\id 2CO - Piratapuyo NT -Colombia 2011 (DBL -2013) \h 2 Corintios \toc1 2 Corintios \toc2 2 Corintios \toc3 2 Co \mt1 2 Corintios \c 1 \s1 Ohõ saha ojoa ohoahye Pablo Corinto cjẽnare \p \v 1 Yʉhʉ Pablo, Jesucristo yere buhe duti tiquiro cũrigʉ ijiaja. Mari Pacʉ tiquiro cahmediro saha cũri yʉhʉre Jesu. Yʉhʉ, mʉsare Cohãcjʉ̃ yequinare, Corinto cjãnare ojoa ohoaja. Ijipihtina Cohãcjʉ̃ yequinare Acaya cjãnare mʉsa gʉ̃hʉre ojoa ohoaja. Mari acayʉro Timoteo mehna quehnoa dutiaja mʉsare. \v 2 Sa yena Cohãcjʉ̃ mari Pacʉ, mari pʉhtoro Jesucristo mehna mʉsare quehnoa dutiaja. Tiquina yedohoye mehna quehnoano ijiya mʉsa. \s1 Pablo tiquiro ñano yʉhdʉrire ohõ saha ni yahuahye: \p \v 3 Mari pʉhtoro Jesucristo Pacʉro Cohãcjʉ̃ marine paja ihñare. Sa yero tiquiro dihita marine yedohore. Quehnoa yʉhdʉariquiro ijire tiquiro. \v 4 Mari ñano yʉhdʉgʉ̃ ihñano ijipihtinare marine tiquiro yequinare yedohore tiquiro apequinare mari yedohoatire. Sa yena apequina tiquina ñano yʉhdʉgʉ̃ ihñana tiquina pehere yedohoro cahmene marine. Cohãcjʉ̃ marine tiquiro yedohoye mehna mari gʉ̃hʉ tiquina gʉ̃hʉre yedohonata. \v 5 Cristo yequina mari ijiri buhiri mari ñano yʉhdʉgʉ̃ tiquiro tutuaro yedohorota marine. \v 6 Ʉsã pehe mʉsare yedohona ñano yʉhdʉaja. Sa yena Cristo mehna mʉsa yʉhdʉatire mʉsare ʉsã yahuri buhiri ñano yʉhdʉaja. Sa yena Cristo ʉsãre tiquiro yedohogʉ̃ ʉsã pehe mʉsa gʉ̃hʉre yedoho masiaja. Sa yena ʉsã ñano yʉhdʉriro sahata mʉsa gʉ̃hʉ ñano yʉhdʉna, quehnoano mehna ihcãno sahanata mʉsa, yʉhʉ tʉhotugʉ̃. \v 7 Quehnoano mehna mʉsa ihcãno sahatire ʉsã masiaja. Ʉsã ñano yʉhdʉriro sahata ñano yʉhdʉri mʉsa gʉ̃hʉ. Sa yena Cohãcjʉ̃ tiquiro yedohoye mehna ʉsã ihcãno sahariro sahata mʉsa gʉ̃hʉ ihcãno sahanata, yʉhʉ tʉhotugʉ̃. \p \v 8 Ʉsã acaye, yojopʉre ahri yʉhʉ yahuatire mʉsa quehnoano masigʉ̃ ʉsã cahmeaja. Asia yehpapʉ ña yʉhdʉaro yʉhdʉe tii ʉsã. Ohõ saha ni tʉhotumi ʉsã: “Ne yʉhdʉsi mari. Sa yena mari yarianata”, ni tʉhotumi ʉsã. \v 9 Sa yena “Marine wejẽ cãeta”, ni tʉhotumi ʉsã. Sa ñano yʉhdʉna Cohãcjʉ̃ dihitare ʉsã wacũ tutua nemou. Ʉsãre tiquina ñano yegʉ̃ cahmeahye Cohãcjʉ̃ tiquirore ʉsã wacũ tutua nemoatire. Tiquiro pehe yariariquinare masoriquiro ijire. Sa tiquirore wacũ tutuana ʉsã esa tuharo ʉsã ihcãno sahaerarire masiaja. Cohãcjʉ̃ marine yedohore. \v 10-11 Ʉsãre cuaro yepegʉ̃ta tiquiro yedohoro mehna ʉsã yʉhdʉʉ. Camepʉ gʉ̃hʉre pari turi ʉsãre yʉhdʉorota. Ʉsãre Cohãcjʉ̃re mʉsa sini basagʉ̃ tiquiro ʉsãre yedohorota. Ʉsãre tiquiro yedohoatire masiaja ʉsã. Sa yena ʉsãre tiquiro yedohogʉ̃ ihñana, tiquirore “Quehnoare”, ninata mʉsa. Peye mʉsa sini basarire tiquiro yʉhtigʉ̃ ihñana bucue, “Quehnoare”, ninata mʉsa Cohãcjʉ̃re. Peyequina apequina gʉ̃hʉ sata nieta. \s1 Pablo Corintopʉ tiquiro waha duamedire yahuahye \p \v 12 Sa yena mʉsa mehna ʉsã ijirire wacũna bucueye mehna ohõ saha tʉhotuaja ʉsã: Ahri yehpapʉ Cohãcjʉ̃ tiquiro yedohoye mehna ñañe marieno quehnoano mehna masare piti ti buhei. Mʉsa pũritare quehnoano piti ti buhei. Ohõ saha yena ʉsã esa tuharo yerʉ. Cohãcjʉ̃ cahĩñe mehna tiquiro tutuaye mehna sa yei. \v 13-14 Sa yena quehnoano yahu ojoaʉ mʉsare, quehnoano mʉsa masiatire. Yojopʉ ʉsãre quehnoano masiedare mʉsa. Ʉsã ijiye tiyere mʉsa quehnoano masigʉ̃ tutuaro cahmeaja ʉsã. Sa yena mari pʉhtoro Jesu tiquiro tojoa tagʉ̃ ʉsã mehna bucuenata mʉsa. Mʉsa mehna ʉsã bucueriro sahata mʉsa gʉ̃hʉ ʉsã mehna bucuenata. \p \v 15-16 Ohõ saha nigʉ Macedonia yehpapʉ waha duamaja yʉhʉ. Sa yegʉ mʉsare ihña yʉhdʉ cã duamaja yʉhʉ. Sa yegʉ topʉre esarigʉ tojoa tagʉ pari turi mʉsa mehna meheñe decorigã ijiboaga yʉhʉ. Sa yena pʉa taha mʉsa mehna yʉhʉ ijigʉ̃ ihñana pajiro yʉhʉ mehna mʉsa bucueboaga. Mʉsa cahapʉ ijirigʉ Judea yehpapʉ yʉhʉ wahagʉ̃ ihñana yʉhʉre yedohoboaga mʉsa. \v 17 ¿“Wahaʉtja”, yʉhʉ nigʉ̃ tʉhorina ijina mʉsa cahapʉ yʉhʉ eseragʉ̃ ihñana “Pablo ni mehono nine”, ni tʉhotuajari mʉsa? “Wahaʉtja”, nigʉ yʉhʉ esa tuharo sa nigʉ niedaja yʉhʉ. ¿“Tiquiro nidiro saha yerare”, yʉhʉre ni tʉhotuajari mʉsa? \v 18 Ohõ saha ni mehogʉ ijieraja yʉhʉ. Sa yegʉ “Yeitja”, nigʉ yʉhʉ nidiro saha yeaja yʉhʉ. Tire masine Cohãcjʉ̃. \p \v 19 Yʉhʉ, Sila, Timoteo mehna Jesucristo Cohãcjʉ̃ macʉno yere mʉsare yahuu ʉsã. Cristo pehe “Yeitja”, nino, poto yeriquiro ijiro nine. Cohãcjʉ̃ tiquiro nidiro sahata Cristo yere. \v 20 Ijipihtiyere Cohãcjʉ̃ tiquiro yahurire Cristo ye pehoahye. Tiquiro sa yeriquiro ijigʉ̃ ihñana tiquiro yere ʉsã apequinare yahuaja Cohãcjʉ̃re tiquina ño peoatire. \v 21 Cristo yequina marine ijiducugʉ̃ yeriquiro Cohãcjʉ̃ta ijire. Sa yero tiquiro yere yahuanajare marine sõri tiquiro. \v 22 Sa yero tiquiro yequina mari ijiyere ihñano tire marine masigʉ̃ yere tiquiro. Sa yero tiquiro yaquiro Espíritu Santore mari mehna iji dutiri tiquiro. Mari mehna ijiro tiquirota marine Cohãcjʉ̃ yʉhdʉoatore masigʉ̃ yere. \p \v 23 Yojopʉre poto yahutja mʉsare. Poto yʉhʉ yahueragʉ̃ Cohãcjʉ̃ pehe mʉsare poto yahuahro. Tiquirota yʉhʉ tʉhotuyere masine. Mʉsare tuhti dueragʉ mʉsa cahapʉ wahaerʉ. “Mʉsare bʉjʉa witigʉ̃ yeari”, nigʉ mʉsa cahapʉre Corintopʉre wahaerʉ. \v 24 Sa yena “Mʉsare dutina ijiaja ʉsã”, nina niedaja. Cristore quehnoano wacũ tutua tuhasari mʉsa. Sa yena “Ohõ saha Cristore wacũ tutuaro cahmene mʉsare”, nina niedaja ʉsã. Mʉsare quehnoano bucuegʉ̃ ye duaja ʉsã. \c 2 \p \v 1 Sa yegʉ ohõ saha ni tʉhotuu: “Pari turi tiquinare bʉjʉa witigʉ̃ ye dueraja. Sa yegʉ yojopʉre wahaeraja”, ni tʉhotuu. \v 2 Mʉsare bʉjʉa witigʉ̃ ye dueraja. Mʉsa bʉjʉa witigʉ̃ ihñagʉ yʉhʉ pehe mʉsare bucueraboaga. Sa yena yʉhʉre bucuegʉ̃ yeatina ijieraboaga mʉsa pehe. \v 3 Sa yegʉ mʉsa cahapʉ wahaerʉ. Sa wahaeragʉ mʉsare ihyo ojoaʉ. Mʉsa yʉhʉre bucuegʉ̃ yeatina ijiepenata yʉhʉre bʉjʉa witigʉ̃ yeboaga mʉsa, mʉsa cahapʉ yʉhʉ esagʉ̃. Mʉsa mehna yʉhʉ bucuegʉ̃, mʉsa gʉ̃hʉ bucuenata. Tire masiaja yʉhʉ. Sa yegʉ yojopʉre mʉsa mehna bʉjʉa witi dueragʉ wahaerʉ mʉsa cahapʉ. \v 4 Pajiro tʉhotugʉ, ñano jeripohna tigʉ, tutuaro utigʉ mʉsare ojoaepegʉta mʉsare bʉjʉa witigʉ̃ ye duerʉ. Mʉsare tutuaro yʉhʉ cahĩñene mʉsare masigʉ̃ ye duagʉ mʉsare ojoaʉ. \s1 Corinto cjẽna mehna cjʉ̃no tiquiro ñano yerire bo dutiahye Pablo Jesu yequinare \p \v 5 Ihcãquiro mʉsa mehna cjʉ̃no yʉhʉre bʉjʉa witigʉ̃ yeriquiro ijiri. Sa yeriquiro ijiepegʉ̃ta mʉsare tiquiro tutuaro bʉjʉa witigʉ̃ yeriro saha yʉhʉ pehere pajiro bʉjʉa witigʉ̃ yerari tiquiro. Tiquiro sa ñano yepegʉ̃ta pajiro waro buhiri dahre duti dueraja. \v 6 Peyequina mʉsa mehna cjẽna tiquirore buhiri dahre tuhasañohti. To punota buhiri dahre duhuro cahmene tiquirore. \v 7 Tiquirore mʉsa buhiri dahreducugʉ̃ tutuaro bʉjʉa witiboaga tiquiro. Sa yero Cristo yere duhuboaga. Sa yena tiquiro ñañe yerire boya mʉsa. Tiquirore yedohoya tiquiro bucuegʉ̃. \v 8 Sa yena tiquirore quehnoano yeya mʉsa tiquirore mʉsa cahĩñene tiquiro masigʉ̃. Mʉsa sa yegʉ̃ tutuaro cahmeaja yʉhʉ. \v 9 To pano mʉsare ojoagʉ “¿Potota yʉhʉre yʉhtietari?” nigʉ sa ni ojoaʉ mʉsare. Yʉhʉre mʉsa yʉhtigʉ̃ ihña duagʉ mʉsare sa ni ojoaʉ. \v 10-11 Yojopʉre tiquiro ñañe yerire mʉsa bogʉ̃ ihñagʉ yʉhʉ gʉ̃hʉ tire boutja. Yʉhʉre ñano yerahye tiquiro. Mʉsa pehere ñano yeahye. Tiquiro sa ijiepegʉ̃ta tiquiro ñañe yerire boaja yʉhʉ gʉ̃hʉ. Mʉsare quehnoano yedoho duagʉ Cristo ihñonopʉ tiquiro ñañe yerire boaja. Tire boaja Satana marine tiquiro yʉhdʉdʉcaeratire. Tiquiro marine ñañene yegʉ̃ cahmene. Tire quehnoano masiaja mari. Sa yena Jesu yequina tiquina ñañe yerire wacũducueraja mari, “Tiquinapʉ Satana yere yeari”, nina. \s1 Troa wame tiri macapʉ ijiro Titore bocaeraro pajiro bʉjʉa witi tʉhotuahye Pablo \p \v 12 Sa yegʉ Troa wame tiri macapʉ esaʉ Cristo yere buhegʉ wahagʉ. Topʉ yʉhʉ ijigʉ̃ peyequina masa quehnoañe buheyere tʉho duayequina ijiri. Mari pʉhtoro tiquiro yedohoye mehna tiquiro yere yʉhʉ buheatiquina peyequina masa ijiri. \v 13 Sa ijiepegʉ̃ta mari acayʉrore Titore bocaeragʉ pajiro bʉjʉa witi tʉhotuu. Sa yegʉ to cjẽnare cohe ti tuhasagʉ Macedonia yehpapʉ wahaʉ. \s1 Cristo yedohoye mehna ñañene yeducueraja mari \p \v 14 Sa ye Cohãcjʉ̃ pehe marine ñañene yeragʉ̃ yere. Cristo yequina mari ijigʉ̃ ihñano marine ñañene yeragʉ̃ yere. Sa yegʉ Cohãcjʉ̃re bucue, “Quehnoare”, niaja. Sa yena Cohãcjʉ̃ marine tiquiro dutigʉ̃ masina ijipihtiropʉ Cristore masare masigʉ̃ yeaja mari. Sa tiquirore masiñe tiquina quehnoano tʉhoture. \v 15 Cristo yequina ijina, Cohãcjʉ̃ pehere bucuegʉ̃ yeaja mari, ehme sitiyere mari bucuero saha. Sa ye Cristo yequina mari ijiyere ihña masine apequina Cohãcjʉ̃ yʉhdʉoatiquina. Apequina tiquina ñañe buhiri pecapʉ wahatiquina gʉ̃hʉ Cristo yequina mari ijiyere ihña masine. \v 16 Cristo yequina mari ijigʉ̃ ihñañe, tiquina ñañe buhiri pecapʉ wahatiquina pehe pecapʉ tiquina wahatire masine. Cohãcjʉ̃ yʉhdʉoatiquina pehe marine Jesu yequinare ihñañe, ijipihtiye decori tiquiro mehna tiquina ijiatire masine. Sa ye Cristo ye ihyo ijiye buheye ijierare. Sa yero ahrire Cristo yere ihcãquiro esa tuharo buhe sohtori tiriquiro ne mariedare. Cohãcjʉ̃ yedohoro mehnata tiquiro yere mari buhe masiaja. \v 17 Peyequina apequina Cohãcjʉ̃ yere buhemene niñerure wapata duaye. Ʉsã pehe tiquina yero saha yeraja. Ni mehono marieno Cristo tutuaye mehna tiquiro yere buheaja ʉsã. Cohãcjʉ̃ ʉsãre cũgʉ̃ tiquiro ihñonopʉ quehnoano buheaja ʉsã. \c 3 \s1 “Ohõ saha yeitja”, Cohãcjʉ̃ ni cũrire wahma buheyere yahuahye Pablo \p \v 1 ¿Pari turi ʉsã ijiye tiyere mʉsare yahuna niajari ʉsã, mʉsa tʉhotugʉ̃? Apequina mʉsare tiquina buheato pano tiquina ijiye tiyere masi duana tiquina ojoari pũre cahme mʉhtari mʉsa. Ʉsãre masi tuhasari mʉsa. ¿Ʉsãre masiepenata ti pũ borore cahmeajari mʉsa? ¿O apequina cahapʉ ʉsã buhena wahana ti pũ borore ʉsãre neno cahmeajari, mʉsa tʉhotugʉ̃? \v 2 Ti pũ borore cahmedaja ʉsã. Mʉsa pehere ijipihtiyequina apequina ihñañe mʉsare ʉsã quehnoano buherire masieta. Mʉsare ʉsã buhegʉ̃ Cristo yequina iji dʉcari mʉsa. \v 3 Cristo yequina mʉsa ijigʉ̃ ihñañe masa mʉsare Cohãcjʉ̃ ye buheye warore ʉsã queoro buherire masi tuhasare. Mʉsare buhena Cohãcjʉ̃ yaquiro Espíritu Santo tiquiro yedohoye mehna buhei. Tiquiro Cohãcjʉ̃ catiriquiro waro ijire. Ʉsã sa buhegʉ̃ tʉhona Cristore quehnoano cahmedi mʉsa. Sa cahmena mʉsa ijigʉ̃ apequina mʉsare ihñañe Cristo yequina mʉsa ijiyere quehnoano masine. Sa masiñe mʉsare Cohãcjʉ̃ ye buheye warore ʉsã queoro buherire masine masa. \p \v 4 Ahrire ijipihtiyere tʉhotuaja ʉsã Cohãcjʉ̃re quehnoano wacũ tutuana. Cristo tiquiro yedohoye mehna sa wacũ tutuaducuaja mari. \v 5-6 “Ʉsã esa tuharo ahri dahrayere yeaja ʉsã”, ni masiedaja ʉsã. Cohãcjʉ̃ tiquiro yedohoye mehna ye masiaja ʉsã. \p Yojopʉre tiquiro yahuyere quehnoañe buheyere Cohãcjʉ̃ pehe quehnoano ʉsãre buhe masigʉ̃ yere. Ahri buheye panopʉ tiquiro dutiye tiquiro ojoari yero saha ijierare. Quehnoañe buheye pehere buheaja ʉsã. Panopʉ tiquiro dutirire mari esa tuharo ne ye masiedaja. Sa mari ye masiedari buhiri pecapʉ wahaboya mari. Quehnoañe buheye pehere tʉhona Cristore wacũ tutuaja. Sa yena ijipihtiye decori Cohãcjʉ̃ mehna ijinata mari. \v 7 Cohãcjʉ̃ tiquiro dutiyere ʉtã pjĩnipʉ ojoaro Moisere cũahye. Tiquiro sa cũri bato tiquiro asi siteye bajuahye. Moise wʉhdoa asi siteahye. Asi site yʉhdʉahye. Came ti asi siteye pihtia wahahye. Came ti asi siteye pihtia wahati ijiepegʉ̃ta coã warore tiquiro wʉhdoare masa ne ihñadoque ohõ masiedahye. Ti dutiyere masa tiquina ye pehoerari buhiri pecapʉ wahatiquina ijiahye. Sa ye ti dutiye masare pecapʉ waha dutiepeta, tutuaro asi siteye mehna iji dʉcahye ti dutiye. \p \v 8 Ti dutiye yʉhdʉoro quehnoañe buheye pehe quehnoa yʉhdʉare. Ahri buheyere apequinare mari buhegʉ̃ tiquina quehnoano tʉhogʉ̃ Espíritu Santo tiquina mehna ijirota. Sa ye panopʉ cjẽ dutiye yʉhdʉoro Cristo ye pehe quehnoa yʉhdʉare. \v 9 Cohãcjʉ̃ dutiye panopʉ cjẽ masare pecapʉ waha dutiahye. Sa dutieperota Cohãcjʉ̃ tutuaye mehna tiquiro asi siteye mehna iji dʉcahye. Ti yʉhdʉoro quehnoañe buheye pehe Cohãcjʉ̃ tutuaye mehna ijire. Ti buheye mehna quehnoañequina wahare masa, Cohãcjʉ̃ ihñagʉ̃. \v 10 Panopʉ Cohãcjʉ̃ tiquiro dutiri pehe ihyo ijiye dutiye yero saha tojoa cãhre yojopʉre quehnoañe buheye mehna mari ihña piti cagʉ̃. Quehnoañe buheye pehe quehnoa yʉhdʉare. Ti buheye mehna ʉhmʉsepʉ mari waha masiaja. \v 11 Panopʉre tiquiro ye dutiye yoa cjũri pje asi siteye ijiducume, pihtia wahahye. Ti dutiye yʉhdʉoro quehnoañe buheye pehe quehnoa yʉhdʉare. Ti buheyere quehnoano tʉhona, Cohãcjʉ̃ mehna sa ijiducunata. \p \v 12-13 Mari sa ijiducuatire masina, cuero marieno quehnoañe buheyere quehnoano yahu peho cjã ʉsã. Moise pehe ʉsã yero saha ijierahye. “ ‘Cohãcjʉ̃ asi siteye pihtiro nine’, Israe masa ni ihñari”, nino, tiquiro wʉhdoare cahmotahye Moise. Bʉe tiro sa cahmotahye. Tiquiro yee tiriro saha bʉe tieraja ʉsã pehe. Sa yena cuero marieno tiquiro yere quehnoañe buheyere buheaja. \v 14 Ti pjepʉ cjẽna Israe masa pehe ne masieda tiahye. Yojopʉ gʉ̃hʉre Cohãcjʉ̃ yere panopʉ tiquiro ojoari pũrine tiquina buheye, ne masiedare. Moise tiquiro wʉhdoare cahmotagʉ̃ Cohãcjʉ̃ asi siteyere tiquina ihñadoque ohõedariro saha tiquina quehnoañe buheyere quehnoano masiedare. Cristore cahmedaye, masisi tiquina. Tiquirore tiquina wacũ tutuari bato, tiquiro yere masieta. \p \v 15 Yojopʉ gʉ̃hʉre Israe masa Cohãcjʉ̃ dutiye Moisere tiquiro cũrire buheye, tiquinare cahmotaro saha ne masiedare tiquina. \v 16 Mari pehe mari pʉhtorore cahmegʉ̃ tiquirota marine masigʉ̃ yere. Moise tiquiro wʉhdoa cahmotarirore tiquiro ne cãboriro saha mari pʉhtoro marine tiquiro yere quehnoano masigʉ̃ yere. \v 17 “Mari pʉhtoro”, nigʉ Espíritu Santore nigʉ niaja. Cohãcjʉ̃ yaquiro Espíritu mari mehna tiquiro ijigʉ̃ pecapʉ wahaborinare tiquiro yʉhdʉorina ijiaja. Sa yena “Panopʉ cjẽ dutiye mehna mari yʉhdʉnata”, niedaja mari. Sa yena ti dutiyere duhuna, Espíritu Santo ye dutiye pehere yeaja mari. \v 18 Sa yena Jesu yequina ijina, Cohãcjʉ̃ yere masiaja mari. Tiquina wʉhdoa pacare cahmotamehneñequina yero saha Cristo tutuayere ihñona niaja mari. Sa yero mari pʉhtoro Espíritu Santo marine quehnoañe pehere camesagʉ̃ yere. Tiquiro sa yegʉ̃ Cristo quehnoa yʉhdʉariquiro tiquiro ijiro saha wahana niaja mari. \c 4 \p \v 1 Sa ye Cohãcjʉ̃ ʉsãre paja ihñano, quehnoañe buheyere yahuanajare cũri ʉsãre. Tiquiro sa cũgʉ̃ masina, tiquiro yere buhena caributieraja ʉsã. \v 2 Tiquiro yere buhena ni meje cũ buheraja. Sa yena ʉsã tire camesaeraja. Sijoro saha cjũnogã buhena bʉoro yʉhdʉboaga. Sa yena tire buhe dueraja. Cohãcjʉ̃ ihñonopʉ ijiaja ʉsã. Sa yena quehnoañe buheyere quehnoano poto buheaja ʉsã. Ʉsã sa buhegʉ̃ ihñañe tire quehnoano masine ʉsãre ihñañequina waro. \v 3 Ʉsã buheyere quehnoañe buheyere buheaja ʉsã. Ʉsã tire buhepegʉ̃ta apequina ne tʉho duerare. Sa tʉhoeyequina pecapʉ wahatiquina ijire. \v 4 Satana ñariquiro ahri yehpa cjẽna pʉhtoro tiquinare masiedagʉ̃ yere. Caperi bajueyequina tiquina ihña masiedaro saha masiedagʉ̃ yere tiquinare. Quehnoañe buheyere Cristo tutuayere tiquinare masiedagʉ̃ yere tiquiro. Cristo pehe Cohãcjʉ̃ ijiye tiyere marine masigʉ̃ yere. Tiquiro Cristo Cohãcjʉ̃ waro ijire. \v 5 Ʉsã buhena “Ʉsã pehere ño peoya”, ni buheraja. Ohõ saha ni buheaja ʉsã: “Jesucristo pehe ijire mari pʉhtoro”, ni buheaja ʉsã. Ʉsã pehe Jesure yʉhtina ijiaja ʉsã. Sa yena mʉsare yedohoaja ʉsã. \v 6 Panopʉ ohõ saha niahye Cohãcjʉ̃: “Nahitianopʉre buhrioro ijiya”, ni, dutiahye tiquiro. Yojopʉre tiquirota ijire marine tiquiro tutuayere masigʉ̃ yeriquiro. Buhrioro marine ti ihñagʉ̃ yero saha, tiquiro tutuayere marine masigʉ̃ yere. Cristo Cohãcjʉ̃ tutuayere marine masigʉ̃ yere. \s1 Cristo tutuaye mehna mari ijiaja \p \v 7 Sa masina ijina, tiquiro tutuayere apequinare masigʉ̃ yeaja. Sa yena ijiepenata tutueraja ʉsã. Dihi sutu duita wahtiro ti butiro saha ʉsã gʉ̃hʉ tutueraja. Sa ijiepenata Cohãcjʉ̃ tutuayere apequinare buheaja ʉsã. Ʉsã sa tutuerapenata tire buheaja ʉsã. Ʉsã sa buhegʉ̃ ihñañe ʉsãre “Tiquina esa tuharo ahri buheyere masiedare. Cohãcjʉ̃ pehe tiquinare masigʉ̃ yere”, ni masieta apequina ʉsãre. \v 8 Ijipihtiyequina apequina ʉsãre ñano yepeta Cohãcjʉ̃ ʉsãre tiquiro yedohogʉ̃ tiquina ʉsãre yʉhdʉdʉcaerare. Sa yena ʉsã caributiepenata, Cohãcjʉ̃ yere ne yahu duhueraja. \v 9 Ʉsãre tiquina ñano yeducuepegʉ̃ta Cohãcjʉ̃ ʉsãre sa yedohoducure. Ʉsãre tiquina quẽdoque cũ mʉjaepegʉ̃ta tiquiro yedohoye mehna yarieraja ʉsã. \v 10 Tiquina wejẽatina ijinata niaja ʉsã, Cristo ahri yehpapʉ tiquiro ñano yʉhdʉriro saha. Tiquina wejẽatina ijiducuna niaja ʉsã Cristo catiducugʉ̃ yeriquiro tiquiro ijiyere masa tiquina masiato saha. Ʉsã sa ñano yʉhdʉgʉ̃ ihñañe tire masieta masa. \p \v 11 Sa ye decoripe ʉsãre apequina wejẽno cuarĩne Cristo yequina ʉsã ijiri buhiri. Ohõ sahata ñano yʉhdʉaja ʉsã Cristo catiducugʉ̃ yeriquiro tiquiro ijiyere apequina tiquina masiato saha. Ʉsã pagʉri came yariaa waharota. Ʉsã sa wahatina ijiepenata Cristore catiducugʉ̃ yeriquirore masigʉ̃ yeaja ʉsã apequinare. \v 12 Sa ye mʉsare ʉsã buheri buhiri ʉsã pehere apequina wejẽno cuarĩne. Ʉsã buheyere mʉsa tʉhori bato ijipihtiye decori Cohãcjʉ̃ mehna ijiatina ijire mʉsa. \p \v 13 Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoari pũpʉ ohõ saha nine: “Cohãcjʉ̃re wacũ tutuagʉ, tiquiro yere buhei”, ni ojoahye panopʉ cjʉ̃no. Ʉsã gʉ̃hʉ sata yeaja. Cohãcjʉ̃re wacũ tutuana, tiquiro yere buheaja. \v 14 Ahri yʉhʉ niati gʉ̃hʉre quehnoano masiaja ʉsã: Cristo yariari bato Cohãcjʉ̃ tiquirore masoahye. Sa yero Cristo yequina mari ijigʉ̃ ihñano tiquiro mari gʉ̃hʉre masonota. Tiquiro sa masori bato tiquiro cahapʉ neanota marine. \v 15 Sa yena mʉsare yedoho duana, ñano yʉhdʉaja ʉsã. Sa yena Cristo yequina mʉsa peyequina wahana, peyequina mʉsa Cohãcjʉ̃re bucueye mehna ño peonata. Tiquirore “Quehnoare”, ninata. \p \v 16 Mʉsa sa wahagʉ̃ ihñana, ʉsã ñano yʉhdʉepenata bʉjʉa witieraja. Sa yena Cristo yere buhe duhueraja. Ʉsã pagʉ tutuaye decoripe pihti cãno nine. Ʉsã tutuaye sa pihti cãepegʉ̃ta quehnoano jeri sajãja ʉsã. \v 17 Yojopʉre ñano yʉhdʉepenata ñano yʉhdʉ dojoeraja. Ti mari ñano yʉhdʉye pihtia waharota. Sa yena marine mehenogã ñano yʉhdʉro cahmene. Sa mari ñano yʉhdʉrina ijina, camepʉre tutuaro bucueye mehna ijiducunata Cohãcjʉ̃ mehna. Sa yena mari ñano yʉhdʉri yʉhdʉoro pajiro bucueye mehna ijiducunata. \v 18 Mari ihñari ahba pihtia waharota. Mari ihñedari pehe sa ijiducurota. Sa yena mari ihñarire wacũducueraja. Mari ihñedari pehere Cohãcjʉ̃ yere sa wacũducuaja mari. Sa yena camepʉ mari quehnoano ijiatire bucueaja. \c 5 \p \v 1 Wʉhʉre tiquiro cohãboriro saha came mari pagʉri pehe butia waharota. Sa yero wahma wʉhʉre tiquiro yeboriro saha Cohãcjʉ̃ wahma pagʉrire yerota. Sa yero ti pagʉrire marine ohorota. Ti pagʉri masa tiquina yeri pagʉri ijierare. Sa yena ʉhmʉsepʉ sa ijiducunata ti pagʉri mehna. Tire mari masiaja. \v 2 Sa yena ti pagʉrire ʉhmʉse cjẽ pagʉrire tutuaro cahmena, mari sa cohteducuna niaja. \v 3 Suhtirore tutuaro mari saña duaro saha ti pagʉrire tutuaro cahmeaja mari. Sata cohteaja mari pagʉri mariena iji duerana. \v 4 Yojopʉre ahri pagʉrire cohã duerapenata wahma pagʉri pehere tutuaro cohteaja mari. Yojopʉre mari pagʉrire cohã duerapenata ijipihtiye decori Cohãcjʉ̃ mehna mari ijiatire tutuaro cahmeaja mari. Sa yena ahri mari pagʉri yariati pagʉri ti ijigʉ̃ masina, wahma pagʉri mehna Cohãcjʉ̃ mehna sa ijiducu duaja mari. \v 5 Mari sa ijiducuatire quehnoahye Cohãcjʉ̃ pehe. Sa quehnono tiquiro yaquiro Espíritu Santore ohori marine. Sa yero tiquiro yaquiro Espíritu Santo mari mehna ijiro, marine Cohãcjʉ̃ tiquiro yeatire “Poto tjire”, nino, marine masigʉ̃ yere tiquiro. \p \v 6 Sa yena Cohãcjʉ̃re wacũ tutuaducuaja mari. Cuero marieno ijiaja mari. Ahri mari iji mʉhtari pagʉpʉ ijina, mari pʉhtoro mehna ijieraniaja. \v 7 Ʉhmʉse cjẽne Cohãcjʉ̃ gʉ̃hʉre mari ihñedapenata “Ti potota ijire”, ni tʉhotuaja mari. Sa yena tiquirore wacũ tutuaja mari. \v 8 Sa yena mari cueraja. Mari pagʉrire ahri yehpapʉ cohãna mari pʉhtoro mehna ʉhmʉsepʉ ijiducunata mari. Sa yero mari yariagʉ̃ quehnoanota marine. \v 9 Sa yena Cristore bucuegʉ̃ ye duaja mari. Ahri yehpa cjã pagʉ mehna ijinina tiquirore bucuegʉ̃ ye duaja. Ʉhmʉsepʉ gʉ̃hʉre tiquirore bucuegʉ̃ ye duaja. \v 10 Ijipihtina Cristo cahapʉ mari wahagʉ̃ ihñano tiquiro mari yerire ihñano marine beserota. Ñano mari yerire masinota tiquiro. Sa masino marine tiquiro ohoborire marine ohosi tiquiro. Quehnoañene mari yeri gʉ̃hʉre masinota. Sa masino bucuero marine quehnoano yerota. Tiquiro sa masidiquiro ijigʉ̃ ihñana tiquirore bucuegʉ̃ ye duaja mari. \s1 Cohãcjʉ̃re mari ihña tuhtigʉ̃ ihñano Cristo pehe marine bosare \p \v 11 Sa yena cua pesaro mehna Cristore ño peoro cahmene marine. Tire masina, Cristo yere masigʉ̃ yeaja ʉsã masare. Tiquinare cuesãna, tiquirore wacũ tutuagʉ̃ ye duaja ʉsã tiquinare. Quehnoano mehna tire ʉsã buherire Cohãcjʉ̃ quehnoano masine. Ʉsã sa buherire mʉsa gʉ̃hʉre quehnoano masigʉ̃ cahmeaja yʉhʉ. \v 12 Pari turi quehnoana ʉsã ijiye tiyere mʉsare yahuna niedaja. “Apequinare yʉhdʉdʉcaja”, niñequinare mʉsa yahuati pehere quehnoano mehna ʉsã buherire yahuna niaja ʉsã mʉsare. Tiquina pehe tiquina wacũñepʉ ñañequina ni mehoñequina ijiepeta masa tiquina ihñono dihita quehnoañequina yero saha ye ihñomene. Sa yena ʉsã mehna mʉsa bucueati pehere ahri ijipihtiyere mʉsare yahu ojoana niaja. “Pablo gʉ̃hʉ ʉsãre quehnoano mehna buhere”, ʉsãre apequinare mʉsa ni cahmotati pehere ahri ijipihtiyere mʉsare yahu ojoana niaja. \v 13 ¿Ʉsã ohõ saha ni yahuna tʉho masiena ijiajari ʉsã, mʉsa tʉhotugʉ̃? Masa ʉsãre ihñañe, tʉho masieñequina yero saha ihñare ʉsãre. Cohãcjʉ̃ yere ʉsã yegʉ̃ ihñañe sa ihñaboaga ʉsãre. Sa tiquina ihñanohrina ijiepenata sa ijina ijieraja mʉsare yedoho nemona tana. \p \v 14 Cristo marine tiquiro cahĩgʉ̃ ihñana mʉsare sa yedohoaja. Tiquiro sa cahĩgʉ̃ ihñana tiquiro yere sa yahuducuaja ʉsã. Ihcãquirota Cristo ijipihtina mari ñañe buhirire yariari jiri. Tiquiro sa yariari bato mari pehe ijipihtina mari ñañe buhirire yariariquina yero saha ijiaja. Tiquiro buhiri dahre tuhasariquina yero saha ijiaja. Cristo tiquiro yariari mehna marine tiquiro buhiri dahre tuhasariquina yero saha ihñanota Cohãcjʉ̃. \v 15 Ijipihtina mari ñañe buhiri yariari jiri Cristo tiquiro ye dihitare mari yeato saha. Sa yero tiquiro cahmeñe pehere marine ye dutiro yariari jiri tiquiro. Mari ye ijiatire yariaro, masa mʉjari jiri. \v 16 Sa yena yojopʉre ʉsã esa tuharo masare “Quehnoañequina ijire. Ñañequina ijire”, ni ihñedaja ʉsã. Panopʉ ʉsã esa tuharo yee timi. Sa yena Cristore masiedʉ. Yojopʉre Espíritu Santo yedohoye mehna tiquirore quehnoano masi tuhasaja. \v 17 Sa yena Cristo yequina wahana quehnoañe pehere yena wahaja mari. Panopʉ mari esa tuharo mari yemedire duhu cjã mari. Yojopʉre quehnoañe pehere camesana tire yeaja mari. \p \v 18 Cohãcjʉ̃ pehe marine quehnoañe pehere camesagʉ̃ yeri. Cohãcjʉ̃re ihña tuhtina mari ijigʉ̃ ihñano Cristo pehe mari ñañene cohãri. Sa cohãno mari ihña tuhtiyere duhugʉ̃ yeri tiquiro. Sa yegʉ̃ yeri Cohãcjʉ̃ Cristore. Sa yero ʉsãre tiquiro yere buhe dutiro cũri. Sa buhena, apequinare Cohãcjʉ̃ mehna tiquina ihña tuhtirire duhugʉ̃ yeaja ʉsã gʉ̃hʉ. \v 19 Ohõ saha masare yahu dutiri Cohãcjʉ̃ ʉsãre: “Cristore mari wacũ tutuagʉ̃ ihñano mari ñañe buhirire buhiri dahrerare Cohãcjʉ̃ marine. Sa yero marine ihña tuhtiriquiro ijieperota tiquiro marine tiquiro yequina ijigʉ̃ yere”, ni yahu dutiri Cohãcjʉ̃ ʉsãre. \v 20 Sa yena Cristo yere buheanaja tiquiro cũrina ijiaja ʉsã. Cohãcjʉ̃ mʉsare tiquiro yahuboriro saha ʉsã pehe ohõ saha ni mʉsare yahuaja: Cristore yahu basana niaja. Sa yena mʉsare ihña tuhtieragʉ̃ yeaja. Cohãcjʉ̃re mʉsa ihña tuhtiyere to punota duhuya. \v 21 Cristo tiquiro ñañene yerapegʉ̃ta Cohãcjʉ̃ pehe tiquirore mari ñañe buhirire yaria dutiahye. Sa yero mari ñañe buhirire buhiri dahreahye Cohãcjʉ̃ tiquiro pehere. Sa yero Cristo yequina mari wahagʉ̃ Cohãcjʉ̃ yero saha quehnoana marine ijigʉ̃ yere tiquiro. \c 6 \p \v 1 Cohãcjʉ̃re yedohona ijiaja ʉsã. Sa yena ahrire tutuaro mʉsare ye dutiaja ʉsã. Cohãcjʉ̃ yere quehnoañe buheyere mʉsa tʉhoriro sahata yeya mʉsa. Mʉsa tʉhoriro sahata mʉsa yeragʉ̃ ti mʉsa tʉhori dʉhseati ijierare. \v 2 Ohõ saha nine Cohãcjʉ̃: \q1 Mʉsare yʉhʉ quehnoano yeati pjere mʉsa siniñene tʉho yʉhtiitja. Sa yegʉ mʉsare yʉhʉ yʉhdʉoati decore mʉsare yedohoutja, nine tiquiro. \m Tʉhoya mʉsa. Yojopʉre Cohãcjʉ̃ mʉsare tiquiro quehnoano yeati pje ijire. Yojopʉre Cohãcjʉ̃ mʉsare tiquiro yʉhdʉoati deco ijire. \p \v 3 Ne mehenogã apequinare ñano yeraja ʉsã. Apequinare ne ñano ni yahuducueraja, “Quehnoañe buheye pehere cahmedari”, nina. \v 4 Sa yena Cohãcjʉ̃ cahacjãna ʉsã ijiyere mʉsare masigʉ̃ ye duaja. Sa yena ohõ saha ijiaja ʉsã: Ñano yʉhdʉna, apee borore cʉoerana sa tʉhotu cjã. Ʉsãre tiquina ñano yepegʉ̃ta usuaro marieno ijiaja. \v 5 Ohõ saha ñano yʉhdʉʉ ʉsã: Masa ʉsãre quẽgʉ̃, peresu tiquina yegʉ̃, peyequina masa ʉsãre wejẽ duagʉ̃ tiquina sañuducugʉ̃ ñano yʉhdʉʉ ʉsã. Ʉsã tutuaro dahra wahyia yʉhdʉna, wʉjʉa purĩepegʉ̃ta carĩedana, ʉjʉa ahbana ñano yʉhdʉʉ. \v 6 Numia mehna ñano yerʉ. Sa yena Cohãcjʉ̃ yere quehnoano masiñe mehna buhei mʉsare. Sa yena ne usuerʉ ʉsã. Sa yena quehnoano cahĩñe mehna yei ʉsã mʉsare. Sa yena Cohãcjʉ̃ cahacjãna ʉsã ijiyere mʉsare masigʉ̃ yena nii ʉsã. Espíritu Santo tiquiro yedohoye mehna Cohãcjʉ̃ cahacjãna ʉsã ijiyere masigʉ̃ yena nii mʉsare. Sa yena poto mʉsare ʉsã cahĩgʉ̃ ihñana, tiquiro cahacjãna ʉsã ijiyere masine mʉsa. \v 7 Sa yena quehnoañe buheyere mʉsare poto ʉsã buhegʉ̃ ihñana, Cohãcjʉ̃ tutuaye mehna ʉsã yegʉ̃ ihñana tiquiro cahacjãna ʉsã ijiyere masine mʉsa. Quehnoañe pehe ijipihtiye ʉsã yeri ʉsã wamoa yero saha ijire quehnoano ʉsã cahmotati pehe. Tire quehnoañene yena watĩnore ʉsã cahmotana niaja. Sa yena ti quehnoañene ʉsã yeri mehna tiquirore ʉsã yʉhdʉdʉcaja. \p \v 8 Apequina ʉsãre ño peore. Apequina pehe ʉsãre ño peoerare. Apequina ñano ni yahuducure ʉsãre. Apequina pehe quehnoano ni yahuducure ʉsãre. Poto ʉsã buhepegʉ̃ta “Ni mehoñequina ijire”, ni yahusãre apequina ʉsãre. \v 9 Apequina ʉsãre ihña masiñequina yero saha yere. Ihquẽ tahari ʉsãre masieñequina yero saha yere. Ʉsãre tiquina wejẽ duepegʉ̃ta catiniaja ʉsã. Ihñaña ʉsãre. Ijirota ijire. Tiquina wejẽ dutinohrina ijiepenata, yarieraniaja ʉsã. \v 10 Ʉsã ihquẽ tahari bʉjʉa witina ijiepenata, sa bucueducuaja. Pejecʉona ijiepenata apequinare quehnoañe buheyere buhena tiquinare pajiro doeri cjẽne ʉsã ohoboro saha yena niaja tiquinare. Apee boro cʉoena ijiepenata, potota Cohãcjʉ̃ ye pehere cʉo peho cjã ʉsã. \p \v 11 Ne Corinto cjãna yʉhʉ acaye, mʉsare quehnoano mehna yahu peho ojoaʉ ʉsã mʉsare. Mʉsare tutuaro cahĩna, sa yahuu mʉsare. \v 12 Ʉsã pehe mʉsare cahĩ duhueraja. Mʉsa pehe ʉsãre cahĩeda cjũre. \v 13 Sa yegʉ pohna tigʉ yʉhʉ pohnare yʉhʉ yahuboro saha mʉsare yahutja: Mʉsare ʉsã tʉhoturiro sahata mʉsa gʉ̃hʉ sata quehnoano tʉhotuya ʉsãre. Sa yena ʉsãre cahĩña mʉsa. \s1 Cristore cahmeeñequinare piti ti dutierahye Pablo \p \v 14 Sa yena Cristore cahmeeñequina mehna sa piti tiducueracãhña. Tiquina mehna cjãna ijieracãhña. Ihcãno saha ijierare mʉsa. Quehnoañene yeriquiro ñañene yeriquiro mehna quehnoano iji masiedare. Cohãcjʉ̃re cahmeñequina Cohãcjʉ̃re cahmeeñequina mehna quehnoano cahme piti ti masiedare. \v 15 Sa yero Cristo watĩno mehna ihcãno saha tʉhotuerare. Sa yero Cristo yaquiro, Cristore cahmeediquiro mehna quehnoano cahme piti ti masiedare. \v 16 Cohãcjʉ̃ wʉhʉpʉ “Cohãcjʉ̃ ijire”, tiquina niñe queoyere mari cʉogʉ̃ ñarĩne. Ti wʉhʉpʉ ti queoyere mari cũgʉ̃ quehnoaedare. Ti yero sahata Cristo yequina Cristore cahmeeñequina mehna mari piti tiducugʉ̃ gʉ̃hʉre ñarĩne. Ti cururi pʉa curua ihcãno mehna iji masiedare. Cohãcjʉ̃ catiriquiro tiquiro ya wʉhʉ yero saha ijiaja mari. Ti wʉhʉpʉ tiquiro ijiro saha mari mehna ijire tiquiro. Ohõ saha nine Cohãcjʉ̃: \q1 Tiquina mehna ijigʉtja yʉhʉ. Sa yegʉ tiquina watoa sa ijiducugʉtja. Yʉhʉ Cohãcjʉ̃ tiquina pʉhto ijigʉtja. Sa ye tiquina pehe yeequina masa ijieta, nine tiquiro. \p \v 17 Sa yero ohõ saha ni nemore tiquiro mari pʉhtoro: \q1 Ñañequina mehna tojoeracãhña. Sa yena tiquinare piti tieracãhña. Cristore cahmeeñequinare tiquina ñañene ne piheracãhña. Sa yegʉ yʉhʉ pehe mʉsare piti tigʉtja. \v 18 Sa yegʉ mʉsa Pacʉ ijigʉtja. Mʉsa pehe yʉhʉ pohna ijinata, nine Cohãcjʉ̃ mari pʉhtoro tutua yʉhdʉariquiro. \c 7 \p \v 1 Yʉhʉ acaye, yʉhʉ cahĩna, mʉsare ahrire yahutja: Ahri ijipihtiyere Cohãcjʉ̃ tiquiro sa ni yahugʉ̃ tʉhona ijipihtiyere mari ñañene yeyere duhuuhna. Sa yena mari ñañene wacũñe gʉ̃hʉre duhuuhna. Sa yena Cohãcjʉ̃re quehnoano ño peoye mehna ñano yero marieno ijiihna mari. \s1 Pablo bucueye mehna yahuahye Corinto cjẽnare \p \v 2 Quehnoano mehna ijiya mʉsa ʉsã mehna. Ne mehenogã mehna ñano yerʉ ʉsã mʉsare. Sa yena ʉsã buheye mehna mʉsare ñano yegʉ̃ yerʉ ʉsã. Ne ihcãquiro mʉsa mehna cjʉ̃nore ni mehoñe mehna wapa cahmedʉ. \v 3 Sa nigʉ “Ʉsãre wapa yerari. Sa yena buhiri tina ijire mʉsa”, nigʉ niedaja mʉsare. Mʉsare yahu tuhasaʉ. Mʉsare cahĩaja ʉsã. Catinina ihcã curuata ijiaja mari. Mari yariari batopʉ gʉ̃hʉre ihcã curuata ijinata mari. \v 4 Quehnoano mʉsa yerire masiaja yʉhʉ. Sa yegʉ mʉsare wacũdoqueogʉ bucueaja. Sa yena ʉsã ñano yʉhdʉri watoa mʉsa pehe yʉhʉre pajiro bucuegʉ̃ yeri. \p \v 5 Sa ye Macedonia yehpapʉ ʉsã esari bato topʉ ijina, ne soerʉ ʉsã. Topʉre ñano yʉhdʉʉ ʉsã. Apequina ʉsã mehna cahmeque duari. Sa yena “Cristo yere duhuari”, nina Cristo yequina pehere cuesã nii ʉsã. \v 6 Ʉsã sa ñano yʉhdʉepegʉ̃ta Cohãcjʉ̃ ʉsãre bucuegʉ̃ yeri. Tiquiro bʉjʉa witiyequinare bucuegʉ̃ yeriquiro ijire. Sa yero Tito ʉsã cahapʉ tiquiro wihiro mehna ʉsãre bucuegʉ̃ yeri Cohãcjʉ̃. \v 7 Tito wihigʉ̃ ihñana bucuei. Ahri gʉ̃hʉre bucuei. Mʉsare tiquiro quiti yahugʉ̃ gʉ̃hʉre tutuaro bucuei ʉsã. Yʉhʉre mʉsa ihña duarire yahuri ʉsãre. Yʉhʉre mʉsa wacũe ti bʉjʉa witiri gʉ̃hʉre yahuri tiquiro. Tiquiro sa ni yahugʉ̃ tʉhogʉ tutuaro bucuei yʉhʉ. \p \v 8 To pano yʉhʉ ojoari pũ mehna mʉsare bʉjʉa witigʉ̃ yemi. Sa yerigʉ ijiepegʉta bʉjʉa witieraja yʉhʉ pehe. Ti pũre mʉsa buheri bato bʉjʉa witiñohti mʉsa. Sa yena mehenogã bʉjʉa witi, duhuñohti mʉsa. Sa yegʉ coã ojoa mʉhtagʉ bʉjʉa witiepegʉta yojopʉre bʉjʉa witieraja. \v 9 Yojopʉ pũritare bucueaja yʉhʉ. Mʉsa bʉjʉa witigʉ̃ tʉhogʉ bucueraja. Sa ijiepegʉ̃ta sa bʉjʉa witina, quehnoañe pehere camesañohti mʉsa. Sa yero mʉsa bʉjʉa witigʉ̃ ihñano, Cohãcjʉ̃ pehe mʉsare quehnoañene camesagʉ̃ yere. Sa yena mʉsare bʉjʉa witigʉ̃ yena, ñano ye dojomehnena niedʉ ʉsã mʉsare. \v 10 Sa yena Cohãcjʉ̃ tiquiro cahmeno saha bʉjʉa witina, mari ñañene bʉjʉa witinata. Quehnoañe pehere camesanata. Sata mari bʉjʉa witigʉ̃ ihñano marine pecapʉ wahaborinare yʉhdʉore Cohãcjʉ̃. Mari sa bʉjʉa witigʉ̃ quehnoarĩne marine. Cristore cahmeeñequina pehe tiquina ñañene bʉjʉa witierapeta, sa bʉjʉa witi maca cã, pecapʉ wahatiquina ijinine. \p \v 11 Mʉsa pehe Cohãcjʉ̃ tiquiro cahmeno saha bʉjʉa witiñohti. Mʉsa sa bʉjʉa witina ohõ saha yeñohti mʉsa: Yojopʉre ñañene yeyequinare sa ihña cãedañohti mʉsa. Tiquinare duhu dutiñohti mʉsa. Sa yena tiquina ñañe yeyere cueñohti mʉsa “Tiquina yero saha yeari”, nina. Sa yena yʉhʉre ihña duañohti mʉsa. Sa yena ñañene yeriquirore buhiri dahre duañohti mʉsa. Ti ijipihtiyere mʉsa yena yojopʉre poto yena mʉsa ijiyere masigʉ̃ yeri mʉsa ʉsãre. \v 12 Panopʉ ñano yeriquirore mʉsare yahu ojoaepegʉta tiquirore yedohogʉ tagʉ sa ni yahu ojoaerʉ. Tiquiro ñano yenohriquiro gʉ̃hʉre yedohogʉ tagʉ sa ni ojoaerʉ. Mʉsa pehere yedohogʉ tagʉ ti pũre ojoaʉ. Ʉsãre quehnoano ño peore mʉsa. Tire mʉsa ño peorire quehnoano mʉsa masiatire ti pũre ojoaʉ mʉsare. Cohãcjʉ̃ tire mʉsare masigʉ̃ cahmene. \v 13 Sa yena Tito mʉsa yerire tiquiro quiti yahugʉ̃ tʉhona tutuaro bucuei ʉsã. \p Tito gʉ̃hʉ tutuaro bucueri. Tiquirore mʉsa quehnoano mehna mʉsa piti cagʉ̃ tʉhona, mʉsa mehna tiquiro bucuerire tʉhona ʉsã gʉ̃hʉ quehnoano bucuei. \v 14 Coã waropʉ mʉsa cahapʉ tiquiro wahato pano mʉsa mehna yʉhʉ bucuerire, quehnoana mʉsa ijirire yahuu tiquirore. Sa yena yʉhʉ nidiro sahata quehnoano yeñohti mʉsa tiquirore. Sa yegʉ tiquirore yʉhʉ nidire bʉe tieraja. Mʉsare poto sa yahuducuaja ʉsã. Ohõ saha Tito gʉ̃hʉre poto ʉsã yahuu mʉsare tiquiro ihñariro saha. \v 15 Mʉsa cahapʉ tiquiro esagʉ̃ ño peoye mehna tiquirore piti cañohti mʉsa. Sa yena quehnoano yʉhtina yʉhdʉdʉcaro mariena mʉsa ijigʉ̃ ihñañohti tiquiro. Sa yero mʉsare cahĩ nemore tiquiro. \v 16 Yojopʉre quehnoano yʉhtina, Cohãcjʉ̃ cahmeno saha mʉsa quehnoano ye pehona mʉsa ijigʉ̃ quehnoano masiaja yʉhʉ. Sa masigʉ tutuaro bucueaja. \c 8 \s1 Cristo yequina ijina, pejecʉoyequinare sa oho cãno cahmene marine \p \v 1 Ʉsã acaye, ahri yʉhʉ yahuatire mʉsare masigʉ̃ cahmeaja ʉsã. Cristo yequina Macedonia yehpa cjẽna Cohãcjʉ̃ cahĩñe mehna tiquiro paja ihñañe mehna tiquina yerire mʉsare yahutja. \v 2 Tiquina ñano yʉhdʉepeta, niñeru marieñequina ijiepeta cahĩno marieno sa oho cãhri pejecʉoyequinare Jesu yequinare. Cristo mehna tutuaro bucueyequina ijiye, tiquina Judea yehpa cjẽnare quehnoano mehna tiquina cʉoyere sa oho cãhri. \v 3 Mʉsare niita niaja. Tiquina cʉoro puno ohori. Ijierare. Bui cjũnogã ohori. Ʉsã sini basaerapegʉ̃ta pejecʉoyequinare ohori tiquina. \v 4 Cohãcjʉ̃ yequinare pejecʉoyequinare tutuaro yedoho duaye, tiquinare tiquina ohoatire nea dutiri ʉsãre. \v 5 “Ohõ puno ohoeta”, tiquinare ʉsã ni tʉhoturiro bui cjũnogã ohori tiquina. Ohõ saha yeri tiquina: Coã warore niñerure tiquina ohoato pano mari pʉhtoro Cristo cahmeno saha ye pehori jiri tiquina. Sa ye Cohãcjʉ̃ cahmeno saha ʉsã gʉ̃hʉre ño peoye mehna yʉhtiri jiri. Sa yeyequina ijiye tiquina niñerure ohori. \p \v 6 Tiquina sa oho tuhasagʉ̃ ihñana Titore ʉsã pehe ohõ saha nii: “Corinto cjẽnare mʉhʉ buhe dʉcariro sahata quehnoano mehna pejecʉoyequinare tiquina ohoatire buhe pehoya”, nii ʉsã tiquirore. Mʉsa gʉ̃hʉ apequinare paja ihñana, mʉsa yedohoatire sa nii tiquirore. \v 7 Sa yena mʉsa pehe ijipihtiyere quehnoano yena iji tuhasare: Cristore potota quehnoano wacũ tutuare mʉsa. Sa yena tiquiro yere quehnoano yahure mʉsa. Sa yena Cohãcjʉ̃ yere quehnoano masine mʉsa. Sa yena Cohãcjʉ̃ cahmeno saha tutuaro ye duare mʉsa. Sa yena ʉsãre cahĩne mʉsa. Ohõ saha quehnoano yena iji tuhasare mʉsa. Mʉsa sa quehnoana ijiepegʉ̃ta mehenogã dʉhsare mʉsare. Pejecʉoyequina pũritare mʉsa paja ihñagʉ̃ cahmeaja ʉsã. Sa yena cahĩno marieno tiquinare quehnoano mehna mʉsa pajiro ohogʉ̃ cahmeaja ʉsã. \p \v 8 Sa nigʉ mʉsare dutigʉ niedaja. Sa ni yahugʉta niaja mʉsare. Apequina pejecʉoyequinare tiquina tutuaro yedohorire mʉsare yahugʉ niaja. “¿Potota paja ihñana ijiajari mʉsa?” ni, masi duagʉ niaja. \v 9 Mari pʉhtoro Jesucristo pehe marine tiquiro paja ihñarire masine mʉsa. Ti ijirota ijire. Tiquiro ʉhmʉsepʉ pajiro cʉoriquiro ijieperota ahri yehpapʉ ahtaro pejecʉoriquiro wahahye. Sa yero mari ye ijiatire yariaro pejecʉoriquiro wahahye. Ohõ saha wahahye tiquiro mari pehe tiquiro yere pajiro mari cʉoatire, tiquiro mehna mari sa ijiducuatire. \p \v 10 Mʉsare sa yahugʉta niaja. Ohõ saha tʉhotuaja yʉhʉ pehe: Ihcã cʉhma wahare mʉsa oho duagʉ̃. Mʉsa pehe pejecʉoyequinare oho dua mʉhtamedi. Sa yena tiquinare oho mʉhtaborina ijimedi mʉsa. \v 11 Sa yena mʉsa ye duariro saha yojopʉre sohtori tiya. Mʉsa oho dua mʉhtariro saha yojopʉre quehnoano oho pehoya. Sa yena pajiro cʉona ijina pajiro ohoya. Mehenogã cʉona ijina mehenogã ohoya. \v 12 Tutuaro mʉsa oho duagʉ̃ tire mʉsa ohorire Cohãcjʉ̃ bucuerota. Sa yena noho mʉsa cʉoro puno ohoya. Mʉsa ohoro punota bucuerota Cohãcjʉ̃. “Pejecʉoyequinare mʉsa cʉoye yʉhdʉoro ohoya”, mʉsare nino niedare Cohãcjʉ̃. \p \v 13 “Pejecʉoyequinare ohoya”, nigʉ tiquinare pajiro cʉo dutigʉ niedaja. Sa yegʉ mʉsa pehere pejecʉoro ye dueraja. \v 14 Mʉsare ihcãno saha cʉo dutigʉ sa nigʉ niaja. Yojopʉre mʉsa pehe pajiro cʉore. Sa cʉona apee boro marieñequinare oho masine mʉsa. Came mʉsare apee boro mariedagʉ̃ tiquina gʉ̃hʉ oho masine mʉsare. Mʉsa sa cahme ohona ihcãno saha cʉonata ijipihtina Cristo yequina. \v 15 Ohõ saha nine Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoari pũpʉ: “Pajiro nediquiro gʉ̃hʉ apequina bui cjũnogã cʉoerari. Mehenogã nediquiro gʉ̃hʉre ne mehenogã dʉhsaerari”, nine Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoari pũpʉ. \s1 Tito tiquiro mehna cjẽna mehna Corintopʉ wahahye \p \v 16 Sa ye mʉsare yʉhʉ yedohoriro sahata Tito gʉ̃hʉ mʉsare yedoho duare. Cohãcjʉ̃ pehe tiquiro yedoho duagʉ̃ yeri tiquirore. Tiquiro sa yegʉ̃ ihñagʉ “Quehnoare”, niaja Cohãcjʉ̃re. \v 17 Titore mʉsa cahapʉ ʉsã waha dutigʉ̃ tiquiro quehnoano mehna yʉhtiri. Sa yero tiquirore ʉsã waha dutiato pano tiquiro basita mʉsa cahapʉ tutuaro waha duariquiro iji tuhasari. \p \v 18 Tiquirore apequiro Jesu yaquiro mehna piti dahrei ʉsã tiquirore. Tito mehna cjʉ̃nore ijipihtiyequina apequina Jesu yequina quehnoano ño peore. Quehnoañe buheyere tiquiro quehnoano yahuriquiro ijigʉ̃ ihñañe tiquirore quehnoano ño peore. \v 19 Sa ye Jesu yequina tiquirore cahmene ʉsã mehna tiquiro tinino wahagʉ̃. Tiquina ye niñerure pejecʉoyequina cahapʉ ʉsã neagʉ̃ ʉsã mehna wahatiquirore cahmene tiquirore. Sa ye ti niñerure ʉsã ohogʉ̃ ihñañe “Marine yedohoriquiro ijire”, nieta masa Cohãcjʉ̃re. Ʉsã sa ohona, tiquinare tutuaro mari yedoho duarire masigʉ̃ yenata tiquinare. \v 20 Sa yena ahri niñerure, pajiro Jesu yequina tiquina ohorire neana, quehnoano ihña ihbonata tiquina ohorire, “Ʉsãre yahusãri”, nina. \v 21 Mari pʉhtoro tiquiro ihñonopʉ queoro, quehnoano ye duaja ʉsã. Sa yena masa tiquina ihñono gʉ̃hʉre queoro ye duaja. \p \v 22 Sa yena tana apequirore mari acayʉrore ohonatja Tito gʉ̃hʉ mehna. Ʉsã piti dahreriquirore peye tahari apequinare tiquiro quehnoano yedohogʉ̃ ihñaʉ ʉsã. Sa yero yojopʉre mʉsa pehe apequinare mʉsa yedoho duagʉ̃ ihñano to pano tiquiro yeriro yʉhdʉoro quehnoano mʉsare yedoho duare. \v 23 Tito pehere mʉsare yahutja. Tiquiro yʉhʉ mehna cjʉ̃no ijire. Mʉsare yʉhʉ yedohogʉ̃ tiquiro yʉhʉ mehna dahrariquiro ijire. Apequina tiquiro mehna wahatiquina Jesu yequina tiquina bese ohoriquina ijire. Cristo yere tiquina yere, apequina tiquirore ño peoatire. \v 24 Sa yena cahĩno mehna quehnoano mehna tiquinare piti caya mʉsa. Mʉsa sa yegʉ̃ ihñañe apequina Jesu yequina quehnoañequina pehe mʉsa cahĩñene masieta. “Quehnoano piti caeta Corinto cjẽna”, ni yahu tuhasaʉ apequinare. Mʉsa sa quehnoano piti cagʉ̃ ihñañe tiquina ʉsã yahuri poto ijigʉ̃ masieta apequina Jesu yequina. \c 9 \s1 Jesu yequinare pejecʉoyequinare tiquina ohoatire yahuahye Pablo \p \v 1 Sa yena Cohãcjʉ̃ yequinare mʉsa yedohoatire mʉsa ohoatire masi tuhasare mʉsa. \v 2 Apequinare mʉsa yedoho duagʉ̃ masiaja yʉhʉ. Sa masigʉ Macedonia yehpa cjẽnare ohõ saha ni yahuu: “Corinto cjẽna Jesu yequina pehe apequinare yedoho dua tuhasari. Ihcã cʉhma yʉhdʉre tiquina yedoho duari”, ni yahu tuhasaʉ tiquinare. Mʉsa sa yedoho duagʉ̃ tʉhoye peyequina tiquina gʉ̃hʉ pejecʉoyequinare yedoho duari. \v 3 Mʉsare sa ni yahugʉ yojopʉre ahriquinare mari acayere mʉsa cahapʉ ohogʉ tagʉ niaja, yʉhʉ yahuriro saha mʉsa yeato. Sa yegʉ pejecʉoyequinare mʉsa ohoatire mʉsa cahmecoa cʉoyuatire ahriquinare ohogʉ niaja. \v 4 Tiquinare ohoeragʉ Macedonia yehpa cjẽna mehna mʉsa cahapʉ esagʉ, mʉsa ohoatire mʉsa cʉoeragʉ̃ ihñagʉ bʉe tisãboaga yʉhʉ mʉsare. “Pejecʉoyequinare ohoeta”, mʉsare yʉhʉ ni tʉhoturi bato mʉsa ohoeragʉ̃ ihñagʉ bʉe tisãboaga yʉhʉ. Mʉsa gʉ̃hʉ bʉoro yʉhdʉboaga. \v 5 Sa yegʉ mʉsa cahapʉre yʉhʉ esato pano tiquinare mari acayere oho mʉhtagʉ niaja. “Pejecʉoyequinare ohonatja”, to pano mʉsa nidire mʉsa cʉoyuatire tiquinare oho mʉhtagʉ niaja. Mʉsa ohoatire mʉsa cahmecoagʉ̃ tiquina pehe mʉsare yahueta. Mʉsa ohoatire mʉsa cʉoyu tuhasagʉ̃ bucueye mehna mʉsa oho duari ijigʉ̃ masiitja. \p \v 6 Sa yena ahrire wacũña mʉsa: Meheñe pjerigã oteriquiro meheñe pacagã nenota. Peye pjeri oteriquiro peye paca nenota. (Ohõ saha ijire pejecʉoyequinare mari ohogʉ̃. Mehenogã mari ohogʉ̃, Cohãcjʉ̃ mehenogã ohorota marine. Pajiro mari ohogʉ̃, pajiro marine ohorota.) \v 7 Sa yena ihquẽquina mʉsa “Ohõ puno ohonatja”, ni ohoya. Cahĩno marieno ohoya. “Marine oho dutiri”, nino marieno ohoya. Bucueye mehna ohoyequinare cahĩne Cohãcjʉ̃. \v 8 Tiquiro pehe mʉsa cahmeno yʉhdʉoro mʉsare ohorota. Sa yena ijipihtiye mʉsa cahmemedire dʉhsaro marieno cʉo pehonata. Sa yero apequinare mʉsa ohogʉ̃ gʉ̃hʉre quehnoano esa tuharota mʉsa cʉoye. \v 9 Sata nine Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoari pũpʉ: \q1 Pejecʉoyequinare pajiro ohore tiquiro. Quehnoano mehna masare sa yeducure tiquiro, nine tiquiro yere tiquina ojoari pũpʉ. \m \v 10 Sa yero oteye dʉca tiri bato oteriquiro tiquiro oteati capere ohore Cohãcjʉ̃. Came tiquiro oterire dʉca tigʉ̃ yere tiquiro ihyatire. Pejecʉoyequinare mʉsa pajiro ohogʉ̃ oteriquirore tiquiro ohoriro saha mʉsa gʉ̃hʉre pajiro ohorota Cohãcjʉ̃. Sata mʉsare ohorota pejecʉoyequinare mʉsa oho nemoatire. \v 11 Sata ijire. Pajiro ohorota mʉsare apequinare pajiro mʉsa sa ohoducuatire. Sa ye mʉsa oho dutirire pejecʉoyequinare ʉsã ohogʉ̃ peyequina tiquina pehe Cohãcjʉ̃re bucueye mehna “Quehnoare”, nieta. \v 12 Sa yena pejecʉoyequinare Cohãcjʉ̃ yequinare ohona, tiquinare yedohore mʉsa. Sa yedohona bucueye mehna Cohãcjʉ̃re “Quehnoare”, tiquina nigʉ̃ yenata mʉsa. \v 13 Sa mʉsa apequinare yedohogʉ̃ ihñañe, Cohãcjʉ̃re ño peoye mehna yahuducueta masa. Sa ye tiquinare apequina gʉ̃hʉre pajiro mʉsa ohogʉ̃ ihñañe Cohãcjʉ̃re “Quehnoa yʉhdʉgʉ ijire mʉhʉ”, nieta masa. Ohõ saha nieta Cristo buheye quehnoañe buheye ti nidiro sahata mʉsa yegʉ̃ ihñañe, tiquinare mʉsa ohogʉ̃ ihñañe. \v 14 Sa ye Cohãcjʉ̃ mʉsare tiquiro paja ihñano sahata mʉsa gʉ̃hʉ tiquinare mʉsa paja ihñagʉ̃ tiquina pehe mʉsare cahmeeta. Sa cahmeñe mʉsare sini basaeta Cohãcjʉ̃re. \v 15 Cohãcjʉ̃ marine quehnoa yʉhdʉaro yerota. Tiquiro sa yeatire masina “Quehnoa yʉhdʉare”, niihna mari tiquirore. \c 10 \s1 Jesu cũriquiro tiquiro ijiyere yahuahye Pablo \p \v 1 Yojopʉre yʉhʉ Pablo, mʉsare yahutja. Ihquẽquina mʉsa mehna cjẽna ohõ saha nine yʉhʉre: “Mari mehna ijiro apequinare yʉhdʉdʉca dueriquiro, ihyo ijiriquiro yero saha ijire. Sa ijieperota ape siepʉ ijiro marine cuero marieno tuhti ojoadoqueore”, nine mʉsa ihquẽquina yʉhʉre. Cristo pehe ne usueriquiro, masare quehnoano yeriquiro ijire. Tiquiro yero saha yʉhʉ gʉ̃hʉ iji duaja. \v 2 Sa yegʉ mʉsare ahrire tutuaro mehna yahutja: Mʉsa cahapʉ yʉhʉ esagʉ̃ quehnoano yeya mʉsa “Pablo ʉsãre tuhtiari”, nina. Ihquẽquina yʉhʉre ohõ saha nine: “Tiquiro esa tuharo, Cohãcjʉ̃ dutiro marieno yere”, nine yʉhʉre ihquẽquina. Sa niñequina pũritare tuhtiboaga yʉhʉ. \p \v 3 Ʉsã gʉ̃hʉ ahri yehpa cjãnata ijina niaja. Sa ijiepenata ahri yehpa cjẽna tiquina esa tuharo tiquina yero saha yeraja ʉsã. \v 4 Surara cahme wejẽ tiquina yʉhdʉdʉcariro saha ʉsã pehe ñañene yʉhdʉdʉca duaja. Ti ñañene ye dueraja. Ʉsã sa yegʉ̃ ʉsã wamoa ahri yehpa cjẽna tiquina wamoa yero saha ijierare. Surara tiquina wamoare tiquina cʉoro saha ʉsã pehe Cohãcjʉ̃ tutuayere cʉoaja. Ti tutuaye mehna Cohãcjʉ̃re cahme dutieyequinare cohãja ʉsã. Masa tiquina esa tuharo tiquina masiñene ti dʉhseati ti ijieragʉ̃ masigʉ̃ yeaja ʉsã ti tutuaye mehna. \v 5 Sa yena ijipihtiyequina tiquina esa tuharo tʉhotuyequinare Cohãcjʉ̃re tiquina masi dutierarire duhugʉ̃ yeaja ʉsã. Sa yena ti tutuaye mehna Cohãcjʉ̃re cahmeeñequinare Cristore quehnoano yʉhtiyequina tiquina ijigʉ̃ yeaja ʉsã. Cristo cahmeno saha tiquinare tʉhotugʉ̃ yeaja ʉsã. \v 6 Sa yena apequina mʉsa mehna cjẽna Cristore tiquina yʉhdʉdʉcagʉ̃ ihñana tiquinare buhiri dahrenatja ʉsã. Mʉsa pehe mʉsa quehnoano yʉhtiri bato Cristore yʉhdʉdʉcayequinare sa buhiri dahreatinata ijinata mʉsa. \p \v 7 Yʉhʉ pagʉ dihitare masine mʉsa. Yʉhʉ ijiye tiye pehere ne masiedare mʉsa. “Cristo yequina ijiaja”, nina ijina, ohõ saha masiña mʉsa: Ʉsã gʉ̃hʉ mʉsa yero saha Cristo yequinata ijiaja. \v 8 “Mari pʉhtoro ye buheyere quehnoañe buheyere buhe dutiro, cũri ʉsãre”, nigʉ peye tahari mʉsare sa ni yahuepegʉta bʉe tieraja yʉhʉ. Ʉsãre sa buhe dutiro mʉsare yedohoanajare cũri ʉsãre. Mʉsare dojomehneanajare cũno niedari ʉsãre. \v 9 Ohõ saha poto ni yahuaja mʉsare “Cueari”, nigʉ. Ahri yʉhʉ ojoari pũre ihñana mʉsa ihña mariagʉ̃ cahmedaja. \v 10 Ihquẽquina mʉsa mehna cjẽna ohõ saha nine: “Pablo ojoaro dʉsero purĩniquiro yero saha ojoa mʉjare marine. Sa ijiriquiro ijieperota mari mehna ijiro ne sa ijiaga niediquiro ijire. Pejecʉoriquiro yero saha ijire. Sa yero marine tiquiro yahuducuye dʉhseati ijierare”, nine ihquẽquina. \v 11 Sa niñequinare ohõ saha ni yahutja: Mʉsare ʉsã ojoa ohoriro sahata yahunatja mʉsare mʉsa cahapʉ ijina. Sa yena “Ohõ saha yenata”, ʉsã ni ojoariro sahata yenatja ʉsã, mʉsa cahapʉ ijina. \p \v 12 Ihquẽquina mʉsa mehna cjẽna “Quehnoano masi pehona ijiaja”, ni yahuducure tiquina basi. Yohou, quehnoa yʉhdʉaro masiñequina ijiajari tiquina sa ni yahuducuye. Ʉsã pehe tiquina yero saha ne sa nisi. Tiquina basi cahme ihña piti ca “Mari pehe quehnoa yʉhdʉdʉcana ijiaja”, nine tiquina basi. Sa ni maca cãñe nine tiquina basi. \v 13 Ʉsã pehe tiquina yero saha yesi. Cohãcjʉ̃ ʉsãre buhe duti tiquiro cũri dihitare yahuaja ʉsã pehe mʉsare. Apequina ye dahrayere “Yei”, nina niedaja. Cohãcjʉ̃ mʉsare buhe dutiro ʉsãre cũri. \v 14 Ohõ saha nina, ni mehona niedaja ʉsã. Quehnoañe buheyere Cristo yere mʉsare buhe mʉhtana esaʉ ʉsã. \v 15 Sa yena apequina ye dahrayere “Ʉsã pehe tire yei”, ne niedaja ʉsã. Sa yena Cristore mʉsa wacũ tutua nemogʉ̃ cahmeaja ʉsã. Sa cahmena mʉsare buhe nemo duaja ʉsã. Sa buhena Cohãcjʉ̃ tiquiro cũriro punota buhe duaja mʉsare. \v 16 Sa yena mʉsa ya yehpa yʉhdʉropʉ quehnoañe buheyere yahuna wahanatja. Sa wahana apequina tiquina buheri bato esana, “Ʉsã buhei”, nisi ʉsã. \p \v 17 Mari yerire “Ʉsãta yeaja”, niedaro cahmene. Mari pʉhtoro Jesu tiquiro yeri pehere ihñana bucuero cahmene. Ti pehere apequinare yahuro cahmene. \v 18 Masa tiquina basi “Ʉsã pehe yei”, tiquina nigʉ̃ bucuerare Cohãcjʉ̃. Mari pʉhtoro Cristo “Ahriquina quehnoano yeri”, tiquiro ninohriquina pehere bucuere Cohãcjʉ̃. \c 11 \s1 “Jesu cũrina ijiaja ʉsã”, ni mehoñequinare yahuahye Pablo \p \v 1 Yʉhʉ ijiye tiyere yahugʉ tʉho masiegʉ yero saha yahugʉ niaja. Yʉhʉ ijiye tiyere yahugʉ mehenogã bʉe tiaja. Sa yahurigʉ yʉhʉ ijiepegʉ̃ta yʉhʉre tʉhorĩña mʉsa yojopʉre. \v 2 Cohãcjʉ̃ mʉsare tiquiro cahĩno saha tutuaro cahĩaja yʉhʉ gʉ̃hʉ mʉsare. Sa yegʉ mʉsare cuesãja yʉhʉ “Ñañene yeari”, nigʉ. Nuhmino omoca dʉhteaticoro ʉmʉno mehna ijiericoro quehnoaricoro ticoro ijiro saha quehnoana mʉsa ijigʉ̃ tutuaro cahmeaja, Cristo dihitare mʉsare cahme dutigʉ. Sa yegʉ Cristo cahapʉ mʉsa wahagʉ̃ ñañe mariena mʉsa ijigʉ̃ cahmeaja. \p \v 3 Apequina ñañequina mʉsare ni mehoñe, sijoro saha ijiye buheyere cahmegʉ̃ yeboaga mʉsare. Pinono Evare ni mehono tiquiro masiñe mehna ticorore Cohãcjʉ̃re yʉhdʉdʉcagʉ̃ yeahye panopʉre. Tiquiro sa yeriro sahata yojopʉre ñañequina mʉsare ni mehoñe, Cristore mʉsare quehnoano ño peoeragʉ̃ yeboaga. Sa yegʉ mʉsare cuesãja. \v 4 “Ohõ saha ijiriquiro ijire Jesu”, tiquina esa tuharo sijoro saha ni meho buhepegʉ̃ta tʉhomene mʉsa. Mʉsare ʉsã buheriro saha ijierapegʉ̃ta mʉsare ni meho buheyequinare tʉhomene mʉsa. Sa yena “Ohõ saha ijiriquiro ijire Espíritu Santo”, tiquina esa tuharo sijoro saha ni meho buhepegʉ̃ta tʉhomene mʉsa. Ʉsã mʉsare buheriquiro Espíritu Santo waro ijire. Tiquiro pehere queoro tiquina yahuerapegʉ̃ta mʉsare ni meho buheyequinare tʉhomene mʉsa. Tiquina sijoro saha ijiye buheyere tiquina ni meho buhegʉ̃ quehnoañe buheyere tiquina buherapegʉ̃ta tire tʉhomene mʉsa. \p \v 5 Mʉsa mehna cjẽna “Jesu cũrina ijiaja”, nimediquina yʉhʉre masi yʉhdʉdʉcaerare. Tiquinare docadʉcaeraja yʉhʉ. \v 6 Quehnoano yahu mihnigʉ ijieraboaga yʉhʉ. Quehnoano yahu mihniedapegʉta Cohãcjʉ̃ yere quehnoano masiaja. Yʉhʉ sa masiñene peye tahari mʉsare quehnoano masigʉ̃ yei. \p \v 7 Quehnoañe buheyere Cohãcjʉ̃ yere mʉsare buhegʉ ne wapa cahmedʉ. Mʉsare yedoho duagʉ wapa cahmedʉ. Ihyo ijiriquiro yero saha ijii yʉhʉ. ¿Yʉhʉ sa wapa cahmedagʉ̃ quehnoaedajari, mʉsa tʉhotugʉ̃? \v 8 Mʉsare yʉhʉ buhegʉ̃ apeye macari cjẽna Jesu yequina yʉhʉre niñerure ohori. Tiquina sa ohogʉ̃ ti niñerure ñehei sinino marieno mʉsare buhegʉ tagʉ. Mʉsa pehe yʉhʉre mʉsa ohoborire tiquina pehe yʉhʉre ohori. \v 9 Mʉsa mehna ijigʉ apee boro yʉhʉre dʉhsaepegʉ̃ta mʉsare niñerure ne siniedʉ. Mari acaye Macedonia yehpa cjẽna Jesu yequina ijipihtiye yʉhʉ cahmedire ne wihiri yʉhʉre. Panopʉre mʉsare ne cariboerʉ yʉhʉ. Camepʉ gʉ̃hʉre mʉsare ne caribosi. \v 10 Cristo potota tiquiro yahuriro sahata yʉhʉ gʉ̃hʉ yojopʉre mʉsare potota yahugʉ niaja. Ijipihtiro Acaya yehpapʉ ijiyequinare ahri mʉsare yʉhʉ siniedarire sa yahuducugʉtja. \v 11 ¿Mʉsare yʉhʉ siniedarire apequinare yʉhʉ sa yahuducugʉ̃ tʉhona, dʉhse tʉhotuajari mʉsa? ¿“Pablo sa yahuro ʉsãre cahĩedaro niaga”, ni tʉhotuboagari mʉsa? Ijierare. Mʉsare cahĩaja. Mʉsare yʉhʉ cahĩgʉ̃ Cohãcjʉ̃ masine. \p \v 12 Wapa cahmeno marieno mʉsare yʉhʉ buhe dʉcariro sahata sohtori tiitja. Yʉhʉ buheri wapa yʉhʉ wapa negʉ̃ ihñañe tiquina “Jesu cũrina ijiaja”, ni mehoñequina ohõ saha niboaga: “Pablo quehnoañe buheyere buhero, wapa cahmene. Sa yena ʉsã gʉ̃hʉ tiquiro yero sahata yenatja”, niboaga tiquina wapa cahmeñe. \v 13 Tiquina potota Jesu cũriquina waro ijierare. Tiquinare ne cũedari tiquiro. “Jesu cũrina ijiaja”, ni mehoñe, ʉsã yero saha ijimene. \v 14 Tiquina sa ni mehoñequina ijigʉ̃ masi tuhasaja yʉhʉ. Satana gʉ̃hʉ quehnoariquiro yero saha camesa mʉjare. Tiquiro angel asi siteriquiro yero saha iji duaro camesamene. \v 15 Tiquiro sa yeriquiro ijigʉ̃ masigʉ, Satanare yedohoyequina “Jesu cũrina ijiaja”, ni mehoñequina Cohãcjʉ̃re yedohoyequina yero saha tiquina camesagʉ̃ ihñagʉ, ni mehoñequina tiquina ijigʉ̃ masi tuhasaja yʉhʉ. Yojopʉre tiquina sa camesaepegʉ̃ta pihtiri deco ijigʉ̃ ijipihtiye tiquina ñano yeri buhirire buhiri dahrerota Cohãcjʉ̃ tiquinare. \s1 Tiquiro ñano yʉhdʉrire yahuahye Pablo \p \v 16 Pari turi ahrire mʉsare yahutja. Ne “Tʉho masieniquiro ijire”, yʉhʉre niedacãhña. Yʉhʉ sa ni dutierapegʉ̃ta yʉhʉre mʉsa sa ni tʉhotugʉ̃ quehnoanota yʉhʉre. “Tʉho masieniquiro ijire”, yʉhʉre ni tʉhotuepenata tʉhorĩña mʉsa yʉhʉre. Mehenogã yʉhʉ ijiye tiyere yʉhʉ yahugʉ̃ tʉhoya mʉsa. \v 17 Mʉsare sa yahugʉ tʉho masiegʉ yero saha yei niaja. Yʉhʉ ijiye tiyere yahugʉ mehenogã bʉe tiaja. Mari pʉhtoro Jesu yʉhʉre “Mʉhʉ basi mʉhʉ ijiye tiyere yahuya”, niedare yʉhʉre. \v 18 Tiquiro sa niedapegʉ̃ta ahrire yahutja mʉsare. Tiquina esa tuharo “Quehnoana ijiaja”, niñequina tiquina ijigʉ̃ ihñagʉ yʉhʉ gʉ̃hʉ yʉhʉ ijiye tiyere mʉsare yahutja. \v 19 Mʉsa pehe tʉho masieñequinare tʉhona bucueye mehna ihñare mʉsa tiquinare. Quehnoa yʉhdʉaro masina ijiajari mʉsa pehe sa tʉhona. \v 20 Mʉsare cahacjãna tiquina yegʉ̃, mʉsa yere tiquina ehmagʉ̃, sa ihña cãhre mʉsa. Sa yena mʉsare tiquina doca cũgʉ̃, mʉsa wahsupurire tiquina quẽgʉ̃ sa tʉhotu cãhre mʉsa. \v 21 Quehnoa yʉhdʉaro yeajari mʉsare tiquina. Ʉsã pehe tiquina yero saha yʉhdʉdʉcaeraja. \p Sa yena tiquina yero saha yeraja. Tiquina yero saha ijierapegʉta tiquina “Ohõ saha ijina ijiaja”, tiquina nigʉ̃ tʉhogʉ yʉhʉ gʉ̃hʉ sata ni yahuboaga. Pari turi bʉe tiepegʉta ohõ saha ni yahutja mʉsare tja. \v 22 Tiquina “Hebreo masa ijiaja”, nine apequinare masi yʉhdʉdʉca duaye. Hebreo masʉta ijiaja yʉhʉ gʉ̃hʉ. “Israe masa mari Pacʉ tiquiro beserina ijiaja”, nine tiquina pehe. Tiquina yero saha tiquiro beserigʉ ijimaja yʉhʉ gʉ̃hʉ. “Abrahã panamena iji turiana ijiaja”, nine tiquina tja apequinare masi yʉhdʉdʉca duaye. Tiquina yero saha Abrahã panami iji turiagʉta ijimaja yʉhʉ gʉ̃hʉ. \v 23 “Cristo cahacjãna ijiaja”, nine tiquina pehe. Yʉhʉ gʉ̃hʉ Cristo cahacjʉ̃ta ijiaja. Tiquina yʉhdʉoro Cristo yere quehnoano yeaja yʉhʉ. Yohou, sa nigʉ tʉho masieniquiro yero saha yahuducugʉ niaja. Sa yahuducugʉ mehenogã bʉe tiaja yʉhʉ. Tiquina yʉhdʉoro tutuaro dahraʉ yʉhʉ Cristo yere yegʉ. Peye tahari tiquina yʉhdʉoro Cristo yaquiro yʉhʉ ijiri buhiri peresu yeri apequina yʉhʉre. Tiquina yʉhdʉoro peye tahari tanari yʉhʉre masa. Tiquina yʉhdʉoro Cristo yaquiro yʉhʉ ijiri buhiri masa yʉhʉre wejẽ duamedi. Sa yegʉ mehenogã yʉhdʉʉ yariaborigʉ. \v 24 Ihcã omope tahari judio masa yʉhʉre ñehedi. Yʉhʉre tiquina ñehepe tahari treinta y nueve tahari yʉhʉre tanari. \v 25 Ihtia taha apequina yʉhʉre ñehedi. Sa ñeheñe tiquina pũrita yʉhʉre ñano yucʉri mehna quẽdi. Ape taha yʉhʉre apequina ʉtã paca mehna doqueri. Ihtia taha yucʉsa mehna ʉtãpʉ doque quehe sa, minii. Sa yegʉ ihcã deco, ihcã ñami taboa pjĩ bui pajiri ma decopʉre ba pahsaʉ. \v 26 Peye tahari macaripʉre buhe tinigʉ esaʉ. Yʉhʉ sa buhe tinigʉ̃ cua yʉhdʉari yʉhʉre. Yʉhʉre minino cua yʉhdʉari. Yʉhʉre apequina yaquero cua yʉhdʉari. Ya dihta cjẽna judio masa, judio masa ijieyequina gʉ̃hʉ yʉhʉre ñano yero cua yʉhdʉari. Macaripʉ, masa marienopʉ, pajiri mapʉ gʉ̃hʉre yʉhʉre yariaro cua yʉhdʉari. “Mʉhʉ mehna cjãna ijiaja”, ni mehoñequina gʉ̃hʉ yʉhʉre ñano yero cua yʉhdʉari. \v 27 Cristo yere yegʉ tutuaro dahrae tii. Sa dahragʉ ñano wahyie tii. Peye tahari yʉhʉre wʉjʉa ñano purĩepegʉ̃ta sa dahraducue tii. Ñano ʉjʉa ahbae tii. Sa yegʉ ñano aco wʉoe tirʉ. Peye tahari ihyaye bocaera tii. Yʉhʉ suhti sañaboye gʉ̃hʉ ne marieda tiri yʉhʉre. Sa yero yʉhʉre yʉsʉa yʉhdʉe tirʉ. \p \v 28 Sa ñano yʉhdʉepegʉta decoripe ijipihtiyequina apequina Cristo yequinare, mʉsa gʉ̃hʉre pajiro wacũ tʉhotuaja. \v 29 Sa yegʉ ihcãquiro Cristo yaquiro tiquiro sa iji cãriquiro ijigʉ̃ ihñagʉ bʉjʉa witiaja. Apequina Cristo yaquirore ñano ye dutiboaga. Tiquina sa yegʉ̃ ihñagʉ Cristo yaquirore cuesãgʉ, tiquina ñañequina mehna usuaja. \p \v 30 Yahu duerapegʉta yʉhʉ ijiye tiyere yahugʉ tagʉ, yʉhʉ esa tuharo tutuegʉ yʉhʉ ijiye tiyere mʉsare bucueye mehna yahuaja. \v 31 Cohãcjʉ̃ mari pʉhtoro Jesu pacʉro decoripe mari ño peoatiquiro tiquirota mʉsare yʉhʉ ni mehoedagʉ̃ masine. Ahrire mʉsare poto yahutja. \v 32 Damasco wame tiri macapʉ yʉhʉ ijigʉ̃ ihñano, ihcãquiro pʉhtoro yʉhʉre ñehe duamedi. Ijipihtiyequina masa pʉhtoro Areta wame tiriquiro doca ijiriquiro pʉhtoro pũrita yʉhʉre ñehe duamedi. Sa ñehe duaro ti maca cjã sahrĩno sopecaharipe surarare cohte dutimedi. \v 33 Tiquina sa cohteri watoata yʉhʉ mehna cjẽna pajiri pʉhʉdupʉ yʉhʉre duhu sã, ti sahrĩno cjã sopecahagãpʉ yʉhʉre duhu dijiori. Ti sahrĩno behero pehepʉ yʉhʉre duhu dijiori. Tiquina sa duhu dijiori bato duhti cãa wahaʉ. \c 12 \s1 Pablo Cristo tiquiro ihñorire yahuahye \p \v 1 Yʉhʉ ijiye tiyere bucueye mehna yʉhʉ yahugʉ̃ dʉhseati ijierare. Sa ni yahugʉ mehenogã bʉe tiepegʉta yahu nemoutja mʉsare. Mari pʉhtoro Jesu yʉhʉre tiquiro ihñorire tiquiro masigʉ̃ yerire yahutja mʉsare. \v 2 Ohõ saha ihño dʉcari tiquiro yʉhʉre: Catorce cʉhmari waro wahare yʉhʉre Cristo yaquirore ʉhmʉsepʉ tiquiro ne mʉjari bato. Ʉhmʉsepʉ ñahpicoha buipʉ yʉhʉre ne mʉjari. Yʉhʉ jeripohna dihitare tiquiro negʉ̃ masiedaja yʉhʉ. O yʉhʉ pagʉ gʉ̃hʉre tiquiro negʉ̃ masiedaja. Cohãcjʉ̃ dihita tire masine. \v 3-4 Sa yero paraíso wame tiropʉ ne mʉjari yʉhʉre. Yʉhʉ jeripohna dihitare tiquiro negʉ̃ masiedaja yʉhʉ. O yʉhʉ pagʉ gʉ̃hʉre tiquiro negʉ̃ masiedaja. Cohãcjʉ̃ dihita tire masine. Tiquiro sa ne mʉjagʉ̃ esagʉ topʉre tiquiro yahurire tʉhou. Ti yʉhʉ tʉhorire masa ne masiedare. Tiquiro yahurire yahu dutierare. \p \v 5 Ohõ saha yʉhʉre tiquiro ihñorire mʉsare yahugʉ, “Yʉhʉ ihcʉ̃ta apequinare yʉhdʉdʉcaja”, niboaga yʉhʉ. Sa niedaja yʉhʉ. Yʉhʉ esa tuharo masiegʉ yʉhʉ ijiyere, yʉhʉ tutuegʉ yʉhʉ ijiyere bucuegʉ mʉsare yahutja. Ti dihitare bucuegʉ mʉsare yahutja. \v 6 “Apequinare yʉhdʉdʉcaja”, mʉsare ni yʉhʉ yahu duagʉ̃ yʉhʉ nidi potota ijiboaga. Sa yegʉ sa ni yahugʉ tʉho masiegʉ ijieraboaga yʉhʉ. Sa ijierapegʉta “Ohõ saha apequinare yʉhdʉdʉcaja”, ni yahusi yʉhʉ mʉsare, “Cua pesa yʉhdʉaro yʉhʉre ihñari”, nigʉ. Yʉhʉre ihña masina ño peore mʉsa. Mʉsa ño peoepegʉ̃ta ti yʉhdʉoro yʉhʉre mʉsa ño peogʉ̃ cahmedaja. \p \v 7 Cristo quehnoa yʉhdʉayere ʉhmʉsere yʉhʉre tiquiro ihñogʉ̃ ihñarigʉ ijigʉ, “Apequinare yʉhdʉdʉcaja”, niboaga yʉhʉ pehe. Sa yʉhʉ niedatire Satana yʉhʉ pagʉre tiquiro duti dahregʉ̃ ihñano “Quehnoanota”, nidi Cohãcjʉ̃. Yʉhʉre duti dahreri Satana yʉhʉre ñano wahagʉ̃ yero. Ahri dohatiye pota sajãno purĩno saha yʉhʉre purĩne. \v 8 Ohõ yʉhʉ dohatiyere yʉhʉre yʉhdʉo dutigʉ sinie timi Cristore mari pʉhtorore. Ihtia taha sinimi. \v 9 Ohõ saha ni yʉhtie tiri yʉhʉre tiquiro: “Ohõ mʉhʉ dohatiye pũritare mʉhʉre yʉhdʉosi yʉhʉ. Sa mʉhʉre yʉhdʉoerapegʉta mʉhʉre cahĩaja. Yʉhʉ cahĩñe mehna quehnoano ijiita mʉhʉ. Dohatigʉ tutuegʉ ijigʉ yʉhʉ tutuayere quehnoano ihñogʉta mʉhʉ. Tutuayequina yʉhdʉoro mʉhʉ pehe yʉhʉ tutuayere masare masigʉ̃ yeita mʉhʉ”, ni yʉhtie tiri tiquiro yʉhʉre. Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhogʉ tutuegʉ yʉhʉ ijirire masigʉ bucueaja. Sa yegʉ tutuegʉ yʉhʉ ijiyere mʉsare bucueye mehna yahutja. Ohõ saha ni yahutja Cristo tiquiro tutuaye pehere mʉsare yʉhʉ quehnoano masigʉ̃ yeatire. \p \v 10 Sa yegʉ Cristo yaquiro yʉhʉ ijiri buhiri yʉhʉre purĩepegʉ̃ta bucueaja. Apequina ñano yʉhʉre tiquina yahu wajaepegʉ̃ta, ña yʉhdʉaro yʉhdʉepegʉta bucueaja. Yʉhʉre tiquina ñano yeducuepegʉ̃ta yʉhʉre bʉjʉa witigʉ̃ tiquina yepegʉ̃ta bucueaja yʉhʉ. Sa ñano yʉhdʉepegʉta Cristo tutuaye mehna ihcãno sahaja, tiquirore wacũ tutuagʉ. Sa yegʉ bucueaja. \s1 Corinto cjẽnare Cristo yequinare pajiro bʉjʉa witi tʉhotuahye Pablo \p \v 11 Yʉhʉ ijiye tiyere yahugʉ mehenogã bʉe tiaja yʉhʉ. Yʉhʉ sa yahuepegʉ̃ta ti mʉsa ye buhiri ijire. Mʉsa pehe yʉhʉ ijiye tiyere apequinare quehnoano yahuboaga. Yʉhʉ esa tuharo ijigʉ dʉhseacjʉ ijieraboaga yʉhʉ. Sa ijiborigʉ ijiepegʉta “Jesu cũrina, masi pehona ijiaja”, ni mehoñequinare docadʉcaeraja yʉhʉ. \v 12 Potota ñano yʉhdʉrigʉ ijiepegʉta Cohãcjʉ̃ tutuaye mehna ye ihñomi mʉsare. Sa ihñogʉ Jesu cũrigʉ yʉhʉ ijiyere ihñogʉ nimi mʉsare. \v 13 Apeye macari cjẽnare Jesu yequinare mʉsa gʉ̃hʉre ihcãno saha yee timi yʉhʉ. Sa yepegʉta mʉsa pehere sijoro saha cjũnogã yemi. Mʉsa dihitare cariboerami. Mʉsa dihitare apee boro gʉ̃hʉre siniedami. ¿Yʉhʉ sa siniedagʉ̃ ñaniajari, mʉsa tʉhotugʉ̃? Ti ñañe ijigʉ̃ ti ñañene boya mʉsa yʉhʉre. \p \v 14 Ahri yʉhʉ yahuatire tʉhoya mʉsa. Pʉa taha mʉsa cahapʉ yʉhʉ esari bato pari turi waha duaja tja. Topʉ esagʉ mʉsare caribosi yʉhʉ. Apee borore sinisi yʉhʉ mʉsare. Mʉsa yere cahmedaja. Cristo ye pehere mʉsa yʉhtigʉ̃ cahmeaja yʉhʉ. Masa pohne pehe tiquina pacʉsʉmʉare tiquina cahmeñene ohoerare. Tiquina pacʉsʉmʉa pehe tiquina pohne cahmeñe pehere ohore. Ohõ saha mʉsa yʉhʉ pohna yero saha ijina yʉhʉ cahmeñe pehere ohosi mʉsa. \v 15 Sa yegʉ yʉhʉ pũrita yʉhʉ cʉoye pehere oho duaja mʉsare yedohogʉ tagʉ. Mʉsa cahacjʉ̃no yero saha iji duaja mʉsare yedohogʉ tagʉ. Mʉsa pehere yʉhʉ tutuaro cahĩepegʉ̃ta yʉhʉ pehere mʉsa mehenogã cahĩne, yʉhʉ tʉhotugʉ̃. \p \v 16 Sa yegʉ mʉsa mehna ijigʉ mʉsare cariboerʉ. ¿Sata ijiyari yʉhʉ, mʉsa tʉhotugʉ̃? Yʉhʉ sa ijiepegʉ̃ta ihquẽquina mʉsa mehna cjẽna ohõ saha niboaga: “Pablo apee borore marine ne duaro ni mehori marine”, niboaga. \v 17 ¿Mʉsa sa nidiro saha yerigʉ ijigʉ, dʉhse tire yeari yʉhʉ, mʉsa ihñagʉ̃? ¿Mʉsa cahapʉ yʉhʉ ohoriquina yabe borore yʉhʉre ni meho ehma basari tiquina mʉsare, mʉsa ihñagʉ̃? Ni meho ehmedari jiri. \v 18 Sohõ ijiri pjepʉ mʉsa cahapʉ Titore waha duti tuhasaʉ tiquirore. Sa yegʉ apequirore Cristo yaquirore tiquiro mehna piti dahre ohou. ¿Tito apee borore mʉsare ni meho ehmari, mʉsa ihñagʉ̃? Ni meho ehmedari jiri. Tiquiro yʉhʉ yero saha Cohãcjʉ̃ cahmeno saha yeriquiro ijire. ¿Sa yero yʉhʉ yero saha yerari tiquiro, mʉsa ihñagʉ̃? Yʉhʉ yero saha yeri jiri. \p \v 19 “Ñano yeraja ʉsã”, ni cahmotana niedaja ʉsã. Cristo yequina ijiaja. Sa yena Cohãcjʉ̃ tiquiro ihñonopʉ mʉsare yahuna niaja. Yʉhʉ acaye, yʉhʉ cahĩna, mʉsare yahuu mʉsa pehere yedoho duana. Mʉsare yahuna, ʉsã pehere mʉsare cahmegʉ̃ yena niedʉ. \v 20 Topʉ yʉhʉ esagʉ̃ yʉhʉ cahmeno saha yerapena ijiboaga mʉsa. Sa yegʉ mʉsare tutuaro cuesãja. Sa yegʉ mʉsa cahmeno saha yerigʉ ijieraboaga yʉhʉ gʉ̃hʉ, topʉ esagʉ. Sijoro saha mʉsa yegʉ̃ ihñagʉ yahutja mʉsare. Topʉ yʉhʉ esagʉ̃ mʉsa pehe cahme dʉse tini wiana, apee boro tiquina cʉogʉ̃ ihña coona, duita usuana, mʉsa esa tuharo apequinare yʉhdʉdʉca duana, apequinare ñano yahuducuna, ñano quiti yena, “Apequinare masi yʉhdʉdʉcaja”, nina, mʉsa cahmecoanore dojomehnena ijiboaga mʉsa. “Tire yeari”, nigʉ cuesãja yʉhʉ mʉsare. \v 21 Topʉ yʉhʉ esagʉ̃ yʉhʉre mʉsare bʉe tisãgʉ̃ yeboaga Cohãcjʉ̃. Sa yegʉ ijipihtiyequinare panopʉ ñano yeyequinare, tiquina ñañene bʉjʉa witieyequinare ihñagʉ, tutuaro bʉjʉa witiitja yʉhʉ. Numia mehna ñano yeyequinare, ʉmʉa mehna ñano yeye numiare, wʉana tiyequinare, ñañene tutuaro cahmeñequinare ihñagʉ bʉjʉa witiitja yʉhʉ. \c 13 \s1 Pablo yahu bato tiahye \p \v 1 Yojopʉre mʉsa cahapʉ wahagʉ ihtia taha esagʉtja topʉre. Pʉa taha topʉre esa tuhasaʉ. Sa yegʉ mʉsare ahrire yahutja. Ohõ saha nine Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoari pũpʉ: “Ihcãquirore mari buhiri dahreato pano ihtiaro tiquirore yahusãno cahmene. Ihtiaro mariedagʉ̃ pʉaro tiquirore yahusãno cahmene. Tiquina sa yahusãri bato buhiri dahre masiaja mari”, nine Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoari pũpʉ. \v 2 Panopʉre ñano yerina mʉsa ijigʉ̃ mʉsare, ijipihtiyequina apequina gʉ̃hʉre pari turi ahrire cuaro mehna yahutja. Ihcã taha mʉsa cahapʉ pari turi esagʉ mʉsare ahrire yahuu. Yojopʉre mʉsa mehna ijieragʉ pari turi mʉsare ahrire yahutja: Yojopʉre mʉsa cahapʉre esagʉ, ñano yeyequinare potota buhiri dahregʉtja yʉhʉ. \v 3 Sa yeitja Cristo yʉhʉ mehna tiquiro buherire mʉsa ihño dutigʉ̃. Cristo pehe mʉsare dutiriquiro tutua yʉhdʉariquiro ijire. Sa yero tiquiro tutuayere ihñore mʉsare. \v 4 Mari yero saha pagʉ tiro, tiquiro tutueriquiro ijiro, curusapʉ yariahye. Sa yarieperota Cohãcjʉ̃ tutuaye mehna catiriquiro ijire tiquiro yojopʉre. Tiquiro curusapʉ ijiro tiquiro tutuerariro saha ʉsã gʉ̃hʉ tutuena ijiaja. Sa yena ʉsã esa tuharo mʉsare yedoho masiedaboaga. Sa yena Cohãcjʉ̃ tutuaye mehna ijinata mʉsare yedohona tana. \p \v 5 Sa ye mʉsa pehe mʉsa basi ohõ saha ni tʉhotuya. “¿Potota Cristore wacũ tutuajari yʉhʉ?” ni tʉhotuya mʉsa. ¿Potota Cristo mʉsa mehna cjʉ̃no ijiajari? Tiquiro ijieragʉ̃ tiquiro yequina waro ijierare mʉsa. Tiquiro yequina ijierana ni mehona ijire mʉsa. \v 6 Ʉsã pehe “Jesu yequina ijiaja”, ni mehona ijieraja. Tiquiro yequina waro ijiaja ʉsã. Tire mʉsa masigʉ̃ cahmeaja yʉhʉ. \v 7 Sa yegʉ mʉsa ñano yeratire Cohãcjʉ̃re sini basaja mʉsare. Sata sini basaja ʉsã mʉsa quehnoañene mʉsa yeatire. Mʉsa sa yegʉ̃ ihñana ʉsã ohõ saha niboaga: “Ʉsã pehe tiquinare quehnoañequina wahagʉ̃ yei ʉsã”, niboaga ʉsã apequinare ʉsãre ño peo dutina. Sa ño peo dutieraja ʉsã. Sa yena Cohãcjʉ̃re sini basana, mʉsa ye ijiatire sini basana niaja. Apequina ʉsãre “Ni mehoñequina ijire”, tiquina niepegʉ̃ta quehnoañene mʉsa yegʉ̃ pũritare cahme yʉhdʉaja ʉsã. \v 8 Ijipihtiye mʉsa quehnoañene yegʉ̃ cahmeaja ʉsã. Cohãcjʉ̃ yere quehnoañene dojomehne masiedaja ʉsã. \v 9 “Cristo cahmeñene yeaja ʉsã”, ni ihño masiedana, tutueyequina yero saha ijiboaga ʉsã, mʉsa ihñagʉ̃. Quehnoanota. Quehnoañene yena mʉsa pehe tutuana ijire. Mʉsa sa ijigʉ̃ ihñana tutueyequina yero saha ʉsã ijiepenata bucueaja. Sa yena quehnoana mʉsa wahatire Cohãcjʉ̃re sini basana niaja ʉsã mʉsare. \v 10 Sa yegʉ mʉsa mehna ijieragʉ mʉsare ahri pũre ojoayugʉ niaja. Mʉsa cahapʉ esagʉ, mʉsa ñano yerina ijigʉ̃ ihñagʉ mʉsare buhiri dahreitja. Cristo yʉhʉre tiquiro dutiriro sahata mʉsare buhiri dahreitja. Yʉhʉ sa buhiri dahreratire ahri pũre mʉsare ojoayugʉ niaja. Cristo yʉhʉre tiquiro dutiriro sahata mʉsare yedohoacjʉ ijiaja. Mʉsare dojomehneacjʉ ijieraja. \p \v 11 Yojopʉre, yʉhʉ acaye, mʉsare quehnoa dutiaja. Cristore wacũ tutua nemoña. Sa yena quehnoana ijiya. Mʉsare yʉhʉ yahurire quehnoano tʉho nʉnʉña. Mʉsa mehna cjẽna mehna ihcãno mehna ijiya. Mʉsa basi quehnoano mehna ijiya. Mʉsa sa ijigʉ̃ ihñano mʉsa mehna Cohãcjʉ̃ ijirota. Tiquiro marine cahme cahĩgʉ̃ yeriquiro, marine quehnoano mehna ijigʉ̃ yeriquiro ijire. \v 12 Sa yena mʉsa mehna cjẽnare quehnoano bucueye mehna piti caya. \v 13 Ijipihtiyequina ohõ cjẽna Cohãcjʉ̃ yequina mʉsare quehnoa dutire. \p \v 14 Mari pʉhtoro Jesucristo mehna mʉsare ijipihtinare quehnoa dutiaja. Sa yegʉ Cohãcjʉ̃ mari Pacʉ tiquiro cahĩñe mehna ijipihtina mʉsare quehnoa dutiaja. Sa yero Espíritu Santo ijipihtina mʉsa mehna quehnoano ijire.