\id 2CO - Macuna NT -Colombia 2012 (DBL -2013) \h 2 CORINTIOS \toc1 Segunda carta de San Pablo a los Corintios \toc2 2 Corintios \toc3 2 Co \mt2 Segunda carta de San Pablo a los \mt1 Corintios \c 1 \s1 Corinto cʉto gãnare Pablo ĩ papera cõare gaye \p \v 1 Ñati yʉ ñarã mʉa. Yʉ robo bajiroti Jesucristore tʉorʉ̃nʉrã ña mʉa cʉni. Yʉ ña Pablo adi papera mʉare cõagʉ̃. Jesucristo ocare yʉ goti ucutoni ĩ cũrʉ ña yʉ. Dios ĩ ãmojare ito bajiro yʉre cũquĩ Jesucristo. Mʉa Corinto cʉto gãna Diore rʉ̃cʉbʉorã minijuasotia mʉa. Adi papera cõa yʉ mʉare. Mʉa Acaya sita gãnare cʉni Diore rʉ̃cʉbʉorã mʉa ñajare adi papera cõa yʉ. Mani yagʉ Timoteo rãca adi papera mʉare cõa yʉ. \v 2 Mʉare yiari mani Jacʉ Dios, ito yicõri mani Ʉjʉ Jesucristore cʉni seni ĩsia yʉ. Mʉare ĩna queno yitoni ĩnare senia yʉ. Mʉa ya ʉsijʉ queno mʉa wanʉ quenatoni mʉare yiari ĩnare seni ĩsia yʉ. \s1 Pablo ĩ tʉoĩa bʉjatobitire gaye \p \v 3 Mani Ʉjʉ Jesucristo Jacʉre rʉ̃cʉbʉorʉja manire. Mani Jacʉ ñari manire ti maigʉ̃ yiguĩji Dios. Ito bajiri mani tʉoĩa bʉjatobitibe yirocʉ mani rãca ñatĩñagʉ̃ yiguĩji ĩ. Ito bajiro bajigʉ ĩ ñajare ĩre rʉ̃cʉbʉoa mani. \v 4 Disejʉa rʉyabeto mani bʉjatobitija ĩ tʉoĩarisena mani rãca ñatĩñagʉ̃ yiguĩji Dios. Ito bajiroti manire yigʉ yiguĩji Dios, “Gãjerã ĩna tʉoĩa bʉjatobitija ĩnare ejabʉajaro”, yirocʉ. Mani tʉoĩa bʉjatobitija manire Dios ĩ ejabʉaro robo bajiro gãjerãre mani ejabʉaja quena. \v 5 Mani ye waja bʉto tʉoĩa bʉjatobisijʉ Cristo. Manire cʉni tʉoĩa bʉjatobitiroca yirã yirãji masa. Ito bajibojarocati Cristo ĩ goda ĩsiana mani ñajare mani tʉoĩa bʉjatobitija, ĩ tʉoĩarisena mani rãca ñatĩñagʉ̃ yiguĩji Dios. \v 6 “Jesucristore mʉa tʉorʉ̃nʉja, mʉare masogʉ̃ yiguĩji Dios”, yi masare yʉ riasojare bʉto yʉ tʉoĩa bʉjatobitiroca yama gãjerã. Ito bajiro yʉre ĩna yibojarocati masare yʉ riaso jidicãbititoni yʉre ejabʉami Dios. Ito bajiri tʉoĩa bʉjatobitigorʉ ñari mʉa tʉoĩa bʉjatobitija mʉare ejabʉa masigʉ̃ja yʉ. “Yʉ ñemecʉtiroca Dios ĩ yʉre yiado bajiroti mʉa ñemecʉtiroca yigʉ yiguĩji Dios”, yi tʉoĩa yʉ. \v 7 “Diore queno tʉorʉ̃nʉrã ñama Corinto cʉto gãna”, yi tʉoĩa yʉ mʉare. Yʉ tʉoĩa bʉjatobitiado bajiroti tʉoĩa bʉjatomena yirãji mʉa cʉni. Ito bajibojarocati, “Yʉre ĩ ejabʉado bajiroti mʉare cʉni ejabʉagʉ yiguĩji Dios”, yi tʉoĩa yʉ. “Diore jidicãmena yirãji ĩna”, yi tʉoĩa yʉ mʉare. \p \v 8 Tʉoya yʉ ñarã mʉa. “Asia sitajʉ ñagʉ̃ jaje oca josarise gaye rẽtañi Pablo”, mʉa yi tʉoĩare ãmoa yʉ. Ado bajiro bajicʉ. Itojʉ bʉto tʉoĩa bʉjatobiticʉ yʉ. “Ñemecʉtiado ma yʉ”, yi tʉoĩacʉ yʉ. “Catigʉ yigʉja yʉ”, yi tʉoĩare manicʉ yʉre. \v 9 “Pablore sĩana mani”, ĩna yire masicãcʉ yʉ. “Yʉre ĩna sĩaroti yʉmasiti camota masibea yʉ”, yi tʉoĩacʉ yʉ. Ito bajiro rẽtacʉ yʉre, Diore riti yʉ tʉorʉ̃nʉtoni. “Dios ñami godarãre mʉcana tʉdi catiroca yigʉ. Ito bajiri ĩ sĩgʉ̃ti ñami yʉre maso masigʉ̃”, yʉ yi masitoni, ito bajiro rẽtacʉ yʉre. \v 10 Yʉre ĩna sĩa ãmobojarocati yʉre queno ejabʉaquĩ Dios. Ito bajiri yʉre sĩa masibiticã ĩna. “Ito bajiro riti yʉre ejabʉasotigʉ yiguĩji Dios”, yi tʉoĩa yʉ. Yʉ tʉoĩarise Diore riti ña yʉre. “Yʉre ejabʉasotigʉ yiguĩji Dios”, yi tʉoĩa yʉ. \v 11 Yʉre yiari Diore seni ĩsiña. Ito bajiro yʉre mʉa ejabʉare ãmoa yʉ. Ito bajiro mʉa yija queno yʉre ejabʉagʉ yiguĩji Dios. Mʉa jãjarã yʉre seni ĩsirena sʉoriti yʉre ejabʉagʉ yiguĩji Dios. “Pablore queno ejabʉami Dios”, yi ti masicõri jãjarã masa, “Queno ya Dios mʉ”, yirã yirãji ĩna ĩre. \s1 Corinto cʉtojʉ Pablo ĩ wabitire gaye \p \v 12 Gaje gaye tʉoĩacõri wanʉa yʉ. Ado bajiro bajia iti yʉ wanʉrise. “Dios ĩ ãmoro bajiro masare queno yicʉ yʉ”, yi tʉoĩacõri wanʉa yʉ. “Masare rʉogʉ meje ña yʉ. Corinto cʉto gãna rãca ñagʉ̃ ĩnare queno Dios oca riasocʉ yʉ”, yi tʉoĩa yʉ. Yʉre queno yicõri, gãjerãre yʉ queno yi masiroca yiñi Dios. Yʉ masirisena meje ito bajiro yicʉ yʉ. Dios ĩ masirisena ito bajiro yicʉ yʉ. \v 13 Adi papera yʉ ucarise riojo gotia yʉ. Rʉore ocana meje mʉare uca yʉ. Mʉa tʉo masirotire uca yʉ. Ito bajiri queno mʉa tʉo masi jeore ãmoa yʉ. \v 14 Ado yʉ yirisere queno tʉo masi jeobea mʉa maji. “Ado bajiro bajigʉ ñami Pablo”, queno yi masi jeobea mʉa maji. Yʉre mʉa queno masija, mani Ʉjʉ Jesucristo ĩ tʉdi ejari rʉmʉ, “Gʉare queno riasoquĩ Pablo”, yi tʉoĩa wanʉrã yirã yirãji mʉa. Mʉare ito bajiroti wanʉgʉ̃ yigʉja yʉ cʉni. “Queno cʉdirã ñama ĩna”, mʉare yi tʉoĩacõri queno wanʉgʉ̃ yigʉja yʉ. \p \v 15 “Yʉre wanʉrã yirãji”, yi tʉoĩacõri, “Jʉaji ĩna tʉ tigʉ warʉja yʉ”, yi tʉoĩa yʉ mʉare. Ito bajiri jʉaji yʉre ti wanʉrã yirãji mʉa. \v 16 Ado bajiro tʉoĩacʉ yʉ: “Macedonia sitajʉ wacʉ, ĩnare ti rẽta wacʉja yʉ. Mʉcana tʉdi wadigʉ ĩnare ti rẽta wadicʉja yʉ”, yi tʉoĩacʉ yʉ. “Ĩna tʉ ejacõri, Judea wame cʉtiri sita yʉ ejatoni yʉre ejabʉarã yirãji ĩna”, yi tʉoĩacʉ yʉ mʉare. Ito bajiro tʉoĩabojagʉti mʉa tʉ eja masibiticʉ yʉ. \v 17 Mʉa tʉ yʉ eja masibejare, “Bʉgʉti yami Pablo”, yʉre mʉa yire tʉoa yʉ. Diore masimena ĩna rʉoro bajiro yibea yʉ. “Ito bajiro yigʉ ya yʉ”, yibojagʉti gajero bajiro yigʉ meje ña yʉ. “Ado bajiro yicʉja yʉ”, yʉ yija ñaro bajiroti yigʉja yʉ itire. \v 18 Mani Jacʉ Dios riojo gotigʉ ñami. Yʉ cʉni riojo gotigʉ ña. “Ado bajiro yicʉja”, yʉ yija, gajero bajiro yibea yʉ. “Ito bajiro bajigʉ ñami”, yi tʉoĩaguĩji Dios yʉre. \v 19 Jesucristo Dios Macʉre cʉdigʉ ñari ito bajiro ya yʉ. Yʉ Pablo, Silvano cʉni, Timoteo cʉni, Jesucristo gayere mʉare goticʉ gʉa. “Ado bajiro yicʉja yʉ”, Cristo ĩ yija, ito bajiroti yiyijʉ. Riojo gotisotiyijʉ ĩ. \v 20 “Ado bajiro queno masare yicʉja yʉ”, Dios ĩ yire, ĩ Macʉ Jesucristona sʉoriti rẽtayijʉ iti. Itire masicõri, “Ĩ yiro bajiroti yisotigʉ yiguĩji Dios”, yi wanʉa mani. Ito bajiro mani tʉoĩaja, Diore rʉ̃cʉbʉorã ya mani. \v 21 Jesucristore mani tʉorʉ̃nʉ jidicãbeto yigʉ ñami Dios. Ĩ ñarã mani ñaroca yami Dios. Jesucristo oca mani gãjerãre gotitoni manire cũñi Dios. \v 22 “Dios ñarã ñama ĩna”, gãjerã ĩna manire yi ti masiroca ĩnare yigʉ ñami Dios. Mani ya ʉsijʉ Espíritu Santo queo sãñi Dios. Ito bajiro ĩ yija, “Ĩ ñarã ña mani”, yi tʉoĩa mani ĩja. “ ‘Masare queno yicʉja yʉ’, ĩ yiado bajiroti manire queno yigʉ yiguĩji Dios”, yi tʉoĩa mani. \p \v 23 “Yʉ tiro riojo ĩna bojobe yirocʉ ĩna tʉ wabitirʉja yʉre”, yi tʉoĩacõri mʉa tʉ wabiticʉ yʉ maji. “Diore queno cʉdibea mʉa”, yi ãmobiticʉ yʉ. Ito bajiri mʉare tigʉ wabiticʉ yʉ maji. Riojo mʉare yʉ gotibeja cʉni, “Tʉoĩa bʉjatobitijaro ĩ”, Dios ĩ yija cʉni quena ñaboroja yʉre. \v 24 “Ado bajiro Diore rʉ̃cʉbʉore ña iti”, mʉare yi roti ãmobea yʉ. “Diore queno tʉorʉ̃nʉrã ñama ĩna”, yi tʉoĩa yʉ mʉare. Mʉa bojori bʉjaroca yi ãmobea yʉ. Bʉto bʉsa wanʉ quenajaro ĩna, yirocʉ mʉare riasoa yʉ. \c 2 \p \v 1 Itire tʉoĩagʉ̃, “Ĩna bojori bʉjabe yirocʉ ĩna tʉ tigʉ wabea yʉ”, yi tʉoĩacʉ yʉ. \v 2 Mʉa bojori bʉjaroca yʉ yija, mʉa sĩgʉ̃jʉama yʉ wanʉroca yigʉ maniboguĩji. Mʉa ña yʉ queno wanʉ quenaroca yirã. Ito bajiri mʉa bojori bʉjaroca yi ãmobea yʉ. \v 3 Mʉa bojori bʉjabe yirocʉ mʉa tʉ wabiticʉ yʉ. Papera riti mʉare cõacʉ yʉ maji. Mʉa tʉ yʉ ejaroto riojʉa oca queno ãmogʉ̃, “Ado bajiro mʉa yire ãmoa yʉ”, yi papera cõacʉ yʉ mʉare. Mʉa tʉ ejacõri mʉa bojori bʉjare ti ãmobea yʉ. Mʉa tʉ ejacõri mʉa wanʉre ti ãmoa yʉ. “Yʉ wanʉja ticõri, wanʉrã yirãji ĩna cʉni”, yi tʉoĩa yʉ. Ito bajiri mʉa tʉ yʉ waroto riojʉa oca quenogʉ̃ mʉare papera cõacʉ yʉ. \v 4 Iti rʉmʉ iti mʉare papera cõagʉ̃ bʉto tʉoĩacʉ yʉ. Yʉ ya ʉsijʉ bojori bʉjacõri, bʉto oticʉ yʉ. Mʉa bojori bʉjajaro, yirocʉ meje iti mʉare papera cõacʉ yʉ. “Manire ti mai ñañi Pablo”, mʉa yi masitoni mʉare papera cõacʉ yʉ iti rʉmʉ. \s1 Ñeñaro yire ãcabojoya, Pablo ĩ yire gaye \p \v 5 Mʉa wato gagʉ ñeñaro ĩ yire tʉoĩacõri bojori bʉjacʉ yʉ. Yʉ sĩgʉ̃ meje bojori bʉjacʉ. Ĩ ñeñaro yire ticõri bojori bʉjana mʉa cʉni. Bʉto bʉsa ĩ bʉjatobitiroca mʉa yire ãmobea yʉ. \v 6 Minijuacõri ĩ ñeñaro yire waja ĩ tʉo bʉjatobitiroca yiyija mʉa. Ito bajiro yicõri ĩre bucõayija mʉa. Itocõti ĩ bʉjatobitiroca mʉa yire ãmoa yʉ. \v 7 Ito bajiri adocãta ĩ ñeñaro yirisere mʉa ãcabojore ãmoa yʉ. “Mʉ ñeñaro yirise mʉre ãcabojoa gʉa. Mʉcana gʉa rãca mʉ ñare ãmoa gʉa ĩja”, ĩre yi mʉa baba cʉtire ãmoa yʉ. Ito bajiro mʉa yibeja, yoari bojori bʉjacõri Cristore sʉya jidicãgʉ̃ yiguĩji gajea. \v 8 Ito bajiri mʉcana ĩre mʉa ti maire ãmoa yʉ. “Gʉa rãca mʉ ñare ãmoa gʉa”, yi ĩre mʉa baba cʉtire ãmoa yʉ ĩja. \v 9 Iti rʉmʉjʉ iti gaye mʉare papera cõacʉ yʉ. “Yʉ rotirise ĩna cʉdi jeoja ticʉja yʉ”, yi tʉoĩacõri papera cõacʉ yʉ mʉare. \v 10 Ĩ ñeñaro yirise mʉa ãcabojoja, yʉ cʉni ĩre ito bajiroti ãcabojogʉ yigʉja yʉ. Iti rʉmʉ ĩ yʉre ñeñaro yibojarocati, ito bajiro yicʉja yʉ, sĩgʉ̃re bajiro mʉa tʉoĩa wanʉtoni. Ito bajiro ya yʉ Cristo ĩ tiro riojo. \v 11 “Sĩgʉ̃re bajiro mani tʉoĩabitiroca yi ãmoami rʉ̃mʉ́a ʉjʉ Satanás manire”, yi tʉoĩa mani. Ito bajiri sĩgʉ̃re bajiro tʉoĩacõri mani gãmeri ãcabojoja quena. Ito bajiro mani yija, manire rẽtocũ masibiquĩji Satanás. \s1 Troas cʉto ejacõri Pablo ĩ bʉjatobitire gaye \p \v 12 Gaje gaye mʉare goti ãmoa yʉ. Ado bajiro bajia iti. Troas wame cʉtiri cʉto ejacõri queno Cristo oca masare riasocʉ yʉ. “Gʉare gotibesa”, yibiticã masa. Queno yʉre boca ãmicã ĩna. Ito bajiri Jesucristo ĩ ejabʉarisena sʉoriti masare queno riaso masicʉ yʉ. \v 13 Masare queno riasobojagʉti yʉ ya ʉsijʉ bʉto tʉoĩacʉ yʉ. Mani yagʉ Titore ti bʉjabiticõri yʉ ya ʉsijʉ bʉto tʉoĩacʉ yʉ. Ito bajiri Titore ãmarocʉ ĩnare ware goticõri Macedonia sitajʉ wacʉ yʉ. \s1 Cristore mani tʉorʉ̃nʉja rẽtocũrã mani ñaroca Dios ĩ yire gaye \p \v 14 Jesucristore tʉorʉ̃nʉcõri yʉ ñeñaro yirisere rẽtocũ masia yʉ. Ito bajiro yʉ baji ñaroca Jesucristo rãca yʉ baba cʉti wanʉroca yiñi Dios. Ito bajiro Dios ĩ yijare, “Queno ya Dios mʉ”, ya yʉ ĩre. Adi rʉmʉri no yʉ riaso ucurijʉti, Jesure masa ĩna tʉorʉ̃nʉroca yami Dios. Sʉti quenarise iti sʉti bataro bajiro cojʉ rʉyabeto Dios oca bata ejaro ya. \v 15 “Masa ĩna ñeñaro yirise waja goda ĩsigʉ̃ yami yʉ Macʉ”, yi ticõri wanʉyijʉ Dios. Jesucristo oca masare mani riasoja ticõri, manire wanʉagʉ̃ yiguĩji Dios. Coji rʉyabeto masare mani Dios oca riasoja, masa jeyaro ĩ oca masirã yirãji. Jeame ʉ̃jʉrojʉ warona cʉni, jeame ʉ̃jʉrojʉ ĩna wabore ñaroca Dios ĩ masoana cʉni ĩ oca masirã yirãji ĩja. Masare Dios oca mani riasoja queno sʉtiro bajiro bajia ĩre. Ito bajiro masare mani gotija ticõri, wanʉgʉ̃ yiguĩji Dios. \v 16 Jeame ʉ̃jʉrojʉ waronare Dios oca yʉ riasoja, ʉ̃nirise queno sʉti quenabiti robo bajia ĩnare. Jeame ʉ̃jʉrojʉ ĩna wabore ñaroca Dios ĩ masoana ĩ oca yʉ riasoja, ĩnareama queno sʉti quenaro robo bajiro bajia. “Dios ocare yʉ tʉorʉ̃nʉja catitĩñagʉ̃ yigʉja yʉ”, yi tʉoĩama ĩnama. Yʉre Dios ĩ ejabʉabejama ĩ oca gotiado ma yʉ. \v 17 Niyeru bʉjarona riti masare Dios oca riasorã jãjarã ñama ĩna. Dios oca ñasarise meje riasoama ĩnaõna. Riojo meje riasoama ĩna. Ĩna ãmoro bajiroti riasobojama. Ĩnare bajiro meje riasoa yʉama. Dios ĩ tiro riojo queno tʉoĩacõri masare riasoa yʉ. Cristo oca yʉ riasotoni Dios ĩ cũrʉ ña yʉ. Ĩ oca queno masare riasoa yʉ. “Queno masare riasoami Pablo”, yi tiguĩji Dios yʉre. \c 3 \s1 Ado bajiro bajia mame oca, Pablo ĩ yire gaye \p \v 1 Yʉre queno bʉsijaro, yirocʉ meje iti gotia yʉ mʉare. “Ãni ñami queno Dios oca riaso masigʉ̃”, yi gãji ĩ papera ucaja, “Gʉare ĩogʉ̃ yiguĩji Pablo”, ¿yire masiati mʉa? Yʉre masicã mʉa. Ito bajiri mʉare ĩoado ma yʉ. Gãjerã ĩre boca ãmitoni, “ ‘Ãni ñami queno Dios oca riaso masigʉ̃’, manire yi uca rotigʉ yiguĩji Pablo”, ¿yire masiati mʉa? “Queno Dios oca riaso masiami”, yi masicãrãji masa yʉre. \v 2 Ado bajiro bajia: Mʉa ñeñaro yirisere jidicãcõri gaje mʉa wasoaja ticõri, “Dios oca ĩnare queno riasoñi Pablo”, yi tʉoĩarã yirãji masa jeyaro. “Pablo ĩ riasore tʉorʉ̃nʉcõri gaje wasoañi ĩna”, yi ti masirã yirãji masa mʉare. \v 3 Mʉa tʉ gãna masa, “Ito bajiro bajirã ñama ĩna”, yi ti masirã yirãji ĩna mʉare. “Pablo ĩ riasore tʉorʉ̃nʉcõri gaje tʉoĩare wasoañi ĩna”, yi masa ĩna tire ãmoguĩji Cristo. Ito bajiro ĩna yi masitoni papera cõabisĩ Cristo ĩnare. Gʉ̃ta jãina ucacõri cʉni ĩnare cõabisĩ ĩ. Ado bajirojʉa bajia: Mʉa ya ʉsijʉ Espíritu Santo queo sãñi Dios catitĩñagʉ̃. Ito yicõri gaje tʉoĩare wasoañi Dios mʉare. Ito bajiro yiñi Dios, “Cristo ñarã ñama ĩna”, yi masa ĩna mʉare ti masitoni. \p \v 4 Masare Dios oca yʉ riasoja, Jesucristo ĩ ejabʉarisena ito bajiro riasoa yʉ. Ito bajiri, “Masare queno riasoa yʉ”, yi tʉoĩa yʉ Dios ĩ tiro riojo. \v 5 Ito bajiro yibojagʉti, “Yʉrio yʉ masirise masare riasocʉ yʉ”, yibea yʉ. Ado robojʉa bajia: Dios ĩ ejabʉarisena riti masare queno riaso masicʉ yʉ. \v 6 Dios ñami ĩ ye yʉ tʉo masiroca yigʉ. Ito bajiri Dios oca ĩ mame wasoare goti rẽtobu masia yʉ. “No yʉ rotirisere cʉdi jeobicʉti ĩ godaja jeame ʉ̃jʉrojʉ wacʉ yiguĩji”, yi gotia bʉcʉ oca. Mame oca ĩ wasoare bʉcʉ oca ucare bajiro meje bajia. Mame oca ĩ wasoareama ado bajiro bajia: “No Espíritu Santore boca ãmirã yʉre cʉdi masirã yirãji ĩna”, yi gotia Dios oca mame ĩ wasoare. “Espíritu Santona sʉoriti catitĩñarã yirãji ĩna”, yi gotia Dios oca. \p \v 7 Jane mejejʉ ĩ rotirise jidicãyijʉ Dios Moisés ñayorʉre. Ĩ rotirise gʉ̃ta jãirijʉ ucare ñayijʉ. Iti ĩ ĩsiri rʉmʉ bʉto guijorise rãca ejayijʉ. Ado bajiro bajiyijʉ iti: Dios rotirise boca ãmicõri Moisés ya rio bʉto yoyijʉ. Bʉto ĩ ya rio iti yojare ĩ ya rio ti masia mano bajiyijʉ Israel sita gãnare. Ĩ ya rio bʉto yobojagʉti yoari mejeti mʉcana yo jidicãsʉoyijʉ. Dios rotirisere cʉdi jeo masibiticõri bojori bʉjayijarã ĩna. “Goda warã ya mani”, yire masiyijarã ĩna. \v 8 Espíritu Santo quedi sãja ecoana mani ñajare ñeñaro mani yirisere ãcabojorʉ Dios. Ito bajiri, “Bʉcʉ oca rẽto bʉsaro ñasarise ña mame oca Dios ĩ wasoare”, yi tʉoĩa mani. \v 9 Bʉto guijorise rãca bʉcʉ oca iti ejabojarocati iti oca queno cʉdi jeo masibisijarã masa. Itire cʉdi jeo masibiticõri, “Godarã ya mani”, yiyijarã ĩna. Bʉcʉ oca rẽto bʉsaro ñasarise ña mame oca Dios ĩ wasoare. Mame oca ĩ wasoarena ado bajiro gotiami Dios: “No Espíritu Santo quedi sãja ecogʉ ñe seti macʉ ñami ĩ”, yi gotiami Dios ĩ ocana. \v 10 Jane mejejʉ Moisés ñayorʉ ĩ rotirise bʉto rʉ̃cʉbʉoyijarã masa. Bʉto iti rʉ̃cʉbʉore ñabojarocati, rẽtoro rʉ̃cʉbʉore ña mame oca Dios ĩ wasoare. Moisés ñayorʉ ĩ rotigore jedi wayijʉ ĩja. Ito bajiri mame oca Dios ĩ wasoare ña bʉto mani rʉ̃cʉbʉoroti. \v 11 Moisés ñayorʉ ĩ rotirise bʉto rʉ̃cʉbʉore ñabojaroti yoari sejabisijʉ. Mame oca Dios ĩ wasoareama jedibeto yiroja. Ñatĩñaro yiroja. Mame oca Dios ĩ wasoare mani tʉorʉ̃nʉja, catitĩñarã yirãji mani. Ito bajiri bʉcʉ oca rẽtoro ñasarise ña mame oca Dios ĩ wasoare. \p \v 12 “Bʉto ñasarise ña Dios oca”, yi tʉoĩa yʉ. Ito bajiri güigʉ meje Dios oca masare bʉto riasoa yʉ. \v 13 Moisés ñayorʉ bajiro meje bajia yʉ. Dios rãca ĩ bʉsija bero ĩ ya rio sayana camotayijʉ Moisés ñayorʉ. Ĩ ya rio yorise iti jedi waja tibe yirocʉ camotayijʉ Moisés ñayorʉ. \v 14 Jane mejejʉ cʉni Dios oca tʉorʉ̃nʉ ãmobisijarã judio masa. Ito bajiri ĩ oca tibojarãti tʉo masibisijarã. Adi rʉmʉri cʉni ito bajiroti bajicõama ĩna. Moisés ñayorʉ ĩ ucare ĩna tibojaja cʉni tʉo masibeama ĩna. Cristore tʉorʉ̃nʉrã riti Dios oca ticõri ti masiama ĩna. \v 15 Ito bajiri Cristore tʉorʉ̃nʉbiticõri Dios ocare tʉo masibeama judio masa. Ito yicõri Moisés ñayorʉ ĩ ucare riasotibojarãti itire tʉo masibeama ĩna maji. \v 16 No mani Ʉjʉ Jesucristore boca ãmigʉ̃ti, Dios ocare tʉo masigʉ̃ yiguĩji. \v 17 Jesucristo mani Ʉjʉ, ito yicõri Espíritu Santo cʉni coro bajiroti bajirã ñama ĩna. Ito bajiri Espíritu Santo quedi sãja ecoana ñari, “Jesucristore mani tʉorʉ̃nʉja, catitĩñarã yirãji”, yi tʉoĩa mani. “Moisés ñayorʉ ĩ rotirise yʉ cʉdija, yʉre masogʉ̃ yiguĩji Dios”, yi tʉoĩabea mani. \v 18 Jesucristore tʉorʉ̃nʉrã ñari, “Ĩti ñami rẽtoro quenagʉ̃”, yi tʉo masia mani. Itire tʉo masicõri ĩre riti tʉoĩa mani. Ito bajiro ĩre tʉoĩasoticõri co rʉmʉ rʉyabeto bʉto bʉsa ĩre bajiro baji wajʉ mani. Espíritu Santo quedi sãja ecoana ñari Jesucristo bajiro mani baji waroca yami. \c 4 \p \v 1 Yʉre ti maicõri ĩ oca masare yʉ riasotoni yʉre cũñi Dios. Ito bajiro yʉre ĩ yija, oca sẽoa yʉ. Ito bajiri ĩ oca riaso jidicãbea yʉ. \v 2 “Rʉore ocana meje masare Dios oca ñasarise riasocʉja yʉ”, yicãcʉ yʉ. Yʉmasi yʉ tʉoĩa rujeore meje riasoa yʉ. Dios oca iti riasoro bajiroti riasoa yʉ masare. Dios ĩ tiro riojo ñasarise riti riasoa yʉ masare. Ito bajiri, “Riojo ñasarise masare riasoami Pablo”, yi masi jedirãji masa yʉre. \v 3 Jãjarã ñama Cristo oca yʉ riasoja, tʉo masimena. Ĩ oca ĩna tʉo ãmobejare, ĩna tʉo masiroca yibeami ĩ. Ito bajiri ĩ oca tʉorʉ̃nʉbiticõri jeame ʉ̃jʉrojʉ warona ñama ĩna. \v 4 Cristore ĩna tʉorʉ̃nʉbeja, ĩna tʉoĩa wisaroca yami Satanás wame cʉtigʉ. Ĩ ñami adi macãrʉcʉ̃ro ñeñaro yirã ʉjʉ. Cristo rʉ̃cʉbʉorʉ ĩ oca quenarisere ĩna tʉorʉ̃nʉre ãmobeami Satanás. Dioti ñami Cristo. Ito bajiri ĩ ocare ĩna tʉo masime yirocʉ ĩna tʉoĩa wisaroca yiñi Satanás. \v 5 Masare yʉ riasoja, yʉmasi gaye meje riasoa yʉ. “Jesucristo ñami mani Ʉjʉ”, yire oca riasoa yʉ masare. Cristore tʉo maicõri ĩre moa ĩsigʉ̃ ña yʉ. Ĩre cʉdicõri ĩ oca mʉare riasoa yʉ, quenarise mʉare ejatoni. \v 6 Adi macãrʉcʉ̃ro rujeo wacʉ, “Rãitĩarojʉ busuya”, yigorʉ ñami Dios. Ĩti ñami ĩ ocare mani ya ʉsijʉ tʉo masiroca yigʉ. Ito bajiri, “Rʉ̃cʉbʉorʉ ñami Cristo”, yi tʉoĩa mani. Cristore ti masicõri, “Ĩ robo bajiro rʉ̃cʉbʉogʉ ñami Dios”, yi tʉoĩa mani. \s1 Cristore tʉorʉ̃nʉcõri queno ñare gaye \p \v 7 Gʉa ĩ cũana ñasarã meje ña. Ĩ ocajʉa ña rẽtoro ñasarise. Yʉ masirisena meje masare ĩ oca riasoa yʉ. Bʉto tʉoĩa masigʉ̃ meje ña yʉ. Ito bajiri yʉ riasoja tʉocõri, “Dios ĩ masirisena queno riasoami Pablo”, yi ti masiama masa yʉre. \v 8 Masare Dios oca yʉ riasoja, coji meje tʉoĩa bʉjatobiticʉ yʉ. Ito bajiro tʉoĩa bʉjatobitibojagʉti Dios ocare riaso jidicãbea yʉ. “¿Disejʉa yisagʉ yigʉjada yʉ?” yi tʉoĩare jaia yʉ cojirea. Ito bajibojagʉti bojori bʉjabea yʉ. \v 9 Jãjarã yʉre ti tudirã ñabojarocati Dioama yʉre jidicãbeami. Coji meje yʉre ñeñaro yicã masa. Ito yicõri yʉre jacajʉ tumecãcõacã masa. Ito bajiro yʉre ĩna yibojarocati mʉcana tʉdi wʉmʉ rʉ̃gʉ̃cõri masare Dios oca riaso ucucʉ yʉ. \v 10 No yʉ wa ucurojʉ ñama masa coriarã yʉre sĩa ãmorã. Jesure ĩna sĩado bajiroti yʉre cʉni sĩa ãmoama masa. Yʉre ĩna sĩame yirocʉ tirʉ̃nʉsotiami Jesús yʉre. Yʉre ĩ tirʉ̃nʉja ticõri, “Catigʉ ñami Jesús. Ĩ ñarãre queno tirʉ̃nʉami”, yi tʉoĩama masa. \v 11-12 Jesús oca yʉ riasojare, coriarã masa sĩa ãmosotiama yʉre. Yʉre ĩna sĩa ãmobojarocati Jesuama yʉre tirʉ̃nʉami. “Catigʉ ñami Jesús. Ito bajiri ĩ ñarãre tirʉ̃nʉami ĩ”, yi mʉare yʉ riasojare, yʉre sĩarona cʉníama masa. Ito bajiro ĩna yibojarocati Dios oca riaso jidicãbea yʉ. Jesure tʉorʉ̃nʉcõri, mʉa catitĩñare ãmogʉ̃ mʉare riasoa yʉ. \p \v 13 Dios oca tutijʉ ado bajiro gotiami sĩgʉ̃: “Diore tʉorʉ̃nʉa yʉ. Ito bajiri ĩ oca masare gotia yʉ”, yi gotiami sĩgʉ̃ Dios oca tutijʉ. Ito bajiro tʉoĩa yʉ cʉni. Diore tʉorʉ̃nʉcõri ĩ oca riaso jidicãbea yʉ. \v 14 Yʉre masa ĩna sĩa ãmoja güibea yʉ. Mani Ʉjʉ Jesucristo ĩ godabojarocati mʉcana tʉdi ĩ catiroca yiñi Dios. Ito bajiri Jesús yagʉ ñari, “Yʉ tʉdi catiroca yigʉ yiguĩji Dios”, yi tʉoĩa yʉ. “Mʉa rãca cocati ĩ ñarojʉ ũmacʉ̃jʉ manire ãmi wacʉ yiguĩji Dios”, yi tʉoĩa yʉ. \v 15 Quenarise gaye mʉa boca ãmitoni ito bajiro jeyaro rẽtacʉ yʉre. Jãjarã Jesucristore tʉorʉ̃nʉjaro, yirocʉ ĩ oca riasoa yʉ. “Manire ti maicõri manire queno yami Dios”, yi warã yirãji masa jãjarã bʉsa. “Mʉ ña rẽtoro rʉ̃cʉbʉorʉ”, yi rʉ̃cʉbʉo warã yirãji masa jãjarã bʉsa Diore. \p \v 16 Itire masicõri oca sẽoa yʉ. Jesús oca riaso jidicãbea yʉ. Yʉ ya rujʉ bʉcʉa jedi wabojarocati yʉ ya ʉsijʉama oca sẽo ña yʉ. Co rʉmʉ rʉyabeto yʉ oca sẽoroca yami Dios. \v 17 Adi sita ñagʉ̃ yʉ bʉjatobitire ñabojarocati yoari mejeti tʉoĩa wanʉ quenagʉ̃ yigʉja yʉ. Yʉ tʉoĩa bʉjatobitire ñaja yʉre queno yigʉ yiguĩji Dios. Ĩ rãca yʉ catitĩñaroca yʉre queno yisotigʉ yiguĩji Dios. Masare riasogʉ yʉ tʉoĩa bʉjatobitire waja yʉre queno yigʉ yiguĩji Dios. \v 18 Ito bajiri yʉ tʉoĩa bʉjatobitire itire bʉto tʉoĩa yibea yʉ. Ũmacʉ̃jʉ Dios queno ĩ yirotijʉare bʉto tʉoĩa yʉ. Mani ya rujʉ ñatĩñaroti meje ña. Ito bajibojarocati mani ya ʉsijʉama ñatĩñaroti ña. Ito bajiri ũmacʉ̃jʉ Dios queno ĩ yirotijʉare bʉto tʉoĩa yʉ. \c 5 \p \v 1 “Ado mani reco ñari rujʉ godaroca gaje mama rujʉ wasoagʉ yiguĩji Dios”, yi tʉoĩa yʉ. Ĩ masirisena mama rujʉ wasoagʉ yiguĩji manire. Mama rujʉ manire ĩ wasoaja, tʉdi godabiti rujʉ ñaro yiroja iti rujʉ. Ito bajiri catitĩñarã yirãji mani, manire ĩ queno yurajʉjʉ. \v 2 Adi sita ñarã bʉto Dios tʉ ware tʉoĩa mani. “Mama rujʉ Dios ĩ wasoara rujʉna ña ãmoa yʉ”, yi tʉoĩa yua mani adi sita ñarã. \v 3 Co rʉmʉ Dios tʉ ejacõri mama rujʉna ñarã yirãji mani. Ito bajiri, “Yʉ ya ʉsi mama rujʉ ña yʉre”, yirã yirãji mani Dios tʉ ejacõri. \v 4 Adi sita rujʉ cʉti ñarã tʉoĩa oca jaia mani. Ito yicõri tʉoĩa bʉjatobea mani. Goda ãmobitibojarãti ũmacʉ̃jʉ ñari rujʉre ãmoa mani. Dios ĩ ñaro godaya manojʉ ña ãmoa mani. \v 5 Queno tʉoĩacõri manire queno rujeoñi Dios. Gaje rujʉ wasoarã mani ñatoni manire rujeoñi ĩ. Espíritu Santo queo sãñi Dios mani ya ʉsijʉ. Ito bajiro ĩ yijare, “Jeyaro Dios ĩ gotire ito bajiro riti rẽtaro yiroja”, yi tʉoĩa mani. \p \v 6 Itire masicõri oca sẽosotia yʉ. Adi sita rujʉ, rujʉ cʉtigʉ ñari mani Ʉjʉ Jesucristo tʉ wa masibea yʉ maji. Ito bajiri ija rẽtaroti gayere tʉoĩa yugʉ wanʉa yʉ. \v 7 Ija rẽtaroti gaye tibitibojagʉti, Cristore tʉorʉ̃nʉcõri, “Ito bajiro rẽtaro yiroja”, yi tʉoĩa yʉ. \v 8 Ito bajiro tʉoĩagʉ̃ ñari oca sẽoa yʉ. Yʉ godarotire güibea yʉ. Yʉ godaroti gaye tʉoĩagʉ̃ wanʉa yʉ. Mani Ʉjʉ Jesucristo tʉjʉa ñagʉ̃ wa ãmoa. \v 9 Adi sita yʉ ñaja cʉni, ũmacʉ̃jʉ yʉ ñaja cʉni Dios ĩ ti wanʉrise riti yi ãmoa yʉ. Disejʉa gaje ñasarise ma yʉreama. Dios ĩ ti wanʉrise riti yi ãmoa yʉ. \v 10 Ado bajirojʉa bajia: Co rʉmʉ rotira cumuro Cristo ĩ rujiro riojo masa jeyaro rʉ̃gõrã yirãji ĩ riojo. Iti rʉmʉ mani ñeñaro yigore, mani quenaro yigore cʉni manire waja yigʉ yiguĩji Cristo. Ito bajiro yicõri manire besegʉ yiguĩji Cristo. \s1 Cristona sʉoriti oca ma manire, yire gaye \p \v 11 Itire masicõri ĩre güi rʉ̃cʉbʉoa yʉ. Ito bajiri Cristore masa ĩna tʉorʉ̃nʉre ãmogʉ̃ ĩnare gotisotia yʉ. “Yʉre rʉ̃cʉbʉocõri queno masare riasoami Pablo”, yi masiguĩji Dios yʉre. Mʉa cʉni ito bajiro mʉa yi masire ãmoa yʉ. \v 12 Iti mʉare yʉ gotija, yʉre ti wanʉre ãmogʉ̃ meje ya yʉ itire. Ado bajirojʉa bajia: Yʉre bʉsiturãre mʉa cʉdi masitoni, yʉ yigore mʉare queno goti rẽtobua yʉ. Yʉre oca menirã ĩna ñama, “Gãjerã rẽtoro ñasarã ña gʉa”, yibojarãti quenarise tʉoĩamena. “Ñasarise masare oca riasoñi Pablo”, yʉre mʉa yire ãmoa yʉ. \v 13 “Queno tʉo masibicʉ ñami Pablo”, masa ĩna yʉre yibojaja cʉni, no yibea yʉre. Diore rʉ̃cʉbʉojaro ĩna, yirocʉ masare riasoa yʉ. “Bʉto masigʉ̃ ñami Pablo”, masa ĩna yʉre yibojaja cʉni, no yibea yʉre. Mʉa queno ñatoni mʉare Dios oca riasoa yʉ. \v 14 “Yʉre maiami Cristo”, yicõri ĩre cʉdi ãmoa mani. Manire bʉto ti maiami Cristo. Ito bajiri mani ñeñaro yirise waja, waja yi ĩsigʉ̃ godañi ĩ. Mani ñeñaro yirise waja tʉoĩa bʉjatobisĩ Cristo. Ito bajiri mani ãmorise yirãona Cristo ĩ ãmorisejʉare yirʉja manire. \v 15 Yʉre cʉdijaro ĩna, yirocʉ manire goda ĩsiñi Cristo. Ito bajiri adi rʉmʉri cʉni Cristo ĩ ãmoro bajiroti yi ñasotia mani. Ĩti ñami godabojagʉti mʉcana tʉdi catirʉ. Manire yiari ito bajiro yiñi ĩ. \v 16 Gãjire tibojarãti, “Ito bajiro tʉoĩami ĩ ya ʉsijʉ”, yi masibea mani. Ito bajiri Diore masimena gãjerã ñeñaro ĩna tʉoĩaro bajiro tʉoĩabea maniama. Cristore yʉ masiroto riojʉa, “Yʉ roboti adi sita gagʉ ñaguĩji ĩ cʉni”, yi tʉoĩabojacʉ yʉ. Ĩre masicõri gajero bajiro tʉoĩa yʉ ĩja Cristore. \v 17 No Cristore tʉorʉ̃nʉgʉ̃ti ĩ ñeñaro tʉoĩarise jidicãcõri gaje tʉoĩare wasoagʉ yiguĩji. Ĩ ñeñaro yirisere jidicãcõri mʉcana itire yi ãmobiquĩji ĩ. Gaje ĩ tʉoĩarise wasoacõri quenarise riti yi ãmoguĩji ĩja. \p \v 18 Dios ñami mani tʉoĩarise wasoagʉ. Iti rʉmʉjʉ ĩ wajana ñabojarocati Jesucristo ĩ goda ĩsirena sʉoriti ĩ ñarã mani ñaroca yiñi Dios. “Dios rãca oca quenocõri ĩ rãca baba cʉtiya mʉa”, masare mani yitoni manire cũñi Dios. \v 19 Ado bajiro bajia: Jesucristo ĩ goda ĩsirena sʉoriti mani ye waja oca quenoñi Dios. Ĩ ñarã mani ñaroca yiñi ĩ. Mani ñeñaro yirise ãcabojacõri, “Ñe seti mana ñama ĩna ĩja”, yiyijʉ Dios. “Oca quenoñi Dios”, yʉ yitoni yʉre cũñi ĩ. \v 20 Mʉare yʉ goti rẽtoburisena sʉoriti mʉare bʉsiami Dios. Cristo oca goti ĩsiri masʉti ña yʉ. Cristore goti ĩsiri masʉ ñari, ado bajiro mʉare josa yʉ: “Dios rãca oca quenoña mʉa”, yi josa yʉ mʉare. \v 21 Cojireama ñeñaro yiĩabicʉ ñami Cristo. Cojireama ñeñaro yiĩabicʉ ñari ĩ sĩgʉ̃ti mani ñeñaro yirise waja, waja yi masigʉ̃ ñami. Ito bajiro bajigʉ ĩ ñajare manire goda ĩsi rotiñi Dios. Ito bajiri Cristore mani tʉorʉ̃nʉja, “Ñe seti mama ĩna”, yi tiami Dios manire. \c 6 \p \v 1 Diore moa ĩsigʉ̃ ñari ado bajiro goti josa yʉ: Mʉare ti maicõri mʉare maso ãmoami Dios. Mʉare ĩ maso ãmoja rẽobesa. “Yʉre masoña”, mʉa yijaro yirocʉ ito bajiro mʉare goti josa yʉ. \v 2 Ĩ oca tutijʉ ado bajiro gotiami Dios: \q1 Mʉare yʉ maso ãmori rʉmʉ yʉre mʉa senija, cʉdicʉja yʉ. Ito bajiri yʉre mʉa senija, mʉare masocʉja yʉ. Ito yicõri mʉare ejabʉacʉja, yi gotiami Dios ĩ oca tutijʉ. \m Tʉoya yʉ ñarã mʉa. Adocãta ña mʉare Dios ĩ maso ãmori rʉmʉ. Ito bajiri mʉa ĩre senija, mʉare masogʉ̃ yiguĩji ĩ. \p \v 3 Quenarise riti yiĩasotia yʉ. Dios oca riasogʉ ñabojagʉti ñeñarise yʉ yija, yʉre tʉorʉ̃nʉmena yirãji masa. Ito bajiri ñeñarisere yi ãmobiticõri quenarise riti yiĩasotia yʉ. \v 4 Ado bajirojʉa ya yʉ. “Diore queno moa ĩsigʉ̃ ñami Pablo”, yʉre masa yijaro yirocʉ quenarise riti yiĩasotia yʉ. Ito bajiri tʉoĩa bʉjatobitibojagʉti ñemecʉtia yʉ. Yʉre masa ĩna ñeñaro yi codebojarocati ñemecʉtia yʉ. Diore tʉorʉ̃nʉcõri ĩ ocare jidicãbea yʉ. \v 5 Coji meje yʉre bajecã ĩna. Coji meje yʉre tubia, yʉre tudi yicã ĩna. Bogabojagʉti ito bajiroti moa ñacõa yʉ maji. Cojireama ñami canibicʉti, busuasoticʉ yʉ. Ito yicõri coji meje ñiocõsoticʉ yʉ. \v 6 Yʉ queno yirise ticõri, “Diore queno moa ĩsigʉ̃ ñami Pablo”, yirãji masa yʉre. Quenarise tʉoĩagʉ̃ ñari ñeñaro yibea yʉ. Dios ocare riasoticõri ñasarisere masia yʉ. Masa ĩna yʉre ñeñaro yibojarocati tudibea yʉ ĩnare. Masare ʉsirioro yigʉ meje ña yʉ. Gãjerãre ejabʉa yʉ. Espíritu Santo quedi sãjacõri yʉre ejabʉami ĩ, Diore yʉ cʉdi masitoni. Gãjerãre bʉto maia yʉ. \v 7 Oca ñasarise riasogʉ ña yʉ. Quenarise yʉ yija, Dios ĩ ejabʉarisena ya yʉ itire. Jesucristore tʉorʉ̃nʉcõri quenarise riti yiĩasotia yʉ. Yʉ ñeñaro yijaro yirocʉ rʉ̃mʉ́ ĩ yibojarocati yʉ ñeñaro yiroca yi masibeami ĩ. \v 8 Coriarã ñama yʉre rʉ̃cʉbʉorã. Gãjerãma rʉ̃cʉbʉobeama. Yʉre queno bʉsirã ñama coriarã. Gãjerãma yʉre bʉsiturã ñama. “Socari masʉ ñami Pablo”, masa ĩna yʉre yitubojarocati, oca ñasarise riti riasoa yʉ. \v 9 “¿Ñimʉ ñaguĩjida Pablo? Ĩre masibea gʉa”, yama coriarã. “Ñasagʉ ñami Pablo. Ĩre masia gʉa”, yirã ñama gãjerã. Coji meje yʉre masa ĩna sĩaboroca, catia yʉ maji. Jãjarã yʉre ñeñaro ĩna yi codebojarocati, Dios yʉre ĩ ejabʉarisena catia yʉ maji. \v 10 Cojireama bʉto bojori bʉja yʉ. Ito bajibojarocati Jesucristore yʉ tʉorʉ̃nʉjama wanʉsotia yʉ. Bojoro bʉjagʉ ña yʉ. Ito bajibojarocati masare Dios oca yʉ riasoja, ĩna queno ñaroca ya yʉ. “Ñe macʉti ñami Pablo”, yama gãjerã yʉre. Ito bajibojarocati yʉ wanʉ quenaroca yami Dios yʉre. Ititi ña yʉ ãmorise. Ito bajiri disejʉa gaje yʉ ãmorise rʉyabea yʉre. \p \v 11 Corinto cʉto gãna tʉoya yʉ ñarã mʉa. Yʉ ya ʉsijʉ yʉ tʉoĩarise goti jeoa yʉ mʉare. Mʉare bʉto tʉo maia yʉ. \v 12 Mʉare yʉ bʉto tʉo maibojarocati mʉajʉama yʉre tʉo maimenaji. Sĩgʉ̃ robo bajiro mani baba cʉtibeja yʉre seti ma. Mʉajʉa yʉre tʉo maimenaji. Yʉama bʉto mʉa baba ña ãmoboja. \v 13 Jacʉ ĩ rĩare maigʉ̃ bʉsiado bajiro mʉare bʉsia yʉ. Mʉare yʉ tʉo mairo bajiroti yʉre tʉo maiña mʉa cʉni. \s1 Mani ya ʉsijʉ Dios ĩ ñajare ĩ ya wi robo bajirã ña mani, yire gaye \p \v 14 Cristore tʉorʉ̃nʉmena rãca baba cʉtibesa mʉa. Diore tʉorʉ̃nʉrã bajiro meje tʉoĩama Diore masimena. Sĩgʉ̃re bajiro tʉoĩarã meje ñama ĩna. Quenaro yirã, ñeñaro yirã ĩna tʉoĩaro bajiro meje tʉoĩama ĩna. Busurise robo bajirise meje ña rãitĩarise. Iti bajiroti Diore tʉorʉ̃nʉrã cʉni Diore tʉorʉ̃nʉmena bajiro tʉoĩarã meje ñama ĩna. \v 15 Cristo, Satanás rãca coro bajiro tʉoĩarã meje ñama. Ito bajiro bajiama Cristore tʉorʉ̃nʉrã. Ĩre tʉorʉ̃nʉmena rãca coro bajiro tʉoĩabeama ĩna. Ito bajiri coro bajiro tʉoĩabiticõri gãmeri baba cʉti masimenaji ĩna. \v 16 Dios catitĩñagʉ̃ ya wi ejacõri ĩre riti rʉ̃cʉbʉorã yirãji. Ito bajiri masa ĩna meni rujeoanare mani rʉ̃cʉbʉoja quenabetoja. Masa ĩna meni rujeoanare Dios ya wijʉ mani ãmi sãjaja bʉto quenabetoja. Ito bajiroti Diore tʉorʉ̃nʉmena rãca mani baba cʉtija quenabetoja. Mani ya ʉsijʉ Dios ĩ ñajare ĩ ya wi bajiro bajia mani. Ito bajiroti gotiami Dios ĩ oca tutijʉ. Ado bajiro gotia iti: \q1 Yʉ ñarã ya ʉsijʉ ñasotigʉ yigʉja yʉ. No ĩna ñarijʉ ĩna ñaja, ĩna rãca ñagʉ̃ yigʉja yʉ. Ĩna rʉ̃cʉbʉogʉ ñagʉ̃ yigʉja yʉ. Yʉ ñarã ñarã yirãji ĩna, yi gotiami Dios ĩ oca tutijʉ. \p \v 17 Gaje ado bajiro gotiami mani Ʉjʉ: \q1 Ñeñaro yirãre baba cʉtibesa. Ĩna tʉ ñabojarãti sõ bʉsa ñacõaña. Ĩna ñeñaro yiro robo yibesa mʉa. Yʉ yiro bajiro mʉa yija, mʉare boca ãmigʉ̃ yigʉja yʉ, yi gotiami mani Ʉjʉ. \q1 \v 18 Mʉa Jacʉ ñagʉ̃ yigʉja yʉ. Yʉ rĩa ñarã yirãji mʉa, yi gotiami rẽtoro masigʉ̃ mani Ʉjʉ, ĩ oca tutina. \c 7 \p \v 1 Tʉoya yʉ ñarã mʉa. Adi mʉare yʉ gotirise Dios ĩ gotire ña. Ĩ yiro bajiro riti yisotiami Dios. Ito bajiri ñeñarise jeyaro jidicãrʉja manire. Manimasiti mani ya rujʉ ñeñaro iti tʉoĩaro bajiro yibitirʉja manire. Mani ya ʉsijʉ mani ñeñaro tʉoĩarise cʉni jidicãrʉja manire. Diore rʉ̃cʉbʉocõri ĩ ãmorise riti yirʉja manire. Quenarise riti yirʉja manire. \s1 Ñeñarisere jidicãcõri quenarisejʉa tʉoĩaja quena, Pablo ĩ yire gaye \p \v 2 Gaje ado bajiro mʉare gotia yʉ. Yʉre ti tebesa. Tʉo maiña yʉre. Ñimʉjʉare ñeñaro yibiticʉ yʉ. Ñimʉjʉare ñeñarise yi rotibiticʉ yʉ. Yʉmasirio bʉjarocʉ rʉobiticʉ yʉ masare. Ito bajiri yʉre tʉo maiña. \v 3 Adi mʉare yʉ gotija, mʉare bʉsiturocʉ meje ya yʉ. Mʉare bʉto tʉo maia yʉ. Mani catija, mani godaja cʉni Jesucristo ñarã ñari sĩgʉ̃re bajiro riti tʉoĩarã yirãji mani. Mʉare yʉ gotiado bajiroti tʉo mai jidicãbicʉja yʉ. \v 4 “Yʉ gotiro bajiroti cʉdirã yirãji”, yi tʉoĩa yʉ mʉare. Ito bajiri mʉare bʉto wanʉa yʉ. “Queno yirã ñama Corinto cʉto gãna”, mʉare yi tʉoĩacõri bʉto wanʉa yʉ. “Ito bajiro bajirã ñama Corinto cʉto gãna”, mʉare yi tʉoĩacõri oca sẽoa yʉ. Tʉoĩa bʉjatobitibojagʉti mʉa queno yirisere tʉoĩacõri wanʉa yʉ ĩja. \p \v 5 Ado Macedonia sita yʉ ejaja tujacãre manicʉ yʉre. Oca jaje ñacʉ ado. Jãjarã ñacã yʉre ti tudirã. Adi cʉto gãna sĩgʉ̃ robo bajiro ĩna tʉoĩabeja, jaje gãmeri tudire ñacʉ. “Dios ocare queno cʉdibeama ĩna”, yi tʉoĩacõri yʉ ya ʉsijʉ bojori bʉjacʉ yʉ. \v 6 Oca sẽomenare oca sẽoroca yigʉ ñami Dios. Ito bajiri yʉ bojori bʉjabojarocati yʉ oca sẽoroca yiquĩ ĩ. Tito ĩ ejaja ticõri, yʉ oca sẽoroca yiquĩ Dios. \v 7 Tito ĩ ejare gayena riti meje wanʉa yʉ. Mʉa gaye ĩ gotija tʉocõri, wanʉa yʉ itire cʉni. “Yʉre tʉorʉ̃nʉcã Corinto cʉto gãna, ito yicõri yʉ oca sẽoroca yicã”, ĩ yija tʉocõri wanʉa yʉ. Gaje ado bajiro gotiquĩ Tito yʉre: “Mʉre bʉto ti ãmoama Corinto cʉto gãna. Ĩna ñeñaro yirisere tʉoĩacõri bʉto bojori bʉjama ĩna. Mʉre rʉ̃cʉbʉocõri bʉto tʉo maiama ĩna”, yi goti ejaquĩ Tito yʉre. Ito bajiro ĩ yija tʉocõri, bʉto bʉsa mʉare wanʉcʉ yʉ. \p \v 8 Iti rʉmʉ mʉare papera cõagʉ̃, “Iti papera ticõri jabeto bojori bʉjarã yirãji ĩna”, yi tʉoĩacõri bojori bʉjacʉ yʉ. “Ñeñaro yirã ña mani”, mʉa yijaro yirocʉ, iti papera mʉare cõacʉ yʉ. Ito bajiri, “Iti papera cõabitirʉjabojayija yʉre”, yi tʉoĩabea yʉ. \v 9 Iti papera mʉare yʉ cõacati tʉoĩacõri wanʉa yʉ ĩja. Iti papera ticõri mʉa bojori bʉjare gaye meje wanʉa yʉ. Ado robojʉa bajia: “Ĩna ñeñaro yirise jidicãcõri gaje tʉoĩare wasoama ĩna ĩja”, yʉre ĩ yija tʉocõri, wanʉcʉ yʉ mʉare. Iti papera yʉ cõare ticõri bojori bʉjayija mʉa. Ĩna ñeñaro yirisere jidicãjaro yirocʉ, mʉa bojori bʉjaroca yiñi Dios. Ito bajiri iti rʉmʉ mʉare yʉ papera cõacati quenarise gaye ñacʉ iti. \v 10 Mani ñeñaro yirise mani tʉoĩaja, mani bojori bʉjaroca yami Dios. Gaje tʉoĩare mani wasoaja ticõri, manire wanʉgʉ̃ yiguĩji Dios. Ito yicõri manire masogʉ̃ yiguĩji. “Yʉ ñeñaro yirisere tʉoĩacõri yʉ bojori bʉjaroca yibitirʉjabojañi Dios”, yibea mani. “Ito bajiro yi masigʉ̃ ñami Dios”, yi tʉoĩacõri, bʉto wanʉa mani. Ĩna ñeñaro yirise tʉo bojori bʉjabojarãti itire jidicã ãmobeama gãjerãma. Ito bajiri goda warã jeame ʉ̃jʉrojʉ warã yirãji ĩna. \v 11 Mʉa bojori bʉjaroca Dios ĩ yija, mʉare queno yigʉ yiñi ĩ. Tʉoĩate mʉa: Ito bajiro mʉare Dios ĩ yija, rʉ̃cʉbʉo quenaro tʉoĩasʉoyija mʉa ĩja. “Oca ña mani wato. Itire quenorʉja manire”, yi tʉoĩana mʉa. “Iti mani oca quenobeja mani tʉoĩa bʉjatobitiroca yigʉ yiguĩji Dios”, yi tʉoĩa güiana mʉa. Ito bajiro tʉoĩacõri, ñeñaro yigʉ ĩ tʉoĩa bʉjatobitiroca yiana mʉa, itire jidicãjaro yirona. Ito bajiro yicõri oca quenoyija mʉa. Ito bajiri, “Queno yama ĩna. Ñe seti ma ĩnare”, yi tʉoĩa yʉ mʉare. \v 12 Iti rʉmʉ mʉare papera yʉ cõacati, “Ĩna wato ñeñaro yigʉ ĩ tʉoĩa bʉjatobitiroca yijaro”, yirocʉ meje papera cõacʉ yʉ. Ito yicõri, “Ĩ ñeñaro yirʉre ejabʉaya mʉa”, yirocʉ meje papera cõacʉ yʉ mʉare. Ado bajirojʉa yicʉ yʉ. Pablore tʉo mairã ña mani. Ito bajiro Dios ĩ tiro riojo Pablore cʉdirʉja manire yijaro ĩna, yirocʉ iti papera cõacʉ yʉ mʉare. \v 13 Ito bajiri queno mʉa yire tʉoĩacõri oca sẽoa yʉ. \p “Queno yama ĩna”, Tito ĩ yija tʉocõri, bʉto bʉsa wanʉa yʉ mʉare. Ado bajiro yʉre yiquĩ ĩ: “Corinto cʉto gãna queno ĩna yija ticõri, oca sẽocʉ yʉ”, yi goti ejaquĩ Tito yʉre. Ito bajiro ĩ wanʉja ticõri, yʉ cʉni mʉare bʉto wanʉa. \v 14 Mʉa tʉ Titore yʉ cõaroto riojʉa ado bajiro yicʉ yʉ ĩre: “Ĩnare yʉ oca cõaja, queno cʉdirã yirãji Corinto cʉto gãna”, yicʉ yʉ Titore. Ĩre yʉ yicato bajiroti queno cʉdiyija mʉa. Ito bajiri Tito tʉdi ejacõri ĩ tiro riojo bojobea yʉ. “Cʉdirã yirãji ĩna”, yʉ yiado bajiroti cʉdiyija mʉa. Coji rʉyabeto ñasarise mʉare bʉsicʉ yʉ. \v 15 Ĩre mʉa cʉdigore tʉoĩa bʉjacõri bʉto bʉsa tʉo maiami Tito mʉare. “Yʉre tʉocõri rʉ̃cʉbʉore rãca cʉdicã ĩna”, yi masicõri mʉare bʉto wanʉami Tito. \v 16 “Yʉ gotirise jeyaro cʉdi jeorã yirãji ĩna”, yi tʉoĩa yʉ mʉare. Ito bajiri mʉa rãca bʉto wanʉa yʉ. \c 8 \s1 Bojoro bʉjarãre wanʉre rãca ejabʉaja quena, yire gaye \p \v 1 Tʉoya yʉ ñarã mʉa. Ado Macedonia sita gãna Jesucristore tʉorʉ̃nʉrã Dios ĩ queno yire gaye mʉare goti ãmoa yʉ. Ĩnare ti maicõri queno yiñi Dios. \v 2 Jaje oca tʉoĩa bʉjatobitibojarãti wanʉama ĩna. Bojoro bʉjarã ñabojarãti gãjerãre ejabʉarona jaje niyeru miojuama ĩna. \v 3 Ĩna miojuja ticõri, “Maibiticõri queno wanʉre rãca ĩsiama ĩna”, yi tʉoĩa yʉ. Ĩna rʉcorocõ ĩsibojarãti bojoro bʉjarãre tʉo maicõri, jai bʉsaro ĩsiama ĩna mʉcana. Yʉ senibitibojarocati queno ĩsiama ĩna. \v 4 “Jerusalén gãna Jesure tʉorʉ̃nʉrã bojoro bʉjarãre ejabʉa ãmoa gʉa. Ito bajiri adi niyeru ãmi wa ĩsiña ĩnare”, yi josama ĩna yʉre. \v 5 “Adocõ queno yirã yirãji ĩna”, yi yʉ tʉoĩa yuado rẽtoro queno yama ĩna. “Dios ĩ ãmoro bajiro riti yi ãmoa gʉa”, yama ĩna. “Diore cʉdicõri mʉre cʉni cʉdi ãmoa gʉa”, yama ĩna yʉre. “Niyeru miojucõri Jerusalén gãna bojoro bʉjarãre ejabʉa ãmoa gʉa”, yama ĩna yʉre. \v 6 Ĩna ito yija ticõri, “Corinto cʉto gãna tʉjʉ tʉdi wasa mʉ”, ya yʉ Titore. “Mʉ ña bojoro bʉjarãre yiari niyeru mioju rotirʉ. Itojʉ tʉdi wacõri ito bajiroti niyeru mioju ñama mʉ”, ya yʉ Titore. \v 7 Gãjerã rẽtoro masirã ña mʉa. Jesucristore queno tʉorʉ̃nʉrã ña mʉa. Queno masirã ñari Dios oca goti rẽtobu masia mʉa. Gãjerãre bʉto ejabʉa ãmorã ña mʉa. Yʉre bʉto ti mairã ña mʉa. Ito bajiri bojoro bʉjarãre ejabʉarona gãjerã rẽtoro niyeru mʉa miojuja quena. Ito yicõri wanʉ quenaro mʉa miojuja quena. \p \v 8 Ito bajiro mʉare yʉ yija, rotigʉ meje ya yʉ. Queno wanʉ quenaro bojoro bʉjarãre ejabʉarona niyeru ĩsiama coriarã. “¿Riti gãjerãre tʉo maiati ĩna?” yirocʉ ya yʉ mʉare. Bojoro bʉjarãre mʉa tʉo maija, ĩnare ejabʉarona niyeru miojurã yirãji mʉa. \v 9 “Manire ti maicõri manire goda ĩsiñi mani Ʉjʉ Jesucristo”, yi tʉoĩarã ña mʉa. Dise rʉyabeto rʉcogʉ ñabojagʉti manire ti maicõri ĩ rʉcorise jidicãyijʉ. Adi sita ejagʉ bojoro bʉjagʉ robo bajiro ñayijʉ ĩ. Ito bajiro ĩ bajijare catitĩñarã yirãji mani. Manire ĩ queno yirajʉna sʉoriti ñejʉa rʉyabetoja manire. \p \v 10 Mʉa queno ñare ãmogʉ̃ yʉ tʉoĩarise mʉare gotigʉ ya yʉ. Iti rʉmʉca rodo mʉa yisʉore mʉa tʉoĩare ãmoa yʉ. Iti rʉmʉca rodo bojoro bʉjarãre ejabʉarona niyeru miojusʉoyija mʉa. Mʉa miojusʉore mʉa tĩore ãmoa yʉ. “Bojoro bʉjarãre ejabʉarona niyeru miojuto mani”, yirã, wanʉre rãca niyeru miojusʉoyija mʉa. \v 11 Adocãta cʉni ito bajiroti niyeru miojutĩñacõña mʉa. Mioju tĩocõri mʉa cõaja quena. Iti rʉmʉ wanʉ quenaro mʉa miojuado bajiroti yija quena adocãta cʉni. Maimenati mʉa ĩsija quena. \v 12 Ado robojʉa bajia: Jairo mʉa rʉcoja jairo ĩsija quena. Jabeto mʉa rʉcoja jabetoti ĩsija quena. Maimenati wanʉre rãca mʉa ĩsi ãmoja mʉare wanʉgʉ̃ yiguĩji Dios. \p \v 13 “Bojoro bʉjarãre ejabʉaya”, yʉ yija, “Ĩsi jeocõña”, yigʉ meje ya yʉ mʉare. “Bojoro bʉjarãre niyeru ĩsi jeocõri, bojoro bʉjaya mʉa”, yigʉ meje ya yʉ mʉare. \v 14 Coro bajiro ñarejʉa mʉa ñaja quena. Mʉa ña jaje rʉcorã. Ito bajiri, “Bojoro bʉjarã ñama ĩna”, yi ti masicõri ĩnare mʉa ĩsija quena. Mʉa ãmorise iti manija, mʉare ĩsirã yirãji ĩna cʉni. Ito bajiri ñejʉa rʉyabetoja ĩnare, mʉare cʉni. Ito yija corocõ ñarã yirãji mʉa. \v 15 Dios oca tuti ado bajiro gotia: “Jairo mioju ãmorã ñabojarãti ĩna ãmoro rẽtoro bʉjabisijarã ĩna. Gãjerãma jabetacã miorã ñabojarãti ĩna ãmorocõ bʉjayijarã ĩnama”, yi gotia Dios oca tuti. \s1 Tito mesare queno boca ãmiña mʉa, Pablo ĩ yi ñucare gaye \p \v 16 Mʉare yʉ tʉo mairo bajiroti mʉare tʉo maiami Tito cʉni. Mʉare ejabʉa ãmoami ĩ cʉni. Mʉare ĩ tʉo mairoca yiñi Dios. Ito bajiro ĩ yija, “Queno ya Dios mʉ”, ya yʉ ĩre. \v 17 “Corinto cʉto gãnare ejabʉatẽña”, yʉ yi gotija, queno wanʉ quenaro cʉdiquĩ Tito. “Baʉ, wacʉja yʉ”, yi cʉdiquĩ ĩ. Mʉare bʉto tʉo maigʉ̃ ñari ĩmasiti, “Ĩna tʉ wacʉja yʉ”, yi tʉoĩaquĩ ĩ. \p \v 18 Titore baba cʉti warocʉ mani bajiro Cristore tʉorʉ̃nʉgʉ̃re mʉa tʉ cõa yʉ. Masa jeyaro ĩna rʉ̃cʉbʉogʉ ñami ĩ. “Dios ocare queno goti rẽtobu masigʉ̃ ñami ĩ”, yi gotiama jeyaro Jesure tʉorʉ̃nʉrã. \v 19 Ĩnare niyeru mioju ejabʉajaro yirona, ĩre besecã Jesure tʉorʉ̃nʉrã. “Bojoro bʉjarãre niyeru ĩsi ejabʉatẽña”, yicã ĩna ĩre. Bojoro bʉjarãre ĩsirona niyeru ĩna miojure gʉa ĩsi bateja ticõri, “Bojoro bʉjarãre queno ejabʉama Jesure tʉorʉ̃nʉrã”, yi tʉoĩarã yirãji masa jeyaro. Ito yicõri mani Ʉjʉ Jesucristore rʉ̃cʉbʉorã yirãji ĩna. \v 20 “Adi gayeti niyeru ãmi rʉoguĩji Pablo”, yi masa ĩna yʉre bʉsiture ãmobea yʉ. Ito bajiro ĩna tʉoĩame yirocʉ queno tʉoĩacõri niyeru ĩsi ñuca yʉ. \v 21 “Niyerure ãmi rʉobiquĩji Pablo. Ñarocõti bojoro bʉjarãre ĩsi ñucacõgʉ̃ yiguĩji”, yi tiguĩji Dios yʉre. “Niyeru ñarocõti ĩsi ñucacõñi Pablo”, masa ĩna yijaro yirocʉ, masa ĩna rʉ̃cʉbʉogʉ Titore baba cʉti ware ãmoa yʉ. \p \v 22 Ito yicõri ĩna rãca ado gãna ĩna beserʉ, gãji mʉa tʉ cõagʉ̃ ya yʉ. Cristore tʉorʉ̃nʉgʉ̃ ñari mani yagʉ ñami ĩ cʉni. Ĩre ti masigʉ̃ ñari, “Queno yigʉ ñami ĩ”, yi tʉoĩa yʉ ĩre. Coji rʉyabeto ejabʉa ãmosotiami ĩ. “Corinto cʉto gãna queno cʉdiama ĩna”, yʉ yija tʉocõri, mʉare ejabʉa ãmoami ĩ. \v 23 Mʉa tʉ gãna, “¿Ñimʉ ñaguĩjida Tito?” ĩna yi seniĩaja, ado bajiro mʉa cʉdija quena: “Pablo baba ñami ĩ. Pablo robo bajiro manire Dios oca goti rẽtobugʉ ñaguĩji ĩ cʉni”, mʉa yija quena. Gãjerã jʉ̃arã Titore baba cʉti warã Jesucristore tʉorʉ̃nʉrã ñama ĩna cʉni. Ito bajiri mani ñarã ñama ĩna. Ĩna queno yire ticõri, “Queno yirã ñama Jesucristo ñarã”, yi tʉo masiama ado gãna ĩnare. Ado gãna Jesucristore tʉorʉ̃nʉrã mʉa tʉ ĩna watoni ĩnare besecã. \v 24 Mʉa tʉ ĩna ejaja, rʉ̃cʉbʉore rãca ĩnare boca ãmiña. “Queno yirã ñama Corinto cʉto gãna. Gãjerãre rʉ̃cʉbʉorã ñama ĩna”, ya yʉ masa jeyarore. “Riti yami Pablo”, gãjerã Jesucristore tʉorʉ̃nʉrã ĩna yi masitoni, yʉ gotiro bajiroti rʉ̃cʉbʉore rãca ĩnare boca ãmiña mʉa. \c 9 \s1 Mani ñarã bojoro bʉjarãre ejabʉaja quena, yire gaye \p \v 1 “Mani ñarã bojoro bʉjarãre ejabʉarona niyeru miojuja quena”, yi tʉoĩarã ña mʉa. Ito bajiri, “Masicãrãji ĩna”, yibojagʉti uca yʉ mʉare. \v 2 “Bojoro bʉjarãre ejabʉa ãmoama ĩna”, yi tʉoĩa yʉ mʉare. Ado Macedonia sita yʉ wa ucuja, “Iti rʉmʉca rodo bojoro bʉjarãre ejabʉarona niyeru miojusʉoñi Corinto cʉto gãna”, ya yʉ masare. Mʉare wanʉgʉ̃ ito bajiro masare ya yʉ. Ito bajiro yʉ yija tʉo oca sẽocõri, “Mani cʉni ito bajiroti bojoro bʉjarãre yiari niyeru miojuto mani”, yama adi cʉto gãna cʉni. \v 3 Yʉ waroto riojʉa Tito mesare cõa yʉ. “Yʉ ejari rʉmʉ niyeru rãca minijua yucãrã yirãji ĩna”, yirocʉ cõa yʉ ĩnare. “Niyeru mioju yucãrãji ĩna”, ya yʉ ado gãnare. Ito bajiri mʉa tʉ ejacõri, “Niyeru mioju tĩobeama ĩna maji”, ĩna yire tʉo ãmobea yʉ. “Niyeru mioju yucãrã yirãji”, yi tʉoĩa yʉ mʉare. \v 4 Ado gãna Macedonia sita gãna yʉre ĩna baba cʉti waja, niyeru manoti mʉare ĩna ti bʉjare ãmobea. “Corinto cʉto gãna bojoro bʉjarãre ejabʉarona niyeru mioju tĩocãrã yirãji ĩna”, ya yʉ ado gãnare. Ito bajiri mʉa rʉco yubeja, bojori bʉjagʉ yigʉja yʉ. Mʉa cʉni bojori bʉjarã yirãji mioju tĩobiticõri. \v 5 Ito bajiri mani ñarã Tito mesa yʉ waroto riojʉa mʉa tʉ ĩna waja quena yʉre. “Adocõ ĩsiana gʉa”, mʉa yire mioju tĩo masitoni mʉare ejabʉarã yirãji ĩna. Ito bajiri yʉ ejaroca tĩjacãre ñaro yiroja iti mʉa miojure. Ito bajiri yʉ ejaroto riojʉa sĩgʉ̃ rʉyabeto mʉa ĩsi ãmorocõ ĩsirã yirãji mʉa. Ito bajiri, “Pablo ĩnare ĩ josajare ĩsiñi ĩna”, yi tʉoĩamenaji gãjerã. \p \v 6 Ado yʉ bʉsirise tʉoya mʉa. No jabeto otegʉ ĩ oterocõti bʉjagʉ yiguĩji. Jairo otegʉama jairo bʉjagʉ yiguĩji. No jabeto ĩsigʉ̃ itocõti boca ãmigʉ̃ yiguĩji. Jairo ĩsigʉ̃ jairo bʉjagʉ yiguĩji. \v 7 “Adocõ ĩsigʉ̃ yigʉja yʉ”, mʉa ya ʉsijʉ yi mʉa tʉoĩadocõ mʉa ĩsija quena. Maibojarãti mʉa ĩsija quenabea. Ĩsi ãmobitibojarãti gãji ĩ josaja tʉocõri, mʉa ĩsija quenabea. Mʉamasiti ĩsi ãmorã mʉa ĩsija quena. Wanʉ quenaro ĩsirãre ti wanʉami Dios. \v 8 Ito bajiro mʉa yija ticõri, mʉare queno yigʉ yiguĩji Dios. Mʉa ãmoro rẽto bʉsaro ĩsi remogʉ̃ yiguĩji Dios. Ito bajiri ñejʉa rʉyabetoja mʉare. Ito bajiro mʉare yigʉ yami Dios, bojoro bʉjarãre mʉa ejabʉatoni. \v 9 Ado bajiro gotia Dios oca tuti: \q1 Maibicʉti bojoro bʉjarãre ĩsigʉ̃ yiguĩji Diore rʉ̃cʉbʉogʉ. Ito bajiri ĩ queno yigore ãcabojobicʉ yiguĩji Dios, yi gotia Dios oca tuti. \m \v 10 Dios ñami, otejaro yirocʉ, aje ĩsigʉ̃. Ĩti ñami, bajaro yirocʉ, bare ĩsigʉ̃. Mʉa ãmorise ñarocõti mʉare ĩsigʉ̃ yiguĩji Dios. Gãjerãre mʉa ejabʉatoni mʉare ĩsigʉ̃ yiguĩji Dios. \v 11 Jairo mʉare ĩsigʉ̃ yiguĩji Dios, bojoro bʉjarãre mʉa ejabʉatoni. Ito bajiro mʉa yijare, “Queno ya Dios mʉ”, yi rʉ̃cʉbʉorã yirãji masa ĩre. Jerusalén gãna Jesucristore tʉorʉ̃nʉrãre mʉa miojure yʉ ãmi ejaja ticõri, “Queno ya Dios mʉ”, yi rʉ̃cʉbʉorã yirãji ĩna ĩre. \v 12 Mani ñarã bojoro bʉjarãre adi mʉa ĩsija, queno ejabʉaro ya ĩnare ĩna queno ñatoni. Ito bajiro mʉa yija, “Queno ya Dios mʉ”, yi rʉ̃cʉbʉorã yirãji ĩna. \v 13 Ĩnare mʉa ĩsijare, “Cristo ocare queno cʉdiama Corinto cʉto gãna”, yirã yirãji ĩna mʉare. Ito yicõri Diore rʉ̃cʉbʉorã yirãji ĩna. “Manire ejabʉacõri gãjerãre cʉni bʉto ejabʉama ĩna”, yirã yirãji ĩna. Ito bajiri Diore rʉ̃cʉbʉorã yirãji ĩna. \v 14 “Manire ĩna queno ejabʉaroca yiñi Dios”, yirã yirãji mʉare tʉo wanʉcõri. Ito mʉa yire tʉoĩacõri mʉare yiari bʉto Diore seni ĩsirã yirãji ĩna. \v 15 “Queno ya Dios mʉ”, yirʉja manire. Rẽtoro quenarise manire ĩsiñi Dios. Ĩna ñeñaro yirise waja yi ĩsijaro yirocʉ, ĩ Macʉre cõañi Dios. Iti ña rẽtoro ñasarise. Ito bajiri, “Queno ya Dios mʉ”, yirʉja manire. \c 10 \s1 Dios ĩ rotirisena riasoa yʉ, Pablo ĩ yire gaye \p \v 1 Yʉ ña Pablo. Yʉre jabeto ña mʉare yʉ gotiroti. Ado bajiro bajia iti: Masare bʉsigʉ ĩnare ti maicõri quenoti bʉsiyijʉ Cristo. Ĩre bajiro mʉare goti ãmoa yʉ cʉni. Ito gãna coriarã yʉre bʉsituyijarã. “Mani rãca ĩ ñajama quenoti manire bʉsiami Pablo. Sõjʉ ĩ ñajama manire oca sẽoro bʉsiami”, yiyijarã mʉa coriarã yʉre bʉsiturã. \v 2 Ñeñaro yirãre goti queno masia yʉ. Ito bajibojarocati mʉa tʉ yʉ ejaja, sẽoro bʉsi ãmobea yʉ. Ito bajiri ñeñaro mʉa yirise jidicãña, mʉa tʉ ejacõri yʉ oca sẽoro bʉsibe yirona. “Adi sita ñeñaro yirã robo yigʉ ñami Pablo”, yi yʉre bʉsiturãreama oca sẽoro bʉsicʉja yʉ. \v 3 Ito bajiroti bajia. Mʉare bajiroti masʉ ña yʉ cʉni. Ito bajibojarocati Dios oca yʉ riasoja ĩ masirisena riasoa yʉ. \v 4 Yʉmasi tʉoĩarisena yʉ riasojama, queno riasobitibogʉja yʉ. Dios ĩ masirisena riasoa yʉ. Ito bajiro bajigʉ ñari ñeñaro yirãre rẽtocũ masia yʉ. \v 5 Jesure gãjerã tʉorʉ̃nʉme yirona, “Ñasarise riasobea mʉ”, yʉre ĩna yija, Dios ĩ ejabʉarisena ĩnare bʉsi rẽtocũa yʉ. Cristo oca yʉ riasorise gãjerã ĩna riasobojarise rẽto bʉsaro ñasarise ña. Ito bajiri Cristo oca yʉ riasoja tʉorʉ̃nʉcõri, ĩre cʉdi ãmorãji ĩna ĩja. Dios ĩ masirisena ito bajiro ya yʉ. \v 6 Ito bajigʉ ñari mʉa wato yʉ riasorisere cʉdimenare goti queno masia yʉ. Sĩgʉ̃ rʉyabeto mʉa cʉdija, gãjerã cʉdimenare riasogʉ yigʉja yʉ. \p \v 7 Yʉre tibojarãti yʉ tʉoĩarise masibea mʉa. Ito bajiri queno tʉoĩaña mʉa, “Riti Cristo ñarã ña gʉa”, mʉa yijama, “Riti Cristo yagʉ ñami Pablo”, yi ti masiborãji mʉa yʉre. \v 8 Mʉare yʉ riasotoni yʉre cũñi Dios. Mʉare biyaro yʉ gotija cʉni, bojobea yʉ. “Mani Ʉjʉ, ‘Yʉ oca riasojaro ĩnare’, yirocʉ yʉre cũñi ĩ”, yi tʉoĩa yʉ. Bojori bʉjajaro ĩna, yirocʉ meje yʉre cũñi Dios. Ado bajirojʉa bajia: Oca sẽoro mʉa ñatoni yʉre cũñi Dios. \v 9 “Manire papera ĩ cõaja, ‘Sẽoro bʉsiami Pablo mani güijaro’, yirocʉ”, yi tʉoĩabitirʉja mʉare. Ito bajiro mʉa tʉoĩare ãmobea yʉ. \v 10 Mʉa coriarã yʉre bʉsiturã, ado bajiro ya mʉa: “Papera jũjʉna oca sẽoro bʉsibojagʉti mani tʉ ĩ ejajama oca sẽoro bʉsibiquĩji ĩ. Oca sẽogʉ̃ meje ñami ĩ. Rojogʉ ñami. Ñe waja ma ĩ bʉsirise”, yi yʉre bʉsiturãji mʉa coriarã. \v 11 Ito bajiro yʉre ĩna yibojarocati ito bajiro bajigʉ meje ña yʉ. Papera jũjʉna oca sẽoro yʉ bʉsiro bajiroti bʉsigʉ yigʉja yʉ, yʉre bʉsiturã tʉ ejagʉ cʉni. “Iti masi yuya mʉa”, ya yʉ mʉare. \p \v 12 Ado bajiro yirãji mʉa rãca gãna coriarã: “¿Ñimʉ ñati mani wato bʉto bʉsa tʉoĩagʉ̃? Yʉ ña bʉto bʉsa tʉoĩagʉ̃”, yi gãmeri bʉsirãji ĩna. “Gãjerã rẽtoro masirã ña mani”, yi tʉoĩarãji ĩna. Ito bajiro ĩna yija, tʉoĩa wisarã yirãji ĩna. Ĩna robo bajiro tʉoĩagʉ̃ meje ña yʉ. \v 13 “Masigʉ̃ ña yʉ”, yibea yʉ. Ado bajirojʉa ya yʉ: Mʉa Corinto cʉto gãnare yʉ riasotoni yʉre cũñi Dios. Ito bajiri, “Ĩ masirisena mʉare riasoa yʉ”, yʉ yija, riti mʉare gotia yʉ. \v 14 Gãjerã riojʉa Cristo oca quenarise mʉare riasocʉ yʉ. Iti oca yʉ mʉare riasotoni yʉre cũñi Dios. Yʉmasi tʉoĩa rujeocõri meje mʉare riasocʉ yʉ. \v 15 Gãjerã riasoanare, “Yʉ riasoana ñama ĩna”, yibea yʉ. Yʉmasi yʉ moagore riti mʉare bʉsia yʉ. Ado bajiro bajia: Bʉto bʉsa Jesucristore mʉa tʉorʉ̃nʉre ãmoa yʉ. Ito bajiri jai bʉsaro mʉare riaso ãmoa yʉ. Riasojaro yirocʉ, Dios yʉre ĩ cũre riti riaso ãmoa yʉ. \v 16 Ito bajiro yicõri mʉa sõjʉa ñarãre riasogʉ wa ãmoa yʉ mʉcana. Ĩna tʉ ejacõri Jesucristo oca quenarise ĩnare riaso ãmoa yʉ. Gãjerã ĩna riasogobitianare riaso ãmoa yʉ. Ito bajiro yʉ yija, gãjerã riasogoana ñabojarocati, “Yʉ riasoana ñama ãna”, yi goti wanʉ ãmobea yʉ. \p \v 17 Ado bajiro gotia Dios oca tuti: “Diore rʉ̃cʉbʉojaro masa yirocʉ, ‘Dios ĩ masirisena yicʉ yʉ’ ”, mani yija quena. “Yʉmasi tʉoĩarisena yicʉ yʉ”, yibitirʉja manire, yi gotia Dios oca tuti. \v 18 Sĩgʉ̃ ĩmasiti “Queno yigʉ ña yʉ”, ĩ yibojaja, waja ma iti. Dios ĩ boca ãmirocʉ meje ñami ĩ. “Ãni ñami queno yigʉ”, Dios ĩ yijama, ĩ ñami ĩ boca ãmirocʉ. \c 11 \s1 Rʉore oca riasorã Dios ĩ cũana meje ñama, Pablo ĩ yire gaye \p \v 1 Tʉo masibicʉre bajiro yʉ bʉsibojarocati yʉre mʉa tʉorʉ̃nʉre ãmoa yʉ. Adi yʉ bʉsirise tʉoya mʉa. \v 2 Romio gãji rãca ajebeco iso manʉjʉ ñarocʉre riti tʉoĩagõ yigõji. Isore bajiro Cristore riti mʉa tʉorʉ̃nʉre ãmoa yʉ. Yʉ ña cajero mʉare riasosʉocacʉ. Cristore tʉorʉ̃nʉjaro ĩna, yirocʉ mʉare riasocʉ yʉ. Ito bajiri bʉto mʉare Dios ĩ tʉoĩaro bajiroti tʉoĩa yʉ cʉni. Cristore tʉoĩa jidicãme ĩna, yirocʉ mʉare bʉto tʉoĩa yʉ. \v 3 Jane mejejʉ rʉ̃mʉ́a ʉjʉ jinona quedi sãjacõri Eva ñayorore rʉoyijʉ ĩ. “Ito bajiroti ĩnare rʉogʉ yiguĩji ĩ”, yi tʉoĩa yʉ mʉare. “Bʉto Cristore masirã ñabojarãti rʉ̃mʉ́ ĩ rʉorise tʉorʉ̃nʉcõri Cristo oca jidicãrã yirãji ĩna”, yi tʉoĩa yʉ. Ito bajiri bʉto tʉoĩa yʉ mʉare. \v 4 Ado bajirojʉa bajia: Gãjerã ricati riasorã ĩna ejaja, wanʉre rãca ĩnare boca ãmirãji mʉa. Jesús oca yʉ riasoado bajiro meje ĩna riasobojarocati ĩnare tʉorʉ̃nʉrãji mʉa. “Ado bajiro bajiami Espíritu Santo”, yʉ yiado bajiro meje ĩna riasobojarocati ĩnare tʉorʉ̃nʉrãji mʉa. “Ado bajiro masare masogʉ̃ yiguĩji Dios”, yʉ yiado bajiro meje ĩna riasobojarocati ĩnare tʉorʉ̃nʉrãji mʉa. Ito bajiro ĩnare mʉa tʉorʉ̃nʉja quenabea. \v 5 “Dios ĩ cũana ña gʉa. Gãjerã rẽtoro masirã ña gʉa”, yirãji ĩna. “Dios ĩ cũrʉ ña yʉama. Ĩna rʉja bʉsaro meje ñagʉ̃ja yʉ ñarea”, yi tʉoĩa yʉ. \v 6 Queno bʉsi masibitibojagʉti Dios ocare queno masia yʉ. Ito bajiri ĩ ocare queno mʉare goti rẽtobucʉ yʉ. Coji meje yʉre tʉogoana ñari, “Queno Dios ocare masiami Pablo”, yi tʉoĩarãji mʉa yʉre. \p \v 7 Dios oca quenarise yʉ mʉare riasoja, waja senibiticʉ yʉ. Bojoro bʉjagʉ ñabojagʉti, Dios ocare riti tʉorʉ̃nʉjaro ĩna, yirocʉ mʉare waja senibiticʉ yʉ. ¿Quenabisijari ito bajiro yʉ yija? Meje, queno yicʉ yʉ. \v 8 Gãjerã Jesure tʉorʉ̃nʉrã yʉre niyeru ĩsi ñucañi. Ĩna ejabʉarise boca ãmicõri mʉa tʉ riaso ñacʉ yʉ. Yʉre mʉa ĩsi ãmobejare ĩnajʉa yʉre ĩsi ñucañi. \v 9 Mʉa tʉ ñagʉ̃ bojoro bʉjacʉ yʉ. Ito bajiro bajibojagʉti mʉa tʉ yʉ ña masitoni, “Yʉre ejabʉaya mʉa”, yibiticʉ yʉ. Macedonia sita gãna ejacõri mʉa tʉ yʉ ña masitoni yʉ bojoro bʉjarise yʉre ĩsicã ĩna. Mʉa tʉ ñagʉ̃, “Yʉre ejabʉaya”, yibiticʉ yʉ. Coji mʉare niyeru senibiticʉ yʉ. Ija cʉni senibicʉja yʉ. \v 10 Cristo oca yʉ riojo gotiado bajiro mʉare riojo gotigʉ yigʉja yʉ. “Yʉ ña masitoni yʉre niyeru ĩsiña mʉa”, yibicʉja yʉ. “Gʉare niyeru seniĩabeami Pablo”, yi tʉoĩarã yirãji mʉa Acaya sita gãna jeyaro. \v 11 Ado bajiro yʉ bʉsija, ¿mʉare maigʉ̃ meje yati yʉ? Bajibea. Mʉare bʉto maia yʉ. “Ĩnare bʉto maiami Pablo”, yi tʉoĩaguĩji Dios yʉre. \p \v 12 Mʉare waja senibicʉti riasosotigʉ yigʉja yʉ. “Pablore bajiro Dios ĩ cũana ña gʉa cʉni”, yirã mʉare ĩna riasoja, waja senirã yirãji ĩna. “Pablore bajiro waja senia gʉa”, ĩna yibe yirocʉ, mʉare waja senibicʉja yʉ. \v 13 Diore moa ĩsirã meje ñama ĩnaõna. “Dios ĩ cũana ña gʉa”, yibojama ĩna. Rʉo jairã ñama ĩna. “Cristo oca riasotoni ĩ cũana ña gʉa”, yi rʉoama ĩna. \v 14 Ito bajiro ĩna yija tʉo ʉcabea yʉ. Rʉ̃mʉ́a ʉjʉ Satanás cʉni cojireama ángel queno yigʉre bajiro godo wediguĩji. \v 15 Satanásre cʉdirã ĩna ñama ĩ ñarã. “Mʉare ejabʉa ãmoa gʉa”, yi rʉoama ĩna. Ĩna ʉjʉ Satanás masare rʉorocʉ queno yigʉre bajiro ĩ godo wedi rʉoado robo bajiro yirãji ĩna cʉni. Ĩna ñeñaro yire waja yirãonati co rʉmʉ tʉoĩa bʉjatomena yirãji ĩna. \s1 Cristore moa ĩsigʉ̃ ñari ñeñaro tõbʉjacʉ yʉ, Pablo ĩ yire gaye \p \v 16 Ito bajiro yʉ yibojarocati, “Queno tʉo masibicʉ ñami Pablo”, yi tʉoĩabesa mʉa yʉre. “Mecʉri masʉ bajiro bʉsiami Pablo”, yʉre yibojarãti, “Bʉsijaro maji”, yiya yʉre, yʉmasi gaye yʉ bʉsitoni. \v 17 Adocãta yʉ mʉare gotiroti mani Ʉjʉ Jesucristo ĩ goti rotire meje ña. Yʉ gaye riti bʉsigʉ yigʉja yʉ. Mecʉri masa ñama ĩna ye riti bʉsirã. \v 18 Mʉa wato gãna coriarã ĩnamasiti, “Queno yirã ña gʉa”, yirãji ĩna. Ĩnare bajiro yigʉ yigʉja yʉ jabeto. \v 19 “Queno masirã ña gʉa”, yirãji mʉa. Ito yibojarãti mecʉri masa ĩna bʉsirisere tʉorʉ̃nʉrãji mʉa. Ĩna ñarãji, “Dios ĩ cũana ña gʉa”, yi rʉorã. \v 20 Ĩna josare bajiro mʉare ĩna yibojarocati ĩnare boca ãmirã yirãji mʉa. Mʉa ye rʉcorona mʉare rʉorãji ĩna. Manire moa ĩsijaro ĩna yirona, mʉare rʉorãji. Mʉa ya riojʉ jarãji. Ito bajiro ĩna yibojarocati ĩna yirisere tʉorʉ̃nʉrã yirãji mʉa. \v 21 Mʉare ñeñaro ĩna yiado bajiro yi masibea yʉ. ¿Ito bajiro mʉare yʉ yibeja quenabeati? Meje, mʉare queno ya yʉ. \p Mʉcana queno tʉo masibicʉre bajiro bʉsigʉ ya yʉ. Yʉmasi gaye mʉare gotigʉ ya yʉ. “Jaje quenarise yicʉ gʉa”, ĩna yi masija, “Ito bajiro jaje quenarise yicʉ yʉ cʉni”, yi tʉo masia yʉ. \v 22 “Hebreo oca bʉsirã ñari gãjerã rẽtoro ñasarã ña gʉa”, yama ĩna. Hebreo oca bʉsigʉti ña yʉ cʉni. “Israel sita gãna ñari gãjerã rẽtoro ñasarã ña gʉa”, yama ĩna. Yʉ cʉni Israel sita gagʉti ña. “Abraham ñayorʉ janerãbatia ñari gãjerã rẽtoro ñasarã ña gʉa”, yama ĩna. Abraham ñayorʉ janerãbatia janamiti ña yʉ cʉni. \v 23 “Cristore moa ĩsirã ñari gãjerã rẽtoro ñasarã ña gʉa”, yama ĩna. Ĩna rẽto bʉsaro Cristore moa ĩsigʉ̃ ña yʉ. Yʉmasi gaye bʉsigʉ queno tʉo masibicʉre bajiro bʉsia yʉ. Ito bajibojarocati yʉ gaye yʉ gotija quena. Ĩna rẽto bʉsaro moasotia yʉ. Coji meje yʉre tubiacã masa, Dios oca yʉ riasoja ticõri. Coji meje yʉre bajecã. Coji meje yʉre sĩabocã ĩna. \v 24 Co rʉmʉ treinta y nueve jiri yʉre bajecã ĩna. Mʉcana yʉre ñiacõri jʉaria rʉmʉri ito bajiro bajecã ĩna. \fig |src="CN02025B.TIF" size="span" copy="© 1978 David C. Cook Publishing Co." ref="2 Corintios 11.24" \fig* \v 25 Ʉdiaji yucʉ jãina yʉre jacã ĩna. Yʉre sĩarona coji gʉ̃tana reacã ĩna. Yʉ wabojacati cuma, cuma bʉcʉa ʉdiaji rujacʉ. Coji rujagʉ ʉ̃mʉasaro, ñamiasaro baticʉ yʉ riaca jajosajʉ. \v 26 Dios oca riasogʉ sõjʉ wa ucucʉ yʉ. Ito bajiro wa ucugʉ guijorise ticʉ yʉ. Riaca guijoro wa ucucʉ yʉ. Riniri masa ĩna guijoro, yʉ ñarã ñabojarãti guijoro, ito yicõri gãjerã masa guijoro wa ucucʉ yʉ. Cʉto jaja cʉto guijori cʉto, cʉto meje cʉni guijoro riaca jajosa cʉni, ito yicõri “Cristore tʉorʉ̃nʉrã ña gʉa”, yibojarãti guijorã wato wa ucucʉ yʉ. \v 27 Josari moacõri tʉoĩa bʉjatobiticʉ yʉ. Coji meje canibicʉti busuasoticʉ yʉ. Coji meje bare, ide cʉni manicʉ yʉre. Ito yicõri coji meje ñiocõcʉ yʉ. Coji meje ʉsarise tʉoĩa bʉjatobiticʉ yʉ, yutabujuri yʉre iti manijare. \p \v 28 Iti riti meje tʉoĩa bʉjatobiticʉ yʉ. “¿No bajiro ñarãjida gaje cʉto gãna Jesure tʉorʉ̃nʉrã?” yi tʉoĩacõri ruje tʉoĩasotia yʉ. \v 29 Jesucristore tʉorʉ̃nʉrã ñabojarãti ñeñaro yicõri bojori bʉjarãre yʉ ti bʉjaja, ĩna rãca bojori bʉja yʉ cʉni. Jesure tʉorʉ̃nʉgʉ̃re gãjerã ĩ ñeñaro yiroca ĩna yija, bojori bʉja yʉ. Ito bajiro ĩna ĩre yija, ĩna rãca junisinia yʉ. \v 30 Yʉ gaye masijaro yirocʉ, mʉare bʉsia yʉ. “Bʉto sẽogʉ̃ meje ñami Pablo”, mʉa yi tʉoĩatoni yʉ gaye mʉare bʉsia yʉ. \v 31 Adi yʉ mʉare gotirise, “Riojo gotiami Pablo”, yi masiami mani Ʉjʉ Jesucristo Jacʉ Dios yʉre. Ĩti ñami mani rʉ̃cʉbʉotĩñarocʉ. \v 32 Damasco wame cʉtiri cʉto yʉ ñaroca, “Pablore ñiacõri tubiajaro”, yirocʉ iti cʉto tʉnima ñari sojerijʉ surara cũquĩ, iti cʉto ʉjʉ. Iti sita ʉjʉ Aretas wame cʉtigʉ roca gagʉ ñaquĩ ĩ iti cʉto ʉjʉ. \v 33 Yʉre tubia ãmobojagʉti yʉre ñia masibitiquĩ ĩ. Ito cʉto tʉnima ñari cʉníjʉ ñari sojena jibʉjʉ sãcõri yʉre rujiocã ĩna. Ito bajiro yʉre ĩna ejabʉajare rudicʉ yʉ. \c 12 \s1 Dios ñarojʉ Pablo ĩ cãire gaye \p \v 1 Yʉmasi gaye yʉ bʉsijama, “Quenabea iti. Rocati bʉsiboja yʉ”, yi tʉoĩa yʉ. Ito bajibojarocati mani Ʉjʉ yʉre ĩ ĩogore bʉsicʉja yʉ. Ito yicõri yʉ cãirojʉ ĩ gotire cʉni mʉare goticʉja yʉ. \v 2 Iti rʉmʉjʉ Jesucristore tʉorʉ̃nʉsʉocʉ yʉ. Ũmacʉ̃jʉ sʉsari tutijʉ Dios ñarojʉ yʉre ĩ ãmi ejaja bero catorce rodori tʉja adocãta ĩja. Yʉre ito ĩ ãmi ejaja, “Ito bajiro ãmi ejarʉ”, yibea yʉ. Yʉ ya rujʉti, yʉ ya ʉsigoti ãmi ejarʉ gajea. Dios sĩgʉ̃ti masiami itire. \v 3 Riti, “Quenari cʉtojʉ Dios ĩ ñaro yʉre ãmi ejañi”, ya yʉ mʉcana. Ito bajibojarocati, “Ito bajiro ejacʉ yʉ”, yi masibea yʉ. Yʉ ya ʉsigoti, yʉ ya rujʉ cʉni ãmi mʉjari seyoñi Dios gajea. Ĩ sĩgʉ̃ti masiami itire. \v 4 Ito ejacõri masare Dios ĩ gotibitire tʉocʉ yʉ. Ito yʉ tʉogore goti rotibeami Dios yʉre. \v 5 Iti gaye yʉre Dios ĩ gotija, “Ñasagʉ ña yʉ”, yibogʉja yʉ. Ito bajibojarocati itire yibicʉja. Yʉmasi gaye yʉ bʉsija, “Bʉto sẽogʉ̃ meje ña yʉ. Yʉ cʉni tʉoĩa bʉjatobea yʉ”, yicʉja yʉ. \v 6 “Queno yigʉ ña yʉ”, yʉ yi ãmoja, yi masia yʉ itire. Riojo yʉ gotigʉ ñajare, “Bʉgʉti yami Pablo”, yi masimenaji gãjerã. Ito bajibojarocati, “Queno yigʉ ña yʉ”, yi ãmobea yʉ. Yʉ yigore tibojarãti, ito yicõri yʉ bʉsigore tʉobojarã cʉni, “Queno yigʉ ñami Pablo”, mʉa yi masibeja, “Queno yigʉ ñami Pablo”, mʉa yire ãmobitiborʉja yʉ. \v 7 Yʉ cãirojʉ Dios yʉre ĩ ĩocati quenarise ñacʉ. Ito bajiro ĩobojagʉti, “Gãjerã rẽtoro ñasagʉ ña yʉ”, yʉ yire ãmobeami Dios. Ito bajiri yʉ ya rujʉ, yʉ ñarise cʉtiroca yiñi Dios. Jota iti juniro bajiro bajia iti yʉre. Yʉre iti ñaja ticõri, “Gãjerã rẽtoro ñasagʉ meje ña mʉ”, yami Satanás yʉre. \v 8 Yʉ ñarise cʉtirise yisijaro yirocʉ, ʉdiaji Diore senibojacʉ yʉ. \v 9 Ito bajiro ĩre yʉ senibojarocati ado bajiro yʉre cʉdiquĩ ĩ: “ ‘Yʉre ti maiami Dios’, mʉ yi masija, ñe rʉyabea mʉre. Rojo bʉsagʉ mʉ ñaja ticõri, ‘Dios ĩ masirisena, riasoguĩji Pablo’, yi tʉoĩarã yirãji masa”, yiquĩ mani Ʉjʉ yʉre. Ito bajiri ñarise cʉticõri wanʉa yʉ. Ito bajigʉ yʉ ñaja ticõri, “Cristo masirisena riasoñi Pablo”, yʉre yi tʉoĩarã yirãji masa. \v 10 Ito bajiri yʉ ñarise cʉtija, wanʉa yʉ. Coji meje yʉre bʉsitucã masa. Coji meje yʉ ãmorise rʉyasoticʉ yʉre. Coji meje ʉsirioro yi codecã masa yʉre. Cristo oca yʉ riasojare coji meje yʉ tʉoĩa bʉjatobitiroca yicã masa yʉre. Ito bajibojarocati wanʉa yʉ. Yʉ tʉoĩa bʉjatobitija, Cristore riti tʉoĩa yʉ. Ito bajiri, “Ĩ masirisena ña yʉ”, yi tʉoĩa yʉ. \s1 Corinto cʉto gãnare Pablo ĩ tʉoĩa oca jaire gaye \p \v 11 Yʉmasi gaye gotigʉ, queno tʉo masibicʉre bajiro bʉsia yʉ. “Queno yigʉ ñami Pablo”, mʉa yibejare, yʉmasiti ito bajiro ya yʉ. Ito bajibojarocati, “Queno yigʉ ñami Pablo”, yirʉjaboja mʉare. Mʉa tʉ gãna, “Dios ĩ cũana ñasarã ña gʉa”, yirã rẽtoro ñasagʉ ña yʉ. No yigʉ meje ñabojagʉti ĩna rẽtoro ñasagʉ ña yʉ. \v 12 Dios ĩ cũrʉ ñami Pablo, yijaro ĩna yirocʉ, tiyamani jaje yi ĩocʉ yʉ mʉare mʉa tʉ ñagʉ̃. Mʉa yʉre ñeñaro yibojarocati ʉsiriobicʉti Dios oca mʉare goti rẽtobucʉ yʉ. Jaje tiyamani mʉare ĩocʉ yʉ. “Riti Dios ĩ cũrʉ ñami Pablo”, yi tʉoĩarʉja mʉa yʉre. \v 13 “Gãjerã Jesucristore tʉorʉ̃nʉrãreama bʉto rʉ̃cʉbʉoami Pablo. Manireama rʉ̃cʉbʉobeami”, ¿yi tʉoĩati mʉa? Corocõti mʉare rʉ̃cʉbʉoa yʉ. Gãjerã Jesucristore tʉorʉ̃nʉrãre, “Yʉre ejabʉaya mʉa, yʉ ña masitoni”, ĩnare yʉ yiado bajiro yibiticʉ yʉ mʉare. Ito bajiro mʉare yibiticõri, “Yʉ ñeñaro yirisere ãcabojoya”, ¿yigʉ yigʉjada yʉ mʉare? Yibicʉja. Ñeñaro yibiticʉ yʉ mʉare. \p \v 14 Jʉaji mʉa tʉ ejasʉocʉ yʉ. Ito bajiri ʉdiaji mʉa tʉ ejagʉ warocʉ jane quenosʉoa yʉ mʉcana. Mʉa tʉ yʉ ñaja, mʉare josabicʉ yigʉja yʉ. Mʉa yʉre ti maire ãmoa yʉ. Mʉa ya niyeru ãmogʉ̃ meje mʉa tʉ ejagʉ yigʉja yʉ. Ado bajirojʉa bajia: Ĩna rĩare ejabʉarona niyerure ãmoama ĩna jacʉsabatia. Rĩa meje ñama ĩna jacʉsabatiare ejabʉarona niyeru ãmarã. Yʉ rĩare bajiro bajia mʉa. Ito bajiri mʉare josabicʉ yigʉja yʉ. \v 15 Mʉare ti maicõri mʉare ejabʉa ãmoa yʉ. Cristore tʉorʉ̃nʉjaro ĩna, yirocʉ yʉ rʉcorise ñarocõti wanʉre rãca jidicãcʉja yʉ. Cristore tʉorʉ̃nʉjaro Corinto cʉto gãna, yirocʉ bʉcʉa wabojagʉti mʉare ejabʉasoticʉja yʉ. Mʉare yʉ bʉto ti maibojarocati yʉ tʉoĩaja yʉre queno ti maibea mʉa. \p \v 16 “Mani rãca ñagʉ̃ manire josabitiquĩ Pablo”, yi tʉoĩarãji mʉa yʉre. Ito bajibojarocati, “Queno tʉoĩagʉ̃ ñari manire rʉoñi Pablo”, yirãji mʉa coriarã. \v 17 “Manire ĩ oca cõana rãca manire rʉoñi Pablo”, ¿yi tʉoĩati mʉa? Rʉobiticʉ yʉ mʉare. \v 18 “Ĩnare titẽña”, yirocʉ iti rʉmʉ Titore cõacʉ yʉ mʉa tʉ. Gãji ĩ rãca Cristore tʉorʉ̃nʉgʉ̃ cõacʉ yʉ. “Manire rʉoñi Tito”, ¿yi tʉoĩati mʉa? Rʉobitirʉ ĩ. “Queno yiquĩ Tito”, yi tʉoĩarãji mʉa. Yʉre bajiro Espíritu Santo quedi sãja ecogʉ ñari, mʉare ejabʉa ãmogʉ̃ Dios oca queno riasoñi ĩ. Mʉare niyeru josabisĩ ĩ. \p \v 19 “Ĩre wanʉjaro ĩna, yirocʉ iti manire gotiami Pablo”, ¿yi tʉoĩati mʉa? Ito bajiro meje bajia. Ado bajirojʉa bajia: Mʉare yʉ bʉsija, Cristo ĩ ãmoro bajiro mʉare bʉsia yʉ, Dios ĩ tiro riojo. Tʉoya yʉ mairã yʉ ñarã mʉa. Jeyaro yʉ mʉare gotirise, “Cristore tʉorʉ̃nʉ wajaro ĩna”, yirocʉ mʉare ya yʉ. \v 20 “Mʉa tʉ ejacõri, Cristore cʉdibiticõri ñeñarise riti mʉa yi ñaroca ti ejagʉ yigʉja yʉ gajea”, yi tʉoĩa yʉ mʉare. “Mʉa tʉ ejacõri mʉa oca josa ñaroca ti ejagʉ yigʉja yʉ gajea. Gãjerã ya gajeoni mʉa ʉoroca, mʉa junisini ñaroca ito yicõri gãmeri queno mʉa baba cʉti ñabitiroca, oca menirã cʉni, bʉsiturã, gãmeri tãrã, ito bajiro yibojarãti, ‘Gãjerã rẽtoro tʉoĩarã ña gʉa’, mʉa yi ñaroca ti ejagʉ yigʉja yʉ gajea”, yi tʉoĩa yʉ mʉare. Ito bajiro mʉa yi ñaroca yʉ ti ejaja, mʉa ãmoro bajiro mʉare wanʉ ejabicʉja yʉ. Ito bajiro mʉa ñeñaro yirise ticõri mʉare junisini tigʉ yigʉja yʉ. Ito bajiri yʉ junisinija ticõri, wanʉmenaji mʉa. \v 21 “Mʉa tʉ ejagʉ mʉa ñeñaro yire ticõri yʉ bojo bʉjaroca yigʉ yiguĩji Dios”, yi tʉoĩa güia yʉ. Iti rʉmʉ mʉa ñeñaro yiado bajiroti mʉa yija ticõri, mʉa tiro riojo otigʉ yigʉja yʉ. Itire ãmobea yʉ. Mʉa tʉ ejacõri, “Ĩna ñeñaro yirisere jidicã ãmobeama ĩna. Rocati romiare ĩna ajerise jidicã ãmobeama ĩna. Ĩnamasiti ĩna ya rujʉ ñeñaro iti tʉoĩaro bajiroti ñeñaro yi ʉyarãji maji”, yi yʉ ti ejaja, otigʉ yigʉja yʉ. Itire ãmobea yʉ. \c 13 \s1 Pablo ĩ goti quenosʉsare gaye \p \v 1 Adi yʉ warisena ʉdiaji mʉare tigʉ yigʉja yʉ. Yʉ ejaroti bocati yucãña mʉa. Ado bajiro gotia Dios oca tuti: Gãjire sĩgʉ̃ ĩ seti yi ãmoja, ĩre bʉsi ejabʉarã, “Riti yami. Ticʉ gʉa cʉni. Ito bajiroti bajicʉ”, yirã jʉ̃arã, ʉdiarã ñaja cʉni quena, yi gotia Dios oca tuti. \v 2 Iti rʉmʉ mʉa tʉ ñagʉ̃ ñeñaro yirãre goti quenocʉ yʉ, ĩna ñeñaro yirise jidicãjaro yirocʉ. Mʉa tʉ ñabitibojagʉti gãjerã ñeñaro yirãre cʉni goti quenoa yʉ, jidicãjaro yirocʉ. Ñeñaro yirã ĩna ñaja ti ejacõri, bʉto ĩna tʉoĩa bʉjatobitiroca yigʉ yigʉja yʉ. \v 3 Ĩnare ito bajiro yʉ yija ticõri, “Cristo ĩ ãmoro bajiro gotiami Pablo”, yi tʉoĩarãji mʉa. Ĩna ñeñaro yirise jidicãjaro yirocʉ, oca sẽoro yigʉ yiguĩji Cristo. Ito yicõri ĩ masirise mʉare ĩogʉ̃ yiguĩji. \v 4 Manire bajiro rujʉ cʉticõri yucʉtẽojʉ ĩna jajuja godañi Cristo. Ito bajiro ĩna yibojarocati adocãta Dios ĩ masirisena ñami ĩ ĩja. Cristore yʉ tʉorʉ̃nʉja ticõri, “Rojogʉ ñami Pablo”, yama masa yʉre. Ito bajiro ĩna yibojarocati Cristore tʉorʉ̃nʉgʉ̃ yʉ ñajare, yʉ oca sẽoroca yigʉ yiguĩji Dios. Ito bajiri mʉa tʉ ejacõri, ĩna ñeñaro yirisere jidicãjaro yirocʉ, oca sẽoro mʉare goti quenocʉja yʉ. \p \v 5 “¿Riti Cristore tʉorʉ̃nʉgʉ̃ ñati yʉ?” yi tʉoĩaña mʉa. “¿Riti Cristo yʉ ya ʉsijʉ quedi sãja ecorʉ ñati yʉ?” yi tʉoĩaña mʉa. “Cristo yʉ ya ʉsijʉ quedi sãja ecorʉ ña yʉ”, mʉa yi tʉoĩabeja, Cristore tʉorʉ̃nʉrã meje ña mʉa. \v 6 “ ‘Riti Cristore tʉorʉ̃nʉgʉ̃ ñami Pablo’, yʉre yirãji mʉa”, ya yʉ. \v 7 Mʉa ñeñaro yibititoni mʉre yiari Diore seni ĩsisotia yʉ. “Ĩnare queno Dios oca riasoñi Pablo”, yʉre ĩna masa yi wanʉjaro yirocʉ meje Diore senia yʉ. Quenarise riti mʉa yire ãmoa yʉ. Ito bajiri mʉa queno yitoni Diore seni ĩsia yʉ. “Ĩnare queno riasobisĩ Pablo”, masa ĩna yibojaja cʉni, no yibea yʉre. \v 8 Oca ñasarise tʉorʉ̃nʉjaro ĩna yirocʉ, Dios oca riasoa yʉ. Oca ñasarise ĩna tʉorʉ̃nʉ jidicãroca yi ãmobea yʉ. \v 9 Ito bajiri mʉa tʉ ejacõri, “Queno Cristore tʉorʉ̃nʉrã ñama ĩna”, yi yʉ ti masija, sẽoro mʉare bʉsibicʉja yʉ. Ito bajiro iti bajija, ticõri bʉto wanʉgʉ̃ yigʉja yʉ. Cristore tʉorʉ̃nʉcõri ĩ ãmoro bajiro riti yijaro ĩna, yirocʉ mʉare Diore seni ĩsia yʉ. \v 10 Mʉa tʉ ejacõri sẽoro mʉare bʉsi ãmobea yʉ. Ito bajiri yʉ waroto riojʉa adi papera mʉare cõa yʉ. Mʉa oca sẽoroca yʉ yitoni yʉre cũñi mani Ʉjʉ. Oca sẽobitijaro ĩna, yirocʉ meje yʉre cũñi ĩ. Ito bajiri mʉa tʉ ejacõri mʉa oca sẽoroca yi ãmoa yʉ. \p \v 11 Itocõ uca yʉ ñarã yʉ mʉare. Queno ñaña mʉa. Cristo ĩ ãmoro bajiro riti yiya mʉa. Yʉ mʉare gotirise tʉorʉ̃nʉña. Sĩgʉ̃re bajiro tʉoĩacõri ñaña mʉa. Oca ñaja itire quenoña. Ito bajiro mʉa yija, mʉare ti maicõri mʉa rãca ñatĩñagʉ̃ yiguĩji Dios. Ito yicõri mʉa ya ʉsijʉ queno mʉa wanʉ quenaroca yigʉ yiguĩji ĩ. \v 12 Cristore tʉorʉ̃nʉrã ñari queno wanʉre rãca gãmeri seniĩa ñasotiya mʉa. \v 13 Ado gãna Cristore tʉorʉ̃nʉrã, “Quenajaro”, yi ñucama mʉare. \p \v 14 “Ĩnare queno yiya Cristo mʉ”, yirocʉ mʉare yiari mani Ʉjʉ Jesucristore senia yʉ. “Ĩnare maiña Dios mʉ, ito yicõri ĩna rãca ñaña Espíritu Santo mʉ”, yi seni ĩsisotia yʉ ñarã yʉ, mʉa jeyarore yiari. Itocõ ña.