\id 1TH - Piratapuyo NT -Colombia 2011 (DBL -2013) \h 1 Tesalonicenses \toc1 1 Tesalonicenses \toc2 1 Tesalonicenses \toc3 1 Te \mt1 1 Tesalonicenses \c 1 \s1 Pablo ojoa ohoahye Jesu yequinare Tesalónica cjẽnare \p \v 1 Yʉhʉ Pablo, Silvano, Timoteo gʉ̃hʉ mʉsare quehnoa dutiaja. Sa yegʉ ahrire mʉsare ojoa ohoaja yʉhʉ, Pablo. Mʉsa pehe Tesalónica cjãna mari Pacʉ Cohãcjʉ̃ yequina ijire. Mari pʉhtoro Jesucristo yequina gʉ̃hʉ ijire mʉsa. Sa yena Cohãcjʉ̃ mari Pacʉ, mari pʉhtoro Jesucristo mehna mʉsare quehnoa dutiaja. Tiquina yedohoye mehna quehnoano ijiya mʉsa. \s1 Jesu yequina Tesalónica cjẽna pehe Jesure quehnoano wacũ tutuahye \p \v 2 Cohãcjʉ̃re sinina ijipihtiyequina Jesure mʉsa wacũ tutuayere wacũna, “Quehnoa yʉhdʉare ʉsãre”, niducuaja ʉsã mʉsare. Cohãcjʉ̃re sinina, mʉsa ye ijiatire sa sini basaducuna niaja ʉsã. \v 3 Mʉsa pehe Jesucristore quehnoano wacũ tutuañohti. Sa wacũ tutuana, Jesu yere yeñohti mʉsa. Jesucristore, apequina gʉ̃hʉre mʉsa cahĩñohti. Sa cahĩna, Jesu yere tutuaro yena niaga mʉsa. Jesucristore mari pʉhtorore wacũ tutuaducuñohti mʉsa. Sa wacũ tutuaducuna mʉsare tiquiro yʉhdʉoatire masina, tire cohtena niñohti mʉsa. Sa yena tiquirore wacũ tutua duhuerañohti mʉsa. Cohãcjʉ̃ mari Pacʉre sinina, tire mʉsa sa yerire wacũaja ʉsã. \v 4-5 Ʉsã acaye, Cohãcjʉ̃ cahñona ijire mʉsa. Mʉsare tiquiro beserire masiaja ʉsã. Sohõ ijiri pje mʉsare quehnoañe buheyere buhena sa yahu cãna niedʉ mʉsare. Espíritu Santo tiquiro tutuaye mehna quehnoañe buheyere buhena nii mʉsare. Sa buhena ti buheye poto ijigʉ̃ quehnoano masii ʉsã. Sa yena mʉsa watoa ʉsã ijina, ʉsã yerire masine mʉsa. Mʉsare yedohona sa yei ʉsã. Mʉsare buherina ijina, Cohãcjʉ̃ beserina mʉsa ijigʉ̃ masiaja ʉsã. \p \v 6 Sohõ ijiri pjepʉre mʉsa ñano yʉhdʉna, quehnoañe buheyere cahmedi mʉsa. Mʉsa sa cahmegʉ̃, Espíritu Santo pehe mʉsare quehnoano bucuegʉ̃ yeri. Tiquiro sa yegʉ̃ mʉsa pehe ʉsãre ihña cũ, ʉsã yeriro sahata yeri. Sa yena Jesu gʉ̃hʉre ihña cũri mʉsa. \v 7 Sa ye Jesu yequina Macedonia yehpa cjẽna, Acaya yehpa cjẽna gʉ̃hʉ Jesu yere mʉsa yerire masidi. Sa masiñe tiquina gʉ̃hʉ mʉsare ihña cũ, mʉsa yeriro sahata yeri. \v 8 Macedonia yehpa cjẽna, Acaya yehpa cjẽna gʉ̃hʉ mari pʉhtoro yere mʉsa buhegʉ̃ tʉhooñohti. Cohãcjʉ̃re mʉsa wacũ tutuarire tʉhoriquina pehe tiquina dihita ijierare. Ijipihtiro cjẽna mʉsa wacũ tutuarire tʉhooñohti. Sa ye ʉsã tiquinare yahuerapegʉ̃ta tire masi tuhasari tiquina. \v 9 Sa ye mʉsa cahapʉ ʉsã tinidire, ʉsãre mʉsa quehnoano piti carire yahuri tiquina ijipihtiro cjẽnare. Sa yena Cohãcjʉ̃ pehere wacũ tutuana, “Cohãcjʉ̃ ijire”, ni mʉsa ño peoye queoyere cohã cãri mʉsa Cohãcjʉ̃ ye pehere yena tana. Tiquiro Cohãcjʉ̃ pehe catiriquiro, Cohãcjʉ̃ waro ijire. \v 10 Sa ye “Cohãcjʉ̃ macʉnore ʉhmʉsepʉ ahtatiquirore Tesalónica cjẽna cohteye nine”, ni yahuri masa mʉsare. Tiquiro macʉnore yariariquirore Cohãcjʉ̃ masoahye. Tiquiro sa masogʉ̃ tiquiro macʉno Jesu pehe marine ña yʉhdʉaro tiquiro buhiri dahreborinare yʉhdʉori jiri. \c 2 \s1 Tesalónica wame tiri macapʉ tiquiro dahrarire yahuahye Pablo \p \v 1 Mʉsa cahapʉ ijina ʉsã sa iji cãna nieda tii. Mʉsare quehnoano yedohorina ijie tii ʉsã. Tire quehnoano masine mʉsa, ʉsã acaye. \v 2 Sa yena Filipopʉ ijina ñano ʉsã yʉhdʉrire, ʉsãre ñano tiquina yerire quehnoano masine mʉsa. Ʉsãre tiquina sa yepegʉ̃ta Cohãcjʉ̃ yedohoye mehna cuero marieno Cohãcjʉ̃ yere quehnoañe buheyere buhei ʉsã mʉsa gʉ̃hʉre. Ʉsãre masa peyequina tiquina ihña tuhtiepegʉ̃ta quehnoañe buheyere buhei ʉsã mʉsare. \v 3 Mʉsare buhena quehnoano ʉsã masidire buhei ʉsã mʉsare. Sa buhena potota mʉsare yedohona nii. Mʉsare buhena ni mehoedʉ. \v 4 Cohãcjʉ̃ cahmeno saha buheaja ʉsã. Quehnoañe buheyere buheanare Cohãcjʉ̃ beseri ʉsãre. Tiquiro sa beserina ʉsã ijigʉ̃ tiquiro ye buheyere ʉsã buhegʉ̃ quehnoarĩne, Cohãcjʉ̃ ihñagʉ̃. Sa yena ohõ saha buheaja ʉsã. Masa tiquina ihña bucueatire buhena niedaja ʉsã. Cohãcjʉ̃ pehe ʉsãre tiquiro ihña bucueatire tiquiro yere buheaja ʉsã. Tiquiro pehe mari tʉhotuyere, mari ye duayere quehnoano masine. \v 5 Quehnoañe buheyere buhena tʉho bucueati yahuducuye mehna buhena niedʉ. Queoro quehnoano mehna buhei ʉsã mʉsare. Ahrire masine mʉsa. Sa yena ʉsã buhena, mʉsare apee borore wapa cahmena niedʉ ʉsã. Ahrire Cohãcjʉ̃ masine. Potota nigʉ niaja. \v 6 Sa buhena masa ʉsãre tiquina ño peoatire yena niedʉ ʉsã. Mʉsare apequina gʉ̃hʉre ʉsãre ño peo dutina tana niedʉ. \p \v 7 Sa ño peo dutierapenata Cristo cũrina ijiaja. Sa tiquiro cũrina ijina mʉsare wapa cahmeboya ʉsã. Sa yena pʉhtoa yero saha mʉsare dutina ijiboya ʉsã. Sa ijiepenata numino ticoro nijinogãre ticoro quehnoano masoriro saha quehnoano mehna yei ʉsã mʉsare. \v 8 Sa yena mʉsare quehnoano cahmena, Cohãcjʉ̃ yere quehnoañe buheyere buhei ʉsã mʉsare. Sa yena ti dihitare yena niedʉ mʉsare. Mʉsare quehnoano yedohou, ʉsã catinina. Ʉsã cahĩna mʉsa ijigʉ̃ mʉsare sa yedohou ʉsã. \v 9 Sa mʉsare cahĩna tutuaro yedohou ʉsã mʉsare. Tire wacũre mʉsa, ʉsã acaye. Cohãcjʉ̃ yere quehnoañe buheyere buhena mʉsa cʉoyere sini cariboerʉ mʉsare. Sa yena decori, ñamini gʉ̃hʉre dahraʉ ʉsã. \p \v 10 Quehnoano, poto, ni mehono marieno mʉsare Jesu yequinare ʉsã yerire masine mʉsa. Cohãcjʉ̃ gʉ̃hʉ tire masine. \v 11 Sa yena ihcãquiro masʉno tiquiro pohnene tiquiro quehnoano yahu bucuegʉ̃ yeriro saha mʉsa gʉ̃hʉre yahuna bucuegʉ̃ yei. Tire masine mʉsa. \v 12 Cohãcjʉ̃ tiquiro pʉhtoro ijiropʉ, quehnoa yʉhdʉaropʉ mʉsare pijiori. Sa yena tiquiro yequina mʉsa ijigʉ̃ Cohãcjʉ̃ cahmediro sahata mʉsare iji dutii ʉsã. \p \v 13 Cohãcjʉ̃ yere mʉsare ʉsã yahurire mʉsa tʉhona, ohõ saha ni tʉhoturi mʉsa: “Masa tiquina esa tuharo tiquina buheye ijierare. Cohãcjʉ̃ ye buheyeta ijire”, ni tʉhoturi mʉsa. Tire mʉsa tʉhotugʉ̃ masina bucueaja ʉsã. Sa yena Cohãcjʉ̃re sinina “Quehnoare”, niaja ʉsã tiquirore. Ijirota ijire. Mʉsare ʉsã buheye Cohãcjʉ̃ yahuducuye poto ijirota nine. Sa yero mʉsa Jesure wacũ tutuana ijigʉ̃ Cohãcjʉ̃ tiquiro ye buheye mehna mʉsare quehnoañe pehere camesagʉ̃ yere. \v 14 Jesucristore wacũ tutuayequinare Judea yehpa cjẽnare tiquina yeriro saha mʉsa gʉ̃hʉre yeri apequina. Judea yehpa cjẽna Jesu yequina pehere tiquina acaye ijiepeta ñano yʉhdʉgʉ̃ yeri judio masa pehe. Mʉsa gʉ̃hʉre mʉsa ya dihta cjẽna ñano yʉhdʉgʉ̃ yeri. \v 15-16 Judio masa pehe Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquinare panopʉ cjẽnare wejẽe tiahye. Sa ye mari pʉhtoro Jesu gʉ̃hʉre wejẽahye tiquina. Sa yeye tiquina ʉsãre cohãri. Cohãcjʉ̃re tiquina bʉjʉa witigʉ̃ yeri. Sa ye peyequina masare ihña tuhtiri tiquina. Judio masa ijieyequinare Cohãcjʉ̃ yere ʉsã yahu duami tiquina gʉ̃hʉre pecapʉ wahaboriquinare “Cohãcjʉ̃ yʉhdʉoahro”, nina. Ʉsã sa yahu duepegʉ̃ta judio masa pehe ʉsãre ne Cohãcjʉ̃ yere apequinare yahu dutierari. Sa yahu dutieraye pajiro buhiri ti nemoñe nine tiquina. Yojopʉre tiquinare tutuaro Cohãcjʉ̃ buhiri dahrerota. \s1 Pablo Tesalónica cjẽna cahapʉ pari turi tini duamahye \p \v 17 Ʉsã acaye, yojopʉre mehenogã mʉsa cahapʉ ijierana mʉsare wacũna niaja. Sa yena mʉsare tutuaro ihña duana, mʉsa cahapʉ waha duami. \v 18-19 Ihquẽ tahari yʉhʉ Pablo mʉsare ihñagʉ waha duami. Yʉhʉ sa waha duepegʉ̃ta Satana pehe ʉsã wahaborirore dojomehnedi. Sa yena wahaerʉ ʉsã. Ʉsãre bucuegʉ̃ yena mʉsa ijigʉ̃ mʉsare ihña duami. Ʉsã buhegʉ̃ quehnoano tʉhorina ijire mʉsa. Mari pʉhtoro Jesu ahri yehpapʉ tiquiro tojoa tagʉ̃ mʉsa pehe ʉsãre bucuegʉ̃ yenata. Sa yena bucueye mehna mʉsa mehna Jesu poto ducunata. \v 20 Sata ijire. Mʉsare ihñano Jesu pehe “Quehnoano buheri mʉsa”, ninota ʉsãre. Sa yena quehnoano bucueaja ʉsã. \c 3 \p \v 1-2 Sa ye mʉsare yoari pje ihñedana mʉsare tutuaro tʉho duana tire wacũna, Timoteore mʉsa cahapʉ ohou. Tiquiro mari acayʉro Jesu yaquiro Cohãcjʉ̃ cahacjʉ̃no ijiro, ʉsã mehna quehnoañe buheyere buheriquiro ijire. Sa yena tiquirore ohou Jesucristore quehnoano mʉsa wacũ tutuatire, mʉsa bucueati gʉ̃hʉre. Tiquirore ohona ʉsã sehsaro Atena wame tiri macapʉ tojoarĩi. \v 3 Mʉsa ñano yʉhdʉepenata Jesu yere mʉsa cohãedatire ohou ʉsã Timoteore. Jesu yequina ijina ñano yʉhdʉnata mari. Tire masine mʉsa. \v 4 Panopʉre mʉsa mehna ʉsã ijinina, mari ñano yʉhdʉatireta yahu tuhasaʉ mʉsare. Sa yena ʉsã nidiro sahata mari ñano yʉhdʉʉ. Tire mʉsa quehnoano masine. \v 5 Sa yegʉ mʉsare yoari pje ihñedagʉ mʉsare tutuaro tʉho duaʉ. Sa yegʉ Jesure mʉsa wacũ tutuarire masigʉ tagʉ Timoteore ohou yʉhʉ. “Watĩno mʉsare ñano ye dutiari”, nigʉ, “Mʉsare ʉsã buherire mʉsapʉ duhuari”, nigʉ, tiquirore ohou yʉhʉ. Jesu ye buheyere mʉsa duhugʉ̃ mʉsare ʉsã buheri dʉhseati ijieraboaga. \p \v 6 Sa yero yojopʉre Timoteo mʉsa cahapʉ ijiriquiro ʉsã cahapʉ tojoa wihiri. Sa tojoa wihiro quehnoañe quitire ʉsãre yahuri tiquiro. Jesure mʉsa quehnoano wacũ tutuayere, apequinare mʉsa cahĩñe gʉ̃hʉre tiquiro yahuri ʉsãre. Sa ni tuhasa ʉsãre mʉsa quehnoano wacũrire, mʉsare ʉsã ihña duariro sahata mʉsa gʉ̃hʉ tutuaro ʉsãre mʉsa ihña duarire yahuri ʉsãre tiquiro. \v 7 Sa yena ʉsã acaye yojopʉre ñano yʉhdʉepenata mʉsa Jesure quehnoano wacũ tutuagʉ̃ tʉhona ʉsã bucueaja. \v 8 Jesure mʉsa quehnoano wacũ tutuarire tiquiro yere mʉsa cohãedarire tʉhona quehnoano jeri sajãja ʉsã. \v 9 Sa ni tʉhotuna, Cohãcjʉ̃ ihñonopʉ ʉsã tutuaro bucueaja. Sa bucuena Cohãcjʉ̃re “Quehnoare”, niaja ʉsã. \v 10 Deco gʉ̃hʉre, ñamipʉ gʉ̃hʉre Cohãcjʉ̃re siniaja mʉsare ʉsã ihñatire. Jesu yere mʉsa quehnoano masi pehogʉ̃ ye duaja ʉsã quehnoano mʉsa tiquirore wacũ tutua nemoatire. \p \v 11 Cohãcjʉ̃ mari Pacʉ tiquiro basi, mari pʉhtoro Jesu gʉ̃hʉ ʉsãre tiquina yedohogʉ̃ cahmeaja mʉsa cahapʉ ʉsã wahatire. \v 12 Sa yero mari pʉhtoro Jesu ijipihtiyequina mʉsa mehna cjẽnare, ijipihtiyequina apequina gʉ̃hʉre cahĩ nemogʉ̃ yeahro mʉsare. Mʉsare ʉsã cahĩdiro sahata tutuaro cahĩ nemogʉ̃ yeahro mʉsare. \v 13 Mʉsare quehnoano tiquiro yedohogʉ̃, buhiri mariena, ñañe mariena ijinata mʉsa, Cohãcjʉ̃ mari Pacʉ ihñagʉ̃. Mari pʉhtoro Jesu ijipihtiyequina tiquiro yequina quehnoañequina mehna ahri yehpapʉ tiquiro tojoa tagʉ̃ sata ijinata mʉsa. \c 4 \s1 “Cohãcjʉ̃re bucuegʉ̃ ye duana ohõ saha yeya”, ni yahuahye Pablo \p \v 1 Yojopʉre Jesu mari pʉhtoro tiquiro dutiro mehna mʉsare ohõ saha ni yahuaja: “Cohãcjʉ̃re bucuegʉ̃ ye duana ohõ saha yeya”, ni buhei ʉsã mʉsare. Ʉsã sa buheri bato ʉsã buheriro sahata yeñohti mʉsa. Mʉsa sa yeriro sahata ye nemoña. Tire tutuaro ye dutiaja mʉsare. \p \v 2 Jesu mari pʉhtoro tiquiro buhe dutiro mehna mʉsare ʉsã buherire quehnoano masine mʉsa. \v 3 Ahrire mʉsare yahu nemoutja: Mʉsa ohõ saha ijigʉ̃ cahmene Cohãcjʉ̃: Ñañene yeracãhña. Cohãcjʉ̃ ye pehere yeya. Sa yena numia mehna ñano yeracãhña. Mʉsa numia gʉ̃hʉ ʉmʉa mehna ñano yeracãhña. \v 4 Ñano yero marieno, ño peoye mehna mʉsa namosãnumiare cʉoya. Cohãcjʉ̃ mʉsa tire masigʉ̃ cahmene. \v 5 Cohãcjʉ̃re cahmeeñequina Cohãcjʉ̃re masieñequina ñañene tutuaro cahmeñe, numia mehna ñano tiquina yeriro saha yeracãhña mʉsa pehe. \v 6 Tiquina yero saha mʉsa yeragʉ̃ cahmene Cohãcjʉ̃, mʉsa acayʉro namono mehna mʉsa ñano yeratire. Mʉsa sa ñano yena mʉsa acayʉrore yʉhdʉdʉcana niaga. Mari pʉhtoro Cohãcjʉ̃ ti ñañene tiquina yegʉ̃ ihñano buhiri dahreatiquiro ijiro nine. Sa yena mʉsare cuesãna tire yahuaja mʉsare. \v 7 Ñañene yeanare beserahye Cohãcjʉ̃ marine. Ñañene ye dutieraro beseahye marine. \v 8 Sa yena ijipihtina mʉsa ahri ʉsã buherire yʉhdʉdʉcana, masa ye buheyere yʉhdʉdʉcana niedare mʉsa. Cohãcjʉ̃ ye pehere yʉhdʉdʉcana nine. Tiquiro mʉsare Espíritu Santore ohoriquiro ijire. \p \v 9-10 Mʉsa acayere Jesu yequinare cahme cahĩñene Cohãcjʉ̃ mʉsare buhe tuhasari. Tiquiro sa buhegʉ̃ potota Jesu yequinare Macedonia cjẽnare ijipihtiyequinare quehnoano cahĩne mʉsa. Mʉsa sa cahĩgʉ̃ ihñana “Mʉsa acayere cahme cahĩña”, ni buheraja mʉsare. Tiquinare cahĩ tuhasare mʉsa. Sa ni buhe nemoedapenata ahri pehere mʉsare dutiaja. Yojopʉre apequinare mʉsa cahĩno sahata cahĩ nemoña mʉsa. \v 11 Sa yena mʉsa basi cahme ihña tuhtiro marieno ijiya mʉsa. Apequinare sijoro saha ni yahuducueracãhña. Sa ihña cãhña tiquinare. Sa yena mʉsa ye dahraye pehere quehnoano dahraya. Panopʉta mʉsare sa ye dutii. \v 12 Sata yeya mʉsa, apequina mʉsare tiquina ño peoatire, apequina yere mʉsa cariboeratire. \s1 Ahri yehpapʉre Jesu tojoa tatire yahuahye Pablo \p \v 13 Yojopʉre yariariquina mʉnare yahutja mʉsare: Jesure cahmedaye, masa Cohãcjʉ̃ cahapʉ wahasi. Sa ye tiquina mehna cjẽna tiquina yariagʉ̃ ihñañe tutuaro bʉjʉa witire. Yariariquina mʉna tiquina dʉhse wahatire potota quehnoano mʉsa masigʉ̃ cahmeaja ʉsã, apequina tiquina bʉjʉa witiro saha mʉsa bʉjʉa witieratore. \v 14 Jesu yariari bato masa mʉjari jiri. “Ti potota ijire”, niaja mari. Sa yena ahri gʉ̃hʉre “Ijirota ijire”, ninata. Cohãcjʉ̃ pehe tiquiro yequina mʉnare yariariquina mʉnare masa mʉjagʉ̃ ye, neanota Jesu mehna. Ti gʉ̃hʉre “Ijirota ijire”, niaja mari. \p \v 15 Jesu tojoa tagʉ̃ tiquiro yequina yariariquina mʉna catiyequina pano masa mʉja mʉhtaeta. Mari pʉhtoro Cohãcjʉ̃ ye yahuyeta ijire ahri. \v 16 Ohõ saha ijirota Jesu tojoa tagʉ̃: Mari pʉhtoro tiquiro basi tutuaro sañuducu mʉhtanota. Sa yero tiquiro yequina angele pʉhtoro tutuaro pisurota. Sa tiquiro pisugʉ̃ Cohãcjʉ̃ ya corneta bisirota. Tiquina sa yegʉ̃ Jesu yequina yariariquina mʉna masa mʉja mʉhtaeta. \v 17 Came catiyequinare, yariariquina mʉna mehna Cohãcjʉ̃ ʉhmʉsepʉ mʉjagʉ̃ yerota. Tiquiro sa yegʉ̃ mari pʉhtoro Jesure piti canata mari. Sa piti cana ijipihtiye decori mari pʉhtoro Jesu mehna ijinata mari. \v 18 Ahri yʉhʉ yahurire mʉsa mehna cjẽnare yahuya. Sa ni yahuna, bucuenata mʉsa ijipihtina. \c 5 \p \v 1 Jesu tojoa tati decore “Ahri deco tojoa tarota”, ni, mʉsare yahu ojoasi. \v 2 Yojopʉ mʉsa masino saha tiquiro tojoa tati decore marine masino basioerare. Yaqueriquiro ñamipʉ wacũeno mehna tiquiro yaquero ahtaro saha ahri yehpapʉre mari pʉhtoro wacũeno mehna tojoa tarota. Ahrire mʉsa basita masine. \v 3 “Yojopʉre mari quehnoano ijiaja. Cuaro mariedare marine”, masa tiquina ni wacũgʉ̃ duita ñano waharota tiquinare. Sa wahagʉ̃ tiquina duhti masisi. Niji wahcõricoro wacũeno mehna ticoro purĩno tʉhoturo saha wacũeno mehna sa waharota masare. \p \v 4 Yʉhʉ acaye, mʉsa pehere sa wahasi. Yaqueriquiro wʉhʉ cjʉ̃nore tiquiro cuegʉ̃ yeriro saha mʉsa pehere sa wahasi. Jesu ahtaro mʉsare cuegʉ̃ yesi. Nahitianopʉ ijiyequina tiquina ihña masieno saha apequina Jesure ne masiedare. Mʉsa pehe tiquina yero saha ijierare. \v 5 Mʉsa ijipihtina Jesu yequina ijire. Sa yena buhrioropʉ tiquina ihña masino saha Jesu ahtatire masine mʉsa. Apequina tiquirore masieñequina yero saha ijieraja mari. \p \v 6 Sa yena Cohãcjʉ̃re tʉho nʉnʉna ijiihna. Carĩñequina yero saha Cohãcjʉ̃re tʉho nʉnʉena ijieracʉ̃hna mari. Apequina sata yere. Tiquina yero saha yeracʉ̃hna mari. Carĩeñequina yero saha, queheeyequina yero saha quehnoano wacũ masina ijiihna mari. \v 7 Carĩñequina ñamipʉ carĩne. Sa ye queheyequina ñamipʉ quehere. \v 8 Mari pehe buhrioropʉ ijiyequina yero saha Jesure masina ijina, quehnoano wacũ masina ijiihna. Sa yena surara come suhtiro mehna tiquiro cutirore saña cahmotariro saha Cohãcjʉ̃re wacũ tutuaya mʉsa, watĩnore tiquiro cahmotatire. Sa yena Cohãcjʉ̃re, apequina gʉ̃hʉre cahĩña. Mʉsa sa yegʉ̃ Cohãcjʉ̃ mʉsare ihña ihborota. Sa yena mʉsare pecapʉ wahaborinare Jesu tiquiro yʉhdʉoatire “Potota ijire”, niña mʉsa. Mʉsa sa nigʉ̃ surara tiquiro dapure come sapea mehna tiquiro pesa cahmotariro saha watĩno mʉsare ñano ye dutigʉ̃ Cohãcjʉ̃ tiquirore cahmotarota. \p \v 9 Tiquiro buhiri dahreatinare marine beserahye Cohãcjʉ̃. Jesucristo mari pʉhtoro pecapʉ wahaborinare tiquiro yʉhdʉoatinare marine beseahye tiquiro. \v 10 Jesu mari ye ijiatireta yariahye tiquiro mehna mari ijiatire. Catiyequina, yariariquina gʉ̃hʉ tiquiro mehnata ijieta. Sa yena ijipihtina tiquiro mehna ijinata mari tiquiro yequina ijina. \v 11 Sa yena mʉsa mehna cjẽnare yojopʉ mʉsa bucuegʉ̃ yeriro saha mʉsa basita bucuegʉ̃ ye nemoña mʉsa. Sa yena mʉsa basita Cohãcjʉ̃re wacũ tutua nemogʉ̃ yeya mʉsa mehna cjẽnare. \s1 Jesu yequinare Pablo yahu bato tiahye \p \v 12 Mʉsare buheyequinare mari pʉhtoro buhe dutiro beseri jiri. Tiquiro sa ni besenohriquinare quehnoano ño peoya mʉsa. Mʉsa sa ño peogʉ̃ cahmegʉ mʉsare tutuaro dutiaja. \v 13 Tiquina dahrayere yegʉ̃ tiquinare cahĩñe mehna quehnoano ño peoya. Sa yena mʉsa mehna cjẽna mehna cahmequeno marieno ijiya. \p \v 14 Mʉsare ʉsã acayere, ahrire tutuaro dutiaja: Dahra dueyequinare dahra dutiya mʉsa. Bʉjʉa witiyequinare bucuegʉ̃ yeya mʉsa. Jesure wacũ tutuera cjũñequinare yedohoya. Tiquina ijipihtiyequina mehna quehnoano usuaro marieno bucueye mehna ijiya mʉsa. \p \v 15 Ihcãquiro mʉsare tiquiro ñano yegʉ̃ ihñana tiquirore ñano ye cahmedacãhña. Sa yena mʉsa mehna cjẽnare, ijipihtiyequina apequina gʉ̃hʉre quehnoano yeya. \p \v 16 Sa yena decoripe sa bucueducuya mʉsa. \v 17 Sa yena decoripe Cohãcjʉ̃re siniducuya. \v 18 Mʉsa ñano yʉhdʉepenata Cohãcjʉ̃re bucue, “Quehnoare”, niña. Mʉsa quehnoano yʉhdʉri pje gʉ̃hʉre “Quehnoare”, niña. Sa nina Cohãcjʉ̃ cahmeno sahata yena niaga mʉsa. Cristo Jesu yequina mʉsa ijigʉ̃ ihñano mʉsa sa nigʉ̃ cahmene tiquiro. \p \v 19 Espíritu Santore yʉhtiena ijieracãhña. \v 20 Espíritu Santo masiñe mehna apequina mʉsare buhere. Tiquina sa buhegʉ̃ ti buheyere yʉhtiena ijieracãhña. \v 21 Apequina mʉsare sijoro saha tiquina ni buhegʉ̃ ti Cohãcjʉ̃ ye ijieragʉ̃ masiña mʉsa. Sa yena Cohãcjʉ̃ ye buheye ti ijigʉ̃ gʉ̃hʉre masiña mʉsa. Sa masina quehnoañe buheye dihitare cahmeña. \v 22 Sa yena ijipihtiye ñañene yeracãhña mʉsa. \p \v 23 Cohãcjʉ̃ marine quehnoano ijigʉ̃ yeriquiro ijire. Tiquiro basi mʉsare tiquiro yequinare quehnoana, ñañe mariena ijigʉ̃ ye nemoahdo mʉsare. Mʉsa pagʉri gʉ̃hʉre mʉsa jeripohnari gʉ̃hʉre quehnoano ihña ihboahro. Mari pʉhtoro Jesucristo ahri yehpapʉre tiquiro tojoa tato pano mʉsare Cohãcjʉ̃ quehnoano ihña ihboahro mʉsare “Ñañene yeari”, nino. Tiquiro sa yegʉ̃ Cristo ahtagʉ̃ ñañe mariena ijinata mʉsa. \v 24 Sata ijigʉ̃ yerota Cohãcjʉ̃. Tiquiro mʉsare beseriquiro tiquiro nidiro sahata yere. \s1 Pablo gʉ̃hʉ quehnoa dutiahye \p \v 25 Ʉsã ye ijiatire Cohãcjʉ̃re sini basaya mʉsa, ʉsã acaye. \p \v 26 Mʉsa mehna cjẽnare quehnoano mehna piti caya. \p \v 27 Ijipihtiyequina Jesu yequinare ahri pũre buheya mʉsa. Jesu mari pʉhtoro dutiye mehna ahrire mʉsare dutiaja yʉhʉ. \p \v 28 Jesucristo mari pʉhtoro cahĩñe mehna mʉsare tutuaro quehnoa dutiaja.