\id 1TH \ide UTF-8 \h 1 Tesalonicenses \toc1 DIDZAʼ ZÍʼALÖ GUSÖ́L-LËʼË PABLO YÖDZÖ TESALÓNICA \toc2 1 Tesalonicenses \toc3 1Ts. \mt1 DIDZAʼ ZÍʼALÖ GUSÖ́L-LËʼË PABLO YÖDZÖ TESALÓNICA \c 1 \s1 Pablo rugapëʼ Dios bönachi queëʼ Cristo nacuáʼ Tesalónica \p \v 1 Nedaʼ, Pablo, rugapaʼ Dios libíʼiliʼ, zóaliʼ Tesalónica. Néquiliʼ queëʼ Cristo, ateʼ nácaliʼ tuz len Dios, encaʼ len Xanruʼ Jesucristo. Dzágagaquiëʼ nedaʼ Silvano, en biʼi Timoteo. Rinábidaʼ-nëʼ Xúziruʼ Dios, encaʼ Xanruʼ Jesucristo uzáʼ ládxëʼë queë́liʼ, en gunëʼ ga soa dxi icja ládxiʼdoʼoliʼ. \s1 Yuguʼ le taca bëʼ taʼyéajlëʼ bönachi Tesalónica Dios \p \v 2 Rë́ticaʼstuʼ-nëʼ Dios: “Xclenuʼ” cateʼ röjnetuʼ ca naca queë́liʼ yúguʼtëliʼ. Röjnéticaʼstuʼ libíʼiliʼ, bi rinábituʼ-nëʼ Dios niʼa queë́liʼ cateʼ rulidztuʼ-nëʼ. \v 3 Röjnéticaʼstuʼ lahuëʼ Xúziruʼ Dios ca naca le runliʼ tuʼ réajlëʼëliʼ Cristo, en ca naca dxin runliʼ tuʼ nadxíʼiliʼ-nëʼ, en ca naʼ nácaticaʼsiliʼ tsutsu tuʼ runliʼ löza Xanruʼ Jesucristo. \v 4 Böchiʼ luzáʼatuʼ, Dios nadxíʼinëʼ libíʼiliʼ, ateʼ nöztuʼ gurö́ cazëʼ Lëʼ libíʼiliʼ. \v 5 Caní naca, tuʼ bidxín queë́liʼ didzaʼ dxiʼa runtuʼ libán que, calëga len dídzaʼsö, pero lëscaʼ len yöl-laʼ huáca bidxín queë́liʼ, ateʼ Dios Böʼ Láʼayi benëʼ tsutsu le, ateʼ idú ládxiʼliʼ benliʼ löza le. Nöz quéziliʼ ca gúcatuʼ ga zóaliʼ tuʼ nadxíʼituʼ libíʼiliʼ. \p \v 6 Libíʼiliʼ butsáʼ cuinliʼ, ateʼ runliʼ ca runtuʼ netuʼ, encaʼ ca benëʼ Xanruʼ, tuʼ guzxíʼ lu náʼaliʼ xtídzëʼë, ateʼ sal-laʼ gudíʼi guzxácaʼdaʼaliʼ, budzéjaliʼ tuʼ zóalenëʼ Dios Böʼ Láʼayi libíʼiliʼ. \v 7 Caní naca, chinácaliʼ tu le naca bëʼ lógaca yúguʼtë bönachi taʼyéajlëʼ Cristo nacuáʼ luyú Macedonia, en luyú Acaya. \v 8 Caní naca, tuʼ guzë́ xtídzëʼë Xanruʼ niʼa queë́liʼ. Calë́gasö luyú Macedonia, en luyú Acaya, pero lëscaʼ yúguʼtë lataj guzë́ didzaʼ ca réajlëʼëliʼ Dios. Caní naca, bitiʼ bi run bayudxi innatuʼ, \v 9 tuʼ taʼguixjöʼ laʼ léguequisö bönachi niʼ queë́tuʼ ca benliʼ netuʼ bal, en ca naʼ butsáʼ cuinliʼ. Bucáʼanaliʼ yuguʼ budóʼ guiö́j budóʼ yaga, en böácaliʼ queëʼ Dios para gunliʼ xichinëʼ Dios ban, Nu naca idú Dios. \v 10 Naʼa, ribö́zaliʼ dza huödëʼ Zxíʼinëʼ Dios, irúajëʼ yehuaʼ yubá. Dios busubanëʼ Lëʼ lu yöl-laʼ guti. Nu ni naca Jesús, Nu rusölá rëʼu lu dul-laʼ, para cabí soa le gun ga ichúguiëʼ Dios queë́ruʼ dza siʼ zaʼ. \c 2 \s1 Xichinëʼ Dios benëʼ Pablo yödzö Tesalónica \p \v 1 Böchiʼ luzáʼatuʼ, nöz quéziliʼ bitiʼ guca nítisö dxin queëʼ Dios bentuʼ cateʼ niʼ bidxintuʼ ga zóaliʼ. \v 2 Nö́ziliʼ ca guca queë́tuʼ lu yödzö Filipos, ca naʼ gudíʼi guzxácaʼtuʼ, ateʼ guluáʼ döʼ bönachi niʼ queë́tuʼ. Níʼirö cateʼ bidxintuʼ ga zóaliʼ gúcatuʼ rugu ladxiʼ tuʼ guzóalenëʼ Dios queë́ruʼ netuʼ, ateʼ bentuʼ libán loliʼ que didzaʼ dxiʼa le budödëʼ Dios lu naʼtuʼ. Caní bentuʼ sal-laʼ gulaʼdáʼbagaʼdaʼ bönachi ládzaliʼ netuʼ. \v 3 Cateʼ niʼ guchízatuʼ icja nágaliʼ xtídzëʼë Dios, bë́ʼëtuʼ didzaʼ, calëga tuʼ nazíʼi yeʼe netuʼ, en calëga tuʼ bi guzë́ ládxiʼtuʼ le dë queë́liʼ, en bitiʼ guzxíʼ yéʼetuʼ libíʼiliʼ. \v 4 Tuʼ nuzxöni ládxëʼë Dios netuʼ, budödëʼ lu naʼtuʼ guntuʼ libán que didzaʼ dxiʼa queëʼ, ateʼ canísö ruíʼituʼ didzaʼ. \v 5 Nöz quéziliʼ catu caz bë́ʼlentuʼ libíʼiliʼ didzaʼ le gun zxön libíʼiliʼ, en bitiʼ guléaj tsahuiʼ cuintuʼ ca run nu bi rizë́ ladxiʼ le dë queë́liʼ. Nöz quézinëʼ Dios naca caní. \v 6 Bitiʼ gudíljatuʼ yöl-laʼ ba le naca que yödzölió ni, lë naʼ cúʼuliʼ libíʼiliʼ netuʼ, en calëga le ilaʼgúʼu bönachi netuʼ. Sal-laʼ dë lu naʼtuʼ inná béʼetuʼ libíʼiliʼ tuʼ nácatuʼ gubáz nasö́l-lëʼë Cristo \v 7 guzóalentuʼ libíʼiliʼ dxiʼi ládxiʼdoʼ, en bentuʼ ca runnu xináʼagacabiʼ biʼi huë́ʼënidoʼ, run chíʼinu légacabiʼ dxiʼi ládxiʼdoʼ. \v 8 Caní guca, bidxíʼideʼetuʼ libíʼiliʼ, ga bidxintë gúʼunituʼ udö́dituʼ lu náʼaliʼ, calë́gasö didzaʼ dxiʼa queëʼ Dios, pero láʼtuʼbiquiʼ udödi caztuʼ yöl-laʼ naʼbán queë́tuʼ, tuʼ nadxíʼideʼetuʼ libíʼiliʼ. \v 9 Röjneliʼ, böchiʼ luzáʼatuʼ, ca naʼ guca cateʼ niʼ bentuʼ libán loliʼ que didzaʼ dxiʼa queëʼ Dios, ca bénticaʼstuʼ dxin ziʼi, ateʼ rëla, en të dza bentuʼ dxin para cabí usacaʼ zíʼituʼ nituliʼ libíʼiliʼ. \p \v 10 Libíʼiliʼ naʼ réajlëʼëliʼ Cristo, huáca gunliʼ ba nalí, ateʼ nö́zinëʼ Dios ca naʼ gudálentuʼ libíʼiliʼ idú ca raza ládxëʼë Dios, en idú dxíʼadoʼ, en ca naʼ cuntu nu gaca bi innë́ que. \v 11 Lëscaʼ caní nö́ziliʼ ca bentuʼ ca runëʼ tu bönniʼ quégacabiʼ zxíʼinëʼ, guchízatuʼ icja nágaliʼ, en butípatuʼ ládxiʼliʼ tu tuliʼ. \v 12 Busáʼatuʼ ládxiʼliʼ gunliʼ ca ral-laʼ gun nu nequi queëʼ Dios. Lë cazëʼ bulidzëʼ libíʼiliʼ para gaca tsúʼuliʼ ga naʼ rinná bëʼë Lëʼ lu beníʼ queëʼ. \p \v 13 Que lë ni naʼ caʼ, rë́ticaʼstuʼ-nëʼ Dios: “Xclenuʼ.” Caní runtuʼ tuʼ guzxíʼ lu náʼaliʼ xtídzëʼë Dios le biyö́niliʼ bë́ʼëtuʼ didzaʼ, calëga ca xtidzaʼ bönáchisö, pero ca le nácatë naca, xtídzëʼë Dios naca. Xtídzëʼë naʼ run dxin lu icja ládxiʼdoʼoliʼ libíʼiliʼ, réajlëʼëliʼ Cristo. \v 14 Böchiʼ luzáʼatuʼ, raca queë́liʼ ca raca quégaca bönachi queëʼ Dios, nupa néquiguequi queëʼ Jesucristo luyú Judea. Caní naca tuʼ chigudíʼi guzxácaʼdaʼaliʼ lu náʼagaca bönachi uládz queë́liʼ, lë́bisö ca naʼ gulaʼguíʼi gulaʼzáquiëʼ légaquiëʼ lu náʼagaca bönachi uládz quégaquiëʼ, nupa niʼ nácagaca bönniʼ judío. \v 15 Yuguʼ bönniʼ judío naʼ gulútiëʼ Xanruʼ Jesús, en gulútiëʼ caʼ yuguʼ bönniʼ guluʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios. Gulaʼbía ládxiʼgaquiëʼ, en buluʼláguëʼ caʼ netuʼ. Bitiʼ tunëʼ le raza ládxëʼë Dios, tuʼ cabí taʼléʼenëʼ dxiʼa yúguʼtë bönachi izáʼa. \v 16 Tuʼzáguëʼë caʼ xinöztuʼ, para cabí guntuʼ libán lógaca bönachi izáʼa naʼ bitiʼ nabábagaca légaquiëʼ, tuʼ ruíʼilentuʼ léguequi didzaʼ para uluʼlágaca. Caní raca, tuʼzánticaʼsëʼ dul-laʼ nabágaʼgaquiëʼ, en chinabágaʼgaquiëʼ xíguiaʼ le run ga ichúguiëʼ Dios quégaquiëʼ. \s1 Pablo rë́ʼënëʼ tsöjyúëʼ bö́chiʼruʼ nacuʼë Tesalónica \p \v 17 Naʼa, böchiʼ luzáʼatuʼ, ruhuíʼinituʼ ca runëʼ tu bönniʼ uzëbi tuʼ nuláʼalentuʼ libíʼiliʼ tu chíʼidoʼ, pero sal-laʼ bitiʼ riléʼetuʼ libíʼiliʼ, bitiʼ nál-la ládxiʼtuʼ libíʼiliʼ. Que lë ni naʼ, ruíʼi ládxiʼrötuʼ uléʼetuʼ loliʼ, tuʼ rizëdaʼ ládxiʼtuʼ guntuʼ caní. \v 18 Que lë ni naʼ caʼ gúʼunituʼ guídatuʼ ga zóaliʼ, ateʼ nedaʼ, Pablo, le nácatë bëʼ ládxaʼa guídaʼ chopa tsonna luzuí, pero Satanás, tuʼ xihuiʼ, buzagaʼ xinöztuʼ. \v 19 ¿Bizxi caz naca le run ga runtuʼ löza, o le run ga rudzéjatuʼ, o le ral-laʼ idéliʼtuʼ, le uzíʼituʼ xibé lahuëʼ Xanruʼ Jesucristo cateʼ huödëʼ? ¿Naruʼ cabí libíʼi cázaliʼ naʼ? \v 20 Libíʼi cázaliʼ nácaliʼ le run ga nácatuʼ bicaʼ ba, en le run ga rudzéjatuʼ. \c 3 \p \v 1 Que lë ni naʼ, cateʼ bítiʼrö guca guáʼ ilentuʼ, ben xtídzaʼtuʼ ugáʼanatuʼ chópatuʼ lu yödzö Atenas, \v 2 ateʼ gusö́l-laʼtuʼ-biʼ biʼi bö́chiʼruʼ, Timoteo ga zóaliʼ. Nácabiʼ biʼi huen dxin queëʼ Dios, en rúnlenbiʼ nedaʼ tsözxö́n libán que didzaʼ dxiʼa queëʼ Cristo. Gusö́l-laʼtuʼ-biʼ ga zóaliʼ para cuéquibiʼ libíʼiliʼ tsutsu, en ichízabiʼ icja nágaliʼ ca ral-laʼ tséajlëʼëliʼ Cristo, \v 3 para cabí soa nu gaca chopa ladxiʼ niʼa que le tuʼsacaʼ ziʼ bönachi ni netuʼ. Nöz quéziliʼ zóaruʼ yödzölió ni para guáʼ ilenruʼ le caní. \v 4 Lëscaʼ cateʼ niʼ guzóalentuʼ libíʼiliʼ, busiyöntuʼ libíʼiliʼ ca chizóa gaca le uluʼsacaʼ ziʼ rëʼu, le gaca ca naʼ chiguca queë́tuʼ, ateʼ nöz quéziliʼ lë naʼ. \v 5 Que lë ni naʼ, cateʼ bítiʼrö guca guáʼ ilenaʼ, gusö́l-laʼa-biʼ biʼi Timoteo ga zóaliʼ, para ududíxjöiʼibiʼ nedaʼ ca naca queë́liʼ ca réajlëʼëliʼ-nëʼ Cristo, en channö cabí gulúʼu tuʼ xihuiʼ libíʼiliʼ nöza dul-laʼ, nu naʼ rigúʼu bönachi nöza dul-laʼ, en channö cabí böáca nítisö dxin naʼ bentuʼ ga zóaliʼ. \p \v 6 Cateʼ buzáʼabiʼ biʼi Timoteo ga zóaliʼ, en budxinbiʼ ga zóatuʼ, busiyönbiʼ netuʼ le naca dxiʼa. Bë́ʼëbiʼ didzaʼ ca naʼ réajlëʼëliʼ Cristo, en ca naʼ nadxíʼigacaliʼ-nëʼ yuguʼ böchiʼ luzáʼaruʼ, en ca naʼ, lu yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ queë́liʼ röjnéticaʼsiliʼ netuʼ, encaʼ ca naʼ raca ládxiʼliʼ uléʼeliʼ netuʼ, ca naʼ netuʼ raca ládxiʼtuʼ caʼ uléʼetuʼ libíʼiliʼ. \v 7 Que lë ni naʼ, böchiʼ luzáʼatuʼ, cateʼ niʼ gudíʼi guzxácaʼtuʼ yúguʼtë lë ni, en zián le guca queë́tuʼ, bidxín didzaʼ queë́tuʼ le buíʼi zxön netuʼ cateʼ biyö́nituʼ ca réajlëʼëliʼ-nëʼ Cristo. \v 8 Naʼa, nuhuöáca ládxiʼtuʼ tuʼ riyö́nituʼ rö́ʼöliʼ tsutsu ca réajlëʼëliʼ-nëʼ Xanruʼ. \v 9 ¿Nacxi caz gaca guíëtuʼ-nëʼ Dios: “Xclenuʼ” ca ral-laʼ guntuʼ niʼa que yúguʼtë le run ga rudzeja ládxiʼtuʼ lahuëʼ Dios queë́ruʼ niʼa que le nácaliʼ libíʼiliʼ? \v 10 Bayudxi rulidztuʼ-nëʼ Dios, en rinábituʼ-nëʼ rëla, en të dza para gaca uléʼetuʼ libíʼiliʼ, en usáʼatuʼ le riyadzaj queë́liʼ ca naca le réajlëʼëliʼ-nëʼ Cristo. \p \v 11 Naʼa rinábituʼ-nëʼ Xúziruʼ Dios, encaʼ Xanruʼ Jesucristo, cuʼë netuʼ nöza ga idxintuʼ ga zóaliʼ. \v 12 Lëscaʼ rinábituʼ-nëʼ Xanruʼ gunëʼ ga gala, en gaca idú ca nadxíʼiliʼ luzáʼaliʼ tuliʼ iaʼtuliʼ, en ca nadxíʼiliʼ yúguʼtë bönachi, ca naʼ netuʼ nadxíʼituʼ caʼ libíʼiliʼ. \v 13 Rinábituʼ-nëʼ gunëʼ ga gaca tsutsu, en idú dxiʼa icja ládxiʼdoʼoliʼ lahuëʼ Xúziruʼ Dios ca saʼyéaj le naca láʼayi, ateʼ gunëʼ caní ga idxinrö dza huödëʼ Xanruʼ Jesucristo, dzágagaca bönachi láʼayi queëʼ Lëʼ. \c 4 \s1 Le runruʼ le raza ládxëʼë Dios \p \v 1 Iaʼstú, böchiʼ luzáʼatuʼ, niʼa queëʼ Xanruʼ Jesús rátaʼyutuʼ loliʼ, en richízatuʼ icja nágaliʼ para gunliʼ ca naca le chinazë́daliʼ lu naʼtuʼ ca ral-laʼ gunliʼ le raza ládxëʼë Dios. Ca naʼ chirunliʼ, caʼ ral-laʼ gúnticaʼsiliʼ. \p \v 2 Chinö́z quéziliʼ yuguʼ le gunná béʼetuʼ libíʼiliʼ uláz queëʼ Xanruʼ Jesús. \v 3 Le rë́ʼënëʼ Dios naca gácaliʼ idú dxiʼa, en bítiʼrö gunliʼ le cabí naca tsahuiʼ, \v 4 en inö́ziliʼ tu tuliʼ nacxi ral-laʼ sóalenliʼ-nu nigula que queë́liʼ idú ca saʼyéaj le naca láʼayi, en gunliʼ légacanu bal. \v 5 Bitiʼ ral-laʼ sóalenliʼ-nu nigula queë́liʼ lu yöl-laʼ rizë́ ladxiʼ le ruáʼ döʼ, ca naʼ tun bönachi bitiʼ nabábagaca Dios, en bitiʼ núnbëʼgaca Dios. \v 6 Ca nácagaca lë ni, cuntu nu ral-laʼ tödi bëʼ, en cabí siʼ yeʼe böchiʼ luzë́ʼe bagáchiʼsö, tuʼ ichúguiëʼ Lë cazëʼ Xanruʼ quégaca yúguʼtë nupa tun le caní, gunëʼ ca naʼ chigúdxituʼ libíʼiliʼ, en bentuʼ ba nalí que loliʼ. \v 7 Dios bulidzëʼ rëʼu, calëga para gunruʼ le ruáʼ döʼ, pero para gácaruʼ idú dxiʼa. \v 8 Caní naca, nu ruzóa tsöláʼalö lë ni, calëga bönáchisö ruzóa tsöláʼalö, pero Dios caz ruzóa tsöláʼalö, tuʼ gusö́l-lëʼë Lë cazëʼ Dios Böʼ Láʼayi queë́ruʼ, Nu ruíʼi caní didzaʼ. \p \v 9 Bitiʼ run bayudxi uzúajaʼ queë́liʼ lu guichi ca ral-laʼ idxíʼigacaliʼ-nëʼ böchiʼ luzáʼaliʼ, tuʼ chinazë́daliʼ laʼ libíʼisiliʼ lu nëʼë Dios idxíʼiliʼ luzáʼaliʼ tuliʼ iaʼtuliʼ. \v 10 Le nácatë nadxíʼigacaliʼ-nëʼ yúguʼtë böchiʼ luzáʼaruʼ nacuʼë luyú Macedonia. Naʼa, rátaʼyutuʼ loliʼ, böchiʼ luzáʼatuʼ, para idxíʼigacaröliʼ-nëʼ caʼ yúguʼtë böchiʼ luzáʼaliʼ. \v 11 Rátaʼyutuʼ loliʼ caʼ, güíʼi ládxiʼliʼ cö́zaliʼ dxíʼadoʼ, en gunliʼ yuguʼ le dë lu náʼasiliʼ, en gunliʼ dxin len naʼa cuinliʼ ca naʼ chigunná béʼetuʼ libíʼiliʼ. \v 12 Gunná béʼetuʼ libíʼiliʼ caní para gaca gunliʼ le naca dxíʼadoʼ lógaca nupa bitiʼ nabábagaca libíʼiliʼ, en caní gaca, bitiʼ bi yadzaj queë́liʼ. \s1 Ca gaca cateʼ huödëʼ Xanruʼ Jesucristo \p \v 13 Lëscaʼ, böchiʼ luzáʼatuʼ, rë́ʼënituʼ inö́ziliʼ ca raca quégaca nupa chinátigaca, para cabí huíʼiniliʼ ca tun iaʼzícaʼrö bönachi bitiʼ zoa le tun löza. \v 14 Channö réajlëʼëruʼ gútiëʼ Jesús, en bubanëʼ, lëscaʼ caní ral-laʼ uzxöni ládxiʼruʼ-nëʼ Dios gunëʼ ga huö́dalengaca tsözxö́n Jesús nupa niʼ chigulati, en gulaʼyéajlëʼ Lëʼ. \p \v 15 Que lë ni naʼ riguíxjöiʼituʼ libíʼiliʼ xtídzëʼë Xanruʼ le rnna caní: “Rëʼu ni zóaruʼ nabanruʼ, en ugáʼanaruʼ ga idxinrö dza huödëʼ Xanruʼ Jesucristo, bitiʼ tsöjtságaruʼ-nëʼ Cristo zíʼalö ca nupa chigulati.” \v 16 Caní gaca, tuʼ huötjëʼ Lë cazëʼ Xanruʼ, en irúajëʼ yehuaʼ yubá, ateʼ yön chiʼë, len yöl-laʼ unná bëʼ ulidzëʼ, ateʼ yön caʼ chiʼë gubáz láʼayi lo, ateʼ yön caʼ luzu ucödxëʼ Dios, ateʼ uluʼbán nupa naʼ chigulati, en gulaʼyéajlëʼ Cristo. \v 17 Níʼirö rëʼu ni zóaruʼ nabanruʼ, en nagáʼanaruʼ luyú ni, uchisëʼ rëʼu tsözxö́n len léguequi lu böaj lúzxiba para tsöjtságaruʼ-nëʼ Xanruʼ lu böʼös. Caní gaca, sóalenticaʼsiruʼ-nëʼ Xanruʼ. \v 18 Que lë ni naʼ, guliʼhuíʼ zxön luzáʼaliʼ tuliʼ iaʼtuliʼ ca nácagaca didzaʼ ni. \c 5 \p \v 1 Naʼa, ca naca dza naʼ, o rëla naʼ cateʼ ilaca lë ni, bitiʼ run bayudxi uzúajaʼ queë́liʼ lu guichi, böchiʼ luzáʼatuʼ. \v 2 Libíʼiliʼ chinö́z quéziliʼ dxiʼa ca gaca dza cateʼ huödëʼ Xanruʼ. Idxinëʼ tsálidoʼos ca ridxinëʼ gubán chiʼi dzö́ʼölö. \v 3 Cateʼ ilaʼnná bönachi: “Raca dxiʼa queë́ruʼ, en bitiʼ bi gaca queë́ruʼ”, níʼirö laʼ idxintë le usuniti léguequi, lë naʼ idxín quéguequi ca naʼ ridxín le riguíʼi rizácaʼnu nigula naʼ chizóa sóabiʼ bíʼidoʼ queë́nu, ateʼ cuntu nu nutsaʼ ladaj bönachi yödzölió ni nu ulá cateʼ gaca lë naʼ gaca dza naʼ. \v 4 Naʼa, böchiʼ luzáʼatuʼ, bitiʼ zóaliʼ chul-la niti, en que lë ni naʼ bitiʼ idxín dza niʼ queë́liʼ bagáchiʼsö ca ridxinëʼ bönniʼ gubán. \v 5 Yúguʼtëliʼ nácaliʼ bönachi que beníʼ, en que lahuiʼ dza. Bitiʼ nácaruʼ bönachi que chiʼi dzö́ʼölö, en calëga que le naca chul-la. \v 6 Que lë ni naʼ, bitiʼ ral-laʼ tödi yëla loruʼ ca raca quégaca nupa bitiʼ nabábagaca rëʼu, pero ral-laʼ usubán ládxiʼruʼ, en cö́zaruʼ baʼa ládxiʼdoʼ. \v 7 Nupa tasi, chiʼi dzö́ʼölö tasi, en nupa taʼzudxi, chiʼi dzö́ʼölö caʼ taʼzudxi. \v 8 Naʼa, rëʼu ni, nácaruʼ que lahuiʼ dza, en ral-laʼ cö́zaruʼ baʼa ládxiʼdoʼ, tuʼ chinácuruʼ zxaruʼ le run chiʼi rëʼu, le naca yöl-laʼ réajlëʼ queë́ruʼ Dios, en yöl-laʼ nadxíʼi, ateʼ le runruʼ löza uláruʼ naca ca tu luʼu guíë le run chiʼi ícjaruʼ. \v 9 Caní naca, tuʼ nuzóëʼ Dios rëʼu ni, calëga para idxinruʼ ga ichúguiëʼ queë́ruʼ, pero para uláruʼ tuʼ ruzxöni ládxiʼruʼ-nëʼ Xanruʼ Jesucristo, \v 10 tuʼ gútiëʼ Jesús uláz queë́ruʼ para sóaruʼ ibanruʼ tsözxö́n len Lëʼ cateʼ huödëʼ, sal-laʼ chinátiruʼ o sóaruʼ ibanruʼ dza niʼ. \v 11 Que lë ni naʼ ral-laʼ utípaliʼ ládxiʼliʼ tuliʼ iaʼtuliʼ, en gunliʼ tsutsu tuliʼ iaʼtuliʼ ca naʼ chirunliʼ. \s1 Pablo richíziëʼ icja nágagaquiëʼ böchiʼ luzë́ʼë taʼyéajlëʼë Cristo \p \v 12 Rátaʼyutuʼ loliʼ, böchiʼ luzáʼatuʼ, gúnbëʼëliʼ nupa tun xichinëʼ Xanruʼ ga zóaliʼ, nupa naʼ taʼnná beʼe libíʼiliʼ uláz queëʼ Xanruʼ, en tuʼsáʼ ládxiʼliʼ. \v 13 Rátaʼyutuʼ loliʼ caʼ, gunliʼ légaquiëʼ bal lu yöl-laʼ nadxíʼi queë́liʼ, tuʼ tunëʼ dxin naʼ. Guliʼcöza dxíʼadoʼ tuliʼ len iaʼtuliʼ. \p \v 14 Lëscaʼ caní richízatuʼ icja nágaliʼ, böchiʼ luzáʼatuʼ, para usáʼaliʼ ládxiʼgaca nupa bitiʼ túngaca dxin, en utípaliʼ ládxiʼgaca nupa tuʼhuö́aj ládxiʼguequi, en gácalenliʼ nupa bitiʼ naca tsutsu ca taʼyéajlëʼ Cristo, en gácaliʼ nöxaj ladxiʼ lógaca yúguʼtë bönachi. \p \v 15 Guliʼgún chiʼi cuinliʼ para cabí uzíʼ lëbi luzáʼaliʼ, en cabí guáʼaliʼ döʼ que nu ruáʼ döʼ queë́liʼ, pero guliʼgüíʼ ládxiʼliʼ gúnticaʼsiliʼ le naca dxiʼa que luzáʼaliʼ tuliʼ iaʼtuliʼ, en quégaca yúguʼtë bönachi. \q1 \v 16 Buliʼdzéjaticaʼsö, \q1 \v 17 en buliʼlídzaticaʼsëʼ Dios, \q1 \v 18 en guliʼguíëʼ Lëʼ: “Xclenuʼ.” \p Caní ral-laʼ gunliʼ niʼa que yúguʼtë le raca queë́liʼ, tuʼ nácagaca lë ni le rë́ʼënëʼ Dios gunliʼ tuʼ nácaliʼ queëʼ Jesucristo. \q1 \v 19 Bitiʼ uzóa dxiliʼ le rulídzaticaʼsëʼ Dios Böʼ Láʼayi libíʼiliʼ. \q1 \v 20 Bitiʼ uzóaliʼ tsöláʼalö xtídzëʼë bönniʼ ruʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios. \q1 \v 21 Guliʼsíʼ bëʼ yúguʼtë, en guliʼsíʼ lu náʼaliʼ le naca dxiʼa. \q1 \v 22 Bitiʼ bi gútsaʼliʼ le ruáʼ döʼ. \p \v 23 Lë cazëʼ Dios, Nu run ga zoa dxi icja ládxiʼdoʼoruʼ, gunëʼ ga gácaliʼ idú dxiʼa, en gun chiʼë böʼ naca cázaliʼ, en icja ládxiʼdoʼoliʼ, en idútë le nácaliʼ, ateʼ cuntu nu gaca bi innë́ queë́liʼ dza niʼ huödëʼ Xanruʼ Jesucristo. \v 24 Runëʼ Dios ca rnnëʼ, Bönniʼ naʼ bulidzëʼ libíʼiliʼ. Lë cazëʼ gunëʼ yuguʼ lë ni. \s1 Pablo riguʼë yuguʼ böchiʼ luzë́ʼë lu nëʼë Dios \p \v 25 Böchiʼ luzáʼatuʼ, buliʼlidzëʼ Dios, en inábiliʼ-nëʼ gácalenëʼ netuʼ. \p \v 26 Buliʼgapa Dios yúguʼtë böchiʼ luzáʼaruʼ, en unídaʼliʼ légaquiëʼ lu yöl-laʼ nadxíʼi queë́liʼ. \p \v 27 Niʼa queëʼ Xanruʼ Dios ruchiʼa libíʼiliʼ ulábaliʼ guichi ni lógaca yúguʼtë böchiʼ luzáʼaruʼ nabábagaquiëʼ Cristo. \p \v 28 Rinábidaʼ-nëʼ Xanruʼ Jesucristo uzáʼ ládxëʼë queë́liʼ le nácagaca dxiʼa queëʼ. ¡Caʼ gaca!