\id EPH - Piratapuyo NT -Colombia 2011 (DBL -2013) \h Efesios \toc1 Efesios \toc2 Efesios \toc3 Ef \mt1 Efesios \c 1 \s1 Efeso cjẽnare ojoa ohoahye Pablo \p \v 1 Yʉhʉ Pablo mʉsare Efeso wame tiri maca cjãnare ojoa ohoaja. Yʉhʉ Jesucristo yere buhe duti tiquiro cũrigʉ ijiaja. Cohãcjʉ̃ tiquiro cahmeno sahata Jesu yʉhʉre tiquiro yere buheacjʉre cũri. Sa yegʉ mʉsare Jesucristore sa wacũ tutuaducunare ojoa ohoaja yʉhʉ. \v 2 Sa yegʉ Cohãcjʉ̃ mari Pacʉ mehna, mari pʉhtoro Jesucristo mehna mʉsare quehnoa dutiaja. Tiquina yedohoye mehna quehnoano ijiya mʉsa. \s1 Cristo yequina mari ijigʉ̃ ihñano Cohãcjʉ̃ quehnoano yere marine \p \v 3 Cohãcjʉ̃, mari pʉhtoro Jesucristo Pacʉro marine quehnoano yeducure. Ijipihtiye tiquiro ye ʉhmʉse cjẽ quehnoañe mehna tiquiro marine quehnoano yeducure. Marine tiquirore quehnoano wacũ tutuagʉ̃ yeducure. Cristo yequina mari ijigʉ̃ ihñano sa marine quehnoano yeducure. Tiquiro sa yeriquiro ijigʉ̃ ihñana quehnoano ño peoye mehna tiquirore quehnoano yahuducuuhna. \v 4 Ohõ saha yeahye tiquiro marine tiquiro yequinare: Ahri yehpa ijiato pano tiquiro yequina ijianajare bese tuhasahye tiquiro marine. Sa beseahye marine ñañe mariena mari ijiatire. Sa yena ñañe mariena ijiaja mari, tiquiro ihñagʉ̃. Sa yero marine “Ñana ijire mʉsa”, nisi tiquiro. \v 5 Marine cahĩno, paja ihñano panopʉ ohõ saha niahye tiquiro marine: “Yʉhʉ macʉ Cristo yedohoro mehna tiquina yʉhʉ pohna ijieta”, ni cũahye marine panopʉ. Tiquiro cahmediro sahata sa yeahye tiquiro marine. \v 6 Marine tiquiro sa quehnoano yegʉ̃ ihñana ño peoye mehna tiquirore quehnoano yahuducuuhna. Tiquiro macʉno tiquiro cahĩniquiro yequina mari ijigʉ̃ ihñano quehnoano yere marine. Sa yena tiquirore quehnoano yahuducuuhna. \p \v 7-8 Cristota ijire marine pecapʉ wahaborinare yʉhdʉoriquiro. Mari ñañe yerire tiquiro cohãgʉ̃ ihñano, Cohãcjʉ̃ pehe mari ñañene bore. Cristo mari ñañe buhirire yariaro tiquiro diire cohãhye. Marine tutuaro cahĩno, marine paja ihñano sa ye dutiahye Cohãcjʉ̃. Tiquiro masi pehoye mehna sa ye dutiahye tiquiro. \v 9-10 Sa yero marine tiquiro yeatire marine masigʉ̃ yeri. Panopʉ apequinare tire masigʉ̃ yerahye tiquiro. Ohõ saha ijire marine tiquiro yeati: Tiquiro cahmediro sahata tiquiro tʉhoturiro sahata ijipihtiyequinare ihcã curuata Cristo yequina ijigʉ̃ yerota. Sa yero ijipihtiyere tiquiro ye ijigʉ̃ yerota. Tiquiro queori pje ijigʉ̃ ʉhmʉse cjẽnare, ahri yehpa cjẽna gʉ̃hʉre, ihcã curuata tiquiro yequina ijigʉ̃ yerota. Sa yero ʉhmʉse cjẽne, ahri yehpa cjẽ gʉ̃hʉre tiquiro ye ijigʉ̃ yerota. Sa yero Cristo pehe ijipihtiyequina pʉhtoro ijirota. Sa ye ijipihtiye tiquiro ye dihita ijirota. Sa ijiatiquiro iji dutiahye Cohãcjʉ̃ tiquirore. \p \v 11 Sa yero Cristo yequina mari ijiatire masino panopʉ Cohãcjʉ̃ marine bese tuhasahye tiquiro yequina mari ijiatire. Ahri ijipihtiyere cũahye tiquiro tʉhoturiro sahata, tiquiro cahmediro sahata yero taro. \v 12 Sa yeahye tiquiro yere mari yeatire. Mari sa yegʉ̃ ihñañe apequina tiquirore ño peoye, “Tutuagʉ ijire mʉhʉ”, nine. Ʉsã pehe judio masa Jesure cahme dʉcarina ijina tiquirore wacũ tutua mʉhtarina ijii. \v 13 Mʉsa gʉ̃hʉ poto yahuducuyereta quehnoañe buheyere tʉhori. Ti buheye mehnata Cohãcjʉ̃ cahapʉ wahanata mʉsa. Tire tʉhona tiquirore wacũ tutuari mʉsa. Sa wacũ tutuana tiquiro yequina wahari mʉsa. Tiquiro yequinare ohõ saha niahye Cristo: “Mʉsare Espíritu Santore ohoutja”, ni yahu cũahye. Sa yero tiquirore mʉsa wacũ tutuagʉ̃ ihñano Espíritu Santore ohori mʉsare. Sa yero Espíritu Santo mʉsa mehna ijiro Cohãcjʉ̃ yequina mʉsa ijiye tiyere masigʉ̃ yere tiquiro pehe. \v 14 Cohãcjʉ̃ marine yʉhdʉgʉ̃ yere. Sa yero came tiquiro cahapʉ neanota marine. Marine tiquiro neato pano Espíritu Santo pehe Cohãcjʉ̃ yere mari cʉoatire masigʉ̃ yere marine. Cohãcjʉ̃ marine tiquiro sa yegʉ̃ ihñana tiquirore ño peoye mehna “Quehnoagʉ ijire mʉhʉ”, niaja mari. \s1 Pablo Cohãcjʉ̃re sini basahye Jesu yequinare \p \v 15-16 Cristore mʉsa wacũ tutuana ijigʉ̃ ihñagʉ Cohãcjʉ̃re sa sini basaducuaja mʉsare. Jesucristore mʉsa wacũ tutuarire, ijipihtiyequina tiquiro yequinare mʉsa cahĩdire tʉhogʉ Cohãcjʉ̃re “Quehnoare”, niaja. Ohõ saha tiquirore sini basaja mʉsare: \v 17 Cohãcjʉ̃ ʉhmʉse cjʉ̃no tiquiro yere mʉsa quehnoano masiatire sini basaja. Sa yegʉ tiquirore mʉsa quehnoano masiatire sini basaja mʉsare. Tiquiro mari pʉhtoro Jesucristo Pacʉro ijire. \v 18 Sa yegʉ mʉsa quehnoano masiatire mʉsare sini basaja Cohãcjʉ̃re. Tiquiro mʉsare yʉhdʉoro, tiquiro yequina ijigʉ̃ yeri mʉsare. Tiquiro sa yegʉ̃ quehnoa yʉhdʉare marine. Tire mʉsa masiatire sini basaja mʉsare Cohãcjʉ̃re. Sa yegʉ marine tiquiro ohoatire quehnoa yʉhdʉye ti ijigʉ̃ gʉ̃hʉre mʉsa masiatire sini basaja. \v 19 Ohõ saha mʉsa masiatire sini basaja mʉsare Cohãcjʉ̃re. Cohãcjʉ̃re wacũ tutuana mari ijigʉ̃ ihñano tiquiro tutuaye mehna marine yedohore. Tutua yʉhdʉariquiro ijire. Ti gʉ̃hʉre mʉsa masiatire sini basaja Cohãcjʉ̃re. \v 20 Ti tiquiro tutuaye mehna tiquiro Cristo yariariquirore masoahye. Sa yero ʉhmʉsepʉ tiquiro poto pehepʉ Cristore dujigʉ̃ yeahye Cohãcjʉ̃, ijipihtiyequinare tiquiro dutiato saha. \v 21 Topʉ dujiro ijipihtiyequina ʉhmʉse cjẽna pʉhtoa bui, ijipihtiyequina apequina bui ijire Cristo. Sa yero yojopʉre ijipihtiyequina ahri deco cjẽna bui pʉhtoro ijire. Camepʉ ijipihtiyequina ape deco cjẽnapʉ gʉ̃hʉre tiquina bui pʉhtoro ijiatiquirota ijire tiquiro. \v 22 Sa yero ijipihtiyequina bui cũahye Cohãcjʉ̃ Cristore. Sa yero ijipihtiyere cʉoriquiro yeahye tiquirore. Sa yero Cristo yequina ihcã curua ijiyequina bui pʉhtoro sõahye tiquirore. Tiquina dapu ijire tiquiro pehe. \v 23 Cristo yequina ihcã curuata ijina, tiquiro pagʉ yero saha ijiaja. Cristo ijipihtiropʉ sa ijiducure. Sa yero ijipihtiye tiquiro bajumehnedi mehna sa ijiducure. \c 2 \s1 Cohãcjʉ̃ marine cahĩno, paja ihñano yʉhdʉoahye marine \p \v 1 Ñañe buhiri tina, pecapʉ butiborina mʉsa ijiepegʉ̃ta Cohãcjʉ̃ mʉsare yʉhdʉori. \v 2 Panopʉre ahri yehpa cjẽna Cohãcjʉ̃re yʉhdʉdʉcayequina yero saha yemedi mʉsa. Sa yena watĩno tiquiro nidiro saha yemedi mʉsa. Tiquiro watĩno ahri yehpapʉ dutiriquiro Cohãcjʉ̃re yʉhdʉdʉcayequina pʉhtoro ijire. \v 3 Panopʉre ijipihtina mari ohõ saha dihita yerina ijimi. Mari ñañe dihitare tutuaro cahmemi. Mari esa tuharo, mari tʉhoturiro saha yemi. Sa yena ijina ijipihtiyequina apequina yero saha, mari gʉ̃hʉ ñana ijimi. Mari sa yena ijigʉ̃ ihñano Cohãcjʉ̃ mari mehna usuaro, buhiri dahre duamahye. \v 4 Sa ye duariquiro ijieperota marine tutuaro paja ihñano, quehnoano cahĩdi marine. \v 5 Sa cahĩ yʉhdʉaro, mari ñañe buhiri pecapʉ butiborina mari ijiepegʉ̃ta marine tiquiro mehna sa ijiducuanaja ijigʉ̃ yeri. Cristo yequina mari ijigʉ̃ ihñano marine sa yeri. Marine paja ihñano, yʉhdʉori tiquiro marine. \v 6 Sa yero Cristo yequina mari ijigʉ̃ ihñano Cohãcjʉ̃ marine came tiquiro masoatinare cũri. Cristo tiquiro masoatinare cũri marine. Sa yena tiquiro mehna masa mʉjanata mari. Sa yero ʉhmʉsepʉ marine Cristo mehna ijigʉ̃ yerota Cohãcjʉ̃. \v 7 Ohõ saha yeri marine tiquiro paja ihñarire, camepʉ ijiatiquinare masigʉ̃ yero taro. Sa yeri tiquiro tutuaro cahĩñene tiquinare masigʉ yero taro. Cristo yequina mari ijigʉ̃ ihñano sa yʉhdʉori tiquiro marine. \p \v 8 Cristore mari wacũ tutuagʉ̃ ihñano Cohãcjʉ̃ marine pecapʉ wahaborinare yʉhdʉori. Marine paja ihñano, marine cahĩno marine yʉhdʉori. Mari esa tuharo mari quehnoano yeye mehna Cohãcjʉ̃ cahapʉ waha masiedaja mari. Cohãcjʉ̃ pehe marine yʉhdʉore. Sa yero tiquiro mehna mari sa ijiducuatire ohore marine. Tiquiro sa ohogʉ̃ mari esa tuharo quehnoañene mari yeri wapa ijierare ti. \v 9 “ ‘Ʉsã esa tuharo pecapʉ wahaborina yʉhdʉʉ’, niboaga”, nino ohõ saha dutiahye tiquiro: Mari esa tuharo yʉhdʉ dutierare marine. \v 10 Cristo yequina ijigʉ̃ yeri marine Cohãcjʉ̃ pehe quehnoañe dihitare yeanaja mari ijiatire. Panopʉ quehnoañene mari yeatire cũ tuhasahye tiquiro marine. \s1 Cristore cʉona mari quehnoano ijiaja \p \v 11 Sa yena panopʉ mʉsa ijie tirire yojopʉ gʉ̃hʉre wacũña mʉsa. Cristo yequina ijieranina judio masa ijiena ijina mʉsa acaye yero saha yerina ijimedi mʉsa. Cuhnucunʉ cahserogãre yʉhre nedari mʉsa. Mʉsa sa yʉhre nedagʉ̃ ihñana ʉsã judio masa pehe cuhnucunʉ cahserogãre yʉhre nena pehe mʉsare ihña tuhtina ohõ saha nie tii. “Cuhnucunʉ cahserogãre yʉhre neeñequina ijiye, Cohãcjʉ̃ yequina ijierare”, nie tii mʉsare. \v 12 Ti pjere Cristo yequina ijierari jimedi mʉsa. Ʉsã judio masa pehe Cohãcjʉ̃ beserina ijie tii. Ʉsã sa ijigʉ̃ “Mʉsare yʉhdʉoutja”, ni cũahye Cohãcjʉ̃ ʉsãre. Sa yena mʉsa pehe tiquiro sa ni cũrina ijierari jimedi. Sa ye Cohãcjʉ̃ beseriquinare ihña tuhtina ijinimedi mʉsa. Mʉsa ñañe buhirire pecapʉ wahanaja ijiri jimedi mʉsa. Cohãcjʉ̃ mariena ijina pecapʉ waha, butiborina ijie tiri jimedi mʉsa. \p \v 13 Yojopʉ pehere Cristo Jesu yequina ijire mʉsa. Panopʉ Cohãcjʉ̃re ihña tuhtirina ijiepenata, yojopʉre tiquiro yequina ijire mʉsa. Cristo mʉsa ñañe buhiri curusapʉ tiquiro dii cohãri bato Cohãcjʉ̃ yequina ijigʉ̃ yeri mʉsare. \v 14 Ʉsãre judio masare ihña tuhtina mʉsa ijigʉ̃ ihñano Cristo marine ihña tuhti dutierari. Masare sa ni yahuriquiro ijire tiquiro. Ʉsã judio masa, judio masa ijiena mehna pʉa curua mari ijigʉ̃ ihñano, tiquiro ihcã curuata ijigʉ̃ yeri marine. Mari cahme ihña tuhtirire duhugʉ̃ yeri tiquiro. \v 15-16 Ohõ saha tire yeri tiquiro: Mari ñañe buhirire curusapʉ yariaro marine pecapʉ wahaborinare yʉhdʉori. Sa yʉhdʉoro tiquiro yequina ijigʉ̃ yeri marine. Sa yero pʉa curua mari ijiepegʉ̃ta ihcã curuata wahma curua ijigʉ̃ yeri marine. Sa yero panopʉ mari cahme ihña tuhtirina mari ijiepegʉ̃ta marine ihña tuhtieragʉ̃ yeri. Sa yero judio masa ʉsã dutiyere cohãri tiquiro. Ti dutiye marine pʉa curua iji dutiri jimedi. Yojopʉre ihcã curuata ijiaja mari. Sa yero Cristo Cohãcjʉ̃ yequina ijigʉ̃ yeri marine. \p \v 17 Sa yero marine cahme ihña tuhtieragʉ̃ yero taro Cristo quehnoañe buheyere yahuro ahtahye. Mʉsa judio masa ijiena Cohãcjʉ̃ yere cʉoerari jimedi. Mʉsa sa cʉoeragʉ̃ ihñano mʉsare yahuro ahtahye. Ʉsã judio masa pehe Cohãcjʉ̃ yere cʉou. Ʉsã gʉ̃hʉre yahuro ahtahye. Sa yero ijipihtinare marine cahme ihña tuhtieragʉ̃ yero, bosaro ahtahye tiquiro. \v 18 Yojopʉre ijipihtina mari judio masa, judio masa ijiena gʉ̃hʉ mari Pacʉ mehna quehnoano iji masiaja mari. Espíritu Santo tiquiro yedohoye mehna mari Pacʉ mehna quehnoano iji masiaja mari. Cristo pehe marine sa ijigʉ̃ yeri. \p \v 19 Sa yena yojopʉre ape dihta cjẽna yero saha ijierare mʉsa. Yojopʉre Cohãcjʉ̃ yequinare ihña tuhtina ijierare mʉsa. Cohãcjʉ̃ yequina mehna cjãna ijire mʉsa. Tiquiro ya curua cjãna ijire mʉsa. \v 20 Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquina panopʉ cjẽna tiquiro ye yahuducuyere ojoa, mʉsare yahue tiahye. Ʉsã gʉ̃hʉ tiquiro yere yahu dutiro tiquiro cũrina gʉ̃hʉ Cristo yere yahue tii mʉsare. Ʉsã ijipihtina sa yahugʉ̃ tʉhona, Cristore wacũ tutua dʉcari mʉsa. Quehnoa yʉhdʉariquiro, ñañe marieniquiro ijiro, tiquiro yequina ijigʉ̃ yeri tiquiro mʉsare. Tiquiro mariedagʉ̃ mari ne yʉhdʉeraboya. \v 21 Sa yero tiquiro masiñe mehna marine tiquiro yequinare ihcã curua ijigʉ̃ yeri tiquiro. Sa yena tiquiro masiñe mehna quehnoana wahaja mari. Mari sa ijigʉ̃ ihñano, tiquiro mari mehna ijire. \v 22 Sa yena Cristo yequina ijina ijipihtiyequina apequina tiquiro yequina mehna ihcã curua wahari mʉsa gʉ̃hʉ. Mʉsa sa wahagʉ̃ Cohãcjʉ̃ yaquiro Espíritu Santo mʉsa mehna ijiro nine. \c 3 \s1 Judio masa ijieyequinare quehnoañe buheyere yahuriquiro ijiahye Pablo \p \v 1 Sa yegʉ yʉhʉ Pablo, Cristo Jesu yere mʉsare ijipihtina judio masa ijienare yʉhʉ yahuri buhiri peresupʉ ijiaja yʉhʉ. \v 2 Cohãcjʉ̃ yʉhʉre paja ihñano, yʉhʉre cahĩno, quehnoañe buheyere mʉsare judio masa ijienare yʉhʉre yahu dutiro, cũri. Tire tʉho tuhasari mʉsa. \v 3 Panopʉ mʉsare tiquiro yahuerarire Cohãcjʉ̃ yojopʉre yʉhʉre masigʉ̃ yeri. Ahrire mehenogã yahu, mʉsare ojoa tuhasaʉ. \v 4 Yʉhʉ sa ojoarire buhena Cristo yere yʉhʉre tiquiro masigʉ̃ yerire masinata mʉsa. \v 5 Ti tiquiro yahurire panopʉ cjẽnare tiquiro yahuerahye. Yojopʉ pehere ʉsãre Jesu cũrinare, Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquina gʉ̃hʉre tiquiro yahurire masigʉ̃ yeri Cohãcjʉ̃. Tiquiro yaquiro Espíritu Santo pehe ʉsãre masigʉ̃ ye basari tiquirore. \v 6 Ohõ saha ijire tiquiro yahuri: Ʉsã judio masa dihitare Cohãcjʉ̃ yʉhdʉoerare. Judio masa ijieyequina gʉ̃hʉre yʉhdʉorota tiquiro. Quehnoañe buheyere tiquina quehnoano tʉhogʉ̃ yʉhdʉorota tiquiro tiquinare. Sa yena ʉsã judio masa, mʉsa judio masa ijiena mehna ihcã pagʉ yero saha ihcã curuata ijiaja mari. Sa yena mari ijipihtina Cristo Jesu yequina ijina ihcãno saha Cohãcjʉ̃ “Mʉsare yʉhdʉoutja”, tiquiro ni cũriro sahata tiquiro yʉhdʉonohrina ijiaja mari. \p \v 7 Cohãcjʉ̃ yʉhʉre paja ihñano, yʉhʉre cahĩno ahri quehnoañe buheyere yahuacjʉre yʉhʉre cũri. Tiquiro masiñe mehna sa cũri yʉhʉre tiquiro. \v 8-10 Ijipihtiyequina apequina Jesu yequina docapʉ ijiyequina tiquina docapʉ waro ijiaja yʉhʉ. Yʉhʉ sa ijiepegʉ̃ta judio masa ijieyequinare quehnoañe buheyere yahuacjʉre cũri Cohãcjʉ̃ yʉhʉre. Ti buheye Cristo quehnoa yʉhdʉariquiro tiquiro ijiyere, quehnoa yʉhdʉye tiquiro cʉoyere tiquiro ohoatire yahure marine. Yʉhʉre sa cũno Cohãcjʉ̃ “Ohõ saha yʉhdʉoutja masare pecapʉ wahaboriquinare”, nino tiquiro yʉhdʉoatire quehnoano yahu pehoacjʉre cũri tiquiro yʉhʉre. Sa yero panopʉ cjẽnare ti buheyere ne yahu pehoeraniahye Cohãcjʉ̃. Ijipihtiyere bajumehnediquiro ijire tiquiro. Yojopʉre quehnoañe buheyere yahu dutiro cũri tiquiro yʉhʉre, tiquiro quehnoano masi pehoyere masigʉ̃ yero taro. Masi pehoriquiro tiquiro ijiye tiyere ʉhmʉse cjẽna dutiyequinare, angele pʉhtoa gʉ̃hʉre masigʉ̃ ye duahye tiquiro. Sa yero taro quehnoañe buheyere buhe dutiri marine Jesu yequinare. Mʉsare judio masa ijienare yahu dutiri yʉhʉre. \p \v 11 Ahri yehpa ijiato panopʉta “Masare pecapʉ wahaboriquinare yʉhdʉoutja” niahye Cohãcjʉ̃. Sa nidiquiro ijiro yojopʉre mari pʉhtoro Cristo Jesu tiquiro yariaro mehna tiquiro nidiro sahata marine yʉhdʉori Cohãcjʉ̃. \v 12 Tiquiro sa yʉhdʉogʉ̃ yojopʉre Cristore wacũ tutuana tiquiro yequina wahaja mari. Tiquiro yequina ijina cuero marieno Cohãcjʉ̃ mehna yahuducu masiaja mari. \v 13 Quehnoañe buheyere mʉsare yʉhʉ buheri buhiri yojopʉre peresupʉ ijigʉ yʉhʉ ñano yʉhdʉgʉ̃ ihñana bʉjʉa witieracãhña. Quehnoañe buheyere yʉhʉ yahugʉ̃ tʉhona Cohãcjʉ̃ yequina wahari mʉsa. Yʉhʉ sa yeri buhiri peresupʉ ijiaja. Sa yegʉ mʉsa ye ijiatire ñano yʉhdʉgʉ niaja. Sa yena bucueya mʉsa. Tire tutuaro bucue dutiaja mʉsare. \s1 Cristo masare tutuaro cahĩne \p \v 14 Sa yegʉ ahri ijipihtiye mari Pacʉ tiquiro yerire wacũgʉ tiquiro poto dʉsepe curi mehna quehe sagʉ sini basaja mʉsare. \v 15 Tiquiro ijipihtiye cururi cjẽna, tiquiro yequina ʉhmʉsepʉ ijiyequina, ahri yehpapʉ ijiniñequina gʉ̃hʉ tiquina Pacʉro ijire. Ijipihtina mari Pacʉ ijire tiquiro. \v 16 Tiquirore ohõ saha ni sini basaja mʉsare: Tiquiro masi pehoriquiro ijire. Tutua yʉhdʉariquiro ijire. Sa yero tiquiro masiñe mehna mʉsare quehnoano tiquiro wacũ tutuagʉ̃ yeatire sini basaja. Espíritu Santo yedohoro mehna sa yerota. \p \v 17 Sa yegʉ Cristore mʉsa wacũ tutua nemoatire tiquiro mʉsa mehna tiquiro quehnoano ijiatire sini basaja mʉsare. Sa yegʉ apequinare quehnoano cahĩna mʉsa ijigʉ̃, Cristo tiquiro tutuaro cahĩñene mʉsa masiatire sini basaja mʉsare. \v 18-19 Ijipihtiyequina apequina Cohãcjʉ̃ yequina gʉ̃hʉ Cristo tiquiro tutuaro cahĩñene tiquina masiatire sini basaja. Tiquiro ijipihtiyequina masare cahĩ yʉhdʉariquiro ijire. Sa cahĩniquiro tiquiro ijiye tiyere mʉsa quehnoano masiatire sini basaja mʉsare. Sa yegʉ tiquiro cahĩñene mʉsa masigʉ̃ cahmeaja mʉsa mehna Cohãcjʉ̃ quehnoano ijiatire. Quehnoa yʉhdʉariquiro, ñañe marieniquiro tiquiro ijiro saha mʉsa wahatire tiquiro cahĩñene mʉsa masigʉ̃ cahmeaja. Sa yegʉ tiquiro cahĩñene mʉsa masiatire sini basaja mʉsare Cohãcjʉ̃re. \p \v 20 Sa ye Cohãcjʉ̃re ño peoye mehna “Tiquiro tutuariquiro ijire”, niihna mari. Tiquiro masiñe mehna quehnoañe pehere camesa masine tiquiro marine. Marine quehnoana ijigʉ̃ ye masine. Mari sinidi yʉhdʉoro ye masine tiquiro. Mari cahmeñene mari tʉhoturi yʉhdʉoro ye masine tiquiro. \v 21 Cristo Jesu yequina mari ijigʉ̃ ihñañe, Cristo ijiye tiye gʉ̃hʉre ihñañe, ijipihtiye decori ijipihtiyequina Cohãcjʉ̃re ño peoahro. Sata yeahro. \c 4 \s1 Cristo yequina ijina ihcã curuata ijiaja mari \p \v 1 Sa yegʉ mʉsare tutuaro yahuaja: Cohãcjʉ̃ tiquiro yequina ijiatinare mʉsare besee tiahye. Sa yena tiquiro beserina ijina tiquiro iji dutiriro saha quehnoana ijiya mʉsa. Tire mʉsare yahuaja yʉhʉ. Mari pʉhtorore yʉhʉ yedohori buhiri peresupʉ ijiaja yʉhʉ. Sa ye mʉsare quehnoana iji dutiaja. \v 2 “Ʉsã pũrita masi yʉhdʉdʉcaja”, ni tʉhotuna ijieracãhña. Apequinare quehnoano mehna yeya usuaro marieno. Mʉsa mehna cjẽna mʉsare tiquina ñano yepegʉ̃ta tiquinare cahĩñe mehna sa ihña cãhña. \v 3 Sa yena Espíritu Santo yedohoye mehna quehnoano mehna ihcãno mehna ijiducuya mʉsa. Sa yena cahmequeno marieno ijinata mʉsa. \v 4 Ihcã pagʉ yero saha ihcã curua ijiaja mari. Sa yero Espíritu Santo ihcãquirota ijire. Cohãcjʉ̃ tiquiro yequina ijianajare mʉsare besee tiahye mʉsare yʉhdʉoro taro. Sa yena tiquiro yʉhdʉoatire masine mʉsa. Ti mʉsa masidi ihcãnota ijire. \v 5 Mari pʉhtoro Cristo ihcãquirota ijire. Tiquiro buheye gʉ̃hʉ ihcãnota ijire. Tiquiro yequinare wame yeye gʉ̃hʉ ihcãnota ijire. \v 6 Sa yero Cohãcjʉ̃ ihcãquirota ijire. Tiquiro ijipihtiyequina Pacʉro ijire. Sa yero mari pʉhtoro ijire. Sa yero ijipihtinare marine yedohore tiquiro. Ijipihtina mari mehna ijire tiquiro. Sa yero ijipihtiropʉ ijire tiquiro. \p \v 7 Ihcã curua mari ijiepegʉ̃ta ijipihtina marine mari ye masiatire cũri Cristo. Tiquiro cũriro sahata ye masiaja mari. Tiquiro marine sa cũno apee borore tiquiro sa oho cãriro saha yero nidi tiquiro. \v 8 Sata nine Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoari pũpʉ: \q1 Cohãcjʉ̃re ihña tuhtiyequinare tiquiro yʉhdʉdʉcari bato tiquiro pari turi mʉjaa waharota. Sa mʉjano tiquiro peye sa oho cãnota masare, ni ojoahye panopʉre. \p \v 9 “Tiquiro pari turi mʉjaa waharota”, tiquiro nigʉ̃ coã warore tiquiro dijia tari gʉ̃hʉre mari masiaja. Ahri yehpapʉre tiquiro dijia tarire mari masiaja. \v 10 Sa yero ohõpʉre dijia tariquiro tiquirota ijire mʉjaa wahariquiro. Ijipihtiye bui mʉjaa wahari tiquiro, ijipihtiropʉ ijiro taro. \v 11 Tiquiro ijire “Masare peye sa oho cãriquiro”, tiquina nidiquiro. Masare tiquiro sa oho cãno saha tiquiro peye tiquina ye masiatire cũri masare. \p Ohõ saha cũri tiquiro: Ihquẽquinare Cristo ye buheyere buheatiquinare cũri. Apequinare Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtatiquinare cũri. Quehnoañe buheyere buhe tiniatiquinare apequinare cũri. Cristo yequina cahmecoañequina pʉhtoa ijiatiquinare, quehnoano buheatiquinare cũri apequinare. \p \v 12 Sa dihita cũri marine apequinare tiquiro yequinare mari yedohoatire. Sa cũri marine tiquiro yequinare tiquirore mari wacũ tutua nemoatire, tutuana mari wahatire. \v 13 Sa yena mari ijipihtina quehnoano mehna ihcãno mehna ijinata. Sata ijiro cahmene marine Cristore wacũ tutuana ijina. Sa yena mari ijipihtina Cohãcjʉ̃ macʉnore quehnoano masinata. Sa yena Cristo tutuariquiro, quehnoano masiniquiro tiquiro ijiriro saha mari gʉ̃hʉ quehnoano masina wahanata. \p \v 14 Mari sa wahana macanagã yero saha ijisi mari. Macanagã quehnoano tʉho masiedarĩaga. Apequina tiquina buhegʉ̃ “Ahri poto ijire”, ni tiquina ni meho buhegʉ̃ macanagã yero saha ijiyequina apeye buheyere tʉho, beseducure. Sa ye apequina tiquina sijoro saha buhegʉ̃ ti buheye pehere cahmene. Tiquina yero saha ijisi mari. \p \v 15 Ohõ saha yenatja mari: Mari mehna cjẽnare cahme cahĩna, poto quehnoañe buheyere yahunatja tiquinare. Sa yena macanagã tiquina bʉcʉa tʉho masiñequina tiquina wahariro saha mari gʉ̃hʉ tutuana, Cohãcjʉ̃ yere quehnoano masina wahanatja. Cristo ijiro saha wahanata. \p Tiquiro ijire mari dapu. \v 16 Tiquiro yequina ijina tiquiro pagʉ yero saha ihcã curuata ijiaja mari. Sa yena mari caperi, mari cahmo, mari dahpocãri ihcã pagʉpʉ ti quehnoano ijiro saha mari gʉ̃hʉ peyequina ijiepenata ihcãno mehna quehnoano ijiaja. Mari sa ihcãno mehna mari ijiatire Cristo yedohore. Mari omocari mari pagʉre ti quehnoano yedohoro saha mari quehnoano yedohoaja apequinare Cristo yequinare. Sa yena mari mehna cjẽnare Cristo yequinare quehnoano cahĩna, tiquinare quehnoano yedohona, tutuana Cristore wacũ tutua nemona wahanata mari. \s1 Cristo yequina wahana mari ñañe yeyere duhu, quehnoañe pehere camesaja mari \p \v 17 Sa ye mari pʉhtoro Cristo tiquiro dutiro mehna ohõ saha niitja mʉsare: Cohãcjʉ̃re cahmeeñequina waro yero saha yeracãhña mʉsa. Tiquina tʉhotuye pehe ñañe dihita ijire. Sa ye tiquina tʉhotuye dʉhseati ijierare. \v 18 Sa yero Satana Cohãcjʉ̃ yere tiquinare tʉhoeragʉ̃ yere. Sa ye tiquiro yere ne tʉhoerare. Tʉho duerare tiquina. Sa ye Cohãcjʉ̃ tiquiro quehnoano iji dutiriro saha ijierare tiquina. \v 19 Sa ye tiquina ñano yeye ne bʉe tiera yʉhdʉare. Ne bʉjʉa witierare. Ñañene tiquina tutuaro cahmeñe dihitare yeducure. Ijipihtiye ti ñañene yeducuye duhu duerare. \v 20-21 Mʉsa pehe poto tiquiro yere tʉhona mʉsa ijigʉ̃, Jesu yere quehnoano masina mʉsa ijigʉ̃ mʉsa pehere tiquina yero saha ye dutierare tiquiro. \v 22 Sa yena panopʉ mʉsa yerire duhu cãhña. Ti pjere ñañene yeducuna mʉsa ijigʉ̃ ti ñañe pehe mʉsare dojomehneno nimedi. “Ñañene yena, quehnoano bucuenata”, ni tʉhotuna ijiepenata ne bucuerari mʉsa. \v 23 Sa ye mʉsa tʉhotuyere quehnoañe pehere camesaro cahmene mʉsare. \v 24 Panopʉ mʉsa ñañe yerire duhu cãhña. Sa yena quehnoañe pehere camesarina ijiya mʉsa. Ohõ saha ijiyequina Cohãcjʉ̃ yero saha ijire. Mʉsa sa ijina, quehnoañene yeducunata. Sa yena ñañene yabinata mʉsa. \p \v 25 Sa yena mʉsa ni mehorire duhu cãhña. Mʉsa mehna cjẽnare poto yahuya, ni mehono marieno. Mari ihcã pagʉ yero saha ihcã curua cjãnata ijina niaja. Sa yena mʉsa basi ni mehoedacãhña. \p \v 26 Apequinare usuana, tiquinare ñano yeracãhña. Sa yena usuana, ne yoari pje usuaducueracãhña mʉsa. \v 27 Yoari pje usuana, watĩno tiquiro cahmeno saha yena niaga mʉsa. Sa yeracãhña. \p \v 28 Ihquẽquina mʉsa mehna cjãna Jesu yequina mʉsa ijiato pano yaquerina ijina pari turi yaqueracãhña. Sa yena yojopʉre quehnoano dahraya pejecʉoyequinare mʉsa ohoatire. \p \v 29 Ne ñano yahuducueracãhña. Quehnoañene yahuducuna apequinare yedohore mʉsa. Sa yena quehnoañe dihitare yahuducuya. \v 30 Ñañene yena Espíritu Santore bʉjʉa witigʉ̃ yena niaga mʉsa. Sa yeracãhña. Yojopʉre pihtiri deco pano Cristo marine tiquiro neato pano Espíritu Santo marine ihña ihbore marine ñañene ye dutieraro. Sa yero Cristo yequina mari ijiyere masigʉ̃ yere tiquiro marine. Sa yena tiquirore bʉjʉa witigʉ̃ yeracãhña. \p \v 31 Sa yena ne ñano ye nemoedacãhña. Usua, cahme dʉse tutua nemoedacãhña. Apequinare ñano ni sañuducu nemoedacãhña. Apequinare quiti dahre nemoedacãhña. Ne apequinare ñano ni tʉhotu nemoedacãhña. \v 32 Sa ye mʉsa mehna cjẽnare quehnoano mehna quehnoano yeya. Cristo yequina mʉsa ijigʉ̃ ihñano mʉsa ñañene bo cãhri Cohãcjʉ̃. Ohõ saha apequina mʉsare tiquina ñano yegʉ̃ ihñana tiquina ñañene bo cãhña mʉsa gʉ̃hʉ. \c 5 \s1 “Cohãcjʉ̃ pohnene ohõ saha ijiro cahmene”, ni yahuahye Pablo \p \v 1 Sa ye Cohãcjʉ̃ pohna tiquiro cahñona ijina Cohãcjʉ̃re ihña cũña mʉsa. \v 2 Sa yena apequinare sa cahĩducuya. Cristo marine cahĩno, mari ñañe buhiri yariahye. Sa yariaro Cohãcjʉ̃re bucuegʉ̃ yeahye tiquiro. Sa yena marine tiquiro cahĩdiro saha mʉsa gʉ̃hʉ apequinare cahĩña. \p \v 3 Sa yena Cohãcjʉ̃ yequina ijina ne numia mehna ñano yeracãhña. Numia gʉ̃hʉ ʉmʉa mehna ñano yeracãhña. Apeye ñañene ohõ saha ijiye ñañene yeracãhña. Apee borore cahme yʉhdʉeracãhña. Ne sa yeraro cahmene mʉsare Cohãcjʉ̃ yequina ijina. \v 4 Sa yena bʉoyere cahme yahuducueraro cahmene mʉsare. Tʉho masieñequina yero saha yahuducueraro cahmene mʉsare. Sa yena ñano ni bʉjʉperaro cahmene mʉsare. Ahri pehere yero cahmene mʉsare. Cohãcjʉ̃ mehna yahuducuro cahmene mʉsare. Sa yahuducuna tiquirore “Quehnoano yeri mʉhʉ ʉsãre”, nino cahmene. \v 5 Apee borore cahme yʉhdʉana, “Cohãcjʉ̃ ijire”, mari niñe queoyere mari cahmeno saha yena niaja mari tire. Doeri cjẽne ño peoyequina yero saha yena niaja mari. Sa ye wʉana tiyequina, ñañe dihitare tʉhotuyequina, apee borore cahme yʉhdʉayequina Cohãcjʉ̃, Cristo mehna tiquina pʉhtoro ijiropʉ ne wahasi tiquina. Tire quehnoano masiaja mari. \v 6 Ohõ saha yeyequina tiquina yeri buhiri buhiri dahrerota Cohãcjʉ̃ tiquirore yʉhdʉdʉcayequinare. Sa yena apequina mʉsare “Ahri ñañe ijierare”, tiquina ni mehogʉ̃ tʉhoeracãhña. \v 7 Sa yena ohõ saha ñano ye yʉhdʉdʉcayequinare ne piti tieracãhña. \p \v 8 Cristo yequina mʉsa ijiato pano sa ijirinata ijimedi mʉsa gʉ̃hʉ. Yojopʉ pehere tiquiro yequina ijina, Cohãcjʉ̃re quehnoano masine mʉsa. Cohãcjʉ̃ yequina quehnoañene yere. Sa yena sa yero cahmene mʉsare. \v 9 Sa yena Cristo yequina ijina quehnoañene, Cohãcjʉ̃ cahmeñene, ni mehono marieno yeducunata mʉsa. \v 10 Quehnoañene mari yegʉ̃ ihñano mari pʉhtoro Cristo bucuere. Sa yena tire yeya. \v 11 Cristore cahmeeñequina ñañe tiquina yeye ñañe waro ijire. Sa yena tiquina yero saha mʉsa pehe yeracãhña. Quehnoañe buheyere Cristo yere yahuya tiquinare. Sa yena tiquina ñañe yeyere tiquinare masigʉ̃ yeya. \v 12 Masa ihñenopʉ tiquina ñano ye cohtere. Tiquina sa yerire yahuducuna mari bʉe tiboaga. Sa yeye ña yʉhdʉaro yere tiquina. \v 13 Sa yena tiquinare quehnoañe buheyere mari yahuna, ña yʉhdʉayequina tiquina ijiyere masigʉ̃ yena niaja mari tiquinare. Ijipihtiye mari yerire marine masigʉ̃ yere quehnoañe buheye, buhrioro marine ti ihña masigʉ̃ yero sahata. \v 14 Ti ijirota ijire. Sa ye ohõ saha ni yahure Cohãcjʉ̃ yere yahuyequina: \q1 Ne, yʉhʉre tʉho duena, tʉhoya mʉsa. Mʉsa ñañe yeyere bʉjʉa witi, tire duhuya. Cristo mʉsa ñañe yeyere masigʉ̃ yerota, ni yahure. \p \v 15 Sa yena decoripe quehnoano yeya mʉsa. Tʉho masieñequina yero saha ijieracãhña. Tʉho masina ijiya. \v 16 Yojopʉ cjẽna masa ña yʉhdʉaro yeducure. Sa yena mʉsa pehe quehnoañene, Cristo yere sa yeducuya mʉsa. \v 17 Sa yena tʉho masiena ijieracãhña. Cohãcjʉ̃ cahmeñene quehnoano masiña. Sa yena tire yeya. \v 18 Sa ye pairure sihni queheracãhña. Queheyequinare ñano yʉhdʉro cua yʉhdʉare. Sa yena pairure tutuaro cahmedacãhña. Espíritu Santo pehere tutuaro cahmeña mʉsa mehna tiquiro quehnoano ijiatire. Tiquirore quehnoano yʉhtiya. \v 19 Sa yena mʉsa basi Cohãcjʉ̃re ño peo basayere cahme yahuducuya. Sa yena Salmore Cohãcjʉ̃ yere basayere, apeye tiquirore ño peo basaye gʉ̃hʉre tiquirore basa peoya mʉsa. Quehnoano wacũ ño peoye mehna basa peoya. Sa yena mari pʉhtoro Cristore ño peoya. \v 20 Cohãcjʉ̃ mari Pacʉ ijipihtiyere mʉsare tiquiro ohorire bucue “Quehnoare”, sa niducuya mʉsa tiquirore. Mari pʉhtoro Jesucristo yequina ijina mari Pacʉre “Quehnoare”, sa niducuya mʉsa. \s1 “Mʉsa ihcã wʉhʉ cjãna Jesu yequina ijina, ohõ saha yeya”, ni yahuahye Pablo \p \v 21 Sa ye mʉsa mehna cjẽnare cahme ño peoye mehna yʉhtiya. Sa cahme ño peo yʉhtina Cristo gʉ̃hʉre ño peona nine mʉsa. \p \v 22 Mʉsa namosãnumiare yahutja yojopʉre. Mari pʉhtoro Cristore mari yʉhtiro saha mʉsa manʉsʉmʉare quehnoano mehna yʉhtina numia ijiya. \v 23 Jesucristo marine yʉhdʉore tiquiro ya curua cjãna mari ijiatire. Sa yero mari tiquiro ya curua cjãna mari pʉhtoro tiquiro ijiro saha mʉsa manʉsʉmʉa mʉsa namosãnumia pʉhtoa ijire. \v 24 Sa yena Cristo yequina ijina tiquirore sa yʉhtiducuaja mari. Sata mʉsa namosãnumia mʉsa manʉsʉmʉare quehnoano yʉhtiducuna numia ijiya. \p \v 25 Mʉsa manʉsʉmʉa pehere yahutja yojopʉre. Cristo marine tiquiro yequinare cahĩno, mari ye ijiatire yariahye. Sa yena marine tiquiro cahĩdiro saha mʉsa gʉ̃hʉ mʉsa namosãnumiare quehnoano cahĩducuya. \v 26 Cristo mari ye ijiatire yariahye mari ñañe yerire cosero taro. Tiquiro buheye quehnoañe buheye mehna mari ñañe yeyere cosere. Sa yero tiquiro yequina mari ijigʉ̃ ihñano aco mehna marine wame yere. \v 27 Sa cosere marine tiquiro yequina ijianare yero taro. Tiquiro sa cosegʉ̃ ne ñañe buhiri mariena ijinata, tiquiro ihñagʉ̃. Sa yena quehnoana, Cristo yero saha ijinata. \v 28 Mʉsa namosãnumiare cahĩna, mʉsa basi mʉsa pagʉrire mʉsa cahĩno saha tiquina numiare cahĩña. Mari namonore cahĩna mari pagʉre cahĩna niaja. \p \v 29-30 Ne mari pagʉrire ñano wahagʉ̃ cahmedaja. Mari ihyayere ihyana quehnoano yena niaja mari pagʉrire. Cristo yequina ijina tiquiro pagʉ yero saha tiquiro ya curua cjãna ijiaja mari. Sa yero marine quehnoano yere tiquiro. Sa yena Cristo marine tiquiro quehnoano yeriro sahata mari gʉ̃hʉ mari pagʉre quehnoano yeaja. Mari namosãnumia gʉ̃hʉre sata quehnoano yero cahmene marine. \v 31 Sata nine Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoari pũpʉ: “Sa ye ʉmʉno tiquiro pacʉsʉmʉare wijiaro tiquiro namono mehna ijirota. Sa ye tiquina pʉaro ijiepeta ihcãquiro yero saha ijieta”, ni ojoahye panopʉ. \v 32 Ahri tiquiro ojoarire apequina quehnoano tʉhoerari jiri. Sa yegʉ tire ohõ saha ni yahutja mʉsare. Ohõ saha ni yahuro niaga. “Cristo tiquiro yequina mehna ihcã pagʉ yero saha ihcã curuata ijire”, ni yahuro niaga. \v 33 Sa yegʉ mʉsare ohõ saha ni yahu nemoutja tja: Mʉsa pagʉrire mʉsa cahĩno saha mʉsa namosãnumiare cahĩña. Sa yena mʉsa manʉsʉmʉare quehnoano ño peoya mʉsa. \c 6 \p \v 1 Yojopʉre macanagãre yahutja. Mari pʉhtoro Cristo yequina ijina mʉsa pacʉsʉmʉare quehnoano yʉhtiya. Mʉsa sa yegʉ̃ quehnoarĩne. \v 2-3 Ohõ saha niahye Cohãcjʉ̃ dutiye: “Mʉsa pacʉsʉmʉare quehnoano ño peoya”, ni dutiahye tiquiro. Ahri dutiro mehna Cohãcjʉ̃ yahu nemoahye. Ohõ saha niahye: “Mʉsa pacʉsʉmʉare ño peona, ahri yehpapʉ yoari pje bucueye mehna ijinata mʉsa”, ni yahuahye. Tiquiro sa ni yahugʉ̃ ahri dutiro ihyo ijiri dutiro ijierare. Sa yena tiquiro nidiro saha mʉsa pacʉsʉmʉare ño peoya. \p \v 4 Yojopʉre tiquina pacʉsʉmʉare yahutja: Mʉsa pohnare sa tuhtiducueracãhña, “Usuagʉ̃ yeari”, nina. Mari pʉhtoro Cristo tiquiro cahĩñe mehna tiquiro yedohoye mehna tiquinare quehnoano cohteya. Sa yena tiquinare quehnoano yahuya. \p \v 5 Yojopʉre cahacjãnare mʉsare yahutja: Cua pesaro mehna, ño peoye mehna ahri yehpa cjẽnare mʉsa pʉhtoare quehnoano yʉhtiya. Ni mehono marieno quehnoano yʉhtiya. Cristore mʉsa yʉhtiro sahata tiquinare yʉhtiya mʉsa. \p \v 6 Tiquina ihñono dihitare yʉhtina ijieracãhña. Sa yeyequina masa dihitare tiquinare ihña bucuegʉ̃ cahmene. Mʉsa pehe Cristo tiquiro cahacjãna mʉsa ijiro saha mʉsa pʉhtoa gʉ̃hʉre sa yʉhtiducuya. Cohãcjʉ̃ tiquiro cahmeno sahata quehnoano bucueye mehna yʉhtiya. \v 7 Sa yena Cristore yʉhtina mʉsa ijiro saha bucueye mehna yʉhtiya mʉsa pʉhtoa gʉ̃hʉre. “Masa dihitare yʉhtina niaja”, ni tʉhotueracãhña. \v 8 Sa yena ahrire wacũña: Ijipihtina quehnoañene mari yegʉ̃ ihñano Cohãcjʉ̃ quehnoano yerota marine. Cahacjẽnare, cahacjẽna ijieyequina gʉ̃hʉre quehnoano yerota. \p \v 9 Yojopʉre pʉhtoare yahutja: Mʉsa cahacjẽnare quehnoano yeya. Tiquinare quehnoano yʉhʉ ye dutiriro sahata yeya mʉsa gʉ̃hʉ tiquinare. Tiquinare tuhtiperacãhña. Ʉhmʉse cjʉ̃no Cohãcjʉ̃ potota tiquina pʉhtoro ijire. Mʉsa yaquiro pʉhtoro ijire tiquiro gʉ̃hʉ. Sa yena ijipihtina mʉsa tiquiro cahacjãna dihita ijire. Sa yero tiquiro ihcãno saha ihñare mʉsare ijipihtinare. Sa yena mʉsa cahacjẽnare tuhtiperacãhña. \s1 Cristo yequina watĩnore tiquina cahmotarire yahuahye Pablo \p \v 10 Ahrire yahu bato tiitja mʉsare: Quehnoano wacũ tutuana ijiya mʉsa. Mari pʉhtoro Cristo mʉsa mehna ijire. Sa yena tiquiro ye masiñe mehna wacũ tutuana ijiya. \v 11 Watĩno marine ni mehono, ñano ye dutire marine. Cohãcjʉ̃ marine cahmotare mari ñañene yeborire. Marine tiquiro cahmotaye surara tiquiro cahmotari suhtiro, come suhtiro yero saha ijire. Sa yena ti suhtirore mʉsa sañano saha Cohãcjʉ̃ tiquiro cahmotayere quehnoano cʉo pehoya. \v 12 Jesu yequina mari ijigʉ̃, marine ihña tuhtiyequina masa waro ijierare. Ʉhmʉse cjẽna ijimediquina ñañequina, tutuayequina, tiquina pehe ijire marine ihña tuhtiyequina. Watĩa ahri yehpa cjẽna pʉhtoa ijire. Sa ye tiquina gʉ̃hʉ ijire marine Jesu yequinare ihña tuhtiyequina. \p \v 13 Sa yena yojopʉre cahmotari suhtirore mʉsa sañano saha Cohãcjʉ̃ mʉsare tiquiro cahmotatire tiquiro yere quehnoano cʉo pehoya. Sa yena watĩno mʉsare tiquiro ñano ye dutigʉ̃, mʉsare tiquiro ñano ye duagʉ̃, tiquirore cahmotanata. Sa yena yʉhdʉdʉcanata. Sa tiquirore yʉhdʉdʉcana, tutuana tojoanata mʉsa. \p \v 14 Sa yena tutuana ijiya. Cohãcjʉ̃ mʉsare tiquiro cahmotatire ohõ saha yeya mʉsa: \p Surara tiquiro come suhtiro mehna tiquiro jeripohnare cahmotariro saha poto yahuyere Cohãcjʉ̃ yere quehnoano tʉhoya mʉsa watĩnore mʉsa cahmotatire. Sa yena Cristo yedohoye mehna quehnoana ijiya mʉsa, watĩnore mʉsa quehnoano cahmotatire. \p \v 15 Surara tiquiro dahpo suhti mehna tiquiro dahpocãrine tiquiro cahmotariro saha quehnoañe buheyere quehnoano masiña mʉsa, watĩnore mʉsa cahmotatire. Ti buheye marine quehnoano ijigʉ̃ yere. \p \v 16 Surara tiquiro tohoriro mehna tiquiro cahmotariro saha Cristore quehnoano wacũ tutuaducuya mʉsa watĩnore mʉsa cahmotatire. Bʉeye cjʉ mehna tiquiro sihã mʉsare tiquiro bʉedoqueboro saha watĩno mʉsare ñano yegʉ̃ ye duare. Sa yena Cristore quehnoano wacũ tuana, cahmotanata mʉsa. \p \v 17 Surara tiquiro come sapea mehna tiquiro dapure cahmotariro saha mʉsare pecapʉ wahaborinare Cristo yʉhdʉorina ijiya mʉsa, watĩnore mʉsa cahmotatire. \p Surara tiquiro ñoseni pjĩ mehna tiquiro cahmotariro saha Cohãcjʉ̃ ye buheyere quehnoano masiña mʉsa, quehnoano mʉsa cahmotatire. Sa yena apequinare quehnoano yahuya tiquiro yere. Ti Cohãcjʉ̃ ye buheyere Espíritu Santo marine yahure. \p \v 18 Sa mʉsa watĩnore cahmotana Cohãcjʉ̃re decoripe sa siniducuya. Espíritu Santo yedohoye mehna sa siniducuya. Sa yena quehnoano wacũ masiña. Sa sinina, caributieracãhña. Ijipihtiyequina Cohãcjʉ̃ yequinare sa sini basaducuya. \v 19 Sa yena yʉhʉ gʉ̃hʉre sini basaya Cohãcjʉ̃re. Ohõ saha ni sini basaya: Quehnoañe buheyere, panopʉ tiquina masiedarire quehnoano yʉhʉ yahuatire sini basaya yʉhʉre. Sa yena cuero marieno yʉhʉ yahuatire sini basaya yʉhʉre. \v 20 Cristo tiquiro yere yahu dutiro yʉhʉre ohori. Yʉhʉ sa yahuri buhiri peresupʉ ijiaja yojopʉre. Ohõpʉ yʉhʉ ijiepegʉ̃ta cuero marieno tiquiro yere yʉhʉ yahuatire sini basaya yʉhʉre. Tiquiro yere yahuacjʉ ijigʉta niaja yʉhʉ. \s1 Pablo quehnoa duti bato tiahye \p \v 21 Yojopʉre Tíquico mʉsa cahapʉ esaro yʉhʉ ijiye tiyere mʉsare yahu pehorota. Tiquiro mari acayʉro mari cahĩniquiro ijire. Sa yero mari pʉhtoro yere quehnoano yedohoriquiro sa ijiducure. \v 22 Ʉsã ijiye tiyere mʉsare yahu dutigʉ tiquirore ohogʉ niaja mʉsa quehnoano bucueatire. \p \v 23 Cohãcjʉ̃ mari Pacʉ mari pʉhtoro Jesucristo gʉ̃hʉ tiquina mehna mʉsa ijipihtinare ʉsã acayere quehnoa dutiaja. Cristore mʉsa quehnoano wacũ tutuaye mehna mʉsa cahme cahĩatire Cohãcjʉ̃re sini basaja mʉsare. \v 24 Ijipihtiyequina mari pʉhtorore Jesucristore sa cahĩducuyequinare Cohãcjʉ̃ mehna quehnoa dutiaja.