\id 1CO \ide UTF-8 \h 1 Corintios \toc1 DIDZAʼ ZÍʼALÖ GUSÖ́L-LËʼË PABLO YÖDZÖ CORINTO \toc2 1 Corintios \toc3 1Co. \mt1 DIDZAʼ ZÍʼALÖ GUSÖ́L-LËʼË PABLO YÖDZÖ CORINTO \c 1 \s1 Pablo rugapëʼ Dios bönachi queëʼ Cristo nacuʼë Corinto \p \v 1 Ca rë́ʼëni quézinëʼ Dios bulidzëʼ nedaʼ, Pablo, para gacaʼ gubáz queëʼ Jesucristo. Bö́chiʼruʼ Sóstenes runëʼ nedaʼ tsözxö́n. \v 2 Rugapaʼ Dios libíʼiliʼ, böchiʼ luzáʼadoʼ, rudúbiliʼ queëʼ Dios lu yödzö Corinto, en nácaliʼ quez queëʼ Dios tuʼ nácaliʼ tuz len Jesucristo. Dios caz bulidzëʼ libíʼiliʼ para guéquiliʼ quez queëʼ tsözxö́n len yúguʼtë nupa nacuáʼ yúguʼtë lataj, en tuʼlidzëʼ Dios, tuʼgunëʼ dxin La laʼayi queëʼ Xanruʼ Jesucristo, Xángaquiëʼ, encaʼ Xanruʼ. \v 3 Rátaʼyuaʼ lahuëʼ Xúziruʼ Dios, en lahuëʼ Xanruʼ Jesucristo uzáʼ ládxëʼë queë́liʼ, en gunëʼ ga soa dxi icja ládxiʼdoʼoliʼ. \s1 Yuguʼ le ruzíʼiruʼ xibé tuʼ néquiruʼ queëʼ Cristo \p \v 4 Rë́ticaʼsaʼ-nëʼ Dios: “Xclenuʼ” ca naca queë́liʼ, tuʼ zoa le buzáʼ ládxëʼë Dios queë́liʼ tuʼ nácaliʼ tuz len Jesucristo. \v 5 Tuʼ nácaliʼ tuz len Cristo, Dios chinagúʼudëʼë xinö́ziliʼ yúguʼtë le nequi queëʼ. Rácalenëʼ libíʼiliʼ ca naca yúguʼtë didzaʼ ruíʼiliʼ, en runëʼ ga réajniʼiliʼ yúguʼtë. \v 6 Caní naca, tuʼ guzxíʼ lu náʼaliʼ idú ládxiʼliʼ le runtuʼ lináʼ lo ca naca queëʼ Cristo. \v 7 Que lë ni naʼ, bitiʼ bi riyadzaj queë́liʼ que le runnëʼ Dios Böʼ Láʼayi queë́ruʼ, tsanni ni ribö́zaliʼ dza naʼ iláʼ lahuëʼ Xanruʼ Jesucristo. \v 8 Lë cazëʼ utipëʼ ládxiʼliʼ para gaca guáʼ ilenliʼ yúguʼtë ga idxintë dza údxi, para cabí gaca nu bi innë́ queë́liʼ dza niʼ huödëʼ Xanruʼ Jesucristo. \v 9 Dios runëʼ ca rnnëʼ, en Lë cazëʼ bulidzëʼ libíʼiliʼ para gácaliʼ tuz len Zxíʼinëʼ, Xanruʼ Jesucristo. \s1 Narúajgaca choplö bönachi queëʼ Cristo nacuʼë Corinto \p \v 10 Niʼa queëʼ Xanruʼ Jesucristo rátaʼyuaʼ loliʼ, böchiʼ luzáʼadoʼ, guliʼgún tuz xtídzaʼliʼ yúguʼtëliʼ. Bitiʼ irúajliʼ choplö, pero guliʼgaca tuz ca rizáʼ ládxiʼliʼ, en ca runi libíʼiliʼ. \v 11 Caní reaʼ libíʼiliʼ, böchiʼ luzáʼadoʼ, tuʼ gulaʼguíxjöiʼinëʼ nedaʼ bönniʼ nacuʼë lídxinu Cloé ca runliʼ, taʼnnë́ʼ ridil-la dídzaʼliʼ. \v 12 Lë ni rnníaʼ: Nadzáʼlö didzaʼ ruíʼiliʼ tu tuliʼ. Bál-laliʼ rnnaliʼ dáʼaliʼ Pablo. Iaʼbál-laliʼ rnnaliʼ dáʼaliʼ Apolos. Iaʼbál-laliʼ rnnaliʼ dáʼaliʼ Cefas, ateʼ iaʼbál-laliʼ rnnaliʼ dáʼaliʼ Cristo. \v 13 ¿Naruʼ birúajtsëʼ choplö Cristo? ¿Naruʼ gudáʼatsaʼ nedaʼ, Pablo, lëʼe yaga cruz uláz queë́liʼ? ¿Naruʼ bidílatsaliʼ nisa para gácaliʼ tuz len nedaʼ? \v 14 Reaʼ-nëʼ Dios: “Xclenuʼ”, tuʼ cabí buquilaʼ nisa niturö libíʼiliʼ, pero chópasëʼ Crispo, en Gayo. \v 15 Que lë ni naʼ bitiʼ gaca innaliʼ bidílaliʼ nisa para gácaliʼ tuz len nedaʼ. \v 16 Lëscaʼ buquilaʼ nisa Estéfanas, en nupa nacuáʼ lidxëʼ. Bitiʼ röjnedaʼ channö buquilaʼ nisa nu yúbölö. \v 17 Gusö́l-lëʼë Cristo nedaʼ, calëga para uquilaʼ bönachi nisa, pero para gunaʼ libán que didzaʼ dxiʼa. Ruʼa didzaʼ, calëga lu yöl-laʼ rácadaʼ que cazaʼ, para cabí ucáchaʼa yöl-laʼ huáca que le benëʼ Cristo lëʼe yaga cruz. \s1 Cristo napa cazëʼ yöl-laʼ huáca, en yöl-laʼ réajniʼi queëʼ Dios \p \v 18 Nupa nácagaca chul-la niti téquiguequi cáʼasö naca libán runruʼ ca naca queëʼ Jesús, ca naʼ gútiëʼ lëʼe yaga cruz, pero rëʼu naʼ nuláruʼ, réquibeʼeruʼ dzaga le yöl-laʼ huáca queëʼ Dios le rusölá rëʼu. \v 19 Caní naca, tuʼ nazúaj lu guichi láʼayi le rnna: \q1 Gunaʼ ga huöáca nítisö yöl-laʼ rácadaʼ \q2 quégaca nupa taca yenniʼ. \q1 Tsöláʼalö ucáʼanaʼ yöl-laʼ réajniʼi \q2 quégaca nupa taʼyéajniʼi yenniʼ. \p \v 20 ¿Bizxi caz uziʼtsëʼ xibé bönniʼ réajniʼinëʼ yenniʼ? ¿Bizxi caz uziʼtsëʼ xibé bönniʼ nazë́dadëʼë? ¿Bizxi caz uziʼtsëʼ xibé bönniʼ nabéʼedeʼenëʼ ruʼë didzaʼ? Dios chibenëʼ ga böáca cáʼasö yöl-laʼ réajniʼi quégaca bönachi yödzölió ni. \v 21 Dios, lu yöl-laʼ réajniʼi queëʼ, bitiʼ bëʼë lataj ilúnbeʼe bönachi yödzölió ni Lëʼ niʼa que yöl-laʼ rácadaʼ quégaquiëʼ. Dios guyaza ládxëʼë busölë́ʼ nupa taʼyéajlëʼ Lëʼ niʼa que libán naʼ runruʼ, sal-laʼ téquiguequi bönachi cáʼasö naca. \p \v 22 Të́ʼënnëʼ yuguʼ bönniʼ judío ilaʼléʼenëʼ yöl-laʼ huáca nácagaca bëʼ, ateʼ bönniʼ ziʼtuʼ taʼguiljëʼ yöl-laʼ réajniʼi. \v 23 Rëʼu ni runruʼ libán queëʼ Cristo, ca naʼ gútiëʼ lëʼe yaga cruz. Le nácatë, libán runruʼ ca gútiëʼ Cristo, run ga taʼchixi taʼnigui bönachi judío, ateʼ iaʼzícaʼrö bönachi téquiguequi cáʼasö naca. \v 24 Bönniʼ naʼ bulidzëʼ Dios légaquiëʼ, sal-laʼ nácagaquiëʼ bönniʼ judío o bönniʼ ziʼtuʼ, téquibeʼenëʼ napa cazëʼ Cristo yöl-laʼ huáca queëʼ Dios, en yöl-laʼ réajniʼi queëʼ Dios. \v 25 Téquiguequi bönachi yödzölió ni le benëʼ Dios naca bëʼ bitiʼ bi nö́zinëʼ, pero lë naʼ benëʼ náparö yöl-laʼ réajniʼi ca yöl-laʼ réajniʼi quégaca bönachi. Téquiguequi le benëʼ Dios naca bëʼ nacuídiʼnëʼ, pero lë naʼ benëʼ náparö yöl-laʼ huáca ca yöl-laʼ huáca quégaca bönachi. \v 26 Naʼa, böchiʼ luzáʼadoʼ, guliʼtsöjné ca gúcaliʼ cateʼ bulidzëʼ Dios libíʼiliʼ. Bitiʼ gulaʼcuʼë ládjaliʼ zián bönniʼ taʼyéajniʼinëʼ lu yöl-laʼ bönáchisö quégaquiëʼ, en bitiʼ gulaʼcuʼë ládjaliʼ zián bönniʼ unná bëʼ, en calëga zián bönniʼ nácagaquiëʼ lo. \v 27 Téquiguequi bönachi yödzölió ni yuguʼ bönniʼ naʼ gurö́ëʼ Dios bitiʼ bi nö́zguequinëʼ. Caní benëʼ Dios para gunëʼ ga uluʼtuíʼi nupa taʼyéajniʼi. Lëscaʼ caní gurö́ëʼ Dios nupa nacuídiʼgaca yödzölió ni para gunëʼ ga uluʼtuíʼi nupa nál-lagaca. \v 28 Lëscaʼ caní, téquiguequi bönachi yödzölió ni nupa naʼ gurö́ëʼ Dios nácagaca cáʼasö, en bitiʼ bi nácagaca, en nacuídiʼgaca. Caní benëʼ Dios para gunëʼ ga uluʼgáʼana cáʼasö lë naʼ tun zxön bönachi yödzölió ni. \v 29 Que lë ni naʼ, cuntu nu gaca gun ba zxön cuini lahuëʼ Dios. \v 30 Dios caz benëʼ ga nácaruʼ tuz len Jesucristo, en benëʼ ga náparuʼ yöl-laʼ réajniʼi queëʼ Cristo. Tuʼ náquiëʼ Cristo tuz len rëʼu, nuhuöácaruʼ tsahuiʼ, en néquiruʼ quez queëʼ Dios, en nuláruʼ. \v 31 Naca ca naʼ nazúaj lu guichi láʼayi, le rnna: “Channö zoa nu bi rë́ʼëni gun zxön, ral-laʼ gun zxön Xanruʼ.” \c 2 \s1 Libán runruʼ queëʼ Cristo, ca gudë́ʼë lëʼe yaga cruz \p \v 1 Caní guca, böchiʼ luzáʼadoʼ, cateʼ bidxinaʼ queë́liʼ. Benaʼ libán loliʼ que xtídzëʼë Dios, calëga len yöl-laʼ réajniʼi quiaʼ, en bitiʼ bëʼa didzaʼ lu yöl-laʼ rácadaʼ quiaʼ. \v 2 Cateʼ niʼ guzóalenaʼ libíʼiliʼ, bëʼ ládxaʼa cabí guʼa didzaʼ que le yúbölö, pero ca nácatë queëʼ Jesucristo bëʼa didzaʼ, ca naʼ gudë́ʼë lëʼe yaga cruz. \v 3 Guzóalenaʼ libíʼiliʼ lu yöl-laʼ ricuidiʼ quiaʼ, ateʼ lu yöl-laʼ radxi quiaʼ guzxízidaʼa. \v 4 Bë́ʼlenaʼ libíʼiliʼ didzaʼ, en benaʼ libán que xtídzëʼë Dios, calëga ca tuíʼi didzaʼ bönachi lu yöl-laʼ rácadaʼ quéguequisö, pero guzóalenëʼ Dios Böʼ Láʼayi nedaʼ, ateʼ guzóalen yöl-laʼ huáca queëʼ Dios nedaʼ, le guca bëʼ naca idútë li didzaʼ bëʼa. \v 5 Caní benaʼ para gaca tséajlëʼëliʼ Dios, calëga tuʼ biyö́niliʼ yöl-laʼ rácadaʼ quégaca bönachi, pero tuʼ biléʼeliʼ yöl-laʼ huáca queë cazëʼ Dios. \s1 Dios Böʼ Láʼayi runëʼ ga núnbëʼëruʼ-nëʼ Dios \p \v 6 Ruíʼituʼ didzaʼ lu yöl-laʼ rácadaʼ lógaca nupa chinácarö idú ca taʼyéajlëʼ Dios. Yöl-laʼ rácadaʼ ni bitiʼ naca ca le nápagaca bönachi yödzölió ni, en bitiʼ naca ca le nápagaquiëʼ bönniʼ taʼnná bëʼë dza ni zóaruʼ naʼa, nupa naʼ taʼniti caz. \v 7 Ruíʼituʼ didzaʼ que yöl-laʼ rácadaʼ nagachiʼ, lë naʼ runödzjëʼ Dios, tuʼ bigachiʼ yöl-laʼ rácadaʼ naʼ buzóëʼ Dios dza niʼte para uzíʼiruʼ xibé. \v 8 Yuguʼ bönniʼ taʼnná bëʼë dza ni zóaruʼ naʼa bitiʼ gulúnbëʼë yöl-laʼ rácadaʼ naʼ. Laʼtuʼ gulúnbëʼë le, bitiʼ uluʼdë́ʼë Xanruʼ nayë́pisëtërëʼ lëʼe yaga cruz. \v 9 Naca ca naʼ nazúaj lu guichi láʼayi le rnna: \q1 Chinupë́ʼë Dios le uluʼzíʼ xibé nupa nadxíʼiguequi Lëʼ, \q1 yuguʼ le cuntu nu bleʼe, en bitiʼ biyö́ni, \q2 en bitiʼ gulaʼzáʼ ládxiʼgaca bönachi ca naca que. \p \v 10 Naʼa, Dios nuzéajniʼinëʼ rëʼu yuguʼ lë ni lu nëʼë Dios Böʼ Láʼayi, tuʼ ruyú cazëʼ Dios Böʼ Láʼayi yúguʼtë, encaʼ le yuʼu icja ládxiʼdaʼahuëʼ Dios caz. \p \v 11 ¿Naruʼ gaca inö́zinëʼ nu bönniʼ le yuʼu icja ládxiʼdaʼahuëʼ iaʼtúëʼ bönniʼ? Tuz böʼ naca cazëʼ bönniʼ naʼ nözi lë naʼ. Lëscaʼ caní, cuntu nu nözi le yuʼu icja ládxiʼdaʼahuëʼ Dios. Tuzëʼ Dios Böʼ Láʼayi nö́zinëʼ lë ni. \v 12 Rëʼu ni, bitiʼ nazíʼ lu náʼaruʼ tu böʼ ridasö yödzölió ni, pero nazíʼ lu náʼaruʼ Dios Böʼ Láʼayi, Nu naʼ ruchíziëʼ Dios rëʼu para gaca gúnbëʼëruʼ yuguʼ le buzáʼ ládxëʼë Dios queë́ruʼ. \v 13 Yuguʼ lë naʼ buzáʼ ládxëʼë Dios queë́ruʼ ruíʼiruʼ didzaʼ que, calëga len didzaʼ tuʼsédinëʼ bönachi rëʼu len yöl-laʼ rácadaʼ quéguequi, pero len yuguʼ didzaʼ rusédinëʼ Dios Böʼ Láʼayi rëʼu. Caní naca, ruzéajniʼiruʼ bönachi zóalenëʼ Dios Böʼ Láʼayi légaquiëʼ ca naca le rusédinëʼ Dios Böʼ Láʼayi rëʼu. \p \v 14 Tu bönniʼ bitiʼ zóalenëʼ Dios Böʼ Láʼayi lëʼ bitiʼ rizíʼ lu nëʼë le rusédinëʼ Dios Böʼ Láʼayi rëʼu, tuʼ réquinëʼ cáʼasö naca. Bitiʼ gaca tséajniʼinëʼ bönniʼ naʼ lë ni, tuʼ gaca guéquibeʼenëʼ tuzëʼ bönniʼ zóalenëʼ Dios Böʼ Láʼayi lëʼ le nazacaʼ lë ni. \v 15 Tu bönniʼ zóalenëʼ Dios Böʼ Láʼayi lëʼ gaca guéquibeʼenëʼ le nazacaʼ yúguʼtë, pero cuntu nu gaca guéquibeʼe le nazacaʼ cazëʼ bönniʼ naʼ. \v 16 Nazúaj lu guichi láʼayi le rnna: \q1 ¿Nuzxi caz nözi le rizáʼ ládxëʼë Xanruʼ? \q1 ¿Nuzxi caz gaca uzéajniʼi Lëʼ? \p Le rizáʼ ládxëʼë Cristo yuʼu icja ládxiʼdoʼoruʼ rëʼu. \c 3 \s1 Nácaruʼ huen dxin tsözxö́n len Dios \p \v 1 Que lë ni naʼ, böchiʼ luzáʼadoʼ, bitiʼ guca güíʼilenaʼ libíʼiliʼ didzaʼ ca ruíʼilenaʼ-nëʼ didzaʼ tu bönniʼ nudödi cuinëʼ lu nëʼë Dios Böʼ Láʼayi, pero bë́ʼlenaʼ libíʼiliʼ didzaʼ ca ruíʼilenaʼ nu naca bönáchisö didzaʼ, bitiʼ zóalenëʼ Dios Böʼ Láʼayi nu naʼ. Nácaliʼ ca yuguʼ biʼi huë́ʼëni. Bitiʼ nácaliʼ tsutsu ca réajlëʼëliʼ-nëʼ Cristo. \v 2 Busédidaʼ libíʼiliʼ le cabí naca böniga, lë naʼ guca ca nidxiʼ güíʼiliʼ. Bitiʼ busédidaʼ libíʼiliʼ le naca böniga ca bëlaʼ gáguliʼ. Bitiʼ guca tséajniʼiliʼ le naca ca bëlaʼ gáguliʼ, en bitiʼ rácaliʼ naʼa. \v 3 Caní naca, tuʼ nácaliʼ ca nu naca bönáchisö ga ridxintë naʼa dza. Tsanni ni ruzxéʼeliʼ luzáʼaliʼ, en ridil-la dídzaʼliʼ, en rirúajliʼ choplö, nácaliʼ ca nu naca bönáchisö, en runliʼ tuz ca tun bönachi yödzölió ni. \v 4 Cateʼ zóalen libíʼiliʼ nu rnna daʼ Pablo nu naʼ, en iaʼtú nu rnna daʼ Apolos, nácaliʼ ca nu naca bönáchisö. \p \v 5 ¿Nuzxi caz nacaʼ nedaʼ, Pablo? ¿Nuzxi caz naʼ Apolos? Nácatuʼ huen dxin queëʼ Dios, ateʼ niʼa que le bentuʼ guyéajlëʼëliʼ Cristo. Tu tutuʼ runtuʼ dxin naʼ bennëʼ Xanruʼ que queë́tuʼ. \v 6 Dxin bentuʼ lu icja ládxiʼdoʼoliʼ naca ca dxin run nu raza ruzóa. Nedaʼ guzaʼ xisedoʼ, ateʼ Apolos guluʼë nisa, pero Dios benëʼ ga gulén, en guzxö́n xisedoʼ naʼ nadúz icja ládxiʼdoʼoliʼ. \v 7 Caní naca, látiʼdoʼos nazáquiëʼ bönniʼ guz, en látiʼdoʼos caʼ bönniʼ riguʼë nisa, pero nazácaʼdëʼë Dios Nu run ga rilén, en rizxö́n xisedoʼ naʼ. \v 8 Tuz ca nácagaquiëʼ bönniʼ razëʼ, en bönniʼ riguʼë nisa. Dios ubiʼë que queë́gaquiëʼ tsca naca dxin runëʼ tu tuëʼ. \v 9 Nácatuʼ huen dxin tsözxö́n len Dios, ateʼ libíʼiliʼ nácaliʼ ca laʼ yëla queëʼ Dios ga runtuʼ dxin. \p Lëscaʼ caní nácaliʼ ca tu yuʼu runëʼ Dios. \v 10 Ca naca le buzáʼ ládxëʼë Dios quiaʼ, nacaʼ ca tu bönniʼ huen zöʼö lo. Nedaʼ guluʼa xilibi zöʼö, ateʼ nu yúbölö richisa zöʼö naʼ. Tu turuʼ ral-laʼ uyuruʼ ca richísaruʼ zöʼö lahui xilibi zöʼö naʼ. \v 11 Dios chiguluʼë tu xilibi zöʼö le naca Lë cazëʼ Jesucristo, ateʼ cuntu nu gaca cuʼu iaʼtú xilibi zöʼö caní. \v 12 Dxin runruʼ queëʼ Cristo naca ca richísaruʼ zöʼö lahui xilibi zöʼö naʼ. Lahui xilibi zöʼö naʼ gaca nu gun dxin le naca ca richisa zöʼö le naca ca le néquini oro, o plata, o guiö́j nazácaʼdaʼgaca, o gaca nu gun dxin le naca ca richisa zöʼö le néquini yaga, o guizxi, o guixiʼ cáʼasö. \v 13 Gaca bëʼ ca naca dxin núngaca tu tu bönachi. Cateʼ idxín dza ichúguiëʼ Dios quégaca bönachi, iláʼ lahui dxin nunruʼ, tuʼ tödi dxin naʼ lu guíʼ, ateʼ guíʼ naʼ siʼ bëʼ dxin núngaca tu tu bönachi. \v 14 Channö dxin nunëʼ tu bönniʼ urúaj dxiʼa lu guíʼ naʼ, le naca ca tu zöʼö guchisëʼ, Dios ubiʼë queëʼ ca saʼyéaj dxin nunëʼ. \v 15 Channö tsegui dxin nunëʼ tu bönniʼ le naca ca tu zöʼö guchisëʼ, unítiëʼ le rë́ʼënëʼ ubiʼë Dios queëʼ, pero ulá cazëʼ lëʼ, ateʼ gaca queëʼ ca raca que nu rulá tu lu guíʼ. \p \v 16 ¿Naruʼ cabí nö́ziliʼ naca cázaliʼ yudoʼ queëʼ Dios, ateʼ zoëʼ Dios Böʼ Láʼayi icja ládxiʼdoʼoliʼ? \v 17 Channö nu usuniti yudoʼ queëʼ Dios, Dios usunítiëʼ nu naʼ, tuʼ naca láʼayi yudoʼ queëʼ Dios, ateʼ libíʼiliʼ naca cázaliʼ yudoʼ naʼ. \p \v 18 Bitiʼ siʼ yeʼe cuinliʼ. Channö réqui nu nutsaʼ ládjaliʼ rácadaʼ ca tácadaʼ bönachi yödzölió ni, ral-laʼ huöáca nu naʼ ca tu bönniʼ bitiʼ bi nö́zinëʼ, para gataʼ que yöl-laʼ rácadaʼ le naca idú. \v 19 Nu bönniʼ napzëʼ yöl-laʼ rácadaʼ que yödzölió ni náquiëʼ tu bönniʼ bitiʼ bi nö́zinëʼ lahuëʼ Dios. Nazúaj lu guichi láʼayi le rnna: “Dios runëʼ ga ilaʼchixi ilaʼnigui nupa tácadaʼ, rugunëʼ dxin yöl-laʼ rácadaʼ quéguequi.” \v 20 Lëscaʼ caní rnna: “Xanruʼ nö́zinëʼ nítisö naca le taʼbequi ícjagaca bönachi tácadaʼ.” \v 21 Que lë ni naʼ, bitiʼ ral-laʼ gunliʼ zxön le gaca gunëʼ tu bönniʼ. Nequi queë́liʼ yúguʼtë. \v 22 Néquiguequi queë́liʼ: \q1 Pablo, en Apolos, en Cefas, \q1 en yödzölió ni, \q1 en yöl-laʼ naʼbán, en yöl-laʼ guti, \q1 en dza ni zóaruʼ naʼa, en dza siʼ zaʼ. \q1 Yúguʼtë nequi queë́liʼ, \q1 \v 23 ateʼ libíʼiliʼ néquiliʼ queëʼ Cristo, \q1 ateʼ Cristo néquinëʼ queëʼ Dios. \c 4 \s1 Dxin tunëʼ bönniʼ gubáz nasö́l-lëʼë Cristo \p \v 1 Que lë ni naʼ, ral-laʼ guéquiliʼ nácatuʼ netuʼ huen dxin queëʼ Cristo, en nazíʼ lu naʼtuʼ le nagachiʼ queëʼ Dios. \v 2 Yuguʼ bönniʼ, Dios nudödëʼ lu náʼagaquiëʼ uluʼgunëʼ dxin le nequi queëʼ, run bayudxi ilunëʼ idú dxiʼa le tunëʼ. \v 3 Bitiʼ bi ruíʼi ládxaʼa channö uchiʼa usöröliʼ nedaʼ, o channö uluʼchiʼa uluʼsörö́ bönachi yödzölió ni nedaʼ. Bitiʼ caʼ ruchiʼa rusörö́ cuinaʼ. \v 4 Bitiʼ ruxö́s ládxiʼdaʼahuaʼ nedaʼ. Lë ni bitiʼ naca bëʼ bitiʼ nabágaʼa xíguiaʼ. Xanruʼ náquiëʼ Nu ruchiʼa rusörö́ëʼ nedaʼ. \v 5 Que lë ni naʼ, bitiʼ ral-laʼ uchiʼa usöröliʼ nu bönniʼ zíʼalö ca idxín dza que. Guliʼcö́z dza niʼ huödëʼ Xanruʼ, ateʼ Lëʼ ubéajëʼ ga lináʼ le nagachiʼ ga chul-la, en uluʼë lahui le yuʼu icja ládxiʼdoʼgaca yúguʼtë bönachi. Níʼirö Dios ubiʼë que queë́gaca bönachi le gun bal léguequi ca ral-laʼ gaca quéguequi. \p \v 6 Naʼa, böchiʼ luzáʼadoʼ, ca naca lë ni, bëʼa didzaʼ que le runtuʼ netuʼ, Apolos, en nedaʼ. Huáca usë́daliʼ ca runtuʼ netuʼ para gunliʼ le nazúajsö lu guichi láʼayi, en bitiʼ gunliʼ zxön tuëʼ bönniʼ, en bitiʼ uzóaliʼ tsöláʼalö iaʼtúëʼ. \v 7 ¿Nuzxi bentsö ga nacuʼ liʼ lo? ¿Bizxi caz bidéliʼnuʼ liʼ le cabí bennëʼ Dios quiuʼ? Channö Lëʼ bénnasëʼ quiuʼ lë naʼ dë lu noʼo, ¿bizx que run ba zxön cuinuʼ, réquinuʼ rácasö quiuʼ bidéliʼnuʼ lë naʼ? \p \v 8 ¿Naruʼ réquitseliʼ nadéliʼtëröliʼ? ¿Naruʼ réquitseliʼ riléʼeliʼ yöl-laʼ tsahuiʼ queë́liʼ? ¿Naruʼ réquitseliʼ rinná bë́ʼëliʼ, sal-laʼ bitiʼ rinná bë́ʼëtuʼ netuʼ? Niʼa queëʼ Xanruʼ Dios rë́ʼëndaʼ inná bë́ʼëliʼ para gaca inná bë́ʼlentuʼ libíʼiliʼ tsözxö́n. \v 9 Runi nedaʼ naca queë́tuʼ, bönniʼ gubáz queëʼ Dios, ca nuzóëʼ netuʼ zéajtuʼ xibánitë ca naʼ raca quégaquiëʼ bönniʼ chinarugu quégaquiëʼ ilátiëʼ lahuiʼ lógaca bönachi. Nácatuʼ ca tu le tuʼyudaʼ bönachi yödzölió ni, encaʼ ca tu le tuʼyúdëʼë gubáz láʼayi queëʼ Dios. \v 10 Tuʼ rë́ʼënituʼ guntuʼ xichinëʼ Cristo, ruíʼituʼ bönachi lataj téquiguequi nácatuʼ bönniʼ bitiʼ bi nö́zquequinëʼ, pero libíʼiliʼ réquiliʼ rácadaʼaliʼ tuʼ nácaliʼ queëʼ Cristo. \q1 Libíʼiliʼ réquiliʼ chinál-laliʼ, \q1 pero téquiguequi bönachi nacuídiʼtuʼ netuʼ. \q1 Tuʼzóa bönachi netuʼ tsöláʼalö, \q1 pero tun libíʼiliʼ bal. \q1 \v 11 Ga ridxintë naʼa dza, riduntuʼ, en ribídxituʼ nisa. \q1 Bitiʼ dë lariʼ gácutuʼ. \q1 Tun bönachi netuʼ ziʼ, en bitiʼ zoa lídxituʼ. \q1 \v 12 Rusacaʼ ziʼ cuintuʼ, laʼ nétuʼsö runtuʼ dxin. \q1 Tuʼlidza bönachi netuʼ ziʼ, \q1 pero netuʼ rinábatuʼ le gácalen léguequi. \q1 Taʼbía ládxiʼgaca bönachi netuʼ, \q1 pero ruáʼ rilentuʼ le. \q1 \v 13 Taʼnnë́ʼ queë́tuʼ, \q1 pero lu yöl-laʼ nöxaj ladxiʼ ruíʼilentuʼ légaquiëʼ didzaʼ. \q1 Ga ridxintë naʼa dza nácatuʼ ca bëbu que yödzölió ni, \q1 en ca tu le taʼrúʼuna yúguʼtë bönachi. \p \v 14 Ruzúajaʼ queë́liʼ caní lu guichi, calëga tuʼ rë́ʼëndaʼ gunaʼ ga utuíʼiliʼ, pero rë́ʼëndaʼ uzéajniʼidaʼ libíʼiliʼ, runaʼ ca runëʼ tu bönniʼ ruzéajniʼinëʼ yuguʼ zxíʼini cazëʼ tuʼ nadxíʼinëʼ légacabiʼ. \v 15 Sal-laʼ gaca zián gáyuʼë bönniʼ ilaʼcuáʼalen libíʼiliʼ, en uluʼsédinëʼ libíʼiliʼ ca naca queëʼ Cristo, tuz nu zoa naca ca xúziliʼ, nu naʼ ben ga néquiliʼ queëʼ Cristo. Lu yöl-laʼ naʼbán cubi le nápaliʼ tuʼ dzágaliʼ Cristo, nedaʼ caz nacaʼ ca xúziliʼ tuʼ busiyöndaʼ libíʼiliʼ didzaʼ dxiʼa. \v 16 Que lë ni naʼ, rátaʼyuaʼ loliʼ güíʼi ládxiʼliʼ gunliʼ ca runaʼ nedaʼ. \p \v 17 Que lë ni naʼ caʼ risö́l-laʼa-biʼ biʼi Timoteo ga zóaliʼ. Tuʼ rúnlenbiʼ nedaʼ dxin queëʼ Xanruʼ nácabiʼ ca zxíʼini cazaʼ, en nácabiʼ idú ladxiʼ, ateʼ nadxíʼidaʼ-biʼ. Gunbiʼ Timoteo ga tsöjnéliʼ yuguʼ xibá rusédidaʼ tuʼ néquidaʼ queëʼ Cristo, yuguʼ le rusédidaʼ yúguʼtë lataj lógaca yúguʼtë cöʼ bönachi queëʼ Cristo. \v 18 Bál-laliʼ run ba zxön cuinliʼ tuʼ réquiliʼ bítiʼrö udxinaʼ ga zóaliʼ. \v 19 Naʼa, laʼ udxínteaʼ ga zóaliʼ channö Xanruʼ gunnëʼ nedaʼ lataj. Níʼirö guéquibeʼedaʼ, calë́gasö didzaʼ tuʼë bönniʼ tun ba zxön cuíngaquiëʼ, pero guéquibeʼedaʼ channö zóalen yöl-laʼ huáca queëʼ Dios légaquiëʼ. \v 20 Channö nazíʼ lu náʼaliʼ rinná béʼenëʼ Dios libíʼiliʼ, bitiʼ naca bëʼ naca caní tuʼ rnnásiliʼ caʼ. Naca bëʼ naca caní channö zóalen libíʼiliʼ yöl-laʼ huáca queëʼ Dios. \v 21 ¿Bízxilö rë́ʼëniliʼ? ¿Naruʼ rë́ʼëniliʼ udxinaʼ ga zóaliʼ len gubáʼayi, para gunaʼ libíʼiliʼ ziʼ, o len yöl-laʼ nadxíʼi, en lu yöl-laʼ nöxaj ladxiʼ? \c 5 \s1 Pablo ruchiʼa rusörö́ëʼ tuëʼ bönniʼ runëʼ le ruáʼ döʼ \p \v 1 Rizë́ didzaʼ zóalenëʼ libíʼiliʼ tuëʼ bönniʼ runëʼ le ruáʼ döʼ, tuʼ zóalenëʼ nigula queëʼ xuzëʼ. Le ruáʼ döʼ caní bitiʼ caʼ tun bönachi bitiʼ núnbëʼgaca Dios. \v 2 Libíʼiliʼ run ba zxön cuinliʼ, pero ral-laʼ huíʼiniliʼ, en ubéajliʼ nu naʼ run dul-laʼ naʼ ga zóaliʼ. \v 3 Sal-laʼ bitiʼ zóalenaʼ libíʼiliʼ lu idútë le nacaʼ, le nácatë zóalenaʼ libíʼiliʼ lu böʼ naca cazaʼ. Ca chizóalen cazaʼ libíʼiliʼ chibuchíʼa busörö́aʼ nu naʼ run dul-laʼ naʼ. \v 4 Cateʼ udúbiliʼ queëʼ Xanruʼ Jesucristo gunaʼ libíʼiliʼ tsözxö́n lu böʼ naca cazaʼ. Níʼirö, len yöl-laʼ huáca queëʼ Xanruʼ Jesús \v 5 buliʼdödëʼ bönniʼ naʼ lu naʼ Satanás tuʼ xihuiʼ para initi idútë le naca cazëʼ, pero ulá böʼ naca cazëʼ dza niʼ huödëʼ Xanruʼ. \p \v 6 Bitiʼ naca dxiʼa gun ba zxön cuinliʼ ca naca le runliʼ. ¿Naruʼ cabí nö́ziliʼ didzaʼ naʼ rnna: “Cua zídoʼos que yöta xtila gun ga chazxaj idútë cúa nazíʼi le”? \v 7 Naʼa, guliʼcúa ga zóaliʼ dul-laʼ naʼ le naca ca tu cúa zi gulás, para gácaliʼ dxiʼa. Níʼirö gácaliʼ ca tu cúa cubi le cabí nazíʼi cúa zi que, ca naʼ le nácatë chinácaliʼ. Naca queë́ruʼ ca chizóaruʼ Laní Pascua cateʼ tahuëʼ yöta xtila bitiʼ nazíʼ cúa zi que, en chigulútiëʼ-baʼ uláz queë́ruʼ böʼcuʼ zxilaʼ que Laní Pascua naʼ, böʼcuʼ zxilaʼ naʼ náquiëʼ Lë cazëʼ Cristo. \v 8 Que lë ni naʼ ral-laʼ gunruʼ laní naʼ, calëga zóalen rëʼu cúa zi gulás naʼ le ruluíʼi le ruáʼ döʼ, en le cabí nazacaʼ, pero ral-laʼ ugunruʼ dxin yöta xtila naʼ bitiʼ nazíʼi cúa zi que, yöta xtila naʼ ruluíʼi le naca idú dxiʼa, en le naca idútë li. \p \v 9 Cateʼ buzúajaʼ queë́liʼ lu guichi zíʼalö, gudxi cazaʼ libíʼiliʼ bitiʼ gunliʼ tsözxö́n bönniʼ tunëʼ le ruáʼ döʼ. \v 10 Gudxaʼ libíʼiliʼ caní, calëga para ucuítaliʼ tsaz ga nacuáʼ bönachi yödzölió ni, nupa tun le ruáʼ döʼ, en ga nacuáʼ bönachi taʼzë́ ládxiʼgaca le dë que luzë́ʼeguequi, en ga nacuʼë yuguʼ bönniʼ gubán, en bönachi taʼyéaj ládxiʼgaca budóʼ guiö́j budóʼ yaga. Para gunliʼ caní gun bayudxi irúajliʼ yödzölió ni. \v 11 Le rë́ʼëni inná didzaʼ naʼ buzúajaʼ queë́liʼ zíʼalö naca para cabí gunliʼ tu zxön tuëʼ bönniʼ rnnëʼ néquinëʼ queëʼ Cristo, pero runëʼ dul-laʼ le lëʼe, o rizë́ ládxëʼë le dë que luzë́ʼë, o reaj ládxëʼë tu budóʼ néquini, o rinnë́ xihuëʼë, o rizúdxinëʼ, o ribanëʼ. Bitiʼ caʼ gágulenliʼ tsözxö́n tuëʼ bönniʼ caní. \v 12-13 Bitiʼ nequi quiaʼ nedaʼ uchiʼa usörö́aʼ nupa bitiʼ nabábagaca rëʼu. Dios uchiʼa usörö́ëʼ léguequi. Libíʼi cázaliʼ ral-laʼ uchiʼa usöröliʼ nupa nabábagaca libíʼiliʼ. Que lë ni naʼ, guliʼcúëʼ ga zóaliʼ bönniʼ xihuiʼ naʼ. \c 6 \s1 Bitiʼ ral-laʼ ichë́ʼëruʼ böchiʼ luzáʼaruʼ lógaca bönachi yúlahuiʼ \p \v 1 Cateʼ ridil-la dídzaʼliʼ tuliʼ len iaʼtuliʼ, ¿nacxi caz rurúguiliʼ tséajliʼ yúlahuiʼ ga uluʼchiʼa uluʼsörö́ nupa bitiʼ taʼyéajlëʼ Cristo libíʼiliʼ? Dxíʼarö tséajliʼ lógaca bönachi queëʼ Cristo para uluʼchiʼa uluʼsörö́ libíʼiliʼ. \v 2 ¿Naruʼ cabí nö́ziliʼ nupa néquiguequi queëʼ Cristo ral-laʼ uluʼchiʼa uluʼsörö́ yúguʼtë bönachi yödzölió? Channö libíʼi cázaliʼ uchiʼa usöröliʼ bönachi yödzölió, ¿naruʼ cabí nápaliʼ yöl-laʼ réajniʼi uchiʼa usöröliʼ didzaʼ bizxaj caní? \v 3 ¿Naruʼ cabí nö́ziliʼ ral-laʼ uchiʼa usörö́ruʼ yuguʼ gubáz láʼayi? Rúntërö bayudxi uchiʼa usöröruʼ le taca yödzölió ga ni zóaruʼ naʼa. \v 4 Naʼa, channö raca tu le run bayudxi nu uchiʼa usörö́, lë naʼ raca yödzölió ni, ¿bizx que rucuáʼaliʼ nupa uluʼchiʼa uluʼsörö́ le, nupa naʼ bitiʼ bi dë lu në́ʼeguequi ládjagaca bönachi queëʼ Cristo? \v 5 Rnníaʼ caní para gunaʼ ga utuíʼiliʼ. ¿Naruʼ cabí zóalen libíʼiliʼ nu raca latiʼ nu gaca uchiʼa usörö́ le raca quégaquiëʼ böchiʼ luzáʼaliʼ? \v 6 ¿Nacxi caz gaca tu bönniʼ réajlëʼë Cristo ichë́ʼë böchiʼ luzë́ʼë yúlahuiʼ ga uluʼchiʼa uluʼsörö́ bönachi bitiʼ taʼyéajlëʼ Cristo légaquiëʼ? \p \v 7 Le nácatë richixi riníguiliʼ tuʼ ridil-la dídzaʼliʼ. ¿Bizx que bitiʼ guáʼ ilenliʼ nu ruáʼ döʼ queë́liʼ? ¿Bizx que bitiʼ guáʼ ilenliʼ nu rucáchiʼlan le dë queë́liʼ? \v 8 Libíʼiliʼ ruáʼaliʼ döʼ, en rucachiʼ lanliʼ, ateʼ runliʼ caní quégaquiëʼ böchiʼ luzáʼaliʼ taʼyéajlëʼë Cristo. \p \v 9-10 ¿Naruʼ cabí nö́ziliʼ bitiʼ ilaʼyaza bönachi bitiʼ nácagaca tsahuiʼ ga rinná bëʼë Dios? ¡Bitiʼ siʼ yeʼe cuinliʼ! \q1 Bitiʼ caʼ tsaz ga rinná bëʼë Dios nu run le ruáʼ döʼ: \q1 Cuntu nu reaj ladxiʼ budóʼ guiö́j budóʼ yaga, \q1 en cuntu nu riguitsaj xibá que yöl-laʼ nutsaga naʼ, \q1 en cuntu nu bönniʼ run cuinëʼ ca nigula, \q1 en cuntu nu bönniʼ zóalenëʼ laʼ luzë́ʼe bö́nniʼsëʼ, \q1 en cuntu nu bönniʼ gubán, en cuntu nu ruhuidiʼ, \q1 en cuntu nu rizudxi, en cuntu nu rinnë́ xihuiʼ, \q1 en cuntu nu rucáchiʼlan. \q1 Bitiʼ caʼ tsaz nu run caní ga rinná bëʼë Dios. \p \v 11 Caní gúcaliʼ bál-laliʼ libíʼiliʼ, pero naʼa chinuhuöácaliʼ dxiʼa que dul-laʼ gubágaʼliʼ, en chinéquiliʼ quez queëʼ Dios, en chinuhuöácaliʼ tsahuiʼ niʼa que le benëʼ Xanruʼ Jesús. Böʼ Láʼayi queëʼ Dios runëʼ ga raca caní. \s1 Idútë le naca cázaruʼ nequi quez queëʼ Dios \p \v 12 Taʼnná bönachi: “Yúguʼtë dë lataj gunruʼ.” Sal-laʼ nácatë didzaʼ ni, bitiʼ ral-laʼ gunruʼ yúguʼtë. Sal-laʼ dë lataj gunaʼ yúguʼtë, bitiʼ guʼa lataj bi inná beʼe nedaʼ. \v 13 Taʼnná caʼ bönachi: “Laʼ huagu naca le tsaz lë́ʼëruʼ, ateʼ lë́ʼëruʼ naca ga tsudzu laʼ huagu.” Nácatë didzaʼ ni, pero idxín dza usunítiëʼ Dios laʼ huagu, encaʼ lë́ʼëruʼ. Dios benëʼ idútë le naca cázaruʼ, calëga para ugunruʼ le dxin gunruʼ le ruáʼ döʼ. Naca para uziʼë xibé Xanruʼ, ateʼ Xanruʼ náquiëʼ para uzíʼ xibë́ʼ idútë le naca cázaruʼ. \v 14 Dios busubanëʼ Xanruʼ Cristo lu yöl-laʼ guti. Lëscaʼ caní, len yöl-laʼ huáca queëʼ usubanëʼ rëʼu. \p \v 15 ¿Naruʼ cabí nö́ziliʼ, idútë le nácaliʼ naca tuz len le naca cazëʼ Cristo? ¿Nacxi caz gaca cúaliʼ tu le daʼ Cristo, en gunliʼ ga taʼ tu nigula udá dzaga? ¡Bitiʼ caʼ ral-laʼ gunliʼ caní! \v 16 ¿Naruʼ cabí nö́ziliʼ channö tu bönniʼ zóalenëʼ-nu nigula udá dzaga, náquiëʼ tuz len lënu? Ca naca lë ni nazúaj lu guichi láʼayi le rnna: “Ilácagaquiëʼ ca tuz bönachi iropëʼ naʼ.” \v 17 Naʼa, nu bönniʼ náquiëʼ tuz len Xanruʼ, náquiëʼ tuz len Lëʼ lu böʼ naca cazëʼ. \p \v 18 Que lë ni naʼ, bitiʼ caʼ gunliʼ le ruáʼ döʼ. Bítiʼtës dul-laʼ yúbölö runëʼ tu bönniʼ, níʼilö lu le naca cazëʼ runëʼ dul-laʼ naʼ. Nu bönniʼ runëʼ dul-laʼ le lëʼë, runëʼ dul-laʼ le dzaga lë cazëʼ. \v 19 ¿Naruʼ cabí nö́ziliʼ idútë le naca cázaliʼ naca yudoʼ queëʼ Dios Böʼ Láʼayi? Dios caz nuchizëʼ Dios Böʼ Láʼayi naʼ libíʼiliʼ, ateʼ Lëʼ zoëʼ icja ládxiʼdoʼoliʼ. Que lë ni naʼ bitiʼ nequi queë́ziliʼ idútë le naca cázaliʼ. Naʼa, nequi queëʼ Dios. \v 20 Dios gúʼuëʼ libíʼiliʼ len tu le zxön le gudizxjëʼ. Guliʼgún dxin idútë le nácaliʼ, encaʼ böʼ naca cázaliʼ para gaca queëʼ Dios yöl-laʼ ba, tuʼ néquiguequi queëʼ Dios idútë le naca cázaliʼ, encaʼ böʼ naca cázaliʼ. \c 7 \s1 Rusë́dinëʼ Pablo ca naca que yöl-laʼ nutsaga naʼ \p \v 1 Naʼa, ubiʼa didzaʼ yuguʼ le rinábiliʼ nedaʼ, le buzúajliʼ quiaʼ lu guichi. Gácarö dxiʼa queëʼ nu bönniʼ channö cabí sóalenëʼ-nu nigula. \v 2 Tuʼ tundaʼ bönachi le ruáʼ döʼ ga niʼ zóaliʼ, yúguʼtë bönniʼ nabábagaquiëʼ libíʼiliʼ ral-laʼ ilaʼcuáʼlenëʼ-nu nigula que queë́gaquiëʼ, ateʼ yúguʼtë nigula ral-laʼ ilaʼcuáʼlennu-nëʼ bönniʼ que queë́gacanu. \v 3 Bönniʼ naʼ zóanu nigula queëʼ ral-laʼ gunëʼ queë́nu nigula queëʼ ca naca yöl-laʼ run que yöl-laʼ nutsaga naʼ, en laʼ lë́bisö ral-laʼ gunnu nigula len bönniʼ queë́nu. \v 4 Bitiʼ dë lu náʼasönu nigula le naca cázanu, pero bönniʼ queë́nu dë lu nëʼë caʼ le. Lëscaʼ caní, bitiʼ dë lu náʼasëʼ bönniʼ le naca cazëʼ, pero nigula queëʼ dë lu náʼanu caʼ le. \v 5 Bitiʼ ral-laʼ ilaʼdáʼbaguëʼë luzáʼagaquiëʼ bönniʼ, en nigula naʼ, nutsaga náʼagaquiëʼ. Huácasö caʼ channö ilunëʼ tuz didzaʼ bitiʼ ilaʼdzáguiëʼ tu chíʼisö para gaca uluʼlidzëʼ Dios idú ládxiʼgaquiëʼ. Tödi naʼ, bönniʼ naʼ ral-laʼ sóalenëʼ-nu nigula queëʼ leyúbölö, para cabí sequiʼ Satanás tuʼ xihuiʼ gun ga tsázagaquiëʼ nöza dul-laʼ tuʼ cabí gaca ilaʼnná beʼe cuíngaquiëʼ. \p \v 6 Lë ni reaʼ libíʼiliʼ naca tu le runnëʼ Xanruʼ libíʼiliʼ lataj. Bitiʼ naca le gunná bëʼë. \v 7 Runi nedaʼ gácarö dxiʼa uluʼgáʼanëʼ tuz yúguʼtë bönniʼ, ca naʼ zoaʼ tuzaʼ nedaʼ. Tu tuëʼ bönniʼ riziʼë tsca le runödzjëʼ Dios queëʼ gunëʼ. Tuëʼ riziʼë tu le runödzjëʼ, ateʼ iaʼtúëʼ riziʼë iaʼtú le runödzjëʼ. \p \v 8 Naʼa, reaʼ nupa zóagaca tuz, encaʼ yuguʼ nigula uzëbi, gácarö dxiʼa quéguequi uluʼgáʼana tuz ca naʼ zoaʼ tuz nedaʼ. \v 9 Channö cabí gaca ilaʼnná beʼe cuíngaquiëʼ, huáca uluʼtsaga náʼagaquiëʼ, tuʼ gácarö dxiʼa uluʼtsaga náʼagaquiëʼ, en cabí ilaʼzë́ ládxiʼgaquiëʼ le ruáʼ döʼ. \p \v 10 Rinná béʼedaʼ nupa chinutsaga në́ʼeguequi, en calëga nédaʼsö runaʼ xibá ni, pero Lë cazëʼ Xanruʼ runëʼ le, rnnëʼ: “Bitiʼ uláʼalennu tu nigula bönniʼ queë́nu.” \v 11 Channö nu nigula uláʼalennu-nëʼ bönniʼ queë́nu, ral-laʼ ugáʼananu túzinu, o huöácanu tuz len bönniʼ queë́nu naʼ. Lëscaʼ caní tu bönniʼ bitiʼ ral-laʼ ucáʼanëʼ-nu nigula queëʼ. \p \v 12 Naʼa, nédaʼsö reaʼ iaʼzícaʼrö bönachi, en calëga rnnëʼ Xanruʼ caní, rnníaʼ: Channö zoëʼ nu böchiʼ luzáʼaruʼ réajlëʼë Cristo, ateʼ nigula queëʼ bitiʼ réajlëʼënu Xanruʼ, en channö rë́ʼëninu ugáʼanalennu lëʼ, bitiʼ ral-laʼ uláʼalenëʼ-nu. \v 13 Lëscaʼ caní rnníaʼ: Channö zóanu nu nigula zanruʼ réajlëʼënu Cristo, ateʼ bönniʼ queë́nu bitiʼ réajlëʼë Xanruʼ, en channö rë́ʼënnëʼ ugáʼanalenëʼ-nu, bitiʼ ral-laʼ uláʼalennu lëʼ. \v 14 ¡Caní ral-laʼ ilunëʼ! Bönniʼ cabí réajlëʼë naʼ, Dios riléʼenëʼ lëʼ ca tu bönniʼ néquinëʼ quez queëʼ tuʼ náquiëʼ tuz len nigula queëʼ réajlëʼënu Cristo, ateʼ nigula caní, bitiʼ réajlëʼënu, Dios riléʼenëʼ-nu ca tu nigula néquinu quez queëʼ tuʼ nácanu tuz len bönniʼ queë́nu náquiëʼ böchiʼ luzáʼaruʼ réajlëʼë Cristo. Laʼtuʼ cabí naca caní, ilácabiʼ zxíʼinigaquiëʼ ca yuguʼ biʼi lan lahuëʼ Dios. Naʼa, nácagacabiʼ quez queëʼ Dios. \v 15 Nu bönniʼ o nigula nu cabí réajlëʼ Cristo, channö rë́ʼëni uláʼalen nu naʼ nutsaga náʼalen, huáca caʼ. Bitiʼ run bayudxi ugáʼanalen nu naʼ böchiʼ luzáʼaruʼ o zanruʼ nu réajlëʼ Cristo, tuʼ bulidzëʼ Dios rëʼu para cö́zaruʼ tsáhuiʼdoʼ. \v 16 ¡Caní ral-laʼ gaca! Nadxi caʼ liʼ, nigula, huáca gunuʼ ga ulë́ʼ bönniʼ quiuʼ, ateʼ nadxi caʼ liʼ, bönniʼ, huáca gunuʼ ga ulanu nigula quiuʼ. \p \v 17 Ral-laʼ gunruʼ tu turuʼ tsca le bennëʼ queë́ruʼ Xanruʼ, encaʼ tsca guca queë́ruʼ cateʼ bulidzëʼ Dios rëʼu para guéquiruʼ queëʼ. Rusë́didaʼ yúguʼtë cöʼ bönachi queëʼ Cristo xibá ni. \v 18 Channö Dios bulidzëʼ nu bönniʼ narugu lu xipë́lëʼë le naca bëʼ néquinëʼ queëʼ Dios, ral-laʼ ugáʼanëʼ caní, zoa lu xipë́lëʼë lë naʼ naca bëʼ. Lëscaʼ caní, channö Dios bulidzëʼ nu bönniʼ bitiʼ narugu lu xipë́lëʼë lë naʼ naca bëʼ, bitiʼ ral-laʼ ichúguiëʼ lë naʼ lu xipë́lëʼë. \v 19 Bitiʼ bi nazacaʼ lë naʼ narugu lu xipë́lëʼë tu bönniʼ, en channö bitiʼ narugu lu xipë́lëʼë bönniʼ lë naʼ naca bëʼ, bitiʼ bi nazacaʼ. Le nácadaʼ lesacaʼ naca gunruʼ ca rinná bëʼ xibá queëʼ Dios. \v 20 Ral-laʼ ugáʼanëʼ tu tuëʼ bönniʼ ca naʼ gúquiëʼ cateʼ niʼ bulidzëʼ Dios lëʼ. \v 21 Channö bulidzëʼ liʼ cateʼ niʼ nacuʼ bönniʼ nadóʼo, bitiʼ cöʼu böniga tuʼ nacuʼ caní, pero channö gataʼ quiuʼ lataj irujuʼ lu naʼ xanuʼ, buzíʼ xibé lataj naʼ gataʼ quiuʼ irujuʼ. \v 22 Channö bulidzëʼ Xanruʼ nu bönniʼ cateʼ niʼ nadoʼë, lahuëʼ Xanruʼ náquiëʼ ca nu bönniʼ narúajëʼ lu nëʼë xanëʼ naʼ, para gunëʼ xichinëʼ Xanruʼ. Lëscaʼ caní, channö bulidzëʼ Xanruʼ nu bönniʼ cateʼ niʼ narúajëʼ lu nëʼë xanëʼ naʼ, bönniʼ ni náquiëʼ ca tu bönniʼ nadóʼo queëʼ Cristo. \v 23 Zxö́ntërö le gudizxjëʼ Dios, gúʼuëʼ libíʼiliʼ. Que lë ni naʼ bitiʼ ral-laʼ gutiʼ cuinliʼ lu náʼagaca bönachi. \v 24 Que lë ni naʼ caʼ, böchiʼ luzáʼadoʼ, ral-laʼ sóaliʼ lahuëʼ Dios tsca guca queë́liʼ tu tuliʼ cateʼ niʼ bulidzëʼ Dios libíʼiliʼ. \p \v 25 Ca naca quégaca nupa bitiʼ nutsaga náʼagaca, bitiʼ bi gunná béʼenëʼ Xanruʼ nedaʼ. Caní runi nedaʼ, ateʼ huáca uzxöni ládxiʼliʼ nedaʼ tuʼ ruhuéchiʼ ládxëʼë Xanruʼ nedaʼ. \v 26 Tuʼ taca zián le raca queë́ruʼ dza ni zóaruʼ naʼa, runi nedaʼ gácarö dxiʼa channö uluʼgáʼanëʼ yúguʼtë bönniʼ ca nácagaquiëʼ naʼa. \v 27 Channö nutsaga náʼlenuʼ-nu nigula, bitiʼ uláʼalenuʼ-nu. Lëscaʼ caní, channö zuʼ tuzuʼ, bitiʼ quiljuʼ tu nigula para utsaga náʼlenuʼ-nu. \v 28 Naʼa, channö utsaga náʼlenuʼ-nu nigula, bitiʼ gunuʼ dul-laʼ, en channö tu biʼi nigula utsaga náʼalenbiʼ-nëʼ bönniʼ, bitiʼ gunbiʼ dul-laʼ, pero ilaʼguíʼi ilaʼzacaʼ nupa nutsaga náʼagaca yödzölió ni, ateʼ rë́ʼëndaʼ gunaʼ ga uláliʼ lu yöl-laʼ riguíʼi rizacaʼ naʼ. \p \v 29 Naʼa, reaʼ libíʼiliʼ lë ni, böchiʼ luzáʼadoʼ. ¡Chizóa idxín dza údxi! Que lë ni naʼ, yuguʼ bönniʼ nutsaga náʼlengaquiëʼ-nu nigula ral-laʼ iluíʼ ládxiʼgaquiëʼ Dios, ca runëʼ nu bönniʼ bitiʼ nutsaga náʼalenëʼ nigula. \v 30 Lëscaʼ caní, nupa taʼbödxi yechiʼ ral-laʼ uluʼdzeja lahuëʼ Dios ca run nu bitiʼ ribödxi, ateʼ nupa tuʼdzeja ral-laʼ ilaʼcuáʼ nöxaj lahuëʼ Dios ca run nu bitiʼ rudzeja, ateʼ nupa toʼo ral-laʼ ilaca ca nu bitiʼ bi dë que. \v 31 Nupa tuʼgún dxin le dë yödzölió ni ral-laʼ ilaca ca nu bitiʼ ruíʼi ladxiʼ le dë yödzölió ni, tuʼ udödi quégaca le riléʼeruʼ yödzölió ni. \p \v 32 Rë́ʼëndaʼ bitiʼ ubi uguíʼiliʼ. Tu bönniʼ bitiʼ zóanu nigula queëʼ ruíʼi ládxëʼë le nequi queëʼ Xanruʼ, naca gunëʼ le raza ládxëʼë Xanruʼ. \v 33 Tu bönniʼ nutsaga náʼlenëʼ-nu tu nigula ruíʼi ládxëʼë le raca yödzölió, naca gunëʼ le raza ládxiʼnu nigula queëʼ. \v 34 Lëscaʼ caní raca queë́nu tu nigula nutsaga náʼlennu-nëʼ bönniʼ, en queë́nu nigula naʼ zóanu túzinu. Nigula naʼ zóanu túzinu ruíʼi ládxiʼnu le nequi queëʼ Xanruʼ, naca sóanu quez queëʼ Dios lu le naca cázanu, en lu böʼ naca cázanu. Nigula naʼ nutsaga náʼlennu-nëʼ tu bönniʼ ruíʼi ládxiʼnu le raca yödzölió ni, naca gunnu le raza ládxëʼë bönniʼ queë́nu. \p \v 35 Yuguʼ lë ni reaʼ libíʼiliʼ para uzíʼiliʼ xibé lë ni, en calëga para uzágaʼa xinö́ziliʼ. Rë́ʼëndaʼ gunliʼ le ral-laʼ gunliʼ, para gunliʼ xichinëʼ Xanruʼ idú ládxiʼliʼ. \p \v 36 Channö zoëʼ tu bönniʼ réquinëʼ bitiʼ naca dxiʼa ugáʼanabiʼ túzibiʼ biʼi nigula raʼbandoʼ queëʼ, en chizóa iz queë́biʼ, en rë́ʼënideʼebiʼ utsaga náʼalenbiʼ-nëʼ bönniʼ, huáca utsaga náʼalenbiʼ-nëʼ. ¡Bitiʼ gunbiʼ dul-laʼ! \v 37 Channö chinún tsutsu xtídzëʼë bönniʼ naʼ, en bitiʼ run bayudxi gunëʼ caní, en dë lu nëʼë naca gunëʼ, en chinún tsutsu xtídzëʼë ugáʼanabiʼ túzibiʼ, gunëʼ le naca dxiʼa bönniʼ naʼ. \v 38 Caní naca, nu ruíʼi lataj biʼi que utsaga náʼalenbiʼ-nëʼ bönniʼ, run le naca dxiʼa, pero nu run ga ugáʼanabiʼ túzibiʼ run le nácarö dxiʼa. \p \v 39 Nigula naʼ nutsaga náʼlennu-nëʼ bönniʼ, rinná beʼe xibá que yöl-laʼ nutsaga naʼ lënu tsanni ni zoëʼ nabanëʼ bönniʼ queë́nu. Channö gátiëʼ bönniʼ queë́nu, gataʼ lu náʼanu utsaga náʼlennu-nëʼ nu bönniʼ rë́ʼëninu, channö réajlëʼë Xanruʼ bönniʼ naʼ. \v 40 Runi nedaʼ gácarönu bicaʼ ba channö ugáʼananu túzinu, en réquidaʼ Böʼ Láʼayi queëʼ Dios runëʼ nedaʼ tzazxö́n. \c 8 \s1 Le taʼgúʼu bönachi lógaca budóʼ guiö́j budóʼ yaga \p \v 1 Naʼa, guʼa didzaʼ ca naca que le rëʼaj ráguruʼ, lë naʼ gulaʼgúʼu bönachi lógaca budóʼ guiö́j budóʼ yaga. Taʼnná bönachi: “Yúguʼtëruʼ náparuʼ yöl-laʼ réajniʼi.” ¡Nácatë didzaʼ ni! Yöl-laʼ réajniʼi caní run ga run ba zxön cuinruʼ, pero yöl-laʼ nadxíʼi queë́ruʼ luzáʼaruʼ run ga rácalenruʼ luzáʼaruʼ. \v 2 Channö zoëʼ nu bönniʼ réquinëʼ chiréajniʼinëʼ, bitiʼ bi réajniʼininëʼ ca ral-laʼ tséajniʼinëʼ, \v 3 pero nu bönniʼ nadxíʼinëʼ Dios, Dios caz zóalenëʼ bönniʼ naʼ. \p \v 4 Naʼa, ca naca que le rëʼaj ráguruʼ, lë naʼ gulaʼgúʼu bönachi lógaca budóʼ guiö́j budóʼ yaga, nö́ziruʼ bitiʼ bi nazácaʼgaca budóʼ guiö́j budóʼ yaga naʼ yödzölió ni, en cúnturö nu zoa naca Dios. \v 5 Sal-laʼ nacuáʼ le téquiguequi bönachi nácagaca dios, le nacuáʼ lúzxiba, en le nacuáʼ luyú, ateʼ zián le tuʼlidza bönachi, en tuíʼi lágaca: dios, encaʼ: xan, \v 6 pero queë́ruʼ rëʼu: \q1 Tuzëʼ náquiëʼ Dios, Lëʼ Xuz. \q1 Lëʼ benëʼ yúguʼtë le riléʼeruʼ, \q1 ateʼ zóaruʼ nabanruʼ para tseaj ládxiʼruʼ Lëʼ. \q1 Tuzëʼ náquiëʼ Xanruʼ, Lëʼ Jesucristo. \q1 Lu nëʼë Lëʼ, Dios benëʼ yúguʼtë le dë, \q2 ateʼ nabániruʼ Lëʼ. \p \v 7 Calëga yúguʼtë böchiʼ luzáʼaruʼ taʼyéajniʼinëʼ lë ni. Bal-lëʼ, nupa niʼ zíʼalö gulaʼyéaj ládxiʼgaca budóʼ guiö́j budóʼ yaga, ga ridxintë naʼa dza tëʼaj tahuëʼ le gulaʼgúʼu bönachi lógaca budóʼ guiö́j budóʼ yaga, ateʼ téquinëʼ napa yöl-laʼ huáca que budóʼ naʼ. Tuʼ cabí naca idú ládxiʼgaquiëʼ, que lë ni naʼ téquinëʼ nabágaʼgaquiëʼ xíguiaʼ channö tahuëʼ lë naʼ. \v 8 Bitiʼ gun le guíʼaj gáguruʼ ga gunëʼ Dios rëʼu bal. Channö gáguruʼ le, bitiʼ gácaröruʼ dxiʼa, en channö cabí gáguruʼ le, bitiʼ gácaröruʼ cáʼasö. \v 9 Dë lu náʼaliʼ guíʼaj gáguliʼ bítiʼtës. Guliʼgún chiʼi cuinliʼ para cabí gunliʼ ga ilaʼchixi ilaʼnigui nupa bitiʼ naca idú ca taʼyéajlëʼ Cristo. \v 10 Nadxi caʼ liʼ réquinuʼ napuʼ yöl-laʼ réajniʼi ca naca lë ni, en huáca gaguʼ bítiʼtës. Channö cöʼu xilataj budóʼ guiö́j budóʼ yaga, en guíʼaj gaguʼ le gulaʼgúʼu bönachi lo budóʼ guiö́j budóʼ yaga naʼ, ateʼ channö nu böchiʼ luzóʼo bitiʼ naca idú ládxëʼë iléʼenëʼ liʼ, röʼu raguʼ niʼ, nadxi caʼ gunuʼ ga gahuëʼ lë naʼ gulaʼgúʼu bönachi lo budóʼ guiö́j budóʼ yaga naʼ. \v 11 Caní gaca, tuʼ réquinuʼ napuʼ yöl-laʼ réajniʼi, gunuʼ ga ichixi iníguinëʼ böchiʼ luzóʼo bitiʼ naca idú ládxëʼë. ¿Naruʼ guntsoʼ caní queëʼ böchiʼ luzóʼo, niʼa que nu naʼ gútiëʼ Cristo? \v 12 Channö caní gunuʼ, gunuʼ dul-laʼ tuʼ usubáguʼu böchiʼ luzóʼo xíguiaʼ, en gunuʼ ga ichixi iníguinëʼ tuʼ cabí naca idú ládxëʼë, en gunuʼ caʼ dul-laʼ le ruzóa Cristo tsöláʼalö. \v 13 Que lë ni naʼ, channö le guíʼaj gahuaʼ gun ga ichixi iníguinëʼ böchiʼ luzáʼa, bítiʼrö gahuaʼ bëlaʼ naʼ, para cabí gunaʼ ga gunëʼ böchiʼ luzáʼa dul-laʼ. \c 9 \s1 Le dë lu nëʼë nu bönniʼ gubáz nasö́l-lëʼë Cristo \p \v 1 ¿Naruʼ cabí nacaʼ gubáz nasö́l-lëʼë Cristo? ¿Naruʼ cabí nadéliʼdaʼ yöl-laʼ rusölá? ¿Naruʼ cabí biléʼedaʼ-nëʼ Xanruʼ Jesús? ¿Naruʼ cabí nácaliʼ queëʼ Cristo niʼa que dxin benaʼ nedaʼ uláz queëʼ Xanruʼ? \v 2 Nadxi caʼ téquiguequi iaʼzícaʼrö bönachi bitiʼ nacaʼ gubáz nasö́l-lëʼë Cristo. Libíʼiliʼ run bayudxi guéquiliʼ nacaʼ gubáz queëʼ Cristo. Tuʼ nácaliʼ queëʼ Xanruʼ, le naca cázaliʼ naca bëʼ nacaʼ gubáz nasö́l-lëʼë Xanruʼ. \p \v 3-4 Nacuáʼ nupa taʼzíʼ quidzaʼ nedaʼ. Caní rubiʼa didzaʼ, reaʼ légaquiëʼ: Dë lu naʼa inabaʼ le guíʼaj gahuaʼ tuʼ runaʼ dxin ni. \v 5 Lëscaʼ caní dë lu naʼa utsaga náʼalenaʼ-biʼ tubiʼ biʼi nigula zanruʼ réajlëʼëbiʼ Cristo para gunbiʼ nedaʼ tsözxö́n ga ridáʼ, ca naʼ tunëʼ iaʼzícaʼrëʼ gubáz nasö́l-lëʼë Cristo, en yuguʼ bönniʼ bö́chëʼë Xanruʼ, encaʼ Pedro. \v 6 ¿Naruʼ réquiliʼ tuzaʼ nedaʼ, en Bernabé ral-laʼ guntuʼ dxin lahuiʼ dza, para idzö́lituʼ le gágutuʼ? \v 7 ¿Nuzxi caz bönniʼ rejëʼ gudil-la, ateʼ riguizxjëʼ laʼ cuinsëʼ? ¿Nuzxi caz bönniʼ rudë́ʼë tu laʼ yëla que lubá uva, en bitiʼ rahuëʼ le ribía lubá naʼ? ¿Nuzxi caz bönniʼ rapa chiʼë-baʼ böʼcuʼ zxilaʼ, en bitiʼ reʼjëʼ nidxiʼ quégacabaʼ? \v 8 Bitiʼ guéquiliʼ laʼ nédaʼsö ruáʼa caní didzaʼ. Lëscaʼ caní rnna le nazúaj lu guichi lu xibá queëʼ Moisés. \v 9 Lu xibá queëʼ Moisés nazúaj lu guichi le rnna: Bitiʼ cuʼu du rúaʼabaʼ bëdxi cateʼ rulíbibaʼ zxoaʼ xtila. Bëʼë Dios didzaʼ ni, calë́gasö tuʼ ruíʼi ládxëʼë-baʼ bëdxi, \v 10 pero para uzíʼiruʼ caʼ xibé rëʼu. Que lë ni naʼ nazúaj lu guichi didzaʼ naʼ, ateʼ bönniʼ naʼ rugáʼanëʼ-baʼ bëdxi, encaʼ bönniʼ naʼ runëʼ ga tuʼlíbibaʼ bëdxi zxoaʼ xtila, iropëʼ naʼ ral-laʼ ilunëʼ löza ilaʼziʼë que le ruláʼ luyú naʼ. \v 11 Naʼa, channö bentuʼ dxin ga zóaliʼ, le naca ca dxin guz gúʼuna, lë naʼ naca queëʼ Dios Böʼ Láʼayi, ¿naruʼ réquitseliʼ bitiʼ ral-laʼ uzíʼituʼ xibé tu le doʼ dë queë́liʼ ca naʼ ruziʼë xibé bönniʼ guz gúʼuna le rulapëʼ? \v 12 Iaʼzícaʼrö bönachi tuʼzéajniʼinëʼ libíʼiliʼ tuʼziʼë xibé le dë queë́liʼ. ¿Naruʼ cabí rálaʼtërö uzíʼituʼ xibé netuʼ le dë queë́liʼ? \p Catu caz buziʼtuʼ xibé lë ni dë lu naʼtuʼ, pero biáʼ gulentuʼ yúguʼtë para gaca guntuʼ libán que didzaʼ dxiʼa ca naca queëʼ Cristo. \v 13 Nöz quéziliʼ ca raca quégaca nupa tun dxin que yudoʼ, tuʼzíʼ xibé gun que yudoʼ. Lëscaʼ caní nupa taʼgúʼu rön quégacabaʼ böaʼ bëdxi lu bucugu láʼayi queëʼ Dios, tahuëʼ bëlaʼ quégacabaʼ böaʼ bëdxi naʼ. \v 14 Lëscaʼ caní nuzóëʼ Xanruʼ ca ral-laʼ gaca quégaquiëʼ bönniʼ tunëʼ libán que didzaʼ dxiʼa. Nupa tuʼzíʼ xibé libán naʼ tunëʼ ral-laʼ uluʼgagu légaquiëʼ. \v 15 Nedaʼ catu caz buziʼa xibé lë ni dë lu naʼa, ateʼ lë ni ruzúajaʼ lu guichi ni bitiʼ naca le rinábini nu bi gunna quiaʼ. Run ba zxön cuinaʼ tuʼ cabí nazxjaʼ cateʼ runaʼ libán que didzaʼ dxiʼa. Guë́ʼënitëraʼ gátiaʼ ca guʼa lataj nu innë́ runaʼ libán naʼ tuʼ nazxjaʼ. \p \v 16 Bitiʼ dë lu naʼa gun ba zxön cuinaʼ tuʼ runaʼ libán que didzaʼ dxiʼa, tuʼ run bayudxi gunaʼ libán que. Bicaʼ bayechiʼ nedaʼ channö cabí gunaʼ libán que didzaʼ dxiʼa. \v 17 Laʼtuʼ runaʼ libán tuʼ rë́ʼëni quézidaʼ, huáca inabaʼ lazxjaʼ, pero run bayudxi gunaʼ libán, tuʼ naca tu le busubáguëʼë Dios nedaʼ gunaʼ. \v 18 ¿Bizxi lazxjaʼ uziʼtsaʼ xibé channö? Ruziʼa xibé le raza ládxaʼa tuʼ cabí nazxjaʼ cateʼ runaʼ libán que didzaʼ dxiʼa. Bitiʼ caʼ ruziʼa xibé lë naʼ dë lu naʼa tuʼ runaʼ libán que didzaʼ dxiʼa. \p \v 19 Naʼa, sal-laʼ cuntu nu yuʼa lu nëʼe, chibén cuinaʼ ca tu bönniʼ nadóʼo quégaca yúguʼtë bönachi para gaca gunaʼ ga uluʼlágaca ziánrö caʼ bönachi. \v 20 Cateʼ runaʼ libán lógaca bönachi judío, run cuinaʼ ca tu bönniʼ judío para gaca gunaʼ ga uluʼlágaca bönachi judío naʼ. Bönachi judío naʼ tun ca rinná bëʼ xibá queëʼ Moisés. Que lë ni naʼ run cuinaʼ ca tu bönniʼ runëʼ ca rinná bëʼ xibá naʼ sal-laʼ bitiʼ yuʼa lu naʼ xibá naʼ. Caní runaʼ para gaca gunaʼ ga uluʼlágaca nupa tun ca rinná bëʼ xibá naʼ. \v 21 Cateʼ runaʼ libán lógaca bönachi izáʼa, nupa bitiʼ rinná beʼe xibá queëʼ Moisés léguequi, run cuinaʼ ca tu bönniʼ ziʼtuʼ naʼ, para gaca gunaʼ ga uluʼlë́ʼ. Bitiʼ rucáʼanaʼ cáʼasö xibá queëʼ Dios. Nedaʼ runaʼ ca rinná bëʼ xibá queëʼ Cristo. \v 22 Run cuinaʼ ca tu bönniʼ bitiʼ naca idú ca réajlëʼë Cristo para gaca gunaʼ ga uluʼlágaca nupa naʼ bitiʼ naca idú ca taʼyéajlëʼ Lëʼ. Run cuinaʼ ca nácagaca yúguʼtë bönachi para gaca gunaʼ ga uluʼlágaca bal-la bönachi naʼ. \v 23 Lu yúguʼtë lë ni runaʼ, runaʼ ga taʼyöni bönachi didzaʼ dxiʼa, para gaca uziʼa xibé tsözxö́n len libíʼiliʼ didzaʼ dxiʼa naʼ. \p \v 24 Chinö́z quéziliʼ ca tunëʼ bönniʼ nútsaʼgaquiëʼ lu huitaj. Taʼxítiʼë yúguʼtëʼ, pero tuzëʼ bönniʼ idéliʼnëʼ uziʼë xibé lataj lo. Lëscaʼ caní ral-laʼ gunliʼ xichinëʼ Dios, gácaliʼ ca bönniʼ nútsaʼgaquiëʼ lu huitaj, para idéliʼliʼ uzíʼiliʼ xibé le ubiʼë Dios queë́liʼ. \v 25 Yúguʼtë bönniʼ, cateʼ tuʼpáʼa cuíngaquiëʼ para gaca ilaʼyáziëʼ lu huitaj, taʼnná beʼe cuíngaquiëʼ lu yúguʼtë le tunëʼ. Tunëʼ caní para ilaʼdéliʼnëʼ tu breguiʼ zin le inítitë, pero idéliʼruʼ rëʼu tu le uzíʼticaʼsiruʼ xibé. \v 26 Que lë ni naʼ, nacaʼ nedaʼ ca tu bönniʼ idú ládxëʼë rixítiʼë. Nacaʼ caʼ ca tu bönniʼ, idú ládxëʼë ridil-lëʼ. Bitiʼ rucudxaʼ lu böʼös. \v 27 Ca runëʼ bönniʼ naʼ rulidzëʼ bönachi para tsöjtsázagaca lu huitaj, runaʼ caʼ nedaʼ, runaʼ libán para uluʼlágaca bönachi. Bönniʼ naʼ nútsëʼë lu huitaj runëʼ ga gaca tsutsu idútë le naca cazëʼ, en rinná béʼenëʼ le. Lëscaʼ caní runaʼ nedaʼ, para cabí unítiaʼ xilatjaʼ lu dxin queëʼ Dios. \c 10 \s1 Bitiʼ ral-laʼ tseaj ládxiʼruʼ budóʼ guiö́j budóʼ yaga \p \v 1 Rë́ʼëndaʼ uzéajniʼidaʼ libíʼiliʼ, böchiʼ luzáʼadoʼ, ca guca quégaquiëʼ xuz xtóʼotuʼ. Dios benëʼ ga gulúʼu zxul-la tu böaj yúguʼtëʼ. Lëscaʼ caní, gulaʼdödëʼ yúguʼtëʼ gatsaj láhuiʼlö nísadoʼ. \v 2 Lu böaj niʼ, en lu nísadoʼ niʼ, guca quégaquiëʼ ca raca que nu ridila nisa. Lë naʼ guca quégaquiëʼ guca bëʼ guláquiëʼ tuz len Moisés. \v 3 Lëscaʼ caní, gulahuëʼ yúguʼtëʼ yöta xtildoʼ naʼ bunödzjëʼ Dios Böʼ Láʼayi quégaquiëʼ. \v 4 Gulë́ʼajëʼ yúguʼtëʼ nisa naʼ bunödzjëʼ Dios Böʼ Láʼayi quégaquiëʼ, tuʼ gulë́ʼajëʼ nisa birúaj lëʼe guiö́j naʼ buluʼe lahui Dios Böʼ Láʼayi, guiö́j naʼ gulaʼbáninëʼ légaquiëʼ. Ca guca guiö́j naʼ naca cazëʼ Cristo, nabániruʼ Lëʼ. \v 5 Sal-laʼ guca caní, bitiʼ guyaza ládxëʼë Dios yúguʼtëʼ. Que lë ni naʼ gulátiëʼ lu lataj cáʼasö. \p \v 6 Yúguʼtë lë ni naca tu le ruzéajniʼi rëʼu, para cabí së ládxiʼruʼ le ruáʼ döʼ, ca naʼ gulaʼzë́ ládxiʼgaquiëʼ légaquiëʼ. \v 7 Bitiʼ ral-laʼ tseaj ládxiʼruʼ budóʼ guiö́j budóʼ yaga, ca naʼ gulunëʼ bal-lëʼ légaquiëʼ. Nazúaj lu guichi láʼayi le rnna: “Gulaʼböʼë bönniʼ niʼ, en gulëʼaj gulahuëʼ, ateʼ gulaʼyasëʼ, en gulunëʼ laní que budóʼ naʼ.” \v 8 Bitiʼ ral-laʼ gunruʼ le ruáʼ döʼ, ca naʼ gulunëʼ bal-lëʼ légaquiëʼ le ruáʼ döʼ, ateʼ tu dzasö gulátiëʼ idú ca tsonna-uruáʼ milëʼ. \v 9 Bitiʼ ral-laʼ siʼ bë́ʼëruʼ Xanruʼ, ca naʼ gulaʼzíʼ bëʼë Lëʼ bal-lëʼ légaquiëʼ, ateʼ gulátiëʼ tuʼ guláguyaʼabaʼ bëla síniaʼ légaquiëʼ. \v 10 Lëscaʼ caní, bitiʼ ral-laʼ innëruʼ queëʼ Dios ca naʼ gulaʼnnë́ʼ queëʼ bal-lëʼ légaquiëʼ, ateʼ tuëʼ gubáz láʼayi queëʼ Dios busunítiëʼ légaquiëʼ. \p \v 11 Yúguʼtë lë ni le gulaca quégaquiëʼ xuz xtóʼotuʼ, tuʼzéajniʼi rëʼu, en nazúaj lu guichi láʼayi para gun gadxi rëʼu, tuʼ chizóaruʼ dza chizóa údxi que yödzölió ni. \v 12 Que lë ni naʼ, nu réqui chinal-la, ral-laʼ gun chiʼi cuini, para cabí ichixi inigui. \v 13 Ca naca le taʼzíʼ bëʼ libíʼiliʼ raca caʼ quéguequi yúguʼtë bönachi. Dios runëʼ ca rnnëʼ, en bitiʼ guʼë lataj bi siʼ bëʼ libíʼiliʼ le cabí gaca guáʼ ilenliʼ, pero cateʼ bi siʼ bëʼ libíʼiliʼ, uluíʼinëʼ libíʼiliʼ naca gaca irúajliʼ lu naʼ tuʼ xihuiʼ, para gaca guáʼ ilenliʼ. \p \v 14 Que lë ni naʼ, böchiʼ luzáʼadoʼ, bitiʼ tseaj ládxiʼliʼ budóʼ guiö́j budóʼ yaga. \v 15 Ruíʼilenaʼ libíʼiliʼ didzaʼ ca ruíʼilenaʼ didzaʼ nupa taʼyéajniʼi. Buliʼchiʼa buliʼsörö́ didzaʼ ni guʼa. \v 16 Cateʼ inábiruʼ-nëʼ Dios gun láʼayëʼ le rë́ʼajruʼ cateʼ rusubanruʼ ca gútiëʼ Cristo, lë naʼ rë́ʼajruʼ ruluíʼi nácaruʼ tuz len Cristo, en ruzíʼiruʼ xibé le benëʼ Cristo cateʼ bulaljëʼ xichönëʼ cateʼ gútiëʼ lëʼe yaga cruz. Lëscaʼ caní, yöta xtila naʼ ruzxúzxjaruʼ, en ráguruʼ, ruluíʼi dzágaruʼ-nëʼ Cristo, en ruzíʼiruʼ xibé le benëʼ Cristo cateʼ budödëʼ idútë le naca cazëʼ uláz queë́ruʼ. \v 17 Sal-laʼ zianruʼ nácaruʼ, yúguʼtëruʼ ráguruʼ tuz yöta xtila naʼ, en que lë ni naʼ nácaruʼ ca tuz bönachi. \p \v 18 Buliʼyútsöcaʼ ca tunëʼ bönniʼ Israel. Bönniʼ niʼ tahuëʼ lahuëʼ Dios le taʼguʼë lu bucugu láʼayi queëʼ, lë naʼ tahuëʼ ruluíʼi dzágagaquiëʼ Dios. \v 19 ¿Bizxi rnna didzaʼ ni ruáʼa? Bitiʼ rnníaʼ napa budóʼ guiö́j budóʼ yaga yöl-laʼ huáca, en le taʼgúʼu bönachi lógaca budóʼ guiö́j budóʼ yaga naʼ bitiʼ napa yöl-laʼ huáca. \v 20 Caní rnníaʼ: Lë naʼ taʼgúʼu bönachi bitiʼ núnbëʼgaquiëʼ Dios lógaca budóʼ guiö́j budóʼ yaga, taʼgúʼu lógaca böʼ xihuiʼ, en calëga lahuëʼ Dios. Rë́ʼëndaʼ bitiʼ idzágaliʼ yuguʼ böʼ xihuiʼ. \v 21 Bitiʼ gaca guíʼjaliʼ le ruluíʼi nácaruʼ tuz len Xanruʼ, encaʼ lë naʼ uluíʼi nácaliʼ tuz len yuguʼ böʼ xihuiʼ. Bitiʼ gaca gáguliʼ le ruluíʼi dzágaruʼ-nëʼ Xanruʼ, encaʼ le uluíʼi dzágaliʼ yuguʼ böʼ xihuiʼ. \v 22 ¿Naruʼ gúntsaruʼ ga uzxéʼenëʼ Xanruʼ? ¿Naruʼ réquitseliʼ nápatëröliʼ yöl-laʼ huáca ca napëʼ Lëʼ? \s1 Le dë lu náʼaruʼ gunruʼ, en ca ral-laʼ idxíʼigacruʼ-nëʼ böchiʼ luzáʼaruʼ \p \v 23 Naca idútë li didzaʼ naʼ rnna: “Yúguʼtë dë lu náʼaruʼ gunruʼ.” Naʼa, nedaʼ rnníaʼ: Calëga yúguʼtë ral-laʼ gunruʼ. Yúguʼtë dë lu náʼaruʼ gunruʼ, pero calëga yúguʼtë gun ga gácarö idú ca réajlëʼëruʼ Cristo. \v 24 Ral-laʼ güíʼi ládxiʼruʼ gunruʼ le gun ga gaca dxiʼa quégaquiëʼ böchiʼ luzáʼaruʼ, en calë́gasö le gun ga gaca dxiʼa que laʼ cuínsiruʼ. \p \v 25 Bítiʼtës bi tutiʼ bönachi lu yë́ʼëyi, huáca gáguliʼ, en bitiʼ bi ral-laʼ inábaliʼ que, para cabí cuéqui böniga ládxiʼdoʼoliʼ. \v 26 Nazúaj lu guichi le rnna: “Queëʼ Xanruʼ nequi yödzölió ni, encaʼ yúguʼtë le dë yödzölió ni.” \p \v 27 Channö ulidzëʼ tu bönniʼ bitiʼ réajlëʼë Dios libíʼiliʼ para guídaliʼ lidxëʼ, ateʼ guë́ʼëniliʼ tséajliʼ, guliʼgagu yúguʼtë le cuʼë loliʼ, en bitiʼ bi inábaliʼ que, para cabí cuéqui böniga ládxiʼdoʼoliʼ. \v 28 Channö nútiʼtës nu guíë libíʼiliʼ: “Lë ni gulaʼguʼë lo budóʼ guiö́j budóʼ yaga”, bitiʼ gáguliʼ lë naʼ para gaca dxiʼa que nu naʼ gudíxjöiʼi caní libíʼiliʼ, en para cabí cuéqui böniga ládxiʼdaʼahuëʼ. \v 29 Rnníaʼ: Para cabí cuéqui böniga ládxiʼdaʼahuëʼ bönniʼ naʼ gudíxjöiʼinëʼ caní libíʼiliʼ, en calëga para cabí cuéqui böniga ládxiʼdoʼoliʼ libíʼi cázaliʼ. \p Nadxi caʼ nu inábini nedaʼ, inná: “¿Bizx que ral-laʼ uzóaʼ tsöláʼalö le dë lu naʼa gunaʼ tuʼ ribequi böniga ládxiʼdaʼahuëʼ bönniʼ yúbölö?” \v 30 Huáca inná caʼ nu naʼ: “Channö guíaʼ-nëʼ Dios: Xclenuʼ, niʼa que lë naʼ rahuaʼ, ¿bizx que nu uzegui nedaʼ didzaʼ niʼa que lë naʼ rahuaʼ?” \v 31 Channö bi gáguliʼ o bi guíʼjaliʼ, o bítiʼtës bi gunliʼ, guliʼgún yúguʼtë para gaca queëʼ Dios yöl-laʼ ba. \v 32 Bitiʼ bi gunliʼ le gun ga ilaʼchixi ilaʼnigui bönachi judío, en bitiʼ gunliʼ le gun ga ilaʼchixi ilaʼnigui bönachi bitiʼ nácagaca judío, en bitiʼ gunliʼ le gun ga ilaʼchixi ilaʼnigui bönachi queëʼ Dios. \v 33 Guliʼgún ca runaʼ nedaʼ. Ruíʼi ládxaʼa gunaʼ le ilaʼyaza ládxiʼgaca yúguʼtë bönachi, en bitiʼ ruíʼi ládxaʼa gunaʼ le uziʼa xibé laʼ nédaʼsö, pero le uluʼzíʼ xibé iaʼzícaʼrö bönachi para uluʼlágaca. \c 11 \p \v 1 Guliʼgún ca runaʼ nedaʼ, ca naʼ nedaʼ caʼ runaʼ ca benëʼ Cristo. \s1 Le tunnu nigula lógaca bönachi queëʼ Cristo \p \v 2 Runaʼ libíʼiliʼ zxön, böchiʼ luzáʼadoʼ, tuʼ röjnéticaʼsiliʼ nedaʼ, en nazíʼ lu náʼaliʼ xibá budödaʼ lu náʼaliʼ. \v 3 Naʼa, rë́ʼëndaʼ tséajniʼiliʼ rinná béʼenëʼ Cristo yúguʼtë bönniʼ, ateʼ bönniʼ rinná béʼenëʼ-nu nigula, ateʼ Dios rinná béʼenëʼ Zxíʼinëʼ, Bönniʼ naʼ náquiëʼ Cristo. \v 4 Channö tu bönniʼ rulidzëʼ Dios, o ruʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, en dxía icjëʼ xiluʼë, rucáʼanëʼ Cristo cáʼasö. \v 5 Naʼa, channö tu nigula rulídzanu Dios, o ruíʼinu didzaʼ uláz queëʼ Dios, en bitiʼ bi zxoa ícjanu, rucáʼananu bönniʼ queë́nu cáʼasö, en naca queë́nu ca naca queë́nu tu nigula narugu guitsaʼ ícjanu. \v 6 Channö tu nigula cabí bi zxoa ícjanu, ral-laʼ irugu caʼ guitsaʼ ícjanu. Channö gun ga utuíʼinu nigula naʼ channö nu chugu guitsaʼ ícjanu, ral-laʼ bi ixóa ícjanu. \v 7 Tu bönniʼ bitiʼ bi ral-laʼ udxía icjëʼ cateʼ ridxinëʼ lahuëʼ Dios, tuʼ náquiëʼ ca naca cazëʼ Dios, ateʼ lë naʼ náquiëʼ bönniʼ ruluíʼi lahui yöl-laʼ zxön queëʼ Dios, pero le nácanu nigula naʼ ruluíʼi lahui yöl-laʼ zxön queëʼ bönniʼ queë́nu. \v 8 Cateʼ benëʼ Dios bönachi, bitiʼ bubéajëʼ bönniʼ naʼ lu nigula. Nigula naʼ, lu bönniʼ naʼ bubéajëʼ-nu. \v 9 Lëscaʼ caní, bitiʼ benëʼ Dios bönniʼ para uzíʼinu xibë́ʼ nigula, pero benëʼ nigula para uziʼë xibánu bönniʼ. \v 10 Que lë ni naʼ, nigula naʼ ral-laʼ ixóa ícjanu le ruluíʼi zoa nu rinná beʼe lënu tuʼ tuʼyúëʼ gubáz láʼayi queëʼ Dios rëʼu. \v 11 Naʼa, lahuëʼ Xanruʼ, tu bönniʼ riquinnëʼ-nu nigula queëʼ, ateʼ nigula naʼ riquíninu-nëʼ bönniʼ queë́nu. \v 12 Ca naʼ benëʼ Dios, bubéajëʼ-nu nigula lu bönniʼ, lëscaʼ caní naʼa, yúguʼtë bönniʼ náljlengaquiëʼ-nu nigula, ateʼ yúguʼtë rirúaj lu nëʼë Dios. \p \v 13 Buliʼchiʼa buliʼsörö́ laʼ libíʼisiliʼ. ¿Naruʼ ral-laʼ ulídzanu-nëʼ Dios tu nigula bitiʼ bi zxoa ícjanu? \v 14 ¿Naruʼ cabí rusëdi libíʼiliʼ yöl-laʼ nácatë quégaca bönachi, ral-laʼ utuíʼinëʼ bönniʼ naʼ ruʼë lataj itunna guitsaʼ icjëʼ? \v 15 Naʼa, channö natúnna guitsaʼ ícjanu tu nigula, naca yöl-laʼ lachi queë́nu, tuʼ bëʼë Dios queë́nu guitsaʼ ícjanu para usubín ícjanu. \v 16 Channö zoa nu guë́ʼëni táʼbagaʼ didzaʼ ni, canísö nazíʼ lu naʼtuʼ runtuʼ, en lë́bisö tun yuguʼ cöʼ bönachi queëʼ Dios. \s1 Bönachi Corinto tuʼcáʼana cáʼasö le rëʼaj ráguruʼ para usubanruʼ ca gútiëʼ Xanruʼ \p \v 17 Bitiʼ runaʼ libíʼiliʼ bal ca naca le uzéajniʼidaʼ libíʼiliʼ naʼa. Le runliʼ bitiʼ run ga raca dxiʼa queë́liʼ cateʼ rudúbiliʼ queëʼ Cristo, pero run ga raca queë́liʼ le cabí naca dxiʼa. \v 18 Risí lahuaʼ ruzéajniʼidaʼ libíʼiliʼ lë ni taʼguíxjöiʼi bönachi nedaʼ, taʼnná: “Cateʼ rudúbiliʼ queëʼ Cristo, narúajliʼ choplö”, ateʼ réajlëʼa nadxi caʼ naca caní. \v 19 Run bayudxi ilaʼcuáʼalen libíʼiliʼ nupa tuʼsedi le cabí nácatë para ilaca bëʼ nupa nácagaca idú bönachi queëʼ Cristo. \v 20 Que lë ni naʼ, cateʼ rudúbiliʼ, lë naʼ ráguliʼ tsözxö́n bitiʼ naca le rëʼaj ráguruʼ para usubanruʼ ca gútiëʼ Xanruʼ. \v 21 Caní naca, tuʼ runliʼ bayudxi tu tuliʼ ráguliʼ le nuáʼaliʼ que queë́liʼ cateʼ ráguliʼ tsözxö́n, ateʼ que lë ni naʼ ridunliʼ bál-laliʼ, ateʼ iaʼbál-laliʼ rëʼaj ráguliʼ ga ridxintë rizúdxiliʼ. \v 22 ¿Naruʼ cabí zoa lídxiliʼ ga huáca guíʼaj gáguliʼ? Ca naʼ runliʼ, rucáʼanaliʼ bönachi queëʼ Dios cáʼasö, en runliʼ ga tuʼtuíʼi nupa bitiʼ bi dë quéguequi. ¿Bizxi caz guíaʼ libíʼiliʼ? ¿Naruʼ guntsaʼ libíʼiliʼ bal? Bitiʼ caʼ runaʼ libíʼiliʼ bal ca naca lë ni runliʼ. \s1 Le rëʼaj ráguruʼ para usubanruʼ ca gútiëʼ Xanruʼ \p \v 23 Xanruʼ caz budödëʼ lu naʼa lë naʼ busédidaʼ libíʼiliʼ, ca naʼ benëʼ Xanruʼ Jesús yëla niʼ cateʼ nu budödi Lëʼ lu náʼagaquiëʼ bönniʼ gulútiëʼ Lëʼ. Gudélëʼë yöta xtila, \v 24 en cateʼ budxi gudxëʼ Dios: “Xclenuʼ”, buzxuzxjëʼ le, en gunnë́ʼ: “Guliʼgagu. Lë ni naca xipë́laʼa le nayuzxaj uláz queë́liʼ. Guliʼgún caní, para usubanliʼ ca gaca quiaʼ nedaʼ.” \v 25 Lëscaʼ caní, gudödi gulahuëʼ, gudélëʼë tu zxígaʼdoʼ, en gunnë́ʼ: “Le yudzu zxígaʼdoʼ ni naca xichönaʼ, le run tsutsu didzaʼ cubi rucáʼana tsahuiʼ. Guliʼgún caní yúguʼtë luzuí guíʼjaliʼ le, para usubanliʼ ca gaca quiaʼ nedaʼ.” \v 26 Caní gaca ga idxintë dza huödëʼ Xanruʼ. Yúguʼtë luzuí gáguliʼ yöta xtila caní, en guíʼjaliʼ que le yudzu zxígaʼdoʼ caní, uluíʼiliʼ lahui ca gútiëʼ Xanruʼ. \s1 Ca ral-laʼ gunruʼ cateʼ guíʼaj gáguruʼ para usubanruʼ ca gútiëʼ Xanruʼ \p \v 27 Que lë ni naʼ, nútiʼtës nu gagu yöta xtila ni o guíʼaj que le yudzu zxígaʼdoʼ ni queëʼ Xanruʼ, en bitiʼ run le bal, nabagaʼ xíguiaʼ nu naʼ, en run dul-laʼ, tuʼ rucáʼana xipë́lëʼë Xanruʼ, encaʼ xichönëʼ cáʼasö. \v 28 Que lë ni naʼ, ral-laʼ uchiʼa usörö́ruʼ laʼ cuínsiruʼ tu turuʼ, ateʼ níʼirö huáca gáguruʼ yöta xtila ni, en guíʼajruʼ que le yudzu zxígaʼdoʼ ni. \v 29 Nútiʼtës nu rëʼaj ragu lë ni, en bitiʼ run le bal tuʼ cabí réquibeʼe ruluíʼi le guca queëʼ Xanruʼ, rusubagaʼ cuini dul-laʼ niʼa que lë naʼ rëʼaj ragu. \v 30 Que lë ni naʼ teʼe zián nupa dzágagaca libíʼiliʼ, en taʼcuídiʼ, ateʼ ziánguequi chinátigaca. \v 31 Laʼtuʼ uchiʼa usörö́ruʼ laʼ cuínsiruʼ, bitiʼ uchiʼa usörö́ëʼ Xanruʼ rëʼu. \v 32 Channö gun bayudxi uchiʼa usörö́ëʼ Xanruʼ rëʼu, usacaʼ ziʼë rëʼu, para cabí irugu queë́ruʼ cateʼ ichúguiëʼ quéguequi bönachi yödzölió ilátigaca. \p \v 33 Que lë ni naʼ, böchiʼ luzáʼadoʼ, cateʼ udúbiliʼ para guíʼaj gáguliʼ para usubanliʼ ca gútiëʼ Xanruʼ, guliʼcöza luzáʼaliʼ. \v 34 Channö zoa nu ridún, ral-laʼ gagu nu naʼ ga naca lu yuʼu lidxi, para cabí gun bayudxi uchiʼa usörö́ëʼ Dios libíʼiliʼ cateʼ udúbiliʼ. Nacuáʼ iaʼbal-la le runliʼ, pero ucáʼanaʼ tsahuiʼ yuguʼ lë naʼ cateʼ uduyúaʼ libíʼiliʼ. \c 12 \s1 Yuguʼ yöl-laʼ huáca runnëʼ queë́ruʼ Dios Böʼ Láʼayi \p \v 1 Naʼa, böchiʼ luzáʼadoʼ, rë́ʼëndaʼ tséajniʼiliʼ ca zeaj naca yöl-laʼ huáca runnëʼ queë́ruʼ Dios Böʼ Láʼayi. \p \v 2 Nöz quéziliʼ ca guca cateʼ niʼ bitiʼ réajlëʼëniliʼ Cristo, bë́ʼëliʼ lataj gulaʼchë́ʼ bönachi libíʼiliʼ ga yúbölö. Guyéaj ládxiʼliʼ budóʼ guiö́j budóʼ yaga, le cabí taʼnnë́. \v 3 Que lë ni naʼ, ruzéajniʼidaʼ libíʼiliʼ caní, rnníaʼ: Ladaj yúguʼtë nupa tuíʼi didzaʼ uláz queëʼ Böʼ Láʼayi queëʼ Dios, cuntu nu gaca innë́ xihuiʼ queëʼ Jesús, en nitúëʼ gaca innë́ʼ: “Jesús náquiëʼ Xanruʼ”, channö cabí zóalenëʼ Dios Böʼ Láʼayi nu naʼ. \p \v 4 Naʼa, nadzáʼgaca tu tu le runnëʼ Dios Böʼ Láʼayi queë́ruʼ, pero tuzëʼ náquiëʼ Böʼ Láʼayi naʼ. \v 5 Lëscaʼ caní, nadzáʼgaca tu tu dxin riguʼë Xanruʼ lu náʼaruʼ, pero tuzëʼ náquiëʼ Xanruʼ naʼ. \v 6 Nadzáʼgaca caʼ tu tu yöl-laʼ huáca náparuʼ le rúniruʼ xichinëʼ Dios, pero tuzëʼ náquiëʼ Dios, Nu naʼ runna yöl-laʼ huáca naʼ queë́ruʼ para gunruʼ xichinëʼ. \v 7 Dios runnëʼ que queë́ruʼ tu le naca bëʼ náparuʼ yöl-laʼ huáca queëʼ Dios Böʼ Láʼayi, lë naʼ ruzíʼiruʼ xibé yúguʼtëruʼ. \v 8 Dios Böʼ Láʼayi runödzjëʼ queëʼ tu bönniʼ yöl-laʼ huáca ruʼë didzaʼ len yöl-laʼ rácadaʼ, ateʼ iaʼtúëʼ bönniʼ, Lë cazëʼ Böʼ Láʼayi runödzjëʼ queëʼ yöl-laʼ huáca ruʼë didzaʼ lu yöl-laʼ réajniʼi. \v 9 Lëscaʼ caní, Lë cazëʼ Dios Böʼ Láʼayi naʼ runödzjëʼ queëʼ iaʼtúëʼ bönniʼ yöl-laʼ réajlëʼ Cristo bi gunëʼ, ateʼ iaʼtúëʼ bönniʼ runödzjëʼ queëʼ yöl-laʼ huáca ruúnëʼ nupa teʼe. \v 10 Iaʼtúëʼ bönniʼ runödzjëʼ queëʼ yöl-laʼ huáca runëʼ yuguʼ yöl-laʼ huáca que yehuaʼ yubá, ateʼ iaʼtúëʼ bönniʼ ruʼë lëʼ lataj ruʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, ateʼ iaʼtúëʼ bönniʼ runödzjëʼ queëʼ yöl-laʼ huáca réquibeʼenëʼ channö böʼ dzaga nu bönniʼ nequi queëʼ Dios, o nequi que tuʼ xihuiʼ. Runödzjëʼ queëʼ iaʼtúëʼ bönniʼ yöl-laʼ huáca ruʼë didzaʼ yúbölö le cabí nazëdëʼ, ateʼ queëʼ iaʼtúëʼ bönniʼ yöl-laʼ huáca rudödëʼ didzaʼ yúbölö naʼ bitiʼ nazëdëʼ. \v 11 Yúguʼtë lë ni runëʼ Lë cazëʼ Dios Böʼ Láʼayi, tuʼ runödzjëʼ que tu tu bönachi tsca rë́ʼëni quézinëʼ. \s1 Yúguʼtëruʼ nácaruʼ ca tuz bönachi \p \v 12 Ca naʼ naca tuz idútë le naca cázaruʼ, sal-laʼ zián le nagudiʼ dzágalenruʼ, ateʼ le zián naʼ nagudiʼ dzágalenruʼ nácagaca tuz idútë le naca cázaruʼ, lëscaʼ caní naca queëʼ Cristo. \v 13 Tuʼ zóalenëʼ Lë cazëʼ Dios Böʼ Láʼayi rëʼu, lë ni naca queë́ruʼ ca tu le nadílaruʼ nisa, le naca bëʼ nácaruʼ ca tuz bönachi, sal-laʼ nácaruʼ yuguʼ bönniʼ judío, en yuguʼ bönniʼ ziʼtuʼ, encaʼ yuguʼ bönniʼ nadóʼogaquiëʼ, en yuguʼ bönniʼ bitiʼ nadóʼogaquiëʼ. Yúguʼtëruʼ, Dios bëʼë rëʼu lataj síʼiruʼ le runödzja cazëʼ Böʼ Láʼayi. \p \v 14 Naʼa, lu idútë le naca cázaruʼ, zián le nagudiʼ dzágalenruʼ, en calëga tuz. \v 15 Laʼtuʼ huáca güíʼi didzaʼ níʼaruʼ, huanná: “Tuʼ cabí nacaʼ nëʼë bönniʼ, bitiʼ néquidaʼ queëʼ”, didzaʼ ni bitiʼ gun ga bitiʼ nequi queëʼ bönniʼ naʼ. \v 16 Laʼtuʼ huáca güíʼi didzaʼ nágaruʼ, huanná: “Tuʼ cabí nacaʼ guiö́j lahuëʼ, bitiʼ néquidaʼ queëʼ bönniʼ ni”, didzaʼ ni bitiʼ gun ga bitiʼ nequi queëʼ bönniʼ naʼ. \v 17 Laʼtuʼ naca guiö́j loruʼ idútë le naca cázaruʼ, ¿nacxi gaca yö́niruʼ? Laʼtuʼ naca nágaruʼ idútë, ¿nacxi gaca iléʼe zxínaʼruʼ? \v 18 Naʼa, Dios nucuʼë yúguʼtë le nagudiʼ dzágalenruʼ ca gúʼuni quézinëʼ Lëʼ. \v 19 Laʼtuʼ naca tuz le nagudiʼ dzágalenruʼ, bítiʼrö soa idú ca naca cázaruʼ. \v 20 Naʼa, ca nácaruʼ, zián le nagudiʼ dzágalenruʼ, pero tuz le nácaruʼ. \p \v 21 Que lë ni naʼ, guiö́j loruʼ bitiʼ gaca guíë náʼaruʼ, inná: “Bitiʼ riquindaʼ liʼ.” Lëscaʼ caní, ícjaruʼ bitiʼ gaca guíë níʼaruʼ, inná: “Bitiʼ riquindaʼ libíʼiliʼ.” \v 22 Naʼa, yuguʼ le nagudiʼ dzágalenruʼ, lë naʼ réquiruʼ nácagacarö cuídiʼsö, lë ni naquíniröruʼ. \v 23 Lëscaʼ caní, yuguʼ le nagudiʼ dzágalenruʼ, le réquiruʼ nácagacarö cáʼasö, lë ni rugácuröruʼ dxiʼa, en yuguʼ le réquiruʼ bitiʼ ral-laʼ iláʼ lahui, rugácuröruʼ caʼ dxiʼa. \v 24 Bitiʼ run bayudxi gunruʼ caní que le nácarö lachi que le néquiniruʼ. Dios benëʼ idútë le naca cázaruʼ, en benëʼ ga nácarö lesacaʼ lë naʼ réquiruʼ rëʼu nácarö cáʼasö. \v 25 Caní benëʼ, ateʼ bitiʼ narúajgaca choplö le nagudiʼ dzágalenruʼ, tuʼ tun chiʼi luzë́ʼeguequi tu iaʼtú. \v 26 Channö gaca ziʼ tu le néquiniruʼ, ilaca ziʼ tsözxö́n len le yúguʼtë le néquiniruʼ naʼ, en channö tu le néquiniruʼ zoa bi ruzíʼ xibé, yúguʼtë le nagudiʼ dzágalenruʼ tuʼzí xibé tsözxö́n le. \p \v 27 Naʼa, libíʼi cázaliʼ dzágaliʼ idútë le naca cazëʼ Cristo, ateʼ tu tuliʼ nácaliʼ ca yuguʼ le nagudiʼ dzágalenëʼ. \v 28 Lëscaʼ caní, ladaj bönachi queëʼ Cristo, Dios nucuʼë nupa tun xichinëʼ. \q1 Ga naca lo nucuʼë yuguʼ bönniʼ gubáz queëʼ Cristo. \q1 Ga naca buropi nucuʼë yuguʼ bönniʼ tuʼë didzaʼ uláz queëʼ. \q1 Ga bunni nucuʼë yuguʼ bönniʼ tuʼsédinëʼ luzáʼaruʼ. \q1 Níʼirö nucuʼë nupa tun yuguʼ yöl-laʼ huáca que yehuaʼ yubá. \q1 Níʼirö nucuʼë nupa tuʼún nupa teʼe. \q1 Níʼirö nucuʼë nupa tácalen böchiʼ luzáʼaruʼ. \q1 Níʼirö nucuʼë yuguʼ bönniʼ tuʼluíʼinëʼ rëʼu dxin gunruʼ. \q1 Níʼirö nucuʼë yuguʼ bönniʼ tuʼë didzaʼ yúbölö bitiʼ nazë́dagaquiëʼ. \q1 \v 29 Calëga yúguʼtëʼ nácagaquiëʼ gubáz queëʼ Cristo. \q1 Calëga yúguʼtëʼ tuʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios. \q1 Calëga yúguʼtëʼ tuʼsédinëʼ luzáʼaruʼ. \q1 Calëga yúguʼtëʼ tunëʼ yuguʼ yöl-laʼ huáca que yehuaʼ yubá. \q1 \v 30 Calëga yúguʼtëʼ dë lu náʼagaquiëʼ uluʼúnëʼ nupa teʼe. \q1 Calëga yúguʼtëʼ tuʼë didzaʼ yúbölö bitiʼ nazë́dagaquiëʼ. \q1 Calëga yúguʼtëʼ tuʼdödëʼ didzaʼ yúbölö bitiʼ nazë́dagaquiëʼ. \p \v 31 Guliʼgüíʼ ládxiʼliʼ cuʼë Dios lu náʼaliʼ yuguʼ yöl-laʼ huáca naʼ nácagacarö lesacaʼ. Naʼa, uluíʼidaʼ libíʼiliʼ tu le nácarö lesacaʼ ca yúguʼtë lë ni. \c 13 \s1 Yöl-laʼ nadxíʼi \p \v 1 Sal-laʼ gaca guʼa xtídzaʼgaca bönachi le cabí nazëdaʼ, encaʼ xtídzaʼgaquiëʼ gubáz láʼayi queëʼ Dios, pero channö cabí nadxíʼidaʼ luzáʼa, didzaʼ guʼa bitiʼ gácarö lesacaʼ ca bö le run gui rucö́dxiruʼ o guíë rutíl-laruʼ luzë́ʼe. \v 2 Sal-laʼ nazíʼ lu naʼa guʼa didzaʼ uláz queëʼ Dios en tséajniʼidaʼ yúguʼtë le nagachiʼ, en yúguʼtë didzaʼ réajniʼi, en sal-laʼ naca idú ca réajlëʼa Dios ga ridxintë huáca cúaʼ yuguʼ guíʼa, pero channö cabí nadxíʼidaʼ luzáʼa, bitiʼ bi nazácaʼa. \v 3 Sal-laʼ quísiaʼ idútë le dë quiaʼ para ugahuaʼ yuguʼ bönachi yechiʼ, en sal-laʼ udödaʼ idútë le nacaʼ ga uluʼzegui bönachi le tuʼ réajlëʼa Cristo, pero channö cabí nadxíʼidaʼ luzáʼa, bitiʼ caʼ uziʼa xibé lë naʼ runaʼ. \q1 \v 4 Nu bönniʼ nadxíʼinëʼ luzë́ʼë, ribözëʼ zxön ladxiʼ. \q1 Náquiëʼ dxiʼi ladxiʼ, en bitiʼ ruzxéʼenëʼ luzë́ʼë. \q1 Nadxíʼinëʼ luzë́ʼë idú ládxëʼë. \q1 Bitiʼ run ba zxön cuinëʼ, en bitiʼ run cuinëʼ lo. \q1 \v 5 Bitiʼ runëʼ le ruáʼ döʼ. \q1 Bitiʼ rudúliʼnëʼ le dë queëʼ. \q1 Bitiʼ rilétenëʼ, en bitiʼ röjnenëʼ döʼ guluíʼi bönachi queëʼ. \q1 \v 6 Bitiʼ caʼ rudzéjanëʼ cateʼ nu run le ruáʼ döʼ. \q1 Rudzéjanëʼ cateʼ nu run le naca idútë li. \q1 \v 7 Ruáʼ rilenëʼ bítiʼtës bi gun luzë́ʼë queëʼ. \q1 Réajlëʼticaʼsëʼ luzë́ʼë. \q1 Rúnticaʼsëʼ löza gun luzë́ʼë le naca dxiʼa. \q1 Ribö́zaticaʼsëʼ zxön ladxiʼ. \p \v 8 Bítiʼrö tödi que yöl-laʼ nadxíʼi. Huadödi que le dë lu náʼagaca bönachi iluíʼi didzaʼ uláz queëʼ Dios. Huadxín dza cateʼ bítiʼrö gataʼ lu náʼagaca bönachi iluíʼi didzaʼ yúbölö le cabí nazë́dagaca, ateʼ huadödi que yöl-laʼ réajniʼi quéguequi bönachi. \v 9 Látiʼdoʼos réajniʼiruʼ naʼa, en látiʼdoʼos caʼ ruíʼiruʼ didzaʼ uláz queëʼ Dios. \v 10 Cateʼ idxín le naca idú, níʼirö údxi que lë naʼ naca látiʼdoʼos. \p \v 11 Cateʼ niʼ nacaʼ bíʼidoʼ, bëʼa didzaʼ ca bíʼidoʼ, en gulequi icjaʼ ca bíʼidoʼ, en guzáʼ ládxaʼa ca bíʼidoʼ. Cateʼ bigulaʼ bucáʼanaʼ le nequi que bíʼidaʼahuaʼ. \v 12 Naʼa le riléʼeruʼ naca ca le riléʼeruʼ cateʼ ruyú cuinruʼ tu lu guíë dxílidoʼ. Bitiʼ riléʼeruʼ idú ca naca. Dza níʼirö iléʼeruʼ idú ca naca yúguʼtë. Naʼa núnbëʼa látiʼdoʼos. Dza níʼirö gúnbëʼa yúguʼtë ca naʼ Dios caz núnbëʼë nedaʼ. \v 13 Naʼa, nacuáʼticaʼsö yöl-laʼ réajlëʼ queë́ruʼ Dios, en yöl-laʼ run löza queë́ruʼ Dios, en yöl-laʼ nadxíʼi queë́ruʼ luzáʼaruʼ. Nacuáʼ yonna ni, pero le naca lo naca yöl-laʼ nadxíʼi. \c 14 \s1 Yuguʼ yöl-laʼ huáca runnëʼ queë́ruʼ Dios Böʼ Láʼayi \p \v 1 Guliʼgún bayudxi idxíʼiliʼ luzáʼaliʼ, en guliʼgüíʼ ládxiʼliʼ síʼiliʼ caʼ yuguʼ yöl-laʼ huáca runnëʼ queë́ruʼ Dios Böʼ Láʼayi, en le naca lo, yöl-laʼ huáca güíʼiliʼ didzaʼ uláz queëʼ Dios. \v 2 Nu ruíʼi didzaʼ yúbölö le cabí nazëda, calëga bönachi ruíʼilen didzaʼ nu naʼ. Dios caz ruíʼilen didzaʼ nu naʼ, tuʼ cuntu nu zoa réajniʼi didzaʼ ruíʼi nu naʼ. Dios Böʼ Láʼayi ruʼë nu naʼ lataj ruíʼi didzaʼ ca nácagaca le nagachiʼ queëʼ Dios. \v 3 Nu naʼ ruíʼi didzaʼ uláz queëʼ Dios, ruíʼilen bönachi didzaʼ para gácarö idú ca taʼyéajlëʼ Cristo. Rutipa ládxiʼguequi, en ruhuë́ tsahuiʼ léguequi. \v 4 Nu naʼ ruíʼi didzaʼ yúbölö le cabí nazëda run tsutsu laʼ cuinsi, pero nu ruíʼi didzaʼ uláz queëʼ Dios run tsutsu yúguʼtë bönachi queëʼ Cristo. \p \v 5 Raca ládxaʼa güíʼiliʼ didzaʼ yúbölö le cabí nazë́daliʼ yúguʼtëliʼ, pero le naca lo, rë́ʼëndaʼ güíʼiliʼ didzaʼ uláz queëʼ Dios. Ruzíʼiröruʼ xibé nu ruíʼi didzaʼ uláz queëʼ Dios ca ruzíʼiruʼ xibé nu ruíʼi didzaʼ yúbölö le cabí nazëda, channö cabí zoa nu udödi didzaʼ yúbölö naʼ le cabí nazëda, para ilaca tsutsu bönachi queëʼ Cristo. \v 6 Que lë ni naʼ, böchiʼ luzáʼadoʼ, cateʼ guídaʼ ga zóaliʼ, channö güíʼilenaʼ libíʼiliʼ didzaʼ yúbölö le cabí nazëdaʼ, bitiʼ bi uzíʼiliʼ xibé. Uzíʼisiliʼ xibé didzaʼ naʼ güíʼilenaʼ libíʼiliʼ le nuluíʼinëʼ Dios nedaʼ, o didzaʼ uzéajniʼi rëʼu, o didzaʼ guʼa uláz queëʼ Dios, o le naca xibá queëʼ. \p \v 7 Lëscaʼ caní raca que le taʼgúʼu bö, yuguʼ le cabí nabángaca, ca naca gui rucö́dxiruʼ, o ca naca guitarra. Channö cabí tul-la ca ral-laʼ ilún, ¿nacxi caz gúnbëʼëruʼ bízxilö le tul-la naʼ, lë naʼ rul-la gui naʼ, o guitarra naʼ? \v 8 Channö cabí cödxi ca ral-laʼ gun lúzubaʼ böaʼ naʼ ulidza rëʼu lu gudil-la, ¿nuzxi caz upáʼ cuini para tseaj lu gudil-la naʼ? \v 9 Lëscaʼ caní raca queë́liʼ. Channö len lúdxiʼliʼ güíʼiliʼ didzaʼ le cabí taca bönachi, bitiʼ caʼ ilaʼyéajniʼi didzaʼ güíʼiliʼ. Caní gaca, nítisö güíʼiliʼ didzaʼ. \v 10 Le nácatë nacuáʼ zián didzaʼ yúbölö tuíʼi zián cöʼ bönachi izáʼa lu yödzölió ni, ateʼ nacuáʼ bönachi taʼyéajniʼi tu tu didzaʼ naʼ. \v 11 Naʼa, channö cabí réajniʼidaʼ didzaʼ ruʼë tu bönniʼ, gacaʼ ca tu bönniʼ ziʼtuʼ lahuëʼ bönniʼ naʼ ruʼë didzaʼ, ateʼ bönniʼ naʼ ruʼë didzaʼ gáquiëʼ caʼ lahuaʼ nedaʼ ca tu bönniʼ ziʼtuʼ. \v 12 Lëscaʼ caní naca queë́liʼ. Ruíʼidaʼ ládxiʼliʼ síʼiliʼ yuguʼ le runnëʼ queë́ruʼ Dios Böʼ Láʼayi. Que lë ni naʼ, guliʼgüíʼ ládxiʼliʼ síʼiliʼ le ilún ga ilácarö tsutsu bönachi queëʼ Cristo. \p \v 13 Que lë ni naʼ caʼ, nu ruíʼi didzaʼ yúbölö le cabí nazëda ral-laʼ ulidza Dios, en inabi Lëʼ gunnëʼ que yöl-laʼ huáca quixjöʼ le rë́ʼëni inná didzaʼ naʼ ruíʼi nu naʼ. \v 14 Cateʼ rulidzaʼ-nëʼ Dios, channö ruáʼa didzaʼ yúbölö le cabí nazëdaʼ, lu böʼ naca cazaʼ rulidzaʼ-nëʼ Dios, pero tuʼ cabí réajniʼidaʼ didzaʼ ruáʼa, lu yöl-laʼ réajniʼi quiaʼ bitiʼ ruziʼa xibé didzaʼ naʼ ruáʼa. \v 15 ¿Nacxi caz ral-laʼ gunaʼ channö? Ulidzaʼ-nëʼ Dios lu böʼ naca cazaʼ, encaʼ lu yöl-laʼ réajniʼi quiaʼ ulidzaʼ-nëʼ Dios. Gul-laʼ yöl-laʼ ba lu böʼ naca cazaʼ, encaʼ lu yöl-laʼ réajniʼi quiaʼ gul-laʼ yöl-laʼ ba. \v 16 Channö lu böʼ naca cazuʼ rulidza láʼayuʼ-nëʼ Dios, ateʼ zoa niʼ nu riyö́nisö, channö cabí réajniʼi didzaʼ ruʼu, ¿nacxi caz gaca inná: “Caʼ gaca”, niʼa que didzaʼ ruʼu, rëʼu-nëʼ Dios: “Xclenuʼ”? \v 17 Nadxi caʼ dxíʼadoʼ ruʼu didzaʼ, rëʼu-nëʼ Dios: “Xclenuʼ.” Channö cabí réajniʼi didzaʼ ruʼu, bitiʼ bi uzíʼ xibé nu naʼ riyöni. \v 18 Reaʼ-nëʼ Dios: “Xclenuʼ”, tuʼ ruíʼiraʼ didzaʼ yúbölö le cabí nazëdaʼ ca yúguʼtëliʼ. \v 19 Lógaca bönachi queëʼ Dios guë́ʼënitërödaʼ guʼa gáyuʼsö didzaʼ le gaca ilaʼyéajniʼi bönachi ca zián gayuáʼ didzaʼ yúbölö le cabí nazëdaʼ, ateʼ cuntu nu gaca tséajniʼi. Gaca usédidaʼ iaʼzícaʼrö bönachi tuzi channö ilaʼyéajniʼi didzaʼ guʼa. \p \v 20 Böchiʼ luzáʼadoʼ, bitiʼ gácaliʼ ca bíʼidoʼ ca naca le rizáʼ ládxiʼliʼ. Guliʼgaca ca bíʼidoʼ para cabí gunliʼ le ruáʼ döʼ, pero guliʼgaca bönniʼ chinácagaca ca naca le rizáʼ ládxiʼliʼ. \v 21 Nazúaj lu guichi láʼayi le rnna: “Len didzaʼ yúbölö, en lu ruáʼagaca bönachi izáʼa güíʼilenaʼ bönachi ni didzaʼ. Sal-laʼ gunaʼ caní, bitiʼ uluʼzë́ nágagaca xtídzaʼa.” ¡Caní rnnëʼ Xanruʼ! \v 22 Caní naca, Dios ruʼë rëʼu lataj ruíʼiruʼ didzaʼ yúbölö le cabí nazë́daruʼ para gaca tu le naca bëʼ lógaca bönachi bitiʼ taʼyéajlëʼ, en calëga lógaca nupa taʼyéajlëʼ Cristo. Ruʼë rëʼu lataj ruíʼiruʼ didzaʼ uláz queëʼ Lëʼ le uluʼzíʼ xibé nupa taʼyéajlëʼ Cristo, en calëga bönachi naʼ bitiʼ taʼyéajlëʼ. \v 23 Que lë ni naʼ, cateʼ udúbiliʼ tsözxö́n, yúguʼtëliʼ naʼ néquiliʼ queëʼ Cristo, channö güíʼiliʼ didzaʼ yúbölö le cabí nazë́daliʼ yúguʼtëliʼ, ateʼ tsázagaca nupa nazë́dagaca látiʼdoʼos, o nupa bitiʼ taʼyéajlëʼ Cristo, ¿naruʼ cabí ilaʼnná: “Nachixi ícjaliʼ”? \v 24 Naʼa, channö yúguʼtëliʼ güíʼiliʼ didzaʼ uláz queëʼ Dios, ateʼ tsaz nu cabí réajlëʼ Cristo o nu nazëda látiʼdoʼos, guéquibeʼe nu naʼ nabagaʼ xíguiaʼ, ateʼ Dios uchiʼa usörö́ëʼ lëʼ. Caní guéquibeʼe nu naʼ, tuʼ tseajniʼi didzaʼ güíʼiliʼ yúguʼtëliʼ. \v 25 Guéquibeʼe ca naca le rizáʼ ladxiʼ nu naʼ, lë naʼ bigachiʼ, ateʼ uzóa zxibi nu naʼ, en tseaj ladxiʼ Dios, ateʼ inná: “Le nácatë Dios zóalenëʼ libíʼiliʼ.” \s1 Ca ral-laʼ gunruʼ ga rudúbiruʼ queëʼ Cristo \p \v 26 Que lë ni naʼ, böchiʼ luzáʼadoʼ, cateʼ rudúbiliʼ queëʼ Cristo, rul-lëʼ tuëʼ bönniʼ dzáguiëʼ libíʼiliʼ tu salmo, ateʼ rusédinëʼ iaʼtúëʼ tu xibá, ateʼ iaʼtúëʼ riguíxjöiʼinëʼ libíʼiliʼ tu le buluíʼinëʼ Dios lëʼ, ateʼ iaʼtúëʼ ruʼë didzaʼ yúbölö le cabí nazëdëʼ, ateʼ iaʼtúëʼ rudödëʼ didzaʼ yúbölö naʼ le cabí nazëdëʼ. Yúguʼtë le gunliʼ ral-laʼ gaca le uluʼzíʼ xibé nupa tuʼdubi queëʼ Cristo. \v 27 Cateʼ nacuáʼ niʼ nupa tuíʼi didzaʼ yúbölö le cabí nazë́dagaca, bitiʼ ral-laʼ güíʼiliʼ didzaʼ caní ziánrö ca chopa tsónnasiliʼ. Huáca guʼë didzaʼ tuzëʼ bönniʼ naʼ, ateʼ tödi naʼ huáca guʼë didzaʼ iaʼtúëʼ, pero run bayudxi soa nu udödi didzaʼ yúbölö naʼ le bitiʼ nazë́daliʼ. \v 28 Channö cuntu nu zoa nu gaca udödi didzaʼ yúbölö naʼ le cabí nazë́daliʼ, nu naʼ ruíʼi didzaʼ yúbölö le cabí nazëda ral-laʼ soa dxisö ga naʼ nudúbiliʼ, ateʼ huáca güíʼilen Dios didzaʼ naʼ lu icja ládxiʼdaʼahui. \v 29 Lëscaʼ caní, yuguʼ bönniʼ tuʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios ral-laʼ iluʼë didzaʼ chopa tsónnasëʼ, ateʼ iaʼzícaʼrëʼ bönniʼ naʼ tuʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios ral-laʼ uluʼchiʼa uluʼsörö́ëʼ didzaʼ ruʼë bönniʼ naʼ. \v 30 Channö Dios uluíʼinëʼ tu bönniʼ röʼë niʼ le rë́ʼëni inná xtídzëʼë, ral-laʼ soa dxisö nu naʼ ruíʼi didzaʼ. \v 31 Yúguʼtëliʼ huáca güíʼiliʼ didzaʼ uláz queëʼ Dios tu tuliʼ para izë́daliʼ yúguʼtëliʼ, en idipa ládxiʼliʼ caʼ yúguʼtëliʼ. \v 32 Yuguʼ bönniʼ tuʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios huáca ilaʼnná beʼe cuíngaquiëʼ, en ilaʼcuʼë dxisö. \v 33 Calëga Dios nu run ga rutsátsaruʼ, tuʼ rë́ʼënëʼ Lëʼ gácaruʼ baʼa ladxiʼ, ca naʼ runëʼ ga nacuáʼ yúguʼtë cöʼ bönachi queëʼ Cristo. \p \v 34 Ral-laʼ ilaʼcuáʼanu dxisö nigula queë́liʼ ga naʼ rudúbiliʼ. Bitiʼ dë lu náʼagacanu iluíʼinu didzaʼ niʼ. Ral-laʼ ilaʼcuáʼanu nöxaj ca naʼ rinná bëʼ xibá queëʼ Dios. \v 35 Channö të́ʼëninu ilaʼyéajniʼinu iaʼlatiʼ, ral-laʼ ilaʼnábinu bönniʼ que queë́gacanu cateʼ niʼ nacuʼë lídxigaquiëʼ. Bitiʼ ral-laʼ iluíʼinu didzaʼ yuguʼ nigula ga naʼ rudúbiruʼ queëʼ Dios. \p \v 36 ¿Naruʼ réquitseliʼ bunödzjëʼ Dios xtídzëʼë lu ruáʼaliʼ libíʼisiliʼ? ¿Naruʼ réquitseliʼ bidxín xtídzëʼë Dios queë́ziliʼ libíʼiliʼ? \v 37 Channö nu bönniʼ nútsëʼë ládjaliʼ réquinëʼ ruʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, o réquinëʼ zóalenëʼ Dios Böʼ Láʼayi lëʼ, bönniʼ ni ral-laʼ siʼ lu nëʼë naca xibá queëʼ Xanruʼ le ruzúajaʼ queë́liʼ lu guichi ni. \v 38 Naʼa, channö cabí ruíʼi ládxëʼë didzaʼ ni, bitiʼ güíʼi ládxiʼliʼ-nëʼ bönniʼ naʼ. \p \v 39 Que lë ni naʼ, böchiʼ luzáʼadoʼ, guliʼgüíʼ ládxiʼliʼ güíʼiliʼ didzaʼ uláz queëʼ Dios, en bitiʼ inná béʼeliʼ nu ruíʼi didzaʼ yúbölö le cabí nazëda. \v 40 Ral-laʼ gunruʼ yúguʼtë ca saʼyéaj, en lu yöl-laʼ baʼa ladxiʼ. \c 15 \s1 Bubanëʼ Cristo lu yöl-laʼ guti \p \v 1 Naʼa, böchiʼ luzáʼadoʼ, riguíxjöiʼidaʼ libíʼiliʼ ca naca didzaʼ dxiʼa naʼ benaʼ libán que ga zóaliʼ, lë naʼ guzxíʼ lu náʼaliʼ, ateʼ run ga nácarö idú ca réajlëʼëliʼ Cristo. \v 2 Niʼa que didzaʼ ni uláliʼ, channö gunliʼ ca rnna didzaʼ dxiʼa naʼ benaʼ libán que ga zóaliʼ, channö le nácatë guyéajlëʼëliʼ-nëʼ Cristo. \p \v 3 Ga gusí lo budödaʼ lu náʼaliʼ le budödëʼ Dios lu naʼa nedaʼ. Caní rnna: “Gútiëʼ Cristo uláz queë́ruʼ tuʼ nabágaʼruʼ dul-laʼ.” Ca naca lë ni nazúaj lu guichi láʼayi le rnna ben bayudxi benëʼ. \v 4 Rnna caʼ: “Bigachëʼë yeru ba, en cateʼ bizáʼa tsonna dza, bubanëʼ lu yöl-laʼ guti”, ca naʼ nazúaj caʼ lu guichi láʼayi le rnna ben bayudxi guca queëʼ. \v 5 Gudödi niʼ buluíʼi lahuëʼ Cristo, ateʼ biléʼenëʼ Pedro Lëʼ, en gudödi niʼ idxínnutëʼ gubáz queëʼ bilaʼléʼenëʼ Lëʼ. \v 6 Níʼirö buluíʼi lahuëʼ lógaquiëʼ ziánrö ca gayuʼ gáyuʼë böchiʼ luzáʼaruʼ taʼyéajlëʼë Cristo, cateʼ niʼ nudúbigaquiëʼ tsözxö́n. Laʼtuʼbiquiʼ yúguʼtëʼ bö́chiʼruʼ ni nacuʼë nabángaquiëʼ naʼa, sal-laʼ bal-lëʼ chinátigaquiëʼ. \v 7 Níʼirö Jacobo biléʼenëʼ Lëʼ, en gudödi niʼ buluíʼi lahuëʼ lógaquiëʼ yúguʼtë bönniʼ gubáz queëʼ. \p \v 8 Ga yöjsetë buluíʼi lahuëʼ caʼ lahuaʼ nedaʼ. Ca guca lë ni, nacaʼ ca tu bíʼidoʼ gúljabiʼ cateʼ chigudödi dza ral-laʼ gáljabiʼ. \v 9 Caní naca, tuʼ nácaraʼ nedaʼ cáʼasö ca yúguʼtë bönniʼ gubáz queëʼ, en bitiʼ nacaʼ nedaʼ lesacaʼ siʼ laʼ gubáz queëʼ, tuʼ gudxía ládxaʼa bönachi queëʼ Dios. \v 10 Naʼa, tuʼ buzáʼ ládxëʼë quiaʼ Dios nacaʼ le nacaʼ naʼa, en calëga nítisö buzáʼ ládxëʼë quiaʼ. Béntëraʼ nedaʼ xichinëʼ ca iaʼzícaʼrëʼ gubáz queëʼ, sal-laʼ calëga rácasö quiaʼ benaʼ dxin naʼ. Dios caz, lu yöl-laʼ ruzáʼ ladxiʼ queëʼ, bugunëʼ nedaʼ dxin. \v 11 Naʼa, channö benaʼ libán nedaʼ o channö gulunëʼ libán iaʼzícaʼrëʼ bönniʼ, lë ni le runtuʼ libán que, en le guyéajlëʼëliʼ libíʼiliʼ. \s1 Ubanruʼ lu yöl-laʼ guti \p \v 12 Runtuʼ libán queëʼ Cristo ca naʼ bubanëʼ lu yöl-laʼ guti. Channö caní naca, ¿nacxi caz naca, rnnaliʼ bál-laliʼ: “Bitiʼ uluʼbán nupa chinátigaca”? \v 13 Laʼtuʼ cabí uluʼbán nupa chinátigaca, bitiʼ bubanëʼ Cristo, \v 14 en laʼtuʼ cabí bubanëʼ Cristo, nítisö naca le bentuʼ libán que, en nítisö naca yöl-laʼ réajlëʼ queë́liʼ Lëʼ. \v 15 Iaʼstú, laʼtuʼ cabí bubanëʼ Cristo, rizíʼ yë́ʼëtuʼ cateʼ runtuʼ ba nalí queëʼ Dios, rnnatuʼ busubanëʼ Cristo, ateʼ laʼtuʼ cabí usubanëʼ nupa chinátigaca, Dios bitiʼ busubanëʼ Cristo. \v 16 Laʼtuʼ cabí uluʼbán nupa chinátigaca, bitiʼ bubanëʼ Cristo, \v 17 en laʼtuʼ cabí bubanëʼ Cristo, nítisö naca yöl-laʼ réajlëʼ queë́liʼ Lëʼ, ateʼ nagáʼanagaca dul-laʼ nabágaʼliʼ. \v 18 Lëscaʼ caní, nupa naʼ chinátigaca, en gulaʼyéajlëʼ Cristo, tsaz gulati channö cabí bubanëʼ Lëʼ. \v 19 Channö tsánnisö ni zóaruʼ nabanruʼ huáca uzíʼiruʼ xibë́ʼ Cristo, nácaröruʼ bayechiʼ ca yúguʼtë bönachi. \p \v 20 Naʼa, le nácatë bubanëʼ Cristo lu yöl-laʼ guti, en náquiëʼ nu gusí lo bubán tsaz ladaj yúguʼtë nupa uluʼbán tsaz lu yöl-laʼ guti. \v 21 Ca naʼ guyúʼu yöl-laʼ guti niʼa que le benëʼ tuëʼ bönniʼ, lëscaʼ caní, niʼa que le benëʼ iaʼtúëʼ bönniʼ guyúʼu yöl-laʼ rubán quégaca nupa chinátigaca. \v 22 Ca naʼ tati yúguʼtë bönachi tuʼ náljlengaca Adán, lëscaʼ caní uluʼbán yúguʼtë nupa naʼ náljlengaca Cristo. \v 23 Tu tuëʼ ubanëʼ ca ral-laʼ gaca. Zíʼalö bubanëʼ Cristo, ateʼ tödi ni uluʼbán nupa néquiguequi queëʼ Cristo cateʼ huödëʼ. \v 24 Níʼirö idxín dza údxi cateʼ ugǘëʼ Cristo idútë le dë lu nëʼe, en idútë yöl-laʼ unná bëʼ, en idútë yöl-laʼ huáca que tuʼ xihuiʼ, ateʼ udödëʼ yöl-laʼ unná bëʼ queëʼ lu nëʼë Dios Xuz. \v 25 Run bayudxi inná bëʼë Cristo ga idxinrö dza chibenëʼ Dios ga uluʼzechu zxíbigaca lahuëʼ Lëʼ yúguʼtë nupa taʼdáʼbagaʼ Lëʼ. \v 26 Le ridáʼbagaʼ Lëʼ le usunítiëʼ ga údxi naca yöl-laʼ guti. \v 27 Dios chinudödëʼ yúguʼtë lu nëʼë Zxíʼinëʼ para inná béʼenëʼ le. Nazúaj lu guichi láʼayi, rnna: “Budödëʼ yúguʼtë lu nëʼë para inná béʼenëʼ le.” Naʼa, naca bëʼ bitiʼ budödi cuinëʼ lu nëʼë Zxíʼinëʼ, tuʼ naca cazëʼ Lëʼ Nu rudödi yúguʼtë lu nëʼë Zxíʼinëʼ. \v 28 Cateʼ idxín dza niʼ chinudödëʼ Dios lu nëʼë Cristo yúguʼtë para inná béʼenëʼ le, níʼirö Lë cazëʼ Zxíʼinëʼ udödi cuinëʼ lu nëʼë Dios, Nu naʼ budödi lu nëʼë Zxíʼinëʼ yúguʼtë, ateʼ ga údxi, Dios inná béʼenëʼ tsaz yúguʼtë. \p \v 29 Bál-laliʼ ridílaliʼ nisa uláz quégaca nupa chinátigaca. Channö réquiliʼ bitiʼ uluʼbán nupa naʼ chinátigaca, ¿bizx que ridílaliʼ nisa uláz quégaca nupa chinátigaca? \p \v 30 Zoa bönadxi queë́tuʼ gátituʼ yúguʼtë dza. ¿Bizx que ruíʼituʼ lataj gaca caní channö cabí ubanruʼ lu yöl-laʼ guti? \v 31 Yúguʼtë dza zoa bönadxi gátiaʼ. Riguíxjöiʼidaʼ libíʼiliʼ lë ni, böchiʼ luzáʼadoʼ, tuʼ raza ládxaʼa le benaʼ. Caní naca tuʼ benaʼ ga réajlëʼëliʼ Xanruʼ Jesucristo. \v 32 Channö tuʼ gúʼunisidaʼ gudíl-lalenaʼ böaʼ guixiʼ síniaʼ lu yödzö Éfeso, ¿bizxi caz uziʼa xibé? Channö cabí uluʼbán nupa chinátigaca, ral-laʼ gunruʼ ca taʼnná bönachi: “Guiʼaj gáguruʼ tuʼ huátiruʼ cuxö́ huidzaj.” \p \v 33 Bitiʼ güíʼiliʼ lataj nu siʼ yeʼe libíʼiliʼ. Channö siʼ lu náʼaliʼ látiʼdoʼos le cabí nácatë, idútëliʼ huöácaliʼ chul-la niti. \v 34 Buliʼbíʼi ládxiʼliʼ, en bitiʼ gunliʼ dul-laʼ tuʼ cabí núnbëʼëliʼ-nëʼ Dios bál-laliʼ libíʼiliʼ. Rnníaʼ caní para gunaʼ ga utuíʼiliʼ. \s1 Ca ilaca nupa uluʼbán lu yöl-laʼ guti \p \v 35 Nadxi caʼ zoa nu inná: “¿Nacxi uluʼbán nupa chinátigaca? ¿Nacxi gaca idú ca nácagaca cazëʼ cateʼ uluʼdxinëʼ?” \v 36 Liʼ, bönniʼ bitiʼ bi nö́zinëʼ. Lë naʼ rázuʼ luyú bitiʼ ilén channö cabí initi. \v 37 Lë naʼ rázuʼ luyú naca tu xisédoʼos, nadxi caʼ que zxoaʼ xtila o que iaʼtú guixiʼ cuandoʼ. Lë naʼ rázuʼ bitiʼ naca guixiʼ cuandoʼ naʼ ral-laʼ ilén. \v 38 Dios runëʼ ga gaca guixiʼ cuandoʼ ca nun cazëʼ que. Ca naca tu tu xisedoʼ naʼ runëʼ ga gaca guixiʼ cuandoʼ que. \v 39 Lëscaʼ caní, bitiʼ naca lë́bisö bëlaʼ que queë́gacabaʼ yúguʼtëbaʼ böaʼ guixiʼ. Zoa tu bëlaʼ quégaca bönachi, en iaʼtú ca naca bëlaʼ quégacabaʼ böaʼ guixiʼ. Iaʼtú ca naca bëlaʼ quégacabaʼ biguínni, en iaʼtú ca naca bëlaʼ quégacabaʼ böla. \v 40 Lëscaʼ caní nadzáʼ idú ca nácagaca caz nupa nacuáʼ yehuaʼ yubá ca naca idú ca nácagaca caz nupa nacuáʼ luyú ni. Zoa tu yöl-laʼ lachi quégaca nupa nacuáʼ yehuaʼ yubá, en iaʼtú ca naca yöl-laʼ lachi quégaca nupa nacuáʼ luyú ni. \v 41 Zoa tu yöl-laʼ lachi que gubidza, en iaʼtú que beoʼ, en iaʼtú quéguequi bölaj lúzxiba. Yöl-laʼ lachi que tu bölaj lúzxiba nadzáʼ ca naca yöl-laʼ lachi que iaʼtú bölaj lúzxiba. \v 42 Lëscaʼ caní gaca cateʼ uluʼbán nupa chinátigaca. Cateʼ rigachiʼ lu yeru ba naca tu bëlaʼ initi. Cateʼ ubán, níʼirö gaca tu le soa tsaz. \v 43 Cateʼ rigachiʼ lu yeru ba naca tu bëlaʼ cáʼasö, en le nacuidiʼ. Cateʼ ubán, níʼirö gaca tu le lachi, en le nál-la. \v 44 Cateʼ rigachiʼ lu yeru ba naca tu bëlaʼ que yödzölió ni. Cateʼ ubán, níʼirö gaca tu le soa tsaz yehuaʼ yubá. Zoa tu bëlaʼ que yödzölió ni, en iaʼtú ca gaca le idzaga böʼ naca cázaruʼ. \p \v 45 Nazúaj lu guichi láʼayi le rnna: “Bönniʼ naʼ gusí lahuëʼ zoëʼ luyú ni, lëʼ Adán, Dios benëʼ lëʼ bönniʼ ban”, pero Bönniʼ naʼ guyáziëʼ xilatjëʼ Adán, Lëʼ Cristo, Dios benëʼ ga náquiëʼ Böʼ nabániruʼ. \v 46 Bitiʼ blëʼë zíʼalö Bönniʼ naʼ náquiëʼ Böʼ. Blaʼ zíʼalö nu naʼ naca bönáchisö, ateʼ níʼirö blëʼë Bönniʼ naʼ náquiëʼ Böʼ. \v 47 Bönniʼ niʼ blëʼë zíʼalö, gúquinëʼ yu. Bönniʼ naʼ blëʼë burópilö, Nu naʼ naca Xanruʼ, birúajëʼ yehuaʼ yubá. \v 48 Nupa nacuáʼ luyú ni nácagaca ca gúquiëʼ bönniʼ naʼ gúquinëʼ yu, ateʼ nupa ral-laʼ tsöjcuáʼ yehuaʼ yubá ilaca ca naca Nu naʼ birúaj yehuaʼ yubá. \v 49 Ca naʼ naʼa dë queë́ruʼ tu bëlaʼ le naca ca guca bëlaʼ queëʼ bönniʼ naʼ gúquinëʼ yu, lëscaʼ ral-laʼ huöéquiruʼ ca néquinëʼ Nu naʼ birúaj yehuaʼ yubá. \p \v 50 Caní rë́ʼëni inná lë ni reaʼ libíʼiliʼ, böchiʼ luzáʼadoʼ, rnníaʼ: Le néquini bëlaʼ, en rön bitiʼ gaca tsaz ga niʼ rinná bëʼë Dios, en lëscaʼ caní, lë naʼ initi bitiʼ gaca ideliʼ lë naʼ soa tsaz. \v 51 Buliʼyútsöcaʼ, reaʼ libíʼiliʼ tu le bigachiʼ: Bitiʼ gátiruʼ yúguʼtëruʼ, pero Dios utsë́ʼë ca nácaruʼ yúguʼtëruʼ. \v 52 Tsálidoʼos gaca, tsca naca tu le rutásö guiö́j loruʼ, cateʼ cödxi lúzubaʼ böaʼ le röjsetë. Cödxi lúzubaʼ naʼ, ateʼ uluʼbán nupa chinátigaca, en iléquini tu le soa tsaz, ateʼ Dios utsë́ʼë le néquiniruʼ yúguʼtëruʼ. \v 53 Lë naʼ nácaruʼ le riniti ral-laʼ huöáca le soa tsaz, ateʼ le néquiniruʼ, lë naʼ ral-laʼ gati, huöáca tu le catu caz gati. \v 54 Cateʼ lë naʼ riniti chinuhuöáca le soa tsaz, encaʼ lë naʼ ral-laʼ gati chinuhuöáca le catu caz gati, níʼirö idxín lë naʼ nazúaj lu guichi láʼayi, le rnna: \q1 Nadúa tsaz yöl-laʼ guti. \q1 Chibidéliʼnëʼ Cristo. \q1 \v 55 Bítiʼrö inná beʼe yöl-laʼ guti rëʼu. \q1 Bítiʼrö gaca yöl-laʼ guti bi gun queë́ruʼ. \p \v 56 Huáca bi gun yöl-laʼ guti queë́ruʼ tuʼ nabágaʼruʼ dul-laʼ, ateʼ nabágaʼruʼ dul-laʼ tuʼ ridáʼbagaʼruʼ xibá queëʼ Dios. \v 57 ¡Xclenëʼ Dios! ¡Lë cazëʼ runëʼ ga nuláruʼ lu yöl-laʼ guti niʼa que le benëʼ Xanruʼ Jesucristo! \p \v 58 Que lë ni naʼ, böchiʼ luzáʼadoʼ, guliʼsóa tsutsu. Guliʼgaca idú ládxiʼliʼ, gúnticaʼsiliʼ xichinëʼ Xanruʼ tuʼ nöz quéziliʼ bitiʼ runliʼ nítisö xichinëʼ Xanruʼ. \c 16 \s1 Yuguʼ bönachi Corinto tuʼnödzaj quégaquiëʼ bö́chiʼgaca taʼyádzjanëʼ \p \v 1 Naʼa, ca naca que dumí naʼ unö́dzjaliʼ, le gácalen bö́chiʼruʼ taʼyéajlëʼë Cristo nacuʼë Jerusalén, guliʼgún naʼa ca naʼ gunná béʼedaʼ yuguʼ cöʼ bönachi queëʼ Cristo, nacuáʼ luyú Galacia. \v 2 Yuguʼ dza domingo, tu tuliʼ ral-laʼ cúʼuliʼ quez latiʼ dumí, tsca naʼ Dios runnëʼ queë́liʼ. Guliʼgún chiʼi le, para cabí gun bayudxi bi utúbiliʼ cateʼ idxinaʼ ga zóaliʼ. \v 3 Cateʼ niʼ idxinaʼ ga zóaliʼ, isö́l-laʼa Jerusalén bönniʼ naʼ cöliʼ libíʼiliʼ. Uzúajaʼ tu lu guichi le gun ga ilaca bë́ʼgaquiëʼ, ateʼ iluʼë dumí naʼ unö́dzjaliʼ. \v 4 Channö ral-laʼ tsejaʼ caʼ nedaʼ, tsöjácalenëʼ nedaʼ. \s1 Le rë́ʼënëʼ gunëʼ Pablo \p \v 5 Guídaʼ ga zóaliʼ cateʼ údxi tödaʼ yuguʼ yödzö luyú Macedonia, tuʼ run bayudxi tödaʼ yuguʼ yödzö naʼ. \v 6 Réquidaʼ ugáʼanalenaʼ libíʼiliʼ tu chiʼi, o nadxi caʼ ugáʼanaʼ niʼ yuguʼ beoʼ ziaga. Níʼirö huáca gácalenliʼ nedaʼ, ugúʼuliʼ nedaʼ nöza gátiʼtës ga ral-laʼ tsejaʼ. \v 7 Cateʼ guídaʼ uduyúaʼ libíʼiliʼ bitiʼ rë́ʼëndaʼ tö́disaʼ niʼ. Runaʼ löza sóalenaʼ libíʼiliʼ xidzé, channö gunnëʼ Xanruʼ nedaʼ lataj. \v 8 Ugáʼanaʼ ni lu yödzö Éfeso ga idxinrö dza Pentecostés \v 9 tuʼ dë lataj ni gunaʼ tu dxin zxön queëʼ Xanruʼ, sal-laʼ zián nupa taʼdáʼbagaʼ nedaʼ. \p \v 10 Channö idxinbiʼ biʼi Timoteo ga naʼ zóaliʼ, guliʼgüíʼi ládxiʼliʼ-biʼ, para cabí ubi uguíʼibiʼ tsanni niʼ sóalenbiʼ libíʼiliʼ, tuʼ runbiʼ xichinëʼ Xanruʼ ca naʼ runaʼ nedaʼ xichinëʼ. \v 11 Que lë ni naʼ, cuntu nu ral-laʼ uzóa lëbiʼ tsöláʼalö. Guliʼgácalen-biʼ, ugúʼuliʼ-biʼ nöza idú tsáhuiʼdoʼ, para udxinbiʼ ga ni zoaʼ nedaʼ, tuʼ ribözaʼ-biʼ lëbiʼ, encaʼ yuguʼ bö́chiʼruʼ túnlenëʼ-biʼ tsözxö́n dxin. \p \v 12 Ca naca queëʼ bö́chiʼruʼ Apolos, gútaʼyuaʼ lahuëʼ tsejëʼ tsöjyúëʼ libíʼiliʼ tsözxö́n len yuguʼ bö́chiʼruʼ, pero bitiʼ rë́ʼënëʼ tsejëʼ naʼa. Guídëʼ cateʼ séquiʼnëʼ. \s1 Didzaʼ ruʼë Pablo ga ruúdx \p \v 13 Buliʼsubán ládxiʼliʼ, en guliʼgaca tsutsu ca réajlëʼëliʼ-nëʼ Cristo. Guliʼgaca rugu ladxiʼ, en buliʼtipa ládxiʼliʼ. \v 14 Len yöl-laʼ nadxíʼi guliʼgún bítiʼtës bi gunliʼ. \p \v 15 Naʼa, böchiʼ luzáʼadoʼ, chinö́z quéziliʼ ca naca queëʼ Estéfanas, encaʼ quégaca diʼa dza queëʼ. Nácagaca nupa gulaʼsí lógaca taʼyéajlëʼ Cristo ladaj bönachi nacuáʼ luyú Acaya. Buluʼdödi cuíngaquiëʼ para ilunëʼ xichíngaca bönachi queëʼ Dios. \v 16 Rátaʼyuaʼ loliʼ, böchiʼ luzáʼadoʼ, gunliʼ bal nupa nácagaca ca bö́chiʼruʼ naʼ, encaʼ ca nácagaca nupa tunlen légaquiëʼ tsözxö́n dxin, en tácalen légaquiëʼ. \v 17 Rudzéjadaʼ tuʼ bilaʼdxinëʼ Estéfanas, en Fortunato, en Acaico ga zoaʼ, tuʼ gúcalengaquiëʼ nedaʼ uláz queë́liʼ. \v 18 Buluʼhuë́ tsáhuëʼë nedaʼ ca naʼ buluʼhuë́ tsáhuëʼë caʼ libíʼiliʼ. Guliʼgún bal bönachi caní. \p \v 19 Yuguʼ cöʼ bönachi queëʼ Dios luyú Asia ni tuʼgapa Dios libíʼiliʼ. Aquilo, en Priscila, encaʼ nupa tuʼdubi queëʼ Dios ga naca lu yuʼu lídxigaquiëʼ tuʼgapëʼ Dios libíʼiliʼ. \v 20 Yúguʼtë bö́chiʼruʼ ni tuʼgapëʼ Dios libíʼiliʼ. Guliʼgapa Dios tuliʼ iaʼtuliʼ, en unídaʼliʼ luzáʼaliʼ. \p \v 21 Nedaʼ, Pablo, len naʼ cuin cazaʼ ruzúajaʼ lu guichi lë ni, rnníaʼ: Rugapaʼ Dios libíʼiliʼ. \p \v 22 Nu bitiʼ nadxíʼi Xanruʼ Jesucristo, chinabía döʼ nu naʼ. \p Gudá Xanruʼ. \p \v 23 Rinábidaʼ-nëʼ Xanruʼ Jesucristo uzáʼ ládxëʼë queë́liʼ. \v 24 Nadxíʼidaʼ yúguʼtëliʼ tuʼ nácaruʼ tuz len Xanruʼ Jesucristo. ¡Caʼ gaca!