\id HEB - Piratapuyo NT -Colombia 2011 (DBL -2013) \h Hebreos \toc1 Hebreos \toc2 Hebreos \toc3 He \mt1 Hebreos \c 1 \p \v 1 Panopʉ Cohãcjʉ̃ ijiahye. Tiquiro peye tahari mari acayere panopʉ cjẽnare tiquiro yere yahuahye. Apequinare tiquiro bajuaro yahuahye. Apequinare quehẽnopʉ yahuahye. Apequinare tiquiro piti caro yahuahye. Tiquiro yere yahu mʉhtariquinare yahu dutiro, sa yahuahye tiquiro mari acayere. \v 2 Yojopʉre pihtiri deco panogã ijiye decorire tiquiro macʉnore tiquiro yere yahu dutigʉ̃ tiquiro pehe marine yahue tiri. Tiquiro Pacʉro ye dutiro mehna ahri yehpare, ʉhmʉse gʉ̃hʉre yeriquiro ijire. Tiquiro Pacʉro pehe pihtiri deco ijigʉ̃ ijipihtiyere cʉoatiquirore cũahye tiquiro macʉnore. \v 3 Sa yero tiquiro macʉno pehe tiquiro Pacʉro ye asi siteyere cʉoriquiro ijiro, tiquiro tutuayere marine ihñore. Sa yero ihcãno saha tiquiro Pacʉro yero sahata ijiro, tiquiro Pacʉro ijiye tiyere marine ihñore tiquiro macʉno. Sa yero tiquiro macʉno tiquiro tutuaye mehna dutigʉ̃ ahri yehpa, ʉhmʉse gʉ̃hʉ sa ijiducure. Sa yero mari ñano yerire tiquiro coseri bato ʉhmʉsepʉ tiquiro Pacʉro tutua yʉhdʉariquiro poto pehe dujiahye, pʉhtoro tiquiro ijiyere ihñono. \s1 Cohãcjʉ̃ macʉno angele yʉhdʉoro ijire \p \v 4 Tiquiro “Cohãcjʉ̃ macʉno”, wame tire. Ti wamene Cohãcjʉ̃ cũahye tiquirore. Sa wame tiro apequina pʉhtoro ijire. Sa yero tiquiro angele yʉhdʉoro ijire. \v 5 Tiquiro yequina angele pehere Cohãcjʉ̃ ne ohõ saha ni yahuera tiahye: \q1 Yʉhʉ macʉ ijire mʉhʉ. Miare mʉhʉre bajuagʉ̃ yei, niahye Cohãcjʉ̃ tiquiro macʉnore. \m Angele pehere ne sa ni yahuera tiahye. Sa yero tiquinare ahri gʉ̃hʉre ne yahuera tiahye: \q1 Tiquiro Pacʉro ijiitja yʉhʉ. Sa yero tiquiro yʉhʉ macʉ ijirota, niahye Cohãcjʉ̃ tiquiro macʉnore. \m Angele pehere ne sa ni yahuera tiahye. Sa yero tiquiro macʉno tiquina yʉhdʉoro ijire. \v 6 Sa yero ape taha tiquiro macʉnore coã masa bajuariquirore ahri yehpapʉ cũno ohõ saha niahye Cohãcjʉ̃ tiquirore: \q1 Ijipihtiyequina yeequina angele dʉsepe curi mehna quehe sa, ño peoeta tiquina yʉhʉ macʉre, niahye tiquiro. \m \v 7 Sa yero tiquiro yequina angele pehere yahuro taro ohõ saha niahye tiquiro: \q1 Yeequina angelere wihnono yero saha pagʉ tigʉ̃ yeaja yʉhʉ. Tiquina yʉhʉ cahacjẽna ijire. Sa yegʉ tiquinare peca pohna yero saha pagʉ tigʉ̃ yeaja yʉhʉ, ni yahuahye Cohãcjʉ̃. \m \v 8 Tiquinare sa nieperota tiquiro macʉno pehere ohõ saha niahye: \q1 Mʉhʉ Cohãcjʉ̃ ijipihtiyequina pʉhto sa ijiducugʉta. Queoro dutigʉta mʉhʉ, mʉhʉ yequinare. \v 9 Ni mehono marieno yeyere, quehnoano yeyere tutuaro cahmene mʉhʉ. Sa yegʉ ñañe yeyere ihña yabire mʉhʉ. Mʉhʉ sa ijigʉ̃ ihñagʉ yʉhʉ mʉhʉ Pacʉ ijipihtiyequina apequina yʉhdʉoro mʉhʉre bucuegʉ̃ yei, niahye Cohãcjʉ̃ mari Pacʉ. \m \v 10 Ahri gʉ̃hʉre niahye tiquiro, tiquiro macʉnore “Pʉhto” ni pisuro: \q1 Pʉhto, coã waropʉre ahri yehpare, ʉhmʉse gʉ̃hʉre bajumehnedi mʉhʉ. \v 11 Ti ijipihtiye camesa pihtia waharota. Mʉhʉ pehe ne camesasi. Sa ijiducugʉta mʉhʉ. Ti ijipihtiye suhtiro ahba bora dijiaro saha pihtia waharota. \v 12 Ti ijipihtiye ʉhmʉsere, ahri yehpa gʉ̃hʉre camesagʉ̃ yeita mʉhʉ. Mʉnano suhtirore mʉhʉ cohãboro saha ti ijipihtiyere camesagʉ̃ yeita mʉhʉ. Sa yero suhtiro ahba bora dijiaro saha ti ijipihtiye camesarota. Mʉhʉ pehe ne camesasi. Sa ijiducugʉta mʉhʉ, niahye Cohãcjʉ̃ tiquiro macʉnore. \m \v 13 Ne angele pehere ahrire yahuera tiahye mari Pacʉ: \q1 Yʉhʉ poto pehe dujiya mʉhʉ. Pʉhto ijire mʉhʉ. Sa yegʉ mʉhʉre ihña tuhtiyequinare yʉhdʉdʉca basagʉtja. Sa yegʉ tiquina pʉhto ijigʉta mʉhʉ, niahye Cohãcjʉ̃ tiquiro macʉnore. \m \v 14 Ijipihtiyequina angele pehe Cohãcjʉ̃ cahacjẽna ijire. Sa yero mari Pacʉ ohore tiquiro yequina angelere Cristo yʉhdʉoatiquinare yedoho dutiro. \c 2 \s1 Cohãcjʉ̃ yere quehnoañe buheyere marine sa tʉhotu cãhno cahmedare \p \v 1 Sa yena Cohãcjʉ̃ macʉno waro marine yahuriquiro tiquiro ijigʉ̃ masina tiquiro yahuyere mari tʉhorire quehnoano wacũno cahmene marine, “Tire boari”, nina. \v 2-3 Angele yahurire masa pehe yʉhdʉdʉcagʉ̃ ihñano Cohãcjʉ̃ tiquinare buhiri dahreahye. Sa buhiri dahrero angele tiquina yahuri poto ijigʉ̃ ihñono niahye. Sa yena angele yahuri poto ijigʉ̃ masina, tire marine yʉhtiro cahmene. Ti yʉhdʉoro Cristo pehere yʉhtiro cahmene. Tiquiro mari pʉhtoro marine tiquiro yʉhdʉoatire yahu mʉhtahye. Sa ye tiquirore tʉhoriquina pehe tiquiro yahurire marine yahu turiari, marine quehnoano masigʉ̃ yee tehe. Sa yero ti buheyere marine tiquiro yʉhdʉoati buheyere mari sa tʉhotu cãgʉ̃ Cohãcjʉ̃ marine buhiri dahrerota. Tire duhti masiedaja mari. \p \v 4 Ti buheyere tʉho mʉhtariquina tiquina buheri watoa Cohãcjʉ̃ pehe ti buheye poto ijigʉ̃ ihñono nidi. Tiquiro tutuaye mehna ihñono nidi. Sa yero peye tahari tiquiro tutuaye mehna ye ihñono ti buheyere poto ijigʉ̃ ihñono nidi. Sa yero tiquiro yequinare tiquina ye masiatire tiquiro cahmeno sahata cũahye. Espíritu Santo pehe ijire marine ye masigʉ̃ yeriquiro. \s1 Jesucristo mari yero sahata pagʉ tiriquiro masa bajuahye \p \v 5 Pihtiri deco bato ijiyequina Cohãcjʉ̃ caha ijiyequina pʉhtoa ijisi angele pehe. Tiquinare pʉhtoa sõsi mari Pacʉ. \v 6 Sa yero ihcãquiro mari Pacʉre tiquiro yahuducurire ohõ saha ni ojoahye panopʉ: \q1 Masa ihyo ijiyequina tiquina ijiepegʉ̃ta tiquinare wacũre mʉhʉ. Masare quehnoano yere mʉhʉ. \v 7 Meheñe decorigã angele docapʉ masare cũahye mʉhʉ. Sa cũepegʉta yojopʉre tiquinare tutuayere ohogʉ, pʉhtoa sõahye mʉhʉ. \v 8 Mʉhʉ sa sõgʉ̃ ahri yehpapʉ ijiyequina wahiquina gʉ̃hʉ bui dʉhsaro marieno masare cũahye mʉhʉ, niahye panopʉ cjʉ̃no mari Pacʉre. \m Sa sõno ahri yehpapʉ ijiyequina wahiquina gʉ̃hʉ bui dʉhsaro marieno masare cũahye. Masare tiquiro sa pʉhtoa sõepegʉ̃ta ijipihtiyequina ahri yehpapʉ ijiyequina wahiquina masare ihña wahãedarĩaga, ʉsã tʉhotugʉ̃. Ahri yehpapʉ ijiyequina wahiquinare ihña wahãgʉ̃ yeraniaga masa. Ijipihtiye bui ijieraniaga masa. \v 9 Sa tiquinare ihña wahãgʉ̃ yerapenata Jesu pehere wacũ tutuaja mari. Meheñe decorigã angele docapʉ mari Pacʉ tiquiro macʉno gʉ̃hʉre cũahye, mari ñañe buhiri yariatiquirore. Mari Pacʉ marine cahĩno mari yariaborirore Jesure yariagʉ̃ cahmeahye. Sa yero tiquiro sa yariagʉ̃ ihñano tiquirore tutuayere ohoro, pʉhtoro sõahye tiquirore. \p \v 10 Cohãcjʉ̃ ijipihtiyere bajumehnediquiro ijire. Sa ye ijipihtiye tiquiro ye dihita ijire. Sa yero Jesure yaria dutiro ñañene cohãgʉ̃ yeahye tiquirore. Sa yeahye tiquiro masa peyequina tiquiro yequina ijiatiquinare ʉhmʉsepʉ neano taro. Jesu sa yero, ñañe marieniquiro, quehnoa yʉhdʉariquiro tiquiro ijiyere ihñono niahye. Sa yero Jesu pehe marine yʉhdʉoriquiro, mari pʉhtorota ijire. \v 11 Ijipihtiyequina masare tiquina ñañe yerire cose were tiquiro. Sa yero Jesu mari tiquiro cose wenohrina mehna Pacʉ tire Cohãcjʉ̃re. Mari Pacʉ ihcãquirota ijire. Mari Pacʉ tiquiro ijigʉ̃ Jesu marine tiquiro yequinare tiquiro cose wenohrinare “Yʉhʉ acaye ijire”, ni pisuro ne bʉe tierare. Tiquiro sa ni pisurire mʉsare yahutja. \v 12 Ohõ saha nino niahye tiquiro: \q1 Cohãcjʉ̃, mʉhʉ ijiye tiyere yahutja yʉhʉ acayepʉre. Ijipihtiyequina yeequina ihñonopʉ mʉhʉre ño peogʉ “Tutuariquiro ijire”, ni yahutja yʉhʉ tiquinare, niahye tiquiro Pacʉrore. \m \v 13 Ahri gʉ̃hʉre niahye tiquiro: \q1 Cohãcjʉ̃re wacũ tutuaʉtja yʉhʉ, niahye tiquiro. \m Ahri gʉ̃hʉre niahye tiquiro: \q1 Ohõ ijiaja yʉhʉ. Cohãcjʉ̃ pohne mehna ohõ ijiaja. Yʉhʉre tiquiro cũriquina yʉhʉ acaye mehna ohõ ijiaja, niahye tiquiro yequinare “Yʉhʉ acaye” ni pisuro. \p \v 14 “Tiquiro pohne” tiquiro niñequina pagʉ tiyequina mari ijigʉ̃ ihñano, Jesu pehe mari ya pagʉ saha pagʉ tiriquiro ahtahye. Sa ijiriquiro ahtahye tiquiro curusapʉ yariaro taro, watĩnore butigʉ̃ yero taro. Tiquiro watĩno pehe yaria dutiriquiro ijire. \v 15 Sa ye watĩnore butigʉ̃ yero, marine yʉhdʉore. Mari pehe decoripe mari yariatire cuemi. Sa cuerina ijina pecapʉ wahaborina ijimi mari. Sa ijina mari ijigʉ̃ ihñano tiquiro marine yʉhdʉore. \v 16 Sa yʉhdʉoro angele pehere yedohoro ahtaerahye tiquiro. Abrahã panamena iji turianare Cohãcjʉ̃ yequinare mari pehere yedohoro ahtahye. \v 17 Sa yero tiquiro mari acayʉro warota ahtahye. Ihcãno saha mari yero saha pagʉ tiriquiro ahtahye. Sa ahtaro mari yʉhdʉatire mari ñañe yerire mari Pacʉre cohã dutiro ahtaro niahye. Sa yero mari yequina pahia pʉhtoa tiquina yeriro saha yero ahtaro niahye. Mari yero saha ijiro marine quehnoano paja ihñare. Sa yero Cohãcjʉ̃ cahmeno saha sa yeducuriquiro ijire. Sa yero tiquiro mari yaquiro pahia pʉhtoro ijiro nine. \v 18 Tiquiro ñano yʉhdʉahye. Sa yero watĩno tiquirore ñano ye dutimahye. Yerahye tiquiro. Sa ñañene yerariquiro ijiro, tiquiro pehe mari gʉ̃hʉre ñañene yeragʉ̃ ye masine. Watĩno ñañene tiquiro ye dutigʉ̃ ihñano marine ñañene yeragʉ̃ ye masine Jesu. \c 3 \s1 Jesu Moise yʉhdʉoro ijiriquiro ijire \p \v 1 Jesu tiquiro sa ijiriquiro ijigʉ̃ ihñana tiquirore quehnoano wacũña mʉsa. Yʉhʉ acaye Jesu yequina, Cohãcjʉ̃ besenohrina ijire mʉsa. Tiquiro Jesu pehe Cohãcjʉ̃ cũriquiro ijiro mari yaquiro pahia pʉhtoro ijire. Tiquiro ye buheyere quehnoañe buheyere mari quehnoano ño peoaja. Tiquiro pehere quehnoano wacũña mʉsa. \v 2 Cohãcjʉ̃ tiquirore marine yʉhdʉoatiquirore tiquiro cũgʉ̃ tiquiro pehe Cohãcjʉ̃ cũriro saha yeahye. Ne yʉhdʉdʉcaerahye. Moise gʉ̃hʉ Cohãcjʉ̃ yequina Israe masare yedohoro ne yʉhdʉdʉcaerahye. Sata yeahye Jesu gʉ̃hʉ. \p \v 3 Sa yero Moisere tiquina ño peoriro yʉhdʉoro Jesu pehere ño peoro cahmene marine. Ohõ saha ijire ti mari queoye mehna buhegʉ̃. Wʉhʉre mari ño peoriro yʉhdʉoro wʉhʉ dahreriquiro pehere ño peoro cahmene marine. Sa yero Jesu pehe wʉhʉ dahreriquiro yero saha ijiriquiro tiquiro ijigʉ̃ Moisere mari ño peoriro yʉhdʉoro tiquiro pehere ño peoro cahmene marine. \v 4-6 Ohõ saha ijire ti. Mari Cristo yequina Cohãcjʉ̃ ya curua cjãna ijiaja. Cristo pehe wʉhʉre tiquiro cũboriro saha marine tiquiro ya curua cjãna ijiatinare cũno nine. Masa pehe wʉhʉse yeyequina ijire. Cohãcjʉ̃ pehe ijipihtiyere yeriquiro ijire. Moise pehe Cohãcjʉ̃ ya curua cjẽnare yedohoducuriquiro ijiro, camepʉ Cohãcjʉ̃ yahuatire yahue tiahye masare. Cristo pehe Cohãcjʉ̃ macʉno ijiro, Cohãcjʉ̃ yere yeducuriquiro ijiro, Cohãcjʉ̃ ya curua cjẽna pʉhtoro ijire. Sa ijiriquiro ijigʉ̃ ihñana Moisere mari ño peoriro yʉhdʉoro Cristo pehere ño peoro cahmene marine. Sa yena mari pehe Cristore wacũ tutua duhuerana, marine tiquiro yʉhdʉoatire sa bucueducuna, tiquiro ya curua cjãna ijiaja mari. \s1 Cohãcjʉ̃ tiquiro yequinare tiquiro mehna quehnoano sogʉ̃ cahmene \p \v 7 Sa yena Cristore mari wacũ tutua duhueratire ohõ saha yero cahmene marine. Ohõ saha nine Espíritu Santo: \q1 Miare yʉhʉ, Cohãcjʉ̃, mʉsare yʉhʉ yahugʉ̃, yʉhti dueyequina yero saha ijieracãhña. \v 8 Quehnoano yʉhtiya mʉsa yʉhʉre. Panopʉ Israe masa masa marienopʉ ijiye, sa yʉhdʉdʉcari yʉhʉre. Sa ye yʉhʉre ne bucueragʉ̃ yeri tiquina. Sa yena tiquina yero saha yeracãhña mʉsa yʉhʉre. \v 9 Topʉre cuarenta cʉhmari waro tiquinare yʉhʉ tutuaye mehna ye ihñomi. Yʉhʉ sa ye ihñoepegʉ̃ta tiquina pehe ohõ saha ni tʉhotue timedi: “¿Ñañene mari yegʉ̃ ihñano Cohãcjʉ̃ marine buhiri dahreboagari?” ni tʉhotue timedi. Sa ni tʉhotuye ñano ye tuhue tiri. \v 10 Tiquina sa yegʉ̃ ihñagʉ tiquina mehna usuaʉ. Sa usuagʉ ohõ saha nii: “Tiquina yʉhʉ yahuducuyere tʉho dueraye, sijoro saha ijiye buheyere sa wacũducuye nine. Yee pehere ne yʉhti duerare”, nii tiquinare. \v 11 Sa yegʉ tiquina mehna usuagʉ ohõ saha ni yahuu: “ ‘Tiquina yʉhʉ mehna cjẽna ne ijisi. Sa ye wape tiro marieno ijisi tiquina’, ni yahuu yʉhʉ”, ni yahuahye Cohãcjʉ̃, niahye Espíritu Santo pehe. \p \v 12 Sa yena yʉhʉ acaye, quehnoano yeya mʉsa, “Cohãcjʉ̃re cohãri”, nina. Mʉsa ñañene tʉhotuna, Cohãcjʉ̃re catiriquirore wacũ tutuerana, tiquirore cohãboaga mʉsa. Ne ihcãquiro mʉsa mehna cjʉ̃no sa yeracãhdo. \v 13 Sa yena ahri pehere yero cahmene: Mʉsa mehna cjẽnare decoripe Cohãcjʉ̃ yere mʉsa basi cahme yahuducuya “Ñañene yeari”, nina. Ñañene yena, “Ti mehna bucueaja”, nina ni mehoñene tʉhotuna niaja mari. Sa ni tʉhotueracãhña. Ñañene yeducuna Cohãcjʉ̃ ye pehere cahmedaja mari. Sa yena ñañene duhu dueraja. “Sa yeari”, nina, mʉsa mehna cjẽnare Cohãcjʉ̃ yere mʉsa basi cahme yahuducuya. Cristo tiquiro ahtato pano decoripe tire sa cahme yahuducuya. \v 14 Sa yena coã waropʉ Cristore mari wacũ tutua dʉcariro saha mari wacũ tutuaducuna, mari catiro puno tiquiro yere duhuerana, tiquiro mehna cjãna ijiaja. \p \v 15 Ohõ saha nine Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoari pũpʉ: \q1 Miare yʉhʉ Cohãcjʉ̃ mʉsare yʉhʉ dutigʉ̃ quehnoano yʉhtiya mʉsa yʉhʉre. Panopʉ cjẽna Israe masa yʉhʉ yahuepegʉ̃ta ño peo dueraye, yʉhʉre yʉhti duerari. Sa yena tiquina yero saha yeracãhña mʉsa, niahye Cohãcjʉ̃, ni ojoahye panopʉre. \m \v 16 Sa ye Cohãcjʉ̃ tiquiro yahurire tʉhomediquina ijiepeta tiquina tiquirore yʉhtierahye. Tiquina ijipihtiyequina Egiptopʉ ijiyequina Cohãcjʉ̃ wioriquina ijiepeta tiquirore ne yʉhtierahye. \v 17 Sa ñano yeye cuarenta cʉhmari waro Cohãcjʉ̃re usuagʉ̃ yee tiahye. Tiquina sa yeri buhiri masa marienopʉ yariahye tiquina. \v 18 Tiquirore tiquina sa yʉhti dueragʉ̃ ihñano ohõ saha cua pesaro mehna niahye tiquiro: “Tiquina yʉhʉ mehna cjẽna ne ijisi. Sa ye wape tiro marieno ne ijisi tiquina”, niahye tiquiro. \v 19 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhona ahri pehere masinata mari: Cohãcjʉ̃re tiquina wacũ tutuerari buhiri tiquiro mehna cjẽna iji masiedahye. Sa ye tiquiro mehna quehnoano so, iji masiedahye. \c 4 \p \v 1 Sa yero panopʉ cjẽnare tiquiro mehna tiquina quehnoano soatire cahmeno, tiquinare “Yʉhʉ mehna wape tiro marieno sonata”, ni cũahye Cohãcjʉ̃. Mari gʉ̃hʉre sata ni cũahye tiquiro. Sa yena cua pesaro mehna Cohãcjʉ̃re quehnoano yʉhtiihna mari, “Wiheari”, nina. Sa wihena tiquiro mehna quehnoano sosi mari. \v 2 Panopʉ cjẽna Cohãcjʉ̃ yere tiquina tʉhoriro saha mari gʉ̃hʉ quehnoañe buheyere tʉhou. Tiquina tʉho mʉhtariquina pehe tʉhoye, “Cohãcjʉ̃ ye waro ijire”, ni tʉhotuerahye. Sa ye tiquina tʉhori dʉhseati ijierahye. \v 3 Mari pehe tiquirore wacũ tutuana Cohãcjʉ̃ mehna cjãna ijinata. Sa yena tiquiro mehna quehnoano iji, sonata. Wape tiro marieno ijinata. Cohãcjʉ̃ tiquiro nidiro sahata ijire ti. Ohõ saha niahye tiquiro tiquirore yʉhtierariquinare: \q1 Tiquina mehna usuagʉ cua pesaro mehna ohõ saha ni yahuu: “Tiquina yʉhʉ mehna cjẽna ne ijisi. Sa ye wape tiro marieno ne ijisi”, ni yahuu, niahye Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoari pũpʉ. \m Ahri yehpare tiquiro yeri bato dahra duhurĩahye tiquiro. \v 4 Ahrire mari masiaja. Seis decori ahri yehpare tiquiro yeri bato tiquiro dahra duhurire yahuro ohõ saha niahye Cohãcjʉ̃ ye yahuducuyere tiquina ojoari pũpʉ: \q1 Seis decori bato ijipihtiyere tiquiro dahrarire pehoro, Cohãcjʉ̃ dahra duhuahye, niahye tiquiro yere tiquina ojoari pũpʉ. \m \v 5 Sa yero Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoari pũpʉ ohõ saha ni yahure tiquiro mehna quehnoano ijieyequinare: \q1 “Tiquina yʉhʉ mehna cjẽna ne ijisi. Sa ye wape tiro marieno ne ijisi”, niahye Cohãcjʉ̃, nine tiquiro yere tiquina ojoari pũpʉ. \m \v 6 Sa ye quehnoañe buheyere tʉho mʉhtariquina tiquirore tiquina yʉhdʉdʉcari buhiri tiquiro mehna cjẽna ijisi tiquina. Sa ye tiquiro mehna wape tiro marieno ijisi tiquina. Apequina pehe tiquiro mehna cjẽna ijieta. Sa ye tiquiro mehna wape tiro marieno soyequina ijieta. \v 7 Sa yero masare tiquiro yʉhdʉoati deco ihcã deco cũahye pari turi Cohãcjʉ̃. Ti decota yojopʉre ijire. Peye cʉhmari bato Israe masa Cohãcjʉ̃re tiquina tʉho mʉhtari bato ti decore yahuahye Davi pehe. Cohãcjʉ̃ tiquirore yahu dutigʉ̃ yahuahye. Cohãcjʉ̃ ye yahuducuye tiquina ojoarire mʉsare yʉhʉ yahuri decore ohõ saha ni ojoahye Davi: \q1 Ahri decore yʉhʉ Cohãcjʉ̃ mʉsare yʉhʉ yahugʉ̃ yʉhdʉdʉcaro marieno quehnoano yʉhtiya mʉsa yʉhʉre, ni ojoahye panopʉre. \m \v 8 Coã waropʉre Josué Israe masare Cohãcjʉ̃ ohori yehpapʉ ne sahye. “Yʉhʉ mehna wape tiro marieno soyequina ijieta”, nino, ti yehpapʉ tiquina soatire nino niedahye Cohãcjʉ̃. Ti yehpapʉ so dutiro, ape deco tiquiro yʉhdʉoati decore cũedaboaga tiquiro. \v 9 Seis decori bato ahri yehpapʉre tiquiro yeri bato Cohãcjʉ̃ tiquiro dahra duhuriro saha mari tiquiro yequina gʉ̃hʉ tiquiro mehna wape tiro marieno mari soati ijirota. Tiquiro mehna mari quehnoano ijiato ijirota. \v 10 Sa yero Cohãcjʉ̃ tiquiro dahrarire duhu cãrĩahye. Sa yena mari gʉ̃hʉ mari wape tirire duhu cãnata. \v 11 Sa yena mari tiquiro yequina quehnoano yeihna. Cohãcjʉ̃ yere quehnoano yʉhtiihna tiquiro mehna mari quehnoano soato saha. Panopʉ cjẽna mari acaye tiquina yʉhdʉdʉcari bato Cohãcjʉ̃ mehna cjẽna iji masiedahye tiquina. Tiquina yero saha yeracʉ̃hna mari. \p \v 12 Cohãcjʉ̃ ye yahuducuye marine catigʉ̃ yere. Quehnoañe pehere marine camesagʉ̃ yere. Sa ye tiquiro ye yahuducuye ihyo ijiye ijierare. Sa ye ñoseni pjĩ pʉa peheri siori pjĩ mehna dihirore tiquina yʉhre ihña tiquina masino saha tiquiro ye yahuducuye gʉ̃hʉ mari ijiye tiyere quehnoano masigʉ̃ yere. Tiquiro ye yahuducuyere mari tʉhogʉ̃, tire mari buhegʉ̃ mari ijiye tiyere quehnoano masi pehogʉ̃ yere marine. \v 13 Ne Cohãcjʉ̃re mari ijiye tiyere mari yerire nʉo masiedaja mari. Ijipihtiyere tiquiro bajumehnedire, tiquiro bajumehnediquina gʉ̃hʉre ihñare tiquiro. Sa yena mari yerire tiquirore yahu yʉhdʉro cahmene marine. \s1 Jesu tutuariquiro mari yaquiro pahia pʉhtoro ijire \p \v 14 Jesu Cohãcjʉ̃ macʉno tiquiro Pacʉro cahapʉ tojoariquiro ijire. Tiquiro tutuariquiro mari yaquiro pahia pʉhtoro ijire. Sa yero marine Cohãcjʉ̃re sini basare. Tiquiro sa ijiriquiro ijigʉ̃ ihñana mari pehe tiquiro yere quehnoano yʉhtiihna. Tiquirore quehnoano wacũ tutuaducuuhna. \v 15 Tiquiro mari yaquiro pahi mari ñano yʉhdʉgʉ̃ ihñano quehnoano paja ihñariquiro ijire. Mari ñañene tutuaro cahmeñene masine tiquiro. Watĩno ijipihtiyere ñañene marine tiquiro ye dutiriro sahata tiquiro gʉ̃hʉre ñañene ye dutimahye. Tiquiro sa ye dutiepegʉ̃ta tiquiro ñañene yerahye. Sa ñañene tiquiro ye dutinohriquiro ijiro, marine paja ihñano tiquiro yedoho masine marine. \v 16 Sa yena cuero marieno Cohãcjʉ̃re siniihna. Tiquiro marine cahĩne. Sa yero tiquirore mari sinigʉ̃ tiquiro pehe paja ihñano, marine yedohorota. Watĩno marine tiquiro ñañene ye dutigʉ̃, mari ñano yʉhdʉgʉ̃ gʉ̃hʉre tiquiro marine yedohorota. \c 5 \p \v 1 Ijipihtiyequinare pahia pʉhtoare besero, masare besere Cohãcjʉ̃. Sa tiquiro beseri bato pahia pʉhtoa pehe tiquina mehna cjẽnare yedohoye tehe Cohãcjʉ̃ cahacjẽna ijire. Sa ye ñañene tiquina yeri buhiri Cohãcjʉ̃re sini basare tiquina mehna cjẽnare. Wahiquirore wejẽ ʉjʉ̃a mʉoñe, Cohãcjʉ̃re sini basare. \v 2 Pahia pʉhtoa apequina masa yero saha quehnoano masi pehoeyequina ijire. Sa masieñequina ijiye, apequina masieñequinare yedoho masine. Sa ye quehnoano yerariquina gʉ̃hʉre quehnoano yedoho masine. \v 3 Sa ye pahia quehnoano ye pehoeyequina ijiye ñañe buhiri tiyequina ijire. Sa ye tiquina basi ñañene tiquina yeri buhiri wahiquirore wejẽ ʉjʉ̃a mʉo, Cohãcjʉ̃re sinine. Apequina masare yedohoye tehe, tiquina ñañe buhiri tiquina sini basariro sahata tiquina basi tiquina ñañe buhiri gʉ̃hʉre sinine Cohãcjʉ̃re. \p \v 4 Sa yero tiquiro basi tiquiro esa tuharo pahia pʉhtoro sajãedare. Cohãcjʉ̃ pehe tiquirore besero, pahia pʉhtoro sõre. Panopʉ cjʉ̃no Aaron mʉnanore tiquiro cũriro sahata apequina pahia pʉhtoa gʉ̃hʉre cũre tiquiro. \v 5 Sata Cristo gʉ̃hʉ tiquiro basi tiquiro esa tuharo pahia pʉhtoro sajãedahye. Cohãcjʉ̃ pehe tiquirore pʉhtoro sõno, ohõ saha niahye: \q1 Yʉhʉ macʉ ijire mʉhʉ. Miare mʉhʉre bajuagʉ̃ yei, niahye Cohãcjʉ̃. \m \v 6 Ape taha ohõ saha niahye Cohãcjʉ̃ Cristore: \q1 Ijipihtiye decori pahi ijiducugʉta mʉhʉ. Melquisede tiquiro ijiriro saha pahi ijiducugʉta mʉhʉ, niahye tiquiro macʉnore. \m \v 7 Cristo ahri yehpapʉ ijiro sañuducuye mehna, utiye mehna mari Pacʉre tutuaro siniahye tiquiro “Yʉhʉre masoña”, nino. Mari Pacʉ pehe tiquirore yariariquirore maso masiniquiro ijire. Tiquiro sa sinigʉ̃ mari Pacʉ tʉhoahye tiquirore. Mari Pacʉ cahmeñe dihitare tiquiro ye duagʉ̃ ihñano mari Pacʉ pehe tiquiro sinidire tʉhoro, tiquirore yʉhtiahye. \v 8 Sa yero Cristo Cohãcjʉ̃ macʉno ijieperota ñano yʉhdʉahye tiquiro. Sa ñano yʉhdʉro yʉhtiahye mari Pacʉre. Sa yʉhtiro quehnoano yʉhti masiahye. \v 9 Sa ñano yʉhdʉro, curusapʉ yariaro ijipihtiyequina tiquirore yʉhtiatiquinare yʉhdʉoatiquiro wahahye. \v 10 Sa yero mari Pacʉ pehe tiquirore pahia pʉhtoro cũahye. Sa yero Melquisede pahia pʉhtoro tiquiro ijiriro saha ijire Cristo. \s1 Cristo yequina tiquirore wacũ tutua duhugʉ̃ cuarĩne \p \v 11 Peye ohõ saha ijiyere mʉsare yahu nemo duaja ʉsã. Ʉsã sa yahu nemo duepegʉ̃ta mʉsa pehe dapu bʉtina ijire. Sa yena mʉsare yahuro basioerare ʉsãre. \v 12 Yoari pje Cristo yequina ijimene mʉsa. Sa yena yojopʉre apequinare buhenapʉ iji tuhasaboya mʉsa. Mʉsa sa ijiborina ijiepegʉ̃ta apequina mʉsa pehere buheeta. Cohãcjʉ̃ yere mijoeda cjũñe buheye dihitare tʉhore mʉsa. Macanagã epẽco dihitare tiquina apũ masino saha mʉsa gʉ̃hʉ mijoeda cjũñe dihitare quehnoano tʉhore. Coã buhe dʉcayequina yero saha ijire mʉsa. \v 13 Epẽcore apũñequina macanagã ijinine. Tiquina yero saha mʉsa gʉ̃hʉ ijire. “Ahri ñañe ijire. Ahri quehnoañe ijire”, ni ihña masiedare mʉsa. \v 14 Ihyayere ihyayequina pehe bʉcʉna ijire. Tiquina yero saha ijiyequina quehnoano tʉho masiñequina quehnoano buheriquina ijire. “Ahri ñañe ijire. Ahri quehnoañe ijire”, ni ihña masine tiquina pehe. \c 6 \p \v 1-2 Sa yena Cohãcjʉ̃ yere quehnoano masina, quehnoano yʉhtina ijiihna. Cristo yere coã warore mari buhe dʉcana ohõ saha masi dʉcaʉ: Mari ñañene yerire bʉjʉa witi, duhuro cahmene. Mari ñañene yeri buhiri pecapʉ wahanata. Sa yena Cohãcjʉ̃re wacũ tutuaro cahmene marine. Ahrire coã waropʉre marine buhe dʉcari. Sa ye wame yeyere, omocarine marine tiquina duhu peoyere, yariariquina tiquina masa mʉjañene, ahri deco pihtiri bato Cohãcjʉ̃ buhiri dahreatire, tiquiro buhiri dahreatiquina tiquina ñano yʉhdʉducuato gʉ̃hʉre ahri gʉ̃hʉre coã waropʉre marine buhe dʉcare. Sa ijiye buheyere masi tuhasana, quehnoano buhe nemouhna tja. \v 3 Sa yena Cohãcjʉ̃re, tiquiro ye gʉ̃hʉre masi nemouhna. Cohãcjʉ̃ cahmegʉ̃ sa yenata mari. \p \v 4 Mari sa yerana Cohãcjʉ̃ yere duhuboaga mari. Cohãcjʉ̃ yere duhuriquinare ne pari turi tiquina ñañe yerire tiquinare bʉjʉa witigʉ̃ ye masiedare. Sa ijiyequina Cristo tiquiro yʉhdʉomediquina ijiye, Espíritu Santore cʉomedi. \v 5 Sa ye Cohãcjʉ̃ ye yahuducuyere tʉhoye quehnoañe ti yahuducuye ijigʉ̃ masimedi. Sa ye pihtiri deco batopʉ Cohãcjʉ̃ tutuaye mehna mari sa ijiducuatire, masare tiquiro buhiri dahreato gʉ̃hʉre tiquina masimedi. \p \v 6 Sa ijiriquinapʉre Cristo yere tiquina duhugʉ̃ pari turi tiquina ñañe yerire tiquinare bʉjʉa witigʉ̃ ye masiedare. Sa duhuriquina Cohãcjʉ̃ macʉnore pari turi curusapʉ tiquina quẽ bihaboriro saha tiquirore yeye nine. Tiquina sa yegʉ̃ ihñañe apequina masa Cristore bʉjʉpere. Sa ye tiquina ñañe yerire tiquinare bʉjʉa witigʉ̃ ye masiedare. \v 7 Ohõ saha ijire ti mari queoye mehna buhegʉ̃: Quehnoari yehpare pajiro acoro ahtagʉ̃ ti oteye quehnoano bʉcʉa, dʉca tire. Sa yero ti wese upʉro dʉcare cʉore tiquiro ihyatire. Ti yehpa Cohãcjʉ̃ quehnoano tiquiro yeri yehpa ijire. Sa quehnoano yere tiquiro yequina gʉ̃hʉre. \v 8 Sa ijiepegʉ̃ta pota mehna, taa mehna ti yehpa diaro dʉhseati ijierare. Sa ijiri yehpare Cohãcjʉ̃ ʉjʉ̃a cohãnota. Sata yere tiquiro tiquirore duhuyequinare. \s1 Cristore sa ño peoducuyequinare yʉhdʉore Cohãcjʉ̃ \p \v 9 Yʉhʉ cahĩna, mʉsare sa ni yahuepegʉta mʉsa pehere “Cristore duhuna ijire”, nigʉ niedaja. Mʉsa pehe Cristo yʉhdʉonohrina ijire. Sa yena quehnoañene yena niaga mʉsa. Ahrire masiaja yʉhʉ. \v 10 Quehnoano mari yeri wapa queoro marine quehnoano yeriquiro ijire mari Pacʉ. Sa yero tiquiro yere mʉsa tutuaro dahrari wapare bosi tiquiro. Tiquirore cahĩna quehnoano yedohore mʉsa tiquirore. Apequina Cristo yequina gʉ̃hʉre yedohore mʉsa. Sa yena tiquinare yedohona niaga mʉsa. Sa yerina mʉsa ijigʉ̃ ihñano bosi tiquiro. \v 11 Mʉsa catiro puno apequinare mʉsa cahĩducugʉ̃, mʉsa yedohoducugʉ̃ gʉ̃hʉre cahmeaja ʉsã. Mʉsa sa yeri wapa queoro quehnoano yerota mari Pacʉ mʉsare. \v 12 Sa yena mʉsa cape bʉjʉna mʉsa ijigʉ̃ cahmedaja ʉsã. Apequina Cristo yequina ñano yʉhdʉepeta tiquiro yere ne duhuerare. Tiquina sa yegʉ̃ ihñano mari Pacʉ “Mʉsare ohoutja”, tiquiro nidire tiquinare oho pehorota. Sa yena mʉsa gʉ̃hʉ tiquina yero saha yeducuya. \p \v 13-14 Panopʉ Cohãcjʉ̃ Abrahãre ohõ saha ni cũahye. “Yʉhʉ wame mehna ahrire poto nii niaja mʉhʉre. Mʉhʉre quehnoano yeitja. Sa yegʉ mʉhʉ panamena iji turiayequinare peyequina masa ijigʉ̃ yeitja”, ni yahu cũahye Cohãcjʉ̃. Sa ni yahu cũno tiquiro ye wame mehna wame peo yahuro niahye. Apequiro tiquiro bui ijiriquiro ne mariedagʉ̃ tiquiro ye wame mehna tiquiro basita sa wame peo yahuahye. \v 15 “Mʉhʉre quehnoano yeitja”, Cohãcjʉ̃ tiquiro ni cũrire Abrahã pehere quehnoano tiquiro cohtegʉ̃ ihñano tiquiro nidiro sahata tiquirore quehnoano yeahye. \v 16 “Cohãcjʉ̃ mehna poto nina niaja”, masa pehe niñe, tiquina bui ijiriquiro wame mehna wame peo yahuye nine. “Cohãcjʉ̃ mehna poto nii niaja”, ihcãquiro nigʉ̃ tʉhoro apequiro pehe tiquiro mehna cahme dʉse tutuariquiro pehe “Ijirota ijire”, ninota. Sa ye cahme dʉse tutua duhueta tiquina. \v 17 Sa yero Cohãcjʉ̃ Abrahãre “Mʉhʉre quehnoano yeitja”, ni cũno wame peo yahuahye. Tiquiro sa wame peorire tʉhona “Ijirota ijire ti. Tiquiro sa nidi ne camesasi”, ni, masiaja mari. Tire mari masiato saha tiquiro ni cũri mehna wame peo yahuahye. \p \v 18 Sa yero pʉaro tiquiro ni yahuducuri mehna tiquiro nidi poto ijigʉ̃ masigʉ̃ yeahye Cohãcjʉ̃ marine: Tiquiro ni cũri gʉ̃hʉ tiquiro wame peori gʉ̃hʉ ti pʉaro mehna tiquiro ni yahuducurire yahuahye tiquiro. Sa ye tiquiro ni cũri gʉ̃hʉ, tiquiro wame peori gʉ̃hʉ ne camesaerare. Sa yero Cohãcjʉ̃ ne ni mehoedare. Tiquiro sa ijiriquiro ijigʉ̃ masina, mari tiquirore quehnoano wacũ tutuana, bucueye mehna marine tiquiro yʉhdʉoatire cohtenatja mari. \v 19-20 Sa tiquiro yʉhdʉoatire cohtena, wacũ tutuana ijiaja mari. Sa yena cueraja. Pahia pʉhtoro Cohãcjʉ̃ ijiri tucũ waropʉ sajãno, cahmotari suhtirore yʉhdʉ sajãre. Sa sajãno masa ye ijiatire sini basare Cohãcjʉ̃re. Tiquiro sa yeriro sahata Jesu gʉ̃hʉ came mari wahato sahata ʉhmʉsepʉ Cohãcjʉ̃ cahapʉ waharo, mari ye ijiatire sini basare Cohãcjʉ̃re. Topʉ mari wahato pano tiquiro pehe wahahye. Sa yero ijipihtiye decori pahia pʉhtoro ijire tiquiro. Melquisede pahi tiquiro ijiriro saha pahia pʉhtoro ijire tiquiro gʉ̃hʉ. \c 7 \s1 Melquisede pahi tiquiro ijiriro saha Jesu pahia pʉhtoro ijire \p \v 1 Melquisede Salẽ wame tiri maca cjẽna pʉhtoro ijiahye. Sa yero pahi ijiro Cohãcjʉ̃ tutuariquirore, ʉhmʉse cjʉ̃nore sini basariquiro ijiahye. Sa yero apequina pʉhtoare Abrahã wejẽ tuhasa, tiquiro tojoa tagʉ̃ waro Melquisede tiquiro ya macapʉ ijiriquiro Abrahãre piti caro esahye. Sa piti caro tiquirore sini basahye Cohãcjʉ̃re. “Quehnoano yeya ahriquirore”, ni sini basahye Abrahãre Cohãcjʉ̃re. \v 2 Tiquiro sa piti cato pano Abrahã pehe tiquirore ihña tuhtiyequinare wejẽ tuhasa tiquiro wejẽdiquina pʉhtoa yere neahye. Tiquiro sa nedire mehenogã ohoahye Melquisedere. Melquisede tiquiro wame pehe “Pʉhtoro quehnoano yeriquiro ijire”, nino nine. Sa yero tiquiro Salẽ wame tiri maca cjẽna pʉhtoro ijigʉ̃ tiquiro wame ohõ saha nino nine: “Pʉhtoro quehnoano ijigʉ̃ yeriquiro”, nino nine. “Salẽ” nino, “Quehnoano ijiye”, nino nine. \v 3 Ne Melquisede pacʉsʉmʉare, tiquiro pano iji mʉhtariquinare, tiquiro acayere tiquina yahu ojoa ohõri mariedare. Tiquiro masa bajuarire, tiquiro yariari gʉ̃hʉre yahu ojoa ohõri mariedare. Sa yero sa ijiducuriquiro yero saha ijire tiquiro. Tiquiro sa ijiriquiro ijigʉ̃ Cohãcjʉ̃ tiquiro mehna marine queoye mehna buhere. Cohãcjʉ̃ macʉno tiquiro pahi ijirire marine buhere. Melquisede pahi sa ijiducuriquiro yero saha ijire. Tiquiro yero saha Cristo gʉ̃hʉ pahi sa ijiducuriquiro ijire. \p \v 4 Sa yero Melquisede ne ihyo ijiriquiro ijierahye. Abrahã mari ñecʉ mʉnano pʉhtoro waro ijieperota mehenogã tiquiro nedire Melquisede pehere ohoahye. \v 5 Sa yero Cohãcjʉ̃ dutiye Moisere tiquiro cũri ijipihtiyequina apequina Israe masare to punota wapa ye dutire. Sa dutiro Leví panamena iji turiayequinare tiquina acaye wapa yerire ñehe dutiro, cũahye. Leví panamena pahia wahae tiahye. Sa ye Israe masa Abrahã panamena iji turiayequina ijiepeta tiquina pahiare wapa yee tiahye. \v 6 Melquisede pehe Leví panamino iji turiariquiro ijieraperota wapa neahye Abrahãre. Sa yero Cohãcjʉ̃ “Mʉhʉre quehnoano yeitja”, tiquiro ni cũriquiro ijieperota Abrahã pehe Melquisedere wapa yeahye. Sa yero Melquisede pehe Cohãcjʉ̃re Abrahãre sini basaro quehnoano ye dutiahye. \p \v 7 Quehnoano ye dutiriquiro Melquisede pehe tiquiro quehnoano ye dutinohriquiro Abrahã bui ijire. Tire mari quehnoano masiaja. \v 8 Mari mehna cjẽna pahia marine mehenogã wapa neñequina mari yero saha masa ijire. Sa ye yariatiquinata ijire tiquina gʉ̃hʉ. Ahriquiro Melquisede pehe Abrahãre mehenogã wapa nediquiro sa catiducuriquiro yero saha ijire. Tiquiro yariarire yahueraro, sata nino niahye Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoari pũpʉ. \v 9 Yojopʉ cjẽna Leví panamena iji turiayequina pahia ijiye, mehenogã wapa nene. Sa ijiyequina tiquina ijiepegʉ̃ta Abrahã Melquisedere mehenogã wapa yero, ijipihtiyequina Leví panamena ye ijiati gʉ̃hʉre oho basaro saha yero niahye. Sa ye tiquina gʉ̃hʉ Melquisedere mehenogã ohoyequina yero saha ijire. \v 10 Melquisedere Abrahã tiquiro wapa yeri pjere Leví pehe masa bajueraniahye. Sa ijieperota tiquiro ñecʉno mʉnano Abrahã pagʉpʉ tiquiro ijiboriro saha Leví pehe iji tuhasaro niahye. Sa yero Melquisede Abrahãre tiquiro piti cagʉ̃ Leví gʉ̃hʉ tiquiro ñecʉno mʉnano mehna ijiro saha ijiro niahye. Sa ye Leví, tiquiro panamena mehna Melquisedere mehenogã wapa yeyequina yero saha ijiye, tiquina tiquiro docapʉ ijiye niahye. \p \v 11 Tiquiro dutiyere cũno Cohãcjʉ̃ Levíre tiquiro acaye gʉ̃hʉre pahia iji dutiahye. Sa ye tiquiro dutiye nidiro sahata tiquina pahia wahiquinare wejẽ ʉjʉ̃a mʉo, Cohãcjʉ̃re sini basahye masare. Tiquina sa yeri mehna mari yʉhdʉna, apequiro pahi sijoro saha ijiriquiro pahire cahme nemoedaboya mari. Sa yena apequiro pahire cahmeaja mari yojopʉre, Melquisede yero saha ijiriquirore. Leví ya curua cjʉ̃no Aaron mʉnano yero saha ijiyequina pahiare yojopʉre mari cahmedaja. \v 12 Sa yena pahiare camesana niaja mari. Mari sa camesana, marine dutiye gʉ̃hʉre camesaro cahmene marine. \v 13 Aaron, Leví gʉ̃hʉ tiquina ya curua cjẽna dihitare pahia sajã duti mʉhtamahye Cohãcjʉ̃, tiquiro dutiyere cũno. Tiquiro sa dutiepegʉ̃ta yojopʉre mari pʉhtoro pahi sõriquiro ape curua cjʉ̃no ijire. Sa ye ti curua cjẽna ne pahia sajãedahye. \v 14 Tiquiro Cristo Judá ya curua cjʉ̃no masa bajuahye. Tire mari quehnoano masiaja. Sa yero, Moise pahia sõno, Judá ya curua cjẽnare ne pahia sõeda tiahye. \p \v 15 Ahrire masina, ohõ saha mari quehnoano masiaja: Yojopʉre wahma tiquiro sõriquiro pahi Cristo Melquisede yero saha ijiriquiro ijire. \v 16 Panopʉ cjẽ dutiye ti nidiro sahata Leví ya curua cjẽna dihita pahia sajãhye. Yojopʉre tiquiro sõriquiro pahia tiquina yero saha pahi sajãedare. Tiquiro Cohãcjʉ̃ tutuaye mehna ijipihtiye decori ijiriquiro ijire. Sa yero ti tutuaye mehna pahi sajãhye tiquiro. \v 17 Ohõ saha nine Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoari pũpʉ: \q1 Ijipihtiye decori pahi ijiducugʉta mʉhʉ. Melquisede pahi tiquiro ijiriro saha pahi ijiducugʉta mʉhʉ, niahye Cohãcjʉ̃ tiquiro macʉnore, ni ojoahye panopʉ. \m \v 18 Ti dutiye tiquiro cũ mʉhtari dutiye dʉhseati ijierahye. Sa yero ti dutiyere duhu cãhye Cohãcjʉ̃. \v 19 Moisere tiquiro cũri dutiye mehna ne yʉhdʉerare masa. Sa yero yojopʉ pehere Cohãcjʉ̃ marine tiquiro yʉhdʉoatire marine cũre. Tiquiro sa yegʉ̃ yojopʉre tiquiro mehna yahuducu masiaja. \p \v 20 Sa yero Cristore pahi sõno, wame peoro mehna tiquirore sõahye. Apequina pahiare tiquiro yero saha wame peo sõedahye. \v 21 Cristo pehe Cohãcjʉ̃ wame peoro mehna pahi sajãhye. Ohõ saha niahye tiquiro Pacʉro Cristore: \q1 Yʉhʉ mʉhʉ pʉhto yʉhʉ wame mehna mʉhʉre poto yahutja. Sa yegʉ ahrire ne duhu cũno marieno yahuaja mʉhʉre. Pahi sa ijiducugʉta mʉhʉ, ni cũahye Cohãcjʉ̃ tiquiro macʉnore. \m \v 22 Sa wame peo cũno, wahma buheyere quehnoañe buheyere marine cũno, marine tiquiro yʉhdʉoatire cũno niahye. Panopʉ cjẽ dutiye yʉhdʉoro mari quehnoano ijiatire cũno niahye. Sa yero Cohãcjʉ̃ “Mʉsare yʉhdʉoutja”, tiquiro nidiro sahata yero taro, Jesure ohoahye marine yʉhdʉoatiquirore. \v 23 Iji mʉhtariquina pahia tiquina yariagʉ̃ ihñañe apequina camesa sajãre tja. Sa ye tiquina peyequina pahia wahare. \v 24 Jesu pehe sa ijiducure. Sa ye tiquirore camesayequina mariedare pahia. \v 25 Sa yero tiquiro sa ijiducuro, Cohãcjʉ̃re sa sini basaducure tiquiro yequina ye ijiatire. Sa yero Cohãcjʉ̃ mehna tiquina sa ijiducuato saha masare yʉhdʉo masine tiquiro. Ijipihtiyequina tiquirore wacũ tutuayequina Cohãcjʉ̃ cahapʉ wahaeta. Sa yero Jesu ijire potota tiquinare yʉhdʉoriquiro. \p \v 26 Sa yero Jesu ijire mari yaquiro pahia pʉhtoro. Tiquiro pũritare tutuaro cahmeaja mari. Ne ñañe buhiri marieniquiro ijire tiquiro. Sa yero masa yero saha ne ñañene yerare. Sa yero Cohãcjʉ̃ tiquirore ñañequina cahapʉ ijiriquirore neano, ʉhmʉsepʉ cũ, ijipihtiyequina apequina bui pʉhtoro sõahye. \v 27 Apequina pahia yero saha ijierare tiquiro. Tiquina pehe decoripe wahiquinare wejẽ, ʉjʉ̃a mʉo, Cohãcjʉ̃re sinie tiri. Tiquina basi tiquina ñañe buhirire sini mʉhtae tiri. Came apequina masa tiquina ñañe buhiri gʉ̃hʉre sini basae tiri tiquina. Sa ye peye tahari tiquina Cohãcjʉ̃re sinie tiri. Jesu pehe pahi ijiro, ihcã tahata tiquiro yariari mehna siniahye Cohãcjʉ̃re masa tiquina ñañe buhirire yʉhdʉoro taro. Sa yariaro tiquiro basi tiquiro pagʉre tiquiro jeripohna gʉ̃hʉre tiquiro ohoboriro saha yero niahye. \v 28 Cohãcjʉ̃ dutiye Moisere tiquiro cũri pahia pʉhtoare sajã dutire. Sa sajãepeta ñañe marieñequina ijierare sa pahia sajãñe. Ti dutiye bato ijiye buheye mehna Cohãcjʉ̃ wame peoro mehna tiquiro yahuri buheye mehna tiquiro macʉno pahia pʉhtoro sajãhye. Tiquiro pehe ñañe marieniquiro sa ijiducure. \c 8 \s1 Cohãcjʉ̃ “Mʉsare yʉhdʉoutja”, ni cũahye tja Moisere tiquiro cũrire camesaro. Tire yahu basariquiro ijire Jesu \p \v 1 Ti ijipihtiyere yahuna, ahri pũritare mʉsare yahuna tana niaja: Mʉsare ʉsã yahuriquiro pahia pʉhtoro tiquiro pũrita mari yaquiro waro ijire. Ʉhmʉsepʉ Cohãcjʉ̃ tutua yʉhdʉariquiro tiquiro pʉhtoro dujiro poto pehe dujire Cristo mari yaquiro pahia pʉhtoro. \v 2 Sa yero ahri yehpa cjã wʉhʉpʉ, masa tiquina yeri wʉhʉpʉ pahia dahrayere yerare tiquiro. Ʉhmʉsepʉ ijiri wʉhʉpʉre mari pʉhtoro tiquiro yeri wʉhʉpʉre pahia dahrayere yere tiquiro. Ti wʉhʉ pũrita Cohãcjʉ̃ waro ya wʉhʉ ijire. \p \v 3 Ijipihtiyequina ahri yehpa cjẽna pahia pʉhtoa wahiquinare wejẽ ʉjʉ̃a mʉo, ohore Cohãcjʉ̃re ño peoye. Sa ye dutie tiahye tiquinare. Mari yaquiro pahi gʉ̃hʉre Cohãcjʉ̃re oho dutiahye. Mari ñañe buhirire tiquirore oho dutiahye. Sa yero Cristo mari ñañe buhiri yariaro bucuegʉ̃ yeahye Cohãcjʉ̃re, pahia pʉhtoa Cohãcjʉ̃re ohoye tiquina bucuegʉ̃ yeriro saha. \v 4 Mari judio masa mari dutiye ti nidiro sahata ahri yehpapʉ pahia masa tiquina ñañe buhirire ohore Cohãcjʉ̃re siniñe. Sa ye ahri yehpapʉ pahia iji tuhasare. Sa yero Jesu pehe mari yaquiro pahi ahri yehpapʉ ijinino, pahi ijieraboa tiquiro pehe. \v 5 Ahri yehpa cjẽna pahia tiquina dahrayere ahri yehpa cjã wʉhʉpʉta dahrare. Ti wʉhʉpʉ Cohãcjʉ̃re tiquina ño peorire ihñana ʉhmʉse cjã wʉhʉpʉre tiquirore mari ño peoatire masi cjũna niaja. “Ti wʉhʉ yero saha ijire”, nino niahye Cohãcjʉ̃ cʉnʉpʉ Moisere tiquiro ya wʉhʉre dahre dutiro. Tiquiro sa dahreato panogã Cohãcjʉ̃ ohõ saha niahye tiquirore. “Cʉnʉpʉ mʉhʉre yʉhʉ ihñoriro sahata ti wʉhʉ ijiriro sahata ya wʉhʉre queoro dahreya”, niahye Cohãcjʉ̃ tiquirore. \fig |src="cn01921b.tif" size="col" copy="© 1978 David C. Cook Publishing Co." ref="Hebreos 8.5" \fig* \v 6 Sa yero yojopʉ pehere Jesu pahi ijiro, tiquiro dahraye apequina pahia ye dahraye yʉhdʉoro ijire. Ihyo waro ijierare. Cohãcjʉ̃ marine “Mʉsare yʉhdʉoutja”, tiquiro ni yahuri panopʉ cjẽ dutiye Moisere tiquiro cũri dutiye yʉhdʉoro ijire. Marine tiquiro yahuri ti dutiye yʉhdʉoro marine quehnoano ijigʉ̃ yeeta. Sa yero marine yʉhdʉo basariquiro ijiro, Cristo pehe apequina pahia yʉhdʉoro ijire. \p \v 7 Coã waropʉre tiquiro dutiri mehna mari yʉhdʉeraja. Ti dutiye mehna mari yʉhdʉgʉ̃, apeye buheyere cũedaboya Cohãcjʉ̃. \v 8 Sa yero ti dutiyere tiquina ihcãno sahaerarire yahuro ohõ saha niahye tiquiro yeequinare Israe masare: \q1 Ohõ saha nine mari pʉhtoro: “Quehnoano tʉhoya. Camepʉ apeye buheyere yahutja yequinare Israe masare, Judá ya curua cjẽna gʉ̃hʉre. \v 9 Ti buheye tiquina ñecʉsʉmʉa mʉna iji turiayequinare yʉhʉ yahu cũri yero saha ne ijisi. Yʉhʉ basi tiquinare Egipto yehpapʉ ijiyequinare wiogʉ tiquinare yahu cũmi. Yʉhʉ sa ni yahu cũrire yʉhdʉdʉcare tiquina. Tiquina sa yegʉ̃ ihñagʉ wahmanore tiquinare yʉhʉ yahumedire duhu cʉ̃hʉ. \q1 \v 10 Sa yegʉ camepʉ Israe masare ohõ saha ni yahutja: Yʉhʉ dutiyere tiquinare wacũgʉ̃ yeitja. Sa ye yʉhʉ dutiyere yʉhtieta. Sa yegʉ yʉhʉ Cohãcjʉ̃ tiquina pʉhto, tiquinare ihña ihbogʉ ijigʉtja. Sa ye tiquina pehe yeequina masa ijieta. \v 11 Sa ye ti pjere tiquina mehna cjẽnare ne tiquina ohõ saha cahme nisi: ‘Mari pʉhtorore Cohãcjʉ̃re masiña mʉsa’, ne ni cahme buhesi. Tiquina ijipihtiyequina yʉhʉre masi tuhasaeta. Macanagã, bʉcʉna gʉ̃hʉ yʉhʉre masiñequina dihita ijieta. \v 12 Sa yegʉ tiquina ñañe yerire boutja yʉhʉ. Sa yegʉ tiquinare buhiri dahresi yʉhʉ. Tiquina ñañe yerire pari turi wacũsi yʉhʉ”, niahye mari pʉhtoro, nine Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoari pũpʉ. \p \v 13 Yojopʉre marine tiquiro ye buheyere cũno, panopʉ cjẽ dutiyere duhuro nidi. Sa yero mʉna dutiyere tiquiro duhuri bato ti dutiye camesaa wahare. \fig |src="nt-252.jpg" size="span" ref="Hebreos 8.13" \fig* \c 9 \s1 Ahri yehpa cjã tucũre ʉhmʉse cjã tucũ gʉ̃hʉre Cohãcjʉ̃re ño peori tucũre yahuahye \p \v 1 Coã waropʉre Cohãcjʉ̃ tiquiro dutiyere Moisere cũno, masa tiquirore tiquina ño peoato gʉ̃hʉre cũahye. Sa yero Cohãcjʉ̃re tiquina ño peoati wʉhʉ gʉ̃hʉre ye dutiro cũahye. \v 2 Ti wʉhʉ wahiquina cahseri wʉhʉ ijiahye. Pʉa tucũ cʉoahye. Paji cjũri tucũ tiquina sajã sa mʉhtari tucũ “Cohãcjʉ̃ ya tucũ”, wame tiahye. Ti tucũpʉ tiquina sihõ docodʉ ijiahye. Sa yero mesa gʉ̃hʉ ijiahye. Ti mesa bui Cohãcjʉ̃re tiquina ohori pã pesahye. \v 3 Ape tucũ suhti cahseri mehna tiquina cahmotari tucũ ijiahye. Ti tucũ “Cohãcjʉ̃ ijiri tucũ waro”, wame tiahye. \v 4 Ti tucũpʉ uru mehna tiquina yeri altar, ehmeo bueyere tiquina ʉjʉ̃ari altar ijiahye. Sa yero uru quehnoañe mehna tiquina duhu ohõri acaro topʉ cuñahye. Ti acaro puhiapʉ uru pa maná wame tiye ihyaye pose tiri pa ijiahye. Sa yero ti acaro puhiapʉ Aaron yadʉ tuadʉ pũri tidʉ ijiahye. Sa yero pʉa pjĩ ʉtã pjĩni Cohãcjʉ̃ dutiyere tiquiro ojoari pjĩni gʉ̃hʉ ti acaro puhiapʉ sañahye. \v 5 Ti acaro bui pʉaro angele queoye ijiahye. Ti queoye Cohãcjʉ̃ asi siteyere, ti tucũpʉ tiquiro ijiyere ihñoñe niahye. Ti acaro mohano bui tiquina wʉye dʉpʉri mehna mohahye. Ti acaro mohano bui masa ñañe buhirire tiquina ohorire wejẽ site peoe tiahye pahia pʉhtoro. To punota yahutja ahri wʉhʉ cjẽne yojopʉre. \fig |src="HK078D.tif" size="col" copy="Horace Knowles ©The British & Foreign Bible Society, 1954, 1967, 1972, 1995." ref="Hebreos 9.5" \fig* \p \v 6 Sa ye ti wʉhʉre tiquina quehnoano quehnori bato pahia decoripe tiquina sajã sa mʉhtari tucũpʉ sajã sa, tiquina dahrayere yee tiahye. \v 7 Sa yero pahia pʉhtoro dihita ape tucũpʉ sajãhye. Cʉhmaripe ihcã tahata tiquiro sajãri deco boropʉta sajãe tiahye tiquiro. Sa sajãno tiquina wejẽdiquiro wahiquiro tiquina ohoriquiro diire ne sajãno, Cohãcjʉ̃re ño peoe tiahye. Dii marieno ne sajãedahye. Tiquiro basi tiquiro ñañe yeri buhirire diire ne sajãe tiahye. Sa yero ijipihtiyequina apequina Israe masa “Ñañe ijiaga”, nino marieno tiquina ñañe yeri buhiri gʉ̃hʉre diire ne sajãe tiahye tiquiro Cohãcjʉ̃re sinino taro. \p \v 8 Ijipihtiye ahri mehna Espíritu Santo ohõ saha ni marine buhero nine: Ti wʉhʉpʉ Moisere tiquiro cũri wʉhʉpʉ mari ño peorĩna, tiquiro cũri dutiyere yeatina ijinina, ihyo ijina Cohãcjʉ̃re ño peona wahaeraboya mari. Pahia pʉhtoro dihita Cohãcjʉ̃ ijiri tucũ waropʉ sajã masine. Sa yena ihyo ijiyequina tiquina ño peoye wahaeraro saha sa ijiboya mari Moisere tiquiro cũri dutiyere yena. \p \v 9 Ahri ijipihtiyere Cohãcjʉ̃re ño peori wʉhʉpʉ ijiyere marine cũno, marine yojopʉ cjẽnare buhero niahye Cohãcjʉ̃. Wahiquinare wejẽ ʉjʉ̃a mʉo, masa Cohãcjʉ̃re tiquina ño peori mehna ne Cohãcjʉ̃ cahapʉ wahasi. Tiquina sa yeri mehna tiquina ñañe yerire cose werahye. \v 10 Sa wahiquinare ohoye, tiquina ihyaye, tiquina sihniñe, tiquina pagʉ coseye, tiquina ohõ saha yeye mehna Cohãcjʉ̃re ño peoe timahye. Ahri tiquina sa yeri ihyo warota ijire yojopʉre. Sa yeye ti dutiye Moisere tiquiro cũri dutiye marine quehnoana wahagʉ̃ yerahye. Sa ye wahma buheyere Cohãcjʉ̃ tiquiro cũri bato mʉna dutiye pehe dʉhseati ijierare. \p \v 11 Cristo pehe mari pahia pʉhtoro ijiro ahta tuhasari jiri. Sa ijiro marine quehnoañene cũ tuhasari jiri. Cohãcjʉ̃re ño peori wʉhʉ ʉhmʉsepʉ pahia pʉhtoro tiquiro dahrari wʉhʉ apequina pahia tiquina dahraye wʉhʉse yʉhdʉoro quehnoari wʉhʉ ijire. Ʉhmʉse cjã wʉhʉ ijire. Ti wʉhʉ ahri yehpa cjã wʉhʉ ijierare. Sa yero masa tiquina yeri wʉhʉ ijierare. \v 12 Sa yero Cristo ʉhmʉsepʉ Cohãcjʉ̃ ijiro waropʉ ihcã taha sajãhye mari ñañene yeri buhirire Cohãcjʉ̃re ohoro saha yero taro. Topʉ ʉhmʉsepʉ ohõpʉ tiquiro ijiri tucũ waro yero saha ijire mari queoye mehna buhegʉ̃. Sa yero chivoa diire, wecʉagã diire ne sajã, ohoerahye tiquiro. Tiquiro pehe tiquiro ye dii warore Cohãcjʉ̃re tiquiro ohoro saha yero niahye yariaro. Ijipihtiye decori Cohãcjʉ̃ mehna mari ijiducuato saha tiquiro ye diire cohãhye. Mari ñañe buhirire yariahye. \p \v 13 “Yariariquinare dahra peona mʉsa pagʉ wete tina ijire”, ni cũahye Cohãcjʉ̃ Moisere. Sa ijiye ñañene wete tiyere cose wee tiahye chivoa diire tiquina ohori mehna. Wecʉa diire tiquina ohori mehna, wecʉagãre tiquina ʉjʉ̃ari nitine tiquina ohori mehna sa ijiye ñañene cose wee tiahye. \v 14 Sa ijiye ñañene wahiquina diire tiquina ohori mehna, nitine tiquina ohori mehna tiquina cose weriro saha ti yʉhdʉoro Cristo pehe tiquiro diire cohãno mehna mari ñañe yerire quehnoano cose we peho cãre. Tiquiro ñañe marieniquiro ijiro, curusapʉ yariaro tiquiro basita tiquiro pagʉ, tiquiro jeripohna mehna Cohãcjʉ̃re ohoro saha yeahye. Espíritu Santo sa ijiducuriquiro yedohoye mehna sa yeahye tiquiro. Sa ye mari ñañe yerire tiquiro cose wegʉ̃ ihñano mari ñañe buhirire Cohãcjʉ̃ bo cãhye. Ti ñañe buhirire cʉona pecapʉ wahaborina ijimi mari. Tiquiro cose wenohrina ijina, Cohãcjʉ̃ catiriquiro tiquiro cahmeñene ye masiaja mari. \p \v 15 Sa yero “Ohõ saha mʉsare yʉhdʉoutja”, masare pari turi Cohãcjʉ̃ ni yahu cũgʉ̃ Cristo pehe tiquiro yahuyere yahu basariquiro ijire. Sa yahu basare tiquiro Cohãcjʉ̃ beseriquinare yʉhdʉoro taro. Tiquiro sa yʉhdʉogʉ̃ ijipihtiye decori tiquiro mehna ijinata mari tiquiro yequina. Sa yena mari tiquiro yequinare Cohãcjʉ̃ marine ohoatire cʉonata mari. Moisere tiquiro cũri dutiye dihita ijigʉ̃ masa tiquina ñañe buhiri ijiniahye. Sa yero curusapʉ yariaro ti pjeta tiquina ñañe yeri buhirire yʉhdʉoahye tiquiro yequinare. \p \v 16-17 Masʉno came tiquiro acayere tiquiro ohoatire ojoa ohõyure papera pũpʉ. Tiquiro ohoatire yahuro taro ojoa ohõyure. Ti pũre ojoa ohõyuriquiro tiquiro yarieranigʉ̃ ti pũ dʉhseati ijierare. Tiquiro acaye tiquiro cʉorire nea masiedare. Sa ye tiquiro yariagʉ̃ ihñañe ti pũpʉ tiquiro ni ojoariro sahata tiquiro yere neañeta tiquina. \v 18 Tiquiro yariato pano ti pũ dʉhseati ijieraro sahata yariaro marieno dii wijiaro marieno Cohãcjʉ̃ Moisere tiquiro cũri dutiye gʉ̃hʉ ne dʉhseati ijieraboya. Sa yero wahiquiro diire tiquiro wejẽ siteri bato ti dutiyere potota yero niahye. \p \v 19 Sa yero ohõ saha ye mʉhtahye Moise: Cohãcjʉ̃ tiquiro cũri dutiyere masare yahu pehoahye. Came wecʉagã diire, chivoa diire aco mehna moreahye. Sa yero hisopo wame tidʉ dʉpʉ mehna oveja poari sohãñe mehna tiquina ñimiori poarire torẽahye. Ti dʉpʉ mehna diire soharo, Cohãcjʉ̃ dutiyere tiquiro ojoari pũ bui wejẽ site peoahye. Ijipihtiyequina masa bui gʉ̃hʉre wejẽ site peoahye. \p \v 20 Sa yero ohõ saha niahye tiquiro: “Cohãcjʉ̃ marine tiquiro yahuri tiquiro dutiri ahri dii mehna poto ijigʉ̃ masiaja mari. Ahri diire ihñana tiquiro nidiro sahata marine tiquiro yeatire masiaja mari. Ti dutiyere yʉhti dutiahye tiquiro marine”, niahye Moise. \v 21 Sa yero masare tiquiro yeriro saha Cohãcjʉ̃re tiquina ño peori wʉhʉ wahiquina cahseri wʉhʉre, ijipihtiye ti wʉhʉpʉ ijiye gʉ̃hʉre wejẽ siteahye. \v 22 Sa tjire. Ti dutiye ti nidiro sahata peye ñañene dii cohãno mehna cose wero cahmene. Mehenogã dʉhsaye ñañene apee boro mehna cose wegʉ̃ quehnoare. Sa yero Cohãcjʉ̃ mari ñañe yerire ne bosi dii cohãedagʉ̃. \s1 Cristo tiquiro diire cohãno, yariaro, tiquiro yequina ñañe yerire cose weahye \p \v 23 Ti ijipihtiye Cohãcjʉ̃re tiquina ño peori wʉhʉ, ti wʉhʉpʉ ijiye gʉ̃hʉ ʉhmʉse cjã wʉhʉpʉ ijiye yero saha ijiahye mari queoye mehna buhegʉ̃. Ʉhmʉse cjã wʉhʉ pehe potota Cohãcjʉ̃ ya wʉhʉ waro ijire. Sa yero ahri yehpa cjã wʉhʉre, ti wʉhʉpʉ ijiye gʉ̃hʉre wahiquina diire tiquiro wejẽ siteri mehna cose wero cahmeahye. Sa ye ti yʉhdʉoro ʉhmʉsepʉ wahatiquinare tiquina ñañe buhiri tiyequinare cose wero cahmene. Sa yero wahiquina yʉhdʉoro ijiriquiro ye dii tiquiro cohãno mehna tiquina ñañe yerire cose wero cahmene. \p \v 24 Sa yero Cohãcjʉ̃re tiquina ño peori wʉhʉ masa yeri wʉhʉ ijire. Ʉhmʉse cjã wʉhʉ yero saha ijire ti wʉhʉ gʉ̃hʉ, mari queoye mehna buhegʉ̃. Sa yero Cristo pahi ijiro, marine sini basaro taro ahri yehpa cjã wʉhʉre sajãedahye. Potota ʉhmʉsepʉ wahahye tiquiro Cohãcjʉ̃ caha marine sini basaro taro. \v 25 Mari judio masa mari pahia pʉhtoro cʉhmaripe Cohãcjʉ̃ ijiri tucũ waropʉ sajãe tiahye wahiquina diire ohoro taro. Cristo pehe tiquiro diire Cohãcjʉ̃re ohoro saha yero taro, yariaro, peye tahari sajãedahye. \v 26 Peye tahari yariariquiro ijiro, ahri yehpa iji dʉcari bato peye tahari yariaboya tiquiro. Peye tahari tiquiro mari ñañe buhirire yariaducuriquiro ijiboya. Sa ijiboriquiro ijieperota pihtiri deco panogã yojopʉre marine ijipihtinare yʉhdʉoro taro ihcã taha bajuahye tiquiro ahri yehpapʉ. Sa bajuahye yariaro taro, mari ñañe buhirire cohãno taro. \p \v 27 Ijipihtiyequina masa ihcã tahata yarieta. Tiquina sa yariari bato masa quehnoañequinare, ñañequina gʉ̃hʉre beserota Cohãcjʉ̃. \v 28 Ihcã tahata mari yariaro saha Cristo gʉ̃hʉ ihcã tahata yariahye peyequina masa tiquina ñañe yerire cohãno taro. Came pari turi ahtarota. Mari ñañe yerire cohã tuhasariquiropʉ ijirota. Sa yero pari turi mari ñañe yerire cohãno taro ahtasi. Sa ahtaro tiquirore cohteyequinare, bucueye mehna tiquirore ihña duayequinare yʉhdʉoro ahtarota. \c 10 \p \v 1 Cohãcjʉ̃ dutiye Moisere tiquiro cũri quehnoañe buheye yero saha ijiepeta, ihcãno saha ijierare. Ti dutiye ti ye dutiriro saha cʉhmaripe wahiquinare wejẽ, ʉjʉ̃a mʉo, Cohãcjʉ̃re ño peoducure. Tiquina sa yeye mehna masa tiquina ñañe yerire boerare Cohãcjʉ̃. \v 2 Ti mehna tiquina ñañe yerire Cohãcjʉ̃ bogʉ̃, ihcã tahata Cohãcjʉ̃re tiquina ño peori bato “Yojopʉre buhiri mariedare ʉsãre”, ni tʉhotuboya masa. Sa ye pari turi wahiquinare wejẽ ʉjʉ̃a mʉo, Cohãcjʉ̃re ño peo ohoeraboya. Duhu cãboya. \v 3 Cʉhmaripe wahiquinare wejẽ ʉjʉ̃a mʉo, Cohãcjʉ̃re tiquina ño peogʉ̃ tiquinare ñañe buhirire wacũgʉ̃ yere. To punogãta yedoho duare ti tiquinare. \v 4 Wecʉa dii mehna mari ño peori mehna, chivoa dii mehna mari ño peori mehna ne mari ñañe buhirire cohãedare. \p \v 5 Ti ijirota ijire. Ti sa ijigʉ̃ ihñano Cristo ahri yehpapʉre tiquiro ahtato pano ohõ saha niahye Cohãcjʉ̃re: \q1 Wahiquinare ʉjʉ̃a mʉo tiquina ohogʉ̃, trigore tiquina ohogʉ̃ gʉ̃hʉre mʉhʉ ihñagʉ bucuerare mʉhʉ. Sa yegʉ yʉhʉ pagʉre yeri mʉhʉ ya pagʉ ijiatire. \v 6 Ñañene tiquina cohãtore wahiquinare wejẽ, tiquina ʉjʉ̃a mʉogʉ̃ ihñagʉ bucuerare mʉhʉ. \v 7 Mʉhʉ sa bucueragʉ̃ ihñagʉ ohõ saha nii mʉhʉre: “Mʉhʉ cahmeno sahata yegʉ wahagʉtja. Sata ni yahure mʉhʉ ya pũpʉ”, nii yʉhʉ, niahye Cristo tiquiro Pacʉrore. \p \v 8 “Wahiquinare ʉjʉ̃a mʉo tiquina ohogʉ̃, trigore tiquina ohogʉ̃ gʉ̃hʉre ihñagʉ bucuerare mʉhʉ”, ni yahu mʉhtahye tiquiro. Coã waropʉre tiquiro ye dutiye wahiquinare, trigo gʉ̃hʉre tiquina ohoye mehna ti ño peo dutiepegʉ̃ta sa niahye tiquiro. \v 9 Sa ni tuhasa ohõ saha ni nemoahye: “Mʉhʉ cahmeno sahata yegʉ wahagʉtja”, niahye. Tiquiro sa nigʉ̃ ohõ saha masiaja mari. Panopʉ wahiquinare wejẽ ʉjʉ̃a mʉoñe mehna tiquina ño peorire duhugʉ̃ yero, apeye buheye pehere cũno niahye Cohãcjʉ̃. (Sa cũno yojopʉre Cristo tiquiro yariari mehna masare yʉhdʉorota Cohãcjʉ̃.) \v 10 Jesucristo tiquiro pagʉre ohoro, yariaro, ijipihtina marine mari ñano yerire cohãre. Ihcã tahata tiquiro pagʉre ohore mari ñañene cohãno taro. Sa yero Cohãcjʉ̃ cahmeno sahata yero niahye. \p \v 11 Ijipihtina mari judio masa mari yequina pahia decoripe Cohãcjʉ̃re ño peori wʉhʉpʉ dahraducure. Sa dahraducuye decoripe mʉnanota wahiquinare wejẽ, ʉjʉ̃a mʉo, Cohãcjʉ̃re siniducure. Tiquina sa wejẽ ʉjʉ̃a mʉoepegʉ̃ta ti ʉjʉ̃a mʉori mari ñano yerire ne cohãedare. \v 12 Cristo pehe ihcã tahata mari ñañe buhirire yariahye, mari ñañe yerire quehnoano cohã pehoro taro. Tire cohã tuhasa, wahaa wahahye tiquiro Pacʉro cahapʉ tiquiro poto pehe dujiro waharo. Pʉhtoro ijiro, topʉ dujire. \v 13 Topʉ dujiro, cohtero nine. Tiquirore ihña tuhtiyequinare Cohãcjʉ̃ pehe tiquiro yʉhdʉdʉca basatore cohtero nine. \v 14 Sa yero ihcã tahata tiquiro yariari mehna tiquina ñañene cohãnohriquinare ñañe marieñequina sa ijiducugʉ̃ yere tiquinare. \v 15 Ti ijirota ijire. Sata ni yahure Espíritu Santo marine. Ohõ saha ni yahure tiquiro: \q1 \v 16 Ohõ saha nine Cohãcjʉ̃: “Camepʉre ohõ saha ni yahutja Israe masare. ‘Yʉhʉ dutiyere tiquina wacũñepʉ cũtja’, ni yahutja”, nine tiquiro. \q1 \v 17 Ohõ saha ni nemore Cohãcjʉ̃: \q1 “Tiquina ñañe yerire pari turi wacũ nemosi yʉhʉ”, nine tiquiro, ni yahure Espíritu Santo. \m \v 18 Mari ñañe yerire tiquiro sa bogʉ̃ pari turi mari ñañe buhiri yariatiquirore cahmedaja mari. \s1 Cohãcjʉ̃ cahapʉ esana, cuero marieno tiquiro mehna mari yahuducuboriro saha tiquiro mehna yahuducu masiaja yojopʉre \r (Mt 27.51; Mr 15.38; Lc 23.45) \p \v 19 Sa yena yʉhʉ acaye, Cristo tiquiro yariaro mehna tiquiro dii cohãno mehna yojopʉre mari gʉ̃hʉ cuero marieno Cohãcjʉ̃ mehna yahuducu masiaja. Sa yena tiquirore sini masiaja. \v 20 Ahri yehpa cjʉ̃no pahia pʉhtoro Cohãcjʉ̃ ijiri tucũ waropʉ tiquiro yemedi yojopʉre marine dʉhseati ijierare. Ti mehna Cohãcjʉ̃ mehna yahuducu masiedaja mari. Cristo pehe mari ñañene yeri buhirire yariaro tiquiro dii cohãri mehna Cohãcjʉ̃ mehna yahuducu masiaja mari. Pahia pʉhtoro ti tucũpʉ tiquiro sajãriro sahata Cristo pehe Cohãcjʉ̃ cahapʉ esahye mari ñañe yerire bo dutiro waharo. Ti tucũ cjã cahserore cahmotari cahserore tiquiro tʉhrẽ cohãriro saha Cristo tiquiro pagʉre cohãhye Cohãcjʉ̃ mehna marine iji dutiro. \v 21 Sa yero Cohãcjʉ̃ ya wʉhʉpʉ dahrariquiro mari yaquiro pahi tutua yʉhdʉariquiro ijire tiquiro. \v 22 Sa yena Cohãcjʉ̃re siniihna poto ni mehono marieno. Tiquirore quehnoano wacũ tutua, cuero marieno tiquirore siniihna. Cristo mari ñañe yerire tiquiro cose wenohrinapʉ ijiaja. Sa yena “Buhiri tina ijiaja mari”, ni tʉhotuna ijieraja mari. Sa yena wete marieñe aco mehna mari cose wero saha Espíritu Santo tiquiro cose wenohrinapʉ ijiaja. Sa yena Cohãcjʉ̃re siniihna. \v 23 “Mʉsare yʉhdʉoutja”, tiquiro nidiro sahata yerota. Sa yena marine tiquiro yʉhdʉoatore quehnoano masiaja mari. Tire masina, ne boeracʉ̃hna. Cohãcjʉ̃re sa wacũ tutuaducuuhna. Sa wacũ tutuana tire apequinare yahuaja. \v 24 Mari mehna cjẽnare cahĩna, tiquinare yedohouhna mari, ijipihtina mari ihcãno saha mari cahme cahĩ yedohoato saha. \v 25 Sa yena quehnoano cahmecoaducuuhna Cohãcjʉ̃ yere yena tana. Apequina pehe tiquina cahmecoamedirore duhuye nine. Tiquina yero saha yeracʉ̃hna. Mari mehna cjẽnare bucuegʉ̃ yeihna. Ahri yehpapʉre mari pʉhtoro ahtato mehenogã dʉhsare. Tire masina tutuaro bucuegʉ̃ yeihna mari mehna cjẽnare Jesu yequinare. \p \v 26 Poto ijiye buheyere quehnoañe buheyere mari masiepenata ñañene mari pari turi sa yeducugʉ̃ mari ñañene cose we nemoato ne mariedare. \v 27 Sa yero sa yeyequinare cuarĩne. Ijipihtiyequina tiquirore ihña tuhtiyequinare buhiri dahrero, tutuaro ʉjʉ̃nopʉ cohãnota Cohãcjʉ̃ tiquinare. Sa ye tiquiro buhiri dahreatire cueyequina dihita ijimene tiquirore duhuyequina. \v 28 Cohãcjʉ̃ dutiye Moisere tiquiro cũrire yʉhdʉdʉcayequinare buhiri dahreye, mari acaye judio masa wejẽne tiquinare. Ne paja ihñano marieno wejẽne tiquinare. Ihtiaro tiquina yahusãgʉ̃ tʉhoro beseriquiro tiquina yʉhdʉdʉcarire masino tiquinare buhiri dahre dutire. Ihtiaro mariedagʉ̃ pʉaro tiquina yahusãgʉ̃ tiquinare buhiri dahre dutire. Sa dutigʉ̃ tiquinare wejẽne. \p \v 29 Ti bui cjũno Cohãcjʉ̃ macʉnore ihña yabiyequina tiquiro buhiri dahreatiquina ijieta. Cristo dii cohãri mehna mari ñañe yerire cohãre Cohãcjʉ̃. Sa cohãtore yahuahye tiquiro marine. Sa yeye tiquina ñañe yerire cohãnohriquina ijiepeta pari turi ñañene yeye, tiquina ñañe yerire tiquiro cohãrire tiquiro dii gʉ̃hʉre “Ihyo waro ijire”, niñe nieta. Sa niñequina tiquiro buhiri dahreatiquina waro ijiye nieta. Sa niñequina Espíritu Santore ñano ni yahuducuyequina ijire. Tiquiro tiquinare cahĩniquiro ijire. Tiquina sa ñano yahuducugʉ̃ ihñano tutuaro buhiri dahrerota Cohãcjʉ̃ tiquinare. \v 30 Ahrire mari quehnoano masiaja. Cohãcjʉ̃ tiquiro basita ohõ saha niahye: “Yʉhʉ ijiaja buhiri dahreacjʉ. Tiquina ñañene yeri buhiri buhiri dahreitja yʉhʉ”, niahye tiquiro. Ohõ saha ni nemoahye: “Yeequina ijimediquinare ñano yeyequinare buhiri dahreitja yʉhʉ”, niahye tiquiro. \v 31 Cohãcjʉ̃ catiriquiro marine tiquiro buhiri dahregʉ̃ cua yʉhdʉare. \p \v 32 Panopʉ mʉsa ijirire wacũña mʉsa. Ti pjere Cohãcjʉ̃ yere coã masi dʉcana peye tahari ñano yʉhdʉepenata tiquiro yere cohãedari mʉsa. \v 33 Ihquẽ tahari masa tiquina ihñonopʉ apequina mʉsare ñano ni, ñano yeperi mʉsare. Sa yena apequina Jesu yequinare tiquina ñano yegʉ̃ ihñana, tiquinare paja ihñari mʉsa. \v 34 Peresupʉ ijiyequinare paja ihñari mʉsa. Sa yena mʉsa yere tiquina ehmaepegʉ̃ta bucueye mehna, “Quehnoanota”, nidi mʉsa. Ahri yehpa cjẽ yʉhdʉoro quehnoañene cʉore mʉsa ʉhmʉsepʉ. Ti quehnoañe sa ijiducueta. Tire masina, mʉsa cʉoyere tiquina ehmagʉ̃ bʉjʉa witierare mʉsa. \v 35 Sa yena cueracãhña. Cohãcjʉ̃re sa wacũ tutuaducuya. Mʉsa sa yeri wapa tiquiro quehnoano yerota mʉsare. \v 36 Cohãcjʉ̃ “Mʉsare ohõ saha yedohoutja”, tiquiro ni cũrire quehnoano cohteya mʉsa tiquirore wacũ duhuro marieno. Sa cohtena tiquiro cahmeñene yenata mʉsa. Sa yena tiquiro ni cũrire cʉonata. \v 37 Ohõ saha nine Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoari pũpʉ: \q1 Mehenogã dʉhsare Cristo wihiato. Sa ahtaro duita wihi madoqueorota. \v 38 Yeequina quehnoañequina pehe yʉhʉre wacũ tutuaducueta. Sa ye yeequina yʉhʉ mehna sa ijiducueta. Yeere cohãñequina pehere ihña yabiaja yʉhʉ, niahye tiquiro ye yahuducuye tiquina ojoari pũpʉ. \p \v 39 Mari pehe Cohãcjʉ̃ yere cohãrina ijieraja mari. Sa yena pecapʉ wahatina ijieraja mari. Cohãcjʉ̃re wacũ tutuaja mari. Sa yena tiquiro yʉhdʉorina ijiaja. \c 11 \s1 Wacũ tutuayere yahuahye \p \v 1 Ohõ saha ijire wacũ tutuaye: Cohãcjʉ̃re wacũ tutuana, marine tiquiro quehnoano yeatire quehnoano masiaja mari. Cohãcjʉ̃ tiquiro nidiro sahata yeraniepegʉ̃ta tiquiro yahuyere “Ijirota ijire”, ni tʉhotuaja mari tiquirore wacũ tutuana. Tiquirore ihñedapenata, wacũ tutuana, “Ijirota ijire”, ni tʉhotuaja mari tiquiro yahuyere tʉhona. \v 2 Panopʉ cjẽna Cohãcjʉ̃re tiquina wacũ tutuagʉ̃ ihñano bucueahye tiquiro pehe. \p \v 3 Cohãcjʉ̃ tiquiro yahuducuye mehna ijipihtiyere bajumehnee tiahye. Sa yero tiquiro mari ihñedari mehna ijipihtiye mari yojopʉ ihñañene bajumehnee tiahye. Tire mari quehnoano masiaja Cohãcjʉ̃re wacũ tutuana pũrita. \p \v 4 Cohãcjʉ̃re wacũ tutuaro Abe pehe corderore wejẽ, ʉjʉ̃a mʉo, Cohãcjʉ̃re ño peo “Quehnoare”, niahye. Tiquiro wahmino Caĩ yʉhdʉoro quehnoanore ohoro, ño peoahye tiquiro Cohãcjʉ̃re. Sa yero Cohãcjʉ̃ tiquiro ohorire bucueahye. Sa bucuero “Quehnoariquiro ijire”, ni ihñahye tiquiro Abere. Sa Cohãcjʉ̃re tiquiro wacũ tutuagʉ̃ ihñana mari tiquirore ihña cũaja. Sa yena tiquiro yariari bato ijiepegʉ̃ta tiquiro wacũ tutuarire ihña cũaja mari. \p \v 5 Enoco Cohãcjʉ̃re tiquiro wacũ tutuagʉ̃ ihñano bucueahye Cohãcjʉ̃. Sa bucuero tiquirore tiquiro cahapʉ ne mʉoahye. Sata nine Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoari pũpʉ. Tiquiro ne mʉori bato masa tiquirore ne bocaerahye. Tiquiro ne mʉonohriquiro ijiro ne yarierahye. \v 6 Cohãcjʉ̃re wacũ tutuerana tiquirore bucuegʉ̃ ye masiedaja mari. Cohãcjʉ̃re wacũ tutuerana, tiquirore ño peo masiedaja mari. “Potota tiquiro Cohãcjʉ̃ warota ijire. Sa yero tiquirore mari ño peogʉ̃ marine quehnoano yere tiquiro”, mari ni tʉhotuerana mari tiquirore sini masiedaja. \p \v 7 Noé Cohãcjʉ̃re wacũ tutuaro, tiquirore Cohãcjʉ̃ yahurire quehnoano yʉhtiahye. Camepʉ tiquina ñano wahatore tiquiro yahugʉ̃ tʉhoro quehnoano yʉhtiahye tiquiro. Sa yʉhtiro, pajiria yucʉsare yeahye. Sa yeye tia yucʉsa mehna tiquiro acaye mehna dia mininore yʉhdʉahye. Sa wacũ tutuariquiro ijiro ahri yehpa cjẽna ñañequina tiquina wacũ tutuerarire tiquina pecapʉ wahato gʉ̃hʉre ihñono niahye. Sa yero tiquiro wacũ tutuagʉ̃ ihñano “Quehnoariquiro ijire”, ni ihñahye Cohãcjʉ̃ tiquirore. \p \v 8 Abrahã gʉ̃hʉ Cohãcjʉ̃re wacũ tutuaro tiquirore yʉhtiahye. Ape dihtapʉre tiquirore ohoati dihtapʉre Cohãcjʉ̃ waha dutigʉ̃ tʉhoro Abrahã yʉhtiahye. Tiquiro ya dihtapʉ ijiriquiro wijiaa waharo, tiquiro masiedi dihtapʉ esahye. \v 9 “Ahri dihtare mʉhʉre ohoutja”, Cohãcjʉ̃ nigʉ̃ tʉhoro tiquirore wacũ tutuaro ti dihtapʉta tojoahye tiquiro. Topʉ ijiro ape dihta cjʉ̃no ijieperota topʉta tojoa cãhye. Tiquirore, tiquiro macʉno Isaac gʉ̃hʉre, tiquiro panamino Jacob gʉ̃hʉre tiquinare “Ahri dihtare mʉsare ohoutja”, ni Cohãcjʉ̃ yahue tiahye tiquinape. Tiquina tʉhoe tiahye. Sa yeye tiquina ti dihtapʉ ijiye, wahiquina cahseri wʉhʉsepʉ ijie tiahye mʉnano ijieyequina ijiye. \v 10 Topʉ ijinie tiahye Abrahã Cohãcjʉ̃ mehna tiquiro ijiatore cohtero. Ape macapʉ Cohãcjʉ̃ ijiri macapʉ ʉhmʉsepʉ tiquiro wahatore cohtero niahye. Ti macare dahreahye Cohãcjʉ̃. Sa yero ti maca ne pihtisi. \p \v 11 Cohãcjʉ̃re wacũ tutuaro, bʉcʉro waro ijieperota, tiquiro namono Sara bʉcʉoro waro ticoro ijiepegʉ̃ta, Abrahã pohna tiahye. “Tiquiro nidiro sahata yerota”, Cohãcjʉ̃re nino sa pohna tiahye. \v 12 Sa yero Abrahã bʉcʉro waro ijieperota pohna tiahye. Sa yeye tiquiro panamena iji turiayequinapʉ peyequina waha cãhye. Ñahpicoha parire, padʉ pjeri gʉ̃hʉre mari queona ihcãno sahaeraro sahata tiquiro panamena iji turiayequina gʉ̃hʉre queona ihcãno sahaeraja mari. \p \v 13 Ijipihtiyequina ahriquina yʉhʉ yahuriquina Cohãcjʉ̃re wacũ tutua tuhasayequinapʉ yariahye. Cohãcjʉ̃ tiquinare “Mʉsare ohõ saha yeitja”, tiquiro ni cũrirore eserapeta yariaa wahahye. Tire ñehedapeta Cohãcjʉ̃ tiquiro nidiro sahata camepʉ tiquina cʉoatire masiahye. Sa masiñe bucueahye. Sa yeye ohõ saha niahye tiquina: “Ahri yehpapʉ tinina ijiaja. Ape yehpa cjãna ijiaja”, niahye tiquina. \v 14 Sa niñequina ape yehpare tiquina ya yehpa ijiatore cohteye nine. Tire mari quehnoano masiaja. \v 15 “Ape yehpa cjẽna ijire”, nigʉ panopʉ tiquina cohãri yehpare nigʉ niedaja. Ape yehpapʉ tiquina iji mʉhtari yehpapʉ waha dua, wahaa wahaboya. \v 16 Quehnoa yʉhdʉari yehpa pehere cahmeñe niahye. Ti yehpa ʉhmʉsepʉ ijire. Tiquina sa cahmegʉ̃ ihñano “Cohãcjʉ̃ ʉsã pʉhtoro ijire”, tiquina nigʉ̃ tʉhoro bʉe tisi Cohãcjʉ̃. Tiquina ya maca ijiatore dahre basa tuhasahye tiquiro. \p \v 17-18 Cohãcjʉ̃ Abrahãre tiquiro macʉnore Isaare wejẽ ʉjʉ̃a mʉo dutiahye. Tiquirore ihña duaro sa dutiahye, “¿Ijirota yʉhʉre wacũ tutuajari?” nino. Cohãcjʉ̃re wacũ tutuaro tiquiro nidiro sahata yemahye Abrahã. “Mʉhʉ macʉ Isaac mehna panamena iji turiayequinare peyequinare cʉogʉta mʉhʉ”, Cohãcjʉ̃ tiquiro nidiquiro ijiepegʉ̃ta tiquiro macʉnore wejẽno taro nimahye Cohãcjʉ̃re ño peoro taro. \v 19 “Yʉhʉ macʉ Isaare yʉhʉ wejẽgʉ̃ Cohãcjʉ̃ tiquirore masonota”, ni tʉhoturo, tiquirore wejẽno taro nimahye. Sa nidiquiro ijieperota Cohãcjʉ̃ tiquirore cahmota, wejẽ dutierahye. Tiquiro pacʉro tiquiro sa wejẽboriquiro ijiro yaria masariquiro yero saha ijiahye Isaac, Abrahã ihñagʉ̃. Sa yero Abrahã tiquirore catiriquirore pari turi cʉoahye. \p \v 20 Isaac Cohãcjʉ̃re wacũ tutuaro, tiquiro pohnene Jacore, Esaú gʉ̃hʉre “Camepʉ Cohãcjʉ̃ mʉsare pajiro quehnoano yerota”, niahye. \p \v 21 Cohãcjʉ̃re wacũ tutuaro Jacob tiquiro yariato panogã José pohnene, ʉmʉare “Cohãcjʉ̃ mʉsare pajiro quehnoano yerota”, niahye Jacob. Dʉsepe curi mehna quehe sa, tiquiro tuadʉ mehna tua ñehe cuña, Cohãcjʉ̃re ño peoro “Cohãcjʉ̃ mʉsare quehnoano yerota”, ni cũahye. \p \v 22 Cohãcjʉ̃re wacũ tutuaro José tiquiro yariato panogã Israe masa Egiptopʉ ijiyequina tiquina wijiatire yahuyuahye. Sa tiquina wijiatire masiyuro tiquiro yariari bato tiquiro pagʉre nea dutiahye tiquiro pohnene. \p \v 23 Cohãcjʉ̃re wacũ tutuaye, Moisegãre ihtia asʉ̃ waro nʉo cʉoahye tiquiro pacʉsʉmʉa, tiquiro masa bajuari bato. Quehnoariquirogã tiquiro ijigʉ̃ ihñañe tiquirogãre nʉoahye. Ti yehpa cjẽna pʉhtoro tiquina pohnene tiquiro wejẽ dutirore yʉhdʉdʉca cãhye tiquina. Tiquirore cuerahye. \p \v 24 Moisere masoricoro Egipto yehpa cjẽna pʉhtoro macono ijiahye. Sa ticoro masonohriquiro ijiro, Cohãcjʉ̃re wacũ tutuaro “Ticoro macʉno ijire”, ni pisugʉ̃ cahmedahye Moise. \v 25 Cohãcjʉ̃re yʉhdʉdʉcariquiro ijiro tiquirore masoricoro cahapʉ meheñe decorigã quehnoano ijiboya. Sa ijiboriquiro ijieperota ti yʉhdʉoro tiquiro Cohãcjʉ̃ yequina mehna ñano yʉhdʉ duahye. \v 26 Sa ñano yʉhdʉro Cristore tiquina bʉjʉpeato sahata tiquina bʉjʉperiquiro ijiahye. Camepʉ tiquiro quehnoano yeri wapa Cohãcjʉ̃ tiquirore tiquiro quehnoano yeatire masino ñano yʉhdʉ duahye, Cristo tiquiro ñano yʉhdʉato sahata. Ijipihtiyequina Egipto cjẽna quehnoañene tiquina cʉoro yʉhdʉoro tiquiro Cohãcjʉ̃ pehere tutuaro cahmeahye. Ñano yʉhdʉeperota, Cohãcjʉ̃re cahmeahye. \p \v 27 Cohãcjʉ̃re wacũ tutuaro, Egipto cjẽna pʉhtoro tiquiro mehna usuagʉ̃ cuerahye. Sa cueraro ti yehpapʉ ijiriquiro ti yehpare cohã cãa wahahye. Sa yero Cohãcjʉ̃re bajueriquirore tiquiro ihñaboriro saha cuerariquiro ijiahye. Cohãcjʉ̃ tiquirore ye dutirire ne cohãedahye Moise. \v 28 Cohãcjʉ̃re wacũ tutuaro Moise Israe masare Cohãcjʉ̃ yʉhdʉoatire masiahye. Sa masino Cohãcjʉ̃ dutiriro sahata Israe masa tiquina sopecaharire ohõñe pjĩnine dii mehna wejẽ site dutiahye tiquiro. Tiquina sa yegʉ̃ ihñano angel masare wejẽdiquiro tiquina wahmisʉmʉare wejẽboriquiro Israe masa pohne wahmisʉmʉare wejẽdahye. \p \v 29 Cohãcjʉ̃re wacũ tutuaye, Israe masa “Sohãri ma”, tiquina nidi mapʉ aco watoa ijiri mahapʉ aco marieni mahapʉ pehãa wahahye. Tiquina sa pehãgʉ̃ ihñañe Egipto cjẽna gʉ̃hʉ tiquinare ihña cũ, nʉnʉ tã pehãmehe, mini yariaa wahahye. \p \v 30 Cohãcjʉ̃re wacũ tutuaye, Israe masa Jericó wame tiri maca cjã sahrĩno pajiri sahrĩno behero pehe majare sotoahye. Siete decori waro ti macare majare sotoa tiniahye. Tope decori tiquina majare sotoa tinidi bato ti sahrĩno sehte bora dijia pihtia wahahye. \v 31 Cohãcjʉ̃re wacũ tutuaro ʉmʉa mehna ñano yeducumedicoro Rahab wame tiricoro, ti maca cjõno Israe masare yedohoahye. Ti macare tiquina cohãto pano meheñequinagã Israe masa topʉ sajã tiquina duhti ihñagʉ̃, ticoro tiquinare yedohoahye. Ticoro sa yedohogʉ̃ ihñañe Israe masa wejẽdahye ticorore. Sa yeye ti maca cjẽnare Cohãcjʉ̃re yʉhdʉdʉcayequinare wejẽpeta ticoro pehere wejẽdahye. \p \v 32 Apequinare Cohãcjʉ̃re wacũ tutuayequinare yahu nemoboa yʉhʉ. Sa yahu duepegʉta peyequinare sa Cohãcjʉ̃re wacũ tutuayequinare yahu ojoa peho masiedaga yʉhʉ. Peyequina ijire tiquina. Gedeõ, Barac, Sansõ, Jefté, Davi, Samuel, Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquina gʉ̃hʉ ahriquina ijipihtiyequina yʉhʉ yahuboriquina ijire. \v 33 Cohãcjʉ̃re wacũ tutuayequina ihquẽquina apeye yehparipʉ ijiye macari cjẽnare cahme wejẽ yʉhdʉdʉcahye. Sa yeye apequina quehnoano dutiyequina ijiahye. Cohãcjʉ̃ tiquinare “Mʉsare yedohoutja”, tiquiro nidiro sahata tiquinare yedohoahye. Tiquirore tiquina wacũ tutuagʉ̃ ihñano sa tiquinare yedohoahye. Sa wacũ tutuaye, yayia tiquinare ihya duagʉ̃ tiquina dʉserire bihagʉ̃ yeahye tiquina. \v 34 Tutuaro ʉjʉ̃ri pecapʉ ijiepeta ʉjʉ̃edahye tiquina Cohãcjʉ̃re wacũ tutuaye. Apequina tiquinare ñose wejẽ duagʉ̃ duhti cãa wahahye Cohãcjʉ̃re wacũ tutuaye. Tutueyequina ijiepeta Cohãcjʉ̃re wacũ tutuaye tutuayequina wahahye. Cohãcjʉ̃re wacũ tutuayequina ijiye, cahme wejẽñe tutuayequina ijiahye. Sa ye apeye yehpari cjẽna surara tiquinare wejẽñe ahtayequina ne ihcãno sahaerahye tiquinare. \v 35 Ihquẽquina numia Cohãcjʉ̃re wacũ tutuagʉ̃ ihñano tiquina acaye yariagʉ̃ ihñano Cohãcjʉ̃ pehe tiquinare maso basahye. \p Apequina “Cohãcjʉ̃re cahmedacãhña”, tiquina ni peresu yenohriquina ijiepeta Cohãcjʉ̃re duhu duerahye. “Cohãcjʉ̃re mʉsa duhugʉ̃ mʉsare wionata”, nimahye tiquinare peresupʉ yenohriquina Cohãcjʉ̃ yequinare. Tiquina sa niepegʉ̃ta tiquinare yʉhtierahye, Cohãcjʉ̃ cahapʉ tutuaro waha duaye. Sa yeye tiquinare ña yʉhdʉaro tiquina yepegʉ̃ yariaa wahahye. \v 36 Apequinare Cohãcjʉ̃re wacũ tutuayequinare ñano ni bʉjʉpe tiquinare tana mʉjae tiahye. Sa yeye apequinare dahpocãrine, omocarine dʉhte cãa, peresu yeahye. \v 37 Cohãcjʉ̃re wacũ tutuayequinare ñañequina ʉtã mehna doque wejẽahye. Apequinare tiquina pagʉrire seroti mehna yʉhre sure mʉjahye. Apequinare ñoseñe pjĩni mehna ñose wejẽahye tiquina. Sa yeye tiquina sa ñano yepenohñequina oveja cahseri mehna, cabra cahseri mehna suhti tiyequina pejecʉoyequina ijiahye. Sa ye apequina tiquinare ñano yepeahye. \v 38 Tiquina quehnoa yʉhdʉayequina ijigʉ̃ ahri yehpa cjẽna ñañequina tiquina mehna ijiboriquina ijierare. Ahriquina Cohãcjʉ̃re wacũ tutuayequina wʉhʉse marieñequina ijiye, masa marienopʉ, cʉnʉ cjʉpʉ iji soto tae tiahye. Sa iji soto tae, cʉnʉpʉ ijiye coperipʉ, yehpapʉ ijiye coperipʉ gʉ̃hʉre carĩ soto tae tiahye. \p \v 39 Ahriquina ijipihtiyequina Cohãcjʉ̃re tiquina wacũ tutuagʉ̃ ihñano bucueahye tiquiro. Tiquina sa wacũ tutuepegʉ̃ta Cohãcjʉ̃ tiquinare “Mʉsare yʉhdʉoutja”, tiquiro nidiro eseraniahye. \v 40 Tiquiro yʉhdʉoeranidire yahuro ohõ saha ni tʉhotuahye Cohãcjʉ̃. “Ahriquina yeequina camepʉre ijiatiquina mehna ihcãno saha ihcã curuapʉta yʉhdʉoutja”, ni tʉhotuahye. Sa ni tʉhoturo tiquiro nidiro sahata yerota. Tiquiro sa yegʉ̃ quehnoa yʉhdʉare panopʉ tiquiro yeriro yʉhdʉoro. \c 12 \s1 Jesure sa wacũducuuhna mari \p \v 1 Sa yena ahriquina yʉhʉ yahuriquinare peyequina Cohãcjʉ̃re wacũ tutuayequinare ñañene yeeyequinare masina, ijipihtiye ñañe yeyere duhu cãʉhna mari gʉ̃hʉ. Ohõ saha ijire mari queoye mehna buhegʉ̃: Omaperiquirore oma tutuagʉ̃ cahmotaye ijire apeye. Tiquiro dahpo suhti nʉcʉñe suhti tiquirore oma tutueragʉ̃ yeboaga. Ti yero saha Cohãcjʉ̃ cahmeñene mari ye duagʉ̃ cahmotaye gʉ̃hʉ ijire. Ti gʉ̃hʉre duhuuhna mari. Sa yena omapeyequina tiquina oma tutuaro saha mari gʉ̃hʉ tutuaro Cohãcjʉ̃ cahmeno saha yeihna. \v 2 Sa yena Jesure sa wacũducuuhna mari. Tiquirota ijire marine wacũ tutua dʉcagʉ̃ yeriquiro. Sa yero marine wacũ tutua nemogʉ̃ gʉ̃hʉre yere tiquiro. Curusapʉ yariaro wacũ tutuahye. Came tiquiro bucueatore masino curusapʉ yariahye. Sa yariaro bʉe tiboriquiro ijieperota bʉe tierahye tiquiro. Sa yero yojopʉre Cohãcjʉ̃ tiquiro pʉhtoro dujiro poto pehe dujitjiãno tiquiro dutiriquiro ijire. \p \v 3 Ñañequina masa tiquirore tiquina ña yʉhdʉaro yegʉ̃ ihcãno sahahye tiquiro. Tire wacũña mʉsa, mʉsa gʉ̃hʉ ñano yʉhdʉna, “Ihcãno sahaeraboa”, nina. Tire wacũña mʉsa “Tiquirore wacũ tutua duhuari”, nina. \v 4 Ñano yʉhdʉepenata ñañene yerare mʉsa. Sa ñano yʉhdʉepenata ña yʉhdʉaro waro yʉhdʉeraniaga mʉsa. Ñañequina mʉsare wejẽdarĩaga. \v 5 ¿Cohãcjʉ̃ mʉsare tiquiro pohnare tiquiro yahurire bo cjãri mʉsa? Mʉsa ñano yʉhdʉatire tiquiro yahurire wacũña mʉsa. Ohõ saha niahye tiquiro: \q1 Yʉhʉ macʉ, mʉhʉre yʉhʉ yahugʉ̃ usueracãhña ñano yʉhdʉepegʉta. Mʉhʉre yʉhʉ tuhtigʉ̃ tʉhogʉ bʉjʉa witieracãhña. \v 6 Ijipihtiyequina yʉhʉ cahĩñequinare yahuaja. Sa yegʉ ijipihtiyequina “Yʉhʉ pohna ijire mʉsa”, yʉhʉ ni ihñañequinare yʉhdʉdʉca dutieraja. Sa yegʉ tiquina yʉhdʉdʉcagʉ̃ ihñagʉ tiquinare buhiri dahreaja, niahye Cohãcjʉ̃. \m \v 7 Ñano yʉhdʉna Cohãcjʉ̃ yere duhueracãhña. Cohãcjʉ̃ mʉsare tiquiro pohnare buhiri dahrero nine. Tiquina pacʉsʉmʉa tiquina pohnene sa yahuducure. Sa yeye tiquinare buhiri dahreducure. Sata yere Cohãcjʉ̃ gʉ̃hʉ marine tiquiro pohnare. \v 8 Ijipihtiyequina tiquiro pohnene yahure Cohãcjʉ̃. Cohãcjʉ̃ mʉsare yahueragʉ̃ tiquiro pohna waro ijierare mʉsa. Pacʉsʉmʉa marieñequina yero saha ijire mʉsa tiquiro yahumehnena ijina. Sa ijina “Ʉsã pacʉ waro ijire”, ni masiedare mʉsa Cohãcjʉ̃re, mʉsare tiquiro yahueragʉ̃. \v 9 Mari pacʉsʉmʉa marine tiquina yahugʉ̃ tʉhona tiquinare ño peoaja mari. Mari pacʉsʉmʉare mari ño peoro yʉhdʉoro ño peoro cahmene mari Pacʉre Cohãcjʉ̃re tiquiro yahugʉ̃. Sa yena tiquirore yʉhtiro cahmene marine. Sa yʉhtina ijina ijipihtiye decori tiquiro mehna ijinata. \v 10 Meheñe decorigã ahri yehpapʉ mari ijinigʉ̃ mari pacʉsʉmʉa marine yahuye, buhiri dahrere. Tiquina esa tuharo tiquina masino punota marine yahuye, buhiri dahrere. Cohãcjʉ̃ pehe marine quehnoano yahure. Sa yero tiquiro masiñe mehna marine buhiri dahrere, marine quehnoana bʉcʉa dutiro. Sata yere marine tiquiro yero saha quehnoana marine iji dutiro. \v 11 Marine tiquiro buhiri dahregʉ̃ bucueraja mari. Mari ihyo bʉjʉa witiaja. Sa bʉjʉa witiepenata tiquiro sa buhiri dahreri bato quehnoana wahanata mari. Sa yena ñañene yero marieno quehnoano ijinata. \s1 Cohãcjʉ̃ marine tiquiro dutiyere mari yʉhtieragʉ̃ cuarĩne marine \p \v 12 Sa yena wacũ tutuera cjũna ijiepenata Cohãcjʉ̃re wacũ tutuana ijiya. Tiquirore duhueracãhña. \v 13 Quehnoano potori mahare mʉsa waharo saha quehnoano poto yeya mʉsa. Mʉsa sa yegʉ̃ ihña cũñe apequina Jesu yequina ñañene yesi. Mʉsa quehnoano yegʉ̃ ihña cũñe quehnoano wacũ tutuera cjũñequina gʉ̃hʉ wacũ tutuayequina wahaeta. \p \v 14 Ijipihtiyequina masa mehna quehnoano ijiya, cahmequeno marieno. Sa yena ñano yeracãhña. Ñañe marieñequina dihita mari pʉhtoro Cristore ihñaeta. \v 15 Quehnoano yeya mʉsa. Cohãcjʉ̃ mʉsare tiquiro yedohogʉ̃ quehnoano yʉhtiya. Ñañe taa diaye tiquina oteyere ti dojomehneno saha mʉsa gʉ̃hʉ Cristo yere duhueracãhña, “Apequinare dojomehneari”, nina. \v 16 Ne wʉana tieracãhña. Sa yena Cohãcjʉ̃ yere cahmeena ijieracãhña. Cohãcjʉ̃re cahmeediquiro ijiahye Esaú. Tiquiro wahmino ijimahye. Sa yero tiquiro pacʉro yariari bato tiquiro pacʉro yere cʉoatiquiro ijimahye. Cohãcjʉ̃ tiquiro pacʉrore tiquiro ni cũri gʉ̃hʉre cʉoatiquiro ijimahye. Sa yero ihcã deco ihcã pa ihyaye pose tiri pare cahmeno, ti pa mehna tiquiro bahʉro pehere tiquiro wahmino wahagʉ̃ yero taro camesahye. \v 17 Tiquiro sa yeri bato tiquiro dʉhse waharire masine mʉsa. Tiquiro pacʉro tiquirore ohoatire tutuaro cahmemahye Esaú. Tiquiro sa cahmepegʉ̃ta tiquiro bahʉrore wahmino wahagʉ̃ yeri buhiri, came tiquiro cʉoborire ohoerahye tiquiro pacʉro. Tire utiye mehna tiquiro siniepegʉ̃ta tiquirore ohoerahye. \p \v 18 Cohãcjʉ̃ dutiyere Moisere tiquiro cũgʉ̃ mari acaye Israe masa mʉna Cohãcjʉ̃ mehna ijie tiahye. Tiquina tiquiro mehna ijiriro saha mʉsa pehe ijierare. Ohõ saha yeahye tiquina pehe. Cʉnʉpʉ Cohãcjʉ̃ mehna ijiye taye, esahye. Ti cʉnʉ pehe Sinaí wame tidʉ ijiahye. Ti cʉnʉre dahra tuhu masiahye masa. Ti cʉnʉpʉ tiquina esagʉ̃ tutuaro peca ʉjʉ̃ahye. Sa yero nahitiano, bueri, tutuaro wihnono mehna ijiahye ti cʉnʉpʉre. \v 19-20 Ti cʉnʉpʉ tiquina esagʉ̃ corneta bisiro ca tahye. Sa yero yahuducuye bisiro ca tahye. Ti sa yahuducuye bisigʉ̃ tʉhoye, masa ihcãno sahaerahye. Cohãcjʉ̃ cuaro mehna ohõ saha ni, dutiahye tiquinare: “Ijipihtiyequina ahdʉ cʉnʉre dahra tuhuyequinare ʉtã mehna doque wejẽña tiquinare. Ahdʉre dahra tuhuriquiro wahiquiro waro tiquiro ijiepegʉ̃ta tiquiro gʉ̃hʉre ʉtã mehna doque wejẽña tiquirore. O ñosenʉ mehna ñose wejẽña tiquirore”, niahye Cohãcjʉ̃. Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoye ihcãno sahaerahye tiquina. \v 21 Sa yero ijipihtiye tʉ cʉnʉpʉ ijiro tiquiro ihñarire ihña cuero, ohõ saha niahye Moise: “Cuegʉ nanaregʉ niaja”, niahye tiquiro. \p \v 22 Sa Cohãcjʉ̃ mehna tiquina iji dʉcariro sahata ijierare mʉsa pehe. Cohãcjʉ̃ mehna ijina wahana, Siõ wame tidʉpʉ ʉhmʉse cjãdʉpʉ mʉsa esaboro saha potota Cohãcjʉ̃ mehna yahuducure mʉsa. Cohãcjʉ̃ catiriquiro ya macapʉ mʉsa esaboro saha potota tiquiro mehna yahuducure mʉsa. Ti maca ape maca wahma maca Jerusalẽ ʉhmʉse cjã maca ijire. Topʉre peyequina angele pari ijire. \v 23 Tiquina Cohãcjʉ̃ mehna bucueye tehe cahmecoañequina ijire. Sa yena mʉsa pehe tiquiro ya maca cjãna ijina, topʉ Cohãcjʉ̃ pohne iji mʉhtañequina mehna mʉsa cahmecoaboriro saha ijire. Tiquina tiquiro pohne wamene tiquiro ojoa ohõri tjupʉ ʉhmʉsepʉ tiquina wamene tiquiro ojoa ohõnohriquina ijire tiquiro pohne. Tiquiro pehe mari Pacʉ pehe ijipihtiyequinare beseatiquiro ijire. Tiquiro mehna cjãna ijire mʉsa pehe. Sa yena tiquina quehnoañequina Cohãcjʉ̃ yequina mehna cahmecoano saha ijire mʉsa gʉ̃hʉ. Tiquinare iji mʉhtariquinare ñañe marieñequina ye tuhasahye Cohãcjʉ̃. \v 24 Sa yena Jesu mehna cjãna ijire mʉsa pehe. Wahmanopʉ Moisere tiquiro duti cũrire camesaro “Mʉsare yʉhdʉoutja yʉhʉ”, ni cũahye Cohãcjʉ̃ marine. Tiquiro sa ni cũriro sahata yeriquiro ijire Jesu. Tiquiro diire cohã, tiquiro yariari mehna marine sa yʉhdʉore. Abe mʉnano tiquiro dii cohãgʉ̃ ihñano Cohãcjʉ̃ Abere wejẽdiquirore buhiri dahreahye. Jesu pehe tiquiro diire cohãgʉ̃, tiquiro yariari mehna quehnoano yʉhdʉaja mari. Sa yero Abe tiquiro dii cohãri ihyo warota ijiahye. Cristo pehe tiquiro dii cohãri bato quehnoa yʉhdʉaro yeahye Cohãcjʉ̃ marine. Sa ye tiquiro dii cohãri ihyo warota ijierare. \p \v 25 Sa yena quehnoano yeya mʉsa. Cohãcjʉ̃ yere mʉsare yahuriquirore quehnoano yʉhtina ijiya. Panopʉ ahri yehpapʉ ijiriquiro Moise Cohãcjʉ̃ yere tiquiro yahugʉ̃ tʉhoye, peyequina tire tʉho duerahye. Sa tiquina tʉhoerari buhiri buhiri dahreahye Cohãcjʉ̃ tiquinare. Tiquina yʉhdʉoro buhiri dahrerota Cristore cohãñequinare. Cristo pehe ʉhmʉsepʉ ijiriquiro Cohãcjʉ̃ yere yahuriquiro ijire. \v 26 Ti pjere Moisere tiquiro dutiyere cũri pjere Cohãcjʉ̃ tiquiro yahuducuro mehna yehpa ñuhmigʉ̃ yeahye. Yojopʉ pehere ohõ saha ni yahuahye tiquiro: “Ihcã tahata ahri yehpa ñuhmigʉ̃ ye nemoutja. Ahri yehpa dihitare ñuhmigʉ̃ yesi yʉhʉ. Ʉhmʉsepʉ gʉ̃hʉre ñuhmigʉ̃ yeitja”, ni yahuahye tiquiro. \v 27 “Ahri yehpa ñuhmigʉ̃ ihcã tahata ye nemoutja”, nino, ijipihtiyere tiquiro bajumehnedire tiquiro cohãtire masigʉ̃ yero niahye. Cohãcjʉ̃ pʉhtoro ijiropʉre cohãno basioerare. Sa yero tiquiro bajumehnedire cohãgʉ̃ tiquiro pʉhtoro ijiro dihita tojoarota. \v 28 Tiquiro pʉhtoro ijiropʉ wahanata mari. Sa yena tiquiro pʉhtoro ijirore tiquiro cohãedagʉ̃ ihñana, Cohãcjʉ̃re “Quehnoare”, niihna mari. Sa yena tiquirore ño peoye mehna, cua pesaro mehna tiquiro yere yeihna mari tiquirore bucuegʉ̃ yena tana. \v 29 Peca ʉjʉ̃no cuaro saha Cohãcjʉ̃ gʉ̃hʉ cuaro mehna buhiri dahreriquiro ijire. \c 13 \s1 Ohõ saha Cohãcjʉ̃re bucuegʉ̃ yeya \p \v 1 Mʉsa mehna cjẽnare cahĩ duhueracãhña. \v 2 Masa mʉsa ihña masieñequina tiquina ijiepegʉ̃ta tiquinare mʉsa wʉhʉsepʉ quehnoano mehna sajã ta dutiya. Apequina sa yeye, masiedapeta angelere tiquina ye wʉhʉsepʉ sajã ta dutiahye. Sa yena tiquina yero saha yeya mʉsa gʉ̃hʉ. \p \v 3 Peresupʉ ijiyequinare paja ihñaña. Mʉsa pehe tiquina mehna peresupʉ ijina mʉsa ijiboro saha tiquinare paja ihñaña. Apequina tiquina ñano yenohriquina gʉ̃hʉre paja ihñaña. Tiquina yero saha mʉsa gʉ̃hʉ ñano yʉhdʉboro saha tiquinare paja ihñaña. \p \v 4 Omoca dʉhterina ijipihtina mʉsa basi quehnoano cahme ño peoya. Sa yena apequina mehna ñano yeracãhña. Ijipihtiyequina numia mehna ñano yeyequinare, ʉmʉa mehna ñano yeye numia gʉ̃hʉre buhiri dahrerota Cohãcjʉ̃. \p \v 5 Niñerure ne cahĩedacãhña. Ohõ saha niahye Cohãcjʉ̃: “Mʉsare ne cohãsi yʉhʉ. Mʉsare sa yedohoducugʉtja”, niahye tiquiro. Sa yena noho puno mʉsa cʉoye mehna to punota bucueya. Pajiro cahme nemoedacãhña. \v 6 Sa yena cuero marieno ohõ saha ni tʉhotunata mari: \q1 Mari pʉhtoro Cohãcjʉ̃ marine yedohoriquiro ijire. Ne cuesi mari. Masa marine tiquina ñano yeatire cuesi mari, ni tʉhotunata. \p \v 7 Cohãcjʉ̃ yere mʉsare yahuriquinare mʉsare dutiriquinare wacũña mʉsa. Sa yena quehnoano tiquina ijie tirire quehnoano tiquina yee tirire wacũña. Sa wacũna, Cristore tiquina wacũ tutuariro saha yeya mʉsa gʉ̃hʉ. \p \v 8 Jesucristo ne camesaerare. Panopʉ, yojopʉ gʉ̃hʉre, camepʉ gʉ̃hʉre tiquiro ijiriro sahata ijiducurota tiquiro. \v 9 Peye buheyere sijoro saha ijiye buheyere tʉhoeracãhña mʉsa “Quehnoañe buheyere ʉsãpʉ cohãri”, nina. “Ahrire ihyaya. Ahrire ihyeracãhña”, ni buhere ihquẽquina. Sa tiquina ni buheyere mari yʉhtigʉ̃ ti marine yedohoerare. Sa yero sa ijiye buheyere mari yegʉ̃ ihyo warota ijire. Ti marine wacũ tutuana ijigʉ̃ yerare. Cohãcjʉ̃ pehe marine wacũ tutuana ijigʉ̃ yere. Sa yena tiquiro ye tutuaye mehna tiquirore wacũ tutuana ijiya mʉsa gʉ̃hʉ. \p \v 10 Cristo mari ñañe buhirire yariahye mari ñañene cohãno taro. Pahia pehe ohõ saha niñequina ijire: “Wahiquina mari wejẽ ʉjʉ̃a mʉo, mari ohoyequina mehna yʉhdʉnata”, niñequina ijire pahia. Sa niñequina tiquina ñañe yerire cohãnohriquina iji masiedare. \v 11 Mari judio masa mari pahia pʉhtoro Cohãcjʉ̃ ijiri tucũ waropʉ diire ne sajãno wejẽ siteahye, masa tiquina ñañe yerire cose wero taro. Sa yero tiquiro wejẽdiquiro wahiquiro pagʉre ti maca dʉhtʉ cahapʉ ʉjʉ̃a cohã cãre. \v 12 Tiquiro yeriro saha Jesu gʉ̃hʉ maca dʉhtʉ cahapʉ yariahye, masa tiquina ñañene tiquiro dii cohãno mehna cose wero taro. \v 13 Maca dʉhtʉ cahapʉ tiquiro yariagʉ̃ ihñañe, tiquina ye buheyere tiquiro cohãgʉ̃ ihñañe judio masa pʉhtoa tiquirore ihña tuhtiahye. Sa yena mari gʉ̃hʉ tiquiro mehna cjãna ijiihna. Mari sa ijigʉ̃ ihñañe, masa mari gʉ̃hʉre ihña tuhtieta. \v 14 Ahri yehpapʉ mari iji dojoati maca ne mariedare. Mari camepʉ ijiati macare cohtena niaja mari. \v 15 Sa yena Jesu yedohoro mehna mari Pacʉ mehna yahuducuaja mari. Sa yena tiquirore quehnoano siniihna. “Mʉhʉ ʉsã Pacʉ quehnoagʉ, tutuagʉ ijire”, ni, ño peoducuuhna. “Jesu yequina ijiaja”, ni, sa niña mari Pacʉre. Mari sa nigʉ̃ tiquiro bucuerota. \v 16 Mʉsa mehna cjẽnare quehnoano yeya. Sa yena tiquinare yedohoya. Tire boeracãhña. Mʉsa sa quehnoano yena Cohãcjʉ̃re ño peona niaga mʉsa. Sa yena tiquirore bucuegʉ̃ yena niaga. \p \v 17 Mʉsa pʉhtoare quehnoano yʉhtiya. Tiquina dutiro sahata yeya. Cohãcjʉ̃ ihña ihbo, buhe dutiro cũre mʉsare tiquinare. Sa cũnohriquina ijiye mʉsare sa ihña ihboducuye nine “Cohãcjʉ̃re yʉhdʉdʉcari”, niñe. Camepʉ mʉsare tiquina dutirire, tiquina yerire Cohãcjʉ̃re yahueta. Sa yena tiquinare quehnoano yʉhtiya mʉsa. Mʉsa sa yʉhtigʉ̃ ihñañe bucueye mehna mʉsare yedohoeta tiquina. Mʉsa yʉhtieragʉ̃ ihñañe tiquina bʉjʉa witieta. Sa yʉhtierana quehnoano ijisi mʉsa. \p \v 18 Ʉsãre sini basaducuya Cohãcjʉ̃re. Decoripe quehnoañe dihitare ye duaja ʉsã. Sa yena “Ñañene yena niaja”, ni tʉhotueraja ʉsã. \v 19 Ahri pũritare tutuaro sini basaya Cohãcjʉ̃re yʉhʉre: Sojaro mehna mʉsa cahapʉ yʉhʉ wahatire tiquirore sini basaya. \s1 Ahri pũre ojoariquiro quehnoa duti bato tiahye \p \v 20 Cohãcjʉ̃ mari pʉhtoro Jesure yariariquirore masoahye. Marine quehnoano ijigʉ̃ yeriquiro ijire. Tiquiro “Mʉsare yʉhdʉoutja”, ni cũahye Cohãcjʉ̃ marine. Tiquiro sa ni cũrire yeriquiro marine yʉhdʉoriquiro Jesu pehe ijire. Mari ñañe buhirire yariahye tiquiro. Sa yero tutuariquiro ovejare ihña ihboriquiro yero saha ijiro, marine tiquiro yequinare quehnoano ihña ihbore. \v 21 Sa yero Cohãcjʉ̃ tiquirore masoriquiro mʉsa gʉ̃hʉre yedohoahro ijipihtiye quehnoañene tiquiro cahmeñene mʉsa yeatire. Sa yero Jesucristo yedohoro mehna Cohãcjʉ̃ cahmeno saha ijipihtinare marine quehnoañe pehere camesagʉ̃ yeahro. Sa yena ijipihtiye decori Cristore ño peouhna. Sata yeihna. \p \v 22 Yʉhʉ acaye, ahrire tutuaro mʉsare dutiitja: Ahri pũpʉ yʉhʉ yahurire quehnoano mehna tʉhoya mʉsa. Ahri mʉsare yʉhʉ ojoari pũ pajiro ijierare. Sa yena ahrire quehnoano tʉhoya. \v 23 Ahri gʉ̃hʉre mʉsare yahutja: Mari acayʉrore Timoteore peresu ijiriquirore wioñohti. Sojaro mehna tiquiro wihigʉ̃ mʉsare ihñagʉ wahagʉ tiquirore neagʉtja. Yʉhʉ mehna waharota. \p \v 24 Mʉsa pʉhtoare, ijipihtiyequina apequinare Cohãcjʉ̃ yequinare topʉ ijiyequinare quehnoa dutiaja. Italia cjẽna Jesu yequina gʉ̃hʉ mʉsare quehnoa dutire. \p \v 25 Ijipihtinare mʉsare Cohãcjʉ̃ mehna quehnoa dutiaja.