinëʼ caní bönachi idú luyú Judea. Gusí lahuëʼ benëʼ caní luyú Galilea ga ridxintë runëʼ caʼ ni. \s1 Ridxinëʼ Jesús lahuëʼ Herodes, bönniʼ rinná bëʼë luyú Galilea \p \v 6 Cateʼ biyönnëʼ Pilato didzaʼ ni, tuʼë didzaʼ que luyú Galilea, níʼirö gunábinëʼ légaquiëʼ channö náquiëʼ Jesús bönniʼ Galilea. \v 7 Cateʼ gunö́zinëʼ nababëʼ Jesús ga niʼ rinná bëʼë Herodes, gusö́l-lëʼë Lëʼ lahuëʼ Herodes naʼ, tuʼ zoëʼ caʼ Herodes Jerusalén yuguʼ dza naʼ. \v 8 Cateʼ Herodes naʼ biléʼenëʼ Jesús, budzéjanëʼ, tuʼ chiguca xidzé rë́ʼënëʼ iléʼenëʼ Lëʼ tuʼ chibiyönnëʼ le zián ca naca queëʼ Jesús, en runëʼ löza iléʼenëʼ tu yöl-laʼ huáca gunëʼ. \v 9 Níʼirö Herodes gunábinëʼ Jesús le zián, pero Jesús bitiʼ bi didzaʼ bubiʼë. \v 10 Nacuʼë caʼ niʼ yuguʼ bixúz unná bëʼ, len bönniʼ yudoʼ tuʼsédinëʼ, ateʼ buluʼzéguidëʼë Jesús didzaʼ. \v 11 Níʼirö Herodes, en bönniʼ queëʼ röjáquiëʼ gudil-la buluʼcáʼanëʼ Jesús cáʼasö, en para uluʼtitjëʼ Lëʼ, buluʼgácuëʼ Lëʼ tu lariʼ nazacaʼ ca rácuëʼ tu bönniʼ unná bëʼ, ateʼ leyúbölö buluʼsudxinëʼ Lëʼ lahuëʼ Pilato. \v 12 Dza naʼ buluʼdzáguiëʼ dxiʼa Pilato, en Herodes, tuʼ zíʼalö gulaʼlé luzë́ʼë tuëʼ iaʼtúëʼ. \s1 Taʼchúguiëʼ queëʼ Jesús gátiëʼ \r (Mt. 27:15-26; Mr. 15:6-15; Jn. 18:39–19:16) \p \v 13 Níʼirö butubëʼ Pilato yuguʼ bixúz unná bëʼ, en bönniʼ dë lu náʼagaquiëʼ, en bönachi lu yödzö, \v 14 ateʼ rëʼ légaquiëʼ: \p —Dujuáʼaliʼ-nëʼ bönniʼ ni lahuaʼ nedaʼ, rnnaliʼ queëʼ runëʼ ga tuʼtsatsa bönachi, pero cateʼ gunabi yúdxidaʼ-nëʼ, ateʼ zóatëliʼ caʼ ni, bitiʼ bi budzö́lidaʼ le naca xíguiaʼ nabáguëʼë, yuguʼ lë naʼ ruzéguiliʼ-nëʼ didzaʼ. \v 15 Cateʼ gusö́l-laʼa libíʼiliʼ lahuëʼ Herodes, bitiʼ bi budzö́linëʼ le benëʼ bönniʼ ni le naca xíguiaʼ nabáguëʼë para nu ichugu queëʼ gátiëʼ. \v 16 Naʼa usacaʼ ziʼa-nëʼ, ateʼ tödi naʼ usanaʼ-nëʼ. \p \v 17 Run bayudxi tu le gunëʼ Pilato, usanëʼ lu náʼagaca bönachi tuëʼ bönniʼ nadzunëʼ cateʼ raca laní naʼ, ca naʼ run cazëʼ. \v 18 Níʼirö guluʼë zidzaj didzaʼ yúguʼtë bönniʼ nacuʼë niʼ, taʼnnë́ʼ: \p —Bëtiëʼ bönniʼ ni, en busanëʼ queë́tuʼ Barrabás. \p \v 19 Nadzunëʼ Barrabás naʼ lidxi guíë tuʼ gudíl-lalenëʼ yúlahuiʼ lu yödzö naʼ, en tuʼ bë́tiëʼ bönachi. \v 20 Bulidzëʼ Pilato légaquiëʼ leyúbölö, tuʼ rë́ʼënëʼ usanëʼ Jesús. \v 21 Leyúbölö guluʼë zidzaj didzaʼ, taʼnnë́ʼ: \p —¡Budë́ʼë lëʼe yaga cruz! ¡Budë́ʼë lëʼe yaga cruz! \p \v 22 Níʼirö Pilato gudxëʼ légaquiëʼ le bunni luzuí, rnnëʼ: \p —¿Bizxi caz le ruáʼ döʼ benëʼ bönniʼ ni? Bitiʼ bi budzö́lidaʼ nunëʼ le run ga nabáguëʼë xíguiaʼ gátiëʼ. Usacaʼ ziʼa-nëʼ, ateʼ níʼirö usanaʼ-nëʼ. \p \v 23 Zídzajrö guluʼë didzaʼ, taʼnabëʼ tëʼë Jesús lëʼe yaga cruz. Tuʼ gulaʼbö́dxiʼë yenniʼ yuguʼ bönniʼ naʼ, en yuguʼ bixúz unná bëʼ, gulaʼdéliʼnëʼ gaca ca naʼ të́ʼënnëʼ. \v 24 Níʼirö Pilato guchúguiëʼ queëʼ Jesús, para gaca queëʼ ca naʼ taʼnabëʼ. \v 25 Busanëʼ quégaquiëʼ bönniʼ naʼ nadzunëʼ lidxi guíë tuʼ gudíl-lalenëʼ yúlahuiʼ, en bë́tiëʼ bönachi, bönniʼ naʼ chigulaʼnabëʼ, ateʼ budödëʼ Jesús para gaca queëʼ ca naʼ të́ʼënnëʼ. \s1 Dëʼë Jesús lëʼe yaga cruz \r (Mt. 27:32-44; Mr. 15:21-32; Jn. 19:17-27) \p \v 26 Cateʼ niʼ taʼchë́ʼë Jesús tsöjdáʼgaquiëʼ Lëʼ lëʼe yaga cruz, gulaʼzönëʼ Simón, bönniʼ yödzö Cirene, suzë́ʼë laʼ guixiʼ, ateʼ gulaʼxóëʼ yen zxicjëʼ yaga cruz naʼ para guʼë le, en tsejëʼ cúdzuʼlëʼ Jesús. \p \v 27 Bönachi zián, encaʼ yuguʼ nigula söjnógaca Jesús, taʼbö́dxinu nigula naʼ, en taʼbödxi yéchiʼnu queëʼ Lëʼ. \v 28 Níʼirö buécjëʼ Jesús, en ruyúëʼ légacanu, ateʼ rëʼ légacanu: \p —Libíʼiliʼ nigula Jerusalén. Bitiʼ cö́dxiliʼ quiaʼ nedaʼ, pero guliʼcödxi que quéziliʼ, en quégacabiʼ zxíʼiniliʼ \v 29 tuʼ huadxín dza ilaʼnná: “Bicaʼ bágaca yuguʼ nigula huödx, en nigula bitiʼ guluáʼanu-biʼ bíʼidoʼ, en bitiʼ buluʼgádxiʼnu-biʼ bíʼidoʼ.” \v 30 Níʼirö ilaʼsí lógaca ilaʼnná bönachi, ilë́ʼ yuguʼ guíʼa sibi: “Guliʼdubágaʼ netuʼ”, en ilë́ʼ caʼ yuguʼ guíʼadoʼ: “Guliʼcachiʼ netuʼ.” \v 31 Channö caní tunëʼ quiaʼ nedaʼ, nacaʼ ca tu yaga yaʼa, ¿naruʼ cabí ilúntërëʼ caʼ queë́liʼ, nácaliʼ ca yaga bidxi? \p \v 32 Gulaʼchë́ʼë caʼ chopëʼ bönniʼ tuáʼ döʼ, para ilútiëʼ légaquiëʼ tsözxö́n len Jesús. \v 33 Cateʼ bilaʼdxinëʼ lataj nazíʼi le Calavera, le rnna len didzaʼ xidzaʼ Lataj Que Bögaʼ Ícjaruʼ, buluʼdë́ʼë Jesús lëʼe yaga cruz. Buluʼdë́ʼë caʼ lë́ʼegaca yaga cruz chopëʼ bönniʼ tuáʼ döʼ. Tuëʼ buluʼdë́ʼë cuita lëʼë ibëla Jesús, en iaʼtúëʼ buluʼdë́ʼë cuita lëʼë yö́göla. \v 34 Níʼirö Jesús rnnëʼ: \p —Xuz, buniti lo légaquiëʼ, tuʼ cabí nö́zguequinëʼ bi tunëʼ. \p Bönniʼ röjáquiëʼ gudil-la nacuʼë niʼ buluʼlë́ʼë que queë́gaquiëʼ le nácuëʼ Jesús, en buluʼquitjëʼ le gaca bëʼ lahui. \v 35 Bönachi nacuáʼ niʼ tuʼyú, en yuguʼ bönniʼ dë lu náʼagaquiëʼ buluʼtitjëʼ Jesús, taʼnnë́ʼ: \p —Yuguʼ nu yúbölö busölë́ʼ bönniʼ ni. Naʼa ral-laʼ usölá cuinëʼ channö náquiëʼ Cristo, bönniʼ gurö́ cazëʼ Dios. \p \v 36 Yuguʼ bönniʼ naʼ röjáquiëʼ gudil-la buluʼtitjëʼ caʼ Jesús. Gulaʼbiguëʼë ga naʼ zoëʼ, en buluʼguiʼjëʼ Lëʼ nupi zi, \v 37 taʼnnë́ʼ: \p —Channö nacuʼ Liʼ bönniʼ inná béʼenëʼ bönachi judío, busölá cuinuʼ. \p \v 38 Daʼ caʼ lëʼe yaga cruz icjlëʼ Jesús tu le nazúaj lu guichi lu didzaʼ griego, en lu didzaʼ latín, en lu didzaʼ hebreo, le rnna caní: “Bönniʼ Rinná Béʼenëʼ Bönachi Judío.” \v 39 Tuëʼ bönniʼ huiáʼ döʼ naʼ dëʼë lëʼe yaga cruz bulidza ziʼë Jesús, rnnëʼ: \p —Channö nacuʼ Liʼ Cristo, busölá cuinuʼ, encaʼ netuʼ. \p \v 40 Bubiʼë didzaʼ iaʼtúëʼ bönniʼ huiáʼ döʼ naʼ, en gudil-lëʼ luzë́ʼë naʼ, rnnëʼ: \p —¿Naruʼ cabí rádxinuʼ-nëʼ Dios? Lëscaʼ liʼ narugu quiuʼ gátiuʼ. \v 41 Le nácatë rëʼu, le rál-laʼsö gaca queë́ruʼ riguíʼi rizácaʼruʼ, ca naʼ saʼyéaj döʼ biáʼaruʼ, pero Bönniʼ ni, bitiʼ bi döʼ nuʼë. \p \v 42 Níʼirö bönniʼ ni rëʼ Jesús: \p —Yöjné nedaʼ cateʼ idxinuʼ ga niʼ inná bëʼu. \p \v 43 Jesús rëʼ lëʼ: \p —Le nácatë reaʼ liʼ, naʼa dza ni sóalenuʼ nedaʼ lataj lachi quiaʼ. \s1 Ratiëʼ Jesús \r (Mt. 27:45-56; Mr. 15:33-41; Jn. 19:28-30) \p \v 44 Cateʼ bidxín idú huagubidza, guchul-la idútë yödzölió ga bidxinrö idú ridödi xihuö́. \v 45 Guchul-la gubidza, ateʼ lariʼ nal-laʼ lu yudoʼ birözaʼ chopa díʼilö. \v 46 Níʼirö bëʼë zidzaj didzaʼ Jesús, rnnëʼ: \p —Xuz, riguʼa lu noʼo böʼ naca cazaʼ. \p Cateʼ budxi gunnë́ʼ caní, birúajtë böʼ naca cazëʼ, gútiëʼ. \p \v 47 Cateʼ bönniʼ rinná béʼenëʼ bönniʼ röjáquiëʼ gudil-la biléʼenëʼ ca naʼ guca, guluʼë Dios yöl-laʼ ba, rnnëʼ: \p —Le nácatë bönniʼ ni gúquiëʼ bönniʼ tsahuiʼ. \p \v 48 Cateʼ yúguʼtë bönniʼ nacuʼë niʼ tuʼyúëʼ bilaʼléʼenëʼ lë naʼ guca, yöjhuö́jgaquiëʼ yödzö, taʼgapaʼ luchúʼugaquiëʼ tuʼ tuʼbáninëʼ. \v 49 Zíʼtuʼsö buluʼgáʼana yúguʼtë nupa niʼ núnbëʼgaca Jesús, en yuguʼ nigula naʼ yöjácalennu Lëʼ cateʼ niʼ gudë́ʼ luyú Galilea, ateʼ tuʼyúëʼ lë ni raca. \s1 Rigáchëʼë Jesús yeru ba \r (Mt. 27:57-61; Mr. 15:42-47; Jn. 19:38-42) \p \v 50 Zoëʼ caʼ niʼ tu bönniʼ yödzö Arimatea que luyú Judea, lëʼ José. Bönniʼ ni náquiëʼ dxiʼa, en tsahuiʼ, en nabábalenëʼ yuguʼ bönniʼ yudoʼ tuʼchiʼa tuʼsörö́ëʼ. \v 51 Bitiʼ benëʼ tuz nupa naʼ gulaʼchugu queëʼ Jesús gátiëʼ, tuʼ ribözëʼ caʼ José ni le rinná bëʼë Dios. \v 52 Níʼirö guyijëʼ José naʼ lahuëʼ Pilato, en gunabëʼ lataj uʼë Jesús. \v 53 Cateʼ chinuzötjëʼ Lëʼ, buchö́linëʼ Lëʼ lariʼ, ateʼ guluʼë Jesús yeru ba, le nadaj lëʼe guíʼa guiö́j, ateʼ lu ba naʼ, cuntu nu nagüíʼiguequinëʼ. \v 54 Dza naʼ naca dza tuʼpë́ʼë que dza láʼayi quégaquiëʼ bönniʼ judío, tuʼ siʼ idxín dza naʼ. \p \v 55 Yöjácanu caʼ niʼ nigula naʼ gulaʼzáʼlennu Jesús, cateʼ niʼ gudë́ʼ luyú Galilea, ateʼ bilaʼléʼenu yeru ba naʼ, en ca na guca, gulaʼguʼë Lëʼ niʼ. \v 56 Cateʼ yöjhuö́jgacanu yuʼu, buluʼpáʼanu nöri riláʼ zxixi, en yuguʼ le za riláʼ zxixi. Níʼirö buluʼzíʼ ládxiʼgacanu dza láʼayi naʼ quégaquiëʼ bönniʼ judío ca naʼ rinná bëʼ xibá queëʼ Dios. \c 24 \s1 Rubanëʼ Jesús lu yöl-laʼ guti \r (Mt. 28:1-10; Mr. 16:1-8; Jn. 20:1-10) \p \v 1 Cateʼ bidxín dza risí lo iaʼgadxi dza naʼ, cateʼ niʼ naca zíladoʼ, bilaʼdxinnu nigula naʼ raʼ yeru ba queëʼ Jesús. Nuáʼgacanu yuguʼ le riláʼ zxixi, lë naʼ chinupáʼagacanu, ateʼ dzágagacanu légacanu iaʼbál-lanu nigula. \v 2 Cateʼ bilaʼdxinnu niʼ, bilaʼléʼenu chinadúa guiö́j naʼ gudáʼ ga nu riyaza yeru ba queëʼ. \v 3 Cateʼ gulaʼyázanu yeru ba naʼ, bitiʼ buluʼdzö́linu zoa Xanruʼ Jesús niʼ. \v 4 Cateʼ niʼ taʼbö́ʼönu böniga niʼa que lë ni, chopëʼ bönniʼ nácugaquiëʼ lariʼ rëpi yösa beníʼ laʼ bilaʼdxintëʼ niʼ, en gulaʼzuínëʼ ga naʼ nacuáʼanu. \v 5 Níʼirö guládxinu, en buluʼzötaj ícjagacanu, tuʼyunu lu yu, ateʼ chopëʼ gubáz láʼayi naʼ tëʼ légacanu, taʼnnë́ʼ: \p —¿Bizx que ruguílajliʼ nu zoa nabán xilataj nu nati? \v 6 Bitiʼ zoëʼ ni, tuʼ chibubanëʼ. Guliʼtsöjné lë naʼ chigudxi cazëʼ libíʼiliʼ cateʼ niʼ zoëʼ luyú Galilea. \v 7 Gunnë́ʼ: “Run bayudxi nu udödi nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, lu náʼagaquiëʼ bönniʼ dul-laʼ, ateʼ uluʼdë́ʼë nedaʼ lëʼe yaga cruz, ateʼ ubanaʼ cateʼ gaca tsonna dza.” \p \v 8 Níʼirö yöjnégacanu didzaʼ naʼ bëʼë Jesús, \v 9 ateʼ buluʼzáʼanu raʼ yeru ba naʼ, yöjtíxjöiʼiguequinu idxinéajtëʼ bönniʼ gubáz queëʼ Cristo, en iaʼzícaʼrëʼ caʼ, ca naca lë naʼ guca. \v 10 Nigula naʼ yöjtíxjöiʼiguequinu bönniʼ gubáz naʼ yuguʼ lë ni, nácagacanu María Magdalena, en Juana, en María, xinë́ʼë Jacobo, en iaʼbál-lanu nigula naʼ dzágagacanu légacanu. \v 11 Guléquinëʼ bönniʼ gubáz naʼ tuíʼinu didzaʼ chixi, en bitiʼ gulaʼyéajlëʼë légacanu. \p \v 12 Níʼirö guyasëʼ Pedro, en carelö saʼyéajëʼ raʼ yeru ba naʼ. Cateʼ buyúëʼ lu ba naʼ, biléʼenëʼ yuguʼ láriʼsö nacuáʼ niʼ, ateʼ níʼirö bö́ajëʼ lidxëʼ, rubáninëʼ ca naca lë naʼ guca. \s1 Le guca laʼ nöza ridxintë Emaús \r (Mr. 16:12-13) \p \v 13 Laʼ dza náʼasö söjáquiëʼ chopëʼ, yúʼugaquiëʼ nöza le ridxintë Emaús, le röʼö ca chopa hora rizáʼaruʼ Jerusalén. \v 14 Yúʼugacasëʼ caʼ nöza, tuʼë didzaʼ ca naca yúguʼtë lë naʼ guca. \v 15 Tsanni niʼ yúʼugaquiëʼ nöza, tuʼë didzaʼ laʼ légacasëʼ, gubíguiʼë galaʼ Lë cazëʼ Jesús, ateʼ gudálenëʼ légaquiëʼ tsözxö́n. \v 16 Bitiʼ buluʼúnbëʼë Lëʼ tuʼ naca ca tu le nabagaʼ guiö́j lógaquiëʼ. \v 17 Níʼirö Jesús gunábinëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ: \p —¿Bizxi didzaʼ naʼ ruíʼiliʼ laʼ libíʼisiliʼ yúʼuliʼ nöza? ¿Bizx que naʼ ruhuíʼiniliʼ? \p \v 18 Bubiʼë didzaʼ bönniʼ naʼ lëʼ Cleofas, rëʼ Lëʼ: \p —¿Nácatsoʼ bönniʼ ziʼtuʼ lu yödzö Jerusalén, en tuzuʼ liʼ bitiʼ nö́zinuʼ lë naʼ guca néaje nasi niʼ? \p \v 19 Níʼirö Jesús rëʼ légaquiëʼ: \p —¿Bizxi naʼ guca? \p Tëʼ Lëʼ: \p —Lë naʼ guca queëʼ Jesús, bönniʼ Nazaret. Gúquiëʼ bönniʼ bëʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, ateʼ len yöl-laʼ huáca zxön benëʼ dxin, en bëʼë didzaʼ lahuëʼ Dios, en lógaca yúguʼtë bönachi. \v 20 Yuguʼ bixúz unná bëʼ, len bönniʼ taʼnná béʼenëʼ netuʼ buluʼdödëʼ Lëʼ, en gulunëʼ ga nu guchugu queëʼ gátiëʼ, ateʼ buluʼdë́ʼë Lëʼ lëʼe yaga cruz. \v 21 Netuʼ bentuʼ löza gúquiëʼ Lëʼ bönniʼ naʼ ral-laʼ huöáʼuëʼ bönachi Israel, pero naʼa chiguca tsonna dza cateʼ gulaca lë ni. \v 22 Iaʼstú, bál-lanu nigula nútsaʼgacanu netuʼ gulunnu ga gurö́ʼötuʼ böniga. Yöjácanu raʼ yeru ba queëʼ cateʼ siʼ gulén gubidza naʼa dza, \v 23 en cateʼ bitiʼ buluʼdzö́linu Lëʼ, buduhuö́jgacanu, en gulënu netuʼ bilaʼléʼenu yuguʼ gubáz láʼayi queëʼ Dios, nupa niʼ gulë́ légacanu zoëʼ nabanëʼ Jesús. \v 24 Níʼirö bal-lëʼ bönniʼ luzáʼatuʼ yöjáquiëʼ raʼ yeru ba naʼ, en bilaʼléʼenëʼ naca ca naʼ gulaʼnnanu nigula naʼ, pero bitiʼ bilaʼléʼenëʼ Jesús. \p \v 25 Níʼirö Jesús gudxëʼ légaquiëʼ: \p —Libiʼiliʼ, bönniʼ bitiʼ réajniʼininëʼ. Nazidi icja ládxiʼdoʼoliʼ para cabí tséajlëʼëliʼ yúguʼtë le gulaʼnnë́ʼ bönniʼ guluʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios. \v 26 ¿Naruʼ cabí ben bayudxi quiʼi sáquëʼë Cristo yuguʼ lë ni, en tsáziëʼ ga niʼ tsë́pisëtërëʼ? \p \v 27 Níʼirö gusí lahuëʼ Jesús riguíxjöiʼinëʼ légaquiëʼ yúguʼtë le ruíʼi didzaʼ ca naca queëʼ le nazúajgaca lu guichi láʼayi, ca naʼ gusí lo bëʼë didzaʼ Moisés ga bidxintë yuguʼ le gulaʼnnë́ʼ yúguʼtë bönniʼ guluʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios. \p \v 28 Cateʼ bilaʼdxinëʼ yö́dzödoʼ ga naʼ söjáquiëʼ, benëʼ Jesús ca tu bönniʼ zéajtërëʼ ziʼtuʼ. \v 29 Gulunëʼ bayudxi ugáʼanalenëʼ légaquiëʼ, taʼnnë́ʼ: \p —Bugáʼanalen netuʼ, tuʼ chiridzö́ʼ naʼa, en chizóa gal-la. \p Níʼirö guyáziëʼ Jesús yuʼu, en bugáʼanalenëʼ légaquiëʼ. \v 30 Cateʼ niʼ Jesús röʼë rágulenëʼ légaquiëʼ, gudélëʼë yöta xtila, en gudxëʼ Dios: “Xclenuʼ.” Níʼirö buzxuzxjëʼ le, en bëʼë quégaquiëʼ. \v 31 Laʼ níʼisö bidúa lë naʼ gubagaʼ guiö́j lógaquiëʼ, ateʼ buluʼúnbëʼë Jesús, ateʼ Lëʼ buniti cuinëʼ lógaquiëʼ. \v 32 Níʼirö gulë́ luzë́ʼë tuëʼ iaʼtúëʼ: \p —¿Naruʼ cabí böálaʼticaʼ ládxiʼdoʼoruʼ tsanni niʼ ruíʼilenëʼ rëʼu didzaʼ laʼ nöza, en cateʼ niʼ ruchila láʼaniëʼ le nazúaj lu guichi láʼayi? \p \v 33 Laʼ níʼisö gulaʼzuínëʼ yöjhuö́jgaquiëʼ Jerusalén, ateʼ yöjxácaʼgaquiëʼ nudúbigaquiëʼ idxinéajtëʼ bönniʼ gubáz queëʼ Jesús, en nupa nacuáʼlen légaquiëʼ. \v 34 Níʼirö yuguʼ bönniʼ naʼ nacuʼë niʼ gulë́ʼ chopëʼ naʼ: \p —Chibubán cazëʼ Xanruʼ, en buluíʼi lahuëʼ, ateʼ biléʼenëʼ Simón Lëʼ. \p \v 35 Níʼirö chopëʼ naʼ gulaʼguíxjöʼë ca naʼ guca quégaquiëʼ laʼ nöza, en ca naʼ buluʼúnbëʼë Jesús cateʼ niʼ buzxuzxjëʼ yöta xtila naʼ. \s1 Bönniʼ usëda queëʼ Jesús tuʼléʼenëʼ Lëʼ \r (Mt. 28:16-20; Mr. 16:14-18; Jn. 20:19-23) \p \v 36 Tsanni niʼ tuʼë didzaʼ ca nácagaca lë ni, laʼ yöjsóatëʼ Jesús gatsaj láhuiʼlö ga naʼ nacuʼë, ateʼ rëʼ légaquiëʼ: \p —Guliʼsóa dxi ládxiʼliʼ. \p \v 37 Níʼirö guladxi gulaʼdzö́binëʼ tuʼ téquinëʼ bixín taʼléʼenëʼ. \v 38 Jesús rëʼ légaquiëʼ: \p —¿Bizx que rö́ʼöliʼ böniga? ¿Bizx que rizáʼ ládxiʼliʼ yuguʼ lë ni? \v 39 Buliʼyútsöcaʼ naʼa, en niʼa. Nedaʼ caz ni. Guliʼcán nedaʼ, en buliʼyú nedaʼ, tuʼ cabí daʼ bixín bëlaʼ, en bitiʼ yuʼu dxita ca ni riléʼeliʼ naca quiaʼ nedaʼ. \p \v 40 Niʼ ruíʼisëʼ caʼ didzaʼ ni, buluíʼinëʼ légaquiëʼ nëʼë, en niʼë. \v 41 Tuʼ tuʼdzéjaguequinëʼ bitiʼ gulaʼyéajlëʼë, en gulaʼböʼë baniga. Que lë ni naʼ Jesús gudxëʼ légaquiëʼ: \p —¿Dë queë́liʼ ni le gahuaʼ? \p \v 42 Níʼirö buluʼnödzjëʼ queëʼ látiʼdoʼobaʼ böla chinéguiʼbaʼ, en tu quízxiʼbaʼ buz. \v 43 Guzxiʼë Jesús le, en gudahuëʼ lógaquiëʼ. \v 44 Níʼirö rëʼ légaquiëʼ: \p —Yúguʼ lë naʼ gulaca quiaʼ gulaca ca naʼ gudxi cazaʼ libíʼiliʼ cateʼ niʼ zóalenaʼ libíʼiliʼ, gunníaʼ: Run bayudxi gaca yúguʼtë le nazúaj lu guichi lu xibá queëʼ Moisés, en le gulaʼnnë́ʼ bönniʼ guluʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, en le nazúaj lu guichi nazíʼi le Yuguʼ Salmo, ca ral-laʼ gaca quiaʼ nedaʼ. \p \v 45 Níʼirö buzéajniʼinëʼ légaquiëʼ lë naʼ nazúajgaca lu guichi láʼayi. \v 46 Rëʼ légaquiëʼ: \p —Caní nazúaj lu guichi ca run bayudxi gaca queëʼ Cristo, quiʼi sáquëʼë, en ubanëʼ lu yöl-laʼ guti cateʼ gaca tsonna dza, \v 47 ateʼ idútë yödzölió ral-laʼ gaca libán ca naca quiaʼ nedaʼ para uluʼbíʼi ládxiʼgaca bönachi para uniti lahuëʼ Dios dul-laʼ nabágaʼgaquiëʼ. Lu yödzö Jerusalén isí lo gaca libán naʼ \v 48 ateʼ libíʼi cázaliʼ naʼ biléʼeliʼ yuguʼ lë ni ral-laʼ gunliʼ ba nalí que. \v 49 Buliʼyútsöcaʼ, isö́l-laʼa queë́liʼ le guzxíʼ lu nëʼë Xuzaʼ gunnëʼ queë́liʼ, pero buliʼgáʼanasö Jerusalén cateʼ idxinrö queë́liʼ yöl-laʼ huáca naʼ zaʼ yehuaʼ yubá. \s1 Ruhuëpëʼ Jesús yehuaʼ yubá \r (Mr. 16:19-20) \p \v 50 Níʼirö Jesús guchë́ʼë yuguʼ bönniʼ dáʼgaquiëʼ Lëʼ, söjáquiëʼ yödzö Betania, ateʼ niʼ guchisa nëʼë, en bulidza tsáhuëʼë légaquiëʼ. \v 51 Tsanni niʼ rulidza tsáhuiʼsëʼ caʼ légaquiëʼ, buzáʼatëʼ ga naʼ nacuʼë, buëpëʼ yehuaʼ yubá. \v 52 Gudödi gulaʼyéaj ládxiʼgaquiëʼ Lëʼ, lu yöl-laʼ rudzeja quégaquiëʼ yöjhuö́jgaquiëʼ Jerusalén. \v 53 Gulaʼcuáʼticaʼsëʼ chila yudoʼ, taʼguʼë Dios yöl-laʼ ba, en tun zxönëʼ Lëʼ. ¡Caʼ naca!