\id ROM Sinaugoro, Tauberschmidt \h ROMA \toc1 PAULO ḠENA TORETORE ROMA EKALESIARI ḠERI \toc2 ROMA \mt1 PAULO ḠENA TORETORE ROMA EKALESIARI ḠERI \ip Roma vaḡa-foforina guruḡari \ip Paulo na mai fefa Roma ekalesiari ḡeri tu laḡani 56 ema 57 fakari nuḡari ta etoreato, mo tu Korinto ekalesiari vaḡa-toitoina ma evarivaririto nuḡanai etore-vinirito; mai tu Iesu emaseto murinai etoreato. \ip Paulo ḡena ura baregona Roma ḡana bene iaḡo, senaḡi Ierusalema ḡana eiaḡoto roḡo (Apostolo 19:21). Monai Iuda tarimari tari na ḡeḡabi-tariato, ma ḡevaḡia ḡetato. Senaḡina Barau na enari-ḡauato, ma Roma ḡana bene iaḡo dabarana ekeoato. Moḡa lorinai Paulo tu Roma ḡana eiaḡoto laḡani 59 nuḡanai kavana. \ip Paulo Roma ḡana tu roḡosi bere iaḡo nuḡanai, mai fefa etore-vinirito. Paulo ḡena ura baregona tu, Barau ḡena Vari Namona ḡeri bene vaḡa-fofori ginikaua, ema Roma ekalesiari bene vaḡa-kokoreri ḡana (Roma 1:1 ema 11). \ip Roma bukana nuḡanai siri baregori tu karoa 1:16-17. \ip Mai fefa nuḡanai Paulo na Roma ekalesiari ḡeri dagara tari ekiraḡi-ginikaurito tu maiḡeri: 1) Iuda tarimari ema irau bese tarimari tu Keriso ḡena Vari Namona ḡenana vauro Barau ḡoiranai vei-iobukaiobuka tarimari beḡe ruḡa-tarini, a dia taravatu ḡenana. 2) Tanobara tarimari mabarari, Iuda tarimari ema irau bese tarimari, tu vei-rakava nuḡanai ḡetanuni (karoa 1-3). 3) Karoa 3-8 nuḡanai tu vevaḡa-roroḡoto varina e vevaḡa-veaḡa varina, ema Barau marevana mamana baregona befoforini varina. 4) Karoa 9-11 tu ḡabiviriḡi varina; Barau na Iuda tarimari asi beḡabi-raḡeri, Keriso asi ḡevaḡa-moḡoniani nai; ema Iuda tarimari Barau na ma beḡabiraḡe-ḡenoḡoirini, korana Keriso ḡenai ma beḡe veḡabidadamani. 5) Karoa 12-16 tu ekalesia doḡorona kamasi beḡene tanu Barau ḡoiranai. \c 1 \s1 Paulo na apostolo ḡauveina eveiato, korana Barau na ekeaiato nai \p \v 1 Au Paulo, Keriso Iesu ḡena vetuḡunaḡi taugu; ḡeguna mai fefa eiaḡosini. Au tu ekeaguto, ḡena apostolo tarimagu ai aiaḡoto, ema eviriḡiguto, Barau ḡena Vari Namona bana vari-fiua ḡana. \v 2 Mai Vari Namona tu guinenai Barau na peroveta tarimari mururi na ekiraḡi-toreato, benamo Buka Veaḡa nuḡanai ḡetoreato. \v 3 Mai tu Barau Natuna, ḡita ḡera Vereḡauka Iesu Keriso, varina. Ḡia tu tanobarai ema maḡurito, ema Kini Davida garakana. \v 4 Ḡia mase ḡenana evariḡisi-ḡenoḡoito, monana Iauka Veaḡa na ma seḡukana ḡesi ḡita ḡerai evaḡa-foforiato ḡia tu Barau tuḡutuḡu Natuna. \v 5 Iesu ḡenana ema ḡia arana bakunai, ḡai varevare-bara e apostolo dagina ḡaḡabiato, bese irauirau tarimari baḡana vetauri, Barau beḡene vaḡa-moḡonia e beḡene seḡaḡi-vinia. \v 6 Ma ḡomi maki, Roma nuḡanai ḡotanuni tarimami, ḡia ḡesi Barau na ekea-sebonamito, Iesu Keriso ḡena tarimarimai boḡono iaḡo ḡana. \p \v 7 Ḡomi Roma nuḡanai ḡotanuni tarimami mabarami, Barau na eura-vinimini e ekeamito, ḡena veaḡa tarimari ai ḡoiaḡoto, ḡomi avaḡa-namomini: Barau ḡita Tamara ema ḡera Vereḡauka Iesu Keriso ḡerina varevare-bara ema maino ḡemi ai bene tanu. \s1 Paulo ḡena ura baregona Romai bene varivari \p \v 8 Ḡegu guruḡa giniguinena, au ḡegu Barau atanikiu-viniani Iesu Keriso aranai ḡomi mabarami iatami ai, korana ḡemi veḡabidadama variri tanobara mabarana nuḡanai ḡekiraḡi-foforirini. \v 9 Natuna Varina Namona aḡobata-iaḡiani, ma iaukagu mabarana ḡesi vetuḡunaḡina aiaḡo-vinini Barauna ḡoiranai, ḡomi tu ḡegu ḡuriḡuri mabarari nuḡari ai asi atuḡa-rekwamini. \v 10 Ema maki ḡegu ḡuriḡuri nuḡari ai anoḡinoḡi-bukani, akirani, bema initoma Barau eurani nai, ḡegu dabara ta bene vei-roroḡotoa, be ḡemi ai bana iaḡosi. \v 11 Korana au ḡegu ura baregona tu bara ḡitami, be Iauka Veaḡa varevareri kotari ma bara vinimi, boḡono kokore ḡana. \v 12 Mo tu ḡomi e au tara velaunaḡi-vevini ḡera veḡabidadama nuḡanai. \p \v 13 Tarikakagu mabarami, boḡono riba-maoro, nega ḡutuma aurato ḡomi ḡemi ai bana iaḡosi atato, senaḡi ḡegu iaḡosi lairi tu ḡevetoutou-kauni beiaḡoma mo toma. Ḡegu ura, irau bese tari na ḡegu ḡauvei ḡenana vevaḡa-kava ḡeḡoitaḡoato ema Iesu Keriso ḡena doḡoro tarimari ai ḡeiaḡoto kavana, ḡomi maki fakami ai bana vevaḡa-kava. \v 14 Barau na ḡauvei eviniguto, Grik tarimari e asi Grik tarimari, iaunega tarimari e vei-babobabo tarimari bana vaḡa-kavari ḡana. \v 15 Moḡa lorinai au ḡegu ura baregona tu, mai Vari Namona ḡomi Romai ḡotanuni tarimami mabarami ḡemi ai maki bana ḡobata-iaḡia. \s1 Vari Namona tu ma ḡena seḡuka \p \v 16 Barau ḡena Vari Namona maiakana asi aveini, korana mai Vari Namona nuḡanai Barau seḡukana eḡauveini, ḡia ḡevaḡa-moḡoniani tarimari vaḡa-maḡuriri ḡana: Iuda tarimari ḡeri ai guine, gabi ai vau bese irauirau tarimari. \v 17 Korana Vari Namona nuḡanai tu Barau na tarimarima kamasi vei-iobukaiobuka tarimari bekiraḡirini efoforini. Vei-iobukaiobuka tu veḡabidadama nuḡanai moḡo korana na beiaḡo mo magona, Buka Veaḡai ekirani kavana: “Barau beḡabidadama-viniani tarimana tu Barau na vei-iobukaiobuka tarimanai bekiraḡiani, benamo bemaḡurini.” \s1 Barau ḡena baru tarimarima ḡeri ai \p \v 18 Barau ḡena baru guba na efoforini, korana tarimarima na Barau asi ḡekorana-iaḡiani e veiḡa iobukaiobukari asi ḡeveirini. Ma ḡeri veiḡa rakavari ḡerina guruḡa moḡonina ḡelaulau-ḡauani. \v 19 Barau beḡe ribaiani maḡuriri mabarari ḡia ḡeri ai tu fofori, Barau tauḡena na evaḡa-fofori ginikaurito. \v 20 Barau asi taḡitaiani, senaḡi guba e tanobara eveirito, monana beiaḡoma mo toma, Barau vetoḡana vekuretoḡana tu taḡita-ginikaurini. Ḡia tu moḡoni Barau tuḡutuḡu ema ḡena tanu-vanaḡivanaḡi seḡukana tu ḡimana ḡauveiri dagarari na maki ḡevaḡa-foforiani, be taribaiani. Moḡa lorinai tarimarima tu asi ḡena vetoreḡau laina. \p \v 21 Oba, ḡia moḡoni ma ribari Barau, be ḡere vaḡa-raḡea, senaḡi asi ḡevaḡa-raḡeani ema asi maki ḡetanikiu-viniani. A ḡeri tuḡamaḡi tu vei-taḡuitaḡui na moḡo ḡevaḡa-vonurini. Moḡa lorinai ḡeri tuḡamaḡi babobabori na nuḡari ḡevaḡa-mukunarini. \v 22 Ḡia tauḡeri ḡekirani, ḡia tu ma iaunegari ḡetoni, senaḡi ḡia tu ḡebaboto. \v 23 Be maḡuri vanaḡivanaḡi Barauna beḡere vaḡa-raḡea, senaḡi ḡima veivei dagarari vaḡa-ilailana ma beḡe maseni tarimari iouiouri o laulauri, e boḡa bairi, manu, ema tano ai ḡedarani dagarari iouiouri ḡevaḡa-moḡonirini. \p \v 24 Moḡa lorinai Barau na veiḡa mirori beḡene vei ḡana etao-fitoḡarito, be beḡene mata-boraḡa nuḡari ai ḡeverere-iaḡirini ilailanai, e tauḡeri fakari ai vevaḡa-maiaka veiḡari irauirauri na tauḡaniri beḡene vaḡa-rakavari. \v 25 Ḡia na Barau ḡena guruḡa moḡoniri gaburi ai tu ḡofaḡofa veiḡari ḡeveirini, ema Barau na eveirito dagarari ḡetoma-rakariḡo vinirini e vetuḡunaḡiri ḡeiaḡo-vinini, a moḡeri eveirito Barauna tu asiḡi. Ḡia moḡo ḡereḡana sivevato-iaḡia, asi dokona, asi magona. Amen. \p \v 26 Tarimarima moḡesi ḡeveito nai, Barau na etao-fitoḡarito, maiaka veiḡari beḡene uravini-lelevaḡiri ḡana. Ḡeri vavine maki veḡaraḡo maḡuriri roroḡotori ḡeiaḡuirini, ma karori ḡesi ḡevekima-vevinini. \v 27 Tauri maki ḡia kavana, vavine ḡesi kima maḡuriri korikori tu ḡeiaḡuirini, ma tau karori ḡemata-ḡaniḡani-iaḡirini. Mo tu tau tauḡeri karori ḡesi moḡo boru ḡeravani. Maiḡeri veiḡa rakavari voiri metori tu ḡia tauḡeri na ḡeḡabirini. \p \v 28 Ma iatanai, ḡia tu asi ḡeurato, Barau beḡene riba-ginikaua e tuḡamaḡi-faka ḡia nuḡari iaḡasiri ai beḡene tanu, naima etao-fitoḡarito ḡeri tuḡamaḡi babobabori ḡeri ai, be asi beḡere veiri veiḡari beḡene veiri ḡana. \v 29 Ḡia tu rakava mabarari na ḡevonuvonu-raḡeto, veiḡa rakavari, mata-ḡaniḡani, tuḡamaḡi barubaru, mama, vaḡideba, veḡareveḡare, veribaḡani e tarimarima vaḡa-ketori veiḡari, veroritore, \v 30 guruḡa vemuriḡoi, Barau ḡeiau-rakavaiani, seḡafore rakavarakava, kira-sirivaḡi, e veiavi; vekiraḡi-varaḡevaraḡe, rakava vei dabarari variḡuri ḡevaḡa-reforini, sina-tama garori asi ḡeseḡaḡirini; \v 31 asi ḡetuḡamaḡi-fakani, asi tuḡamaḡi-kauri tarimari, veuravini asi ribari tarimari, vevetuḡaḡwa asi ribari tarimari. \v 32 Oba, ḡia tu ma ribari, Barau ḡena veḡausina o sisiba tu ekirani, vei rakava tarimari tu beḡe maseni. Senaḡi ḡia na tu ḡeveirini, ma dia ḡia na moḡo ḡeveini, senaḡi tarimarima kotari na ḡeveirini maki ḡeiau-namorini e ḡeḡabi-raḡerini. \c 2 \s1 Barau ḡena vevaḡa-maoro \p \v 1 A ḡoi tarima tari ovaḡa-maororini ma kerereri ai oragani tarimamu, ḡoi tu asi ḡemu vekira-ḡuniḡau laina. Ḡoi na tarima ta ovaḡa-maoroani, ma ḡena veiḡa rakavari okiraḡirini nai tu, ḡoi tauḡemu moḡo ovevaḡa-metoni e ovevaḡa-kotani. Korana tu tarima ta ḡena veiḡa rakavari okiraḡirini veiḡari tu, ḡoi tauḡemu na maki oveirini. \v 2 Ḡita tu ribara, Barau na moḡesi veiḡa rakavari ḡeveirini tarimari bevaḡa-maoro vinirini, ma meto bevinirini tu roroḡoto. \v 3 Kamasi ḡotuḡamaḡini, ḡomi, tarimarima kika moḡo, na tarimarima kotari ḡovevaḡa-maoro vinirini, ma nuḡanai tu ḡomi tauḡemi na maki mo veiḡa rakavari tu ḡoveirini. Ḡomi ḡotuḡamaḡini Barau ḡena vevaḡa-maoro ḡenana tu boḡo raga-maḡurini? \v 4 Ba Barau ḡena namo baregona, e nuḡana eḡabi-tariani, e vevaḡa-gwaḡiḡi iatari ai tu asi tauri ḡotoni? Ba asi ḡoribani Barau ḡena namo baregona anina tu, ḡomi boḡono vetuḡamaḡi-kure ma boḡono raka-kure ḡana? \v 5 Senaḡina ḡomi nuḡami tu ḡovaḡa-gwaḡiḡirini, ma asi ḡovetuḡamaḡi-kureni. Maiḡesi ḡoveini tu tauḡemi iatami ai ḡemi meto iatai-iatai ḡolabulabu-kaurini. Ma Barau ḡena Kota baranai ḡena vevaḡa-maoro roroḡotona beveiani mo ḡaro ai vau ḡena baru bevaḡa-foforiani, benamo ḡemi veiḡa metori boḡo ḡabirini. \v 6 Barau na “tata karakara ḡoveito ilailari ai tauri ma bevinimini.” \v 7 Tarima kotari tu ḡobiri ḡevetoreni veiḡa namori ḡeveini, Barau marevana, e ḡabiraḡena, ema asi bedokoni maḡurina ḡevetauani. Barau na ḡia tu maḡuri vanaḡivanaḡi bevinirini. \v 8 A tarima kotari tu tauḡeri ḡeri namo moḡo ḡevetaurini, ema guruḡa e maḡuri moḡonina tu ḡeruḡarini, ma rakava veiḡari ḡekorana-iaḡirini. Ḡia tu Barau na beiau-rakavarini ma baruna ḡesi. \v 9 Beḡe vei-rakavani tarimari mabarari tu rakava metona baregona ema midigumidigu baregona beḡe ḡabiani. Mo tu Iuda tarimarima ḡeri ai beḡe ḡora-guineni, ma murinai tu irau bese tarimari ḡeri ai maki beḡe ḡorani. \v 10 Senaḡi veiḡa namori beḡe veini tarimari mabarari ḡeri tu, Barau na mareva baregona e vemataurai barana ema maino bevinirini: Iuda tarimari ḡeri ai guine, ma murinai tu irau bese tarimari ḡeri ai maki. \v 11 Korana Barau na tarimarima mabarari maḡuri sebonai moḡo eḡabi-raḡerini, ḡeri veiḡa loriri ai voiri evinirini. \s1 Barau na Iuda tarimari e irau bese tarimari bevevaḡa-maoro vinirini \p \v 12 Irau bese tarimari tu Mose ḡena taravatu asi ribari, nuḡanai ḡevei-rakavani, moḡeri mabarari beḡe mase-buḡani, (Barau na bekota-vinirini), taravatu murikanai enabe asi ribari; ema Iuda tarimari tu taravatu ma ribari, senaḡina ḡevei-rakavani tarimari mabarari tu taravatu na bevaḡa-maoro vinirini. \v 13 Korana taravatu ḡeseḡaḡiani moḡo tarimari, Barau ḡoiranai tu dia vei-iobukaiobuka tarimari, senaḡi taravatu ḡekorana-iaḡiani tarimari vau, Barau na ekiraḡirini vei-iobukaiobuka tarimari. \p \v 14 Oba, irau bese tarimari tu asi ḡeri taravatu, senaḡi ḡeri maḡuri nuḡari ai taravatu na ekiraḡirini veiḡari tu ḡeveirini. Moḡeri mabarari tu ḡeri taravatu ai ḡeiaḡoni, a ḡia tu asi ḡeri taravatu senaḡi. \v 15 Ḡia ḡeri veiḡa na evaḡa-foforiani, Barau ḡena taravatu na eura-vinirini veiḡari tu ḡia loruri ḡuturi ai etorerito. Maiḡa tu nuḡari iaḡasiri na maki evaḡa-moḡonirini, korana tu ḡaro tari ai ḡeri tuḡamaḡi na evaḡa-daḡa-raḡerini, ma ḡaro tari ai tu gogobari eragani. \v 16 Au na Vari Namona aḡobata-iaḡiani tu, Barau na tarimarima ḡena veiḡa e tuḡamaḡi vekuretoḡari Iesu Keriso ḡenana bevevaḡa-maoro vinirini ḡaronai vau beḡe foforini. \s1 Iuda tarimari e taravatu \p \v 17 A ḡoi Iuda tarimamu tu kamasi otuḡamaḡini? Oba, ḡoi tu ovekiraḡini Iuda tarimamu. Ma ḡoi tu taravatu ḡenai ovetabekauni, e oveiavini, okirani, ḡoi tu Barau ḡena bese tarimamu. \v 18 Ma okirani, Barau tu ma ribamu e ḡena ura veiḡa namo vedaureari e rakavari oḡita-learini, korana taravatu na evaḡa-ribamuni nai. \v 19 Ḡoi okirani, moḡoni ḡoi na mata-bubu tarimari boḡori-kaurini, ema ḡoi tu mukunai ḡetanuni tarimari ḡeri kere mamana; \v 20 ema vei-babobabo tarimari kira-rogori tarimamu, e mero keikeiri ḡeri vevaḡa-riba tarimamu, korana tu taravatu nuḡanai iaunega ema guruḡa moḡoniri ḡetanuni dagarari tu ma ribamu. \v 21 Ḡoi na karomu tu ovaḡa-ribarini, a ḡoi tauḡemu tu asi ovevaḡa-ribani. Tarimarima oḡobata-vinirini nai tu okirani, “Asi boḡono lema,” otoni, a ḡoi tu olemani. \v 22 Tarimarima asi beḡene veḡura-vanaḡi otorini, ma ḡoi tu oveḡura-vanaḡini. Kwaivakuku oiau-rakava-vinirini, senaḡi ḡeri rubu nuḡari farefareri tu olemarini. \v 23 Taravatu ovaḡa-raḡe lelevaḡirini nuḡanai tu, Barau ḡoi na tu asi ogubakauani, ḡena taravatu tu oseḡafore-vinirini. \v 24 Buka Veaḡai tu iniḡesi ekirani, “Barau arana irau bese tarimari na vekaravari ai ḡekira-fitoḡaiani, korana tu ḡomi ḡemi kira-sirivaḡi lorinai.” \p \v 25 Mero tauḡani kefiri lamavaḡi veiḡana tu ma tauna, bema taravatu bokorana-iaḡirini nai. Senaḡi bema taravatu okira-sirivaḡi vinirini nai, ḡemu kefi-lamavaḡi veiḡana tu asi taunai beiaḡoni, ema ḡoi tu kefina asi ḡelama-vaḡiato tarimana kavanai. \v 26 Irau bese tarimari tu kefiri asi ḡelama-vaḡito. Senaḡi bema taravatu maḡuriri korikori ḡeveini nai tu, Barau ḡoiranai ḡia tu kefiri ḡelama-vaḡirito tarimari kavana, ene? \v 27 Oba, taravatu bukana tu ḡemu ai, ema kefimu tu ḡelama-vaḡiato. Senaḡina bema ḡoi na taravatu okira-sirivaḡiani nai tu, taravatu ekorana-iaḡiani tarimana, mai tu irau bese tarimana, Kota seanai betanuni, benamo ḡoi bevaḡa-kotamuni. Aba, tauḡani rekenai tu kefina asi ḡelama-vaḡiato, senaḡi. \v 28 Bema tarima ta tu arana korina moḡo Iuda tarimana ema kefi-lamavaḡi maki murika ema tauḡani kefina vetoḡana korina moḡo nai tu, ḡia tu dia Iuda tarimana korikori. \v 29 Asiḡina ḡinavaḡi. Iuda tarimana o Barau ḡena bese tarimana korikorina tu deikara nuḡana iaḡasina na ema ḡena tuḡamaḡi na evaḡa-foforiani, ḡia tu Iuda tarimana. Ema kefi-lamavaḡi veiḡana maki tarimarima loruna ḡutunai bene fofori. Ḡia tu dia taravatu guruḡari ḡetorerito moḡeri korana-iaḡiri ai beḡorani. Asiḡina. Ḡia tu Barau Iaukana na tarimarima nuḡana iaḡasinai beveiani dagarana. Mo tarima moḡa tu dia tarimarima na bevaḡa-raḡeani, senaḡi Barau na bevaḡa-raḡeani. \c 3 \p \v 1 Iuda tarimari na irau bese tarimari ḡevanaḡirito? Mero tauḡaniri kefiri ḡelama-vaḡirini ḡenana tu kara namona ḡedoḡariato? \v 2 Aba, dagara namori ḡutuma ḡedoḡaririto! Tovotovonai tu Barau na ḡia muruna guruḡari korikori evaḡa-ḡauna-iaḡirito. \p \v 3 Ma bema Iuda tarimari kotari Barau ḡenana ḡeraka-veḡitato, asi ḡeri veḡabidadama nai tu aiḡesi? Moḡoni, Iuda tarimari kotari tu asi ḡeri veḡabidadama; senaḡi ḡia asi ḡeri veḡabidadama lorinai, Barau ḡena kiraḡitore maki asi taunai beiaḡoni ba? \v 4 Asiḡina ḡinavaḡi! Barau tu moḡoni veḡata, ḡena kiraḡitore asi eketoni, ma tarimarima tu ḡeḡofaḡofani. Buka Veaḡai ekirani kavana, \q1 “Barau, ḡoi boguruḡani nai tu, \q1 beḡe vaḡa-moḡonimuni, \q1 ema Kotai beḡe ḡofaḡofa-iaḡimuni nai maki bovaḡa-darererini.” \p \v 5 Tarima kotari na ḡeri vefafauḡau guruḡari beḡe kiraḡirini, beḡe kirani: Bema ḡita ḡera veiḡa asi roroḡotori na tu Barau ḡena vei-iobukaiobuka etore-fofori ginikauani nai, ḡita tu kara bita toni? Bita kirani, Barau na ḡena baru veiḡari ḡita iatarai ema-torerini nai tu maoro ba? \v 6 Asiḡina, Barau ma ḡena maoro. Bema Barau tu asi roroḡoto nai tu, ḡia na tanobara mabarana tu kamasi bevevaḡa-maoro viniani? \v 7 Tarima ta ma bevefafau-ḡauni, bekirani, “Bema au ḡegu ḡofaḡofa na Barau ḡena guruḡa moḡoniri evaḡa-fofori ginikaurini ema ḡia marevana evaḡa-baregoani nai tu, kara dainai au tu roḡo mo evaḡa-daḡaguni rakava tarimagu etoni?” \v 8 Mo guruḡa tu babo, noḡa moḡo ini guruḡa kavana, “Rakava sivei, be namo bene fofori.” Tarima kotari na ḡai ḡevaḡa-rakavamani, ḡeḡofaḡofa-iaḡimani, ḡekirani, ḡai tu maiḡesi ḡakirani ḡetoni. Maiḡesi ḡai ḡeḡofaḡofa-iaḡimani tarimari Barau na voiri metona bevinirini tu asi vetoukauna, korana ḡeri ḡofaḡofa lorinai. \s1 Tarima ta asi iobukaiobuka \p \v 9 Benamo kara ma bita toni? Ḡita Iuda tarimara moḡo namo, a irau bese tarimari tu asiḡi? Asiḡina ḡinavaḡi! Varau bita kiraḡia, Iuda tarimari e irau bese tarimari vekaravari ai ta tu asi ḡena rakava asi bita toni. \v 10 Buka Veaḡai tu maiḡesi ḡetoreato: \q1 “Tarima ta asi iobukaiobuka, \q1 sebona kwarikwari ta maki asiḡina; \q1 \v 11 tarima ta asi etuḡamaḡi-roroḡotoni, \q1 ta na maki Barau asi evetauani. \q1 \v 12 Mabarari ḡeraka-doḡe-muriḡito, \q1 ḡia mabarari veiḡa iobukaiobukana tu asi ḡeveiani, \q1 mabarari asi ḡevei-roroḡotoni, \q1 ta veiḡa namo asi ribana, \q1 sebona kwarikwari ta maki asiḡi. \q1 \v 13 Ḡia godokari mase guriri kouḡari kavana; \q1 meari na ḡofaḡofa rakavari ḡekiraḡirini. \q1 Ḡeri guruḡa na mase ḡevaḡa-ḡorarini, \q1 noḡa moḡo mota foisiniri \q1 ḡia bibiḡari ai ḡetanuni. \q1 \v 14 Mururi ai tu vevane e vekira-barubaru na ḡevonu-fokafokato. \q1 \v 15 Ḡia tu ḡeḡarimoḡi-rakavani vevaḡi ema vevaḡideba veiḡari ai; \q1 \v 16 ḡeri iaḡoiaḡo gaburi ai tu vei-rovorovo e rakava ḡeiaḡuini. \q1 \v 17 Maino maḡuriri tu asi ribari. \q1 \v 18 Asi ḡeri vegubakau ta Barau ḡenai.” \p \v 19 Ḡita ribara, maiḡeri taravatu guruḡari na kara dagara ḡekiraḡiani tu, mo deikara taravatu gaburenai ḡetanuni tarimari ekirarini. Moḡa tauna tu, taravatu gaburenai ḡetanuni tarimari ema tarimarima mabarari maki mururi na kara ta asi beḡene kiraḡia, ema mai tanobarai tarimarima mabarari Barau ḡoiranai beḡene ruḡa-tari ma ḡeri vei-rakava. \v 20 Moḡa lorinai taravatu korana-iaḡina maḡurinai tarima ta asiḡina ḡinavaḡi Barau ḡoiranai Barau na bekiraḡi-foforiani, ḡia tu vei-iobukaiobuka tarimana. Asiḡina, taravatu ḡenana ḡita na vei-rakava taribaiani. \s1 Vei-iobukaiobuka tu veḡabidadama ḡenana eiaḡomani \p \v 21 Senaḡi initoma kamara dabarai Barau na tarimarima ekiraḡirini vei-iobukaiobuka tarimari etoni dabarana tu bema fofori-ginikau. Mo tu dia taravatu korana-iaḡina maḡurinai. Asiḡina. Mai tu Mose ḡena taravatu na ema peroveta tarimari ḡeri guruḡa-fofori ai ḡekiraḡiato dabarana na. \v 22 Mai vei-iobukaiobuka Barau ḡenana eiaḡomani tu Iesu Keriso beḡe ḡabidadama-viniani tarimari mabarari na beḡe ḡabiani. Ta tu asi irau. \v 23 Korana tarimarima mabarara tu rakava tarimara moḡo, be mabarara Barau marevana namona ḡenana taveḡitato. \v 24 Senaḡi Barau ḡena varevare-bara nuḡanai asi ḡera kerere etorani, korana Keriso Iesu ḡenana ḡera rakava ḡerina evaḡa-maḡurirato. \v 25 Barau na Iesu tu ginitaḡo varevarenai evaḡa-iaḡoato, korana tarimarima ḡia ḡenana bene ḡabi-raḡeri ḡana. Moḡa maḡurina tu iniḡesi: Deikara ḡia raranai beveḡabi-dadamani tu, Barau na ḡena rakava betuḡamaḡi-fitoḡarini. Barau na mo maḡuri eveiato anina tu, ḡia ḡena iobukaiobuka bene vaḡa-foforia ḡana. Guinenai rakava ḡeveito-ḡoi nai tu, eḡita-daḡaseḡirito-ḡoi, rakava voiri asi eveito-ḡoi. \v 26 Ma maitoma Iesu tu ginitaḡo varevarenai evaḡa-iaḡoato korana ḡena vei-iobukaiobuka bene vevaḡa-ḡita-iaḡiri initoma ḡana, be ḡia ḡena iobukaiobuka bene fofori, e ḡia na Iesu Keriso ḡeḡabidadama-viniani tarimari maorori bene kiraḡiri. \p \v 27 Be ḡita tu kara bita veiavi-iaḡiani? Vekokoroku tu asi ḡena gabu ta. Kara dainai? Taravatu takorana-iaḡiani nai? Asiḡi, maḡuri tu veḡabidadama maḡurinai moḡo bita doḡariani. \v 28 Korana bitana riba-maoro, tarimarima tu veḡabidadama lorinai Barau na eḡabi-raḡerani, a dia taravatu bita korana-iaḡiani nai. \p \v 29 Be Barau tu Iuda tarimari moḡo ḡeri? Ḡia tu dia irau bese tarimari maki ḡeri Barau? Aba, ḡia tu irau bese tarimari maki ḡeri Barau, \v 30 korana Barau tu sebona moḡo. Ḡia na tauḡaniri kefiri ḡelama-vaḡito tarimari veḡabidadamai maorori bekiraḡini, ema kefiri asi ḡelama-vaḡirito tarimari maki maorori bekiraḡini mo veḡabidadama sebona na. \v 31 Moḡa nuḡanai veḡabidadama na taravatu seḡukana tavaḡiani? Asiḡina ḡinavaḡi! Senaḡi taravatu tavaḡa-ruḡa gigitariani. \c 4 \s1 Aberahamo ḡena veḡabidadama \p \v 1 Ḡita tu kara ma bita kiraḡiani, senera Aberahamo na mai maḡuri maiḡa ema ḡoitaḡoato iatanai? \v 2 Bere moḡoni, Aberahamo ḡena ḡauvei e veiḡa bakunai Barau ḡoiranai vei-iobukaiobuka tarimanai bere iaḡo tu, tauḡena bere vekiraḡi, ḡia tu kwalimu-koru na bere vekiraḡi. Senaḡi ḡia Barau ḡoiranai tu asi ḡena vekokoroku gabuna ta. \v 3 Buka Veaḡa nuḡanai tu kara etoni? Buka Veaḡa nuḡanai tu ekirani, “Aberahamo na Barau ḡena guruḡa evaḡa-moḡoniato nai, Barau ekirato, ḡia tu vei-iobukaiobuka tarimana etato.” \v 4 Tarima ta eḡauveini, benamo voina beḡabiani. Ḡia mo eḡauveini nai, voina eḡabiani moḡa tu, ḡevarevare-viniani dagarana asi bita toni. Asiḡina ḡinavaḡi. Mo tu ḡia ḡena ḡauvei voina veḡata. \v 5 Senaḡi tarima ta, ḡia tu ḡauvei o veiḡa ta asi eveiani, senaḡi ḡia tu Barau, rakava tarimari vei-iobukaiobuka tarimari ai evaḡa-iaḡorini Barauna, ḡenai eveḡabidadamani. Mai tarima maiḡa tu ḡena veḡabidadama lorinai, Barau na ekiraḡiani, ḡia tu vei-iobukaiobuka tarimana etoni. \v 6 Davida na maki mo guruḡa sebona ekiraḡiato. Maiḡesi tarimari tu ekirarito, beḡe iakuni etato. Mo tu ḡauvei o veiḡa tari asi ḡeveirini, senaḡi Barau, rakava tarimari asi ḡeri vei-rakava etorini Barauna, na ḡia tu ekirarini, vei-iobukaiobuka tarimari etorini. Davida ekirato, \q1 \v 7 “Ḡeri kira-sirivaḡi etuḡamaḡi-fitoḡarini, \q1 e ḡeri rakava eḡabi-vaḡirito tarimari tu beḡe iakuni. \q1 \v 8 Vereḡauka na ḡena rakava iatanai asi ma beiavi-kaurini tarimana tu beiakuni.” \p \v 9 Vevaḡa-namo ema iaku maiḡesiri tu tauḡaniri kefiri ḡelama-vaḡirito tauri moḡo ḡeri, ba tauḡaniri kefiri asi ḡelama-vaḡirito tauri maki ḡeri? Varau bita kira, Aberahamo tu ḡena veḡabidadama lorinai, Barau ekirato, ḡia tu vei-iobukaiobuka tarimana etato. \v 10 Aitoma ḡia vei-iobukaiobuka tarimanai eiaḡoto? Tauḡanina kefina ḡelama-vaḡiato murinai, ba tauḡanina kefina roḡosi roḡo beḡene lama-vaḡia nuḡanai. Ḡia tu dia tauḡanina kefina ḡelama-vaḡiato murinai vauro Barau ekirato, ḡia tu vei-iobukaiobuka tarimana etato. Asiḡina. Ḡia tu tauḡanina kefina roḡosi roḡo beḡene lama-vaḡia nuḡanai, vei-iobukaiobuka tarimanai eiaḡoto. \v 11 Ḡia tauḡanina kefina tu gabi vauro ḡelama-vaḡiato. Mo tauḡanina vauro ma ḡelama-vaḡiato moḡa tu, ḡia tauḡanina roḡosi roḡo beḡere lama-vaḡia nuḡanai vei-iobukaiobuka tarimanai eiaḡoto, moḡa vetoḡana moḡo ma evaḡa-moḡoniato. Monana Aberahamo tu Barau ḡevaḡa-moḡoniani tarimari tamari ai eiaḡoto, enabe tauḡaniri kefiri asi ḡelama-vaḡirito senaḡi. Korana Barau ḡevaḡa-moḡoniani tarimari tu, Barau na eḡabi-raḡerini vei-iobukaiobuka tarimari. \v 12 Ema ḡia tu tauḡaniri kefiri ḡelama-vaḡirito tarimari maki tamari. Au na dia tauḡaniri kefiri ḡelama-vaḡi-kavarito tarimari akiraḡirini. Asiḡina. Senaḡi tamara Aberahamo tauḡanina kefina roḡosi beḡere lama-vaḡia nuḡanai, Barau eḡabidadama-viniato kavana, ḡia na maki Barau moḡesina ḡeḡabi-dadama-viniani tarimari akiraḡirini. \s1 Taravatu e veḡabidadama \p \v 13 Barau na Aberahamo ekira-toreato, ekirato, ḡia ma garakana ḡesi na mai tanobara beḡe ḡaunaiani. Mai kiraḡitore guruḡana Barau na ekiraḡiato tu, dia Aberahamo na taravatu ekorana-iaḡiato nai, senaḡi Barau eḡabidadama-viniato nai, benamo vei-iobukaiobuka tarimanai eiaḡoto. \v 14 Bema taravatu ḡekorana-iaḡiani tarimari na tanobara beḡere ḡaunaia nai, veḡabidadama tu asi ḡena namo ta, ema kiraḡitore guruḡana maki guruḡa korina moḡo. \v 15 Aba, taravatu na tu Barau ḡena baru baregona evaḡa-ḡoraiani. Senaḡi bema taravatu asiḡina tu, tarima ta na taravatu ta asi beleaiani. \p \v 16 Moḡa lorinai, guruḡatore tu veḡabidadama ḡenana eiaḡomani, be Barau ḡena namo e varevare-bara nuḡanai guruḡatore tauri moḡoniri Aberahamo ma garakana ḡesi ḡeri ai beḡe ḡorani. A dia taravatu gaburenai ḡetanuni tarimari moḡo ḡeri ai, senaḡi Aberahamo ḡena veḡabidadama nuḡanai ḡetanuni tauri maki ḡeri. Aberahamo tu ḡita mabarara tamara. \v 17 Buka Veaḡai evetoreto kavana: “Au na ḡoi tu tanobara ḡutuma tamari ai avaḡa-iaḡomuto.” Mai Aberahamo na evaḡa-moḡoniato Barauna ḡoiranai Aberahamo tu ḡita tamara. Mai Barau na mase tarimari ma evaḡa-maḡuri ḡenoḡoirini ema tanobarai asi ḡeḡorato dagarari evaḡa-ḡorarini. \p \v 18 Aberahamo ḡena tuḡamaḡikau noḡa asi vaḡa-tubukauna dagarana ta, senaḡi Barau ḡena guruḡai evetuḡa-maḡi-kauto, ma evaḡa-moḡoniato lorinai, tanobara ḡutuma tamari ai eiaḡoto. Barau na ekira-toreato ilailanai: “Ḡoi garakamu tu beḡe vovokani visiḡu kavana.” \v 19 Aberahamo mo negai ḡena laḡani tu dori sinau sebona (100), ma tauḡanina maki emoirato, ma mase tauḡaniri ilailari ai varau eiaḡoto, e Sara maki asi ilaila ḡia mero ta beḡabiani riba. Ḡia na maiḡeri tu eḡitarito, senaḡi maiḡeri na ḡia ḡena veḡabidadama asi veḡata ḡevaḡa-moiraiato. \v 20 Moḡa nuḡanai ḡia asi etuḡamaḡi-iauvoiauvoto, asi edaradarato, ema asi eḡareva-ḡarevato maki Barau ḡena guruḡatore iatanai. A ḡia tu ḡena veḡabidadama moḡo evaḡa-gwaḡiḡiato, benamo Barau moḡo evaḡa-raḡeato. \v 21 Korana ḡia tu nuḡana mabarana ḡesi eribato, Barau ma seḡukana, kara ekiraḡi-toreato dagarana tu bevaḡa-ḡoraiani. \v 22 Moḡesina naima Barau na ekiraiato, “Ḡia tu vei-iobukaiobuka tarimana,” etato. \p \v 23 Mai guruḡa maiḡeri, “Ḡia tu vei-iobukaiobuka tarimana,” tu dia Aberahamo ḡereḡana ḡena moḡo ekiraḡiato, \v 24 senaḡi ḡita ḡerai maki ekiraḡiato. Ḡita ḡera Vereḡauka Iesu Keriso mase na evaḡa-variḡisi ḡenoḡoiato Barauna tavaḡa-moḡoniani tarimara maki Barau na bekirarani, vei-iobukaiobuka tarimara, betoni. \v 25 Barau na Iesu etuḡu-iaḡomaiato, tanobarai emaseto, ḡita ḡera rakava benema voi-vaḡiri ḡana. Ma ḡita Barau na vei-iobukaiobuka tarimarai bene kiraḡira ḡana uranai, mase na ma evaḡa-variḡisi ḡenoḡoiato. \c 5 \s1 Barau na ḡita vei-iobukaiobuka tarimara etato \p \v 1 Moḡa lorinai ḡita tu ḡera veḡabidadama lorinai, Barau ekirato, ḡita tu vei-iobukaiobuka tarimara etato, ma ḡera Vereḡauka Iesu Keriso ḡenana Barau ḡesi maino taḡabiato. \v 2 Ḡita tu Iesu Keriso bakunai veḡabidadama ḡenana Barau ḡena namo e varevare-bara nuḡanai bita bere-toḡa, benamo nuḡanai taruḡa-taḡoni. Ema taiakuni, korana tavetuḡamaḡikauni, Barau na vau ḡia marevana baregona bevinirani. \v 3 Dia moḡa moḡo, senaḡi ḡera midigumidigu ai maki bitana verere, korana ma ribara, midigumidigu na vevaḡa-gwaḡiḡi evaḡa-ḡoraiani \v 4 Vevaḡa-gwaḡiḡi na veribaḡani bita vaḡa-darererini, ma veribaḡani bita vaḡa-darererini tu, Barau marevana baregona bita tuḡamaḡi-kauani. \v 5 Mai tuḡamaḡikau na tu asi bevaḡa-dabara dokorani, korana tu Barau na Iauka Veaḡa evinirato, maiḡa ḡenana ḡita lorura ḡuturi ai Barau na ḡena veuravini ebubu-ḡuraiato. \p \v 6 Ḡoseḡaḡi, ḡita tu roḡo asi kokorera nuḡanai, Barau na eḡabi-toreato ḡaronai varau Keriso emaseto, ḡita, Barau tatuḡamaḡi-fitoḡaiani tarimara, bene voi-ḡenoḡoira ḡana. \v 7 Tarima namona uranai ta bemaseni ba? Gwaḡiḡi! Senaḡi tarima namo vedaureana uranai tu, betaḡu ta bevetuḡamaḡi-kwalimuni, benamo bemaseni riba. \v 8 Senaḡi toma mainai tu Barau ḡena veuravini ema vaḡa-foforiani: Ḡita roḡo rakava tarimara nuḡanai, Iesu tu varau emaseto ḡita dairai. \p \v 9 Ribara, Iesu rarana na bema iarevara, benamo asi ḡera rakava besi. Moḡa lorinai ḡia bakunai, Barau ḡena baru baregona bevaḡa-foforiani ḡaronai bevaḡa-maḡurirani. \v 10 Ḡita roḡo Barau tavetari-viniato-ḡoi nuḡanai, Barau Natuna ḡena mase na Barau ḡesi ma evaḡa-veḡata ḡenoḡoirato. Toma ḡita tu Barau ḡatanai ma taiaḡo-ḡenoḡoito, moḡa lorinai Iesu emaḡuri-ḡenoḡoito ḡenana, vevaḡa-maḡuri maki bita ḡoitaḡoani. \v 11 Dia moḡa moḡo, senaḡi ḡera Vereḡauka Iesu Keriso bakunai Barau ḡenai bitana verere, korana Iesu Keriso ḡenana ḡita Barau ḡesi maino bitama ḡabia ema bitama veḡata. \s1 Adamu tu mase evaḡa-ḡoraiato, Keriso na tu maḡuri evaḡa-ḡoraiato \p \v 12 Ḡita ribara, tarima sebona evei-rakavato, benamo ḡia ḡenana rakava tanobarai ema bere-toḡato. Ma rakava na mase eḡabi-iaḡomaiato. Moḡesina naima mase na tarimarima mabarari eguguvirito, korana tarimarima mabarari ḡevei-rakavato. \v 13 Moḡa anina tu, vei-rakava tanobarai tu eḡora-guineto, a Mose ḡenana taravatu tu gabi vauro eiaḡomato. Senaḡi bema taravatu asiḡina nai, Barau na vei-rakava, o sikira taravatu ḡedaḡa-seḡiani rakavana, tarima ta ḡenai asi bekiraḡiani. \v 14 Senaḡi ribara, Adamu ḡena nega na beiaḡoma mo Mose ḡena negai, tarimarima tu mase ḡena seḡuka gaburenai ḡetanuto-ḡoi. Oba, Barau ḡena vevaḡa-naḡi guruḡana ta tu asi ḡekira-sirivaḡi viniato Adamu na eveiato kavana, senaḡina ḡia mabarari maki mase ḡena seḡuka gaburenai ḡetanuto-ḡoi. \p Adamu na ḡoirai vau beiaḡomani tarimana moḡo ema vaḡa-foforiato. (Mo tu Keriso). \v 15 Senaḡi mai varevare dagarana asi voina maiḡa tu irau, dia mo Adamu ḡena vei-rakava ḡesi ilaila. Mai tarima sebona ḡena vei-rakava dainai, tarima ḡutuma ḡemaseto. Senaḡi Barau ḡena namo e varevare-bara ema varevare dagarana mo vei-rakava ḡena seḡuka evanaḡiato: Barau ḡena mai namo baregona ema varevare dagarana tu tarima sebona, Iesu Keriso, ḡenana eiaḡomato, ma tarimarima ḡutuma ḡeri ai evebubu-riḡoto. \v 16 Barau ḡena varevare dagarana tu irau, dia mo tarima sebona, Adamu, ḡena vei-rakava kavana: Vei-rakava sebona moḡo eḡorato ḡenana, Barau na tarimarima e tanobara mabarana ekota-viniato, ma rakava voina metona baregona iatarai etoreato. Senaḡi Barau ḡena varevare dagarana rakava vovoka muriri na ema bere-rosito, monana tarimarima tu vei-iobukaiobuka tarimari ai evaḡa-iaḡorito. \v 17 Moḡoni, mo tarima sebona na mo vei-rakava eveiato, monana tanobara mabarana mase ḡena seḡuka gaburenai etanuni. Mase tu mai vei-rakava eveiato tarimana ḡenana eiaḡomato tanobara ḡana. Senaḡina tarima sebona, Iesu Keriso, ḡia na eveiato dagarana na mo vei-rakava eveiato tarimana ḡena veiḡa seḡukana na evanaḡiato. Tarimarima mabarari, Barau ḡena namo ma varevare-bara barego lelevaḡina ema vei-iobukaiobuka varevarena beḡe ḡabiani tarimari tu, Iesu Keriso ḡenana maḡuri beḡe ḡabiani, benamo kini kavana beḡe vereni. \p \v 18 Mo Adamu ḡena vei-rakava sebona dainai, Barau ekirato, tarimarima mabarari tu vei-rakava tarimari ema rakava voina beḡe ḡabiani etato. A Keriso ḡena veiḡa iobukaiobukana sebona ḡenana, tarimarima mabarari vei-iobukaiobuka tarimari ai beḡe iaḡoni ma maḡuri beḡe ḡabiani riba. \v 19 Ema tau sebona ḡena kira-sirivaḡi na tarimarima vovoka vei-rakava tarimari ai ḡeiaḡoto. Moḡa ilailana, tau sebona ḡena seḡaḡi na tarima ḡutuma iobukaiobuka tarimari ai bevaḡa-iaḡorini. \p \v 20 Betaḡu taravatu etore-kauato tu rakava bene barego ḡana. (O sikira, taravatu ḡenana tarimarima ḡeri rakava mabarari beḡene fofori-ginikau). Senaḡi vei-rakava ebaregoni gabunai tu, Barau ḡena namo e varevare-bara maki ebarego-lelevaḡini. \v 21 Guinena tarimarima tu vei-rakava ḡena veḡitaḡau seḡukana gaburenai ḡetanuto, monana mase eḡorato. Moḡesina kavana, Barau ḡena namo e varevare-bara na tu vei-iobukaiobuka evaḡa-foforiani, ma maḡuri vanaḡivanaḡi ḡera Vereḡauka Iesu Keriso ḡenana eḡabi-iaḡomaiani ḡita ḡerai. \c 6 \s1 Rakava ḡenai tamaseto, Keriso ḡena maḡuri nuḡanai ḡita tu maḡuri \p \v 1 Be kara bita toni? Ba sikira, rakava veiḡari sivei-ḡenoḡoi ḡenoḡoiri, be Barau na ḡena namo e varevare-bara ḡerai bene vaḡa-fofori barego-lelevaḡiri? \v 2 Asiḡina ḡinavaḡi! Ḡita veḡabidadama tarimara tu varau tamaseto rakava ḡenai, (mai tu rakava maḡurina ḡenana taveḡitato); ma kamara dabarai tu rakava maḡurina nuḡanai roḡo ma bita tanuni? \v 3 Ḡita babatiso taḡabiato anina tu maiḡa: Ḡita na mo babatiso taḡabiato tu Keriso Iesu ḡena maḡuri nuḡanai tabere-toḡato, ma mo babatiso taḡabiato nuḡanai, ḡita tu ḡia ḡesi tamase-sebonato. Ba ḡomi maiḡa tu asi ribami? \v 4 Babatiso taḡabiato anina tu, ḡita maki Keriso ḡesi tamase-vegogoto, ma Barau na Keriso ḡesi eguri-sebonarato. Benamo Tamara marevana ema seḡukana baregona na Keriso mase na ma evaḡa-variḡisi ḡenoḡoiato kavana, ḡita maki maḡuri variḡu gerageranai bitana tanu. \p \v 5 Bema ḡita Keriso ḡesi tasebonato, benamo ḡia emaseto kavana ḡita maki tamaseto nai, moḡoni, ḡia Barau na mase na evaḡa-maḡuri ḡenoḡoiato kavana, ḡita maki moḡesi Barau na bevaḡa-maḡuri ḡenoḡoirani veḡata. \v 6 Korana ḡita ribara, ḡita ḡerai tarima guinena moḡa tu Keriso ḡesi vaḡa-sebo satauro ai ḡeraḡeto. Mo veiḡa eḡorato tauna tu, rakava eveito-ḡoi tauḡanina ma ḡena ura rakavari ḡita ḡerana bene koki-fitoḡa moḡovaḡia, be ḡita veiḡa rakavari ḡeri tuḡu-rakaorakao tarimarai asi ma bitana iaḡo ḡana. \v 7 Korana mase tarimana na veiḡa rakavana ta asiḡina ḡinavaḡi ma bevei-ḡenoḡoiani. \p \v 8 Bema ḡita Keriso ḡesi tamase-vegogoto nai, moḡoni veḡata taribani, Keriso ḡesi maki bita tanu-vegogoni. \v 9 Korana ma ribara, Keriso mase na tu varau evariḡisi-ḡenoḡoito, be asi ma bemase-ḡenoḡoini; mase asi seḡukana ḡia ḡenai. \v 10 Keriso mo emaseto nai tu, rakava ḡena seḡuka evaḡa-keto-moḡovaḡiato. A toma mai maḡuri ḡia na etanu-iaḡiani maiḡa tu, Barau ḡena moḡo etanuni. \v 11 Mo dabara sebonai ḡomi maki tauḡemi iniḡesi boḡono vekiraḡi: Ḡomi tu veiḡa rakavari ḡeri ai tu varau ḡomaseto, ma Keriso Iesu ḡena maḡuri nuḡanai ḡomi tu maḡuri ḡotanuni Barau ḡena. \p \v 12 Moḡa lorinai rakava na mani ma berakavani tauḡanina maniḡa ḡenana ḡomi asiḡina ḡinavaḡi bene ḡori-kaumi. Korana bema mani ma berakavani tauḡanina maniḡa rakava na beḡori-kauani nai, ḡomi tu ḡia ḡena ura rakavari boḡo korana-iaḡirini. \v 13 Tauḡanimi legana ta rakava asi boḡono vinia, be veiḡa rakavari veiveiri farefarenai asi bene vaḡa-iaḡoa. A ḡomi tu mase na ma evaḡa-maḡuri ḡenoḡoimito lorinai, tauḡanimi mabarari Barau boḡono vinia. Tauḡanimi legari mabarari maki Barau boḡono vinia, veiḡa maorori beḡene vei ḡana. \v 14 Be rakava na ḡomi asi ma bene ḡori-kaumi, korana ḡomi tu dia taravatu ḡena seḡuka gaburenai ḡotanuni. Asiḡina. Ḡomi tu Barau ḡena namo ema varevare-bara nuḡanai ḡotanuni. \s1 Vei-iobukaiobuka ḡena vetuḡunaḡi tarimara \p \v 15 Be kara maia? Veiḡa rakavari roḡo bitana vei, korana ḡita tu dia taravatu gaburenai tatanuni, ne Barau ḡena namo e varevare-bara nuḡanai tatanuni, be bisini vei-rakava ba? Asiḡina ḡinavaḡi! \v 16 Ḡomi asi ribami, bema tauḡemu tarima ta ḡena tuḡu-rakaorakao tarimamu ai ovevaḡa-iaḡoni, garona bono seḡaḡia otoni nai, ḡoi tu mo tarima ḡena tuḡu-rakaorakao tarimamu ai varau oiaḡoni. Mo tu rakava ḡena vetuḡunaḡi tarimamu ai boiaḡoni, benamo dokonai tu boa maseni. O Barau ḡena guruḡa bokorana-iaḡiani, benamo vei-iobukaiobuka tarimamu ai boiaḡoni. \v 17 Barau sitanikiu-vinia, korana ḡomi tovotovonai tu rakava ḡena tuḡu-rakaorakao tarimami, senaḡi toma tu Barau ḡena guruḡa moḡonina ma nuḡami mabarari ḡesi ḡokorana-iaḡiani, ḡevaḡa-ribamito-ḡoi ilailanai. \v 18 Benamo Barau na rakava ḡenana eruḡa-vaḡimito, ma vei-iobukaiobuka ḡena vetuḡunaḡi tarimami ai ḡoiaḡoto. \p \v 19 Au na mai maḡuri maiḡeri tu tuḡu-rakaorakao tarimari ḡeri maḡuri ai ama kiraḡirini boḡono tuḡamaḡi-fakari ḡana, korana ḡomi tauḡani rekenai tu roḡo asi kokoremi. Ḡomi guinenai mani tauḡanimi legari maniḡeri tu veiḡa mirori ema veiḡa rakava kwaikwairi ḡeri tuḡu-rakao-rakao dagarari ai ḡovaḡa-iaḡorito. A initoma mani tauḡanimi taviri maniḡeri tu guinenai rakava ḡenai ḡoveirito ilailanai, vei-iobukaiobuka ḡena vetuḡunaḡi dagarari ai boḡono vaḡa-iaḡori, be beḡene veaḡa-tanu. \v 20 Ḡomi rakava ḡena tuḡu-rakaorakao tarimami ai roḡo ḡotanuto-ḡoi neganai, vei-iobukaiobuka tu asi ḡena gabu ta ḡomi ḡemi maḡuri nuḡanai. \v 21 Ḡomi mo veiḡa ḡoveirito moḡeri ḡerina tu kara namona ḡoḡoitaḡoato, ei? Moḡeri veiḡa toma ḡotuḡamaḡi-ḡenoḡoirini nai, ḡemaiakamini. Moḡeri veiḡa magonai tu mase boḡo ḡoitaḡoani. \p \v 22 Senaḡi ḡomi toma tu rakava nuḡana na eḡabi-vaḡimito, ma Barau ḡena tuḡu-rakaorakao tarimami ai ḡoiaḡoto. Barau ḡena tuḡu-rakaorakao tarimami ai boḡo iaḡoni, monana namo boḡo doḡariani dagarana na tu veaḡa-bara tarimami ai boḡo iaḡoni. Benamo monana ḡomi maḡuri vanaḡivanaḡi boḡo ḡabiani. \v 23 Korana rakava voina tu mase, a Barau ḡena varevare ḡera Vereḡauka Keriso Iesu ḡenana bita ḡabiani dagarana tu maḡuri vanaḡivanaḡi. \c 7 \s1 Ḡita tu dia taravatu ḡena seḡuka gaburenai tatanuni \p \v 1 Tarikaka-ḡore, ḡomi tu moḡoni asi ḡoriba-maoroni? Ḡomi tu taravatu ma ribami tarimami au na avaḡa-guruḡamini. Ribami, tarima roḡo maḡuri etanuni nai, ḡia tu taravatu ḡena seḡuka gaburenai etanuni, a emaseni nai, taravatu tu asi ḡena seḡuka ḡia ḡenai. \v 2 Vaḡa-ilailana, veḡaraḡo vavinena, bema ḡaraḡona roḡo maḡuri etanuni nai, ḡia tu veḡaraḡo taravatuna gaburenai roḡo betanuni. A ḡaraḡona bemaseni murinai, mo veḡaraḡo taravatuna moḡa, seḡukana gaburenai asi ma betanuni, befakani. \v 3 Bema ḡia ḡaraḡona roḡo maḡuri nuḡanai, ma bere veḡaraḡo-sirivaḡi nai, ḡia tu veḡura-vanaḡi vavinenai bitara kiraḡia. Senaḡi bema ḡaraḡona bere mase, ḡia veḡaraḡo taravatuna ḡena seḡuka na tu bere raka-vaḡi lorinai, asi bere veḡura-vanaḡi. Aba, tau fakana ta ma bere ḡaraḡoa maki, mo tu asi bere veḡura-vanaḡi. \p \v 4 Tarikakagu, ḡomi maki moḡesina, Keriso tauḡanina emaseto, monai tu ḡomi maki taravatu ḡenai ḡomaseto, (mai tu, ḡomi tu dia taravatu ḡena seḡuka gaburenai ḡotanuni). Mo veiḡa eḡorato anina tu, ḡomi Keriso ḡena tarimarimai boḡono iaḡo ḡana. Ḡomi Keriso ḡena tarimarimai ḡoiaḡoto korana tu, ḡita mabarara ḡwaḡwara namori beḡene vetore Barau ḡenai ḡana. Mai Keriso maiḡa tu Barau na mase na ma evaḡa-variḡisi ḡenoḡoiato tarimana. \p \v 5 Ḡita na tauḡanira ḡeri ura veiḡari roḡo takorana-iaḡirito-ḡoi neganai tu, taravatu na ura rakavari evaḡa-bere rosirito-ḡoi. Moḡeri ura rakavari ḡita tauḡanirai ḡeḡauveito-ḡoi lorinai, ḡita na mase beḡe vaḡa-ḡorarini veiḡari taveirito-ḡoi. \v 6 Senaḡi ḡita toma taravatu ḡenana eḡabi-vaḡirato, korana mo ebaru-barurato-ḡoi dagarana ḡenai varau tamaseto. Be ḡita toma tu Iauka Veaḡa ḡena dabara variḡunai Barau vetuḡunaḡina bita iaḡo-vinini, a dia Buka Veaḡai ḡetorerito taravaturi koranaiaḡi-gigitariri dabaranai. \s1 Taravatu ḡenana tu kara namona bita ḡabiani? \p \v 7 Ini tu kara ma bita toni? Taravatu tu rakava dagarana bita toni ba? Asiḡina ḡinavaḡi! Moḡoni, au vei-rakava tu asi bara ribaia, senaḡi taravatu ḡenana, naima aribaiato. Ilailana, au asi bara riba, tarima tari ḡeri farefare mata-ḡaniḡaniri tu rakava veiḡana, bere taravatu iniḡesi asi bere kira, “Tarima tari ḡeri farefare mata-ḡaniḡaniri asi bono vei.” \v 8 Senaḡi vei-rakava na Barau ḡena mo taravatu guruḡana ḡenai dabara ta eḡita-doḡariato, benamo mo dabara na eḡauveito, benamo au nuḡagu ai tarima tari ḡeri farefare mata-ḡaniḡaniri tuḡamaḡiri e veiḡari irauirauri ema vaḡa-berebere rosirito. Korana bema taravatu asiḡina nai, vei-rakava tu mase au ḡegu ai, be asi ḡena seḡuka ta, (korana ḡena seḡuka nuḡagu ai eḡauveini moḡa asi ribagu bene). \v 9 Taravatu roḡosi roḡo bara ribaia neganai, au tu maḡuri atanuto-ḡoi. Senaḡi taravatu eiaḡomato neganai, vei-rakava au ḡegu ai eguru-variḡisito, emaḡurito. \v 10 Benamo au tu amaseto, korana vei-rakava ḡegu ai maḡuri bene. Monana au ama ribato, maḡuri bere ḡabi-iaḡomaia taravatuna na tu mase moḡo eḡwa-iaḡomaiato. \v 11 Korana vei-rakava na taravatu guruḡana ḡenai dabara ta eḡita-doḡariato, benamo mo dabara na eḡauveito, benamo au eḡofa-darereguto. Be vei-rakava na au tu taravatu ḡenana evaḡi-maseguto. \v 12 Moḡa lorinai taravatu tu veaḡa, taravatu guruḡari maki veaḡa, maoro ema namo. \p \v 13 Be, au tu mo dagara namona na ema vaḡi-maseguto? Asiḡina! Au tu vei-rakava na evaḡi-maseguto. Mo dagara namona eiaḡomato anina tu, vei-rakava vetoḡana korikori nema vaḡa-bererosia, be bitana riba, vei-rakava tu rakava kwaikwai. Senaḡi vei-rakava tu mo dagara namona ḡenana eḡauveito, benamo au evaḡa-maseguto. Be Barau ḡena taravatu guruḡana evaḡa-foforiani, vei-rakava tu dagara rakava kwaikwaina. \s1 Rakava na ḡera maḡuri eguine-iaḡirini \p \v 14 Ḡita ribara, taravatu tu Barau Iaukana ḡenana eiaḡomato dagarana, a au tu tarimarima moḡo, tauḡani ai atanuni. Ma au tu vei-rakava na evoiguto, benamo ḡena tuḡu-rakaorakao tarimagu ai evaḡa-iaḡoguto. \v 15 Au na kara aveiani tu asi maki atuḡamaḡi-fakaiani. Korana mo veiḡa, aurani bana veiri veḡata atoni veiḡari, tu asi aveirini, senaḡi asi aura-vinirini veiḡari tu aveirini. \v 16 Bema asi aura-vinirini veiḡari aveirini nai, taravatu tu ama vaḡa-moḡoniani, ḡia tu moḡoni namo. \v 17 Mo veiḡa nuḡanai, mo tu dia au tauḡegu nuḡagu sigai mo vei-rakava aveiani. Asiḡina! Mo tu mo vei-rakava au ḡegu ai etanuni monana eveiani. \v 18 Au ma ribagu, au ḡegu ai mai tauḡanina ma ḡena veiḡa e ura rakavari nuḡanai namo ta asiḡina-ḡinavaḡi etanuni. Moḡoni, aura-baregoni namo veiḡari bana veiri atoni, senaḡi ḡauvei-iaḡiri ḡegu ai tu asi ilaila. \v 19 Ḡegu ura tu veiḡa namori bana veiri veḡata atoni, senaḡi asi akokoreni, veiḡa rakavari moḡo aveirini. Moḡoni, asi veḡata aurani veiḡa rakavari bana veiri, senaḡina roḡo aveirini. \v 20 Moḡa lorinai, bema au na kara aveiani tu asi veḡata aurani bana veia atoni veiḡana aveiani nai, mo tu dia au tauḡegu nuḡagu sigai aveiani. Asiḡina! Mo tu vei-rakava au nuḡagu ai etanuni, monana eveiani. \p \v 21 Be au ḡegu maḡuri ai dagara ta noḡa moḡo taravatu ta kavana na eguine-iaḡiguni, maiḡesi eḡauveini ama ḡoitaḡoani: Au namo veiḡari navei atoni nai, rakava tu moḡa nuḡagu ai eḡauveini. \v 22 Au iaukagu ai Barau ḡena taravatu tu aiaku-iaḡiani. \v 23 Senaḡi au na taravatu o seḡuka ta maia ama ḡitaiani au tauḡanigu legari tari nuḡari ai ḡeḡauveini, au ḡegu tuḡamaḡi na evaḡa-moḡoniani taravatuna ḡevetari-viniani. Mai taravatu ta tu vei-rakava ḡena taravatu o seḡuka, ḡia au tauḡanigu legari ai eḡauveini, ma au eḡabiguni, benamo vei-rakava ḡena dibura tarimanai evaḡa-iaḡoguni. \v 24 Au tu moḡoni rakava kwaikwai tarimagu! Deikara na au bevaḡa-maḡuriguni mai mase tauḡanina nuḡana na? \v 25 Barau sitanikiua, korana ḡita ḡera Vereḡauka Iesu Keriso ḡenana evaḡa-maḡuriguto. \p Moḡa lorinai au tauḡegu ḡegu tuḡamaḡi na tu Barau ḡena taravatu vetuḡunaḡina aveini, senaḡi tauḡanigu na tu vei-rakava ḡena taravatu o seḡuka vetuḡunaḡina aiaḡo-vinini. \c 8 \s1 Barau Iaukana nuḡanai bitana maḡuri \p \v 1 Tauna moḡa, initoma Keriso Iesu ḡena maḡuri nuḡanai ḡetanuni tarimari tu, Barau na vei-rakava tarimari asi bekiraḡirini ema asi bekota-vinirini. \v 2 Korana au tu Keriso Iesu ḡena maḡuri nuḡanai maḡuri Iaukana ḡena taravatu seḡukana na vei-rakava ema mase ḡeri taravatu seḡukari na varau eruḡa-vaḡiguto. \v 3 Taravatu tu tauḡani, ma ḡena ura rakavari tauḡanina, na varau evaḡa-moiraiato, be asi ḡena seḡukai eiaḡoto, asi ilaila bevaḡa-kavarani. Moḡa lorinai taravatu na asi ilaila beveiani ḡauveina tu Barau na eveiato. Mo tu Barau tauḡena na Natuna korikori vei-rakava tarimari ilailari ai etuḡu-iaḡomaiato, rakava benema vaḡa-darerea ḡana. Benamo Keriso ḡenana Barau na vei-rakava ḡena seḡuka tauḡani ḡenai ekiraḡi-fitoḡaiato, kerere ma evaḡi-maseato. \v 4 Barau na mo veiḡa eveiato anina tu, taravatu na vei-iobukaiobuka veiḡana, eura-viniani veiḡana, ḡita ḡerai beḡene fofori-ginikau ḡana. Korana toma tu tauḡani ḡena urai asi tarakani, ne Iauka Veaḡa ḡena urai tarakani. \p \v 5 Tauḡani ḡena ura lorinai ḡetanuni tarimari tu, tauḡani na eura-vinirini dagarari moḡo ḡetuḡamaḡi-taḡorini; a Iauka Veaḡa ḡena ura loriri ai ḡetanuni tarimari tu, Iauka Veaḡa na eura-vinirini dagarari moḡo ḡetuḡamaḡi-taḡorini. \v 6 Tarima ta tauḡani ḡena ura na eḡori-kauani tarimana ḡena tuḡamaḡi tu mase evaḡa-ḡoraiani; a Iauka Veaḡa ḡena ura na eḡori-kauani tarimana ḡenai maḡuri e maino etanuni. \v 7 Tauḡani dagarari etuḡamaḡirini tarimana ḡena tuḡamaḡi na tu Barau evetari-viniani. Korana ḡia ḡena mo tuḡamaḡi na tu Barau ḡena taravatu asi ekorana-iaḡiani, ema asiḡina-ḡinavaḡi maki bea korana-iaḡiani riba. \v 8 Moḡesina naima tauḡani ḡena urai ḡerakani tarimari na, Barau tu asiḡina-ḡinavaḡi beḡe vaḡa-iakuani. \p \v 9 Senaḡi ḡomi tu dia tauḡanimi ḡeri ura na ḡeḡori-kaumini tarimami. Ḡomi tu Iauka Veaḡa na ḡemi maḡuri eḡori-kaurini, korana Barau Iaukana tu ḡomi nuḡami ai etanuni. Boḡono riba, deikara ḡenai Keriso Iaukana asi etanuni, ḡia tu dia Keriso ḡena tarima. \v 10 Bema Keriso ḡomi tata nuḡami ai etanuni nai tu, enabe tauḡanimi beḡe maseni vei-rakava dainai, senaḡina iaukami tu maḡuri ḡetanuni, korana vei-iobukaiobuka tarimami ai varau ḡoiaḡoto bene. \v 11 Iesu tu Barau Iaukana na mase na ma evaḡa-variḡisi ḡenoḡoiato. Ma bema Barau Iaukana ḡomi nuḡami ai etanuni nai, mani Iauka ḡenana Barau na mani ma berakavani tauḡanina, ḡomi ḡemi ai maniḡa, maki maḡuri beviniani. \p \v 12 Moḡa lorinai, tarikaka-ḡore, ḡita ḡera ḡauvei toma tu dia tauḡani rekenai bitana tanu, ma tauḡani ḡena rakava veiḡari ma bitana vei-tanu. \v 13 Korana bema tauḡani ḡena vei-rakava maḡurinai boḡo tanuni nai, boḡo maseni; senaḡi Iauka Veaḡa ḡena ura dabaranai boḡo tanuni nai, tauḡani ḡena veiḡa rakavari boḡo vaḡi-maserini, benamo ḡomi tu boḡo maḡurini. \p \v 14 Barau Iaukana na eḡori-kaurini tarimari tu Barau natuna. \v 15 Korana ḡomi na Iauka Veaḡa ḡoḡabiato, maninana tu dia tuḡu-rakaorakao tarimami ai ma bevaḡa-iaḡomini, be ma boḡo garini maia. Asiḡina. Mani tu venatu-vanaḡi Iaukana ḡoḡabiato. Ḡita tu ḡia ḡenana tataḡi-ḡaba-raḡeni, takirani, “Tama, Tamagai o,” tatoni. \v 16 Iauka Veaḡa tauḡena ḡita iaukara ḡesi ḡeguruḡa-vegogoni, ḡekirani, ḡita tu Barau natuna. \v 17 Bema ḡita Barau natuna nai, ḡita maki ma bakura, be Barau na ekiraḡi-torerito dagarari bita ḡaunarini. Mai tu Keriso na varau eḡaunarito dagarari Keriso ḡesi bita ḡauna-sebonarini. Mo tu dabara sebonai moḡo: Keriso emidigu-midiguto moḡesi bita midigu-midiguni nai, ḡia na marevana baregona eḡabiato moḡa, ḡita na maki bita ḡabiani. \s1 Barau marevana baregona ḡoirai bita ḡabiani \p \v 18 Ḡoirai Barau marevana baregona ḡita ḡerai bea foforini, monana, au atuḡamaḡini, initoma mai tamidigumidiguni maiḡeri tu bea vanaḡirini. \v 19 Barau ḡimana veiveiri dagarari mabarari ḡevenari-taḡoni ma vetuḡa-maḡikauri ḡesi, Barau na ḡia natuna bevaḡa-foforirini ema ḡena mareva ma mamana baregona bevinirini ḡarona ḡetanu-vaḡa-nogaiani. \v 20 Korana tu Barau ḡimana veiveiri dagarari mabarari tu benamo asi ḡeri namo tai ḡeiaḡoto. Mai tu dia ḡia tauḡeri ḡeurato asi ḡeri namo ai beḡene iaḡo ḡetato nai. Asiḡina. Mai tu Barau tauḡena ḡena urai moḡesina eveirito. Senaḡina ḡoirai dagara namona ḡeri ai bevaḡa-ḡoraiani, moḡa ma ḡenari-taḡoani. \v 21 Korana Barau na eveirito dagarari mabarari mase ema boraḡa ḡena dibura nuḡanai ḡetanuni roḡo. Senaḡi ḡaro ta maiḡeri dagara mabarari Barau na mo mase ema boraḡa ḡena dibura na bea ḡabi-veḡitarini, benamo Barau natuna ḡeri gabu fakanai, ma mareva baregona gabunai, ma betorerini. \p \v 22 Ḡita ma ribara, Barau ḡimana veiveiri dagarari mabarari tu, vavine ḡeḡabi ḡana nuḡari ḡemidiguni kavana, ḡia midigu ḡeḡanini. Mabarari ḡeloduni, ḡeḡabani, beiaḡoma mo toma. \v 23 Senaḡi mai tu dia ḡia moḡo ḡeloduni, ḡeḡabani. Asiḡi. Ḡita Iauka Veaḡa ḡwaḡwana guinena taḡabiato maiḡera maki nuḡarai taloduni, taḡabani, Barau na bene natu-vanaḡira ḡarona tanari-taḡoani nuḡanai. Mo tu ḡita tauḡanira bevaḡa-maḡuririni negana tanari-taḡoani. \v 24 Ḡita tu mai tuḡamaḡikau bakunai Barau na ḡita evaḡa-maḡurirato. Senaḡi tatuḡamaḡi-kauani dagarana taḡita-ḡoitaḡoani nai, asi ma bita tuḡamaḡi-kauani. Moḡa lorinai kamara deikara na varau eḡoitaḡoato dagarana roḡo etuḡamaḡi-kauani, ei? \v 25 A bema roḡosi roḡo bitara ḡabia dagarana tatuḡamaḡi-kauani nai tu, ma vevaḡa-gwaḡiḡira ḡesi bita nari vaḡa-noga taḡoani. \p \v 26 Moḡa nuḡanai, Iauka Veaḡa na maki ḡita ḡera moira gaburi ai evaḡa-kavarani. Ma ḡita asi ribara kara bita ḡauḡau-iaḡirini, senaḡi Iauka Veaḡa tauḡena ḡita iatarai eḡauḡauni. Ḡia eḡuriḡurini nai tu, etaḡi-ḡabaraḡeni. Mo etaḡi-ḡabaraḡeni guruḡari tu tarimarima na asi ilaila beḡe kiraḡirini guruḡari. \v 27 Barau ma ribana ginikau ḡita nuḡara iaḡasiri ai kara ḡetanuni, ma Iauka Veaḡa ḡena tuḡamaḡi maki ḡia tu ma ribana. Korana Iauka Veaḡa tu Barau ḡena ura loriri ai ḡena doḡoro tarimari veaḡari iatari ai eḡuriḡurini. \p \v 28 Ḡita ribara, deikara Barau ḡeura-viniani tarimari na ḡeri ai karakara ḡeḡorani dagarari mabarari ḡerina namo beḡe ḡoitaḡorini. Korana moḡeri tarima tu ḡia na ḡena ura lorinai ekearito, maḡuri beḡene ḡabia ḡana. \v 29 Barau na deideiri eriba-guinerito ḡia ḡeura-viniani tarimari tu ḡia na eviriḡirito, ḡia Natuna ilailanai bene vaḡa-iaḡori ḡana. Korana mo dabarai ḡia Natuna tu maḡuri guine meronai beiaḡoni tarikaka ḡutuma vefakari ai. \v 30 Mo eḡabi-hidirito tarimari tu ḡia na ekearito tarimari; ma mo ekearito tarimari tu ḡia na vei-iobukaiobuka tarimari ai ekiraḡirito; ma mai vei-maoromaoro tarimari ai ekiraḡirito tarimari tu, ḡia marevana baregona evinirito. \s1 Barau ḡena veuravini tu barego vedaurea \p \v 31 Be Barau na maiḡeri veiḡa eveirito iatari ai ḡita tu kara bita kiraḡiani? Bema Barau ḡita ḡesi, ḡita evaḡa-kavarani nai, dei na ḡita beiaḡoma-vinirani? Ta asiḡina, korana \v 32 Natuna korikori maki gwaina asi eḡabiato, senaḡi etao-fitoḡaiato ḡita bitana maḡuri ḡana. Ma kamara dabarai tu Iesu Keriso ḡesi dagara mabarari asi bevarevare-vini sebonarani? \v 33 Be, Barau na eviriḡirito tarimari tu deikara na bevaḡa-daḡarini Barau ḡoiranai? Ta asiḡina, korana Barau tauḡena na maorori ekiraḡirini! \v 34 Ma deikara na rakava voina metona bevinirini, ei? Ta asiḡina, korana Keriso Iesu tu emaseto, benamo Barau na ma evaḡa-maḡuri ḡenoḡoiato. Ḡia toma tu Barau ḡimana aroribanai etanu-taḡoni, ma ḡita iatarai eḡuriḡurini. \v 35 Ḡita tu deikara na Keriso ḡena veuravini nuḡana na beḡabi-ḡerevaḡirani? Meto ḡerai ḡeraḡasini moḡerina ba? Maḡuri gwaḡiḡiri ḡerai ḡeraḡasini moḡerina ba? Ḡevaḡa-midigu midigurani e ḡelai-rovo-rovorani moḡerina ba? Vito nanu mase taḡoitaḡorini moḡerina ba? Asi kefira dabuḡari tatanuni moḡerina ba? Vevaḡa-gari dagarari taḡoirarini moḡerina ba? Vetari baḡari na beḡe vaḡirani monana, ei? Asiḡina veḡata! \v 36 Buka Veaḡai ekirani kavana, \q1 “Ḡai tu ḡoi daimu ai vanaḡivanaḡi ḡevaḡi-masema veḡata ḡetoni. \q1 Ḡai tu beḡene vaḡi-maseri ḡetoni mamoeri kavana ḡeveimani.” \m \v 37 Senaḡi euravini-baregorani Kerisona ḡenana maiḡeri meto mabarari nuḡari ai takokoreni veḡata, be tavaḡa-darererini. \v 38 Korana au ama riba-maoroni, ḡita tu dagara ta na asi ilaila veḡata Barau ḡena veuravini ḡenana beḡabi-ḡerevaḡirani: Mase o maḡuri, aneru o iauka rakavari, initoma taḡitarini dagarari na o ḡoirai vau mani beḡe ḡorani dagarari na, o seḡuka kotari, \v 39 guba tuḡunai dagara ta o tanobara gaburenai mase gabuna dagarana ta, o Barau ḡimana veiveiri dagarana ta na asiḡina-ḡinavaḡi Barau ḡena veuravini na beḡabi-veḡitarani, mo veuravini tu Barau na ḡita evinirato, korana ḡita tu ḡera Vereḡauka Keriso Iesu nuḡanai tatanuni. \c 9 \s1 Isaraela, Barau na eḡabi-hidiato besena \p \v 1 Au tu Keriso ḡena maḡuri nuḡanai atanuni, naima asi aḡofaḡofani, guruḡa moḡoniri akiraḡirini, Iauka Veaḡa na au nuḡagu ai evaḡa-fofori ginikauani, ma au nuḡagu iaḡasina na evaḡa-moḡoniani. \v 2 Au tu nuḡagu taḡitaḡi asikei, ma ḡegu nuḡa-vekwaraḡi Isaraela tarimari iatari ai maki asi ekorini. \v 3 Ḡegu ura baregona tu maiḡa moḡo: Bere namo, au tarikakagu ema ḡegu doḡoro korikoriri maḡuri beḡene ḡabia uranai tu, Barau na au moḡo iatagu ai rakava meto lelevaḡina bere tore-kaua, ema Keriso ḡenana bere tore-fitoḡagu, be rekwarekwa tarimagu ai bara iaḡo, a ḡia tu au gabugu ai maḡuri beḡere ḡabia. \v 4 Mai tu Isaraela tarimari akiraḡirini. Ḡia tu Barau na enatu-vanaḡirito e Barau na marevana e mamana baregona evaḡa-fofori vinirito; ema ḡena kiraḡitore guruḡari baregori evinirito, taravatu maki evinirito; e Barau beḡene toma-rakariḡoa maḡuriri ekira-vararito, ema guruḡa-tore tu ḡia ḡeri ai eveirito. \v 5 Aberahamo, Isako, Iakobo tu ḡia seseri doḡori, ema tauḡani rekenai bita ḡitaiani nai, Keriso tu ḡia ḡeri bese tauna. Keriso tu Barau, ma dagara mabarari debari tu ḡia. Ḡia tu vanaḡivanaḡi bitana vaḡa-raḡea. Amen. \p \v 6 Au asi akirani, Barau ḡena guruḡa (Isaraela tarimari ḡeri ai) tu benamo asi tauri ai beḡe iaḡo atoni. Asiḡina. Au akirani tu, (Barau ḡena guruḡa tu Isaraela besena mabarana ḡeri senaḡi) dia Isaraela besena mabarana tu Isaraela tarimari korikori. \v 7 Ema maiḡesi maki asi bakirani: Ḡia tu Aberahamo besena, be ḡia mabarari Aberahamo natuna batoni. Asiḡina. Korana Barau ekirato tu, “Ḡoi besemu tu Isako ḡenana moḡo vau beḡea maḡurini.” \v 8 Moḡa anina tu: Tauḡani rekenai ḡemaḡurini tarimari tu dia Barau natuna. Asiḡina. Ḡia tu Barau ḡena kiraḡitore maḡuriri korikoriri ai ḡemaḡurini tarimari moḡo tu Aberahamo besena. \v 9 Korana Barau ḡena kiraḡitore guruḡana tu iniḡesi ekirani, “Au na baḡabi-torea ḡaronai ma baḡenoḡoi-iaḡomani, benamo Sara na natumi merona ta beḡabiani.” \p \v 10 Dia moḡa moḡo, senaḡi boḡono ḡitaia, Rebeka natuna kafa ruarua maki tamari tu sebona moḡo, mo tu ḡita tamara Isako. \v 11-12 Senaḡi kafa roḡosi beḡere maḡuri e veiḡa namona ta o rakavana ta maki roḡosi beḡere vei-karaia nuḡanai, Barau na Rebeka ekiraiato, ekirato, “Tau-guinena na tau-muriseina ḡena vetuḡunaḡi beiaḡo-vinini.” Tovotovonai veḡata Barau moḡesina eguruḡato, korana ḡia ḡena boioḡa ilailanai eḡabi-hidiato merona tu gabunai betanuni veḡata. Tarima Barau na tu dia ḡeri ḡauvei e veiḡa namori bakuri ai ekearini, senaḡi Barau tauḡena ḡena ribai moḡo ekearini. \v 13 Buka Veaḡai etoreato kavana, ekirani, “Iakobo tu au na aura-viniani, senaḡi Esau tu aiau-rakavaiani.” \p \v 14 Be kara bita toni? Sikira, Barau tu dia vei-iobukaiobuka Barauna sisi? Asiḡina ḡinavaḡi veḡata. \v 15 Korana Barau na Mose tu ekiraiato, ekirato, “Au na deikara bavetuḡa-ḡwaiani tarimana, ḡia tu bavetuḡa-ḡwaiani, ema au na matari vetuḡari baḡwani tarimari tu, bavaḡa-kavarini korana bavetuḡa-ḡwari kekei.” \v 16 Moḡa lorinai, dagara baregona tu dia tarimarima ḡeri ura o vekwaraḡi, senaḡi Barau ḡena vevetuḡaḡwa. \v 17 Korana Buka Veaḡai ekirani, Barau na Pharao, Aigupito ḡeri vere, tu maiḡesina ekiraiato, ekirato, “Au na ḡoi kini ai atoremuto korana tu maiḡa, ḡoi ḡemu kira-sirivaḡi ai au ḡegu seḡuka bana vaḡa-rakarosia, be au aragu tanobara mabaranai beḡene kiraḡi-foforia.” \v 18 Moḡesina naima bema Barau eurani tarima ta nevetuḡa-ḡwaia etoni nai tu, evetuḡa-ḡwaiani, ma eurani ta nuḡana nevaḡa-gwaḡiḡi foroforoa etoni nai, nuḡana evaḡa-gwaḡiḡi foroforoani, benamo Barau ekira-sirivaḡi viniani. \p \v 19 Ma ta na au bokiraguni, bokirani, “O kara dainai ḡita Barau na tu roḡo evaḡa-daḡarani, ekirarani, ḡita tu vei-rakava tarimara veḡata etoni, ei? Be deikara tu ma kokorena Barau na neveia veḡata betoni veiḡana ḡia na bekira-ḡoiani, ei? \v 20 Ḡoi tauḡemu novetuḡamaḡi, ḡoi tu deikara, be Barau garona ḡoi na oḡareani? Be, ḡimana na ḡeveiato dagarana ta na eveiato tarimana bekiraiani, ‘Ḡoi tu kara dainai au maiḡesina oveiguto,’ betoni ba?” \v 21 Ribara, ḡuro eveini tarimana tu ma ḡena maoro veḡata, mo tano tavi baregona sebona eḡabiani, monana ḡuro ruarua beveirini. Ḡuro ta tu namo vedaurea beveiani, mo tu vereko baregona ḡana, ma ḡuro ta tu bevei-kavaiani moḡo, vanaḡivanaḡi daridari ḡana. Mai ḡuro vei tarimana maiḡa tu moḡoni ma ḡena maoro ba asiḡina mo veiḡa beveiani nai tu, ei? \p \v 22 Barau maki moḡoni moḡesina eveito. Ḡia eurato, ḡia ḡena baru baregona nevaḡa-foforia, ema ḡena seḡuka nevaḡa-bererosia, be tarimarima na beḡene ribaia etato. Senaḡi ebaruvini-rakava rakavarito ma bene vaḡi-ḡosiḡosiri etato tarimari ḡeri ai, nuḡana eḡabi-tariato e evevaḡa-gwaḡiḡito. \v 23 Barau na mo veiḡa eveiato korana tu ḡia eurato, ḡia marevana barego lelevaḡina moḡa beḡene ribaia etato. Ḡita tu ḡia na evetuḡa-ḡwarato, ema ḡita tu Barau na tovotovonai veḡata erovina-torerato, ḡia marevana baregona bitana ḡabia ḡana. \v 24 Ḡita tu ḡia na ekearato tarimara. Barau na tu dia Iuda tarimama moḡo ekeamato, asiḡina, irau bese tarimami maki ekeamito. \v 25 Hosea nuḡanai eguruḡato kavana, ekirato, \q1 “Ḡia tu dia au ḡegu tarimarima, \q1 senaḡi ‘au ḡegu tarimarimai’ bakiraḡirini, \q1 ema asi aura-vinirini doḡorona bakiraḡirini, bakirani, ‘ḡegu uravini doḡorona’ batoni, \q1 \v 26 ema, \q1 ‘Ḡomi tu dia au ḡegu tarimarima’ atato gabunai, \q1 mo gabu sebonai ḡia bakiraḡirini, ‘Maḡuri Barauna natuna doḡorori.’” \p \v 27 Isaia na Isaraela tarimari ekiraḡirini nai tu ekirato, “Mo tu moḡoni, Isaraela tarimari asisebo kone-mirina noḡa moḡo, senaḡi tarima viravira moḡo beḡe maḡurini. \v 28 Korana tu Vereḡauka na tanobara tarimari ḡeri rakava voiri tu beraga-vini-vaḡirini, asi bekwaiboni.” \v 29 Mai tu Isaia tovotovonai eguruḡato kavana, “Bere seḡuka rakava-rakava Vereḡaukana na ḡita besera tari asi bere goru-tariri nai, ḡita tu Sodoma e Gomora kavari bitara vei.” \s1 Isaraela tarimari asi ḡeri veḡabidadama \p \v 30 Be ḡita tu kara ma bita toni? Iniḡesina sikira: Irau bese tarimari tu vei-iobukaiobuka tarimari ai beḡene iaḡo vekwaraḡina tu asi ḡeveito (Isaraela tarimari kavana), senaḡi ḡeri veḡabidadama Iesu Keriso ḡenai ḡetoreani ḡenana, vei-iobukaiobuka tarimari ai ḡeiaḡoto. \v 31 A Isaraela tarimari na tu taravatu ḡekorana-iaḡi ginikauato Barau na vei-iobukaiobuka tarimari bene kiraḡiri ḡana nuḡanai tu, vei-iobukaiobuka tarimari ai asi ḡeiaḡoto. \v 32 Kara dainai? Korana ḡia tu dia veḡabidadama ḡenana vei-iobukaiobuka tarimari ai beḡe iaḡoni ḡetato. Asiḡina. Ḡia ḡekirato tu, ḡeri ḡauvei e veiḡa ḡerina vauro vei-iobukaiobuka tarimari ai beḡe iaḡoni ḡetato. Moḡa lorinai Keriso tu ḡia ḡeri vedaḡaraḡe forenai eiaḡoto, benamo ḡeketo-tarito. \v 33 Buka Veaḡai etoreato ekirani kavana, \q1 “Ḡoḡitaia, au na Sionai \q1 (o Ierusalemai) fore ta atoreato, \q1 tarima bene vaḡa-vedaḡa-raḡeri ḡana, \q1 ema mo fore barana atoreato, \q1 bene vei-ketori uranai. \q1 Senaḡi ḡia bevaḡa-moḡoniani tarimana tu, asiḡina-ḡinavaḡi moḡo bemaiakaiani.” \c 10 \p \v 1 Tarikakagu mabarami, au nuḡagu ḡena ura baregona korikori, ma ḡegu noḡinoḡi Barau ḡenai aveiani tu, Isaraela tarimari Barau na bene vaḡa-maḡuriri. \v 2 Korana au na maki ḡia avaḡa-moḡonirini, ḡia na Barau ḡena ura veiḡari beḡene korana-iaḡi ginikauri veḡata, senaḡi dagara sebona tu, Barau uravinina maḡurina korikori ḡia tu asi ribari. \v 3 Korana Barau ḡenana vei-iobukaiobuka eiaḡomani, moḡa ḡia tu asi ribari, be ḡia tauḡeri na ḡeri vei-iobukaiobuka veiḡari boruri ma ḡevaḡa-ruḡarini. Moḡesina naima Barau na tarimarima etore-roroḡotorini lairi korikori ḡia na tu asi ḡeḡabi-raḡerini. \v 4 Taravatu tu eiaḡomato mo Keriso ḡenai ema magoto. Toma tu Keriso beḡe vaḡa-moḡoniani tarimari mabarari tu vei-iobukaiobuka tarimari ai beḡe iaḡoni. \p \v 5 Mose na taravatu korana-iaḡina ḡenana vau Barau ḡoiranai vei-iobukaiobuka tarimari ai beḡe iaḡoni lairi ekirarito nai, maiḡesina ekirato, “Mai taravatu maiḡeri beḡe korana-iaḡirini tarimari tu mai taravatu ḡenana maḡuri beḡe ḡabiani.” \v 6 Senaḡi veḡabidadama ḡenana vei-iobukaiobuka taḡoitaḡoani guruḡana Buka Veaḡai tu maiḡesina ekirani, “Nuḡamu ai asi bono kira, ‘Guba ḡana deikara bevaraḡeni?’” Be Keriso guba na bene ḡori-mariḡoa ḡana. \v 7 “Ema asi bono kira maki, ‘Deikara tano gaburena ḡana bevariḡoni?’” Be Keriso mase na bene ḡori-maraḡea ḡana. \v 8 A mai guruḡa korana korikori tu maiḡesi ekirani, “Guruḡa tu ḡoi sevisevimu ai maniḡa; ḡoi murumu ai ma ḡoi lorumu ḡutunai etanuni.” Ḡai na veḡabi-dadama guruḡana ḡomi ḡemi ai tu maiḡa ḡakiraḡiani. \v 9 Mo tu bema murumu na boguruḡa-foforini, bokirani, “Iesu tu Vereḡauka,” botoni, ma lorumu ḡutuna bovaḡa-moḡoniani, ḡia tu Barau na mase na ma evaḡa-variḡisi ḡenoḡoiato nai, Barau na bevaḡa-maḡurimuni. \v 10 Korana loruna ḡutuna na evaḡa-moḡoniani tarimana tu, Barau ḡoiranai vei-iobukaiobuka tarimanai eiaḡoni; ema muruna na eguruḡa-iaḡi foforini tu, maḡuri edoḡariani. \v 11 Korana Buka Veaḡai maiḡesina ekirani, “Ḡia evaḡa-moḡoniani tarimana tu asi bemaiakaiani.” \v 12 Anina tu, Iuda tarimari e irau bese tarimari fakari ai vetoḡa boruna ta asi betanuni, korana tu ḡita mabarara ḡera Vereḡauka tu sebona kwariḡutu, Barau ḡereḡana moḡo, ma ḡia ḡenai ḡekea-raḡeni tarimarimari mabarari tu ḡena vevaḡa-namo barego vedaureana evinirini. \v 13 Korana, “Barau arana beḡe vatoani tarimari mabarari tu Barau na bevaḡa-maḡuririni.” \p \v 14 Senaḡina, kamara dabarai Barau asi ḡevaḡa-moḡoniani tarimari ḡia ḡenai beḡe kea-raḡeni? Ema kamara lai ai Barau varina asi ḡeseḡaḡiato tauri na ḡia beḡe vaḡa-moḡoniani? Ema kamara dabarai ḡia varina beḡe seḡaḡiani, bema ta na asi beḡobata-vinirini nai? \v 15 E deikara na beḡobata-vinirini, bema Barau na ta asi betuḡuani nai? Buka Veaḡai ekirani kavana, “Vari Namona eḡwa-iaḡomaiani tarimana kwakuna tu namo vedaureana veḡata, (korana namo baregona evaḡa-foforiani).” \p \v 16 Senaḡi dia tarimarima mabarari na Vari Namona ḡeḡabi-raḡeani, nai Isaia maiḡesi ekirani, “Vereḡauka, deikara na ḡaina guruḡa evaḡa-moḡoniani?” \v 17 Ḡita ribara, veḡabidadama tu Vari Namona ḡeḡobata-iaḡiani taseḡaḡiani, monana eiaḡomani; ema taseḡaḡiani varina tu Keriso ḡena guruḡa. \v 18 Senaḡi Isaraela tarimari tu kamasi? Barau ḡena guruḡa moḡoni ḡia na asi ḡeseḡaḡiato? Asiḡina, ḡeseḡaḡiato. Korana Buka Veaḡai ekirani, \q1 “Tarima kotari na tanobara mabaranai ḡea vari-fiuato, \q1 ema ḡeri guruḡa maki tanobara dokona-dokona ḡea ḡoitaḡoato.” \m \v 19 Avedanaḡini: Isaraela tarimari na mo guruḡa tauna asi ḡedoḡariato? Asiḡina, ḡia ma ribari. Korana Mose varau maiḡesi ekirato, \q1 “Au na ḡomi tu asi arana besena ta ḡerina ḡomi bavaḡa-maiakamini. \q1 Ema au na ḡomi tu asi ḡetuḡamaḡi-fakani besena ḡenana bavaḡa-barumini.” \m \v 20 Ema Isaia maki asi eguruḡa-garito, ekirato, \q1 “Au tu asi ḡevetauguto tarimari na ḡeḡoitaḡoguto, \q1 ema asi ḡevedanaḡi-vetauguto tarimari ḡeri ai avevaḡa-foforito.” \m \v 21 Senaḡi Isaraela tarimari tu ekirarito, ekirato, \q1 “Boḡiboḡi na eiaḡoni mo ea lavini, \q1 au ḡimagu tu seḡafore ema kira-sirivaḡi tarimari ḡeri ai atuḡu-rosiani.” \c 11 \s1 Isaraela besena lakouna Barau na evetuḡarito \p \v 1 Moḡa lorinai ma avedanaḡini: Barau na ḡena Isaraela tarimari tu eruḡa-doḡe-muriḡirito ba? Asiḡina ḡinavaḡi! Au maki Isaraela tarimagu, Aberahamo besena, Beniamina ḡena doḡoro taugu. \v 2 Barau na ḡena tarimarima, tovotovona na veḡata eḡabi-hidirito tarimari, kamasi beruḡa-doḡe-muriḡirini? Ḡomi Buka Veaḡai Elia varina ḡetoreato tu moḡoni veḡata asi ribami? Ḡia Isaraela tarimari na beḡe vaḡi-maseani ḡetato nai, Barau ḡenai eḡauḡauto, maiḡesi ekirato: \v 3 Vereḡauka, ḡemu peroveta tarimari tu beḡe vaḡi-ḡosiri, ma ḡoi ḡevarevare-vinimuni dagarari ḡetore-kaurini e ḡegaburini fata veaḡari maki beḡe rovori. Mai tu au moḡo ḡereḡagu roḡo maiḡegu nuḡanai, au maki ḡevaḡi-masegu ḡetoni. \v 4 Ma Barau na ḡia tu kamasi evaḡa-veseato, ei? Barau ekirato, “Au ḡegu tarimarima mabarari daḡara imaima ruarua (7,000) atore-ḡerevaḡirito, roḡo maḡuri maniḡeri. Ḡia na ḡofaḡofa barauna Bal asi ḡetoma-rakariḡo viniato.” \v 5 Maitoma maki, Barau na ḡena namo e varevare-barai Isaraela tarimari lakouna eḡabi-viriḡirito. \v 6 Bema ḡena vevetuḡaḡwa e varevare-barai eveḡabi-hidito nai, dia kara ta ḡeveiato bakunai eḡabi-viriḡirito. Korana bema ḡeri ḡauvei ta dainai Barau na bere ḡabi-hidiri nai, ḡena ḡabihidi veiḡana tu dia ḡena vevetuḡaḡwa e varevare-bara dainai, vevetuḡaḡwa maki asi anina. \p \v 7 Be kara bita kiraḡiani? Isaraela tarimari na beḡene ḡabia ḡana ḡevetau-gwadagwadaiato dagarana tu ḡia na asi ḡeḡabiato, senaḡi Barau na eḡabi-hidirito tarimari kotari na moḡo ḡeḡabiato. A mabarari na tu Barau ḡena keakea asi ḡeseḡaḡi-viniato. \v 8 Buka Veaḡai ekirani kavana, \q1 “Barau na ḡia nuḡari e ḡeri tuḡamaḡi tu evei-veḡonurito, \q1 be tovotovona na veḡata mo initoma ḡia tu asi ḡeboḡe-fakani, \q1 ema garo maki asi ḡeseḡaḡini.” \m \v 9 Davida ḡena guruḡa maki maiḡesi ekirani, \q1 “Bere namo ḡari ḡaniḡani fatana maki ḡeri konagi e ḡeri ganai bene iaḡo, \q1 e ḡeri vekakenaḡi dagaranai bene iaḡo, \q1 ema ḡeri vei-rakava voina ḡabiḡabina gabunai bene iaḡo. \q1 \v 10 Bere namo matari bene vei-mukunari, \q1 be asi beḡene boḡeboḡe, ma doḡeri beḡene ḡeḡeva, \q1 be beḡene raka-dorudoru vanaḡivanaḡi.” \s1 Barau na boḡa oliveri legari vamoka oliveri legari ḡeri ai ekafa-kaurito \p \v 11 Ma avedanaḡini, Isaraela tarimari ḡevekakenaḡito nai tu, beḡene keto-moḡovaḡi ḡana ba? Asiḡina, dia moḡesina! Senaḡi ḡeri kira-sirivaḡi dainai, vevaḡa-maḡuri tu irau bese tarimari ḡeri ai evotuto, korana Isaraela tarimari beḡene launaḡiri, Barau ḡena vevaḡa-maḡuri beḡene vetaua ḡana. \v 12 Situḡamaḡia, Isaraela ḡeri kira-sirivaḡi na vevaḡa-namo barego tanobarai ema raka-toḡato, ema iauka maḡuriri ai ḡerabu-iaḡirini gaburi ai irau bese tarimari ḡeri ai namo-bara ema foforini, a Isaraela tarimari mabarari beḡe ḡenoḡoini Barau ḡenai nai tu, Barau ḡena vevaḡa-namo tu ma barego lelevaḡina bebubu-riḡoani. \p \v 13 Mai tu ḡomi irau bese tarimami, avaḡa-guruḡamini, korana au tu ḡomi irau bese tarimami ḡemi apostolo taugu. Au ḡegu iaku tu barego mai ḡauvei aveiani nai. \v 14 Korana au aurani ḡegu tarimarima korikori bana vaḡa-vetuḡamaḡi daradarari, be kotari na maḡuri beḡene doḡariri. \v 15 Korana Iuda tarimari Barau na eruḡarito nai tu, tanobara boruri tarimari eḡabi-kavirito, a Barau na Isaraela tarimari ma beḡabi-raḡerini tu, kamasi beḡea vetoreni? Namo baregona beḡorani! Mo tu mase na maḡuri-ḡenoḡoi bevaḡa-ḡoraiani kavana. \p \v 16 Bema ḡebaki-guineani beredina Barau ḡeviniani nai tu, mo beredi mabarana tu ḡia ḡena, ema bema ḡau ḡokana Barau ḡeviniani nai, legana maki ḡia ḡena. \v 17 Isaraela tu noḡa moḡo olive ḡauna namona ta. Barau na mo olive legana tari etau-korurito, ma ḡomi, boḡa olivena legari, eḡabimito, mo etau-korurito moḡeri gaburi ai evaḡa-kafakafa-kaumito, benamo toma tu mo olive namona ḡokana na ḡaniḡani namori ḡevaraḡeni, moḡeri ḡoḡanirini. \v 18 Moḡa lorinai asi boḡono veiavi ḡia vekaravari ai. Bema boḡo veiavini nai, boḡono riba: Dia ḡomi na ḡau ḡokana ḡovaḡa-kavaiani, asiḡina, ḡau ḡokana na ḡomi evaḡa-kavamini. \p \v 19 Betaḡu boḡo kirani, “Olive legari tu etau-korurito, au ḡia gaburi ai bene vaḡa-kafakaugu ḡana.” \v 20 Oba, mani tu moḡoni. Senaḡi ḡia tu asi ḡeri veḡabidadama naima etau-korurito, ma ḡomi tu ḡemi veḡabidadama lorinai, ḡia gaburi ai ḡoruḡani. Moḡesina naima asi boḡono vetuḡamaḡi-varaḡe varaḡe, senaḡi boḡono gari moḡo. \v 21 Korana bema Barau na olive legana korikoriri maki gwairi asi eḡabirito senaḡi etau-korurito nai, ḡomi maki gwaimi asi beḡabirini. \p \v 22 Moḡeri na Barau ḡena veiau-namo veiḡana namona ma ḡena veiau-rakava veiḡana metona boḡono ḡitaia. Barau ḡabidadamanai ḡeketoni tarimari tu eiau-rakavarini, ma ḡeri ai veiḡa metona eveirini. Senaḡi ḡomi tu eiau-namomini. Barau na roḡo beiau-namo-iaḡomini, bema ḡia ḡena veiau-namo nuḡanai moḡo boḡo tanu-iaḡoni nai. Asiḡina nai tu, ḡomi maki bebasi-ḡutumini. \v 23 Iuda tarimari maki, bema Barau asi ḡevaḡa-moḡoniani veiḡari beḡe iaḡuirini, benamo Barau beḡe vaḡa-moḡoniani nai tu, Barau na ma bekafakau-ḡenoḡoirini. Korana Barau na ma bekafakau-ḡenoḡoirini riba. \v 24 Ḡomi tu boḡa olivena ḡauna legana, a dia varovaro olivena, senaḡi eḡabimito, ma vamoka olivena ḡaunai ekafa-kaumito. Bema ḡomi boḡa olivena legari moḡesina eveimito nai, vamoka olivena legana etau-koruato, moḡea maki etau-koruato olivena ḡaunai ma bekafa-kauani riba. \s1 Isaraela tarimari mabarari Barau na bevaḡa-maḡuririni \p \v 25 Tarikakagu mabarami, au aurani mai guruḡa vekuretoḡana maiḡa boḡono ribaia, korana tauḡemi boḡo vekiraḡi-varaḡe varaḡeni garina: Isaraela tarimari nuḡari tu moḡesi gwaḡiḡi moḡo asi beḡe tanu-iaḡoni. Asiḡina. Ḡia nuḡari e ḡeri tuḡamaḡi moḡesi beḡe tanu-iaḡoni, beiaḡoni mo, irau bese tarimari mabarari, (Barau na eḡabi-hidirito tarimari), beḡema bere-toḡani Barau ḡena maḡuri nuḡanai. \v 26 Moḡa murinai vau Isaraela besena mabarari Barau na bevaḡa-maḡuririni. Buka Veaḡai etoreato ilailanai, ekirato, \q1 “Siona (o Ierusalema) na \q1 vevaḡa-maḡuri tauna beiaḡomani, \q1 ḡia na Iakobo besena ḡenana Barau asi ḡetoma-rakariḡoani maḡurina betore-veḡitaiani. \q1 \v 27 Benamo au na ḡia ḡeri rakava baḡabi-veḡitaiani nai, \q1 au na ḡia ḡeri ai mai kiraḡitore gwaḡiḡina baveiani.” \p \v 28 Iuda tarimari ḡutuma na Vari Namona ḡekira-fitoḡaiani nai, Barau ḡena vetari tarimari ai ḡeiaḡoto. Senaḡi moḡesi ḡeveito dainai, ḡemi maḡuri dabarana evekeoto. A ḡia tu Barau na eḡabi-hidirito besena lorinai, seneri (Aberahamo, Isako, Iakobo) bakuri ai Barau na eura-vinirini. \v 29 Korana Barau ḡena varevare ema ḡena keakea tarimarima ḡeri ai tu beḡe tanu-vanaḡi vanaḡini, asi ma beḡe vekoki-fitoḡani dagarari. \v 30 Vaḡa-ilailana ḡomi tovotovonai tu Barau ḡokira-sirivaḡi viniato-ḡoi, senaḡi toma tu Barau ḡena vevetuḡaḡwa boḡo ḡoitaḡoa. Ḡomi tu Isaraela tarimari ḡeri kira-sirivaḡi dainai, Barau ḡena vevetuḡaḡwa boḡo ḡabia. \v 31 Isaraela maki toma tu ḡekira-sirivaḡini, korana Barau na ḡomi evetuḡa-ḡwamini dainai, ḡia maki ma bene vetuḡa-ḡwari ḡana. \v 32 Korana Barau na tarimarima mabarari kira-sirivaḡi maḡurinai etore-toḡarito, korana ḡia ḡena vevetuḡaḡwa ḡia mabarari na beḡene ḡabia. \s1 Barau bitana vaḡa-raḡea \p \v 33 Barau ḡena iaunega ema riba tu barego, ma barego lelevaḡi veḡata! Ḡia ḡena vevaḡa-maoro dabarana maki vetau-kavana beḡorani! Ḡena dabara maki deikara na betuḡamaḡi-doḡariani? \v 34 Buka Veaḡa ekirani kavana, \q1 “Vereḡauka ḡena tuḡamaḡi tu dei na beribaiani? \q1 O deikara na ḡia besisiba-viniani? \q1 \v 35 Dei na Barau evini-farefareato, be Barau na ḡia ma bevini vaḡa-voiani?” \m \v 36 Korana dagara mabarari korari tu ḡia, ema ḡia ḡenana ḡeḡorato e ḡefoforito, ema ḡia ḡena moḡo. Ḡia moḡo bitana vaḡa-raḡea mo vanaḡivanaḡi. Amen. \c 12 \s1 Tauḡanimu Barau ḡena \p \v 1 Tarikakagu mabarami, Barau ḡena vevetuḡaḡwa tu barego aḡitaiani ḡita iatarai. Tauna moḡa au na ḡomi alaunaḡimini, akirani, tauḡanimi mabarari varevare dagarari maḡuriri e veaḡari ai boḡono vaḡa-iaḡori, ema Barau na beiaku-iaḡi-baregorini tauḡaniri Barau boḡono vini-raḡea, ginitaḡo varevareri kavana. Moḡesina boḡo veini tu, Barau boḡo toma-rakariḡo vini-korikoriani. \v 2 Mai tanobara ḡena maḡuri ema veiḡa irauirauri asi boḡono ḡabi-raḡeri ema asi boḡono veiri. A ḡomi tu ḡemi tuḡamaḡi boḡono vaḡa-variḡuri, be ḡemi maḡuri beḡene vekurevo. Monana vau Barau ḡena ura korikori boḡo riba-ginikaurini. Boḡo ribani maki, aiḡa tu namo vedaurea, Barau na eiaku-iaḡiani dagarana. \p \v 3 Barau na ḡena namo e varevare-bara lorinai ekeaguto, ḡena apostolo ḡauveina eviniguto nai, au na ḡomi mabarami avaḡa-guruḡamini: Tauḡemi asi boḡono vetuḡamaḡi, ḡomi ḡemi riba ema veiḡa tu varaḡe lelevaḡi. Asiḡina. Namona tu boḡono vetuḡa-maḡi-ginikau, Barau na veḡabidadama aiḡa baregona evinimito, moḡa ilailanai moḡo boḡono tuḡamaḡi e guruḡa. \v 4 Vaḡa-ilailana ḡita tauḡanira tu sebona moḡo, a legana tu ḡutuma gorogoro, ma mai tauḡanira legari ḡeri ḡauvei tu dia sebona. \v 5 Ḡita ekalesia maki moḡesi, ḡita asisebo, senaḡi Keriso ḡena maḡuri nuḡanai ḡita tu tauḡani sebonai taiaḡoto. Ma ḡita tata tu karora tata ḡeri, (dia mabarara tata ḡera-ura ḡera-urai bita rakani). \p \v 6 Barau ḡena namo ema varevare-barai evinirato ilailanai, varevare dagarari irauirau ḡerai ḡetanuni. Bema ta peroveta varevarena o seḡukana eviniato nai, bene peroveta ḡena veḡabidadama ilailanai. \v 7 Bema ekalesia vetuḡunaḡi iaḡoviniri eviniato nai, bene vaḡa-kavari. Bema vevaḡa-riba varevarena eviniato nai, bene vevaḡa-riba. \v 8 Bema kotari ḡeri veḡabidadama vaḡa-kokoreri varevarena eviniato nai, bene vaḡa-kokoreri; bema rabu tarimari vaḡa-kavari varevarena eviniato nai, bene vini-ginikauri; bema tarimarima ḡorikauri varevarena eviniato nai, ma nuḡana mabarana ḡesi bene veḡorikau; bema tarimarima vetuḡaḡwari varevarena eviniato nai, bene vetuḡaḡwari e bene vaḡa-kavari ma iakuna ḡesi. \s1 Veuravini \p \v 9 Nuḡami mabarari ema ma moḡoniri ḡesi boḡono veuravini. Rakava veiḡari asi boḡono ura-viniri, a veiḡa namori boḡono ḡabi-gigitariri. \v 10 Vetarikaka veuravinina boḡono korana-iaḡi gwadaia, karomi tata ḡesi boḡono vegubakau, a dia tata tauḡemi arami boḡono tore-varaḡe varaḡeri. \v 11 Boḡono ḡauvei-kokore kokore, asi beḡene ḡubulefimi; Iauka Veaḡa na nuḡami bene vaḡa-variḡisiri, Vereḡauka vetuḡunaḡina boḡono iaḡo-vini. \v 12 Ḡotuḡamaḡi-kauani dagarana bakunai boḡono iaku; meto ḡoḡoitaḡorini nuḡari ai boḡono vevaḡa-gwaḡiḡi; ḡauḡau asi boḡono vaḡa-moiraia. \v 13 Barau ḡena tarimarima ḡeri rabu ma vetau-vetau gaburi ai boḡono vaḡa-kavari. Tarimarima boruri ḡemi ai beḡe iaḡosini nai, boḡono ḡabi-raḡeri, ema boḡono nari-ginikauri. \p \v 14 Ḡevaḡa-rakavamini tarimari boḡono vaḡa-namori, iatari ai boḡono ḡauḡau, asi boḡono vaḡa-rakavari, asi boḡono tovoḡari. \v 15 Ḡeverereni tarimari ḡesi boḡono verere-vegogo, ma ḡemidigu-midiguni tarimari ḡesi maki boḡono midigu-midigu sebona. \v 16 Karomi ḡesi nuḡa sebonai boḡono tanu, asi boḡono vekokoroku, ne ma nuḡami mabarari ḡesi gaburemi tarimari ḡesi boḡono vetore-sebona. Tauḡemi asi boḡono vetore-varaḡe varaḡe, asi boḡono kira, ḡomi moḡo ma iaunegami. \p \v 17 Veiḡa rakavari evei-vinimini tarimana ḡena veiḡa rakavari voina tu veiḡa rakavari na asi ma boḡono vaḡa-voia. Boḡono ḡauvei-ḡitaḡita, be tarimarima mabarari ḡoirari ai veiḡa iobukaiobukari moḡo boḡono veiri. \v 18 Maino tanutanuna tu ḡomi mabarami ḡimami ai moḡo maniḡea, be ma dabarana nai tu, tarimarima mabarari ḡesi maino ai boḡono tanu. \v 19 Garagaragu namomi, ḡevaḡa-rakavamini tarimari ḡeri vei-rakava voiri asi boḡono vei-viniri, a Barau faka boḡono vinia, be ḡena baru vauro iatari ai bene vaḡa-foforia. Korana Buka Veaḡai tu maiḡesina ekirani, “Vereḡauka ekirani, ‘Au na vauro bavaḡa-voirini.’” \v 20 Senaḡi, “Bema ebaru-vinimuni tarimana evitoani nai, bono ḡubua; bema bokana ekokeni nai, nanu bono vinia bene niu. Maiḡesina boveini nai tu, karava memeḡari ḡia debanai bolabu-kaurini,” bemaiakaiani. \v 21 Rakava na ḡoi asi bene vaḡa-dareremu, ne ḡoi na rakava veiḡa namori na bono vaḡa-darereri. \c 13 \s1 Taravatu tauri garori bitana seḡaḡiri \p \v 1 Tarimarima mabarari gavamani ḡeri veḡorikau maorona gaburenai beḡene tanu ema beḡene seḡaḡi-viniri. Korana gavamani boruna ta tu asi etanuni, senaḡi Barau na evaḡa-ruḡarito ema maoro baregona evinirito gavamaniri moḡo ḡetanuni. \v 2 Moḡesina naima gavamani ḡeri guruḡa eḡarerini ma ekira-fitoḡarini tarimana na tu Barau na evaḡa-ruḡarini tarimari eḡarerini ma ekira-fitoḡarini. Ma mo veiḡa beveiani tarimana tu tauḡena moḡo vei-rakava tarimanai evevaḡa-iaḡoni, ma evevaḡa-metoni. \p \v 3 Veḡitaḡau o gavamani tarimari na vei-iobukaiobuka tarimari tu asi ḡevaḡa-garirini, ne ḡia tu veiḡa ḡeleaiani tarimari ḡevaḡa-garirini. Bema ḡomi ḡourani, boḡono tanu-rekoreko moḡo, gavamani tarimari gariri asi boḡono vei ḡotoni nai, veiḡa iobukaiobukari moḡo boḡono vei. Moḡesi boḡo veirini tu, ḡia na bevaḡa-raḡemini. \v 4 Gavamani tarimari tu Barau ḡena vetuḡunaḡi ḡeiaḡo-vinini, ḡomi namo boḡono ḡoitaḡo ḡana ḡeḡauveini. Senaḡi bema ḡomi na veiḡa boḡo leaiani nai tu, boḡono gari korana ma ribami, gavamani ḡimanai tu vevaḡa-maoro baḡana eḡabi-taḡoani. Barau na asi evini-kavaiato, senaḡi ḡia vetuḡunaḡina eiaḡo-vinini, kerere tarimari ḡeri rakava voiri bene viniri ḡana. \v 5 Moḡa lorinai gavamani ḡeri veḡitaḡau gaburenai bitana tanu ema garori bitana seḡaḡiri. Dia kerere voiri beḡe vinirani moḡo gariri ai, senaḡi nuḡarai maki taribani, veiḡa namori bitana veiri. \p \v 6 Ḡomi tu moḡesina naima ḡotakesini. Gavamani takesi ḡoviniani, korana gavamani tu Barau ḡena vetuḡunaḡi ḡeiaḡo-vinini tarimari. Ḡia ḡeri taimi mabarana tu veḡitaḡau ḡauveina ḡeveiani. \v 7 Ma ḡemi ḡabitore nai, voiri boḡono vei. Bema takesi roḡosi boḡono vini nai, boḡono vini, ma moni kotari roḡosi boḡono vini nai, boḡono vini; vegubakau nai, boḡono vegubakau; vemataurai nai, boḡono vemataurai. \s1 Boḡono veuravini, korana ḡaro bevotu \p \v 8 Karomi ta ḡenai ḡemi ḡabitore ta asi bene tanu, senaḡi ḡabitore sebona moḡo bene tanu tu maiḡa: Karomi boḡono uravini-vanaḡi vanaḡiri. Korana karona eura-viniani tarimana na Barau ḡena taravatu mabarana ekorana-iaḡiani veiḡana eveiani. \v 9 Mai taravatu maiḡeri: Asi bono veḡura-vanaḡi; asi bono vevaḡi-deba; asi bono lema; tarima tari ḡeri dagara mata-ḡaniḡaniri asi bono vei; ma taravatu kotari maki, moḡeri mabarari tu mai taravatu sebona na eḡabi-vegogoani: “Sevimu tarimana bono ura-vinia, ḡoi tauḡemu oveura-vinini kavana.” \v 10 Veuravini na sevina tarimana asi evaḡa-rakavaiani. Moḡa lorinai dagara barego vedaureana Barau ḡena taravatu nuḡanai tu veuravini, korana taveura-vinini nai, taravatu mabarana takorana-iaḡiani. \p \v 11 Mai veiḡa boḡono veia, korana mai nega vetoḡana tu ma ribami. Nega varau beraḡasi, be ḡotataḡa gena na. Korana ḡita vaḡa-maḡurira ḡarona tu varau bekavinaḡi-rakava, dia mo guinenai, Keriso taḡabi-raḡeato ḡarona gabunai kavana. \v 12 Boḡi tu dori ekorini, ḡaro tu ḡena raḡe bakunai. Moḡa lorinai mukuna veiḡari sitore-tariri, ma mama dabuḡari siriḡo-kauri, vetari tarimari na vetari dabuḡari ḡeriḡo-kaurini kavana. \v 13 Veiḡa namori moḡo sivei, laḡani erakani tarimana kavana. A asi sivereko-lauvaḡi lauvaḡi e niuniu moḡo asi sivaḡa-kokorea, kima mata-ḡaniḡaniri asi sivei e asi simata-boraḡa, asi sivevaḡi-vevaḡi ema asi simama. \v 14 Senaḡi ḡita tu Vereḡauka Iesu Keriso moḡo siriḡoa, dabuḡa tariḡo-kaurini ilailanai. Ma tauḡani ḡena ura veiḡari rakavari veiveiri tuḡamaḡiri tu asi siḡabi-raḡeri. \c 14 \s1 Moiramoira ema kokore \p \v 1 Veḡabidadamai emoiramoirani tarimana boḡono ḡabi-raḡea, enabe ḡena tuḡamaḡi tari ḡomi ḡemi tuḡamaḡi ḡesi asi ilaila, senaḡi asi boḡono vaḡa-veḡareveḡarea e asi boḡono ḡau-fitoḡaia. \v 2 Tarima ta ḡena veḡabidadama kokore nai, eḡani-taḡuitaḡuini, ma ta tu ḡena veḡabidadama moira lorinai, ḡaniḡani koriri, asi bureḡari, moḡo eḡanini. \v 3 Eḡani-taḡuitaḡuini tarimana na vamoka ḡaniḡaniri moḡo eḡanini tarimana asi bene kira-fitoḡaia, ema vamoka ḡaniḡaniri moḡo eḡanini tarimana na maki dagara mabarari eḡani-taḡuitaḡuirini tarimana asi bene vaḡa-rakavaia, korana ḡia tu Barau na varau eḡabi-raḡeato. \v 4 Ḡoi tu dei, be tarima ta ḡena vetuḡunaḡi tauna bono vevaḡa-maoro vinia? Ḡia ḡena veḡabidadamai eruḡa-gigitarini o eketoni moḡa tu ḡena baregona na vauro bekiraḡiani. Senaḡi ḡia tu beruḡa-gigitarini, korana Vereḡauka na kokore beviniani bene. \p \v 5 Tarima ta na tu ḡaro tari evaḡa-veaḡa baregorini, ma ta na tu ḡaro mabarari ilaila moḡo etoni. Namona tu, ḡia tata nuḡari e ḡeri tuḡamaḡi ai beḡene riba ḡeri tuḡamaḡi tu maoro. \v 6 Tarima ta na ḡaro ta eḡabi-hidiani, benamo ekirani, mai tu ḡaro veaḡana etoni nai, mo tarima na mo veiḡa tu Vereḡauka ḡenai eveiani. Eḡani-taḡuitaḡuini tarimana maki Vereḡauka etuḡamaḡiani vauro eḡaniḡanini, korana ḡia na Barau etanikiu-viniani. Ema asi ebureḡani tarimana maki Vereḡauka etuḡamaḡiani vauro eḡani-ḡanini. Ḡia maki Barau etanikiuani. \v 7 Korana ḡita tamaḡurini nuḡanai dia tauḡera ḡera maḡuri moḡo, ma bita maseni maki dia ḡita tauḡera ḡereḡara ḡera bita maseni moḡo. Asiḡina ḡinavaḡi. \v 8 Maḡuri tatanuni nai, Vereḡauka ḡena tamaḡurini, ema bita maseni maki, Vereḡauka ḡena moḡo bita maseni. Moḡa lorinai, tamaḡurini o bita maseni, ḡita tu Vereḡauka ḡena veḡata. \v 9 Keriso emaseto ma emaḡuri-ḡenoḡoito korana tu, mase tarimari ema ḡemaḡurini tarimari ḡeri Vere ai bene iaḡo ḡana. \v 10 Moḡa lorinai karase ḡoi tarikakamu ovevaḡa-maoro viniani? Ma kara dainai tarikakamu okira-fitoḡaiani? Bono tuḡamaḡi, ḡita mabarabarara tu Barau ḡena vevaḡa-maoro seana ḡoiranai bita ruḡa-tarini, vevaḡa-maoro bita ḡabini. \v 11 Isaia na etoreato kavana, ekirani, \q1 “Vereḡauka ekirani, \q1 ‘Moḡoni veḡata, amaḡuri-taḡoni dainai, \q1 tui mabarabarari au ḡoiragu ai beḡe vetuitui-tarini, \q1 mea mabarabarari na Barau beḡe kiraḡi-foforiani.’” \m \v 12 Moḡesi naima ḡita tata ḡera maḡuri Barau ḡoiranai bita kiraḡi-fofori foforirini. \s1 Tarikakamu ḡena veḡabidadama asi bono vaḡa-rakavaia \p \v 13 Moḡa lorinai karora ḡesi tauḡera asi bitana vevaḡa-maoro vevini. A namona ḡita tu ḡera tuḡamaḡi sivaḡa-maorori, be tarikakara ḡoirari asi sifatafata-ḡauri, ḡeri veḡabidadama na beḡe ketoni garina. \v 14 Iesu Vereḡauka nuḡanai amaḡurini nai, ma nuḡagu mabarana ḡesi ariba-maoroni, ḡaniḡani dagarana ta tu asi rakava o ma mirona Barau ḡoiranai. Senaḡi bema tarima ta na ḡaniḡani dagarana ta etuḡamaḡi-rakavaiani nai, mo ḡaniḡani dagarana tu ḡia ḡereḡana ḡenai moḡo moḡoni rakava o ma mirona. \v 15 Bema tarikakamu asi eiakuni, ḡoi na ḡoiranai kara oḡaniani eḡitaiani nai, bono riba, mo tu dia veuravini veiḡana ḡoi na oveiani. Ḡemu ḡaniḡani na tarikakamu ḡena maḡuri asi bono vaḡa-rakavaia. Keriso tu ḡia maki uranai emaseto. \v 16 Moḡa lorinai ḡemi veiḡa ḡobiri boḡono toreri, tarimarima maoro asi boḡono viniri, ḡemi veḡabidadama namori rakavari beḡene kiraḡiri. \v 17 Korana dagara baregona tu Barau ḡena Basileia, a dia ḡaniḡani o niuniu dagarari, senaḡina vei-iobukaiobuka, maino, ema iaku-verere Iauka Veaḡa ḡena maḡuri nuḡanai. \v 18 Deikara maiḡeri veiḡa nuḡari ai Keriso vetuḡunaḡina beiaḡo-vinini tarimana tu, Barau na beiaku-iaḡiani, ema tarimarima na maki beḡe vaḡa-moḡoniani. \p \v 19 Moḡa lorinai mabarara sikokore, maino vaḡa-ḡorana ema ḡera veḡabidadama vaḡa-tubuna ḡauveiri siveiri. \v 20 Ḡaniḡani ḡaramari ai Barau ḡena ḡauvei asi boḡono vaḡa-rakavaia. Moḡoni, ḡaniḡani mabarari tu namo ema veiareva Barau ḡoiranai, senaḡi bema ḡoi na ḡaniḡani ta oḡaniani nai, tarima ta nuḡana ovaḡa-metoani, benamo ḡena veḡabidadama na beketoni, moḡa neḡi asi namo. \v 21 Moḡa lorinai namona tu, asi bono bureḡa, e vine nanuna asi bono niu, ema tarikakamu vaḡa-daḡaraḡena veiḡana ta tu asi bono veia. Korana tarikakamu ta bovaḡa-daḡaraḡeani, benamo bevei-rakavani garina. \p \v 22 Kara dagara ovaḡa-moḡoniani, maniḡa tu ḡoi ema Barau fakami ai moḡo bene tanu. (Senaḡi tarikaka tari asi bono launaḡiri, ḡoi na kara ovaḡa-moḡoniani dagarana beḡene ḡabi-raḡea, korana) nuḡanai kara eḡabi-raḡeani dagarana na nuḡana asi evaḡa-meto ḡenoḡoiani tarimana tu beiakuni. \v 23 Bema tarima ta tu mo kara eḡabi-raḡeani dagarana ma daradarana ḡesi beḡaniani nai, ḡia tu tauḡena bevevaḡa-metoni, korana ḡia tu asi veḡabidadamana ḡesi eḡaniani. Ema asi veḡabidadama ḡenana ḡeiaḡomani dagarari mabarari tu vei-rakava dagarari moḡo. \c 15 \s1 Keriso ḡena maḡuri bitana tovotovoa \p \v 1 Ḡita ma kokorera tarimara na moira tarimari ḡeri keto ai bisini vaḡa-kavari, a dia tauḡera ḡereḡara moḡo lorira bitana toreri. \v 2 Ḡita tata karora loriri bisini toreri, be namo beḡene ḡabia, ema ḡeri veḡabidadama bitana vaḡa-tuburi. \v 3 Korana Keriso maki tauḡena lorina asi etoreato, senaḡi Buka Veaḡai etoreato ilailanai, ekirani, “Vanevane guruḡari metori ḡoi, Barau, iatamu ai ḡekiraḡirito tu, au iatagu ai beḡema ketokau.” \v 4 Guinena guruḡa mabarari Barau ḡena Bukai ḡetorerito moḡeri tu, ḡita beḡene vaḡa-riba-iaḡira ḡana ḡetorerito. Korana ḡita mo ḡetorerito guruḡari ḡerina vevaḡa-gwaḡiḡi ema vevaḡa-naḡi bisini ḡabia, benamo ḡoirarai Barau ḡena Basileia moḡa bisini tuḡamaḡi-kaua. \v 5 Vevaḡa-gwaḡiḡi ema velaunaḡi tu Barau evinini. Ḡia na ḡomi vekaravami ai nuḡa-sebona bene vaḡa-ḡoraia Keriso Iesu ḡotovotovoani nuḡanai. \v 6 Be nuḡa-sebonai ema garo sebonai ḡera Vereḡauka Iesu Keriso Tamana Barau boḡono vevato-iaḡia. \p \v 7 Tata karomi ḡesi boḡono veiau-namo ema boḡono veḡabi-raḡe, Keriso na eiau-namomito ema eḡabi-raḡemito kavana. Moḡesina boḡo veini tu, Barau boḡo vaḡa-raḡe ḡitakauani. \v 8 Boḡono tuḡamaḡi: Keriso tu Iuda tarimari ḡeri vetuḡunaḡi taunai eiaḡoto, Barau ḡena vetuḡamaḡikau vaḡa-moḡonina, ema Barau ḡena kiraḡitore guruḡari, senera (Aberahamo, Isako, ema Iakobo) eguruḡa-tore vinirito guruḡari vaḡa-taunari ḡana. \v 9 Ema irau bese tarimari na maki Barau beḡene vaḡa-raḡea ḡena vevetuḡaḡwa bakunai. Buka Veaḡa etoreato ilailanai, \q1 “Moḡa lorinai irau bese tarimari vekaravari ai au na ḡoi bavaḡa-raḡemuni; \q1 ḡuriḡuri mariri baḡabini, \q1 ḡoi aramu bavaḡa-namoani.” \m \v 10 Ma ekirani, \q1 “Irau bese tarimami o, ḡia ḡena bese tarimari ḡesi ḡoiaku-vegogo.” \m \v 11 Ma ekirani, \q1 “Ḡomi irau bese tarimami, \q1 Vereḡauka ḡovaḡa-raḡea, \q1 ema ḡomi tarimarima mabarabarami, \q1 mari ai ḡia ḡovaḡa-raḡea.” \m \v 12 Ema Isaia ma ekirani, \q1 “Iese natuna ta betubu-vaisini, \q1 ḡena bese tarimana ta bevaisi-raḡeni, \q1 tanobara mabarana beḡita-ḡauani; \q1 irau bese tarimari ḡia ḡenai beḡe vetuḡamaḡikauni.” \p \v 13 Vetuḡamaḡikau tu Barau ḡenana eiaḡomani. Ḡia na iaku verere ema maino na bene vaḡa-vonuvonu raḡemi ḡenai ḡoveḡabidadamani nuḡanai. Be monana Iauka Veaḡa ḡena seḡuka na ḡemi vetuḡamaḡikau bene vaḡa-barego lelevaḡia. \s1 Paulo, irau bese tarimari ḡeri haroro tauna \p \v 14 Tarikakagu mabarami, au bama riba-maoro, ḡomi maniḡemi tu namo na ḡovonuvonu-raḡeto, ḡoriba-ginikauto, ema karomi tata ḡesi boḡo vevaḡa-riba-vevinini maki ilaila. \v 15 Senaḡi guruḡa matari tari ḡomi batore-vinimi nai, kota bakiraḡi-metori, mo tu ḡomi noḡa ma bakiravara-ḡenoḡoimi maia. Moḡesi aveini, korana Barau na ḡena namo e varevare-bara dabaranai mai ḡauvei eviniguto. \v 16 Ekeaguto, Keriso Iesu ḡena vetuḡunaḡi tarimanai bana iaḡo, ma irau bese tarimari vekaravari ai Rubu Veaḡa vereri ḡeri ḡauvei bana veia, Barau ḡena Vari Namona bana ḡobata-iaḡia. Benamo monana irau bese tarimari maki Barau na beḡabi-raḡerini varevare dagarari ai beḡene iaḡo. Ema Iauka Veaḡa na bene vaḡa-veaḡari. \p \v 17 Moḡa lorinai Keriso Iesu ḡena maḡuri nuḡanai aveiavini, Barau ḡena vetuḡunaḡi aiaḡo-vinini nuḡanai. \v 18 Kara boruna ta guruḡana au asi baveini, senaḡi kara au na akiraḡiato ema aveiato ḡerina, kara Keriso na au ḡeguna eveiato, benamo irau bese tarimari na Barau ḡema-seḡaḡi-viniato, moḡa moḡo bakiraḡiani. \v 19 Ḡegu ḡobata ema ḡauvei tu Iauka Veaḡa ḡena seḡuka na vetoḡa boruri ema nuḡa-farevaḡi veiḡari na evaḡa-foforirito-ḡoi. Moḡesina nai Ierusalema na aḡeḡeraḡito, aiaḡoto mo Iliriko tanona, Keriso ḡena Vari Namona mabarana akiraḡi-fofori ginikauato. \v 20 Au ḡegu ura baregona vanaḡivanaḡi tu, Keriso roḡosi roḡo beḡere ribaia gaburi ḡana bana iaḡo, Vari Namona bana ḡobata-iaḡia. Korana asi aurato, tarima ta na ḡauvei evaḡa-ruḡaiato gabunai ma bana ḡauvei-iaḡo. \v 21 Senaḡi ḡegu ura tu, Buka Veaḡai etoreato kavana bana vei, ekirani, \q1 “Ḡia varina asi ḡekira-vararito tarimari na beḡene ḡitaia, \q1 ema varina asi ḡeseḡaḡiato tarimari na beḡene ribaia.” \p \v 22 Moḡesi nai nega ḡutuma naiaḡosi atoni, senaḡi ama vedaḡa-raḡeni. \s1 Paulo na Roma benea ḡitaia boioḡana etogato \p \v 23 Senaḡi toma mainai au tu asi ḡegu ḡauvei gabuna ta maia, ema laḡani ḡutuma varau beḡe iaḡo nuḡari ai, au ḡegu ura baregona tu banasi raka-ḡitami, \v 24 nai atuḡamaḡini, Spein ḡana baiaḡoni nai tu, basi ḡitamini roḡo. Maninana bavanaḡini nai, atuḡamaḡini, basi raka-ḡitamini, ma ḡomi ḡesi bita tanu-kotunani roḡo. Moḡa murinai aurani, ḡomi na boḡono vaḡa-kavagu ḡegu iaḡoiaḡo bana iaḡo-vinia ḡana. \v 25 Initoma tu roḡo Ierusalema ḡana aiaḡoni, Barau ḡena tarimarima veaḡari navaḡa-kavari ḡana. \v 26 Korana Makedonia ema Akaia tanori ai tu nuḡari ma verereri ḡesi Ierusalemai asi ḡeri-ḡari tarimari Barau ḡena tarimarima veaḡari vekaravari ai ḡetanuni moḡeri ḡeri moni ḡevaḡa-vegogoto. \v 27 Ḡia tu ma iakuri ḡesi ḡeri moni ḡevaḡa-vegogoto, ma mo tu Iuda tarimari ḡeri ḡabitore ḡia ḡeri ai ḡevaḡa-voiani. Korana bema irau bese tarimari Iuda tarimari ḡeri namo iauka rekenai dagarari ḡeḡabirini nai tu, ḡia tauḡaniri rekenai farefarena maki Iuda tarimari ḡesi beḡe vare-barabararini. Korana ma ḡeri ḡabitore Iuda tarimari ḡeri ai dainai. \v 28 Be mai ḡauvei maiḡa bavaḡa-koriani, ema bana riba-maoro mai moni tarimari korikori na beḡene ḡoitaḡoa murinai vau, Spein ḡana baiaḡoni, ema ḡomi maki basi raka-ḡitamini ḡegu iaḡoiaḡo nuḡanai. \v 29 Au ma ribagu ḡomi ḡemi ai baiaḡosini nai, Keriso ḡena vevaḡa-namo barego lelevaḡina baḡabi-iaḡosiani ḡomi ḡemi ai. \p \v 30 Tarikaka-ḡore, ḡera Vereḡauka Iesu Keriso aranai ema Iauka Veaḡa ḡena veuravini, ḡita iatarai etoreani veuravinina, bakunai, au ḡomi alaunaḡimini: Au ḡegu vekwaraḡi ai boḡono vaḡa-kavagu, iatagu ai Barau ḡenai boḡono ḡauḡau. \v 31 Boḡono ḡuriḡuri, be Barau na Iudea nuḡanai Keriso asi ḡevaḡa-moḡoniani tarimari ḡimari na bene vaḡa-maḡurigu, ema mo varevare dagarana Ierusalemai Barau ḡena tarimarima veaḡari na beḡene ḡabi-raḡea ma iakuri ḡesi. \v 32 Be Barau ḡena ura ilailanai ḡomi ḡemi ai ma iakugu ḡesi bana iaḡosi, ema mabarara bisini vevaḡa-kokore. \v 33 Maino Barauna ḡomi mabarami sevimi ai bene tanu. Amen. \c 16 \s1 Paulo ḡena vevaḡa-namo guruḡari \p \v 1 Avaḡa-ribamini, ḡita tobara Foibe tu beiaḡosini. Ḡia tu ekalesia ḡena vetuḡunaḡi vavinena ta Kenkrea rubuna nuḡanai. \v 2 Anoḡimini, Vereḡauka aranai boḡono ḡabi-raḡea, ekalesia o veaḡa tarimari ḡoḡabi-raḡerini dabarari korikoriri ai. Ema ma ḡena ura dagarari ḡomi ḡemi ai nai, boḡono vinia. Korana ḡia ḡena vevaḡa-kava maki barego lelevaḡi tarimarima ḡutuma ḡeri ai. Au maki evaḡa-kava barego-lelevaḡiguto. \p \v 3 Priskila ema Akwila au ḡegu vevaḡa-namo boḡono viniri. Ḡia tauri ruarua tu au ḡesi ḡauvei sebona moḡo ḡaveiani Keriso Iesu ḡena ḡauvei nuḡanai. \v 4 Ḡia tauri ruarua tu au uragu ai be dori ḡevaḡi-maserito. Au ema tanobara irauirau ai ḡetanuni ekalesiari ḡema iaku tu asikei ḡia tauri ruarua ḡeri ai. \v 5 Ḡia ḡeri numai ḡeraka-vegogoni ekalesiana maki boḡono vaḡa-namori. \p Au ḡatagu namona Epeneto au ḡegu vevaḡa-namo boḡono vinia. Ḡia tu Keriso murinai eraka-guineto Asia tanobarana nuḡanai. \p \v 6 Maria au ḡegu vevaḡa-namo boḡono vinia. Ḡia tu ḡomi urami ai evekwaraḡi-baregoto. \p \v 7 Au garagaragu Androniko ema Iunia au ḡegu vevaḡa-namo boḡono viniri. Ḡia tu au ḡesi dibura numai ḡatanu-vegogoto. Apostolo mabarari vekaravari ai ḡia tauri ruarua tu ḡerevaḡi, ema ḡia tu Keriso ḡena maḡuri nuḡanai ḡeberetoḡa-guineto, muriri ai vau au ama bere-toḡato. \p \v 8 Ampliato au ḡegu vevaḡa-namo boḡono vinia. Vereḡauka ḡena maḡuri nuḡanai ḡia tu au ḡatagu korikori. \p \v 9 Urebano au ḡegu vevaḡa-namo boḡono vinia. Ḡia tu ḡita ḡesi taḡauvei-vegogoni tarimana Keriso ḡena maḡuri nuḡanai. Au ḡatagu namona Stakis au ḡegu vevaḡa-namo boḡono vinia. \p \v 10 Apele au ḡegu vevaḡa-namo boḡono vinia. Ḡia tu moḡoni veḡata Keriso ḡena maḡuri nuḡanai eruḡa-gwaḡiḡini. \p Aristobulo ḡena numa tarimari mabarari ḡegu vevaḡa-namo boḡono viniri. \p \v 11 Au garagaragu Herodion ḡegu vevaḡa-namo boḡono vinia. \p Narakiso ḡena numa tarimari deidei Vereḡauka ḡena doḡoro tarimari ḡegu vevaḡa-namo boḡono viniri. \p \v 12 Trifena ema Trifosa au ḡegu vevaḡa-namo boḡono viniri. Maniḡeri vavine Vereḡauka ḡena ḡeḡauvei-vekwaraḡini. \p Au tobagu namona Peresi ḡegu vevaḡa-namo boḡono vinia. Mani vavine maki Vereḡauka ḡena eḡauvei-vekwaraḡini. \p \v 13 Rufo ma sinana ḡesi au ḡegu vevaḡa-namo boḡono viniri. Rufo tu Vereḡauka na eḡabi-viriḡiato ḡena vetuḡunaḡi taunai bene iaḡo, ma sinana tu au sinagu ai eiaḡoto. \p \v 14 Asinikrito, Flegon, Hemes, Patroba, Hemas ema tarikaka tari ḡia ḡesi ḡetanuni maniḡeri ḡegu vevaḡa-namo boḡono viniri. \p \v 15 Filologo, Iulia, Nereus ma tobana, e Olimpas, ema Barau ḡena tarima veaḡari ḡia ḡesi ḡetanuni mabarari ḡegu vevaḡa-namo boḡono viniri. \p \v 16 Karomi tata vetarikaka verauna na boḡono vaḡa-namori \p Keriso ḡena ekalesia mabarabarari na ḡemi vevaḡa-namo beḡe tuḡu. \s1 Velaunaḡi tari \p \v 17 Tarikakagu mabarami, alau-naḡimini, boḡono boḡe-ḡotoḡoto, vetavi-kirakira veiḡari ḡeveirini tarimari ema ḡomi ḡemi veḡabidadama ḡefatafata-ḡaurini, dia ḡomi na ḡoḡabirito vevaḡa-ribari na. Maniḡeri tarima seviri ḡana asi boḡono raka-kavi. \v 18 Korana maniḡeri tarima tu dia ḡita ḡera Vereḡauka Keriso ḡena vetuḡunaḡi ḡeiaḡo-viniani, a ḡia tauḡaniri ḡeri ura veiḡari ḡeveirini. Ḡia tu ḡeri guruḡa meriḡa-meriḡari na ema ḡeri guruḡa ginikau-ginikau na asi iaunegari tarimari ḡeri tuḡamaḡi ḡeḡofa-darererini. \v 19 Tarimarima ḡutuma na ḡomi ḡemi seḡaḡi varina varau ḡeseḡaḡiato. Moḡa lorinai au ḡegu verere asikei ḡomi ḡemi ai. Senaḡi au aurani, veiḡa namori boḡono riba-ginikauri, ma veiḡa rakavari asiḡina ḡinavaḡi boḡono veiri. \v 20 Maino Barauna na nega kotuna moḡo benamo Satani ḡomi kwakumi fanafana na gaburenai befana-fatafataiani. \p Ḡita ḡera Vereḡauka Iesu ḡena namo ema varevare-bara ḡomi iatami ai bene tanu. \p \v 21 Timoteo, au ḡauvei karogu, ema au garagaragu Lukio, Iason ema Sosipata na ḡemi vevaḡa-namo guruḡari beḡe tuḡu. \p \v 22 Au, Teretio, Paulo ḡena guruḡa mai fefai batorea taugu, na maki Vereḡauka aranai ḡegu vevaḡa-namo atuḡu-iaḡosiani. \p \v 23 Gaius na ḡemi vevaḡa-namo guruḡari betuḡu. Au tu ḡia na ḡena numai enariguni, ema ekalesia tarimari mabarari tu mainai ḡeraka-vegogoni. \p Erasto, mai siti ḡena moni eḡita-ḡauani tarimana, ema ḡita tarikakara Kwatas na ḡemi vevaḡa-namo beḡe tuḡu. \p [ \v 24 Ḡita ḡera Vereḡauka Iesu Keriso ḡena namo ema varevare-bara ḡomi iatami ai bene tanu.] \s1 Barau vaḡa-raḡena guruḡari \p \v 25 Barau sivaḡa-namoa, korana ḡia na ḡomi ḡemi veḡabidadama bevaḡa-kokore-iaḡirini au ḡegu Vari Namona, Iesu Keriso aḡobata-iaḡiani varina, ḡenana. Mai vari tu guineri laḡaniri na veḡata vekuretoḡa etanuto-ḡoi dagarana bema fofori. \v 26 Maitoma moḡeri tu tanu-vanaḡivanaḡi Barauna ḡena guruḡa ilailanai peroveta tauri ḡeri toretore na ḡema vaḡa-foforirini, ma tama ribarini. Mai veiḡa ema vetoreto anina tu, tanobara mabarari na ḡia beḡene vaḡa-moḡonia ema beḡene seḡaḡi-vinia ḡana. \v 27 Iaunega Barauna sebona kwarikwari sivaḡa-raḡea Iesu Keriso bakunai. Ḡia marevana baregona bene tanu vanaḡivanaḡi. Amen.