\id GAL \ide UTF-8 \h Gálatas \toc1 DIDZAʼ GUSÖ́L-LËʼË PABLO LUYÚ GALACIA \toc2 Gálatas \toc3 Gá. \mt1 DIDZAʼ GUSÖ́L-LËʼË PABLO LUYÚ GALACIA \c 1 \s1 Ruzúajëʼ Pablo quégaca bönachi luyú Galacia \p \v 1 Nedaʼ, Pablo, nacaʼ gubáz queëʼ Cristo. Bitiʼ gulaʼsöl-laʼ bönachi nedaʼ. Jesucristo caz gusö́l-lëʼë nedaʼ, en nunëʼ Xúziruʼ Dios tu zxön Lëʼ. Lëʼ busubanëʼ Jesús lu yöl-laʼ guti. \v 2 Ruzúajaʼ queë́liʼ lu guichi ni, libíʼiliʼ, yuguʼ cöʼ bönachi tuʼdubi queëʼ Cristo luyú Galacia. Núngaquiëʼ yuguʼ bö́chiʼruʼ ni tu zxön nedaʼ. \v 3 Rinábidaʼ Xúziruʼ Dios, encaʼ Xanruʼ Jesucristo uzáʼ ládxëʼë queë́liʼ, en gunëʼ ga soa dxi icja ládxiʼdoʼoliʼ. \v 4 Jesucristo caz budödi cuinëʼ lu yöl-laʼ guti tuʼ nözi dul-laʼ nabágaʼruʼ para busölë́ʼ rëʼu lu le naxihuiʼ raca dza ni zóaruʼ naʼa. Benëʼ caní tuʼ naca ca rë́ʼëni quézinëʼ Xúziruʼ Dios. \v 5 ¡Gácaticaʼsö queëʼ Dios yöl-laʼ ba! ¡Caʼ caz! \s1 Tuz naca le rinnë́ dxiʼa queëʼ Jesucristo \p \v 6 Rubánideʼedaʼ ca runliʼ, rucáʼanatëliʼ Dios. Lëʼ bulidzëʼ libíʼiliʼ para guéquiliʼ queëʼ tuʼ nözi le ruzáʼ ládxëʼë Jesucristo queë́ruʼ, ateʼ naʼa rë́ʼëniliʼ siʼ ladxiʼ náʼaliʼ tu le rinnë́ dxiʼa izáʼa. \v 7 Le nácatë bitiʼ caʼ zoa iaʼtú le rinnë́ dxiʼa pero ruáʼa caní didzaʼ tuʼ nacuʼë bönniʼ tuʼtsë́ʼë libíʼiliʼ, en të́ʼënëʼ uluʼtsë́ʼë le rinnë́ dxiʼa queëʼ Cristo. \v 8 Channö zoa nu gun ba nalí que tu le rinnë́ dxiʼa le cabí naca tuz ca naca lë naʼ bentuʼ ba nalí que loliʼ libíʼiliʼ, rinábidaʼ-nëʼ Dios udxíëʼ döʼ nu naʼ run caní. Ral-laʼ udxíëʼ nedaʼ döʼ channö gunaʼ caní, en channö gunëʼ caní tu gubáz queëʼ Dios zëʼë yehuaʼ yubá, Dios caz udxíëʼ caʼ lëʼ döʼ. \v 9 Chigunná cazaʼ caní zíʼalö, ateʼ naʼa rnníaʼ caní leyúbölö: Channö zoa nu gun ba nalí que tu le rinnë́ dxiʼa le cabí naca tuz ca naca lë naʼ chiguzxíʼ ladxiʼ náʼaliʼ, rinábidaʼ-nëʼ Dios udxíëʼ döʼ nu naʼ. \p \v 10 ¿Réquitseliʼ rë́ʼëndaʼ cúʼuliʼ nedaʼ yöl-laʼ zxön cateʼ ruʼa caní didzaʼ? ¡Bitiʼ caʼ! Rë́ʼëndaʼ urúajaʼ tsahuiʼ lahuëʼ Dios. ¿Réquiliʼ rë́ʼëndaʼ uzacaʼ baládxiʼlengaca bönachi nedaʼ? Laʼtuʼ rë́ʼëndaʼ uzacaʼ baládxiʼlengaca bönachi nedaʼ, bitiʼ gacaʼ huen dxin queëʼ Cristo. \s1 Naca böáquiëʼ Pablo bönniʼ gubáz queëʼ Cristo \p \v 11 Ral-laʼ inö́ziliʼ lë ni, böchiʼ zánaʼdoʼ. Le rinnë́ dxiʼa naʼ runaʼ ba nalí que bitiʼ gulén icja lo ládxiʼdaʼahuiguequi bönachi. \v 12 Cuntu nu bönniʼ budödëʼ lu naʼa le rinnë́ dxiʼa naʼ, en calëga nu bönniʼ busédinëʼ nedaʼ le. Jesucristo caz buzéajniʼinëʼ nedaʼ ca naca le rinnë́ dxiʼa queëʼ. \v 13 Chibiyö́n quéziliʼ ca naʼ ben cazaʼ nedaʼ zíʼatëlö cateʼ niʼ nazíʼ lu naʼa ca tequi le bach Dios bönniʼ judío. Nö́ziliʼ ca benaʼ, yenniʼ gudxía nahuaʼ bönachi queëʼ Dios taʼyija ladxiʼ Cristo, en gúʼundaʼ usulu usunítiaʼ léguequi. \v 14 Lu le tequi le bach Dios bönniʼ judío, guyë́pisëtëraʼ nedaʼ ca láʼtuʼbiquiʼ yúguʼtë luzáʼa bönniʼ judío yúʼugaquiëʼ iz ca yuʼa nedaʼ, tuʼ guzxiʼrö ladxiʼ naʼa ca léguequi le buluʼdödëʼ xuz xtóʼoruʼ loruʼ ca tun cazëʼ. \v 15 Caní benaʼ nedaʼ, pero tuʼ náquiëʼ dxiʼi ladxiʼ Dios, gurö́ cazëʼ nedaʼ zíʼatëlö ca guljaʼ, ateʼ bulidzëʼ nedaʼ para gunaʼ xichinëʼ. \v 16 Níʼirö, cateʼ gúʼuni quézinëʼ Dios, benëʼ ga núnbëʼa-nëʼ zxíʼinëʼ, en gusö́l-lëʼë nedaʼ tsöjenaʼ libán que le rinnë́ dxiʼa ca naca queëʼ Lëʼ lógaca bönachi izáʼa. Cateʼ benëʼ caní, bitiʼ yödiljaʼ nu naca bönachi nu usedi nedaʼ. \v 17 Cabí guyijaʼ yödzö Jerusalén para tsöyúaʼ nupa niʼ nácagaca bönniʼ gubáz queëʼ Cristo zíʼalö ca nedaʼ, pero guyijaʼ luyú Arabia, ateʼ gudödi niʼ böjaʼ yödzö Damasco. \p \v 18 Caní guca, chigudödi tsonna iz cateʼ niʼ guyijaʼ yödzö Jerusalén, yöyúaʼ-nëʼ Pedro, ateʼ bugáʼanalenaʼ lëʼ idú ca chidáʼ gubidza. \v 19 Tsanni niʼ zoaʼ niʼ bitiʼ caʼ biléʼedaʼ iaʼturëʼ bönniʼ gubáz queëʼ Cristo, pero tuzëʼ Jacobo, bönniʼ bö́chëʼë Xanruʼ biléʼedaʼ. \v 20 Didzaʼ ni ruzúajaʼ queë́liʼ lu guichi nácatë. Niʼa queëʼ Dios bitiʼ caʼ rizíʼ yëʼa. \p \v 21 Gudödi niʼ guyijaʼ, gudödaʼ yuguʼ yödz luyú Siria, en luyú Cilicia. \v 22 Yuguʼ dza niʼ bitiʼ núnbëʼgaquiëʼ nedaʼ bö́chiʼruʼ tuʼdubëʼ queëʼ Cristo gapa naca luyú Judea. \v 23 Gulaʼnö́zisinëʼ lë naʼ gúlaʼguixjöʼ quiaʼ iaʼzícaʼrö bönachi, gulaʼnná: “Bönniʼ naʼ gudxía nahuëʼ rëʼu zíʼalö, runëʼ libán naʼa que le reja ládxiʼruʼ, lë naʼ gúʼunëʼ usulu usunítiëʼ.” \v 24 Caní guca, gulaʼguʼë yöl-laʼ ba Dios tuʼ nözdaʼ nedaʼ. \c 2 \s1 Bönniʼ gubáz queëʼ Cristo guzxíʼ lu náʼagaquiëʼ Pablo \p \v 1 Cateʼ chigudödi chidáʼ iz, guyéajlenaʼ Bernabé, en budxinaʼ yödzö Jerusalén. Guchëʼa-biʼ Tito, dzágabiʼ nedaʼ. \v 2 Guyijaʼ niʼ, en bëʼlenaʼ didzaʼ tsöláʼalö bönniʼ niʼ yuʼu lu náʼagaquiëʼ dxin queëʼ Cristo, ateʼ gudíxjöiʼidaʼ légaquiëʼ ca naca libán runaʼ que le rinnë́ dxiʼa lógaca bönachi izáʼa. Caní benaʼ tuʼ gúʼundaʼ cabí ugáʼana nítisö dxin naʼ chibenaʼ, encaʼ dxin ni runaʼ naʼa. \v 3 Sal-laʼ nácabiʼ Tito, biʼi luzáʼa, biʼi griego, bitiʼ gulunëʼ bönniʼ ni ga irugu lu xpë́laʼbiʼ lë naʼ naca bëʼ bönachi queëʼ Dios ca tun cazëʼ bönniʼ judío. \v 4 Le nácatë gulaʼcuáʼ bal-la bönachi niʼ, nupa niʼ taʼzíʼ yëʼ, taʼná nácagaca bö́chiʼruʼ, ateʼ gulë́ʼëni ilún ga irugu lu xpë́laʼbiʼ Tito lë naʼ naca bëʼ. Yuguʼ bönniʼ ni núngaquiëʼ tu zxön rëʼu pero tuʼyusëʼ ca runruʼ para iléquibeʼenëʼ ca nuláruʼ lu yöl-laʼ unná bëʼ que le rinná bëʼ xibá queëʼ Moisés tuʼ nácaruʼ tuz len Jesucristo. Gulë́ʼënëʼ ilunëʼ ga huöácaruʼ leyúbölö huen dxin tsaz lu xibá naʼ. \v 5 Bitiʼ caʼ bëʼtuʼ légaquiëʼ lataj. Caní bentuʼ para gun chíʼituʼ le nácatë que le rinnë́ dxiʼa para gaca uzíʼiliʼ xibé le rinnë́ dxiʼa naʼ. \p \v 6 Yuguʼ bönniʼ niʼ réquiruʼ yuʼu lu náʼagaquiëʼ dxin queëʼ Cristo bitiʼ bi gulaʼnná beʼe nedaʼ le naca cubi, pero bitiʼ ruíʼi ládxaʼa ca nácagaquiëʼ. Dios bitiʼ ruchiʼa rusörö́ëʼ rëʼu ca tuʼchiʼa tuʼsörö́ bönachi rëʼu. \v 7 Bitiʼ bi gulaʼnná beʼe nedaʼ tuʼ guléquibeʼenëʼ Dios nudödëʼ lu naʼa dxin queëʼ, para tsöjenaʼ libán que le rinnë́ dxiʼa lógaca bönachi izáʼa, ca naʼ nudödëʼ lu nëʼë Pedro dxin queëʼ, para gunëʼ libán que le rinnë́ dxiʼa lógaca bönachi judío. \v 8 Len yöl-laʼ huáca queëʼ, Dios benëʼ nedaʼ bönniʼ gubáz queëʼ para usédidaʼ bönachi izáʼa, ca naʼ benëʼ Pedro bönniʼ gubáz queëʼ para usédinëʼ bönachi judío. \p \v 9 Jacobo, en Pedro, en Juan, bönniʼ niʼ réquiruʼ yuʼu lu naʼagaquiëʼ dxin queëʼ Cristo, guléquibeʼenëʼ Dios nudödëʼ lu naʼa dxin ni. Que lë ni naʼ guzxíʼ ladxiʼ náʼagaquiëʼ nedaʼ, encaʼ Bernabé, ateʼ bentuʼ tuz didzaʼ tsöjentuʼ xichinëʼ Dios lógaca bönachi izáʼa nedaʼ, en Bernabé, ateʼ légaquiëʼ ilunëʼ xichinëʼ Dios lógaca bönachi judío. \v 10 Guláʼtaʼyusëʼ lotuʼ tsönetuʼ gácalentuʼ bönachi yechiʼ, ateʼ lë ni naca tu le ruíʼiticaʼsö ládxaʼa runaʼ. \s1 Ca guca cateʼ Pablo gudíl-lalenëʼ Pedro lu yödzö Antiquía \p \v 11 Cateʼ bidxinëʼ Pedro lu yödzö Antioquía, gudíl-lalenaʼ lëʼ didzaʼ tuʼ lë cazëʼ guchíxinëʼ ca benëʼ. \v 12 Caní guca tuʼ zíʼatëlö gudágulenëʼ tsözxö́n yuguʼ bönachi izáʼa niʼ. Benëʼ caní ga bilaʼdxinrëʼ bal-la bönniʼ dáʼgaquiëʼ Jacobo. Níʼirö gusí lahuëʼ rubíguiëʼ, en bítiʼrö gudágulenëʼ tsözxö́n bönachi izáʼa naʼ tuʼ gúdxinëʼ bi ilunëʼ bönniʼ naʼ nazíʼ lu náʼagaquiëʼ ilunëʼ ga irugu lu xpë́laʼgaca bönachi izáʼa ca rinná bëʼ xibá queëʼ Moisés. \v 13 Níʼirö iaʼzícaʼrëʼ bönniʼ judío niʼ taʼyija ládxëʼë Cristo gulunëʼ tu zxön Pedro ca runëʼ lu yöl-laʼ radxi queëʼ, ateʼ caní guca ga bidxintë gulunëʼ ga gúdxinëʼ caʼ Bernabé, ateʼ lëʼ benëʼ tu zxön légaquiëʼ. \v 14 Cateʼ biléʼedaʼ bitiʼ tunëʼ ca naca le nácatë le rusedi rëʼu le rinnë́ dxiʼa, gudxaʼ-nëʼ Pedro lógaca yúguʼtë nupa niʼ nudúbigaca queëʼ Cristo, gunníaʼ: “Liʼ nacuʼ bönniʼ judío, pero runuʼ liʼ ca túngaca bönachi izáʼa, en calëga ca tunëʼ bönniʼ judío. ¿Bizx queë rë́ʼënuʼ gunuʼ ga ilúngaca bönachi izáʼa ca tunëʼ bönniʼ judío?” \s1 Nulágaca bönachi judío ca naʼ nulágaca caʼ bönachi izáʼa \p \v 15 Gudxaʼ caʼ Pedro: “Rëʼu ni nácaruʼ bönniʼ judío tuʼ nácagaquiëʼ xuz xináʼaruʼ judío, en calëga bönachi izáʼa, nupa cabí núnbëʼgaca Dios. \v 16 Nöz quéziruʼ cuntu nu huöáca tsahuiʼ lahuëʼ Dios tuʼ run nu naʼ tsca rinná bëʼ xibá queëʼ Moisés, pero huöáca tsahuiʼ tuzi nu naʼ reja ladxiʼ Jesucristo. Lës caní caʼ rëʼu reja ládxiʼruʼ Jesucristo para huöácaruʼ tsahuiʼ lahuëʼ Dios, en calëga tuʼ runruʼ tsca rinná bëʼ xibá queëʼ Moisés. Cuntu caz nu huöáca tsahuiʼ lahuëʼ Dios tuʼ run tsca rinná bëʼ xibá queëʼ Moisés. \p \v 17 ’Naʼa, réquiruʼ nuhuöácaruʼ tsahuiʼ tuʼ reja ládxiʼruʼ Cristo, pero channö naca bëʼ nácaruʼ bönniʼ dul-laʼ ca nácagaca bönachi izáʼa, ¿innátsaruʼ runëʼ Cristo ga runruʼ dul-laʼ? ¡Bitiʼ caz! \v 18 Channö ruíʼi ládxaʼa uchisaʼ le chibuquinjaʼ, lë ni naca bëʼ riguitsjaʼ xibá le gunná bëʼë Dios. \v 19 Tuʼ cabí guca uzóaʼ didzaʼ xibá naʼ gunná bëʼë Moisés, guca quiaʼ tsca chinátiaʼ. Tuʼ caní naca, nuláʼ naʼa lu xibá naʼ para soaʼ ibanaʼ, en gunaʼ ca rë́ʼënëʼ Dios. \v 20 Naca quiaʼ ca chigútilenaʼ tsözxö́n Cristo lëʼe yaga cruz ga naʼ gútiëʼ Lëʼ. Que lë ni naʼ calëga nedaʼ ni zoaʼ nabanaʼ, pero Cristo zoëʼ nabanëʼ lu icja ládxiʼdaʼahuaʼ. Tsca naca zoaʼ nabanaʼ naʼa, naca tuʼ reja ládxaʼa Lëʼ zxíʼinëʼ Dios, Bönniʼ naʼ bidxíʼinëʼ nedaʼ, en budödi cuinëʼ lu yöl-laʼ guti uláz quiaʼ nedaʼ. \v 21 Bitiʼ rë́ʼëndaʼ uzóaʼ tsöláʼalö le ruzáʼ ládxëʼë queë́ruʼ Dios. Channö huáca huöáquiëʼ tsahuiʼ tu bönniʼ lahuëʼ Dios tuʼ runëʼ tsca rinná bëʼ xibá queëʼ Moisés, níʼirö nítisö gútiëʼ Cristo.” \c 3 \s1 Le rinná bëʼ xibá queëʼ Moisés, en le reja ládxiʼruʼ Cristo \p \v 1 Libíʼiliʼ, tuʼ canö́z, libíʼiliʼ, bönniʼ Galacia. ¿Nuzxi gulúʼutsö libíʼiliʼ nëbi para cabirö uzóaliʼ didzaʼ le nácatë? Gate ga rëʼ buluíʼituʼ libíʼiliʼ le saʼyéaj ca gútiëʼ Jesucristo lëʼe yaga cruz. \v 2 Gudíxjöiʼi nedaʼ lë ni. ¿Bidisóalenëʼ libíʼiliʼ Dios Böʼ láʼayi tuʼ benliʼ ca rinná bëʼ xibá queëʼ Moisés o tuʼ guyija ládxiʼliʼ le rinnë́ dxiʼa biyö́niliʼ? \v 3 ¿Nacxi guca nácaliʼ tuʼ canö́z caní? Gusí loliʼ nácaliʼ bönachi queëʼ Dios tuʼ zóalenëʼ libíʼiliʼ Dios Böʼ láʼayi. ¿Réquitseliʼ huáca udxi gunliʼ ga guéquiliʼ queëʼ Dios rácasö queë́liʼ? \v 4 ¿Guca nítisö guca queë́liʼ yúguʼtë lë naʼ guzxacaʼ gudíʼiliʼ? ¡Bitiʼ caʼ guca caní! \v 5 Cateʼ Dios risö́l-lëʼë queë́liʼ Dios Böʼ láʼayi, en ruʼë libíʼiliʼ lataj gunliʼ yuguʼ yöl-laʼ huáca que yehuaʼ yubá, ¿runëʼ caní tuʼ runliʼ ca rinná bëʼ xibá queëʼ Moisés o tuʼ reja ládxiʼliʼ le rinnë́ dxiʼa naʼ biyö́niliʼ? \p \v 6 Lu guichi láʼayi rnna: Abraham guyija ládxëʼë Dios, ateʼ Dios gunnë́ʼ náquiëʼ bönniʼ tsahuiʼ tuʼ guyija ládxëʼë Lëʼ. \v 7 Que lë ni na naʼ ral-laʼ inö́ziliʼ, nupa naʼ taʼyija ladxiʼ Dios nácagaca idú zxíʼini xiʼsóëʼ Abraham. \v 8 Lu guichi láʼayi ruíʼi didzaʼ zíʼatëlö ca gunëʼ Dios, innë́ʼ nácagaquiëʼ tsahuiʼ bönniʼ izáʼa ilaʼyija ládxëʼë Lëʼ. Que lë ni naʼ Dios gudíxjöiʼinëʼ Abraham zíʼatëlö ca naca le rinnë́ dxiʼa, gunnë́ʼ: “Lu nëʼë Zxíʼini xiʼsúʼ gunaʼ ga gaca dxiʼa quégaca bönachi idutë yödzölió.” \v 9 Caní naca, Abraham guyija ládxëʼë Dios, ateʼ Dios benëʼ ga guca dxiʼa queëʼ. Lës caní caʼ naʼa, Dios runëʼ ga raca dxiʼa quégaca yúguʼtë nupa taʼyija ladxiʼ Lëʼ. \p \v 10 Nupa naʼ tuʼzxöni ladxiʼ uluʼhuöáca tsahuiʼ tuʼ túngaca ca rinná bëʼ xibá queëʼ Moisés, nabágaʼgaca xíguiaʼ. Caní naca tuʼ nazúaj lu guichi láʼayi, le rnna: “Yúguʼtë nupa naʼ cabí túngaca idutë ca rinná bëʼ xibá naʼ nabágaʼgaca xíguiaʼ.” \v 11 Naʼa, naca bëʼ cuntu nu huöáca tsahuiʼ lahuëʼ Dios tuʼ run nu naʼ le rinná bëʼ xibá naʼ, tuʼ zoa lu guichi láʼayi le rnna: “Nu naʼ nuhuöáca tsahuiʼ lahuëʼ Dios soa ibán tuʼ reja ladxiʼ Lëʼ.” \v 12 Ca naʼ nuhuöáca tsahuiʼ lahuëʼ Dios nu naʼ reja ladxiʼ Cristo nadzáʼ ca naca que nu naʼ ruzxöni ladxiʼ nuhuöáca tsahuiʼ tuʼ run ca rinná bëʼ xibá queëʼ Moisés. Zoa lu guichi láʼayi le rnna: “Nu naʼ run idutë ca rinná bëʼ xibá naʼ soa ibán tuʼ run caní.” \p \v 13 Cristo busölë́ʼ rëʼu lu le richugu queë́ruʼ le rinná bëʼ xibá naʼ tuʼ bëʼë latja nu guchugu queëʼ uláz queë́ruʼ. Caní naca tuʼ zoa lu guichi láʼayi le rnna: “Narugu quégaca yúguʼtë nupa naʼ dáʼgaca lëʼe yaga.” \v 14 Caní guca queëʼ Cristo para gaca gunëʼ Dios ca naʼ guzxíʼ lu nëʼë queëʼ Abraham, gunëʼ ga gaca dxiʼa quégaca bönachi izáʼa lu nëʼë Jesucristo, en para gaca gunëʼ ga idisóalenëʼ Dios Böʼ láʼayi rëʼu channö uyija ládxiʼruʼ Lëʼ, ca naʼ guzxíʼ lu nëʼë Dios gunëʼ. \s1 Le rinná bëʼ xibá queëʼ Moisés, en le guzxíʼ lu nëʼë Dios gunëʼ queë́ruʼ \p \v 15 Naʼa, böchiʼ zánaʼdoʼ, uzúajaʼ queë́liʼ tu le rucudzuʼ didzaʼ, tu le raca queë́ruʼ. Cateʼ chopa bönniʼ chigulunëʼ tuz xtídzaʼgaquiëʼ, en chigulunëʼ tsutsu didzaʼ naʼ, cuntu nu gaca utsáʼ didzaʼ naʼ, en cabí gaca nu bi udáʼ lëʼe didzaʼ naʼ. \v 16 Dios guzxíʼ lu nëʼë bi gunëʼ queëʼ Abraham, en que zxíʼini xiʼsóëʼ. Ga zoa lu guichi lë ni, bitiʼ rnna: “Quégaca zxíʼini xiʼsúʼ”, le ruíʼi didzaʼ que zián bönachi, pero rnna: “Que zxíʼini xiʼsúʼ.” Lë ni ruíʼi didzaʼ que tuz bönniʼ, Lëʼ Cristo. \v 17 Lë ni naʼ le rë́ʼëndaʼ inníaʼ: Dios benëʼ tuz didzaʼ len Abraham, en guzxíʼ lu nëʼë gunëʼ ca naʼ gunnë́ʼ. Le nazúaj lu xibá queëʼ Dios, le benëʼ Dios tapa gayuáʼ yuʼ chi-uruáʼ iz gudödi niʼ cateʼ gudxëʼ caní Abraham, bitiʼ gaca ugúa lë naʼ guzxíʼ lu nëʼë Dios gunëʼ, en cabí gaca usulu le. \v 18 Naʼa, channö ral-laʼ gunruʼ ca rinná bëʼ xibá naʼ para síʼiruʼ le guzxíʼ lu nëʼë Dios gunsëʼ, bítiʼrö naca tu le guzxíʼ lu náʼasëʼ gunëʼ. Dios runsëʼ caní tuʼ caní guzxíʼ lu nëʼë bi gunëʼ queëʼ Abraham. \p \v 19 Channö caní naca, ¿bizx queë gunná bëʼë Dios xibá naʼ nazúajgaca lu didzaʼ queëʼ? Dios gunná bëʼë caní para gaca bëʼ xíguiaʼ nabágaʼruʼ, pero gúcasö caní ga bidxintë dza naʼ biláʼ lahuëʼ zxíʼini xiʼsóëʼ Abraham naʼ, Bönniʼ naʼ guzxíʼ lu nëʼë Dios gunëʼ queëʼ lë naʼ. Yuguʼ le gunná bëʼë Dios lu xibá queëʼ, gusö́l-lëʼë yödzölió ni lu náʼagaquiëʼ gubáz láʼayi queëʼ, ateʼ Moisés budödëʼ didzaʼ ca nácagaca xibá naʼ. \v 20 Bitiʼ naquín nu udödi didzaʼ cateʼ naca tuz nu run tuz didzaʼ, ateʼ Dios, tuz náquiëʼ. \s1 Bizx queë gunná bëʼë Dios le zóagaca lu xibá queëʼ \p \v 21 Le nazúajgaca lu xibá queëʼ Dios, ¿taʼdáʼgaca lë naʼ guzxíʼ lu nëʼë Dios gunëʼ? ¡Bitiʼ caʼ! Laʼtuʼ gunná bëʼë Dios tu xibá le gaca gun ga sóaruʼ ibanruʼ tsaz, níʼirö huáca huöácaruʼ tsahuiʼ lahuëʼ Dios channö gunruʼ ca naʼ rinná bëʼ xibá naʼ. \v 22 Tsca naca lë naʼ nazúaj lu guichi láʼayi, yúguʼtëruʼ nabágaʼruʼ dul-laʼ. Caní naca para gaca síʼiruʼ lë naʼ guzxíʼ lu nëʼë Dios gataʼ queë́ruʼ cateʼ tseja ládxiʼruʼ Jesucristo. \p \v 23 Zíʼatëlö ga bidxín dza gaca tseja ládxiʼruʼ Cristo, le rnna xibá naʼ gunná beʼe rëʼu, ca naʼ zoa le rinná beʼe tu bönniʼ yuʼë lidxi guíë. Caní guca ga bidxintë dza biláʼ lahui gaca huöácaruʼ tsahuiʼ channö uyija ládxiʼruʼ Lëʼ. \v 24 Caní naca, le nazúaj lu xibá queëʼ Dios gunná beʼe rëʼu, lë naʼ busedi rëʼu ca tu bönniʼ usedi ga bidxintë dza biláʼ lahuëʼ Jesucristo, para gaca huöácaruʼ tsahuiʼ lahuëʼ Dios channö uyija ládxiʼruʼ Lëʼ. \v 25 Naʼa, tuʼ bidxín dza gaca huöácaruʼ tsahuiʼ channö uyija ládxiʼruʼ Cristo, bítiʼrö inná beʼe rëʼu lë naʼ busedi rëʼu. \p \v 26 Yúguʼtëliʼ nácaliʼ biʼi queë cazëʼ Dios tu reja ládxiʼliʼ-nëʼ Jesucristo, en chinácaliʼ tuz len Lëʼ. \v 27 Yúguʼtë nupa nadílagaca nisa para huöácagaca tuz len Jesucristo, nuhuöácagaca ca náquiëʼ Lë cazëʼ. \v 28 Bítiʼrö narúaj choplö bönniʼ judío, en bönniʼ izáʼa, en cabí narúaj choplö bönniʼ náquiëʼ tsaz huen dxin, en bönniʼ nazán, en cabí narúaj choplö bönniʼ, en nigula, tuʼ cateʼ böácaliʼ tuz len Jesucristo, yúguʼtëliʼ böácaliʼ caʼ tuz len luzáʼaliʼ tuliʼ iaʼtuliʼ. \v 29 Naʼa, channö néquiliʼ queëʼ Cristo, nácaliʼ caʼ zxíʼini xiʼsóëʼ Abraham, ateʼ nazíʼiliʼ lë naʼ guzxíʼ lu nëʼë Dios gunnëʼ queëʼ Abraham. \c 4 \p \v 1 Lë ni le rë́ʼëndaʼ inníaʼ: Tsanni ni ribö́zabiʼ tu biʼiʼ bö́nniʼdoʼ síʼibiʼ bi ral-laʼ gunnëʼ xúzibiʼ queë́biʼ, niʼ nácabiʼ bíʼidoʼ, en bitiʼ nayë́pisëtëröbiʼ ca raca que tu nu naca tsaz huen dxin, sal-laʼ le nácatë nequi queë́biʼ yúguʼtë. \v 2 Tsanni niʼ nácabiʼ bíʼidoʼ, nacuáʼ nupa tun chiʼi lëbiʼ, en tuʼgún dxin le nequi queë́biʼ ga idxintë dza chinuzóëʼ xúzibiʼ queë́biʼ. \v 3 Lës caní raca caʼ queë́ruʼ. Tsanni niʼ gúcaruʼ ca bíʼidoʼ, gunná beʼe xibá naʼ rëʼu ca raca quégaca bönachi yödzölió ni. \v 4 Cateʼ bizáʼa dza, Dios gusö́l-lëʼë zxíʼini cazëʼ ni. Gúquiëʼ zxíʼininu tu nigula ca nácaruʼ rëʼu, en gunná beʼe le zoa lu xibá quégaca bönniʼ judío Lëʼ. \v 5 Caní guca queëʼ para guca busölë́ʼ nupa naʼ rinná beʼe le zoa lu xibá léguequi, para gaca huöácaruʼ biʼi queëʼ Dios. \p \v 6 Para gaca bëʼ chinácaliʼ biʼi queë cazëʼ, Dios guchizëʼ Dios Böʼ láʼayi ládxiʼdoʼoliʼ, ateʼ Lë cazëʼ rulidzëʼ Dios uláz queë́liʼ, rnnëʼ: “Xuzaʼ.” \v 7 Caní naca, chinácaliʼ biʼi queëʼ Dios, en bítiʼrö nácaliʼ ca yuguʼ bönniʼ tsaz nácagaquiëʼ huen dxin. Naʼa, tuʼ nácaliʼ biʼi queë cazëʼ Dios, Lë cazëʼ nazíʼ ladxiʼ nëʼë guequi queë́liʼ le nequi queëʼ tuʼ nácaliʼ tuz len Cristo. \s1 Pablo ruíʼi ládxëʼë bönniʼ Galacia taʼyija ládxëʼë Cristo \p \v 8 Cateʼ niʼ bitiʼ núnbëʼëliʼ-nëʼ Dios, gúcaliʼ ca yuguʼ bönniʼ, tsaz nácagaquiëʼ huen dxin, en benliʼ dxin quégaca budóʼ néquini. Bitiʼ caʼ nácagaca budóʼ naʼ Dios. \v 9 Naʼa, tuʼ núnbëʼëliʼ-nëʼ Dios, o huáca innaruʼ: Tuʼ núnbëʼë Dios libíʼiliʼ, ¿bizx queë rë́ʼëniliʼ ubíʼiliʼ yuguʼ lu xibá cané naʼ cabí nu uzíʼ xibé? ¿Rë́ʼëniliʼ huöácaliʼ huen dxin tsaz, en gunliʼ ca rinná bëʼ xibá naʼ? \v 10 Rápaliʼ tu iaʼtú dza, encaʼ tu iaʼtú beoʼ, encaʼ tu iaʼtú cusu na, en tu iaʼtú iz. \v 11 Rádxidaʼ bi gaca queë́liʼ. ¿Naruʼ nuhuöáca nítisö dxin benaʼ para gúnbëʼëliʼ le nácatë? \v 12 Rátaʼyuáʼ loliʼ, böchiʼ zánaʼdoʼ, gácaliʼ ca nacaʼ nedaʼ, nuláʼ naʼa lu naʼ xibá benëʼ Moisés. Caní ral-laʼ gácaliʼ tuʼ böácaʼ nedaʼ ca gúcaliʼ libíʼiliʼ. Bitiʼ bi le cabí naca dxiʼa benliʼ quiaʼ nedaʼ. \p \v 13 Chinö́z quéziliʼ bizx queë naʼ gusí lahuaʼ runaʼ libán loliʼ que le rinnë́ dxiʼa. Benaʼ libán niʼ tuʼ güíʼidaʼ. \v 14 Bitiʼ bucáʼanaliʼ nedaʼ cané, en cabí buzóaliʼ nedaʼ tsöláʼalö sal-laʼ bigútiliʼ ca guca yödzöhuë́ʼ quiaʼ naʼ. Benliʼ nedaʼ bal, tuz ca gunliʼ bal tu gubáz láʼayi queëʼ Dios, o ca runliʼ bal Jesucristo caz. \v 15 Budzéjalëʼëliʼ dza niʼ. ¿Bizxi guca queë́liʼ tuʼ cabirö raca caní? Lë ni gaca inníaʼ ca guca queë́liʼ: Laʼtuʼ huáca gunliʼ, bubéajliʼ guiö́j lo quéziliʼ, le gúnnaliʼ quiaʼ. \v 16 Naʼa, ¿réquiliʼ nuhuöácaʼ tu nu rilédeʼe libíʼiliʼ tuʼ gudxaʼ libíʼiliʼ le nácatë? \p \v 17 Bönniʼ niʼ tuʼtsë́ʼë libíʼiliʼ tuíʼi ládxëʼë libíʼiliʼ, pero calëga para gaca dxiʼa queë́liʼ. Të́ʼënëʼ ilunëʼ ga ucáʼanaliʼ netuʼ para güíʼi ládxiʼliʼ légaquiëʼ. \v 18 Naʼa, naca dxiʼa zoa nu ruíʼi ladxiʼ libíʼiliʼ, pero tuz channö naca para gaca dxiʼa queë́liʼ. Caní ruíʼiticaʼsö ládxaʼa libíʼiliʼ, en calë́gasö cateʼ niʼ zóalenaʼ libíʼiliʼ. \v 19 Libíʼiliʼ, zxíʼinaʼdoʼ. Ca naʼ raca queë́nu nigula chizóa sóabiʼ bíʼidoʼ queë́nu, riguíʼi rizácaʼnu, lës caní riguíʼi rizácaʼa nedaʼ niʼa queë́liʼ leyúbölö ga idxinrö dza gácaliʼ idú ca náquiëʼ Cristo. \v 20 Nácaru laʼ zóalenaʼ libíʼiliʼ naʼa para gaca güíʼilenaʼ libíʼiliʼ didzaʼ nadzáʼalö, tuʼ ruúbi ruguíʼilëʼëdaʼ niʼa queë́liʼ. \s1 Le rucudzuʼ didzaʼ ca guca quégacanu Agar en Sara \p \v 21 Naʼa, libíʼiliʼ, nuliʼ rë́ʼëniliʼ uzóa cuinliʼ lu xibá queëʼ Moisés, guliʼnáʼtsöcaʼ didzaʼ ni guʼa. ¿Catu caz buzë́ nágaliʼ le rnna xibá naʼ? \v 22 Rnna xibá naʼ caní: gulaʼcuáʼabiʼ chópabiʼ biʼi bö́nniʼdoʼ queëʼ Abraham. Tubiʼ gúcabiʼ zxíʼininu tu nigula tsaz nácanu huen dxin, ateʼ iaʼtubiʼ gúcabiʼ zxíʼininu nigula nazannu. \v 23 Zxíʼininu nigula huen dxin naʼ gúlajbiʼ lu niʼa lu naʼ tu bönniʼ tsca tálajbiʼ yúguʼtë bíʼidoʼ, pero zxíʼininu nigula nazannu naʼ gúlajbiʼ tuʼ guzxíʼ lu nëʼë Dios gunëʼ ga gálajbiʼ. \v 24 Lë ni naca ca tu le rucudzuʼ didzaʼ. Ca guca quégacanu chópanu nigula ni saʼyéaj ca naca chopa didzaʼ Dios bénlenëʼ bönachi. Tu didzaʼ naʼ naca le buzóëʼ Dios lu guíʼa Sinaí, le saʼyéaj lë naʼ guca queë́nu Agar. Nupa naʼ rinná beʼe xibá naʼ léguequi, nácagaca ca zxíʼininu Agar, en nácagaca ca huen dxin tsaz lu xibá naʼ. \v 25 Le gúcanu Agar naʼ saʼyéaj caʼ ca naca guíʼa Sinaí naʼ le zoa luyú Arabia, en saʼyéaj caʼ ca naca yödzö Jerusalén naʼa dza, tuʼ naca yödzö naʼ ca tu bönniʼ tsaz náquiëʼ huen dxin tsözxö́n len nupa nacuáʼ lu yödzö naʼ. \v 26 Jerusalén naʼ zoa yehuaʼ yubá nazán, ateʼ rëʼu ni nácaruʼ bönachi uládz que yödzö niʼ. \v 27 Nazúaj lu guichi láʼayi le rnna: \q1 Budzeja, nigula huödx, cabí nacuáʼ zxíʼinuʼ. \q1 Lu yöl-laʼ rudzeja quiuʼ gurö́dxiʼa, \q1 sal-laʼ catu caz guca quiuʼ le riguíʼi rizácaʼnu nigula \q1 chizóa sóabiʼ bíʼidoʼ queë́nu. \q1 Budzeja tuʼ sal-laʼ nusán në́ʼeguequi bönachi liʼ, \q1 gunëʼ Dios ga ilaʼyántërö zxíʼinuʼ \q1 ca biʼi queë́nu nigula zóalennu bönniʼ queë́nu. \p \v 28 Libíʼiliʼ, böchiʼ zánaʼdoʼ, rëʼu ni nácaruʼ ca gúcabiʼ Isaac, zxíʼinëʼ Abraham. Nácaruʼ ca yuguʼ zxíʼini xiʼsóëʼ Abraham, guzxíʼ lu nëʼë Dios gataʼ queëʼ. \v 29 Dza niʼ, biʼi naʼ gúlajbiʼ ca tálajbiʼ yúguʼtë bíʼidoʼ, gudxía náʼabiʼ biʼi naʼ gúlajbiʼ tuʼ nözi yöl-laʼ huáca queëʼ Dios Böʼ láʼayi. Lës caní raca caʼ queë́ruʼ naʼa, taʼbía no bönachi yödzölió ni rëʼu. \v 30 ¿Bizxí rnna le zoa lu guichi láʼayi? Caní rnna: “Gurúʼuna-nu nigula naʼ tsaz nácanu huen dxin tsözxö́n len zxíʼininu, tuʼ bitiʼ gaca zxíʼininu nigula naʼ síʼibiʼ tsözxö́n zxíʼininu nigula nazannu le guzxíʼ lu nëʼë Dios guequi queë́biʼ zxíʼininu nigula nazannu naʼ.” \v 31 Caní naca, böchiʼ zánaʼdoʼ. Bitiʼ nácaruʼ ca nácabiʼ zxíʼininu nigula naʼ, tsaz gúcanu huen dxin, pero nácaruʼ ca zxíʼininu nigula nazannu naʼ. \c 5 \s1 Guliʼgún chiʼi cuinliʼ, ugáʼanaliʼ lu yöl-laʼ nazán \p \v 1 Chinazanruʼ tuʼ busanëʼ Cristo rëʼu. Guliʼsóa tsutsu channö, ugáʼanaliʼ lu yöl-laʼ nazán naʼ. Bitiʼ uzóa cuinliʼ leyúbölö lu xibá queëʼ Moisés para cabí gácaliʼ ca tu bönniʼ, tsaz náquiëʼ huen dxin. \p \v 2 Buliʼzë́ nágaliʼ nedaʼ. Nedaʼ, Pablo, reaʼ libíʼiliʼ, channö ruíʼiliʼ lataj nu ichugu lu xpë́laʼliʼ ca rinná bëʼ xibá naʼ, bitiʼ caʼ uzíʼiliʼ xibé le benëʼ Cristo. \v 3 Leyúbölö rë́ʼëndaʼ guíaʼ nútiʼtës bönniʼ ruʼë lataj nu ichugu lu xpë́lëʼë caní, run bayudxi gunëʼ idutë ca le rinná bëʼ xibá queëʼ Moisés. \v 4 Nuliʼ réquiliʼ huöácaliʼ tsahuiʼ lahuëʼ Dios tuʼ runliʼ ca rinná bëʼ xibá naʼ, chibuláʼalenliʼ-nëʼ Cristo. Chibusán náʼaliʼ le ruzáʼ ládxëʼë Dios queë́ruʼ. \v 5 Rëʼu ni ruzxöni ládxiʼruʼ huöácaruʼ tsahuiʼ lahuëʼ Dios niʼa que yöl-laʼ huáca queëʼ Dios Böʼ láʼayi tuʼ reja ládxiʼruʼ Cristo. \v 6 Channö nácaruʼ tuz len Jesucristo, bitiʼ bi run channö narugu lu xpë́laʼruʼ ca rinná bëʼ xibá naʼ o channö cabí narugu caní lu xpë́laʼruʼ. Le run bayudxi naca tseja ládxiʼruʼ Cristo, le run ga idxíʼiruʼ luzáʼaruʼ. \p \v 7 Dxíʼadoʼ guca ca gusí loliʼ runliʼ dza niʼ. ¿Nuzxi ben ga bucáʼanaliʼ le nácatë? \v 8 Bitiʼ benëʼ Dios, Bönniʼ rulidzëʼ libíʼiliʼ, ga benliʼ caní. \v 9 Bitiʼ gal-la ládxiʼliʼ lë naʼ rnna: “Látiʼsö cúa zi que yöta xtila ruhuöázx idutë cúa ga nayúʼu cúa zi naʼ.” \v 10 Tuʼ nácaruʼ tuz len Xanruʼ, runaʼ löza ca naca queë́liʼ, saʼ ládxiʼliʼ tuz ca rizáʼ ládxaʼa nedaʼ, ateʼ Dios gun ziʼë bönniʼ naʼ rutsë́ʼë libíʼiliʼ, nútiʼtës nu naca bönniʼ naʼ. \p \v 11 Ca naca quiaʼ nedaʼ, böchiʼ zánaʼdoʼ, nacuáʼ nupa taʼnná rusédidaʼ bönachi ral-laʼ irugu lu xpë́laʼguequi ca rinná bëʼ xibá queëʼ Moisés. Channö runaʼ caní, ¿bizx queë taʼbía nahuëʼ bönniʼ judío nedaʼ? Laʼtuʼ rusédidaʼ caní, cuntu nu ilé nedaʼ tuʼ runaʼ libán ca gútiëʼ Cristo lëʼe yaga cruz. \v 12 Ca naca que nupa niʼ tuʼtsáʼ libíʼiliʼ, të́ʼëni irugu lu xpë́laʼliʼ lë naʼ, nácöru laʼ ilaʼchugu tsaz cuínguequi. \p \v 13 Ca naca queë́liʼ, böchiʼ zánaʼdoʼ, Dios bulidzëʼ libíʼiliʼ para gácaliʼ bönachi nazángaca. Bitiʼ ugunliʼ dxin yöl-laʼ nazán naʼ para gunliʼ ca rizësö ládxiʼliʼ, pero para gunliʼ dxin que luzáʼaliʼ, tuliʼ iaʼtuliʼ, tuʼ nadxíʼiliʼ luzáʼaliʼ. \v 14 Yúguʼtë le rinná bëʼ xibá queëʼ Dios rusudxín nu naʼ run ca rinná bëʼ xibá naʼ rnna: “Ral-laʼ idxíʼinuʼ luzóʼo ca nadxíʼi cuinuʼ.” \v 15 Channö rizíʼ quídzaʼliʼ luzáʼaliʼ tuliʼ iaʼtuliʼ, runliʼ ca tunbaʼ böaʼ guíʼa síniaʼ, táguyaʼabaʼ, en tágubaʼ luzáʼabaʼ. Buliʼyú tsateʼ usulu usunítiliʼ luzáʼaliʼ tuliʼ iaʼtuliʼ. \s1 Le runruʼ lu yöl-laʼ bönáchisö queë́ruʼ, en le runruʼ len yöl-laʼ huáca queëʼ Dios Böʼ láʼayi \p \v 16 Lë ni naʼ reaʼ libíʼiliʼ: Guliʼgüíʼ latja inná béʼenëʼ libíʼiliʼ Dios Böʼ láʼayi, ateʼ níʼirö bítiʼrö gunliʼ ca rizësö ládxiʼiliʼ lu yöl-laʼ bönáchisö queë́liʼ. \v 17 Yuguʼ le rizë́ ládxiʼru gunruʼ lu yöl-laʼ bönáchisö queë́ruʼ bitiʼ röjlö́z le rë́ʼënëʼ Dios Böʼ láʼayi gunruʼ, ateʼ lë naʼ rë́ʼënëʼ Dios Böʼ láʼayi bitiʼ röjlö́z le rë́ʼëniruʼ gunruʼ lu yöl-laʼ bönáchisö queë́ruʼ. Chopa ni, bitiʼ röjlö́zgaca, en que lë ni naʼ bitiʼ gaca gunliʼ ca rë́ʼëni quéziliʼ. \v 18 Channö ruíʼiliʼ lataj inná béʼenëʼ Dios Böʼ láʼayi libíʼiliʼ, bítiʼrö inná beʼe xibá queëʼ Moisés libíʼiliʼ. \p \v 19 Naca bëʼ le tun bönachi lu yöl-laʼ bönáchisö quéguequi. \q1 Tun dul-laʼ le riguitsaj xibá que yöl-laʼ nutsaga naʼ, encaʼ dul-laʼ le lëʼë. \q1 Tun yuguʼ le naxihuiʼ, en yuguʼ le catsahuiʼ. \q1 \v 20 Téquiguequi le bach budóʼ néquiniguequi. \q1 Tun yöl-laʼ gudzáʼ. \q1 Tuʼdíʼi luzë́ʼeguequi, en taʼdíl-lalen léguequi. \q1 Tuʼzxéʼe luzë́ʼeguequi, en taʼlé nupa naʼ, en tuʼhuídiʼ. \q1 Taʼrúaj choplö, en tuʼbéaj tsöláʼalö nupa dáʼgaca léguequi. \q1 \v 21 Taʼzë́ ladxiʼ le dë que luzë́ʼeguequi, en taʼguilaj xíguiaʼ. \q1 Taʼzudxi, en tagu lëʼe. \q1 Tuʼdödi bëʼ ca túnguequi. \p Le zián le caní túnguequi. Nedaʼ ruxösaʼ ládxiʼliʼ naʼa para cabí gunliʼ caní ca naʼ buxösaʼ ládxiʼliʼ zíʼalö, rnníaʼ: Nupa túngaca caní bitiʼ caʼ ilaʼdeliʼ ilaʼyúʼu ga naʼ rinná bëʼë Dios. \p \v 22 Channö zóalen Dios Böʼ láʼayi rëʼu runruʼ caní: \q1 Nadxíʼiruʼ luzáʼaruʼ. \q1 Rudzeja ládxiʼruʼ. \q1 Zoa dxi ládxiʼdoʼoruʼ. \q1 Ribö́zaruʼ zxön ladxiʼ. \q1 Ruíʼi ládxiʼruʼ luzáʼaruʼ. \q1 Nácaruʼ dxiʼi ladxiʼ. \q1 Rusudxinruʼ xtídzaʼruʼ. \q1 \v 23 Nácaruʼ nöxaj ladxiʼ. \q1 Rinná beʼe cuinruʼ. \p Bitiʼ caʼ gunná bëʼë Moisés rëʼu para cabí gunruʼ yuguʼ le caní. \v 24 Nupa néquiguequi queëʼ Cristo bítiʼrö tun ca të́ʼëni quez, en cabí tun le taʼzësö ladxiʼ lu yöl-laʼ bönáchisö quéguequi. \v 25 Dios Böʼ láʼayi runnëʼ yöl-laʼ naʼbán queë́ruʼ. Lëʼ cazëʼ ral-laʼ inná béʼenëʼ rëʼu ca naca yúguʼtë le runruʼ. \p \v 26 Bitiʼ ral-laʼ gun ba zxön cuinruʼ, en cabí utsáʼaruʼ luzáʼaruʼ, en cabí uzxéʼeruʼ luzáʼaruʼ turuʼ iaʼturuʼ. \c 6 \s1 Ral-laʼ gácalenruʼ luzáʼaruʼ turuʼ iaʼturuʼ \p \v 1 Naʼa, böchiʼ zánaʼdoʼ, channö iléʼeliʼ runëʼ dul-laʼ tu bönniʼ bö́chiʼliʼ, nuliʼ zóalenëʼ Dios Böʼ láʼayi libíʼiliʼ, ral-laʼ gunliʼ ga ubíʼi ládxëʼë bönniʼ naʼ, pero run bayudxi gunliʼ caní lu yöl-laʼ nöxaj ladxiʼ queë́liʼ, en uyú cuinliʼ tsateʼ cuʼu tuʼ xihuiʼ libíʼiliʼ nöza dul-laʼ. \v 2 Guliʼgácalen luzáʼaliʼ tuliʼ iaʼtuliʼ tsca naca yuáʼ nabágaʼliʼ. Channö gunliʼ caní uzóaliʼ didzaʼ le gunná béʼenëʼ Cristo rëʼu. \p \v 3 Channö zoa nu réqui chinadeliʼ yöl-laʼ nayë́pisë, en bitiʼ bi nadeliʼ nu naʼ, nu ni naʼ rizíʼ yeʼe laʼ cuinsi. \v 4 Tuhuéaj tuhuéajëʼ bönniʼ ral-laʼ uchiʼa usörö́ëʼ que le runëʼ. Níʼirö channö urúajëʼ dxiʼa, huáca gun ba zxön cuinëʼ niʼa que le chinunëʼ, en bitiʼ gun bayudxi uyúëʼ ca núngaca iaʼzícaʼrö bönachi channö ba benrëʼ dxiʼa o cabí. \v 5 Tuhuéaj tuhuéajëʼ bönniʼ ral-laʼ guʼë le nusubáguëʼë Dios lëʼ. \p \v 6 Channö zoa nu rusedi libíʼiliʼ ca naca le rinnë́ dxiʼa, ral-laʼ unö́dzjaliʼ nu naʼ rusedi libíʼiliʼ latiʼ que yúguʼtë le doʼ dë queë́liʼ. \p \v 7 Bitiʼ siʼ yeʼe cuinliʼ tuʼ cuntu nu gaca siʼ yeʼe Dios. Ulápaliʼ tsca naca le rázaliʼ. \v 8 Channö le rázaliʼ naca yuguʼ le runliʼ ca rizësö ládxiʼliʼ lu yöl-laʼ bönáchisö queë́liʼ, le ulápaliʼ gaca yöl-laʼ guti. Channö le rázaliʼ naca yuguʼ le runliʼ ca raza ládxëʼë Dios Böʼ Láʼayi, ulápaliʼ le gunnëʼ Dios Böʼ láʼayi queë́liʼ, le naca yöl-laʼ naʼbán idú. \v 9 Caní naca, bitiʼ ral-laʼ huöa ládxiʼruʼ gunruʼ le naca dxiʼa, tuʼ channö cabí huöa ládxiʼruʼ, idxín dza uláparuʼ. \v 10 Que lë ni naʼ, bátatiʼtës gataʼ queë́ruʼ lataj, ral-laʼ gunruʼ le naca dxiʼa quégaca yúguʼtë bönachi, en le naca lo, ral-laʼ gunruʼ caní quégaca böchiʼ zanruʼ taʼyija ladxiʼ Cristo. \s1 Le buzúajëʼ Pablo lu guichi ga ruúdx \p \v 11 Buliʼyú cateʼ bach didzaʼ ni ruzúajaʼ lu guichi len naʼ cuinaʼ. \v 12 Nupa naʼ të́ʼëni ilún ga irugu lu xpë́laʼliʼ ca rinná bëʼ xibá queëʼ Moisés, túngaca caní para uluʼrúaj dxiʼa lógaca bönachi, en cabí bi ilún quéguequi tuʼ túngaca libán ca gútiëʼ Cristo lëʼe yaga cruz. \v 13 Yuguʼ bönniʼ naʼ taʼzíʼ lu náʼagaquiëʼ le narugu lu xpë́laʼgaquiëʼ ca rinná bëʼ xibá queëʼ Moisés, bitiʼ tuʼzóëʼ didzaʼ idutë ca rnna xibá naʼ. Të́ʼënëʼ ilunëʼ ga irugu lu xpë́laʼliʼ para gaca ilún ba zxön cuíngaquiëʼ tuʼ taʼnná béʼenëʼ libíʼiliʼ para irugu lu xpë́laʼliʼ caní. \v 14 Ca naca quiaʼ nedaʼ, cúʼusaʼ yöl-laʼ ba le benëʼ Xanruʼ Jesucristo cateʼ gútiëʼ lëʼe yaga cruz. Tuʼ nözi le benëʼ Cristo lëʼe yaga cruz, yuguʼ le dë yödzölió ni naca quiaʼ ca tu le chinati, bitiʼ ruíʼi ládxaʼa le, ateʼ nedaʼ nacaʼ quégaca bönachi yödzölió ni ca tu bönniʼ nati, bitiʼ tuíʼi ladxiʼ nedaʼ. \v 15 Channö nácaruʼ tuz len Jesucristo, bitiʼ bi run channö narugu lu xpë́laʼruʼ ca rinná bëʼ xibá naʼ o channö cabí narugu lu xpë́laʼruʼ caní. Le run bayudxi naca gácaruʼ bönachi cubi niuʼ lëʼe ládxiʼdoʼoruʼ. \v 16 Yúguʼtë bönniʼ naʼ tunëʼ ca rinná bë xibá runaʼ ni, en yúguʼtë bönniʼ naʼ néquiguequinëʼ queëʼ Dios, rinábidaʼ-nëʼ Dios gunëʼ ga soa dxi ládxiʼdoʼgaquiëʼ, en huéchiʼ ládxëʼë légaquiëʼ. \p \v 17 Naʼa zë lo, cuntu nu bönniʼ ral-laʼ utsë́ʼë nedaʼ, tuʼ nácagaca bëʼ butsóa zóagaca lu xpë́laʼa nacaʼ huen dxin queëʼ Xanruʼ Jesús. \p \v 18 Naʼa, böchiʼ zánaʼdoʼ, rinábidaʼ-nëʼ Xanruʼ Jesucristo uzáʼ ládxëʼë queë́liʼ yúguʼtëliʼ. Caʼ caz.