\id ACT - Piratapuyo NT -Colombia 2011 (DBL -2013) \h Hechos \toc1 Jesu buhe dutiro tiquiro cũriquina tiquina yerire yahuri pũ ijire \toc2 Hechos \toc3 Hch \mt1 Jesu buhe dutiro tiquiro cũriquina tiquina yerire yahuri pũ ijire \c 1 \s1 —‍Espíritu Santo ahtarota, niahye ahri pũre ojoariquiro \p \v 1-2 Teófilo, ahri quitire mʉhʉre ojoagʉ niaja. To pano yʉhʉ ojoa mʉhtari pũre Jesu yerire, tiquiro buheyere mʉhʉre yahu tuhasaʉ. Tee ʉhmʉsepʉ tiquiro mʉjarire yʉhʉ yahu bato tii. Jesu tiquiro mʉjato pano Espíritu Santo tutuaye mehna dutiahye tiquiro bese cũriquinare. \v 3 Sa ye Jesu curusapʉ tiquiro yariari bato ihquẽ tahari pagʉ tiriquiro bajuahye tiquiro cũriquinare. Cuarenta decori bato bajua bato tiahye. Sa yero tiquiro basi catiriquiro ijiyere ihñoahye tiquinare. Sa bajuaro mari Pacʉ tiquiro pʉhtoro ijiyere quehnoañe buheyere yahuahye tiquinare. \fig |src="CN01881B.TIF" size="col" copy="© 1978 David C. Cook Publishing Co." ref="Hechos 1.3" \fig* \p \v 4 Jesu tiquiro cũriquina mehna ijinino tiquinare ohõ saha ni yahuahye: \p —‍Jerusalẽpʉta ijiniña yojopʉre. “Espíritu Santore mʉsare ohogʉtja”, yʉhʉ Pacʉ tiquiro nidiquirore cohteniña. Tire tiquiro nidire mʉsare yahuu yʉhʉ. \v 5 Ñu mʉsare wame yero aco mehna wame yemedi. Yʉhʉ pehe ti yʉhdʉoro yeitja mʉsare. Mehenogã bato Espíritu Santore mʉsa mehna ijiducugʉ̃ yeitja mʉsare, niahye Jesu. \s1 Jesu ʉhmʉsepʉ mʉjaa wahahye \p \v 6 Sa ye ape taha cʉnʉpʉ Olivo wame tidʉpʉ Jesu tiquinare tiquiro bajuagʉ̃ ihñañe tiquina sinituahye tiquirore: \p —‍¿Pʉhto, Israe yehpare tiquina ehmari yehpare dʉhse ijigʉ̃ ʉsãre pari turi cũgʉtjari mʉhʉ? ¿Dʉhse ijigʉ̃ mari acaye warore pʉhtoro sõgʉtjari mʉhʉ? niahye tiquiro yequina. \p \v 7 Tiquina sa nigʉ̃ tʉhoro Jesu ohõ saha niahye: \p —‍Mari Pacʉ dihita ti decore mʉsa ya yehpare mʉsa quehnoano ijiatire cũ masine. Ti decore mʉsare masino basioerare. \v 8 Sa masiedapenata mʉsare Espíritu Santo tiquiro wihigʉ̃ Cohãcjʉ̃ ye tutuayere cʉonata mʉsa. Tiquiro ye tutuayere mʉsa cʉona Jerusalẽ cjẽnare, ijipihtiyequina Judea yehpa cjẽnare, Samaria yehpa cjẽnare, sa ye ijipihtiye yehpari cjẽnare quehnoañe buheyere buhenata mʉsa. Yʉhʉ yariarire, yʉhʉ masa mʉjarire tiquinare buhenata mʉsa, ni yahuahye Jesu tiquinare. \p \v 9 Sa ni yahu tuhasa, Jesu ʉhmʉsepʉ mʉjaa wahahye. Tiquina tiquirore ihña nʉnʉ tã mʉogʉ̃ta ehmeo curua puhiapʉ sajã, buti mʉjaa wahahye. \v 10 Sa ye tiquina Jesu mʉjariquirore tiquina ihña mʉori watoa pʉaro angele yehseye suhti sañañequina Jesu tiquiro cũriquina watoa bajuadʉca sahye. \v 11 Sa ye tiquinare ohõ saha niahye: \p —‍¿Mʉsa Galilea cjãna, dʉhse ijiro boro ihña mʉoducuna niajari mʉsa? Ahriquiro Jesu ʉhmʉsepʉ mʉjariquiro, tiquiro mʉjariro saha ahtarota, ni yahuahye angele. \s1 Jesu cũriquina Juda mʉnanore camesatiquirore beseahye \p \v 12 Sa ye Jesu yequina cʉnʉpʉ Olivo wame tidʉpʉ ijiriquina dijia ta, Jerusalẽpʉ tojoa sahye. Tʉ cʉnʉpʉre ihcã kilómetro yʉhdʉo cjũno yoaro ijiahye Jerusalẽ dʉhtʉ cahapʉre. \v 13 Tojoa sa, ʉhmʉanopʉ tiquina ijiri tucũpʉ mʉjaa wahahye. Ahriquina ijiahye: Pedro, Ñu, Santiago, Andre, Felipe, Tomasu, Bartolomé, Mateo, Santiago, Simo, Juda ijiahye. Santiago pehe Alfeo macʉno ijiahye. Simo pehe celote wame tiri curua cjʉ̃no ijimediquiro ijiahye. Juda pehe Santiago acayʉro ijiahye. \v 14 Peye tahari ahriquina ijipihtiyequina, numia mehna, María Jesu pacoro mehna, Jesu bahana mehna quehnoano cahmecoa, tutuaro mehna mari Pacʉre sinie tiahye. \p \v 15 Sa ye ti decorire masa peyequina cahmecoahye. Ciento veinte ijiye ijiboaya. Sa yero Pedro pehe tiquiro mehna cjẽna Cristo yequina watoa ducu, yahuahye tiquinare: \p \v 16 —‍Yʉhʉ acaye, Cohãcjʉ̃ panopʉ tiquiro nidiro sahata waharo nidi. Tire Espíritu Santo Davire yahu dutiahye Juda mʉnanore. Juda mʉnano Jesure ñeheatiquinare ihñoriquiro ijiri. \v 17 Sa yeatiquiro ijieperota mari mehna Jesu yere yeriquiro ijimedi. Sa yero ʉsã mehna cjʉ̃nota ijimedi, niahye Pedro. \p \v 18 Jesure ihño dutiye tiquina wapa yerire Juda mʉnano pehe wiari bato tiquiro basita wejẽ yariaa wahahye. Sa yero boraa waha, tiquiro cʉhta misi da tʉhnʉa waha, yariaa wahahye. Tiquiro wiari mehna apequina mehenogã yehpare dúahye. \v 19 Ijipihtiyequina Jerusalẽ cjẽna masi pihti cãri jiri Juda mʉnano tiquiro ñano yerire. Sa masiñe tiquiro ye niñeru mehna tiquina dúri yehpare Acéldama wame yeri jiri tiquina ye yahuducuye mehna. Acéldama niñe, “Dii yehpa”, niñe nine. \v 20 Came ohõ saha ni nemoahye Pedro: \p —‍Panopʉ tiquina ojoariro sahata sa wahari Juda mʉnano. Salmo tiquiro ojoari pũpʉ ohõ saha ni ojoahye: \q1 Tiquiro wʉhʉ cohõri wʉhʉ ijiahro. Sa ye apequina ti wʉhʉre ijieracãhdo, ni, ojoahye. \m Ohõ gʉ̃hʉre ohõ saha ni ojoahye: \q1 Apequiro tiquiro dahrayere camesariquiro ijirota, ni, ojoahye Salmopʉ. \p \v 21-22 ’Sa yena mari ihcãquiro beseihna. Ñu wame yeriquiro mʉnano masare tiquiro buheri watoa ihquẽquina Jesu yequina mari mehna wahari. Tiquina mehna cjʉ̃nore ihcãquiro bese neno cahmene mari mehna cjʉ̃no ijiatiquirore. Jesu mehna mari ijigʉ̃ mari mehna sa ijiducuriquirore besero cahmene. Sa mari beseri bato Jesu tiquiro masa mʉjarire mari mehna buherota, ni yahuahye Pedro tiquiro acayere Cristo yequinare. \p \v 23 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoye pʉarore bese bocahye tiquina. Ihcãquiro José Justo wame tiriquirore beseahye. Tiquiro Barsaba tiquina ni pisuriquiro ijiahye. Sa ye apequirore Matia wame tiriquirore beseahye. \v 24-25 Tiquinare bese boca tuhasa, tiquina mari Pacʉre ohõ saha ni siniahye: \p —‍Mʉhʉ ʉsã pʉhto, ijipihtiyequina masa tiquina tʉhotuyere masine. Ahriquina pʉaro ʉsã beseriquina ijire. Juda mʉnanore camesatiquirore diquiro mʉhʉ cahmeniquirore beseya. Jesure cohãtjiano Juda mʉnano pehe pecapʉ wahahye. Tiquirore camesariquiro Jesu tiquiro cũriquiro ijirota. Sa yero ʉsã mehna quehnoañe buheyere buherota, niahye tiquina mari Pacʉre. \p \v 26 Sa niñeta Juda mʉnanore camesatiquirore beseye tehe ʉtã paca mehna doque cũ mʉjahye “Noa pehe sajãnotari”, niñe. Matia tiquiro quehnoano wijiagʉ̃, tiquiro pehe Jesu cũriquina once cũriquina mehna cjʉ̃no tojoahye. \c 2 \s1 Espíritu Santo Jesu yequina mehna iji dʉcahye \p \v 1 Sa ye Pentecoste wame tiri deco ijigʉ̃ tiquina ijipihtiyequina ihcã wʉhʉpʉ cahmecoahye. \v 2 Ti pjereta wihnono tutuaro wẽno saha ʉhmʉanopʉ bisiro ca tahye. Sa bisiro ca tagʉ̃ tʉhoahye ijipihtiyequina ti wʉhʉpʉ ijiriquina. \v 3 Sa ye peca pohna yero saha ijiye tiquina ijipihtiyequina dapu paca bui bajuahye. Ti peca pohnarigã ñehmeno yero saha bajuahye. \v 4 Sa yero Espíritu Santo wihiahye tiquinare tiquiro tutuayere ohoro taro. Espíritu Santo tiquinare yedohoro puno tiquina pehe apequina ye mehna quehnoano yahuducuahye. \p \v 5 Ti decorire Jerusalẽpʉ peyequina judio masa ijiahye. Mari Pacʉre ño peoyequina ijiahye. Tiquina macaripe cjẽna ijiahye. \v 6 Sa ye ʉhmʉsepʉ bisigʉ̃ tʉhoye Jesu buheyequina cahapʉ peyequina cahmecoahye. Masape ye yahuducuyere Jesu buheyequina tiquina yahuducugʉ̃ tʉhoahye. Sa tiquina yahuducugʉ̃ tʉhoye, tiquina tʉho maria wahahye. \p \v 7-8 —‍Ahyou, ¿Dʉhse yeye ahriquina Galilea cjẽna ijiepeta quehnoano mari yere yahuducuajari? Tiquina mari masa bajuariropʉ ahtariquina yero sahata yahuducuye ca tare, niahye tiquina pehe. \p \v 9-10 —‍Ijipihtiyequina mari yere yojopʉre yahuducuye nine: Partia cjãna, Media cjãna, Elã cjãna, Mesopotamia cjãna, Judea cjãna, Capadocia cjãna, Ponto cjãna, Asia cjãna, Frigia cjãna, Panfilia cjãna, Egipto cjãna, Libiapʉ ijiye macaripʉ Cirene cahapʉ ijina, Romapʉ ahtarina ijiaja mari. Ihquẽquina judio masa ijiaja mari. Apequina mari judio masa ijiena, judio masa ye buheyere buhenapʉ ijiaja mari. \v 11 Creta cjẽna gʉ̃hʉ, Arabia cjẽna gʉ̃hʉ ijire mari mehna. Sa yena ahriquina mari yere tiquina yahuducugʉ̃ tʉhoaja mari. Tiquina mari ye mehna Cohãcjʉ̃ tutuaye mehna tiquiro yerire yahuye nine, ni yahuducuahye masa tiquina basi. \p \v 12 Sa niñeta tiquina tʉho acʉaa waha, tiquina ihñarire tiquina tʉhorire quehnoano masiedahye. \p —‍¿Ahri dʉhse ijiro boro ahriquina apequina ye mehna Cohãcjʉ̃ yere sa quehnoano yahuducuajari, mʉsa tʉhotugʉ̃? ni cahme sinituahye tiquina basi. \p \v 13 Tiquina sa ni tʉhotuepegʉ̃ta apequina tiquina mehna cjẽna bʉjʉpeahye: \p —‍¿Dʉhse ahriquina sihbiori sihni, queheye niajari? ni bʉjʉpeahye apequina tiquina basi. \s1 Pedro masare yahuahye \p \v 14 Sa yero Pedro once Jesu cũriquina mehna ducu, masare yahuahye: \p —‍Mʉsa Judea yehpa cjãna, ijipihtina Jerusalẽpʉ ijina, ahrire masiña mʉsa. Yʉhʉ yahugʉ̃ tʉhoya mʉsa. \v 15 Mʉsa tʉhotuye poto ijierare. Yojopʉta nueve hora ijire. Sa ye ahriquina queherare. \v 16 Ahriquina Cohãcjʉ̃ panopʉ tiquiro nidiro sahata yeye nine. Ti pjepʉre Joere Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquirore, ahrire yahu dutiahye Cohãcjʉ̃ pehe: \q1 \v 17 Iji bato tiye decori ijigʉ̃ ohõ saha ijirota: Yaquiro Espíriture masare ijipihtiyequinare ohogʉtja. Sa ye mʉsa pohnapʉ yeere yahueta. Sa ye mʉsa mehna cjẽna wahma pjia bajumehneñene ihñaeta. Sa ye mʉsa mehna cjẽna bʉcʉna quehẽnopʉ quehẽeta. \v 18 Sa yegʉ yʉhʉ cahacjẽnare, yʉhʉ cahacjẽna numia gʉ̃hʉre yaquiro Espíriture ohogʉtja. Sa ye tiquina yahueta yeere. \v 19 Sa yegʉ yʉhʉ tutuaye mehna bajumehneñene ye ihñogʉtja ʉhmʉanopʉ. Yehpapʉ gʉ̃hʉre yʉhʉ bajumehneñene ihñogʉtja: Diire, pecare, peca ohmeore ihñogʉtja. \v 20 Sa yero asʉ̃ deco cjʉ̃no nahitiaa waharota. Ñami cjʉ̃no dii yero saha sohãriquiro camesarota. Ohõ saha waharota Cristo mʉsa pʉhtoro tiquiro ahtati deco, yʉhʉ nidi deco pano. Ti decopʉ ihña maria wahaeta masa. Sa yero ihyo ijiri deco ijisi. Ti deco quehnoari deco ijirota. \v 21 Sa yero ohõ saha ijirota. Ijipihtiyequina masa Cristore tiquina ñañene cohã duti siniñequinare tiquiro tiquinare pecapʉ wahaboriquinare yʉhdʉorota, nine Cohãcjʉ̃, ni ojoahye Joel. \p \v 22 Mʉsa Israe masa yʉhʉ yahugʉ̃ tʉhoya: Jesu Nazare cjʉ̃no pehe Cohãcjʉ̃ ohoriquiro ijiri. Jesure tiquiro ohorire masa tiquina masiato saha tiquiro tutuaye mehna ye ihñori mʉsare. Mʉsa tire masine. \v 23 Jesure ohori mʉsare apequiro. Panopʉ Cohãcjʉ̃ “Sa waharota”, tiquiro nidiro sahata sa yeri apequiro. Sa yena mʉsa Jesure curusapʉ wejẽ dutiri masa ñañequinare. \v 24 Cohãcjʉ̃ pehe Jesure yariariquiro mʉnanore masori. Pari turi ne yariasi tiquiro. Tiquiro yaria dojoerare. Sa catiducuatiquiro ijire. \v 25 Ohõ saha niahye Davi panopʉ cjʉ̃no Cristo tiquiro niboriro sahata: \q1 Yʉhʉ pʉhto, yʉhʉ mehna ijire mʉhʉ. Ijipihtiye decori Cohãcjʉ̃ yʉhʉ pʉhto yʉhʉ caha mʉhʉ ijigʉ̃ ihñae tii yʉhʉ cuerato saha. \v 26-27 Mʉhʉ Cohãcjʉ̃ yʉhʉ jeripohnare yariayequina tiquina ijiropʉre ne cohãsi. Yʉhʉre ñanopʉ yʉhʉ jeripohnare cohãsi mʉhʉ. Yʉhʉ mʉhʉ cahacjʉ̃ mʉhʉre ño peogʉ ijiaja. Yʉhʉ pagʉre ahba dutisi mʉhʉ. Sa yegʉ tutuaro bucueaja. Bucueye mehna yahuducuaja. Sa yegʉ mʉhʉre Cohãcjʉ̃re quehnoano wacũ tutuagʉ ijigʉ cuero marieno quehnoano iji cjã. \v 28 Yʉhʉre pari turi catigʉ̃ yegʉta mʉhʉ. Yʉhʉ mehna mʉhʉ ijigʉ̃ tutuaro bucueaja, ni, ojoahye Davi mʉnano Cristo tiquiro niboriro sahata. \p \v 29 ’Acaye, ohõ saha quehnoano yahugʉtja mʉsare Davire mari acayʉro, panopʉ cjʉ̃nore. Tiquiro yariaa wahahye. Sa yero tiquirore tiquina yari cope yojopʉre ijire. Sa yero “Yʉhʉ pagʉre ahba dutisi mʉhʉ”, ni ojoaro tiquiro basi wame peo yahuro niedahye. \v 30-31 Panopʉ Cohãcjʉ̃ Davi mʉnanore ohõ saha niahye: “Poto niita niaja. Mʉhʉ panamena iji turiayequina mehna cjʉ̃no mʉhʉ yero saha ahri yehpa cjẽna pʉhtoro ijirota”, niahye Cohãcjʉ̃ Davire. Davi Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquiro ijiahye. Sa yero Cristore Cohãcjʉ̃ tiquiro pʉhtoro sõatire masino, Cristo tiquiro masa mʉjatire yahu mʉhta tuhasahye Davi pehe. Ohõ saha niahye: “Tiquiro yariayequina ijiropʉre iji dojoasi. Tiquiro pagʉ topʉ ahbasi”, niahye Davi. \v 32 Ahriquirore Jesure Cohãcjʉ̃ masori. Ʉsã ijipihtina ihñaʉ. \v 33 Cristo mari Pacʉ poto pehepʉ ijire dutiriquiro ijiro. Sa yero tiquiro Pacʉro “Espíritu Santore yehpapʉ ohogʉtja”, niahye tiquirore. Sa yero Cristo pehe ahriquinare Espíritu Santore ohori. Yojopʉre Espíritu tiquiro yeyere mʉsa ihñana nine. Sa yena mʉsa tʉhore. \v 34 Davi mʉnano pehe Jesu tiquiro mʉjariro sahata ʉhmʉsepʉ mʉjaedahye. Sa yero tiquiro basi ohõ saha niahye: \q1 Cohãcjʉ̃ nidi yʉhʉ pʉhtorore: “Yʉhʉ poto pehepʉ dujiya mʉhʉ. \v 35 Mʉhʉre ihña tuhtiyequinare mʉhʉre yʉhdʉdʉca basaʉtja yʉhʉ”, nidi Cohãcjʉ̃ yʉhʉ pʉhtorore, niahye Davi mʉnano. \p \v 36 ’Sa yena ijipihtina Israe masa ahrire quehnoano masiña mʉsa: Ahriquiro Jesure mʉsa curusapʉ wejẽdiquirore mʉsa pʉhtoro sõri Cohãcjʉ̃ pehe. Tiquirore mʉsare yʉhdʉoatiquirore Cristore cũri Cohãcjʉ̃, ni yahuahye masare Pedro. \p \v 37 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoye tutuaro bʉjʉa witiye, cueye masa pehe Pedro gʉ̃hʉre sinituahye: \p —‍¿Ʉsã acaye, dʉhse yenatari ʉsã? ni sinituahye tiquina. \p \v 38 Tiquina sa ni sinitugʉ̃ yʉhtiahye Pedro gʉ̃hʉ: \p —‍Mʉsa ñañe yeyere bʉjʉa witina ijiya. Quehnoañe pehere camesaya. Sa yena Jesu wame mehna wame yenohrina ijiya mʉsa ijipihtina. Mʉsa sa yegʉ̃ mʉsa ñañene borota Cohãcjʉ̃. Mʉsa sa yegʉ̃ Espíritu Santo mʉsa mehna ijirota. Cohãcjʉ̃ yaquiro Espíritu Santore sa oho cãnota mʉsare. \v 39 Mʉsare, mʉsa pohnare, mʉsa panamena iji turiayequinare, yoaropʉ cjẽnare, ijipihtiyequina Cohãcjʉ̃ mari pʉhtoro tiquiro beseriquinare, “Potota yʉhdʉogʉtja mʉsare”, ni, cũahye Cohãcjʉ̃, niahye Pedro. \p \v 40 Sa ni tuhasa peye yahu nemoahye tiquiro. Sa yero tutuaro mehna yahuahye tiquinare: \p —‍Ahri yehpa cjẽnare tiquina ñano yeri buhirire buhiri dahrerota Cohãcjʉ̃. Sa yena mʉsa pehe Cohãcjʉ̃ yequina ijiya. Mʉsa sa ijigʉ̃ tiquiro mʉsare buhiri dahresi, niahye Pedro masare. \p \v 41 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoye peyequina tiquiro yahuducuyere quehnoano tʉhoahye. Sa yero tiquinare tiquiro wame yeahye. Sa ye Cohãcjʉ̃ yequina mehna cjẽna tres mil masa waha nemoahye. \v 42 Sa ye tiquina masa Cristo cũriquina mehna decoripe ijie tiahye. Sa ye tiquina ti buheyere decoripe tʉhoe tiahye. Tiquina ihyayere cahme iti, Cohãcjʉ̃re sini, Cristo cũriquina mehna quehnoano ijie tiahye. \s1 Jesu yequina coã iji dʉcayequina tiquina ijiye tiyere yahuahye \p \v 43 Sa ye Cohãcjʉ̃ tutuaye mehna ye ihñoahye Jesu cũriquina. Tiquina sa yegʉ̃ ihñañe masa ijipihtiyequina ihña maria wahae tiahye. \v 44 Sa ye ijipihtiyequina Jesure wacũ tutuayequina cahmecoa, quehnoano ijie tiahye. Sa ye tiquina yere cahme itie tiahye. \v 45 Tiquina yere dua, ijipihtiyequinare apee boro marieñequinare tiquinape ohoe tiahye tiquina. \v 46 Sa ye decoripe tiquina Cohãcjʉ̃ wʉhʉpʉ cahmecoae tiahye. Ijipihtiyequina tiquina ye wʉhʉsepʉ bucueye mehna cahmecoa, ihyae tiahye. \v 47 Tiquina sa cahmecoa, “Cohãcjʉ̃ quehnoariquiro ijire”, ni ño peoe tiahye. Sa ye apequina masa tiquinare cahme yʉhdʉe tiahye. Sa yero decoripe Cohãcjʉ̃ apequinare tiquiro yequina wahagʉ̃ yee tiahye. \c 3 \s1 Tini masieniquirore yʉhdʉoahye mari Pacʉ \p \v 1 Ñamicahapʉ tres ijigʉ̃ Cohãcjʉ̃ mehna yahuducuri pje ijigʉ̃ Pedro, Ñu mehna Cohãcjʉ̃ wʉhʉpʉ wahaye niahye. \v 2 Decoripe ti wʉhʉ cjã sopecaha quehnoari sopecaha wame tiri sopecahapʉ apequina ihcãquiro masʉnore ne cãhta, duhu dapoe tiahye. Tiquiro masʉno pehe wahma masa bajuaropʉta tini masiedahye. Sa yero tiquiro ti sopecaha caha niñerure sini dujie tiahye ti wʉhʉpʉ sajãñequinare. \v 3 Sa ye Pedro, Ñu mehna ti wʉhʉpʉ tiquina esadʉcagʉ̃ tini masieniquiro pehe tiquinare ihña, niñerure siniahye. \v 4 Sa ye Pedro gʉ̃hʉ tiquirore ihña, Pedro pehe ohõ saha niahye: \p —‍Ʉsãre ihñaña mʉhʉ, niahye Pedro tiquirore. \p \v 5 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoro “Ahriquina mehenogã yʉhʉre niñerure ohoeta”, ni tʉhoturo ihñadoque ohõ, tʉhoahye tiquinare. \v 6 Tiquiro sa ni tʉhotuepegʉ̃ta Pedro tiquirore ohõ saha ni yahuahye: \p —‍Niñerure cʉoeraja yʉhʉ. Cʉoerapeita, ahrire yeitja mʉhʉre. Jesucristo Nazare cjʉ̃no tiquiro tutuaye mehna tiniña mʉhʉ, niahye Pedro tini masieniquirore. \p \v 7 Sa ninota tiquiro omocare poto pehe cjã omocare ñehe, tiquirore weje wahcõ docoahye. Ti pjeta tini masieniquirore tiquiro ñecari tutuaa wahahye. \v 8 Tiquiro sa wahari bato tiquiro wahcãdʉca sa, waha dʉcahye. Sa yero tiquiro waha, uhpu maa, “Cohãcjʉ̃ quehnoariquiro ijire”, ni bucueahye. Sa bucuero tiquina mehna Cohãcjʉ̃ wʉhʉpʉ sajã wahahye. \v 9 Tiquiro sa tinigʉ̃ “Cohãcjʉ̃ quehnoariquiro ijire”, tiquiro nigʉ̃ masa ijipihtiyequina tiquirore ihñahye. \v 10 Sa ye masa tiquirore ihña masiahye. Tiquiro Cohãcjʉ̃ wʉhʉ cjã sopecaha quehnoari sopecaha caha niñerure tiquiro sini dujirire masiahye masa. Sa ye tiquiro tinigʉ̃ ihñañe, ihña maria wahahye. \s1 Cohãcjʉ̃ wʉhʉpʉ Pedro masare buheahye \p \v 11 Sa ye tini masieniquiro Pedro gʉ̃hʉre tiquiro ñeheni watoa, masa ijipihtiyequina ihña maria waha, quehnoari paapʉ Salomo wame tiri paapʉ oma cã, cahmecoahye. \v 12 Tiquina sa cahmecoari bato Pedro pehe yahuahye tiquinare: \p —‍¿Mʉsa Israe masa, dʉhse yena ahriquirore ihña mariajari? ¿Dʉhse yena ʉsãre mʉsa ihña nʉnʉajari? Ʉsã pehe ʉsã ye tutuaye mehna Cohãcjʉ̃re ʉsã wacũ tutuaye mehna ʉsã esa tuharo ahriquirore tinigʉ̃ yerʉ ʉsã. \v 13 Abrahã, Isaac, Jacob mari ñecʉsʉmʉa panopʉ cjẽna Cohãcjʉ̃re ño peoe tiahye. Tiquiro Cohãcjʉ̃ pehe tiquiro cahacjʉ̃nore Jesure tutuariquiro, quehnoariquiro tiquiro ijigʉ̃ mʉsare ihñoe tiri. Mʉsa Jesure tiquirore ihña tuhtiyequinare ohori. Sa yena Pilato tiquirore peresu wio duepegʉ̃ta mʉsa pehe tiquirore wiogʉ̃ cahmedari. Pilatore Jesure ohori mʉsa. \v 14 Pilato tiquirore wio duamedi. Tiquiro sa wio duepegʉ̃ta mʉsa Jesure quehnoariquirore, quehnoano yeriquirore cahmedana, apequirore masa wejẽdiquiro pehere wio dutiri mʉsa. \v 15 Sa yena Jesure marine catigʉ̃ yeriquirore wejẽdi mʉsa, ʉsã acaye judio masa. Tiquiro yariagʉ̃ Cohãcjʉ̃ tiquirore masori. Tire ʉsã ihñaʉ. \v 16 Sa yena ʉsã tiquirore wacũ tutuana ijiaja. Ʉsã sa wacũ tutuagʉ̃ ihñano ahriquirore mʉsa yojopʉ ihñariquirore mʉsa ihña masiniquirore Jesu pehe tiquiro tutuaye mehna tinigʉ̃ yeri. \p \v 17 ’Yʉhʉ acaye, mari pʉhtoa mehna Jesure quehnoano masiedapenata tiquirore wejẽdi mʉsa. Tire masiaja yʉhʉ. \v 18 Sa ye panopʉ cjẽna Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquina Cohãcjʉ̃ tiquinare tiquiro yahu dutiriro sahata yahuahye tiquina. “Cristo ñano yʉhdʉrota”, ni yahuahye tiquina. Tiquina sa ni yahuriro sahata sa wahari yojopʉre. \v 19 Sa yena yojopʉre mʉsa ñañe yerire bʉjʉa witina ijiya. Quehnoañe pehere camesaya. Cristore wacũ tutuaya. Sa yero mʉsa ñañe yerire borota Cohãcjʉ̃. Sa yero mʉsare bucueye decori cũnota tiquiro. Sa yena quehnoano jeri sajãnata. \v 20 Sa yero Cohãcjʉ̃ Cristore tiquiro beseriquirore mʉsare ohorota. Cristo Jesuta ijire. \v 21 Cohãcjʉ̃ cahapʉ iji nine Jesu. Panopʉ Cohãcjʉ̃ tiquiro yere yahu mʉhtariquinare yahuyu dutiahye. Masare ahri yehpa gʉ̃hʉre tiquiro yeatire yahuyu dutiahye. Sa yero tiquiro yahuriro sahata yojopʉre ijipihtiyere quehnono nine. Quehno tuhasaro pari turi Cristore ahri yehpapʉ ohorota. \v 22 Moise tire yahuro ohõ saha niahye: “Mari mehna cjʉ̃nore mari acayʉrore Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquirore Cohãcjʉ̃ mari pʉhtoro ohorota mʉsare. Yʉhʉre tiquiro ohoriro saha ohorota tiquiro gʉ̃hʉre. Sa yena mʉsare tiquiro yahugʉ̃ tʉho pihti cãhña mʉsa. \v 23 Ohõ saha ijirota. Ijipihtiyequina tiquirore tʉhoerariquinare, tiquiro dutiyere yerariquinare tiquiro cohãnota. Cohãcjʉ̃ yequina mehna cjẽna ijisi tiquina”, niahye Moise. \p \v 24 ’Ijipihtiyequina Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquinape Samuel, tiquiro bato ijiyequina gʉ̃hʉ ahri decorire yahuahye. \v 25 Mari ñecʉsʉmʉare panopʉ cjẽnare yahuahye Cohãcjʉ̃. Mari gʉ̃hʉre sa ni yahuro niahye. Abrahãre tiquiro nidiro sahata mari gʉ̃hʉre ni yahuro niahye. Ohõ saha ni yahuahye Cohãcjʉ̃ Abrahãre: “Ijipihtiri yehpa cjẽnare quehnoano yeitja. Ohõ saha tire yeitja: Camepʉ iji nʉnʉ tãriquiro mʉhʉ acayʉro pehe masare quehnoano ye basarota yʉhʉre”, niahye Cohãcjʉ̃ Abrahãre. \v 26 Sa yero Cohãcjʉ̃ tiquiro macʉnore mari cahapʉ oho mʉhtari mari ñañe yeyere duhu dutiatiquirore. Sa yero marine tiquiro quehnoano yeri, niahye Pedro tiquinare. \c 4 \s1 Pedro, Ñu mehna pʉhtoare yahuducuahye \p \v 1-3 Masa mehna tiquiro yahuducuri watoa pahia, Cohãcjʉ̃ wʉhʉre cohteyequina surara pʉhtoro, saduceo masa gʉ̃hʉ tiquinare tʉhoahye. Ohõ saha ni buheahye Pedro Ñu mehna masare: \p —‍Jesu tiquiro yariari bato masa mʉjaa wahari. Tiquiro sa masagʉ̃ ihñana mari gʉ̃hʉ came mari tiquiro yequina mari masa mʉjatire masiaja mari, ni yahuahye Pedro gʉ̃hʉ. \p Tiquina sa nigʉ̃ tʉhoye pʉhtoa pehe tiquina mehna usuahye. Sa usuaye nahi quehagʉ̃ ihñañe tiquina Pedrore, apequina Jesu cũriquina gʉ̃hʉre ñehe, peresu yeahye. \v 4 Pʉhtoa tiquina sa cahmedapegʉ̃ta peyequina Cohãcjʉ̃ yere tʉhoyequina pehe “Ijirota ijire”, ni tʉhotuahye. Sa ye Jesu yequina peyequina sajãhye. Tiquinare ʉmʉa sehsarore mari queogʉ̃ Jesure wacũ tutuayequina cinco mil masa ijiahye. \p \v 5 Sa ye ape decopʉ ti maca cjẽna pʉhtoa, bʉcʉna, judio masa buheyequina mehna Jerusalẽpʉ cahmecoahye. \v 6 Sa yero pahia pʉhtoro, Anás wame tiriquiro topʉ ijiahye. Tiquiro acaye gʉ̃hʉ ijiahye. Caifa, Ñu, Alejandro, apequina mehna Anás acaye gʉ̃hʉ ijiahye. \v 7 Sa ye tiquina Pedro gʉ̃hʉre tiquina cahmedoqueogʉ̃, surara pehe pʉhtoa watoapʉ tiquinare ne wihi docoahye. Tiquina sa yeri bato pʉhtoa sinituahye Pedro gʉ̃hʉre: \p —‍¿Noa ye tutuaye mehna mʉsa tiquirore tinigʉ̃ yeari? ¿Noa ijiajari mʉsare tire ye dutiriquiro? ni, sinituahye tiquina. \fig |src="CN01901B.TIF" size="span" copy="© 1978 David C. Cook Publishing Co." ref="Hechos 4.7" \fig* \p \v 8 Tiquina sa nigʉ̃ tʉhoro Espíritu Santo tutuaye mehna yahuahye Pedro tiquinare: \p \v 9 —‍¿Mʉsa pʉhtoa, mʉsa bʉcʉna, ʉsã tini masieniquirore quehnoa wahagʉ̃ ʉsã yerire sinituna niajari mʉsa? \v 10 Ahrire masiña mʉsa ijipihtina, Israe masa. Ahrire Jesucristo sa yeri. Jesu Nazare cjʉ̃no, mʉsa curusapʉ wejẽdiquiro, Cohãcjʉ̃ tiquiro masoriquiro pehe ahriquiro tini masieniquirore quehnoa wahagʉ̃ yeri. Sa yena ahriquirore yojopʉre mʉsa ihñonopʉ tiquiro tinigʉ̃ ihñare mʉsa. Ohõ saha nine Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoari pũpʉ Cristore yahuro: \v 11 “Ahriquiro ʉtã yero saha ijiriquiro ijire. Ʉtãre wʉhʉ dahreatiquina tiquina cohãno saha masa tiquirore cohãri. Tiquina sa yepegʉ̃ta yojopʉre wʉhʉ dahreriquina wʉhʉre yeye tiquina cũ mʉhtari ʉtãre tiquina cũno saha Cohãcjʉ̃ tiquirore pʉhtoro sõri. Tiquiro Cristo pehe mariedagʉ̃ Cohãcjʉ̃ yequina wahaeraboaya masa. Tiquiro sa ihyo ijiriquiro ijierapegʉ̃ta mʉsa mari pʉhtoa mehna tiquirore cahmedari. Mʉsa sa cahmedapegʉ̃ta Cohãcjʉ̃ pehe tiquirore mari pʉhtoro sõri”, ni ojoahye panopʉre. \v 12 Ne, apequiro masare pecapʉ wahaboriquinare yʉhdʉoriquiro ne mariedare. Ahri yehpapʉre Jesu dihita masare yʉhdʉoriquiro ijire. Ne apequina tiquiro yero saha ijiyequina ne mariedare, ni yahuahye Pedro tiquinare. \p \v 13 Tiquiro sa ni yahuri bato Pedro, Ñu mehna buhemehneñequina tiquina ijigʉ̃ ihñañe, cuero marieno tiquina buhegʉ̃ ihñañe, pʉhtoa, bʉcʉna, judio masa buheyequina mehna tʉho maria wahahye. Sa ye Jesu yero saha tiquina buhegʉ̃ ihñañe, ohõ saha masiahye tiquina: “Pedro, Ñu gʉ̃hʉ potota Jesu mehna cjẽna ijire ahriquina”, ni, masiahye tiquina. \v 14 Sa yero tini masieniquiro ijimediquiro Pedro gʉ̃hʉ mehna ijiahye. Tiquiro quehnoariquiro ijigʉ̃ ihñahye pʉhtoa, bʉcʉna, judio masa buheyequina mehna. Sa ye tiquina Pedro gʉ̃hʉre “Ñano yeye nine”, ni yahusã masiedahye. \v 15 Sa yahusã masiedaye, pʉhtoa tiquina cahmecoari tucũpʉ ijiyequinare Pedro gʉ̃hʉre wijia dutiahye. \v 16 Tiquina wijiari bato tiquina basi ohõ saha ni yahuducuahye: \p —‍¿Ahriquinare dʉhse yenatari mari? ni, yahuducuahye tiquina. \p Ohõ saha ni yahuducu nemoahye: \p —‍Pedro, Ñu mehna Cohãcjʉ̃ tutuaye mehna tini masieniquirore tinigʉ̃ yeri jiri. Sa ye Jerusalẽ cjẽna ijipihtiyequina tiquina sa yerire masidi. Sa yena mari pehe “Sa yerari tiquina”, ni masiedaja mari. \v 17 Sa yena Jesu tiquiro buherire apequinare buhe dutieracʉ̃hna tiquinare, “Apequina ti buheyere cahmeari”, nina, ni yahuducuahye tiquina basi. \p \v 18 Sa ni yahuducu tuhasa Pedro gʉ̃hʉre pijio, ohõ saha niahye: \p —‍Jesu tiquiro buherire ne buheracãhña apequinare. Tire ne yahuducueracãhña, nimahye tiquinare. \p \v 19 Tiquina sa nigʉ̃ tʉhoye Pedro, Ñu mehna ohõ saha niahye tiquinare: \p —‍Mʉsa ohõ saha nigʉ̃ mʉsare yʉhtina, Cohãcjʉ̃ pehere yʉhdʉdʉcana niboaga ʉsã. ¿Noa pehere ʉsã yʉhtigʉ̃ cahmeajari mʉsa? ¿Mʉsa pehere ʉsã yʉhtigʉ̃ cahmeajari mʉsa? ¿O Cohãcjʉ̃ pehere ʉsã yʉhtigʉ̃ cahmedajari mʉsa? \v 20 Ʉsã pehere ʉsã ihñarire, ʉsã tʉhorire ʉsãre nʉono basioerare, ni yʉhtiahye Pedro, Ñu mehna. \p \v 21 Tiquina sa nigʉ̃ tʉhoye pʉhtoa pehe pari turi dutimahye tiquinare tja: \p —‍Jesu tiquiro buherire mʉsa buheri buhiri ñano yʉhdʉnata mʉsa, nimahye pʉhtoa tiquinare. \p “Ñu, Pedro mehna ñano yeye nine”, ni masiedari jiri tiquina. Sa ye masa pehe tini masieniquiro tiquiro yʉhdʉgʉ̃ ihñañe, “Cohãcjʉ̃ potota quehnoariquiro ijire”, niahye masa. Tiquina sa nigʉ̃ tʉhoye pʉhtoa pehe Pedro gʉ̃hʉre buhiri dahre masieda, tiquinare wioahye. \v 22 Tini masieniquiro, tiquina yʉhdʉoriquiro cuarenta cʉhmari cʉoriquiro ijiahye. \s1 Jesu yequina tiquina cueratire siniahye Cohãcjʉ̃re \p \v 23 Sa ye Pedro, Ñu mehna tiquina mehna cjẽna cahapʉ esa, pahia pʉhtoa, bʉcʉna tiquinare tiquina nidire yahuahye. \v 24 Tiquina sa nigʉ̃ tʉhoye tiquina ijipihtiyequina mari Pacʉre Cohãcjʉ̃re siniahye: \p —‍Ʉsã pʉhto, mʉhʉ ʉhmʉsere, yehpare, mári gʉ̃hʉre yerigʉ, ijipihtiyequina catiyequinare yerigʉ ijire mʉhʉ. \v 25 Mʉhʉ yaquiro Espíritu Santo ʉsã ñecʉ mʉnano Davire mʉhʉ cahacjʉ̃nore ahrire yahu dutiahye mʉhʉ nidiro sahata: \q1 ¿Dʉhse ye Israe masa ijieyequina usuajari? Tʉho masieñequina ijire masa. \v 26 Peye yehpari cjẽna pʉhtoa cahmecoa, mari pʉhtoro Cohãcjʉ̃re, tiquiro pʉhtoro sõriquiro Cristo gʉ̃hʉre ihña tuhti, ñano ye duare tiquinare, ni yahu dutiahye mʉhʉ Davire panopʉre. \p \v 27 ’Sa tjire. Ahri macapʉ Herode, Poncio Pilato, judio masa ijieyequina, judio masa mehna mʉhʉ beseriquirore Jesure quehnoariquiro mʉhʉ cahacjʉ̃nore wejẽ duaye, cahmecoari. \v 28 Ti pje mʉhʉ cahmediro sahata “Sa waharota”, mʉhʉ nidiro sahata yeri tiquina. Mʉhʉ masiñe mehna sa ni yahuahye mʉhʉ. \v 29 Sa yegʉ ʉsã pʉhto, tiquina ʉsãre “Mʉsa buheri buhiri ñano yʉhdʉnata”, tiquina nidire wacũña mʉhʉ. Ʉsãre yʉhdʉoya. Sa yegʉ ʉsãre mʉhʉ cahacjãnare cuero marieno mʉhʉ buheyere yahu dutiya ʉsãre. \v 30 Mʉhʉ tutuaye mehna dohatiyequinare yʉhdʉoya. Sa yegʉ mʉhʉ buheyere cuero marieno yahu dutiya ʉsãre. Sa yegʉ Jesu quehnoariquiro mʉhʉ cahacjʉ̃no tiquiro tutuaye mehna ye ihño dutiya ʉsãre. Sa yegʉ dohatiyequinare ʉsã yʉhdʉ dutigʉ̃ tiquiro tutuaye mehna yedohoya ʉsãre, ni siniahye tiquina mari Pacʉre. \p \v 31 Tiquina sa ni sinidi bato, tiquina cahmecoari wʉhʉ ñuhmia wahahye. Sa ñuhmigʉ̃ta Espíritu Santo tiquiro tutuaye mehna wacũ tutuayequina wahagʉ̃ yeahye tiquinare. Sa wahaye, Espíritu Santo tiquiro dutiriro sahata yeye, cuero marieno Cohãcjʉ̃ yere yahuahye tiquina. \s1 Jesu yequina tiquina yere itie tiahye \p \v 32-33 Sa ye Cohãcjʉ̃ tiquiro tutuaye mehna tiquina Jesu cũriquina ohõ saha ni yahue tiahye masare: “Jesu tiquiro masarire ʉsã ihñaʉ”, ni, yahue tiahye tiquina masare. Sa yero tiquinare ijipihtiyequinare Cohãcjʉ̃ quehnoano yedohoducue tiahye. Sa ye Jesure wacũ tutuayequina peyequina ijiye, tiquina ihcãno saha tʉhotuyequina ijie tiahye. Sa ye tiquina yere, tiquina doeri cjẽne “Yee dihita ijire”, ne nieda tiahye. Tiquina ijipihtiyequina tiquina yere apee boro marieñequinare tiquina mehna cjẽnare itie tiahye. \v 34 Sa ye tiquina mehna cjẽna pejecʉoyequina marieda tiahye. Tiquina mehna cjẽna dihta cʉoyequina, wʉhʉse cʉoyequina tiquina yere duae tiahye. \v 35 Sa duaye tiquina wapatarire ne cãhta, Jesu cũriquinare ohoe tiahye. Sa ye tiquina pehe tire tiquina mehna cjẽnare itie tiahye. Ijipihtiyequina cʉoeyequinare itie tiahye. \v 36 Ti pjere ihcãquiro tiquina mehna cjʉ̃no José wame tiriquiro ijiahye. Jesu cũriquina Josére Bernabé wame yeahye. Tiquiro wame Bernabé “Masare bucueriquiro ijire”, nine griego ye mehna. Tiquiro Leví ya curua cjʉ̃no Chipre nʉcʉo cjʉ̃no ijiahye. \v 37 Sa yero tiquiro wese cʉoriquiro ijiro tire duahye. Sa yero tiquiro wapatarire Jesu cũriquinare ohoahye tiquiro apequinare iti dutiro. \c 5 \s1 Anania tiquiro namono Safira mehna ni mehoahye \p \v 1 Apequina gʉ̃hʉ Bernabé yero saha yemahye. Tiquina Anania wame tiriquiro, tiquiro namono Safira wame tiricoro ijiahye. Tiquina ya wesere duahye tiquiro. \v 2 Sa dueperota tiquiro wapatarire tiquiro basi neahye. Tiquiro namono gʉ̃hʉ tiquiro sa yerire masiahye. Sa yero tiquina wapatarire tiquina dʉharire ne cãhta, Jesu cũriquinare ohoahye Anania pehe. Sa ohoro “Oho pehogʉ niaja”, nimahye tiquiro. \v 3 Tiquiro sa yegʉ̃ ihñano Pedro tiquirore yahuahye: \p —‍Anania, watĩno mʉhʉre ni meho dutiri jiri Espíritu Santore. Sa yegʉ mʉhʉ ya yehpare dua, mʉhʉ wapatarire mʉhʉ basi nedi jiri. \v 4 Mʉhʉ duato pano mʉhʉ ya wese ijiri. Sa yero mʉhʉ duari bato mʉhʉ ye wapata ijiri. ¿Sa yegʉ dʉhse ijiro boro sa ni mehoari mʉhʉ? Mʉhʉ ʉsã dihitare ni mehoedari. Cohãcjʉ̃ gʉ̃hʉre ni mehori mʉhʉ, niahye Pedro tiquirore. \p \v 5 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhorota, Anania pehe doque quehe sa, yariaa wahahye. Sa ye ijipihtiyequina tiquiro sa wahagʉ̃ masiñe, tutuaro cueahye. \v 6 Tiquiro yariari bato wahma pjia ahta, tiquiro pagʉre suhtiro cahsero mehna wahme, sopecahapʉ ne wijia, yahye tiquirore. \p \v 7 Sa ye ihtia hora bato Anania mʉnano namono, tiquiro yariarire masiedaro Pedro cahapʉ sajãhye. \v 8 Sa yero Pedro ticorore ohõ saha niahye: \p —‍¿Mʉsa ya wesere duatjiãna noho puno wapatari mʉsa? niahye tiquiro. \p Sa yero ticoro manʉno mʉnano tiquiro nidiro punota, “To punota wapataʉ ʉsã”, ni yahumahye ticoro. \p \v 9 Sa yero Pedro yahuahye ticorore: \p —‍¿Dʉhse yena mʉsa ihcãno saha Cohãcjʉ̃ yaquiro Espíriture ni meho duajari? Tʉhoya yojopʉre. Mʉhʉ manʉno mʉnanore yariquina ahtare. Mʉhʉ gʉ̃hʉre mʉhʉ pagʉre neñe taye nine, niahye Pedro. \p \v 10 Tiquiro sa ni yahugʉ̃ta ticoro doque quehe sa yariaa wahahye. Sa ye wahma pjia ti wʉhʉre sajã wihi, ticoro pagʉre ne wijiaa wahahye. Ne wijia ticorore ne cãa wahahye. Ne cã, ticoro manʉno mʉnano pari paha yahye. \v 11 Sa ye Jesu yequina ijipihtiyequina apequina tire tʉhoye cue yʉhdʉahye. \s1 Jesu cũriquina Cohãcjʉ̃ tutuaye mehna ye ihñoahye \p \v 12 Sa ye masa watoapʉ Jesu cũriquina peye tahari Cohãcjʉ̃ tutuaye mehna ye ihñoe tiahye. Sa ye tiquina Salomo wame tiri tucũpʉ quehnoari tucũpʉ cahmecoae tiahye. \v 13 Sa ye apequina tiquinare cueye, tiquina cahapʉ wahaera tiahye. Sa cuepeta tiquinare Jesu cũriquinare, “Quehnoañequina ijire ahriquina”, nie tiahye masa. \v 14 Sa ye ʉmʉa, numia peyequina Jesure wacũ tutua dʉcahye. \v 15 Sa ye tiquina dohatiyequinare ne cãhta, coma cjũñe mehna pũ ta, duhu cũe tiahye mahapʉ tiquinare. Sa ye Pedro tiquinare tiquiro ña peogʉ̃ cahmeahye tiquinare ne cãhtariquina pehe dohatiyequina tiquina yʉhdʉgʉ̃ cahmeñe. Tiquinare tiquiro ña peoeragʉ̃ Pedro tiquina bui watĩdoque peogʉ̃ cahmeahye tiquina. Ti dihitare cahmeahye tiquina yʉhdʉato saha. \v 16 Sa ye Jerusalẽ caha ijiye macari cjẽna gʉ̃hʉ dohatiyequinare, watĩa mehna ijiyequina gʉ̃hʉre ne cãhtae tiahye. Ijipihtiyequina tiquina pagʉri quehnoa wahahye. \s1 Jesu cũriquinare apequina ñano yee tiahye \p \v 17 Tiquina sa yegʉ̃ ihñañe pahia pʉhtoro, tiquiro mehna cjẽna mehna Pedro gʉ̃hʉre ihña tuhtiahye. Pahia pʉhtoro mehna cjẽna saduceo masa ijiahye. \v 18 Sa ye tiquina usua yʉhdʉa, Jesu cũriquinare ñehe, peresu yeahye. \v 19 Sa yero ñamipʉ Cohãcjʉ̃ yaquiro angel põoahye tiquinare peresupʉ dujiyequinare. Sa ye tiquinare wijia ta dutiro yahuahye angel: \p \v 20 —‍Cohãcjʉ̃ wʉhʉpʉ wahaya. Ti wʉhʉpʉ ijina Cohãcjʉ̃ tiquiro masorire ahri quehnoañe buheyere yahuya masare, niahye angel tiquinare. \p \v 21 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoye, ñami cjũno Cohãcjʉ̃ wʉhʉpʉ sajã, masare buheahye tiquina. Ti decota pahia pʉhtoro, tiquiro mehna cjẽna, Israe masa pʉhtoa mehna cahmecoa, Jesu cũriquinare peresupʉ ijiyequinare ne cãhta dutimahye surara pʉhtoare. \v 22 Sa niepegʉ̃ta surara pʉhtoa peresu tiquina yeri wʉhʉpʉ waha, ihñahye. Tiquinare bocaerahye. Bocaera, tojoaa wahahye. Tojoa sa yahuahye tiquina pʉhtoare: \p \v 23 —‍Peresupʉ ijiye sope pahmari bihari pahmari dihita ijiri. Sa ye ti pahmari cahapʉ tiquina peresu yeriquinare cohteyequina ducuri. Sa ihñaʉ ʉsã. Ʉsã sa ihñaepegʉ̃ta põo sãa, ʉsã ihñagʉ̃, tiquina peresu yeriquina mariedari, ni yahuahye tiquina. \p \v 24 Tiquina sa nigʉ̃ tʉhoye, surara Cohãcjʉ̃ wʉhʉre cohteyequina pʉhtoro, pahia pʉhtoa mehna tire tʉho, tʉho maria wahahye. “¿Dʉhse waha sohtori tirotari ahri, tiquina sa yeye?” ni, tʉhotuahye tiquina. \v 25 Sa yero tiquina cahapʉ apequiro ahta, tiquinare yahuahye: \p —‍Mʉsa peresu yeriquina Cohãcjʉ̃ wʉhʉpʉ ijiri. Ihñana wahaya. Ti wʉhʉpʉ masare buheye nidi tiquina, ni yahuahye. \p \v 26 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoro, surara pʉhtoro tiquiro yequina surara mehna waha, Jesu cũriquinare pari turi ñehe cãhtahye tja. Sa ñehepeta tiquinare surara tuhtierahye. Sa ye tiquinare quẽboriquina ijiepeta, masare cueye quẽdahye tiquinare. “Ahriquinare mari quẽgʉ̃ apequina masa pehe ʉtã paca mehna doqueeta marine”, ni, tʉhotuahye tiquina surara pehe. \v 27 Sa ye tiquinare ne cãhta, pʉhtoa caha duhu docoahye tiquina. Tiquina sa ne wihi duhu docogʉ̃ pahia pʉhtoro tiquinare tuhtiahye: \p \v 28 —‍Mʉsare ʉsã tutuaro dutimi. “Jesu yere buheracãhña”, nimi ʉsã mʉsare. Ʉsã sa niepegʉ̃ta mʉsa pehe ijipihtiyequina Jerusalẽ cjẽnare buheri mʉsa. Jesu tiquiro yariari buhiri, ʉsãre buhiri tigʉ̃ ye duana niaga mʉsa, niahye pʉhtoro pehe. \p \v 29 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoro Pedro pehe apequina Jesu cũriquina mehna yʉhtiahye: \p —‍Cohãcjʉ̃ dutiri pehere ye mʉhtanatja. Sa yena came Cohãcjʉ̃ cahmegʉ̃ masa tiquina dutiyere yenatja. \v 30 Cohãcjʉ̃, mari acaye panopʉ cjẽna pʉhtoro Jesure masori jiri. Tiquirota ijire mʉsa curusapʉ quẽ biha wejẽdiquiro. \v 31 Jesure “Quehnoagʉ ijire”, ni, tiquiro poto pehe duji dutiri Jesure tiquiro Pacʉro pehe. Sa yero Jesu masa pʉhtoro, masare masoriquiro ijiro, Israe masare tiquina ñañe yerire bʉjʉa witiyequina iji dutiro, tiquina ñañene cohã duare Jesu. \v 32 Sa yena ʉsã pehe Jesu tiquiro yerire ihñarina ijina tire yahuaja ʉsã. Espíritu Santo tire ihñariquiro ijiro yahure tiquiro gʉ̃hʉ. Tiquirore Espíritu Santore Cohãcjʉ̃ ohori. Ijipihtiyequina Cohãcjʉ̃ dutiyere yeyequinare tiquiro Espíritu Santore ohori, ni yahuahye tiquinare. \p \v 33 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoye pʉhtoa pehe usua yʉhdʉahye. Sa ye tiquina Jesu cũriquinare wejẽ duamahye. \v 34 Sa wejẽ duepegʉ̃ta Gamalie, fariseo masʉno topʉ ijiriquiro tiquinare “Wejẽari”, nino tiquinare yahuro taro niahye. Tiquiro pʉhtoa mehna cjʉ̃no, dutiyere buheriquiro ijigʉ̃, masa tiquirore ño peoe tiahye. Tiquiro Jesu cũriquinare mehenogã cohte dutiro ape siepʉ tiquinare ne cã dutiahye surarare. Tiquina sa ne cãri bato tiquiro yahuahye masare: \p \v 35 —‍Mʉsa Israe masa, ahriquinare mʉsa yeatire quehnoano tʉhotuya “Mʉsapʉ wejẽari”, nina. \v 36 Wacũña Teuda mʉnanore. Tiquiro basi “Masare yʉhdʉdʉcagʉ ijiaja yʉhʉ”, nidi masare. Sa ye masa peyequina cuatro cientos masa tiquiro mehna cjẽna tojoari. Sa ye apequina pehe tiquirore wejẽdi jiri. Tiquiro buheyere buheriquina pehe waha sitea wahari jiri. Sa ye tiquina mʉna yojopʉre mariedare. \v 37 Came masare tiquina queori pje ijigʉ̃ Galilea cjʉ̃no Juda wame tiriquiro mʉnano masare tiquiro buhegʉ̃ tiquiro mehna masa peyequina tojoari. Tiquiro gʉ̃hʉ yariaa wahari jiri. Sa ye tiquiro yequina ijipihtiyequina waha sitea wahari jiri. \v 38 Sa nigʉ mʉsare yojopʉ ahrire yahugʉ niaja. Sa ihña cãhña ahriquinare Jesu yere yahuyequinare. Sa ye ahri buheye, ahriquina ye buheye Cohãcjʉ̃ ye buheye ijieraro, pihtia waharota Teuda gʉ̃hʉ tiquina ye buheye ti pihtiriro sahata. \v 39 Sa ijiepegʉ̃ta ahri Cohãcjʉ̃ ye buheye ijiro, ne pihtisi. Ahri buheye Cohãcjʉ̃ ye ijigʉ̃ ne ahrire butigʉ̃ ye masiedare mʉsa. Mʉsa ahrire butigʉ̃ ye duana Cohãcjʉ̃ mehna cahmequena niboaga mʉsa, niahye Gamalie tiquinare. \p \v 40 Tiquiro sa ni yahugʉ̃ tʉhoye, “Ijirota ijire”, ni tʉhotuahye masa. Sa ye tiquina Jesu cũriquinare pijio, tiquina wihigʉ̃ ihñañe, tiquinare tanahye. “Jesu yere buheracãhña mʉsa”, ni tuhasa, tiquinare waha dutiahye. \v 41 Tiquina sa waha dutigʉ̃ tʉhoye tiquina pʉhtoa cahapʉ ijiriquina wahaa wahahye. Jesu yere tiquina yeri buhiri ñano yʉhdʉye tutuaro bucueahye Jesu cũriquina. \v 42 Sa ye decoripe Cohãcjʉ̃ wʉhʉpʉ, tiquina ye wʉhʉsepʉ Cristo Jesu ye buheyere yahue tiahye tiquina. \c 6 \s1 Siete yedohoyequinare beseahye Jesu yequina \p \v 1 Ti decorire Jesu buheyequina peyequina wahahye. Sa ye judio masa tiquina quehnoano yeragʉ̃ ihñañe griego masa pehe tiquina mehna cahme tuhtiahye Jesu yequina dihita ijiepeta. Griego masa wape wiha numiare decoripe tiquina ihyayere quehnoano tiquina itieragʉ̃ ihñañe, judio masare tuhtiahye. \v 2 Sa ye doce Jesu cũriquina, peyequina Jesu buheyequinare tiquina cahapʉ pijio, ohõ saha ni yahuahye: \p —‍Ʉsã Cohãcjʉ̃ yere buhena ijiaja. Ihyayere itiborina ijieraja ʉsã. \v 3 Mʉsa ʉsã acaye, siete ʉmʉare, “Quehnoañequina”, apequina tiquina niñequinare, quehnoano tʉho masiñequinare, Espíritu Santo cʉoyequinare macaña. Tiquinare ihyayere iti dutiya mʉsa. \v 4 Sa yena ʉsã pehe decoripe Cohãcjʉ̃re sini, Cohãcjʉ̃ yere buhenatja, niahye tiquina Jesu cũriquina. \p \v 5 Tiquina sa nigʉ̃ tʉhoye, “Aʉ, sata yeihna”, niahye tiquina ijipihtiyequina Jesu yequina. Sa ye Estebãre Cristore wacũ tutuariquirore, Espíritu Santo tutuayere pajiro cʉoriquirore beseahye tiquina. Apequina gʉ̃hʉre beseahye. Felipere, Prócorore, Nicanore, Timore, Parmenare, Nicolare ihyaye itiatiquinare beseahye tiquina. Nicola pehe judio masʉno ijieriquiro Antioquía cjʉ̃no judio masa ye buheyere cahmeno, tiquina mehna sajãmediquiro ijiahye. \v 6 Tiquina beseriquinare Jesu cũriquina cahapʉ ne wihiahye apequina Jesu yequina pehe. Tiquina sa ne wihigʉ̃ ihñañe tiquina Cohãcjʉ̃re sini basaye, tiquina beseriquina bui omocarine duhu peoahye. \p \v 7 Sa ye ti yehpa cjẽna Cohãcjʉ̃ yere masi pihti cjũñe niahye. Sa ye Jerusalẽpʉ ijiyequina Jesu buheyequina peyequina wahahye. Sa ye pahia gʉ̃hʉ peyequina Jesu yequina wahahye. \s1 Apequina Estebãre ñeheahye \p \v 8 Sa yero Estebã Cohãcjʉ̃ tutuayere cʉoriquiro ijiahye. Tiquiro Cohãcjʉ̃ quehnoano yenohriquiro ijiahye. Sa yero tiquiro Cohãcjʉ̃ tutuaye mehna ye ihñoahye masa tiquina ihñono. \v 9 Tiquiro sa yepegʉ̃ta judio masa tiquina buheri wʉhʉ cjẽna tiquirore ihña tuhtiahye. Sa ye tiquiro mehna cahme dʉse tini wiaye niahye. Cahacjẽna ijirire yʉhdʉ witiriquina wame tiyequina ijiahye tiquina. Cirene cjẽna, Alejandría cjẽna, Cilicia cjẽna, Asia cjẽna mehna peyequina ijiahye tiquina. \v 10 Sa ye Estebã quehnoano masiniquiro Espíritu Santore pajiro cʉoriquiro tiquiro yahuducugʉ̃ tʉhoye tiquina “Mʉhʉ nidi poto ijierare”, tiquirore ni ihño masiedahye. \v 11 Sa tʉho dueraye tiquina apequinare ni meho dutiye, wapa yeahye tiquinare. Tiquina sa ni meho dutigʉ̃ ohõ saha ni yahusãmahye tiquina: \p —‍Ahriquiro Cohãcjʉ̃re tiquiro ñano yahuducugʉ̃, Moisere tiquiro ñano yahuducugʉ̃ gʉ̃hʉre ʉsã tʉhou, ni yahusãmahye ni mehoñequina pehe apequinare. \p \v 12 Tiquina sa nigʉ̃ tʉhoye masa, judio masa buheyequina, bʉcʉna gʉ̃hʉ tiquiro mehna usuahye. Sa ye tiquina Estebãre ñehe, tiquina pʉhtoa cahapʉ neahye tiquirore. \v 13-14 Sa ye tiquina apequinare ni meho dutiahye: \p —‍Ahriquiro decoripe Cohãcjʉ̃ wʉhʉre, tiquiro dutiye gʉ̃hʉre ñano yahuducuriquiro ijire. Tʉhou ʉsã tiquirore tiquiro ohõ saha nigʉ̃: “Jesu Nazare cjʉ̃no Cohãcjʉ̃ wʉhʉre cohãnota. Sa yero tiquiro Moise dutiyere marine yahurire camesarota Jesu”, nidi Estebã ʉsã tʉhogʉ̃, ni meho yahusãmahye tiquina. \p \v 15 Sa ye ijipihtiyequina topʉ dujiyequina Estebãre quehnoano ihñadoque ohõ, tiquiro wʉhdoare ihñahye tiquina. Angel yero saha bajuahye tiquiro wʉhdoa. \c 7 \s1 Estebã Jesu yere yahuahye \p \v 1 Sa ye pahia pʉhtoro sinituahye Estebãre. \p —‍¿Ahriquina niñe potota ijiajari? ni, sinituahye tiquiro Estebãre. \p \v 2 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoro, Estebã pehe tiquinare ohõ saha ni yahuahye: \p —‍Yʉhʉ acaye, bʉcʉna, ʉsã pacʉsʉmʉa tʉhoya. Abrahã mari ñecʉ mʉnano panopʉ cjʉ̃no Mesopotamiapʉ tiquiro ijigʉ̃, Harãpʉ tiquiro ijiato pano, Cohãcjʉ̃ tutuariquiro asi siteriquiro pehe tiquirore Abrahãre bajuahye. \v 3 Sa bajuaro Cohãcjʉ̃ yahuahye tiquirore. “Mʉhʉ ya yehpare mʉhʉ acaye mehna ijieracãhña. Sa yegʉ ape yehpapʉ wahaya. Mʉhʉ sa wahagʉ̃ mʉhʉre ti yehpare ihñogʉtja yʉhʉ”, niahye Cohãcjʉ̃ Abrahãre. \v 4 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoye, Abrahã gʉ̃hʉ Caldea yehpa cjẽna ya yehpapʉ ijiriquina wahahye. Sa yero Harãpʉ esahye. Topʉ esa, ijiahye. Sa yero tiquiro pacʉro yariari bato ahri yehpa yojopʉ mʉsa ijiri yehpapʉ Cohãcjʉ̃ ahta dutiahye Abrahãre. \v 5 Cohãcjʉ̃ Abrahã tiquiro ijiri yehpare quehnoano waro cũedarĩahye tiquirore. Ne mehenogã cũedarĩahye. Sa yero Abrahã pohna marieniquiro ijiepegʉ̃ta Cohãcjʉ̃ pehe tiquirore ohõ saha ni yahuahye. “Mʉhʉre, mʉhʉ panamena ape tjuro cjẽnapʉre ahri yehpare ohogʉtja”, niahye Cohãcjʉ̃ Abrahãre. \v 6 Sa ninota ohõ saha ni yahu nemoahye Cohãcjʉ̃. “Mʉhʉ panamena ape tjuro cjẽna ape yehpapʉ wahaye, topʉ apequina cahapʉ ijiye, tiquina cahacjẽna ijieta tiquina. Sa ye cuatro cientos cʉhmari waro to cjẽna ñano yeeta mʉhʉ panamena iji turiayequinare. \v 7 Sa yegʉ to cjẽnare tiquina sa yeri buhiri buhiri dahregʉtja yʉhʉ. Yʉhʉ sa yeri bato mʉhʉ panamena iji turiayequina ahri yehpapʉ wihieta tja. Sa ye ahri yehpapʉ yʉhʉ cahacjẽna ijieta tiquina”, niahye Cohãcjʉ̃ Abrahãre. \v 8 Sa nino Cohãcjʉ̃ “Yʉhʉ nidiro sahata yegʉtja”, nino Abrahã tiquiro wacũatire ohõ saha cũahye tiquirore. Cuhnucunʉ sohtoa cahserogãre yʉhre ne dutiahye tiquirore, tiquiro ni yahuripʉre wacũ dutiro. Sa ye Abrahã Isaare pohna tiahye. Ocho decori bato cuhnucunʉ sohtoa cahserogãre yʉhre neahye Isaare. Came Isaac Jacore pohna tiahye. Sa yero Jacob doce waro pohna tiahye. Tiquina doce pehe mari ye cururipe mari dahpoto cjẽna ijiatiquina ijiahye. \p \v 9 ’Sa ye tiquina mari ñecʉsʉmʉa mʉna panopʉ cjẽna Josére cooye ihña tuhtiye, tiquirore dua cãhye Egiptopʉ wahayequinare. Sa yero Josére Cohãcjʉ̃ yedohoahye. \v 10 Tiquiro ñano yʉhdʉgʉ̃ ihñano Cohãcjʉ̃ tiquirore yedohoahye. Tiquiro sa yedohogʉ̃ José pehe quehnoano tʉho masiniquiro wahahye. Sa yero faraõ Egipto cjʉ̃no pʉhtoro pehe Josére cahmeahye. Tiquirore cahmegʉ̃ yeahye Cohãcjʉ̃ pehe. Tiquiro sa yegʉ̃ faraõ pehe Josére pʉhtoro sõahye tiquiro yequina masare dutiatiquirore. Tiquiro faraõ ya wʉhʉ gʉ̃hʉre pʉhtoro ijiahye. \p \v 11 ’Sa ye ti pjere Egiptopʉ, Canaapʉ ne acoro ahtaerahye. Sa ye ñano yʉhdʉahye to cjẽna. Sa ye mari ñecʉsʉmʉa mʉna panopʉ cjẽna ihyayere bocaerahye. \v 12 Sa bocaeraro Egiptopʉ trigo ijigʉ̃ tʉhoro, Jacob tiquiro pohnene mari ñecʉsʉmʉa mʉnare topʉ coã ohoro niahye. \v 13 Came Egiptopʉ tiquina esagʉ̃ José tiquiro wahmisʉmʉare yahuahye. “Mʉsa bahʉta ijiaja yʉhʉ”, niahye tiquinare. Sa yero José acayere coã ihñano niahye pʉhtoro faraõ. \v 14 Came José tiquiro wahmisʉmʉare tiquiro pacʉro Jacore piji dutiro ohoahye. Tiquiro acaye setenta y cinco masa ijiahye. \v 15 Tiquiro macʉno pijiogʉ̃ tʉhoro Jacob wahahye Egiptopʉ tiquiro macʉno cahapʉ. Tiquiro macʉno cahapʉ ijiro, came yariaa wahahye. Sa ye mari ñecʉsʉmʉa mʉna gʉ̃hʉ topʉ yaria pihtia wahahye. \v 16 Sa ye Siquẽ wame tiropʉ tiquina pagʉrire nea, masa coperire sehe tuhasa cohãhye tiquina pagʉrire. Abrahã tiquiro dúri yehpa ijiahye ti yehpa. Panopʉ Abrahã ti yehpare Hamor pohnene dúahye niñeru mehna. \p \v 17 ’Sa yero Cohãcjʉ̃ Abrahãre “Ahri yehpare ohogʉtja mʉhʉre”, niahye. Ti yehpare “Ohogʉtja”, tiquiro nidi pje ʉmʉ sagʉ̃ tiquiro acaye Israe masa peyequina masa wahahye. \v 18 Egiptopʉ tiquina ijinigʉ̃, apequiro pʉhtoro sajãhye. Sa yero tiquiro pʉhtoro pehe Josére masiedahye. \v 19 Tiquiro mari acayere ñano ye dua, tiquina pohnene wejẽ dua, cohã dutiahye tiquinare. Sa yero mari ñecʉsʉmʉa mʉna iji turiayequinare ñano yeahye pʉhtoro faraõ pehe. \v 20 Tiquiro sa yeri watoa Moise mʉnano pehe masa bajuahye. Tiquiro quehnoariquiro, Cohãcjʉ̃ tiquiro quehnoano ihña coariquiro ijiahye. Sa ye ihtia asʉ̃ waro quehnoano ihboahye tiquirogãre tiquiro pacʉsʉmʉa. \v 21 Sa yero Moisere tiquina nʉo nemoedagʉ̃ faraõ macono tiquirogãre ihña boca, ne maja, ticoro macʉnore yero saha cʉoahye tiquirogãre. \v 22 Sa ye Egipto cjẽna quehnoano masiñequina yere buheahye Moisere. Sa yero cuero marieno yahuducuriquiro pʉhtoro yero saha yeriquiro ijiahye Moise. \p \v 23 ’Sa ijieperota tiquiro cuarenta cʉhmari cʉoro tiquiro acayere Israe masare ihña duaro tiquina cahapʉ tinino wahahye. \v 24 Sa tinino esaro Egipto cjʉ̃no Moise acayʉrore tiquiro ñano yegʉ̃ Moise ihñahye. Sa ihñano tiquiro acayʉrore yedohoahye Moise. Tiquiro acayʉrore yedohoro, Egipto cjʉ̃no pehere wejẽahye tiquiro. \v 25 Sa yero Moise ohõ saha ni tʉhotumahye. “Yʉhʉ acaye tiquina acayʉrore yʉhʉ yedohogʉ̃ ihñañe ‘Cohãcjʉ̃ marine quehnoano yedohogʉ̃ ye dutiro ohori ahriquirore’, ni tʉhotueta yʉhʉ acaye”, ni tʉhotumahye Moise. Tiquiro sa ni tʉhotuepegʉ̃ta tiquina pehe ne sa ni tʉhotuerahye. \v 26 Ape decopʉ Moise tiquiro acayere pʉaro tiquina basi cahmequeñequinare ihñahye. Sa yero tiquiro tiquinare yahumahye. “¿Mʉsa basi ijiepenata cahmequeajari mʉsa?” nimahye Moise tiquinare. \v 27 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoro ihcãquiro tiquiro acayʉrore ñano yeriquiro Moisere tudoqueoahye. “Mʉhʉ ʉsã pʉhto ijierare. Ʉsãre dutigʉ ijierare mʉhʉ. \v 28 ¿Canʉre Egipto cjʉ̃nore mʉhʉ wejẽdiro sahata yʉhʉre wejẽ duagʉ niajari mʉhʉ?” niahye tiquiro Moisere. \v 29 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉho maria waha, Moise oma duhti cãa wahahye. Madiã yehpapʉ wahaa wahahye. Topʉre numino boca pʉaro pohna tiahye. \p \v 30 ’Sa ye Moise cuarenta cʉhmari waro topʉ tiquiro ijiri bato Sinaí wame tidʉ cʉnʉ caha masa marienopʉ tiquiro ijigʉ̃ angel tiquirore bajuahye. Angel pehe yucʉgʉ mehenʉgã ʉjʉ̃ri peca pohnapʉ bajuahye. \v 31 Tʉ sa ʉjʉ̃gʉ̃ ihñano Moise ihña maria wahahye. Ti pecare cahagã quehnoano tiquiro ihñano wahagʉ̃ waro Cohãcjʉ̃ tiquirore yahuahye. \v 32 “Cohãcjʉ̃ ijiaja yʉhʉ. Mʉhʉ ñecʉsʉmʉa Abrahã, Isaac, Jacob tiquina ño peorigʉ ijiaja”, niahye Cohãcjʉ̃ Moisere. Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoro Moise pehe nanarea wahahye. Ne ihña wahcõedahye. \v 33 Sa yero Cohãcjʉ̃ yahuahye tiquirore. “Mianogãta yʉhʉ cahapʉ ducugʉ nine mʉhʉ. Sa yegʉ cua pesaro mehna mʉhʉ dahpo suhtire tu weya. \v 34 Yeequina masa Egiptopʉ tiquina ñano yʉhdʉgʉ̃ ihñaʉ. Tiquina utiyere tʉhou. Sa yegʉ tiquinare yedohogʉ ahtaʉ. Tiquina sa wahagʉ̃ ihñagʉ wahaya mʉhʉ gʉ̃hʉ. Egiptopʉ mʉhʉre ohogʉtja tiquinare yedoho dutigʉ”, niahye Cohãcjʉ̃ Moisere. \p \v 35 ’Tiquina pehe mari acaye Israe masa Moisere cahmedahye. “Mʉhʉ ʉsã pʉhto ijierare. Mʉhʉ ʉsãre dutigʉ ijierare”, Moisere sa niñe cahmedaye niahye tiquina. Tiquina sa cahmedapegʉ̃ta Cohãcjʉ̃ tiquirore Egiptopʉ ohoahye, mari acayere Israe masare yedohoatiquirore, pʉhtoro ijiatiquirore. Angel tiquirore yucʉgʉpʉ bajuariquiro pehe oho basahye tiquirore. \v 36 Moise mari acayere Israe masare Egiptopʉ ijiyequinare wioahye. Sa yero Egiptopʉ ahriquiro Moise Cohãcjʉ̃ tutuaye mehna ye ihño dʉcahye. Sa yero pajiri ma sohãri mapʉ sa yeahye tja. Camepʉ masa marienopʉ gʉ̃hʉre cuarenta cʉhmari waro Cohãcjʉ̃ tutuaye mehna ye ihñoahye tiquiro. \v 37 Ahriquiro Moise pehe mari acayere Israe masare yahuahye. “Yʉhʉ yero saha ijiriquirore Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquirore Cohãcjʉ̃ ohorota. Sa yero tiquiro mʉsa mehna cjʉ̃no mʉsa acayʉro ijirota”, niahye Moise tiquinare. \v 38 Moise masa marienopʉ mari acaye Israe masa mehna ijiahye. Sa yero Sinaí wame tidʉ cʉnʉpʉ tiquirore yahuriquiro angel mehna ijiahye. Sa yero mari ñecʉsʉmʉa panopʉ cjẽna mehna ijiahye tiquiro. Cohãcjʉ̃ tiquiro dutiyere cũriquiro ijiahye Moise. \p \v 39-40 ’Sa ye ti dutiyere cʉnʉpʉ Moisere tiquiro cũri watoa mari ñecʉsʉmʉa panopʉ cjẽna Egiptopʉ tojoaa duahye, Moisere yʉhdʉdʉcaye. Tiquina tiquirore cahmedahye. Sa cahmedaye, tiquina Moise bahʉro Aarõre ohõ saha niahye: “Cohãmana queoyere yeya mari yequina ijiatiquinare. Sa ye tiquina mʉhʉ yeriquina marine dutiye mari waha duari mahapʉ marine neaeta. ¿Tiquiro Egiptopʉ ijiyequinare marine ne cãhtariquiro Moise dʉhse wahayari tiquiro? Masiedaja ʉsã”, niahye tiquina. \v 41 Sa ye ti decorire tiquina wecʉ queoyere uru mehna yeahye. Sa ye tuhasa, tiquina wahiquinare wejẽ, tiquina yeriquiro cahapʉ ne cãhta, ño peoahye tiquirore. Sa ye tiquina yeriquiro wecʉre ihña, bucue, bose deco yeahye. \v 42 Cohãcjʉ̃ wecʉre tiquina ño peogʉ̃ ihñano tiquinare cohã cãa wahamahye. “Yʉhʉre cohã, ñahpicoha pehere ño peocũnahdo”, nino cohã cãa wahamahye. Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquina sa ni, ojoahye. \q1 Mʉsa yʉhʉre ña yʉhdʉaro yeri. Israe masa masa marienopʉ cuarenta cʉhmari waro ijina, wahiquinare mʉsa wejẽñequinare mʉsa ʉjʉ̃añequinare ohona, yʉhʉre mʉsa ño peoboriro sahata yemedi mʉsa. Sa yepenata yʉhʉ pehere mʉsa ño peoerari. \v 43 Sa yena mʉsa Molo wame tiriquirore ño peona ijina, tiquirore ño peori wʉhʉre cʉori mʉsa. Ñahpicoha apequiro cohãcjʉ̃ Rejã wame tiria queoyere mʉsa yeriare mʉsa ño peori tja. Ti queoyere mʉsa yeriquinare mʉsa ño peori. Mʉsa sa yeri buhiri mʉsare Babilonia ape sie pahrẽpʉ cohãgʉtja yʉhʉ, ni, yahu ojoahye Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquina. \p \v 44 ’Sa ye masa marienopʉ Cohãcjʉ̃ masa mehna tiquiro ijiri wʉhʉre wahiquina cahseri wʉhʉre cʉoahye mari ñecʉsʉmʉa panopʉ cjẽna. Ti wʉhʉ Cohãcjʉ̃ masa mehna tiquiro yahuducuri wʉhʉ ijiahye. Ti wʉhʉpʉ Cohãcjʉ̃ dutiye tiquiro ojoari pjĩni ʉtã pjĩni ijiahye. Ti wʉhʉre Cohãcjʉ̃ tiquiro yahuriro sahata Moisere tiquiro ihñoriro sahata dahre dutiahye Cohãcjʉ̃ Moisere. \v 45 Sa ye mari ñecʉsʉmʉa panopʉ cjẽna Josué mehna ti wʉhʉre wahiquina cahseri mehna tiquina yeri wʉhʉre ne cãhtahye ahri yehpapʉ mari ijiri yehpapʉ. Tiquinare mari acaye Israe masare Cohãcjʉ̃ tiquiro cũati yehpapʉre ahri yehpapʉre tiquina wihiato pano ahri yehpapʉ iji mʉhtariquina Canaa cjẽna mʉnare Cohãcjʉ̃ cohã cãhye. Ti pjere Cohãcjʉ̃re ño peori wʉhʉre wahiquina cahseri wʉhʉre cʉoahye mari ñecʉsʉmʉa. Tee Davi mʉnano tiquiro ijigʉ̃pʉ cʉo bato tiahye ti wʉhʉre. \v 46 Sa yero Davi mʉnano Cohãcjʉ̃re bucuegʉ̃ yeahye. Sa yero Cohãcjʉ̃ ya wʉhʉ ijiatire Davi pehe ye duaro, sinimahye Cohãcjʉ̃re. \v 47 Tiquiro sa siniepegʉ̃ta Salomo pehe Cohãcjʉ̃ ya wʉhʉre yeahye. \v 48 Tiquiro sa yepegʉ̃ta Cohãcjʉ̃ pehe masa tiquina yeri wʉhʉpʉre ijierare. Ohõ saha niahye Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquiro. \q1 \v 49 “Ʉhmʉse yʉhʉ dujiro ijire. Topʉ dujigʉ dutiaja yʉhʉ. Sa yero yehpa pehe yʉhʉ dahpocãrine duhu peoro yero saha ijire. Yʉhʉ tutua yʉhdʉagʉ ijiaja. Ya wʉhʉ ijiatore ye masiedare mʉsa. Cohãcjʉ̃ yʉhʉ ijigʉ̃ yʉhʉ ijiati wʉhʉre mʉsa ye masiedare. \v 50 Yʉhʉ basi ahri yehpare ijipihtiro yei yʉhʉ”, niahye Cohãcjʉ̃, ni ojoahye Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquiro. \p \v 51 ’Mʉsa ne yʉhti duena ijire. Cohãcjʉ̃ yere tʉhoepenata, tiquirore yʉhti duerare. Espíritu Santore yʉhdʉdʉca yʉhdʉare mʉsa. Mʉsa ñecʉsʉmʉa tiquina yeriro sahata yere mʉsa. \v 52 Mʉsa ñecʉsʉmʉa ijipihtiyequina Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquinare ñano yeahye. Tiquina Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquina pehe “Came quehnoariquiro Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquiro ahtarota”, tiquina ni yahuyequina ijigʉ̃ tʉhoye mʉsa ñecʉsʉmʉa mʉna sa ni yahuriquinare wejẽe tiahye. Sa yena “Quehnoariquiro”, tiquina nidiquirore mʉsa gʉ̃hʉ yojopʉre tiquiro ya curua cjãna ijiepenata tiquirore wejẽdi. \v 53 Cohãcjʉ̃ dutiyere angele pehe yahumahye mʉsare. Sa yena mʉsa ti dutiyere cʉomahye. Sa yena ti dutiyere yʉhdʉdʉcari mʉsa, niahye Estebã. \s1 Tiquina Estebãre ʉtã paca mehna doque wejẽahye \p \v 54 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoye tiquina pehe tutuaro usuahye. Sa tutuaro usuaye, cuayequina wahahye. \v 55 Tiquina sa usuepegʉ̃ta tiquiro Espíritu Santo dutiriro sahata ye pehoriquiro ijiro, tiquiro tutuayere quehnoano cʉoriquiro ijiro, ʉhmʉsepʉ ihñadoque mʉo, Cohãcjʉ̃ asi siteyere ihñahye Estebã. Jesu Cohãcjʉ̃ poto pehepʉ ducugʉ̃ ihñahye tiquiro. \v 56 Sa ihñano ohõ saha niahye: \p —‍Ʉhmʉsepʉ mehenogã parĩ we maagʉ̃ Jesu Cohãcjʉ̃ ohoriquiro Cohãcjʉ̃ poto pehepʉ tiquiro ducugʉ̃ ihñaja yʉhʉ, niahye Estebã. \p \v 57 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoye tiquina tutuaro sañuducu, tiquina cahmo coperire biha cã, ihcãno mehna tiquiro cahapʉ oma maa cã, tiquirore ñeheahye. \v 58 Ñehe tuhasa, tiquirore ne cã, ti maca dʉhtʉ cahapʉ cohãhye tiquirore. Sa ye ʉtã paca mehna doque wejẽahye tiquirore. Tiquina sa wejẽato pano tiquirore yahusãriquina tiquirore ʉtã paca mehna doqueatiquina tiquina suhtire tu we, wahmʉnore Saulo wame tiriquirore tiquina suhtire cʉo basa dutiahye. \fig |src="cn01923B.tif" size="span" copy="© 1978 David C. Cook Publishing Co." ref="Hechos 7.58" \fig* \v 59 Sa yero Estebãre tiquina wejẽato pano ohõ saha niahye tiquiro: \p —‍Jesu yʉhʉ pʉhto, yʉhʉ jeripohnare neña, niahye tiquiro. \p Tiquiro sa nino watoa tiquina pehe ʉtã paca mehna doqueye niahye tiquirore. \p \v 60 Sa yero tiquiro dʉsepe curi mehna quehe sa, ohõ saha niahye: \p —‍Pʉhto Jesu, ahriquina yojopʉ ñano yʉhʉre tiquina yeyere tiquinare buhiri dahreracãhña mʉhʉ, niahye Estebã. \p Sa nidi bato tiquiro yariaa wahahye. \c 8 \p \v 1 Sa yero Estebã tiquiro yariagʉ̃ ihñano, “Quehnoare”, niahye Saulo pehe. \s1 Saulo Jesu yequinare ñano yeahye \p Sa ye ti decoreta Jesu yequinare Jerusalẽpʉ ijiyequinare ñano ye dʉcahye apequina pehe. Tiquina sa ye dʉcagʉ̃ Jesu yequina Judea yehpapʉ, Samaria yehpapʉ, yoaropʉ duhti site cãa wahahye. Jesu cũriquina dihita wahaerahye. \v 2 Sa ye apequina Cohãcjʉ̃re ño peoyequina Estebãre ya, tutuaro utiahye tiquina. \v 3 Sa yero Saulo pehe Jesu yequinare ña yʉhdʉaro yee timahye. Tiquiro tiquina ye wʉhʉsepʉ sajã, ʉmʉare, numiare ñehe, peresupʉ biha docoe tiahye. \s1 Samariapʉ Jesu yere buheahye Felipe \p \v 4 Sa yeye yoaropʉ waha siteriquina Jesu yere buheahye. \v 5 Sa yero Felipe Samaria wame tiri macapʉ esa, Cristo yere buheahye ti maca cjẽnare. \v 6 Tiquiro sa buhegʉ̃ ti maca cjẽna quehnoano tʉhoe tiahye. Sa ye Cohãcjʉ̃ tutuaye mehna tiquiro ye ihñogʉ̃ ihñahye tiquina. Sa ihñañe tiquirore quehnoano tʉhoe tiahye. \v 7 Peyequina watĩare cʉoyequina tiquiro cahapʉ tiquina wihigʉ̃ ihñano watĩa pehere waha dutie tiahye tiquiro. Watĩa pehe tutuaro sañuducu, duhu cãa wahahye tiquina. Sa yero peyequina tini masieñequinare, pari yuri wahayequinare quehnoano pagʉ tiyequina wahagʉ̃ yeahye. \v 8 Tiquiro sa yegʉ̃ ihñañe ti maca cjẽna peyequina masa bucueahye. \p \v 9 Ti pjere Simo wame tiriquiro ti maca cjʉ̃no yairo ijiahye. Sa yero yayia tiquina yerire ye ihñoe tiahye Samaria cjẽnare. Tiquiro sa ye ihñogʉ̃ ihñañe, ti maca cjẽna ihña maria waha, tiquirore cua pesaro ihñae tiahye. \p —‍Yʉhʉ masi pehogʉ ijiaja, nimahye Simo pehe tiquinare. \p \v 10 Tiquiro sa yegʉ̃ ihñañe masa pehe ohõ saha nie timahye: \p —‍Ahriquiro Cohãcjʉ̃ ye tutuayere cʉoriquiro ijire. Cohãcjʉ̃ yero saha tutuariquiro ijire, nie timahye tiquirore masa, pʉhtoa mehna. \p Tiquina ijipihtiyequina quehnoano tʉhoahye tiquirore. \p \v 11 Tiquiro yayia tiquina yeye mehna yoari pje ye ihñoe tiahye tiquinare. Tiquiro sa ye ihñogʉ̃ ihñañe tiquina ihña maria wahae tiahye. Sa ye tiquina tiquirore ño peoe tiahye. \v 12 Tiquina sa ño peoepegʉ̃ta Felipe pehe Cohãcjʉ̃ tiquiro pʉhtoro ijiyere, Jesucristo yere quehnoañe buheyere yahuahye. Tiquiro sa yahugʉ̃ tiquina tiquirore quehnoano tʉhoahye. Tiquina sa quehnoano tʉhogʉ̃ ihñano ʉmʉa, numia gʉ̃hʉre wame yeahye Felipe. \v 13 Sa yero Simo gʉ̃hʉ Felipere quehnoano tʉhoe tiahye. Sa yero tiquiro gʉ̃hʉre wame yeahye. Tiquiro sa wame yeri bato Felipe mehna tojoae tiahye tiquiro. Felipe pehe Cohãcjʉ̃ tutuaye mehna tiquiro ye ihñogʉ̃ ihñano, dohatiyequinare tiquiro yʉhdʉogʉ̃ ihñano Simo ihña maria wahahye. \p \v 14 Sa ye Samaria cjẽna Cohãcjʉ̃ yere tiquina tutuaro cahmegʉ̃ Jesu cũriquina Jerusalẽpʉ ijiyequina tʉhooahye tiquinare. Sa tiquina cahmegʉ̃ tʉhooye Pedrore, Ñu gʉ̃hʉre ohoahye Samariapʉ. \v 15 Topʉ esaye Pedro gʉ̃hʉ Cohãcjʉ̃re siniahye. “Ahriquina Samaria cjẽna mʉhʉre ño peoyequina mʉhʉ yaquiro Espíritu Santore cʉoahro”, ni, sini basahye tiquina Cohãcjʉ̃re. \v 16 Tiquina Samaria cjẽna Jesucristo wame mehna wame yeriquina ijiahye. Ti dihitare masiahye tiquina. Sa ye Espíritu Santore cʉoera tiahye ti pjere tiquina. \v 17 Sa ye Pedro, Ñu mehna Samaria cjẽnare tiquina omocarine tiquina bui duhu peori bato Espíritu Santore cʉo dʉcae tiahye tiquina. \p \v 18 Sa yero Pedro gʉ̃hʉ tiquina omocari mehna tiquina duhu peogʉ̃ ihñahye Simo. Espíritu Santore tiquina ñehegʉ̃ gʉ̃hʉre ihñahye tiquiro. Sa ihñariquiro ijiro, ti tutuayere cahmeno, niñeru mehna wapa ye duamahye. Ohõ saha nimahye Simo: \p \v 19 —‍Yʉhʉ gʉ̃hʉre ohoya ahri tutuayere. Yʉhʉ gʉ̃hʉ yʉhʉ omocari mehna masa bui duhu peo yegʉ tʉʉ niaja Espíritu Santore tiquina ñeheato saha. Sa yegʉ ahri yʉhʉ yeati wapare wapa ye duaja, nimahye Simo tiquinare. \p \v 20-21 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoro Pedro ohõ saha niahye: \p —‍Mʉhʉ niñeru mehna Cohãcjʉ̃ ye tutuayere mʉhʉ dú duari buhiri mʉhʉ niñeru mehnata pecapʉ wahaya mʉhʉ. Cohãcjʉ̃ mʉhʉ tʉhotuyere masine. Mʉhʉ ñagʉ ijinine. Sa yegʉ ahrire ʉsã yeyere ye masiedare mʉhʉ. Ahrire yebogʉ ijierare mʉhʉ. \v 22-23 Tutuaro ihña coore mʉhʉ. Sa yegʉ ñañe yeyere ne duhu masiedare mʉhʉ. Sa yegʉ ahrire mʉhʉ ñañe yerire bʉjʉa witiya mʉhʉ. Cohãcjʉ̃re mʉhʉ ñañe tʉhotuyere bo dutigʉ siniña mʉhʉ. Mʉhʉ sa yegʉ̃ ihñano tiquiro mʉhʉ ñañene borota, niahye Pedro tiquirore. \p \v 24 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoro Simo yʉhtiahye tiquirore. \p —‍Yʉhʉre sini basaya mʉsa Cohãcjʉ̃re mʉhʉ nidiro saha yʉhʉ wahaeragʉ̃. Ti buhiri pecapʉ waha dueraja yʉhʉ, niahye Simo tiquirore. \p \v 25 Came Pedro Ñu mehna Cohãcjʉ̃ yere yahuahye. “Jesu tiquiro masa mʉjagʉ̃ ihñaʉ ʉsã”, ni, Samaria yehpapʉ ijiye macari cjẽnare quehnoañe buheyere buheahye. Tiquinare Cohãcjʉ̃ yere buhe tuhasa Jerusalẽpʉ tojoaa wahahye. \s1 Felipe Etiopía yehpa cjʉ̃nore buheahye \p \v 26 Sa ye Cohãcjʉ̃ tiquiro yaquiro angel Felipere yahuahye: \p —‍Yojopʉre sur pehepʉ wahaya. Jerusalẽ caha ijiri mahapʉ Gazapʉ wahari mahapʉ wahaya, ni yahuahye angel Felipere. \p Ti maha masa marienopʉ ijire. \v 27 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoro tiquiro pehe ti mahapʉ wahahye. Came ti mahapʉ ihcãquiro masʉnore piti caro taro niahye. Tiquiro piti catiquiro ijiahye Etiopía yehpa cjʉ̃no pʉhtoro. Sa yero Candace wame tiricoro Etiopía cjõno pʉhtoro yere, niñerure ijipihtiyere ihña ihboriquiro ijiahye. Sa yero tiquiro Jerusalẽpʉ mari Pacʉre ño peoro waha tuhasahye. \v 28 Tiquiro ya macapʉ tunuria mehna tojoa taro tiapʉ wahaeperota buhero niahye. Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquiro Isaia tiquiro ojoari pũre buhero niahye. \v 29 Sa yero Espíritu Santo pehe Felipere ohõ saha ni yahuahye: \p —‍Siquiro tunuriapʉ wahariquiro cahapʉ wahaya, niahye Espíritu Santo tiquirore. \p \v 30 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoro Felipe pehe tunuria cahapʉ oma cã, Isaia ojoarire Etiopía cjʉ̃no buhegʉ̃ tʉhoahye. Sa tʉhoro Felipe sinituahye tiquirore: \p —‍¿Mʉhʉ buheyere tʉho masiajari mʉhʉ? niahye tiquiro. \p \v 31 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoro Etiopía cjʉ̃no ohõ saha ni yʉhtiahye: \p —‍Apequiro yʉhʉre yahu yʉhdʉoatiquiro mariedagʉ̃ quehnoano masiedaga yʉhʉ. Ohõ yʉhʉre yahu dujigʉ ahtaya yʉhʉ pari paha, ni yʉhtiahye tiquiro Felipere. \fig |src="CN01932B.TIF" size="span" copy="© 1978 David C. Cook Publishing Co." ref="Hechos 8.31" \fig* \p —‍Aʉ, ni, nuju sahye tiquiro caha. \p \v 32 Sa ye Cohãcjʉ̃ yere Etiopía cjʉ̃nore tiquiro buheri pũ ohõ saha niahye: \q1 Ovejare tiquina ñehe wejẽdiro saha tiquiro gʉ̃hʉre ñehe wejẽeta masa. Sa yero ovejagãre tiquiro poarire tiquina segʉ̃ tiquiro dihta marieno saha tiquiro masʉno gʉ̃hʉ dihta marieno ijirota. \v 33 Tiquirore tiquina bʉjʉpeeta. Sa ye tiquiro ñano yerapegʉ̃ta tiquina pehe ñano yeeta tiquirore. Tiquiro ahri yehpapʉ ijigʉ̃ tiquina tiquirore wejẽeta. Sa yero tiquiro pohna marieniquiro yariaa waharota, ni ojoahye ti pũpʉre. \m \v 34 Ti pũ sa ni yahugʉ̃ ihñano, Etiopía cjʉ̃no sinituahye: \p —‍Yahuya yʉhʉre. ¿Ohõ saha Isaia tiquiro nidiquiro noa boro ijiajari ahriquiro? ¿Isaia tiquiro basi yahuro niagari? ¿O apequirore yahuro niagari? ni, sinituahye Etiopía cjʉ̃no. \p \v 35 Tiquiro sa ni sinitugʉ̃ tʉhoro Felipe pehe ti pũre ihña, Jesu yere yahuahye Etiopía cjʉ̃nore. \v 36 Sa ye tiquina tia mehna waha, mágãpʉ esahye. \p —‍Ihñaña, ohõ mágã ijire. Ahri mágãpʉ yʉhʉre wame yeya, niahye Etiopía cjʉ̃no. \p [ \v 37 —‍Jesure mʉhʉ quehnoano wacũ tutuagʉ̃ ihñagʉ mʉhʉre wame yeitja, niahye Felipe tiquirore. \p —‍Jesure wacũ tutuaja yʉhʉ. Tiquiro Cristo Cohãcjʉ̃ macʉno ijire. Tire quehnoano masiaja yʉhʉ, niahye Etiopía cjʉ̃no.] \p \v 38 Sa ninota tunuria ohoturiquirore yʉsʉo dutiahye. Tia yʉsʉ quehe sari bato wijiahye tiquina. Wijia, ti mágãpʉ esa, ñumudʉca sahye tiquina. Topʉ ñumudʉca sa, Felipe pehe tiquirore wame yeahye. \v 39 Wame ye tuhasa tiquina majadʉca sagʉ̃ Cohãcjʉ̃ yaquiro Espíritu Felipere nea wahahye. Tiquiro sa wahari bato Etiopía cjʉ̃no quehnoano bucueriquiro tiquiro ya yehpapʉ tojoaa wahahye. Tiquiro sa yeri bato tigʉ̃ ne pari turi Felipere ihña nemoedahye. \v 40 Sa ye tuhasa Azotopʉ esahye Felipe pehe. Sa yero peye macarine quehnoañe buheyere buheahye masare. Cesareapʉ buhe bato tiahye. \c 9 \s1 Saulo Jesucristore ihñano tiquirore wacũ tutua dʉcahye \r (Hch 22.6-16; 26.12-18) \p \v 1 Ti pjere Saulo Jesu yequinare ihña tuhtiriquiro, “Tiquinare wejẽgʉtja”, nino, tiquiro pahia pʉhtoro cahapʉ wahahye. \v 2 Topʉ esaro tiquiro ojoari pũrine siniahye pahia pʉhtorore. Ohõ saha niahye: \p —‍Damasco cjẽ wʉhʉsepʉ judio masa mari buheye wʉhʉsepʉ Jesu yequinare ʉmʉare, numiare boca sagʉ, tiquinare ñehe dʉhte, Jerusalẽpʉ ne cãhtagʉtja. Ti wʉhʉsepʉ ijiyequinare yʉhʉ ñeheatire papera pũre ohoya, ni siniahye Saulo pahia pʉhtorore. \p \v 3 Ti pũre ne tuhasa, waha, Damasco cahagã tiquiro esagʉ̃ waro ʉhmʉanopʉ asi sitedoque dijioahye tiquirore. \v 4 Sa asi sitedoque dijiogʉ̃ta tiquiro yehpapʉ bora quehe saro, yahuducugʉ̃ tʉhoahye: \p —‍¿Saulo, dʉhsegʉ mʉhʉ yʉhʉre ñano yeajari? nino ca tahye. \p \v 5 —‍¿Pʉhto, noa boro ijiajari mʉhʉ? niahye Saulo pehe. \p —‍Yʉhʉ Jesu, mʉhʉ ñano yenohrigʉ ijiaja. [Mʉhʉ yʉhʉ mehna usuagʉ yʉhʉre yʉhtieragʉ, mʉhʉ basita ñano yʉhdʉre, niahye Jesu Saulore. \p \v 6 Tiquiro sa nigʉ̃ Saulo cue nanare, ohõ saha ni sinituahye: \p —‍¿Pʉhto, dʉhse yʉhʉ yegʉ̃ cahmeajari mʉhʉ? niahye Saulo. \p Tiquiro sa nigʉ̃ ohõ saha niahye Jesu:] \p —‍Wahcãdʉcaya mʉhʉ. Si macapʉ wahaya. Ti macapʉ mʉhʉ esagʉ̃ ti maca cjʉ̃no mʉhʉ yeatire yahurota mʉhʉre, niahye Jesu Saulore. \p \v 7 Tiquiro sa nigʉ̃ Saulo mehna cjẽna pehe tiquiro yahuducuye dihitare tʉhoahye. Jesu pehere ihñedahye. Tiquiro sa wahagʉ̃ ihñañe, cueye, tiquina yahuducu masiedahye. \v 8 Sa yero Saulo yehpapʉ cuñariquiro wahcãdʉca, tiquiro ihñagʉ̃ tiquiro caperi bajuerahye. Sa ye tiquina tiquiro omocare ñehe, Damascopʉ tʉã cãa wahahye tiquirore. \v 9 Sa yero tiquiro ihtia deco waro ne ihñeda, ihyera, ne sihniedahye. \p \v 10 Sa ye Jesu buheriquiro Anania wame tiriquiro Damascopʉ ijiahye. Sa yero Jesu bajuahye Ananiare. Sa bajuaro pisuahye tiquirore: \p —‍¿Anania, ijiajari mʉhʉ? niahye Jesu. \p —‍Ijiaja, ni, yʉhtiahye Anania tiquirore. \p \v 11 Tiquiro sa nigʉ̃ Jesu yahuahye tiquirore: \p —‍Poto wame tiri mahapʉ wahaya. Topʉ wahagʉ Juda ya wʉhʉpʉ Tarso cjʉ̃nore Saulo wame tiriquirore macaña. Tiquiro Cohãcjʉ̃re sinino niaga. \v 12 Sa yero quehẽno saha tiquiro ihñarire ihñano niaga topʉre. Ohõ saha ijiyere ihñano niaga tiquiro: Mʉhʉ omocare tiquiro bui duhu peo, tiquiro caperi quehnoa wahagʉ̃ ihñano niaga tiquirore bajuarire, niahye Jesu Ananiare. \p \v 13 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoro Anania ohõ saha niahye: \p —‍Pʉhto, tiquiro mʉhʉ yequinare quehnoañequinare Jerusalẽ cjẽnare ñano yeñohti. Peyequina masa yʉhʉre sa ni yahuri. \v 14 Sa yero ohõre tiquiro ijipihtiyequina mʉhʉre cahmeñequinare peresu yero taro niñohti. Pahia pʉhtoa tiquirore sa ye dutiñohti, niahye Anania Jesure. \p \v 15 Tiquiro sa nigʉ̃ Jesu pehe yahuahye tiquirore: \p —‍Tiquiro Saulo pehe yʉhʉ beseriquiro ijire. Tiquiro yee buheyere peye macari cjẽnare, Israe masa ijieyequinare, tiquina pʉhtoare, Israe masa gʉ̃hʉre buherota. Sa yegʉ wahaya mʉhʉ. \v 16 Sa yero peye tahari yeere tiquiro yeri buhiri tiquiro ñano yʉhdʉrota. Tire tiquirore masigʉ̃ yegʉtja, niahye Jesu Ananiare. \p \v 17 Tiquiro sa nidi bato Anania pehe waha, esa, Saulo tiquiro ijiri wʉhʉpʉ sajãhye. Sajã sa, tiquiro omocare Saulo bui duhu peo, yahuahye tiquirore. \p —‍Yʉhʉ acayʉ Saulo, mari pʉhtoro Jesu pehe mahapʉ mʉhʉre bajuariquiro yʉhʉre ohori, mʉhʉ caperire ihña dutiro, Espíritu Santore mʉhʉre cʉo dutiro, tiquiro dutiriro sahata mʉhʉre ye dutiro, ni yahuahye Anania Saulore. \p \v 18 Tiquiro sa nigʉ̃ta tiquiro caperire wahi nʉtʉri saha bajuyere tiquiro caperire pahna dijiagʉ̃ ihñahye Saulo. Tiquiro sa ihña tuhasari bato wahcãdʉca sagʉ̃ apequiro pehe wame yeahye tiquirore. \v 19 Sa yero tiquiro ihyari bato pagʉ tutuariquiro wahahye. \s1 Saulo Damascopʉ Jesu yere buhe dʉcahye \p Sa ye meheñe decorigã Damasco cjẽna Jesu yequina mehna ijiahye Saulo. \p \v 20 Sa yero ti pjereta tiquiro judio masa buheye wʉhʉsepʉ Jesu yere buheahye masare. Jesu Cohãcjʉ̃ macʉno tiquiro ijiyere yahuahye Saulo. \v 21 Tiquiro sa yahugʉ̃ ihñañe ijipihtiyequina tiquirore tʉhoyequina acʉaa wahahye. \p —‍Ahriquiro Cohãcjʉ̃ yequinare Jesure cahmeñequinare ñano yee tiriquiro ijire. Sa yero tiquiro tiquinare ñehe, dʉhte, pahia pʉhtoare oho duari jimedi. Sa ye duaro ohõpʉre ahtari jimedi tiquiro, niahye masa tiquirore tʉhoyequina. \p \v 22 Tiquina sa ni tʉhotuepegʉ̃ta Saulo cuero marieno tutuaro mehna buhe dʉcahye. Judio masare Damasco cjẽnare quehnoano yahuahye. “Ahriquiro Jesu potota Cristo marine yʉhdʉoriquiro ijire”, tiquiro ni yahugʉ̃ tiquina pehe tiquirore “Ni mehono nine ahriquiro”, ni masiedahye tiquirore. \p \v 23 Sa ye peye decori bato judio masa tiquirore wejẽ duaye, tiquina basi yahuducuahye. \v 24 Sa yero Saulo tiquina wejẽ duagʉ̃ masiahye tiquiro basi. Sa ye ti maca cjẽ sopecaharire decopʉre, ñamipʉ gʉ̃hʉre cohtee tiahye tiquirore wejẽ duaye. \v 25 Tiquina sa wejẽ duagʉ̃ ihñañe ñamipʉ Saulo buheyequina tiquirore pʉhʉro pajiri pʉhʉdupʉ ne sãa, ti maca cjã sahrĩno behero pehepʉ duhu dijioahye tiquirore. \s1 Saulo Jerusalẽpʉ ijiahye \p \v 26 Sa ye Saulo Jerusalẽpʉ esaro, topʉ Jesu yequina mehna tiquiro iji duamahye. Tiquiro sa iji duepegʉ̃ta tiquina tiquirore “Jesu buheriquiro ijierare ahriquiro”, niñe, tiquirore cue niahye. \v 27 Tiquina sa cuepegʉ̃ta Bernabé pehe tiquirore ne cãhye Jesu cũriquina cahapʉ. Sa yero Saulo mahapʉ Jesure tiquiro ihñarire, Jesu mehna tiquiro yahuducurire, Damascopʉ cuero marieno Jesu yere tiquiro buhe dʉcarire yahuahye Bernabé pehe. \v 28 Tiquiro sa ni yahuri bato Saulo tiquina mehna sajãno, Jerusalẽpʉ tiquina mehna ijie tiahye. \v 29 Sa yero tiquiro cuero marieno Jesu yere buhee tiahye. Sa yero tiquiro judio masare Jesu yere yahu yʉhdʉdʉcaro niahye. Tiquina judio masa griego masa yere yahuducuyequina ijiahye. Sa ye Saulo tiquiro sa yahu yʉhdʉdʉcari buhiri tiquina tiquirore wejẽ duamahye. \v 30 Tiquina sa wejẽ duagʉ̃ ihñañe, Saulo mehna cjẽna Jesu yequina pehe tiquirore Cesareapʉ ne duhti cãa wahahye. Topʉ tiquirore siho ijiducume Tarsopʉ ohoahye tiquirore. \p \v 31 Sa ye ijipihtiropʉ, Judea yehpapʉ, Galilea yehpapʉ, Samaria yehpapʉ Cohãcjʉ̃ yequina quehnoano ijie tiahye. Ti pjere ne masa ñano yera tiahye tiquinare. Sa ye quehnoano buheahye tiquina. Sa ye tiquina Cohãcjʉ̃re cua pesaro ihñahye. Espíritu Santo tiquinare tiquiro yedohogʉ̃ tiquina pehe masa peyequina wahahye. \s1 Pedro Eneare quehnoa wahagʉ̃ yeahye \p \v 32 Sa ye Pedro ijipihtiye macaripʉ waharo, Jesu yequina Lida maca cjẽna cahapʉ gʉ̃hʉre esahye tiquiro. \v 33 Topʉ esaro Enea wame tiriquirore boca sahye. Enea tini masieniquiro ijiro, ocho cʉhmari waro cuñari cahsero mehna cuñae tiahye tiquiro. \v 34 Sa yero Pedro pehe tiquirore ohõ saha niahye: \p —‍Enea, Jesucristo mʉhʉre quehnoa wahagʉ̃ yere. Wahcãdʉcaya. Mʉhʉ eõ tu cuñari cahserore quehnoña, niahye Pedro tiquirore. \p Tiquiro sa nigʉ̃ta tiquiro wahcãdʉca wahaa wahahye. \v 35 Sa ye ijipihtiyequina Lida cjẽna, Sarona cjẽna tiquirore ihñañe, tiquina ñañe yerire duhu, Jesure wacũ tutuahye. \s1 Dorca wame tiricorore masoahye Pedro Jesu tutuaye mehna \p \v 36 Sa ye Jope wame tiri macapʉ Jesure ño peoricoro Tabita wame tiricoro ijiahye. Ticoro wame Tabita griego ye yahuducuye mehna Dorca ijire. Ticoro quehnoañene yero, peye ohoe tiahye pejecʉoyequinare. \v 37 Sa yero ti pjere ticoro dohati wahcõ, yariaa wahahye. Ticoro yariagʉ̃ ihñañe, tiquina ticorore quehnoano cose, ʉhmʉano cjã tucũpʉ cũahye ticorore. \v 38 Lida wame tiri maca Jope cahagãpʉ ijiri. Sa ye Jesu buheyequina Jope cjẽna Pedro Lidapʉ tiquiro ijigʉ̃ tʉhoahye. Sa tʉhoye, pʉaro ohoahye Pedro cahapʉ. Tiquiro cahapʉ esaye, Pedrore yahuahye tiquina. \p —‍Sojaro mehna ʉsã ijiropʉ wahaya, ni yahuahye tiquina. \p \v 39 Tiquina sa nigʉ̃ tʉhoro tiquina mehna wahaa wahahye tiquiro. Topʉ tiquirore tiquina ne sari bato ʉhmʉano cjã tucũpʉ ne mʉjaa wahahye tiquirore. Sa ye ijipihtiyequina wape wiha numia tiquiro cahapʉ esadʉca, utiahye. Tabita tiquina mehna ijininopʉ peye suhtire yee tiahye. Sa ye tiquina ticoro yeri suhti ijirire ihñoahye Pedrore. \v 40 Tiquina sa ihñoepegʉ̃ta Pedro tiquinare ti tucũpʉ ijiyequinare wijia dutiahye. Tiquina wijiari bato tiquiro dʉsepe curi mehna quehe sa, Cohãcjʉ̃re ticorore sini basahye. Sa yero ticoro pagʉre majare ihñahye. \p —‍Tabita wahcãña, niahye tiquiro. \p Tiquiro sa nigʉ̃ta ticoro pehe ihña wahcõ, Pedrore ihña, wahcã nuju sahye. \v 41 Ticoro wahcã nuju sagʉ̃ ihña, tiquiro ticoro omocare ñehe, tʉã wahcõ docoahye ticorore. Sa yero tiquiro to cjẽnare Jesu yequinare, wape wiha numiare pijio, ticorore catiricorore wiahye tiquinare. \v 42 Tiquiro sa yeri bato ijipihtiyequina Jope cjẽna tire masiñe peyequina masa Jesure wacũ tutua dʉcahye. \v 43 Came Jopepʉ Simo wahiquina cahserire quehnoriquiro mehna peye decori Pedro tiquiro mehna ijiahye. \c 10 \s1 Pedro Corneliore Jesu yere yahu dʉcahye \p \v 1 Ti pjere Cesareapʉ Cornelio wame tiriquiro ijiahye. Tiquiro cien surara pʉhtoro ijiahye. Tiquina surara pehe tiquina ya curua Italiano wame tiahye. \v 2 Cornelio tiquiro ya wʉhʉ cjẽna mehna mari Pacʉre ño peoyequina, cua pesaro ihñañequina ijie tiahye. Sa yero tiquiro judio masa pejecʉoyequinare yedohoro, peye ohoahye. Sa yero decoripe tiquiro mari Pacʉre sinie tiahye. \v 3 Sa ye ñamicahapʉ tres hora ijigʉ̃ Cohãcjʉ̃ yaquiro angel tiquirore bajuahye. Sa bajuaro Cornelio cahapʉ sajãhye. \p —‍Cornelio, niahye angel tiquirore. \p \v 4 Sa yero Cornelio tiquirore ihña cuero ohõ saha niahye: \p —‍¿Pʉhto, yabere cahmeajari? niahye tiquiro. \p —‍Pejecʉoyequinare mʉhʉ ohorire, mari Pacʉre mʉhʉ sinidire tiquiro wacũno niaga. \v 5 Sa yegʉ Jopepʉ mʉhʉ cahacjẽnare ohoya. Topʉ Simo Pedro wame tiriquiro ijire. Tiquirore ne cãhta dutiya mʉhʉ cahacjẽnare. \v 6 Tiquiro apequiro Simo wahiquina cahseri quehnoriquiro cahapʉ, pajiri ma dʉhtʉ cahapʉ ijiri wʉhʉpʉ ijire, niahye angel Corneliore. \p \v 7 Angel sa ni tuhasa, wijiaa wahahye. Tiquiro sa wijiari bato Cornelio pʉaro tiquirore yedohoyequinare ihcãquiro surara mehna cjʉ̃nore pijiahye. Surara pehe mari Pacʉre ño peoriquiro ijiro, decoripe Corneliore yedohoe tiahye. \v 8 Sa yero Cornelio tiquinare yahu peho, Jopepʉ ohoahye tiquinare. \p \v 9 Sa ye ape deco Jopepʉ tiquina wahari watoa coheri pje ijigʉ̃ Pedro pehe wʉhʉ buipʉ Cohãcjʉ̃re sinino wahahye. \v 10 Sa yero tiquiro ʉjʉa ahbagʉ̃ ihya duahye. Sa ihya duaro apequina tiquiro ihyayere tiquina dahreri watoa tiquiro pehe bajuagʉ̃ ihñahye. \v 11 Ʉhmʉanopʉ parĩ maagʉ̃, pajiri cahsero ti cahsero sohtoripʉ dʉhteri cahsero dijia tagʉ̃ ihñahye. \v 12 Ti cahsero puhiapʉ peyequina wahiquina nʉcʉ cjẽna, yehpapʉ bʉa tiniñequina, minicjʉa pari ijiahye. \v 13 Tire tiquiro ihñari bato, Pedro yahuducugʉ̃ tʉhoahye. \p —‍Pedro, wahcãdʉcaya. Ahriquinare wejẽ ihyaya, ni yahuducugʉ̃ tʉhoahye tiquiro. \p \v 14 Tiquiro sa niepegʉ̃ta Pedro ohõ saha niahye: \p —‍Pʉhto, ne tiquinare ihyeraja yʉhʉ. Ñañequinare, Cohãcjʉ̃ tiquiro ihya dutierariquinare ne ihyera tii yʉhʉ, niahye Pedro. \p \v 15 Sa yero Pedro pari turi yahuducugʉ̃ tʉhoahye: \p —‍Cohãcjʉ̃ “Quehnoañequina ijire”, tiquiro nidiquinare “Ñañequina ijire”, niedacãhña mʉhʉ tiquinare, ni yahuducugʉ̃ tʉhoahye Pedro. \p \v 16 Sa ye ihtia taha tiquina sa ni yahuducuri bato ti cahsero ʉhmʉanopʉ mʉjaa wahahye tja. \v 17 Sa yero Pedro tutuaro wacũ “¿Dʉhse ni yahu duaro niajari sa bajuaro?” ni tʉhotuahye tiquiro basi. Tiquiro sa tʉhoturi watoa Cornelio ohoriquina pehe Pedro ijiri wʉhʉpʉ esahye. “¿Simo ya wʉhʉ nohopʉ ijiajari?” ni, tiquina sinituri bato ti wʉhʉpʉ esahye tiquina. \v 18 Sa ye tiquina sinitu madoqueoahye. “¿Simo Pedro wame tiriquiro ahri wʉhʉre ijiajari?” ni sinituahye tiquina. \v 19 Sa yero Pedro tiquiro tʉhoturi watoa Espíritu Santo tiquirore yahuahye: \p —‍Ihñaña. Ihtiaro ʉmʉa mʉhʉre macañe nine. \v 20 Wahcãdʉcaya. Dijiahya. Tiquina mehna wahaya. Yabiro marieno wahaya quehnoano mehna. Yʉhʉ pehe tiquinare ohõpʉre ahtagʉ̃ yei, niahye Espíritu Santo Pedrore. \p \v 21 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoro Pedro tiquina cahapʉ dijiaa wahahye. \p —‍Ihñaña. Ohõpʉ ijiaja yʉhʉ mʉsa maca cãhtarigʉ. ¿Dʉhse yena tana niajari mʉsa yʉhʉ cahapʉre? niahye Pedro tiquinare. \p \v 22 Tiquiro sa nigʉ̃ta tiquina pehe ohõ saha niahye: \p —‍Cornelio cien surara pʉhtoro, quehnoañene yeriquiro, mari Pacʉre cua pesaro ihñariquiro, ijipihtiyequina judio masa “Quehnoariquiro”, tiquina nidiquiro mʉhʉre piji dutiro ohori ʉsãre. Cohãcjʉ̃ quehnoariquiro yaquiro angel Corneliore mʉhʉre piji dutiñohti. Ohõ saha niñohti: “Pedrore mʉhʉ ya wʉhʉpʉ ne cãhta dutiya mʉhʉ cahacjẽnare. Sa ye tiquiro mʉhʉre yahurota”, ni piji dutiñohti angel Corneliore, ni yahuahye Cornelio Pedrore tiquiro piji dutiriquina pehe. \p \v 23 Tiquina sa nigʉ̃ Pedro pehe tiquinare sajã ta duti, ihyaye oho, tiquiro ijiri wʉhʉpʉ carĩ dutiahye tiquinare. Sa yero ape deco Pedro wahcã, tiquina mehna wahaa wahahye. Sa ye apequina Cristo yequina Jope cjẽna Pedrore piti ti cãhye. \p \v 24 Ape deco tiquina Cesareapʉ esahye. Sa yero Cornelio pehe tiquiro acayere, tiquiro mehna cjẽna gʉ̃hʉre piji cahmecoa, Pedrore cohteahye. \v 25 Sa yero Pedro Cornelio ya wʉhʉ cahapʉ tiquiro ahtagʉ̃ ihñano Cornelio pehe tiquirore piti ca wijia, tiquiro dahpocãri cahapʉ quehe sahye. \v 26 Sa yepegʉ̃ta Pedro tiquirore ne wahcõ doco ohõ saha niahye: \p —‍Ducuya mʉhʉ. Yʉhʉ gʉ̃hʉ mʉhʉ yero saha ijigʉ ijiaja. Cohãcjʉ̃ ijieraja yʉhʉ, niahye Pedro tiquirore. \p \v 27 Tiquiro sa ni tuhasari bato Cornelio tiquirore ne sajãa wahahye tiquiro ya wʉhʉpʉ. Topʉ sajã saro masa pari ti wʉhʉpʉ cahmecoa, tiquirore cohteyequinare ihñahye Pedro. \v 28 Sa yero Pedro tiquinare yahuahye: \p —‍Judio masʉ ijiepegʉta ape curua cjẽna mehna ijigʉ ʉsã dutiyere yʉhdʉdʉcagʉ niaja yʉhʉ. Tire quehnoano masine mʉsa. Sa ijiepegʉ̃ta ape curua cjẽnare “Ñañequina ijire”, yʉhʉre ni dutierari Cohãcjʉ̃. Sa ni yahuri yʉhʉre tiquiro. \v 29 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhogʉ ohõpʉre mʉsa cahapʉre ahtaʉ. Mʉsa yʉhʉre pijiogʉ̃ “Ne wahaeraja”, niedʉ yʉhʉ. “¿Dʉhse ijiro boro yʉhʉ ohõpʉ ahtagʉ̃ cahmeari mʉsa?” niahye tiquinare Pedro. \p \v 30 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoro Cornelio pehe ohõ saha niahye: \p —‍Tres hora ijigʉ̃ waro mari Pacʉ yaquiro angel yʉhʉre bajuari. Pititia deco wahare yʉhʉre tiquiro bajuari bato. Ti decota mari Pacʉre yʉhʉ sinini watoa angel asi siteri suhtiro sañariquiro yʉhʉ cahapʉ ducuri. \v 31 Sa yero tiquiro yʉhʉre ohõ saha nidi: “Cornelio, mʉhʉ mari Pacʉre mʉhʉ sinigʉ̃ tiquiro tʉhori. Sa yero pejecʉoyequinare tiquina cahmeñene mʉhʉ ohogʉ̃ ihñano mari Pacʉ wacũno mʉhʉre yedohorota. \v 32 Sa yegʉ Jopepʉ mʉhʉ cahacjẽnare ohoya, Simore, Pedro wame tiriquirore mʉhʉ cahapʉ tiquina ne cãhtagʉ̃. Tiquiro apequiro Simo wahiquina cahseri quehnoriquiro ya wʉhʉpʉ pajiri ma dʉhtʉ cahapʉ ijiri wʉhʉpʉ ijire tiquiro”, ni yahuri yʉhʉre tiquiro. \v 33 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhogʉ yʉhʉ cahacjẽnare mʉhʉre ne cãhta dutigʉ ohou yʉhʉ. Sa yegʉ quehnoano yegʉ ahtari jiri mʉhʉ ʉsã cahapʉre. Sa yena ʉsã ijipihtina ohõre mari Pacʉ tiquiro ihñonopʉ ijina niaja ʉsã. Ijipihtiyere mari Pacʉ mʉhʉre tiquiro yahu dutirire tʉho duana, cohtei ʉsã, niahye Cornelio Pedrore. \s1 Pedro Jesu yere yahuahye \p \v 34 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoro, Pedro ohõ saha ni yahuahye: \p —‍Yojopʉ masiaja. Ijirota ijire. Cohãcjʉ̃ ihcãno saha quehnoano yere marine. \v 35 Sa yero ijipihtiye macari cjẽna Cohãcjʉ̃re cua pesaro tiquina ihñagʉ̃, quehnoañene tiquina yegʉ̃ Cohãcjʉ̃ pehe tiquina mehna bucuere. \v 36 Cohãcjʉ̃ ʉsã judio masa cahapʉ Jesucristore ohori. Masare Cohãcjʉ̃ mehna quehnoano iji dutiro Jesu pehe quehnoañe buheyere yahuri. Ti buheyere mʉsa masine. Jesucristo pehe ijipihtiyequina masa pʉhtoro ijire. \v 37 Ñu wame yeriquiro ohõ saha ni yahuri: “Mʉsa ñañene bʉjʉa witiya. Sa yena wame yenohrina ijiya”, ni, yahuri Ñu. Masare tiquiro sa ni yahuri bato Galileapʉ quehnoañe buheyere Jesu pehe yahu dʉcari. Came Judea yehpapʉ ti buheyere yahu pehori. \v 38 Ahriquiro Jesu Nazare cjʉ̃nore Cohãcjʉ̃ pehe tiquiro tutuayere, Espíritu Santo mehna tiquiro ye masiatire ohori Jesure. Sa yero Jesu quehnoano yero wahari. Sa waharo watĩare cʉoyequinare ñano yʉhdʉyequinare ijipihtiyequinare quehnoa wahagʉ̃ yeri. Mari Pacʉ Jesu mehna ijiri. \v 39 Judea yehpapʉ, Jerusalẽpʉ gʉ̃hʉre ijipihtiye tiquiro yerire ʉsã ihñaʉ. Came tiquina curusapʉ wejẽdi tiquirore. \v 40 Sa yero ihtia deco wahaboro Cohãcjʉ̃ tiquirore masori jiri. Sa yero Jesure apequinare bajuagʉ̃ yeri jiri mari Pacʉ. \v 41 Ti pjere Jesure ijipihtiyequina ihñedari. Meheñequinagãre bajuari tiquiro. Mari Pacʉ tiquiro cahmenare, Jesure ihñatinare panopʉ ʉsãre mari Pacʉ beseahye. Ʉsã pehe Jesu tiquiro masari bato tiquiro mehna ihya, sihnii. \v 42 Sa yero ʉsãre tiquiro dutiri. “Masare yahuya. Yʉhʉ Jesu ijipihtiyequina catiyequinare, yariariquina gʉ̃hʉre buhiri dahreacjʉ yʉhʉre ijigʉ̃ yeri mari Pacʉ. Sa yena tire masare yahuya”, ni dutiri Jesu ʉsãre. \v 43 Ijipihtiyequina Jesure tiquina wacũ tutuagʉ̃ ihñano Cohãcjʉ̃ tiquina ñañene borota. Tire ijipihtiyequina Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquina panopʉ cjẽna yahuyuahye, ni yahuahye Pedro. \s1 Judio masa ijieyequina Espíritu Santore cʉo dʉcahye \p \v 44 Ti ijipihtiyere tiquiro sa ni yahuri watoapʉ, ijipihtiyequina tire tʉhoyequina mehna Espíritu Santo iji dʉcahye. \v 45-46 Sa ye judio masa ijieyequina tʉhomehneñe yahuducuye mehna bucueye mehna yahuducu dʉcahye. Ti yahuducuye mehna Cohãcjʉ̃re “Tutuagʉ, quehnoagʉ ijire”, niñe niahye. Tiquina sa nigʉ̃ tʉhoahye Pedro acaye judio masa Jesu yequina. Sa ye Espíritu Santo judio masa ijieyequina mehna tiquiro iji dʉcagʉ̃ ihñañe judio masa pehe ihña maria wahahye. Sa yero Pedro ohõ saha ni yahuahye judio masare: \p \v 47 —‍Mari yero sahata Espíritu Santore cʉore ahriquina gʉ̃hʉ. ¿Tiquina sa ijigʉ̃ ihñana ahriquinare wame yeraboagari mari? niahye Pedro tiquinare. \p \v 48 Sa ni tuhasa Jesu wame mehna judio masa ijieyequinare wame ye dutiahye Pedro. Tiquina sa yeri bato “Ʉsã mehna meheñe decorigã tojoarĩña”, niahye tiquina Pedro gʉ̃hʉre. \c 11 \s1 Pedro Jerusalẽ cjẽnare Jesu yequinare yahuahye \p \v 1 Sa ye judio masa ijieyequina gʉ̃hʉ Cohãcjʉ̃ yere tiquina quehnoano cahmegʉ̃ Jesu cũriquina pehe tiquina acaye Judeapʉ ijiyequina mehna tʉhooahye. \v 2 Sa ye Pedro Jerusalẽpʉ tiquiro tojoa sagʉ̃ ihñañe judio masa Jesu yequina meheñequinagã tiquirore ohõ saha niahye: \p \v 3 —‍¿Judio masa ijieyequinare dʉhse ijiro boro ihñagʉ̃ esari mʉhʉ? ¿Dʉhse ijiro boro tiquina mehna ihyari mʉhʉ? ni, tuhtiahye Pedrore tiquina. \p \v 4 Tiquina sa nigʉ̃ tʉhoro Pedro tiquiro yerire yahu peho cãhye tiquinare. \v 5 Ohõ saha ni yahuahye: \p —‍Yʉhʉ Jopepʉ ijigʉ Cohãcjʉ̃re sinigʉ nii. Sa yero yʉhʉre ohõ saha bajuari. Pajiri cahsero ti cahsero sohtoripʉ dʉhteri cahsero ʉhmʉanopʉ yʉhʉ cahapʉ dijia tagʉ̃ ihñaʉ. \v 6 Sa yegʉ ti cahserore quehnoano ihñaʉ, “¿Yabe boro ti cahseropʉre ijiajari?” nigʉ. Sa yegʉ ihñaʉ ti cahseropʉre ijiyequinare: Wahiquinare nʉcʉ cjẽnare, yehpapʉ bʉa tiniñequinare, minicjʉa parire ihñaʉ. \v 7 Sa yegʉ yʉhʉre tiquiro yahuducuyere tʉhou. “Pedro, wahcãdʉcaya. Wejẽ ihyaya ahriquinare”, nino ca tari yʉhʉre. \v 8 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhogʉ ohõ saha nii yʉhʉ. “Pʉhto, ne tiquinare ihyeraja yʉhʉ. Ñañequinare, Cohãcjʉ̃ tiquiro ihya dutieyequinare ne ihyera tii yʉhʉ”, nii yʉhʉ. \v 9 Yʉhʉ sa niepegʉ̃ta ʉhmʉanopʉ pari turi yʉhʉre yahuducuro ca tari tja. “Cohãcjʉ̃ ‘Quehnoañequina ijire’, tiquiro nidiquinare ‘Ñañequina ijire’, niedacãhña mʉhʉ”, nino ca tari yʉhʉre. \v 10 Sa yero ihtia taha ʉsã sa ni yahuducuri bato ti cahsero ʉhmʉanopʉ mʉjaa wahari tja. \v 11 Yʉhʉ sa ihñari watoa ihtiaro ʉmʉa ʉsã ijiri wʉhʉpʉ esari jiri. Tiquina Cesarea cjʉ̃no ohoriquina ijiri. \v 12 Sa yero Espíritu Santo pehe yʉhʉre tiquina mehna waha dutiro “ ‘Tiquina ñañequina ijire’, niedacãhña tiquinare”, ni yahuri yʉhʉre tiquiro. Sa ye ahriquina seis yʉhʉ acaye mehna Cesarea cjʉ̃no ya wʉhʉpʉ sajãʉ ʉsã. \v 13 Sa yero tiquiro ʉsãre ohõ saha ni yahuri. “Angel yʉhʉ wʉhʉpʉ ducugʉ̃ ihñaʉ yʉhʉ. Ohõ saha ni yahuri yʉhʉre: ‘Jopepʉ Simore Pedro wame tiriquirore ne cãhta dutiya. \v 14 Tiquiro mʉhʉre mʉhʉ acaye mehna mʉsare ijipihtinare pecapʉ wahaborinare mʉsa yʉhdʉatire yahurota’, nidi angel yʉhʉre”, ni, yahuri Cesarea cjʉ̃no yʉhʉre. \v 15 Sa ye yʉhʉ yahuducuri watoa Espíritu Santo pehe tiquina mehna iji dʉcari, marine tiquiro ye mʉhtariro sahata. \v 16 Sa yegʉ Jesu tiquiro yahurire wacũu yʉhʉ. Ohõ saha ni yahuri tiquiro: “Ñu mʉsare wame yero aco mehna wame yemedi. Yʉhʉ pehe tiquiro yʉhdʉoro yeitja mʉsare. Came Espíritu Santore mʉsa mehna ijiducugʉ̃ yeitja”, ni yahuri. \v 17 Sa yero Jesucristo mari pʉhtorore mari wacũ tutuagʉ̃ ihñano Cohãcjʉ̃ yaquiro Espíritu Santore ohori marine. Sa yero Cohãcjʉ̃ marine Espíritu Santore tiquiro ohoriro sahata judio masa ijieyequina gʉ̃hʉre tiquiro ohori. Cohãcjʉ̃ tiquiro sa yegʉ̃ ihñagʉ tiquirore yʉhdʉdʉca masiedaja yʉhʉ, niahye Pedro tiquinare, judio masare Jesu yequinare. \p \v 18 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoye, tiquina tiquirore ne ni nemoedahye. Tiquirore tuhti masiedahye. Sa ye tiquina, \p —‍Cohãcjʉ̃ quehnoariquiro, tutuariquiro ijire, niahye. \p Ohõ saha ni nemoahye: \p —‍Judio masa ijieyequina gʉ̃hʉ tiquina ñañene bʉjʉa witiyequina ijiye, Cohãcjʉ̃ yequina ijieta. Sa tiquiro yequina ijiye, tiquina gʉ̃hʉ ijipihtiye decori tiquiro mehna ijieta, ni nemoahye tiquina. \s1 Antioquíapʉ apequina Jesu yequina ijiahye \p \v 19 Sa ye Estebãre tiquina wejẽdi bato masa Jesu yequinare ñano yeahye. Tiquina sa yegʉ̃ ihñañe Jesu yequina duhti sitea wahahye. Sa ye tiquina Feniciapʉ, Chiprepʉ, Antioquíapʉ waha, judio masa dihitare Cohãcjʉ̃ yere yahue timahye tiquina. \v 20 Tiquina sa yepegʉ̃ta apequina pehe Jesu yequina mehna cjẽna Chipre cjẽna, Cirene cjẽna, Antioquíapʉ esa, judio masa ijieyequinare Jesu yere buheahye Cohãcjʉ̃ tiquinare tiquiro yʉhdʉoatire. \v 21 Sa yero mari pʉhtoro tiquinare yedohoahye. Sa ye masa peyequina Jesure wacũ tutuaye, quehnoañe pehere camesahye. \p \v 22 Sa ye “Antioquía cjẽnapʉ Jesure cahmeaga”, ni tʉhooahye Jerusalẽ cjẽna Jesu yequina. Tiquina sa tʉhoori bato Jerusalẽ cjẽna Bernabé wame tiriquirore Antioquíapʉ ohoahye. \v 23 Sa yero tiquiro Antioquíapʉ esaro, Cohãcjʉ̃ yedohoye mehna judio masa ijieyequina tiquiro yequina tiquina wahagʉ̃ ihñano, tutuaro bucueahye. Sa yero tiquiro to cjẽnare ohõ saha ni yahuahye: \p —‍Jesure sa wacũ tutuaducuya. Tiquiro yere ne duhueracãhña, ni yahuahye tiquiro ijipihtiyequina tiquinare. \p \v 24 Bernabé quehnoariquiro ijiro, Espíritu Santore pajiro cʉoriquiro ijiro, tiquiro dutiriro sahata yeriquiro ijiro, Jesure quehnoano wacũ tutuahye tiquiro. Sa ye tiquiro buheri bato masa peyequina wacũ tutuahye Jesure. \p \v 25 Came tiquiro Tarso wame tiri macapʉ Saulore macano wahahye. \v 26 Topʉ tiquirore boca sahye. Tiquiro boca sari bato Antioquíapʉ ne cãhye Saulore. Topʉ tiquina esari bato ihcã cʉhma waro tiquina Cohãcjʉ̃ yequina mehna cahmecoa, peyequina masare buhee tiahye tiquina. Sa ye Antioquíapʉ Cristo yequina Cristiano wame ti dʉcahye. \p \v 27 Ti pjere Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquina Jerusalẽpʉ ijiriquina waha, Antioquíapʉ esahye. \v 28 Sa yero tiquina mehna cjʉ̃no Agabo wame tiriquiro Jesu yequina watoapʉ ducuro, Espíritu Santo tutuaye mehna yahuahye tiquinare. “Ijipihtiri yehpapʉre tutuaro ʉjʉa waharota”, ni yahuahye tiquiro. Ti pjere ihyaye mariedi pje ijigʉ̃ ijipihtiyequina pʉhtoro Claudio ijiahye. \v 29 Sa ye Cristo buheyequina, ijipihtiyequina tiquina cʉoro puno tiquina acayere oho duaye, tiquina basi cahme yahuducuahye. “Judea yehpa cjẽna Jesu yequinare niñerure ohouhna”, niahye tiquina basi. \v 30 Tiquina sa nidi bato Bernabé, Saulo mehna ti niñerure ne cã basahye. Topʉ esaye Judea yehpa cjẽnare Jesu yequina pʉhtoare wiahye ti niñerure. \c 12 \s1 Pedrore peresu yeahye \p \v 1 Ti pjere pʉhtoro Herode ihquẽquinare Jesu yequinare ñano ye dʉcae tiahye. \v 2 Sa yero tiquiro Ñu wahminore Santiago pehere ñoseni pjĩ mehna tiquiro wejẽ dutigʉ̃ apequina pehe tiquirore wejẽahye. \v 3 Santiagore tiquiro wejẽgʉ̃ judio masa bucueahye. Tiquina bucueyere Herode masino, “Sa dihita cahmene tiquina”, nino Pedro gʉ̃hʉre peresu yeahye. Ti decorire pugʉ̃ yeye moremehneñe pãre tiquina ihyati bose deco pascua ijiahye. \p \v 4 Sa ye Herode ñehe dutiriquina Pedrore ñehe, peresu yeahye. Sa yero diez y seis surarare cohte dutiahye tiquirore. Pititiaro surara cohteahye tiquirore. Came pititiaro tiquina camesayequina tiquirore cohte mʉjae tiahye. Sata yeahye tiquina diez y seis surara. Herode pehe pascua bato Pedrore peresupʉ ijiriquirore masa ihñonopʉ duhu doco duamahye tiquirore wejẽ dutiro taro. \v 5 Sa yero Pedro peresupʉ ijiahye. Topʉ tiquiro ijigʉ̃ Jesu yequina pehe Cohãcjʉ̃re tutuaro sini basae tiahye tiquirore. \s1 Peresupʉ ijiriquirore Pedrore Cohãcjʉ̃ wioahye \p \v 6 Sa ye ñamine Pedro come dari pʉa da mehna tiquina dʉhteriquiro pʉaro surara watoapʉ carĩno niahye. Sa ye surara sopecahapʉ cohteducue tiahye tiquirore. Sa yero ti deco bohrearo Herode Pedrore judio masa ihñonopʉ duhu doco duamahye tiquirore wejẽ dutiro taro. \v 7 Sa yero Cohãcjʉ̃ yaquiro angel pehe Pedro cahapʉ tiquiro ducugʉ̃ peresupʉ tiquiro ijiri tucũ buhrio pihtia wahahye. Sa yero angel Pedro cahapʉ ducuro Pedro pati pahmapʉ ohbe careahye. \p —‍Sojaro mehna wahcãña, niahye tiquiro Pedrore. \p Tiquiro sa nigʉ̃ta tiquiro omocarine tiquina dʉhteri dari come dari suru site dijiaa wahahye. \fig |src="cn01953B.tif" size="col" copy="© 1978 David C. Cook Publishing Co." ref="Hechos 12.7" \fig* \v 8 Sa yero angel tiquirore yahuahye: \p —‍Weje dihoya mʉhʉ weje dihori dare. Mʉhʉ dahpo suhti gʉ̃hʉre sañaña, niahye tiquiro. \p Tiquiro sa nigʉ̃ Pedro pehe tiquiro nidiro saha yeahye. \p —‍Mʉhʉ bui cjã suhtirore sañaña. Yʉhʉ mehna wahaya, niahye angel. \p \v 9 Tiquiro sa nigʉ̃ ti tucũpʉ ijiriquiro wijia, angel bato wahaa wahahye tiquiro. Sa wahaeperota ohõ saha ni tʉhotumahye tiquiro. “¿Ahri poto ijieragari? ¿Quehẽgʉ niagari yʉhʉ?” ni, tʉhotumahye tiquiro. \v 10 Sa ye tiquina tiquiro ijiri tucũ sopecahapʉ ducuyequina surarare yʉhdʉ cã, apequina yoa cjũno ducuyequina gʉ̃hʉre yʉhdʉ cã, pajiri sopecahapʉ esahye. Ti sope pahma macapʉ wahari mahare cahmotari pahma ijiahye. Ti sope pahma esa tuharo parĩgʉ̃ tiquina wijiaa wahahye. Wijiaa waha, tiquina mahapʉ wahaa wahahye. Mehenogã tiquina waha nemogʉ̃ angel pehe wahaa wahahye. Sa yero Pedro ihcãquirota tojoahye. \v 11 Sa tiquirore angel tiquiro wahari bato tiquiro yerire Pedro masiahye. Ohõ saha ni tʉhotuahye tiquiro. “Angel Cohãcjʉ̃ ohoriquiro peresupʉ yʉhʉ ijigʉ̃ yʉhʉre wioro wihiri. Yojopʉ tire masiaja tiquiro sa yerire. Judio masa pehe yʉhʉre tiquina ye duarire Cohãcjʉ̃ pehe tiquinare ye dutierari. Sa yero yʉhʉre, Herode tiquiro peresu yerigʉre wiori”, ni, tʉhotuahye Pedro. \p \v 12 Tiquiro sa ni tʉhoturi bato María Ñu pacoro ya wʉhʉpʉ esahye Pedro. Ñu pehe Marco wame tiriquiro ijiri. Ti wʉhʉpʉ masa peyequina cahmecoa, Cohãcjʉ̃re siniñe niahye. \v 13 Sa yero Pedro sope pahmare doteahye. Rode wame tiricoro cahacjõno tiquiro dotegʉ̃ tʉhoro ihñano esahye ticoro. \v 14 Sa yero Pedro ticorore tiquiro pisugʉ̃ tʉhoro tiquiro yahuducuyere tʉho masi, tutuaro bucue, sopecahare põoedahye. Sa bucuemeno tiquirore põoboricoro boaa wahahye. Pedro topʉ tiquiro ducugʉ̃ta ticoro majaredʉca oma sajãa wahahye. \p —‍Pedro sopecahapʉ wihiri, ni, yahuro sajãhye. \p \v 15 Sa ye tiquina wʉhʉpʉ ijiyequina ticoro sa nigʉ̃ tʉhoye, \p —‍Sa nicõo niaga mʉhʉ. Sa ni macacõo nine mʉhʉ, niahye tiquina ticorore. \p —‍Poto tjire. Poto nigota niaja, niahye ticoro. \p Ticoro sa nigʉ̃ tʉhoye, \p —‍Tiquiro ijieraga. Tiquiro jeripohna wihiro niaga, niahye tiquina pehe. \p \v 16 Tiquina sa nini watoa Pedro sope pahmare sata doteducuro niahye. Tiquiro sa yegʉ̃ tʉhoye, tiquina sopecahare põo, tiquirore ihña, ihña maria wahahye. \v 17 Sa yero Pedro tiquiro omoca mehna “Dihta mariahña”, nino, Cohãcjʉ̃ peresupʉ tiquirore wiorire yahuahye tiquinare. \p —‍Ahrire yahuya Santiagore, apequina Jesu yequina gʉ̃hʉre, niahye tiquiro. \p Sa ni yahu tuhasa tiquiro ape sie pahrẽpʉ yʉhdʉ cãa wahahye. \v 18 Sa ye bohrea quehagʉ̃ surara Pedro tiquiro dʉhse ye wijiarire ne masiedahye. Sa masiedaye acʉaa wahahye. \v 19 Sa yero Herode Pedrore maca dutimahye. Sa yero tiquiro surarare peresu cohteriquinare tiquiro sinituri bato tiquinare wejẽ dutiahye Herode pehe. Sa yero Herode Judeapʉ ijiriquiro waha, Cesareapʉ ijiro wahahye. \s1 Herode yariaa wahahye \p \v 20 Sa yero Tiro wame tiri maca cjẽna mehna, Sidõ cjẽna mehna Herode pehe usuahye. Tiquiro sa usuagʉ̃ ihñañe ti macari cjẽna pehe Herode tiquina mehna tiquiro usuarire quehnoñe waha, tiquiro mehna yahuducuye wahahye. Sa ye tiquiro cahacjʉ̃nore Blasto wame tiriquirore piti tiahye tiquina. Sa ye tiquina Blasto yedohoro mehna Herode cahapʉ esahye. Tiquiro cahapʉ esa, ohõ saha niahye: \p —‍Mari quehnoano ijiihna. Mari basi ihña tuhtieracʉ̃hna, ni siniahye tiquina Herodere. \p Tiquina ya yehpa cjẽna Herode ya yehpapʉ ihyayere bocae tiahye. Sa ye Herode tiquinare ihña tuhtigʉ̃ cahmedahye tiquina. \v 21 Sa yero Herode tiquiro queori decopʉ, pʉhtoro tiquiro sañañe suhti quehnoañe suhtire sañahye tiquiro. Sa yero tiquiro dujiropʉ dujitjiãno, masare yahuducu ihñoahye. \v 22 Tiquiro sa yahuducu ihñogʉ̃ tʉhoye masa pehe sañuducuahye: \p —‍Ahriquiro yahuducuriquiro masʉno ijierare. Cohãcjʉ̃ ijire, ni sañuducumahye tiquina Herodere. \p \v 23 Tiquina sa nigʉ̃ta Cohãcjʉ̃ yaquiro angel Herodere dohatiyere ohoahye. “Cohãcjʉ̃ ijieraja yʉhʉ”, ne niedahye Herode. Tiquiro sa niedari buhiri angel tiquirore dohatigʉ̃ yeahye. Tiquiro sa dohatigʉ̃ tiquirore becoa ihya wejẽ cãhye. \p \v 24 Sa ye Jesu yequina peyequina masare Jesu ye buheyere buhee tiahye. \p \v 25 Sa ye Bernabé, Saulo mehna buhe peho, Jerusalẽpʉ ijiyequina Antioquíapʉ tojoaa wahahye. Sa ye Ñu Marco wame tiriquirore tiquina ne cãhye tiquina mehna. \c 13 \s1 Jesu yequina Bernabére Saulo mehna Cohãcjʉ̃ yere buhe dutiye ohoahye \p \v 1 Ti pjere Antioquíapʉ Cohãcjʉ̃ yequina mehna cjẽna, Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquina ijiahye. Masare buheyequinata ijiahye tiquina gʉ̃hʉ. Bernabé, Simo Negro wame tiriquiro, Ludio Cirene cjʉ̃no, Manae, Saulo mehna tiquina ijiahye. Manae pehe pʉhtoro Herode mʉnano mehna tiquina pʉaro ihcãno mehna bʉcʉariquina ijimahye. \v 2 Sa ye tiquina Cohãcjʉ̃re tiquina ño peori watoa, tiquina sijiri watoa, Espíritu Santo pehe yahuahye tiquinare. \p —‍Bernabére, Saulo mehna cũña yʉhʉ cahmeno saha yeatiquinare. Tire yeatiquinare bese cũgʉ niaja tiquinare, niahye Espíritu Santo. \p \v 3 Tiquiro sa nigʉ̃ tiquina pehe siji Cohãcjʉ̃re sini, Bernabé bui Saulo bui tiquina omocarine duhu peoahye. Sa duhu peoye tiquinare buhe dutiye ohoahye. \s1 Chiprepʉ Jesu cũriquina buheahye \p \v 4 Sa ye tiquina Saulo, Bernabé mehna Espíritu Santo tiquiro ohoriquina ijiye, Seleuciapʉ esa, ti macare yʉhdʉ cã, Chipre wame tiri nʉcʉopʉ esahye tiquina. \v 5 Sa ye Salamina wame tiri petamahapʉ esahye. Ti macapʉ judio masa buheye wʉhʉsepʉ, Cohãcjʉ̃ yere yahu dʉcahye tiquina. Sa yero Ñu Marco gʉ̃hʉ tiquina mehna waha, tiquinare yedohoahye. \v 6 Sa ye tiquina ti nʉcʉo sohtoapʉ maja, ti nʉcʉo topepʉ ijiri macapʉ Pafo wame tiri macapʉ esaye, yairore boca sahye tiquina. Tiquiro judio masʉno, Barjesu wame tiriquiro ijiahye. Barjesu griego ye mehna niñe Elima tiquina ni pisuriquiro ijiahye. “Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtagʉ ijiaja yʉhʉ”, ni, masare ni mehoducuriquiro ijiahye tiquiro. \v 7 Sa yero tiquiro Sergio Paulo wame tiriquiro mehna cjʉ̃no ijiahye. Sergio Paulo pehe ti nʉcʉo cjẽna pʉhtoro masi pehoriquiro ijiahye. Sa yero Cohãcjʉ̃ yere tʉho duaro tiquinare Bernabé, Saulo mehna pijioahye tiquiro. \v 8 Tiquiro sa pijioepegʉ̃ta Elima, yairo pehe tiquinare buhe dutierahye. Tiquiro Sergio Paulo Jesu yere tiquiro ño peogʉ̃ cahmesãedahye yairo pehe. Sa yero yairo pehe Sergio Paulore Cohãcjʉ̃ yere cohã dutiro nimahye. \v 9-10 Tiquiro sa cohã dutiepegʉ̃ta Saulo, Pablo tiquina nidiquiro Espíritu Santore cʉoriquiro ijiro, yairore quehnoano ihña diho cũ tiquirore yahuahye: \p —‍Mʉhʉ ni mehoñe peyagʉ, ñagʉ, watĩno tiquiro dutiyere yegʉ, quehnoañene ihña yabigʉ ijire mʉhʉ. ¿Dʉhse yegʉ Cohãcjʉ̃ yere “Ni mehoñe ijire”, sa niducuajari mʉhʉ? \v 11 Mʉhʉ sa nigʉ̃ Cohãcjʉ̃ caperi bajueragʉ̃ yerota mʉhʉre. Sa yegʉ meheñe decorigã mʉhʉ ihñasi, niahye Pablo. \p Tiquiro sa nigʉ̃ta yairo pehe bueri yero saha ijiyere ihña mʉhtano, nahitiano dihitare ihñahye. Sa yero tiquirore tʉãtiquirore macahye tiquiro. \v 12 Tiquiro sa wahagʉ̃ ihñano, Sergio Paulo pehe Jesu yere “Ijirota ijire”, ni masiahye. Mari pʉhtoro yere tiquiro tʉho, tʉho maria waha, Jesure wacũ tutua dʉcahye. \s1 Pablo Bernabé mehna Antioquíapʉ Pisidia yehpapʉ ijiri macapʉ ijiahye \p \v 13 Sa ye Pablo gʉ̃hʉ Pafopʉ ijiriquina yucʉsa mehna waha, Pergepʉ esahye. Perge Panfilia yehpapʉ ijire. Topʉ esa, Ñu Marco tiquinare cohã cã, Jerusalẽpʉ wahaa wahahye. \v 14 Sa ye tiquina Pergepʉ ijiriquina waha, Antioquíapʉ esahye. Antioquía Pisidia yehpapʉ ijire. Topʉ esaye, saurú deco ijigʉ̃ tiquina judio masa buheri wʉhʉpʉ sajã sa, topʉ dujiahye. \v 15 Sa ye ti wʉhʉre cohteyequina Cohãcjʉ̃ dutiyere, Moisepʉ marine tiquiro cũrire, Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquina tiquina ojoarire tiquina buheri bato tiquina pijiahye Pablo gʉ̃hʉre. \p —‍¿Ʉsã acaye, masare mʉsa yahu duaye ijiajari? Tire yahu duana yahuya mianogãta, niahye ti wʉhʉre cohteyequina. \p \v 16 Tiquina sa nigʉ̃ tʉhoro, Pablo wahcãdʉca sa, “Yahuducueracãhña”, nino tiquiro omoca mehna quẽ dijioahye. Tiquina dihta mariagʉ̃ ihñano, tiquiro ohõ saha niahye: \p —‍Israe masa, Israe masa ijiena gʉ̃hʉ mari Pacʉre ño peona, tʉhoya mʉsa. \v 17 Mari ñecʉsʉmʉa mʉna panopʉ cjẽna Cohãcjʉ̃re ño peoe tiahye. Tiquina mʉnare Cohãcjʉ̃ besee tiahye. Sa ye mari ñecʉsʉmʉa mʉna yoari pje Egiptopʉ ijie tiahye ape yehpa cjẽna ijiepeta. Topʉ tiquina ijigʉ̃ Cohãcjʉ̃ quehnoano yee tiahye tiquinare. Sa ye peyequina masaputiahye tiquina. Ohõ saha yeahye tiquinare. Tiquinare Egiptopʉ ijiriquinare tiquiro tutuaye mehna wioahye Cohãcjʉ̃. \v 18 Tiquiro sa wiori bato tiquina cuarenta cʉhmari waro masa marienopʉ tinie tiahye. Topʉ tiquirore tiquina yʉhdʉdʉcagʉ̃ Cohãcjʉ̃ sata tʉhotu cãhye. \v 19 Sa yero Canaa wame tiri yehpapʉre siete cururi cjẽnare cohã tuhasa, Cohãcjʉ̃ ti yehpare ohoahye Israe masa pehere. \v 20 Ti ijipihtiyere tiquina yegʉ̃ cuatrocientos cincuenta cʉhmari waro yʉhdʉahye. Camepʉ masare dutiatiquinare cũahye Cohãcjʉ̃ Israe masare. Cohãcjʉ̃ tiquiro cũriquina Samuel tiquiro ijigʉ̃pʉ iji bato tie tiahye. Samuel pehe Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquiro ijie tiahye. \v 21 Came Israe masa pehe tiquina pʉhtoro ijiatiquirore macae tiahye. Sa ye Cohãcjʉ̃re sinie tiahye. Tiquina sa sinigʉ̃ ihñano Cohãcjʉ̃ Saulore cũahye tiquinare. Saulo Cis macʉno ijiro, Benjami ya curua cjʉ̃no ijiahye. Sa yero cuarenta cʉhmari waro tiquina pʉhtoro ijiatiquiro cũahye Cohãcjʉ̃ tiquirore. \v 22 Sa yero Cohãcjʉ̃ Saulore tiquiro cohãri bato Davire cũahye tiquiro. Ohõ saha niahye Cohãcjʉ̃ Davire: “Davi Isaí macʉnore bocaʉ yʉhʉ. Tiquiro mehna bucueaja yʉhʉ. Tiquiro yʉhʉ cahmeñene yerota”, niahye Cohãcjʉ̃. \p \v 23 ’Ahriquiro Davi panamino iji turiariquiro ijire Jesu. Cohãcjʉ̃ Jesure cũri jiri Israe masare yʉhdʉoatiquiro. “Masare quehnoano yeitja”, niahye Cohãcjʉ̃. Tiquiro nidiro sahata yeri tiquiro. \v 24 Tiquiro sa yeato pano Jesu wihiato pano Ñu ohõ saha ni buheri jiri: “Mʉsa ñañene bʉjʉa witiya. Quehnoañe pehere camesaya. Sa yena wame yenohrina ijiya”, ni buheri jiri Ñu ijipihtiyequina Israe masare. \v 25 Sa yero Ñu tiquiro buhe bato tiato pano, tiquiro yariato pano ohõ saha ni yahue tiri jiri: “¿Noa boro ijiajari yʉhʉ, mʉsa tʉhotugʉ̃? Cristo ijieraja yʉhʉ. Apegʉ ijiaja. Yʉhʉ sa ijiepegʉ̃ tʉhoya yʉhʉre. Yʉhʉ bato yʉhʉ yʉhdʉoro tutuariquiro ahtarota. Tiquiro quehnoa yʉhdʉriquiro ijire. Tiquiro yero saha ijieraja yʉhʉ”, ni yahuahye Ñu masare. \p \v 26 ’Yʉhʉ acaye, Abrahã panamena iji turiana, Israe masa ijiena gʉ̃hʉ ijipihtina mari Pacʉre ño peona, marine ahri tiquiro yʉhdʉoatire yahuri buheyere ohori jiri mari Pacʉ. \v 27 Jerusalẽ cjẽna tiquina pʉhtoa mehna saurú decori ijigʉ̃ Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquina tiquina ojoarire buhepeta quehnoano masiedari jiri. Sa masiedaye, Jesu tiquinare yʉhdʉoatiquiro tiquiro ijigʉ̃ gʉ̃hʉre masiedari jiri. Tiquina sa masiedapeta Jesure wejẽ dutiahye. Sa yeye Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquina tiquina ojoariro sahata yeye niahye. \v 28 Tiquirore tiquina wejẽato pano tiquina Jesure yahusãmahye. Sa ye tiquiro ñañene yerapegʉ̃ta tiquina Pilatore Jesure wejẽ dutiye tee, siniahye. \v 29 Sa ye panopʉ tiquina ojoariro sahata Jesure ye tuhasa, tiquirore curusapʉ ijiriquirore ne dijio, masa copepʉ ʉtãre tiquina seheri copepʉ cũahye tiquirore. \v 30 Sa ijiepegʉ̃ta tiquiro yariari bato Cohãcjʉ̃ masori jiri tiquirore. \v 31 Sa ye Galileapʉ ahtariquina Jerusalẽpʉ tiquiro mehna esariquina peye decori tiquirore yaria masa bajuariquirore ihñae tiahye. Sa ye yojopʉre tiquirore tiquina ihñarire masare yahuri tiquina. \p \v 32-33 ’Sa yena quehnoañe buheyere yahuaja ʉsã mʉsare. Cohãcjʉ̃ mari ñecʉsʉmʉare “Masare quehnoano yeitja”, panopʉ tiquiro nidiro sahata yojopʉre marine tiquina acayere yeri. Tire tiquiro yahurire ohõ saha yeri tiquiro. Cohãcjʉ̃ Jesure masori jiri. Sa yena Jesure tiquiro masorire yahuaja mʉsare. Pʉaro Salmopʉ panopʉ tiquina ojoariro sahata sa wahari jiri. “ ‘Mʉhʉ yʉhʉ macʉ ijire. Miare mʉhʉre bajuagʉ̃ yei’, nine Cohãcjʉ̃ tiquiro macʉnore”, ni ojoahye panopʉre. \v 34 Sa yero Cohãcjʉ̃ Jesure tiquiro masoatire pari turi tiquiro yarieratire yahuyuro ohõ saha ni, yahu ojoahye Salmore ojoariquiro. “ ‘Davire yʉhʉ paja ihñariro sahata tiquirore yʉhʉ nidiro sahata potota quehnoano yegʉtja mʉhʉ gʉ̃hʉre’, nidi Cohãcjʉ̃”, ni ojoahye. \v 35 Sa yero ape Salmo gʉ̃hʉre ohõ saha ni, yahuahye: “Cohãcjʉ̃ mʉhʉ cahacjʉ̃no quehnoariquiro tiquiro pagʉre ahba dutierare mʉhʉ”, ni, ojoahye. \v 36 Sa yero Davi Cohãcjʉ̃ tiquiro cahmediro sahata tiquiro ijiri pje cjẽnare yedohoahye. Came tiquiro yariaa wahahye. Tiquiro yariari bato tiquiro pacʉsʉmʉare tiquina yeriro sahata yahye tiquiro gʉ̃hʉre. Sa yero tiquiro ahbaa wahahye. \v 37 Tiquiro sa ahbaepegʉ̃ta ahriquiro, Cohãcjʉ̃ tiquiro masoriquiro pehe ne ahbaerari. \v 38 Sa yena mʉsa yʉhʉ acaye ahrire masiña: Cohãcjʉ̃ mʉsa ñañene tiquiro cohãtire mʉsare yahuaja ʉsã. Jesu pehe ñañene cohãtiquiro ijire. \v 39 Sa yero tiquirore wacũ tutuayequinare tiquiro tiquina ñañe yerire borota. Moisere Cohãcjʉ̃ cũri dutiyere mʉsa yeri mehna Cohãcjʉ̃ cahapʉ wahasi mʉsa. Sa yero dutiyere yeye mehna yʉhdʉ duayequinare tiquina ñañene cohãsi Cohãcjʉ̃. \v 40 Sa yena quehnoano yeya. Mʉsa quehnoano yeragʉ̃ Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquina tiquina ojoariro sahata mʉsare wahaboaga. Ohõ saha ni ojoahye: \q1 \v 41 Tʉhoya mʉsa. Ñano ni bʉjʉpena, yʉhʉre ihña tuhtina ijire mʉsa. Yʉhʉ ohõ saha yegʉ̃ cueya mʉsa. Sa yena butia wahaya. Mʉsa ijiye decorire Cohãcjʉ̃ tutuaye mehna mʉsare ye ihñogʉtja. Yʉhʉ sa ye ihñogʉ̃ ihñaepenata “Ijirota ijire”, nisi mʉsa. Apequiro tire mʉsare tiquiro quehnoano yahuepegʉ̃ta “Ijirota ijire”, nisi mʉsa, ni ojoahye Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquiro, ni yahuahye Pablo tiquinare. \p \v 42 Tiquiro sa ni yahuri bato judio masa buheri wʉhʉpʉ tiquina wijiari bato masa tiquirore tʉhoriquina pehe tiquinare siniahye: \p —‍Ape semanapʉ saurú ijigʉ̃ ʉsãre ahrire buheya tja, ni siniahye tiquina Pablo gʉ̃hʉre. \p \v 43 Sa ye ti wʉhʉpʉ ijiriquina wijia, judio masa peyequina, judio masa ijieyequina gʉ̃hʉ Pablo gʉ̃hʉ mehna wahahye. Judio masa ijieyequina judio masa yere buheyequina ijiahye. Tiquina sa wahagʉ̃ Pablo, Bernabé mehna quehnoano yahuahye tiquinare. “Cohãcjʉ̃ mʉsare cahĩne. Sa yena tiquirore ño peoducuya”, ni buheahye tiquina. \p \v 44 Sa ye ape semanare saurú ijigʉ̃ ijipihtiyequina Jesu yere tʉho duayequina cahmecoahye. \v 45 Sa yepegʉ̃ta judio masa pehe peyequina masare Jesu yere tʉho duayequinare ihñañe, ihña tuhtiahye. Sa ihña tuhtiye tiquina sijoro ni yahuducu, Pablore ñano quiti dojomehneahye. “Mʉsare tiquiro buheye poto ijierare”, niahye tiquina. \v 46 Tiquina sa nigʉ̃ tʉhoye, Pablo, Bernabé mehna tiquinare quiti dojomehnediquinare cuero marieno yahuahye: \p —‍Cohãcjʉ̃ tiquiro dutiriro sahata mʉsare buhe mʉhtami ʉsã. Ʉsã sa buhepegʉ̃ta mʉsa pehe tire cahmeda tuhasari. Ijipihtiye decori Cohãcjʉ̃ mehna ijiye gʉ̃hʉre cahmeda tuhasari mʉsa. Sa yena ʉsã pehe judio masa ijieyequina pehere buhe dʉcanatja. \v 47 Sata dutiahye mari pʉhtoro ʉsãre: \q1 “Mʉsa judio masa ijieyequinare buhena tiquinare Cohãcjʉ̃ yere quehnoano masigʉ̃ yenata mʉsa. Sa yegʉ mʉsa yoaropʉ ijiyequinare mʉsa buhegʉ̃ tʉhoyequinare tiquina pehere pecapʉ wahaboriquinare yʉhdʉogʉtja yʉhʉ”, ni yahuahye ʉsãre Cohãcjʉ̃, ni yahuahye Pablo, Bernabé mehna. \p \v 48 Tiquina sa nigʉ̃ tʉhoye judio masa ijieyequina pehe bucueahye. “Cohãcjʉ̃ ye pehe quehnoañe ijire”, niahye tiquina. Sa ye Cohãcjʉ̃ tiquiro cahmeñequina ijipihtiye decori tiquiro mehna tiquina ijiatire tiquiro oho duariquina Jesure wacũ tutua dʉcahye. \v 49 Sa ye mari pʉhtoro Cristo yere ti yehpapʉre yahu pehoahye. \v 50 Tiquina sa yahugʉ̃ ihñañe judio masa coaerahye. Topʉ mari Pacʉre ño peoye numia, quehnoañe numia ijiahye. Sa ye judio masa Pablo gʉ̃hʉre ñano ni yahu wajahye. Tiquina sa ni yahu wajagʉ̃ tʉhoye ti numia Pablo mehna, Bernabé mehna gʉ̃hʉre usuahye. Sa ye ti maca cjẽna pʉhtoa gʉ̃hʉ tiquina mehna usuahye. Sa usuaye to cjẽna ñano yeahye Pablo gʉ̃hʉre. Tiquina sa yeri bato Pablo gʉ̃hʉre tiquina ya yehpapʉ ijiyequinare cohã wioahye. \v 51 Tiquina sa yegʉ̃ ihñañe Pablo, Bernabé mehna tiquina dahpocãri cjẽ dihta wahãrire wejẽ site boro cũahye ti maca cjẽna tiquina ñañe buhirire ihñoñe. Sa ye tuhasa tiquina Iconiopʉ wahaa wahahye. \v 52 Sa ye tiquina Jesu yequina pajiro bucueye, Espíritu Santo pajiro cʉoye, tiquiro dutiro sahata yeyequina ijiahye. \c 14 \s1 Pablo, Bernabé mehna Iconiopʉ ijiahye \p \v 1 Sa ye Pablo, Bernabé mehna judio masa buheri wʉhʉpʉ sajã, Jesu yere yahuahye. Sa ye judio masa peyequina Jesure wacũ tutua dʉcahye. Sa ye judio masa ijieyequina gʉ̃hʉ Jesure wacũ tutua dʉcahye. \v 2 Sa ijiepegʉ̃ta judio masa Jesure cahmedariquina gʉ̃hʉ tiquina mehna ijiahye. Tiquina judio masa ijieyequinare usuagʉ̃ yeahye. Jesu yequina mehna tiquinare usuagʉ̃ yeahye judio masa pehe. Tiquina sa yegʉ̃ judio masa ijieyequina ñano tʉhotuahye Jesu yequinare. \v 3 Tiquina sa tʉhotugʉ̃ ihñañe Jesu yequina Pablo, Bernabé mehna topʉ yoari pje ijiye, cuero marieno mari pʉhtoro yere quehnoano buheahye. Cohãcjʉ̃ masare tiquiro cahĩñene buheahye. Tiquina sa buheri watoa Cohãcjʉ̃ tutuaye mehna ye ihñoahye, “Ahri buheye ijirota ijire”, niñe. \v 4 Sa ijiepegʉ̃ta ti maca cjẽna deco mehna judio masa yere cahmeñequina tojoahye. Deco mehna Jesu yere cahmeñequina gʉ̃hʉ tojoahye. Tiquina pʉa curua tojoahye. \v 5 Sa ye judio masa ijieyequina, judio masa, tiquina pʉhtoa mehna Jesu cũriquinare ñano yemahye. Ʉtã paca mehna doque wejẽ duamahye tiquinare. \v 6 Tiquina sa ye duarire masiñe, Pablo, Bernabé mehna Licaonia yehpapʉ duhti cãa wahahye. Ti yehpapʉ ijiri maca Listra wame tiri macare yʉhdʉ cã, Derbepʉ esahye. \v 7 Topʉ esaye, quehnoañe buheyere buheahye tiquina. \s1 Listrapʉ Pablore ʉtã paca mehna doqueahye \p \v 8 Sa ye Listrapʉ tini masieniquiro ijiahye. Tiquiro wahma masa bajuaropʉta tini masieniquiro ijiahye. \v 9-10 Sa yero tiquiro Pablo buhegʉ̃ tʉhoahye. Tiquiro tʉhori watoa Pablo pehe tiquiro dihitare ihñahye. \p —‍Ahriquiro Jesure wacũ tutuare. Sa yero tiquiro quehnoariquiro waha duare, ni tʉhotuahye Pablo. \p Sa ni tʉhoturo tutuaro mehna ohõ saha niahye Pablo tiquirore: \p —‍Wahcãdʉcaya, niahye Pablo tiquirore. \p Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhorota tini masieniquiro pehe uhpudʉca sa, wahaa wahahye. \v 11 Pablo sa yegʉ̃ ihñañe masa sañuducuahye. Tiquina Licaonia ye mehna sañuducuahye. \p —‍Cohãmana, masa saha bajuyequina ʉhmʉsepʉ ijiyequina mari cahapʉ dijia tari jiri, ni sañuducuahye tiquina. \p \v 12 Sa ye tiquina Bernabére “Zeus”, ni, pisuahye. Sa ye Pablo buhe mʉhtariquiro pʉhtoro yero saha tiquiro ijigʉ̃ ihñañe “Hermes”, ni, pisuahye tiquina tiquirore. \v 13 Sa yero Zeure ño peoyequina ya wʉhʉ ti maca dʉhtʉ cahapʉ ijiahye. Sa yero Zeus yequina tiquina yaquiro pahi pehe wecʉare, cohori mehna macapʉ sajã tari sopecaha cahapʉ ne cãhtahye. Zeure ño peo duaro wecʉare oho duamahye. Sa yero tiquiro wecʉare ʉjʉ̃a mʉoñe mehna Pablore, Bernabére ño peo duamahye tiquiro, masa mehna. \v 14 Tiquina sa yegʉ̃ ihñañe Pablo, Bernabé mehna tiquina basi tiquina ye suhtire tʉhrẽdoqueoahye tiquina bʉjʉa witiyere masare ihñoñe tehe. Tʉhrẽdoqueo tuhasa masa watoa oma cã, sañuducuahye tiquina: \p \v 15 —‍Mʉsa ohõ saha yeracãhña. Ʉsã gʉ̃hʉ mʉsa yero sahata masa ijiaja. Mʉsa ohõ saha yeye ne dʉhseati ijierare. Sa yena mʉsare buhena ahtaʉ mʉsa ohõ saha yeyere duhu dutina tana. Ahriquina cohãmanare mʉsa yeriquinare ñañequinare cohãña. Sa yena Cohãcjʉ̃re catiriquiro pehere ño peoya. Cohãcjʉ̃ pehe ʉhmʉsere, yehpare, pajiri mare ijipihtiyere yeriquiro ijire. \v 16 Sa yero tiquiro panopʉ ijipihtiye macari cjẽna tiquina yerire sa ihña cãhye. \v 17 Sa yeperota tiquiro ijiye tiyere ihñore masare. Tiquiro masare quehnoañene ye, acoro ahtagʉ̃ ye, dʉca tigʉ̃ ye, masare ihyayere ohoducure. Tiquiro sa ohogʉ̃ masa bucuere. Sata tiquiro ijiye tiyere ihñore masare, niahye Pablo, Bernabé mehna. \p \v 18 Tiquina sa nigʉ̃ tʉhoepeta masa wecʉare wejẽ ʉjʉ̃a mʉo, tiquinare ño peo duamahye. Sata tiquina ño peo duagʉ̃ ihñañe tiquinare sa ye dutierahye Pablo gʉ̃hʉ. Tiquina sa yeyere duhu duerapeta duhuahye. \p \v 19 Sa ye apequina judio masa Antioquía cjẽna, Iconio cjẽna gʉ̃hʉ Listrapʉ esahye. Topʉ esaye, Pablore ñano yahuducuahye judio masa. Tiquina sa ni yahuducugʉ̃ tʉhoye, masa tiquiro mehna usuahye. Sa usuaye ʉtã paca mehna doqueahye tiquirore. Ʉtã paca mehna tiquirore doque tuhasa “Ahriquiro yariaa wahare”, niñe, ti maca dʉhtʉ cahapʉ tiquirore weje sa cũ cã, wahaa wahahye. \v 20 Tiquina sa yeri bato Jesu yequina Pablore ihñañe esahye. Tiquiro cahapʉ tiquina cahmecoadʉca sagʉ̃ waro Pablo wahcãdʉca, tiquina mehna macapʉ tojoaa wahahye. Sa ye ape decopʉ tiquiro Bernabé mehna Derbepʉ wahahye. \p \v 21 Sa ye topʉ tiquina quehnoañe buheyere peyequina masare yahuahye. Sa ye peyequina Jesu yequina tiquina wahari bato, Pablo gʉ̃hʉ Listrapʉ esa, ti macare yʉhdʉ cã, Iconiopʉ esa, ti macare yʉhdʉ cã, Antioquíapʉ Pisidia yehpapʉ ijiri macapʉ esa, ti macapʉ tojoahye. \v 22 Ti macaripʉ esaye to cjẽna Jesu yequinare quehnoañe buheyere yahuye, tiquinare quehnoano jeripohna tigʉ̃ yeahye. Sa Jesure wacũ tutuaducu dutiye ohõ saha ni yahuahye tiquinare: \p —‍Cohãcjʉ̃ ijiropʉre mari waha duana, tutuaro marine ñano yʉhdʉro cahmene, ni yahuahye Pablo gʉ̃hʉ. \p \v 23 Sa ye macaripe cjẽnare Jesu yequinare tiquina pʉhtoa ijiatire cũahye Pablo, Bernabé mehna. Sa ye tiquina sijiri bato Cohãcjʉ̃re siniahye: \p —‍Pʉhto, ahriquina mʉhʉ yequinare ihña ihboya, ni sini basahye tiquina Cohãcjʉ̃re, tiquina wacũ tutuariquirore. \s1 Pablo Bernabé mehna Antioquíapʉ tiquina iji mʉhtari macapʉ tojoaa wahahye \p \v 24 Tiquina sa yeri bato tiquina Pisidia yehpapʉ ijiriquina wahaa wahahye Panfilia yehpapʉ. \v 25 Sa ye Pergepʉre tiquina buhe tuhasa, Atalia wame tiri macapʉ wahaa wahahye. \v 26 Sa ye ti macapʉ esa, Antioquíapʉ tojoaye, yucʉsa mehna wahaa wahahye. Ti macapʉta panopʉ tiquina ijinigʉ̃ Jesu yequina Cohãcjʉ̃ yere buhe dutiye Pablo gʉ̃hʉre ohoahye. Sa ohoye, ohõ saha niahye: \p —‍Cohãcjʉ̃ mʉhʉ cahĩñe mehna ahriquinare ihña ihboya, ni ohoahye tiquina. \p Sa ye tiquina buhe dutirire buhe pehoahye Pablo, Bernabé mehna. \v 27 Sa ye tiquina Antioquíapʉ tiquina tojoa sari bato Jesu yequina mehna cahmecoa, Cohãcjʉ̃ tutuaye mehna tiquina yerire yahu pehoahye tiquina. Judio masa ijieyequina gʉ̃hʉ Cohãcjʉ̃ yequina tiquina waharire yahuahye tiquina. \v 28 Sa ye Pablo gʉ̃hʉ topʉre Jesu yequina mehna yoari pje ijie tiahye. \c 15 \s1 Jerusalẽpʉ Jesu yequina cahmecoahye \p \v 1 Sa ye Judea yehpa cjẽna meheñequinagã Antioquíapʉ esaye, Jesu yequinare ohõ saha ni buhe dʉcahye tiquina: \p —‍Cohãcjʉ̃ dutiyere Moisere cũno ohõ saha ni cũahye. Ijipihtiyequina tiquina cuhnucunʉ sohtoa cahserogãre tiquina yʉhre neatire yahu cũahye Moisere. Mʉsa tire yeragʉ̃ Cohãcjʉ̃ mʉsare yʉhdʉosi, ni buheahye tiquina to cjẽnare. \p \v 2 Sa ni buheye Judea yehpa cjẽna pehe cahme dʉse tini wiahye Pablo, Bernabé mehna. Tiquina sa cahme dʉse tini wiari bato Jesu yequina pehe Pablore, Bernabére apequina to cjẽna gʉ̃hʉre Jerusalẽpʉ ohoahye. Judea yehpa cjẽna tiquina buherire Jesu cũriquinare, Jesu yequina pʉhtoa gʉ̃hʉre sinitu dutiye ohoahye Pablo gʉ̃hʉre. \p \v 3 Sa ye Jesu yequina tiquinare ohogʉ̃ waha, Fenicia yehpare esa, yʉhdʉ cã, Samaria yehpapʉ esahye. Ti macaripʉ esaye, judio masa ijieyequina Cohãcjʉ̃ yere tiquina cahme dʉcarire yahuahye tiquina to cjẽnare. Tiquina sa yahugʉ̃ tʉhoye to cjẽna Jesu yequina tutuaro bucueahye. \p \v 4 Sa ye tiquina Jerusalẽpʉ esagʉ̃ ihñañe to cjẽna Jesu yequina tiquiro cũriquina, tiquiro yequina pʉhtoa mehna bucueye mehna quehnoano piti cahye tiquinare. Sa ye Pablo, Bernabé mehna Cohãcjʉ̃ tutuaye mehna tiquina yerire yahuahye tiquina Jerusalẽ cjẽnare. Judio masa ijieyequina Jesu yequina tiquina wahari gʉ̃hʉre yahuahye tiquinare. \v 5 Sa ijiepegʉ̃ta topʉ fariseo masa Jesu yequina meheñequinagã ijiahye. Sa ye tiquina topʉre wahcãdʉca, ohõ saha ni yahuahye: \p —‍Tiquinare judio masa ijieyequinare tiquina cuhnucunʉ sohtoa cahserogãre yʉhre neno cahmene. “Cohãcjʉ̃ Moisere tiquiro dutirire yeya mʉsa gʉ̃hʉ”, nino cahmene tiquinare, niahye tiquina fariseo masa gʉ̃hʉ. \p \v 6 Tiquina sa nigʉ̃ tʉhoye Jesu cũriquina, Jesu yequina pʉhtoa mehna tiquina sa nidire quehnoñe tehe, cahmecoahye. \v 7 Sa ye peye tiquina yahuducuri bato Pedro wahcãdʉca yahuahye tiquinare: \p —‍Yʉhʉ acaye, panopʉ yʉhʉre mʉsa mehna ijirigʉre Cohãcjʉ̃ ohõ saha ye dutiro yʉhʉre cũri. Tiquiro yʉhʉre quehnoañe buheyere judio masa ijieyequinare yahu dutiro cũri. Tiquinare Jesure wacũ tutua dutiro yʉhʉre tiquinare buhe dutiri. \v 8 Sa yero Cohãcjʉ̃ masa tʉhotuyere masine. Sa yero tiquiro judio masa ijieyequinare tiquiro yequina tiquiro yerire ihñono taro Espíritu Santore ohori tiquinare, marine tiquiro yeriro sahata. \v 9 Sa ohoro tiquiro marine tiquina gʉ̃hʉre ihcãno saha quehnoano yeri. Tiquirore tiquina wacũ tutuagʉ̃ tiquina ñañene bori tiquiro. \v 10 Mari pehe Cohãcjʉ̃ Moisere tiquiro cũri dutiyere ye peho masiedaja. Sa ye mari ñecʉsʉmʉa mʉna gʉ̃hʉ ti dutiyere ye peho masiedahye. ¿Sa mari ye masiedapegʉ̃ta dʉhse yena Jesu yequinare judio masa ijieyequinare tire ye duti duajari mʉsa? Sa ye dutina Cohãcjʉ̃ tiquinare tiquiro yerire “Queoro wahaerare”, nina niaga mʉsa. \v 11 Mʉsa sa niepegʉ̃ta ohõ saha ʉsã tʉhotuaja. Yojopʉre judio masa ijieyequina yero sahata mari gʉ̃hʉre mari pʉhtoro Jesu cahĩñe mehna Cohãcjʉ̃ yʉhdʉorota, niahye Pedro tiquinare. \p \v 12 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoye ijipihtiyequina dihta maria wahahye. Sa ye Pablo, Bernabé mehna judio masa ijieyequina watoa Cohãcjʉ̃ tutuaye mehna tiquina ye ihñorire yahuahye tiquinare. \v 13 Sa tiquina yahu tuhasari bato Santiago yahuahye. \p —‍Acaye, tʉhoya yʉhʉre. \v 14 Cohãcjʉ̃ judio masa ijieyequinare tiquiro yequina wahagʉ̃ yeahye. Coã tiquinare sa wahagʉ̃ yeahye. Tire yahu tuhasari marine Pedro pehe. \v 15 Panopʉ cjẽna Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquina tiquina yahuriro sahata sa wahari judio masa ijieyequinare. Ohõ saha ni mari Pacʉ yere ojoahye tiquina: \q1 \v 16 Panopʉ Davi mʉnano ya curua cjẽna tiquina pʉhtoa tiquina ijiri pihtia wahari. Came tojoa taʉtja yʉhʉ. Sa yegʉ pari turi Davi ya curua cjʉ̃nore pʉhtoro sõutja. \v 17 Yʉhʉ sa yeri bato ijipihtiyequina apequina judio masa ijieyequina yʉhʉre tiquina pʉhtore cahmeeta tiquina. “Yeequina ijiya”, yʉhʉ ni pisuriquina pehe yʉhʉre cahmeeta. \v 18 Sata nine mari pʉhtoro. Panopʉ tiquiro ahrire masare yahue tiri jiri, ni ojoahye Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquina. \p \v 19 ’Sa yegʉ ohõ saha tʉhotuaja yʉhʉ. Judio masa ijieyequinare Cohãcjʉ̃ yere wahma cahme dʉcayequinare peye ye dutieracʉ̃hna mari. \v 20 Sa dutierapenata tiquinare ojoa ohouhna mari. Ohõ saha ni, ojoa ohouhna. “Ñañe ihyayere, ‘Cohãcjʉ̃ ijire’, tiquina nimedi queoyere ño peo tiquina duhu peori ihyayere ihyeracãhña. Sa yena wʉana tieracãhña. Sa yena wamʉa tiquina ñehe wejẽdiquinare wahiquinare ihyeracãhña. Diire sihniedacãhña”, ni yahu ojoa ohouhna. \v 21 Yoari pje judio masa buheye wʉhʉsepʉ saurú ijigʉ̃ Cohãcjʉ̃ Moisere tiquiro cũri dutiyere buhee tiri masa. Sa ye ijipihtiye macaripʉ Moise tiquiro yahuyere buhee tiri. Sa yena yʉhʉ nidiro sahata judio masa ijieyequinare Jesu yequinare ojoa ohouhna, judio masa pehe tiquina mehna “Usuari”, nina, niahye Santiago. \s1 Judio masa ijieyequinare Jesu yequina pʉhtoa ojoa ohoahye \p \v 22 Ti pjere Jesu cũriquina, Jesu yequina pʉhtoa ijipihtiyequina Jesu yequina mehna pʉaro tiquina mehna cjẽnare beseahye tiquina ohoatiquinare. Antioquíapʉ Pablo, Bernabé mehna wahatiquinare tiquinare bese ohoahye. Sa ye tiquina Judare, Sila mehna ohoahye. Juda pehe Barsaba pʉaro wame wame tiahye. Tiquina acaye Jesu yequina tiquinare ño peoahye. \v 23 Tiquinare tiquina beseri bato Jesu yequina ojoari pũre ohoahye tiquina mehna. Ohõ saha ni ojoahye tiquina: \p —‍Jesu cũrina, tiquiro yequina pʉhtoa, mʉsa acaye Jesu yequina mehna ʉsã quehnoa dutiaja mʉsare. Ijipihtina judio masa ijienare Antioquíapʉ, Siriapʉ, Ciliciapʉ ijinare mʉsare Jesu yequinare quehnoa dutiaja ʉsã. \v 24 Ʉsã mehna cjẽna mʉsa cahapʉ esaye, mʉsare peye dutiyere ye dutiñohti. Sa ye mʉsare cariboñohti. Tiquina sa dutiepegʉ̃ta ʉsã pehe tiquinare tire buhe dutina ohoerʉ. \v 25-26 Sa yena ʉsã ijipihtina ihcãno mehna mʉsa cahapʉ ohoatiquinare ʉsã besei. Mari cahĩñequinare Pablo, Bernabé mehna Cristo Jesu mari pʉhtoro yere cuero marieno tiquina buhegʉ̃ peye tahari apequina tiquinare wejẽmahye. Tiquina sa wejẽ duagʉ̃ mehenogã mehna yʉhdʉahye tiquina. Tiquina mehna ʉsã beseriquinare yojopʉre ohoaja. \v 27 Sa yena Judare, Sila mehna mʉsa cahapʉ ohoaja. Ʉsã ojoarire tiquina pehe mʉsare yahueta. \v 28 Espíritu Santo wacũno sahata ʉsã gʉ̃hʉ tʉhotuaja. Ohõ saha ijire ti: Apeye dutiyepʉre cũedaja mʉsare. Ahri dutiye dihitare cũnatja mʉsare: \v 29 Ñañe ihyayere, “Cohãcjʉ̃ ijire”, tiquina nimedi queoyere ño peo tiquina duhu peori ihyayere ihyeracãhña. Diire sihniedacãhña. Wamʉa tiquina ñehe wejẽdiquinare wahiquinare ihyeracãhña. Sa yena wʉana tieracãhña. Ahri yʉhʉ ye dutierarire yerana quehnoañene yena ninata mʉsa. To puno tjire mʉsare ʉsã yahu duaye, ni ojoa ohoahye Jesu yequina Jerusalẽpʉ ijiyequina. \p \v 30 Ti pũre ojoa tuhasa, ohoahye Antioquíapʉ wahayequinare. Tiquina ohori bato waha, Antioquíapʉ esahye. Topʉ tiquina esari bato peyequina masare cahmecoa duti, tiquina ojoari pũre wiahye tiquinare. \v 31 Ti pũre tiquina buheri bato quehnoañene tiquina yahugʉ̃ tʉhoye, quehnoano bucueahye. \v 32 Sa ye Juda, Sila mehna Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquina ijiye, yoari pje Jesu yequinare Cohãcjʉ̃ yere yahuahye. Tiquina sa yahugʉ̃ tʉhoye, Jesu yequina pehe bucue, quehnoano jeripohna tiahye. \v 33 Sa ye Juda, Sila mehna topʉ meheñe decorigã tiquina ijiri bato tiquina tojoa tagʉ̃ to cjẽnare tiquina cohe tigʉ̃, “Quehnoano wahaya mʉsa”, niahye Antioquía cjẽna. Sa ye Juda gʉ̃hʉre ohoriquinare quehnoa dutioahye. Tiquina sa nidi bato Juda pehe tojoaa wahahye. \v 34 Sa ijiepegʉ̃ta Sila pehe topʉta tojoa cãhye Antioquíapʉta. \v 35 Sa ye Pablo, Bernabé gʉ̃hʉ meheñe decorigã tojoarĩahye ti macapʉ. Sa ye tiquina apequina peyequina mehna Jesu yere buheahye. \s1 Pari turi Pablo quehnoañe buheyere buhe tinino wahahye \p \v 36 Sa ye meheñe decorigã bato Pablo, Bernabé mehna yahuducuahye: \p —‍Ijipihtiyequinare mari buhe dʉcariquinare ihñana wahaʉhna tja, niahye Pablo gʉ̃hʉ tiquina basi. \p \v 37 Sa yero Bernabé pehe Ñure tiquina mehna nea duamahye. Ñu Marco pʉaro wame wame tiriquiro ijiahye. \v 38 To pano tiquiro tiquina mehna Panfiliapʉ esaro tiquina mehna tojoerahye. Tiquina yerire ihcãno sahaeraro, tojoaa wahahye. Tiquiro ihcãno sahaeragʉ̃ ihñano Pablo pari turi tiquirore nea duerahye. \v 39 Tiquiro nea dueragʉ̃ ihñano Bernabé Pablo mehna pʉaro tiquina basi cahme yahuducu cahme tu wahye. Bernabé pehe Chipre wame tiri nʉcʉopʉ Marco mehna pehãa wahahye. \v 40 Pablo pehe Sila mehna piti ti cã, wahahye. Sa ye tiquina buheye wahato pano Jesu yequina tiquinare ohoye, “Cohãcjʉ̃ mʉsare quehnoano ihña ihboahro”, niahye. Tiquina sa nidi bato Pablo, Sila mehna wahaa wahahye. \v 41 Sa wahaye, Siria yehpapʉ, Cilicia yehpapʉ gʉ̃hʉre esaye, topʉ Jesu yequinare quehnoano jeripohna ti bucuegʉ̃ yeahye tiquinare. \c 16 \s1 Timoteo Pablo mehna wahahye \p \v 1 Tiquina sa yeri bato Pablo gʉ̃hʉ Derbepʉ, Listrapʉ esaye, Timoteore boca sahye. Timoteo Jesu yaquiro ijiro, judio masono macʉno ijiahye tiquiro. Tiquiro pacoro gʉ̃hʉ Jesu yacorota ijiahye. Tiquiro pacʉro pehe griego masʉno ijiahye. \v 2 Sa ye Listra cjẽna, Iconio cjẽna Jesu yequina ohõ saha niahye Timoteore: “Timoteo masa quehnoariquiro ijire”, ni yahue tiahye. \v 3 Sa yero Pablo Timoteore nea duahye. Sa ijiepegʉ̃ta ti yehpa cjẽna judio masa pehe Timoteo pacʉro griego masʉno tiquiro ijigʉ̃ masiahye. Sa yero Pablo judio masare “Usuari”, nino, Timoteo cuhnucunʉ sohtoa cahserogãre yʉhre neahye. Judio masa dutiye nidiro sahata yeahye. \v 4 Tiquiro sa yeri bato tiquina esari macari cjẽnare tiquina dutiyere ojoari pũ cjẽne yahuahye. Ti pũ Jesu cũriquina, tiquiro yequina pʉhtoa mehna Jerusalẽpʉ ijiyequina tiquina ojoari pũ ijiahye. Sa ye ti dutiyere quehnoano yahuahye to cjẽnare Jesu yequinare. \v 5 Tiquina sa yahugʉ̃ tʉhoye Jesu yequina pehe Jesure wacũ tutua nemoahye. Sa ye Jesu yequina decoripe peyequina wahaducuahye. \s1 Pablo quehẽnopʉ Macedonia cjʉ̃nore ihñahye \p \v 6-7 Sa yero Asia yehpapʉ pehere quehnoañe buheyere buhe dutierahye Espíritu Santo tiquinare. Sa ye tiquina Frigia yehpare yʉhdʉa, Galacia yehpare yʉhdʉa, Misia yehpa dʉhtʉ cahapʉ esahye. Bitinia yehpa pehe waha duamahye. Tiquina waha duepegʉ̃ta Espíritu Santo pehe tiquinare topʉre waha dutierahye. \v 8 Tiquiro sa nidi bato tiquina pehe Misia yehpare yʉhdʉa, Troapʉ wihiri. \v 9 Topʉ tiquiro wihiri bato ohõ saha quehẽahye Pablo. Macedonia yehpa cjʉ̃no tiquiro caha ducugʉ̃ ihñahye tiquiro. “Ʉsãre Macedonia yehpa cjãnare yedohogʉ ahtaya”, ni, pijiahye tiquiro Pablore. \v 10 Tiquiro quehẽdi bato wahcã, ʉsã yere quehno tuhasa, Macedoniapʉ wahaa wahaʉ ʉsã. “Cohãcjʉ̃ ti yehpapʉre quehnoañe buheyere buhe dutiro nine marine”, ni tʉhotuu ʉsã. \s1 Pablo, Sila mehna Filipopʉ ijiahye \p \v 11 Sa yena ʉsã Troapʉ ijina yucʉsa mehna Samotracia wame tiri nʉcʉopʉ pehã saʉ ʉsã. Sa yena ape deco Neapolipʉ wahaʉ ʉsã. \v 12 Ti macare yʉhdʉ cãna Filipopʉ Roma cjẽna ya macapʉ esaʉ ʉsã. Ti maca Macedonia yehpapʉ ijiri maca ijiri. Ihyo ijiri maca ijierari. Topʉre meheñe decorigã ʉsã ijii. \v 13 Sa yena saurú ijigʉ̃ ʉsã ti maca dʉhtʉ cahapʉ, dia dʉhtʉ cahapʉ esaʉ. Topʉ Cohãcjʉ̃ mehna tiquina yahuducuro ijiri. Topʉ dujina topʉ cahmecoañe numia mehna yahuducuu ʉsã. \v 14 Ihcãcoro ʉsãre tʉhoricoro Tiatira cjõno Lidia wame tiricoro ijiri. Sa yero ticoro quehnoañe suhti wapa tiye suhtire duaricoro, mari Pacʉre ño peoricoro ijiri. Sa yero Pablo yahuyere quehnoano tʉhogʉ̃ yeri Cohãcjʉ̃ ticorore. \v 15 Sa ye ticorore, ticoro ya wʉhʉ cjẽna mehna wame yeri Pablo. Tiquiro sa wame yeri bato ohõ saha nidi ticoro: \p —‍“Jesu yacoro tjire mʉhʉ gʉ̃hʉ”, nine mʉsa yʉhʉre. Sa yena ya wʉhʉpʉ sajã tarĩña mʉsa. Yʉhʉ mehna tojoarĩña, nidi ticoro ʉsãre. \p Ticoro sa nigʉ̃ tʉhona ticoro ya wʉhʉpʉ tojoarĩi ʉsã. \p \v 16 Ape deco Cohãcjʉ̃ mehna tiquina yahuducuropʉ ʉsã wahagʉ̃ watĩnore cʉoricoro piti cari ʉsãre. Ticoro apequina cahacjõno ijiri. Sa yero ticoro masare “Ohõ saha waharota mʉsare”, ni, yahuyuricoro ijiri. Sa yahuro pajiro wapata basari ticoro pʉhtoare. \v 17 Sa yero Pablo mehna ʉsã wahagʉ̃, ʉsãre nʉnʉ tã, sañuducuri ticoro: \p —‍Ahriquina Cohãcjʉ̃ tutua yʉhdʉariquiro yedohoriquina ijire. Mari yariari bato Cohãcjʉ̃ marine tiquiro quehnoano yʉhdʉoatire yahure tiquina, ni sañuducuri ticoro. \p \v 18 Peye decori sa ni cariboducuri Pablore. Sa yero pari turi ticoro sa ni sañuducugʉ̃ tʉhoro Pablo majare ihña, ohõ saha nidi watĩnore: \p —‍Jesucristo tutuaye mehna dutiaja mʉhʉre. Ticorore duhuya. Waharĩsa mʉhʉ, nidi Pablo. \p Tiquiro sa nigʉ̃ta watĩno pehe wahaa wahari. \p \v 19 Tiquina sa yeri bato ticoro pʉhtoa pehe niñeru ticoro wapataericoro wahagʉ̃ ihñañe, tiquina Pablore, Sila mehna ñehedi. Ñehe tuhasa, tiquinare neari ti maca decopʉ pʉhtoa cahapʉ. \v 20 Sa ne cã, buhiri dahre dutiyequina cahapʉ cũri tiquinare. \p —‍Ahriquina judio masa mari ya maca cjẽnare cariboye nine. \v 21 Tiquina mari dutiyere cohã dutiye, apeye buheyere buheye nine. Mari ye dutiyere yʉhdʉdʉcagʉ̃ ye duaye nine. Mari Roma cjãna ijina ahriquina yahuye pehere ye masiedaja mari. Sa yena tiquina buheyere mari cahmedaja, nidi ticoro pʉhtoa buhiri dahre dutiyequinare. \p \v 22 Tiquina sa nigʉ̃ tʉhoye masa peyequina Pablo gʉ̃hʉ mehna usua yʉhdʉa wahahye. Sa ye buhiri dahre dutiyequina pehe Pablo gʉ̃hʉ suhtire tiquina tʉhrẽ cohãri bato daye cjʉgã mehna tana dutiri tiquinare. \v 23 Tutuaro tana tuhasa peresu yeri tiquinare. Tiquina sa peresu yeri bato peresu ijiyequinare cohteriquirore quehnoano ihña ihbo dutiahye tiquina. \v 24 Tiquina sa dutiri bato tiquinare cohteriquiro pehe ti wʉhʉ puhia cjã tucũpʉ tiquinare cũ, taboa mehna tiquina dahpocãrine biha cũahye. \p \v 25 Ñami deco Pablo, Sila mehna Cohãcjʉ̃re sini, tiquirore basa peoahye. Tiquina sa basagʉ̃ tʉhoahye apequina peresupʉ ijiyequina. \v 26 Tiquina sa ni basagʉ̃ta ti wʉhʉ tutuaro ñuhmiahye. Sa ñuhmigʉ̃ ihcãno mehna ijipihtiye sope pahmari parĩa wahahye. Sa ye peresupʉ ijiyequinare tiquina dʉhteri dari come dari suru site dijiaa wahahye. \v 27 Sa wahagʉ̃ ihñano ti wʉhʉre cohteriquiro pehe “Peresu ijiyequina duhti tuhasari jiri”, ni tʉhotumahye. Sa ni tʉhoturo tiquiro ñoseni pjĩne nedoqueo tiquiro basi ñosemahye. \v 28 Tiquiro sa yegʉ̃ ihñano Pablo tiquirore tutuaro sañuducu ohõ saha niahye: \p —‍Mʉhʉ basi ñano yeracãhña. Ijipihtina ohõre ijiaja ʉsã, niahye tiquiro tiquinare cohteriquirore. \p \v 29 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoro tiquinare cohteriquiro pehe sihã duti, tiquina cahapʉ oma cã, Pablo, Sila tiquina dahpocãri cahapʉ nanare doque quehe sahye tiquiro. \v 30 Sa yero tiquiro tiquinare ti tucũpʉ ijiyequinare ne wijia, sinituahye: \p —‍¿Dʉhse yeagari yʉhʉ Cohãcjʉ̃ yaquiro iji duagʉ? ni, sinituahye tiquiro. \p \v 31 —‍Jesucristore wacũ tutuaya mʉhʉ. Mʉhʉ acaye gʉ̃hʉ tiquirore wacũ tutuahro. Mʉsa sa yegʉ̃ mʉsare pecapʉ wahaborinare Cohãcjʉ̃ yʉhdʉorota, ni, yahuahye tiquina. \p \v 32-33 Tiquina sa nidi hora ñami deco batogã ijiahye. Tiquina sa nidi bato tiquinare cohteriquiro ya wʉhʉpʉ neahye tiquinare. Tiquiro ya wʉhʉpʉ ne sa, tiquina camine coseahye tiquiro. Tiquiro sa cose tuhasari bato tiquiro cohteriquiro acaye mehna ijigʉ̃ Cohãcjʉ̃ yere buheahye Pablo gʉ̃hʉ. Tiquina buheri bato wame yeahye tiquinare. \v 34 Tiquina wame ye tuhasari bato tiquinare cohteriquiro Pablo gʉ̃hʉre ihyaye peoahye. Sa ye tiquiro acaye mehna quehnoañe buheyere tiquina tʉhori bato tutuaro bucueahye, Cohãcjʉ̃re masi dʉcaye. \p \v 35 Bohrea parĩ cãhtagʉ̃ ihñañe pʉhtoa pehe surarare peresu yeri wʉhʉpʉ ohoahye Pablo gʉ̃hʉre wio dutiye. \v 36 Tiquina sa wio dutiri bato ti wʉhʉre cohteriquiro Pablo gʉ̃hʉre yahuahye: \p —‍Pʉhtoa mʉsare wio dutiri. Sa yena cuero marieno wijiaya, niahye tiquiro Pablo gʉ̃hʉre. \p \v 37 Tiquina sa wio duepegʉ̃ta Pablo yahuahye surarare: \p —‍Ʉsã ñano yerʉ. Sa yena ʉsã ne buhiri mariedaja. Ihyo warota tiquina pʉhtoa pehe masa ihñonopʉ yucʉri mehna tanari ʉsãre, ʉsã Roma cjãna ʉsã ijiepegʉ̃ta. Tana tuhasa peresu yeri ʉsãre. Sa ye yojopʉ masa tiquina ihñeno wio duare ʉsãre, ʉsãre ñano tiquina yerire “Bʉoro yʉhdʉari”, niñe. Pʉhtoa tiquina basita wioye ahtaahro ʉsãre, niahye Pablo surarare. \p \v 38 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoye surara pehe pʉhtoare yahuye wahahye. Tiquina sa ni yahuri bato Pablo, Sila mehna Roma cjẽna tiquina ijigʉ̃ masiñe pʉhtoa pehe cue niahye. \v 39 Sa ye tiquina Pablo gʉ̃hʉ cahapʉ esa, ohõ saha niahye: \p —‍Ñano yeahti ʉsã mʉsare. Ne pari turi sa yesi, niahye pʉhtoa Pablo gʉ̃hʉre. \p Sa ni tuhasa pʉhtoa tiquinare peresupʉ ijiyequinare wio, tiquinare ape siepʉ waha dutiahye. \v 40 Tiquina sa nidi bato Pablo, Sila mehna peresupʉ ijiriquina wijia, Lidia wame tiricoro ya wʉhʉpʉ wahahye. Ti wʉhʉpʉ tiquina esari bato Jesu yequinare piti cahye. Sa ye tiquina Jesu yequinare quehnoano buheye, quehnoano jeripohna tigʉ̃ yeahye tiquinare. Tiquina sa yeri bato Pablo, Sila mehna wahaa wahahye. \c 17 \s1 Tesalónica cjẽna usuahye Jesu yequina mehna \p \v 1 Sa ye tiquina Anfipolipʉ esa, yʉhdʉaye, Apoloniapʉ esa, yʉhdʉaye, Tesalónicapʉ esahye tiquina. Topʉ judio masa buheri wʉhʉ ijiahye. \v 2 Semanaripe tiquiro yeriro sahata Pablo buheri wʉhʉpʉ wahae tiahye. Topʉ esa, ihtia semana waro saurú decorire tiquiro panopʉ cjẽ tiquina ojoarire Cohãcjʉ̃ yere masare buhe, tire tiquina basi cahme yahuducue tiahye Pablo. \v 3 Sa yero tiquiro Cohãcjʉ̃ yere yahuahye: \p —‍Judio masa, mʉsa pʉhtoro mʉsa cohteriquiro Cristo ahtahye ñano yʉhdʉatiquiro. Sa yero tiquiro yariaa wahahye masa mʉjano taro. Sa yero ahriquiro Jesu, yʉhʉ yahuriquiro, tiquiro Cristo warota ijire marine yʉhdʉoatiquiro. Tiquirota ijire mʉsa cohteriquiro. Ohõ sahata nine Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoari pũ, ni yahuahye Pablo. \p \v 4 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoye meheñequinagã topʉ ijiyequina “Potota ijire”, niahye. Sa ye tiquina Pablo gʉ̃hʉ mehna wahahye. Sa ye apequina gʉ̃hʉ griego masa peyequina mari Pacʉre ño peoyequina pehe Pablore tʉhoye, tiquina mehna cjẽna numia gʉ̃hʉ peyequina pʉhtoa numia gʉ̃hʉ tiquirore tʉhoye Jesu yequina tojoahye. Sa ye Pablo gʉ̃hʉ mehna wahahye. \v 5 Sa ijiepegʉ̃ta apequina judio masa pehe tiquina sa wahagʉ̃ ihñañe, ihña cooahye. Sa ye tiquina ñañequina dahraeyequinare peyequinare piji cahmecoa ohõ saha ni dutiahye: “Ahriquina ñano yeye nine”, ni sañuducu dutiahye tiquinare. Sa sañuducuye ijipihtiyequina ti maca cjẽnare usuagʉ̃ yeahye Pablo gʉ̃hʉ mehna. Sa ye judio masa Jasõ ya wʉhʉpʉ sajã, Pablo gʉ̃hʉre macamahye, tiquinare masapʉre ohoye tehe. \v 6 Sa macaepeta tiquinare bocaerahye. Sa ye Jasõre, apequina Jesu yequina gʉ̃hʉre ñehe, weje wijiaa wahahye tiquinare. Pʉhtoa cahapʉ ne sa, ohõ saha ni yahusãhye tiquina. \p —‍Pablo gʉ̃hʉ masare ijipihtiropʉre caribo yʉhdʉare. Sa ye yojopʉre tiquina mari ya macare wihi tuhasari. \v 7 Sa yero ahriquiro Jasõ tiquinare tiquiro ya wʉhʉpʉ sajã ta dutiri. Tiquina ijipihtiyequina mari pʉhtoro Roma cjʉ̃no tiquiro dutiyere yʉhdʉdʉcare. “Apequiro mʉsa pʉhtoro ijire. Jesu tiquirota ijire”, niñe, mari pʉhtoro dutiyere yʉhdʉdʉcare tiquina, ni yahusãhye judio masa pehe pʉhtoare. \p \v 8 Tiquina sa ni yahusãgʉ̃ tʉhoye, ijipihtiyequina masa, pʉhtoa gʉ̃hʉ usua, tutuaro sañuducuahye. \v 9 Tiquina sa sañuducuepegʉ̃ta pʉhtoa Jasõre, tiquiro mehna cjẽna gʉ̃hʉre, niñerure wapa ye duti, wioahye. \s1 Pablo Sila mehna Bereapʉ esahye \p \v 10 Ti pjeta ñamipʉ Pablo gʉ̃hʉre Jesu yequina nʉo ohoahye Bereapʉ. Topʉ esa tiquina judio masa buheri wʉhʉpʉ sajãa wahahye. \v 11 Berea cjẽna pehe Tesalónica cjẽna yʉhdʉoro Jesu yere quehnoano tʉhoyequina ijiahye. Sa ye tiquina Jesu yere tʉhori bato “¿Potota ijiajari?” ni masi duaye, decoripe tiquiro yere tiquina ojoari pũre sa buheducue tiahye tiquina. \v 12 Sa ye tiquina peyequina Jesure wacũ tutuayequina ijiahye. Griego masa gʉ̃hʉ, ʉmʉa, pʉhtoa numia mehna Jesure wacũ tutuayequina ijiahye. \v 13 Sa ijiepegʉ̃ta Pablo Bereapʉ Cohãcjʉ̃ yere tiquiro buhegʉ̃ gʉ̃hʉre tʉhoye, Tesalónica cjẽna judio masa topʉ esahye. Topʉ esaye, Berea cjẽnare quiti dojomehneñe, Pablo gʉ̃hʉ mehna usuagʉ̃ yeahye tiquina. \v 14 Tiquina sa yegʉ̃ ihñañe Jesu yequina Pablore sojaro mehna pajiri ma dʉhtʉ cahapʉ ohoahye. Tiquina sa ohoepegʉ̃ta Sila, Timoteo mehna Bereapʉ tojoahye. \v 15 Sa ye apequina Pablore Atenapʉ ne cã soahye. Tiquirore so tuhasa, majare tojoaa wahahye Bereapʉ tja. \p —‍Sojaro mehna waha, piti tina wahaya Pablore, ni yahuahye Silare, Timoteo gʉ̃hʉre. \p Sa ni yahu dutiahye Pablo tiquinare. \s1 Pablo Atenapʉ ijiahye \p \v 16 Sa yero Pablo Atenapʉ cohtero niahye Sila, Timoteo gʉ̃hʉre. Sa yero Atena cjẽna “Cohãcjʉ̃ ijire”, tiquina niñe queoyere peye tiquina cʉogʉ̃ ihñano Pablo tutuaro bʉjʉa witiahye tiquina mehna. \v 17 Sa bʉjʉa witiro judio masa buheri wʉhʉpʉ judio masa mehna yahuducuahye. Sa yero tja judio masa ijieyequina gʉ̃hʉre yahuducuahye tiquiro. Tiquina ihquẽquina mari Pacʉre ño peoyequina ijiahye. Sa yero Pablo ti maca decopʉ decoripe tiquiro cahapʉ sa tini majare sajãñequina mehna yahuducuahye. \v 18 Apequina Epicúreo yere buheyequina, Estoico yere buheyequina gʉ̃hʉ Pablo mehna yahuducuahye. \p —‍¿Ahriquiro yahuducuye peyariquiro dʉhse ni yahuducuro niajari tiquiro? niahye tiquina. \p Pablo Jesu yere, tiquiro masa mʉjarire tiquiro yahugʉ̃ tʉhoye ohõ saha ni tʉhotumahye masa. “Tiquiro apequina cohãmanare yahuro niaga”, ni, tʉhotumahye tiquina. \v 19 Tiquina tʉhori bato Areópago wame tiropʉ Pablore nea wahahye. \p —‍Ahri buheye, wahma buheyere yojopʉ mʉhʉ yahurire masi duaja ʉsã. \v 20 Mʉhʉ buheye sijoro saha ijire. Sa yena ʉsã tire masi duaja, niahye tiquina Pablore. \p \v 21 Ijipihtiyequina Atena cjẽna decoripe wahma buheyere yahuducuducu duahye. Sa ye tire tʉho duahye. Ape yehpa cjẽna gʉ̃hʉ Atenapʉ ijiye, sata ye duahye. Sa ye Pablo yahuyere tʉho duahye tiquina. \p \v 22 Sa yero Pablo Areópago wame tiropʉ wahcãdʉca, ohõ saha ni yahuahye: \p —‍Atena cjãna, peyequina mʉsa cohãmanare mʉsa tutuaro ño peona mʉsa ijigʉ̃ masiaja yʉhʉ. \v 23 Ahri maca mʉsa ya macare cohãmanare mʉsa ño peorire ihña tinii yʉhʉ. Sa ihña tinigʉ yʉhʉ ihcã cuhtupʉ, cohãmanare ño peona mʉsa ohoyere mʉsa cũnopʉ ahrire buhei. “Cohãcjʉ̃, mari masimehnediquiro ya cuhtu ijire”, ni, ojoari jiri mʉsa tire mʉsa cũnopʉ. Mʉsa tiquirore masiedapenata tiquirore ño peori jiri mʉsa. Tiquiroreta mʉsa masiediquirore yahugʉ niaja yʉhʉ mʉsare. \p \v 24 ’Cohãcjʉ̃ ijipihtiri yehpare, ijipihtiyere bajumehnediquiro ijire. Tiquiro ʉhmʉsere, yehpapʉre, pʉhtoro ijiro, tiquiro masa tiquina yeri wʉhʉpʉ ijierare. \v 25 Sa yero tiquiro mari ijiyere, mari jeri neñe gʉ̃hʉre, ijipihtiye marine apee borore ohoriquiro ijiro, mari yedohoyere cahmedare. Tiquiro pejecʉoriquiro ijierare. \p \v 26 ’Tiquiro ihcãquiro ʉmʉnore ye dʉcahye. Tiquiro mehnata ijipihtiri yehpa cjẽnare masare yeahye. Sa yero ijipihtiri yehpapʉre marine cũahye tiquiro. “Ohõ puno yoari pje ohõpʉre catieta”, nino queo cũahye marine. \v 27 “Tiquina yʉhʉre macañe, bocaeta”, ni tʉhotuahye Cohãcjʉ̃. Sa yero Cohãcjʉ̃ yoaropʉ ijierare. Mari mehnata ijire. Ohõ saha ni ojoahye. \v 28 “Marine ijigʉ̃ yere tiquiro. Sa yero masa mehna sa ijiducure tiquiro”, ni ojoahye. Mʉsa mehna cjẽna panopʉ cjẽna basayere quehnoano ojoayequina tiquina ojoariro sahata nii niaja. “Mari gʉ̃hʉ Cohãcjʉ̃ pohna ijiaja”, ni ojoahye tiquina. \v 29 Sa yena tiquiro pohna ijina ohõ saha ni tʉhotueracãhña mʉsa. Queoyere, uru, plata, ʉtã mehna mʉsa esa tuharo mʉsa yeriquinare “Cohãmana ijire”, ni tʉhotueracãhña mʉsa. \v 30 Panopʉ masa tiquina masieñequina ijinigʉ̃ tiquina ñañene yepegʉ̃ta Cohãcjʉ̃ sa ihña cãhrĩahye. Sa yeperota yojopʉre ijipihtiri yehpa cjẽnare tiquina ñañene bʉjʉa witi dutire Cohãcjʉ̃. \v 31 Came Cohãcjʉ̃ tiquiro queori decopʉ ijipihtiri yehpa cjẽnare queoro beserota quehnoañequinare, ñañequinare. Tiquiro bese duti cũriquiro Jesu pehe beserota. Jesure yariariquirore masoahye tiquiro. Sa masono “Ahriquiro yʉhʉ cũriquiro ijire”, ni, ihñono niahye Cohãcjʉ̃ masare, ni yahuahye Pablo Atena cjẽnare. \p \v 32 Tiquiro sa nigʉ̃ masa mʉjarire tiquiro yahuducugʉ̃ tʉhoye apequina tiquirore bʉjʉpeahye. Sa ye apequina pehe ohõ saha niahye: \p —‍Pari turi ahrire mʉhʉ yahugʉ̃ ʉsã tʉho duaja, niahye tiquina Pablore. \p \v 33 Tiquina sa nidi bato Pablo wahaa wahahye. \v 34 Sa ye meheñequinagã tiquiro mehna ijiye, Jesure wacũ tutua dʉcahye. Dionisio Areópago cjʉ̃no pʉhtoa mehna cjʉ̃no Jesure wacũ tutua dʉcahye. Damari wame tiricoro gʉ̃hʉ, apequina mehna Jesure wacũ tutua dʉcahye. \c 18 \s1 Pablo Corintopʉ ijiahye \p \v 1 Sa ye, Pablo Atenapʉ ijiriquiro waha, Corinto wame tiri macapʉ esahye. \v 2 Topʉ esaro, judio masʉno Aquila wame tiriquirore boca sahye tiquiro. Ijipihtiyequina pʉhtoro Claudio wame tiriquiro judio masare Romapʉ ijiyequinare tiquiro cohãgʉ̃, Aquila pehe tiquiro namono Priscila mehna waha, Corintopʉ esahye. Aquila pehe Ponto wame tiri yehpapʉ masa bajuariquiro ijiahye. Sa ye tiquina Corintopʉ tiquina ijigʉ̃, Pablo tiquina cahapʉ esahye. \v 3 Aquila gʉ̃hʉ carpa cahseri wʉhʉsere yeyequina ijiahye. Pablo gʉ̃hʉ carpa cahseri wʉhʉsere yeriquirota ijiahye. Sa yero tiquiro tiquina mehna dahra, topʉ tojoahye. \v 4 Sa yero Pablo saurú ijigʉ̃ semanaripe judio masa tiquina buheri wʉhʉpʉ judio masare, judio masa ijieyequina gʉ̃hʉre Cohãcjʉ̃ yere yahuahye. Tiquiro sa ni yahugʉ̃ tʉhoye, “Ijirota ijire”, niahye tiquina ihquẽquina. \p \v 5 Sa ye Sila, Timoteo mehna Macedoniapʉ ijiriquina, Pablo cahapʉ esahye. Topʉ tiquina esari bato Pablo pehe ijipihtiye decori judio masare quehnoano buhee tiahye: \p —‍Jesu, Cristo marine yʉhdʉoatiquiro mari cohteriquiro ijire, ni yahue tiahye tiquiro. \p \v 6 Tiquiro sa ni buhepegʉ̃ta, judio masa pehe tiquirore tʉho duerahye. Sa ye tiquina ñano ni quiti dojomehneahye tiquirore. Tiquina sa yegʉ̃ Pablo tiquinare tiquiro tuhtiboriro sahata, tiquiro suhtirore dihta wahãrire wejẽ site cũahye. \p —‍Mʉsa ye buhiri pecapʉ wahanata. Cohãcjʉ̃ tiquiro dutiriro sahata mʉsare buhemi yʉhʉ. Sa buhepegʉ̃ta mʉsa yʉhʉre tʉho duerari. Yojopʉre judio masa ijieyequina pehere buhegʉ wahaʉtja, niahye Pablo judio masare. \p \v 7 Tiquiro sa nidi bato tiquiro topʉ ijiriquiro waha, Ticio Justo wame tiriquiro ya wʉhʉpʉ esahye. Justo Cohãcjʉ̃re ño peoriquiro ijiahye. Tiquiro ya wʉhʉ pehe judio masa buheri wʉhʉ cahapʉ ijiahye. \v 8 Sa ye Crispo wame tiriquiro buheri wʉhʉre cohteriquiro, tiquiro namono, tiquiro pohne gʉ̃hʉ Jesure wacũ tutuayequina ijiahye. Sa ye apequina Corinto cjẽna peyequina Cohãcjʉ̃ yere tʉhoye, Jesure wacũ tutuahye. Tiquina sa wacũ tutuayequina ijigʉ̃ tiquinare wame yeahye. \v 9-10 Ihcã ñami Cohãcjʉ̃ quehẽnopʉ yahuahye Pablore. Tiquirore ohõ saha niahye: \p —‍Mʉhʉ mehna ijiaja. Ahri macare yeequina peyequina ijire. Sa ye apequina masa mʉhʉre ñano ye masiedare. Sa yegʉ cueracãhña mʉhʉ. Sa cueragʉ yeere tutuaro yahuya. Sa tʉhotueracãhña, ni yahuahye Cohãcjʉ̃ Pablore. \p \v 11 Sa ye ihcã cʉhma quehnoano, ape cʉhma deco waro to cjẽnare Cohãcjʉ̃ yere buhe, ijie tiahye Pablo. \p \v 12 Tiquiro sa ijiri watoa Galiõ wame tiriquiro Acaya yehpa cjẽna pʉhtoro tiquiro ijigʉ̃ judio masa ijipihtiyequina ihcãno mehna Pablore yahusãñe taye, tiquirore buhiri dahre dutiyequina cahapʉ neahye tiquina. \p \v 13 —‍Ahriquiro masare Cohãcjʉ̃re ño peo dutiro ahri yehpa cjẽ dutiye pehere cohã dutiro nine, ni yahusãhye judio masa buhiri dahre dutiyequinare. \p \v 14 Tiquina sa ni yahusãgʉ̃ tʉhoro Pablo pehe tiquinare yahu duamahye. Sa yahu duepegʉ̃ta Galiõ pehe judio masare yahuahye: \p —‍Ahriquiro ʉsã Roma cjãna ye dutiyere yʉhdʉdʉcariquiro tiquiro ijigʉ̃ mʉsare yʉhtiboaya yʉhʉ. \v 15 Sa yena mʉsa judio masa ye dutiye pehere ahriquiro yʉhdʉdʉcariquiro ijigʉ̃ mʉsa basi quehnoña. Ahrire mʉsa mehna masino pjerare yʉhʉre, ni yahuahye tiquiro judio masare. \p \v 16 Sa ninota tiquinare judio masa yahusãñe ahtamediquinare tiquiro ya tucũpʉ ijiriquinare cohã wioahye tiquiro. \v 17 Tiquiro sa cohã wiori bato ijipihtiyequina ti wʉhʉpʉ ijiriquina Sostenene judio masa buheri wʉhʉre cohteriquirore Jesu yaquirore ñehe, buhiri dahre dutiyequina cahapʉ queãhye tiquirore. Tiquina sa quẽgʉ̃ ihñano Galiõ sa ihña cãhye. \s1 Pablo Antioquíapʉ tojoaa wahahye \p \v 18 Sa yero Pablo Corintopʉ yoari pje ijiriquiro “Wahaʉ niaja”, ni cohe tiahye tiquiro Jesu yequinare. Tiquiro sa nidi bato tiquiro Priscila, Aquila mehna Siria yehpapʉ ijiri macapʉ pehãa wahahye. Cencrea wame tiri petamahapʉ tiquina esari bato Pablo Cohãcjʉ̃re “Ohõ saha mʉhʉre ye basaʉtja”, tiquiro nidire ye tuhasariquiropʉ ijiahye. Sa yero sa yeriquina judio masa tiquina yeducuriro sahata tiquiro poarire wʉha peho dutiahye. \v 19 Sa yero tiquina Efeso wame tiri macapʉ pehã sa, Priscilare, Aquila gʉ̃hʉre cũahye Pablo. Tiquinare topʉ cũ, judio masa tiquina buheri wʉhʉpʉ wahahye. Ti wʉhʉpʉ esa, Cohãcjʉ̃ yere yahuahye. Sa yahuro judio masa mehna yahuducuahye. \v 20 Tiquiro sa yahuducuri bato tiquirore tiquina mehna tojoa dutimahye. Tiquina sa dutiepegʉ̃ta ohõ saha niahye Pablo: \p —‍Tojoeraja mʉsa mehna, niahye Pablo tiquinare. \p \v 21 Sa ninota, \p —‍Wahagʉ niaja. Cohãcjʉ̃ cahmegʉ̃ pari turi tojoa taboaga, niahye tiquinare Pablo. \p Sa ni tuhasa Efesopʉ ijiriquiro pehãa wahahye tiquiro. \p \v 22 Sa yero Cesareapʉ pehã sa, yʉhdʉ cã, Jerusalẽpʉ esahye. Topʉ esa, to cjẽna Jesu yequinare “¿Ne ijiajari mʉsa?” ni, tiquinare ihña yʉhdʉa Antioquíapʉ esahye. \v 23 Topʉ meheñe decorigã ijiahye. Topʉ ijiriquiro yʉhdʉahye. Galacia yehpapʉ ijiye macaripʉ, Frigia yehpapʉ ijiye macaripʉ pari turi esa, ti macari cjẽnare Jesu yequinare buhero, bucuegʉ̃ yeahye. \s1 Apolo wame tiriquiro Efesopʉ buheahye \p \v 24 Ti pjere, judio masʉno Apolo wame tiriquiro, Alejandría cjʉ̃no Efesopʉ esahye. Tiquiro quehnoano yahu mihnidiquiro ijiahye. Sa yero tiquiro Cohãcjʉ̃ ojoarire quehnoano masiahye. \v 25 Apequiro tiquirore Cohãcjʉ̃ yere yahu tuhasae tiahye. Sa yero tiquiro Ñu wame yeriquiro ye buheye dihitare masiahye. Sa ijieperota tiquiro tutuaro bucueye mehna Cohãcjʉ̃ yere quehnoano buheahye. \v 26 Sa yero judio masa tiquina buheri wʉhʉpʉ tiquiro cuero marieno tiquinare buhe dʉcahye. Tiquiro sa buhegʉ̃ tiquina tʉhori bato Priscila, Aquila mehna tiquirore tiquina mehna neahye. Cohãcjʉ̃ yere tiquiro quehnoano poto yahu pehoeragʉ̃ ihñañe quehnoano poto yahu pehoahye tiquina tiquirore. \v 27-28 Sa ye tiquiro Apolo pehe Acaya yehpapʉ tiquiro waha duagʉ̃ Jesu yequina tiquirore “Quehnoano wahaya”, ni, ojoari pũrine ohoahye tiquirore. Ti pũri Acayapʉ ijiyequina Jesu yequinare Apolore quehnoano piti ca dutiye pũri ijiahye. Sa yero Apolo topʉ esaro, to cjẽnare Jesure wacũ tutuayequinare Cohãcjʉ̃ cahĩñe mehna quehnoano yedohoahye. Judio masare ti macapʉ ijiyequinare ohõ saha ni yahuahye: \p —‍Cohãcjʉ̃ ohoriquiro mʉsa cohteriquiro ijire Jesu. Cristo waro ijire tiquiro, ni yahuahye judio masare apequina masa tiquina ihñonopʉ. \p Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoari mehna tiquiro quehnoano queoro yahugʉ̃ tʉhoye tiquina “Poto ijierare”, ni masiedahye. Sa yero Cohãcjʉ̃ cahĩñe mehna tiquirore wacũ tutuayequinare quehnoano yedohoahye Apolo. \c 19 \s1 Pablo Efesopʉ wahahye \p \v 1 Corintopʉ Apolo tiquiro ijiri watoa, Pablo pehe cʉnʉ cjʉpʉ mʉja yʉhdʉa, Efesopʉ esahye. Topʉ esaro ihquẽquina Jesu yequinare bocahye. \v 2 Tiquinare boca saro tiquiro tiquinare sinituahye: \p —‍¿Mʉsa Jesure wacũ tutuari bato mʉsa pehe Espíritu Santore cʉo dʉcari? ni, sinituahye Pablo. \p Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoye tiquirore ohõ saha ni yahuahye tiquina: \p —‍“Espíritu Santo ijire”, ni yahuerari ʉsãre, ni yahuahye tiquina. \p \v 3 Tiquina sa ni yahuri bato Pablo tiquinare sinituahye tja: \p —‍¿Noa ye buheyere mʉsa tʉhori bato wame yeri mʉsare? niahye tiquiro tja. \p —‍Ñu ye buheyere ʉsã tʉhori bato wame yeri ʉsãre, ni yahuahye tiquina. \p \v 4 Tiquina sa nigʉ̃ tʉhoro ohõ saha niahye Pablo: \p —‍Masa tiquina ñañe yerire tiquina duhugʉ̃ ihñano wame yeahye Ñu. Sa yero tiquiro wame yeye pehe tiquina ñañe yerire tiquina duhurire masare ihñoati ijire. Sa yero apee boro gʉ̃hʉre yahu nemoahye Ñu. “Yʉhʉ bato ahtariquiro pehere wacũ tutuaya mʉsa”, ni yahuahye tiquiro. Sa nino Jesure yahuro niahye, ni yahuahye Pablo tiquinare. \p \v 5 Tiquiro sa nigʉ̃ tiquina tʉhori bato, Jesu wame mehna wame yeahye tiquinare. \v 6 Sa yero Pablo tiquina ihquẽquina bui tiquiro omoca duhu peogʉ̃, Espíritu Santo pehe wihiahye tiquinapʉre. Tiquiro sa wihiri bato tiquina pehe tʉhomehneñe yahuducuye mehna yahuducu, Cohãcjʉ̃ yere yahuahye. \v 7 Tiquina ijipihtiyequina doce ʉmʉa ijiye ijiboaga. \p \v 8 Came Pablo judio masa tiquina buheri wʉhʉpʉ sajã, ihtia asʉ̃ waro decoripe cuero marieno Cohãcjʉ̃ pʉhtoro tiquiro ijiyere yahuducuahye tiquina mehna. Tiquirore tiquina sa tʉhori bato “Ahri ijirota ijire”, niahye tiquina. \v 9 Sa niepegʉ̃ta apequina pehe tʉho duerahye. Sa ye tiquina masa tʉhoro quehnoañe buheyere ñano niahye. Tiquina sa nigʉ̃ tʉhoro Pablo pehe Jesu yequinare piji wijia, ape siepʉ wahahye. Waha, Tirano wame tiri wʉhʉ buheri wʉhʉpʉ decoripe masare Cohãcjʉ̃ yere yahuahye tiquiro. \v 10 Pʉa cʉhma waro buhee tiahye tiquinare. Tiquiro sa buhegʉ̃ ijipihtiyequina Asia yehpa cjẽna judio masa, judio masa ijieyequina mehna mari pʉhtoro Jesu yere tʉhoahye. \v 11 Sa yero Cohãcjʉ̃ tutuaye mehna Pablo peye tahari ye ihñoahye. \v 12 Suhti cahseri Pablo tiquiro pagʉre pihari cahserire, tiquiro pihari suhti gʉ̃hʉre ne cã, dohatiyequinare ohoahye. Ti suhtire ohogʉ̃ tire ñeheñe tiquina dohatiye yʉhdʉa wahahye. Sa ye watĩa tiquina mehna ijiriquina wahaa wahahye ti suhtire tiquina ñehedi bato. \p \v 13 Sa ijigʉ̃ apequina judio masa, sa tiniducuyequina, watĩare cohãñequina judio masa yayia ijiahye. Sa ye Pablo tiquiro yeriro sahata Jesu tutuaye mehna watĩare cohã duamahye. Sa ye watĩare duhu dutimahye tiquina. \p —‍Pablo yahuriquiro, Jesu tiquiro tutuaye mehna dutiaja mʉsare. Wahaya. Ahriquiro mehna pari turi ijieracãhña, nimahye tiquina watĩare ohoye. \p \v 14 Esceva wame tiriquiro siete tiquiro pohne pehe sata yemahye. Esceva pehe judio masʉno pahia pʉhtoro ijiahye. \v 15 Tiquiro pohne watĩnore tiquina waha dutiri bato, watĩno pehe ohõ saha niahye tiquinare: \p —‍Jesure masiaja. Pablo gʉ̃hʉre masiaja. Mʉsa pehere masiedaja, niahye watĩno tiquinare. \p \v 16 Tiquiro sa nigʉ̃ta watĩnore cʉoriquiro pehe tutuaro tiquinare ñehe maa wahahye. Sa yero tiquinare ña yʉhdʉaro yeahye. Tiquiro sa yeri bato suhti marieñequina, cami tiyequina oma wijiaa wahahye tiquina ti wʉhʉre. \v 17 Tiquina sa yeri bato ijipihtiyequina Efeso cjẽna, judio masa, judio masa ijieyequina mehna tire tʉhoye, cue yʉhdʉahye tiquina. Sa ye mari pʉhtoro Jesu yere bʉjʉpero marieno yahuducuahye masa pehe. \p \v 18 Sa ye masa peyequina Jesure wacũ tutuayequina tiquina ñano yerire yahuye ahtahye. \v 19 Tiquina mehna cjẽna peyequina yayia masare ujuayequina yero saha yeyequina ijiahye. Sa ye tiquina ojoari pũrine yayia tiquina yerire yahuye pũrine topʉ ne cãhta, masa ihñonopʉ ti pũrine ʉjʉ̃a cohã cãhye tiquina. Ti pũri wapa tirire tiquina queogʉ̃, ijipihtiye pũri cincuenta mil cjoeri niñeru cjoeri wapa timahye ti pũri. \v 20 Sa ye Cohãcjʉ̃ yere cahmeñequina peyequina wahahye. Cohãcjʉ̃ tutuaye mehna tiquiro yequina wahahye. \p \v 21 Tiquina sa wahari bato Pablo ohõ saha ni tʉhotuahye: “Macedonia yehpapʉ esa mʉhta, ti yehpare yʉhdʉa, Acaya yehpare esaʉtja. Ti yehpare yʉhʉ esari bato Jerusalẽpʉ wahaʉtja. Ti macare yʉhʉ esari bato Romapʉ wahaʉtja”, ni tʉhotuahye Pablo. \v 22 Pʉaro tiquirore yedohoyequinare tiquiro pano oho mʉhtahye Macedonia yehpapʉ. Timoteo, Erasto gʉ̃hʉ ijiahye tiquina. Sa yero Pablo pehe ihcãquirota tojoa nʉnʉ tãrĩahye Asia yehpapʉ. \s1 Efesopʉ masa usua, sañuducuahye \p \v 23 Ti pjere Efesopʉ Jesu yere apequina cahmedaye, Pablo gʉ̃hʉre tuhtiahye. \v 24 Plata mehna dahrariquiro Demetrio wame tiriquiro plata mehna cohãcjõno Artemisa wame tiricoro ya wʉhʉ queoyere yeriquiro ijiahye. Sa yero tiquiro apequina plata mehna dahrayequina mehna ti queoyere dua, pajiro wapatahye tiquina. \v 25 Sa yero Demetrio apequina plata mehna dahrayequinare piji cahmecoa yahuahye tiquinare. \p —‍Tʉhoya mʉsa. Ahri dahraye mehna pajiro mari wapatarire masine mʉsa. \v 26 Ahriquiro Pablo yerire tiquiro buheri gʉ̃hʉre masine mʉsa. Ohõ saha ni buhere tiquiro. “Cohãmana queoye masa tiquina yeyequina catiyequina ijierare”, ni yahue tiri tiquiro. Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoye peyequina Efeso cjẽna, ijipihtiropʉ apequina Asia yehpa cjẽna gʉ̃hʉ ti buheyere “Ijirota ijire”, nie tiri. \v 27 Sa niñe mari dahrayere masa ñano yahuducuboaga. Sa ye mari yacoro cohãcjõno Artemisa ya wʉhʉre masa cohãboaga. Sa yero ticoro ijipihtiyequina Asia yehpa cjẽna, ijipihtiri yehpa cjẽna tiquina ño peoricoro ticoro ijiepegʉ̃ta ticoro tutuaye butiarota. Sa ye masa ticorore masiedaboaga, niahye Demetrio tiquinare. \p \v 28 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoye tiquina pehe tutuaro usua, sañuducuahye: \p —‍Artemisa Efeso cjãna mari yacoro cohãcjõno tutuaricoro ijire, ni, sañuducuahye tiquina. \p \v 29 Sa ye Efeso cjẽna ijipihtiyequina sañuducu yʉhdʉa, tʉho masiñe pihtia wahahye. Sa wahaye, Gayore, Aristarco gʉ̃hʉre ñehe, masa tiquina cahmecoanopʉ tiquinare weje cãhye. Gayo, Aristarco mehna Macedonia cjẽna ijiye, Pablo mehna tiniñequina ijie tiahye. \v 30 Sa ye Pablo masa cahapʉ tiquiro waha duagʉ̃, Jesu yequina pehe tiquirore waha dutierahye. \v 31 Sa ye apequina ti yehpa cjẽna pʉhtoa, Pablo mehna cjẽna ijiye, tiquina cahacjẽnare yahu dutiahye Pablore: \p —‍Masa tiquina cahmecoanopʉ wahaeracãhña, ni yahu duti ohoahye pʉhtoa tiquina cahacjẽnare Pablopʉre. \p \v 32 Sa ye topʉ cahmecoañequina mehna cjẽna pehe peyequina “¿Dʉhsena tana mari cahmecoana niajari?” ni, masiedahye. Sa ye tiquina sañuducu nemoahye. Ahrie pehepʉ ijiyequina sijoro ni, sañuducuahye. Apequina gʉ̃hʉ sijoro ni sañuducuahye. \v 33 Sa ye judio masa pehe Alejandro wame tiriquirore masare yahu dutimahye. Sa yero Alejandro “Dihta mariahña”, nino tiquiro omoca mehna quẽ dijioahye. “Ahriquina ʉsãre judio masare tuhtiye nine”, ni tʉhoturo judio masare cahmota duaro, yahuducumahye. \v 34 Tiquiro sa niepegʉ̃ta judio masʉno tiquiro ijigʉ̃ ihñañe masa ijipihtiyequina ihcãno mehna pʉa hora waro sañuducuahye: \p —‍Artemisa, Efeso cjãna mari yacoro cohãcjõno tutuaricoro ijire, ni, sañuducuahye tiquina. \p \v 35 Tiquina sa ni sañuducugʉ̃ ihñano, Efeso cjẽna pʉhtoare yedohoriquiro masare, “Dihta mariahña”, ni, yahuahye tiquinare. \p —‍Mʉsa Efeso cjãna tʉhoya. Efeso cjãna mari yacoro tutuaricoro cohãcjõno Artemisa ya wʉhʉ cohtena mari ijigʉ̃ ijipihtiri yehpa cjẽna masine. Sa ye ʉhmʉsepʉ bora dijia tari queoyere cohtena mari ijigʉ̃ gʉ̃hʉre masine masa. \v 36 Sa ye apequina “Ahri poto ijierare”, ni masiedare. Sa yena usueracãhña mʉsa. Quehnoano tʉhotuya mʉsa. \v 37 Ahriquina mʉsa ñehe tariquina mari cohãcjõnore ñano ni yahuducuerari. Sa ye tiquina cohãmana wʉhʉsepʉre sajã, yaquerari. Sa yena quehnoano yeya mʉsa. \v 38 Sa ye Demetrio, plata mehna dahrayequina mehna ahriquinare mʉsa ñehediquinare yahusã duaye, buhiri dahre dutiyequina pehere yahuahro tiquina. Tiquina buhiri dahre dutiyequinare ahriquinare yahusã masine. \v 39 Pari turi cahmecoana quehnoano mehna cahmecoaña. Yojopʉre mʉsa yeriro saha yeracãhña. \v 40 Miare mʉsa ihyo waro usua, sañuducurire mari pʉhtoa tʉhoye, “Marine cohãñe niaga”, ni tʉhotueta tiquina. Sa yena mʉsa sa ni sañuducurire tiquinare quehnoano poto yahu masiedaja mari, niahye pʉhtoare yedohoriquiro masare. \p \v 41 Sa ni yahu tuhasa, “To puno tjire. Wahaya”, niahye tiquiro masare. \c 20 \s1 Macedonia yehpapʉ gʉ̃hʉre, Grecia yehpapʉ gʉ̃hʉre Pablo esahye \p \v 1 Ti sa wahari bato, Pablo pehe Jesu yequinare piji cahmecoa yahuahye. Yahu tuhasa, tiquinare cohe tiahye. Cohe ti tuhasa, Macedonia yehpapʉ wahaa wahahye. \v 2 Topʉ esa, buhe, to cjẽna Jesu yequinare bucuegʉ̃ yeahye tiquiro. Tiquinare buhe tuhasa, Grecia yehpapʉ esahye tiquiro. \v 3 Topʉ tiquiro ihtia asʉ̃ waro ijiahye. Topʉ ijiro Siria yehpapʉ pehãa waha duamahye. Tiquiro sa waha duepegʉ̃ta judio masa duhti queahye, tiquirore ñehe duaye. Sa yero Pablo ape mahapʉ, Macedoniapʉ wahari mahapʉ wahahye. \v 4 Sa waharo Asiapʉta esahye. Topʉ Berea cjʉ̃no Pirro macʉno Sópater wame tiriquiro pehe Pablore piti ti cãhye. Sa ye Tesalónica cjẽna Aristarco, Segundo gʉ̃hʉ tiquirore piti ti cãhye. Sa ye Asia cjẽna Tíquico, Trófimo gʉ̃hʉ Asiapʉ tiquirore piti ti cãhye. Derbe cjʉ̃no Gayo wame tiriquiro Timoteo gʉ̃hʉ tiquiro mehna wahahye. \v 5 Tiquiro mehna cjẽna tiquiro pano waha, Troa wame tiri macapʉ tiquirore cohteri jiri. \v 6 Tiquina sa cohtegʉ̃ pugʉ̃ yeye moremehneñe pãre tiquina ihyari bose deco bato ʉsã pehe Filipopʉ ijirina yucʉsa mehna waha, ihcã omope decori pehã, Troapʉ ʉsã esaʉ. Siete decori waro ijii topʉre. \s1 Troapʉ Pablo tinino wahahye \p \v 7 Domingo ijigʉ̃ Jesu yequina cahmecoa, pãre duhu peori Santa cena yeye tehe. Tiquina sa yeato pano Pablo tiquinare buheri. Sa yero Pablo ape decopʉ wahatiquiro ijiro yoari pje tiquiro buheri. Ñami decopʉ buhe duhuro taro nimedi. \v 8 Sa yena ʉhmʉano cjã tucũpʉ peye paca sihãñe paca ijiri tucũpʉ cahmecoaʉ ʉsã. \v 9 Pablore tiquiro tʉhori watoa wahmʉno Eutico wame tiriquiro meheni sopecahagã buipʉ mʉja pje dujiri. Sa yero Pablo tiquinare yoari pje tiquiro buhe nemogʉ̃ wahmʉnore wʉjʉa ahtari. Sa yero tiquiro carĩ maa, ihtia casario buipʉ dujiriquiro majare maa dijiaa wahari. Tiquiro bora dijiari bato tiquina tiquirore yariariquiropʉre tu wahcõ dapori. \v 10 Tiquina sa yegʉ̃ ihñano Pablo dijia, wahmʉnore quẽ suhsuri. Tiquiro sa yeri bato Jesu yequinare yahuri tiquiro: \p —‍Jeripohna ñaedacãhña. Yarierare ahriquiro. Catire, nidi Pablo pehe. \p \v 11-12 Tiquiro sa nigʉ̃ wahmʉno yariamediquiro masaa wahari. Tiquiro sa masagʉ̃ ihñañe tiquina bucue yʉhdʉari. Sa bucueye ʉhmʉano cjã tucũpʉ mʉja, pãre duhu peori Santa cena yeye tehe. Tiquina sa yeri bato yoari pje Pablo tiquinare buheri. Tee bohreato panogãpʉ tiquinare buhe duhuri. Tiquiro buhe tuhasagʉ̃ wahaa wahaʉ ʉsã. \s1 Pablo Troapʉ ijiriquiro waha, Miletopʉ esahye \p \v 13 Pablo pano yucʉsa mehna Asõpʉ ʉsã pehe esa mʉhtaʉ. Pablo pehe mahapʉ waha duari. Pablo tiquiro nidiro sahata Asõpʉ tiquirore ʉsã piti caʉ. \v 14 Tiquirore ʉsã piti cagʉ̃, ʉsã mehna tiquiro sajãri yucʉsapʉ. Tia mehna waha, Mitilenepʉ ʉsã esaʉ. \v 15 Topʉre esa yʉhdʉa, ape decopʉ Quíore yʉhdʉaʉ ʉsã. Ape decopʉ Samopʉ esaʉ ʉsã. Ape deco pehere Miletopʉ esaʉ ʉsã. \v 16 Pablo Pentecoste deco ijigʉ̃, Jerusalẽpʉ esa duari. Sa yero Asia yehpapʉ yoari pje iji duerari. Sa yero Efesore poto yʉhdʉa, Miletopʉ wahã saʉ ʉsã. \s1 Pablo Efeso cjẽnare Jesu yequina pʉhtoare yahuahye \p \v 17 Sa yero Pablo Miletopʉ ijiro, Efeso cjẽnare Jesu yequina pʉhtoare pijiori tiquiro. \v 18 Sa tiquiro pijiori bato tiquina Pablo cahapʉ wihiri. Tiquina wihigʉ̃ ihñano tiquinare Pablo yahuri: \p —‍Asiapʉ coã wihigʉ mʉsa mehna yʉhʉ yerire masine mʉsa. \v 19 Mʉsa mehna ijigʉ ne sijoro nino marieno Jesu, mari pʉhtoro yere yee tii yʉhʉ. Sa yegʉ mʉsare paja ihñaʉ. “Mʉsare yʉhdʉdʉcaja”, niedʉ yʉhʉ. Judio masa yʉhʉre tiquina ñano yepegʉ̃ta Cohãcjʉ̃ yere yee tii yʉhʉ. \v 20 Sa yegʉ mʉsa quehnoano wahatire cahmegʉ mʉsare yahu peho cãʉ yʉhʉ. Masa tiquina ihñonopʉ mʉsa wʉhʉsepʉ gʉ̃hʉre buhei yʉhʉ. \v 21 Sa yegʉ judio masare, judio masa ijieyequina gʉ̃hʉre ihcãno mehna buhei yʉhʉ. “Mʉsa ñañene bʉjʉa witina, Cohãcjʉ̃ ye pehere camesaya. Sa yena Jesu mari pʉhtorore wacũ tutuaya”, ni yahuu yʉhʉ. \v 22 Sa yegʉ Espíritu Santo tiquiro dutiriro sahata yojopʉre Jerusalẽpʉ wahaʉ niaja. Yʉhʉ topʉ wahagʉ yʉhʉ dʉhse wahatire masiedaja yʉhʉ. \v 23 Ohõ saha nidi Espíritu Santo yʉhʉre: “Jerusalẽpʉ mʉhʉ ñano yʉhdʉta. Sa ye mʉhʉre peresu yeeta”, nidi Espíritu Santo yʉhʉre. Yojopʉre yʉhʉ macaripe yʉhʉ esagʉ̃ sa ni yahuri yʉhʉre. Jerusalẽpʉ wahagʉ Espíritu Santo tiquiro yahuri dihitare masiaja. \v 24 Tiquiro sa yahuepegʉ̃ta quehnoañe buheyere, Cohãcjʉ̃ tiquiro cahĩñe buheyere yahuacjʉ ijiaja. Jesu mari pʉhtoro tiquiro ye dutirire ye peho duaja. Ahrire yerigʉ ijigʉ, yʉhʉ yariatire cueraja yʉhʉ. \p \v 25 ’Sa yegʉ mʉsa mehna ijigʉ Cohãcjʉ̃ tiquiro pʉhtoro ijiyere yahue tii yʉhʉ mʉsare. Ne mʉsare pari turi ihñasi yʉhʉ. Ahrire masiaja yʉhʉ. \v 26-27 Sa masigʉ miare ahrire yahuaja mʉsare. Ijipihtiye Cohãcjʉ̃ yere yahuu yʉhʉ mʉsare. Sa yero ijipihtiyequina mʉsa mehna cjẽna Cohãcjʉ̃ yere cahmeeñequina tiquina ijigʉ̃ yee buhiri ijierare. \v 28-29 Mʉsa basi quehnoano yeya. Sa yena Jesu yequinare Espíritu Santo mʉsare ihbo dutigʉ̃, tiquiro ihbo dutiriquinare quehnoano ihboya. Ovejare ihboyequina ovejare tiquina ihboro saha Jesu yequina gʉ̃hʉre ihboya mʉsa. Cohãcjʉ̃ macʉno tiquiro yariaro tiquiro dii cohãno mehna Cohãcjʉ̃ tiquinare tiquiro yequina ijiatiquinare yeri. Yʉhʉ ohõre wahari bato apequina ñañequina pehe yaquiro ovejare tiquina wejẽno saha Jesu yere mʉsa yeborire dojomehneeta. Sa yena Jesu yequinare quehnoano ihboya. \v 30 Camepʉre apequina mʉsa mehna cjẽna pehe Jesu yequinare ni meho, apeye buheyere tʉho dutieta. Tiquina sa dutigʉ̃ tiquina tʉhoeta. \v 31 Sa yena quehnoano yeya mʉsa. Decoripe, ñaminipe paja ihñañe mehna buhei yʉhʉ mʉsare. Ihtia cʉhma waro quehnoano buhei yʉhʉ mʉsare ijipihtinare. Tire quehnoano wacũña mʉsa. \p \v 32 ’Yojopʉre yʉhʉ wahari bato Cohãcjʉ̃ mʉsare ihña ihborota. Tiquiro cahĩñe buheyere buhena quehnoano ijinata mʉsa. Cohãcjʉ̃ tiquiro buheye mehna mʉsare tiquiro yequinare quehnoano yedoho masine. Sa yero tiquiro yequina dihitare tiquiro ye duariro sahata mʉsa pũritare quehnoano yerota. \v 33 Mʉsa niñeru cʉoyere, mʉsa suhti cʉoye gʉ̃hʉre “Yʉhʉre ohoya”, niedʉ. \v 34 Yʉhʉ basi dahra wapataʉ ye ijiatire. Sa yegʉ yʉhʉ cahmeñene, yʉhʉ mehna cjẽna tiquina cahmeñe gʉ̃hʉre yʉhʉ dahra wapatari mehna nei. Yʉhʉ sa yerire masine mʉsa. \v 35 Mari ohõ saha tutuaro dahrana apee boro cʉoeyequinare yedohoro cahmene marine. Ahrire mʉsare ye ihñou yʉhʉ. Jesu mari pʉhtoro tiquiro nidire wacũña mʉsa. “Tiquiro ohogʉ̃ ñehediquiro yʉhdʉoro ohoriquiro pehe bucuere”, nidi jiri Jesu tiquiro basi, ni yahuri Pablo Jesu yequina pʉhtoare. \p \v 36 Sa nidi bato Pablo tiquina mehna dʉsepe curi mehna quehe sa, Cohãcjʉ̃re sinidi. \v 37 Tiquiro sa sinidi bato tiquina ijipihtiyequina Pablore quẽ suhsu, wahsupure ihmi, utiri. \v 38 “Mʉsare pari turi ihñasi yʉhʉ”, to pano tiquiro nigʉ̃ tʉhoye tutuaro bʉjʉa witiri tiquina. Sa ye tiquirore tu nʉnʉ tã buhari petamahapʉ. Topʉ ʉsãre ihña nʉnʉ tãri ʉsã wahagʉ̃. \c 21 \s1 Pablo Jerusalẽpʉ pari turi wahahye \p \v 1 Jesu yequinare “Wahana niaja”, ni, yucʉsa mehna, Cos wame tiri nʉcʉopʉ poto waha, pehã saʉ ʉsã. Ape decopʉ Roda wame tiri nʉcʉopʉ pehã sa, yʉhdʉa, Pátara wame tiri macapʉ esaʉ ʉsã. \v 2 Pátarapʉ ijina, Feniciapʉ wahatiare yucʉsare bocaʉ ʉsã. Sa yena tia mehna wahaʉ ʉsã. \v 3 Sa wahana Chipre wame tiri nʉcʉore poto ihña yʉhdʉʉ ʉsã. Cũ pehe pehe ijiri ti nʉcʉo. Ti nʉcʉore yʉhdʉa, Siria wame tiri yehpapʉ esaʉ ʉsã. Sa yena yucʉsa cjẽ doeri cjẽne yucʉsa cjʉ̃no Tiro wame tiri macapʉ tiquiro dure mogʉ̃ topʉ pahsarĩi. \v 4 Topʉ Jesu yequinare ihñana, siete decori waro tojoarĩi ʉsã ti macapʉ. Sa ye to cjẽna Jesu yequinare Espíritu Santo tiquiro yahuriro sahata tiquina Pablore Jerusalẽpʉ waha dutieramedi. \v 5 Tiquina sa niepegʉ̃ta ti macare siete decori ʉsã ijiri bato, wahaʉ ʉsã. Ʉsã wahato panogã ijipihtiyequina Jesu yequina, tiquina namosãnumia mehna, tiquina pohne mehna, maca dʉhtʉ cahapʉ ʉsãre ihña tojoari. Sa yena ijipihtina ʉsã padʉropʉ esa, dʉsepe curi mehna quehe sa, Cohãcjʉ̃re sinii. \v 6 Ʉsã sa sinidi bato, “Wahana niaja”, ni, tiquinare quẽ suhsu bato ti wahaʉ ʉsã. Ʉsã wahagʉ̃ ihña nʉnʉ tã, tiquina pehe majaa wahari tiquina ye wʉhʉsepʉ. \p \v 7 Tiro wame tiri macare maja yʉhdʉʉ ʉsã. Sa yena Tolemaidapʉ wahã saʉ ʉsã. Topʉta pajiri mare waha bato tii ʉsã. Ti macapʉ esa, Jesu yequinare “¿Ʉsã acaye, ijiajari?” ni, ihcã deco ʉsã tiquina mehna ijinii. \v 8 Sa yena ape decopʉ tja Pablo mehna mahapʉ wahaʉ ʉsã Cesarea wame tiri macapʉ wahana. Topʉ esa, quehnoañe buheyere yahuriquiro Felipe wame tiriquiro ya wʉhʉpʉ esaʉ. Sa yena tiquiro mehna tojoaʉ ʉsã. Felipe Jesu yequina tiquina siete besenohriquina mehna cjʉ̃no ijiri. \v 9 Sa yero tiquiro pititiaro numia pacʉro ijiri. Tiquina numia pehe Cohãcjʉ̃ yere yahuye numia ijiri. Nuhmia ijiri. \v 10-11 Topʉ ʉsã meheñe decorigã ʉsã ijiri bato, Agabo wame tiriquiro Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquiro Judeapʉ ijiriquiro ʉsãre ihñano wihiri. Sa yero tiquiro Pablo ya dare jeri turi dare ne, tiquiro dahpocãrine, tiquiro omocarine dʉhtero, queo yahuri: \p —‍Ohõ saha nidi Espíritu Santo. “Ahri dare cʉoriquiro Jerusalẽpʉ tiquiro esagʉ̃, judio masa sa dʉhteeta tiquirore. Dʉhte tuhasa, judio masa ijieyequinare ohoeta tiquina tiquirore”, nidi Espíritu Santo, ni yahuri Agabo. \p \v 12 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhona, ʉsã Cesarea cjẽna mehna Pablore tutuaro cahĩi ʉsã. Tiquirore Jerusalẽpʉ waha dutierami. \v 13 Ʉsã sa nigʉ̃ Pablo pehe yʉhtiri: \p —‍¿Dʉhse ni utina niajari mʉsa? Yʉhʉ pehere bʉjʉa witigʉ̃ yeaga mʉsa. Tiquina yʉhʉre peresu tiquina yegʉ̃ quehnoanota. Yʉhʉ Jerusalẽpʉ Jesu mari pʉhtoro yere yʉhʉ yeri buhiri yʉhʉ yariagʉ̃ quehnoanota, nidi Pablo ʉsãre. \p \v 14 “Wahaeraja”, tiquiro nigʉ̃ tʉho duana nimi ʉsã. Tiquiro “Wahaʉtja”, tiquiro nigʉ̃, sa tʉhotu cʉ̃hʉ ʉsã. Ohõ saha nii: \p —‍Mari pʉhtoro tiquiro cahmeno sahata yeahro, nii ʉsã. \p \v 15 Tire yahu bato ti, ʉsã yere quehno, wahaa wahaʉ ʉsã Jerusalẽpʉ wahana. \v 16 Topʉ ʉsã wahagʉ̃ meheñequinagã Cesarea cjẽna Jesu yequina pehe ʉsã mehna wahari. Sa yena tiquina mehna cjʉ̃no Chipre cjʉ̃no Mnasõ wame tiriquiro ya wʉhʉpʉ esaʉ ʉsã. Tiquiro yoari pje Jesu buheriquiro ijiri. Sa yero tiquiro ya wʉhʉ ʉsã ijiati wʉhʉ ijiri. Sa yena Jerusalẽpʉ esaʉ ʉsã. \s1 Pablo Santiagore ihñano wahahye \p \v 17 Jerusalẽpʉ ʉsã esagʉ̃, to cjẽna Jesu yequina pehe “¿Wihiajari?” ni, bucueye mehna piti cari ʉsãre. \v 18 Ape decopʉ Pablo ʉsã mehna Santiagore ihñano esari. Ʉsã topʉ esagʉ̃ topʉ ijipihtiyequina Jesu yequina pʉhtoa ijiri. \v 19 Sa yero Pablo tiquinare tiquiro omoca ñehedi bato judio masa ijieyequinare tiquiro buherire yahu pehori Jesu yequinare. Cohãcjʉ̃ tiquiro yedohoye mehna tiquiro yerire yahu pehori. \v 20 Tiquiro sa ni yahugʉ̃ tʉhoye, “Cohãcjʉ̃ quehnoagʉ, tutuagʉ ijire mʉhʉ”, ni ño peori tiquina pehe Cohãcjʉ̃re. Sa ni tuhasa tiquina Pablore ohõ saha ni yahuri: \p —‍Ʉsã acayʉ, yojopʉre peyequina judio masa Jesure wacũ tutuayequina ijire. Tire masine mʉhʉ. Sa ye tiquina ohõ saha ni tʉhoture: “Cohãcjʉ̃ dutiyere, Moisepʉta marine tiquiro cũrire marine ye pehoro cahmene”, niñe nine. \v 21 Ohõ saha ni nemore tiquina. “Ape siepʉ ijiyequinare judio masa ijieyequina watoapʉ ijiyequinare judio masare Cohãcjʉ̃ Moisere tiquiro cũrire cohã dutiahye Pablo”, nimedi ohõ cjẽna judio masa mʉhʉre. “Pablo judio masa pohnene cuhnucunʉ sohtoa cahserogãre yʉhre ne dutierare”, nimedi mʉhʉre tiquina. “Judio masa tiquina yee tiyere Pablo duhu dutire”, ni ahri gʉ̃hʉre ni yahu wajare mʉhʉre. \v 22 Sa ye mʉhʉ ohõre wihigʉ̃ tʉhoye tiquina cahmecoaeta mʉhʉre tuhtiye tehe. Sa yegʉ ohõ saha yero cahmene mʉhʉre. \v 23 Mʉhʉre ʉsã dutiro sahata yeya. Yojopʉre ohõre pititiaro ʉmʉa Cohãcjʉ̃re wacũñequina “Ohõ saha yenatja”, niñequina ijire. \v 24 Tiquina mehna wahaya. Sa ye Cohãcjʉ̃ Moisere tiquiro dutiriro sahata tiquina basi Cohãcjʉ̃ yere yee tehe tiquina ñano yeyere coseye nine. Mʉhʉ gʉ̃hʉ sata yeya. Sa yegʉ tiquina sa yeati wapare wapa yeya mʉhʉ pehe. Mʉhʉ sa wapa yeri bato tiquina poarire wʉha peho duti masine tiquina. Mʉhʉ sa yegʉ̃ ihñañe masa mʉhʉre tiquina niñe ni mehori ijigʉ̃ masieta ijipihtiyequina. Cohãcjʉ̃ Moisere tiquiro cũri dutiyere yegʉ mʉhʉ ijigʉ̃ masieta tiquina. \p \v 25 ’Sa yena judio masa ijieyequina Jesu yequina pehere ʉsã ojoari pũre oho tuhasaʉ. Ohõ saha ni, ojoaʉ ʉsã. “ ‘Cohãcjʉ̃ ijire’, tiquina niñe queoyere ño peo tiquina duhu peori ihyayere, diire, wamʉa tiquina ñehe wejẽdiquinare wahiquinare ihyeracãhña mʉsa. Sa yena wʉana tieracãhña”, ni, yahu ojoaʉ ʉsã ojoari pũpʉre, nidi tiquina Pablore. \s1 Cohãcjʉ̃ wʉhʉpʉ judio masa Pablore ñeheahye \p \v 26 Tiquina sa ni yahuducuri bato ape deco Pablo pehe pititiaro ʉmʉa mehna tiquina basi Cohãcjʉ̃ yere yeye tehe tiquina ñano yerire coseye tehe, Cohãcjʉ̃ wʉhʉpʉ sajãa wahahye. Ti wʉhʉpʉ sajã saro, tiquinare yahuahye Pablo: “Ohõpe decori dʉhsare mʉsa coseato”, ni yahuahye tiquiro pititiarore. Sa ye tiquina cose bato tiri decopʉ tiquinapequina Cohãcjʉ̃re wahiquinare tiquina ohoati deco ijiri. \p \v 27 Sa ye tiquina cose pehoboriro mehenogã dʉhsagʉ̃ waro Cohãcjʉ̃ wʉhʉpʉ Pablo tiquiro ijigʉ̃ Asia yehpa cjẽna judio masa pehe ihñahye tiquirore. Sa ihñañe Pablore quiti dojomehne, apequinare tiquiro mehna usuagʉ̃ yeahye tiquina. Sa usua, judio masa Pablore ñehe, sañuducuahye: \p \v 28 —‍Mʉsa ʉsã acaye, Israe masa ʉsãre yedohona ahtaya. Ahriquiro ijire. Ahriquiro Cohãcjʉ̃ Moisere tiquiro cũri dutiyere, ahri wʉhʉ gʉ̃hʉre cohã duti, buhere ijipihtiyequinare. Sa ye marine judio masare ñano ni yahuducure. Sa yero tiquiro Cohãcjʉ̃ wʉhʉpʉre judio masa ijieyequinare ne sajãri. Sa yero ahri wʉhʉre ñañe mariedi wʉhʉre tiquiro dojomehnedi, ni, sañuducuahye judio masa Asia yehpa cjẽna to cjẽnare. \p \v 29 To pano Jerusalẽpʉ Pablo Trófimo mehna tiquiro ijigʉ̃ judio masa ihñae tiahye. Trófimo Efeso cjʉ̃no judio masʉno ijieriquiro ijiri. Tiquiro sa ijigʉ̃ masiñe ohõ saha ni tʉhotuahye tiquina: “Pablo Trófimore Cohãcjʉ̃ wʉhʉre ne sajãno niaga”, ni tʉhotuahye judio masa. \v 30 Masare sa ni yahu tiquina sañuducuri bato ti maca cjẽna peyequina tutuaro usuahye. Peyequina oma cãhta, Cohãcjʉ̃ wʉhʉpʉ ijiriquirore Pablore ñehe weje wijiaa wahahye. Sa ye ti wʉhʉ sopecaharire bihahye tiquina. \v 31 Sa ye tiquina tiquirore wejẽñe tee nimahye. Tiquina sa yegʉ̃ ihñañe “Ijipihtiyequina Jerusalẽ cjẽna usua, sañuducuye nidi”, ni, apequina pehe yahuye wahahye surara pʉhtorore. \v 32 Tiquina sa nigʉ̃ tʉhoro pʉhtoro pehe tiquiro yequina surarare, tiquina dutiyequina gʉ̃hʉre cahmecoadoqueo, tiquina mehna Pablore wejẽ duayequina cahapʉ oma cã esahye. Surara tiquina esagʉ̃ ihñañe Pablore quẽmediquina quẽ duhu cãhye. \v 33 Sa yero surara pʉhtoro Pablo cahapʉ esa, pʉa da come dari mehna tiquirore dʉhte dutiahye. Tiquina dʉhte tuhasagʉ̃ ihñano, pʉhtoro Pablore sinituahye: \p —‍¿Noa boro ijiajari ahriquiro? ¿Yabe buhiri tiquirore sa yeajari mʉsa? ni, sinituahye tiquiro tiquinare. \p \v 34 Tiquiro sa sinitugʉ̃ tʉhoye masa pehe “Ohõ saha yeri tiquiro”, ni, apequina gʉ̃hʉ sijoro saha ni sañuducu, yahuahye surara pʉhtorore. Sa ni tiquina sañuducugʉ̃ surara pʉhtoro quehnoano tʉhoerahye. Sa yero tiquiro surara ya wʉhʉpʉ Pablore nea dutiahye. \v 35 Ti wʉhʉpʉ esa, Pablo mʉjari escarerapʉ tiquiro mʉjano taro yegʉ̃ masa pehe tiquirore quẽ duaye nimahye. Tiquina sa yegʉ̃ surara pehe tiquirore ne wʉa mʉjaa wahahye. \v 36 Masa tiquinare peyequina nʉnʉ tã, sañuducu nʉnʉ tãhye. \p —‍Tiquirore wejẽ cãhña, ni, sañuducuahye tiquina Pablore. \s1 Pablo “Ne masare ñano yeraja yʉhʉ”, ni, yahuahye \p \v 37 Sa ye ti wʉhʉpʉ tiquina peresu yeato pano, Pablo pehe pʉhtorore siniahye: \p —‍Yʉhʉ mʉhʉ mehna yahuducu duaga, ni siniahye Pablo. \p —‍¿Mʉhʉ griego masa yere yahuducuajari? \v 38 ¿Sohõ ijirigʉ, Egipto cjʉ̃ ijierajari mʉhʉ? Tiquiro masare tiquina pʉhtoare cohã dutiriquiro, cuatro mil masa wejẽñequina pehere masa marienopʉ neari jiri. ¿Tiquiro ijierajari mʉhʉ? niahye surara pʉhtoro Pablore. \p \v 39 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoro Pablo yʉhtiahye: \p —‍Tiquiro ijieraja yʉhʉ. Judio masʉ ijiaja. Tarsopʉ Cilicia yehpapʉ ijiri macapʉ masa bajuʉ yʉhʉ. Ihyo ijiri maca cjʉ̃ ijieraja yʉhʉ. Yʉhʉ ahriquina masa mehna yahuducu duaga yʉhʉ, niahye Pablo tiquirore. \p \v 40 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoro pʉhtoro pehe tiquirore yahuducu dutiahye masa mehna. Sa yero Pablo mʉjari escarerapʉ ducuro tiquiro omocari mehna “Dihta mariahña”, niahye masare. Tiquiro sa yegʉ̃ ihñañe, dihta mari pihtia wahahye. Tiquina dihta mariahgʉ̃ ihñano, Pablo judio masa ye mehna yahuahye tiquinare. \c 22 \p \v 1 —‍Yʉhʉ acaye, yʉhʉ yerire yahutja mʉsare. Yʉhʉ yahugʉ̃ tʉhoya mʉsa, niahye Pablo. \p \v 2 Tiquiro sa nigʉ̃ Pablo judio masa ye mehna tiquiro yahuducugʉ̃ tʉhoye masa pehe dihta mari dojoa wahahye. Sa yero Pablo tiquinare yahuahye: \p \v 3 —‍Yʉhʉ judio masʉta ijiaja. Tarso wame tiri macapʉ, Cilicia yehpapʉ ijiri macapʉ masa bajuʉ yʉhʉ. Sa ijiepegʉta ahri maca Jerusalẽpʉta bʉcʉaʉ yʉhʉ. Sa yero yʉhʉre Gamalie wame tiriquiro buhee tiri. Sa yegʉ yʉhʉ mari ñecʉsʉmʉa mʉna panopʉ cjẽna dutiyere quehnoano buhei. Yojopʉre mari Pacʉre mʉsa yero sahata yʉhʉ gʉ̃hʉ ño peoe timi. \v 4 Sa yegʉ Jesu yequinare ñano yee tii yʉhʉ. Ihquẽquina tiquinare wejẽe tii yʉhʉ. Ʉmʉare, numia gʉ̃hʉre ñehe, peresu yee tii yʉhʉ. \v 5 Pahia pʉhtoro, judio masa bʉcʉna mehna tiquina ojoaye pũrine Jesu yequinare ñehe dutiye pũrine yʉhʉre ojoa basari. Mari acayere Damasco cjẽnare ti pũrine ihñogʉ tʉʉ nimi Jesu yequinare ñehei tʉhʉ. Tiquinare ñehe, ne cãhta peresu yei tʉʉ nimi. Jerusalẽpʉ tiquinare ne cãhta duami buhiri dahrei tʉhʉ. Ohõ saha yʉhʉ nigʉ̃ pahia pʉhtoro, judio masa bʉcʉna gʉ̃hʉ quehnoano masine, ni yahuahye Pablo. \s1 Pablo Jesu yaquiro tiquiro waha dʉcarire yahuahye \r (Hch 9.1-19; 26.12-18) \p \v 6 Sa ni tuhasa ohõ saha ni yahu nemoahye: \p —‍Sa yero coheri pje ijigʉ̃ Damascopʉ yʉhʉ esa quehegʉ̃ waro ʉhmʉanopʉ asi sitedoque dijiori yʉhʉre. \v 7 Sa wahagʉ̃ yʉhʉ yehpapʉ bora quehe saa waharʉ yʉhʉ. Yʉhʉ bora quehe sari bato yahuducuro ca tari yʉhʉre. “¿Saulo, dʉhsegʉ yʉhʉre ñano yeajari?” nino ca tari yʉhʉre. \v 8 “¿Pʉhto, noa boro ijiajari mʉhʉ?” ni, sinituu yʉhʉ. “Yʉhʉ Jesu Nazare cjʉ̃, mʉhʉ ñano yenohrigʉ ijiaja yʉhʉ”, ni, yʉhtiri yʉhʉre tiquiro. \v 9 Yʉhʉ sa wahagʉ̃ yʉhʉ mehna cjẽna buhriorore ihñari. Sa ihñaepeta yʉhʉ mehna tiquiro yahuducugʉ̃ tʉhoerari tiquina. \v 10 “¿Pʉhto, dʉhse yegʉtari yʉhʉ?” ni sinituu Jesure. “Wahcãdʉcaya. Damascopʉ wahaya. Topʉ mʉhʉ wahagʉ̃, mʉhʉre ijipihtiye yʉhʉ ye dutiatire apequiro yahurota mʉhʉre”, nidi tiquiro yʉhʉre. \v 11 Tutuaro tiquiro asi sitedoqueogʉ̃, yʉhʉ caperi opoa waharʉ yʉhʉ. Sa ye, yʉhʉ mehna cjẽna yʉhʉ omocare ñehe, Damascopʉ tʉã cãri yʉhʉre. \p \v 12 ’Topʉ Anania wame tiriquiro, Cohãcjʉ̃re ño peoriquiro marine Cohãcjʉ̃ dutiyere ye pehoriquiro ijiri. To cjẽna judio masa ijipihtiyequina tiquina ño peoriquiro ijiri. \v 13 Sa yero tiquiro yʉhʉ cahapʉ wihidʉca yʉhʉre yahuri. “Yʉhʉ acayʉ Saulo, ihñaña pari turi tja”, nidi tiquiro. Tiquiro sa nidi bato pari turi ihñaʉ yʉhʉ. Sa yegʉ tiquirore ihñaʉ yʉhʉ. \v 14 Yʉhʉ sa ihñagʉ̃ tiquiro Anania yʉhʉre yahuri. “Mari Pacʉ tiquiro cahmeñene quehnoano masiacjʉre panopʉ bese tuhasahye mʉhʉre. Sa yero ‘Yʉhʉ macʉ quehnoariquirore ihña, tʉhorota’, ni yahuahye mʉhʉre mari Pacʉ panopʉ. Tiquiro ijire mari ñecʉsʉmʉa mʉna tiquina ño peoriquiro. \v 15 Sa yegʉ mʉhʉ ihñarire, mʉhʉ tʉhorire yahugʉta mʉhʉ ijipihtiyequinare. \v 16 Sa yena yojopʉre yoari pje ijieracʉ̃hna. Wahcãdʉcaya. Sa yegʉ wame yenohrigʉ ijiya. Jesure mʉhʉ sinigʉ̃ mʉhʉ ñañene cohãnota”, nidi yʉhʉre tiquiro, niahye Pablo tiquirore wejẽ duariquinare. \s1 Pablo judio masa ijieyequinare tiquiro buherire yahuahye \p \v 17 Sa ni tuhasa Pablo yahu nemoahye: \p —‍Sa ye tuhasa yʉhʉ Jerusalẽpʉ tojoa ta, Cohãcjʉ̃ wʉhʉpʉ Cohãcjʉ̃re sinigʉ esaʉ. \v 18 Yʉhʉ topʉ ijigʉ̃ Jesu yʉhʉre bajue tiri. Sa bajuaro yʉhʉre yahuri. “Jerusalẽ cjẽna yeere mʉhʉ yahugʉ̃ tʉho duerare. Sa yegʉ ʉmʉñano ape siepʉ wahaya”, nidi Jesu yʉhʉre. \v 19 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhogʉ yahuu tiquirore: “Pʉhto, mʉhʉ yequinare judio masa buheye wʉhʉsepʉ ijiyequinare yʉhʉ ñehe, quẽdire masine Jerusalẽ cjẽna. \v 20 Sa yegʉ mʉhʉre yahuriquirore Estebã pehere tiquina wejẽgʉ̃ ihñagʉ ‘Quehnoano yeye wejẽne’, nimi. Tiquirore tiquina wejẽgʉ̃ tiquina suhtire cʉo basaʉ yʉhʉ. Ti gʉ̃hʉre masine ahri maca cjẽna. Sa ye yʉhʉ yahugʉ̃ tʉhoboaga yʉhʉre”, ni yahuu yʉhʉ Jesure. \v 21 Yʉhʉ sa nigʉ̃ tʉhoro Jesu yʉhʉre yahuri: “Yoaropʉ judio masa ijieyequinare buheacjʉre ohoutja mʉhʉre. Sa yegʉ wahaya mʉhʉ”, nidi yʉhʉre yʉhʉ pʉhtoro, niahye Pablo masare. \s1 Surara pʉhtoro Pablo mehna yahuducuahye \p \v 22 Tiquiro yahu mʉhtari dihitare quehnoano tʉhomahye masa. Sa tʉhoepeta judio masa ijieyequina cahapʉ Jesu Pablore tiquiro ohoatire tiquiro yahugʉ̃ tʉhoye tiquina sañuducu dʉcahye tja: \p —‍Ahriquiro yojopʉ pũritare yariacũnahdo, ni sañuducuahye tiquina. \fig |src="CN02026B.TIF" size="span" copy="© 1978 David C. Cook Publishing Co." ref="Hechos 22.22" \fig* \p \v 23 Sa ye tiquina sañuducu nemo, usuaye mehna tiquina suhtire wahba sitedʉca, dihta mehna doque mʉoahye. \v 24 Surara pʉhtoro surara ya wʉhʉpʉ Pablore ne sajã dutiahye tiquiro yequina surarare. Sa yero surara pʉhtoro “¿Dʉhse ijiro boro Pablo mehna usua ñano sañuducuye niajari masa?” ni sinitu duamahye. Pablore tire sinituro taro, yuta dari mehna tana dutimahye tiquirore. \v 25 Sa tana dutiepegʉ̃ta tiquirore tiquina dʉhteri bato, tiquiro cahapʉ ijiriquirore surarare yahuahye Pablo: \p —‍Yʉhʉ Roma cjʉ̃ ijiaja. Sa yena “Ñano yeriquiro ijire ahriquiro”, yʉhʉre ni masiedare mʉsa. Sa yena yuta dari mehna yʉhʉre tana masiedare mʉsa, niahye Pablo tiquirore. \p \v 26 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoro surara tiquiro pʉhtorore yahuro wahahye: \p —‍Ahriquiro Roma cjʉ̃no ijire. Sa yegʉ quehnoano yeya tiquirore, ni yahuahye tiquiro pʉhtorore. \p \v 27 Tiquiro sa nidi bato surara pʉhtoro pehe Pablore sinituro wahahye: \p —‍¿Potota mʉhʉ Roma cjʉ̃ ijiajari? Yahuya yʉhʉre tire, niahye tiquiro. \p —‍To cjʉ̃ta ijiaja yʉhʉ, ni yʉhtiahye Pablo. \p \v 28 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoro pʉhtoro pehe tiquirore yahuahye: \p —‍Yʉhʉ Roma cjʉ̃ iji duagʉ niñeru pajiro wapa yei, niahye tiquiro. \p —‍Yʉhʉ Roma cjã macapʉ masa bajuʉ. Sa yegʉ Roma cjʉ̃ ijiaja yʉhʉ pehe, niahye Pablo. \p \v 29 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoye tiquirore tanaboriquina wahaa wahahye. Sa yero Pablo Roma cjʉ̃no tiquiro ijigʉ̃ masino, tiquirore come dari mehna tiquina dʉhterire wacũno, cue niahye pʉhtoro pehe. \s1 Pablo judio masa pʉhtorore yahuahye \p \v 30 Sa yero surara pʉhtoro judio masa Pablore tiquina yahusãrire quehnoano masi duahye. Sa masi duaro ape decopʉ come darire tiquirore pã dutiri bato, pahia pʉhtoare, judio masa bʉcʉna mehna cahmecoa dutiahye surara pʉhtoro. Tiquiro sa cahmecoa dutiri bato tiquiro topʉ Pablore ne cã, tiquina ihñono duhu docoahye tiquirore. \c 23 \p \v 1 Sa yero Pablo judio masa bʉcʉnare ihña piti ca ducu, yahuahye: \p —‍Yʉhʉ acaye, Cohãcjʉ̃ tiquiro ihñonopʉ ijipihtiye decori quehnoano yeducuaja yʉhʉ, niahye Pablo. \p \v 2 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoro ijipihtiyequina pahia bui ijiriquiro Anania pehe Pablo dʉserore quẽ dutiahye. \v 3 Tiquiro cahapʉ ducuyequinare quẽ dutiahye. Tiquirore tiquina quẽdi bato Pablo Ananiare tuhtiahye: \p —‍Masa ihñono dihita quehnoano iji mehogʉ ijire mʉhʉ. “Cohãcjʉ̃ dutiyere yʉhdʉdʉcagʉ nine”, yʉhʉre niepegʉta yʉhʉre quẽ dutire mʉhʉ. Sa quẽ dutigʉ mʉhʉ pehe dutiyere yʉhdʉdʉcagʉ niaga, niahye Pablo tiquirore. \p \v 4 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoye Pablo cahapʉ ducuyequina ohõ saha niahye tiquirore: \p —‍Cohãcjʉ̃ tiquiro beseriquiro pahia pʉhtorore ñano yahuducueracãhña mʉhʉ, niahye tiquina Pablore. \p \v 5 Tiquina sa nigʉ̃ tʉhoro Pablo ni nemoahye tja: \p —‍Yʉhʉ acaye, tiquiro pahia pʉhtoro ijiyere masiedʉ yʉhʉ. Sa yegʉ sa ni maca cãhti yʉhʉ. Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoari ohõ saha ni yahure tiquirore: “Mʉhʉ ya maca cjẽna pʉhtorore ñano ni, yahuducueracãhña”, ni ojoahye, niahye Pablo tiquinare “Boya”, nino. \p \v 6 Sa ye topʉ pʉa curua cjẽna ijiahye. Ihcã curua saduceo masa ijiahye. Ape curua pehe fariseo masa ijiahye. Pʉa curua tiquina ijigʉ̃ masino, Pablo judio masa bʉcʉnare tutuaro sañuducu yahuahye: \p —‍Yʉhʉ acaye, yʉhʉ fariseo masʉ ijiaja. Fariseo masʉno macʉta ijiaja yʉhʉ gʉ̃hʉ. “Yariariquina masa mʉjaeta”, yʉhʉ sa nidi buhiri yʉhʉre ñano ye duare mʉsa, niahye Pablo. \p \v 7 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoye fariseo masa, saduceo masa tiquina basi cahme tuhtiahye. Sa ye tiquina basi pʉa curua tu wahye. \v 8 Saduceo masa ohõ saha niñequina ijiahye: “Yariariquina masa mʉjasi. Espíritua, angele gʉ̃hʉ ne mariedare”, niñequina ijiahye. Sa ye fariseo masa pehe tiquina yero saha niedahye. Sa ye Pablo “Yariariquina masa mʉjaeta”, tiquiro nigʉ̃ tiquina basi cahme tuhtiahye. \v 9 Sa cahme tuhtiye, tutuaro sañuducuahye. Sa ye fariseo masa mehna cjẽna judio masa buheyequina wahcãdʉca, tuhti, yahuahye: \p —‍Ahriquiro Pablo ñano yerari. Sa yero espíritu o angel, poto tiquiro mehna yahuducuriquiro ijiboaga, niahye tiquina. \p \v 10 Tiquina sa nidi bato tiquina ijipihtiyequina cahme tuhti, tutuaro usuahye. Pablore tiquina wejẽ duagʉ̃ ihñano cuesãhye surara pʉhtoro pehe. Sa yero Pablore tiquiro ya wʉhʉpʉ ne cã dutiro, tiquiro masa watoapʉ surarare ohoahye. \p \v 11 Ape ñami Jesu mari pʉhtoro Pablo cahapʉ ducuro, yahuahye tiquirore: \p —‍Cueracãhña. Yojopʉre ohõre Jerusalẽpʉ yee buheyere yahuri mʉhʉ. Sa yegʉ Romapʉ gʉ̃hʉre ohõ sahata yei wahaya, niahye mari pʉhtoro Jesu Pablore. \s1 Judio masa Pablore wejẽ duamahye \p \v 12-13 Ape decopʉ ñami cjũno ijigʉ̃ judio masa cahmecoahye. \p —‍Ohõ saha yeihna. Pablore wejẽihna. Tiquirore mari wejẽato pano sihniedacʉ̃hna. Ihyeracʉ̃hna. Tiquirore wejẽdana ʉjʉa mehna yariʉhna. Sa yero Cohãcjʉ̃ mari pehere wejẽahdo, niahye tiquina. \p Tiquina cuarenta bui cjũno judio masa ijiahye. \v 14 Tiquina sa nidi bato tiquina pahia pʉhtoare, bʉcʉna gʉ̃hʉre yahuye wahahye: \p —‍Pablore ʉsã wejẽato pano ihyayere ʉsã ihyeraja. \v 15 Sa yena mʉsa, bʉcʉna mehna ohõ saha ni pijioya. “Pablore pari turi sinitu duaja”, niña surara pʉhtorore. Mʉsa sa nidi bato surara pʉhtorore ne cãhta dutiya Pablore. Sa yena Pablo ohõ cahagã tiquiro wihigʉ̃ waro tiquirore wejẽnatja ʉsã, niahye tiquina pahia pʉhtoare. \p \v 16 Sa ye Pablo pacjʉ̃no tiquina sa ni yahuducugʉ̃ tʉhoahye. Tiquina sa nigʉ̃ tʉhoro waha, surara ya wʉhʉpʉ Pablore yahuro sajãhye. \v 17 Tiquiro sa yahuri bato Pablo pehe ihcãquiro surarare pijio yahuahye tiquirore: \p —‍Ahriquiro wahmʉnore pʉhtoro cahapʉ neahña. Ahriquiro mʉhʉ pʉhtorore yahu duaro nine, niahye Pablo. \p \v 18 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoro surara pehe Pablo pacjʉ̃nore tiquiro pʉhtoro cahapʉ ne sa, yahuahye: \p —‍Peresupʉ ijiriquiro Pablo pehe yʉhʉre pijio, ahriquiro wahmʉnore mʉhʉ cahapʉ ne cã dutiri. Ahriquiro mʉhʉre yahuro taro niñohti, niahye surara tiquiro pʉhtorore. \p \v 19 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoro pʉhtoro pehe wahmʉno omocare ñehe tʉã cã, masa marienopʉ tiquirore sinituahye: \p —‍¿Dʉhse nigʉ tʉʉ niari mʉhʉ yʉhʉre? niahye tiquiro Pablo pacjʉ̃nore. \p \v 20 Tiquiro sa sinitugʉ̃ tʉhoro ohõ saha ni yahuahye: \p —‍Judio masa ihcãno mehna “Ohõ saha yeihna”, ni, ñamiapʉ judio masa bʉcʉna cahapʉ mʉhʉre Pablore nea dutieta. “Bʉcʉna Pablore pari turi sinitu duare”, ni mehoeta. \v 21 Sa niepegʉ̃ta cuarenta bui cjũno masa tiquirore wejẽ duayequina duhti, cohte duare. Tiquina tiquirore wejẽato pano ihyayere ihyasi. Sa ye sihnisi. “Tiquirore mari wejẽdagʉ̃ Cohãcjʉ̃ marine wejẽahdo”, nidi tiquina basi. Sa ye yojopʉre mʉhʉre Pablore ne cãhta dutiye tiquina pehe duhti, cohte tuhasari, Pablore wejẽñe tehe. Sa yegʉ tiquina yahuye wihigʉ̃ tiquinare yʉhtieracãhña mʉhʉ, ni yahuahye wahmʉno surara pʉhtorore. \p \v 22 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoro surara pʉhtoro ohõ saha niahye: \p —‍Yʉhʉre mʉhʉ yahurire apequinare yahueracãhña, ni yahuahye wahmʉnore. \p Sa ni tuhasa wahmʉnore “Waharĩsa”, niahye tiquiro. \s1 Pablore pʉhtoro Feli wame tiriquiro cahapʉ ohoahye \p \v 23 Sa yero surara pʉhtoro pʉaro tiquiro yequina cien surara pʉhtoare piji cã, tiquinare dutiahye: \p —‍Dos cientos surarare, setenta caballoa bui pesayequinare, dos cientos doqueye cjʉ cʉoyequina mehna Cesareapʉ wahatiquinare tiquina yere quehno dutina wahaya. Sa yena mʉsa mia ñami nueve ijigʉ̃ mʉsa wahatore cohteya. \v 24 Sa yena Pablore caballoare tiquiro pesatiquinare quehno basaya. Pʉhtoro Feli cahapʉ, Cesareapʉ, quehnoano soya tiquirore, niahye surara pʉhtoro. \p \v 25 Sa ni tuhasa papera ojoahye. Ohõ saha ni ojoahye tiquiro: \v 26 “Yʉhʉ Claudio Lisia mʉhʉre tutuagʉ pʉhto Felire quehnoa dutiaja. \v 27 Judio masa ahriquiro Pablore ñehe, wejẽmedi. Sa yegʉ Roma cjʉ̃no tiquiro ijigʉ̃ masigʉ, yequina surara mehna tiquirore yedohou esaʉ. \v 28 Sa yegʉ tiquirore tiquina yahusãrire masi duagʉ judio masa bʉcʉna cahapʉ ne saʉ tiquirore. \v 29 Sa yegʉ tiquiro judio masa ye dutiye dihitare tiquiro yʉhdʉdʉcagʉ̃ mari ye dutiyere tiquiro yʉhdʉdʉcaeragʉ̃ ihñagʉ, tiquirore peresupʉ cũ duerʉ. Yabe buhiri yariaro mariedare tiquirore. \v 30 Sa yero judio masa tiquirore wejẽ dua, tiquina bʉca quehegʉ̃ ihñano apequiro yahuri yʉhʉre. Tiquiro sa yahuri bato Pablore yojopʉre mʉhʉ cahapʉ ohogʉ niaja. Sa yegʉ tiquirore yahusãriquinare tiquiro ñañe yerire mʉhʉre yahu duti tuhasaʉ yʉhʉ”, ni, ojoahye surara pʉhtoro. \p \v 31 Sa ye surara tiquina pʉhtoro tiquiro dutiriro sahata yeahye. Ti ñamine Antipatri wame tiri macapʉ Pablore ne sahye. \v 32 Ape decopʉ apequina surara caballoa bui pesaerariquina ti macapʉ tojoa tahye tiquina ya macapʉ. Apequina surara caballoa bui pesayequina dihita tiquirore ne yʉhdʉ cãhye. \v 33 Tee Cesareapʉ ne sahye Pablore. Sa ye surara pʉhtoro tiquiro ohori pũre pʉhtoro Felire wiahye. Sa ye Pablore ne sahye pʉhtoro cahapʉ. \v 34 Tiquina sa wiari bato pʉhtoro ti pũre tiquiro ihñari bato apequinare sinituahye: \p —‍¿Di yehpa cjʉ̃no ijiajari ahriquiro Pablo? ni sinituahye tiquiro. \p —‍Cilicia yehpa cjʉ̃no ijire, ni yahuahye tiquirore. \p \v 35 Tiquinare sinitu tuhasa, Feli Pablore yahuahye: \p —‍Mʉhʉre yahusãriquina ohõre tiquina wihigʉ̃ mʉhʉ yahugʉ̃ tʉhoutja, niahye Feli Pablore. \p Tiquiro sa nidi bato Herode ya wʉhʉpʉ tiquirore cũahye. Sa yero tiquiro yequina surarare Pablore cohte dutiahye pʉhtoro. \c 24 \s1 Pablo “Ñano yerʉ yʉhʉ”, ni yahuahye Felire \p \v 1 Ihcã omope decori bato, Anania pahia pʉhtoro, apequina judio masa bʉcʉna, dutiyere mihnidiquiro Tertulo wame tiriquiro mehna Cesareapʉ esahye. Sa ye tiquina Pablore yahusã duaye pʉhtoro Feli cahapʉ esahye. \v 2 Sa yero Pablore topʉre tiquina ne sari bato Tertulo tiquirore yahusã dʉcahye. Sa yahusã dʉcaro ohõ saha ni yahusãhye Felire: \p —‍Mʉhʉ quehnoano masigʉ, ʉsã pʉhto mʉhʉ quehnoano dutigʉ̃ ʉsã ahri yehpa cjãna quehnoano iji cjã ʉsã cahmequeno marieno. Mʉhʉ dutiye mehna quehnoañe pehere camesaro nine ahri yehpa. \v 3 Sa yena ʉsã quehnoano iji cãna bucueaja. Sa yena mʉhʉ mehna quehnoano bucueaja. \v 4 Yojopʉre mehenogã mʉhʉre cariboutja yʉhʉ. Mehenogã mʉhʉ mehna yahuducu duaja. Ʉsãre tʉhodoqueorĩña mʉhʉ. \v 5 Ahriquiro ʉsãre caribo yʉhdʉare. Ijipihtiye yehpari cjẽnare judio masare tiquina usua sañuducugʉ̃ yere ahriquiro. Sa yero masa tiquina basi cahme tuhtigʉ̃ yere ahriquiro. “Pʉhtoare cohãʉhna”, niñequina mehna cjʉ̃no ijire ahriquiro. Sa yero nazareno wame tiri curua pʉhtoro ijire. \v 6 Sa yero Cohãcjʉ̃ wʉhʉre ñano tiquiro ye duagʉ̃ ihñana ʉsã ñehei ahriquirore. [Ʉsã ñehedi bato ʉsã ye dutiyere tiquiro yʉhdʉdʉcariquiro ijigʉ̃ tiquirore buhiri dahre duami ʉsã. \v 7 Ʉsã sa ye duepegʉ̃ta surara pʉhtoro Lisia wame tiriquiro tiquirore ʉsãre tutuaro mehna ehma cãri. \v 8 Came tiquirore yahusãriquinare mʉhʉ cahapʉ waha dutiri Lisia. Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhona ahtaʉ ʉsã.] Mʉhʉ pũrita ahriquirore sinitugʉ, ijipihtiyere tiquiro ye buhirire masigʉta mʉhʉ, niahye Tertulo Felire. \p \v 9 Tiquiro sa nidi bato apequina judio masa “Tertulo tiquiro nidiro sahata poto ijire”, niahye tiquina gʉ̃hʉ. \v 10 Tiquina sa ni yahusãri bato pʉhtoro Feli Pablore yahu dutiahye. Ohõ saha ni yahuahye Pablo: \p —‍Peye cʉhmari ahri yehpa cjẽnare mʉhʉ dutirire masiaja yʉhʉ. Sa yegʉ yʉhʉ yerire mʉhʉre yahugʉ bucueaja. \v 11 Doce decorita wahare Jerusalẽpʉ Cohãcjʉ̃re yʉhʉ ño peori bato. Mʉhʉ ahri poto ijigʉ̃ masi duagʉ apequinare sinituya. \v 12 Judio masa yʉhʉre Cohãcjʉ̃ wʉhʉpʉre boca tiquina ñehegʉ̃ masare ni sañuducugʉ niedʉ. Sa yegʉ “Mʉsa pʉhtoare cohãña”, nigʉ niedʉ. Sa yegʉ judio masa buheye wʉhʉsere, tiquina ya maca gʉ̃hʉre ne ñano yera tii. \v 13 Sa ye yʉhʉre yahusãriquina pehe tiquina yahusãrire “Ohõ saha yeri ahriquiro”, ni, yahu masiedare mʉhʉre. \v 14 Yojopʉ yʉhʉ yerire yahutja mʉhʉre. Duita ʉsã ñecʉsʉmʉa tiquina ño peoriquirore mari Pacʉre ño peoaja yʉhʉ gʉ̃hʉ. Sa yegʉ tiquiro yere yeaja Jesu ye quehnoañe buheye nidiro sahata. “Jesu ye ni mehoñe ijire”, ni yahuducure ahriquina judio masa. Tiquina sa niepegʉ̃ta Cohãcjʉ̃ dutiye, Moisepʉre tiquiro cũrire ti gʉ̃hʉre ño peoaja yʉhʉ. Sa yegʉ Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquina tiquina ojoari gʉ̃hʉre ño peoaja yʉhʉ. \v 15 Ahriquina apequina judio masa tiquina tʉhoturo sahata Cohãcjʉ̃ ijipihtiyequina masare yariariquinare quehnoañequina, ñañequina mehna tiquina masa mʉjagʉ̃ yerota. Yʉhʉ gʉ̃hʉ sata ni tʉhotuaja. \v 16 Sa yegʉ buhiri mariedaja yʉhʉ. Cohãcjʉ̃ tire masine. Sa ye masa gʉ̃hʉ tire masine. Sa ye potota yahuaja yʉhʉ mʉhʉre. Sa yegʉ quehnoano tʉhotuaja. \p \v 17-18 ’Peye cʉhmarine ape siepʉ tinidigʉ ijigʉ Jerusalẽne tojoa wihi, yʉhʉ acayere judio masa pejecʉoyequinare niñerure ohogʉ tʉʉ nii yʉhʉ. Tojoa wihi Cohãcjʉ̃re ño peogʉ tʉʉ, tiquiro ya wʉhʉpʉ sajãmi. Sa yegʉ Cohãcjʉ̃ tiquiro cose dutiriro sahata yʉhʉ basi yʉhʉ ñañene coseri bato wahiquirore oho duami tiquirore ño peogʉ tʉhʉ. Topʉ yʉhʉ ijigʉ̃ ahriquina judio masa yʉhʉre bocari. Tiquina bocagʉ̃ apequina yʉhʉ mehna mariedari. Usua, sañuducuyequina mariedari. \v 19 Sa ye apequina judio masa Asia yehpa cjẽna topʉ ijiri. Tiquina yʉhʉ ñano yegʉ̃ ihñariquina ijiye, yahusãñe ahtaahro. \v 20 Ahriquina ohõpʉre ijiyequina pehe judio masa bʉcʉna mehna yʉhʉ ijigʉ̃ ihñariquina yʉhʉ ñano yerire masiñe, tiquina gʉ̃hʉ yahusãahdo. \v 21 Ihcãnogã pũritare yʉhʉre tiquina yahusã masine: Ti pje tiquina mehna ijigʉ ohõ saha ni tutuaro sañuducuu yʉhʉ. “ ‘Yariariquina masa mʉjaeta’, yʉhʉ nidi buhiri, buhiri dahrere mʉsa”, nii tiquinare, ni yahuahye Pablo Felire. \p \v 22 Tiquiro sa ni yahuri bato Feli ohõ saha ni yahuahye Pablore: \p —‍Yojopʉ to puno tjire. Surara pʉhtoro Lisia tiquiro wihiri bato mʉhʉre yʉhʉ yeatore masiitja yʉhʉ, niahye Feli Pablore. \p Feli pehe Jesu yequina tiquina yerire quehnoano masi pehoriquiro ijiahye. \p \v 23 Sa ni tuhasa, Pablore cohteriquiro surarare Feli quehnoano ihña nʉnʉ dutiahye “Peresupʉ ijiriquiro duhtiari”, nino. Sa ijieperota mehenogã ohori tiquiro tiniatore. Pablo mehna cjẽnare tiquirore peresupʉ ijiriquirore yedoho dutiro sa dutiahye Feli. \p \v 24 Meheñe decorigã bato Feli, tiquiro namono Drusila wame tiricoro mehna ahta, Pablore pijiahye. Feli namono pehe judio masono ijiahye. Pablore tiquina pijiri bato, Jesucristore tiquiro wacũ tutuayere Pablo pehe yahuahye tiquinare. \v 25 Sa yahuro quehnoañene, quehnoano wacũ masiñene, ñañene cahmedare, pihtiri deco ijigʉ̃ Cohãcjʉ̃ masare tiquiro buhiri dahreatore yahuahye Pablo. Tiquiro sa ni yahugʉ̃ tʉhoro Feli cuero, Pablore yahuahye: \p —‍Yojopʉre waharĩsa. Came yʉhʉre dahraye mariedagʉ̃ mʉhʉre pijiitja tja, niahye Pablore. \p \v 26 Sa nino Pablo tiquiro niñeru ohogʉ̃ cahmemahye Feli. Sa yero tiquiro niñerure cahmeno, peye tahari Pablore piji, tiquiro mehna yahuducue timahye Feli. Niñerure tiquiro wapa yegʉ̃ Pablore wioboaga, ape taha yero. \v 27 Pʉa cʉhma bato Porcio Festo wame tiriquiro Feli camesariquiro ijiahye. Sa ijiepegʉ̃ta Feli pehe pʉhtoro ijiro, judio masare bucuegʉ̃ ye duahye. Sa yero tiquiro Pablore peresupʉ iji dutiniahye. \c 25 \s1 Pablo Festore tiquiro yerire yahuahye \p \v 1 Sa ye Festo ti yehpapʉ ihtia deco tiquiro ijiri bato, Cesareapʉ ijiriquiro waha, Jerusalẽpʉ esahye. \v 2 Topʉ tiquiro ijigʉ̃ pahia pʉhtoa, judio masa pʉhtoa mehna Pablore tiquina yahusãrire yahuahye Festore. \v 3 Pablo mahapʉ wahagʉ̃ tiquirore bʉca quehe, wejẽ duaye nimahye tiquina. Sa ye tiquina Festore tutuaro sinimahye: \p —‍Pablore Jerusalẽpʉ ohoya, ni, sinimahye tiquina Festore. \p \v 4 Tiquina sa nigʉ̃ tʉhoro, Festo yahuahye tiquinare: \p —‍Yojopʉre Pablo Cesareapʉ peresu ijire. Yojopʉre yʉhʉ topʉ wahaʉ tʉʉta niaja. \v 5 Pablo tiquiro ñano yeriquiro ijigʉ̃, mʉsa pʉhtoa Cesareapʉ yʉhʉ mehna waha, tiquirore yahusãahdo, niahye Festo. \p \v 6 Sa yero Festo ocho o diez decori tiquina mehna tiquiro ijiri bato Cesareapʉ tojoaa wahahye. Ape decopʉ tiquiro buhiri dahre dutiri wʉhʉpʉ dujiro, Pablore ne cãhta dutiahye. \p \v 7 Sa ye Pablo Festo cahapʉ tiquiro wihigʉ̃, judio masa Jerusalẽpʉ ahtariquina pehe Pablo cahapʉ ducu, tiquirore tutuaro mehna yahusã dʉcahye. Sa yahusãepeta “Ahriquiro tiquiro ñano yegʉ̃ ihñaʉ”, ni, masiedahye. \v 8 Tiquina sa ni yahusãri bato Pablo tiquiro yerire yahuahye: \p —‍Judio masa tiquina dutiyere, Cohãcjʉ̃ wʉhʉ cjẽ dutiyere, Roma cjʉ̃no pʉhtoro tiquiro dutiyere yʉhdʉdʉcaerʉ, niahye Pablo. \p \v 9 Festo pehe judio masare bucuegʉ̃ ye duaro, Pablore sinituahye: \p —‍¿Jerusalẽpʉ waha duajari mʉhʉ? Mʉhʉ yerire yʉhʉre topʉ yahuta mʉhʉ, niahye Festo Pablore. \p \v 10 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoro Pablo yahuahye: \p —‍Ijipihtiyequina pʉhtoro tiquiro ya wʉhʉpʉ buhiri dahre dutiri wʉhʉpʉ ijiaja yojopʉre. Ahri wʉhʉ boropʉ yʉhʉ yerire tʉhoya. Judio masare yʉhʉ ñano yerarire quehnoano masine mʉhʉ. \v 11 Dutiyere yʉhdʉdʉcarigʉ ijigʉ “Yʉhʉre wejẽdacãhña”, niedaboaya yʉhʉ. Sa yegʉ ahriquina yahusãri pehe ni mehoñe ijigʉ̃ yʉhʉre yahusãriquinare yʉhʉre oho masiedare mʉhʉ. Yʉhʉ yerire ijipihtiyequina pʉhtorore Césare yahu duaja, niahye Pablo. \p \v 12 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoro Festo pehe quehnoano masi yahuyequinare sinitu tuhasa, yahuahye Pablore: \p —‍Mʉhʉ ijipihtiyequina pʉhtorore mʉhʉ yerire mʉhʉ yahu duagʉ̃ tiquiro cahapʉ ohonatja mʉhʉre, niahye Festo Pablore. \s1 Festo pʉhtoro Agripare Pablo tiquiro ijiye tiyere yahuahye \p \v 13 Camepʉ pʉhtoro Agripa, Berenice wame tiricoro mehna Cesareapʉ Festore ihñañe esahye. \p —‍¿Ne, ijiajari mʉhʉ? niahye tiquina Festore piti caye. \p \v 14 Topʉ peye decori tiquina ijiri bato Festo yahuahye Agripare Pablo tiquiro ijiye tiyere: \p —‍Ohõre Feli tiquiro peresu yeriquiro ijire. \v 15 Sa ye Jerusalẽpʉ yʉhʉ wahagʉ̃ judio masa tiquina pahia pʉhtoa, tiquina bʉcʉna mehna ahriquirore yahusãri. “Tiquiro ye buhirire wejẽña tiquirore”, ni, sinidi tiquina yʉhʉre. \v 16 Tiquina sa ni sinigʉ̃ tʉhogʉ yʉhʉ tiquinare ohõ saha ni yahuu. “Roma cjẽna pehe peresu tiquina yeriquinare masare ohoerare. Sa yegʉ tiquirore ohoeraja mʉsare. Ʉsã ñehediquirore tiquirore yahusãriquinare tiquiro ihñato pano tiquirore buhiri dahre masiedaja ʉsã. Tiquiro basi tiquiro yerire tiquiro yahueragʉ̃ tiquirore buhiri dahre masiedaja ʉsã”, nii tiquinare. \v 17 Sa yegʉ ohõre tiquina wihigʉ̃ ihñagʉ yoari pje yerʉ yʉhʉ. Sa yegʉ ape decopʉ buhiri dahre dutiri wʉhʉpʉ dujigʉ, tiquina yahusãriquirore pijii. \v 18 Sa ye ti wʉhʉpʉ tiquiro wihigʉ̃ ihñañe tiquirore ihña tuhtiyequina wahcãdʉcari. Tiquina sa wahcãdʉcagʉ̃ ihñagʉ “Ña yʉhdʉaro ni yahusãeta”, ni, tʉhotumi yʉhʉ tiquinare. Tiquirore yahusã duepeta yahusã masiedari tiquina. \v 19 Sa ye ahriquirore Cohãcjʉ̃ yere tiquiro yahuri buhiri judio masa tiquirore tuhtiri. Jesu wame tiriquiro tiquiro yaria masa mʉjarire tiquiro yahuri buhiri yahusãri ahriquirore. Ahri dihitare yahusãri. \v 20 Tire masiedagʉ tiquirore quehnoano sinituu. “¿Jerusalẽpʉ waha duajari mʉhʉ yʉhʉ mehna? Topʉ yahuya mʉhʉ yerire yʉhʉre”, nimi tiquirore. \v 21 Yʉhʉ sa niepegʉ̃ta tiquiro waha duerari. “Yʉhʉ yerire ijipihtiyequina pʉhtorore yahu duaja”, nidi tiquiro yʉhʉre. Tiquiro sa nidi bato ohõpʉta tiquirore cohte dutii, ijipihtiyequina pʉhtoro cahapʉ tiquirore yʉhʉ ohoato pano, niahye Festo Agripare. \p \v 22 —‍Yʉhʉ basi tʉho duaja tiquirore, niahye Agripa Festore. \p —‍Ñamiapʉ tiquirore tʉhoya mʉhʉ, ni yahuahye Festo. \p \v 23 Ape decopʉ Agripa, Berenice mehna tiquina buhiri dahre dutiri wʉhʉpʉ esa, “Pʉhtoa ijiaja ʉsã”, niñe cua pesaro ye ihñoahye tiquina, surara pʉhtoa, ti maca cjẽna pʉhtoa mehna. Sata ye sajãhye ti wʉhʉpʉ. Tiquina sajã sari bato Pablore pijiahye Festo. \v 24 Sa yero Festo ohõ saha ni yahuahye: \p —‍Pʉhto Agripa, mʉsa ijipihtina ahri wʉhʉre cahmecoana, tʉhoya. Ohõre ahriquiro peyequina judio masa tiquina yahusãriquiro ijire. Jerusalẽpʉ, Cesareapʉ gʉ̃hʉre tiquina tiquirore yahusãri. “Tiquirore wejẽña”, sa niducuye nine tiquina. \v 25 Tiquina sa niepegʉ̃ta ohõ saha tʉhotuaja yʉhʉ. Ahriquiro ne ñano yeriquiro ijierare. ¿Yabe buhiri wejẽboagari mari tiquirore? Sa yegʉ ijipihtiyequina pʉhtorore César Augustore ahriquiro yerire tiquiro yahu duagʉ̃ ijipihtiyequina pʉhtoro cahapʉ ohogʉtja tiquirore. \v 26-27 Sa yegʉ ahriquiro yerire tʉho, quehnoano masiedarĩaja yʉhʉ. Sa masiedagʉ mari pʉhtorore yahu ojoa masiedaja. Sa yegʉ mʉsare tiquiro yahugʉ̃ tʉho dutigʉ niaja yojopʉre. Pʉhto Agripa, yojopʉ pũritare ahriquiro ijire mʉhʉ sinituatiquiro. Mʉhʉ sinitu tuhasa, mari masidi bato ahriquirore tiquina yahusãrire quehnoano yahu ojoaʉtja. Ahriquiro ñano yerire yʉhʉ masiedapegʉ̃ta mari pʉhtoro cahapʉ tiquirore yʉhʉ ohogʉ̃ quehnoaedare. Sa yegʉ yojopʉre tiquina yahusãrire quehnoano masi duagʉ niaja, niahye Festo tiquinare. \c 26 \s1 Pablo Agripare tiquiro yerire yahuahye \p \v 1 Tiquiro sa nidi bato Agripa Pablore yahuahye: \p —‍Mʉhʉ basita yahuya, niahye tiquiro Pablore. \p Tiquiro sa nidi bato Pablo pehe, “Dihta mariahña”, nino tiquiro omocarine siõ mʉo, tiquiro yerire yahuahye: \p \v 2 —‍Pʉhto Agripa, yʉhʉre judio masa tiquina yahusãrire, yʉhʉ yerire mʉhʉre yahugʉ, yojopʉre quehnoano jeripohna tiaja. \fig |src="CN02035B.TIF" size="span" copy="© 1978 David C. Cook Publishing Co." ref="Hechos 26.2" \fig* \v 3 Mʉhʉ judio masa ʉsã yee tiyere, ʉsã buheye gʉ̃hʉre mʉhʉ quehnoano masigʉ̃ pũritare bucueaja yʉhʉ. Sa yegʉ mʉhʉ yʉhʉre quehnoano tʉhoya, ni dʉcahye Pablo. \s1 Pablo Jesu yaquiro tiquiro ijiato pano tiquiro ijie tirire yahuahye \p \v 4 Sa ni tuhasaro ohõ saha ni nemoahye tiquiro: \p —‍Wahmʉ yʉhʉ ijie tirire ijipihtiyequina judio masa masine. Ijipihtiye decori yʉhʉ masa bajuari bato yʉhʉ ya dihtapʉre, Jerusalẽpʉ gʉ̃hʉre yʉhʉ ijirire masine tiquina. \v 5 Coã waropʉre fariseo masʉ ijimi. Sa yegʉ fariseo masa tiquina dutiyere, tiquina yeye borore ye pehogʉ yʉhʉ ijigʉ̃ tiquina masine. Tiquina mʉhʉre yahu duaye, tire yahu masine tiquina. \v 6 Ahri buhirita yʉhʉre yahusã mʉjare. Ʉsã ñecʉsʉmʉa iji turiayequinare “Yariariquinare masoutja”, Cohãcjʉ̃ tiquiro ni cũrire “Poto tjire”, yʉhʉ nidi buhiri ahriquina yʉhʉre yahusã mʉjare. \v 7 Yʉhʉ acaye judio masa ijipihtiyequina doce cururi cjẽna Cohãcjʉ̃ masare tiquiro masoatire bucue, cohteducure. Sa ye Cohãcjʉ̃re ño peoducure. Sa cohteducuyequina ijiye ʉsã yero saha yere tiquina. Pʉhto Agripa, sa ihcãno saha yena ʉsã ijiepegʉ̃ta tiquina pehe tiquiro masoatire yʉhʉ cohteri buhiri yʉhʉre yahusã mʉjare judio masa. \v 8 ¿Mʉsa judio masa pehe dʉhse yena Cohãcjʉ̃ tiquiro masorire tiquina yahugʉ̃ tʉho duerajari mʉsa, judio masa? ni yahuahye Pablo. \s1 Pablo Jesu yequinare tiquiro ñano yee tirire yahuahye Agripare \p \v 9 Sa ni tuhasa ohõ saha ni yahu nemoahye: \p —‍Jesure Nazare cjʉ̃nore ihñedarĩgʉ, ñañe dihitare ye duami tiquiro yequinare. \v 10 Sa yegʉ Jerusalẽpʉ sa yee timi yʉhʉ. Pahia pʉhtoa yʉhʉre tiquina dutiri bato peyequina Jesu yequinare peresu yee tii. Sa yegʉ pʉhtoa tiquinare wejẽ dutigʉ̃, wejẽ dutii yʉhʉ gʉ̃hʉ. \v 11 Peye tahari ijipihtiye judio masa buheye wʉhʉsepʉ Jesu yequinare ñano ye dutie tirʉ. Sa yegʉ Jesu yequina Jesure tiquina cohãgʉ̃ ye duagʉ nimi. Tiquina mehna tutuaro usuaʉ yʉhʉ. Sa yegʉ apeye macaripʉ gʉ̃hʉre tiquinare ñano yegʉ esae tii yʉhʉ, ni yahuahye Pablo. \s1 Pablo Jesu yaquiro tiquiro waharire yahuahye \r (Hch 9.1-19; 22.6-16) \p \v 12 Sa ni tuhasa ohõ saha ni yahu nemoahye: \p —‍Damascopʉ Jesu yequinare ñano ye duagʉ esami. Tiquinare ñano yʉhʉ ye duagʉ̃ ihñañe pahia pʉhtoa yʉhʉre waha dutiri. \v 13 Ohõ saha ijiri pʉhto Agripa: Coheri pje ijigʉ̃ waro mahapʉ yʉhʉ wahagʉ̃ ʉhmʉano cjẽ asi siteye, asʉ̃ deco cjʉ̃no yʉhdʉoro, yʉhʉre yʉhʉ mehna wahayequina gʉ̃hʉre asi siteri. \v 14 Ʉsã ijipihtina yehpapʉ bora quehe sa, judio masa ye mehna yʉhʉre tiquiro yahuducugʉ̃ tʉhou. “¿Saulo, dʉhse yegʉ mʉhʉ yʉhʉre ñano yeajari? Mʉhʉ yʉhʉ mehna usuagʉ yʉhʉre yʉhtieragʉ, mʉhʉ basi ñano yʉhdʉre”, nidi yʉhʉre. \v 15 “¿Pʉhto, noa boro ijiajari mʉhʉ?” ni, sinituu yʉhʉ. “Yʉhʉ Jesu, mʉhʉ ñano yenohrigʉ ijiaja. \v 16 Wahcãdʉcaya mʉhʉ. Mʉhʉre yʉhʉ cahacjʉ̃ ijiacjʉ yegʉ tagʉ, yojopʉ bajuaja yʉhʉ. Miare yʉhʉre mʉhʉ ihñarire, came mʉhʉre yʉhʉ ihñoati gʉ̃hʉre apequinare yahugʉta mʉhʉ. \v 17 Judio masare, judio masa ijieyequina gʉ̃hʉre mʉhʉre buhe dutigʉ ohogʉtja. Tiquina cahapʉ mʉhʉ ijigʉ̃, mʉhʉre tiquina ihña tuhtigʉ̃ mʉhʉre yedohogʉtja. \v 18 Yeere tiquinare masigʉ̃ yeya mʉhʉ. Sa yegʉ tiquinare ñañene duhugʉ̃ yeya. Quehnoañe pehere camesagʉ̃ yeya tiquinare. Watĩnore cahmedagʉ̃ yeya mʉhʉ. Sa yegʉ Cohãcjʉ̃ ye pehere yegʉ̃ yeya mʉhʉ tiquinare. Mʉhʉ sa yegʉ̃ tiquina yʉhʉre wacũ tutuaeta. Tiquina sa wacũ tutuagʉ̃ ihñagʉ tiquina ñañe yerire boutja. Sa ye tiquina Cohãcjʉ̃ tiquiro beseriquina mehna cjẽna ijieta. Tiquiro ohoatire cʉoatiquina ijieta tiquina”, nidi Jesu yʉhʉre, ni yahuahye Pablo. \s1 Pablo tiquiro yerire tiquiro dahrayere yahuahye \p \v 19 Sa ni tuhasa ohõ saha ni yahu nemoahye: \p —‍Pʉhto Agripa, ʉhmʉano cjẽ yʉhʉ tʉhoyere yʉhdʉdʉcaerʉ. \v 20 Damascopʉ buhe mʉhtaʉ. Came Jerusalẽpʉ buhei tja. Came Judea yehpapʉ, judio masa ijieyequina cahapʉ gʉ̃hʉre masare tiquina ñañe yerire bʉjʉa witi dutii, Cohãcjʉ̃ yere cahme dutigʉ. “Quehnoañene mʉsa yegʉ̃ ihñañe ñañene mʉsa bʉjʉa witirire apequina masieta”, nigʉ, tiquinare quehnoañene ye dutigʉ buhei. \v 21 Cohãcjʉ̃ ya wʉhʉpʉ yʉhʉ ijigʉ̃ yʉhʉ sa ni yahuri buhiri judio masa yʉhʉre ñehe, wejẽ duamedi. \v 22 Tiquina sa yepegʉ̃ta decoripe Cohãcjʉ̃ tiquiro yedohoro mehna sa buheducuaja. Sa yegʉ yojopʉre mʉsa ijipihtina pʉhtoare, ihyo ijina gʉ̃hʉre tiquiro yere yahugʉ niaja. Panopʉ cjẽna Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquina, Moise mehna tiquina yahuyuriro sahata yahuaja yʉhʉ gʉ̃hʉ. Ohõ saha ni yahuyuahye tiquina. \v 23 “Cristo Cohãcjʉ̃ ohoriquiro pehe ñano yʉhdʉrota. Sa yero yariaro masa mʉja mʉhtariquiro waharota tiquiro. Sa yero masare tiquiro yʉhdʉoatire judio masare, judio masa ijieyequina gʉ̃hʉre masigʉ̃ yerota”, ni yahuyu ojoae tiahye panopʉ cjẽna. Yʉhʉ gʉ̃hʉ tiquina yero sahata yahuaja, ni yahuahye Pablo Agripare. \s1 Pablo Agripare Jesu yaquiro wahagʉ̃ ye duamahye \p \v 24 Tiquiro sa ni yahuri bato Festo tiquirore tutuaro sañuducu yahuducuahye: \p —‍Pablo, mʉhʉ tʉho masiegʉ ijire. Mʉhʉ peye buhegʉ cohto tia wahare, ni sañuducuahye tiquiro Pablore. \p \v 25 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoro Pablo yʉhtiahye Festore: \p —‍Pʉhto, tʉho masiegʉ ijieraja yʉhʉ. Yʉhʉ yahuye ijirota ijire. Sa yegʉ yʉhʉ ahrire cua pesaro mehna quehnoano niaja. \v 26 Pʉhtoro Agripa pehe ahri yʉhʉ yahurire quehnoano masine. Sa yegʉ yʉhʉ tiquirore cuero marieno yahuaja. Ahri yahuyere ijipihtiyequina masa masine. Sa yegʉ ijipihtiye ahrire yʉhʉ nidire pʉhtoro Agripa tiquiro masigʉ̃ masiaja yʉhʉ, niahye Pablo Festore. \p Sa ni tuhasa ohõ saha niahye Agripare: \p \v 27 —‍Pʉhto Agripa, Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquina tiquina yahue tirire tʉhore mʉhʉ. Tiquina yahue tirire mʉhʉ tʉhogʉ̃ masiaja yʉhʉ, niahye Pablo Agripare. \p \v 28 —‍¿Ahrire yʉhʉre yahugʉ mehenogã mʉhʉ yahuye mehna Jesu yaquiro yʉhʉ wahagʉ̃ ye duagʉ niajari mʉhʉ? niahye Agripa Pablore. \p Tiquiro sa nigʉ̃ Pablo yʉhtiahye: \p \v 29 —‍Mehenogã yahuducugʉ o yoari pje yahuducugʉ mʉsa ijipihtinare “Yʉhʉ ijiro sahata Jesu yequina ijiahro”, ni sini basaja Cohãcjʉ̃re. Sa siniepegʉta yʉhʉ yero saha peresupʉ mʉsa ijigʉ̃ cahmedaja yʉhʉ, niahye Pablo Agripare. \p \v 30-31 Tiquiro sa nidi bato Agripa, Festo, Berenice ijipihtiyequina apequina mehna wahcãdʉca, wijia, tiquina basi yahuducuahye: \p —‍Ahriquiro buhiri mariedare. Sa yena tiquirore ne peresu ye masiedaja mari. ¿Sa yena mari yabe buhiri tiquirore wejẽboagari? ni, yahuducuahye tiquina basi. \p \v 32 —‍Ahriquiro “Ijipihtiyequina pʉhtorore César pehere yʉhʉ yerire yahu duaja”, tiquiro niedagʉ̃ mari wioboaya tiquirore peresupʉ ijiriquirore, niahye Agripa Festore. \c 27 \s1 Pablo tiquirore tiquina yahusãrire Romapʉ yahuro wahahye \p \v 1 Pablore Italiapʉ yucʉsa mehna ohoye tehe, tiquirore apequina mehna tiquina peresu yeriquina mehna Julio wame tiriquiro mehna cũri tiquina. Julio cien surara pʉhtoro ijiro, tiquiro ya curua “Augusto yequina surara”, wame tiri. \v 2 Sa yena Adramitio wame tiro cjãria yucʉsapʉ sajãʉ ʉsã. Tia Asiapʉ wahatia ijiri. Sajã tuhasa, tia mehna wahaʉ. Aristarco Tesalónica wame tiri maca cjʉ̃no ʉsã mehna wahari. Tesalónica Macedonia yehpapʉ ijire. \v 3 Ape decopʉ ʉsã Sidõpʉ esaʉ. Topʉ esaro Julio Pablore quehnoano yeri. Sa yero Pablore tiquiro mehna cjẽna cahapʉ ihñano waha dutiri. Sa yero Pablo mehna cjẽna tiquirore tiquiro cahmeñene tiquina ohogʉ̃ “Quehnoanota”, nidi Julio. \v 4 Yucʉsa mehna ʉsã pehãgʉ̃ tutuaro wihnono ʉsãre ape siepʉ wẽdoque pehõri. Sa yena Chipre wame tiri nʉcʉo cahmotaropʉ poto pehepʉ wahaʉ ʉsã. \v 5 Tee Ciliciare yʉhdʉa, Panfilia gʉ̃hʉre yʉhdʉa, Mira wame tiri macapʉ Licia yehpapʉ ijiri macapʉ pehã saʉ. \p \v 6 Topʉ esana, Alejandríapʉ ahtariare, Italiapʉ wahatiare yucʉsare bocaʉ. Sa yero ʉsãre tiapʉ waha dutiri surara pʉhtoro. \v 7 Peye decori dero dero waha, “Wape cʉo yʉhdʉare”, ni, waha, Gnido wame tiri maca potopʉ esaʉ ʉsã. Topʉ esa yʉhdʉa, wihnono tutuaro wẽgʉ̃, ʉsã waha duariropʉ ʉsãre wẽ ohõedari. Sa yena ʉsã cũ pehe pehepʉ majare pehãa wahaʉ. Sa yena Creta wame tiri nʉcʉo cahmotari pahrẽ pehe ʉsã pehãa waha, Salmón wame tiri ñoare yʉhdʉa wahaʉ ʉsã. \v 8 Topʉ yʉhdʉ, ti nʉcʉo dʉhtʉ cahapʉ waha, “Wape cʉo yʉhdʉare”, ni, waha, Quehnoari petamaha wame tiropʉ wahã saʉ. Petamaha Lasea wame tiri maca cahapʉ ijiri. \p \v 9 Topʉ yoari pje ʉsã ijiri bato, ʉsã wahato pehe cua yʉhdʉari. Sa yero tiquina sijiri deco bose deco yʉhdʉri bato, Pablo tiquinare yahuri: \p \v 10 —‍Tʉhoya mʉsa. Sijiri deco bose deco bato mari wahagʉ̃ marine minino cua yʉhdʉare. Ahria yucʉsa, yucʉsa cjẽ, mʉsa doeri cjẽ gʉ̃hʉ mari mehna cjẽna gʉ̃hʉ mari butiboaga mari wahana, nidi Pablo. \p \v 11 Tiquiro sa niepegʉ̃ta surara pʉhtoro yucʉsa upʉrore tʉhoro, ohoturiquiro gʉ̃hʉre tʉhoro, Pablo yahuye pehere tʉho duerari waha duaro. \v 12 Tiquina pahsari petamaha quehnoari petamaha pohecʉ ijigʉ̃ tiquina pahsari petamaha ijierari. Sa ijiri petamaha ijigʉ̃ yucʉsa cjẽna peyequina waha dua, Fenicepʉ yojoa duamedi. Fenice Creta wame tiri nʉcʉo cjã petamaha ijiro, wihnono ahtaro pehe, asʉ̃ sajãno pehe cũ pehe pehepʉ, poto pehepʉ gʉ̃hʉre ihñadoqueo, wihnono ahtagʉ̃ quehnoano cahmotari maca ijiri. Sa ijiri petamaha ijigʉ̃ masiñe tiquina topʉ ihcã pohecʉ iji duamedi. \s1 Pajiri mapʉ wihnono, acoro mehna pajiro wẽ cãhtahye \p \v 13 Sa ye sur pehe derogã wihnono ahta dʉcari. “Miare quehnoari deco mari wahati deco ijire”, ni tʉhotumahye tiquina. Sa wihnono wẽgʉ̃ yucʉsa mehna waha dʉca, Creta nʉcʉo dʉhtʉ cahagã yojoaʉ ʉsã. \v 14 Sa yojoaepegʉ̃ta came cjũno wihnono noreste wame tiri wihnono tutuaro wẽdi. \v 15 Sa yero yucʉsare wihnono tutuaro wahã wihiri. Wihnono ahtaro pehere waha masiedana, majare paha, wihnono wẽonopʉ wahaʉ ʉsã. \v 16 Cauda wame tiri nʉcʉogã cahapʉ sur pehepʉ waha, ti nʉcʉogã ʉsãre mehenogã cahmotari. “Marine wape cʉo yʉhdʉare”, nina tore pajiria yucʉsa cjãria meheniagã yucʉsagãre quehnoano weje peo dʉhtei ʉsã. \v 17 Tiagãre yucʉsapʉ ʉsã weje peo dʉhteri bato pajiria yucʉsapʉ pajiri da mehna tiquina wahme ñehe peori. Sirte wame tiri padʉrore “Tia yucʉsa doque wahã sari”, niñe, cue nidi tiquina. Sa ye wihno ñeheñe suhtire tiquina ne dijiori bato yucʉsa dihitare wihnono wẽdoqueori. \v 18 Wihnono, acoro mehna tutuaro ahtari. Ape deco gʉ̃hʉre wihnono mʉnanota ahtagʉ̃ ihñañe tiquina doeri cjẽne diapʉ duredoque ño tuhasa, pehãa wahaʉ ʉsã. \v 19 Ape deco yucʉsa cjẽne diapʉ cohãri tiquina basi. \v 20 Peye decori ñicuñe decori ijigʉ̃, asʉ̃ deco cjʉ̃no ñahpicoha paca gʉ̃hʉ ne bajuerari. Sa yero tutuaro wihnono wẽdi. Sa yena “Minia wahaja mari. Sa yena yariaa wahanata”, ni tʉhotumi ʉsã. \p \v 21 Sa ye tiquina yoari pje tiquina sijiri bato Pablo tiquina poto ducu, yahuri tiquinare: \p —‍To pano mʉsare yʉhʉ yahugʉ̃ tʉhoerari mʉsa. “Cretapʉ ijirina mari wahagʉ̃ cuarĩaga”, yʉhʉ nigʉ̃ tʉhoerari mʉsa. Yʉhʉre tʉhona, ahria cjẽ ijipihtiyere boeraboaya mʉsa. \v 22 Sa niepegʉta yojopʉ mʉsare yahuaja. Cueracãhña. Ijipihtina mari yʉhdʉnata. Ahria yucʉsa dihita marine wahtia waharota. \v 23 Mia ñamine Cohãcjʉ̃ yaquiro angel yʉhʉre bajuari. Cohãcjʉ̃ yaquiro ijiaja yʉhʉ. Sa yegʉ tiquirore ño peoaja yʉhʉ. Angel pehe yʉhʉ cahapʉ ahtaro, yahuri. \v 24 “Pablo, cueracãhña. Ijipihtiyequina pʉhtorore mʉhʉ yerire mʉhʉre yahuro cahmene. Cohãcjʉ̃ quehnoariquiro ijire. Sa yero tiquirore mʉhʉ sinidiro sahata yojopʉre mʉhʉ mehna cjẽna gʉ̃hʉre yedohorota”, nidi yʉhʉre angel. \v 25 Sa yena cueracãhña mʉsa. Angel yʉhʉre tiquiro nidiro sahata waharota. Cohãcjʉ̃re wacũ tutuaja yʉhʉ. Sa yegʉ tiquiro yahuriro sahata “Ijirota ijire”, ni tʉhotuaja yʉhʉ. \v 26 Yʉhʉ sa niepegʉ̃ta marine nʉcʉopʉ wihnono wẽdoque ohõnota, ni yahuri Pablo tiquinare. \p \v 27 Ihcã ñami pʉa semana bato pajiri ma Adria wame tiri mapʉ wihnono ʉsãre tutuaro wẽdi. Ti pjere ñami decopʉ yucʉsa cjẽna ʉmʉa pehe “Dʉhtʉ cahapʉ ijiaja mari”, ni tʉhoturi tiquina. \v 28 Sa ni tʉhotuye nʉcʉria comea yuta da mehna dʉhte, duhudoque dijio, queori. Treinta y seis metro waro ʉhcʉãri. Mehenogã waha, queori tja. Ti pjere veintisiete metro waro ʉhcʉãri. \v 29 Sa ye ʉtã pacare “Doque wahã sari”, niñe yucʉsa ohoturopʉ pititia pjĩne dʉhte pohoye pjĩnine duhudoque dijiori diapʉ. Sa ye “Sojaro mehna bohreahro”, ni, tutuaro sinidi tiquina. \fig |src="cn02042B.tif" size="span" copy="© 1978 David C. Cook Publishing Co." ref="Hechos 27.29" \fig* \v 30 Yucʉsa cjẽna ʉmʉa pehe duhtimedi. Tiquina meheniagãre yucʉsa cjãriare diapʉ weje boro poho, yucʉsa ehquẽapʉ dʉhte pohoye pjĩnine tiquina dijioriro sahata yeri tiquina meheniagãre “Marine ihñari”, niñe. \v 31 Tiquina sa yepegʉ̃ta Pablo surara pʉhtorore, tiquiro yequina surara mehna yahuri: \p —‍Ahriquina ʉmʉa meheniagã yucʉsa mehna tiquina wahagʉ̃ mʉsa ijipihtina yarianata, nidi Pablo. \p \v 32 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoye surara pehe meheniagãre dʉhteye darire yʉhre sure, tiare cohãri. \p \v 33 Bohreato panogã Pablo tiquinare tutuaro ihya dutiri: \p —‍Pʉa semana waro mʉsa dʉhse wahatire masi duana, cohtena, ne ihyerari mʉsa. \v 34 Sa yena yojopʉre ihyana taya. Tutuaro mʉsare ihya dutiaja. Mʉsa cati duana ihyaya. Ijipihtina mʉsa yʉhdʉnata, nidi Pablo tiquinare. \p \v 35 Tiquiro sa nidi bato Pablo pãre ne, ijipihtiyequina tiquina ihñonopʉ Cohãcjʉ̃re “Quehnoare”, ni duhu peo, tire ihya dʉcari tiquiro. \v 36 Tiquiro sa ihyagʉ̃ ihñañe tiquina cuero marieno waha, ijipihtiyequina tiquina gʉ̃hʉ ihyari. \v 37 Ʉsã ijipihtina doscientos setenta y seis masa yucʉsapʉ ijii ʉsã. \v 38 Tiquina ijipihtiyequina yapia waha “Ahria yucʉsa nʉcʉ niaga”, ni, peye trigo ihyayere diapʉ cohãri. \s1 Yucʉsa padʉropʉ doque quehe sahye \p \v 39 Bohreagʉ̃ yucʉsa cjẽna ʉmʉa nʉcʉore ihñañe, “Ohõ saha wame tiri nʉcʉo ijire ahri nʉcʉo”, ni, ihña masiedari. Sa masiedapeta tiquina pari tucũpʉ padʉro ijigʉ̃ ihñañe, “Mari ti tucũpʉ wahana, topʉre doque pje saboaga padʉropʉ”, nidi tiquina. \v 40 Sa niñe dʉhte pohoye pjĩnine dʉhteye darire yʉhre sure dijioahye. Ohoturi pjĩ dʉhteye dari gʉ̃hʉre yʉhre sure cãri tiquina. Tiquina sa yeri bato yucʉsa ehquẽa cjã suhtirore wahcõ docori, poto wihnono wẽdoqueogʉ̃ cahmeñe. \v 41 Sa yepegʉ̃ta yucʉsa ehquẽa pehe ape padʉropʉ quehe sa, nʉjʉa masiedari. Sa yero ohoturore tutuaro pahcõri quẽ ohõgʉ tia ohoturo wahtia wahari. \v 42 Tia sa wahagʉ̃ ihñañe ohõ saha nidi surara: \p —‍Ahria minigʉ̃ mari peresu yeriquina dʉhtʉ cahapʉ ba nʉjʉa duhtieta. Sa yena tiquinare wejẽ pehouhna, nidi surara. \p \v 43 Sa niepegʉ̃ta surara pʉhtoro pehe Pablore wejẽ dueraro, ijipihtiyequina peresu ijiyequinare wejẽ duerari. Sa yero ijipihtiyequina ba masiñequinare surara pʉhtoro poto dʉhtʉ cahapʉ ba nʉjʉa dutiri. \v 44 Sa ye apequina yucʉsa cjẽ pjĩni wahti siteri pjĩni mehna bora ñojoa, ti pjĩni bui pesa ba nʉjʉari. Ʉsã sa yena ʉsã ijipihtina dʉhtʉ cahapʉ wahã saʉ. \c 28 \s1 Pablo Malta wame tiri nʉcʉopʉ ijiahye \p \v 1 Sa ye ti nʉcʉopʉ ʉsã ijipihtina majadʉca sana, ti nʉcʉo wamene masii. Malta wame tiri nʉcʉo ijiri. \v 2 Ti nʉcʉo cjẽna masa ʉsãre quehnoano yeri. Sa yena ʉsã acoro weri bato yʉsʉa yʉhdʉari ʉsãre. Sa ye to cjẽna pehe peca wijiã tuhasa, ʉsãre sohma dutiri. \v 3 Pablo pecare ne cãhta, tu tiãri. Tiquiro tu tiãri bato ti peca puhiapʉ sañariquiro aña tutuaro asigʉ̃ wijia taro, Pablo omocapʉ bahque wahã sari yaha wero marieno. \v 4 Tiquiro bahque wahã sagʉ̃ ihñañe ti nʉcʉo cjẽna tiquina basi ohõ saha ni yahuducuri: \p —‍Ahriquiro masa wejẽdiquiro ijiboaga. Sa yero tutuaricoro buhiri dahrericoro ʉhmʉse cjõno tiquirore buhiri dahrero, cati dutierare. Tiquiro pajiri mapʉ minino yʉhdʉ tuhasari jimedi. Yojopʉre ticoro pehe tiquirore cati dutierare, nimedi tiquina basi. \p \v 5 Sa niepegʉ̃ta Pablo añare pecapʉ wejẽ sitedoqueori. Tiquirore aña purĩedari. \fig |src="CN02048B.TIF" size="span" copy="© 1978 David C. Cook Publishing Co." ref="Hechos 28.5" \fig* \v 6 “Ipirota”, niñe, cohtemedi tiquina. Ne ipierari tiquirore. “Tiquiro yariaa waharota”, niñe tiquina cohtemedi. Tiquirore purĩedari. Yoari pje bato tiquirore ipieragʉ̃ ihñañe, tiquirore purĩedagʉ̃ ihñañe, sijoro tʉhoturi tiquina. “Ahriquiro cohãmana mehna cjʉ̃no ijiboaga” nimedi tiquina. \p \v 7 Tiquina ba wahã sariro cahagãpʉ Publio wame tiriquiro ye weseri ijiri. Tiquiro ti nʉcʉo cjʉ̃no pʉhtoro ijiri. Sa yena ʉsãre tiquiro quehnoano yegʉ̃ ihtia deco waro tiquiro ya wʉhʉpʉ ijinii ʉsã. \v 8 Publio pacʉro yojoa mehna, ujuaye dohatiriquiro ijiri. Sa yero tiquiro cuñanopʉ cuñari. Sa yero Pablo dohatiriquiro ya tucũpʉ sajã, Cohãcjʉ̃re sini, tiquiro omocarine tiquiro bui duhu peo, quehnoa wahagʉ̃ yeri tiquirore. \v 9 Tiquiro quehnoa wahagʉ̃ ihñañe ijipihtiyequina apequina ti nʉcʉo cjẽna dohatiyequinare Pablo cahapʉ ne cãhtari. Tiquina sa ne cãhtagʉ̃ ihñano Pablo quehnoa wahagʉ̃ yeri tiquina gʉ̃hʉre. \v 10 Came tiquina peyequina ʉsãre wapa marieno ohori. Ʉsã wahato panogã ijipihtiye ʉsã cahmeñene, ʉsã wahana ihyatire yucʉsapʉ dure sãri tiquina. \s1 Pablo Romapʉ esahye \p \v 11 Ihtia asʉ̃ ti nʉcʉopʉ ʉsã ijiri bato yucʉsa mehna wahaʉ ʉsã. Tia yucʉsa ehquẽapʉ pʉaro cohãmana Cástor, Pólux wame tiyequina tiquina queoye ducuri. Alejandríapʉ ahtaria ijiri tia. Pohecʉ ijiro puno ti nʉcʉopʉ tia yucʉsa pahsari. \v 12 Waha, Siracusa wame tiri macapʉ esana, ihtia deco waro ti macare ijii ʉsã. \v 13 Ti macare wijia, waha, Regio wame tiri macapʉ ʉsã esaʉ. Ape decopʉ surpʉ wihnono ahta, ʉsãre wẽdoqueori. Pʉa deco bato Puteoli wame tiri macapʉ esaʉ. \v 14 Topʉ Jesu yequina meheñequinagã ʉsãre piti cari. \p —‍Ihcã semana waro ʉsã mehna tojoaya, nidi tiquina ʉsãre. \p Tiquina sa nigʉ̃ tʉhona ihcã semana waro tiquina mehna tojoarĩi. Came mahapʉ maja, Romapʉ esaʉ ʉsã. \v 15 To cjẽna Jesu yequina pehe Romapʉ ʉsã esatire tʉhoye, Apio wame tiropʉ doeri cjẽne duaropʉ ʉsãre piti cari. Apequina Jesu yequina ihtia wʉhʉ wame tiropʉ ʉsãre piti cari. Tiquina sa piti cagʉ̃ ihñano Pablo bucueye mehna Cohãcjʉ̃re “Quehnoare”, ni, quehnoano jeri sãa wahari. \p \v 16 Romapʉ ʉsã esari bato peresu tiquina yeriquinare to cjʉ̃nore peresu cohteyequina pʉhtorore yahuri. Sa yahuepegʉ̃ta Pablo pehere ihcãquirota cũri to cjẽna pʉhtoa. Sa yero tiquirore ihcãquiro surara cohteri. \s1 Pablo Romapʉ buheahye \p \v 17 Ihtia deco bato Pablo judio masa pʉhtoa mehna cahmecoano taro, tiquinare pijiri. Tiquina cahmecoari bato tiquiro tiquinare yahuri: \p —‍Yʉhʉ acaye, mari acayere, mari ñecʉsʉmʉa panopʉ cjẽna tiquina yee tirire, marine tiquina buheri gʉ̃hʉre yʉhdʉdʉcaera tii yʉhʉ. Yʉhʉ yʉhdʉdʉcaerapegʉ̃ta Jerusalẽpʉ yʉhʉre ñehedi apequina judio masa. Tiquina sa yeri bato Roma cjẽnare yʉhʉre peresu ye dutiri tiquina. \v 18 Tiquina sa yegʉ̃ Roma cjẽna yʉhʉre sinitu, yʉhʉ ñano yerarigʉ yʉhʉ ijigʉ̃ yʉhʉre “Buhiri tiriquiro ijire”, ni masiedari. “¿Ne yabe buhiri wejẽboagari mari tiquirore?” nidi yʉhʉre tiquina. Sa ye yʉhʉre sinituyequina pehe yʉhʉre wio duamedi. \v 19 Judio masa pehe yʉhʉre wio dutierari. Sa yegʉ yʉhʉ acayere judio masare yʉhʉre tiquina yerire yahu duerapegʉta “Ijipihtiyequina pʉhtorore yʉhʉ yerire poto yahu duaja yʉhʉ”, ni sinii yʉhʉ. Judio masa yʉhʉre tiquina wio dueragʉ̃ ihñagʉ “Romapʉ yahuro cahmene yʉhʉre”, nii yʉhʉ. \v 20 Sa yegʉ mʉsare ahrire yahu duagʉ pijii. Cristo marine yʉhdʉoatiquiro judio masa tiquina cohteriquiro yere yʉhʉ yahuri buhiri yʉhʉ peresupʉ ijiaja. Sa yegʉ tire mʉsare yahugʉ tʉhʉ pijii, nidi Pablo judio masa pʉhtoare. \p \v 21 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoye tiquina pehe tiquirore yahuri: \p —‍Judio masa mʉhʉre quiti yahuye pũrine ʉsãre ne ohoerari. Sa ye topʉ ahtariquina gʉ̃hʉ ʉsã acaye ʉsãre mʉhʉ sa waharire yahuera tiri. Tiquina “Tiquiro ñano yeriquiro ijire” ni mʉhʉre yahuerari. \v 22 Tiquina sa yahuerapegʉ̃ta mʉhʉ ya curuare ijipihtiropʉ masa ñano tiquina yahuducugʉ̃ ʉsã masiaja. Sa masina mʉhʉ buheyere mʉhʉ yahugʉ̃ tʉho duaja ʉsã, nidi tiquina tiquirore. \p \v 23 Sa ni tuhasa, “Ape decopʉ ijiihna”, nidi tiquina. Ape decopʉ Pablo mehna cahmecoa mʉhtariquina yʉhdʉoro masa peyequina tiquiro ijiropʉ wihiri. Ñami cjũnogã Cohãcjʉ̃ tiquiro pʉhtoro ijiyere quehnoañe buheyere tiquiro buhe dʉca, tee ñamipʉ buhe duhuri. Cohãcjʉ̃ dutiyere Moisepʉre tiquiro cũrire, Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquina tiquina ojoari gʉ̃hʉre buheri. Sa buhero, tiquinare Jesure masigʉ̃ ye duaro nimedi Pablo. \v 24 Ihquẽquina tiquiro buherire cahmedi. Sa cahmepegʉ̃ta apequina pehe tʉho duerari. \v 25 Sa ye tiquina basi pʉa curua tu wa, wahaye tee nidi. Tiquina wahato pano Pablo Isaia tiquiro yahuducurire yahuri. Ohõ saha nidi tiquinare: \p —‍Isaia Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquiro tiquiro yahuri ijirota ijire. Mari ñecʉsʉmʉa mʉna iji turiayequinare yahuro taro Espíritu Santo Isaiare ohõ saha ni yahu ojoa dutiahye: \q1 \v 26-27 Ahrire ahriquinare yahugʉ wahaya: “Dapu paca bʉtina ijire mʉsa. Sa yena yeere tʉho duerare mʉsa. Cahmo coperi susueyequina yero saha tʉho duerare mʉsa. Sa yena yeere tʉhoepenata tʉhosi mʉsa. Mʉsa sa ijierana quehnoano tʉhoboaya mʉsa. Sa yena quehnoañe pehere camesaboaya mʉsa. Sa yegʉ mʉsare pecapʉ wahaborinare yʉhdʉoboaya yʉhʉ”, nidi Cohãcjʉ̃, ni ojoahye Isaia, nidi Pablo tiquinare. \m \v 28 Tiquiro sa nidi bato Pablo yahu nemori: \p —‍Ahrire masiña mʉsa. Cohãcjʉ̃ ye buheyere masare tiquiro quehnoano yʉhdʉoyere judio masa ijieyequinare buhenatja ʉsã. Tiquina pehe tʉhoeta, nidi Pablo judio masare. \p \v 29 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoye judio masa tire tiquina basi tutuaro cahme dʉse tini wia, wijiari. \p \v 30 Pʉa cʉhma waro Pablo apequina wasori wʉhʉpʉ, tiquiro ijiye wapa wapa yeati wʉhʉpʉ ijiri. Topʉ ijiro, ijipihtiyequina ti wʉhʉpʉ wihiyequinare bucueye mehna piti cari tiquiro. \v 31 Sa yero tiquiro cuero marieno Cohãcjʉ̃ pʉhtoro ijiyere, mari pʉhtoro Jesucristo ye gʉ̃hʉre buhee tiri. Tiquiro sa buhegʉ̃ ne apequina tiquirore “Buheracãhña”, nieda tiri.