\id HEB Sinaugoro, Tauberschmidt \h HEBERU \toc1 HEBERU \toc2 HEBERU \mt1 HEBERU \ip Heberu vaḡa-foforina guruḡari \ip Mai fefa toretorena tarimana ta tu asi ribana. Tari ḡekirani tu Luka na etoreato, tari ḡekirani tu Apolos, o Banabas, o Priskila, o Akwila, o Paulo na etoreato ḡetoni. Ḡutuma ḡekirani tu Paulo ḡetoni korana fefa tu Paulo ḡena fefa tore maḡurinai ḡetoreato. Mai fefa tu laḡani 60 ema 70 fakari nuḡanai ta ḡetoreato, mo tu Iesu emaseto murinai. \ip Mai fefai siri baregori tu karoa 1:3; 4:14-16. \ip Mai fefa etoreato tarimana ḡena ura baregona tu, 1) Heberu ekalesiari bene kirari, ekalesia maḡurina korikorinai beḡene tanu, a Iuda ḡeri sene taravaturi ema maḡuriri ḡerina tu beḡene raka-veḡita ma ḡeri ai asi ma beḡene ḡenoḡoi-iaḡo, maḡuri vanaḡivanaḡi asi beḡe doḡariani garina (2:1; 6:4-6; 10:26); 2) Iesu Keriso bene vaḡa-foforia, ḡia tu moḡoni Barau vetoḡana korikori ema foforito tanobarai; 3) Barau ḡena Ginitaḡo Variḡuna Iesu ḡenai emoḡonito moḡa bene vaḡa-fofori ginikaua etato. \im Mai fefa tu maiḡesina eboioḡaiato: \im 1. Vevaḡa-riba-iaḡi guruḡari - karoa 1-10:18 \im 2. Ekalesia tanutanuna maḡuriri - karoa 10:19-13:25 \c 1 \s1 Barau ḡena guruḡa Natuna ḡenana \p \v 1 Guinenai, ḡaro vovoka e dabara ḡutumai Barau na peroveta tarimari ḡerina senera evaḡa-guruḡarito. \v 2 Senaḡi toma, mai ḡaro dokori ai, tu Natuna ḡenana ema vaḡa-guruḡarato. Barau na dagara mabarari tu Natuna eviniato bene ḡaunari. Ema ḡia ḡenana maki Barau na guba e tanobara eveirito. \v 3 Ḡia tu Barau marevana e mamana baregona evaḡa-foforiani, ema ḡia tu Barau tauḡena kavana. Ḡia ḡena guruḡa seḡukana na dagara mabarari eḡabi-taḡorini. Ḡia tauḡena na ḡera rakava ḡuriḡivaḡiri dabarana evei-ḡitakauato murinai, Barau Iaru-korokoro aroribanai ea tanu-tarito gubai. \s1 Barau Natuna tu barego vedaurea, aneru maki evanaḡirito \p \v 4 Barau na Natuna tu etore-varaḡeato, aneru evanaḡirito. Korana tu arana eviniato maki varaḡe lelevaḡina, aneru arari evanaḡirito. \v 5 Korana Barau na aneru ta tu asi ekiraiato, ekirato, \p \q1 “Ḡoi tu au Natugu, \q1 toma au tu ḡoi Tamamu ai baiaḡo.” \m O maiḡesi maki asi ma ekiraiato, ekirato, \q1 “Au tu ḡia Tamanai baiaḡoni, \q1 ema ḡia maki au Natugu ai beiaḡoni.” \m \v 6 Ema Barau na Natuna guinena tanobara ḡana ma beḡori-iaḡomaiani nai tu bekirani, \q1 “Barau ḡena aneru mabarami na boḡono toma-rakariḡo vinia.” \m \v 7 Aneru ekiraḡirito nai tu ekirato, \q1 “Barau na ḡena aneru eveirito iavara kavana, \q1 ḡena vetuḡunaḡi tarimari karava emoreni noḡa.” \m \v 8 Senaḡina Natuna ekiraḡiani tu ekirani, \q1 “Barau o, ḡoi ḡemu Vere dagina tu betanu-vanaḡi vanaḡini, \q1 ḡemu Basileia tu ma iobukaiobukamu ḡesi oḡori-kauani. \q1 \v 9 Vei-iobukaiobuka tu oura-vinirini, \q1 ma veiḡa rakavari tu asi oura-vinirini. \q1 Moḡa lorinai, Barau o, \q1 ḡemu Barau na maki karomu fakari ai ḡoi eḡabi-viriḡimuto, \q1 debamu ai diḡa esisiato, \q1 iaku na evaḡa-vonumuto.” \m \v 10 Ema ma ekiraiato, ekirato, \q1 “Vere o, tovotovonai tu \q1 ḡoi na tanobara oveiato, \q1 ema guba maki ḡoi ḡimamu veiveina. \q1 \v 11 Ḡia tu beḡe korini, \q1 senaḡi ḡoi tu botanuni; \q1 mabarari dabuḡa kavana beḡe rakavani. \q1 \v 12 Ḡoi na koudi noḡa boiokurini, \q1 dabuḡa kavana vetoḡari beḡe irauni, \q1 senaḡi ḡoi vetoḡamu tu asi beirauni, \q1 ema ḡoi ḡemu maḡuri laḡaniri maki \q1 asi beḡe magoni.” \m \v 13 Barau na aneru ta maki asi ekiraiato, \q1 “Aroribagu ai noma tanu, \q1 bene iaḡo mo, ḡoi ḡevetari-vinimuni tarimari ḡoi kwakumu fanakauna dagaranai batore-taririni.” \p \v 14 Aneru mabarari tu vetuḡunaḡi iaukari moḡo, Barau na etuḡurito deikara vevaḡa-maḡuri beḡe ḡabiani tarimari vaḡa-kavari ḡana. \c 2 \s1 Vevaḡa-maḡuri baregona \p \v 1 Moḡa lorinai kara taseḡaḡirito guruḡari tu tana ḡabi-gigitariri, asi namo ḡerana beḡe rekwarekwani, benamo taiaḡo-viniani gabuna bita leaiani. \v 2 Korana aneru na ḡita senera ḡeri ḡevari-fiurito guruḡari tu moḡoni veḡata, ma mo guruḡa moḡeri ḡekira-sirivaḡi-iaḡirito e asi ḡekorana-iaḡirito tarimari tu ḡeri vei-rakava ilailari ai metona ḡeḡabiato, \v 3 a ḡita tu kamasi bita raga-maḡurini, bema mai vevaḡa-maḡuri baregona bita ḡita-ḡuiraḡiani nai tu? Mai vevaḡa-maḡuri tu tovotovonai Vereḡauka tauḡena na evari-fiuato. Moḡa murinai tu ḡeseḡaḡiato tarimari na ḡai ḡema-kiravaramato mo tu moḡoni. \v 4 Barau na maki evaḡa-moḡoniato vetoḡa boruri ai, e nuḡa-farevaḡi veiḡari ai, e seḡuka veiḡari boruri dabara irauirauri ai, ema Iauka Veaḡa ḡena varevare dagarari na. Mo Iauka Veaḡa ḡena varevare dagarari tu Barau ḡena ura lorinai veḡabidadama tarimari evinirito. \s1 Iesu na vevaḡa-maḡuri gabuna ḡana eḡori-iaḡorani \p \v 5 Mo tanobara beiaḡomani ḡai na ḡakiraḡiani tu Barau na dia aneru ḡeri veḡitaḡau gaburenai etoreato. \v 6 Senaḡina Buka Veaḡa nuḡanai gabu tai tarima ta evarifiuto, ekirato, \q1 “Barau o, tarimarima tu dei, \q1 be ḡoi na otuḡamaḡi-gwaḡiḡiani? \q1 O Tarimarima Natuna tu dei, \q1 be ḡoi na oraka-ḡitaiani? \q1 \v 7 Ḡoi na kota otore-variḡoato aneru gabureri ḡana; \q1 murinai mareva baregona e vegubakau koronana ḡenai otore-kauato, \q1 \v 8 ema dagara mabarari ḡia kwakuna gaburenai otorerito.” \m Korana Barau na dagara mabarari tu ḡia ḡena veḡitaḡau gaburenai etorerito. Moḡoni, Barau na dagara ta tu asi etore-ragakwaneato, ḡia ḡena veḡitaḡau gabuna murikanai. Senaḡina maitoma dagara mabarari tu dia ḡia ḡena veḡitaḡau gaburenai taḡitarini. \v 9 Senaḡi Iesu taḡitaiani, ḡia tu Barau na mo faka kotunai etore-variḡoato aneru gabureri ḡana, korana Barau ḡena varevare-bara ḡenana tarimarima mabarari urari ai bene mase. Toma Iesu tu taḡitaiani, iatanai Barau na mareva e vegubakau baregona etore-kauato, korana tu midigumidigu ai emaseto. \p \v 10 Dagara mabarari eveirito e eḡaunarito Barauna, ḡena ura tu Iesu roḡo midigumidigu ḡenana asi vetoukaunai bene iaḡo-guine. Moḡa murinai vauro natuna ḡutumari ma bene ḡori-iaḡomari, benamo ḡia marevana e mamana baregona beḡene ḡabia. Barau ḡenai dabara roroḡotona sebona tu moḡa moḡo. Korana Iesu tu Barau natuna ḡeri vevaḡa-maḡuri tarimana baregona. \v 11 Tarimarima evaḡa-veaḡarini tauna, Iesu, ema Iesu na evaḡa-veaḡarito tarimari Tamari tu sebona. Moḡa lorinai Iesu tu asi emaiakaiani mo evaḡa-veaḡarito tarimari ekiraḡirini ḡia tarikakana. \v 12 Ḡia na Barau ekiraiani, ekirani, \q1 “Ḡoi aramu tu au tarikakagu ḡeri ai bakiraḡi-foforiani; \q1 ekalesia nuḡanai ḡoi mari ai bavonevone-raḡemuni.” \m \v 13 Ma ekirato, \q1 “Barau ḡenai baveḡabidadamani.” \m Ema ma ekirato maki, \q1 “Au tu maiḡegu Barau na eviniguto doḡorona natuna ḡesi.” \p \v 14 Korana Barau natuna mabarari tu ma viriḡori e ma rarari nai, ḡia tauḡena maki ḡia ilailari ai eiaḡoto. Moḡesi eveito korana tu, ḡena mase ḡenana mase seḡukana eḡabi-taḡoani tarimana, Diabolo, bene vaḡa-rakavaia ḡana. \v 15 Ema tarimarima deikara ḡeri maḡuri nuḡanai mase garina na eḡuḡuvirito bene vaḡa-maḡuriri ḡana. \v 16 Moḡoni, Iesu na tu dia aneru evaḡa-kavarito, senaḡi Aberahamo besena. \v 17 Moḡa lorinai Barau na Iesu tu dabara mabarari ai tarina doḡoro ilailari ai eveirito. Korana mo dabarai vau vevetuḡaḡwa e vetuḡamaḡikau Rubu Veaḡa verena baregonai beiaḡoni. Ema Barau vetuḡunaḡina beiaḡo-vinini, tarimarima ḡeri rakava na bene voi-vaḡiri ḡana. \v 18 Korana Iesu tauḡena na veribaḡani midigumidiguna mamina eḡabiato, toma kamara deikara veribaḡani beḡoitaḡoni nai tu bevaḡa-kavaiani riba. \c 3 \s1 Iesu ḡena seḡuka na Mose ḡena seḡuka evanaḡiato \p \v 1 Moḡa lorinai, tarikakagu veaḡami, ḡomi tu Barau na ekeamito guba na. Ḡemi tuḡamaḡi boḡono tore-gwaḡiḡia Iesu ḡenai. Ḡia tu Barau na etuḡuato Rubu Veaḡa verena barana. Ḡita na tu ḡia takiraḡi-foforiani. \v 2 Iesu tu Barau na evaḡa-ruḡaiato Rubu Veaḡa verena. Ema ḡia tu ma ḡena vetuḡamaḡikau Barau ḡenai, ilailana Mose ma ḡena vetuḡamaḡikau Barau ḡena numai kavana. \v 3 Numa eragaiani tarimana tu ḡegubakau-baregoani, a eveiani numana tu ḡegubakau-keiani. Moḡesi kavana Barau na Iesu tu mareva baregona eviniato, Mose na eḡabiato marevana evanaḡiato. \v 4 Numa mabarari tu ma ragaragari tarimari, senaḡina dagara mabarari veiveiri tu Barau ḡereḡana. \v 5 Mose tu vetuḡunaḡi-iaḡovini tarimana, ḡia ma ḡena vetuḡamaḡikau Barau ḡena numai. Ema ḡena ḡauvei tu ḡoirai Barau na kara bekiraḡirini guruḡari ekiraḡi-foforirito-ḡoi. \v 6 Senaḡina Keriso, Barau Natuna, tu Barau ḡena numa eḡita-ḡauani. Ḡita tu ḡia ḡena numa, bema ma kokorera e ma iakura ḡesi taveiavi-iaḡiani tuḡamaḡikaunai bita veḡabi-gwaḡiḡini beiaḡoni mo magona. \s1 Barau ḡena tarimarima ḡeri iaḡaraḡi \p \v 7 Moḡa lorinai Iauka Veaḡa ekirani kavana bitana vei, maiḡesi ekirani, \q1 “Toma bema Barau garona boḡo seḡaḡiani nai tu, \q1 \v 8 nuḡami asi boḡono vaḡa-gwaḡiḡi foroforori, \q1 senemi tanobara fakanai veribaḡani ḡaronai ḡeseḡaforeto kavana. \q1 \v 9 Oba, tamami na laḡani gabana vasivasi (40) tanobara fakanai ḡegu ḡauvei ḡeḡitaiato, \q1 senaḡina ḡeribaḡaniguto e ḡevaḡa-uraguto. \q1 \v 10 Moḡa lorinai mo bese abaru-vinirito, \q1 benamo akirato, ‘Ḡia nuḡari tu vanaḡivanaḡi au ḡeguna ḡeveḡitani, \q1 ema au ḡegu veiḡa maki asi ḡeribarini.’ \q1 \v 11 Moḡa lorinai ma barugu ḡesi aguruḡa-foforito, \q1 ‘Ḡia au ḡegu iaḡaraḡi ai tu asi beḡe raka-toḡani.’” \p \v 12 Tarikakagu mabarami, boḡono venari. Asi namo tarikaka ta ḡomi fakami ai loruna ḡutunai vei-rakava betanuni, ema Barau ḡena guruḡa asi bevaḡa-moḡoniani, benamo maḡuri Barauna ḡenana beraka-veḡitani. \v 13 Toma mai ḡaro maiḡa Barau ekirani, “Tomaḡaro” etoni ḡiranai, karomi tata ḡesi boḡono velaunaḡi, be vei-rakava ḡena ḡofaḡofa na ta nuḡamu asi bene vaḡa-gwaḡiḡia. \v 14 Ḡita tu Keriso ḡesi tasebonato, bema tovotovonai taḡabi-raḡeato veḡabidadamana moḡa bita ḡabitari-gwaḡiḡiani beiaḡoni mo magona. \v 15 Buka Veaḡa ekirani kavana, \q1 “Tomaḡaro ai bema garona \q1 boḡo seḡaḡiani nai, \q1 nuḡami asi boḡono vaḡa-gwaḡiḡiri, \q1 guinenai ḡomi senemi seḡafore ai ḡeveito kavana.” \p \v 16 Dei na tu Barau garona ḡeseḡaḡiato, senaḡi ḡena guruḡa ḡekira-fitoḡarito, benamo ḡevaḡa-baruato? Mo tu Mose na Aigupito na eḡori-rosirito tarimari mabarari, ene? \v 17 Ema deikarari tu Barau na mo laḡani gabana vasivasi (40) nuḡanai ebaru-vinirito? Tarimari tu moḡeri, rakava ḡeveito, benamo tano fakanai ḡeketoto, benamo ḡemaseto, ene? \v 18 Ema Barau na tu deikarari ekirarito, ekirato, “Au ḡegu iaḡaraḡi gabunai tu asi beḡe raka-toḡani.” Ḡeseḡaforeto tarimari ekirarito, ene? \v 19 Moḡa lorinai ḡita taribani, ḡia tu asi ḡeraka-toḡato, korana Barau asi ḡevaḡa-moḡoniato-ḡoi nai. \c 4 \p \v 1 Barau ḡena iaḡaraḡi ai bita raka-toḡani guruḡatorena tu roḡo eruḡa-taḡoni. Moḡa lorinai bitana venari, ḡita fakarai ta mo iaḡaraḡi ai asi beraka-toḡani garina. \v 2 Korana mo Vari Namona ḡita ḡera ḡeḡobata-iaḡiato tu Isaraela tarimari ḡeri maki ḡeḡobata-iaḡiato. Senaḡi mo guruḡa ḡeseḡaḡirito ḡerina namo ta asi ḡeḡoitaḡoato, korana tu ḡeseḡaḡirito moḡo, ma asi ḡevaḡa-moḡonirito. \p \v 3 Senaḡi ḡita Barau tavaḡa-moḡoniani tarimara tu, mo iaḡaraḡi ai bita raka-toḡani ḡena guruḡa ilailanai, ekirato, \q1 “Au ḡegu baru ai kiraḡitore guruḡana gwaḡiḡina akiraḡi-foforiato, akirato, \q1 ‘Au ḡegu iaḡaraḡi ai tu \q1 asi beḡe raka-toḡani.’” \m Moḡoni, Barau tu moḡesi ekirato, senaḡina ḡia na tanobara eveiato nai, ḡena ḡauvei mabarari tu varau evaḡa-koririto. \v 4 Gabu tai Buka Veaḡa nuḡanai ḡaro vaḡa-imaima ruaruana (7) ekiraḡiato nai tu, maiḡesina ekirani, “Ḡaro vaḡa-imaima ruaruanai (7) Barau tu ḡena ḡauvei mabarari ḡerina eiaḡaraḡito.” \v 5 Ema mai vau bita kiraḡia gabunai maki ekirato, “Ḡia au ḡegu iaḡaraḡi ai tu asi beḡe raka-toḡani.” \p \v 6 Senaḡina tari mo iaḡaraḡi ai beḡe raka-toḡani guruḡatorena tu roḡo eruḡani gabunai. Ma Isaraela tarimari, Vari Namona ḡeseḡaḡi-guineato tarimari, tu mo iaḡaraḡi ai asi ḡeraka-toḡato, korana tu ḡeseḡaforeto nai. \v 7 Moḡa lorinai Barau na ḡaro ta ma eḡabi-viriḡiato, “Tomaḡaro” ekiraḡiato. Ma laḡani vovoka ḡekorito murinai, Barau, Davida ḡenana maiḡesi eguruḡato, ekirato, \q1 “Toma, bema Barau garona \q1 boḡo seḡaḡiani nai, \q1 nuḡami asi boḡono vaḡa-gwaḡiḡiri.” \p \v 8 Bema Iosua na iaḡaraḡi bere viniri, Barau na moḡa murinai iaḡaraḡi ḡarona ta tu asi ma bere kiraḡia. \v 9 Moḡa lorinai Barau ḡena tarimarima ḡeri iaḡaraḡi tu roḡo ḡoirai eruḡa-taḡoni. \v 10 Korana Barau ḡena iaḡaraḡi ai eraka-toḡani tarimana tu ḡena ḡauvei na eiaḡaraḡini, ilailana Barau ḡena ḡauvei na eiaḡaraḡito kavana. \v 11 Moḡa lorinai sikokore, Barau ḡena iaḡaraḡi ai tana raka-toḡa uranai. Ma ḡita fakarai ta asi bene keto, guinenai ḡeseḡaforeto tarimari kavari. \p \v 12 Barau ḡena guruḡa tu maḡuri e ma seḡukana. Matana maki raga-rakava, vetari baḡana ta matana ruarua maki evanaḡiato, erakatoḡa-korikorini maḡuri ma iauka vekaravarina, ema turiḡa komukomuri ruarua ḡeraga-sebonato vekaravarina. Tarima loruna ḡutuna ḡena ura e tuḡamaḡi maki eriba-viriḡiani. \v 13 Barau na eveirito dagarari mabarari tu ta asi vekuretoḡa ḡia matanai. Ema ḡia ḡoiranai ḡita mabarara ḡera maḡuri bita vari-fiurini. \s1 Iesu Rubu Veaḡa verena barego vedaureana \p \v 14 Barau Natuna Iesu tu ḡita ḡera Rubu Veaḡa verena barego vedaureana; ḡia tu guba eraka-vanaḡirito. Moḡa lorinai ḡera veḡabidadamai tana veḡabi-gwaḡiḡi. Mo tu ḡita na takiraḡi-foforiani veḡabidadamana. \v 15 Ḡita ḡera Rubu Veaḡa verena baregona tu ḡita ḡera moiramoira ḡia na maki emami-raḡirini. Korana tu ḡia maki ḡenai veribaḡani irauirau mabarari ḡefoforito ḡita ḡerai kavana. Senaḡi ḡia tu asi evei-rakavato. \v 16 Moḡa lorinai ma kokorera ḡesi Barau ḡena namo e varevare-bara terona ḡana siraka-kavi-iaḡo. Monai Barau ḡena vevetuḡaḡwa bitana ḡabia, ema ḡena varevare-bara tana ḡoitaḡoa, be bita ura-viniani nai, bene vaḡa-kavara. \c 5 \p \v 1 Rubu Veaḡa vereri baregori mabarari tu tarimarima fakari na Barau na eḡabi-viriḡirito, benamo evaḡa-ruḡarito, tarimarima arari ai Barau ḡena ḡauvei beḡene veia ḡana. Ḡia ḡeri ḡauvei tu tarimarima ḡeri rakava voi-vaḡiri ḡana varevare dagarari Barau beḡene vinia ema boromakau, mamoe, e manu beḡene vaḡiri, benamo beḡene gaburi, Barau na bonari bene noḡori ḡana. \v 2 Rubu Veaḡa verena baregona tauḡena maki ma ḡena moira gaburi, naima ḡia na asi ribari tarimari ema Barau ḡena dabara na ḡeraka-veḡitani tarimari bevetuḡa-ḡwarini riba. \v 3 Ḡia tauḡena maki ma ḡena moira lorinai, ḡia na rakava voi-vaḡiri varevareri tu ḡia ḡena evinini, ema tarimarima ḡeri maki evinini. \p \v 4 Rubu Veaḡa verena baregona dagina eḡabini tarimana tu arana barego. Tarima ta na mai ginitaḡo ḡauveina tauḡena na asi beḡabi-kavaiani, senaḡi ḡia tu Barau na bene keaia vau, vaḡa-ilailana Arona ekeaiato kavana. \p \v 5 Keriso maki moḡesi, dia tauḡena eveḡabi-varaḡeto Rubu Veaḡa verena baregonai evetoreto, senaḡina Barau na evaḡa-ruḡaiato, ekiraiato, ekirato, \q1 “Ḡoi tu au Natugu, \q1 toma au tu ḡoi Tamamu ai baiaḡo.” \m \v 6 Gabu tai maki ekirani, \q1 “Ḡoi tu Rubu Veaḡa verenai \q1 botanu-vanaḡi vanaḡini \q1 Melkisedek kavana.” \p \v 7 Iesu tanobarai etanuto-ḡoi ḡarori ai tu ma taḡi-koḡokoḡona ema matana ma nanuri ḡesi Barau ḡenai eḡuriḡurito-ḡoi, ema enoḡi-raḡeto-ḡoi. Korana tu Barau na ḡereḡana na moḡo mase ḡenana bevaḡa-maḡuriani. Barau na eseḡaḡiato, korana tu ma vegubakauna ḡesi Barau garina eveito-ḡoi nai. \v 8 Ḡia tu Barau Natuna, senaḡi ḡena midigumidigu na vau seḡaḡi dabarana eribaiato. \v 9 Enamo-vedaureato murinai vau, ḡia beḡe seḡaḡi-viniani tarimari mabarari ḡeri maḡuri vanaḡivanaḡi vaḡa-ḡorana tarimanai eiaḡoto. \v 10 Ema Barau na evaḡa-ruḡaiato Rubu Veaḡa verena baregona Melkisedek kavana. \s1 Asi boḡono mero-kaukau \p \v 11 Ḡia varina tu vovoka bita kiraḡirini, senaḡina moḡeri kiraḡi-viriḡiviriḡiri tu gwaḡiḡi, korana ḡomi tu asi ḡotuḡamaḡi-faka ḡarimoḡini. \v 12 Mai nega mainai ḡomi tu vevaḡa-riba tarimami ai ḡoro iaḡo, be ḡoro vevaḡa-riba-ḡoi. Senaḡina ḡomi tu roḡo ḡourani ta na Barau ḡena guruḡa moḡoniri korari na ma bene vaḡa-ribami ḡotoni. Ḡomi tu roḡo lata ḡourani, ḡaniḡani gwaḡiḡiri tu asiḡina. \v 13 Deikara lata roḡo eruruni tu roḡo mero keina. Ḡia tu veiḡa iobukaiobukari ema veiḡa asi roroḡotori vetoḡari tu roḡo asi ribana. \v 14 A ḡaniḡani gwaḡiḡiri tu tarima baregori ḡari. Ḡia na tu ḡeḡauvei-iaḡi vanaḡivanaḡirini. Ḡeḡauvei-iaḡirini ḡarori ai tu tauḡeri maki ḡevevaḡa-ribani namo e rakava vetoḡari beḡene ḡita-leari ḡana. \c 6 \p \v 1 Moḡa lorinai namona tu Keriso ḡena vevaḡa-riba guruḡari tovotovonai riba guineri ḡeḡorani dagarari tu si-iaḡuiri. Benamo ḡia ḡena vevaḡa-riba baregori ḡana si-iaḡo. Tovotovonai riba guineri ḡeḡorani dagarari moḡo asi bitana vevaḡa-riba-iaḡi ḡenoḡoi-ḡenoḡoiri. Mo tu vei-rakava ḡerina tuḡamaḡi-kure ma raka-kure e Barau ḡenai veḡabidadama. \v 2 Babatiso vevaḡa-ribari e ḡima tarima iatari ai torekau, mase na variḡisi-ḡenoḡoi e vevaḡa-roroḡoto vanaḡivanaḡi. \v 3 Moḡa tu bita veiani bema Barau na bevaḡa-moḡoniani nai. \p \v 4 Bema tarima ta ḡena veḡabidadama beraga-kwaneani tu, kamara dabarai ma bevetuḡamaḡi-kureni? Ḡia nuḡana tu evaḡa-mamaiato, ema guba na eiaḡomato varevarena emami-tovoato, ema Iauka Veaḡa maki eḡabiato. \v 5 Ema Barau ḡena guruḡa namona edoḡariato e vau ma beiaḡomani tanobarana seḡukari maki emamirito. \v 6 Bema ḡia veḡabidadama na ma beketo-veḡitani, ḡia tu Barau Natuna ma evaḡa-satauro ḡenoḡoiani, ema ḡutuma barai ma etore-rosiani e evaḡa-maiakaiani. Ḡia ma novaḡa-vetuḡamaḡi-kurea ḡana tu asi dabarana ta. \p \v 7 Ḡaro vovoka ḡura eraguni, benamo tano na mo nanu erimaiani. Benamo bema mo tano iatanai ḡevaroni tarimari ḡari ḡaniḡani namori bevaḡa-ḡorarini nai tu, Barau na mo tano namo beviniani. \v 8 Senaḡina ḡau ma giniri ema ḡauḡa ma ḡiniḡiniri evaḡa-gararini tanona tu asi ḡena namo; Barau na mo tano bekiraḡiani tu tano rakavana, ema dokonai tu begabuani. \p \v 9 Ḡatagu mabarami, moḡoni, maiḡesina ḡavaḡa-guruḡa gwaḡiḡimini, senaḡina ḡatuḡamaḡi-gwaḡiḡini, ḡomi tu namo baregona ema vevaḡa-maḡuri boḡoa ḡoitaḡoani. \v 10 Barau ḡena veiḡa tu asi ḡeḡeva. Barau ḡemi ḡauvei ema ḡia arana ḡoura-viniani nai, ḡena tarimarima ḡovaḡa-kavarito ema initoma roḡo ḡovaḡa-kavarini tu asi betuḡa-rekwarini. \v 11 Ḡai ḡema ura baregona tu ḡomi tata maniḡesi moḡo boḡono ḡauvei-kokore-iaḡo, ḡemi tuḡamaḡikau beḡenea moḡoni bene iaḡo mo dokonai. \v 12 Be asi beḡene ḡubulefimi, senaḡina mo tarimarima ḡeri veḡabidadama e ḡeri vevaḡa-gwaḡiḡi ḡerina mo kiraḡitore ḡeḡabiani, boḡono tovotovori. \s1 Barau ḡena kiraḡitore \p \v 13 Barau ḡena kiraḡitore guruḡana Aberahamo ḡenai eveiato tu tauḡena aranai eguruḡa-toreto, korana tu tarima ta ma asi varaḡe ḡia iatanai, aranai beguruḡa-toreni lorinai. \v 14 Ekirato, “Moḡoni, ḡoi tu bavaḡa-namomuni ema besemu ḡutuma bavinimuni.” \v 15 Benamo Aberahamo evevaḡa-gwaḡiḡito, asi eḡubulefito mo Barau na ekiraḡi-torerito dagarari ḡenai ḡefoforito. \p \v 16 Tarimarima guruḡatore gwaḡiḡiri mabarari ḡeveini nai tu, tarima baregona ta ḡia iataraḡeri ai aranai ḡeguruḡa-toreni. Monana mo guruḡa-tore guruḡana gwaḡiḡina evaḡa-moḡoniani, benamo veḡareveḡare guruḡari mabarari elauḡaurini. \v 17 Guinenai Barau ḡena kiraḡitore tu guruḡatore guruḡana gwaḡiḡinai eveiato. Korana ḡia ḡena ura ḡia na kiraḡitore beḡe ḡaunaiani tarimari beḡene riba-ginikau, ḡia ḡena kiraḡitore tu asi bevekefoni. \v 18 Mo guruḡatore ruarua tu beḡe tanuni, asi beḡe vekefoni. Ema mo dagara ruarua ḡerina ḡita taribani, Barau tu asi beḡofaḡofani riba. Be ḡita deidei rakava ḡenana taraga-veḡitato, benamo Barau ḡenai taiaḡomato tarimara tana kokore-korikori, be mo tuḡamaḡikau ḡoirarai eruḡa-taḡoni tana ḡabia. \v 19 Mo tuḡamaḡikau taḡabiato tu ḡita ḡera maḡuri eḡabi-tariani dagarana. Mai tuḡamaḡikau tu moḡonina e asi eirauni. Ḡia tu vekouḡau dabuḡana na murina ḡana eraka-toḡani, eiaḡoni mo, veaḡa lelevaḡi daiḡutuna nuḡana ḡana. \v 20 Mo ḡana tu Iesu eiaḡo-guineto ḡita bene vaḡa-maḡurira uranai. Ḡia tu Melkisedek ḡena dabarai Rubu Veaḡa verena baregonai betanu-vanaḡi vanaḡini. \c 7 \s1 Melkisedek tu Rubu Veaḡa verena baregona \p \v 1 Mai Melkisedek tu Salem vanuḡa barana verena, ema ḡia tu Iaru-korokoro Barauna ḡena Rubu Veaḡa verena. Ḡia na Aberahamo edoḡariato, vanuḡa barari ḡeri vere baregori o kini tari vetari ai evaḡirito, benamo eḡenoḡoito-ḡoi nuḡanai, Aberahamo evaḡa-namoato. \v 2 Ema Aberahamo na vetari ai eḡabirito farefareri, karava gabanana (10) eveirito, benamo karava ta Melkisedek eviniato. Melkisedek arana anina giniguinena tu “Veiḡa Iobukaiobuka Verena”, ma arana ta tu “Salem Verena”, moḡa anina tu “Maino Verena”. \v 3 Ḡia asi tamana, asi sinana, asi besena ta, ema ḡena maḡuri evesinato ḡarona e ḡena maḡuri emagoto ḡarona maki asiḡina. Ḡia tu Barau Natuna kavana etanuni, Rubu Veaḡa verena vanaḡivanaḡi. \p \v 4 Melkisedek ḡoḡitaia, ḡia tu tarima arana barego lelevaḡi, korana Aberahamo tu senera baregona na maki vetari ai eḡabirito farefareri karava gabanana (10) ḡerina ta ḡia eviniato. \v 5 Taravatu ekirani, Levi besena Rubu Veaḡa verena dagina beḡe ḡabiani tarimari tu karava gabanana ḡerina ta beḡene gogo Isaraela tarimari ḡerina, mo tu tarikaka ḡerina. Moḡoni, tarikakari maki Aberahamo ḡena bese tarimari, senaḡina ḡia ḡerina beḡene gogo. \v 6 Melkisedek senena tu dia Levi ḡenana eiaḡomato, senaḡina Aberahamo ḡenana karava ta eḡabiato. Ma ḡia na Barau ḡena kiraḡitore eḡabiato tarimana evaḡa-namoato. \v 7 Asi bita daradara-iaḡiani, tarima baregona na tarima keina vevaḡa-namo eviniani. \v 8 Levi senena, karava gabanana ḡerina ta ḡeḡabiato doḡorori, tu ma ḡemaseto-ḡoi. A Melkisedek na maki karava ta eḡabiato, senaḡi ḡia tu Buka Veaḡa na ekiraḡiani asi emaseto. \v 9 Benamo maiḡesi ma nakira, Levi maki karava gabanana ḡerina ta ḡeḡabiato-ḡoi tarimana. Ḡia na Aberahamo ḡenana Melkisedek karava ta ma evini-ḡoiato. \p \v 10 Korana Melkisedek na Aberahamo eḡoitaḡoato ḡaronai tu, Levi tu roḡosi roḡo bene maḡuri, roḡo ḡatana Aberahamo tauḡaninai. \s1 Iesu tu Melkisedek kavana \p \v 11 Guinenai Barau na Isaraela tarimari taravatu evinirito. Mo taravatu ekirani, Levi besena na ginitaḡo veaḡa ḡauveina beḡene veia. Senaḡi bema Levi besena ḡeri Rubu Veaḡa verena ḡenana e ḡeri ḡauvei seḡukana na mo namo vedaurea beḡere ḡabia nai tu, kara dainai Barau tu ma ekirato, Rubu Veaḡa verena ta ma betuḡuani Melkisedek ilailanai, ma dia Arona kavana? \v 12 Korana bema ginitaḡo ḡauveina ḡeveiani tarimari ḡeri doḡoro ḡesenisito nai tu, taravatu maki besenisini. \v 13 Korana Iesu mai takiraḡiani tarimana tu irau doḡoro. Ḡia ḡena doḡoro tarimana ta fata veaḡana iatanai ginitaḡo ḡauveina asi eveito. \v 14 Korana ribara, ḡita ḡera Vereḡauka tu Iuda besena na emaḡurito. Ma Mose na Rubu Veaḡa vereri ekiraḡirito-ḡoi nai tu, Iuda doḡorona tu asi ekiraḡiato. \p \v 15 Ema kara bita kiraḡia toma tu bita ḡitafaka-ginikauani, korana Rubu Veaḡa verena ta ma befofori Melkisedek kavana. \v 16 Ḡia tu dia senena kavari, taravatu seḡukanai Rubu Veaḡa verenai eiaḡoto, senaḡina maḡuri vanaḡivanaḡi ḡenana eiaḡomani seḡukana na Rubu Veaḡa verenai eiaḡoto. \v 17 Korana Barau na maiḡesi ekiraiato, ekirato, \q1 “Ḡoi tu Rubu Veaḡa verenai \q1 botanu-vanaḡi vanaḡini \q1 Melkisedek kavana.” \p \v 18 Mo taravatu guinena tu etore-veḡitaiato, korana ḡia tu asi seḡukana ema asi bevevaḡa-maḡurini riba. \v 19 Korana Mose ḡena taravatu na dagara ta tu asi evaḡa-namo vedaureaiato. Moḡesina naima Barau na tuḡamaḡikau lagilagina ta ma etore-rosiato, moḡa ḡenana ḡita Barau sevina ḡana bita raka-kavini. \p \v 20 Barau na Iesu tu guruḡatore guruḡana gwaḡiḡina eveiato vau, Rubu Veaḡa verenai etoreato! A Rubu Veaḡa vereri mabarari ḡeri ai tu guruḡatore ta asi eveiato. \v 21 Senaḡi Iesu Rubu Veaḡa verenai eiaḡoto tu Barau na guruḡatore gwaḡiḡina eveiato vau. Barau na maiḡesi ekiraiato, \q1 “Vereḡauka tu eguruḡa-foforito \q1 ma ḡena tuḡamaḡi asi ma bekefoani: \q1 ‘Ḡoi tu Rubu Veaḡa verenai botanu-vanaḡi vanaḡini.’” \m \v 22 Mai guruḡatore guruḡa gwaḡiḡina lorinai, Iesu tu ginitaḡo variḡuna ma namona korikori vaḡa-moḡoninai eiaḡoto. \p \v 23 Guinenai Rubu Veaḡa vereri tu vovoka, korana tu ḡemaseto-ḡoi, be ta Rubu Veaḡa verenai asi etanu-rovaḡito. \v 24 A Iesu tu etanu-vanaḡi vanaḡini lorinai, ḡia tu Rubu Veaḡa verenai betanu-rovaḡini. \v 25 Moḡa lorinai deikara ḡia ḡenana Barau ḡenai beḡe iaḡoni tu bevaḡa-maḡuririni riba. Korana Iesu tu ḡia urari ai Barau ḡenai bene ḡauḡau ḡana etanu-vanaḡi vanaḡini. \p \v 26 Maiḡesi Rubu Veaḡa verena baregona na ḡita ḡera ura dagarari evinirani. Ḡia tu veaḡa, asi ḡena vei-rakava, vetoukau ta ḡenai asiḡina, namo vedaurea; ḡia tu vei-rakava tarimari kavana asiḡi. Ma Barau na guba tuḡuna korikorinai ea toreato. \v 27 Ḡia tu dia guinenai Rubu Veaḡa vereri baregori kavana, ḡaro korikoriri ai varevare dagarari bevinini. Guine tu ḡia ḡena vei-rakava Barau na bene tuḡamaḡi-fitoḡari ḡana evinito, ma moḡa murinai tu tarimarima ḡeri rakava Barau na bene tuḡamaḡi-fitoḡari ḡana. Ḡia tu vaḡa-sebona moḡo tarimarima ḡeri vei-rakava ḡana ginitaḡo varevarena eviniato. Moḡa tu ḡia tauḡena ginitaḡo varevarenai eiaḡoto, benamo Barau ḡenai evevini-raḡeto. \v 28 Mose ḡena taravatu na tu ma ḡeri moira tarimari Rubu Veaḡa verena baregonai etorerito-ḡoi. Senaḡina Barau ḡena guruḡatore guruḡana gwaḡiḡina, Mose ḡena taravatu murinai ema foforito dagarana, na tu Barau Natuna evaḡa-ruḡaiato. Ḡia tu Barau na evaḡa-namo vedaureaiato, ma namo vedaurea betanu-vanaḡi vanaḡini. \c 8 \s1 Iesu tu ḡita ḡera Rubu Veaḡa verena baregona \p \v 1 Ḡai na kara ḡakiraḡiani tu maiḡa. Ḡita tu ma ḡera Rubu Veaḡa verena baregona. Ḡia tu gubai Iaru-korokoro Barauna ḡena terona aroribanai etanu-tarito. \v 2 Barau ḡena veaḡa gabuna nuḡanai eḡauveini. Mo tu farai rubuna korikori Vereḡauka na eragaiato, dia tarimarima na ḡeragaiato. \p \v 3 Rubu Veaḡa vereri baregori mabarari tu ḡevaḡa-ruḡarito, varevare dagarari ema boromakau, mamoe, manu beḡene vini ḡana. Moḡa lorinai mai Rubu Veaḡa verena baregona, Keriso, maki ma ḡena dagara tari, bene vini ḡana. \v 4 Bema ḡia tanobarai bere tanu tu, Rubu Veaḡa verenai asi bere iaḡo, korana tu maiḡa, Rubu Veaḡa vereri tu varau ḡetorerito maiḡeri, varevare dagarari ḡevini-tanuni, Iuda ḡeri taravatu ekiraḡiato ilailanai. \v 5 Ḡia varevare dagarari mainai veaḡa lelevaḡi daiḡutunai ḡevinini tu, gubai mo veaḡa lelevaḡi daiḡutuna kavana e vetoḡana moḡo. Moḡesina nai Barau na Mose toma-rakariḡo ḡana farai rubuna bene ragaia ḡana, naima ekira-toreḡauato, ekirato, “Bono ḡitaia, dagara mabarari boveirini nai tu, ḡoro ai avaḡa-ḡitamuto ilailanai moḡo bono veiri.” \v 6 Senaḡina toma Iesu na ginitaḡo varevareri vini-toreḡau veiḡana guinenai Rubu Veaḡa vereri ḡeri ḡauvei evanaḡiato. Korana Barau ḡena kiraḡitore variḡunai Iesu tu Barau e tarimarima vekaravari ai eruḡani, ginitaḡo variḡuna bene vaḡa-seḡukaia ḡana, ma mai ginitaḡo na mo ginitaḡo guinena seḡukana evanaḡiani. Ema Barau ḡena kiraḡitore variḡuna na mo ginitaḡo guinena kiraḡitorena maki evanaḡiato. \v 7 Bema mo ginitaḡo guinena asi ḡena rakava tu, Barau na ginitaḡo variḡuna ta asi ma bere kiraḡia. \v 8 Senaḡina Barau na tarimarima ḡeri ai rakava eḡoitaḡoto naima ekirato, \q1 “Vereḡauka eguruḡa-foforini, \q1 ‘Boḡono seḡaḡi, ḡaro ta mani eiaḡomani, \q1 au na ginitaḡo variḡuna ta ma baveiani, \q1 Isaraela besena e Iuda besena ḡeri. \q1 \v 9 1 Mai ginitaḡo tu dia guinenai ḡia seneri ḡeri aveiato moḡa kavana. \q1 Dia mo ḡaro ai ḡimari ai aḡabito, \q1 benamo Aigupito na aḡori-rosirito ginitaḡona kavana. \q1 Korana ḡia tu au ḡegu ginitaḡo ḡenai \q1 asi ḡevetuḡamaḡikauni naima, \q1 au na araga-kwanerito,’ \q1 Vereḡauka tu moḡesina eguruḡani. \q1 \v 10 Vereḡauka ma ekirani, \q1 ‘Ḡoira ḡarori ai au na mai ginitaḡo Isaraela besena ḡeri ma baveiani: \q1 Au ḡegu taravatu ḡia debari ai batore-toḡarini ema ḡia nuḡari ai batorerini. \q1 Au tu ḡia ḡeri Barau ai baiaḡoni ema ḡia maki au ḡegu tarimarimai beḡe iaḡoni. \q1 \v 11 Tarima ta na sevinai etanuni tarimana asi ma bevaḡa-ribaiani, \q1 ema tarima ta tarikakana asi bekiraiani, \q1 ‘Vereḡauka noribaia!’ \q1 Korana mabarari na beḡe ribaguni, \q1 misina na beiaḡoni mo baregona. \q1 \v 12 Ḡeri kira-sirivaḡi batuḡamaḡi-fitoḡarini, \q1 ema ḡeri rakava mabarari asi ma batuḡamaḡirini.’” \p \v 13 Barau na mai ginitaḡo maiḡa ekiraḡiani, “ginitaḡo variḡuna” etoni nai tu, ḡia na mo ginitaḡo tovotovonai moḡa tu guinena na ekiraḡiani. Ma kara eguinenani e erakavani tu asikauna berekwarekwani. \c 9 \p \v 1 Ginitaḡo guinena tu ma ḡena taravatu misimisiri toma-rakariḡo ḡana, ema ma ḡena gabu veaḡana maki. Mo gabu veaḡana tu tanobarai etanuni dagarana. \v 2 Barau toma-rakariḡona ḡana farai rubuna ta ḡeragaiato. Mo farai rubuna nuḡanai daiḡutu giniguinena tu Veaḡa Gabuna ḡetato. Ḡia nuḡanai tu lamefa torekauna dagarana, teibolo e Barau ḡeviniato berediri. \v 3 Kouḡau dabuḡana vaḡa-ruaruana murinai tu daiḡutu ta maia. Moḡa tu Veaḡa Lelevaḡi Gabuna ḡetato. \v 4 Ḡia nuḡanai tu golo fatana, goḡu ma bonana iatanai beḡene vei ḡana, ema Kiraḡitore Mauḡana; ḡia murikana mabarana tu golo na ḡeveiato. Ma mauḡa nuḡanai tu golo ḡurona ta, nuḡana ma manana e Arona ḡena togoi, egarakauto dagarana, ema fore ruarua Barau na iatari ai taravatu etoreto foreri. \v 5 Mo mauḡa iatanai tu kerubi ruarua ḡevaḡa-ruḡa veḡoirarito. Mo kerubi tu ḡau garagarari, vetoḡari tu aneru kavari. Ta tavi ta dudu ai ḡevaḡa-ruḡaiato, ma ta maki tavi ta dudu ai, ma faneri ḡekeorito, benamo rakava voivaḡiri gabuna ḡegoru-tariato. Mo kerubi ruarua na tu Barau ḡena mareva baregona ḡekiraḡiani. Senaḡi maiḡeri dagara misikoseri mabarari tu toma asi baḡa kiraḡirini. \p \v 6 Dagara mabarari moḡesi ḡeveirito murinai, Rubu Veaḡa vereri ḡaro vanaḡivanaḡi daiḡutu giniguinena nuḡanai ḡeraka-toḡato-ḡoi, benamo ḡeri ḡauvei ḡeveirito-ḡoi. \v 7 Senaḡi rubu verena baregona ḡereḡana moḡo laḡani ta nuḡanai vaḡa-sebona daiḡutu vaḡa-ruaruana nuḡanai eraka-toḡato-ḡoi. Ḡena rakatoḡa ḡarori mabarari ai tu rara maki eḡabi-taḡoato-ḡoi. Mo rara ḡia na tu rakava tuḡamaḡi-fitoḡari ḡana ginitaḡo dagaranai evaḡa-iaḡoato-ḡoi. Guine tu ḡia ḡena rakava ḡana evinito-ḡoi ema murinai tu tarimarima ḡeri rakava ḡana. Mo rakava tu asi ribari nai ḡeveirito-ḡoi rakavari. \v 8 Iauka Veaḡa na maiḡeri veiḡa mabarari ḡerina ḡita tu maiḡesina evaḡa-guruḡarani: Bema Barau toma-rakariḡona ḡana farai rubuna giniguinena roḡo eruḡa-taḡoni nai tu, Veaḡa Lelevaḡi Gabuna rakatoḡa dabarana tu roḡosi roḡo bene vekeo. \v 9 Mo farai rubuna tu toma mai negai kara beḡe ḡorani evaḡa-foforiani. Mai farai rubuna nuḡanai varevare dagarari e ginitaḡo dagarari vaḡa-ilailana boromakau, mamoe, manu Barau ḡeviniato-ḡoi dagarari mabarari na ḡetoma-rakariḡoto-ḡoi tarimari nuḡari asi ilaila beḡe iarevarini. \v 10 Korana mo Barau ḡeviniato-ḡoi dagarari tu ḡaniḡani e niuniu dagarari, ema tarima beḡene iareva ḡana veḡuriḡi maḡuriri irauirau. Mai tu mabarari tauḡani taravaturi moḡo. Barau na tarimarima evinirito beḡene korana-iaḡiri, bene iaḡo mo, ḡaro ta, dabara variḡuna bevaḡa-ruḡaiani. \s1 Iesu rarana \p \v 11 Senaḡi Keriso tu dagara namori ḡema-foforito ḡeri Rubu Veaḡa verena baregona. Ḡia tu farai rubuna barana e namo vedaureana nuḡana na eraka-toḡato. Dia tarimarima na ḡeragaiato farai rubuna, korana mo farai rubuna tu dia mai tanobara dagarana. \v 12 Keriso tu dia nanigosi o boromakau naturi rarari seḡukari ai mo rubu ai eraka-toḡato. Senaḡi ḡia tu ḡia rarana seḡukanai Veaḡa Lelevaḡi Gabuna nuḡanai vaḡa-sebona moḡo eraka-toḡato. Benamo ḡita eḡabivaḡi-moḡovaḡirato rakava ḡena seḡuka na. \v 13 Nanigosi ma boromakau rarari ema boromakau natuna variḡuna ḡegabuato kauna, Rubu Veaḡa vereri na vei-rakavai ḡemiroto-ḡoi tarimari iatari ai misimisiri ḡefiu-kaurito-ḡoi. Moḡesina ḡeveirito-ḡoi tu tarimarima tauḡaniri ḡevaḡa-veaḡarito-ḡoi Barau ḡoiranai. \v 14 Senaḡi Keriso rarana na moḡeri evanaḡirito. Korana ḡita nuḡara, mase ḡevaḡa-ḡoraiani ḡauveiri ḡerina, eiarevarato, maḡuri Barauna ḡena vetuḡunaḡi bitana iaḡo-vini ḡana. Keriso tu asi vetoukauna ta, tauḡena tanu-vanaḡivanaḡi Iaukana ḡenana evevinito Barau ḡenai. \p \v 15 Ginitaḡo variḡuna nuḡanai Keriso tu Barau e tarimarima fakari ai eruḡani. Korana tu Barau na ekearito tarimari mabarari na ekiraḡi-toreato maḡuri vanaḡivanaḡina beḡene ḡabia. Moḡesi nai Keriso emaseto, tovotovona ginitaḡona nuḡanai tarimarima ḡevei-rakavato ḡeri rakava na bene ruḡa-vaḡiri ḡana. \p \v 16 Tarima ta roḡosi bene mase nuḡanai, beurani bene guruḡa-fofori, bemaseni nai tu, natuna na ḡena farefare bene ḡabiri. Mo ura o guruḡa-fofori tu fefai betoreani ḡia ḡena kiraḡitore guruḡana. Natuna na mo farefare asi roḡo beḡabirini bene iaḡo mo, tamana ḡena mase tarimarima ḡoirari ai bevaḡa-moḡoniani vau. \v 17 Korana tu mo ura ḡetoreani fefana tu eguruḡa-foforini tarimana bemaseni vau ma ḡena seḡuka, a bema ḡia roḡo maḡuri tu, mo ura ḡetoreani fefana tu asi seḡukana. \v 18 Moḡesina nai ginitaḡo giniguinena maki rarana vau evaḡa-seḡukaiato-ḡoi. \v 19 Korana Mose na taravatu guruḡari mabarari tarimarima ḡeri evarifiu-ḡosiato-ḡoi murinai, boromakau naturi variḡuri e nanigosi rarari eḡabirito-ḡoi, benamo nanu ḡesi egiro-sebonarito-ḡoi. Moḡa murinai isopo legana vulu kakakakana na ḡebaruato dagarana mo rara ma nanunai efereiato-ḡoi. Benamo Mose na mo isopo legana ma vulunai rara tu taravatu bukana e tarimarima iatari ai efiu-kaurito-ḡoi. \v 20 Mose ekirato, “Mai rara tu ginitaḡo vaḡa-moḡonina dagarana Barau na ekiramito boḡono korana-iaḡia.” \v 21 Farai rubuna ema mo rubu nuḡanai toma-rakariḡo ai ḡeḡauvei-iaḡirito-ḡoi farefareri mabarari iatari ai veiḡa sebona eveiato-ḡoi. Iatari ai rara misimisiri efiufiukauto-ḡoi. \v 22 Moḡoni, taravatu ekirani ilailanai, dori dagara mabarari tu rara na beḡe iarevani. Korana rara asi beriḡoni nai tu, vei-rakava tuḡamaḡi-fitoḡari maki asiḡina. \p \v 23 Senaḡina maiḡeri mai tu guba dagarari iouiouri moḡo maiḡesi ḡeiarevarini. A gubai korikoriri ḡetanuni dagarari iareva-iarevari ḡana ginitaḡo varevarena tu namona lelevaḡi. Maiḡeri ginitaḡo varevareri evanaḡirini. \v 24 Korana Keriso tu dia tarimarima na ḡeveiato veaḡa lelevaḡi daiḡutuna nuḡanai eraka-toḡato. Iesu tu guba korikorinai eraka-toḡato. Ma maitoma tu ḡita urarai Barau ḡoiranai efoforini. Mo tarima na ḡeveiato moḡa tu gubai veaḡa lelevaḡi daiḡutuna moḡo ḡevaḡa-ilailaiato. \v 25 Rubu Veaḡa verena baregona tu laḡani tata nuḡari ai Veaḡa Lelevaḡi Gabunai rara eḡabi-toḡato-ḡoi. Keriso moḡesina tu asi eveini. Ḡia tu dia gubai eraka-toḡato murinai vau vanaḡivanaḡi tauḡena ginitaḡo varevarenai eiaḡoni, benamo Barau ḡenai evevinini. \v 26 Moḡesina tu tanobara evesinato na veḡata bene midigumidigu. Senaḡi mai tanobara magona eḡabi-iaḡoani, mainai vau vaḡa-sebona moḡo ema foforito. Mo tu ginitaḡo varevarenai evevaḡa-iaḡoto rakava bene ḡabi-veḡitari ḡana. \v 27 Evetoreto, tarimarima mabarari tu vaḡa-sebona moḡo beḡe maseni, ma murinai tu Barau na bevaḡa-kotarini. \v 28 Keriso kavana vaḡa-sebona moḡo ginitaḡo dagaranai eiaḡoto, tarimarima mabarari ḡeri rakava bene ḡabi-veḡitari ḡana. Senaḡi ḡia tu ma bema-fofori ḡenoḡoini. Mo tu dia rakava ma benema ḡabi-vaḡiri ḡana, senaḡina deikara ḡia ḡenari-taḡoani tarimari vaḡa-maḡuriri ḡana. \c 10 \s1 Ginitaḡo guinena na rakava asi beḡabi-veḡitarini \p \v 1 Mose ḡena taravatu tu dagara namori vau beḡe ḡorani iouiouri moḡo, dia dagara tauri korikori. Ḡia na mo ginitaḡo dagarari laḡani laḡani ḡevinito-ḡoi, senaḡina mo ginitaḡo dagarari na toma-rakariḡo ḡeiaḡoto-ḡoi tarimari asi evaḡa-namo vedaurearito. \v 2 Bema mo ginitaḡo dagarari na ḡetoma rakariḡoto-ḡoi tarimari beḡere vaḡa-namo vedaureari nai tu, asi ma beḡere ginitaḡo-ḡenoḡoi. Korana ḡia tu ḡere iareva-moḡovaḡi, ema ma ḡeri vei-rakava guineri mamiraḡiri asi ma ḡere ḡabi-ḡenoḡoiri. \v 3 Senaḡi mo ginitaḡo veiḡari laḡani tatai ḡeveirito-ḡoi veiḡari na tu mo laḡani tata nuḡari ai ḡevei-rakavato-ḡoi, moḡeri ḡekira-vararito-ḡoi. \v 4 Korana tu boromakau e nanigosi rarari na rakava tu asi ilaila beḡabi-veḡitarini. \v 5 Moḡa lorinai Keriso tanobara ḡana eiaḡomato nai tu ekirato, \q1 “Ḡoi tu ginitaḡo dagarari vaḡa-ilailana boromakau, mamoe, nanigosi ema varevare dagarari asi ourani, \q1 senaḡi tauḡani ta ovei-toreato au ḡegu. \q1 \v 6 Karava na boromakau, mamoe, nanigosi eḡararini, \q1 ema vei-rakava bono ḡabi-vaḡiri ḡana ginitaḡo varevareri ḡeveini ḡeri ai maki asi oiakuni. \q1 \v 7 Moḡesi naima au akirato, \q1 ‘Barau o, au tu iniḡegu, \q1 Buka Veaḡai tu au ḡekiraḡiguto, au baiaḡoma tu ḡoi ḡemu ura bana veia ḡana.’” \m \v 8 Keriso ḡena guruḡa giniguinena tu maiḡa, “Ḡoi tu ginitaḡo dagarari e varevare dagarari asi ourani. Karavai ḡegaburini varevareri e vei-rakava bono ḡabi-vaḡiri ḡana ginitaḡo varevareri ḡeveini maki asi oura-vinirini, ema ḡeri ai asi oiakuni.” Maiḡeri veiḡa tu taravatu na ekiraḡirini ilailanai, senaḡi ḡoi na tu asi oiaku-iaḡirini. \v 9 Moḡesi nai ma ekirato, “Barau o, au tu iniḡegu, au baiaḡoma tu ḡoi ḡemu ura veiḡana bana veia ḡana.” Benamo ginitaḡo veiḡana giniguinena etore-veḡitaiato, benamo moḡa gabunai tu ta ma evaḡa-ruḡaiato. \v 10 Benamo Barau ḡena ura lorinai, Iesu Keriso tauḡanina ginitaḡo dagaranai evaḡa-iaḡoato vaḡa-sebona moḡo. Benamo monana ḡita evaḡa-veaḡarato. \p \v 11 Rubu Veaḡa vereri mabarari ḡaro vanaḡivanaḡi tata ḡeruḡa-tarito-ḡoi, benamo mo ginitaḡo ḡauveiri ḡeveirito-ḡoi. Senaḡi ḡeri ginitaḡo dagarari tu dagara sebori moḡo ḡevinito-ḡoi vanaḡivanaḡi. Ema mo ginitaḡo dagarari na rakava tu asi ḡeḡabi-veḡitarito-ḡoi. \v 12 Senaḡi Keriso na rakava ḡabivaḡiri ḡana tu ginitaḡo sebona moḡo eveiato ḡaro mabarari ḡana. Benamo moḡa murinai Barau ḡimana aroribanai ea tanu-tarito. \v 13 Mo negai beiaḡoma maitoma tu evenarini, beiaḡoni mo, ḡia ḡevetari-viniani tarimari mabarari Barau na ḡia kwakuna fanakauna dagaranai betore-taririni. \v 14 Korana ginitaḡo dagarana sebona na moḡo evaḡa-veaḡarito tarimari evaḡa-namo vedaurearito. Ma ḡia tu namo vedaurea beḡe tanuni, vanaḡivanaḡi. \p \v 15 Iauka Veaḡa na maki evaḡa-ribarani. Guine tu ekirato, \q1 \v 16 “Vereḡauka ekirani, \q1 ‘Moḡeri ḡaro muriri ai, \q1 au ḡia ḡeri tu mai ginitaḡo baveiani. \q1 Au ḡegu taravatu ḡia nuḡari ai batore-toḡarini, \q1 ema ḡia debari ai baberarini.’” \m \v 17 Ema ma ekirato, \q1 “Ḡia ḡeri vei-rakava e veiḡa ḡeḡevaḡeḡevari asi ma batuḡamaḡi-ḡenoḡoirini.” \m \v 18 Maiḡeri etuḡamaḡi-fitoḡarito nai tu, rakava ḡabi-veḡitari ḡana varevare dagarana ta tu asiḡina maia. \s1 Barau sevina ḡana siraka-kavi ma tuḡamaḡi kokorera ḡesi \p \v 19 Moḡa lorinai, tarikakagu, ḡita tu nuḡara gwaḡiḡi Iesu rarana ḡenana Veaḡa Lelevaḡi Gabunai bita raka-toḡani. \v 20 Mo vekouḡau dabuḡana o ketin evedare-kikimato, monana Keriso na ḡita ḡera maḡuri dabarana variḡuna ekeo-fakaiato. Mo vekouḡau dabuḡana tu Keriso tauḡanina. \v 21 Ḡita tu ma ḡera Rubu Veaḡa verena baregona, Barau ḡena numa eḡita-taḡoani. \v 22 Ḡita nuḡara tu eiarevarito rakava mamiraḡiri ḡerina, ema tauḡanira maki nanu namo vedaureana na eḡuriḡirito. Moḡesi naima Barau ḡenai siraka-kavinaḡi nuḡara ma moḡoniri ḡesi e ma ḡera veḡabidadama korikoriri ḡesi. \v 23 Ḡera tuḡamaḡikau tavaḡa-moḡoniani dagarana ḡenai tana veḡabi-gigitari, asi tana ḡareva-ḡareva. Korana Barau na kara ekiraḡi-toreato tu beveiani. \v 24 Ema karora bitana tuḡamaḡiri kamasi tata bita vaḡa-kavarini, benamo beḡe veura-vinini, ema ḡauvei namori beḡe veini. \v 25 Ḡita ḡera raka-vegogo ai bitana fofori-ḡoi, asi bitana tanu, tari ḡeveini kavana. Senaḡi karora ḡesi velaunaḡi bitana vaḡa-baregoa. Korana tu tauḡemi na varau ḡoḡitaiani, Keriso ḡena iaḡoma ḡarona tu mai ekavinaḡi-rakavani. \p \v 26 Bema guruḡa moḡonina taribaiani murinai, ma taḡiḡiraḡeni, benamo tavei-rakavani nai tu, bitana riba, rakava ḡabi-veḡitari ḡana, ginitaḡo dagarana ta tu asiḡina maia. \v 27 Senaḡi ma garira ḡesi kara ḡoirai ḡerai beḡorani, moḡa moḡo bitana nari-taḡoa. Mo tu Barau ḡena Kota Baregona, ema Barau ḡevetari-viniani tarimari e iaukari beḡararini karavana. \v 28 Tarima ta na Mose ḡena taravatu asi ekorana-iaḡiato-ḡoi, benamo ḡeḡita-kauato-ḡoi tarimari ruarua o toitoi na ḡekiraḡi-foforiato-ḡoi. Mo tarima tu ḡevaḡi-maseato-ḡoi, asi ḡevetuḡa-ḡwaiato-ḡoi. \v 29 Ḡomi ḡotuḡamaḡini, Barau Natuna deikara na kwakuna fanakauna dagaranai evaḡa-iaḡoani tarimana tu kamasi? Mai tarima tu rakava voina baregona beḡabiani. Ḡia na tu mo ginitaḡo rarana, ḡia evaḡa-veaḡaiato dagarana, asi veaḡa raranai evaḡa-iaḡoani. Ema varevare-bara Iaukana ḡenai maki veiḡa rakava kwaikwaina eveiani. \v 30 Korana ḡita ma ribara Barau ekirato, “Rakava voina tu au na bavaḡa-voiani, au na bavini-ḡenoḡoiani.” Ema ma ekirato, “Vereḡauka na ḡena tarimarima beḡita-viriḡirini.” \v 31 Maḡuri Barauna ḡimanai boketo-raḡeni tu garina maki asikeikeina. \p \v 32 Ḡaro guineri ḡotuḡamaḡi-ḡenoḡoiri. Barau ḡena mama ḡoḡabiato murinai, midigumidigu barego ḡodoḡarito, senaḡi ḡoruḡa-gigitarito. \v 33 Negatari ai tu ḡutuma bara ḡoirari ai ḡevaḡa-maiakamito-ḡoi, ma ḡevaḡa-midigu midigumito-ḡoi. Ema negatari ai tu ḡomi kavana ḡevaḡa-midigu midigurito-ḡoi tarimari seviri ai ḡoruḡa-tarito-ḡoi, ḡoruḡa-duku dukurito-ḡoi. \v 34 Ḡediburarito tarimari ḡesi ḡomidigumidigu sebonato-ḡoi, ema ḡemi farefare ḡeverarimito-ḡoi maki ḡoiaku-iaḡirito-ḡoi moḡo. Korana ma ribami, ḡomi tu ma ḡemi farefare namori, beḡe tanu-vanaḡi vanaḡini dagarari. \p \v 35 Moḡa lorinai ḡemi tuḡamaḡi kokore maniḡa asi boḡono fitoḡari. Korana maniḡa voina tu barego lelevaḡina boḡoa ḡabiani. \v 36 Boḡono vevaḡa-gwaḡiḡi, korana Barau ḡena ura veiḡana boḡo vaḡa-koriani murinai tu, kara ekiraḡi-toreato mabarana boḡo ḡabiani. \v 37 Korana Buka Veaḡa ekirani, \q1 “Nega tu misina moḡo, \q1 ma beiaḡomani etoni tarimana tu beiaḡomani, asi bekwaiboni. \q1 \v 38 Au ḡegu vei-iobukaiobuka tarimana tu ḡena veḡabidadama lorinai bemaḡurini. \q1 Senaḡi murina ḡana ma beraka-ḡenoḡoini nai, \q1 au tu asi baiakuni ḡia ḡenai.” \m \v 39 Senaḡi ḡita tu murira ḡana asi ma bita raka-ḡenoḡoini, benamo bita rekwarekwani. Asiḡina, ḡita tu ma ḡera veḡabidadama, be maḡuri bita ḡabiani. \c 11 \s1 Veḡabidadama tarimari \p \v 1 Veḡabidadama anina tu mai-ḡesi. Tatuḡamaḡi-dadamaḡirini dagarari tavaḡa-moḡoni korikoririni. Matarai roḡosi bitana ḡitari, senaḡina tavaḡa-moḡoni korikoririni, moḡeri dagara tu moḡoni ema bita ḡabirini. \v 2 Sene tarimari tu ḡeri veḡabidadama lorinai, Barau na eḡabi-raḡerito. \p \v 3 Taveḡabidadamani lorinai taribani, Barau eguruḡato, benamo guba e tanobara evetoreto. Moḡa lorinai mai taḡitarini dagarari tu Barau na asi taḡitarini dagarari ḡerina eveirito. \p \v 4 Abela tu ma ḡena veḡabidadama Barau ḡenai lorinai, Barau eviniato varevare dagarana na Kaino ḡena varevare dagarana evanaḡiato. E ma ḡena veḡabidadama lorinai, Barau na ḡena varevare dagarana ekiraḡiato varevare namona ema Barau na evaḡa-moḡoniato ḡia tu vei-iobukaiobuka tarimana. Ma Abela tu varau emaseto, senaḡina ḡena veḡabidadama lorinai roḡo eguruḡani. \s1 Abela, Enoka, Noa \p \v 5 Enoka ma ḡena veḡabidadama lorinai, Barau na eḡabi-varaḡeato moḡo, asi emaseto. Ma tarimarima na maki asi ḡedoḡariato, korana Barau na eḡabi-vaḡiato. Roḡosi bene ḡabi-veḡitaia nuḡanai, Barau ḡena bukai ekirani, Enoka na Barau iauna evaḡa-iakuato. \v 6 Asi ḡena veḡabidadama tarimana na Barau tu asiḡina ḡinavaḡi bevaḡa-iakuani. Korana deikara Barau ḡenai eiaḡomani tarimana tu bene vaḡa-moḡoni Barau tu maḡuri etanuni. Ema Barau ḡevetauani tarimari mabarari tu voiri namori Barau na bevinirini. \p \v 7 Noa ma ḡena veḡabidadama lorinai, Barau na ḡoirai beḡe ḡorani dagarari ekira-toreḡauato. Mo tu Noa na roḡosi bene ḡitari dagarari. Noa na Barau evaḡa-moḡoniato, benamo ma garina ḡesi bouti ta eragaiato, ḡaraḡona e natuna bene vaḡa-maḡuriri ḡana. Ḡia ḡena veḡabidadama na tanobara tarimari ekiraḡi-foforirini rakava tarimari. Ma ḡia tu ḡena veḡabidadama lorinai Barau na ekiraiato vei-iobukaiobuka tarimana. Mai vei-iobukaiobuka tu veḡabidadama ḡenana eiaḡomani dagarana. \s1 Aberahamo \p \v 8 Aberahamo ma ḡena veḡabidadama lorinai, Barau na ekeaiato nai eseḡaḡiato. Barau na ekeaiato tu ḡena vanuḡa bene raga-kwanea, ma Barau na tanobara ta ma beviniani, mo ḡana bene iaḡo. Benamo Aberahamo eraka-rosito moḡo, asi ribana aiḡana eiaḡoni senaḡi eiaḡoto moḡo. \v 9 Ma ḡena veḡabidadama lorinai, Barau na ekiraḡi-toreato tanobaranai ea vanuḡato. Ma monai tu noḡa moḡo tanukau tarimana ta tanobara borunai etanuni kavana. Isako e Iakobo kavana farai numari ai ḡetanuto-ḡoi. Maiḡeri tarima toitoi tu Barau ḡena kiraḡitore ḡeḡabiato. \v 10 Korana Aberahamo tu vanuḡa baregona evaḡa-nogaiato-ḡoi. Mo vanuḡa tu fore baregona iatanai beruḡakauni. Mo vanuḡa tu Barau tauḡena na beboioḡaiani e beragaiani. \p \v 11 Veḡabidadama lorinai Sara na kokore eḡabiato bene ḡabi ḡana, ema eḡauka-rakavato, senaḡi mero keina evaḡa-maḡuriato. Ḡia ma ribana, Barau na kara ekiraḡi-toreato dagarana tu beḡorani. \v 12 Benamo mai tarima sebona eḡauka-rakavato, senaḡi ḡia ḡenana senena ḡemaḡurito tu guba visiḡuri kavana vovoka tabutabu, ema kone mirina kavana asi iavi-iavina. \p \v 13 Maiḡeri tarimarima mabarari tu veḡabidadamai ḡetanuto-ḡoi nuḡanai ḡemaseto. Barau na ekiraḡi-torerito dagarari ḡia na tu asi ḡeḡabito, senaḡi manaḡai moḡo ḡeḡita-guinerito, benamo ḡeḡabi-raḡerito. Ema ḡeguruḡa-foforito ḡia tu tanobara boruna tarimari. Ḡia mai tanobarai tu ḡetanukauni moḡo. \v 14 Moḡesina ḡeguruḡani tarimari tu ḡeri guruḡa na ḡevaḡa-foforirini, ḡia tu ḡeri tanobara korikorina ḡevetauani. \v 15 Bema ḡeraga-kwaneato tanobarana ḡere tuḡamaḡi-ḡenoḡoia nai tu, ma dabara ḡere ḡenoḡoi. \v 16 Senaḡi ḡia tu tanobara namo vedaureana ḡeuravini-rakavaiato-ḡoi. Mo tu gubai etanuni dagarana. Moḡa lorinai Barau tu asi emaiakaiani, ḡia ḡeri Barau ḡetoni nai, korana Barau na ḡeri vanuḡa baregona ta eraga-toreato. \p \v 17 Aberahamo tu ma ḡena veḡabidadama. Moḡesina nai Barau na etovonaḡiato nai tu, natuna Isako ginitaḡo dagaranai evaḡa-iaḡoato, benamo Barau ma evarevare-viniato. Aberahamo ribana, Barau na kiraḡitore tu ḡia eviniato, senaḡina ḡia natuna sebona kwariḡutu moḡo tu ginitaḡo dagarana ḡana bene vaḡia etato. \v 18 Barau na Aberahamo maki maiḡesina ekiraiato, ekirato, “Isako ḡenana moḡo ḡoi senemu beḡe maḡurini.” \v 19 Aberahamo etuḡamaḡito tu Barau na Isako ma bevaḡa-maḡuri ḡenoḡoiani riba. Moḡesina naima iniḡesina ma sikiraḡia: Aberahamo na Isako mase na eḡabi-ḡenoḡoiato. \s1 Isako, Iakobo, Iosefa \p \v 20 Isako ma ḡena veḡabidadama lorinai, Iakobo e Esau evaḡa-namorito, ema ḡeri ai vau beḡea ḡorani dagarari ekiraḡirito. \p \v 21 Iakobo ma ḡena veḡabidadama lorinai, dori emaseto-ḡoi nuḡanai tu Iosefa natuna ruarua evaḡa-namorito, ema ḡena togoi ḡenai eveḡabi-ritoḡoto, benamo Barau etoma-rakariḡo viniato. \p \v 22 Iosefa ma ḡena veḡabidadama lorinai, eḡauka-dorudoruto, dori emaseto-ḡoi nuḡanai tu, Isaraela tarimari Aigupito na beḡe raka-vaḡini ekiraḡiato, ema turiḡana kamasi beḡene veia guruḡana evinirito. \s1 Mose \p \v 23 Mose tamana e sinana Barau ḡenai tu ma ḡeri veḡabidadama. Moḡa lorinai Mose emaḡurito ḡaronai ḡeḡitaiato mero keina namona korikori, benamo kini ḡena guruḡa garina tu asi ḡeveito. Senaḡi tamana e sinana na ḡeḡabiato, benamo numa nuḡanai ḡue toitoi ḡetore-gumuato. \p \v 24 Mose ma ḡena veḡabidadama lorinai, ebaregoto nai tu asi eurato beḡene kira, ḡia tu Pharao natuna ḡuiatona natuna merona. \v 25 Ḡia tauḡena eurato, Barau ḡena tarimarima ḡesi beḡene vaḡa-midigumidigu sebonaia. Ma asi eurato, vei-rakava nuḡanai asi beḡe tanu-maukani verereri ai bene tanu-namo. \v 26 Ḡia na etuḡamaḡiato tu, Keriso uranai beḡe vaḡa-maiakaiani voina tu barego lelevaḡi, Aigupito ai farefare voiri bevanaḡirini. Korana ḡia tu eboḡeguine-iaḡoto, ḡoirai voina eḡita-iaḡoato. \p \v 27 Mose ma ḡena veḡabidadama lorinai, Aigupito na eraka-veḡitato, Aigupito verena bebaruni garina asi egarito. Ḡia tu ekokoreto, korana tu asi taḡitaiani Barauna ḡia na tu matana na noḡa moḡo eḡitaiato. \v 28 Ma ḡena veḡabidadama lorinai, Rubu Veaḡa verekona ekorana-iaḡiato ema Isaraela tarimari ekirarito, rara ḡeri ḡatama-boka koberi murikari ai beḡene dau. Benamo mase aneruna na naturi, ḡemaḡuri-guineto merori, asi bene vaḡiri. \s1 Isaraela tarimari na Barau ḡeḡabidadama-viniato \p \v 29 Isaraela tarimari na Barau ḡeḡabidadama-viniato lorinai, Davara Kakakakana nuḡana na tanobara kaukauna na noḡa moḡo ḡeraka-vanaḡito. Ma Aigupito tarimari maki ḡevanaḡi ḡetato nai tu, davara na eḡutu-ḡaurito. \p \v 30 Isaraela tarimari ma ḡeri veḡabidadama lorinai, Ieriko vanuḡa maḡuna ḡaro vaḡa-imaima ruarua (7) ḡeraka-ḡeḡeraḡiato murinai eketoto. \p \v 31 Mata-boraḡa ḡuiatona Rahaba Barau ḡenai eveḡabidadamato lorinai, Isaraela ḡeri maramara tarimari eḡabi-raḡerito, benamo Barau ḡeseḡafore-viniato-ḡoi tarimari ḡesi asi ḡevaḡi-sebonaiato. \p \v 32 Ma kara ma bakiraḡiani? Asi ḡegu taimi Gideona, Barak, Samson, Iefeta, Davida, Samuela ema peroveta tarimari variri bakiraḡirini. \v 33 Ḡia tu ma ḡeri veḡabidadama lorinai, tanobara basileiari ḡevetari-vinirito nai, ḡekokoreto-ḡoi. Veiḡa iobukaiobukari ḡeveito-ḡoi, ema kiraḡitore dagarari ḡeḡabirito laion bokari ḡekou-ḡaurito. \v 34 Karava seḡuka rakava ema-moreni ḡevei-buserito, ema vetari baḡari matari na ḡeraga-maḡurito. Ḡeri moiramoira nuḡari ai ḡekokoreto; vetari ai tu guruḡari maki seḡuka rakava, ema ḡevetari-vinirito-ḡoi doḡorori ḡevaḡa-ketorito-ḡoi. \v 35 Ḡemaseto-ḡoi tarimari ma ḡevaḡa-maḡuri ḡenoḡoirito-ḡoi, benamo sinari na ma ḡeḡabi-ḡenoḡoirito-ḡoi. Ma tari tu dibura numai tauḡaniri ḡekwari-rakava kwaikwairito-ḡoi ma dori ḡemaseto-ḡoi, senaḡi asi ḡeurato-ḡoi Barau beḡene kira-ḡuniḡaua, benamo dibura numana na beḡene ruḡa-vaḡiri. Korana ḡeri ura tu vaḡa-variḡisi ḡenoḡoi namona beḡene ḡabia. \p \v 36 Ma tari tu ḡevaseva-vaseva iaḡirito-ḡoi, ḡekwaririto-ḡoi, ma tari tu seini na ḡebarurito-ḡoi, benamo dibura numanai ḡetorerito-ḡoi. \v 37 Fore na ḡetakirito-ḡoi; ma tari tu ḡesoa-ḡuturito-ḡoi; ma tari tu vetari baḡari na ḡevaḡirito-ḡoi. Mamoe kefiri e nanigosi kefiri ḡevei-rakaoto-ḡoi, asi ḡeri-ḡari, ḡevaḡa-midigu midigurito-ḡoi, ema tarimarima na veiḡa asi namori ḡeri ai ḡevei-vinirito-ḡoi. \v 38 Tanobara ḡia ḡeri ai tu asi namo moḡo. Tanobara fakari na e ḡoro tuḡuri na, tano kouḡari na, ema guri na ḡetanu-rakaoto-ḡoi. \p \v 39 Maiḡeri tarimarima mabarari ḡeri veḡabidadama loriri ai, Barau na evaḡa-maḡuririto. Senaḡina ta na Barau na ekiraḡi-toreato dagarana ta tu asi eḡabiato. \v 40 Korana Barau na dabara namona ta ḡita ḡera eboioḡaiato. Ḡia ḡena ura ḡia maki ḡita ḡesi vaḡa-sebo vau bene vaḡa-namo vedaureara. \c 12 \p \v 1 Mo veḡabidadama tarimari, ḡita ḡeḡita-taḡorani tarimari, tu ḡutuma lelevaḡi, magube na noḡa moḡo beḡe ḡeḡeraḡira. Moḡa lorinai ḡita ḡekoukou-ḡaurani dagarari, ema vei-rakava ḡita ḡebarubaru-tarirani dagarari mabarari sifitoḡari. Benamo ma kokorera ḡesi ḡoirarai Barau na etoreato raga-iruirunai siraga. \v 2 Matara Iesu ḡenai sitore-kauri. Korana Iesu na ḡita ḡera veḡabidadama esinaiato, ema bevaḡa-ḡuḡuruani. Ḡia na ḡoiranai mo iaku e verere etuḡamaḡiato nai, satauro maiakana asi etuḡamaḡiato. Benamo Barau ḡena terona aroribanai etanu-tarito. \p \v 3 Iesu situḡamaḡia. Ḡia tu vei-rakava tarimari na asi ḡeḡabi-raḡeato, ḡeseḡafore-viniato, senaḡina ekokoreto. Moḡa lorinai asi boḡono tuḡamaḡi-moira, e asi boḡono ruḡa-ḡuiraḡi. \v 4 Ḡomi tu rakava ḡesi ḡovevaḡi-tanuni. Senaḡina ḡomi mani vevaḡi nuḡanai tu, ta raramu roḡosi roḡo bere riḡo. \v 5 Ema ḡomi tu Barau na ekeamito ḡia natuna, senaḡi mai velaunaḡi guruḡana tu ḡotuḡarekwaiato, ekirato, \q1 “Natugu, Vereḡauka na vevaḡa-riba veiḡari gwaḡiḡiri evinimuni nai, \q1 asi bono ḡabi-meraḡari, \q1 ema bekira-feimuni nai, \q1 nuḡamu asi bono vaḡa-moiraia. \q1 \v 6 Korana Vereḡauka na eura-vinirini tarimari tu vevaḡa-riba gwaḡiḡiri evinirini, \q1 ema ḡia natunai evaḡa-iaḡorini tarimari mabarari tu ekwaririni.” \p \v 7 Moḡa lorinai matakani veiḡari ḡemi ai beḡe ḡorani nai tu boḡono kokore. Korana ḡomi tu Barau natuna naima moḡesina eveimini. Ma siḡitaia, kamara mero keina tu tamana na asi evaḡa-matakaniani? \v 8 Tama mabarari na naturi ḡevaḡa-matakanirini. Ma bema ḡomi Barau na asi evaḡa-matakanimini, moḡa anina ḡomi tu dia Barau natuna korikori, ḡomi tu gara meromi. \v 9 Vaḡa-ilailana tauḡani rekenai ḡita tamara korikoriri na ḡevaḡa-matakanirani, benamo moḡeri korari ai tamara tagubakaurini. Moḡesina kavana namona tu ḡita tata iaukara Tamari Barau maki tana gubakaua, benamo bitana maḡuri. \v 10 Ḡita tamara na tu ḡaro kotunai moḡo ḡevaḡa-matakanirani. Mo tu ḡia tauḡeri na ḡetuḡamaḡiani namo ḡetoni ḡarori ai moḡo. Senaḡi Barau na evaḡa-matakanirani tu ḡita ḡera namo ḡana, ema ḡia ḡesi bitana veaḡa-vegogo ḡana. \v 11 Maitoma matakani veiḡari ḡeiaḡomani tu ma midigumidiguri, asi iakuri. Senaḡina murinai vau mo matakani veiḡari ḡerina beribani tarimana tu vei-iobukaiobuka ema maino tarimanai beiaḡoni. \s1 Nuḡara bitana vaḡa-kokoreri ema bitana ruḡa-gigitari \p \v 12 Moḡa lorinai ḡimami beḡe ḡeroḡero-riḡo, ḡoḡabi-vaisiri, ema tuimi beḡe moira ḡeḡoḡo-ḡoḡorini, ḡovaḡa-kokoreri. \v 13 Benamo kwakumi na ḡoraka-iaḡirini fanari ḡovei-roroḡotori, be kwaku rakava tarimana kwakuna asi bene rakava-lelevaḡi, senaḡi bene namo. \p \v 14 Boḡono kokore-korikori, tarimarima mabarari ḡesi maino ai boḡono tanu uranai. Be ḡemi maḡuri beḡene veaḡa e asi vetoukaunai beḡene iaḡo bene. Korana tu ma vetoukauna e asi veaḡa tarimana na Vereḡauka tu asi beḡitaiani. \v 15 Boḡono venari, be tarima ta Barau ḡena varevare-bara ḡenana asi bene raka-veḡita, ma nuḡa-ḡirima ḡokana nuḡanai asi bene tubu-raḡe. Korana nuḡa-ḡirima ḡokana betubuni, ḡokana mamakina na ḡomi fakami ai rakava bevaḡa-ḡoraiani, benamo tarimarima vovoka bevaḡa-rakavarini Barau ḡoiranai. \v 16 Boḡono ḡitaia, ta ḡomi fakami ai mata-boraḡa veiḡari asi bene veiri, ema Esau na Barau asi ekorana-iaḡiato kavana asi bene vei. Esau na tu ḡena maḡuri guine seḡukana ḡaniḡani diḡu sebona moḡo uranai evare-fitoḡaiato. \v 17 Moḡa murinai ḡomi ma ribami, mo maḡuri guine vevaḡa-namona tamana ḡenana neḡabia etato tu tamana na asi eḡabi-raḡeato. Moḡoni, tamana ma taḡina ḡesi enoḡiato, senaḡi tamana asi ma etuḡamaḡi-ḡenoḡoito. \p \v 18 Ḡomi tu dia ḡimami na boḡo ḡabi-karaiani ḡorona ḡana boḡo iaḡoma, Isaraela tarimari kavana. Ḡia tu Sinai Ḡorona sevina korikorinai ḡeruḡato, benamo karava emoreto ḡeḡitaiato, ema mukuna dubara kiukiuna e iavara barego lelevaḡina; \v 19 ema kibi guruna asikeikeina eraḡeto e garo baregona eguruḡato ḡeseḡaḡirito. Isaraela tarimari na mo garo ḡeseḡaḡiato nai tu, Mose ḡenoḡiato mo garo na asi ma bene vaḡa-guruḡari. \v 20 Korana Barau na taravatu guruḡari evinirito nai tu, ḡegari-rakavato, Barau tu ekirato, “Bema tarima ta na o boromakau ta o nanigosi ta na mo ḡoro bea vei-karaiani nai tu, fore na boḡono taki-masea.” \v 21 Moḡeri vetoḡa ḡefoforito gariri tu asikeikeiri, benamo Mose ekirato, “Au tu eḡoḡo-ḡoḡoguni, agari-rakava rakavani.” \p \v 22 Senaḡina ḡomi tu Siona Ḡorona ḡana boḡo iaḡoma e guba Ierusalemana maḡuri Barauna ḡena vanuḡa baregona ḡana, ema aneru ḡutuma gorogoro asi iavi-iaviri ḡeri ai boḡo iaḡoma. \v 23 Ḡomi tu vegogo baregona ḡena e Barau natuna ḡemaḡuri-guineto ekalesiari ḡeri ai boḡo iaḡoma. Ḡia arari tu Barau na gubai etorerito. Ema ḡomi tu tarimarima mabarari Kotai beḡita-viriḡirini Barauna ḡenai e vei-iobukaiobuka tarimari iaukari, Barau na evaḡa-namo vedaurearito iaukari, ḡeri ai boḡo iaḡoma. \v 24 Ema Iesu ḡenai boḡo iaḡoma. Iesu ginitaḡo variḡunai tu Barau e tarimarima fakari ai eruḡani. Ema ḡia rarana ḡenai boḡo iaḡoma. Iesu rarana tu ḡomi ḡemi ai eketokauto. Ma Iesu rarana na ekiraḡiani guruḡana seḡukana na Abela rarana ḡena guruḡa seḡukana evanaḡiani. \p \v 25 Boḡono venari, Barau na evaḡa-guruḡamini nai, garona asi boḡono kira-sirivaḡi-vinia. Korana tanobarai Barau na ekira-toreḡaurito tarimari ḡekira-sirivaḡito nai tu, asi ḡeraga-maḡurito. Ḡeri kira-sirivaḡi voina ḡeḡabiato. Ḡita tu kamasi bita raga-maḡurini? Barau toma tu gubai etanuni, benamo monana ḡita ekira-toreḡaurani. Bema ḡia ḡenana bita raka-veḡitani nai tu, kamasi bita raga-maḡurini. \v 26 Moḡeri ḡaro ai Barau garona na tanobara eruku-iagaiagaiato. Senaḡina toma Barau tu eguruḡa-toreto, ekirani, “Au na tanobara vaḡa-sebona maia barukuani. Dia tanobara ḡereḡana moḡo barukuani, senaḡina guba maki barukuani.” \v 27 Mai guruḡa “vaḡa-sebona maia” anina tu, guinenai Barau na eveirito dagarari beḡe iagaiagani nai tu bekoki-veḡitarini. Korana tu asi beḡe iagaiagani dagarari moḡo beḡene tanu ḡana. \p \v 28 Ḡita na taḡabiani basileiana tu asi beḡareva-ḡarevani. Moḡa lorinai Barau sitanikiu-vinia, ema Barau na eura-viniani maḡurinai sitoma-rakariḡo vinia ma vegubakaura e ma garira ḡesi. \v 29 Korana ḡita ḡera Barau tu karava ḡaraḡara. \c 13 \s1 Barau vaḡa-iakuna veiḡari \p \v 1 Ḡomi fakami ai tarikaka veuravinina bene tanu-vanaḡi vanaḡi. \v 2 Tarima boruri ḡabiraḡeri asi boḡono tuḡa-rekwaia, korana tarima tari maniḡesi ḡeveito-ḡoi nai tu, aneru ḡeḡabi-raḡerito. Senaḡi ḡia tu asi ḡeriba-maoroto mo tu aneru ḡeḡabi-raḡerini. \p \v 3 Dibura numanai ḡetanuni tarimari boḡono tuḡamaḡiri. Boḡono tuḡamaḡi, ḡomi maki ḡia ḡesi dibura numanai ḡoro tanu-vegogo. Ema ḡevaḡa-midigu midigurini tarimari boḡono tuḡamaḡiri. Boḡono tuḡamaḡi ḡomi maki ḡere vaḡa-midigu midigumi. \p \v 4 Tarimarima mabarari na veḡaraḡo beḡene gubakaua, ema veḡaraḡo tarimari ḡeri genagena gabuna bene namo-vedaurea. Korana ma ḡaraḡona, senaḡina ekima-rakaoni, o ma eveḡaraḡo-sirivaḡini tarimana, ema mata-boraḡa veiḡari ḡeveini tarimari mabarari tu Barau na ḡeri rakava voiri bevinirini. \p \v 5 Moni asi boḡono uravini-lelevaḡiri. Kara dagara ḡemi ai maniḡeri boḡono ḡabi-raḡeri ma iakumi ḡesi. Boḡono kira, mai dagara ḡemai maiḡeri tu ḡemai ilaila. Korana Barau tu ekirato, \q1 “Au na asiḡina ḡinavaḡi baraga-kwanemini, \q1 ema ḡereḡami asiḡina ḡinavaḡi baiaḡuimini.” \m \v 6 Moḡa lorinai nuḡara ma kokoreri ḡesi bitana kira, \q1 “Vereḡauka na au bevaḡa-kavaguni, \q1 be au asi bagarini. \q1 Tarimarima na tu kara beḡe veiani au ḡegu ai?” \p \v 7 Ḡotuḡamaḡi-ḡenoḡoi, ḡeguine-iaḡimito-ḡoi tarimari ḡotuḡamaḡiri. Ḡia na Barau ḡena guruḡa ḡemi ḡekiraḡito. Ḡia ḡeri maḡuri na kara ḡefoforito eiaḡoto mo ḡea maseto boḡono tuḡamaḡiri, ema ḡia ḡeri veḡabidadama boḡono tovotovori. \p \v 8 Iesu Keriso tu ḡoraḡani, toma, ema vanaḡivanaḡi asi beirauni. \v 9 Vevaḡa-riba irauirauri na dabara moḡonina na asi beḡene ḡori-veḡitami. Namona tu Barau ḡena varevare-bara na ḡita iaukara bene vaḡa-kokoreri. Ḡaniḡani taravaturi irauirauri na ḡita iaukara tu asi beḡe vaḡa-kokorerini. Moḡeri taravatu ḡekorana-iaḡirito-ḡoi tarimari tu namo ta asi ḡeḡoitaḡoato. \p \v 10 Ḡita tu ma ḡera fata veaḡana. Senaḡina Barau toma-rakariḡona ḡana farai rubuna nuḡanai ginitaḡo ḡauveiri ḡeveito-ḡoi tarimari tu mai fatai asi beḡe ḡaniḡanini. \v 11 Rubu Veaḡa verena baregona na boromakau, nanigosi, mamoe evaḡirito-ḡoi nai, tauḡaniri tu eḡabi-rosirito-ḡoi Isaraela tarimari ḡeri totoḡa gabuna na, benamo murikai vau ea gaburito-ḡoi. Rarari moḡo Veaḡa Lelevaḡi Gabunai eḡabi-toḡarito-ḡoi, rakava ḡabiveḡitari varevarena bene vei-iaḡiri ḡana. \v 12 Moḡesina naima Iesu maki rarana na tarimarima bene vaḡa-veaḡari ḡana tu, Ierusalema vanuḡa barana maḡuna murikanai emidigu-midiguto. \v 13 Moḡa lorinai ḡita maki Iesu ḡenai totoḡa murikana ḡana siraka-rosi. Be, ḡia na eḡabiato maiakana ḡita na maki bitana ḡabia. \v 14 Korana mainai ḡita tu asi ḡera tanu-vanaḡivanaḡi vanuḡana. A ḡita tu vanuḡa vau ma beiaḡomani dagarana tavetauani. \v 15 Moḡa lorinai vanaḡivanaḡi Barau vonevone-raḡena varevareri Iesu ḡenana bitana vini-raḡea Barau ḡenai. Barau arana vonevone-raḡena tu ḡita murura ḡwaḡwana. \v 16 Veiḡa namori veiveiri asi boḡono tuḡa-rekwari, ema ḡemi ai guruḡa moḡoniri maniḡeri karomi ḡeri maki boḡono kiraḡi. Korana tu maniḡesina veiḡari tu ginitaḡo dagarari namori Barau na eiaku-iaḡirini. \p \v 17 Ḡeguine-iaḡimini tarimari garori boḡono seḡaḡiri, ema ḡeri veḡorikau maorona gaburenai boḡono tanu. Korana ḡia na tu ḡomi ḡemi maḡuri ḡeḡita-ḡaurini, ema ḡomi ḡemi maḡuri aiḡesina Barau ḡenai beḡea kiraḡirini. Garori boḡono seḡaḡiri, be ma iakuri ḡesi ḡeri ḡauvei beḡene veia, a dia nuḡari ma metori ḡesi. Korana bema nuḡari ma metori ḡesi ḡomi beḡe narimini nai tu, ḡomi na namo ta asi boḡo doḡariani. \p \v 18 Ḡema boḡono ḡuriḡuri. Ḡai ribama ḡai nuḡama tu veiareva Barau ḡoiranai, ema ḡema ura barana tu vegubakau ai moḡo baḡana tanu. \v 19 Ḡegu noḡinoḡi barego lelevaḡina ḡomi ḡemi ai tu boḡono ḡauḡau, be ḡemi ai ma bana ḡenoḡoi-ḡariḡari. \p \v 20 Maino Barauna na ḡera Vereḡauka Iesu tu betanu-vanaḡi vanaḡini ginitaḡo rarana ḡenana ma evaḡa-maḡuri ḡenoḡoiato. Iesu tu mamoe nari tarimana baregona. \v 21 Mai maino Barauna na dagara namori mabarari bene vinimi, ḡena ura boḡono veia ḡana. Ema kara ḡia na eiaku-iaḡirini dagarari Iesu Keriso ḡenana ḡita nuḡarai bene ḡauvei-iaḡiri. Mareva baregona tu ḡia ḡena bene iaḡo mo vanaḡivanaḡi. Amen. \p \v 22 Tarikakagu mabarami, anoḡimini, ḡegu vevaḡa-naḡi guruḡari maiḡeri boḡono ḡabi-raḡeri ma nuḡami namori ḡesi; korana fefa tu kubina moḡo batorea. \v 23 Au aurani navaḡa-ribami, ḡita tarikakara Timoteo tu dibura numana na beḡe tuḡu-vaḡia. Bema ḡia bema raḡasi-ḡarimoḡini tu, tauma ruarua baḡa iaḡosini ḡitaḡitami. \p \v 24 Ḡema vevaḡa-namo ḡemi veḡorikau tarimari ema Barau ḡena tarimarima veaḡari mabarari boḡono viniri. Itali tarimari na maki ḡemi vevaḡa-namo beḡe tuḡu. \p \v 25 Barau ḡena namo e varevare-bara mabarami ḡemi ai bene tanu.