\id LUK \h SVUN LUCAS \toc2 SVUN LUCAS \toc1 SVUN LUCAS \mt1 LI'I JA' SC'OPLAL CAJVALTIC JESUCRISTO \mt1 TS'IBABIL COMEL YU'UN LUCAS \c 1 \p \v 1-4 Ajvalil Teófilo, ep xa boch'o la sts'ibaic ta vun li c'usitic lec ic'ot ta jtojolcutique. Ti c'u cha'al laj yalbun ca'icutic li boch'otic laj yilic c'alal lic stsac yabtel li Jesuse, ja' li boch'otic ja' yabtelic o xcholel li sc'ope, ja' jech la sts'ibaic ta vun scotol. Vu'un ec li Lucasune, laj xa jnop ti ja' lec chacalbot scotol li c'usitic laj ca'i ta sliquebe xchi'uc c'alal to li' ta orae, yu'un laj xa ca'i scotol li c'usitic laj yich' pasele. Jech xquechet ta jts'ibabot scotol yu'un jech chana' o ti ja' melel c'u x'elan chanubtasbilote. \s1 Ja' smelol c'alal laj yal jun yaj'almantal Dios ti ta xvoc' li Juan j'ac'vanej ta vo'e \p \v 5 C'alal ochem ta ajvalilal tey ta Judea banamil li Erodese, ja' o ochem ta paleal yu'un israeletic jun vinic, Zacarías sbi. Li paleetic yu'unique ep ta voc' spasoj sbaic yu'un tsjelilan sbaic. Li Zacaríase ja' xchi'iltac ta paleal li jvoc' yu'un Abías sbie. Li yajnil Zacaríase Elisabet sbi. Li Elisabete ja' smoltot ta vo'one li Arone, ja' ti ba'yuc itic'at ta paleal yu'un Diose. \v 6 Li Diose yiloj ti tuc' yo'nton xchi'uc yajnil li Zacaríase. Yu'un xch'unojic c'usi yaloj li Cajvaltic Diose. Jech mu'yuc smul i'ilatic o yu'un Dios. \v 7 Pero mu'yuc yol xnich'onic yu'un mu sna' x'alaj li Elisabete. Mol me'el xa xchibalic. \p \v 8 Li Zacaríase la sta sc'ac'alil ja' ta x'abtej ta stojol Dios ta templo xchi'uc li xchi'iltac ta paleale. Yu'un li paleetique ta sjelilan sbaic ti jayvoc' spasoj sbaique. \v 9 Ti jayibic ja' yorail ta x'abtejique stalelic ti ta spasic canal tajimol jujun c'ac'ale, yu'un ta sq'uelic boch'o junucal chc'ot ta stojol ta xbat xchic' pom tey ta yut templo yu'un Diose. C'alal la spasique, ja' ic'ot ta stojol li Zacaríase. \v 10 C'alal ta xchiq'uic pom ta yut templo li paleetique, li cristianoetique tey va'ajtic ta amac' ta sc'opanic Dios. Yu'un jech ono'ox ta spasilanic o. \v 11 C'alal ja' o tey ta xchic' pom li Zacaríase, ital yaj'almantal Dios. Tey va'al ivul ta sts'el scajleb xchic'ubil pom tey ta stuq'uil sbats'ic'ob li Zacaríase. \v 12 C'alal laj yil j'almantal li Zacaríase, toj xi'el no'ox ic'ot. Ep ilo'ilaj yo'nton. \v 13 Jech i'albat yu'un li j'almantale: \p ―Mu me xaxi', Zacarías. Laj xa ya'ibot ac'op li Diose. Ta x'alaj li Elisabete, ja' li avajnile. Querem ta xvoc' yu'un. Juan chavac'be sbi. \v 14 C'alal me ivoq'ue, xcuxet no'ox avo'nton yu'un. Jech ep boch'otic xcuxet no'ox yo'ntonic ec. \v 15 Yu'un ja' ta xich' tsots yabtel ta stojol Dios. Mu xuch' ya'lel ts'usub ti pajuben xae, mu xuch' pox. Ventainbil yo'nton yu'un Ch'ul Espíritu ti c'alal ta xvoq'ue. \v 16 Oy ep achi'iltac ta israelal ta scomtsan smulic ta sventa li Juane, ja' ta xac' sbaic ta ventainel yu'un li Diose. \v 17 Li Juane ja' ba'yuc ta xtal, ja' ts'acal ta xtal li Jcoltavanej avu'unique. Li Juane co'ol yo'ntonic co'ol svu'elic xchi'uc li Elíase. Jech ba'yuc ta xtal yalbe achi'iltac ti ac'o scomtsanic li c'usitic chopol tspasique jech chco'laj yo'nton xchi'uc xnich'nabic ta jujubej snaic. Ta stuq'uibtasbe yo'ntonic li boch'otic mu xch'unic mantale yu'un ja' ac'o yich'ic ta muc' c'alal me ital li Cajvaltique ―xi li j'almantale. \p \v 18 Li Zacaríase la sjac'be li j'almantale: \p ―¿C'uxi ta jna' me melel li c'usi laj avalbune? Yu'un molun xa, me'el xa ec li cajnile ―xut. \p \v 19 Itac'ov li j'almantale: \p ―Vu'un Gabrielun, vu'un tey chi'abtej ta stojol Dios. Tacbilun tal yu'un Dios ti tal jc'opanote. Ja' tal calbot ava'i ti ta to xvoc' jun anich'one. \v 20 Pero ta sventa ti mu xach'un c'usi laj calbote jech chapas ta uma'. Ja' to me la sta sc'ac'alil ta xvoc' anich'on jech chac c'u cha'al laj calbote, ja' to ta xjam ave. Yu'un ta ono'ox xc'ot ta pasel ta xvoc' anich'on me la sta yorail yu'un Diose ―x'utat li Zacaríase. \p \v 21 Li cristianoetic tey oyic ta amaq'ue, tey tsmalaic ta xloc' tal li Zacaríase. Tey chlo'ilaj yo'ntonic yu'un tey ijalij ta yut templo. \v 22 C'alal iloc' tal li Zacaríase, mu xa xu' tsc'opan li cristianoetique. Jech la sna'ic o ti yu'un oy c'usi i'ac'bat yil yu'un Dios tey ta yut temploe. Yu'un ta sc'ob xa no'ox laj yac' ta ilel li c'usi ipasbate, yu'un ipas ta uma'. \p \v 23 C'alal its'aqui jayib c'ac'al tey ta x'abtej ta templo li Zacaríase, isut batel ta sna. \v 24 Jech lic xchi'in yol li yajnile, ja' li Elisabete. C'alal oy xa'ox xch'ute, vo'ob u ti muc xloc' ta snae. Jech la snopilan: \v 25 “Laj yil Cajvaltic Dios ti chisna'leicun li cristianoetique, jech la xc'uxubinun. Laj xa yac'bun tal col”, xi ta yo'nton li Elisabete. \s1 Ja' smelol c'alal laj yal jun yaj'almantal Dios ti ta xvoc' li Jesuse \p \v 26 C'alal svaquibal xa'ox u xchi'in yol li Elisabete, li Diose la stac tal yaj'almantal, ja' li Gabriele. Ja' tey la stac tal ta lum Nazaret ta Galilea banamil. \v 27 Li Gabriele tey ic'ot sc'opan jun tojol tseb. Mu'yuc to yiloj vinic li tsebe. Pero macbil xa'ox yu'un jun vinic, José sbi. Li Josée ja' smoltot ta vo'one li Davide. Li tsebe María sbi. \v 28 Li j'almantale tey i'och yo' bu oy li tsebe, jech laj yalbe: \p ―Vo'ot t'ujbilot yu'un Dios. Li' xchi'inojot. Mu'yuc boch'o yan tseb ta xac'be yabtel jech chac c'u cha'al li vo'ote ―x'utat. \p \v 29 C'alal laj ya'i c'usi i'albat yu'un j'almantal li Maríae, ilo'ilaj yo'nton. Tey lic snop ta yo'nton c'usi smelol ti jech i'albate. \v 30 Laj yal noxtoc li j'almantale: \p ―Mu xaxi', María. Lec chayilot li Diose. \v 31 A'yo ava'i li c'usi chacalbote. Ta xlic achi'in avol. Chavoq'ues jun querem. Jesús chavac'be sbi. \v 32 Ta to x'ich'at ta muc' yu'un ja' Xnich'on Dios ta vinajel. Li Diose ta xac' ochuc ta ajvalilal. Ja' chlic spasoxuc ta mantal jech chac c'u cha'al la spas ta mantal achi'iltac ta vo'one li amoltotic Davide. \v 33 Sbatel osil ta spasoxuc ta mantal, vo'oxuc li israeloxuque. Mu'yuc slajeb ta spasoxuc ta mantal ―xi li j'almantale. \p \v 34 Itac'ov li Maríae: \p ―¿C'uxi ta x'ayin col yu'un mu'yuc to quiloj vinic? ―xi. \p \v 35 Itac'ov li j'almantale: \p ―Ja' ta xtal ta atojol li Ch'ul Espíritue. Ta sventa stsatsal Dios ta xlic achi'in li olole. Li olol ta xvoc' avu'une mu'yuc smul yu'un ja' Xnich'on Dios. \v 36 A'yo ava'i, oy xa xch'ut jun avuts' avalal, ja' li Elisabete. Ac'o me me'el xa pero svaquibal xa u xchi'in li yole, ja' ti mu ono'ox sna' x'alaje. \v 37 Li Diose xu' yu'un ta spas scotol ―xi li j'almantale. \p \v 38 Itac'ov li Maríae: \p ―Lec oy, ac'o tuncun yu'un li Diose. Ac'o spasbun li c'usi laj avalbune ―xut. \p Jech ibat li j'almantale. \s1 Ja' smelol c'alal bat sc'opan Elisabet li Maríae \p \v 39 Ts'acal to iloc' batel li Maríae. Ta anil ibat ta jun lum tey ta Judea banamil. Li lume ta siquil osil oy yu'un puro vitsetic. \v 40 Ja' to tey oy sna li Zacaríase. Ja' tey ic'ot li Maríae. Tey i'och ta sna. \p ―Vixin ―xut c'otel li Elisabete. \p \v 41 C'alal laj ya'i li Elisabete, tsots la xijilan sba li yol xchi'inoje. Li Elisabete iventainbat yo'nton yu'un Ch'ul Espíritu. \v 42 Jech tsots lic c'opojuc: \p ―Mu'yuc boch'o yan tseb ta x'ac'bat yabtel jech chac c'u cha'al vo'ot. Toj lec li olol ta xvoc' avu'une. \v 43 Li vu'une mu'yuc ich'bilun ta muc' jech mu smeloluc ti vo'ot tal aq'uelune, yu'un vo'ot sme'ot li Cajvale. \v 44 Yu'un c'alal laj ac'opanune, xcuxet no'ox yo'nton la xijilan sba li col jchi'inoje. \v 45 Toj lec ti laj ach'un ti chc'ot ta pasel c'usi la'albat yu'un Cajvaltic Diose ―xi li Elisabete. \p \v 46 Li Maríae jech laj yal: \q1 Toj ech'em slequilal li Diose. \q1 \v 47 Xcuxet no'ox co'nton ta stojol yu'un ja' Jcoltavanej cu'un. \q1 \v 48 Ac'o me mu bijucun, pero laj yil ti ta jc'an chitun yu'une. \q1 Scotol cristianoetic jech ta xalic ti c'alal chjelovic li' ta banamile: \q1 “Xcuxet no'ox yo'nton ti i'ac'bat svoq'ues li Cajvaltique”, xi jc'oplal yu'unic. \q1 \v 49 Li Diose ech'em stsatsal. \q1 Toj lec li c'usi la spasbune jech ac'o ich'atuc ta muc'. \q1 \v 50 Li jujuc'ol cristianoetic ta xjelovic li' ta banamile, \q1 li boch'otic ta xich'ic ta muc' Diose ta xich'ic c'uxubinel. \q1 \v 51 Li Diose yac'oj ta ilel ti scotol xu' yu'une. \q1 Xu' yu'un ta spajesbe yabtel li boch'otic ta stoy sbaique, \q1 ja' li boch'otic bij yalojique, \q1 jech mu xu' yu'unic li c'usitic snopojique. \q1 \v 52 Xu' yu'un ta sloq'ues ta yabtel li boch'otic banquilaletic ta pasmantale. \q1 Xu' yu'un ta xac'be tsots yabtel li boch'otic mu'yuc stu ch‑ilatique. \q1 \v 53 Puro lec c'usitic chac'be ta yo'ntonic li boch'otic sna'ic ti mu'yuc lec yo'nton stuquique. \q1 Yan li boch'otic lec yo'nton yalojique mu'yuc c'usi ta x'ac'batic. \q1 \v 54-55 Vu'utic li israelutique ta scoltautic li jayib cajvalinojtic oe. \q1 Yu'un mu xch'ay ta yo'nton ti jech ono'ox laj yalbe li jmoltotactic ta vo'onee. \q1 Yu'un laj ono'ox yalbe Abraám ti ta xc'uxubin sbatel osil xchi'uc smomnich'nabe, \m xi li Maríae. \p \v 56 Li Maríae tey la xchi'in sbaic oxib u xchi'uc li Elisabete. Ts'acal to isut batel ta sna. \s1 Ja' smelol c'alal ivoc' li Juan j'ac'vanej ta vo'e \p \v 57 C'alal sta yorail la xcux li Elisabete, querem ivoc' yu'un. \v 58 Li yuts' yalaltac Elisabete xchi'uc li boch'otic tey noch' nacajtic xchi'uque, laj ya'yic ti ivoc' xa yole yu'un ic'uxubinat yu'un Dios. Jech co'ol xcuxet yo'nton scotolic xchi'uc li Elisabete. \v 59 C'alal iloc' vaxaquib c'ac'al svoq'uel li unin quereme, tal yac'beic yich' circuncisión. Li yuts' yalaltaque la snopic ti ja' ta xich'be sbi stot li unin quereme. \v 60 Pero li sme'e jech laj yal: \p ―Mu jechuc ta xcac'becutic sbi. Juan ta xcac'becutic sbi ―xi. \p \v 61 Jech i'albat: \p ―¿C'u yu'un jech chavac'beic sbi? Yu'un mu'yuc boch'o jech sbi cu'untic li'i ―x'utat yu'un li yuts' yalaltaque. \p \v 62 Jech tey lic sjac'beic stot li olole. La spasbeic senyail ta sc'obic yu'un ac'o yal c'usi sbi ta xac'be li xnich'one. \v 63 Li Zacaríase tey lic sc'an jun pech'pech' te', jech la sts'iba: “Juan ta xcac'be sbi”, xi. Jech toj ch'ayel ic'ot yo'nton scotolic. \v 64 Ta ora tey ijambat ye yu'un Dios li Zacaríase, lic lo'ilajuc. Laj yalbe slequilal Dios. \v 65 Jech toj xi'el ic'otic li boch'otic tey noch' nacalic xchi'uque. Li boch'otic tey nacajtic ta vitsetic ta Judea banamile, laj ya'i scotolic. \v 66 Scotol li boch'otic laj ya'yique jech la snopilan ta yo'ntonic: “¿C'usi yabtel ta xbat li querem va'i x'elane?” xi ta yo'ntonic. \p Yu'un li quereme chi'inbil yu'un Cajvaltic Dios. \s1 Ja' smelol c'alal laj yal sc'op Dios li Zacaríase \p \v 67 Li Zacaríase, ja' li stot unin quereme, iventainbat yo'nton yu'un Ch'ul Espíritu. Ja' laj yal li c'usi ta to xc'ot ta pasele. Jech laj yal: \q1 \v 68 Coliyal li Cajvaltic Diose, ja' li Dios cu'untic vu'utic li israelutique, chtal xa sq'uelutic, vu'utic ti t'ujbilutic ono'ox yu'une. \q1 Chtal xa scoltautic. \q1 \v 69 Chtal xa li Jcoltavanej cu'untique, ja' ti toj ech'em stsatsale. \q1 Ja' smomnich'on David, ja' ti lec itun yu'un Dios ta vo'onee. \q1 \v 70 Li Diose vo'one ono'ox la xch'amanbe ye li yaj'alc'optaque. \q1 \v 71 Ja' laj yalic ti ta to xijcolutic loq'uel ta sc'ob li cajcontratique. \q1 \v 72 Ta xixc'uxubinutic jech chac c'u cha'al laj ono'ox yalbe li jmoltotactic ta vo'onee. \q1 Jech ta xquiltic o ti mu xch'ay ta yo'nton c'usi la xchapan xchi'uc li jmoltotactic ta vo'onee. \q1 \v 73-74 Ja' vu'utic jc'oplaltic ti laj yalbe jmoltotic Abraám ti j'ech'el chiscoltautic loq'uel ta sc'ob cajcontratique, \q1 jech mu'yuc xa xi'el chca'itic, \q1 jech xu' xa chijtunutic yu'un. \q1 \v 75 Jech jun no'ox co'ntontic ta xquich'tic ta muc' ti jayib c'ac'al li' cuxulutique. \q1 \v 76 Li jnich'one ja' yaj'alc'op Dios chc'ot. \q1 Ja' ba'yuc chlic abtejuc, ja' ts'acal chlic abtejuc li Cajvaltique. \q1 Ja' chlic yalbe jchi'iltactic ti ac'o scomtsanic li c'usitic chopol ta spasique \q1 jech xu' yu'unic ta xich'beic ta muc' li sc'ope. \q1 \v 77 Ja' chalbe ya'yic ti tspasbatic perdón yu'un smulique \q1 yu'un jech xu' chcolic o me ta xch'unic ti ja' Jcoltavanej yu'unique. \q1 Yu'un t'ujbilutic ono'ox yu'un Dios. \q1 \v 78 Jech slequil no'ox yo'nton chixc'uxubinutic li Dios cu'untique, \q1 ta xa stacbutic tal li Jcoltavanej cu'untique. \q1 Toj lec ti li' ta xtal ta jtojoltique. \q1 \v 79 Ja' chiscoltautic yu'un jech lec chijyilutic li Diose \q1 jech chlaj sc'oplal ti ch'ayel chijbate, \m xi li Zacaríase. \p \v 80 C'alal ich'i li quereme, i'ayin stsatsal yo'nton. Jech stuc tey bat nacluc ta xocol banamil. C'alal la sta yorail lic yal sc'op Diose, tey tal ya'yic li xchi'iltac ta israelale. \c 2 \s1 Ja' smelol c'alal ivoc' li Jesuse \r (Mt. 1.18‑25) \p \v 1 Li muc'ta ajvalil Augusto Cesare ja' o ochem ta muc'ta ajvalil ta sventa scotol banamil c'alal ivoc' li Juane. Ja' o yorail laj yal mantal ti ac'o yac' ta tsaquel ta vun sbiic scotol cristianoetique. \v 2 Ja' sba to velta jech la spasic ti c'alal ja' o tiq'uil ta gobernador tey ta Siria banamil li Cirenioe. \v 3 Jech scotol cristianoetic bat yac' ta tsaquel sbiic ta slumal stuquic. \v 4 Li Josée iloc' batel ta lum Nazaret tey ta Galilea banamil. Tey ibat ta Judea banamil. Tey ic'ot ta lum Belén yu'un ja' tey ivoc' li smoltot ta vo'onee, ja' li Davide. \v 5 Yu'un ja' slumal ic'ot ec li Josée, jech tey ibat yac' ta tsaquel sbiic ta Belén xchi'uc li Maríae, ja' li yajnile. Pero mu'yuc to'ox xcuxoj li Maríae. \v 6 C'alal tey oyic ta Belene, tey la sta yorail ta xcux li Maríae. \v 7 Ivoc' li sba yole. Ja' querem. La xpix ta c'a'poc', tey la xpuch'an ta yavil sve'ub vacax yu'un ta snail sve'ub vacax ochemic. Yu'un mu'yuc xa xocol la staic li snail vaybal ti loc'bile yu'un jbej no'ox. \s1 Ja' smelol c'alal i'ay c'opanaticuc yu'un j'almantaletic jayibuc jchabichijetic \p \v 8 Tey ta nopol ti' Belén tey oy jayibuc jchabichijetic. Tey ta xchabi xchijic ta ac'ubaltic. \v 9 Ta ora tey ivinaj jun yaj'almantal Dios. Tey ivul xojobal Dios ta stojolic. C'alal laj yilic li jchabichijetique, toj xi'el no'ox ic'otic. \v 10 Jech i'albatic yu'un li j'almantale: \p ―Mu xaxi'ic. Oy c'usi lec chacalboxuc yu'un jech xcuxet no'ox avo'nton acotolic. Ac'o ya'yic scotol li achi'iltaquic ta israelale. \v 11 Nax ivoc' ta Belén jun Jcoltavanej avu'unic. Ja' t'ujbil yu'un Dios ti ta x'och ta ajvalilal avu'unique. Ja' Cajvaltic. \v 12 Chacalboxuc c'u x'elan chataic li olole. Pixbil ta c'a'poc' chataic, tey puch'ul ta yavil sve'ub vacax ―x'utatic. \p \v 13 Ta ora no'ox tey ivinaj ep ta jyalel yan j'almantaletic. Laj yalic slequilal Dios. Jech laj yalic: \q1 \v 14 ¡Toj ech'em slequilal Dios ta vinajel! \q1 Ac'o pasuc ta jun yo'nton cristianoetic ta sventa ti oy slequil yo'nton ta stojolic li Diose, xiic. \p \v 15 C'alal isutic ta vinajel li j'almantaletique, jech laj yalbe sbaic li jchabichijetique: \p ―Batic ta Belén cha'e. Bat jq'ueltic c'usi ic'ot ta pasel ti laj yalbutic Diose ―xut sbaic. \p \v 16 Jech ibatic ta anil. Tey la staic li María xchi'uc Josée, xchi'uc li olol tey puch'ul ta yavil sve'ub vacaxe. \v 17 C'alal laj yilic li olole, bat spucbeic sc'oplal. Bat yalic li c'usi i'albatic yu'un j'almantale. \v 18 Scotol boch'o laj ya'yic c'usi laj yalic li jchabichijetique toj ch'ayel ic'ot yo'ntonic. \v 19 Li Maríae muc xch'ay ta yo'nton scotol c'usi laj yalic li jchabichijetique, la snopilan c'usi smelol. \v 20 Isutic li jchabichijetique. Laj yich'ic batel ta muc' li Diose, laj yalbeic slequilal. Yu'un laj xa ya'yic, laj xa yilic scotol jech chac c'u cha'al i'albatic yu'un li j'almantale. \s1 Ja' smelol c'alal i'ac'at ta stojol Dios li Jesuse \p \v 21 C'alal iloc' vaxaquib c'ac'al svoq'uel li unin quereme, laj yich' circuncisión. Jesús laj yac'beic sbi yu'un jech ono'ox i'albatic yu'un j'almantal ti c'alal mu'yuc to'ox xch'ut li Maríae. \p \v 22 Chal ta smantaltac Dios ti la sts'iba Moisés ta vo'onee, me querem yol li antse, ja' to xu' ta xbat ta templo me its'aqui oxlajuneb xcha'vinic (33) c'ac'al svoq'uele. Li Maríae its'aqui xa yu'un li oxlajuneb xcha'vinic c'ac'ale jech ibat ta templo tey ta Jerusalén xchi'uc li Josée, yu'un bat yalbeic Dios ti ja' yu'un li squeremique. \v 23 Yu'un jech chal li smantal Dios ti ts'ibabil comele: “Scotol li sba avolique, me quereme, ja' cu'un”, xi ono'ox li Diose. \v 24 Laj yac'beic smoton Dios noxtoc yu'un jech yaloj mantal li Diose: “Me mu'yuc xchije, ac'o yic' tal cha'cot puruvoc stsu, o me cha'cot stsumut, yu'un ja' ta jmotonin”, xi ono'ox. \p \v 25 Oy jun israel vinic tey ta Jerusalén, Simeón sbi. Tuc' yo'nton ta stojol Dios, lec yich'oj ta muc'. Smalaoj ti ta xtal jun ajvalil yu'unique yu'un ja' ta xcoltaatic loq'uel ta sc'ob li yan ajvalile. Li Simeone ventainbil yo'nton yu'un Ch'ul Espíritu. \v 26 Ac'bil xa sna' yu'un Ch'ul Espíritu ti ja' to ta xcham c'alal me laj yil li Cristo ti t'ujbil yu'un Dios ta x'och ta ajvalilal yu'unique. \v 27 Li Simeone i'albat yu'un Ch'ul Espíritu ti ac'o batuc ta templo tey ta Jerusalene. Jech c'alal ibatic ta templo li José xchi'uc Maríae, xchi'uc li olole, yu'un bat spasic jech chac c'u cha'al ta xal li mantaletique, tey xa'ox oy ta yamaq'uil templo c'ot staic li Simeone. \v 28 Li Simeone la spet li olole, la stojbe ta vocol Dios. Jech laj yalbe: \q1 \v 29 Cajval, jun xa co'nton, ic'un me ta atojol jech chac c'u cha'al avalojbun ono'ox, vu'un li avajtunelune. \q1 \v 30-31 Yu'un laj xa quil li Jcoltavanej cu'uncutic ti laj atac tal ta sventa scotol cristianoetique. \q1 \v 32 Li yan lum cristianoetique ja' luz ta xc'ot yu'unic \q1 yu'un ta xilic ec ti xu' ta xcolique. \q1 Vu'uncutic li israeluncutic ti t'ujbiluncutic ono'ox avu'une, \q1 avich'ojuncutic ta muc' yu'un vu'uncutic li' ivul ta jtojolcutic li Jcoltavaneje, \m xi li Simeone. \p \v 33 Li José xchi'uc sme' unin olole toj ch'ayel ic'ot yo'ntonic yu'un ti oy sc'oplal laj ya'yic li unin olole. \v 34-35 Li Simeone la sc'anbe bendición ta stojolic. Jech laj yalbe noxtoc li sme' unin olole, ja' li Maríae: \p ―A'yo me ava'i, ta sventa li avol li'i ta xvinaj o c'u x'elan yo'ntonic li jchi'iltactic ta israelale. Ep to ta xlic yich' contrainel li avole yu'un mu xc'anat yu'un ep jchi'iltactic. Jech ep to chavat avo'nton ta sventa ti mu xc'anate. Pero oy yantic jchi'iltactic ta xlecub yo'ntonic ta sventa ―xi li Simeone. \p \v 36 Tey oy ta yamaq'uil templo jun israel ants, Ana sbi. Ja' yaj'alc'op Dios ec. Ja' stseb li Fanuele, ja' smoltot ta vo'one li Asere. Me'el xa li Anae. Vucub no'ox jabil laj yic' sbaic xchi'uc smalal yu'un icham li smalale. \v 37 Li Anae chanib xa yo'vinic (84) jabil yich'oj. Ep xa jabil ti mu'yuc smalale. Scotol c'ac'al tey ta xbatilan ta yamaq'uil templo. Ta c'ac'al ta ac'ubal tey ta xtun yu'un Dios yu'un ta xicta ixim, ta sc'opan Dios. \v 38 Li Simeone ja' o chal c'usi ta to spas olol ti c'alal ic'ot li Anae. Li Anae la stojbe ta vocol ec li Diose yu'un ital xa li Jcoltavaneje. Ts'acal to lic spucbe sc'oplal li olole, laj yalbe scotol xchi'iltac tey ta Jerusalén, ja' li boch'otic smalaoj ti chcolique. \s1 Ja' smelol c'alal isutic batel ta Nazaret li Josée xchi'uc li Maríae xchi'uc li unin olole \p \v 39 C'alal la xa spasic scotol c'usi yaloj Dios li José xchi'uc Maríae, isutic batel ta slumalic ta Nazaret ta Galilea banamil. \v 40 Lec ich'i li quereme, ja' li Jesuse. Lec tsatsal querem xchi'uc lec bij yu'un coltabil yu'un Dios. \s1 Ja' smelol c'alal tey itaat ta templo yu'un stot sme' li Jesuse \p \v 41 Li stot sme' Jesuse scotol jabil tey ta xc'otilanic ta Jerusalén ti c'alal yorail q'uin coltael yu'unique. \v 42 C'alal yich'oj xa'ox lajchab jabil li Jesuse, ibatic ta q'uin ta Jerusalén, yu'un jech smantal Dios ti ta persa tey ta xbat scotol li viniquetique. \v 43 C'alal ilaj c'op q'uine, tsut xa batel ta snaic li José xchi'uc Maríae, pero muc sna'ic me tey icom ta Jerusalén li squeremique. \v 44 La snopic ti tey nabal ibat ta yuts' yalalique. C'alal ixanovic xa batel jun c'ac'ale, tey lic sjaq'uilanbeic li yuts' yalalique xchi'uc li boch'otic xotquinic li quereme. \v 45 Pero muc staic. Jech isutic batel c'alal ta Jerusalén. Tey ic'ot sa'ilanic noxtoc. \p \v 46 Ta yoxibal to c'ac'al tey la staic ta yut jun na tey ta templo ta Jerusalén. Li Jesuse tey chotol ta o'lol yu'un li jchanubtasvanejetic ta smantal Dios yalojique. Tey ta xa'i c'usi ta xalic li jchanubtasvanejetique xchi'uc oy c'usi tey yochel sjaq'uilanel li Jesuse. \v 47 Scotol li jchanubtasvanejetique ich'ay yo'ntonic ta sventa ti toj lec ta xtac'ov li Jesuse, xchi'uc ti oy c'usi lec ta sjaq'uilane. \v 48 Li José xchi'uc Maríae, c'alal laj yilic ti tey xchi'inoj jchanubtasvanejetic li squeremique, ich'ay yo'ntonic ec. Li Jesuse jech i'albat yu'un li sme'e: \p ―Mol, ¿c'u yu'un jech laj apasbuncutic? La jsa'cuticot ta jyalel. Laj cat co'ntoncutic avu'un yu'un muc xajtacutic ta sa'el ―x'utat yu'un li sme'e. \p \v 49 Itac'ov li Jesuse: \p ―¿C'u yu'un laj asa'ilanicun? ¿Me mu xana'ic ti li' oyun yo' bu tspasbat yabtel li Jtote? ―xi li Jesuse. \p \v 50 Li José xchi'uc Maríae muc xa'ibeic smelol c'usi laj yal li Jesuse. \p \v 51 Li Jesuse la xchi'in sutel ta Nazaret li stot sme'e. Ti jayib jabil tey xchi'uc li stot sme'e la xch'unbe scotol smantalic. Li Maríae muc xch'ay ta yo'nton ti c'u x'elan itac'ov tey ta templo li yole xchi'uc ti lec ich'unbat smantalique. \v 52 C'alal ich'i tal li Jesuse, lec bij. Lec i'ilat yu'un Dios, lec i'ilat noxtoc yu'un li cristianoetique. \c 3 \s1 Ja' smelol c'alal lic xchol sc'op Dios li Juan j'ac'vanej ta vo'e \r (Mt. 3.1‑12; Mr. 1.1‑8; Jn. 1.19‑28) \p \v 1-2 Li Tiberio César sbie svo'lajunebal xa jabil (15) yochel ta muc'ta ajvalil tey ta lum Roma ti c'alal lic stsac yabtel li Juane. Ta Judea banamile ja' tey ochem ta gobernador li Póncio Pilatoe. Ta Galilea banamile ja' tey ochem ta gobernador li Erodese. Ta Iturea banamile xchi'uc ta Traconite banamile ja' tey ochem ta gobernador li yits'in Erodese, ja' li Felipe sbie. Ta Abilinia banamile ja' tey ochem ta gobernador li Lisániase. Li banquilal paleetic yu'un israeletique ja' ochemic li Anás xchi'uc Caifase. C'alal ja' o jech yich'anoj yabtelique, ja' o tey oy ta xocol banamil li Juane, ja' li xnich'on Zacaríase. Ja' o yorail i'albat ta yo'nton yu'un Dios ti ac'o xcholbe sc'ope. \v 3 Li Juane tey ixanov batel ta ti'ti' uc'um Jordán. Jech laj yal: \p ―Comtsanic scotol li c'usitic chopol chapasique, ich'ic vo' jech ta spasboxuc perdón yu'un amulic li Diose ―xi. \p \v 4 Li Juane jech ono'ox ts'ibabil comel sc'oplal yu'un j'alc'op Isaías ta vo'one. Jech la sts'iba: \q1 Ta to xlic jun jchi'iltic ta israelal, \q1 ja' tsots ta x'avan ta xocol banamil. \q1 Jech ta xal: “Ta xa xtal li Cajvaltique. \q1 Ja' lec comtsanic scotol li c'usitic chopol chapasique. \q1 \v 5 Ja' ich'beic ta muc' li sc'ope jech lec chabatic \q1 yu'un ja' ta slecubtasutic. \q1 \v 6 Yu'un ja' Jcoltavanej cu'untic ti tacbil tal yu'un Diose. \q1 Ja' ta xtal scolta scotol cristianoetic”, \m xi ta xlic yalbe li jchi'iltactique, xi ono'ox li Isaíase. \p \v 7 Bats'i ep boch'otic tal sc'anic ich' vo' yu'un li Juane. Li Juane jech laj yalbe: \p ―Vo'oxuque ja' jechoxuc jech chac c'u cha'al orachon. Li orachone ta xjatov loq'uel ta anil c'alal me cha'i ti ta xa xtal c'oq'ue. Ja' jech c'otemoxuc li vo'oxuque. ¿Me yu'un laj ava'yic ti ta ono'ox xavich'ic castigo yu'un Dios ti latalic ta anil, tal ac'anic chacac'boxuc avich'ic vo'e? \v 8 Pero tsc'an chvinaj me melel ti acomtsanojic xa li c'usitic chopol chapasique. Mu me jechuc xanop ta avo'ntonic: “Ja' jmoltotic ta vo'one li Abraáme jech ta ono'ox xijcolutic”, mu me xachiic. Chacalboxuc, li Diose xu' yu'un ta sc'atajesbe ta smomnich'nab Abraám li tonetic li'i. \v 9 Li vo'oxuque ja' jechoxuc jech chac c'u cha'al te'etic ti mu lecuc sat chaq'ue. Tey xa metsel eq'uel ta yibel yu'un ta xa xich' ts'etel. Ta xich' chiq'uel ta c'oc' ―xi li Juane. \p \v 10 Li cristianoetique jech la sjac'beic li Juane: \p ―¿C'usi tsc'an ta jpascutic cha'e? ―xiic. \p \v 11 Itac'ov li Juane: \p ―Li boch'o oy cha'lic sc'u'e ac'o yac'be jlicuc li boch'o mu'yuc sc'u'e. Li boch'o oy ep sve'ele ac'o yac'be li boch'o mu'yuc sve'ele ―xut. \p \v 12 Oy italic jayibuc jtsobpatanetic yu'un tsc'an ta xich'ic vo' ec. Jech vul sjac'beic li Juane: \p ―Jchanubtasvanej, vu'uncutique ¿c'uxi ta xcut jbacutic ec? ―xiic. \p \v 13 Li Juane jech laj yalbe: \p ―Mu me xac'anbeic sjelovenal li patan chatsobique. Ja' no'ox jech yepal xatsobic jech chac c'u cha'al avich'ojic mantale ―xut. \p \v 14 Tey oy noxtoc jayibuc soldadoetic. Jech la sjac'beic ec li Juane: \p ―Vu'uncutique ¿c'uxi ta xcut jbacutic ec? ―xiic. \p Itac'ov li Juane: \p ―Cuxetuc no'ox avo'ntonic ti c'u yepal chavich' atojolique. Mu me boch'o xasibtasic, mu me boch'o xanopbeic smul ti jech xu' chac'anbeic staq'uinique ―xut. \p \v 15 Scotol li cristianoetique tey ta xlo'ilaj yo'ntonic yu'un tsc'an ta xa'yic me ja' t'ujbil yu'un Dios ta x'och ta ajvalilal li Juane. \v 16 Li Juane jech laj yalbe scotol li cristianoetique: \p ―Li vu'une ja' no'ox cabtel ta xcac'be yich'ic vo' li boch'otic ta scomtsan c'usitic chopol ta spasique. Pero oy to boch'o ts'acal ta xtal, ja' tsots yabtel yich'oj. Li vu'une mu'yuc tsots cabtel quich'oj. Mu'yuc c'usi xu' cu'un ta jcolta. Ac'o me stitunbeluc yaq'uil xonob mu xu' cu'un. Yan li boch'o ts'acal ta xtale ja' chayac'boxuc avich'ic li Ch'ul Espíritue. Xco'laj xchi'uc c'oc' yu'un xu' tsloq'ues scotol li sbolil avo'ntonique. \v 17 Li boch'otic tsc'an loq'uesbel sbolil yo'ntonique ja' ch‑ic'atic sbatel osil. Yan li boch'otic mu sc'an loq'uesbele ja' chbatic ta c'oc' yo' bu mu ono'ox xtube. Jech chac c'u cha'al li boch'o ta xic'a strigoe, me ilaj yo'nton ta yic'aele, tstsob scotol li strigoe, ta xich' ochel ta snail. Scotol li ste'ele xchi'uc li solile ta xchic' ta c'oc' ―xi li Juane. \p \v 18 Li Juane oy ep c'usi lec laj yalbe ya'i li xchi'iltac ta israelale. Ja' laj yalbe ya'i ti li' xa oy li boch'o sc'oplal ono'ox chtal ventainvanuque. \v 19 Laj yalbe noxtoc ajvalil Erodes ti ep c'usitic chopol ta spase. Laj yalbe noxtoc ti chopol ti laj yic'be yajnil yits'ine. Erodías sbi li antse. Ja' Felipe sbi li yits'ine. \v 20 Pero muc xch'un. Más to chopol c'usi la spas yu'un la stic' ta chuquel li Juane. \s1 Ja' smelol c'alal laj yich' vo' li Jesuse \r (Mt. 3.13‑17; Mr. 1.9‑11) \p \v 21 C'alal ja' o tey ta xac'be yich'ic vo' ep cristianoetic li Juane, tey ic'ot li Jesuse, i'ac'bat yich' vo' ec. Tey la sc'opan Dios li Jesuse. C'alal ja' o ta sc'opan Diose, ijam li vinajele. \v 22 Iyal tal ta sba yac'ol li Ch'ul Espíritue. Oy sbec'tal xco'laj xchi'uc stsumut yilel. Li Diose ic'opoj tal ta vinajel, jech laj yal: \p ―Vo'ot Jnich'onot, lec c'uxot ta co'nton. Xcuxet no'ox co'nton avu'un ―xi. \s1 Ja' smelol c'usi sbiic smoltotac ta vo'one ta sventa sme' li Jesuse \r (Mt. 1.1‑17) \p \v 23 C'alal ilic abtejuc li Jesuse, yich'oj van lajuneb xcha'vinic (30) jabil. Chalic ti ja' xnich'on Josée pero ma'uc. Ja' smomnich'on li Elie. Yu'un li Maríae ja' stot li Elie. \v 24 Li Elie ja' stot li Matate. Li Matate ja' stot li Levie. Li Levie ja' stot li Melquie. Li Melquie ja' stot li Janae. Li Janae ja' stot li Josée. \v 25 Li Josée ja' stot li Matatíase. Li Matatíase ja' stot li Amose. Li Amose ja' stot li Naume. Li Naume ja' stot li Eslie. Li Eslie ja' stot li Nagaye. \v 26 Li Nagaye ja' stot li Maate. Li Maate ja' stot li Matatíase. Li Matatíase ja' stot li Semeye. Li Semeye ja' stot li Josée. Li Josée ja' stot li Judae. \v 27 Li Judae ja' stot li Joanae. Li Joanae ja' stot li Resae. Li Resae ja' stot li Zorobabele. Li Zorobabele ja' stot li Salatiele. Li Salatiele ja' stot li Nerie. \v 28 Li Nerie ja' stot li Melquie. Li Melquie ja' stot li Adie. Li Adie ja' stot li Cosame. Li Cosame ja' stot li Elmodame. Li Elmodame ja' stot li Ere. \v 29 Li Ere ja' stot li Josuée. Li Josuée ja' stot li Eliezere. Li Eliezere ja' stot li Jorime. Li Jorime ja' stot li Matate. \v 30 Li Matate ja' stot li Levie. Li Levie ja' stot li Simeone. Li Simeone ja' stot li Judae. Li Judae ja' stot li Josée. Li Josée ja' stot li Jonane. Li Jonane ja' stot li Eliaquime. \v 31 Li Eliaquime ja' stot li Meleae. Li Meleae ja' stot li Mainane. Li Mainane ja' stot li Matatae. Li Matatae ja' stot li Natane. \v 32 Li Natane ja' stot li Davide. Li Davide ja' stot li Isaie. Li Isaie ja' stot li Obede. Li Obede ja' stot li Booze. Li Booze ja' stot li Salmone. Li Salmone ja' stot li Nasone. \v 33 Li Nasone ja' stot li Aminadabe. Li Aminadabe ja' stot li Arame. Li Arame ja' stot li Esrome. Li Esrome ja' stot li Farese. Li Farese ja' stot li Judae. \v 34 Li Judae ja' stot li Jacove. Li Jacove ja' stot li Isaaque. Li Isaaque ja' stot li Abraáme. Li Abraáme ja' stot li Taree. Li Tareeja' stot li Nacore. \v 35 Li Nacore ja' stot li Serugue. Li Serugue ja' stot li Ragave. Li Ragave ja' stot li Pelegue. Li Peleque ja' stot li Ebere. Li Ebere ja' stot li Salae. \v 36 Li Salae ja' stot li Cainane. Li Cainane ja' stot li Arfajade. Li Arfajade ja' stot li Seme. Li Seme ja' stot li Noée. Li Noée ja' stot li Lameque. \v 37 Li Lameque ja' stot li Matusalene. Li Matusalene ja' stot li Enoque. Li Enoque ja' stot li Jarede. Li Jarede ja' stot li Malalele. Li Malalele ja' stot li Cainane. \v 38 Li Cainane ja' stot li Enose. Li Enose ja' stot li Sete. Li Sete ja' stot li Adane. Li Adane ja' stot li Diose. \c 4 \s1 Ja' smelol c'alal tsc'an ox ta suj ta mulil Jesús li banquilal pucuje \r (Mt. 4.1‑11; Mr. 1.12‑13) \p \v 1 C'alal la scomtsan uc'um Jordán li Jesuse, ventainbil xa yo'nton yu'un Ch'ul Espíritu. I'ic'at batel ta xocol banamil yu'un li Ch'ul Espíritue. \v 2 Cha'vinic c'ac'al tey oy ta xocol banamil. Mu'yuc xve' o pero muc xvi'naj. Ts'acal to ivi'naj jech tey ital li banquilal pucuje yu'un tsc'an ta suj ta mulil li Jesuse. \v 3 Jech i'albat yu'un li banquilal pucuje: \p ―Me vo'ot Xnich'onot Diose, albo li ton li'i ac'o c'atajuc ta vaj jech chata o vaj ave' ―xut. \p \v 4 Itac'ov li Jesuse: \p ―Jech ts'ibabil ta sc'op Dios: “Muc ta vajuc no'ox chijcuxiutic o. Ja' tsc'an ta jch'untic noxtoc c'usitic chijyalbutic li Diose”, xi ts'ibabil ―xi li Jesuse. \p \v 5 Li banquilal pucuje laj yic' batel ta jun toyol vits li Jesuse. Ta ora no'ox ta svu'el laj yac'be yil scotol li ajvaliletic li' ta banamile xchi'uc ti c'u x'elan tspasic mantale. \v 6 Jech laj yal li banquilal pucuje: \p ―Vo'ot chcac'bot aventain scotol li c'usitic chaq'uel batele jech cha'ich'at o ta muc' yu'un scotol cristianoetic. Yu'un vu'un ac'bil jventain scotol, jech xu' chcac'be ec li boch'o ta jc'an chcac'bee. \v 7 Me chaquejan aba ta jtojole, chacac'bot scotol li c'usitic li' chaq'uele ―x'utat yu'un banquilal pucuj li Jesuse. \p \v 8 Itac'ov li Jesuse: \p ―Batan, Satanás, mu jch'un c'usi chavalbun. Yu'un jech ts'ibabil ta sc'op Dios: “Ja' no'ox xavich'ic ta muc' stuc li Cajvaltic Diose. Ja' no'ox xapasic li c'usi tsc'ane”, xi ts'ibabil ―xut. \p \v 9 Li banquilal pucuje laj yic' batel ta Jerusalén li Jesuse. Laj yic' batel ta jol templo, tey c'ot sva'an. Jech lic yal li banquilal pucuje: \p ―Me vo'ot Xnich'onot Diose, jipo aba yalel li'i. \v 10 Yu'un jech ts'ibabil ta sc'op Dios: \q1 Dios ta stacbot yalel tal yaj'almantaltac ja' ta xchabiot. \q1 \v 11 Ja' chastsacot ta sc'ob li j'almantaletique, \q1 chayic'ot batel yu'un jech mu xabosi avacan ta ton, \m xi ts'ibabil ―x'utat li Jesuse. \p \v 12 Itac'ov li Jesuse: \p ―Pero jech ts'ibabil ta sc'op Dios noxtoc: “Mu me xaq'uelbeic yo'nton li Cajvaltic Diose”, xi ts'ibabil. Ja' yu'un me ta jip jba yalele, yu'un ta jq'uelbe yo'nton Dios me ta melel chiscoltaune ―xi li Jesuse. \p \v 13 C'alal laj yil banquilal pucuj ti mu xch'un li Jesuse, jech ibat. Li banquilal pucuje ta smala me oy c'usi ora xu' ta suj ta mulil yan velta li Jesuse. \s1 Ja' smelol ti ja' ba'yuc tey la sliques yabtel ta Galilea li Jesuse \r (Mt. 4.12‑17; Mr. 1.14‑15) \p \v 14 Li Jesuse isut batel ta Galilea. Scotol xu' yu'un ta spas ta sventa stsatsal li Ch'ul Espíritue. Ipuc sc'oplal ta scotol Galilea banamil ti puro lec c'usitic la spase xchi'uc c'usitic laj yale. \v 15 Tey ichanubtasvan ta nail tsobobbailetic yu'un li xchi'iltac ta israelale. Lec sc'oplal yu'un scotol li cristianoetique. \s1 Ja' smelol c'alal muc x'ich'at ta muc' tey ta Nazaret li Jesuse \r (Mt. 13.53‑58; Mr. 6.1‑6) \p \v 16 Li Jesuse isut ta Nazaret, ja' ti bu ich'ie. C'alal ja' o sc'ac'alil ta xcux yo'ntonic li israeletique, tey ibat ta nail tsobobbail ec li Jesuse. Yu'un nopen xa'i ti tey ta xbatilan ta nail tsobobbail ti c'alal ja' o sc'ac'alil ta xcux yo'ntonique. Li Jesuse tey bat va'luc ta yut nail tsobobbail yu'un tsc'an ta xapta sc'op Dios. \v 17 Jech tey i'ac'bat li balbil vun ti ts'ibabil comel yu'un j'alc'op Isaías ta vo'onee. C'alal la xlich' li balbil vune, ja' la sta ti bu jech ts'ibabile: \q1 \v 18 Ja' sventainojun li Ch'ul Espíritu ti junic xchi'uc Diose. \q1 T'ujbilun yu'un Dios yu'un ta jcholbe ya'yic ti chc'uxubinatic yu'un Dios li me'onetique. \q1 Li boch'otic ta xat yo'ntonique tal calbe ya'yic ti vu'un ta jventa chmuq'uib yo'ntonique. \q1 Li boch'otic mozoinbilic yu'un mulile tal calbe ya'yic ti vu'un ta jventa chloq'uic ta mozoile. \q1 Li boch'otic ma'satetic ya'yel ta scoj smulique tal calbe ya'yic ti vu'un ta jventa chjam satique. \q1 Li boch'otic chopol ch‑ilatique tal calbe ya'yic ti vu'un ta jcoltae. \q1 \v 19 La stacun tal yu'un ja' ta jcholbe ya'yic ti ista xa yorail chcoltaatic yu'un Diose, \m xi ta xal ti bu laj yapta Jesuse. \p \v 20 C'alal la sq'uel sc'op Dios li Jesuse, la sbal li sc'op Diose, laj yac'be li boch'o ja' yabtel ta xchabie. Jech tey ichoti ta stojol scotolic. Scotol li boch'otic tey oyic ta yut nail tsobobbail ta Nazarete tey sq'uelojbeic sat li Jesuse. \v 21 Li Jesuse jech laj yalbe ya'i scotolic: \p ―Li' ta orae ic'ot xa ta pasel li c'usi ts'ibabil ta sc'op Dios li' laj ava'yique ―xi. \p \v 22 Jech scotolic lec laj yalbeic sc'oplal li Jesuse. Tey ich'ay yo'ntonic ta sventa ti toj lec c'usi laj yale. Jech laj yalbe sbaic: \p ―Li'i xcotquintic. Ja' xnich'on li Josée ―xut sbaic. \p \v 23 Li Jesuse jech laj yal: \p ―Oy boch'o jech chalic: “Me melel ti vo'ot jpoxtavanejote, poxta aba atuc jech ta jch'uncutic ti ta melel vo'ot jpoxtavanejote”, xiic. Jech chac'an chavalbicun ya'yel yu'un chac'anic ta jpas li' ta jlumaltic li c'usi laj ava'yic la jpas tey ta lum Capernaume. Yu'un chanopic ti ja' to chach'unic ti vu'un ac'bilun cabtel me laj avilique ―xi li Jesuse. \p \v 24 Jech laj yalbe noxtoc: \p ―Melel li c'usi chacalboxuque, buyuc no'ox ta xbat li yaj'alc'op Diose ta x'ich'at ta muc'. Yan li xchi'iltac ta yosilale ja' mu x'ich'vanic ta muc'. \v 25 Melel li c'usi chacalboxuque, c'alal li' to'ox oy ta banamil li j'alc'op Elíase, o'lol xchanibal jabil muc xac' vo' li' ta cosilaltic. Jech itsacatic ta vi'nal scotol cristianoetic. Li jchi'iltactic ta israelale oy ep me'on antsetic yu'unic. \v 26 Pero li Elíase muc ja'uc tey ibat ta stojol li me'on antsetic yu'un jchi'iltactique. Ja' tey itacat batel ta sna jun me'on ants ti muc ja'uc jchi'iltic ta israelale. Ja' tey nacal ta lum Sarepta, ja' nopol xil sba xchi'uc li lum Sidone. \v 27 Jech noxtoc c'alal li' to'ox oy ta banamil li j'alc'op Eliséoe, ep jchi'iltactic tsacbilic ta c'a'el chamel. Pero me junuc muc xcoltaatic. Ja' no'ox icoltaat li Namane, pero ta Siria banamil to liquem tal ―xi li Jesuse. \p \v 28 C'alal laj ya'ibeic sc'op Jesús li israeletic tey stsoboj sbaic ta nail tsobobbaile, chopol laj ya'yic, i'ilinic. \v 29 Laj yiq'uic loq'uel ta ti'lum li Jesuse. Li lume tey meltsanbil ta xocon jol vits. Laj yiq'uic batel ta mero jol vits li Jesuse yu'un tsc'an tey ta sjipic yalel ta ch'entic. \v 30 Li Jesuse tey ijelov batel ta o'lol cristianoetic, jech ibat o. \s1 Ja' smelol c'alal iloq'uesbat pucujetic ta yo'nton jun vinic \r (Mr. 1.21‑28) \p \v 31 Li Jesuse tey ibat ta lum Capernaum tey ta Galilea banamil. C'alal la sta sc'ac'alil ta xcux yo'ntonic li israeletique, li Jesuse tey i'ochic ta nail tsobobbail xchi'uc yajchanc'optac. Tey ichanubtasvan li Jesuse. \v 32 Li cristianoetique toj ch'ayel ic'ot yo'ntonic ta sventa c'usi laj yac' ta chanel li Jesuse. Yu'un jech ichanubtasvan jech chac c'u cha'al li boch'o lec sna' c'usi tsc'an Diose. \p \v 33 Tey oy ta yut nail tsobobbail jun israel vinic ochem pucujetic ta yo'nton. Tsots i'avan li vinique. \v 34 Jech laj yal: \p ―¿C'u yu'un tal atic' aba ta jtojolcutic yu'un mu aventauncuticuc, vo'ot Jesusot ti liquemot tal ta Nazarete? ¿Me yu'un tal xa avac'uncutic batel yo' bu chquich'cutic castigoe? Xacotquinot boch'oot. Vo'ot Xnich'onot Dios, vo'ot ti mu'yuc amule ―xut. \p \v 35 Li Jesuse la spajes li pucujetic ti tey xch'amanojbeic ye li vinique, jech laj yalbe: \p ―Ch'anchanic, loc'anic batel ta yo'nton li vinique ―xut. \p Li pucujetique la sjipic ta lum li vinique jech iloq'uic ta yo'nton. Pero me jutuc muc xtuch' li vinique. \v 36 Li cristianoetique toj ch'ayel ic'ot yo'nton scotolic, jech la sjac'be sbaic: \p ―¿Boch'o ti li' taleme? Oy ep stsatsal, xu' yu'un ta stac loq'uel li pucujetique. Ch'unbil smantal ―xut sbaic. \p \v 37 C'alal jech la spas li Jesuse, ipuc batel sc'oplal ta scotol bic'tal lumetic ta nopol Capernaum. \s1 Ja' smelol c'alal la scoltabe smeni' Pedro li Jesuse \r (Mt. 8.14‑15; Mr. 1.29‑31) \p \v 38 C'alal iloc' ta nail tsobobbail li Jesuse, tey ibat ta sna Simón Pedro. Tey oy smeni' li Pedroe ip cha'i c'ac'ubel. Li Pedroe jech laj yalbe li Jesuse: \p ―Avocoluc coltabun li jmeni'e ―xut. \p \v 39 Li Jesuse inoch'aj batel yo' bu mochol li antse, laj yal ti ac'o ech'uc li sc'ac'ubele. Jech ta ora i'ech' li sc'ac'ubele. Ta ora ilic, tey lic mac'linvanuc. \s1 Ja' smelol c'alal la scolta ep jchameletic li Jesuse \r (Mt. 8.16‑17; Mr. 1.32‑34) \p \v 40 C'alal ta xa xch'ay c'ac'ale, laj yiq'uic tal ta stojol Jesús scotol jchameletic, c'usiuc no'ox chamelal ip cha'yic. Li Jesuse laj yac' sc'ob ta sjolic jujun jech icol o scotolic. \v 41 Oy ep boch'otic iloc' pucuj ta yo'ntonic. Li pucujetique tsots i'avanic ti c'alal iloq'uique. Jech laj yalic: \p ―Vo'ot Xnich'onot Dios ―xiic. \p Li Jesuse laj yalbe pucujetic ti ac'o ch'aniicuque. Yu'un li pucujetique sna'ojic ti ja' t'ujbil yu'un Dios ta x'och ta ajvalilal li Jesuse. \s1 Ja' smelol c'alal la xchol sc'op Dios tey ta Galilea banamil li Jesuse \r (Mr. 1.35‑39) \p \v 42 Ta yoc'omal c'alal isacub osile, iloc' batel li Jesuse, ibat yo' bu mu'yuc cristianoetique. C'alal iloc' batele, it'unat yu'un li cristianoetique. C'alal la staique, tsc'an ta spajesic yu'un ac'o pajuc tey ta slumalic. \v 43 Li Jesuse jech laj yalbe: \p ―Ta persa ta xbat calbe ya'yic jchi'iltactic ta yantic lumetic ti yorail xa xu' chventainbat yo'ntonic yu'un Diose. Yu'un ja' sventa ti tacbilun tal li'i ―xi. \p \v 44 Li Jesuse ibat ta nail tsobobbailetic yu'un xchi'iltac tey ta Galilea banamil. Bat yal ti yorail xa xu' chventainbat yo'ntonic yu'un Diose. \c 5 \s1 Ja' smelol c'alal la staic ep choy li yajchanc'optac Jesuse \r (Mt. 4.18‑22; Mr. 1.16‑20) \p \v 1 Li Jesuse tey ic'ot ta ti' nab ta Galilea banamil. Genesaret sbi li nabe. Li cristianoetique la stsin sbaic tal yo' bu oy li Jesuse yu'un tsc'an ta xa'yic sc'op Dios. \v 2 Li Jesuse laj yil tey oy chib tenalte' canova ta noch' ti' nab. Li yajvaltac chib canovae ja' jtsacchoyetic. Loq'uemic batel ta xchuq'uel snuti'ic. \v 3 Li Jesuse i'och ta jun tenalte' canova, ja' scanova li Simón Pedroe. Laj yalbe Pedro ti ac'o xlechu jutuc ochel ta nab li scanovae. Li Jesuse tey ichoti ta yut canova ta ba nab, la xchanubtas scotol li cristianoetic tey stsoboj sbaic ta ti' nabe. \v 4 C'alal laj yo'nton ta xchanubtasel cristianoetic li Jesuse, jech laj yalbe li Pedroe: \p ―Lechuic batel li acanovae, batic yo' bu lec nat li nabe. Ja' tey xc'ot atiq'uic ochel anuti'ic yu'un ja' tey chataic ep choy ―xut. \p \v 5 Itac'ov li Pedroe: \p ―Jchanubtasvanej, sjunul ac'ubal la jsa'cutic li choye pero mu'yuc la jtacutic jcotuc. Pero ta sventa ti vo'ot chaval mantale, jech ta jtic'cutic ochel yan velta li jnuti'cutique ―xut. \p \v 6 C'alal la stic' ochel ta yut nab snuti'ique, bats'i ep i'och li choye. Jech lic tuch'anuc li snuti'ique yu'un toj ol. \v 7 Jech la svelc'obtaic tal li yan xchi'iltaquic tey tic'ajtic ta yan canovae yu'un ac'o tal coltaaticuc. Jech italic. Li chib canovae inoj ta choy. C'an ochuc yalel ta yut nab li canovaetique yu'un toj ol li choye. \v 8 C'alal laj yil Simón Pedro ti inoj ta choy xchibal li canovae, la squejan sba ta stojol li Jesuse. Jech laj yalbe: \p ―Cajval, mu xachi'inun yu'un li vu'une jpasmulilun ―xut. \p \v 9 Yu'un ti jech laj yale, yu'un toj xi'el no'ox ic'ot xchi'uc xchi'iltac ta sventa ti toj ep la staic li choye. \v 10 Ixi'ic ec li Jacobo xchi'uc Juane, ja' li xnich'nab Zebedeoe, ja' xchi'il sbaic ta abtel xchi'uc li Simone. Li Jesuse jech laj yalbe li Pedroe: \p ―Mu me xaxi'. Ta jelbot avabtel. Yu'un ta jchanubtasot c'u x'elan chbat asa'bun cristianoetic ―x'utat yu'un li Jesuse. \p \v 11 C'alal iloq'uic ta ti' nabe, iloq'uic ta canova. Jech la scomtsanic o li yabtelique. Ja' xa la xchi'inic batel li Jesuse. \s1 Ja' smelol c'alal la scolta jun jc'a'el chamel li Jesuse \r (Mt. 8.1‑4; Mr. 1.40‑45) \p \v 12 Ta yan to c'ac'al c'alal tey oy ta yan lum li Jesuse, tey ital jun israel vinic tsacbil ta c'a'el chamel. C'alal laj yil tey oy li Jesuse, tal spatan sba ta stojol. Jech laj yalbe: \p ―Cajval, me chac'an chacoltaune, xu' avu'un chacoltaun ―xi. \p \v 13 Li Jesuse laj yac' sc'ob ta sbec'tal li jchamele, jech laj yalbe: \p ―Lec oy, colan cha'e ―xut. \p Jech ta ora icol o. \v 14 Li Jesuse laj yalbe mantal: \p ―Mu me boch'o xavalbe ya'i. Ja' no'ox bat ac' aba ta ilel ta stojol pale. Ac'bo smoton Dios jech chac c'u cha'al yaloj ono'ox Moisés ta vo'onee. Jech ta sna'ic o jchi'iltactic ti colemot xae ―xut. \p \v 15 Jech ipuc o sc'oplal li Jesuse. Bats'i ep cristianoetic ta xtalilanic ta stojol li Jesuse yu'un tsc'an ta xa'ibeic sc'op, xchi'uc tsc'anic ti ac'o colicuque. \v 16 Li Jesuse oy ibat ta xocol banamil yu'un bat sc'opan Dios stuc. \s1 Ja' smelol c'alal icol yu'un Jesús jun vinic aluben yacan \r (Mt. 9.1‑8; Mr. 2.1‑12) \p \v 17 Ta yan to c'ac'al c'alal ja' o ta xchanubtasvan li Jesuse, tey chotajtic ec jayibuc israeletic xch'unojic fariseo, xchi'uc jayibuc jchanubtasvanejetic ta smantal Dios yalojic. Ja' tey liquemic tal ta jujun lum ta Galilea banamil xchi'uc ta Judea banamil. Oy tey liquemic tal ta lum Jerusalén. Li Jesuse i'ac'bat ep stsatsal yu'un Dios jech icol yu'un li jchameletique. \v 18 Tey italic ta stojol Jesús jayibuc israeletic xq'uechubte'ojic tal jun vinic aluben yacan. Tsc'an ch‑ochic ta yut na yo' bu oy li Jesuse yu'un chbat xpuch'anbeic ta stojol Jesús li jchamele. \v 19 Pero muc x'ochic yu'un toj ep cristianoetic tey ochemic. Jech tey imuyic ta jolna yu'un lamal no'ox li jolnae. La svomic juteb li jolnae yu'un ja' tey la xchechic yalel xchi'uc svayab li jchamele. Jech tey ic'ot yu'unic yo' bu oy li Jesuse. \v 20 Li Jesuse laj yil ti xch'unojic ti xu' chcol li jchamele. Jech laj yalbe li jchamele: \p ―Tata, pasbilot xa perdón yu'un scotol amul ―xut. \p \v 21 Li jchanubtasvanejetic ta smantal Dios yalojique, xchi'uc li fariseoetique, jech la snop ta yo'ntonic: “Li vinic li'i ta scuy sba ta Dios. Pero mu'yuc boch'o yan xu' chispasbutic perdón yu'un jmultic, ja' no'ox Dios”, xi ta yo'ntonic. \p \v 22 Li Jesuse la sna' li c'usi la snop ta yo'ntonique, jech laj yalbe: \p ―¿C'u yu'un ti mu'yuc lec c'usi chanop ta avo'ntonique? \v 23 Ta melel boch'ouc no'ox xu' ta xal ti “pasbilot xa perdón yu'un amul” xie yu'un mu vocoluc ta alel. Jech noxtoc mu vocoluc ta alel ti “lican, xanovan” xie. Pero ja' tsc'an chaq'uelic lec me ta melel ta xc'ot ta pasel yu'un li boch'o jech ta xale. \v 24 Vu'une laj xa cal ti pasbil xa perdón yu'un smul li vinique. Jech q'uelic me c'usi ta jpas li' ta orae yu'un jech chana'ic o ti vu'un no'ox ta jpasbe perdón yu'un smulic cristianoetic li' ta banamil, vu'un ti co'ol cristianoutique ―xut. \p Li Jesuse jech laj yalbe li jchamele: \p ―Vu'un chacalbot, lican, ich'o loq'uel avayab, batan ta ana ―xut. \p \v 25 Ta ora ilic li jchamele. Tey sq'ueloj scotolic ti laj yich' loq'uel svayabe, ibat ta sna. Laj yal batel slequilal Dios. \v 26 C'alal laj yilic jech la spas li Jesuse, toj labal sba laj yilic li israeletique. Tey laj yalic slequilal Dios. Ta sventa ti toj labal sba laj yilique, jech ep ixi'ic. Jech laj yalbe sbaic: \p ―Mu'yuc ono'ox bu jech xquiltic jech chac c'u cha'al laj quiltic li'i ―xut sbaic. \s1 Ja' smelol c'alal i'ic'at yu'un Jesús li Levíe, ja' li Mateo yan sbie \r (Mt. 9.9‑13; Mr. 2.13‑17) \p \v 27 C'alal la spas jech li Jesuse, iloc' batel. Tey laj yil jun jtsobpatan, Leví sbi. Tey chotol ta xchotleb yo' bu ta xac' spatan li cristianoetique. Li Jesuse jech laj yalbe: \p ―La' chi'inun batel ―xut. \p \v 28 Li Levíe la scomtsan o li yabtele, ja' xa la xchi'in o batel li Jesuse. \p \v 29 Ts'acal to laj yic' ta ve'el Jesús li Levíe yu'un chich' ta muc'. Xchi'uc laj yic' ep xchi'iltac noxtoc ti co'ol jtsobpatanetic xchi'uque. Xchi'uc oy yan boch'otic laj yic' noxtoc. Tey co'ol la xchi'inic ta chotlej ta ti' mesa li Jesuse. \v 30 Li jchanubtasvanejetic ta smantal Dios yalojique xchi'uc li fariseoetique chopol laj yilic c'usi tspas xchi'uc yajchanc'optac li Jesuse. Jech laj yalbeic li yajchanc'optaque: \p ―¿C'u yu'un chachi'inic ta ve'el jtsobpatanetic xchi'uc yantic jpasmuliletic? ―xiic. \p \v 31 Itac'ov li Jesuse: \p ―Li boch'otic tsotsique mu sc'anic poxtael. Ja' no'ox ta sc'anic poxtael li boch'otic ipique. \v 32 Li vu'une mu ja'uc tal quic' li boch'otic mu'yuc smul yalojique. Ja' tal quic' li jpasmuliletique yu'un jech ac'o scomtsan li smulique ―xi li Jesuse. \s1 Ja' smelol c'alal ijac'bat Jesús c'u yu'un mu xictaic ixim yajchanc'optac \r (Mt. 9.14‑17; Mr. 2.18‑22) \p \v 33 Oy boch'o jech la sjac'beic li Jesuse: \p ―Li yajchanc'optac Juane ep ta velta chictaic ixim yu'un ta sc'opanic Dios. Jech ta spasic ec li yajchanc'optac fariseoetique. ¿C'u yu'un mu jechuc ta spasic ec li avajchanc'optaque yu'un jujun c'ac'al ta xve'ic? ―xutic li Jesuse. \p \v 34 Li Jesuse jech laj yalbe: \p ―C'alal yorail nupinele, tey oy li malalile jech mu xu' ta xictaic ixim li yajtestigoe yu'un tey to xchi'uquic li malalile. \v 35 Ja' no'ox jech ec li cajchanc'optaque, mu jechuc smelol ti ta xictaic ixime, ti ta xat yo'ntonique, yu'un li' to jchi'inojic. Ja' to me la sta sc'ac'alil ta smilicun li cajcontrae, ja' to xu' chlic yat yo'ntonic, ja' to xu' ta xictaic ixim li cajchanc'optaque ―xut. \p \v 36 Li Jesuse jech laj yalbe jun lo'il: \p ―Li boch'o ta xch'un c'usi chcale persa ta scomtsan li c'usi xch'unoj ti snopoj jech chcol oe. Persa scotol yo'nton ta xch'un li c'usi ta xcale yu'un jech chcol o. Jech chac c'u cha'al mu'yuc boch'o ta xtuch' loq'uel jutebuc yach'el sc'u' yu'un ja' ta spac'an o li sc'a'c'u'e. Me oy boch'o jech ta spase, altic laj yixtan li yach'el sc'u'e. Yu'un li ach' poq'ue ta sli' li poco' c'u'ile yu'un mu co'oluc mutsem. \v 37 Jech noxtoc li ach' ya'lel ts'usub ti ta xa xpajube, mu'yuc boch'o ta xch'ol ta poco' yav pasbil ta nucul. Me oy boch'o jech ta spase, c'alal ta xvocan stuc li ya'lel ts'usube, ta xjat li yavile. Altic chmal o scotol li ya'lel ts'usube. Li yavile mu xa xtun o. \v 38 Li ach' ya'lel ts'usub ti ta xa xpajube ja' tsc'an ta ach' yav ta xich' ch'olel. Jech lec ta xcom o xchi'uc yav li ya'lel ts'usub ti pajuben xae. \v 39 Li boch'o yuch'oj xa li poco' ya'lel ts'usub ti pajuben xae mu sc'an xuch' li ach' ya'lel ts'usube. Jech chal: “Ja' toj lec li poco' ya'lel ts'usube”, xi ―xi li Jesuse. \c 6 \s1 Ja' smelol c'alal la sc'asic trigo yajchanc'optac Jesús ta sc'ac'alil ta xcux yo'ntonic \r (Mt. 12.1‑8; Mr. 2.23‑28) \p \v 1 Ta sc'ac'alil ta xcux yo'ntonic li israeletique, tey ijelovic ta be ta trigoaltic xchi'uc yajchanc'optac li Jesuse. Li yajchanc'optaque la sc'asic jaylicuc trigo, la sju' xc'uxic. \v 2 Tey i'ilatic yu'un jayibuc fariseoetic. Jech laj yalic: \p ―¿C'u yu'un chapasic c'usi mu stac' jpastic ta sc'ac'alil ta jcux co'ntontique? ―x'utatic. \p \v 3 Itac'ov li Jesuse: \p ―Aq'uelojic ta sc'op Dios c'usi la spas David ti c'alal ivi'najic xchi'uc xchi'iltac ta xanubale. \v 4 Tey ic'otic ta templo. Li Davide ja' la stam sve' li pan tey oy ta ba mesa ta stojol Diose. Ac'o me yaloj Dios ti ja' no'ox xu' ta sve'ic li paleetique, pero la sve'ic xchi'uc xchi'iltac li Davide. Pero mu'yuc la sta smul ti jech la spase ―xut. \p \v 5 Jech laj yal noxtoc li Jesuse: \p ―Vu'un ti co'ol cristianoutique, vu'un yajvalun li sc'ac'alil ta jcux co'ntontique. Vu'un chcal li c'usitic stac' pasele ―xi li Jesuse. \s1 Ja' smelol c'alal icol jun vinic xmoch'oj sba sbic'tal sbats'ic'ob \r (Mt. 12.9‑14; Mr. 3.1‑6) \p \v 6 Ta yan to c'ac'al c'alal ja' o sc'ac'alil ta xcux yo'ntonic li israeletique, li Jesuse tey i'och ta nail tsobobbail yu'unic. Tey ichanubtasvan. Tey oy jun vinic xmoch'oj sba sbic'tal sbats'ic'ob. \v 7 Tey oyic ec jayibuc jchanubtasvanejetic ta smantal Dios yalojic xchi'uc jayibuc fariseoetic. Tey tsq'uelic me ta xcoltavan Jesús ta sc'ac'alil ta xcux yo'ntonic yu'un tsc'an ta sa'beic smul. \v 8 Li Jesuse la sna' li c'usi ta snop ta yo'ntonique, jech laj yalbe li vinic ti xmoch'oj sba sbic'tal sbats'ic'obe: \p ―La' va'lan li' ta o'lole ―xut. \p Li vinique tey bat va'luc ta o'lol. \v 9 Li Jesuse jech laj yalbe li jchanubtasvanejetic ta smantal Dios yalojique xchi'uc li fariseoetique: \p ―Oy c'usi chajac'boxuc. Ta sc'ac'alil ta jcux co'ntontique, ¿c'usi yaloj Dios tsc'an ta jpastic? ¿Me xu' ta jpastic c'usi lec, o me xu' ta jpastic c'usi chopol? ¿Me xu' chijcoltavan, o me xu' chijmilvan? ―xut. \p \v 10 Li Jesuse la sq'uelbe sat li boch'otic tey chotajtique. Jech laj yalbe li jchamele: \p ―Va'ano lec li sbic'tal ac'obe ―xut. \p La sva'an lec li sbic'tal sbats'ic'obe, jech ta ora icol o. \v 11 Li jchanubtasvanejetic xchi'uc fariseoetique ta ora isoc sjolic, i'ilinic. La snopic c'usi ta spasbeic li Jesuse. \s1 Ja' smelol c'alal la st'uj lajchab yajchanc'op li Jesuse \r (Mt. 10.1‑4; Mr. 3.13‑19) \p \v 12 C'alal jech ic'ot ta pasele, ja' o yorail bat sc'opan Dios ta vits li Jesuse. Sbejel ac'ubal tey la sc'opan Dios. \v 13 C'alal isacub osile, laj yic' scotol li boch'otic la xchi'in scotol c'ac'ale. Tey lic st'uj lajchab yajchanc'op yu'un ja' ta sventainic comel xcholel li sc'ope. Ja' jcholc'opetic ic'ot sbiic. \v 14 Ja' la st'uj Simón, ja' Pedro laj yac'be xchibal sbi. Xchi'uc Andrés, ja' yits'in li Pedroe. Xchi'uc Jacobo, xchi'uc Juan, xchi'uc Felipe, xchi'uc Bartolomé. \v 15 Xchi'uc Mateo, xchi'uc Tomás, xchi'uc yan Jacobo, ja' xnich'on Alfeo. Xchi'uc yan Simón, ja' ti xchi'inoj to'ox zeloteetique. \v 16 Xchi'uc Judas, ja' xchi'il sbaic ta voq'uel xchi'uc li Jacoboe. Xchi'uc Judas Iscariote, ja' ti ts'acal to lic yac' ta c'abal li Jesuse. \s1 Ja' smelol c'alal la scolta ep jchameletic li Jesuse \r (Mt. 4.23‑25) \p \v 17 C'alal iyal tal ta yoc vits xchi'uc yajchanc'optac li Jesuse, xchi'uc ti jayib la xchi'inic c'alal i'ay ta vitse, tey c'ot sva'an sbaic ta stenlejaltic xchi'uc li yajchanc'optaque. Tey oy ep cristianoetic c'ot staic. Ja' liquemic tal ta Judea banamil xchi'uc ta lum Jerusalén, xchi'uc ta chib lum Tiro xchi'uc Sidón, ja' tey oy ta nopol ti' nab. Yu'un tal ya'ibeic sc'op li Jesuse xchi'uc tsc'anic ti ac'o coltaaticuc ta xchamelique. \v 18 Italic ec li boch'otic ochem pucujetic ta yo'ntonique. Scotol icol yu'un li Jesuse. \v 19 Scotol cristianoetic tsc'an ta spiquic li Jesuse yu'un laj yilic ti ta stsatsal no'ox icol yu'un scotol li jchameletique. \s1 Ja' smelol li boch'otic xcuxet no'ox yo'ntonique xchi'uc li boch'otic ta xich'ic vocole \r (Mt. 5.1‑12) \p \v 20 Li Jesuse la sq'uelbe sat li yajchanc'optaque xchi'uc li cristianoetic tey tsobolique, jech laj yalbe: \p ―Vo'oxuc ti mu'yuc c'usi oy avu'unique chata xcuxetel avo'ntonic yu'un ja' chasventainoxuc li Diose. \p \v 21 ’Vo'oxuc ti chavi'najic li' ta orae chata xcuxetel avo'ntonic yu'un cha'ac'bat ave'elic yu'un li Diose. \p ’Vo'oxuc ti cha'oq'uic li' ta orae chata xcuxetel avo'ntonic yu'un ja' chaspatboxuc avo'ntonic li Diose. \p \v 22 ’Vo'oxuc ti chopol chayiloxuc li cristianoetique, ti mu sc'anic chi'inel avu'unique, ti chayutoxuque, ti chaslabanoxuque, ja' vu'un ta jventa, vu'un ti co'ol cristianoutique, pero chata xcuxetel avo'ntonic. \v 23 C'alal jech ta xc'ot ta pasele, mu me xavat avo'ntonic. Cuxetuc no'ox avo'ntonic yu'un cha'ac'bat ep amotonic tey ta vinajel. Yu'un jech ono'ox la spasic ec li smoltotic ta vo'onee, ep laj yuts'intaic li j'alc'opetique. \p \v 24 ’Yan vo'oxuc ti jc'ulejoxuque ta to xavich'ic vocol ta yan c'ac'al. Yu'un oy avu'unic li c'usitic tsc'an avo'ntonic li' ta orae, jech mu'yuc xa c'usi yan chac'anic o. \p \v 25 ’Vo'oxuc ti noj ach'utic li' ta orae ta to xavich'ic vocol yu'un mu'yuc c'usi cha'ac'batic yu'un li Diose. \p ’Vo'oxuc ti xcuxet ac'al no'ox avo'ntonic li' ta orae ta to xavich'ic vocol yu'un ta to xavat avo'ntonic ta yan c'ac'al, ta to xa'oq'uic. \p \v 26 ’Vo'oxuc ti lec chayiloxuc scotol cristianoetic li' ta orae ta to xavich'ic vocol. Yu'un ja' jechoxuc jech chac c'u cha'al jlo'lavanej j'alc'opetic ta vo'one ti lec i'ilatic yu'un scotol cristianoetique. \s1 Ja' smelol ti tsc'an ac'o jc'uxubintic cajcontratique \r (Mt. 5.38‑48; 7.12) \p \v 27 ’Vo'oxuc ti chava'ibicun jc'op li' ta orae, jech chacalboxuc. C'uxubino avajcontraic. Me chayilintaoxuque, ac'bo yil slequil avo'ntonic. \v 28 Me chopol chasc'opanoxuque, lec me xac'opanic. Me chayuts'intaoxuque, c'opanbeic Dios ta stojol. \v 29 Me ta smajboxuc jot xocon asatic yu'un tsnop ti oy amulic ta stojole, ac'o smaj xcha'jotal. Me ta spojboxuc alapbolal xaquitaic yu'un tsnop ti oy amulic ta stojole, ac'o yich'. Ac'o yich' batel ac'u'ic noxtoc. \v 30 Me oy c'usi chasc'anboxuc yu'un tsnop ti oy amulic ta stojole, ac'beic batel. Me ta spojboxuc c'usitic oy avu'unic yu'un tsnop ti oy amulic ta stojole, mu me xbat ac'anbeic sutel tal. \v 31 Me chac'an ti lec c'usi chaspasboxuc li cristianoetique, ja' tsc'an ec ti lec c'usi chapasbeique. \p \v 32 ’Me ja' no'ox chac'uxubinic li boch'o chaxc'uxubinoxuque, mu lecuc li c'usi chapasique. Co'ol chapas achi'uquic li boch'otic chopol c'usitic tspasique. Yu'un li stuquique ja' no'ox ta xc'uxubinic li boch'otic ta xc'uxubinatique. \v 33 Me ja' no'ox lec c'usi chapasbeic li boch'otic lec c'usi chaspasboxuque, mu lecuc. Yu'un co'ol chapas achi'uquic li boch'otic chopol c'usitic ta spasique. \v 34 Me ja' no'ox chavac'be xq'uex ataq'uinic li boch'o sna' sutesele, mu lecuc li c'usi chapasique. Co'ol chapasic jech chac c'u cha'al li boch'otic chopol c'usitic ta spasique. Yu'un ja' no'ox ta xac'be xq'uex staq'uinic li boch'o sna' sutesele. \v 35 Li vo'oxuque tsc'an chac'uxubin li avajcontraique. Tsc'an lec chapasbeic scotol cristianoetic. Ac'o ta q'uexel ataq'uinic ac'o me mu sut yu'un. Jech cha'ac'bat ep amotonic tey ta vinajel. Jech chavaq'uic o ta ilel ti vo'oxuc xnich'naboxuc Diose. Yu'un li Diose chc'uxubin ec li boch'otic chopol yo'ntonique ti mu sna' stojic ta vocol ti chc'uxubinatique. \v 36 Ja' lec c'uxubinvananic jech chac c'u cha'al ta xc'uxubinvan li Jtotic tey oy ta vinajele. \s1 Ja' smelol ti tsc'an mu jnopbetic smul jchi'iltique \r (Mt. 7.1‑5) \p \v 37 ’Mu me chopoluc xavil achi'ilic yu'un jech mu xc'ot avich'ic chapanel yu'un Dios. Mu me xatic'beic smul achi'ilic, jech mu xa'albat amulic ec yu'un li Diose. Pasbeic perdón jech chaspasboxuc perdón ec li Diose. \v 38 Ac'beic smoton achi'ilic jech chayac'boxuc amotonic ec li Diose. Más to ep cha'ac'batic li vo'oxuque. Ja' jech chac c'u cha'al li boch'o lec ts'acal ta xac' c'usi ta xaq'ue, lec ta snojes, ta xa xtanij loq'uel ta sti', ja' to jech x'elan chavich'ic ec li vo'oxuque. Me ep chavaq'uique, jech ep cha'ac'batic ec. Me jutuc no'ox chavaq'uique, jech jutuc no'ox chayac'boxuc ec li Diose ―xi li Jesuse. \p \v 39 Li Jesuse oy c'usi la sloc'ta ta lo'il, jech laj yal: \p ―Li boch'o ma'sate ¿me xu' ta xac'be yil be ec li yan ma'sate? ¿Me mu co'oluc ta x'ochic yalel ta vomlum xchibalic? \v 40 Li boch'o ta xich' chanubtasele mu ja'uc tsots yabtel yich'oj. Ja' tsots yabtel yich'oj li boch'o ta xchanubtasvane. Me la xchan lec scotol li boch'o ta xich' chanubtasele, co'ol xa ta xc'ot xchi'uc li jchanubtasvanej yu'une. Jech li vo'oxuque tsc'an chat'ujic lec li boch'o chaxchanubtasoxuque. \p \v 41 ’Li vo'oxuque chavilic ti oy juteb sc'a'epal sat achi'ilique, pero mu xavil aba atuquic ti vo'oxuc más muc' ochem sc'a'epal asatique. \v 42 Jech chavalbe li achi'ilique: “La' jloq'uestic li sc'a'epal asate”, xavutic. Pero ¿c'uxi xu' avu'un chaloq'uesbeic li juteb c'a'ep ochem ta sat achi'ilique yu'un vo'oxuc más muc' ochem sc'a'epal asatic? Jech jlo'lavanejoxuc chac'otic. Ja' tsc'an vo'oxuc ba'yuc chaloq'ues li sc'a'epal asatique, ts'acal to xu' chaloq'uesbeic ec li juteb c'a'ep ochem ta sat achi'ilique. \s1 Ja' smelol c'alal laj yal Jesús c'u x'elan chcotquintic li boch'otic jlo'lavanej j'alc'opetique \r (Mt. 7.17‑20; 12.33‑35) \p \v 43 ’Me lec sts'unubal li te'e, lec sat chac'. Me chopol sts'unubal li te'e, chopol sat chac'. Mu stac' tscap sba ti bu leque xchi'uc ti bu chopole. \v 44 Ta sventa c'u x'elan sat li te'e jech ta jna'tic o me lec, me chopol. Jech chac c'u cha'al mu'yuc bu chataic sat igo ta te'el ch'ix, mu'yuc bu chataic ts'usub ta ch'ixte', ja' jech mu'yuc c'usi lec chataic yu'un li jlo'lavanej j'alc'opetique. \v 45 Li boch'o lec yo'ntone lec c'usi chloc' ta ye yu'un jech snopoj ta yo'nton. Yan li boch'o chopol yo'ntone chopol c'usi chloc' ta ye yu'un jech snopoj ta yo'nton. Yu'un li c'usitic ta jnop ta co'ntontique ja' jech chloc' ta quetic. \s1 Ja' smelol li boch'o la spas sna ta ba tone \r (Mt. 7.24‑27) \p \v 46 ’Li vo'oxuque altic ti “Cajval, Cajval” xavuticune, mu xac'an xapasic li c'usitic chacalboxuque. \v 47 Li boch'o chiya'ibun c'usi ta xcale, me ta xch'une, chacalboxuc c'u x'elan. \v 48 Ja' jech chac c'u cha'al jun vinic la spas sna ta ba ton. Ba'yuc nat la sjem yalel li banamile, ja' to laj yo'nton c'alal la sta li tone. Ja' tey la sliquesbe tal li snaclebe. C'alal tsots laj yac' vo'e, inoj ta jyalel li uc'ume, tsots ic'ot ta spat xocon sna li vo'e. Pero muc xlom li snae yu'un ta ba ton spasoj. \v 49 Li boch'o chiya'ibun c'usi ta xcale, me mu xch'une, ja' jech chac c'u cha'al jun vinic la spas sna ta bats'i banamil, mu'yuc laj yac'be snacleb. C'alal tsots laj yac' vo'e, inoj ta jyalel li uc'ume, tsots ic'ot ta spat xocon sna li vo'e. Pero toj lomel no'ox ic'ot o ―xi li Jesuse. \c 7 \s1 Ja' smelol c'alal icol smozo jun capitán soldado \r (Mt. 8.5‑13) \p \v 1 C'alal ilaj yo'nton ta sc'opanel cristianoetic tey ta yoc vits li Jesuse, ibat ta lum Capernaum. \v 2 Oy jun yan lum vinic ja' capitán soldado tey nacal ta Capernaum. Ja' liquem tal ta lum Roma. Oy jun smozo lec c'ux ta yo'nton. Itsacat ta chamel li smozoe, ta xa xcham. \v 3 C'alal laj ya'ibe sc'oplal Jesús li capitán soldadoe, la stac batel jayibuc banquilaletic yu'un israeletic tey ta Capernaum yu'un ac'o bat sjac'beic Jesús me ch‑abulaj chbat coltabatuc li smozoe. \v 4 Li banquilaletique ibatic yo' bu oy li Jesuse, jech c'ot yalbeic: \p ―Ja' lec me chac'uxubin li capitán soldadoe. \v 5 Yu'un lec c'uxutic ta yo'nton jcotoltic, vu'utic li israelutique. Laj yac' staq'uin ti c'alal la jpascutic nail tsobobbail cu'uncutic li' ta lume ―xutic c'otel li Jesuse. \p \v 6 Li Jesuse la xchi'in batel li banquilaletique. C'alal jutuc xa sc'an xc'otic ta sna li capitán soldadoe, li capitán soldadoe la stac tal ta ora jayibuc li boch'otic lec sc'opan sba xchi'uque yu'un tal spajesic li Jesuse. Jech laj yalbeic: \p ―Tata, mu la xbat avac' avocol yu'un jech laj yalbun tal li capitán soldadoe: “Vu'une mu'yuc tsots cabtel ti ja' la xch'unbun tal jmantal chtal ta jnae. \v 7 Ja' yu'un muc x'ay jc'opan jtuc. Xu' ja' no'ox ac'o yal tal ti ac'o coluc li jmozoe. \v 8 Li vu'une pasbilun no'ox ta mantal ti ta jpas ta mantal soldadoetique. Batan, me xcut li june, ta xbat cu'un. La', me xcut li yane, ta xtal cu'un. Paso jech, me xcut li jmozoe, ta spas cu'un”, xiyutuncutic tal ―xutic c'otel li Jesuse. \p \v 9 C'alal laj ya'i li Jesuse, xcuxet ic'ot yo'nton. Ijoyij, jech laj yalbe li cristianoetic tey nabalic tal ta spate: \p ―Ta melel mu'yuc to bu jtaoj junuc jchi'iltic ta israelal jech xch'unoj jech chac c'u cha'al xch'unoj li capitán soldadoe ―xut. \p \v 10 Li boch'otic itacatic tal yu'un capitán soldadoe isutic batel. C'alal ic'otique, colem xa c'ot staic li smozo capitán soldadoe. \s1 Ja' smelol c'alal la xcha'cuxesbe yol jun me'on ants tey ta lum Naín li Jesuse \p \v 11 Li Jesuse ts'acal to ibat xchi'uc yajchanc'optac ta lum Naín. Xchi'uc oy ep israeletic ibatic. \v 12 C'alal ic'otic ta ti' corral ton yu'un lume, laj yil Jesús ti oy boch'otic xq'uechojic tal jun ánima yu'un xa chbat smuquic. Ja' squerem jun me'on ants. C'ajumal jun li yole. Ep boch'otic xchi'inoj batel li antse, ja' li boch'otic tey nacajtic ta lume. \v 13 C'alal laj yil ants li Cajvaltique, abul sba laj yil. Jech laj yalbe: \p ―Mu xa'oc' ―xut. \p \v 14 Inoch'aj batel li Jesuse. La spicbe stenalte'il li ánimae. Li boch'otic xq'uechojic batele iva'iic. Li Jesuse jech laj yalbe li ánimae: \p ―Querem, vu'un chacalbot, lican ―xut. \p \v 15 Jech ta ora ichoti li quereme, lic lo'ilajuc. Li Jesuse jech laj yalbe li antse: \p ―Ic'o batel li avole ―xut. \p \v 16 Scotol li boch'otic tey laj yilique toj xi'el ic'ot scotolic. Laj yalbeic slequilal Dios. Oy jech laj yalic: \p ―Toj tsots yabtel yich'oj li jchi'iltique. Ja' banquilal yaj'alc'op Dios talem ta jtojoltic ―xiic. \p Oy yantic jech laj yalic: \p ―Ja' tacbil tal yu'un Dios chiscoltautic, vu'utic ti t'ujbilutic ono'ox yu'une ―xiic. \p \v 17 Li Jesuse ipuc batel sc'oplal ta scotol Judea banamil xchi'uc ta yantic banamil ti sts'aquinoj sbaic xchi'uc Judeae. \s1 Ja' smelol c'alal tal sc'opanic Jesús li yajchanc'optac Juan j'ac'vanej ta vo'e \r (Mt. 11.2‑19) \p \v 18 Li Juan j'ac'vanej ta vo'e i'albat yu'un yajchanc'optac c'usitic tspas li Jesuse. \v 19 C'alal laj ya'i li Juane, laj yic' tal chib yajchanc'op. Jech laj yalbe: \p ―Bat jac'beic Jesús me ta melel ja' t'ujbil yu'un Dios chisventainutic ti sc'oplal ono'ox chtale, o me ta to jmalatic yan ―xut batel. \p \v 20 C'alal ic'otic bu oy li Jesuse, jech laj yalbeic: \p ―La stacuncutic tal li Juan j'ac'vanej ta vo'e yu'un ta jac'botcutic me vo'ot t'ujbilot yu'un Dios chaventainuncutic ti sc'oplal ono'ox chatale, o me ta to jmalacutic yan ―xutic c'otel. \p \v 21 Li Jesuse ja' o tscolta ep jchameletic ti c'alal ic'otique. Tscolta li boch'otic ch'iem chin ta sbec'talique, tsloq'uesbe pucujetic ta yo'ntonic li boch'otic ochem pucuj ta yo'ntonique, tsjambe sat li boch'otic ma'satetique. \v 22 Itac'ov li Jesuse: \p ―Bat albeic Juan scotol li c'usitic laj avilic la jpase xchi'uc li c'usitic laj ava'yic laj cale. “Li ma'satetic ono'oxe ta xilic xa osil. Li coxoetic ono'oxe ta xanovic xa. Icolic xa li boch'otic tsacbil to'ox ta c'a'el chamele. Ijam xa xchiquinic li boch'otic macal ono'ox xchiquinique. Li boch'otic chamenique icha'cuxiic xa. Li me'onetique icholbat xa ya'yic ti chc'uxubinatic yu'un Diose. \v 23 Me mu xchibaj yo'nton ta jtojol li Juane, xcuxet no'ox yo'nton, xiyutuncutic tal li Jesuse”, utic c'otel li Juane ―x'utatic yu'un li Jesuse. \p \v 24 C'alal isutic batel li viniquetic ti itacatic tal yu'un Juan j'ac'vanej ta vo'e, li Jesuse lic yalbe epal cristianoetic c'u x'elan sc'oplal li Juane: \p ―Li boch'o ay aq'uelic tey ta xocol banamile, laj ana'ic ti mu ja'uc li boch'o chib c'usi ta spas jech chac c'u cha'al jtec' aj ti xne'et no'o x ta iq'ue. \v 25 Laj avilic ti mu'yuc lec sc'u' slapoje. Yu'un li boch'otic toj lec sc'u' slapojique ja' li boch'otic tey oyic ta sna ajvaliletique. \v 26 C'alal ay aq'uelique, laj ana'ic ti ja' yaj'alc'op Diose. Chacalboxuc ava'yic, li Juane ja' más banquilal yu'un li yantic yaj'alc'optac Diose. \v 27 Ja' Juan ti ts'ibabil ono'ox sc'oplal ti ba'yuc ta xtal cu'une. Jech ts'ibabil: \q1 Ba'yuc ta xjelov avu'un li j'alc'op ta jtac batele. \q1 Ja' ta xalbe cristianoetic ti chabate \q1 yu'un jech xu' chayich'icot ta muc', \m xiyutun li Jtote, xi ono'ox ts'ibabil sc'oplal li Juane. \v 28 Chacalboxuc ava'yic, scotol li cristianoetique mu'yuc boch'o jech tsots yabtel yich'oj jech chac c'u cha'al tsots yabtel laj yich' li Juan j'ac'vanej ta vo'e. Pero li boch'o chac' sba ta ventainel yu'un Diose, ac'o me mu'yuc yabtel, ja' más chil c'u x'elan ch‑abtej stsatsal Dios. Li Juane ja' jutuc no'ox laj yil ―xi li Jesuse. \p \v 29 C'alal laj ya'yic c'usi laj yal Jesús li cristianoetique xchi'uc li jtsobpatanetic ti yich'ojic xa vo' yu'un Juane, jech laj yalic: \p ―Ta melel lec c'usi chal li Diose ti tsc'an ac'o jcomtsantic c'usitic chopol ta jpastique, ti ac'o quich'tic vo'e yu'un jech chispasbutic perdón ―xiic. \p \v 30 Yan li jchanubtasvanejetic ta smantal Dios yalojique xchi'uc li fariseoetic ti mu'yuc yich'ojic vo' yu'un Juane, mu'yuc tsots sc'oplal laj ya'yic ti jech tsc'an Diose. \v 31 Jech laj yal noxtoc li Jesuse: \p ―Chacalboxuc ava'yic c'u x'elan atalelic ti li' oyoxuc ta banamile. \v 32 Ja' jechoxuc jech chac c'u cha'al ololetic ti tey chotol chtajinic ta ch'ivite, jech chalbe li xchi'ilique: “La jupancutic ama sventa nupinel pero muc xa'ac'otajic. C'alal li'oc'cutic ta scoj ti oy boch'o icham cu'uncutique, muc xavat avo'ntonic noxtoc. Mu c'usi xac'anic o”, xiic. \v 33 Yu'un c'alal ital li Juan j'ac'vanej ta vo'e, muc xaxchi'inoxuc ta ve'el. Jech laj avalic: “Ochem pucuj ta yo'nton”, xachiic. \v 34 C'alal lital, vu'un ti co'ol cristianoutique, la jchi'inoxuc ta ve'el. Pero jech laj avalic noxtoc: “Q'uelavil toj ech'em xve', toj ech'em xuch' ya'lel ts'usub. Lec ta xil sbaic noxtoc xchi'uc jtsobpatanetic xchi'uc yan jpasmuliletic”, xachiic. \v 35 Ti ja'uc laj yac'boxuc abijilic li Diose, laj avich'uncutic ta muc' xchi'uc Juan ti jechuque. Jech laj ana'ic ti ja' ta sbijil Dios la jpascutic li c'usitic la jpascutique ―xi li Jesuse. \s1 Ja' smelol c'alal i'och Jesús ta sna jun vinic Simón ja' xch'unoj fariseo \p \v 36 Li Jesuse i'ic'at ta ve'el yu'un jun vinic xch'unoj fariseo. Li xchotlebique xco'laj xchi'uc vaybal yilel. Ja' tey ta sts'e'an sbaic ti c'alal ta xve'ic ta mesae. Li Jesuse tey bat sts'e'an sba. \v 37 Oy jun jmulavil ants tey ta lum laj ya'i ti tey ta xve' ta sna fariseo li Jesuse, jech tey ibat. Laj yich' batel jun limita ton nojem ta muil poxil. \v 38 Li antse tey c'ot va'luc ta nopol yacan Jesús. Tey lic oc'uc. Lic spocbe yacan ta ya'lel sat. C'alal la spoque, la scusbe ta stsotsil sjol. Lic sts'uts'be. La smalbe ta yacan li sbel limita tone yu'un chich' ta muc'. \v 39 C'alal laj yil li fariseoe, ja' li boch'o laj yic' ta ve'el Jesuse, jech laj yal ta yo'nton: “Ti ja'uc yaj'alc'op Dios ta melel li vinic li'i, ta sna' ti ja' jmulavil li antse”, xi. \v 40 Li Jesuse jech laj yalbe li fariseoe: \p ―Simón, oy c'usi ta jc'an chacalbot ―xut. \p Itac'ov li Simone: \p ―Lec oy, albun, Jchanubtasvanej ―xi. \p \v 41 Li Jesuse jech laj yal: \p ―Oy jun vinic iq'uexbat staq'uin yu'un chib viniquetic. Li june vo'ob ciento la xq'uex. Li yane lajuneb yoxvinic la xq'uex. \v 42 Pero mu sut yu'un li xq'uexique jech li yajval taq'uine la xch'aybe yil xchibalic. Li vo'ote ¿c'usi chanop? Li chib vinic ich'aybat yilique ¿me co'ol lec chilic li yajval taq'uine, o me oy boch'o más lec chil? ―xi li Jesuse. \p \v 43 Itac'ov li Simone: \p ―Ja' van más lec chil li boch'o ep yil ich'aybate ―xi. \p Jech i'albat yu'un li Jesuse: \p ―Ja' melel li c'usi chavale ―xut. \p \v 44 Ijoyij li Jesuse, la sq'uel li antse, jech laj yalbe li Simone: \p ―Q'uelavil li ants li'i. C'alal li'och ta anae, mu'yuc boch'o la spocbun cacan. Li ants li'i la spocbun cacan ta ya'lel sat. La scusbun ta stsotsil sjol noxtoc. \v 45 Li vo'ote muc xats'uts'un ti c'alal livule. Li ants li'i vul sts'uts'ilanbun cacan ti c'alal ivule. Chavil ti yoquel to jech ta spase. \v 46 Li vo'ote muc xamalbun aceite ta jol. Li ants li'i la smalbun muil poxil ta cacan. \v 47 Chacalbot, ac'o me ep smul li antse, li' ta orae pasbil xa perdón yu'un smul yu'un lec sc'anojun. Li boch'o tsnop ti mu'yuc ep smul la jpasbe perdone, ja' jutuc no'ox chisc'anun ―x'utat yu'un Jesús li Simone. \p \v 48 Li Jesuse jech laj yalbe li antse: \p ―Pasbilot xa perdón yu'un scotol amul ―xut. \p \v 49 Li boch'otic tey co'ol oyic ta mesa xchi'uc li Jesuse jech laj yalbe sbaic: \p ―¿Bu xa loc' tal li vinic ti c'alal ta smul cristianoetic xu' yu'un tspasbe perdón scuyoj sbae? ―xut sbaic. \p \v 50 Li Jesuse jech laj yalbe li antse: \p ―Lapasbat xa perdón yu'un amul yu'un scotol avo'nton laj ach'un ti vu'un Jcoltavanejune. Jech junuc xa avo'nton batan ―xut. \c 8 \s1 Ja' smelol ti oy jayibuc antsetic la smac'linic Jesús xchi'uc yajchanc'optac \p \v 1 Ts'acal to ixanov batel ta scotol lumetic xchi'uc ta tsobtsobnaetic li Jesuse. La xchol batel li lequil a'yeje, ja' ti yorail xa xu' chventainbat yo'ntonic yu'un Diose. Tey xchi'inoj batel xlajchabal li yajchanc'optaque. \v 2 Oy jayibuc antsetic noxtoc la xchi'inic li Jesuse yu'un oy iloq'uesbat pucuj ta yo'ntonic yu'un li Jesuse, xchi'uc oy icoltaatic ta chamel. Tey xchi'uquic jun ants, María sbi, ja' tey liquem tal ta lum Magdala. Ja' ti iloq'uesbat vucub pucuj ta yo'nton yu'un li Jesuse. \v 3 Tey oy ec li Juanae, ja' yajnil jun vinic Chuza sbi. Li Chuzae ja' yich'oj yabtel tey ta sna li ajvalil Erodese. Tey oy ec li Susanae xchi'uc oy ep yan antsetic la smac'linic Jesús xchi'uc yajchanc'optac. Pero stuquic la sloq'uesic ve'lil li antsetique. \s1 Lo'il sventa jts'untrigo \r (Mt. 13.1‑9; Mr. 4.1‑9) \p \v 4 C'alal la stsob sbaic ta stojol Jesús ep israeletic liquemic tal ta ep lumetique, li Jesuse oy c'usi la sloc'tabe ta lo'il. Jech laj yalbe: \p \v 5 ―Oy iloc' batel jts'untrigo. C'alal la svij li strigoe, oy jaybej ic'ot ta be. Tey la spech'ilanic ta teq'uel li cristianoetique. Ts'acal to ital mutetic, la sbiq'uic batel. \v 6 Oy jaybej ic'ot ta tontic. C'alal ich'i jutuque, ta ora itaquij yu'un taquin li banamil ta ba tontique. \v 7 Oy jaybej ic'ot ta ch'ixtic. C'alal ich'i li ch'ixe, inet'at jech tey ic'oxib o. \v 8 Oy jaybej ic'ot ta lequil banamil. Lec ich'i. Lec laj yac' sat. Laj yac' vo'vinic (100) ta bej li jujubej bec' trigoe ―xi. \p C'alal laj yal jech li Jesuse, tsots lic c'opojuc. Jech laj yal: \p ―Boch'o laj ya'i ac'o snopbe lec smelol ―xi. \s1 Ja' smelol c'u yu'un laj yal lo'il li Jesuse \r (Mt. 13.10‑17; Mr. 4.10‑12) \p \v 9 Li Jesuse jech ijac'bat yu'un yajchanc'optac: \p ―¿C'usi smelol li lo'il laj avalbuncutique? ―xutic. \p \v 10 Li Jesuse jech laj yalbe: \p ―Li vo'oxuque ac'biloxuc ana'ic c'u x'elan tsventainanbe yo'nton cristianoetic li Diose, pero li yantique ja' no'ox ta jloc'tabe ta lo'il. Yu'un altic ti ep ta velta laj yilic ti scotol xu' cu'une, mu sc'an xch'unic. Altic ti ep ta velta laj ya'yic c'usi laj cale, mu xa'ibeic smelol yu'un mu ono'ox sc'an xa'yic. \s1 Ja' c'alal i'albatic smelol li lo'il sventa jts'untrigoe \r (Mt. 13.18‑23; Mr. 4.13‑20) \p \v 11 ’A'ibeic me smelol li lo'il laj calboxuque. Li sat trigoe ja' senyail li sc'op Diose. \v 12 Li bec' trigo ic'ot ta bee, ja' senyail li boch'otic ta xa'yic sc'op Diose. C'alal cha'yique, mu'yuc tsots sc'oplal ta yo'ntonic. Ta ora chtal li pucuje, chtal xch'aybe ta yo'ntonic li sc'op Dios laj ya'yique yu'un jech mu me xch'unic, jech mu xcolic o. \v 13 Li bec' trigo ic'ot ta tontique, ja' senyail li boch'otic ja' to no'ox laj ya'yic sc'op Diose. Ta ora no'ox la xch'unic jech xcuxet no'ox yo'ntonic. Pero muc xac' yisim ta yo'ntonic ya'yel yu'un mu'yuc stsatsal yo'ntonic. C'alal ta xich'ic vocol ta sventa ti cha'yic sc'op Diose, toj chibajel chc'ot yo'ntonic. \v 14 Li bec' trigo ic'ot ta ch'ixtique, ja' senyail li boch'otic ja' no'ox batem yo'ntonic yu'un li c'usitic oy li' ta banamile. Ja' tey lo'labilic yu'un li c'usi tsc'an yo'ntonique. Jech tey net'bil ic'ot o li sc'op Dios ya'yojique. Jech mu xch'unic o. \v 15 Li bec' trigo ic'ot ta lequil banamile, ja' senyail li boch'otic chc'ot lec ta yo'ntonic li sc'op Diose, ti scotol yo'ntonic ta xch'unique. Jech ta xac' satinuc ta yo'ntonic li sc'op Diose manchuc me chich'ic vocol. \s1 Ja' smelol ti tsc'an Cajvaltic jamal chcaltic li sc'ope \r (Mr. 4.21‑25) \p \v 16 ’Me ta jtsantic candile, mu'yuc ta jmactic, mu'yuc ta jnac'tic ta yolon vaybal noxtoc. Ja' ta xcac'tic ta xvuchanubil jech lec sacjaman chilic scotol li boch'otic ta x'ochic tal ta yut jnatique. \v 17 Ja' no'ox jech persa ono'ox ta xvinaj li c'usitic calojboxuque. Jech ja' avabtelic ti jamal chavalic batele. \p \v 18 ’Jech a'ibeic lec smelol li c'usitic chacalboxuque. Li boch'otic jutuc to xch'unojique, li Diose más to ech'em chac'be xch'un yu'un tsc'an ta xch'unic. Yan li boch'otic mu sc'an xch'unique, li c'u yepal sna'ic jutuque ta xpojbatic sutel ―xi li Jesuse. \s1 Ja' smelol c'alal ital sme' xchi'uc yits'inabtac li Jesuse \r (Mt. 12.46‑50; Mr. 3.31‑35) \p \v 19 Li Jesuse tey ital sme' xchi'uc yits'inabtac. Pero muc staic ta c'opanel li Jesuse yu'un tey tsinil ep cristiano ta yut na, jech mu xu' ta x'ochic batel yo' bu oy li Jesuse. \v 20 Oy boch'o jech tal yalbe li Jesuse: \p ―Tey oyic ta amac' ame' xchi'uc avits'inabtac yu'un tsc'an ta sc'opanicot ―xi. \p \v 21 Itac'ov li Jesuse: \p ―Ta melel ja' jme', ja' quits'inabtac ti tey oyique. Pero ja' más tsots sc'oplal chca'i li boch'o cha'yic sc'op Dios ti tspasic c'usi cha'yique. Ja' jchi'iltac ta voq'uel xchi'uc ja' jme' chc'otic o ―xi. \s1 Ja' smelol c'alal ich'abi yu'un Jesús tsots ic' xchi'uc nab \r (Mt. 8.23‑27; Mr. 4.35‑41) \p \v 22 Ta yan to c'ac'al i'ochic ta canova xchi'uc yajchanc'optac li Jesuse. Jech laj yalbe: \p ―Batic ta jot nab ―xut. \p Jech ibatic. \v 23 C'alal ja' o chanov batel ta ba nab li canovae, ivay li Jesuse. Ja' o ital tsots ic'. Tsots la syuq'uilan li nabe. I'och ep vo' ta yut canova, c'an xa ochuc yalel ta yut nab. \v 24 Li Jesuse itijat yu'un li yajchanc'optaque. Jech laj yalbeic: \p ―Jchanubtasvanej, ta xa xij'och yalel ta yut nab ―xutic. \p Ilic li Jesuse, la spajes li iq'ue xchi'uc li nabe. Jech ich'abi o scotol. \v 25 Li Jesuse jech laj yalbe li yajchanc'optaque: \p ―Mu'yuc to ach'unojic lec ―xut. \p Toj ch'ayel ic'ot yo'ntonic, ixi'ic. Jech laj yalbe sbaic: \p ―¿Boch'o vinical li'i? Yu'un c'alal ta ic', c'alal ta nab xu' yu'un tspas ta mantal, pero ta xch'unbat ―xut sbaic. \s1 Ja' smelol c'alal iloq'uesbat pucujetic ta yo'nton jun gadára vinic \r (Mt. 8.28‑34; Mr. 5.1‑20) \p \v 26 Tey ic'otic ta jot nab ta yosilal gadáraetic, tey iloq'uic ta canova xchi'uc yajchanc'optac li Jesuse. Li Galileae ta jot nab icom yu'unic. \v 27 C'alal lic xanovuc batel li Jesuse, ta ora ital nupatuc ta be yu'un jun gadára vinic. Ep xa c'ac'al ochem pucujetic ta yo'nton. Mu'yuc sc'u', mu'yuc sna. Yu'un ja' snainoj li vombil tonetic yo' bu chbat mucatuc li boch'o ta xchame. \v 28 Li vinique c'alal laj yil li Jesuse, tey tal spatan sba ta banamil ta stojol. Tsots i'avan li pucujetic ochem ta yo'ntone, jech laj yalic: \p ―Jesús, vo'ot Xnich'onot Dios ta vinajel, ¿c'u yu'un tal atic' aba ta jtojolcutic? Avocoluc mu me xavac'buncutic castigo ―xiic. \p \v 29 Ti jech laj yal li pucujetique yu'un albilic xa yu'un Jesús ti ac'o loq'uicuc ta yo'nton vinique. Yu'un ep xa ta velta jech chich' uts'intael li vinique. Li cristianoetique ta xchucbeic ta cadena taq'uin li yoc sc'obe yu'un jech mu xmajvan o, pero ta xtuch' yu'un. Jech ta x'ic'at batel ta xocol banamil yu'un li pucujetique. \v 30 Li Jesuse jech la sjac'be li vinique: \p ―¿C'usi abi? ―xut. \p Itac'ov: \p ―Legionun, yu'un ep ta mil li' ochemuncutic ―xi. \p \v 31 Li pucujetique la sc'anbeic Jesús ti mu me xtacatic sutel ta xab ti bu ono'ox oyique. \v 32 Oy ep chitometic tey ta sa' sve'elic ta ch'ut vits. Li pucujetique la sc'anbeic Jesús ti ja' tey ac'o bat ochicuc ta yo'nton li chitometique. Li Jesuse laj yal ti tey ac'o baticuque. \v 33 Li pucujetique iloq'uic batel ta yo'nton li vinique, tey bat ochicuc ta yo'nton li chitometique. Li chitometique i'anilajic yalel ta yalubaltic, tey ibalch'ujic yalel ta nab, tey ijic'ov scotolic. \p \v 34 Li jchabichitometique, c'alal laj yilic c'usi la spas li chitometique, ixi'ic batel ta anil. Oy ibatic ta lum, oy ibatic ta tsotsobnaetic, bat yalic ti icham scotol li chitometique xchi'uc ti icol li vinic ti ochem to'ox pucuj ta yo'ntone. \v 35 Ep gadára cristianoetic ital sq'uelic li c'usi ic'ot ta pasele. C'alal ic'otic bu oy li Jesuse, tey la staic li xchi'ilique, ja' li boch'o iloq'uesbat ep pucuj ta yo'ntone. Tey xa chotol ta sts'el yacan li Jesuse, slapoj xa sc'u', lecuben xa. Pero ixi'ic yu'un. \v 36 Li boch'otic laj yilic c'u x'elan icol li vinic ti ochem to'ox pucujetic ta yo'ntone, laj yalbeic li boch'otic tey ic'otique. \v 37 Scotol li gadára cristianoetique laj yalbeic Jesús ti svocoluc ac'o loc'uc batel ta yosilalique, yu'un ep ixi'ic. Jech i'och ta canova xchi'uc yajchanc'optac li Jesuse, isutic batel ta jot nab. \v 38 Li vinic ti iloq'uesbat ep pucuj ta yo'ntone jech laj yalbe li Jesuse: \p ―Ta jchi'inot batel ―xut. \p Li Jesuse laj yalbe ti ac'o comuque. Jech laj yalbe: \p \v 39 ―Batan ta ana, bat alo ti c'u x'elan la scoltaot Diose ―x'utat yu'un li Jesuse. \p Jech isut batel li vinique, bat yal ta scotol slumal c'u x'elan icoltaat yu'un li Jesuse. \s1 Ja' smelol c'alal icha'cuxi stseb Jairo xchi'uc icol jun ants ti la spicbe stsitsumal yoc xaquita Jesuse \r (Mt. 9.18‑26; Mr. 5.21‑43) \p \v 40 C'alal isut batel ta jot nab xchi'uc yajchanc'optac li Jesuse, oy ep israeletic tey ta xmalavanic ta ti' nab. Xcuxet no'ox yo'nton scotolic ti c'alal ic'ot li Jesuse. \v 41 Tey ital ta stojol Jesús jun vinic, Jairo sbi. Ja' jchapanvanej ta nail tsobobbail yu'unic. La spatan sba ta banamil ta stojol li Jesuse. La sc'anbe ti ac'o batuc ta snae. \v 42 Yu'un ta xa xcham stseb. C'ajumal jun li xnich'one, lajchab to jabil yich'oj. Li Jesuse ibat xchi'uc yajchanc'optac. C'alal ibate, ep cristianoetic ibatic ec. La stsin sbaic batel, la snet'ilanic batel li Jesuse. \p \v 43 Tey xchi'uquic batel jun ants xlajchabal xa jabil ip cha'i tuch' patijel. Ech'em xa yo'nton ta poxtael yu'un jpoxtavanejetic. Ilaj scotol li c'usitic oy yu'une pero muc xcol o. \v 44 Li antse inoch'aj batel ta spat li Jesuse, la spicbe stsitsumal yoc xaquita. Jech ta ora icol o. \p \v 45 Li Jesuse jech laj yal: \p ―¿Boch'o la spicbun jxaquita? ―xi. \p ―Mu jna', mu'yuc la jpic axaquita ―xi scotolic. \p Li Pedroe jech laj yalic xchi'uc li xchi'iltaque: \p ―Jchanubtasvanej, toj tsinil cristianoetic chavil, ja' ta xnet'vanic tal ta jujujot. ¿C'u yu'un “boch'o la spicbun jxaquita” xachi? ―xutic. \p \v 46 Li Jesuse jech laj yal: \p ―Oy boch'o la spicbun jxaquita yu'un laj ca'i ti oy boch'o icol ta jtsatsale ―xi. \p \v 47 Li antse c'alal laj yil ti la sna' Jesús c'usi la spase, xt'elt'un xa ta xi'el ital spatan sba ta banamil ta stojol li Jesuse. Jamal laj yalbe smelol c'u yu'un ti la spicbe xaquitae. Laj ya'yic scotol cristianoetic ti jech laj yale: \p ―C'alal jech la jpase, ta ora licol o ―xut. \p \v 48 Li Jesuse jech laj yalbe: \p ―Tseb, yu'un laj ach'un ti xu' cu'une, jech lacol. Junuc avo'nton batan ―xut. \p \v 49 C'alal ja' o chlo'ilaj li Jesuse, tey ivul jun vinic. Ja' tey ilic tal ta sna li Jairoe. Jech vul albatuc li Jairoe: \p ―Icham xa li atsebe. Mu xa xavac'be svocol li Jchanubtasvaneje ―x'utat. \p \v 50 C'alal laj ya'i li Jesuse, jech laj yalbe li Jairoe: \p ―Mu xavat avo'nton. Ja' no'ox ch'uno ti xu' cu'un ta jcolta li atsebe ―xut. \p \v 51 C'alal ic'ot ta sna Jairo li Jesuse, muc sc'an ti ep boch'o yan ta xchi'in ochele. Laj yal ti ja' no'ox chic' ochel Pedro, xchi'uc Jacobo, xchi'uc Juan, xchi'uc stot sme' li tsebe. \v 52 Oy ep boch'o tey x'avetic ta oq'uel ta amac'. Li Jesuse jech laj yalbe: \p ―Mu xa'oq'uic. Mu'yuc chamen li tsebe, ja' no'ox ta xvay ―xi. \p \v 53 C'alal jech laj ya'yic li boch'otic tey oyique, la stse'intaic li Jesuse yu'un sna'ic ti chamen o li tsebe. \v 54 Li Jesuse i'och batel, la stsacbe sc'ob li tsebe, tsots la sc'opan, jech laj yalbe: \p ―Tseb, lican ―xut. \p \v 55 Jech icha'cuxi, ta ora ilic. Li Jesuse laj yal mantal ti ac'o yac'beic sve'ele. \v 56 Li stot sme' tsebe toj labal sba laj yilic. Li Jesuse laj yalbe ti mu me boch'o xalbeic batel li c'usi la spase. \c 9 \s1 Ja' smelol c'alal itacatic batel ta xcholel sc'op Jesús li lajchabique \r (Mt. 10.5‑15; Mr. 6.7‑13) \p \v 1 Li Jesuse la stsob li lajchab yajchanc'optaque. Laj yac'anbe svu'elic yu'un jech xu' yu'un ta sloq'uesic pucujetic ta yo'nton xchi'iltaquic xchi'uc ta scoltaic jchameletic. \v 2 La stac batel yu'un ja' bat yalbe xchi'iltaquic ti yorail xa xu' chventainbat yo'ntonic yu'un Diose, xchi'uc ac'o scoltaic jchameletic. \v 3 Jech laj yalbe: \p ―Mu me xavich'ic batel c'usitic ta xtun avu'unic ta sventa abeic. Mu me xavich' anamte'ic, xchi'uc anuti'ic, xchi'uc ave'elic, xchi'uc ataq'uinic. Mu me xavich' batel cha'lic ac'u'ic. \v 4 Ti bu junucal na cha'ic'atic ochele tey me oyanic o ja' to me laj anopic ti chaloq'uic batele. \v 5 Ti bu junucal lum mu xasc'anoxuque loc'anic batel. C'alal chaloq'uic batele, lilino comel spucucal avacanic. Ja' senyail ti ja' xa icom ta sventa stuquic ti muc xich'ic ta muc' li jc'op laj avalbeique ―xi li Jesuse. \p \v 6 Jech iloq'uic batel li yajchanc'optac Jesuse. Xquechet ixanovic batel ta scotol tsobtsobnaetic. La xcholbe ya'yic ti yorail xa xu' chventainbat yo'ntonic yu'un Diose. Xchi'uc la scoltaic batel jchameletic. \s1 Ja' smelol c'u x'elan imilat li Juan j'ac'vanej ta vo'e \r (Mt. 14.1‑12; Mr. 6.14‑29) \p \v 7 Li ajvalil Erodes tey ta Galilea banamile laj ya'i c'usi tspas li Jesuse. Ep ilo'ilaj yo'nton, mu sna' c'usi ta snop yu'un oy boch'o laj yalic ti ja' icha'cuxi li Juan j'ac'vanej ta vo'e. \v 8 Oy yantic laj yalic ti ja' j'alc'op Elías ti sc'oplal ono'ox chtal yan veltae. Oy yantic laj yalic ti ja' icha'cuxi junuc li yaj'alc'optac Dios ta vo'onee. \v 9 Li Erodese jech laj yal: \p ―Vu'un laj cac' ta c'ocbel sjol li Juane. ¿Boch'o noxtoc ti chca'ibe sc'oplal ep c'usitic lec tspase? ―xi. \p Jech chac sq'uel ya'i li Jesuse. \s1 Ja' smelol c'alal la smac'lin vo'mil viniquetic li Jesuse \r (Mt. 14.13‑21; Mr. 6.30‑44; Jn. 6.1‑14) \p \v 10 C'alal isutic batel ta stojol li yajchanc'optac Jesuse, c'ot yalbeic scotol li c'usitic la spasique. Li Jesuse ibatic ta xocol banamil xchi'uc li yajchanc'optaque. Tey ibatic ta nopol lum Betsáida. \v 11 C'alal laj ya'yic cristianoetic bu ibatic li Jesuse, bat sa'ic. Li Jesuse lec laj ya'i c'alal ic'ot li cristianoetique. Laj yalbe ya'yic ti yorail xa xu' chventainbat yo'ntonic yu'un Diose. La scoltaan noxtoc li jchameletique. \p \v 12 C'alal bat xa'ox c'ac'ale, li lajchabique jech laj yalbeic li Jesuse: \p ―Taco me batel li jchi'iltactique, ac'o baticuc ta tsobtsobnaetic xchi'uc ta yantic naetic ti li' no'ox nopolique. Ac'o bat xch'aman snaic, ac'o bat sman sve'elic yu'un xocol banamil li'i, mu'yuc c'usi oy ―xutic. \p \v 13 Itac'ov li Jesuse: \p ―Ac'beic sve'el vo'oxuc ―xut. \p Itac'ovic: \p ―Mu'yuc c'usi oy cu'uncutic. Ja' no'ox vo'ob pan xchi'uc cha'cot choy li' quich'ojcutic. ¿Me yu'un chac'an chbat jmanbecutic tal li sve'elique? ―xiic. \p \v 14 Ti c'u yepal viniquetic tey stsoboj sbaique oy van vo'miluc. Ja' slecoj o li antsetique xchi'uc li ololetique, mu'yuc atbil. Li Jesuse jech laj yalbe li yajchanc'optaque: \p ―Albeic cristianoetic ti ac'o stsob sbaic ta lajlajuneb yoxvinic jujutsobe, ac'o chotiicuc ―xut. \p \v 15 Jech laj yalic mantal li yajchanc'optaque. Jech lic stsoban sbaic ta lajlajuneb yoxvinic li cristianoetique, ichotiic scotolic. \v 16 Li Jesuse la stsac li vo'ob pane xchi'uc li cha'cot choye. La sq'uel muyel vinajel, la stojbe ta vocol Dios. La svoc' li pane xchi'uc li choye, laj yac'be li yajchanc'optaque. Li yajchanc'optaque la spucbeic li epal cristianoetique. \v 17 Scotolic ive'ic, inojic o. La stsobic scomelal li pane xchi'uc scomelal li choye, inoj lajcha'moch. \s1 Ja' smelol ti jamal laj yal Pedro ti ja' t'ujbil yu'un Dios chventainvan li Jesuse \r (Mt. 16.13‑19; Mr. 8.27‑29) \p \v 18 Ta yan to c'ac'al c'alal slecoj ta sc'opan Dios stuc li Jesuse, jech la sjac'be li yajchanc'optaque: \p ―¿Boch'oun ta xalic li jchi'iltactique? ―xut. \p \v 19 Itac'ovic: \p ―Oy ta xalic ti vo'ot Juan j'ac'vanejot ta vo'e. Oy yan ta xalic ti vo'ot Elíasote. Oy yan ta xalic ti vo'ot jun yaj'alc'opot Dios ta vo'onee yu'un la lacha'cuxi ―xutic. \p \v 20 Li Jesuse jech laj yal: \p ―Li vo'oxuque ¿boch'oun chavalic ec? ―xut. \p Itac'ov li Pedroe: \p ―Vo'ot t'ujbilot yu'un Dios chaventainuncutic ―xut. \s1 Ja' smelol c'alal laj yal Jesús ti ta xmilate \r (Mt. 16.20‑28; Mr. 8.30―9.1) \p \v 21 Li Jesuse jech laj yalbe li yajchanc'optaque: \p ―Mu to me boch'o xavalbeic ti vu'un t'ujbilun yu'un Dios chajventainoxuque ―xut. \p \v 22 Jech laj yalbe noxtoc li yajchanc'optaque: \p ―Vu'un ti co'ol cristianoutique ta ono'ox xquich' ep vocol. Mu xisc'anicun li jchapanvanejetique, xchi'uc li banquilal paleetique, xchi'uc li jchanubtasvanejetic ta smantal Dios yalojique. Chiyaq'uicun ta milel. Chimucat, pero chicha'cuxi ta yoxibal c'ac'al ―xi. \p \v 23 Li Jesuse jech laj yalbe scotol li cristianoetique: \p ―Li boch'o tsc'an ta xchi'inune mu me xc'uxubin sba. Scotol c'ac'al ac'o sts'ic vocol jech chac c'u cha'al tsts'ic cu'une jech xu' chixchi'inun. \v 24 Li boch'o mu sc'an xcham ta jcoje ja' ch'ayel chbat. Yan li boch'o mu sventauc me ta xchame, vu'un ta jventa, ja' ta xcuxi o sbatel osil. \v 25 Ac'o me oy boch'o xu' yu'un ta xu'uninic scotol li c'usitic oy li' ta banamile, pero mu'yuc c'usi ta xtun o yu'un mu xcuxiic o sbatel osil. Yu'un ja' tsots sc'oplal ti chacuxiic sbatel osile. \v 26 Li boch'otic ta xq'uexov ta yalel ti xch'unojbicun jc'ope, ja' no'ox jechun ec, vu'un ti co'ol cristianoutique, “Le'e mu'yuc xch'unojbun jc'op”, xichi ti c'alal chtal ochcun ta ajvalilale. Ta xital xchi'uc svu'el li Jtote, xchi'uc ta jchi'inbe tal li yaj'almantaltaque. \v 27 Melel li c'usi chacalboxuque, oy boch'o avu'unic li'i ti mu'yuc to ta xchamique ja' to me laj yilic ti chlic sventainbe yo'nton cristianoetic li Diose ―xi li Jesuse. \s1 Ja' smelol c'alal la sc'atajes sba Jesús ta stojol oxib yajchanc'op \r (Mt. 17.1‑8; Mr. 9.2‑8) \p \v 28 C'alal jech laj yal li Jesuse, i'ech' van vaxquibuc c'ac'al, ja' o bat sc'opan Dios ta jun vits li Jesuse. Laj yic' batel Pedro xchi'uc Jacobo xchi'uc Juan. \v 29 C'alal ja' o tsc'opan Dios li Jesuse, ic'ataj sat. I'ayin xojobal noxtoc li sc'u'e, chtu'p jsatic yu'un. \v 30 Tey ivinaj chib viniquetic ilo'ilajic xchi'uc li Jesuse. Ja' Moisés xchi'uc Elías. \v 31 Oy xojobalic ec. Li c'usi la slo'iltaic xchi'uc Jesuse, ja' laj yalic ti c'u x'elan ta xcham tey ta Jerusalene. \v 32 Li Pedro xchi'uc xchi'iltaque chnicubajic, pero la stsatsalvic' li satique jech muc xtal svayelic. Tey laj yilbeic xojobal li Jesuse xchi'uc li chib viniquetic tey xchi'inoje. \v 33 C'alal laj yilic ti ta xa xbat li chib viniquetique, li Pedroe jech laj yalbe li Jesuse: \p ―Jchanubtasvanej, lec ti li' oyutique. Ja' lec jpastic oxbej vacaxna li'i, jun avu'un, jun yu'un Moisés, jun yu'un Elías ―xut, yu'un muc snop lec c'usi laj yal. \p \v 34 C'alal ja' o chlo'ilaj li Pedroe, ital jun toc. Macbil ic'ot ta toc scotolic. Toj xi'el ic'otic ti c'alal macbil ic'otic ta toque. \v 35 Tey laj ya'yic ic'opoj ta yut toc li Diose, jech laj yal: \p ―Li'i ja' Jnich'on, lec c'ux ta co'nton. A'ibeic sc'op ―xi. \p \v 36 C'alal laj yo'nton ta lo'ile, stuc xa no'ox tey oy laj yilic li Jesuse. Li yajchanc'optaque ep c'ac'al mu'yuc boch'o laj yalbeic li c'usi laj yilique. \s1 Ja' smelol c'alal icol jun querem ochem pucuj ta yo'nton \r (Mt. 17.14‑21; Mr. 9.14‑29) \p \v 37 Ta yoc'omal c'alal iyalic tal ta yoc vitse, tey stsoboj sbaic ep cristianoetic la staic. \v 38 Tey xchi'uquic jun vinic, tsots i'avan: \p ―Jchanubtasvanej, avocoluc coltabun jnich'on yu'un c'ajumal yu jun li jnich'one. \v 39 Yu'un ep ta x'uts'intaat yu'un jun pucuj. Ta x'avan, ta xtu'p yic', ta xvocan ye. Jujuliquel no'ox ta xlecub, ta xlic yan velta. \v 40 Laj calbe avajchanc'optac ti ac'o sloq'uesbicun li pucuj ochem ta yo'ntone pero muc xloc' yu'unic ―xut. \p \v 41 Li Jesuse jech laj yal: \p ―Tsots avo'ntonic, mu xac'an xach'unic. Ep xa c'ac'al li' jchi'ucoxuque pero mu'yuc to chach'unic. Ep xa c'ac'al la jts'icboxuc ti c'u xa'elanique ―xut. \p Jech laj yalbe li vinique: \p ―Ic'o tal li anich'one ―xut. \p \v 42 C'alal inoch'aj tal li quereme, ijipat ta lum yu'un li pucuje, itu'pbat yic'. Li Jesuse la stac loq'uel li pucuje, jech icol o li quereme. Li Jesuse jech laj yalbe stot li quereme: \p ―Ic'o li anich'one ―xut. \p \v 43 Scotolic toj labal sba laj yilic ti toj ech'em svu'el li Diose. \s1 Ja' smelol c'alal laj yal yan velta Jesús ti ta xmilate \r (Mt. 17.22‑23; Mr. 9.30‑32) \p C'alal tey to ch'ayem yo'nton scotolic ta sventa c'usi la spas li Jesuse, li Jesuse jech laj yalbe li yajchanc'optaque: \p \v 44 ―A'yo ava'yic li c'usi chacalboxuque, mu me xch'ay ta avo'ntonic. Vu'un ti co'ol cristianoutique ta xi'ac'at ta c'abal ta sc'ob cristianoetic ―xi. \p \v 45 Li yajchanc'optaque muc xa'ibeic smelol li c'usi laj yale yu'un muc x'ac'bat ya'yic yu'un Dios. Ixi'ic ta sjac'bel smelol li c'usi i'albatique. \s1 Ja' smelol “¿boch'o más banquilal ta xc'ot cu'untic?”, xut sbaic li yajchanc'optac Jesuse \r (Mt. 18.1‑5; Mr. 9.33‑37) \p \v 46 Li yajchanc'optac Jesuse lic yutilan sbaic ta sventa boch'o junucal más banquilal ta xc'ot yu'unic. \v 47 Li Jesuse la sna' ti jech sbats'ilic snopele jech laj yic' tal jun olol. Tey la sva'an ta sts'el. \v 48 Jech laj yalbe li yajchanc'optaque: \p ―Boch'otic ta xich' ta muc' li boch'o jech yo'nton jech chac c'u cha'al li olol li'i, vu'un ta jventa, jech vu'un chiyich'un o ta muc'. Li boch'o chiyich'un ta muq'ue ja' ta xich' o ta muc' li Jtote, ja' ti la stacun tale. Ja' no'ox jechoxuc ec li vo'oxuque, li boch'o biq'uit ta xac' sbae ja' banquilal ta xc'ot avu'unic ―xi li Jesuse. \s1 Ja' smelol c'u x'elan li boch'o co'ol co'ntontic jchi'uctique \r (Mr. 9.38‑40) \p \v 49 Li Juane jech laj yalbe li Jesuse: \p ―Jchanubtasvanej, oy boch'o laj quilcutic ta sloq'ues pucujetic ta yo'nton cristianoetic. Ta xal abi ti c'alal ta sloq'uese. Pero la jpajescutic yu'un muc li'uc jchi'uctic ―xut. \p \v 50 Itac'ov li Jesuse: \p ―Mu me xapajesic. Yu'un li boch'o chloc' yu'un pucuj jech chac c'u cha'al chloc' cu'untique, ja' co'ol co'ntontic jchi'uctic ―xut. \s1 Ja' smelol c'alal ipajesatic yu'un Jesús li Jacobo xchi'uc Juane \p \v 51 C'alal jutuc xa sc'an sta yorail ch‑ic'at muyel ta vinajel li Jesuse, muc xi' ti chbat ta Jerusalene. \v 52 Jech oy boch'o ba'yuc la stac jelovel yu'un ac'o bat xch'amanic na yo' bu ta xc'otique xchi'uc ac'o sman sve'elic. Jech ibatic. Tey ic'otic ta tsobtsobnaetic ta Samaria banamil. \v 53 Li samariaetic tey nacajtique muc xac' ta ch'amanel snaic yu'un laj ya'yic ti tey ta xbatic ta Jerusalén xchi'uc yajchanc'optac li Jesuse. \v 54 Li chib yajchanc'ope, ja' li Jacobo xchi'uc Juane, c'alal laj yilic ti muc xac' ta ch'amanel snaique, jech laj yalbeic li Jesuse: \p ―Cajval, ¿me chac'an ta jpascutic mantal ti ac'o yaluc tal c'oc' ta vinajel yu'un jech ac'o chamicuc jech chac c'u cha'al la spas li Elíase? ―xutic. \p \v 55 Li Jesuse la sq'uel li chib yajchanc'ope, jech laj yalbe: \p ―Mu me xavalic jech. Yu'un yan o boch'o sventainoj avo'ntonic ti jech chavalique. \v 56 Vu'un ti co'ol cristianoutique mu yu'unuc tal jmil yu'un ac'o baticuc ta ch'ayel li cristianoetique. Ja' tal jcoltaic ―xut. \p C'alal laj yalbe jeche, ibatic ta yan tsobtsobnaetic. \s1 Ja' smelol ti tsc'an mu'yuc c'usi tsots sc'oplal chca'itique jech xu' ta jchi'intic batel li Jesuse \r (Mt. 8.19‑22) \p \v 57 C'alal ixanovic batel ta bee, li Jesuse jech i'albat yu'un jun vinic: \p ―Cajval, ta jchi'inot batel ti buyuc no'ox chabate ―xi. \p \v 58 Itac'ov li Jesuse: \p ―Oy xch'en li vetetique, oy stas li mutetique. Vu'un ti co'ol cristianoutique mu'yuc jna. Jech nopo lec me xu' avu'un chachi'inune ―xi li Jesuse. \p \v 59 Li Jesuse oy boch'o yan jech laj yalbe: \p ―Chi'inun batel ―xut. \p Itac'ov li vinique: \p ―Cajval, coltaun to batel yu'un chbat jchi'in li Jtote. Ja' to me ichame, ta jmuc comel, ts'acal to chtal jchi'inot ―xut. \p \v 60 Itac'ov li Jesuse: \p ―Li boch'otic xco'laj xchi'uc chamenic ya'yel ta sventa ti mu xiyich'icun ta muq'ue, tey ac'o smuc sba stuquic. Li vo'ote bat albo ya'yic cristianoetic ti yorail xa xu' chventainbat yo'ntonic yu'un Diose ―xut. \p \v 61 Oy boch'o yan jech laj yal: \p ―Cajval, ta jc'an ta jchi'inot, ja' no'ox coltaun to batel yu'un ta to xbat jc'opan comel scotol li boch'otic tey oyic ta jnae ―xi. \p \v 62 Li Jesuse jech laj yalbe: \p ―Me mu junuc avo'nton chach'un c'usi chacalbote, ja' jechot jech chac c'u cha'al li boch'o mu junuc yo'nton tsloc yosile. Mu xlaj o li yabtele. Ja' jech mu xu' chatun yu'un Dios me mu junuc avo'nton ta stojole ―xi li Jesuse. \c 10 \s1 Ja' smelol c'alal itacatic batel ta xcholel sc'op Dios lajuneb xchanvinic israeletic \p \v 1 Ts'acal la st'uj yan lajuneb xchanvinic (70) viniquetic li Cajvaltique. Ta chabchab la stacan batel ta jujun lum xchi'uc ta jujun tsobtsobnaetic yu'un snopoj ti ts'acal to tey chjelov ec li Cajvaltique. \v 2 Jech laj yalbe scotolic: \p ―Ta melel oy ep boch'otic tsc'an cha'yic li sc'op Diose, ja' mu'yuc ep li boch'o tsc'an ta xcholique. Jech chac c'u cha'al me ep li c'aoje, pero ja' mu'yuc ep li jc'aojetique. Ja' lec c'anbeic Dios ti ac'o stac batel li boch'otic chbat cholbatuc sc'ope yu'un ja' Yajval abtel. \v 3 Batanic. Ta jtacoxuc batel jech chac c'u cha'al chijetic ti chc'ot staic oq'uiletique yu'un tey chc'ot ataic li boch'otic tsc'an ta smiloxuque. Jech bijanic me. \v 4 Mu me xavich' batel ataq'uinic, mu me xavich' batel ave'elic. Mu me xavich' batel yan axonobic. Li boch'o chanupic ta bee mu me jaluc xalo'ilaj achi'uquic. \v 5 Ti bu junucal na cha'ochique ba'yuc jech xavalbeic: “Ac'o yac'boxuc jun avo'ntonic li Diose”, utic. \v 6 Me tsc'an ti jun yo'ntonique, tstaic. Me mu sc'anique mu staic. \v 7 Li na bu cha'ic'atic ochele tey me oyanic o. Mu me xajelilan li anaique. Scotol li c'usi cha'ac'batique ve'anic. Yu'un li boch'o ta xtacat batel ta abtele tey ta x'ac'bat sve'el. \v 8 C'alal chac'otic ta jujun lume, me oy boch'o chayic'oxuc ochel ta snae, ve'anic scotol li c'usitic chayac'boxuque. \v 9 Me oy jchameletic tey oyique, coltaic. Jech xavalbeic: “Laj xa ana'ic ti yorail xa xu' chasventainboxuc avo'ntonic li Diose, yu'un laj xa avilic ti la scoltaoxuque”, utic. \v 10 Me oy bu junucal lum chac'otic ti mu xayic'oxuc ochel ta snaique, xanovanic batel ta calletic, jech xavalic: \v 11 “Ta jlilincutic comel spucucal cacancutic li' ta atojolique. Ja' senyail ti icom xa ta aventa atuquic me muc xacolique, yu'un mu xavich'uncutic ta muc'. Na'ic me ti laj xa ana'ic ti yorail xa xu' chasventainboxuc avo'ntonic li Diose”, utic comel. \v 12 Jech chacalboxuc ava'yic. C'alal tsta sc'ac'alil ta xchapanatic yu'un Dios li cristianoetique, ja' jutuc castigo ta xich'ic li cristianoetic tey ta Sodoma ta vo'onee. Ja' tsots castigo ta xich'ic li jchi'iltactic tey nacajtic ta lum ti bu chalilin comel spucucal avacanique. \s1 Ja' smelol ti ta ono'ox xich'ic tsots castigo li boch'otic muc xch'unic c'alal laj yilic la spas sq'uelubiltac stsatsal li Jesuse \r (Mt. 11.20‑24) \p \v 13 ’Li jchi'iltactic tey nacajtic ta lum Corazine xchi'uc li jchi'iltactic tey nacajtic ta lum Betsáidae, ta ono'ox xich'ic tsots castigo yu'un laj yilic ep sq'uelubil jtsatsal pero muc xch'unic. Li yan lum cristianoetic tey nacajtic ta lum Tiro xchi'uc ta lum Sidón ta vo'onee muc xilic sq'uelubil jtsatsal. Ti lajuc yilique, la slapic jalbil tsotsil tentsun ti c'ux ta lapele, xchi'uc la sbon sbaic ta tanil c'oc' ti jechuque. Ja' senyail ti chat yo'ntonic yu'un li c'usitic chopol spasojique, jech tscomtsanic. \v 14 C'alal tsta sc'ac'alil ta xchapanatic yu'un Dios li cristianoetique, ja' jutuc castigo ta xich'ic li yan lum cristianoetic tey nacajtic ta Tiro xchi'uc ta Sidón ta vo'onee. Ja' tsots castigo ta xich'ic li jchi'iltactic tey nacajtic ta Corazín xchi'uc ta Betsáida ta ora le'e. \v 15 Li jchi'iltactic tey nacajtic ta lum Capernaume tsnopic ti ja' ep ta xich'ic bendicione, pero altic. Ja' tsots castigo ta xich'ic yu'un laj yilic ep sq'uelubil jtsatsal pero muc xch'unic ―xi li Jesuse. \p \v 16 Li Jesuse jech laj yalbe li yajchanc'optaque: \p ―Boch'o chayich'oxuc ta muq'ue ja' vu'un chiyich'un o ta muc'. Yan li boch'o mu xayich'oxuc ta muq'ue ja' vu'un ti mu xiyich'un ta muq'ue. Li boch'o mu xiyich'un ta muq'ue ja' mu xich' o ta muc' ec li Jtot ti la stacun tale ―xi. \s1 Ja' smelol c'alal isutic batel ta stojol Jesús li lajuneb xchanvinic itacatic batele \p \v 17 Li lajuneb xchanvinic itacatic batele xcuxet no'ox yo'nton isutic tal. Jech c'ot yalbeic li Jesuse: \p ―Cajval, vo'ot ta aventa ti c'alal ta pucujetic ivu' cu'uncutic la jloq'uescutique ―xutic. \p \v 18 Li Jesuse jech laj yal: \p ―Laj ca'i ta co'nton ilaj stsatsal li Satanase ja' jech chac c'u cha'al sacsevul ti ta ora no'ox ta xtube. \v 19 A'yo ava'yic, laj xa cac'boxuc avu'elic yu'un jech xu' avu'un chatsalic li cajcontratique, ja' ti toj chopolique ti tsc'an co'ol ch'ayel chabat achi'uquique. Ja' jech chac c'u cha'al chaju'ic ta teq'uel tsec xchi'uc yan chonetic, ja' jech x'elan ta stsal avu'unic scotol li cajcontratique. Mu'yuc c'usi xu' yu'un ta spasboxuc. \v 20 Pero mu me xcuxetuc avo'ntonic ti ch'unbil amantalic yu'un li pucujetique. Ja' me ac'o cuxetuc avo'ntonic ta sventa ti tey xa ts'ibabil abiic ta vinajele ―xi li Jesuse. \s1 Ja' smelol ti xcuxet no'ox yo'nton Jesús ta sventa c'u x'elan ch‑abtej li Stote \r (Mt. 11.25‑27; 13.16‑17) \p \v 21 Li Jesuse ta ora ital xcuxetel yo'nton ta sventa li Ch'ul Espíritue, jech laj yalbe li Diose: \p ―Tati, vo'ot yajvalot li vinajel banamile. Colaval ti muc xavac'be ya'yic smelol c'usi laj cal xchi'uc c'usi la jpas li boch'otic bijique xchi'uc li boch'otic lec sna' yalojique. Ja' no'ox laj avac'be ya'yic smelol li boch'otic tsc'anic coltael jech chac c'u cha'al ololetique. Tati, lec oy ti jech la sc'an avo'ntone ―xi. \p \v 22 Li Jesuse lic sc'opan yan velta li cristianoetique, jech laj yalbe: \p ―Scotol yac'ojbun ta jc'ob li Jtote. Vu'un li Xnich'onune mu'yuc boch'o sna'bun c'u x'elan co'nton. Ja' no'ox stuc Jtot sna' c'u x'elan co'nton. Ja' no'ox jech ec li Jtote mu'yuc boch'o sna'be c'u x'elan yo'nton. Vu'un no'ox jna'be c'u x'elan yo'nton li Jtote xchi'uc ta sna'ic ec li boch'otic ta xcac'be sna'ique ―xi li Jesuse. \p \v 23 Li yajchanc'optaque slecoj lic sc'opan scotol, jech laj yalbe: \p ―Vo'oxuc ti cajchanc'optacoxuque laj xa xc'uxubinoxuc li Diose jech chac'an chava'ibeic smelol li c'usi ta jpase. \v 24 Chacalboxuc, ep yaj'alc'optac Dios ta vo'one xchi'uc ep ajvaliletic ta vo'one tsc'an chilic ec li c'usi chavilique, pero muc xilic. Tsc'an cha'yic ec li c'usi chava'yique, pero muc xa'yic ―xi li Jesuse. \s1 Ja' lo'il yu'un jun samaria vinic \p \v 25 Tey oy jun jchanubtasvanej ta smantal Dios yaloj. La sva'an sba yu'un oy c'usi tsc'an tsjac'be li Jesuse. Pero ja' no'ox ta sq'uel c'u x'elan ta xtac'ov. Jech laj yalbe: \p ―Jchanubtasvanej, ¿c'usi lec ta jpas ti xu' chicuxi o sbatel osile? ―xut. \p \v 26 Li Jesuse jech la sjac'be li vinique: \p ―¿C'usi ts'ibabil ta smantal li Diose yu'un aq'ueloj xa? ―xut. \p \v 27 Itac'ov li vinique: \p ―“C'anic me ta scotol avo'ntonic li Dios cu'untique. Ac'bo sventain avo'ntonic, xchi'uc atsatsalic, xchi'uc abijilic, ac'o tunuc yu'un. C'anic me achi'ilic jech chac c'u cha'al c'ux ta avo'nton abec'tal atuquique”, xi li smantal Diose ―xi li vinique. \p \v 28 Itac'ov li Jesuse: \p ―Lec latac'ov. Me jech chapase, chacuxi o sbatel osil ―xut. \p \v 29 Li vinique tsc'an tspoj sba, jech laj yalbe li Jesuse: \p ―¿Boch'o li jchi'ile? ―xut. \p \v 30 Li Jesuse oy c'usi la sloc'tabe ta lo'il, jech laj yal: \p ―Oy jun jchi'iltic ta israelal iloc' batel ta Jerusalén, ibat ta Jericó. C'alal chanov batel ta bee, la snup ta be j'eleq'uetic. Ipojbat scotol li c'usitic oy yu'une, xchi'uc iloc'bat batel sc'u', xchi'uc imajat comel. Jech ep ituch' comel yu'unic. Jech ibatic, yu'un chamen xa icom yu'unic yilel. \v 31 Ts'acal tey iloc' tal jun pale cu'untic. C'alal laj yil tey mochol li jchi'iltique, la sjoy sbe li palee, jech ijelov o batel. \v 32 Ts'acal tey iloc' tal jun yajcoltaubbail paleetic tey ta templo. C'alal ivul bu mochol li jchi'iltique, la sjoy sbe ec, jech ijelov o batel. \v 33 Ts'acal tey iloc' tal jun yan lum vinic liquem tal ta Samaria banamil. C'alal laj yil tey mochol li jchi'iltique, ic'uxubinvan li samaria vinique. \v 34 Inoch'aj batel ti bu mochole. La xpoxtabe scotol ti bu tuch'emique, laj yac'be aceite xchi'uc vino, la xpixbe lec ta poc'. La scajan batel ta sburro, laj yic' batel yo' bu ta xaq'uic ta loq'uel nae. Tey la xchabi. \v 35 Ta yoc'omal c'alal iloc' batel li samaria vinique, laj yac'be comel chib denario taq'uin li yajval nae. Jech laj yalbe comel: “Chabibun me lec li vinique. Me oy c'usi más ta xlaj avu'une, ta jtojbot scotol c'alal me lisut tale”, xut comel. \v 36 Li vo'ote ¿c'usi chanop? Li oxibique ¿boch'o junucal la scuy ta xchi'il li jchi'iltic ti imajat comel yu'un j'eleq'uetique? ―xut li Jesuse. \p \v 37 Itac'ov li jchanubtasvanej ta smantal Dios yaloje: \p ―Ja' li boch'o ic'uxubinvane ―xi. \p Li Jesuse jech laj yalbe: \p ―Batan, bat c'uxubinvanan jech ec li vo'ote ―xut. \s1 Ja' smelol c'alal ibat Jesús ta sna Marta xchi'uc María \p \v 38 Li Jesuse tey ic'ot ta jun tsobtsobnaetic xchi'uc yajchanc'optac. Tey nacal jun ants, Marta sbi. Tey i'ic'atic ochel li Jesuse. \v 39 Oy smuc li Martae, María sbi. Li Maríae tey tal chotluc ta sts'el li Jesuse yu'un tsc'an cha'ibe sc'op. \v 40 Yan li Martae ibat yo'nton yu'un c'usi tspas ta sna yu'un tsc'an chmac'linvan. Jech inoch'aj tal ta stojol li Jesuse, jech laj yalbe: \p ―Cajval, ¿me mu'yuc chlo'ilaj avo'nton ti jtuc no'ox chiyac'bun jmeltsan ve'lil li jmuque? Ja' lec albo ac'o tal scoltaun ―xut. \p \v 41 Itac'ov li Jesuse: \p ―Marta, ta sventa ti toj ep c'usitic chapase jech chlo'ilaj avo'nton. Jech mu xcuxetuc avo'nton. \v 42 Pero ja' no'ox jun ti tsots sc'oplale. Li Maríae laj xa st'uj ti bu tsots sc'oplale, jech mu'yuc boch'o xu' chpojbat ―xut. \c 11 \s1 Ja' smelol c'alal laj yal Jesús c'u x'elan ta c'opanel Dios \r (Mt. 6.9‑15; 7.7‑11) \p \v 1 Ta yan c'ac'al c'alal ilaj yo'nton ta sc'opanel Dios li Jesuse, jech i'albat yu'un jun yajchanc'op: \p ―Cajval, chanubtasuncutic ta sc'opanel Dios ec jech chac c'u cha'al la xchanubtas ta sc'opanel Dios yajchanc'optac Juan j'ac'vanej ta vo'e ―xi. \p \v 2 Itac'ov li Jesuse: \p ―C'alal chac'opanic Diose, jech me xavalic: \q1 “Jtotic Dios, tey oyot ta vinajel, ac'o ich'atan ta muc' cu'uncutic. \q1 Ac'o sta yorail chtal apas mantal atuc li' ta banamile. \q1 Ac'o jpascutic c'usi chac'an jech chac c'u cha'al tspasic tey ta vinajele. \q1 \v 3 Ac'bun tal jve'elcutic li jun c'ac'al li'i. \q1 \v 4 Pasbuncutic perdón yu'un jmulcutic jech chac c'u cha'al jpasojbecutic perdón li boch'otic oy smul cu'uncutique. Mu me xavac' xistsaluncutic li mulile. Coltauncutic ta stsalel”, \m xachiic ti c'alal chac'opanic Diose ―xi li Jesuse. \p \v 5-6 Jech la sloc'ta ta lo'il noxtoc li Jesuse: \p ―Caltic ti oy boch'o lec xac'opan aba achi'uc tey c'ot xch'aman ana yu'un chvaye. Pero mu'yuc sve'el avu'un yu'un chamac'lin. Pero oy jun achi'il chbat ac'opan ta o'lol ac'ubal yu'un chaq'uexbe oxibuc span sventa chamac'lin o li avulo' ivul ta anae. Jech chc'ot avalbe: “Jq'uextic oxibuc apan yu'un oy ja' to ivul xch'amanbun jna jun jchi'il yu'un chvay. Pero mu'yuc sve'el cu'un”, xavut. \v 7 Jech chayalbot: “Mu xu', yu'un lec xa jmacoj li jnae. Chivaycutic xa jchi'uc jnich'nab jech mu xu' chlic cac'bot”, xayutot. \v 8 Pero me mu xlaj avo'nton ta sc'anbele, jech chlic yac'bot scotol li c'usitic chtun avu'une. \v 9 Me jech mu xlaj avo'ntonic ta sc'anilanbel li Diose, jech chayac'boxuc. \v 10 Yu'un li boch'otic tsc'anilanique ta x'ac'batic. \p \v 11 ’Li vo'oxuque, me ta sc'anboxuc vaj sve' anich'onique, mu tonuc chavac'beic. Me chasc'anboxuc choy sti'e, mu chonuc chavac'beic. \v 12 Me ta sc'anboxuc ton caxlan slo'e, mu tsecuc chavac'beic. \v 13 Li vo'oxuque chopoloxuc ono'ox pero xana'ic c'usi lec chavac'beic li anich'nabique. Li Jtotic tey oy ta vinajele ja' más to ech'em lec li c'usi chayac'boxuque. Ch'ul Espíritu chac'be li boch'otic chc'anbat ta stojole ―xi li Jesuse. \s1 Ja' smelol c'alal laj yalic ti ta svu'el banquilal pucuj ta sloq'ues pucujetic li Jesuse \r (Mt. 12.22‑30; Mr. 3.19‑27) \p \v 14 Li Jesuse la sloq'uesbe pucuj ta yo'nton jun uma' vinic. Ti jech uma' li vinique, ja' ta scoj li pucuj ochem ta yo'ntone. C'alal iloc' pucuj ta yo'ntone, ijam li yee. Li cristianoetique toj ch'ayel ic'ot yo'ntonic ti c'alal laj yilic ijam ye li vinique. \v 15 Pero oy jayibuc boch'o jech laj yalic: \p ―Li vinic li'i ta svu'el banquilal pucuj ta sloq'ues pucujetic ta yo'nton cristianoetic ―xiic. \p \v 16 Oy yantic ja' no'ox tsc'an tsq'uelbeic c'u x'elan yo'nton li Jesuse, jech laj yalbeic: \p ―Jchanubtasvanej, ac'bun quilcutic senyail atsatsal ta vinajel yu'un jech ta jna'cutic o ti vo'ot tsots avabtele ―xutic. \p \v 17 Li Jesuse la sna' li c'usi tsnop ta yo'ntonique, jech laj yalbe: \p ―Me ta scontrain sbaic jun ajvalil xchi'uc xchi'iltac ta abtele, tey ta soquic o. Me ta scontrain sbaic yajvaltac jun nae, ta soquic o noxtoc. \v 18 Ja' no'ox jech ec li Satanase, me ta sloq'ues xchi'ile, mu xu' yu'un ta spas mantal me jech ta spase. Ti jech ta xcalboxuque, yu'un chavalic ti ja' ta svu'el Satanás ta jloq'ues li pucujetique. \v 19 Ti ja'uc ta svu'el Satanás ta jloq'ues pucujetic jech chac c'u cha'al chavalique, ¿boch'o ta scoj ta sloq'uesic pucujetic ec li avajchanc'optaquique? Li avajchanc'optaquique xu' chalic ti mu meleluc c'usi chavalique. \v 20 Li vu'une ta sventa stsatsal Dios ta jloq'ues li pucujetique, jech ta xvinaj o ti li' tspas mantal ta atojolic li Diose. \p \v 21 ’Li boch'o tsatsal vinic xchi'uc ti oy lec stuq'ue, mu'yuc boch'o xu' chtal pojbatuc li c'usitic oy yu'une. \v 22 Pero me ta xtal tsalatuc yu'un li boch'o más to tsots slomoe, ta xpojbat li stuc' ti ja' spatoj o yo'nton xchi'uque, jech ta xpojbat o li c'usitic oy yu'une. Li Satanase ja' jech chac c'u cha'al li tsatsal vinique yu'un ja' sventainoj li cristianoetique. Pero li vu'une ja' jechun jech chac c'u cha'al li boch'o más to tsots slomoe yu'un laj xa jtsal. Yu'un laj xa jpojbe li vinic ti tey to'ox oy ta sc'obe. \p \v 23 ’Boch'o mu'yuc lec chil c'usi ta jpase yu'un xa chiscontrainun o. \s1 Ja' smelol ti más to tsoquic li boch'otic mu xich'ic ta muc' Jesuse \r (Mt. 12.43‑45) \p \v 24 ’Vo'oxuc ti li' to oyoxuc ta banamile, más to chopol chabatic ta scoj ti mu xavich'icun ta muq'ue. Ja' jech chac c'u cha'al jun vinic ti iloc' pucuj ta yo'ntone. Li pucuje ibat ta xocol banamil, bat sa' bu ta xcux yo'nton, pero mu sta. Jech lic yal ta yo'nton: “Ja' lec ta xisut batel yan velta ta yo'nton li vinique”, xi. \v 25 C'alal ic'ote, xocol c'ot sta ti bu ono'ox iloc' tale yu'un mu'yuc yac'oj sba ta ventainel yu'un Dios li vinique. Ja' no'ox slecubtasoj jutuc sba stuc. \v 26 Jech bat sa' tal yan vucub xchi'iltac li pucuje, ja' ti bu toj chopolique. Scotol tal ochicuc ta yo'nton li vinique. Tey inaquiic o. Li vinique más to isoc o ta jyalel. Ja' lec to'ox jutuc ti c'alal mu'yuc to'ox loq'uem batel li jun pucuje ―xi li Jesuse. \s1 Ja' smelol li boch'otic más xcuxet yo'ntonique \p \v 27 C'alal ja' o jech chal li Jesuse, oy jun ants tey xchi'uquic li cristianoetique tsots i'avan, jech laj yalbe li Jesuse: \p ―Ja' más xcuxet yo'nton li ame'e yu'un ja' la xchi'inot ―xut. \p \v 28 Itac'ov li Jesuse: \p ―Scotol li boch'o ta xa'yic ta xch'unic c'usitic ta x'albatic yu'un Diose, más xcuxet yo'ntonic ―xut. \s1 Ja' smelol ti tsc'an tsq'uelbeic sq'uelubil stsatsal Jesús li boch'otic chopol yo'ntonique \r (Mt. 12.38‑42; Mr. 8.12) \p \v 29 C'alal tstsob xa sbaic tal epal cristianoetic ta stojol li Jesuse, jech laj yalbe: \p ―Vo'oxuc ti li' oyoxuc ta banamil ta orae chopol avo'ntonic. Chac'an chaq'uelic senyail ti scotol xu' cu'une. Pero mu'yuc cha'ac'bat avilic. Ja' no'ox cha'ac'bat avilic jech chac c'u cha'al ic'ot ta pasel ta stojol li Jonase, ja' li yaj'alc'op Dios ta vo'onee. \v 30 Jech chac c'u cha'al li yan lum cristianoetic tey nacajtic ta lum Nínivee la sna'ic ti tacbil ibat yu'un Dios li Jonase, jech ta to xana'ic ec ti tacbilun tal yu'un Dios, vu'un ti co'ol cristianoutique. \v 31 C'alal tsta yorail ta xchapanatic scotol cristianoetique, ja' mu'yuc smul ta x'ilat yu'un Dios li yan lum ants i'och ta ajvalilal tey ta xocon vinajel ta sure. Yan vo'oxuc ti li' to oyoxuc ta banamile, ep amul cha'ilatic. Yu'un li antse nom ital, tal ya'ibe sc'op li Salomone, yu'un laj ya'i ti lec bije. Pero li Salomone mu tsotsuc yabtel laj yich'. Vu'un ti li'oyun ta atojolique más to ech'em jbijil, pero mu xavich'icun ta muc'. \v 32 Li boch'otic tey nacajtic ta lum Nínive ta vo'onee mu'yuc smul ta x'ilatic yu'un Dios ti c'alal ta sta yorail ta xchapanatic scotol cristianoetique. Yan vo'oxuc ti li' to oyoxuc ta banamile ep amul cha'ilatic. Yu'un c'alal ay yich'ic cholbel sc'op Dios yu'un Jonás li cristianoetic tey ta Nínivee, ta ora la scomtsan li c'usitic chopol ta spasique. Li Jonase mu tsotsuc yabtel laj yich'. Vu'un tsots cabtel quich'oj ti li' oyun ta atojolique, pero mu xavich'ic ta muc' li c'usi ta xcale. \s1 Ja' smelol ti ja' jech chac c'u cha'al lámpara li jsatique \r (Mt. 5.15; 6.22‑23) \p \v 33 ’Jech chac c'u cha'al me oy chatsanic lámparae, mu'yuc chavaq'uic ta nac'alaltic, mu'yuc chanujmaquiic ta anmul. Ja' chavaq'uic ta sjoc'leb jech lec chilic osil scotol li boch'o ta x'ochic tal ta anaique. Ja' no'ox jech jamal laj cac'boxuc avilic ti tacbilun tal yu'un Diose. \v 34 Li asatique ja' jech chac c'u cha'al lámpara. Me lec stsan li lámparae, oyutic ta sac osil. Yan me mu stsane, oyutic ta ic' osil. Ja' no'ox jechoxuc ec, me ach'unojic c'usitic yaloj Diose, jech chana'ic ti tacbilun tal yu'une. Yan me mu'yuc ach'unojique, mu xana'ic jech chac'anic senyail. \v 35 Jech q'uelo me abaic, mu me ja'uc ta scoj tsots avo'ntonic ti mu xana'ic ti vu'un tacbilun tal yu'un Diose. \v 36 Yu'un me scotol avo'nton ach'unojic c'usitic yaloj Diose, chana'ic lec ti tacbilun tal yu'une jech chac c'u cha'al lec xavilic osil me lec stsan lámparae ―xi li Jesuse. \s1 Ja' smelol c'alal i'albat fariseoetic ti ta xich'ic tsots castigoe \r (Mt. 23.1‑36; Mr. 12.38‑40; Lc. 20.45‑47) \p \v 37 C'alal laj yo'nton ta lo'il li Jesuse, i'ic'at batel ta ve'el yu'un jun vinic xch'unoj fariseo. Li Jesuse ibat, tey c'ot chotluc ta ti' mesa. \v 38 Li fariseoe toj ch'ayel ic'ot yo'nton c'alal laj yil ti mu'yuc jal la spoc sc'ob Jesús c'alal bat chotluc ta mesae. \v 39 Li Cajvaltique jech laj yalbe: \p ―Vo'oxuc li fariseooxuque, ja' jechoxuc jech chac c'u cha'al li boch'o ja' no'ox ta spocbe spat li vaso xchi'uc platoe. Yan li yute mu'yuc ta suq'uic, ja' nojem ta ic'ubal. Lecoxuc yilel pero li avo'ntonique nojem ta sc'upinel c'usitic oy yu'un achi'ilic. Chavalbeic ti oy c'usi ac'o yaq'uic ta sventa Diose pero vo'oxuc chavich' atuquic. \v 40 Muc bijucoxuc. ¿Me chanopic ti mu xil avo'ntonic li Dios ti ja' la spasoxuque? \v 41 Ja' lec c'uxubinvananic, q'uelanic c'usitic oy avu'unic, jech lec chayiloxuc li Diose. \p \v 42 ’Vo'oxuc li fariseooxuque, ta ono'ox xavich'ic tsots castigo yu'un ja' no'ox tsots sc'oplal chava'i chavatic ta lajlajuneb li c'usitic ats'unojique, ja' li yaravenoe, xchi'uc li rudae, xchi'uc scotol li c'usitic yan ats'unojique. Jujun chaloq'uesic ta sventa smoton Dios. Ja' no'ox tsots sc'oplal chava'yic ti tsc'an Dios chavac'beic li c'usitic oy avu'unique. Ja' mu tsotsuc sc'oplal chava'yic ti tuc' chachapanvanique xchi'uc ti ac'o ac'anic ta scotol avo'ntonic li Diose. Ja' lec ti lajuc apasic noxtoc ti bu tsots sc'oplale. \p \v 43 ’Vo'oxuc li fariseooxuque, ta ono'ox xavich'ic tsots castigo yu'un lec chava'yic chachotiic ta sliqueb chotlebal tey ta nail tsobobbailetic. Xchi'uc lec chava'yic me chavich'ic c'opanel yu'un jchi'iltactic tey ta ch'ivit. \p \v 44 ’Vo'oxuc li fariseooxuque, jlo'lavanejoxuc jech ta ono'ox xavich'ic tsots castigo. Yu'un ja' jechoxuc jech chac c'u cha'al smuquinal ánima ti bu mu'yuc yich'oj sq'uelubile jech mu xvinaj. Li boch'otic tey chjelovic ta sba yac'ole mu sna'ic ti oy ánima tey ta yute. Ja' no'ox jechoxuc li vo'oxuque, li boch'otic ta xch'un c'usi chavalique mu sna'ic ti chamen chayiloxuc Diose yu'un puro chopol c'usi oy ta avo'ntonic ―xi li Jesuse. \p \v 45 Jech itac'ov jun jchanubtasvanej ta smantal Dios yaloj: \p ―Jchanubtasvanej, ti jech chavale yu'un chopol chaviluncutic ec ―xi. \p \v 46 Li Jesuse jech laj yalbe: \p ―Vo'oxuc ti chachanubtasvanic ta smantal Dios avalojique, ta ono'ox xavich'ic tsots castigo. Yu'un xco'laj xchi'uc vo'oxuc chameltsanic icatsil ti toj ole, ti vocol chlic ta cuchele. Ja' no'ox chavac'beic xcuch yan cristianoetic. Pero li vo'oxuque mu j'ech'el xlic avu'unic. \p \v 47 ’Jech ta ono'ox xavich'ic tsots castigo yu'un co'ol avo'nton achi'uquic li amoltotic ta vo'onee. Lecoxuc xa yilel yu'un chameltsanbeic lec smuquinal li yaj'alc'optac Dios ta vo'onee, ja' ti imilatic yu'un amoltotique. \v 48 Ja' svinajeb ti co'ol avo'nton achi'uquic li amoltotic ta vo'onee ti chopol c'usitic la spasique. Li amoltotique la smilic li j'alc'opetique, pero vo'oxuc to chats'acubtasbeic c'usi la spasic li amoltotaquic ta vo'onee yu'un po'ot xa chapasbicun jech ec. \p \v 49 ’Li Diose sna'oj ono'ox ti jech ta xc'ot ta pasele, ja' yu'un jech ono'ox laj yal: “Ta to jtac batel j'alc'opetic xchi'uc jchanubtasvanejetic ta stojolic. Oy ta xlic smilic, oy ja' no'ox chlic yuts'intaic”, xi ono'ox. \v 50-51 Jech vo'oxuc ti li' to oyoxuc ta banamile chcom ta aventa ti c'u yepal j'alc'opetic imilatic c'alal imeltsaj li banamile xchi'uc c'alal to tanae. C'alal imilat li Abele xchi'uc c'alal to imilat ta yamaq'uil templo ta nopol scajleb smoton Dios li Zacaríase, vo'oxuc chcom ta aventaic scotol. \p \v 52 ’Vo'oxuc ti chachanubtasvanic ta smantal Dios avalojique, ta ono'ox xavich'ic tsots castigo yu'un laj xa ayanijesbeic smelol li smantaltac Diose. Yu'un mu xach'un atuquic, jech mu'yuc lec chacholic. Jech vo'oxuc chamaquic li boch'otic tsc'an ta xch'unique ―xi li Jesuse. \p \v 53 C'alal laj yal jech li Jesuse, li boch'otic ta xchanubtasvanic ta smantal Dios yalojique xchi'uc li fariseoetique, tsots i'ilinic. Jech ep c'usi la sjac'beic li Jesuse yu'un tsc'anic ti ac'o lo'ilajuc epe. \v 54 Yu'un me mu jechuc smelol c'usi ta xal li Jesuse, xu' tey ta stabeic o smul yalojic. \c 12 \s1 Ja' smelol ti ta ono'ox xvinaj li c'usi mucul ta jpastique \p \v 1 C'alal ja' o chlo'ilaj xchi'uc fariseoetic li Jesuse, la stsob sbaic tal ta stojol Jesús ep ta mil israeletic. Tey ta snet'ilan sbaic scotolic. Li Jesuse ba'yuc jech laj yalbe li yajchanc'optaque: \p ―Q'uelo me abaic ta sventa svolesubil xch'ut pan yu'un fariseoetic. Yu'un tuc' yo'ntonic yilel pero ja' no'ox chlo'lavanic. Li vo'oxuque mu me xapasic jech. \v 2 Yu'un me oy c'usi chopol chanop ta avo'ntonic li' ta orae ta ono'ox xvinaj bu ora. \v 3 Scotol li c'usitic chavalic ta mucule ta ono'ox xvinaj ta yan c'ac'al tey ta stojol Dios. \s1 Ja' smelol ti ja' ac'o xi'cutic yu'un li Diose yu'un ja' xu' yu'un chijyac'utic batel ta muc'ta c'oc' \r (Mt. 10.28‑31) \p \v 4 ’Vo'oxuc ti lec chaquiloxuque, chacalboxuc ti mu me ja'uc xaxi'ic yu'un li boch'o ta smil abec'talique, yu'un mu xu' yu'un ta smil li ach'ulelique. \v 5 Li boch'o tsc'an chaxi'ic yu'une, ja' li Diose. Yu'un ja' xu' yu'un chayac'oxuc batel ta muc'ta c'oc' c'alal ta ach'ulelic. Jech tsc'an ja' chaxi'ic yu'un. \p \v 6 ’Xana'ic ti lajuneb no'ox cobre stojol ta vo'cot li bic'tal mutetique. Pero me jcotuc mu xch'ay ta yo'nton li Diose, scotol xchabioj. \v 7 Li vo'oxuque atbil jaybej li stsotsil ajolique. Ja' yu'un mu me xaxi'ic. Yu'un más to ech'em tsots ac'oplalic li vo'oxuque; ja' jutuc no'ox sc'oplal li bic'tal mutetique. \s1 Ja' smelol ti tsc'an jamal chcaltic ta stojol cristianoetic ti jch'unojtique \r (Mt. 10.32‑33; 12.32; 10.19‑20) \p \v 8 ’Chacalboxuc, li boch'otic jamal ta xalic ta stojol cristianoetic ti xch'unojbicun jc'ope, ja' no'ox jech ec vu'un ti co'ol cristianoutique, jamal ta xcal ta stojol Jtot ti melel xch'unojbicun jc'ope, xchi'uc ta stojol li yaj'almantaltaque. \v 9 Yan li boch'otic mu jamaluc chalic ta stojol cristianoetic ti xch'unojbicun jc'ope, ja' no'ox jech ec li vu'une “le'e mu'yuc xch'unojbun jc'op”, xcut li Jtote xchi'uc li yaj'almantaltaque. \p \v 10 ’Boch'o chopol chc'opoj ta jtojol, vu'un ti co'ol cristianoutique, ta to spasbatic perdón me tsc'anique. Yan li boch'o chopol chc'opoj ta stojol Ch'ul Espíritue mu'yuc ta spasbatic o perdón. \p \v 11 ’C'alal cha'ac'atic ta sc'ob jchapanvanejetic ta nail tsobobbailetique, mu me xlo'ilaj avo'ntonic ta sventa li c'usi chc'ot avalique xchi'uc ti c'uxi chatac'ovique. \v 12 Ch'ul Espíritu ta xac'boxuc ana'ic c'usi chavalic ti c'alal tey xa oyoxuque ―xi li Jesuse. \s1 Ja' smelol ti xu' tsoc co'ntontic yu'un li jc'ulejaltique \p \v 13 Oy jun vinic tey cacal ta o'lol cristianoetic, jech laj yalbe li Jesuse: \p ―Jchanubtasvanej, albo jbanquil ti ac'o svoc'bun li yosil ánima jtotcutique, xchi'uc noxtoc li c'usitic oy yu'une ―xi. \p \v 14 Li Jesuse jech laj yalbe: \p ―Tata, muc ochemucun ta jchapanvanej avu'unic. Ma'uc cabtel ta jchapanoxuc ―xut. \p \v 15 Li Jesuse jech laj yalbe ya'i scotolic: \p ―Q'uelo me abaic, mu me xpich'aj avo'ntonic yu'un li c'usitic oy li' ta banamile. Yu'un manchuc me ep chataic pero mu xataic o xcuxetel avo'ntonic ―xut. \p \v 16 Li Jesuse jech la sloc'ta ta lo'il: \p ―Oy jun vinic lec jc'ulej. Lec laj yac' scotol li c'usitic la sts'une. \v 17 Jech la snop: “¿C'uxi ta xcut? Mu xa jna' bu chcac' li c'usitic iloc' cu'une”, xi ta yo'nton. \v 18 Ts'acal to jech la snop: “Ta jna' xa c'usi ta jpas. Ja' ta jvuq'uesbe snail ti bu cac'oj c'usitic oy cu'une, ta jpas yan más muc'. Ja' tey ta xcac' scotol li c'usitic oy cu'une. \v 19 Me la stsob sba cu'un scotole, ts'acal xu' jech chcal ta co'nton: Oy xa ep jve'el ta sventa ep jabil jech xu' ta jcux co'nton. Yu'un laj xa jta scotol li c'usitic ta sc'an co'ntone. Xu' ta jve', xu' ta xcuch' jech xcuxet no'ox co'nton, xu' xichi”, xi la snop li vinique. \v 20 C'alal jech snopoj tspase, jech i'albat yu'un li Diose: “¡Vo'ote muc bijucot! Ta ac'ubaltic tanae chacham. Li c'usitic oy avu'une ¿boch'o chavac'be comel?” x'utat. \v 21 Ja' jech sc'oplal li boch'o ja' no'ox tsc'an ta stsob ep sc'ulejal stuque. Ta stojol Diose me'on ch‑ilat ―xi li Jesuse. \s1 Ja' smelol c'alal laj yal Jesús ti ja' no'ox Dios ta xac'butic scotol li c'usitic ta xtun cu'untic li' ta banamile \r (Mt. 6.25‑34) \p \v 22 Li Jesuse jech laj yalbe li yajchanc'optaque: \p ―Chacalboxuc ava'yic, mu me xlo'ilaj avo'ntonic ta sventa c'u x'elan chacuxiic li' ta banamile, ja' ti bu chata ave'elique xchi'uc ti bu chata ac'u'ique. \v 23 Yu'un ja' laj yac'boxuc abec'talic li Diose xchi'uc ja' laj yac' ti cuxuloxuque. Jech noxtoc ja' chayac'boxuc ac'u'ic xchi'uc ave'elic. \v 24 Q'uelavilic li jojetique. Mu sna' x'ovolajic, mu sna' xc'aojic, mu'yuc snail li sve'elique. Ja' mac'linbilic yu'un li Diose. Pero li vo'oxuque más to ech'em chaxc'uxubinoxuc li Diose. \v 25 Altic ti chlo'ilaj avo'ntonic yu'une. Mu yu'unuc jech ta xnatub jutuc avorailic li' ta banamil ti jech chapasique. \v 26 Me jutuc mu'yuc c'usi xu' avu'unic. Jech altic chlo'ilaj avo'ntonic ta sventa li c'usitic chtun avu'unique. \p \v 27 ’Q'uelavilic li nichimetic ti ch'iemic ta yaxaltique. Mu sna' x'abtejic, mu sna' sjal sc'u'ic, pero lec c'upil sbaic ta q'uelel. Chacalboxuc ava'yic, li Salomón ta vo'onee toj jc'ulej. Lec c'upilic sba li sc'u' spoq'ue, pero muc xco'laj xchi'uc jech chac c'u cha'al slequil li nichimetique. \v 28 Li ts'i'laletique lec c'upilic sba xyaxal, pero ta yoc'omal xcha'ejale taquinic xa'ox. Jech ja' xa ta xtun ta sventa ta xc'ac'ub orno yo' bu ta xta'aj pan. Ac'o me mu'yuc jal ta xch'i pero lec c'upilic sba xyaxal pasbilic yu'un li Diose. Li vo'oxuque más to ech'em lec chayac'boxuc ac'u'ic li Diose. Pero mu to jechuc ach'unojic. \v 29 Jech mu me xlo'ilaj avo'ntonic ta sventa li c'usi chave'ique xchi'uc li c'usi chavuch'ique. Mu me c'usi xlo'ilaj avo'ntonic yu'un. \v 30 Li boch'otic mu to xotquinic Diose ja' jech tsnop ta yo'ntonic. Pero li Jtotic Dios ta vinajele sna'oj scotol li c'usitic ta xtun avu'unique. \v 31 Jech tsc'an ti chavac' abaic ta ventainel yu'un Diose, jech chayac'boxuc scotol li c'usitic ta xtun avu'unique. \s1 Ja' smelol ti tsc'an ja' ac'o jtsob jc'ulejaltic tey ta vinajele \r (Mt. 6.19‑21) \p \v 32 ’Ac'o me mu'yuc epoxuc, ac'o me mu'yuc c'usi xu' avu'unic pero mu me xaxi'ic. Yu'un li Diose slequil yo'nton snopoj ti co'ol chapas mantal achi'uquique. \v 33 Chono li c'usitic oy avu'unique. Li stojole ac'beic me'onetic jech ch‑epaj ac'ulejalic tey ta vinajel. Mu sna' xlaj sbatel osil, yu'un teye mu'yuc j'elec' xchi'uc mu'yuc chon ti xu' chc'uxate. \v 34 Yu'un me ja' tey tsobol ac'ulejalique, ja' tey batem avo'ntonic. \s1 Ja' smelol ti tsc'an ac'o jechuticuc jech chac c'u cha'al mozoetic ti smalaojic tsut tal yajvalique \p \v 35 ’Chapalucoxuc me, aq'uic me ta ilel scotol c'ac'al ti amalaojic chtal li Avajvalique. \v 36 Ja'uc me jechoxuc jech chac c'u cha'al mozoetic ti smalaojic c'uxi ora ta sut tal li yajvalic ti batem ta q'uin nupinele. C'alal ta xc'ot c'opojuque, ta ora ta sjambeic sna yu'un ac'o ochuc li yajvalique. \v 37 Li mozoetic ti viq'uil sat ta xc'ot taaticuc yu'un yajvalique, xcuxet no'ox yo'ntonic. Melel li c'usi chacalboxuque, li mozoetic ti viq'uil sat ta xc'ot taaticuque, ta x'albat yu'un yajvalic ti ac'o bat chotiicuc ta mesae, yu'un ta x'ac'bat sve'elic yu'un li yajvalique. \v 38 Manchuc me ta o'lol ac'ubal, me ta po'ot sac ta xc'ot, me jech tey viq'uil o sat ta xc'ot taaticuc yu'un li yajvalique, lec ta x'ilatic yu'un li yajvalique. \v 39 Na'ic me, jech chac c'u cha'al yajval na ti mu sna' me oy ta xtal j'elec' ta ac'ubaltique. Ti sna'ojuque, muc xvay ti jechuque. Mu'yuc c'usi xbat ta elec' yu'un ti jechuque. \v 40 Ja' no'ox jechoxuc ec li vo'oxuque, tsc'an ti lec chapaloxuque. Yu'un mu xana'ic c'usi ora chital, vu'un ti co'ol cristianoutique. Mu me ch'ayemuc avo'ntonic chvul jtaoxuc ―xi li Jesuse. \s1 Ja' smelol li lequil mozoe xchi'uc li chopol mozoe \r (Mt. 24.45‑51) \p \v 41 Li Pedroe jech la sjac'be li Jesuse: \p ―Cajval, li lo'il laj avale, ¿me jtuc no'ox jc'oplalcutic o me ja' sc'oplalic ec li yantic li' oyique? ―xut. \p \v 42 Li Cajvaltique jech laj yal: \p ―Ja' sc'oplal scotol li boch'otic tsc'an chtunic cu'une. Li boch'o lequil mozoe jun yo'nton tey ta x'abtej ta stojol li yajvale. Ta x'ilat yu'un yajval ti lec bije, jech ta x'ac'bat yabtel yu'un ta smac'lin xchi'iltac ta abtel ti c'alal yorail ta xve'ique. \v 43 Xcuxet no'ox yo'nton li mozo ti jech jun yo'nton sbats'il spasel c'alal chvul taatuc yu'un yajvale. \v 44 Melel li c'usi chacalboxuque, li boch'o jun yo'nton ta x'abteje ta x'ac'bat sventain scotol li c'usitic oy yu'un yajvale. \v 45 Pero me jech chlic yal ta yo'nton li mozoe: “Mu to van xtal ta ora li cajvale”, me xie, jech ta xlic yuts'intaan li xchi'iltac ta abtel ac'bil sventaine. Ja' chbat xchi'in ta ve'el li boch'o lec sc'opan sba xchi'uque, co'ol ta xchi'in sbaic ta yacubel. \v 46 Li yajvale ja' o ta xtal ti c'alal mu'yuc ta yo'nton ta smalae yu'un mu xch'un ti po'ot xa chtale. Tsots chvul ac'batuc castigo yu'un li yajvale. Ja' chbat xchi'in li boch'otic co'ol mu xch'unic mantal xchi'uque. \p \v 47 ’Li mozo ti sna' c'usitic tsc'an yajvale pero mu spasbe, jech ta xich' tsots castigo. \v 48 Yan li boch'o mu sna' c'usitic tsc'an yajvale xchi'uc mu sna' me ta xich' castigo ta sventa li c'usitic ta spasilane, ja' jutuc no'ox ta xich' castigo. Li boch'o ch‑ac'bat ep sbijil yu'un yajvale yu'un tsc'an ti ep ac'o abtejuc yu'une. \s1 Ja' smelol “vu'un ta jventa chlic scontrain sbaic ta snailalic”, xi li Jesuse \r (Mt. 10.34‑36) \p \v 49 ’Li vu'une xco'laj xchi'uc tal cac' c'oc' ya'yel li' ta banamile. Yu'un vu'un ta jventa chlecubic li boch'otic ta xch'un ti vu'un Jcoltavanejun yu'unique. Li boch'otic mu sc'an xch'unique ta soquic o. Jech soquem sjolic ta jtojol li' ta orae. \v 50 Pero más to ep ta xquich' vocol. Ti c'otemuc xa ta pasel scotol li c'u yepal sc'oplal chquich'e, mu xa jnopilan ti jechuque. \v 51 ¿Me chanopic ti lital yu'un jech chco'laj yo'nton li cristianoetic li' ta banamile? Jamal chacalboxuc, mu yu'unuc tal jco'lajesbe yo'ntonic. Vu'un ta jventa chlic scontrain sbaic. \v 52 Yu'un ta to xc'ot ta pasel cha'voc' ta xc'otic li boch'otic vo'ob oyic ta jbej snaique. Chib lec chiyilun, oxib chopol chiyilun, o me oxib lec chiyilun, chib chopol chiyilun. \v 53 Vu'un ta jventa chlic scontrain xnich'on li totile. Oy chlic scontrain stot li nich'onile. Oy chlic scontrain stseb li me'ile. Oy chlic scontrain sme' li tsebe. Oy chlic scontrain yalib li me'el alibale. Oy chlic scontrain sme'el'alib li alibale ―xi li Jesuse. \s1 Ja' smelol ti “mu xana'ic sq'uelel avalojic li c'usi c'otem xa ta pasel ta atojolic li' ta orae”, x'utatic \r (Mt. 16.1‑4; Mr. 8.11‑13) \p \v 54 Li Jesuse jech laj yalbe noxtoc li epal cristianoetique: \p ―C'alal chavilic ta xloc' tal toc ta smaleb c'ac'ale, jech chavalic: “Ta xa xtal vo'”, xachiic. Ta melel ta xtal li vo'e. \v 55 C'alal chava'yic ta xtal ic' ta xocon vinajel ta sure, jech chavalic: “Toj c'ux c'ac'al tana”, xachiic. Ta melel c'ux li c'ac'ale. \v 56 Jlo'lavanejoxuc. Xana'ic sq'uelel senyail ta vinajel xchi'uc senyail ta banamil, pero mu xana'ic sq'uelel avalojic li c'usi c'otem xa ta pasel ta atojolic li' ta orae. \s1 Ja' smelol ti tsc'an ta jchapantic ta ora me oy la jta jmultic ta stojol jchi'iltique \r (Mt. 5.25‑26) \p \v 57 ’¿C'u yu'un mu xana'ic li c'usi tuc' ta pasele? \v 58 Me oy laj ata amul ta stojol achi'ilique, tsc'an chachapanic ta ora no'ox. Yu'un me mu jechuc chapasique, oy amulic ta stojol li Diose. \v 59 Chacalboxuc, me mu xapasic jech chac c'u cha'al laj calboxuque, chayac'boxuc castigo li Diose ―xi li Jesuse. \c 13 \s1 Ja' smelol ti tsots sc'oplal ac'o jcomtsantic li c'usitic chopol ta jpastique \p \v 1 Ta sc'ac'alil no'ox ti c'alal tey to stsoboj sbaique, oy boch'otic laj yalbeic Jesús c'u x'elan imilat jayibuc israeletic liquemic tal ta Galilea. Ja' ti i'ac'atic ta milel yu'un Pilato tey ta yamaq'uil templo ta Jerusalén ti c'alal ja' o tey tsmilbeic smoton Diose. \p \v 2 Li Jesuse jech laj yalbe: \p ―¿Me chanopic ti mu'yuc yan jchi'iltic ta Galilea ta vo'one xchi'uc c'alal to tana ti más ep smulic jech chac c'u cha'al más ep smul acuyojic li jchi'iltactic imilatic chavalique? \v 3 Chacalboxuc, mu jechuc li c'usi chanopique. Co'ol ono'ox ch'ayel chabat achi'uquic me mu xacomtsanic ec li c'usitic chopol chapasique. \v 4 Li vaxaclajuneb (18) ichamic ti c'alal ilom yalel li na sventa q'uelub osil tey ta nopol stanqueal vo' Siloée, ¿me chanopic ti mu'yuc yan jchi'iltic ta Jerusalén ta vo'one xchi'uc c'alal to tana ti más ep smulic jech chac c'u cha'al más ep smul acuyojic li jchi'iltactic ti ichamique? \v 5 Chacalboxuc, mu jechuc li c'usi chanopique. Co'ol ono'ox ch'ayel chabat achi'uquic me mu xacomtsanic ec li c'usitic chopol chapasique ―x'utatic yu'un li Jesuse. \s1 Ja' smelol c'alal laj yal Jesús ti tsta yorail mu xc'anatic o yu'un Dios li israeletic me mu xch'unique \p \v 6 Li Jesuse la sloc'ta jech chac c'u cha'al jpets igo li israeletique. Jech laj yal: \p ―Oy jun vinic sts'unoj jpets igo ta ts'usubaltic yu'un. Ts'acal bat sq'uel me oy sat li igo sts'unoje, pero mu'yuc sat la sta. \v 7 Jech laj yalbe li jchabiejts'usub yu'une: “Li igo li'i yoxibal xa jabil li' chvul jq'uelilan me oy ta satin. Pero mu'yuc ta satin. Ja' lec ts'eto, yu'un altic li' smacoj banamil”, xut. \v 8 Itac'ov li jchabiejts'usub yu'une: “Cajval, li' to oyuc junuc jabil. Ta jlocbe lec ta joyob li yibele. Ta xcac'be lec xyaxal. \v 9 Me jech ta jpase, ta van xlic satinuc. Me mu satine, ja' to xu' chats'et”, xi li jchabiejts'usub yu'une ―xi li Jesuse. \s1 Ja' smelol c'alal icol jun ants ta sc'ac'alil ta xcux yo'ntonic \p \v 10 Ta yan c'ac'al ichanubtasvan Jesús ta yut nail tsobobbail. Ja' sc'ac'alil ta xcux yo'ntonic. \v 11 Tey oy jun ants vaxaclajuneb (18) xa jabil stsaquel ta chamel yu'un isoquesbat sbaquil yu'un pucuj. Jech xcujcun ta xanov. Me jutuc mu xu' tuc' tsva'an sba. \v 12 Li Jesuse laj yil li antse, laj yic' tal ta stojol. Jech laj yalbe: \p ―Yaa, chacol ―xut. \p \v 13 Li Jesuse laj yac' sc'ob ta sbec'tal li antse jech ta ora ituq'uib li sbaquile, lic yal slequilal Dios. \v 14 Li banquilal tey ta nail tsobobbaile i'ilin ti c'alal icoltavan Jesús ta sc'ac'alil ta xcux yo'ntonique. Jech lic yalbe li xchi'iltaque: \p ―Oy vaquib c'ac'al xu' chij'abtejutic. Ta sc'ac'alil ti xu' chij'abtejutique ja' o xatalic me chac'anic coltaele. Mu me xatalic ta sc'ac'alil ta jcux co'ntontic ―xut. \p \v 15 Li Cajvaltique jech laj yal: \p ―Jlo'lavanejoxuc. Li jujunoxuque ¿me mu xatitun batel avacax, o me aca', ta sc'ac'alil ta jcux co'ntontic yu'un ac'o bat yuch'ic yoxo'? \v 16 Li ants li'i ti xvaxaclajunebal xa jabil stsaquel ta chamel yu'un li Satanase, ja' jchi'iltic, pero chopol laj ava'yic ti la jcolta ta sc'ac'alil ta jcux co'ntontique ―x'utatic yu'un li Jesuse. \p \v 17 C'alal jech laj yal li Jesuse, iq'uexov scotol li boch'otic chopol chilic li Jesuse. Pero ep cristianoetic xcuxet no'ox yo'ntonic yu'un laj yilic ti toj lec scotol c'usitic la spas li Jesuse. \s1 Lo'il sventa bec' mostaza \r (Mt. 13.31‑32; Mr. 4.30‑32) \p \v 18 Li Jesuse jech laj yal jun lo'il: \p ―Chacalboxuc ava'yic c'u x'elan tsventainan cristianoetic li Diose. \v 19 Ac'o me mu'yuc ep boch'o tsventain ta ora pero ts'acal chlic epajuc. Ja' jech chac c'u cha'al biq'uit bec' mostaza la sts'un ta yosil jun vinic pero nat ibat. Ep laj yac' sc'ob noxtoc. Jech ital mutetic, la spas stasic ta sc'obc'ob ―xi li Jesuse. \s1 Lo'il sventa svolesubil xch'ut pan \r (Mt. 13.33) \p \v 20 Jech laj yal yan lo'il noxtoc li Jesuse: \p ―Chacalboxuc ava'yic c'u x'elan tsventainan cristianoetic li Diose. \v 21 Oy lec stsatsal jech chac c'u cha'al svolesubil xch'ut pan. Ac'o me jutuc no'ox chac' ta vaquib cuartiya arina li antse pero lec chvol o xch'ut scotol ―xi li Jesuse. \s1 Ja' smelol c'alal laj yal Jesús ti ja' biq'uit li sbelal vinajele \r (Mt. 7.13‑14, 21‑23) \p \v 22 Li Jesuse ixanov batel ta be yu'un chbat ta Jerusalén. I'ech' chanubtasvanuc ta scotol lumetic xchi'uc ta scotol tsobtsobnaetic ti bu ijelove. \v 23 Oy boch'o jech la sjac': \p ―Cajval, ¿me atbil no'ox li boch'otic ta xcolique? ―xi. \p Itac'ov li Jesuse: \p \v 24 ―Biq'uit li sbelal vinajele. Ep li boch'otic tsc'an ta x'ochique pero chacalboxuc mu xu' yu'unic. Yu'un ja' no'ox xu' ta x'och li boch'otic tsbic'tajes sbaic ta stojol Diose. Jech biq'uit me xavac' abaic. \v 25 Jech chac c'u cha'al me laj xa smac ti'na li yajval nae, me ts'acal to ta xtal atijic ti'nae, jech chavalbeic: “Cajval, Cajval, jambuncutic li ti'nae”, xavutic. Pero jech chayalboxuc li yajval nae: “Mu cu'unucoxuc”, xayutoxuc. \v 26 Jech chavalbeic: “La jchi'inotcutic ta ve'el, laj achanubtasuncutic ta calletic cu'uncutic”, xavutic. \v 27 Jech ta xalboxuc: “Laj xa calboxuc ti mu cu'unucoxuque. Batanic, mu xajc'anoxuc yu'un puro chopol li c'usitic laj apasic”, xayutoxuc. \v 28-29 Ta to xavilic ti tey xa ochemic yo' bu ta spas mantal Dios li jmoltotic ta vo'onee, ja' li Abraáme, xchi'uc li Isaaque, xchi'uc li Jacove, xchi'uc scotol li yaj'alc'optac Diose. Xchi'uc ep yan lum cristianoetic tey oyic ti liquemic ta sbejel banamile. Xcuxet no'ox yo'ntonic. Li vo'oxuque tey cha'oq'uic, tey chavat avo'ntonic ta sventa ti mu xa xu' cha'ochique. \v 30 A'yo ava'yic, oy boch'otic its'inal ta x'ilatic li' ta orae ja' banquilal ta xc'otic yu'un biq'uit laj yac' sbaic. Pero oy boch'otic banquilal ta scuy sbaic li' ta orae ja' its'inal ta xc'otic yu'un la stoy sbaic ―xi li Jesuse. \s1 Ja' smelol ti laj yat yo'nton Jesús ta scoj ti muc xch'unic li boch'otic tey nacajtic ta Jerusalene \r (Mt. 23.37‑39) \p \v 31 Ta ora ital jayibuc fariseoetic. Jech laj yalbeic li Jesuse: \p ―Loc'an batel yu'un tsc'an ta smilot li Erodese ―xutic. \p \v 32 Li Jesuse jech laj yalbe: \p ―Li Erodese ja' jech chac c'u cha'al jcot vet yu'un tsc'an chmilvan. Batanic, jech xc'ot avalbeic: “Li' ta orae xchi'uc oc'ome ta to la sloq'ues pucujetic, ta to la scolta jchameletic. Cha'ej la ta xlaj yo'nton. \v 33 Tsots la sc'oplal ta xanov batel li' ta orae xchi'uc oc'om cha'ej. Yu'un tey ono'ox la chmilat ta Jerusalén jech chac c'u cha'al tey imilatic li yan yaj'alc'optac Diose, xi laj yal tal”, utic c'otel. \p \v 34 ’Vo'oxuc xchi'uc scotol li achi'iltac tey ta Jerusalene, atalelic o ti chamilic li yaj'alc'optac Diose. Chavac'beic ton li boch'otic tacbilic tal yu'un Dios ta atojolique. Pero ep xa velta la jc'an ta jtsoboxuc jech chac c'u cha'al ta stsob yol ta yolon xic' jcot me'caxan, pero muc xac'anic. \v 35 A'yo ava'yic, ta me xacom atuquic. Mu'yuc xa ta xchi'inoxuc li Diose. Jech chacalboxuc, mu'yuc xa bu chavilicun o. Ja' to me la sta sc'ac'alil jech chavalique: “Toj lec li boch'o tacbil tal yu'un Cajvaltic Diose”, me xachiique, ja' to xu' chavilicun yan velta ―x'utatic yu'un li Jesuse. \c 14 \s1 Ja' smelol c'alal icol yu'un Jesús jun vinic situben sbec'tal \p \v 1 C'alal ja' o sc'ac'alil ta xcux yo'ntonic li israeletique, li Jesuse i'ic'at batel ta ve'el yu'un jun banquilal fariseo. Li yan xchi'iltac ta fariseoale tey talemic ec yu'un ta sq'uelic c'usitic ta spas li Jesuse. \v 2 C'alal i'och ta na li Jesuse, tey la sta jun vinic situben scotol sbec'tal. \v 3 Li Jesuse jech la sjac'be li jchanubtasvanejetic ta smantal Dios yalojique xchi'uc li fariseoetique: \p ―¿Me xu' chijcoltavan ta sc'ac'alil ta jcux co'ntontique? ―xut. \p \v 4 Muc xtac'ovic. Li Jesuse la scolta li vinique, laj yalbe noxtoc ti ac'o batuque. \v 5 Li Jesuse jech la sjac'be li fariseoetique: \p ―Li vo'oxuque, me ta x'och ta vomlum jcot aburroic o me jcot avacaxic ta sc'ac'alil ta jcux co'ntontique, ¿me mu'yuc ta xbat aloq'uesic ta ora? ―xut. \p \v 6 Muc xtac'ov ic'otic ti c'alal jech laj yal li Jesuse. \s1 Ja' smelol c'alal laj yal Jesús ti tsc'an biq'uit ac'o cac' jbatique \p \v 7 C'alal laj yil Jesús ti scotolic tsc'an co'ol ta xchotiic ta sliqueb chotlebal ti c'u yepal ic'bilic ta ve'ele, jech la sloc'ta ta lo'il: \p \v 8 ―Me oy boch'o chayic'oxuc ta sq'uelel q'uin nupinele, mu me xbat achotan abaic ta ora ta sliqueb chotlebal naca me oy boch'o lec ich'bil ta muc' ti ic'bil tal ta q'uelq'uine. \v 9 Jech ta xlic yalboxuc li boch'o i'ic'vane: “Loc'an yu'un ja' li' ta xchoti li jchi'iltic li'i”, xayutoxuc. Jech chaq'uexovic xa ti c'alal chaloq'uic batel, chbat chotlanic ta slajeb chotlebale. \v 10 C'alal cha'ic'atic ta ve'ele, ja' lec bat chotlanic ta slajeb chotlebal. C'alal ta xtal li boch'o laj yic'oxuque, jech ta xlic yalboxuc: “Tata, li' xatal ta sliqueb chotlebale”, xayutoxuc. Jech scotol li boch'otic tey co'ol chachotiic ta ti' mesa achi'uque chilic ti ich'biloxuc ta muq'ue. \v 11 Yu'un li boch'otic tsc'an ich'bilic ta muq'ue ta x'ac'atic ta q'uexlal yu'un li Diose. Yan li boch'otic biq'uit ta xac' sbaique ja' ta x'ac'atic ta ich'el ta muc' yu'un li Diose ―xi li Jesuse. \p \v 12 Li Jesuse jech laj yalbe ec li boch'o i'ic'van ta ve'ele: \p ―C'alal cha'ic'van ta ve'ele, mu me ja'uc no'ox xavic' li boch'otic lec xac'opan aba achi'uque, xchi'uc li achi'iltac ta voq'uele, xchi'uc li avuts' avalaltaque, xchi'uc li boch'otic noch' nacaloxuc achi'uc ti jc'ulejique. Yu'un naca me ta xlic yic'ot ta ve'el ec jech xu' ta spacbot ti laj avic' ta ve'ele. \v 13 C'alal cha'ic'van ta ve'ele, ja' xavic' li boch'otic me'onetique, xchi'uc li boch'otic motmot sc'obic o me motmot yacanique, xchi'uc li boch'otic coxoetique, xchi'uc li boch'otic ma'satetique. \v 14 Jech chayac'bot bendición li Diose yu'un mu xu' yu'unic spaquel. Xchi'uc chavich' atojol ti c'alal co'ol chacha'cuxiic achi'uc li boch'otic tuc' yo'ntonique ―xi li Jesuse. \s1 Ja' smelol c'alal laj yal Jesús ti ep yan cristianoetic ch‑ic'atic yu'un Dios me mu sc'anic li israeletique \r (Mt. 22.1‑10) \p \v 15 C'alal jech laj ya'yic li boch'otic tey co'ol ta xve'ic ta mesa xchi'uc li Jesuse, oy jun boch'o jech laj yalbe li Jesuse: \p ―Xcuxet no'ox yo'ntonic li boch'otic jech ta xchi'inic ta ve'el c'alal chtal spas mantal li boch'o t'ujbil yu'un Diose ―xi. \p \v 16 Li Jesuse jech laj yalbe: \p ―Oy jun vinic laj yac' ve'lil. La stac ta iq'uel ep cristianoetic yu'un ac'o tal ve'icuc. \v 17 C'alal sta yorail ta xve'ique, la stac batel smozo yu'un ac'o bat yic' tal li boch'otic yalanojbe xa ono'oxe. Jech laj yalbe batel: “Bat albo li boch'otic calanojbee ac'o talicuc scotolic yu'un imeltsaj xa li ve'lile”, xut batel li smozoe. Ja' jech c'ot yal li smozoe. \v 18 Pero scotolic laj yalic ti oy bu chbat scuyojique. Li june jech laj yal: “Mu xu' cu'un chibat yu'un ja' to la jman cosil jech tsots sc'oplal chbat jq'uel. Avocoluc albo ac'o spasbun perdón”, xi. \v 19 Li yane jech laj yal: “Mu xu' cu'un chibat yu'un ja' to la jman lajuncot jvacax, ja' ta cha'cha'cot chi'abtej jchi'uc. Ja' chbat jq'uel me lec x'abtejique. Avocoluc albo ac'o spasbun perdón”, xi. \v 20 Li yane jech laj yal: “Mu xu' cu'un chibat yu'un ja' to linupin”, xi. \v 21 C'alal isut tal li mozoe, vul yalbe yajval li c'usitic laj yalic jujunique. Li yajval ve'lile i'ilin. Jech laj yalbe li smozoe: “Batan ta anil tey ta ch'ivit xchi'uc ta calletic li' ta lume. Ja' ic'ano tal li me'onetique, xchi'uc li boch'otic motmot yacanic o me motmot sc'obique, xchi'uc li boch'otic coxoetique, xchi'uc li boch'otic ma'satetique”, xi. \v 22 Li mozoe la xch'un c'usi i'albat yu'un li yajvale, ts'acal to jech tal yalbe: “Cajval, laj xa jch'un scotol li c'usi laj avalbune, ital xa cu'un. Pero oy to mu'yuc yajval li ve'lile”, xi. \v 23 Li vinique jech laj yalbe li smozoe: “Batan xa ta bebetic xchi'uc ta sbelal trigoaltic, ic'ano tal ta persa li boch'otic chatae yu'un ac'o nojuc li jnae. \v 24 Chacalbot, scotol li boch'otic ba'yuc laj calbe ti ac'o tal ve'icuque, me junuc mu'yuc xa ta xcac'be spas ya'yic c'u x'elan li ve'lile”, xi li yajval ve'lile ―xi li Jesuse. \s1 Ja' smelol ti tsc'an mu'yuc c'usi tsots sc'oplal chca'itic me ta jc'an ta jchi'intic li Jesuse \p \v 25 C'alal ixanov batel li Jesuse, ichi'inat batel yu'un epal cristianoetic. Li Jesuse ijoyij, jech laj yalbe: \p \v 26 ―Boch'o tsc'an chixchi'inune ja' tsc'an ti vu'un más tsots sc'oplal cha'i chisc'anune. Ja' tsc'an ti ja' mu'yuc tsots sc'oplal cha'i li stot sme'e, xchi'uc yajnil, xchi'uc xnich'nab, xchi'uc sbanquiltac, xchi'uc yits'inabtac, xchi'uc xvixubtac, xchi'uc yixlaltac. Tsc'an noxtoc ti mu'yuc tsots sc'oplal cha'i ti c'u x'elan chcuxi li' ta banamile. Ja' no'ox jech xu' chixchi'inun o. \v 27 Boch'o junucal mu sc'an xich' vocol jech chac c'u cha'al chquich' vocole mu xu' chixchi'inun. \v 28 Jech chac c'u cha'al me oy boch'o tspas jbej muc' sna ep ta coj sjole, ba'yuc ta snop c'u yepal taq'uin ta xlaj yu'un ta scotol. Ta snop noxtoc jaycoj ta spas, yu'un ta snop me xvu' yu'un ti c'u smuc'ul ta spase. \v 29 Yu'un me mu snop lec ba'yuque, c'alal me laj xa sliquesbe snaclebe, ts'acal cha'i ti mu xvu' yu'une jech ta xquechan. Jech ta xlic labanatuc yu'un scotol li boch'otic ta xilique. Jech ta xalic: \v 30 “Q'uelavil li vinique, la sliques spasel li snae pero muc xvu' yu'un”, xi sc'oplal. \v 31 Jech noxtoc, me oy jun ajvalil ta xbat spasic pleito xchi'uc yan ajvalile, ba'yuc ta snop me stsal yu'un yajcontra ti ta lajunmil no'ox yajsoldado ti ja' jtob ta mil yajsoldado li yajcontrae. \v 32 Me cha'i ti mu xu' yu'une, c'alal nom to xtal li yajcontrae, ta stac batel xchi'il ta abtel yu'un ac'o bat slequilc'opan li yan ajvalile yu'un ac'o co'lajuc yo'ntonic. \v 33 Ja' no'ox jech ec li vo'oxuque, me oy boch'o mu xu' yu'un ta scomtsan scotol li c'usitic oy yu'une, mu xu' chixchi'inun o. \s1 Ja' smelol li boch'o mu j'ech'eluc ta xch'une mu'yuc stu jech chac c'u cha'al ats'am me mu'yuc xa chi'e \r (Mt. 5.13; Mr. 9.50) \p \v 34 ’Jech chac c'u cha'al ats'am ti lec xtun cu'untique, pero me ch'ayem xa xchi'ile, mu'yuc xa c'usi stu o, yu'un mu xa xchi'ub yan velta. \v 35 Pero me chi' toe, ta xtun ta sventa ve'lil. Ta xtun noxtoc ta sventa xyaxal banamil, xu' ta jcaptic ta tso' vacax. Pero me ch'ayem xa xchi'ile, mu'yuc xa c'usi stu o. Ac'o me ta xyaxal banamil mu xa xtun. Jipel xa chbat o. Ja' no'ox jech ec li boch'otic ta sc'an chixchi'inicune, me mu j'ech'eluc jun yo'ntonic ta jtojole, mu'yuc stuic o cu'un. Boch'o laj ya'i ac'o snopbe lec smelol ―xi li Jesuse. \c 15 \s1 Lo'il sventa ch'ayemal chij \r (Mt. 18.10‑14) \p \v 1 La stsob sbaic tal ta stojol Jesús jpasmuliletic xchi'uc jtsobpatanetic yu'un tsc'an ta xa'ibeic sc'op li Jesuse. \v 2 Li jchanubtasvanejetic ta smantal Dios yalojique xchi'uc li fariseoetique chopol laj yilic. Jech laj yalic: \p ―Li vinic li'i ja' ta xic'an ta stojol li boch'otic chopol c'usitic tspasique. Ta xchi'in ta ve'el noxtoc ―xiic. \p \v 3 Li Jesuse jech laj yalbe jun lo'il: \p \v 4 ―¿C'usi chanopic? Me oy jun vinic oy vo'vinic (100) ta cot xchije, pero me ich'ay comel jcotuque, ¿me mu teyuc ta scomtsan yo' bu oy lec sve'elic li balunlajuneb yo'vinic (99) ta cote yu'un ja' chbat st'un tal li jcot ich'ay comele? \v 5 C'alal me la sta li jcote, xcuxet xa yo'nton ta scajan tal ta snecub. \v 6 C'alal chvul ta snae, ta xic' tal scotol li yuts' yalaltaque xchi'uc li boch'otic noch' nacalic xchi'uque, jech ta xalbe: “Cuxetuc me avo'ntonic yu'un laj xa jta li jcot jchij ich'ay comele”, xut. \v 7 Chacalboxuc, ja' no'ox jech ec li Diose, xcuxet no'ox yo'nton yu'un ti c'u yepal oy ta stojole. Pero más to xcuxet yo'nton xchi'uc yaj'almantaltac me oy to jun cristiano ta scomtsan c'usitic chopol tspase. \s1 Lo'il sventa taq'uin ti ich'aye \p \v 8 ’Me oy jun ants oy lajuneb dracma staq'uine, me ta xch'ay junuc yu'une, ¿me mu tstsan stoj xchi'uc me mu tsmes lec sna yu'un ta st'un lec li jun dracma ich'ay yu'une? \v 9 Me la stae, ta xic' tal scotol li yuts' yalaltaque xchi'uc li boch'otic noch' nacajtic xchi'uque, jech ta xalbe: “Cuxetuc me avo'ntonic yu'un laj xa jta li jun dracma jtaq'uin ich'ay cu'une”, xut. \v 10 Jech chacalboxuc, ja' no'ox jech ec li Diose, xcuxet yo'nton xchi'uc yaj'almantaltac me oy to jun cristiano ta scomtsan c'usitic chopol tspase ―xi li Jesuse. \s1 Lo'il sventa jun ch'ayemal querem \p \v 11 Li Jesuse jech laj yal noxtoc: \p ―Oy jun vinic chib xnich'on. \v 12 Li its'inale jech laj yalbe li stote: “Tati, ac'bun ti c'u yepal anopoj chavac'bune”, xut. Li totile lic svoc'be ti c'u yepal tsc'an ta xac'be jujun xnich'one. \v 13 C'alal i'ech' chib oxib c'ac'ale, li its'inale la stsob scotol li c'usitic oy yu'une, iloc' batel, ibat ta yan banamil. Tey c'ot slajes scotol li c'usitic oy yu'une yu'un ja' ibat yo'nton yu'un li c'usitic tsc'an sbec'tale. \v 14 C'alal ilaj scotol li staq'uine, ital tsots vi'nal ti bu nacale. Jech laj ya'i vi'nal. \v 15 Jech ibat ta mozoil ta sna jun vinic ti tey no'ox noch' nacale. Li vinique lic spas ta mantal li quereme, la stac batel ta chabichitom. \v 16 Li quereme chvi'naj ta jyalel jech chac sve' ya'i li pat cheneq'ue, ja' li sve'el chitometique. Pero muc x'ac'bat sve' yu'un li yajvale. Mu'yuc c'usi i'ac'bat o. \v 17 C'alal jech oy svocol ta vi'nale, jech lic snopilan: “Oy ep smozo li jtote pero lec noj xch'ut scotolic. Oy to chcom yu'unic. Li vu'une ta xa xilaj ta vi'nal. \v 18 Ja' más lec chbat jchi'in yan velta li jtote. Jech ta xc'ot calbe: “Tati, laj xa jta jmul ta stojol li Diose xchi'uc la jta jmul ta atojol ec. \v 19 Ja' lec mu xa xacuyun ta anich'on. Amozoun xa no'ox chic'ot, xcut c'otel”, xi la snop ta yo'nton. \v 20 Jech isut batel ta sna li stote. \p ’C'alal nom to'ox x'ech' batele, i'ilat yu'un li stote. Li totile laj yil ti isut tal li xnich'one. Xcuxet xa yo'nton bat snup ta be ta ora, la smey, la sts'uts'. \v 21 Jech i'albat yu'un li xnich'one: “Tati, laj xa jta jmul ta stojol li Diose xchi'uc la jta jmul ta atojol ec. Ja' lec mu xa xacuyun ta anich'on”, xut. \v 22 C'alal jech i'albat yu'un li xnich'one, mu jechuc la snop li totile. Jech laj yalbe li smozotaque: “Ich'ic tal ta ora li c'u'il bu toj leque, ac'beic slap. Ac'beic yixtolal sc'ob xchi'uc xonob. \v 23 Iq'uic tal li ch'ium vacax ti bu lec xa juben cu'untique. Milic jti'tic. Yu'un ta jpastic q'uin. \v 24 La jnop ti chamen xa li jnich'one. Li' ta orae icha'cuxi xa tal ya'yel. Yu'un vo'one xa xch'ayel. Li' ta orae laj xa jta”, xi. Jech lic spasic lec q'uin. \p \v 25 ’C'alal ic'ot li its'inale, mu'yuc tey oy li banquilale yu'un batem ta abtel. C'alal isut tale, tey xa nopol x'ech' tal ta sts'el sna, laj ya'i ti ta spasic q'uin li stote. Laj ya'i ti ch‑ac'otajique. \v 26 Laj yic' loq'uel jun smozoic, la sjac'be c'usi sventa li q'uin ta spasique. \v 27 Jech i'albat: “Yu'un isut tal li avits'ine. Li atote la smil li ch'ium vacax ti bu lec xa juben cu'untique, ja' sventa ti lec isut tal li avits'ine”, x'utat. \v 28 C'alal jech laj ya'i li banquilale, i'ilin. Muc sc'an x'och ta sna. C'alal laj ya'i li stote, iloc' yalbe ti ac'o ochuque. \v 29 Li banquilale jech laj yalbe li stote: “Ep xa jabil li'abtej avu'un. Mu'yuc la jbaj amantal. Pero mu'yuc c'usi avac'ojbun. Me jcotuc tentsun, mu'yuc avac'ojbun ti jech xu' ta jpas o q'uin jchi'uc li boch'otic lec jc'opan jba jchi'uque. \v 30 Pero c'alal isut tal li yan anich'one, ta ora laj amil li ch'ium vacax ti bu lec xa juben cu'untique yu'un laj apasbe sq'uinal ti isut tale. Pero ep jmulavil antsetic imulivaj xchi'uc, jech tey ilaj o scotol li c'usi laj avac'bee. Pero ja' c'ux ta avo'nton”, xut li stote. \v 31 Itac'ov li stote: “Mol, li vo'ote scotol c'ac'al li' jchi'uc jbatic. Scotol li c'usitic oy cu'une ja' avu'un ec. \v 32 Ja' tsc'an ti jech ta jpastic q'uine xchi'uc ti xcuxet co'ntontique yu'un icha'cuxi xa tal ya'yel li avits'in ti chamen calojtique. Yu'un vo'one xa xch'ayel pero isut xa tal”, xut ―xi li Jesuse. \c 16 \s1 Ja' lo'il sventa jchabina ti ja' no'ox tsc'an lec ch‑ilat yu'un cristianoetique \p \v 1 Li Jesuse jech laj yalbe yan lo'il li yajchanc'optaque: \p ―Oy jun vinic, lec jc'ulej. Oy jchabina yu'un. Ja' yac'ojbe sventain scotol c'usitic oy yu'un xchi'uc staq'uin. Li jchabinae bat albatuc smul ta stojol li yajvale. Li smul i'albate yu'un la slajesbe c'usitic oy yu'un li yajvale. \v 2 Li vinique laj yic' tal li jchabina yu'une, jech laj yalbe: “Laj ca'i ti chopol c'usi chapase. Jech albun c'u yepal laj achon xchi'uc c'u to yepal tey oy avu'un li c'usitic laj cac'bot aventaine, yu'un mu xa xu' chachabibun jna”, xut. \v 3 Li jchabinae jech la snop: “¿C'uxi chive' yu'un chisloq'uesun ta chabina li cajvale? Mu xu' cu'un abtel. Chiq'uexov noxtoc me ta jc'an limosnae. \v 4 Ta jna' xa c'usi ta jpas c'alal me liloc' ta chabinae yu'un jech oy boch'o chixc'uxubinicun chiyotesicun ta snaic”, xi la snop. \v 5 Jech ta jujuntal laj yic'an tal li boch'otic oy yilic yu'un yajvale. Jech la sjac'be li boch'o ba'yuc itale: “¿C'u yepal avil yu'un li cajvale?” xut. \v 6 Itac'ov: “Vo'vinic (100) tampo aceite quich'oj”, xi. Li jchabinae jech laj yalbe: “Li'o li svunal avile. Chotlan, ts'ibao yan. Lajuneb no'ox yoxvinic (50) tampo xats'iba”, xut. \v 7 Ts'acal jech la sjac'be li yane: “Vo'ote ¿c'u yepal li avile?” xut. Itac'ov: “Vo'vinic coxtal trigo quich'oj”, xi. Li jchabinae jech laj yalbe: “Li'o li svunal avile, ts'ibao yan. Chanvinic (80) no'ox coxtal xats'iba”, xut. \v 8 Li yajvale jech laj yal: “Li chopol vinique bij. La sna' snopel c'u x'elan xu' ta xich' c'uxubinel c'alal me iloc' li' ta jnae”, xi li yajvale. Ja' no'ox jech li boch'otic ja' no'ox batem ta yo'ntonic c'u x'elan lec ch‑ech'ic li' ta banamile, ja' más sna'ic snopel c'u x'elan chc'uxubin xchi'ilic yu'un jech chc'uxubinatic ec. Yan li boch'otic xch'unojic Dios yalojique, ja' mu sna'ic snopel c'u x'elan chc'uxubin xchi'ilic yu'un jech chc'uxubinatic yu'un Dios ec. \p \v 9 ’Li vo'oxuque jech chacalboxuc. Li c'usitic oy avu'unique ja' no'ox ac'biloxuc aventainic, jech tsc'an chacoltavanic o. Mu me ja'uc no'ox batem avo'nton ti lec cha'ech'ic o achi'uquic li' ta banamile yu'un ta ono'ox xlaj. Me chacoltavanic oe, jech chayic'oxuc ochel ta vinajel sbatel osil li Diose. \p \v 10 ’Li boch'o lec ta xchabi c'usi ac'bil sventain ti mu'yuc tsots sc'oplale, ja' no'ox jech lec ta xchabi me ch‑ac'bat sventain li c'usi tsots sc'oplale. Yan li boch'o mu xchabi c'usi ac'bil sventain ti mu'yuc tsots sc'oplale, ja' no'ox jech mu xchabi me ch‑ac'bat sventain li c'usi tsots sc'oplale. \v 11 Me jech mu xachabiic c'usitic oy avu'unic ti ja' no'ox ac'biloxuc aventainic yu'un Dios sventa chapasic o c'usi tsc'ane, jech mu xayac'boxuc li c'usi sventa sbatel osile. \v 12 Yu'un li c'usitic oy avu'unic li' ta banamile ja' no'ox yac'ojboxuc ach'amanic li Diose. Pero me mu xavaq'uic tunuc yu'une, jech mu xayac'boxuc li c'usi ja' avu'un atuquic ti ja' sventa sbatel osile. \p \v 13 ’Jech chac c'u cha'al jun mozo ti mu xu' chib yajvale. Ti chibuc yajvale, li june ja' chopol chil; li yane ja' lec chil. Ja' jun yo'nton ta stojol li june; ja' chopol chil li yane. Ja' no'ox jech mu xu' chatunic yu'un Dios me ja' tey batem avo'ntonic yu'un taq'uine ―xi li Jesuse. \p \v 14 C'alal jech laj ya'yic li fariseoetique, la slabanic li Jesuse yu'un stalelic ti xpich'et no'ox yo'ntonic yu'un taq'uine. \v 15 Li Jesuse jech laj yalbe: \p ―Ta stojol cristianoetic chavaq'uic ta ilel ti tuc' avo'nton avalojique. Li Diose sna' ti mu'yuc lec avo'ntonique. Yu'un li boch'o ta xac' sba ta ich'el ta muc' ta stojol cristianoetique ja' mu'yuc lec ta x'ilat yu'un Dios. \s1 Ja' smelol c'alal laj yal Jesús ti mu'yuc lajem sc'oplal li mantaletique \p \v 16 ’C'alal mu'yuc to'ox chtal li Juan j'ac'vanej ta vo'e, ja' no'ox laj ava'yic c'usi yaloj Dios ti la sts'iba Moisés xchi'uc li yantic yaj'alc'optac Diose. Ts'acal to laj yalboxuc Juan ti yorail xa xu' chasventainboxuc avo'ntonic li Diose. Li' ta orae oy xa ep li boch'otic scotol yo'nton tsc'anic ventainel yu'un Diose. \p \v 17 ’Ac'o me la sjel c'u x'elan laj yal li Diose pero mu yu'unuc ja' mu'yuc xa stu ic'ot li c'usi ba'yuc yaloje. Li vinajel banamile ta ono'ox xlaj, pero li c'usi yaloj Diose mu xlaj sc'oplal. Persa chc'ot ta pasel scotol. \s1 Ja' smelol li boch'o ta xicta yajnile \r (Mt. 19.1‑12; Mr. 10.1‑12) \p \v 18 ’Li boch'o ta xicta yajnile, me ta xic' yajnilin yan ants, ja' no'ox ta xmulivaj xchi'uc yu'un mu ja'uc yajnil. Xchi'uc noxtoc li boch'o ta xic' yajnilin li ictabil antse ja' no'ox ta xmulivaj noxtoc ―xi li Jesuse. \s1 Lo'il sventa jun jc'ulej vinic xchi'uc jun jc'anlimosna Lázaro sbi \p \v 19 Li Jesuse jech laj yal noxtoc: \p ―Oy jun vinic lec jc'ulej. Toj lequic scotol li sc'u' spoq'ue. Puro toyolic stojol. Scotol c'ac'al puro lequil ve'lil ta sve'. \v 20 Oy yan vinic noxtoc, Lázaro sbi. Ja' jc'anlimosna. Tey ta xc'ot mochanatuc ta sti' sna li jc'ulej vinique yu'un ep c'a'al chinetic ta sbec'tal. \v 21 Li Lázaroe chac ac'batuc ya'i sve' li c'usitic chbaj yalel ta yolon smesa li jc'ulej vinique, pero muc x'ac'bat. Ti bu c'a'em sbec'tale tey chlec'bat yu'un ts'i'etic. \v 22 Ta yan c'ac'al icham li jc'anlimosnae. Li xch'ulele i'ic'bat batel yu'un li yaj'almantaltac Diose. Tey bat ac'atuc yo' bu oy li Abraáme xchi'uc li boch'otic co'ol tuc' yo'ntonic xchi'uque. Icham ec li jc'ulej vinique, imucat. \v 23 Li xch'ulele tey ibat yo' bu oy xch'ulelic li boch'otic mu'yuc xch'unojique. C'alal tey ta xich' ep vocole, la sq'uel batel ta nom bu oy li Abraáme. Laj yil tey xchi'uc sbaic xchi'uc li Lázaroe. \v 24 Li jc'ulej vinique tsots i'avan, jech laj yalbe li Abraáme: “Tati, c'uxubinun. Taco tal li Lázaroe. Ac'o sts'aj tal sc'ob ta vo', ac'o tal sicubtasbun li coq'ue yu'un toj ep ta xquich' vocol li' ta c'oq'ue”, xi. \v 25 Li Abraáme jech laj yalbe: “Totil, vuleso ta ajol c'u xa'elan ti c'alal cuxulot to'ox ta banamile. Oy ep ac'ulejal. Li Lázaroe ja' me'on ta jyalel, pero li' xa oy ta lequilal, xcuxet no'ox yo'nton. Li vo'ote tey chavich' o vocol. \v 26 Mu xu' ta xtal li Lázaroe yu'un oy muc'ta xab ta o'lol. Mu'yuc boch'o xu' ta xjelov tal tey yo' bu oyote, jech mu'yuc boch'o xu' ta xjelov tal li' ec”, xi. \v 27 Itac'ov li jc'ulej vinique: “Me mu xu' chtal scoltaune, avocoluc tacbun batel ta sna li jtote. \v 28 Yu'un oy to vo'ob quits'in tey comenic ta jna. Ac'o bat yalbe ti mu me xtalic li'i yu'un toj tsots li vocole”, xi. \v 29 Li Abraáme jech laj yalbe: “Tey yich'ojbeic svun li Moisese xchi'uc svunic li yan yaj'alc'optac Diose. Xu' ja' ac'o xch'unic li c'usitic yalojique”, xut. \v 30 Itac'ov li vinique: “Tati, mu sc'an xch'unic. Pero ti oyuc jun boch'o xotquinic ta xcha'cuxi ti tey chbat c'opanaticuque, ja' to ta scomtsanic li c'usitic chopol ta spasique”, xi. \v 31 Li Abraáme jech laj yalbe: “Me mu sc'an xch'unic c'usi yalojic li Moisese xchi'uc li yan yaj'alc'optac Diose, ac'o me ta xc'ot c'opanaticuc yu'un li boch'o cha'cuxeme, mu xch'unic noxtoc”, xut ―xi li Jesuse. \c 17 \s1 Ja' smelol ti tsc'an mu jsocbetic yo'nton jchi'iltique xchi'uc tsc'an ta jpasbetic perdón \r (Mt. 18.6‑7, 21‑22; Mr. 9.42) \p \v 1 Li Jesuse jech laj yalbe li yajchanc'optaque: \p ―Scotol c'ac'al oy boch'o tsc'an chasocboxuc avo'ntonic. Pero toj abul sbaic li boch'o ta soquesvanique. \v 2 Ja' lec ac'o chucuc jun cho' ta snuc' ac'o jipatuc ochel ta nab, tey ac'o chamuc o. Yu'un jech mu xa socbe o yo'nton junuc li boch'otic jech yo'ntonic jech chac c'u cha'al ololetic ti xch'unojic vu'un Jcoltavanejun yu'unique. \p \v 3 ’Bijanic me. Me oy la sta smul ta atojol avermanoe, ja' tsc'an chavalbe ti mu me spas jeche. Me la scomtsan li c'usi chopol tspase, pasbo perdón. \v 4 Me oy ta sta smul ta atojol ep ta velta ta jun no'ox c'ac'ale, me jech ta xtal yalilanbot jujun velta ti c'alal ta sta smule: “Mu xa jpas jech”, me xayutote, pasbo perdón ―xi li Jesuse. \s1 Ja' smelol “ac'bun más jch'uncutic ti vo'ot chacoltauncutique”, xiic \p \v 5 Li jcholc'opetique jech laj yalbeic li Cajvaltique: \p ―Ac'bun más jch'uncutic ti vo'ot chacoltauncutique ―xutic. \p \v 6 Li Cajvaltique jech laj yalbe: \p ―Manchuc me jutuc no'ox ach'unojic ti vu'un ta jcoltaoxuque, me ja' no'ox jech yepal jech chac c'u cha'al jbej biq'uit bec' mostazae, pero xu' xa avu'un chapasic li c'usitic tsots ta pasele. Jech chac c'u cha'al me chavalbeic ti ac'o buluc loq'uel li jpets igo li'i, ti ac'o bat ch'iuc ta nabe, ja' ta xc'ot ta pasel avu'unic. \s1 Ja' smelol ti tsc'an mu jtoy jbatic ta sventa li c'usitic ta jpastique \p \v 7 ’Me oy amozo batem ta sloquel avosil o me batem ta xchabiel achije, c'alal ta sut tal ta anae, mu jechuc chavalbe: “La' me, la' chotlan li' ta mesae”, mu xavutuc. \v 8 Jech chavalbe: “Ac'o smac ach'ut, meltsanbun tal jve'el. Ja' to chave' ec me laj co'nton ta ve'ele”, xavut. \v 9 C'alal me la xch'unbot amantale, mu'yuc chatojbe ta vocol ti la xch'un amantale yu'un ja' yabtel o ta spas. \v 10 Ja' no'ox jech ec li vo'oxuque, me laj ach'unic scotol c'usitic ta xalboxuc Diose, mu me xatoy abaic yu'un mu'yuc c'usi xu' avu'un laj apas atuquic. Yu'un ja' no'ox laj apasic li c'usi avabtel yac'ojboxuc Diose. Yu'un ti la spasoxuc Diose, yu'un tsc'an chatunic yu'un ―xi li Jesuse. \s1 Ja' smelol c'alal icol lajuneb vinic tsacbilic ta c'a'el chamel \p \v 11 C'alal chbat ta Jerusalén li Jesuse, tey ijelov ta sts'aquil Galilea banamil xchi'uc Samaria banamil. \v 12 Tey i'och ta jun tsobtsobnaetic. Tey chtalic ta be lajuneb viniquetic tsacbilic ta c'a'el chamel. Nom la sva'an sbaic ta stojol li Jesuse. \v 13 Tsots lic avanicuc, jech laj yalbeic: \p ―Jesús, jchanubtasvanej, avocoluc c'uxubinuncutic ―xiic. \p \v 14 C'alal laj yil viniquetic li Jesuse, jech laj yalbe: \p ―Batanic, bat ac' abaic ta ilel ta stojol li paleetique ―xut. \p La xch'unic, ibatic, jech icol o scotolic. \v 15 Pero oy jun ti tsots sc'oplal laj ya'i ti icole, jech ta ora isut tal ta stojol li Jesuse. Tsots i'avan tal, laj yalbe slequilal Dios ta sventa ti colem xae. \v 16 La spatan sba ta stojol li Jesuse, jech laj yalbe: \p ―Colaval ti laj acoltaune ―xut. \p Li vinic ti jech laj yale ja' liquem tal ta Samaria banamil. \v 17 Li Jesuse jech laj yalbe li boch'otic tey xchi'uque: \p ―Lajunebic ti la jcoltae. Q'uelavil, muc xa sutic tal li baluneb jchi'iltic ta israelale, muc xtal stojbeic ta vocol li Diose. \v 18 Ja' no'ox isut tal li jun yan lum vinic li'i, ja' tal stojbe ta vocol li Diose ―xi. \p \v 19 Li Jesuse jech laj yalbe li vinique: \p ―Lican, batan. Yu'un laj ach'un ti vu'un Jcoltavanejun avu'une jech chacol ―xi li Jesuse. \s1 Ja' smelol ti ja' o tspasic c'usitic chopol cristianoetic ti c'alal ta xcha'tal li Cajvaltique \r (Mt. 24.23‑28, 36‑41) \p \v 20 Li fariseoetique la sjac'beic Jesús c'usi ora ta xtal ventainvanuc li Diose. Itac'ov li Jesuse: \p ―C'alal chlic ventainvanuc li Diose, mu'yuc sq'uelubil. \v 21 Mu'yuc boch'o xu' jech ta xal: “Li' xa tspas mantal li Diose”, mu'yuc boch'o xi. “Le' xa tspas mantal li Diose”, mu'yuc boch'o xi. Yu'un li Diose ta yo'nton cristianoetic ta x'abtej ―xi li Jesuse. \p \v 22 Li Jesuse jech laj yalbe li yajchanc'optaque: \p ―Ta to sta sc'ac'alil jech chavalic: “Taluc ta ora li Cajvaltique”, xachiic, pero mu to xu' chital, vu'un ti co'ol cristianoutique. \v 23 Jech ta xlic ava'ibicun jc'oplal: “Li' xa oy li Cajvaltique”, xayutoxuc. Oy yan jech ta xal: “Le' xa oy li Cajvaltique”, xayutoxuc. Mu me xach'unic, mu me xabatic ti bu ta xalique. \v 24 Yu'un ja' no'ox jech chac c'u cha'al sacsevul ti xleblej no'ox ta xquiltic buyuc no'ox oyutique, ja' jech scotol cristianoetic chilic c'alal chital, vu'un ti co'ol cristianoutique. \v 25 Pero persa ba'yuc ta xquich' ep vocol yu'un mu xisc'anicun li jchi'iltactique. \v 26 Jech chac c'u cha'al la spasic cristianoetic ta vo'one ti c'alal li' to'ox oy li Noée, ja' no'ox jech ta spasic ec ti c'alal tsta yorail chital, vu'un ti co'ol cristianoutique. \v 27 Yu'un c'alal mu'yuc to'ox ta xtal li pulel ta vo'e, ja' no'ox batem yo'ntonic ta sa'el sve'elic, xchi'uc c'usi chuch'ic, xchi'uc ta xnupinic, xchi'uc ta xac' ta malijel stsebic. Ja' to iquechaj yu'unic ti c'alal i'och ta barco li Noée. Yu'un ital li pulel ta vo'e jech icham o scotolic. \v 28 Ja' jech la spasic ec li cristianoetic ta vo'one ti c'alal li' to'ox oy li Lote. Ja' no'ox batem yo'ntonic ta sa' sve'elic, ta xmanulajic, ta xbolomajic, ta x'ovolajic, ta smeltsan snaic. \v 29 Ja' to iquechaj yu'unic ti c'alal iloc' batel ta Sodoma li Lote. Yu'un iyal tal c'oc' ta vinajel xchi'uc azufre jech icham o scotolic. \v 30 C'alal chicha'tal, vu'un ti co'ol cristianoutique, ja' jech tspasic ec li cristianoetique. \p \v 31 ’C'alal chicha'tal, vu'un ti co'ol cristianoutique, mu me ja'uc tey batem avo'ntonic yu'un li c'usitic oy avu'unic li' ta banamile. Li boch'otic tey oy ta sjol snaique, c'alal ta xyalic tale, mu xa me x'och yich' c'usitic oy yu'unic. Li boch'otic tey oyic ta yabtelique, mu xa me sutic tal ta snaic. \v 32 Na'ic me c'u x'elan icom li yajnil Lot ta vo'onee. \v 33 Me ja' tsots sc'oplal chava'yic c'u x'elan chacuxiic li' ta banamile, ch'ayel chabatic. Yan me mu'yuc tsots sc'oplal chava'yic c'u x'elan chacuxiic li' ta banamile, ja' chacuxiic o sbatel osil. \p \v 34 ’Chacalboxuc, me ta ac'ubaltic chitale, me oy chib chvayic ta jun vaybale, jun ta xquic', jun ta xcom. \v 35 Me oy chib antsetic ta xjuch'najique, jun ta xquic', jun ta xcom. \v 36 Me oy chib viniquetic ta x'abtejic ta yabtelique, jun ta xquic', jun ta xcom ―xi li Jesuse. \p \v 37 Jech ijac'bat yu'un li yajchanc'optaque: \p ―Cajval, ¿bu ta xc'ot ta pasel le'e? ―xutic. \p Itac'ov li Jesuse: \p ―Jech chac c'u cha'al me oy c'usi chamene ta ono'ox xlaj ta ti'el ta xulemetic, ja' jech ta ono'ox xtal castigo ta stojol li cristianoetique ―xi. \c 18 \s1 Ja' lo'il sventa jun me'on ants ti ep ta velta i'ay sc'opan jchapanvaneje \p \v 1 Li Jesuse laj yalbe lo'il li yajchanc'optaque. Li lo'ile ja' smelol ti tsc'an mu x'ech' yo'ntonic ta sc'opanel Diose. \v 2 Jech laj yalbe: \p ―Oy jun jchapanvanej ta jun lum. Muc xich' ta muc' li Diose, muc xich' ta muc' noxtoc li cristianoetique. \v 3 Oy jun me'on ants tey nacal ec. Li antse ep ta velta ay sc'opan li jchapanvaneje, jech laj yalilanbe: “Avocoluc coltaun yu'un oy boch'o chiscontrainun”, xut. \v 4 Li jchapanvaneje ep c'ac'al mu sc'an xchapan li me'on antse. Ts'acal to jech la snop: “Mu xixi' yu'un li Diose, mu xixi' yu'un ec li cristianoetique. \v 5 Ja' no'ox yu'un li' xva'vun li me'on antse jech ta jchapan. Yu'un mu jc'an ti li' no'ox xva'vune”, xi ―xi li Jesuse. \p \v 6 Jech laj yal noxtoc li Cajvaltique: \p ―Laj ava'yic c'u x'elan laj yal li jchapanvanej ti chopol yo'ntone. \v 7 Yan li Dios ti tuc' yo'ntone, me jech chac'anilanbeic ta c'ac'al ta ac'ubal ti ac'o xchapan li c'usi vocolal chava'yic, vo'oxuc ti t'ujbiloxuc yu'une, ta persa ta spas yu'un mu x'ech' yo'nton ta ya'yel li ac'opique. \v 8 C'alal me la sta sc'ac'alile, ta ora ta xchapan. Pero c'alal chicha'tal, vu'un ti co'ol cristianoutique, ¿me yoquel ach'unojbicun jc'op li' chvul jtaoxuc? ―xi li Jesuse. \s1 Ja' lo'il sventa jun fariseo xchi'uc jun jtsobpatan \p \v 9 Li Jesuse laj yal jun lo'il yu'un jech ac'o ya'ibeic smelol li boch'otic tuc' yo'ntonic yalojic ti mu'yuc stu chilic li cristianoetique. Jech laj yal: \p \v 10 ―Oy chib viniquetic co'ol bat sc'opanic Dios ta yamaq'uil templo. Li june ja' fariseo; li yane ja' jtsobpatan. \v 11 Li fariseoe tey va'al tstoy sba ti c'alal la sc'opan Diose. Jech laj yal: “Dios, colavalbun ti mu jechuc co'nton jech chac c'u cha'al li yan cristianoetique. Yu'un li stuquique ta x'elc'ajic, chopol yo'ntonic, ta xmulivajic. Mu jechuc co'nton noxtoc jech chac c'u cha'al li jtsobpatan li' ta sc'opanote. \v 12 Li vu'une chib velta ta xquicta ixim ta jujun semana. Scotol li c'usitic ta jtae ta xcat ta lajlajuneb. Jujun ta jloq'ues ta lajlajuneb sventa amoton”, xut li Diose. \v 13 Pero li jtsobpatane nom no'ox va'al icom yu'un ta xi' yu'un li Diose. Mu sc'an stoy sat ta vinajel noxtoc. Yu'un la sna' ti chopol yo'ntone, ja' no'ox la smajilan sna yo'nton, jech la sc'opan Dios: “Dios, c'uxubinun yu'un jpasmulilun”, xut li Diose. \v 14 Chacalboxuc, li jtsobpatane pasbil xa perdón yu'un smul ti c'alal isut batel ta snae. Yan li fariseoe muc spasbat perdón yu'un smul. Yu'un li boch'otic ta stoy sbaique ta x'ac'atic ta q'uexlal yu'un li Diose. Yan li boch'otic biq'uit ta xac' sbaique ja' ta x'ac'atic ta ich'el ta muc' yu'un li Diose ―xi li Jesuse. \s1 Ja' smelol c'alal laj yac'be bendición ololetic li Jesuse \r (Mt. 19.13‑15; Mr. 10.13‑16) \p \v 15 Li israeletique laj yiq'uic tal ololetic noxtoc yu'un ac'o yac' sc'ob li Jesuse yu'un jech ta xich'ic o bendición. C'alal laj yilic li yajchanc'optaque, la spajesic li boch'otic laj yiq'uic tale. \p \v 16 Li Jesuse laj yic' ta stojol li ololetique xchi'uc li stot sme'ique. Jech laj yalbe li yajchanc'optaque: \p ―Ac'o talicuc ta jtojol li ololetique, mu me xapajesic. Yu'un li boch'otic ja' jechic jech chac c'u cha'al ololetique lec ta xa'yic pasel ta mantal yu'un Dios. \v 17 Melel chacalboxuc, li boch'otic mu sco'lajes sbaic jech chac c'u cha'al olole mu xu' ta x'ochic yo' bu ta spas mantal Dios ―x'utatic yu'un li Jesuse. \s1 Ja' smelol c'alal ic'opanat yu'un jun jc'ulej vinic li Jesuse \r (Mt. 19.16‑30; Mr. 10.17‑31) \p \v 18 Oy jun jchapanvanej yu'un israeletic jech la sjac'be li Jesuse: \p ―Lequil jchanubtasvanej, ¿c'usi ta jpas ti xu' chicuxi o sbatel osile? ―xut. \p \v 19 Li Jesuse jech laj yalbe: \p ―Mu'yuc ono'ox boch'o lec, ja' no'ox lec stuc li Diose. Jech ¿c'u yu'un chavalbun ti lecune? \v 20 Xana' ti jech chal li mantaletique: “Mu me xamulivaj, mu me xamilvan, mu me xa'elc'aj, mu me xanopbe smul achi'iltac, ich'o ta muc' atot ame'”, xi ―x'utat yu'un li Jesuse. \p \v 21 Itac'ov li vinique: \p ―Scotol le'e biq'uitun lic jch'un tal ―xi. \p \v 22 C'alal laj ya'i Jesús jech itac'ove, jech laj yalbe: \p ―Pero oy to c'usi sc'an avu'un. Bat chono scotol li c'usitic oy avu'une, q'uelanbo me'onetic li stojole jech chata ac'ulejal sventa sbatel osil. Ts'acal to xtal achi'inun ―xut. \p \v 23 C'alal jech laj ya'i li vinique, laj yat yo'nton yu'un toj jc'ulej. \v 24 C'alal laj yil Jesús ti chat yo'ntone, jech laj yal: \p ―Li jc'ulejetique toj vocol ta xac' sbaic ta ventainel yu'un Dios. \v 25 Jech chac c'u cha'al mu xjelov jcot camello‑ca' ta chac acuxae, ja' no'ox jech mu xu' ta x'och yo' bu tspas mantal Dios li boch'otic batem yo'nton yu'un sc'ulejalique ―xi li Jesuse. \p \v 26 Li boch'otic laj ya'i jech laj yal li Jesuse, jech lic sjac'beic: \p ―Me mu xcol li boch'o jc'ulejetique, ¿boch'o ono'ox xu' ta xcol cha'e? ―xutic. \p \v 27 Li Jesuse jech laj yal: \p ―Li cristianoetique mu xu' yu'un ta scolta sba stuquic. Ja' no'ox scotol xu' yu'un li Diose ―xut. \p \v 28 Li Pedroe jech laj yal ec: \p ―Li vu'uncutique laj xa jcomtsancutic scotol li c'usitic oy to'ox cu'uncutique. Li' xa jchi'inojotcutic ―xut. \p \v 29 Itac'ov li Jesuse: \p ―Melel li c'usi chacalboxuque, li boch'otic tscomtsan snaic, me stot, me sme', me sbanquiltac, me yits'inabtac, me xvixubtac, me yixlaltac, me xi'meltac, me smucubtac, me yajnil, me xnich'nab yu'un ja' tsots sc'oplal cha'i ti tspasic c'usitic tsc'an Diose, \v 30 jech ta stabe ep xq'uexol li' ta banamil xchi'uc ta xcuxiic sbatel osil noxtoc ―xi li Jesuse. \s1 Ja' smelol c'alal laj yal yan velta Jesús ti ta xmilate \r (Mt. 20.17‑19; Mr. 10.32‑34) \p \v 31 Li Jesuse slecoj laj yic' loq'uel jutuc li lajchab yajchanc'optaque. Jech laj yalbe: \p ―Chana'ic ti chijbat ta Jerusalene. Vu'un ti co'ol cristianoutique tey ta xc'ot ta pasel scotol li jc'oplal la sts'ibaic comel li yaj'alc'optac Dios ta vo'onee. \v 32 Chi'ac'at ta sc'ob boch'otic muc ja'uc jchi'iltic ta israelal. Ta slabanicun, ta xuts'intaicun, ta stubtaicun. \v 33 Ta xac'bicun nucul. Ts'acal ta xbat smilicun. Chimucat pero chicha'cuxi ta yoxibal c'ac'al ―xi li Jesuse. \p \v 34 Li yajchanc'optaque muc xa'ibeic smelol ti jech laj yale, muc sna'ic me jech ta xc'ot ta pasel. \s1 Ja' smelol c'alal ijambat sat jun ma'sat tey ta nopol Jericó \r (Mt. 20.29‑34; Mr. 10.46‑52) \p \v 35 C'alal nopol xa x'ech'ic batel ta lum Jericó li Jesuse, tey chotol ta ti'be la staic jun ma'sat. Ja' israel vinic. Tey ta sc'an limosna. \v 36 C'alal laj ya'i ma'sat ti ep ta xjelov xchi'iltaque, la sjac'be ti bu ta xbatique. \v 37 I'albat yu'un xchi'iltac ti ja' tey ta xjelov xchi'uquic li Jesús liquem tal ta Nazarete. \v 38 C'alal laj ya'i li ma'sate, tsots laj yapta li Jesuse: \p ―Jesús, vo'ot smomnich'onot David ti sc'oplal ono'ox cha'och ta ajvalil cu'uncutique, avocoluc c'uxubinun ―xut. \p \v 39 Li boch'otic ba'yucbeique la spajesic: \p ―Ch'anchan ―xutic. \p Pero li vinique más to i'avan: \p ―Vo'ot smomnich'onot David, avocoluc c'uxubinun ―xi. \p \v 40 Iva'i li Jesuse, la stac ta iq'uel. C'alal ivul yo' bu oye, jech la sjac'be: \p \v 41 ―¿C'usi chac'an ta jpasbot? ―xut. \p Itac'ov li vinique: \p ―Cajval, avocoluc jambun jsat ―xi. \p \v 42 Li Jesuse jech laj yalbe: \p ―Lec oy, ac'o jamuc li asate. Yu'un laj ach'un ti scotol xu' cu'une, jech chacol ―xut. \p \v 43 Jech ta ora ijam li sate. La xchi'in batel li Jesuse, ep laj yal slequilal Dios. C'alal laj yilic li cristianoetique, laj yalic slequilal Dios ec. \c 19 \s1 Ja' smelol c'alal icol jun vinic Zaqueo sbi \p \v 1 Li sbelal Jerusalene tey xjelov batel ta yut lum Jericó, jech tey xa ijelov batel li Jesuse. \v 2 Oy jun vinic tey ta lum Jericó, Zaqueo sbi. Tsots yabtel yich'oj. Ja' banquilal yu'un jtsobpatanetic, ja' ta xich' li taq'uine ja' chbat yac'be li boch'o sventainoje. Jech jc'ulej o. \v 3 Li Zaqueoe tsc'an ta sq'uel c'u x'elan li Jesuse. Tsc'an ta xotquin. Pero muc xil yu'un toj ep li cristianoetique. Yu'un comcom li Zaqueoe. \v 4 Jech ijelov ta anil. Imuy ta jpets igo ta nopol ti' be yo' bu ta xjelov li Jesuse yu'un jech xu' ta xil ti c'alal ta xjelove. \v 5 C'alal ic'ot ta igo li Jesuse, la sq'uel muyel. Laj yil tey luchul li vinique, jech laj yalbe: \p ―Zaqueo, yalan tal ta ora yu'un tsots sc'oplal tey chibat ta ana ―xut. \p \v 6 Jech ta ora iyal li Zaqueoe. Xcuxet no'ox yo'nton laj yic' batel ta sna li Jesuse. \v 7 C'alal laj yil cristianoetic ti ibat ta sna Zaqueo li Jesuse, chopol laj ya'yic. Jech tey iliquic ta vochlajetel scotolic yu'un sna'ojic ti ja' jlo'lavanej li Zaqueoe. Laj yalic ti bat xchi'in jpasmulil li Jesuse. \v 8 Li Zaqueoe iva'i, jech laj yalbe li Cajvaltique: \p ―Cajval, ta xcac'be j'o'loluc c'usitic oy cu'un li me'onetique. Me oy boch'o la jlo'labe staq'uine, más ech'em ta jsutes. Me la jlo'la ciene, chanib ciento chcac'be ―xi. \p \v 9 Li Jesuse jech laj yal: \p ―Li' ta orae lacol xa acotolic ta sjunul ana. Co'ol xa avo'nton achi'uc li jmoltotic Abraám ta vo'onee yu'un laj ach'un ti vu'un Jcoltavanejun avu'une. \v 10 Vu'un ti co'ol cristianoutique tal jsa' li boch'otic ch'ayemique yu'un tal jcolta ―xi li Jesuse. \s1 Ja' lo'il sventa lajuneb mozoetic ti i'ac'bat sjolintasic jujusep staq'uin yajvalique \r (Mt. 25.14‑30) \p \v 11 C'alal tey ta xa'yic c'usi ta xal Jesús li cristianoetique, li Jesuse laj yal jun lo'il yu'un po'ot xa chc'otic ta Jerusalén. Ja' la sloc'tabe ta lo'il ti muc to ja'uc yorail ta x'och ta ajvalilale. Yu'un la snop israeletic ti ja' xa ta x'och ta ajvalilal yu'unic tey ta Jerusalene, ja' li boch'o t'ujbil yu'un Diose. \v 12 Li Jesuse jech laj yal: \p ―Oy jun xnich'on muc'ta ajvalil. Lec jc'ulej li xnich'one. Ibat ta nom ta yan banamil. Yu'un bat yich' tal yabtel yu'un ta x'och ta ajvalilal, yu'un ja' chlic sventain scotol li xchi'iltaque. Ts'acal to ta sut tal. \v 13 C'alal mu'yuc to'ox chbate, laj yic' tal lajuneb smozo. Ta jujuntal laj yac'anbe jujusep saquil taq'uin ep ta cien snitoj sba jujusep. Jech laj yalbe: “Bat jolintasic. C'alal me lisut tal ta yan c'ac'ale, ja' to ta xvul quich'”, xut comel. \v 14 Li cristianoetique chopol laj ya'yic ti ja' ta x'och ta ajvalilal jun xchi'ilique. Jech lic staquic batel boch'o chbat yal ti bu batem yich' tal yabtele. Jech c'ot yalic: “Mu jc'ancutic ti ja' ta x'och ta ajvalilal cu'uncutic li jchi'ilcutic le'e”, xiic c'otel. \v 15 C'alal laj yich' yabtel sventa ajvalil li vinique, isut tal. C'alal ic'ote, la stacan ta iq'uel li smozotac ti yac'ojbe sjolintas staq'uine, yu'un tsc'an ta xa'i c'u yepal ijolin yu'un jujunic. \v 16 Li boch'o ba'yuc itale jech laj yal: “Cajval, lajuneb ijolin cu'un li ataq'uin laj avac'bun comele”, xut vulel li yajvale. \v 17 Itac'ov li yajvale: “Lec oy, vo'ote lequil mozoot. Yu'un jun avo'nton laj ajolintas li jtaq'uine, jech chacac'bot aventain lajuneb lum”, x'utat. \v 18 Ital noxtoc li yane, jech laj yal: “Cajval, vo'ob ijolin cu'un li ataq'uin laj avac'bun comele”, xut vulel li yajvale. \v 19 Itac'ov li yajvale: “Vo'ote vo'ob lum chacac'bot aventain”, xut. \v 20 Ital noxtoc li yane, jech laj yal: “Cajval, ilo li jsep ataq'uin laj avac'bune. Lec la jpix ta panyo, lec la jnac'. \v 21 Yu'un lixi' avu'un. Jna'oj ti toj cimarronote. La jna' ti chavich' sutel xchi'uc sjol li ataq'uine, chavich' ti bu mu ja'uc avabtele”, xi la spoj sba. \v 22-23 Jech i'albat yu'un li yajvale: “Vo'ote ch'ajil mozoot. Mu junuc avo'nton ta jtojol jech mu xac'an xa'abtej. Ta jchapan li c'usi laj avale. Me laj ana' ti toj cimarronun ta sventa ti ta xquich' ti bu mu ja'uc cabtel chavale, ¿c'u yu'un muc xbat atic' ta banco yu'un ac'o sjolintas li yajval bancoe? C'alal lisut tale, laj quich' sutel xchi'uc sjol ti jechuque”, xut. \v 24 Jech laj yalbe li yantic tey oyique: “Pojbeic li jsep jtaq'uin yich'oje, ja' ac'beic li boch'o laj yich' tal lajunebe”, xut. \v 25 Jech laj yalic: “¡Cajval, pero yich'oj xa lajunsep!” xutic. \v 26 Itac'ov li ajvalile: “Chacalboxuc, scotol li boch'o ta x'abtejic cu'une ta sta c'usi oy yu'unic. Jech más to ta xcac'be yan noxtoc. Yan li boch'otic mu sc'an x'abtejic cu'une mu'yuc c'usi ta staic o. Ta jpojbe noxtoc li c'usitic cac'ojbeique. \v 27 Jech noxtoc li boch'otic ta scontrainicune, ti mu sc'anic vu'un ta jventaine, iq'uic tal scotol li'i. Li' ta jsat xamilic”, xi li ajvalile ―xi li Jesuse. \s1 Ja' smelol ti ich'bil ta muc' i'och ta Jerusalén li Jesuse \r (Mt. 21.1‑11; Mr. 11.1‑11; Jn. 12.12‑19) \p \v 28 C'alal laj yal jech lo'il li Jesuse, ijelov batel ta ba'yucbe yu'un chbat ta Jerusalén xchi'uc yajchanc'optac. \v 29 Tey ic'otic ta nopol tsobtsobnaetic Betfagé xchi'uc ta lum Betánia tey ta yoc vits Olivatic. Li Jesuse la stac batel chib yajchanc'op. \v 30 Jech laj yalbe: \p ―Batanic ta tsobtsobnaetic le'e. C'alal cha'ochique, tey chucbil chataic jcot burro mu'yuc to cajlebinbil. Titunic, iq'uic tal. \v 31 Me oy boch'o ta sjac'boxuc ti c'u yu'un chatitunic li burroe, jech xavalbeic: “Yu'un ta xtun yu'un li Cajvaltique”, utic ―xi li Jesuse. \p \v 32 Ibatic li chibique. Ti c'u x'elan i'albatic batel yu'un Cajvaltique ja' jech la staic. \v 33 C'alal ja' o tey tstitunic li burroe, jech i'albatic yu'un li yajvale: \p ―¿C'u yu'un chatitunic li jburroe? ―x'utatic. \p \v 34 Itac'ovic: \p ―Yu'un ta xtun yu'un li Cajvaltique ―xutic. \p \v 35 Jech laj yiq'uic batel bu oy li Jesuse. Laj yac'beic staspatin slapbolal xaquitaic, jech tey icaji li Jesuse. \v 36 C'alal cajal xa batel ta burro li Jesuse, li israeletique la sq'uiic slapbolal xaquitaic ta be. \v 37 C'alal nopol xa x'ech'ic batel ta yeloval Jerusalén yo' bu vits Olivatique, tsots lic avanicuc scotol li boch'otic scotol c'ac'al la xchi'inic Jesuse. Xcuxet no'ox yo'ntonic laj yalbeic slequilal Dios ta sventa ti laj yilic ep sq'uelubil stsatsal la spas li Jesuse. \v 38 Jech laj yalic: \p ―¡Toj lec li ajvalil la stacbutic tal Cajvaltic Diose! ¡Lec xa chijyilutic li Diose! ¡Ac'o ich'atuc ta muc'! ―xi ch‑avanic. \p \v 39 Oy jayibuc fariseoetic tey xchi'uquic. Jech laj yalbeic li Jesuse: \p ―Jchanubtasvanej, pajeso li jch'unolajeletic avu'une yu'un loq'uel ch‑avanic ―xutic. \p \v 40 Li Jesuse jech laj yalbe: \p ―Chacalboxuc, me ta xch'abiic li jch'unolajeletic cu'une, ja' ta xlic avanicuc li tonetique ―xut. \p \v 41 C'alal ta xa xc'ot ta Jerusalén li Jesuse, la sq'uel li lume, laj yoc'ta li xchi'iltac tey nacajtique. \v 42 Jech laj yal: \p ―Ana'icuc ti yorail xa chacolique, lec, pero mu xana'ic. \v 43 Yu'un ta to sta sc'ac'alil ta xtal set sbaic li' ta lum li avajcontraique, ta smacoxuc ta jujujot. \v 44 Ta svuq'uesic li lum avu'unique. Me jbejuc ton mu'yuc bu cajal ta xcom ta sba yac'ol yan ton, scotol ta svuq'uesic. Ta smiloxuc acotolic noxtoc. Ja' ta scoj ti mu xach'unic ti vu'un tacbilun tal yu'un Dios chajcoltaoxuque ―xi li Jesuse. \s1 Ja' smelol c'alal la sloq'ues jbolomaletic ta yamaq'uil templo li Jesuse \r (Mt. 21.12‑17; Mr. 11.15‑19; Jn. 2.13‑22) \p \v 45 Li Jesuse i'och ta yamaq'uil templo tey ta Jerusalén. La sloq'ues scotol li jbolomaletic tey oyique. \v 46 Jech laj yalbe: \p ―Jech ts'ibabil ta sc'op Dios: “Li jnae ja' snail bu chac'opanicun”, xi yaloj li Diose. Li vo'oxuque apasojic xa ta snailch'en j'eleq'uetic ―xi. \p \v 47 Li Jesuse scotol c'ac'al tey ichanubtasvan ta yamaq'uil templo ta Jerusalén. Li banquilal paleetique xchi'uc li jchanubtasvanejetic ta smantal Dios yalojique, xchi'uc li jchapanvanejetique, la snopilanic c'u x'elan xu' ta smilic li Jesuse. \v 48 Pero muc staic, yu'un scotol cristianoetic jun yo'nton laj ya'ibeic sc'op li Jesuse. \c 20 \s1 Ja' smelol c'alal ijac'bat Jesús boch'o i'ac'bat svu'el \r (Mt. 21.23‑27; Mr. 11.27‑33) \p \v 1 Ta yan c'ac'al tey ichanubtasvan ta yamaq'uil templo ta Jerusalén li Jesuse. La xcholbe ya'yic ti yorail xa xu' chventainbat yo'ntonic yu'un Diose. Jech tey italic jayibuc banquilal paleetic xchi'uc li jchanubtasvanejetic ta smantal Dios yalojique, xchi'uc li jchapanvanejetique. \v 2 Jech la sjac'beic li Jesuse: \p ―Albun ca'icutic boch'o laj yac'bot avu'el chapas li c'usitic chapase ―xutic. \p \v 3 Itac'ov li Jesuse: \p ―Oy c'usi ta jac'boxuc jbeluc ec. Albicun ca'i. \v 4 Li ich'vo' laj yac' Juane ¿boch'o i'ac'bat yabtel ti jech la spase? ¿Me ac'bil yu'un Dios o me ac'bil yu'un cristiano? ―xut. \p \v 5 Jech tey lic yalilanbe sbaic: \p ―Me ta xcaltic ti ja' i'ac'bat yabtel yu'un Diose, jech ta xalbutic: “¿C'u yu'un muc xach'unic cha'e?” xijyututic. \v 6 Me ta xcaltic ti i'ac'bat yu'un cristianoe, chijyac'butic ton li jchi'iltactique. Yu'un scotol xch'unojic ti ja' yaj'alc'op Dios li Juane ―xut sbaic. \p \v 7 Jech lic yalbeic Jesús ti mu sna'ic boch'o i'ac'bat yabtel li Juan laj yac' ich' vo'e. \p \v 8 Li Jesuse jech laj yalbe: \p ―Ja' jech mu'yuc ta xcalboxuc ec li boch'o laj yac'bun jvu'el ti jech ta jpase ―xi. \s1 Ja' lo'il sventa jchabiejts'usubtic ti chopol c'usi la spasique \r (Mt. 21.33‑44; Mr. 12.1‑11) \p \v 9 Li Jesuse lic sc'opan li israeletique, laj yalbe lo'il. Jech laj yal: \p ―Oy jun vinic ja' yajval osil. Tey la sts'un ep ts'usub ta yosil. La sa'be yajval boch'otic ta xchabiic li ts'usubtic yu'une. Jech ibat ta nom li yajvale. Tey ijoc'tsaj ep c'ac'al. \v 10 C'alal ista yorail i'ic'ub li sat sts'usube, la stac tal jun smozo yu'un ta xich'be batel li sat sts'usube. Ja' c'ot sc'anbe li boch'otic ta xchabiique. Pero li jchabiejts'usubtique la stsaquic li mozoe, la smajic. Mu'yuc c'usi laj yac'beic sutel. \v 11 Li yajval osile lic stac tal yan smozo noxtoc. Pero la smajic, laj yuts'intaic noxtoc. Me jutuc mu'yuc c'usi laj yac'beic sutel. \v 12 Li yajval osile la stac tal yan smozo noxtoc. Ja' yoxibal xa velta. Pero li jchabiejts'usubtique la smajic noxtoc. Tuch'emic xa ti c'alal iloc' batel yu'unique. \p \v 13 ’Li yajval osile jech la snop: “¿C'uxi ta xcut? Ja' lec ta jtac batel li jnich'on ti lec jc'anoje. C'alal me laj yilic ti ja' jnich'one, ja' ta xich'ic ta muc'”, xi ta yo'nton. \v 14 Pero c'alal laj yilic jchabiejts'usubtic ti ja' xnich'on yajval osile, jech laj yalbe sbaic: “Le'e ja' ta xich'be comel yosil li stote. Ja' lec jmiltic jech vu'utic ta xquich'betic o comel li yosile”, xut sbaic. \v 15 Jech la sloq'uesic ta pat corral, tey la smilic. C'alal ta sut tal li yajval osile, ¿c'usi ta xc'ot yich'ic pasbel xana'ic li jchabiejts'usubtique? \v 16 Chacalboxuc, li jchabiejts'usubtique ta smil. Yan xa boch'otic ta xac'be xchabi li sts'usube ―xi li Jesuse. \p C'alal laj ya'yic jeche, jech laj yalic: \p ―¡Mu me jechuc tspas li Diose! ―xiic. \p \v 17 Li Jesuse la sq'uelbe sat li cristianoetique, jech laj yalbe: \p ―Nopo ava'yic me mu jechuc xloc' smelol ti jech ts'ibabil ta sc'op Diose: \q1 Jech chac c'u cha'al yajval na la st'uj jbej ton sventa chac' ta chiquin na, \q1 pero li svinictac ta pasnae muc sc'anic. \q1 Li ton ti muc sc'anique ja' ono'ox i'och ta chiquin na. \q1 Ja' no'ox jech ec, ac'o me mu xc'anat li boch'o t'ujbil yu'un Diose, \q1 pero ta ono'ox xac'be tsots yabtel, \m xi ts'ibabil. \v 18 Li boch'otic chopol chiyilicune chopol chbatic o. Ta ono'ox jchapanbe smulic. Me laj cal ti ch'ayel chbatique, j'ech'el ibatic o ―xi li Jesuse. \s1 Ja' smelol c'alal la sjac'beic Jesús me xu' ta xac'be spatanic li Césare \r (Mt. 21.45‑46; 22.15‑22; Mr. 12.12‑17) \p \v 19 Li banquilal paleetique xchi'uc li jchanubtasvanejetic ta smantal Dios yalojique tsc'an ta stsaquic ta ora li Jesuse yu'un laj ya'ibeic smelol ti ja' sc'oplal stuquic i'albatique. Pero mu'yuc boch'o itsacvan yu'un ixi'ic yu'un li xchi'iltaquique. \v 20 Ja' no'ox la smalaic me oy bu ora xocol li Jesuse. C'alal laj yilic ti xocol xae, ta ora la staquic batel jayibuc li boch'otic jun yo'ntonic ta stojol Jesús yilele yu'un oy c'usi chbat sjac'beic. Me mu'yuc lec ta xtac'ov li Jesuse, xu' tey ta stabeic o smul yalojic. Jech xu' ta stsaquic, ta xiq'uic batel ta stojol gobernador. Tey ta xc'ot stic'beic smul yalojic. \v 21 Jech la sjac'beic li Jesuse: \p ―Jchanubtasvanej, ta jna'cutic ti melel scotol c'usi chavale, ti jamal chavalbe ya'yic c'usi tsc'an Diose. Muc ta sbauc no'ox chaq'uel c'u x'elan li cristianoetique. \v 22 Albun ca'icutic me lec chil Dios ti ta xcac'be jpatantic Césare, o me mu lecuc chil ―xutic. \p \v 23 Li Jesuse la sna' ti ja' no'ox ta xlo'lavanique, jech laj yalbe: \p \v 24 ―Ac'bicun quil junuc li taq'uin sventa ta jtoj o jpatantique ―xut. \p Jech laj yac'beic. C'alal laj yil li Jesuse, jech la sjac'be: \p ―¿Boch'o sloc'obbal li'i? ¿Boch'o sbi li'i? ―xut. \p Itac'ovic: \p ―Ja' César ―xiic. \p \v 25 Li Jesuse jech laj yalbe: \p ―Tsc'an ta jch'unbetic c'usi ja' yabtel ta xal li Césare yu'un ja' muc'ta ajvalil. Jech noxtoc tsc'an ta jch'unbetic c'usi ta xal li Diose ―x'utatic. \p \v 26 Ac'o me tsc'an ta sa'beic smul Jesús tey ta stojol li xchi'iltaquique pero muc xu' yu'unic. Tey toj ch'ayel ic'ot yo'ntonic ta sventa c'u x'elan itac'ov li Jesuse. Jech mu'yuc xa c'usi yan la sjaq'uic. \s1 Ja' smelol c'alal la sjac' saduceoetic c'u x'elan ta xcha'cuxiic cristianoetic \r (Mt. 22.23‑33; Mr. 12.18‑27) \p \v 27 Ts'acal to italic ta stojol Jesús jayibuc boch'otic xch'unoj saduceo, ja' ti chalic mu'yuc cha'cuxesele. Jech la sjac'beic li Jesuse: \p \v 28 ―Jchanubtasvanej, jech la sts'iba comel li Moisese: “Me oy ta xcham jun vinic, me mu'yuc xnich'on chcome, li its'inal ti mu'yuc to yajnile, ac'o yic'be yajnil li ánima sbanquile. C'alal ta xvoc' xnich'one, ja' chac'be sbiinbe sbi li sbanquile jech tey oy o sbi li sbanquile”, xi li Moisese. \v 29 Oy vucub jchi'iltic xchi'il no'ox sbaic ta voq'uel. Li banquilale la sa' yajnil. Pero icham li banquilale, mu'yuc xnich'on icom. \v 30 Li its'inale laj yic'be yajnil li ánima sbanquile pero icham noxtoc. Mu'yuc xnich'on icom ec. \v 31 Ja' jech la spasic scotolic. Xquechet laj yic'beic li yajnil sba sbanquilique yu'un ichamic. \v 32 Ts'acal to icham ec li antse. \v 33 C'alal ta xcha'cuxiique, ¿boch'o junucal yajnil chc'ot li antse yu'un scotol laj yic' yajnilinic? ―xiic. \p \v 34 Itac'ov li Jesuse: \p ―Ti c'alal li' to oyic ta banamile xu' chnupinic li vinic antsetique. \v 35 Li boch'otic t'ujbilic ta sventa ta xcha'cuxiic loq'uel ta muquinal yu'un tey chbat naquiicuc ta vinajele mu'yuc xa boch'o ta xnupin. \v 36 Yu'un mu xa xchamic jech chac c'u cha'al li j'almantaletique. Xnich'nab xa Dios c'otemic o yu'un icha'cuxesatic xa yu'un li Diose. \v 37 Yu'un c'alal ta Moisés laj yal ti cuxulic li boch'otic vo'one xa xchamelique. Yu'un ja' la sts'ibabe comel sc'oplal ti c'alal i'albat yu'un Dios tey yo' bu itsan jtec' biq'uit ch'ixe. Ac'o me ep xa jabil chamenic li Abraáme, xchi'uc li Isaaque, xchi'uc li Jacove, pero jech to ta x'albat sc'oplalic: “Vu'un Diosun yu'un Abraám, xchi'uc Isaac, xchi'uc Jacov, xi li Diose”, xi li Moisese yu'un cuxulic. \v 38 Ti chamenicuc o c'alal ta xch'ulelic jech chac c'u cha'al chavalique, mu'yuc xa Dios yu'unic ti jechuque. Yu'un li Diose muc ja'uc Dios yu'un li boch'otic chamenic oe; ja' Dios yu'un li boch'otic cuxajtique. Jech ich'bil o ta muc' sbatel osil li Diose ―xi li Jesuse. \p \v 39 Yan xa o li boch'otic itac'ovique. Ja' xa itac'ovic jayibuc li jchanubtasvanejetic ta smantal Dios yalojique. Jech laj yalbeic li Jesuse: \p ―Jchanubtasvanej, toj lec li c'usi laj avale ―xutic. \p \v 40 Yan li saduceoetique mu'yuc xa c'usi yan la sjac'beic li Jesuse. \s1 Ja' smelol ti ma'uc no'ox smomnich'on David li Cristoe yu'un “Cajval” xi \r (Mt. 22.41‑46; Mr. 12.35‑37) \p \v 41 Li Jesuse jech la sjac'be: \p ―¿C'u yu'un ta xalic ti ja' smomnich'on David li Cristo ti t'ujbil yu'un Dios chventainvane? \v 42 Yu'un li Davide jech la sts'ibabe sc'oplal ta svunal q'ueojetic: \q1 Li Cajvale jech i'albat yu'un li Diose: \q1 “Ta to xlic chotlan ta jbats'ic'ob. \q1 \v 43 Vo'ot chapas mantal c'alal to ta jtsalbot scotol li avajcontrae”, \m x'utat, xi li Davide. \v 44 Li Davide “Cajval”, xut li boch'o t'ujbil yu'un Dios chventainvane. ¿C'u yu'un “Cajval”, xut me ja' smomnich'one? ―xi li Jesuse. \s1 Ja' smelol c'alal laj yal Jesús ti chopol c'usi tspasic li jchanubtasvanejetic ta smantal Dios yalojique \r (Mt. 23.1‑36; Mr. 12.38‑40; Lc. 11.37‑54) \p \v 45 Li israeletique laj ya'i scotolic ti c'alal jech laj yalbe yajchanc'optac li Jesuse: \p \v 46 ―Q'uelo me abaic yu'un chopol c'usi ta spasic li jchanubtasvanejetic ta smantal Dios yalojique. Lec ta xa'yic ti nat sc'u' ta slapique. Lec ta xa'yic me ta xich'ic c'opanel yu'un jchi'iltactic tey ta ch'ivit. Lec ta xa'yic ti ta xchotiic ta sliqueb chotlebal ta nail tsobobbailetic xchi'uc ta jujun q'uin. \v 47 Jech noxtoc ta slo'labeic c'usitic oy yu'un me'on antsetic. Jech altic ti jal ta sc'opanic Diose. Le'e ja' tsots ta x'ac'batic castigo ―xi li Jesuse. \c 21 \s1 Ja' smelol c'alal laj yac' smoton Dios jun me'on ants \r (Mr. 12.41‑44) \p \v 1 Li Jesuse la sq'uel batel xcaxail smoton Dios tey ta templo. Laj yil tey oy jc'ulejetic ta xaq'uic smoton Dios. \v 2 Laj yil noxtoc tey ital jun me'on ants ti mu'yuc c'usi oy yu'une. Ja' no'ox chib cinco laj yac'. \v 3 Li Jesuse jech laj yalbe li yajchanc'optaque: \p ―Melel chacalboxuc, ta stojol Diose ja' más ep laj yac' li me'on ants le'e. Ti c'u yepal laj yac' ta scotolic li yantique ja' mu'yuc ep ic'ot. \v 4 Yu'un puro scomelal xa staq'uin laj yaq'uic. Yan li me'on antse laj yac' scotol ti c'u yepal oy yu'un sventa ta sman o c'usitic ta xtun yu'une ―xi li Jesuse. \s1 Ja' smelol c'alal laj yal Jesús ti tsta yorail chvuq'uesat li temploe \r (Mt. 24.1‑2; Mr. 13.1‑2) \p \v 5 Oy jayibuc laj yalbeic Jesús ti toj c'upilic sba li tonetic yac'ojic ta temploe, xchi'uc li c'usitic sloc'taojic ti tey spac'ojic ta c'alc'al templo ti ja' la stojic li boch'otic scotol yo'nton tsc'an chac'beic smoton Diose. \p \v 6 Li Jesuse jech laj yal: \p ―Li na ti toj c'upil sba ta xquiltic li' ta orae ta to sta sc'ac'alil ta xich' vuq'uesel scotol. Me jbejuc ton mu'yuc bu cajal ta xcom ta sba yac'ol yan ton, scotol ta xich' vuq'uesel ―xut. \s1 Ja' smelol c'usitic ta xc'ot ta pasel c'alal po'ot xa slajebal c'ac'ale \r (Mt. 24.3‑28; Mr. 13.3‑23) \p \v 7 Jech la sjac'beic li Jesuse: \p ―Jchanubtasvanej, ¿c'usi ora ta xc'ot ta pasel ti ta xvuq'uesat li templo laj avale? ¿C'usi sq'uelubil chavac' quilcutic ba'yuc yu'un jech ta jna'cutic o ti po'ot xa chc'ot ta pasele? ―xutic. \p \v 8 Li Jesuse jech laj yalbe: \p ―Q'uelo me abaic, mu me boch'o xaslo'laoxuc. Yu'un oy ep boch'o ta xalic sbiic jech chac c'u cha'al vu'un. Jech ta xalic: “Vu'un Cristoun ti t'ujbilun yu'un Dios chajventainoxuque”, xiic. Oy yan jech ta xalic: “Ja' xa sc'ac'alil ta xtal li Cristoe”, xiic. Pero mu me xach'unic. \v 9 C'alal chava'yic ti oy xa pleito li'i, xchi'uc c'alal chava'yic ti oy pleito ta nome, mu me xaxi'ic. Ta persa jech ta xc'ot ta pasel pero muc to ja'uc slajebal c'ac'al ―xi. \p \v 10 Jech laj yal noxtoc: \p ―Ta to xlic scontrain sbaic cristianoetic ta yantic banamil. Ta to xlic scontrain sbaic ajvaliletic noxtoc. \v 11 Xchi'uc oy bu tsots ta xjelov niquel ta banamil. Ta to xtal tsots vi'nal xchi'uc chamel. Ta to xavilic ep sq'uelubil stsatsal Dios ta vinajel. Ja' toj xi'bal sba. \p \v 12 ’C'alal muc to chc'ot ta pasele, ba'yuc ta stsacoxuc, ta xuts'intaoxuc, ta xac'oxuc ta sc'ob li boch'otic oy yabtelic ta nail tsobobbailetique, ta stic'oxuc ta chuquel. Chayic'oxuc batel ta stojol muc'tic ajvaliletic xchi'uc ta stojol gobernadoretic pero vu'un ta jcoj. \v 13 Jech xu' tey chacholic batel jc'op ta stojolic. \v 14 Na'ic me ti tsc'an mu xanopilanic ba'yuc li c'usi chc'ot avalique. \v 15 Yu'un vu'un chajcoltaoxuc ta lo'il. Ta xcac'boxuc abijilic jech mu xastsaloxuc ta lo'il scotol li boch'otic ta scontrainoxuque. \v 16 Oy atot ame'ic no'ox ta xac'oxuc ta c'abal. Oy achi'iltaquic no'ox ta voq'uel ta xac'oxuc ta c'abal. Oy avuts' avalalic no'ox ta xac'oxuc ta c'abal. Oy ja' no'ox ta xac'oxuc ta c'abal li boch'otic lec xac'opan aba achi'uquique. C'alal tey xa oyoxuc ta sc'obique, oy ta smiloxuc. \v 17 Scotol cristianoetic chopol chayiloxuc ta jventa. \v 18 Pero ja' no'ox me jech tsc'an Dios ti ta smiloxuque, ta xc'ot ta pasel. Me mu jechuc tsc'an Diose, me jutuc mu'yuc c'usi xu' ta spasboxuc. \v 19 Me chcuch avu'unic scotole, más tstsatsub avo'ntonic. \p \v 20 ’C'alal chavilic li' setoj sbaic ta spat corral ton yu'un Jerusalén li yajsoldadotac yan ajvalile, na'ic me ti yu'un laj xa sta yorail ta xich' vuq'uesele. \v 21 Acotolic ti li' nacaloxuc ta Judea banamile, jatovanic batel ta anil ta vitsetic. Li boch'otic li' oy ta yut lume ac'o loc'uc batel. Li boch'otic loq'uemic batele mu xa me x'ochic tal. \v 22 Yu'un laj xa sta sc'ac'alil chavich'ic castigo jech chac c'u cha'al ts'ibabil ono'ox comel yu'un li yaj'alc'optac Diose. \v 23 Toj abul sba li boch'otic ja' to xchi'inoj yolique xchi'uc li boch'otic ta to xchu'un yolique yu'un toj tsots li vocol ta xtale. Yu'un más tsots castigo cha'ac'batic yu'un Dios. \v 24 Oy chamilatic ta machita. Oy chachucatic, cha'ic'atic batel ta yosilal yan lum cristianoetic. J'ech'el ta xlaj o atsatsalic, vo'oxuc ti li' nacaloxuc ta lume. Yan lum cristianoetic ta sventainic li lume, ta xixtanic scotol. Ja' to me its'aqui ti c'u yepal c'ac'al ch‑ac'bat sventainic yu'un Diose, ja' to chjel yajval. \s1 Ja' smelol c'u x'elan ta xcha'tal li Cajvaltique \r (Mt. 24.29‑35, 42‑44; Mr. 13.24‑37) \p \v 25 ’Ta xvinaj sq'uelubil ta vinajel ti c'alal po'ot xa chitale. Yu'un ta xc'ataj li c'ac'ale, xchi'uc li ue, xchi'uc li c'analetique. Jech noxtoc ta xjel c'u x'elan ta xbac' li nabe. Toj tsots xvo'et ta spas, más to tsots ta syuq'uilan sba jech ta xi'ic o scotol cristianoetic ta banamil. \v 26 Li cristianoetique mu'yuc xa stsatsal yo'ntonic ta scoj li xi'ele yu'un ta xi'ic me oy c'usi ta xc'ot ta pasel li' ta banamile. Yu'un scotol li c'usitic tey oy ta vinajele ta xnic scotol. \v 27 Ja' o ta xil scotol cristianoetic ta xiyal tal ta toc, vu'un ti co'ol cristianoutique. Ep jtsatsal xchi'uc tsots jxojobal. \v 28 C'alal chavilic ta xlic c'otuc ta pasel scotol li c'usitic laj calboxuque, cuxetuc me avo'ntonic yu'un chana'ic ti po'ot xa chacolique ―xut yajchanc'optac li Jesuse. \p \v 29 Laj yalbe yan lo'il noxtoc: \p ―Na'ic me c'u x'elan ta xch'i li igoe xchi'uc scotol li yan te'etique. \v 30 C'alal ta xq'uexin yanale, jech chana'ic o ti po'ot xa yorail vo'olaltique. \v 31 Ja' no'ox jech ec li vo'oxuque, c'alal chavilic ta x'ech' scotol li c'usi calojboxuque, jech chana'ic o ti po'ot xa yorail chistacun tal li Diose yu'un ta xtal jpas mantal li' ta banamile. \p \v 32 ’Melel chacalboxuc, oy mu'yuc to chachamic ja' to me i'ech' scotol li c'usitic laj calboxuque. \v 33 Ta to xlaj li vinajel banamile, pero li c'usitic caloje mu'yuc ono'ox ta xlaj sc'oplal, ta xc'ot ta pasel scotol. \p \v 34-35 ’Q'uelo me abaic, mu me xbat avo'ntonic yu'un li c'usitic oy li' ta banamile xchi'uc li c'usitic tsc'an abec'talique, xchi'uc ti c'u x'elan chacuxiic li' ta banamile. Yu'un me ja' tey batem avo'ntonique, ch'ayem avo'ntonic ta xvul jtaoxuc ti c'alal chitale. Jech chac c'u cha'al jcot ts'i' ti mu sna' bu ora ch‑och ta yoquile, ja' no'ox jech ec li cristianoetique, mu sna'ic bu ora ta xtal vocol ta sbejel banamil. \v 36 Pero li vo'oxuque viq'uiluc me asatic, c'opanic Dios scotol c'ac'al ti ac'o cuchuc avu'unic li vocol ta xtale. Jech mu'yuc amulic c'alal chac'otic ta jtojol, vu'un ti co'ol cristianoutique ―xi li Jesuse. \p \v 37 Li Jesuse ta c'ac'altic tey ichanubtasvan ta yamaq'uil templo ta Jerusalén. Yan ta jujun ac'ubale iloc' batel, tey bat vayuc ta vits Olivatic. \v 38 Ta jujun sob ital scotol cristianoetic tey ta yamaq'uil templo yu'un cha'ibeic sc'op li Jesuse. \c 22 \s1 Ja' smelol c'alal ichapaj yu'unic ti tstsaquic li Jesuse \r (Mt. 26.1‑5, 14‑16; Mr. 14.1‑2, 10‑11; Jn. 11.45‑53) \p \v 1 Jutuc xa'ox sc'an sta sc'ac'alil sq'uinal ta sve'ilanic batel pan ti mu'yuc yich'oj svolesubil xch'ute. Ja' q'uin coltael sbi. \v 2 Li banquilal paleetique xchi'uc li jchanubtasvanejetic ta smantal Dios yalojique la snopic c'u x'elan xu' ta smilic li Jesuse yu'un ta xi'ic yu'un li xchi'iltaquique. \p \v 3 Li Satanase, ja' li banquilal pucuje, i'och ta yo'nton li Judase, ja' li Iscariote i'ac'bat yan sbie. Ja' jun li lajchab yajchanc'op Jesuse. \v 4 Li Judase bat sc'opan li banquilal paleetique xchi'uc li banquilaletic ti xchabiojic templo yu'unic tey ta Jerusalene. Ja' bat yalbe ya'yic ti tsc'an ta spas trato yu'un ta xac' ta c'abal li Jesuse. \v 5 C'alal laj ya'yique, xcuxet xa yo'ntonic. La xchapanic c'u yepal taq'uin ta xac'beic li Judase. \v 6 C'alal laj ya'i Judas c'u x'elan ichapaj yu'unique, toj lec laj ya'i. Tey lic snop c'usi ora xu' ta xac' ta c'abal li Jesuse yu'un jech mu xlic c'op yu'un li xchi'iltac ta israelale. \s1 Ja' smelol c'alal laj yac' ta ilel Cajvaltic c'u x'elan ta jna'tic ti vu'utic ta jcojtic ichame \r (Mt. 26.17‑29; Mr. 14.12‑25; Jn. 13.21‑30; 1 Co. 11.23‑26) \p \v 7 La sta sc'ac'alil ta sve'ic pan ti mu'yuc yich'oj svolesubil xch'ute, xchi'uc ta sti'ic ch'ium chij ta sventa q'uin coltael jech chac c'u cha'al yaloj ono'ox Diose. \v 8 Li Jesuse la stac batel Pedro xchi'uc Juan. Jech laj yalbe batel: \p ―Batanic, bat meltsanic li ch'ium chij ta jti'tic ta sventa q'uin coltaele ―xut. \p \v 9 Jech la sjaq'uic: \p ―¿Bu chac'an ta xbat jmeltsancutic? ―xutic. \p \v 10 Itac'ov li Jesuse: \p ―Chacalboxuc, c'alal cha'ochic ta Jerusalene, tey chanupic ta be jun vinic xcuchoj jbej q'uib ya'al. Ja' tey xanaban abaic batel, tey xa'ochic ec ta na ti bu ta x'oche. \v 11 Jech xc'ot avalbeic li yajval nae: “Jech laj yal tal li Jchanubtasvaneje: ¿Bu jc'olucal scuartoal ana yo' bu ta jti'cutic chij ta sventa q'uin coltael jchi'uc cajchanc'optaque? xi laj yal tal”, utic c'otel. \v 12 Tey chayac'boxuc avilic jun muc'ta cuarto ta xcha'cojal sjol sna. Tey xa xchapanoj li c'usitic ta xtun cu'untique. Ja' tey xameltsanic li chije ―xut. \p \v 13 Jech ibatic li chibique. Ja' jech la staic jech chac c'u cha'al i'albatic batel yu'un Jesuse. Tey la smeltsanic li chij sventa q'uin coltaele. \p \v 14 C'alal ta xa xve'ique, ital li Jesuse. Tey ichotiic ta ti' mesa xchi'uc yajchanc'optac. \v 15 Li Jesuse jech lic yalbe li yajchanc'optaque: \p ―Scotol co'nton li' ta jchi'inoxuc ta sti'el chij ta sventa q'uin coltael ti c'alal mu'yuc to chichame. \v 16 Ta xcalboxuc ti mu'yuc xa ta jti' yan velta li chije. Ja' to ta jti' yan velta ti c'alal tey xa jtsoboj jba jcotoltic yo' bu chiyac'bun jpas mantal li Diose ―xi li Jesuse. \p \v 17 Li Jesuse la stsac jun vaso ya'lel ts'usub, la stojbe ta vocol Dios. Jech laj yalbe li yajchanc'optaque: \p ―Ilo, uch'an acotolic. \v 18 Ta xcalboxuc ti mu'yuc xa ta xcuch' yan velta li ya'lel ts'usube. Ja' to ta xcuch' yan velta ti c'alal tey xa jtsoboj jba jcotoltic yo' bu chiyac'bun jpas mantal Diose ―xi. \p \v 19 La stam noxtoc jun pan, la stojbe ta vocol Dios, la svoc' li pane, laj yac'be li yajchanc'optaque. Jech laj yalbe: \p ―Li'i ja' jbec'tal yu'un ta xcac' jba ta milel ta acojic. Jech me xapasilanic yu'un jech chana'ilanic ti vo'oxuc ta acojic lichame ―xut. \p \v 20 C'alal ilaj yo'ntonic ta ve'ele, la stsac yan velta li vasoe, jech laj yalbe li yajchanc'optaque: \p ―Li ya'lel ts'usub li' chavuch'ique ja' senyail ti mu xlaj sc'oplal li c'usi ach' la xchapan Jtot sventa chacolic oe. Yu'un jtuc chcac' jba ta milel, ta xloc' jch'ich'al, jech ta xtoj o amulic. \p \v 21 ’Chacalboxuc, li boch'o chiyac'un ta c'abale ja' li' co'ol oyutic ta mesa jchi'uctic. \v 22 Yu'un jech ono'ox yaloj Dios ti chismilicun, vu'un ti co'ol cristianoutique. Pero toj abul sba li boch'o chiyac'un ta c'abale ―xi li Jesuse. \p \v 23 Li yajchanc'optaque lic sjac'be sbaic boch'o junucal yu'unic ti ta xac' ta c'abal li Jesuse. \s1 Ja' smelol “¿boch'o más banquilal ta xc'ot cu'untic?” xut sbaic li yajchanc'optac Jesuse \r (Mt. 20.25‑28; Mr. 10.42‑45) \p \v 24 Li yajchanc'optac Jesuse laj yutilan sbaic ta sventa boch'o más banquilal ta xc'ot yu'unic. \v 25 Li Jesuse jech lic yalbe: \p ―Li ajvaliletic yu'un yan lum cristianoetique ja' no'ox ta spasic mantal. Tstoy sbaic ta stojol li svinictaquique. Ac'o me jech tspasic pero tsc'anic ti “lec chc'uxubinvan”, xi sc'oplalique. \v 26 Pero li vo'oxuque mu me xapasic jech. Li boch'o tsc'an ta xc'ot ta banquilal avu'unique, ti tsc'an ich'bil ta muq'ue, biq'uit ac'o yac' sba ta atojolic, ac'o scoltaoxuc. \v 27 Nopo ava'yic c'u x'elan li boch'o banquilaletic li' ta banamile. Ja' no'ox ta xalic mantal, mu'yuc ta x'abtejic. Yan li vu'une mu jechuc ta jpas. Yu'un vu'un avajtunelicun c'otemun yu'un chajcoltaoxuc. \p \v 28 ’Li vo'oxuque jun avo'nton laj achi'inicun ti c'alal laj quich'ilan contrainele. \v 29 Jech ta xcac'boxuc avabtelic. Yu'un laj xa yac'bun cabtel li Jtotique jech ta to jpas mantal. Jech ta to xapasic mantal ec li vo'oxuque. \v 30 Jech co'olutic xa ti c'alal tsta sc'ac'alil ta jpas mantale yu'un co'ol ta jpastic ta mantal scotol ―xi li Jesuse. \s1 Ja' smelol “ta to xaval ti mu xavotquinune”, x'utat yu'un Jesús li Pedroe \r (Mt. 26.31‑35; Mr. 14.27‑31; Jn. 13.36‑38) \p \v 31 Li Cajvaltique jech laj yalbe li Simone: \p ―Simón, a'yo ava'i, li Satanase ay xa sc'an ta stojol Dios ti ta sq'uelboxuc c'u x'elan avo'ntonic li' ta orae. Yu'un tsc'an ti ac'o chibajuc avo'ntonique. \v 32 Pero li vo'ote laj xa jc'opanbot Dios ta atojol yu'un jech mu xchibaj o avo'nton. C'alal ta xlic asutes avo'nton yan veltae, vo'ot chatsatsubtasbe yo'nton li avermanotaque ―xut. \p \v 33 Li Pedroe jech laj yal: \p ―Cajval, ac'o me chistiq'uicun ta chuquel, ac'o me chismilicun, mu'yuc chajcomtsanot ―xut. \p \v 34 Itac'ov li Jesuse: \p ―Pedro, chacalbot ava'i, tana c'alal mu'yuc to'ox ta x'oc' cotse, oxib xa'ox velta avaloj ti mu xavotquinune ―xut. \s1 Ja' smelol c'alal laj yalbe yajchanc'optac Jesús c'u x'elan xu' chcuch yu'unic li vocole \p \v 35 Li Jesuse jech lic yalbe scotolic: \p ―C'alal la jtacoxuc batele, mu'yuc ataq'uinic, mu'yuc ave'elic, mu'yuc axonobic. ¿Me oy c'usi muc xataic? ―xut. \p Itac'ovic: \p ―Mu'yuc c'usi ti muc jtacutique, la jtacutic scotol ―xiic. \p \v 36 Li Jesuse jech laj yalbe: \p ―Jech chac c'u cha'al soldadoetic ti ta xchapan sbaic lec yu'un tsc'an tstsalvanic ta paspleitoe, ta xich' batel staq'uinic xchi'uc sve'elic. Me mu'yuc xmachitae, ta xchon slapbolal xaquita yu'un ja' ta sman o li xmachitae. Ja' no'ox jech ec li vo'oxuc li' ta orae, ja' tsc'an ti chach'unic ti chascoltaoxuc li Diose, jech chcuch avu'unic ti c'alal chavich'ic contrainele. \v 37 Yu'un persa ta xc'ot ta pasel scotol ti jech ono'ox ts'ibabil jc'oplale: “Ta xcuyat jech chac c'u cha'al jpasmulil”, xi ono'ox ts'ibabil ―xi li Jesuse. \p \v 38 Li yajchanc'optaque jech lic yalic: \p ―Cajval, li' oy chib machita―xutic. \p Itac'ov li Cajvaltique: \p ―Xu' no'ox o ―xi. (Ti jech itac'ov li Cajvaltique, yu'un laj ya'i ti muc xa'ibeic smelol li c'usi laj yale.) \s1 Ja' smelol c'alal bat sc'opan Dios ta Getsemaní li Jesuse \r (Mt. 26.36‑46; Mr. 14.32‑42) \p \v 39 Iloc' batel li Jesuse, ibat ta vits Olivatic yu'un tey ono'ox ta xc'otilan. Ichi'inat batel yu'un li yajchanc'optaque. \v 40 C'alal ic'otique, li Jesuse jech laj yalbe li yajchanc'optaque: \p ―C'opanic Dios yu'un jech mu xach'unic sujel ta mulil ―xut. \p \v 41 Li Jesuse ijelov batel jutuc. Ja' jech snatil ijelov batel jech chac c'u cha'al snatil xijtenubaj ta tone. Tey la squejan sba, la sc'opan Dios. \v 42 Jech laj yal: \p ―Tati, ti jechuc tsc'an avo'nton mu xichame, xu' chaloq'uesbun li jvocol li'i. Pero mu me xc'ot ta pasel li c'usi ta sc'an co'nton jtuque. Ja' ac'o jpas li c'usi tsc'an avo'ntone ―xi. \p \v 43 Li Jesuse laj yil jun j'almantal. Itacat tal yu'un ja' tal ac'batuc stsatsal li Jesuse. \v 44 Yu'un mu xa xcuch yu'un laj ya'i li vocole jech ep la sc'opan Dios. Ep ichiq'uinaj. Li xchiq'ue ja' jech chac c'u cha'al ch'ich' ti sts'ujts'un no'ox c'alal ta xloq'ue. \p \v 45 C'alal laj yo'nton ta sc'opanel Diose, isut tal yo' bu oyic li yajchanc'optaque. Vayemic vul sta yu'un ep ta xat yo'ntonic. \v 46 Jech vul yalbe: \p ―¿C'u yu'un chavayic? Ja' lec licanic, c'opanic Dios yu'un jech mu xach'unic sujel ta mulil ―xut. \s1 Ja' smelol c'alal itsacat li Jesuse \r (Mt. 26.47‑56; Mr. 14.43‑50; Jn. 18.2‑11) \p \v 47 C'alal ja' o chlo'ilaj li Jesuse, ital ep cristianoetic. Ja' ba'yucbe tal li Judase, ja' li yajchanc'op Jesuse. Li Judase tey ic'ot yo' bu oy li Jesuse, ic'ot sts'uts'. \v 48 Li Jesuse jech laj yalbe: \p ―Judas, mu yu'unuc jun avo'nton ta jtojol ti tal ats'uts'une. Ja' no'ox ta sventa c'u x'elan chavac'un o ta c'abal, vu'un ti co'ol cristianoutique ―xut. \p \v 49 C'alal la sna'ic yajchanc'optac Jesús ti ja' tal stsaquic li Jesuse, jech lic yalbeic li Jesuse: \p ―Cajval, me chac'ane, ta xcac'becutic machita―xiic. \p \v 50 Oy jun boch'o la sloq'ues xmachita. La sbojbe loq'uel jun xchiquin smozo li más banquilal palee. Li xchiquin iloq'ue ja' sbats'ichiquin. \v 51 Li Jesuse jech laj yal: \p ―Mu me xapajesic. Ac'o spasic li c'usi tsc'an yo'ntonique ―xut. \p Li Jesuse la spicbe yav xchiquin li mozoe, jech lec icom li xchiquine. \v 52 Li Jesuse jech laj yalbe li jtsacvanejetique, ja' li banquilal paleetique, xchi'uc li banquilaletic ti xchabiojic templo yu'unique, xchi'uc li jchapanvanejetique: \p ―¿C'u yu'un tal atsaquicun ta machita, ta te', jech chac c'u cha'al j'elec'? \v 53 Scotol c'ac'al tey oyun ta atojolic ta yamaq'uil templo. ¿C'u yu'un muc teyuc xatsaquicun? Ti jech ivu' avu'unic laj atsaquicune, yu'un iloq'uesbat xa mantal yu'un Dios li avajvalique, ja' li Satanás ti sventainoj mulile ―xut li jtsacvanejetique. \s1 Ja' smelol c'alal laj yal Pedro ti mu xotquin li Jesuse \r (Mt. 26.57‑58, 69‑75; Mr. 14.53‑54, 66‑72; Jn. 18.12‑18, 25‑27) \p \v 54 Jech la stsaquic li Jesuse, laj yiq'uic batel ta sna li más banquilal palee. Li Pedroe ta nomnomtic ibat ta spat li Jesuse. \v 55 Tey la sno'p sc'oq'uic ta yamaq'uil sna li más banquilal palee yu'un tey ta xc'atinic. Tey ichotiic ta ti' c'oc'. Li Pedroe tey la xchi'in ta chotlej li yantique. \v 56 Oy jun quiara laj yil tey chotol ta xc'atin li Pedroe. Yu'un lec tsanem li c'oq'ue ja' yu'un laj yil. La sq'uelbe lec sat, jech lic yal: \p ―Li vinic li'i ja' xchi'il sbaic xchi'uc li boch'o le' tsacbile ―xi. \p \v 57 Li Pedroe laj yal ti mu xotquine. Jech laj yal: \p ―Li boch'o chavale, yaa, mu xcotquin ―xut. \p \v 58 Ta jliquel tey i'otquinat yu'un yan noxtoc. Jech i'albat: \p ―Vo'ote ja' achi'il ec li vinic le'e ―x'utat. \p Itac'ov li Pedroe: \p ―Mu vu'cun, tata ―xut. \p \v 59 I'ech' van junuc ora, oy boch'o yan jech laj yalbe sc'oplal li Pedroe: \p ―Ta melel ja' xchi'il sbaic xchi'uc li vinic li'i yu'un tey liquem tal ta Galilea ec ―xi. \p \v 60 Itac'ov li Pedroe: \p ―Tata, mu jna' li c'usi chavale ―xi. \p C'alal ja' o jech chal li Pedroe, ja' o i'oc' cots. \v 61 Li Jesuse la sq'uel li Pedroe. Li Pedroe tey it'ab ta yo'nton ti jech ono'ox i'albat yu'un Cajvaltique: “Tana c'alal mu'yuc to'ox ta x'oc' cotse, oxib xa'ox velta avaloj ti mu xavotquinune”, x'utat ono'ox. \v 62 Li Pedroe iloc' batel. Ep laj yoc'ta sba. \s1 Ja' smelol c'alal ilabanat li Jesuse \r (Mt. 26.67‑68; Mr. 14.65) \p \v 63 Ti jayib boch'o i'ac'bat xchabiic li Jesuse tey lic slabanic, la smajic. \v 64 La smacbeic sat ta poc'. Lic smajbeic sat, jech laj yalbeic: \p ―Alo tal ca'tic ti boch'o la smajote ―xutic. \p \v 65 Ep la slabanic. Ep c'usi chopol laj yalbeic. \s1 Ja' smelol c'alal tey oy ta stojol jchapanvanejetic yu'un israeletic li Jesuse \r (Mt. 26.59‑66; Mr. 14.55‑64; Jn. 18.19‑24) \p \v 66 C'alal isacub osile, la stsob sba scotolic li jchapanvanejetic yu'un israeletique, ja' li banquilal paleetique xchi'uc li jchanubtasvanejetic ta smantal Dios yalojique. Laj yiq'uic batel ta stsoblebic li Jesuse. Jech laj yalbeic: \p \v 67 ―Albun ca'icutic me vo'ot li Cristoot ti t'ujbilot yu'un Dios chaventainuncutique ―xutic. \p Itac'ov li Jesuse: \p ―Me ta xcalboxuc ti vu'un Cristoune, mu xach'unic. \v 68 Me ta jac'boxuc noxtoc c'usi chanopique, mu xatac'ovic. \v 69 Vu'un ti co'ol cristianoutique laj xa sta sc'ac'alil ti chbat chotlucun ta sbats'ic'ob Diose. Ja' tey ta xlic jpas ta mantal scotol ―xut. \p \v 70 Scotolic jech laj yalic: \p ―¿Me yu'un vo'ot Xnich'onot Dios acuyoj aba? ―xutic. \p ―Vu'un ―xi li Jesuse. \p \v 71 Jech laj yalbe sbaic: \p ―¿C'u yu'un ta jc'antic yan testigo? Laj xa ca'i jtuctic ti tstoy sba ta stojol Diose ―xut sbaic. \c 23 \s1 Ja' smelol c'alal laj yiq'uic batel ta stojol Pilato li Jesuse \r (Mt. 27.1‑2, 11‑14; Mr. 15.1‑5; Jn. 18.28‑38) \p \v 1 Jech ilic scotolic, laj yiq'uic batel ta stojol Pilato li Jesuse. \v 2 Tey lic stic'beic smul. Jech laj yalic: \p ―Li vinic li'i ta xal ti mu xu' ta xcac'be jpatancutic li muc'ta ajvalil Césare, yu'un chal ti ja' ajvalil stuque. Chal ti ja' t'ujbil yu'un Dios chisventainuncutique. Jech ta stsob svinictac yu'un tsc'an ta sliques c'op li' ta cosilalcutique ―xiic. \p \v 3 Li Pilatoe la sjac'be li Jesuse: \p ―¿Me vo'ot ajvalilot yu'un li achi'iltac ta israelale? ―xut. \p Itac'ov li Jesuse: \p ―Vu'un ―xi. \p \v 4 Li Pilatoe jech lic yalbe li banquilal paleetique xchi'uc scotol li cristianoetique: \p ―Mu'yuc la jtabe smul li vinic li'i ―xi. \p \v 5 Jech tsots lic c'opojicuc yan velta: \p ―Mu me xacolta batel yu'un ja' ta soques li jchi'iltaccutique. Ta xchanubtasvan ta scotol cosilalcutic li' ta Judeae. Ta sliquebe tey ichanubtasvan ta Galilea. Li' ta orae li' xa talem noxtoc ―xiic. \s1 Ja' smelol c'alal laj yiq'uic batel ta stojol Erodes li Jesuse \p \v 6 C'alal laj ya'i Pilato ti ja' ba'yuc tey lic chanubtasvanuc ta Galileae, jech lic sjac'be cristianoetic me yu'un ja' tey liquem tal ta Galilea li Jesuse. \v 7 C'alal laj ya'i ti tey liquem tal ta Galilea li Jesuse, jech la sna' o Pilato ti ja' ventainbil yu'un Erodese. Jech la stac batel yo' bu oy li Erodese yu'un tey talem ta paxal ta Jerusalén. \v 8 C'alal laj yil Jesús li Erodese, xcuxet xa yo'nton. Yu'un ep xa c'ac'al chac sq'uel ya'i yu'un ya'yojbe sc'oplal ti ep c'usi ta spas li Jesuse. “Oyuc baq'uin bu ta xquil c'u x'elan ta spas junuc sq'uelubil stsatsal li Jesuse”, xi ono'ox ta yo'nton li Erodese. \v 9 Li Erodese tey lic sjaq'uilanbe ti c'u x'elan xu' yu'un ta spas sq'uelubiltac stsatsale. Li Jesuse me jbeluc muc xtac'ov. \v 10 Tey oyic li banquilal paleetique xchi'uc li jchanubtasvanejetic ta smantal Dios yalojique. Soquem sjolic ta stojol li Jesuse. Scotol yo'ntonic la stic'beic smul ta stojol li Erodese. \v 11 Li Erodes xchi'uc yajsoldadotaque muc xich'ic ta muc' li Jesuse. Ja' no'ox la slabanic, la slapbeic natil c'u'il sventa ajvaliletic. Ts'acal lic staquic sutel ta stojol Pilato, tey slapoj batel li c'u'ile. \v 12 Li Pilatoe scontrainoj ono'ox sbaic xchi'uc li Erodese, pero c'alal la stac batel ta stojol Erodes li Jesuse, jech lec lic sc'opan sbaic o. \s1 Ja' smelol c'alal ichapaj o ti ta xcham li Jesuse \r (Mt. 27.15‑26; Mr. 15.6‑15; Jn. 18.39―19.16) \p \v 13 Li Pilatoe laj yic'an tal scotol li banquilal paleetique, xchi'uc li jchapanvanejetic yu'un israeletique, xchi'uc scotol israeletic. \v 14 Jech laj yalbe: \p ―Li achi'ilic li'i laj avalic ti ja' ta soques scotol achi'iltaquique, jech laj aviq'uic tal li' ta jtojole. Pero laj xa quich'be sc'op li' ta atojolic. Me jutuc mu'yuc la jtabe smul. Mu meleluc li c'usi laj avalique. \v 15 Jech noxtoc li Erodese muc stabe smul ec. Ti lajuc stabe smule, muc stac sutel tal li' ta jtojol ti jechuque. Jech mu'yuc smul ti xu' ta xmilate. \v 16 Ja' no'ox ta xcac'be castigo, ta jcolta batel ―xi. \p \v 17 Li Pilatoe ta persa ta scolta batel jun jchuquel ta jujun q'uin coltael ti bu junucal ta sc'anique. \v 18 Jech scotol cristianoetic tsots lic avanicuc: \p ―Le'e ac'o bat yich' joc'anel ta cruz. Ja' ac'o coluc li Barrabase ―xiic. \p \v 19 (Li Barrabase itic'at ta chuquel ta scoj la stsob svinictac yu'un la scontrain li ajvalil tey ta Jerusalene, xchi'uc imilvan noxtoc. Ja' israel vinic.) \v 20 Li Pilatoe lic sc'opan yan velta li israeletique yu'un tsc'an ta scolta batel li Jesuse. \v 21 Tsots lic avanicuc yan velta: \p ―¡Joc'ano ta cruz! ¡Joc'ano ta cruz! ―xiic. \p \v 22 Li Pilatoe jech la sjac'be: \p ―Pero ¿c'usi smul avu'unic? Vu'une mu'yuc la jtabe smul ti xu' ta xmilat oe. Ja' no'ox ta xcac'be castigo, ta jcolta batel ―xut. \p Ja' yoxibal xa velta jech laj yal li Pilatoe. \v 23 Pero más to tsots i'avanic: \p ―¡Joc'ano ta cruz! ―xiic. \p C'alal jech isujvanic li cristianoetique xchi'uc li banquilal paleetic yu'unique, ich'unbatic. \v 24 Li Pilatoe laj yal mantal ti ac'o bat joc'anatuc ta cruz li Jesuse yu'un jech tsc'anic li cristianoetique. \v 25 Ja' la scolta batel li boch'o la sc'anique, ja' ti itic'at ta chuquel ta scoj la stsob svinictac yu'un la scontrain ajvalile, xchi'uc imilvan noxtoc. Li Pilatoe laj yac' ta c'abal li Jesuse yu'un ac'o spasbeic li c'usi ta sc'an yo'ntonique. \s1 Ja' smelol c'alal ijoc'anat ta cruz li Jesuse \r (Mt. 27.32‑44; Mr. 15.21‑32; Jn. 19.17‑27) \p \v 26 Li soldadoetique laj yiq'uic batel li Jesuse. C'alal xq'uechoj xa batel scruzal li Jesuse, tey la snupic ta be jun israel vinic tey liquem tal ta lum Cirene, Simón sbi. Tey ta x'och batel ta Jerusalén. La stsaquic, laj yac'beic xq'uechbe batel scruzal li Jesuse. Ja' ba'yucbe batel li Jesuse. Ja' ts'acalpat li Simone. \p \v 27 Oy ep viniquetic xchi'uc ep antsetic la xchi'inic batel li Jesuse. Li antsetique ep laj yoc'taic li Jesuse. Ep laj yat yo'ntonic. \v 28 Li Jesuse la sc'opan: \p ―Antsetic, vo'oxuc ti li' nacaloxuc ta Jerusalene, mu me xavoc'taicun. Oc'tao aba atuquic xchi'uc oc'taic li avol anich'onique. \v 29 Yu'un ta to me sta sc'ac'alil chtal vocol. Jech chlic avalic: “Ja' lec li boch'otic mu ono'ox sna' x'alajique yu'un mu sta jech chich'ic vocol jech chac c'u cha'al chquich'tic, vu'utic ti oy coltique”, xachiic. \v 30 Vo'oxuc ti li' oyoxuc ta Jerusalene jech chlic avalic: “Oyuc c'uxi jemuc tal li vitse yu'un ac'o snet'uutic”, xachiic yu'un toj tsots li vocol chtale. \v 31 Li vu'une ta jch'un scotol c'usitic yaloj li Diose, pero ep ta xiyac'bicun quich' vocol. Buuc xa li vo'oxuc ti mu xac'an xach'unic c'usitic yaloj Diose, ¡c'uxi ta xcuch avu'unic li vocol ta to xavich'ique! ―xi li Jesuse. \p \v 32 Oy chib israel vinic i'ic'atic batel ec ti tsots smulique, co'ol bat yich'ic joc'anel ta cruz xchi'uc li Jesuse. \v 33 C'alal ic'otic yo' bu Baquil Jolal sbi li banamile, tey c'ot sjoc'anic ta cruz li Jesuse xchi'uc li chib viniquetic ti tsots smulique. Jun scruzal ta sbats'ic'ob, jun scruzal ta sts'et. \v 34 Li Jesuse lic sc'opanbe Dios li cristianoetique: \p ―Tati, pasbeic perdón yu'un mu sna'ic li c'usi ta spasique ―xi. \p Li soldadoetique la spasic canal tajimol yu'un tsvoc'beic sc'u' li Jesuse yu'un jech chilic bu jlicucal chc'ot ta stojol jujunic. \v 35 Li cristianoetic tey va'ajtic ta xq'uelvanic tale la slabanic li Jesuse. Tey va'ajtic ec li jchapanvanejetique, la slabanic ec li Jesuse. Jech laj yalic: \p ―La scolta yantic. Me ta melel ti t'ujbil yu'un Dios chisventainutique, ac'o scolta sba stuc ―xiic. \p \v 36 Li soldadoetique ilabanvanic ec. Inoch'ajic tal, laj yac'beic yuch' pajal ya'lel ts'usub. \v 37 Jech laj yalbeic: \p ―Me ta melel vo'ot muc'ta ajvalilot yu'un achi'iltac ta israelale, colta aba atuc ―xutic. \p \v 38 Oy te' tey bajbil ta sjol scruzal li Jesuse ts'ibabil ta griego c'op, xchi'uc ta latin c'op, xchi'uc ta ebreo c'op. Jech chal: “Li'i ja' muc'ta ajvalil yu'un israeletic”, xi ts'ibabil. \p \v 39 Li viniquetic ti tsots smulic tey co'ol joc'ajtic ta cruz xchi'uc Jesuse, jun la stoy sba ta stojol li Jesuse, jech laj yalbe: \p ―Me ta melel vo'ot Cristoot ti t'ujbilot yu'un Dios chaventainuncutique, colta aba atuc. Jech coltauncutic ec ―xut. \p \v 40 Li yane la spajes li xchi'ile, jech laj yalbe: \p ―¿Me yu'un mu xaxi' yu'un Dios ti chatoy aba ta stojol li vinic li' co'ol chijmilat jchi'uctique? \v 41 Li vu'utique oy jmultic jech ep chquich'tic vocol. Yu'un ja' chij'ac'bat jtojtic li c'usitic chopol la jpastique. Li vinic li'i mu'yuc c'usi chopol spasoj ―xut. \p \v 42 Li vinic ti la spajes xchi'ile jech laj yalbe li Jesuse: \p ―Cajval, na'un me ti c'alal ta xtal apas mantal li' ta banamile ―xut. \p \v 43 Li Jesuse jech laj yalbe: \p ―Melel chacalbot, li' ta orae chachi'inun batel ta lequilal ―xut. \s1 Ja' smelol c'alal iloc' xch'ulel li Jesuse \r (Mt. 27.45‑56; Mr. 15.33‑41; Jn. 19.28‑30) \p \v 44 C'alal jech laj yale, o'lol xa van c'ac'al. Ja' o i'ic'ub osil ta scotol banamil. Ic' icom c'alal to ta o'lol syalel c'ac'al. \v 45 Ic'uben o li c'ac'ale. Li muc'ta poc' tey joc'ol ta yut templo ta Jerusalene ili' ta o'lol. \v 46 Li Jesuse tsots i'avan, jech laj yal: \p ―Tati, ta xcac' ta ac'ob li jch'ulele ―xi. \p C'alal laj yal jeche, iloc' xch'ulel. \p \v 47 C'alal laj yil capitán soldado c'usitic ic'ot ta pasele, laj yich' ta muc' li Diose, jech laj yal: \p ―Ta melel mu'yuc smul li vinic li'i ―xi. \p \v 48 Scotol li cristianoetic tey stsoboj sbaique, c'alal laj yilic scotol li c'usitic ic'ot ta pasele, isutic batel ta snaic. La smajilan batel sna yo'ntonic yu'un ixi'ic me ch‑ac'batic castigo yu'un Dios ta scoj ti la smilic li Jesuse. \v 49 Scotol li boch'otic lec la sc'opan sbaic xchi'uc Cajvaltique, xchi'uc li yajchanc'optac Cajvaltique, xchi'uc li antsetic liquemic tal ta Galilea ti la xchi'inic tal li Jesuse, nom no'ox va'ajtic ta sq'uelic tal scotol li c'usitic ic'ot ta pasele. \s1 Ja' smelol c'alal imucat li Jesuse \r (Mt. 27.57‑61; Mr. 15.42‑47; Jn. 19.38‑42) \p \v 50-51 Tey oy jun vinic, José sbi. Ja' tey liquem tal ta lum Arimatea ta Judea banamil. Ja' jun jchapanvanej tey ta templo ta Jerusalén. Ja' lequil vinic. Smalaoj ti chtal ventainaticuc yu'un Diose. Tuc' yo'nton, mu'yuc la stic' sba c'alal la sa'beic smul Jesús li yan jchapanvanejetique. \v 52 Ja' bat sc'opan li Pilatoe. La sc'anbe sbec'tal li Jesuse. \v 53 Li Pilatoe la sloq'ues mantal jech bat syalesbe ta cruz sbec'tal Jesús li Josée. La xpix lec ta saquil manta, tey bat smuc ta ach' ch'en ta vombil ton. \v 54 Ja' ta bat c'ac'al viernes ti imucate. Ja' xa sc'ac'alil ta xchapan sbaic yu'un xa tey ta xlic xcux yo'ntonic me ich'ay li c'ac'ale. \p \v 55 Li antsetic ti liquemic tal ta Galilea ti la xchi'inic tal li Jesuse, ibatic ta muquinal ec. Laj yilic bu la smucbeic comel sbec'tal li Jesuse. \v 56 C'alal laj yilique, isutic batel ta snaic. C'alal ic'ot ta snaique, ta ora la xchapanic muil vomoletic xchi'uc muil poxil yu'un ja' chbat yac'beic ta sbec'tal li Cajvaltique yu'un jech mu xtuib ta ora. Yu'un ja' jech stalelic o li israeletique. Pero muc xbat yaq'uic ta ora yu'un ja' xa sc'ac'alil ta xcux yo'ntonic jech chac c'u cha'al chal li mantaletic yu'unique. \c 24 \s1 Ja' smelol c'alal icha'cuxi li Jesuse \r (Mt. 28.1‑10; Mr. 16.1‑8; Jn. 20.1‑10) \p \v 1 Jech ta sliquebal to semana ibatic ta muquinal li antsetique, ja' li domingoe. Sc'an to tsacub ti c'alal ibatique. Yich'ojic batel li muil vomoletique xchi'uc li muil poxil ti la xchapanique. \v 2 C'alal ic'otique, balch'unbil xa'ox loq'uel c'ot staic li ton ti macbil o sti' ch'ene. \v 3 I'ochic ta yut pero mu'yuc xa tey oy la staic li sbec'tal Cajvaltic Jesuse. \v 4 C'alal tey chlo'ilaj yo'ntonique, laj yilic tey va'al ta sts'elic chib xco'laj xchi'uc viniquetic yilel. Toj sac li sc'u'ique chtu'p jsatic yu'un. \v 5 Jech toj xi'el ic'otic li antsetique, la snijan sbaic. Jech i'albatic: \p ―¿C'u yu'un tal aq'uelic li' ta muquinal li Boch'o cuxul o sbatel osile? \v 6 Mu'yuc xa li' oye, icha'cuxi xa. Na'ic me ti jech ono'ox laj yalboxuc c'alal tey to'ox oyoxuc ta Galileae. \v 7 Jech laj yal: “Ta persa ta xi'ac'at ta sc'ob jpasmuliletic, vu'un ti co'ol cristianoutique. Ta sjoc'anicun ta cruz, tey chismilicun. Chimucat, pero chicha'cuxi ta yoxibal c'ac'al”, xayutoxuc ono'ox ―x'utatic. \p \v 8 Li antsetique tey ivul ta sjolic ti jech ono'ox albilique. \v 9 Jech iloq'uic tal ta yut li ch'ene, isutic tal. Li c'usitic i'albatique tal yalbe ya'yic li buluchib yajchanc'optac Jesuse xchi'uc li yantique. \v 10 Li antsetic ti tal yalbeic li jcholc'opetic yu'un Jesuse, ja' li María ti liquem tal ta Magdalae, xchi'uc Juana, xchi'uc yan María, ja' sme' li Jacoboe, xchi'uc yan antsetic tey xchi'inojic. \v 11 Li jcholc'opetique la snopic ti altic chalic li antsetique jech muc xch'unbeic li c'usi laj yalique. \p \v 12 Yan li Pedroe ta ora ibat ta anil ta smuquinal Jesús. La scujan sba, la sq'uel ochel li yut ch'ene. Laj yil ti ja' xa no'ox tey oy li saquil manta ti la xpixbeic o sbec'tal Cajvaltique. Mu'yuc xa tey oy li sbec'tale. Jech ep ilo'ilaj batel yo'nton ti c'alal isut batele. \s1 Ja' smelol c'alal laj yac' sba ta ilel Jesús ta stojol chib jch'unolajel c'alal tey ta xanovic batel ta sbelal Emáus \r (Mr. 16.12‑13) \p \v 13 Ta sc'ac'alil c'alal icha'cuxi loq'uel ta ch'en li Cajvaltique, ta bat c'ac'al oy chib boch'o xch'unojbeic sc'op li Jesuse, iloq'uic batel ta Jerusalén, ibatic ta sbelal jun tsobtsobnaetic Emáus sbi. Oy no'ox van chibuc reva xil sba xchi'uc li Jerusalene. \v 14 Tey ta slo'iltaic batel c'u x'elan imilat li Jesuse. \v 15 C'alal ja' o chlo'ilajique, tey ital ta spatic li Jesuse. Jech tey la xchi'inic batel ta xanubal. \v 16 Pero imacbat satic yu'un li Diose jech muc xotquinic me ja' Jesús ti tey xchi'uquic batel ta bee. \v 17 Jech ijac'batic yu'un li Jesuse: \p ―¿C'usi chalo'iltaic? ―x'utatic. \p Tey iva'iic. Li Jesuse laj yil ti ep ta xat yo'ntonique. \v 18 Itac'ov li june, ja' Cléofas sbi: \p ―Li jchi'iltactic tey talemic ta q'uelq'uin ta Jerusalene laj ya'yic scotolic li c'usi ja' to no'ox ic'ot ta pasel tey ta Jerusalene. ¿C'u yu'un muc xava'i vo'ote? ―xut. \p \v 19 Itac'ov li Jesuse: \p ―¿C'usi ic'ot ta pasel? ―xi. \p Itac'ovic: \p ―Yu'un la smilic li Jesús liquem tal ta Nazarete. Ja' yaj'alc'op Dios. Lec icoltaat yu'un Dios jech ivu' yu'un la spas ep sq'uelubil stsatsal. Xchi'uc lec ichanubtasvan, ic'ot ta co'ntoncutic li sc'ope. Lec i'ilat yu'un jchi'iltactic ta israelal. \v 20 Ja' no'ox banquilal paleetic xchi'uc jchapanvanejetic cu'untic i'ac'vanic ta c'abal. Ta stojol ajvalil ichapaj yu'unic ti ta persa ta xchame. Jech tey la sjoc'anic o ta cruz. \v 21 Li vu'uncutique la jch'uncutic ti ja' ch‑och ta ajvalilal cu'untic, vu'utic li israelutique. Yoxibal xa c'ac'al ti imilate. \v 22 Pero oy c'usi yan laj ca'icutic sob nax. Toj ch'ayel ic'ot co'ntoncutic ta sventa c'usi laj yalbuncutic li antsetic ti co'ol la jchi'incutic li Jesuse. Yu'un sob nax i'ayic ta smuquinal li Jesuse. \v 23 Pero mu'yuc xa la tey oy c'ot staic li sbec'tale. C'alal laj yilic ti mu'yuc xa tey oye, isutic batel, bat yalbuncutic. Tey la oy j'almantaletic laj yilic. Tey la i'albatic ti cha'cuxem xa li Cristoe. \v 24 Jech ibatic jayibuc jchi'iltac ec, ay sq'uelbeic li smuquinale. Ti c'u x'elan laj yalic li antsetique ja' la jech laj yilic ec. Pero mu'yuc xilic ec li Jesuse ―xutic Jesús li chibique. \p \v 25 Jech i'albatic yu'un li Jesuse: \p ―Mu bijucoxuc. Vocol chach'unic scotol c'usitic yalojic li yaj'alc'optac Diose. \v 26 ¿Me mu jechuc ts'ibabil yu'un j'alc'opetic ti ta persa ba'yuc ta xich' vocol li Cristoe, ti ts'acal to ta x'och ta ajvalilale? ―xi li Jesuse. \p \v 27 Li Jesuse laj yac'be sna'ic scotol ti bu ts'ibabil sc'oplal stuc ta sc'op Diose. Ja' ba'yuc laj yal ti bu la sts'iba comel Moisese, xquechet laj yal ti bu la sts'ibaic li yantic yaj'alc'optac Dios ta vo'onee. \p \v 28 C'alal ic'otic ta Emáuse, li Jesuse tsc'an ta xjelov batel stuc. \v 29 Li chib viniquetique la spajesic. Jech laj yalbeic: \p ―Pajan li'i, chi'inuncutic yu'un bat xa c'ac'al. Jutuc xa sc'an x'ic'ub osil ―xutic. \p Jech la xch'un li Jesuse. \v 30 C'alal tey xchi'uquic ta chotlej ta ti' mesae, la stsac pan li Jesuse, la stojbe ta vocol Dios, la svoc' li pane, laj yac'be. \v 31 C'alal jech la spas li Jesuse, tey lic ac'batuc yotquinic yu'un Dios. Pero ta ora no'ox tey isacch'ay li Jesuse. \v 32 Jech laj yalbe sbaic: \p ―¿C'u cha'al mu la jna'tic me ja' Cajvaltique yu'un toj lec laj ca'itic ti c'alal laj yalbutic tal smelol sc'op Dios ta bee? ―xut sbaic. \p \v 33 Jech ta ora isutic batel ta Jerusalén, bat yalbe ya'yic li xchi'iltaquic ti co'ol xch'unojique. Tey stsoboj sbaic c'ot staic li buluchib yajchanc'optac Jesuse xchi'uc oy yan xchi'iltaquic tey oyic. \v 34 Jech i'albatic yu'un li xchi'iltaquic tey oyic ta Jerusalene: \p ―Ta melel cha'cuxem xa li Cajvaltique. Laj xa yac' sba ta ilel ta stojol li Simón Pedroe ―x'utatic. \p \v 35 Li chibique lic yalbe ya'yic ec ti c'u x'elan ilo'ilajic batel ta be xchi'uc li Jesuse, xchi'uc ti muc xotquinique, ti ja' to laj yotquinic c'alal la svoc' pane. \s1 Ja' smelol c'alal laj yac' sba ta ilel Jesús tey ta o'lol yajchanc'optac \r (Mt. 28.16‑20; Mr. 16.14‑18; Jn. 20.19‑23) \p \v 36 C'alal ja' o chlo'ilajic scotolique, ta ora tey va'al ivul ta stojolic li Jesuse. Jech laj yal: \p ―Junuc avo'ntonic ―xi. \p \v 37 Toj xi'el no'ox ic'otic. La snopic ti ch'ulelal no'ox ti laj yilique. \v 38 Li Jesuse jech laj yalbe: \p ―¿C'u yu'un chaxi'ic? ¿C'u yu'un chanopic ti mu vu'cune? \v 39 Q'uelavilic li jc'ob xchi'uc cacane. Ja' vu'un. La' piquicun ava'yic. Ti ch'ulelalucune, mu'yuc jbec'tal, mu'yuc jbaquil ti jechuque ―xi. \p \v 40 C'alal laj yal jech li Jesuse, laj yac' ta ilel li sc'obe xchi'uc li yacane. \v 41 C'alal laj yilique, toj xcuxet ic'ot yo'ntonic. Pero muc sna'ic lec me ta melel ti cha'cuxem xae yu'un ich'ay yo'ntonic. Jech ijac'batic yu'un li Jesuse: \p ―¿Me oy jutuc ve'lil avich'ojic tal? ―xi. \p \v 42 Jech tey laj yac'beic juteb vobil choy sti' xchi'uc laj yac'beic juteb spom muc'ta pom slo'. \v 43 Li Jesuse tey sq'ueloj scotolic la stsac li ve'lile, tey lic ve'uc. \v 44 Jech lic albaticuc: \p ―C'alal jchi'inojoxuc to'oxe, laj ono'ox calboxuc ti persa ta xc'ot ta pasel scotol ti c'u x'elan ts'ibabil comel jc'oplal ta svun j'alc'op Moisés ta vo'onee, xchi'uc ta svun li yan yaj'alc'optac Dios ta vo'onee, xchi'uc ta svunal q'ueojetic ―x'utatic. \p \v 45 Jech tey i'ac'bat sbijilic yu'un li Cajvaltique, la xch'unic o ti jech ono'ox ts'ibabil comel sc'oplal ta sc'op Diose. \v 46 Jech laj yal noxtoc li Cajvaltique: \p ―Ts'ibabil ta sc'op Dios noxtoc ti ta ono'ox xquich' vocol xchi'uc milel, vu'un ti sc'oplal ono'ox chtal ventainvancune. Xchi'uc ti ta ono'ox xicha'cuxi ta yoxibal c'ac'ale. \v 47 Xchi'uc ti ta ono'ox xcholbatic scotol cristianoetic ti ac'o scomtsanic c'usitic chopol tspasique, ti ac'o xch'unic ti vu'un Jcoltavanejun yu'unique, jech ta spasbat perdón yu'un smulic. Ja' ba'yuc ta xcholbatic li boch'otic li' nacajtic ta Jerusalene. Ts'acal to xquechet ta xlic cholbaticuc scotol cristianoetic ta scotol banamil, xi ono'ox ts'ibabil. \v 48 Vo'oxuc testigooxuc yu'un vo'oxuc laj avilic ti laj quich' vocole xchi'uc ti cha'cuxemun xae. \v 49 A'yo ava'yic, ta jtacboxuc yalel tal li Ch'ul Espíritu ti yaloj ono'ox Jtotic ta xac'boxuque. Jech li' to me oyanic ta Jerusalén ja' to me ital li Ch'ul Espíritue. Ja' ta x'och ta avo'ntonic jech ta x'ayin o stsatsal avo'ntonic, jech xu' avu'un chacholic batel jc'op ―xi li Jesuse. \s1 Ja' smelol c'alal itoy batel ta vinajel li Jesuse \r (Mr. 16.19‑20) \p \v 50 Ta yan to c'ac'al laj yic' loq'uel ta Jerusalén yajchanc'optac li Jesuse. Ja' tey ibatic ta sbelal lum Betánia. C'alal ic'otic ta nopol Betániae, tey lic stoy xchibal sc'ob li Jesuse yu'un chac'be bendición li yajchanc'optaque. \v 51 C'alal chac'be bendición li yajchanc'optaque, i'ic'at muyel ta vinajel li Jesuse. \v 52 C'alal laj yilic itoy batel ta vinajele, ech'em laj yich'ic ta muc'. Bats'i xcuxet no'ox yo'nton isutic ta Jerusalén. \v 53 Scotol c'ac'al ibatic ta yamaq'uil templo tey ta Jerusalén. Xcuxet no'ox yo'nton laj yalbeic slequilal Dios ta sventa ti icoltaatic xae.