\id 2PE - Piratapuyo NT -Colombia 2011 (DBL -2013) \h 2 San Pedro \toc1 2 San Pedro \toc2 2 San Pedro \toc3 2 Pe \mt1 2 San Pedro \c 1 \s1 Jesu yequinare ojoa ohoahye Pedro \p \v 1 Yʉhʉ Simo Pedro, Jesucristo buhe duti tiquiro cũrigʉ ijiaja. Sa yegʉ tiquiro cahacjʉ̃ta ijiaja. Sa yegʉ mʉsare ojoa ohoaja yʉhʉ. Cohãcjʉ̃ marine yʉhdʉoriquiro Jesucristo pehe ñañe marieniquiro ijire. Sa yero tiquirore mʉsa wacũ tutuagʉ̃, tiquiro yequina wahagʉ̃ yeri jiri mʉsare. Sa wahana mʉsa gʉ̃hʉ ʉsã yero saha tiquiro yequina ijire. Mari ihcãno saha tiquiro yequina ijiaja. Sa yegʉ mʉsare ojoa ohoaja. \v 2 Sa yena Cohãcjʉ̃ gʉ̃hʉre, mari pʉhtoro Jesu gʉ̃hʉre masi nemona tiquina cahĩñe mehna quehnoano ijiducunata mʉsa. Sa quehnoano mʉsa ijiatire mʉsare sini basaja. Sa yegʉ mʉsare quehnoa dutiaja. \s1 Ohõ saha ijire Cristo yequina \p \v 3-4 Tiquiro yequina ijiatinare Cristo marine pijiri. Tiquiro sa pijigʉ̃ tʉhona, tiquirore yʉhtii mari. Sa yʉhtina Cohãcjʉ̃re masi nemona, tiquiro tutuaye mehna tiquiro cahmeno sahata quehnoana ijinata mari. Tiquiro ijire tiquiro yequina ijiatinare marine pijiriquiro. Quehnoariquiro, masi pehoriquiro tiquiro ijiro sahata ijiatinare marine pijiriquiro ijire. Sata tiquiro tutuaye mehna marine quehnoa yʉhdʉaro yeri. “Ohõ sahata mʉsare quehnoano yeitja”, tiquiro nidiro sahata marine quehnoa yʉhdʉaro yeri. Marine tiquiro sa yegʉ̃ ahri yehpa cjẽ ñañene, ñañene mari ʉe pjeye pehere mari duhu cjã. Ti ñañe pehe marine ñano wahagʉ̃ yemedi. Sa yena tiquirore yʉhtina, Cohãcjʉ̃ ijiro saha ijinata mari. \v 5 Sa yena Cristore wacũ tutuana iji tuhasare mʉsa. Sa yena ohõ saha ye nemoña tja: Quehnoana ijiya mʉsa. Quehnoano wacũ masina ijiya mʉsa. \v 6 Ñano ye duepenata Cohãcjʉ̃ cahmeñe pehere yeducuya mʉsa. Sa yena Cristo yequina mʉsa ijiri buhiri ñano yʉhdʉepenata sa ihcãno sahaducuya mʉsa. Sa yena Cohãcjʉ̃re ño peona, tiquiro cahmeñene yeya mʉsa. \v 7 Sa yena mʉsa mehna cjẽnare cahme cahĩna, tiquinare quehnoano yedohoya mʉsa. Sa yena ijipihtiyequina apequina gʉ̃hʉre cahĩña mʉsa. \p \v 8 Mʉsa sa ye nemogʉ̃ta quehnoa yʉhdʉare. Mʉsa sa ye nemona, quehnoañene yena ijiducunata. Sa yena Cristo tiquiro cahmeñene quehnoano yeducuna ijinata mʉsa. Ihyo ijina ijisi mʉsa. Sa ye Cristore mʉsa wacũ tutuari ihyo warota ijisi. Yʉhʉ nidiro sahata mʉsa ye nemogʉ̃ quehnoa yʉhdʉare. \v 9 Mʉsa sa ye nemoedana Cohãcjʉ̃ yere ne masiedabutiare mʉsa. Sa ye nemoedana Cristo mʉsa ñano yerire tiquiro cohãrire ne wacũedare mʉsa. Sata bo cã duare mʉsa. \v 10 Sa yena, yʉhʉ acaye, Cohãcjʉ̃ yequina ijiatinare mʉsare tiquiro iji dutigʉ̃ yʉhtiri mʉsa. Sa yʉhtirina ijina, tiquiro yere wacũducu duana, tiquiro cahmeñene tutuaro sa yeducuya. Mʉsa sa yena potota Cohãcjʉ̃ mehna ijinata mʉsa. Sa yena potota tiquiro beserina ijinata mʉsa. Sa yena ñañene yeducusi mʉsa. \v 11 Mʉsa sa tiquiro cahmeno saha yerina ijina mari pʉhtoro marine yʉhdʉoriquiro Jesucristo tiquiro ijiropʉ quehnoano wahanata mʉsa. Potota tiquiro yequina waro mʉsa ijigʉ̃ ihñano “Quehnoano mehna yʉhʉ mehna ijiya mʉsa”, ninota Jesu mʉsare. \p \v 12 Sa yegʉ ahrire mʉsare sa wacũgʉ̃ yeducuutja. Ahri mʉsare yʉhʉ yahurire masi tuhasari mʉsa. Sa masina Cohãcjʉ̃ yere mʉsa tʉhoriro sahata quehnoano yena nine mʉsa. Sa yerina mʉsa ijiepegʉ̃ta ahri mʉsare yʉhʉ yahurire sa wacũgʉ̃ yeducuutja mʉsare. \v 13-14 Mehenogã dʉhsare yʉhʉ yariato. Tire quehnoano yahuri mari pʉhtoro Jesucristo yʉhʉre. Sa yegʉ catinigʉ waro ahri yʉhʉ yahurire mʉsare sa wacũgʉ̃ yeducuutja. Yʉhʉ sa yegʉ̃ quehnoarĩne. \v 15 Sa yegʉ ahri yʉhʉ yahu ojoarire mʉsare ojoa cũ pehogʉtja, yʉhʉ yariari bato mʉsa quehnoano masiatire. Sa yena ahri yʉhʉ yahurire sa wacũducunata mʉsa. \s1 Cristo tutuariquiro tiquiro ijiye tiyere ihñahye Pedro gʉ̃hʉ \p \v 16 Sa yena Cristo tiquiro tutuaye gʉ̃hʉre tiquiro ahtati gʉ̃hʉre mʉsare yahuna, ʉsã esa tuharo yahuna niedaja. Tutuariquiro tiquiro ijiyere ʉsã basita ihñaʉ. \v 17 Cristo tutua yʉhdʉariquiro tiquiro ijiyere ʉsãre ihñori Cohãcjʉ̃ mari Pacʉ. Tiquiro sa ihñogʉ̃ tiquiro pehe quehnoano asi siteriquiro ijiri. Tiquiro sa asi sitegʉ̃ ohõ saha nino ca tari ti asi siteropʉ: “Ahriquiro yʉhʉ macʉ, yʉhʉ cahĩniquiro ijire. Tiquiro mehna quehnoano bucueaja”, nino ca tari ʉsã tʉhogʉ̃. \v 18 Ʉhmʉsepʉ tiquiro sa nigʉ̃ tʉhou ʉsã. Cʉnʉ buipʉ Cohãcjʉ̃ tiquiro ijiri cʉnʉpʉ Cristo mehna ijii ʉsã. \p \v 19 Tire ihñarina ijina, Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquina panopʉ cjẽna tiquina ojoari potota ijigʉ̃ quehnoano masiaja ʉsã. Tiquina ojoarire quehnoano buheducuna quehnoano yena nine mʉsa. Ti tiquina ojoari Cohãcjʉ̃ yere marine quehnoano masigʉ̃ yere. Ahri yehpapʉ ñano tiquina yeri yehpapʉ mari ijigʉ̃ quehnoano masigʉ̃ yere marine. Sa yena Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoarire sa buheducuya. Sa buheducuna Cristo tiquiro tojoa tagʉ̃pʉ buhe duhunata. Sa tojoa taro tiquiro yere mari masiedarire marine quehnoano masi pehogʉ̃ yerota. \v 20 Ijipihtiye ti yʉhʉ yahuri yʉhdʉoro ahri pehere quehnoano masiña mʉsa: Cohãcjʉ̃ yere panopʉ tiquina ojoarire buhena mari esa tuharo tire buhena, “Ohõ saha nino niaga”, ni masiedaja mari. Espíritu Santo yedohoro mehna masiaja mari. \v 21 Ne masa tiquina esa tuharo Cohãcjʉ̃ yere ojoaerahye. Panopʉ cjẽna Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoagʉ̃ Espíritu Santo pehe tiquina ojoatire tiquinare masigʉ̃ yeahye. \c 2 \s1 “Cohãcjʉ̃ ye buheye ijire”, ni meho buheyequinare yahuahye Pedro \r (Jud 1.4-12) \p \v 1 Panopʉ mari acaye judio masa mehna cjẽna “Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtarina ijiaja”, ni mehoñequina ijie tiahye. Tiquina yero sahata yojopʉ gʉ̃hʉre mʉsa mehna cjẽna sa ni mehoñequina ijieta. Potota tiquina buheboro sahata ni mehoñe pehere buheeta. Sa buheye Cristo ye buheye pehere dojomehneeta. Sa ye “Cristo yʉhdʉonohrina ijiaja”, niepeta Cristo dutiyere ne yʉhtierare tiquina. Sa ye tiquirore “Ʉsã pʉhtoro ijire”, ni tʉhotuerare. Ti ijipihtiyere tiquina sa yeri buhiri duita tiquinare Cohãcjʉ̃ pecapʉ waha dutirota. \v 2 Sa ni meho tiquina buhegʉ̃ tʉhoye tiquina ñañene tutuaro cahmediro sahata peyequina masa tiquinare ihña cũ ñano yeeta. Tiquina sa ñano yegʉ̃ ihñañe apequina masa gʉ̃hʉ quehnoañe buheyere ñano quiti dahreeta. \v 3 Sa ye tiquina ni mehoñequina niñerure wapa cahmeñe, ni mehoñe buheyere buheeta mʉsare. Tiquina sa buheri buhiri Cohãcjʉ̃ tiquinare pecapʉ waha dutirota. Panopʉre sa yeyequinare buhiri dahre duti tuhasahye tiquiro. \p \v 4 Sata panopʉ buhiri dahre dutiahye ñañequina angele gʉ̃hʉre. Tiquinare pecapʉ peresu yeahye. Sa yero pihtiri deco bato tiquinare buhiri dahrerota. \fig |src="cn02104b.tif" size="span" copy="© 1978 David C. Cook Publishing Co." ref="2 San Pedro 2.4" \fig* \v 5 Sata panopʉ cjẽnare Cohãcjʉ̃re cahmeeñequinare buhiri dahreahye. Sa yero ijipihtiro ahri yehpare miono, ijipihtiyequina ñañequina masare mio wejẽahye. Sa yero Noéne tiquiro mehna cjẽna gʉ̃hʉre yʉhdʉoahye. Tiquina ijipihtiyequina tiquiro yʉhdʉoriquina ocho masa ijiahye. Noé pehe quehnoañene ye dutiro ti pje cjẽnare buhee timahye. \v 6 Sata Sodoma wame tiri maca cjẽnare, Gomorra wame tiri maca cjẽna gʉ̃hʉre Cohãcjʉ̃ buhiri dahreahye. Ti macarine peca mehna quehnoano ʉjʉ̃a peho cãhye. Sa yero camepʉ ijiatiquinare tiquirore cahmedatiquinare ihñono niahye. Ñañequinare tiquiro buhiri dahreatire ihñono niahye tiquinare. \v 7 Sa yero Lote wame tiriquirore yʉhdʉoahye. Lote pehe quehnoariquiro ijiahye. Sa quehnoariquiro ijiro Sodoma cjẽna Cohãcjʉ̃ dutiyere yʉhdʉdʉcayequina ña yʉhdʉaro tiquina yegʉ̃ ihñano caributia wahahye tiquiro Lote. Sa yero ʉmʉa tiquina basi tiquina pagʉri mehna tiquina ñano yegʉ̃ ihñano caributia wahahye tiquiro. \v 8 Tiquiro quehnoariquiro ñañequina watoa ijiahye. Sa yero decoripe ña yʉhdʉaro tiquina yegʉ̃ ihñano, ñano tiquina yahuducugʉ̃ tʉhoro ñano jeripohna tiahye. \v 9 Tiquirore Cohãcjʉ̃ yʉhdʉogʉ̃ ihñana ahri yʉhʉ yahuatire masiaja mari. Cohãcjʉ̃ mari pʉhtoro tiquirore cahmeñequinare tiquina ñano yʉhdʉgʉ̃ ihñano tiquinare yʉhdʉorota. Sa yero ñañequina pehere peresu yero, tiquinare cʉore pihtiri deco ijigʉ̃ tiquiro buhiri dahreatiquinare. \p \v 10 Ñañene tutuaro ʉe pjeyequina Cohãcjʉ̃re yʉhdʉdʉcayequina tiquina pũritare ñano buhiri dahrerota tiquiro. Tiquina mʉsa mehna cjẽna ni meho buheyequina ñañene yeye, ne cuerare. Sa ye bʉe tierare tiquina. “Apequinare masi yʉhdʉdʉcaja”, ni tʉhotuyequina ijire tiquina. Sa ijiyequina ijiye ʉhmʉse cjẽna tutuayequinare ne ño peoera, ñano ni bʉjʉpere tiquinare. \v 11 Angele pehe ne tiquina yero saha yerare. Tiquina pehe ni meho buheyequina yʉhdʉoro tutuayequina ijire. Sa ijiepeta tiquina ne bʉjʉpeye mehna ni meho buheyequinare ñano yahusãedare Cohãcjʉ̃re, yʉhdʉdʉcaeyequina ijiye. \p \v 12 Sa ye ahriquina ni meho buheyequina pehe nʉcʉ cjẽna wahiquina yero saha tʉho masieñequina ijire. Nʉcʉpʉ boca sa tiquina wejẽatiquina yero saha ijire tiquina. Tiquina basi cahmeno saha yere tiquina. Sa ye tiquina masieñequinare bʉjʉpe, ñano ni yahuducu cohtere. Sa yeyequina ijigʉ̃ wahiquinare mari wejẽdiro saha Cohãcjʉ̃ tiquinare pecapʉ cohãnota. \v 13 Sa yero tiquina ñano yeri buhiri buhiri dahrerota Cohãcjʉ̃. Tiquina ñañene tutuaro cahmene. Sa ye ñano yeducure. Mʉsa mehna bose deco yeye, ti bose deco ijigʉ̃ tiquina ñañene ye yʉhdʉare. Sa yeye mʉsa bose decore tiquina wete ohõno saha tiquina ñañene pihore mʉsare. \p \v 14 Sa ye numiare ihñañe, ñehe duare tiquina. Sa ye ñañene sa yeducu duare. Cohãcjʉ̃re wacũ tutuera cjũñequinare ñañene ye dutiye, sa ijiyequinare tiquinare ihña cũgʉ̃ yere. Sa ijiye tiquina sehsaro apee borore, niñeru gʉ̃hʉre ni meho ehma mihniñequina ijire. Tiquina Cohãcjʉ̃ tiquiro buhiri dahreatiquina ijire. \v 15 Tiquina Cohãcjʉ̃ yere buheraye, sijoro saha ijiye buheye pehere buhere. Sa ye Balãa yero saha yeye nine. Balãa, Beor macʉno ijiahye. Tiquiro pehe panopʉ tiquiro ñañe yeri mehna niñerure wapata duamahye. \v 16 Tiquiro sa yegʉ̃ ihñano tiquiro yacoro burro tuhtiahye ticoro upʉrore. Tiquiro yacoro burro yahuducuericoro ijiepegʉ̃ta Cohãcjʉ̃ ticoro upʉrore tuhti dutiahye ticorore. Ticoro sa tuhtigʉ̃ tʉhoro Balãa tutuaro tiquiro ñañene ye duamedire duhu cãhye. \p \v 17 Ahriquina ni mehoñequina mári pohteripʉ aco marieno yero saha ijire. Aco marieñe pohteri ti dʉhseati ijieraro saha tiquina ni mehoñequina ne dʉhseati ijierare. Sa ye ehmeo cururi wihnono ti wẽdoqueoye cururi ti sa camesaducuro sahata, tiquina ni mehoñequina gʉ̃hʉ ihcãno saha yahuducuera, sa camesaducure. Sa yero nahitiano warore quehno tuhasahye Cohãcjʉ̃ topʉ tiquinare buhiri dahrero taro. \v 18 Tiquina ni mehoñequina tiquina yahuducuye dʉhseati ijierare. Masiñequina yero saha masare sa buhe maca cãhre. Ohõ saha ni buhere tiquina: “Mari cahmeno sahata mari yegʉ̃ quehnoarĩne”, ni buhemene tiquina. Tiquina sa ni buhegʉ̃ masa tʉhoye ñañene ʉe pjeye, tiquina ye buheyere cahmene. Apequina masa Cohãcjʉ̃re potota coã cahme dʉcayequina mehenogãta wahare tiquina ñañene tiquina duhuri bato. Tiquinare ni mehoñequina buhegʉ̃ tʉhoye ñañene cahmene tja Cohãcjʉ̃ yequina ijiboriquina ijiepeta. \v 19 Tiquinare ohõ saha ni buhere ni mehoñequina: “Mari cahmeno sahata mari yegʉ̃ quehnoarĩne”, ni buhemene tiquina. Tiquina sa ni buhepegʉ̃ta tiquina nidiro saha wahaerare tiquinare. Ñañene duhu dueraye, tire duhu masiedabutiare. Tiquina sa ñano yeye, “Queoro ijire ʉsã yeri”, ni tʉhotumene tiquina. Sa ye tiquina ti ñañene ne duhu masiedare. Ti ñañe tiquina pʉhtoro yero saha ijire. \p \v 20 Mari pʉhtoro Jesucristore marine yʉhdʉoriquirore coã cahme dʉcayequina pehe ahri yehpa cjẽ ñañene duhu cãmedi. Tiquina sa duhuri bato pari turi ñañene yeye, ña yʉhdʉaro tojoare tiquina. Cristore tiquina masiato pano tiquina iji mʉhtariro yʉhdʉoro ña yʉhdʉaro tojoare, pari turi ñañene yeye. \v 21 Sa ña yʉhdʉaro tojoaye quehnoañe buheye pehere tiquina ne masi mʉhtaedagʉ̃ quehnoa yʉhdʉboya tiquinare. \v 22 Sa ye pari turi ñañene yeye, masape tiquina ni yahuducue tiriro saha yee nine tiquina. Ohõ saha ni yahuducure masa: “Diero etoa tuhasa pari turi tiquiro etoa cũrire ihyare. Sa yero yesere tiquina coseri bato pari turi tiquiro ñari sahbapʉ cuhsare tja. Sata yere quehnoañene cahmemediquina gʉ̃hʉ pari turi ñañene cahmeñe tja”, ni yahuducue tire masa. \c 3 \s1 Cristo ahri yehpapʉ tiquiro tojoa tatire yahuahye Pedro \p \v 1 Yʉhʉ cahĩna, mʉsare ihcã pũ ojoa oho tuhasaʉ. Sa yegʉ ahri pũre tja yojopʉre mʉsare ojoa ohogʉ niaja. Sa yegʉ pʉa taha ojoagʉ ahri ijipihtiyere mʉsare wacũgʉ̃ ye duagʉ niaja quehnoañe dihitare mʉsare tʉhotu dutigʉ. \v 2 Ahri yʉhʉ yahuatire wacũña mʉsa: Panopʉ cjẽna quehnoañequina Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquina mʉna tiquina yahu ojoarire wacũña. Sa yena mari pʉhtoro marine yʉhdʉoriquiro Cristo tiquiro dutiye gʉ̃hʉre wacũña. Ti dutiyere ʉsã tiquiro cũrina mʉsare buhei. \p \v 3 Sa yena ahrire wacũ mʉhtaña: Pihtiati deco panogã Cohãcjʉ̃ yere bʉjʉpeyequina ijieta. Tiquina ñañene tutuaro cahmeducuyequina ijiye, ti ñañene yeducueta. Ohõ saha ni bʉjʉpeeta: \v 4 “Cristo ‘Tojoa taʉtja’, nieperota ne tojoa tasi. ¿Tojoa ta dueperota dʉhsero ne bajuerajari tiquiro? Ahri yehpa iji dʉcari bato mari ñecʉsʉmʉa mʉna iji turiayequina tiquina yariari bato ijipihtiro sijoro saha waharo marieno sa ijiducure. Mʉnanota sa ijiducu cãre. Sa yero ahri yehpare ahtatiquiro ʉhmʉsepʉre mariedare”, ni bʉjʉpeyequina ijieta. \v 5 Sa ni bʉjʉpeye ahri pehere ne wacũ duerare tiquina: Panopʉre Cohãcjʉ̃ tiquiro dutiro mehna ahri yehpare, ʉhmʉse gʉ̃hʉre bajumehneahye. Sa yero ahri yehpapʉ aco dihita ijirirore dihta ijigʉ̃ yeahye tiquiro. Sa yero aco mehna ahri yehpa yojopʉre ti ijiro sahata ahri yehpare yeahye tiquiro. \v 6 Sa yero camepʉ ahri yehpare miono, cohã pehoahye ahri yehpa cjẽne. Sa yero ahri yehpare ihcã tahata sijoro saha wahagʉ̃ ye tuhasahye Cohãcjʉ̃. \v 7 Sa sijoro saha wahagʉ̃ yeperota yojopʉre ʉhmʉsere, ahri yehpa gʉ̃hʉre pari turi camesagʉ̃ yerari tiquiro. Tiquiro dutiro mehna ahri yehpare, ʉhmʉse gʉ̃hʉre yojopʉre ti ijiro sahata ijiducu nemogʉ̃ yero nine. Sa yero cohtero nine came ijipihtiropʉre ʉjʉ̃ano taro. Sa cohtero nine Cohãcjʉ̃ tiquirore cahmeeñequinare buhiri dahrero taro. Sa buhiri dahrero tiquinare pecapʉ cohãnota. \p \v 8 Yʉhʉ cahĩna, ahrire wacũña mʉsa: Mil cʉhmarine “Yoa yʉhdʉari pje ijire”, mari ni tʉhotuepegʉ̃ta ihcã decota ijire, Cohãcjʉ̃ ihñagʉ̃. \v 9 “Cohãcjʉ̃ tiquiro nidiro saha ʉmʉñano yerabutiare”, nine masa. Sa ijierare. Masare quehnoano ye duaro cohtenino nine. Ne ihcãquiro masʉnore pecapʉ cohã duerare tiquiro. Sa yero ijipihtiyequina tiquina ñañene bʉjʉa witigʉ̃, ñañene duhugʉ̃ cahmeno nine tiquiro. \p \v 10 Ñamipʉre yaque bʉcʉro tiquiro wacũeno mehna yaquero sajãriro saha Cristo ahri yehpapʉre wacũeno mehna ahtarota. Tiquiro ahtagʉ̃ta to tutuaro bisigʉ̃ta ʉhmʉse cjẽ pihtia waharota. Ʉjʉ̃ pihtia waharota. Sa yero ahri yehpa gʉ̃hʉ, ahri yehpa cjẽ gʉ̃hʉ ʉjʉ̃ pihtia waharota. \p \v 11 “Ahri ijipihtiye pihtia waharota”, Cohãcjʉ̃ nigʉ̃ tʉhona ñañene duhuna, Cohãcjʉ̃ cahmeñene yero cahmene marine. \v 12 Mari pʉhtoro ahri yehpapʉ tiquiro ahtatire cohtena, sojaro mehna tiquiro ahtagʉ̃ yeya mʉsa. Ti deco ʉhmʉse cjẽ ʉjʉ̃ pihtia waharota. \v 13 Ti sa cuaro wahati ijiepegʉ̃ta mari pehe Cohãcjʉ̃ ni cũriro sahata ijipihtiyere tiquiro camesagʉ̃ yeatire cohteaja mari. Ijipihtiye ti ʉjʉ̃ pihtiari bato ohõ saha ijirota. Ʉhmʉsepʉ gʉ̃hʉ ahri yehpapʉ gʉ̃hʉ wahma ijirota. Sa ye ti pjepʉre quehnoañe dihitare yeeta ijipihtiyequina. Tireta cohteaja mari. \p \v 14 Sa yena yʉhʉ cahĩna, mari pʉhtoro tiquiro ahtatire cohtena, Cohãcjʉ̃ ihñonopʉ quehnoano yena ijiya mʉsa. Sa quehnoano yena ijiya mʉsa Cohãcjʉ̃ mʉsa mehna tiquiro bucueatire. \v 15 Sa yena yoa cjũri pje tiquiro bajueragʉ̃ ihñana ahrire masiña mʉsa. Masa tiquirore cahmeñequina tiquiro yʉhdʉoatiquina dʉhsarĩne yojopʉ. Sa yero tiquinare cohtenino nine Cohãcjʉ̃. Sata ni mʉsare ojoa ohori jiri mari acayʉro mari cahĩniquiro Pablo. Cohãcjʉ̃ masiñe mehna tire ojoari jiri tiquiro. \v 16 Sa dihita ni ojoari jiri Pablo tiquiro ojoaripe. Cristo tiquiro ahtatire, ñañene yeeyequina mari ijiati gʉ̃hʉre yahuro ohõ saha dihita ni ojoari jiri tiquiro. Ihquẽ tahari mijo cjũñene tiquiro yahu ojoari jiri. Apequina ne masieñequina, tʉho masieñequina ni mehoñe mehna tiquiro sa nidire camesa mʉjare. Sa ye tiquiro sa nidi ijiepegʉ̃ta sijoro saha ni camesa yahure tiquina. Apeye Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoari pũri gʉ̃hʉre sata yeri tiquina. Tiquina sa yegʉ̃ ihñano Cohãcjʉ̃ tiquinare buhiri dahrero, pecapʉ cohãnota. \p \v 17 Yʉhʉ acaye, yʉhʉ cahĩna ahri ijipihtiyere ti sa wahato pano yahuu mʉsare. Sa yena ahrire masina, quehnoano yeya mʉsa. Ñañequina mʉsare sijoro saha ni tiquina buhegʉ̃ tʉhoeracãhña tiquinare, “Cristo yere duhuari”, nina. \v 18 Sa yena mari pʉhtorore marine yʉhdʉoriquirore Cristore quehnoano wacũ tutua nemoña mʉsa. Tiquirore quehnoano masi nemoña mʉsa. Yojopʉre, ijipihtiye decori tiquirore quehnoano ño peouhna mari. “Quehnoariquiro, tutuariquiro ijire”, niihna mari tiquirore. Sata niihna.