\id GAL - Piratapuyo NT -Colombia 2011 (DBL -2013) \h Gálatas \toc1 Gálatas \toc2 Gálatas \toc3 Gá \mt1 Gálatas \c 1 \s1 Galacia wame tiri yehpa cjẽnare Jesu yequinare ojoa ohoahye Pablo \p \v 1 Yʉhʉ Pablo, Cristo yere buhe duti tiquiro cũrigʉ ijiaja. Masa cũrigʉ ijieraja yʉhʉ. Masa pehe yʉhʉre buhe dutiye cũedari. Cohãcjʉ̃ mari Pacʉ pehe Jesure yariariquirore masoriquiro yʉhʉre cũri tiquiro yere buheacjʉre. Jesucristo gʉ̃hʉ yʉhʉre cũri. Tiquina sa cũrigʉ ijigʉ ahrire ojoa ohoaja mʉsare. \v 2 Yʉhʉ mʉsare Jesu yequinare Galacia yehpa cjãnare quehnoa dutiaja. Yʉhʉ mehna cjẽna Jesu yequina gʉ̃hʉ mʉsare quehnoa dutire. \v 3 Cohãcjʉ̃ mari Pacʉ, mari pʉhtoro Jesucristo mehna mʉsare quehnoa dutiaja. Tiquina yedohoye mehna quehnoano ijiya mʉsa. \v 4 Tiquiro Jesucristo pehe mari ñañene yeri buhirire yariahye. Yojopʉre masa tiquina ñañene yeri pje ijire. Sa yero tiquiro yariahye Cohãcjʉ̃ mari Pacʉ tiquiro cahmediro saha marine yʉhdʉoro taro. Sa tiquiro yʉhdʉogʉ̃ yojopʉre ñañene tiquina yeriro saha ye duasi mari. \v 5 Sa ye ijipihtiye decoripe tiquirore mari Pacʉre ño peouhna. Sata yeihna. \s1 Cohãcjʉ̃ masare tiquiro yʉhdʉoati buheye ihcãnota ijire. Apeye buheye mariedare \p \v 6 Cristo mʉsare cahĩno tiquiro yequina ijianajare mʉsare cũri. Sa yegʉ mʉsare cũriquiro yere cohãna sijoro saha ijiye buheye pehere duita mʉsa cahmegʉ̃ ihña acʉaa wahaja. \v 7 Apeye buheye quehnoañe buheye yero saha ijiye buheye waro ijierare. Ti sa ijierapegʉ̃ta ihquẽquina mʉsa cahapʉ ijiyequina mʉsare cariboye, sijoro saha ijiye buheyere buheye, quehnoañe buheyere dojomehne duare. \v 8 Sa yena mʉsare ʉsã buhe mʉhtarire mari cohãgʉ̃ sijoro saha ijiye buheyere mari buhegʉ̃ Cohãcjʉ̃ marine buhiri dahreahro. Sa yero angel ʉhmʉse cjʉ̃no sa tiquiro buhegʉ̃ tiquiro gʉ̃hʉre buhiri dahreahro Cohãcjʉ̃. \v 9 Mianogãta ʉsã nidiro saha pari turi niitja: Ihcãquiro mʉsare ʉsã buherire cohãno, sijoro saha ijiye buheyere tiquiro buhegʉ̃ Cohãcjʉ̃ tiquirore buhiri dahreahro. \p \v 10 Sa nigʉ yʉhʉ “Pablo dihita quehnoano buheriquiro ijire”, yʉhʉre ni dutigʉ niedaja. Cohãcjʉ̃ pehe yʉhʉre “Quehnoano buheri mʉhʉ”, tiquiro nigʉ̃ cahmeaja. Masare bucuegʉ̃ yegʉ tagʉ sijoro saha ijiye buheyere buheboaga yʉhʉ. Masa dihitare bucuegʉ̃ yegʉ ijigʉ ne Cristo cahacjʉ̃ ijieraboaga yʉhʉ. \s1 Pablo Cristo cũriquiro tiquiro iji dʉcarire yahuahye \p \v 11 Yʉhʉ acaye, ahrire mʉsa masigʉ̃ cahmeaja yʉhʉ: Quehnoañe buheyere yʉhʉ buheri masa ye buheye ijierare. \v 12 Ti buheye masare yʉhʉ tʉhori ijierare. Sa ye apequina masa yʉhʉre ti buheyere yahuerari. Jesucristo pehe yʉhʉre ti buheyere masigʉ̃ yeri. \p \v 13 Panopʉ judio masʉ yʉhʉ ijie tirire masine mʉsa. Ohõ saha yee tii yʉhʉ: Jesu yequinare tutuaro ñano yegʉ tiquinare quehnoano wejẽ peho cã duami. \v 14 Mari ñecʉsʉmʉa mʉna iji turiayequina tiquina buherire tutua yʉhdʉaro ye duagʉ yʉhʉ acaye yʉhʉ ihcãno mehna masariquina yʉhdʉoro ye mʉhtarigʉ ijie timi yʉhʉ. \v 15 Yʉhʉ sa ijirigʉ ijiepegʉ̃ta yʉhʉ masa bajuato pano Cohãcjʉ̃ yʉhʉre bese tuhasari jiri. Sa yero yʉhʉre cahĩno tiquiro yaquiro ijiacjʉ cũri yʉhʉre. \v 16 Sa yero tiquiro cahmeno saha tiquiro macʉnore yʉhʉre masigʉ̃ yeri. Tiquiro yere quehnoañe buheyere judio masa ijieyequinare buheacjʉ yʉhʉ ijiatire tiquiro macʉnore masigʉ yeri yʉhʉre. Tiquiro sa yegʉ̃ “¿Dʉhse ni buhero cahmeagari yʉhʉre?” ni masare sinituerʉ yʉhʉ. \v 17 Sa yegʉ Cristo cũriquina yʉhʉ pano ijiriquina cahapʉre Jerusalẽpʉre sinitugʉ wahaerʉ. Duita Arabia yehpapʉ wahaʉ. Sa yegʉ Damascopʉ majare tojoa wihii. \p \v 18 Ihtia cʉhma bato Pedrore ihñagʉ̃ wahaʉ Jerusalẽpʉ. Topʉre pʉa semana waro ijii. \v 19 Sa yegʉ apequinare Cristo cũriquinare ihñedʉ. Santiago dihitare mari pʉhtoro bahʉrore ihñaʉ. \v 20 Ohõ saha ni ojoagʉ Cohãcjʉ̃ mehna ne ni meho ojoaeraja. \p \v 21 Came Siria yehpapʉ, Cilicia yehpapʉ gʉ̃hʉre wahaʉ. \v 22 Topʉre yʉhʉ esagʉ̃ ti pjere Judea yehpapʉ ijiyequina Jesu yequina yʉhʉre ihña masiedari. \v 23 Sa ye ahri dihitare yʉhʉre masi dʉcari tiquina: “Panopʉre marine ñano yeriquiro yojopʉre quehnoañe buheyere tiquiro cohã duari buheyere buhero nine”, ni, masi dʉcari tiquina. \v 24 Yʉhʉre sa masiñe Cohãcjʉ̃re “Quehnoa yʉhdʉagʉ ijire”, nidi tiquina. \c 2 \s1 Apequina Cristo cũriquina Pablore piti ca, duita cahmene \p \v 1 Catorce cʉhmari bato pari turi Jerusalẽpʉ wahagʉ Bernabé mehna wahaʉ. Tito gʉ̃hʉ wahari yʉhʉ mehna. \v 2 Cohãcjʉ̃ yʉhʉre tiquiro waha dutigʉ̃ topʉre wahaʉ. Jerusalẽpʉ ijigʉ “Jesu yequina pʉhtoa”, masa niñequina tiquina sehsaro cahmecoagʉ̃ quehnoañe buheyere judio masa ijieyequinare yʉhʉ buherire yahuu tiquinare. “¿Judio masa ijieyequinare quehnoañe buheyere yʉhʉ buhegʉ̃ quehnoajari, mʉsa tʉhotugʉ̃?” nigʉ, sa yahuu tiquinare. Sa yahuu tiquinare panopʉ yʉhʉ buherire, yojopʉre yʉhʉ buheri gʉ̃hʉre tiquina quehnoano masiatire, tire “Quehnoare”, tiquina niatire. Tiquina sa niedagʉ̃ yʉhʉ buheri dʉhseati ijieraboaga. \p \v 3 Yʉhʉ mehna cjʉ̃no Tito judio masʉno ijieriquiro ijiri. Sa yero cuhnucunʉ sohtoa cahserogãre yʉhre nemehnediquiro ijire. Sa yʉhremehnediquiro tiquiro ijiepegʉ̃ta Jesu yequina pʉhtoa “Mʉhʉ gʉ̃hʉ ti cahserogãre yʉhre neña”, niedari tiquirore. \v 4 Tiquina sa niedapegʉ̃ta ihquẽquina “Jesu yequina ijiaja”, ni mehoñequina wacũeno mehna ʉsã mehna sajã, tiquirore ti cahserogãre yʉhre negʉ̃ cahmemedi tiquina. Jesu yequina mari ijina “Panopʉ cjẽne tiquina dutiriro saha yena ti mehna yʉhdʉsi”, ni tʉhotuaja mari. Mari sa ni tʉhotugʉ̃ mari yeyere ihña duaye tiquina pehe ʉsã mehna ni meho sajãri. Sa yeye ʉsã ñecʉsʉmʉa mʉna iji turiayequina ye dutiyere ye duti duaye, ti dutiyere ño peoducugʉ̃ ye duamedi ʉsãre tiquina. \v 5 Tiquina sa ye duepegʉ̃ta quehnoañe buheyere poto mʉsa masiatire ne mehenogã mehna tʉho duerʉ ʉsã tiquinare. \p \v 6 Sa ye Jesu yequina pʉhtoa quehnoañe buheyere yʉhʉ buherire tiquina tʉhori bato “Ahri buheye mehna apeye buheyere buhe moreña”, ne niedari tiquina yʉhʉre. Jesu yequina pʉhtoare ihyo ijiyequina yero saha tʉhotuaja tiquinare. Cohãcjʉ̃ pehe ijipihtiyequinare ihcãno saha ihñare. Sa yegʉ sata tʉhotuaja yʉhʉ gʉ̃hʉ pʉhtoa gʉ̃hʉre, ihyo ijiyequina gʉ̃hʉre. \v 7 Sa ye yʉhʉ buheri mehna tiquina “Ahri buheye mehna apeye buheyere buhe moreña”, ne niedari. Sa ye judio masa ijieyequinare yʉhʉ buheatire Cohãcjʉ̃ yʉhʉre tiquiro cũrire tʉhoye, “Tita ijire”, nidi tiquina. Judio masare buheyere Cohãcjʉ̃ Pedrore tiquiro cũriro sahata yʉhʉ gʉ̃hʉre cũri judio masa ijieyequinare yʉhʉ buheatire. \v 8 Judio masare Pedrore buhe dutiriquirota Cohãcjʉ̃ yʉhʉ gʉ̃hʉre tiquirota buhe dutiri judio masa ijieyequinare. \p \v 9 Sa ye Santiago, Pedro, Ñu mehna Jesu yequina pʉhtoa waro quehnoañe buheyere buherire Cohãcjʉ̃ yʉhʉre tiquiro cũrire tʉhoye “Tita ijire”, nidi tiquina. Sa nieta yʉhʉre Bernabé mehna quehnoano bucueye mehna omoca ñehedi ʉsãre piti tiye tehe. Sa yena judio masa ijieyequinare buhena ijiaja ʉsã. Santiago gʉ̃hʉ pehe judio masare buheyequina ijire. “Sata ijiahro”, nii ʉsã basi. \v 10 Sa niepeta tiquina judio masare pejecʉoyequinare yedoho dutiri ʉsãre. Pejecʉoyequinare yedohoacjʉ ijiita niaja yʉhʉ. \s1 Antioquíapʉ Pablo Pedrore tuhtiahye \p \v 11 Sa ye Antioquíapʉ yʉhʉ esari bato Pedro gʉ̃hʉ esari. Sa yegʉ quehnoano tiquiro yerari buhiri tuhtii tiquirore. \v 12 Ohõ saha yeri tiquiro: Santiago ohoriquina Antioquíapʉ tiquina esato panogã, Pedro pehe judio masa ijieyequina mehna ihyaro nidi, judio masʉno ijieperota. Santiago ohoriquina judio masa ijieyequinare “Cuhnucunʉ sohtoa cahserogãre yʉhre neña”, niñequina, ʉsã judio masa panopʉ cjẽna ye dutiyere ye dutiyequina ijiri. Pedro sa ihyari watoa Santiago ohoriquina esari. Sa ihyariquiro ijieperota tiquina tiquiro cahapʉ esagʉ̃ ihñano, tiquinare cuero, Pedro judio masa ijieyequinare duhu cã, pari turi tiquina mehna ihyaro wahaerari. “Panopʉ cjẽna mari judio masa yere yʉhdʉdʉcagʉ niaja. Sa yeye yojopʉre wihiyequina yʉhʉre tuhtiari”, nino, judio masa ijieyequina mehna ihya nemoedari. \v 13 Tiquiro sa ye mehoriro saha tiquiro yegʉ̃ ihñañe, apequina judio masa gʉ̃hʉ tiquiroreta ihña cũ, tiquina gʉ̃hʉ tiquiro yero saha yeri. Sa yero Bernabé quehnoariquiro ijieperota tiquina yero saha yeri tiquiro gʉ̃hʉ. \p \v 14 Cristo ye buheye marine quehnoano, queoro ye dutire. Sa ye Pedro gʉ̃hʉ ti buheye nidiro sahata yerari, judio masa ijieyequina mehna ihya duhuye. Tiquina sa yegʉ̃ ihñagʉ, ijipihtiyequina Jesu yequina ihñonopʉ Pedrore ohõ saha ni yahuu: “Mʉhʉ judio masʉ ijiepegʉta judio masa ye dutiyere, tiquina ijiye tiyere duhu cãri mʉhʉ, Jesu yere yegʉ tʉhʉ. Sa yegʉ judio masa ijieyequina dutiye marieñequina yero saha yee tiri mʉhʉ. Sa yerigʉ ijiepegʉta apequina judio masa wihigʉ̃ ihñagʉ, judio masa ijieyequinare piti ti nemoedari mʉhʉ. ¿Judio masa dihitare mʉhʉ piti tigʉ̃ ihñañe, dʉhse ni tʉhotuetari judio masa ijieyequina pehe? ‘Judio masa yero saha ijiihna’, ni tʉhotuboaga tiquina. ¿Tiquina gʉ̃hʉre judio masare ihña cũgʉ̃ cahmeajari mʉhʉ? To ijierare”, nii tiquirore. \s1 Judio masare apequina masa yero saha Jesure wacũ tutua dutiahye Cohãcjʉ̃ \p \v 15 Ʉsã pehe judio masa masa bajuana, apequina ñano yeyequina judio masa ijieyequina yero saha ijieraja ʉsã. \v 16 Sa ijina ijiepenata Cohãcjʉ̃ dutiyere Moisere tiquiro cũrire ʉsã yerina ijigʉ̃ “Quehnoana ijire”, ni ihñedare Cohãcjʉ̃ ʉsãre. Tire mari masiaja. Sa yero Jesucristore mari wacũ tutuagʉ̃ Cohãcjʉ̃ marine “Quehnoana ijire”, ni ihñanota. Tire masina, ʉsã gʉ̃hʉ Jesucristore wacũ tutuaja tiquirore ʉsã wacũ tutuari mehna ʉsãre “Quehnoana ijire”, Cohãcjʉ̃ tiquiro ni ihñatire. Sa yero tiquiro dutiyere ʉsã yerina ijigʉ̃ “Quehnoana ijire”, ni ihñedare Cohãcjʉ̃ ʉsãre. Ne masa ti dutiyere yeye mehna “Quehnoañequina ijire”, ni ihñedare Cohãcjʉ̃ tiquinare. \p \v 17 Cristore mari wacũ tutuaye mehna quehnoana Cohãcjʉ̃ yequina mari waha duagʉ̃, ñana mari ijiyere masigʉ̃ yerota Cristo. ¿Cristo mari ñañene marine masigʉ̃ yero, ñana marine ijigʉ̃ yeajari tiquiro, mʉsa tʉhotugʉ̃? Ne mehenogã mehna sa yerare. \v 18 Ʉsã dutiye yeye mehna yʉhdʉ duamedina ijiepenata ti buheyere cohãʉ. Sa cohãepenata pari turi ti buheyere yena ti dutiyere ʉsã ye pehoerari buhiri potota buhiri tinata ʉsã. \v 19 Cohãcjʉ̃ dutiyere Moisere tiquiro cũrire ihcãno sahaeraja mari. Sa yena ti dutiye mehna ne yʉhdʉsi mari. Sa yena Cohãcjʉ̃ tutuaye mehna tiquiro yequina ijiaja mari. \p \v 20 Cristo mehna curusapʉ yariariquina yero saha ijiaja mari. Sa yena yariariquiro tiquiro esa tuharo tiquiro yerariro saha mari esa tuharo yeraja. Cristo ye tutuaye mehna yeaja. Sa yena yojopʉre Cohãcjʉ̃ macʉnore wacũ tutuaye mehna ijiducuaja mari. Tiquiro Cohãcjʉ̃ macʉno marine cahĩne. Sa yero mari ye buhirire yariari. \v 21 Ti dutiye yeye mehna quehnoana Cohãcjʉ̃ yequina mari wahagʉ̃ Cristo yariari pehe ne dʉhseati ijieraboaga. Cohãcjʉ̃ marine tiquiro cahĩdire, Cristo tiquiro yariarire ihyo ijiye waro yero saha ijigʉ̃ ye dueraja yʉhʉ pehe. Sa yegʉ “Dutiye mehna yʉhdʉgʉtja”, ne nisi yʉhʉ. \c 3 \s1 Cohãcjʉ̃ dutiye Moisere tiquiro cũrire, wacũ tutuaye gʉ̃hʉre yahuahye Pablo \p \v 1 Yʉhʉ acaye, mʉsa Galacia cjãna tʉho masiena iji wame tire mʉsa. Jesucristo curusapʉ tiquiro yariarire buheyere ijipihtiyequina tiquina ihñonopʉ mʉsare yahuu. ¿Sa yena yojopʉre tiquiro yere mʉsa yʉhdʉdʉcatire ni mehoñequina mʉsare tiquina dojomehnegʉ̃ dʉhse yena tiquinare yʉhtiri mʉsa? \v 2 Ahrireta yahu duaja mʉsare: Dutiyere mʉsa yeye mehna Espíritu Santore cʉo dʉcaerari mʉsa. Quehnoañe buheye pehere tʉhona Cristore mʉsa wacũ tutuaye mehna Espíritu Santore cʉo dʉcari mʉsa. \v 3 Espíritu Santo tutuaye mehna mʉsa Cristo yequina iji dʉcagʉ̃ yojopʉre mʉsa basi dutiyere mʉsa yeye mehna Cohãcjʉ̃ cahapʉ mʉsa waha duagʉ̃ ñarĩne. Tʉho masiena ijire mʉsa, sa yena. \v 4 ¿Quehnoañe buheyere mʉsa yeri buhiri peye tahari mʉsa ñano yʉhdʉna ihyo warota ñano yʉhdʉna niyari mʉsa, sa wahana? Ihyo waro ijierare mʉsa sa ñano yʉhdʉri. Dutiye yeye mehna Cohãcjʉ̃ cahapʉ mʉsa waha duana ihyo warota ñano yʉhdʉna niboaga mʉsa. \v 5 ¿Dʉhse mʉsa yeri wapa Espíritu Santore mʉsare ohori Cohãcjʉ̃, mʉsa tʉhotugʉ̃? Tiquiro dutiyere mʉsa yeri wapa ohoerari tiquiro. Tiquiro buheyere quehnoano mʉsa tʉhogʉ̃ ihñano tiquirore mʉsa wacũ tutuari batopʉ Espíritu Santore ohori tiquiro. ¿Cohãcjʉ̃ mʉsa watoa tiquiro tutuaye mehna ye ihñono dʉhse ijiro boro sa ye ihñoajari tiquiro, mʉsa tʉhotugʉ̃? Tiquiro dutiyere mʉsa yeri wapa sa ye ihñoedari tiquiro. Tiquiro buheyere quehnoano mʉsa tʉhogʉ̃ ihñano tiquirore mʉsa wacũ tutuagʉ̃ sa ye ihñori tiquiro. \p \v 6 Abrahã Cohãcjʉ̃re wacũ tutuahye. Tiquiro sa yegʉ̃ tiquirore Cohãcjʉ̃ “Quehnoariquiro ijire”, ni ihñahye. \v 7 Sa yena ahri yʉhʉ niatire masiña mʉsa: Cohãcjʉ̃re wacũ tutuayequinata potota Abrahã panamena iji turiayequina ape tjuro cjẽna yero saha ijire. \v 8 Panopʉ Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoari pũpʉ ohõ saha ni yahuahye: Judio masa ijieyequina Cohãcjʉ̃re tiquina wacũ tutuagʉ̃ ihñano “Quehnoañequina ijire”, ni ihñare Cohãcjʉ̃. Tiquiro sa ni ihñatire Cohãcjʉ̃ panopʉ masiyuro, tiquiro quehnoañe buheyere Abrahãre yahu mʉhta tuhasahye. “Mʉhʉ mehna ahri yehpa cjẽnare ijipihtiyequinare quehnoano yeitja”, niahye Cohãcjʉ̃ Abrahãre. \v 9 Sa yero Abrahã Cohãcjʉ̃re quehnoano tʉho wacũ tutuahye. Tiquiro sa wacũ tutuagʉ̃ ihñano Cohãcjʉ̃ tiquirore quehnoano yeahye. Sa ye apequina masa Cohãcjʉ̃re tiquina wacũ tutuagʉ̃, tiquina gʉ̃hʉre quehnoano yerota Cohãcjʉ̃, Abrahãre tiquiro yeriro sahata. \p \v 10 “Ti dutiyere Moisere tiquiro cũri mehna Cohãcjʉ̃ yequina wahanata”, ni tʉhotuyequina buhiri tiyequina ijire. Tiquiro ojoari pũpʉ sata nine: “Cohãcjʉ̃ dutiyere tiquiro ya pũpʉ tiquina ojoarire ye pehoeyequina buhiri tiyequina ijire tiquina ijipihtiyequina”, ni ojoahye. \v 11 Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoari pũpʉ ohõ saha nine: “Cohãcjʉ̃re wacũ tutuayequinare ‘Quehnoañequina ijire’, ni ihñare Cohãcjʉ̃. Sa wacũ tutuaye ijipihtiye decori Cohãcjʉ̃ mehna sa ijiducueta”, nine Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoari pũpʉ. Tiquiro sa nigʉ̃ ahri yʉhʉ niatire mari quehnoano masiaja: Ti dutiyere tiquina yeye mehna masare quehnoañequina yero saha ihñedare Cohãcjʉ̃. \v 12 Dutiye yeye mehna Cohãcjʉ̃ cahapʉ waha duayequina Cohãcjʉ̃re wacũ tutuerare. Ohõ saha nine Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoari pũpʉ: “Dutiyere yeye mehna quehnoañequina waha duayequinare ti dutiyere ye pehoro cahmene tiquinare”, nine Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoari pũpʉ. \p \v 13 Sa ye ti dutiye marine buhiri tigʉ̃ yere. Mari buhiri tigʉ̃ ihñano Cristo pehe tiquiro basi mari ye buhirire buhiri tiriquiro waharo, mari buhiri tiborire buhiri ti basahye marine. Cristo tiquiro buhiri tiatire yahuro ohõ saha ni ojoahye panopʉre: “Ijipihtiyequina yucʉripʉ tiquina duhu ohõriquina buhiri tiriquina ijire”, ni, ojoahye panopʉre. \v 14 Tiquiro sa ni ojoariro sahata sa yeahye Cristore. Cohãcjʉ̃ Abrahãre “Ahri yehpa cjẽnare quehnoano yeitja”, tiquiro nidiro sahata yero niahye masare. Sa yeahye Cristo mehna. Tiquiro yariahye judio masa ijieyequinare Cohãcjʉ̃ quehnoano tiquiro yeatire. Sa yero Jesucristo mehna sohtori tiahye Cohãcjʉ̃ Abrahãre tiquiro nidiro sahata. Sa yeahye tiquirore mari wacũ tutuari bato Espíritu Santore mari cʉoatore. \s1 Tiquiro buherire quiti mehna yahu nemoahye Pablo \p \v 15 Yʉhʉ acaye, masa ye quiti mehna ti yʉhʉ nidire yahutja mʉsare: Tiquina pacʉro tiquiro yariato pano tiquiro pohne camesatire yahuri pũ ohõ saha ni ojoare. “Yeere yʉhʉ pohnare ohoutja”, ni ojoare. Tiquiro sa ni ojoa cũri pũre tiquiro yariato pano apequiro pehe ti pũre sijoro saha ni ojoa nemo masiedare. Sa yero ti pũre “Poto ijierare”, ni masiedare. \v 16 Ti pũre tiquina pacʉro tiquiro pohnene tiquiro cũriro saha “Mʉsare quehnoano yeitja”, Cohãcjʉ̃ nino, Abrahãre tiquiro panamino iji turiariquiro gʉ̃hʉre nino niahye. Sa nino apequina tiquiro panamena iji turiayequinapʉre nino niedahye. Ihcãquiroreta tiquiro panamino iji turiariquiro dihitare nino niahye Cohãcjʉ̃. Tiquiro Abrahã panamino iji turiariquiro Cristo ijire. \v 17 Yojopʉre quehnoano yahutja mʉsare: Abrahã gʉ̃hʉre Cohãcjʉ̃ “Mʉsare quehnoano yeitja”, tiquiro ni cũri bato cuatro ciento treinta cʉhmari yʉhdʉri bato tiquiro dutiyere Moisere cũahye. Sa cũno Abrahã gʉ̃hʉre Cohãcjʉ̃ “Mʉsare quehnoano yeitja”, tiquiro nidire boro taro niedahye. \v 18 Cohãcjʉ̃ marine yʉhdʉoro dutiyere mari yeye mehna marine yʉhdʉoerare. Dutiyere yeye mehna mari yʉhdʉgʉ̃ Cohãcjʉ̃ “Mʉsare quehnoano yeitja”, tiquiro nidi pehe dʉhseati ijieraboaga. Marine yʉhdʉoro taro Cohãcjʉ̃ Abrahãre tiquiro ni cũri mehna sa yero taro niahye. \p \v 19 ¿Sa yero dʉhse yeatire tiquiro dutiyere cũri Cohãcjʉ̃? Tiquiro dutiyere cũahye ti dutiyere mari yʉhdʉdʉcarire mari quehnoano masiatire. Sa yero panopʉre Cohãcjʉ̃ “Mʉhʉ panamino iji turiariquiro mehna masare quehnoano yeitja”, Abrahãre tiquiro nidiquiro tiquiro wihiato pano Cohãcjʉ̃ dutiyere cʉomahye masa. Sa yero Cohãcjʉ̃ dutiyere tiquiro cũgʉ̃ tiquiro yequina angele pehe tire duti turiahye. Sa ye Moisere tiquina cũgʉ̃, tiquiro pehe masare cũ turiahye tja. \v 20 Ti dutiyere Moise cũ turiagʉ̃ Cohãcjʉ̃ tiquiro basita masare cũedahye. Sa cũedaperota Cohãcjʉ̃ “Mʉhʉre quehnoano yeitja”, Abrahã pehere ni cũno, tiquiro basita sa ni cũahye. \p \v 21 Cohãcjʉ̃ Moisere tiquiro dutiyere cũno, to pano Abrahãre tiquiro nidire “Abrahãre yʉhʉ nidiro saha yesi yʉhʉ”, nino niedahye tiquiro. Abrahãre tiquiro nidiro sahata yero taro niahye. Tiquiro dutiye yeye mehna Cohãcjʉ̃ yequina wahana ti pje pũrita dutiyere mari yeye mehna quehnoana wahaboaga mari. \v 22 Sa yero Cohãcjʉ̃ tiquiro yere tiquina ojoari pũ pehe ijipihtiyequina ñañe buhiri tiyequina tiquina ijiyere yahuahye. Sa ni yahuahye Cohãcjʉ̃ “Mʉsare quehnoano yeitja”, to pano tiquiro nidiro sahata yero taro. Sa yero Jesucristore wacũ tutuayequinare quehnoano yere to pano tiquiro nidiro sahata. \p \v 23 Cohãcjʉ̃re wacũ tutuati buheyere marine tiquiro cũato pano tiquiro dutiye pehe mari ñañe yerire marine masigʉ̃ ye tuhasari. Sa ye marine yahuri ti dutiye pehe. Cohãcjʉ̃re wacũ tutuati buheyere marine tiquiro yahugʉ̃pʉ tiquiro dutiye marine yahu duhuri. \v 24 Sa ye Cohãcjʉ̃ dutiye pehe Cristo wihiato pano marine yahuri. Sa yahuri marine Cristore mari wacũ tutuaye mehna Cohãcjʉ̃ “Quehnoana ijire”, marine tiquiro ni ihñatire. \v 25 Yojopʉ pũritare Cristore mari wacũ tutuari pje ijire. Ti sa ijigʉ̃ tiquiro dutiye pehe marine yahu nemoedare. Marine duti nemoedare. \p \v 26 Sa yena Cristo Jesure mʉsa wacũ tutuaye mehna Cohãcjʉ̃ pohna ijire mʉsa. \v 27 Ijipihtina mʉsa Cristo wame mehna wame yenohrina ijina, Cristo Cohãcjʉ̃ macʉno tiquiro ijiro sahata tiquiro pohnata ijire mʉsa gʉ̃hʉ. \v 28 Yojopʉre pʉa curua ijierare mʉsa. Judio masa ijiena, judio masa mehna pʉa curua ijierare mʉsa. Cahacjãna, cahacjãna ijiena mehna pʉa curua ijierare mʉsa. Ʉmʉa, numia mehna pʉa curua ijierare mʉsa. Sa yena ijipihtina mʉsa Cristo yequina ijina, ihcã curuata ijire mʉsa. \v 29 Sa yena Cristo yequina ijina, Abrahã panamena iji turiana yero saha ijire mʉsa. Mʉsa sa ijina ijigʉ̃ Cohãcjʉ̃ Abrahãre “Mʉsare quehnoano yeitja”, tiquiro nidiro sahata mʉsa gʉ̃hʉre quehnoano yerota tiquiro. Cristo yequina mʉsa ijigʉ̃ ihñano mʉsare quehnoano yerota. \c 4 \p \v 1 Ohõ saha ijire ahri quiti mehna yʉhʉ yahu nemogʉ̃: Tiquiro pacʉro came tiquiro yere neatiquiro wahmʉno iji cãhtariquiro ijiropʉ ijipihtiye tiquiro ye ijiepegʉ̃ta cahacjʉ̃no yero saha ijire tiquiro. \v 2 Sa ye tiquiro wahmʉno iji cãhtariquiro ijigʉ̃ tiquirore ihña ihboyequina tiquiro yere ihña ihbore. Sa yero tiquiro pacʉro queoriro esagʉ̃pʉ tiquiro pacʉro yere cʉorota. \v 3 Ohõ saha wahmʉno iji cãhtariquiro yero saha ijimi mari gʉ̃hʉ. Sa ijina mari ijigʉ̃ cahacjẽnare tiquina dutiro saha ahri yehpa cjẽ dutiye masa ye dutiye marine dutinimedi. \v 4 Mari sa ijina ijiepegʉ̃ta tiquiro queori pje esagʉ̃ Cohãcjʉ̃ tiquiro macʉnore ohoahye. Sa tiquiro ohogʉ̃ tiquiro macʉno ihcãcoro nuhmino mehna masa bajuahye. Sa yero tiquiro judio masʉno masa bajuagʉ̃ Cohãcjʉ̃ dutiye Moisere tiquiro cũri tiquirore dutinimahye. \v 5 Mari gʉ̃hʉre ti dutiyeta dutinimahye. Sa yero marine yʉhdʉoatiquirore ohoahye Cohãcjʉ̃ tiquiro macʉnore, tiquiro pohna mari wahatire. \p \v 6 Sa yero tiquiro pohna mari ijigʉ̃ Cohãcjʉ̃ macʉno tiquiro yaquiro Espíritu Santore mari mehna ijiatiquirore ohoahye Cohãcjʉ̃. Tiquiro yaquiro Espíritu Santo pehe Cohãcjʉ̃re “Mai”, niniquiro ijire. \v 7 Sa yena mʉsa Cohãcjʉ̃ yedohoye mehna cahacjãna ijierare mʉsa yojopʉre. Tiquiro pohna ijire mʉsa. Sa yena tiquiro pohna ijina, Cohãcjʉ̃ tiquiro ohoatire cʉonata. \s1 Pablo Galacia cjẽnare Jesu yequinare cuesãhye \p \v 8 Panopʉ Cohãcjʉ̃re mʉsa masiena ijina “Cohãcjʉ̃ ijire”, mʉsa niñe queoyere ño peona ti queoye cahacjãna ijimahye mʉsa. Mʉsa sa ño peoyequina cohãmana waro ijierahye. \v 9 Sa ijirina ijiepenata yojopʉre Cohãcjʉ̃re masine mʉsa. Ijierare. Tiquiro pũrita mʉsa pehere masine. ¿Tiquiro sa masiepegʉ̃ta dʉhse yena ahri yehpa cjẽna ye buheye pehere cahmeajari mʉsa? Ti buheye dʉhseati ijierare. ¿Dʉhse yena panopʉ mʉsa yeriro sahata Cristo marieno ye duajari mʉsa? ¿Dʉhse yena dutiyere mʉsa yeducuri mehnata Cohãcjʉ̃ cahapʉ waha duajari mʉsa? Wahasi mʉsa. \v 10 Ihquẽ decorire, ihquẽ asʉ̃rine, ihquẽ pohecʉrire, ihquẽ cʉhmarine bose decorire dahre dutire mʉsa. “Mari sa yeye mehna dutiye mehna yʉhdʉnata”, ni, tʉhotumene mʉsa. \v 11 Mʉsa sa ni tʉhotugʉ̃ mʉsare tutuaro yʉhʉ buheri dʉhseati ijieraboaya, yʉhʉ tʉhotugʉ̃. Sa yegʉ mʉsare cuesãja. \p \v 12 Yʉhʉ acaye ahrire tutuaro dutiitja mʉsare: Cristore yʉhʉ tʉhoturiro sahata mʉsa gʉ̃hʉ tiquirore tʉhotuya. Panopʉ dutiye yeye mehna yʉhdʉ duayequina ijieramahye mʉsa judio masa ijiena ijina. Yojopʉ pehere yʉhʉ gʉ̃hʉ mʉsa yero saha wahaʉ, dutiye yeye mehna yʉhdʉ dueragʉ. Sa yena Cristore yʉhʉ tʉhoturiro sahata mʉsa gʉ̃hʉ sata tiquirore tʉhotuya. \p Mʉsa mehna yʉhʉ ijigʉ̃ quehnoano yeri mʉsa yʉhʉre. \v 13 Dohatigʉpʉta mʉsare quehnoañe buheyere coã warore buhe dʉcaʉ yʉhʉ. \v 14 Yʉhʉ sa dohatigʉ ijiepegʉ̃ta yʉhʉre yabierari mʉsa. Sa yena yʉhʉre cohã tojoerari mʉsa. Sa yena Cohãcjʉ̃ yaquiro angelre, Jesucristo gʉ̃hʉre mʉsa piti caboriro saha yʉhʉre quehnoano piti cari mʉsa. \v 15 ¿Yojopʉre dʉhse wahari mʉsa bucueye? Mʉsare ahrire niitja: Purĩñene dʉcana mʉsa caperire ore we ne yʉhʉre ohoboaya mʉsa. \v 16 ¿Yʉhʉ mehna cjãna ijiepenata yojopʉre queoro mʉsare yʉhʉ yahuri buhiri ihña tuhtiajari mʉsa yʉhʉre? \p \v 17 Sohõ ijiriquina mʉsare tutuaro cahmesãre. Tiquina tʉhotuye sijoro saha ijire. Quehnoañe ijierare. Tiquina mʉsare yʉhʉre yʉhdʉdʉcagʉ̃ cahmene, tiquina pehere ño peo dutiye. \v 18 Quehnoano mehna mʉsa quehnoano wahati pehe mʉsare tiquina cahmesãgʉ̃ quehnoarĩboaga. Sa ye topʉre yʉhʉ mariedagʉ̃ gʉ̃hʉre tiquina sa cahmesãgʉ̃ quehnoarĩboaga. \v 19 Yʉhʉ pohnagã, niji wahcõricoro ticoro ñano yʉhdʉro saha mʉsare ñano wacũ tʉhotuaja yʉhʉ. Tee Cristo yero saha mʉsa ijigʉ̃pʉ mʉsare wacũ duhutja. \v 20 Mianogã mʉsa mehna ijigʉ tuhtiro marieno bucueye mehna mʉsa mehna yʉhʉ yahugʉ̃ quehnoaboaga yʉhʉre. Mʉsare pajiro tʉhotugʉ niaja yʉhʉ. \s1 Agar Sara mehna tiquina ijirire yahuahye Pablo \p \v 21 Tʉhoya mʉsa yʉhʉre. Cohãcjʉ̃ dutiyere yeye mehna yʉhdʉ duana ijiepenata tiquiro dutiye pehere quehnoano masiedare mʉsa. \v 22 Ohõ saha niahye Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoari pũpʉ: Abrahã pʉaro pacʉro ijiahye. Tiquiro cahacjõno Agar wame tiricoro mehna ihcãquirore pohna tiahye. Sa ye tiquiro namono poto Sara wame tiricoro mehna gʉ̃hʉre ihcãquiro pohna tiahye. \v 23 Sa ijiepegʉ̃ta tiquiro cahacjõno macʉno masa mari yero saha masa bajuahye tiquiro. Tiquiro namono poto macʉno pehe “Ihcãquirogã pohna tinata mʉsa”, Cohãcjʉ̃ ni yahuriro sahata masa bajuahye tiquiro pehe. \v 24 Ahri quiti marine quehnoano queoye mehna yahure: Cohãcjʉ̃ pʉa taha masare “Mʉsare yedohoutja”, tiquiro niñe yero saha ijire ahriquina numia pʉaro numia. Ihcãcoro Sinaí wame tidʉpʉ Cohãcjʉ̃ dutiyere ohori yero saha ijire. Ticoro Agar ijire. Ticoro mehna mari queoye mehna buhegʉ̃ judio masa gʉ̃hʉ dutiyere yeducuye mehnata yʉhdʉ duayequina ticoro yero saha ijire. Tiquina cahacjẽna yero saha ijire. \v 25 Ticoro Sinaí wame tidʉ Arabiapʉ ijidʉ yero saha ijiricoro ijire. Yojopʉre Jerusalẽ cjẽna judio masa dutiye yeye mehna yʉhdʉ duayequina dutiye cahacjẽna yero saha ijire. Sa yeye mari queoye mehna buhegʉ̃ tiquina ticoro yero saha ijire cahacjõno ticoro ijiro saha. Tiquina Cohãcjʉ̃ pohne ijierare. \v 26 Mari pehe Cristo yequina ijina Cohãcjʉ̃ pohna ijiaja. Sa yena ʉhmʉse cjãna ijiaja. Jerusalẽ ʉhmʉsepʉ ijiri maca cjãna ijiaja mari. Topʉre masa tiquina yʉhdʉatire dutiyere yeye mariedare. \v 27 Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoari pũpʉ ohõ saha ni ojoahye Cohãcjʉ̃ pohne warore, Sara yero saha ijiricorore yahuro: \q1 Pohna mariego, bucueya. Sa ijigo bucueye mehna sañuducuya, niji wahcõno purĩnore masiego ijigo. Mʉhʉ pehe manʉ cohõrigo ijigo apecoro manʉ tiricoro yʉhdʉoro peyequina pohna tigota. Sa yego bucueya, ni ojoahye panopʉre ticoro pohna tiato pano Sara yero saha ijiricorore yahuro. \p \v 28 Yʉhʉ acaye, Cohãcjʉ̃ nidiro sahata Isaac masa bajuahye. Mari gʉ̃hʉ tiquiro yero saha Cohãcjʉ̃ nidiro sahata tiquiro pohna ijiaja mari. \v 29 Sa ijiepegʉ̃ta ti pjepʉre ihyo ijiriquiro yero saha masa bajuariquiro ñano yeahye apequirore Espíritu nidiro sahata masa bajuariquirore. Yojopʉ gʉ̃hʉre sata ijire Cohãcjʉ̃ yequinare masa ñano yegʉ̃. \v 30 Sa yero ohõ saha nine Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoari pũpʉ: “Cahacjõno macʉno tiquiro pacʉro yere cʉo masiedare. Tiquiro namono poto macʉno pehe tiquiro pacʉro yere cʉo masine. Sa ye tiquiro cahacjõnore ticoro macʉno mehnata cohã cãhña”, ni ojoahye. \v 31 Yʉhʉ acaye, ne cahacjõno pohne yero saha ijieraja mari. Sa yena Abrahã namono poto pohne yero saha ijiaja. (Sa yena Cohãcjʉ̃ mari Pacʉ yere cʉo masiaja.) \c 5 \s1 Cristo marine cahacjẽna yero saha ijiyere tiquiro duhugʉ̃ yeri bato tutuana ijiro cahmene marine \p \v 1 Sa yero mari cahacjẽna yero saha ijirire potota Cristo marine duhugʉ̃ yeri. Tiquiro sa duhugʉ̃ yeri bato tutuana ijiya mʉsa. Ti dutiye mehna yʉhdʉ duayequina cahacjẽna yero saha ijimedina pari turi cahacjãna sajãedacãhña mʉsa. \p \v 2 Yojopʉre yʉhʉ Pablo ahrire yahutja mʉsare: “Cuhnucunʉ sohtoa cahserogãre mari yʉhre nedi mehna yʉhdʉnata”, mʉsa ni tʉhotugʉ̃ Cristo mʉsare tiquiro yedohori dʉhseati ijierare mʉsare. \v 3 Ijipihtina ti cahserogãre mʉsa yʉhre nedi mehna yʉhdʉ duanare pari turi ohõ saha ni yahutja yʉhʉ. Ti cahserogãre mʉsa yʉhre nedi mehna yʉhdʉ duana, apeye Cohãcjʉ̃ dutiyere ye pehoerana, yʉhdʉsi mʉsa. \v 4 Dutiye yeye mehna yʉhdʉ duana Cristo pehere cohãri mʉsa. Sa yena mʉsare Cohãcjʉ̃ tiquiro cahĩñene, tiquiro yʉhdʉo duayere duhu cãri mʉsa. \v 5 Sa ijiepegʉ̃ta Espíritu Santo tutuaye mehna Cohãcjʉ̃re mari pehe wacũ tutuaja. Mari sa wacũ tutuagʉ̃ “Quehnoana ijire”, ni ihñare Cohãcjʉ̃ marine. Tiquiro sa ni ihñagʉ̃ marine tiquiro yʉhdʉoatire masiaja mari. \v 6 Cristo Jesu yequina ijina cuhnucunʉ sohtoa cahserogãre mari yʉhre negʉ̃ ne dʉhseati ijierare. Ti cahserogãre mari yʉhre nedagʉ̃ gʉ̃hʉre ne dʉhseati ijierare. Sa ijiepegʉ̃ta Cristo pũritare wacũ tutuana apequinare cahĩnata mari. Ti wacũ tutuaye pehe ihyo waro ijiro niedare. \p \v 7 Mʉsa Cristore quehnoano wacũ tutuamedi. ¿Quehnoañe buheyere mʉsare yʉhʉ acaye judio masa tiquina yʉhdʉdʉca dutigʉ̃ dʉhse yena tiquinare yʉhtiri mʉsa? \v 8 Tiquina ye buheye Cohãcjʉ̃ mʉsare cũriquiro tiquiro ye buheye ijierare. \v 9 Ahri yʉhʉ niatire wacũña mʉsa: Mehenogã pã pugʉ̃ yeye trigo yʉbʉre quehnoano ti sehsaro saha yʉhʉ acaye judio masa ye buheye pehere peyequina mʉsa mehna cjẽna cahmeboaga. \v 10 Mari pʉhtoro Cristore wacũ tutuaja yʉhʉ. Sa yegʉ ahri yʉhʉ niatire masiaja yʉhʉ. Cristo yedohoye mehna apeye buheyere camepʉre cahmesi mʉsa. Tire masiaja yʉhʉ. Mʉsare dojomehne cohteyequina noho ijiyequina ijiaga. Tiquinare Cohãcjʉ̃pʉ buhiri dahrerota. \p \v 11 Yʉhʉ acaye, “Dutiye yeye mehna yʉhdʉnata”, tiquina ni buheyere yʉhʉ buhegʉ ijigʉ̃ judio masa yʉhʉre ñano yeraboaga. Cristo curusapʉ tiquiro yariarire yahuye buheyere yʉhʉ buheri buhiri tiquina ñano yeri yʉhʉre. Cristo ye buheye mehna judio masa ye buheyere yʉhʉ buhe moregʉ̃ yʉhʉre ñano yeraboaga tiquina. \v 12 Mʉsare dojomehne cohteyequina mʉsa cuhnucunʉ sohtoa cahserogãre yʉhre ne dutiyequina tiquina basi dihita yʉhre neahdo. \p \v 13 Yʉhʉ acaye, “Dutiye mehna yʉhdʉnata”, ni tʉhotu dutierare Cohãcjʉ̃ mʉsare. Ti dutiye mehna yʉhdʉerapenata ti dutiyere yʉhdʉdʉcaeracãhña mʉsa. Sa ye mʉsa mehna cjẽnare cahme cahĩna, tiquina cahacjẽna yero saha yedohoya tiquinare. \v 14 Ihcã dutirore quehnoano yena, Cohãcjʉ̃ dutiyere ye pehona niaja mari. Ohõ saha ijire ti dutiro: “Mʉhʉ basi mʉhʉ cahĩno saha mʉhʉ cahapʉ ijiyequina gʉ̃hʉre cahĩña”, ni, dutiahye. \v 15 Sa yena wahiquina yero saha mʉsa basi cahme dʉse tutueracãhña. Sa yena cahmequedacãhña. Mʉsa mehna cjẽna “Cristo yere duhuari”, nina, quehnoano yeya mʉsa. \s1 Masa ñañene tiquina tutuaro cahmeñene, Espíritu Santo cahmeñe gʉ̃hʉre yahuahye Pablo \p \v 16 Espíritu Santo tiquiro cahmeno sahata ijiya mʉsa. Sa yena mʉsa ñañene mʉsa tutuaro cahmeñene yeracãhña. \v 17 Ñañene mʉsa tutuaro cahmegʉ̃ Espíritu Santo ihña tuhtire. Tiquiro sa ihña tuhtigʉ̃ ti ñañene duhu duare mʉsa. Sa yena ñañene mʉsa tutuaro cahmena, Espíritu Santore ihña tuhtire mʉsa. Sa ihña tuhtina tiquiro cahmeno saha yerare mʉsa. Sa ye ñañene mʉsa tutuaro cahmeñe Espíritu Santo tiquiro cahmeñe yero saha ijierare. Sa ye Espíritu Santo tiquiro cahmeñe ñañene mʉsa tutuaro cahmeñe yero saha ijierare ti. Sa yena mʉsa cahmeno saha yerare mʉsa. \v 18 Sa yena Espíritu Santo tiquiro cahmeñene yena ijina “Dutiye mehna mari yʉhdʉnata”, ni, tʉhotuerare mʉsa. \p \v 19 Masa ñañene tiquina yeyere mari quehnoano masi tuhasaja. Ohõ saha ijire ti: Numino mehna ñano yeye, ʉmʉno mehna ñano yeye, wʉana tiye, bʉe tiro marieno ñano yeye, \v 20-21 “Cohãcjʉ̃ ijire”, tiquina niñe queoyere ño peoye, masare ujuayequina yayia tiquina yeye, ihña tuhtiye, cahme dʉse tini wiaye, doeye, usuaye, tiquiro basi dihita cʉo duaye, ihña tuhti cahme tu waye, ihcã curua cjẽna ape curua cjẽnare ihña tuhtiye, apequina yere cooye, masare wejẽñe, queheye, queheye bose decorire yeye, ohõ saha ijiye ijire ñañene yeye. Panopʉ mʉsare cuaro mehna yʉhʉ nidiro sahata yojopʉ gʉ̃hʉre niitja: Ti borore yeriquina Cohãcjʉ̃ pʉhtoro ijiropʉre ʉhmʉsepʉre ne esasi. \p \v 22 Espíritu Santo pehe marine ohõ saha yena ijigʉ̃ yere: Masare cahĩna, bucuena, cueye mariena, usua mʉñena, apequinare quehnoano yena, quehnoana, duhuro marieno Cohãcjʉ̃ cahmeñene yena, \v 23 quehnoano mehna yena, tiquina ñañe ye duarire yerana ijigʉ̃ yere marine tiquiro. Sa yeyequinare “Sa yeracãhña”, ne ihcãquiro niedare. \v 24 Cristo Jesu yequina ijina tutuaro mari ñañene ye duarire cohã tuhasaʉ. \v 25 Espíritu Santo marine Cohãcjʉ̃ mehna sa ijiducugʉ̃ yerota. Sa yena tiquiro cahmeno sahata yeducuna ijiihna mari. \p \v 26 “Apequinare masi yʉhdʉdʉcaja ʉsã”, ni, tʉhotuna ijieracʉ̃hna mari. Sa yena mari mehna cjẽnare usuagʉ̃ yeracʉ̃hna mari. Sa yena mari basi cahme cooeracʉ̃hna. \c 6 \s1 Mʉsa mehna cjẽnare yedohoya \p \v 1 Yʉhʉ acaye, ihcãquiro mʉsa mehna cjʉ̃no tiquiro ñañene yegʉ̃ Cristore quehnoano wacũ tutuana ijina cahĩñe mehna tiquirore yedohoya quehnoañene pari turi tiquiro yeatire. Sa yena mʉsa gʉ̃hʉ “Ñañene tutuaro cahmeari”, nina quehnoano yeya. \v 2 Mʉsa mehna cjẽna tiquina ñano yʉhdʉgʉ̃ gʉ̃hʉre yedohoya tiquinare. Mʉsa sa yena Cristo tiquiro dutiro saha yena ninata mʉsa. \p \v 3 Ihcãquiro ihyo ijiriquiro ijieperota “Apequinare masi yʉhdʉdʉcaja”, ni tʉhoturo, tiquiro basi ni mehoñe dihitare tʉhoturiquiro ijire. \v 4 Ihquẽquina mʉsa sehsaro mʉsa yerire “Ahri quehnoañe ijire. Ahri ñañe ijire”, ni masiña. Sa masina mʉsa yeri quehnoañe ijigʉ̃ mʉsa basi bucuenata. Sa yena “Apequinare masi yʉhdʉdʉcaja”, nisi mʉsa. Sa niedana apequinare mʉsa yʉhdʉdʉcari mehna bucuesi mʉsa. \v 5 Sa yero Jesu yaquiro Cohãcjʉ̃ yere tiquiro basi yere. Apequiro masʉno tiquirore tire yedoho masiedare. \p \v 6 Sa yena quehnoañe buheyere buheriquirore apee boro mʉsa cʉoyere tiquirore ohoya mʉsa tiquiro buhena. \p \v 7 Oteyere oteriquiro ñañe pjerire otero ñañe dʉcare cʉorota. Quehnoañe pjerire otero quehnoañe dʉcare cʉorota. Ohõ saha mari gʉ̃hʉ ñañene yena ñañene cʉonata. Sa yero mari ñari buhiri buhiri dahrerota. Quehnoañene yena quehnoañene cʉonata. Sa yena quehnoano ijinata. Sa yena “Ʉsã ñañene yegʉ̃ Cohãcjʉ̃ ʉsãre buhiri dahresi”, ni tʉhotueracãhña. Ñañene yeyequina Cohãcjʉ̃re bʉjʉpeyequina ijire. Cohãcjʉ̃re bʉjʉpeyequinare buhiri dahrerota tiquiro. \v 8 Mari ñañene tutuaro cahmena, tire yena, ti mehnata yarianata. Sa yena pecapʉ wahanata. Espíritu Santo pehe tiquiro cahmeñene mari yegʉ̃ tiquiro marine ijipihtiye decori ʉhmʉsepʉ ijiducugʉ̃ yerota. \v 9 Sa yena quehnoañene yena tire caributieracʉ̃hna mari. Cohãcjʉ̃ tiquiro queori pje ijigʉ̃ quehnoañene cʉonata mari caributierana. \v 10 Sa yena ijipihtiyequinare mari ihñañequinape quehnoano yeihna mari. Mari acaye Jesu yequina pũritare apequina yʉhdʉoro quehnoano yeihna. \s1 Pablo yahu bato tiro, quehnoa duti bato tiahye \p \v 11 Bʉjʉye letra yʉhʉ ojoari mehna ya omoca mehna mʉsare yʉhʉ ojoarire ihñaña mʉsa. \v 12 Mʉsare cuhnucunʉ sohtoa cahserogãre yʉhre ne dutiyequina masa tiquinare ño peogʉ̃ cahmene. Cristo curusapʉ tiquiro yariarire yahuye buheyere mari buheri buhiri masa ñano yere marine. Tiquina sa yegʉ̃ ihñañe ahriquina mʉsare cuhnucunʉ sohtoa cahserogãre yʉhre ne dutire “Judio masa ye buheyere yeaja”, niñe. Sa tiquina ye dutigʉ̃ judio masa tiquinare ñano yeraboaga. Sa ye ti cahserogãre yʉhre ne dutire. \v 13 Mʉsare ti cahserogãre yʉhre ne dutiyequina pehe Cohãcjʉ̃ tiquiro dutirire ye pehoerare. Sa ye ti cahserogãre mʉsare tiquina yʉhre ne dutiri bato mʉsa yʉhtigʉ̃ ihñañe, judio masa pehe tiquinare mʉsare yʉhre ne dutiyequinare ño peoboaga. Tiquina sa ño peoatire mʉsare dutire tiquina. \p \v 14 Yʉhʉ pehe masa yʉhʉre tiquina ño peogʉ̃ cahmeda yʉhdʉaja. Mari pʉhtoro Jesucristo curusapʉ tiquiro yariari pehere masa tiquina ño peogʉ̃ cahmesãja yʉhʉ. Sa curusapʉ tiquiro yariagʉ̃ ahri yehpa cjẽ ñañene watĩno yʉhʉre tiquiro ye dutigʉ̃ yerʉ yʉhʉ. Sa yariaro ti ñañene yʉhʉre cahmedagʉ̃ yeri tiquiro. \v 15 Tiquiro sa yegʉ̃ Cristo Jesu yequina ijina ti cahserogãre mari yʉhre negʉ̃ ne dʉhseati ijierare. Ti cahserogãre mari yʉhre nedagʉ̃ gʉ̃hʉre ne dʉhseati ijierare marine. Sa ijiepegʉ̃ta quehnoañe pehere mari camesagʉ̃ pũritare quehnoare. \v 16 Ijipihtina ahri yʉhʉ buherire yena, potota Cohãcjʉ̃ yequina ijina, cuero marieno quehnoano ijiya mʉsa. Sa yena Cohãcjʉ̃ tiquiro paja ihñano mehna ijiya mʉsa. \p \v 17 Mari pʉhtoro Jesu cahacjʉ̃ yʉhʉ ijiri buhiri yʉhʉ pagʉre cami tiaja yʉhʉ. Yʉhʉ sa ijirigʉ ijigʉ̃ yojopʉre apequina yʉhʉre cariboeracãhdo. \p \v 18 Yʉhʉ acaye, mari pʉhtoro Jesucristo mehna mʉsare ijipihtinare quehnoa dutiaja. Sata ijiahro.