\id 1CO - Piratapuyo NT -Colombia 2011 (DBL -2013) \h 1 Corintios \toc1 1 Corintios \toc2 1 Corintios \toc3 1 Co \mt1 1 Corintios \c 1 \s1 Pablo Cohãcjʉ̃ yequinare Corinto cjẽnare ojoa ohoahye \p \v 1-2 Yʉhʉ Pablo, Jesucristo yere buhe duti tiquiro cũrigʉ ijiaja. Cohãcjʉ̃ tiquiro cahmeno sahata Jesu tiquiro cũacjʉre beseahye yʉhʉre tiquiro. Mʉsare Cohãcjʉ̃ yequinare Corinto cjãnare ojoa ohoaja yʉhʉ. Sostene mehna quehnoa dutiaja mʉsare. Ahriquiro gʉ̃hʉ mari acayʉro Jesu yaquiro ijire. Jesucristo mehna cjãna mʉsa ijigʉ̃ Cohãcjʉ̃ yequina ijiana beseahye Jesu mʉsare. Sa ye ijipihtiyequina apequina mari pʉhtoro Jesucristore siniñequina ijiye, tiquina gʉ̃hʉ Cohãcjʉ̃ yequinata ijire. Tiquina sa ijigʉ̃ Jesucristo pehe mari ijipihtina pʉhtoro ijire. Sa yena mʉsare ijipihtinare ojoa ohoaja yʉhʉ. \v 3 Sa yena Cohãcjʉ̃ mari Pacʉ, mari pʉhtoro Jesucristo mehna mʉsare quehnoa dutiaja. Tiquina yedohoye mehna quehnoano ijiya mʉsa. \s1 Jesucristo pehe mʉsare quehnoano ye basahye mari Pacʉ tiquirore dutiriro sahata \p \v 4 Jesucristo yequina mʉsa ijiri bato tiquiro pehe mʉsare quehnoano ye basare Cohãcjʉ̃re. Tiquiro sa yegʉ̃ ihñagʉ, Cohãcjʉ̃re “Quehnoare”, niducuaja yʉhʉ decoripe. \v 5 Cristo yequina mʉsa ijigʉ̃ ihñano Cohãcjʉ̃ pehe mʉsare quehnoano ijigʉ̃ yere. Sa yero tiquiro yere mʉsare apequinare quehnoano yahuanare yeri tiquiro. Sa yero tiquiro yere quehnoano masigʉ̃ yeri mʉsare. \v 6 Cristo yere mʉsare ʉsã buheriro sahata sata wahari mʉsare, Cristo yequina mʉsa wahagʉ̃. \v 7 Sa yero Cohãcjʉ̃ mʉsare quehnoano yedoho peho cãnota. Mari pʉhtoro Jesucristo ahri yehpapʉ tiquiro tojoa tatire mʉsa cohtero watoa Cohãcjʉ̃ pehe mʉsare sa yedohoducurota. \v 8 Sa yero Jesucristo pehe mʉsa ñañe yerire cohãriquiro ijire. Tiquiro sa ijiriquiro ijigʉ̃ mʉsa pehe decoripe, ahri deco pihtigʉ̃pʉ gʉ̃hʉre mʉsa ñañe yerire tiquiro cohãnohrina ijiducunata. Sata tiquiro mʉsare yedohorota. Sa yena Jesucristo mari pʉhtoro tiquiro tojoa tagʉ̃pʉre ñañe buhiri mariena ijinata mʉsa. \v 9 Tire Cohãcjʉ̃ tiquiro nidiro sahata tiquiro yere. Tiquiro macʉno mari pʉhtoro Jesucristo yequina ijianare marine beseahye. Tiquiro sa besenohrinare Jesu yequina ijigʉ̃ yeri marine. \s1 Jesu yequina Corinto cjẽna cahmecoañe cahme tuhtiahye \p \v 10 Yʉhʉ acaye, mari pʉhtoro Jesucristo tiquiro dutiro mehna mʉsare tutuaro dutigʉ tagʉ niaja ahrire: Mʉsa basi cahme tuhtieracãhña. Sa yena mʉsa basi cahme tu waeracãhña. Ihcã curuata ijiya mʉsa. Sa yena sijoro saha ni yahuducueracãhña mʉsa basi. Sa yena mʉsa yeatire tʉhotuna, ihcãno mehna yeya mʉsa. \p \v 11 Yʉhʉ acaye, mʉsa basi cahme tuhtina niñohti mʉsa. Sa ni yahuri Cloe ya wʉhʉ cjẽna yʉhʉre. \v 12 Ihquẽquina mʉsa mehna cjẽna ohõ saha ni cahme tuhtiñohti: “Pablo ya curua cjãna ijiaja ʉsã”, ni cahme tuhtiñohti ihquẽquina mʉsa. Sa ye apequina “Apolo ya curua cjãna ijiaja ʉsã”, niñohti tiquina gʉ̃hʉ. Sa ye apequina pehe “Pedro ya curua cjãna ijiaja ʉsã”, niñohti tiquina gʉ̃hʉ. Sa ye apequina pehe “Cristo ya curua cjãna ijiaja ʉsã”, niñohti tiquina gʉ̃hʉ. \v 13 Mʉsa sa niepegʉ̃ta Cristo yequina ihcã curuata ijiaja mari. Mari basi cahme tu wa doco masiedaja mari. Ihcã curuata ijiaja mari. Yʉhʉ Cristo ijieraja. Tiquiro yero saha mʉsa ye buhirire curusapʉ yariarigʉ ijierʉ. Tutuayere cʉoeraja. Sa yegʉ ihyo ijigʉ ijiaja. Sa yero mʉsare apequiro wame yero, Cristo ye tutuaye mehna wame yeri. Yee tutuaye mehna wame yerari. \v 14 Mʉsare, mʉsa mehna cjẽna gʉ̃hʉre wame yerʉ yʉhʉ. Crispore, Gayo gʉ̃hʉre tiquina dihitare wame yei. Apequina pehere wame yerarigʉ yʉhʉ ijigʉ̃ quehnoare yʉhʉre. \v 15 Peyequina masare wame yerigʉ yʉhʉ ijigʉ̃ “Pablo ye tutuaye mehna tiquiro wame yeri ʉsãre”, ni ihñaboaga mʉsa yʉhʉre. Sa yegʉ tire cahmedʉ. \v 16 Estefana ya wʉhʉ cjẽna gʉ̃hʉre wame yei yʉhʉ. Topequinata wame yei yʉhʉ. Apequinare yʉhʉ wame yeriquinare boaa wahaʉ yʉhʉ. \v 17 Cristo yʉhʉre ohoro, wame yeacjʉre cũedari tiquiro yʉhʉre. Quehnoañe buheyere buheacjʉ pehere cũri yʉhʉre. Cristo curusapʉ tiquiro yariarire yahuye buheye marine quehnoana wahagʉ̃ yere. Tiquiro sa yepegʉ̃ta quehnoañe buheyere yʉhʉ esa tuharo yʉhʉ buhegʉ̃ yʉhʉ pehere ihña wahãboaga mʉsa. Mʉsa sa ihña wahãna quehnoañe buheye pehere ño peoeraboaga mʉsa. Sa yena quehnoana wahaeraboaga. Sa yegʉ Jesu ye buheyere buhegʉ yʉhʉ esa tuharo yʉhʉ masiñe mehna buheraja yʉhʉ. \s1 Cohãcjʉ̃ tiquiro tutuayere tiquiro masiñe gʉ̃hʉre cʉoriquiro ijire Cristo \p \v 18 Pecapʉ butiatiquina pehe Cristo curusapʉ tiquiro yariarire yahuye buheyere “Tʉho masieñequina ye buheye ijire ti”, nimene butiatiquina pehe. Mari pehe Cristo tiquiro yʉhdʉonohatina ijina ohõ saha niaja: “Curusapʉ tiquiro yariarire yahuye buheye ti waro ijiro nine. Ti buheye Cohãcjʉ̃ tiquiro tutuayere yahure marine”, niaja mari. \v 19 Cohãcjʉ̃ pehe tiquiro yere tiquina ojoari pũpʉ ohõ saha nine: \q1 Ahri yehpa cjẽnare “Quehnoano masiñequina ijire”, tiquina niñequinare tiquina masidire dʉhseati ijieragʉ̃ masigʉ̃ yeitja yʉhʉ, niahye Cohãcjʉ̃ tiquiro yere tiquina ojoari pũpʉ. \p \v 20 Sa ye ahri yehpa cjẽna quehnoano masiñequina dʉhseatiquina ijierare. Ʉsã acaye judio masare buheyequina gʉ̃hʉ dʉhseatiquina ijierare. Yojopʉre yahuducu mihniñequina gʉ̃hʉ dʉhseatiquina ijierare. Ahri yehpa cjẽna quehnoano masiñequina tiquina ijiepegʉ̃ta masieñequina tiquina ijiyere masigʉ̃ yeri Cohãcjʉ̃. \v 21 Cohãcjʉ̃ pũrita quehnoano masiniquiro ijire. Tiquiro sa ijigʉ̃ ahri yehpa cjẽna tiquina esa tuharo tiquina masiñe mehna Cohãcjʉ̃re ne masiedare tiquina. Cohãcjʉ̃ tiquiro masi dutiero sahata sa wahari tiquinare. Cohãcjʉ̃re cahmeeñequina pehe ohõ saha nine quehnoañe buheye warore: “Tʉho masieñequina ye buheye ijire”, nimene. Sa yeye quehnoañe buheyere “Tʉho masieñe buheye”, tiquina niñe buheyere tʉhoye, Cristore masi dʉcare masa. Tiquina sa masi dʉcagʉ̃ Cristore tiquina wacũ tutuagʉ̃ ihñano tiquinare tiquiro yequina wahagʉ̃ yere Cohãcjʉ̃. Sa waha dutiri tiquiro. \p \v 22 Judio masa Cohãcjʉ̃ tutuaye mehna tiquiro ye ihñorire ihña duaye nine. Sa yeye griego masa pehe, judio masa ijieyequina pehe quehnoano tiquina masiatire macañe nine. \v 23 Mari pehe Cristo curusapʉ tiquiro yariarire yahuye buheyere buheaja mari. Ti buheyere judio masa pehe ihña tuhtire. Sa ye ti buheyere judio masa ijieyequina pehe “Tʉho masieñequina ye buheye ijire”, ni tʉhoture. \v 24 Tiquina sa ni tʉhotuepegʉ̃ta Cohãcjʉ̃ yequina ijiatire tiquiro beseriquina pehe ti buheyere ohõ saha nine. “Cristo ye buheye Cohãcjʉ̃ tutuayere tiquiro quehnoano masiñene masigʉ̃ yere marine”, nine tiquina ahri buheyere. Tiquina judio masa, judio masa ijieyequina ijiepeta, sa nine Jesu yequina. \p \v 25 Cohãcjʉ̃ masi pehoriquiro ijire. “Tiquiro tʉho masieniquiro ijire”, masa tiquina ni tʉhotuepegʉ̃ta ahri yehpa cjẽna yʉhdʉoro quehnoano masi pehoriquiro ijire tiquiro. Sa yero Cohãcjʉ̃re “Tutueriquiro ijire”, masa tiquina ni tʉhotuepegʉ̃ta tiquina bui tutua yʉhdʉdʉcariquiro ijire tiquiro. \v 26 Ti yʉhʉ nidi ijirota ijire. \p Yʉhʉ acaye, Cohãcjʉ̃ mʉsare tiquiro yequina wahagʉ̃ tiquiro yegʉ̃ mʉsa peyequina ihyo ijina mʉsa ijirire wacũña mʉsa. Ahri yehpa cjẽnare “Quehnoano masiñequina”, tiquina niñequinare meheñequinagã Jesu yequina ijiatiquinare beseahye Cohãcjʉ̃. Sa yero pʉhtoa gʉ̃hʉre meheñequinagã Jesu yequina ijiatiquinare beseahye tiquiro. Sa yero pʉhtoa pohne gʉ̃hʉre meheñequinagã Jesu yequina ijiatiquinare beseahye tiquiro. \v 27 “Tʉho masieñequina ijire”, tiquina niñequinare Cohãcjʉ̃ beseahye “Quehnoano masiñequina ijire”, tiquina niñequina tiquina bʉoro wahatire. Sa yero “Wacũ tutueyequina ijire”, tiquina niñequinare Cohãcjʉ̃ beseahye, “Wacũ tutuayequina ijire”, tiquina niñequina tiquina bʉoro wahatire. \v 28 Masa tiquina ihña tuhtiyequinare “Dʉhseatiquina ijierare”, nine masa. Tiquina sa nidiquinare Cohãcjʉ̃ tiquiro yequina ijiatiquinare beseahye tiquinare. Sa besero “Pʉhtoa waro ijire”, tiquina niñequinare ihyo ijiyequina tiquina ijiyere masigʉ̃ yeahye Cohãcjʉ̃ tiquinare. \v 29 Tiquiro sa yegʉ̃ ahri yehpa cjẽna ne ihcãquiro “Tutuagʉ, quehnoano masigʉ ijiaja”, ne ni yʉhdʉdʉca masiedare, Cohãcjʉ̃ ihñonopʉ. \p \v 30 Cohãcjʉ̃ pehe marine Jesu yequina ijigʉ̃ yeri. Tiquiro yequina ijina marine tiquiro yʉhdʉori bato ijipihtiye decori Cohãcjʉ̃ mehna ijinata mari. Jesucristo pehe Cohãcjʉ̃ yere quehnoano masigʉ̃ yere marine. Sa yero mari ñañe buhirire cohãre. Sa yero mari ñañe yerire cosero, marine “Quehnoañequina ijire”, Cohãcjʉ̃ ni ihñagʉ̃ yere Cristo Cohãcjʉ̃re. Sa yero marine pecapʉ wahaborinare yʉhdʉore. \v 31 Tiquiro sa yegʉ̃ Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoari pũpʉ tiquiro ni ojoariro sahata sa wahare: “ ‘Yʉhʉ esa tuharo masi pehogʉ ijiaja’, nidiquiro tire niedacãhdo. Ohõ saha niahdo: ‘Mari pʉhtoro Cristo pehe marine yʉhdʉoriquiro ijire’, niahdo tiquiro”, nine Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoari pũpʉ. \c 2 \s1 Ahri buheye Cristo curusapʉ tiquiro yariarire yahure \p \v 1 Yʉhʉ acaye, mʉsa cahapʉ esagʉ “Quehnoano masi pehoaja”, mʉsare ni buherʉ. Cohãcjʉ̃ yere mʉsare buhegʉ, sa ni buhegʉ niedʉ. \v 2 “Ohõ saha ni buheitja”, nigʉ mʉsa mehna ijigʉ Jesucristo ye dihitare curusapʉ tiquiro yariari dihitare wacũgʉ, ti buheyere buhei yʉhʉ. \v 3 Sa yegʉ mʉsa mehna ijigʉ ihyo ijigʉ yero saha ijii yʉhʉ. Sa yegʉ Cohãcjʉ̃ yere queoro buhe duagʉ ijigʉ cuegʉ, nanaredigʉ yero saha ijii yʉhʉ. \v 4 Sa yegʉ Cohãcjʉ̃ yere buhegʉ, “Masi pehoaja”, ni buherʉ. Tiquiro yere yʉhʉ buhegʉ̃ Espíritu Santo tutuaye mehna yʉhʉ buhegʉ̃ ihñari mʉsa. \v 5 Ohõ sahata ni buhei yʉhʉ mʉsare masa tiquina esa tuharo buheye pehere mʉsa cahmedatire. Cohãcjʉ̃ pehere mʉsa wacũ tuatire sa ni buhei yʉhʉ. \s1 Espíritu Santo pehe Cohãcjʉ̃ ijiye tiyere buhere marine \p \v 6 Sa yena Cohãcjʉ̃ ye buheyere tiquiro masiñene mʉsare Jesure quehnoano wacũ tutuanapʉre yahuaja ʉsã. Masa tiquina esa tuharo tiquina buheye yero saha ijierare ahri mʉsare ʉsã buheye. Ti buheye pʉhtoa ye buheye gʉ̃hʉ ijierare. Tiquina pʉhtoa pehe pihtia wahaeta. \v 7 Apequina tiquina masiedarire Cohãcjʉ̃ ye yahuducuyere yahuaja ʉsã pehe. Panopʉ ahri buheyere Cohãcjʉ̃ yequina mʉna quehnoano masi pehoerahye. Ahri yehpa ijiato pano ahri buheye ti nidiro sahata “Sata wahaahro”, ni tuhasahye Cohãcjʉ̃. Marine pecapʉ wahaborinare tiquiro yʉhdʉoatire, tiquiro mehna mari ijiati gʉ̃hʉre “Sata wahaahro”, ni tuhasae tiahye tiquiro. \v 8 Tiquiro sa nigʉ̃ Cohãcjʉ̃re cahmeeñequina pʉhtoa ne tiquiro ye buheyere tʉho dueraye, masiedare. Tire quehnoano masiñe, mari pʉhtorore Cohãcjʉ̃ macʉno warore curusapʉ quẽ biha wejẽdaboaya tiquina. \v 9 Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoari pũpʉ ohõ saha nine: \q1 Ijipihtiyequina Cohãcjʉ̃re cahĩñequina ye ijiatire Cohãcjʉ̃ quehnoano quehno basa tuhasahye. Quehnoa yʉhdʉyere tiquiro quehno basahye. Tire masa ne ihñedari. Sa ye tire ne tʉhoerari. Tire dʉhse masino basioerare marine, nine Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoari pũpʉ. \p \v 10 Tiquiro sa niepegʉ̃ta Espíritu Santo pehe Cohãcjʉ̃ yere masigʉ̃ yere marine. Ijipihtiye Cohãcjʉ̃ yere Espíritu Santo masi pehore. Sa masino tiquiro marine tire masigʉ̃ yere. \p \v 11 Ne apequina pehe masʉno tiquiro masiñene ne masiedare. Sa ijiepegʉ̃ta masʉno pehe tiquiro esa tuharo tiquiro wacũñepʉ tiquiro tʉhotuyere masine. Sata apequina Cohãcjʉ̃ tiquiro masiñene ne masiedare. Cohãcjʉ̃ yaquiro Espíritu Santo dihita tiquiro masiñene masine, masʉno tiquiro esa tuharo tiquiro wacũñene tiquiro masino sahata. \v 12 Sa yena mari pehe Jesu yequina ijina masa tiquina esa tuharo tiquina buheyere cʉoeraja. Cohãcjʉ̃ yaquiro Espíritu Santore ohori marine masigʉ̃ yero taro. Marine tiquiro quehnoano yeatire masigʉ̃ yere Espíritu Santo pehe. \v 13 Sa yena Cohãcjʉ̃ yere mʉsare buhena, masa ye masiñe mehna ʉsã esa tuharo buheraja ʉsã. Espíritu Santo tiquiro buheye pehere mʉsare buheaja. Sa buhena Espíritu Santore cʉoyequinare Cohãcjʉ̃ yere quehnoano buheaja ʉsã. \p \v 14 Espíritu Santore cʉoeyequina pehe Espíritu Santo yere ne cahmedare. “Tiquiro ye ihyo warota ijire”, nimene tiquina. Espíritu Santo tiquiro yedohoro marieno tiquiro yere masino basioerare masare. Sa ye tiquina tiquiro yere ne masiedare. Espíritu Santo yedohoro mehna tiquiro yere masiaja mari. \v 15 Espíritu Santore cʉoyequina pehe Cohãcjʉ̃ yere quehnoano masine. Apequina pehe tiquinare “Quehnoañequina ijire. Ñañequina ijire”, ni bese masiedare Espíritu Santore cʉoyequinare. \v 16 Ohõ saha nine Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoari pũpʉ: “Mari pʉhtoro Cristo tiquiro tʉhotuyere masiñequina ne mariedare. Sa ye tiquirore masa duti masiedare”, nine tiquiro yere tiquina ojoari pũpʉ. Mari pehe Cristo yequina ijina, Cristo yero sahata masiaja. \c 3 \s1 Jesu yequina ihcãno saha Cohãcjʉ̃re dahra cohteyequina ijire \p \v 1-2 Yʉhʉ acaye, mʉsare buhegʉ Espíritu Santore quehnoano yʉhtiyequinare yʉhʉ buheriro sahata buhe masiedʉ mʉsa pehere. Cristo yequina ijiepenata, macanagã dihire tiquina ihya masieno saha Cohãcjʉ̃ yere quehnoano masiedare mʉsa. Yojopʉ gʉ̃hʉre quehnoano masiedañohti mʉsa. Ahri yehpa cjẽna ñañequina yero saha tʉhotuñohti mʉsa. Sa yena macanagã epẽcore tiquina apũno saha mijoeda cjũñe buheye dihitare tʉhoñohti mʉsa. Sa yegʉ ti yero saha ijiye buheye dihitare buhei mʉsare. Cristo yequina ijiepenata macanagã tiquina ihya masieno sahata Cristo yere quehnoano masiedañohti mʉsa. \v 3 Mʉsa pehe mʉsa mehna cjẽnare cahme coona, cahmequena, mʉsa basi ihquẽ cururi tu wadʉca sana, Espíritu Santore cʉoeyequina yero saha yena niñohti mʉsa. Sa yena ahri yehpa cjẽna Cristore cahmeeñequina yero saha yeñohti mʉsa. \v 4 Ohõ saha niñohti mʉsa: “Pablo ya curua cjãna ijiaja ʉsã”, niñohti mʉsa ihquẽquina. Sa yena apequina mʉsa mehna cjẽna pehe “Apolo ya curua cjãna ijiaja ʉsã”, niñohti. Mʉsa sa ni yahuducuna Espíritu Santo marieñequina yero saha ni yahuducuñohti mʉsa. \p \v 5 ¿Yʉhʉ Pablo, Apolo mehna dʉhseanaja ijiajari ʉsã, mʉsa tʉhotugʉ̃? Ohõ saha yeanaja ijina niaja ʉsã: Cohãcjʉ̃ tiquiro dutiriro sahata tiquirore dahra cohtena ihyo ijina ijiaja ʉsã. Sa yena mʉsare ʉsã buhegʉ̃ tʉhona Jesucristore wacũ tutua dʉcare mʉsa. \v 6 Quehnoañe buheyere buheyequina wesepʉ dahrayequina yero saha ijire, mari queoye mehna buhegʉ̃. Wese upʉro tiquiro ote mʉhtariro saha yʉhʉ gʉ̃hʉ mʉsare buhe mʉhtaʉ. Sa yero apequiro wesere tiquiro cure nʉnʉ tãno saha Apolo pehe yʉhʉ bato mʉsare buhe nʉnʉ tãri. Ʉsã sa buhepegʉ̃ta wese cjẽ oteyere bʉcʉa nemogʉ̃ tiquiro yeriro saha Cohãcjʉ̃ pehe mʉsare tiquiro yere masi nemogʉ̃ yeri. \v 7 Sa yegʉ yʉhʉ buhe mʉhtarigʉ ijiepegʉta ihyo ijigʉ ijiaja. Sa yero Apolo yʉhʉ bato buhe nemoriquiro gʉ̃hʉ ihyo ijiriquirota ijire. Cohãcjʉ̃ pũrita oteyere tiquiro bʉcʉa nemogʉ̃ yeriro saha tiquiro yequinare tiquirore masi nemogʉ̃ yere. Sa yena Cohãcjʉ̃ pehere ño peoro cahmene mʉsare. \v 8 Ote mʉhtariquiro, came cure nʉnʉ tãriquiro ihcãno saha dahra cohteyequina ihyo ijiyequinata ijimene tiquina. Sa ye tiquina dahrariro punota wapatare tiquina. Sata ijiaja ʉsã, Apolo mehna. \v 9 Sa yena ʉsã Cohãcjʉ̃ yere dahra cohtena ijiaja. Sa yero Apolo yʉhʉ mehna cjʉ̃no ijire. Ʉsã sa ijigʉ̃ mʉsa pehe Cohãcjʉ̃ ya wese yero saha ijire. Mʉsa sa ijigʉ̃ Cohãcjʉ̃ ya wese cjẽ oteyere tiquiro bʉcʉa nemogʉ̃ yero saha mʉsare tiquiro yere masi nemogʉ̃ yerota tiquiro. \p Sa ye Cohãcjʉ̃ mʉsare tiquiro yequinare quehnoari curua yero nine. Sa yena ʉtã mehna tiquina yeri wʉhʉ yero saha ijire mʉsa tiquiro ya curua cjãna, mari queoye mehna buhegʉ̃. \v 10 Mʉsa sa ijigʉ̃ Cohãcjʉ̃ yʉhʉre tiquiro dutiriro sahata yʉhʉ pehe wʉhʉ dahre mihnidiquiro ʉtãre tiquiro cũ mʉhtariro sahata Jesucristo yere mʉsare buhe mʉhtaʉ. Sa yero ti ʉtã paca bui apequiro tiquiro ye nemo mʉjano sahata apequiro yʉhʉ bato buhe nemo nʉnʉ tãno nine. Sa buhe nemono quehnoano mehna buherota. Sa yero Cristo ye dihitare buherota tiquiro. Sata buheahro tiquiro. \v 11 Wʉhʉre tiquina dahre dʉca tiquina cũ mʉhtaria ʉtã yero saha ijire Cristo. Sa yena ti ʉtãre ʉsã quehnoano cũ mʉhtariro saha Cristo yere buhe tuhasaʉ. Apequiro ye buheye pehere mari buhegʉ̃ quehnoaedaga. \p \v 12-15 Uru mehna, plata mehna, wapa bʉjʉye ʉtã paca mehna mari yeri wʉhʉre mari ʉjʉ̃a tuhugʉ̃ ʉjʉ̃edare. Sata Jesucristo yere mari quehnoano yeri bato pihtiri deco ijigʉ̃ Cohãcjʉ̃ mari yerire ʉjʉ̃a tuhuriro saha yerota mari yerire masino taro. Sa tiquiro yegʉ̃ quehnoano yeri wʉhʉ ʉjʉ̃edariro saha mari yerire ti quehnoañe ijigʉ̃ masinota. Sa yero mari quehnoano yerina mari ijigʉ̃ masigʉ̃ yerota tiquiro. Quehnoano mari yeri wapa quehnoano yerota marine. \p Sa yero yucʉri mehna, taa mehna, ñaidi pũri mehna mari yeri wʉhʉre mari ʉjʉ̃a tuhugʉ̃ ʉjʉ̃a wahare. Sata Jesucristo yere mari quehnoano yerari bato pihtiri deco ijigʉ̃, Cohãcjʉ̃ mari yerire ʉjʉ̃a tuhuro yero saha yerota mari yerire masino taro. Sata tiquiro yegʉ̃ ñano yeri wʉhʉ ti wʉhʉ ʉjʉ̃riro saha mari yerire ñañe ijigʉ̃ masinota. Sa yero mari quehnoano yerari bato ijigʉ̃ marine masigʉ̃ yerota tiquiro. Sa yero quehnoano yerarina mari ijigʉ̃ ihñano quehnoañene mari yemedi wapare quehnoano yesi marine. Sa ijiyequinare Cohãcjʉ̃ yʉhdʉorota. Sa ye sa quehnoano yerariquina mehenogã mehna yʉhdʉeta. \p \v 16 Mʉsa pehe Jesu yequina Cohãcjʉ̃ ya wʉhʉ yero saha ijire. Mʉsa sa ijigʉ̃ ihñano ti wʉhʉpʉ tiquiro ijiboro saha Espíritu Santo pehe mʉsa mehna ijire. ¿Tire masiedajari mʉsa? \v 17 Cohãcjʉ̃ ya wʉhʉ ñañe marieni wʉhʉ ijire. Sa yena mʉsa gʉ̃hʉ ti wʉhʉ yero saha ijina tiquiro yequina waro ijire. Sa yero Jesu yequinare ihcãquiro dojomehnegʉ̃ Cohãcjʉ̃ pecapʉ cohãnota tiquiro pehere. \p \v 18 Ni mehoñene tʉhotueracãhña mʉsa. “Yojopʉ cjẽna ye masiñene quehnoano masiaja”, ni tʉhoturiquiro mʉsa mehna cjʉ̃no ijiro Jesu ye pehere quehnoano masiahdo. Tiquiro sa masigʉ̃ ihñañe apequina tiquirore “Tʉho masieniquiro ijire”, nieta. Sa yero Jesu yere masino, potota quehnoano masidiquiro waharota. \v 19 Masa esa tuharo tiquina basi tiquina masiñene “Ihyo warota ijire”, ni tʉhoture Cohãcjʉ̃. Sata nine Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoari pũpʉ: “Tiquina esa tuharo masiñequina tiquina masiñe dʉhseati ijierare, Cohãcjʉ̃ tiquiro ihñagʉ̃. Sa yero tiquina cahmeno saha yeragʉ̃ yere tiquinare”, nine Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoari pũpʉ. \v 20 Sa ye ape pũpʉ ohõ saha nine: “Masa tiquina esa tuharo masi pehoyequina tiquina tʉhotuye dʉhseati ijieragʉ̃ masine mari pʉhtoro Cohãcjʉ̃ pehe”, nine Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoari pũpʉ. \p \v 21-22 Sa yena “Pablo ya curua cjãna ijiaja ʉsã”, niedacãhña. “Apolo ya curua cjãna ijiaja ʉsã”, niedacãhña. “Pedro ya curua cjãna ijiaja ʉsã”, niedacãhña. Ʉsã ijipihtina mʉsa yequina dihita ijiaja. Ijipihtiye mʉsa ye ijire. Cohãcjʉ̃ tiquiro bajumehnedire, catiye gʉ̃hʉre ohori mʉsare. Sa yero pecapʉ wahaeragʉ̃ yerota mʉsare. Yojopʉ ijiyere, camepʉ ijiati gʉ̃hʉre mʉsare ohorota. Sa ye ijipihtiye mʉsa ye ijire. \v 23 Sa yena mʉsa pehe Cristo yequina ijire. Sa yero Cristo pehe Cohãcjʉ̃ yaquiro ijire. \c 4 \s1 Cristo tiquiro yere buhe duti tiquiro cũriquina tiquina dahrayere yahuahye Pablo \p \v 1 Ohõ saha ni tʉhotuya mʉsa yʉhʉre Apolo gʉ̃hʉre: “Tiquina Cristore dahra cohteyequina ijire. Sa ye masa tiquina masiedarire Cohãcjʉ̃ yere buheyequina ijire”, ni, tʉhotuya mʉsa ʉsãre. \v 2 Dahra cohteyequinare tiquina pʉhtoro tiquiro dutiriro saha ye cohtero cahmene tiquinare. Yʉhʉ gʉ̃hʉre sata yero cahmene Cristore. \v 3 Sa ijiepegʉ̃ta yʉhʉre mʉsa yahu wajaepegʉ̃ta sa tʉhotu cjã yʉhʉ. Apequina pʉhtoa yʉhʉre tiquina yahu wajaepegʉ̃ta sa tʉhotu cjã yʉhʉ. Yʉhʉ yerire ihñana “Ahri quehnoañe ijire. Ahri ñañe ijire”, ni masiedare mʉsa. Yʉhʉ gʉ̃hʉ masʉta ijiaja. Sa yegʉ yʉhʉ yerire quehnoano masi pehoeraja yʉhʉ gʉ̃hʉ. \v 4 “Cristo yere yʉhʉ yʉhdʉdʉcari yʉhʉre mariedare”, ni tʉhotumaja yʉhʉ. Yʉhʉ ohõ saha ni tʉhotuepegʉta buhiri tiboaga yʉhʉ. Mari pʉhtoro Cristo dihita yʉhʉ yerire ihñano, quehnoano masine. \v 5 Sa yena mari pʉhtoro tiquiro tojoa tato pano masare ñano ni yahu wajaeracãhña mʉsa. Tiquiro tojoa taro masa tiquina yerire, panopʉ apequina tiquina masiedarire Cristo masigʉ̃ yerota. Sa yero mari ye duayere, mari tʉhotuyere tiquiro masigʉ̃ yerota. Sa yero tiquiro yere yeriquinare “Mʉsa quehnoano yeri”, ninota Cohãcjʉ̃. \p \v 6 Yʉhʉ acaye, yʉhʉ Apolo mehna ʉsã buherire yahuu yʉhʉ, mʉsare buhegʉ tagʉ. Sa ni yahuu yʉhʉ Cohãcjʉ̃ tiquiro yere tiquina ojoari pũpʉ tiquiro nidiro sahata mʉsa yeducuatire. Sa yena mʉsa mehna cjẽnare ihcãno saha cahme ño peoya. Ihcãquiroreta ño peoeracãhña. \v 7 Mʉsa pehe apequina yʉhdʉoro quehnoana ijierare. Masi yʉhdʉdʉcana ijierare mʉsa. Cohãcjʉ̃ mʉsare tiquiro ohori dihitare cʉore mʉsa. Sa yena mʉsare tiquiro yahuri dihitare masine mʉsa. ¿Mʉsa esa tuharo cʉona, mʉsa esa tuharo masina ijierapenata, dʉhse yena “Masi pehona ijiaja”, niajari mʉsa? Sa nina “Cohãcjʉ̃ ʉsãre ohoerari. Sa yero ʉsãre yahuerari”, niboriro saha yere mʉsa. \p \v 8 Mʉsa pehe “Cohãcjʉ̃ yere masi pehoaja ʉsã. Ʉsãre yabe boro dʉhsaerare”, nimene mʉsa. Sa yena mʉsa cahapʉ ʉsã ijieragʉ̃ mʉsa ohõ saha ni tʉhotumene: “Pʉhtoa yero saha masina ijiaja ʉsã”, ni tʉhotumene mʉsa. Potota Cohãcjʉ̃re masi pehona pʉhtoa yero saha masina mʉsa ijigʉ̃ mʉsare quehnoa yʉhdʉaboaga. Mʉsa sa ijigʉ̃ mʉsa mehna ʉsã gʉ̃hʉ pʉhtoa yero saha masina ijiboaga. “Masina ijiaja ʉsã”, ni tʉhotuna, quehnoa yʉhdʉaro ni tʉhotumene mʉsa. \v 9 Ohõ saha ni tʉhotuaja yʉhʉ pũrita: Ʉsãre Jesu tiquiro yere buhe dutiro cũno, ijipihtiyequina iji bato tiri cjã curua cũri ʉsãre. Tiquina wejẽ dutinohriquina yero saha ijianare cũri ʉsãre. Masa tiquina cahacjẽna yero saha ijiaja ʉsã. Ahri yehpa cjẽna masa, angele gʉ̃hʉ cahacjẽna yero saha ihñare ʉsãre. \v 10 Cristo yere ʉsã buhegʉ̃ ihñañe “Tʉho masieñequina ijire”, nine masa ʉsãre. Sa Cristo yere ʉsã yegʉ̃ ihñañe, ʉsãre ihña tuhtire. Mʉsa pehe quehnoa yʉhdʉaro Cristo yere masina ijiajari mʉsa. “Cohãcjʉ̃re wacũ tutueyequina ijire”, ni tʉhotumene masa ʉsãre. Mʉsa pehe quehnoa yʉhdʉaro wacũ tutua yʉhdʉana ijiajari. Mʉsa pehere masa ño peore. Ʉsã pehere masa ne ño peoerare. \v 11 Ʉsã pehe yojopʉre ñano yʉhdʉna, ʉjʉa ahbana, aco wʉona, ñano suhti mariena, wʉhʉse mariena ijiaja. Sa ye apequina ʉsãre ño peoera, ʉsãre ñano yere. \v 12 Sa yena ʉsã tutuaro dahraja. Sa yena apequina ʉsãre tiquina ñano yahuducuepegʉ̃ta ʉsã pehe tiquinare “Quehnoano ijiya”, niaja ʉsã. Sa yena apequina ʉsãre ñano tiquina yepegʉ̃ta sa tʉhotu cjã ʉsã. \v 13 Sa yena “Ñano yeyequina ijire”, ʉsãre tiquina niepegʉ̃ta ʉsã pehe quehnoano mehna tiquinare yʉhtiaja. Sa ye panopʉ, yojopʉ gʉ̃hʉre ñañe wete yero saha masape cururi iji bato tiri curua cjẽna yero saha ihñare masa ʉsãre. \p \v 14-15 Mʉsare quehnoañe buheyere buhe mʉhtagʉ mʉsa pacʉ yero saha wahaʉ yʉhʉ. Peyequina mʉsare Cristo yere buheyequina tiquina ijiepegʉ̃ta mʉsare buhe mʉhtarigʉ ihcʉ̃ta ijiaja yʉhʉ. Sa ijigʉ mʉsare bʉe tigʉ̃ yegʉ tagʉ ahrire ojoagʉ niedʉ yʉhʉ. Yʉhʉ pohnare, yʉhʉ cahĩnare yʉhʉ dutiboriro saha mʉsare quehnoano mehna dutigʉ tagʉ ahrire ojoaʉ yʉhʉ. \v 16 Sa yegʉ ahrire mʉsare tutuaro mehna dutigʉ tagʉ niaja yʉhʉ. Yʉhʉre ihña cuña mʉsa. \p \v 17 Ahrire ye dutigʉ tagʉ mʉsa cahapʉ Timoteore ohou. Tiquiro yʉhʉ macʉ yero saha ijiriquiro yʉhʉ cahĩniquiro mari pʉhtoro Jesu yaquiro ijire. Sa yero Cristo yere yeducure tiquiro. Cristo yere mari yeatire ijipihtiyequina Jesu yequina cahapʉ buhei yʉhʉ. Timoteo tire mʉsare wacũducugʉ̃ yerota. Sa yegʉ Cristo yere yʉhʉ yeriro sahata mʉsa ihña cũato saha Timoteore ohou yʉhʉ. \v 18 Timoteore yʉhʉ ohogʉ̃ ihquẽquina mʉsa mehna cjẽna pʉhtoa iji duayequina ohõ saha nine: “Pablo marine cuero, mari cahapʉ ahtasi”, ni tʉhotumene tiquina. \v 19 Cohãcjʉ̃ cahmegʉ̃ mʉsa cahapʉ mianogãta esaʉtja. Sa esagʉ pʉhtoa iji duayequinare mʉsa mehna cjẽnare Cohãcjʉ̃ ye tutuayere tiquina cʉogʉ̃ masigʉtja yʉhʉ. Sa yegʉ tiquina sa ni maca cãri gʉ̃hʉre masigʉtja yʉhʉ. \v 20 “Cohãcjʉ̃ ʉsã pʉhtoro ijire”, mari ni yahuepegʉ̃ta tiquiro yere mari yeragʉ̃ ti mari niñe dʉhseati ijierare. Cohãcjʉ̃ tutuaye mehna tiquiro cahmeno saha ye masiaja. Ti ihyo waro ijierare. \v 21 ¿Mʉsa cahapʉ mʉsare buhiri dahreacjʉ mʉsare tuhtiacjʉ yʉhʉ wahagʉ̃ cahmeajari mʉsa yʉhʉre? ¿O mʉsare cahĩgʉ mʉsare bucuegʉ yʉhʉ wahagʉ̃ cahmeajari mʉsa yʉhʉre? ¿Dʉhse ijigʉ yʉhʉ wahagʉ̃ cahmeajari mʉsa? \c 5 \s1 Corinto cjẽna tiquina wʉana tirire yahuahye Pablo \p \v 1 Potota ohõ saha quiti tire ʉsãre apequina: Ihcãquiro mʉsa mehna cjʉ̃no tiquiro mʉonore wʉana tiñohti. Sa ni yahuri masa ʉsãre. Apequina pehe Cohãcjʉ̃re cahmeeñequina ijiepeta tiquina pehe sa yerare. \v 2 Mʉsa mehna cjʉ̃no tiquiro sa yepegʉ̃ta mʉsa pehe “Quehnoana ijiaja ʉsã”, ni tʉhotumene. ¿Dʉhse yena tiquiro ñano yeyere masiepenata bʉjʉa witierajari mʉsa? Sa yena sa ñano yeriquirore mʉsa mehna Jesu yequina mehna ijiriquirore cohãña mʉsa. \v 3-4 Yʉhʉ mʉsa mehna ijierapegʉta yʉhʉ wacũñepʉ mʉsa mehnata ijiaja yʉhʉ. Sa yegʉ mʉsa mehna ijigʉ yʉhʉ niboriro saha ñano yeriquirore tiquiro sa ñano yeri buhiri buhiri dahre duti tuhasaja yʉhʉ. Jesu tiquiro dutiro mehnata sa ye dutiaja. Sa yena mʉsa cahmecoana yʉhʉ wacũñe mehnapʉ mʉsa mehna yʉhʉ ijigʉ̃ mari pʉhtoro Jesu tiquiro tutuaye mehna tiquirore ñano yeriquirore cohãna, ohõ saha niña: \v 5 “Watĩno tiquiro cahmeno saha mʉhʉre yecũnahdo”, niña tiquirore. Sata niña tiquirore ñañene tiquiro tutuaro cahmeñene tiquiro duhuatire. Mʉsa sa cohãgʉ̃ tiquiro ñano yʉhdʉrota. Mari pʉhtoro Jesu tiquiro tojoa tati deco ñano yeriquiro Jesu mehna tiquiro quehnoano yʉhdʉatire yojopʉre tiquirore sa niña. \p \v 6 “Quehnoana ijiaja ʉsã”, niepenata ñano yena niaga mʉsa. Ñano yeriquirore mʉsa sa ihña cãna, ti ñañene mʉsa ijipihtina piha pihtia wahanata. Pãre pugʉ̃ yeye trigore ti quehnoano sehsaro saha ti ñañe mʉsare piharo quehnoano sehsaa waharota. ¿Tire masiedajari mʉsa? \v 7 Yʉhʉ acaye judio masa pascua ijigʉ̃ ovejare wejẽ, ʉjʉ̃a mʉo, Cohãcjʉ̃re ño peore. Sata oveja tiquiro yariariro saha Cristo mari ñañe buhirire yariaa wahahye. Tiquiro sa waharire masina mʉsa pehe ñano yeriquirore mʉsa mehna cjʉ̃nore cohãña ti ñañe mʉsare “Pihari” nina. Mʉsa ñañe yerire cohã tuhasari Cristo. Sa yena ñano yeriquirore cohãña “Pari turi ti ñañene pihari”, nina. \v 8 Pãre pugʉ̃ yeye trigore ti sehsariro saha panopʉ ñañene ihña cũ, ye pihtirina ijimi mari. Sa yena pascua bose decopʉ pãre pugʉ̃ yeye marieno pãre tiquina ihyariro saha mari gʉ̃hʉ ñañene cahmeno marieno ñano yero marieno ijiihna mari. Panopʉ mari ñañene yeriro saha yeracʉ̃hna. Sa yena potota quehnoano tʉhotuye mehna, quehnoañene yeihna. \p \v 9 Mʉsare yʉhʉ ojoari pũpʉre Jesu yaquiro tiquiro ijiepegʉ̃ta sa wʉana tiducuriquirore ne piti ti dutierami. \v 10 Sa nigʉ wʉana tiyequinare, apequina yere tutuaro cahmeñequinare, yaqueyequinare, “Cohãcjʉ̃ ijire”, tiquina niñe queoyere ño peoyequinare Jesu yequina tiquina ijieragʉ̃ “Tiquina mehna ijieracãhña”, niedaja. Ahri yehpapʉ sa ijiyequina marieno Jesure cahmeeñequina marieno mari dihita iji masiedaja. Ijipihtiropʉre ijire tiquina pehe. \v 11 Sa yegʉ mʉsare ojoagʉ ohõ saha dutimi: Mʉsa mehna cjʉ̃no “Jesu yaquiro ijiaja”, nidiquiro ijieperota numino mehna ñano yeriquiro, apee borore tutuaro cahmediquiro, “Cohãcjʉ̃ ijire”, tiquina niñe queoyere ño peoriquiro, ñano quiti yeducuriquiro, queheriquiro, yaqueriquiro tiquiro ijigʉ̃ tiquirore piti tieracãhña. Sa yeriquiro “Jesu yaquiro ijiaja”, nidiquiro ijigʉ̃ tiquirore piti tieracãhña. Sa yena sa yeriquiro mehna ihyeracãhña. \v 12 Sa yegʉ Jesu yequina ijieyequinare tiquina ñañe yeri buhirire buhiri dahre dutirigʉ ijieraja yʉhʉ. Sa yʉhʉre yeraro cahmene. Yʉhʉ sa niepegʉ̃ta mʉsa mehna cahmecoañequina Jesu yequina mʉsa basi mʉsa yerire ihñana, masino cahmene mʉsare. Sa ihña cãedaro cahmene. Sa yena tiquina ñano yegʉ̃ ihñana mʉsare buhiri dahrero cahmene tiquinare. \v 13 Jesu yequina ijieyequina pehere Cohãcjʉ̃ pehe buhiri dahrerota. Sa yena mʉsa pehe mʉsa mehna cjʉ̃nore ñano yeriquirore buhiri dahrena tiquirore cohãña. \c 6 \s1 Jesu yequinare yahusãrire yahuahye Pablo \p \v 1 ¿Mʉsa basi cahme ihña tuhti yahusã duana dʉhse ijiro boro Jesu yequina ijieyequina cahapʉ mʉsa acayere Jesu yequinare yahusãna wahajari? Jesu yequinare mʉsa mehna cjẽnare yahusã duana apequina Jesu yequinare tire yahuro cahmene mʉsare. Sa ye Jesu yequinapʉ beseahro. \v 2 Pihtiri deco ijigʉ̃ mari Jesu yequina pehe masa ijipihtiyequina tiquina yerire ihñana besenata mari tiquinare. ¿Tire masiedajari mʉsa? Sa yena pihtiri deco ijigʉ̃ masa ijipihtiyequinare beseatina ijina, yojopʉ gʉ̃hʉre bese masiaja mari. Sa yena yojopʉre ihyo ijiyegã buhiri gʉ̃hʉre bese masiaja mari. \v 3 Angele tiquina yerire ihñana tiquina gʉ̃hʉre besenata mari. ¿Tire masiedajari mʉsa? Mari sa beseatina ijina potota ti yʉhdʉoro yojopʉ gʉ̃hʉre Jesu yequina tiquina yerire ihñana bese masiaja mari. \v 4 ¿Sa yena dʉhse yena mʉsa mehna cjẽnare yahusã duana Jesure cahmeeñequina cahapʉ ihyo ijiyegã buhirire yahusãna wahajari mʉsa? \v 5 Ahrire nigʉ niaja mʉsa queoro yerarire mʉsa bʉjʉa witiatire. ¿Mʉsa mehna cjẽnare mʉsa cahme dʉse tini wiagʉ̃ mʉsare yahuatiquiro mʉsa mehna cjʉ̃no quehnoano masiniquiro mariedajari? Ijire. \v 6 Sa ijiepegʉ̃ta mʉsa mehna cjʉ̃no Jesu yaquiro apequiro Jesu yaquirore yahusã duaro Jesu yequina ijieyequinare yahusãno wahare. \p \v 7 Masare beseyequina pʉhtoa cahapʉ mʉsa mehna cjẽnare yahusãna Cohãcjʉ̃ ye pehere yʉhdʉdʉcana nine mʉsa. Apequiro mʉsa mehna cjʉ̃no mʉsare ñano tiquiro yegʉ̃ sa tʉhotu cãboaga mʉsa. Jesu yequina ijieyequinare mʉsa yahusãto pano mʉsa acayʉrore mʉsa sa tʉhotu cãgʉ̃ quehnoa yʉhdʉaboaga. Jesu yaquiro mʉsare tiquiro yaquegʉ̃ tiquirore mʉsa yahusãto pano tiquiro yaquerire mʉsa sa tʉhotu cãgʉ̃ quehnoa yʉhdʉaboaga. \v 8 Mʉsa gʉ̃hʉ sa ijinata ijire. Apequinare ñano yere mʉsa. Sa yena yaquere mʉsa. Sa yena apequina mʉsa mehna cjẽna Jesu yequina tiquina ijiepegʉ̃ta tiquinare ñano yena, yaquere mʉsa. \p \v 9 Sa yeyequina Cohãcjʉ̃ pʉhtoro ijiropʉre ʉhmʉsepʉre waha masiedare. ¿Tire masiedajari mʉsa? Ni mehoñene tʉhotueracãhña mʉsa. Mari pʉhtoro ijiropʉ ne wahasi ohõ saha yeyequina: Wʉana tiyequina, “Cohãcjʉ̃ ijire”, tiquina niñe queoyere ño peoyequina, numia mehna ñano yeyequina, ʉmʉa mehna ñano yeyequina numia, ʉmʉa sehsaro tiquina pagʉri mehna ñano yeyequina, numia sehsaro tiquina pagʉri mehna ñano yeyequina numia, \v 10 ni meho ehmañequina, apequina yere tutuaro cahmeñequina, queheyequina, masare ñano tuhtiyequina, yaqueyequina, ne Cohãcjʉ̃ pʉhtoro ijiropʉre ʉhmʉsepʉre waha masiedare. \v 11 Panopʉre mʉsa gʉ̃hʉ sa yerina ijimedi. Sa yemedina mʉsa ijiepegʉ̃ta yojopʉre mʉsa ñano yerire cose tuhasari Jesucristo pehe. Sa tiquiro cosenohrina mʉsa ijigʉ̃ tiquiro yequina ijiatinare yeri Cohãcjʉ̃ mʉsare. Sa yero “Quehnoana ijire”, ni ihñare mʉsare tiquiro. Sata yere mʉsare mari pʉhtoro Jesucristo, Espíritu Santo gʉ̃hʉ tiquina tutuaye mehna. \s1 Mari pagʉri Cristo ye pagʉri ijire \p \v 12 “Yʉhʉ cahmeno saha ye masiaja yʉhʉ”, nine ihquẽquina. Sata ijire. Yʉhʉ gʉ̃hʉ sa nidigʉ ijiepegʉta tire yegʉ apequinare yedohorigʉ ijieraboaga yʉhʉ. Yʉhʉ cahmeno saha ye masiaja. Sa ye masiepegʉta ihquẽ tahari sa yegʉ ijigʉ duhu masiedaboaga yʉhʉ. Sa yegʉ tire pari turi yesi yʉhʉ, “Duhu masiedaboaga”, nigʉ. \v 13 Ohõ saha nine mʉsa: “Ijipihtiye ihyaye mari paa cjẽ ijiati ijire. Sa yero mari paa ihyaye pose tiati paa ijire”, nine mʉsa. Ti ijirota ijire. Sa ijieperota came Cohãcjʉ̃ pehe mari ihyayere mari paa gʉ̃hʉre pihtia wahagʉ̃ yerota. Sa ye mari ihyaye ihyo warota ijiro nine. Ihyaye mari paa cjẽ ijiati ijire. Sa ijieperota mari pagʉri numia mehna ñano yeati pagʉri ijierare. Mari pagʉri pehe mari pʉhtoro Cristo ye pagʉri ijiye nine. Sa yero mari pʉhtoro pehe mari pagʉrire quehnoano yeatiquiro ijire. \v 14 Sa yero Cohãcjʉ̃ tiquiro tutuaye mehna mari pʉhtoro Cristore masoahye. Sa tiquiro yeriro sahata mari gʉ̃hʉre masonota tiquiro. \p \v 15 ¿Sa yena mʉsa pagʉri Cristo ye pagʉri ijigʉ̃ masiedajari mʉsa? ¿Ti sa ijigʉ̃ Cristo ya pagʉ mehna wʉana tiricoro mehna mari ñano yegʉ̃ quehnoajari? Quehnoaedare. \v 16 Wʉana tiricorore ñeheniquiro tiquiro pagʉ pehe ticoro ya pagʉ mehna ijiro, ihcã pagʉ yero saha ijire. ¿Tire masiedajari mʉsa? Sata ni ojoahye Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoari pũpʉ: “Tiquina pʉaro ijiepeta ihcã pagʉ yero saha wahare”, ni ojoahye. \v 17 Mari pʉhtoro Jesu tiquiro yaquiro masʉno mehna ijiro nine. Sa yero masʉno mari pʉhtoro mehna pʉaro ijiepeta ihcã pagʉ yero saha ijire. \p \v 18 Sa yena wʉana tieracãhña. Tire mʉsa yabiro saha tire yeracãhña. Apeye ñañene mari yena mari pagʉre dojomehnedaja. Wʉana tiriquiro pehe tiquiro pagʉre ñano dojomehnene. \v 19 Espíritu Santore marine ohori Cohãcjʉ̃. Sa yero mari pagʉri mehna ijire Espíritu Santo. ¿Tire masiedajari mʉsa? Sa ye mʉsa pagʉri, mʉsa jeripohnari gʉ̃hʉ mʉsa ye waro ijierare. \v 20 Mʉsa ñañe buhirire buhiri dahre tuhasari Cristore. Sa yena tiquiro yequina waro ijire mʉsa. Tiquiro yequina ijina mʉsa pagʉri mehna Cohãcjʉ̃ tiquiro cahmeno sahata yeya. Sa yena Cohãcjʉ̃re ño peona nine mʉsa. Sa yena apequina gʉ̃hʉre tiquirore ño peogʉ̃ yena nine. \c 7 \s1 Namo tiyere yahuahye Pablo \p \v 1 Yojopʉre yʉhʉre mʉsa sinitu ojoarire yʉhʉ gʉ̃hʉ yʉhti cahmegʉ tagʉ niaja: Masʉno namo tieragʉ̃ quehnoare, yʉhʉ ihñagʉ̃. \v 2 Ti sa ijiepegʉ̃ta apequina ʉmʉa pehe namo tiahro apequina numia mehna tiquina “Ñano yeari”, niñe. Sa ye ihquẽ numiata manʉ tiahro apequina mehna tiquina “Ñano yeari”, niñe. \v 3-4 Manʉ tiricoro pagʉ ticoro ya pagʉ dihita ijierare. Ticoro manʉno ya pagʉ gʉ̃hʉ ijire. Ticoro manʉno gʉ̃hʉ tiquiro pagʉ tiquiro ya pagʉ dihita ijierare. Tiquiro namono ya pagʉ gʉ̃hʉ ijire. Sa yena mʉsa ʉmʉa pehe mʉsa namosãnumiare quehnoano cʉoya. Sa yena mʉsa numia gʉ̃hʉ mʉsa manʉsʉmʉare “Yʉhʉ pagʉre piheracãhña”, niedacãhña. \v 5 Sa ijiepegʉ̃ta Cohãcjʉ̃re pʉaro mʉsa sini duana “Meheñe decorigã yʉhʉ mehna ijieracãhña. Cohãcjʉ̃re siniihna”, ihcãno mehna sa nina, sa ye masine mʉsa. Mʉsa sa nidi bato mʉsa iji mʉhtariro saha ijiducuya tja, Satana mʉsare “Ñano ye dutiari”, nina. “Apequina mehna ñano yeboaga”, nina, mʉsa basi piti ti duhueracãhña. Mʉsa iji mʉhtariro saha ijiducuya tja. \p \v 6 Ahrire mʉsare yojopʉ yʉhʉ nidire nigʉ mʉsare dutiye waro mehna niedaja. Sa yahugʉ niaja mʉsa yeatire mʉsa masiatire. \v 7 Ijipihtina mʉsa yʉhʉ yero saha namo tiena mʉsa ijigʉ̃ quehnoaboaga yʉhʉre. Sa iji duepenata mari ijipihtina ihcãno saha ijieraja. Ihquẽquinare namo ti dutire Cohãcjʉ̃. Sa yero tiquiro ihquẽquinare namo ti dutierare. \p \v 8 Sa yegʉ namo marienare, manʉ marienare, wape wiha numia gʉ̃hʉre ohõ saha niaja mʉsare: Namo mariena, manʉ mariena iji masina, sata iji cãhña yʉhʉ yero saha. \v 9 Sa iji masiedana tutuaro ñañene cahmena, namo tiya. Sa yena manʉ tiya. Ñañene mʉsa tutuaro cahmegʉ̃ quehnoaedare mʉsare. Mʉsa sa tutuaro cahmegʉ̃ mʉsa namo tigʉ̃ pũrita quehnoarĩne. Sa yena mʉsa manʉ tigʉ̃ gʉ̃hʉre quehnoarĩne. \p \v 10 Mʉsa namo tinare, manʉ tina numiare ohõ saha dutiaja. Yʉhʉ sa niepegʉ̃ta yee dutiye waro ijierare ahri. Mari pʉhtoro Cristo ahrire dutire: Mʉsa numia pehe mʉsa manʉsʉmʉare cohãedacãhña. \v 11 Mʉsa manʉsʉmʉare cohãna, manʉ mariena numia tojoaya. Sa tojoerana pari turi mʉsa manʉsʉmʉa mehna quehnoano ijiya tja. Sa yena mʉsa gʉ̃hʉ ʉmʉa mʉsa namosãnumiare cohãedacãhña. \p \v 12 Sa yegʉ mʉsa gʉ̃hʉre apequinare ohõ saha niaja yʉhʉ. Mari pʉhtoro tiquiro dutiye ijierare ahri. Yʉhʉ pehe ohõ saha niaja mʉsare: Ihquẽquina mʉsa mehna cjẽna Jesu yequina pehe Jesure cahmeeñequina numiare namo tiriquina ijire. Sa ye tiquina namosãnumia tiquina mehna tojoa duagʉ̃ tiquina numiare cohãedacãhdo tiquina. \v 13 Sa ye ihquẽquina mʉsa mehna cjẽna numia Jesu yequina numia Jesure cahmeeñequinare manʉ tiriquina numia ijire. Sa ye tiquina manʉsʉmʉa tiquina numia mehna tojoa duagʉ̃ tiquinare cohãedacãhdo. \v 14 Mʉsa manʉsʉmʉa Jesure cahmeeñequina ijiepegʉ̃ta Jesu yequina numiare tiquina namo tigʉ̃, Cohãcjʉ̃ quehnoañequina yero saha ihñare tiquinare. Sa yena mʉsa ʉmʉa pehe Jesu yequina mʉsa ijigʉ̃ mʉsa namosãnumia Jesure cahmeeñequina numia ijiboaga. Tiquina sa ijiepegʉ̃ta mʉsa mehna tiquina numia manʉ tigʉ̃ Cohãcjʉ̃ quehnoañe numia yero saha ihñare tiquina numiare. Tiquiro sa ihñedagʉ̃ mʉsa pohna Jesure cahmeeñequina pohne yero saha ihñaboaga Cohãcjʉ̃. Sa yero tiquina pohne gʉ̃hʉre quehnoañequina yero saha ihñare Cohãcjʉ̃. \v 15 Sa ye mʉsa ʉmʉa pehere mʉsa namosãnumia Jesure cahmeeñequina numia mʉsare cohã duaye, sata yeahro. Mʉsa manʉsʉmʉa gʉ̃hʉ sa cohã duaye, sata yeahro. Quehnoano mari ijigʉ̃ cahmene Cohãcjʉ̃. Sa yero tiquina numia Jesu yequina ijieye numia mʉsare cohã duagʉ̃ “Tiquina numia mehna ijiniña”, ni, dutierare Cohãcjʉ̃. \v 16 Tiquina namosãnumia Jesu yequina numia pehe quehnoano yegʉ̃ ihñañe camepʉ tiquina manʉsʉmʉa Jesure cahmeboaga. Sa cahmegʉ̃ Cohãcjʉ̃ tiquinare pecapʉ wahaboriquinare yʉhdʉorota. Sa ye tiquina manʉsʉmʉa Jesu yequina pehe quehnoano yegʉ̃ ihñañe camepʉ tiquina namosãnumia Jesure cahmeboaga. Sa cahmegʉ̃ Cohãcjʉ̃ tiquina numiare pecapʉ wahaboriquina numiare yʉhdʉorota. Sa Jesure cahmeboriquina tiquina ijiepegʉ̃ta potota Jesure tiquina cahmeatire masiyuro basioerare mʉsare. \p \v 17 Sa yena ijipihtina mʉsa mari pʉhtoro Cristo mʉsare tiquiro iji dutiriro sahata yeya. Sa yena Cohãcjʉ̃ mʉsare tiquiro cũrire yeya mʉsa. Tire ijipihtiyequina Jesu yequinare sa ye dutiducuaja yʉhʉ. \v 18 Jesu yequina mʉsa ijiato pano cuhnucunʉ sohtoa cahserogãre yʉhre nena ijina, tire ihña yabieracãhña. Sa yena Jesu yequina mʉsa ijiato pano cuhnucunʉ sohtoa cahserogãre yʉhre nedarina ijina yojopʉ gʉ̃hʉre sata ijiducuya. \v 19 Yojopʉre ti cahserogãre yʉhre nedina mʉsa ijigʉ̃ dʉhseati ijierare. Tire yerarina mʉsa ijigʉ̃ gʉ̃hʉre dʉhseati ijierare. Sa ijiepegʉ̃ta Cohãcjʉ̃ dutiyere mari yegʉ̃ ti pũrita ihyo waro ijierare. \v 20 Sa yena Cohãcjʉ̃ Jesu yequina mʉsare tiquiro cũri pje mʉsa ijiriro sahata tojoaya. \v 21 Jesu yaquiro mʉhʉ iji dʉcato pano apequiro cahacjʉ̃ mʉhʉ ijigʉ̃ quehnoanota. Sata tojoaya. Mʉhʉ pʉhtoro mʉhʉre tiquiro wio duagʉ̃ pehere wijiaya mʉhʉ. Mʉhʉ wijiagʉ̃ quehnoanota mʉhʉre. \v 22 Sa yero mari pʉhtoro Jesu yaquiro ihcãquiro ijiro masʉno cahacjʉ̃no ijieperota Jesu tiquiro yʉhdʉoriquiro ijire. Sata apequiro mari pʉhtoro Jesu yaquiro ijiro, masʉno cahacjʉ̃no ijieraperota Jesu cahacjʉ̃no ijire tiquiro gʉ̃hʉ. \v 23 Mari ñañe buhirire buhiri ti tuhasahye Cristo. Sa yena tiquiro dihitare potota mʉsa pʉhtoro waro tʉhotuya mʉsa. Apequina mʉsare tire tiquina ye dutieragʉ̃ tiquinare tʉhoeracãhña. \v 24 Sa yena yʉhʉ acaye, Jesu yequina ijiatiquina Cohãcjʉ̃ mʉsare tiquiro cũri pje mʉsa ijiriro sahata tojoaya. Sa tojoana Cohãcjʉ̃ mehna cjãna ijiya. \p \v 25 Yojopʉre namo marienare, manʉ mariena numia gʉ̃hʉre yahu duaja mʉsare. Mari pʉhtoro ahrire “Ohõ saha niña”, niedare yʉhʉre. Yʉhʉre tiquiro paja ihñagʉ̃ yʉhʉre tiquiro yedohogʉ̃ tiquiro cahmeno sahata yeducurigʉ ijiaja yʉhʉ. Sa ijirigʉ ijigʉ ahrire quehnoano yahutja mʉsare. \v 26 Yojopʉre mʉsa ñano yʉhdʉna niaga. Sa yena mʉsa namo mariena gʉ̃hʉ, manʉ mariena gʉ̃hʉ mʉsa tojoagʉ̃ quehnoanota, yʉhʉ tʉhotugʉ̃. \v 27 Namo mariena, manʉ mariena numia mʉsa ijina sata tojoaya. Sa yena mʉsa pehe namo tina, manʉ tina numia gʉ̃hʉ sata tojoaya. \v 28 Namo tina ñano yerare mʉsa. Sa yena mʉsa nuhmia manʉ tina, ñano yerare mʉsa gʉ̃hʉ. Sa yena namo tina, manʉ tina numia mʉsare wape cʉoro tojoarota. Sa yegʉ mʉsare “Sa wape tiari”, nigʉ “Namo mariena, manʉ mariena numia tojoaya”, niaja yʉhʉ. \p \v 29 Yʉhʉ acaye, ahrire mʉsare yahugʉ niaja. Cristo ahri yehpapʉ tiquiro tojoa tato mehenogã dʉhsare. Sa ye yojopʉre namo marieñequina Cohãcjʉ̃ cahmeno saha tiquina quehnoano ye masino sahata quehnoano yero cahmene namo tiyequina gʉ̃hʉre. Sa ye manʉ tiyequina numia gʉ̃hʉre sata Cohãcjʉ̃ tiquiro cahmeno saha quehnoano yero cahmene. \v 30-31 Ahri yehpa yojopʉ ijiro saha camepʉ ijisi. Camesa pihtia waharota. Sa pihtiati yehpa ijigʉ̃ yojopʉre mari ñehe quea utiye, mari bucueye, mari cʉoye pihtia waharota. Sa ye ti ihyo waro ijire. Cohãcjʉ̃ yere yeye pehe ihyo waro ijierare. Sa ye ahri yehpa cjẽne cʉoyequina, cʉoeyequina yero saha ijiahro. Ahri yehpa cjẽne pajiro tʉhotueraro cahmene. Ahri yehpa yojopʉ ijiri yehpa camesa pihtia waharota. \p \v 32 Mʉsa ñano yʉhdʉeragʉ̃ cahmeaja yʉhʉ. Sa yegʉ mʉsa pajiro mʉsa tʉhotueragʉ̃ gʉ̃hʉre cahmeaja. Namo mariediquiro Jesu yaquiro ijiro Jesu yere wacũducure. Sa wacũducuro Jesu cahmeñene tutuaro ye duare. \v 33 Namo tiriquiro pehe tiquiro namono cahmeñe pehere tutuaro ye duare. Sa yero ahri yehpa cjẽne pajiro tʉhoture. \v 34 Sa yero tiquiro pʉarore ye duare. Jesu cahmeñene, tiquiro namono cahmeñe gʉ̃hʉre tiquiro ye duare. Sa yero bʉcʉoro manʉ mariedicoro ijiro, ticoro mari pʉhtoro Jesu cahmeñene tutuaro ye duare. Nuhmino gʉ̃hʉ sata ye duare. Sa ye duaro ticoro tutuaro Cohãcjʉ̃ yacoro iji duare. Manʉ tiricoro pehe ahri yehpa cjẽ pehere ticoro manʉno cahmeñe pehere tutuaro ye duare. Sa yero ahri yehpa cjẽne pajiro tʉhoture. \p \v 35 Ahrire mʉsare nii niaja mʉsare yedohogʉ tagʉ. Tutuaro dutiyere mʉsare cũ dueraja. Sa cũ duerapegʉta quehnoano mʉsa yegʉ̃ cahmeaja. Sa yegʉ Jesu mari pʉhtoro yere mʉsa tutuaro ye duagʉ̃ cahmeaja yʉhʉ. \p \v 36 Mʉsa mehna cjʉ̃no tiquiro cahmedicoro bʉcʉoro wahagʉ̃ ihñano ticorore namo tiahro. “Sata yero cahmene”, ni tʉhoturo, namo tiahro. Sa yero ticorore namo tiro ñano yero niedare. \v 37 Apequiro pehe tiquiro cahmedicorore “Yʉhʉre namo tiro cahmene”, ni dueraro, tiquiro cahmediro sahata yeahro. Tiquiro namo ti dueragʉ̃, quehnoanota. Quehnoano yero nine. \v 38 Sa yero tiquiro cahmedicorore namo tiriquiro gʉ̃hʉ quehnoano yere. Sa yero yojopʉre ticorore namo tieriquiro pehe apequiro yʉhdʉoro quehnoano yere. \p \v 39 Manʉ tiricorore ticoro manʉnore cohã dutierare Cohãcjʉ̃. Tiquiro sa cohã dutierapegʉ̃ta ticoro manʉno tiquiro yariari bato ticoro apequiro mehna ticoro cahmediquiro mehna manʉ ti masine. Ticoro manʉ tiriquirore Jesu yaquiro ijiro cahmene tiquirore. \v 40 Ticoro manʉ mariedicoro tojoaro, manʉ tiricoro yʉhdʉoro quehnoano bucuericoro ijirota ticoro. Sata ni tʉhotuaja yʉhʉ pehe. Cohãcjʉ̃ yaquiro Espíritu Santore cʉogʉ ijiaja. Yʉhʉ sa cʉogʉ ijigʉ̃ masina, ahri yʉhʉ yahurire masiña mʉsa. \c 8 \s1 “Cohãcjʉ̃ ijire”, tiquina niñe queoyere ño peo, ihyayere duhu peoahye masa. Ti ihyayere yahuahye Pablo \p \v 1 Yojopʉre “Cohãcjʉ̃ ijire”, tiquina niñe queoyere ño peo, tiquina duhu peori ihyayere yahu duaja. Ijipihtina mʉsa ti borore “Masiaja”, ni tʉhoture mʉsa. Sa ni tʉhotuna “Apequinare masi yʉhdʉdʉcaja”, ni tʉhotumene mʉsa. Sa ni tʉhotuna apequinare yedohoerare mʉsa. Apequinare cahĩna tiquinare yedohore mʉsa. Sa ye masiñe yʉhdʉoro apequinare cahĩñe pehe ihyo waro ijierare. \v 2 “Masi peho cjã”, nina ijina, Cohãcjʉ̃ quehnoañene tiquiro masi dutiyere masiedarĩaga mʉsa. \v 3 Sa ijiepegʉ̃ta Cohãcjʉ̃re mʉsa cahĩgʉ̃ mʉsare masine tiquiro. Sa yena tiquiro yequina ijire mʉsa. \p \v 4 “Cohãcjʉ̃ ijire”, tiquina niñe queoyere ño peo, tiquina ihyayere duhu peore. Ti ihyayere mʉsare yahutja: Ti queoye ne dʉhseati ijierare. Potota ti queoye jeripohna mariedare. Cohãcjʉ̃ pehe ihcãquirota ijire. Apequina cohãmana mariedare. Ahrire masiaja mari. \v 5-6 “Peyequina cohãmana ijire. Tiquina mari pʉhtoa ijire”, ni tʉhotumene masa. Sa yero ʉhmʉsepʉ, ahri yehpapʉ gʉ̃hʉre “Cohãmana”, tiquina niñequina ijiepegʉ̃ta mari pehere ihcãquirota ijire Cohãcjʉ̃. Tiquiro mari Pacʉ ijipihtiyere bajumehnediquiro ijire. Sa yero tiquiro yequina ijiatina yeahye tiquiro marine. Sa yero mari pʉhtoro Jesucristo ihcãquirota ijire. Tiquiro ijipihtiyere mari Pacʉre ye basariquiro ijire. Tiquiro yequina ijiatinare yeahye tiquiro marine. Sa yena tiquiro mehna sa ijiducunata mari. \p \v 7 Yʉhʉ nidiro saha ijiepegʉ̃ta apequina Jesu yequina tire masiedare. Panopʉ tiquina “Cohãcjʉ̃ ijire”, tiquina niñe queoyere “Catiyequina ijire”, ni tʉhotuducumahye. Ti pjepʉre sa yeriquina ijiye yojopʉ gʉ̃hʉre ti queoyere ño peo, tiquina duhu peo ihyayere “Cohãmana ye ihyaye ijire”, ni tʉhotumene. Sa ye ti ihyayere ihyaye, “Mari ñano yena niaja”, ni tʉhotumene. Tire tiquina yerire quehnoano masiedaye, sa ni tʉhotumene. \v 8 Ti ihyayere mari ihyagʉ̃ mari ihyeragʉ̃ gʉ̃hʉre Cohãcjʉ̃ marine “Quehnoañequina ijire”, ni ihñedare. Sa ye ti ihyayere mari ihyagʉ̃ ihyo warota iji cãhno nine ti ihyaye. Mari tire ihyana ñano yeraja. Ti ihyayere mari ihyeragʉ̃ gʉ̃hʉre ihyo warota iji cãhno nine. Mari ihyerana apequina yʉhdʉoro quehnoana ijieraja mari gʉ̃hʉ. \v 9-10 Sa ijiepegʉ̃ta quehnoano yeya mʉsa. Ti ihyayere ihyarina mʉsa ijigʉ̃ apequina mʉsare “Masiaja”, ninare ihña cũ ihyaboaga. Sa ihña cũ ihyaye tiquina yerire quehnoano masiedaye, “Ñano yena niaja mari”, ni tʉhotueta tiquina gʉ̃hʉ. Tiquina sa ni tʉhotugʉ̃ tiquina pehere ñano yegʉ̃ yena niaga mʉsa. Sa yena quehnoano yeya mʉsa. \v 11 “Mari ti ihyayere mari ihyagʉ̃ quehnoanota marine”, mʉsa ni tʉhotuna ijina apequina quehnoano masieñequinare ñano yegʉ̃ yeboaga mʉsa, mʉsare tiquina ihña cũgʉ̃. Sa yeriquina ye ijiati gʉ̃hʉre yariahye Cristo. Sa yena Cristo yequinare mʉsa acayere ñano yegʉ̃ yena niboaga mʉsa. \v 12 Quehnoano masieñequinare Cristo yequinare mʉsa ñano yegʉ̃ yena, Cristo gʉ̃hʉre ñano yena nine mʉsa. \v 13 Sa yegʉ ti queoyere ño peo, tiquina duhu peo ihyayere yʉhʉ ihyagʉ Cristo yequinare ñano yegʉ̃ yegʉ niboaga yʉhʉ. Jesu yequina ñano yegʉ̃ cahmedaja. Sa yegʉ “Yʉhʉ tiquinare ñano yegʉ̃ yeari”, nigʉ ti ihyayere ne pari turi ihyasi yʉhʉ. \c 9 \s1 Pablo Jesu cũriquiro tiquiro ijiyere yahuahye \p \v 1 Jesu tiquiro yere buhe dutiro cũrigʉ ijiaja. Sa yegʉ apequina tiquiro cũriquina tiquina yero saha ye masiaja yʉhʉ gʉ̃hʉ. Jesu cũrigʉta ijiaja yʉhʉ gʉ̃hʉ. Mari pʉhtoro Jesure ihñarigʉta ijiaja yʉhʉ. Sa yena Jesu yere yʉhʉ buhegʉ̃ mʉsa pehe tire quehnoano tʉhona tiquiro yequina wahare mʉsa. Sa yena Jesu cũrigʉ yʉhʉ ijiyere masi tuhasare mʉsa. \v 2 Apequina yʉhʉre yahu wajaye “Jesu cũriquiro ijierare”, niboaga. Tiquina sa niepegʉ̃ta mʉsare yʉhʉ buheri bato Jesu yequina wahana, “Jesu cũriquiro ijire”, ni, yʉhʉre masi tuhasare mʉsa. Sa yena apequina yahu wajaepegʉ̃ta mʉsa pehe tiquiro cũrigʉ yʉhʉ ijiye tiyere masine. \p \v 3 Yʉhʉre yahu wajayequinare ohõ saha ni yʉhtiitja. \v 4 Mʉsare yʉhʉ buheri bato yʉhʉ ihyatire yʉhʉ sihniati gʉ̃hʉre yʉhʉre ohoro cahmene mʉsare. \v 5 ¿Sa yegʉ namo tigʉ ijigʉ yʉhʉ namono Jesu yacoro ticoro ijigʉ̃ ticoro mehna tini masiedaboagari yʉhʉ? Apequina Jesu cũriquina, Jesu bahana, Pedro gʉ̃hʉ tiquina namosãnumia mehna tiquina tinidiro sahata yʉhʉ gʉ̃hʉ tini masiboaga. Yʉhʉ sa tinigʉ̃ yʉhʉ namo tigʉ ijigʉ̃ ticoro gʉ̃hʉre ihyayere ohoboaga mʉsa. \v 6 Yʉhʉ Bernabé mehna mʉsare quehnoañe buheyere ʉsã buhepegʉ̃ta ʉsãre ne apee borogã ohoerari mʉsa. Sa yena ʉsã basita ʉsã ihyatire dahra wapataʉ ʉsã. ¿Ʉsã dihitare wapataro marieno buhero cahmeajari, mʉsa tʉhotugʉ̃? ¿Ʉsã sa buhena apeye dahraye pehere duhu masiedaboagari ʉsã? \v 7 Ahriquina yʉhʉ queoye mehna yahuatiquina pehe tiquina dahrari wapa wapatare. Ihcãquiro surara dahragʉ̃ tiquiro pʉhtoa tiquirore wapa yere. Tiquiro basi wapa yerare. Ihyayere oteriquiro gʉ̃hʉ tiquiro oteri dʉca tigʉ̃ tireta ihya masine. Sa yero wapatare tiquiro. Sa yero ovejare ihña ihboriquiro tiquiro nuñequina epẽcore sihni masine tiquiro. Sa yero wapatare tiquiro gʉ̃hʉ. \v 8 “Tiquina dahrari wapare wapa yero cahmene”, nigʉ masa tiquina dutiye dihitare mʉsare yahueraja. Cohãcjʉ̃ dutiyepʉ tiquiro nidi gʉ̃hʉre mʉsare yahugʉ niaja. \v 9 Tiquiro dutiyere tiquina ojoari pũpʉ ohõ saha ni yahure: “Wecʉ trigo pjerire tiquiro dahpocãri mehna suhti weriquiro ihya duagʉ̃ tiquiro dʉserore cahmotaeracãhña”, niahye Cohãcjʉ̃ dutiye. Sa dutiro wecʉare nino niedahye. \v 10 Sa dutiro marine nino niahye marine buhero taro. Wesere seheriquiro gʉ̃hʉ ti dʉcare nediquina gʉ̃hʉ tiquina dahrari bato dʉca tiri pje ijigʉ̃ tiquina wapatatire cohtere. Sa yena dahrayequinare tiquina dahrari wapare ohoro cahmene marine. \v 11 Mʉsare Cohãcjʉ̃ yere quehnoañe buheyere buhei ʉsã. ¿Ʉsã sa buhegʉ̃ mʉsa pehe ʉsãre ihyayere ohoeraro cahmeajari, mʉsa tʉhotugʉ̃? Ohoro cahmene. Mʉsa ohogʉ̃ quehnoaboaga ʉsãre. Sa ijiepegʉ̃ta mʉsa ohoerari ʉsãre. \v 12 Sa ohoerapenata apequina ihyayere mʉsare sinigʉ̃ tiquina pehere ohore mʉsa. Tiquina mʉsare ihyayere sinigʉ̃ tiquina yʉhdʉoro ʉsã pehe oho dutiboaga mʉsare. \p Sa oho dutiborina ijiepenata ʉsã pehe “Ʉsãre ohoya” ne niedʉ. “Cristo ye buheyere mʉsapʉ cahmedaboaga” nina, ʉsãre mariedapegʉ̃ta mʉsare ne siniedʉ. \v 13 Cohãcjʉ̃ wʉhʉpʉ dahrayequina ti wʉhʉpʉta tiquina ihyayere nene. Sa ye Cohãcjʉ̃re tiquina ño peori altarpʉ cohteyequina wahiquirore tiquina ʉjʉ̃a mʉoriquirore mehenogã ne, ihyari tiquina gʉ̃hʉ. ¿Tire masiedari mʉsa? \v 14 Sa tiquina yeriro saha quehnoañe buheyere buheyequinare tiquina buheri wapare tiquina ihyatire tiquinare ohoro cahmene mʉsare. Sata ye dutiri mari pʉhtoro Jesu. \v 15 Sa yegʉ mʉsare siniborigʉ ijiepegʉta yʉhʉ ne apee borore siniedʉ mʉsare. Sa yegʉ ahrire yojopʉre ojoa ohogʉ apee borore wapa cahmegʉ tagʉ ojoagʉ niedaja. Mʉsare ne wapa cahme dueraja. Yariacjʉ ijiepegʉta ne wapa cahmesi yʉhʉ mʉsare. Wapa marieno buhegʉ tutuaro bucueaja. Sa yegʉ mʉsare yʉhʉ buheri wapa ne wapata ihyasi. \p \v 16 Quehnoañe buheyere buhe dutiro yʉhʉre cũri Cohãcjʉ̃. Tire buheacjʉta ijigʉ niaja yʉhʉ. Quehnoañe buheyere buheragʉ pejecʉogʉ ijiboaga yʉhʉ. Sa yegʉ ti buheyere buhegʉ “Apequinare masi yʉhdʉdʉcaja”, niacjʉ ijieraja yʉhʉ. \v 17 Quehnoañe buheyere yʉhʉ esa tuharo buhegʉ yʉhʉ buheri wapa wapa neboaga yʉhʉ. Cohãcjʉ̃ yʉhʉre tiquiro yere buhe dutiro cũri yʉhʉre. Sa yegʉ yʉhʉre tiquiro cũrire yegʉ niaja. Sa buheacjʉ ijiaja yʉhʉ. \v 18 ¿Tiquiro yere sa buhegʉ yabe borore wapatajari yʉhʉ? Ohõ saha ijire yʉhʉ wapataye: Quehnoañe buheyere buhegʉ mʉsare ne apee borore siniedagʉ wapa marieno ti buheyere buheaja mʉsare. Yʉhʉ sa nidire masigʉ bucueaja. Yʉhʉ bucueyeta ijire yʉhʉ wapataye. \p \v 19 Ne masa cahacjʉ̃ ijierapegʉta ijipihtiyequina cahacjʉ̃ yero saha ijiaja yʉhʉ apequina masa Jesu yequina tiquina wahatire. \v 20 Sa yegʉ yʉhʉ acaye judio masa mehna ijigʉ, tiquina yero saha yeaja yʉhʉ Jesu yequina tiquina wahatire. Cohãcjʉ̃ dutiyere Moisere tiquiro cũrire ño peorigʉ ijierapegʉta, ti dutiye dihitare ño peoyequina mehna ijigʉ ti dutiyere ño peoriquiro yero saha ijiaja yʉhʉ. Sata yeaja yʉhʉ tiquina Jesu yequina tiquina wahatire. \v 21 Sa yegʉ Cristo yaquiro ijigʉ Cohãcjʉ̃ dutiyere Moisere tiquiro cũrire cohã dueraja. Ti dutiyere cohã duerapegʉta ti dutiye marieñequina mehna ijigʉ ti dutiye marieniquiro yero saha ijiaja. Sata yeaja yʉhʉ Jesu yequina tiquina gʉ̃hʉ wahatire. \v 22 Jesu yere quehnoano masieñequina mehna ijigʉ tiquina yero saha ijiaja. “Masi pehogʉ ijiaja”, niedaja yʉhʉ. Sata yeaja yʉhʉ Jesu yequina tiquina gʉ̃hʉ wahatire. Sa yegʉ ijipihtiyequina masa tiquina ijiro saha ijiaja yʉhʉ, ihquẽquina Jesu yequina tiquiro yʉhdʉoriquina tiquina wahatire. \v 23 Ahrire yeaja quehnoañe buheyere ijipihtiyequina tiquina tʉhoatire. Yʉhʉ sa yegʉ̃ ihñano Jesu tiquiro buheriro saha yʉhʉ gʉ̃hʉre quehnoano yere. Sa yegʉ masa tiquina ijie tiro saha ijiaja. \p \v 24 Ohõ saha ijire mari queoye mehna buhegʉ̃. Oma cohãpeyequina omañe tiquina ijipihtiyequina omare. Tiquina sa oma pihtiepegʉ̃ta oma tutuariquiro pehe esa mʉhtare. Sa esa mʉhtariquiro wapatare. Sa yena tiquina omariro saha mʉsa gʉ̃hʉ Cohãcjʉ̃ cahmeñene yeya mʉsa wapatatire. \v 25 Ijipihtiyequina omañequina tiquina pagʉre dojomehneñene duhu cã, quehnoano omapore tiquina oma tutuatire. Sa ye tiquina quehnoano omatire queoro ihyaye, queoro carĩñe, quehnoano yere tiquina. Sata yere tiquina wapatato saha. Sa ye tiquina wapataye pũri mehna tiquina yeri behto ijire. Ti behto pehe yoari pje ijierare. Duita ahbaa wahare. Mari pehe Cohãcjʉ̃ yere quehnoano buheaja tiquiro yere mari wapatato saha. Ti wapataye pũrita ne ahbaerare. \v 26 Sa yegʉ yʉhʉ ape siepʉ omariquiro yero saha yeraja. Sa yegʉ cahmequeperiquiro ape siepʉ dote maca cãriquiro yero saha yeraja. Sa yegʉ Cristo yere queoro ye duaja. \v 27 Sa yegʉ omapeyequina, cahmequepeyequina gʉ̃hʉ tiquina pagʉrire tiquina buheriro saha, quehnoano queoro tiquina yeriro saha yʉhʉ gʉ̃hʉ yʉhʉ pagʉ mehna quehnoañe dihitare yepoaja. Sa yeragʉ apequinare buherigʉ yʉhʉ ijiepegʉta dʉhseacjʉ ijieraboaga yʉhʉ pehe. \c 10 \s1 “Cohãcjʉ̃ ijire”, tiquina niñe queoyere ño peo dutierahye Pablo \p \v 1 Sa yena yʉhʉ acaye, ahrire masiña mʉsa. Ʉsã Israe masa ñecʉsʉmʉa mʉna panopʉ cjẽna ijipihtiyequina Cohãcjʉ̃ ya ehmeo curuare ihña nʉnʉ tã cãa wahahye. Sa wahaye, aco sohãri mare aco pʉa peheri tojoadʉcari mahapʉ wʉa queheri mahapʉ tiniñe, pehãa wahahye. \v 2 Sa wahaye, tiquina ijipihtiyequina ehmeo curua mehna aco sohãri ma cjẽ aco mehna Cohãcjʉ̃ ye ijiatire wame yenohriquina yero saha wahahye. Wame yenohrina wahana Cristo yequina mari ijiyere ihñona niaja. Sa tiquina aco sohãri mare wame yenohriquina yero saha wahaye, Moise yequina tiquina ijiyere ihñoñe niahye. \v 3 Sa ye tiquina ijipihtiyequina ʉhmʉse cjẽ ihyayere ihyae tiahye Cohãcjʉ̃ tiquiro ohoyere. \v 4 Sa ihyaye tiquina ijipihtiyequina Cohãcjʉ̃ ohori aco gʉ̃hʉre sihnie tiahye. Ti pjepʉre ti acore Cohãcjʉ̃ cũri ʉtãpʉ wijiari acore sihnie tiahye tiquina. Tia ʉtã yero saha ijiriquiro, tiquinare aco ohoriquiro Cristo ijiahye. \v 5 Tiquina sa wahariquina ijiepegʉ̃ta apequina tiquina mehna cjẽna ñano yegʉ̃ ihñano Cohãcjʉ̃ pehe peyequina tiquina mehna bucuerahye. Sa yero tiquinare masa marienopʉ yariagʉ̃ yeahye Cohãcjʉ̃. \p \v 6 Sata yeahye tiquinare Cohãcjʉ̃ marine buhero taro. Sa yero tiquinare ihña cũ ñañene mari tutuaro cahmedatire Cohãcjʉ̃ sa yeahye tiquinare. \v 7 Sa yena “Cohãcjʉ̃ ijire”, tiquina niñe queoyere tiquina ño peoriro saha yeracãhña mʉsa. Ti queoyere tiquina ño peorire Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoari pũpʉ yahuro ohõ saha niahye: “Tiquina ihya duji sihni tuhasa, wahcãdʉca, bose deco ye dʉcahye wecʉ queoyere ño peoye tehe”, ni ojoahye panopʉre. \v 8 Came apequina Israe masa pehe numia mehna ñano yeahye. Tiquina yeriro saha yeraro cahmene marine. Tiquina ñano yeri bato ihcã decota tiquina veintitres mil masa yariaa wahahye. \v 9 Apequina Israe masa Cohãcjʉ̃re tiquina mehna usuagʉ̃ yeahye. “Marine buhiri dahresi”, niñe Cohãcjʉ̃re tuhtiahye. Sa tuhtiye tiquirore usuagʉ̃ yeahye. Tiquina sa yeri buhiri Cohãcjʉ̃ añaa pari mehna bahque wejẽahye tiquinare tja. Sa yena tiquina yero saha Cristore yeracãhña mʉsa. \v 10 Apequina Cohãcjʉ̃re unure tuhtigʉ̃ angel masare wejẽdiquiro tiquinare wejẽahye. Sa yena tiquina yero saha yeracãhña. \p \v 11 Sa wejẽ dutiahye tiquinare Cohãcjʉ̃ marine buhero taro. Mari pehe pihtiri deco panogã ijina ijiaja. Mari sa ijina ijigʉ̃ panopʉ cjẽna tiquina sa waharire Cohãcjʉ̃ ojoa dutiahye marine quehnoano buhero taro. \v 12 Sa yena “Quehnoana ijiaja, Cohãcjʉ̃ tiquiro ihñagʉ̃”, ni tʉhotu, quehnoano yeya mʉsa “Ñañene yeari”, nina. \v 13 Mari ijipihtina ihcãquiro dʉhsaro marieno ihquẽ tahari ñañene wacũaja. Sa wacũna ti ñañene ye duaja. Mari sa ye duepegʉ̃ta Cohãcjʉ̃ marine yedohoducuriquiro ijire. Sa yero ti ñañe wacũñene mari bo masiedagʉ̃ tiquiro pehe marine yedohorota. Sa yero ti ñañene mari ye duagʉ̃ ihñano Cohãcjʉ̃ ti ñañene marine ye dueragʉ̃ yerota. Tiquiro sa yegʉ̃ ti ñañene ye duasi mari. \p \v 14 Sa yena yʉhʉ cahĩna yʉhʉre tʉhoya. “Cohãcjʉ̃ ijire”, tiquina niñe queoyere ne ño peoeracãhña. \v 15 Mʉsa quehnoano masina ijigʉ̃ mʉsare yahuaja. Sa yena yʉhʉ niato poto ijigʉ̃ masiña mʉsa basi. \v 16 Cristore tiquina ñehedi ñamine vinore tiquiro sihniato pano Cohãcjʉ̃re “Quehnoare”, niahye. Tiquiro nidiro saha mari gʉ̃hʉ ti vinore sihnina Cohãcjʉ̃re “Quehnoare”, nina, mari ye buhiri Cristo tiquiro yariarire masigʉ̃ yena niaja. Tiquiro dii wijiarire masigʉ̃ yena niaja. Sa yena tiquiro yequina mari ijiye gʉ̃hʉre masigʉ̃ yena niaja mari. Sa yena pãre mari Cristo yequina nuhana mari ye ijiatire tiquiro pagʉ curusapʉ tiquiro yariarire masigʉ̃ yena niaja. Sa yena tiquiro yequina mari ijiye tiye gʉ̃hʉre masigʉ̃ yena niaja. \v 17 Sa yena peyequina masa ijiepenata ihcãria pãgãre ihyana, ijipihtina mari Cristo yequina ihcã curuata ijiaja. Sa yena peyequina ijiepenata ihcã curuata ijiaja. \p \v 18 Israe masa tiquina yerire wacũña mʉsa: Tiquina wahiquirore wejẽñe, ʉjʉ̃a mʉo, ohoye, Cohãcjʉ̃re ño peore. Sa tiquina ohori bato ihcã curuata tiquina ohoriquirore ihyare. Sa ihyaye Cohãcjʉ̃ yequina tiquina ijiye tiyere masigʉ̃ yere tiquina. \v 19 Ohõ sahata nii niaja mʉsare: “Cohãcjʉ̃ ijire”, tiquina niñe queoye dʉhseati ijierare. Sa yero queoyere ño peo tiquina duhu peoye ihyaye pehe ihyo warota ijiro nine. Ti ihyaye marine sijoro saha wahagʉ̃ yerare. \v 20 Ti ihyaye sijoro saha wahagʉ̃ yerapegʉ̃ta ti ihyayere ihyeraro cahmene. Ohõ saha ijire ti. Cohãcjʉ̃re cahmeeñequina wahiquirore wejẽ, ʉjʉ̃a mʉo, Cohãcjʉ̃re ño peoye niedare. Sa ye queoyere ño peoye watĩa pehere ño peore tiquina. Tiquina sa ño peoyequina ijigʉ̃ tiquina mehna ihyana watĩno yequina yero saha yena niaga mʉsa. Mʉsa sa yegʉ̃ pũritare ne cahmedaja. \v 21 Santa cenare mari yeri deco mari pʉhtoro Jesure wacũna tana sihniaja. Mari sa sihnina, watĩno ye pehere sihni masiedaja mari. Sa yena Jesure wacũna tana pãre ihyaja. Mari sa ihyana, watĩa ye pehere ihya masiedaja mari. \v 22 ¿Jesure mʉsa mehna usuagʉ̃ ye duajari mʉsa? ¿Tiquiro yʉhdʉoro tutuana ijiajari mʉsa? Ijierare mʉsa. Sa yena quehnoano yeya mʉsa. \s1 Cohãcjʉ̃ cahmeñe dihitare yeya \p \v 23 Mʉsa yeri ñañe ijierapegʉ̃ta tire yena apequinare yedohoeraboaga mʉsa. Sa yena tire yena Jesure wacũ tutua nemogʉ̃ yeraboaga mʉsa apequinare. \v 24 Mʉsa cahmeñe dihitare yeracãhña. Apequina pehere quehnoano yedohoya mʉsa. \p \v 25-26 Ihyaye duaropʉre ihyayere dúna “¿Ahri ihyaye cohãmana queoye cahapʉ tiquina duhu peori ihyaye ijiajari?” ni, sinitueracãhña. “Ñañene yeari”, nina, sinituboaga mʉsa. Sa ni sinitueracãhña. Ahri yehpa, ahri yehpapʉ ijiye gʉ̃hʉ Cohãcjʉ̃ ye ijire. Sa yena ti ihyayere “¿Ñañe ihyaye ijiajari?” niedacãhña. \p \v 27 Jesure cahmeediquiro mʉsare ihya dutiro tiquiro pijiogʉ̃ waha duana wahaya. Sa wahana mʉsare tiquiro duhu peoyere ihyaya. “¿Ahri ihyaye Cohãcjʉ̃ queoye cahapʉ tiquina duhu peori ihyaye ijiajari?” ni, sinitueracãhña. \v 28 Sa yena apequiro Jesu yaquiro “Ahri ihyaye Cohãcjʉ̃ queoyere tiquina duhu peori ihyaye ijire”, mʉsare tiquiro ni yahugʉ̃ ti ihyaye pũritare ihyeracãhña. Mʉsare sa ni yahuriquiro “Ñañe ihyayere ihyare ahriquina”, mʉsare tiquiro ni tʉhotueratire ihyeracãhña. \v 29 Sa ihya dutieragʉ mʉsa pehere yedohogʉ tagʉ sa niedʉ. Mʉsare ahrire yahuriquiro pehere yedohogʉ tagʉ sa ihya dutieraja. Tiquiro pehe mʉsare “Ñañe ihyayere ihyare ahriquina”, niboaga. “Sa niari”, nina ti ihyayere ihyeracãhña. \p “Ihyeracãhña”, yʉhʉ nigʉ̃ ohõ saha ni sinitu yʉhtiboaga mʉsa yʉhʉre: “¿Dʉhse ijiro boro apequirore ‘Sijoro saha wacũari’ ”, nina ihyeraboagari ʉsã? \v 30 “¿Ti queoyere ohori ihyayere ʉsã ihyagʉ̃ Cohãcjʉ̃ warore ‘Quehnoare’, ʉsã niepegʉ̃ta dʉhsero tire ʉsã ihyari buhiri apequiro ʉsãre yahu wajaboagari?” ni sinitu yʉhtiboaga mʉsa yʉhʉre. \v 31 Ahri ijipihtiyere yahugʉ ohõ saha nigʉ niaja mʉsare: Decoripe Cohãcjʉ̃ tiquiro dutiriro sahata bucueye mehna ihya, sihniaja, Cohãcjʉ̃re masa tiquina ño peoatire. Sa yena ijipihtiyere quehnoano yeducuya Cohãcjʉ̃re masa tiquina ño peoatire. \v 32 Ne judio masare, judio masa ijieyequinare, Cohãcjʉ̃ yequina gʉ̃hʉre ñano yegʉ̃ yeracãhña mʉsa tiquinare. \v 33 Ohõ saha yeaja yʉhʉ pehe. Masa ijipihtiyequinare yedoho duaja. Sa yegʉ yee ijiati pehere pajiro tʉhotueraja. Yʉhʉ ñano yʉhdʉgʉ̃ quehnoanota. Masa pehere yedohoaja tiquinare pecapʉ wahaboriquinare Cohãcjʉ̃ tiquiro yʉhdʉoatire. \c 11 \p \v 1 Sa yena Cristore yʉhʉ ihña cũriro sahata mʉsa gʉ̃hʉ yʉhʉre ihña cũña. \s1 Corinto cjẽna cahmecoanopʉ numia tiquina yeatire yahuahye \p \v 2 Mʉsare yʉhʉ buhe turiarire wacũ pehoñohti mʉsa. Sa wacũna mʉsare yʉhʉ nidire yʉhʉ ye dutiriro saha yeñohti mʉsa. Sa yena quehnoano yere mʉsa. \v 3 Sa yena mʉsa ijiepegʉ̃ta ahri gʉ̃hʉre mʉsa masigʉ̃ cahmeaja: Ijipihtiyequina ʉmʉa tiquina pʉhtoro, Cristo ijire. Sa yero tiquiro namono pʉhtoro ijire ticoro manʉno. Sa yero Cristo pʉhtoro tiquiro Pacʉro ijire. \v 4 Cohãcjʉ̃re sinidiquiro tiquiro dapure mohariquiro sinino, tiquiro basi pʉhtoro ijiyere wijiaro nine. Cohãcjʉ̃ yere yahuriquiro gʉ̃hʉ tiquiro dapure mohano, sata yero nine tiquiro gʉ̃hʉ. \v 5 Sa yero ticoro dapure moheno Cohãcjʉ̃re sinino, ticoro manʉno pʉhtoro ijiyere wijiagʉ̃ yero nine. Cohãcjʉ̃ yere yahuricoro gʉ̃hʉ ticoro dapure moheno, sata yero nine ticoro gʉ̃hʉ. Sa yero ticoro poarire wʉhari pjĩ mehna wʉha pehoricoro yero saha yere ticoro. \v 6 Ticoro dapure moha dueraro ticoro poarire se peho cã dutiahro. Ticoro sa yeri bato ticoro dapure bʉe tiro, ticoro mohaahdo ticoro dapure. \v 7 Ʉmʉa pehe Cohãcjʉ̃ yero saha pʉhtoa ijire. Sa ye Cohãcjʉ̃ quehnoariquiro, tutuariquiro tiquiro ijiye tiyere ihñore tiquina pehe. Sa ye tiquina dapure moheñequinata ijiahro. Numia pehe ʉmʉa tiquina pʉhtoa ijiye tiyere ihñore. Sa yeye tiquina dapure mohaahdo. \v 8 Cohãcjʉ̃ ʉmʉnore yero, numino ya pagʉ cjẽ mehna ʉmʉnore yerahye. Numino pehere yero, ʉmʉno ya pagʉ cjẽ mehna yeahye ticorore. \v 9 Sa yero ʉmʉnore yero, numino yaquiro ijiatiquirore yerahye. Numino pehere yero ʉmʉno yacoro ijiaticorore yeahye Cohãcjʉ̃ ticorore. \v 10 Sa ye numia tiquina dapure mohaahdo angele gʉ̃hʉ tiquina ihña bucueatire. Sa mohañe ʉmʉa tiquina pʉhtoa tiquina ijiyere ihñoñe nine. \v 11-12 Cohãcjʉ̃ numinore yero, ʉmʉno pagʉ cjẽ mehna yeahye. Sata yojopʉre ʉmʉno masa bajuaro, numino pagʉpʉ masa bajuare. Sa yero ijipihtiyequinare Cohãcjʉ̃ pehe yeahye. Sa yero ʉmʉno tiquiro iji mʉhtaedagʉ̃ numino mariedaboaga. Sa ye numino ticoro mariedagʉ̃ ʉmʉno gʉ̃hʉ mariedaboaga. Sa ye tiquina ʉmʉa numia gʉ̃hʉ tiquina basi cahme yedohore masa putiatire. Sa yero ijipihtiyequinare ijiatiquinare bajumehnediquiro ijire Cohãcjʉ̃. \p \v 13 ¿Mʉsa basi dʉhse ni tʉhotuajari? ¿Numino ticoro dapu mohedicoro, Cohãcjʉ̃re ticoro sinigʉ̃ quehnoajari, mʉsa tʉhotugʉ̃? Ne quehnoaedare. \v 14 Sa yero ʉmʉno poa nahmo cʉoriquiro tiquiro ijigʉ̃ ñarĩne. Ijipihtiyequina masa tire masine. \v 15 Sa yero numino ticoro poa nahmo ticoro dapure mohari cahsero yero saha ijire. Sa yero ticoro poa nahmo cʉoricoro ijiro quehnoaricoro bajure ticoro. Ti gʉ̃hʉre ijipihtiyequina masine. \v 16 Mʉsa mehna cjʉ̃no ahrire yʉhʉ yahurire tiquiro cahmedagʉ̃, ohõ saha ni yahutja tiquirore: “Yʉhʉ ni yahuriro saha yeducuaja mari. Apequina Jesu yequina gʉ̃hʉ sata yere tiquina gʉ̃hʉ. Ʉsã sa yerina ijigʉ̃ ihñagʉ yʉhʉ ni yahuriro saha yero cahmene mʉhʉ gʉ̃hʉre”, ni yahutja yʉhʉ yahurire cahmeediquirore. \s1 Santa cenare tiquina ihyari watoa dojomehneahye Corinto cjẽna \p \v 17 Yojopʉre mʉsare ahrire yahugʉ tʉʉ, “Quehnoano yena ijire”, niedaja yʉhʉ mʉsare. Mʉsa cahmecoana quehnoano yerare. Ñano yere mʉsa. \v 18 Ohõ saha ni yahu mʉhtaʉtja mʉsare: Mʉsa cahmecoanopʉ cahme dʉse tutuana mʉsa basi ihquẽ cururi tu wana niñohti mʉsa. Apequina tire yʉhʉre tiquina yahugʉ̃ “Potota ijiaga”, ni tʉhotuaja yʉhʉ. \v 19 Sata yere mʉsa. Sa yena ohõ saha ni tʉhotumene mʉsa. “Mari tu warina ijina, Jesu yequina waro ijiyequina pehere masinata mari. Sa yena marine tu waro cahmene”, ni tʉhotumene mʉsa. \v 20 Mʉsa basi sa cahme ihña tuhtina, mʉsa ihcãnopʉ cahmecoa ihyana quehnoano yerare. Potota Santa cena waro yena niedare. \v 21 Mʉsa cahmecoana ihquẽquina mʉsa sehsaro ihya mʉhtana, apequina pehere ʉjʉa ahbagʉ̃ yere. Sa ye sihni mʉhtana quehea wahare. \v 22 ¿Mʉsare mʉsa ihyaye wʉhʉse mariedajari? ¿Mʉsare mʉsa sihniñe wʉhʉse mariedajari? Ti wʉhʉsepʉta ihya, sihniña. Yojopʉre Cohãcjʉ̃ yequina tiquina cahmecoanore dojomehnena niaga mʉsa. Sa yena apequina Jesu yequina pejecʉoyequinare ihyaye marieñequina pehere mʉsa pehe bʉoro yʉhdʉgʉ̃ yere. ¿Dʉhse ni yahugʉtari yʉhʉ mʉsare? “Quehnoano yerare mʉsa”, niaja yʉhʉ. \s1 Santa cenare ihyarire yahuahye Pablo \r (Mt 26.26-29; Mr 14.22-25; Lc 22.14-20) \p \v 23 Mari pʉhtoro Jesu tiquiro ihya bato tirire yahuri yʉhʉre. Sa tiquiro yahuri bato yʉhʉ pehe mʉsare tire yahuu. Ti ohõ saha ijire: Tiquirore ihña tuhtiyequinare Juda tiquiro ihñoati ñamine mari pʉhtoro Jesucristo pãre ne, \v 24 Cohãcjʉ̃re “Quehnoare”, niñohti. Tiquiro sa nidi bato ti pãre nuha, tiquiro buheyequinare itiñohti. Sa itiro ohõ saha niñohti: “Ahrire ihyaya. Ahri yʉhʉ pagʉ ijire. Mʉsa ye ijiatire yariʉtja. Yʉhʉre mʉsa wacũatire ahrire ihyaya”, niñohti Jesu mari pʉhtoro. \v 25 Sa tiquina ihyari bato tiquiro sihnidi pare neno ohõ saha niñohti: “Mʉsa ñañe yeyere cohãgʉ tagʉ yariʉtja. Sa yegʉ ye diire cohãgʉtja. Cohãcjʉ̃ ‘Mʉsare yʉhdʉoutja’ tiquiro nidiro esagʉ̃ yʉhʉ yariaro mehna tiquiro nidiro sahata sohtori tirota. Ahri papʉ pose tiyere sihnina, yʉhʉ dii wijiarire wacũnata. Ahrire sihnina, yʉhʉre mʉsa wacũatire sihniña”, niñohti Jesu. \v 26 Sa yena Santa cena cjẽ pãre mʉsa ihyana, sihniñene sihnina, Jesu mari pʉhtoro mari ye buhirire tiquiro yariarire wacũ, ihñona nine mʉsa. Sa ihñoducunata mʉsa tee ahri yehpapʉ tiquiro tojoa tato pano. \s1 “Santa cenare ihya sihnina ohõ saha yeya”, ni yahuahye Pablo \p \v 27 Santa cenare ihya, sihnina, Jesure ño peoro marieno cua pesaro yerana, tiquiro pagʉre tiquiro dii cohãri gʉ̃hʉre bʉjʉpero saha yena niaja mari. Sa yena Jesure bʉjʉpena niaja mari. Sa yeyequina buhiri tiyequina ijire. \v 28 Sa yena mari yerire, mari ijiye tiyere quehnoano wacũuhna. Sa wacũna Santa cenare ihya, sihni masiaja mari. \v 29 Mari pʉhtoro mari ye ijiatire tiquiro pagʉ yariarire wacũno marieno Santa cenare ihya, sihnina mari buhiri tinata. \v 30 Ohõ saha dihita yere peyequina mʉsa mehna cjẽna. Sa ye tiquina ihquẽquina tutueyequina, dohatiyequina wahare. Sa ye apequina tiquina sa yeri buhiri yariaa wahare. \v 31 Sa ijiepegʉ̃ta tiquina ihya, sihniñe tiquina yerire, tiquina ijiye tiyere quehnoano wacũñe, tiquina ñañe yerire duhu, ti buhirire buhiri tieraboaga. \v 32 Mari pʉhtoro pehe marine tuhtire, tiquina ye buhirire marine buhiri ti dutieraro. Apequina ñañequina Jesure ño peoeyequina buhiri tiatiquina dihita ijire. Tiquina yero saha marine buhiri tigʉ̃ cahmedare mari pʉhtoro. \p \v 33 Sa yena yʉhʉ acaye, Santa cenare ihyana tana cahmecoana, mʉsa basi cohteniña. \v 34 Sa ye mʉsa mehna cjẽna ʉjʉa ahba, tiquina ye wʉhʉsepʉ ihyarĩahdo. Sa yena Santa cenare ihyana tana cahmecoana, cua pesaro yerariquina ye buhiri buhiri tisi mʉsa. Apee borore yahu duami mʉsare. Came yʉhʉ basi esagʉpʉ mʉsare yahutja tire. \c 12 \s1 Cohãcjʉ̃ yere mari yeatire cũno marine ye masigʉ̃ yere Espíritu Santo \p \v 1 Yʉhʉ acaye ahrire yahu duaja mʉsare. Cohãcjʉ̃ yere mari yeatire cũno marine ijipihtinare ye masigʉ̃ yere Espíritu Santo. Sa yegʉ tire mʉsa quehnoano masigʉ̃ cahmeaja. \p \v 2 Jesu yequina ijieranina sijoro saha ijiye buheyere tʉho nʉnʉna ijina, mʉsa pehe “Cohãcjʉ̃ ijire”, tiquina niñe queoyere, yahuducueye queoyere ño peomedi. Tire masine mʉsa. \v 3 Sa ijimedina mʉsa ijigʉ̃ yojopʉre ohõ saha ni yahutja mʉsare. “Jesu ñano wahacũnahdo”, niñequina Cohãcjʉ̃ yaquiro Espíritu Santo tutuaye mehna sa niñe niedare. Espíritu Santo warore cʉoerare tiquina. Sa ijiye “Jesu mari pʉhtoro ijire”, niñequina pehe Espíritu Santo tutuaye mehna sa niñequina ijire tiquina. \p \v 4 Cohãcjʉ̃ yere ye masiñe peye ijire. Ti sa ijiepegʉ̃ta marine ye masigʉ̃ yeriquiro pehe ihcãquirota ijire. Tiquiro Espíritu Santo ijire. \v 5 Sa ye apequinare yedohoye gʉ̃hʉ peye ijire. Ti sa ijiepegʉ̃ta mari pʉhtoro Jesu pehe marine yedoho dutiriquiro ihcãquirota ijire. \v 6 Sa ye Cohãcjʉ̃ yere yeye gʉ̃hʉ peye ijire. Ti sa ijiepegʉ̃ta Cohãcjʉ̃ ijipihtina marine ye masigʉ̃ yeriquiro pehe ihcãquirota ijire. \v 7 Marine Jesu yequinare Espíritu Santo yedohoro, Cohãcjʉ̃ tutuayere ihñono nine. Ohõ sahata yedohore tiquiro Jesu yequinare ijipihtiyequinare mari quehnoano yeatire. \v 8 Ihquẽquinare quehnoano masi yahugʉ̃ yere Espíritu Santo. Sa yero apequinare Cohãcjʉ̃ yere quehnoano buhegʉ̃ yere tiquiro. \v 9 Sa yero apequinare Cohãcjʉ̃re quehnoano wacũ tutuagʉ̃ yere tiquiro. Sa yero apequinare Cohãcjʉ̃ tutuayere ohore tiquiro. Ti tutuaye mehna tiquina pehe dohatiyequinare yʉhdʉgʉ̃ yere. Cristore tiquina wacũ tutuagʉ̃ ihñano tiquirore tiquina sinidiro sahata yere tiquiro. Espíritu Santo ihcãquirota ijiriquiro ti tutuayere ohore. \v 10 Sa yero apequinare Cohãcjʉ̃ tutuaye mehna ihñoñene ye masigʉ̃ yere tiquiro. Sa yero apequinare Cohãcjʉ̃ yere quehnoano yahu masigʉ̃ yere tiquiro tiquinare. Sa yero apequina Jesu yequinare buheyere quehnoano bese masigʉ̃ yere tiquiro. Sa masiñe watĩno ye buheye ti ijigʉ̃ masine tiquina. Espíritu Santo waro ye buheye gʉ̃hʉre ti ijigʉ̃ masine tiquina. Sa yero apequinare tʉhomehneñe yahuducuyere yahuducu masigʉ̃ yere tiquiro. Sa yero tʉhomehneñe yahuducuyere yahuducuyequina tiquina nino sahata yahu yʉhdʉo masigʉ̃ yere tiquiro apequinare. \v 11 Espíritu Santo ihcãquirota ijiriquiro tiquiro cahmeno saha marine ijipihtinare yʉhʉ yahuriro saha ye masigʉ̃ yere. Ihquẽquinare sijoro saha ye masigʉ̃ yere. Apequina gʉ̃hʉre sijoro saha ye masigʉ̃ yere. \s1 Cristo yequina ijina ihcã curuata ijiaja mari \p \v 12 Ohõ sahata ijire ahri mehna mari queoye mehna yahugʉ̃: Mari pagʉ ihcã pagʉ ijiepegʉ̃ta omocari, caperi, dahpocãri, cahmo ti pũrita peye ijire mari pagʉpʉ ijiye. Sata ijiaja mari Cristo yequina gʉ̃hʉ. Cristo yequina tiquiro pagʉ yero saha ihcã curuata ijiaja. \v 13 Sa yena Cristo yequina ijina, tiquiro pagʉ yero saha ihcã curuata ijiaja mari. Judio masa, judio masa ijiena, cahacjãna, cahacjãna ijiena peye cururi mari ijiepenata ihcãquirota ijiriquiro tiquiro pagʉ yero saha ihcã curuata ijiaja mari. Espíritu Santo ihcãquirota ijiriquiro tiquiro tutuaye mehna wame yenohrina ijiaja mari ijipihtina. Sa yena ihcãquiroreta Espíritu Santore cʉoaja mari, Cristo ya curua cjãna ijina. \p \v 14 Mari pagʉ ihcã pagʉ ijiepegʉ̃ta omocari, caperi, dahpocãri, cahmo, ti mari pagʉpʉ ijiye peye ijire. \v 15 Mʉhʉ dahpocã yahuducuri dahpocã ijiro, ohõ saha niboaga mʉhʉre sijoro saha ni duaro: “Omoca ijieraja yʉhʉ. Sa yegʉ pagʉ cjã dahpocã ijieraja yʉhʉ”, niboaga. Mʉhʉ dahpocã sa nieperota pagʉ cjã dahpocã ijirota nine. \v 16 Mʉhʉ cahmono yahuducuri cahmono ijiro, ohõ saha niboaga mʉhʉre sijoro saha ni duaro: “Capea ijieraja yʉhʉ. Sa yegʉ pagʉ cjã cahmono ijieraja yʉhʉ”, niboaga. Mʉhʉ cahmono sa nieperota pagʉ cjã cahmono ijirota nine. \v 17 ¿Mari pagʉ capea dihita ijigʉ̃ dʉhse tʉhoboagari mari? Basioerare. ¿Sa yena mari pagʉ cahmono dihita ijigʉ̃ dʉhse wijĩboagari mari? Basioerare. \v 18 Sa ijierare mari pagʉ. Ohõ saha ijire. Mari pagʉpʉ ijiyere Cohãcjʉ̃ tiquiro cahmeno saha cũahye mari pagʉre. \v 19 ¿Mari pagʉpʉ ijiye mariedagʉ̃ dʉhse wahaboagari mari pagʉ? ¿Mari omocari dihita ijigʉ̃ dʉhse wahaboagari mari pagʉ? \v 20 Mari pagʉ ohõ saha ijire: Ihcã pagʉ ijiepegʉ̃ta mari pagʉpʉ ijiye peye ijire. \p \v 21 “Mʉhʉ yedohogʉ̃ cahmedaja”, mʉhʉ capea ni masiedare mʉhʉ omocare. Sa yero mʉhʉ dapu mʉhʉ dahpocãrine “Mʉsa yedohogʉ̃ cahmedaja”, ni masiedare. \v 22 Apeye mari pagʉpʉ ijiyere “Ihyo iji cjũñe ijire”, mari niñe pehere pototi cahmeaja mari apeye mari pagʉpʉ ijiye yʉhdʉoro. \v 23 Sa yena mari pagʉpʉ ijiyere “Ihyo ijiye ijire”, mari ni tʉhotuepenata tire mari pagʉpʉ ijiyere cahmeaja mari, mari quehnoano ijiato saha. Sa yena apeye mari pagʉpʉ ijiyere mari bʉe tiyere suhti mehna nʉoaja mari. \v 24 Apeye mari pagʉpʉ ijiyere nʉoedaja mari. Ti pũritare ihñona, bʉe tieraja. Ohõ saha iji dutiahye Cohãcjʉ̃ mari pagʉre. Mari ihñoeñene mari pagʉpʉ ijiyere mari quehnoano ño peoye mehna cʉoaja. Sata ye dutiahye Cohãcjʉ̃. \v 25 Sa ye mari pagʉpʉ ijiye ti basi cahme yedohore. \v 26 Sa ye mari caperi ñano yʉhdʉgʉ̃ apeye mari pagʉpʉ ijiye gʉ̃hʉ ñano yʉhdʉre. Sa ye mari caperi quehnoañe wahagʉ̃ mari pagʉpʉ ijiye gʉ̃hʉ quehnoano tʉhoture. \p \v 27 Sa yegʉ ohõ saha nigʉ niaja mʉsare: Mʉsa pehe Cristo pagʉ yero saha ihcã curuata ijire. Sa yena ijipihtina mʉsa tiquiro pagʉpʉ ijiye yero saha tiquiro yequina ijire. \v 28 Sa yero Jesu yequinare mari yedohoatire cũahye Cohãcjʉ̃ marine. Ohõ saha cũahye tiquiro marine. Ihquẽquinare marine buhe dutiro Jesu cũ mʉhtarinare cũahye tiquiro. Apequinare tiquiro yere yahu mʉhtariquinare cũahye. Apequinare masare buheatiquinare, apequinare Cohãcjʉ̃ tutuaye mehna yeatiquinare, apequinare dohatiyequinare yʉhdʉoatiquinare, apequinare masare yedohoatiquinare, apequinare masa pʉhtoa ijiatiquinare, apequinare tʉhomehneñe yahuducuyere yahuducuatiquinare cũahye Cohãcjʉ̃ marine. \v 29 Sa tiquiro cũgʉ̃ ijipihtina ihcãno saha tiquiro cũrina ijieraja mari. Apequina Cohãcjʉ̃ buhe dutiro tiquiro cũriquina ijierare. Sa yena apequina Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtarina ijieraja mari. Sa yena apequina masare buhena ijieraja mari. Sa yena apequina Cohãcjʉ̃ tutuaye mehna yeatina ijieraja mari. \v 30 Sa ye apequina dohatiyequinare yʉhdʉoatiquina ijierare. Sa yena apequina tʉhomehneñe yahuducuyere yahuducuna ijieraja mari. Sa yena apequina tʉhomehneñe yahuducuyere yahu yʉhdʉoana ijieraja mari. Sa yero maripe mari yeatire cũahye tiquiro. \v 31 Sa yena Cohãcjʉ̃ yere ye masi duana quehnoa yʉhdʉye pehere tutuaro cahmeña mʉsa. Sa yegʉ ijipihtiye yʉhʉ nidi yʉhdʉoro mʉsa cahmeatire yojopʉre yahutja mʉsare yʉhʉ. \c 13 \s1 Apequinare quehnoano tiquina cahĩatire yahuahye Pablo \p \v 1 Masa ye yahuducuyere yahuducu masiepenata, angele ye yahuducuyere yahuducu masiepenata apequinare cahĩedana, dʉhseanaja ijieraja mari. Sa ye mari yahuducuye gʉ̃hʉ dʉhseati ijierare. Sa yena apequinare cahĩedana mari yahuducuna, ihyo waro yahuducuna niaja. \v 2 Cohãcjʉ̃ yere quehnoano yahu masiepenata, masa tiquina masiedarire Cohãcjʉ̃ yere tiquina buheri gʉ̃hʉre masi pehoepenata apequinare cahĩedana dʉhseanaja ijieraja mari. “Ahdʉ cʉnʉ ape siepʉ wahaahro”, mari nigʉ̃ “Potota mari nidiro sahata Cohãcjʉ̃ yerota”, ni mari tʉhotugʉ̃ sata yerota. Cohãcjʉ̃re sa ni tʉhotuyequina ijiepenata apequinare cahĩedana ne dʉhseanaja ijieraja mari. \v 3 Ijipihtiyere pejecʉoyequinare mari ohoepegʉ̃ta apequinare mari cahĩedagʉ̃ ti mari ohori dʉhseati ijierare. Sa yena Cohãcjʉ̃ yere yena tana mari pagʉre mari ʉjʉ̃a mʉo dutiepegʉ̃ta apequinare mari cahĩedagʉ̃ ti mari sa yeye dʉhseati ijierare. \p \v 4 Usueraja apequinare cahĩna. Tiquinare cahĩna quehnoano yeaja tiquinare. Sa yena apequinare cahĩna tiquinare cooeraja. Sa yena mari cahĩniquiro mehna ijina “Mʉhʉ yʉhdʉoro ijigʉ ijiaja”, niedaja mari. \v 5 Apequinare cahĩna “Mʉsare masi yʉhdʉdʉcaja”, niedaja mari tiquinare. Sa yena apequinare cahĩna tiquinare ño peoro mehna yeaja mari. Apequinare cahĩna “Ʉsã cahmeno saha yeaja. Mʉsa cahmeno saha yeraja”, niedaja mari. Sa yena tiquinare cahĩna duita usueraja mari tiquina mehna. Sa yena apequinare cahĩna marine ñano tiquina yegʉ̃ gʉ̃hʉre tiquina mehna sa usuaducueraja mari. \v 6 Apequinare cahĩna ñañene tiquina yegʉ̃ ihñana bucueraja mari. Quehnoañe pehere tiquina yegʉ̃ ihñana tutuaro bucueaja. \v 7 Apequinare cahĩna tiquina ye buhiri ñano yʉhdʉepenata tiquinare sa cahĩducuaja mari. Apequinare cahĩna apequina pehe mari cahĩñequinare tiquina yahu wajagʉ̃ tʉhoepenata tire tʉho dueraja. Mari cahĩñequinare apequina yahugʉ̃ quehnoañe dihitare tʉho duaja mari. Apequinare cahĩna “Tiquina ñañene yesi”, ni tʉhotuaja mari tiquinare. Apequinare cahĩna ñano yʉhdʉepenata tiquinare cahĩ duhusi mari. \p \v 8 Ti cahme cahĩñe ne pihtisi. Cohãcjʉ̃ yere yahuye pehe came pihtia waharota. Tʉhomehneñe yahuducuye gʉ̃hʉ came pihtia waharota. Cohãcjʉ̃ yere masa tiquina buheri gʉ̃hʉ came pihtia waharota. Apequinare cahme cahĩñe pehe ne pihtisi. \v 9 Yojopʉre Cohãcjʉ̃ yere mari masi peho masiedaja. Sa yena tiquiro yere yahuna mari yahu peho masiedaja. Mari masi pehoati dʉhsare. \v 10 Sa yena Cristo ñañe marieniquiro tiquiro tojoa wihiri bato mari masi pehonata. Sa yena ñañe mariena ijinata. Ti pjere masi pehonata. “Masiedaja”, ni nemosi. \p \v 11 Mari masi pehoati ohõ saha ijire: Nijigʉ ijigʉ nijinogã yero saha yahuducumi yʉhʉ. Sa yegʉ nijinogã yero saha tʉhotumi. Sa yegʉ bʉcʉ wahagʉ nijinogã tiquiro yeriro saha duhu cãʉ. Sata mari yojopʉre “Masi pehoeraja”, niepenata camepʉre masi pehonata. \v 12 Eõno quehnoano wʉhdoa bajuero saha yojopʉre quehnoano masi pehoeraniaja mari. Came apequirore quehnoano mari ihña masino saha mari masi pehonata. Yojopʉre mari masi pehoati marine dʉhsare. Cohãcjʉ̃ marine tiquiro quehnoano masi pehoriro saha came mari gʉ̃hʉ quehnoano masi pehonata. \v 13 Sa ye ihtiarore mari ye masiaja yojopʉre. Cohãcjʉ̃re wacũ tutua masiaja. Sa yena marine tiquiro yʉhdʉoatire masina, mari quehnoano cohte masiaja. Sa yena apequinare cahme cahĩ masiaja. Ahri ihtiaro ijire pototi mari yeati. Sa yena apequinare cahme cahĩna, ahri pʉaro yʉhdʉoro yena niaja. Wacũ tutuaye, tiquiro yʉhdʉoatire cohteye yʉhdʉoro ijire cahme cahĩñe pehe. \c 14 \s1 Tʉhomehneñe yahuducuyere yahuahye Pablo \p \v 1 Sa yena apequinare cahme cahĩña mʉsa. Sa ye Cohãcjʉ̃ yere mʉsa quehnoano ye masiatire cahmeña mʉsa. Cohãcjʉ̃ yere mʉsa yahuati pũritare tutuaro cahmeña mʉsa. \v 2 Tʉhomehneñe yahuducuyere yahuducuriquiro Cohãcjʉ̃ mehna dihita yahuducure. Sa ni yahuducuro masa mehna yahuducuro niedare tiquiro. Tiquiro sa ni yahuducugʉ̃ tʉhoye masa pehe ne tʉhoerare tiquirore. Masa tiquina masiedarire Espíritu Santo tutuaye mehna yahuducuro nine tiquiro. \v 3 Cohãcjʉ̃ yere yahuriquiro pehe masa pehere yahure. Sa yahuro tiquiro masare yedohoro nine. Sa yero tiquinare buhero nine tiquiro. Sa yero tiquina ñano yʉhdʉgʉ̃ tiquinare bucuegʉ̃ yere. \v 4 Tʉhomehneñe yahuducuyere yahuducuriquiro ihcãquirota buhere. Apequinare buherare. Cohãcjʉ̃ yere yahuriquiro pehe apequinare Jesu yequinare buhero, yedohore tiquiro. \p \v 5 Tʉhomehneñe yahuducuyere ijipihtina mʉsa yahuducugʉ̃ quehnoaboaga, yʉhʉ tʉhotugʉ̃. Sa ijiepegʉ̃ta Cohãcjʉ̃ yere mʉsa yahugʉ̃ pũritare tutuaro cahmeaja. Cohãcjʉ̃ yere yahuriquiro pehe tʉhomehneñe yahuducuyere yahuducuriquiro yʉhdʉoro apequinare yedohore. Sa ijiepegʉ̃ta tʉhomehneñene yahuducuriquiro tiquiro yahuducuyere apequiro yahu yʉhdʉogʉ̃ tiquina pehe pototi apequinare yedohore. Tiquiro yahuducuyere yahu yʉhdʉoriquiro ijiro tiquiro pehe apequinare Jesu yequinare buhero nine. \v 6 Tʉhomehneñe yahuducuyere mʉsa mehna yʉhʉ yahuducugʉ, apequiro mʉsare tiquiro yahu yʉhdʉoeragʉ̃ mʉsare yedohoeraboaga yʉhʉ. Sa yegʉ Cohãcjʉ̃ yʉhʉre tiquiro yahurire yahugʉ, tiquiro yere yʉhʉ masiñene yahugʉ, apeyere tiquiro yere yahugʉ mʉsare yedohogʉ niaja. Tire mʉsa tʉhoatire mʉsare buhegʉ mʉsare quehnoano yedohogʉ niaja yʉhʉ. \p \v 7 Tʉhomehneñene yahuducuriquiro tiquiro yahuducuye basa wamoa yero saha ijire. Carisure putina, arpare bʉa pʉtẽna tire mari queoro yeragʉ̃ ti basayere apequinare masino basioerare. \v 8 Sa yero cornetare putiriquiro surara ijiro tiquina cahme wejẽato panore queoro tiquiro putieragʉ̃ apequina surara pehe tiquina cahme wejẽatire masisi. Sa ye tiquina cahme wejẽato pano tiquina wejẽatire wamoare quehnoyuriquina ijisi tiquina. \v 9 Sata mʉsa gʉ̃hʉ tʉhomehneñe yahuducuyere mʉsa yahuducugʉ̃ tʉhoye, yahu yʉhdʉoriquiro mariedagʉ̃ apequina tire ne masisi. Tiquina sa masiedagʉ̃ mʉsa yahuducuye dʉhseati ijierare. \v 10 Ahri yehpapʉ peye yahuducuye ijiaga. Sa ye tire yahuducuyequina tiquina basi sa yahuducuyere quehnoano tʉhore. \v 11 Ihcãquiro ye yahuducuyere yʉhʉ tʉhoeragʉ̃ ihñano tire yahuducuriquiro pehe “Ape dihta cjʉ̃no ijire”, ni tʉhoturota yʉhʉre. Sa yegʉ yʉhʉ gʉ̃hʉ sata ni tʉhotutja tiquirore. \v 12 Sata ijiri mʉsa gʉ̃hʉ tʉhomehneñene yahuducuna. Espíritu Santo tiquiro tutuaye mehna tutuaro ye duamene mʉsa. Tiquiro tutuaye mehna sa ye duana apequina Jesu yequinare mʉsa buheatire tiquinare mʉsa yedohoatire tutuaro cahmeña mʉsa. \p \v 13 Sa yero tʉhomehneñene yahuducuriquiro tiquiro yahuducurire tiquiro quehnoano yahu yʉhdʉoatire Cohãcjʉ̃re siniahdo tiquiro. \v 14 Tʉhomehneñe yahuducuye mehna Cohãcjʉ̃re sinigʉ yʉhʉ tʉhotuye mehna sinigʉ niaja. Sa sinigʉ yʉhʉ tʉhotuyere apequinare quehnoano yahueraja. Sa yegʉ apequinare yedohoeraja yʉhʉ. \p \v 15 Ahrire masina, ohõ saha yenata mari: Espíritu Santo tutuaye mehna tʉhomehneñe yahuducuye mehna Cohãcjʉ̃re sininata. Sa yena ape decopʉ quehnoano masi tʉhotu, apequina tiquina quehnoano tʉhoatire tiquina ye mehna Cohãcjʉ̃re sinina, ti gʉ̃hʉre sininata tja. Espíritu Santo tutuaye mehna tʉhomehneñe yahuducuye mehna Cohãcjʉ̃ yere basanata. Sa yena ape deco quehnoano masi tʉhotu, apequina tiquina quehnoano tʉhoatire tiquina ye mehna Cohãcjʉ̃ yere basana, ti gʉ̃hʉre basanata tja. \p \v 16 Mari sa yeragʉ̃ tʉhomehneñe yahuducuye mehna Espíritu Santo tutuaye mehna Cohãcjʉ̃re “Quehnoariquiro, tutuariquiro ijire”, mari niepegʉ̃ta apequina pehe ne tʉhoerare. Sa tʉhoeraye “Poto ijire”, ni masiedare. \v 17 Tʉhomehneñe yahuducuye mehna Cohãcjʉ̃re “Quehnoare”, ni masiaja mari. Mari sa niñe quehnoañe ijiepegʉ̃ta tire yahu yʉhdʉoerana apequinare buheraja mari. Sa yena tiquinare yedohoeraja mari. \v 18 Ijipihtina mʉsa yʉhdʉoro yʉhʉ pehe tʉhomehneñene yahuducuaja. Sa yegʉ Cohãcjʉ̃ yʉhʉre sa yahuducu masigʉ̃ tiquiro yegʉ̃ tiquirore “Quehnoare”, niaja yʉhʉ. \v 19 Sa yahuducugʉ yʉhʉ ijiepegʉ̃ta Jesu yequina cahmecoañequina watoa yʉhʉ ijigʉ̃, tʉhomehneñe yahuducuye mehna peye yʉhʉ yahuepegʉ̃ta dʉhseati ijierare. Ti yʉhdʉoro masa tiquina quehnoano tʉhoati pehe meheñegã yʉhʉ yahuepegʉ̃ta quehnoarĩne, yʉhʉ tʉhotugʉ̃. \p \v 20 Yʉhʉ acaye, macanagã tʉho masieñequinagã tiquina ijiro saha ijieracãhña mʉsa. Sa yena coã bajuayequina ñañe yeyere tiquina masieno saha ijiya mʉsa gʉ̃hʉ. Sa yena bʉcʉna tʉho masiñequina tiquina ijiro saha ijiya mʉsa. \v 21 Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoari pũpʉ ohõ saha nine: “ ‘Tʉhomehneñene yahuducuyequinare ahriquina masare yeere yahu dutiitja. Sa yegʉ ape dihta cjẽnare yeere yahu dutiitja ahriquina masare. Yʉhʉ sa yahu dutiepegʉ̃ta ahriquina yʉhʉ yahuyere tʉhosi’, nine Cohãcjʉ̃ mari pʉhtoro”, nine Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoari pũpʉ. \v 22 Sa ye tʉhomehneñene yahuducuye Jesu yequinare Cohãcjʉ̃ tutuayere masigʉ̃ yeati ijierare. Ti yahuducuye Jesure cahmeeñequina pehere Cohãcjʉ̃ tutuayere masigʉ̃ yeati ijire. Sa yero Cohãcjʉ̃ yere yahuye Jesure cahmeeñequinare Cohãcjʉ̃ tutuayere masigʉ̃ yeati ijierare. Cohãcjʉ̃ yere yahuye Jesu yequina pehere Cohãcjʉ̃ tutuayere masigʉ̃ yeati ijire. \p \v 23 Sa ye ijipihtina mʉsa Jesu yequina cahmecoagʉ̃ tʉhomehneñene mʉsa yahuducugʉ̃ tire masieñequina, apequina Jesure cahmeeñequina gʉ̃hʉ sajã, tʉhoboaga. Sa tʉhoye “Tiquina tʉho masieñequina ijire”, niboaga mʉsare tiquina. \v 24 Ijipihtina mʉsa Cohãcjʉ̃ yere mʉsa yahugʉ̃ pũrita tire masiedariquiro, Jesure cahmedariquiro sajã dʉca tʉhoro, tiquiro ñañe yerire masiboaga tiquiro. Sa yero tiquiro ñañe yerire bʉjʉa witiboaga tiquiro. \v 25 Sa yero poto tiquiro ijiye tiyere tiquiro tʉhotuye gʉ̃hʉre masiboaga tiquiro. Sa yero Cohãcjʉ̃ poto dʉsepe curi mehna quehe saro, tiquirore ño peorota. Sa yero “Cohãcjʉ̃ potota mʉsa mehna ijire”, ninota tiquiro mʉsare. \s1 Mʉsa cahmecoana quehnoano yeya dojomehneno marieno \p \v 26 Sa yegʉ yʉhʉ acaye, mʉsare ahrire nigʉ niaja: Cahmecoana ihquẽquina mʉsa mehna cjẽna Cohãcjʉ̃ yere basa duare. Sa yena apequina buhe duare. Sa yena apequina Cohãcjʉ̃ mʉsare tiquiro buherire yahu duare mʉsa. Sa yena apequina tʉhomehneñe mehna yahuducu duare mʉsa. Sa yena mʉsa apequina ti yahuducuyere yahu yʉhdʉo duare mʉsa. Ti ijipihtiyere sa yena apequina mʉsare tʉhoyequina tiquina quehnoano masiatire tire yeya. \p \v 27 Sa yena tʉhomehneñe mehna mʉsa yahuducuna pʉana, ihtiana topenata yahuducuya mʉsa. Sa yena camesa yahuducuya. Mʉsa sa yahuducugʉ̃, ihcãquiro mʉsa mehna cjʉ̃no mʉsa yahuducurire apequinare yahu yʉhdʉoahro. \v 28 Mʉsa yahuducuyere yahu yʉhdʉoriquiro mariedagʉ̃ mʉsa cahmecoana ijipihtina mʉsa tʉhomehneñene yahuducu duana yahuducueracãhña. Sa yena masa marienopʉ Cohãcjʉ̃ mehna yahuducuya mʉsa. \v 29 Sa yena Cohãcjʉ̃ yere yahu duana pʉana, ihtiana topenata yahuya mʉsa. Mʉsa sa yahugʉ̃ apequina mʉsare tʉhoyequina mʉsa yahurire quehnoano tʉho nʉnʉahdo. \v 30 Sa yero Espíritu Santo Cohãcjʉ̃ yere apequirore topʉ dujiriquirore yahu dʉcaboaga. Tiquiro yahu dʉcagʉ̃ tiquirore tʉhoriquiro gʉ̃hʉ Jesu yequinare yahu duaboaga. Sa yero tiquiro pano yahuriquiro pehe dihta mariahdo. \v 31 Sa yena ijipihtina mʉsa Cohãcjʉ̃ yere yahuna, camesa yahuya mʉsa ijipihtiyequina apequina tiquina quehnoano tʉhoatire, tiquina quehnoano bucueatire. \v 32 Sa yena Cohãcjʉ̃ yere yahuna ijina, quehnoano tʉho masi, quehnoano tʉhotu yahuducuya. \p \v 33 Cohãcjʉ̃ tiquiro yequina tiquina cahmecoanopʉ tiquina cahme yahuducugʉ̃, suhrigʉ̃ cahmedare tiquiro. Dojomehneno marieno tiquina quehnoano ijigʉ̃ cahmene tiquiro. Ijipihtiropʉ Jesu yequina cahmecoa, ohõ saha yere tiquina. \v 34 Tiquina cahmecoanopʉ numiare yahuducu dutierare. Tiquina numiare mari pehe yahuducu dutieraja. Cohãcjʉ̃ ojoari pũpʉ tiquiro nidiro sahata numiare ʉmʉare quehnoano yʉhtiyequina numia ijiro cahmene. Sa ye cahmecoanopʉ numia masare yahuducueracãhdo. \v 35 Jesu yequina tiquina cahmecoanopʉ numia tiquina yahuducugʉ̃ ñarĩne. Sa yero apee borore masi duaro numino ticoro ya wʉhʉpʉta ticoro manʉnore sinituahro. \p \v 36 Ahri yʉhʉ yahuatire quehnoano masiña mʉsa. Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtana ijierare mʉsa. Sa yena tiquiro yere tʉhorina mʉsa dihita ijierare. Apequina gʉ̃hʉ tiquiro ye buheyere cʉore. \v 37 Mʉsa mehna cjʉ̃no “Yʉhʉ Cohãcjʉ̃ yere yahugʉ ijiaja”, ni tʉhoturiquiro ijiro ahri mʉsare yʉhʉ ojoari Cohãcjʉ̃ dutiye ijigʉ̃ masiahdo tiquiro. Sa yero apequiro “Espíritu Santo tutuaye mehna ye masiaja”, ni tʉhoturiquiro ijiro tiquiro gʉ̃hʉ ahri yʉhʉ ojoari Cohãcjʉ̃ dutiye ijigʉ̃ masiahdo tiquiro. \v 38 Tire tiquiro masi dueragʉ̃ yʉhʉ ojoarire “Poto ijierare”, tiquiro nigʉ̃ tiquirore duhu cãhña. Tʉhoeracãhña tiquirore. \p \v 39 Sa yena yʉhʉ acaye, Cohãcjʉ̃ yere yahuna mʉsa ijiatire tutuaro cahmeña mʉsa. Sa yena mʉsa mehna cjẽna mʉsa cahmecoanopʉ tʉhomehneñe yahuducuye mehna tiquina yahu duagʉ̃ “Sa yahuducueracãhña”, niedacãhña tiquinare. \v 40 Sa cahmecoana quehnoano, cahme dojomehneno marieno yeya mʉsa. \c 15 \s1 Quehnoañe buheyere tiquiro yahurire yahuahye Pablo \p \v 1 Yojopʉre yʉhʉ acaye, quehnoañe buheyere mʉsare yʉhʉ yahurire mʉsare wacũgʉ̃ ye duaja. Ti buheyere quehnoano cahmene mʉsa. Sa cahmena ti buheyere ne cohãedare mʉsa. \v 2 Mʉsa sa cahmegʉ̃ tire mʉsa cohãedagʉ̃ Cristo mʉsare pecapʉ wahaborinare yʉhdʉo tuhasari. Mʉsa sa tʉhori bato Cristo yere mʉsa duhu cãgʉ̃ ti mʉsa tʉhori dʉhseati ijierare. \p \v 3 Ohõ saha ni yahu mʉhtaʉtja mʉsare. Ahri ihyo waro ijierare. Mʉsare buhegʉ yʉhʉre Cristo tiquiro yahurire mʉsare ohõ saha ni yahuu: Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoariro sahata mari ñañe buhirire Cristo yariahye. \v 4 Sa yero Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoariro sahata Cristo tiquiro yariari bato apequina tiquirore tiquina yagʉ̃ ihtia deco wahaboro tiquiro pehe masa wijiahye. \v 5 Tiquiro sa masa wijiari bato Pedrore bajuahye. Tiquiro sa bajuari bato apequinare tiquiro buheyequinare bajuahye tja. \v 6 Tiquiro sa bajuari bato ihcã tahata quinientos bui ijiyequinare tiquiro yequinare bajuahye tja. Ihquẽquina tiquirore ihñariquina mʉna yojopʉre yariariquina mʉna ijire. Tiquina sa ijiepegʉ̃ta peyequina tiquina mehna cjẽna yojopʉre ijinine. \v 7 Came Cristo Santiagore bajuahye tja. Sa tiquiro bajuari bato ijipihtiyequina buhe duti tiquiro cũriquinare bajuahye tja. \p \v 8 Ijipihtiyequina apequinare tiquiro bajuari bato yʉhʉ gʉ̃hʉre bajuari tja. Nijinogã queoro masa bajueriquirogã tiquiro masa bajua nʉnʉ tãriro saha yʉhʉ gʉ̃hʉ Jesure wacũ tutua nʉnʉ tãrigʉ ijiaja. Yʉhʉ sa ijirigʉ ijigʉ̃ tiquina batopʉ bajuari Jesu yʉhʉ gʉ̃hʉre tja. Yʉhʉreta tiquiro bajua bato tiri. \v 9 Panopʉre Jesu yequinare ñano yemi. Sa yerigʉ ijigʉ apequina Jesu cũriquina ijipihtiyequina tiquina docapʉ waro ijiaja yʉhʉ. Sa yegʉ yojopʉ gʉ̃hʉre Jesu buhe duti tiquiro cũnohborigʉ ijierami yʉhʉ. \v 10 Sa ijiepegʉta Cohãcjʉ̃ yʉhʉre cahĩgʉ̃ yojopʉre Jesu cũrigʉ ijiaja yʉhʉ. Sa yegʉ yʉhʉre tiquiro cahĩgʉ̃ yojopʉre tiquiro cahmeñene ye pehoaja. Sa yegʉ yʉhʉre cahĩgʉ̃ tiquiro yaquiro sa iji cãgʉ niedaja. Ijipihtiyequina apequina tiquiro cũriquina yʉhdʉoro yʉhʉ pehe tutuaro buhei. Sa buhegʉ yʉhʉ esa tuharo buherʉ. Cohãcjʉ̃ yʉhʉre cahĩno yʉhʉre yedohori. \v 11 Ʉsã buheye pehe ihyo waro ijierare. Yʉhʉ mʉsare quehnoañe buheyere buherigʉ yʉhʉ ijigʉ̃ apequina yʉhdʉoro yʉhʉre mʉsa ño peogʉ̃ ihyo waro ijiro nine. Tiquina gʉ̃hʉ mʉsare buheyequina ijigʉ̃ apequina yʉhdʉoro tiquina gʉ̃hʉre mʉsa ño peogʉ̃ ihyo waro ijiro nine. Ʉsã pehe ahrire buhena ijiepenata ihyo ijina ijiaja. Ʉsã buheye pehe ihyo waro ijierare. Sa yena mʉsa pehe ahri buheyere quehnoano tʉhore. \s1 Yariariquina mʉna tiquina masa wijiarire yahuahye Pablo \p \v 12 Cristo yariari bato tiquiro masa wijiarire ʉsã buhepegʉ̃ta “Yariariquina mʉna ne masa wijiaerare”, nine mʉsa mehna cjẽna ihquẽquina. ¿Dʉhse ijiro boro sa niajari tiquina tire? \v 13 Sa yero yariariquina mʉna masa wijiaeragʉ̃ Cristo gʉ̃hʉ ne masa wijiaeraboya. \v 14 Sa ye Cristo masa wijiaeragʉ̃ quehnoañe buheyere ʉsã yahuri ne dʉhseati ijieraboya. Tiquiro masa wijiaeragʉ̃ tiquirore mʉsa wacũ tutuaye gʉ̃hʉ dʉhseati ijieraboya. \v 15 Masa wijiaro mariedagʉ̃ ʉsã pehe Cohãcjʉ̃ yere ni mehona niboya. Yariariquina mʉna tiquina masa wijiaeragʉ̃ Cohãcjʉ̃ pehe Cristore masa wijiagʉ̃ yeraboya. Tiquiro sa yeragʉ̃ “Cohãcjʉ̃ Cristore masa wijiagʉ̃ yeahye”, nina ni mehona ijiboaga ʉsã. \v 16 Yariariquina mʉnare Cohãcjʉ̃ masoedaro, Cristo gʉ̃hʉre tiquiro masoedaboya. \v 17 Sa yero Cristo masa wijiaeragʉ̃ tiquirore mʉsa wacũ tutuaye dʉhseati ijieraboaga. Sa yena mʉsa ñañe buhiri, buhiri tiboaga mʉsa. \v 18 Masa wijiaro mariedagʉ̃ Cristo yequina mʉna yaria mʉhtariquina pecapʉ waha tuhasaboya. \v 19 Cristore mari wacũ tutuari bato mari yariana masa wijia masiedana ijipihtiyequina apequina masa yʉhdʉoro pejecʉona ijiboaga mari pehe. Sa yena tiquirore ihyo warota wacũ tutuana niboaga mari. \p \v 20 Potota Cohãcjʉ̃ Cristore masa wijiagʉ̃ yeahye. Cristo masa wijiari bato mari gʉ̃hʉ yarianapʉ masa wijianata ijiaja. Tiquiro sa masa wijiaro, marine siho masa wijia mʉhtariquiro ijire. \v 21 Ohõ saha ijire ahri: Adán mehna masa yaria dʉcahye. Ohõ saha apequiro mehna yariariquina mʉna masa wijiaeta. \v 22 Adán yequina iji nʉnʉ tãnapʉ mari ijipihtina yarianata. Sata Cristo yequina mari ijigʉ̃ mari yariari bato marine masa wijiagʉ̃ yerota Cohãcjʉ̃. \v 23 Ihquẽ cururi masare tiquina queori pje ijigʉ̃ masa wijiaeta. Cristo marine iji mʉhtariquiro masa wijia mʉhtahye. Came ahri yehpapʉ tiquiro tojoa tagʉ̃ tiquiro yequina gʉ̃hʉ masa wijiaeta. \v 24 Ti pjeta pihtiri deco ijirota. Sa yero ijipihtiyequina watĩare, watĩa pʉhtoare, tutuayequinare cohãno, Cristo yʉhdʉdʉcarota. Tiquiro sa yeri bato ijipihtiyequina pʉhtoro tiquiro ijirire Cristo wijiaro, Cohãcjʉ̃re mari Pacʉre camesarota. \v 25 Tiquiro wijiato pano mari Pacʉ Cristore ihña tuhtiyequinare tiquiro yʉhdʉdʉca pehoato pano Cristo pũrita ijipihtiyequina pʉhtoro ijirota. Sa ijiriquirota ijiro cahmene tiquirore. \v 26 Tiquirore ihña tuhtiyequinare tiquiro yʉhdʉdʉcari bato, yariamedi gʉ̃hʉre cohã cãnota. Yariaye pihtia waharota. \v 27 Ijipihtiyequina bui dutiatiquirore cũahye Cohãcjʉ̃ Cristore. Ijipihtiyere cʉoriquiro gʉ̃hʉre cũahye tiquirore. Sata nine Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoari pũpʉ. Cohãcjʉ̃ pehe tiquirore cũriquiro ijire. Sa yero “Ijipihtiyequina bui dutiatiquirore cũahye tiquirore”, nino, “Cohãcjʉ̃ bui dutiriquiro ijire tiquiro”, nino niedahye tiquiro yere tiquina ojoari pũpʉ. \v 28 Ijipihtiyequina bui dutiriquiro Cristo Cohãcjʉ̃ macʉno ijigʉ̃ Cohãcjʉ̃ tiquirore cũriquiro pehe tiquiro macʉno bui dutiriquiro ijirota. Sa yero Cohãcjʉ̃ pehe ijipihtiyequina pʉhtoro waro ijire. Ijipihtiyere cʉoriquiro gʉ̃hʉ ijire. \p \v 29 ¿Masa wijiaro mariedagʉ̃ dʉhse ye apequina masa yariariquina mʉna ye ijiatire tiquina wame yenohriquina ijiajari? Yariariquina mʉna masa wijiaeragʉ̃ tiquina ye ijiatire apequina wame yegʉ̃ ihyo warota wame yenohriquina ijiboaya. \p \v 30 Ʉsã pehe ʉsã buheri buhiri decoripe apequina ʉsãre tiquina ñano ye duagʉ̃ cuarĩne ʉsã gʉ̃hʉre. Ʉsãre sa cuaepegʉ̃ta masa wijiaro ijigʉ̃ masina sa buheducuaja ʉsã. \v 31 Mari pʉhtoro Jesucristo yequina mʉsa ijigʉ̃ tiquirore wacũ tutua nemona mʉsa wahagʉ̃ yʉhʉ pehe tutuaro bucueaja yʉhʉ mʉsa mehna. Ti ijirota ijire. Sa yero “Dʉhse ijiri decopʉ yʉhʉre yariaro cuarĩne”, yʉhʉ nigʉ̃ ti gʉ̃hʉ ijirota ijire. \v 32 Efeso cjẽna usuayequina quehnoañe buheyere yʉhʉ buheri buhiri yʉhʉre quẽdi. Masa wijiaro mariedagʉ̃ Jesu yaquiro yʉhʉ ijieragʉ̃, yʉhʉ sa ñano yʉhdʉri dʉhseati ijieraboya. Ihyo waro ñano yʉhdʉgʉ niboya yʉhʉ. Yariariquina mʉna tiquina masa wijiaeragʉ̃ ohõ saha niboaga mari: “Came cjũnogã yarianata. Dʉhse wahasi mari. Sa yena ihya sihniihna. Mari esa tuharo yeihna”, niboaga mari. \p \v 33 Ni mehoñene tʉhotueracãhña mʉsa. “Ñañequinare piti tina, quehnoañe mʉsa yerire bonata mʉsa”, nine masa. Ti ijirota ijire. \v 34 Quehnoañene tʉhotuna ijiya mʉsa. Sa yena quehnoañene yena ijiya tja. Sa yena ñañene ye nemoedacãhña tja. Ihquẽquina mʉsa mehna cjẽna ne Cohãcjʉ̃re masiedare. Mʉsa bʉoro wahati pehere mʉsare sa niaja. \s1 Yariariquina mʉna tiquina masa wijiarore yahu nemoahye Pablo \p \v 35 Sa ye mʉsa mehna cjʉ̃no ohõ saha ni sinituboaga yʉhʉre: ¿Dʉhse yariariquina mʉna masa wijiaetari? ¿Dʉhse ijiye pagʉri masa wijiaetari? ni sinituboaga. \v 36 Sa sinituriquiro tʉho masieniquiro ijire. Oteri pjere mari oteri bato ti pje ahbagʉ̃ waro pihnine. Ahbaeraro ne pihnisi. Tire masine mʉsa. \v 37 Bʉjʉye cjʉpʉre oteraja mari. Ti pjeri dihitare oteaja mari. Ti pjeri trigo pjeri ijiro ijiboaga. O apee boro pjeri ijiro ijiboaga. \v 38 Ti pjerire mari oteri bato Cohãcjʉ̃ tiquiro cahmediro saha ti pjerire bʉcʉa mʉjagʉ̃ yere. Sa yero oteye pjerire bʉjʉye pihnigʉ̃ yere tiquiro. Sata pihni dutire Cohãcjʉ̃. \p \v 39 Ijipihtiyequina pagʉri ihcãno saha bajuerare. Masa pagʉri pehe ihcãno saha ijire. Wahiquina pagʉri gʉ̃hʉ sijoro saha bajure. Minicjʉa pagʉri gʉ̃hʉ sijoro saha bajure. Sa yeye wahi gʉ̃hʉ sijoro saha pagʉ tire. \v 40 Sa ye ʉhmʉse cjẽ gʉ̃hʉ sijoro saha bajure. Sa yeye ahri yehpa cjẽna gʉ̃hʉ sijoro saha pagʉ tire. Sa yeye ʉhmʉse cjẽna pagʉri gʉ̃hʉ sijoro saha bajure. Sa yeye ahri yehpa cjẽ ʉhmʉse cjẽ yero saha ijierare. \v 41 Ohõ saha ijire. Asʉ̃ deco cjʉ̃no asi sitere. Sa ye ñami cjʉ̃no gʉ̃hʉ sijoro saha ijire tiquiro gʉ̃hʉ. Ihyo buhriore. Sa yeye ñahpicoha gʉ̃hʉ sijoro saha asi paare. Ñahpicoha pari gʉ̃hʉre mari ihñagʉ̃ ihquẽ paca mehenogã asiye paca bajure. Sa yeye apeye paca tutuaro asiye paca bajure. \p \v 42 Ohõ saha ijire yariariquina mʉna tiquina masa wijiagʉ̃. Masʉno tiquiro pagʉre mari yari bato tiquiro pagʉ ahbaa waharota. Sa yero ape pagʉ sijoro saha ijiri pagʉ ijipihtiye decori catiati pagʉ masa wijiarota. \v 43 Ti pagʉre mari yagʉ̃ yariariquiro mʉnano pejecʉo nine. Cohãcjʉ̃ tiquirore masogʉ̃ tiquiro pagʉ quehnoa yʉhdʉari pagʉ ijire. Sa yero tiquiro pagʉ mari yari pagʉ tutuaye mariedi pagʉ ijire. Sa yero Cohãcjʉ̃ tiquirore masogʉ̃ tiquiro pagʉ tutua yʉhdʉare. \v 44 Ahri yehpa cjã pagʉre mari yagʉ̃ yariariquiro mʉnano tiquiro masa wijiagʉ̃ tiquiro pagʉ ʉhmʉse cjã pagʉ ijirota. Ahri yehpa cjã pagʉre mari cʉona, ʉhmʉse cjã pagʉ gʉ̃hʉre cʉonata, masa wijiana. \p \v 45 Sata ni yahure Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoari pũpʉ: “Ahri yehpapʉ iji mʉhtariquiro Adán wame tiriquiro catiriquiro wahahye”, ni ojoahye. Ti sa ijiepegʉ̃ta Adán yero saha ijiriquiro bato tiriquiro Cristo pehe catiyere ohoro ahtahye. \v 46 Ahri yehpa cjã pagʉ iji mʉhtari pagʉ ijire. Camepʉ ʉhmʉse cjã pagʉ ijirota. \v 47 Ohõ saha ijire: Iji mʉhtariquiro Adán pehe ahri yehpa cjʉ̃no dihta mehna tiquiro yeri pagʉre pagʉ tiahye. Tiquiro bato ahtariquiro, Cristo pehe ʉhmʉsepʉ ahtahye. \v 48 Dihta mehna tiquiro yeri pagʉre pagʉ ti mʉhtariquiro tiquiro ijiriro saha ijipihtina apequina dihta mehna tiquiro yeri pagʉre pagʉ tina ijiaja mari. Sa yena ʉhmʉsepʉ ahtariquiro yero saha tiquiro yequina ijipihtina tiquiro yero saha pagʉ tina ijinata mari. \v 49 Dihta mehna tiquiro yeri pagʉre pagʉ tiriquiro yero saha bajuaja mari. Tiquiro yero saha mari ijiriro saha ʉhmʉse cjʉ̃no yero saha bajunata mari. \p \v 50 Yʉhʉ acaye, mʉsare ahrire yahu duaja: Ahri yehpa cjã pagʉ dii mehna, dihi mehna ijiri pagʉ Cohãcjʉ̃ pʉhtoro ijiropʉre ʉhmʉsepʉre ne wahasi. Mari pagʉ ahbati pagʉ ijire. Sa ye ʉhmʉsepʉ ijipihtiye decori mari ijiatopʉre ahri pagʉ wahasi. \v 51-52 Panopʉre masa tiquina masiedarire yojopʉre mʉsare yahu duaja: Mari mehna cjẽna ihquẽquina yariasi. Sa ye duita, tiquina pagʉrire camesayequina ijieta. Cornetare tiquiro puti, bato tiri decopʉ sata waharota marine. Ohõ saha waharota. Corneta bisiri bato yariariquina mʉnare Cohãcjʉ̃ masonota ijipihtiye decori tiquina ijiatire. Sa yena pagʉrire camesarina ijinata mari gʉ̃hʉ. \v 53 Mari pagʉrire tiquiro camesagʉ̃ to pano mari ahbati pagʉri ijiepegʉ̃ta mari camesari bato ne ahbasi. Sa ye mari pagʉri camesagʉ̃ to pano mari yariati pagʉri ijiepegʉ̃ta ne yariasi. \v 54 Mari ahbati pagʉri ne ahbaerati pagʉrire camesarota. Sa ye mari yariati pagʉri sa ijiducuati pagʉrire camesarota. Sa marine camesagʉ̃ panopʉ tiquiro ojoariro sahata sa waharota: “Cohãcjʉ̃ yariayere cohã cãri. \v 55 Yojopʉre ne pari turi mari yariasi. Sa yena yariaro mehna pari turi ñano yʉhdʉsi mari”, ni ojoahye panopʉre. \v 56 Mari ñañe buhiri ijigʉ̃ pũrita yariaro mehna ñano yʉhdʉnata. Sa ye Cohãcjʉ̃ dutiye Moisere tiquiro cũrire mari masidi bato, buhiri tiaja mari. Sa yero marine pecapʉ waha dutire Cohãcjʉ̃ dutiye. \v 57 Tiquiro sa dutiepegʉ̃ta mari pʉhtoro Jesucristo pehe marine pecapʉ wahaeragʉ̃ yere. Tiquiro sa yeriquiro ijigʉ̃ masina Cohãcjʉ̃ mehna bucue, “Quehnoare”, niaja mari. \p \v 58 Sa yena yʉhʉ acaye, yʉhʉ cahĩna, Cristore wacũ tutua duhueracãhña. Sa yena apequina mʉsare quehnoañe buheyere tiquina cohã dutigʉ̃, ne cohãedacãhña tire. Sa yena decoripe mari pʉhtoro Jesucristo tiquiro ye dutiyere quehnoano yeducuya mʉsa. Mari pʉhtoro Jesucristo yere mari yegʉ̃, ahri ihyo waro ijierare. Ahrire masina tiquiro ye dutiyere quehnoano yeducuya mʉsa. \c 16 \s1 Apequinare Jesu yequinare Corinto cjẽna niñeru tiquina ohoatire yahuahye Pablo \p \v 1 Yojopʉre apequinare Jesu yequinare mʉsa niñeru ohoatire yahu duaja mʉsare. Galacia yehpa cjẽnare Jesu yequinare yʉhʉ dutiriro sahata mʉsa gʉ̃hʉ yeya. \v 2 Semanaripe domingo ijigʉ̃ ijipihtina mʉsa Jesu yequinare ohoati niñerure mehenogã ohoya. Mehenogã cʉona mehenogã ohoya. Sa yena paji cjũnogã cʉona paji cjũnogã ohoya. Semanaripe mʉsa sa yegʉ̃ mʉsa cahapʉ yʉhʉ esagʉ̃ mʉsa ohoati niñeru iji tuhasarota. \v 3 Mʉsa ohoatire yahuye pũrine ojoaʉtja. Sa yegʉ yʉhʉ topʉ esagʉ ti pũrine topʉ wahatiquinare mʉsa beseriquinare ohoutja. Sa oho tuhasagʉ Jesu yequinare mʉsa ohori niñerure neatiquinare ohoutja Jerusalẽpʉ. \v 4 Ti macapʉre yʉhʉ yeati ijigʉ̃ yʉhʉ gʉ̃hʉ wahagʉtja. Yʉhʉ sa wahagʉ̃ yʉhʉ mehna tiquina wahaeta. \s1 Tiquiro tiniatire yahuahye Pablo \p \v 5 Macedonia yehpa cjẽnare ihña yʉhdʉtja yʉhʉ. Yʉhdʉ cã, mʉsa cahapʉ Corintopʉ esaʉtja. \v 6 Topʉ esagʉ mʉsa mehna meheñe decorigã ijiboaga yʉhʉ ape taha yegʉ. Yoa cjũri pje pohero ijiro puno mʉsa mehna ijiboaga yʉhʉ. Sa yena ape siepʉ yʉhʉ wahagʉ̃ mʉsa gʉ̃hʉ yʉhʉre yedoho masine. \v 7 Meheñe decorigã iji dueraja yʉhʉ mʉsa mehna. Sa yegʉ Cohãcjʉ̃ cahmegʉ̃ yoa cjũri pje mʉsa mehna ijiitja yʉhʉ. \v 8 Sa iji duepegʉta Pentecoste bose deco ijigʉ̃pʉ Efesopʉ ijiniitja yʉhʉ. \v 9 Ohõpʉ Efesopʉ yojopʉre mari pʉhtoro Jesu yere tʉho duayequina peyequina ijire. Tiquina sa ijigʉ̃ tiquinare yahuaja. Yʉhʉ sa yahugʉ̃ yʉhʉre ihña tuhtiyequina peyequina ijire. \p \v 10 Timoteo yʉhʉ yero saha mari pʉhtoro yere yere. Tiquiro sa yeriquiro ijigʉ̃ mʉsa cahapʉ esagʉ̃ quehnoano mehna tiquirore piti ca, tiquiro mehna quehnoano bucueye mehna ijiya mʉsa. \v 11 Sa yena tiquirore yʉhdʉdʉcaeracãhña mʉsa. Sa yena tiquiro cohe tigʉ̃ quehnoano mehna tiquirore yedohoya yʉhʉ cahapʉ tiquiro tojoa tagʉ̃. Apequina Jesu yequina mehna ʉsã tiquirore cohtena niaja. Sa yena quehnoano yedohoye mehna tiquirore ohoya. \p \v 12 Apolo mari acayʉro Jesu yaquiro mʉsare ihñano wahagʉ̃ tutuaro cahmemi. Sa yegʉ tiquirore waha dutimi apequina Jesu yequina mehna tiquiro wahatire. Yʉhʉ sa waha dutiepegʉ̃ta yojopʉre tiquiro waha duerare. Sa yero came tiquiro yeye mariedagʉ̃ mʉsa cahapʉ waharota. \s1 Pablo quehnoa duti bato tiahye \p \v 13 Quehnoano wacũ masiña mʉsa. Cristore wacũ tutua duhueracãhña. Ne cuenata ijiducuya mʉsa. Sa yena Cohãcjʉ̃ tutuaye mehna tutuana ijiya mʉsa. \v 14 Apequinare sa cahĩducuya. \p \v 15 Yojopʉre yʉhʉ acaye mʉsare ahrire yahu duaja: Estefana ya wʉhʉ cjẽna Acaya yehpa cjẽna quehnoañe buheyere tʉho mʉhtariquina, tiquina ya yehpapʉ Cristore wacũ tutua mʉhtariquina ijire tiquina pehe. Sa ye apequinare mari acayere Jesu yequinare tiquina quehnoano yedohoducure. Tire mʉsa masine. \v 16 Tiquina yero saha ijiyequinare, apequina Cristo yere yedohoyequinare mʉsa quehnoano yʉhtigʉ̃ cahmeaja yʉhʉ. \v 17 Estefana, Fortunato, Acaico gʉ̃hʉ yʉhʉ cahapʉ wihi tuhasare. Ohõpʉ tiquina ijigʉ̃ quehnoano bucueaja yʉhʉ. Mʉsare tiquina bucuegʉ̃ yeriro saha yʉhʉ gʉ̃hʉre bucuegʉ̃ yere tiquina. Mʉsa mariedagʉ̃ mʉsare tutuaro wacũmi yʉhʉ. Sa yegʉ tiquina wihigʉ̃ bucueaja yʉhʉ. \v 18 Tiquina mehna ijigʉ quehnoano jeripohna tigʉ ijii yʉhʉ. Mʉsa gʉ̃hʉre sata bucuegʉ̃ yere tiquina, yʉhʉ tʉhotugʉ̃. Tiquinare quehnoano ño peoya mʉsa. Sa yena apequina tiquina yero saha ijiyequina gʉ̃hʉre ño peoya. \p \v 19 Asia yehpa cjẽna Jesu yequina mʉsare quehnoa dutire. Sa ye Aquila, Priscila, tiquina ya wʉhʉpʉ cahmecoañequina mehna Cristo tiquiro cahĩñe mehna mʉsare tutuaro quehnoa dutire. \v 20 Ohõ cjẽna Jesu yequina ijipihtiyequina mʉsare quehnoa dutire. Mʉsa mehna cjẽnare quehnoano mehna piti caya. \p \v 21 Yʉhʉ, Pablo yʉhʉ basi ahri dihitare ojoaja. Mʉsare quehnoa dutiaja. \p \v 22 Mari pʉhtoro Jesucristore apequiro tiquiro cahĩedagʉ̃, Cohãcjʉ̃ tiquirore buhiri dahreahro. Mari pʉhtoro sojaro mehna tojoa taahro. \p \v 23 Mari pʉhtoro tiquiro cahĩñe mehna mʉsare quehnoa dutiaja. \v 24 Mari ijipihtina Jesucristo yequina ijiaja. Sa yegʉ mʉsare tutuaro cahĩaja.