\id JHN \h San Juan \toc1 DE DIDXZAAC XTE JESUCRIST NI BCUAA SAN JUANY \toc2 San Juan \toc3 Jn. \mt1 DE DIDXZAAC XTE JESUCRIST NI BCUAA SAN JUANY \c 1 \p \v 1 Desde anste ni gurixti guɨchliu agac nuu tuby ni lá Diidx. Laany rbeznény Dios ne laazacny nány Dios. \v 2 Ni lá Diidxqui agac rbeznény Dios chi guzulo gurixti guɨchliu. \v 3 Irate de ni nuu, pur laany gucchuudeni. Xíteete quɨt xi nuuti ni quɨt guc pur laany. \v 4 Ne laany napny guelnabány. Chiy guelnabányqui ná bieeny par irate bɨnguɨchliu. \v 5 Ne bieenqui rzieenny xquelrieny de bniety ax más, más nacay xquelriendeb, per quɨt xo suti guelnacayqui lo bieeny xte Dios. \p \v 6 Guu tuby bniety ni bdialá Juany. Laab ná ni bcuabee Dios \v 7 par gucbɨ zec tuby testigu. Bedgüeeb diidx pur xpieeny Dios te par chalee chaldilaaz ira bnietny. \v 8 Per gati lagacti Juany guc xpieeny Dios sino que laab beedtisbɨ par gudixteeb lo de bniety xa ná bieenqui. \v 9 Te pur ni ná merpac bieenqui laany rzieenny xquelrieny ira bniety guɨchliu ne abeedny lo guɨchliu. \p \v 10 Laany guzuguaany lo guɨchliu, ne masquɨ pur laany nuu guɨchliu, per de bniety guɨchliu quɨt nizigueldti niumbee laany zec ni ná par niumbeedebny. \v 11 Bdzɨnny lo guɨchliu lo naciony Israel ne masquɨ gucny bniety Israel, per de bniety Israel quɨt baantideb cuend xtiidxny. \v 12 Per masquɨ ziy, irate de ni baany cuend laany ne güeldilaazdebny, bdeedny laadeb guelrnabee par gacdeb de lliin Dios. \v 13 Ne masquɨ lliin bniety guɨchliu rac bniety o masquɨza pur xgab bniety o pur zéed gan gap bniety lliinni lo guɨchliuré, per gati pur ziyti a ná bniety lliin Dios sino que pur guelreldilaaz anádeb lliin Dios. \p \v 14 Diidx ni gulezné Dios desdɨ gulo, laany gucny bniety. Gubánny lo guɨchliu cun dunnɨ, ne gati gullieezti ná guelrcaaz xtenny ax púrpac didxldí guniiny. (Dunnɨ gunán guelrnabee xtenny, guelrnabee ni cuáany pur laatisny nány Lliinpac Dios.) \v 15 Chi bené Juany de bniety xtiidxny, laab guniib: \p —Jesúsreniy ná ni rzeeta chi guniia laat dec ni gueed después de nare laany mazru sacny que naa te pur agac gulal nuuny que nare. \p \v 16 Pur laany iratecnɨ ardxapnɨ guelnabány zectispac laany, ne dxi pur dxi cayunldeeny quian. \v 17 Pur Moisés bnɨɨdx Dios dunnɨ ley xtenny, per pur Jesucrist gucbeeldín xa ná guelrcaaz ne didxldí xtenny. \v 18 Gady chúuti dxi iniá bniety Dios, quesoltisy tubyzi Lliinny ni rbezné laany abliuu dunnɨ xa ná Dios. \r (Mt. 3:11-12; Mr. 1:7-8; Lc. 3:15-17) \p \v 19 Chiy desde Jerusalén de gurtisy xte de bniety Israel bxiaalddeb de bxoz cun de bɨny levitas par güenabdiidxdeb Juany tú náb. Chiyru bené Juany laadeb diidx. \v 20 Bziruub irairate lodeb raipbɨ laadeb: \p —Gati naretia naa Crist. \p \v 21 Chiy gubíi gunabdiidxdeb laab: \p —¿Túza liú dxa? ¿Ta liúy Elías? \p Juany cuaibbɨ: \p —Gati naretiay. \p Chiyru raipdeb laab: \p —O, ¿ta liúy profet ni ná par gueed? \p Laab cuaibbɨ: \p —Gati naretiay. \p \v 22 Chiy raipdeb laab: \p —¿Túza liú, pɨs? Te pur ná par chonén rson lo de ni bxiaald dunnɨ. Gunii dunnɨ tú liú. \p \v 23 Chiyru raipy Juany laadeb: \p —Nare naa tuby ni rbɨxtia nez lo yiubiz rut quɨt tu rbezti: “Gulgaany tuby ldí nez par Xtadnɨ ni rnabee”, zec ni gunii profet Isaías desdɨ gulal. \p \v 24 Chiyru de bɨny ni bxiaald de fariseu par ininédeb Juany, \v 25 gunabdiidxdeb laab: \p —Belati gati liú noo Crist nicza Elías, nicza profet ni ná par gueed, ¿xizani rtiubnisu bniety pɨs? \p \v 26 Juany ax cuaibbɨ lodeb: \p —Nare rtiubnisa cun nis. Per lot nuu tuby bniety ni gady gumbeetit. \v 27 Ne laaniy ná par gueed después de nare, ax niclɨ lo xcurachny quɨt riáldti ixaicquia te pur mazru sacny que nare. \p \v 28 Irate de cosré guc nez rut lá Betábara, ni ná stuby lad ruu gueeu Jordán rut btiubnis Juany de bniety. \p \v 29 Chi bragueel stuby dxi, Juany gunáb dec zedzɨngax Jesús rut zuguaab, ax guniib: \p —Gulguiaa. Bnietreniy abcuabee Dios par gatyny zec tuby Corder pur de xtuld bniety guɨchliu. \v 30 Laaniy rzeeta chi guniia laat: “Después de nare gueed tuby bniety ni mazru sac que naa, te pur laany agac gulal nuuny que naa.” \v 31 Ne niclɨ nare quɨt gucbeetia dec laaniy ná par gueedny, per nare zelda par catiubnisa de bniety cun nis par chalee gumbee de bniety Israel laany. \p \v 32 Ziyza raipy Juany laadeb: \p —Nare gunáa biat Spíritu Sant llayabaa zec tuby palom axtquɨ quiany. \v 33 Masquɨ quɨt rumbeetiany, per ni bxiaald nare par itiubnisa cun nis laany guniiny nare: “Chi inioo yiat Spíritu Sant axt quia tuby bniety, laaniy ná ni rtiubnisny bniety cun Spíritu Sant.” \v 34 Nare agunáany, ne nanldízaca dec laany nány Lliin Dios. \p \v 35 Chi bragueel stuby dxi deni zuguané Juany tiop de xpɨnbɨ, \v 36 chi gunáb zeteed Jesús, ax guniib: \p —Gulguiaa. Bnietreniy abcuabee Dios par gatyny zec tuby Corder. \p \v 37 Chi bindiag iropte de xpɨnbɨ ziy, ax guzanalddeb Jesús. \v 38 Deni bziecquilo Jesús, chi gunány zanalddeb laany, ax raipny laadeb: \p —¿Xi rguíilytɨ? \p Laadeb ax cuaibdeb: \p —Maistrɨ, ¿calí rbezbiu? \p \v 39 Chiyru raipy Jesús laadeb: \p —Gultaa te íguiaat. \p Chiyru güedeb par gunádeb calí rbezny, ax biannédebny dxiqui, te pur zecti rca tap gudxiy. \p \v 40 Tuby de xpɨny Juany ni güenald Jesús, pur ni bindiagbɨ ni gunii Juany, laab bdialáb Andrés bets Simóny Bed. \v 41 Andrésqui nidonidoote betsbɨ Simóny güetíilybɨ ax raipbɨ laab: \p —Abdxialnɨ Mesías (zelo diidxqui, Crist). \p \v 42 Chiyru güené Andrés Simóny rut zuguaa Jesús chiy chi guná Jesús laab ax guniiny: \p —Liúy Simóny, llingaan Jonás, per anre idialoo Cefas (zelo diidxqui, Bed). \p \v 43 Chi bragueel stuby dxi Jesús baanny xgab chiany nez Galilea ax bdxáany Liby. Chiy raipny laab: \p —Quedanald nare. \p \v 44 Libyré guɨdx Betsaida ná ladxbɨ rut zá Bed cun Andrés. \v 45 Chiyru güetíily Liby Natanael, ax raipbɨ laab: \p —Abdxialnɨ bniety ni rzeet Moisés lo librɨ xte ley, ne laazacniy ni rzeet de profet ni bcuaa xtiidx Dios. Laaniy Jesús llingaan Gusé ni zá guɨdx Nazaret. \p \v 46 Chiy cuaby Natanael: \p —¿Tatix nuu bniety Nazaret ni ná güen? \p Chiyru raipy Liby laab: \p —Edaguiaa canioo. \p \v 47 Chi guná Jesús zéed Natanael, ax guniiny: \p —Rurén zéed tuby bniety ni ná merpac bniety Israel. Ne quɨt xi enganyti runbɨ bniety. \p \v 48 Chiyru gunabdiidx Natanael laany: \p —¿Xo rumbeebiu nare? \p Jesús ax cuaibny: \p —Anste ni cuidx Liby liú, chi zugoo llaa yag hig, chiy gunáa liú. \p \v 49 Chiy raipy Natanael laany: \p —Maistrɨ, laabiu nábiu Lliin Dios. Laabiu nábiu Rey xte Israel. \p \v 50 Chiyru ax cuaby Jesús lob: \p —Liú reldilaazu nare purzi ni guniia liú dec gunáa liú llaa yag hig. Per teru mazru ni inioo que ni agunoo. \p \v 51 Ziyza raipy Jesús laab: \p —Nare nanchuua dec laat sniát zullal llayabaa ne sniázactɨ de ánglɨ xte Dios rieepdeb llayabaa ne riatzadeb axt quia Bniety ni bxiaald Dios lo guɨchliu. \c 2 \p \v 1 Ni rion dxi, ax guu tuby saa láani guɨdx Caná ni ná nez Galilea. Chiy né xnan Jesús zuguaa ruy, \v 2 ne néza Jesús cun de xpɨnny bdúundeb par güedeb saaqui. \v 3 Deni gubiz vin ax raipy xnan Jesús laany: \p —Aquɨtru ráptideb vin. \p \v 4 Chiy cuaby Jesús: \p —¿Xínii rniibiu ziy nare dxa, xnana? Ne naa gatllɨ idzɨny hor xtena. \p \v 5 Per María xnan Jesús raipiacbɨ de bniety ni cayun sirvɨ ruy: \p —Gulgaany irate zectisy ni iniiny laat. \p \v 6 Ne ruy zuguaa xoop de gues guia ni rdaa nis par racnia de bniety Israel zec ni ná xcostumbrɨdeb ax zecti tuby gayuaaga litrɨ nis rdaa láani tuby de guesqui. \v 7 Chiyru raipy Jesús de bniety ni cayun sirvɨqui: \p —Gulcha de guesquɨ nis. \p Deni bchadoodeb de guesqui, \v 8 ax raipy Jesús laadeb: \p —Anre guldée duudxni, chiy gulchadeedni bniety ni caniá cayac gaxtquɨ. \p Ziy xquel baandeb. \v 9 Ax bniety ni caniá cayac gaxtqui baanbɨ prueb nis ni guctegac vin horqui, sin quɨt gántib calí nez záni. De bniettisy ni caguiizni nán, te pur laadeb güecáadeb nis. Chiyru bniety ni caniá cayac gaxtqui gurɨdxbɨ bíiny \v 10 ax raipbɨ laab: \p —Irate bniety nidoote vinzaac rguiizdeb, ax deni agüéedeb ziilni, chiyru rguiizdeb ni ná gulliaaru. Per anre liú guluchuu vinzaacquɨ par igaaizni anru. \p \v 11 Niy ná nidoote milagrɨ ni baany Jesús. Laany baanny milagrɨqui láani guɨdx Caná ni ná nez Galilea. Ziy xquel bliuuny guelrnabee ni napny ax güeldilaaz de xpɨnny laany. \p \v 12 Chi gudeed guc ziy ax zégacny guɨdx Capernaum cun xnanny cun de betsny cun de xpɨnny. Ruy guzuguaadeb tuby tiop dxi. \r (Mt. 21:12-13; Mr. 11:15-18; Lc. 19:45-46) \p \v 13 Ne cun abdzɨngax pascu, laní xte de bniety Israel, ax güe Jesús Jerusalén. \v 14 Chiy lo ldedoo Jerusalénqui bdxialny de ni catóo de gúun cun de llíily cun de palom ne de bɨny ni zub lo mɨlly cachaa xmɨly de bniety ni zá irɨnquɨ nez. \v 15 Chi guná Jesús ziy ax banchuuny tuby chicoty cun duu par guléeny irate de gúun ne de llíilyqui lo ldedooqui ne btɨɨchny xmɨly de bɨny ni cachaa mɨly ne bzáaldzacny xmɨlldeb. \v 16 Chiy raipny de ni catóo palom: \p —¡Guldée deng ruc! ¡Quɨt runnét liz Xtada zec lo guee! \p \v 17 Chiyru güenelaaz de xpɨnny lo xquiits Dios rut rnii: “Axt gatia quɨt isaantia ni rgualuaa lizbiu.” \p \v 18 Chiy raipy de bɨny Israel Jesús: \p —¿Xi milagrɨ iliuubiu dunnɨ par gacbeen dec napbiu guelrnabee gúnbiu zeec? \p \v 19 Ax cuaby Jesús: \p —Gultsɨly yudooré ne lo chon dxizy abzuubani stuby. \p \v 20 Chiy raipy de bɨny Israelqui laany: \p —Cuarenta y seis iz gucldaadeb par bzuubdeb yudooré. Ne laabiu cun chon dxizylezy abzuubbiuni stuby. \p \v 21 Per Jesús lagacquɨ pur xcuerpɨniy rniiny chi rzeetny yudooqui. \v 22 Pur ningui, deni gubány Jesús xte ni gutyny de xpɨnny güenelaazdeb ni guniiny, ax güeldilaazdeb xtiidxny ne güeldilaazzadeb ni cá lo xquiits Dios. \p \v 23 Lalzi ni guzuguaa Jesús Jerusalén, chi laní pascu, zieny de bniety güeldilaaz laany chi gunádeb de milagrɨ ni baanny. \v 24 Per laany quɨt güeldilaaztiny ni rniideb te pur nánnacny xa ná xgabdeb. \v 25 Quɨt rquiinti tu gaipy laany xa ná bniety te pur laany nanchuuny xa ná xgab cad tuby bniety. \c 3 \p \v 1 Guu tuby bniety fariseu ni bdialá Nicodemo. Laab gucbɨ tuby gurtisy lo de bniety Israel \v 2 ax güetixlob Jesús tuby guxin. Chiy raipbɨ laany: \p —Maistrɨ, dunnɨ nánnɨ dec Dios bxiaald laabiu par iliuubiu dunnɨ, te pur ruteete quɨt tu chaleeti gún saa de milagrɨ ni runbiu belati quɨt rbeznéb Dios. \p \v 3 Chiy raipy Jesús laab: \p —Nare rguixteldía loo dec elquɨ ni quɨt ibíi gal stuby, quɨt xo iniátib guelrnabee xte Dios. \p \v 4 Ax raipy Nicodemo laany: \p —Per, ¿xólesa ibíi gal bnietroo stuby? ¿Tatix zelee yaicquibɨ par itsɨny xnanbɨ laab guɨchliu stuby? \p \v 5 Jesús cuaibny: \p —Nare rguixteldía loo dec elquɨ ni quɨt rrubnis ne ni quɨt rbezné Spíritu Sant quɨt xo yiiutib lo guelrnabee xte Dios. \v 6 De bniety ni nabány zec ni ná xgabni, lo guɨchliutisy napdeb guelnabány. Per de bniety ni rbezné Spíritu Sant pur Spíritu Sant napdeb stuby guelnabány. \v 7 Quɨt rzacanu pur ni rniia liú: “Irate bniety guɨchliu ná par cuezné Spíritu Sant.” \v 8 Te zecquɨ ni rbíi bi iranezte ne masquɨ rindiagu chi rbíi bi, per nic rsonu calí nez zéedni o calí nez chiani. Ziygaczaquɨy ná Spíritu Sant par cun irate de bniety ni rbeznény. \p \v 9 Chiyru raipy Nicodemoqui laany: \p —Per, ¿tatix ziy rac? \p \v 10 Jesús cuaibny: \p —¡Maistrɨlesa noo lo de bniety Israel, ne quɨt gannu de cosquɨ! \v 11 Nare rguixtiia loo dec dunnɨ rdxueen ni nánnɨ ne ni agunán. Per laat quɨt reldilaaztit ni rniin. \v 12 Belati quɨt reldilaaztɨ chi ruenía laat diidx pur de cos xte lo guɨchliuré, ¿xólesa chaldilaaztɨ chi ruenía laat pur de cos xte llayabaa? \p \v 13 ’Ruteete gady tu chiati llayabaa sino que tubyzi ni biat desde llayabaa ne laaniy Bniety ni bxiaald Dios. \v 14 Ne zec ni bcuaa Moisés tuby béeld guiib quia yag nez lo yiubiz, ziytiziacza Bniety ni bxiaald Dios scuaadebny lo cruzy, \v 15 te par irate de ni chaldilaaz laany quɨt inittideb lo Dios sino que zapdeb guelnabány par chazy cun laany. \p \v 16 ’Ne de tant ni rcaaz Dios bniety guɨchliu ax masquɨ tubyzi Lliinny, per bxiaaldny Lliinny te par irate ni chaldilaaz laany quɨt inittideb lo Dios sino que gapdeb guelnabány par chazy nez lony. \v 17 Te pur Dios quɨt bxiaaldtiny Lliinny lo guɨchliu par isiáldny castigu de bniety sino que pur laany gap de bniety perdón lo Dios. \p \v 18 ’Elquɨ ni reldilaaz Lliin Dios, quɨt riáldtib castigu xte Dios. Per elquɨ ni quɨt reldilaaz, laab ariáldbɨ castigu pur ni quɨt reldilaazbɨ Lliin Dios ne tubyziny nány Lliin Dios. \v 19 De ni quɨt reldilaaz ariálddeb castigu te pur chi beedny, laany ni nány bieeny xte Dios, laadeb mazru bdxulaazdeb nez mal pur ni rundeb púrzi ni ná mal. \v 20 Irate de ni run ni ná mal, xíteete rdxalaaztideb bieenqui ax quɨt rbinuutidebny par quɨt yíany xi mal cayundeb. \v 21 Per de bniety ni nabány zec ni riáld nez lo Dios, laadeb zenuudeb bieeny xtenny par yíany dec irate ni cayundeb ná pur Dios. \p \v 22 Chi gudeed guc ziy, Jesús cun de xpɨnny güedeb nez Judea. Ruy guzuguanény laadeb tuby tiop dxi ax btiubnis de xpɨnny de bniety. \v 23 Chiy ziyza guɨdx ni lá Enón ni ná gax nez Salim, Juany Bautist catiubniszacbɨ de bniety pur ni nuu ziily nis nezqui ax re de bniety par rrubnisdeb. \v 24 Niy gucquɨy anste ni guiagu Juany Bautist. \p \v 25 Per tuby tiop de xpɨny Juany cun tuby tiop de ni zenuupac ley guzulo rchaadeb lo diidx pur xcostumbrɨdeb xa xquel gacniadeb. \v 26 Chiyru güegatsdeb Juany: \p —Maistrɨ, caurienbiu dec bniety ni guzuguanébiu dets gueeu Jordán ni benébiu dunnɨ xtiidxni, anre acatiubnisbɨ de bniety ne iratedeb azenuu laab. \p \v 27 Chiy raipy Juany laadeb: \p —Ruteete quɨt tu chaleeti gap guelrnabee belati Dios quɨt ideedni. \v 28 Laat nanldít dec bindiagtɨ guniia gati naretia naa Crist sino que nare zeldtizia par zedtixteega pur laany. \v 29 Dunnɨ nánnɨ dec rut rac tuby saa, bíiny ná ni zuguané dxaap. Ne xmigu bíiny ni zuguané laab horqui, quesentiand rzaclaazbɨ chi rindiagbɨ sulo inii bíiny diidx. Anre ziyzaquɨy quesentiand rzaclaaza pur laany, \v 30 ne laany zelaarupac gacny ni mazru sac. Nare ax zelaarupac gaca gulliaaru que laany pur ni mazru sacny. \p \v 31 Te pur ni zéed desde llayabaa, laany ná ni rnabeeny lo irate. Per bɨnguɨchliu, bɨnguɨchliutisy laab ne púrzi ni nuu lo guɨchliu rzeetbɨ. Per ni zéed desdɨ llayabaa laany ná ni rnabeeny irate \v 32 ax rueeny ni agunány ne ni abindiagny. Per ruteete quɨt reldilaazti ni rniiny. \v 33 Belati nuu ni reldilaaz xtiidxny, niy zelo dec púrzi didxldí ná xtiidx Dios. \v 34 Ne elquɨ ni zéed pur Dios, laany rueeny xtiidx Dios pur ni bialo bdeed Dios laany guelrnabee pur Spíritu Sant. \v 35 Dios rcaazny Lliinny ax bsáanny irate laznaany. \v 36 Ne tutix ni reldilaaz Lliinny, laab napbɨ guelnabány par chazy nez lo Dios. Per elquɨ ni quɨt reldilaaz Lliinny, quɨt xo gaptib guelnabányqui sino que laab riáldbɨ castigu xte Dios. \c 4 \p \v 1 De fariseu gucbeedeb dec mazru zieny xpɨny Jesús ne mazruza catiubnisny de bniety que Juany, \v 2 (masquɨ ni nápacni gati Jesústi rtiubnis bniety sino que de xpɨnny). \v 3 Ne pur ni gucbeedeb ziy ningui ax bdiia Jesús nez Judea par zény nez Galilea stuby. \p \v 4 Per chi zény nez Galilea napny que gudeedny nez Samaria. \v 5 Ax bdzɨnny tuby guɨdx xte Samaria rut lá Sicar, gax lo liu ni bguaad to Jacob llingaanbɨ to Gusé. \v 6 Ruy ná bzia ni rniideb, bzia xte Jacob. Ne cun Jesús abdxany cazany ax guriny ruu bziaqui zéedti gac laidxi. \v 7-8 Chiy de xpɨnny güedeb láani guɨdxqui par güesiideb ni iquiindeb. Horqui ax bdzɨny tuby gunaa Samaria ruu bziaqui zeldeeb nis, ax raipy Jesús laab: \p —Bguaad nare duudx nis. \p \v 9 Per cun de bniety Israel quɨt rchaatideb de bniety Samaria, ax cuaby gunaaqui lony: \p —Bɨny Samaria nare ne, ¿xílesani rnaabbiu nis luaa ne bniety Israel laabiu? \p \v 10 Chiy raipy Jesús laab: \p —Belrulati racbiiu ni rcaaz Dios inɨɨdxny liú, ne belrulati racbiiu tú canaab nis liú, liú snaabu nis nare ne nare snɨɨdxa liú nis ni rguaad guelnabány. \p \v 11 Chiyru raipy gunaaqui Jesús: \p —Dad, niclɨ quɨt xi caabiu par cuéebiu nis, ne bziac quesentiand guétni. ¿Calílesa chacáabiu nis ni rguaad guelnabány? \v 12 Bziac desdɨ to xpɨngulnɨ Jacob bsannény dunnɨ, ne lagac nisquɨ bquiinbɨ ziyza de lliinbɨ cun de ladxaa xtendeb. Anre, ¿tatix mazru sacbiu que laab? \p \v 13 Chiy raipy Jesús laab: \p —Irate de ni rée nisquɨ rdxágacdebni stuby. \v 14 Per elquɨ ni guée nis ni ideeda, quɨtru chúuti dxi idxábni. Te pur nis ni ideedab zacni nez láanbɨ zec tuby rut quɨt rbezti rachy nis, ax anapbɨ guelnabány par chazy. \p \v 15 Chiyru raipy gunaaqui laany: \p —Dad, bguaadbiu nare nisqui par quɨtru ibíiti idxaa nis, niclɨza quɨtru guedldéetiani ruc. \p \v 16 Jesús raipy laab: \p —Quegüetɨdx chialu, chiyru gueedu. \p \v 17 Gunaaqui ax cuaibbɨ: \p —Quɨtti chiala. \p Chiyru raipy Jesús laab: \p —Guldícu quɨtti chialu \v 18 te pur aguc gaay chialu ruu, ne anre bniety ni rbezníu niclɨ gati chialu racbɨ. Pur ningui, didxldíc ná ni rniiu. \p \v 19 Chi bindiag gunaaqui ziy, ax raipbɨ laany: \p —Dad, rdxaluaa dec laabiu nábiu tuby profet xte Dios. \v 20 De to xpɨngul gulalnɨ quia danyquɨ btodeb Dios, per laat ni nát bniety Israel rniit dec Jerusalén ná par iton Dios. \p \v 21 Jesús ax cuaibny: \p —Gunaa, güeldilaaz nare dec teru idzɨny dxi ni itot Xtadnɨ Dios sin quɨt gueedtit niclɨ quia danyquɨ niclɨza Jerusalén. \v 22 Laat niclɨ quɨt gántɨ tú rtot. Per dunnɨ nanchuun tú rton te pur lo de bniety Israel zá ni gún perdón bniety. \v 23 Ne anacre abdzɨny dxi ni irate de ni guldípac rto Dios, stodebny zec ni riáld pur Spíritu Sant xtenny. Te pur ziy rcaaz Xtadnɨ Dios gún de ni rto laany. \v 24 Dios ná Spírit ne de ni rto laany ná par itodebny dibyquia dibylaazdeb pur Spíritu Sant. \p \v 25 Chiyru raipy gunaaqui Jesús: \p —Nare nánna dec ná par gueed Mesías ni láza Crist. Ne chi gueedny laany quixteeny lon irate. \p \v 26 Jesús raipy laab: \p —Nareniy Crist ni rzeetu, laaniy caninény liú. \p \v 27 Horqui ax bdzɨny de xpɨnny ne bdxalodeb pur ni cayuenény tuby gunaa diidx. Per nic tubydeb quɨt ninabdiidxti laany xi rcaaz gunaaqui, o xiy cayueedeb. \v 28 Chiy gunaaqui bsáanacbɨ rii xtenbɨ ruu bziaqui, ax zégacbɨ láani guɨdx rut güegatsbɨ de bniety: \p \v 29 —Gultaguiaa tuby bniety ni agunii naa irate ni abaania. ¿Ladxa gati laabɨy Crist? \p \v 30 Chiyru bdiiadeb láani guɨdxqui par güedeb rut zuguaa Jesús. \v 31 Per lalzi ni zé gunaaqui láani guɨdxqui, de xpɨny Jesús raipdeb laany: \p —Maistrɨ, bquiinbiu. \p \v 32 Per laany raipny laadeb: \p —Nare a ni iquiinia rápa, per quɨt gántit xa náni. \p \v 33 Ax guzulo rnabdidxsaa de xpɨnny: \p —¿Ladxa nuu ni bdeed xi bquiinny? \p \v 34 Chiyru raipy Jesús laadeb: \p —Guelrquiiny xtena ná gúna zec ni rcaaz Dios ni bxiaald nare, ne yaloza gúna ni guniiny gúna. \v 35 Laat rniit: “Rieedx stap búiu par sulo gac de cosech.” Per nare rniia laat: Guldiaslo, gulguiaa lo de yáan aguld idopni. \v 36 Ne bniety ni rtopni, rcáab ni riáldbɨ pur dzɨɨny ni runbɨ. Chiy de cosech ni rtopbɨ a ná par rut nuu guelnabány par chazy. Ziy xquel ax zeclɨ ni rzibinni ne zeclɨza ni rtopni tubylote rzaclaazdeb. \v 37 Didxldíquɨy ni rnii bniety: “Irɨny ni run dzɨɨny chiy irɨny ni rtop de guelnazaac.” \v 38 Nare bxiaalda laat par chatoptɨ de guelnazaac rut niclɨ quɨt baantit dzɨɨny. Irɨnquɨ de ni baany dzɨɨny, chiy laat güetop, güetopzit de guelnazaac rut baandeb dzɨɨny. \p \v 39 Zieny de bniety Samariaqui güeldilaaz Jesús pur xtiidx gunaaqui, chi raipbɨ laadeb: “Aguniiny nare irate ni abaania.” \v 40 Pur ningui, chi bdzɨny de bniety Samariaqui rut zuguaa Jesús ax banlasdeb lony par suguanény laadeb. Chiy guzuguanény laadeb tiop dxi. \v 41 Ne mazru ziendeb güeldilaaz laany chi bindiagdeb ni rniiny. \v 42 Chiyru raipdeb gunaaqui: \p —Anre agati purzíti ni guniiu dunnɨ roldilaaznɨny sino que pur ni lagac dunnɨ abindiagnɨ ni rniiny. Ne nanldín dec laaniy Crist ni run perdón bniety guɨchliu. \p \v 43 Chi gudeed tiop dxiqui, Jesús bdiiany nez Samaria ax güelaaru zény nez Galilea. \v 44 Masquɨ lagac laany guniiny dec nic tuby profet ni rnii xtiidx Dios quɨt ráptideb didxdoo laab ladxbɨ, \v 45 per chi bdzɨnny nez Galilea, de bniety nezqui güenquɨ baandeb recibirny. Te pur güézadeb laní pascu Jerusalén ax gunádeb irate ni baanny lo laníqui. \p \v 46 Chiyru gubíi biecqui Jesús Caná tuby guɨdx xte Galilea, rut baanny guctegac nis vin. Ne guɨdx Capernaum guu tuby xpɨny rey ni racxú tuby lliinni. \v 47 Chi gucbee xpɨny reyqui dec abdzɨny Jesús nez Galilea xte ni bzany nez Judea, ax güeb rut bdzɨnny ne banlasbɨ lony par chasiacny llingaanbɨ ni apacmer gaty. \v 48 Ax raipy Jesús laab: \p —Laat axt bel quɨt iniát xi de seny o de milagrɨza, quɨt chaldilaaztɨ. \p \v 49 Per xpɨny reyqui cuaibbɨ: \p —Dad, gueeldzi quedaabiu anste gaty llingaana. \p \v 50 Chiyru raipy Jesús laab: \p —Quebiecqui lizu. A llingaanu anuzaac. \p Bnietqui güeldilaazbɨ xtiidx Jesús ax zíagacbɨ lizbɨ. \v 51 Chiy lalzi ni zíab ax güechalo de xmosbɨ laab, raipdeb laab: \p —A llingaanbiu anuzaac. \p \v 52 Chiy gunabdiidxbɨ laadeb xorti guzulo ruzaac lliinbɨ, ax raipdeb laab: \p —Nay zecti rca tuby gudxi gubicá xliaaqui. \p \v 53 Chiyru biab bnietqui cuend dec hóracquiy raipy Jesús laab: “A llingaanu anuzaac.” Ax laab ne irate de xfamilbɨ güeldilaazdeb Jesús. \p \v 54 Niy guc ni rrop milagrɨ ni baany Jesús nez Galilea chi bzany nez Judea. \c 5 \p \v 1 Chi gudeed guc de cosré chiy guu tuby laní xte de bniety Israel, ax güe Jesús Jerusalén. \v 2 Ne Jerusalénqui gax nez ruu puert ni lá Puert xte de Llíily, ná tuby tancroo ni lá Bethesda cun diidx hebreo. Tancqui napɨy gaay curdor. \v 3 Chiy láanqui ri zieny de bniety racxú, zeclɨ de bniety ni ná ciagu, de bniety ni ná coj ne de bniety ni quɨt releeti suldí, canuudeb izees nis ni nuu láani tancqui. \v 4 Te pur gúc gúczy riat tuby ánglɨ xte Dios par rsees nisqui, ne bniety ni nidoo yiiu lo nisqui chi acazeesni, riactegacbɨ masquɨ xitill guelguidx racbɨ. \v 5 Chiy lo de bnietqui guu tuby nguiu ni racxú aguc treinta y och iz. \v 6 Chi guná Jesús laab nágaab ruy, ne gucbeeny dec agulal racxúb ax gunabdiidxny laab: \p —¿Ta rcaazu yacu? \p \v 7 Bniety racxúqui ax cuaibbɨ: \p —Dad, ruteete quɨt ráptia par cuu nare lo nisquɨ chi acazeesni. Cad chi rcaaza yiiua lo nisquɨ, nidool stuby bniety riiu. \p \v 8 Chiyru raipy Jesús laab: \p —Quegüeste. Btuuiby daa xtenu, chiy quegüe. \p \v 9 Hóracqui biacbɨ ax btuuibbɨ xtaab ax guzulo rzagacbɨ. Per cun dxiqui rzilaaz bniety, \v 10 parzi de bniety Israel ni zenuu ley raipdeb bniety ni biacqui: \p —Andxiré rzilaaz bniety. Quɨt xo chanétiu daa xtenu. \p \v 11 Bnietqui cuaibbɨ: \p —Bniety ni bsiac nare, laab guniib naa: “Btuuiby daa xtenu, chiy quegüe.” \p \v 12 Chiy gunabdiidxdeb laab: \p —¿Tú gunii liú: “Btuuiby daa xtenu chiy quegüe”? \p \v 13 Per bnietqui niclɨ quɨt gánbɨ túngui bsiac laab, pur ni gulaazgac Jesús glay bniety guilliú ni zuguaa ruy. \v 14 Chi bdxáa Jesús laab laniudoroo xte Jerusalén ax raipny laab: \p —Gucbee dec abiacu. Quɨtru gúntiu duld te quɨt gun mazru gacu que zec ni gucu. \p \v 15 Chiyru zégac bnietqui ax güetixteeb lo de bniety Israel dec Jesúsiy ná ni bsiac laab. \v 16 Pur ningui, guzunald de bɨny Israelqui Jesús par quinxúdeb laany, pur ni runny de milagrɨqui dxi ni rzilaaz bniety. \p \v 17 Per Jesús ax raipy laadeb: \p —Xtada Dios quɨt rbezti runny ni ná par gúnny, ningui ax runzaca zec ni runny. \p \v 18 Pur ningui de bniety Israelqui mastecru baandeb pur quinxúdeb laany, pur ni agati purzíti ni runny ni quɨt ná par gún bniety dxi ni rzilaaz bniety, sino que néza pur ni arunny laany zecac Dios chi rniiny dec Xtadpacny rac Dios. \p \v 19 Chiyru raipy Jesús laadeb: \p —Nare rguixtiia lot dec Lliin Dios xíteete quɨt xo gúntiny purzi xgabny sino que ni rguiaany run Xtadny. Te pur irate ni run Dios runza Lliinny. \v 20 Te pur Dios rcaazny Lliinny ax rliuuny laany irate de ni runny, ne teru mazru ni iliuuny Lliinny ax laat quesentiand idxalot. \v 21 Te pur zec ni rsbány Dios de bɨnguty ax rdeedny laadeb guelnabány, ziyza Lliinny sdeedzacny guelnabány de ni gúnny xgab. \v 22 Ne Dios quɨt tu runtiny juzguɨ sino que absáanny guelgurtisqui laznaa Lliinny \v 23 par gap irate bniety didxdoo Lliinny zec ni rápdeb didxdoo laany. Elquɨ ni quɨt nap didxdoo Lliin Dios esquɨ quɨt naptib didxdoo Xtadny ni bxiaald laany. \p \v 24 ’Nare rguixteldía lot dec elquɨ ni rcuadiag xtiidxa ne reldilaazbɨ ni bxiaald nare, laab arápbɨ guelnabány par chazy nez lo Dios. Ax aquɨt riáldtib castigu xtenny pur ni aquɨt nátib zec tuby bɨnguty par Dios sino que arápbɨ guelnabány nez lony. \v 25 Ziyza rguixtiia lot dec azeddzɨny hor, ne andxigacreniy, de ni ná zec de bɨnguty nez lo Dios, zindiagdeb rsee Lliinny, ne de ni icuadiag xtiidxny zapdeb guelnabány nez lo Dios. \v 26 Te pur zecac ni nap Dios guelnabány ax saatiziac guelnabányqui abdeedny Lliinny. \v 27 Ne abdeedzacny guelrnabee laany par gúnny juzguɨ bniety guɨchliu, pur ni nány Bniety ni bxiaald Dios lo guɨchliu. \v 28 Quɨt rdxalot pur ni caniia, te pur teru idzɨny dxi irate de bɨnguty zindiagdeb rsee Lliin Dios \v 29 ax sdiiadeb láani baa. Chiy de ni baany zec ni rcaaz Dios, sbánydeb par gapdeb guelnabány cun laany. Per de ni baany mal, sbánydeb par yálddeb castigu ni riálddeb. \p \v 30 ’Ne nare xíteete quɨt runtia pur xgabzia sino que nare runa juzguɨ zec ni rnii Xtada. Ax runa guelgurtisy zec ni riáld te pur nare quɨt runtia zec ni ná xgaba sino que naa runa zec ni rcaaz Xtada ni bxiaald nare. \v 31 Belati lagac nare niniia pur naa, ax xíteete sacti xtiidxa. \v 32 Per ziy irɨnquɨ ni rnii pur naa, ne nanchuua dec púrzi didxldí ná ni rniib pur naa. \v 33 Laat bxiaaldtɨ de ni güenabdiidx Juany, ne laab púrzi didxldí guniib laat. \v 34 Masquɨ quɨt rquiinti ibíi iniia laat ni gunii bniety pur naa, per caniia laat ni gunii Juany par chaldilaaztɨ ax gaptɨ perdón. \v 35 Juany gucbɨ zecpacza tuby bal ni cacagui ne ni rzieeny, ax laat quesentiand guzaclaaztɨ ne baantɨ cuend ni bseedbɨ laat xtiampbɨ. \v 36 Per nare mazru ni iliuua laat que ni bliuu Juany laat pur naa. Te pur ni gunii Xtada Dios gúna, laaniy cayuna anre par iliuu dec didxldícpac Dios bxiaald nare. \v 37 Ne ziyza Xtada ni bxiaald nare, lagac laany agudixteeny lot pur naa masquɨ gady chúuti dxi guindiagtɨ rseeny niclɨza gady iniátitny. \v 38 Ne niclɨza quɨt rcuadiagtit xtiidxny pur ni quɨt reldilaaztɨ bniety ni bxiaaldny. \v 39 Laat quesentiand cun cuidad ruuldtɨ lo xquiits Dios pur ni canuut gaptɨ guelnabány par chazy cun Dios. Ne masquɨ lagac lo xquiits Dios rnii pur naa \v 40 ax, ¿xólesa gaptɨ guelnabányqui ne bel quɨt rcaaztɨ chaldilaaztɨ nare? \p \v 41 ’Nare quɨt rguíilytia gap bniety didxdoo naa. \v 42 Ne nanchuuzaca dec laat quɨt guldítit rcaaztɨ Dios. \v 43 Nare zelda pur Xtada ne niclɨ quɨt runtɨ cuend naa. Per belati stuby bniety gueedbɨ purquɨ laab ax xipal runtɨ cuendbɨ. \v 44 ¿Xólesa chaldilaaztɨ nare? Ne laat mazru runtɨ pur gap de saat didxdoo laat xlat ni gúntɨ pur gúntɨ zec ni rdxalaaz tubyzi Xtadnɨ Dios. \v 45 Quɨt gúntit xgab dec nare cuaaicquia xquejtɨ lo Dios te pur ni cuaaicqui xquejtɨ ná Moisés ni zénet cuend gacné laat. \v 46 Te pur belati laat nialdilaazpactɨ ni gunii Moisés, ziyza zeldilaaztɨ nare, pur ni guniib ne bcuaab lo xquiits Dios pur nare. \v 47 Anre belati laat quɨt reldilaaztɨ ni bcuaa Moisés, ¿xólesa chaldilaaztɨ ni caniia laat? \c 6 \r (Mt. 14:13-21; Mr. 6:30-44; Lc. 9:10-17) \p \v 1 Chi gudeed guc de cosré, ax zégac Jesús stuby lad ruu nis xte Galilea, lagac ni rniizadeb Tiberias. \v 2 Zienguilliú bniety guzanald laany, pur ni agunádeb iralote de milagrɨ ni runny chi rsiacny de bniety racxú. \v 3 Chiyru bieepy Jesús quia tuby dany rut gurinény de xpɨnny. \v 4 Ne chiyde abdzɨngax pascu, laní xte de bniety Israel. \v 5 Chi bldiaslo Jesús ax gunány zienguilliú bniety zebinuu laany chiy raipny Liby: \p —¿Calí chosiin ni iquiiny irate de bnietquɨ an? \p \v 6 Per laany raipziny laab ziy par dún xi icaibbɨ, te pur Jesús nánnacny xa xquel gúnny. \v 7 Chiy Liby ax cuaibbɨ: \p —Per niclɨ tiop gayuaa denari guechtily quɨt galdti par icáa de bnietquɨ masiu tuby ldaagani. \p \v 8 Chiy ax gunii stuby xpɨnny ni lá Andrés bets Simóny Bed: \p \v 9 —A tuby bniniin ni caa gaay guechtily cun tiop beld zuguaa ruré. ¿Per xílesa sacquɨy par lo zienguilliú bniety? \p \v 10 Chiyru gunii Jesús: \p —Gulgaats iratedeb cuedeb. \p Ne cun nuu guillaa ruy ax gurideb. Laadeb nádeb zecti gaay mily bniety nguiu. \v 11 Chiyru cuáa Jesús de guechtilqui. Chiy chi gulull bdeedny gracy Dios ax bdeedny de guechtilqui de xpɨnny par gudiizdebni lo irate de bniety ni zub ruy. Ziytiziac baanny cun de beld. Bdeedny zectisy ni bcaazdeb. \v 12 Chi bial iratedeb, Jesús raipny de xpɨnny: \p —Gultop irate de ldáy ni biian te par quɨt xi chia perdidti. \p \v 13 Laadeb ax btopdebni ne bchadeb tsɨbtiop dxumy de guechtily ldáy ni biian xte gaay guechtilqui. \v 14 Chi guná de bniety milagrɨroo ni baany Jesús ax guniideb: \p —Didxldíquɨy laaniy nány profet ni canuun gueed lo guɨchliu. \p \v 15 Per cun Jesús gucbeegacny dec rcaazdeb chanédeb laany a la juers par gúndebny rey, ax niy zégacny nez láani danyqui par suguaany laaizny. \r (Mt. 14:22-27; Mr. 6:45-52) \p \v 16 Chi biiu guxin, de xpɨny Jesús biatdeb ruu nisqui, \v 17 biiudeb láani tuby barcu ax guzulo cadeeddeb lo nisqui par idzɨndeb Capernaum. Abialotec bcay, ne Jesús zeczi gady yaicquitiny. \v 18 Chiy guzulo bdiia tuby biroo parzi quesentiand guzulo rzees nisqui. \v 19 Chi guc zecti gaay o xoop kilómetro ni zédeb, gunádeb caza Jesús lo nisqui zebinuuny barcu xtendeb ax bdxibdeb. \v 20 Per laany raipny laadeb: \p —¡Nareniy, quɨt rdxibtɨ! \p \v 21 Chiyru rcaazdeb níiuny láani barcuqui, per hóracqui bdzɨndeb rut zédeb. \p \v 22 Chi bragueel stuby dxi, de bniety ni biian dets nisqui nándeb dec tubyzi barcu zuguaa ruy ne gucbeedeb dec láanqui zé de xpɨny Jesús, per quɨt néti laany. \v 23 Horqui ax tuby tiop barcu ni zá guɨdx Tiberias bdzɨndengui gax nez rut bquiindeb guechtily chi gulull bdeed Jesús gracy Dios. \v 24 Parzi chi guná de bnietqui dec quɨt zuguaati Jesús ruy niclɨza de xpɨnny, ax biiudeb láani barcudequi par güedeb Capernaum rut güetíilydeb laany. \p \v 25 Chi bdzɨndeb Capernaum, deni bdxialdeb Jesús ax gunabdiidxdeb laany: \p —Maistrɨ, ¿gúc bdzɨnbiu ruc? \p \v 26 Jesús cuaibny: \p —Nare nánpaca dec laat rguíilytɨ nare, per gati pur ni gunátit de milagrɨ ni runa sino que pur ni bquiintɨ axt bialtɨ. \v 27 Quɨt gúntit púrzi pur comid ni rragac sino que gulgaany pur comid ni quɨt chúuti dxi ira par gaptɨ guelnabány par chazy cun Dios. Te pur laaniy ná ni rguaad Bniety ni bxiaald Dios lo guɨchliu pur ni abcuabee Dios laany. \p \v 28 Chiyru gunabdiidxdeb laany: \p —¿Xa xquel riáld idxannɨ par chalee idxannɨ de ni rcaaz Dios idxannɨ? \p \v 29 Jesús ax cuaibny lodeb: \p —Ni rcaaz Dios gúntɨ ná dec chaldilaaztɨ Bniety ni bxiaaldny lo guɨchliu. \p \v 30 Laadeb ax raipdeb laany: \p —¿Xi iliuubiu dunnɨ par choldilaaznɨ laabiu ne xi de milagrɨ runbiu? \v 31 De to xpɨngul gulalnɨ bquiindeb maná chi guzuguaadeb nez lo yiubiz rut quɨt tu rbezti, zecquɨ ni rnii lo xquiits Dios dec bdeedny laadeb guechtily xte llayabaa par bquiindeb. \p \v 32 Chiyru raipy Jesús laadeb: \p —Nare rguixtiia lot dec gati Moisésti ná ni bnɨɨdx guechtily xte llayabaa sino que Xtada Dios ná ni rguaad guechtilpac ni zá llayabaa. \v 33 Te pur guechtily ni rguaad Dios laaniy beedny desde llayabaa ax rguaadny guelnabány bniety guɨchliu. \p \v 34 Chiy raipdeb laany: \p —Dad, quɨt cuezti iguaadbiu dunnɨ guechtilqui. \p \v 35 Jesús ax raipy laadeb: \p —Nareniy guechtily ni rguaad guelnabány. Ne elquɨ ni gueed cun nare quɨt chúuti dxi ildiaanbɨ. Ziyza ni chaldilaaz nare quɨt chúuti dxi idxáb nis. \v 36 Per cun zec ni aguniia laat, masquɨ agunát nare ne niclɨ quɨt reldilaaztɨ naa. \v 37 Irate de ni abnɨɨdx Xtada naa, zeeddeb cun nare. Ne tutix de ni gueed cun naa, quɨt chúuti dxi cuelaazadeb. \v 38 Te pur nare zelda desdɨ llayabaa par zedgania zec ni rcaaz Xtada ni bxiaald naa, gati par gúntia zec ni ná xgaba. \v 39 Ne Xtada ni bxiaald nare, ni rcaazny ná dec irate de ni abnɨɨdxny naa nic tubydeb quɨt itiiuntia sino que isbániadeb chi idzɨny dxi. \v 40 Te pur Xtada Dios rcaazny dec irate de ni sigueld chaldilaaz Lliinny gapdeb guelnabány par chazy cun laany. Ne nare sbániadeb chi idzɨny dxi. \p \v 41 De diidxqui baany guzulo rniyá de bɨny Israelqui Jesús pur ni guniiny: “Nare naa guechtily ni biat llayabaa.” \v 42 Ax guniideb: \p —¿Ta gati laabɨy Jesús, llingaan Gusé? Dunnɨ rdxambeen xtadbɨ cun xnanbɨ. Ne, ¿xílesani rniib dec biatbɨ llayabaa? \p \v 43 Chiyru raipy Jesús laadeb: \p —Gulsaan ni rniyát nare lo saat. \v 44 Dios ná ni bxiaald nare ne, ¿túlesa chalee gueed cun naa belati gati pur Xtada Dios zéedbɨ? Ne nare sbániab chi idzɨny dxi. \v 45 Lo librɨ ni bcuaa de profet xte Dios rnii: “Dios seedny irate bniety.” Pur ningui, irate de ni rcuadiag xtiidxny ne bseeddeb ni bliuuny laadeb, laadeb zeeddeb cun nare. \p \v 46 ’Ruteete gady tu iniáti Dios. Quesoltisy ni bxiaaldny lo guɨchliuré aguná laany. \v 47 Ne rguixteldía lot dec elquɨ ni reldilaaz, laab anapbɨ guelnabány par chazy nez lo Dios. \v 48 Nare naa guechtily ni rguaad guelnabány. \v 49 De to xpɨngul gulaltɨ bquiindeb maná nez lo yiubiz rut quɨt tu rbezti, per masquɨ ziy gutiacdeb. \v 50 Per nare caniia laat pur guechtily ni zá llayabaa, ax bniety ni rquiinni quɨt gatytib. \v 51 Ne nareniy guechtilbány ni biat llayabaa. Elquɨ ni iquiiny guechtilré, zbánybɨ par chazy nez lo Dios. Guechtily ni rdeeda ná lagac xcuerpa. Nare ideedani pur guelnabány xte bniety guɨchliu. \p \v 52 Chiy de bɨny Israelqui guzulo raipdeb saadeb: \p —¿Xólesa chalee inɨɨdxbɨ xcuerpɨb iquiinnɨ? \p \v 53 Jesús ax raipy laadeb: \p —Nare rguixteldía lot dec belati laat quɨt iquiintɨ xcuerpɨ Bniety ni bxiaald Dios ne ziyza bel quɨt guéet rɨny xtenny, laat quɨt gaptit guelnabány. \v 54 Per elquɨ ni iquiiny xcuerpa ne guéeb rɨny xtena, zapbɨ guelnabány par chazy cun Dios. Ne nare sbániab chi idzɨny dxi. \v 55 Te pur ni nápacni xcuerpa ná comid, chiy rɨny xtena ná ni guée bniety. \v 56 Ax elquɨ ni rquiiny xcuerpa ne réeb rɨny xtena, laab arbeznéb naa, chiy naa arbezníab. \v 57 Xtada Dios ni bxiaald nare napny guelnabány, ne nare nabánia pur laany. Ziytiziaczaquɨy ni rquiiny xcuerpa zapbɨ guelnabány nez lo Dios pur naa. \v 58 Nare caniia pur guechtily ni zá llayabaa. Ne guechtilré quɨt nátini zec maná ni bquiiny de to xpɨngul gulaltɨ te pur laadeb masquɨ bquiindeb manáqui per gutiacdeb. Per elquɨ ni iquiiny guechtilré, zapbɨ guelnabány par chazy cun Dios. \p \v 59 Ziy xquel bseed Jesús de bniety laniudoo Capernaum. \p \v 60 Chi bialo bindiagdeb ni bseedny laadeb, zieny de bniety ni zanald Jesús guniideb: \p —Quesentiand nagán par gacbeen xi zelo xtiidxny. ¿Túlesa chalee gún cuend ni rniiny? \p \v 61 Chi gucbee Jesús xi caniideb, ax gunabdiidxny laadeb: \p —¿Ta racnat pur de xtiidxa? \v 62 ¿Xádxaza xquel gúntɨ belati iniát Bniety ni bxiaald Dios yaaipny rut gulezny gulo? \v 63 Quesoltisy pur Spíritu Sant ráp bniety guelnabány par chazy, gati purti ni rlilo bniety gúnbɨ xlat ni chaldilaazbɨ. Ne anre pur Spíritu Sant zéed de diidx ni aguniia laat, pur de diidxqui ax ráp bniety guelnabányqui. \v 64 Per laat zeczi nuuru de ni gady chaldilaazti. \p Jesús guniiny ziy pur ni nanchuuny desde gulo tú de quɨt reldilaaz, ne tú gún entriagu laany, \v 65 ax raipzacny laadeb: \p —Pur ningui guniia laat dec ruteete quɨt tu chaleeti gueed cun nare belati gati pur Xtada Dios zéedbɨ. \p \v 66 Desdɨ chiy zieny de bniety ni guzanald Jesús gulelaazgacdebny ax aquɨtru cuandzanétidebny. \v 67 Chiyru raipy Jesús irate tsɨbtiop xpɨnny: \p —¿Ta né laat rcaaztɨ chiat? \p \v 68 Per Simóny Bed cuaibbɨ lony: \p —Dad, per, ¿túlesa chonan? Ne de xtiidxbiu ná ni zedné guelnabány par chazy cun Dios. \v 69 Dunnɨ abioldilaaznɨ ne nánzacnɨ dec laabiu nábiu Crist, Lliin Dios ni nabány. \p \v 70 Chiy raipy Jesús laadeb: \p —Masquɨ nare guliaa irate tsɨbtioptɨ, per nuugac tubytɨ ni ná tuby bɨndxab. \p \v 71 Jesús guniiny ziy pur Judas, llingaan Simóny Iscariote, te pur Judasqui ná ni baany entriagu laany masquɨ tuby xpɨniacny laab. \c 7 \p \v 1 Chiguld ax cuandzá Jesús nez Galilea. Quɨt rcaaztiny suguaany nez Judea pur ni caguíily de bɨny Israel laany nezqui par quinxúdebny. \v 2 Per cun azeddzɨngax laní ni rbez de bniety láani de ranch par tuxman, niy ná tuby laní ni run de bniety Israel, \v 3 ax raipy de bets Jesús laany: \p —Quebdiia, quegüe nez Judea, te par iniáza de xpɨnniu ni nuu nezqui de milagrɨ ni runu. \v 4 Te pur chi rcaaz bniety gacbee bniety de cos ni runbɨ quɨt náti par gúnbɨni xgaats. Anre zec ni runu de milagrɨ, baanni nez lo ira bniety. \p \v 5 De bets Jesús guniideb ziy te pur niclɨ laadeb quɨt reldilaazdeb laany. \v 6 Chiyru raipy Jesús laadeb: \p —Zeczi gady idzɨny horti xtena, per par laat hórtisy ná güen. \v 7 Laat quɨt xo idxichnéti bɨnguɨchliu laat. Per nare rdxichnédeb naa pur rguixtiia lodeb dec mal ná ni rundeb. \v 8 Gulchia laní, te nare quɨtga cháatia te pur gady idzɨny horti ni cháa. \p \v 9 Chi gulull raipny laadeb ziy, ax biianacny Galilea. \p \v 10 Después deni zé de bets Jesús, chiyru zény laníqui, par quɨt tu gacbee dec nény zé. \v 11 Per nuu de bɨny Israel ni rguíily laany lo laníqui, rniideb: \p —¿Cúndxa bnietqui? \p \v 12 De lo ira bniety guilliú ni güe laníqui, iralote rniideb pur Jesús. Nuudeb rniideb: “Güen nány”, per nuuzadeb rniideb: “Quɨt nátiny güen sino que runny engany bniety.” \p \v 13 Per ruteete quɨt tu nizeetti laany nez lo irate bniety pur ni rdxibdeb de gurtisy Israel. \p \v 14 Chi guc iruldti xman ni cayac laníqui, Jesús biiuny láani yudoroo xte Jerusalén ax guzulo caseedny de bniety. \v 15 Chiy de bɨny Israel rdxalodeb, rniideb: \p —¿Xádxaza guc cuenzi zieny ni nánbɨ ne niclɨ quɨt bseedbɨ? \p \v 16 Chiyru raipy Jesús laadeb: \p —Gati láani quiaiztia zéed ni caseeda laat sino que laani zéedni pur Dios ni bxiaald nare. \v 17 Belati nuu ni rcaaz ibány ne gúnbɨ zec ni rcaaz Dios, laab zacbeeb la láani quiazia zéed ni caseeda laat o la pur Dios zéedni. \v 18 Elquɨ ni rseed púrzi zec ni rlilob, laab runbɨ ziy par gap bniety didxdoo laab. Per bniety ni mazru run pur gap de bniety didxdoo Dios ni bxiaald laab, ax rniib ni ná didxldí ne quɨt xi dixúti rguíilybɨ. \p \v 19 ’Anre masquɨ bsanné Moisés laat ley, per nic tubytɨ quɨt runti zec ni rnii ley. Ne, ¿xínii rcaaztɨ quinxút naa? \p \v 20 De bɨnqui cuaibdeb lony: \p —Bɨndxabdxaza nuu láaniu. ¿Túlesa rcaaz quinxú liú? \p \v 21 Jesús ax raipy laadeb: \p —Purlesa tuby milagrɨ ni baania xipal rdxalot. \v 22 Ne laat gunabee Moisés laat dec chúu seny irate bniety nguiu (masquɨ gati pur Moisésti ruu bniety senyqui sino que agac run de to xpɨngul gulaltɨ ziy) ax laat rguut seny bniety masquɨ dxi ni rzilaaz bniety. \v 23 Anre belati par quɨt isaclot ley ni bsanné Moisés laat ax rguut seny bniety masquɨ dxi ni rzilaaz bniety, ¿xínii ningui rdxichnét nare pur ni bsiaca tuby bniety racxú dxi ni rzilaaz bniety? \v 24 Quɨtru runtɨ mal xgab púrzi pur ni rguiaat run bniety sino que gulgacbezaacllga par gacbeet la cayunbɨ zec ni riáld. \p \v 25 Chiy tuby tiop de bɨny Jerusalén guzulo rnabdidxsaadeb: \p —¿Ta gati bnietreniy caguíilydeb par quinxúdeb? \v 26 Ne anre abcanii nez lo bɨnguɨdx ne ruteete quɨt xi raipti laab. ¿Ladxa agüeldilaaz de gurtisy dec laab náb Crist? \v 27 Per dunnɨ nanchuun calí záb. Ne chi gueed Crist quɨtllɨ tu gacbee calí nez zány. \p \v 28 Chi bindiag Jesús ziy lalzi ni caseedny de bniety láani yudoroo xte Jerusalén, ax guniiny diip: \p —Laat rniit dec rumbeet naa ne nánzactɨ calí zaa. Per gulgacbee dec quɨt zeldtia pur lagac naa sino que nare zelda pur ni ná mermerpac. Ne laat quɨt rumbeetitny. \v 29 Nare rumbiiany pur ni zelda desde rut rbezny, ne laazacny bxiaaldny naa. \p \v 30 Chi bindiagdeb ziy rcaazdeb ninaazdeb Jesús. Per quɨt tu ninaazti laany pur ni gady gald horti xi gunnédeb laany. \v 31 De lo bniety guilliú ni zuguaa ruy zieny de ni güeldilaaz laany, ax guniideb: \p —Chi gueed Crist, ¿tatix mazru zieny de milagrɨ gúnny que bnietquɨ? \p \v 32 De fariseu bindiagdeb ni rnii de bniety pur Jesús. Ax laadeb ne de bxoz ni rnabee bxiaalddeb de ni rcualo ruu yudoo Jerusalénqui par inaazdeb Jesús. \v 33 Chiy gunii Jesús: \p —Tuby tiop dxizy ná ni suguanía laat ax ayaicquia rut rbez ni bxiaald nare. \v 34 Laat sguíilytɨ naa per quɨt idxialtit naa, te pur quɨt xo gueedtit rut cueza. \p \v 35 De bɨny Israelqui guzulo rnabdidxsaadeb: \p —¿Calídxaza chiab ningui quɨt xo idxialnɨb? ¿Tatix zeb nez rut rbez de bniety Israel lo de bniety ni quɨt ná bniety Israel par iliuub axt de ni quɨt ná bniety Israel? \v 36 ¿Xídxaza zelo ni guniib dec sguíilytɨ naa per quɨt idxialtit naa, te pur quɨt xo gueedtit rut cueza? \p \v 37 Lúltmɨ dxi laníqui ná dxiroorupac, ax dxiqui güezuldí Jesús chiy guniiny diip: \p —Belati nuu ni rdxá nis gueedbɨ cun naa te guéebni. \v 38 Te pur elquɨ ni reldilaaz nare, ax zec ni rnii lo xquiits Dios láani lazdoob zachy nis ni rguaad guelnabány. \p \v 39 Chi gunii Jesús ziy, zelo xtiidxny dec irate de ni chaldilaaz laany sbeznédeb Spíritu Sant, te pur chiy zeczi gady gueedti Spíritu Sant pur ni gady cuezti Jesús rut canabeeny. \p \v 40 Zieny de bniety chi bindiagdeb ni gunii Jesús ax guniideb: \p —Didxldíquɨy dec bnietquɨy ná profet ni ná par gueed. \p \v 41 Stuudxdeb ax gunii: \p —Bnietquɨy Crist. \p Per stuudxdeb gunii: \p —Gati Cristti laab te pur gati nez Galileati ná par idiacány. \v 42 Lo xquiits Dios rnii dec lo xfamily rey David idiacá Crist, ne Belénza ná par galny, lagac ladx rey David. \p \v 43 Ziy xquel guc parzi beldcuaarul guc bniety pur causɨ Jesús. \v 44 Zieny de ni rcaaz niseegu laany per quɨt tu riallti ninaaz laany. \p \v 45 Chiyru de ni rcualo ruu yudoo Jerusalénqui biecquideb par rut zuguaa de fariseu cun de bxoz ni rnabee. Ax raipdeb laadeb: \p —¿Xínii quɨt niadnétbɨ? \p \v 46 Chiy cuaby de ni rcualo ruu yudooqui: \p —¡Gady chúuti dxi güee tuby bniety diidx zec ni rueeb diidx! \p \v 47 Ax raipy de fariseuqui laadeb: \p —¿Ta néza laat absaantɨ ractɨ engany? \v 48 ¿Tatix nuu tu de gurtisy xtennɨ o de fariseuza ni agüeldilaaz laab? \v 49 ¿Ta quɨt gántɨ dec zieny de bɨnquɨ abnity lo Dios pur ni quɨt gándeb ley? \p \v 50 Per fariseu ni lá Nicodemo ni güetixlo Jesús tuby guxin, laab guniib: \p \v 51 —Ley xtennɨ rnii dec quɨt chaleeti iniin xi castigu riáld tuby bniety anste ni guindiagnɨ xtiidxbɨ par chalee gacbeen cún ni baanbɨ. \p \v 52 Chiy cuaibdeb: \p —¿Ta néza liú nuu xlad de bɨny Galilea? Bsedzaac lo xquiits Dios canioo ne zacbeecu dec nic tuby profet quɨt záti Galilea. \p \v 53 Chiyru bdiiadeb ax zíadeb liz lizdeb. \c 8 \p \v 1 Per Jesús zégacny láani dany Olivos. \v 2 Chiyru chi bragueel biecquiny yudoroo xte Jerusalén stuby ne zieny de bniety bdxasaa rut zuguaany. Chiyru guzubny ax guzulo caseedny laadeb. \v 3 Chiy de maistrɨ ni nán ley cun de fariseu güenédeb tuby gunaa ni bgané tuby nguiu, ax bsuguaadeb laab glay de bnietqui. \v 4 Chiy raipdeb Jesús: \p —Maistrɨ, gunaaré bganéb tuby nguiu lo hechpac. \v 5 Ne ley ni bsanné Moisés dunnɨ rnii dec saa de gunaac ná par gatybɨ cun guia. Laabiu, ¿xi rniibiu? \p \v 6 Laadeb gunabdiidxdeb laany ziy par dún xi iniiny par chalee chúu nez xi icuaquiadebny. Per Jesús bsabquiagacny ax guzulo cacuaany lo yiu cun xcuanaany. \v 7 Per cun laadeb güelaaru gunabdiidxdebny ax guzubzaacny, chiy raipny laadeb: \p —Tutix tubytɨ ni gady gúnti duld, nidoote laab ícuaab guia gunaac. \p \v 8 Ax gubíi bsabquiany stuby ne güelaaru bcuaany lo yiu. \v 9 De bɨny ni güené gunaaqui nez lo Jesús, chi bindiagdeb ni guniiny ax guzulo zégac tubyga pur tubygadeb desdɨ mazru bɨngul axtquɨ brateecdeb. Bsáanacdeb gunaaizqui cun Jesús nez lo de bniety ni zuguanény ruy. \v 10 Chiyru guzubzaacny ax raipny gunaaqui: \p —¿Cún de ni bedné liú? ¿Ta nic tubydeb quɨt xi bannéti liú? \p \v 11 Laab ax cuaibbɨ: \p —Ruteete, Dad. \p Chiy raipy Jesús laab: \p —Niclɨza nare quɨt xi gunnétia liú. Anre quegüe ne quɨtru chalaa gúnu duld. \p \v 12 Chiyru gubíi caniné Jesús de bniety ni zuguanény ruy raipny laadeb: \p —Nare naa bieeny par bniety guɨchliu. Ne ni icuadiag xtiidxa zapbɨ guelrieny xa gaadbɨ guelnabány nez lo Dios, ne quɨt chúuti dxi icay xquelrienbɨ. \p \v 13 De fariseu ax raipy laany: \p —Liú lagac pur liú rniiu ax quɨt xi sacti xtiidxu. \p \v 14 Chiy raipy Jesús laadeb: \p —Sac xtiidxa masquɨ lagac nare caniia pur naa. Te pur nánna calí nez zelda ne calíza nez cháa. Per laat nic rsontɨ calí nez zelda ne calí nez cháa. \v 15 Laat rniit pur bniety zec ni ná xgabtɨ. Per nare quɨt tu purti rniia. \v 16 Ne belza iniia pur bniety, ni iniia ná didxldí. Te pur quɨt iniitia zec ni ná xgaba sino que néza Xtada ni bxiaald nare nán dec didxldí ná ni iniia. \v 17 Ne lo ley xtentɨ rniiza dec chi nuu tiop testigu ni rnii tubylote ax didxldíc ná ni rniideb. \v 18 Anre, lagac nare naa tuby testigu xtena, chiy Xtada ni bxiaald nare laany nány stuby testigu. \p \v 19 Laadeb ax gunabdiidxdeb laany: \p —¿Cúnllɨ xtadu dxa? \p Jesús cuaibny: \p —Laat quɨt rumbeetit naa, niclɨza Xtada. Te pur belrulati rumbeet nare ziyza rumbeet Xtada. \p \v 20 Ziy xquel gunii Jesús lalzi ni caseedny laadeb laniudoroo xte Jerusalén nez rut zu de alcancía ni ruu gun. Per quɨt tu ninaazti laany, pur ni gady idzɨny horti ni igáany. \p \v 21 Ne ziyza raipny laadeb: \p —Deni azaa, laat sguíilytɨ nare, per zatynét de xtuldtɨ. Te pur rut cháa, laat quɨt xo gueedtit. \p \v 22 Chiy gunii de bniety Israelqui: \p —¿Ladxa lagac laab quinxúb laab, ningui rniib dec quɨt xo chootin rut chiab? \p \v 23 Chiyru raipy Jesús laadeb: \p —Laat bɨny niguétquɨ laat, per nare nez yaa zelda. Ne bɨnguɨchliuza laat, per nare gati lo guɨchliutic zaa. \v 24 Pur ningui guniia laat dec zatytɨ cun de xtuldtɨ. Te pur belati quɨt reldilaaztɨ dec nareniy naa ni naa ax zatynét de xtuldtɨ. \p \v 25 Laadeb ax gunabdiidxdeb laany: \p —¿Túza liú dxa? \p Chiy cuaby Jesús lodeb: \p —¿Xill guniia laat desde gulo? \v 26 Zienzi ni napa iseeda laat ne ni iniizaca pur laat. Per anre ni cayapia bɨnguɨchliu ná ni rindiaga rnii ni bxiaald nare, ne ni rniiny ná didxldí. \p \v 27 Per laadeb quɨt gucbeetideb dec pur Diosɨy rniiny. \v 28 Pur ningui raipny laadeb: \p —Chi abaantɨ zec ni rcaaztɨ cun Bniety ni bxiaald Dios, chiyru gacbeet dec nareniy naa ni naa. Ne xíteete quɨt runtia pur xgabzia sino que nare rniia ni abliuu Dios naa. \v 29 Te pur ni bxiaald nare any zuguané naa. Ne gady chúuti dxi cuelaazny naa pur ni runa púrzi de ni rdxalaazny. \p \v 30 Chi gulull gunii Jesús ziy, zieny bniety güeldilaaz laany. \p \v 31 Ax raipy Jesús de bniety Israel ni agüeldilaaz laany: \p —Belati laat chalaa gúntɨ cuend ne icuadiagtɨ xtiidxa ax xpɨncaa laat. \v 32 Ne zumbeezactɨ cún ni ná didxldí, chiy pur didxldíqui ax quɨt nátit esclav. \p \v 33 Laadeb cuaibdeb: \p —Dunnɨ ziopnɨ lo xfamily to Abraham, ne gady chúuti dxi gacnɨ esclav. ¿Xínii rniibiu dunnɨ dec aquɨtru gactin esclav? \p \v 34 Chiy raipy Jesús laadeb: \p —Nare rguixteldía lot dec irate de ni run duld, laadeb nádeb esclav xte duld. \v 35 Ne tuby esclav quɨt chaleeti inabeeb liz xlámbɨ, per llingaan xlámbɨ zelee inabee. \v 36 Pur ningui belati llingaanbɨ ílda laat, chiyru aquɨtru nátit esclav. \v 37 Nánca dec lo xfamily to Abraham zéedtɨ. Per laat rcaaztɨ quinxút naa pur ni quɨt rdxalaaztɨ xtiidxa. \v 38 Nare rniia laat ni abliuu Xtada naa, per laat runactɨ zec ni rnii xtadtɨ gúntɨ. \p \v 39 Laadeb ax cuaibdeb: \p —Xtadnɨ rac to Abraham. \p Chiy raipy Jesús laadeb: \p —Belrulati lliin to Abraham laat, zuntɨ zec ni baanbɨ. \v 40 Per ziy masquɨ aguniia laat didxldí zec ni abliuu Diosni naa, laat rcaaztɨ quinxút nare. Ne to Abraham quɨt níiuti dxi niunbɨ zeec. \v 41 Per laat runtɨ zecac ni run xtadtɨ. \p Laadeb ax raipdeb laany: \p —Dunnɨ quɨtru tu lliinti dunnɨ. Tubyzi Dios rac xtadnɨ. \p \v 42 Chiy cuaby Jesús lodeb: \p —Belrulati guldít Dios rac xtadtɨ, scaaztɨ nare te pur laany zelda lo guɨchliu. Quɨt zeldtia pur lagac nare sino que Dios bxiaald naa. \v 43 Ne quɨt racbeetit ni rniia laat, pur ni quɨt rcaaztɨ icuadiagtɨ xtiidxa. \v 44 Ni rac xtadtɨ ná bɨndxab. Ax runtɨ zec ni rcaaz bɨndxab gúntɨ. Ne desdɨ gulo rdxalaaz bɨndxab quinxusaa bniety. Gady chúuti dxi sutipnéb didxldí pur ni quɨt rueetib ni ná didxldí. Chi rueeb dixú niclɨ quɨt xi rziienbɨ te pur laabɨy bɨndixú ne laazacbɨy xtad dixú. \v 45 Per cun nare rniia laat púrzi didxldí, ax laat quɨt reldilaaztit naa. \v 46 ¿Tú laat zelee inii dec nare nuu xi duld abaania? Ne belati didxldí ná ni caniia, ¿xínii quɨt reldilaaztɨ naa? \v 47 Bniety ni ná xpɨny Dios, rcuadiagbɨ xtiidx Dios. Per laat gati xpɨny Diosti laat, niyla quɨt rcuadiagtɨ xtiidxa. \p \v 48 Chiyru raipy de bɨny Israelqui laany: \p —Didxldíquɨy ni rniin dec bɨndxab nuu láaniu ne bɨny Samaritanza liú. \p \v 49 Jesús cuaibny: \p —Gatllɨ bɨndxabti nuu láania sino que nare cazuuba xtiidx Xtada, per laat púrzi mal diidx rniit pur naa. \v 50 Nare quɨt rguíilytia gap bniety didxdoo naa masquɨ nuu ni rcaaz dec gap bniety didxdoo nare ne laany ná ni runny guelgurtisy. \v 51 Rguixteldía lot dec tutix ni icuadiag xtiidxa, quɨt chúuti dxi gatybɨ. \p \v 52 Chiy raipy de bɨny Israel laany: \p —Anru agucbeldín dec bɨndxabquɨpac nuu láaniu. Abraham ne irate de profet gutydeb. Ne liú rniilesacu: “Tutix ni icuadiag xtiidxa quɨt chúuti dxi gatybɨ.” \v 53 ¿Tatix mazru sacu que to xpɨngulnɨ Abraham? Laab gutybɨ ne ziyza guty de profet. Ne liú, ¿xálesa rliloo liú? \p \v 54 Jesús ax cuaibny lodeb: \p —Belati lagac nare izubyaa naa, xíteete sacti ni rniia pur naa. Per ni rzubyaa nare ná Xtada, lagac Dios ni rniit ná Xtiostɨ. \v 55 Laat quɨt rumbeetitny, per nare rumbiiany. Ne belati iniia laat dec quɨt rumbeetiany, ax anágaca tuby bɨndixú zecac laat. Per nare rumbiiany ne rcuadiagzaca xtiidxny. \v 56 To xpɨngultɨ Abraham guzaclaazbɨ pur ni iniáb dxi ni guelda. Ne chi gunábni ax mastecru guzaclaazbɨ. \p \v 57 Chiy raipy de bɨny Israelqui laany: \p —Niclɨ gady chúu cincuent iz, ne rniilesacu dec gunóo Abraham. \p \v 58 Jesús ax guniiny: \p —Rguixtiia lot dec nare agac nabánia desde anste ni chúu Abraham. \p \v 59 Chiy bldesdeb guia par nicuaadeb Jesús. Per laany gulaazgacny glay bniety ax gudeedny glaydeb bdiiany laniudoo, chiyru zégacny. \c 9 \p \v 1 Chi cadeed Jesús tuby lat, ax gunány tuby bniety nguiu ni ná ciagu desdɨ chi gulbɨ. \v 2 Chiy gunabdiidx de xpɨnny laany: \p —Maistrɨ, ¿xínii ná bnietquɨ ciagu desde chi gulbɨ? ¿Ta pur xtuld xtadbɨ cun xnanbɨ, o pur xtuldquɨpacbɨ? \p \v 3 Jesús raipny laadeb: \p —Laab quɨt nátib ciagu pur xtuldbɨ, o pur xtuldza xtadbɨ o xnanbɨ. Ni nápacni, laab náb ciagu par chalee iniá bniety guelrnabee xte Dios pur milagrɨ ni gúnny cun laab. \v 4 Anre lalzi nuuru tiamp ná par idxannɨ zec ni gunii ni bxiaald nare, te pur azedyalo tiampqui. \v 5 Ne lalzi zuguaa lo guɨchliuré, nare naa bieeny par bniety guɨchliu. \p \v 6 Chi gulull gunii Jesús ziy, btiuxɨ́nny lo yiu, ax baanny bany cun xɨ́nny par gudaaibny ruu bslo ciaguqui. \v 7 Chiy raipny laab: \p —Quegüetibylo ruu tanc ni lá Siloé (Siloé zelo ni bxiaald). \p Chiyru güetibylo bnietqui, ne chi biecquibɨ arianlob. \v 8 Chiy de xvecinbɨ cunru de bniety ni nán dec laab rguiinbɨ gun, guniideb: \p —¿Ta gati bnietquɨy ni rzub rguiin gun? \p \v 9 Nuudeb rniideb: \p —Laalabɨy. \p Nuuzadeb rniideb: \p —Gatllɨ laatibɨy, rliuuzybɨ ziy. \p Per bnietqui ax guniib: \p —Narelay. \p \v 10 Chiyru gunabdiidxdeb laab: \p —¿Xaza guc guzulo rianloo dxa? \p \v 11 Laab cuaibbɨ: \p —Ady bniety ni lá Jesús baany bany ax gudaaibbɨni ruu bsluaa chiy guniib nare: “Quegüetibylo ruu tanc ni lá Siloé.” Chiyru guaa ne chi gulull gudibyluaa ax arianluaa. \p \v 12 Ax raipdeb laab: \p —¿Cúnllɨb dxa? \p Laab cuaibbɨ: \p —Quɨt gántia. \p \v 13 Chiyru güenédeb laab nez lo de fariseu \v 14 te pur dxi ni baany Jesús bany par guzulo rianlob, dxiqui guc dxi ni rzilaaz bniety. \v 15 Chiy gunabdiidx de fariseuqui laab xa xquel guc guzulo rianlob. \p Ax raipbɨ laadeb: \p —Bnietqui gudaaiby bany ruu bsluaa, chiyru güetibyluaa. Anre ax arianluaa. \p \v 16 Chiy nuu de fariseuqui guniideb: \p —Ni bsiac bsloo gati xpɨny Diosti laab, niyla quɨt rápbɨ didxdoo dxi ni rzilaaz bniety. \p Per stuudxdeb gunii: \p —¿Xólesa chalee gúnbɨ de milagrɨc belati bɨnduld laab? \p Iralozy xquel guniideb \v 17 parzi gubíi gunabdiidxdeb bniety ni guc ciaguqui: \p —An ni absiacbɨ bsloo, ¿xi rniiu pur laab? \p Laab guniib: \p —Nare rniia dec laab náb tuby profet. \p \v 18 Per de bniety Israelqui quɨt reldilaaztideb dec gucbɨ ciagu ne anre arianlob. Chiy ax gurɨdxdeb xtadbɨ cun xnanbɨ \v 19 par gunabdiidxdeb laadeb: \p —¿Ta bnietréniy rac llingaantɨ ni rniit quɨt rianloti desdɨ chi gulbɨ? Anre, ¿xall guc guzulo rianlob? \p \v 20 Chiy cuaby xtadbɨ cun xnanbɨ: \p —Dunnɨ nánnɨ dec llingaannɨb ne nánzacnɨ dec desde chi gulbɨ quɨt rianlotib. \v 21 Per quɨt gántin xa xquel guc guzulo rianlob, nicza quɨt gántin tú bsiac bslob. Gulnabdiidxguibtɨb anáb bnietroo. Azelee iniib laaguibtɨ xa guc. \p \v 22 Xtadbɨ cun xnanbɨ guniideb ziy pur rdxibdeb, te pur abiian diidx tutix ni inii dec Jesús ná Crist, aquɨtru isaantideb yiiub yudoo. \v 23 Ningui, gunii xtadbɨ cun xnanbɨ: “Gulnabdiidxguibtɨb anáb bnietroo.” \p \v 24 Chiyru gubíi gurɨdxdeb bniety ni guc ciaguqui ax raipdeb laab: \p —Gunii didxldí. Te pur dunnɨ nánnɨ dec bɨnduld ná ni bsiac liú. \p \v 25 Chiy cuaby bnietqui: \p —Nare quɨt gántia la bɨnduld laab o la gati bɨnduld laab. Loctisy ni nánna ná dec nare guca ciagu ne anre arianluaa. \p \v 26 Chiy gubíi gunabdiidxdeb laab: \p —¿Xa xquel bannéb liú? ¿Xa baanbɨ par güelee bianloo? \p \v 27 Laab cuaibbɨ: \p —Aguniia laat irate ne laat quɨt reldilaaztit nare. ¿Xínii rcaaztɨ ibíi iniia laat xa baanbɨ? O, ¿ta né laat arcaaztɨ gactɨ xpɨnbɨ? \p \v 28 Chiyru gudildnédeb laab raipdeb laab: \p —Liú bel noo xpɨnbɨ, per dunnɨ xpɨny Moisés dunnɨ \v 29 te pur dunnɨ nánnɨ dec Dios guninény Moisés. Per bnietqui niclɨ quɨt gannɨ calí nez zéedbɨ. \p \v 30 Chiy raipy bnietqui laadeb: \p —¡Axiza zacru! Laat quɨt gántit calí záb, per pur laab arianluaa. \v 31 Dunnɨ nanchuun dec Dios quɨt runtiny cuend xtiidx de bɨnduld sino que laany runny cuend xtiidx de ni rcuadiag xtiidxny, de ni run zec ni rcaazny. \v 32 Gady chúuti dxi guindiagnɨ idiacá tuby ni ixal bslo tuby bniety ni quɨt rianlo desdɨ chi gulbɨ. \v 33 Anre belati gati pur Dios zéed bnietquɨ, laab xíteete quɨt nialeeti niunbɨ. \p \v 34 Chiyru raipdeb laab: \p —¿Ta liúlesacu ni gulníu duld guedliuu dunnɨ? \p Ax guléedeb laab. \p \v 35 Chi gucbee Jesús xa gudeedbɨ ax chi bdxáany laab raipny laab: \p —¿Ta reldilaazu Bniety ni bxiaald Dios? \p \v 36 Chiy cuaibbɨ: \p —Dad, guniibiu nare túngui te chaldilaazab. \p \v 37 Jesús cuaibny: \p —Liú agunoony. Ne laaniy caniné liú. \p \v 38 Bnietqui guzullibbɨ, ax guniib: \p —Reldilaazla laabiu, Dad. \p \v 39 Chiyru gunii Jesús: \p —Nare belda lo guɨchliuré ne pur naa zianlo de ni quɨt rianlo, chiy de ni rianlo aquɨtru yianlotideb. \p \v 40 De fariseu ni zuguané laany, chi bindiagdeb ziy ax guniideb: \p —¿Tatix né dunnɨ quɨt rianlon? \p \v 41 Chiy raipy Jesús laadeb: \p —Belrulati quɨt nianlot quɨt xi duldti naptɨ, per ziy laat rniit dec rianlot. \c 10 \p \v 1 ’Rguixtiia lot dec elquɨ ni quɨt riiu nez ruu xcurraly llíily, ni riiu irɨnquɨ lat, laab náb tuby gubaan. \v 2 Per ni riiu nez ruu xcurralydem laabɨy xpastordem \v 3 ax rxal ni rcualo ruu xcurralydem par riiu pastorqui. Ne chi rbɨdx pastorqui tubyga pur tubygadem, laadem rumbeetegacdem rseeb ax rbéebdem láani gurraly. \v 4 Ne chi abdiia iratedem ax rzanɨɨdybɨ lodem ne laadem rzanalddem laab pur ni rumbeedem rseeb. \v 5 Per quɨt rzanaldtidem tuby ni quɨt rumbeedem sino que rlluuiniacdem lob, pur ni quɨt rumbeedem rsee de ni quɨt rumbeedem. \p \v 6 Deni gunii Jesús ziy, laadeb quɨt gucbeetideb xi zelo ni guniiny. \p \v 7 Chiy gubíi raipy Jesús laadeb: \p —Rguixteldía lot nare naa zec ruu puert rut riiu de llíily. \v 8 Ne irate de ni beed anste ni guelda laadeb nádeb zec de gubaan. Per de ni rcuadiag xtiidxa quɨt baantideb cuend laadeb. \v 9 Nare naa zec tuby puert, ne ni yiiu ruu puertquɨ zapbɨ perdón ax azelee yiiub ne idiiab zecquɨ tuby llíily ax rdxialmɨ ni rom. \p \v 10 ’Gubaan zéedtiziy par cúaaniy o quinxúy o initloy ni rcaaziy. Per nare zelda par gaptɨ guelnabány ne par gaptɨni zecpaczaxnarul. \v 11 Nare naa pastor güen, ne tuby pastor güen axt guelnabány xtenbɨ sdeedbɨ pur de llíily. \v 12 Per ni run dzɨɨny purzi mɨly, chi rniáb zéed begu rlluuiniacbɨ, rbelaazgacbɨ de llíily pur ni gati pastortipac laab ne pur gati xtentibdem. Ax rbinuu beguqui de llíily ne iranezte rrɨɨchdem. \v 13 Laab rbelaazgacbɨdem, te pur purzi mɨly cayunbɨ dzɨɨnré ax quɨt xi riáldtib pur de llíily. \p \v 14-15 ’Nare naa pastor güen. Ne zec ni rumbee Xtada nare ziyza rumbeezacany. Ne ziyza rumbeezaca de xíilia chiy laadem rumbeezacdem nare. Ax axt guelnabány xtena sdeeda pur laadem. \v 16 Ziyza napzaca stuby cuaa de llíily ni quɨt nuuti láani gurralyré ax rquiiny guedníadem. Ne laadem scuadiagdem xtiidxa par idxasaa irop cuaadem, gacdem tubyzi gurraly ne tubyzi pastor. \p \v 17 ’Xtada Dios rcaazny naa pur ni rdeeda nare gatia par ibíi ibánia stuby. \v 18 Ruteete quɨt tu chaleeti quinxú nare belati nare quɨt isaana. Per naa napa guelrnabee par isaana gatia ne par ibíi ibánia stuby, te pur niy ná guelrnabee ni abnɨɨdx Xtada Dios naa. \p \v 19 Chi bindiag de bniety Israel de diidxré, ax gucdeb tiop cuaa. \v 20 Ziendeb rnii: \p —¿Xínii runtɨ cuendbɨ? Ne laab bɨndxab nuu láanbɨ ne racza quiab. \p \v 21 Per stuudxdeb rnii: \p —Nic tuby ni nuu bɨndxab láanni quɨt xo iniiti zec ni rniib. ¿Tatix zelee ixal tuby bɨndxab bslo de ni quɨt rianlo? \p \v 22 Láani de dxiqui baandeb tuby laní ni rundeb gazubizte par yudoroo xte Jerusalén. Ne tiampdequi ná tiamp xte guelnald. \v 23 Chiy deni zuguaa Jesús láani yudoroo xte Jerusalén, chi candzany nez láani curdor ni rniideb curdor xte Salomón, \v 24 ax gubinuu de bniety Israel laany, raipdebny: \p —¿Gúcti quixteebiu túpacza laabiu? Gunildíbiu belati laabiuy Crist. \p \v 25 Chiy cuaby Jesús lodeb: \p —Agudixtiia lot per laat quɨt reldilaaztit nare. Ne de cos ni runa cun guelrnabee xte Xtada Dios, güeldí ríeny tú nare. \v 26 Per laat quɨt reldilaaztit, pur ni gati de xíiltia laat. \v 27 De ni ná par naa, rumbeedeb rsiia, ne nare rumbiiadeb ax rzanalddeb naa. \v 28 Nare rdeedadeb guelnabány par chazy, ne quɨt chúuti dxi nitlodeb, nicza quɨt tu idzɨcáti laadeb luaa. \v 29 Te pur Xtada laany bnɨɨdxny laadeb nare ne laany mazru guroo guelrnabee napny lo irate, ax quɨt tu chaleeti idzɨcá laadeb lo Xtada. \v 30 Nare ne Xtada Dios tubyzi nan. \p \v 31 Chiy de bɨny Israelqui bldesdeb guia par niguinxúdeb Jesús. \v 32 Per laany raipny laadeb: \p —Pur guelrnabee xte Xtada zienzi de cos güen abaania nez lot. Anre, ¿cúndxa de lo ira de cosqui quinxút nare? \p \v 33 Ax cuaby de bɨny Israelqui: \p —Gatllɨ pur de cos güenti ni abaaniu idinxún liú. Dunnɨ idinxún liú pur ni rsacloo Dios. Te pur bɨnguɨchliuzy liú ne runlesacu liú zecac Dios. \p \v 34 Chiyru raipy Jesús laadeb: \p —Lo ley xtentɨ rnii: “Nare guniia dec laat nát de dios.” \v 35 Dunnɨ nánnɨ dec gati dixúti ná ni cá lo xquiits Dios, ne laany gulelány de dios de bniety ni guninény, de ni gúp guelrnabee lo de bniety Israel. \v 36 Anre, ¿xínii rniit dec rsacluaany pur ni guniia dec nare naa Lliin Dios? Ne laany gulecány nare par bxiaaldny naa lo guɨchliu. \v 37 Belati quɨt cayuna zec ni rnii Xtada, quɨt chaldilaaztit nare. \v 38 Per belati cayuna zec ni rniiny, masquɨ quɨt chaldilaaztɨ nare per gulchaldilaaz dec pur laany zéed ni cayuna, te par yalo gacbeet dec rbeznía Dios ne laany rbeznény naa. \p \v 39 Chiy de bnietqui rcaazdeb ninaazdeb Jesús par niseegudebny, per laany gulágacny lodeb. \p \v 40 Chiyru zégac Jesús stuby lad ruu gueeu Jordán, nez rut btiubnis Juany Bautist de bniety mazru gulo. Nezqui guzuguaany \v 41 ne zieny de bniety güe ruy, ax rniideb: \p —Masquɨ quɨt xi milagrɨ baany Juany, per irate ni guniib pur bnietré ná didxldí. \p \v 42 Zienguilliú de bniety güeldilaaz laany ruy. \c 11 \p \v 1 Guu tuby bniety racxú ni bdialá Lázaro. Laab cun de bzaanbɨ María cun Mart ná ladxdeb Betania. \v 2 (Ne María, bzaan Lázaro, laabɨy bguaazbɨ de nii Jesús cun perfum ax gusbizbɨdeni cun guichquiab.) \v 3 Pur ningui bxiaald María cun Mart rson lo Jesús, raipdebny: \p —Dad, a xmigubiu Lázaro racxú. \p \v 4 Chi bindiag Jesús ziy ax guniiny: \p —Guelracxúre quɨt zéedtini parzi quinxúni sino que par chalee iniá bniety guelrnabee xte Dios ne par iniázadeb guelrnabee ni nap Lliin Dios. \p \v 5 Masquɨ quesentiand rcaaz Jesús Mart cun María ne Lázaro, \v 6 per chi gudixteedeb lony dec racxú Lázaro, laany gucldaarulny stiop dxi rut zuguaany. \v 7 Chiyru raipny de xpɨnny: \p —Gultoo nez Judea stuby. \p \v 8 Chiy raipy de xpɨnny laany: \p —Maistrɨ, niclɨ gady gac xchi ni rcaaz de bniety Israel ni rbez nezqui niguinxú laabiu cun guia. Ne anre, ¿xínii rcaazbiu chiabiu nezqui stuby? \p \v 9 Ax raipy Jesús laadeb: \p —Laat nántɨ dec tsɨbtiop hor rac tuby dxi. Ne belati rdxi icandzá bniety quɨtti riezgu ldapbɨ pur ni rguiaab nuu ni rzieeny lo guɨchliuré. \v 10 Per belati guxin icandzá bniety nuu riezgu ldapbɨ pur ni runlieedxbɨ bieenqui. \p \v 11 Ziyza raipy Jesús laadeb: \p —A xmigunɨ Lázaro anayaaisy. Per anre chacuaaniab. \p \v 12 Chiy raipy de xpɨnny laany: \p —Dad, belati araaisbɨ niy zelo dec ziacquɨb. \p \v 13 Per ni gunii Jesús zelo dec aguty Lázaro, ne de xpɨnny ax rlilodeb dec laany rniiny raaissib. \v 14 Chiyru gudixteldí Jesús lodeb raipny laadeb: \p —Aguty Lázaro. \v 15 Per güenquɨ quɨt guzuguaatia ruy te pur par laat güenru ziy par chaldilaaztɨ nare. Anre gultoo choguiaanbɨ. \p \v 16 Chiy Mally ni raipdeb “Cuach”, raipbɨ iraru de xpɨny Jesús: \p —Gultoo chonénny, te rut gatyny gatyzacnɨ. \p \v 17 Chi bdzɨny Jesús Betania rut ná ladx Lázaro, agac guc tap dxi ni bgaatsbɨ. \v 18 Ne Betaniaqui gaxzi ríian guɨdxqui par Jerusalén, zeczi chon kilómetro. \v 19 Ax zieny de bniety Israel güetixlodeb Mart cun María par quɨt ibinlaazdeb pur ni guty bzaandeb. \v 20 Chi gucbee Mart dec azeddzɨngax Jesús ax bdiiab par güechalobny. Per María biianacbɨ lizdeb. \v 21 Chiy raipy Mart Jesús: \p —Dad, belrulati zuguaabiu rurén, quɨt niaitti bzaana. \v 22 Per nare nánna dec Dios snɨɨdxny laabiu irate ni inaabbiu lony. \p \v 23 Ax raipy Jesús laab: \p —Teru ibíi ibány bzaanu. \p \v 24 Chiy raipy Mart laany: \p —Guldícbiu, nare nánna dec sbíi ibánybɨ chi ibány irate de bɨnguty, dxi ni gún Dios guelgurtisy xtenny. \p \v 25 Chiyru raipy Jesús laab: \p —Nare naa ni rsbány de bɨnguty, ne ni rguaad guelnabány bniety. Elquɨ ni chaldilaaz nare, masquɨ gatybɨ, per zapbɨ guelnabány nez lo Dios. \v 26 Ne irate de ni zeczi nabány belati reldilaazdeb naa, zapzadeb guelnabány nez lo Dios. ¿Ta reldilaazu ni caniia liú? \p \v 27 Mart ax cuaibbɨ: \p —Reldilaazla, Dad. Nare reldilaaza dec laabiuy Crist, Lliin Dios, ni ná par gueed lo guɨchliuré. \p \v 28 Chi gulull gunii Mart ziy, ax güetɨdxbɨ beldbɨ María, raipbɨ laab dxiga: \p —A Maistrɨ abdzɨny ne cabɨdxny liú. \p \v 29 Cuantpac bindiag María ziy, gueeldguilliú güesúb par zechalob Jesús. \v 30 Ne Jesús zeczi gady yiiutiny láani guɨdxqui. Zeczi zuguaany rut güechalo Mart laany. \v 31 Chiy de bniety Israel ni zuguané María par quɨt cuenzi ibinlaazbɨ, chi gunádeb gueeldguilliú zé María ax güenalddeb laab. Rlilodeb dec ruu xpaa Lázaro zeguunbɨ. \p \v 32 Chi bdzɨny María rut zuguaa Jesús, ax guzullibbɨ lony guniigab: \p —Dad, belrulati zuguaabiu rurén, quɨt niaitti bzaana. \p \v 33 Chi guná Jesús ruun María cunru de bniety Israel ni zednéb, zecpaczaxnarul guzacny, quesentiand nalas bziienny \v 34 ax gunabdiidxny laadeb: \p —Calí bcuaatstɨb. \p Laadeb guniideb: \p —Edaguiaabiu, caniábiu Dad. \p \v 35 Jesús biinny. \v 36 Chiy gunii de bɨny Israel: \p —Gulguiaa caniát quesentiand bcaazny laab. \p \v 37 Per nuudeb guniideb: \p —Bnietquɨy bsiac bslo tuby ciagu. Anre, ¿ladxa quɨt xi nialee niunbɨ par quɨt niaitti Lázaro? \p \v 38 Jesús quesentiand nalas bziienny chi gubiiny ruu baaqui. Ne tuby cuevɨy blliú de baa ax bdxii tuby guia ruuni. \v 39 Chiy raipy Jesús laadeb: \p —Guldzɨcá guiac. \p Per Mart, bzaan togulqui, guniib: \p —Dad, ¿ta gati arldiadxabbɨ pur ni aguc tap dxi ni gutybɨ? \p \v 40 Jesús cuaibny: \p —¿Ta gati guniia liú dec belati reldilaazu, snioo guelrnabee xte Dios? \p \v 41 Chiyru bdzɨcádeb guiaqui. Ax bguiaa Jesús nez llayabaa guniigany: \p —Xtada, xtiosten laabiu pur ni abaanbiu cuend xtiidxa. \v 42 Nare nanchuua dec hórtisy runbiu cuend naa. Per rniia ziy pur de bniety ni zuguaa rurén par chaldilaazdeb dec laabiu bxiaaldbiu nare. \p \v 43 Chi gulull guniiny ziy, ax gurɨxtiany: \p —¡Lázaro, bdiia láanquɨ! \p \v 44 Chiy bdiia Lázaro láani baaqui zectisy ni liiby de naab cun de niib cun de vend ni bduuibbɨ ne dxíi tuby panit lob. Chiyru raipy Jesús laadeb: \p —Gulxaicquibɨ, ne gulsaan guiab. \r (Mt. 26:1-5; Mr. 14:1-2; Lc. 22:1-2) \p \v 45 Parzi zienzi de bniety Israel ni baany company María, güeldilaazdeb Jesús pur ni gunádeb milagrɨ ni baanny. \v 46 Per nuudeb ax güetixteedeb lo de fariseu xi baany Jesús. \v 47 Chiy de fariseuqui cun de bxoz ni rnabee bdxasaadeb par dún xa gúndeb ax guniideb: \p —¿Xa xquel idxannɨ an? Bnietquɨ zienzi de milagrɨ cayunbɨ. \v 48 Ne belati chalaa isaannɨ, ira bniety zeldilaaz laab. Chiy de gurtisy xte Roma zeeddeb par initlodeb xquiudoon ne naciony xtennɨ. \p \v 49 Per tuby saadeb ni lá Caifás bxozroo ni rnabee lo izqui laab guniib: \p —¿Ta quɨt gántɨ \v 50 ne ta quɨt racbeet dec par dunnɨ güenru su gaty tubyzi bniety pur ira bniety Israel, xlat ni nitlo naciony xtennɨ? \p \v 51 Per Caifásqui quɨt guniitib ziy pur xgabzib. Pur ni náb bxozroo lo izqui, ningui bguaad Dios laab de diidxqui ax guniib dec Jesús gaty pur irate de bniety Israel. \v 52 Ne gati purzíti de bniety Israel sino que par gacdeb tubyzi cun irateru de xpɨny Dios ni nuu iduibte lo guɨchliu. \v 53 Ningui desde dxiqui baany de gurtisy Israel xgab quinxúdeb Jesús. \p \v 54 Parzi púrzi xgaats xquel cuandzá Jesús nez Jerusalén. Chiyru bdiiany nezqui ax güeny tuby guɨdx ni lá Efraín ni ná gax nez rut ná púrzi yiubiz. Ruy guzuguanény de xpɨnny. \p \v 55 Chi zeddzɨngax laní pascu xte de bniety Israel, zienguilliú de bniety guɨdx güe Jerusalén par gúndeb zec ni rnabee ley te gacniadeb nez lo Dios anste ni idzɨny pascu. \v 56 Ax candzadeb rguíilydeb Jesús, ne rnabdidxsaadeb laniudoroo xte Jerusalén: \p —¿Xi rniit? ¿Ladxa zeedbɨ laní o la quɨt gueedbɨ? \p \v 57 De fariseu cun de bxoz ni rnabee gunabeedeb dec tutix ni nán calí zuguaa Jesús, ná par quixteedeb par chalee chanaazdebny. \c 12 \r (Mt. 26:6-13; Mr. 14:3-9) \p \v 1 Dzɨ xoop dxizy rieedx par pascu chi güe Jesús Betania rut rbez Lázaro ni gusbánny. \v 2 Ruy baandeb tuby xchi par Jesús. Ax bíu Mart laadeb, chiy Lázaro guzubné Jesús lo mɨlly cun de xpɨnny. \v 3 Horqui bedné María zecti mɨdy litrɨ perfum ni sac guyally pur ni gucchuuni púrzi cun nard ax bslob perfumqui de nii Jesús. Chiyru gusbizbɨdeni cun guichquiab. Parzi iduibte láani lizbɨ bldianaxy. \v 4 Chiy Judas Iscariote, tuby de xpɨny Jesús ni baany xgab gún entriagu laany, guniib: \p \v 5 —¿Xínii quɨt nitóob perfumquɨ pur chon gayuaa mɨly denari par niacnéb de prob? \p \v 6 Per Judas quɨt guniitib ziy pur ruub guelrsaa pur de prob sino que pur náb gubaan. Ne cun laznaab nuu bols mɨly ax rbaanbɨ ni rdeeddeb laab cuchuub. \v 7 Chiy raipy Jesús laab: \p —Bsaanbɨ. Laab acachatexgab perfumquɨ nare par chi idzɨny dxi ni igaatsa. \v 8 Te pur de prob llillite zuguanétdeb, per nare quɨt suguanétia laat xchi. \p \v 9 Zienguilliú de bɨny Israel gucbee dec zuguaa Jesús Betania ax güedeb ruy, ne gati parzíti iniádeb Jesús sino que néza par iniádeb Lázaro ni gusbánny. \v 10 Parzi ax bdxadiidx de bxoz ni rnabee dec güenru quinxúdeb né Lázaro, \v 11 te pur causɨ laab zieny de bniety Israel agulelaaz laadeb pur ni areldilaazdeb Jesús. \r (Mt. 21:1-11; Mr. 11:1-11; Lc. 19:28-40) \p \v 12 Zienguilliú de bniety güe Jerusalén par laní pascu. Ne chi bragueel deni gucbeedeb idzɨny Jesús Jerusalén, \v 13 chiy btiuudeb de lliiz ziny par güechalodebny, rbɨxtiadeb: \p —¡Dios cayacnény dunnɨ! ¡Dichos bniety ni zéed pur Xtadnɨ Dios ni ná Rey xte Israel! \p \v 14 Jesús ax bdxialny tuby burreen gubeebny, par guc zec ni rnii lo xquiits Dios rut rnii: \q1 \v 15 Quɨt idxibtɨ de bɨny Sión. \q1 Gulguiaa a Rey xtennɨ azéed, \q1 beebbɨ tuby burreen. \p \v 16 Hórgaqui quɨt gucbeeti de xpɨny Jesús xi zelo ni cayacqui. Per chi bieepy Jesús yabaa, chiyru gucbeedeb dec pur laaniy rnii lo xquiits Dios ningui gudeedny ziy. \p \v 17 De bniety ni guzuguané Jesús chi gurɨdxny Lázaro par idiiab láani baa, deni gusbánny laab, de bnietqui beedeb diidx ni gunádeb. \v 18 Pur ningui bdiia zieny bniety güechalo Jesús pur ni bindiagdeb milagrɨ ni baanny. \v 19 Chiy de fariseu ax raipdeb saadeb: \p —Gunáctɨ, xíteete zezati ni cadxannɨ. Gulguiaa caniát, irapac bɨny zanald laab. \p \v 20 De lo ira de bniety ni güe Jerusalén par btodeb Dios chi laníqui, guu tuby tiop de bniety griego. \v 21 Laadeb güebinuudeb Liby, ni zá guɨdx Betsaida ni ná nez Galilea, ax banlasdeb lob raipdeb laab: \p —Dad, rcaaznɨ ininén Jesús. \p \v 22 Chiy Liby gudixteeb lo Andrés, chiyru iroptedeb güetixteedeb lo Jesús. \v 23 Jesús ax raipy laadeb: \p —Abdzɨny hor par Bniety ni bxiaald Dios gac zec ni ná par gac. \v 24 Te pur rguixtiia lot, zecquɨ tuby llub belati quɨt cueni zélaa náni tubyzi, per belati cueni ax raczienni. \v 25 Elquɨ ni mazru ruu guelrsaa pur guelnabánytisy ni nuu lo guɨchliuré, zuu chi initbɨni. Per elquɨ ni mazru ruu guelrsaa xa xquel rcaaz Dios gúnbɨ masquɨ ni teedtisbɨ, per ziyza zapbɨ guelnabány par chazy cun laany. \v 26 Belati nuu ni rcaaz gún sirvɨ luaa, ná par zanaldbɨ nare ax rut suguaa, ruy suguaazacbɨ. Ne ni gún sirvɨ luaa, subyaa Xtada Dios laab. \p \v 27 ’Angapacré quesentiand nalas rziienia. Per quɨt xo iniitia: “Xtada, bldábiu nare lo guelziiré”, te pur parpac ziy zelda. \v 28 Ningui rniia: Xtada, bliuubiudeb guelrnabee xtenbiu. \p Chi gunii Jesús ziy ax bíeny rsee Dios llayabaa, guniiny: \p —Abliuuadebni, per sbíi iliuuadebni stuby. \p \v 29 Chiy de bniety ni zuguaa ruy guniideb dec guziuuy gunii. Per stuudxdeb ax gunii: \p —Tuby ánglɨy guniné laany. \p \v 30 Chiyru raipy Jesús laadeb: \p —Gati par naretia bíeny rsee ni guniiqui sino que par laat. \v 31 Te pur abdzɨny hor ni yíany xa ná xgab bɨnguɨchliu ne abdzɨny horza ni aquɨtru inabeeti bɨndxab lo guɨchliuré zec ni canabeeb an. \v 32 Ne chi abcuaadeb naa lo cruzy, chiyru iralozy bɨnguɨchliu azeldilaaz nare. \p \v 33 Ziy xquel gudixteeny xa xquel gatyny. \v 34 Chiy cuaby de bniety lony: \p —Dunnɨ nánnɨ dec lo ley rnii, Crist quɨt chúuti dxi gatyny. Anre, ¿xínii rniibiu dec Bniety ni bxiaald Dios ná par icuaadebny lo cruzy? ¿Túza bnietqui rzeetbiu chi rniibiu Bniety ni bxiaald Dios? \p \v 35 Chiyru raipy Jesús laadeb: \p —A stuudxzi zuguané bieenré laat. Ningui gulchanuuny lalzi zuguanény laat, te par quɨt xi sacantɨ. Te pur ni zé nez rut nacay niclɨ quɨt gánbɨ calí nezqui zéb. \v 36 Anre lalzi zuguané bieenré laat, gulchaldilaazny te par chalee gactɨ de xpɨnny. \p Chi gulull gunii Jesús ziy, chiyru zégacny rut quɨt tu idxial laany. \p \v 37 Masquɨ zieny milagrɨ ni baany Jesús nez lodeb, per quɨt nialdilaaztidebny \v 38 pur ni ná par gac zec ni bcuaa profet Isaías, te pur laab bcuaab: \q1 Dad, quɨt tu reldilaazti ni rniin pur laabiu. \q1 Quɨt tu racbeeti dec pur guelrnabee xtenbiu zienzi ni aguc. \m \v 39 Pur ningui quɨt nialdilaaztidebny. Ne ziyza bcuaa Isaías: \q1 \v 40 Laadeb nádeb zec tuby ni quɨt rianlo \q1 o ni quɨt racbeeza pur ni abcay xquelriendeb \q1 par quɨt yaicquideb cun nare par gúna perdóndeb. \m \v 41 Isaías guniib ziy te pur desdɨ chiy gunáb guelrnabee xte Jesús ax guniib ziy pur laany. \p \v 42 Per zieny de bniety Israel güeldilaaz Jesús, axt néru tuby tiop de ni rnabee güeldilaaz laany. Per quɨt niziruutideb ziy lo bniety pur ni rdxibdeb dec aquɨtru isaanti de fariseu yiiudeb yudoo. \v 43 Te pur mazru bdxalaazdeb izubyaa bniety laadeb que yanzaacdeb nez lo Dios. \p \v 44 Jesús guniiny diip: \p —Elquɨ ni reldilaaz naa, gati nareztia reldilaazbɨ sino que néza ni bxiaald nare. \v 45 Ne ni caguiaa nare, caguiaazacbɨ ni bxiaald naa. \v 46 Nare naa bieeny par bniety guɨchliu. Zelda lo guɨchliuré te par tutix ni chaldilaaz nare, quɨtru chanuutib nez mal. \v 47 Belati nuu ni rindiag xtiidxa ne quɨt runbɨ cuendni, gati naretia ná ni gúna castigubɨ, te pur quɨt zeldtia par gúna castigu bniety sino que par gúna perdón. \v 48 Elquɨ ni quɨt rcaaz nare ne quɨt runbɨ cuend xtiidxa, anuu ni gún castigu laab. Lagac de diidx ni aguniia, laadeni gúndeni castigu laab chi idzɨny dxi. \v 49 Te pur gati pur xgabzitia caniia ni caniia sino que Xtada Dios ni bxiaald nare, laany aguniiny ni iniia ne ni iseeda bniety. \v 50 Ne nare nánna dec pur xtiidx Xtada, zap bniety guelnabány par chazy cun laany. Pur ningui caniia zectisy ni gunabeeny nare iniia. \c 13 \p \v 1 Anste pascu, Jesús nánny dec azeddzɨny hor ni ibicány lo guɨchliuré par chanany Xtadny Dios. Laany quesentiand bcaazny de xpɨnny lo guɨchliuré, ne zélaa rcaazny laadeb. \p \v 2 Lalzi ni cayundeb cen, biiu bɨndxab láani Judas Iscariote llingaan Simóny par gúnbɨ entriagu Jesús. \v 3 Per laany nánny dec irate absáan Dios laznaany ne nánzacny dec pur Dios zéedny ne lo Diosza ná par yaicquiny. \v 4 Pur ningui lalzi ni cayundeb cenqui, Jesús güesuny. Chiy guléeny xabloyaany ax bldiibny tuby tuay láanny. \v 5 Chiyru gudáany nis láani tuby nchaa par guzulo caguiibyny nii de xpɨnny ax rsbizny niideb cun tuay ni llii láanny. \v 6 Chi zétiibny nii Simóny Bed, ax raipbɨ laany: \p —Dad, quɨt riáldti quiibbiu de niia. \p \v 7 Jesús cuaibny: \p —Anre quɨt racbeetiu xi zelo ni cayuna, per teru chúu chi gacbiiu. \p \v 8 Chiy raipy Bed laany: \p —Per nare quɨt chúuti dxi isaana quiibbiu niia. \p Jesús ax cuaibny: \p —Belati quɨt quiibia de niiu, aquɨtru nátiu xpɨnnia. \p \v 9 Chiyru raipy Simóny Bed laany: \p —Güén pɨs, Dad, per gati de niistia sino que néza de naa ne quiaa. \p \v 10 Per Jesús raipy laab: \p —Ni teste gudaz, de niisbɨ rquiiny chaady te pur iduibtecbɨ nania. Ne laat naniactɨ, masquɨ gati iratit. \p \v 11 Laany guniiny “masquɨ gati iratit” pur ni nánny tú gún entriagu laany. \p \v 12 Chi gulull gudiibny nii de xpɨnny, chiy gubíi gudacuny xabloyaany. Chiyru guriny lo mɨlly stuby ax raipny laadeb: \p —¿Ta racbeet xi zelo ni bannía laat? \v 13 Laat rniit nare Maistrɨ ne Dad, ne guldíctɨ narenquɨpacay. \v 14 Anre nare ni naa Maistrɨ ne Dad agudiibia niit, ziygacza riáld gúntɨ, quiibytɨ nii de saat. \v 15 Abliuua laat xa ná par gúntɨ, te par gúntɨ zectiziac ni abaania. \v 16 Laat nanldít dec nic tuby mos quɨt sacti mazru que xlámni nicza ni re lo xcuend tu stuby quɨt sactib mazru que ni bxiaald laab. \v 17 Dichos laat belati racbeet ne gúntɨ zec ni caniia. \p \v 18 ’Quɨt caniitia pur irat te pur nare nánna tú de aguliaa. Per ná par gac zec ni rnii lo xquiits Dios rut rnii: “Lagac ni rquinné nare, abiecquilob contrɨ naa.” \v 19 Caguixteetellga lot te par chi gac ziy ax chaldilaaztɨ dec narenquɨpacay ni aguniia laat. \v 20 Rguixteldía lot dec elquɨ ni gún cuend ni ixiaalda, laab cayunbɨ cuend nare. Ne ni run cuend nare, laab cayunbɨ cuend ni bxiaald naa. \r (Mt. 26:20-25; Mr. 14:17-21; Lc. 22:21-23) \p \v 21 Chi gulull gunii Jesús ziy, quesentiand nalas bziienny, ax gudixteeny lodeb raipny laadeb: \p —Rguixtiia lot dec lagac tubytɨ gún entriagu naa. \p \v 22 Chiy guzulo rguiaa lo saa de xpɨnny. Quɨt racbeetideb tú pur caniiny. \v 23 Per tuby xpɨny Jesús ni quesentiand rcaazny, zubbɨ cueeny chi cayundeb cenqui. \v 24 Ax baany Simóny Bed seny lob par inabdiidxbɨny tú pur caniiny. \v 25 Chiyru gubigaxbɨ cuee Jesús ax gunabdiidxbɨny: \p —Dad, ¿túngui gún entriagu laabiu? \p \v 26 Jesús cuaibny: \p —Iguadxa lday guechtily. Chiy ni ideedani, laabɨy. \p Ax bguadxny lday guechtily chiy bdeednyni Judas Iscariote, llingaan Simóny Iscariote. \p \v 27 Horac ni cuáa Judas guechtilqui, biiu bɨndxab láanbɨ. Chiy raipy Jesús laab: \p —Ni ná par gúnu, gueeldzi baanni. \p \v 28 Per nic tuby de xpɨnny ni zubnény lo mɨlly quɨt gucbeeti xínii raipny laab ziy. \v 29 Ne cun laznaa Judas nuu bols mɨly, parzi nuudeb baandeb xgab dec nuudxa xi gunabee Jesús laab chasiib par laní, o nuudxa xi chadeedbɨ de ni ná probeen. \v 30 Chi gulull bquiiny Judas guechtilqui, as bdiiagacbɨ. Per agac biiu guxiniy. \p \v 31 Deni bdiia Judas, chiy gunii Jesús: \p —Abdzɨny hor ni yíany xa ná guelrnabee ni nap Bniety ni bxiaald Dios, ne pur laany zacbeet xa ná guelrnabee xte Dios. \v 32 Ne zec ni iliuu Bniety ni bxiaald Dios xa ná guelrnabee xte Dios, ziyza sliuuza Dios xa ná guelrnabee ni nap Bniety ni bxiaaldny, ne ziub chagac ziy. \v 33 De lliinia, astuudxzi suguanía laat. Laat sguíilytɨ nare, per zectiziac ni raipia de bniety Israel rniizaca laat an: quɨt xo satit rut cháa. \v 34 Ningui gulchané cuend ni iniia laat: Gulcaaz de saat. Zec ni rcaaza laat, ziyza gulcaaz de saat. \v 35 Te pur belati icaaztɨ de saat, ziy xquel gacbee ira bɨnguɨchliu dec xpɨnnia laat. \r (Mt. 26:31-35; Mr. 14:27-31; Lc. 22:31-34) \p \v 36 Chiy gunabdiidx Simóny Bed Jesús: \p —Dad, ¿calíll chiabiu? \p Jesús cuaibny: \p —Rut cháa anre, quɨt xo sanaldtiu nare. Per teru chúu dxi guednaldu naa. \p \v 37 Ax gunii Bed: \p —Dad, ¿xínii quɨt xo sanalda laabiu anre? Ne nare quɨt xi gúnti masquɨ gatia pur laabiu. \p \v 38 Chiy cuaby Jesús: \p —¿Ta guldíu gatiu pur nare? Per naa rguixtiia loo dec anste ni icuarsee bɨdygay, liú pur chon güelt aguniiu dec quɨt rumbeetiu naa. \c 14 \p \v 1 Chiyru raipy Jesús laadeb: \p —Per quɨt rdxibtɨ. Gulchaldilaaz Dios ne gulchaldilaaz nare. \v 2 Rut rbez Xtada Dios quesentiand sroo ná rut cuez bniety. Te pur belati quɨt calí náti, quɨt niniitia laat chaganzaaca rut cueztɨ. \v 3 Chi agüeganzaaca rut cueztɨ, chiyru guelda stuby par chanía laat, te par suguaat ruttiziac suguaa. \v 4 Laat anántɨ calí cháa, ne anánzactɨ nez par idzɨntɨ ruy. \p \v 5 Chiy raipy Mally laany: \p —Dad, niclɨ quɨt gannɨ calí chiabiu. ¿Xólesa gacbeen xi nezqui rzeetbiu? \p \v 6 Jesús cuaibny: \p —Nareniy nezqui, ne didxldí, ne guelnabány. Quesoltisy pur nare zelee idzɨny bniety rut rbez Xtadnɨ Dios. \v 7 Belati rumbeet naa ziyza rumbeet Xtada. Ne desde anre arumbeetny pur ni agunátny. \p \v 8 Chiy raipy Liby laany: \p —Dad, bsaanbiu inián Xtadnɨ Dios par idxaannɨ cunformɨ. \p \v 9 Chiyru raipy Jesús laab: \p —Liby, agulaliy zuguaníaa laat ne, ¿ta axt an gady gumbeetiu naa? Elquɨ ni aguná naa, agunázacbɨ Xtadnɨ Dios. ¿Xínii rniiu nare isaana iniát Xtadnɨ Dios? \v 10 ¿Ta quɨt reldilaazu dec rbeznía Xtadnɨ Dios, ne laany rbeznény naa? Irate ni rniia laat quɨt rniitiani pur xgabzia sino que lagac Xtadnɨ Dios ni rbeznía, laaniy runny ni rguiaat runa. \v 11 Gulchaldilaaz dec rbeznía Xtadnɨ Dios, ne laany rbeznény naa. Bel quɨt reldilaaztɨ, gulchaldilaaz pur de ni agunát runa. \v 12 Rguixtiia lot, ni reldilaaz nare zunbɨ zec ni cayuna, ne axt mazru ni gúnbɨ pur ni acháa rut rbez Xtadnɨ Dios. \v 13 Ne irate ni inaabtɨ lo Dios pur naa, nare zunani ax pur Lliin Dios yíany xa ná guelrnabee xte Dios. \v 14 Xitill ni inaabtɨ lo Dios pur naa, nare zunani. \p \v 15 ’Belati rcaaztɨ nare, scuadiagtɨ xtiidxa. \v 16 Ne nare snaaba lo Xtadnɨ Dios par ixiaaldny stuby ni gacné laat, ni suguanétec laat. \v 17 Ne laaniy Spíritu Sant xte Dios. De ni quɨt reldilaaz Dios, quɨt xo cueznétideb Spíritu Sant, pur ni quɨt rumbeedeb ne quɨt racbeedeb túngui Spíritu Sant. Per laat rumbeetny pur ni zuguanétny, ne chi gueedny sbeznétny iduibte ni ibánytɨ lo guɨchliuré. \v 18 Nare quɨt isanbzaibtia laat te pur sbíigac suguanía laat. \v 19 Astuudxzi aquɨtru iniáti de ni quɨt reldilaaz Dios nare, per laat sniát nare. Ne zec ni napa guelnabány ziyza zaadtɨ guelnabány. \v 20 Dxiqui gacbeet dec rbeznía Xtada, ne laat rbeznét naa, chiy naa rbeznía laat. \v 21 Elquɨ ni zéne cuend xtiidxa, ne runbɨ zec ni rniia, ziy xquel ríeny dec guldípacbɨ rcaazbɨ naa. Ni rcaaz nare scaazza Xtada laab, ne scaazzacab, ax ziy xquel gacbeeb tú nare. \p \v 22 Chiy Judas, (per gati Judas Iscarioteti) raipy laany: \p —Dad, ¿xínii duntisnɨ gacbeen tú laabiu? ¿Xínii quɨt gacbee ira bɨnguɨchliu tú laabiu? \p \v 23 Jesús cuaibny: \p —Ni rcaaz nare, zunbɨ cuend ni rniia, ax scaaz Xtada laab. Chiy nare cun Xtada yiopldeznénbɨ. \v 24 Elquɨ ni quɨt rcaaz naa, quɨt runtib cuend ni rniia. Ne de diidx ni caguindiagtɨ rniia, gati xtiidxtiani, xtiidx Xtada ni bxiaald narenni. \p \v 25 ’Caniitellga laat irate de cosquɨ laga zuguaníaa laat. \v 26 Per Spíritu Sant ni ixiaald Xtadnɨ Dios pur nare par gacnény laat, laany iliuuny laat irate ne isenelaazzacny laat irate ni aguniia laat. \p \v 27 ’Chi azaa sguaada laat guelnaldiulaaz, per quɨt caniitiani zeczi ni rnii bɨnguɨchliuni, te pur nare snɨɨdxani laat. Pur ningui quɨt chúut guelrsaa niclɨza quɨt idxibtit. \v 28 Abindiagtɨ ni guniia laat, záa per sbíigac yaicquia par suguanía laat. Belati guldípactɨ rcaaztɨ naa, laat saclaaztɨ chi gucbeet dec cháa cun Xtadnɨ Dios te pur laany rnabeeny naa. \v 29 Acaguixteetellga lot anre, te par chi gac ziy ax chaldilaaztɨ nare. \p \v 30 ’Astuudxzi güenía laat diidx te pur azéed ni rnabee lo guɨchliuré. Masquɨ quɨt rnabeetib naa, \v 31 per ná par gac zec ni ná par gac, par gacbee bɨnguɨchliu dec rcaaza Xtadnɨ Dios, ne cayuna zec ni bxiaaldny nare gúna. \p ’Gulchasú, gultoo. \c 15 \p \v 1 Chiyru güelaa raipy Jesús laadeb: \p —Nare naa zec tuby yag uv, chiy Xtada Dios ná zec ni rzu yagqui. \v 2 De bniety ax ná zec de lliizni. Ne belati tuby de lliizni quɨt ica uv ax rruuni. Per belati rca uv loni ax ríiani par icaru uv loni. \v 3 Per laat abíat pur de diidx ni aguniia laat. \v 4 Gulchalaa cun nare zec ni naa tubyzi cun laat. Te pur tuby lliiz yag uv quɨt xo icati uv loni belati aquɨt náni tubyzi cun yagqui. Ziytiziaczaquɨy laat quɨt xo gúntit zec ni rdxalaaz Dios belati quɨt nát tubyzi cun naa. \p \v 5 ’Pur ningui nare naa zec yag uv chiy laat nát zec de lliizni. Ne ni zélaa ná tubyzi cun naa chiy nare naa tubyzi cun laab, laab mazru runbɨ zec ni rdxalaaz Dios. Te pur sin nare xíteete quɨt xi chaleeti gúntɨ. \v 6 Ni quɨt chalaa gac tubyzi cun naa, laab sdeedbɨ zecquɨ tuby lliiz yag uv ni agubicá tuby lad ax rbizni chiyru rdopni par chaaicquini. \p \v 7 ’Belati chalaa gactɨ tubyzi cun nare, ne belati chalaa icuadiagtɨ xtiidxa, chi xi inaabtɨ ax zacquɨ zec ni inaabtɨ luaa. \v 8 Ne deni acayuntɨ zec ni ná par gúntɨ, ziy xquel yíany dec pur Xtada Dios cayuntɨni ne dec xpɨnpaca laat. \v 9 Zec ni rcaaz Xtadnɨ Dios nare, ziyza rcaaza laat. Gulchané cuend dec rcaaza laat. \v 10 Belati chalaa icuadiagtɨ xtiidxa, zénectɨ cuend rcaaza laat, zec ni rcuadiaga xtiidx Xtada Dios pur ni zenía cuend rcaazny naa. \p \v 11 ’Caguixteetellga lot ziy te par saclaaztɨ zec ni rzaclaaza ne par yalo chuzaclaaztɨ. \v 12 Anre nare rnabiia laat: Gulcaaz de saat zec ni rcaaza laat. \v 13 Quɨtru xi guelrcaazti mazru sac que ni gaty tuby bniety pur de xmigubɨ. \v 14 Ne laatɨy de xmiguaa, belati gúntɨ zec ni rnabiia laat. \v 15 Quɨt rniitia laat de xmosa, te pur tuby mos quɨt gántib irate pur xlámbɨ. Nare rniia laat de xmiguaa, pur ni aguniia laat irate ni agunii Xtada Dios naa. \v 16 Gati laatit gulét nare sino que nare guliaa laat, ne abcuabiia laat par chatɨɨchtɨ guelreldilaaz ni naptɨ par chaldilaazru bniety naa ax quɨt nitloti guelreldilaazqui. Ziy xquel inɨɨdx Xtadnɨ Dios laat ni inaabtɨ lony pur naa. \v 17 Pur ningui rnabiia laat: Gulcaaz de saat. \p \v 18 ’Belati idxichné bɨnguɨchliu laat, gulchanelaaz dec nidoote nareniy rdxichnédeb. \v 19 Te pur belati zeczi nabánytɨ zec ni nabánydeb, scaazdeb laat zec ni rcaazdeb de saadeb. Per nare guliaa laat lodeb ax rdxichnédeb laat pur ni aquɨtru runtɨ zec ni rundeb. \v 20 Gulchanelaaz dec guniia laat: “Nic tuby mos quɨt sacti mazru que xlámni.” Anre belati guzunalddeb nare ziyza sunalddeb laat. Ne belati baandeb cuend ni rniia ziyza zundeb cuend ni rniit. \v 21 Irate de cosquɨ gunnédeb laat pur nát xpɨnnia, ne pur ni quɨt rumbeedeb ni bxiaald naa. \p \v 22 ’Laadeb quɨt xi duldti niapdeb, belati quɨt niadniníadeb. Per anre quɨt xi icualdotideb, \v 23 te pur de ni rdxichné nare, néza Xtada Diosɨy rdxichnédeb. \v 24 Belati nare quɨt niuna de milagrɨ ni gady tu gúnti, laadeb quɨt xi duldti napdeb zec ni nabánydeb. Per ziy masquɨ agunádeb de ni abaania, laadeb rdxichnégacdeb naa. Ne cun rdxichnédeb nare néza Xtada Diosɨy rdxichnédeb. \v 25 Per cayac ziy, te pur ná par gac zec ni cá lo ley xtendeb rut rnii: “Rdxichnédeb nare ne niclɨ quɨt xi banníadeb.” \p \v 26 ’Per chi gueed Spíritu Sant xte Dios ni gacné laat, nare ixiaaldany desdɨ rut rbez Xtadnɨ Dios. Ne laany iniiny pur naa \v 27 ax ziyza laat sniizactɨ pur nare nez lo de bniety, pur ni zuguanét nare desde chi guzulo guniia xtiidx Dios. \c 16 \p \v 1 ’Caniia laat de cosquɨ te par quɨt xi sacantɨ. \v 2 Te pur teru quɨtru isaantideb yiiut yudoo, ne axt sdzɨny dxi ni quinxú laat, slilob dec güenquɨ cayunbɨ nez lo Dios. \v 3 Zundeb ziy, pur ni gady gumbeedeb Xtadnɨ Dios niclɨza nare. \v 4 Acaguixteetellga lot te par chi idzɨny hor ni gac de cosquɨ ax chanelaaztɨ dec agudixtiiani lot. \p ’Quɨt gudixteetia de cosquɨ lot desdɨ gulo pur ni zuguaníaa laat. \v 5 Per anre acháa rut rbez ni bxiaald naa, ne nic tubytɨ quɨt rnabdiidxti calí ruy cháa \v 6 sino que alza quesentiand nalas nuut pur de ni aguniia laat. \v 7 Per nare rguixteldía lot dec par laat güenru su cháa, te pur belati quɨt cháa, quɨt xo gueedti Spíritu Sant ni gacné laat. Per bel cháa, ax sxiaaldany par cueznény laat. \v 8 Chi gueedny chiyru pur laany gacbeldí bɨnguɨchliu tú ná bɨnduld ne tú nania nez lo Dios ne túza absiáldny castigu. \v 9 Ne laadeb zacbeedeb dec laadebɨy bɨnduld pur ni quɨt reldilaazdeb nare. \v 10 Chiy nareniy nania nez lo Dios pur ni cháa rut rbezny, ax aquɨtru iniátit naa. \v 11 Ne ni ariáld castiguqui ná bɨndxab ni rnabee lo guɨchliuré. \p \v 12 ’Zienziru ni napa iniia laat, per anre quɨt gacbeetit xi zeloni. \v 13 Per chi gueed Spíritu Sant xte Dios, laany iliuuny laat irate didxldí. Te pur gati pur laatiny iniiny laat sino que ni rindiagny iniiny ax pur laany gacbeet xa gac. \v 14 Ne laazacny ná ni izubyaany nare, te pur irate ni nánny pur naa iliuuny laat. \v 15 Zectiziac ni ná Xtadnɨ Dios názaca. Pur ningui, guniia laat dec irate ni nán Spíritu Sant pur nare iliuuny laat. \p \v 16 ’Astuudxzi aquɨtru iniátit naa, per duudxzi sbíigac iniát nare stuby, anste ni cháa rut rbez Xtadnɨ Dios. \p \v 17 Chiy nuu de xpɨnny guzulo rnabdidxsaadeb: \p —¿Xidxa zelo ni rniiny dec astuudxzi aquɨtru iniátinny, chiy duudxziza sbíigac iniánny stuby, anste ni chiany rut rbez Xtadnɨ Dios? \v 18 ¿Xi zelo ni rniiny, “stuudxzi”? Xíteete racbeetin ni rniiny. \p \v 19 Jesús gucbeegacny dec rcaazdeb inabdiidxdebny, ax raipny laadeb: \p —Laat rzacantɨ pur ni guniia dec astuudxzi aquɨtru iniátit naa per duudxzi sbíigac iniát nare stuby. \v 20 Rguixteldía lot, laat zuuntɨ ne nalas iziientɨ lalzi ni rzaclaaz bɨnguɨchliu. Per quɨt xi gúnti, te pur guelnalas ni iziientɨ schuni par guelrzaclaaz. \v 21 Zecquɨ tuby bniety gunaa chi a idzɨny lliinbɨ guɨchliu quesentiand nalas rdeedbɨ. Per chi agudeed horqui, axt rianlaazbɨ guelzii ni gudeedbɨ tant rzaclaazbɨ abdzɨny lliinbɨ guɨchliu. \v 22 Anre ziyzaquɨy laat, quesentiand nalas iziientɨ. Per chi ibíi guedguíaa laat stuby, quesentiand saclaaztɨ ne quɨt tu idzɨcáti ni rzaclaaztɨ. \p \v 23 ’Dxiqui aquɨtru xi inabdiidxtit naa. Te pur rguixtiia lot dec Xtadnɨ Dios sguaadny laat irate ni inaabtɨ lony pur nare. \v 24 Axt anre gady xi inaabtit lony pur naa. Gulnaab ne scáactɨ ni inaabtɨ, ziy xquel quesentiand saclaaztɨ. \p \v 25 ’Irate ni aguniia laat quɨtga racbeetitni pur formɨ ni rniiani laat. Per teru idzɨny hor ni aquɨtru ininétia laat ziy sino que nieeny xquel aquixtiia lot pur Xtadnɨ Dios. \v 26 Chi idzɨny dxiqui pur nare azelee inaabtɨ lo Dios ne quɨt rquiinti inaaba lo Xtadnɨ Dios pur laat \v 27 te pur lagac laany rcaazny laat. Xtadnɨ Dios rcaazny laat pur ni rcaaztɨ nare ne pur ni reldilaaztɨ dec laany bxiaaldny nare. \v 28 Bdiaa rut rbez Xtadnɨ Dios par belda lo guɨchliuré, anre ax aidiaa lo guɨchliuré par yaicquia rut rbezny. \p \v 29 Chiy raipy de xpɨnny laany: \p —Anru nieeny, nieeny xquel caguixteebiu de cosquɨ lon gati zecti ni baantibiu gulo. \v 30 Agucbeen dec irate nánbiu. Quɨt rquiinti tu inabdiidx laabiu. Ningui roldilaaznɨ dec pur Dios zéedbiu. \p \v 31 Jesús ax cuaibny lodeb: \p —¿Ta guldípactɨ reldilaaztɨ nare? \v 32 Te pur azeddzɨny hor ne lagac anreniy, laat srɨɨchtɨ, tuby tubytɨ cun xneztɨ ax sáanactɨ narezia. Per gati nareztia zuguaa te pur a Xtadnɨ Dios zuguané nare. \v 33 Caguixtiia irate de cosquɨ lot te par ibánytɨ naldiulaaz pur nare. Te pur lo guɨchliuré laat sdeedtɨ guelzii, per quɨt idxibtit, nare abaania gan lo iralote ni nuu lo guɨchliuré. \c 17 \p \v 1 Chi gulull raipy Jesús de xpɨnny ziy, chiy bguiaany nez llayabaa ax guniiny: \p —Xtada, abdzɨny hor ni gac zec ni ná par gac. Bsíenbiu guelrnabee xte Llingaanbiu te par iliuu Llingaanbiu guelrnabee xtenbiu. \v 2 Te pur laabiu bdeedbiu Llingaanbiu guelrnabee par inabeeny lo irate bɨnguɨchliu ne par iguaadny guelnabány par chazy irate de ni abdeedbiuny. \v 3 Ne guelnabányqui ná par de ni rumbee dec laatisbiu nábiu Dios ne rumbeezadeb Jesucrist ni bxiaaldbiu lo guɨchliu. \p \v 4 ’Nare abliuua guelrnabee xtenbiu lo guɨchliuré. Abialo baania zec ni gunabeebiu nare gúna. \v 5 Anre ni aguedná laabiu, Xtada, bguaadbiu nare guelrnabee zectiziac ni gúpany cun laabiu desde anste ni gurixti guɨchliu. \p \v 6 ’De bniety ni bcuabeebiu lo guɨchliuré, par bnɨɨdxbiudeb nare, agudixtiia lodeb pur laabiu. Xpɨnbiudeb ax bnɨɨdxbiudeb naa, ne abaandeb cuend xtiidxbiu. \v 7 Anre agucbeedeb dec pur laabiu zéed irate ni guniia ne ni baania, \v 8 te pur abteeda xtiidxbiu lodeb, ne laadeb güeldilaazquɨdebni. Agucbeedeb dec pur laacpacbiu zelda ne agüeldilaazdeb dec laabiu bxiaaldbiu nare. \p \v 9 ’Rnaaba lobiu pur laadeb. Quɨt rnaabtia lobiu pur tutixpac sino que pur de ni abnɨɨdxbiu nare, te pur laadeb nádeb xpɨnbiu. \v 10 Irate ni ná xtena náza xtenbiu ne irate ni ná xtenbiu náza xtena. Ne pur laadeb ríeny xa ná guelrnabee ni napa. \p \v 11 ’Nare aquɨtru suguaatia lo guɨchliuré, per laadeb zelaa suguaadeb lo guɨchliuré lalzi ni guedná laabiu. Xtada, laabiu nábiu sant. Bcualobiudeb cun lagac guelrnabee xtenbiu ni bnɨɨdxbiu nare, par gacdeb tubyzi zec ni naa tubyzi cun laabiu. \v 12 Chi guzuguaníadeb lo guɨchliuré, nare bcualuaadeb cun guelrnabee xtenbiu ni bnɨɨdxbiu nare. Ne nic tubydeb quɨt ninitti sino que tubyzi ni agac ná par inity par gac zec ni rnii lo xquiitsbiu. \p \v 13 ’Anre aguelda rut rbezbiu. Per caniia de diidxré lalzi ni zuguaa lo guɨchliuré par yalo chuzaclaazdeb zec ni rzaclaaza. \v 14 Nare abteeda xtiidxbiu lodeb ax rdxichné bɨnguɨchliu laadeb pur ni quɨtru nabánydeb zec ni nabány iraru bɨnguɨchliu, zectiziac ni quɨt nabánytizaca zec bɨnguɨchliu. \v 15 Quɨt rnaabtia lobiu cuéebiudeb lo guɨchliuré sino que bgualobiudeb lo irate mal. \v 16 Zectiziac ni quɨt nabánytia zec bɨnguɨchliu, ziytiziacza laadeb quɨt nabánytideb zec iraru bɨnguɨchliu. \v 17 Bsíabiudeb pur xtiidxbiu, te pur laatisni náni didxldí. \v 18 Zec ni bxiaaldbiu nare lo guɨchliuré ziyza rxiaaldadeb lo iraru bɨnguɨchliu. \v 19 Ne pur laadeb rdeeda naa par gacniadeb pur de didxldí xtenbiu. \p \v 20 ’Ne gati pur laaiztideb rnaaba lobiu, ziyza rnaaba pur de ni teru chaldilaaz nare chi guindiagdeb ni rnii de xpɨnnia pur nare. \v 21 Rnaabzaca lobiu, Xtada, gacdeb tubyzi zec ni naa tubyzi cun laabiu, ziyza gacdeb tubyzi cun dunnɨ. Te par chaldilaaz bɨnguɨchliu dec laabiu bxiaaldbiu nare. \v 22 Lagac guelrnabee ni abnɨɨdxbiu naa abdeedzacadeb par gacdeb tubyzi zec ni nan tubyzi naa cun laabiu. \v 23 Nare rbezníadeb chiy laabiu rbeznébiu naa par yalo gacdeb tubyzi cun dunnɨ. Ziy xquel gacbee bɨnguɨchliu dec laabiu bxiaaldbiu nare ne rcaazbiudeb zectiziac ni rcaazbiu naa. \p \v 24 ’Xtada, nare rcaaza dec irate de ni abnɨɨdxbiu naa, suguanédeb nare rut ariálda par iniádeb guelrnabee ni abnɨɨdxbiu nare, pur ni rcaazbiu nare desdɨ anste ni gurixti guɨchliu. \v 25 Xtada, laatisbiu runbiu zec ni riáld. Masquɨ quɨt rumbee bɨnguɨchliu laabiu, per naa rumbiia laabiu ne de xpɨnniaré anándeb dec laabiu bxiaaldbiu naa. \v 26 Agudixtiia lodeb pur laabiu, ne zelaa quixtiia lodeb te par chalaa iziiendeb dec rcaazbiudeb zectiziac ni rcaazbiu nare, ne par iziiendeb dec zuguanécadeb. \c 18 \r (Mt. 26:47-56; Mr. 14:43-50; Lc. 22:47-53) \p \v 1 Chi gulull gunii Jesús de diidxré, ax zénegacny de xpɨnny par dets gueeu ni lá Cedrón. Ruy zub zieny de yag oliv ax biunény laadeb láani de yagqui. \v 2 Ne Judas ni baany entriagu laany, nánbɨ ruy, te pur zienzi güelt guzuguané Jesús de xpɨnny ruy. \v 3 Ax ruy bdzɨnné Judas tuby cuaa de suldad, cun tuby cuaa de ni rcualo yudoroo xte Jerusalén. Iratedeb ná ni bxiaald de bxoz ni rnabee ne de fariseu. Parzi ax ni caa spad ni caa lans ne ziyza güenédeb de linternɨ ne iraloteru de bal. \v 4 Per cun Jesús nánnacny xa teedny ax bdiiany rut zuguaany chiy gunabdiidxny laadeb: \p —¿Tú rguíilytɨ? \p \v 5 Laadeb cuaibdeb: \p —Dunnɨ rdíilynɨ Jesús de Nazaret. \p Chiy raipy Jesús laadeb: \p —Nareniy. \p Ne néza Judas ni baany entriagu laany, nuuch glay de bɨnqui. \v 6 Deni gunii Jesús: “Nareniy”, chiy biaxandeb ne axt biabdeb lo yiu. \v 7 Chiy gubíi gunabdiidx Jesús laadeb: \p —¿Tú rguíilytɨ? \p Laadeb gubíi cuaibdeb: \p —Dunnɨ rdíilynɨ Jesús de Nazaret. \p \v 8 Chiyru raipy Jesús laadeb: \p —Aguniia laat dec nareniy. Ne belati nare rguíilytɨ, gulsaan su zé de bnietré. \p \v 9 Ziy guc par guzub de xtiidx Jesús chi guniiny: “Nic tuby de ni bnɨɨdxbiu nare quɨt ninitti.” \v 10 Chiy Simóny Bed guléeb spad ni caab ax btiiub diag naldí ni lá Malco, ni ná xmos bxoz ni rnabee de bxoz. \v 11 Per Jesús raipny Bed: \p —Guluchuu spadquɨ xlatni. Belati Xtadnɨ Dios agunii teda guelziic, sdedani. \r (Mt. 26:57-58; Mr. 14:53-54; Lc. 22:54) \p \v 12 Chiyru de suldadqui, cun xcomandantdeb ne cun de ni rcualo yudoroo xte Jerusalén gunaazdeb Jesús ax bldiibdebny. \v 13 Chiy nidoote güenédebny liz Anás ni rac xtadsuegrɨ Caifás ni ná bxozroo lo izqui. \v 14 Ne lagac Caifásreniy raipy de bɨny Israel dec güenru su gaty tubyzi bniety pur ira bniety Israel, xlat ni gaty iradeb. \r (Mt. 26:69-70; Mr. 14:66-68; Lc. 22:55-57) \p \v 15 Simóny Bed cun stuby xpɨny Jesús güenalddebny. Per stuby xpɨnnyqui rumbee bxoz ni rnabeequi laab parzi ax biunétecbɨ Jesús. \v 16 Per Bed ruu puertisy biianbɨ. Chiyru bdiia xpɨny Jesús ni rumbee bxoz ni rnabeequi, ax guninéb ni cacualo ruu puertqui par biiu Bed. \v 17 Chiy gunaa ni cacualo ruu puertqui raipbɨ Bed: \p —¿Nédxa liú noo tuby xpɨny Jesús? \p Bed cuaibbɨ: \p —Ɨng, gatllɨ xpɨntib naa. \p \v 18 Ne cun nald chiy, ax de mos ne de ni rcualo yudoroo xte Jerusalén baandeb bal par cadxáadeb. Ax néza Bed guzuguanédeb ruu balqui. \r (Mt. 26:59-66; Mr. 14:55-64; Lc. 22:66-71) \p \v 19 Chiyru bxoz ni rnabeequi guzulo rnabdiidxbɨ Jesús pur de xpɨnny ne pur ni rseedny. \v 20 Chiy raipy Jesús laab: \p —Nez lo ira bniety aguniia ni ná par iniia. Te pur púrpac láani de yudoo bseeda de bniety ne néza láani yudoroo xte Jerusalén rut rdxasaa ira bniety Israel. Ax xíteete xgaatsti gady iniitia. \v 21 Pur ningui, ¿xínii rnabdiidxbiu nare? Gunabdiidxbiu de ni abindiag ni guniia, laadeb nándeb xi bseedadeb. \p \v 22 Deni gunii Jesús ziy, tuby de ni rcualo yudoroo xte Jerusalén, gudapbɨ ruu Jesús raipbɨ laany: \p —¿Ta zeec rcaby bniety lo bxozroo? \p \v 23 Jesús cuaibny: \p —Belati nuu xi mal diidx guniia, gunii xi diidx malqui. Per bel güenquɨ guniia, ¿xínii rgapu ruua? \p \v 24 Chiy zectisy ni liibyny bxiaald Anásny lo Caifás ni ná bxozroo lo izqui. \r (Mt. 26:71-75; Mr. 14:69-72; Lc. 22:58-62) \p \v 25 Per Bed zeczi cadxáab ruu balqui ax raipdeb laab: \p —¿Nédxa liú noo xpɨny Jesús? \p Bed cuaibbɨ: \p —Ɨng, gatllɨ xpɨntib naa. \p \v 26 Chiyru tuby xmos bxozrooqui, ni rac xfamilni ni btiiu Bed diagni raipbɨ Bed: \p —¿Ta gati gunáa liú cun laab láani de yag olivqui? \p \v 27 Bed gubíi guniib dec quɨt rumbeetibny. Hóracqui bcuarsee tuby bɨdygay. \r (Mt. 27:1-2, 11-14; Mr. 15:1-5; Lc. 23:1-5) \p \v 28 Chi bieeny, chiyru bdianédeb Jesús liz Caifás par güenédebny ruu palacy xte gobernador. Per de bniety Israelqui quɨt níiutideb láani palacyqui te pur par laadeb bel níiudeb aquɨt naniatideb nez lo Dios, ax aquɨt nialeeti niquiindeb cen xte pascu. \v 29 Pur ningui, bdiia Pilat par guninéb laadeb raipbɨ laadeb: \p —¿Xi baany bnietquɨ ningui zednétbɨ ruré? \p \v 30 Laadeb cuaibdeb: \p —Belrulati niacbɨ tuby bɨnzaac quɨt niopnétinbɨ nez lobiu. \p \v 31 Chiy raipy Pilat laadeb: \p —Gulchanéb, ax gulgaany guelgurtisy zec ni ná ley xtentɨ. \p Laadeb cuaibdeb: \p —Per dunnɨ quɨt rdxaptin guelrnabee par inabeen gaty bniety. \p \v 32 Ziy xquel guzub xtiidx Jesús chi gudixteeny xa xquel gatyny. \v 33 Pilat gubíi biiub láani palacy, gurɨdxbɨ Jesús ax gunabdiidxbɨny: \p —¿Ta liúy Rey xte de bniety Israel? \p \v 34 Jesús cuaibny: \p —¿Ta pur laacpacbiu runbiu guelrnabdiidxquɨ nare, o nuu de ni gunii ziy laabiu pur naa? \p \v 35 Chiy raipy Pilat laany: \p —¿Tatix bɨny Israel nare dxa? Lagacquɨ de bɨnladxu ne de bxoz ni rnabee de bxoz bedné liú. ¿Xill baaniu? \p \v 36 Jesús ax cuaibny: \p —Guelrnabee ni napa gati lo guɨchliutiré záni. Te pur belrulati lo guɨchliuré záni, ax napa de ni nidildy par quɨt niaba laznaa de ni rnabee lo de bniety Israel. Per ziy gati lo guɨchliutiré zá guelrnabee xtena. \p \v 37 Chiyru raipy Pilat laany: \p —Zelo xtiidxu dec reyquɨpaclesa liú dxa. \p Jesús cuaibny: \p —Reyla nare, zecquɨ ni aguniibiu. Par ziy gula ax belda lo guɨchliu par zedniia ni ná didxldí. Ne irate de ni zenuu didxldí, rcuadiagdeb ni rniia. \p \v 38 Chiy raipy Pilat laany: \p —¿Xílezaquɨy didxldí? \r (Mt. 27:15-31; Mr. 15:6-20; Lc. 23:13-25) \p Chi gulull gunii Pilat ziy, bdiiagacbɨ par gubíi güeninéb de bniety Israel, raipbɨ laadeb: \p —Xíteete xfalti bnietré quɨt rdxialtia. \v 39 Per laat naptɨ costumbrɨ dec nare rldaa tuby pres lo laní xte pascu. Anre, ¿la rcaaztɨ ildaa ni ná Rey xte Israel? \p \v 40 Chiy gurɨxtia irate de bniety Israelqui: \p —¡Laab quɨt ildátibiu! ¡Güenru bldábiu Barrabás! \p Ne Barrabásqui tuby gubaaniy. \c 19 \p \v 1 Chiyru gunabee Pilat idaaz Jesús. \v 2 Ax banchuuza de suldadqui tuby curon guɨ́ch guluudeb quiany. Ne bguacudebny tuby lady murad \v 3 Chiy gubigaxdeb nez lony rniigadeb: \p —¡Su ibány Rey xte Israel! \p Ax régadeb lony. \p \v 4 Pilat gubíi bdiiab, ax raipbɨ de bniety Israelqui: \p —Gulguiaa, acuiiab te par gacbeet dec quɨt xi xfaltib rdxiala. \p \v 5 Chiyru bdiia Jesús cun curon guɨ́chqui quiany ne cun lady murad ni bguacudebny. Ax gunii Pilat: \p —¡Ab rén! \p \v 6 Chiy de bxoz ni rnabee de bxoz cun de ni rcualo yudoroo xte Jerusalén, chi gunádebny guzulo rbɨxtiadeb: \p —¡Bcuaabiub lo cruzy! ¡Bcuaabiub lo cruzy! \p Chiy raipy Pilat laadeb: \p —Laat gulchanéb dxa ne gulcuaab lo cruzy, te nare quɨt xi xfaltib rdxiala. \p \v 7 Per de bniety Israelqui cuaibdeb: \p —Dunnɨ rdxapnɨ tuby ley, ne pur leyqui laab rquiiny gatybɨ pur ni rniib náb Lliin Dios. \p \v 8 Deni bindiag Pilat ziy quesentiand bdxibbɨ. \v 9 Chiy biiub láani palacy stuby ax gunabdiidxbɨ Jesús: \p —¿Calíll zoo? \p Per Jesús xíteete quɨt nicaibtiny. \p \v 10 Chiy raipy Pilat laany: \p —¿Ta quɨt icabiu luaa? ¿Ta quɨt gannu dec nare napa guelrnabee par inabiia icoo lo cruzy, o par ildázaca liú? \p \v 11 Chiyru cuaby Jesús: \p —Xíteete guelrnabeeti quɨt niaptibiu luaa, belati quɨt ninɨɨdx Diosni laabiu. Pur ningui, ni baany entriagu nare lobiu, mazru napbɨ duld que laabiu. \p \v 12 Parzi desde horqui guzulo rguíily Pilat nez par íldab Jesús. Per de bniety Israelqui gurɨxtiadeb: \p —¡Belati ildábiub gati xmiguti rey César laabiu! ¡Te pur tutix ni rnii ná Rey, contrɨ rey Césariy runbɨ! \p \v 13 Chi bindiag Pilat ziy, gubíi guléeb Jesús. Ax gurib lo xquiallilbɨ tuby lat rut lá Gabata cun diidx hebreo, zelo diidxqui lo pati ni aguczaac. \v 14 Ne dxiqui ná visprɨ laní pascu, ax anste laidxi raipy Pilat de bniety Israelqui: \p —¡A Rey xtentɨ rén! \p \v 15 Per laadeb gurɨxtiadeb: \p —¡Su gatybɨ! ¡Su gatybɨ! ¡Bcuaabiub lo cruzy! \p Chiy raipy Pilat laadeb: \p —Per, ¿ta icuáa rey xtentɨ lo cruzy? \p De bxoz ni rnabee cuaibdeb: \p —Quɨtllɨru tu Reyti rdxambeen. Tubyzi rey César rdxapnɨ. \p \v 16 Chiyru gunabee Pilat icany lo cruzy. \r (Mt. 27:32-44; Mr. 15:21-32; Lc. 23:26-43) \p \v 17 Ax bdianédeb Jesús, nuaany cruzy, par zénedebny rut lá Calver ne cun diidx hebreo ax lá ruy Gólgota. \v 18 Ruy bcuaadebny lo cruzy, cun stiop bniety, tubygadeb tuby lad chiy Jesús glay. \v 19 Pilat gunabeeb bcuaadeb quia xcruzyny: JESÚS DE NAZARET, REY XTE DE BNIETY ISRAEL. \v 20 Zieny bniety Israel biildy letrerqui, te pur gax Jerusalén bcuaadeb Jesús lo cruzy. Ne cun letrerqui bcuaadebni cun diidx hebreo, cun diidx griego ne cun diidx latín. \v 21 Parzi ax raipy de bxozroo xte Israel Pilat: \p —¿Xínii bcuaabiu: “Rey xte de bniety Israel?” Güenru bcuaabiu: “Ni rnii ná Rey xte de bniety Israel.” \p \v 22 Per Pilat cuaibbɨ lodeb: \p —Ni a cá, a cá, ziy aríianni. \p \v 23 Chi gulull bcuaa de suldadqui Jesús lo cruzy, ax cuáadeb xabny baandeb tap ldaa par bgaaizni lodeb. Per stuby xabny ni lá túnica, cun quɨt calí diibtini \v 24 parzi raipy de suldadqui saadeb: \p —Quɨt idillaatinni. Güenru idzɨtnɨ dád quiani par dún tú yáldni. \p Ziy xquel guzub zec ni cá lo xquiits Dios rut rnii: “Gudiizdeb xaba, ne guzɨtdeb dád quia túnica xtena.” Ziguiy ná ni baany de suldadqui. \p \v 25 Ne gax rut bcuaadeb Jesús lo cruzy zuguaa xnanny cun beldbɨ ne néza María chial Cleofas cun María Magdalena. \v 26 Chi guná Jesús xnanny zuguaab cuee xpɨnny ni quesentiand rcaazny, ax raipny xnanny: \p —Xnana, a llingaanbiu ruc. \p \v 27 Chiyru raipny xpɨnnyqui: \p —A xnanu ruc. \p Desde horqui biian xnan Jesús laznaa xpɨnnyqui ax zíaneb laab lizbɨ. \r (Mt. 27:45-56; Mr. 15:33-41; Lc. 23:44-49) \p \v 28 Chi gulull gunii Jesús ziy, ne cun laany nánny dec aguc irate zec ni ná par gac, chiy par guzub zec ni rnii lo xquiits Dios, ax guniiny: \p —Rdxaa nis. \p \v 29 Ne ruy zuguaa tuby ni dxaa vinagrɨ. Chiy bguadxdeb tuby spong lo vinagrɨqui ax bcuaadebɨy quia tuby yag ni lá hisopo par bquiiddebɨy ruuny. \v 30 Deni bquiiny Jesús vinagrɨqui, ax guniiny: \p —Abialo guc irate zec ni ná par gac. \p Chiy bsabquiany, ax gutyny. \p \v 31 Dxiqui ná visprɨ laní pascu, dxi ni rundeb irate par laníqui, ax quɨt rcaazti de bniety Israel yáan de cuerpɨqui lo cruzy néru dxi ni rzilaazdeb, te pur dxiqui ná mazru dxidá par laadeb. Pur ningui, raipdeb Pilat inabeeb gaachy nii de ni cá lo cruzy par gatydeb te chalee yiatdeb lo cruzyqui. \v 32 Chiyru güe de suldad, ax nidoote nii tubybɨ gudiichdeb chiyru nii stubybɨ. \v 33 Per chi gubiideb nii xcruzy Jesús, gunádeb dec agutyny. Pur ningui quɨt niguiichtideb niiny. \p \v 34 Per tuby suldadqui deni bquizbɨ lans cueláanny, chiy bdiia rɨny ne nis. \v 35 Ni cacuaa de cosré gunábslob xa guc ax didxldí ná ni rniib. Laab nánbɨ dec didxldí ná ni rniib, te par chaldilaaztɨny. \v 36 Ne Jesús gudeedny ziy par guzub zec ni cá lo xquiits Dios rut rnii: “Nic tuby latny quɨt quiichtideb.” \v 37 Ne ziyza rnii stuby lat lo xquiits Dios: “Sniádeb ni bguiz lans.” \r (Mt. 27:57-61; Mr. 15:42-47; Lc. 23:50-56) \p \v 38 Chi gudeed guc ziy, Gusé ni zá rut lá Arimatea, guléeb didxbee lo Pilat par chanéb xcuerpɨ Jesús. Guséqui tuby xpɨny Jesús laab, per xgaats pur rdxibbɨ de ni rnabee Israel. Pilat guzigueldbɨ, chiyru zégac Gusé par zéneb xcuerpɨny. \v 39 Ne néza Nicodemo ni güeniné Jesús tuby guxin, bdzɨnnéb zecti treint kily mirra ni nuuch áloe ni rldianaxy. \v 40 Ziy xquel guc, Gusé cun Nicodemo cuáadeb xcuerpɨ Jesús ax btuuibdebny cun de vend ne cun de ni rldianaxyqui, zec ni ná xcostumbrɨ de bniety Israel chi rcuaatsdeb tuby bniety. \v 41 Gax rut bcuaadeb Jesús lo cruzy ná tuby huert, ne láani huertqui ná tuby baa cuby rut gady tu igaatsti. \v 42 Láani baaqui bcuaatsdeb Jesús, te pur ruytisy ná gax par bcuaatsdebny pur ni apac sulo dxi ni rzilaaz de bniety Israel. \c 20 \r (Mt. 28:1-10; Mr. 16:1-8; Lc. 24:1-12) \p \v 1 Chiguld chitmingu zeczi nacayru, María Magdalena güeb ruu baa xte Jesús. Ax gunáb dec agubicá guia ni daagu ruu baaqui. \v 2 Chiy rlluuinbɨ güeb axt rut zuguaa Simóny Bed cun stuby xpɨny Jesús ni quesentiand rcaazny, ax raipbɨ laadeb: \p —Azénedeb Dad Jesús, tuguan calí güelduudebny aquɨtiruny láani baa. \p \v 3 Chiyru Bed cun stuby xpɨnnyqui zégacdeb ruu baaqui. \v 4 Iroptedeb rlluuindeb zédeb, per stubybɨ rlluuinrub que Bed ax nidoote laab bdzɨnbɨ ruu baaqui. \v 5 Chiy guzurlob bguiaab láani baaqui, ax gunáb de vend ni bduuibny, per quɨt biiutib. \v 6 Chiyru bdzɨny Simóny Bed, ax biiub láani baaqui. Ziyza laab gunázacbɨ de vendqui. \v 7 Ne gunázacbɨ lady ni bduuiby quia Jesús quɨt nágaatini rut nágaa de vendqui sino que duuibni chiy zuubni irɨnquɨ lat. \v 8 Chiyru biiuza stuby xpɨnny ni bdzɨny gulo ruu baaqui, ax gunáb ni gucqui ax güeldilaazbɨ. \v 9 Per zeczi gady gacbeetideb ni rnii lo xquiits Dios dec Jesús sbíi ibánny, \v 10 chiyru biecqui de xpɨnnyqui lizdeb. \r (Mr. 16:9-11) \p \v 11 Per María biianacbɨ ruu baaqui ruunbɨ. Lalzi ni cayúunbɨ, ax guzurlob bguiaab láani baaqui. \v 12 Chiy gunáb tiop de ánglɨ nacudeny lady nguits, zubdeny láani baaqui. Tubyny zub nez rut guut quia Jesús, stubyny zub nez rut guut de niiny. \v 13 Chiy raipdeny laab: \p —Nan, ¿xínii ruunbiu? \p Laab cuaibbɨ: \p —Te pur azénedeb Dad Jesús, ne quɨt gántia calí güelduudebny. \p \v 14 Gulull guniitisbɨ ziy deni bziecquilob ax gunáb Jesús zuguaany ruy. Per quɨt bambeetibny. \v 15 Chiy gunabdiidxny laab: \p —¿Xínii ruunu, gunaa? ¿Tú rguíiliu? \p María blilob dec bniety ni rcualo huertquiy, ax raipbɨny: \p —Dad, belati laabiu zénebiuny, guniibiu nare calí nez güelduubiuny te chacáany. \p \v 16 Chiyru raipy Jesús laab: \p —¡María! \p Laab bziecquilob ax raipbɨny cun diidx hebreo: \p —¡Raboni! (zelo diidxqui, Maistrɨ). \p \v 17 Jesús raipny laab: \p —Bldá nare, te pur zeczi gady cháatia rut rbez Xtada. Per quegüe chiy guts de xpɨnnia dec cháa rut rbez Xtada ni racza Xtadtɨ, ne Xtioza ni náza Xtiostɨ. \p \v 18 Chiyru güetixtee María Magdalena lo de xpɨnny dec agunáb Dad Jesús ne gudixteezacbɨ lodeb irate ni raipny laab. \r (Mt. 28:16-20; Mr. 16:14-18; Lc. 24:36-49) \p \v 19 Lagac chitmingu gudxiqui, chi biiu guxin, deni adxidzɨɨts ruu yuu rut dxasaa de xpɨnny pur ni rdxibdeb de ni rnabee Israel, Jesús bliulony glaydeb, ax raipny laadeb: \p —Dios iguaadny laat guelnaldiulaaz. \p \v 20 Chi gulull guniiny ziy, bliuuny laadeb de naany ne cueláanny. Ax quesentiand rzaclaazdeb gunádeb Dad Jesús. \v 21 Chiyru gubíi raipny laadeb stuby: \p —Dios iguaadny laat guelnaldiulaaz. Ne zec ni bxiaald Xtadnɨ Dios nare, ziyza rxiaalda laat. \p \v 22 Chiyru blduibny quiadeb, guniigany: \p —Guldezné Spíritu Sant. \v 23 Chi iniit xa xquel gac bniety perdón, ni gún cuendni anáb perdón. Ne ni quɨt gún cuendni quɨt nátib perdón. \p \v 24 Per Mally, ni raipzadeb Cuach ni náza tuby xpɨny Jesús, quɨt zuguaatib chi bliulo Jesús lo iraru de xpɨnny. \v 25 Parzi chi raipy iraru de xpɨny Jesús laab: \p —Agunán Dad Jesús. \p Chiy raipy Mally laadeb: \p —Quɨt chaldilaaztia axtisy bel quɨt iniáa de herid ni guc de laznaany pur de guɨ́chguiib, ne axtisy bel quɨt iquiznaa rut bguiz de guɨ́chguiibqui cun cueláanny rut guc herid. \p \v 26 Chi guc xon dxi, gubíi bdxasaa de xpɨny Jesús, per chiyru a né Mally. Ax dxidzɨɨts ruu yuu rut dxasaadeb, per Jesús bliulony glaydeb, raipny laadeb: \p —Dios iguaadny laat guelnaldiulaaz. \p \v 27 Chiy raipny Mally: \p —Bquiznaa rurén, bguiaa de naa. Ne dané noo, gudaan cueláania. Quɨtru runtioplaazu, güeldilaaz. \p \v 28 Chiyru raipy Mally laany: \p —¡Laabiuy Xtada ne Dios xtena! \p \v 29 Ax raipy Jesús laab: \p —Mally, anru areldilaazu pur ni agunoo nare. Per xíclabaa de ni reldilaaz nare, masquɨ gady iniádeb naa. \p \v 30 Zienziru de milagrɨ ni baany Jesús nez lo de xpɨnny ni quɨt cáti láani librɨré. \v 31 Per de ni cá láani librɨré, cáni par chaldilaaztɨ dec Jesúsiy Crist Lliin Dios, ne pur guelreldilaazny ax gaptɨ guelnabány cun Dios. \c 21 \p \v 1 Chi gudeed guc de cosré, Jesús gubíi bliulony lo de xpɨnny ruxchu nis xte Tiberias. Ne squé xquel bliulony lodeb: \v 2 Deni dxasaa Simóny Bed, cun Mally ni raipdeb Cuach, ne cun Natanael ni zá Caná ni ná nez Galilea, cun de llingaan Zebedeo ne cun stiop de xpɨny Jesús. \v 3 Chiy raipy Simóny Bed laadeb: \p —Nare chanaaza beld. \p Laadeb cuaibdeb: \p —Néza dunnɨ izan. \p Chiyru zédeb ax bieepydeb láani barcu, per guxinqui xíteete quɨt ninaaztideb. \v 4 Chi bragueel deni bieeny chiy bdiacá Jesús ruxchu nisqui, per de xpɨnnyqui quɨt gántideb dec laaniy. \v 5 Chiy gunabdiidx Jesús laadeb: \p —De hombreen, ¿ta gady xi inaaztɨ? \p Laadeb cuaibdeb: \p —Xíteete. \p \v 6 Chiyru raipy Jesús laadeb: \p —Gulcuaa tarray xtentɨ lad naldí xte barcu, te inaaztɨ beld. \p Ziy xquel baandeb, parzi chiguld niclɨ quɨt relee cuéedeb tarrayqui tant zieny beld nuu láanqui. \v 7 Chiy xpɨny Jesús ni quesentiand rcaazny, raipbɨ Bed: \p —¡Dad Jesúsiy! \p Cuantpac bindiag Simóny Bed ziy, as gudacubɨ xabloyaab ni guléeb par canaazbɨ beld, ax desde láani barcuqui btesbɨ axtquɨ lo nis. \v 8 Per dzɨ xoop de xpɨny Jesús láani barcu bdzɨndeb ruxchu nisqui. Rxiubiudeb tarray ni dxaa beldqui, te pur zecti stuby gayuaa metrɨ rieedx idzɨndeb par ruxchu nis horqui. \v 9 Deni bdzɨndeb ruxchu nisqui, gunádeb cayac gui ruy ax zuub tuby beld lo guiqui, cun guechtily. \v 10 Jesús raipny laadeb: \p —Gultané tuby tiop beld ni teste gunaaztɨ. \p \v 11 Chiyru bieepy Simóny Bed láani barcuqui, ax bxiubiudeb tarray ni dxaatec de beldroo axt ruxchu nisqui. Tuby gayuaa cincuenta y tres beld nuu láanqui. Ne masquɨ zienmɨ, per quɨt niallaati tarrayqui. \v 12 Chiy raipy Jesús laadeb: \p —Gultaa te iquiintɨ. \p Ne nic tuby de xpɨnny quɨt riallti inabdiidx laany tú laany, te pur nándeb dec laaniy Jesús. \v 13 Chiyru gubii Jesús, cuáany guechtilqui bdeedny laadeb, ziytiziac baanny cun beld. \p \v 14 Niy guc chon güelt ni bliulo Jesús lo de xpɨnny deni gubíi gubánny. \p \v 15 Chi gulull bquiindeb chiy raipy Jesús Simóny Bed: \p —Simóny, llingaan Juany, ¿ta rcaazrupacu nare que iraru de ni rguiuu rurén? \p Bed cuaibbɨ: \p —Ɨɨ́, Dad, laabiu nánbiu dec rcaaza laabiu. \p Ax raipy Jesús laab: \p —Bcualo de lliliin xtena pɨs. \p \v 16 Chiy gubíi gunabdiidx Jesús laab: \p —Simóny, llingaan Juany, ¿ta rcaazpacu nare? \p Bed cuaibbɨ: \p —Ɨɨ́, Dad, laabiu nánbiu dec rcaaza laabiu. \p Ax raipny laab: \p —Bcualo de llíily xtena pɨs. \p \v 17 Ni rion güelt gubíi gunabdiidx Jesús laab: \p —Simóny, llingaan Juany, ¿ta rcaazu nare? \p Bed nalas bziienbɨ pur ni gunabdiidxny laab chon güelt la rcaazbɨny. Chiyru cuaibbɨ lony: \p —Dad, laabiu nánbiu irate. Ne laabiu nánbiu dec rcaaza laabiu. \p Jesús raipny laab: \p —Bcualo de llíily xtena pɨs. \v 18 Liú nánnu dec chi gucu bniinru gudacu de xabu, güiu ruttisy rcaazu. Per chi anoo bɨngul, sldiuu de noo ax irɨnquɨ ni iguacu de xabu ne zenéb liú rut quɨt rcaaztiu chuu. \p \v 19 Deni gunii Jesús de diidxré, ziy xquel caguixteeny xa xquel gaty Bed par izubyaab Dios pur guelguty xtenbɨ. Chiyru raipny laab: \p —¡Quedanald nare! \p \v 20 Chi bziecquilo Bed, gunáb zanald stuby xpɨny Jesús ni quesentiand rcaazny, ni guzub cueeny chi baandeb cen, lagac ni gunabdiidx laany, túngui gún entriagu laany. \v 21 Ax chi guná Bed zanald xpɨnnyqui, chiy gunabdiidxbɨ Jesús: \p —Dad, laab, xa xquel teedbɨ. \p \v 22 Jesús cuaibny: \p —Belati icaaza zbánybɨ axt chi yaicquia lo guɨchliu stuby, niy aríianiy pur naa. Liú quedanald nare. \p \v 23 Deni gunii Jesús ziy guzulo brɨɨch diidx lo iraru de xpɨnny dec bnietqui quɨt gatytib. Per Jesús quɨt guniitiny dec quɨt gatytib sino que laany guniiny: “Belati icaaza zbánybɨ axt chi yaicquia lo guɨchliu stuby, niy aríianiy pur naa.” \p \v 24 Ne lagac xpɨnnyquiy bcuaa de cosré. Ax nánnɨ dec didxldí ná ni rniib. \p \v 25 Zienguilliúru de ni baany Jesús ne belati nicá tubyga pur tubygani, rliluaa niclɨ quɨt galdti lo guɨchliuré chúu de librɨqui. Amén.