\id EPH \ide UTF-8 \h Efesios \toc1 DIDZAʼ GUSÖ́L-LËʼË PABLO YÖDZÖ ÉFESO \toc2 Efesios \toc3 Ef. \mt1 DIDZAʼ GUSÖ́L-LËʼË PABLO YÖDZÖ ÉFESO \c 1 \s1 Pablo rugapëʼ Dios bönachi queëʼ Cristo nacuáʼ Éfeso \p \v 1 Nedaʼ, Pablo, nacaʼ gubáz nasö́l-lëʼë Jesucristo tuʼ gúʼuni quézinëʼ Dios gacaʼ caní. Rugapaʼ Dios libíʼiliʼ, zóaliʼ Éfeso. Néquiliʼ quez queëʼ Dios, en réajlëʼëliʼ Jesucristo. \v 2 Rinábidaʼ-nëʼ Xúziruʼ Dios, encaʼ Xanruʼ Jesucristo uzáʼ ládxëʼë queë́liʼ, en gunëʼ ga soa dxi icja ládxiʼdoʼoliʼ. \s1 Le naca queëʼ Dios Böʼ Láʼayi rataʼ queë́ruʼ \p \v 3 ¡Ral-laʼ cúʼuruʼ-nëʼ yöl-laʼ ba Dios, Xuzëʼ Xanruʼ Jesucristo! Tuʼ nácaruʼ tuz len Cristo, Dios chibuzáʼ ládxëʼë queë́ruʼ yúguʼtë le naca dxiʼa que yehuaʼ yubá, le runëʼ Dios Böʼ Láʼayi ga rataʼ queë́ruʼ. \v 4 Zíʼatëlö ca benëʼ Dios yödzölió ni, gurö́ cazëʼ rëʼu para guéquiruʼ quez queëʼ tsözxö́n len Cristo, en gácaruʼ bönachi láʼayi queëʼ, en gácaruʼ idú dxiʼa lahuëʼ Lëʼ. \v 5 Dios bucözëʼ zíʼatëlö siʼ lu nëʼë rëʼu ca zxíʼini cazëʼ tsözxö́n len Jesucristo, tuʼ guyaza ládxëʼë gaca caní, en tuʼ naca le gúʼuni quézinëʼ gunëʼ. \v 6 ¡Ral-laʼ cúʼuticaʼsiruʼ-nëʼ Dios yöl-laʼ ba niʼa que le buzáʼ ládxëʼë queë́ruʼ, yuguʼ le bénnasëʼ queë́ruʼ tuʼ nácaruʼ tuz len Zxíʼinëʼ, Nu naʼ nadxíʼinëʼ! \v 7 ¡Cristo böáʼuëʼ rëʼu cateʼ niʼ gútiëʼ uláz queë́ruʼ para gaca uniti lahuëʼ Dios rëʼu ca naca dul-laʼ nabágaʼruʼ! ¡Zxö́ntërö naca le buzáʼ ládxëʼë Dios queë́ruʼ, \v 8 lë naʼ rúnnadëʼë Lëʼ queë́ruʼ! ¡Lu yöl-laʼ rácadaʼ queëʼ, en lu yöl-laʼ réajniʼi queëʼ \v 9 benëʼ Dios le bucözëʼ queë́ruʼ, ateʼ buluíʼinëʼ rëʼu lë naʼ bigachiʼ, le buzóa cazëʼ zíʼatëlö usudxinëʼ lu nëʼë Cristo! \v 10 Lë naʼ buzóa cazëʼ Dios usudxinëʼ cateʼ izáʼa dza, naca gunëʼ ga ilaca tuz, en ilaʼcuáʼ lu nëʼë Cristo yúguʼtë le dë, le nacuáʼ yehuaʼ yubá, en le nacuáʼ yödzölió ni. \p \v 11 Tuʼ nácaruʼ tuz len Cristo, Dios gurö́ cazëʼ rëʼu zíʼatëlö para guequi queë́ruʼ le nequi queëʼ Xúziruʼ Dios, lë naʼ bucözëʼ queë́ruʼ ca naca le gúʼuni quézinëʼ Dios, Nu run yúguʼtë ca rë́ʼëni quézinëʼ Lëʼ. \v 12 Caní benëʼ Dios para cúʼuruʼ-nëʼ yöl-laʼ ba ca naca yöl-laʼ zxön queëʼ, rëʼu ni ruzxöni ládxiʼruʼ-nëʼ Cristo zíʼatëlö ca iaʼzícaʼrö bönachi. \v 13 Lëscaʼ caní guca queë́liʼ. Cateʼ biyö́niliʼ didzaʼ idútë li, didzaʼ dxiʼa ca gaca uláruʼ, guyéajlëʼëliʼ Cristo, ateʼ Dios buzóëʼ queë́liʼ le naca bëʼ nácaliʼ queëʼ, tuʼ guchíziëʼ icja ládxiʼdoʼoliʼ Dios Böʼ Láʼayi, Nu naʼ guzxíʼ lu nëʼë Dios isö́l-lëʼë queë́ruʼ. \v 14 Tuʼ zóalenëʼ Dios Böʼ Láʼayi rëʼu, naca löza guequi queë́ruʼ le nequi queëʼ Xúziruʼ Dios cateʼ údxi huöáʼuëʼ rëʼu, rëʼu naʼ chinéquiruʼ queëʼ. Caní naca para gaca yöl-laʼ ba que yöl-laʼ zxön queëʼ. \s1 Pablo rinábinëʼ Dios gunnëʼ queë́ruʼ yöl-laʼ réajniʼi \p \v 15 Que lë ni naʼ, cateʼ biyöndaʼ ca réajlëʼëliʼ-nëʼ Xanruʼ Jesús, en ca nadxíʼiliʼ yúguʼtë bönachi queëʼ Dios, ga ridxintë naʼa dza \v 16 bitiʼ caʼ rusanaʼ reaʼ-nëʼ Dios: “Xclenuʼ”, ca naca queë́liʼ. Röjnedaʼ libíʼiliʼ cateʼ rulidzaʼ-nëʼ Dios. \v 17 Rinábidaʼ-nëʼ Dios queëʼ Xanruʼ Jesucristo, Dios naʼ náquiëʼ Xúziruʼ nayë́pisëtërëʼ, rinábidaʼ-nëʼ isö́l-lëʼë Dios Böʼ Láʼayi queë́liʼ, Böʼ naʼ runna yöl-laʼ réajniʼi queë́ruʼ, en ruluíʼi rëʼu ca naca cazëʼ Dios, para gaca idú ca núnbëʼëruʼ-nëʼ. \v 18 Rinábidaʼ-nëʼ Dios uzéajniʼinëʼ libíʼiliʼ lu icja ládxiʼdoʼoliʼ para gaca inö́ziliʼ ca naca le runruʼ löza, lë naʼ bulidzëʼ libíʼiliʼ para uzíʼiliʼ xibé, en para inö́ziliʼ ca naca yöl-laʼ tsahuiʼ que yehuaʼ yubá, le guequi quégaca nupa néquiguequi queëʼ Dios, \v 19 encaʼ para inö́ziliʼ cateʼ zxön naca yöl-laʼ huáca queëʼ, le rácalen rëʼu ni réajlëʼëruʼ Lëʼ. Yöl-laʼ huáca zxön ni naca laʼ lë́bisö naʼ buluʼe lahui Dios \v 20 cateʼ niʼ busubanëʼ Cristo lu yöl-laʼ guti, en benëʼ ga guröʼë cuita lëʼë Lë cazëʼ ga nayë́pisëtërëʼ niʼ yehuaʼ yubá. \v 21 Rinná béʼenëʼ nupa niʼ taʼnná bëʼ, en nupa niʼ dë lu në́ʼeguequi, en nupa niʼ nadéliʼgaca yöl-laʼ huáca, en nupa niʼ nácagaca xan. Cristo nayë́pisëtërëʼ ca yúguʼtë nupa nadéliʼgaca yöl-laʼ unná bëʼ yödzölió ni, en lu yödzölió siʼ zaʼ. \v 22 Dios budödëʼ lu nëʼë Cristo yúguʼtë le dë para inná béʼenëʼ le, en buzóëʼ Lëʼ quégaca bönachi queëʼ para gáquiëʼ Xanruʼ lu yúguʼtë le nequi queë́ruʼ. \v 23 Yuguʼ bönachi queëʼ Cristo nácagaca ca idútë le naca cazëʼ, ateʼ raquiëʼ Lëʼ idú lu le naca cazëʼ naʼ. Run cazëʼ Lëʼ ga raca idú yúguʼtë le dë. \c 2 \s1 Nuláruʼ tuʼ nadxíʼinëʼ Dios rëʼu \p \v 1 Dios chibennëʼ yöl-laʼ naʼbán idú queë́liʼ, sal-laʼ gúcaliʼ zíʼatëlö ca bönniʼ nátigaca tuʼ nözi dul-laʼ nabágaʼliʼ, en niʼa que döʼ biáʼaliʼ. \v 2 Dza niʼ benliʼ lë́bisö ca tun bönachi bitiʼ nácagaca tsahuiʼ nacuáʼ yödzölió ni, en benliʼ ca gúʼuni tuʼ xihuiʼ, nu rinná bëʼ lu böʼös, en rugún dxin nupa bitiʼ túngaca ca rnna xtídzëʼë Dios. \v 3 Lëscaʼ caní gúcaruʼ yúguʼtëruʼ rëʼu. Benruʼ ca guzësö ládxiʼruʼ, en ca guyaza ládxiʼruʼ lu yöl-laʼ bönáchisö queë́ruʼ. Que lë ni naʼ gubágaʼruʼ dul-laʼ lahuëʼ Dios le nun ga gunëʼ rëʼu xíguiaʼ ca gunëʼ quéguequi iaʼzícaʼrö bönachi. \v 4-5 Níʼirö cateʼ niʼ nácaruʼ ca bönniʼ nátigaca tuʼ nözi dul-laʼ gubágaʼruʼ, Dios busubanëʼ rëʼu lu yöl-laʼ guti tsözxö́n len Cristo tuʼ buéchiʼ ládxëʼë rëʼu, en bidxíʼideʼenëʼ rëʼu. Nuláliʼ tuʼ zoa le buzáʼ ládxëʼë Dios queë́liʼ. \v 6 Dios busubanëʼ rëʼu tsözxö́n len Cristo para gunëʼ ga cö́ʼöruʼ tsözxö́n len Lëʼ ga niʼ rinná bëʼë yehuaʼ yubá. \v 7 Caní benëʼ Dios, en buluíʼinëʼ bönachi siʼ záʼgaca ca naca yöl-laʼ tsahuiʼ que le buzáʼ ládxëʼë queë́ruʼ, tuʼ budödëʼ Jesucristo niʼa queë́ruʼ, le naca bëʼ ca nadxíʼideʼenëʼ rëʼu. \v 8 Nuláliʼ tuʼ zoa le buzáʼ ládxëʼë Dios queë́liʼ tuʼ réajlëʼëliʼ Cristo. Busölë́ʼ libíʼiliʼ, calëga tuʼ nacuáʼ le naca dxiʼa benliʼ libíʼiliʼ, pero tuʼ naca le runsëʼ Dios. \v 9 Cuntu nu gaca gun ba zxön cuini tuʼ nulá, tuʼ cabí nulá nu naʼ tuʼ nacuáʼ le naca dxiʼa nun nu naʼ. \v 10 Le nácaruʼ naca le nun cazëʼ Dios. Tuʼ nácaruʼ tuz len Jesucristo, bucuʼë rëʼu para gunruʼ le nácagaca dxiʼa, le bucözëʼ zíʼatëlö gunruʼ. \s1 Röʼö dxi icja ládxiʼdoʼoruʼ lahuëʼ Dios niʼa que le benëʼ Cristo \p \v 11 Guliʼtsöjné ca gúcaliʼ zíʼatëlö. Gúcaliʼ bönachi izáʼa, en que lë ni naʼ yuguʼ bönniʼ judío, bönniʼ naʼ taʼchúguiëʼ lu xipë́laʼgaquiëʼ le naca bëʼ dáʼgaquiëʼ Dios, en nazíʼ lágaquiëʼ bönniʼ narugu lu xipë́laʼgaquiëʼ, taʼnnë́ʼ nácaliʼ libíʼiliʼ bönniʼ bitiʼ narugu lu xipë́laʼgaquiëʼ. \v 12 Dza niʼ nubígaʼliʼ ga zoëʼ Cristo. Gúcaliʼ bönniʼ ziʼtuʼ lógaca bönachi Israel, en bitiʼ buzíʼiliʼ xibé didzaʼ benëʼ tsutsu Dios, en guzxíʼ lu nëʼë bi gataʼ quégaca bönachi queëʼ. Guzóaliʼ yödzölió ni, bitiʼ zoa le runliʼ löza, en bitiʼ núnbëʼëniliʼ-nëʼ Dios. \v 13 ¡Naʼa, nácaliʼ tuz len Jesucristo! ¡Zíʼatëlö nubígaʼliʼ libíʼiliʼ ziʼtuʼ ga zoëʼ Dios, pero naʼa nudxíguëʼë Dios libíʼiliʼ gálaʼsö tuʼ gútiëʼ Cristo uláz queë́ruʼ! \v 14 Lë cazëʼ Cristo runëʼ ga röʼö dxi icja ládxiʼdoʼoruʼ lahuëʼ Dios. Lëʼ benëʼ ga yuguʼ bönniʼ judío, en yuguʼ bönniʼ ziʼtuʼ buluʼhuöáquiëʼ tuz bönachi, en busúluëʼ yöl-laʼ rilé le guléaj légaquiëʼ choplö ca tu zöʼö zxön. \v 15 Lë ni benëʼ Cristo cateʼ gútiëʼ uláz queë́ruʼ, en gudúëʼ yuguʼ xibá, en yuguʼ le rinná bëʼ nazúajgaca lu xibá quégaca bönachi judío, ateʼ chopa cöʼ bönachi naʼ, bunëʼ tuz bönachi cubi, nupa nácagaca tuz len Lë cazëʼ. Caní benëʼ, en gulequi dxíëʼ yöl-laʼ rilé naʼ. \v 16 Cateʼ gútiëʼ Cristo lëʼe yaga cruz, busúluëʼ yöl-laʼ rilé naʼ, ateʼ chopa cöʼ bönachi naʼ, bunëʼ légaquiëʼ ca tuz bönachi, en gulequi dxíëʼ icja ládxiʼdoʼgaquiëʼ lahuëʼ Dios. \p \v 17 Caní guca, buluíʼi lahuëʼ Cristo, en benëʼ libán que didzaʼ dxiʼa ca ribequi dxíëʼ yúguʼtë bönachi, libíʼiliʼ naʼ nácaliʼ bönachi izáʼa, en zóaliʼ ziʼtuʼ ga zoëʼ Dios, encaʼ bönachi judío nacuáʼ gálaʼsö. \v 18 Naʼa, niʼa que le benëʼ Cristo, gaca ibígaʼruʼ lahuëʼ Xúziruʼ Dios, tuʼ zóalenëʼ Lë cazëʼ Dios Böʼ Láʼayi rëʼu, sal-laʼ nácaruʼ bönachi judío o bönachi izáʼa. \v 19 Que lë ni naʼ, libíʼiliʼ, bönachi izáʼa, bítiʼrö nácaliʼ ca bönachi ziʼtuʼ zóaliʼ tu luyú bitiʼ nequi queë́liʼ, pero nabábalenliʼ bönachi queëʼ Dios. ¡Chinácaliʼ ca biʼi queë cazëʼ Dios! \v 20 Libíʼiliʼ nácaliʼ ca tu yuʼu zoa tsaz. Nácaliʼ ca yuguʼ guiö́j zxóagaca lahui xilibi zöʼö, le buluʼcuʼë yuguʼ bönniʼ gubáz queëʼ Cristo, en yuguʼ bönniʼ guluʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, ateʼ Lë cazëʼ Jesucristo náquiëʼ ca guiö́j lo que xilibi zöʼö naʼ. \v 21 Idútë yuʼu naʼ le nácaliʼ libíʼi cázaliʼ riyasa lahui xilibi zöʼö naʼ naca cazëʼ Cristo, en nacuáʼ tuʼlapa yuguʼ guiö́j que, para gaca tu yudoʼ láʼayi le naca tuz len Xanruʼ. \v 22 Libíʼi cázaliʼ nácaliʼ tuz len Cristo Nu buzóa libíʼiliʼ para gácaliʼ ca tu yuʼu ga naʼ yuʼë Dios, tuʼ dzáguëʼ Dios Böʼ Láʼayi libíʼiliʼ. \c 3 \s1 Náquiëʼ Pablo huen libán que didzaʼ dxiʼa lógaca bönachi izáʼa \p \v 1 Que lë ni naʼ, nedaʼ, Pablo, yuʼa lidxi guíë tuʼ runaʼ libán queëʼ Jesucristo para uzíʼiliʼ xibë́ʼ, libíʼiliʼ, bönachi izáʼa. \v 2 Réquidaʼ chinö́z quéziliʼ ca benëʼ Dios, budödëʼ lu naʼa dxin runaʼ para uzíʼiliʼ xibé le ruzáʼ ládxëʼë queë́ruʼ. \v 3 Dios buluʼe lahui le bigachiʼ queëʼ, en buzéajniʼinëʼ nedaʼ ca naca. Ca naca lë ni chibuzúajaʼ látiʼdoʼ queë́liʼ lu guichi. \v 4 Cateʼ ulábaliʼ lë ni, gúnbëʼëliʼ le réajniʼidaʼ ca naca le bigachiʼ ca naca queëʼ Cristo. \v 5 Dza niʼte cuntu nu buzéajniʼinëʼ Dios ca naca le bigachiʼ naʼ, pero naʼa, lu nëʼë Dios Böʼ Láʼayi, chibuluʼë lahui Dios ca naca, tuʼ buluíʼinëʼ yuguʼ bönniʼ gubáz láʼayi queëʼ, en yuguʼ bönniʼ tuʼë didzaʼ uláz queëʼ. \v 6 Caní rnna lë naʼ bigachiʼ: “Niʼa que didzaʼ dxiʼa ilaʼdeliʼ bönachi izáʼa tsözxö́n len bönachi judío le nequi queëʼ Dios, ateʼ uluʼhuöáquiëʼ ca tuz bönachi, en uluʼziʼë xibé tsözxö́n len légaquiëʼ le guzxíʼ lu nëʼë Dios unödzjëʼ quégaquiëʼ tuʼ dáʼgaquiëʼ Jesucristo.” \v 7 Dios buzáʼ ládxëʼë quiaʼ le bennëʼ quiaʼ. Lu yöl-laʼ huáca zxön queëʼ benëʼ nedaʼ huen libán que didzaʼ dxiʼa queëʼ. \v 8 Nacraʼ cáʼasö ca yúguʼtë bönachi queëʼ Dios, pero Lëʼ buzáʼ ládxëʼë quiaʼ gacaʼ huen libán lógaca bönachi izáʼa que didzaʼ dxiʼa ca naca yöl-laʼ tsahuiʼ queëʼ Cristo, le nazácaʼdaʼ. \v 9 Dios budödëʼ lu naʼa gunaʼ ga iléquibeʼe yúguʼtë bönachi ca naca le buzóa cazëʼ Dios dza niʼte, lë naʼ naca tu le bigachiʼ queëʼ Dios, Nu ben yúguʼtë le riléʼeruʼ. \v 10 Caní guca, para iléquibeʼe yúguʼtë nupa taʼnná bëʼ, en nupa dë lu në́ʼeguequi niʼ yehuaʼ yubá, idú ca naca yöl-laʼ réajniʼi queëʼ Dios cateʼ ilaʼléʼe ca nácagaca bönachi queëʼ Cristo. \v 11 Dios benëʼ lë ni, busudxinëʼ lë naʼ buzóa cazëʼ dza niʼte, le benëʼ lu nëʼë Xanruʼ Jesucristo. \v 12 Tuʼ nácaruʼ tuz len Cristo, nazíʼiruʼ lataj ibígaʼruʼ idú ladxiʼruʼ lahuëʼ Dios, tuʼ réajlëʼëruʼ Lëʼ. \v 13 Que lë ni naʼ rátaʼyuaʼ loliʼ bitiʼ gaca chopa ládxiʼliʼ tuʼ nözi le riguíʼi rizácaʼa nedaʼ para gácalenaʼ libíʼiliʼ, le naca tu le uzíʼiliʼ xibé. \s1 Ca naca yöl-laʼ nadxíʼi queëʼ Cristo \p \v 14 ¡Que lë ni naʼ, ruzechu zxibaʼ lahuëʼ Xuzëʼ Xanruʼ Jesucristo! \v 15 Ca lëʼ, nazíʼi caʼ lágaca yúguʼtë bönachi queëʼ, nupa nacuáʼ yehuaʼ yubá, en nupa nacuáʼ yödzölió ni. \v 16 Rinábidaʼ-nëʼ Xúziruʼ Dios, lu yöl-laʼ zxön queëʼ, le nazácaʼdaʼ, gunnëʼ queë́liʼ yöl-laʼ huáca queëʼ Dios Böʼ Láʼayi, en gunëʼ ga gálaliʼ lu icja ládxiʼdoʼoliʼ. \v 17 Rinábidaʼ-nëʼ Cristo soëʼ icja ládxiʼdoʼoliʼ tuʼ réajlëʼëliʼ Lëʼ. Rinábidaʼ-nëʼ gunëʼ ga sóaliʼ tsaz lu yöl-laʼ nadxíʼi queëʼ, en bitiʼ tséaj böʼ icja ládxiʼdoʼoliʼ ca nadxíʼiliʼ-nëʼ, \v 18 para gaca tséajniʼiliʼ tsözxö́n len yúguʼtë bönachi queëʼ Cristo ca naca yöl-laʼ nadxíʼi queëʼ, tsca ga ridxín níʼilö, en náʼalö, en cadxíʼilö, en xitsáʼalö. \v 19 Rinábidaʼ-nëʼ Dios gunëʼ ga gúnbëʼëliʼ yöl-laʼ nadxíʼi naʼ, le cabí gaca gúnbëʼëruʼ idú ca naca, para sóalen libíʼiliʼ idú le naca cazëʼ Dios. \p \v 20 ¡Naʼa, yöl-laʼ ba Dios, Nu gaca gúntërö ca gaca inábaruʼ o ca gaca saʼ ládxiʼruʼ, ugunëʼ dxin yöl-laʼ huáca queëʼ lu icja ládxiʼdoʼoruʼ! \v 21 ¡Gácaticaʼsö queëʼ Dios yöl-laʼ ba lógaca bönachi queëʼ Cristo, en lahuëʼ Lë cazëʼ Jesucristo, naʼa dza, en yúguʼtë dza záʼgaca! ¡Caʼ gaca! \c 4 \s1 Dios Böʼ Láʼayi nunëʼ rëʼu tuz \p \v 1 Naʼa, nedaʼ rátaʼyuaʼ loliʼ, yuʼa lidxi guíë ni tuʼ runaʼ libán queëʼ Cristo, rinábidaʼ libíʼiliʼ gunliʼ idú ca ral-laʼ ilún nupa bulidzëʼ Dios para ilequi queëʼ, ca naʼ bulidzëʼ caʼ libíʼiliʼ. \v 2 Guliʼgaca nöxaj ladxiʼ, en dxiʼi ladxiʼ. Guliʼcö́z zxön ladxiʼ. Guliʼgüíʼ ladxiʼ luzáʼaliʼ tuliʼ iaʼtuliʼ lu yöl-laʼ nadxíʼi queë́liʼ. \v 3 Guliʼgüíʼ ladxiʼ gácaticaʼsiliʼ tuz ca naʼ chinunëʼ Dios Böʼ Láʼayi libíʼiliʼ, gunliʼ caní lu yöl-laʼ riböza tsáhuiʼdoʼ queë́liʼ le rutsaga libíʼiliʼ. \q1 \v 4 Tuz naca idútë le naca cazëʼ Cristo le nadzágaruʼ rëʼu. \q1 Tuzëʼ náquiëʼ Dios Böʼ Láʼayi dzáguiëʼ rëʼu. \q1 Tuz naca le runruʼ löza, lë naʼ bulidzëʼ rëʼu Dios para uzíʼiruʼ xibé. \q1 \v 5 Tuzëʼ náquiëʼ Xanruʼ. \q1 Tuz le réajlëʼëruʼ. \q1 Tuz le bidílaruʼ nisa. \q1 \v 6 Tuzëʼ náquiëʼ Dios Nu naca Xúziruʼ yúguʼtëruʼ. \q1 Lëʼ rinná béʼenëʼ yúguʼtëruʼ. \q1 Rugunëʼ dxin yúguʼtëruʼ. \q1 Riböza cazëʼ Lëʼ lu icja ládxiʼdoʼoruʼ yúguʼtëruʼ. \p \v 7 Tu turuʼ nazíʼiruʼ tu yöl-laʼ huáca queëʼ Dios tsca naca le bennëʼ Cristo que queë́ruʼ. \v 8 Naca caní ca naʼ nazúaj lu guichi láʼayi le rnna: \q1 Buëpëʼ yehuaʼ yubá, guchë́ʼë zián bönachi gulaʼdzúngaca. \q1 Gudísiëʼ quégaca bönachi le runö́dzjasëʼ quégaquiëʼ. \p \v 9 ¿Bizxi rë́ʼëni inná lë naʼ rnna: buëpëʼ? Rusëdi rëʼu bötjëʼ zíʼalö, en bidxinëʼ yödzölió cadxíʼilö ni. \v 10 Nu naʼ bötaj naca Bönniʼ naʼ buëpëʼ xitsáʼtërö niʼ yehuaʼ yubá para budzë́ʼë yúguʼtë len le naca cazëʼ Lëʼ. \v 11 Cristo caz bennëʼ que queë́ruʼ yuguʼ yöl-laʼ huáca queëʼ: \q1 Bëʼ lataj bal-lëʼ bönniʼ iláquiëʼ gubáz queëʼ. \q1 Benëʼ ga tuʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios iaʼbal-lëʼ bönniʼ. \q1 Gusö́l-lëʼë iaʼbal-lëʼ tsöjéngaquiëʼ libán que didzaʼ dxiʼa. \q1 Bucuʼë iaʼbal-lëʼ para ilún chiʼë bönachi queëʼ. \q1 Bucuʼë iaʼbal-lëʼ para uluʼsë́dinëʼ bönachi queëʼ. \p \v 12 Cristo caz bupë́ʼë bönachi queëʼ caní para gaca ilún xichinëʼ, para ilún ga ilaca idú nupa nácagaca ca idútë le naca cazëʼ Lëʼ. \v 13 Caní gaca ga idxintë dza huöácaruʼ tuz yúguʼtëruʼ ca réajlëʼëruʼ Cristo, en ca núnbëʼëruʼ-nëʼ Zxíʼinëʼ Dios. Gácaruʼ nál-la, en huöácaruʼ idú ca náquiëʼ Lë cazëʼ Cristo. \v 14 Bítiʼrö gácaruʼ ca yuguʼ bíʼidoʼ, ca nácagaca nupa naʼ tuʼtsaʼtë ca túngaca, en nácagaca ca tu le nachë́ʼ lu yegu, o ca tu le röjchë́ʼ bítiʼtës böʼ recja, tuʼ taʼzíʼ lu në́ʼeguequi bítiʼtës didzaʼ nu rusëdi léguequi, nu naʼ rizíʼ yeʼe léguequi len yöl-laʼ sinaʼ que, en run ga taʼchixi taʼnigui. \v 15 Naʼa, rëʼu ni, tuʼ nadxíʼiruʼ luzáʼaruʼ, ral-laʼ güíʼiruʼ didzaʼ le naca idútë li para gaca huöácaruʼ idú ca náquiëʼ Cristo, en gácaruʼ tuz len Lëʼ, Nu naca Xani idú le naca cazëʼ, le nácaruʼ rëʼu. \v 16 Cristo caz runëʼ ga rutsaga dxiʼa idútë le naca cazëʼ, le nácaruʼ rëʼu, ateʼ idútë le naca cazëʼ naʼ naguelaʼ tsözxö́n niʼa que lë naʼ run tuz idútë le naca cazëʼ. Cateʼ tu turuʼ runruʼ xichinruʼ, rëʼu naʼ dzágaruʼ le naca cazëʼ, idútë rizxö́n, en raca idú, ca naʼ zeaj rácarö idú ca nadxíʼiruʼ luzáʼaruʼ. \s1 Yöl-laʼ naʼbán cubi náparuʼ tuʼ nácaruʼ tuz len Cristo \p \v 17 Uláz queëʼ Xanruʼ reaʼ libíʼiliʼ lë ni, en riguʼa le lu náʼaliʼ, rnníaʼ: Bítiʼrö gunliʼ ca tun nupa bitiʼ núnbëʼgaquiëʼ Dios, nupa naʼ tun ca taʼzaʼsö ládxiʼguequi, \v 18 en nachul-la nanítigaca icja ládxiʼdoʼguequi. Tuʼ cabí nö́zguequinëʼ le nácatë, en nazídigaquiëʼ, bitiʼ nazíʼgaquiëʼ yöl-laʼ naʼbán naʼ runnëʼ Dios queë́ruʼ. \v 19 Bitiʼ caʼ tuʼtuíʼinëʼ. Nudödi cuíngaquiëʼ lu le ruáʼ döʼ. Idú ládxiʼgaquiëʼ tunëʼ yúguʼtë le cabí naca tsahuiʼ. \v 20 Nupa niʼ buluʼsedi libíʼiliʼ ca naca queëʼ Cristo, bitiʼ caʼ buluʼsedi libíʼiliʼ gunliʼ ca tun bönachi caní. \v 21 Le naca idútë li biyö́niliʼ ca naca queëʼ Cristo, en le nácaliʼ queëʼ tuʼsédinëʼ libíʼiliʼ le naca idútë li naʼ zóalen Jesús. \v 22 Guliʼnná beʼe yöl-laʼ bönáchisö queë́liʼ le gúcaliʼ zíʼalö, lë naʼ riniti niʼa que yöl-laʼ rizë́ ladxiʼ queë́liʼ le ruáʼ döʼ le guzxíʼ yeʼe libíʼiliʼ. \v 23 Ral-laʼ huöácaliʼ cubi lu icja ládxiʼdoʼoliʼ, en lu böʼ naca cázaliʼ. \v 24 Ral-laʼ síʼiliʼ yöl-laʼ bönachi cubi le nunëʼ Dios ca naca cazëʼ Lëʼ, le ruluíʼi cuini niʼa que le naca dxiʼa, en le naca tsahuiʼ runliʼ, en run ga gaca gunliʼ caní. \p \v 25 Que lë ni naʼ, bítiʼrö siʼ yë́ʼëliʼ. Yúguʼtëruʼ ral-laʼ güíʼilenruʼ luzáʼaruʼ didzaʼ le nácatë, tuʼ dzágaruʼ yúguʼtëruʼ idútë le naca cazëʼ Cristo. \p \v 26 Channö hualéliʼ, bitiʼ ral-laʼ gunliʼ dul-laʼ. Bitiʼ ileliʼ xidzé. \v 27 Bitiʼ bi gunliʼ le güíʼi lataj tuʼ xihuiʼ ucúl-la libíʼiliʼ. \p \v 28 Nu bönniʼ ribanëʼ ral-laʼ usanëʼ yöl-laʼ gubán queëʼ, en tsáziëʼ huen dxin para gataʼ queëʼ bi unödzjëʼ quégaca nupa taʼyadzaj. \p \v 29 Bitiʼ güíʼiliʼ didzaʼ xihuiʼ, pero guliʼgüíʼ didzaʼ dxiʼa, yuguʼ le ilácalen nu yöni, en ilún ga gaca dxiʼa que nu naʼ. \v 30 Bitiʼ usuhuíʼiniliʼ Dios Böʼ Láʼayi, tuʼ naca bëʼ néquiliʼ queëʼ Dios tuʼ zóalenëʼ Dios Böʼ Láʼayi libíʼiliʼ, ateʼ idxín dza údxi usölë́ʼ libíʼiliʼ lu dul-laʼ. \p \v 31 Guliʼcúa ladaj libíʼiliʼ \q1 yöl-laʼ ruzxëʼe, en yöl-laʼ ridzáʼa, \q1 en yöl-laʼ rilé, en yöl-laʼ ridil-la didzaʼ, \q1 en yöl-laʼ rutsaga yudxi, \q1 en yúguʼtë yöl-laʼ bitiʼ riléʼe luzáʼaliʼ dxiʼa. \q1 \v 32 Ral-laʼ gácaliʼ dxiʼi ladxiʼ, \q1 en huéchiʼ ládxiʼliʼ luzáʼaliʼ tuliʼ iaʼtuliʼ, \q1 en uniti loliʼ luzáʼaliʼ tuliʼ iaʼtuliʼ, \q1 ca naʼ benëʼ Dios, buniti lahuëʼ libíʼiliʼ tuʼ nácaliʼ tuz len Cristo. \c 5 \s1 Ca ral-laʼ ilaca nupa nácagaca ca biʼi queë cazëʼ Dios \p \v 1 Tuʼ nácaliʼ ca biʼi queë cazëʼ Dios, ateʼ nadxíʼinëʼ libíʼiliʼ, guliʼgüíʼ ladxiʼ gácaliʼ ca náquiëʼ Lëʼ. \v 2 Ca naca yúguʼtë le runliʼ: \q1 Ral-laʼ idxíʼiliʼ luzáʼaliʼ ca naʼ benëʼ Cristo. \q1 Bidxíʼinëʼ rëʼu, en budödi cuinëʼ lu yöl-laʼ guti uláz queë́ruʼ. \q1 Ben cuinëʼ ca böaʼ bë́dxidoʼ rútiruʼ-baʼ lahuëʼ Dios tuʼ nözi dul-laʼ nabágaʼruʼ. \q1 Gúquiëʼ caʼ ca tu le riláʼ zxixi le raza ládxëʼë Dios le rigúʼuruʼ lu bucugu láʼayi queëʼ. \p \v 3 Tuʼ nácaliʼ queëʼ Dios, \q1 bitiʼ caʼ gunliʼ le ruáʼ döʼ, \q1 en bitiʼ gunliʼ le cabí ral-laʼ gunliʼ, \q1 en bitiʼ uhuídiʼliʼ. \m Níʼirö cuntu nu gaca bi innë́ queë́liʼ. \q1 \v 4 Bitiʼ güíʼiliʼ didzaʼ xihuiʼ, \q1 o didzaʼ canö́z, o didzaʼ cáʼasö, \q1 yuguʼ le cabí ral-laʼ gunliʼ, \q1 pero nácarö dxiʼa guië́liʼ-nëʼ Dios: “Xclenuʼ.” \m \v 5 Chinö́z quéziliʼ nitúëʼ bönniʼ runëʼ le ruáʼ döʼ bitiʼ caʼ tsáziëʼ ga rinná bëʼë Cristo tsözxö́n len Dios, o nu bönniʼ runëʼ le cabí ral-laʼ gunëʼ, o nu bönniʼ ruhuídiʼnëʼ. Nu naʼ ruhuidiʼ naca ca nu reaj ladxiʼ budóʼ guiö́j budóʼ yaga. \v 6 Bitiʼ güíʼiliʼ lataj nu siʼ yeʼe libíʼiliʼ len didzaʼ bitiʼ nácatë. Tuʼ nözi dul-laʼ caní Dios gunëʼ xíguiaʼ nupa bitiʼ túngaca ca rnna xtídzëʼë. \v 7 Bitiʼ caʼ gunliʼ tuz bönachi caní. \p \v 8 Zíʼatëlö guzóaliʼ ga naca chul-la que dul-laʼ, pero naʼa zóaliʼ lu beníʼ, tuʼ nácaliʼ tuz len Xanruʼ. Guliʼgaca ca bönachi taʼdá lu beníʼ, \v 9 tuʼ run beníʼ naʼ ga gácaruʼ dxiʼi ladxiʼ, en ga güíʼiruʼ didzaʼ le naca idútë li, en ga gácaruʼ tsahuiʼ. \v 10 Guliʼgüíʼ ladxiʼ inö́ziliʼ le raza ládxëʼë Xanruʼ. \v 11 Bitiʼ gútsaʼliʼ nupa tun le ruáʼ döʼ, lë naʼ tunëʼ ga naca chul-la que dul-laʼ, pero buliʼbéaj ga lináʼ yuguʼ lë naʼ tunëʼ. \v 12 Utuíʼiruʼ güíʼiruʼ didzaʼ ca naca le tun bönachi naʼ bagáchiʼsö. \v 13 Cateʼ bi ubéajruʼ ga lináʼ, gaca bëʼ yúguʼtë tsca nácagaca, tuʼ gun le naca beníʼ ga gaca bëʼ yúguʼtë. \v 14 Que lë ni naʼ nazúaj lu guichi lë naʼ rnna: \q1 Bubán, liʼ naʼ rasiuʼ. \q1 Guyasa ladaj nupa nátigaca. \q1 Cristo uzeníʼë quiuʼ. \p \v 15 Buliʼyú cuinliʼ ca runliʼ. Bitiʼ gácaliʼ nupa bitiʼ taʼyéajniʼini, pero guliʼgaca bönachi taʼyéajniʼi. \v 16 Guliʼsíʼ xibé lataj dë queë́liʼ tuʼ chizóaruʼ dza bitiʼ raca dxiʼa queë́ruʼ. \v 17 Bitiʼ gácaliʼ bönniʼ bitiʼ bi nö́zguequinëʼ. Guliʼgüíʼ ladxiʼ tséajniʼiliʼ le rë́ʼënëʼ Xanruʼ gunliʼ. \q1 \v 18 Bitiʼ súdxiliʼ, tuʼ gun yöl-laʼ rizudxi ga nítiliʼ tsaz. \q1 Guliʼgüíʼidaʼ lataj inná béʼenëʼ Dios Böʼ Láʼayi libíʼiliʼ. \q1 \v 19 Guliʼgüíʼilen luzáʼaliʼ didzaʼ tuliʼ iaʼtuliʼ, \q1 ugunliʼ dxin yuguʼ le rul-la lë́gaca salmo, \q1 en yuguʼ le rul-la yöl-laʼ ba Dios, \q1 en yuguʼ le rul-la naguʼë Dios Böʼ Láʼayi icja ládxiʼdoʼoruʼ. \q1 Idú ládxiʼruʼ ral-laʼ gúl-laruʼ queëʼ, \q1 le cúʼuruʼ-nëʼ Dios yöl-laʼ ba. \q1 \v 20 Guliʼgún dxin Lëʼ Xanruʼ Jesucristo, \q1 en guliʼguíëticaʼsëʼ Xúziruʼ Dios: “Xclenuʼ” ca naca yúguʼtë. \s1 Ca ral-laʼ gunruʼ quégaca diʼa dza queë́ruʼ \p \v 21 Guliʼgún ca rnna xtidzaʼ luzáʼaliʼ tuliʼ iaʼtuliʼ para caní gunliʼ-nëʼ Dios zxön. \p \v 22 Libíʼiliʼ, yuguʼ nigula, guliʼgún ca rnna xtídzaʼgaquiëʼ bönniʼ que queë́liʼ, ca naʼ ral-laʼ gunliʼ ca rnna xtídzëʼë Xanruʼ. \v 23 Caní ral-laʼ gunliʼ, tuʼ rinná béʼenëʼ bönniʼ nigula queëʼ ca naʼ runëʼ Cristo, rinná béʼenëʼ bönachi queëʼ. Cristo náquiëʼ caʼ Nu rusölá bönachi queëʼ, nupa naʼ dzágagaca le naca cazëʼ Lëʼ. \v 24 Ca naʼ tun bönachi queëʼ Cristo ca rnna xtídzëʼë, lëscaʼ caní ral-laʼ ilunnu nigula ca rnna xtídzaʼgaquiëʼ bönniʼ que queë́gacanu ca naca yúguʼtë le raca. \p \v 25 Libíʼiliʼ, yuguʼ bönniʼ, ral-laʼ idxíʼiliʼ-nu nigula que queë́liʼ ca naʼ Cristo nadxíʼinëʼ bönachi queëʼ, en budödi cuinëʼ, gútiëʼ uláz quégaquiëʼ. \v 26 Gútiëʼ Cristo para bubéajëʼ quez queëʼ Dios bönachi queëʼ naʼ, ateʼ nayárigaca tu lu nisa le naca xtídzëʼë. \v 27 Gútiëʼ uláz quégaquiëʼ para gaca usudxinëʼ légaquiëʼ lahuëʼ Dios, nácagaquiëʼ ca tu lariʼ lachi, bitiʼ nuáʼ bösaj le nëʼaj, en bitiʼ naxúʼuna, en bitiʼ zoa nitú le run ditaj le, pero runëʼ ga ilácagaquiëʼ idú dxiʼa, cuntu nu gaca bi innë́ quégaquiëʼ. \v 28 Ral-laʼ idxíʼiliʼ-nu nigula que queë́liʼ ca naʼ nadxíʼi cuinliʼ. Nu bönniʼ nadxíʼinëʼ-nu nigula queëʼ, nadxíʼi cuinëʼ. \v 29 Cuntu nu bönniʼ runi ziʼ cuinëʼ, pero rugahuëʼ, en run chiʼi cuinëʼ, ca runëʼ caʼ Cristo, ca rúnlenëʼ bönachi queëʼ, \v 30 nupa dzágagaca idútë le naca cazëʼ. \q1 ¡Rëʼu ni dzágaruʼ le naca cazëʼ Lëʼ! \q1 ¡Néquiniruʼ xipë́lëʼë, en dxita queëʼ! \p \v 31 Lëscaʼ caní nazúaj lu guichi láʼayi le rnna: “Que lë ni naʼ tu bönniʼ ral-laʼ ucáʼanëʼ xuz xinë́ʼë para tsöjsóalenëʼ-nu nigula queëʼ, ateʼ irópatëʼ uluʼhuöáquiëʼ tuz.” \v 32 Lë naʼ nazúaj lu guichi ni ruluíʼi lahui tu le naca idútë li, ateʼ nedaʼ réquidaʼ ruíʼi didzaʼ caʼ ca naca queëʼ Cristo, en quégaca bönachi queëʼ naʼ. \v 33 Lëscaʼ ruíʼi didzaʼ ca naca queë́liʼ. Yúguʼtëliʼ libíʼiliʼ, bönniʼ, ral-laʼ idxíʼiliʼ-nu nigula que queë́liʼ ca naʼ nadxíʼi cuinliʼ, ateʼ yuguʼ nigula ral-laʼ ilunnu bal bönniʼ que queë́gacanu. \c 6 \p \v 1 Libíʼiliʼ, yuguʼ bíʼidoʼ, ral-laʼ gunliʼ ca rnna xtídzaʼgaquiëʼ xuz xináʼaliʼ para caní gunliʼ ca rnna xtídzëʼë Xanruʼ. Ral-laʼ gunliʼ le naca tsahuiʼ. \v 2 Xibá zíʼalö naʼ benëʼ Dios le nachë́ʼ tu le guzxíʼ lu nëʼë gunëʼ, naca lë naʼ rnna: “Ben bal xuz xinóʼo, \v 3 ateʼ gaca dxiʼa quiuʼ, ateʼ xidzé suʼ ibanuʼ yödzölió ni.” \p \v 4 Libíʼiliʼ, yuguʼ xuz, bitiʼ gun leliʼ zxíʼiniliʼ, pero buliʼxö́n légacabiʼ, en guliʼsínaʼ légacabiʼ, en buliʼsëdi légacabiʼ ca raza ládxëʼë Xanruʼ. \p \v 5 Libíʼiliʼ, núlöliʼ nácaliʼ bönniʼ nadóʼogaca, guliʼgún ca rnna xtídzaʼgaquiëʼ xanliʼ luyú ni idú ládxiʼliʼ, gunliʼ légaquiëʼ bal lu yöl-laʼ radxi queë́liʼ, en gunliʼ xichíngaquiëʼ ca ral-laʼ gunliʼ xichinëʼ Cristo. \v 6 Guliʼgún xichíngaquiëʼ, calë́gasö cateʼ niʼ tuʼyúëʼ libíʼiliʼ para urúajliʼ dxiʼa lógaquiëʼ, pero idú ládxiʼliʼ guliʼgún xichíngaquiëʼ ca raza ládxëʼë Dios, ca naʼ ral-laʼ gunliʼ xichinëʼ Cristo. \v 7 Idú ládxiʼliʼ guliʼgún xichíngaquiëʼ, ateʼ caní gaca, gunliʼ xichinëʼ Xanruʼ, en calë́gasö xichíngaca bönachi. \v 8 Nöz quéziliʼ ca gunëʼ Xanruʼ. Ubiʼë que queë́ruʼ tsca naca le dxiʼa runruʼ sal-laʼ nadzanruʼ, o sal-laʼ nácaruʼ bönniʼ nadóʼogaquiëʼ. \p \v 9 Libíʼiliʼ, nacuáʼ queë́liʼ bönniʼ nadóʼogaca, guliʼgún dxiʼa caní quégaca huen dxin queë́liʼ naʼ, en bitiʼ uzéliʼ ba nadx légaquiëʼ. Guliʼtsöjné ca naca queë́liʼ, yúʼuliʼ lu nëʼë Xanruʼ zoëʼ yehuaʼ yubá laʼ ca nácatë quégaquiëʼ, ateʼ Lëʼ bitiʼ rutsë́ʼë ca runëʼ que que bönachi. \s1 Dios runnëʼ queë́ruʼ le tun chiʼi rëʼu \p \v 10 Naʼa, böchiʼ luzáʼadoʼ, guliʼgaca tsutsu tuʼ nácaliʼ tuz len Xanruʼ, en zóalen libíʼiliʼ yöl-laʼ huáca zxön queëʼ. \v 11 Guliʼgún chiʼi cuinliʼ, ugunliʼ dxin yuguʼ le runnëʼ Dios queë́ruʼ, le tun chiʼi rëʼu, para gaca sóaliʼ tsutsu cateʼ guë́ʼëni siʼ bëʼ tuʼ xihuiʼ libíʼiliʼ. \v 12 Bitiʼ ridíl-lalenruʼ bönachi néquiguequini bëlaʼ, en dxita, pero ridíl-lalenruʼ yöl-laʼ unná bëʼ quégaca böʼ xihuiʼ taʼdá lu böʼös, en dzágagaca nupa taʼnná bëʼ, en nupa nadéliʼgaca yöl-laʼ unná bëʼ, en nupa dë lu náʼagaca, nupa nacuáʼ yödzölió ni ga naca chul-la que dul-laʼ. \v 13 Que lë ni naʼ: \q1 Guliʼsíʼ yúguʼtë le runnëʼ queë́ruʼ Dios le tun chiʼi rëʼu, \q1 para cateʼ idxín queë́ruʼ dza niʼ ilaca le nácagaca xihuiʼ, \q1 gaca guáʼ ilenliʼ, \q1 en cateʼ údxi gunliʼ caní, ugáʼanaliʼ tsutsu. \q1 \v 14 Guliʼsóa tsutsu. \q1 Guliʼsíʼ le naca idútë li, \q1 le gaca queë́liʼ ca tu guídi gugaʼ lë́ʼëliʼ. \q1 Guliʼgaca tsahuiʼ tuʼ gun chiʼi libíʼiliʼ le naca tsahuiʼ \q1 ca run tu lariʼ yödx run chiʼi luchuʼë bönniʼ rejëʼ gudil-la. \q1 \v 15 Guliʼsóa sinaʼ para gunliʼ libán que didzaʼ dxiʼa \q1 le ribequi dxi icja ládxiʼdoʼoruʼ lahuëʼ Dios, \q1 ca naʼ ruzóa cuinëʼ sinaʼ, \q1 en ridë́ʼë xiráchuëʼ tu bönniʼ rejëʼ gudil-la. \q1 \v 16 Le naca lo, yöl-laʼ réajlëʼ queë́liʼ Cristo \q1 gaca queë́liʼ ca tu le naca tsutsu uzëliʼ loliʼ, \q1 para cabí gál-laʼ yuguʼ le usán tuʼ xihuiʼ libíʼiliʼ, \q1 le nácagaca ca yaga túchiʼdoʼ zoa guíʼ láhuilöguequi. \q1 \v 17 Yöl-laʼ rusölá gaca queë́liʼ ca tu luʼu guíë le gun chiʼi ícjaliʼ. \q1 Xtídzëʼë Dios gaca queë́liʼ ca tu guíë tuchiʼ \q1 le runnëʼ Dios Böʼ Láʼayi queë́ruʼ, \q1 para utíl-lalenruʼ le naca xihuiʼ. \q1 \v 18 Guliʼgún yúguʼtë lë ni, \q1 en buliʼlidzëʼ Dios inábiliʼ-nëʼ gácalenëʼ libíʼiliʼ. \q1 Buliʼlídzaticaʼsëʼ Dios zóalenëʼ Dios Böʼ Láʼayi libíʼiliʼ. \q1 Para gunliʼ caní ral-laʼ usubán ládxiʼliʼ en cabí huö́aj ládxiʼliʼ, \q1 inábiliʼ-nëʼ Dios gácalenëʼ nupa néquiguequi queëʼ. \p \v 19 Buliʼlidzëʼ Dios, inábiliʼ-nëʼ gácalenëʼ caʼ nedaʼ, en gunnëʼ quiaʼ didzaʼ cateʼ ral-laʼ guʼa didzaʼ, en gunëʼ ga gacaʼ rugu ladxiʼ cateʼ gunaʼ libán para uzéajniʼidaʼ bönachi ca naca le bigachiʼ que didzaʼ dxiʼa. \v 20 Dios budödëʼ lu naʼa didzaʼ dxiʼa naʼ para gunaʼ libán que, ateʼ tuʼ benaʼ caní yuʼa lidxi guíë ni. Buliʼlidzëʼ Dios channö, inábiliʼ-nëʼ gunëʼ ga gacaʼ rugu ladxiʼ para gunaʼ libán que didzaʼ dxiʼa ca ral-laʼ gunaʼ. \s1 Ruúdx didzaʼ bëʼë Pablo \p \v 21 Tíquico, bö́chiʼruʼ naʼ nadxíʼiruʼ-nëʼ, en runëʼ xichinëʼ Xanruʼ idú ládxëʼë, quíxjöiʼinëʼ libíʼiliʼ idú ca raca quiaʼ, en ca runaʼ nedaʼ ni. \v 22 Que lë ni naʼ, isö́l-laʼa-nëʼ queë́liʼ, ateʼ uluíʼinëʼ libíʼiliʼ ca raca queë́tuʼ, ateʼ caní utipëʼ ládxiʼliʼ. \p \v 23 Rinábidaʼ-nëʼ Xúziruʼ Dios, encaʼ Xanruʼ Jesucristo gunëʼ ga soa dxi icja ládxiʼdoʼoliʼ, en gataʼ queë́liʼ yöl-laʼ nadxíʼi le dzaga yöl-laʼ réajlëʼ queë́liʼ Cristo, yúguʼtëliʼ naʼ néquiliʼ queëʼ. \v 24 Le ruzáʼ ládxëʼë Dios queë́ruʼ gaca queë́liʼ, yúguʼtëliʼ naʼ nadxíʼiliʼ-nëʼ Xanruʼ Jesucristo, naca idú yöl-laʼ nadxíʼi queë́liʼ Lëʼ. ¡Caʼ gaca!