\id COL \ide UTF-8 \h Colosenses \toc1 DIDZAʼ GUSÖ́L-LËʼË PABLO YÖDZÖ COLOSAS \toc2 Colosenses \toc3 Co. \mt1 DIDZAʼ GUSÖ́L-LËʼË PABLO YÖDZÖ COLOSAS \c 1 \s1 Pablo rugapëʼ Dios bönachi queëʼ Cristo nacuʼë Colosas \p \v 1 Nedaʼ, Pablo, nacaʼ gubáz queëʼ Jesucristo tuʼ rë́ʼënëʼ Dios caní, ateʼ dzágabiʼ biʼi bö́chiʼruʼ Timoteo nedaʼ. \v 2 Rugapaʼ Dios libíʼiliʼ, zóaliʼ Colosas. Nácaliʼ bö́chiʼtuʼ réajlëʼëliʼ Cristo, en nácaliʼ quez queëʼ Dios. Rinábidaʼ-nëʼ Xúziruʼ Dios uzáʼ ládxëʼë queë́liʼ, en gunëʼ ga soa dxi icja ládxiʼdoʼoliʼ. \s1 Pablo rulidzëʼ Dios, en rëʼ Lëʼ: “Xclenuʼ” \p \v 3 Rë́ticaʼstuʼ-nëʼ Dios, Xuzëʼ Xanruʼ Jesucristo: “Xclenuʼ” cateʼ rulidztuʼ-nëʼ Dios, en rinábituʼ-nëʼ bi gunëʼ queë́liʼ \v 4 tuʼ biyö́nituʼ didzaʼ ca réajlëʼëliʼ Jesucristo, en ca nadxíʼiliʼ yúguʼtë nupa néquiguequi quez queëʼ Dios. \v 5 Caní runliʼ tuʼ runliʼ löza le nuzóëʼ Xanruʼ queë́liʼ niʼ yehuaʼ yubá, lë naʼ biyö́niliʼ que cateʼ bë́ʼlentuʼ libíʼiliʼ didzaʼ, le naca löza síʼiliʼ niʼa que didzaʼ dxiʼa. \v 6 Didzaʼ dxiʼa naʼ bidxín queë́liʼ ca ridxín caʼ idútë yödzölió. Run dxin, en raca libán que, idútë yödzölió, laʼ tuz ca raca ga zóaliʼ, dza niʼte ga ridxintë naʼa dza, cateʼ niʼ biyö́niliʼ, en bénbëʼëliʼ idútë le ruzáʼ ládxëʼë queë́ruʼ Dios. \v 7 Epafras, bönniʼ nadxíʼiruʼ-nëʼ, busë́dinëʼ libíʼiliʼ lë ni. Lëʼ rúnlenëʼ netuʼ tsözxö́n dxin, en rácalenëʼ libíʼiliʼ. Náquiëʼ huen dxin idú queëʼ Cristo. \v 8 Bönniʼ ni gudíxjöiʼinëʼ netuʼ ca nadxíʼiliʼ luzáʼaliʼ, ateʼ runëʼ Dios Böʼ Láʼayi ga gaca gunliʼ caní. \p \v 9 Que lë ni naʼ netuʼ caʼ, dza niʼte ga ridxintë naʼa dza, tuʼ réquibeʼetuʼ lë ni, bitiʼ caʼ rizóa dxituʼ rulidztuʼ-nëʼ Dios, en rinábituʼ-nëʼ gácalenëʼ libíʼiliʼ, en gunëʼ ga gúnbëʼëliʼ idú le rë́ʼëni quézinëʼ Lëʼ, en gunnëʼ queë́liʼ yúguʼtë yöl-laʼ rácadaʼ, en yöl-laʼ réajniʼi le riguʼë Dios Böʼ Láʼayi rëʼu. \v 10 Caní rinábituʼ-nëʼ para gaca gunliʼ ca ral-laʼ ilún nupa néquiguequi queëʼ Xanruʼ, gunliʼ yúguʼtë le raza ládxëʼë Lëʼ, en séquiʼliʼ gunliʼ yúguʼtë le naca dxiʼa, en gácarö idú ca núnbëʼëliʼ-nëʼ Dios. \v 11 Rinábituʼ-nëʼ utipëʼ ládxiʼliʼ, en gunnëʼ queë́liʼ yöl-laʼ huáca idú queëʼ, para gaca guáʼ ilenliʼ yúguʼtë, en cö́zaliʼ zxön ladxiʼ, en udzeja ládxiʼliʼ. \v 12 Lu yöl-laʼ rudzeja queë́liʼ guliʼguíëʼ Dios Xuz: “Xclenuʼ”, tuʼ budödëʼ lu náʼaruʼ gataʼ queë́ruʼ lataj lu beníʼ queëʼ, en gunruʼ tsözxö́n nupa néquiguequi quez queëʼ. \v 13 Dios Xuz naʼ busölë́ʼ rëʼu lu naʼ nu rinná bëʼ lataj chul-la, en budödëʼ rëʼu ga naʼ rinná bëʼë Zxíʼini cazëʼ, Nu nadxíʼinëʼ. \v 14 Zxíʼinëʼ naʼ böáʼuëʼ rëʼu, tuʼ gútiëʼ uláz queë́ruʼ, ateʼ buniti lahuëʼ rëʼu ca naca dul-laʼ gubágaʼruʼ. \s1 Nuhuöácaruʼ tuz len Dios tuʼ gútiëʼ Cristo uláz queë́ruʼ \p \v 15 Cristo náquiëʼ tuz ca náquiëʼ Dios caz, Nu bitiʼ gaca iléʼeruʼ. Zoa cazëʼ Lëʼ zíʼatëlö ca yúguʼtë le benëʼ Dios. \v 16 Lu nëʼë Cristo benëʼ Dios yúguʼtë le dë, le nacuáʼ lúzxiba, en le nacuáʼ luyú, yuguʼ le riléʼeruʼ, en yuguʼ le cabí gaca iléʼeruʼ, lë naʼ nácagaca lataj lo, en yuguʼ yöl-laʼ unná bëʼ, en le nápagaca yöl-laʼ zxön, en yuguʼ yöl-laʼ huáca que yehuaʼ yubá, en que luyú ni. Yúguʼtë benëʼ Dios lu nëʼë Cristo para uziʼë xibé Lëʼ. \v 17 Cristo zoa cazëʼ zíʼalö ca yúguʼtë le dë, ateʼ yúguʼtë nacuáʼticaʼsö niʼa queëʼ Lëʼ. \v 18 Cristo náquiëʼ Xángaca bönachi queëʼ, en runödzjëʼ quégaquiëʼ yöl-laʼ naʼbán. Náquiëʼ caʼ Nu gusí lo bubán tsaz lu yöl-laʼ guti. Zíʼalö Lëʼ bubanëʼ tsaz lu yöl-laʼ guti para tsë́pisëtërëʼ ca yúguʼtë le dë. \v 19 Caní guca, tuʼ guyaza ládxëʼë Dios Xuz sóalen Cristo idútë le naca cazëʼ Lëʼ. \v 20 Niʼa que le benëʼ Cristo, Dios benëʼ ga gaca uluʼhuöáca tuz len Lëʼ yúguʼtë le dë, le nacuáʼ luyú, en le nacuáʼ lúzxiba. Bunëʼ léguequi tuz len Lëʼ tuʼ bulaljëʼ Cristo xichönëʼ cateʼ gútiëʼ lëʼe yaga cruz. \p \v 21 Libíʼiliʼ, zíʼatëlö nuláʼalenliʼ-nëʼ Dios, en gúcaliʼ ca yuguʼ bönniʼ bitiʼ taʼléʼenëʼ Dios dxiʼa lu icja ládxiʼdoʼoliʼ niʼa que döʼ biáʼaliʼ, pero naʼa chibunëʼ libíʼiliʼ tuz len Lëʼ. \v 22 Caní guca, tuʼ budödi cuinëʼ Cristo, en gútiëʼ uláz queë́liʼ para gaca usudxinëʼ libíʼiliʼ lahuëʼ Dios, nácaliʼ quez queëʼ, en idú dxiʼa, ateʼ cuntu nu bi gaca innë́ queë́liʼ. \v 23 Caní gaca channö ugáʼanaliʼ tsutsu ca réajlëʼëliʼ Cristo. Gácaliʼ ca tu yuʼu zxoa ga rëʼ xilibi zöʼö que, en bitiʼ tseaj böʼ ládxiʼdoʼoliʼ ca runliʼ löza didzaʼ dxiʼa biyö́niliʼ, lë naʼ raca libán que idútë yödzölió le benëʼ Dios zxan lúzxiba. Dios buzóëʼ nedaʼ, Pablo, para gacaʼ huen dxin que didzaʼ dxiʼa naʼ. \s1 Dxin budödëʼ Dios lu nëʼë Pablo \p \v 24 Rudzéjadaʼ naʼa ca naca le riguíʼi rizácaʼa para gácalenaʼ libíʼiliʼ, en ruúdxi rizáʼa lu idútë le nacaʼ le riguíʼi rizácaʼlenaʼ tsözxö́n Cristo uláz que idú le naca cazëʼ Lëʼ, le naca bönachi queëʼ. \v 25 Dios benëʼ ga nacaʼ huen dxin quégaca bönachi queëʼ Cristo, ateʼ runaʼ xichinëʼ Dios, le budödëʼ lu naʼa gunaʼ para gácalenaʼ libíʼiliʼ, quíxjöʼa idú ca naca xtídzëʼë Dios. \v 26 Ruzéajniʼidaʼ bönachi le nagachiʼ, lë naʼ bigachiʼ dza niʼte, ateʼ cuntu nu benbëʼ le, pero naʼa Dios chibuluíʼinëʼ bönachi néquiguequi quez queëʼ ca naca que. \v 27 Dios gúʼuni quézinëʼ gunëʼ ga ilúnbëʼe yuguʼ yöl-laʼ tsahuiʼ idú que le nagachiʼ ni, lë naʼ taʼyöni bönachi izáʼa. Caní rnna lë naʼ bigachiʼ: “Cristo náquiëʼ tuz len libíʼiliʼ, en náquiëʼ le naca löza idéliʼliʼ tsazliʼ lu beníʼ queëʼ.” \p \v 28 Runtuʼ libán queëʼ Cristo, en rusáʼatuʼ ládxiʼgaca yúguʼtë bönachi, ateʼ rusë́dituʼ léguequi idútë yöl-laʼ réajniʼi, para gaca usudxintuʼ yúguʼtë bönachi lahuëʼ Dios, naca idú ládxiʼgaca tuʼ nácagaca tuz len Jesucristo. \v 29 Para gaca caní runaʼ dxin, en ruíʼi ládxaʼa údxi gunaʼ lë ni, rugúnaʼ dxin yöl-laʼ huáca idú naʼ runnëʼ Cristo quiaʼ. \c 2 \p \v 1 Rë́ʼëndaʼ inö́ziliʼ ruíʼidaʼ ládxaʼa runaʼ le gácalen libíʼiliʼ, encaʼ le gácalen bönachi yödzö Laodicea, en le gácalen caʼ yúguʼtë nupa bitiʼ ilaʼléʼeni nedaʼ. \v 2 Runaʼ caní para ilaʼdipa ládxiʼgaquiëʼ, en iláquiëʼ tuz lu yöl-laʼ nadxíʼi, en uluʼziʼë xibé yúguʼtë yöl-laʼ tsahuiʼ que yöl-laʼ run löza idú le runna yöl-laʼ réajniʼi queë́ruʼ. Caní raca para ilúnbëʼë le bigachiʼ queëʼ Dios Xuz, lë naʼ naca cazëʼ Cristo. \v 3 Lu nëʼë Cristo ruzíʼiruʼ xibé yúguʼtë yöl-laʼ tsahuiʼ que yöl-laʼ rácadaʼ, en yöl-laʼ réajniʼi. \v 4 Lë ni reaʼ libíʼiliʼ, para cabí gaca nu siʼ yeʼe libíʼiliʼ, nu güíʼi didzaʼ tséajlëʼëruʼ le cabí nácatë. \v 5 Sal-laʼ zoaʼ ziʼtuʼ ga zóaliʼ lu idútë le nacaʼ, lu böʼ naca cazaʼ zóalenaʼ libíʼiliʼ, en rudzéjadaʼ tuʼ riléʼedaʼ röʼö xibá queë́liʼ, en nácaliʼ tsutsu ca réajlëʼëliʼ Cristo. \p \v 6 Que lë ni naʼ, ca naʼ guzxíʼ lu náʼaliʼ Xanruʼ Jesucristo, lëscaʼ caní ral-laʼ gunliʼ yúguʼtë le gunliʼ, dzáguiëʼ Lëʼ libíʼiliʼ. \v 7 Ca naʼ nun ga rëʼ luí yaga, encaʼ ca naʼ nayás zöʼö lu xilibi zöʼö, guliʼsóalen Cristo. Guliʼsóa tsutsu ca réajlëʼëliʼ Lëʼ, ca naʼ chinazë́daliʼ. Guliʼguíëticaʼsëʼ Dios: “Xclenuʼ.” \s1 Le cubi nácaruʼ tuʼ dzágaruʼ-nëʼ Cristo \p \v 8 Guliʼgún chiʼi cuinliʼ para cabí güíʼiliʼ lataj nu siʼ yeʼe libíʼiliʼ, nu ugún dxin yöl-laʼ réajniʼi quégaca bönachi, en yuguʼ didzaʼ taʼnnasëʼ nácagaca idútë li, ca naca le taʼlë́bi tun bönachi, en ca naca le tuʼsedi bönachi le naca que yödzölió ni, en calëga le naca xtídzëʼë Cristo. \p \v 9 Idútë le naca cazëʼ Dios zóalen Cristo sal-laʼ böáquiëʼ bönachi, \v 10 ateʼ libíʼiliʼ nápaliʼ idútë le náquiëʼ Dios tuʼ dzágaliʼ-nëʼ Cristo, Nu rinná beʼe yúguʼtë nupa taʼnná bëʼ, en yuguʼ bönniʼ dë lu náʼagaquiëʼ. \v 11 Narugu lu xipë́laʼgaquiëʼ bönniʼ judío le ruluíʼi dáʼgaquiëʼ Dios, pero libíʼiliʼ, tuʼ dzágaliʼ Cristo, zóalen libíʼiliʼ le ruluíʼi néquiliʼ queëʼ Dios, le cabí néquini lu niʼa lu náʼagaca bönachi. Yuguʼ bönniʼ judío tuʼgǘëʼ tu guídidoʼ, pero libíʼiliʼ, nadúa idútë yöl-laʼ bönachi queë́liʼ le bénlenliʼ dul-laʼ. Caní naca queë́liʼ tuʼ benliʼ tsözxö́n Cristo cateʼ gútiëʼ lëʼe yaga cruz. \v 12 Cateʼ bidílaliʼ nisa guca ca bigáchiʼlenliʼ-nëʼ Cristo tsözxö́n yeru ba, en bubánlenliʼ-nëʼ tsözxö́n tuʼ guyéajlëʼëliʼ Dios, len yöl-laʼ huáca queëʼ busubanëʼ Cristo lu yöl-laʼ guti. \v 13 Zíʼatëlö gúcaliʼ ca nupa chinátigaca tuʼ nözi dul-laʼ gubágaʼliʼ, en bitiʼ guzóalen libíʼiliʼ le ruluíʼi néquiliʼ queëʼ Dios, pero naʼa Dios nunëʼ ga nabánlenliʼ-nëʼ tsözxö́n Cristo, en buniti lahuëʼ libíʼiliʼ ca naca yúguʼtë dul-laʼ gubágaʼliʼ. \v 14 Dios busúluëʼ yuguʼ le nabágaʼruʼ le nazúajgaca lu xibá queëʼ, lë naʼ tuʼzegui rëʼu didzaʼ. Bugǘëʼ lë naʼ nabágaʼruʼ, en budë́ʼë le lëʼe yaga cruz ca tu le nabáguëʼë Cristo. \v 15 Cateʼ gútiëʼ Cristo lëʼe yaga cruz, bugǘëʼ yöl-laʼ huáca unná bëʼ quégaca böʼ xihuiʼ unná bëʼ, en quégaca böʼ xihuiʼ dë lu në́ʼeguequi yöl-laʼ huáca, tuʼ buluʼe lahui le nácagaca böʼ xihuiʼ naʼ, en bugǘëʼ idutë le gutaʼ lu në́ʼeguequi. \s1 Ral-laʼ güíʼi ládxiʼruʼ le naca que yehuaʼ yubá \p \v 16 Que lë ni naʼ, bitiʼ güíʼiliʼ lataj nu uzegui libíʼiliʼ didzaʼ ca naca le rëʼaj ráguliʼ, o tuʼ cabí runliʼ zxön yuguʼ dza laní, o tuʼ cabí runliʼ zxön beoʼ siʼ ruzë́, o tuʼ cabí runliʼ zxön yuguʼ dza láʼayi quégaca bönachi. \v 17 Yúguʼtë lë ni naca ca tu bixín que le ral-laʼ gaca, ateʼ le ruluíʼi yúguʼtë lë ni náquiëʼ Cristo caz. \v 18 Bitiʼ güíʼiliʼ lataj nu gun ga unítiliʼ le ral-laʼ síʼiliʼ, nu rundaʼ bayudxi ga ilaca nöxaj ládxiʼgaca bönachi, en ilún zxön yuguʼ gubáz láʼayi. Tuʼgutsaʼ cuíngaquiëʼ le cabí bilaʼléʼenëʼ, en tun ba zxön cuíngaquiëʼ ca naca le dzö́ʼösö ícjagaquiëʼ lu yöl-laʼ bönáchisö quégaquiëʼ. \v 19 Nu run caní bitiʼ daʼ Cristo. Náquiëʼ Xanruʼ, en ruzóëʼ tsutsu idútë le naca cazëʼ, le nácaruʼ rëʼu. Rugahuëʼ le, en runëʼ ga naca tuz niʼa que le zeaj lu dxita lu bin, ateʼ rizxö́n idútë le naca cazëʼ ca rë́ʼënëʼ Dios uxönëʼ le. \p \v 20 Libíʼiliʼ chinátilenliʼ-nëʼ Cristo para cabirö ilaʼnná beʼe xibá que yödzölió libíʼiliʼ. ¿Bizx que runliʼ tsca ni nácaliʼ que yödzölió, en runliʼ ca taʼnná bëʼ xibá que? \v 21 Caní taʼnná yuguʼ xibá que yödzölió ni: \q1 Bitiʼ quítjanuʼ lë ni. \q1 Bitiʼ gaguʼ lë naʼ. \q1 Bitiʼ canuʼ iaʼtú le dë. \p \v 22 Yúguʼtë lë ni ilaʼniti cateʼ chibugunruʼ léguequi dxin. Caní nácagaca le taʼnná bëʼ bönachi, en yuguʼ xibá nazíʼ lu në́ʼeguequi. \v 23 Le nácatë, yuguʼ xibá ni, téqui bönachi nápagaca yöl-laʼ réajniʼi. Tun ga tuʼluíʼi cuínguequi ca bönachi yudoʼ, en ga tuʼluíʼi cuínguequi nöxaj ladxiʼ, en ga tuʼsacaʼ zíʼgaca idútë le zeaj naca caz, pero xibá ni bitiʼ caʼ tácalen rëʼu para gaca inná béʼeruʼ yuguʼ le rizë́ ládxiʼruʼ lu yöl-laʼ bönáchisö queë́ruʼ. \c 3 \p \v 1 Naʼa, channö nubánlenliʼ-nëʼ Cristo, guliʼgüíʼ ladxiʼ le nácagaca que yehuaʼ yubá ga niʼ röʼë Cristo cuita lëʼë ibëla Dios, ga náquiëʼ lo. \v 2 Guliʼsáʼ ladxiʼ le taca xitsáʼalö, en calëga le taca luyú ni. \v 3 Naca queë́liʼ tsca chinátiliʼ, ateʼ yöl-laʼ naʼbán queë́liʼ rapa chiʼë Cristo ga niʼ zoa cazëʼ Dios. \v 4 Cristo nabániliʼ libíʼiliʼ. Cateʼ uluíʼi lahuëʼ Lëʼ, níʼirö uluíʼi loliʼ caʼ libíʼiliʼ tsözxö́n len Lëʼ lu beníʼ queëʼ. \s1 Yöl-laʼ naʼbán gula, en yöl-laʼ naʼbán cubi \p \v 5 Que lë ni naʼ, guliʼgún ga ilaʼniti le nacuáʼlen libíʼiliʼ que yödzölió ni: \q1 Yuguʼ le ruáʼ döʼ, en le nácagaca xihuiʼ, \q1 en yuguʼ le rizë́ ládxiʼliʼ le ruáʼ döʼ, \q1 en yuguʼ le rizë́ ládxiʼliʼ le naca xihuiʼ, \q1 en yöl-laʼ ruhuidiʼ. \p Yöl-laʼ ruhuidiʼ naca lëbi ca nu reaj ladxiʼ budóʼ guiö́j budóʼ yaga, tuʼ cabí reaj ladxiʼ Dios nu ruhuidiʼ. \v 6 Tun bönachi yuguʼ le caní, ateʼ gunëʼ Dios xíguiaʼ yúguʼtë nupa bitiʼ túngaca ca rnna xtídzëʼë. \v 7 Yuguʼ dul-laʼ caní benliʼ caʼ libíʼiliʼ cateʼ niʼ nadö́diliʼ lu në́ʼeguequi. \v 8 Naʼa, bítiʼrö gunliʼ yuguʼ lë ni: \q1 Bítiʼrö idzáʼaliʼ, en bítiʼrö leliʼ. \q1 Bítiʼrö nu gunliʼ ziʼ, en bítiʼrö innë́ xíhuiʼliʼ. \q1 Bítiʼrö innaliʼ le ruáʼ döʼ. \p \v 9 Bitiʼ siʼ yéʼeliʼ luzáʼaliʼ tuliʼ iaʼtuliʼ tuʼ chinucáʼanaliʼ le gúcaliʼ zíʼalö, en yuguʼ le benliʼ zíʼalö. \v 10 Chinácaliʼ bönachi cubi, ateʼ tu tu dza ricúbiliʼ, ruhuöácaröliʼ ca naca Nu naʼ bun libíʼiliʼ, para gúnbëʼëliʼ Lëʼ idú ca náquiëʼ Lëʼ. \v 11 Tuʼ chidzágaruʼ-nëʼ Cristo: \q1 Bítiʼrö nácaruʼ bönniʼ ziʼtuʼ, en bönniʼ judío. \q1 Bítiʼrö nácaruʼ bönniʼ narugu lu xipë́laʼgaquiëʼ le naca bëʼ nu daʼ Dios, en bönniʼ bitiʼ narugu lu xipë́laʼgaquiëʼ lë naʼ naca bëʼ. \q1 Bítiʼrö nácaruʼ bönniʼ taʼyéajniʼinëʼ, en bönniʼ bitiʼ taʼyéajniʼinëʼ. \q1 Bítiʼrö nácaruʼ bönniʼ nadóʼogaquiëʼ, en bönniʼ bitiʼ nadóʼogaquiëʼ. \p Naʼa, Cristo náquiëʼ yúguʼtë le nácagaca lesacaʼ, en dzáguiëʼ yúguʼtëruʼ. \p \v 12 Dios nadxíʼinëʼ libíʼiliʼ, en gurö́ëʼ libíʼiliʼ para guéquiliʼ quez queëʼ. Que lë ni naʼ, ral-laʼ: \q1 Güíʼi ládxiʼliʼ luzáʼaliʼ, en gácaliʼ dxiʼi ladxiʼ, \q1 en nöxaj ladxiʼ, en cuidiʼ ladxiʼ, \q1 en cö́zaliʼ zxön ladxiʼ. \p \v 13 Channö raca didzaʼ bizxaj tuliʼ len iaʼtuliʼ, guliʼguáʼ ilén luzáʼaliʼ tuliʼ iaʼtuliʼ, en buliʼniti lo luzáʼaliʼ tuliʼ iaʼtuliʼ ca naʼ benëʼ Cristo, buniti lahuëʼ libíʼiliʼ. \v 14 Le nazácaʼtërö ca yúguʼtë lë ni, ral-laʼ idxíʼiliʼ yúguʼtë bönachi, tuʼ naca yöl-laʼ nadxíʼi le run ga nácaruʼ tuz, en ga nácaruʼ idú. \v 15 Guliʼgüíʼ lataj le ribequi dxi icja ládxiʼdoʼoruʼ inná bëʼ lu icja ládxiʼdoʼoliʼ, lë naʼ runnëʼ Dios queë́ruʼ. Que lë ni naʼ bulidzëʼ libíʼiliʼ, para gácaliʼ tuz lu idútë le naca cazëʼ Cristo. Guliʼguíëʼ Dios: “Xclenuʼ.” \p \v 16 Guliʼsíʼ lu náʼaliʼ xtídzëʼë Cristo le gaca queë́liʼ tu yöl-laʼ tsahuiʼ zxön. Tuʼ zóalen libíʼiliʼ yöl-laʼ réajniʼi queëʼ Dios, buliʼsedi, en buliʼzéjniʼi luzáʼaliʼ tuliʼ iaʼtuliʼ. Idú ládxiʼliʼ guliʼgul-la yuguʼ salmo queëʼ Dios, en yuguʼ le rul-la yöl-laʼ ba, en yuguʼ le rul-la láʼayi, ateʼ guië́liʼ-nëʼ Dios: “Xclenuʼ.” \v 17 Yúguʼtë le runliʼ, le naca didzaʼ ruíʼiliʼ o le naca dxin runliʼ, guliʼgún yúguʼtë lu Lëʼ Xanruʼ Jesús, en guië́liʼ-nëʼ Dios Xuz: “Xclenuʼ”, dzáguiëʼ Cristo libíʼiliʼ. \s1 Le ral-laʼ gunruʼ que luzáʼaruʼ tuʼ néquiruʼ queëʼ Cristo \p \v 18 Libíʼiliʼ, nigula nutsaga náʼalenliʼ bönniʼ queë́liʼ, \q1 guliʼgún ca rnna xtídzaʼgaquiëʼ bönniʼ que queë́liʼ \q1 ca ral-laʼ gunliʼ, tuʼ néquiliʼ queëʼ Xanruʼ. \p \v 19 Libíʼiliʼ, bönniʼ nutsaga náʼalenliʼ nigula queë́liʼ, \q1 guliʼdxíʼi nigula que queë́liʼ, \q1 en bitiʼ uzéliʼ bach légacanu. \p \v 20 Libíʼiliʼ, biʼi raʼbán, \q1 guliʼgún ca rnna yúguʼtë xtídzaʼgaquiëʼ xuz xináʼaliʼ. \q1 Lë ni raza ládxëʼë Xanruʼ. \p \v 21 Libíʼiliʼ, núlöliʼ nácaliʼ xúzgaca bíʼidoʼ, \q1 bitiʼ tödi bëʼ usínaʼliʼ zxíʼiniliʼ, \q1 para cabí huö́aj ládxiʼgacabiʼ. \p \v 22 Libíʼiliʼ, núlöliʼ nácaliʼ bönniʼ nadóʼogaquiëʼ, \q1 guliʼgún ca rnna yúguʼtë xtídzaʼgaquiëʼ xanliʼ luyú ni. \q1 Calë́gasö gunliʼ caní cateʼ tuʼyúëʼ libíʼiliʼ \q1 ca naʼ tun nupa të́ʼëni ilún ga ilaʼyaza ládxiʼgaca bönachi, \q1 pero idú ládxiʼliʼ guliʼgún xichíngaquiëʼ \q1 ca ral-laʼ ilún nupa tadxi Dios. \q1 \v 23 Ca naca yúguʼtë le runliʼ, guliʼgún idú ládxiʼliʼ, \q1 gaca ca runliʼ xichinëʼ Xanruʼ, \q1 en calë́gasö ca runliʼ xichíngaca bönachi. \q1 \v 24 Chinö́z quéziliʼ ubiʼë Xanruʼ queë́liʼ, \q1 gunnëʼ queë́liʼ le chinupë́ʼë Dios quégaca nupa nácagaca zxíʼini cazëʼ. \q1 Caní gaca, tuʼ runliʼ xichinëʼ Xanruʼ Jesucristo. \p \v 25 Nu ruáʼ döʼ, ubiʼë Xanruʼ que nu naʼ ca naca döʼ ruáʼ nu naʼ, tuʼ cabí utsë́ʼë Dios ca ral-laʼ ubiʼë que queë́gaca bönachi. \c 4 \p \v 1 Libíʼiliʼ, núlöliʼ nácaliʼ xángaca bönachi, \q1 guliʼgún le naca tsahuiʼ, en le naca dxiʼa \q1 ca rugunliʼ dxin yuguʼ bönniʼ huen dxin queë́liʼ. \q1 Guliʼtsöjné zoa caʼ Xanliʼ yehuaʼ yubá. \p \v 2 Libíʼiliʼ, yúguʼtëliʼ, \q1 buliʼlídzaticaʼsëʼ Dios. \q1 Buliʼsubán ládxiʼliʼ ulídzaliʼ-nëʼ Dios, \q1 en guliʼguíëʼ: “Xclenuʼ.” \p \v 3 Laʼ náʼasö cateʼ rulídzaliʼ-nëʼ Dios, guliʼnabi-nëʼ caʼ gácalenëʼ netuʼ, en gunnëʼ netuʼ lataj quíxjöʼötuʼ xtídzëʼë Xanruʼ, para gaca uzéajniʼituʼ bönachi le bigachiʼ ca naca queëʼ Cristo. Tuʼ runaʼ caní nadzunaʼ lidxi guíë ni. \v 4 Guliʼnabi-nëʼ caʼ Dios, gunnëʼ nedaʼ lataj usalaj láʼanaʼ le bigachiʼ naʼ ca ral-laʼ gunaʼ. \p \v 5 Lu yöl-laʼ réajniʼi queë́liʼ, guliʼgún le runliʼ lógaca nupa bitiʼ taʼyéajlëʼ Cristo. Guliʼgundaʼ dxin yuguʼ dza uzáʼ ládxëʼë Dios queë́liʼ, gunliʼ xichinëʼ. \v 6 Ral-laʼ güíʼiliʼ didzaʼ ca raza ládxëʼë Dios, en ca ral-laʼ gun nupa néquiguequi queëʼ. Ral-laʼ inö́ziliʼ caʼ naca ral-laʼ ubíʼiliʼ didzaʼ, bi guië́liʼ tu tu bönachi. \s1 Yuguʼ bönachi queëʼ Cristo tuʼgapa Dios luzë́ʼeguequi \p \v 7 Tíquico quíxjöiʼinëʼ libíʼiliʼ le raca quiaʼ ni. Náquiëʼ bö́chiʼruʼ nadxíʼiruʼ-nëʼ. Náquiëʼ caʼ huen dxin idú queëʼ Xanruʼ, en rúnlenëʼ nedaʼ tsözxö́n dxin queëʼ Xanruʼ. \v 8 Que lë ni naʼ risö́l-laʼa-nëʼ ga zóaliʼ, para uzéajniʼinëʼ libíʼiliʼ le raca quiaʼ, en utipëʼ ládxiʼliʼ. \v 9 Onésimo, bö́chiʼruʼ naʼ nabábalenëʼ libíʼiliʼ saʼyéajlenëʼ lëʼ tsözxö́n. Náquiëʼ caʼ bö́chiʼruʼ nadxíʼiruʼ-nëʼ, en réajlëʼë Xanruʼ. Chopëʼ ni uluʼsiyönnëʼ libíʼiliʼ yúguʼtë le raca ni. \p \v 10 Aristarco, bönniʼ naʼ yúʼulenëʼ nedaʼ tsözxö́n lidxi guíë rugapëʼ Dios libíʼiliʼ. Biʼi Marcos, biʼi bönniʼ queë́nu nigula zanëʼ Bernabé rugápabiʼ Dios caʼ libíʼiliʼ. Chigudxaʼ libíʼiliʼ bi gunliʼ queë́biʼ biʼi Marcos naʼ. Channö huídabiʼ ga zóaliʼ, guliʼgún-biʼ bal. \v 11 Bönniʼ ni lëʼ Jesús, en zoa iaʼtú lëʼ Justo lëscaʼ rugapëʼ Dios libíʼiliʼ. Nacuáʼ zián bönachi judío taʼyéajlëʼ Cristo, pero tsónnasëʼ ni ladaj bönachi judío tunëʼ dxin que le rinná bëʼë Dios tsözxö́n len nedaʼ, en tuʼhuíʼ zxö́ndëʼë nedaʼ. \v 12 Epafras, bönniʼ ni nababëʼ caʼ libíʼiliʼ rugapëʼ Dios libíʼiliʼ. Náquiëʼ huen dxin queëʼ Cristo, en idú ládxëʼë rulidzëʼ Dios, en rátaʼyuticaʼsëʼ lahuëʼ gácalenëʼ libíʼiliʼ para gácaliʼ idú ladxiʼ, en sóaliʼ caʼ sinaʼ gunliʼ yúguʼtë le rë́ʼëni quézinëʼ Dios. \v 13 Runaʼ ba nalí queëʼ Epafras naʼ, ruíʼidaʼ ládxëʼë libíʼiliʼ encaʼ nupa nacuáʼ yödzö Laodicea, en nupa nacuáʼ yödzö Hierápolis. \v 14 Demas, encaʼ Lucas tuʼgapëʼ Dios libíʼiliʼ. Náquiëʼ Lucas bönniʼ naʼ ruúnëʼ bönachi, ateʼ nadxíʼiruʼ-nëʼ. \p \v 15 Guliʼgapa Dios bö́chiʼruʼ nacuʼë Laodicea, encaʼ Ninfas, en bönachi queëʼ Cristo nacuáʼ lídxinu Ninfas naʼ. \v 16 Cateʼ údxi ulábaliʼ guichi ni ga niʼ zóaliʼ, guliʼgún ga uluʼlaba le bönachi queëʼ Cristo nacuáʼ Laodicea. Buliʼlaba caʼ libíʼiliʼ guichi naʼ ilaʼsöl-laʼ bönachi Laodicea naʼ queë́liʼ. \v 17 Guliʼguíëʼ Arquipo: “Bëʼ ládxuʼu gunuʼ dxin naʼ budödëʼ Xanruʼ lu noʼo.” \p \v 18 Nedaʼ, Pablo, ruzúaj cazaʼ lu guichi dídzaʼdoʼ ni, rnníaʼ: Rugapaʼ Dios libíʼiliʼ. Guliʼtsöjné ca raca quiaʼ nadzunaʼ lidxi guíë ni. Rinábidaʼ-nëʼ Dios uzáʼ ládxëʼë queë́liʼ le naca dxiʼa. ¡Caʼ gaca!