\id GAL Sinaugoro, Tauberschmidt \h GALATIA \toc1 PAULO ḠENA TORETORE GALATIA EKALESIARI ḠERI \toc2 GALATIA \mt1 PAULO ḠENA TORETORE GALATIA EKALESIARI ḠERI \ip Galatia vaḡa-foforina guruḡari \ip Paulo na mai fefa tu betaḡu Antioka, Efeso o Makedonia ai etanuto-ḡoi nuḡanai etoreato. Mai tu laḡani 48 ema 58 fakari ai ta etoreato. Mo tu Iesu maki emaseto murinai vau. Ḡia ḡena guruḡa baregori mai fefa nuḡanai tu karoa 2:19-21; 3:2-3; 3:11; 5:1 ekiraḡirito. \ip Paulo na mai fefa etoreato korana tu Iuda tarimari tari ḡe-ekalesiato moḡeri na Galatia ekalesiari vevaḡa-riba kerereri ḡevinirito-ḡoi naima. Ḡia ḡekirato-ḡoi, tarimarima tu Mose ḡena taravatu guruḡari beḡe korana-iaḡirini vauro vevaḡa-maḡuri korikori beḡe ḡoitaḡoani. Moḡesi naima evaḡa-guruḡa gwaḡiḡirito, ekirarito, maḡuri ema vei-iobukaiobuka tu veḡabidadama ḡereḡana ḡenana moḡo Barau ḡena namo ema varevare-bara nuḡanai bita ḡabiani, a dia ḡera ḡauvei e veiḡa ḡerina. Ema ekirarito, ḡita tu Keriso ḡena mase na taravatu ḡena seḡuka na eruḡa-vaḡirato, ema ḡita tu Iauka Veaḡa varau taḡabiato, be Iauka na bene ḡori-kaura. \im Paulo na ḡena fefa tu maiḡesi eboioḡaiato: \im 1. Paulo tauḡena na Vari Namona guruḡana ekiraḡiato - karoa 1-2 \im 2. Vevaḡa-maḡuri tu taravatu ḡenana ba Barau ḡena namo e varevare-bara ḡenana eiaḡomani - karoa 3-4 \im 3. Veiḡa rakavari ḡerina bitana raka-faka ba roḡo bitana veiri - karoa 5-6 \c 1 \p \v 1 Au Paulo, apostolo tarimagu na mai fefa tu ḡomi Galatia nuḡanai ekalesia doḡoromi ḡemi atore-iaḡosiani. Au tu dia tarimarima ḡeri urai mai ḡauvei aveiani, e dia tarima ta na etuḡuguto, mai apostolo ḡauveina bana veia etato. Asiḡina. Au tu Iesu Keriso ema Tamara Barau na etuḡuguto nai, mai apostolo ḡauveina aveiani. Iesu Keriso tu Barau na mase na ma evaḡa-variḡisi ḡenoḡoiato. \v 2 Ḡegu vevaḡa-namo tu tarikakara mabarari au ḡesi mainai ḡatanuni ḡesi, ḡomi Galatia nuḡanai ekalesia doḡoromi ḡemi ḡatuḡu-iaḡosiani. \p \v 3 Barau ḡita Tamara ema Vereḡauka Iesu Keriso ḡerina namo e varevare-bara ema maino ḡomi ḡemi ai bene tanu. \v 4 Iesu Keriso na ḡita ḡera Barau ema Tamara ḡena ura ekorana-iaḡirito, ḡia tauḡena ḡena maḡuri ḡita ḡera rakava dainai etore-tariato. Mo veiḡa eveiato anina tu, ḡita toma mai tanobarai etanuni rakavana ḡenana bene vaḡa-maḡurira uranai. \v 5 Tamara Barau arana bitana vaḡa-raḡea vanaḡivanaḡi! Amen. \s1 Vari Namona tu sebona kwariḡutu moḡo \p \v 6 Ḡomi na mani maḡuri boḡo veia nai, au tu badaradara-rakava moḡo. Korana ḡomi tu Keriso ḡena namo e varevare-bara lorinai, Barau na ekeamito, ḡena tarimarimai boḡono iaḡo ḡana. Ma nuḡanai ḡomi tu asikauna ḡia ḡenana ma boḡo ragaraka-veḡita, benamo vari boruna ta ma boḡo ḡabi-raḡea. \v 7 Mani vau boḡo ḡabi-raḡea maniḡa tu dia Vari Namona. Asiḡina ḡinavaḡi moḡo. Ḡomi mani tu moḡoni, tarima kotari na ḡeḡofa-veḡonumini. Ḡia ḡeurani tu, Keriso Varina Namona beḡene vei-veḡonua veḡata ḡetoni. \v 8 Senaḡi ḡai na ḡomi tu Keriso Varina Namona moḡo ḡemi ḡaḡobata-iaḡiato, ma vari boruna ta tu asiḡina. Bema ḡai o guba aneruna ta vari boruna ta ḡemi ma baḡa ḡobata-iaḡiani nai, dei moḡesina beveini tarimana tu, rakava baregona ḡenai betanu-vanaḡi vanaḡini. \v 9 Mai guruḡa tu bita kiraḡia, senaḡi au na mai akiraḡi-ḡenoḡoiani. Bema tarima ta na ḡemi ai “Vari Namona” easi-ḡobata iaḡiani, senaḡi ḡia na eḡobata-iaḡiani varina tu mo ḡoḡabi-raḡeato varina moḡa ḡesi asi ilaila nai tu, mo tarima ḡenai rakava metona baregona bene tanu-vanaḡi vanaḡi. \p \v 10 Au maiḡesina aguruḡani tu, tarimarima na beḡene ḡabi-raḡegu ḡana, ba Barau na bene ḡabi-raḡegu? Ba mai tarimarima iauri navaḡa-namori ḡana aguruḡani? Bema tarimarima iauri initoma maki roḡo navaḡa-namori barasi, au toma Keriso ḡena vetuḡunaḡi ai tu asi bara iaḡo. \s1 Paulo apostolo tarimanai eiaḡoto varina \p \v 11 Tarikakagu mabarami, au na ḡomi avaḡa-guruḡa korikorimini. Mo Vari Namona na ḡomi ḡemi ai aḡobata-iaḡiato, moḡa tu dia tarima ta ḡenana erefo-taḡuito moḡo varina. \v 12 Mai Vari Namona maiḡa, au na tu dia tarima ta ḡenana aḡabiato, ema dia tarima ta na evaḡa-ribaguto. Asiḡina ḡinavaḡi. Mai Vari Namona maiḡa tu Iesu Keriso tauḡena na ḡegu ai evaḡa-foforiato vau aribaiato. \p \v 13 Au guinenai Iuda ḡeri doḡoro nuḡanai atanuto-ḡoi nai, kara aveirito-ḡoi variri tu ḡoseḡaḡirito, be ḡomi ma ribami. Barau ḡena ekalesia doḡorona aiḡesi avaḡa-midigu midigurito-ḡoi e alai-lausilausirito-ḡoi bana vaḡa-rakavari veḡata atato-ḡoi variri tu ma ribami. \v 14 Au na Iuda seneri ḡeri maḡuri mabarabarari akorana-iaḡi ginikaurito-ḡoi. Ma au na mai maḡuri aveiato-ḡoi nuḡanai tu, Iuda tarimari au ḡuru karogu tauri mabarari au na aguine-iaḡirito-ḡoi. \p \v 15 Senaḡi au tu roḡo sinagu legana nuḡanai, Barau na eḡabi-viriḡiguto, ema ḡena namo e varevare-bara lorinai ekeaguto, ḡia ḡena ḡauvei bana veia etato. Benamo Barau na eura-viniato ḡaronai, \v 16 Natuna au ḡegu ai evaḡa-foforiato. Keriso au ḡegu ai, Barau na evaḡa-foforiato, anina tu, ḡia eurato, au na Natuna Varina Namona irau bese tarimari ḡeri ai bana ḡobata-iaḡia ḡana. Barau na Natuna ḡegu ai evaḡa-foforiato nai tu, tarima ta ḡenai asi ma avedanaḡito. \v 17 Ierusalema ḡana ḡeapostolo-guineto tarimari ḡeri ai vedanaḡi maki asi avaraḡeto. A au mo veiḡa aḡoitaḡoato murinai tu, maoromaoro Arabia ḡana aiaḡoto. Ma monana ma aḡenoḡoi-iaḡoto Damaseko ḡana. \v 18 Monai, laḡani toitoi (3) ḡevanaḡito murinai vau, Ierusalema ḡana avaraḡeto, Petero ḡesi baḡana guruḡa-ḡuruḡa uranai. Petero ḡesi Ierusalemai ḡaro gabanana imaima (15) ḡatanuto. \v 19 Au mo negai apostolo boruna ta tu asi aḡitaiato. Au tu Vereḡauka tarina Iakobo (o Iames) moḡo aḡitaiato. \v 20 Barau ḡoiranai au na ḡomi mai tu guruḡa moḡoniri atore-vinimini, asi aḡofaḡofani. \p \v 21 Ierusalema araga-kwaneato tu, Siria ema Kilikia tanori ḡana aiaḡoto. \v 22 Keriso ḡena tarimarima, Iudea tanonai ḡetanuni ekalesiari, au ḡitaḡitagu ḡia tu asi ribari. \v 23 Senaḡi ḡia na au tu varigu korina moḡo maiḡesi eragato ḡeseḡaḡiato-ḡoi, ḡekirato-ḡoi, “Ḡita guinenai evaḡa-midigu midigurato-ḡoi e elai-lausilausirato-ḡoi tarimana, toma tu nevaḡa-rakavaia etato-ḡoi veḡabidadamana ma eḡobata-iaḡiani.” \v 24 Benamo Barau na kara au ḡegu ai eveiato, moḡa ḡeseḡaḡiato nai tu, Barau ḡevaḡa-raḡeato. \c 2 \s1 Apostolo tarimari na Paulo ḡena ḡauvei ḡevaḡa-moḡoniato \p \v 1 Laḡani gabanana vasivasi (14) ḡekorito murinai vau, Banabas ḡesi Ierusalema ḡana ma ḡaḡenoḡoi-iaḡoto. Tito maki au na aḡori-kauato, be ḡia maki ḡaiaḡoto. \v 2 Au tu Barau na ḡegu ai evaḡa-foforiato, naima aiaḡoto Ierusalema ḡana. Ma monai Vari Namona, irau bese tarimari ḡeri aḡobataiato-ḡoi varina, Ierusalema ekalesia ḡeri akiraḡiato. Ma mo Vari Namona tu veḡorikau tarimari baregori ḡereḡari ḡeri ai maki akiraḡiato, ḡia na ḡegu ḡauvei beḡene vaḡa-moḡonia ḡana; korana agarito, akirato, asi namo au ḡegu ḡauvei guinena moḡa, o mai ḡauvei variḡuna aveirini maiḡa asi tauri ai beḡe iaḡoni gariri. \v 3 Tito tu Grik tarimana, ma au Ierusalemai neganai, ḡia tu au ḡesi, senaḡi ḡia tauḡanina kefina beḡene lama-vaḡia ḡiḡiraḡena tu asi ḡeveito. \v 4 Senaḡi ekalesia o tarikaka ḡofaḡofari tari ḡai fakamai ḡerakatoḡa-ḡairito, ḡeurato tu, Tito tauḡanina kefina beḡene lama-vaḡia veḡata ḡetato. Ḡia ḡai fakamai ḡema-rakatoḡa-ḡairito, korana ḡeurato, ḡai Keriso Iesu ḡesi ḡasebonato nai, ḡai ḡema maḡuri namona e fakana maiḡa, beḡene ḡita-lemaia uranai. Korana ḡia ḡeri ura tu, Iuda ḡeri sene taravaturi na ḡai ma beḡene barubaruma maia. \v 5 Senaḡi hora misina nuḡanai ta maki ḡia garori tu asiḡina ḡinavaḡi veḡata ḡaseḡaḡirito. Ḡai moḡesina ḡaveito tauna korikori tu, Vari Namona guruḡana moḡonina ḡomi rekemi ai bene tanu-vesiriḡu uranai. \p \v 6 Veḡorikau tarimari baregori tu ma arari, a asi arari au ḡegu ai, ḡia tu ilaila moḡo. Barau na tarimarima tu dia tauḡanina murikana vetoḡana eḡitaiani. Maniḡeri veḡorikau tarimari na guruḡa ta auna vari iatanai tu asi ḡetore-kauato. \v 7 Senaḡi ḡeḡitaguto, Barau na au ḡauvei eviniguto tu, mero tauḡaniri kefiri asi ḡelama-vaḡirito tarimari ḡeri, mo tu irau bese tarimari ḡeri, Vari Namona bana ḡobata-iaḡia etato, ilailana Petero mero tauḡaniri kefiri ḡelama-vaḡirito tarimari ḡeri ai, mo tu Iuda tarimari ḡeri ai, Vari Namona bene ḡobata-iaḡia etato kavana. \v 8 Korana Barau Iuda tarimari ḡeri apostolo tarimana Petero ḡena ḡauvei nuḡanai eḡauveito-ḡoi kavana tu, au irau bese tarimari ḡeri apostolo tarimagu ḡegu ḡauvei nuḡanai maki eḡauveini. \v 9 Iakobo (o Iames), Petero ema Ioane tu rubu duḡuna tarimari monai. Ḡia na au ḡegu ai Barau ḡena namo e varevare-bara ḡeḡita-leaiato, benamo ḡimari aroribari na au e Banabas ḡeḡabi-rukumato. Moḡa anina tu, ḡia ma nuḡari mabarari ḡesi ḡekirato, Banabas ema au tu irau bese tarimari ḡeri ai, ma ḡia tu Iuda tarimari ḡeri ai beḡe iaḡoni. \v 10 Guruḡa sebona moḡo ḡai ḡevinimato tu ḡekirato, asi ḡeri-ḡari tarimari baḡana tuḡamaḡiri e baḡana vaḡa-kavari ḡetato. Senaḡi mai veiḡa tu au tauḡegu na maki bana veia veḡata atoni veiḡana. \s1 Paulo na Petero ekira-feiato, korana veiḡa ḡofaḡofana eveiato nai \p \v 11 Petero Antioka ḡana eiaḡomato neganai tu, au na ḡoirana ḡutu-ḡutunai akira-matana matanaiato, korana ḡia na veiḡa eleaiato nai. \v 12 Tovotovonai Iakobo na etuḡurito tarimari Petero ḡenai roḡosi roḡo beḡere laḡasi neganai, Petero tu irau bese tarimari ḡesi ḡeḡaniḡani vegogoto-ḡoi. Senaḡi Iakobo na etuḡurito Iuda tarimari ḡevotuto nai, ḡia tu irau bese tarimari fakari na ma eraka-veḡitato. Petero irau bese tarimari fakari na eraka-veḡitato, korana mero tauḡaniri ḡelama-vaḡirini veiḡana ḡekorana-iaḡiani tarimari, Iuda tarimari, gariri eveito nai. \v 13 Iuda tarimari kotari maki Petero ḡesi ḡesebonato, be Petero ḡena mo veiḡa ḡofaḡofana ḡeveiato. Ma Banabas maki ḡia ḡeri mai ḡofaḡofa maḡurina na, be ḡia maki ḡeḡofa-darereato. \v 14 Senaḡi au ḡegu ḡitaḡitai ḡia tu Vari Namona maḡurina korikorinai tu asi ḡerakato-ḡoi naima ḡia mabarabarari matari ḡutuḡuturi ai au na Petero akira-matana matanaiato, akirato, “Ḡoi tu Iuda tarimamu, senaḡi Iuda tarimari ḡeri sene maḡurinai tu asi otanuni, a ḡoi tu irau bese tarimari ḡeri tanu-maḡurinai otanuni. Ma kara dainai tu irau bese tarimari ovaḡa-naḡirini, Iuda tarimari seneri ḡeri taravatu lorinai beḡene tanu otoni, ei?” \s1 Iesu bevaḡa-moḡoniani tarimana na moḡo, Barau na vei-iobukaiobuka tarimanai bekiraḡiani \p \v 15 Aba, ḡita Iuda tarimara tu Iuda korikoriri ḡerina taḡorato. Ḡita tu dia irau bese tarimari ḡerina taḡorato. Irau bese tarimari tu vei-rakava tarimari. \v 16 Ma ḡita Iuda tarimara tu ribara, Barau na tarimarima tu dia taravatu na ekiraḡirini veiḡari ḡekorana-iaḡi ginikaurini nai, ekirarini, asi ḡeri vei-rakava etorini. Asiḡina. Ḡia tu Keriso ḡenai ḡeveḡabidadamani naima ekirarini, asi ḡeri vei-rakava etoni. Ḡita maki moḡesi. Keriso Iesu tavaḡa-moḡoniato naima Barau ekirato, asi ḡera rakava etato. Dia taravatu na ekiraḡirini veiḡari takorana-iaḡi ginikaurini dainai. Asiḡina. Keriso ḡenai taveḡabi-dadamato nai. Korana tu taravatu ekorana-iaḡi ginikauani tarimana ta Barau na tu asiḡina ḡinavaḡi beḡabi-raḡeani. Asiḡina moḡo. \v 17 Bema ḡita Iuda tarimara tavekwaraḡini, taurani, Keriso ḡesi bitana sebona, be Barau na bene ḡabi-raḡera tatoni nai tu, ḡita tauḡera tavevaḡa-foforini, ḡita tu vei-rakava tarimara. Moḡa anina tu, Keriso eiaḡomato vei-rakava benema vaḡa-baregoa ba? Asiḡina ḡinavaḡi! \v 18 Bema au na mo taravatu, asi tauri ai avaḡa-iaḡorito dagarari, ma navaḡa-ruḡa ḡenoḡoiri atoni nai, au tu moḡoni vei-rakava tarimagu, taravatu asi akorana-iaḡiani. \v 19 Korana taravatu akorana-iaḡirito-ḡoi maḡurinai au tu varau amaseto, be taravatu au na asi ma bakorana-iaḡi ḡenoḡoiani. Taravatu akorana-iaḡiato-ḡoi maḡurinai au tu amaseto anina tu, Barau ḡena moḡo bana tanu uranai. \v 20 Au tu Keriso ḡesi ḡesatauro-sebonaguto; dagara sebona tu, roḡo maḡuri atanuni, senaḡi mai tu dia au tauḡegu ḡegu maḡuri. Asiḡina. Mai tu Keriso au nuḡagu ai maḡuri etanuni. Au mai tauḡani nuḡanai mai maḡuri atanu-iaḡiani maiḡa tu, Barau Natuna ḡenai aveḡabidadamani lorinai atanuni. Mai Barau Natuna na au eura-viniguto, ma au maḡuri bana ḡabia ḡana, tauḡena ḡena maḡuri evini-fitoḡaiato. \v 21 Au na Barau ḡena namo e varevare-bara tu asi atore-veḡitaiani. Asiḡina ḡinavaḡi. Korana bema tarima ta na taravatu bekorana-iaḡiani nai, vei-iobukaiobuka tarimanai beiaḡoni neganai, Keriso tu bere mase-kava, asi ḡena namo ta. \c 3 \s1 Taravatu tana korana-iaḡia, ba veḡabidadamai moḡo bisini tanu \p \v 1 Ḡomi Galatia tarimami babomi! Iesu Keriso satauro ai ḡeikoko-kauato varina tu au ḡegu ḡobatai, be matami ḡutuḡutunai akiraḡi-fofori ginikauato. Ma ḡomi mai tu kamara ḡora tarimana na ḡemi tuḡamaḡi bemeḡa-veḡonuri maia, ei? \v 2 Au aurani, mai dagara sebona ḡomi na ḡokira-varagu: Ḡomi na Iauka Veaḡa tu taravatu ḡokorana-iaḡi ginikauato nai ḡoḡabiato, ba Keriso Varina Namona ḡoseḡaḡiato, benamo ḡovaḡa-moḡoniato nai ḡoḡabiato? \v 3 Ḡomi tu moḡoni boḡo babo-korikori, ei? Ḡomi maḡuri variḡuna dabaranai raka tu Iauka Veaḡa ḡena seḡukai ḡosinaiato, maitoma ḡomi ḡourani, magona tauḡemi ḡemi kokore ai boḡono ḡoitaḡoa ḡotoni? \v 4 Be, ḡomi mo meto ma midigumidigu tu ḡoḡoitaḡo-kavarito, asi ḡeri namo ta? Senaḡi mo meto ma midigumidigu, au ribagu tu, asi ḡoḡwa-kavarito. \v 5 Ma nadanaḡimi atoni, Barau na ḡomi Iauka Veaḡa evinimini e fakami ai nuḡa-farevaḡi veiḡari boruri eveirini, korana ḡomi na taravatu ḡokorana-iaḡi ginikauani nai ba? Ba Keriso Varina Namona ḡoseḡaḡiani, benamo ḡovaḡa-moḡoniani dainai? \p \v 6 Ḡotuḡamaḡi-ḡenoḡoi, Aberahamo ḡotuḡamaḡia: “Ḡia tu Barau na ekiraḡi-toreato guruḡana evaḡa-moḡoniato naima, Barau ekirato, ḡia tu vei-iobukaiobuka tarimana, etato.” \v 7 Moḡesina naima boḡono riba, Barau ḡeḡabidadama-viniani tarimari ḡereḡari moḡo Aberahamo natuna. \v 8 Buka Veaḡai etore-guineato guruḡana na ekiraḡiani, ekirani, ḡoirai Barau na irau bese tarimari tu ḡeri veḡabidadama ḡerina vau bekirarini, asi ḡeri rakava betoni. Moḡesina naima, Aberahamo ḡenai Vari Namona tu ekiraḡi-fofori guineato, ekirato, “Tanobara mabarabarari beseri tu, ḡoi ḡemuna vau vevaḡa-namo beḡe doḡariani.” \v 9 Aberahamo na Barau eḡabidadama-viniato, benamo Barau ḡenana vevaḡa-namo eḡoitaḡoato. Moḡa ilailanai Barau ḡenai ḡeveḡabi-dadamani tarimari mabarabarari tu, Barau ḡena vevaḡa-namo beḡe ḡabiani. \p \v 10 Taravatu ḡekorana-iaḡi ginikauani vau, Barau ḡoiranai vei-iobukaiobuka tarimari ai beḡe iaḡoni ḡetoni tarimari mabarari iatari ai tu rakava metona lelevaḡina etanuni. Korana Buka Veaḡai tu maiḡesina ekirani, “Taravatu bukanai ḡetorerito guruḡari asi ḡekorana-iaḡi vanaḡi-vanaḡirini tarimari iatari ai tu rakava metona lelevaḡina betanuni.” \v 11 Buka Veaḡa na bevaḡa-fofori ginikaua, taravatu bekorana-iaḡiani tarimana Barau ḡoiranai tu dia vei-iobukaiobuka tarimana. Korana “Barau beḡabidadama-viniani tarimana tu vei-iobukaiobuka tarimanai beiaḡoni, be bemaḡurini.” \v 12 Taravatu tu irau veḡata, ḡia tu dia veḡabidadama ḡenana eiaḡomani. Korana Buka Veaḡa ekirani, “Taravatu ekorana-iaḡi ginikauani tarimana tu taravatu ḡenana moḡo maḡuri beḡabiani.” \p \v 13 Senaḡi ḡita tu taravatu ḡena rakava metona lelevaḡina ḡenana Keriso na varau evoi-vaḡirato. Ḡita tu ḡia tauḡena na eruḡa-boroḡirato, benamo mo rakava meto lelevaḡina tu ḡia na eḡabiato. Korana Buka Veaḡai etoreato, ekirani, “Ḡau ai ḡetou-kaurini, ḡemaseni tarimari mabarabarari iatari ai tu Barau na rakava meto lelevaḡina etore-kauani.” \v 14 Keriso na ḡita taravatu ḡena rakava meto lelevaḡina ḡenana evoi-vaḡirato, tauna korikori tu, Barau na Aberahamo vevaḡa-namo eviniato, mo vevaḡa-namo moḡa tu irau bese tarimari na maki Iesu Keriso ḡenana beḡene ḡabia uranai. Korana mo dabarai tu, Barau na ekiraḡi-toreato Iaukana tu Iesu Keriso beḡe vaḡa-moḡoniani tarimari mabarari na maki beḡe ḡabiani. \s1 Barau ḡena taravatu na Barau ḡena guruḡatore guinena asi ilaila bekoki-fitoḡaiani \p \v 15 Tarikakagu mabarami, tarimarima ḡera tanu-maḡurinai guruḡa vaḡa-ilailana ta nakiraḡia. Vaḡa-ilailana tarimarima ḡera kiraḡitore guruḡana emoḡonini, benamo tavaḡa-ruḡaiani nai tu, mo guruḡatore moḡa tarima ta na asi ma bekira-fitoḡaiani o iatanai guruḡa boruna ta asi ma betore-kauani. \v 16 Barau na mo guruḡatore guruḡari tu Aberahamo ema Aberahamo besena sebona moḡo ḡeri ai ekiraḡirito. Buka Veaḡai etoreato guruḡana tu dia maiḡesi ekirani, “Ḡoi besemu ḡutumari ḡeri,” korana moḡesi bere kira tu tarimarima ḡutuma bere kiraḡiri; senaḡi ḡia tu ekirani, “Ḡoi besemu sebona ḡenai.” Mai tu tarima sebona kwariḡutu moḡo ekiraḡiani, mo tu Keriso ḡereḡana moḡo ekiraḡiani. \v 17 Au na kara akiraḡiani tu iniḡa: Barau ḡena guruḡatore guruḡana Aberahamo tu evini-guineato; ma laḡani sinau vasivasi ma gabana toitoi (430) evanaḡiato murinai vau, Barau na taravatu evaḡa-ruḡaiato. Ma vau ema ruḡato taravatuna na Barau ḡena guruḡatore guinena moḡa tu asiḡina ḡinavaḡi bekoki-fitoḡaiani, benamo Barau ḡena guruḡatore moḡa tu asi taunai bevaḡa-iaḡoani. Asiḡina ḡinavaḡi veḡata. \v 18 Bema Barau na evinirato dagarana tu taravatu bita korana-iaḡi ginikauani vau bita ḡabiani nai tu, mo bita doḡariani dagarana moḡa tu, ribara, dia ekiraḡi-toreato maḡurinai bita doḡariani. Senaḡi Barau tu ḡena namo e varevare-barai eguruḡa-toreto, ma Aberahamo eviniato. \p \v 19 Bema moḡesi nai tu, kara dainai taravatu eiaḡomato? Taravatu eiaḡomato anina tu, tarimarima na Barau ḡekira-sirivaḡiato-ḡoi maḡurina, moḡa tu taravatu na bene vaḡa-fofori ginikaua. Ma Barau na mai taravatu tu dia betanu-vanaḡi vanaḡini etato. Asiḡina. Mai taravatu tu betanu-iaḡoni mo, Aberahamo natuna bemaḡurini vau bea magoni. Korana Barau ḡena mo guruḡatore tu ḡia ḡenai eveiato. Mai taravatu tu Barau na aneru ta eviniato. Benamo mo aneru na tu Barau ma tarimarima vefakari ai eruḡato tarimana eviniato. Ma mo vefakari ai eruḡato tarimana na tu, ḡita ḡerai ekiraḡi-foforiato, bitana korana-iaḡia ḡana. \v 20 Bema tarima sebona moḡo eḡauveini nai tu, vefakai eruḡani tarimana tu asi ḡena ḡauvei. Ma Barau mainai tu ḡereḡana moḡo, e ḡereḡana moḡo eguruḡa-toreto. \s1 Taravatu anina tu kara? \p \v 21 Be, moḡa tauna tu, taravatu na Barau ḡena guruḡatore guruḡana ekira-fitoḡaiani? Asiḡina ḡinavaḡi. Korana bere Barau na tarimarima taravatu ta bere viniri, benamo mo taravatu ḡenana tarima maḡuri beḡere doḡaria nai tu, moḡoni, ḡita tu taravatu korana-iaḡi-ginikauna ḡenana, vei-iobukaiobuka tarimarai bitara iaḡo. \v 22 Senaḡi Buka Veaḡai etoreato guruḡana na ekiraḡi-foforiani, ekirani, “Mai tanobara mabarabarana tu vei-rakava ḡena seḡuka gaburenai etanuni.” Moḡa lorinai kara Barau na ekiraḡi-toreato dagarana, moḡa tu Iesu Keriso ḡenai bita veḡabidadamani vau bita doḡariani. Moḡa tauna tu, Keriso bevaḡa-moḡoniani tarimana tu Barau na ekiraḡi-toreato varevarena beviniani. \p \v 23 Iesu ḡenai veḡabidadama maiḡa roḡosi roḡo bere fofori nuḡanai, tovotovonai ḡita tu taravatu ḡena seḡuka gaburenai tatanuto-ḡoi, taravatu na ebiri-ḡaurato mo, Iesu ḡenai veḡabidadama Barau na ma ema vaḡa-foforiato. \v 24 Be, taravatu na tu ḡita eguine-iaḡirato mo, Keriso eiaḡomato, benamo ekorito. Moḡa anina, ḡita tu Iesu ḡenai bita veḡabidadamani vau, Barau bekirani, ḡita tu asi ḡera rakava betoni. \v 25 Initoma tu veḡabidadama ḡena nega beraḡasi, naima taravatu na ḡita tu asi ma beḡori-kaurani. \s1 Veḡabidadamai Barau natunai bita iaḡoni \p \v 26 Ḡomi mabarabarami tu Barau natuna, korana tu Keriso Iesu ḡenai ḡoveḡabidadamani bene. \v 27 Ḡomi babatiso ḡoḡabiato tarimami mabarami, Keriso ḡesi ḡosebonato, be Keriso nuḡanai ḡotanuni. \v 28 Ḡomi mabarami fakami ai ta tu asi ḡemu irau ta. Ḡoi tu Iuda tarimamu o irau bese tarimamu, tuḡu-rakaorakao tarimamu o fakai otanuni tarimamu, vavine o tau, senaḡi ḡomi mabarami tu sebona moḡo. Keriso Iesu ḡesi ḡosebonato nai, ḡomi mabarami tu sebona kwariḡutu moḡo. \v 29 Bema ḡomi Keriso ḡena tarimarima nai, ḡomi tu Aberahamo besena, ema Barau na ekiraḡi-toreato dagarana maki boḡo ḡabiani. \c 4 \s1 Vetuḡunaḡi tauna tu irau, ma natuna korikoriri maki irau \p \v 1 Au tu iniḡesi akirani: Mero misina ta, bema ḡia roḡo mero kei neganai, tamana na eviniato dagarari mabarabarari asi roḡo beḡaunarini. Aba, mo dagara mabarabarari tu ḡia ḡena farefare, senaḡi ḡia tu roḡo mero kei, naima ḡia na asi roḡo beḡaunarini. A ḡia tu tuḡu-rakaorakao tarimana kavana roḡo betanuni. \v 2 Mo mero misina benariani tarimari, ema mo ḡena dagara beḡe ḡita-ḡaurini tarimari ḡeri veḡitaḡau gaburenai roḡo betanuni, beiaḡoni mo, tamana na ekiraḡi-toreato ḡarona bea ḡabiani. \v 3 Ḡita maki moḡesina, roḡo mero misira e kekenira misira negari ai tu, taravatu irauirau e tanobara barauri ḡeri tuḡu-rakaorakao merora e kekenirai taiaḡoto. \v 4 Senaḡi Barau na eviriḡiato ḡarona evotuto nai, Barau na Natuna etuḡu-iaḡomaiato, vavine ta ḡenana ema maḡurito. Barau Natuna etuḡu-iaḡomaiato maiḡa tu, taravatu ḡena seḡuka gaburenai ema maḡurito. \v 5 Ḡia taravatu ḡena seḡuka gaburenai ema maḡurito korana tu, taravatu ḡena seḡuka gaburenai tatanuni tarimarimara benema voi-ḡenoḡoira, benamo Barau natunai bisini iaḡo ḡana. \p \v 6 Ḡomi tu moḡoni Barau natuna. Moḡesi naima Barau na Natuna Iaukana etuḡu-mariḡoato, ḡita tata lorurai o nuḡarai eraka-toḡato, ma etanuni. Mo Iauka moḡa ḡita lorura ḡuturi na ekea-rosini, ekirani, “Tamagai, Tamagai!” etoni. \v 7 Moḡesi naima ḡomi toma tu dia taravatu ḡena tuḡu-rakaorakao tarimami. Asiḡina. Ḡomi toma tu Barau natuna. Ḡomi tu moḡoni Barau natuna lorinai, Barau na natuna bevinirini dagarari mabarabarari tu ḡomi na maki boḡo ḡabirini. \s1 Paulo na Galatia tarimari etuḡamaḡi-baregorito \p \v 8 Guinenai ḡomi na Barau roḡosi roḡo boḡoro ribaia neganai, ḡomi tu ḡofaḡofa barauri ḡotoma-rakariḡo vinirito-ḡoi, (ḡia tu ḡima veiveiri dagarari moḡo), ḡia ḡeri tuḡu-rakaorakao tarimari ai ḡoiaḡoto. \v 9 Senaḡi toma tu, Barau boḡoma ribaia, ba nakira, Barau na ḡomi bema ribami. Ma kamasi nai tu taravatu moiramoirari, asi tauri dagarari ma ḡokorana-iaḡi ḡenoḡoiri ḡotoni? Ḡomi ḡourani tu, maniḡeri taravatu na ma beḡene barubaru-tarimi ḡotoni, ei? \v 10 Ḡomi tu ḡaro e ḡue, vereko ḡarori e laḡani tari ḡotuḡamaḡi-baregorini e ḡokorana-iaḡi baregorini. \v 11 Au ḡomi ḡemi veiḡa aḡitarini tu, mai ama tuḡamaḡi-garini. Akirani, au ḡomi ḡemi ai tu, betaḡu avekwaraḡi-kavato banaḡu atoni. \p \v 12 Tarikakagu mabarami, anoḡimini, au kavana boḡono vei, korana au maki taravatu aiaḡuiato nai, ḡomi kavana aveito bene. Ḡomi na au ḡegu ai veiḡa rakavana ta tu asi ḡoveiato. \v 13 Ḡomi maki ma ribami, au tovotovonai ḡomi Vari Namona au na aḡobata-vinimito tu, mo keve ta na eḡabiguto, benamo maninai tatanuto-ḡoi nai. \v 14 Aba, au ḡegu ai mo keve moḡa tu, ḡomi ḡemi ai vetovonaḡi baregona ta, senaḡi asi ḡoḡita-fitoḡaguto, e asi ḡoragakwane-moḡovaḡiguto. A ḡomi na au tu Barau ḡena aneru ta boḡoro ḡabi-raḡea ilailanai ḡoḡabi-raḡeguto. Ma au tu noḡa moḡo Keriso Iesu tauḡanina korikorina noḡa ḡoveiguto. \v 15 Ḡomi ḡemi iaku e verere maki barego. A toma tu kamasi, mo iaku e verere tu aiḡeri, ei? Mai tu moḡoni aguruḡani, mo negai bema boḡoro ura, matami ḡoḡibo-vaḡiri, benamo au ḡovinigu boḡoro si nai tu, ḡoro ḡibo-vaḡiri, benamo boḡoro vinigu. \v 16 Toma tu kamasi? Guruḡa moḡoniri akira-varamini nuḡanai tu, ḡemi vetari tarimanai ma boḡo vaḡa-iaḡogu? \p \v 17 Maniḡeri ḡofaḡofa tarimari na ḡomi ḡemi ai ura tu barego lelevaḡina ḡetoreani, senaḡi ḡia ḡeri tuḡamaḡi e ura tu asi roroḡoto. Ḡia ḡeri ura baregona ḡeveiani tu, ḡomi ḡai ḡemana moḡo boḡono raka-veḡita, benamo ḡia ḡeri ai beḡene ḡabi-vanaḡimi ḡetoni. Ma ḡia na beḡene ḡabi-vanaḡimi, be ḡia boḡono ura-viniri ḡetoni. \v 18 Vanaḡivanaḡi tarimarima namo beḡene ḡabia uranai, bita uravini-baregorini tu namo vedaurea. Ma namo bene ḡora ḡana, tarimarima bouravini-baregorini maḡurina tu, dia au ḡoiragu ai moḡo boḡono veia. Asiḡina. \v 19 Natugu, ḡomi tu au na atuḡamaḡi-kaumini. Au tu ḡomi urami ai, be noḡa vavine ma baniri na mero ḡeruḡu-vaḡirini ḡetoni nai, midigu ḡeḡabirini kavana, au midigu aḡanini. Mai midigumidigu tu baḡabi-iaḡoani mo, Keriso vetoḡana korikori ḡomi ḡemi ai bevetoreni. \v 20 Initoma au ḡegu ura barana tu, ḡomi sevimi ai barasi ruḡa-tari, be garogu bara kefoa, bara vaḡa-kava ginikaumi. Korana au ḡomi ḡemi ai tu mai ama daradarani, asi aribani, kamasi bavaḡa-kavamini. \s1 Hagar ma Sara \p \v 21 Ḡomi taravatu gaburenai tanu ura-dikana ḡoveini tarimami na ḡokira-varagu. Ḡomi taravatu na kara ekiraḡiani guruḡana tu ḡoseḡaḡi-ginikauani ba? \v 22 Buka Veaḡa tu maiḡesi etoreato: Aberahamo natuna tu ruarua, ta tuḡu-rakaorakao vavinena ḡenana emaḡurito, ma ta tu vavine fakana, dia tuḡu-rakaorakao vavinena, ḡenana. \v 23 Tuḡu-rakaorakao vavinena ḡenana emaḡurito merona tu, Aberahamo e Hagar ḡegena-vegogoto, monana eḡorato. Senaḡi vavine fakana ḡenana emaḡurito merona tu, Barau ḡena guruḡatore lorinai emaḡurito. \v 24 Mai vetoḡa maiḡeri tu guruḡa vaḡa-ilailari veiḡari moḡo. Mai vavine ruarua maiḡeri tu, Barau ḡena kiraḡitore ruarua ḡevaḡa-foforirini. Hagar tu Barau ḡena kiraḡitore ta Sinai Ḡorona na eiaḡomato dagarana ekiraḡiani, ma ḡia na eruḡa-vaḡirito tarimari tu tuḡu-rakaorakao tarimari. \v 25 Mai guruḡa “Hagar” tu Arabia tarimari na Sinai Ḡoronai ḡekiraḡiani. Ema Hagar maki toma etanuni Ierusalemana vetoḡana kavana. Korana mai Ierusalema sitina e Ierusalema tarimari tu tuḡu-rakaorakao tarimari. \v 26 Senaḡi gubai etanuni Ierusalemana tu faka. Ma ḡia tu ḡita sinara. \v 27 Buka Veaḡai tu maiḡesina ekirani, \q1 “Vavine gabanimu, \q1 mero asi oḡabini vavinemu, \q1 e mero ḡabi midiguna asi ribamu vavinemu, \q1 noiaku e noverere! \q1 Korana tu ḡaraḡona na eiaḡuiato vavinena natuna tu ḡutuma gorogoro, \q1 ma ḡaraḡona na asi eiaḡuiato vavinena natuna tu asi vovoka.” \m \v 28 Tarikakagu mabarami, ḡomi tu Isako kavana. Barau ḡena guruḡatore lorinai, Barau natunai ḡoiaḡoto. \v 29 Mo negai Aberahamo e Hagar ḡegena-vegogoto nai, eḡorato merona na Iauka Veaḡa ḡena seḡukai emaḡurito merona evaḡa-midigu midiguato, moḡesi kavana maitoma maki mo veiḡa sebona eḡorani. \v 30 Senaḡi Buka Veaḡai etoreato guruḡana tu kara etoni? Ḡia tu ekirani, “Mani tuḡu-rakaorakao vavinena ma natuna ḡesi tu ḡomi sevimi na boḡono lai-veḡitari. Korana vavine fakana natuna ḡena farefare mani tuḡu-rakaorakao vavinena natuna ḡesi tu asi veḡata beḡe ḡauna-vegogoani.” \v 31 Ma, tarikakagu, ḡita tu dia tuḡu-rakaorakao vavinena natuna. Asiḡina. Ḡita tu vavine fakana natuna. \c 5 \s1 Taravatu irauirauri ḡeri tuḡu-rakaorakao tarimari ai asi ma boḡono iaḡo \p \v 1 Ḡita tu bitana faka uranai, Keriso na taravatu misimisiri ḡerina eruḡa-vaḡirato. Be boḡono ruḡa-gigitari. Ma tauḡemi mani Iuda tarimari ḡeri taravatu misimisiri e vereko irauirauri ḡeri tuḡu-rakaorakao tarimami ai asi ma boḡono vevaḡa-iaḡo. \p \v 2 Ḡoseḡaḡi! Au Paulo na akiramini, bema ḡomi tauḡanimi kefiri beḡe lama-vaḡirini nai tu, Keriso na ḡita bene ruḡa-vaḡira ḡana, kara eveiato, moḡa tu asi ḡena seḡuka ḡomi ḡemi ai. \v 3 Ema mani deidei tauḡaniri kefiri beḡe lama-vaḡirini tarimami tu navaḡa-guruḡami, ḡoseḡaḡi. Ḡomi tu taravatu mabarari misikose boḡono korana-iaḡi ginikauri veḡata. \v 4 Bema ḡomi ḡokirani, taravatu boḡono korana-iaḡi ginikaua, be Barau ḡoiranai vei-iobukaiobuka tarimami ai boḡono iaḡo ḡotoni tu, tauḡemi moḡo Keriso ḡenana ḡoveḡabi-ḡerevaḡini. Ema ḡomi tu Barau ḡena namo e varevare-bara ḡenana ḡoveḡitani. \v 5 Iauka Veaḡa ḡena seḡukai Barau ḡenai taveḡabidadamani, ema tavaḡa-nogani, Barau na vei-iobukaiobuka tarimara benesi ḡana. \v 6 Keriso Iesu ḡesi esebonato tarimana tu tauḡanina kefina ḡelama-vaḡiato ba asi ḡelama-vaḡiato tu asi ḡeri irau ta; mai veiḡa ruarua ḡerina namo ta asi beḡorani. Dagara baregona korikori tu veḡabidadama, mo veḡabidadama na veuravini evaḡa-foforiani. \p \v 7 Ḡomi tu raga-iruiru ai ḡoraga-ginikauto-ḡoi. Ma kamara deikara na ḡoirami easi-kouḡauato, benamo toma tu guruḡa moḡonina asi ma ḡokorana-iaḡiani? \v 8 Mani vevaḡa-ura veiḡana maniḡa tu dia ḡomi ekeamito Barauna ḡenana eiaḡomani. \v 9 Boḡono riba, farao evaḡa-tuburini muramurana kotuna na farao evaḡa-tubu baregoani. \v 10 Barau ḡenai ḡegu tuḡamaḡi tu atorekau-gwaḡiḡiani, korana ribagu, ḡia na bevaḡa-kavamini, benamo iaunega boruna ta asi ma boḡo ḡabi-raḡeani. Mani ḡomi evaḡa-tuḡamaḡi daradaramini tarimana maniḡa tu, ḡena veiḡa voina metona bedoḡariani veḡata. \p \v 11 Tarikakagu mabarami, bema au na mero tauḡaniri kefiri lamavaḡi veiḡana initoma roḡo aḡobata-iaḡiani nai, au karase nai tu roḡo ḡevaḡa-midigu midiguguni? Bema au na mero tauḡaniri kefiri lamavaḡi veiḡana roḡo bara ḡobata-iaḡia nai tu, Keriso ḡevaḡa-satauroato varina aḡobata-iaḡiani, mainana tarimarima nuḡari tu asi bere vaḡa-metori. \v 12 Ḡomi ḡemi tuḡamaḡi ḡevei-veḡonu veḡonurini tarimari maniḡeri, namona tu tauḡeri na seuri beḡene farari. \p \v 13 Moḡoni, tarikakagu, ḡomi Barau na ekeamito tu, taravatu irauirau korana-iaḡiri ḡerina boḡono raka-faka ḡana. Ma ḡomi tata tu dia taravatu gaburenai ḡotanuni, senaḡi fakai ḡotanuni. Mani fakai ḡotanuni dainai tu, tauḡani ḡena ura rakavari boḡono korana-iaḡiri ba? Asiḡina ḡinavaḡi! Ḡomi tu ma veuravinimi ḡesi karomi ḡesi boḡono vevaḡa-kava, e karomi ḡeri vetuḡunaḡi boḡono iaḡo-vini. \v 14 Taravatu mabarabarari tu taravatu guruḡana sebonai moḡo Barau na evaḡa-iaḡoato, ekirato, “Sevimu tarimana bono ura-vinia, ḡoi tauḡemu oveura-vinini ilailanai.” \v 15 Bema ḡomi tauḡemi karomi tata ḡesi moḡo boḡo vekira-ḡarama ḡaramani e boḡo vevaneni nai tu, boḡono venari, korana karomi ḡesi tauḡemi moḡo boḡo vevaḡa-rakavani, benamo veḡabidadama na boḡo ketoni garina. \s1 Tauḡani ḡena veiḡa e Iauka ḡena veiḡa \p \v 16 Au tu iniḡesina akirani: Iauka Veaḡa na ḡemi maḡuri bene guine-iaḡiri, be tauḡani ḡena ura rakavari asi boḡono korana-iaḡiri. \v 17 Ḡita ribara, tauḡani na euravini-baregorini veiḡari, Iauka na tu asi eura-vinirini, ema Iauka na euravini-baregorini veiḡari, tauḡani na tu asi eura-vinirini. Ḡia tauri ruarua tu ḡevevaḡini. Moḡesina naima, ḡoi na veiḡa namori bono veiri otoni veiḡari tu asi oveirini. \v 18 A bema ḡoi Iauka na eḡori-kaumuni nai, ḡoi tu dia taravatu gaburenai otanuni. \p \v 19 Tauḡani na euravini-iaḡirini veiḡari tu maiḡeri: Mata-boraḡa veiḡari, veiḡa mirori, kima veiḡari, \v 20 kwaivakuku toma-rakariḡo, ḡora e meḡameḡa, vebaruvini, vevane, mama, niaraniara, arana beḡene vaḡa-raḡea etoni veiḡari, veḡareveḡare, vevare-kirakira veiḡari, \v 21 dagara mata-kifakifari o mata-ḡaniḡaniri, niuniu ema ḡoreḡore, ma veiḡa irauirau maiḡesi kavari. Guinenai akira-toreḡaumito kavana, toma maki akira-toreḡaumini, maiḡesi veiḡari beḡe veini tarimari tu, asiḡina ḡinavaḡi Barau ḡena Basileia nuḡanai beḡea raka-toḡani. \p \v 22 Senaḡi Iauka ḡwaḡwana tu maiḡeri: Veuravini, iaku, maino, vevaḡa-gwaḡiḡi, veiau-namo, nuḡa-namo, vetuḡamaḡikau, \v 23 nuḡa-ḡavemuko o manau, ema nuḡa-gwaḡiḡi. Maiḡeri veiḡa tu taravatu na asi ekourini, asi taravaturi. \v 24 Keriso Iesu ḡena tarimarima korikori vetoḡana tu maiḡesi: Ḡia tu tauḡani na eḡabiraḡe-baregorini dagarari e euravini-iaḡirini dagarari mabarabarari eikoko-kaurito satauro tuḡunai Keriso ḡesi. \p \v 25 Bema ḡita Iauka Veaḡa na ḡera maḡuri eguine-iaḡirini nai tu, Iauka Veaḡa ḡena dabarai maki bisini raka. \v 26 Ḡita tauḡera asi sivekiraḡi-varaḡevaraḡe, e karora nuḡari asi sivei-barubaruri, ema karora tata ḡeri ai dagara tari moḡeri asi simata-ḡaniḡani-iaḡiri. \c 6 \s1 Ekalesia karomi ḡesi boḡono vevaḡa-kava \p \v 1 Tarikakagu mabarami, bema fakami ai tarima ta na veiḡa eleaiani ḡoḡitaiani nai tu, Iauka Veaḡa na ḡemu maḡuri eguine-iaḡiani tarimamu na nuḡamu ma manauna ḡesi bono vaḡa-kavaia, ḡena maḡuri bono toto-iobukaia maia. Senaḡi ḡoi tauḡemu maki bono venari. Asi namo Satani na ḡoi maki beriba-ḡanimuni ḡesi. \v 2 Karomi tata ḡesi boḡono vevaḡa-kava, ḡemi meto boḡono ḡwa-barabarari, korana moḡesi boḡo veini tu, Keriso ḡena taravatu boḡo korana-iaḡi ḡitakauani. \v 3 Bema tarima ta tauḡena bevetuḡa-maḡini, ḡia tu tarima korikori betoni, a nuḡanai ḡia tu asi ḡeiaviani tarimana. Ḡia tu tauḡena kekei moḡo eveḡofaḡofa-iaḡini kekei. \v 4 Tarimarima mabarari tu tata ḡeri veiḡa e maḡuri beḡene vetau-ginikauri. Benamo moḡa murinai vauro tata ḡia tauḡena ḡena maḡuri namona iakuna bene vei. A dia ḡia ḡena maḡuri namona tarima ta ḡena maḡuri ḡesi bene vaḡa-vetovoa. \v 5 Korana tu tarima tata ḡereḡana na ḡena maruna metona bene ḡwaia. \p \v 6 Tarima ta deikara riba eḡabini Barau ḡena guruḡai tarimana tu, ḡia ḡenai kara etanuni dagarari kota ḡena vevaḡa-riba tarimana bene varevare-vinia. \p \v 7 Tuḡamaḡi kerereri na asi beḡene ḡabimi. Barau tu asi boḡo ḡofaiani. Tarimarima tu kara ḡuena evaroani, benamo moḡa ḡwaḡwana ḡereḡana moḡo eḡabiani. \v 8 Tauḡani ḡena ura rakavari ekorana-iaḡirini tarimana tu, tauḡani ḡena ura rakavari ḡerina maḡuri rakava kwaikwaina e mase bedoḡaririni. A Iauka Veaḡa ḡena veiḡa namori ekorana-iaḡirini tarimana tu, Iauka Veaḡa ḡena veiḡa namori ḡerina maḡuri vanaḡivanaḡi beḡabiani. \v 9 Moḡesina naima veiḡa namori veiveiri ai asi bitana gau. Korana veiḡa namori veiveiri asi bita vaḡa-ketoani nai tu, kwakwa negana korikorinai tu ḡaniḡani bita kwa-doḡarini. \v 10 Moḡa lorinai ḡita ḡera mai nega namonai tu tarimarima mabarabarari ḡeri ai veiḡa namori bisini veiri. Ma mai veiḡa namori tu Keriso ḡenai ḡeveḡabidadamani besena mabarabarari ḡeri ai tu bisini veiri veḡata. \s1 Dia kefi lamavaḡi ḡenana maḡuri boḡoitaḡoani \p \v 11 Mai fefa tu au tauḡegu na batorea ḡomi ḡemi. Ḡoḡitaiani, mai guruḡa-matari baregori atorerini mai fefai. \v 12 Ḡoseḡaḡi, ḡomi tauḡanimi kefiri beḡene lama-vaḡiri guruḡari ḡevei-gwadarini tarimari, maniḡeri tu tauḡani murika na dagarari koriri ḡevekokoroku-iaḡirini tarimari. Mani tarimarima maniḡeri tu Keriso ḡena satauro dainai beḡe vaḡa-midigu midigurini garinai maniḡesi ḡeveini. \v 13 Tauḡaniri kefiri ḡelama-vaḡirini tarimari na taravatu tu asi ḡekorana-iaḡiani. A ḡia tu ḡeura-baregoni, ḡomi tauḡanimi kefiri beḡene lama-vaḡiri ḡetoni. Ḡia ḡeura-dikani tauna korikori tu, ḡomi tauḡanimi kefiri beḡe lama-vaḡirini nai, beḡene veiavi ḡana. \v 14 Au dagara ta vekokorokuna tu asiḡina ḡinavaḡi baveini, a au tu ḡita ḡera Vereḡauka Iesu Keriso ḡena satauro moḡo bavekokoroku-iaḡiani. Korana mai satauro ḡenana tanobara dagarari au ḡegu ai tu ḡemaseto satauro tuḡunai, ema au maki tanobara dagarari ḡeri ai tu amaseto satauro tuḡunai. \v 15 Mero tauḡaniri kefiri ḡelama-vaḡirini nai, namo ta asi beḡorani, ema mero tauḡaniri kefiri asi beḡe lama-vaḡirini nai, maki namo ta asi beḡorani. Korana dagara baregona sebona Barau ḡenai tu, Barau na tarima variḡu geragerarai evaḡa-iaḡorani. \v 16 Mai maḡuri maiḡa beḡe tuḡamaḡiani e beḡe korana-iaḡiani tarimari tu Barau ḡena tarimarima o Isaraela tarimari korikori; ḡia iatari ai maino e vevetuḡaḡwa bene tanu. \p \v 17 Maitoma beiaḡoni, tarima ta na au meto asi ma bene vinigu, korana Iesu ḡebaru-viniani tarimari na ḡekwariguto, be ḡegu giri tauḡanigu ai aḡwa-rakaorini, moḡeri na ḡevaḡa-foforinai, au tu Iesu Vereḡauka ḡena vetuḡunaḡi tarimana korikorina. \p \v 18 Tarikakagu mabarami, ḡita ḡera Vereḡauka Iesu Keriso ḡena namo ma varevare-bara ḡomi mabarami iaukami ḡesi bene tanu. Amen.