\id EPH - Sirionó NT -Bolivia 1977 (DBL -2013) \h EFESIOS \toc1 Carta a los Efesios \toc2 Efesios \toc3 Ef \mt2 LA CARTA DEL APOSTOL SAN PABLO A LOS \mt1 EFESIOS \c 1 \s1 Pablo embesa Jesús quiato Efeso jenda je \p \v 1 Se rei Pablo. Dios que seirabo ra. Jesucristo chɨmbaaquiatu sacuã. Co ambesa mondo quia jẽje aque. Jesús ɨcuasa je. Efeso jenda je. \v 2 Sã Dios riqui uturã ndeacuquia beɨ jẽje. Jesucristo abe no. Sã ũquɨ̃ ndiqui jembia beɨ. \s1 Cristo mbae turã saã ja nande je \p \v 3 Nandecheẽ turã mbeɨ chõ nguia Dios rɨɨ̃. Jesucristo ru rɨɨ̃. Jesucristo rese chõ nandeɨco nguiã ã cote. Ibatenda chõ nandeɨco nguiã ã cote. Nyebe Dios riqui nguiã mbae turã naa jate nande je co. \v 4 Dios que nandeirabo nyii ra. Cristo rɨɨ̃. Mbae ao ja nonde. Nyesecua tuchɨ que nanderese ra. Nyebe nandeɨcuã mbutiã ja nguiã nandesɨ. Nandeɨco turã sacuã enonde. \v 5 Dios que nandeirabo tuchɨ coose ra. Mbae ao nonde. —Jesucristo rɨɨ̃ nda seriirina jẽ, ɨ que nande je nandeɨcuã mose ra. \v 6 Nandecheẽ mbeɨ sacuã Dios turã nɨɨ. Uturã je chõ nandeisi nguiã Jesucristo rɨɨ̃. \v 7 Jesucristo mɨɨ ngue mano nanderirõ sacuã mbae ɨcuã sɨ ra. Ae rɨɨ̃ ño Dios nandeɨcuã mbutiã nguiã nande sɨ cote. Dios turãte quia nande je re. \v 8 Dios que uturã teacuquia ja nande je ra. Nyebe eriqui nguiã mbae ɨcua jate nande je. \v 9 —Seriirĩ nda amondo mbia je íbii. Ae ra mbia mangue chooñoa jenda mingo ja serese cote, ɨ que Dios cose ra. Ũquɨ̃ ngue eteacuquia nande je cote ra. Nande eɨcua sacuã. \v 10 Dios ɨcoquiatu mose ra mbae mbuchɨɨcuabo ja cote. Nandemunua ja ra ɨno Cristo nonde. Cristo ra mbae rerecua ja tuchɨ aque mose cote. Ibi jenda rerecua ja. Ibatenda abe rerecua ja. \p \v 11 Ae Cristo saã nande je nae, ũquɨ̃ nɨɨ ño ngue Dios nandeirabo nguiã cose. Mbae tiã mose que Dios nandeirabo nyii ra. Ae sɨ́ mbae turã naa naa sacuã nande je. Dios cheẽ nguire mbae riqui nyecua beɨ ã. \v 12 Urecheẽ turã mbeɨ sacuã Dios rɨɨ̃ ño ngue ureirabo nguiã. Ure rane ngue Cristo ureɨcua nyii ra. \v 13 Jẽ abe que Cristo jẽɨcua chee cote ra. Jẽ echeẽ turã andu mose. —Cristo ra jendirõ jẽɨcuã sɨ, ɨ mose jẽje. Jẽ Cristo ɨcua mose que Espíritu Turã Cristo mbae marca mɨɨ jendese ra. —Espíritu Turã tamondo Cristo ɨcuasa je, ɨ Dios quia nyii nae, aque sɨ́ que Cristo mbae marca mɨɨ jendese cote ra. \v 14 Espíritu Turã ndiqui nandechɨangui re co. Nyebe nandeɨco nguiã ñee. —Dios ra mbae mee ja nande je ucheẽ nguire, ɨ. Dios que nandeisi Jesús ruqui rɨbɨshorõ nda. Nandemingo beɨ ra erese cote. Ũquɨ̃ nɨɨ ño Espíritu Turã Cristo mbae marca mɨɨ nguiã nanderese. Nandecheẽ turã mbeɨ sacuã Dios rɨɨ̃ ño ngue ũquɨ̃ nde. \s1 Sã Dios jembiirandu uquirãcuã ndese, ɨ Pablo \p \v 15 Airandu que jendese ra. Jesús jẽɨcua tuchɨte quia ũquɨ̃. Jenyesecua tuchɨte equia Dios quiato ja rese ũquɨ̃. \v 16 Nyebe aɨco nguiã ñee huɨ ãte Dios je. Gracias, ɨ beɨ ee jenɨɨ. \v 17 —Paba, ndequiato embaaquiatu tuchɨ Cristo rɨɨ̃. Cristo eɨcua uquia tuchɨ ee, ae beɨte se quia Dios turã je jenɨɨ co. \v 18 Acheẽ mbeɨte quia Dios je jenɨɨ co. —Paba, ae turã nda eresaã je ndequiato je nae, ũquɨ̃ ndese embiirandu jiri namo. Ae turã nda eremee je ee nae, ũquɨ̃ ndese abe embiirandu. \v 19 Ndequirãcuã ndese abe embiirandu, ae beɨte quia Dios je jenɨɨ co. Dios quirãcuã nda ua eã mbeɨ. Equirãcuã ndiqui Jesús quiato chɨangui re ja ã. \v 20 Dios quirãcuã ae que Jesús raaque mbuquera sɨ ra. Dios quirãcuã ae que Jesús mbocoi mɨɨ ujii ra. \v 21 Dios que Jesús mɨɨ mbae rerecuarã ja ra. Ae quia rei ɨ tuchɨ ererecua mo sɨ. Gobierno mo ab e sɨ. Ae quia rei ecuasu tuchɨ ibi jenda ja sɨ. Ibatenda abe mo sɨ. \v 22 —Mbae ja rerecua tuchɨ rei Jesús, ɨ que Dios ra. —Sequiato rerecua ja chõ ae re, ɨ que Dios ra. \v 23 Dios quiato rei Jesús rete rã. Jesús riqui uquiato chɨangui re co. Manguiti eriqui eã aroneate. Mbae aosa ja chõ ae re. \c 2 \s1 Uturã nɨɨ Dios aba rirõ aba ɨcuã sɨ \p \v 1 Dios que ngueco mondo jẽje cote ra. Jẽɨcuã nɨɨ ño ngue jẽɨngo nguiã eraaque rã nyii. \v 2 Mbia ataque rã tuchɨ que jẽɨngo aque mose ra. Mbae ɨcuã naa naa ndesechɨ. Satanás ñee nduɨ beɨte que jẽɨngo nyii ra. Equirãcuãte que eriqui jẽje ra. Ae siqui ãte quia Dios rese nae, ũquɨ̃ ño Satanás ñee mumbayã nguiã ã. \v 3 Eɨ̃ nande que equia cose nyii ra. Ae nandebite riqui mbae ɨcuã nyii nae, ũquɨ̃ ndesechõ ño ngue nandeɨco ra. Ae rese nandeɨco ndua beɨte mbae ɨcuã nyii nae, ũquɨ̃ ndesechõ ño ngue nandeɨco nyii ra. Mbia ataque rã sɨ́ chõ ngue nandeɨco mbae ɨcuã naa naa nda. Dios nda nandembasi nguiã nandeɨcuã nɨɨ ña. \v 4 Eyayãte quiatu ngue eriqui rei nguiã nanderese. Nyesecua tuchɨte quiatu que equia nanderese ra. \v 5 Eraaque raãte raque nande nandeɨcuã nɨɨ nyii. Nyebe ngueco turã mondo nguiã nande je Cristo raaque mbuquera sɨ mose. Dios turã ae chõ jendirõ nguiã jẽɨcuã sɨ. \v 6 Dios Cristo raaque mbuquera mose que nande abe mbuquera echabe ra. Dios que nandemingo erese ibate cote ra. \v 7 Dios turã tuchɨ riqui nande je Jesucristo rɨɨ̃ co. Ɨ̃ nda mbia jirandu randu Dios chɨsaã turã ndese emo mose. Ibátee nandeɨco mose abe no. \v 8 Jẽ ngue Jesús jẽɨcua ra. Nyebe que Dios jendirõ jẽɨcuã sɨ ra. Uturã nɨɨ ño ngue jendirõ nguiã jẽɨcuã sɨ. Jẽ ae jeñɨmbucha aroneate Jesús rese. Dios ae ngue jembucha nguiã erese. \v 9 Nandechɨsaã turã nɨɨ eã ño Dios nandembucha nguiã Jesús rese. Nyebe nandemo ndiqui uturã naa naa aroneate. \v 10 Dios ae que nandeao ra. —Se emingo mose Jesucristo rese, aque mose quia ra mbae turã naa naa cote, ɨ que Dios nanderɨɨ̃ cose ra. \s1 Cristo mɨɨ ño mbia mingo turã turã nguiã nyɨese \p \v 11 Dios rese que jẽɨngo ãte nyii ra. Ũquɨ̃ sɨ jẽtesareɨã ño. Judíos eã ño ngue jẽ ndesẽ. Nyebe judíos jendirirõ nguiã. Circuncisión ngue jẽsaã eãte judíos rã ndesẽ. \v 12 Jẽɨngo eãte que Cristo rese nyii resẽ. Jẽɨngo turã eãte que equia Dios rimba je resẽ. Dios cheẽ sɨ que jẽɨngo ɨshote resẽ. —Dios ra mbae turã saã nande je, jenye ãte que equia ndua aque mose resẽ. \v 13 Jesucristo mbae chõ jẽ cote re. Ɨshote jẽɨngo raque Dios sɨ cose. Dios que jembucha tuchɨ uchɨese Jesucristo mano nɨɨ nda. \v 14 Cristo mɨɨ ño nandemingo turã nguiã nyɨese ã. Ae mɨɨ ño judíos mingo turã nguiã judíos eã ndese co. Ae mɨɨ ño judíos eã mingo turã nguiã judíos rese co no. Ũquɨ̃ ngue siqui ɨcuãte quia nyue Cristo ɨcuayã mose nyii ra. Mbia mɨɨ na ño eriqui nguiã siqui turã nyue ã cote. \v 15 Umano mose que Jesús judíos mbuɨ mondo Moisés cheẽ sɨ cote ra. Ae Moisés ñee, judíos echeẽ mumba eã sacuã nae, ũquɨ̃ sɨ que Jesús embuɨ cote ra. Nyebe judíos siqui turã arõte judíos eã ndese ã cote. Judíos eã abe siqui turã arõte judíos rese cote. Ũquɨ̃ siqui mose Jesús rese, co mɨɨ na ño eriqui nguiã ã cote. Mbia mɨɨ mbiasu ji rã ño eriqui nguiã ã cote. \v 16 Ũquɨ̃ ɨcuã ɨcuã mose nyue que Cristo mano ũquɨ̃ ɨcuã ndiquicharõ nda. Ũquɨ̃ mingo turã ja nonde Dios rese. Siqui turã mose Dios rese, siqui turã nda nyue cote. \v 17 Cristo que mano mbia mingo turã sacuã Dios rese ra. Tu que mbia mbiirandu ja nonde nyɨese ra. Judíos. Judíos eã abe mbiirandu nonde nyɨese. \v 18 Cristo que mano nande ja je ra. Judíos je. Judíos eã je abe no. Nyebe Espíritu Turã mɨɨ nandemingo ja nguiã nyɨese ã. Dios nandesɨɨchã ja arõte qui a ã cote. \v 19 Mbiamo eã ño jẽ Dios je cote re. Ã jẽɨngo ɨsho eãte Dios sɨ ã cote. Dios riirĩ tuchɨ chõ jẽ cote re. Cristo resenda ataque rã sɨ́ chõ jẽɨngo nguiã ã cote. \v 20 Tuchua raã ji mo na ndei jẽ. Jesús chɨmbaaquiatu rei tuchua i rã. Dios cheẽ mbuchecuasa cose ndare abe rei tuchu a i rã no. Jesucristo rei ũquɨ̃ i tuchɨ. \v 21 Nande Jesús ɨcua mose, Dios chuchua turã naanguia chõ nandeɨco nguiã Jesús je ã. Nande Jesús quiato tubɨrɨã ɨ ɨte riqui ã. \v 22 Espíritu Turã ño jemingo nguiã Dios rese jẽ abe ũquɨ̃. Nyebe jẽ abe jẽɨngo Dios chuchuarã ũquɨ̃. Dios riqui jeñɨangui re ũquɨ̃. \c 3 \s1 Judíos eã abe ra siqui Dios rese, ɨ Pablo \p \v 1 Se rei Pablo. Jesucristo rimba. A setarõ ji ñɨ jenɨɨ a. Jẽ judíos eã nɨɨ. —Judíos eã abe riqui Dios rimba ã, ae beɨte que se quia jenɨɨ nda. Nyebe setarõ ji ñɨ nguiã a. \v 2 —Judíos eã je chõ seturã esenei senei nde, ɨ que Dios seje ra. Ũquɨ̃ ndese beɨte aɨco co. Jẽirandu equia serese reae. \v 3 —Judíos eã abe ra siqui serese. Secheẽ turã esenei senei ee, ɨ tuchɨ que Dios sembaaquiatu ra. Ũquɨ̃ ngue asenei jua chõ jẽje ra, se embesa mose jẽje nyii. \v 4 Sechɨmbesa rese jemae mose ra jeñee cote. —Pablo Dios cheẽ ɨcua tuchɨ chõ nguia judíos eã nɨɨ nde, jenye ra cote. \v 5 —Judíos eã abe ra siqui serese judíos rã sɨ tuchɨ, ɨ eã ngue Dios mbia mo je cose ra. Namo ño mbia jirandu nguiã ũquɨ̃ ndese. Namo ño Espíritu Turã Jesús chɨmbaaquiatu mbiirandu nguiã ũquɨ̃ ndese. Dios cheẽ mbuchecuasa abe mbiirandu ũquɨ̃ ndese. \v 6 Ã ndei Dios cheẽ mbuchecua ramo ji ã: Judíos eã abe ra siqui Dios rese judíos rã sɨ tuchɨ cote. Mbia rete mɨɨ na nda eriqui ja cote. —Mbae turã tasaã jẽje Jesucristo rɨɨ̃, ɨ mose Dios, judíos achõ je eã ño eriqui nguiã ñee. Judíos eã abe je chõ ñene. \p \v 7 —Ũquɨ̃ secheẽ esenei senei mbeɨ quia mbia je, ɨ que Dios seje ra. Mbae turã mo asaã eã ndaque Dios je nyii. Uquirãcuã abe que emee seje ũquɨ̃ naa sacuã nda. \v 8 Dios turã tuchɨte que seje ra. Se mbae raande rocoɨ̃ ee nyii. Nyebe ñee nguiã seje. —Secheẽ esenei senei mbeɨ quia judíos eã je. Ae rese mbia riqui jiranuate Cristo turã nae, ũquɨ̃ esenei senei judíos eã je, ɨ que seje ra. \v 9 —Ae turã nda asaã judíos eã je nae, ũquɨ̃ ndese mbia embiirandu ja cote, ɨ que Dios seje ra. Dios quiarei ndua ndua ũquɨ̃ nyii. Mbae ao ja nonde nyii. \v 10 Mbaerã ño Dios mbia mbiirandu ũquɨ̃ ndese cote chã. Mbia jirandu sacuã Dios aquiatu rese chõ ñene. Dios judíos eã mingo turã mose judíos rese, mbia ra nyuruɨra tuchɨ mae Dios quirãcuã ndese. Ibatenda abe ra nyuruɨra tuchɨ mae erese no. \v 11 Dios ndua ndua ũquɨ̃ nyii. —Mbia chumumbarate riqui raque ã. Emo emo nda ambucha nyɨese Cristo mano mose, ɨ que Dios cose ra. Ũquɨ̃ ngue esaã Jesucristo rɨɨ̃ cote ra. \v 12 Nandeɨco Jesucristo ɨcuate ã cote. Nyebe nandeɨco nguiã siquicheãte ñee Dios je ã cote. \v 13 Ae mbae rasi asaã nguia cárcel co nae, jenɨɨ ño ñene. Seyate se mbae rasi raã mose jenɨɨ. Jẽ abe jeñimbia chõ nguia serese. \s1 Cristo nyesecua tuchi uquiato rese \p \v 14 Judíos eã abe chõ Dios mingo nguiã uchɨese. Nyebe aɨco nguiã gracias ɨ beɨ Dios je co. \v 15 Ã nandechumumbarate riqui íbii ã nae, ũquɨ̃ ndu ja chõ Dios re. Ibatenda abe ru chõ ae no nde. \v 16 Dios mbae saã ja arõte nande je. Ebite mbae raã mose nande je. Nyebe aɨco nguiã ñee ee jenɨɨ a. —Paba, Espíritu Turã emondo tuchɨ echɨangui re. Embuquirãcuã sacuã, ae chõ nguiã ee a. \v 17 —Paba, sã Cristo riqui tuchɨ echɨangui re. Sã Cristo ɨcua tuchɨ. Sã eriqui nyesecua tuchɨ Cristo rese, ae beɨte se quia Dios je jenɨɨ co. \v 18-19 Mbaerã ño Dios riqui nyesecua tuchɨte nanderese co. Co eriqui nyesecua tuchɨte nande rese co. Jendua tuchɨ quiatu quia ũquɨ̃ ndese. Sã Cristo quiato riqui ndua ja ũquɨ̃ ndese. Sã Dios riqui tuchɨ jeñɨangui re. \v 20 Dios quirãcuã ndiqui beɨte nandechɨangui re co. Nandembirãcuã mbeɨte equia co. Nyebe eriqui mbae raã ja arõte nande je co. Ae rese nandeɨco ndua eãte nae, ũquɨ̃ abe chee esaã arõte quia nande je co. \v 21 Sã Jesucristo quiato riqui ñee turã mbeɨ Dios je Jesucristo rɨɨ̃. Mbae ua ja mose chee. Eɨ̃ sɨ ra equiato quia ñee turã mbeɨ erɨɨ̃. Amén. \c 4 \s1 Hue rɨ̃ ja chõ Espíritu Turã ndiqui nguiã Jesús quiato mundua \p \v 1 Setarõ ji aɨ̃ Jesús rɨɨ̃ a. Secheẽ amondo quia jẽje aque. Jẽɨngo turã ño nguia Cristo rã sɨ. Dios chiirabote quia jẽ nde. \v 2 Jẽseteã ño jẽɨngo. Jẽɨngo tochɨ chõ nguia. Jendoseĩ nguiatu chõ nguia jenyue. Jenyesecua chõ nguia jenyɨese. \v 3 —Hue rɨ̃ ja chõ nandeɨco ndua jẽ, jenye chõ nguia jenyue. Sã Espíritu Turã ndiqui jemundua hue rɨ̃ ja. \v 4 Jesús rete mɨɨ na ño nande re. Espíritu Turã mɨɨ ño siqui nguiã nandechɨangui re co no. Jesús mɨɨ na nda nande ja nandeɨco. \v 5 Ae mɨɨ ño nandererecua ja re. Ae mɨɨ ndese chõ nandeɨco ja nguiã ã. Aque mɨɨ nɨɨ ño ngue bautizar ɨ nguiã nande je no. \v 6 Dios mɨɨ ño nanderu ja re. Ae mɨɨ ño nandemingo nguiã mbae rese. Ae mɨɨ ño siqui nguiã nandeite re co no. \v 7 Dios que nandechɨsaã ae aerã mee nande je ra. Cristo que uturã mee mee nande je ra. Ae ra nandesaã saã, ũquɨ̃ naa naa turã sacuã. \v 8 Sã embesa ji riqui ñee no: \q1 Cristo que nyuɨ oso ibate ra. \q1 Mbia tarõ ji que equerao ra. \q1 Mbia chɨsaã ae aerã ngue emee mee mbia je ra, \m ɨ que embesa ji ra. \v 9 Jesús que siqui ibátee nyii ra. Aquere que eru nguichi íbii cote ra. \v 10 Ae sɨ́ que oso nyuɨ ibei robeɨ cote ra. Mbae rerecuarã ja sacuã ngue ae cote ra. \v 11 Ae que mbia chɨsaã ae aerã mee ee ra. —Apóstoles ra jẽ, ɨ que emo emo je ra. —Secheẽ embuchecua checua quia mbia je, ɨ que emo emo je ra. —Mbia sequiatoã je secheẽ turã esenei senei mbeɨ serɨɨ̃, ɨ que emo emo je ra. —Mbia serimba eteaquiatu beɨ, ɨ que emo emo je ra. —Mbia embaaquiatu quiatu beɨ quia, ɨ que emo emo je no nda. \v 12 Eɨ̃ ngue Dios uquiato mbaaracua racua ja uchɨsaã ae aerã ndese ra. Ũquɨ̃ mose ra Jesús quiato Jesús oseɨ ɨ ɨ tuchɨ cote. \v 13 Ũquɨ̃ mose ra nandendua ja Jesucristo rese hue rɨ̃ ja. Ũquɨ̃ mose ra Jesucristo nandeɨcua ɨ ɨ tuchɨ. Jesucristo rã nda nandeɨco chee ũquɨ̃ mose. \v 14 Ũquɨ̃ mose ra nandeɨco ñimbirãcuã tuchɨ Cristo rese. “Tambɨɨrɨ̃ ɨrɨ̃ Cristo rɨɨ̃” ɨ mose emo nande je, nandeɨcoã nda ũquɨ̃ ndese. Nandendua ata ata eã nda Cristo rɨɨ̃. Ae mɨɨ ndese chõ nda nandeɨco beɨ. Mbia riirĩ na nda nandeɨco ndua ata ata eã. \v 15 Ũquɨ̃ mose ra nandecheẽ ñooño eã. Mbia ra nandembɨɨrɨ̃ ɨrɨã. Nandechesecua ja ra equia mbia rese. Cristo rã sɨ chõ nda nandeɨco turã. Dios quiato rerecua tuchɨte quia ae re. Sã nandeãquĩ nanderete rerecua no. \v 16 Sã nanderete riqui ñimbirãcuã ja no. Eɨ̃ sɨ chõ Cristo rimba nguiã ñimbirãcuã ja siqui turã nyɨese. Sã nanderete no. Nanderete resenda siqui turã ja mose, nanderete rasiã ja rae. \s1 Ae ɨcuã jẽsaã saã nguia nyii nae, ũquɨ̃ jẽsaã saã eãte quia namo ã \p \v 17 Jesús cheẽ tuchɨ chõ ã nde: Dios ɨcuasa reã na nda jẽɨngochɨ̃ cote jẽ. Ndua chooño ño nguiã mbae rese ũquɨ̃. \v 18 Eãquĩ ãtã ño ũquɨ̃ nde. Dios cheẽ andu sereã nea je chõ ũquɨ̃ nde. Nyebe Dios riqui nguiã ngueco mee eã tuchɨ ũquɨ̃ je. \v 19 Mbae ɨcuã achõ ndese chõ eriqui nguiã ndua ndua. Eɨreɨ̃ nguiãte mbae ɨcuã naa naa mose cote. Oo oo tuchɨ mbae ɨcuã ja rese. \v 20 Ũquɨ̃ ngue Cristo jembaaquiatu quiatu eã jẽ nda. \v 21 Jẽirandu que Jesús rese resẽ. Ae sɨ́ chõ ngue jembaaquiatu resẽ. Jembaaquiatu que ucheẽ turã nɨɨ nda. \v 22 Jeñɨangui renda ɨcuã sɨ jẽhuɨ chõ. Aba mbɨɨcuãsa tuchɨ chõ ũquɨ̃ nde. Aba mbɨɨrɨ̃ ɨrɨ̃ ño ũquɨ̃ nde. \v 23 Jendua ndua jembiasu chõ ae. Ae rese jẽɨngo ndua ɨcuã ɨcuã nyii nae, ũquɨ̃ sɨ jẽtesareɨ chõ cote ae. \v 24 Jeñɨmbiasu chõ nguia ae. Ũquɨ̃ mose ra jẽɨngo Dios rã sɨ. Jẽɨngo turã tuchɨ ra equia ee. \p \v 25 Jeñee ñooño eã ná nguia jendesenda mo je cote ae. Nyɨesenda ja chõ nande cote re. \v 26 Jẽ paama ɨ mose, paama jenye turã ño nguia. Paama jenye ocoã ño nguia. Tenda oso nonde ti jenye. \v 27 Jẽ paama ɨ oco mose, diablo ra jembɨɨcuãte cote. \v 28 Ae mbae mbuquiachã quiachã nguia nae, sã mbae mbuquiachã eã cote. Sã ae ae mbae ao ao o je icua cote. Sã eriqui mbae mondo mondo mbaecha reã je cote. \v 29 Jenyuru jendecochõ ño nguia ñee ndocoɨ̃ mbae ɨcuã nɨɨ jẽ. Mbae turã nɨɨ ño jẽɨngo ñee mbia je jẽ. Emundua ndua sacuã Dios rese. \v 30 Espíritu Turã nda jembia eã eãchɨ̃ jẽ jẽ. Ae chõ ngue Cristo mbae marca mɨɨ nguiã jendese. Nyebe jẽɨngo nguiã ñee. —Cristo ra nandembiasu erã sɨ, ɨ. \v 31 Paama jenyechɨ̃ nda emo nɨɨ. —Ɨ̃ ãchɨ̃ se, jenyechɨ̃ nda emo nɨɨ jẽ. Jẽtasẽ tasẽchɨ̃ nda emo je. Jeñee ɨcuã ɨcuãchɨ̃ nda emo nɨɨ. \v 32 Jẽturã ño jẽɨngo jenyue. Jẽseteã ño jẽɨngo jenyue. Jendesenda ɨcuã ɨcuã mose jẽje, jẽtesareɨ chõ eɨcuã sɨ. Sã Dios jẽɨcuã mbutiã jẽ Cristo rɨɨ̃ nyii no. \c 5 \s1 Dios quiato siqui bei mbae turã ndese \p \v 1 Dios riirĩ tuchɨ chõ jẽɨngo nguiã ã. Nyesecua tuchɨ equia jendese co. Erã sɨ chõ jẽɨngo. \v 2 Jenyesecua tuchɨ quia mbia rese. Sã Cristo riqui nyesecua tuchɨte nanderese no. Sã mano nandeɨcuã ndiquicharõ oveja rã no. Emano mose que Dios ia tuchɨ erese ra. \p \v 3 Cristo mbae chõ jẽ cote re. Nyebe jẽɨngo eã emo ninisi rese. Eruã mo ndese abe no. Emo mbae ra jenyoseɨ choseɨchɨ̃. Eɨcuãte ũquɨ̃. \v 4 Jenyuru jendecochõ ño nguia ñee ndocoɨ̃ mbae ɨcuã nɨɨ. Mbae ɨcuã aba ɨreɨnguia rɨɨ̃ jeñee eã. Eɨcuãte ñee mose ũquɨ̃. Gracias jenye quiatu quia Dios je. \v 5 Emo siqui mose ngũinisiã ndese, aque ra siqui eã Cristo rese, Cristo siqui mose ererecua. Ae mbae ɨcuã saã saã mbeɨte quia nae. Ae emo mbae choseɨ choseɨ quia nae, ũquɨ̃ abe ra siqui eã Cristo rese. Emo mbae oseɨ oseɨ mose, Dios abareã ndese siqui raanguia chõ ũquɨ̃ no nde. \v 6 Ae ũquɨ̃ saã saã nguia mbae ɨcuã nae, ũquɨ̃ je ra Dios mbae rasi raanguquia tuchɨ. “Ichõɨño ñene” ɨchɨ̃ nda emo jembɨɨrɨ̃ ɨrɨ̃ jẽ. \v 7 Ae ũquɨ̃ saã saã nguia mbae ɨcuã nae, ũquɨ̃ ndese ra jẽɨngochɨ̃ jẽ. \v 8 Itondaruqui re rã ngue jẽɨngo cose ra. Nyaáshiĩ ño jẽɨngo nguiã Jesús rese ã cote. Nyebe jẽɨngo turã. \v 9 Ae siqui nyaáshiĩ nae, ũquɨ̃ siqui turã ño nguiã ã. Ñee ñooño eã ño nguiã emo je ã. Siqui ãte equia mbae ɨcuã mo ndese ã. \v 10 Ae Dios bite riqui nae, ũquɨ̃ ndese chõ jẽɨngo ñimbaaquiatu quiatu. \v 11 Ae itondaruqui rɨɨnda saã saã nguia mbae ɨcuã nae, ũquɨ̃ nda jẽsaã saãchɨ̃ erese jẽ. Echɨao ɨcuã nɨɨ ño jeñee ee emundua jẽ. \v 12 Ae ũquɨ̃ saã nyecuayã cuayã nguia mbae ɨcuã nae, aba ɨreɨ̃te ñee ũquɨ̃ nɨɨ. \v 13 Jẽ ũquɨ̃ nyɨao ɨcuã mbuchecua mose ee, ndua ndua ra erese cote. Emo emo siqui arõte Cristo rese cote. Itondaruqui rɨɨnda recha mbae ɨcuã. \v 14 Sã embesa ji riqui ñee no: \q1 Ae uque saã saã nguia nae, sã ũquɨ̃ ñumumba. \q1 Ae siqui quia eraaque rã nae, sã ũquɨ̃ quera sɨ. \q1 Ũquɨ̃ mose ra Cristo uturã ndeacuquia ee, \m ɨ que embesa ji ra. \p \v 15 Cochee tuchɨ chõ jẽɨngo Dios rese. Mbia aquiatuã na nda jẽɨngochɨ̃. Mbia aquiatu rã nguiatu jẽɨngo. \v 16 Ae Dios bite riqui nae, ũquɨ̃ ndese chõ jẽɨngo ñɨmbecoteã. Mbae ɨcuã ɨcuãte eriqui ã cote. \v 17 Jẽaquiatuã eã ño jẽɨngo Dios rese. Ae Dios bite riqui nae, ũquɨ̃ ndese chõ jẽɨngo ñɨmbaaquiatu quiatu. \v 18 Jẽquiacua quiacuachɨ̃ nda equia jẽ. Jẽquiacua mose mbae ɨcuã jẽsaã saã ja arondete. Espíritu Turã nguiatu jemingo tuchɨ jeñɨangui re. \v 19 Cristo rɨɨ̃ jeñee turã tuchɨ quiatu quia jenyue. Jẽɨraseɨ raseɨ tuchɨ quiatu quia Dios je. Himnos. Salmos. Jẽya chõ jẽɨngo ɨraseɨ raseɨ Dios je. \v 20 Dios rei nanderu. Ae chõ mbae ja mee mee nguiã nande je co. Nyebe “gracias” jenye beɨ quiatu quia ee Jesucristo rɨɨ̃. \s1 Jẽɨngo turã ja chõ nguia jenyuchua jenda ja je \p \v 21 Jenongue cheẽ jemumbayã ño nguia. Cristobi tuchɨ chõ ũquɨ̃ nde. \v 22 Sã cuña ngu cheẽ mumbayã. Sã eriqui Dios cheẽ mumbayãte no. \v 23 Eru quia rei ngũinisi rerecua. Sã Cristo uquiato rerecua no. Cristo quiato rei Cristo rete rã. Cristo quiatu ngue esirõ nguiã eɨcuã sɨ. \v 24 Sã Cristo quiato riqui echeẽ mumbayãte no. Eɨ̃ sɨ chõ cuña nguia ngu cheẽ mumbayã mbeɨ. \v 25 Sã eru riqui nyesecua tuchɨ ngũinisi rese. Sã Cristo nyesecua tuchɨ uquiato rese no. Sã mano nyee eriquicharõ no. \v 26 Uquiato no sacuã ɨcúe chõ ũquɨ̃ nde. Ɨreɨ que i je ra. Ucheẽ je abe que eɨreɨ no nda. \v 27 Cristo uquiato mbuturã turã ja quia co. Mbae ɨcuã ndese emingo uquia reãte. Nyebe eyate riqui nguiã erese co. \v 28 Sã Cristo riqui nyesecua tuchɨ uquiato rese no. Eɨ̃ sɨ chõ mbia quia nyesecua ngũinisi rese. Sã emo ndiqui ngueteãte nguete rese no. Emo ngueteã mose ngũinisi rese, nguete rese ngueteã naanguia chõ ũquɨ̃ nde. \v 29 Emo nda nguete ucuayã eã. Nguete ra equereco turã. Teaquiatu turã nda equia. Eɨ̃ sɨ Cristo quia uquiato rerequia turã co no. \v 30 Cristo rete rã sɨ chõ equiato re. Nande abe chõ Cristo rete rã no nde. \v 31 Dios que ñee nyii ra. Emo ngũinisirã ndea mose, sã nyao usi sɨ. Ngu sɨ abe no. Sã ngũinisi mɨɨ ndese chõ eriqui. Co mɨɨ siqui rã ño eriqui nguiã nyɨese cote. \v 32 Mbaranguiatuãte raque ũquɨ̃ ɨcua. Nyeremo siqui mose co mɨɨ na. Cristo rɨɨ̃ ño eriqui nguiã ñee. Equiato rɨɨ̃ abe no. \v 33 Jẽje abe chõ eriqui nguiã ñee. Jẽ nyesecua tuchɨ sacuã jeninisi rese. Sã jẽɨngo nyesecuate jendete rese no. Sã cuña abe riqui ngu cheẽ mumbayã mbeɨ. \c 6 \p \v 1 Mbia riirĩ, jendu cheẽ jemumbayã ño nguia. Jẽsi cheẽ abe. \v 2-3 Ã ngue Dios ñee cose ra: “Jẽɨngo turã ño nguia jẽsi je jẽ. Jendu je abe. Jẽɨngo turã mbeɨ ra equia ũquɨ̃ mose. Jendeco ra jẽɨngo arete íbii,” ɨ que Dios mbia je cose ra. \v 4 Eru je tacheẽ cote. Esi abe je. Jeñee ɨcuã ɨcuã tuchɨte chɨ̃ nda jendiirĩ je jẽ. Paama ɨ chee ra jẽje. Jembaaquiatu turã turã quiatu quia. Jemingo turã quiatu quia Dios rese. \p \v 5 Mbia rimba je tacheẽ cote. Jenderecua cheẽ jemumbayã ño nguia. Cochee chõ jẽɨngo ee. Jẽɨngo turã ño nguia jenderecua je. Cristo bite ũquɨ̃. \v 6 Jenderecua mae eã mose jendese, ũquɨ̃ mose abe chõ jẽɨngo embae raã naa turã ee. Mbae jẽsaã turã ja quiatu quia Dios cheẽ nduɨ sɨ. Cristo rimbate quia jẽ nde. \v 7 Jẽya chõ jẽɨngo mbae raã naa mose jenderecua je. Dios je chõ jẽɨngo nguiã eraã ũquɨ̃. Jenderecua ibi jenda mɨɨ je eã ño ñene. \v 8 Dios ra mbae turã mee jẽje emo mose jenyɨao turã ndɨbɨshorõ. Jẽɨngo mose mbia rimba. Mbia rimba eã jẽɨngo mose ra re no ae. \v 9 Mbia rerecua je tacheẽ cote. Jẽɨngo turã ño nguia jẽ abe jenimba je. —Tareiruã nua, jenyechɨ̃ nda embɨɨrɨ̃ ɨrɨ̃ jẽ. Jẽ abe chõ jenderecua no nde. Jesucristo rei jenderecua. Jenimba abe rerecua. Eɨ̃ ja chõ mbia Dios je re. Mbia mɨɨ ndese ra eriqui turã eã. \s1 Soldados rã sɨ chõ jẽɨngo nyiquisã mbae ɨcuã sɨ \p \v 10 Huɨ beɨ nonde ã tacheẽ jẽje. Dios quia rei equirãcuã tuchɨ. Dios quirãcuã je chõ jẽɨngo nguiã ñimbirãcuã. \v 11 Sã soldado riqui armadura mingue no. Ũquɨ̃ ndeɨ nyiquisã sacuã ũquɨ̃. Eɨ̃ jenye sɨ chõ nguia siqui tuchɨ Dios rese nyiquisã Satanás sɨ. \v 12 Ae ɨcuã ɨcuã ndiqui nande je Jesús rɨɨ̃ nae, mbia eã ño ũquɨ̃ nde. Satanás ño ũquɨ̃ nde. Satanás nimba abe no. Aba checuayã ɨcuã abe no. Mbae ɨcuã nderecua ja chõ ũquɨ̃ nde. Equirãcuã tuchɨ riqui ũquɨ̃. \v 13 Jẽɨngo tuchɨ Dios rese ũquɨ̃ ɨcuã sɨ nyiquisã sacuã. Jẽquirãcuã jẽɨngo tuchɨ sacuã. Jẽquirãcuã mbeɨ quia jẽɨngo, Satanás jembɨɨcuã eã sacuã. \v 14-17 Jẽquirãcuã tuchɨ chõ jẽɨngo. Sã soldado riqui ɨcoquiatu armadura mingue no. Eɨ̃ jenye sɨ chõ nguia ɨcoquiatu diablo jembɨɨcuã eã sacuã. Sã soldado riqui ngũmbi cuasa mingue no. Huɨɨsɨa rɨɨnda abe mingue nyiquisã sacuã no. Sã soldado riqui huiyao mingue ɨcoquiatu no. Sã escudo abe rerequia oo no. Nyiquisã sacuã emo uu mombo mose ee. Sã huiite sucha ãtã abe mingue uãquĩ ndiquisã sacuã no. Sã tiquise abe rerequia no. Soldado rã sɨ chõ jẽɨngo ɨcoquiatu nyiquisã sacuã diablo sɨ. Jeñee ñooño eã ño nguia. Jẽɨngo turã mbeɨ chõ nguia. Jẽɨngoquiatu beɨ quia Dios cheẽ turã nenei nenei mbia je. Dios jẽɨcua tuchɨ quiatu quia. Dios ɨcua tuchɨ mose ra diablo tã ɨ eã jẽje. Dios quirãcuã ndese quia jẽɨngo tuchɨ mbae ɨcuã naa eã sacuã. Dios cheẽ jẽɨcua tuchɨ quiatu quia. Ũquɨ̃ mose ra Espíritu Turã siqui tuchɨ jendese. \v 18 Jeñee mbeɨ quiatu quia Dios je. Sã Espíritu Turã jembucheẽ turã mbeɨ quia ee. —Mbae embu seje. Ã embu seje, jenye beɨ quiatu quia Dios je. Dios quiato ja rɨɨ̃ ño jẽɨngo ñee Dios je. Dios siqui turã sacuã erese. \v 19 Serɨɨ̃ abe quia jẽɨngo ñee mbeɨ Dios je. Sembucheẽ turã sacuã, se echeẽ nenei nenei mose mbia je. Ae rese mbia riqui jiranuate Cristo rɨɨ̃ nae, ũquɨ̃ asenei senei nguia mbia je co. \v 20 Dios que semondo ucheẽ turã nenei nenei sacuã nda. Ũquɨ̃ nɨɨ ño setarõ ji aɨ̃ nguiã a. Jeñee mbeɨ quiatu quia Dios je serɨɨ̃. Se ɨreɨ̃ ɨreɨ̃ eã sacuã. Se echeẽ turã nenei nenei mbeɨ sacuã mbia je. \s1 Pablo ñee hui bei \p \v 21 Tíquico sɨ quia jendea aque. Ae ra mbae senei ja jẽje jembiirandu serɨɨ̃. Ae que mbae saã turã mbeɨte quia serese ra. Dios rimba turã tuchɨ chõ ae re. \v 22 Nyebe amondo nguiã jendea aque. Jembiirandu ja sacuã urerese. Jembia tuchɨ sacuã Cristo rese abe. \v 23 Jesús quiato chõ jẽ abe, se rã sɨ re. Sã Paba ibatenda riqui jembia beɨ tuchɨ. Sã eriqui jembuchesecua tuchɨ mbia rese. Sã Jesucristo ɨcua uquia tuchɨ jẽje. \v 24 Ae nyesecua tuchɨ quia Jesucristo rese nae, sã Dios turã siqui tuchɨ ũquɨ̃ ndese. Amén.