\id 2TI \ide UTF-8 \h 2 Timoteo \toc1 DIDZAʼ BUROPI GUSÖ́L-LËʼË PABLO QUEË́BIʼ BIʼI TIMOTEO \toc2 2 Timoteo \toc3 2Ti. \mt1 DIDZAʼ BUROPI GUSÖ́L-LËʼË PABLO QUEË́BIʼ BIʼI TIMOTEO \c 1 \s1 Pablo rugapëʼ Dios biʼi Timoteo \p \v 1 Nedaʼ, Pablo, nacaʼ gubáz nasö́l-lëʼë Cristo. Caní nacaʼ tuʼ rë́ʼënëʼ Dios gacaʼ caní, para caní gaca le guzxíʼ lu nëʼë, gunnëʼ queë́ruʼ yöl-laʼ naʼbán idú, le ruzáʼ ládxëʼë Jesucristo queë́ruʼ. \v 2 Rugapaʼ Dios liʼ, bö́chaʼadoʼ Timoteo. Nacuʼ ca zxíʼini cazaʼ tuʼ benruʼ tu zxön xichinëʼ Cristo, ateʼ nadxíʼidaʼ liʼ. Rinábidaʼ-nëʼ Xúziruʼ Dios, encaʼ Xanruʼ Jesucristo, uzáʼ ládxëʼë quiuʼ, en huéchiʼ ládxëʼë liʼ, en gunëʼ ga cöʼ dxi icja ládxiʼdoʼo. \s1 Timoteo ral-laʼ gunbiʼ ba nalí queëʼ Jesucristo \p \v 3 Reaʼ-nëʼ Dios: “Xclenuʼ” ca naca quiuʼ cateʼ rulidzaʼ-nëʼ Dios. Bitiʼ rizóa dxíaʼ rinabaʼ niʼa quiuʼ rëla, en te dza lahuëʼ Dios, Nu naʼ runaʼ xichinëʼ idú ládxaʼa ca naʼ gulunëʼ xuz xtáʼahuaʼ. \v 4 Cateʼ röjnedaʼ ca naʼ gurödxuʼ, rizë́ ládxaʼa uléʼedaʼ liʼ, para gaca udzéjadaʼ idú ládxaʼa. \v 5 Reaʼ-nëʼ Dios: “Xclenuʼ” tuʼ zoa le run ga röjnedaʼ ca réajlëʼu Cristo idú ládxuʼu. Lëscaʼ caní, gulaʼyéajlëʼënu xinóʼo gula Loida, encaʼ xinóʼo Eunice Lëʼ zíʼalö ca liʼ, ateʼ runaʼ löza, lëscaʼ caní réajlëʼu Lëʼ naʼa. \p \v 6 Tuʼ naca caní, rusáʼa ládxuʼu para usubanuʼ le bennëʼ Dios quiuʼ, lë naʼ bidxín quiuʼ cateʼ niʼ guxóa naʼa liʼ, en bulidzaʼ-nëʼ Dios. \v 7 Böʼ naʼ bennëʼ Dios queë́ruʼ bitiʼ naca tu böʼ le gun ga gádxiruʼ, pero bennëʼ queë́ruʼ Böʼ Láʼayi Nu run ga náparuʼ yöl-laʼ huáca, en run ga nadxíʼiruʼ luzáʼaruʼ, en run caʼ ga rinná beʼe cuinruʼ. \v 8 Que lë ni naʼ, bitiʼ utuíʼinuʼ gunuʼ ba nalí queëʼ Xanruʼ, en bitiʼ utuíʼinuʼ ca raca quiaʼ nedaʼ ni, nadzunaʼ lidxi guíë tuʼ runaʼ xichinëʼ, pero ben tsözxö́n nupa taʼguíʼi taʼzacaʼ tuʼ tun libán que didzaʼ dxiʼa. Dios gunnëʼ yöl-laʼ huáca quiuʼ para gunuʼ caní. \v 9 Dios caz busölë́ʼ rëʼu, en bulidzëʼ rëʼu para gácaruʼ idú dxiʼa. Bitiʼ bulidzëʼ rëʼu tuʼ zoa le dxiʼa benruʼ, pero bulidzëʼ rëʼu tuʼ gúʼuni quézinëʼ Lëʼ, en tuʼ ruzáʼ ládxëʼë caní queë́ruʼ. Dza niʼte buzóëʼ caní queë́ruʼ zíʼatëlö ca gutaʼ yödzölió ni, tuʼ néquiruʼ queëʼ Jesucristo. \v 10 Naʼa, chibuluíʼi lahui le ruzáʼ ládxëʼë Dios queë́ruʼ, tuʼ buluíʼi lahuëʼ Jesucristo Nu rusölá rëʼu. Bugǘëʼ yöl-laʼ guti, en buluʼe lahui yöl-laʼ naʼbán idú naʼ, le cabí caʼ initi. Caní naca ca rnna didzaʼ dxiʼa. \p \v 11 Cristo buzóëʼ nedaʼ para gunaʼ libán que didzaʼ dxiʼa naʼ, en para gacaʼ gubáz queëʼ para usë́digacadaʼ bönachi izáʼa. \v 12 Que lë ni naʼ riguíʼi rizácaʼa caʼ yuguʼ le raca quiaʼ ni, pero bitiʼ rutuíʼidaʼ, tuʼ núnbëʼa Nu naʼ réajlëʼa. Runaʼ löza Lëʼ, napëʼ yöl-laʼ huáca gapa chiʼë le budödaʼ lu nëʼë ga idxintë dza niʼ huödëʼ. \p \v 13 Didzaʼ dxiʼa naʼ biyönnuʼ benaʼ libán que ral-laʼ gaca quiuʼ tu le ruluíʼi ca ral-laʼ usédinuʼ bönachi ca réajlëʼëruʼ Jesucristo, en ca nadxíʼiruʼ Lëʼ. \v 14 Ben chiʼi le naca dxiʼa naʼ nadödi lu noʼo, ateʼ gaca gunuʼ caní len yöl-laʼ huáca queëʼ Dios Böʼ Láʼayi, Nu zóalen rëʼu. \p \v 15 Chinö́z quézinuʼ ca naʼ gulunëʼ zian bönniʼ taʼyéajlëʼë Cristo nacuʼë luyú Asia buluʼbéaj ládxiʼgaquiëʼ nedaʼ. Figelo, en Hermógenes nabábagaquiëʼ bönniʼ ni. \v 16-17 Rinábidaʼ-nëʼ Xanruʼ Dios huéchiʼ ládxëʼë bönachi nacuáʼ lidxëʼ Onesíforo, tuʼ butipëʼ ládxaʼa bönniʼ ni zián luzuí. Cateʼ bidxinëʼ Roma, idú ládxëʼë buguiljëʼ nedaʼ, ateʼ budzö́linëʼ nedaʼ. Bitiʼ butuíʼinëʼ niʼa quiaʼ nedaʼ tuʼ nadzunaʼ lidxi guíë ni, nágaʼa du guíë. \v 18 Rinábidaʼ-nëʼ Xanruʼ huéchiʼ ládxëʼë lëʼ dza niʼ idxinëʼ lahuëʼ Dios. Chinö́z quézinuʼ ca naʼ gúcalenëʼ bönniʼ ni rëʼu, cateʼ niʼ guzóaruʼ yödzö Éfeso. \c 2 \s1 Ral-laʼ gácabiʼ Timoteo ca tu bönniʼ idú ládxëʼë rejëʼ gudil-la \p \v 1 Naʼa, zxíʼinaʼdoʼ, butipa ládxuʼu ca naca le ruzáʼ ládxëʼë Jesucristo quiuʼ. \v 2 Didzaʼ biyönnuʼ bëʼa lógaca zián nupa tun ba nalí que, didzaʼ ni budödi lu náʼagaquiëʼ bönniʼ tunëʼ ca taʼnnë́ʼ, bönniʼ gaca uluʼsédinëʼ caʼ iaʼbal-la bönachi. \p \v 3 Ral-laʼ guáʼ ilenuʼ le uluʼsacaʼ liʼ ziʼ ca naʼ ruáʼ rilén nu naca bönniʼ queëʼ Jesucristo idú ládxëʼë rejëʼ gudil-la. \v 4 Nu bönniʼ rejëʼ gudil-la, bitiʼ caʼ gútsëʼë yuguʼ le tun bönachi yödzölió ni, para tsaza ládxëʼë bönniʼ naʼ nuzóëʼ lëʼ gáquiëʼ bönniʼ queëʼ rejëʼ gudil-la. \v 5 Lëscaʼ caní, nu nutsaʼ lu huitaj, bitiʼ bi ideliʼ channö cabí run ca ral-laʼ gun. \v 6 Nu bönniʼ gúz gúʼuna runëʼ dxin, zíʼalö lëʼ uziʼë xibé lë naʼ razëʼ. \v 7 Busáʼ ládxuʼu lë ni reaʼ liʼ, ateʼ Xanruʼ caz gunëʼ ga tséajniʼinuʼ yúguʼtë. \p \v 8 Yöjné ca guca queëʼ Jesucristo. Guljëʼ, en gúquiëʼ zxíʼini xiʼsóëʼ David, en gudödi gútiëʼ, bubanëʼ lu yöl-laʼ guti. Caní rnna didzaʼ dxiʼa runaʼ libán que. \v 9 Tuʼ runaʼ libán que didzaʼ dxiʼa, riguíʼi rizácaʼa le raca quiaʼ, ga ridxintë nágaʼa lidxi guíë ni, ca raca queëʼ tu bönniʼ huíaʼ döʼ, pero bitiʼ caʼ nágaʼtë xtídzëʼë Dios. \v 10 Que lë ni naʼ ruáʼ rilénaʼ yúguʼtë lë ni tuʼ nadxíʼidaʼ nupa gurö́ëʼ Dios, para uluʼlë́ʼ caʼ légaquiëʼ. Jesucristo caz runëʼ ga uluʼlágaca bönachi naʼ para ilaʼcuáʼ lu beníʼ idú queëʼ. \v 11 Catëz naca lë ni rnna: \q1 Channö nátilenruʼ Lëʼ, sóalenruʼ-nëʼ caʼ ibanruʼ. \q1 \v 12 Channö guáʼ ilenruʼ le quíʼi sácaʼruʼ, inná bë́ʼlenruʼ caʼ Lëʼ. \q1 Channö ridáʼbagaʼruʼ Lëʼ, Lëʼ táʼbaguëʼë caʼ rëʼu. \q1 \v 13 Sal-laʼ bitiʼ runruʼ ca rnnaruʼ, Lëʼ rúnticaʼsëʼ ca rnnëʼ. \q1 Lëʼ bitiʼ gaca táʼbaguëʼë le náquiëʼ. \s1 Nu bönniʼ huen dxin queëʼ Cristo rurúajëʼ dxiʼa \p \v 14 Busáʼ ládxiʼgaca nupa nacuáʼ ga niʼ zuʼ ca naca lë ni, ateʼ niʼa queëʼ Xanruʼ Dios gunná beʼe légaquiëʼ para cabí ilaʼdil-la dídzëʼë ca nácagaca didzaʼ cabí nazácaʼgaca. Yuguʼ didzaʼ caní tun ga ilaʼniti nupa tuʼzë́ nagui léguequi. \v 15 Bë́ʼticaʼsö ládxuʼu urúajuʼ dxiʼa lahuëʼ Dios para gacuʼ ca tu bönniʼ huen dxin bitiʼ rutuíʼinëʼ ca naca dxin nunëʼ. Dxíʼadoʼ ral-laʼ ugunuʼ dxin didzaʼ idútë li. \v 16 Naʼa, gucuíta ga nacuáʼ nupa tuíʼi didzaʼ bitiʼ nazacaʼ, en didzaʼ cáʼasö, tuʼ tun didzaʼ caní ga ilunrëʼ le cabí rë́ʼënëʼ Dios. \v 17 Ilaʼzë́ didzaʼ tuʼë ca rizxö́n huëʼ nudzuʼ le ridúduʼ rilá. Himeneo, en Fileto nabábagaquiëʼ nupa tuíʼi didzaʼ caní. \v 18 Iropëʼ ni gulaʼchixi gulaʼníguinëʼ ca naca le naca idútë li, tuʼ taʼnnë́ʼ chigudödi dza ral-laʼ uluʼbán nupa chinátigaca, ateʼ gulaʼbéquiëʼ barö́li bal-la bönachi ga ridxintë bítiʼrö taʼyéajlëʼ Cristo. \v 19 Le benëʼ tsutsu Dios zóaticaʼsö, en dë tu le naca bëʼ, le rnna: “Núnbëʼë Dios nupa néquiguequi queëʼ.” Rnna caʼ: “Guliʼcuíta ga raca le ruáʼ döʼ, yúguʼtëliʼ libíʼiliʼ néquiliʼ queëʼ Cristo.” \p \v 20 Tu lu yuʼu zxön yúʼugaca le néquini, calë́gasö oro, en plata, pero lëscaʼ le néquini yaga, en yu. Bal-la tuʼgún bönachi léguequi dxin ga lináʼ, ateʼ iaʼbal-la tuʼgún léguequi dxin ga bitiʼ naca lináʼ. \v 21 Para gácaruʼ ca naca lë naʼ tuʼgún bönachi dxin ga lináʼ, en para gaca gunruʼ le naca dxiʼa, en gácaruʼ lesacaʼ ugunëʼ Xanruʼ rëʼu dxin, ral-laʼ ucuítaruʼ ga raca le ruáʼ döʼ. Channö gunruʼ caní, gácaruʼ lesacaʼ gunruʼ yúguʼtë dxin dxiʼa. \p \v 22 Gurúʼuna le tun ga nu së ladxiʼ le ruáʼ döʼ ca raca quégaquiëʼ bönniʼ raʼbandoʼ. Bëʼ ladxiʼ gacuʼ tsahuiʼ. Ben le run ga réajlëʼu Cristo, en le run ga nadxíʼinuʼ yuguʼ luzóʼo, en le run ga ribözuʼ dxíʼadoʼ. Ca nácagaca lë ni, ben tsözxö́n nupa tuʼlidza Xanruʼ, naca idú dxiʼa icja ládxiʼdoʼguequi. \v 23 Naʼa, gurúʼuna yuguʼ didzaʼ cáʼasö, en didzaʼ bitiʼ nazacaʼ, tuʼ chinö́z quézinuʼ tun didzaʼ caní ga taʼdil-la didzaʼ bönachi. \v 24 Bönniʼ huen dxin queëʼ Xanruʼ bitiʼ ral-laʼ tíl-lalenëʼ bönachi didzaʼ, pero ral-laʼ gáquiëʼ nöxaj ladxiʼ lógaca yúguʼtë bönachi. Ral-laʼ gaca usédinëʼ bönachi, en gáquiëʼ caʼ zxön ladxiʼ. \v 25 Lu yöl-laʼ nöxaj ladxiʼ ral-laʼ uzéajniʼinëʼ nupa taʼdáʼbagaʼ le runëʼ libán que. Channö gunëʼ caní, nadxi caʼ Dios guʼë légaquiëʼ lataj uluʼbíʼi ládxiʼgaquiëʼ para ilúnbëʼë le naca idútë li. \v 26 Caní uluʼlë́ʼ lu yalaj que tuʼ xihuiʼ ga nadzúngaquiëʼ, ateʼ uluʼhuöáquiëʼ tsahuiʼ para ilunëʼ ca rë́ʼënëʼ Dios. \c 3 \s1 Ca ilaca bönachi dza tsöjsétëgaca \p \v 1 Lëscaʼ ral-laʼ inö́zinuʼ lë ni: Dza tsöjsétëgaca ilaca dza ilaʼguíʼi ilaʼzacaʼ bönachi. \v 2 Yuguʼ dza niʼ ilaʼcuʼë bönniʼ ilácagaquiëʼ caní: \q1 Ilaʼdxíʼi laʼ cuíngacasëʼ, en uluʼhuídiʼnëʼ. \q1 Ilún ba zxön cuíngaquiëʼ, en uluʼluíʼi cuíngaquiëʼ zxön. \q1 Ilaʼnnë́ ziʼë que le naca láʼayi. \q1 Ilaʼdáʼbaguëʼë xuz xináʼagaquiëʼ. \q1 Ilácagaquiëʼ bönniʼ cabí taʼyaza ládxiʼgaquiëʼ. \q1 Bitiʼ ilunëʼ ca rë́ʼënëʼ Dios. \q1 \v 3 Bitiʼ ilaʼdxíʼinëʼ ca ral-laʼ ilunëʼ. \q1 Ilácagaquiëʼ zidzaj ladxiʼ. \q1 Ilaʼnnë́ʼ que luzáʼagaquiëʼ. \q1 Bitiʼ ilaʼnná beʼe cuíngaquiëʼ. \q1 Ilácagaquiëʼ bönniʼ dzaʼa. \q1 Bitiʼ ilaʼléʼenëʼ dxiʼa le naca dxiʼa. \q1 \v 4 Ilácagaquiëʼ hueti luzë́ʼe, en bitiʼ ilaʼdzáguiëʼ dxiʼa. \q1 Uluʼluíʼi cuíngaquiëʼ ca bönniʼ nayë́pisëgaquiëʼ. \q1 llaʼdxíʼinëʼ le ilaʼyázasö ládxiʼgaquiëʼ, en calëga Dios. \q1 \v 5 Uluʼluíʼi cuíngaquiëʼ ca bönniʼ núnbëʼgaquiëʼ Dios. \q1 Ilaʼdáʼbaguëʼë le ruzáʼ ládxëʼë Dios queë́ruʼ. \p Gucuíta ga nacuáʼ bönachi caní. \v 6 Lëscaʼ caní, lu yöl-laʼ banísa quégaquiëʼ ilaʼyazëʼ gapa naca lu yuʼu, en ilaʼzíʼ yéʼenëʼ yuguʼ nigula bitiʼ bi nö́zguequinu para ilaʼzíʼ lu náʼagacanu le uluʼsédinëʼ. Ilaʼbágaʼnu nigula naʼ dul-laʼ zián, en iluíʼi ládxiʼgacanu yuguʼ le ilaʼzësö ládxiʼgacanu le cabí nazacaʼ. \v 7 Ilaʼyö́niticaʼsinu nigula ni didzaʼ ilún libán que bönachi, pero bitiʼ caʼ ilaʼdéliʼnu ilaʼyéajniʼininu le naca idútë li. \v 8 Ca naʼ guláquiëʼ Janes, en Jambres, bönniʼ niʼ gulaʼdáʼbaguëʼë Moisés, lëscaʼ caní ilácagaquiëʼ bönniʼ ni, ilaʼdáʼbaguëʼë le naca idútë li. Ilácagaquiëʼ chul-la niti, en ilaʼchíxinëʼ ca naca le réajlëʼëruʼ Cristo. \v 9 Bitiʼ ilaʼdéliʼrönëʼ, pero gaca bëʼ nácagaquiëʼ bönniʼ bitiʼ bi nö́zguequinëʼ lógaca yúguʼtë bönachi, ateʼ gaca quégaquiëʼ ca naʼ guca quégaquiëʼ Janes, en Jambres naʼ. \s1 Le riguʼë Pablo lu náʼabiʼ biʼi Timoteo \p \v 10 Nöz quézinuʼ ca naca le rusédidaʼ bönachi, en ca runaʼ. Nö́zinuʼ caʼ le ruíʼi ládxaʼa gunaʼ, en ca réajlëʼa Cristo, en ca nacaʼ nöxaj ladxiʼ, en ca nadxíʼidaʼ luzáʼa, en ca ribözaʼ zxön ladxiʼ. \v 11 Nö́zinuʼ caʼ yuguʼ le gulaʼbía ládxiʼgaca bönachi nedaʼ, en yuguʼ le gudíʼi guzxácaʼa, le gulaca quiaʼ lu yödzö Antioquía, en lu yödzö Iconio, encaʼ lu yödzö Listra. Yuguʼ le gulaʼbía ládxiʼgaca bönachi niʼ nedaʼ biáʼ gulénaʼ, ateʼ Xanruʼ Jesús busölë́ʼ nedaʼ lu yúguʼtë lë naʼ. \v 12 Yúguʼtë nupa të́ʼëni ilaca idú dxiʼa tuʼ néquiguequi queëʼ Jesucristo, lëscaʼ ilaʼguíʼi ilaʼzáquiëʼ yuguʼ le ilaʼbía ládxiʼgaca bönachi légaquiëʼ. \p \v 13 Naʼa, bönniʼ tuáʼ döʼ, en bönniʼ taʼzíʼ yëʼë ilácarëʼ xihuiʼ. Ilaʼzíʼ yéʼenëʼ bönachi, ateʼ ilaʼzíʼ yeʼe bönachi caʼ légaquiëʼ. \p \v 14 Naʼa, ben chiʼi yuguʼ le buzëduʼ, en le guzxíʼ lu noʼo, tuʼ nunbëʼ cazuʼ nupa buluʼsedi liʼ. \v 15 Ga gudelaʼ nacuʼ bíʼidoʼ núnbëʼu le nazúajgaca lu guichi láʼayi, le huáca uluʼzéajniʼideʼe liʼ para ulóʼ tuʼ réajlëʼu Jesucristo. \v 16 Yúguʼtë le nazúajgaca lu guichi láʼayi guchíziëʼ Dios icja ládxiʼdoʼgaca bönachi queëʼ, nupa naʼ buluʼzúaj lu guichi didzaʼ naʼ bëʼë Dios. Lë naʼ nazúaj lu guichi nácadaʼ lesacaʼ usedi rëʼu, en ubéaj ga lináʼ le runruʼ, en ugúʼu rëʼu tu nöza, en usedi rëʼu para gácaruʼ tsahuiʼ. \v 17 Caní run, para gaca sinaʼ nu naca queëʼ Dios, en gácadaʼ gun yúguʼtë le naca dxiʼa. \c 4 \p \v 1-2 Niʼa queëʼ Xanruʼ Dios, encaʼ Xanruʼ Jesucristo, rinná béʼedaʼ liʼ gunuʼ libán que xtídzëʼë Xanruʼ. Lë cazëʼ uchiʼa usörö́ëʼ nupa ni nabángaca, en nupa chinátigaca, dza niʼ huödëʼ idinná bëʼë. Bëʼ ladxiʼ gunuʼ lë ni channö raca dxiʼa quiuʼ o bitiʼ raca dxiʼa. Lu yöl-laʼ zxön ladxiʼ, guléaj ga lináʼ le tun bönachi. Busáʼ ládxiʼgaquiëʼ, en guchiza icja nágagaquiëʼ ca naca lë naʼ rusédiruʼ. \v 3 Caní ral-laʼ gunuʼ tuʼ idxín dza cateʼ bitiʼ uluʼzë́ nágagaquiëʼ xibá tsahuiʼ, pero ilë́ʼëninëʼ ilaʼyönnëʼ le taʼdánisinëʼ. Ca taʼzësö ládxiʼgaquiëʼ uluʼtubëʼ quégaquiëʼ nupa uluʼsedi légaquiëʼ. \v 4 Uluʼcáʼanëʼ le naca idútë li, en ilaʼzíʼ lu náʼagaquiëʼ yuguʼ didzaʼ ridasö. \v 5 Naʼa, ral-laʼ gacuʼ zxön ladxiʼ lu yúguʼtë le runuʼ. Biáʼ gulén le uluʼsacaʼ liʼ ziʼ. Ben libán que didzaʼ dxiʼa. Idú ládxuʼu ben dxin le budödëʼ Cristo lu noʼo gunuʼ. \p \v 6 Ca naca quiaʼ nedaʼ, nudödi cuinaʼ lu nëʼë Dios, ateʼ chizóa ilútiëʼ nedaʼ tuʼ runaʼ xichinëʼ, ateʼ dza uzáʼa yödzölió ni chizóa idxín. \v 7 Ca runëʼ tu bönniʼ idú ládxëʼë rejëʼ gudil-la, lëscaʼ caní benaʼ nedaʼ dxin, en chibudxi benaʼ le budödëʼ Cristo lu naʼa gunaʼ, tuʼ benaʼ idú ca saʼyéaj le réajlëʼëruʼ Cristo. \v 8 Iaʼstú, naca löza quiaʼ idéliʼdaʼ le ral-laʼ ilaʼzíʼ nupa nácagaca tsahuiʼ, le gunnëʼ Xanruʼ quiaʼ dza niʼ, ateʼ tsahuiʼ naca ca ruchiʼa rusörö́ëʼ rëʼu. Calë́gasö quiaʼ nedaʼ gunnëʼ le, pero lëscaʼ gunnëʼ le quégaca yúguʼtë nupa taʼdxíʼi Lëʼ, en idú ládxiʼguequi taʼböza dza huödëʼ. \s1 Le buzúajëʼ lu guichi Pablo gunbiʼ Timoteo \p \v 9 Bëʼ ladxiʼ guídateoʼ ga ni zoaʼ \v 10 tuʼ guléaj ládxëʼë Demas nedaʼ, tuʼ nadxíʼinëʼ le ruziʼë xibé yödzölió ni, ateʼ guyijëʼ yödzö Tesalónica. Crescente guyijëʼ luyú Galacia, ateʼ biʼi Tito guyéajbiʼ luyú Dalmacia, tuʼ caní ben bayudxi ilunëʼ. \v 11 Tuzëʼ Lucas zóalenëʼ nedaʼ. Guchë́ʼë-biʼ biʼi Marcos para guídalenbiʼ liʼ tsözxö́n, tuʼ nácabiʼ gúnlenbiʼ nedaʼ tsözxö́n xichinëʼ Cristo. \v 12 Gusö́l-laʼa-biʼ biʼi Tíquico lu yödzö Éfeso. \v 13 Cateʼ guíduʼ, biáʼ quiaʼ lariʼ guitsaʼ naʼ bucáʼanaʼ lu yödzö Troas lu yuʼu lidxëʼ Carpo, en biáʼ caʼ quiaʼ yuguʼ guichi, en le naca lo, biáʼ quiaʼ yuguʼ guichi néquiguequini guídi. \p \v 14 Alejandro, bönniʼ gubëdxi guíë, zián le biʼë döʼ quiaʼ. Lë cazëʼ Xanruʼ ubiʼë queëʼ ca nácagaca le benëʼ bönniʼ ni quiaʼ. \v 15 Ben chiʼi cuinuʼ queëʼ bönniʼ ni, tuʼ ridáʼbagaʼdëʼë didzaʼ runruʼ libán que. \p \v 16 Cateʼ le zíʼalö luzuí bidxinaʼ lógaquiëʼ bönniʼ yúlahuiʼ, cuntu nu gúcalen nedaʼ, pero buluʼbéaj ládxiʼgaca yúguʼtë bönachi nedaʼ. Bitiʼ rë́ʼëndaʼ uzíʼ lëbëʼ Dios légaquiëʼ. \v 17 Guzóalenëʼ Xanruʼ nedaʼ, en butipëʼ ládxaʼa para údxi gunaʼ libán que xtídzëʼë para ilaʼyöni yúguʼtë bönachi izáʼa le. Caní guca, busölë́ʼ Xanruʼ nedaʼ, ateʼ guca quiaʼ tsca burúajaʼ lu ruáʼabaʼ bëdxi guixiʼ. \v 18 Lë cazëʼ Xanruʼ usölë́ʼ nedaʼ lu yúguʼtë le cabí raca dxiʼa, en gun chiʼë nedaʼ ga idxínteaʼ ga rinná bëʼë Lëʼ niʼ yehuaʼ yubá. ¡Gácaticaʼsö queëʼ yöl-laʼ ba yúguʼtë dza záʼgaca! ¡Caʼ gaca! \s1 Pablo rugapëʼ Dios bönachi queëʼ Cristo \p \v 19 Bugapa Dios Priscila, en Aquilo, encaʼ bönachi nacuáʼ lidxëʼ Onesíforo. \v 20 Bugáʼanëʼ Erasto lu yödzö Corinto, ateʼ bucáʼanaʼ-nëʼ Trófimo luyú Mileto tuʼ réʼenëʼ. \v 21 Bëʼ ladxiʼ guíduʼ ga zoaʼ zíʼalö cateʼ idxín beoʼ ziaga. Eubulo, en Pudente, en Lino, en Claudia, en yúguʼtë böchiʼ luzáʼaruʼ ni tuʼgapëʼ Dios liʼ. \p \v 22 Rinábidaʼ-nëʼ Xanruʼ Jesucristo sóalenëʼ liʼ. ¡Gácalen liʼ le ruzáʼ ládxëʼë Dios quiuʼ! ¡Caʼ gaca!