\id MRK \ide UTF-8 \toc3 Mrc \toc2 Marc \toc1 Evanghelul dupã Marc \mt Evanghelul dupã Marcu \c 1 \s Ioan Pãtidzãtorlu Discljidi Calea al Isus Hristos \p \v 1 Ahurhirea a Evanghelului al Isus Hristos, Hiljilu al Dumnidzãu. \v 2 Ashã cum easti scriatã la prufitlu Isaia: \q1 \it “Ia, mini [Dumnidzãlu] ma pitrec mandatorlu a meu dininti a fatsãljei a ta,\it* \q2 \it tsi va s-ndreagã calea a ta dininti a ta,\it* \q2 \v 3 \it boatsea atsilui tsi aurlã tu irnjiã:\it* \q1 \it ‘Ndridzets-lu calea a Domnului,\it* \q2 \it ndreptatsã cãljurili a lui!’”\it* \m \v 4 Ioanul vini tu irnjiã ti pãtidzari, predicãnda un pãtidzari trã mitãnjusirea a amãrtiilor tsi Dumnidzãulu s-li ljeartã. \v 5 Sh-tut loclu al Iudei sh-atselji dit Ierusalim nãdzea la elu shi s-pãtidza tuts di la nãsu la rãulu Iordan spunãnda amãrtiili a lor. \v 6 Ma Ioanul eara nviscut cu stranji di lãnã ali gãmili, tsãnea un curauã di chealã anvãrliga di ilji shi mãca carcalets sh-njeari agrã. \v 7 Elu ma predica dzãcãnda: “Dupã mini yini un tsi easti ma vãrtos di mini. Mini nu escu axiu nits s-mi apunã dininti a lui ti dizlãgari lãgãtura a-sandalilor a lui. \v 8 Mini vã pãtidzai cu apã, ma elu va vã pãtidzeascã cu Duhlu Sãmt.” \s1 Pãtidzarea shi Cãrtarea al Isus \p \v 9 Sh-tu atseali dzãli undzi tsi Isusul vini di la Nazaretul a Galileiljei shi s-pãtidzã di la Ioanul tu Iordan. \v 10 Shi dinãoara cãndu ma insha di apã, vidzu cã tserurli ma s-discljidea shi Duhlu ma dipuna pri nãsu ca pãrumbu. \v 11 Sh-unã boatsã vini dit tserul: “Tini eshtã Hiljilu a meu vrut cu cai escã hãrãsit.” \v 12 Sh-dinãoarã Duhlu Sãnt lu-adusi tu irnjii. \v 13 Shi eara tu irnjiã patrudzãtsi di dzãli, bãgat tu cãrteari di Satanlu. Sh-eara deadun cu agrãlji, shi anghilji l-huzmitipsea. \s1 Acljimarea a Ucenitsilor di Prota \p \v 14 Shi dupã tsi Ioanul u hãpsãnirã, Isus vini tu Galilei predicãnda evanghelul al Dumnidzãul. \v 15 Sh-dzãcãnda: “Agiumsi chirolu shi s-apruchiã amirãriljea al Dumnidzãul. Mitãnjusits-vã sh-pistipsits evanghelul.” \p \v 16 Trãcãnda prininga amarea a Galileiljei, vidzu Simonlu sh-Andrea, fratili a lui, arcãnda plãsile tu amari cã earau piscari. \v 17 Shi Isus u dzãsi atslor: “Urmatsmã shi mini va vã facã piscari a oamnjilor.” \v 18 Sh-trãoarã atselji li alãsarã plãsile shi s-dusirã dupã nãsu. \v 19 Dupã tsi imnã ninga niheam, vidzu Iacovul, hiljilu al Zebedeu shi Ioan, fratili a lui tsi mpitica plãsile a lor tu varcã. \v 20 Sh-trãoarã li-achljimã shi elji lu-alãsarã tatilu a lor, Zevedeul tu varcã cu lucrãtorlji, shi s-dusirã dupã nãsu. \s1 Vindicarea a Demonizatlui dit Capernaum \p \v 21 Deapoea intrarã tu Capernaum shi dzua di Sãmbãta trãoarã intrarã tu sinagogã shi nvitsa oaminjlji. \v 22 Sh-oaminjlji s-ciudisirã di nvitsãtura-a lui, cã elu li nvitsa ca un tsi ari puteari sh-nu ca scriblji. \v 23 Atumtsea tu sinagoga-a lor eara un om putut cu un duh nicurat, tsi ahurhi s-aurlã, \v 24 dzãcãnda: “Tsi ari namisa di noi sh-di voi, Isus di Nazaret? Vinish tsi s-ni cherdzã? Mini lu shtiu cai eshtã: Sãmtulu al Dumnidzãul.” \v 25 Shi Isusul lu ursi dzãcãnda: “Pãpsea shi easã di la nãs.” \v 26 Shi duhlu nicurat, dupã tsi lu apustusi shi aurlãnda cu mari inshi di la nãsu. \v 27 Sh-tuts s-ciudisirã ahtãt mult cãt ntriba un-alantu dzãcãnda: Vahi tsi easti atsea? Tsi nvitsiturã noauã easti atsea? Aestu li urseashti cu puteari shi duhurili nicurati shi elji lu ascultã. \v 28 Shi anamea a lui s-avdzã dinãoarã pri tutã loclu avãrliga a Galileiljei. \s1 Vindicarea a Soacrãljei al Petru \p \v 29 Cum ishirã elji dit sinagogã, s-dusirã la casa al Simon shi al Andrei, cu Iacovul sh-cu Ioanul. \v 30 Soacra al Simon eara bãgatã cu heavrã, shi dinãoarã elji lji-spusirã ti nãsã. \v 31 Atumtsea elu s-apruchiã, lu-acãtsã di mãnã shi-u sculã. Trãoarã hevrili u-alãsarã shi ea acãtã s-lã huzmitipseascã. \v 32 Seara dupã ascãpitarea a-soarilui, lji adusirã tuts lãndzitslji shi dracuitslji. \v 33 Sh-tutã cãsãbãulu eara adunat nãinti ali ushi. \v 34 Elu vindicã mults di atselji tsi s-munduia di multi soi ti lãngoari, shi aĝiuni mults drats, sh-nu alãsã dratsilji s-greascã, cã elji lu-cunushtea. \p \v 35 Deapoea, dimineatsa curund cãndu ninga nu avea apirit, Isusul si-sculã, inshi shi s-dusi tu un loc ermu shi aclo s-pãrãcãlsii. \v 36 Shi Simonlu sh-atselji tsi eara cu nãsu, lu-cãfta. \v 37 Shi cãndu lu aflarã lji-dzãsirã: “Tuts ma ti caftã.” \v 38 Shi elu lã dzãsi a lor: “Hai s-nidzem tu hoarili di aproapi tsi s-predicã shi-aclo, cã ti aestã am vinitã.” \v 39 Shi elu tricu tutã Galilea predicãnda pri sinagogãli-a lor shi aĝunea dratslji. \s1 Vindicarea a Leproslui \p \v 40 Shi vini la elu un lepros, tsi pãrãcãlsãnda lj-cãdzu pi dzinuclji sh-lji dzãsi: “Ma s-vrei tini, pots s-mi curi.” \v 41 Shi Isusul sãmtsãnda njilã, lu timsi mãna pri nãs sh-lji dzãsi: “Ie, voi, s-hii curat!” \v 42 Ma cãt dzãsi aesti, dinãoarã lepra lu-alãsã shi s-vindicã. \v 43 Deapoea, dupã tsi lu-ursi, trãoarã lu dipãrtã, \v 44 dzãcãnda: “Vedz s-nu lji spunji tsiva-a vãrui, ma imnã la preftu, shi dã tsiva trã curarea-a ta, cum easti ursit tu legile a Moisiului, ca mãrtirii trã nãsh.” \v 45 Ma elu, inshinda, apãrnji s-greascã shi s-scurpiseascã la mults faptulu, ahtãt mult cãt Isusul nu putea s-intra discljis tu cãsãbã, ma stãtea nafoarã pri locuri ermi. Sh-di tuti pãrtsili yinea la nãsu. \c 2 \s1 Paralizatlu al Capernaum \p \v 1 Dupã ndoauã dzãli, Isus vini nãpoi tu Capernaum shi s-avdzã cã elu eara la casã. \v 2 Dinãoarã s-adunarã ahãnts mults oaminji cãt nu aflai loc nitsi dininti ali poarti. Sh-elu lã nvitsa zborlu. \v 3 Atumtsea vinirã niscãnts, tsi adusirã un om paralizat tsi lu-purta patru inshi. \v 4 Ma niputãnda s-apruchia ti itia a multsamiljei, dizvãlirã plocili a citiljei iu eara Isusul, shi dupã tsi disfeatsirã unã guvã lu-dipusirã patlu pi cai stãtea paralizatlu. \v 5 Isusul vidzãnda pistea a lor ljã-dzãsi a paralizatlui: “Hiljie, amãrtiili a tali sãntu ljirtati!” \v 6 Ma atsia shidea niscãntsã scribi tsi tu ininjli a lor minduia: \v 7 “Cãtse vahi aestu ma blastimã? Cai poati s-ljeartã amãrtiili, singur di Dumnidzãul?” \v 8 Ma Isusul tsi trãoarã aduchi tu suflitlu a lui cã elji ma mintuia aesti lucri cu mintea-a lor, lã dzãsi: “Cãtse li mintuits aesti lucri tu ininjli a voastri? \v 9 Tsi easti ma lishor s-ljã dzãtsã a paralizatlui: ‘Amãrtiili a tali sãntu ljirtati’, ama s-ljã dzãtsã: ‘Scoalã-ti, ljea patlu a tãu sh-fudz!’? \v 10 Ma tra si-shtits cã Hiljilu-a omlui ari puteari sã-ljeartã amãrtiili pri loc, \v 11 mini ma ts-dzãcã: ‘Scoalã-ti, ljea patlu shi imnã la casa a ta!’” \v 12 Shi elu si sculã dinãoarã, lo patlu a lui, shi inshi afoarã dininti a tutlor, shi ashã tuts s-ciudisirã shi alãvdarã Dumnidzãulu dzãcãnda: “Unã ahtari thavmã nu u-avem vidzut pute!” \s Acljimarea al Levi \p \v 13 Isus inshi nãpoi mardzina di amari shi multsãmea yinea la nãs shi elu lã-nvitsa. \v 14 Trãcãnda vidzu Levilu, hiljilu al Alfeul apunat iu s-pãltea taxa, sh-lji dzãsi: “Urmeadz-mi!” Sh-elu si sculã shi s-dusi dupã nãs. \p \v 15 Sh-ma nãpoi cãnd Isusul eara la measã la casa a Levilui, mults taxidãri shi amãrtioshlji shãdea la measã cu Isusul sh-cu ucenitsilji a lui, cã eara mults atselj tsi nãdzea dupã nãs. \v 16 Atumtsea scriblji shi Fariseilji, cãndu vidzurã cã ma mãca deadun cu taxidãrlji shi amãrtioshlji, lã-dzãsirã a ucenitsilor a lui: “Cum mãcã sh-bea elu deadun cu taxidãrlji shi amãrtioshlji?” \v 17 Sh-Isusul cãndu li avdzã, lã-dzãsi a lor: “Nu sãntu sãnãtoshlji tsi au ananghi ti iatrulu, ma lãndzitslji. Mini nu vinj s-acljemã ndreptsilji, ma amãrtioshlji trã mitãnjiusiri.” \s1 Nvitsãtura Atsea Noaua al Isus shi Traditsia Atsea Veaclja \p \v 18 Atumtsea ucenitsilji al Ioan shi al Fariseilor tsãnea pãreasinji. Atselji vinirã la Isusul shi lj-ntribarã: “Cãtse ucenitsilji al Ioan shi atselji al Fariseilor tsãnã pãreasinji, shi ucenitsilji a tãlj nu tsãn pãreasinji?” \v 19 Shi Isusul rãspunsi atsilor: “Poati s-tsãnã preasinji acljimatsilji pi numtã cãndu dzinirlu easti cu nãsh? Di cãt chiro dzinirlu easti cu nãsh nu poatã s-tsãnã preasinji! \v 20 Ma va s-yinã dzãlili cãndu va s-hibã loatã dzinirlu di nãsh, shi atumsea tu atseali dzãli elji va s-tsãnã pãreasinji. \v 21 Nitsunã nu bagã tu un stranji veclju un peticu nou, cã altã soi lu arupi stranjilu shi azmuldzearea s-fatsi ma marã. \v 22 Tutã ashã nitsunã nu bagã yinu nou tu foali veachli, altã soi yinlu nou aspardzi foalili, yinlu s-vearsi shi foalili chearã, ashã cã yinlu atselu nou s-bagã tu foali nali.” \s1 Isus, Domnul a Sãmbãtãljei \p \v 23 Shi undzi tsi unã dzuã di Sãmbãtã elu ma tritsea anamisa di agri siminati, shi trãcãnda ucenitsilji a lui arupea schipuri. \v 24 Shi Fariseilji lji-dzãsirã: “Vedzã, cãtse lu facã aestã tsi nu prindi s-lu facã dzua di Sãmbãtã?” \v 25 Shi elu lã dzãsi a lor: “Ma nu avets ghivãsitã tu Scriturili tsi featsi Davidul, cãndu avea ananghi shi agiuna, elu shi tuts alantsilji tsi eara cu nãs? \v 26 Elu intrã tu casa al Dumnidzãu tu chirolu a arhipreftului Abiatar, shi mãcã pãnjili di dininti, tsi nu prindi s-li mãca nitsunã, ma singru dicãt preftsãlji, shi elu lã deadi sh-atsilor tsi eara cu nãs.” \v 27 Deapoea lã dzãsi atsilor: “Sãmbãta easti fãptã ti omlu, sh-nu omlu ti Sãmbãta.” \v 28 Trã atsea Hiljilu a omlui easti domn sh-a Sãmbãtãljei. \c 3 \s1 Omlu cu Mãna Uscat \p \v 1 Deapoea elu intrã tu sinagogã, shi aclo eara un om cu mãna uscatã. \v 2 Niscãntsã lu viglja Isusul macã va lu vindica dzua di Sãmbãtã, shi deapoea s-lu vãrgheascã. \v 3 Elu lji-dzãsi a omlui cu mãna uscatã: “Scoalã-ti namisa a tutlor!” \v 4 Shi elu lã dzãsi a lor: “Tsi easti ndrept dzua di Sãmbãtã, s-fatsã ghini icã s-fatsã arãu, sã-ascachi un suflit icã su-vatsãnjã?” Ma elji tãtsea. \v 5 Atumtsea elu, cum li vidzu anvãrliga cu inati, shi nvirinat cã ininjli a lor eara indiferenti, lji dzãsi a omlui: “Tindã mãna!” Elu u timsi shi mãna a lui s-featsi ca alanta sãnãtoasã. \v 6 Sh-Fariseilji inshirã afoarã shi trãoarã apofasirã cu Herodianjilji contra a lui, cum su-vatãmã. \s1 Isusul Aleapsi Di Doisprãdzatsilji \p \v 7 Isusul cu ucenitsilji a lui s-dusi cãtrã amari shi unã multsãmi mari di oaminj dit Galilea shi dit Iudea lu-urmã, \v 8 sh-dit Ierusalim, sh-dit Idumea, sh-di napãrti di Iordan, tutashã unã multsãmi mari di avãrliga di Tiro sh-di Sidon. Cãndu avdzãrã atseali lucri mãri tsi elu fãtsea, vinirã la nãs. \v 9 Sh-elu lã dzãsi a ucenitsilor a lui sã-aibã totãna etimu unã varcã, tsi laolu si nu-u pindzea. \v 10 Elu avea vindicatã mults oaminj, tuts tsi avea lãngoari s-aduna anvãrliga di nãsu s-bãga mãna pi nãs. \v 11 Shi duhurili nicurati anda u-videa cãdea pi dintsi dininti a lui shi aurla dzãcãnda: “Tini eshti Hiljilu al Dumnidzãu!” \v 12 Ma elu lji vãrghea tsi s-nu spunea cai eara elu. \s1 Blãstimarea a Fariseilor \p \v 13 Deapoea elu s-alinã pri munti, shi acljimã aproapi di nãsu atselji tsi vrea. Shi elji vinirã la nãsu. \v 14 Shi elu aleapsi doisprãdzatsi (tsi s-acljima apostulji), s-hibã cu nãsu shi s-li pitritsea sã predica, \v 15 shi s-avea puteari s-aĝuneascã dratsilji. \v 16 Shi ia doisprãdzatsilji: Simonulu, a cui lj bãgã numa Petru, \v 17 Iacovul, hiljilu al Zebedeu, shi Ioani, fratili al Iacov, tsi lã bãgã numa Boanerges, tsi va s-dzãcã hiljilji a bubunidzariljei. \v 18 Andrea, Filip, Bartolomeu, Matei, Toma, Iacovul, hiljilu al Alfeu, Tadeu, shi Simon Cananeas, \v 19 shi Iuda Iscariotul, tsi ma nãpoi lu vindu. \s1 Familia al Isus \p \v 20 Apoea intrarã la unã casã. Shi s-adunã unã multsãmi marã cãt nitsi pãni nu putea s-mãca. \v 21 Shi cãndu soea a lui lo di hãbari, s-dusi su-ljea, cã dzãtsea: “Nu easti ghini di minti.” \v 22 Iarã scribilji tsi avea dipunatã dit Ierusalim, dzãtsea: “Elu ari Buelzebubul sh-li aĝuneashti dratsilji cu aestu printsilu a dratsilor.” \v 23 Ma elu li-acljimã aproapi di nãsu shi lã gri cu parabolã: “Cum poati Satanlu su aĝuneascã Satanlu? \v 24 Ma cã unã amirãrilj dit nãuntru easti mpãrtsãtã, atsea amirãrilje nu poati s-bãneadzã. \v 25 Ma cã unã casã dit nãuntru sã-mpartsã, atsea casã nu poati s-bãneadzã. \v 26 Ashã, macã Satanlu si-scoalã contra ali sinli a lui, shi easti pãrtsãt, nu poati si s-tsãnã, ma s-bitiseashti icã cheari. \v 27 Nitsiun nu-poati s-intrã tu casa a omlui fãrtos shi s-lju arãcheascã avearea a lui, ni lãgatã ma nãinti omlu atsel fãrtoslu, atumtsea poati s-lju afurã casa. \v 28 Dealihea ma vã dzãc cã a omnjilor va s-hibã ljirtati itsi amãrtii shi cathe blãstem tsi va s-dzãcã. \v 29 Ma di atselu tsi va s-blãsteamã contra a Duhlui Sãmtu nu va s-aibã ljirtari di totãna. Elu easti amãrtios ti eta tutã.” \v 30 Isusul li dzãsi aesti cã elji dzãtsea: “Elu ari un duh nicurat!” \s1 Familia al Isus \p \v 31 Tu oara atsea vinirã fratsilji a lui shi muma, shi stãnda afoarã, pitricurã sh-lji grirã. \v 32 Multsãmea eara apunat avãrliga di nãsu, shi-lji dzãsirã: “Ia, muma shi fratsilji a tãlji, sãntu nafoarã sh-ma ti caftã.” \v 33 Ma elu apãndisi a lor dzãcãnda: “Cai easti muma-a mea icã fratsilji a melji?” \v 34 Daepoea, mutrinda avãrliga di atselji tsi shãdea ningã nãsu, dzãsi: “Ia, muma-a mea shi fratsilji-a melji! \v 35 Cã, caitsido tsi fatsi vrearea al Dumnidzãu, elu easti fratili-a meu, sora-a mea shi muma.” \c 4 \s1 Parabola a Simnãtorlui \p \v 1 Deapoea Isusul apãrnji sã-nveatsã mardzina di amari. Shi avãrliga di nãsu s-adunã un multsãmi mari di oaminj, cãt elu intrã tu varcã shi-shãdea pi nãsã, shi tutã multsãmea eara mardzina di amari. \v 2 Shi elu lã nvitsa a lor cu paraboli multi lucruri, shi tu nvitsãtura-a lui lu dzãsi: \v 3 “Ascultats! Ia, inshi siminãtorlu sã seaminã. \v 4 Shi cãndu elu simina, nãscãnti gãrãts a farãljei cãdzurã pi cali shi puljilji a tserlui vinirã sh-li mãcarã. \v 5 Shi nihiam a farãljie cãdzu pi loc chitros, iu nu avea multã tsarã shi deadi dinãoarã, cã nu avea tsarã ãhãndoasã. \v 6 Ma cãndu inshi soarili s-pãlirã shi ti atsea, tsi nu avea rãdãtsinã s-uscã. \v 7 Shi un parti a farãljei cãdzu namisã di schinj, schinjilji criscurã, ljã acãtsarã anasa shi nu deadi carpo. \v 8 Unã altã parti cãdzu pi tsarã bunã, shi deadi carpo tsi crishtea shi adusi: unã treidzãtsi, alanta shaidzãtsi, shi alanta unã sutã.” \v 9 Deapoea elu lã dzãsi a lor: “Cai ari urechlji trã avdzãri, s-avdã.” \p \v 10 Cãndu Isusul eara singur, atselji tsi eara avãrliga di nãsu deadun cu doisprãdzatslji, lu ntribarã trã parabola. \v 11 Elu lã dzãsi a lor: “A voauã vã easti datã s-cunushtets mistirĝiul a amirãriljei al Dumnidzãu, iarã atsilor tsi sãntu afoarã tuti aesti sã si da cu paraboli: \q1 \v 12 \it ‘Mutrinda, s-veadã ma s-nu bagã oarã,\it* \q2 \it shi avdzãnda, s-avdã ma s-nu aducheascã,\it* \q1 \it cã s-nu mitanjuseascã\it* \q2 \it shi amãrtiili s-ljeartã.’\it*” \s1 Explicarea a Paraboljei \p \v 13 Deapoea u dzãsi a lor: “Nu u-aduchits aestã parabolã? Ma atumtsea cum va li aduchits tuti alanti paraboli? \v 14 Siminãtorlu seaminã Zborlu. \v 15 Atselji ningã cali sãntu atselji pri la cai si seaminã zborlu, ma dupã tsi u-avdzãrã atsea, yini trãoarã Satanlu shi lã-scoati sborlu siminatã la nãshi. \v 16 Tutashã atselji tsi u-ljea fara pri chetri, sãntu atselji tsi cãndu lu avdzãrã zborlu, trãoarã u ljea cu harauã, \v 17 ma tsi nu acãtsarã rãdãtsinã pri nãshi, shi sãntã ti putsãn chiro, shi cãndu yini zorea icã avinarea trã itia a-zborlui, si-scandalizescu trãoarã. \v 18 Atselji cai u-ljea fara namisa di scinj, sãntu atselji tsi lu-ascultã zborlu, \v 19 ma nvirinãrili-a ashtiei eti, arãdearili-a averilor, shi mania ti alti lucri tsi ljã intrã a omului, astupu sborlu shi nu da carpo. \v 20 Iarã atselji tsi u loarã fara tu tsarã bunã, sãntu atselji tsi lu ascultã sborlu, u ljea shi aducã carpo: unlu treidzãts, altu shaidzãts shi altu unã sutã.” \s1 Parabola a Lambãljei \p \v 21 Deapoea lã dzãsi a lor: “Vahi s-bagã lamba sum un gãleatã icã sum un pat? Nu si s-bagã pri purtãtorul ali lunjini? \v 22 Cã nu ari tsiva ascumtu tsi s-nu s-dizvileascã, shi tsiva faptu pri ascumtu tsi s-nu easã tu lunjinã. \v 23 Cai ari ureclji ti avdzãri, s-avdã!” \v 24 Shi lã dzãsi a lor: “Bãgats oarã atsea tsi avdzãtsã. Cu atsea misurã tsi voi misurats, va vã si misurã, shi a voauã tsi avdzãts va vã si da ma multu. \v 25 Cã atsilui tsi ari va lji si da, ma atsilui tsi nu ari va lji si ljea shi atsea tsi ari.” \s1 Parabola a Simintsãljei \p \v 26 Isusul dzãsi: “Amirãriljea al Dumnidzãu easti ca un om tsi arucã simintsa pri loc. \v 27 Noaptea shi dzua, cãndu elu doarmi shi si scoalã, simintsa fitruseashti shi creashti, fãrã si shtibã elu cum. \v 28 Di singur loclu lu fatsi: ma nãinti curpanlu, sh-apoea schiclu, shi tu soni schiclu cu gãrnutsi. \v 29 Iarã cãndu carpolu s-coatsi, trãoarã s-bagã seatsira, cã yini oara di sitsirari.” \s1 Parabola a Simintsãljei di Sinap \p \v 30 Elu dzãsi: “Cu tsi undzeashti amirãriljea al Dumnidzãu? Icã cu tsi parabolã su-aspunem? \v 31 Ea undzeashti cu simintsea di sinap tsi easti siminat tu loc. Atsea simintsã easti ma njicã pri loc. \v 32 Ma dupã tsi si seaminã, creashti shi s-fatsi ma mari di tuti zãrzãvãtsile, shi sãlgheashti alumãchi ahãti mãri cãt puljilji a tserlui poatã s-aflã streahã sum aumbra a lor.” \v 33 Shi cu multi ahtãri paraboli lã spunea a lor sborlu, ashã cum elji putea s-lu achicãsea. \v 34 Shi nu lã grea a lor fãrã paraboli, iarã a ucenitsilor a lui ahoria, lã spunea itsido. \s1 Isusul shi Furtuna \p \v 35 Tu seara a aishtei dzuã, lã dzãsi a lor: “Tritsem pi alantã parti.” \v 36 Shi ucenitsilji, cum u nchisirã multsãmea, u loarã Isusul ashã cum eara tu varcã. Cu nãsu eara sh-nãscãnti varchi njitsi. \v 37 Tu oarã aestã si s-featsi unã furtunã mari shi vãljiurili s-plãscãnea pri varcã ahãt multã cãt ea ma s-umplea. \v 38 Iarã elu durnjea tu varcã pri unã cãpitinj. Elji lu dishtiptarã shi lji dzãsirã: “Nvitsãtore nu ai mirachi trã noi cã ma ni nicãm?” \v 39 Shi elu cum si dishtiptã lji aurlã a vimtului shi lji gri ali amari: “Tãtsã shi isihãsea-ti!” Shi vimtulu pãpsi shi s-featsi isihii mari. \v 40 Shi lã dzãsi a lor: “Cãtse hits ahãnt fricoshi? Cum nu avets pisti?” \v 41 Shi atselji li acãtsã unã fricã mari shi dzãtsea un cu-alantu: “Cai easti aesti tsi lu ascultã shi vimtulu shi amarea?” \c 5 \s Demonizatul Gadarean \p \v 1 Ashã agiumsirã tu alantã parti a amarãljei tu locurili a Gherasenjilor. \v 2 Shi macãt Isusul dipunã dit varcã, trãoarã lji inshi nãinti dit murmintul\f + \fr 5:2 \fr*\fq murmintul \fq*\ft Easti una guvã tãljat tu chieatrã, iu Ideilji li bãga mortsili a lor.\ft*\f* un om umplut cu un duh nicurat, \v 3 elu bãna tu murmintsã shi nitsiunã nu avea putut s-lu liga cu singir. \v 4 Di multi ori lu avea ligatã cu prãnghi shi singir, ma elu totãna l-frãndzea singirili shi li arupea prãnghili, shi nitsiunã nu putea s-lu imireadzã. \v 5 Dipriunã noaptea shi dzua, prit murmints shi prit muntsi, tritsea aurlãnda shi tãljãnda truplu a lui cu chetri. \v 6 Cãndu elu lu vidzu Isusul di diparti, imnã shi s-ncljinã dininti a lui. \v 7 Shi cu unã aurlari mari dzãsi: “Tsi ari namisa di noi shi di tini, Isus, Hiljilu al Dumnidzãu atsel multu analtu? Mini ti giurã pi numa al Dumnidzãu, nu mi pidipsea!” \v 8 Cã Isusul lji-avea dzãsã: “Duh nicurat, eshi dit aestu om!” \v 9 Atumtsea Isusul lu ntribã: “Cai easti numa a ta?” Shi elu apãndisi dzãcãnda: “Mini mi acljeamã Legion, cãtse him multsã.” \v 10 Shi l-pãrãcãlsea multu tsi si nu li aĝuneascã dit loclu atselu. \v 11 Aclo la coasta a muntilui eara unã cupiã mari di portsi tsi pãshtea. \v 12 Atumtsea tuts demonjili pãrãcãlsirã dzãcãndã: “Pitreatsi-nã la portsi tsi s-intrãm tu nãshi.” \v 13 Shi Isusul trãoarã u deadi izini a lor, shi duhurili nicurati dupã tsi inshirã, intrarã la portsilji, shi cupia s-arucã nghios di tu ripã tu amari. Era aproapi doauã njilji di capiti tsi s-nicarã tu amari. \p \v 14 Shi atselji tsi pãshtea portsilji fudzirã shi u scurpisirã shtirea tu cãsãbã sh-pri hoari. Sh-oaminjli vinirã sã videa tsi avea undzitã. \v 15 Cãndu vinirã la Isus, vidzurã drãcuitlu mpadi, nviscut shi cu mintea ntreag, atselu tsi eara demonizat di leghionlu, shi avea fricã. \v 16 Shi atselji tsi u avea vidzutã, lji spusirã a lor cã tsi lji avea undzitã a demonizatlui shi a portsilor. \v 17 Atumsina atselji ahurhirã s-lji pãrãcãlseascã al Isus s-fugã di sinurili a lor. \v 18 Cãndu elu ma intra tu varcã, atselu tsi eara demonizatã lji pãrãcãlsea tsi s-putea s fudzea cu nãsu. \v 19 Ma Isusul nu lji deadi izini, shi lj-dzãsi: “Imnã la casa a ta, la-a tãlji shi spunã atsilor tsi lucruri mãri featsi Domnul shi cum ti njilui.” \v 20 Shi elu fudzi shi ahurhi sã predica pri regiunea di Decapolis di tuti atseali tsi avea faptã Isusul shi tuts s-ciudisirã. \s1 Muljearea cu Curarea di Sãndzi \p \v 21 Shi cãndu Isus tricu nãpoi tu alantã parti cu varcã, un multsãmi marã s-adunã avãrliga di nãsu, shi elu armasi mardzina di amari. \v 22 Deapoea vini un di ma mãrlji a sinagogãljei, cu numa Iair, tsi cãndu lu vidzu, lj-cãdzu la cicioari. \v 23 Shi multu lã pãrãcãlsi dzãcãnda: “Hiljea a mea ma moari, haidi shi bagã mãnjili pri nãsã, tsi s-vindicã shi s-bãneadzã.” \v 24 Shi elu s-dusi cu nãs, shi unã multsãmi mari nidzea dupã nãs shi s-pindzea avãrliga di nãs. \v 25 Namisa di nãshi eara unã muljeari tsi lj-cura sãndzili di doisprãdzatsi di anji. \v 26 Shi avea traptã multi di partea a iatsrilor shi avea chirutã tutã avearea a ljei fãrã ambunãsiri, ninga ma s-fãtsea ma rãu. \v 27 Cãndu avdzã si zbura di Isusul, intrã la multsãmea, sh-dupã nãs timsi mãna la stranjilu al Isus. \v 28 Ea dzãtsea: “Macã va bagã mãna la stranjili a lui, va mi vindicã.” \v 29 Sh-trãoarã curarea a sãndzilui pãpsi shi ea sãmtsã tu truplu a ljei cã s-vindicã di atsea lãngoari. \v 30 Ma trãoarã Isusul sãmtsã un puteari tsi avea ishit di la nãsu, s-turnã cãtrã multsãmea sh-dzãsi: “Cai deadi di stranjili a meali?” \v 31 Shi ucenitsilji a lui lji-dzãsirã: “Nu vedz cã multsãmea ma s-pingã di tuti pãrtsãli shi tini dzãtsi: ‘Cai deadi di mini?’” \v 32 Elu mutrea avãrliga s-videa cai u featsi aestã. \v 33 Atumtsea, muljearea mplinã di fricã sh-trimurãnda, cã shtia tsi avea pãtsãtã, vini shi lji cãdzu pi cicioari shi lj-spusi tutã alihea. \v 34 Shi elu lj-dzãsi: “Hiljã, pistipsirea a ta ti-vindicã, imnã tu pace cã eshti vindicatã di lãngoarea a ta!” \s1 Hiljea al Iair \p \v 35 Iarã Isusul ninga ma grea, vinirã niscãntsi di la casa a primarului a sinagogãljei dzãcãndã: “Hjiljea a ta muri. Cãtse lu cãrteshti ninga nvitsãtorlu?” \v 36 Ma Isusul cãndu avdzã tsi dzãsirã, lji dzãsi a primarului a sinagogãljei: “Nu ti asparã, mashi s-ai pistusini!” \v 37 Nu alãsã s-lu urmeadzã nitsiun altã, dicãt mashi Petrul, Iacovul shi Ioanul, fratli al Iacov. \v 38 Shi dupã cum agiumsi la casa a marlui a sinagogãljei, vidzu unã mintiturã mari shi oaminji tsi plãndzea shi vãita cu boatsã. \v 39 Intrã sh-u dzãsi a lor: “Cãtse aurlats shi plãndzets? Feata nu muri, ma doarmi.” \v 40 Sh-elji lu mpizuirã, ma elu dupã tsi li scoasi tuts afoarã, lo cu nãs tat-su shi mã-sa-a li feati sh-atselji tsi eara cu nãsã, sh-intrã aclo iu eara feata. \v 41 Shi u lo feata di mãnã shi lj-dzãsi: “Talitha kumi”, tsi va s-dzacã: “Featã, atsãia ma tsã-dzãc: Scoalã-ti!” \v 42 Shi trãoarã feata si sculã shi imnã singur. Ea eara di doisprãdzatsi di anji. Sh-elji s-ciudisirã multã. \v 43 Ma elu lã deadi ordin tsi nitsiunã s-nu shtia. Sh-lã ursi si lj-da ali feati di mãcari. \c 6 \s Isus Ni-apruchiat tu Nazaret \p \v 1 Apoea Isusul fudzi di aclo shi vini tu tsara a lui, shi ucenitsilji a lui u urmarã. \v 2 Shi cãndu vini Sãmbãta, ahurhi sã li nvitsa tu sinagogã. Shi multsã cãndu lu-avdza, s-ciudisea shi dzãtsea: “Di iu lj-yinã aishtui aesti? Tsi mintiminiljii easti atsea tsi lj-easti datã? Shi cum s-facã aesti thavmati cu mãnjili a lui? \v 3 Nu easti aestu lemnar, hiljilu ali Marii, fratili al Iacov, shi al Iose, al Iuda shi al Simon? Shi nu sãntu aoa namisa di noi surãrili a lui?” Shi si scandalizeascu ti itia a lui. \v 4 Isusul lã dzãsi a lor: “Nitsiunu prufit nu easti dispretsuit dicãt mashi tu patria a lui, tu soia a lui sh-tu casa a lui.” \v 5 Shi nu pãtu s-facã atsia nitsiunã thavmã, dicãt mashi s-vindicã vãrãndoi lãndzitsã bãgãnda mãna pri nãshi. \v 6 Shi s-ciudisea ti nipistusirea a lor. Isusul imna avãrliga pri hoarili shi li-nvitsa. \s1 Misionul a Doisprãdzãtsilor \p \v 7 Sh-li acljimã atselji doisprãdzatsi shi ahurhi s-lji pitreacã doi cãti doi sh-u deadi puteari pristi duhurili nicurati. \v 8 Sh-lã dimãndã s-nu ljea tsiva altã pri cali, dicãt mashi unã ciumagã, nitsi trastã, nitsi pãni, nitsi pãradzi tu brãn, \v 9 Ma s-ncalcã mash sandalili shi s-nu bagã doauã pãreclji di tunicã. \v 10 Shi lã dsãsi ninga: “Iutsido tsi s-intrats tu unã casã, armãnets aclo pãnã s-fudzit di aclo. \v 11 Macã niscãntsi nu vã ashteaptã shi nu vã avdã, cãndu s-fudzits di aclo, ascuturats puhlu dit cicioarili-a voastri, ca mãrtirii contra-a lor. [Dealihea vã dzãc cã dzua a giudicarãljei Sodoma shi Gomora va si s-veadã cu ma multã lishuredz dicãt atselu i think socãsãbã.]” \p \v 12 Ashã atselji s-dusirã shi-u predica a oamnjilor tsi s-mitãnjiuseascã \v 13 Shi aĝuneascã mults demonji shi aungã cu untulem mults lãndzitsã shi-li vindica. \s1 Moartea al Ioan Pãtidzãtorlu \p \v 14 Tora amirãlu Herod avdzã si sbura di Isusul cã numa a lui eara faptã cunuscut shi elu dzãsi: “Ioan pãtidzãtorlu s-inje dit mortsã, trã atsea pri nãsu ma lucreazdzã putearili cu mari ciudii.” \v 15 Niscãntsã altsã dzãtsea: “Easti Ilia.” Shi niscãnts altsã dzãtsea: “Easti un prufit icã un di prufitsilji.” \v 16 Ma cãndu Herodul li avdzã tuti atseali, dzãsi: “A Ioanlui, u cui lji tãljai caplu, s-inje dit mortsã.” \v 17 Cã Herodul avea datã ordin s-acãtsa Ioanulu shi s-tsãnea ligatã tu hapsi ti itia a Herodiadãljei, muljeara al Filip, fratli a lui, cãtse lu avea loatã ti muljearã. \v 18 Ioanlu lj-dzitsea al Herod: “Nu ai ndreptate s-ai muljearea a fratilui a tãu.” \v 19 Shi Herodiada lu aura shi vrea s-lu vãtãma, ma nu putea. \v 20 Herodul s-afirea di Ioanlu tsi lu cunushtea ca om ndrept shi sãmtã, shi lu apãra, shi dupã tsi avdza multi lucri di nãsu, fãtsea multi lucri, shi lu asculta cu vreari. \v 21 Ma vini dzua tsi lipsea shi Herodul, tu dzua a amintariljei a lui adãrã uspetsi ti mãrilji a lui, capitãnjilji shi tinjisitsilji a Galileiljei. \v 22 Intrã hiljea a Herodiadãljei, giucã sh-lji arãsi al Irod shi a lor tsi shidea deadun cu nãsu la measã, atumtsea amirãlu lji-dzãsi a featiljei: “Caftã-nji itsi vrei shi mini va tsã dau.” \v 23 Shi lji si spigiurã: “Itsido tsi va nji caftsã va tsã dau, pãn la giumitatea a amirãriljei-a mea.” \v 24 Ea inshi afoarã sh-lji dsãsi a mumãljei: “Tsi prindi s-lji caftã?” Shi ea apãndisi: “Caplu al Ioan Pãtidzãtorlu!” \v 25 Ea s-turnã trãoarã la amirãlu shi lji-cãftã aĝonjea: “Mini voi tsi tini s-nji dai trãoarã tu tãpsii caplu al Ioan Pitidzãtorlu.” \v 26 Shi amirãlu cu tutã cã s-nvirinã multã di aestã, nu vrea s-arnisea ti itia cã eara spigiuratã shi ti tinjia a acljimatsilor. \v 27 Ashã trãoarã amirãlu pitricu unã avigljitor s-lji aducã caplu al Iaon. \v 28 Shi elu s-dusi tu hapsi, lj-tãljã caplu shi lji lu-adusi pri unã tãpsii, lji lu deadi ali feati shi feata lju deadi a mumãljei. \v 29 Cãndu ucenitsilji al Ioan li avdzãrã aesti, vinirã, loarã truplu a lui shi lu bãgarã tu murmintu. \s1 Prota Multsirea a Pãnjilor \p \v 30 Tora apostoljilji s-adunarã ningã Isus shi lji spusirã tuti atseali tsi avea faptã shi tsi lj-avea nvitsatã. \v 31 Shi elu lã dzãsi a lor: “Haidets tu un loc tu irnjii shi discurmats-vã.” Cã oamnjilji tsi yinea shi s-dutsea eara ahãnt multsã cãt nu avea chiro di mãcari. \p \v 32 S-nchisirã cu unã varcã cãtrã un loc ermu shi dipãrtat. \v 33 Ma cãt multsãmea lã vidzu tsi s-nchisirã, multsi di atselji lu cunuscurã, sh-di tuti cãsãbadzli vinirã aclo pi cicioari shi agiumsirã dininti a lor shi s-adunarã avãrliga di nãsu. \v 34 Cãndu Isus inshi dit varcã, vidzu unã multsãmi marã shi ljã-vini rãu, cã era ca oili fãrã picurar. Shi ahurhi s-lã nveatsã multã lucri. \v 35 Shi cum tricu mult chiro, ucenitsilji a lui s-apruchearã shi lji-dzãsirã: “Aestu loc easti ermu shi tora easti amãnatã. \v 36 Dã-lã cali aishtoru oaminji si s-ducã tu cãmpurili shi hoarili di avãrliga tsi s-acumpãrã pãni, cã nu au tsiva ti mãcari.” \v 37 Iar elu apãndisinda lã dzãsi a lor: “Dats-lã voi s-mãcã!” Shi elji lji-dzãsirã: “Prindi s-nidzem noi s-acumpãrãm cu doauã sutã di denari\f + \fr 6:37 \fr*\ft 200 di denari easti ma putsãn di plãtirea a unui an.\ft*\f* shi s-lã dãm ti mãcari?” \v 38 Shi elu lã dzãsi a lor: “Cãt pãnji avets? Imnats-vã shi mutrits!” Dupã cã vidzurã dzãsirã: “Tsintsi pãnji sh-doi peshtsã.” \v 39 Atumtsea elu deadi ordinã a lor tsi s-li ndreagã tuts, apunats pi grupuri pri yiarba veardã. \v 40 Ashã atselji s-apunarã tu grupuri cãti unã sutã sh-cãti tsindzãtsi. \v 41 Apoea elu lo tsintsi pãnjili shi doi peshtsãlji, sculã ochljilji cãtrã tser, ghinicuvãntã, li pãrtsã panjili sh-u deadi a ucenitsilor a lui, tsi s-u pãrtsa a lor, tutashã u pãrtsã a lor shi peshtsãlji. \v 42 Tuts mãcarã pãn s-fãntirã \v 43 Shi adunarã doisprãdzatsi di cãneastri cu sãrmi di pãnji shi cu armãnturi di peshtsã. \v 44 Atselji tsi mãcarã pãnjili eara tsintsi njiljã di bãrbats. \s1 Isus Imnã Pristi Apã \p \v 45 Trãoarã Isusul lã ursi ucenitsilji a lui s-intra tu varcã shi si s-ducã tu alantã parti cãtrã Betsaida, pãn-cãnd elu s-alãsa s-dispãrtsea mutsãmea. \v 46 Macãt li salutã, elu s-alinã tu munti ti pãrãcãlsiri. \p \v 47 Cãndu tunicã varca eara namisa di amari shi elu singur eara pri uscatã. \v 48 Cãndu li vidzu ucenitsilji, elji ma s-pidipsea nãftãnda, cã yinea vintu contra lor. Tu a patrulu avigljitor a noaptãljei Isusul s-nchisi cãtrã nãshi imnãnda pri amari shi elu vrea s-li tritsea. \v 49 Ma elji, cãndu lu-vidzurã cã ma tritsea pri amari, mintuirã cã eara unã fantazmã shi ahurhirã sã aurlã. \v 50 Cã tuts lu vidzurã shi eara lãhtãrsitsã, ma elu trãoarã ahurhi s-greascã cu nãshi, sh-dsãsi: “Curaiu! Mini escu, nu vã-aspãrats!” \v 51 Dapoea s-alinã tu varcã cu nãshi shi vimtul pãpsi. Shi atselji armasirã ciudisits shi si thãvmãtisirã. \v 52 Cã nu lu-avea aduchitã thavma a pãnjilor cãtse inima a lor eara chitrisitã. \v 53 Dupã tsi tricurã, agiumsirã tu loclu a Ghenezaretlui, shi aclo u-ligarã varca. \v 54 Shi cãndu ishirã dit varcã, oaminjilji lu-cunuscurã dinãoarã. \v 55 Shi trãcãnda trãoarã pisti tutã locurili di avãrligã, ahurhirã s-aducã tuts lãndzitsilji pri paturi iutsido tsi avdza cã s-afla. \v 56 Shi iutsido tsi elu yinea, tu hoari, tu cãsãbadz icã tu mãhãladz oaminjilji bãga lãndzitslji tu padi, shi lu pãrãcãlsea tsi s-bãga mãna pi stranjili a lui. Sh-tuts atselji tsi bãgarã mãna s-vindicarã. \c 7 \s Nvitsarea ti Cãtrãsirea di Nãuntru \p \v 1 Atumtsea s-adunarã avãrliga di nãsu fariseilji shi niscãntsã scribi tsi avea vinitã di Ierusalim. \v 2 Atselji bãgarã oarã cã niscãntsã di ucenitsilji a lui ma mãca pãni cu mãnjili lãvushiti, va s-dzãcã nilati. \v 3 Fariseilji shi tuts Iudeilji nu mãcã nilati ghini mãnjili ma nãinti, tsãnãnda adetsili a vecljilor. \v 4 Shi cãndu s-toarnã dit pãzari nu mãcã nilatã ma nãinti. Suntu multi alti lucri tsi atselji prindi s-li fac ti itia a adetsilor: larea a cupilor, a pocilor, a cãldãrilor shi a paturilor. \p \v 5 Dapoea Fariselji shi scriblji lu ntribarã: “Cãtse ucenitsilji a tãlji nu facã dupã adetsili a vecljilor, ma mãcã pãni ni aspãlati mãnjili?” \v 6 Ma elu apãndisinda lã dzãsi a lor: “Ghini prufitipsi Isaia trã voi, ipucrits, ashã cum easti scriatã: \q1 \it ‘Aestu popul cu budzili mi tinjiseashti,\it* \q2 \it ma inima-a lor easti diparti di mini.\it* \q1 \v 7 \it Ma di geaba mi alãvdatsã,\it* \q2 \it nvitsãnda unã doctrinã tsi easti unã dimãndari umineascã.’\it* \m \v 8 Alãsãnda di unã parti ordinlu al Dumnidzãu, ma tsinets adetsili a oamnjilor, aspãlarea a pocilor shi a cupilor, shi fãtsets multi alti ahtãri lucri.” \v 9 Shi ninga lã dzãsi a lor: “Voi hits axii ti arnisiri oridinlu al Dumnidzãu, shi di tsãneari adetulu a vostru. \v 10 Moisiul dzãsi: \it ‘Tinjisea tatãlu a tãu shi muma a ta.’\it* Shi: \it ‘Atselu tsi blastimã tatãlu shi muma, easti giudicatã cu moarti.’\it* \v 11 Ma voi dzitsets: ‘Macã vãrã lji-dzãtsi a-tatãlui a lui icã ali mumi a lui, itsi pot s-facã trã voi easti un Curban, va s-dzãcã un pishchesh trã Dumnidzãulu,’ \v 12 nu lu alãsats atselu s-facã tsiva di tatãlu a lui icã di muma a lui, \v 13 ashi arnisãnda zborlu al Dumnidzãlu cu adetulu a vostru, tsi voi lu avets clirunumsitã. Shi voi ma fãtsets multi alti ahtãri lucri.” \v 14 Dapoea acljimã tutã lumea avãrliga di nãs shi lji-dzãsi: “Mi ascultats tuts shi aduchits! \v 15 Nu ari tsiva dit nafoarã a omlui, tsi intrãnda tu nãsu s-u lãvãshescu, aljiumtrea sãntu atseli lucri tsi easã di la nãsu tsi u lãvãshescu.” \v 16 [Cai ari ureclji trã avdzãri, s-avdã!]\f + \fr 7:16 \fr*\ft Aestu stih nu s-aflã tu itsi manuscrisã grãtseascã.\ft*\f* \v 17 Ma napoea, cãndu elu s-turnã la casã, diparti di multsãmea, ucenitsilji a lui lu-ntribarã trã achicãsirea a parabolãljei. \v 18 Shi elu lã-dzãsi a lor: “Shi voi nu avets minti n-capã. Nu-u aduchitsã cã itsi intrã di nafoarã la omlu nu poati s-u lãvãsheascã? \v 19 Cãtse nu lji-intrã tu inimã, ma tu pãnticã, shi deapoea lu-scoatã tu tualet?” Zburãnda ashi, elu li declarã curati tuti mãcãrili. \p \v 20 Elu dzãsi: “Atsea tsi easi di la omlu, lu fatsi lãvos. \v 21 Cã di nãuntru, va s-dzãcã dit inima a-omlui ies mintuirili arãli, ncãlcarea a cãruniljei, furãrili, vãtãmãrile, \v 22 putãnãsirili, maniilji, ruteatsili, arãdearili, rushinirea, pizma, blãstemlu, mintimãrirea, hãzãmãrili. \v 23 Tuti atseli arãli ies din nãuntru sh-u lãvãshescu omlu.” \s1 Muljerea Siro-Fenicianã \p \v 24 Deapoea s-nchisi dit aclo shi s-dusi tu cãsãbãulu a Tirlui. Intrã tu unã casã sh-vrea tsi nitsiun s-nu lu shtibã, ma nu putu s-armãnã ascumtu. \v 25 Unã muljearã, tsi hiljea a ljei avea un duh nicuratã, avdzãnda di Isusul, vini sh-cãdzu la cicioarili a lui. \v 26 Tora atsea muljearã eara elenicã, cu rãdãtsinã Sirofenicã. Shi lji pãrãcãlsi a lui tsi s-lu aĝunea draclu di hilja a ljei. \v 27 Iarã Isusul dzãsi: “Alasã cilimenjilji\f + \fr 7:27 \fr*\fq cilimenjilji \fq*\ft Vrea s-dzãc cilimenjilji a Israelui, shi cãtsãlji a cãnjilor va s-dzãc nu-iudenjilji.\ft*\f* prota s-fãnteascã, cãtse nu easti ghini s-ljeai pãnea a-cilimenjilor shi s-u arutsã a cãtsãljilor.” \v 28 Ma ea apãndisi shi lj-dzãsi: “Ghini ma greshtã, Doamne, ma shi cãtsãljilji sum masã mãcã sãrmili a cilimenjilor!” \v 29 Atumtsea elu lj-dzãsi: “Trã aestu sbor a tãu, fudzã, draclu ishi di hiljea a-ta!” \v 30 Sh-ea, cãndu s-turnã la casa a-ljei, u-aflã feata tu pat shi draclu avea ishitã. \s1 Vindicarea a Mutului dit Decapolis \p \v 31 Dupã tsi s-nchisi nãpoi dit locurli a Tirlui shi s-dusi cãtrã Sidonlu, Isusul agiumsi la amarea a Galileiljei, namisa di loclu a Decapolei. \v 32 Sh-lji adusirã un mut tsi cu zori grea, shi lj-pãrãcãlsirã s-bagã mãnjili pi nãsu s-lu vindica. \p \v 33 Cum u dipãrtã, diparti dit multsãmea, lj-bãgã dzeadzitli tu urecljilji a lui, shi dupã tsi lã scuchiã dzeaditlu, lj-acãtsã limba. \v 34 Dapoea sculã ocljilji cãtrã tser, suschirã shi-lj dzãsi: “Effatha”, tsi va s-dzãcã: “Discljidi-ti!” \v 35 Shi trãoarã s-discljisirã urechljilji shi s-dizligã gura shi elu gri cum prinde. \p \v 36 Sh-Isusul lã-ursi atselji tsi s-nu lj-spunea a vãrui. Ma cãt ma multu lã ursea ahtãt ma multu elji lu scurpisea sborlu. \v 37 Shi multu ciudisits, dzãtsea: “Elu itsido lu ari faptã ghini, tsi surdzãlji s-avdã shi mutsilji s-greascã!” \c 8 \s Multsirea a Doila a Pãnjilor \p \v 1 Tu atseali dzãli, s-adunã unã multsãmi multu mari sh-nu avea tsi s-mãca, Isusul lã-gri a ucenitsilor sh-lã dzãsi a lor: \v 2 “Nj-easti njilã di atsea multsãmi, cã s-featsirã trei dzãli tsi sta cu mini, sh-nu ari tsi s-mãcã. \v 3 Sh-ma s-lji pitrecu la casã ni mãcãt, va-s armãnã pi cali, niscãntsi di elji au vinit di diparti.” \p \v 4 Shi ucenitsilji a lui lji-apãndisirã: “Cum va s-li fãntea vãrã cu pãni aeshti aoa tu irnjii?” \v 5 Sh-elu li-ntribã: “Cãti pãnji avets?” Elji dzãsirã: “Shapti.” \p \v 6 Atumtsea elu lã-deadi ordinã ali multsãmi s-apunã mpadi. Sh-lo shaptili pãnji, hãrãstisi, li-frãmsi shi li-deadi a ucenitsilor a-lui tsi s-li pãrtsea ali multsãmi, sh-elji u pãrtsarã. \v 7 Avea sh-niscãnti peshtsã njitsi. Dupã tsi li-vluyisi, ordinã tsi shi atselji s-li mpartsã la mutsãmea. \v 8 Ashã elji mãcarã shi s-fãntirã, shi adunarã shapti coshuri cu bãcãtsili tsi armasirã. \v 9 Atselji tsi mãcarã eara vãrã patru njiljiã di oaminji, dapoea lã-alãsã. \s1 Prihãbarea di Nvitsãtura a Fariseilor \p \v 10 Sh-trãoarã intrã tu varcã cu ucenitsilji a lui shi s-dusi tu locurili a-Dalmanutiljei. \v 11 Vinirã Fariselji shi acãtsarã si sburãscã cu nãsu, cãftãnda un semnu dit tser tsi su bãga tu provã. \v 12 Ma elu suschirãnda dzãsi: “Cãtse aeastã gheneratã caftã un semu? Dealihea ma vã dzãc cã aishtei gheneratã nu-va sã si da nitsiunu semn.” \v 13 Shi-li alãsã, intrã napoi tu varcã shi tricu di napãrti. \p \v 14 Tora ucenitsilji avea agãrshit s-ljea pãni pi nãshi, sh-tu varcã nu-avea tsiva dicãt mashi unã singur pãni. \v 15 Isusul lã-urlã dzãcãnda: “S-avets cãshtiga, afirits-vã di maeaua a Fariseilor shi di maeaua al Irodul!” \v 16 Ma atselji discuta namisa di nãshi, dzãcãnda: “Nu avemu pãni.” \v 17 Isusul bãgã oarã shi lã-dzãsi: “Cãtse discutats cã nu avets pãni? Ninga nu avets achicãsitã sh-nu avets aduchitã? Ninga u-avets inima nchitritã? \v 18 Avets oclji shi nu videts, avets ureclji shi nu-avdzãts? Nu tsinets minti? \v 19 Cãndu pãrtsãi tsintsili pãnji ti tsintsi njiljã, cãti coshuri mplini cu bãcãtsi adunat?” Elji dzãsirã: “Doisprãdzatsi.” \v 20 “Cãndu pãrtsãi shaptili pãnji ti patru njiljã, cãt coshuri mplinã cu pãnji adunatã?” Elji dsãsirã: “Shapti.” \v 21 Sh-elu lã dzãsi a lor: “Ma cum ninga nu achicãsits?” \s1 Vindicarea a Orblui dit Betsaida \p \v 22 Deapoea agiumsi la Betsaida sh-lã adusirã unã orb shi l-pãrãcãlsirã s-bagã mãna. \v 23 Atumtsea lu lo di mãnã orbulu, lu scoasi afoarã dit hoarã, shi dupã tsi lji-scuchiã tu oclji shi bãgã mãnjili pi nãsu, lu-ntribã macã videa tsiva. \v 24 Shi elu, discljidzãnda ocljilji, dzãsi: “Ma vedu oaminj ca ponji tsi imnã.” \v 25 Shi Isusul lã bãgã mãnjili napoi pristi ochljilji a lui sh-lu featsi s-veadã cãtrã nsus, shi atsilui lji s-turnã videarea sh-videa ghini itsido. \v 26 Sh-Isusul lu-pitricu s-ducã la-casã a lui dzãcãnda: “Nu intrã tu horã sh-nu lji spunã a nitsiunã tu hoarã.” \s1 Mãrturia a Petrului \p \v 27 Dapoea Isusul s-dusi deadun cu ucenitsilji a lui pri hoarili a Cesareljei al Filip. Shi pi cali lã-ntribã ucenitsilji a lui dzãcãndã: “Cai dzãc oaminjiljii cã escu mini?” \v 28 Elji apãndisirã: “Niscãntsã Ioan Pãtidzãtorlu, altsi Ilia, shi-altsilji un dit prufitslji.” \v 29 Shi elu lã-dzãsi a lor: “Ma voi, cai dzãtsets cã escu?” Sh-Petrul apãndisinda lji-dsãsi: “Tini eshti Hristolu.” \v 30 Atumtsea elu lã ursi s-nu spunea a nitsiunu ti nãs. \v 31 Deapoea Isusul apãrnji s-lã nveatsã a lor cã Hiljilu a-omlui prindi s-pidipseascã di multi lucri, shi va-si s-arniseascã di aushilji, di ma mãrlji a-preftsilor shi di scriblji, cã va si-s vatãmã shi dupã trei dzãli va s-injeadzã. \v 32 Sh-elu lã dzãsi aesti zboari pri fatsã. Sh-Petrul lu lo dinãparti shi apãrnji s-lji vãrgheascã. \v 33 Ma elu s-nturnã, vidzu ucenitsilji a lui shi lji aurlã a Petrul dzãcãnda: “Fudz di la mini, drac, cã tini nu ai mintea ti lucrili al Dumnidzãlu, ma ti lucrili a-oamnjilor.” \s1 Unã Crutsã di Caitsido \p \v 34 Shi lu acljimã ningã nãsu multsãmea cu ucenitsilji a lui, shi u dzãsi: “Caitsido tsi va s-yinã dupã mini, s-arniseascã bana a lui, shi s-ljea crutsea\f + \fr 8:34 \fr*\fq s-ljea crutsea \fq*\ft Va s-dzãc s-hii etimu s-ti munduieshti shi s-mori tsi s-ti duts dupã Hristolu.\ft*\f* a lui, shi s-mi urmeadzã. \v 35 Cã atselu tsi va s-ascapã bana a lui, va su-cheardã, ma atselu tsi va-su cheardã bana a lui ti itia a mea sh-ti evanghelul, va s-ascapã. \v 36 Tsi buneatsã va s-aibã omlu s-amintã ntreagã lumea ma cã ma napoea va s-cheardã suflitlu a lui? \v 37 Icã tsi poati s-da omlu tu alãxirea al suflitlu a lui? \v 38 Cã a caitsido tsi va-lji yinã rushãni trã mini sh-trã zboarli a meali namisa di aestã gheneratã cãrunã-cãlcatã shi amãrtioasã, trã atsea va lj-yinã rushãni shi a Hiljilu a omlui, cãndu s-agiungã la mãrirea a Tatilui a lui, cu anghilji sãntsã.” \c 9 \p \v 1 Dapoea Isusul lã dzãsi a lor: “Dealihea vã-dzãc cã namisa di voi tsi hits aoa sãntu niscãntsã tsi nu-va u gusteadzã moartea nãinti s-veadã cã va s-yinã cu puteari amirãriljea al Dumnidzãu.” \s1 Fãnipsirea al Isus \p \v 2 Dupã shasi dzãli Isusul lo pri nãsu Petrul, Iacovul shi Ioanul sh-li adusi dinãparti, singur atselji pri un munti analtu. Shi s-alãxi nãintea a lor. \v 3 Shi stranjili a lui si strãlutsirã shi s-featsirã albi ca neaua, ashã cum nu poati s-li alãgheasca nitsiun alghitor pri loc. \v 4 Shi a lor lã si fãnipsi Ilia cu Moise tsi ma zbura cu Isusul. \v 5 Atumtsea lu lo sborlu Petrul sh-lji dzãsi al Isus: “Nvitsãtore, trã noi easti ghini s-him aoa, s-adãrãm trei cãlivi, unã trã tini, unã trã Moise shi unã trã Ilia!” \v 6 Shi elu nu-shtiea tsi dzãtsea, cã elji eara aspãrats. \p \v 7 Dapoea vini unã nior tsi lã amvãli cu aumbra a lui, sh-dit nior inshi unã boatsã tsi dzãsi: “Aestu easti Hiljilu a meu vrut! Ascultats-lu!” \v 8 Shi trãoarã elji vidzurã avãrliga, ma nu vidzurã vãrã, dicãt singur Isus cu nãshi. \v 9 Tora cãndu ma dipuna dit munti, Isusul lã-ordinã si nu spunã a vãrui lucrili tsi avea vidzut, pãnã-cãndu Hiljilu a-omlui s-injeadzã dit mortsã. \v 10 Elji lu tsãnurã sborlu shi s-ntriba un cu alantã cã tsi va s-dzãtsea s-injeadzã dit mortsã. \v 11 Dapoea lu ntribarã dzãcãnda: “Cãtse scriblji dzãc cã ma nãinti prindi s-yinã Ilia?” \v 12 Sh-elu, apãndisinda, lã dzãsi a lor: “Ilia dealihea prindi s-yinã ma nãinti shi s-adarã itsido. Ma ashã cum easti scriatã trã Hiljilu a-omlui, elu prindi s-hibã pidipsit shi s-dispretsuit. \v 13 Ma mini ma vã-dzãc cã Ilia vini sh-cu nãs featsirã tsi vrurã, ashã cum easti scriatã ti nãsu.” \s1 Ficiorlu Epileptic \p \v 14 Cãndu s-turnã la ucenitsilji a lui, vidzu unã multsãmi marã avãrliga di nãshi sh-niscãnts scribi tsi ma si-ncãcea cu nãshi. \v 15 Shi dinãoarã tuta multsãmea, cãndu lu vidzu, s-ciudisi shi vini trãoarã la nãsu ti salutari. \v 16 Sh-elu lã ntribã scribilji: “Trã tse ma vã ncãceats cu nãshi?” \v 17 Shi un dit multsãmea apãndisinda, dzãsi: “Nvitsãtore, ts-adush ficiorlu a meu tsi ari un duh mut, \v 18 shi u-acatsi iutsido, lu-plãscãneashti shi elu spumeadzã, cãrtsãneashti dintsilji shi lji ngljeatsã cicioarili. Shi u dzãsh a ucenitsilor a tãlji su-aĝuneascã, ma elji nu puturã s-lu facã.” \v 19 Shi elu apãndisinda, dzãsi: “Gheneratã tsi nu-pistipseshti, pãnã-cãndu va s-hiu cu voi? Pãnã-cãndu va s-vã aravdã? Adutsets-lu aoa!” \v 20 Sh-elji lu-adusirã. Macãt duhlu lu vidzu, lu-plãscãni cu fuchiã cilimeanlu tsi avea cãdzut mpadi, shi s-arucutea spumãnda. \v 21 Sh-Isusul lu-ntribã tat-su a lui: “Cãt chiro ari tsi s-fatsi aestã?” Sh-elu dzãsi: “Di cu njic. \v 22 Di multi ori lu ari arucatã tu foc sh-tu apã tra s-lu cheardã, ma s-pots s-fats tsiva, s-ai njilã trã noi shi nã agiutã!” \v 23 Sh-Isusul lji-dzãsi: “Macã tini pots s-pistipseshtã, itsido easti puptut trã atselu tsi pistipseashti.” \v 24 Dinãoarã tatlu a-ficiorlui, aurlãnda cu lãcri, dzãsi: “Mini pistipsescu, Doamne, agiutã ni-pistipsirea a mea!” \p \v 25 Atumtsea Isusul, vidzãndã cã multsãmea ma yinea trãoarã, lã aurlã a duhlui nicurat, dzãcãnda: “Tini duh tsi l-fats mut shi surdã, mini ti ursescu, eshi di la nãsu shi nu intrã pute la nãsu.” \v 26 Sh-demonul, aurlãnda shi trunduinda, inshi di la nãsu. Sh-ficiorlu armasi ca mort, ashã cãt mults oaminj dzãtsea: “Ari murit.” \v 27 Ma Isusul lu-acãtsã di mãnã, lu-sculã shi elu shãdzu pi cicioari. \v 28 Cãndu Isusul intrã tu casã, ucenitsilji a lui lu ntribarã dinãparti: “Cãtse noi nu putum s-lu aĝunim?” \v 29 Shi elu lã dzãsi a lor: “Aestã soi di duhuri nu-pots si li aĝuneshti altã soiã, dicãt cu pãrãcãlsiri.” \s1 Isus Spuni Pridarea a Lui \p \v 30 Dupã tsi s-nchisirã di aclo, tricurã pri Galilei, sh-elu nu vrea s-lu shtibã vãrã. \v 31 Elu lã-nvitsa ucenitsilji a lui shi lã dzãtsea a lor: “Trãoarã Hiljilu a-omlui va si s-prida tu mãnjili a oamnjilor shi elji va lu vatãmã, sh-dupã tsi va s-hibã vãtãmatã, elu va s-injeadzã a-treia dzuã.” \v 32 Ma elji nu li-achicãsea atseali zboari shi avea fricã s-lu ntriba Isusul. \s Ma Marlu tu Amirãriljea al Dumnidzãul \p \v 33 Shi agiumsirã tu Capernaum, shi cãndu intrã n-casã, lã-ntribã: “Trã tsi vã ntribats namisa di voi pri cali?” \v 34 Ma elji pãpsirã, cã pri cali dzãtsea cu un-alantã cã cai di elji easti ma marlu. \v 35 Atumtsea elu shidzu, lã acljimã di doisprãdzatsilji sh-lã dzãsi a lor: “Macã vãrã va s-hibã protlu, prindi s-hibã ma nãpoi di tuts shi huzmichearlu a tutlor.” \v 36 Shi-lo un cilimeanã sh-lu bãgã namisa a lor. Dapoea lu-lo mbratsã sh-lã dzãsi a lor: \v 37 “Caitsido tsi aproachi un dit aeshtã cilimenji tu numa a mea, mi aproachi mini, shi caitsido tsi mi aproachi mini, nu mi aproachi mini, ma atselu tsi mi ari pitricut.” \s1 Cai Easti cu Isus \p \v 38 Atumtsea Ioanul lo sborlu sh-dzãsi: “Nvitsãtore, noi vidzum un om tsi nu nã-urmeadzã, tsi li aĝunea demonjli tu numa a ta, sh-noi lu chidicãm cã elu nu yinea dupã noi.” \v 39 Ma Isusul dzãsi: “Nu lu chidicatsã cã nu ari om tsi poati s-facã thavmã tu numea a mea, sh-ma napoiã s-greascã arãu trã mini. \v 40 Cã cai nu easti contra a noi, easti cu noi. \v 41 Caitsido tsi va vã da unã cupã cu apã tu numa a mea, cã hits a Hristolu, dealihea va vã-dzãcã cu sigurantsã cã nu va s-chearã plãtirea a lui. \s1 Scãndãljili \p \v 42 Shi cai va si scandalizeadzã un di aeshti njitsilji tsi pistipseascã la mini, va eara ma ghini ti nãsu s-lji spindzira tu zvercã unã cheatrã marã di moarã sh-si s-arucã tu amari. \v 43 Tora, macã mãna a ta ti scandalizeadzi ti amãrtii, taljiu, easti ma ghini trã tini s-intsãr tu bana eternã cu mãna tsungã, dicãt s-ai dau manji shi s-ti duts tu Gehena, tu foclu tsi nu s-astindzi pute. \v 44 [Aclo iu iermul a lor nu moari sh-foclu nu s-astindzi.]\f + \fr 9:44,46 \fr*\ft Aesti douã stihuri nu s-aflã tu alti manuscrisi.\ft*\f* \v 45 Macã ciciorlu a tãu ti scandalizeadzi ti amãrtii, taljiu, easti ma ghini trã tini s-intsrã tu banã shcljiop, dicãt s-ai doau cicioari shi s-ti arucã tu Gehena, tu foclu tsi nu s-astindzi pute. \v 46 [Aclo iu iermul a lor nu moari sh-foclu nu s-astindzi pute.] \v 47 Sh-macã ocljiul a tãu ti adutsi tu amãrtii, scoat-lu. Easti ma ghini trã tini s-intsrã tu banã cu un ocljiu, dicãt s-ai doi oclji shi s-ti arucã tu Gehena, \v 48 aclo iu iermul a lor nu moari sh-foclu nu s-astindzi pute. \v 49 Cã caitsido prindi s-sãreadzã tu foc shi itsi curban prindi s-sãreadzã cu sari. \v 50 Sarea easti bunã, macã sarea cheari njurizma, cu tsi va lu turnats njiurizma? S-avets sari pri voi shi bãnats tu pace namisa di voi.” \c 10 \s Dispãrtsãrea \p \v 1 Dupã tsi fudzi di aclo, Isusul s-dusi tu locurili a Iudeiljei ningã Iordan, sh-nãpoi s-adunarã avãrliga di nãsu multsãmea. Elu nãpoi ahurhi s-lã nveatsã ashã cum lu avea adetea. \v 2 Shi Fariseilji lu bãgarã tu provã shi lu ntribarã: “Macã ari izini bãrbatlu s-lu alasã muljearea?” \v 3 Shi elu, apãndisinda, lã dzãsi a lor: “Tsi vã ari ordinatã Moise?” \v 4 Elji dzãsirã: “Moise ari datã volji si-scrii cartea a dispãrtsãriljei shi su-alasã muljearea.” \v 5 Sh-Isusul apãndisinda lã-dzãsi a lor: “Ti itia a nchitrisiriljei ali inimi a voastrã elu u scriã atsea regulã. \v 6 Ma tu apãrnjita a adãrarãljei, \it Dumnidzãlu lã adãrã mascrul shi theamina.\it* \v 7 \it Trã aestã omlu va alasã tatlu shi muma sh-va sta deadun cu muljearea a lui.\it* \v 8 \it Ashã doljilji va s-hibã un singur trup.\it* Ashã nu ma sãntu doi, ma un singur trup. \v 9 Trã atsea omlu s-nu partsã atsea tsi Dumnidzãulu lu ari unificat!” \v 10 Sh-la casã ucenitsilji a lui lu-ntribarã nãpoi trã aestã cauzã. \v 11 Atumtsea elu lã-dzãsi a lor: “Atselu tsi alasi muljearea a lui shi si nsoari cu un altã, ncalcã cãruna cu nãsã. \v 12 Tutashã macã muljearea alasã bãrbatlu shi s-mãriti cu un altu, ncalcã cãruna.” \s Isus shi Cilimenjilji \p \v 13 Atumtsea lji-adusirã niscãntsã cilimenji njitsi tsi elu s-bãga mãna pi nãshi. Ma ucenitsilji lã-vãrghirã atselji tsi lji adusirã. \v 14 Cãndu Isusul lu vidzu aestã, si nvirinã shi lã dzãsi: “Alasats-lji nitslji cilimenji s-yinã la mini sh-nu li chidãcatsã, cã a lor easti amirãriljea al Dumnidzãu. \v 15 Dealihea ma vã dzãc cã caitsido tsi nu u-aproachi amirãriljea al Dumnidzãu ca un cilimean njicã, nu va s-intrã la nãsã.” \v 16 Shi cum li lo mbratsã, li ghinicuvãntã bãgãnda mãnjili pi nãshi. \s1 Tinerul Avut \p \v 17 Tora cãndu ma s-fãtsea etimu ti cali, inshi dininti trãoarã un om, shi s-dzinucljiã dininti a lui, shi lu-ntribã: “Nvitsãtore bun, tsi prindi s-facã tsi s-mushtinitescu bana di totãna?” \v 18 Sh-Isusul lji-dzãsi: “Cãtse nji-dzãts bun? Vãru nu easti bun, dicãt mashi un singur, Dumnidzãlu. \v 19 Tini li cunoshti ordinli: \it ‘Nu ncalcã cãruna. Nu vatãmã. Nu fur. Nu fã mãrtirii arãdioasã. Nu arãd. Tinjisea tatãlu a tãu shi muma a ta.’\it*” \v 20 Sh-elu apãndisinda, lji-dzãsi: “Nvitsãtore, tuti atseali mini li-am faptã di cu njicã.” \v 21 Sh-Isusul lu vidzu cu vreari sh-lji dzãsi: “Un lucru tsã-lipseashti: vindã tuti tsi ai shi dã-li a niavutsilor shi va s-ai un yishteari tu tser. Dapoea haidi, ljea crutsea sh-mi urmeadzã.” \v 22 Sh-elu s-nvirinã trã aesti sboari shi fudzi mãrinatã cã avea multi averi. \p \v 23 Shi Isusul dupã tsi arucã mutrita avãrliga, lã dzãsi a ucenitsilor a lui: “Cãt greu easti trã atselji tsi au aveari s-intrã tu amirãriljea al Dumnidzãu!” \v 24 Ucenitsilji mult s-ciudisirã di aesti sboari a lui. Iarã Isusul gri nãpoi sh-lã dzãsi a lor: “Hilji, cãt greu easti tsi s-intrã tu amirãriljea al Dumnizdãu [atselji tsi s-andoapirã la avearea]\f + \fr 10:24 \fr*\ft Aestu stih nu s-aflã tu alti manuscrisi.\ft*\f*. \v 25 Easti ma lishor tsi unã cãmilã s-treacã pri guva a-aclui dicãt s-intrã un avut tu amirãriljea al Dumnidzãu.” \v 26 Shi elji s-ciudisirã sh-ma multu shi dzãtsea cu un alantã: “Atumtsea cai poati si-ascapã?” \v 27 Ma Isusul lã vidzu sh-dzãsi: “Aestã trã oaminjli easti nipututã, ma nu ti Dumnidzãul. Cã itsido easti pututã ti Dumnidzãul.” \v 28 Atumtsea Petru lo sborlu sh-dzãsi: “Noi alãsãm itsido shi ti urmãm tini.” \v 29 Isus apãndisinda, dzãsi: “Dealihea ma vã dzãc cã nu ari vãrã om tsi s-ari alãsat casa, fratsilji, surãrili, tatlu, muma, hiljilji icã agrili trã mini sh-trã evanghelul, \v 30 shi si nu-ljea tora, tu aestã chiro unã sutã di ori ma mult cãsi, frats, surãri, mumi, hilji shi agri, deadun cu avinãrili shi tu eta alantã, bana eternã. \v 31 Shi multsã di protsilji va s-hibã atselji di ma napoi, shi atselji di ma nãpoi va s-hibã protsilji.” \s Hiljilji al Zevedeu \p \v 32 Atselji eara pri cali cãtrã Ierusalim, shi Isus imna dininti. Shi atselji eara trumuxits sh-lu urma cu fricã. Sh-elu lã adunã di doisprãdzatsilji nãpoi dinãparti shi ahurhi s lã dzãcã tsi va s-lji facã: \v 33 “Noi ma nidzem cãtrã Ierusalim shi Hiljilu a omlui va sã s-prida a arhipreftsilor shi a scribilor, shi elji va lu giudica cu moarti shi va lu prida tu mãna a pãgãnjilor, \v 34 shi va lu pizueascã, va lu scuchã, va lu zãpãleascã shi va lu vatãmã, ma elu a treia dzuã va s-injeadzã.” \v 35 Atumtsea Iacovul shi Ioanul, hiljilji al Zevedeu s-apruchearã la Isus sh-lji dzãsirã: “Nvitsãtore, noi vrem tsi tini s-fats trã noi atsea tsi va-s-tsã-cãftãmu.” \v 36 Shi elu lã-dzãsi a lor: “Tsi vrets s-fac trã voi?” \v 37 Elji lji-dsãsirã: “Alas-nã tsi s-nã apunãm unlu dit nandreapta a ta shi alantu dit nastãnga a ta tu mãrirea a ta.” \v 38 Sh-Isusul lã dzãsi a lor: “Voi nu-shtits tsi cãftats! Putets voi s-bets cupa a munduirilor tsi mini va s-beu shi s-vã pãtidzats cu atselu pãtigiuni tsi mini escu pãtidzat?” \v 39 Elji dzãsirã: “Ie, putem.” Sh-Isus lã dzãsi a lor: “Dealihea va s-bets atsea cupã tsi va su beu mini, shi va-s-vi pãtidzats cu atsea pãtigiuni tsi mini escu pãtidzat, \v 40 ma nu easti ndriptatea a mea tsi s-apunã vãrã dit nandreapta a mea icã dit nastãnga a mea, ma easti trã atselji tsi easti adratã.” \v 41 Sh-cãndu li avdzãra aesti, alantsã dratsi ahurhirã s-nãrãeascã contra al Iacovul shi al Ioanul. \v 42 Ma Isus lã acljimã ningã nãsu sh-lã dzãsi: “Voi lu shtits cã atselji tsi s-acljeamã domnitor a lumãljei lã chivernisescu atselji, shi mãrlji a lor foloseascã pristi nãshi puterea a lor, \v 43 ma atsea nu prindi s-undzeascã namisa di voi. Macã vãrã di voi tsi va s-facã mar, va s-hibã huzmichearlu a vostru. \v 44 Shi caitsido di voi tsi va s-hibã protlu, va s-hibã huzmichearlu a tutlor. \v 45 Cã shi Hiljilu a omlui nu-vini s-lji huzmitiseascã, ma s-huzmitiseascã shi di dari bana a lui ca prets ti acumprarea a multsilor.” \s1 Orbul al Ierico \p \v 46 Shi agiumsirã tu Ierico. Cãndu elu ma insha dit Ierico cu ucenitsilji a lui shi cu unã multsãmi marã, hiljilu al Timaeu, Bartimeul orbu, eara apunat mardzina di cali sh-cãfta. \v 47 Cãndu elu avdzã cã atselu tsi ma tritsea eara Isus Nazareas, apãrnji s-aurlã shi s-dzãcã: “Isus, Hiljilu al David, njiliua-mi!” \v 48 Multsã lji-aurla s-pãpsea, ma elu aurla sh-ma multã: “Hiljlu al David, njiliua-mi!” \v 49 Shi Isus chindrui shi ordinã tsi s-lu acljeamã. Elji lu acljimarã orblu, dzãcãnda: “Curaiu, scualã-ti, elu ma ti acljeamã!” \v 50 Atumtsea elu lu-arucã nclo mantolu a lui, si-sculã sh-vini la Isus. \v 51 Shi Isus lo sborlu shi lji-dzãsi: “Tsi vrei s-tsã fac mini!” Orblu lji-dzãsi: “Rabbonul, tsi si-nji-toarnã videarea!” \v 52 Shi Isus lji-dzãsi: “Imnã, pistipsirea a ta ti vindicã!” Shi trãoara atsilui lji si-turnã videarea shi s-nchisi pri cali dupã Isus. \c 11 \s Intrarea al Isus tu Ierusalim \p \v 1 Tora cãndu s-apruchiarã di Ierusalim, cãtrã Betfagã shi Betania, ningã Muntili a Masnjilor, Isus pitricu doi di ucenitsilji a lui, \v 2 dzãcãnda: “Imnats tu hoara di dininti a-voastrã, shi ma cãt s-intrats aclo, va s-aflats un gumãric ligat, tsi nu ljã-avea ncãlicat vãr. Dizligats-lu shi adutsets-lu la mini. \v 3 Shi macã vãr vã-dzãtsi: ‘Cãtse ma fãtsets ashã?’, apãndisits-lã: ‘Ljã-lipseashti a Domnului. Elu va u-toarnã trãoarã aoa.’” \v 4 Elji s-dusirã shi aflarã gumãriclu ligat aproapi di unã ushã, pi cali shi u-dizligarã. \v 5 Shi niscãnts di atselji tsi eara aclo lã dzãsirã a lor: “Tsi fãtsets? Cãtse u-dizligats gumãriclu?” \v 6 Aeshtã l-apãndisirã ashã cum lã avea dzãsã Isus shi elji lã alãsarã s-fugã. \v 7 Atumtsea ljã-adusirã al Isus cãricilu, bãgarã pi nãs mantolul a lor shi elu s-apunã pi nãs. \v 8 Mults oaminj l-ashtirna stranjili a lor pri cali shi alantsilji tãlja alumãchi di ponj sh-li aruca pri cali. \v 9 Shi cum atselji tsi nãdzea nãinti, shi atselji tsi yinjea dupã Isus, aurrla sh-dzãtsea: \q1 “\it Hosana!\it*\f + \fr 11:9 \fr*\ft Hosana-vrea s-dzãc, Alãvdari a Dumnidzãului.\ft*\f* \q1 \it Vluyisitã easti atselu tsi yini tu numa a Domnului!\it* \q1 \v 10 \it Vluyistã easti amirãriljea al David, tatãl a nostru tsi yini tu numa a Domnului.\it* \q1 \it Hosana tu locurili mult analti!\it*” \m \v 11 Ashã intrã Isus tu Ierusalim shi tu templu. Sh-dupã tsi vidzu ghini itsido, bãgã oarã cã eara amãnat, inshi deadun cu doispridzatsilji cãtrã Betania. \s1 Hiclu Uscat \p \v 12 Alantã dzuã, cãnd ishirã dit Betania el avea foami. \v 13 Shi vidzãnda di diparti un hic tsi avea frãndzi, el s-dusi di videari nacã putea s-afla tsiva aclo. Ma cãnd s-apruchiã nu aflã tsiva, dicãt frãndzi, cã nu eara chirolu a hitsilor. \v 14 Shi Isus ljã-gri a hiclui, dzãcãnda: “Nitsunã s-nu mãcã pute frut di la tini.” Sh-ucenitsilji a lui lu-avdzãrã. \s1 Cãtãrsirea al Tempului \p \v 15 Ashã agiumsirã tu Ierusalim. Isus dupã tsi intrã tu templu, apãrnji s-li aĝuneascã atselji tsi vindea shi acumpãra nãuntru a tempului sh-li rãsturnã measili a alãxitorilor di pãradzi shi scamnili a vinditorilor di purunghi. \v 16 Sh-nu alãsa vãr tsi s-purta lucruri prit templu. \v 17 Sh-lã nvitsa, dzãcãnda: “Vahi nu easti scriatã: \it ‘Casa a mea va s-acljeamã casa a pãrãcãlsirljei di tuti natsiunili’\it*? Voi, lu avets adãratã ca unã pishtireauã di furlji!” \v 18 Amu scriblji shi mãrlji a preftsilor cãndu li avdzãrã aesti sboari cãfta cã cum s-lu vãtãma, ma avea fricã di nãs, cã tutã multsãmea eara ciudisit di nvitsãtura a lui. \v 19 Cãnd s-featsi searã, Isus ishi nafoarã di cãsãbã. \s1 Pistipsirea Alihinoasã \p \v 20 Tu alantã dzuã dimineatsa, tricãnda vidzurã cã hiclu eara uscatã dit radãtsinã. \v 21 Shi Petrul adusi a-minti shi lj-dzãsi: “Nvitsãtore, ia, hiclu tsi tini blãstimash easti uscatã.” \v 22 Sh-Isus apãndisinda u dzãsi a lor: “Avets pistipsirea al Dumnidzãu! \v 23 Dealihea vã-dzacã macã vãr va ljã dzãc aishtui munti: ‘Scolã-ti shi arucã-ti tu amari’, sh-nu va s-aibã dilemã tu inima a lui, ma va s-pistipseascã cã atsea tsi ma dzãtsi va s-facã, itsido va s-lji si-adarã. \v 24 Trã atsea ma vã dzãc, tuti atseali tsi voi cãftatsã pãrãcãlsinda, pistipsits cã va lã-loats shi a vauã va-sã si da. \v 25 Shi cãndu ahurhits s-pãrãcãlsits, macã avets tsiva contra a vãrnui, ljirtats-lu tsi shi Tatãlu a vostru tsi easti tu tseruri, s-vã ljeãrtã amãrtiili a voastri. \v 26 [Macã voi nu ljirtats, nits Tatãlu a vostru tsi easti tu tseruri, nu va-s-vã ljeartã amãrtiili a voastri.]”\f + \fr 11:26 \fr*\ft Atselu stih nu s-aflã tu alti veaclji manuscrituri.\ft*\f* \s1 Ntrãbarea al Fariseilor \p \v 27 Dapoea elji vinjirã nãpoi tu Ierusalim, shi cãndu el imna prit templu, mãrlji a preftsilor, scriblji, shi aushlji s-apruchiarã, \v 28 Sh-lji dzãsirã: “Cu tsi puteari li fats tini aesti lucri? Cai ts-u deadi aestã puteari tsi s-li fats aesti lucri?” \v 29 Sh-Isus apãndisinda u dzãsi a lor: “Sh-mini va vã ntrebã tsiva. Apãndisits-nji sh-mini va vã-dzãc cã cu tsi puteari li fac aesti lucri. \v 30 Pãtidzarea a Ioanului eara dit tser ama di la oaminji? Apãndisits-nji.” \v 31 Elji ahurhirã s-minduea namisa di nãsh: “Ma s-dzãtsem ‘dit tser’, elu va s-dzãc: ‘Atumtsea cãtse voi nu lji-pistipsitã?’ \v 32 Ma s-ljã dzãtsem ‘di la oamnjili…’” (elji aveau fricã di populu, cã tuts dzãtsea cã Ioanlu easti dealihea un prufit). \v 33 Trã atsea apãndisinda, lji dzãsirã al Isus: “Nu lu-shtim.” Sh-Isus apãndisinda, u dzãsi a lor: “Sh-nits mini nu ma vã-dzãc cã cu tsi puteari li fac aesti lucri.” \c 12 \s1 Ayinjitorlji Arãlji \p \v 1 Sh-deapoea apãrnji s-lã greascã cu parabolã: “Un om siminã un ayinjã, u avãrligã cu gard, adãrã unã loc di zdruminari aua, adãrã un pirĝu trã vigljari sh-lu alãsã a niscãnts ayinjitorilor shi deapoea s-dusi diparti. \v 2 Shi tu chirolu a cutseariljei pitricu un sclav la ayinjitorlji di loari di nãsh un parti di auã a-ayinjiljei. \v 3 Ma elji lu-acãtsarã, lu bãturã sh-lu turnarã cu manjili goali. \v 4 El pitricu nãpoi un altã sclav, ma elji dupã tsi lu-agudirã cu chetri, lu pliguirã tu cap sh-u turnarã rushinat. \v 5 Nãpoi pitricu ninga un altã, ma elji lu vãtãmarã. Ma nãpoi pitricu mults altsã shi di aeshti mults li-bãturã, shi alantsilji lã-vãtãmrã. \v 6 Lj-arãmasi ninga un di pitritseari: hiljilu a lui vrut. Tu soni l-pitricu atselu dzãcãnda: ‘Ti hiljilu a meu va s-aibã respect.’ \v 7 Ma ayinjitorilji dzãsirã unu cu alantu: ‘Aestu easti clirunomlu, hai s-lu vãtãmãm shi s-nã armãnã a nauã clirunumia.’ \v 8 Sh-lu acãtsarã, lu-vãtãmarã, shi lu-arucarã nafoarã di ayinji. \v 9 Tsi va s-facã domnul a-ayinjiljei? Elu va s-yinã shi va s-li cheardã ayinjitorlji shi ayinjea va s-lu-da a alantsilor. \v 10 Ma nu lu-avets ghivãsitã aestã scritura: ‘Cheatra tsi muritorlji lu-arucarã, s-featsi cheatra a cohilui?\f + \fr 12:10 \fr*\ft Easti unã cheatrã di sus tsi u tsãni ngãrcarea a casãljei.\ft*\f* \v 11 Atsea easti faptã di la Domnul shi easti unã thavmã tu ocljilji a noastri.’” \v 12 Shi elji cãftarã s-lu acatsã, cã achicãsirã cã elu lã avea dzãsã atsea parabolã contra a lor, ma avea fricã di multsãmea, sh-lu-alãsarã shi fudzirã. \s1 Plãtirea a Taxilor \p \v 13 Dupã atsea lji-pitricurã niscãntsã Farisei shi Irodianji tsi s-lu acatsã tu zboari. \v 14 Aeshti vinirã sh-lji dzãsirã: “Nvitsãtore, noi lu shtim cã tini eshtã dealihea shi nu ntreghi di vãrã, cã nu badzã oarã fãnipsirea a-oamnjilor, ma lji nvetsã calea a Dumnidzãului dupã ndriptatea. Easti ndrept s-plãtesht taxa a Cezarului ama nu? Prindi s-lu plãtim ama nu?” \v 15 Ma elu, cunuscãnda ipucrizia-a lor, lã-dzãsi: “Cãtse mi bãgats tu provã? Adutsets-nji un denar tsi s-lu ved!” \v 16 Elji lji-adusirã. Shi elu lã dzãsi a lor: “A cui easti aestã fatsã shi aestu priscris?” Elji lji-dzãsirã: “A Cesarului.” \v 17 Atumtsea Isus apãndisi sh-lã dzãsi a lor: “Dats-ljã a Cesarului atsea tsi easti a Cesarului, shi a Dumnidzãului atsea tsi easti a Dumnidzãlui.” Shi elji s-ciudisirã cu nãsu. \s1 Sadutselji shi Injearea \p \v 18 Dapoea vinirã niscãntsi Sadutsei cai dzãc tsi nu ari injeari, sh-lu ntribarã dzãcãnda: \v 19 “Nvitsãtore, Moisul nã-alãsã scrisã tsi cãndu moari fratili a vãrui shi lu-alasi muljearea ni-fãrã cilimenji, fratili a lui prindi si-nsoarã cu veduva tra s-lji facã dupãyinitori a fratilui. \v 20 Tora eara shapti frats, protlu si-nsurã sh-muri ni alãsatã cilimenji. \v 21 Lu lo a doilu, ma sh-elu muri ni-alãsat cilimenji, tutashã shi a treilu. \v 22 Di shaptilji lu loarã di muljearã sh-murirã, shi nu alãsarã clirunonji (dupãyinitori). Shi dupã tuts muri sh-muljearea. \v 23 La injearea, cãndu va-s injeadzã, muljearea a cui di nãshi va s-hibã ea? Cã di shaptilji u-avurã muljeari.” \v 24 Isus apãndisinda lã dsãsi a lor: “Trã atsea voi hits tu cãbati cã nu li-shtits nitsi scriturili nitsi putearea a Dumnidzãului. \v 25 Cãndu oaminjlji va s-injeadzã dit mortsã, nitsi va si-nsoarã, nitsi va sã-nsoarã, ma va s-hibã ca anghilji dit tser. \v 26 Cãt di inyiarea a mortsilor, nu avets ghivãsit tu cartea a Moisul cã cum gri Dumnidzãul dit rudz dzãcãnda: ‘Mini escu Dumnidzãlu al Abraham, Dumnidzãlu al Isac, shi Dumnidzãlu al Iacov.’ \v 27 Elu nu easti Dumnidzãlu a mortsãlor, ma Dumnidzãlu a yiilor. Ashã cã voi fãtsets cãbati.” \s1 Ursirea Atsea Marã \p \v 28 Shi unlu di scriblji tsi avea avdzãtã zburarea a lor, achicãsãnda cã elu lã avea apãndisitã ghini, s-apruchiã shi lu-ntribã: “Cai easti protlu di tuti ordinãrili?” \v 29 Shi Isus apãndisi: “Protlu ordin a tutilor easti: ‘Ascultã Israel! Domnul, Dumnidzãulu a nostru easti singurlu Domn.’ \v 30 Shi ‘S-vrei Domnulu, Dumnidzãulu a tãu, cu tutã inima a ta, cu tutã suflitlu a tãu, cu tutã mintea a ta, shi cu tutã putearea a ta!’ Aestã easti protlu ordin. \v 31 Shi a doilu lji-undzeashti aishtui: ‘S-lu vrei aproapi-lu a tãu ca vetea a ta.’ Nu ari altã ordinã ma marã di aesti.” \v 32 Shi scriblu lji dzãsi: “Ghini, nvitsãtore. Ai dzãsã dupã alihia, cã ari singur un Dumnidzã shi nu ari vãrã altã dicãt elu. \v 33 Shi s-lu vrei cu tutã inimã, cu tutã mintea, cu tutã suflitlu shi cu tutã putearea, shi s-lu vrei aproapilui ca vetea a ta, ma multu di cãt olocaustlji shi curbãnjilji.” \v 34 Isus vidzãnda cã atselu eara apãndisitã cu minti, lji dsãsi: “Tini nu eshti diparti di amirãriljea a Dumnidzãului.” Sh-nitsun altã nu cutidzea s-lu ntriba. \s1 Hristolu, Hiljilu al David \p \v 35 Shi Isus nvitsãnda tu templu, dsãsi: “Cum poatã s-dzãcã scriblji cã Hristolu easti Hiljilu al David? \v 36 Cã mashi Davidul, pri Suflitlu Sãmtu dsãsi: \q1 \it ‘Domnulu lji-dsãsi a Domnului a meu:\it* \q2 \it “Shãdz tu nandreaptea a mea,\it* \q1 \it pãn cãndu s-li facã nemitsilji a tãlji scamnã\it* \q2 \it di cicioarili a tali.”’\it* \m \v 37 Mashi Davidul lu acljeamã Domn, cum poati s-hibã hiljilu a lui?” Shi multsãmea lu avdza cu harauã. \s1 Ipucrizia a Scribljilor \p \v 38 Shi elu lã dsãtsea a lor tu nvitsitura a lui: “Afirits-vã di scriblji, tsi lã arãsescu s-imnã cu stranji lundzi shi s-li saluteadzã tu padi, \v 39 shi s-aibã protili locuri tu sinagogã shi protili locuri uspetsi. \v 40 Lã mãcã casili a veduvilor shi tra si s-veadã s-pãrãcãlsescu multu. Elji va s-ljea un giudicari ma greu.” \s1 Oferta a Veduvãljei \p \v 41 Shi Isus s-apunã nãinti di cutia a aishteariljei shi mutrea oaminjli tsi bãga nãuntru denar, avutslji bãga nãuntru ma multu. \v 42 Vini unã veduvã niavutã sh-bãgã doi pãradz njitsi, tsi fac un cuadrant.\f + \fr 12:42 \fr*\ft Easti pãradz nicu dip, un monetu.\ft*\f* \v 43 Shi Isus li-acljimã ucenjitsili a lui ningã nãsu shi lã dsãsi: “Vã dzãc dealihina cã aeastã veduvã niavutã ari bãgat tu cutii ma multu di tuts alantsilji. \v 44 Cã tuts bãgarã nãuntru dit primultulu a lor, ma ea cu ni-avearea a ljei bãgã tutã tsi avea di bãnari.” \c 13 \s Prufitsia di Templu \p \v 1 Cãndu elu ma inshea di templu, un di ucenitsilji a lui lj-dsãsi: “Nvitsãtore, vedz tsi chetri shi tsi adãrãturi!” \v 2 Shi Isus apãndisinda lj-dsãsi: “Li videts aesti adãrãturi mãri? Nu va s-armãnã cheatrã pisti cheatrã ni dãrãmat.” \s1 Ahurhirea a Dureriljei di Amãntari \p \v 3 Shi dupã tsi elu eara apunat pri Muntili a Masnjilor nãinti a tempului, Petrul, Iacovul, Ioanul shi Andrea lu ntribarã dinãparti: \v 4 “Dzã-nã, cãndu va s-facã aesti lucri shi cai va s-hibã semnul a chiroului tsi tuti atseali lucri va s-ascapã?” \v 5 Isus apãndisinda a lor ahurhi sã-dzãcã: “Bãgats mintea s-nu vã-arãdã vãrã. \v 6 Cã va-s yinã multsã pi numa a mea dzãcãnda: ‘Mini escu Hristolu.’ Shi va si s-arãdã multsã oaminj. \v 7 Ma cãndu s-avdzãts si zburãscu di alumti shi di hãbãri di alumttã, nu vã cutrimburats, cã aesti lucri prindi si s-adarã, ma nu va s-hibã bitisita. \v 8 Va sã scoalã natsiunea contra a natsiunãljei, amirãriljea contra a amirãriljei, va s-facã cutremburi pri multi locuri, va s-hibã jeali di pãni. Atseli lucri va s-hibã ahurihirea a durearilor di amintari. \v 9 Cãshtigats-vã ti bana a voastrã! Cã va vã prida la giudicãtorlji shi va vã batã tu sinagogã. Va vã scoatã nãinti a guvernatorilor shi amiradzilor di itia a mea tsi s-mãrtirsits nãinti a lor. \v 10 Ma nãinti prindi tsi s-hibã predicatã evanghelul la tuts oaminjli. \v 11 Tora cãndu va v-aducã s-vi prida, s-nu avets gaile di manãinti trã atsea tsi prindi s-dsãtsetsã shi s-nu mintuits. Ma dsãtsets tsi vã yini tu minti tu oara atsea, cã nu hits voi tsi grits ma easti Duhlu Sãmtu. \v 12 Tora fratili va prida fratilu a lui la moarti shi tatlãlu hiljilu, shi hiljilji va sã scoalã contra a pãrintsilor shi va lã facã s-moarã. \v 13 Shi voi va s-hits aurats di tuts di itia a numãljei a mea, ma atselu tsi va sã aravdã pãnã tu soni, va s-hibã ascãpat.” \s1 Mundirea Atsea Marã \p \v 14 “Shi cãndu s-lu videts urãtsãmea a-aspãrgãturãljei [tsi easti spusã di prufitul Daniel], tsi sta aclo iu nu prindi s-eara [cai ghivãseashti s-lu aducheascã], atumtsea atselji tsi va s-hibã tu Iuda, a s-fugã pri muntsã. \v 15 Shi atselu tsi easti pri citia a casãljei, s-nu dipunã, sh-nitsi s-intrã tu casã di loari tsiva di la casa-a lui. \v 16 Shi atselu tsi va s-hibã tu cãmpu, si-nu s-toarnã nãpoi di loari stranjilu a lui. \v 17 Tora cavai di muljerili sãrtsinati shi atseali cu njitsi tu sinã, tu atseali dzãli. \v 18 Shi pãrãcãlsits-vã tsi fudzirea a voastrã s-nu hibã iarna. \v 19 Cã tu atsea dzuã va s-hibã una munduiri marã, ma marlu ditu apãrnjita a adãrarãljei a omlui tsi featsi Dumnidzãlu pãnã azã, shi ahtari nu va s-aibã pute. \v 20 Shi macã Domnulu nu va li-avea shcurtatã atseli dzãli, nitsiunã om nu va s-ascãpa, ma Domnulu li shcurtã atseali dzãli di itia a aleptsilor tsi elu lã aleapsi. \v 21 Atumtsea macã vãrã va vã-dzãcã: ‘Ia, Hristolu easti aoa’, icã: ‘Easti aclo’, nu lu pistipsitsã. \v 22 Cã va s-aspunã hristoshi arãdioshi shi prufits arãdioshi tsi va s-facã semnji shi thavmati tsi s-arãdã, ma s-poatã shi aleptsãlji. \v 23 Ma voi bãgats minti! Ia, mini vã spushã ti itsido.” \s1 Nturnarea a Hiljilui a Omului \p \v 24 “Ma tu atseali dzãli, dupã atsea munduiri, soarili va sã scutidiseascã shi luna nu va s-da anghilicirea a ljei, \v 25 stealili a tserlui va s-cadã shi puterili tu tseruri va s-trundueascã. \v 26 Atumtsea va lu veadã Hiljilu a omlui yininda pri niori, cu puteari mari shi mãriri. \v 27 Atumtsea elu va pitreacã anghilji a lui shi va li-adunã aleptsãlji a lui dit patruli vimturi, dit mardzina a loclui pãnã tu mardzina a tserlui.” \s1 Parabola al Hiclu \p \v 28 “Tora achicãsits nvitsãtura a hiclui: cãndu dedzili a lui s-muljeadzã shi scoatã frãndzi, voi u shtits cã veara easti aproapi. \v 29 Ashã shi voi, cãndu va videts cã ma s-facã aesti lucri, s-lu shtits cã easti aproapi, ningã ushã. \v 30 Dealihea ma vã dzãc: cã aestã gheneratã nu va s-treacã, pãn cãndu tuti aesti va s-hibã adrati. \v 31 Tserlu shi loclu va s-treacã, ma zboarili a meali nu va s-treacã.” \s1 Bagats Oarã ti Chirolu di Soni \p \v 32 “Cãt di atsea dzuã shi di atsea oarã, nitsiun nu lu shti, nitsi anghilji dit tser, nitsi Hiljilu, ma mashi Tatãlu. \v 33 Bãgats minti, s-hits dishtiptat shi pãrãcãlsits-vã, cã nu lu shtits cãndu va s-hibã oara. \v 34 Easti cabunoarã un om tsi nchisinda ti cali, alasi casa a lui shi da puteari a huzmichearilor a lui, cathiun tu loclu a lui, shi portarlu lu urseashti s-hibã dishtiptat. \v 35 S-hits dishtiptats, cã nu lu shtits cãndu va s-yinã domnulu ali casi, seara ma njeadzãnoapti, cãndu cãnti cucotulu, ma dimineatsa. \v 36 Elu turnãnda niashtãptat, s-nu vã aflã tu somn. \v 37 Tora, aestã tsi vã dzãcã a voauã, lu dzãcã a tutulor: S-hits dishtiptat!” \c 14 \s1 Apofãsirea a Preftsilor \p \v 1 Dupã doauã dzãli eara Pashtili shi Adzãmili, shi ma mãrilji a preftsilor shi scriblji cãfta cum s-lu acãtsa Isus cu ilei, shi s-lu vãtãma. \v 2 Ma dzãtsea: “Nu tu chirolu a sãrbãtoarãljei, tsi s-nu aibã mintiturã tu populu.” \s1 Isus la Betania \p \v 3 Tora elu eara tu Betania, tu casa al Simon tsi eara lepros, shi cãndu eara la measã intrã unã muljiearã cu un vasã di alabastru cu untulem njiurizmos cu nard curat, multã scump shi ea lu frãmsi vaslu di alabastru shi lj-lu-vãrsã untulemlu pri cap. \v 4 Niscãnts s-nãrãirã shi dzãsirã: “Cãtse tutã aestã hãrgiuiri a untulemlui?” \v 5 Cã aestu untulem putea s-vindea ma mult di trei suti di denari shi aesti si s-da a niavutsilor. Shi eara nevrisits cu nãsu. \v 6 Ma Isus dzãsi: “Alãsats-lu! Cãtse u munduits? Ea featsi un lucru bunã trã mini. \v 7 Cã niavutsilji va li avets totãna cu voi, shi cãndu s-vrets, putets s-lã fãtsets ghini. Ma mini nu va mi-avets totãna. \v 8 Ea featsi atsea tsi putu, aumsi di ma nãinti truplu a meu trã ngrupari. \v 9 Dealihea ma vã dzãcã cã tu tutã dunjeaua iutsido tsi va s-hibã predicat aestu evanghelu, va sã spunea shi atsea tsi ea featsi, trã adutsearea aminti a ljei.” \s1 Pretsul di Pridari \p \v 10 Atumtsea Iuda Iscariotul, un di doisprãdzatsilji, s-dusi la mãrilji a preftsilor tsi s-prida Isusul. \v 11 Shi elji cãndu lu avdzãrã, s-hãrãsirã shi lji tãxirã cã va lji da pãradzi. Ashã elu cãfta oara tsi prindi tsi s-lu prida. \s1 Etimãsirea a Pashtiljei \p \v 12 Tora tu prota dzuã a Adzãmilor, cãndu s-featsi curbanlu a Pashtiljei ucenitsilji a lui dzãsirã: “Iu vrei s-nidzem s-adrãm di mãcari Pashtili?” \v 13 Shi elu pitricu doi di ucenjitsili a lui dzãcãnda: “Imnats-vã tu cãsãbã shi aclo va s-adunats un om tsi tsãni un stamnã plinã cu apã, urmats-lu atselu. \v 14 Shi aclo iu elu va s-intrã, dzãtsets-lji a domnului ali casi: ‘Nvitsãtorlu ntreabi: Iu easti udãlu tsi putem s-mãcãm Pashtili cu ucenitsilji a melji?’ \v 15 Shi elu va vã spunã nsus unã udã marã uidisitã shi gata. Aclo adãrats-lu ti noi.” \v 16 Ucenitsilji a lui s-dusirã, agiumsirã tu cãsãbã shi aflarã ashã cum dzãsi elu, shi etimãsirã Pashtili. \s1 Tsina a Pashtiljei \p \v 17 Cãndu s-featsi seara, Isusul vini cu di doisprãdzatsilji. \v 18 Cãndu ma shidea la measã shi ma mãca, Isusul dzãsi: “Dealihea vã dzãcã cã un di voi tsi ma mãcã cu mini, va mi vindã.” \v 19 Atumtsea elji ahurhirã sã nvirineadzã shi dzãtsea un cu alantu: “S-nu hiu mini?” [Shi un altã dzãsi: “S-nu hiu mini?”]\f + \fr 14:19 \fr*\ft Tu alti manuscrisi aestã nu s-aflã.\ft*\f* \v 20 Shi elu, apãndisinda lã dzãsi a lor: “Easti un di doisprãdzatsilji tsi moalji cu mini tu cãtsãn. \v 21 Ma Hiljilu a omlui ma s-dutsi cum easti scriatã trã nãsu, ma cavai di atselu om tsi vindi Hiljilu a omlui. Va eara ma ghini trã nãsu, tsi atselu om s-nu eara amintat pute!” \s1 Pisti-ligãturea Noauã \p \v 22 Shi candu elji ma mãca, Isusul lo pãnea, ghinicuvãntã, u pãrtsã, sh-lu deadi a lor dzãcãnda: “Loats shi mãcats. Aestu easti truplu a meu.” \v 23 Deapoea lo cupa, lu hãrãstãsi, lã deadi a lor shi tuts biurã di nãsã. \v 24 Atumtsea lã dzãsi: “Aestu easti sãndzilu a meu, a pistãligarãljei, tsi s-vearsi trã multsã. \v 25 Dealihea vã dzãcã cã nu va beau ma dit carpolu a yinjãlei pãnã tu atsea dzuã cãndu va s-lu beau di nou tu amirãriljea al Dumnidzãu.” \v 26 Shi dupã tsi cãntarã un himn\f + \fr 14:26 \fr*\ft Eara un adet a Iudeilor tsi s-cãnta un psalm tu vahtea a Pashtiljei. Nãinti di mãcari elji cãntau Ps. 113-114 shi Ps. 115-118 dupã vahti di mãcari. \ft*\f*, inshirã shi s-dusirã cãtrã Muntsili a Masnjilor. \s1 Isus shi Petrul \p \v 27 Shi Isusul lã dzãsi a lor: “Voi tuts va s-vã scandalizats cu mini aestã searã, cã easti scriatã: \q1 \it ‘Va lu agudescã picurarlu\it* \q2 \it shi oili va s-arãspãndeascã.’\it* \m \v 28 Ma dupã tsi va mi-injedzã, mini va mi ducã nãinti di voi tu Galilei.” \v 29 Shi Petrul lji-dzãsi: “Ca s-hibã cã tuts alantsilji s-scandalizeascu cu tini, mini nu va mi scandalizescu.” \v 30 Shi Isusul lji-dzãsi: “Mini ma ts-dzãcã dealihea cã azã, tu aeastã noapti, nãinti tsi cucotlu s-cãntã doauã ori, tini va mi aleapideshti trei ori.” \v 31 Ma elu insistãnda, dzãtsea: “Shi ca s-hibã tsi prindi s-mor cu tini, nu va ti aleapidescu pute.” Un soi dzãsirã shi tuts alantsilji. \s1 Isus tu Ghetsemani \p \v 32 Deapoea agiumsirã la un loc tsi s-acljima Ghetsemani, shi elu lã dzãsi a ucenitsilor a lui: “Apunats-vã aoa, pãn cãndu mini s-hiu pãrãcãlsitã.” \v 33 Shi lo cu nãsu Petrul, Iacovul shi Ioanul, shi ahurhi s-aibã frica shi agoniã. \v 34 Sh-lã dãsi a lor: “Suflitlu a meu easti multu nvirinat, pãnã tu moarti, armãnets aoa shi s-hits dishtiptat.” \v 35 Shi, cum s-dusi nihiam nãinti, cãdzu pi dintsi shi s-pãrãcãlsea, tsi ma s-putea, s-fudzea di la nãsu aestã oarã. \v 36 Shi dzãsi: “Abba, Tati, itsido trã tini easti putut, dipãrteadz-lu di la mini aestã cupã. Ma nu si s-fac atsea tsi voiu mini, ma atsea tsi vrei tini!” \v 37 Shi s-turnã nãpoi, li aflã durnjinda shi lji dzãsi a Petrului: “Simon ma dornji? Nu putush sã stai dishtiptat nits unã oarã? \v 38 Armãnets dishtiptat shi pãrãcãlsit-vã tsi s-nu intrats tu provã. Duhlu easti etimu, ma truplu easti niputut.” \v 39 S-dipãrtã nãpoi shi s-pãrãcãlsi dzãcãnda idhiili zboari. \v 40 Shi cãndu s-turnã, lã aflã nãpoi tu somn, cã ocljilji a lor eara greli shi elji nu shtia tsi s-apãndisea. \v 41 S-toarnã di a treia oarã shi lã dzãtsi a lor: “Ninga ma durnjits sh-vã discurmats. Nãmalu, vini oara! Ia, Hiljilu a omlui ma s-prida tu mãnjili a amãrtioshilor. \v 42 Sculats-vã, s-ni dutsem. Ia, atselu tsi ma mi prida easti aproapi!” \s1 Acãtsarea al Isus \p \v 43 Shi tu atsea oarã, cãndu elu ninga ma grea, vini Iuda, un di doispridzatsilji, shi cu nãsu unã multsãmi marã cu spãts shi cu pãlenji, pitricut di mãrlji a preftsilor, di scriblji shi di aushlji. \v 44 Sh-elu tsi ma lu pridea lji avea datã atsilor un semn: “Cai va s-bashã, elu easti. Acãtsats-lu shi adutsets-lu cu mult cãshtigã.” \v 45 Shi cum agiumsi s-apruchiã trãoarã la nãsu shi lji dzãsi: “Rabbi, Rabbi!” Shi lu bãshã. \v 46 Atumtsea elji bãgarã mãna pi nãs shi u-acãtsarã. \v 47 Un di atselji tsi s-alfa aclo, scoasi spata, agudi sclavlu a arhipreftului shi lji tãljiã ureacljea. \v 48 Shi Isusul apãndisinda, lã dzãsi: “Avets vinit cu spãts shi cu pãlenji tsi s-mi acãtsats? \v 49 Cathi dzuã earam namisa di voi tu templu nvitsãnda shi voi nu mi acãtsat. Ma aeastã s-fatsi s-implineascã Scriturili.” \v 50 Atumtsea ucenitsilji lu alãsarã sh-fudzirã tuts. \v 51 Shi un tinir, tsi era anvãrtit cu un pãndzã pi truplu dispuljat ma lu urma, shi elji lu acãtsarã. \v 52 Elu u alãsã pãndza shi fudzi dispuljat. \s1 Isus Nãinti al Sinedrul \p \v 53 Atumtsea elji lu adusirã Isusul la arhipreftlu iu s-adunarã mãrilji a preftsilor, aushlji shi scriblji. \v 54 Shi Petrul lu urmã di diparti pãn nãuntru tu pãlatlu a arhipreftului shi s-apunã aclo deadun cu vigljitorlji shi s-ncãldza ningã foc. \v 55 Shi mãrlji a preftsilor shi tutã sinedrul cãfta mãrtirii contra al Isus s-lu vãtãma, ma nu ma afla. \v 56 Mults oaminj fãtsea mãrtirii arãdioasã contra a lui, ma mãrtiriili a lor nu undzea. \v 57 Atumtsea niscãnts si scularã shi mãrtirsirã cu ilei contra a lui dzãcãnda: \v 58 “Noi lu avem avdzãtã cã tsi ari dzãsã: ‘Mini va lu aspargã aestu templu adãratã cu mãnjili, shi di trei dzãli va s-adarã unã altã tsi nu easti faptã di oamnjilji.’” \v 59 Ma nits ashã mãrtiria a lor nu s-uidisea. \v 60 Atumtsea si sculã arhipreftulu namisa di cunvend shi lu ntribã Isusul dzãcãnda: “Nu apãndiseshti dip? Tsi ma mãrtirsescu aeshtã contra a tsãia?” \v 61 Ma elu pãpsi shi nu apãndisi dip. Arhipreftul nãpoi lu ntribã shi lj-dzãsi: “Tini eshti Hristolu, Hiljilu a Ghinicuvãntatlui?” \v 62 Shi Isusul dzãsi: “Mini escu. \it Shi voi va lu videts Hiljilu a omlui apunat tu nandreapta a Puteariljei shi vininda cu norilji a tserlui.\it*” \v 63 Atumtsea arhipreftulu, arupãnda stranjili dzãsi: “Tsi ananghi avem ti mãrtirioshilji? \v 64 Voi lu avdzãt blãstemlu, cum lu videts?” Shi tuts lu giudicarã cu moarti. \v 65 Shi niscãnts ahurhirã s-lu scuchea, s-lu anvãlea fatsa, shi s-lu agudea cu shupleacã shi s-lji dzãtsea: “Prufitipsea!” Shi vigljãtorlji lu agudea. \s1 Petrul Arniseashti Isusul \p \v 66 Cãndu Petrul eara nghios tu pãlat, vini unã sclavã a arhipreftului. \v 67 Shi cãndu vidzu Petrul tsi ma s-ncãldza, bãgã oarã shi lj-dzãsi: “Shi tini earai cu Isus Nazareas.” \v 68 Petru lu arnisi dzãcãnda: “Nu lu cunosc, nu achicãsescu tsi dzãts.” Deapoea ishi nafoarã tu ubor shi cucotlu cãntã. \v 69 Shi sclava vidzãnda nãpoi ahurhi s-lu greascã atsilor tsi eara aclo: “Aestu easti unlu di nãshi.” \v 70 Ma elu nãpoi lu arnisi. Shi nihiamã ma nãpoi oaminjli lji dzãsirã nãpoia a lui Petru: “Dealihina tini eshti un di atselji, cã tini eshti Galilean.” \v 71 Ma elu ahurhi s-blastimã shi si spigiurã: “Mini nu lu cunoscu atselu om ti cai ma grits.” \v 72 Shi cucotlu cãntã di a doaua oarã. Atumtsea a Petrului lj-vini tu minti zborlu tsi Isusul lji avea dzãsã: “Ma nãinti tsi cucotlu s-cãntã di doauã oarã, tini va mi arniseshti trei ori.” Shi cum mindui aestu, plãmsi. \c 15 \s1 Isusul Nãinti al Pilat, Guvernatorlu Romac \p \v 1 Cãrund dimineatsa mãrilji a preftsilor cu aushlji, scriblji shi tut Sinedrul fãtsea consiliu, u ligarã Isusul, lu adusirã nafoarã shi lji-lu-deadirã al Pilat. \v 2 Shi Pilat lu ntribã: “Tini eshti amirãlu a Iudenjilor?” Shi elu apãndisinda lji dzãsi: “Tini dzãts!” \v 3 Shi mãrilji a preftsilor lu acuza di multi lucri, ma elu nu apãndisea dip. \v 4 Pilatul lu ntribã nãpoi dzãcãnda: “Nu apãndiseshti dip? Vedz ti cãti lucri ti acuzeascã!” \v 5 Ma Isusul nu apãndisi dip, ahãtãt cãt Pilatlu arãmasi ciudisitã. \v 6 Tu cathi sãrbãtoari eara ca adet tsi su-alãsa atsilor un hãpsãnit, caitsido tsi populu cãfta. \v 7 Shi eara tu hapsi un om acljimatã Baraba, deadun cu sotsilji a lui rebilj, tsi avea faptã un vãtãmãri la un ribiljusiri. \v 8 Shi multsãmea, aurlãnda, ahurhi tsi s-caftã s-facã ashã cum avea faptã totãna cu nãsh. \v 9 Iar Pilatul lã apãndisi a lor dzãcanda: “Vrets s-vã sãlghescu amirãlu a Iudenjilor?” \v 10 Cã lu shtiea tsi mãrilji a preftsilor lu avea pridatã di inati. \v 11 Ma mãrilji a preftsilor pimsãr multsãmea s-cãfta tsi s-lã sãlghea Baraba. \v 12 Shi Pilatul u lo zborlu nãpoi shi lã dzãsi a lor: “Tsi vrets s-fac cu atselu tsi voi lu acljimats amirãlu a Iudenjilor?” \v 13 Elji aurlarã nãpoi: “Crutsisits-lu!” \v 14 Shi Pilatul lã dzãsi a lor: “Ma tsi arãu ari faptã?” Atumtsea elji aurlarã shi ma multã: “Crutsisits-lu?” \v 15 Tr-atsea Pilatul vrãnda s-lji arãsea a multsãmiljei, lu deadi Baraba. Shi dupã tsi lu zãpãlirã Isusul, lu deadir a lor tsi s-lu crutsisea. \s1 Pizuirea Nãinti di Crutsisiri \p \v 16 Shi suldatsilji lu-dusirã Isusul tu uborlu di nãntru tu pãlat, shi adunarã tutã cohorta. \v 17 Lu-nviscurã cu sirmã, shi mplãtirã unã cãruni di schinj shi lj-u bãgarã pri capã \v 18 Dapoea ahurhirã s-lu saluteascã, dzãcãnda: “Sãnãtati amirãlu a Iudenjilor!” \v 19 Shi lu agudea pri capã cu un cãlam, u scuchea shi dzinucljãnda diniti a lui, lu alãvda. \v 20 Dupã tsi arãsirã cu nãs, lu disviscurã purpura, lu nviscurã cu stranjili a lui, shi lu scoasirã afoarã s-u crutsisea. \s1 Crutsisirea \p \v 21 Elji ursirã un cãlãtor, Simonul di Cyrenea tsi s-turna dit agru, tatilu a Alexandrului shi a Rufiljei, tsi s-lu tsãnea crutsea a lui. \v 22 Dapoea lu adusirã Isusul tu loclu acljimatã Golgota, tsi va s-dzãcã “Loclu a Cafcãljei.” \v 23 Lji deadirã s-bea yinã misticat cu mirã, ma elu nu u lo. \v 24 Shi dupã tsi lu crutsisirã, li pãrtsãrã stranjili a lui shi arucarã soarti tsi s-shtiea tsi va avea cathiunã. \v 25 Eara oara a treia\f + \fr 15:25 \fr*\ft Ora a treia va s-dzãc ora noauã dimineatsa\ft*\f* cãndu lu crutsisirã. \v 26 Shi scritura tsi spunea itia a cãtiĝurisiriljei tsi eare bãgatã pri nãsu dzãtsea: “Amirãlu a Iudeilor.” \v 27 Deadun cu nãs crutsisrã doi furi, unlu tu nadreptea a lui shi alantu tu nastãnga a lui. \v 28 [Shi ashã s-mplinã Scritura tsi dzãtsi: “Elu s-luguri cu urutsilji.”]\f + \fr 15:28 \fr*\ft dit Isaia 53:12\ft*\f* \v 29 Shi elji tsi tritsea atsia aproapi lu ngiura shi giucãnda caplu, dzitsea: “Tini tsi aspãrdzeai templu shi lu adãrai di trei dzãli, \v 30 ascapã vetea a ta shi dipunã di crutsi.” \v 31 Tutashã shi mãrilji a preftsilor shi scriblji arãdãnda dzãtsea cu un alantu: “Alantsilji lã ascãpã, ma vetea a lui nu putu s-lu ascapã. \v 32 Hristolu, amirãlu a Israelui, s-dipunã di crutsã tsi s-lu videm shi s-lu pistipsim.” Shi atselji tsi eara crutsisit deadun cu nãsu, lu ngiura. \s1 Moartea al Isus \p \v 33 Dapoea cãndu vini a shasea oarã, ntuneariclu amvãli tut loclu pãn la a noaua oarã. \v 34 Shi tu a noaua oarã Isusul aurlã cu boatsã analtã: “\it Eloi, Eloi lama sabacthani?\it*”, tsi va s-dsãcã: “\it Dumnidzãlu a meu, Dumnidzãlu a meu cãtse mi ai alãsat?\it*” \v 35 Shi niscãnts di atselji di aproapi, cãndu lu avdzãrã, dzãsirã: “Ia, elu ma greashti Ilia!” \v 36 Atumtsea un di nãshi vini trãoarã sh-muljã un sfungar tu puscã, dupã tsi u bãgã tu un cãlami lji-lu deadi s-bea, dzãcãnda: “Alãsats-lu, s-videm ma cã va yinã Ilia s-lu dipun nghios.” \v 37 Ma Isusul cum featsi un sghileari marã deadi suflitlu. \v 38 Shi velul\f + \fr 15:38 \fr*\ft Velul easti unã pãndzã tsi dipartsi doauã udãdzili\ft*\f* tu templu s-disicã pi dau di nsus pãn nghios. \v 39 Shi centurionul tsi stãtea nãinti al Isus, cãndu vidzu cã Isusul zghili ashã, shi avea datã suflitlu, dzãsi: “Dealihea aestu om eara Hiljilu a Dumnidzãului!” \v 40 Atsia eara tutashã shi muljerili tsi videa di diparti, namisa di nãsi eara Maria Magdalena shi Maria, muma a Iacovul njiclu shi al Iose, shi Salomeia, \v 41 tsi lu avea urmat shi lã avea servitã di cãndu eara tu Galile, shi eara multi alti tsi avea vinit deadun cu elu tu Ierusalim. \s1 Ngruparea \p \v 42 Tora s-apruchiã seara, cã eara Etimãsirea, tsi va s-dzãcã apãrirea di Sãmbãtã, \v 43 Iosif din Arimatea, un consilier respectat, cai ashtãpta amirãriljea a Dunmidzãului, cu curaiu intrã la Pilatul shi cãftã truplu al Isus. \v 44 Shi Pilatul s-ciudisi tsi tora elu avea murit. Lu acljimã centurionlu shi lu ntribã macã avea murit di mult chiro. \v 45 Shi cum sã siguripsi di centurionlu, lji lu alãsã truplu al Iosif. \v 46 Aestu, dupã tsi acumpãrã unã pãndzã, lu dipunã Isusul di crutsi, lu amvãrti cu pãndzã shi lu bãgã tu un murmintu tsi erea disfapt tu chiatrã, deapoea arucã un chiatrã dininti di usha a murmintului. \v 47 Shi Maria Magdalena shi Maria, muma al Iose mutrea iu lu bãgarã. \c 16 \s1 Injearea al Isus \p \v 1 Cum tricu Sãmbãta, Maria Magdalena shi Maria, muma al Iacovu, shi Salomea, acumpãrarã njurizmati s-nãdzea s-aundzea Isusul. \v 2 Dimineatsa tu prota dzuã a stãmãnãljei, multu curund, eali vinirã la murmint, cãndu ma insha soarili. \v 3 Shi dzãtsea namisa di nãsi: “Cai va nã arucuteascã cheatra di la intrarea a murmintului?” \v 4 Ma cãndu scularã ocljilji, vidzurã cã cheatra eara arucutitã cu tutã cã eara multu mari. \v 5 Intrarã la murmintu shi vidzurã un tinir tsi eara apunat di nandreapta, nviscut cu albi, shi armasirã aspãrati. \v 6 Shi elu lã dzãsi a lor: “Nu v-aspãrats! Voi cãftats Isus Nazareul tsi eara crutsisitã, elu s-injie, nu easti aoa. Ia, loclu iu eara bãgatã. \v 7 Ma imnats s-lã-dzãtsets a ucenitsilor a lui shi a Petrul cã elu ma s-dutsi dininti tu Galile, aclo va lu videts ashi cum vã dzãsi.” \v 8 Shi eali inshirã trãoarã shi fudzirã dit murmint cã li acãtsã cutremburlu shi ciudia, shi nu lji-dzãsirã tsiva a nitsunã cãtse avea fricã. \s1 Isus Injeat Vidzut di Niscãntsi \p \v 9 [Tora Isusul dupã tsi eara injat dimineatsa tu prota dzuã a stãmãnãljei, s-fãnipsi prota ali Marii Magdalena, di la cai avea aĝiunit shapti demonji. \v 10 Ea s-dusi shi lu spusi atsilor tsi eara deadun cu nãsã tsi vãita shi plãndzea. \v 11 Ma aeshtsã cãndu avdzãrã cã eara yiu shi s-vidzu di ea nu lu pistipsirã. \v 12 Dupã aesti lucri, s-fãnipsi tu unã altã formã a doilor di nãsh, tsi ma nãdzea tu hoarã. \v 13 Shi elji s-dusirã shi lu spusirã la alantsi, ma nitsi aeshti nu lu pistipsirã. \s1 Isusul Injeat cu Ucenitsilji \p \v 14 Tu soni s-fãnipsi a unsprãdzatsilor cãndu eara la measã shi l-aurlã trã nipistipsirea a lor shi trã chitrisirea a inimãljei, cã nu avea pistipsitã la nãsh tsi lu avea vidzutã injiat. \v 15 Dapoea lã dzãsi a lor: “Nidzets tu tutã lumea shi predicats evanghelul a tutulor, \v 16 atselu tsi pistipseashti shi s-pãtidzãshti, va s-hibã ascãpat. Ma atselu tsi nu ari pistipsit va s-hibã giudicat. \v 17 Shi aesti sãntu semnili tsi va s-urmeadzã atselji tsi va s-pistipseascã: tu numa a mea elji va li aĝuneascã demonjilji shi va s-greascã limbi nali, \v 18 shi va li acatsã cu mãna nãpãrtsili, shi macã va s-bea tsiva ti muriri, nu va s-facã tsiva arãu, va s-bagã mãnjili pi lãndzitsilji shi aeshti va s-vindicã.” \s1 Scularea al Isus tu Tser \p \v 19 Domnul Isus, dupã tsi lã gri, si sculã pi tser shi s-apunã di nandreapta a Dumnidzãului. \v 20 Dapoea elji fudzirã shi predicarã iutsido, iarã Domnul lucra deadun cu nãshi shi lu confirma zborlu cu seamnili tsi li sotsãsea. Amen.]\f + \fr 16:9-20 \fr*\ft Aesti stihuri nu s-aflã tu alti manuscrisi\ft*\f*