\id 2CO \ide UTF-8 \h 2 Corintios \toc1 DIDZAʼ BUROPI GUSÖ́L-LËʼË PABLO YÖDZÖ CORINTO \toc2 2 Corintios \toc3 2Co. \mt1 DIDZAʼ BUROPI GUSÖ́L-LËʼË PABLO YÖDZÖ CORINTO \c 1 \s1 Pablo rugapëʼ Dios bönachi queëʼ Cristo nacuʼë Corinto \p \v 1 Nedaʼ, Pablo, nacaʼ gubáz queëʼ Jesucristo tuʼ rë́ʼënëʼ caní Dios. Biʼi bö́chiʼruʼ Timoteo runbiʼ nedaʼ tsözxö́n. Rugapaʼ Dios libíʼiliʼ, rudúbiliʼ queëʼ Dios lu yödzö Corinto, encaʼ yúguʼtëliʼ néquiliʼ quez queëʼ Dios luyú Acaya ga naʼ nababa Corinto. \v 2 Rinábidaʼ-nëʼ Xúziruʼ Dios, en Xanruʼ Jesucristo uzáʼ ládxëʼë queë́liʼ, en gunëʼ ga soa dxi icja ládxiʼdoʼoliʼ. \s1 Yuguʼ le gudíʼi guzxáquëʼë Pablo \p \v 3 ¡Yöl-laʼ ba Dios, Xuzëʼ Xanruʼ Jesucristo, tuʼ náquiëʼ Xúziruʼ, en ruhuéchiʼ ládxëʼë rëʼu, en náquiëʼ caʼ Dios, Nu ruhuë́ tsáhuiʼticaʼsö rëʼu! \v 4 Dios ruhuë́ tsáhuëʼë rëʼu cateʼ raca bítiʼtës bi raca queë́ruʼ, para gaca huë tsáhuiʼruʼ caʼ nupa bi raca quéguequi. Ruhuë́ tsáhuiʼruʼ légaquiëʼ ca naʼ Dios ruhuë́ tsáhuëʼë rëʼu. \p \v 5 Tsca taʼyán le riguíʼi rizácaʼruʼ, ca naʼ gudíʼi guzxáquëʼë Cristo, lëscaʼ caní taʼyán le tuʼhuë́ tsahuiʼ rëʼu, tuʼ nácaruʼ tuz len Cristo. \v 6 Que lë ni naʼ, channö bi riguíʼi rizácaʼtuʼ, raca caní queë́tuʼ para gaca huë tsáhuiʼtuʼ libíʼiliʼ, en guntuʼ ga uláliʼ. Channö Dios ruhuë́ tsáhuëʼë netuʼ, raca caní para gaca huë tsáhuiʼtuʼ libíʼiliʼ, ateʼ lu yöl-laʼ riböza zxön ladxiʼ queë́liʼ, gaca guáʼ ilenliʼ yuguʼ le quíʼi sácaʼliʼ, ca naʼ raca caʼ queë́tuʼ. \v 7 Ruzxöni ládxiʼtuʼ-nëʼ Dios gúnticaʼsëʼ ga gaca dxiʼa queë́liʼ, tuʼ chinö́zituʼ ca naʼ riguíʼi rizácaʼliʼ tsözxö́n len netuʼ, lëscaʼ caní ruzíʼiliʼ xibé tsözxö́n len netuʼ le ruhuë́ tsáhuëʼë Dios rëʼu. \p \v 8 Rë́ʼënituʼ inö́ziliʼ, böchiʼ luzáʼadoʼ, ca naca le zián le gulaca queë́tuʼ luyú Asia. Gudö́ditë bëʼ lë naʼ guca queë́tuʼ, ateʼ guca zíʼtërö ca le guca guáʼ ilentuʼ. Caʼ guca, bítiʼrö bentuʼ löza sóatuʼ ibantuʼ. \v 9 Gúquituʼ guca queë́tuʼ ca raca quégaquiëʼ bönniʼ chinarugu quégaquiëʼ ilátiëʼ. Guca caní queë́tuʼ para cabí uzxöni ládxiʼtuʼ laʼ cuínsituʼ, pero uzxöni ládxiʼtuʼ-nëʼ Dios, Nu rusubán nupa chinátigaca. \v 10 Dios busölë́ʼ netuʼ lu lë naʼ ben ga guzóa bönadxi gátituʼ, ateʼ rusölë́ʼ netuʼ yúguʼtë dza. Runtuʼ löza usölë́ʼ Lëʼ netuʼ caní leyúbölö \v 11 channö gácalenliʼ netuʼ, ulídzaliʼ-nëʼ Dios, en inábiliʼ-nëʼ gácalenëʼ netuʼ. Dios gunëʼ ca naʼ inábiliʼ-nëʼ tsözxö́n len bönachi zián, uzáʼ ládxëʼë queë́tuʼ, ateʼ ilaʼnná: “Xclenëʼ Dios” niʼa queë́tuʼ. \s1 Riguíxjöʼë Pablo bizx que ridzenëʼ idxinëʼ Corinto \p \v 12 Lë ni le run ga rudzéjatuʼ. Böʼ naca caztuʼ ruluíʼi netuʼ, len yöl-laʼ baʼa ladxiʼ queë́tuʼ, en idú ládxiʼtuʼ runtuʼ bi runtuʼ yödzölió ni, ateʼ caní bentuʼ caʼ ga niʼ zóaliʼ. Caní bentuʼ, tuʼ gúcalen netuʼ le buzáʼ ládxëʼë Dios queë́tuʼ, en calëga len yöl-laʼ réajniʼi queë́ztuʼ bentuʼ caní. \v 13 Ruzúajsötuʼ queë́liʼ lu guichi le gaca ulábaliʼ, en le gaca tséajniʼiliʼ. Raca ládxaʼa tséajniʼiliʼ idú \v 14 lë naʼ réajniʼiliʼ latiʼ. Níʼirö cateʼ idxín dza huödëʼ Xanruʼ Jesucristo, gaca gunliʼ netuʼ zxön ca naʼ netuʼ guntuʼ libíʼiliʼ zxön. \p \v 15-16 Tuʼ benaʼ löza lë ni, guzáʼ ládxaʼa guídaʼ ga zóaliʼ zíʼalö cateʼ gudödaʼ luyú Macedonia, ateʼ guídaʼ ga zóaliʼ leyúbölö cateʼ uzáʼa ni para uzíʼiliʼ xibáʼ chopa luzuí. Tödi niʼ huáca gácalenliʼ nedaʼ ugúʼuliʼ nedaʼ nöza tsejaʼ luyú Judea. Caní gúʼunidaʼ gunaʼ. \v 17 ¿Naruʼ réquitseliʼ guzxíʼ yëʼa tuʼ butsáʼa ca gunaʼ? ¿Naruʼ réquitseliʼ lu yöl-laʼ bönáchisö quiaʼ runaʼ le rizáʼasö icjaʼ, en bë́ʼësaʼ caʼ didzaʼ cateʼ gunníaʼ: “Caní gunaʼ”? \v 18 Niʼa queëʼ Xanruʼ Dios, Nu run idútë ca rnna xtídzëʼë, bitiʼ bë́ʼësaʼ caʼ didzaʼ cateʼ bë́ʼlenaʼ libíʼiliʼ xtídzëʼë Dios. \v 19 Jesucristo, Zxíʼinëʼ Dios, Nu naʼ bentuʼ libán que ga zóaliʼ, nedaʼ len Silvano, en Timoteo, bitiʼ ruíʼisëʼ caʼ didzaʼ. Lëʼ ruʼë didzaʼ idútë li. \v 20 Cristo caz runëʼ ga naca idútë löza yúguʼtë le guzxíʼ lu nëʼë Dios, ateʼ niʼa queëʼ Lëʼ gaca innaruʼ: “Caʼ gaca”, para gaca queëʼ Dios yöl-laʼ ba. \v 21 Dios caz runëʼ ga runtuʼ löza tsözxö́n len libíʼiliʼ néquiruʼ queëʼ Cristo, en budödëʼ lu naʼtuʼ dxin queëʼ runtuʼ. \v 22 Bennëʼ queë́ruʼ le naca bëʼ néquiruʼ queëʼ, tuʼ guchíziëʼ icja ládxiʼdoʼoruʼ Dios Böʼ Láʼayi, Nu naca queë́ruʼ le run ga naca löza yúguʼtë le gunnëʼ Dios queë́ruʼ. \p \v 23 Niʼa queëʼ Xanruʼ Dios, Nu nözi le rizáʼ ládxaʼa, ruáʼa didzaʼ idútë li. Nö́zinëʼ Lëʼ bitiʼ bidaʼ ga zóaliʼ lu yödzö Corinto, para cabí gun bayudxi gunaʼ ga huíʼiniliʼ. \v 24 Bitiʼ rë́ʼënituʼ inná béʼetuʼ libíʼiliʼ ca réajlëʼëliʼ Cristo, tuʼ chinácaliʼ tsutsu ca réajlëʼëliʼ Lëʼ. Rë́ʼënituʼ guntuʼ le gun ga udzeja ládxiʼliʼ. \c 2 \p \v 1 Que lë ni naʼ bëʼ ládxaʼa cabí guídateaʼ queë́liʼ zíʼalö, para cabí gunaʼ ga huíʼiniliʼ. \v 2 Channö gunaʼ nedaʼ ga huíʼiniliʼ, ¿nuzxi caz gun ga udzéjadaʼ nedaʼ? ¿Naruʼ guntsaʼ ga huíʼini nu ral-laʼ gun ga udzéjadaʼ nedaʼ? \v 3 Que lë ni naʼ buzúajaʼ queë́liʼ lu guichi zíʼalö. Bitiʼ gúʼunidaʼ guídaʼ ga zóaliʼ, para cabí gunliʼ libíʼiliʼ ga huíʼinidaʼ nedaʼ, tuʼ ral-laʼ gácaliʼ libíʼi cázaliʼ le gun ga udzéjadaʼ nedaʼ. Tuʼ ruzxöni ládxaʼa libíʼiliʼ, nözdaʼ udzéjaliʼ yúguʼtëliʼ channö udzéjadaʼ nedaʼ. \v 4 Cateʼ niʼ buzúajaʼ queë́liʼ lu guichi lë naʼ, gusë́bideʼe ládxaʼa, en buíʼinideʼe ládxaʼa ga bidxintë gurödxaʼ. Buzúajaʼ caní lu guichi, calëga para gunaʼ ga huíʼiniliʼ, pero para inö́ziliʼ ca nadxíʼideʼedaʼ libíʼiliʼ. \s1 Ral-laʼ uniti loruʼ nu ruáʼ döʼ cateʼ rubíʼi ladxiʼ \p \v 5 Channö zoëʼ tu bönniʼ niʼ, bönniʼ naʼ busuhuíʼininëʼ rëʼu, calëga nédaʼsö busuhuíʼininëʼ, pero huáca innaruʼ busuhuíʼininëʼ yúguʼtëliʼ libíʼiliʼ. Rnníaʼ: “Huaca innaruʼ”, para cabí tödi bëʼ ichugu bëʼa queëʼ bönniʼ naʼ. \v 6 Tscatiʼ gaz xíguiaʼ chibenliʼ látuʼbiquiʼ yúguʼtëliʼ queëʼ bönniʼ naʼ. \v 7 Naʼa, ral-laʼ uniti loliʼ bönniʼ naʼ, en utípaliʼ ládxëʼë, para cabí tödi bëʼ huíʼininëʼ, en para cabí gaca tsaz chopa ládxëʼë. \v 8 Que lë ni naʼ rátaʼyuaʼ loliʼ gunliʼ le gaca bëʼ nadxíʼiliʼ-nëʼ idú ládxiʼliʼ. \v 9 Que lë ni naʼ caʼ buzúajaʼ queë́liʼ lu guichi lë naʼ. Gúʼunidaʼ siʼ bëʼa libíʼiliʼ para inözdaʼ channö rúnticaʼsiliʼ ca rnna xtídzaʼa. \v 10 Cateʼ nu runiti loliʼ libíʼiliʼ, nedaʼ caʼ runiti lahuaʼ nu naʼ. Cateʼ nu runiti lahuaʼ, channö bi ben nu naʼ runiti lahuaʼ, runaʼ caní uláz queëʼ Cristo para gaca bi uzíʼiliʼ xibé. \v 11 Caní runaʼ, para cabí sequiʼ Satanás tuʼ xihuiʼ ucúl-la rëʼu, tuʼ chinö́ziruʼ yuguʼ le rë́ʼëni gun queë́ruʼ. \s1 Guröʼë böniga Pablo lu yödzö Troas \p \v 12 Cateʼ bidxinaʼ lu yödzö Troas para gunaʼ libán que didzaʼ dxiʼa queëʼ Cristo, bénnadëʼë Xanruʼ nedaʼ lataj gunaʼ libán niʼ. \v 13 Sal-laʼ guca caní, guröʼa böniga tuʼ cabí yöjxácaʼa-biʼ biʼi bö́chiʼruʼ Tito niʼ. Que lë ni naʼ buzáʼalenaʼ bönachi niʼ, ateʼ guyijaʼ luyú Macedonia. \s1 Idéliʼruʼ tuʼ zóalenëʼ Cristo rëʼu \p \v 14 ¡Xclenëʼ Dios! Richë́ʼticaʼsëʼ rëʼu ca tu le naca bëʼ bidéliʼnëʼ Cristo yöl-laʼ rusölá queë́ruʼ. Dios rugunëʼ dxin rëʼu para ruluʼë lahui ca gaca ilúnbëʼe bönachi Cristo. Le nácaruʼ naca ca tu le riláʼ zxixi, le riguisi gátiʼtës. \v 15 Nácaruʼ ca tu nöri riláʼ zxixi, le ruzéguiʼë Cristo lahuëʼ Dios, en le riguísiëʼ lógaca nupa nulágaca, en nupa nanítigaca. \v 16 Lógaca nupa naʼ nanítigaca nácaruʼ ca tu le riláʼ siguti le naca bëʼ ilátiëʼ. Lógaca nupa naʼ nulágaca nácaruʼ ca tu le riláʼ zxixi le naca bëʼ ibánticaʼsiruʼ. ¿Nuzxi caz naca lesacaʼ gaca que caní? \v 17 Bitiʼ runtuʼ ca tun zián bönachi, nupa tuʼgún dxin xtídzëʼë Dios ca tu le tutiʼ, en toʼo. Tuʼ nasö́l-lëʼë Dios netuʼ, idú ládxiʼtuʼ ruíʼituʼ didzaʼ lahuëʼ Lëʼ tuʼ nácatuʼ tuz len Cristo. \c 3 \s1 Ca naca didzaʼ le ruún rëʼu tuz len Dios \p \v 1 ¿Naruʼ réquitseliʼ run ba zxön cuintuʼ cateʼ ruíʼituʼ caní didzaʼ? ¿Naruʼ runtsö bayudxi uluíʼituʼ libíʼiliʼ tu guichi le ruluíʼi le nácatuʼ? ¿Naruʼ ral-laʼ inábituʼ libíʼiliʼ gúnnaliʼ queë́tuʼ tu guichi caní, ca naʼ tun bal-la bönachi? \v 2 Libíʼi cázaliʼ nácaliʼ ca tu guichi le ruluíʼi le nácatuʼ, le nazúaj lu icja ládxiʼdoʼotuʼ, ateʼ yúguʼtë bönachi gaca uluʼlaba le, en tséajniʼiguequi le. \v 3 Le nácaliʼ naláʼ lahui ca tu guichi nuzúajëʼ Cristo, le gusö́l-lëʼë lu naʼtuʼ. Bitiʼ nazúaj tu lu guichi, pero Böʼ Láʼayi queëʼ Dios ban nuzúajëʼ le, calëga tu lu guiö́jtaʼa, pero lu icja ládxiʼdoʼoliʼ nuzúajëʼ. \p \v 4 Ruíʼituʼ caní didzaʼ tuʼ ruzxöni ládxiʼtuʼ-nëʼ Dios tuʼ zóalenëʼ Cristo rëʼu. \v 5 Bitiʼ réquituʼ bi gaca guntuʼ rácasö queë́tuʼ, pero Dios runnëʼ queë́tuʼ yöl-laʼ huáca bi guntuʼ. \v 6 Dios caz bennëʼ queë́tuʼ yöl-laʼ huáca guntuʼ xichinëʼ lu didzaʼ cubi naʼ, le ruún rëʼu tuz len Dios. Didzaʼ ni bitiʼ naca tu xibá nazúaj lu guichi, pero naca tu le nusë́dinëʼ Dios Böʼ Láʼayi rëʼu. Xibá naʼ nazúaj lu guíchisö richugu queë́ruʼ gátiruʼ, pero Dios Böʼ Láʼayi nabániruʼ. \p \v 7 Yuguʼ xibá queëʼ nazúajgaca lu guichi, Dios buzúajëʼ yuguʼ lu guiö́jtaʼa, ateʼ buluʼe lahui yöl-laʼ beníʼ queëʼ cateʼ budödëʼ le lu nëʼë Moisés. Sal-laʼ gudödi que, guyë́pitërö yösa beníʼ lahuëʼ Moisés. Caní guca, bitiʼ guca uluʼyú bönachi Israel lahuëʼ Moisés. Channö yöl-laʼ beníʼ caní yöjtsaga xibá naʼ, ateʼ xibá naʼ richugu quégaca bönachi ilátigaca, \v 8 zxö́ntërö naca yöl-laʼ beníʼ naʼ dzaga yuguʼ le runëʼ Dios Böʼ Láʼayi. \v 9 Yöjtsaga yöl-laʼ beníʼ lë naʼ ben ga narugu quégaca bönachi ilátigaca. Zxö́ntërö naca yöl-laʼ beníʼ que lë naʼ run ga rnnëʼ Dios nácagaca tsahuiʼ bönachi. \v 10 Tuʼ nácatërö lesacaʼ yöl-laʼ beníʼ naʼ naláʼ lahui naʼa, cuídiʼsö nagáʼana yöl-laʼ beníʼ naʼ biláʼ lahui cateʼ Dios bunödzjëʼ xibá queëʼ quégaca bönachi. \v 11 Channö guzóa yöl-laʼ beníʼ que lë naʼ guzóa tu chíʼidoʼosö, zxö́ntërö naca yöl-laʼ beníʼ que lë ni sóaticaʼsö. \p \v 12 Tuʼ zoa lë ni runruʼ löza, ruíʼituʼ didzaʼ lu yöl-laʼ rugu ladxiʼ. \v 13 Bitiʼ runtuʼ ca benëʼ Moisés, bucacheʼ lahuëʼ len tu láriʼdoʼ, para cabí uluʼyú bönachi Israel yöl-laʼ beníʼ naʼ zeaj riniti. \v 14 Gulaʼchul-la gulaʼnítiëʼ yuguʼ bönniʼ niʼ. Ga ridxintë naʼa dza cateʼ tuʼlabëʼ guichi que didzaʼ gula naʼ le ruún bönachi tuz len Dios, naca tsca nagáʼana laʼ leze láriʼdoʼ naʼ lógaquiëʼ, lë naʼ gaca ugǘëʼ tuzëʼ Cristo. \v 15 Ga ridxintë naʼa dza, cateʼ tuʼlabëʼ guichi ga naʼ nazúaj didzaʼ queëʼ Moisés, zxoa ca tu láriʼdoʼ guiö́j lógaquiëʼ le run ga nachul-la nanítigaquiëʼ. \v 16 Cateʼ nu ruhuöáca queëʼ Xanruʼ, rigúa lë naʼ run ga nachul-la naniti nu naʼ. \v 17 Cateʼ ni rnnatuʼ: “Xanruʼ”, ruíʼituʼ didzaʼ queëʼ Dios Böʼ Láʼayi. Ga zoëʼ Böʼ Láʼayi queëʼ Xanruʼ, niʼ zoa caz yöl-laʼ nadzán. \v 18 Yúguʼtëruʼ rëʼu bitiʼ bi nusayaj loruʼ. Nácaruʼ ca tu guíë dxili ga naláʼ yöl-laʼ beníʼ que lahuëʼ Xanruʼ, ateʼ yöl-laʼ beníʼ naʼ queëʼ Xanruʼ, Nu naca Böʼ Láʼayi, rutsáʼ rëʼu, en run ga zeaj rácaröruʼ ca náquiëʼ Cristo caz, en rátaʼrö queë́ruʼ yöl-laʼ beníʼ queëʼ. \c 4 \p \v 1 Dios buéchiʼ ládxëʼë netuʼ, en budödëʼ lu naʼtuʼ dxin ni runtuʼ. Que lë ni naʼ bitiʼ raca chopa ládxiʼtuʼ. \v 2 Chibucáʼanatuʼ le tun bönachi bagáchiʼsö, en le tun ga rutuíʼiruʼ. Cuntu nu rizíʼ yéʼetuʼ, en bitiʼ rutsáʼatuʼ xtídzëʼë Dios. Tuʼ ruíʼituʼ didzaʼ que le naca idútë li, ruíʼi ládxiʼtuʼ guntuʼ le iléquibeʼe yúguʼtë bönachi naca dxiʼa lahuëʼ Dios. \v 3 Channö zoa nu bitiʼ réajniʼini didzaʼ dxiʼa runtuʼ ba nalí que, nácagacasö nupa nachul-la nanítigaca bitiʼ taʼyéajniʼi le. \v 4 Bitiʼ taʼyéajlëʼ bönachi naʼ. Ben tuʼ xihuiʼ ga naca caní, nu naʼ nun cuini ca dios, en rinná beʼe bönachi dza ni zóaruʼ naʼa. Ben ga nachul-la nanítigaca, para cabí ilaʼléʼe beníʼ que didzaʼ dxiʼa ca naca yöl-laʼ beníʼ queëʼ Cristo, Nu naʼ naca idú ca náquiëʼ Dios caz. \v 5 Bitiʼ runtuʼ libán que laʼ cuínsituʼ, pero runtuʼ libán queëʼ Jesucristo, en riguíxjöʼötuʼ náquiëʼ Xanruʼ, ateʼ netuʼ ni nácatuʼ huen dxin queë́liʼ tuʼ nadxíʼituʼ-nëʼ Jesús. \v 6 Dios, Nu ben ga buzeníʼ beníʼ ga niʼ guca chul-la, náquiëʼ Nu rigúʼu beníʼ icja ládxiʼdoʼoruʼ, le ruzéajniʼi rëʼu para gúnbëʼëruʼ yöl-laʼ beníʼ queëʼ Dios, lë naʼ ruzeníʼ lahuëʼ Jesucristo. \s1 Tuʼ réajlëʼëruʼ Dios runruʼ ca rë́ʼënëʼ Lëʼ \p \v 7 Yöl-laʼ tsahuiʼ ni yuʼu icja ládxiʼdoʼoruʼ rëʼu. Nácaruʼ ca yuguʼ yusuʼ yu, para gaca bëʼ nequi queëʼ Dios yöl-laʼ huáca zxön naʼ, en calëga que cázaruʼ. \q1 \v 8 Tuʼsacaʼ ziʼ bönachi netuʼ, pero bitiʼ rudú ládxiʼtuʼ. \q1 Rö́ʼötuʼ böniga, pero bitiʼ raca chopa ládxiʼtuʼ. \q1 \v 9 Taʼbía ladxiʼ bönachi netuʼ, pero bitiʼ rubéaj ládxëʼë Dios netuʼ. \q1 Taʼzéʼedeʼe netuʼ yu, pero bitiʼ tuʼsuniti netuʼ. \q1 \v 10 Lu idú le naca caztuʼ rátiticaʼstuʼ tsözxö́n len Jesús, \q1 naʼ naca bëʼ lu le naca caztuʼ nabánituʼ Lëʼ. \p \v 11 Tsanni ni zóatuʼ nabantuʼ, zóaticaʼsö bönadxi gátituʼ tuʼ néquituʼ queëʼ Jesús para gaca bëʼ nabánituʼ Lëʼ lu le naca caztuʼ le riniti. \v 12 Caní naca, zoa bönadxi queë́tuʼ gátituʼ, pero niʼa que lë ni rataʼ yöl-laʼ naʼbán queë́liʼ. \p \v 13 Nazúaj lu guichi láʼayi le rnna: “Guyéajlëʼa Dios, ateʼ que lë ni naʼ bëʼa didzaʼ.” Lëscaʼ caní raca queë́tuʼ, réajlëʼëtuʼ Dios, en que lë ni naʼ ruíʼituʼ didzaʼ. \v 14 Nöztuʼ ca gunëʼ Dios, Nu busubán Xanruʼ Jesús, usubanëʼ caʼ netuʼ tsözxö́n len Jesús, en usudxinëʼ netuʼ tsözxö́n len libíʼiliʼ lahuëʼ Lëʼ. \v 15 Raca caní yúguʼtë lë ni para gaca bi uzíʼiliʼ xibé. Channö ilaʼdeliʼ ziánrö caʼ bönachi le ruzáʼ ládxëʼë Dios queë́ruʼ, ilaʼnnë́ʼ: “Xclenëʼ Dios”, ateʼ gaca yöl-laʼ ba queëʼ Dios. \p \v 16 Que lë ni naʼ, bitiʼ raca chopa ládxiʼtuʼ. Sal-laʼ riniti idú le naca caztuʼ, yúguʼtë dza rucubëʼ Dios le nácatuʼ lu icja ládxiʼdoʼotuʼ. \v 17 Le cuídiʼsö riguíʼi rizácaʼruʼ ni tu chíʼidoʼosö run ga gataʼ queë́ruʼ le uzíʼdaʼaruʼ xibé le sóaticaʼsö, en le nácatërö lesacaʼ ca gaca gúnbëʼëruʼ. \v 18 Bitiʼ ruíʼi ládxiʼruʼ le riléʼeruʼ luyú ni, pero le bitiʼ gaca iléʼeruʼ ruíʼi ládxiʼruʼ. Lë naʼ riléʼeruʼ, tu chíʼidoʼosö zoa, pero le cabí gaca iléʼeruʼ sóaticaʼsö. \c 5 \p \v 1 Nö́ziruʼ cateʼ initi idútë le naca cázaruʼ, le naca ca tu yuʼu láriʼdoʼ yödzölió ni, Dios chinupë́ʼë tu le cubi queë́ruʼ, le naca ca tu yuʼu le zoa tsaz niʼ yehuaʼ yubá, lë naʼ nun cazëʼ Lëʼ. \v 2 Que lë ni naʼ rinnë́ ládxiʼruʼ tuʼ rë́ʼëniruʼ tsúʼuruʼ le cubi niʼ, lë naʼ naca ca tu lídxiruʼ niʼ yehuaʼ yubá. \v 3 Tsúʼuruʼ le cubi niʼ ca naʼ rácuruʼ tu lariʼ, para cabí sóaruʼ ga bitiʼ zoa idútë le naca cázaruʼ. \v 4 Tsanni ni zóaruʼ lu idútë le naca cázaruʼ, le naca ca tu yuʼu láriʼdoʼ, rinnë́ ládxiʼruʼ lu yöl-laʼ risëbi ladxiʼ queë́ruʼ. Bitiʼ runruʼ caní tuʼ rë́ʼëniruʼ ucáʼanaruʼ idútë le naca cázaruʼ, pero rë́ʼëniruʼ tsúʼuruʼ tsaz le cubi niʼ. Caní gaca, ucáʼanaruʼ idútë le naca cázaruʼ le riniti, ateʼ tsúʼuruʼ lu yöl-laʼ naʼbán idú. \v 5 Dios chinupë́ʼë yúguʼtë lë ni queë́ruʼ, ateʼ guchíziëʼ rëʼu Dios Böʼ Láʼayi, Nu naca queë́ruʼ le naca bëʼ naca löza síʼiruʼ lë naʼ nupë́ʼë queë́ruʼ. \p \v 6 Que lë ni naʼ nadipa ládxiʼruʼ. Tsanni ni yúʼuruʼ lu le naca cázaruʼ, nö́ziruʼ zóaruʼ ziʼtuʼ ga zoa lidxëʼ Xanruʼ. \v 7 Runruʼ ca runruʼ tuʼ réajlëʼëruʼ-nëʼ Dios, en calëga tuʼ zoa bi riléʼeruʼ. \v 8 Tuʼ runruʼ löza lë ni, rë́ʼëniruʼ ucáʼanaruʼ le naca cázaruʼ ni para tsöjsóalenruʼ-nëʼ Xanruʼ. \v 9 Que lë ni naʼ ruíʼi ládxiʼruʼ gunruʼ le raza ládxëʼë Xanruʼ, channö ugáʼanaruʼ lu idútë le naca cázaruʼ ni, o channö tsöjsóalenruʼ-nëʼ Xanruʼ niʼ. \v 10 Caní runruʼ tuʼ run bayudxi idxinruʼ yúguʼtëruʼ lahuëʼ Cristo ga niʼ röʼë ruchiʼa rusörö́ëʼ. Níʼirö ubiʼë que queë́ruʼ tsca naca le benruʼ tsanni ni yúʼuruʼ lu le naca cázaruʼ, channö benruʼ le naca dxiʼa o le cabí naca dxiʼa. \s1 Le ruún rëʼu tuz len Dios \p \v 11 Que lë ni naʼ, tuʼ rádxituʼ-nëʼ Dios, ruíʼi ládxiʼtuʼ uzéajniʼituʼ bönachi. Nö́zinëʼ Dios ca naca le yuʼu icja ládxiʼdoʼotuʼ, ateʼ ruzxöni ládxaʼa nö́ziliʼ dxiʼa caʼ libíʼiliʼ lë naʼ yuʼu icja ládxiʼdoʼotuʼ. \v 12 Bitiʼ rubéaj cuintuʼ dxiʼa loliʼ. Rë́ʼënituʼ gataʼ lataj queë́liʼ gunliʼ netuʼ bal, para gaca ubíʼiliʼ didzaʼ, bi guië́liʼ yuguʼ bönniʼ tun ba zxön cuíngaquiëʼ ca naʼ tuʼluíʼisö lahui cuíngaquiëʼ, en calëga ca nácagaquiëʼ lu icja ládxiʼdoʼgaquiëʼ. \v 13 Channö nachixi ícjatuʼ, naca para gaca yöl-laʼ ba queëʼ Dios, en channö cabí nachixi ícjatuʼ, naca para gaca bi uzíʼiliʼ xibé. \v 14 Run bayudxi bi guntuʼ tuʼ nadxíʼinëʼ Cristo rëʼu, tuʼ chinö́ziruʼ tuz Nu guti uláz quégaca yúguʼtë bönachi, en que lë ni naʼ naca quégaca yúguʼtë bönachi tsca nátilengaca Lëʼ tsözxö́n. \v 15 Lëʼ gútiëʼ uláz quégaca yúguʼtë bönachi para cabirö ilunëʼ bönniʼ nabángaquiëʼ le nequi quégacasëʼ, pero le nequi que Nu naʼ guti uláz quégaquiëʼ, en bubán lu yöl-laʼ guti. \v 16 Que lë ni naʼ, bítiʼrö gúnbëʼëtuʼ bönachi tsca naca le naláʼgaca láhuiʼlö, en sal-laʼ canísö bénbëʼëtuʼ-nëʼ Cristo, bitiʼ núnbëʼëtuʼ-nëʼ caní naʼa. \v 17 Channö nuhuöáca nútiʼtës bönachi tuz len Cristo, chinaca bönachi cubi nu naʼ. Chigudödi que le gulaca zíʼalö, ateʼ chinucúbigaca yúguʼtë. \p \v 18 Yúguʼtë lë ni nunëʼ Dios, Nu bun rëʼu tuz len Lëʼ lu nëʼë Cristo, en budödëʼ lu naʼtuʼ guntuʼ libán ca gaca uluʼhuöáca yúguʼtë bönachi tuz len Lëʼ. \v 19 Libán runtuʼ rnna caní: “Dios guzóalenëʼ Cristo, en benëʼ ga gaca uluʼhuöáca bönachi yödzölió ni tuz len Lëʼ, en bitiʼ röjnenëʼ dul-laʼ gulaʼbagaʼ.” Budödëʼ lu naʼtuʼ didzaʼ dxiʼa ni, ca gaca uluʼhuöáca bönachi tuz len Dios. \v 20 Naʼa, nácatuʼ gubáz queëʼ Cristo, en raca naʼa ca Dios caz rátaʼyuëʼ loliʼ lu rúʼatuʼ netuʼ. Que lë ni naʼ rátaʼyutuʼ loliʼ uláz queëʼ Cristo, guliʼhuöáca tuz len Dios. \v 21 Cristo bitiʼ bi dul-laʼ benëʼ, pero Dios budödëʼ Lëʼ ca tu bönniʼ dul-laʼ uláz queë́ruʼ, para gataʼ queë́ruʼ lataj gácaruʼ tsahuiʼ ca náquiëʼ Dios caz tuʼ nácaruʼ tuz len Cristo. \c 6 \p \v 1 Tuʼ runtuʼ dxin tsözxö́n len Dios, rátaʼyutuʼ loliʼ, rnnatuʼ: Bitiʼ udö́diliʼ cáʼasö le ruzáʼ ládxëʼë Dios queë́liʼ. \v 2 Nazúaj lu guichi láʼayi ca gunnë́ʼ Dios le rnna: \q1 Tu dza buzáʼ ládxaʼa quiuʼ, biyöndaʼ liʼ, \q1 ateʼ dza benaʼ ga gaca ulóʼ, gúcalenaʼ liʼ. \p ¡Buliʼyútsöcaʼ! ¡Naʼa naca dza ruzáʼ ládxëʼë queë́ruʼ! ¡Naʼa naca dza gaca uláruʼ! \p \v 3 Bitiʼ rë́ʼënituʼ bi guntuʼ le gun ga nu ichixi inigui, para cabí soa nu ucáʼana cáʼasö dxin ni runtuʼ. \v 4 Niʼa que bítiʼtës bi runtuʼ, ruíʼi ládxiʼtuʼ gaca bëʼ nácatuʼ huen dxin queëʼ Dios. Que lë ni naʼ, len yöl-laʼ riböza zxön ladxiʼ ruáʼ rilentuʼ yuguʼ le riguíʼi rizácaʼtuʼ, en yuguʼ le riyadzaj queë́tuʼ, en yuguʼ le tun ga rö́ʼötuʼ böniga. \v 5 Caní bentuʼ sal-laʼ gulaʼzéʼedeʼe bönachi netuʼ yu, en gulaʼguʼë netuʼ lidxi guíë, en gulaʼbía diʼi netuʼ. Gudödi bëʼ bentuʼ dxin, en bitiʼ gutaʼ lataj queë́tuʼ gásituʼ o bi gágutuʼ. \v 6 Bëʼ ládxiʼtuʼ gaca bëʼ nácatuʼ huen dxin queëʼ Dios. Guca bëʼ lë ni: \q1 Tuʼ nácatuʼ baʼa ladxiʼ, en tuʼ nápatuʼ yöl-laʼ réajniʼi, \q1 en tuʼ riböztuʼ zxön ladxiʼ, en tuʼ nácatuʼ dxiʼi ladxiʼ, \q1 en tuʼ zóalenëʼ Dios Böʼ Láʼayi netuʼ, \q1 en tuʼ naca idú ca nadxíʼituʼ luzáʼatuʼ. \m \v 7 Ruíʼituʼ didzaʼ idútë li, ateʼ zóalen netuʼ yöl-laʼ huáca queëʼ Dios. Le naca tsahuiʼ naca ca tu le rudíʼinituʼ lu gudil-la, encaʼ le run chiʼi netuʼ lu gudil-la naʼ. \q1 \v 8 Nacuáʼ nupa tun netuʼ bal, encaʼ nupa tuʼzóa netuʼ tsöláʼalö. \q1 Nacuáʼ nupa tuʼlidza ditaj netuʼ, encaʼ nupa tuʼlidza tsahuiʼ netuʼ. \q1 Sal-laʼ taʼnná bönachi rizíʼ yë́ʼëtuʼ, ruíʼituʼ didzaʼ idútë li. \q1 \v 9 Sal-laʼ nacuáʼ bönachi bitiʼ núnbëʼgaquiëʼ netuʼ, \q1 nacuáʼ caʼ nupa núnbëʼgaca netuʼ. \q1 Ridatuʼ ga zoa bönadxi gátituʼ, pero ni zóatuʼ nabantuʼ. \q1 Tunëʼ netuʼ xíguiaʼ, pero bitiʼ tutiëʼ netuʼ. \q1 \v 10 Tuʼsuhuíʼini netuʼ, pero rudzéjaticaʼstuʼ. \q1 Nácatuʼ bönniʼ yechiʼ, pero runtuʼ ga rataʼ yöl-laʼ tsahuiʼ idú quégaca bönachi zián. \q1 Sal-laʼ bitiʼ bi dë queë́tuʼ, nequi queë́tuʼ yúguʼtë le dë. \p \v 11 Idú ládxiʼtuʼ ruíʼilentuʼ libíʼiliʼ didzaʼ, böchiʼ luzáʼadoʼ, zóaliʼ Corinto. Buluíʼituʼ libíʼiliʼ ca ruíʼi ládxiʼdaʼtuʼ libíʼiliʼ. \v 12 Channö cabí nácaruʼ tuz bitiʼ naca tuʼ cabí ruíʼi ládxiʼtuʼ libíʼiliʼ, pero libíʼi cázaliʼ bitiʼ ruíʼi ládxiʼliʼ netuʼ. \v 13 Naʼa, ruíʼilenaʼ libíʼiliʼ didzaʼ ca runëʼ tu bönniʼ ruíʼilenëʼ-biʼ zxíʼinëʼ didzaʼ, rnníaʼ: Buliʼbíʼi queë́tuʼ ca rúnlentuʼ libíʼiliʼ. Guliʼgüíʼ ladxiʼ netuʼ. \s1 Nácaruʼ ca tu yudoʼ ga yuʼë Dios ban \p \v 14 Bitiʼ gácaliʼ tuz len bönachi bitiʼ taʼyéajlëʼ. \q1 ¿Nacxi gácatsö ilaca tuz le naca tsahuiʼ, en le cabí naca tsahuiʼ? \q1 ¿Nacxi gácatsö ilaca tuz le naca chul-la, en le naca beníʼ? \q1 \v 15 ¿Nacxi gácatsö ilácagaquiëʼ tuz Cristo, en Satanás, tuʼ xihuiʼ? \q1 ¿Nacxi gácatsö ilácagaquiëʼ tuz tu bönniʼ réajlëʼë Cristo, en tu bönniʼ bitiʼ réajlëʼë? \q1 \v 16 ¿Nacxi gácatsö ilaca tuz yudoʼ queëʼ Dios, en budóʼ guiö́j budóʼ yaga? \p Libíʼi cázaliʼ nácaliʼ ca tu yudoʼ ga yuʼë Dios ban. Ca naca lë ni, Dios caz gunnë́ʼ: \q1 Sóalenaʼ légaquiëʼ, en tálenaʼ légaquiëʼ. \q1 Gacaʼ Dios quégaquiëʼ, ateʼ légaquiëʼ iláquiëʼ bönachi quiaʼ. \p \v 17 Que lë ni naʼ, gunnë́ʼ caʼ caní: \q1 Guliʼrúaj ládjagaquiëʼ, en buliʼláʼalen légaquiëʼ. \q1 Rnnëʼ Xanruʼ: “Bitiʼ gútsaʼliʼ le ruáʼ döʼ, ateʼ siʼ lu naʼa libíʼiliʼ. \q1 \v 18 Nedaʼ gacaʼ xuz cázaliʼ, ateʼ libíʼiliʼ gácaliʼ zxíʼinaʼ, bönniʼ, en nigula.” \q1 Caní rnnëʼ Xanruʼ, Nu napa caz idútë yöl-laʼ huáca. \c 7 \p \v 1 Böchiʼ luzáʼadoʼ, néquiguequi queë́ruʼ yuguʼ lë ni guzxíʼ lu nëʼë Dios. Que lë ni naʼ ral-laʼ un cuinruʼ dxiʼa, en ubéajruʼ yúguʼtë le rucáʼana cáʼasö idútë le naca cázaruʼ, en böʼ naca cázaruʼ. Lu yöl-laʼ radxi queë́ruʼ Dios ral-laʼ guéquiruʼ quez queëʼ Lëʼ. \s1 Ca buluʼbíʼi ládxiʼgaca nupa taʼyéajlëʼ Cristo \q1 \v 2 Guliʼsíʼ lu náʼaliʼ netuʼ. \q1 Cuntu nu biáʼatuʼ döʼ que, nu dzaga libíʼiliʼ. \q1 Cuntu nu bentuʼ ga ichixi inigui. \q1 Cuntu nu guzxíʼ yéʼetuʼ. \p \v 3 Ruáʼa caní didzaʼ, calëga para usubágaʼa libíʼiliʼ xíguiaʼ, pero naca ca naʼ chigunníaʼ zíʼalö, rnníaʼ: Zoaʼ sinaʼ ibánlenaʼ libíʼiliʼ o gátilenaʼ libíʼiliʼ tuʼ ruíʼi ládxaʼa libíʼiliʼ. \v 4 Ruzxö́nidaʼ ládxaʼa libíʼiliʼ, en rúndaʼa libíʼiliʼ zxön. Sal-laʼ zián le riguíʼi rizácaʼtuʼ, nadípadaʼ ládxaʼa, en rudzéjadeʼe ládxaʼa. \p \v 5 Cateʼ bidxintuʼ luyú Macedonia, ga ridxintë naʼa dza, bitiʼ rataʼ queë́tuʼ lataj uzíʼ ládxiʼtuʼ, pero zián le taca queë́tuʼ. Taʼdíl-lalen bönachi netuʼ, ateʼ lu icja ládxiʼdoʼotuʼ yúʼugaca le tun ga rádxituʼ. \v 6 Níʼirö Dios, Nu rutipa ladxiʼ nu chizóa gaca chopa ladxiʼ, butipëʼ ládxiʼtuʼ cateʼ budxinbiʼ biʼi Tito ga guzóatuʼ. \v 7 Bitiʼ gúcasö tuʼ budxinbiʼ queë́tuʼ, pero tuʼ gudíxjöiʼibiʼ caʼ netuʼ ca naʼ libíʼiliʼ butípaliʼ ládxiʼbiʼ. Gudíxjöiʼibiʼ netuʼ ca naʼ rë́ʼënideʼeliʼ uléʼeliʼ nedaʼ, en ca naʼ ruhuíʼiniliʼ niʼa que lë naʼ guca niʼ, encaʼ ca ruíʼi ládxiʼliʼ nedaʼ. Yúguʼtë lë ni ben ga rudzeja ládxaʼa. \p \v 8 Sal-laʼ le buzúajaʼ queë́liʼ lu guichi zíʼalö ben ga buíʼiniliʼ, bitiʼ ruhuíʼindaʼ naʼa. Zíʼalö buíʼinidaʼ cateʼ gúquibeʼedaʼ ben ga buíʼiniliʼ libíʼiliʼ tu chíʼidoʼ, \v 9 pero naʼa rudzéjadaʼ, calëga tuʼ buíʼiniliʼ, pero tuʼ ben yöl-laʼ ruhuíʼini queë́liʼ naʼ ga bubíʼi ládxiʼliʼ. Dios bugunëʼ dxin yöl-laʼ ruhuíʼini queë́liʼ, para cabí ichixi iníguiliʼ niʼa que le bentuʼ netuʼ. \v 10 Yöl-laʼ ruhuíʼini naʼ rugunëʼ dxin Dios run ga nu ubíʼi ladxiʼ para ulá nu naʼ, ateʼ que lë ni naʼ bitiʼ ral-laʼ huíʼiniruʼ que. Yöl-laʼ ruhuíʼini le naca que yödzölió ni run ga ilátigaca bönachi. \v 11 Buliʼyútsöcaʼ ca bugunëʼ Dios dxin yöl-laʼ ruhuíʼini queë́liʼ naʼ. \q1 Ben ga ruíʼi ládxiʼliʼ-nëʼ Dios. \q1 Ben ga gúʼuniliʼ urúajliʼ dxiʼa. \q1 Ben ga guléliʼ nu naʼ ben dul-laʼ. \q1 Ben ga rádxiliʼ-nëʼ Dios. \q1 Ben ga bëʼ ládxiʼliʼ gunliʼ ca rnna xtídzëʼë Dios. \q1 Ben ga nadxíʼiliʼ-nëʼ Dios idú ládxiʼliʼ. \q1 Ben ga gúʼuniliʼ gunliʼ xíguiaʼ nu naʼ ben dul-laʼ. \q1 Benliʼ le naca bëʼ bitiʼ bi dul-laʼ nabágaʼliʼ niʼa que lë naʼ guca. \p \v 12 Que lë ni naʼ, sal-laʼ buzúajaʼ caní lu guichi naʼ, bitiʼ guca niʼa que nu naʼ ben dul-laʼ, en calëga niʼa que nu naʼ gudíʼi guzxacaʼ, pero para gaca bëʼ lahuëʼ Dios le nácatë ruíʼi ládxiʼliʼ netuʼ. \v 13 ¡Lë ni butipa ládxiʼtuʼ! Calë́gasö bidipa ládxiʼtuʼ, pero rudzéjadeʼe ládxiʼtuʼ tuʼ rudzéjabiʼ biʼi Tito niʼa que le benliʼ libíʼiliʼ, tuʼ butípaliʼ ládxiʼbiʼ. \p \v 14 Benaʼ libíʼiliʼ zxön lobiʼ Tito, ateʼ bitiʼ benliʼ ga utuíʼidaʼ. Bë́ʼlenticaʼstuʼ libíʼiliʼ didzaʼ idútë li, ateʼ lëscaʼ caní naca idútë li didzaʼ bë́ʼlentuʼ-biʼ Tito cateʼ bentuʼ libíʼiliʼ bal. \v 15 Zeaj rácarö idú ca nadxíʼibiʼ biʼi Tito libíʼiliʼ cateʼ röjnebiʼ ca naʼ benliʼ ca rnna xtídzaʼtuʼ, en ca naʼ benliʼ-biʼ bal lu yöl-laʼ radxi Dios queë́liʼ en lu yöl-laʼ nöxaj ladxiʼ queë́liʼ. \v 16 Rudzéjadeʼedaʼ tuʼ gaca uzxöni ládxaʼa libíʼiliʼ idú ládxaʼa. \c 8 \s1 Ca ral-laʼ unödzaj nu réajlëʼ Cristo le dë que \p \v 1 Naʼa, böchiʼ luzáʼadoʼ, rë́ʼënituʼ quíxjöiʼituʼ libíʼiliʼ ca naca le buzáʼ ládxëʼë Dios quégaca yuguʼ cöʼ bönachi queëʼ Cristo luyú Macedonia. \v 2 Sal-laʼ yenniʼ gulaʼguíʼi gulaʼzáquiëʼ lu yuguʼ le guzxíʼ bëʼ légaquiëʼ, buluʼdzéjadeʼenëʼ, en idú ládxiʼgaquiëʼ buluʼnö́dzjadëʼë sal-laʼ nácagaquiëʼ bönachi yechiʼ. \v 3 Nedaʼ runaʼ ba nalí quégaquiëʼ, idú ládxiʼgaquiëʼ buluʼnö́dzjadëʼë tsca gulaʼzéquiʼnëʼ, en buluʼnö́dzjarëʼ tsca gulaʼzéquiʼnëʼ. \v 4 Gulaʼnábideʼenëʼ netuʼ, en gulátaʼyudëʼë lotuʼ güíʼituʼ légaquiëʼ lataj tsözxö́n len netuʼ ilácalenëʼ bö́chiʼruʼ taʼyéajlëʼë Cristo. \v 5 Gulunrëʼ ca guqui ícjatuʼ ilunëʼ. Buluʼdödi cuíngaquiëʼ zíʼalö lu nëʼë Xanruʼ, encaʼ lu naʼtuʼ netuʼ, le naca le raza ládxëʼë Dios. \v 6 Que lë ni naʼ gunábituʼ-biʼ biʼi Tito údxi gunbiʼ xichinbiʼ ga niʼ zóaliʼ, en utúbibiʼ dumí runö́dzjaliʼ lu yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ queë́liʼ, ca naʼ gusí lobiʼ benbiʼ zíʼalö. \v 7 Nácaliʼ lo ca naca yúguʼtë le runliʼ, \q1 ca réajlëʼëliʼ Cristo, \q1 en ca réajniʼiliʼ, \q1 en ca ruzéajniʼiliʼ bönachi, \q1 en ca ruíʼi ládxiʼliʼ luzáʼaliʼ, \q1 encaʼ ca nadxíʼiliʼ netuʼ. \m Lëscaʼ caní ral-laʼ gácaliʼ lo ca gácalenliʼ luzáʼaliʼ, lu yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ queë́liʼ bi unö́dzjaliʼ quégaquiëʼ. \p \v 8 Bitiʼ rinná béʼedaʼ libíʼiliʼ gunliʼ caní. Ruáʼa didzaʼ ca tun iaʼzícaʼrö bönachi, tuʼnödzaj idú ládxiʼgaca, para gunaʼ ga gunliʼ le gaca bëʼ naca idú ca nadxíʼiliʼ luzáʼaliʼ. \v 9 Nöz quéziliʼ le buzáʼ ládxëʼë Xanruʼ Jesucristo queë́ruʼ. \q1 Biléʼenëʼ yöl-laʼ tsahuiʼ \q1 pero para gácalenëʼ libíʼiliʼ \q1 böáquiëʼ yechiʼ \q1 para gataʼ queë́liʼ yöl-laʼ tsahuiʼ, \q1 tuʼ gúquiëʼ Lëʼ yechiʼ. \p \v 10 Caní runi nedaʼ: Dxíʼarö gaca queë́liʼ údxi gunliʼ lë naʼ gusí loliʼ runliʼ chiguca tu iz. Gúcaliʼ lo, calë́gasö ca bunö́dzjaliʼ, pero lëscaʼ ca gúʼuniliʼ unö́dzjaliʼ. \v 11 Naʼa, idú ládxiʼliʼ buliʼsiyudxi gunliʼ lë naʼ gusí loliʼ runliʼ, idú ládxiʼliʼ bunö́dzjaliʼ. Buliʼnödzaj naʼa tsca séquiʼliʼ. \v 12 Channö rë́ʼëniliʼ bi unö́dzjaliʼ, Dios runëʼ bal le runö́dzjaliʼ tsca naca le dësö queë́liʼ. Bitiʼ rinabëʼ unö́dzjaröliʼ tsca le dësö queë́liʼ. \p \v 13 Bitiʼ rë́ʼëndaʼ gunaʼ ga unö́dzjaliʼ le gácalen iaʼzícaʼrö bönachi ga idxintë yadzaj queë́liʼ. \v 14 Rë́ʼëndaʼ gaca tuz ca dë queë́liʼ, en quégaquiëʼ. Naʼa dëdaʼ queë́liʼ le gaca unö́dzjaliʼ para bi gataʼ quégaca nupa niʼ riyadzaj quéguequi. Níʼirö cateʼ bi yadzaj queë́liʼ, légaquiëʼ huáca bi uluʼnödzjëʼ queë́liʼ para caní gaca tuz ca dë queë́liʼ, en quégaquiëʼ yúguʼtëliʼ. \v 15 Lëscaʼ caní nazúaj lu guichi láʼayi le rnna: “Nu naʼ butúbidaʼ, bitiʼ bugáʼana que, ateʼ nu naʼ butubi látiʼdoʼos, bitiʼ biyadzaj que.” \s1 Ca runbiʼ biʼi Tito, encaʼ nupa dzágagaca lëbiʼ \p \v 16 ¡Xclenëʼ Dios, tuʼ benëʼ Lëʼ ga ruíʼi ládxiʼbiʼ biʼi Tito libíʼiliʼ, ca naʼ ruíʼi ládxaʼa nedaʼ libíʼiliʼ! \v 17 Calë́gasö runbiʼ ca rnna xtídzaʼa bi rinábidaʼ-biʼ, pero tuʼ ruíʼi ladxiʼ cázabiʼ libíʼiliʼ, rácasö queë́biʼ gúʼunibiʼ tsöyubiʼ libíʼiliʼ. \p \v 18 Risö́l-laʼtuʼ-nëʼ tsözxö́n len lëbiʼ bö́chiʼruʼ naʼ tun lëʼ bal yúguʼtë cöʼ bönachi queëʼ Cristo, tuʼ runëʼ dxiʼa dxin que didzaʼ dxiʼa. \v 19 Iaʼstú, gulaʼbö́ yuguʼ cöʼ bönachi queëʼ Cristo bönniʼ ni, para tséajlenëʼ tsözxö́n netuʼ guáʼatuʼ lë naʼ runö́dzjaliʼ, para gaca yöl-laʼ ba queëʼ Xanruʼ, en gaca bëʼ caʼ ruíʼi ládxiʼruʼ luzáʼaruʼ taʼyéajlëʼë Cristo. \v 20 Caní gaca, gunëʼ netuʼ tsözxö́n para cuntu nu bi gaca innë́ queë́tuʼ, ca rúnlentuʼ dumí naʼ runö́dzjadaʼaliʼ, le gácalen bönachi yechiʼ. \v 21 Ruíʼi ládxiʼtuʼ guntuʼ le naca dxiʼa, calë́gasö lahuëʼ Xanruʼ, pero lëscaʼ lógaca bönachi. \p \v 22 Risö́l-laʼtuʼ-nëʼ caʼ iaʼtúëʼ bö́chiʼruʼ tsözxö́n len légaquiëʼ, ateʼ zián luzuí guzxíʼ bë́ʼëtuʼ lëʼ, ateʼ naca bëʼ rë́ʼënëʼ gácalenëʼ rëʼu idú ládxëʼë. Iaʼstú, tuʼ ruzxöni ládxëʼë libíʼiliʼ, rë́ʼënitërönëʼ caʼ gácalenëʼ rëʼu lu dxin ni. \v 23 Channö nu bi inaba ca nácabiʼ biʼi Tito, nácabiʼ luzáʼa, rúnlenbiʼ nedaʼ tsözxö́n dxin para gácalentuʼ libíʼiliʼ. Channö nu bi inaba ca nácagaquiëʼ iaʼzícaʼrëʼ bö́chiʼruʼ naʼ, nasö́l-laʼgaca yuguʼ cöʼ bönachi queëʼ Cristo légaquiëʼ, ateʼ tunëʼ ga gaca yöl-laʼ ba queëʼ Cristo. \v 24 Guliʼgún ga gaca bëʼ nadxíʼiliʼ légaquiëʼ para iléquibeʼe yuguʼ cöʼ bönachi queëʼ Cristo runliʼ caní, en ilaʼnözi naca idútë li didzaʼ dxiʼa ruíʼituʼ ca naca queë́liʼ. \c 9 \s1 Ca naca dumí rutúbiruʼ le gácalen yuguʼ bö́chiʼruʼ \p \v 1 Ca naca le runö́dzjaliʼ quégaquiëʼ bö́chiʼruʼ taʼyéajlëʼë Cristo, bitiʼ run bayudxi uzúajaʼ queë́liʼ lu guichi ni. \v 2 Chinözdaʼ ca rë́ʼëniliʼ gunliʼ lë ni, ateʼ ruáʼa didzaʼ lógaca bönachi taʼyéajlëʼ Cristo luyú Macedonia ni ca naca le dxiʼa runliʼ. Riguíxjöiʼidaʼ légaquiëʼ ca naca queë́liʼ, zóaliʼ luyú Acaya, chiguca tu iz chizóa gunliʼ lë ni, ateʼ tuʼ ruíʼi ládxiʼliʼ gunliʼ lë ni, bidipa ládxiʼgaca láʼtuʼbiquiʼ yúguʼtë bönachi ni taʼyéajlëʼ Cristo. \v 3 Naʼa, risö́l-laʼa yuguʼ bö́chiʼruʼ ni queë́liʼ para gaca bëʼ naca idútë li didzaʼ ruíʼituʼ ca naca queë́liʼ, ateʼ naca ca naʼ chigunníaʼ queë́liʼ, chizóa gunliʼ lë naʼ gácalen yuguʼ luzáʼaruʼ. \v 4 Channö ilaʼzáʼalen bal-la bönachi Macedonia taʼyéajlëʼ Cristo nedaʼ tsözxö́n, ateʼ gaca bëʼ bitiʼ zuíni gunliʼ lë naʼ, níʼirö utuíʼituʼ tuʼ buzxöni ládxiʼtuʼ libíʼiliʼ, ateʼ libíʼi cázaliʼ caʼ ral-laʼ utuíʼiliʼ. \v 5 Que lë ni naʼ gúquidaʼ ral-laʼ isö́l-laʼa yuguʼ bö́chiʼruʼ ni para ilaʼdxinëʼ ga zóaliʼ zíʼalö ca nedaʼ, ateʼ ilácalenëʼ libíʼiliʼ para udxi utúbiliʼ lë naʼ guzxíʼ lu náʼaliʼ unö́dzjaliʼ. Caní gaca, údxi utúbiliʼ dumí naʼ zíʼalö ca idxinaʼ, ateʼ gaca bëʼ runö́dzjaliʼ tuʼ rë́ʼëni cázaliʼ, en calëga tuʼ rinná béʼetuʼ libíʼiliʼ bi unö́dzjaliʼ. \p \v 6 Guliʼtsöjné lë naʼ rnna: \q1 Nu raza ruzóa látiʼdoʼos, látiʼdoʼos caʼ uzíʼ. \q1 Nu raza ruzóa sizxöni, sizxöni caʼ uzíʼ. \p \v 7 Tu tuliʼ ral-laʼ unö́dzjaliʼ tsca naʼ chinuzóaliʼ icja ládxiʼdoʼoliʼ, en calëga lu yöl-laʼ ruhuíʼini queë́liʼ o tuʼ run bayudxi, tuʼ nadxíʼinëʼ Dios nu runödzaj idú ladxiʼ. \v 8 Dios gaca gúnnadëʼë queë́liʼ ca riquíniliʼ para gataʼ queë́liʼ yúguʼtë lë naʼ riquíniliʼ, ateʼ ugáʼana queë́liʼ para gaca gácalenliʼ nu bi riyadzaj que. \v 9 Lëscaʼ caní nazúaj lu guichi láʼayi le rnna: \q1 Idú ládxëʼë bunödzjëʼ quégaca bönachi yechiʼ. \q1 Naca bë́ʼticaʼsö yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ queëʼ. \p \v 10 Dios, Nu runna queë́ruʼ bi gaz uzóaruʼ, encaʼ bi guíʼaj gáguruʼ, gunnëʼ caʼ queë́liʼ bi unö́dzjaliʼ, le naca ca lë naʼ nu raza ruzóa, en gunëʼ caʼ ga ilaʼyán le ilápaliʼ le nácagaca yuguʼ le dxiʼa runliʼ. \v 11 Dios gunëʼ ga gátaʼdaʼ queë́liʼ yöl-laʼ tsahuiʼ para gaca unö́dzjadaʼaliʼ. Caní gaca, yuguʼ le unö́dzjaliʼ, lë naʼ quísituʼ uláz queë́liʼ, gun ga ilaʼnná bönachi zián: “Xclenëʼ Dios.” \v 12 Lë naʼ runö́dzjaliʼ le gácalen yuguʼ bö́chiʼruʼ, calë́gasö güíʼi quégaquiëʼ le taʼyádzjanëʼ, pero gun ga ilaʼnnë́ʼ: “Xclenëʼ Dios.” \v 13 Cateʼ gunliʼ caní, ilaʼguʼë Dios yöl-laʼ ba tuʼ gaca bëʼ runliʼ ca rnna didzaʼ dxiʼa queëʼ Cristo ca naʼ rnnaliʼ runliʼ. Ilaʼguʼë Lëʼ yöl-laʼ ba caʼ, tuʼ nácaliʼ dxiʼi ladxiʼ, runö́dzjaliʼ quégaquiëʼ, encaʼ quégaca iaʼzícaʼrö bönachi. \v 14 Uluʼlidzëʼ Dios, en ilaʼnábinëʼ Lëʼ gácalenëʼ libíʼiliʼ tuʼ nadxíʼiguequinëʼ libíʼiliʼ niʼa que le buzáʼ ládxiʼdëʼë Dios queë́liʼ. \v 15 ¡Xclenëʼ Dios, bennëʼ tu le nácadaʼ lesacaʼ queë́liʼ! \c 10 \s1 Yöl-laʼ unná bëʼ dë lu nëʼë Pablo \p \v 1 Taʼnná bönachi nacaʼ nöxaj ladxiʼ cateʼ zóalenaʼ libíʼiliʼ, pero cateʼ zoaʼ ziʼtuʼ ga zóaliʼ nacaʼ rugu ladxiʼ ca ruzúajaʼ lu guichi. Tuʼ náquiëʼ nöxaj ladxiʼ, en dxiʼi ladxiʼ Cristo, nedaʼ, Pablo, rátaʼyuaʼ loliʼ \v 2 cabí gunliʼ ga gun bayudxi gacaʼ rugu ladxiʼ len libíʼiliʼ cateʼ idxinaʼ ga zóaliʼ. Chizóa gacaʼ rugu ladxiʼ len nupa niʼ taʼnná runtuʼ dxin ni lu yöl-laʼ bönáchisö queë́tuʼ. \v 3 Le nácatë nácatuʼ bönachi, pero calëga rácasö queë́tuʼ runtuʼ xichinëʼ Dios. \v 4 Yuguʼ le rudíʼinituʼ lu gudil-la, bitiʼ nácagaca ca le tuʼdíʼini bönachi yödzölió ni lu gudil-la, pero yuguʼ le rudíʼinituʼ lu gudil-la nápagaca yöl-laʼ huáca queëʼ Dios, le ruguntuʼ dxin para usunítituʼ le nál-lagaca que tuʼ xihuiʼ. \p \v 5 Rusunítituʼ yuguʼ didzaʼ bitiʼ nácatë le tuʼzxöni ládxiʼgaca bönachi, en yúguʼtë le tun ga tun ba zxön cuínguequi, en le tun ga cabí ilunbëʼ Dios. Runtuʼ ga gaca ilaʼnná béʼenëʼ yúguʼtë le taʼzáʼ ládxiʼgaquiëʼ, lë naʼ tun ga taʼdáʼbaguëʼë Dios, ateʼ runtuʼ caʼ ga tunëʼ ca rnnëʼ Cristo. \v 6 Tödi gunliʼ le gaca bëʼ naca idú ca runliʼ ca rnna xtídzëʼë Cristo, sóatuʼ sinaʼ guntuʼ xíguiaʼ yúguʼtë nupa niʼ taʼdáʼbagaʼ xtídzëʼë. \p \v 7 Ruyuliʼ le naláʼ láhuisö. Channö réquinëʼ nu bönniʼ dzáguiëʼ libíʼiliʼ néquinëʼ queëʼ Cristo, ral-laʼ guéquibeʼenëʼ caʼ lë ni: Ca naʼ lëʼ néquinëʼ queëʼ Cristo, lëscaʼ caní netuʼ néquituʼ queëʼ Cristo. \v 8 Bitiʼ caʼ rutuíʼidaʼ sal-laʼ gudödi bëʼ ben ba zxön cuinaʼ ca naca yöl-laʼ unná bëʼ budödëʼ Xanruʼ lu naʼtuʼ. Lë naʼ dë lu naʼtuʼ naca para guntuʼ ga gácarö idú ca réajlëʼëliʼ Cristo, en calëga para usunítituʼ libíʼiliʼ. \v 9 Bitiʼ rë́ʼëndaʼ guéquiliʼ rë́ʼëndaʼ gun gádxidaʼ libíʼiliʼ niʼa que le ruzúajaʼ queë́liʼ lu guichi ni. \v 10 Nacuáʼ niʼ nupa ilaʼnná: “Yuguʼ le ruzúajëʼ Pablo queë́ruʼ lu guichi, rulidza ziʼë rëʼu, en ralëʼ didzaʼ, pero cateʼ zóalenëʼ rëʼu runëʼ nöxaj ladxiʼ, en didzaʼ gúladoʼ ruʼë.” \v 11 Nu naʼ ruíʼi caní didzaʼ ral-laʼ guéquibeʼe lë ni: Ca naʼ nácatuʼ cateʼ bi ruzúajtuʼ queë́liʼ lu guichi tsanni ni zóatuʼ ziʼtuʼ ga zóaliʼ, gácatuʼ caʼ lu le guntuʼ cateʼ niʼ sóalentuʼ libíʼiliʼ. \p \v 12 Le nácatë bitiʼ nácatuʼ rugu ladxiʼ para innatuʼ nácatuʼ lëbi ca nácagaca nupa niʼ tun ba zxön cuínguequi. Nácagaca nupa niʼ yuguʼ bönniʼ bitiʼ bi nö́zguequinëʼ. Lu le taʼzaʼsö ládxiʼgaquiëʼ tuʼzóëʼ ca ral-laʼ ilaca bönachi, en tuʼchiʼa tuʼsörö́ëʼ laʼ légacasëʼ tsca naca lë naʼ taʼzaʼsö ládxiʼgaquiëʼ. \v 13 Netuʼ bitiʼ gunrö ba zxön cuintuʼ ca ral-laʼ guntuʼ, pero ca nácatë dxin budödëʼ Dios lu naʼtuʼ, ateʼ lu dxin ni, ral-laʼ guntuʼ le ga niʼ zóaliʼ libíʼiliʼ. \v 14 Channö budödëʼ Dios lu naʼtuʼ dxin guntuʼ ga zóaliʼ, bitiʼ caʼ gudödi bë́ʼëtuʼ ca bentuʼ cateʼ bidxintuʼ ga zóaliʼ, en bentuʼ libán que didzaʼ dxiʼa ga naʼ zóaliʼ. \v 15 Bitiʼ run ba zxön cuintuʼ ca naca dxin núngaca iaʼzícaʼrö bönachi, pero ca nácasö dxin naʼ budödëʼ Dios lu naʼtuʼ. Runtuʼ löza gácarö idú ca réajlëʼëliʼ Cristo para gaca guntuʼ dxin ga zóaliʼ le nácarö lesacaʼ, tsca naca le budödëʼ Dios lu naʼtuʼ guntuʼ. \v 16 Níʼirö gaca guntuʼ libán que didzaʼ dxiʼa ga nacuáʼ yödzö dzöʼö zíʼtuʼrö ga zóaliʼ. Caní gaca, bitiʼ gun bayudxi gun ba zxön cuintuʼ niʼa que dxin núngaca iaʼzícaʼrö bönachi, lë naʼ budödëʼ Dios lu në́ʼeguequi. \p \v 17 Nazúaj lu guichi láʼayi le rnna: \q1 Nu rë́ʼëni bi gun zxön, \q1 le ben cazëʼ Xanruʼ ral-laʼ gun zxön. \p \v 18 Nurúajëʼ dxiʼa tu bönniʼ cateʼ rnnëʼ Xanruʼ nurúajëʼ dxiʼa, en calëga cateʼ ruʼë caní didzaʼ bönniʼ naʼ que laʼ cuinsëʼ. \c 11 \s1 Ca nácagaquiëʼ Pablo, en bönniʼ tun cuíngaquiëʼ gubáz queëʼ Cristo \p \v 1 Rë́ʼëndaʼ guáʼ ilenliʼ nedaʼ tsanni ni guʼa didzaʼ lu yöl-laʼ bitiʼ bi nözi quiaʼ. Buliʼsáʼ ládxiʼliʼ quiaʼ. \v 2 Ruíʼi ládxaʼa libíʼiliʼ ca naʼ Dios caz ruíʼi ládxëʼë libíʼiliʼ, tuʼ nácaliʼ ca nácabiʼ tubiʼ biʼi nigula raʼbandoʼ, naca idú ládxiʼbiʼ, rusudxinaʼ-biʼ lahuëʼ Cristo para utsaga náʼalenbiʼ Lë cazëʼ. \v 3 Rádxidaʼ idxín queë́liʼ nu siʼ yeʼe libíʼiliʼ, en gun ga usanliʼ ca nadxíʼiliʼ-nëʼ Cristo idú ládxiʼliʼ, ca naʼ guca queë́nu Eva, nigula queëʼ Adán, cateʼ guzxíʼ yeʼe Satanás tuʼ xihuiʼ lënu lu yöl-laʼ sinaʼ que. \v 4 Caní rnníaʼ tuʼ idú ládxiʼliʼ ruíʼiliʼ nu zaʼ queë́liʼ lataj, en run libán que xibá queëʼ Jesús, le nadzáʼ ca naca xibá naʼ bentuʼ netuʼ libán que, ateʼ rizíʼ lu náʼaliʼ tu böʼ, en tu didzaʼ dxiʼa le nadzáʼgaca ca nácagaca Böʼ Láʼayi naʼ, en didzaʼ dxiʼa naʼ guzxíʼ lu náʼaliʼ lu naʼtuʼ netuʼ. \v 5 Réquidaʼ bitiʼ nácaraʼ cuídiʼsö ca nácagaquiëʼ bönniʼ niʼ nácatërögaquiëʼ lo, ateʼ réquiliʼ nácagaquiëʼ gubáz queëʼ Cristo. \v 6 Nadxi caʼ nacaʼ cuídiʼsö ca ruáʼa didzaʼ, pero bitiʼ nacaʼ cuídiʼsö ca naca yöl-laʼ réajniʼi napaʼ. Zián luzuí, en zián ca buluíʼituʼ libíʼiliʼ ca naca yöl-laʼ réajniʼi nápatuʼ. \p \v 7 Nadxi caʼ bitiʼ naca dxiʼa tu le benaʼ, bitiʼ bi buquizxjaʼ libíʼiliʼ cateʼ benaʼ libán ga zóaliʼ que didzaʼ dxiʼa. Ben cuinaʼ cáʼasö, ateʼ benaʼ ga gúcaliʼ libíʼiliʼ zxön. \v 8 Bugunaʼ dxin le nequi quéguequi iaʼzícaʼrö cöʼ bönachi queëʼ Cristo, tuʼ guzxiʼa dumí buluʼnödzjëʼ légaquiëʼ quiaʼ para guca benaʼ dxin ga zóaliʼ libíʼiliʼ. \v 9 Cateʼ guzóalenaʼ libíʼiliʼ, en biyadzaj quiaʼ, bitiʼ busacaʼ ziʼa nituliʼ libíʼiliʼ, pero lë naʼ biyadzaj quiaʼ, gulunnëʼ quiaʼ bö́chiʼruʼ bilaʼrúajëʼ luyú Macedonia, en bilaʼdxinëʼ ga zoaʼ. Catu caz busacaʼ ziʼa libíʼiliʼ, ateʼ laʼ lë́bisö ca gunaʼ. \v 10 Niʼa que le naca idútë li queëʼ Cristo le zóalen nedaʼ, bitiʼ soaʼ dxisö, gun ba zxön cuinaʼ ca naca lë ni idú luyú Acaya. \v 11 ¿Naruʼ réquitseliʼ rnníaʼ caní tuʼ cabí nadxíʼidaʼ libíʼiliʼ? Nö́zinëʼ Dios nadxíʼidaʼ libíʼiliʼ. \p \v 12 Gúnticaʼsaʼ ca runaʼ naʼa, para cabí gataʼ quégaquiëʼ lataj ilún ba zxön cuíngaquiëʼ bönniʼ niʼ taʼnnasëʼ nácagaquiëʼ gubáz queëʼ Cristo, en taʼnnë́ʼ tunëʼ xichinëʼ Lëʼ ca runtuʼ netuʼ. \v 13 Bitiʼ caʼ nácagaquiëʼ gubáz nasö́l-lëʼë Cristo. Taʼzíʼ yëʼë ca naca dxin tunëʼ, en tun cuíngacasëʼ gubáz queëʼ Cristo. \v 14 Bitiʼ ral-laʼ ubániruʼ ca tunëʼ bönniʼ naʼ. Lëscaʼ Satanás caz, tuʼ xihuiʼ, ruluíʼi cuini ca tu gubáz láʼayi queëʼ Dios, ridë́ʼ lu beníʼ. \v 15 Que lë ni naʼ bitiʼ ral-laʼ ubániruʼ channö yuguʼ huen dxin que tuʼ xihuiʼ naʼ tuʼluíʼi cuíngaquiëʼ ca nupa tun xichini Nu naʼ naca tsahuiʼ. Udxi quégaquiëʼ ca saʼyéaj le tunëʼ. \s1 Yuguʼ le gudíʼi guzxáquëʼë Pablo \p \v 16 Leyúbölö reaʼ libíʼiliʼ: Cuntu nu ral-laʼ guequi nachixi icjaʼ. Channö réquiliʼ nachixi icjaʼ, guliʼgüíʼ nedaʼ lataj guʼa didzaʼ ca tu bönniʼ nachixi icjëʼ, para gun ba zxön cuinaʼ tu chíʼidoʼ. \v 17 Didzaʼ ni ruáʼa bitiʼ naca le rinná bëʼë Xanruʼ, pero ruáʼa didzaʼ ca tu bönniʼ nachixi icjëʼ, run ba zxön cuinaʼ. \v 18 Nacuʼë zián bönniʼ tun ba zxön cuíngaquiëʼ ca nácagaca le tunëʼ lu yöl-laʼ bönáchisö quégaquiëʼ. Que lë ni naʼ, nedaʼ caʼ gun ba zxön cuinaʼ. \v 19 Tuʼ réquiliʼ rácadaʼaliʼ, idú ládxiʼliʼ ruíʼiliʼ lataj iluʼë didzaʼ yuguʼ bönniʼ nachixi ícjagaquiëʼ. \v 20 Ruíʼiliʼ caʼ lataj nu gun libíʼiliʼ bönniʼ nadóʼogaca, o nu cúa le dë queë́liʼ, o nu inná beʼe libíʼiliʼ, o nu ucáʼana libíʼiliʼ cáʼasö, o nu capaʼ rúʼaliʼ. \v 21 Rutuíʼidaʼ rnníaʼ lë ni: Bitiʼ bentuʼ caní queë́liʼ tuʼ gudödi bëʼ gúcatuʼ nöxaj ladxiʼ. \p Channö zoa nu naca rugu ladxiʼ para gun ba zxön cuini, nedaʼ caʼ gacaʼ rugu ladxiʼ, en guʼa didzaʼ ca tu bönniʼ nachixi icjëʼ. \q1 \v 22 ¿Naruʼ nácagaquiëʼ bönniʼ hebreo? \q1 Lëscaʼ nacaʼ nedaʼ. \q1 ¿Naruʼ nácagaquiëʼ bönniʼ Israel? \q1 Lëscaʼ nacaʼ nedaʼ. \q1 ¿Naruʼ nácagaquiëʼ zxíʼini xiʼsóëʼ Abraham? \q1 Lëscaʼ nacaʼ nedaʼ. \q1 \v 23 ¿Naruʼ nácagaquiëʼ huen dxin queëʼ Cristo? \q1 Lëscaʼ nácatëraʼ nedaʼ. \m (Naʼa ruáʼa didzaʼ ca tu bönniʼ nachixi icjëʼ cateʼ rnníaʼ caní.) \q1 Béntëraʼ dxin ca gulunëʼ légaquiëʼ. \q1 Guyuʼa lidxi guíë ziánrö luzuí ca gulaʼyuʼë légaquiëʼ. \q1 Gulaʼzéʼedaʼ nedaʼ yu bönachi ziánrö luzuí ca guca quégaquiëʼ. \q1 Guzóa bönadxi gátiaʼ ziánrö luzuí ca guzóa quégaquiëʼ. \q1 \v 24 Gayuʼ luzuí yuguʼ bönniʼ judío gulaʼguínëʼ nedaʼ guídi. \q1 Tu tu luzuí naʼ gulaʼguínëʼ nedaʼ chënna uruáʼ luzuí. \q1 \v 25 Tsonna luzuí gulaʼguínëʼ nedaʼ gubáʼayi. \q1 Tu luzuí buluʼladxëʼ nedaʼ guiö́j. \q1 Tsonna luzuí guzóaʼ tu lëʼe barco le guca ditaj, en bötaj lu nísadoʼ. \q1 Tu luzuí guzóaʼ idú tu yëla, en tu dza lu nisa que nísadoʼ. \q1 \v 26 Zián luzuí cateʼ niʼ yuʼa nöza, \q1 gudödaʼ gapa guzóa bönadxi quiaʼ yuguʼ lu yegu, \q1 en gapa guzóa bönadxi quiaʼ lu náʼagaquiëʼ gubán, \q1 en gapa guzóa bönadxi quiaʼ lu náʼagaquiëʼ bönniʼ uládz quiaʼ, \q1 en gapa guzóa bönadxi quiaʼ lu náʼagaquiëʼ bönniʼ ziʼtuʼ, \q1 en gapa guzóa bönadxi quiaʼ lu yödzö, \q1 en gapa guzóa bönadxi quiaʼ lu lataj cáʼasö, \q1 en gapa guzóa bönadxi quiaʼ lu nísadoʼ, \q1 en gapa guzóa bönadxi quiaʼ lu náʼagaquiëʼ bönniʼ taʼzíʼ yëʼë, taʼnnë́ʼ nácagaquiëʼ bö́chiʼruʼ taʼyéajlëʼë Cristo. \q1 \v 27 Benaʼ dxin ziʼi, en gudú ládxaʼa. \q1 Zián luzuí bitiʼ gutaʼ quiaʼ lataj gásiaʼ. \q1 Gudunaʼ, en gubidxaʼ nisa. \q1 Zián luzuí bitiʼ gutaʼ quiaʼ bi gahuaʼ, o ga utsëʼe cuinaʼ, o lariʼ gácuaʼ. \p \v 28 Iaʼstú, yúguʼtë dza ruúbi ruguíʼidaʼ tuʼ ruíʼidaʼ ládxaʼa yúguʼtë cöʼ bönachi queëʼ Cristo. \v 29 Cateʼ nu ricuidiʼ, nedaʼ caʼ ricuídiʼdaʼ. Cateʼ nu run ga ichixi iníguinëʼ tu bö́chiʼruʼ, riledaʼ nu run caní. \v 30 Channö run bayudxi gun ba zxön cuinaʼ, gun ba zxön cuinaʼ ca naca le nácagaca bëʼ ricuídiʼdaʼ. \v 31 ¡Dios, Xuzëʼ Xanruʼ Jesucristo, gácaticaʼsö queëʼ yöl-laʼ ba! ¡Lëʼ nö́zinëʼ ruáʼa didzaʼ idútë li! \v 32 Cateʼ niʼ guzóaʼ lu yödzö Damasco, bönniʼ niʼ gutaʼ lu nëʼë uláz queëʼ bönniʼ rinná bëʼë, lëʼ Aretas, bucuʼë yuguʼ bönniʼ gulaʼbö́ʼ nísiëʼ para ilaʼzönëʼ nedaʼ, \v 33 pero yuguʼ bö́chiʼruʼ niʼ buluʼdödëʼ nedaʼ tu ga raʼa beníʼ que yuʼu, yuʼa tu gaʼböra zxön, en buluʼzötjëʼ nedaʼ níʼilö lu zöʼö run chiʼi yödzö naʼ. Caní guca, buláʼ lu náʼagaquiëʼ bönniʼ niʼ gulaʼbö́ʼ nísiëʼ nedaʼ. \c 12 \s1 Yuguʼ le buluíʼinëʼ Dios Pablo \p \v 1 Le nácatë bitiʼ ral-laʼ gun ba zxön cuinaʼ. Sal-laʼ caní naca, naʼa guʼa didzaʼ ca nácagaca le buluíʼinëʼ Xanruʼ nedaʼ, en le buzéajniʼinëʼ nedaʼ. \v 2 Núnbëʼa-nëʼ tu bönniʼ réajlëʼë Cristo, chiguca chidáʼ iz zoa nu guchë́ʼ lëʼ yehuaʼ yubá. Bitiʼ nözdaʼ channö guyijëʼ niʼ lu idútë le naca cazëʼ, o lu böʼ naca cazëʼ. Tuzëʼ Dios nö́zinëʼ. \v 3 Nözdaʼ guyáziëʼ lataj lachi queëʼ Dios, nazíʼi le paraíso. Bitiʼ nözdaʼ channö guyijëʼ niʼ lu idútë le naca cazëʼ, o cabí. Tuzëʼ Dios nö́zinëʼ. \v 4 Tsanni niʼ zoëʼ ga naʼ, biyönnëʼ le tun ga nu rubani, yuguʼ le bitiʼ dë lataj nu güíʼi didzaʼ que. \v 5 Bönniʼ ni huáca gunaʼ lëʼ zxön, pero bitiʼ gun ba zxön cuinaʼ. Tuz gun ba zxön cuinaʼ tuʼ ricuídiʼdaʼ. \v 6 Laʼtuʼ guë́ʼënidaʼ gun ba zxön cuinaʼ, bitiʼ gacaʼ bönniʼ bitiʼ bi nö́zinëʼ, channö inníaʼ le naca idútë li. Naʼa, bitiʼ gun ba zxön cuinaʼ tuʼ cabí rë́ʼëndaʼ nu gunrö nedaʼ bal tsca le biléʼe benaʼ nedaʼ, o tsca naca didzaʼ biyö́ni bëʼa nedaʼ. \p \v 7 Níʼirö, para cabí tödi bëʼ gun ba zxön cuinaʼ tuʼ biléʼedaʼ lë naʼ tun ga nu rubani, Dios buzóëʼ tu huëʼ lu xipë́laʼa le riládaʼ ca rilá ga rinë́ʼ tu yötsiʼ. Huëʼ naʼ guca ca tu le bugún dxin tuʼ xihuiʼ, para busacaʼ ziʼ nedaʼ. Caní guca quiaʼ para cabí tödi bëʼ gun ba zxön cuinaʼ. \v 8 Tsonna luzuí gútaʼyuaʼ lahuëʼ Xanruʼ, en gunábidaʼ Lëʼ ugǘëʼ xihuëʼa naʼ. \v 9 Xanruʼ gudxëʼ nedaʼ: “Nácatë quiuʼ le ruzáʼ ládxaʼa quiuʼ. Uzíʼtëruʼ xibé le ruzáʼ ládxaʼa quiuʼ cateʼ ricuídiʼnuʼ.” Que lë ni naʼ, rudzéjadeʼedaʼ tuʼ ricuídiʼdaʼ. Tuʼ raca caní quiaʼ, rácalentërö yöl-laʼ huáca queëʼ Cristo nedaʼ. \v 10 Que lë ni naʼ, tuʼ nadxíʼidaʼ-nëʼ Cristo, rudzéjadaʼ cateʼ ricuídiʼdaʼ, en cateʼ nu rulidza nedaʼ ziʼ, en cateʼ bi riyadzaj quiaʼ, en cateʼ nu ribía ladxiʼ nedaʼ, en cateʼ bi raca quiaʼ. Cateʼ nacuídiʼdaʼ, nápatërö cazaʼ yöl-laʼ huáca queëʼ Lëʼ. \s1 Pablo ruíʼi ládxëʼë bönachi queëʼ Cristo nacuáʼ Corinto \p \v 11 Nacaʼ tu bönniʼ bitiʼ bi nö́zinëʼ tuʼ bëʼa didzaʼ ca naca le dxiʼa benaʼ nedaʼ. Libíʼi cázaliʼ benliʼ bayudxi benaʼ caní. Libíʼiliʼ ral-laʼ gunliʼ nedaʼ bal, ateʼ sal-laʼ bitiʼ bi nacaʼ nedaʼ, bitiʼ caʼ nácaraʼ cuidiʼ ca nácagaquiëʼ bönniʼ niʼ nácadaʼgaquiëʼ lo, taʼnnë́ʼ nácagaquiëʼ gubáz queëʼ Cristo. \v 12 Yuguʼ le benaʼ lu yöl-laʼ riböza zxön ladxiʼ quiaʼ ga niʼ zóaliʼ nácagaca bëʼ nacaʼ gubáz queëʼ Cristo. Biléʼeliʼ yuguʼ le benaʼ, le nácagaca bëʼ, en le tun ga nu rubani, en yuguʼ yöl-laʼ huáca zxön que yehuaʼ yubá. \v 13 Tuz le cabí benaʼ ga zóaliʼ le benaʼ ga nacuáʼ iaʼzícaʼrö cöʼ bönachi queëʼ Cristo. Bitiʼ busacaʼ ziʼa libíʼiliʼ bi gúnnaliʼ le guíʼaj gahuaʼ. Buliʼniti lo nedaʼ tuʼ cabí benaʼ caní queë́liʼ. \p \v 14 Chizóa guídaʼ ga zóaliʼ le bunni luzuí. Bitiʼ bi inabaʼ gúnnaliʼ quiaʼ. Rë́ʼëndaʼ gunna cuin cázaliʼ quiaʼ, en calëga bi dë queë́liʼ. Yuguʼ biʼi huë́ʼënidoʼ, bitiʼ run bayudxi uluʼgágubiʼ xuz xináʼagacabiʼ. Xuz xináʼagacabiʼ naʼ ral-laʼ uluʼgahuëʼ zxíʼinigaquiëʼ. \v 15 Idú ládxaʼa utö́aʼ yúguʼtë le dë quiaʼ, en udödi cuinaʼ niʼa queë́liʼ para gaca bi uzíʼiliʼ xibé, sal-laʼ réquidaʼ cateʼ nadxíʼirödaʼ libíʼiliʼ, zeaj ruhuéchiʼ yöl-laʼ nadxíʼi queë́liʼ nedaʼ. \p \v 16 Nöz quéziliʼ bitiʼ busacaʼ ziʼa libíʼiliʼ. Naʼa, bál-laliʼ innaliʼ gucaʼ sinaʼ, ateʼ len didzaʼ bitiʼ nácatë buziʼa xibaliʼ. \v 17 ¿Naruʼ réquitseliʼ guzxíʼ yéʼedaʼ libíʼiliʼ cateʼ gusö́l-laʼa yuguʼ gubáz quiaʼ ga zóaliʼ? \v 18 Gútaʼyuaʼ lobiʼ biʼi Tito tséajbiʼ ga zóaliʼ, ateʼ gusö́l-laʼa-nëʼ bö́chiʼruʼ naʼ tsözxö́n len lëbiʼ. ¿Naruʼ réquitseliʼ buzíʼibiʼ xibaliʼ biʼi Tito? ¿Naruʼ cabí bentuʼ laʼ lë́bisö ca runtuʼ biʼi Tito, en nedaʼ, encaʼ laʼ lë́bisö didzaʼ bë́ʼëtuʼ? \p \v 19 ¿Naruʼ réquitseliʼ rubéaj cuintuʼ dxiʼa loliʼ libíʼiliʼ? Lahuëʼ Dios ruíʼituʼ didzaʼ uláz queëʼ Cristo, böchiʼ luzáʼadoʼ, ateʼ yúguʼtë le runtuʼ nácagaca para gácarö idú yöl-laʼ réajlëʼ queë́liʼ Cristo. \v 20 Rádxidaʼ bitiʼ gácaliʼ ca rë́ʼëndaʼ gácaliʼ cateʼ guídaʼ ga zóaliʼ, ateʼ nedaʼ bitiʼ gacaʼ ca rë́ʼëniliʼ libíʼiliʼ gacaʼ. Rádxidaʼ ridil-la dídzaʼliʼ, en ruzxéʼeliʼ luzáʼaliʼ, en rileliʼ luzáʼaliʼ, en rulidza dítjaliʼ luzáʼaliʼ, en rnnëliʼ que luzáʼaliʼ, en run ba zxön cuinliʼ, en rutsátsaliʼ. \v 21 Cateʼ guídaʼ ga zóaliʼ, channö caní raca queë́liʼ, rádxidaʼ gunëʼ Dios ga utuíʼidaʼ ca naca queë́liʼ, ateʼ gun bayudxi cödxaʼ niʼa quégaca zián nupa niʼ gulún dul-laʼ, en bitiʼ buluʼbíʼi ládxiʼgaca ca nácagaca le cabí naca tsahuiʼ gulúngaca, en yuguʼ le gulaʼzë́ ládxiʼguequi le cabí naca dxiʼa. \c 13 \s1 Pablo ruzéajniʼinëʼ bönachi Corinto, en rugapëʼ Dios légaquiëʼ \p \v 1 Le bunni luzuí ni guídaʼ ga zóaliʼ. Nazúaj lu guichi láʼayi le rnna: “Run bayudxi ilaʼcuáʼ chopa tsonna nupa ilún ba nalí channö nu bi uzegui luzë́ʼe didzaʼ.” \v 2 Chibuzéajniʼidaʼ nupa gulún dul-laʼ cateʼ niʼ guzóalenaʼ libíʼiliʼ le buropi luzuí, ateʼ naʼa ruzéajniʼidaʼ légaquiëʼ leyúbölö, encaʼ yúguʼtë nupa tun dul-laʼ, sal-laʼ ni zoaʼ ziʼtuʼ, rnníaʼ: Channö guídaʼ ga zóaliʼ leyúbölö bitiʼ gacaʼ nöxaj ladxiʼ para til-laʼ légaquiëʼ. \v 3 Rinábaliʼ tu le gaca bëʼ ruáʼa didzaʼ uláz queëʼ Cristo. Lë naʼ gunaʼ gaca bëʼ ruáʼa caní didzaʼ. Bitiʼ caʼ ricuídiʼnëʼ Cristo cateʼ bi runëʼ queë́liʼ, pero lu yöl-laʼ huáca zxön queëʼ runëʼ bi runëʼ queë́liʼ. \v 4 Le nácatë gudë́ʼë lëʼe yaga cruz ca nu ricuidiʼ, pero zoëʼ nabanëʼ tuʼ zóalen yöl-laʼ huáca queëʼ Dios Lëʼ. Netuʼ caʼ ricuídiʼtuʼ tsözxö́n len Lëʼ, pero tuʼ nácatuʼ tuz len Lëʼ nabantuʼ, ateʼ zóalen netuʼ yöl-laʼ huáca queëʼ Dios bi guntuʼ ga niʼ zóaliʼ. \p \v 5 Buliʼyú cuinliʼ channö réajlëʼëliʼ Cristo o cabí. Guliʼsíʼ bëʼ laʼ cuínsiliʼ. ¿Naruʼ cabí nö́ziliʼ zóalenëʼ Jesucristo libíʼiliʼ channö le nácatë réajlëʼëliʼ Lëʼ? \v 6 Runtuʼ löza chinö́z quéziliʼ le nácatë netuʼ réajlëʼëtuʼ Cristo. \v 7 Rulídzatuʼ-nëʼ Dios rinábituʼ-nëʼ gácalenëʼ libíʼiliʼ, para cabí guáʼaliʼ döʼ, calëga para urúajtuʼ dxiʼa netuʼ, pero para gunliʼ libíʼiliʼ le naca tsahuiʼ sal-laʼ guéquiliʼ richixi riníguituʼ netuʼ. \v 8 Bitiʼ caʼ gaca táʼbagaʼtuʼ le naca idútë li, pero gácasö guntuʼ ca saʼyéaj le naca idútë li. \v 9 Que lë ni naʼ rudzéjatuʼ cateʼ ricuídiʼtuʼ, ateʼ libíʼiliʼ ridipa ládxiʼliʼ. Rulídzaticaʼstuʼ-nëʼ Dios, rinábituʼ-nëʼ gunëʼ ga gaca idú ca réajlëʼëliʼ Cristo. \v 10 Que lë ni naʼ ruzúajaʼ queë́liʼ lu guichi lë ni tsanni ni zoaʼ ziʼtuʼ ga zóaliʼ. Níʼirö cateʼ guídaʼ ga zóaliʼ bitiʼ gun bayudxi usacaʼ ziʼa libíʼiliʼ, pero ugunaʼ dxin yöl-laʼ unná bëʼ nudödëʼ Xanruʼ lu naʼa, le naca para utipaʼ ládxiʼliʼ, en calëga para usunítiaʼ libíʼiliʼ. \p \v 11 Naʼa, böchiʼ luzáʼadoʼ, dipa ládxiʼliʼ. \q1 Guliʼgüíʼ ládxiʼliʼ gaca idú ca réajlëʼëliʼ Cristo. \q1 Guliʼgüíʼ ládxiʼliʼ caʼ lë ni reaʼ libíʼiliʼ. \q1 Guliʼgaca tuz len luzáʼaliʼ, en guliʼcöza dxíʼadoʼ. \q1 Rinábidaʼ-nëʼ Dios sóalenëʼ libíʼiliʼ. \q1 Lëʼ nadxíʼinëʼ rëʼu, en runëʼ ga ribö́zaruʼ dxíʼadoʼ. \p \v 12 Guliʼgapa Dios luzáʼaliʼ, tuliʼ iaʼtuliʼ, en unídaʼliʼ luzáʼaliʼ. \v 13 Yúguʼtë böchiʼ luzáʼaruʼ ni tuʼgapëʼ Dios libíʼiliʼ. \p \v 14 Rinábidaʼ-nëʼ Dios gunëʼ ga gataʼ queë́liʼ yúguʼtëliʼ le ruzáʼ ládxëʼë Xanruʼ Jesucristo queë́ruʼ, en idxíʼinëʼ caʼ libíʼiliʼ, en gunëʼ ga gácaliʼ tuz len Dios Böʼ Láʼayi. ¡Caʼ gaca!