\id SNG  
\h Cântarea lui Solomon 
\toc1 Cântarea lui Solomon 
\toc2 Cântarea lui Solomon 
\toc3 Cântarea lui Solomon 
\mt1 Cântarea lui Solomon  
\c 1  
\p
\v 1 Cântarea Cântărilor, care este a lui Solomon.  
\v 2 Să mă sărute cu sărutările gurii sale! Căci mai bună este dragostea ta decât vinul.  
\v 3 Pentru că aromele miresmelor tale sunt plăcute, numele tău este ca mireasmă turnată, de aceea te iubesc fecioarele.  
\v 4 Trage-mă după tine! Vom alerga; împăratul m-a adus în camerele lui, ne vom veseli şi ne vom bucura în tine, ne vom aminti iubirea ta mai mult decât vinul; cei integri te iubesc.  
\v 5 Eu sunt neagră, dar \add sunt\add* frumoasă, fiice ale Ierusalimului, ca şi corturile Chedarului, ca perdelele lui Solomon.  
\v 6 Nu vă uitaţi la mine că sunt neagră, pentru că soarele m-a privit; copiii mamei mele s-au mâniat pe mine; m-au făcut păzitoarea viilor, dar via mea nu am păzit-o.  
\v 7 Spune-mi, tu, cel pe care sufletul meu îl iubește, unde te hrănești, unde \add îți\add* odihnești \add turma\add* la amiază? Căci de ce aş fi ca una care se abate pe la turmele însoţitorilor tăi?  
\v 8 Dacă nu ştii, tu cea mai frumoasă dintre femei, mergi pe urmele turmei şi paşte-ţi iezii pe lângă corturile păstorilor.  
\v 9 Te-am asemănat, iubita mea, cu nişte cai la carele lui Faraon.  
\v 10 Frumoşi sunt obrajii tăi cu rânduri de bijuterii, gâtul tău cu lănţişoare din aur.  
\v 11 Îţi vom face şiraguri de aur cu ţinte de argint.  
\v 12 În timp ce împăratul şade la masa lui, nardul meu îşi trimite mirosul.  
\v 13 Un mănunchi de mir îmi este preaiubitul meu; el se va întinde toată noaptea între sânii mei.  
\v 14 Preaiubitul meu îmi este ca un ciorchine de camfor în viile din En-Ghedi.  
\v 15 Iată, eşti frumoasă, iubita mea; iată, eşti frumoasă; ai ochii porumbiţei.  
\v 16 Iată, eşti frumos, preaiubitul meu, da, plăcut; de asemenea patul nostru este verde.  
\v 17 Bârnele casei noastre sunt cedrul, şi bolţile noastre din brad.   
\c 2  
\p
\v 1 Eu sunt trandafirul din Saron şi crinul văilor.  
\v 2 Ca şi crinul printre spini, astfel este iubita mea printre fiice.  
\v 3 Ca şi mărul printre copacii pădurii, astfel este preaiubitul meu printre fii. M-am aşezat sub umbra lui cu mare desfătare şi rodul lui a fost dulce pentru cerul gurii mele.  
\v 4 El m-a adus la casa de ospăţ şi steagul lui peste mine a fost dragoste.  
\v 5 Întăriţi-mă cu ulcioare, învioraţi-mă cu mere, căci sunt bolnavă de dragoste.  
\v 6 Mâna lui stângă este sub capul meu şi mâna lui dreaptă mă îmbrăţişează.  
\v 7 Vă conjur, fiice ale Ierusalimului, pe căprioarele şi pe cerboaicele câmpului, nu stârniţi, nici nu treziţi iubirea mea, până când el doreşte.  
\v 8 Vocea preaiubitului meu! Iată, el vine sărind peste munţi, săltând peste dealuri.  
\v 9 Preaiubitul meu este ca o căprioară sau un căprior tânăr; iată, el stă în picioare în spatele zidului nostru, se uită la ferestre, arătându-se printre zăbrele.  
\v 10 Preaiubitul meu a vorbit şi mi-a spus: Ridică-te, iubita mea, frumoasa mea şi vino departe.  
\v 11 Căci, iată, iarna a trecut, ploaia s-a terminat şi s-a dus;  
\v 12 Florile se arată pe pământ; timpul cântării păsărilor a venit şi vocea turturicii se aude pe pământul nostru;  
\v 13 Smochinul îşi dă smochinele verzi şi viile în floare dau un miros bun. Ridică-te, iubita mea, frumoasa mea, şi vino departe.  
\v 14 Porumbiţa mea, ce stai în crăpăturile stâncii, în ascunzătorile treptelor, lasă-mă să îţi văd înfăţişarea, lasă-mă să îţi aud vocea; căci vocea ta este dulce şi înfăţişarea ta este frumoasă.  
\v 15 Prindeţi-ne vulpile, vulpile mici, care strică viile, căci viile noastre sunt în floare.  
\v 16 Preaiubitul meu este al meu şi eu sunt a lui; el paşte printre crini.  
\v 17 Până când ziua se revarsă şi umbrele fug, întoarce-te preaiubitul meu şi fii ca o căprioară sau un căprior tânăr peste munţii Beterului.   
\c 3  
\p
\v 1 Noaptea, în patul meu, l-am căutat pe cel pe care sufletul meu îl iubeşte; l-am căutat dar nu l-am găsit.  
\v 2 Mă voi ridica acum şi voi cutreiera cetatea pe străzi; şi pe căile largi îl voi căuta pe cel pe care sufletul meu îl iubeşte; l-am căutat, dar nu l-am găsit.  
\v 3 Paznicii care cutreieră cetatea m-au găsit; lor le-am spus: L-aţi văzut pe cel pe care îl iubeşte sufletul meu?  
\v 4 Am trecut doar puţin de ei şi l-am găsit pe cel pe care îl iubeşte sufletul meu; l-am apucat şi nu l-am lăsat să plece, până când nu l-am adus în casa mamei mele şi în camera celei care m-a conceput.  
\v 5 Vă conjur, fiice ale Ierusalimului, pe căprioarele şi pe cerboaicele câmpului, nu stârniţi, nici nu treziţi iubirea mea, până când îi place lui.  
\v 6 Cine este acesta care vine din pustie ca nişte coloane de fum, parfumat cu mir şi tămâie, cu toate fardurile comerciantului?  
\v 7 Iată, patul lui, care este al lui Solomon; şaizeci de viteji sunt în jurul lui, dintre cei viteji din Israel.  
\v 8 Ei toţi sunt înarmaţi cu săbii, fiind deprinşi la război; fiecare bărbat îşi are sabia la coapsă, de teama din noapte.  
\v 9 Împăratul Solomon şi-a făcut un car din lemnul Libanului.  
\v 10 El i-a făcut stâlpii din argint, baza lui din aur, acoperitoarea lui din purpură, mijlocul lui fiind ţesut cu iubire, pentru fiicele Ierusalimului.  
\v 11 Mergeţi înainte, fiice ale Sionului, şi priviți-l pe împăratul Solomon cu coroana cu care mama lui l-a încoronat în ziua logodirilor lui şi în ziua veseliei inimii lui.   
\c 4  
\p
\v 1 Iată, tu eşti frumoasă, iubita mea; iată, tu eşti frumoasă; tu ai ochii porumbiţei între şuviţele tale; părul tău este ca o turmă de capre, care se arată din muntele Galaad.  
\v 2 Dinţii tăi sunt ca o turmă de oi tunse, venite de la scăldare, toate cu miei gemeni şi niciuna nu este stearpă între ele.  
\v 3 Buzele tale sunt ca o aţă de stacojiu şi vorbirea ta frumoasă; tâmplele tale sunt ca o bucată de rodie între şuviţele tale.  
\v 4 Gâtul tău este ca turnul lui David, zidit pentru a fi casa de arme, în care atârnă o mie de paveze, toate scuturi de războinici.  
\v 5 Cei doi sâni ai tăi, ca două căprioare tinere ce sunt gemene, ce pasc printre crini.  
\v 6 Până când ziua se revarsă şi umbrele fug, mă voi duce la muntele de mir şi la dealul de tămâie.  
\v 7 Tu toată eşti frumoasă, iubita mea; nu este pată în tine.  
\v 8 Vino cu mine din Liban, mireaso, cu mine din Liban; priveşte din vârful Amanei, din vârful Şenirului şi Hermonului, din vizuinile leilor, din munţii leoparzilor.  
\v 9 Mi-ai răpit inima, sora mea, mireaso; mi-ai răpit inima cu unul din ochii tăi, cu un lănţişor al gâtului tău.  
\v 10 Cât de frumoasă este iubirea ta, sora mea, mireaso! Cu cât mai bună este dragostea ta decât vinul! Şi mirosul miresmelor tale decât toate mirodeniile!  
\v 11 Buzele tale, mireaso, picură \add precum\add* fagurele; miere şi lapte sunt sub limba ta; şi mirosul hainelor tale este ca mirosul Libanului.  
\v 12 O grădină îngrădită este sora mea, mireasa mea, un izvor închis, o fântână sigilată.  
\v 13 Lăstarii tăi sunt o livadă de rodii, cu fructe plăcute; camfor, cu nard,  
\v 14 Nard şi şofran, trestie mirositoare şi scorţişoară, cu toţi copacii de tămâie, mir şi aloe, cu toate mirodeniile cele mai alese;  
\v 15 O fântână a grădinilor, un izvor al apelor vii şi pâraie din Liban.  
\v 16 Trezeşte-te, vântule de nord; şi vino, sudule; suflă peste grădina mea, ca mirodeniile ei să curgă. Să vină preaiubitul meu în grădina lui şi să mănânce roadele ei plăcute.   
\c 5  
\p
\v 1 Am venit în grădina mea, sora mea, mireasa mea; mi-am adunat mirul cu mirodenia mea; mi-am mâncat fagurele cu mierea mea; mi-am băut vinul cu laptele meu; mâncaţi, prieteni; beţi, da, beţi din abundenţă, preaiubiţilor.  
\v 2 Dorm, dar inima mi se trezeşte: este vocea preaiubitului meu care bate, spunând: Deschide-mi, sora mea, iubirea mea, porumbiţa mea, neîntinata mea, căci capul îmi este plin cu rouă şi şuviţele mele cu picăturile nopţii.  
\v 3 Mi-am scos haina; cum să o îmbrac? Mi-am spălat picioarele; cum să le întinez?  
\v 4 Preaiubitul meu şi-a băgat mâna prin gaura uşii şi lăuntrul mi-a fost cuprins de dor după el.  
\v 5 M-am ridicat să deschid preaiubitului meu; şi mâinile mele au picurat mir şi degetele mele mir dulce mirositor, pe mânerele încuietorii.  
\v 6 Am deschis iubitului meu, dar preaiubitul meu se retrăsese, plecase; sufletul meu se sfârşea când el vorbea, l-am căutat, dar nu l-am găsit; l-am chemat, dar nu mi-a dat niciun răspuns.  
\v 7 Păzitorii care cutreierau cetatea m-au găsit, m-au lovit, m-au rănit; paznicii zidurilor mi-au luat vălul.  
\v 8 Vă conjur, fiice ale Ierusalimului, dacă îl găsiţi pe preaiubitul meu, să îi spuneţi că sunt bolnavă de dragoste.  
\v 9 Cu ce este preaiubitul tău mai mult decât alt preaiubit, tu, cea mai frumoasă dintre femei? Cu ce este preaiubitul tău mai mult decât alt preaiubit, ca să ne conjuri astfel?  
\v 10 Preaiubitul meu este alb şi rumen, cel dintâi dintre zece mii.  
\v 11 Capul lui este ca aurul cel mai pur, şuviţele lui sunt dese şi negre cum este corbul.  
\v 12 Ochii lui sunt ca ochii porumbiţelor lângă râurile de ape, spălaţi cu lapte şi potrivit aşezaţi.  
\v 13 Obrajii lui sunt ca un pat de miresme, ca flori dulci; buzele lui precum crini, picurând mir dulce mirositor.  
\v 14 Mâinile lui sunt ca inele din aur montate cu beril; pântecele lui este ca fildeş strălucitor placat cu safire.  
\v 15 Picioarele lui sunt ca nişte coloane de marmură, montate pe postamente din aur pur, înfăţişarea lui este ca Libanul, măreaţă ca cedrii.  
\v 16 Gura lui este dulceaţă; da, el este cu totul de iubit. Acesta este preaiubitul meu şi acesta este prietenul meu, fiice ale Ierusalimului.   
\c 6  
\p
\v 1 Unde s-a dus preaiubitul tău, tu, cea mai frumoasă printre femei? Unde s-a abătut preaiubitul tău? Ca să îl căutăm împreună cu tine.  
\v 2 Preaiubitul meu s-a coborât în grădina lui, la paturile de miresme, să pască \add turmă\add* în grădini şi să adune crini.  
\v 3 Eu sunt a preaiubitului meu şi preaiubitul meu este al meu; el paşte \add turmă\add* printre crini.  
\v 4 Tu eşti minunată, iubita mea, ca Tirţa, frumoasă ca Ierusalimul, înfricoşătoare ca o armată cu steaguri.  
\v 5 Întoarce-ţi ochii de la mine, căci m-au cucerit; părul tău este ca o turmă de capre care se arată din Galaad.  
\v 6 Dinţii tăi sunt ca o turmă de oi, venite de la scăldare, toate cu miei gemeni şi niciuna nu este stearpă între ele.  
\v 7 Ca o bucată de rodie sunt tâmplele tale între şuviţele tale.  
\v 8 Sunt şaizeci de împărătese şi optzeci de concubine şi fecioare fără număr.  
\v 9 Porumbiţa mea, neîntinata mea este \add doar\add* una; ea este singură la mama ei, ea este alegerea dintâi a celei ce a născut-o. Fiicele au văzut-o şi au binecuvântat-o; da, împărătesele şi concubinele şi ele au lăudat-o.  
\v 10 Cine este ea, care se iveşte ca dimineaţa, frumoasă ca luna, senină ca soarele şi înfricoşătoare ca o armată cu steaguri?  
\v 11 Am coborât în grădina nucilor, să văd fructele văii \add şi\add* să văd dacă viţa a înflorit şi rodiile au înmugurit.  
\v 12 Înainte de a-mi da seama, sufletul meu m-a făcut precum carele lui Aminadib.  
\v 13 Întoarce-te, întoarce-te, Sulamito! Întoarce-te, întoarce-te, ca să te privim! Ce veţi vedea în Sulamita? Cum ar fi jocul a două armate.   
\c 7  
\p
\v 1 Cât de minunate sunt picioarele tale cu sandale, fiică de prinţ! Rotunjimile coapselor tale sunt ca bijuterii, lucrarea mâinilor unui meşteşugar iscusit.  
\v 2 Buricul tău este ca o cupă rotundă, căruia nu îi lipseşte licoarea; pântecele tău o movilă de grâu înconjurată cu crini.  
\v 3 Cei doi sâni ai tăi sunt ca două căprioare tinere ce sunt gemene.  
\v 4 Gâtul tău este ca un turn de fildeş; ochii tăi precum iazurile în Hesbon, de lângă poarta Batrabimului; nasul tău este ca turnul Libanului care priveşte spre Damasc.  
\v 5 Capul tău, peste tine, este precum Carmelul, şi părul capului tău ca purpura; împăratul este ţinut în galeriile tale.  
\v 6 Cât de frumoasă şi cât de plăcută eşti tu, iubirea mea, pentru desfătări!  
\v 7 Această statură a ta este ca un palmier şi sânii tăi ca ciorchini de struguri.  
\v 8 Am spus: Mă voi urca în palmier, îi voi apuca crengile; acum de asemenea sânii tăi vor fi ca ciorchinii viţei şi mirosul feţei tale ca mere;  
\v 9 Şi cerul gurii tale, pentru preaiubitul meu, ca cel mai bun vin care curge cu dulceaţă, făcând buzele celor adormiţi să vorbească.  
\v 10 Eu sunt a preaiubitului meu şi dorinţa lui este spre mine.  
\v 11 Vino, preaiubitul meu, să mergem în câmp; să găzduim în sate.  
\v 12 Să ne urcăm devreme la vii; să vedem dacă viţa înfloreşte, dacă floarea strugurilor se arată şi dacă rodiile înmuguresc; acolo îţi voi da iubirile mele.  
\v 13 Mandragorele răspândesc miros şi la porţile noastre sunt tot felul de fructe plăcute, noi şi vechi, pe care le-am păstrat pentru tine, preaiubitul meu.   
\c 8  
\p
\v 1 O, de ai fi fost ca fratele meu, care a supt sânii mamei mele! Când te-aş găsi afară, te-aş săruta; da, nu aş fi dispreţuită.  
\v 2 Te-aş conduce şi te-aş aduce în casa mamei mele, care m-ar învăţa: Te-aş face să bei din vinul înmiresmat din sucul rodiei mele.  
\v 3 Mâna lui stângă să fie sub capul meu şi mâna lui dreaptă să mă îmbrățișeze.  
\v 4 Vă poruncesc fiicelor Ierusalimului, nu stârniţi nici nu treziţi iubirea mea, până când îi place lui.  
\v 5 Cine este aceasta care vine din pustie, sprijinindu-se pe preaiubitul ei? Te-am ridicat de sub măr; acolo mama ta te-a adus pe lume; acolo te-a adus pe lume cea care te-a născut.  
\v 6 Pune-mă ca un sigiliu pe inima ta, ca un sigiliu pe braţul tău; căci dragostea este puternică precum moartea; gelozia este crudă precum mormântul; cărbunii ei sunt cărbuni de foc, cu o flacără foarte fierbinte.  
\v 7 Multe ape nu pot stinge dragostea, nici potopurile nu o pot îneca; dacă un om şi-ar da toată averea casei lui pentru dragoste, ar fi în întregime dispreţuită.  
\v 8 Avem o soră mică ce nu are sâni; ce vom face pentru sora noastră în ziua când se va vorbi pentru ea?  
\v 9 Dacă ea ar fi zid, am zidi peste ea un palat din argint; şi dacă ar fi uşă, am închide-o cu scânduri de cedru.  
\v 10 Eu sunt zid şi sânii mei ca turnuri; atunci am fost în ochii lui ca una care a găsit favoare.  
\v 11 Solomon a avut o vie la Baal-Hamon; el a arendat via unor păzitori; fiecare trebuia să aducă pentru rodul acesteia o mie de arginţi.  
\v 12 Via mea, care este a mea, este înaintea mea; o mie să fie pentru tine, Solomon, iar două sute pentru cei ce păzesc rodul ei.  
\v 13 Tu care locuieşti în grădini, însoţitorii dau ascultare vocii tale; fă-mă să o aud.  
\v 14 Grăbeşte-te, preaiubitul meu, şi fii precum o căprioară sau un tânăr căprior pe munţii de mirodenii.