\id JAS - Mopan Maya NT -Belize 2012 (DBL -2013) \h SANTIAGO \toc1 Le'ec Ada' a Carta u Tz'iibtaj aj Santiagojo \toc2 Santiago \toc3 Stg \mt1 Le'ec Ada' a Carta u Tz'iibtaj aj Santiagojo. \c 1 \s1 Tz'iiba'an ti'ijoo' aj Israel a boonoo' a weeca'anoo'o. \p \v 1 Inen aj Santiagojo. Inen jun tuul u yaj meyaj a Dioso, y a Noochtzil a Jesucristojo. Etel a carta ada' a tan in tz'iibtiqui, tan in chiiticoo' aj Israel a weca'anoo' tun tulacal tubajac yoc'olcaba. Doce tuuloo' tu bajil u uchben mamaa'oo' aj Israele.\x * \xo 1:1 \xt Mt 10:3; Ga 1:19; Ga 2:9; Hch 26:7; Jn 7:35; Hch 2:5\x* \s1 Baala' a na'at a walac u talel etel a Dioso. \p \v 2 Pues te'i. Hermanoje'ex, qui'aque'ex a wool ti tane'ex a c'ümic a yaja. \v 3 A weele'ex le'ec ti tan u yaaltabül wa tu jajil tane'ex a tz'ocsic a Dioso, tan u joc'ol te'ex ti mas tane'ex a tz'eec a wool tu pach a Noochtzili. \v 4 Cha'e'ex u betabül te'ex ti baalo' ti'i ca' a mas tz'a'e'ex a wool tu pach a Noochtzili. Ca' a bete'ex abe'e, y p'aatül u ca'a te'ex ti tane'ex a tz'ocsic tulacal u t'an a Dioso. Jumpul que'ene'ex a wool tu pach a Noochtzili. \v 5 Wa yan mac ta yaame'ex a ma' u yeel c'u' a ca' u bete'e, yan u c'aatic ti'i a Dioso. Le'ec a Dioso, jede'ec u tz'eec ti'i ca' u yeelte biqui ca' u bete'e. Ma' tu motzinbil u men a Dioso. Bel ilic u ca'a tz'abül u na'at ti chucul.\x * \xo 1:5 \xt 1 R 3:9; Pr 2:3; Jer 29:12\x* \v 6 C'u' betiqui, yan u tz'eec tu yool ti jaj ti bel u cu c'ümü' c'u' a tan u c'aatic ti'i a Dioso. Wa cuchi ca' p'eel u yool u tuculu, ma' qui'. Le'ec mac a ca' p'eel u yool u tuculu, ala'aji, jabix a ja' a tz'iic a chen tan u beel y usc'al u men a iq'ui.\x * \xo 1:6 \xt 1 Ti 2:8\x* \v 7 Le'ec a ca' p'eel u yool u tuculu, ma' tu c'ümic a c'u' a tan u c'aatic ti'i a Noochtzili. \v 8 Ma'ax c'u' a walac u joc'ol ti'i ti qui'i. \p \v 9 Pues te'i. Le'ec a hermano a otzili, qui'ac u yool u men c'üma'an u men a Dioso. \v 10 Le'ec a hermano a ayic'ala, qui'ac u yool u men quetaji etel a otzili. Walac u jobol a ayic'ala, jabix ilic ti walac u jobol u top' a pocche'e. \v 11 Le'ec ti tan u nac'ül a q'uini, tan u chücüjtal a yoc'olcaba. Walac u ticsic a pocche'e, y walac u c'axül u top'. Jobi u quich'panil a pocche'e. Baalo' ilic u jobeeb a ayic'ala. Tan ti tan u men negocio. Chen a wilique'exe, ma' yan a ayic'al abe'e. \s1 Biqui ti walac u yemel u yool a mac u bete' a c'asa. \p \v 12 Pues te'i. Le'ec a mac a ma' emi u yool u bete' a c'asa, qui' u yool. Le'ec ca' joboc u q'uinil u yaaltabül u yemes u yool u bete' a c'as y ma' emi u yoolo, bel u ca'a u c'ümü' jabix u naal, le'ec a cuxtala. Le'ec a Dioso, u yadaj u tz'eec a cuxtal abe' ti'ijoo' boon tuul a yaj u yuboo' a Dioso.\x * \xo 1:12 \xt Job 5:17; Sal 94:12; Pr 3:11,12; He 6:15; He 10:32; He 12:5; Rev 3:19; Mt 25:34; Lc 22:28-30; 1 Co 9:25; 2 Ti 4:8; Stg 2:5; 1 P 5:4; Rev 2:10\x* \v 13 Uchac tan u yaaltabül ca' emsabüc u yool ca' u bete' a c'as a maca. Ma' qui' ca' u yadü' ti Dios tan u yaaltic u yemes u yool u bete' a c'as abe'e. Ma'ax mac u paatal u yaaltic u yemes u yool a Dios ca' u bete' a c'asa. Ma'ax Dios, ma' yan q'uin u yaaltic u yemes u yool ulaac' a mac ca' xi'ic u bete' a c'asa. \v 14 Tulacal a mac ca'ax hermano a emi u yool ca' u bete' a c'asa, emi u yool chen u men u c'ati. Qui' tu wich u betic a c'as abe'e, mentücü, emi u yool. \v 15 Chen u men u c'ati, bel u ca'a ti c'axül ichil u sip'il. Le'ec ti sucaji u cüxte u sip'ili, bel u ca'a ti p'aatül ti pula'an ala'aji. \p \v 16 Pues te'i. Hermanoje'ex, ma' a beele'ex a tz'oques wa Dios u tz'aj te'ex ca' a bete'ex a c'asa. \v 17 Tulacal a boon a qui' a tz'abi to'ono, ti ca'an tala'an. Tattzil u tz'aj to'on a qui' abe'e. Le'ec ilic u betaj tulacal aj tz'aj sasil a que'en ti ca'ana. Walac u jeeltal u wich tac ca' a wila'. C'u' betiqui, ma' baalo' a Diosi. Ma' yan q'uin u jelic u tucul a Dioso, ma'ax tz'etz'eec.\x * \xo 1:17 \xt Nm 23:19; Mal 3:6\x* \v 18 Chen u men qui'o'on tu wich, u yancuntajo'on u ca' sut. U betaj abe' etel u jajil a t'ana. Ino'ono, aj ch'a'bejo'on ti ca' u yancuntajo'on tucaye'il jabix a col a walac u püc'bül payanbej a walac u jochbol taanil ca' tun u c'ümoo' ulaac'a.\x * \xo 1:18 \xt Jn 1:13; 1 Co 4:15; Jer 2:3; Rev 14:4\x* \s1 Le'ec mac a qui' ti que'en etel a Dios tu jajili. \p \v 19 Pues te'i. Hermanoje'ex, ma' u beel ti tubul te'ex a bel in quin tz'iibte te'exe. Tulacale'exe, seebac a woole'ex a wu'ye'ex a t'ana. C'u' betiqui, chunchunbeel to ca' caaque'ex ti tzicbal. Ma'ax a tz'iictale'ex ti jomol xan. \v 20 Le'ec ti tz'iic a maca, ma' yan biqui ca' u bete' a toj jabix u c'ati a Dioso. \v 21 Yan a p'ütique'ex a betic tulacal a boon a c'asil a walaque'ex a betiqui. Tojaque'ex a na'at a tz'ocse'ex u t'an a Dios a aalbi te'exe. Sa'albüle'ex a ca'a wa ca' a tz'ocse'ex abe'e.\x * \xo 1:21 \xt Hch 13:26; Ro 1:16; 1 Co 15:2; Ef 1:13; Tit 2:11; He 2:3\x* \v 22 Ti baalo' yan a tz'ocsique'ex u t'an a Dioso. Ma' qui' ca' a chen u'ye'ex a t'an abe'e. Wa ca' a bete'ex ti baalo'o, chen tane'ex a cho'ic a bajile'ex. \v 23 Le'ec mac a chen walac u yubic a t'an pero ma' ta'ach u tz'ocsiqui, ala'aji, jabix a mac u yilaj u bajil ichil a neene.\x * \xo 1:23 \xt Jer 44:16; Ez 33:31; Mt 7:26; Lc 6:47\x* \v 24 Jadi' u yilaj u bajil ca' tun bini. Tu jomolil tubbi ti'i biqui'il u bajil u yilaj ichil a neene. \v 25 Le'ec u t'an a Dioso, toj. Walac u joc'sic a mac tu c'ü' a c'asa. Le'ec mac ca' u c'ümü'ü, y ma' u p'ütic u tz'ocsic u t'ana, bel u ca'a qui'cunbul u yool u men a Dioso, le'ec ti tan u tz'ocsaja. Ma' chen tan u yubic u t'an a Dioso. Tan ilic u tz'ocsic. Ma' tan u tubul ti'i.\x * \xo 1:25 \xt 2 Co 3:18; Jn 13:17\x* \v 26 —In weel ti qui' ti que'enen etel a Dioso,— cu t'an a maca. C'u' betiqui, ma' ta'ach u tuclic biqui ti walac u joc'ol u t'an. Ala'aji, chen tan u cho'ic u bajil. Ma' qui' ti que'en etel a Dioso. \v 27 Le'ec a tu jajil jumbeloo' etel a Dios a Tattzili, tojoo' u na'at. Ma' ta'achoo' u betic a c'asa. Walacoo' u yaantic aj otzil ma'na' etel ix otzil ma'icham. Ma' ta'achoo' u betic a walacoo' u betic a ca'ax macac yoc'olcaba.\x * \xo 1:27 \xt Is 1:16; 1 Ti 1:5; Sal 19:11; Ro 12:2\x* \c 2 \s1 Ch'a'e'ex a bajil ich quetil. \p \v 1 Pues te'i. Hermanoje'ex, que'ene'ex a wool tu pach a Jesucristo le'ec ti noochil. Nooch u yanil ala'aji. Ch'a'e'ex a bajil ich quetil.\x * \xo 2:1 \xt Hch 7:2; 1 Co 2:8; Fil 2:9; Lv 19:15; Dt 1:17; Dt 16:19\x* \v 2 Le'ec ti mucha'ane'exe, uchac u yocol ta yaame'ex ca' tuulac a winiqui. Jun tuulu, yan u tz'üpütc'ü', oro. Quich'pan u noc'. Ulaac' a jun tuulu, chen tzilil u noc'. \v 3 Uchac a tz'eeque'ex ich cuenta jabix nooch u meyaj ala'i a quich'pan u noc'o. Uchac a wadique'ex ti'i ca' tinlac tuwich silla. Uchac a wadique'ex ti'i a otzili: —Wa'len tacan wa tinlen ti lu'um wa'ye' tzeel in woc,— que'exac ti'i. \v 4 Wa ca' a bete'ex ti baalo'o, ma' tane'ex a ch'a'ic a bajil ich quetili. Tane'ex a yaaltic a tz'eec a bajile'ex jabix a mac a ma' toj u na'at a tan u yilic a sip'ili. \v 5 Hermanoje'ex, ca' to a tucle'ex c'u' a ca' a bete'exe. Yeeta'anoo' a otzil cristiano yoc'olcab u men a Dioso, ca' u tz'a'oo' u yool tu pach ala'aji. Ala'oo'o, beloo' u ca'a tu cuenta a Dioso. Dios u yadaj ca' xicoo' te'i tulacal a boon a yaj u yuboo' a Dioso.\x * \xo 2:5 \xt Jn 7:48; Ex 20:6; 1 S 2:30; Pr 8:17; Mt 5:3\x* \v 6 C'u' betic inche'exe, a p'a'astaje'ex tun a otzil etel ti ca' a tücaa'taje'ex ti tintal tuwich lu'um. A ayic'ala, le'ec walacoo' u betic te'ex a yaja. Walacoo' u bensique'ex tu taan a walacoo' u yil sip'ili. \v 7 A Cristojo, jadi' a qui' u betaja. Le'ec a Dioso, u c'ümajo'on u men ala'aji. C'u' betiqui, le'ecoo' a ayic'ala, walacoo' u maclant'antic a Cristojo. \p \v 8 Pues te'i. Wa tu jajil ca' a tz'ocse'ex a ley a nooch u yanili, qui' a tane'ex a betiqui. Tz'iiba'an ichil u ju'um a Dios a ley abe'e. —Jabix ilic ti yaj a wu'yi a büq'uele, baalo' ilic ca' a yacunte a wet'oc,— cu t'an a ley abe'e.\x * \xo 2:8 \xt Lv 19:18; Mt 22:39\x* \v 9 C'u' betiqui, wa cuchi ma' tane'ex a ch'a'ic a bajile'ex ich quetili, yan cuchi a sip'ile'ex. Le'ec a leye, tan u ye'ic ti sip'il abe'e. \v 10 Uchac yan mac u tz'ocsaj tulacal a leye. C'u' betiqui, jadi' jun p'eel u wich a leye, ma' u tz'ocsaj. Joq'ui ilic tun ti'i ti yan u sip'il ti'i tulacal a leye.\x * \xo 2:10 \xt Dt 27:26; Mt 5:19; Ga 3:10\x* \v 11 —Ma' a cüjtal etel a ca'ax macaca,— cu t'an a Dioso. —Ma' a quimsic a ma'ax maca,— cu t'an ilic a Dioso. Wa ma' ilic cüjlajeech etel a ca'ax macaca, pero a quimsaj a maca, ma' ilic a tz'ocsaj u t'an a Dioso.\x * \xo 2:11 \xt Ex 20:13; Dt 5:18; Mt 5:27,28\x* \v 12 Le'ec a Cristojo, u joc'sajo'on tu c'ü' a c'asa. Bel ilic u cu yila' ti sip'il wa ti tz'ocsaj u t'an wa ma', mentücü, yan ti wadic y yan ilic ti betic c'u' a qui' u yaalbül y u betabülü. \v 13 Uchac yan a mac a ma' ta'ach u ch'a'ic u yotzilil ulaac' a maca. Ma'ax tu ch'a'bül u yotzilil ala'aji, le'ec ca' ilbic u sip'ili. Le'ec mac u ch'a'aj u yotzilil ulaac'a, bel ilic u ca'a ch'a'bül u yotzilil ti tan u yilbil u sip'il. \s1 Chica'an c'u' a tan a tz'ocsic etel c'u' a tan a betiqui. \p \v 14 Pues te'i. Hermanoje'ex, ¿c'u' aj beel ca' u yadü' jun tuul ti que'en u yool tu pach a Noochtzil wa ma' tan u betic c'u' u c'ati a Noochtzili? ¿Jede'ec wa u sa'albül chen u men u t'ana? \v 15 Uchac yan jun tuul a hermano a ma' yan u noc'o, ca'ax winic ca'ax ix ch'up. Uchac ma' yan u janal. \v 16 —Xen ich qui'il,— cu t'an cuchi jun tuul ta yaame'exe. —Cününte a bajil ti'i ma' a beel ti queeltal ma'ax a wi'ijtal,— cu t'an ala'i cuchi, pero ma' u sij-ooltaji. ¿C'u' aj beel u t'an? \v 17 Ti baalo'o, chica'an ti ma'ax c'u' aj beel ca' ti wadü' ti que'en ti wool tu pach a Noochtzili, wa ma' tan ti betic c'u' u c'ati. \v 18 —Incheche, tan a wadic ti que'en a wool tu pach a Noochtzili. Inene, tan in betic a qui'i,— cu t'an u yaalbül u men a jun tuulu. —Ye'e ten biqui ti que'en a wool tu pach a Noochtzili, y ma' tan a tz'ocsic u t'an,— cu t'an. —Inene, bel in quin yee' tech ti que'en in wool tu pach a Noochtzil etel a qui' a walac in betiqui,— cu t'an. \v 19 Uchac yan a mac ta yaame'ex a tan u tz'ocsic ti yan jun tuul a Dioso. Qui' cuchi a tan u tz'ocsiqui, pero ma' chucul. Le'ecoo' a c'ac'asba'ala, walacoo' ilic u tz'ocsic a baalo'o, mentücü, tz'ütz'ülnac u menoo' u saaquil ti'i a Dioso.\x * \xo 2:19 \xt Mt 8:29; Mr 1:24; Mr 5:7; Lc 4:34; Hch 16:17\x* \v 20 Ma' toj a na'at wa chen baalo' a tan a tz'ocsiqui. Bel in quin yee' tech ti ma'ax c'u' aj beel ca' a wadü' ti que'en a wool tu pach a Noochtzili, le'ec ti ma' tan a tz'ocsic u t'ana.\x * \xo 2:20 \xt Ga 5:6\x* \v 21 Le'ec aj Abrahama, ti uchben mamaa' ino'on aj Israele. Jabix ilic ti walac u chuwbul a baalche' ti'i u c'ajsabeebal a Dioso, baalo' ilic u betaj cuchi ti'i u mejen, le'ec aj Isaaca. U men u betic abe'e, cümbi u men a Dioso.\x * \xo 2:21 \xt Gn 22:9\x* \v 22 Ti baalo'o, chica'an te'ex ti que'en u yool aj Abraham tu pach a Dios etel c'u' u betaja. Le'ec ca' u betaj abe'e, u tz'aj u yool tu pach a Dios tu jajili. \v 23 U men baalo' u betaj aj Abrahama, baalo' ti tz'iiba'an ichil u ju'um a Dioso: —Le'ec aj Abrahama, u tz'ocsaj a Dioso. Chucul abe' ti'i a Dioso, mentücü, c'ümbi,— cu t'an a t'an a tz'iiba'ana. —Qui'oo' tu bajil etel a Dios ala'aji,— cu t'anoo' yoc'ol aj Abrahama.\x * \xo 2:23 \xt Gn 15:6; Ro 4:3; 2 Cr 20:7; Is 41:8\x* \v 24 Ti baalo'o, chica'an ti c'üma'an a mac u men a Dios etel c'u' a walac u betiqui. Le'ec a walac u yadic ti que'en u yool tu pach a Dios pero ma' ta'ach u tz'ocsic u t'ana, ma' c'üma'ani. \v 25 Uxtun ix quimen Rahaba. Walac u cüjtal etel a ca'ax macac ti culajiji. U mucajoo' u yaj xa'num aj Israele, ca' tun u tücaa'tajoo' ca' usc'acoo' ti ulaac' bej. Le'ec ti ca' u betaj abe'e, c'ümbi u men a Dioso.\x * \xo 2:25 \xt Jos 2:1\x* \v 26 Le'ec ti ma' yan u yic' a maca, quimen. Baalo' ilic etel mac a tan u yadic ti que'en u yool tu pach a Dioso. Wa ma' ta'ach u tz'ocsaja, ma'ax c'u' aj beel ca' u yadü' ti que'en u yool tu pach a Dioso. \c 3 \s1 Etel ti wac' walac u joc'ol a qui' ma' qui'i. \p \v 1 Pues te'i. Hermanoje'ex, ma' tzaj ti yaab aj ca'ansaj ta yaame'exi. A weele'ex ti le'ec aj ca'ansaja, u men mas yaab u yeele, mas yaj ti bel u ca'a tz'abül u sip'il tuwichoo' u chucaan a hermanojo.\x * \xo 3:1 \xt Mt 23:8; Lc 6:37\x* \v 2 Tulacalo'on, yaab a ma' toj a walac ti betiqui. Wa cuchi yan a mac a ma' yan q'uin u yadic a c'u' a ma' tojo, toj cuchi u na'at jumpul. Toj ilic cuchi tulacal a c'u' a walac u betiqui.\x * \xo 3:2 \xt 1 R 8:46; Pr 20:9; Ec 7:20; 1 Jn 1:8; 1 P 3:10; Mt 12:37\x* \v 3 Walac ti tz'eec a freno tu chi' a tzimini, ti'i u tz'ocsicalo'on. Baalo' ti walac ti bensic a tzimin tuba ti c'ati beel. \v 4 Tucle'ex ilic a barcojo. Walac u tojquinbil u beel etel aj tz'i' tojquinbeeb a que'en tu pach yoc'ol ca' bensabüc tuba c'atiintzil ca' xi'ic. Ca'ax noxi' a barcojo, ca'ax tan u bensabül u men u chichil a iq'ui, baalo' ilic xan. \v 5 Baalo' ilic u yac' a maca. Ca'ax tz'i'tz'i', etel abe'e, walac u yadic u betic a top yaaba. Etel ilic aj tz'i' c'aac' walac u caal ti chuwul a noxi' nucche'e. \v 6 Le'ec u yac' a maca, jabix ilic a c'aac'a. Mani tu pach u yaabil a c'as a jede'ec u paatal u yantal etel abe'e. Walac u c'ascuntico'on tu jajil. Walac u c'ascuntic tulacal ti cuxtal jabix tan u chuwico'on etel a c'aac' a te' tala'an ich infierno.\x * \xo 3:6 \xt Mt 15:11; Mr 7:15,20,23\x* \v 7 Le'ecoo' a cristianojo, jede'ec u paatal u sucquintic tulacal a boon u wich a baalche' a ch'iich' a can y a ch'ilam a yana. Ac mana'an sucquinbiloo'. \v 8 C'u' betiqui, ma' yan mac a patal u sucquinte u yac' ti'i ma' u yadic a ma' toj jumpulu. Le'ec u yac' a cristianojo, jabix a baalche' a yaab u q'uinam a ma' yan q'uin u suctala. \v 9 Etel ti wac' walac ti wadic u qui'il a Dios a Tattzili. Etel ilic ti wac' walac ti p'a'astic ti bajil ca'ax Dios u p'is biqui ti betaja'ano'on.\x * \xo 3:9 \xt Gn 1:26; Gn 5:1; Gn 9:6; 1 Co 11:7\x* \v 10 Tu chi' ilic a maca, walac u joc'ol a qui'il t'an y a c'asil t'ana. Hermanoje'ex, ma' qui' ti baalo'. \v 11 Ma'ax le'ec a ja'a, ma' tu quettal jabix u chi' a maca. Ma' ta'ach u joc'ol ich jun p'eel cuxlinja' a ja' a qui' u yuc'bul etel a ja' a c'omojo. \v 12 Tuwich a chimunu, ma' yan q'uin a wuxique'ex u wich a che' a olivo u c'aba'a. Ma' tu yantal u wich a chimun tuwich ix tz'usu. Ma' tu joc'ol a quich'pan ja' ichil a ch'ooch' ja'a. \s1 Le'ec a seeb u yool u men a Dioso. \p \v 13 Pues te'i. Wa yan mac ta yaame'ex a top seeb u yoolo, yan u ye'ic u seebil u yool etel a qui' a tan u betiqui. Ma' qui' u boch adic boon a qui' a tan u betiqui.\x * \xo 3:13 \xt Ga 6:4\x* \v 14 Uchac top xüc-oole'ex ta bajil. Uchac chen inche'ex a tane'ex a tuclic a bajili. Wa baalo' ti yane'exe, ma' a wadique'ex ti qui'e'ex. Ca' a wade'ex ti qui'e'exe, tane'ex a wadic a tusu, ma' a jaji.\x * \xo 3:14 \xt Ro 13:13\x* \v 15 Ma' Dios u tz'aj a seeb-oolil a jabix abe'e. Le'ec abe'e, u seeb-oolal a ca'ax macac yoc'olcaba. Ma'ax c'u' aj beel ti'i a Dios a seeb-oolal abe'e. Etel quisin yan a jabix abe'e.\x * \xo 3:15 \xt Fil 3:19; Jud 19\x* \v 16 Le'ec tuba yan a xüc-oolili, tuba jadi' u bajil a walac u tucliqui, te'i ilic ma' jumbeloo' u tucul tu bajil. Te'i walac u caal boon u wich a c'as a yana.\x * \xo 3:16 \xt 1 Co 3:3\x* \v 17 Le'ec mac a seeb u yool u men a Dioso, ma' yan a c'as ichil u tuculu. U men baalo' ti yan, qui' u yool etel tulacaloo' a maca. Ma' ta'ach u tz'iictal ti jomol. Walac u yubaj t'an. Walac u ch'a'ic u yotzilil a maca, y walac u yaanticoo'. Walac u ch'a'ic ich quetil tulacal a maca. Ma' ta'ach u betic chen pach u yool.\x * \xo 3:17 \xt 1 Co 2:6; 1 P 1:22\x* \v 18 Jabix ilic u wich a semilla a walac u püc'bülü, baalo' ilic u wich tu joc'ol. Baalo' ilic eteloo' a cristianojo. Le'ec a jetz'a'anoo' u yoolo, walacoo' u jetz'cuntic u yool ulaac'. Te'i tali u tojquinbeeb a na'ata. Ti'i u yada' u jobeebe, toj tun u na'at.\x * \xo 3:18 \xt Mt 5:9\x* \c 4 \s1 Le'ec a hermano a qui' tu wich a yoc'olcaba. \p \v 1 Pues te'i. Uxtun a p'isbaj y a lox a yan ta yaame'exe. ¿A weele'ex wa c'u' ca'a ti tane'ex a betic abe'e? Tane'ex a p'isbaj u men jadi' a c'ate'ex a c'u' a qui' ta wiche'ex a jujun tuule'exe. \v 2 Tz'iboole'ex ti'i, mentücü, walaque'ex a quimsaj y tanile'ex a tz'i'lic. C'u' betiqui, ma' yan biqui ca' a c'üme'ex abe'e, mentücü, walaque'ex a p'isbaj. Walaque'ex a lox. C'u' betiqui, ma' ta'ache'ex a c'aatic ti'i a Dios ca' u tz'aa' te'ex a c'u' a c'ate'exe.\x * \xo 4:2 \xt Sal 10:4\x* \v 3 Le'ec ti walaque'ex a c'aatic ti'i a Dioso, ma' ta'ache'ex a c'ümic abe' a qui' ta wiche'ex u men ma' toj a na'at ti tane'ex a c'aatiqui. Chen ta junale'ex a c'ate'ex ti'i ca' qui'aque'ex a wool.\x * \xo 4:3 \xt Job 27:9; Sal 66:18\x* \v 4 Inche'exe, jabixe'ex ix ch'up a yan u yichama. Yan u yettz'iiquil a wicham, pero bine'ex tu pach u yettz'iiquil. Le'ec a jabix a ichamtzili, le'ec a Dioso, y le'ec u yettz'iiquili, le'ec jabix a c'as a yan yoc'olcaba. Le'ec mac a qui' u yool etel a c'as a yan yoc'olcaba, ma' qui' ti que'en etel a Dioso. Le'ec mac a tan u c'üm-ooltic a c'as a yan yoc'olcaba, tan u culpachtic a Dioso. \v 5 Ma' a wadique'ex ta bajil ti ma'ax c'u' aj beel a t'an a bel to in quin tz'iibte le'ec a ac tz'iiba'an ichil u ju'um a Dioso. Le'ec a Dioso, u tücaa'taj u Püsüc'al ca' culac tiqui wetel. Yaj u yubo'on tu jajil u Püsüc'al, mentücü, xüc-ool tiqui woc'lal. \v 6 Walac u yaantico'on a Dios ti'i ma' u yemel ti wool ca' xico'on ti bete' a c'asa. Baalo' ti tz'iiba'an: —Le'ec a Dioso, ma' qui' tu wich mac a walac u tz'eec u bajil jabix top yan u na'ata. C'u' betiqui, walac u yaantic mac a ma' ta'ach u betic a baalo'o.— \v 7 Baalo' ti yan mentücü, tz'aje'ex a bajil yalam u c'ü' a Dioso. Ma' a tz'ocsique'ex a quisini, y bel u ca'a ti puutz'ul ta taane'ex.\x * \xo 4:7 \xt Mt 4:3; Lc 4:2; Ef 4:27; Ef 6:11,12; 1 P 5:9; Rev 12:9,11\x* \v 8 Wa ca' a wet'octe'ex a Dioso, bel ilic u cu yet'octe'ex. Le'ec boone'ex a yane'ex a sip'ili, joq'uene'ex ichil a sip'il jumpul jabix cuchi tane'ex a p'o'ic a c'ü'. Tojquinte'ex a na'at boon tuule'ex a ca' p'eel u yool a tucule'exe.\x * \xo 4:8 \xt Gn 18:23; 2 Cr 15:2; Sal 73:28; Sal 145:18; Is 29:13; Is 55:6,7; Os 6:1,2; Zac 1:3; Mal 3:7\x* \v 9 Yajaque'ex a wool. Uchuque'ex a woc'ol u men a sip'ile'ex. Uchuque'ex a woc'ol tu jelil a che'eje. Yajaque'ex a wool tu jelile'ex a qui'-oolala. \v 10 Ma' a tz'eeque'ex a bajil jabix top nooch u wichile'ex a meyaj tu taan a Noochtzili, y bel u cu tz'aa' ti mas nooch u wichil a meyaj. \s1 Ma' qui' u yaalbül a c'as yoc'ol a hermanojo. \p \v 11 Pues te'i. Hermanoje'ex, ma' a beele'ex a tzicbalte a bajil ti c'as. Le'ec mac a walac u yadic a c'as yoc'ol a hermanojo, wa walac u yadic ti yan u sip'il a hermanojo, tan ilic u yadic a c'as yoc'ol u ley a Dioso. Tan u yilic wa qui' wa ma' qui' a ley abe'e. C'u' betiqui, wa ca' a bete'ex ti baalo' ti'i a ley abe'e, ma' tane'ex a tz'ocsic a leyi. Tane'ex a ch'a'ic u cuentajil a ley abe'e. \v 12 Yan jun tuul mac u betaj a ley abe'e. Le'ec, walac u yadic a sip'ili. Ala'aji, jede'ec u paatal u sa'altic a maca. Jede'ec ilic u paatal u tz'eec ichil u sip'ili. ¿C'u' a yanile'ex ca' a wade'ex u sip'il a wet'oc?\x * \xo 4:12 \xt Mt 10:28\x* \s1 Ma' ti weel c'u' a watac samala. \p \v 13 Pues te'i. Uxtun a t'an ada' a walaque'ex a wadiqui. —Leeb wa samal ti beel ichil ulaac' a caja. Jun p'e jaab bel ti ca'a ti cuntal te'i ti men negocio y ti naal,— que'ex. U'ye'ex in t'an. \v 14 Ma' a weele'ex c'u' a bele'ex a ca'a a c'ümü' samala. ¿Biqui'il u q'uinil a cuxtala? Ma' wa le'ec jabix a yeebe. Ca' a wile'exe, te' que'en ca' tun sa'tüc. \v 15 Mas toj ca' a wade'ex ti baala': —Wa u c'ati a Noochtzili, bel u cu tz'aa' ti cuxtal. Wa u c'atiji, bel ti ca'a ti bete' a baala' baala',— que'ex cuchi. \v 16 C'u' betiqui, jadi' walaque'ex a wadic a patalile'ex. Tulacal a t'an a jabix abe'e, c'as. \v 17 Tulacal a mac u yeel c'u' ti qui'il a yan u betabülü, pero ma' ta'ach u betic abe'e, yanaji u sip'il.\x * \xo 4:17 \xt Lc 12:47; Jn 9:41; Jn 15:22; Ro 1:20; Ro 2:17\x* \c 5 \s1 U tze'ecbeeb ayic'al. \p \v 1 Pues te'i. Boone'ex a ayic'ale'exe, uchuque'ex a woc'ol aleebe. Uchuque'ex a wawat u men a yaj a watac ta woc'ole'exe. \v 2 Tu'ujaji a ayic'alile'ex. Jantabi a quich'pan noq'ue'ex u men ix moc'oc'. \v 3 Le'ec a oro etel a plata a te'exe, jantabi u men itz. Le'ec a itz abe'e, u p'is ti'ije'ex a tzolbeebal. Bel u cu chuwe'ex a büq'uel jabix a c'aac'a. A taactaje'ex a ayic'alile'ex ti'i u yada' a q'uini.\x * \xo 5:3 \xt Ro 2:5\x* \v 4 ¿Uxtun u naal boon aj meyaj u jochajoo' a cole'exe? Ma' chuculoo' u naal a bo'taje'exe. Le'ec boon a taq'uin a ma' a bo'taje'ex ti'ijoo'o, u p'is ti'ije'ex a tzolbeebal. Tan ilic u yubajbüloo' u t'an a waj meyaje'ex u men a Noochtzili, u men ma' chuculoo' u naal ti bolboo'. Le'ec a Noochtzili, nooch u yanil.\x * \xo 5:4 \xt Lv 19:13; Job 24:10; Jer 22:13; Mal 3:5; Dt 24:15; Job 34:28\x* \v 5 Inche'exe, mani tu pach u qui'il a cuxtale'ex. A betaje'ex jabix a wacax u quelemcuntaj u bajil chen ti'i ca' quimsabüc ca' c'ochoc u q'uinili. \v 6 A tz'olaje'ex ti yanoo' u sip'il boon a tojoo' u na'at a ma' yanoo' u sip'ili. A quimsaje'exoo'. Walacoo' u cha'ic u bajil ca' a bete'ex abe' ti'ijoo'. \s1 Ma' u tuc'ule'ex a wool. \p \v 7 Pues te'i. Hermanoje'ex, baalo' ti yan etel a ayic'al jabix in tz'iibtaja, mentücü, ma' u tuc'ule'ex a wool a paac'te u ca' udel a Noochtzili. Le'ec mac u püc'aj a colo, walac u paac'tic u yantal u wich. Ma' ta'ach u tuc'ul u yool u paac'te u cajeeb a ja'ja'ili, ma'ax u jobeeb a ja'ja'ili.\x * \xo 5:7 \xt Dt 11:14\x* \v 8 Baalo' ilic inche'exe. Ma' u tuc'ule'ex a wool a paac'te'ex a Noochtzili. Tz'aje'ex a wool tu pach a Noochtzil tu jajil u men seeba'an u yudel ala'aji.\x * \xo 5:8 \xt Fil 4:5\x* \v 9 Hermanoje'ex, ma' a mucul tz'iictique'ex a wet-hermanojil yoc'ol ma' a cüxtique'ex a sip'il. U'ye'ex in t'an. Chema' uduc a Dios u yila' boon a yan u sip'ili, bete cuenta jabix que'en tun chi' naj.\x * \xo 5:9 \xt Mt 24:33\x* \v 10 Hermanoje'ex, yanoo' a mac u c'ümajoo' a yaja, y ma' tuc'oo' u yooli. Le'ec abe'oo'o, le'ecoo' a boon tuul u yadajoo' u t'an a Noochtzil uchiji. Le'ec ala'oo' u p'is te'ex.\x * \xo 5:10 \xt Mt 5:12\x* \v 11 Walac ti wadic ti qui'oo' u yool boon tuul a ma' u p'ütajoo' u tz'ocsic a Noochtzili. A wu'yaje'ex biqui ti ma' u p'ütaj u tz'ocsic a Noochtzil aj Jobo. A wu'yaje'ex ilic c'u' u betaj a Dios ti'i aj Job le'ec ti jobi u c'ümic a yaj a uchi ti'iji. Ti baalo'o, chica'an ti le'ec a Dioso, walac u ch'a'ic ti wotzilil tu jajil.\x * \xo 5:11 \xt Job 1:21; Job 42:10; Ex 34:6; Nm 14:18; 1 Cr 21:13; Sal 25:6,7; Dn 9:9; Lc 6:36; Ro 2:4\x* \p \v 12 Pues te'i. Hermanoje'ex, le'ec a c'u' a mas c'abeet tucaye'ili, ma' a c'ajsique'ex u c'aba' a ca'ax c'u'ac ichile'ex a t'an yoc'ol ca' tz'ocsabüc ti jaj c'u' a tane'ex a wadiqui. Ma' a c'ajsique'ex u c'aba' a ca'ana, ma'ax u c'aba' a yoc'olcaba, ma'ax u c'aba' ulaac' ba'al ichil a t'ane'exe. Biq'uin a c'ate'ex a wadü' ti le'ec, jadi' a wadique'ex a le'ec iliqui. Biq'uin a c'ate'ex a wadü' ti ma' le'equi, jadi' a wadique'ex a ma' le'ec iliqui. Ti baalo'o, ma' ta cüxtique'ex a sip'il ichil abe'e, ma'ax a tz'abüle'ex ichil.\x * \xo 5:12 \xt Mt 5:34\x* \p \v 13 Pues te'i. Le'ec ti yan mac ta yaame'ex a tan u c'ümic a yaja, yan u c'ajsic a Dios yoc'ol a yajil abe'e. Le'ec ti yan mac ta yaame'ex a top qui' u yoolo, yan u c'ayintic u qui'il a Dioso. \v 14 Le'ec a c'oja'an ta yaame'exe, yan u püyicoo' u yaj cananiloo' a hermano ca' talacoo' u c'ajes a Dios yoc'ol. Yanoo' u tz'eec u aceitejil u wich olivo yoc'ol ala'i taniloo' u c'ajsic u c'aba' a Noochtzili.\x * \xo 5:14 \xt 1 Ti 5:17; 1 P 5:1; Mr 6:13; Mr 16:18\x* \v 15 Le'ec ti tanoo' u c'ajsic a Dios yoc'ol ala'aji, yanoo' u tz'ocsic ti tan u yubajbüloo' u t'an. Etel abe'e, bel u ca'a ti ch'anül. Le'ec a Noochtzili, bel u cu ch'anes ala'aji. Wa yan u sip'il a c'oja'ana, bel u ca'a sa'tesabül ti'i,\x * \xo 5:15 \xt Is 33:24; Mt 9:2\x* \v 16 mentücü, yan ti wadic c'u' ti sip'il tiqui bajil. Yan ti c'ajsic a Dios tiqui woc'ol. Ti baalo' jede'ec ti ch'anülü. Le'ec a hermano a toj u na'ata, wa ca' u c'aate ti'i a Dios etel tulacal u yoolo, yan u muc' u t'an tu jajil.\x * \xo 5:16 \xt Gn 20:17; Nm 11:2; Dt 9:18; Jos 10:12\x* \v 17 Le'ec aj Eliasa, cristiano ilic jabixo'ono. U c'aataj ti'i a Dios etel tulacal u yool ti'i ma' u tz'eec a ja'a, mentücü, ox p'e jaab y media ma' uchi a ja'a.\x * \xo 5:17 \xt 1 R 17:1\x* \v 18 Pachil abe'e, u c'aataj ti'i a Dios tucaye'ili. Uchi a ja'a. Caji ti ch'iil tucaye'il a colo. \p \v 19 Pues te'i. Hermanoje'ex, uchac u yantal ta yaame'ex mac bel u ca'a u culpachte u t'an a Dioso. Pachili, uchac u tojquinbil u na'at u men ulaac' ca' caac u tz'oques u jajil a t'an tucaye'ili. \v 20 Ch'a'e'ex u tojil. Le'ec mac ca' u tojquinte u na'at a jun tuul ti'i ca' u p'ütü' u betic a sip'ili, tanil u tojquintiqui, u sa'altaj ala'i ti'i ma' u beel ich c'asil. Yoc'lal ca' u tojquintaj u yet'oco, yaab a sip'il u sa'tesaj a Dioso. Wa'ye' jobi a t'an u tz'iibtaj aj Santiagojo.\x * \xo 5:20 \xt 1 Ti 4:16; Sal 32:1; Sal 51:9; Pr 10:12\x*