\id JAS - Piratapuyo NT -Colombia 2011 (DBL -2013) \h Santiago \toc1 Santiago \toc2 Santiago \toc3 Stg \mt1 Santiago \c 1 \s1 Santiago Israe masare macari wahariquinare ojoa ohoahye \p \v 1 Yʉhʉ, Santiago ahri pũpʉ mʉsare quehnoa duti ojoa ohogʉ niaja. Mari Pacʉ, mari pʉhtoro Jesucristo gʉ̃hʉ cahacjʉ̃ta ijiaja yʉhʉ. Sa yegʉ Israe masa ye cururi cjãnare doce cururi cjãnare Jesu yequinare macari waharinare yʉhʉ acaye mʉsare ojoa ohogʉ niaja. \s1 Cohãcjʉ̃ pehe quehnoano masigʉ̃ yere \p \v 2 Yʉhʉ acaye, peye ijieta mʉsa ñano yʉhdʉati. Sa ñano yʉhdʉepenata quehnoano bucueye mehna tʉhotuya. \v 3 Sa ñano yʉhdʉna, potota Jesure mʉsa wacũ tutuarire ihñona ninata mʉsa. Sa yena ñano yʉhdʉepenata Jesure mʉsa quehnoano wacũ tutuana ijina, tiquirore wacũ tutua nemona wahanata. Sa wahana mʉsa ñano yʉhdʉyere ihcãno sahanata. \v 4 Sa yena duhuro marieno sa ihcãno sahana ijiducuya mʉsa quehnoano tʉho masina mʉsa ijiatire. \p \v 5 Mʉsa masiati dʉhsagʉ̃ tʉhotuna Cohãcjʉ̃re siniña. Tiquiro dʉhsaro marieno ijipihtiyequinare ohore. Sa ohoro tiquirore siniñequinare sijoro saha nino marieno ohore tiquiro. Tiquiro sa ijiriquiro ijigʉ̃ masina, mʉsa masiati dʉhsagʉ̃ tʉhotuna, tiquirore siniña. Mʉsa sa sinigʉ̃ mʉsare masi nemogʉ̃ yerota tiquiro. \v 6 Sa sinina Cohãcjʉ̃re quehnoano wacũ tutuatjiãna siniña mʉsa. “Ʉsã sinigʉ̃ Cohãcjʉ̃ ohoeraboaga ʉsãre,” ni tʉhotueracãhña. Sa ni tʉhotuyequina pajiri ma cjẽ pahcõri yero saha ijire. Pahcõri ti ʉsʉro camesaro saha tiquina gʉ̃hʉ tiquina wacũñepʉre ʉsʉro camesare. Ihcãno saha yerare tiquina. Sa ye Cohãcjʉ̃re wacũ tutuerare. \v 7 Sa ni tʉhotuyequinare tiquina siniepegʉ̃ta ne mehenogã tiquina siniñene tiquinare ohosi mari pʉhtoro, Cohãcjʉ̃. \v 8 Miare ahrire cahmediquiro ijieperota ñamiare sijoro saha tʉhoture tja. Sa yeriquiro queoro yerare. \p \v 9 Jesu yequinare ihyo ijiyequinare Cohãcjʉ̃ pehe pʉhtoa sõnota. Sa ijiatiquina ijiye bucueahro tiquina. \v 10 Sa ye Jesu yequina doeri cjẽ opana ijiye tiquina ye doeri cjẽ pihtiatire masiñe bucueahro. Ti doeri cjẽ ihyo warota ijire, Cohãcjʉ̃ ihñagʉ̃. Cohori ti duita ahba bora dijiaa waharo saha ti doeri cjẽ pihtia waharota. Sa ijiye tiquina gʉ̃hʉ bucueahro. \v 11 Asʉ̃ mʉja taro tiquiro tutuaro asigʉ̃ taa pehe ñaia wahare. Sa ye cohori gʉ̃hʉ ñai bora dijiaa waha, quehnoañe cohori ti ijiye pihtia wahare. Sata waharota doeri cjẽ opanare doeri cjẽne tiquina ne cahmecoano watoa. Tiquina, ti doeri cjẽ mehnata butia wahaeta. \s1 Ñano ye dutiyere yerariquiro bucueriquiro ijire \p \v 12 Ñano yʉhdʉriquiro ihcãno saharo, ñano ye dutiyere yeraro bucueriquiro ijirota. Tiquiro sa ihcãno sahagʉ̃, tiquiro ñañene yeragʉ̃ ijipihtiye decori ʉhmʉsepʉ ijiducugʉ̃ yerota Cohãcjʉ̃ tiquirore. “Sa ʉhmʉsepʉ ijiducugʉ̃ yeitja”, ni cũahye Cohãcjʉ̃ ijipihtiyequina tiquirore cahĩñequinare. \v 13 Mʉsare apequina ñano ye dutigʉ̃ “Cohãcjʉ̃ yʉhʉre ñano ye dutiro nine,” ni tʉhotueracãhña. Ñano yeyere tʉhoturiquiro ijierare Cohãcjʉ̃. Sa yero tiquiro pehe masare ñano ye dutiriquiro ijierare. \v 14 Masa ñañene tiquina tutuaro cahmeñeta tita tiquinare ñano yegʉ̃ yere. \v 15 Sa ye ñañene tutuaro cahmene masa. Sa ye ti pehere tʉhoture. Sa tʉhotuye, ti ñañene yeducure tiquina. Tiquina sa yeducuri buhiri Cohãcjʉ̃ tiquinare pecapʉ cohãnota. \p \v 16 Sa yena yʉhʉ acaye yʉhʉ cahĩna, “Cohãcjʉ̃ yʉhʉre dutigʉ̃ ñano yei,” ni tʉhotueracãhña. Poto ijierare ti. \v 17 Mari Pacʉ ʉhmʉse cjʉ̃no marine quehnoañe dihitare ohore. Tiquiro pũrita asʉ̃ deco cjʉ̃nore, ñami cjʉ̃nore, ñahpicoha paca gʉ̃hʉre bajumehnediquiro ijiro, tiquiro pehe tiquiro ijiriro sahata sa ijiducu cãre. \v 18 Tiquiro cahmediro sahata quehnoañe buheye mehna marine tiquiro pohna wahagʉ̃ yeri. Sa yeri tiquiro, tiquiro pohna iji mʉhtana marine iji dutiro. \s1 Potota Cohãcjʉ̃re ño peoye ohõ saha ijire \p \v 19 Yʉhʉ cahĩna, yʉhʉ acaye, ahrire quehnoano tʉhoya mʉsa. Cohãcjʉ̃ yere quehnoano tʉhoya mʉsa. Sa tʉhona, tʉhoturo marieno yahuducueracãhña. Sa yena usueracãhña. \v 20 Ihcãquiro usuariquiro ijigʉ̃ tiquiro yerire bucuerare Cohãcjʉ̃. \v 21 Sa yena ijipihtiye mʉsa ñañe yeyere, mʉsa ñañene tutuaro cahmedire duhuya mʉsa. Sa yena Cohãcjʉ̃re quehnoano yʉhtina ijina tiquiro buheyere tʉho, cahmeña mʉsa. Tiquiro ye buheyere mʉsa tʉho cahmegʉ̃ Cohãcjʉ̃ pehe mʉsare pecapʉ wahaborinare yʉhdʉorota. \p \v 22 Tiquiro yere tʉhoepenata yʉhtierana ni mehoñene tʉhotuna nine mʉsa. “Yʉhtieragʉ̃ quehnoanota,” ni tʉhotuna ni mehoñene tʉhotuna nine mʉsa. Sa yena tiquiro yere tʉhona ti pehere yeya. \v 23 Cohãcjʉ̃ yere tʉhoepenata, yʉhtierana, tiquiro wʉhdoare eõno mehna ihñariquiro yero saha ijire mʉsa. \v 24 Tiquiro wʉhdoare tiquiro ihñari bato waha, tiquiro ihñarire boaa wahare. \v 25 Sa yero apequiro pehe tiquiro ihñarire boero saha Cristo ye dutirire tʉhoro tire yero, bucueriquiro ijirota. Ti dutiye Cristo cahĩñe mehna masare tiquiro yʉhdʉoati buheye ijire. Ti buheyere ne cohãediquiro bucueriquiro ijirota. Tiquiro pũrita tiquiro tʉhorire yeriquiro ijire. Sa yeriquirore quehnoano yerota Cohãcjʉ̃. \p \v 26 Ihcãquiro sa ni maca cãriquiro ijiro, potota Cohãcjʉ̃re ño peoerare. “Cohãcjʉ̃re quehnoano ño peoaja,” ni tʉhoturiquiro ijieperota ni mehoñene tʉhoture tiquiro. “Cohãcjʉ̃re ño peoaja,” nidiquiro ijiepegʉ̃ta tiquiro ño peoye ne dʉhseati ijierare. \v 27 Ijirota Cohãcjʉ̃re mari Pacʉre mari ño peona, tiquiro cahmeno saha ño peona, ohõ saha yeaja mari: Pacʉsʉmʉa marieñequinare, wape wiha numia gʉ̃hʉre tiquina ñano yʉhdʉgʉ̃ ihñana, tiquinare yedohoaja mari. Sa yena ahri yehpa cjẽna ñañene tiquina yerire ne ye dueraja mari. Sa yena potota Cohãcjʉ̃re ño peonata ijiaja mari. \c 2 \s1 Masare ihcãno saha quehnoano yero cahmene marine \p \v 1 Yʉhʉ acaye, quehnoa yʉhdʉariquirore Jesucristore mari pʉhtorore tʉhona, tiquirore wacũ tutuana ijire mʉsa. Sa wacũ tutuana masare ihcãno saha quehnoano yero cahmene mʉsare. \v 2-3 Sa ye uru behtorire, omoca sañañe behtorire cʉoriquiro, wapa bʉjʉye suhtire sañariquiro mʉsa Jesu yequina cahmecoano cahapʉ tiquiro ahtagʉ̃ ihñana tiquirore quehnoano mehna piti caboaga. “Ohõpʉ dujiro ijire,” niboaga mʉsa tiquirore. Sa niepenata ti pjeta pejecʉoriquiro gʉ̃hʉ ñano suhti tiriquiro mʉsa cahapʉ tiquiro ahtagʉ̃ ihñana tiquiro pehere quehnoano piti caeraboaga. “Ohõpʉ ducuya. O yehpapʉ dujiya,” niboaga mʉsa tiquirore. \v 4 Mʉsa sa yena masare ihcãno saha yena niedaga mʉsa. Sa yena ñañene tʉhotuyequina masare beseyequina yero saha ijina niaga mʉsa. “Ahriquiro pehe quehnoariquiro ijire. Ahriquiro ñariquiro ijire,” ni besemene mʉsa. \p \v 5 Yʉhʉ acaye, yʉhʉ cahĩna, yʉhʉre tʉhoya. Peyequina pejecʉoyequina pehere Cohãcjʉ̃ beseahye. Tiquirore quehnoano wacũ tutuatiquinare, tiquiro pʉhtoro ijiropʉre ijiatiquinare beseahye tiquinare. “Topʉre wahanata mʉsa,” ni cũahye Cohãcjʉ̃ tiquirore cahĩñequinare. \v 6 Tiquinare tiquiro sa besepegʉ̃ta mʉsa pehe pejecʉoyequinare quehnoano ño peoerare. Doeri cjẽ opana pehe mʉsare ñano yere. Sa ye tiquina masare beseriquiro cahapʉ mʉsare neare mʉsare yahusãñe tehe. \v 7 Mʉsa pehe “Cristo yequina,” masa tiquina ninohna ijire. Peyequina doeri cjẽ opana pehe Cristore ñano ni yahuducuyequina ijire. Sa ye pejecʉoyequinare mʉsa ño peoriro yʉhdʉoro doeri cjẽ opanare mʉsa ño peogʉ̃ ñarĩne. \p \v 8 Cohãcjʉ̃ dutiye mehna cjã dutirore apeye dutiye bui cjũnogã ijiri dutirore ohõ saha ni ojoahye: “Mʉhʉ basi mʉhʉ cahĩno saha mʉhʉ cahapʉ ijiyequina gʉ̃hʉre cahĩña,” nine Cohãcjʉ̃ dutiro. Ahri dutirore yena, quehnoañene yere mʉsa. \v 9 Masare ihcãno saha yerana ñano yena nine mʉsa. Sa yena Cohãcjʉ̃ dutiyere yʉhdʉdʉcana ijire mʉsa. Sata nine Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoari pũpʉ. \v 10 Cohãcjʉ̃ dutiyere yena ijiepenata ihcãno dutirogãre mʉsa yeragʉ̃ apeye dutiyere mʉsa yepegʉ̃ta dʉhseati ijierare. Sa yena ñañe buhiri tina ijinine mʉsa. \v 11 “Apequiro namono mehna ñano yeracãhña,” ni, mʉsare dutiriquiro Cohãcjʉ̃ta ijire. “Masare wejẽdacãhña,” nidiquiro tiquirota ijire Cohãcjʉ̃. Apequiro namono mehna ñano yerapenata masʉnore wejẽna Cohãcjʉ̃ dutiyere yʉhdʉdʉcana ijire mʉsa. \p \v 12 Cristo marine tutuaro cahĩno, marine dutire marine yʉhdʉoro taro. Tiquiro dutiyere mari yerire, mari yerari gʉ̃hʉre ihñano marine besero ahtarota. Tiquiro sa besenohanaja ijina tiquiro dutiyere quehnoano yeihna. Sa yena tiquiro cahmeno sahata yahuducuuhna mari. \v 13 Yojopʉre mari apequinare paja ihñedagʉ̃ Cohãcjʉ̃ pehe masare tiquiro beseri pje ijigʉ̃ marine paja ihñasi. Sa yena apequinare mari paja ihñagʉ̃ Cohãcjʉ̃ pehe marine paja ihñano, marine buhiri dahresi. \s1 Cristore wacũ tutuayequina pehe quehnoañene yere \p \v 14 Yʉhʉ acaye, tʉhoya mʉsa. “Cristore wacũ tutuaja yʉhʉ,” ihcãquiro tiquiro ni tʉhotuepegʉ̃ta tiquiro quehnoañene yeragʉ̃ tiquiro sa nimedi pehe ne dʉhseati ijierare. Sa ni wacũ tutua maca cãriquirore Cohãcjʉ̃ yʉhdʉosi. \v 15-16 ¿Jesu yaquiro, Jesu yacoro ñañe suhti dihita tiquina cʉogʉ̃ ihñana, tiquina ihyati mariedagʉ̃ ihñana, dʉhse yeajari mʉsa tiquinare apee boro cʉona ijina? “Quehnoano ijiya mʉsa. Sa yena quehnoano suhti sañaña. Sa yena quehnoano ihya yapi iji cãhña,” niepenata tiquina cahmeñene mʉsa ohoeragʉ̃ mʉsa sa nimedi ne dʉhseati ijierare. \v 17 Sa yena “Cristore wacũ tutuaja,” mʉsa niepegʉ̃ta quehnoañene mʉsa yeragʉ̃ Cristore mʉsa wacũ tutuaye ne dʉhseati ijierare. \p \v 18 Mʉsa mehna cjʉ̃no ahri yʉhʉ buherire tʉho dueraro ohõ saha masiahdo. Quehnoañene yeraperota “Cristore wacũ tutuaja,” niboaga tiquiro. Quehnoañene yeraro Cristore tiquiro wacũ tutuayere apequinare masigʉ̃ ye masiedare. Quehnoañene yeriquiro pũrita quehnoañene tiquiro yeye mehna Cristore tiquiro wacũ tutuayere masigʉ̃ ye masine. \v 19 “Cohãcjʉ̃ ihcãquirota ijire,” ni tʉhoture mʉsa. Mʉsa sa ni tʉhotugʉ̃ quehnoarĩne. Sa ijiepegʉ̃ta to punota Cohãcjʉ̃re yʉhtiro marieno tiquirore mʉsa masigʉ̃ ti dʉhseati ijierare. Watĩa gʉ̃hʉ mʉsa tʉhoturo sahata tʉhotuñohti. Sa ijiye Cohãcjʉ̃ tiquiro ijiye tiyere masiñohti tiquina. Sa masiñe, cue, nanareñohti. \v 20 Ihcãquiro quehnoañene yeraperota “Cristore wacũ tutuaja,” ni tʉhoturiquiro ijiro tʉho masieniquiro ijire. Cristore wacũ tutuamediquiro quehnoañene yeraro potota Cristore wacũ tutuerare. \p Ohõ saha ni yahutja mʉsare ahrire: \v 21 Abrahã mari ñecʉ mʉnano tiquiro macʉno Isaac wame tiriquirore wejẽ basamahye Cohãcjʉ̃re. Sa yero tiquirore ʉtã paca mehna tiquina yeri buhu bui duhu peomahye. Sa duhu peoro Cohãcjʉ̃ dutiriro sahata tiquiro macʉnore wejẽno taro nimahye Cohãcjʉ̃re ño peoro taro. Tiquiro sa yegʉ̃ ihñano “Potota quehnoariquiro ijire,” ni ihñahye Cohãcjʉ̃ tiquirore. \v 22 Tiquiro sa ni ihñagʉ̃ ahrire masine mʉsa: Abrahã Cohãcjʉ̃re wacũ tutuaro tiquirore yʉhtiahye. Sa yʉhtiro Cohãcjʉ̃re tiquiro wacũ tutuayere ihñono niahye. \v 23 Sa yero Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoari pũpʉ tiquiro nidiro sahata sa wahahye: “Abrahã Cohãcjʉ̃re wacũ tutuahye. Tiquiro sa yegʉ̃ ihñano ‘Quehnoariquiro ijire tiquiro’, ni ihñahye Cohãcjʉ̃ tiquirore”, ni ojoahye Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoari pũpʉ. Tiquiro sa ni ihñagʉ̃ masiñe “Abrahã Cohãcjʉ̃ mehna cjʉ̃no ijire”, nine masa tiquirore. \p \v 24 Sa yena ahri yʉhʉ yahuatire masine mʉsa: “Cohãcjʉ̃re wacũ tutuaja,” nidiquiro, tiquiro quehnoañene yeragʉ̃ ihñano Cohãcjʉ̃ pehe tiquirore “Quehnoariquiro ijire,” ni ihñedare. Cohãcjʉ̃re wacũ tutuariquiro pehere potota tiquiro quehnoañene yegʉ̃ ihñano “Quehnoariquiro ijire,” ni ihñare Cohãcjʉ̃ tiquiro pehere. \v 25 Sata ni ihñahye Cohãcjʉ̃ Rahab wame tiricorore ʉmʉa mehna ñano yeducumedicorore. Josué mʉnano tiquiro ohoriquinare quehnoano piti ca, “Quehnoano sajã taya,” niahye ticoro. Sa yero tiquina tojoa duagʉ̃ ticoro pehe ape maha pehere ihñoahye tiquinare “Tiquinare ihña tuhtiyequina wejẽari,” nino. Ticoro sa yegʉ̃ ihñano “Quehnoaricoro ijire,” ni ihñahye Cohãcjʉ̃ ticorore. \p \v 26 Sata ijire. Mari pagʉpʉre jeripohna mariedagʉ̃ catieraja mari. Sa yero jeripohna mariedagʉ̃ mari pagʉ dʉhseati ijierare. Sata “Cohãcjʉ̃re wacũ tutuaja,” mari niepegʉ̃ta mari quehnoañene yeragʉ̃ queoro ijierare mari wacũ tutuaye. Sa yero mari quehnoañene yeye mariedagʉ̃ mari wacũ tutuaye dʉhseati ijierare, jeripohna marieni pagʉ yero saha. \c 3 \s1 Mari dʉseropʉ wijiayere mari yahuducuyere yahuahye \p \v 1 Cohãcjʉ̃ yere masare buheyequina tiquiro yere tiquina quehnoano yeragʉ̃ ihñano tiquina pũritare masare buheeyequina yʉhdʉoro Cohãcjʉ̃ buhiri dahrerota. Tire mʉsa masine. Sa yena mʉsa mehna cjẽna masare buheyequina peyequina ijieracãhdo. \p \v 2 Ijipihtiyequina peye tahari mari ñañene yeaja. Ihcãquiro ñañene yahuducueriquiro Cohãcjʉ̃ cahmeñene quehnoano yeriquiro ijire tiquiro. Sa yero apeye ñañe gʉ̃hʉre yerare. \p \v 3 Ohõ saha ijire ahri mari queoye mehna buhegʉ̃: Caballo dʉseropʉ come pjĩ tiquiro ñehmenore ña dihori pjĩne mari cũaja, tiquirore mari majaredʉcagʉ̃ yena tana. Sa yena ti pjĩ come pjĩ mehna tiquirore tiquiro wahatopʉ mari weje majare docoaja. Ti pjĩgã meheni pjĩgã ijiepegʉ̃ta ti pjĩgã mehna tiquirore wahagʉ̃ yeaja mari. Sata mari dʉsero mehenogã ijiepegʉ̃ta ti dʉsero mehna pajiro yeaja mari. \fig |src="HK004D.tif" size="col" copy="Horace Knowles ©The British & Foreign Bible Society, 1954, 1967, 1972, 1995." ref="Santiago 3.3" \fig* \p \v 4 Yucʉsa quiti mehna queoye mehna yahu nemoutja mʉsare: Yucʉsa pajiria ijiepegʉ̃ta tiare wihnono tutuaro wẽdoqueoepegʉ̃ta ohoturiquiro pehe meheni pjĩgã mehna tiare noho tiquiro waha duaropʉ ohoture. \v 5 Sata ijire mari dʉseropʉ wijiaye. Mari dʉsero mehenogã ijiepegʉ̃ta ti dʉsero mehna pajiro yeaja mari. Meheni pecagã pajiro ti peca ʉjʉ̃ cãno saha mari dʉsero mehna mari yahuducuye mehna pajiro ñañene yeaja. \v 6 Sa yero mari dʉsero ʉjʉ̃ri peca yero saha ijire. Mari dʉseropʉ wijiaye ijipihtiye ñañene yegʉ̃ yere marine. Peca ʉjʉ̃ dʉcaro saha mari dʉseropʉ wijiaye mehna mari quehnoano ijiborire ña yʉhdʉaro yeaja mari. Ñañene yahuducuna watĩno tiquiro dutiro saha mari yena niaja. \p \v 7 Ijipihtiyequinare nʉcʉ cjẽnare wahiquinare, minicjʉare, sihcõ cãhñequinare, wahire mari ihña wahãgʉ̃ ye masiaja. Sa yena mari peyequina tiquina borore ihña wahãgʉ̃ ye tuhasaʉ. Sa ye tiquina quehnoano tʉho masine. \v 8 Tiquinare mari yʉhtigʉ̃ yepegʉ̃ta mari dʉsero pehe ñañene yahuducuro ne duhuera yʉhdʉare. Sa yero nuñequinare mari yʉhtigʉ̃ yero saha mari dʉsero pehere ne yʉhtigʉ̃ ye masiedaja mari. Mari dʉseropʉ wijiaye ña yʉhdʉaye ijire. Sa yero aña apequinare tiquiro wejẽno saha marine apequina gʉ̃hʉre ña yʉhdʉaro wahagʉ̃ yere mari dʉsero. \p \v 9 Mari dʉsero mehna Cohãcjʉ̃ mari pʉhtoro mehna mari quehnoano yahuducuaja. Sa yahuducuepenata masa Cohãcjʉ̃ yero saha ijiyequinare tiquiro bajumehnediquina tiquina ijiepegʉ̃ta tiquinare ña yʉhdʉaro ni yahuducuaja mari. \v 10 Ihcã dʉseropʉta quehnoañene yahuducuye gʉ̃hʉ, ñañene yahuducuye gʉ̃hʉ wijiare. Yʉhʉ acaye, sa ni yahuducueracãhña. \v 11 Mágã pohtepʉ aco wijiari copepʉ quehnoañe aco, ñañe aco gʉ̃hʉ ne wijiaerare. \v 12 Yʉhʉ acaye, higueragʉ olivo pacare dʉca tierare. Sa yero ʉhse da higuera pacare dʉca tierare. Sa ye moreno mehna pʉe paca dʉca tierare. Sa ye mágã pohtepʉ aco wijiari copepʉ moa yʉaye co wijiagʉ̃ moa marieñe co wijiaerare. Sata mari dʉseropʉ quehnoañe yahuducuye, ñañe yahuducuye mehna wijiaeracãhdo. \s1 Quehnoano masiñe waro ohõ saha ijire \p \v 13 Ihquẽquina mʉsa mehna cjẽna quehnoano masiñequina ijire. Sa yena “Apequina yʉhdʉoro quehnoano masiaja ʉsã,” niedacãhña. Sa niedana quehnoañene yeya mʉsa. Sa quehnoano yena potota quehnoano masina ijire mʉsa. \v 14 Sa yena apequiro apee borore tiquiro cʉogʉ̃ ihñana cahme ihña coona, apequina mehna usuaducuna, apequinare yʉhdʉdʉca duana, “Cohãcjʉ̃ yere quehnoano masiaja ʉsã,” niedacãhña mʉsa. Mʉsa sa nina ni mehona ijire mʉsa. \v 15 Sa yeyequina tiquina wacũñe Cohãcjʉ̃ ye wacũñe ijierare. Tiquina wacũñe ahri yehpa cjẽna tiquina ñañe wacũñe ijire. Tiquina wacũñe pehe watĩno ye ijire. \v 16 Masare cahme ihña cooyequina, apequinare yedoho dueyequina sa cahme tuhtiducure. Sa ye ijipihtiye ñañene yeducure. \p \v 17 Apequina pehe Cohãcjʉ̃ yere quehnoano masiñequina pehe tiquina pũrita sa ye maca quẽhe niedare. Sa ye tiquina ne cahme tuhtierare. Sa ye masa quehnoañequina, dutiyere quehnoano yʉhtiyequina, paja ihñañequina, masare yedohoyequina, masare ihcãno saha yeyequina ijire tiquina. Tire yeye, ni mehono marieno yere tiquina. \v 18 Sa yena cahmequeno marieno ijina, apequinare “Cahmequedacãhña,” mari ni yahuna quehnoañequina wahagʉ̃ yena niaja mari masare. \c 4 \s1 Ahri yehpa cjẽ ñañene cahmena, Cohãcjʉ̃re ihña tuhtina ijire mʉsa \p \v 1 ¿Dʉhse ijiro boro mʉsa cahme tuhtiajari? ¿Sa yena dʉhse ijiro boro cahmequeajari mʉsa? Ñañene tutuaro cahmena, cahmeque duare mʉsa. Quehnoañene ye duepenata ñañene yere mʉsa. \v 2 Apee borore mʉsa cahmene. Sa cahmena masare wejẽne mʉsa tiquina yere nena tana. Sa yena apequiro apee borore tiquiro cʉogʉ̃ ihñana tire mʉsa tutuaro cahmene. Sa cahmepenata tire nea masiedare mʉsa. Sa yena tire cahme sehña soducure mʉsa. Cohãcjʉ̃re siniedana, mʉsa cahmeñene ne bocaerare. \v 3 Sa yena Cohãcjʉ̃re sinina, mʉsa ye ijiati dihitare sinimene mʉsa, mʉsa cahmeno sahata yeducuna tana. Apequina ye ijiati pehere sini basaerare. Sa mʉsa sinigʉ̃ Cohãcjʉ̃ mʉsa siniñene ohoerare. \p \v 4 Cohãcjʉ̃re duhurina ijire mʉsa. Ahri yehpa cjẽ ñañene cahmena, Cohãcjʉ̃re ihña tuhtire mʉsa. ¿Tire masiedajari mʉsa? Sa yero ahri yehpa cjẽ ñañene cahmediquiro Cohãcjʉ̃re ihña tuhtiriquiro iji tuhasare. \v 5 Ohõ saha niahye Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoari pũpʉ: “Cohãcjʉ̃ yaquiro Espíritu Santore mari mehna ijiatiquirore cũri. Sa yero Espíritu Santo pehe marine cahĩno, ñañene mari tutuaro cahmepegʉ̃ta cahmesãedare tiquiro. Ihcãquiro namonore tiquiro cahĩ doero saha marine tutuaro cahĩne Espíritu Santo”, ni ojoahye panopʉ. Tiquiro sa ni ojoari ihyo warota ijierare. Poto ijirota nine. \p \v 6 Sa yero Cohãcjʉ̃ marine quehnoano yedohore tiquirore mari quehnoano yʉhtiatire. Ohõ saha nine Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoari pũpʉ: “ ‘Yʉhʉ pũrita apequinare masi yʉhdʉdʉcaja,’ nidiquirore, Cohãcjʉ̃ ihña tuhtire. Apequiro pehere ‘Ñagʉ, ihyo ijigʉ ijiaja,’ nidiquiro pehere Cohãcjʉ̃ yedohore, tiquirore quehnoano yʉhti dutiro”, nine tiquiro yere tiquina ojoari pũpʉ. \p \v 7 Sa yena Cohãcjʉ̃re quehnoano yʉhtina ijiya mʉsa. Sa yena watĩnore yʉhtieracãhña. Sa mʉsa yʉhtieragʉ̃ ihñano tiquiro pehe mʉsare duhti oma cãa waharota. \v 8 Cohãcjʉ̃re quehnoano yʉhtiya mʉsa. Mʉsa sa yegʉ̃ tiquiro pehe mʉsare yedohorota. \p Ñana ijire mʉsa. Sa yena ñañene ye nemoedacãhña. Ñañe gʉ̃hʉre cahmena, quehnoañe gʉ̃hʉre cahmena ijire mʉsa. Sa yena mʉsa ñañe yerire bʉjʉa witiya. Mʉsa sa yegʉ̃ ihñano Cohãcjʉ̃ mʉsa ñañe yerire cohãnota. \v 9 Mʉsa ñañene yerire tutuaro bʉjʉa witiya. Sa yena mʉsa ñañe yeri buhirire utiya. Bucueye mehna bʉjʉna ijieracãhña. Sa yena mʉsa ñañe yerire ñano jeripohna tina, tire bʉe tina ijiya. \v 10 “Ñagʉ ihyo ijigʉ ijiaja yʉhʉ”, nina, Cohãcjʉ̃re ño peoya. Mʉsa sa yegʉ̃ tiquiro pehe mʉsa ñañe yerire cohãno, quehnoano yerota mʉsare. \s1 Tiquina acayere Jesu yequinare tiquina basi ñano quiti ye dutierahye \p \v 11 Yʉhʉ acaye, Jesu yequina ijina, mʉsa basi ñano quiti yeracãhña. Mʉsa acayʉrore ñano quiti yena tiquirore buhiri dahre duti duana niaga mʉsa. Cristo ye dutiye pehe masare buhiri dahre dutiye iji tuhasare. Sa yena masare ñano quiti yena Cristo ye dutiyere ohõ saha nina niaga mʉsa: “Marine quehnoano dutierare Cristo ye. Sa yena mari esa tuharo buhiri dahre dutiihna”, nina niaga mʉsa masare ñano quiti yena. Sa nina Cristo ye dutiyere ñano ni yahuducuna tojoare mʉsa. Sa yena ti dutiyere yerana tojoare. \v 12 Masare dutiyere ohoriquiro, masare beseriquiro Cohãcjʉ̃ta ijire. Sa yero masare pecapʉ wahaboriquinare tiquirota yʉhdʉo masine. Sa yero tiquirota masare pecapʉ cohã masine. Sa yena mari pehe masare “Ñañequina ijire”, ni masiedaja. Cohãcjʉ̃ dihita mari acayere beseatiquiro ijire. \s1 Ñamiare dʉhse mari ijiatire masiedaja mari \p \v 13 Yojopʉre yʉhʉre tʉhoya mʉsa. Ohõ saha nina tʉhoya yʉhʉre: “Miare, ñamiare ape macapʉ ijina wahanata. Topʉre ihcã cʉhma ijina, apee boro dua, dúnata. Sa yena wapatanata mari”, nine ihquẽquina mʉsa mehna cjẽna Cohãcjʉ̃re wacũno marieno. Sa nina ijina, yʉhʉ pehere tʉhoya mʉsa. Sa niñequinare ahrire yahugʉ tagʉ niaja. \v 14 Ñamiapʉ dʉhse mʉsa ijiatire masiedare mʉsa. Ehmeo iji, duita pihti mʉjano saha ijire mari ijiye tiye. Ehmeo mehenogã iji, pihtia wahare. Ohõ saha mari gʉ̃hʉ mehenogã ijina, yariaa wahanata. \v 15 Sa yena ohõ saha ni tʉhotuya mʉsa: “Cohãcjʉ̃ cahmegʉ̃ ijinata mari. Sa yena tiquiro cahmegʉ̃ ohõ saha yenata mari”, ni tʉhotuya mʉsa. \v 16 Yʉhʉ sa niepegʉ̃ta yojopʉre “Mari esa tuharo ohõ saha yenata”, niducumene mʉsa pehe Cohãcjʉ̃re wacũno marieno. Sa niducuna ñañene yere mʉsa. \v 17 Quehnoañene mari yeatire masiepenata tire yerana, ñañene yena niaja mari. \c 5 \s1 Doeri cjẽ opanare yahuahye Santiago \p \v 1 Doeri cjẽ opana mʉsa yojopʉre tʉhoya yʉhʉre. Camepʉre mʉsa ñano yʉhdʉnata. Sa yena uti sañuducuya mʉsa. \v 2 Mʉsa doeri cjẽ ahba pihtia waharota. Sa ye mʉsa suhtire casia gʉ̃hʉ ihya pehoeta. \v 3 Mʉsa niñerure mʉsa pajiro ihbogʉ̃ ne ti dʉhseati ijierare. Pihtiri deco panogã mʉsa sa ihbogʉ̃ ihñano niñerure mʉsa cahĩgʉ̃ masine Cohãcjʉ̃. Sa yena niñerure mʉsa cahĩdi buhiri pihtiri deco ijigʉ̃ ñano yʉhdʉnata pecapʉ mʉsa ʉjʉ̃gʉ̃ mʉsa pagʉre ʉjʉ̃ pjero saha. \v 4 Mʉsa weserire dahra cohteyequinare wapa yerari mʉsa. Sa yena mʉsa tiquinare ni mehori. Sa yero tiquinare mʉsa wapa yerari niñerure ihñano, mʉsa ni mehorire masine Cohãcjʉ̃. Mʉsare dahra cohteyequina wapa ye dutiye, sañuducure tiquina. Tiquina sa ni sañuducugʉ̃ mari pʉhtoro Cohãcjʉ̃ tutua yʉhdʉariquiro tiquinare tʉhore. \v 5 Ahri yehpapʉre peye doeri cjẽ mehna ijie tiri mʉsa. Sa yena mʉsa bucueye dihitare yee tiri mʉsa. Sa yena pajiriquiro wecʉ tiquina quehnoano nuriquiro yero saha ijire mʉsa. Sa ye pajiriquiro wecʉ pajiro tiquiro ihyari bato tiquirore tiquina wejẽati cuhtupʉ ne cãre. Sata mʉsa gʉ̃hʉre pajiro mʉsa cʉori bato mʉsare tiquiro buhiri dahreatopʉ ne cãnota Cohãcjʉ̃. \v 6 Quehnoañequinare peresu ye, wejẽ dutiri mʉsa tiquinare. Mʉsa sa yegʉ̃ tiquina pehe duhti wijia masiedare. \s1 Cristo tiquiro tojoa tatire quehnoano cohte dutiahye marine Santiago \p \v 7 Sa yena yʉhʉ acaye, mari pʉhtoro Cristo ahri yehpapʉre tiquiro tojoa tatire quehnoano cohteya. Wese upʉro tiquiro oteye dʉca tiati pjere quehnoano tiquiro cohtero saha quehnoano cohteya. Tiquiro oteyepʉre “Acoro ahtaahro” nino tiquiro ya wesere ti quehnoano pihniatire quehnoano cohtere tiquiro. \v 8 Sata mʉsa gʉ̃hʉ quehnoano cohteya. Mari pʉhtoro tiquiro tojoa tato mehenogã dʉhsare. Sa yena Cohãcjʉ̃re sa wacũ tutuaducuya mʉsa. Sa yena tiquiro ahtatire sa cohteducuya mʉsa. \v 9 Yʉhʉ acaye, mʉsa basi ñano quiti yeracãhña Cohãcjʉ̃ mʉsare “Buhiri dahreari”, nina. Sa yena ahrire wacũña mʉsa. Buhiri dahreatiquiro tiquiro ahtato mehenogã dʉhsare. \v 10 Yʉhʉ acaye, ñano yʉhdʉepenata mari pʉhtorore quehnoano cohteya Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquina tiquina yeriro sahata. Tiquina ihcãno sahariro sahata ihcãno sahaya, tiquinare ihña cũna. \p \v 11 Sa yena ahri yʉhʉ yahuatire wacũña mʉsa. Ñano yʉhdʉepeta Cohãcjʉ̃re duhueyequina bucueyequina ijire. Panopʉ cjʉ̃nore Job wame tiriquirore tʉhori mʉsa. Tiquiro ñano yʉhdʉeperota Cohãcjʉ̃re duhuerahye. Sa yero tiquiro ñano yʉhdʉri bato Cohãcjʉ̃ tiquirore quehnoano yeahye. Cohãcjʉ̃ mari pʉhtoro quehnoano paja ihñariquiro ijiro, sata yeahye tiquiro. Ti ijipihtiyere masine mʉsa. \p \v 12 Yʉhʉ acaye, ahrire tʉhoya. Ohõ saha ni wame peore masa: “Ʉhmʉse cjʉ̃no mehna poto nina niaja”, nine masare tʉho dutiye. Tiquina yero saha sa ni wame peoeracãhña. Ʉhmʉse mehna, ahri yehpa mehna, apee boro mehna sa ni wame peoeracãhña. Ahrire mʉsare tutuaro dutiaja. Mʉsa apequinare yahuna, quehnoano potota yahuya tiquinare. Ni wame peo yahu nemoedacãhña. Sa mʉsa poto yahugʉ̃ ihñano Cohãcjʉ̃ sijoro saha mʉsa nidi buhirire buhiri dahresi. \p \v 13 Mʉsa mehna cjʉ̃no ñano yʉhdʉriquiro ijiro, Cohãcjʉ̃re siniahdo tiquiro. Apequiro bucueriquiro ijiro Cohãcjʉ̃re bucueye mehna basaahro. \v 14 Mʉsa dohatina, Jesu yequina pʉhtoare pijioya mʉsa. Mʉsa sa pijiogʉ̃ tiquina pehe mʉsare ʉhse mehna wisõeta. Sa yeye mari pʉhtorore Cohãcjʉ̃re mʉsare sini basaeta tiquina. \v 15 Sa tiquina sini basagʉ̃ “Mari sinino sahata tiquiro yerota”, tiquina ni tʉhotugʉ̃ Cohãcjʉ̃ mʉsare dohatinare yʉhdʉorota. Sa yero mʉsare quehnoana wahagʉ̃ yerota mari pʉhtoro. Sa ye mʉsa ñañe yeri buhiri mʉsa dohatina ijigʉ̃ ihñañe mʉsare sini basaeta. Tiquina sa sini basagʉ̃ ihñano mʉsa ñañe yerire borota Cohãcjʉ̃. \v 16 Sa yena mʉsa mehna cjẽnare mʉsa ñañe yerire cahme pʉa peheri yahu yʉhdʉya. Sa yena mʉsa basi Cohãcjʉ̃re cahme sini basaya. Mʉsa sa sini basagʉ̃ mʉsa sini basariquinare Cohãcjʉ̃ yʉhdʉorota. Quehnoañene yena mʉsa ijigʉ̃ Cohãcjʉ̃re tutuaro mʉsa sini basariro sahata yerota Cohãcjʉ̃. Sa ye mʉsa sini basaye tutuarĩaga. Ihyo ijiye ijierare. \v 17 Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquiro mʉnano Elia wame tiriquiro mari yero sahata masʉno ijie tiahye. Sa yero “Acoro ahtaeracãhdo” ni tutuaro siniahye Cohãcjʉ̃re. Tiquiro sa ni sinigʉ̃ ihtia cʉhma quehnoano ape cʉhma deco ahri yehpapʉre ne acoro ahtaerahye. \v 18 Sa yero pari turi tja Cohãcjʉ̃re acorore tiquiro sinigʉ̃ acoro ahtahye. Sa yero pari turi ahri yehpapʉ yucʉri pihni, bʉcʉa, dʉca tiahye. Sa ye Cohãcjʉ̃re mari siniñe ihyo ijiye ijierare. \p \v 19 Yʉhʉ acaye, mʉsa mehna cjʉ̃no Cohãcjʉ̃ yere cohãriquiro Cohãcjʉ̃ yere pari turi tiquiro cahmeatire tiquirore yahuna, quehnoano yena nine mʉsa. \v 20 Sa yena ahrire masiña mʉsa: Cohãcjʉ̃re duhuriquirore Cohãcjʉ̃re pari turi cahmegʉ̃ yena, pecapʉ wahaboriquirore yʉhdʉgʉ̃ yena niaga mʉsa. Sa yero tiquiro ñañe yerire Cohãcjʉ̃ borota.