\id JAS - Yucuna NT -Colombia 2011 (DBL -2013) \h SANTIAGO \toc1 Santiago \toc2 Santiago \toc3 Stg \mt1 SANTIAGO \c 1 \p \v 1 Santiago nucá. Tupana, Jesucristo, quele hua'até sápajeri nucá. Hue'emacana huani Jesucristo. Marí puráca'aloji nuhuacára'a ijló. Eco palá ijló ca'ajnó. Que'iyapejena icá ilérohua. Iyamá iphata ji'imaji nacojé quele a'ajútayami chuna i'imacá. Israelmi chu laquénami icá. Caja itamáca'ato apojó, apojó que ajopana te'eré nacojé. \s1 Péchuji Tupana a'acare ina'uquejlo yucuna marí: \p \v 2 Nojena, ila'á pu'ují ipéchuhua chapú caje yajhué amácana aú. \v 3 Caja ihue'epí, raú iná hue'epica méqueca iná pechu Tupana nacú. Caphí iná pechu i'imacachu richojé raú, uncá iná jácho'olo ra'apiyá i'imacana chiyá. \v 4 Ila'á ipéchuhua caphí rijló, jácho'oco piyá ra'apiyá i'imacana chiyá. Marí que ila'ajica aú ipechu iphátaje Tupana huátaca que la'acana. Raú icá i'imajeño palá la'acana nacuja reyá a'ajná ño'ojó. \v 5 Re ca'ajná inaquiyana, uncá hue'epílaño na penájeca iná amá chapú caje yajhué. Ijló numá: I'imá riyucuna Tupánajlo. Raú ra'ajé ijló péchuji, ihue'epícaloje na penájeca iná amaca chapú caje yajhué penaje. Cajrú Tupana a'acá iná ñaté. Uncá raca'alá iná, iná pura'acó aú rijhua'até. \v 6 Iná quemacachu Tupánajlo, ra'acáloje iná ñaté penaje, rihuata iná pechu i'imacá caphí richojé. Uncá rihuátala iná pechu la'acó ujhuí riliyá. Iná pechu la'acochu ujhuí riliyá, uncá iná pechu i'imalá caphí richojé raú. Marí que iná pechu i'imacachu, iná pechu i'imari juni yocola queja. Ají ño'ojó, ají ño'ojó que iná pechu inajlo iyamá chuhuá. Carená yoco'ocare juni, queja rila'acá iná pechu. Iyamá chuhuá rila'á iná pechu, uncachu iná pechu i'imalá Tupana chojé caphí. \v 7 Ujhuí iná pechu i'imacachu Tupana nacú, uncá huani Tupana a'alá inajlo nacaje iná quejá'acare riliyá. \v 8 Uncá na calé iyamá chuhuá péchuruna la'añó palá, mari que napechu i'imacale. \p \v 9 Camu'ují la'acáñojlo numá me'etení: Palá Tupana pechu inacu. Ñaquele ila'á ipéchuhua pu'ují raú. Jesucristo ja'apiyá jema'ajéñojlo numá marí que. \v 10-11 Cajrú le'ejepelárunajlo numá piño: Ipechu i'imá pu'ují inane capichaco aú. Uncá na penaje calé inane Tupánajlo. A'ahuaná ihuí moco'ocá que caja cajrú le'ejepeláruna i'imajica. Quiñaja camú camaré huijíño'otaca a'ahuaná ihuí. Raú ricujrúca'a rina naquiyá. Ejeja ripalacha capicharo rijhua'até. Mequetánaja calé ri'imacá. Ñaqué caja cajrú le'ejepeláruna i'imajica mequetánaja. Nasápaca'ala la'acana nacú cháyaja natajnajo. \s1 Nájeca ina'uqué la'acá pu'uhuaré yucuna marí: \p \v 12 Ina'uqué ca'ajná amaño chapú caje yajhué. Uncá nayurila Tupana chojé i'imacana caphí raú. Aú napechu i'imá palá. Chapú caje yajhué amácana aú Tupana hue'epiri mecajenaca caphí péchuruna richojé. Iqui'ija Tupana huátajeñojlo ra'ajé rihuemí. Marí i'imajeri rihuemí najló: Ra'ajé najló cajmuchaji, ne'emacáloje matajnaco je'echú chu raú penaje. Rarucaca najló que ra'ajica huátaño íqui'ija Tupánajlo ricá. \v 13 Chapú caje yajhué amácana aú ca'ajná, pu'uhuaré la'acana a'arí iná me'é rijluhua, iná la'acáloje pu'uhuaré raú penaje. Uncá paala Tupana nacú quemacana marí que: “Ricá huacára'ari pu'uhuaré la'acana a'acá nume'é rijluhua” que. Uncá na calé huacára'ari pu'uhuaré la'acana a'acá Tupana me'é rijluhua. Uncá caja rihuacára'ala pu'uhuaré la'acana a'acá ajopana ina'uqué me'é rijluhua. \v 14 Marí que ricá: Manaíchaji a'arí iná me'é rijluhua, iná la'acáloje iná manaicho raú penaje. Caja queja iná pechu nacú ri'imacá aú iná la'á iná manaicho. \v 15 Iná icó iná huátaca ra'acá iná me'é rijluhua. Aú iná la'á pu'uhuaré. Ricá la'arí pu'uhuaré péchuri iná rijluhua, caja queja iná i'imacáloje penaje. Caja queja iná i'imajica ee pu'uhuaré la'acana nacú, iná capichajo Tupana liyá. \p \v 16 Nojena, íqui'ija nuhuátacarena, a'aniya inacojó pajlácaje puráca'aloji. Uncá Tupana huacára'ala pu'uhuaré la'acana a'acá iná me'é rijluhua, iná la'acáloje pu'uhuaré raú penaje. \v 17 Piyuqueja nacaje palani, Tupana liyaje ricá. Ricá queño'ótari piyuque nacaje, moco'orí je'echú chiyá. Camareji riqueño'ótacare apiyácaro, richipúca'acale. Raú uncá ricamaré amalo apú eyá, apú eyá queja. Uncá ñaqué calé Tupana. Uncá rapiyácalo. Rihuata hue'emacá palá la'acana nacuja. Uncá rihuátala huala'acá pu'uhuaré, huamanaicho hua'até. \v 18 Tupana a'arí huajló Ripechu ripuráca'alo ja'apiyá jema'acana aú. Quehuácaje ripuráca'alo. Ra'á caja huajló Ripechu, hue'emacáloje riyani raú penaje. Ajopana piyá huecá i'imaño riyani. Marí queja rihuátaca huala'acana i'imacá. Aú calé ajopana ina'uqué riqueño'ótacarena naquiyana chaje rihuátaca huecá. \s1 Ina la'acáloje Tupana puráca'alo quemacá que penaje yucuna marí: \p \v 19 Nojena, íqui'ija nuhuátaca icá. Caja ihue'epí ricá numacare nacú ijló. Uncá iná pura'aló cajrú huani, iná pura'acochu ajopana hua'até, iná jema'acáloje méqueca nahuátaca inajlo quemacana. Iyúcha'aniyo caja majopeja. \v 20 Yúcha'acajo aú uncá iná i'imalá palá. Uncá caja iná la'alá Tupana huátaca que raú. \v 21 Iyurí iliyó piyuqueja pu'uhuaré ila'acare, imanaicho ila'acare hua'até. Ila'aniya caja inacuhuá hue'epiño que huani. I'imá Tupana puráca'alo ja'apiyaja. Ripuráca'alo chujena i'imajica ee, Tupana i'imatájeri icá capichácajo liyá. \v 22 Ila'á Tupana puráca'alo quemacá que. Jema'á ra'apiyá. Uncá paala majopeja penaje calé jema'acá riyucuna. Apala iná pechu i'imá iná nacuhuá: “Palá nula'acá, nu'ujnacale riyucuna jema'ajé.” E'iyonaja uncá paala ricá, uncachu iná a'alá iná nanacojó ricá. \v 23 Apala iná jema'á ne'emacá Tupana puráca'alo yucuna. E'iyonaja uncá ca'ajná iná a'alá iná nacojó ricá. Majopeja caná chojé yacá'acaño queja iná i'imacá raú. Majopeja namaca necó caná chojé. \v 24 Quéchami ne'ejnacá reyá. Caja queja napechu capicháñaca namácano. Pachá uncá nalamá'atala necó. Ñaqué caja iná la'acá majopeja, uncachu iná la'alá Tupana puráca'alo quemacá que. \v 25 Palani Tupana puráca'alo. Uncá apichátaqueja i'imalá re'iyajé. Ricá quemari huanacu méqueca Tupana la'acá huecá palá, huala'acáloje palá raú penaje. Uncachu iná pechu capicháñala ripuráca'alo iná jema'acá ricá ejomi, palá iná la'acá raú. Ri'imacachu iná pechu nacuja, iná la'á rimacá que raú. Pu'ují caja iná pechu raú. Marí que ri'imacachu inajlo, Tupana la'ajeri iná palá huani piyuque nacaje iná la'acare aú. \p \v 26 Pimá ca'ajná pinacuhuá: “Palá nupechu Tupana nacú.” E'iyonaja pichapújra'o ca'ajná, pipura'ó ca'ajná pu'uhuaré ajopana nacú. Marí caje aú iná hue'epí uncá quehuaca calé ricá pimacare pinacuhuá. Majopeja pimacá: “Palá nupechu Tupana nacú,” que. Uncá na penaje calé Tupánajlo ilé que quemacana. \v 27 Quehuaca pimacachu pinacuhuá marí que la'ajeri picá: Majnúyanami ñaté a'ajeri picá, ihuacajílomina ñaté a'ajeri caja picá. Namácale chapú caje yajhué, pa'á nañaté. Caja queja iná la'acá palá, iná pechu i'imacale Tupana nacú palá. Ina'uqué uncá hue'epílaño Tupana la'añó pu'uhuaré. Palá péchuri Tupana nacú uncá la'alá ilé que. \c 2 \s1 Iná pechu i'imacáloje pajimato ina'uqué nacú palá penaje yucuna marí: \p \v 1 Nojena, palani huani Jesucristo. Ra'apiyá jema'ajeño icá. Ñaquele uncá paala amaca ujhuí ajopana ina'uqué liyá ajopana. \v 2 Apala icá jahuacaño Tupana puráca'alo jema'ajé. E ca'ajná apú ina'uqué mujlúca'ari jahuacáca'alo ñacarelana chojé. Palani a'arumacari ricá. Palani caja anillo pato'oró riyatehuana nacú, iyamá, hueji quele ca'ajná. Oro naquiyá la'acanami ricá. Rijhua'até que caja ca'ajná apú iphaca, jupichumi, pu'uhuareni a'arumacari ricá. \v 3 Palani a'arumacárijlo ca'ajná imajla: “Piyá'o maare palani ñáca'ajori chu” que. Eyá apú camu'ují la'acajlo imajla ca'ajná: “Ilérejeja pitára'o, a'ajnare te'erí e'iyá piyá'o,” que ca'ajná imacajla rijló. \v 4 Marí que la'acana, uncá huani paala Tupánajlo, uncale ila'alá ina'uqué palá pajimato. Namácana aú ja amá necá palá ca'ajná, ujhuí ca'ajná. Uncá paala ipechu i'imacale, ila'á ilé que. \v 5 Nojena, íqui'ija nuhuátacarena, jema'á marí: Tupana i'ihuapari rijluhua ajopana ina'uqué e'iyayá necá nemacárena nacú: “Camu'ují la'acaño necá” que. E'iyonaja Tupánajlo nahuemí cajrú, nayurícale nachó Jesucrístojlo, ri'imatácaloje necá capichácajo liyá raú penaje. Palá huani Tupana la'ajica necá rijhua'até i'imacana aú. Marí que rila'ajica necá palá, íqui'ija nahuátacale ricá. Rimacá nanacu que rila'ajica necá palá. \v 6 Eyá icá, camu'ují la'acaño nacú ipechu i'imá: “Huahuejáputenami ta necá, majopeja i'imacaño necá” que. Eyá cajrú le'ejepeláruna nacú ipechu i'imá palá. Necá jo'ó la'añó icá chapú. Necá huá'año icá ihuacára'ajeño ejo, nahuajácaloje icá penaje. \v 7 Necá, cajrú le'ejepeláruna, pura'añó caja pu'uhuaré Jesucristo nacú. Rijhua'atéjena icá. Ricá, palani huani Jesucristo nacú, napura'ó pu'uhuaré. E'iyonaja palá ipechu nanacu. \p \v 8 Tupana huacára'ari ina'uqué la'acá palá. Richaje rihuata ila'acá marí que: Ihuata íqui'ija piyuque ina'uqué, icó que caja ihuátaca necá, ajopana. Marí que la'acana aú iná la'á palá. \v 9 E'iyonaja pu'ují ipechu ne'iyajena ina'uqué nacú. Eyá ajopana nacú ujhuí ipechu. Marí caje uncá paala Tupánajlo, uncale ila'alá raú Tupana huacára'aca que. Uncá pachá ila'alá ripuráca'alo quemacá que, Tupana quemari inacu: “Pu'uhuaré la'ajeño necá” que. \v 10 Re ina'uqué, uncá huani na'alá nanacojó Tupana puráca'alo. Uncá pachá nema'alá ra'apiyá, Tupana huajájeri necá. Tupana huajájeri caja ajopana. Ripuráca'alo lana'aquéjami quemacá que la'ajeño necá. E'iyonaja uncá nala'alá ricá pajimato. Pachá Tupana huajájeri necá. Rihuajájica uncá huani jema'alaño ra'apiyá, que caja rihuajájica necá, la'añó huejápaja pu'uhuaré. \v 11 Tupana quemari achiñana, inaana hua'até nacú: “Ila'aniya imanaicho pajhua'atéchaca” que. Ricaja caja Tupana quemari piño marí que: “Pinóniya ina'uqué.” Apala uncá ca'ajná pila'alá pimanaicho. Apala pinó ca'ajná ina'uqué. Marí caje aú uncá pila'alá ripuráca'alo quemacá que. \v 12 Tupana huacára'ari huala'acá palá ripuráca'alo lana'aquéjami quemacá queja. Eja'ahuá tajnájico huacajé, rimaje huanacu méqueca rila'ajica huecá ripuráca'alo quemacá queja. Rihuajaje huecá ca'ajná, palá rila'ajica huecá ca'ajná. Ripuráca'alo a'acana huanacojó aú hue'emajó. Ñaquele numá ijló: Ila'á piyuque nacaje palá. Ipura'ó caja palá pajhua'atéchaca. \v 13 Tupana quemájeri piyuqueja ina'uqué nacú méqueca rijló piyuqueja nacaje huala'acare marí eja'ahuá chu hue'emacá quetana. Uncachu huahue'epila ina'uqué mu'ují, uncá caja Tupana hue'epílaje huamu'ují rihuacajé. Huahue'epícachu ina'uqué mu'ují me'etení, palani hue'emajica Tupánajlo rihuacajé. \s1 Iná pechu i'imacachu caphí Jesucristo chojé, palá iná i'imacá raú. Riyucuna marí: \p \v 14 Nojena, re ca'ajná apú, quemari rinacuhuá: “Caphí nupechu Jesucristo chojé” que. E'iyonaja uncá rila'alá palá ajopana ina'uqué. Aú iná hue'epí uncá na penaje calé rimacá rinacuhuá ñaqué. Uncá Tupana i'imatálaje ricá capichácajo liyá, ilé que ripechu i'imacale. \v 15 Re ca'ajná ijhua'até ilérohua inanaru ca'ajná, achiñá ca'ajná. Inaquiyana necá; camu'ují la'acaño necá. Uncá a'arumacaji i'imalá najló; uncá caja a'ajnejí i'imalá najló. \v 16 Apala apú inaquiyana quemari najló: \p —Eco i'ijná palá ca'ajnó. Re ca'ajná a'arumacaji i'imajé ijló. Palá ca'ajná ajñájica a'ajnehuá ca'ajnó —que ca'ajná rimacajla najló. \p Uncá na ca'ajná ra'alá najló camu'ují nala'acá aú. Ñaquele uncá na penaje calé ricá rimacare nacú najló, uncale ra'alá najló nacaje. \v 17 Apala pimá pinacuhuá ajopana ina'uquejlo: “Caphí nupechu Tupana chojé” que. E'iyonaja uncá pila'alá ajopana ina'uqué palá. Uncá na penaje calé pimacare pinacuhuá. Uncá meque la'ajé ilé puráca'aloji la'alá nacaje ricó. Támijimi que caja pipuráca'alo. Uncá meño'ojó támijimi a'alá apú ñaté. \v 18 Apala apú quemari apujlo mari que: “Picá quemari pinacuhuá: ‘Caphí nupechu Tupana chojé’. Eyá nucá la'arí palá ajopana ina'uqué,” que ca'ajná rimacá rijló rinacuhuá. \p Numá ijló: ¿Na aú chi iná hue'epí quehuácaca iná pechu caphí Jesucristo chojé? Palá iná la'acare ajopana ina'uqué aú iná hue'epica quehuácaca iná pechu Jesucristo chojé caphí. Palá nula'acá ajopana ina'uqué aú iná hue'epí caphí nupechu richojé. Caphí nupechu richojé, aú ra'á nuñaté ñaqué la'acana aú. \v 19 Apala pihue'epí re Iná Chi'ináricana; pajluhuaja ricá; Tupana ricá. Ñaqué ricá. Palani pipechu nacú ricá. Ilérejeja palani. E'iyonaja ñaqué caja jiñana pechu i'imacá Tupana nacú, ilé pipechu i'imacá que caja. Ñaquele naquero'ó Tupana piyá. \v 20 ¡Meque mapéchuru huani picá! Chuhua nu'umajica pijló riyucuna: Picá quemari ca'ajná pinacuhuá: “Caphí nupechu Jesucristo chojé” que. Uncachu pila'alá palá, uncá na penaje calé pijló ilé que quemacana pinacuhuá. \v 21 Tupana quemari Abrahami chu nacú marí que i'imacá: “Lamára'ataquejami que nojló ricá.” Palani Tupánajlo Abrahami chu i'imacá, rila'acale Tupana quemacá rijló que. Ujú caje chiyó hua'ajútami chu, Abrahami chu, nócajla ri'irí, Isaacmi chu i'imacá. Ra'acáloje ricá Tupánajlo penaje rinojla ri'imacá. Marí que rila'acajla ricá, Tupana huacára'acale ilé que rila'acana. Rema'á ra'apiyá. Raú Tupana amari palá la'ajeri Abrahami chu i'imacá. \v 22 Raú iná hue'epí Abrahami chu pechu i'imacá caphí Tupana chojé. Caphí richojé péchuri ri'imacale, rema'á ra'apiyá. Palá rila'acá raú, Tupana huátacare caje. \v 23 Abrahami chu la'arí ripuráca'alo quemacá rinacu que. Marí que Tupana puráca'alo lana'aquéjami quemacá rinacú: “Abrahami chu pechu i'imari Tupana chojé caphí. Raú Tupana quemari rinacu: Caja lamára'ataquejami que nojló ricá, pu'uhuaré rila'acare chiyá.” Marí que Tupana quemacá rinacu, ripechu i'imacale Tupana chojé caphí. Ajopana ina'uqué piño quemaño Abrahami chu nacú marí que i'imacá: “Ricá íqui'ija Tupana huátacare ri'imacá.” \p \v 24 Jema'á marí: Re ca'ajná apú, quemari rinacuhuá: “Caphí nupechu Tupana chojé.” E'iyonaja calé uncá rila'alá palá. Aú Tupana quemari ilé caje nacú: “Pu'uhuaré la'ajeri ricá.” Re ca'ajná apú. Ilé quehuaca, caphí péchuri Jesucristo chojé ricá. Ñaquele rila'á palá. Ri'imá caja palá ajopana ina'uqué hua'até. Ilé caje nacú Tupana quemari: “Palá la'ajeri ricá. Caja lamára'ataquejami que nojló ricá.” \v 25 Apa'amá aú numaje piño ijló rinacu: Júpimi i'imacá Josuémi chu huacára'ari iyamá rijhua'atéjena naquiyana pajimila quejíla'aje. Namácaloje meque la'ajeca nachá'atacajla necá nócacajo aú penaje. Re apa'ahuelo i'imayo. Ruí i'imari Rahab. Ñuju'uqueru ru'umacá. Huapichá ru'umacá. Ruñacaré ejo nephá i'imacá. E rumá najló, nayurícoloje ruñacaré chojé penaje. Raú rula'á necá palá. Rejomi ruhuacára'a napa'acó apú caja iñe'epú chuhuá, napinana noca piyá necá. Palá rula'acá necá raú. Roma'á caja na'apiyá napuráca'alo. Rula'acale palá, Tupana quemari runacu: “Caja lamára'ataquejami que nojló rucá pu'uhuaré rula'acare liyá.” \v 26 Pimá ca'ajná pinacuhuá: “Caphí nupechu Tupana chojé.” Uncachu pila'alá palá raú, uncá na penaje calé pijló pimacare pinacuhuá. Uncá meño'ojó ina'uqué támijimi la'alá nacaje, uncale ripechu i'imalá re'iyá. Ñaqué caja pijló ricá pimacare pinacuhuá. \c 3 \s1 Nacaje ina'uqué quemacare nacú yucuna marí: \p \v 1 Nojena, uncá paala íqui'iruna ina'uqué i'imacajla jehuíña'atajeño penaje. Tupana puráca'alo nacú jehuíña'atajeño naquiyana caja nucá. Jema'á marí: Tupana huátari ripuráca'alo nacú jehuíña'atajeño jema'acá ra'apiyá palá. Ajopana chaje rihuátaca nema'acá ra'apiyá. Tupana puráca'alo nacú jehuíña'atajeño naquiyana ca'ajná uncá la'alaño ripuráca'alo quemacá que. Pachá Tupana huajájeri necá. Ajopana chaje íqui'ica rihuajájica necá ripachá. \v 2 Piyuque huecá la'añó nacaje, uncá paala ricá. Uncachu iná pura'aló ina'uqué nacú pu'uhuaré, palá la'ajeri huani iná. Iná hue'epícachu iná puráca'alo nacú quemacana palá, caja queja iná i'imacá palá huani la'ajeri. Ñaquele piyuque nacaje iná la'ajícare i'imajeri palá. \v 3 Camu'ujuni iná numá iná pura'acó aú. E'iyonaja iná pura'ó cajrú nacaje nacú richiyá. Camu'ujuni caja pejru'uhuá ñani na'acare cahuarú numá chojé ripajno'ótajona penaje. Cajruni cahuarú. E'iyonaja ricá aú ja rinacu ja'apájeri pocóro'otari ricá rihuátaca ejo. \fig |src="HK004D.tif" size="col" copy="Horace Knowles ©The British & Foreign Bible Society, 1954, 1967, 1972, 1995." ref="Santiago 3.3" \fig* \v 4 Ñaqué caja huapuru, cajruni huani ricá. Camu'ujuni pejru'uhuá ñani i'imari riyacúmare i'imajona, cúhua'aro ri'ipala ja'apí. Caphini carená ja'apátari huapuru. Riyacuma i'imajeri ja'apátari ricá rihuátaca ejo riyacúmare camu'ujuni aú. \v 5 Ñaqué caja ujú caje ñani quera'atani aú iná queño'ocá íqui'ini iná i'icacapere e'iyá lucúna'atacana, ricára'acaloje piyuque penaje. Ñaqué caja camu'ujuni caja iná numá. E'iyonaja cajrú puráca'aloji jácho'oro richiyá. Pu'uhuareni puráca'aloji nacú iná pura'ó caja richiyá. Iná numá chiyá caja iná pura'ó iná nacuhuá palá huani. \v 6 Quera'atani capichátari nacaje. Ñaqué caja huala'acá chapú ajopana ina'uqué huapuráca'alo pu'uhuareni aú, huanuma chiyaje pachá. Huanuma aú huala'á chapú huani ajopana ina'uqué. Huanapona naquiyánaja ricá huanuma. Apicháca'alo queja huecá huanuma pachá, huapura'acole pu'uhuaré richiyá. Jiñana pechu huacára'año piyuque ina'uqué, uncá jema'alaño Tupana ja'apiyá, pura'acó pu'uhuaré. Pu'uhuaré ina'uqué pura'acole panacuhuácaca, chapú napechu panacuhuácaca. \v 7 Ina'uqué hue'epiño piyuqueja camejérina la'acana mana'í quena. Piyuque cupira'aphana, jíñana, jeína cajena hua'ató nahue'epí la'acana mana'í quena. Yuriná cajena hua'ató nahue'epí caja la'acana mana'í quena. \v 8 Eyá iná numá, uncá na calé la'arijla mana'í que ricá. Pu'uhuaré pura'ajona ricá. Richá'ata puyuqueja nacajena riyuchá aú. Uncá meño'ojó iná chá'atala iná numá, iná quemacá piyá pu'uhuaré richiyá. Puhuini aú ina'uqué nócana que caja huala'acá chapú ajopana ina'uqué, huapura'acó aú nanacu pu'uhuaré. \v 9 Huanuma chiyá huapura'ó. Ricaja caja huanuma chiyá huapura'ó palá Tupana nacú. Richiyaja caja huapura'ó pu'uhuaré ina'uqué nacú. Tupana queño'ótari ina'uqué i'imacá. Renámihua que huecá. Ajopana ina'uqué nacú huapura'ó pu'uhuaré richiyá. \v 10 Iná numá chiyá iná puráca'alo jácho'oro. Pajluhuaja iná numá. Richiyá iná quemacá palani puráca'aloji nacú. Richiyá caja iná quemacá pu'uhuareni puráca'aloji nacú. Nojena, marí que la'acana uncá huani paala. \v 11 Uncá juni ipisílani, pumélani hua'até jeño'olá pajluhua mutú chiyá. \v 12 Nojena, uncá meño'ojó piriyé arúca'ala punama icha que caja. Uncá caja meño'ojó cajmú arúca'ala piriyé icha que caja. Uncá caja juni pumélani jeño'olá ca'ajiparélani hua'até pajñácani pajluhua mutú chiyá. Ñaqué caja huajló ricá. Uncá paala palani puráca'aloji, pu'uhuareni hua'até jácho'oco huanuma chiyá. Palani puráca'aloji nacuja pura'acano, palánija. \s1 Hue'epícachina yucuna marí: \p \v 13 Re e'iyajena ca'ajná, hue'epícachina icá. Icó jehuíña'atajeño caja icá. Iná i'imacachu hue'epícachi, palá la'ajeri iná. Uncá iná la'alá iná icó hue'epiri que huani ajopánajlo. Iná la'á iná icó ajopana ina'uqué ñaté a'ajeri queja. Marí que iná la'acá, iná i'imacachu hue'epícachi. \v 14 Marí que ca'ajná icá: Chapú ca'ajná ihuó ajopana ina'uqué cha, nachá'ataca aú icá. Ajopana chá'atacana ca'ajná ihue'epí itucumó. Marí cajena i'imacachu, ipechu i'imaniya inacuhuá: “Palani puráca'aloji ja'apiyá i'imacaño huecá” que. Uncá hue'epícachina calé icá. Pajlácachina icá. \v 15 Uncá Tupana huátala ihuó i'imacá chapú ina'uqué cha. Uncá caja rihuátala ila'acá nacaje, ichá'atacaloje ajopana raú penaje. Uncá hue'epícachina la'alaño marí que. Eyá ricá, Jiñá Chi'ináricana, huátari ina'uqué huo i'imacá chapú ajopana ina'uqué cha. Ricá caja huátari ina'uqué la'acá nacaje najlúhuaja, nala'acá piyá ajopana ina'uqué palá raú. Pu'uhuareni ina'uqué pechu. Aú calé nala'á ilé queja. \v 16 Chapú ihuó i'imacachu ajopana cha, nachá'atacale icá, uncá paala i'imacá pajhua'atéchaca. Ila'acachu nacaje, ichá'atacaloje ajopana penaje, uncá paala ipechu panacuhuácaca. Ina'uqué chapú péchuruna panacuhuácaca la'añó chapú huani pecohuácaca. \v 17 Péchuji Tupana a'acare inajlo aú iná la'á palá. Uncá yurí calé iná raú. Iná la'á caja palá ajopana ina'uqué raú. Péchuji Tupana a'acare inajlo aú iná i'imá ina'uqué huani ajopana ina'uqué hua'até. Raú caja iná hue'epí camu'ují ajopana ina'uqué nacú. Apú ca'ajná la'arí iná jenacú, iná jema'á ra'apiyá raú. Uncá iná apiyácala ricá rijimaje. Péchuji Tupana a'acare inajlo aú caja iná pechu i'imá pajimato ajopana ina'uqué nacú palá. Uncá caja que'iyapé calé iná pechu raú. Uncá caja pajlácaje i'imalá iná pechu nacú, péchuji Tupana a'acare inajlo aú. \v 18 Huátaño ina'uqué hua'até i'imacana palá, la'añó palá ajopana ina'uqué. Raú palá huani ne'emacá pajhua'atéchaca, Tupana huátaca que. \c 4 \s1 Uncá huátalaño Tupana yucuna marí: \p \v 1 Nócacajo nacú, aca'ácacajo nacú icá pajhua'atéchaca, huéchiruna i'imacale chapú la'acana nacú. Huéchiruna icá ijluhua nacaje la'acana nacú, pu'uhuaré péchuruna i'imacale. Pachá inoco pajhua'atéchaca, aca'ácaco pajhua'atéchaca. \v 2 Ihuátajla nacaje ijluhua. E'iyonaja uncá meño'ojó ipechu iphala rilocópa'ala, ijña'acáloje ijluhua ricá penaje. Marí caje aú inó ina'uqué. Ihuátajla nacaje ijluhua ajopana capi i'imacare. E'iyonaja uncá rijña'acana i'imalá ijló. Pachá aca'ácaco pajhua'atéchaca, inoco pajhua'atéchaca. Nacaje ihuátacare uncá yurilo ijló, uncale iquejá'ala Tupana liyá ijluhua ricá. \v 3 Iquejá'acachu Tupana liyá nacaje, uncá ra'alá ijló ricá. Uncá paala ipechu nacú nacaje iquejá'acare riliyá. Ñaquele uncá ra'alá ijló nacaje. Ijluhuaja ihuata Tupana liyá nacaje, ila'acáloje nacaje ihuátaca que raú penaje. \v 4 Calúyana naquiyana i'imacaño la'añó ca'ajná namanaicho, ñaqué i'imacaño icá, uncale ihuátala íqui'ija Tupana. Re cajrú nacaje marí eja'ahuá chu, uncá paala ricá. Iná huátacachu inajluhua ricá, uncá caja iná huátala Tupana. Ihuátacachu namanaicho la'ajeño, pu'uhuaré la'ajeño, quele ijhuáque'ena penaje, chapú ihuó Tupana cha. \v 5 Uncá majopeja calé Tupana quemacá marí i'imacá: “Nucá a'arí ina'uqué naquiyánajlo Nupechu, ri'imacáloje nahuacára'ajeri penaje. Nupechu mejajnena caja necá. Nupechu huátari caja nahuátaca nucá íqui'ija,” que Tupana quemacá nanacu. \v 6 Cajrú Tupana a'acá huañaté, huapechu i'imacáloje rinacuja penaje. Marí que Tupana puráca'alo lana'aquéjami quemacá: “Uncá Tupana a'alá nañaté, la'añó necó hue'epiño que. Eyá necá, uncá la'alaño necó hue'epiño que, necá ñaté a'ajeri ricá.” \v 7 Iyurí ichó Tupánajlo. Ila'á caja Jiñá Chi'ináricana tejena. Raú riñaajó iliyá. \v 8 Pu'uhuaré la'ajéñojlo numá: Iyurí pu'uhuaré la'acana iliyó. Re ina'uqué iyamá chuhuá péchuruna necá. Nahuata Tupana. E'iyonaja nahuata piño nacaje pu'uhuareni marí eja'ahuá chu i'imacare. Necá cajénajlo numá: Iyurí ichó Tupánajlo, rica'achí pu'uhuaré ila'acare inaquiyá. Ihuata Tupana; raú palá caja Tupana huátajeri icá. Ipechu i'imá caja palá Tupana nacú; raú caja Tupana pechu i'imajeri inacu palá. \v 9 Ipechu i'imá camu'ují pu'uhuaré ila'acare nacú. Iyá caja raú. I'ichacaje nacuja icá me'etení. I'ichaniya. Ipechu i'imaniya caja pu'ují caje chuhuá. Ipechu i'imá camu'ují ijluhua, ila'acale pu'uhuaré. \v 10 Ila'aniya caja icó hue'epiño que Tupánajlo. Aú rila'ajé icá palá, i'imacáloje rihuátaca que penaje. \s1 Iná pura'acó piyá pu'uhuaré ajopana ina'uqué nacú yucuna marí: \p \v 11 Nojena, ipura'aniyo pu'uhuaré panacuhuácaca. Apala ipechu queja imacá ca'ajná apú inaquiyana nacú pu'uhuaré. Imá ca'ajná rinacu marí que: “Palani ca'ajná Tupana huajácajla ricá,” que ca'ajná imacá rinacu. Pu'uhuaré iná la'acá marí que rinacu quemacana aú. Iná pura'acó pu'uhuaré Tupana puráca'alo lana'aquéjami nacú, que caja ricá. Pu'uhuaré Tupana puráca'alo nacú pura'ajeño uncá jema'alaño ra'apiyá. Napechu queja nemacá rinacu. \v 12 Tupánaja calé quemari huanacu naca palani, huala'acáloje penaje. Ricá caja quemari huanacu méqueca rijló nacaje huala'acare, palani ca'ajná, uncá ca'ajná. Ricá caja hue'epiri hue'ematácana capichácajo liyá, huema'acachu ra'apiyá. Rihue'epí caja huacapichátacana, uncachu huema'alá ra'apiyá. Ñaquele uncá icá calé quemajeño ina'uqué nacú méqueca Tupánajlo nacaje nala'acare. \s1 Uncá iná hue'epila méqueca iná i'imajica muní yucuna marí: \p \v 13 Chuhua jema'á. Re ca'ajná pajluhuaja inaquiyana, marí que ripechu: “Chuhuajá ca'ajná, muní ca'ajná nu'ujnajé ají ño'ojó pajimila ejo. Re nu'umajé pajluhuaja jarechí quetana. Nuhuarúhua'aje nacaje, no'ocáloje ajopánajlo ricá rihuemí aú penaje. Marí que nucánajica nujluhua liñeru,” que ca'ajná ripechu nacú ri'imajica. \v 14 Uncá iná hue'epila méqueca iná i'imajica muní. Majopéjaruna huecá, isamani queja. Iná amaca isamani cúhua'aco mequetánaja; quéchami ra'apaca. \v 15 Marí que quemacana nacú palani: Maare huecá eja'ahuá chu Tupana palamane. Ñaquele huemá marí que: “Tupana huátajica ee hue'emajé. Rihuátajica ee huala'ajé huasápaca'ala.” Marí que huanacuhuá quemacana palani. \v 16 E'iyonaja icá la'añó icó hue'epiño que, nacaje ila'ajícare nacú. Marí uncá paala. \v 17 Iná hue'epí ca'ajná palá la'acana. Uncachu iná la'alá ricá, iná la'á pu'uhuaré raú. \c 5 \s1 Meque ri'imajica cajrú le'ejelárunajlo yucuna marí: \p \v 1 Chuhua nuhuátaca nacaje nacú quemacana cajrú liñeru minánajlo. Iyá cajrú ijluhua. Jahuíyo'oqueja iyaca, chapú caje yajhué amájicale. \v 2 Ilé nacaje ijña'acare ijluhua i'imacá, caja rapichó. Caja pi'iréjena apíro'otaño a'arumacá palá nojé. \v 3 Caja iliñérute a'apitari rirahuá. Raú iná hue'epí ijluhuaja calé ilamá'ataca iliñérute. Ma'aquéruna huani icá. Pachá quera'atani capichátajeri icá inane hua'ató. Ipitá ijluhua cajrú le'ejepelaji i'imacá. Tupana quemájeri piyuqueja ina'uqué nacú méqueca rijló nacaje nala'acare marí eja'ahuá chu ne'emacá quetana. Yehuicha rihuacajé iphájica rená chojé. \v 4 Ijhua'até sápajeño ña'añó ijló cajrú richa imena e'iyayá. E'iyonaja uncá a'alá najló nasápaca'ala huemí. Tupana amari liñeru nasápaca'ala huemí penaje. Rihue'epí chapú ila'acá necá. Raú ijhua'até sápacaño aca'añó cajrú imaná. Tupana jema'arí méqueca naca'acá imaná. Je'echú chu i'imacaño huacára'ajeri ricá, Tupana. \v 5 Marí eja'ahuá chu cajrú iliñérute. Aú ila'á maare majopeja ihuátaca que. Paminá lamára'ari jémana piracana. Cajrú napitacó ee paminá nori necá ne'ími chaya. Ilé que caja ipitacá ijluhua nacaje, Tupana huajácaloje icá richona penaje. \v 6 Icá, cajrú liñeru minana, puráca'alo aú nenó ajopana ina'uqué. Palá la'acaño necá. E'iyonaja nenó necá ipuráca'alo aú. Uncá meque nala'alá nanacojó icá. \s1 Ila'acá piyá tu'ujné ipéchuhua yucuna marí: \p \v 7 Nojena, cachuhua caje nacuja i'imá, a'ajná Jesucristo pa'ajico piño majó ejená. Ihue'epí nacaje icha ijí ejátajeri nacojé. Rejata nacaje icha ijí piyuque. Riñapátaca rejátacana ejomi cachuhua caje nacú rihuata ritahuá'aco a'ajná rarúca'aca ejená. Yahuisá quetana rihuátaca ricá cachuhua caje aú ja rarúca'aca ejená. Raú rijña'á rijluhua palá nojé richa. \v 8 Ñaqué caja i'imacá cachuhua caje nacuja a'ajná Jesucristo pa'ajico majó ejená. Ila'á ipéchuhua caphí. Yehuicha riphaca Jesucristo pa'acó majó jená chojé. \v 9 Nojena, aca'aniya pamanáchaca, Tupana huajaca piyá icá. Tupana quemájeri piyuque ina'uqué nacú méqueca rijló piyuque nacaje nala'acare, marí eja'ahuá chu ne'emacá quetana. Yehuicha huani riphaca rená chojé, ñaqué ri'imacáloje penaje. \v 10-11 Nojena, ihue'epí méqueca Tupana puráca'alo ja'apátajeñomi chuna la'acá i'imacá. Ajopana ina'uqué la'añó chapú ne'emacá. E'iyonaja uncá nayurila Tupana puráca'alo yucuna i'imacana najló raú. Ají que la'acaño nacú huemá: “Palá péchuruna” que. Chapú nala'acá necá. E'iyonaja uncá nayurila Tupana ja'apiyá jema'acana. Ilé que la'acana palani, huala'acáloje ñaqué caja penaje. Caja jema'á Jobmi chu yucuna, méqueca ri'imacá. Ramá cajrú chapú caje yajhué i'imacá. E'iyonaja uncá riyurila Tupana chojé caphí i'imacana raú. Caja ihue'epí méqueca Tupana la'acá ricá palá huani caja penaje i'imacá. Raú iná hue'epí méqueca Tupana hue'epica camu'ují ina'uqué nacú. \p \v 12 Nojena, richaje huani nuhuátaca ila'acá marí que: Imaniya Tupana que, apú hue'epícaloje quehuaca ricá raú penaje. Apú nacaje marí eja'ahuá chu i'imacare ií a'acana aú, imaniya caja quehuaca ricá que. Apú nacaje ií a'acana aú imaniya caja quehuaca ricá. Imacachu a'a que, caja queja ricá. Imacachu caja uncá que, caja queja caja ricá. Marí queja imájica nacaje nacú, Tupana huajaca piyá icá. \p \v 13 Re ca'ajná e'iyajena ilérohua, amaño chapú caje yajhué me'etení. Ijló numá: Ipura'ó Tupana hua'até. Re ca'ajná e'iyajena, pu'ují ipechu. Ijló numá: Ataní Tupana yale. \v 14 E'iyajena ca'ajná itámina icá. Ijló numá: Eco ihuá'a Jesucristo ja'apiyá jema'ajeño amájeño maná, ne'ejnacáloje ichaje Tupana hua'até pura'ajó inacu penaje. Napura'ajó Tupana hua'até, ritejmo'ótacaloje icá penaje. Naco'ojé caja nacaje jilá ihuilá e'iyajé. Ejomi Jesucristo puráca'alo aú nemaje Tupánajlo, ritejmo'ótacaloje icá penaje. \v 15 Caphí péchuri Tupana chojé iná i'imacachu, iná pura'ó Tupana hua'até. Raú Tupana tejmo'ótajeri natámina. Raú caja ramajo natámina chaje pu'uhuaré nala'acare liyá. \v 16 I'imá pu'uhuaré ila'acare yucuna pajlocaca. Ipura'ó Tupana hua'até panacuhuácaca. Raú Tupana tejmo'ótajeri icá itámina caje chiyá. Palá péchuri pura'acochu huechi Tupana hua'até, cajrú Tupana a'acá riñaté palá la'acana aú. \v 17 Ñaqué ri'imacá Elíasmi chujlo i'imacá. Tupana puráca'alo ja'apátajeri ri'imacá. Marí huecá que caja ri'imacá. Huechi ripura'acó Tupana hua'até i'imacá, juni ja'acó piyá, ina'uqué pechu pajno'ocóloje Tupana ejo raú penaje. Raú uncá huani juni ja'aló i'imacá. Hueji quele jarechí eyá apú pe'iyojé quetana uncá juni ja'aló i'imacá. \v 18 Quéchami ripura'acó piño Tupana hua'até, juni ja'acóloje penaje. Raú juni ja'aró piño. Reyá a'ajná ño'ojó nacaje icha ijimi iphari piño. E caja nacaje arúca'ari piño reyá a'ajná ño'ojó. \p \v 19 Nojena, apala apú inaquiyana caja ca'ajná riyurí Tupana huátaca que la'acana. Apú ca'ajná pura'aró rijhua'até, ripa'acóloje richojé piño penaje. \v 20 Ihue'epí marí: Apú yurícachu pu'uhuaré la'acana riliyó pipuráca'alo aú, pi'imatá ricá capichácajo liyá. Raú caja Tupana amaro richaje cajrú pu'uhuaré rila'acare liyá. Maáreje riyucuna tajnaro.