\id REV - Piratapuyo NT -Colombia 2011 (DBL -2013) \h Apocalipsis \toc1 Apocalipsis \toc2 Apocalipsis \toc3 Ap \mt1 Apocalipsis \c 1 \s1 Camepʉre ahri deco dʉhse wahatire marine masigʉ̃ yeahye Jesucristo \p \v 1 Ahri pũpʉ Jesucristo marine tiquiro masigʉ̃ yerire yahu ojoagʉ niaja. Mari Pacʉ pehe tire yahu dutiro cũahye tiquirore, tiquiro yequinare tiquiro cahacjẽnare masigʉ̃ ye dutiro. Sa yero mianota dʉhse wahatire masigʉ̃ yeri tiquiro. Mehenogã dʉhsatjiãno nine sa wahato. Jesucristore tiquiro sa cũgʉ̃ tiquiro pehe angelre tire yʉhʉre Ñure yahu dutiro ohori. \v 2 Sa yegʉ yʉhʉ Ñu ijipihtiyere yʉhʉ ihñarire yahu ojoagʉ niaja. Cohãcjʉ̃ ye yahuducuyere Jesucristo ye buheyere yahu ojoagʉ niaja. \p \v 3 Ahri pũpʉ camepʉre dʉhse wahatire yahu ojoagʉ niaja. Mehenogã dʉhsatjiãno nine ahri ijipihtiye sa wahato. Sa ye ijipihtiyequina ahri pũre buheyequina, yʉhʉ yahurire quehnoano tʉhoyequina ahri pũ nidiro saha yeyequina bucueyequina ijieta. \s1 Siete cururi cjẽnare Jesu yequina cahmecoañequinare ojoa ohoahye Ñu \p \v 4 Yʉhʉ, Ñu mʉsare siete cururi cjãnare Jesu yequinare Asia yehpa cjãnare ojoa ohoaja: Cohãcjʉ̃ tiquiro cahĩñe mehna mʉsare quehnoa dutiaja. Sa yena tiquiro yedohoye mehna quehnoano ijiya mʉsa. Tiquiro panopʉta sa ijiducuriquiro ijie tiahye. Yojopʉ gʉ̃hʉre sa ijiducure. Camepʉ ahtarota. Tiquiro pʉhtoro dujiro poto ijiyequina siete pagʉ bajueyequina ijire. Tiquina cahĩñe mehna mʉsare quehnoa dutiaja tja. \v 5 Cristo tiquiro cahĩñe mehna mʉsare quehnoa dutiaja tja. Cohãcjʉ̃ yere ni mehono marieno yahuriquiro ijire tiquiro. Sa yero tiquiro yariari bato tiquiro masa mʉjari bato ne pari turi yariasi tiquiro. Sa yero ijipihtiyequina ahri yehpa cjẽna pʉhtoa tiquina bui pʉhtoro ijire tiquiro. Marine cahĩno tiquiro dii cohãri mehna mari ñañene coseri tiquiro. \v 6 Sa cosero marine pʉhtoa sõri tiquiro. Marine pahia wahagʉ̃ yeri tja. Cohãcjʉ̃ mari Pacʉ tiquiro yere yeatiquinare marine sa sõri tiquiro. Ijipihtiye decori “Tutuagʉ ijire mʉhʉ”, ni ño peoducueta ijipihtiyequina tiquirore. Ijipihtiyequina pʉhtoro sa ijiducure tiquiro. Sata ijiahro. \p \v 7 Quehnoano wacũ masi cohteya mʉsa. Ehmeo cururi watoa dijia tarota Cristo. Tiquiro sa ahtagʉ̃ ihñaeta ijipihtiyequina. Tiquirore quẽ biha wejẽdiquina gʉ̃hʉ tiquirore ihñaeta. Sa ye tiquiro ahtagʉ̃ ihñañe ahri yehpa cjẽna ijipihtiye cururi cjẽna tutuaro utieta. Sata utiahro. \p \v 8 Ohõ saha nine mari pʉhtoro Cohãcjʉ̃: “Yʉhʉ ijipihtiyere bajumehnedigʉ ijiaja. Sa yegʉ ijipihtiyere pihtigʉ̃ yeacjʉ ijiaja. Tutua yʉhdʉdʉcagʉ ijiaja yʉhʉ. Panopʉ gʉ̃hʉre sa ijiducue tii. Yojopʉ gʉ̃hʉre sa ijiducuaja. Came ahtaʉtja”, nine Cohãcjʉ̃. \s1 Cristore asi siteriquirore tiquiro ihñarire yahuahye Ñu \p \v 9 Yʉhʉ Ñu mʉsa acayʉ Jesu yaquiro ijiaja. Sa yegʉ mʉsa yero saha yʉhʉ gʉ̃hʉ Jesu yere yʉhʉ yeri buhiri ñano yʉhdʉʉ. Sa yegʉ mʉsa yero saha yʉhʉre tiquina sa ñano yepegʉ̃ta Jesu yedohoye mehna Jesure cohãedʉ. Mari ihcãno saha tiquiro pʉhtoro ijiro cjãna ijiana ijiaja mari. Ya dihta cjẽna tiquina cohãrigʉ ijigʉ Patmo wame tiri nʉcʉopʉ ijiaja. Cohãcjʉ̃ yere, Jesucristo tiquiro buheri gʉ̃hʉre apequinare yʉhʉ buheri buhiri ohõpʉ tiquina cohãrigʉ ijiaja. \v 10 Ohõpʉ yʉhʉ ijigʉ̃ ihcã deco domingo ijigʉ̃ Espíritu Santo yʉhʉre quehẽnopʉ ihñono nidi. Tiquiro sa ihñogʉ̃ yʉhʉ behero pehepʉ tutuaro yahuducuro ca tari. Corneta tutuaro bisiro saha tutuaro bisiro ca tari tiquiro yahuducuye. \v 11 Ohõ saha nino ca tari yʉhʉ tʉhogʉ̃: \p —‍Yʉhʉ ijipihtiyere bajumehnedigʉ ijiaja. Sa yegʉ ijipihtiyere pihtigʉ̃ yeacjʉ ijiaja. Yojopʉ mʉhʉ ihñatire ojoati pũpʉ ojoa ohõña. Mʉhʉ sa ojoa ohõri bato siete cururi cjẽnare Cohãcjʉ̃ yequinare ohoya ti pũre. Tiquina siete cururi Asia dihtapʉ ijiye macari cjẽna ijire. Efeso cjẽnare, Esmirna cjẽnare, Pérgamo cjẽnare, Tiatira cjẽnare, Sardis cjẽnare, Filadelfia cjẽnare, Laodicea cjẽnare mʉhʉ ihñatire ojoa ohoya, nino ca tari yʉhʉre. \p \v 12 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhogʉ majaredʉcaʉ yʉhʉre yahuducuriquirore ihñagʉ tʉhʉ. Sa majaredʉcagʉ siete sihãñe pacare tiquina duhu peoye cjʉre uru mehna tiquina yeri cjʉre ihñaʉ. \v 13 Ti cjʉ watoa ducuriquirore masʉno yero saha bajuriquirore ihñaʉ. Tiquiro yoari suhtiro dahpocãripʉ esari suhtirore sañariquiro ijiri. Sa yero uru mehna tiquina yeri cahsero mehna tiquiro cutiro bui tʉã dihoriquiro ijiri. \v 14 Sa ye tiquiro poari buhsa cohori yero saha yehseri. Sa ye tiquiro caperi peca pohna yero saha asiri. \v 15 Sa ye tiquiro dahpocãri bronce wame tiye come asiye come yero saha asi siteri. Broncere peca mehna tiquina quehnoano ʉjʉ̃a weri bato tire wahtere quehnoano asi paha dutiye. Ti quehnoano wahtenohriro yero saha tiquiro dahpocãri quehnoano asi siteri. Sa yero tiquiro yahuducuye peo tutuaro cuari peo yero saha tutuaro bisiro ca tari. \v 16 Tiquiro omoca poto pehe siete ñahpicoha pacare cʉori. Sa yero tiquiro dʉseropʉ ñoseni pjĩ pʉa peheri siori pjĩne cuhñuri. Sa yero asʉ̃ deco cjʉ̃no tiquiro tutuaro asi sitero saha tiquiro wʉhdoa tutuaro asi siteri. \p \v 17 Sa yegʉ tiquirore ihñagʉ tiquiro dahpocãri cahapʉ doque quehe saʉ yariariquiro yero saha. Yʉhʉ sa doque quehe sagʉ̃ ihñano tiquiro poto pehe cjã omoca mehna yʉhʉre duhu peo ohõ saha nidi: \p —‍Cueracãhña. Yʉhʉ ijipihtiyere bajumehnedigʉ ijiaja. Sa yegʉ ijipihtiyere pihtigʉ̃ yeacjʉ ijiaja. \v 18 Catigʉ ijiaja yʉhʉ. Yariarigʉ ijimi. Yojopʉre ihñaña. Ijipihtiye decori sa catiducugʉ ijiaja yʉhʉ. Pari turi masagʉ masare pari turi yarieragʉ̃ ye masiaja yʉhʉ. Sa yegʉ masare yariariquina tiquina ijiropʉ wahaeragʉ̃ ye masiaja yʉhʉ. \v 19 Sa yegʉ yojopʉ wahatire ihñagʉ, ojoa ohõña. Camepʉ dʉhse wahati gʉ̃hʉre ihñagʉ ojoa ohõña mʉhʉ. \v 20 Ahri siete ñahpicoha pacare yʉhʉ poto pehe yʉhʉ cʉoye pacare yahutja mʉhʉre. Sa yegʉ siete sihãñe pacare tiquina duhu peoye cjʉ uru cjʉ gʉ̃hʉre yahutja. Ohõ saha ijiye yahuyere panopʉ cjẽna masare ne yahuera tii. Ohõ saha ijire ti: Siete ñahpicoha paca siete cururi cjẽna yeequina pʉhtoa ijiye nine, mari queoye mehna buhegʉ̃. Sa ye siete sihãñe pacare tiquina duhu peoye cjʉ siete cururi cjẽna yeequina ijiye nine, mari queoye mehna buhegʉ̃, nidi yʉhʉre. \c 2 \s1 Efeso cjẽnare Jesu yequinare ojoa oho basa dʉca dutiahye Ñure \p \v 1 Sa ni tuhasa ohõ saha ni nemori yʉhʉre ojoa dutiriquiro: \p —‍Efeso cjẽna yeequina, tiquina pʉhtoro gʉ̃hʉre ohõ saha ni ojoa oho basaya mʉhʉ: “Yʉhʉ omoca poto pehe siete ñahpicoha pacare cʉogʉ ijiaja. Sa yegʉ siete sihã docoye cjʉ watoa tinigʉ ijiaja. Sa tinigʉ ijigʉ mʉsare ohõ saha ni yahuaja: \v 2 Ijipihtiye mʉsa yerire masi pehoaja. Yee ijiatire mʉsa tutuaro dahrarire, yʉhʉre mʉsa wacũ tutua duhuerari gʉ̃hʉre quehnoano masiaja. Ñañene yeriquinare mʉsa ihña yabigʉ̃ gʉ̃hʉre masiaja. Sa yena ‘Jesu buhe dutiro tiquiro cũrina ijiaja’, nimediquinare queoro tiquina buheragʉ̃ ihñana, ni mehoñequina tiquina ijigʉ̃ masidi mʉsa. \v 3 Yeere mʉsa yeri buhiri mʉsa ñano yʉhdʉepenata ihcãno sahari mʉsa Efeso cjãna. Sa yena yʉhʉre ne duhuerari mʉsa. \v 4 Sa quehnoano yena ijiepenata ihcãnore queoro yerari mʉsa. Ahri ijire ti: Yʉhʉre mʉsa quehnoano cahĩ mʉhtariro saha yojopʉre yerare mʉsa. \v 5 Yʉhʉre mʉsa cahĩ mʉhtarire wacũña mʉsa tja. Yojopʉre yʉhʉre mʉsa cahĩeda cjũrire wacũña. Sa yena mʉsa ñañe yerire bʉjʉa witiya. Tire duhuya. Sa duhuna, yeere mʉsa ye mʉhtariro sahata yeya tja. Mʉsa ñañe yerire mʉsa duhueragʉ̃ sojaro mehna sihãriare yʉhʉ duhu peodʉ mʉsa ya dʉre yʉhʉ dapodʉre ne cohãʉtja. (Sa nigʉ ohõ saha ni yahugʉ niaja mʉsare. Mʉsa to cjãna yʉhʉre cohãboaga. Sa cohãna to punota pihtinata mʉsa ñañe yeyere duhuerana.) \v 6 Yʉhʉre cahĩeda cjũna ijiepenata ahrire quehnoano yeri mʉsa: Nicolaita wame tiyequinare ñañequinare ihña yabire mʉsa. Yʉhʉ gʉ̃hʉ tiquinare ihña yabiaja. \v 7 Cahmo tina ijire mʉsa. Sa yena mʉsa ye cururi cjẽnare yeequinare Espíritu Santo tiquiro yahurire tʉhoya mʉsa. Ohõ saha nine tiquiro: ‘Ijipihtiyequinare Jesure wacũ tutua duhueyequinare Cohãcjʉ̃ ya wese paraíso wame tiro cjãdʉ dʉcare ihya dutiitja. Tʉ dʉca catigʉ̃ yeye ijire’, nine Espíritu Santo”, ni yahu ojoa oho basaya Efeso cjẽna yeequinare, tiquina pʉhtoro gʉ̃hʉre. \s1 Esmirna cjẽnare Jesu yequinare ojoa oho basa dutiahye Ñure \p \v 8 ’Esmirna cjẽna yeequinare, tiquina pʉhtoro gʉ̃hʉre ohõ saha ni ojoa oho basaya mʉhʉ: “Yʉhʉ ijipihtiyere bajumehnedigʉ ijiaja. Sa yegʉ ijipihtiyere pihtigʉ̃ yeacjʉ ijiaja. Yariaa wahaʉ. Pari turi catiaja tja. Sa yegʉ ohõ saha ni yahuaja mʉsare: \v 9 Mʉsa ñano yʉhdʉrire masiaja. Pejecʉona mʉsa ijigʉ̃ gʉ̃hʉre masiaja. Sa ijiepenata Cohãcjʉ̃ yere quehnoañene pajiro cʉore mʉsa. Apequina pehe ‘Judio masa ijiaja’, nimediquina ni mehonẽquina ijire. Tiquina mʉsare ñano quiti yerire masiaja. Tiquina Satana yequina ijire. \v 10 Yojopʉre mʉsa ñano yʉhdʉatire cueracãhña. Tʉhoya mʉsa. Watĩno mʉsare Cohãcjʉ̃re duhu dutiro ihquẽquina mʉsa mehna cjẽnare peresu ye dutirota. Pʉa omope decori waro ñano yʉhdʉnata mʉsa. Tiquina sa ñano yegʉ̃ mʉsare tiquina sa wejẽ duepegʉ̃ta yʉhʉre, yee gʉ̃hʉre cohãedacãhña. Mʉsa sa yʉhʉre cohãedagʉ̃ ihñagʉ ijipihtiye decori Cohãcjʉ̃ cahapʉ mʉsare sa ijiducugʉ̃ yeitja. \v 11 Cahmo tina ijire mʉsa. Sa yena mʉsa ye cururi cjẽnare yeequinare Espíritu Santo yahurire tʉhoya mʉsa. Ohõ saha nine tiquiro: ‘Ijipihtiyequina Jesure wacũ tutua duhueyequina pecapʉ wahasi. Tiquina yariari bato pecapʉ wahasi’, nine Espíritu Santo”, ni ojoa oho basaya Esmirna cjẽna yeequinare, tiquina pʉhtoro gʉ̃hʉre. \s1 Pérgamo cjẽnare Jesu yequinare ojoa oho basa dutiahye Ñure \p \v 12 ’Pérgamo cjẽna yeequinare, tiquina pʉhtoro gʉ̃hʉre ohõ saha ni ojoa oho basaya mʉhʉ: “Yʉhʉ ñoseni pjĩ pʉa peheri siori pjĩne cʉogʉ ijiaja. Mʉsare ohõ saha ni yahutja: \v 13 Mʉsa yerire, mʉsa ya maca cjẽna tiquina yeri gʉ̃hʉre masiaja. To cjẽna pʉhtoro Satana ijire. To cjẽna Satanare ño peoyequina Antipare yeere quehnoano yahuriquirore wejẽdi. Tiquirore tiquina sa wejẽgʉ̃ ihñaepenata yʉhʉre ne wacũ tutua duhuerari mʉsa. \v 14 Mʉsa sa wacũ tutua duhuerapenata mehenogã yʉhʉre yʉhdʉdʉcari mʉsa. Ihquẽquina mʉsa mehna cjẽna Balãa ye buheyere cahmene. Panopʉ Balac wame tiriquiro pʉhtorore ohõ saha ni buhee tiri Balãa pehe: ‘Israe masare yʉhdʉdʉca duana “Cohãcjʉ̃ ijire”, mʉsa niñe queoyere ño peo mʉsa duhu peo ihyayere ihya dutiya tiquinare. Sa yena numia mehna ñano yegʉ̃ yeya tiquinare’, ni buhee tiri Balãa mʉnano. Panopʉ tiquiro yeriro saha yojopʉ gʉ̃hʉre ñano yegʉ̃ yere ihquẽquina mʉsa mehna cjẽna apequinare. \v 15 Sa ye tiquina yero saha apequina mʉsa mehna cjẽna Nicolaita wame tiyequina ye buheye pehere cahmene. \v 16 Sa yena mʉsa ñañe yerire duhuya mʉsa. Mʉsa sa duhueragʉ̃ ihñagʉ sojaro mehna mʉsa cahapʉ wahagʉ, sa ñano yeyequina mehna cahmequeitja yʉhʉ dʉseropʉ ijiri pjĩ ñoseni pjĩ mehna. \v 17 Cahmo tina ijire mʉsa. Sa yena mʉsa ye cururi cjẽnare yeequinare Espíritu Santo tiquiro yahurire tʉhoya mʉsa. Ohõ saha nine tiquiro: ‘Ijipihtiyequinare Jesure wacũ tutua duhueyequinare maná wame tiye ihyayere ʉhmʉse cjẽ ihyayere ohoutja. Yehseye ʉtã paca gʉ̃hʉre ohoutja tiquinare. Ti ʉtã pacapʉre wahma wamene yʉhʉ ojoa ohõati ʉtã paca ijirota. Apequina ti wamene ne masisi. Ti ʉtã pacare neñequina dihita ti wamene masieta’, nine Espíritu Santo”, ni ojoa oho basaya Pérgamo cjẽna yeequinare, tiquina pʉhtoro gʉ̃hʉre. \s1 Tiatira cjẽnare Jesu yequinare ojoa oho basa dutiahye Ñure \p \v 18 ’Tiatira cjẽna yeequinare, tiquina pʉhtoro gʉ̃hʉre ohõ saha ni ojoa oho basaya mʉhʉ: “Yʉhʉ Cohãcjʉ̃ macʉ yʉhʉ caperi peca pohna yero saha asire. Sa ye yʉhʉ dahpocãri bronce wame tiye come tiquina wahteri come yero saha asi sitere. Mʉsare ohõ saha ni yahuaja. \p \v 19 Mʉsa yerire masiaja yʉhʉ. Cohãcjʉ̃re, apequina gʉ̃hʉre mʉsa cahĩdire, yʉhʉre mʉsa cohãedarire, apequinare mʉsa yedohorire, ñano yʉhdʉepenata yʉhʉre mʉsa duhuerarire masiaja. Coã waropʉ mʉsa yeriro yʉhdʉoro yojopʉ pehere quehnoano ye nemona nine mʉsa. Ti gʉ̃hʉre masiaja yʉhʉ. \p \v 20 Mʉsa sa quehnoano yena ijiepenata ohõ saha yʉhʉre yʉhdʉdʉcari mʉsa: Jezabe wame tiricoro ‘Cohãcjʉ̃ yere yahugo ijiaja’, ni mehoricoro mʉsare ticoro ñano buhegʉ̃ tʉhona ticorore tuhtierari mʉsa. Ni meho buhero yeequinare yʉhʉ cahacjẽnare numia mehna ñano yegʉ̃ yere. Sa yero ‘Cohãcjʉ̃ ijire’, tiquina niñe queoyere apequina ño peo, tiquina duhu peoe tiri ihyayere. Ti ihyayere yeequinare ihya dutire ticoro. \v 21 Ticoro ñañene bʉjʉa witiatire cohtenimi. Yʉhʉ sa cohtepegʉ̃ta ʉmʉa mehna ticoro ñano yeyere duhu duerari. \v 22 Yʉhʉre tʉhoya mʉsa. Ticorore dohatigʉ̃ yeitja. Ticoro mehna ñano yeriquina gʉ̃hʉre dohatigʉ̃ yeitja. Sa ye tiquina tutuaro ñano yʉhdʉeta. Sata yeitja tiquinare ticoro mehna tiquina ñano yerire tiquina bʉjʉa witieragʉ̃, tire tiquina duhueragʉ̃. \v 23 Sa yegʉ ticoro pohnene wejẽitja. Yʉhʉ sa yegʉ̃ ihñañe ijipihtiyequina yeequina yʉhʉ quehnoano masigʉ ijigʉ̃ masieta. Masa tʉhotuyere tiquina tutuaro cahmeñe gʉ̃hʉre masiaja. Yʉhʉ sa masiñene masieta tiquina ticorore yʉhʉ buhiri dahregʉ̃ ihñañe. Ijipihtina mʉsa ñañene yeri buhirire buhiri dahreitja mʉsare. Sa yegʉ mʉsa quehnoañene yeri wapa pehere quehnoano yeitja mʉsare. \v 24 Apequina mʉsa mehna cjẽna Tiatira cjẽna ticoro ye buheyere cahmedari. Mʉsa pehe Satana ye buheyere ‘Panopʉ tiquiro yahuerari jiri’, tiquina niñe buheyere cahmedari mʉsa. Sa yegʉ mʉsa pehere duti nemosi yʉhʉ. \v 25 Ahri dihitare ye duti nemoutja mʉsare: Mʉsa cahapʉ yʉhʉ tojoa tato pano yʉhʉ buheyere mʉsa masidire ne mehenogã duhueracãhña. \v 26-27 Ijipihtiyequina ñañene duhuyequinare, yeere sa yeducuyequinare pʉhtoa sõutja. Yʉhʉ Pacʉ yʉhʉre tiquiro pʉhtoro sõriro sahata mʉsa gʉ̃hʉre pʉhtoa sõutja. Ijipihtiye yehpari cjẽna bui pʉhtoa sõutja mʉsare. Sa pʉhtoa sajãna, mʉsa docapʉ ijiyequinare ijipihtiye yehpari cjẽnare tutuaro dutinata mʉsa. Dihi suturire mari yucʉgʉ mehna pohagʉ̃ duita wahtiro saha tiquina duita pihtia wahaeta. \v 28 Sa yegʉ mʉsare yeere ne duhueyequinare ñahpicoha bohrea mʉja tariare ohoutja mʉsare. Sa yegʉ mʉsa mehna ijiitja yʉhʉ. \p \v 29 Cahmo tina ijire mʉsa. Sa yena mʉsa ye cururi cjẽnare yeequinare Espíritu Santo tiquiro yahurire tʉhoya mʉsa”, ni ojoa oho basaya Tiatira cjẽna yeequinare, tiquina pʉhtoro gʉ̃hʉre. \c 3 \s1 Sardis cjẽnare Jesu yequinare ojoa oho basa dutiahye Ñure \p \v 1 ’Sardis cjẽna yeequinare, tiquina pʉhtoro gʉ̃hʉre ohõ saha ni ojoa oho basaya mʉhʉ: “Yʉhʉ siete pagʉ bajueyequinare Cohãcjʉ̃ yequinare cʉogʉ ijiaja. Sa yegʉ siete ñahpicoha pacare cʉogʉ ijiaja. Mʉsare ohõ saha ni yahuaja: \p Mʉsa yerire masiaja. Ohõ saha ni tʉhotumene apequina mʉsare: ‘Tiquina Cohãcjʉ̃ yere quehnoano ye pehoyequina ijire’, ni tʉhotumene mʉsare apequina. Tiquina sa ni tʉhotuepegʉ̃ta Cohãcjʉ̃ yere quehnoano yerare mʉsa. \v 2 Sa yena quehnoano yeya mʉsa ‘Ñañene yeari’, nina. Cohãcjʉ̃ yere mʉsa masidire quehnoano wacũña, ‘Tiquiro yere duhuari’, nina. Cohãcjʉ̃ ihñagʉ̃ quehnoano ye pehoerare mʉsa. \v 3 Sa yena yeere mʉsa tʉho mʉhtarire quehnoano wacũña mʉsa. Sa wacũna yeere yeya. Mʉsa ñañe yerire duhuya. Yʉhʉ nino saha mʉsa yeragʉ̃ wacũeno mehna mʉsare buhiri dahreitja. Yaqueriquiro wacũeno mehna tiquiro yaquero sajãriro saha mʉsare wacũeno mehna buhiri dahreitja. \v 4 Ihquẽquina mʉsa mehna cjẽna Sardis cjẽna ñañene yeducuerare. Wete marieni suhtirore mʉsa sañaboriro saha ti ñañe yeyere piha duerare mʉsa. Sa quehnoana ijina, yehseri suhtiro sañana yʉhʉ mehna ijinata mʉsa pehe. \v 5 Ijipihtiyequina yeere duhueyequina sata yehseye suhti sañaducuyequina ijieta. Sa yeye yʉhʉ mehna sa ijiducuatiquina wamene tiquiro ojoa ohõri tjupʉ tiquina gʉ̃hʉ tiquina wamene ojoa ohõnohriquina ijieta. Tiquina wamene tiquiro ojoa ohõrire cosesi yʉhʉ. Yʉhʉ Pacʉ ihñonopʉ, angele gʉ̃hʉ tiquina ihñonopʉ yeequina mʉsa ijirire yahutja tiquinare. \p \v 6 Cahmo tina ijire mʉsa. Sa yena mʉsa ye cururi cjẽnare yeequinare Espíritu Santo tiquiro yahurire tʉhoya mʉsa”, ni ojoa oho basaya Sardis cjẽna yeequinare, tiquina pʉhtoro gʉ̃hʉre. \s1 Filadelfia cjẽnare Jesu yequinare ojoa oho basa dutiahye Ñure \p \v 7 ’Filadelfia cjẽna yeequinare, tiquina pʉhtoro gʉ̃hʉre ohõ saha ni ojoa oho basaya mʉhʉ: “Yʉhʉ ñañe mariegʉ ijiaja. Poto yegʉ ijiaja. Davi mʉnano panopʉ cjʉ̃no sawire tiquiro cʉoboriro saha, masare tiquiro pʉhtoro ijiropʉ tiquiro põoboriro saha yeitja yʉhʉ. Sa yegʉ Cohãcjʉ̃ tiquiro pʉhtoro ijiropʉ sajãtore yʉhʉ põogʉ̃ ne apequina tire biha masiedare. Yʉhʉ bihagʉ̃ ne apequina põo masiedare. \p \v 8 Ijipihtiye mʉsa yeyere masiaja yʉhʉ. Wacũ tutuera cjũna ijiepenata yʉhʉ buheyere quehnoano tʉhori mʉsa. Sa yena yʉhʉre, yee gʉ̃hʉre duhuerari mʉsa. Sa yegʉ yeere cũu mʉsare. Sa ye apequina ‘Tire yeracãhña’, ni cahmota masiedare mʉsare. \v 9 Sa yegʉ ohõ saha yeitja: Apequina mʉsa caha ijiyequina Satana yequina ijire. ‘Judio masa ijiaja’, niepeta judio masa waro ijierare. Tiquinare mʉsa caha dʉsepe curi mehna quehe sa, mʉsare ño peogʉ̃ yeitja tiquinare. Yʉhʉ sa yegʉ̃ ihñañe mʉsare yʉhʉ cahĩñene masieta tiquina. \v 10 Mʉsare yeere yʉhʉ duhu dutieragʉ̃ tʉhona quehnoano yʉhtiri mʉsa. Mʉsa sa yegʉ̃ ihñagʉ ahri yehpa cjẽna ijipihtiyequina tiquina ñano yʉhdʉati pje ijigʉ̃ mʉsare cahmotaʉtja. Ti pje ijipihtiyequina tiquina ñano yʉhdʉati pje ijirota. \v 11 Mehenogã dʉhsare ahri yehpapʉ yʉhʉ tojoa tato. Yeere mʉsa masidire boeracãhña. Sa yena yʉhʉre sa yʉhtiducuya, mʉsa quehnoano yeri wapare ‘Boari’, nina. \v 12 Sa yegʉ yeere sa yeducuyequinare yʉhʉ Pacʉ ya wʉhʉ cjẽna ijiatiquinare cũtja tiquinare. Tiquiro ya wʉhʉ cjẽ botari ti yoari pje ijiducuro saha Cohãcjʉ̃ mehna ijiducugʉ̃ yeitja tiquinare. Sa ye tiquina mehna cjẽna sa ijiducueta. Sa yegʉ Cohãcjʉ̃ wʉhʉ cjẽ botaripʉ yʉhʉ ojoa ohõno saha tiquinare tiquina pagʉripʉ ohõ saha ni ojoa ohõutja: Cohãcjʉ̃ yʉhʉ Pacʉ wamene, tiquiro ya maca wame gʉ̃hʉre ojoa ohõutja. Tiquiro ya maca wahma maca Jerusalẽ ijirota. Ti maca ʉhmʉsepʉ Cohãcjʉ̃ cahapʉ ahtari maca ijirota. Yʉhʉ wahma wame cʉoutja. Ti wame gʉ̃hʉre ojoa ohõutja tiquina pagʉripʉ. \p \v 13 Cahmo tina ijire mʉsa. Sa yena mʉsa ye cururi cjẽnare yeequinare Espíritu Santo yahurire tʉhoya mʉsa”, ni ojoa oho basaya Filadelfia cjẽna yeequinare, tiquina pʉhtoro gʉ̃hʉre. \s1 Laodicea cjẽnare Jesu yequinare ojoa oho basa dutiahye Ñure \p \v 14 ’Laodicea cjẽna yeequinare, tiquina pʉhtoro gʉ̃hʉre ohõ saha ni ojoa oho basaya mʉhʉ: “Yʉhʉ poto yegʉ ijiaja. Sa yegʉ ni mehono marieno yʉhʉ ihñarire, yʉhʉ tʉhorire sa yahuducugʉ ijiaja. Ijipihtiyere mari Pacʉ tiquiro yerire ye basagʉ ijiaja yʉhʉ. \p \v 15 Ijipihtiye mʉsa yerire masiaja yʉhʉ. Yʉhʉre wacũ tutuana ijiepenata mehenogã wacũ tutuana ijire mʉsa. Ohõ saha ijire ti: Aco yʉsʉeye aco asʉ̃ mehna asi busuye aco yero saha ijire mʉsa. Sata ijiye acore mari coaero saha yʉhʉre wacũ tutuera cjũna mʉsa ijigʉ̃ yʉhʉ gʉ̃hʉ mʉsare coaeraja. Yʉhʉre mʉsa quehnoano wacũ tutuagʉ̃ quehnoaboaga yʉhʉre. Yʉhʉre mʉsa wacũ tutueragʉ̃ ñarĩboaga yʉhʉre. Ti yʉhdʉoro mehenogã wacũ tuana mʉsa ijigʉ̃ ña yʉhdʉare. \v 16 Mʉsa sa ijigʉ̃ ihñagʉ yabi yʉhdʉaja yʉhʉ. Ñañe acore yʉhʉ sihco puti cohãno saha yʉhʉre mehenogã wacũ tutuayequinare yabi yʉhdʉaja yʉhʉ. \v 17 Sa yena ohõ saha ni tʉhotumene mʉsa: ‘Ijipihtiyere cʉoaja. Ne yabe dʉhsaerare marine’, ni tʉhotumene mʉsa. Sa niepenata pejecʉoyequina yero saha ijire mʉsa. Sa yena suhti marieñequina bʉe tiro saha Cohãcjʉ̃ ihñonopʉ mʉsa ñañe yerire bʉe tiana ijire mʉsa. Sa yena caperi bajueyequina tiquina ihña duayere tiquina masieno saha Cohãcjʉ̃ yere ne masiedare mʉsa. \v 18 Mʉsa sa yena ijigʉ̃ ihñagʉ ohõ saha ni yahutja mʉsare: Uru warore mʉsa dúro saha quehnoañene yʉhʉ cʉoyere neña mʉsa. Mʉsare yʉhʉre wacũ tutuagʉ̃ yeitja. Sa yena potota Cohãcjʉ̃ ye mehna pajiro cʉonata. Sa yena yehseri suhtirore mʉsa dú mʉsa sañano saha yʉhʉ dii cohãri mehna yʉhʉ yariari mehna mʉsa ñañe yerire cosenohrina ijiya. Sa yena quehnoañe suhti sañañequina tiquina bʉe tiero saha mʉsa ñañene cosenohrina ijina ne bʉe tisi mʉsa gʉ̃hʉ. Sa yena mʉsa caperire mʉsa aco tiri bato quehnoano mʉsare caperi bajuro saha Cohãcjʉ̃ yere quehnoano tʉhoya, mʉsa masino quehnoano. \p \v 19 Ijipihtiyequina yʉhʉ cahĩñequinare yahuaja. Sa yegʉ yʉhʉ cahĩñequina tiquina ijigʉ̃ ihñagʉ, tiquina yʉhtieragʉ̃ tiquinare buhiri dahreaja, tiquinare yedohogʉ tʉhʉ. Sa yena yee pehere tutuaro cahmeña. Sa yena ñañene duhuya. \v 20 Tʉhoya yʉhʉre. Mʉsa wʉhʉre bihari wʉhʉre yʉhʉ esadʉca yʉhʉ sajã duaboriro saha mʉsa mehna cjʉ̃ iji duagʉ niaja. Yʉhʉ sa ye duagʉ̃ tʉhona yʉhʉre mʉsa mehna iji dutiya. Yeequina ijiya. Mʉsa sa ye dutigʉ̃ mʉsa mehna ijiitja. Sa yegʉ mari siho ihyaro saha mʉsa mehna quehnoano ijiitja. Sa yena yʉhʉ mehna cjãna ijinata mʉsa. \v 21 Ñañene yʉhʉ cohãri bato yʉhʉ Pacʉ pʉhtoro tiquiro dujiro cahapʉ dujiaja yʉhʉ gʉ̃hʉ dutigʉ tʉhʉ. Sata mʉsa gʉ̃hʉ ñañene mʉsa duhuri bato yʉhʉ pʉhtoro dujiro cahapʉ dujinata mʉsa dutina tana. Mʉsare yʉhʉ cahapʉ dujigʉ̃ yeitja. \p \v 22 Cahmo tina ijire mʉsa. Sa yena mʉsa ye cururi cjẽnare yeequinare Espíritu Santo tiquiro yahurire tʉhoya mʉsa”, ni ojoa oho basaya Laodicea cjẽna yeequinare, tiquina pʉhtoro gʉ̃hʉre, nidi yʉhʉre ojoa dutiriquiro. \c 4 \s1 Ʉhmʉsepʉ Cohãcjʉ̃ cahapʉ dʉsepe curi mehna quehe sa tiquina ño peoyere ihñahye Ñu \p \v 1 Yʉhʉre tiquiro sa ni yahuri bato ʉhmʉsepʉ põori sopecahare ihñaʉ. Pari turi corneta tutuaro bisiro saha tutuaro yahuducuye bisiro ca tari, yʉhʉ tʉhogʉ̃. Ohõ saha nidi yʉhʉ tʉhogʉ̃. \p —‍Ohõpʉ mʉja taya. Ahri yʉhʉ yahuati camepʉre sijoro saha waharota. Sa wahatire mʉhʉre ihñoutja. Yʉhʉ nidiro sahata waharota, nino ca tari ʉhmʉsepʉ. \p \v 2 Tiquiro sa ni yahugʉ̃ta topʉ mʉja esagʉ Espíritu Santo tutuaye mehna ihñagʉ nii. Sa yegʉ pʉhtoro dujirore ʉhmʉsepʉ ihñaʉ. Topʉ ihcãquiro dujiri. \v 3 Sa yero quehnoano asi siteriquiro dujiri. Jaspe wame tiri ʉtã yero saha, cornalina wame tiri ʉtã yero saha quehnoano asi siteriquiro dujiri tiquiro. Sa yero buheni da esmeralda yero saha asi siteri da docapʉ dujiri tiquiro. \v 4 Sa yero tiquiro dujiro cahapʉ veinticuatro dujiyere ihñaʉ. Ti dujiye pʉhtoa ye dujiye yʉhʉ ihña mʉhtariquirore duji behtoari. Ti dujiyepʉ veinticuatro Jesu yequina pʉhtoa dujiri. Yehseye suhti sañañequina ijiri. Sa ye pʉhtoa pesaye behtori uru behtorire pesariquina ijiri tiquina. \v 5 Yʉhʉ ihña mʉhtariquiro dujiropʉ miadoqueori. Sa yero sijoro saha ijiro bisiro ca tari. Ʉpo gʉ̃hʉ bisiro ca tari. Ti dujiro poto siete sihãñe paca ijiri. Siete sihãñe paca mehna tiquiro queoye mehna buhegʉ̃ Cohãcjʉ̃ yequina siete pagʉ bajueyequina ijiri. \v 6 Sa yero tiquiro dujiro poto pajiri ma yero saha vidrio yero saha, quehnoano aco sitiri ma yero saha ijiri. \p Ti dujiro cahapʉ pititiaro sijoro saha bajuyequina ijiri. Tiquina pagʉri paa pehe gʉ̃hʉre tiquina behero pehe pehe gʉ̃hʉre peye caperi tiyequina ijiri tiquina. \v 7 Yʉhʉ ihña mʉhtariquiro sijoro saha bajuriquiro yairo sohãriquiro yero saha bajuri. Tiquiro bato ijiriquiro wecʉ yero saha bajuri. Tiquina bato ijiriquiro masʉno wʉhdoa saha wʉhdoa tiriquiro ijiri. Tiquina ihtiaro bato ijiriquiro cacʉ wʉye dʉpʉrire seõ dujiriquiro yero saha bajuri. \v 8 Tiquiro seis dʉpʉri wʉye dʉpʉri tiriquiro ijiri. Tiquiro mehna cjẽna gʉ̃hʉ sa dihita wʉye dʉpʉri tiri. Sa ye tiquina wʉye dʉpʉri pʉa peheripʉta peye caperi tiye dʉpʉri ijiri. Sa ye decoripe, ñaminipe sa basaducuye nidi. Ne basa duhuerari. Ohõ saha ni basari: \q1 Quehnoariquiro, quehnoariquiro, quehnoariquiro, Cohãcjʉ̃ mari pʉhtoro tutua yʉhdʉriquiro ijire. Tiquiro panopʉta sa ijiducuahye. Yojopʉ gʉ̃hʉre sa ijiducure. Camepʉ ahtarota, ni basaducuye nidi. \p \v 9 Sa basaye tiquina pititiaro sijoro saha bajuyequina tiquiro tutuayere basa peoye nidi. Sa ye tiquirore ijipihtiye decori ijiducuriquirore ño peoye “Quehnoare”, niñe nidi. \v 10 Tiquina sa ye peogʉ̃ ihñañe veinticuatro Jesu yequina pʉhtoa pehe pʉhtoro dujiropʉ dujiriquiro poto dʉsepe curi mehna quehe sa, tiquirore ño peori. Tiquiro ijipihtiye decori ijiducuriquiro ijire. Sa ño peoye tiquina pʉhtoa pesaye behtorire tiquiro dujiro caha doque peori. Sa doque peoye ohõ saha nidi tiquina: \q1 \v 11 Mʉhʉ Cohãcjʉ̃ ʉsã pʉhto waro ijire. Tutuagʉ, quehnoagʉ ijire mʉhʉ. Mʉhʉ ʉsã ño peogʉta ijigʉ nine. Mʉhʉre sa ño peoducuro cahmene ʉsãre. Ijipihtiyere bajumehnedigʉ ijire mʉhʉ. Mʉhʉ cahmediro sahata ti ijipihtiyere bajumehneahye mʉhʉ, nidi tiquina Cohãcjʉ̃re, topʉ dujiriquirore. \c 5 \s1 Ojoari pũre torẽdi tunure cordero gʉ̃hʉre yahuahye Ñu \p \v 1 Came topʉ dujiriquiro tiquiro omoca poto pehe tiquiro cʉori pũre ojoari pũre ihñaʉ. Ti pũ pʉa peheri ojoari pũ tiquiro torẽdi tunu ijiri. Sa yero siete piha ñeheñe mehna tiquiro piha ñehedi tunu ijiri. \v 2 Sa yegʉ tutuariquiro angelre ihñaʉ. Tiquiro tutuaro yahuducuye mehna ohõ saha ni yahuri: \p —‍Ahri tunure piha ñeheñene quehnoariquiro dihita tʉhrẽ masine. ¿Diquiro pehe ijiajari tʉhrẽatiquiro? nidi tiquiro angel. \p \v 3 Sa nieperota tiquina ti tunure tʉhrẽatiquirore bocaerari. Ti tunure tʉhrẽatiquirore, quehnoariquirore bocaerari. Ʉhmʉsepʉ, ahri yehpapʉ, catiyequina watoapʉ, yaria tuhasariquina watoapʉ ne ti tunure ñeheñene tʉhrẽatiquiro mariedari. Sa yero ti tunure buheatiquiro mariedari. \v 4 Sa yegʉ tʉhrẽatiquirore, ti pũre buheatiquirore tiquina bocaeragʉ̃ ihñagʉ tutuaro utii yʉhʉ. \v 5 Yʉhʉ sa utigʉ̃ ihñano ihcãquiro Jesu yequina pʉhtoa mehna cjʉ̃no ohõ saha nidi yʉhʉre: \p —‍Utieracãhña. Ti tunure ñeheñene ihcãquiro tʉhrẽ masine. Tiquiro Judá ya curua cjʉ̃no tutuariquiro ijire. Tutuariquiro ijiro “Yairo sohãriquiro”, tiquina ni pisuriquiro ijire. Tiquiro pʉhtoro Davi panamino iji turiariquiro ijire. Watĩnore yʉhdʉdʉcariquiro ijire tiquiro. Sa yero tiquiro ti tunure siete ñeheñene tʉhrẽ masidiquiro ijire, nidi tiquiro yʉhʉre. \p \v 6 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhogʉ pʉhtoro dujiro poto cordero ducugʉ̃ ihñaʉ. Pititiaro sijoro saha bajuyequina, Jesu yequina pʉhtoa gʉ̃hʉ tiquina watoa ducuri cordero. Tiquiro tiquina wejẽdiquiro mʉnano saha bajuri. Siete sahari tiriquiro, siete caperi tiriquiro ijiri. Ti siete caperi mehna tiquiro queoye mehna buhegʉ̃ Cohãcjʉ̃ yequina pagʉ bajueyequina siete bajueyequina yero saha ijire. Tiquina tiquiro yequina pagʉ bajueyequina ijipihtiro ahri yehpapʉ Cohãcjʉ̃ ohoriquina ijiri. \v 7 Sa yero cordero pehe pʉhtoro dujiro cahapʉ esaro, tiquiro poto pehe cʉori tunure tʉã we nedi tiquirore. \v 8 Tiquiro sa tʉã we negʉ̃ ihñañe cuatro sijoro bajuyequina, veinticuatro pʉhtoa gʉ̃hʉ cordero poto dʉsepe curi mehna quehe sa, tiquirore ño peori. Tiquina pʉhtoa ijipihtiyequina arpa wame tiye bʉa pʉtẽñene, uru pari gʉ̃hʉre cʉori. Ti pari bueye ehme sitiye quehnoano wahpaye pose tiye pari ijiri. Ti ehme sitiye mehna tiquiro queoye mehna buhegʉ̃ Cohãcjʉ̃ yequina tiquirore tiquina sini basari yero saha ijiri. \v 9-10 Sa tiquirore ño peoye ohõ saha ni wahma basayere tiquina basa peori tiquirore: \q1 Mʉhʉ tiquina wejẽdigʉ ijire. Sa yegʉ mʉhʉ dii cohãri mehna ʉsã ñañe yerire coseri mʉhʉ Cohãcjʉ̃ yequina ʉsãre iji dutigʉ. Sa yegʉ ʉsãre ijipihtiye cururi cjãnare, ijipihtiye yahuducuyere yahuducunare, ijipihtiye yehpari cjãnare ʉsãpe ʉsãre ijipihtinare mʉhʉre cahmena dihitare ʉsã ñañe yerire mʉhʉ dii cohãri mehna cosere mʉhʉ Cohãcjʉ̃ yequina ʉsãre iji dutigʉ. Ʉsãre ijipihtinare Cohãcjʉ̃ yequina ijiatinare cũri mʉhʉ. Sa yegʉ pahia cũri mʉhʉ ʉsãre Cohãcjʉ̃ cahacjãna ʉsãre iji dutigʉ. Sa yegʉ peye yehpari cjẽna bui pʉhtoa sõri mʉhʉ ʉsãre. Sa yerigʉ ijigʉ mʉhʉ ti tunure piha ñeheñene tʉhrẽacjʉ ijire mʉhʉ, ni basa peori tiquina corderore. \p \v 11 Pari turi ihñagʉ millones angele parire ihñaʉ. Pʉhtoro dujirore pititiaro sijoro saha bajuyequinare, veinticuatro pʉhtoare angele pehe tiquinare wahme dʉca sari. Tiquina angele pari tutuaro tiquina sañuducu peogʉ̃ ihñaʉ. \v 12 Ohõ saha ni tutuaro yahuducu peori tiquina: \q1 Cordero tiquina wejẽdigʉ mʉhʉ ijipihtiyequinare dutigʉ, ijipihtiyere cʉogʉ, masi pehogʉ, tutua yʉhdʉgʉ ijire mʉhʉ. Masa tiquina ñañe buhiri tiquina wejẽdigʉ mʉhʉ ijigʉ̃ ihñana sa ni ño peoaja mʉhʉre. “Quehnoa yʉhdʉgʉ ijire”, ninatja mʉhʉre. Mʉhʉre quehnoano yahuducunatja, ni yahuducu peori angele pari. \p \v 13 Sa yegʉ apequina gʉ̃hʉre tiquina yahuducu peoye ca tagʉ̃ tʉhou. Ijipihtiyequina ʉhmʉse cjẽna, ahri yehpa cjẽna, catiyequina, yariariquina gʉ̃hʉ, pajiri ma cjẽna, ijipihtiropʉ ijiyequina ohõ saha ni yahuducu peoye ca tari: \q1 Cohãcjʉ̃re mʉhʉ dujiropʉ dujigʉre, Cordero gʉ̃hʉre mʉsare pʉanare quehnoano yahuducunatja. Mʉsare ño peonatja. “Quehnoa yʉhdʉna ijire. Tutua yʉhdʉna ijire”, nina, ijipihtiye decori sa niducunatja mʉsare, ni yahuducu peoye ca tari. \p \v 14 Sa ye tiquina pititiaro sijoro saha bajuyequina tiquina sa yahuducu peogʉ̃ tʉhoye “Sata ni yahuducu peoahro”, nidi. Sa ye Jesu yequina pʉhtoa pehe dʉsepe curi mehna quehe sa Cohãcjʉ̃re, Cordero gʉ̃hʉre ño peori. \c 6 \s1 Papera tunure tiquiro nedi tunure piha ñeheñene tʉhrẽne Cordero \p \v 1 Came papera tunure tiquiro nedi tunure Cordero piha ñehe mʉhtarirore tʉhrẽdi. Tiquiro sa tʉhrẽgʉ̃ ihñaʉ. Tiquiro sa tʉhrẽdi bato ihcãqʉiro sijoro saha bajuyequina mehna cjʉ̃no, “Ihñana ahtaya”, nidi. Sa nino ʉpo yero saha bisiri tiquiro. \p \v 2 Tiquiro sa nidi bato ihñaʉ yʉhʉ. Yehseriquiro caballore ihñaʉ. Tiquiro bui pesariquiro bʉedʉre cʉori. Tiquirore pʉhtoro pesari behtore ohori apequiro pehe. Tiquiro sa ohori bato tiquiro pehe tiquirore ihña tuhtiyequinare yʉhdʉdʉcaro wahari. \p \v 3 Came ihcãno ñehenore tʉhrẽ tuhasa Cordero apero ñehenore tʉhrẽdi tja. Tiquiro sa tʉhrẽdi bato apequiro sijoro saha bajuyequina mehna cjʉ̃no “Ihñana ahtaya”, tiquiro nigʉ̃ tʉhou tja. \p \v 4 Sa yegʉ apequiro caballore sohãriquirore ihñaʉ tja. Tiquiro bui pesariquirore tutuayere ohori apequiro pehe. Ahri yehpa cjẽnare cahme wejẽ dutiatiquirore cũri tiquirore. Sa ye ijipihtiro cjẽna cahme wejẽeta ahri yehpapʉ. Sa yero pajiri pjĩ ñoseni pjĩne ohori tiquirore. \p \v 5 Came pʉarore tʉhrẽ tuhasa Cordero apero ñehenore tʉhrẽdi tja. Tiquiro sa yegʉ̃ pʉaro tiquina yahuducuri bato apequiro sijoro saha bajuyequina mehna cjʉ̃no “Ihñana ahtaya”, tiquiro nigʉ̃ tʉhou. \p Tiquiro sa nidi bato ñiniquiro caballore ihñaʉ. Tiquiro bui pesariquiro balanza nʉcʉñe queorore cʉori. \v 6 Tiquirore yʉhʉ ihñari bato sijoro saha bajuyequina watoapʉ ohõ saha bisiro ca tari: \p —‍Ihcã deco dahrari wapa mehna trigore ihcã kilota dúeta masa. Ihcã deco dahrari wapa mehna cebada wame tiye pjerire ihtia kilota dúeta masa. Trigo, cebada gʉ̃hʉ pihtia waharota. Sa ye ti wapa bʉjʉninota. Sa ijiepegʉ̃ta ihyaye dahreye ʉhse, vino gʉ̃hʉ peye ijininota, nino ca tari. \p \v 7 Came ihtiarore tʉhrẽ tuhasa Cordero apero ñehenore tʉhrẽdi tja. Tiquiro sa tʉhrẽdi bato apequiro sijoro saha bajuyequina mehna cjʉ̃no iji bato tiriquiro “Ihñana ahtaya”, nidi tja. \p \v 8 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhogʉ opoariquiro caballore ihñaʉ. Tiquiro bui pesariquiro “Yariagʉ̃ yeriquiro”, wame tiri. Sa yero tiquiro bato ahtariquiro “Peca”, wame tiri. Sa yero tiquinare tutuayere ohori apequiro pehe. Ahri yehpapʉre deco mehna ijiyequina docapʉ peyequina masare wejẽ dutiri. Cahme wejẽñe mehna, ʉjʉa ahbaye mehna, dohatiye mehna, wahiquina nʉcʉri cjẽna usuayequina mehna peyequina masare tiquina wejẽatire cũri tiquinare. \p \v 9 Came pititiaro ñehedire tʉhrẽ tuhasa Cordero apero ñehenore tʉhrẽdi tja. Tiquiro sa tʉhrẽgʉ̃ altar docapʉ Jesu yequinare tiquina wejẽdiquina jeripohnarine ihñaʉ. Cohãcjʉ̃ yere tiquina yahuri buhiri, “Jesu yequina ijiaja”, tiquina ni yahuri buhiri tiquinare wejẽdi jiri. \v 10 Tiquina sañuducuye ohõ saha nidi Cohãcjʉ̃re: \p —‍Mʉhʉ ʉsã pʉhto, ñañe mariegʉ, ni mehoñe mariegʉ, mʉhʉ nidiro sahata yegʉ ijire mʉhʉ. ¿Ahri yehpa cjẽnare, ʉsãre wejẽdiquinare dʉhse ijigʉ̃ buhiri dahreitjari mʉhʉ? ni sañuducuri tiquina. \p \v 11 Sa yero tiquinare yehseye suhti yoaye suhtire ohori. Tiquinare sa ohoro ohõ saha nidi tiquinare: \p —‍Sorĩña. Apequina mʉsa acaye Jesu yequina mʉsa yeriro sahata yojopʉ gʉ̃hʉre quehnoañe buheyere buheniñe nine. Mʉsare tiquina wejẽdiro sahata tiquina gʉ̃hʉre tiquina wejẽ pehoato dʉhsarĩne. Sa yena tiquinare ijipihtiyequinare tiquina wejẽato pano mehenogã sorĩña mʉsa, nidi tiquinare. \p \v 12 Came ihcã omope ñehedire tʉhrẽ tuhasa Cordero apero ñehenore tʉhrẽdi tja. Tore tiquiro sa tʉhrẽgʉ̃ta tutuaro yehpa ñuhmidi. Sa yero asʉ̃ deco cjʉ̃no ñiniquiro wahari. Ñini suhtiro yero saha ñiniquiro wahari. Sa yero asʉ̃ ñami cjʉ̃no dii yero saha sohãriquiro wahari. \v 13 Sa ye ñahpicoha paca yehpapʉ bora dijiaa wahari. Yucʉ dʉca yahsayere wihnono wẽ bure dijioro saha ñahpicoha paca bora dijiaa wahari. \v 14 Sa yero ʉhmʉse butia wahari. Papera tunure mari torẽgʉ̃ bajuero saha bajuerari ʉhmʉse. Sa ye ijipihtiye cʉnʉ cjʉ gʉ̃hʉ, nʉcʉpo gʉ̃hʉ ape siepʉ esadʉcari. \v 15 Sa wahagʉ̃ ihñañe, ahri yehpa cjẽna pʉhtoa cʉnʉ cjʉ cjẽ ʉtã wʉhʉsepʉ duhtiri. Apequina pʉhtoa, surara pʉhtoa, doeri cjẽ opana, tutuayequina, ijipihtiyequina tiquina cahacjẽna, cahacjẽna ijieyequina gʉ̃hʉ topʉta duhtimedi. \v 16 Sa duhtiye, cʉnʉ cjʉre, ʉtã wʉhʉse gʉ̃hʉre ohõ saha nidi: \p —‍Ʉsã bui bora pjeya. Ʉsãre nʉoña. Siquiro pʉhtorore, dujiropʉ dujiriquirore cue yʉhdʉaja. Cordero ʉsãre ñano buhiri dahrerota. Sa yena nʉoña ʉsãre. \v 17 Ijipihtiyequinare tutuaro buhiri dahreati deco iji tuhasare. Sa ye ti buhiri dahreatire ne ihcãquiro duhtiriquiro ihcãno sahasi, nidi tiquina ijipihtiyequina. \c 7 \s1 Israe masa pagʉrire Cohãcjʉ̃ tiquiro wame ña ohõatire yahuahye Ñu \p \v 1 Came pititiaro angelere ihñaʉ. Tiquina ijipihtiropʉ wahari. Ihcãquiro nortepʉ waharo topʉ ahtari wihnonore ahtaeragʉ̃ yeri. Apequiro surpʉ, apequiro asʉ̃ mʉja taropʉ, apequiro asʉ̃ sajãnopʉ wahaye, nortepʉ wahariquiro yero saha yeri tiquina gʉ̃hʉ. Sa yero ahri yehpapʉ, pajiri mapʉ gʉ̃hʉre ne wihnono ahtaerari. Ne ihcãdʉ yucʉgʉre wihnono ñuhmigʉ̃ yerari. \v 2 Sa yegʉ apequiro angelre ihñaʉ tja. Asʉ̃ mʉja taropʉ ahtaro nidi tiquiro. Cohãcjʉ̃ catiriquiro tiquiro wame ña ohõnore ne cãhtaro nidi tiquiro. Sa ne cãhtaro apequina pititiaro angelere tiquiro sañuducuri. Tiquina angele pehe ahri yehpare, pajiri ma gʉ̃hʉre Cohãcjʉ̃ tiquiro ñano wahagʉ̃ ye dutinohriquinapʉ ijiri. \v 3 Tiquinare sañuducuro ohõ saha nidi angel: \p —‍Cohteniña. Cohãcjʉ̃ cahacjẽna tiquina wʉhdoa pacare tiquiro wamene ohõna tana niaja. Ʉsã sa ohõato pano ahri yehpare, pajiri mare, yucʉri gʉ̃hʉre ñano wahagʉ̃ yeracãhña mʉsa, nidi tiquiro apequina pititiaro angelere. \p \v 4 Sa yero Cohãcjʉ̃ tiquiro wame mehna tiquina wʉhdoa pacare tiquina ohõatiquinare “Ohõpequina ijire”, ni yahuri yʉhʉre ihcãquiro. Israe masa doce cururi cjẽna ciento cuarenta y cuatro mil masa tiquina ohõatiquina ijiñohti. \v 5 Ahriquina ijiñohti tiquina ohõatiquina: Doce mil masa Judá panamena iji turiayequina tiquina ohõatiquina ijiri. Apequina doce mil masa Rubẽ panamena iji turiayequina tiquina ohõatiquina ijiri. Apequina doce mil masa Gad panamena iji turiayequina tiquina ohõatiquina ijiri. \v 6 Apequina doce mil masa Aser panamena iji turiayequina, apequina doce mil masa Neftalí panamena iji turiayequina, apequina doce mil masa Manase panamena iji turiayequina tiquina ohõatiquina ijiri. \v 7 Apequina doce mil masa Simeo panamena iji turiayequina, apequina doce mil masa Leví panamena iji turiayequina, apequina doce mil masa Isacár panamena iji turiayequina tiquina ohõatiquina ijiri. \v 8 Apequina doce mil masa Zabulón panamena iji turiayequina, apequina doce mil masa José panamena iji turiayequina, apequina doce mil masa Benjami panamena iji turiayequina tiquina ohõatiquina ijiri. Topequinata ijipihtiyequina masa ciento cuarenta y cuatro mil tiquiro wame mehna tiquiro ohõatiquina ijiri. \s1 Peyequina yehseye suhti sañañequinare yahuahye Ñu marine \p \v 9 Came peyequina masare ihñaʉ. Ijipihtiye yehpari cjẽnare, ijipihtiye cururi cjẽnare, ijipihtiye yahuducuyere yahuducuyequinare, ijipihtiye macari cjẽnare peyequinare Cristore cahmeñequina dihitare topʉ ducuyequinare ihñaʉ. Pʉhtoro dujiro poto, Cordero caha ducuri tiquina masa. Peyequina masa ijiri. Sa ye queo pehoyequina ijierari. Yehseye suhti sañañequina ijiri tiquina. Sa ye iqui pohnarine cʉori. \v 10 Sa ye tiquina ijipihtiyequina ohõ saha ni tutuaro sañuducuri: \q1 Cohãcjʉ̃ ijire ʉsãre yʉhdʉoriquiro. Tiquiro dujiropʉ dujiriquiro ijire. Cordero gʉ̃hʉ ʉsãre yʉhdʉoriquiro ijire, ni sañuducuri tiquina. \m \v 11 Sa ye ijipihtiyequina angele, Jesu yequina pʉhtoa gʉ̃hʉ, sijoro saha bajuyequina mehna pʉhtoro dujiro cahapʉ ducuri. Sa ducuye tiquiro dujiro poto dʉsepe curi mehna quehe sa, Cohãcjʉ̃re ño peori. \v 12 Ohõ saha ni ño peori tiquina: \q1 Sa tjire. Cohãcjʉ̃ ʉsã pʉhto, mʉhʉre quehnoano yahuducuaja. Quehnoa yʉhdʉagʉ ijire mʉhʉ. Masi pehogʉ ijire mʉhʉ. Mʉhʉre “Quehnoare”, niaja. Mʉhʉre ño peoaja. Tutua yʉhdʉagʉ ijire mʉhʉ. Mʉhʉ tutuaye mehna yerigʉ ijire mʉhʉ. Sa ijiducugʉ ijire mʉhʉ ijipihtiye decori. Sa tjire, ni ño peori tiquina. \p \v 13 Sa yero ihcãquiro Jesu yequina pʉhtoa mehna cjʉ̃no yʉhʉre sinituri: \p —‍¿Ahriquina yehseye suhti sañañequinare masiajari mʉhʉ? ¿Tiquina ahtarirore masiajari mʉhʉ? ni sinituri yʉhʉre. \p \v 14 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhogʉ, \p —‍Masiedaja, ni yʉhtii. \p —‍¿Noa ijiajari tiquina? ni sinituu tiquirore. \p Yʉhʉ sa nigʉ̃ tʉhoro ohõ saha nidi yʉhʉre: \p —‍Ahriquina ña yʉhdʉaro yʉhdʉri deco ijigʉ̃ ihcãno sahayequina ijire. Tiquina suhti cosenohriquina tiquina ijiro saha Cordero tiquiro dii cohãno mehna tiquina ñañene cosenohriquina ijire. Sa ye quehnoano yehseye suhti sañañequina ijire. \q1 \v 15 Sa tiquiro cosenohriquina ijiye Cohãcjʉ̃ dujiro poto tiquirore sa ño peoducure. Decoripe, ñaminipe tiquirore sa ño peoducure, pahia Cohãcjʉ̃ wʉhʉpʉ tiquina yeriro saha. Sa yero tiquina mehna sa ijiducuro, tiquinare yedohorota Cohãcjʉ̃ “Sijoro saha wahari”, nino. \v 16 Ne pari turi ʉjʉa ahbasi tiquina. Sa ye ne aco wʉosi tiquina. Ne asʉ̃ deco cjʉ̃no asiyere tiquina asiye posi. Tutuaro asiye tiquinare ñano yʉhdʉgʉ̃ yesi. \v 17 Pʉhtoro dujiro poto ducuriquiro Cordero tiquinare ihña ihborota. Ovejare ihña ihboriquiro yero saha tiquinare ihña ihborota. Sa yero mári pohteripʉ catigʉ̃ yeye mári pohteripʉ tiquinare ʉhmʉ tã cãnota, ovejare ihña ihboriquiro tiquiro ʉhmʉ tã cãno saha. Sa yero sa bucueducugʉ̃ yerota tiquinare. Sa ye ne pari turi utisi tiquina, nidi Jesu yequina pʉhtoa mehna cjʉ̃no yʉhʉre. \c 8 \s1 Seis papera tunurine tiquina piha ñehedire tʉhrẽ tuhasaro aperore tʉhrẽahye tja Cordero \p \v 1 Seis papera tunurine tiquina piha ñehedire tʉhrẽ tuhasaro aperore tʉhrẽdi tja Cordero. Tiquiro sa tʉhrẽ tuhasagʉ̃ hora deco topʉ ʉhmʉsepʉ quehnoano dihta mariaa wahari. \v 2 Sa yegʉ siete angelere Cohãcjʉ̃ poto ducuyequinare ihñaʉ. Sa yero tiquinare siete cornetarire ohori apequiro. \v 3 Apequiro angel uru pare bueye ehme sitiyere pose yeati pare cʉoriquiro altar cahapʉ esa, ducuri. Topʉ tiquiro ducugʉ̃ peye ehme sitiyere tiquirore ohori ijipihtiyequina Cohãcjʉ̃ yequina tiquirore tiquina sinidi mehna moreatire. Sa yero uru altarpʉ Cohãcjʉ̃ dujiro caha ijiri altarpʉ ti ehme sitiyere bueri Cohãcjʉ̃re. \v 4 Sa ye angel tiquiro cʉori pa cjẽ ehme sitiyere altarpʉ tiquiro poho siteri bato ti ehme sitiye cjẽ ohmeo Cohãcjʉ̃ yequina tiquirore tiquina sinidi mehna mʉjaa wahari. \v 5 Sa wahari bato altar cjẽ nitine ti papʉ wehe sãa tuhasa, yehpapʉ doque cũri. Tiquiro sa doque cũgʉ̃ta mia sitedoqueo, tutuaro ʉpo pari. Sa yero sijoro saha ijiro bisi maa, yehpa ñuhmi maari. \s1 Cornetarire yahuahye Ñu \p \v 6 Came siete angele tiquinape tiquina cornetarire putie tee nidi. \p \v 7 Ihcãquiro angel tiquiro yariare puti mʉhtari. Tiquiro sa putigʉ̃ aco paca yʉsʉaye paca, peca mehna, dii mehna moreñe paca yehpapʉ doque dijiori. Sa doque dijiogʉ̃ta yehpa ʉjʉ̃a wahari. Ohõ puno ʉjʉ̃ri: Ahri yehpa deco esaro taro yemehno ʉjʉ̃a wahari. Sa yero to puno poseta yucʉri gʉ̃hʉ, taa gʉ̃hʉ ʉjʉ̃a wahari. \p \v 8 Angel ihcãquiro tiquiro sa puti mʉhtari bato apequiro angel tiquiro yaria cornetare putiri tja. Tiquiro sa putigʉ̃ pajidʉ cʉnʉ yero saha bajudʉ quehnoano ʉjʉ̃ducudʉ pajiri mapʉre waha maa ñojoaa wahari. Sa yero yehpa ʉjʉ̃riro puno to punota pajiri ma dii ma dojoa wahari. \v 9 Sa ye pajiri ma cjẽna wahi deco mehna meheno esaboro yariaa wahari. Sa ye tope yucʉsari gʉ̃hʉ minia wahari pajiri mapʉre. \p \v 10 Pʉaro angele tiquina putiri bato apequiro angel gʉ̃hʉ tiquiro yaria cornetare putiri tja. Tiquiro sa putigʉ̃ pajiria ñahpicoha, sihãria yero saha asiria yehpapʉ bora sa quehea wahari. Ahri yehpa cjẽ mári deco mehna meheno esaboro tope mári bui bora sa quehea wahari ñahpicoha. Tope mári pohteri bui bora sa quehea wahari. \v 11 Tope márita sʉẽñe mári wahari. Sa wahagʉ̃ peyequina masa ti mári cjẽ acore sihnime, yariaa wahari. Tia ñahpicoha “Sʉẽnia”, wame tiri. \p \v 12 Ihtiaro angele tiquina putiri bato apequiro angel gʉ̃hʉ tiquiro yaria cornetare putiri tja. Tiquiro sa putigʉ̃ asʉ̃ deco cjʉ̃no, ñami cjʉ̃no gʉ̃hʉ deco mehna meheno esaboro dojoa wahari. Ñahpicoha pari gʉ̃hʉ deco mehna meheno esaboro tope pacata dojoa wahari. Tope paca ʉhmʉse cjẽ paca quehnoano buhrioerari. Decopʉ pititia hora waro asʉ̃ deco cjʉ̃no ne buhrioerari. Ñamine pititia hora waro asʉ̃ ñami cjʉ̃no, ñahpicoha pari gʉ̃hʉ ne buhrioerari. \p \v 13 Came ihñadoque mʉou tja. Ʉhmʉsepʉ wʉriquirore cacʉre ihñaʉ. Sa yegʉ tiquiro sañuducugʉ̃ tʉhou. Ohõ saha nidi tiquiro: \p —‍Ña yʉhdʉare. Ña yʉhdʉare. Ihtiaro angele dʉhsari yojopʉ putiatiquina. Tiquina putiri bato ña yʉhdʉaro waharota. Sa wahagʉ̃ ahri yehpapʉ ijiyequina ña yʉhdʉaro yʉhdʉeta, nidi tiquiro. \c 9 \p \v 1 Came pititiaro angele tiquina putiri bato apequiro angel tiquiro yaria cornetare putiri tja. Tiquiro sa putigʉ̃ ñahpicoha yero saha ijiriquiro angel ʉhmʉsepʉ bora dijia tariquirore ihñaʉ. Sa yero tiquirore ʉhcʉãri cope cjã sawire ohori. \v 2 Sa yero tiquiro ti copere tiquiro põogʉ̃ peca ohmeo wijiari. Pajiri peca cjẽ ohmeo yero saha pajiro ohmeo wijiari ti copere. Sa wijiaro ti ohmeo duita asʉ̃ deco cjʉ̃nore, ʉhmʉse gʉ̃hʉre butia wahagʉ̃ yeri. \v 3 Sa ye ti ohmeo puhiapʉ ijiyequina poreroa yehpapʉ ahtari. Sa ye cutipa tiquina tutuaro purĩno saha tiquina gʉ̃hʉ tutuaro purĩdi. \v 4 Sa yero taare, yucʉrire, apeye oteyere ñano ye dutierari tiquinare. Masa dihitare ñano ye dutiri tiquinare. Cohãcjʉ̃ wamene tiquina wʉhdoa pacare ohõmehneñequina dihitare ñano ye dutiri tiquinare poreroare. \v 5 Sa ñano ye dutieperota tiquinare wejẽ dutierari. Tiquinare wejẽ dutieraperota ihcã omope asʉ̃ri waro tiquinare ñano purĩgʉ̃ ye dutiri. Cutipa toaye tiquina purĩno saha purĩgʉ̃ yeyequina ijiri poreroa gʉ̃hʉ. \v 6 Tiquinare tiquina sa purĩgʉ̃ yegʉ̃ masa yariaa duaeta. Tiquina sa yaria duepegʉ̃ta tiquinare yaria dutisi. \p \v 7 Poreroa pehe caballoa yero saha bajuri. Tiquina cahme wejẽato pano caballoare tiquina suhti sãariro saha sa bajuyequina ijiri tiquina poreroa gʉ̃hʉ. Tiquina dapu paca bui pʉhtoa pesaye behtori uru behtori yero saha bajuri. Tiquina wʉhdoa paca masa yero saha bajuri. \v 8 Tiquina poari numia poari yero saha ijiri. Sa ye tiquina upiri yayia upiri yero saha ijiri. \v 9 Jeripohna cahmotari cahsero come cahsero yero saha bajuri tiquina cutiro. Sa ye tiquina wʉgʉ̃ peyequina caballoa omañequina tiquina omano saha tiquina wʉgʉ̃ bisiri. Caballoa tunuñe paca wejeyequina tiquina cahme wejẽnopʉ wahaye, tiquina bisiro saha bisiri poreroa wʉgʉ̃. \v 10 Sa ye cutipa picõno tiro saha, toaria tiquiro cʉoro saha ijiri tiquina poreroa. Sa ye tiquina toaye paca mehna toaye, ihcã omope asʉ̃ri waro masare purĩgʉ̃ yeri. \v 11 Sa ye tiquina pʉhtoro tiyequina ijiri. Ʉhcʉãri cope upʉro ijiri tiquina pʉhtoro. Tiquiro angel ijiri. Hebreo ye mehna Abadón wame tiri tiquiro. Griego ye mehna Apolión wame tiri. (Apolión “Dojomehneniquiro” nino nine.) \p \v 12 Poreroa masare ñano tiquina purĩgʉ̃ yeri bato ahri tiquina ñano yʉhdʉ mʉhtariro pihtia wahari. To bato pʉa taha pari turi ñano yʉhdʉeta masa. \p \v 13 Came ihcã omopequina angele tiquina putiri bato apequiro angel tiquiro yaria cornetare putiri tja. Tiquiro sa putigʉ̃ Cohãcjʉ̃ caha ducuri altarpʉ uru altarpʉ yahuducuye bisi wijiaro ca tari. Ti altar cjẽ sahari pititia saharopʉ yahuducuye bisi wijiaro ca tari. \v 14 Sa yahuducuro cornetare putiriquiro angelre yahuri: \p —‍Eufrates wame tiri ma pajiri mapʉ peresupʉ ijiyequinare angelere wioya. Tiquina pititiaro angele ijire, nino ca tari. \p \v 15 Sa nigʉ̃ tʉhoro angel pehe tiquinare pititiarore wiori, peyequina masare wejẽatiquinare. Ahri cʉhmare, ahri asʉ̃re, ahri decore, ahri horare queoro cohteye nidi tiquina pititiaro angele. Tiquina cohteriro esa tuhasare. Sa ye wejẽñe tee nine. Ijipihtiyequina deco esaboro caha masare wejẽatiquina ijire. \v 16 Sa yegʉ tiquina yequina surarare “Ohõpequina ijire”, tiquina nigʉ̃ tʉhou. Tiquina caballoa bui pesayequina ijiri. Doscientos millones surara ijiri. \p \v 17 Sa yegʉ caballoare tiquina bui pesayequina gʉ̃hʉre ihñaʉ. Sa ye caballoa bui pesayequina tiquina jeripohnarine cahmotaye suhti come suhti sohãñe suhti, yahsaye suhti, bojoyaye suhti ijiri. Sa ye caballoa tiquina dapu paca yayia sohãñequina yero saha bajuri. Tiquina dʉseripʉ peca, ohmeo, azufre wame tiye ohmeo gʉ̃hʉ wijiari. \v 18 Sa ye caballoa dʉseripʉ wijiaye masare wejẽdi. Ijipihtiyequina deco mehna meheno esaboro waro topequina masare wejẽdi. Sa ye peca mehna, ohmeo mehna, azufre mehna peyequina masare wejẽdi. \v 19 Tiquinare caballoa dʉseri mehna wejẽdi. Sa ye caballoa picõri mehna wejẽdi tja. Tiquina picõri sohtoapʉ añaa dapu paca yero saha bajuri. Sa ye tiquina picõri mehna ñano yeri tiquina masare. \p \v 20 Peyequina masa yarieyequina tiquina wejẽ dʉhariquina pehe tiquina ñañe yerire ne duhuerari. Watĩare ño peo duhuerari. “Cohãcjʉ̃ ijire”, tiquina niñe queoye gʉ̃hʉre ño peo duhuerari. Ti queoye uru mehna, plata mehna, bronce wame tiye come mehna, ʉtã mehna, yucʉri mehna tiquina yeri queoye ijiri. Sa ye ti queoye pehe ihñedari. Tʉhoerari. Tiniedari. \v 21 Peye ñañe gʉ̃hʉre tiquina ne bʉjʉa witierari. Masare tiquina wejẽdire, tiquina numia mehna tiquina ñano yerire, tiquina yaqueri gʉ̃hʉre ne bʉjʉa witierari tiquina. Sa ye masare ujuayequina yayia tiquina yero saha yeye, ti gʉ̃hʉre ne bʉjʉa witierari tiquina. \c 10 \s1 Meheni tunugãre papera tunugãre ne cãhtahye angel \p \v 1 Came apequiro tutuariquiro angel ʉhmʉsepʉ tiquiro dijia tagʉ̃ ihñaʉ. Ehmeo curua watoapʉ ahtari. Sa yero buheni da tiquiro dapu bui pesari. Tiquiro wʉhdoa asʉ̃ deco cjʉ̃no yero saha asi siteri. Tiquiro ñecari ʉjʉ̃ri peca yero saha bajuri. \v 2 Sa yero meheni tunugã papera tunugãre tiquiro pãri tunugãre cʉori tiquiro. Tiquiro dahpocã poto pehe cjã dahpocã mehna pajiri mapʉ cʉhta cũri. Tiquiro dahpocã cũ pehe pehe mehna dihtapʉ cʉhta cũri. \v 3 Sa ducuro yayia tiquina sañuducuro saha tiquiro tutuaro sañuducuri. Tiquiro sa sañuducuri bato siete ʉpoa yahuye ca tamedi. \v 4 Tiquina sa yahugʉ̃ tʉhogʉ ojoa dʉcami. Yʉhʉ sa ojoa dʉcagʉ̃ta ʉhmʉsepʉ yʉhʉre yahuducuro ca tari. \p —‍Siete ʉpoa tiquina nidire apequinare yahueracãhña. Sa yegʉ tire ojoa nedacãhña, nino ca tari yʉhʉre. \p \v 5 Tiquiro sa nidi bato pajiri mapʉre cʉhta cũ, dihtapʉre cʉhta cũriquiro angel tiquiro omoca poto pehe siõdoque mʉori ʉhmʉsepʉ. \v 6 Sa siõdoque mʉono Cohãcjʉ̃ sa catiducuriquiro wame mehna wame peori. Tiquiro Cohãcjʉ̃ pehe ijipihtiyere ʉhmʉsere, ʉhmʉse cjẽne, ahri yehpare, ahri yehpa cjẽne, pajiri mare, pajiri ma cjẽne yeriquiro ijire. Sa yero ohõ saha nidi angel: \p —‍Cohãcjʉ̃ mehna poto nii niaja. To punota cohtenatja. \v 7 Seis angele cornetarire tiquina putiri bato apequiro angel putigʉ̃ Cohãcjʉ̃ panopʉ tiquiro “Ohõ saha yeitja” nidiro sahata yerota. Panopʉ masare tire quehnoano yahuerahye. Came tiquiro cahacjẽnare, tiquiro yere yahu mʉhtariquina pehere quehnoano yahu pehoahye tiquiro. Ti tiquiro yahu cũrire yojopʉre yerota tiquiro, nidi angel. \p \v 8 Tiquiro sa nidi bato ʉhmʉsepʉ yʉhʉre yahuducuriquiro pari turi yahuducuro ca tari tja. Ohõ saha nino ca tari yʉhʉre: \p —‍Pajiri mapʉ cʉhta cũriquiro dihtapʉ cʉhta cũriquiro siquiro angel cahapʉ wahaya. Sa wahagʉ papera tunugãre tiquiro cʉori tunugãre neña, nino ca tari yʉhʉre. \p \v 9 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhogʉ angel cahapʉ wahaʉ. Tiquirore papera tunugãre yʉhʉ sinigʉ̃ tʉhoro ohõ saha ni yʉhtiri yʉhʉre: \p —‍Neña. Sa yegʉ ahri tunu papera tunugãre ihyaya. Mʉhʉ coã ihyagʉ̃ umi yero saha quehnoano bisirota. Mʉhʉ paapʉ mʉhʉ ihya sõri bato sʉẽñe waharota, nidi yʉhʉre. \p \v 10 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhogʉ ti tunugãre angelre yʉhʉ nedi bato ihyaʉ. Yʉhʉ coã ihyagʉ̃ umi yero saha bisiri. Yʉhʉ ihya sõri bato yʉhʉ paapʉ sʉẽno wahadʉ. \v 11 Yʉhʉ sa ihyari bato ohõ saha nidi yʉhʉre: \p —‍Pari turi ijipihtiye macari cjẽna, ijipihtiye yehpari cjẽna, peye yahuducuyere yahuducuyequina, tiquina pʉhtoa gʉ̃hʉ came tiquina dʉhse wahatire yahuyuya mʉhʉ, nidi yʉhʉre. \c 11 \s1 Pʉaro Cohãcjʉ̃ yere yahuatiquinare yahu ojoahye Ñu marine \p \v 1 Came yʉhʉre queodʉre ohori Cohãcjʉ̃. Tuadʉ puno yoadʉ ijiri tʉ. Tʉre ohoro ohõ saha nidi yʉhʉre: \p —‍Ya wʉhʉre queogʉ wahaya. Ti wʉhʉ cjã altar gʉ̃hʉre queoya. Sa yegʉ ti wʉhʉpʉ yʉhʉre ño peoyequinare queoya. \v 2 Sopecaha wijia sadʉcari paare quehnoari paare queoeracãhña. Ti paa yʉhʉre cahmeeñequinare tiquina cũri paa ijire. Tiquina cuarenta y dos asʉ̃ri waro Cohãcjʉ̃ ya macare, ti maca cjẽna gʉ̃hʉre ñano yeeta. Sa yegʉ queoeracãhña tiquina ya paare quehnoari paare. \v 3 Sa yegʉ yeere yahuatiquinare pʉarore ohoutja. Mil doscientos sesenta decori waro yeere yahueta. Masa dija suhtire sañañequina ijieta tiquina yʉhʉ yahu dutiyequina, ni yahuri yʉhʉre. \p \v 4 Ahri yehpa cjẽna pʉhtoro poto pʉadʉ Olivo wame tiye cjʉ ducure. Pʉadʉ sihã peoye cjʉ gʉ̃hʉ ti cjʉ cahapʉ ducure. Ti cjʉ mehna queoye mehna yʉhʉ buhegʉ̃ ahriquina pʉaro mari pʉhtoro yere yahuyequina ti cjʉ yero saha ijire. \v 5 Sa ye tiquinare ihña tuhtiyequina tiquinare ñano ye duagʉ̃ tiquina pehe dʉseri cjẽ peca mehna ʉjʉ̃a pehoeta tiquinare ihña tuhtiyequinare. Sata tiquinare ñano yeyequinare wejẽeta tiquina pʉaro mari pʉhtoro yere yahuyequina pehe. \v 6 Sa ye tiquina pʉaro acoro ahta dutieragʉ̃ acoro ahtasi. Sa yero mari pʉhtoro yere tiquina yahuro puno acoro ahtasi. Sa ye márine dii mári wahagʉ̃ yeeta tiquina. Sa ye ahri yehpare ñano wahagʉ̃ yeeta. Ijipihtiye dʉhse ijiyere, ijipihtiyequina dʉhse ijiyequinare masare ñano wahagʉ̃ yeeta. Tiquina cahmeno sahata sa ñano wahagʉ̃ yeeta ahri yehpare. \p \v 7 Tiquina sa ye pehogʉ̃ ʉhcʉãri copepʉ ijiriquiro ñariquiro nʉcʉ cjʉ̃no wijiarota. Sa wijiaro Cohãcjʉ̃ yere yahuyequina mehna cahmequenota. Sa cahmequeno tutua yʉhdʉdʉcaro tiquinare wejẽnota. \v 8 Tiquiro sa wejẽdi bato tiquina pagʉri pajiri maca cjã mahapʉ cuñaeta. Yahuyequina pʉhtorore tiquina quẽ biha wejẽdi maca ijire ti maca. Ti maca cjẽna ñañequina ijiye Sodoma cjẽna, Egipto cjẽna yero saha ijire. \v 9 Sa cuñañe ihtia deco quehnoano cuña, ape deco deco mehna tiquina pagʉri mahapʉ cuñaeta. Sa ye ijipihtiye yehpari cjẽna, ijipihtiye cururi cjẽna, ijipihtiye yahuducuyere yahuducuyequina tope decori waro tiquina pagʉrire ihñaducueta. Sa ye tope decori waro tiquina pagʉrire ya dutisi. \v 10 Tiquina sa yariariquina ijigʉ̃ ihñañe ahri yehpa cjẽna bucueeta. Sa bucueye bose decore yeye, tiquina basi apee borore sa oho quẽeta. Tiquina pʉaro Cohãcjʉ̃ yere yahuyequina masare ñano yʉhdʉgʉ̃ yeriquina ijiahye. Sa ye tiquina sa yariagʉ̃ ihñañe bucue yʉhdʉeta ahri yehpa cjẽna. \p \v 11 Sa yero ihtia deco ape deco deco mehna bato Cohãcjʉ̃ tiquina pagʉrire masonota. Tiquiro sa masogʉ̃ tiquina pari turi wahcãdʉcaeta. Tiquina sa wahcãdʉcagʉ̃ ihñañe ijipihtiyequina cue yʉhdʉeta tiquinare. \v 12 Came tiquina pʉaro ʉhmʉsepʉ tutuaro yahuducugʉ̃ tʉhoeta. Ohõ saha ninota tiquinare. \p —‍Ohõpʉ mʉja taya mʉsa, ninota. \p Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoye ehmeo curua watoa mʉjaa wahaeta. Tiquina yabiriquinare mʉjagʉ̃ ihñaeta masa. \v 13 Tiquina sa mʉjagʉ̃ta yehpa tutuaro ñuhminota. Sa ñuhmigʉ̃ ti maca cjẽ wʉhʉse peye bora dijiaa waharota. Sa ye yehpa ñuhmino mehna siete mil masa yariaa wahaeta. Apequina dʉhsariquina pehe acʉaa wahaeta. Sa ye Cohãcjʉ̃re ʉhmʉse cjʉ̃nore “Tutuagʉ ijire” ni ño peoeta tiquirore. \p \v 14 Ahri ijipihtiye tiquina sa wahari bato pʉa taha masa ñano yʉhdʉ tuhasariquina ijieta. Tiquina sa yʉhdʉri batogãta pari turi duita masa ñano yʉhdʉeta tja. \s1 Seis cornetarire tiquina putiri bato apequiro putiahye \p \v 15 Came seis cornetarire tiquina putiri bato apequiro angel tiquiro yariare putiri. Tiquiro sa putigʉ̃ ʉhmʉsepʉ tutuaro yahuducuye ca tari. Ohõ saha nino ca tari: \q1 Yojopʉ mari Pacʉ, Cristo mehna ahri yehpa cjẽna pʉhtoa ijieta. Sa yero pʉhtoro sa ijiducurota Cohãcjʉ̃, nino ca tari. \m \v 16 Sa ye Cohãcjʉ̃ poto pʉhtoa dujiyepʉ dujiyequina veinticuatro Jesu yequina pʉhtoa Cohãcjʉ̃ poto quehe sa, tiquirore ño peori. \v 17 Sa ño peoye ohõ saha nidi: \q1 Ʉsã pʉhto Cohãcjʉ̃, tutua yʉhdʉagʉ ijire mʉhʉ. Mʉhʉ panopʉ sa ijiducuahye. Sa yegʉ yojopʉ gʉ̃hʉre sa ijiducure. Camepʉ ahtaʉta mʉhʉ. Mʉhʉ tutuaye mehna masa tiquina pʉhto mʉhʉ ijidʉcagʉ̃ “Quehnoare” niaja mʉhʉre. \v 18 Ijipihtiyequina ahri yehpa cjẽna mʉhʉre cahmedariquina mʉhʉ mehna usuamedi. Yojopʉre tiquinare mʉhʉ buhiri dahreati pje ijire. Yariariquina gʉ̃hʉre mʉhʉ buhiri dahreati pje ijire. Sa yero mʉhʉ yequina pehere quehnoañene tiquina yeri wapare mʉhʉ ohoati pje ijire. Ihquẽquina tiquina mʉhʉ cahacjẽna mʉhʉ yere yahu mʉhtariquina ijire. Sa ye tiquina, apequina mʉhʉ yequina mehna ijipihtiyequina mʉhʉre ño peoyequina ijire. Sa yegʉ pʉhtoare, ihyo ijiyequina gʉ̃hʉre mʉhʉ yequina tiquina ijiri wapa quehnoano yeita mʉhʉ. Sa yero ahri yehpa cjẽnare dojomehne cohteriquinare mʉhʉ cohãti pje ijire yojopʉre, ni ño peori pʉhtoa Cohãcjʉ̃re. \p \v 19 Tiquina sa yeri bato ʉhmʉse cjã wʉhʉ Cohãcjʉ̃ ya wʉhʉ tiquiro põori wʉhʉ ijiri. Sa yena ti wʉhʉpʉ ijiri acarore ihñaʉ. Ti acaro puhiapʉ Cohãcjʉ̃ masare tiquiro yedohoatire yahuri pũ sañari. Yʉhʉ sa ihñagʉ̃ta mia sitedoqueo, ʉpo pa maari. Sa yero sijoro saha ijiro bisi maa, yehpa ñuhmi maa, aco paca yʉsʉaye paca ʉhmʉsepʉ peye bora dijia tari. \c 12 \s1 Numino gʉ̃hʉre pinono gʉ̃hʉre yahuahye Ñu \p \v 1 Came ahri yehpa dʉhse wahatire ʉhmʉsepʉ ihñori. Tiquiro sa ihñori ihyo waro ijierari. Ohõ saha ihña mʉhtaʉ: Ʉhmʉsepʉ numinore ihñaʉ. Ticoro suhtiro asʉ̃ deco cjʉ̃no yero saha asi siteri. Sa yero asʉ̃ ñami cjʉ̃no bui ducuri. Pʉhtoro pesari behto borore doce ñahpicoha paca cʉori behtore pesaricoro ducuri. \v 2 Sa yero mehenogã dʉhsari ticoro pohna tiato. Sa yero ticoro sañuducuri. \v 3 Came pari turi ihñaʉ ʉhmʉsepʉ tja: Pajiriquiro pinonore sohãriquirore ihñaʉ. Siete dapu paca tiriquiro ijiri. Ijipihtiye tiquiro dapu paca pʉhtoa pesaye behtori borore pesaye dapu paca ijiri. Sa yero diez waro sahari tiriquiro ijiri tiquiro. \v 4 Tiquiro picõno mehna ñahpicoha pacare wahba sitedoque dijiori yehpapʉ. Ijipihtiye ñahpicohare deco esaboro caha wahba sitedoque dijiori. Sa yero numino pohna tiaticoro poto ducuri pinono. Ticoro macʉnogã bajuagʉ̃ tiquirogãre ihyaro taro nimedi. \v 5 Camegãta cʉo tuhasari nijinogãre. Ijipihtiye yehpari cjẽna pʉhtoro ijiatiquiro ijiri tiquirogã. Tiquiro sa pʉhtoro tutuariquiro ijigʉ̃, masa tiquirore yʉhdʉdʉcaye ihcãno sahasi. Tiquiro sa masa bajuagʉ̃ta Cohãcjʉ̃ tiquiro dujiro cahapʉ tiquirogãre ne cãa wahari. \v 6 Tiquiro sa yegʉ̃ numino pehe masa marienopʉ duhti cãa wahari. Cohãcjʉ̃ tiquiro quehnoyuriropʉ duhti cãa wahari ticoro. Topʉre mil doscientos sesenta decori waro Cohãcjʉ̃ ticorore ihña ihbori. \p \v 7 Coã waropʉre ʉhmʉsepʉ cahme wejẽ dʉcahye. Miguel wame tiriquiro angel tiquiro yequina angele gʉ̃hʉ pinono mehna cahmequeahye. Tiquina sa cahmequegʉ̃ pinono tiquiro yequina angele mehna Miguel gʉ̃hʉ mehna cahmequeahye. \v 8 Sa ye Miguel gʉ̃hʉ pinonore yʉhdʉdʉcahye. Sa yero pinono yequina angele gʉ̃hʉre ʉhmʉsepʉ iji nemo dutierahye. \v 9 Sa yero pajiriquiro pinonore cohã cãhye Cohãcjʉ̃. Tiquiro pinono watĩnota ijiro nidi. Satana wame tiriquiro ijiri. Panopʉ tiquiro pinono pagʉ saha bajuriquiro ijiahye. Sa yero ijipihtiri yehpa cjẽnare ni mehoriquiro ijire. Tiquirore tiquiro yequina angele mehna yehpapʉ cohã dijioahye. \p \v 10 Came ʉhmʉsepʉ sañuducuro ca tagʉ̃ tʉhou: \q1 Yojopʉre mari Pacʉ masare yʉhdʉori. Yojopʉ pũritare mari Pacʉ mari pʉhtoro ijiro ahtari tiquiro tutuayere ihñono taro. Sa yero tiquiro ohoriquiro Cristo gʉ̃hʉ tiquiro pʉhtoro ijiyere tiquiro tutuayere ihñori ijipihtiyequinare. Watĩnore ʉhmʉsepʉ ijiriquirore yehpapʉ cohã dijiori. Sa yero tiquiro tutuayere ihñori mari Pacʉ. Tiquiro watĩno pehe decoripe, ñaminipe Jesu yequinare “Ahriquina ñañequina ijire”, ni yahusãno niahye mari Pacʉre. Sa yero mari acayere Jesu yequinare yahusãriquiro ijiahye. \v 11 Cristo Cordero wame tiriquiro tiquiro dii cohãri mehna mari acaye Jesu yequina tiquirore wacũ tutuayequina tiquina ñano yerire tiquiro cohãnohriquina ijire. Sa wacũ tutuayequina ijiye, watĩnore yʉhdʉdʉcari. Sa ye quehnoañe buheyere buheye, watĩnore yʉhdʉdʉcari. Tiquiro yere buheye apequina tiquinare wejẽ duepegʉ̃ta, Cristo yere duhuerari. \v 12 Sa yena mʉsa ʉhmʉse cjãna bucueya. Watĩnore yehpapʉ tiquiro cohã dijiogʉ̃ ihñana bucueya. Sa yepegʉ̃ta ahri yehpa cjãna, pajiri ma cjãna gʉ̃hʉ pejecʉona wahanata mʉsa pehe. Mʉsa cahapʉ dijiari watĩno. Tiquirore buhiri dahreato mehenogã dʉhsare. Sa yero usua yʉhdʉare tiquiro. Mʉsa cahapʉ tiquiro esagʉ̃ pejecʉona mʉsare tojoagʉ̃ yerota tiquiro, ni sañuducugʉ̃ tʉhou. \p \v 13 Sa yero pinono tiquiro cohã dijioriquiro numinore, nijinogã pacorore nʉnʉ tã cãri. \v 14 Sa yero ticorore pajiriquiro cacʉ tiquiro wʉye dʉpʉrire ohori Cohãcjʉ̃, masa marienopʉ ticoro wʉ duhti cãtore. Topʉ ticoro esari bato ihtia cʉhma quehnoano ape cʉhma deco waro ticorore ihña ihbori Cohãcjʉ̃. Tiquiro sa ihña ihbogʉ̃ pinono ticorore ñano ye masiedari. \v 15 Topʉ ticoro ijigʉ̃ ihñano pinono acore pajiro puti sitedoqueori ticorore miono taro. \v 16 Tiquiro sa yegʉ̃ yehpa pehe ticorore yedohori. Pinono dʉseropʉ wijiaye acore yehpa pehe aco ihmi peho cãri. \v 17 Sa wahagʉ̃ ihñano pinono numino mehna usua yʉhdʉari. Sa usuaro ihquẽquina ticoro panamena iji turiayequina mehna cahmequeno wahari. Tiquina pehe Cohãcjʉ̃ dutiyere yeyequina ijiye, Jesu ye buheyere quehnoañe buheyere ne duhueyequina ijiri. \v 18 Sa yero pinono pajiri ma dʉhtʉ cahapʉ ducuri. \c 13 \s1 Pʉaro nʉcʉ cjẽnare yahuahye Ñu \p \v 1 Pajiri ma dʉhtʉ cahapʉ ducugʉ, nʉcʉ cjʉ̃nore ti mapʉ ijiriquirore wahcã pahagʉ̃ ihñaʉ. Tiquiro pehe siete dapu paca, diez sahari waro cʉoriquiro ijiri. Tiquiro sahari pʉhtoa pesaye behtori borore pesari. Sa yero tiquiro dapu pacare tiquiro wamene ojoa ohõri dapu paca ijiri. Ti wame tiquiro ñano wame tigʉ̃ ihña yabiri Cohãcjʉ̃. \v 2 Sa yero tiquiro nʉcʉ cjʉ̃no yairo dohroriquiro yero saha bajuri. Sa yero mie yero saha dahpocãri tiriquiro ijiri. Sa yero yairo sohãriquiro pajiriquirodu yero saha dʉsero tiriquiro ijiri. Sa yero pinono pehe tiquiro tutuayere ohori nʉcʉ cjʉ̃nore. Sa ohoro tiquirore pʉhtoro dujiropʉ cũno tiquiro yero saha peyequina masare dutigʉ̃ yeri pinono nʉcʉ cjʉ̃nore. \v 3 Ihcã dapu nʉcʉ cjʉ̃no dapu tiquina wejẽbo cureriquiro dapu yero saha bajuri. Sa bajuepegʉ̃ta tiquiro camino pehe yatia wahari. Ti dapu catigʉ̃ ihñañe, ihña maria wahari ijipihtiyequina ahri yehpa cjẽna. Sa ihña maria wahaye, nʉcʉ cjʉ̃nore ño peori. Sa ye tiquiro yequina wahari masa. \v 4 Sa ye nʉcʉ cjʉ̃nore pinono tiquiro tutuayere tiquiro ohogʉ̃ ihñañe masa pehe tiquirore pinonore dʉsepe curi mehna quehe sa, ño peori. Sa ye nʉcʉ cjʉ̃no gʉ̃hʉre dʉsepe curi mehna quehe sa, tiquirore ño peori. Sa ño peoye ohõ saha nidi: \p —‍Ne apequiro mʉhʉ yero saha tutuariquiro mariedare. Apequiro mʉhʉre ne yʉhdʉdʉca masiedare, ni ño peori masa nʉcʉ cjʉ̃nore. \p \v 5 Sa yero tiquiro nʉcʉ cjʉ̃no “Tutua yʉhdʉdʉcagʉ ijiaja”, tiquiro niepegʉ̃ta Cohãcjʉ̃re tiquiro ñano yahuducuepegʉ̃ta sa tʉhotu cãrĩdi Cohãcjʉ̃ pehe. Sa yero cuarenta y dos asʉ̃ri waro tiquiro nʉcʉ cjʉ̃no masare dutinimedi. To punota tiquiro pʉhtoro ijigʉ̃ cahmedi Cohãcjʉ̃. \v 6 Sa yero tiquiro Cohãcjʉ̃re ñano yahuducuri. Tiquiro wamene, tiquiro ya wʉhʉre, ʉhmʉsepʉ tiquiro ijiro cjẽna gʉ̃hʉre ñano yahuducuri nʉcʉ cjʉ̃no. \v 7 Sa yero Cohãcjʉ̃ yequinare cahme wejẽno tiquinare yʉhdʉdʉcari. Tiquiro sa yepegʉ̃ta sa ihña cãrĩdi Cohãcjʉ̃. Cohãcjʉ̃ tiquiro sa ye dutieragʉ̃ yeraboya. Sa yero ijipihtiyequina ahri yehpa cjẽna bui pʉhtoro ijinimedi nʉcʉ cjʉ̃no. Ijipihtiye cururi cjẽna bui, ijipihtiyequina macari cjẽna bui, yehpari cjẽna bui, ijipihtiye yahuducuyere yahuducuyequina bui pʉhtoro ijinimedi tiquiro. \v 8 Sa ye ijipihtiyequina ahri yehpa cjẽna tiquiro nʉcʉ cjʉ̃no poto dʉsepe curi mehna quehe sa tiquirore ño peori. Ahri yehpare Cohãcjʉ̃ tiquiro bajumehneato pano tiquiro yequina ijiatiquinare, sa ijiducuatiquinare tiquina wamene ojoa ohõ tuhasahye. Ti tju tiquiro sa ojoa ohõri tju Cordero tiquina wejẽdiquiro ya tju ijire. Ti tjupʉ tiquina wamene ojoa ohõnohedariquina dihita nʉcʉ cjʉ̃nore ño peori. \p \v 9 Cahmo tina ijire mʉsa. Sa yena tʉhoya. \v 10 Ijipihtiyequina masare peresu yenohatiquinare came tiquinare peresu yeeta. Ijipihtiyequina masa ñose wejẽnohatiquinare tiquinare ñose wejẽeta. Tire masina mari Cohãcjʉ̃ yequina ñano yʉhdʉepenata tiquirore cohãedacʉ̃hna. Sa yena tiquirore wacũ tutuʉhna. \p \v 11 Came apequiro nʉcʉ cjʉ̃nore ihñaʉ tja. Yehpa puhiapʉ ijiriquiro wijiagʉ̃ ihñaʉ. Pʉa saharo oveja sahari yero saha bajuye sahari sahari tiriquiro ijiri. Sa yero pinono yero saha yahuducuri. \v 12 Sa yero nʉcʉ cjʉ̃no iji mʉhtariquiro pehe came ijiriquiro pehere pʉhtoro sõri. Tiquiro sa pʉhtoro sõnohriquiro pehe ijipihtiye yehpari cjẽnare iji mʉhtariquirore ño peogʉ̃ yeri. Iji mʉhtariquiro nʉcʉ cjʉ̃no tiquina wejẽbo cureriquiro camino yatiriquiro ijiri. \v 13 Sa yero came ijiriquiro nʉcʉ cjʉ̃no tutuaye mehna ye ihñori masa tiquina ihña mariatore. Sa yero masa tiquina ihñonopʉ peca pajiri peca ʉhmʉsepʉ bora dijia tagʉ̃ yeri. \v 14 Sa yero iji mʉhtariquiro ihñonopʉ apequiro nʉcʉ cjʉ̃no pehe tutuaye mehna masare mehori “Ahriquiro mʉsa ño peoatiquiro ijire”, nino. Sa yero tiquiro masare mehono, iji mʉhtariquiro queoyere masare ye dutiri. Tiquiro iji mʉhtariquiro ñoseni pjĩ mehna tiquina ñosediquiro ijieperota catiriquiro ijiri. Tiquiro yero saha bajuye queoye ye dutiri apequiro nʉcʉ cjʉ̃no masare. Tiquina sa yegʉ̃ Cohãcjʉ̃ yabieperota sa ihña cãrĩahye. \v 15 Sa yero came ijiriquiro nʉcʉ cjʉ̃no pehe iji mʉhtariquiro queoyere catigʉ̃ yeri masare ti queoye dutiato saha. Sa yero ti queoyere ño peoeyequinare wejẽ dutiri masare queoye pehe. \v 16 Sa yero ijipihtiyequinare tiquina omocari poto pehe, tiquina wʉhdoa paca gʉ̃hʉre ojoa ohõ dutiri nʉcʉ cjʉ̃no came ijiriquiro. Ihyo ijiyequinare, pʉhtoare, doeri cjẽ opanare, pejecʉoyequinare, tiquina cahacjẽnare, cahacjẽna ijieyequinare, ijipihtiyequinare tiquina omocarine tiquina wʉhdoa paca gʉ̃hʉre ojoa ohõ dutiri. \v 17 Tiquiro iji mʉhtariquiro nʉcʉ cjʉ̃no tiquiro wamene, tiquiro ya numerore ojoa ohõeñequinare ne dú dutierari. Sa yero tiquinare dua dutierari. \p \v 18 Tire quehnoano wacũ masiña mʉsa. Tʉho masina ijina nʉcʉ cjʉ̃no tiquiro ya numerore quehnoano ihña masiña. Ti numero ʉmʉno wame yero saha ijire. Ti numero seis cientos sesenta y seis ijire. \c 14 \s1 Cohãcjʉ̃ tiquiro yʉhdʉoriquina wahma basayere basahye \p \v 1 Came Siõ wame tidʉ cʉnʉ bui ducuriquirore Corderore ihñaʉ. Tiquiro mehna ciento cuarenta y cuatro mil masa ijiri. Tiquina tiquiro ye wamene, tiquiro Pacʉro ye wame gʉ̃hʉre tiquina wʉhdoa pacare tiquina ojoa ohõnohriquina ijiri. \v 2 Tiquinare yʉhʉ ihñagʉ̃ta ʉhmʉsepʉ yahuducuro ca tari. Pajiri peo bisiro saha ʉpo tutuaro bisiro saha bisiro ca tari tiquiro yahuducuye. Sa yero arpa wame tiyere tiquina bʉa pʉtẽno saha bisiro ca tari tiquiro yahuducuye. \v 3 Topʉ pʉhtoro dujiro cahapʉ pititiaro sijoro saha bajuyequina, Jesu yequina pʉhtoa gʉ̃hʉ ijiri. Sa ye tiquina poto ciento cuarenta y cuatro mil masa ducuri. Topʉ ducuye, wahma basayere basaye nidi. Ti basayere tiquina dihita masidi. Cristo yʉhdʉoriquina dihita ti basayere masidi. Tiquina ahri yehpapʉ ijimediquina tiquiro ne mʉoriquina ijiri. \v 4 Ne tiquina ihcã tahagã numino mehna ñano yerari. Sa ye Corderore ihña cũñequina ijiye, tiquiro yere sa yeducuyequina ijiri. Sa yero ñañequina mehna ijiyequinare tiquiro yʉhdʉoatiquinare nedi Cohãcjʉ̃ pehe. Sa tiquiro yʉhdʉoriquina ijiye, Cohãcjʉ̃ yequina ijiatiquina, Cordero yequina ijiatiquina gʉ̃hʉ iji mʉhtariquina ijiri. \v 5 Sa ye tiquina mehna cjẽna ne ihcãquiro ni mehoriquiro mariedare. Sa ye Cohãcjʉ̃ tiquiro tʉhotugʉ̃ ñañe marieñequina ijiri tiquina. \s1 Ihtiaro angele yahuducu dijioahye \p \v 6 Came ʉhmʉsepʉ wʉriquirore angelre ihñaʉ. Tiquiro ahri yehpa cjẽnare, ijipihtiye cururi cjẽnare, ijipihtiye yahuducuyere yahuducuyequinare, ijipihtiye yehpari cjẽnare, quehnoañe buheyere yahuatiquiro ijiri. Ti buheye ne camesaeraye, sa ijiducure. \v 7 Sa yero angel sañuducuro ohõ saha ni yahuducu dijiori: \p —‍Cohãcjʉ̃re cueya. “Tutua yʉhdʉagʉ, quehnoa yʉhdʉagʉ ijire”, niña tiquirore. Yojopʉre masare tiquiro buhiri dahreati pje ijiro nine. Tiquiro ʉhmʉsere, ahri yehpare, pajiri mare, mári pohteri gʉ̃hʉre yeriquiro ijire. Sa yena tiquirore dʉsepe curi mehna quehe sa, ño peoya, ni sañuducuri angel. \p \v 8 Tiquiro sa nidi bato apequiro angel ʉhmʉsepʉ wʉriquiro ohõ saha ni yahuducu dijiori: \p —‍Tiquinare cohã cãhri. Pajiri maca Babilonia wame tiri maca cjẽnare cohã cãhri Cohãcjʉ̃. Tiquina tiquiro cohãriquina pehe ijipihtiyequina apequinare ñano yegʉ̃ yeri. Queheyequina vinore tiquina tutuaro cahmeno saha tiquina ñañene tutuaro cahmeñe, Babilonia cjẽnare ihña cũri. Sa yero Cohãcjʉ̃ tiquinare tutuaro buhiri dahreri, ni yahuducu dijiori apequiro angel. \p \v 9-10 Tiquina pʉaro angele tiquina sa nidi bato apequiro angel tiquina bato wʉriquiro ohõ saha ni yahuducu dijiori: \p —‍Ijipihtiyequina nʉcʉ cjʉ̃nore ño peoyequinare, tiquiro queoyere ño peoyequinare, tiquina wʉhdoa pacare, tiquina omocarine tiquiro wamene ojoa ohõnohriquina gʉ̃hʉre buhiri dahrerota Cohãcjʉ̃. Tiquina mehna usuaro, tiquina pũritare tutuaro waro buhiri dahreducurota Cohãcjʉ̃. Nʉcʉ cjʉ̃nore ño peoyequina ijipihtiyequina pecapʉ wahaeta. Topʉ tutuaro purĩnota tiquinare peca mehna, azufre wame tiye mehna tiquina wijiãri peca mehna. Quehnoañequina angele, Cordero gʉ̃hʉ tiquina ihñonopʉ ñano yʉhdʉeta tiquina. \v 11 Ti peca sa ohmeo tiducurota. Ne yatisi. Tiquinare sa purĩducugʉ̃ yere. Ijipihtiyequina nʉcʉ cjʉ̃no poto dʉsepe curi mehna quehe sa, ño peoyequinare sa purĩducurota. Decoripe, ñaminipe sa purĩducu cãhnota. Tiquiro queoyere ño peoyequina, tiquiro wamene ojoa ohõnohriquina gʉ̃hʉ sata ñano yʉhdʉeta, ni yahuducu dijiori angel. \p \v 12 Sa tiquina ñano yʉhdʉgʉ̃ ihñana Cohãcjʉ̃ yequina tiquiro dutiyere yena, Jesure cohãedarina ijina, tiquiro yere duhueracãhña. Ñano yʉhdʉepenata Cohãcjʉ̃ yere cohãedacãhña. \p \v 13 Came ʉhmʉsepʉ yʉhʉre yahuducuro ca tagʉ̃ tʉhou. Ohõ saha nidi yʉhʉre: \p —‍Ahrire ojoaya mʉhʉ. Cohãcjʉ̃ yequina tiquirore cohãedarina ijina yojopʉre mʉsa yariari bato gʉ̃hʉre bucuena ijire mʉsa, ni yahuducu dijiori yʉhʉre. \p Tiquiro sa nidi bato Espíritu Santo pehe ohõ saha ni nemori tja: \p —‍Sa tjire. Poto tjire. Tiquina tutuaro tiquina dahrayere duhu, soeta. Ʉhmʉsepʉ tiquina wahagʉ̃ quehnoano tiquina yerire wacũnota Cohãcjʉ̃. Sa yero tiquina sa yeri wapa tiquinare quehnoano yerota. Sa ye tiquina bucueyequina ijire, ni nemori Espíritu Santo. \s1 Wese cjẽ oteye dʉcare mari bese neno saha Cohãcjʉ̃ tiquiro yequinare bese nenota. Ñañequina pehere sijoro bese docorota \p \v 14 Came ehmeo curua yehseri curuare ihñaʉ. Ti curua bui masʉno yero saha bajuriquiro dujiri. Tiquiro uru behto pʉhtoro pesari behto borore pesari. Sa yero dihi pjĩ siori pjĩne cʉori tiquiro. \v 15 Came apequiro angel Cohãcjʉ̃ wʉhʉpʉ ijiriquiro wijia tari. Sa wijia taro tutuaro sañuducuri ehmeo curua bui dujiriquirore: \p —‍Mʉhʉ dihi pjĩ mehna wese cjẽ dʉcare ahri yehpa cjẽ dʉcare dʉte ne pehoya. Yojopʉre tiquiro queori pje esare. Yojopʉre dʉca neni pje esare, nidi angel. \p \v 16 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoro tiquiro dihi pjĩ mehna ahri yehpa cjẽ dʉcare ne dʉcari ehmeo curua bui dujiriquiro. \p \v 17 Came apequiro angel gʉ̃hʉ Cohãcjʉ̃ wʉhʉpʉ ijiriquiro wijia tari. Tiquiro gʉ̃hʉ dihi pjĩ siori pjĩne cʉori. \v 18 Sa yero apequiro angel altar cahapʉ ijiriquiro wijia tari. Tiquiro pehe altar cjã pecare ihña ihboriquiro ijiri. Sa wijia taro dihi pjĩ siori pjĩne cʉoriquirore sañuducuri: \p —‍Mʉhʉ dihi pjĩ mehna ahri yehpapʉ ijiri wese, ʉhse wese cjẽ dʉcare neña. Ʉhse pehe ñi tuhasari, ni sañuducuri. \p \v 19 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoro angel tiquiro ya pjĩ dihi pjĩ mehna ahri yehpa cjẽ ʉhse tõhorine yʉhre nedi. Tiquiro sa yeri bato ti tõhorine ʉhse tõhorine tiquiro ñatihãtopʉ cohãri. Tiquiro sa cohãriro saha Cohãcjʉ̃ tiquirore cahmeeñequinare tutuaro usuaro, cohãnota. \v 20 Ti maca dʉhtʉ cahapʉ tiquina ñatihãtopʉ ti ʉhse tõhorine ñatihãri. Topʉ tiquina ñatihãgʉ̃ dii wijiari. Dii ma yero saha ijiri. Tres cientos kilómetro yoari ma, ihcã metro quehnoano ape metro deco ʉhcʉãri ma ijiri. \c 15 \s1 Masa tiquina ñano yʉhdʉatire angele cũ bato tiahye masare \p \v 1 Came ʉhmʉsepʉ sijoro saha ijirore ihñaʉ. Tire ihñañe masa ihña maria wahaga. Ahri yehpapʉre dʉhse wahatore marine ihñori. Sa yero ti ihyo waro ijierare. Ohõ saha ihñaʉ: Siete angele ijiri. Cohãcjʉ̃ usuaro, siete tahari masare buhiri dahre bato tiro taro nidi. Sa ye tiquina siete angele pehe buhiri dahre dutiro tiquiro cũatiquina ijiri. \p \v 2 Angelere yʉhʉ ihñari bato pajiri mare quehnoano aco sitiri ma yero saha ijiri mare ihñaʉ. Ti ma peca mehna ijiri ma ijiri. Sa yegʉ nʉcʉ cjʉ̃nore tiquiro queoye gʉ̃hʉre yʉhdʉdʉcayequinare ihñaʉ. Tiquina tiquiro wamene tiquiro ya numerore cʉoeyequina ijiri. Tiquina yʉhʉ ihñagʉ̃ pajiri ma aco sitiri ma dʉhtʉ cahapʉ ducuri. Topʉ ducuyequina arpa wame tiyere bʉa pʉtẽñene cʉori. Ti bʉa pʉtẽñe Cohãcjʉ̃ tiquiro ohori ijiri. \v 3 Sa ye Cohãcjʉ̃ cahacjʉ̃no, Moise ye basayere basaye nidi. Cordero ye basaye gʉ̃hʉre basaye nidi. Ohõ saha ni basari: \q1 Ʉsã pʉhto mʉhʉ Cohãcjʉ̃ tutua yʉhdʉagʉ ijire. Mʉhʉ yerire ihñana ihña maria wahaja ʉsã. Mʉhʉ yeri quehnoa yʉhdʉare. Mʉhʉ ijipihtiye yehpari cjẽna pʉhto ijire. Quehnoano ni mehono marieno yeducure mʉhʉ. Ijipihtiyequina mʉhʉre cueeta. \v 4 Ijipihtiyequina mʉhʉre “Tutuagʉ ijire”, nieta. Mʉhʉ dihita ñañe mariegʉ ijire. Ijipihtiye yehpari cjẽna mʉhʉ cahapʉ esaye, dʉsepe curi mehna quehe sa, mʉhʉre ño peoeta. Sata yeeta tiquina ijipihtiyequina queoro mʉhʉ yerire ihñañe, ni basaye nidi tiquina. \p \v 5 Came ʉhmʉsepʉ ihña mʉogʉ, Cohãcjʉ̃ wʉhʉ põori wʉhʉre ihñaʉ. Topʉ Cohãcjʉ̃ ijiri tucũ waropʉ Cohãcjʉ̃ dutiye tiquiro ojoari pjĩni ʉtã pjĩni tiquina ihbori pjĩni ijiri. \v 6 Ti wʉhʉre yʉhʉ ihñagʉ̃ta siete angele ti wʉhʉ puhiapʉ ijiriquina wijia tari. Tiquina Cohãcjʉ̃ buhiri dahre dutiro tiquiro cũatiquina ijiri. Tiquinape tiquina buhiri dahreatire cʉori tiquina angele. Quehnoañe suhti, yehseye suhti sañañequina ijiri. Sa ye tiquina cutiro bui uru cahsero mehna tʉã dihoriquina ijiri. \v 7 Ti wʉhʉpʉ ijiriquina tiquina wijia tagʉ̃ pititiaro sijoro saha bajuyequina mehna cjʉ̃no tiquinare siete angelere siete uru parire ohori. Ti pari Cohãcjʉ̃ usua tiquiro buhiri dahreati mehna quehnoano wahpari ti pari. Tiquiro Cohãcjʉ̃ sa ijiducuriquiro ijire. \v 8 Tiquiro sa ohogʉ̃ Cohãcjʉ̃ wʉhʉ puhiapʉ tiquiro asi siteye mehna tiquiro tutuaye mehna ohmeo ti sehsaa wahari. Sata ohmeo wʉhʉ wahagʉ̃ ne masa ti wʉhʉre sajã masiedari. Siete angelere Cohãcjʉ̃ buhiri dahre dutiro tiquiro cũriro saha masare tiquina buhiri dahre tuhasari bato pari turi ti wʉhʉpʉ sajã masine tja. Tiquiro buhiri dahreato pano sajã masiedari. \s1 Cohãcjʉ̃ masare tiquiro buhiri dahreatore yahuahye \c 16 \p \v 1 Came Cohãcjʉ̃ wʉhʉpʉ tutuaro yahuducuro ca tari. Siete angelere yahuro nidi: \p —‍Siete paripʉ pose tiyere yehpapʉ pio sitedoque dijiona wahaya. Yehpa cjẽnare Cohãcjʉ̃ tiquiro nidiro sahata buhiri dahreya yojopʉre, ni yahuducuro ca tari. \p \v 2 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoro iji mʉhtariquiro angel tiquiro cʉori papʉ pose tiyere yehpapʉ pio sitedoque dijiori. Tiquiro sa pio sitedoque dijiogʉ̃ nʉcʉ cjʉ̃no wamene ojoa ohõnohriquina, tiquiro queoyere ño peoriquina ñano cami tiri. Ti cami tutuaro purĩdi tiquinare. \p \v 3 Tiquiro sa pio siteri bato apequiro angel tja tiquiro cʉori papʉ pose tiyere pio sitedoque dijiori tja pajiri mapʉ. Tiquiro sa pio sitedoque dijiogʉ̃ta ti ma dii ma wahari. Yariariquiro dii yero saha ijiri ti dii. Sa wahagʉ̃ ti ma puhiapʉ ijiyequina yaria pihtia wahari. \p \v 4 Pʉaro tiquina sa pio siteri bato apequiro angel tja tiquiro cʉori papʉ pose tiyere pio sitedoque dijiori tja máripʉ, ti mári pohteripʉ gʉ̃hʉre. Tiquiro sa pio sitedoque dijiogʉ̃ mári dii mári dihita wahari. \v 5 Sa wahagʉ̃ ihñano apequiro angel márine cohteriquiro ohõ saha nidi: \q1 Cohãcjʉ̃ mʉhʉ ñañe mariegʉ ijire. Yojopʉ gʉ̃hʉre sa ijiducugʉ ijire mʉhʉ. Panopʉ gʉ̃hʉre sa ijiducue tiri mʉhʉ. Sa yegʉ masa tiquina ñano yegʉ̃ ihñagʉ queoro buhiri dahreri mʉhʉ tiquinare. Dii márine yegʉ quehnoano yeri mʉhʉ. \v 6 Nʉcʉ cjʉ̃no yequina pehe mʉhʉ yequinare wejẽñe, dii cohãgʉ̃ yeri. Mʉhʉ yere yahuyequina gʉ̃hʉre wejẽñe, dii cohãgʉ̃ yeri. Tiquina sa wejẽdi buhiri mári dii mári wahari. Sa ye tiquinare diire mʉhʉ sa sihnigʉ̃ yegʉ̃ quehnoarĩne. Sata mʉhʉ buhiri dahregʉ̃ tiquina ye buhiri ijire, nidi márine cohteriquiro angel. \p \v 7 Tiquiro sa nidi bato altarpʉ yahuducuro ca tari: \p —‍Sa tjire. Cohãcjʉ̃ ʉsã pʉhto tutua yʉhdʉagʉ ijire mʉhʉ. Ni mehono marieno, queoro masare bese, buhiri dahrere mʉhʉ, ni yahuducuro ca tari. \p \v 8 Ihtiaro angele tiquina pio siteri bato apequiro angel tiquiro cʉori papʉ pose tiyere pio sitedoque dijiori tja asʉ̃ deco cjʉ̃no bui. Tiquiro sa pio sitedoque dijiogʉ̃ta asʉ̃re masare tutuaro asigʉ̃ yeri Cohãcjʉ̃. \v 9 Sa yero asʉ̃ deco cjʉ̃no masare tutuaro asiri. Sa ye Cohãcjʉ̃ tiquinare tiquiro buhiri dahre dutigʉ̃ masiñe, tiquirore ñano yahuducuri masa. Sa ñano yʉhdʉepeta tiquina ñañe yerire ne bʉjʉa witierari. Sa ye duhuerari. Cohãcjʉ̃re “Tutuagʉ ijire”, ni ño peo duerari. \p \v 10 Pititiaro angele tiquina pio siteri bato apequiro angel tja tiquiro cʉori papʉ pose tiyere pio sitedoque dijiori tja nʉcʉ cjʉ̃no tiquiro dujiro bui. Pʉhtoro dujiro ijiri tiquiro dujiro. Tiquiro sa pio siteri bato tiquiro yequina tiquina ijiri yehpapʉ nahitiaa wahari. Sa ye tiquiro yequina masa ñano purĩgʉ̃ bahque dihori. \v 11 Tiquinare ñano purĩepegʉ̃ta ñano cami tiepeta, ne tiquina ñañe yerire bʉjʉa witierari. Sa ye tire duhuerari. Sa ye Cohãcjʉ̃ tiquinare tiquiro cami dahregʉ̃ masiñe tiquirore ʉhmʉse cjʉ̃nore ñano yahuducuri. \p \v 12 Ihcã omopequina angele tiquina pio siteri bato apequiro angel tja tiquiro cʉori papʉ pose tiyere pio sitedoque dijiori tja Eufrates wame tiri ma pajiri mapʉ. Tiquiro sa pio sitedoque dijiogʉ̃ta ti ma sihbi quehea wahari. Asʉ̃ mʉja taro cjẽna pʉhtoa yequina masa mehna ti mare tiquina pehã tatore sa yeri. \p \v 13 Came ihtiaro watĩare taharocʉa yero saha bajuyequinare ihñaʉ. Ihcãquiro pinono puhiapʉ ijiriquiro tiquiro dʉseropʉ wijia tari. Apequiro watĩno nʉcʉ cjʉ̃no dʉseropʉ wijia tari. Apequiro watĩno “Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtagʉ ijiaja”, ni mehoriquiro dʉseropʉ wijia tari. \v 14 Sa ye tiquina ihtiaro watĩa tutuaye mehna yeyequina ijiri. Ijipihtiro cjẽna pʉhtoare cahmecoagʉ̃ yeri tiquina cahme wejẽ dutiye tehe. Tiquina sa cahme wejẽati deco Cohãcjʉ̃ tutua yʉhdʉariquiro ijipihtiyequinare tiquiro dutiati deco, pihtiati deco ijire. \p \v 15 Ohõ saha nidi Jesu: “Ihñaña mʉsa. Yaqueriquiro wacũeno mehna tiquiro yaquero ahtaro saha yʉhʉ gʉ̃hʉ wacũeno mehna ahtaʉtja. Yʉhʉ ahtatore quehnoano cohteriquiro bucueriquiro ijirota. Tiquiro ye suhtire quehnoano quehnoyuriquiro yero saha yeere quehnoano yeriquiro ijire bucueriquiro. Sa yeriquiro ijiro yʉhʉ ahtagʉ̃ suhti marieniquiro tiquiro bʉe tiboriro saha bʉe tisi tiquiro”, nidi Jesu. \p \v 16 Came ihtiaro watĩa yehpari cjẽna pʉhtoare cahmecoagʉ̃ yeri tiquinare. Tiquina cahmecoano Hebreo ye mehna “Armagedon”, wame tiri. \p \v 17 Seis angele tiquina pio siteri bato apequiro angel tja tiquiro cʉori papʉ pose tiyere ehmeo cururi cahapʉ pio sitedoque dijiori tja. Tiquiro sa pio sitedoque dijiori bato pʉhtoro dujiropʉ Cohãcjʉ̃ wʉhʉpʉ tiquiro dujiropʉ tutuaro yahuducuro ca tari: \p —‍To punota ijiaga, nino ca tari. \p \v 18 Tiquiro sa nigʉ̃ta mia sitedoqueo, ʉpo pa maa, sijoro saha ijiro bisi maa, cuaro yehpa ñuhmidi. Ahri yehpapʉ masa tiquina iji dʉcari bato ne sa ñano yehpa ñuhmieda tiri. Apeye ñuhmiñe yʉhdʉoro cuaro yehpa ñuhmidi. \v 19 Sa ñuhmigʉ̃ pajiri macare ihtia maha yihti maa wahari. Sa ye bʉjʉye macari ahri yehpapʉ ijiye macari sehte dijiaa wahari. Sa yero Babilonia wame tiri maca pajiri maca cjẽnare wacũri Cohãcjʉ̃ tiquinare buhiri dahrero taro. Tiquina ñañene yeri buhiri tiquina mehna tutuaro usuari. Sa usuaro tiquinare tutuaro buhiri dahreri. \v 20 Tiquiro sa yegʉ̃ ijipihtiye nʉcʉpo, cʉnʉ cjʉ gʉ̃hʉ cohõ pihtia wahari. Sa ye ne mariedare. \v 21 Sa ye bʉjʉye paca aco paca yʉsʉaye paca yehpapʉ masa bui bora dijia tari. Ijipihtiye paca aco paca cuarenta kilo nʉcʉñe paca ijiri. Tiquina bui ti paca sa bora dijia tagʉ̃ Cohãcjʉ̃ masare tiquiro tutuaro buhiri dahregʉ̃ masiñe ñano yahuducuri masa Cohãcjʉ̃re. \c 17 \s1 Ʉmʉa mehna ñano yeducuricorore ña yʉhdʉaro yericorore buhiri dahre dutirota \p \v 1 Came siete pari cʉoyequina angele mehna cjʉ̃no yʉhʉ cahapʉ wihiro ohõ saha nidi yʉhʉre: \p —‍Ihñagʉ ahtaya. Peye mári bui dujiricorore ʉmʉa mehna ñano yeducuricorore ña yʉhdʉaro yericorore Cohãcjʉ̃ tiquiro buhiri dahreatire ihñagʉ ahtaya mʉhʉ. \v 2 Ahri yehpa cjẽna pʉhtoa ticoro mehna tiquina ñano yeboro saha ticoro yero saha yeri. Cohãcjʉ̃ ye pehere cahmedari. Ahri yehpa cjẽnare ticoro quehegʉ̃ yeboro saha tiquina mehna ticoro ñano yeboro saha ticoro masare ñañene tutuaro cahmegʉ̃ yeri. Sa yero ñañene yegʉ̃ yeri masare, ni yahuri angel yʉhʉre. \p \v 3 Tiquiro sa nidi bato Espíritu Santo pehe yʉhʉre ihñori: Angel pehe masa marienopʉ neari yʉhʉre. Topʉ numinore ihñaʉ. Ticoro nʉcʉ cjʉ̃no sohãriquiro bui pesaricoro ijiri. Nʉcʉ cjʉ̃no pehe tiquiro pagʉpʉ peye wame tiquina ojoa ohõnohriquiro ijiri. Ti wame ñañe wame Cohãcjʉ̃ tiquiro ihña yabiye wame ijiri. Sa yero siete dapu paca tiriquiro, diez sahari tiriquiro ijiri nʉcʉ cjʉ̃no. \v 4 Sa yero numino pehe quehnoano yahsaye suhti pʉhtoa tiquina sañañe suhti saha ijiyere sañaricoro ijiri. Sohãñe suhti gʉ̃hʉre sañaricoro ijiri. Peye urure, wapa tiye ʉtãre, perla pjeri gʉ̃hʉre ohõri suhtire sañaricoro ijiri ticoro. Sa yero uru pare cʉori ticoro. Ti papʉ pose tiye ñañe ticoro yeri jiri. Ʉmʉa mehna ñano yero, pajiro ñano yeri ticoro. Ti ñañene ihña yabire Cohãcjʉ̃. \v 5 Ticoro wʉhdoapʉ ticoro wame tiquina ojoa ohõnohricoro ijiri. Ti wamene quehnoano masiedaja mari. Ti wame queoye mehna buheri wame ijire. Ahri ijire ti wame: “Pajiri maca Babilonia wame tiri maca ijire. Ijipihtiye wʉana tiye dahpoto cjõno, ña yʉhdʉayere yericoro ijire”, ni, ticoro wʉhdoapʉ tiquina ojoa ohõnohricoro ijiri. \v 6 Sa yero ticoro peyequina Cohãcjʉ̃ yequinare wejẽdicoro ticoro ijigʉ̃ masii. Queheyere ticoro bucuero saha tiquinare wejẽno, tiquina dii cohãgʉ̃ bucueri ticoro. Jesure tiquina cohãedari buhiri ticoro wejẽdi tiquinare. Ticorore ihñagʉ, ihña maria wahaʉ. \p \v 7 —‍¿Dʉhsegʉ mʉhʉ ihña maria wahajari? nidi angel yʉhʉre. \p Sa nino yʉhʉre ohõ saha ni nemori: \p —‍Mʉhʉ masiedarire mʉhʉre yahutja. Numinore mʉhʉre yahutja. Ticoro pesariquiro gʉ̃hʉre yahutja. Tiquiro nʉcʉ cjʉ̃no ijiri. Sa yero siete dapu paca tiriquiro, diez sahari tiriquiro ijiri. \v 8 Tiquiro panopʉ ijiriquiro ijiri. Yojopʉre mariedare tiquiro. Came tiquiro ʉhcʉãri copepʉ ijiriquiro wijia tarota. Tiquiro sa wijia tari bato pecapʉ waharota. Ahri yehpa cjẽna tiquirore ihña maria, ño peori tiquirore. Ahri yehpa ijiato pano Cohãcjʉ̃ tiquiro yequina ijiatiquinare sa ijiducuatiquinare tiquina wamene ojoa ohõahye. Tiquiro ojoa ohõnohedariquina ijiri nʉcʉ cjʉ̃nore ño peoyequina. Tiquiro pehe panopʉ ijiri. Yojopʉ pehere mariedare. Camepʉ pari turi bajuarota. Sa ye tiquiro bajuagʉ̃ ihñañe masa tiquirore ihña maria wahaeta. \p \v 9 ’Yojopʉre yʉhʉ yahuatire masi duana, quehnoano tʉhonata mʉsa. Sa yena tʉho masina ijiya. Nʉcʉ cjʉ̃no dapu paca siete dapu paca siete cʉnʉ cjʉ ijire, mari queoye mehna buhegʉ̃. Ti cʉnʉ cjʉ buipʉ pesare ticoro ʉmʉa mehna ñano yeducuricoro. \v 10 Ti dapu paca siete pʉhtoa yero saha ijire, mari queoye mehna buhegʉ̃. Peyequina masa pʉhtoa ijire. Ihcã omopequina pʉhtoare cohã tuhasari. Apequiro tiquina bato ijiriquiro pʉhtoro ijire yojopʉre. Apequiro pehe came pʉhtoro sajãnota. Sa sajãno mehenogã pʉhtoro ijirota tiquiro. \v 11 Sa yero nʉcʉ cjʉ̃no sohãriquiro panopʉ iji mʉhtariquiro, yojopʉre marieniquiro tiquina siete pʉhtoa bato pʉhtoro ijirota. Siete pʉhtoa mehna cjʉ̃no ijire. Came pecapʉ waharota. \p \v 12 ’Nʉcʉ cjʉ̃no sahari diez sahari diez pʉhtoa yero saha ijire, mari queoye mehna buhegʉ̃. Peyequina masa pʉhtoa ijire. Tiquina pʉhtoa sajãedare yojopʉ. Camepʉ pʉhtoa sajãñe mehenogã pʉhtoa ijieta. Yoari pje iji dutisi tiquinare. Sa pʉhtoa ijiye nʉcʉ cjʉ̃no mehna pʉhtoa ijieta. \v 13 Tiquina diez pʉhtoa ihcãno saha tʉhotuyequina ijire. Sa ijiye tiquina nʉcʉ cjʉ̃nore tiquina ye yehpari cjẽna pʉhtoro sõeta. \v 14 Sa ye Cordero mehna cahme wejẽeta. Tiquina sa cahme wejẽpegʉ̃ta Cordero tiquiro beseriquina mehna tiquirore ne cohãeñequina mehna tiquinare yʉhdʉdʉcaeta. Tiquiro ijipihtiyequina apequina pʉhtoa bui pʉhtoro ijire. Sa yero tiquinare yʉhdʉdʉcarota, nidi angel yʉhʉre. \p \v 15 Ahrire yʉhʉre yahu nemori angel: \p —‍Ʉmʉa mehna ñano yeducuricoro mári bui dujiri. Ti mári ahri yero saha ijire mari queoye mehna buhegʉ̃: Ijipihtiye yehpari cjẽna, peye cururi cjẽna, peye yahuducuyere yahuducuyequina yero saha ijire ti mári. \v 16 Nʉcʉ cjʉ̃no, diez pʉhtoa gʉ̃hʉ ʉmʉa mehna ñano yeducuricorore ihña yabieta. Tiquina diez pʉhtoa nʉcʉ cjʉ̃no mehna ticoro yere ehma peho, suhti mariedicoro cohãeta ticorore. Sa ye ticoro pagʉre ihyaeta. Tiquina sa yeri bato ticorore ʉjʉ̃a pehoeta. \v 17 Tiquina diez pʉhtoa ihcãno saha tʉhotuye, nʉcʉ cjʉ̃nore tiquina ye yehpari cjẽna pʉhtoro sõeta. Tiquinare sa yegʉ̃ yeri Cohãcjʉ̃, tiquiro cahmeno saha yero taro. Sa yero nʉcʉ cjʉ̃no pehe pʉhtoro ijirota. Ijipihtiye Cohãcjʉ̃ panopʉ tiquiro yahuriro sahata tiquiro yeri bato nʉcʉ cjʉ̃nore cohãnota. \v 18 Ticoro mʉhʉ ihñaricoro mehna ohõ saha ni queoye mehna buhere: Ticoro pajiri maca Babilonia wame tiri maca yero saha ijire. Ijipihtiyequina apequina pʉhtoa bui ijire ti maca cjẽna, nidi angel yʉhʉre. \c 18 \s1 Babilonia wame tiri maca tiquiro cohãri maca ijire \p \v 1 Came apequiro angel ʉhmʉsepʉ dijia tariquirore ihñaʉ. Tiquiro pʉhtoro waro ijiri. Sa yero tiquiro asi siteye ijipihtiropʉ quehnoano buhrio sehsaa wahari. \v 2 Tiquiro sa dijiari bato tutuaro sañuducu yahuri: \p —‍Cohãri jiri. Babilonia wame tiri maca pajiri maca cjẽnare cohãri jiri. Yojopʉre watĩa, peyequina ñañequina pagʉ bajueyequina gʉ̃hʉ ti macapʉ ijiye nine. Ñañequina boro minicjʉa pari gʉ̃hʉ ti macapʉ ijiye nine. Tiquina minicjʉa masa tiquina ihña yabiyequina ijiri. \v 3 Ijipihtiye yehpari cjẽna ti maca cjẽnare ñañequinare ihña cũñe, tiquina gʉ̃hʉ ñano yeri. Sa ye ahri yehpari cjẽna pʉhtoa ti maca cjẽna numia mehna ñano yeri. Ticoro sa ʉmʉa mehna ñano yeducuricoro ijiro wapa tiyere dúe tiri. Pajiro ticoro sa dúgʉ̃ ahri yehpa cjẽna doeri cjẽ duayequina pajiro wapatari, ni yahuri angel. \p \v 4 Came pari turi ʉhmʉsepʉ yahuducuro ca tari. Ohõ saha nidi: \p —‍Yeequina, ahricoro ʉmʉa mehna ñano yeducuricoro mehna ijieracãhña mʉsa. Ticoro mehna mʉsa ijigʉ̃ mʉsa gʉ̃hʉre buhiri dahrerota. Sa yena ticoro ñano yeyere ihña cũedacãhña. \v 5 Ticoro ñano yeri peye ijire. Ticoro ñano yerire pari tju mari duhu peo mʉogʉ̃ ti tju pehe ʉhmʉsepʉ wahã sa cãboaga. Sa ye ticoro ñano yeri peye ijire. Sa yero ticoro ñano yerire wacũre Cohãcjʉ̃. Sa wacũno ticorore buhiri dahre dutirota. \v 6 Ticoro tutuaro tiquiro buhiri dahrenohaticoro ijiahro. Masare ticoro ñano yegʉ̃ yeriro saha ticoro gʉ̃hʉre ñano yʉhdʉgʉ̃ yeahro. Masare ticoro sa ñano wahagʉ̃ yeriro saha ti yʉhdʉoro ticorore ñano buhiri dahreahro. \v 7 Ticoro “Quehnoago ijiaja”, ni tʉhotumedi. Sa ni tʉhoturo, wapa bʉjʉyere pajiro cʉori ticoro. Ti wapa bʉjʉyere pajiro ticoro cʉoro punota ticorore pajiro ñano yʉhdʉgʉ̃ yeahro. To punota ticorore bʉjʉa witigʉ̃ yeahro. Ticoro basi ohõ saha ni tʉhotumene. “Ohõpʉ dutigo dujiaja. Wape wiho ijieraja. Sa yego ne ñano yʉhdʉsi yʉhʉ”, ni tʉhotumene ticoro. \v 8 Sa ni tʉhoturicoro ijigʉ̃ wacũeno mehna ticorore buhiri dahrerota. Ticoro dohati, yariariquinare yahco uti, ʉjʉa ahbarota. Sa yero ticorore ʉjʉ̃a borota. Mʉsa pʉhtoro Cohãcjʉ̃ ticorore buhiri dahre dutiriquiro tutua yʉhdʉariquiro ijire. Sa yero sa yʉhʉ nidiro saha ticorore buhiri dahre dutirota, nino ca tari ʉhmʉsepʉ. \p \v 9 Sa ye ticoro yero saha ijiri macare Cohãcjʉ̃ tiquiro buhiri dahreri bato ahri yehpa cjẽna pʉhtoa tutuaro bʉjʉa witi, utieta. Ti maca cjẽna mehna ñano yeyequina ijiri. Ti maca ʉjʉ̃gʉ̃ ihñañe utieta tiquina. \v 10 Sa ʉjʉ̃gʉ̃ ihñañe tiquina pʉhtoa yoaropʉ ihñadoqueoducueta, “Ʉsã gʉ̃hʉre buhiri dahreari”, niñe. Topʉ ihñadoqueoducuye ohõ saha nieta: \p —‍Yohou, pejecʉori maca ijire, Babilonia. Si maca pajiri maca tutuari maca ijimedi. Wacũeno mehna si macare buhiri dahreri, nieta tiquina. \p \v 11 Ijipihtiro cjẽna doeri cjẽ duayequina ti macare ihñañe tutuaro bʉjʉa witi utieta. Ti maca pihtigʉ̃ ihñañe, tiquina ye doeri cjẽne dúyequina mariedagʉ̃ ihñañe bʉjʉa witieta tiquina. Sa ye utieta. \v 12 Tiquina ne cãhtarire urure, platare, wapa bʉjʉye ʉtãre, perla wame tiye paca gʉ̃hʉre dúyequina marisi. Sa ye apeye tiquina ne cãhtarire suhti quehnoañe suhtire, yahsaye suhti pʉhtoa tiquina sañañe suhti saha ijiye suhtire, seda wame tiye suhtire, sohãñe suhtire dúyequina marisi. Sa ye apeye tiquina ne cãhtarire yucʉri ehme sitiye yucʉrire dúyequina marisi. Sa ye apeye tiquina ne cãhtarire marfil wame tiye mehna tiquina yerire, wapa bʉjʉye cjʉ mehna tiquina yerire, bronce wame tiye come mehna tiquina yerire, come bʉtiye mehna tiquina yerire, marmol wame tiye mehna tiquina yerire dúyequina ne marisi. \v 13 Sa ye apeye tiquina ne cãhtarire canela wame tiyere tiquina ihyayere ocagʉ̃ yeyere, apeye tiquina ihyayere ocagʉ̃ yeyere, bueyere, mirra wame tiye ehme sitiyere, apeye ehme sitiyere dúyequina marisi. Sa ye apeye tiquina ne cãhtarire vinore, ʉhse ihyaye moreñene, trigore, trigo pjerire, wecʉare, corderoare, caballoare, tunuñe cohrori caballoa tiquina wejeye cohrorire dúyequina marisi. Cahacjẽnare dú tiquinare cʉoyequina gʉ̃hʉ marisi. Masa tiquina ijiepegʉ̃ta tiquinare dúyequina ijimedi. Yojopʉre marisi. Sa ye bʉjʉa witieta doeri cjẽne duayequina. \v 14 Sa ye ohõ saha nieta tiquina ti maca cjẽna ijiriquinare: \p —‍Adei, ñabutiaro wahayari. Ijipihtiye mʉsa cahĩmedi pihtia wahari. Sa ye ijipihtiye quehnoañe mʉsa cʉomedi pihtia wahari. Sa yena tire pari turi bocasi mʉsa, nieta doeri cjẽne duayequina. \p \v 15 Tiquina ti macare doeri cjẽne duaye, pajiro wapatamedi. Sa ye tiquina ti macare yoaropʉ ihñadoqueoducueta, “Ʉsã gʉ̃hʉre buhiri dahreari”, niñe. Sa ihñadoqueoducuye ti macare tutuaro bʉjʉa witi utieta. \v 16 Ohõ saha nieta ti macare: \p —‍Adei, pejecʉoyequina ijire si maca pajiri maca quehnoari maca cjẽna mʉna. Si maca numino yero saha quehnoañene cʉori. Numino pehe quehnoañe suhtire, yahsaye suhti pʉhtoa tiquina sañañe saha ijiye suhtire, sohãñe suhti gʉ̃hʉre sañari. Sa yero uru, wapa bʉjʉye ʉtã, perla wame tiye paca ohõri suhtire sañari. Sa yeri si maca cjẽna. \v 17 Sa ye wacũeno mehna si maca buti pihtia wahari, nieta ti macare. \p Sa ye ijipihtiyequina yucʉsari mehna tiniñequina, ti yucʉsari opana, tiquina ʉmʉa, apequina pajiri mapʉ dahra wapatayequina gʉ̃hʉ ti macare yoaropʉ ihñadoqueoducueta. \v 18 Topʉ ihñadoqueoducuye ti macare to ʉjʉ̃gʉ̃ ihñañe ohõ saha ni sañuducueta: \p —‍Quehnoañe macari si maca yero saha ijiye macari ne apeye macari mariedare, ni sañuducueta tiquina. \p \v 19 Sa bʉjʉa witiyequina ijiye tiquina dapu paca bui dihtare orẽ peoeta. Sa ye tutuaro yahco utiye ohõ saha nieta: \p —‍Adei, pejecʉoyequina ijire si maca cjẽna mʉna. Quehnoari maca ijimedi. Ijipihtina yucʉsarire cʉona pajiri mapʉ tinina ijina si maca cjẽ doeri cjẽ mehna quehnoano wapatami mari. Sa ye duita si maca cjẽ buti pihtia wahari, nieta yucʉsari cjẽna. \p \v 20 Ti macare tiquiro cohãgʉ̃ ihñana bucueya mʉsa ʉhmʉse cjãna. Cohãcjʉ̃ yequina, Jesu tiquiro cũrina, tiquiro yere yahu mʉhtarina ijipihtina mʉsa bucueya. Ti maca cjẽna mʉsare ñano yʉhdʉgʉ̃ yeri. Tiquina sa yeri buhiri buhiri dahreri Cohãcjʉ̃. Sa yena bucueya mʉsa. \p \v 21 Sa yero tutuariquiro angel pajiria ʉtãre ne wahcõ, pajiri mapʉ doque ñori. Sa doque ñono ohõ saha nidi: \p —‍Ahria ʉtã bora ñojoariro saha pajiri maca Babilonia wame tiri maca boraro tutuaro bisirota. Sa borari bato ti macare pari turi ihñasi masa. \v 22 Ti macare butia wahagʉ̃ yerota. Sa ye ti macapʉ basayere mʉsa basaducuriro saha ne acaro tisi. Arpa wame tiyere mʉsa bʉa pʉtẽducuriro saha, flauta wame tiye pacare, corneta gʉ̃hʉre mʉsa putiducuriro saha pari turi ti macapʉ acaro tisi. Sa ye ti maca mariedagʉ̃ pari turi ti macapʉ dahrayequina dahrasi. Sa ye ʉtã mehna trigore mʉsa ña mʉtoñe gʉ̃hʉre tʉhonohsi. \v 23 Ne ti maca buhrio cuñariro saha ne ijisi. Sa ye omoca dʉhtena mʉsa bucue yahuducuriro saha pari turi ne acaro tisi. Ti maca cjãna mʉsa doeri cjẽne duana, dúna gʉ̃hʉ apequina yʉhdʉoro cʉomedi mʉsa. Sa yena yayia masare ujuayequina yero saha yena ijipihtiro cjẽnare mehori mʉsa. Mʉsa sa yerire ihña mariañe, Cohãcjʉ̃ pehere cahmedari masa, nidi tutuariquiro angel. \p \v 24 Ti maca cjẽna Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquinare apequina tiquiro yequina gʉ̃hʉre ijipihtiro cjẽnare wejẽdi jiri. Tiquina sa wejẽdi buhiri buhiri dahreri Cohãcjʉ̃ Babilonia cjẽnare. \c 19 \p \v 1 Babilonia dʉhse wahatire yʉhʉ ihñari bato ʉhmʉsepʉ peyequina masa sañuducue ca tari yʉhʉ tʉhogʉ̃. Ohõ saha ni sañuducuri: \q1 Aleluya. Cohãcjʉ̃re quehnoano yahuducuuhna. Cohãcjʉ̃ marine yʉhdʉoriquiro ijire. Tiquirore quehnoano ño peouhna. Tutua yʉhdʉariquiro ijire tiquiro. \v 2 Mehono marieno queoro masare buhiri dahrere tiquiro. Ñañe buhiri marieñequinare tiquinare buhiri dahrerare. Ñaricorore ʉmʉa mehna ñano yeducuricorore ihña cũñe ijipihtiro cjẽna, ahri yehpa cjẽna ñano yeri. Ticoro pehere buhiri dahreri Cohãcjʉ̃. Sa yero tiquiro cahacjẽnare ticoro wejẽdi buhirire buhiri dahreri tiquiro, ni sañuducue ca tari. \p \v 3 Pari turi sañuducue ca tari tja: \q1 Aleluya. Cohãcjʉ̃re quehnoano yahuducuuhna. Ti maca ñari maca tiquiro ʉjʉ̃ari maca sa ohmeo tiducurota, ni sañuducue ca tari. \p \v 4 Sa yeye veinticuatro Jesu yequina pʉhtoa, pititiaro sijoro saha bajuyequina mehna dʉsepe curi mehna quehe sa, mari Pacʉre tiquiro dujiropʉ dujiriquirore ño peori. Ohõ saha ni ño peori tiquina: “Aleluya. Sata yeihna. Mari Pacʉre quehnoano yahuducuuhna,” nidi tiquina. \v 5 Came pʉhtoro dujiropʉ ohõ saha nino ca tari: \q1 Mari pʉhtoro Cohãcjʉ̃re ño peoya. Tiquiro cahacjãna, tiquirore ño peona, ihyo ijina, pʉhtoa gʉ̃hʉ ijipihtina mʉsa tiquirore quehnoano yahuducuya, nino ca tari. \s1 Cordero tiquiro omoca dʉhteati deco bose decore yahuahye Ñu \p \v 6 Came peyequina masa tiquina yahuducugʉ̃ tʉhou. Sa ye pajiri peo, ʉpo mehna tutuaro bisiro saha yahuducue ca tari yʉhʉ tʉhogʉ̃: \q1 Aleluya. Cohãcjʉ̃re quehnoano yahuducuuhna. Tiquiro mari pʉhtoro pehe pʉhtoro sajã tuhasari. Tutua yʉhdʉariquiro ijire tiquiro. \v 7-8 Cordero tiquiro omoca dʉhteati pje ijire yojopʉre. Tiquiro omoca dʉhteaticoro quehnoano tiquina quehno tuhasaricoropʉ ijire. Ticorore quehnoari suhtiro wete marieni suhtirore ohori. Ti suhtiro Cohãcjʉ̃ yequina quehnoañene tiquina yeri yero saha ijire, mari queoye mehna buhegʉ̃. Sa yena ti omoca dʉhteati pje ijigʉ̃ bucueihna mari. Cohãcjʉ̃re “Tutua yʉhdʉariquiro ijire”, niihna, ni yahuducue ca tari. \p \v 9 Tiquina sa nidi bato angel ohõ saha nidi yʉhʉre: \p —‍Ahrire ojoa neña: “Cordero tiquiro omoca dʉhteri deco bose decore tiquiro pijioriquina bucueyequina ijire”, ni ojoa neña, nidi angel yʉhʉre. \p Sa ninota ohõ saha ni nemori: \p —‍Ijirota ijire ahri yʉhʉ yahuri. Cohãcjʉ̃ ye yahuducuye ijire, ni nemori yʉhʉre. \p \v 10 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhogʉta tiquiro caha dʉsepe curi mehna quehe sa, tiquirore ño peou tʉʉ nimi. Yʉhʉ sa yegʉ̃ waro ohõ saha nidi tiquiro yʉhʉre: \p —‍Tire yeracãhña. Mʉhʉ yero saha yʉhʉ gʉ̃hʉ Cohãcjʉ̃ cahacjʉ̃ta ijiaja. Mʉhʉ acaye Jesu yequina ijipihtiyequina tiquiro ye buheyere duhueyequina yero saha yʉhʉ gʉ̃hʉ Cohãcjʉ̃ cahacjʉ̃ta ijiaja. Sa yegʉ Cohãcjʉ̃ pehere dʉsepe curi mehna quehe sa, tiquirore ño peoya, nidi angel yʉhʉre. \p Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquina mʉna panopʉ cjẽna Espíritu Santo yedohoro mehna ti buheyere Jesu ye buheyere yahuyuahye. \s1 Caballo yehseriquiro bui pesariquirore yahuahye Ñu \p \v 11 Came ʉhmʉse parĩ maa wahagʉ̃ ihñaʉ. Topʉ caballo yehseriquiro ijiri. Tiquiro bui pesariquiro ohõ saha wame tiri: Tiquiro nidiro sahata yeriquiro poto yeriquiro wame tiri tiquiro. Queoro masare dutiriquiro ijiro, tiquirore ihña tuhtiyequina mehna cahme wejẽne. \v 12 Tiquiro caperi peca pohna yero saha ijiri. Sa yero tiquiro dapupʉ peye pʉhtoa pesaye behtori ijiri. Sa yero tiquiro pagʉpʉ wame ojoa ohõnohriquiro ijiri. Ti wamene tiquiro dihita masidi. Apequina masiedari. \v 13 Tiquiro sañari suhtiro yoari suhtiro dii wahñari suhtiro ijiri. Tiquiro ohõ saha wame tiri: Cohãcjʉ̃ ye yahuducuyere yahuriquiro wame tiri tiquiro. \v 14 Sa ye tiquiro yequina surara ʉhmʉse cjẽna tiquirore nʉnʉ tãri. Yehseyequina caballoa bui pesayequina quehnoañe yehseye suhtire, wete marieñe suhtire sañariquina ijiri. \v 15 Tiquiro dʉseropʉ ñoseni pjĩne siori pjĩne cuhñuri. Ti pjĩ ijipihtiye yehpari cjẽnare tiquiro yʉhdʉdʉcati pjĩ ijiri. Sa yero tiquiro tutuaye mehna tiquiro dutigʉ̃ ne ihcãquiro tiquirore yʉhdʉdʉcaro cũsi. Cohãcjʉ̃ ijipihtiye yehpari cjẽna mehna usuare. Tiquiro sa usuagʉ̃ caballo bui pesariquiro tiquinare tutuaro buhiri dahrerota. \v 16 Tiquiro suhtiropʉ, tiquiro ñecʉ gʉ̃hʉre ahri wamene ojoa ohõri jiri: “Ijipihtiyequina apequina pʉhtoa bui pʉhtoro”, ni ojoa ohõri jiri. \p \v 17 Came asʉ̃ asiropʉ ducuriquirore angelre ihñaʉ. Ijipihtiyequina ʉhmʉsepʉ wʉyequina yucaa parire sañuducu mʉori tiquiro. Ohõ saha ni tutuaro sañuducu mʉori: \p —‍Cahmecoana ahtaya. Cohãcjʉ̃ tiquiro bose decopʉ ihyana ahtaya. \v 18 Peye yehpari cjẽna pʉhtoare, surara pʉhtoare, surara parire, caballoare, tiquina bui pesayequinare, ijipihtiyequina apequina masare, cahacjẽnare, cahacjẽna ijieyequinare, apequina pʉhtoare, ihyo ijiyequinare tiquina ijipihtiyequina tiquina pagʉri ijirire ihyana ahtaya, nidi angel yucaare. \p \v 19 Came nʉcʉ cjʉ̃nore, ahri yehpa cjẽna pʉhtoa tiquina yequina surara pari gʉ̃hʉre ihñaʉ. Caballo bui pesariquiro mehna tiquiro yequina surara pari mehna cahme wejẽñe tehe cahmecoari tiquina. \v 20 Tiquina sa cahme wejẽgʉ̃ caballo bui pesariquiro nʉcʉ cjʉ̃nore peresu yeri. Apequiro “Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtagʉ ijiaja”, ni mehoriquiro gʉ̃hʉre peresu yeri. Tiquiro ni mehoriquiro pehe nʉcʉ cjʉ̃no tiquiro ihñonopʉ tutuaye mehna ye ihñoriquiro ijiri. Tiquiro sa ye ihñori mehna nʉcʉ cjʉ̃no wamene wahñañequinare tiquiro queoyere ño peoyequinare ni mehori “Ahri Cohãcjʉ̃ ye ijire”, nino. Tiquina pʉarore tiquiro peresu yeri bato tiquinare catiyequinareta pecapʉ cohãri. Ti peca pajiri ma yero saha pajiri peca azufre mehna ʉjʉ̃ri peca ijiri. \v 21 Sa yero dʉhsariquinare tiquina yequina surara parire ñoseni pjĩ mehna tiquiro dʉseropʉ ijiri pjĩ mehna wejẽdi caballo bui pesariquiro pehe. Sa tiquiro wejẽdi bato yucaa pari tiquina pagʉri ijirire ihyaye, yapi yʉhdʉa wahari. \c 20 \s1 Mil cʉhmari waro Cristo tiquiro yequina mehna masare dutirota \p \v 1 Came apequiro angel ʉhmʉsepʉ tiquiro dijia tagʉ̃ ihñaʉ. Ʉhcʉãri cope cjã sawire, pajiri da, come da gʉ̃hʉre cʉori tiquiro. \v 2 Sa dijia wihiro pinonore ñehedi tiquiro. Tiquiro pinono panopʉ pinono saha pagʉ tiriquiro ijiro, watĩno Satana wame tiriquiro ijiri. Tiquirore ñeheno tiquirore dʉhteri mil cʉhmari waro peresu yero taro. \v 3 Sa dʉhte tuhasa, ʉhcʉãri copepʉ cohãri tiquirore ahri yehpari cjẽnare mil cʉhmari waro tiquiro “Mehoari”, nino. Sa cohã tuhasaro ti copere biha, piha ñehe cãri. Sa yero mil cʉhmari bato pari turi meheñe decorigã tiquirore wiorĩnota. \p \v 4 Came pʉhtoa dujiyere ihñaʉ. Ti dujiyepʉ dujiyequina gʉ̃hʉre ihñaʉ. Tiquinare masare tiquina beseatore ñañene yeyequinare tiquina buhiri dahreatore cũri Cristo. Apequina gʉ̃hʉre ihñaʉ. Tiquina pehe Jesu yere Cohãcjʉ̃ yere tiquina yahuri buhiri tiquina dapu pacare dʉte cohãnohriquina ijiri. Nʉcʉ cjʉ̃nore tiquiro queoye gʉ̃hʉre dʉsepe curi mehna quehe sa ño peoerari. Sa ye tiquina wʉhdoa pacare tiquina omocari gʉ̃hʉre tiquiro wamene ojoa ohõ dutierari tiquina. Sa ye apequina tiquinare wejẽdi bato masaa wahari tja. Masari tiquina mil cʉhmari waro Cristo mehna pʉhtoa ijiye tehe. \v 5 Apequina Cristo yequina yariariquina mʉna masaedarĩdi. Tiquina wejẽdiquina tiquina masari bato mil cʉhmari pʉhtoa tiquina ijiri bato apequina gʉ̃hʉ masaa wahaeta. Sa ye tiquina wejẽdiquina mʉna Cristo yequina tiquiro bato masa mʉhtañequina ijiri. \v 6 Tiquiro maso mʉhtariquina pehe tutuaro bucueyequina ijieta. Ñañe marieñequina ijieta tiquina. Sa ye pecapʉ wahasi tiquina. Masa pecapʉ wahaye, pari turi tiquina yariaro saha wahare. Sa ye tiquina pecapʉ wahaerare. Masa mʉhtariquina Cohãcjʉ̃, Cristo yequina pahia ijieta tiquina. Sa ye mil cʉhmari waro Cristo mehna masa pʉhtoa ijieta. \p \v 7 Mil cʉhmari bato Satanare peresupʉ ijiriquirore wiorota. \v 8 Tiquirore sa wiori bato ahri yehpa cjẽnare mehono waharota tiquiro. Gog wame tiyequinare, Magog wame tiyequina gʉ̃hʉre mehono waharota. Sa ye tiquina tiquiro mehoñene tʉhoye, tiquina yequina surara parire cahmecoaeta cahme wejẽñe tehe. Surara pari peyequina ijieta. Pajiri ma cjẽ padʉ pjeri peye ti ijiro saha peyequina surara ijieta. \p \v 9 Sa ye ahri yehpapʉre waha siteye, Cohãcjʉ̃ yequina tiquina ijiri macare Cohãcjʉ̃ tiquiro cahĩdi macare majare behtoa cahmotaeta. Tiquina sa cahmotari bato Cohãcjʉ̃ tiquinare ʉhmʉse cjã peca mehna ʉjʉ̃adoque dijiorota. \v 10 Sa wahari bato watĩnore tiquinare mehoriquirore pecapʉ cohãnota. Ti peca pajiri ma yero saha ijiri peca azufre mehna ʉjʉ̃ri peca ijiri. Topʉ nʉcʉ cjʉ̃nore, “Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtagʉ ijiaja”, ni mehoriquiro gʉ̃hʉre cohã tuhasari. Topʉ tiquina ijigʉ̃ deco, ñamipʉ gʉ̃hʉre sa ñano purĩducurota tiquinare. \s1 Cohãcjʉ̃ masare buhiri dahre bato tire \p \v 11 Came pajiro dujirore quehnoano yehserore pʉhtoro dujirore ihñaʉ. Ti dujiro bui dujiriquiro gʉ̃hʉre ihñaʉ. Ahri yehpa cjẽna gʉ̃hʉ ʉhmʉse cjẽna gʉ̃hʉ tiquirore cueye, duhti oma cãa wahari. Sa duhtiepeta tiquirore duhtiye cũedari. \v 12 Sa yegʉ pʉhtoro poto yariariquina mʉna tiquina ducugʉ̃ ihñaʉ. Tiquina ihyo ijiyequina, pʉhtoa ijiriquina gʉ̃hʉ ijiri. Topʉ tiquina ducugʉ̃ ojoa ohõñe tjurire põori. Ti tjuri masa tiquina yerire tiquina ojoa ohõñe tjuri ijiri. Sa yero beseriquiro ti tjurire ihña tuhasa tiquina yerire masidi. Tire masino yariariquinare beseri ñañequina, quehnoañequina gʉ̃hʉre. Came ape tju gʉ̃hʉre põori. Ti tju Cohãcjʉ̃ mehna sa ijiducuatiquinare tiquina wamene ojoa ohõri tju ijiri. \v 13 Came pajiri mapʉ, diapʉ gʉ̃hʉre yaria dijiariquina wahcã mʉjaa wahari. Sa ye yehpa puhiapʉ ijiyequina, yariariquina tiquina ijiropʉ ijiyequina gʉ̃hʉ mʉjaa wahari. Tiquina sa mʉja sagʉ̃ topʉ dujiriquiro tiquina yerire masi pehoro, tiquinare beseri ñañequina, quehnoañequina gʉ̃hʉre. \v 14 Came yariarore, yariariquina tiquina ijiro gʉ̃hʉre cohã cãhri Cohãcjʉ̃ pari turi mari yarieratore. Pecapʉ cohã cãhri. Ti peca pajiri ma yero saha ijiri peca pajiri peca ijiri. Pecapʉ wahayequina pehe pari turi yariaro saha wahare. \v 15 Sa yero sa ijiducuatiquina tiquina wamene Cohãcjʉ̃ tiquiro ojoa ohõri tjupʉ ijipihtiyequina tiquina wamene ojoa ohõmehneñequina pehere pecapʉ cohãri tiquiro. \c 21 \s1 Ʉhmʉsepʉ, ahri yehpa gʉ̃hʉre wahmare camesarota Cohãcjʉ̃ \p \v 1 Came ʉhmʉsepʉ, ahri yehpa gʉ̃hʉre wahmare tiquiro camesarire ihñaʉ. Ʉhmʉsepʉ iji mʉhtari, yehpapʉ iji mʉhtari, pajiri mapʉ iji mʉhtari gʉ̃hʉ pihtia wahari. Mariedari. \v 2 Sa yegʉ yʉhʉ Ñu quehnoari macare, wahma macare Jerusalẽne ihñaʉ. Ti maca ʉhmʉsepʉ Cohãcjʉ̃ cahapʉ dijia tagʉ̃ ihñaʉ. Omoca dʉhteaticorore quehnoañe suhti mehna wahma sʉore omoca dʉhteatiquirore bucuegʉ̃ yero taro. Sata ti macare quehnoyuri jiri Cohãcjʉ̃, tiquiro yequinare bucuegʉ̃ yero taro. \v 3 Tire yʉhʉ ihñari bato pʉhtoro dujiropʉ tiquiro sañuducugʉ̃ tʉhou: \p —‍Ihñaña. Yojopʉre masa watoapʉ ijiro nine Cohãcjʉ̃. Tiquina mehna ijirota tiquiro. Sa ye tiquiro yequina ijieta tiquina. Sa yero Cohãcjʉ̃ tiquiro basi tiquina mehna cjʉ̃no ijiro, tiquina yaquiro Cohãcjʉ̃ ijirota. \v 4 Sa yero sa bucueducugʉ̃ yerota tiquiro tiquinare. Sa ye pari turi bʉjʉa witisi tiquina. Sa ye ne pari turi yariasi tiquina. Ne ñano jeripohna tiye, utiye, purĩñe gʉ̃hʉ marisi tiquinare. Ahri ijipihtiye panopʉ cjẽ ijiri pihtia waharota, ni sañuducuro ca tari. \p \v 5 Came pʉhtoro dujiropʉ dujiriquiro ohõ saha nidi: \p —‍Ihñaña. Ijipihtiyere wahma camesagʉ̃ yeitja, nidi. \p Tiquiro sa nidi bato yʉhʉre ohõ saha nidi tja: \p —‍Ahri yʉhʉ niñene ojoa neña. Yʉhʉ niñe ijirota ijire. Sa yero yʉhʉ nidiro sahata sa waharota. Sa yegʉ yʉhʉ niñene ojoa neña, nidi yʉhʉre. \p \v 6 Came ohõ saha nidi tja yʉhʉre: \p —‍To punota ijiaga. Yʉhʉ ijipihtiyere bajumehnedigʉ ijiaja. Sa yegʉ ijipihtiyere pihtigʉ̃ yeacjʉ ijiaja. Aco wʉoyequina tutuaro tiquina acore cahmeno saha yʉhʉ cahapʉ ahta duayequina yʉhʉre cahmeeta. Sa ye yʉhʉre yʉhtieta. Yʉhʉ catigʉ̃ yeye aco yero saha ijigʉ ijiaja. Yʉhʉre cahmeñequinare yʉhʉ mehna sa ijiducugʉ̃ yeitja tiquinare. Tiquina esa tuharo ye dutiro marieno, yʉhʉ tutuaye mehna yʉhʉ mehna sa ijiducugʉ̃ yeitja. \v 7 Ijipihtiyequina yʉhʉre wacũ tutua duhueyequinare ohõ saha yeitja: Tiquina yaquiro Cohãcjʉ̃ ijiitja. Sa ye tiquina pehe yʉhʉ pohna ijieta. \v 8 Sa ijiepeta cueye, yeere duhuyequina, yʉhʉre cahmeeñequina, ña yʉhdʉyere yeyequina, masare wejẽñequina, wʉana tiyequina, masare ujuayequina yero saha yeyequina yayia, “Cohãcjʉ̃ ijire”, tiquina niñe queoyere ño peoyequina, ijipihtiyequina ni mehoñequina pecapʉ wahaeta. Topʉ pajiri ma yero saha ijiri peca pajiri peca azufre mehna ʉjʉ̃no nine. Topʉ wahayequina pari turi tiquina yariaro saha wahaye nine, nidi yʉhʉre. \s1 Wahma maca Jerusalẽne yahuahye \p \v 9 Came ihcãquiro angel yʉhʉ cahapʉ wihiri. Tiquiro siete pari cʉoyequina, tiquiro buhiri dahre duti cũriquina angele mehna cjʉ̃no ijiri. Sa wihiro, ohõ saha nidi yʉhʉre: \p —‍Ihñagʉ ahtaya. Cordero tiquiro omoca dʉhtericorore ihñoutja mʉhʉre, nidi angel yʉhʉre. \p \v 10 Sa yero Espíritu Santo yʉhʉre Cohãcjʉ̃ ya macare ihñori. Ohõ saha bajuro ihñori yʉhʉre: Ʉhmʉanʉ cʉnʉ buipʉ yʉhʉre ne mʉjari. Tʉpʉ ʉsã ijigʉ̃ Jerusalẽne Cohãcjʉ̃ ya macare quehnoari macare ihñori yʉhʉre. Cohãcjʉ̃ cahapʉ ʉhmʉsepʉ ijiri maca dijia taro nidi ahri yehpapʉ. \v 11 Cohãcjʉ̃ tiquiro asi siteye mehna asi siteri maca ijiri ti maca. Wapa tiye ʉtã yero saha asi siteri. Jaspe wame tiye ʉtã yero saha asi siteri. Sa yero vidrio yero saha quehnoano aco sitiri maca ijiri ti maca. \v 12 Sa yero pajiri sahrĩno ʉhmʉari sahrĩno tiquina sahrĩ sãri maca ijiri ti maca. Doce sopecahari tiri ti sahrĩno. Ti sopecaharipe cohteri angele. Ti maca cjẽ sope pahmaripʉ Israe masa cururi doce cururipe tiquina wame wahñari. \v 13 Asʉ̃ mʉja taro pehe ti sahrĩno cʉori ihtia sopecaha. Sur cũ pehe pehe ihtia sopecaha ijiri. Norte poto pehe ihtia sopecaha ijiri. Asʉ̃ sajãno pehe gʉ̃hʉre ihtia sopecaha ijiri. Ijipihtiro doce sopecahari waro cʉori ti sahrĩno. \v 14 Ti sahrĩno doce ʉtã paca bui pesari. Ti ʉtã pacape Cordero cũrina doce tiquiro cũrina ʉsãpe wame wahñari. \p \v 15 Sa yero angel yʉhʉre yahuriquiro queodʉ uru mehna tiquina yedʉre cʉori. Ti macare, ti maca cjẽ sopecaharire, sahrĩno gʉ̃hʉre queoro taro nidi. \v 16 Ti maca yoaro punota ehsaro gʉ̃hʉ to punota ehsari. Ʉhmʉano gʉ̃hʉ to punota ʉhmʉari. Sa yero angel queodʉ mehna ti macare queori. Ti maca dos mil doscientos kilómetro yoari maca ijiri. To punota ehsari maca ijiri. To punota ʉhmʉari maca ijiri. \v 17 Sa yero ti maca cjã sahrĩnore queori angel. Sesenta y cinco metro ʉhmʉari sahrĩno ijiri. Masa mari queoro sahata queoro nidi tiquiro angel. \p \v 18 Ti sahrĩno jaspe wame tiye ʉtã paca mehna tiquiro yeri sahrĩno ijiri. Sa yero ti maca pehe uru mehna tiquiro yeri maca ijiri. Ti uru wete marieñe ijiro quehnoano asi siteri. \v 19 Ti sahrĩno docapʉ ijiye ʉtã pacapʉre peye sijoro saha ijiye wapa tiye paca wahñari. Ti ʉtã paca sahrĩnopʉ pesaye paca doce paca ijiri. Iji mʉhtaria ʉtãre jaspe wame tiye ʉtã wahñari. Ti paca bato ijiria ʉtãre zafiro wame tiye ʉtã wahñari. Pʉaria bato ijiria ʉtãre ágata wame tiye ʉtã wahñari. Ihtiaria bato ijiria ʉtãre esmeralda wame tiye ʉtã wahñari. \v 20 Pititiaria bato ijiria ʉtãre ónice wame tiye ʉtã wahñari. Ihcã omope paca bato ijiria ʉtãre cornalina wame tiye ʉtã wahñari. Seis paca bato ijiria ʉtãre crisólito wame tiye ʉtã wahñari. Siete paca bato ijiria ʉtãre berilo wame tiye ʉtã wahñari. Ocho paca bato ijiria ʉtãre topacio wame tiye ʉtã wahñari. Nueve paca bato ijiria ʉtãre crisoprasa wame tiye ʉtã wahñari. Diez paca bato ijiria ʉtãre jacinto wame tiye ʉtã wahñari. Once paca bato ijiria ʉtãre amatista wame tiye ʉtã wahña bato tiri. \p \v 21 Sa ye doce sope pahmari doce perla mehna tiquiro yeri pahmari ijiri. Ti pahmaripe ihcã pje perla pje mehna tiquiro yeri pahmari ijiri. Sa yero ti maca cjã maha uru mehna tiquiro yeri maha ijiri. Ti uru wete marieñe uru ijiri. Sa yero quehnoano aco sitiri maha ijiri ti maha. \p \v 22 Ti macapʉ Cohãcjʉ̃ wʉhʉre ihñedʉ. Mariedari. Ti macapʉ ijipihtiropʉ mari pʉhtorore Cohãcjʉ̃ tutua yʉhdʉariquirore, Cordero gʉ̃hʉre ño peore masa. Sa yero ti maca ijipihtiro Cohãcjʉ̃ wʉhʉ yero saha ijiri. \v 23 Sa yero ti macapʉ Cohãcjʉ̃ tiquiro asi siteye quehnoano buhriori. Cordero gʉ̃hʉ sihãria yero saha buhriori. Sa ye asʉ̃ deco cjʉ̃no gʉ̃hʉre ñami cjʉ̃no gʉ̃hʉre topʉ tiquina buhriogʉ̃ cahmedari. \v 24 Sa ye ahri yehpapʉ ti buhrioye mehna ijieta ijipihtiro cjẽna. Sa ye ijipihtiye yehpari cjẽna pʉhtoa ti macapʉ quehnoa yʉhdʉayere tiquina cʉoyere ne wihieta. \v 25 Sa ye decore ti maca cjẽ sopecahari põori sopecahari ijieta. Topʉre ne ñami marisi. Sa ye ti sopecaharire ne bihasi. Sa susuducurota. \v 26 Sa ye ahri yehpari cjẽna quehnoañene tiquina cʉoyere ti macapʉ ne wihieta. \v 27 Ñañe pehere ti macapʉ ne ne wihisi. Bʉe tigʉ̃ yeyequina, ñañene yeyequina gʉ̃hʉ ti macapʉ ne wahasi. Mehoñequina gʉ̃hʉ ne wahasi. Cordero tiquiro ojoari tjupʉ tiquina wame wahñañequina dihita ti macapʉ wahaeta. Ti tju tiquiro yʉhdʉoriquina tiquina wamene tiquiro ojoa ohõri tju ijire. Ti tjupʉ tiquina wame wahñañequina sa ijiducueta. \c 22 \p \v 1 Came quehnoari mare catigʉ̃ yeri mare ihñori yʉhʉre angel. Ti ma quehnoano aco sitiri ma Cohãcjʉ̃, Cordero gʉ̃hʉ tiquina dujiropʉ ahtari ma ijiri. \v 2 Sa yero ti maca cjã maha deco bʉrʉari ti ma. Ti ma pʉa peheri dʉhtʉ cahapʉ catigʉ̃ yeye cjʉ ducuri. Ti cjʉ asʉ̃ripe dʉca tiri. Ihcã cʉhmare doce tahari dʉca tiri. Sa ye ti cjʉ cjẽ pũri mehna quehnoano aco tieta ahri yehpa cjẽna. \v 3 Ti macare ne ñañe buhiri dahreati marisi. Ti macapʉ Cohãcjʉ̃ dujiro ijirota. Cordero dujiro gʉ̃hʉ ijirota topʉ. Sa ye ijipihtiyequina masa topʉ ijiyequina tiquina cahacjẽna tiquina poto dʉsepe curi mehna quehe sa, tiquinare ño peoeta. Sa yero topʉ ñañe ne marisi. \v 4 Tiquina Cohãcjʉ̃re ihña piti ca dujieta. Sa ye tiquina wʉhdoa pacapʉ tiquiro wame wahñañequina ijieta. \v 5 Topʉre ñami ne marisi. Sa ye sihãñe paca gʉ̃hʉre cahmesi topʉ ijiyequina. Asʉ̃ buhriogʉ̃ gʉ̃hʉre cahmesi. Mari pʉhtoro Cohãcjʉ̃ buhriorota. Sa ye ti macapʉ ijiyequina ape sie cjẽna pʉhtoa ijiducueta. \s1 Jesucristo ahri yehpapʉ tiquiro tojoa tato mehenogã dʉhsare \p \v 6 Came angel yʉhʉre ohõ saha nidi: \p —‍Ijipihtiye ahri tiquina yahuri ijirota ijire. Sa ye tiquina nidiro sahata waharota. Mari pʉhtoro Cohãcjʉ̃ tiquiro yere yahu mʉhtariquinare masigʉ̃ yeriquiro ijire. Tiquiro pehe yojopʉre tiquiro yaquiro angelre ohori tiquiro cahacjẽnare masigʉ̃ yero taro. Came cjũnogã dʉhse wahatire masigʉ̃ yero taro tiquiro yaquiro angelre ohori, nidi angel yʉhʉre. \p \v 7 Jesu pehe ohõ saha nidi: \p —‍Tʉhoya mʉsa. Mehenogã dʉhsare yʉhʉ tojoa tato. Ahri pũ cjẽ yahuyere yʉhdʉdʉcaeyequina bucueyequina ijieta, nidi Jesu. \p \v 8 Yʉhʉ Ñu ahri ijipihtiyere yʉhʉ ojoa nedire tʉhou. Sa yegʉ tire ihñaʉ. Sa yegʉ yʉhʉ tʉhori bato, yʉhʉ ihñari bato yʉhʉre ihñoriquiro angel poto dʉsepe curi mehna quehe sami. Tiquirore ño peogʉ tʉʉ nimi. \v 9 Yʉhʉ sa yegʉ̃ ihñano ohõ saha nidi yʉhʉre: \p —‍Sa yeracãhña. Mʉhʉ yero saha yʉhʉ gʉ̃hʉ Cohãcjʉ̃ cahacjʉ̃ta ijiaja. Mʉhʉ acaye Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquina, ijipihtiyequina ahri pũ cjẽ dutiyere yeyequina gʉ̃hʉ tiquina ijiro saha yʉhʉ gʉ̃hʉ Cohãcjʉ̃ cahacjʉ̃ta ijiaja. Sa yegʉ Cohãcjʉ̃ poto dʉsepe curi mehna quehe sa, tiquiro pehere ño peoya, nidi angel yʉhʉre. \p \v 10 Sa yero ohõ saha ni yahu nemori yʉhʉre: \p —‍Ahri pũpʉ came dʉhse wahatire yahure. Sa wahato mehenogã dʉhsare. Sa mehenogã dʉhsagʉ̃ ahri pũpʉ yahurire nʉoedacãhña mʉhʉ. \v 11 Ti pje yʉhʉ yahuri pjere ñañequina pehe sa yeducucũnahdo ñañene. Ñabutiayequina gʉ̃hʉ ña yʉhdʉaro yeducucũnahdo. Quehnoañequina pehe quehnoano yeducuahro. Sa ye ñañe marieñequina gʉ̃hʉ ñañe marieñequina sa ijiducuahro ti pjere, nidi angel yʉhʉre. \p \v 12 Ohõ saha nidi Jesu: \p —‍Tʉhoya mʉsa. Mehenogã dʉhsare yʉhʉ tojoa tato. Mʉsare yeequinare yʉhʉ ohoatire ne cãhtagʉ tʉʉ niaja. Sa yegʉ quehnoañene mʉsa yeri wapa mʉsare quehnoano yeitja. \v 13 Yʉhʉ ijipihtiyere bajumehnedigʉ ijiaja. Sa yegʉ ijipihtiyere pihtigʉ̃ yeacjʉ ijiaja. \p \v 14 ’Ijipihtiyequina wete marieñe suhtire sañañequina tiquina ijiro saha tiquina ñañe yerire cosenohriquina ti macapʉ esaeta. Sa ye ti maca cjẽ cjʉ catiyere ohoye cjʉ dʉcare ihyaeta. Sa ye bucueyequina ijieta tiquina, nidi Jesu. \v 15 Ti macapʉ eseyequina pehe ahriquina ijire: Ña yʉhdʉayequina, masare ujuayequina yero saha yeyequina yayia, wʉana tiyequina, masare wejẽñequina, “Cohãcjʉ̃ ijire”, tiquina niñe queoyere ño peoyequina, ni meho peyayequina gʉ̃hʉ ijire ti macapʉ eseyequina. \p \v 16 Sa yero ohõ saha ni yahu nemori Jesu: \p —‍Yʉhʉ, Jesu, yaquiro angelre ohou mʉsare yeequinare ahri pũ cjẽne yahugʉ tʉhʉ. Pʉhtoro Davi panami iji turiagʉ ijiaja yʉhʉ. Yʉhʉ bohrearia yero saha ijigʉ ijiaja, ni yahu nemori Jesu. \p \v 17 Espíritu Santo Jesure “Tojoa taya”, nine. Jesu yequina tiquiro omoca dʉhteaticoro yero saha ijiyequina gʉ̃hʉ “Tojoa taya”, nine. Ijipihtiyequina tiquina “Tojoa taya”, nidire tʉhoyequina gʉ̃hʉ “Tojoa taya”, niahdo Jesure. \p Aco wʉoyequina acore tutuaro tiquina cahmeno saha Cohãcjʉ̃ cahapʉ waha duana Jesure tutuaro cahmeña. Tiquiro catigʉ̃ yeye aco yero saha ijire. Tiquirore cahmeñequinare ʉhmʉsepʉ sa ijiducugʉ̃ yerota Cohãcjʉ̃. Tiquina esa tuharo ye dutiro marieno Jesu yedohoro mehna sa ijiducugʉ̃ yerota. \p \v 18 Yʉhʉ Ñu, ijipihtina ahri pũ cjẽ Cohãcjʉ̃ yere tʉhorinare mʉsare ohõ saha ni cua pesaro mehna yahutja. Ahri buheye mehna apeye buheye mehna more yahu nemoñequina Cohãcjʉ̃re yʉhdʉdʉcaye nine. Tiquina sa yʉhdʉdʉcagʉ̃ ihñano ijipihtiye ahri pũpʉ tiquiro buhiri dahreatire tiquiro yahuriro sahata cũnota tiquina gʉ̃hʉre. Sa yero sata tiquina gʉ̃hʉre buhiri dahrerota. \v 19 Sa ye ahri pũ cjẽ yahuyere yahu dʉhayequina Cohãcjʉ̃re yʉhdʉdʉcayequina ijire. Tiquina sa yʉhdʉdʉcagʉ̃ ihñano catigʉ̃ yeye cjʉ dʉcare tiquinare ihya dutisi. Sa ye sa ijiducusi tiquina. Sa yero tiquiro ya macapʉ quehnoari macapʉ waha dutisi. Ti cjʉ, ti maca gʉ̃hʉ ahri pũpʉ tiquina yahuripʉ ijire. \p \v 20 Ijipihtiye ahri pũ cjẽne yahuriquiro ohõ saha nine: \p —‍Sa tjire. Mehenogã dʉhsare ahri yehpapʉ yʉhʉ tojoa tato, nine tiquiro. \p Sa tjiya. Ʉsã pʉhto Jesu, tojoa taya. \p \v 21 Mari pʉhtoro Jesu tiquiro yedohoro mehna ijipihtina mʉsa quehnoano ijiya.