\id MRK \h SVUN MARCOS \toc2 SVUN MARCOS \toc1 SVUN MARCOS \mt1 LI'I JA' SC'OPLAL CAJVALTIC JESUCRISTO \mt1 TS'IBABIL COMEL YU'UN MARCOS \c 1 \s1 Ja' smelol c'alal lic xchol sc'op Dios li Juan j'ac'vanej ta vo'e \r (Mt. 3.1‑12; Lc. 3.1‑9, 15‑17; Jn. 1.19‑28) \p \v 1 Ja' jech x'elan ilic li lequil a'yeje, ja' ti chijcolutic ta sventa Cajvaltic Jesucristo Xnich'on Diose. \p \v 2 Ja' la sts'iba comel j'alc'op Isaías ta vo'one ti ba'yuc ta xjelov tal jun j'alc'op yu'un Cajvaltique. Jech ts'ibabil: \q1 Ba'yuc ta xjelov avu'un li j'alc'op ta jtac batele. \q1 Ja' ta xalbe cristianoetic ti chabate yu'un jech xu' chayich'icot ta muc', xut Xnich'on li Diose. \q1 \v 3 Jech ta to xlic jun jchi'iltic ta israelal ja' tsots ta x'avan ta xocol banamil, jech ta xal: \q1 “Ta xa xtal li Cajvaltique. Ja' lec comtsanic scotol li c'usitic chopol chapasique, ja' ich'beic ta muc' li sc'ope”, \m xi ta xlic yalbe li jchi'iltactique, xi ono'ox li Isaíase. \v 4 Jech ivinaj li Juan tey ta xocol banamil c'alal lic xchol ti chac'be yich'ic vo' li boch'otic ta scomtsan c'usitic chopol ta spasique yu'un jech ta spasbatic perdón yu'un smulic. \v 5 Bat ya'ibeic sc'op Juan scotol li jchi'iltaccutic ta israelal tey nacajtic ta Judea banamile, xchi'uc li boch'otic tey nacajtic ta lum Jerusalene. Li boch'otic jamal c'ot yalic ta stojol Juan c'usi smulique i'ac'bat yich'ic vo' yu'un Juan tey ta uc'um Jordán. \p \v 6 Li sc'u' Juane ja' jalbil tsotsil camello. La xchuc xch'ut ta nucul. Li sve'ele ja' c'ulub xchi'uc spom muc'ta pom. \v 7 Li Juane jech lic yalbe li jchi'iltaccutic ta israelale: \p ―Oy to boch'o ts'acal ta xtal, ja' tsots yabtel yich'oj. Li vu'une mu'yuc tsots cabtel quich'oj. Mu'yuc c'usi xu' cu'un ta jcolta. Ac'o me stitunbeluc yaq'uil xonob mu xu' cu'un. \v 8 Vu'une ja' no'ox laj cac'boxuc avich'ic vo'. Yan li boch'o ts'acal ta xtale ja' chayac'boxuc avich'ic Ch'ul Espíritu ―xut. \s1 Ja' smelol c'alal laj yich' vo' li Jesuse \r (Mt. 3.13‑17; Lc. 3.21‑22) \p \v 9 Ja' o iloc' tal ta lum Nazaret tey ta Galilea banamil li Jesuse. Tey ic'ot ta uc'um Jordán, tey i'ac'bat yich' vo' yu'un Juan ta uc'um Jordán. \v 10 C'alal iloc' ta uc'um li Jesuse, ta ora laj yil ijam li vinajele. Laj yil iyal tal ta sba li Ch'ul Espíritue, xco'laj xchi'uc tsumut yilel. \v 11 Li Diose ic'opoj tal ta vinajel, jech laj yal: \p ―Vo'ot Jnich'onot, lec c'uxot ta co'nton. Xcuxet no'ox co'nton avu'un ―xut. \s1 Ja' smelol c'alal tsc'an ox ta suj ta mulil Jesús li banquilal pucuje \r (Mt. 4.1‑11; Lc. 4.1‑13) \p \v 12 Li Jesuse ta ora no'ox i'ac'bat sna' yu'un Ch'ul Espíritu ti chbat ta xocol banamile. \v 13 Cha'vinic c'ac'al tey oy ta xocol banamil. Ja' no'ox tey oy te'tical chonetic. Li Satanase, ja' li banquilal pucuje, la suj ta mulil li Jesuse pero li Jesuse tey coltabil yu'un yaj'almantaltac Dios ti c'u sjalil tey oye. \s1 Ja' smelol c'alal la sliques yabtel ta Galilea li Jesuse \r (Mt. 4.12‑17; Lc. 4.14‑15) \p \v 14 C'alal ochem xa'ox ta chuquel li Juane, li Jesuse ibat ta Galilea banamil. Bat xcholbe ya'yic jchi'iltaccutic ta israelal li lequil a'yeje. \v 15 Jech laj yal: \p ―Yorail xa xu' chasventainboxuc avo'ntonic li Diose. Comtsanic scotol li c'usitic chopol chapasique, ch'unic li lequil a'yej li'i ―xi. \s1 Ja' smelol c'alal laj yic' chanib jtsacchoyetic li Jesuse \r (Mt. 4.18‑22; Lc. 5.1‑11) \p \v 16 Li Jesuse ixanov batel ta ti'ti'nab tey ta Galilea banamil. Tey laj yil chib jchi'ilcutic, Simón xchi'uc yits'in Andrés sbi. Tey ta stic' ochel snuti'ic ta nab yu'un ta stsaquic choy, yu'un ja' yabtelic o. \v 17 Li Jesuse jech lic yalbe: \p ―La' chi'inicun batel, ta jelboxuc avabtelic. Yu'un ta jchanubtasoxuc c'u x'elan chbat asa'bicun cristianoetic ―xut. \p \v 18 Ta ora la scomtsan o li yabtelique, la xchi'inic batel li Jesuse. \p \v 19 C'alal ijelov batel jutuc Jesús xchi'uc li chibique tey laj yil yan chib jchi'ilcutic, Jacobo xchi'uc yits'in Juan sbi. Ja' xnich'nab Zebedeo. Tey tic'ajtic ta yut tenalte' canova xchi'uc stotic yu'un ta slut'ilan snuti'ic yu'un tuch'emic. \v 20 I'ic'atic yu'un li Jesuse. Ta ora la scomtsan li stotique, la xchi'inic batel li Jesuse. Li totile tey icom ta tenalte' canova xchi'uc svinictac. \s1 Ja' smelol c'alal icol yu'un Jesús jun vinic ochem pucujetic ta yo'nton \r (Lc. 4.31‑37) \p \v 21 Tey ic'otic ta lum Capernaum. C'alal ista sc'ac'alil ta jcux co'ntoncutique, i'och Jesús ta nail tsobobbail yu'un li jchi'iltaccutic ta israelale, tey ichanubtasvan. \v 22 Li jchi'iltaccutique toj labal laj ya'yic c'u x'elan ichanubtasvan li Jesuse. Yu'un jech ichanubtasvan jech chac c'u cha'al li boch'o lec sna' c'usi tsc'an Diose. Mu jechuc ichanubtasvan jech chac c'u cha'al li jchanubtasvanejetic ono'ox ta smantal Dios yalojique. \v 23 Oy jun jchi'ilcutic tey ta nail tsobobbail ochem pucujetic ta yo'nton. Tsots i'avan, jech laj yalbe li Jesuse: \p \v 24 ―Jesús, vo'ot ti liquemot tal ta Nazarete, ¿c'u yu'un chtal atic' aba ta jtojolcutic? ¿Me yu'un tal xa avac'uncutic batel yo' bu chquich'cutic castigoe? Xacotquinot boch'oot. Vo'ot Xnich'onot Dios, vo'ot ti mu'yuc amule ―xut. \p \v 25 Li Jesuse la spajes li pucujetic ti tey xch'amanojbeic ye li vinique, jech laj yalbe: \p ―Ch'anchanic, loc'anic batel ta yo'nton li vinique ―xut. \p \v 26 Li pucujetique la stu'pbeic yic' li vinique. Solel tsots i'avanic, jech iloq'uic ta yo'nton li vinique. \v 27 Li jchi'iltaccutique toj ch'ayel ic'ot yo'nton scotolic. Jech la sjac'be sbaic: \p ―¿Boch'o ti li' taleme? Ja' ach' c'usi tspas. Oy ep stsatsal, xu' yu'un ta stac loq'uel li pucujetique. Ch'unbil smantal ―xiic. \p \v 28 Li c'usi la spas Jesuse ta ora laj ya'yic cristianoetic ta scotol tsobtsobnaetic xchi'uc ta lumetic tey ta Galilea banamil. \s1 Ja' smelol c'alal la scoltabe smeni' Pedro li Jesuse \r (Mt. 8.14‑15; Lc. 4.38‑39) \p \v 29 C'alal iloq'uic ta nail tsobobbail li Jesuse, tey ibatic xchi'uc Jacobo xchi'uc Juan ta snaic Simón xchi'uc Andrés. \v 30 Li smeni' Simone tey mochol ta svayab yu'un ip cha'i c'ac'ubel. Laj yalbeic Jesús c'usi ip cha'i li jchamele. \v 31 Li Jesuse inoch'aj batel ta svayab, la stsacbe sc'ob, la snit liquel. Ta ora ich'abi li sc'ac'ubele. Tey lic mac'linvanuc. \s1 Ja' smelol c'alal la scolta ep jchameletic ta xch'ay c'ac'al li Jesuse \r (Mt. 8.16‑17; Lc. 4.40‑41) \p \v 32 C'alal ta xa xch'ay c'ac'ale, tey laj yic'beic tal ta stojol Jesús scotol jchameletic xchi'uc boch'otic ochem pucuj ta yo'ntonic. \v 33 Tey tsobol ic'ot scotolic ta ti'na. \v 34 Li Jesuse la scoltaan li epal jchameletique. C'usiuc no'ox chamelal ip cha'yic icol yu'un scotol. Xchi'uc ep li boch'otic ochem pucuj ta yo'ntonique la sloq'ues scotol. Muc x'aq'ue c'opojicuc yu'un Jesús li pucujetique yu'un laj yotquinic ti ja' Xnich'on Diose. \s1 Ja' smelol c'alal la xchol sc'op Dios tey ta Galilea banamil li Jesuse \r (Lc. 4.42‑44) \p \v 35 Ta yoc'omal ic' to ilic li Jesuse, iloc' batel, ibat yo' bu mu'yuc cristianoetique. Tey bat sc'opan Dios. \v 36 Li Simón xchi'uc xchi'iltaque bat st'unic li Jesuse. \v 37 C'alal la staique, jech laj yalbeic: \p ―Scotol cristianoetic ta st'unicot ―xutic. \p \v 38 Itac'ov li Jesuse: \p ―Batic ta lumetic li' no'oxe. Yu'un chbat calbe ya'yic jchi'iltactic ti yorail xa xu' chventainbat yo'ntonic yu'un Diose. Yu'un ja' talemun ta xcholel ―xi. \p \v 39 Jech tey ibat xchi'uc yajchanc'optac ta scotol nail tsobobbailetic ta Galilea banamil. Bat yal ti yorail xa xu' chventainbat yo'ntonic yu'un Diose. La sloq'ues noxtoc pucujetic ti ochemic ta yo'ntonique. \s1 Ja' smelol c'alal la scolta jun jc'a'el chamel li Jesuse \r (Mt. 8.1‑4; Lc. 5.12‑16) \p \v 40 Tey ital ta stojol Jesús jun jchi'ilcutic ta israelal tsacbil ta c'a'el chamel. La squejan sba ta stojol li Jesuse. Scotol yo'nton jech laj yalbe: \p ―Me chac'an chacoltaune, xu' avu'un chacoltaun ―xut. \p \v 41 Li Jesuse la xc'uxubin li jc'a'el chamele. Laj yac' sc'ob ta sbec'tal, jech laj yalbe: \p ―Lec oy, colan cha'e ―xut. \p \v 42 Jech ta ora icol o. \v 43 Li Jesuse tsots laj yalbe batel mantal li vinique. Jech laj yalbe: \p \v 44 ―Mu me boch'o xavalbe ya'i. Ja' no'ox bat ac' aba ta ilel ta stojol pale. Ac'bo smoton Dios jech chac c'u cha'al yaloj ono'ox Moisés ta vo'onee. Jech ta sna'ic o jchi'iltactic ti colemot xae ―xut. \p \v 45 Iloc' batel li vinique pero lic spuc batel c'u x'elan icoltaat yu'un li Jesuse. Jech ta mucul xa ta x'och ta lumetic li Jesuse. Tey no'ox oy ti bu mu'yuc cristianoetique. Pero ep cristianoetic bat staic li Jesuse, buyuc no'ox iliquic tal. \c 2 \s1 Ja' smelol c'alal icol yu'un Jesús jun vinic aluben yacan \r (Mt. 9.1‑8; Lc. 5.17‑26) \p \v 1 C'alal ech'em xa'ox jayibuc c'ac'ale, isut yan velta ta Capernaum xchi'uc yajchanc'optac li Jesuse. Li jchi'iltaccutique laj ya'yic ti tey xa oy yo'bu ono'ox nacal li Jesuse. \v 2 Jech ta ora la stsob sbaic tal yo' bu oy li Jesuse. Mu xa x'ochic ta yut na, tsinilic c'alal ta ti'na. Li Jesuse lic xcholbe ya'yic sc'op Dios. \v 3 Tey laj yiq'uic tal ta stojol Jesús jun vinic aluben yacan. Chanib yajval la xq'uechubte'ic tal. \v 4 Mu xu' ta x'ochic batel yo' bu oy li Jesuse yu'un toj tsinil li cristianoetique. Jech tey imuyic ta jolna yu'un lamal no'ox li jolnae. La svomic juteb li jolnae yu'un ja' tey la xchechic yalel xchi'uc svayab li jchamele. Jech tey ic'ot yu'unic yo' bu oy li Jesuse. \v 5 C'alal laj yil Jesús ti xch'unojic ti ja' chcoltavane, jech laj yalbe li jchamele: \p ―Tata, pasbilot xa perdón yu'un scotol amul ―xut. \p \v 6 Tey chotajtic jayibuc jchanubtasvanejetic ta smantal Dios yalojic. Jech la snop ta yo'ntonic: \v 7 “¿C'u yu'un jech ta xal li vinique? Ta scuy sba ta Dios. Mu'yuc boch'o yan xu' ta xac' perdón yu'un jmultic, ja' no'ox Dios”, xi ta yo'ntonic. \v 8 Li Jesuse ta ora la sna' li c'usi la snop ta yo'ntonique, jech laj yalbe: \p ―¿C'u yu'un ti mu'yuc lec c'usi chanop ta avo'ntonique? \v 9 Ta melel boch'ouc no'ox xu' ta xal ti “pasbilot xa perdón yu'un amul” xie, yu'un mu vocoluc ta alel. Jech noxtoc mu vocoluc ta alel ti “lican, xanovan” xie. Pero ja' tsc'an chaq'uelic lec me ta melel ta xc'ot ta pasel yu'un li boch'o jech ta xale. \v 10 Vu'une laj cal ti pasbil xa perdón yu'un smul li vinique. Jech q'uelic me c'usi ta jpas li' ta orae yu'un jech chana'ic o ti vu'un no'ox ta jpasbe perdón yu'un smulic cristianoetic li' ta banamil, vu'un ti co'ol cristianoutique ―xut. \p Li Jesuse jech laj yalbe li jchamele: \p \v 11 ―Vu'un chacalbot, lican, ich'o batel avayab, batan ta ana ―xut. \p \v 12 Ta ora ilic li jchamele, laj yich' batel li svayabe, iloc' batel ta stojol scotolic. C'alal laj yilic li jchi'iltaccutique, toj labal laj ya'yic. Laj yalbeic slequilal Dios. Jech laj yalbe sbaic: \p ―Mu'yuc ono'ox boch'o jech xquiltic oy svu'el ―xiic. \s1 Ja' smelol c'alal i'ic'at yu'un Jesús li Levíe, ja' li Mateo yan sbie \r (Mt. 9.9‑13; Lc. 5.27‑32) \p \v 13 Ibat yan velta ta ti' nab xchi'uc yajchanc'optac li Jesuse. Bats'i ep jchi'ilcutic ta israelal la stsob sbaic batel ta stojol li Jesuse. Tey lic chanubtasvanuc. \v 14 C'alal ibate, tey laj yil Leví, ja' xnich'on Alfeo. Tey chotol ta xchotleb yo' bu ta xac' spatan li cristianoetique. Li Jesuse jech laj yalbe: \p ―La' chi'inun batel ―xut. \p Jech ta ora la xchi'in batel li Jesuse. \p \v 15 Ts'acal to c'alal tey chve' ta mesa ta sna Leví li Jesuse, tey oy noxtoc yan ep jtsobpatanetic xchi'uc yan jpasmuliletic. Tey la xchi'inic ta chotlej Jesús xchi'uc li yajchanc'optaque yu'un tey xchi'inojic tal li Jesuse. \v 16 Tey oyic li jchanubtasvanejetic ta smantal Dios yalojique xchi'uc jayibuc fariseoetic. Laj yilic ti co'ol ta xve' Jesús xchi'uc li jtsobpatanetique xchi'uc li yantic jpasmuliletique. Jech laj yalbeic li yajchanc'optac Jesuse: \p ―¿C'u yu'un ta xve' xchi'uc jtsobpatanetic xchi'uc yantic jpasmuliletic li jchanubtasvanej avu'unique? ―xutic. \p \v 17 Li Jesuse laj ya'i li c'usi laj yalique, jech laj yalbe: \p ―Li boch'otic tsotsique mu sc'anic poxtael. Ja' no'ox ta sc'anic poxtael li boch'otic ipique. Li vu'une mu ja'uc tal quic' li boch'otic mu'yuc smul yalojique. Ja' tal quic' li jpasmuliletique ―xi li Jesuse. \s1 Ja' smelol c'alal ijac'bat Jesús c'u yu'un mu xictaic ixim li yajchanc'optaque \r (Mt. 9.14‑17; Lc. 5.33‑39) \p \v 18 C'alal ja' o yictaojic ixim li yajchanc'optac Juane xchi'uc li yajchanc'optac fariseoetique (yu'un ja' yich'ojbeic stalel li jmoltotcutic ta vo'onee), jech oy boch'o tal sjac'beic li Jesuse: \p ―Yictaojic ixim li yajchanc'optac Juane xchi'uc li yajchanc'optac fariseoetique. ¿C'u yu'un mu'yuc ta xictaic ixim ec li avajchanc'optaque? ―xutic. \p \v 19 Itac'ov li Jesuse: \p ―C'alal yorail nupinele, tey oy li malalile jech mu xu' ta xictaic ixim li yajtestigoe yu'un tey xchi'uquic li malalile. \v 20 Ja' no'ox jech ec li cajchanc'optaque, mu jechuc smelol ti ta xictaic ixime yu'un li' to jchi'inojic. Ja' to me la sta sc'ac'alil ta smilicun li cajcontrae, ja' to xu' ta xictaic ixim li cajchanc'optaque. \p \v 21 ’Li boch'o ta xch'un c'usi chcale persa ta scomtsan li c'usi xch'unoj ti snopoj jech chcol oe. Persa scotol yo'nton ta xch'un li c'usi chcale yu'un jech chcol o. Jech chac c'u cha'al mu'yuc boch'o ta spac'an poco' c'u'il ta ach' manta yu'un mu'yuc to mutsem. Me oy boch'o jech ta spase, más to ech'em ta xli' batel li poco' c'u'ile. \v 22 Jech noxtoc li ach' ya'lel ts'usub ti ta xa xpajube, mu'yuc boch'o ta xch'ol ta poco' yav pasbil ta nucul. Me oy boch'o jech ta spase, c'alal ta xvocan stuc li ya'lel ts'usube, ta xjat li yavile. Altic chmal o scotol li ya'lel ts'usube. Li yavile mu xa xtun o. Li ach' ya'lel ts'usub ti ta xa xpajube, ja' tsc'an ta ach' yav ta xich' ch'olel ―xi li Jesuse. \s1 Ja' smelol c'alal la sc'asic trigo yajchanc'optac Jesús ta sc'ac'alil ta xcux yo'ntonic \r (Mt. 12.1‑18; Lc. 6.1‑5) \p \v 23 C'alal ja' o sc'ac'alil ta jcux co'ntoncutique, tey ijelovic ta be ta trigoaltic xchi'uc yajchanc'optac li Jesuse. Tey la sc'asic jaylicuc trigo li yajchanc'optaque. \v 24 Tey laj yilic jayibuc fariseoetic, jech lic yalbeic li Jesuse: \p ―Q'uelavil, ¿c'u yu'un ta spasic c'usi mu stac' jpastic ta sc'ac'alil ta jcux co'ntontic li avajchanc'optaque? ―xutic. \p \v 25 Itac'ov li Jesuse: \p ―Aq'uelojic ta sc'op Dios c'usi la spas David ti c'alal ivi'najic xchi'uc xchi'iltac ta xanubale. \v 26 Tey ic'otic ta templo ti c'alal ja' o ochem ta banquilal pale li Abiatare. Li Davide ja' la sve' li pan tey oy ta ba mesa ta stojol Diose. Ac'o me yaloj Dios ti ja' no'ox xu' ta sve'ic li paleetique, pero la sve'ic xchi'uc xchi'iltac li Davide. Pero mu'yuc la sta smul ti jech la spase ―x'utatic yu'un li Jesuse. \p \v 27 Jech laj yal noxtoc li Jesuse: \p ―Li Diose laj yac' jun c'ac'al sventa ta jcux co'ntontic. Ma'uc laj yac' yu'un chispajesutic. \v 28 Vu'un ti co'ol cristianoutique, vu'un yajvalun li sc'ac'alil ta jcux co'ntontique. Vu'un chcal li c'usitic stac' pasele ―xi li Jesuse. \c 3 \s1 Ja' smelol c'alal icol jun vinic xmoch'oj sba sbic'tal jun sc'ob \r (Mt. 12.9‑14; Lc. 6.6‑11) \p \v 1 Ts'acal to i'och yan velta Jesús xchi'uc yajchanc'optac ta jun nail tsobobbail yu'un jchi'iltaccutic ta israelal. Tey oy jun jchi'ilcutic xmoch'oj sba sbic'tal jun sc'ob. \v 2 Tey oy jayibuc fariseoetic. Tey tsq'uelic me ta xcoltavan ta sc'ac'alil ta jcux co'ntoncutic li Jesuse yu'un tsc'an ta sa'beic smul. \v 3 Li Jesuse jech laj yalbe li vinique: \p ―La' va'an aba li' ta o'lole ―xut. \p \v 4 Li Jesuse jech la sjac'be li fariseoetic tey oyique: \p ―Ta sc'ac'alil ta jcux co'ntontique, ¿c'usi yaloj Dios tsc'an ta jpastic? ¿Me xu' ta jpastic c'usi lec o me xu' ta jpastic c'usi chopol? ¿Me xu' chijcoltavan o me xu' chijmilvan? ―xut. \p Muc xtac'ov ic'otic. \v 5 Li Jesuse i'ilin ti c'alal la sq'uelbe sat li fariseoetic tey oyic ta jujujot xocone, yu'un chopol laj ya'i ti toj tsots yo'ntonique. Jech laj yalbe li vinic ti xmoch'oj sba sbic'tal sc'obe: \p ―Va'ano lec li sbic'tal ac'obe ―xut. \p Jech la sva'an lec li sbic'tal sc'obe, ta ora icol o. \v 6 Iloq'uic batel li fariseoetique. Bat sc'opanbeic svinictac Erodes yu'un tsnopic c'u x'elan xu' ta smilic li Jesuse. \s1 Ja' smelol c'alal la stsob sbaic epal cristianoetic ta ti' nab \p \v 7 Li Jesuse iloc' batel, ibat ta ti' nab xchi'uc yajchanc'optac. Pero tey nabal ibatic epal cristianoetic liquemic tal ta Galilea banamil xchi'uc ta Judea banamil. \v 8 Oy liquemic tal ta lum Jerusalén xchi'uc ta Idumea banamil. Xchi'uc oy liquemic tal ta jot uc'um Jordán, xchi'uc oy liquemic tal ta yosilal chib lum, Tiro xchi'uc Sidón. Yu'un laj ya'yic ti ep c'usitic la spas li Jesuse jech bats'i ep la stsob sbaic batel. \v 9 Li Jesuse jech laj yalbe li yajchanc'optaque: \p ―Noch'ajesic tal junuc canova yu'un ja' tey chi'och c'alal me ta snet'icun li epal cristianoetique ―xut. \p \v 10 Yu'un ep xa cristianoetic icolic yu'un li Jesuse, jech scotol jchameletic chnet'vanic batel yu'un tsc'an ta spiquic li Jesuse. \v 11 C'alal laj yilic Jesús li pucujetic tey ochemic ta yo'nton cristianoetique, la squejan sbaic ta stojol Jesús li cristianoetic ti ochem pucujetic ta yo'ntonique. Tsots i'avanic: \p ―Vo'ot Xnich'onot Dios ―xiic. \p \v 12 Li Jesuse tsots la spajes li pucujetique yu'un mu me xalic batel ti ja' Xnich'on Diose. \s1 Ja' smelol c'alal la st'uj lajchab yajchanc'op li Jesuse \r (Mt. 10.1‑4; Lc. 6.12‑16) \p \v 13 Ts'acal to imuy batel ta vits li Jesuse. Laj yic' batel li boch'otic tsc'an ta xchi'in batele. \v 14 Tey lic st'uj lajchab jchi'ilcutic yu'un ja' ta xchi'in o. Yu'un tstac batel ta xcholel sc'op. \v 15 Xchi'uc laj yac'anbe svu'elic yu'un ta scoltaic jchameletic xchi'uc ta sloq'uesic pucujetic ta yo'nton cristianoetic. \v 16 Ja' la st'uj Simón, ja' Pedro laj yac'be yan sbi. \v 17 Xchi'uc Jacobo xnich'on Zebedeo. Xchi'uc yits'in li Jacoboe, ja' Juan sbi. Ja' Boanérges i'ac'bat sbiic yu'un li Jesuse. Ja' smelol ti ta anil no'ox ic'opojic jech chac c'u cha'al xbac' chauc. Yu'un ta ora tsc'an chaq'uic castigo stuquic. \v 18 Xchi'uc la st'uj noxtoc Andrés, xchi'uc Felipe, xchi'uc Bartolomé, xchi'uc Mateo, xchi'uc Tomás, xchi'uc yan Jacobo, ja' xnich'on Alfeo, xchi'uc Tadeo. Xchi'uc yan Simón, ja' ti laj to'ox xchi'in li cananeoetique. \v 19 Xchi'uc Judas Iscariote, ja' ti ts'acal to lic yac' ta c'abal li Jesuse. \s1 Ja' smelol c'alal laj yalic ti ta svu'el banquilal pucuj ta sloq'ues pucujetic li Jesuse \r (Mt. 12.22‑32; Lc. 11.14‑23; 12.10) \p C'alal la st'uj lajchab yajchanc'op li Jesuse, ibatic ta na ti bu ono'ox nacale. \v 20 La stsob sbaic batel yan velta li cristianoetique. Solel la stsin sbaic. Mu xa spas bu xve' xchi'uc yajchanc'optac li Jesuse. \v 21 C'alal laj ya'yic yuts' yalaltac Jesús ti tey tsinil ep cristianoetic ta snae, tsc'an ox chiq'uic loq'uel li Jesuse yu'un la snopic ti soquem sjole. \p \v 22 Tey oy jayibuc jchi'ilcutic ta israelal ja' jchanubtasvanejetic ta smantal Dios yalojic. Tey liquemic tal ta Jerusalén. Jech laj yalic: \p ―Li vinic li'i ochem banquilal pucuj ta yo'nton. Jech ta svu'el banquilal pucuj ta sloq'ues pucujetic ta yo'nton li cristianoetique ―xiic. \p \v 23 Li Jesuse laj yic' li jchanubtasvanejetic ta smantal Dios yalojique. Jech la sloc'tabe ta lo'il: \p ―¿C'uxi xu' ta sloq'ues xchi'il ta pucujil li Satanase? \v 24 Jech chac c'u cha'al me ta scontrain sbaic jun ajvalil xchi'uc xchi'iltac ta abtele, tey ta soquic o, mu xu' yu'un tspasic mantal. \v 25 Me ta scontrain sbaic yajvaltac jun nae, tey ta soquic o noxtoc. \v 26 Ja' no'ox jech ec li Satanase, me ta sloq'ues xchi'ile, mu xu' yu'un ta spas mantal me jech ta spase. \p \v 27 ’Li boch'o tsc'an ta x'och ta sna jun tsatsal vinic yu'un tsc'an ta xelc'anbe c'usitic oy yu'une, ta persa ba'yuc ta xchuc li tsatsal vinique, ja' to jech xu' yu'un ta xelc'anbe batel li c'usitic oy yu'une. Li Satanase ja' jech chac c'u cha'al li tsatsal vinique. Pero laj xa jtsal yu'un laj xa jpojbe li vinic ti tey to'ox oy ta sc'obe. \p \v 28 ’Melel chacalboxuc, li boch'otic chopol c'usitic ta spasique xchi'uc me chopol chc'opojic ta stojol Diose, ta to spasbatic perdón yu'un Dios me tsc'anique. \v 29 Yan li boch'o chopol chc'opoj ta stojol Ch'ul Espíritue, mu'yuc ono'ox ta spasbat o perdón sbatel osil ―xut jchanubtasvanejetic li Jesuse. \p \v 30 Ti jech i'albatique yu'un laj yalic ti ochem pucuj ta yo'nton li Jesuse. \s1 Ja' smelol ti tsc'an tsc'opanic Jesús li sme'e xchi'uc li yits'inabtaque \r (Mt. 12.46‑50; Lc. 8.19‑21) \p \v 31 Tey ic'otic yits'inabtac Jesús xchi'uc sme'ic yu'un ja' bat sq'uelic li Jesuse. Tey va'ajtic ta amac'. La staquic ta iq'uel li Jesuse. \v 32 Ep boch'otic tey chotajtic ta jujujot xocon li Jesuse. Jech laj yalbeic: \p ―Tey oy ta amac' ame' xchi'uc avits'inabtac yu'un tsc'an ta sc'opanicot ―xutic. \p \v 33-35 Itac'ov li Jesuse: \p ―Ta melel ja' jme', ja' quits'inabtac ti tey oyique. Pero ja' más tsots sc'oplal chca'i li boch'o li' oyic ti tspasic c'usi tsc'an yo'nton Diose. Ja' jchi'iltac ta voq'uel chc'otic xchi'uc ja' jme' chc'otic o ―xut. \p La sq'uel li boch'otic tey nopol chotajtic ta sts'ele. Jech laj yal: \p ―Q'uelavil ti jayibic li' oyique, ja' jme', ja' jchi'iltac ta voq'uel c'otemic ―xi. \c 4 \s1 Lo'il sventa jts'untrigo \r (Mt. 13.1‑9; Lc. 8.4‑8) \p \v 1 Li Jesuse ibat ta ti' nab xchi'uc yajchanc'optac, tey lic chanubtasvanuc yan velta. Bats'i ep jchi'iltaccutic la stsob sbaic tal yo' bu oy li Jesuse, jech i'och ta canova tey ta ba vo' li Jesuse, tey ichoti. Li cristianoetique tey oyic ta ti' nab. \v 2 C'alal ichanubtasvan li Jesuse, oy ep c'usi la sloc'ta ta lo'il. Jech laj yal: \p \v 3 ―A'yo ava'yic. Oy iloc' batel jts'untrigo. \v 4 C'alal la svij li strigoe, oy jaybej ic'ot ta be. Tey ital mutetic la sbiq'uic batel. \v 5 Oy jaybej ic'ot ta tontic ti bu mu'yuc pim slumale. Ta ora ijulij yu'un mu'yuc pim slumal. \v 6 C'alal iq'uepe, ic'anub, tey itaquij o yu'un mu'yuc nat yalem yisim. \v 7 Oy jaybej ic'ot ta ch'ixtic. C'alal ich'i li ch'ixe, inet'at jech tey ic'oxib o, jech muc satin o. \v 8 Oy jaybej ic'ot ta lequil banamil. Ja' lec laj yac' sat. Oy laj yac' lajuneb xcha'vinic ta bej, oy laj yac' oxvinic ta bej, oy laj yac' vo'vinic ta bej. \v 9 Boch'o laj ya'i ac'o snopbe lec smelol ―x'utatic yu'un Jesús. \s1 Ja' smelol c'u yu'un laj yal lo'il li Jesuse \r (Mt. 13.10‑17; Lc. 8.9‑10) \p \v 10 C'alal stuc xa tey oyic xchi'uc yajchanc'optac li Jesuse, xchi'uc li boch'otic scotol c'ac'al ta xchi'invanique, lic sjac'beic Jesús c'usi smelol li lo'il laj yale. \v 11 Li Jesuse jech laj yalbe: \p ―Li vo'oxuque ac'biloxuc ana'ic c'u x'elan tsventainanbe yo'nton cristianoetic li Diose, pero li yantique mu x'ac'bat sna'ic jech chac c'u cha'al li vo'oxuque. Ja' no'ox ta jloc'tabe ta lo'il. \v 12 Yu'un altic chililanic ti scotol xu' cu'une mu xch'unic. Altic cha'yilanic li c'usi chcale, mu xac' ta yo'ntonic. Yu'un mu ono'ox sc'an scomtsanic li c'usitic chopol tspasique, jech mu spasbatic perdón yu'un smulic ―xi li Jesuse. \s1 Ja' c'alal i'albatic smelol li lo'il sventa jts'untrigoe \r (Mt. 13.18‑23; Lc. 8.11‑15) \p \v 13 Jech laj yal noxtoc li Jesuse: \p ―Me muc xava'ibeic smelol ec li lo'il laj cale, ¿c'uxi xu' chava'ibeic smelol li yan lo'il ta to xcale? \v 14 Li jts'untrigoe ja' li boch'o ta xchol sc'op Diose. \v 15 Li bec' trigo ic'ot ta bee ja' senyail li boch'otic ya'yojic xa sc'op Dios ti mu'yuc tsots sc'oplal ta yo'ntonique. Ta ora ta xtal li Satanase ta sloq'uesbe ta yo'ntonic li sc'op Diose. \v 16 Li bec' trigo ic'ot ta tontique ja' senyail li boch'o ta ora no'ox ta xch'unic ti c'alal cha'yic sc'op Diose. Xcuxet no'ox yo'ntonic. \v 17 Pero mu'yuc chac' yisim ta yo'ntonic ya'yel yu'un mu'yuc stsatsal yo'ntonic. C'alal ta xich'ic uts'intaele, ta xich'ic vocol ta sventa ti cha'yic sc'op Diose, toj chibajel chc'ot yo'ntonic. \v 18-19 Li bec' trigo ic'ot ta ch'ixtique ja' senyail li boch'otic ya'yojic sc'op Dios ti ja' no'ox batem yo'ntonic yu'un li c'usitic oy li' ta banamile. Ja' tey lo'labilic o yu'un li c'usi tsc'an yo'ntonique. Scotol c'usiuc no'ox ta sc'upinic. Jech tey net'bil chc'ot o li sc'op Dios ya'yojique, jech mu xch'unic o. \v 20 Li bec' trigo ic'ot ta lequil banamile ja' senyail li boch'otic chc'ot lec ta yo'ntonic li sc'op Diose. Tey tsatin lec ta yo'ntonic. Oy ta xac' lajuneb xcha'vinic ta bej, oy ta xac' oxvinic ta bej, oy ta xac' vo'vinic ta bej ―x'utatic yu'un li Jesuse. \s1 Ja' smelol ti tsc'an jamal ac'o caltic batel li sc'op Cajvaltique \r (Lc. 8.16‑18) \p \v 21 Jech laj yal noxtoc li Jesuse: \p ―Me ta jtsantic candile, mu'yuc ta jnujmaquitic ta anmul. Mu'yuc ta jnac'tic ta yolon vaybal noxtoc. Ja' ta xcac'tic ta xvuchanubil. \v 22 Ja' no'ox jech ec li vo'oxuque, li c'usitic la jchanubtasoxuc atuquic li'i, mu me xanaq'uic. Vo'oxuc chcom ta aventaic ti jamal chavalic batel c'usi orae. \v 23 Boch'o laj ya'i ac'o snop lec ―x'utatic yu'un li Jesuse. \p \v 24 Jech laj yal noxtoc li Jesuse: \p ―A'ibeic lec smelol li c'usi ta xcalboxuque. Ti c'u yepal chach'unic c'usi laj calboxuque, más to jech yepal chayac'boxuc ana'ic yan li Diose. \v 25 Yu'un li boch'otic jutuc to xch'unojique, li Diose más to ech'em chac'be xch'un yu'un tsc'an xch'unic. Yan li boch'otic mu sc'an xch'unique, ti c'u yepal sna'ic jutuque ta xpojbatic sutel ―xi li Jesuse. \s1 Ja' smelol ti sna'oj stuc c'u x'elan chventainvan li Diose \p \v 26 Jech laj yal noxtoc li Jesuse: \p ―Chacalboxuc ava'yic c'u x'elan ta sventainan cristianoetic li Diose. Tey venta yu'un stuc c'u x'elan tspas. Ja' jech chac c'u cha'al trigo la svij ta yosil jun vinic. \v 27 Li vinique jun yo'nton ta xvay ta ac'ubaltic ta xlic ta c'ac'altic. Ja' no'ox chil ti chjulij xa tal li strigoe pero mu sna' c'u x'elan ich'i. \v 28 Yu'un tey ta xch'i tal stuc. Ba'yuc ta xloc' yanal, ja' o ta xac' sat, ts'acal to ta xyijub. \v 29 C'alal me yij xae, ja' o chbat xtuch'ic yu'un yorail xa ta tuch'el ―xi li Jesuse. \s1 Lo'il sventa bec' mostaza \r (Mt. 13.31‑32; Lc. 13.18‑19) \p \v 30 Jech laj yal noxtoc li Jesuse: \p ―¿C'usi xu' chcal ti xu' chco'laj smelol c'u x'elan tsventainan cristianoetic li Diose? ¿C'usi lo'ilal ta jloc'ta o ti chco'laj smelole? \v 31 Jech chac c'u cha'al bec' mostaza ta jts'untic ti toj biq'uite. Li c'usitic yan sbeq'ue ja' muc'tic. \v 32 Pero c'alal me ich'i li bec' mostazae, ja' nat chbat. Ja' biq'uitic chc'ot li yan ts'unubiletique. Li mostazae nat chbat, ep chac' sc'ob noxtoc. Jech chtal mutetic, chtal spas stasic yu'un oy lec xyaxinal ―xi li Jesuse. \s1 Ja' smelol ti puro ta lo'il no'ox la sc'opan cristianoetic li Jesuse \r (Mt. 13.34‑35) \p \v 33 Li Jesuse puro ta lo'il no'ox la sloc'tabe ya'yic sc'op Dios li jchi'iltaccutique. Ja' no'ox laj yal ti c'u yepal xu' yu'un tsnopbeic smelole. \v 34 Puro ta lo'il no'ox la sloc'tabe. C'alal stuquic xa xchi'uc yajchanc'optac li Jesuse, lic yalbe ya'yic c'usi smelol li lo'il laj yale. \s1 Ja' smelol c'alal ich'abi yu'un Jesús tsots ic' xchi'uc nab \r (Mt. 8.23‑27; Lc. 8.22‑25) \p \v 35 C'alal ch'ayem xa'ox c'ac'ale, jech laj yalbe yajchanc'optac li Jesuse: \p ―Jelovcutic batel ta jot nab ―xut. \p \v 36 Li yajchanc'optaque la sc'opanic comel li cristianoetic tey xchi'inojique jech la xchi'inic batel Jesús ta yut canova. Oy yan canovaetic tey xchi'uquic batel. \v 37 Ta ora ilic tsots ic', la syuq'uilan li nabe, jech i'och ep vo' ta yut canova. C'an xa ochuc yalel ta yut nab li canovae. \v 38 Li Jesuse tey vayem ta chac canova yac'oj xon sjol. La stijic li Jesuse, jech laj yalbeic: \p ―Jchanubtasvanej, ¿me mu'yuc ta avo'nton ti chij'och xa yalel ta yut nabe? ―xutic. \p \v 39 Ilic li Jesuse. La spajes li iq'ue xchi'uc li nabe. \p ―Ch'abian ―xut. \p Jech ich'abi li iq'ue xchi'uc li nabe. \v 40 Li Jesuse jech laj yalbe li yajchanc'optaque: \p ―¿C'u yu'un chaxi'ic? ¿C'u yu'un mu xach'unic lec ti xu' cu'une? ―xut. \p \v 41 Pero más to ixi'ic. Jech laj yalbe sbaic: \p ―¿Boch'o vinical li'i? Yu'un c'alal ta ic', c'alal ta nab ta xch'unbat smantal ―xut sbaic. \c 5 \s1 Ja' smelol c'alal iloq'uesbat pucuj ta yo'nton jun gadára vinic \r (Mt. 8.28‑34; Lc. 8.26‑39) \p \v 1 Li Jesuse ibatic ta jot nab xchi'uc yajchanc'optac tey ta yosilal gadáraetic. \v 2 C'alal iloq'uic ta canova xchi'uc yajchanc'optac li Jesuse, ta ora tey la snupic ta be jun vinic ochem pucuj ta yo'nton. Tey ilic tal ta muquinaltic. \v 3 Yu'un ja' snainoj li vombil tonetic yo' bu chbat mucatuc boch'o ta xchame. Mu'yuc boch'o xu' yu'un ta xchuc ac'o me ta cadena. \v 4 Ep ta velta ichucbat yoc sc'ob ta cadena pero la xtuch' li cadenae. Mu'yuc boch'o xu' yu'un ta spas ta manso. \v 5 Ta c'ac'al ac'ubal tey x'avet batel ta vitsetic xchi'uc ta muquinaltic. Tey ta stsac ton ta sjayijes sba o. \v 6 Li vinique laj yil ta nom li Jesuse, anil ital, la squejan sba ta stojol. \v 7-8 Li Jesuse jech laj yalbe li pucuje: \p ―Pucuj, loc'an ta yo'nton li vinic li'i ―xut. \p C'alal jech laj yal li Jesuse, tsots lic avanuc li vinique: \p ―Jesús, vo'ot Xnich'onot Dios ta vinajel, ¿c'u yu'un chtal atic' aba ta jtojol? Li Diose cha'i ti jech chacalbote. Avocoluc mu xavac'bun castigo ―xi. \p \v 9 Li Jesuse jech la sjac'be li vinique: \p ―¿C'usi abi? ―xut. \p ―Legionun, yu'un ep ta mil li' ochemuncutic ―xi. \p \v 10 Scotol yo'nton la sc'anbe Jesús ti mu me xtacatic batel ta yan banamile. \v 11 Tey ta ch'ut vits oy ep chitometic tey ta sa' sve'elic. \v 12 Li pucujetique jech laj yalbeic li Jesuse: \p ―Me yu'un chaloq'uesuncutic batele, tacuncutic batel yo' bu oy chitometique, tey ac'o bat ochcuncutic ta yo'ntonic ―xiic. \p \v 13 Li Jesuse laj yac' tey baticuc. Jech iloq'uic ta yo'nton vinic li pucujetique, bat ochicuc ta yo'nton chitometic. Li chitometique oy van cha'miluc. Scotolic i'anilajic yalel ta yalubaltic, jech tey ibalch'ujic ochel ta nab, tey ijic'ovic o scotolic. \p \v 14 Li jchabichitometique ixi'ic batel. Bat yalbeic scotol cristianoetic ta lum xchi'uc boch'otic nacajtic ta vitsetic. Jech scotol cristiano iloq'uic tal, tal sq'uelic li c'usi ic'ot ta pasele. \v 15 Tey ic'otic yo' bu oy li Jesuse. Laj yilic tey chotol li vinic ti ochem to'ox pucuj ta yo'ntone. Slapoj xa sc'u', lecuben xa. Li cristianoetique ixi'ic. \v 16 Li boch'otic laj yilic c'u x'elan icol li vinic ti ochem to'ox pucujetic ta yo'ntone, xchi'uc c'u x'elan icham li chitometique, laj yalbeic li boch'otic tey ic'otique. \v 17 Scotolic laj yalbeic Jesús ti svocoluc ac'o loc'uc batel ta yosilalique. \p \v 18 C'alal i'och ta canova li Jesuse, li vinic ti ochem to'ox pucujetic ta yo'ntone la sc'anbe Jesús ti ac'o xchi'in batele. \v 19 Li Jesuse jech laj yalbe: \p ―Mu xbat achi'inun. Batan ta ana, bat albo achi'iltac li c'usi la spasbot Diose, ti ep la xc'uxubinote ―xut. \p \v 20 Jech ibat li vinique, lic yal batel ta yosilal ti c'u x'elan icoltaat yu'un Jesuse. Decápolis sbi li yosilale yu'un lajuneb lum tey oy. C'alal laj ya'yic li cristianoetique, toj ch'ayel ic'ot yo'ntonic. \s1 Ja' smelol c'alal la xcha'cuxesbe stseb Jairo li Jesuse xchi'uc icol jun ants ti ital spicbe xaquita Jesuse \r (Mt. 9.18‑26; Lc. 8.40‑56) \p \v 21 C'alal isut tal li' ta jot nab li Jesuse, bats'i ep jchi'ilcutic la stsob sbaic batel ta stojol. Tey no'ox oy ta ti'nab li Jesuse. \v 22 Tey ibat ta stojol jun jchi'ilcutic, Jairo sbi. Ja' jchapanvanej ta jun nail tsobobbail. C'alal laj yil Jesús li Jairoe, tal squejan spatan sba ta stojol. \v 23 Jech laj yalbe: \p ―Ta xa xcham cunin tseb. Avocoluc bat ac'o ac'ob ta sbec'tal, ac'o coluc jech ac'o cuxiuc ―xi. \p \v 24 Jech la xchi'in batel li Jesuse. Net'el ibat li Jesuse yu'un ichi'inat batel yu'un epal cristianoetic. \v 25 Oy jun ants lajchab xa jabil yich'oj tuch' patijel. \v 26 Ep la sa' jpoxtavanejetic pero ja' no'ox ep i'ac'bat svocol xchi'uc ilaj scotol li c'usitic oy yu'une. Pero mu'yuc bal laj ya'i li xpoxilique, yo' to más i'ipaj o. \v 27 Laj ya'i ti xu' yu'un chcoltavan li Jesuse, jech tey nabal ibat ta spat li epal cristianoetique. La spits' sba jelovel jech la sta ta picbel xaquita li Jesuse. \v 28 Yu'un jech snopoj ta yo'nton: “Ac'o me ja' no'ox ta jpicbe xaquitae, chicol o”, xi ta yo'nton. \v 29 Jech ta ora imac li xchamele, laj ya'i ti lec xa oye. \v 30 Li Jesuse ta ora laj ya'i ti oy boch'o icol ta stsatsale. Ijoyij, jech la sjac'be li cristianoetique: \p ―¿Boch'o la spicbun jxaquita? ―xut. \p \v 31 Itac'ov li yajchanc'optaque: \p ―Toj net'el cristianoetic chavil. ¿C'u yu'un “boch'o lispicun” xachi? ―xutic. \p \v 32 Li Jesuse la sq'uel ta jujujot xocon li boch'o jech la spase. \v 33 Li antse ta xnic xa ta xi'el yu'un sna' ti ja' icole. Jech tey la squejan sba ta stojol li Jesuse, jamal laj yalbe scotol. \v 34 Li Jesuse jech laj yalbe: \p ―Tseb, yu'un laj ach'un ti scotol xu' cu'une jech lacol. Junuc avo'nton batan yu'un colemot xa ―xut. \p \v 35 C'alal ta to xlo'ilaj li Jesuse, tey ic'ot jayibuc li boch'otic tey iliquic ta sna li jchapanvanej ta nail tsobobbaile. Jech vul albatuc li jchapanvaneje: \p ―Icham xa li atsebe. Altic xa chavac'be svocol li Jchanubtasvaneje ―x'utat. \p \v 36 Tey yabinoj li Jesuse, jech lic yalbe li jchapanvanej ta nail tsobobbaile: \p ―Mu xavat avo'nton. Ja' no'ox ch'uno ti scotol xu' cu'une ―xut. \p \v 37 Li Jesuse mu sc'an ep boch'o ta xchi'in batel. Ja' no'ox laj yic' batel Pedro xchi'uc Jacovo xchi'uc yits'in, ja' li Juane. \v 38 C'alal ic'otic ta sna li jchapanvanej ta nail tsobobbaile, laj yil Jesús ti xvochetic, ti x'avetic no'ox ta oq'uele. \v 39 Li Jesuse i'och ta yut na. Jech la sjac'be: \p ―¿C'u yu'un ti xa'avetic no'ox ta oq'uele? Mu'yuc chamen li tsebe, ja' no'ox ta xvay ―xi. \p \v 40 C'alal jech laj ya'yic li jchi'iltaccutique, la stse'intaic li Jesuse yu'un sna'ic ti chamen o li tsebe. Li Jesuse lic stacan loq'uel scotol li boch'otic tey oye. Ja' xa no'ox la scomtsan li stot sme' tsebe xchi'uc li oxibique. Tey i'ochic yo' bu telel li tsebe. \v 41 Li Jesuse la stsacbe sc'ob li tsebe, jech laj yalbe: \p ―Talita cumi ―xut. “Tseb, chacalbot lican”, xi smelol. \p \v 42 Ta ora ilic li tsebe, ixanov batel yu'un lajchab xa jabil yich'oj. Scotol li boch'otic tey oyique toj labal sba laj yilic. \v 43 Li Jesuse tsots la staq'ui li stot sme' tsebe yu'un mu me boch'o xalbe ya'yic. Laj yalbe noxtoc ti ac'o yac'beic sve'el li tsebe. \c 6 \s1 Ja' smelol ti muc x'ich'at ta muc' Jesús tey ta Nazarete \r (Mt. 13.53‑58; Lc. 4.16‑30) \p \v 1 Li Jesuse isut batel ta slumal, ja' li Nazarete. Tey xchi'uc batel li yajchanc'optaque. \v 2 C'alal ja' xa sc'ac'alil ta jcux co'ntoncutique, li Jesuse ibat ta nail tsobobbail. Tey c'ot chanubtasvanuc. Ep boch'otic laj ya'ibeic sc'op li Jesuse. Toj ch'ayel ic'ot yo'ntonic. Jech lic yalbe sbaic: \p ―¿Bu la sta sbijil li jchi'iltic li'i? Toj lec li c'usi chale. Xchi'uc oy stsatsal, scotol xu' yu'un. \v 3 Yu'un ja' li carpinteroe, ja' yol li Maríae. Ja' yits'inab li Jacovoe, xchi'uc li Josée, xchi'uc li Judase, xchi'uc li Simone. Ja' yixlaltac noxtoc ti li' jchi'uctic ta nacleje ―xut sbaic. \p Jech muc xich'ic ta muc' li Jesuse. \v 4 Jech i'albatic yu'un li Jesuse: \p ―Buyuc no'ox ta xbatic li yaj'alc'optac Diose ta x'ich'atic ta muc'. Pero ta yosilal stuquique xchi'uc ta sna stuquique, xchi'uc ta stojol yuts' yalaltaquique mu x'ich'atic ta muc' ―xut. \p \v 5 Jech mu'yuc ep la spas sq'uelubil stsatsal tey ta slumal li Jesuse. Ja' no'ox oy jayibuc jchameletic icol yu'un ti c'alal laj yac' sc'ob ta sbec'talique. \v 6 Li Jesuse ich'ay yo'nton ta sventa ti mu xch'unique. Jech ibat ta tsobtsobnaetic ti tey no'ox nopajtic ta lum Nazarete. Tey ichanubtasvan. \s1 Ja' smelol c'alal itacatic batel ta xcholel sc'op Jesús li lajchabique \r (Mt. 10.5‑15; Lc. 9.1‑6) \p \v 7 Li Jesuse laj yic' li lajchab yajchanc'optaque. Lic stacan batel ta chabchab. Laj yac'anbe svu'elic yu'un ac'o sloq'uesic pucujetic ti ochem ta yo'nton jchi'iltaccutic ta israelale. \v 8 Laj yalbe ti mu me c'usi xich'ic batele. Ja' no'ox ac'o yich' batel snamte'ic. Mu xich' batel sve'elic, me snuti'ic, me staq'uinic. \v 9 Ja' no'ox i'albatic ti ac'o slap batel xonobique. Mu slap batel cha'lic sc'u'ic. \v 10 Jech laj yalbe noxtoc: \p ―Ti bu chc'ot ach'aman anaique, tey me naclanic o. Ja' to me yu'un chabatic ta yan lume, ja' to xu' chaloq'uic batel. \v 11 Me oy boch'o mu xac' ochanic ta snae, me mu sc'an xa'i ac'opique, loc'anic batel ta slumalic. C'alal chaloq'uic batele, lilino comel spucucal avacanic. Ja' senyail ti ja' xa icom ta sventa stuquic ti muc xich'ic ta muc' li c'usi laj avalbeique. Melel li c'usi chacalboxuque, li jchi'iltactic tey ta lum ti bu mu xayotesique, ja' más tsots castigo ta xich'ic c'alal tsta yorail ta xac' castigo li Diose. Ja' jutuc no'ox castigo ta xich'ic li cristianoetic tey ta lum Sodoma xchi'uc ta lum Gomorra ta vo'onee ―x'utatic yu'un li Jesuse. \p \v 12 Jech ibatic. Laj yalbeic jchi'iltaccutic ta israelal ti ac'o scomtsan li c'usitic chopol ta spasique. \v 13 La sloq'uesic ep pucuj ta yo'ntonic. Laj yac'beic aceite ta sjol ep jchameletic jech icol yu'unic. \s1 Ja' smelol c'u x'elan imilat li Juan j'ac'vanej ta vo'e \r (Mt. 14.1‑12; Lc. 9.7‑9) \p \v 14 Li muc'ta ajvalil Erodese laj ya'i ti ep c'usitic ta spas li Jesuse yu'un scotol cristianoetic ya'yojic. Li Erodese jech laj yal: \p ―Le'e, ja' li Juan j'ac'vanej ta vo'e. Yu'un icha'cuxesat jech oy stsatsal ta spas li c'usitic ta spase ―xi. \p \v 15 Oy yantic jech laj yalic: \p ―Ja' j'alc'op Elías ta vo'one ―xiic. \p Oy yantic jech laj yalic: \p ―Ja' yaj'alc'op Dios jech chac c'u cha'al yaj'alc'optac Dios ta vo'one ―xiic. \p \v 16 C'alal laj ya'i Erodes c'usi ta xal cristianoetique, jech laj yal: \p ―Ja' Juan ti laj cac' ta c'ocbel sjole. Yu'un icha'cuxi loq'uel ta smuquinal ―xi. \p \v 17 Yu'un li Erodese ja' ono'ox la stac ta tsaquel li Juane. Laj yal mantal ti ac'o chucatuc ta cadena ta yut chuquinab ta scoj li Erodíase, ja' li yajnil to'ox yits'ine, ja' li Felipee. Yu'un la spojbe yajnil li yits'ine, laj yic'. \v 18 Ti la stic' ta chuquel Juane, yu'un chopol laj ya'i ti jech i'albate: \p ―Mu jechuc yaloj Dios ti laj apojbe yajnil avits'ine ―x'utat. \p \v 19 Li Erodíase chopol laj ya'i ec ti jech laj yal Juane jech tsc'an ta smil. Pero muc to xu' yu'un, yu'un chabibil yu'un soldadoetic. \v 20 Li Erodese yich'oj ono'ox ta muc' li Juane yu'un sna' ti ja' tuq'uil vinique, ti mu'yuc c'usi chopol tspase. Jech laj yac' ta chabiel yu'un jech mu me xmilat. Ac'o me muc xa'ibe smelol c'usi la xchol li Juane, pero xcuxet no'ox yo'nton tsc'an cha'i. \v 21-22 Ts'acal to c'alal its'aqui sjabilal bu ora ivoc' li Erodese, la spas q'uin. Jech laj yic'an scotol li boch'otic yac'anojbe yabtele, ja' li presidenteetique, xchi'uc li capitán soldadoetique, xchi'uc li boch'otic ich'bilic ta muc' tey ta Galilea banamile. Yu'un tsc'an co'ol ta xchi'in ta ve'el ta q'uin. Li Erodíase la sna' ti ja' xa yorail xu' tsc'an ac'o milatuc li Juane. Jech tey i'och ac'otajuc stseb li Erodíase. Li Erodese xchi'uc li boch'otic tey co'ol chve'ic ta mesa xchi'uque toj lec laj yilic. C'alal ilaj yo'nton ta ac'ot li tsebe, jech lic albatuc yu'un li Erodese: \p ―C'anbun c'usiuc no'ox chac'an, chacac'bot. \v 23 Yiloj Dios ti chacac'bote. Ac'o me chac'anbun ta o'lol ti c'u smuc'ul jventainoje, chacac'bot ―xut li tsebe. \p \v 24 Jech iloc' sjac'be sme' li tsebe: \p ―¿C'usi ta jc'an xana'? ―xut. \p Itac'ov li sme'e: \p ―Ja' xac'anbe sjol li Juan j'ac'vanej ta vo'e ―xut. \p \v 25 Jech ital ta anil li tsebe, i'och yo' bu oy li Erodese. Jech laj yalbe: \p ―Ja' ta jc'an chavac'bun ta ora ta plato sjol li Juan j'ac'vanej ta vo'e ―xut. \p \v 26 Li Erodese ep laj yat yo'nton. Pero ta scoj ti la st'abbe sbi Diose, xchi'uc tey laj ya'yic noxtoc li boch'otic tey co'ol oyic ta mesa xchi'uque, jech la snop ti mu xa xu' tsutes sc'ope. \v 27 Jech ta ora la stac batel jun yajsoldado yu'un ac'o bat sc'ocbe tal sjol li Juane. \v 28 Ibat li soldadoe, bat sc'ocbe tal sjol li Juane. La xlechan tal ta jun plato. Laj yac'be li tsebe. Li tsebe bat yac'be li sme'e. \p \v 29 C'alal laj ya'yic li yajchanc'optac Juane, i'ay yich'beic li sbec'tale, la smuquic ta vombil ton. \s1 Ja' smelol c'alal la smac'lin vo'mil viniquetic li Jesuse \r (Mt. 14.13‑21; Lc. 9.10‑17; Jn. 6.1‑14) \p \v 30 Li lajchab itacatic batel yu'un Jesuse isutic tal ta stojol li Jesuse. Vul yalbeic Jesús scotol li c'usitic la spasique xchi'uc ti c'u x'elan ichanubtasvanique. \v 31 Ep boch'otic italic jech mu spas xve'ic. Jech lic yalbe yajchanc'optac li Jesuse: \p ―Ja' lec batic ta xocol banamil jech xu' tey chacuxic jutuc ―xut. \p \v 32 Jech i'ochic ta tenalte' canova. Stuquic no'ox ibatic ta xocol banamil. \v 33 Ep boch'o i'ilvanic ti c'alal ibatique. Laj yotquinic ti tey oy li Jesuse jech ta yacan ibatic ta anil ta ti'ti'nab. Ep ta lum ti bu iliquic batele. Ja' ba'yuc ic'otic ta xocol banamil li stuquique. \v 34 C'alal iloc' ta canova li Jesuse, laj yil ti tey xa tsobol epal cristianoetique. La xc'uxubin yu'un ja' jechic jech chac c'u cha'al chij ti mu'yuc jchabivanej yu'unique. Jech tey lic xchanubtas. Ep c'usitic laj yalbe. \v 35 C'alal mal xa'ox c'ac'ale, jech i'albat yu'un yajchanc'optac li Jesuse: \p ―Bat xa c'ac'al, xocol banamil li'i. \v 36 Ja' lec taco batel li cristianoetique ac'o bat sman sve'elic ta tsobtsobnaetic xchi'uc ta yantic naetic ti li' no'ox nopolique ―xiic. \p \v 37 Itac'ov li Jesuse: \p ―Ac'beic sve'el vo'oxuc ―x'utatic. \p Itac'ovic: \p ―¿Bu ta jtacutic chib ciento denario taq'uin sventa ta jmancutic o pan ti chcac'becutic sve'ique? ―xutic. \p \v 38 Itac'ov li Jesuse: \p ―¿Jayib pan avich'ojic tal? Bat q'uelic ―x'utatic. \p C'alal laj yilic c'u yepale, laj yalbeic li Jesuse: \p ―Vo'ob xchi'uc cha'cot choy ―xutic. \p \v 39 Li Jesuse laj yalbe cristianoetic ti c'u yepal chic' sbaic ta jujutsobe, xchi'uc ti ac'o chotiicuc ta c'unil jobeltique. \v 40 Jech lic chotiicuc ta jujutsob. Oy laj yic' sbaic ta vo'vinic (100), oy laj yic' sbaic ta lajuneb yoxvinic (50). \v 41 Li Jesuse la stsac li vo'ob pane xchi'uc li cha'cot choye. La sq'uel muyel vinajel, la stojbe ta vocol Dios. La svoc' li pane, laj yac'be li yajchanc'optaque. Ja' xa la spucbeic li cristianoetique. La svoc' noxtoc li cha'cot choye, la spucbeic scotolic. \v 42 Lec ive'ic, inoj xch'ut scotolic. \v 43 Li yajchanc'optaque lic stsobic li scomelal pane xchi'uc li scomelal choye. Inoj yu'unic lajcha'moch. \v 44 Li c'u yepal ive'ique ja' vo'mil viniquetic. Ja' no'ox atbil li viniquetique. \s1 Ja' smelol c'alal ixanov ta yacan ta ba nab li Jesuse \r (Mt. 14.22‑27; Jn. 6.16‑21) \p \v 45 Li Jesuse laj yalbe yajchanc'optac ti ac'o ochicuc ta ora ta tenalte' canovae, yu'un ac'o jelovicuc batel ta jot nab tey ta lum Betsáida. Tey to icom li Jesuse. Stuc xa la sc'opan comel li jchi'iltaccutique. \v 46 C'alal la sc'opan comele, ibat ta vits li Jesuse. Bat sc'opan Dios. \v 47 C'alal ch'ayem xa'ox c'ac'ale, tey xa oyic ta o'lol nab ta canova li yajchanc'optaque. Li Jesuse tey to oy stuc ta vits. \v 48 Li Jesuse laj yil ti lubenic xa ta xlechuel li canovae yu'un tsots chnet'van li iq'ue. C'alal po'ot xa tsacub osile, ibat yo' bu oyic yajchanc'optaque. Ixanov batel ta yacan ta ba vo'. Snopoj ti tuc' chjelov batele. \v 49 C'alal laj yilic ti ta yacan chanov batel ta ba vo'e, la snopic ti ja' ch'ulelale. X'avetic xa ta scoj xi'el. \v 50 Jech i'albatic ta ora yu'un li Jesuse: \p ―Mu me xaxi'ic, vu'un Jesusun. Tsatsubtaso avo'ntonic ―x'utatic. \p \v 51 C'alal i'och xchi'in ta canova li yajchanc'optaque, ta ora ich'abi li iq'ue. Jech toj ch'ayel ic'ot yo'ntonic li yajchanc'optaque yu'un muc sna'ic c'uxi ich'abi li iq'ue. \v 52 Mu sna'ic noxtoc ti ja' ta svu'el Jesús i'epaj li pane yu'un muc to chc'ot ta yo'ntonic. \s1 Ja' smelol c'alal la scolta ep jchameletic ta Genesaret li Jesuse \r (Mt. 14.34‑36) \p \v 53 C'alal ic'otic ta jot nabe, tey iloq'uic ta canova ta jun banamil Genesaret sbi. Tey la xchuquic li canovae. \v 54 C'alal iloq'uic ta canova li Jesuse, ta ora i'otquinat yu'un li jchi'iltaccutic ta israelale. \v 55 Jech ta ora bat yalic ta scotol Genesaret ti tey xa oy ta yosilalic li Jesuse. C'alal laj ya'yic bu oy li Jesuse, ta ora la sq'uechubte'ic tal xchi'uc svayab li jchameletic yu'unique, tey tal yaq'uic ta stojol li Jesuse. \v 56 Buyuc ono'ox i'och li Jesuse, me ta bic'tal lum, me ta muc'ta lum, me ta tsobtsobnaetic, tey tal xpuch'anic ta bebetic li jchameletique. Oy jchameletic la sc'anbeic Jesús ti ac'o me yoc sc'u' no'ox ta spicbeique. Li boch'otic la spicbeic yoc sc'u'e icolic ec. \c 7 \s1 Ja' smelol ti ja' ta sventa chopol c'usi ta jnoptic ti chopol chijyilutic o Diose \r (Mt. 15.1‑20) \p \v 1 Tey italic ta stojol Jesús jayibuc fariseoetic xchi'uc jayibuc jchanubtasvanejetic ta smantal Dios yalojic. Tey iliquic tal ta Jerusalén. \v 2 Tey laj yilic ti oy jayibuc yajchanc'optac Jesús mu'yuc jal la spoc sc'ob c'alal ive'ique. Yu'un chalic ti oy mulil ta sc'obic li boch'otic jech tspasique. Chalic ti mu'yuc lec ch‑ilatic o yu'un Diose. Jech tey lic sa'beic smul. \v 3 (Yu'un li fariseoetique xchi'uc scotol li jchi'iltaccutic ta israelale ja' yich'ojbeic stalel li moletic ta vo'onee. Me mu'yuc jal ta spoc sc'obique mu'yuc ta xve'ic. \v 4 C'alal me isutic tal ta ch'ivite, mu'yuc ta xve'ic ti me mu'yuc jal ta spoc sc'obique. Oy to ep yan c'usi xch'unojic, ja' ti c'u x'elan ta suc' xbochique, xchi'uc sjarroic, xchi'uc sbinic, xchi'uc c'u x'elan ta spoc svayabic.) \v 5 Li fariseoetique xchi'uc li jchanubtasvanejetic ta smantal Dios yalojique jech la sjac'beic li Jesuse: \p ―¿C'u yu'un mu'yuc yich'ojbeic stalel moletic ta vo'one li avajchanc'optaque? Yu'un mu'yuc jal ta spoc sc'obic ti c'alal ta xve'ique ―xutic. \p \v 6 Itac'ov li Jesuse: \p ―Jlo'lavanejoxuc. Ja' ac'oplalic ti jech i'albat yu'un Dios li j'alc'op Isaías ta vo'onee: \q1 Li achi'iltaque chiyich'icun ta muc' ta yeic no'ox, \q1 solel mu'yucun ta yo'ntonic. \q1 \v 7 Altic ta xalic ti chiyich'icun ta muq'ue. \q1 Ja' smantal no'ox cristiano ta xchanubtasvanic; \q1 muc ja'uc jc'op ti chaq'uic ta chanele, \m xi li Diose, xi ono'ox li Isaíase. \v 8 Yu'un li vo'oxuque ja' acomtsanojbeic li smantal Diose. Ja' avich'ojbeic stalel li cristianoetique, ja' ti c'u x'elan chasuq'uic ajarroique, xchi'uc li abochique, xchi'uc li c'usitic yan chapasique ―x'utatic yu'un li Jesuse. \p \v 9 Jech laj yalbe noxtoc: \p ―Bijoxuc ta snopel c'usi chavalic c'u x'elan xu' chacomtsanbeic o smantal Dios ta sventa ti ja' avich'ojbeic stalel moletic ta vo'onee. \v 10 Yu'un jech yaloj li Moisese: “Ich'o ta muc' atot ame'”, xi. Jech yaloj noxtoc: “Boch'o yan xich' xalbe stot sme'e ja' ta xmilat”, xi. \v 11 Pero li vo'oxuque lec chava'yic me jech chalbeic li stot sme'ique: “Ti c'u yepal ta jtailane laj xa cal ti chcac' ta sventa smoton Diose”, me xutique, li vo'oxuque lec chava'yic ti jech chalique. \v 12 Chavalbeic ti xu' xa mu xc'uxubin o stot sme'ique. \v 13 Ja' jech chacomtsanbeic o smantal Dios ta scoj ti ja' avich'ojbeic stalel li moletic ta vo'onee. Oy to ep c'usi yan jech co'ol chapasic ―x'utatic yu'un li Jesuse. \p \v 14 Li Jesuse laj yic' yan velta ta stojol scotol li jchi'iltaccutique, jech laj yalbe: \p ―A'yo me ava'yic li c'usi ta xcalboxuque. A'ibeic lec smelol. \v 15 Li c'usitic chave'ique mu ja'uc jech chopol chayiloxuc o li Diose. Ja' no'ox li c'usitic chopol chanop ta avo'ntonique jech chopol chayiloxuc li Diose. \v 16 Boch'o laj ya'i ac'o snopbe lec smelol ―x'utatic yu'un li Jesuse. \p \v 17 Li Jesuse la scomtsan li cristianoetique, i'och ta na ti bu ono'ox nacale. Tey lic jac'batuc yu'un yajchanc'optac c'usi smelol li c'usi laj yale. \v 18 Jech laj yal li Jesuse: \p ―¿Me mu xava'ibeic smelol ec li vo'oxuque? ¿Me mu xana'ic ti mu chopoluc chayiloxuc Dios yu'un li c'usitic chave'ique? \v 19 Yu'un mu x'och ta avo'ntonic. Ta ach'utic ta xbat, ja' o ta xloc' ―x'utatic. \p Ja' laj yalbe smelol Jesús ti lec scotol li ve'lile. \v 20 Jech laj yalbe noxtoc li yajchanc'optaque: \p ―Li c'usi chopol ta snop ta yo'nton cristianoetique ja' chopol ch‑ilat o yu'un li Diose. \v 21-22 Yu'un ta yut yo'nton cristiano ta xlic tal li c'usi chopol ta snope, me ta xmulivaj, me ta xmilvan, me ta x'elc'aj, me ta sc'upinbe c'usitic oy yu'un yan cristiano, me ta xcontrainvan, me ta xlo'lavan, me mu xq'uexov ta spasel li c'usi chopole, me xti'et no'ox yo'nton, me ta slo'ilta xchi'il, me ta stoy sba, me toj bol. \v 23 Scotol li c'usitic chopol li'i ja' ta avo'ntonic ta xlic tal, jech chopol chayiloxuc o li Diose ―xut yajchanc'optac li Jesuse. \s1 Ja' smelol ti lec xch'unoj jun yan lum ants liquem tal ta Sirofenícia \r (Mt. 15.21‑28) \p \v 24 Iloc' batel xchi'uc yajchanc'optac li Jesuse. Ibat ta yosilal chib lum, Tiro xchi'uc Sidón. Tey i'och ta jun na. Mu sc'an xvinaj ti bu oye pero ivinaj ta ora. \v 25 Yu'un tey oy jun ants ochem pucuj ta yo'nton stseb. Laj ya'i ti tey xa oy li Jesuse. Jech ta ora ital, la squejan spatan sba ta stojol li Jesuse. \v 26 Li antse ma'uc jchi'ilcutic ta israelal, ja' tey liquem tal ta Sirofenícia banamil. Ac'o me mu ono'ox lecuc chquilcutic li boch'otic muc ja'uc jchi'ilcutic ta israelale, pero li antse scotol yo'nton la sc'anbe Jesús ti ac'o loq'uesbatuc li pucuj ochem ta yo'nton stsebe. \v 27 Jech i'albat yu'un li Jesuse: \p ―Ac'o nojicuc ba'yuc li nich'naletique. Mu lecuc me ta jpojbetic yot yu'un ta xcac'betic sve' unin ts'i'etic ―xi. \p \v 28 Itac'ov li antse: \p ―Jech chaval, tata. Li vu'une ja' jechun jech chac c'u cha'al li unin ts'i'etique. Yan li achi'iltac ta israelale ja' jechic jech chac c'u cha'al li nich'naletique. Pero c'alal ta xve'ic li nich'naletique, oy ono'ox ta xbaj yalel xch'uch'ulil yotic ta yolon mesa. Ja' ta stam sve'ic li unin ts'i'etique. Jech li vu'une c'uxubinun ―xi li antse. \p \v 29 Li Jesuse jech laj yalbe: \p ―Ta sventa ti jech laj avale, loq'uem xa pucuj ta yo'nton li atsebe jech xu' chabat ―xut. \p \v 30 Jech ibat li antse. C'alal ic'ot ta snae, mochol xa ta svayab c'ot sta li stsebe yu'un loq'uem xa c'ot sta li pucuj ti ochem ta yo'ntone. \s1 Ja' smelol c'alal icoltaat yu'un Jesús jun vinic uma' xchi'uc macal xchiquin \p \v 31 Li Jesuse iloc' batel ta yosilal tiroetic, ijelov batel ta yosilal sidonetic xchi'uc ta yosilal lajuneb lumetic. Tey ic'ot ta ti'nab ta Galilea banamil. \v 32 Tey laj yic'beic tal ta stojol Jesús jun jchi'ilcutic ta israelal uma' xchi'uc macal xchiquin. La sc'anbeic Jesús ti ac'o yac' sc'ob ta sbec'tal li vinique yu'un ac'o coluc. \v 33 Li Jesuse slecoj laj yic' loq'uel stuc li vinique, la stic' ochel sni' sc'ob ta jujun xchiquin. Xchi'uc la stubta sc'ob, la spicbe yoc' li vinique. \v 34 La sq'uel muyel vinajel, la sjic' yo'nton, jech laj yalbe li vinique: \p ―Efata ―xut. “Ac'o jamuc”, xi smelol. \p \v 35 Ta ora ijam li xchiquine xchi'uc li yee, lec lic c'opojuc. \v 36 Li Jesuse laj yalbe cristianoetic ti mu me boch'o xalbeic batele pero muc xch'unic. Ac'o me ep ta velta i'albatic ti mu me xalique, más to lic yalic batel. \v 37 Yu'un toj labal sba laj yilic, jech laj yalic: \p ―Toj lec c'usitic ta spas li Jesuse. Ac'o me uma' xchi'uc macal xchiquin, xu' yu'un tscolta ―xiic. \c 8 \s1 Ja' smelol c'alal la smac'lin chanmil viniquetic li Jesuse \r (Mt. 15.32‑39) \p \v 1 Bats'i ep jchi'iltaccutic la stsob sbaic yan velta ta stojol li Jesuse, mu'yuc c'usi ta sve'ic noxtoc. Jech lic yic' yajchanc'optac li Jesuse, jech laj yalbe: \p \v 2 ―Toj abul sbaic li jchi'iltactic li'i yu'un yoxibal xa c'ac'al li' xchi'inojutic, mu'yuc xa c'usi ta sve'ic. \v 3 Me jech mu'yuc ve'emic ta jtac batele, oy yic'al ta x'alubic ta be. Yu'un oy nom liquemic tal ―xi. \p \v 4 Itac'ovic li yajchanc'optaque: \p ―¿Bu ta jtacutic epal pan li' ta xocol banamil sventa ta jmac'lincutic li vu'uncutique? ―xutic. \p \v 5 Ijac'batic yu'un li Jesuse: \p ―¿Jayib pan avich'ojic? ―x'utatic. \p ―Vucub ―xiic. \p \v 6 Li Jesuse laj yalbe cristianoetic ti ac'o chotiicuc ta lumtique. La stsac li vucub pane, la stojbe ta vocol Dios. La svoc' li pane, laj yac'be yajchanc'optac. Jech la spucbeic li cristianoetique. \v 7 Oy jaycotuc unin bic'tal choy noxtoc. La stojbe ta vocol Dios noxtoc li Jesuse. Laj yal ti ac'o spucbeic cristianoetique. \v 8 Lec ive' scotolic, inoj xch'utic o. Li yajchanc'optaque lic stsobbeic li scomelale, inoj yu'unic vucub moch. \v 9 Li c'u yepal ive'ique oy van chanmiluc. C'alal ive'ique, itacatic batel ta snaic yu'un li Jesuse. \v 10 Li Jesuse ta ora i'och ta canova xchi'uc yajchanc'optac. Ibatic ta Dalmanuta banamil. \s1 Ja' smelol c'alal la sc'anbeic senyail stsatsal Jesús li fariseoetique \r (Mt. 16.1‑4; Lc. 12.54‑56) \p \v 11 Italic jayibuc fariseoetic, tal sc'opanic li Jesuse yu'un tsq'uelic me xu' tey ta stabeic o smul. La sc'anbeic ti ac'o spas senyail stsatsal ta vinajele yu'un jech tsna'ic o ti ja' ac'bil yabtel yu'un Diose. \v 12 Tsots la sjic' yo'nton li Jesuse, jech laj yalbe: \p ―¿C'u yu'un ti chac'anic ta jpas senyail jtsatsal ta vinajel, vo'oxuc ti li' oyoxuc ta orae? Yu'un ja' to laj cac' avilic ti scotol xu' cu'une. Melel chacalboxuc, mu'yuc xa yan senyail cha'ac'bat avilic ―xut. \p \v 13 Li Jesuse la scomtsan li fariseoetique. I'ochic yan velta ta canova xchi'uc yajchanc'optac. Ibatic ta jot nab. \s1 Ja' smelol ti mu xtun c'u x'elan ta xchanubtasvanic li fariseoetique \r (Mt. 16.5‑12) \p \v 14 Li yajchanc'optac Jesuse muc xt'ab ta yo'nton laj yich' batel spanic. Jun no'ox pan tey yich'ojic batel ta canova. \v 15 Li Jesuse jech laj yalbe li yajchanc'optaque: \p ―Q'uelo me abaic ta sventa svolesubil xch'ut pan yu'un fariseoetic xchi'uc svolesubil xch'ut pan yu'un Erodes ―xut. \p \v 16 Li yajchanc'optaque jech laj yalbe sbaic: \p ―Ja' van ta xalbutic ti muc xquich'tic tal jpantique ―xut sbaic. \p \v 17 Li Jesuse la sna' li c'usi laj yalique, jech laj yalbe: \p ―¿C'u yu'un ja' chanopic ta sventa ti muc xavich'ic tal jpantique? Yu'un mu'yuc to ach'unojic lec ti scotol xu' cu'une. Yu'un tsots avo'ntonic. \v 18 Oy asatic pero muc xavilic. Oy achiquinic pero muc xava'yic. ¿Me yu'un mu xa xana'ic li c'usi la jpase? \v 19 C'alal la jvoc' vo'ob pan sventa la jmac'lintic vo'mil viniquetique, ¿jayib moch laj ataic li scomelal laj atsobique? ―x'utatic. \p ―Lajcha'moch ―xiic. \p \v 20 ―Ta yan velta c'alal la jvoc' vucub pan sventa chanmile, ¿jayib moch laj ataic li scomelal laj atsobique? ―x'utatic. \p ―Vucub ―xiic. \p \v 21 Jech i'albatic yu'un li Jesuse: \p ―¿Me muc to chava'ibeic smelol ti ja' ta sventa c'u x'elan ta xchanubtasvanic fariseoetic li c'usi laj calboxuque? ―x'utatic. \s1 Ja' smelol c'alal la sjambe sat jun ma'sat vinic tey ta Betsáida li Jesuse \p \v 22 Tey ic'otic ta lum Betsáida xchi'uc yajchanc'optac li Jesuse. Tey la snitic tal ta stojol Jesús jun jchi'ilcutic ta israelal yu'un ma'sat. La sc'anbeic Jesús ti ac'o sjambe sate. \v 23 Li Jesuse la stsacbe sc'ob li ma'sate, laj yic' loq'uel ta pat lum. La stubtabe li sate, la spicbe ta xchibal sc'ob. La sjac'be me ta xil xa jutuc osil. \v 24 Li vinique la sq'uel osil, jech laj yal: \p ―Ta xquil ta xanovic li cristianoetique. Pero xco'laj xchi'uc te'etic ta xquil ―xi. \p \v 25 Li Jesuse la spicbe yan velta li sate, laj yac'be o lec sq'uel osil. Jech ijam o li sate, lec xa xil osil. \v 26 Li Jesuse la stac batel ta sna li vinique, jech laj yalbe: \p ―Mu me xa'och ta yut lum. Mu me boch'o xavalbe tey ta yut lum ―xut. \s1 Ja' smelol ti jamal laj yal Pedro ti ja' t'ujbil yu'un Dios chventainvan li Jesuse \r (Mt. 16.13‑20; Lc. 9.18‑21) \p \v 27 Li Jesuse ibatic xchi'uc yajchanc'optac ta tsobtsobnaetic tey ta nopol muc'ta lum Cesarea yu'un Felipe. C'alal chanovic batel ta bee, jech lic sjac'be yajchanc'optac li Jesuse: \p ―¿Boch'oun ta xalic li jchi'iltactique? ―xut. \p \v 28 Itac'ovic: \p ―Oy ta xalic ti vo'ot Juan j'ac'vanejot ta vo'e. Oy yan ta xalic ti vo'ot Elíasote. Oy yan ta xalic ti vo'ot yan yaj'alc'opot Dios ta vo'onee ―xutic. \p \v 29 Jech ijac'batic yu'un li Jesuse: \p ―Li vo'oxuque ¿boch'oun chavalic ec? ―x'utatic. \p Itac'ov li Pedroe: \p ―Vo'ot Cristoot ti t'ujbilot yu'un Dios chaventainuncutique ―xut. \p \v 30 Li Jesuse laj yalbe yajchanc'optac ti mu to me boch'o xalbeic ti ja' t'ujbil yu'un Dios chventainvane. \s1 Ja' smelol c'alal laj yal Jesús ti ta xich' milele \r (Mt. 16.21‑28; Lc. 9.22‑27) \p \v 31 Li Jesuse jech lic yalbe li yajchanc'optaque: \p ―Vu'un ti co'ol cristianoutique, ta persa ta xca'i ep jvocol yu'un mu xiyich'icun ta muc' li jchapanvanejetique, xchi'uc li banquilal paleetique, xchi'uc li jchanubtasvanejetic ta smantal Dios yalojique. Chiyaq'uicun ta milel. Chimucat, pero chicha'cuxi ta yoxibal c'ac'al ―xut. \p \v 32 Li Jesuse jamal laj yal ti chmilate. Li Pedroe laj yic' loq'uel jutuc li Jesuse, jech laj yalbe: \p ―Q'uelo me aba, mu me xc'ot ta pasel ti chamilate ―xut. \p \v 33 Ijoyij li Jesuse, la sq'uel li yajchanc'optaque. Jech laj yalbe li Pedroe: \p ―Satanás, loc'an me ta jtojol. Ma'uc chanop c'usi tsc'an Dios. Ja' no'ox chanop c'usi ta sc'an cristiano ―xut. \p \v 34 Li Jesuse laj yic' ta stojol li epal cristianoetique xchi'uc li yajchanc'optaque. Jech laj yalbe: \p ―Li boch'o tsc'an ta xchi'inune mu me xc'uxubin sba. Ac'o ts'icuc yu'un vocol jech chac c'u cha'al ta sts'ic cu'une ac'o me tey ta xcham o, jech xu' chixchi'inun. \v 35 Li boch'o mu sc'an xcham ta jcoje ja' ch'ayel ta xbat. Yan li boch'o mu sventauc me ta xchame, vu'un ta jventa yu'un jech tspuc batel li jc'ope, ja' ta xcuxi o sbatel osil. \v 36-37 Ac'o me oy boch'o xu' yu'un ta xu'uninic scotol li c'usitic oy li' ta banamile, pero mu'yuc c'usi ta xtun o, yu'un mu xcuxiic o sbatel osil. Yu'un ja' tsots sc'oplal ti chacuxiic sbatel osile. \v 38 Boch'otic ta xq'uexov ta xch'unel jc'op ta stojol cristianoetic li' ta ora ti mu junuc yo'ntonic ta stojol Diose, xchi'uc ti chopol c'usitic tspasique, “ma'uc jnich'on”, xichi ti c'alal ta xicha'tal, vu'un ti co'ol cristianoutique. C'alal ta xitale, quich'ojbe tal xojobal Jtot, xchi'uc ta jchi'inbe yalel tal li yaj'almantaltaque ―x'utatic yu'un li Jesuse. \c 9 \p \v 1 Jech laj yal noxtoc li Jesuse: \p ―Melel li c'usi chacalboxuque, oy boch'o avu'unic li'i ti mu'yuc to ta xchamique ja' to me laj yilic ti chlic sventainanbe yo'nton cristianoetic li Diose, ja' ti chjelbat yo'ntonic ta stsatsal Diose ―xi li Jesuse. \s1 Ja' smelol c'alal la sc'atajes sba Jesús ta stojol oxib yajchanc'optac \r (Mt. 17.1‑13; Lc. 9.28‑36) \p \v 2 C'alal ech'em xa'ox vaquib c'ac'ale, li Jesuse laj yic' batel Pedro, xchi'uc Jacobo, xchi'uc Juan. Stuquic no'ox laj yic' muyel ta jun toyol vits. Tey la sc'atajes sba ta stojol li oxibique. \v 3 Li sc'u' Jesuse isacub ta jyalel. Mu'yuc boch'o jech sna' xchuc'umaj ta sbejel banamil ti toj saque. \v 4 Tey ivinaj Elías xchi'uc Moisés ta stojolic, tey la xchi'in sbaic ta lo'il xchi'uc li Jesuse. \v 5 Li Pedroe jech laj yalbe li Jesuse: \p ―Jchanubtasvanej, lec ti li' oyutique. Ja' lec ta jpascutic oxbej vacaxna li'i; jun avu'un, jun yu'un Moisés, jun yu'un Elías ―xut, \v 6 yu'un muc snop lec li c'usi laj yale yu'un ep ixi'ic. \p \v 7 Ital jun toc, jech macbil ta toc ic'ot scotolic. Tey laj ya'yic ic'opoj ta yut toc li Diose: \p ―Li'i ja' Jnich'on, lec c'ux ta co'nton. A'ibeic sc'op ―xi. \p \v 8 C'alal ijame, la sq'uelic ta jujujot, pero mu'yuc xa boch'o laj yilic, ja' xa no'ox stuc tey oy li Jesuse. \p \v 9 C'alal ja' o ta xyalic tal ta vitse, jech i'albatic yu'un li Jesuse: \p ―Mu to me boch'o xavalbeic li c'usi laj avilique ja' to me licha'cuxi loq'uel ta jmuquinal, vu'un ti co'ol cristianoutique ―xi. \p \v 10 Jech mu'yuc boch'o laj yalbeic, tey no'ox la xchabi ta yo'ntonic. Ja' no'ox ilo'ilaj stuquic ta sventa c'usi smelol ti ta xcha'cuxi loq'uel ta smuquinale. \v 11 Jech la sjac'beic li Jesuse: \p ―¿C'u yu'un ta xalic jchanubtasvanejetic ta smantal Dios ti ta persa ba'yuc ta xtal li Elíase, ti ts'acal chatal vo'ote? ―xutic. \p \v 12 Itac'ov li Jesuse: \p ―Ta melel jech ono'ox ts'ibabil ta sc'op Dios ti ja' ba'yuc ta xtal li Elíase, yu'un chtal yalbe ti ac'o scomtsan c'usitic chopol tspasic li jchi'iltactique. Xchi'uc ts'ibabil ono'ox jc'oplal ec ti ta persa ta xca'i jvocol, vu'un ti co'ol cristianoutique, yu'un mu xic'anat. \v 13 Vu'un ta xcalboxuc ti jeloven xa li Elíase, ja' li Juan j'ac'vanej ta vo'e. Pero li cristianoetique la spas c'usi la sc'an yo'nton stuquic, jech la smilic. Yu'un jech ono'ox ts'ibabil sc'oplal li Juane ―x'utatic yu'un li Jesuse. \s1 Ja' smelol c'alal la sloq'uesbe pucuj ta yo'nton jun querem li Jesuse \r (Mt. 17.14‑21; Lc. 9.37‑43) \p \v 14 C'alal ic'otic yo' bu oyic li yan yajchanc'optaque, laj yil tey setelic epal cristianoetic. Tey oyic li jchanubtasvanejetic ta smantal Dios yalojique, tey ta xutilan sbaic xchi'uc li yajchanc'optac Jesuse. \v 15 C'alal laj yilic Jesús li cristianoetique ch'ayem yo'nton itaatic. Anil bat sc'opanic. \v 16 Jech ijac'batic yu'un li Jesuse: \p ―¿C'usi chajac'be abaic achi'uc li cajchanc'optaque? ―xut. \p \v 17 Itac'ov jun li boch'o tey tsobolique: \p ―Jchanubtasvanej, li' quic'oj tal ta atojol jquerem yu'un ochem pucuj ta yo'nton. Jech pasem o ta uma'. \v 18 Buyuc no'ox ta xlic uts'intaatuc yu'un li pucuje. Ta xjipat ta lum, ta xvocan ye, ta xc'ux ye, ta ste' sba. Laj calbe avajchanc'optac ti ac'o sloq'uesique pero muc xloc' yu'unic ―xi li vinique. \p \v 19 Itac'ov li Jesuse: \p ―Tsots avo'ntonic, mu xac'an xach'unic. Ep xa c'ac'al li' jchi'ucoxuque pero mu'yuc to chach'unic. Ep xa c'ac'al la jts'icboxuc ti c'u xa'elanique. Iq'uic tal li quereme ―xi. \p \v 20 Laj yiq'uic tal li quereme. Li pucuj ti ochem ta yo'nton quereme, c'alal laj yil li Jesuse, ta ora la sjip ta lum li quereme. Tey xbalet ta lumtic, iloc' svoc ye. \v 21 Li Jesuse jech la sjac'be stot li quereme: \p ―¿C'u xa sjalil sliquel ti jech tspase? ―xut. \p ―Vo'one xa. Biq'uit to'ox ti c'alal ilic yu'une. \v 22 Ep ta velta ijipat ta c'oc', ijipat ta vo' yu'un chmilat. Pero me xu' avu'une, c'uxubinbun, coltabun ―xut. \p \v 23 Li Jesuse jech laj yalbe: \p ―Me chach'une, xu'. Yu'un scotol li boch'o ta xch'une ta spasbat scotol ―xi. \p \v 24 Ta ora tsots i'avan stot li quereme: \p ―Ta jch'un. Coltaun me oy to c'usi mu jch'un chavile ―xi. \p \v 25 C'alal laj yil Jesús ti ta stsin xa sbaic tal ep cristianoetique, laj yut loq'uel ta ora li pucuje. Jech laj yalbe: \p ―Pucuj, vo'ot ta acoj ti jech pasem ta uma' li quereme xchi'uc ti macal xchiquine, vu'un chajtacot loq'uel. Loc'an ta yo'nton li quereme. Mu xa me xa'och yan velta ―xut. \p \v 26 Tsots i'avan li pucuje, la stu'pbe comel yic' li quereme, ja' o iloc' batel. Li quereme chamen icom yilel. Ep boch'otic laj yalic ti icham oe. \v 27 Li Jesuse la stsacbe sc'ob li quereme, la snit liquel. Jech ilic. \p \v 28 Ts'acal to c'alal tey xa'ox oyic ta na yo' bu ono'ox nacal li Jesuse, jech ijac'bat yu'un li yajchanc'optaque: \p ―¿C'u yu'un muc xu' cu'uncutic la jloq'uescutic li pucuje? ―xiic. \p \v 29 Itac'ov li Jesuse: \p ―Li jchop o ta pucujetic la jloq'uese, ja' to ta xloc' me chac'opanic Diose, xchi'uc me chavictaic ixime ―x'utatic. \s1 Ja' smelol c'alal laj yal yan velta Jesús ti ta xmilate \r (Mt. 17.22‑23; Lc. 9.43‑45) \p \v 30 C'alal iloq'uic batel ta Capernaum xchi'uc yajchanc'optac li Jesuse, tey ibatic ta yantic lum ta Galilea banamil. Pero mu sc'an ta xich' a'yel me tey chanov li Jesuse. \v 31 Yu'un tsc'an ta xchanubtas li yajchanc'optaque. Jech laj yalbe: \p ―Vu'un ti co'ol cristianoutique ta xi'ac'at ta sc'ob cristianoetic. Ta xismilicun. Chimucat pero chicha'cuxi ta yoxibal c'ac'al ―xi. \p \v 32 Li yajchanc'optaque muc xa'ibeic smelol. Pero muc xa sjac'beic smelol yu'un ta xi'ic ta sjac'bel. \s1 Ja' smelol “¿boch'o más banquilal ta xc'ot cu'untic?” xut sbaic yajchanc'optac li Jesuse \r (Mt. 18.1‑5; Lc. 9.46‑48) \p \v 33 Li Jesuse isutic batel ta Capernaum xchi'uc li yajchanc'optaque. C'alal ochem xa'ox ta na yo' bu nacal li Jesuse, jech la sjac'be li yajchanc'optaque: \p ―¿C'usi laj avalbe abaic tal ta bee? ―xut. \p \v 34 Muc xtac'ov ic'otic yu'un ta be laj yutilan sbaic ta sventa boch'o junucal más banquilal ta xc'ot yu'unic. \v 35 Ichoti li Jesuse. Laj yalbe ti ac'o noch'ajicuc tal xlajchabalique, jech laj yalbe: \p ―Boch'o tsc'an ich'bil ta muc' avu'unique biq'uit ac'o yac' sba ta atojolic, ac'o scoltaoxuc ―xut li yajchanc'optaque. \p \v 36 Laj yic' ta stojol jun olol li Jesuse. Tey la sva'an ta o'lol yo' bu oyique. Ts'acal la spet. Jech laj yalbe li yajchanc'optaque: \p \v 37 ―Boch'otic ta xich' ta muc' li boch'o jech yo'nton jech chac c'u cha'al li olol li'i, vu'un ta jventa, jech vu'un chiyich'un o ta muc'. Pero ma'uc no'ox vu'un chiyich'un ta muc', ja' ta xich' o ta muc' li Diose, ja' ti la stacun tale ―xi li Jesuse. \s1 Ja' smelol c'u x'elan li boch'o co'ol co'ntontic jchi'uctique \r (Lc. 9.49‑50; Mt. 10.42) \p \v 38 Li Juane jech laj yalbe li Jesuse: \p ―Jchanubtasvanej, oy boch'o laj quilcutic ta sloq'ues pucujetic ta yo'nton cristianoetic. Ta xal abi ti c'alal ta sloq'uese, pero la jpajescutic yu'un muc li'uc jchi'uctic ―xut. \p \v 39 Itac'ov li Jesuse: \p ―Mu me xapajesic. Yu'un li boch'o tspas sq'uelubil jtsatsal ta jventae mu chopoluc chiyalbun jc'oplal ta ts'acal. \v 40 Yu'un li boch'o chloc' yu'un pucuj jech chac c'u cha'al chloc' cu'untique, ja' co'ol co'ntontic jchi'uctic. \v 41 Boch'o ja' no'ox ta xac'boxuc junuc vaso yoxo' avuch'ic yu'un chilic ti chatunic cu'un, vu'un li Cristoune, melel chacalboxuc ta xich' smotonic ta sventa ti jech la spasique ―xi li Jesuse. \s1 Ja' smelol boch'o ta socbe yo'nton xchi'il \r (Mt. 18.6‑9; Lc. 17.1‑2) \p \v 42 Jech laj yal noxtoc li Jesuse: \p ―Boch'o ta socbe yo'nton li boch'o jech yo'nton jech chac c'u cha'al ololetic ti xch'unoj ti vu'un Jcoltavanejune, ja' lec ac'o chucuc jun muc'ta cho' ta snuc', ac'o jipatuc ochel ta nab, tey ac'o chamuc o. \v 43 Me ta scoj no'ox ac'obic chata o amulique, ja' lec ti mu'yucuc ac'obic ya'yel jech chac c'u cha'al li boch'o mu'yuc sc'obe, jech xu' cha'ochic ta lequilal. Ja' abul abaic me ta scoj no'ox oy c'usi jutuc mu xacomtsanic spasel ti chabatic ta muc'ta c'oc' ti mu ono'ox xtu'p oe. \v 44 Yu'un tey ta muc'ta c'oq'ue mu'yuc ono'ox ta x'ech' o li vocole, mu'yuc ono'ox ta xtu'p o li c'oq'ue. \v 45 Jech noxtoc me ta scoj no'ox avacanic chata o amulique, ja' lec ti mu'yucuc avacanic ya'yel jech chac c'u cha'al li boch'o mu'yuc yacane, jech xu' cha'ochic ta lequilal. Ja' abul abaic me ta scoj no'ox oy c'usi jutuc mu xacomtsanic spasel ti chabatic ta muc'ta c'oq'ue. \v 46 Yu'un tey ta muc'ta c'oq'ue mu'yuc ono'ox ta x'ech' o li vocole, mu'yuc ono'ox ta xtu'p o li c'oq'ue. \v 47 Jech noxtoc me ta scoj no'ox asatic chata o amulique, ja' tsc'an ti ma'satoxuc ya'yel jech chac c'u cha'al li boch'o ma'sate, jech xu' cha'ochic yo' bu tspas mantal Dios. Ja' abul abaic me ta scoj no'ox oy c'usi jutuc mu xacomtsanic sq'uelel ti chabatic ta muc'ta c'oq'ue. \v 48 Yu'un tey ta muc'ta c'oq'ue mu'yuc ono'ox ta x'ech' o li vocole, mu'yuc ono'ox ta xtu'p o li c'oq'ue. \p \v 49 ’Li boch'o tsc'an chtun yu'un Diose persa ta sts'ic vocol yu'un jech lec ch‑ilat yu'un Dios. Jech chac c'u cha'al ti persa i'ac'bat yats'amil smoton Dios ta vo'onee yu'un jech lec laj yil li Diose. \v 50 Li ats'ame oy stu. Pero me ch'ayem xa xchi'il li ats'ame, mu'yuc xa stu o yu'un mu xa x'ayin xchi'il yan velta. Ja' no'ox jech ec li vo'oxuque, tsc'an ti chats'iquic vocole, xchi'uc tsc'an ti jun avo'nton acotolique jech oy atuic ―xut yajchanc'optac li Jesuse. \c 10 \s1 Ja' smelol boch'o ta xicta yajnil \r (Mt. 19.1‑12; Lc. 16.18) \p \v 1 Iloc' batel ta Capernaum xchi'uc yajchanc'optac li Jesuse, ibat ta Judea banamil, xchi'uc ibat ta jot uc'um Jordán. Bats'i ep jchi'iltaccutic la stsob sbaic yan velta ta stojol li Jesuse. Li Jesuse lic xchanubtas jech chac c'u cha'al ta spas ono'oxe. \v 2 Tey italic ta stojol Jesús jayibuc fariseoetic yu'un oy c'usi tsc'an ta sjac'beic, yu'un ta sq'uelic me xu' tey ta stabeic o smul. Ja' la sjac'beic me xu' ta xicta yajnil li viniquetique. \v 3 Itac'ov li Jesuse: \p ―¿C'usi mantal yaloj comel li Moisese? ―xi. \p \v 4 Itac'ovic: \p ―Li Moisese laj yal mantal ti xu' ac'o spasbe svunal ta sventa ti muc xa yajniluque, ac'o yac'be li yajnile jech xu' ta xicta ―xiic. \p \v 5 Itac'ov li Jesuse: \p ―Ja' ta scoj toj tsots yo'nton jmoltotactic ta vo'one ti jech laj yal mantal li Moisese. Ja' yu'un jech la sts'iba comel. \v 6 Pero ta sliqueb c'alal lic spas scotol c'usitic oy li Diose, jun vinic xchi'uc jun ants no'ox la spas. \v 7 Ja' yu'un jech ts'ibabil ta sc'op Dios: “Jech li viniquetique ta scomtsan stot sme'ic yu'un ta xic' yajnilic. \v 8 Li chibique jun no'ox ta xc'otic”, xi. Jech muc xa chibicuc, jun xa no'ox ic'otic. \v 9 Li boch'otic pasbilic xa ta jun yu'un Diose, mu xu' ta xicta sbaic ―xi li Jesuse. \p \v 10 Ts'acal to c'alal tey xa'ox oyic ta na yo' bu ono'ox nacal li Jesuse, tey más ijac'bat yu'un yajchanc'optac c'usi smelol. \v 11 Li Jesuse jech laj yalbe: \p ―Li boch'o ta xicta yajnile, me ta xic' yajnilin yan ants, ja' no'ox ta xmulivaj xchi'uc yu'un mu ja'uc yajnil. \v 12 Ja' no'ox jech ec li antse, me ta xicta li smalale, me tsmalin yan vinic, ja' no'ox ta xmulivaj xchi'uc noxtoc ―x'utatic yu'un li Jesuse. \s1 Ja' smelol c'alal laj yac'be bendición ololetic li Jesuse \r (Mt. 19.13‑15; Lc. 18.15‑17) \p \v 13 Li jchi'iltaccutique laj yic'beic tal ololetic li Jesuse yu'un ac'o yac' sc'ob ta sjolic. Li yajchanc'optaque la spajesic li boch'otic laj yiq'uic tale. \v 14 C'alal laj yil Jesús ti ta spajesvanic yajchanc'optaque, chopol laj ya'i. Jech laj yalbe: \p ―Ac'o talicuc ta jtojol li ololetique, mu me xapajesic. Yu'un li boch'otic ja' jechic jech chac c'u cha'al ololetique lec ta xa'yic pasel ta mantal yu'un Dios. \v 15 Melel li c'usi chacalboxuque, li boch'o mu sco'lajes sbaic jech chac c'u cha'al ololetique, mu xu' ta x'ochic yo' bu ta spas mantal Dios ―xi. \p \v 16 La spet ololetic li Jesuse, laj yac' sc'ob ta sjolic jech laj yich'ic o bendición. \s1 Ja' smelol c'alal ital sc'opan Jesús jun jc'ulej vinic \r (Mt. 19.16‑30; Lc. 18.18‑30) \p \v 17 C'alal loq'uel xa'ox batel li Jesuse, ta anil ital jun jchi'ilcutic ta israelal. La squejan sba ta stojol li Jesuse, jech la sjac'be: \p ―Lequil jchanubtasvanej, ¿c'usi ta jpas ti xu' chicuxi o sbatel osile? ―xi. \p \v 18 Itac'ov li Jesuse: \p ―Mu'yuc ono'ox boch'o lec, ja' no'ox lec stuc li Diose. Jech ¿c'u yu'un chavalbun ti lecune? \v 19 Xana' ti jech chal li mantaletique: “Mu me xamulivaj, mu me xamilvan, mu me xa'elc'aj, mu me xanopbe smul achi'il, mu me xalo'lavan, ich'o ta muc' atot ame'”, xi ―xi li Jesuse. \p \v 20 Itac'ov li vinique: \p ―Jchanubtasvanej, scotol le'e biq'uitun lic jch'un tal ―xi. \p \v 21 Li Jesuse la sq'uel li vinique, lec laj yil. Jech laj yalbe: \p ―Pero oy to c'usi sc'an avu'un. Batan, bat chono scotol li c'usitic oy avu'une, q'uelanbo me'onetic li stojole. Jech chata ac'ulejal sventa sbatel osil. Ts'acal to xu' chtal achi'inun ta ich' vocol ―xut. \p \v 22 C'alal jech laj ya'i li vinique, toj chibajel ic'ot yo'nton. Jech ep ta xat yo'nton batel yu'un toj ep sc'ulejal. \p \v 23 Li Jesuse la sq'uel li cristianoetic tey oy ta jujujot xocone. Jech laj yalbe li yajchanc'optaque: \p ―Li jc'ulejetique toj vocol ta xac' sbaic ta ventainel yu'un Dios ―xut. \p \v 24 Li yajchanc'optaque ch'ayel ic'ot yo'ntonic ta sventa ti jech laj yale. Li Jesuse jech laj yalbe yan velta: \p ―Jnich'nabtac, li boch'otic batem yo'nton yu'un sc'ulejalique toj vocol ta xac' sbaic ta ventainel yu'un Dios. \v 25 Jech chac c'u cha'al mu xjelov jcot camello‑ca' ta chac acuxae, ja' no'ox jech mu xu' ta x'och yo'bu tspas mantal Dios li boch'otic batem yo'nton yu'un sc'ulejalique ―xi. \p \v 26 C'alal jech laj ya'yic li yajchanc'optaque, más to toj ch'ayel ic'ot yo'ntonic. Jech laj yalbe sbaic: \p ―Me mu xcol li boch'o jc'ulejetique, ¿boch'o ono'ox xu' ta xcol cha'e? ―xut sbaic. \p \v 27 Li Jesuse la sq'uelbe sat li yajchanc'optaque, jech laj yalbe noxtoc: \p ―Li cristianoetique mu xu' yu'un ta scolta sba stuquic. Ja' no'ox xu' chcolic ta sventa li Diose, yu'un ja' scotol xu' yu'un ―xi. \p \v 28 Li Pedroe jech laj yalbe li Jesuse: \p ―Li vu'uncutique laj xa jcomtsancutic scotol li c'usitic oy to'ox cu'uncutique. Li' xa jchi'inojotcutic ―xut. \p \v 29 Itac'ov li Jesuse: \p ―Melel li c'usi chacalboxuque, li boch'otic laj xa scomtsan snaic, me sbanquiltac, me yits'inabtac, me xvixubtac, me yixlaltac, me xi'meltac, me smucubtac, me stot o me sme', me xnich'nabtac, me yalabtac, me yosil, vu'un ta jcoj yu'un jech chpuc batel li jc'ope, \v 30 jech ta stabe ep xq'uexol li c'usi ta scomtsane. Me sna, me sbanquiltac, me yits'inabtac, me xvixubtac, me smucubtac, me yixlaltac, me xi'meltac, me sme', me xnich'nab, me yalabtac, me yosil, scotol ta x'ac'bat. Ta xich' contrainel noxtoc. Ts'acal to ta xcuxiic sbatel osil tey ta ach' banamil. \v 31 Pero li boch'otic banquilal ta scuy sbaic li' ta orae ja' its'inal ta xc'otic yu'un la stoy sbaic. Yan li boch'otic its'inal ta x'ilatic li' ta orae ja' banquilal ta xc'otic yu'un biq'uit laj yac' sbaic. Ep li boch'otic its'inal chc'otique; ep noxtoc li boch'otic banquilal chc'otique ―xi li Jesuse. \s1 Ja' smelol c'alal la yal yan velta Jesús ti ta xmilate \r (Mt. 20.17‑19; Lc. 18.31‑34) \p \v 32 C'alal chanovic batel ta be yu'un chbatic ta Jerusalén xchi'uc yajchanc'optac li Jesuse, ba'yucbe batel li Jesuse. Li yajchanc'optaque ich'ay yo'ntonic ti chjelov batele. Yu'un xco'laj xchi'uc mu sna' yilel me oy c'usi chc'ot ta pasel tey ta Jerusalene. Yan li stuquique oy xi'el cha'yic ti tey xchi'inojic batele. Li Jesuse laj yic' ochel jutuc ta ti' be li lajchabique, laj yalbe c'usi chc'ot yich' pasbel: \p \v 33 ―Chana'ic ti chijbat ta Jerusalene. Vu'un ti co'ol cristianoutique, tey ta xi'ac'at ta sc'ob banquilal paleetic xchi'uc ta sc'ob li jchanubtasvanejetic ta smantal Dios yalojique. Tey ta xchapanic ti chiyaq'uicun ta milele. Chiyaq'uicun ta sc'ob boch'otic muc ja'uc jchi'iltactic ta israelal. \v 34 Ja' ta slabanicun, ta xac'bicun nucul, ta stubtabicun jsat. Chismilicun. Chimucat, pero chicha'cuxi ta yoxibal c'ac'al ―x'utatic yu'un li Jesuse. \s1 Ja' smelol ti oy c'usi la sc'anbeic Jesús li Jacovo xchi'uc Juane \r (Mt. 20.20‑28; Lc. 22.24‑27) \p \v 35 Li Jacovo xchi'uc Juane, ja' li xnich'nab Zebedeoe, inoch'ajic tal ta stojol li Jesuse. Jech laj yalbeic: \p ―Jchanubtasvanej, ta jc'an chavac'buncutic li c'usi ta jc'ancutique ―xutic. \p \v 36 Itac'ov li Jesuse: \p ―¿C'usi chac'an ta jpasboxuc? ―xi. \p \v 37 Itac'ovic: \p ―C'alal chtal apas mantale, ac'o chotlicuncutic jun ta abats'ic'ob, jun ta ats'et ―xutic. \p \v 38 Itac'ov li Jesuse: \p ―Mu xana'ic c'usi chac'anbicun. ¿Me xu' avu'un chavich'ic vocol jech chac c'u cha'al ta xquich'e? ¿Me xu' avu'un cha'ac'atic ta milel jech chac c'u cha'al chi'ac'at ta milele? ―x'utatic. \p \v 39 Itac'ovic: \p ―Xu' cu'uncutic ―xiic. \p Jech i'albatic yu'un li Jesuse: \p ―Ta melel ta ono'ox xavich'ic vocol jech chac c'u cha'al chquich'e, ta xavich'ic milel noxtoc. \v 40 Pero ti chac'an chachotiic jun ta jbats'ic'ob, jun ta jts'ete, mu xu' chacalboxuc vu'un. Ja' chal stuc Jtot li boch'otic tey ta xchotiique ―xi. \p \v 41 Li yan lajunebique chopol laj ya'yic c'usi laj yal li chibique. Jech i'ilinic ta stojol li Jacovo xchi'uc Juane. \v 42 Li Jesuse laj yic' xlajchabalic, jech laj yalbe: \p ―Xana'ic c'u x'elan ta spasic li ajvaliletic yu'un yan lum cristianoetique. Ja' no'ox ta spasic mantal. Jech noxtoc li boch'otic ac'bil yabtelic yu'un ajvalile ja' no'ox ta sujvanic ta abtel. \v 43-44 Pero li vo'oxuque mu me xapasic jech. Li boch'o tsc'an ta xc'ot ta banquilal avu'unique, ti tsc'an ich'bil ta muq'ue, biq'uit ac'o yac' sba ta atojolic, ac'o scoltaoxuc. \v 45 Jech chac c'u cha'al vu'un ti co'ol cristianoutique, mu yu'unuc tal pasvancun ta mantal. Talemun yu'un tal tuncun yu'un scotol cristianoetic. Tal cac' jba ta milel ta acojic yu'un jech xu' chacolic ―x'utatic yu'un li Jesuse. \s1 Ja' smelol c'alal la sjambe sat Bartimeo li Jesuse \r (Mt. 20.29‑34; Lc. 18.35‑43) \p \v 46 Jech tey ic'otic ta lum Jericó. Ts'acal to c'alal iloq'uic batel xchi'uc yajchanc'optac li Jesuse, bats'i ep jchi'ilcutic tey nabal ibatic. Tey chotol ta ti'be la staic jun ma'sat, Bartimeo sbi. Ja' xnich'on Timeo. Tey chotol ta sc'an limosna. \v 47 C'alal laj ya'i ti tey xa chjelov li Jesús liquem tal ta Nazarete, lic avanuc: \p ―Jesús, vo'ot smomnich'onot David ti sc'oplal ono'ox cha'och ta ajvalilal cu'uncutique, la' c'uxubinun ―xi. \p \v 48 Li yepal jchi'iltac tey xchi'inojic batel Jesuse, laj yutic yu'un ta spajesic: \p ―Ch'anchan ―xutic. \p Pero más to tsots i'avan li ma'sate: \p ―¡Vo'ot smomnich'onot David, c'uxubinun! ―xut. \p \v 49 Iva'i li Jesuse, laj yalbe cristianoetic ti ac'o staquic tale. Jech la staquic tal, jech laj yalbeic: \p ―Mu xavat avo'nton. Lican, chayic'ot li Jesuse ―xutic. \p \v 50 Ta ora la sjip comel xaquita li ma'sate, itots ta anil, ital ta stojol li Jesuse. \v 51 Jech i'albat yu'un li Jesuse: \p ―¿C'usi chac'an ta jpasbot? ―x'utat. \p Itac'ov li ma'sate: \p ―Jchanubtasvanej, avocoluc jambun jsat ―xut. \p \v 52 Itac'ov li Jesuse: \p ―Batan, colemot xa yu'un laj ach'un ti xu' cu'une ―xut. \p Jech ta ora ijam li sate, la xchi'in batel li Jesuse. \c 11 \s1 Ja' smelol ti ich'bil ta muc' i'och ta Jerusalén li Jesuse \r (Mt. 21.1‑11; Lc. 19.28‑40; Jn. 12.12‑19) \p \v 1 C'alal nopol xa'ox x'ech'ic ta Jerusalén xchi'uc yajchanc'optac li Jesuse, tey ic'otic ta tsobtsobnaetic Betfajé xchi'uc ta lum Betánia, tey ta yoc vits Olivatic. Li Jesuse la stac batel chib yajchanc'optac. \v 2 Jech laj yalbe: \p ―Batanic ta tsobtsobnaetic le'e. C'alal cha'ochic batele, tey chucbil chataic jcot unin burro, mu'yuc to cajlibinbil. Titunic, iq'uic tal. \v 3 Me oy boch'o chasjac'boxuc c'u yu'un chatitunic li burroe, jech xavalbeic: “Yu'un ta xtun yu'un li Cajvaltique. Ta stac sutel tal ta ora”, utic ―x'utatic batel yu'un li Jesuse. \p \v 4 Jech ibatic. Tey chucbil ta nopol ti'na la staic jcot unin burro. La stitunic. \p \v 5 Oy jayibuc cristianoetic tey va'ajtic, jech laj yalic: \p ―¿C'u stu avu'un chatitunic li burroe? ―x'utatic. \p \v 6 Laj yalbeic jech chac c'u cha'al i'albatic batel yu'un Jesuse. Jech i'ac'bat yiq'uic tal. \p \v 7 Jech laj yic'beic tal unin burro li Jesuse. Laj yac'beic staspatin slapbolal xaquitaic, jech tey icaji li Jesuse. \v 8 Ep boch'o la sq'uiic slapbolal xaquitaic ta be. Oy yantic la sc'asic c'obte' xchi'uc yanal, la sq'uiic ta be yu'un chich'ic ta muc'. \p \v 9 Li boch'otic ba'yucbe italique xchi'uc li boch'otic ta ts'acalpat italique, tsots i'avan scotolic. Jech laj yalic: \p ―¡Coliyal Dios toj lec li boch'o la stacbutic tale! \v 10 ¡Ac'o ich'atuc ta muc' li boch'o tal spasutic ta mantal jech chac c'u cha'al la spas mantal li jmoltotic David ta vo'onee! ¡Ac'o ac'batuc ep bendición! ―xiic. \p \v 11 I'och batel ta Jerusalén li Jesuse. Tey i'och ta yamaq'uil templo. Tey la sq'uel li boch'otic tey oyic ta yamaq'uil temploe. Jech iloc' batel, ibat ta Betánia xchi'uc li lajchab yajchanc'optaque yu'un bat xa'ox c'ac'al. \s1 Ja' smelol ti mu'yuc stu laj yil te'el igo li Jesuse yu'un mu'yuc sat \r (Mt. 21.18‑19) \p \v 12 Ta yoc'omal iloq'uic tal ta Betánia yan velta li Jesuse yu'un chbatic ta Jerusalén. Li Jesuse ivi'naj. \v 13 Laj yil ta nom jtec' igo. Oy yanal. Jech bat sq'uel me oy sat. Pero mu'yuc sat la sta, ja' no'ox yanal. Yu'un ma'uc yorail ta satin. \v 14 Li Jesuse jech laj yalbe li te'el igoe: \p ―Mu'yuc xa chasatin o ―xut. \p Tey laj ya'yic li yajchanc'optaque. \s1 Ja' smelol c'alal la sloq'ues jbolomaletic tey ta yamaq'uil templo li Jesuse \r (Mt. 21.12‑17; Lc. 19.45‑48; Jn. 2.13‑22) \p \v 15 Ic'otic ta Jerusalén. Li Jesuse i'och ta yamaq'uil templo. Lic sloq'ues scotol li boch'otic ta xchonolajic xchi'uc boch'otic ta xmanulajic tey ta yamaq'uil temploe. La sbutq'uinbe smesaic li jeltaq'uinetique. La sbutq'uinbe sillaic li jchonpalomaetique. \v 16 Xchi'uc muc xac' boch'o chjelov xchi'uc yicats tey ta yamaq'uil templo. \v 17 Tey lic chanubtasvanuc li Jesuse, jech laj yal: \p ―Avilojic ti jech ts'ibabil comel ta sc'op Diose: “Li jnae ja' snail bu chisc'opanicun cristianoetic ta sbejel banamil”, xi yaloj li Diose. Pero li vo'oxuque apasojic xa ta snailch'en j'eleq'uetic ―x'utatic yu'un li Jesuse. \p \v 18 Tey laj ya'yic li jchanubtasvanejetic ta smantal Dios yalojique xchi'uc li banquilal paleetique. Chopol laj ya'yic. Jech lic snopic c'u x'elan xu' ta smilic li Jesuse yu'un ixi'ic me tey chbat scotol li jchi'iltaccutique. Yu'un scotol jchi'iltaccutic labal laj ya'yic c'u x'elan ichanubtasvan li Jesuse. \v 19 C'alal ch'ayem xa'ox c'ac'ale, iloc' batel ta Jerusalén li Jesuse, isut batel ta Betánia xchi'uc li yajchanc'optaque. \s1 Ja' smelol c'alal itaquij li te'el igoe \r (Mt. 21.20‑22) \p \v 20 Ta sob yoc'omal c'alal italic yan veltae, laj yilic ti taquijem xa'ox c'alal ta yibel li te'el igoe. \v 21 Ivul ta sjol Pedro c'usi laj yalbe te'el igo li Jesuse. Jech laj yalbe li Jesuse: \p ―Jchanubtasvanej, q'uelavil li te'el igo ti mu'yuc stu laj avile, itaquij o ―xut. \p \v 22 Itac'ov li Jesuse: \p ―Ch'unic ti scotol xu' yu'un li Diose. \v 23 Melel li c'usi chacalboxuque, me chach'unic ti vu'un ta jcoltaoxuque, me mu xanop ta avo'ntonic ti mu xu'e, me ach'unojic ti ta ono'ox xapasbatic li c'usi chavalique, jech ta ono'ox xc'ot ta pasel li c'usi chavalique. Jech chac c'u cha'al me chavalbeic li vits li'i ti ac'o loc'uque, ti ac'o sjip sba ochel ta nabe, ta ono'ox xaspasboxuc li Diose. \v 24 Jech ta xcalboxuc, scotol c'usi chac'anic c'alal chac'opanic Diose, ch'unic ti cha'ac'batique jech ta ono'ox xavich'ic. \v 25 C'alal chac'opanic Diose, me cht'ab ta avo'ntonic ti oy boch'o oy smul avu'unique, pasbeic perdón. Jech chaspasboxuc perdón yu'un amulic ec li Jtotic tey oy ta vinajele. \v 26 Yan me mu xapasbeic perdón achi'ilique, jech mu'yuc ono'ox chaspasboxuc perdón yu'un amulic ec li Jtotic tey oy ta vinajele ―xi li Jesuse. \s1 Ja' smelol c'alal ijac'bat Jesús boch'o i'ac'bat svu'el \r (Mt. 21.23‑27; Lc. 20.1‑8) \p \v 27 Ic'otic yan velta ta Jerusalén xchi'uc yajchanc'optac li Jesuse. C'alal tey chanov Jesús ta yamaq'uil temploe. tey ital c'opanatuc yu'un banquilal paleetic xchi'uc li jchanubtasvanejetic ta smantal Dios yalojique, xchi'uc jayibuc jchapanvanejetic. \v 28 Jech la sjac'beic li Jesuse: \p ―¿Boch'o laj yac'bot avu'el chapas li c'usitic chapase? ―xutic. \p \v 29 Itac'ov li Jesuse: \p ―Oy c'usi chajac'boxuc jbeluc ec. Me chavalbicun li c'usi ta jac'boxuque, ja' o ta xcalboxuc ec li boch'o laj yac'bun jvu'el ti jech ta jpase. \v 30 Li ich'vo' laj yac' Juane, ¿boch'o i'ac'bat yabtel ti jech la spase? ¿Me ac'bil yu'un Dios o me ac'bil yu'un cristiano? Albicun ca'i ―xut. \p \v 31 Jech tey lic yalilanbe sbaic: \p ―Me ta xcaltic ti ja' i'ac'bat yabtel yu'un Diose, jech ta xalbutic: “¿C'u yu'un muc xach'unic cha'e?” xijyututic. \v 32 ¿Me xu' van ta xcaltic ti ja' i'ac'bat yu'un cristianoe? ―xut sbaic. \p Mu sc'an xalic jech, yu'un chi'ic yu'un li cristianoetique. Yu'un scotolic xch'unojic ti ta melel ja' yaj'alc'op Dios li Juane. \v 33 Ja' yu'un jech itac'ovic: \p ―Mu jna'cutic ―xutic. \p Jech i'albatic yu'un li Jesuse: \p ―Jech mu'yuc ta xcalboxuc ec li boch'o laj yac'bun jvu'el ta jpas o li c'usitic ta jpase ―xi li Jesuse. \c 12 \s1 Ja' lo'il sventa jchabiejts'usubtic ti chopol c'usi la spasique \r (Mt. 21.33‑46; Lc. 20.9‑19) \p \v 1 Li Jesuse oy c'usi la sloc'tabe ta lo'il li jchi'iltaccutic ta israelale. Jech laj yalbe: \p ―Oy jun vinic la sts'un ep ts'usub ta yosil. La set ta corral li sts'usube. La svom ton ja' yav sventa spits'ubil ya'lel li sts'usube. La spas jun toyol sq'uelubil osil. La sa'be yajval boch'otic ta xchabiic li ts'usubtic yu'une. Jech ibat ta nom li yajvale. \p \v 2 ’C'alal ista yorail i'ic'ub li sat sts'usube, la stac tal jun smozo yu'un ta xich'be batel li sat ts'usube. Ja' c'ot sc'anbe li boch'otic ta xchabiique. \v 3 Pero li jchabiejts'usubtique la stsaquic li mozoe, la smajic, la staquic sutel. Mu'yuc c'usi laj yac'beic batel. \v 4 Li yajval osile la stac tal yan smozo noxtoc. Pero laj yac'beic ton, ituch' sjol yu'unic. Solel ep laj yuts'intaic batel. \v 5 La stac tal yan smozo noxtoc li yajval osile pero la smilic. Oy to ep yan la stac tal pero ja' no'ox jech la spasbeic. Oy j'o'lol la smajic, j'o'lol la smilic o. \p \v 6 ’Oy jun xnich'on li yajval osile, lec c'ux ta yo'nton. Ja' slajeb xa la stac tal. Jech la snop: “Ja' ta xich'ic ta muc' li jnich'one”, xi. \v 7 Pero c'alal laj yilic li jchabiejts'usubtic ti ja' xnich'on li yajval osile, jech laj yalbe sbaic: “Le'e ja' xa ta xich'be comel yosil li stote. Ja' lec jmiltic jech vu'utic ta xquich'betic o comel li yosile”, xut sbaic. \v 8 Jech la stsaquic, la smilic, la sloq'uesic batel ta ts'usubtic. \p \v 9 ’C'alal ta sut tal li yajval osile, ¿c'usi ta xc'ot spasbe xana'ic li jchabiejts'usubtique? Ta smilan. Yan xa boch'o ta xac'be xchabi li ts'usubtic yu'une. \p \v 10 ’Aq'uelojic c'usi chal ta sc'op Dios: \q1 Jech chac c'u cha'al yajval na la st'uj jbej ton sventa chac' ta chiquin na, \q1 pero li svinictac ta pasnae muc sc'anic. \q1 Li ton ti muc sc'anique ja' ono'ox i'och ta chiquin na. \q1 Ja' no'ox jech ec, ac'o me mu xc'anat li boch'o t'ujbil yu'un Diose, \q1 pero ta ono'ox xac'be tsots yabtel. \q1 \v 11 Toj lec ti jech ta to spas li Diose, \m xi ts'ibabil ―xi li Jesuse. \p \v 12 Li banquilal paleetique xchi'uc li jchanubtasvanejetic ta smantal Dios yalojique, xchi'uc li jchapanvanejetique, tsc'an ta stsaquic ox li Jesuse yu'un la sna'ic ti ja' sc'oplal stuquic la sloc'ta ta lo'ile. Pero ixi'ic yu'un li cristianoetique jech muc stsaquic. Tey la scomtsanic, ibatic o. \s1 Ja' smelol c'alal la sjac'beic Jesús me xu' ta xac'be spatanic li Césare \r (Mt. 22.15‑22; Lc. 20.20‑26) \p \v 13 Ts'acal la staquic tal ta stojol Jesús jayibuc fariseoetic xchi'uc svinictac Erodes yu'un oy c'usi ta sjac'beic, yu'un jech xu' ta stabeic o smul yalojic. \v 14 C'alal ivulic ta stojol li Jesuse, jech vul yalbeic: \p ―Jchanubtasvanej, ta jna'cutic ti melel scotol c'usi chavale, ti co'ol jamal chavalbe ya'yic c'usi tsc'an Diose. Muc ta sbauc no'ox chaq'uel c'u x'elan li cristianoetique. Alo ca'icutic c'usi chanop. ¿Me lec chil Dios ti ta xcac'be jpatantic li Césare, o me mu lecuc chil? ―xiic. \p \v 15 Li Jesuse la sna' ti ja' no'ox ta xlo'lavanique, jech laj yalbe: \p ―¿C'u yu'un tal aq'uelic c'u x'elan co'nton? Tsaquic tal junuc li taq'uin sventa ta jtoj o jpatantique, ta jq'uel ―x'utatic. \p \v 16 Laj yich'beic tal. Jech ijac'batic yu'un li Jesuse: \p ―¿Boch'o sloc'obbal li'i? ¿Boch'o sbi li'i? ―xut. \p Itac'ovic: \p ―Ja' César ―xiic. \p \v 17 Jech i'albatic yu'un li Jesuse: \p ―Tsc'an ta jch'unbetic c'usi ja' yabtel ta xal li Césare yu'un ja' muc'ta ajvalil. Jech noxtoc tsc'an ta jch'unbetic c'usi ta xal li Diose ―x'utatic. \p C'alal laj ya'yic c'u x'elan itac'ov li Jesuse, toj ch'ayel ic'ot yo'ntonic. \s1 Ja' smelol c'alal la sjac' saduceoetic c'u x'elan ta xcha'cuxiic cristianoetic \r (Mt. 22.23‑33; Lc. 20.27‑40) \p \v 18 Italic ta stojol Jesús jayibuc boch'otic xch'unoj saduceo, ja' ti chalic mu'yuc cha'cuxesele. Jech vul sjac'beic li Jesuse: \p \v 19 ―Jchanubtasvanej, jech la sts'iba comel li Moisés ta vo'onee: “Me oy ta xcham jun vinic, me mu'yuc xnich'on chcome, li its'inal ti mu'yuc to yajnile, ac'o yic'be yajnil li ánima sbanquile. C'alal ta xvoc' xnich'one, ja' chac'be sbiinbe sbi li sbanquile, jech tey oy o sbi li sbanquile”, xi li Moisese. \v 20 Oy vucub jchi'iltic xchi'il no'ox sbaic ta voq'uel. Li banquilale la sa' yajnil. Pero icham li banquilale, mu'yuc xnich'on icom. \v 21 Li its'inale laj yic'be yajnil li ánima sbanquile. Ts'acal to icham ec. Mu'yuc xnich'on icom noxtoc. Ja' jech la spasic o svucubalic. Xquechet laj yic'be yajnil li sba sbanquilique. \v 22 Mu'yuc icom xnich'on svucubalic c'alal ichamic. Ts'acal to icham ec li antse. \v 23 C'alal ta xcha'cuxiique, ¿boch'o junucal yajnil chc'ot li antse? Yu'un scotol laj yic' yajnilinic ―xiic. \p \v 24 Itac'ov li Jesuse: \p ―Mu to xana'ic c'usi chal li sc'op Diose. Mu xana'ic c'u x'elan stsatsal li Diose. \v 25 C'alal ta xcha'cuxiique, mu'yuc xa yajnil viniquetic, mu'yuc xa smalal antsetic. Ja' xa jechic jech chac c'u cha'al yaj'almantaltac Dios ta vinajel. \v 26 Ti jech mu'yuc ach'unojic ti ta xcha'cuxiic ánimaetique, ¿me yu'un mu'yuc aq'uelojic ta svun Moisés yo' bu chal ti c'alal ic'opanat yu'un Dios tey ta jtec' biq'uit ch'ixe? Jech i'albat yu'un li Diose: “Vu'un Diosun yu'un Abraám, xchi'uc Isaac, xchi'uc Jacov”, x'utat. Ac'o me ep xa jabil chamenic, pero jech to i'albat sc'oplalic yu'un li Diose yu'un cuxulic. Ti chamenicuc o c'alal ta xch'ulelic jech chac c'u cha'al chavalique, mu'yuc xa Dios yu'unic ti jechuque. \v 27 Yu'un li Diose mu ja'uc Dios yu'un li boch'otic chamenic oe; ja' Dios yu'un li boch'otic cuxajtique. Ep to mu xana'ic ―x'utatic yu'un li Jesuse. \s1 Ja' smelol c'usi mantalil ti más tsots sc'oplale \r (Mt. 22.34‑40) \p \v 28 Tey inoch'aj tal jun jchi'ilcutic ta israelal, ja' jchanubtasvanej ta smantal Dios yaloj. Laj ya'i ti tey ta xlo'ilajic xchi'uc Jesús li saduceoetique. C'alal laj ya'i ti lec itac'batic yu'un li Jesuse, jech la sjac'be ec li Jesuse: \p ―Scotol smantal Dios ti laj yal comel Moisés ta vo'onee, ¿c'usi mantalil ti más tsots sc'oplale? ―xi. \p \v 29 Itac'ov li Jesuse: \p ―Li smantal Dios ti más tsots sc'oplal ta scotole jech chal: “A'yo me ava'yic, jchi'iltac, vu'utic ti israelutique. Jun no'ox li Cajvaltic jcotoltique, ja' li Dios cu'untique. \v 30 C'anic me ta scotol avo'ntonic li Dios cu'untique. Ac'bo sventain avo'ntonic, xchi'uc abijilic, xchi'uc atsatsalic, ac'o tunuc yu'un”, xi li mantale. Le'e ja' más tsots sc'oplal. \v 31 Ali xchibale co'ol tsots sc'oplal. “C'anic me achi'ilic jech chac c'u cha'al c'ux ta avo'nton abec'tal atuquic”, xi. Le'e ja' más tsots sc'oplal xchibal. Mu'yuc xa yan mantal ti más tsots sc'oplale ―xi li Jesuse. \p \v 32 Itac'ov li jchanubtasvaneje: \p ―Jchanubtasvanej, melel li c'usi laj avale. Ta melel jun no'ox Dios oy, mu'yuc yan. \v 33 Ta melel ja' tsc'an ti ac'o jc'an ta scotol co'ntontic li Dios cu'untique, ti ac'o cac'be sventain co'ntontic, xchi'uc jbijiltic, xchi'uc jtsatsaltique, ti ac'o tunuc yu'une. Xchi'uc tsc'an noxtoc ti ac'o jc'an jchi'iltic jech chac c'u cha'al c'ux ta co'nton jbec'tal jtuctique. Ja' más tsots sc'oplal. Ja' mu tsotsuc sc'oplal li smoton Dios ta jchic'tique xchi'uc li smoton Dios ta jmiltique ―xi. \p \v 34 C'alal laj ya'i Jesús ti lec itac'ov li jchanubtasvaneje, jech laj yalbe: \p ―Jutuc xa sc'an xavac' aba ta ventainel yu'un Dios ―xut. \p Me junuc mu'yuc xa c'usi yan la sjaq'uic o. \s1 Ja' smelol ti ma'uc no'ox smomnich'on David li Cristoe yu'un “Cajval” xi \r (Mt. 22.41‑46; Lc. 20.41‑44) \p \v 35 C'alal ichanubtasvan Jesús ta yamaq'uil temploe, jech laj yalbe li jchi'iltaccutic ta israelale: \p ―¿C'u yu'un ta xalic jchanubtasvanejetic ta smantal Dios ti ja' no'ox smomnich'on David li boch'o t'ujbil yu'un Dios chventainvane? \v 36 Yu'un li Davide ta sventa Ch'ul Espíritu jech laj yal: \q1 Li Cajvale jech i'albat yu'un li Diose: \q1 “Ta to xlic chotlan ta jbats'ic'ob. \q1 Vo'ot chapas mantal c'alal to ta jtsalbot scotol li avajcontrae”, \m x'utat, xi li Davide. \v 37 Li Davide “Cajval”, xut li boch'o t'ujbil yu'un Dios chventainvane. ¿C'u yu'un “Cajval”, xut me ja' smomnich'one? ―xi li Jesuse. \p Li epal cristianoetic tey tsobolique scotol yo'nton laj ya'ibeic sc'op li Jesuse. \s1 Ja' smelol c'alal laj yal Jesús ti chopol c'usi tspasic li jchanubtasvanejetic ta smantal Dios yalojique \r (Mt. 23.1‑36; Lc. 11.37‑54; 20.45‑47) \p \v 38 Jech laj yal c'alal ichanubtasvan li Jesuse: \p ―Q'uelo me abaic, mu me xaslo'laoxuc li jchanubtasvanejetic ta smantal Dios yalojique. Yu'un lec cha'yic nat sc'u' tslapic c'alal chanovic, xchi'uc lec cha'yic me ta xich'ic c'opanel yu'un jchi'iltactic tey ta ch'ivit. \v 39 Lec ta xa'yic noxtoc ta xchotiic ta sliqueb chotlebal ta nail tsobobbailetic. Jech tspasic noxtoc ta jujun q'uin. \v 40 Xchi'uc ta slo'labeic c'usitic oy yu'un me'on antsetic. Jech altic ti jal ta sc'opanic Diose. Le'e ja' tsots ta x'ac'batic castigo ―xi li Jesuse. \s1 Ja' smelol c'alal laj yac' smoton Dios jun me'on ants \r (Lc. 21.1‑4) \p \v 41 Li Jesuse tey ichoti ta yamaq'uil templo ta stuq'uil yavil taq'uin yo' bu ta xaq'uic smoton Dios li jchi'iltaccutic ta israelale. Laj yil tey ta xaq'uic smoton Dios li jchi'iltaque. Ep jc'ulejetic laj yaq'uic ep taq'uin. \v 42 Tey ital jun me'on ants solel mu'yuc c'usi oy yu'un. Ja' no'ox chib cinco laj yac'. \v 43 Li Jesuse laj yic' li yajchanc'optaque, jech laj yalbe: \p ―Melel chacalboxuc, ta stojol Diose ja' más ep laj yac' li me'on ants le'e. Ti c'u yepal laj yac' ta scotolic li yantique ja' mu'yuc ep ic'ot. \v 44 Yu'un puro scomelal xa staq'uin laj yaq'uic. Yan li me'on antse laj yac' scotol ti c'u yepal oy yu'un sventa ta sman o c'usitic ta xtun yu'une ―xi li Jesuse. \c 13 \s1 Ja' smelol c'alal laj yal Jesús ti tsta yorail tsvuq'uesat li temploe \r (Mt. 24.1‑2; Lc. 21.5‑6) \p \v 1 C'alal chloq'uic xa ta yamaq'uil templo xchi'uc yajchanc'optac li Jesuse, jech i'albat yu'un jun yajchanc'op: \p ―Jchanubtasvanej, q'uelavil, toj c'upilic sba li tonetic yu'un temploe xchi'uc li naetic li'i ―xi. \p \v 2 Itac'ov li Jesuse: \p ―Toj c'upilic to sba chavilic li' ta orae. Pero me jbejuc ton mu'yuc bu cajal ta xcom ta sba yac'ol yan ton, yu'un ta to sta yorail chtal vuq'uesatuc yu'un yan cristianoetic ―xut. \s1 Ja' smelol c'usitic ta xc'ot ta pasel ti c'alal po'ot xa slajebal c'ac'ale \r (Mt. 24.3‑28; Lc. 21.7‑24; 17.22‑24) \p \v 3 Li Jesuse tey bat chotluc ta vits Olivatic xchi'uc yajchanc'optac ta stuq'uil templo. Li Pedro, xchi'uc Jacovo, xchi'uc Juan, xchi'uc Andrese, stuquic jech la sjac'beic li Jesuse: \p \v 4 ―Alo ca'icutic c'usi ora ta xc'ot ta pasel ta svuq'uesat li templo laj avale. ¿C'usi sq'uelubil ta jq'uelcutic ti c'alal po'ot xa chc'ot ta pasele? ―xiic. \p \v 5 Jech lic yal li Jesuse: \p ―Q'uelo me abaic, mu me boch'o xaslo'laoxuc. \v 6 Yu'un oy ep boch'o ta xalic sbiic jech chac c'u cha'al jbi vu'un. Jech ta xalic: “Vu'un Cristoun ti t'ujbilun yu'un Dios chajventainoxuque”, xiic. Jech ep boch'otic ta xlajic ta lo'lael. \p \v 7 ’C'alal chava'yic oy pleito li'i xchi'uc c'alal chava'yic oy pleito ta nome, mu me xaxi'ic. Ta persa jech ta xc'ot ta pasel pero muc to ja'uc slajebal c'ac'al. \v 8 Ta to xlic scontrain sbaic cristianoetic ta yantic banamil. Ta to xlic scontrain sbaic ajvaliletic noxtoc. Ta x'ech' niqueletic ta buticuc no'ox banamil. Ta to xtal tsots vi'nal. Pero le'e ja' sliquebal to vocol. \p \v 9 ’Pero li vo'oxuque q'uelo me abaic. Yu'un li jchi'iltactic ta israelale oy chlic yac'oxuc ta c'abal ta stojol jchapanvanejetic tey ta templo. Oy chayac'boxuc nucul tey ta nail tsobobbailetic. Oy chayic'oxuc batel ta stojol gobernadoretic, xchi'uc ta stojol muc'tic ajvaliletic, pero vu'un ta jcoj, jech tey chacholbeic o jc'op. \v 10 Yu'un persa ba'yuc ta xcholbatic scotol cristianoetic ta sbejel banamil ti ja' no'ox chcolic ta jventae. \v 11 C'alal chayic'oxuc batel yu'un chayac'oxuc ta c'abale, mu me xlo'ilaj avo'ntonic ta sventa li c'usi chc'ot avalique xchi'uc ti c'uxi chatac'ovique. Yu'un mu vo'ocoxuc xa chac'opojic. Ja' Ch'ul Espíritu chac' ana'ic li c'usi chavalique. \v 12 Oy boch'o chac' ta milel yits'in o me sbanquil. Oy xnich'onic no'ox chaq'uic ta milel. Oy boch'o chlic scontrain stot sme' chac' ta milel noxtoc. \v 13 Ep boch'otic chopol chayiloxuc ta sventa ti ach'unojbicun jc'ope. Li boch'o ta xcuch yu'un c'alal to ta slajebe ja' ta xcol ―xi li Jesuse. \p \v 14 Li c'usi ta jts'ibaboxuc tal li'i a'ibeic me lec smelol yu'un jech ono'ox laj yalbe yajchanc'optac li Jesuse: \p ―C'alal chavilic tey xa va'anbil ta yut templo c'usi chopol chil Dios jech chac c'u cha'al laj yal li j'alc'op Daniel ta vo'onee, jatovanic batel ta anil ta vitsetic, vo'oxuc ti li' nacaloxuc ta Judeae. \v 15 Li boch'otic tey oy ta sjol snaique, c'alal ta xyalic tale, mu xa me x'och yich' c'usitic oy yu'unic. \v 16 Li boch'otic tey oyic ta yabtelique, mu xa me sutic tal yu'un chtal yich' xaquitaic. \v 17 Toj abul sbaic li boch'otic ja' to xchi'inoj yolique xchi'uc li boch'otic ta to xchu'un yolique. \v 18 C'opanic Dios ti mu me ja'uc ta yorail sictic ti c'alal chajatovique. \v 19 Yu'un toj tsots li vocol ta xtale. Mu'yuc ono'ox jech c'alal ilic li banamile xchi'uc c'alal to tana. Mu'yuc xa yan jech vocol ta xtal c'alal me la sta sc'ac'alil le'e. \v 20 Ti manchuc ta spajes vocol li Diose, mu'yuc boch'o ta xcol ti jechuque. Pero ta sventa li boch'o t'ujbilique jech ta spajes li vocole. \p \v 21 ’Me oy boch'o jech ta xalboxuque: “Q'uelavilic, li' xa oy li Cristoe”, me xayutoxuque, o me oy boch'o yan jech chayalboxuc: “Q'uelavilic, le' xa oy li Cristoe”, me xayutoxuque, mu me xach'unic. \v 22 Yu'un ta to xtal li boch'otic ta xalic ti ja' t'ujbilic yu'un Dios chasventainoxuc yalojique, xchi'uc ta xalic ti ja' yaj'alc'optac Diose pero altic chalic. Ta spasic sq'uelubiltac ti xu' yu'unique yu'un jech ta slo'laic o li cristianoetique. Tsc'an ta slo'laic ec li boch'o t'ujbilic yu'un Diose pero mu xu' yu'unic. \v 23 Q'uelo me abaic li vo'oxuque yu'un ba'yuc xa laj calboxuc scotol. \s1 Ja' smelol c'u x'elan ta xcha'tal li Cajvaltique \r (Mt. 24.29‑35, 42‑44; Lc. 21.25‑36) \p \v 24 ’C'alal me i'ech' scotol li vocol laj calboxuque, ja' o ta x'ic'ub li c'ac'ale. Mu'yuc chac' xojobal li ue. \v 25 Li c'analetique ta xbaj yalel tal. Ta xnic scotol li c'usitic oy ta vinajele. \v 26 Ja' o ta xilic scotol cristianoetic ta xiyal tal ta toc, vu'un ti co'ol cristianoutique. Ep jtsatsal xchi'uc tsots jxojobal. \v 27 Ta jtac yalel tal caj'almantaltac yu'un ac'o stsobic scotol li boch'otic t'ujbilic cu'un ti buyuc no'ox oyic ta sbejel banamile. \p \v 28 ’Chanbeic o smelol ta sventa c'u x'elan li igo te'e. C'alal ta x'uninaj sc'obe, ta xloc' yan yanal, jech chana'ic o ti po'ot xa yorail vo'olaltique. \v 29 Ja' no'ox jech ec li vo'oxuque, c'alal chavilic ta x'ech' scotol c'usi calojboxuque, jech chana'ic o ti po'ot xa yorail chicha'sut tal, vu'un ti co'ol cristianoutique. \v 30 Melel chacalboxuc, oy mu'yuc to chachamic ja' to me i'ech' scotol li c'usitic laj calboxuque. \v 31 Ta to xlaj li vinajel banamile. Pero li c'usitic caloje mu'yuc ono'ox ta xlaj sc'oplal, ta xc'ot ta pasel scotol. \p \v 32 ’Li c'usi ora chitale mu'yuc ono'ox boch'o ta sna'. Me ja'uc li j'almantaletic ta vinajele, me ja'uc vu'un li Nich'onilune. Ja' no'ox sna' stuc li Jtotique. \p \v 33 ’Q'uelo me abaic, viq'uiluc me asatic, c'opanic Dios yu'un mu xana'ic bu ora ta xc'ot sc'ac'alil. \v 34 Ja' jech chac c'u cha'al jun vinic c'alal ta xbat ta nome. Ta xac'be comel ta sc'ob smozotac li snae. Ta xac'be comel yabtel jujun. Li boch'o ja' yabtel ta xchabi ti'nae, ta xalbe comel ti viq'uiluc me sate. \v 35 Jech li vo'oxuque viq'uiluc me asatic yu'un mu xana'ic c'usi ora chital, vu'un li Avajvalicune. Me ta xch'ay c'ac'al chital, me ta o'lol ac'ubal, me ja' o ta x'oc' cots, me ta sob. \v 36 Mu me vayemucoxuc chvul jtaoxuc. \v 37 Vo'oxuque laj xa calboxuc ti tsc'an viq'uiluc asatique. Tsc'an ac'o jechuc scotol cristianoetic ―xi li Jesuse. \c 14 \s1 Ja' smelol c'alal la xchapanic c'u x'elan ta stsaquic Jesús li jchapanvanejetique \r (Mt. 26.1‑5; Lc. 22.1‑2; Jn. 11.45‑53) \p \v 1 Sc'an to'ox chib c'ac'al q'uin coltael cu'uncutic, vu'uncutic li israeluncutique. Xchi'uc ja' sq'uinal ta jve'cutic pan ti mu'yuc yich'oj svolesubil xch'ute. Li banquilal paleetique xchi'uc li jchanubtasvanejetic ta smantal Dios yalojique la snopilanic c'u x'elan xu' ta stsaquic ta mucul li Jesuse yu'un ta smilic. \v 2 Jech laj yalic: \p ―Ja' lec mu jtsactic ta yorail q'uin yu'un naca me sliquesic pleito cristianoetic ―xut sbaic. \s1 Ja' smelol c'alal imalbat muil poxil ta sjol Jesús tey ta Betánia \r (Mt. 26.6‑13; Jn. 12.1‑8) \p \v 3 C'alal tey oy ta Betánia li Jesuse, tey oy ta sna li Simón ti tsacbil to'ox ta c'a'el chamele. C'alal tey chve' ta mesa li Jesuse, tey ital jun ants yich'oj tal slimita pasbil ta alabastro ton. Nojem ta muil poxil, nardo sbi. Bats'i toyol stojol. La svoc' li yavile, la smalbe ta sjol Jesús li sbele. \v 4 Oy jayibuc i'ilinic, jech laj yalbe sbaic: \p ―¿C'u yu'un jeche' no'ox ta xlaj li muil poxile? \v 5 Ja' lec ti lajuc xchone. Más ta oxib ciento denario taq'uin iloc' stojol ti jechuque. Li stojole xu' ta x'ac'bat me'onetic ―xiic. \p Jech laj yutic li antse. \p \v 6 Li Jesuse jech laj yalbe: \p ―Mu xavutic li antse. ¿C'u yu'un chavaq'uic lo'ilajuc yo'nton? Lec li c'usi la spasbune. \v 7 Li me'onetique scotol c'ac'al li' achi'uquic jech c'usiuc no'ox ora xu' chac'uxubinic. Yan li vu'une mu scotoluc c'ac'al li' jchi'inojoxuc. \v 8 Li antse laj xa spas li c'usi xu' yu'une. Ti jech la smalbun muil poxile, ja' senyail ti ta xquich' muquele. \v 9 Melel li c'usi chacalboxuque, buyuc no'ox ta xich' cholel ta sbejel banamil ti ja' no'ox chcolic ta jventae, tey ta xalic noxtoc c'usi la spasbun li antse. Jech ta sna'ic o scotol cristianoetic ―xi li Jesuse. \s1 Ja' smelol c'alal la spas trato Judas ti ta xac' ta c'abal li Jesuse \r (Mt. 26.14‑16; Lc. 22.3‑6) \p \v 10 Li Judas Iscariotee, ja' jun li lajchab yajchanc'op Jesuse, bat sc'opan li banquilal paleetique yu'un ta spas trato ti ta xac' ta c'abal li Jesuse. \v 11 C'alal laj ya'yic li banquilal paleetique, toj lec laj ya'yic. Laj yalbeic Judas ti ta xac'beic taq'uine. Li Judase ja' xa no'ox la smala c'usi ora xu' chac' ta c'abal li Jesuse. \s1 Ja' smelol c'alal la sve' pan xchi'uc laj yuch' ya'lel ts'usub xchi'uc yajchanc'optac li Cajvaltique \r (Mt. 26.17‑29; Lc. 22.7‑23; Jn. 13.21‑30; 1 Cor. 11.23‑26) \p \v 12 Ta sliquebal q'uin c'alal ta jve'cutic pan ti mu'yuc yich'oj svolesubil xch'ute, xchi'uc c'alal ta jmilcutic li ch'ium chij ta sventa q'uin coltaele, jech ijac'bat yu'un yajchanc'optac li Jesuse: \p ―¿Bu chac'an ta xbat jmeltsancutic li ch'ium chij chati' ta sventa q'uin coltaele? ―xutic. \p \v 13 Li Jesuse la stac batel chib yajchanc'op. Jech laj yalbe batel: \p ―Batanic ta Jerusalén. Tey chataic ta be jun vinic xcuchoj jbej q'uib ya'al. Ja' tey xanaban abaic batel ta spat. \v 14 Xc'ot ac'opanic li yajval na bu ta x'oche. Jech xavalbeic: “Jech laj yal tal li jchanubtasvaneje: ¿Bu jc'olucal scuartoal ana yo' bu ta jti'cutic chij jchi'uc li cajchanc'optaque? xi laj yal tal”, utic c'otel. \v 15 Tey ta xac'boxuc avilic jun muc'ta cuarto ta xcha'cojal jolna. Chapanbil xa lec. Ja' tey xameltsanic li chij ta jti'tique ―xut batel li chib yajchanc'optaque. \p \v 16 Jech ibatic li chibique, i'ochic ta yut lum. Ti c'u x'elan i'albatic batel yu'un Jesuse ja' jech la staic scotol. Jech tey la smeltsanic li ve'lil sventa q'uin coltaele. \p \v 17 C'alal ta xa x'ic'ub osile, ibat xchi'uc xlajchabal yajchanc'optac li Jesuse. \v 18 C'alal tey xa ta xve'ic ta mesae, li Jesuse jech laj yalbe li yajchanc'optaque: \p ―Melel chacalboxuc, oy jun li' jchi'uctic ta ve'el ti ja' chiyac'un ta c'abale ―xi. \p \v 19 C'alal laj ya'yique, laj yat yo'nton scotolic. Ta jujuntal lic sjac'beic li Jesuse: \p ―¿Me vu'un van? ―xiic liquel jujunic. \p \v 20 Itac'ov li Jesuse: \p ―Ja' jun li lajchaboxuc li'i. Ja' li boch'o jun jsets' chive' jchi'uque ja' chiyac'un ta c'abal. \v 21 Vu'un ti co'ol cristianoutique, ta xipasbat jech chac c'u cha'al ts'ibabil ono'ox ta sc'op Diose. Toj abul sba li boch'o chiyac'un ta c'abale. Ja' lec ti manchuc voc'uque ―xi li Jesuse. \p \v 22 C'alal ta xve'ique, la stam pan li Jesuse, la stojbe ta vocol Dios, la svoc' li pane, laj yac'be li yajchanc'optaque. Jech laj yalbe: \p ―Ilo, ve'anic. Li'i ja' jbec'tal ―xut. \p \v 23 La stam noxtoc jun vaso ya'lel ts'usub, la stojbe ta vocol Dios, laj yac'be noxtoc li yajchanc'optaque. Laj yuch'ic scotolic. \v 24 Jech laj yal li Jesuse: \p ―Li'i ja' jch'ich'al, ja' senyail ti mu xlaj sc'oplal li c'usi ach' la xchapan Jtot sventa chacolic oe. Yu'un jtuc chcac' jba ta milel, ta xloc' jch'ich'al, jech ta xtoj o smulic scotol cristianoetic. \v 25 Melel chacalboxuc ti mu'yuc xa ta xcuch' yan velta li ya'lel ts'usube. Ja' to ta xcuch' yan velta ti c'alal tey xa jtsoboj jba jcotoltic yo'bu chiyac'bun jpas mantal li Diose ―xi li Jesuse. \s1 Ja' smelol “ta to xaval ti mu xavotquinune”, x'utat yu'un Jesús li Pedroe \r (Mt. 26.30‑35; Lc. 22.31‑34; Jn. 13.36‑38) \p \v 26 C'alal la sq'uejintaic jun sq'ueoj Diose, iloc' batel xchi'uc yajchanc'optac li Jesuse, ibatic ta vits Olivatic. \v 27 Li Jesuse jech laj yalbe li yajchanc'optaque: \p ―Tanae acotolic chacomtsanicun. Yu'un jech ono'ox ts'ibabil ta sc'op Dios: “Ta xcac' ta milel li boch'o cac'ojbe yabtel chasventainoxuque. C'alal me imilate, tspuc sbaic batel li xchi'iltaque jech chac c'u cha'al tspuc sbaic batel chij me imilat li yajvalique”, xi ono'ox ts'ibabil. \v 28 C'alal cha'cuxemun xa'oxe, vu'un ba'yuc chic'ot avu'unic ta Galilea banamil ―xut. \p \v 29 Itac'ov li Pedroe: \p ―Ac'o me ta scomtsanot scotolic, li vu'une mu'yuc chajcomtsanot ―xi. \p \v 30 Li Jesuse jech laj yalbe: \p ―Melel li c'usi chacalbote, tana c'alal mu'yuc to'ox oq'uem chib velta cotse, oxib xa'ox velta avaloj ti mu xavotquinune ―xut. \p \v 31 Itac'ov li Pedroe: \p ―Ac'o me co'ol chijcham, mu'yuc ta xcal ti mu xacotquinote ―xi ta jmec. \p Ja' no'ox jech laj yalic ec li yantique. \s1 Ja' smelol c'alal bat sc'opan Dios ta Getsemaní li Jesuse \r (Mt. 26.36‑46; Lc. 22.39‑46) \p \v 32 Tey ic'otic Jesús xchi'uc yajchanc'optac yo' bu Getsemaní sbie. Jech laj yalbe li yajchanc'optaque: \p ―Chotlanic li'i yu'un ta xbat jc'opan Dios le'e ―xut. \p \v 33 Laj yic' ech'el Pedro, xchi'uc Jacovo, xchi'uc Juan. Lic yat yo'nton li Jesuse. Toj yan sba yo'nton laj ya'i. \v 34 Jech laj yalbe li oxibique: \p ―Toj loq'uel ta xcat co'nton ta xca'i, ta xicham o ya'yeluc. Comanic li'i, mu me x'och avayelic ―xut. \p \v 35 Ijelov batel jutuc li Jesuse. La spatan sba ta lumtic. La sc'opan Dios, la sc'anbe ti xu'uc mu xchame. \v 36 Jech laj yal: \p ―Tati, scotol xu' avu'un. Xu' chaloq'uesbun li jvocol li'i. Pero mu me xc'ot ta pasel li c'usi ta sc'an co'nton jtuque. Ja' ac'o jpas li c'usi tsc'an avo'ntone ―xi. \p \v 37 Ital li Jesuse. Vayemic vul sta li oxibique. Jech laj yalbe li Pedroe: \p ―Simón, ¿me vayemot? ¿Me mu xu' avu'un julovenot junuc ora? \v 38 Mu me xavayic, c'opanic Dios jech mu xach'unic sujel ta mulil. Ta melel chac'an chac'opanic Dios pero chastsaloxuc li abec'talique ―x'utatic. \p \v 39 Bat sc'opan Dios yan velta li Jesuse. Ja' no'ox jech laj yal jech chac c'u cha'al laj yal ta ba'yuque. \v 40 C'alal isut tal yan veltae, vayemic vul sta noxtoc li oxibique yu'un solel chtal svayelic. Jech mu sna'ic c'uxi ta stac'beic. \v 41 Ibat sc'opan Dios yoxibal velta noxtoc. C'alal isut tale, vayemic vul sta noxtoc. Jech laj yalbe: \p ―¿Me yoquel to chavayic? ¿Me yoq'uel to chacux avo'ntonic? Ta'lo li vayele, ista xa yorail chi'ac'at ta c'abal ta sc'ob jpasmuliletic, vu'un ti co'ol cristianoutique. \v 42 Licanic, batic. Q'uelavilic, le' xa xtal li boch'o chiyac'un ta c'abale ―xi li Jesuse. \s1 Ja' smelol c'alal itsacat li Jesuse \r (Mt. 26.47‑56; Lc. 22.47‑53; Jn. 18.2‑11) \p \v 43 C'alal ja' o ta xlo'ilaj li Jesuse, ital li Judase, ja' jun li lajchab yajchanc'optaque. Xchi'inoj tal ep cristianoetic, yich'anoj tal xmachitaic xchi'uc ste'ic. Ja' tacbilic tal yu'un li banquilal paleetique xchi'uc li jchanubtasvanejetic ta smantal Dios yalojique, xchi'uc li jchapanvanejetique. \v 44 Li Judase, ja' li j'ac'vanej ta c'abale, yaloj xa'ox c'u x'elan ta xac' ta ilel li Jesuse. \p ―Boch'o ta jts'uts'e ja' svinajeb ti ja' xae. Tsaquic ta ora, lec xachabiic batel ―xut ono'ox. \p \v 45 C'alal ic'otique, ta ora inoch'aj batel ta stojol Jesús li Judase. Jech laj yalbe: \p ―Jchanubtasvanej ―xut. \p La sts'uts'. \v 46 Jech la stsaquic ta ora li Jesuse, la xchuquic. \p \v 47 Oy jun yajchanc'op la sloq'ues xmachita, la sbojbe loq'uel jun xchiquin smozo li más banquilal palee. \v 48 Li Jesuse jech laj yalbe li cristianoetic tey oyique: \p ―¿C'u yu'un tal atsaquicun ta machita, ta te', jech chac c'u cha'al j'elec'? \v 49 Scotol c'ac'al tey lichanubtasvan ta atojolic ta yamaq'uil templo. ¿C'u yu'un muc teyuc xatsaquicun? Ti jech laj atsaquicune, yu'un ja' ic'ot o ti jech ono'ox ts'ibabil comel ta sc'op Diose ―x'utatic yu'un li Jesuse. \p \v 50 Li yajchanc'optaque ijatovic batel scotolic, stuc xa tey la scomtsanic li Jesuse. \s1 Ja' smelol c'alal ijatov jun sva'lej querem \p \v 51 Oy jun sva'lej querem tey nabal ibat ta spat li Jesuse. Mu'yuc sc'u' li quereme. Ja' no'ox smacoj sba o ta jlic sábana manta. Pero itsacbat yu'un li jtsacvanejetique. \v 52 Li quereme la scomtsan li sábana mantae, t'anal ijatov batel. \s1 Ja' smelol c'alal laj yiq'uic batel ta stojol jchapanvanejetic li Jesuse \r (Mt. 26.57‑68; Lc. 22.54‑55, 63‑71; Jn. 18.12‑14, 19‑24) \p \v 53 Laj yiq'uic batel Jesús ta stojol li más banquilal palee. Tey la stsob sbaic li banquilal paleetique, xchi'uc li jchapanvanejetique, xchi'uc li jchanubtasvanejetic ta smantal Dios yalojique. \v 54 Li Pedroe ta nomnomtic ibat ta spat Jesús c'alal to ic'ot ta yamac' li más banquilal palee. Tey la xchi'in ta chotlej yajmayoltac li más banquilal palee, tey ic'atinic. \p \v 55 Li banquilal paleetique xchi'uc li jchapanvanejetic cu'uncutique lic sa' sbaic boch'o co'ol c'usi chalic yu'un ta snopbeic smul li Jesuse, yu'un tsc'anic ti ac'o chamuc oe. Pero mu'yuc boch'o co'ol c'usi laj yalic. \v 56 Altic ep i'epalc'opojic ta stojol li Jesuse, muc co'oluc c'usi laj yalic. \v 57 Iva'iic yan j'epalc'opetic noxtoc, jech laj yalic: \p \v 58 ―Li vinic li'i laj ca'icutic jech laj yal: “Ta jvuq'ues li templo li'i ti pasbil ta c'abale. Ta oxib no'ox c'ac'al ta jcha'va'an ta ach', muc xa pasbiluc o ta c'abal”, xi ―xiic. \p \v 59 Pero muc co'oluc sc'opic noxtoc. \p \v 60 Jech iva'i ta o'lol li más banquilal palee. Jech la sjac'be li Jesuse: \p ―¿C'u yu'un mu xatac'ov? ¿Me melel li c'usi chalic ta aventae? ―xut. \p \v 61 Me jbeluc muc xtac'ov li Jesuse. Li más banquilal palee la sjac'be noxtoc li Jesuse: \p ―¿Me vo'ot Cristoot ti t'ujbilot yu'un Dios chaventainuncutique? ¿Me vo'ot Xnich'onot li Diose? ―xut. \p \v 62 Itac'ov li Jesuse: \p ―Vu'un. Ta to xavilic ta xlic jventain cristianoetic ta stsatsal Dios. Ts'acal to chilic scotol cristianoetic chital ta toc ta vinajel, vu'un ti co'ol cristianoutique ―xi. \p \v 63 Li más banquilal palee la sli' sc'u' yu'un la snop ti laj xa stabe tsots smul li Jesuse. Jech laj yal: \p ―¿C'u yu'un ta jc'antic yan testigo? \v 64 Laj xa ava'yic ti tscuy sba ta Dios stuque. ¿C'uxi xu' ta stoj o smul chava'yic? ―xi. \p Scotolic laj yalic ti ja' lec ac'o chamuque. \p \v 65 Lic stubtabeic sat. La smacbeic sat, la smajic, jech laj yalbeic: \p ―Alo tal ca'tic ti boch'o la smajote ―xutic. \p Li yajmayoltac paleetique imajvanic ec. \s1 Ja' smelol c'alal laj yal Pedro ti mu xotquin li Jesuse \r (Mt. 26.69‑75; Lc. 22.56‑62; Jn. 18.15‑18, 25‑27) \p \v 66 Li Jesuse tey ic'bil muyel ta xcha'cojal jolna. Yan li Pedroe tey chotol ta olon ta yamac' li más banquilal palee. Tey ital jun squiara li banquilal palee. \v 67 Laj yil tey ta xc'atin li Pedroe. La sq'uel lec, jech laj yalbe: \p ―Vo'ote ja' achi'il ec li Jesús liquem tal ta lum Nazarete ―xut. \p \v 68 Li Pedroe laj yal ti mu xotquine: \p ―Mu xcotquin. Mu jna' c'usi chaval ―xi. \p Itots, ibat ta nopol muc'ta ti'na tey ta ti' calle. Ja' o i'oc' cots. \v 69 Li quiarae laj yil yan velta li Pedroe. Jech laj yalbe li boch'otic tey oyique: \p ―Li vinic le'e ja' xchi'il li Jesuse ―xi. \p \v 70 Li Pedroe laj yal yan velta ti mu xotquine. Ta jliquel noxtoc ic'opanat yu'un li boch'otic tey oyique: \p ―Ta melel ono'ox ti ja' achi'ile. Yu'un xvinaj ti vo'ot galilea vinicote yu'un ja' jech ac'op ―xutic. \p \v 71 Lic chopolc'opojuc li Pedroe, la st'abbe sbi Dios: \p ―Yiloj Dios mu xcotquin li vinic chavalique ―xi. \p \v 72 Ja' o i'oc' xcha'oq'uelal cots. Tey ivul ta sjol Pedro ti jech ono'ox albil yu'un Jesuse: “C'alal mu'yuc to'ox oq'uem chib velta cotse, oxib xa'ox velta avaloj ti mu xavotquinune”, x'utat ono'ox. C'alal la snop c'usi albil li Pedroe, lic yoc'ta sba. \c 15 \s1 Ja' smelol c'alal laj yiq'uic batel ta stojol Pilato li Jesuse \r (Mt. 27.1‑2, 11‑14; Lc. 23.1‑5; Jn. 18.28‑38) \p \v 1 C'alal isacube, la stsob sbaic scotol li boch'otic oy yabtelique, ja' li banquilal paleetique, xchi'uc li jchapanvanejetique, xchi'uc li jchanubtasvanejetic ta smantal Dios yalojique. La snopic c'usi tspasic ta sventa li Jesuse. Lec chucul laj yiq'uic batel, c'ot yaq'uic ta sc'ob Pilato, ja' li gobernadore. \v 2 Li Pilatoe jech la sjac'be li Jesuse: \p ―¿Me vo'ot muc'ta ajvalilot yu'un li achi'iltac ta israelale? ―xut. \p ―Vu'un ―xi itac'ov li Jesuse. \p \v 3 Li banquilal paleetique ep la stic'beic smul li Jesuse. \v 4 Li Pilatoe jech la sjac'be yan velta li Jesuse: \p ―¿C'u yu'un muc xatac'ov? Q'uelavil, ep ta stiq'uic amul ―xut. \p \v 5 Me jbeluc muc xtac'ov li Jesuse. Li Pilatoe toj ch'ayel ic'ot yo'nton c'alal laj ya'i ti muc spoj sba li Jesuse. \s1 Ja' smelol c'alal ichapaj o ti ta xcham li Jesuse \r (Mt. 27.15‑31; Lc. 23.13‑25; Jn. 18.38―19.16) \p \v 6 Li Pilatoe jech stalel o ti ta jujun q'uin coltael ta scolta jun jchuquel ti bu junucal ta sc'anic li cristianoetique. \v 7 Tey tiq'uil ta chuquel jun jchi'ilcutic, Barrabás sbi. Tey tic'ajtic ta chuquel xchi'uc xchi'iltac yu'un imilvanic. Yu'un la stsob sbaic la scontrainic li gobernadore. \v 8 C'alal tey stsoboj sbaic scotol li jchi'iltaccutic ta israelale, lic sc'anbeic Pilato ti ac'o scolta jun jchuquel jech chac c'u cha'al ta spas ono'ox ta jujun q'uin coltaele. \v 9 Jech la sjac' li Pilatoe: \p ―¿Me ja' chac'anic ta jcolta li muc'ta ajvalil avu'unique? ―xut. \p \v 10 Yu'un sna'oj ono'ox Pilato ti ta scoj xti'et yo'ntonic yu'un li Jesús ti laj yaq'uic ta c'abale. \v 11 Li banquilal paleetique la xchanubtasic cristianoetic ti co'ol ja' ac'o sc'anic coltabel li Barrabase. \v 12 Li Pilatoe la sjac' yan velta: \p ―¿C'usi chac'anic ta jpasbe li boch'o tscuy sba ta ajvalil avu'unic chavalique? ―xi. \p \v 13 Tsots i'avan scotolic: \p ―¡Joc'ano ta cruz! ―xiic. \p \v 14 ―¿Pero c'usi smul avu'unic? ―xi li Pilatoe. \p Más to tsots i'avanic: \p ―¡Joc'ano ta cruz! ―xiic. \p \v 15 Li Pilatoe la sc'an ti lec ch‑ilat yu'un li cristianoetique jech la spas li c'usi la sc'anique. La scolta li Barrabase. Laj yal mantal ti ac'o yac'beic nucul li Jesuse. C'alal laj yac'beic nucule, laj yac' ta c'abal yu'un ac'o bat joc'anatuc ta cruz. \p \v 16 Li yajsoldadotac gobernadore laj yiq'uic ochel ta yut cabildo li Jesuse, pretorio sbi. Tey la stsob sbaic scotol li yan xchi'iltac ta soldadoile. \v 17 La slapbeic yax'elan c'u'il li Jesuse. La sts'otic ch'ix, la xojbeic ta sjol sventa scorona. \v 18 Lic slabanic, jech laj yalbeic: \p ―¡Toj lec muc'ta ajvalilot yu'un li achi'iltac ta israelale! ―xutic. \p \v 19 La smajbeic sjol ta aj. La stubtaic. La squejan sbaic la snijan sbaic ta stojol yu'un tslabanic. \v 20 C'alal la slabanique, la sloc'beic li yax'elan c'u'ile, la slapbeic sc'u' stuc. Laj yiq'uic batel yu'un bat sjoc'anic ta cruz. \s1 Ja' smelol c'alal ijoc'anat ta cruz li Jesuse \r (Mt. 27.32‑44; Lc. 23.26‑43; Jn. 19.17‑27) \p \v 21 C'alal ibatique, tey la snupic ta be jun jchi'ilcutic ta israelal, Simón sbi, yu'un ital ta lum. Ja' stotic li Alejandro xchi'uc Rufoe. Cirene sbi slumal. Li soldadoetique laj yac'beic xq'uechbe batel scruzal li Jesuse. \p \v 22 Tey laj yiq'uic batel yo' bu Gólgota sbie. Ja' Baquil Jolal, xi smelol. \v 23 Tey laj yac'beic yuch' pajal ya'lel ts'usub capal ta ch'ail poxil, mirra sbi. Ja' smacubil xc'uxul li mirrae, pero muc xuch'. \v 24 C'alal la sjoc'anic ta cruz Jesús li soldadoetique, la spasic canal tajimol yu'un tsvoc'beic li sc'u'e yu'un jech chilic bu jlicucal chc'ot ta stojol jujunic. \p \v 25 Ta baluneb ora ta sob la sjoc'anic ta cruz li Jesuse. \v 26 Tey ts'ibabil ta te' ta sjol scruzal li c'usi smul yu'unique. “Li'i ja' muc'ta ajvalil yu'un israeletic”, xi ts'ibabil. \v 27 Oy chib j'eleq'uetic co'ol la sjoc'anic ta cruz xchi'uc li Jesuse. Jun scruzal ta sbats'ic'ob, jun scruzal ta sts'et. \v 28 Ja' ic'ot o ti jech ono'ox ts'ibabil sc'oplal ta sc'op Diose: “Ta xcuyat jech chac c'u cha'al jpasmulil”, xi ono'ox ts'ibabil. \p \v 29 Li boch'otic tey ijelovique la slabanic. La sjimulan sjolic, jech laj yalic: \p ―¡Ay ava'i un! Sc'oplal vo'ot chavuq'ues li temploe, sc'oplal chacha'va'an ta oxib c'ac'al chaval. \v 30 Colta aba atuc. Yalan tal ta cruz ―xutic. \p \v 31 Ja' no'ox jech ilabanvanic ec li banquilal paleetique xchi'uc li jchanubtasvanejetic ta smantal Dios yalojique. Jech laj yalbe sbaic: \p ―La scoltaan yan cristianoetic pero mu xu' yu'un tscolta sba stuc. \v 32 Me melel ti ja' Cristoe, ti ja' muc'ta ajvalil cu'untique, ac'o yaluc tal ta ora ta cruz. Ja' to tey ta xquiltic, ja' to ta jch'untic ―xiic. \p Ja' no'ox jech ilabanvanic ec li chib j'eleq'uetic tey joc'ajtic ta cruz xchi'uc Jesuse. \s1 Ja' smelol c'alal icham li Jesuse \r (Mt. 27.45‑56; Lc. 23.44‑49; Jn. 19.28‑30) \p \v 33 C'alal o'lol xa'ox c'ac'ale, i'ic'ub osil. Ic' icom c'alal to ta o'lol syalel c'ac'al. \v 34 Ta o'lol syalel c'ac'al tsots i'avan li Jesuse: \p ―Eloi, Eloi, ¿lama sabactani? ―xi. “Dios cu'un, Dios cu'un, laj xa acomtsanun”, xi smelol. \p \v 35 Oy jayibuc boch'otic tey laj ya'yic, jech laj yalic: \p ―¡Ay ava'i! Ja' ta xic' tal Elías ―xiic. \p \v 36 Ta anil ibat jun vinic, bat sts'aj tal ta pajal ya'lel ts'usub jun esponja. La xoj muyel ta aj, laj yac'be sts'uts' li Jesuse. \p ―Jmalatic, jq'ueltiquic me ta xtal coltaatuc yu'un li Elíase ―xut sbaic. \p \v 37 Tsots i'avan li Jesuse jech iloc' o xch'ulel. \v 38 Li muc'ta poc' tey joc'ol ta yut temploe, ili' ta o'lol. Ili' yalel tal ta cajal c'alal to ta olon. \v 39 Tey va'al ta stuq'uil Jesús li capitán soldadoe. C'alal laj yil icham li Jesuse, jech laj yal: \p ―Ta melel ja' xnich'on Dios li vinic li'i ―xi. \p \v 40 C'alal joc'ol xa'ox ta cruz li Jesuse, oy jayibuc antsetic ta sq'uelic tal ta nom. Ja' tey oy li María liquem tal ta Magdalae, xchi'uc Salomé, xchi'uc yan María, ja' sme' li Josée xchi'uc li its'inal Jacoboe. \v 41 Ja' li antsetic ti la xchi'inic ta xanubal Jesús tey ta Galilea banamil ti la smac'linique. Tey oyic noxtoc ep yan antsetic ti la xchi'inic batel ta Jerusalén li Jesuse. \s1 Ja' smelol c'alal imucat li Jesuse \r (Mt. 27.57‑61; Lc. 23.50‑56; Jn. 19.38‑42) \p \v 42-43 C'alal jech ic'ot ta pasele, ja' o yorail ta jchapan jbacutic sventa ta jcux co'ntoncutic ta yoc'omal. Tey oy jun jchi'ilcutic, José sbi. Ja' tey liquem tal ta lum Arimatea. Ja' jchapanvanej tey ta templo. Lec ich'bil ta muc'. Smalaoj ec ti tsta sc'ac'alil chtal sventainuncutic li boch'o t'ujbil yu'un Diose. C'alal mal xa'ox c'ac'ale, li Josée tsots yo'nton i'och sc'anbe sbec'tal Jesús ta stojol Pilato. \v 44 Li Pilatoe ch'ayel ic'ot yo'nton c'alal laj ya'i ti chamen xa li Jesuse. Yu'un mu'yuc yiloj me ta xchamic ta ora li boch'o chjoc'anat ta cruze. Jech la stac ta iq'uel li capitán soldadoe, la sjac'be me melel ti chamen xa li Jesuse. \v 45 C'alal i'albat yu'un capitán ti melel chamen xa li Jesuse, laj yal mantal ti ac'o yich'be batel sbec'tal Jesús li Josée. \v 46 Li Josée la sman jun lequil manta. La syales ta cruz li Jesuse, la xpix ta lequil manta, bat smuc ta vombil ton. La xbalch'un tal jbej muc'ta ton, ja' la smacbe o sti' li ch'ene. \v 47 Li María liquem tal ta Magdalae xchi'uc li yan María sme' Josée, laj yilic bu imucat li Jesuse. \c 16 \s1 Ja' smelol c'alal icha'cuxi li Jesuse \r (Mt. 28.1‑10; Lc. 24.1‑12; Jn. 20.1‑10) \p \v 1 C'alal ech'em xa'ox li sc'ac'alil ta jcux co'ntoncutique, la smanic muil poxil li María ti liquem tal ta Magdalae, xchi'uc Salomé, xchi'uc li yan María sme' Jacovoe, yu'un chbat yac'beic ta sbec'tal li Jesuse. \v 2 Ta sob ta sliquebal semana, ja' li domingoe, ibatic yo' bu vombil tone. Loq'uem xa'ox c'ac'al. \v 3 Jech laj yalbe sbaic: \p ―¿Boch'o chixbalch'unbutic loq'uel tana li ton tey ta ti' ch'ene? ―xut sbaic. \p \v 4 Yu'un toj muc' li ton smacojic o ti' ch'ene. C'alal ic'otique, ja' to laj yilic ti balch'unbil xa loq'uel li tone. \v 5 C'alal i'ochic ta yut vombil tone, laj yilic oy boch'o tey oy xco'laj xchi'uc jun sva'lej querem laj yilic. Tey chotol ta stuq'uil sbats'ic'obic. Natil saquil c'u'il slapoj. Toj xi'el ic'otic li antsetique. \v 6 Li quereme jech laj yalbe li antsetique: \p ―Mu me xaxi'ic. Ta jna' ti ja' chasa'ic li Jesús liquem tal ta Nazarete, ja' ti imilat ta cruze. Pero icha'cuxi xa. Mu'yuc xa li'i. Q'uelavilic li yav bu laj to'ox yaq'uique. \v 7 Bat me albeic Pedro xchi'uc yan yajchanc'optac ti ja' ba'yuc ta xc'ot yu'unic ta Galileae. Ja' to tey ta xc'ot yilic jech chac c'u cha'al albilic ono'oxe ―x'utatic batel li antsetique. \p \v 8 Li antsetique ixi'ic loq'uel ta yut li vombil tone, ibatic ta anil. Xt'elajetic xa batel ta xi'el. Mu'yuc boch'o laj yalbeic batel ta be yu'un ixi'ic. \s1 Ja' smelol c'alal laj yac' sba ta ilel Jesús ta stojol li María liquem tal ta Magdalae \r (Jn. 20.11‑18) \p \v 9 C'alal icha'cuxi Jesús ta sob ta sliquebal semanae, ba'yuc laj yac' sba ta ilel ta stojol li María liquem tal ta Magdalae. Ja' ti iloq'uesbat vucub pucuj ta yo'ntone. \v 10 Ibat li Maríae, bat yalbe ya'yic yajchanc'optac ti icha'cuxi xa li Jesuse. Li yajchanc'optac Jesuse tey chat yo'ntonic ch‑oq'uic c'ot taaticuc yu'un li Maríae. \v 11 C'alal laj ya'yic ti cha'cuxem xa li Jesuse xchi'uc ti laj xa yil li Maríae, muc xch'unic. \s1 Ja' smelol c'alal laj yac' sba ta ilel Jesús ta stojol chib jch'unolajel \r (Lc. 24.13‑35) \p \v 12 Ts'acal to laj yac' sba ta ilel Jesús ta stojol chib jch'unolajel tey chanovic ta be. Sc'atajesoj sat li Jesuse jech muc xotquinic ta ora. \v 13 Li chibique isutic ta Jerusalén, bat yalbe ya'yic li yantique pero muc xch'unbatic ec. \s1 Ja' smelol c'alal laj yalbe comel c'usi yabtelic li buluchib yajchanc'optac Jesuse \r (Mt. 28.16‑20; Lc. 24.36‑49; Jn. 20.19‑23) \p \v 14 Ts'acal to laj yac' sba ta ilel Jesús ta stojol buluchib yajchanc'optac ti c'alal ja' o ta xve'ique. Itaq'uiatic ta sventa ti muc xch'unique xchi'uc ta scoj ti tsots yo'ntonique. Yu'un muc xch'unic c'usi laj yalic li boch'otic laj yilic ti cha'cuxem xa li Jesuse. \v 15 Jech i'albatic yu'un li Jesuse: \p ―Batanic ta scotol banamil. Cholbeic scotol cristianoetic ti ja' no'ox chcolic ta jventae. \v 16 Scotol boch'o ta xch'unic ti chcolic ta jventae xchi'uc ti chich'ic vo'e ja' chcolic. Yan li boch'otic mu xch'unique ja' ta x'ac'batic castigo yu'un smulic. \v 17 Li boch'otic ta xch'unique ta spasic sq'uelubiltac jtsatsal. Ta sloq'uesic pucujetic ta yo'nton cristianoetic ta jvu'el. Ta xc'opojic ta ora no'ox ta yantic c'opetic. \v 18 Ac'o me ta xti'atic ta orachon, o me ta ts'inte', ac'o me oy ta x'ac'bat yuch'ic veneno, mu'yuc c'usi ta spasbatic. Ta xac' sc'obic ta sbec'tal jchameletic, ta xcol yu'unic ―x'utatic yu'un li Jesuse. \s1 Ja' smelol c'alal itoy batel ta vinajel li Jesuse \r (Lc. 24.50‑53) \p \v 19 C'alal ilaj yo'nton ta sc'opanel yajchanc'optac li Cajvaltique, i'ic'at muyel ta vinajel. Tey c'ot chotluc ta sbats'ic'ob Dios. \v 20 Li yajchanc'optaque iloc' xcholic ta scotol banamil ti ja' no'ox chijcol ta sventa Cajvaltique. Tey xchi'inojic ta abtel li Cajvaltique. Jech i'ac'bat spasic sq'uelubiltac yu'un ac'o vinajuc ti ta melel ja' sc'op ta xcholique.