\id ROM \h ROMANOS \toc1 A JE' JU'UNA', RAJI' TI' U YET ACSɅ'ORIROB ICH U CAJAR ROMA. RAJI' TU TS'IBTA PABLO \toc2 ROMANOS \toc3 Ro. \mt1 A JE' JU'UNA', RAJI' TI' U YET ACSɅ'ORIROB ICH U CAJAR ROMA. RAJI' TU TS'IBTA PABLO \mt2 ROMANOS \c 1 \s1 Pablo cu ts'ibtic ti' a mac a yacsmʌnob tu yorob ich u cajar Roma \p \v 1 A teno' Pablojen, a quin ts'ibtic techex, a mac a yacsmʌnob tu yorob ich u cajar Roma. A teno', quin beyaj ti' Jesucristo. A C'ujo', caj u teten soc raji' yʌjtseq'uiren C'uj soc ca' xiquen in tsec'tej u jach tsoyir u t'ʌn C'uj. \p \v 2 A mac a caj u ts'ibtajob u t'ʌn C'uj a ucho' caj u ts'ibtajob a ts'a'b u tucurob ten C'uj, a tarij ich yorob. Rajen caj u ts'ibtajob caj ya'arob uch: “Je' u tar ich yoc'ocab, a je' u jach tsoyir u t'ʌn C'uja', a ca' bin c'uchuc tu q'uinin.” Mʌ' ja wirej, u bʌjiri' C'uj caj u ya'araj ti'ob, ca' ts'ibtac u t'ʌn ten a mac a ts'ab u tucur ten C'uj uch. \v 3 U jach tsoyir u t'ʌn C'uj cu camsico'onex u parar C'uj, Jesucristo, a mac ic Jaj Ts'urirex. Barej, caj tarij uch Jesucristo ich yoc'ocab, caj rocha'b ten u nʌ' an ten bic chan och. A Davido', ra' u nunquir Jesucristo. A Davido', raji' rey a ucho', raji' u rey u winiquirob israel. \v 4 Mʌ' ja wirej, u Taj'or u Pixam C'uj, caj u ric'saj Jesús caj quimij. A baywo', caj esa'b ten C'uj ti' tu cotor mac wa Jesucristo jari' raji' u parar C'uj, ra' a jach chich u muc'o'. \v 5 Quire' Jesucristo, a C'ujo' caj u yajquin ten caj u teten soc yʌjtseq'uiren soc in tsec'tic u jach tsoyir u t'ʌn C'uj ich tu cotor mac. Mʌ' ja wirej, a C'ujo', caj u tuchi'ten soc in tsec'tic soc a mac a ti' yʌnob ich yoc'ocab je' u yacsicob tu yorob, quire' tan u quibicob ti'. \v 6 Baxuc a techexo', a ti' yʌnechex ich u cajar Roma, quin wa'aric techex, a C'ujo', caj u tetechex soc raji' yʌninechex Jesús. \p \v 7 A teno', quin ts'ibtic techex, a mac yajbir ten C'uj, ich u cajar Roma. Mʌ' ja wirej, a C'ujo' caj u tetechex soc raji' yʌninechex C'uj. A teno', in c'at C'uj ca' u yirechex tsoyechex, ba'iri' xan, a teno', in c'at u yiriquechex Jesucristo tsoyechex xan. A teno', in c'at ti' C'uj quet yejer Jesucristo ca' u ts'a techex soc mʌna' ba' ca tucriquex. \s1 Pablo u c'at yiric u cajar Roma \p \v 8 Pʌyber, quin yʌn aric techex. Quin wa'aric ti' C'uj: “Bayo' C'uj ti' in wet acsa'orirob a ti' yʌnob ich u cajar Roma.” A teno', caj in wa'araj baxuco', quire' tu cotor mac tu cʌja'anob, quire' cu manob u juminticob bic tabar caj a wacsex ta worex ti' Cristo. \v 9 Quire' a C'ujo', yer mʌ' jin tus, mʌ' ju ts'ocar in chich beyaj ti' C'uj, tu quin tsec'tic u jach tsoyir u t'ʌn Jesucristo. A C'ujo', yer yubic quin t'ʌnic, rajra' quin t'ʌnic, ca' u yamtechex. \v 10 In c'atic xan, jaj ix tʌcoj, wa cu cha'ic in tar tu yʌnechex soc in wiriquechex baje'rer. Mʌ' ja wirej, jach uch, in c'at in tar in wirechex. \v 11 Quire' a teno', in jach c'at in bin tu yʌnechex, soc in yamtiquechex, ca' chichac a worex ti' C'uj, soc ca bin a qui' acsex ta worex ti' Cristo. \v 12 Mʌ' ja wirej, a teno' in c'at in tar in wiriquechex soc ic pacran chichquintiquex ij corex soc ij qui' acsiquex tij corex. \p \v 13 Chen a teno', in c'at a werex, in wet acsa'orirex, jach ya'ab u tenin in c'at in tar in wiriquechex. Chen mʌ' c'ucha'an in wor in tar. A teno', in jach c'at in bin soc in tsec'tic u t'ʌn C'uj ti' mac tu yʌnechex, soc jaj ix tʌcoj a mac ti taro', je' u yacsicob tu yorob ti' Cristo, an ten bic caj in tsec'taj uch ti' a mac, a mʌ' ju winiquirob judío, jeroj, caj u yacsob tu yorob ti' Cristo. \v 14 A C'ujo', caj u ya'araj ten in tsec'tej u t'ʌn ich a mac a cʌja'an ich u cajarob, cax ich a mac a cʌja'an ich u corob. Ca' xiquen in tsec'tej u t'ʌn ich a mac yerob u ju'unin, cax ich mac a mʌ' yerob u ju'unin. \v 15 Rajen a teno', in jach c'at in tsicbʌtej techex xan, u jach tsoyir u t'ʌn C'uj techex ich u cajar Roma. \s1 U jach tsoyir u t'ʌn C'uj jach chich u muc' \p \v 16 Quire' a teno', mʌ' jin c'ʌs ch'a'ej suraquir chichin, ti' u jach tsoyir u t'ʌn Jesucristo. A mac a cu yubic a je' t'ʌna', a C'ujo', cu yʌnxchun u beyaj yejer u muc' soc u taquic tu cotor mac, a cu yacsic tu yor ti' Cristo. Mʌ' ja wirej, a C'ujo', u bat'an c'at u yʌn iric u winiquirob judío, ca' u yacsej tu yorob, pachir xan, robob a mac a mʌ' ju winiquirob judío xan. \v 17 Mʌ' ja wirej, a C'ujo', caj u yesaj to'onex, ca' u ruc'sej ic si'pirex, jari' chen wa quij cacsiquex tij corex ti' Cristo, quire' cu ya'aric ich u t'ʌn C'uj uch: “A mac a cu yacsic tu yor ti' C'uj, jari' cu bin ruc'sa'bir u si'pir ten C'uj soc u cuxtar.” Baxuc cu ya'aric ich u t'ʌn C'uj uch. \s1 Tu cotor mac cʌja'an ich yoc'ocab, rʌc yʌn u si'pirob \p \v 18 Quire' a C'ujo', a ti' cʌja'an ich ca'anan, caj u yesaj, raji' je' u ts'ic u muc'yaj a mac a cu manob tu sipir. Mʌ' ja wirej, robob, a cu manob tu c'asir, mʌ' ju tarob tu yʌn ic Jaj Ts'urirex, mʌ' ju cha' u jerob mac u yubicob u tajir, a ti' yʌn ich u t'ʌn C'uj. \v 19 Quire' robob, c'ucha'an yorob soc yerob biquira' C'uj. Mʌ' ja wirej, a C'ujo', caj u yesaj ti'ob biquira' C'uj. \v 20 Mʌ' ja wirej, cax mʌ' c'ucha'an ij corex ij quiriquex C'uj. Chen ra' u q'uinin caj beta'b yoc'ocab ten C'uj, jach chʌca'an ij quiriquex biquira' C'uj, quire' a tu cotor caj u betaj C'uj. Toc irir C'uj, yʌn u muc', a mʌ' biq'uin cu xupur u muc'. Rajen mʌ' c'ucha'an ij corex ij carex mʌ' ij querex biquira' C'uj. \v 21 Cax robob yerob ti' yʌn C'uj, mʌ' ju ya'arajob ti' C'uj, wa raji' jach carem. Bayiri' xan, mʌ' ju ya'arob: “Bayo' C'uj quire' tu cotor a ba' ca ts'ic tenob.” Cax a ba' cu tucricob, jach jot, rajen baje'rer, cu manob ich yac'birir. \v 22 Cu tus aricob: “In jach ne'erob ba'.” Chen u bʌjiri' chichquint u jo'rob. \v 23 Quire' baxuc caj u tucrajob, rajen caj p'ʌtajob u c'ujinticob C'uj, a mac jach caremo', a mac a mʌ' ju quimin xan. Caj u tus c'ujinticob u yochir mac, a cu quimino'. Baxuc xan, a yʌn u xic' bʌc', caj u tus c'ujintob, baxuc xan, a cu xʌctar ru'umibʌc', baxuc xan, a bʌc' a com yoco' a cu man, ra' caj u tus c'ujintob. \p \v 24 Rajen a C'ujo', caj u p'ʌtaj tu c'asir an ten bic caj u pachtob tu yorob. Robob caj u pacran betajob a ba' jach c'as, yejer u bʌjiri'ob u winquirirob. \v 25 Rajen C'uj, caj u p'ʌtaj u betajob a baxuc aro' quire' caj u rʌc p'ʌtajob u tajir u t'ʌn C'uj, a tan u yacsicob tu yorob ti' a ba' mʌ' taji'. Mʌ' ja wirej, robob caj u c'ujintob a ba' beta'b ten C'uj, chen mʌ' ju tucrajob C'uj a mac a caj u betaj tu cotor ba'. Mʌ' ja wirej, raji' C'uj jach manan tsoy munt q'uin. \p \v 26 Quire' robob caj u tus c'ujintob a ba' beta'b ten C'uj, chen mʌ' ju c'ujintob C'uj, a mac a caj u betaj aro', rajen C'uj caj p'atob soc u pʌyicob u si'pir an ten bic caj u pachtaj tu yorob. Rajen a xquico', u c'at u yet xquiquir, quire' mʌ' ju c'at u mam. \v 27 Quet bayiri' xan, caj u betaj a xibo' xan. Raji' mʌ' ju c'at u ch'ic u rac', quire' cu jach pachtic tu yorob yiric u yet xibir. Quire' cu pacran iricob u yet xibir, rajen caj u jach c'asquintaj u winquirirob, quire' a ba' caj u betob jach c'as. \v 28 Quire' robob mʌ' ju c'atob, ca' u ts'urintej C'uj tu yorob, rajen C'uj caj p'atob soc cax u ts'urintob u c'asir u tucurob, rajen mʌ' ju ch'aj u suraquirob quir u beticob a ba' mʌ' tsoy u beticob. \v 29 Mʌ' ja wirej, jach manan caj u cʌxtob u si'pirob. Jeroj, caj u yirob u rac'ob cax mʌ' ju ch'aj u raq'uintob xquic, mʌ' ju mʌmintob xan. Jeroj, caj u pʌyob u si'pirob, jeroj, caj u pachtob u ba'tac u rac'ob soc ra' yʌnin u ba'tac. Jeroj, caj u pachtob u c'asirob bar mac. Jeroj, pacran q'uexij yorob. Jeroj, caj u pacran quinsob u bʌjob. Jeroj, caj u pacran nuncob u t'ʌnob. Jeroj, caj u tus arob ti' u rac'ob. Jeroj, caj p'actob u rac'ob. Jeroj, caj u tus tsicbʌtob ti' u jer mac. \v 30 Jeroj, caj u pʌc'ob u pachob u rac'ob. Jeroj, caj u p'actob C'uj. Jeroj, caj u p'astob mac. Jeroj, u c'at ba' ti' u nonoj bʌjiri'ob. Jeroj, u bʌjiri'ob cu ya'aricob tsoyirob u bʌjob. Jeroj, cu cʌxticob bic tabar u yacsicob ti' u jer u c'asirob. Jeroj, mʌ' ju sʌjtob u tet yejer u nʌ'. \v 31 Jeroj, mʌna' ba' caj u najtob. Jeroj, jach manan u tusob. Jeroj, mʌ' ju c'ʌs yajquintob mac. Jeroj, mʌ' ju jawsob u si'pir u rac'ob, cax chichin u sipir u racob. Jeroj, mʌ' ju tucraj u rac'ob, cax yirej yaj u rac'ob. \v 32 Baxuc cu beticob, cax yerob caj ara'b ten C'uj ca' u bo'otob u bo'orir u si'pirob. Robob, mʌ' jari' cu pʌyic u si'pirob, chen robob jach qui' yorob yejer mac a cu pachticob u manob tu c'asirob an ten bicob u naj pachticob u manob tu c'asirob. \c 2 \s1 A C'ujo' taj cu bin u ta'quic u jo'r mac \p \v 1 Arej in wa'arej ti' a mac a cu pʌq'uic u pach tu cotor mac, wa yʌn u si'pir. Raji' mʌ' c'ucha'an yor ya'aric a ju bʌjiri'o': “A teno', quij, mʌna' in si'pir”, quij, cax maqui'. Mʌ' ja wirej, a ba' cu betic mac baxuc ra'iri' cu betic xan. Raji' cu ya'aric: “Mʌ' tsoy a ba' ca betej”, quij, baxuc ra'iri' mʌ' tsoy a ba' cu betic xan. \v 2 Chen ij querex wa C'uj cu ya'aric mac a cu betic baxuc aro' toc yʌn u si'pirob. Bayiri' xan, ij querex a ba' cu ya'aric C'uj raji' taj. \v 3 Rajen tu cotor mac mʌ' tsoy ju tus tucric wa mʌ' ju bin u bo'otic u bo'orir u si'pirob. Je' u bo'oticob u bo'orir u si'pirob, quire' an ten bic raji' caj u tacaj u jo'r u rac'ob, baxuc C'uj cu bin taquic u jo'rob xan. Mʌ' ja wirej, quet bayiri', caj betob xan. \v 4 Quire' raji' mʌ' ju yirej wa jach tsoy a C'ujo', mʌ' yer xan wa C'uj cu muc'tic ba', quire' jach nemʌ' bic a C'ujo', rajen ix tʌcoj mʌ' ju tucrej C'uj. Mʌ' ju yirej, rajra' nemʌ' bic C'uj quire' cu pajic u q'uinin ca' bin u c'axej yor mac, soc u p'ʌtic a c'aso'. \v 5 Chen raji' mʌ' ju yubaj a ba' cu ya'aric C'uj, mʌ' u c'at u c'axic yor, rajen cu jach t'ajar u bo'orir u si'pir, bin u ca' u c'ʌmej ca' bin c'uchuc tu q'uinin u xur t'ʌn. \v 6 A ra' u q'uinin tuno', cu bin ts'abir ten C'uj ti' jujunturo'onex a ba' jach taj an ten bic caj ic betex te' ich yoc'ocab uch a cuxa'ano'onex uch. \v 7 A C'ujo', je' u ts'ic to'onex ij cuxtarex munt q'uin, wa rajra' ic manex tu tsoyir, quire' ij c'at ij cuxtarex ich ca'anan. Jeroj, wa quic manex tu tsoyir, a C'ujo', je' u qui' acsico'onexe' soc ij cuxtarex munt q'uin. \v 8 Chen a C'ujo', bin u ca' ts'ictar yejer a mac a cu ya'arico' nojnoj u bʌjiri' cu tucric. Rajen bin u ca' ts'abir u muc'yaj ten C'uj, quire' mʌ' ju quibaj u tajir u t'ʌn C'uj, chen cu man tu c'asir. \v 9 Tu cotor mac a yʌn u si'pir ich yoc'ocab, cax u winiquirob israel bin u ca' ts'abir u muc'yajob ten C'uj, quire' ra' tu yʌn u'yob u t'ʌn C'uj uch, pachir a mʌ' ju winiquirob israel cu bin ts'abir u muc'yaj ten C'uj. \v 10 Chen a mac a cu manob tu tsoyir, a C'ujo' je' u yiric neno'j. A C'ujo', je' u tucric jach tsoy, rajen cu bin u qui'tar u yor, quire' mʌna' ba' cu tucric. Baxuc cu bin yubicob, cax u winiquirob israel, cax mʌ' ju winiquirob israel. \p \v 11 A C'ujo', quet u rʌc iric tu cotor mac, quire' tʌc quet cu bin bo'tbir. \v 12 Robob, a mac a mʌ' yerob u t'ʌn C'uj a caj u ts'ibtaj Moiséso', wa yʌn u si'pirob, bin u ca' ts'abir u muc'yajob ten C'uj, chen mʌ' ju tocar u jo'rob ten u t'ʌn Moisés. Wa caj u pʌyajob u si'pirob a mac a toc yʌn a ba' ts'ibta'b ten Moisés uch, ra' cu bin taquic u jo'rob, u t'ʌn Moisés. \v 13 Mʌ' ja wirej, a C'ujo', mʌ' c'ucha'an yor ya'aric taj yor a mac a mʌ' u quibej, a cu chen u'yic u t'ʌn Moisés, chen mʌ' ju betej a ba' cu ya'aric. Chen a C'ujo', c'ucha'an yor ya'aric ti' mac, taj yor a cu quibic a ba' cu ya'ara' ti'. \v 14 Iric a mac a mʌ' ju winiquirob israel. Robob, mʌna' ti' u t'ʌn Moisés, chen yʌn q'uin robob cu beticob a ba' cu ya'aric ich u t'ʌn a caj u ts'ibtaj Moisés. Quire' tu yorob, yerob a ba' jach tsoy. Rajen a ba' cu tucricob, ra' u t'ʌn Moisés ti'ob. \v 15 A mac a mʌ' ju winiquirob israel wa cu beticob a ba' jach tsoyo', ra' cu yesic yerob tu yorob a ba' cu ya'aric ich u t'ʌn Moisés. Mʌ' ja wirej, robob yerob tu yorob, wa ber cu beticob a tsoyo', yerob xan, wa ber cu beticob a c'aso'. Bayiri' xan, yʌn q'uin cu tucricob: “Biquinin caj in betaj c'as?” Yʌn q'uine', yerob caj u betob a tsoyo'. \v 16 Mʌ' ja wirej, ca' bin c'uchuc tu q'uinin a p'isa'an ten C'uj, raji' cu bin joc'sic u parar Jesucristo, soc raji' cu bin u ts'ic u muc'yaj ti' a mac a cu manob tu c'asir, cax a ba' caj u muc u betob. Baxuc caj ya'araj ich u jach tsoyir u t'ʌn C'uj, a caj in tsec'taj uch. \s1 U winiquirob israel yejer u t'ʌn a ts'ibta'b ten u nunquir Moisés \p \v 17 Arej in wa'arej techex a mac u winiquirob israel. Raji' cu tucric tu qui' cʌnantaj a ba', caj u ts'ibtaj u nunquir Moisés uch, rajen u nonoj bʌjiri' cu tus tsicbar u bʌjiri' tus a'aric wa jach manan yajbir ten C'uj. \v 18 Raji' a'arej xan, yer a ba' u c'at C'uj. Raji' a'arej xan, yer a ba' tsoy u betic, bayiri' raji' a'arej xan, yer a ba' mʌ' tsoy u betic, quire' caj u cʌnaj a ba' caj u ts'ibtaj u nunquir Moisés uch. \v 19 U bʌjiri' cu tus tucric yer bic tabar u camsic a mac a mʌ' yer u t'ʌn Moisés. Raji' a'arej bin u ca' u sasiquint u tucur a mac an ten bic ti' yʌnob ich yac'birir, quire' mʌ' yerob C'uj. \v 20 Raji' cu tus tucric cu camsic a mac a mʌ' yerob ba' ti' C'uj. Raji' cu tus tucric, wa c'ucha'an yor u camsic a mac a mʌ' camsa'b ti' a ba' ti' yʌn ich u t'ʌn C'uj. Raji' cu tus tucric ca' bin u pʌy u berob a mac a mʌ' toy u qui' cʌnob, quire' raji' u tus yer a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj a uchbeno', a ba' tsoy ca' u cʌnej mac. \v 21 Jaj ix tʌcoj, wa ber cu camsic mac, tin t'ʌn, u bʌjiri' mʌ' toy u qui' cʌni' a ba' cu camsic. Raji' cu tsec'tic tu cu c'ujinticob C'uj wa mʌ' tsoy u ya'cric ba', jaj ix tʌcoj u berer ya'cric ba'. \v 22 Raji' u winiquirob israel, a cu ya'aric wa mʌ' tsoy mac u pʌyic xquic, a yʌn u mamo', chen tin t'ʌn, raji' cu pʌyic xquic a yʌn u mamo'. Bayiri' xan, raji' cu ya'aric mʌ' tsoy tu t'ʌn wa mac cu betic u tus c'uj. Chen tin t'ʌn, raji' u berer ya'cric a ba' ti' yʌn tu cu binob u tus c'ujinticob c'uj, a mac a mʌ' yerob C'uj, a ba' mʌ' tsoy tu t'ʌn. \v 23 Cu yubic jach tus carem, quire' yʌn ti' a ba' ts'ibta'b ten u nunquir Moisés, chen mʌ' ju betic a ba' cu ya'aric ich u t'ʌn Moisés, rajen cu p'astic C'uj. \v 24 Raji' u winiquirob israel caj u tus betob a ba' cu ya'aric ich u t'ʌn C'uj tu caj u ya'araj: “Quire' ra' u sipirob u winiquirob israel, rajen p'asta'b ti' C'uj ten a mac a mʌ' ju winiquirob israel.” Baxuc caj ts'ibta'b ich u t'ʌn C'uj uch. \p \v 25 Tin t'ʌn, wa caj u quibaj a ba' ts'ibta'b ten Moisés uch, jach tsoy cu bin yubic tu yor a mac u winiquirob israel. Chen wa mʌ' ju quibej a ba' ti' yʌn ich u t'ʌn Moisés, a ray u q'uinino', caj waysa'bob ti' mʌ' ju winiquirob israel. \v 26 Bayiri' xan, a mac a mʌ' ju winiquirob israel bin u ca' waysa'birob irej wa ju winiquirob israel. Baxuc cu bin tar ti', wa cu quibic a ba' ts'ibta'b ten Moisés. \v 27 Mʌ' ja wirej, a techexo', u winiquirechex israel, bin u ca' tacbir a jo'rex ten a mʌ' ju winiquirob israel, soc u ts'abʌr a muc'yajex ten C'uj. Quire' a techexo', mʌ' ja quibex a ba' ti' yʌn ich u t'ʌn Moisés, cax toc yʌn techex toc rʌc ts'iba'an u t'ʌn Moisés, cax caj a c'ʌmex a ts'iriquex a bʌq'uerex an ten bic caj ya'araj C'uj uch. Mʌ' ja wirej, robob a mʌ' ju winiquirob israel caj u quibob a ba' ti' yʌn ich u t'ʌn Moisés, cax mʌ' tu c'ʌmaj u ts'iric u bʌq'uer an ten bic nanij cu beticob u winiquirob israel, rajen je' u taquicob a jo'rex a mʌ' u winiquirob judío. \v 28 Mʌ' raji' yʌnin C'uj, cax u parar u nunquir Abraham, cax ir bajen u wich u winiquirob israel, mʌ' raji' yʌnin C'uj. Mʌ' raji' yʌnin C'uj quire' caj u c'ʌmaj u ts'iric u bʌq'uer an ten bic nanij cu betic u winiquirob israel. \v 29 U'yex ba' quin wac, a werex wa mac raji' yʌnin C'uj, raji' a yʌn C'uj tu yor. A baxuco', jach taj ts'ira'an u bʌq'uer an ten bic nanij cu betic u winiquirob israel, a ra' u q'uinino' cu beyaj C'uj tu yor yejer u Taj'or u Pixam C'uj. Mʌ' ja wirej, robob jach tsoy irir ten C'uj, mʌ' chen ich u rac'ob xan. \c 3 \p \v 1 Wa jach taj aro', bic tabar jach manan tsoy u winiquirob israel, chen u jer a mʌ' ju winiquirob israel mʌ' tsoyi'? Ba'wir tun, cu ts'iricob u bʌq'uerob an ten bic nanij cu beticob u winiquirob israel? \v 2 Mʌ' ja wirej, jach manan tsoy ti'ob. Quire' a C'ujo', caj u bat'an ts'aja ti'ob u winiquirob israel u t'ʌn soc u qui' cʌnanticob. \v 3 Chen wa yʌn jun yarob u winiquirob israel mʌ' ju quibob C'uj, ca tucriquex wa C'uj mʌ' ju bin u nup'sic a ba' caj u toc araj ti'ob uch, cax a jun yarob u winiquirob israel mʌ' u quibobi'? \v 4 Aro' mʌ' taji', a C'ujo', taj cu tsicbar, cax wa mac cu tus. Quire' baxuc tu ts'iba'an tu cu ya'aric a mac ts'ab u tucur ten C'uj a tarij tu yor: \q1 A ba' cu ya'aric C'uj cu joc'ar u tajir. Baxuc je' u joc'ar u tsoyir cax cu taquicob u jo'r. \m Baxuc ts'iba'an uch. \p \v 5 U'yex ba' cu ya'aric a mac chich u jo'ro' baje'rer: “Wa ra' cu yesic taj yor C'uj, tu quin man tu c'asir biquinin cu coyen taquic in jo'r quir in muc'yaj, rajen mʌ' tsoy a C'ujo'”, baxuc cu tus a'aric a mac chich u jo'ro'. \v 6 Wa jix tʌcoj cu coyen taquic u jo'r mac C'uj. Je' wa ju c'uchur u yor C'uj u ta'quic u jo'r mac tu cotor a yʌn u si'pir? Mʌ' ju c'uchur u yor C'uj u ta'quic u jo'r mac. \p \v 7 U'yex ba' cu ya'aric a mac a chich u jo'ro': “A C'ujo', quij, mʌ' ju yʌn ts'ic in muc'yaj quire' quin tus. Baxuc cu tus aric mʌ' ja wirej, quire' quin tus, raji' cu yesa'r ti' mac bic tabar jach carem C'uj, bayiri' xan, bic tabar jach taj u t'ʌn”, baxuc cu tsicbar a mac a chich u jo'ro'. \v 8 Rajen, raji' cu ya'aric: “Cax manex tic si'pirex, quire' jach tsoy ca' ij quesex jach taj C'uj”, baxuc cu tus a'aric. Bayiri' xan, cu tus pʌq'uicob in pach quire' cu ya'aricob baxuc quin camsic xan, aro' mʌ' taji'. Jach tsoy, ix tʌcoj ca' ts'abʌc u muc'yaj ten C'uj ti'ob, quire' c'as cu tucricob ten, quij Pablo. \s1 Tu cotoro'onex rʌc yʌn ic si'pirex \p \v 9 Bic tabar tune', a tenob u winiquirenob israel jach manan tsoyenob quire' u winiquirenob israel, chen u jer mac, a mʌ' ju winiquirob israel, mʌ' tsoyi'. Mʌ' taji', quire' tic toc araj techex wa tu cotoro'onex yʌn ic si'pirex, cax u winiquiren israel, cax mʌ' ju winiquiren israel. \v 10 Baxuc ti' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj uch xan: \q1 A te' ich yoc'ocab, quij ya'ar C'uj, mʌna' mac taj yor, turiri'. \v 11 Mʌna' mac u c'at yer a ba' u c'at C'uj, mʌ' u c'at u yet man yejer C'uj xan. \v 12 Caj u rʌc p'ʌtob a ba' caj ya'araj C'uj quir u bin ich u jer tus c'uj. Mʌna' mac cu man tu tsoyir, turiri'. \v 13 An ten bic u mucnʌj tu cu muquicob u baquer mac, baxuc u chi'ob mac, irej wa tu' u chi'ob, quire' cu cʌrʌxt'ʌnticob mac. Robob tu cu tsicbarob yejer mac, cu tusaricob mac. U t'ʌnob a cu tsicbarob a cu joc'ar tu chi'ob, irej u yʌquir u coj can, ra' irej wa cu quinsicob mac. \v 14 Robob nanij cu cʌrʌxt'ʌnticob mac, bayiri', nanij u ts'ictarob. \v 15 U chen c'at u quinsicob u jer mac. \v 16 Cax tu cu binob cu choquinticob u yor mac. \v 17 Mʌ' ju sisquinticob u yorob mac tu cʌja'anobi'. \v 18 Mʌ' ju sʌjticob C'uj. \m Baxuc caj ts'ibta'b ich u t'ʌn C'uj uch ti' mac. \p \v 19 A to'onexo', ij querex a ba' tan tu ya'aric C'uj, aro' cu ya'aric biquira' u winiquirob israel. A baywo', mʌ' c'ucha'an yor u tusaricob: “A tenobo', mʌna' in si'pirob.” Mʌ' ja wirej tu cotor mac bin u ca' ʌcʌtan ti' C'uj, soc u nunquicob ti' u si'pirob. Mʌ' ja wirej, u t'ʌn Moisés, a ba' cu sayʌrob tu pachob u cʌnicob u winiquirob israel. Ra' cu ya'aric bic tabar ca' cuxracob. \v 20 Rajen mʌna' mac c'ucha'an yor ya'arej: “Taj in wor ʌcʌtan tu wich C'uj, quire' caj in toc betaj tu cotor a ba' cu ya'aric ich u t'ʌn Moisés.” Mʌ' ja wirej, a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés cu chen esic to'onex bic tabar quic manex tu c'asir. \s1 A C'ujo' cu chen taquico'onex wa quij cacsiquex tij corex ti' \p \v 21 Chen baje'rer C'uj caj u yesaj to'onex bic tabar u ruc'sic ic si'pirex tic pixamex. Mʌ' ra' u t'ʌn Moisés a cu sayʌrob tu pach u cʌnicob u winiquirob israel. Chen ich a ra'iri' u t'ʌn, a xibo', a ts'a'b u tucur ten C'uj ti'ob caj u ts'ibtob je' u taquico'onex C'uj biq'uine'. \v 22 Chen baje'rer, tu cotor mac a cu quibic Jesucristo, a C'ujo' cu ruc'sic u si'pir tu pixam. Baxuc cu bin u betic ti' a mac a cu quibic, quire' a C'ujo', p'eri' yirico'onex an ten bic mac a yʌn u si'pirob. \v 23 Mʌ' ja wirej, biquinin C'uj p'eri' yirico'onex? Quire' tu cotoro'onex caj ij cacsex ic si'pirex. Rajen, a C'ujo', mʌ' c'ucha'an yor ya'arej: “Jach tsoyechex”, quire' mʌna' mac cu man tu tsoyir an ten bic C'uj u c'at. \v 24 Quire' ra' tu yajquin to'onex an ten bic tsoy tu t'ʌn C'uj. Mʌ' ja wirej, caj u sija to'onex u cuxtar munt q'uin a ra' u q'uinino' caj ij cacsaj tij corex ti' Jesucristo. Mʌ' bo'orir u ca', quire' Jesús caj u bo'otaj u bo'orir ic si'pirex. \v 25 Quire' a C'ujo' caj u taco'onex. Mʌ' ja wirej, u bʌjiri' Jesús, caj u bo'otaj u bo'orir ic si'pirex. Rajen mʌ' ju bin ts'abir ic muc'yajex quire' joc' u q'uiq'uer Jesús to'onex, caj quimij to'onex. Mʌ' ja wirej, a C'ujo' caj u c'ubaj Jesús quir u quimin soc u jawsic ic si'pirex wa quic chen acsic ij corex ti'. A baywo', C'uj caj u yesaj to'onex bic jach taj u yor a ra' u q'uinin caj u muc'taj u si'pirob a mac cuxa'anob uch, a mac a mʌ' ju quibob C'uj uch. \v 26 Barej, caj quimij Jesús ich cruz, aro' cu yesic bic tabar caj u yajquin to'onex C'uj, quire' u c'at ij querex tsoy cu betic a C'ujo', bayiri' xan, cu ruc'sic u si'pir a mac a cu yacsic tu yor ti' Cristo. \p \v 27 Quire' Jesucristo, caj u ruc'saj ic si'pirex, rajen quij cacsiquex tij corex ti'. Rajen mʌ' c'ucha'an ij corex ca' ij carex: “In bʌjiri' quin taquic in bʌj tuj in quibaj a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés.” Raji' mʌ' ju bin u taquic mac. \v 28 Tij toc u'yex bic tabar C'uj cu bin u ruc'sic to'onex ic si'pirex, wa quij cacsiquex ij corex ti' Cristo. Mʌ' jij cu'yex wa C'uj cu bin u ruc'sic to'onex tic si'pirex, wa quij quibiquex u t'ʌn a tu ts'ibtaj Moisés uch. \p \v 29 Ca chen tucriquex wa C'uj, raji' C'uj chen ti' u winiquirob israel? Mʌ' wa raji' u C'uj xan, cax mʌ' ju winiquirob israel? Raji' jach taj, raji' xan, u C'ujir, cax ti' a mac a mʌ' ju winiquirob israel. \v 30 Quire' turiri' C'uj yʌn, rajen a C'ujo' c'ucha'an yor yiric mac taj yor, a cu yacsic tu yor ti' Cristo, cax u winiquirob israel, cax wa mʌ' ju winiquirob israel. \v 31 Rajen, mʌ' taji' wa mac cu ya'aric to'onex caj ic p'ʌtex a ba' ts'ibta'b ten Moisés ra' u q'uinin caj ij cacsajex ij corex ti' Jesucristo. Mʌ' ja wirej, ra' u q'uinin caj ij qui' acsex ij corex, jeroj ra' u q'uinino' caj yʌnxchun ij quibiquex C'uj. \c 4 \s1 Ba' cu camsico'onex u nunquir u winiquirob israel, u c'aba' Abraham \p \v 1 Ca' ij tucrex baje'rer ic nunquirex Abraham. \v 2 Mʌ' ja wirej, u winiquirob israel cu tus tucricob C'uj c'ucha'an yor yiric taj yor u nunquirob Abraham, quire' u bʌjiri' a ba' caj u betaj uch, rajen c'ucha'an yor C'uj yiric Abraham taj yor. Wa taj a ba' cu ya'aricob u winiquirob israel ti' Abraham, jeroj c'ucha'an yor u tajquintic u yor. Chen mʌ' taji', quire' mʌ' c'ucha'an yor u tajquintic u yor, quire' u bʌjiri' u beyaj a baxuco'. Rajen mʌ' c'ucha'an yor ya'aric baxuc ti' C'ujo'. \v 3 U'yex ba' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj ti' ic nunquirex Abraham uch: “Ra'iri' u q'uinino', caj irir ten C'uj taj yor Abraham barej caj u yacsaj tu yor”, baxuc ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj ti' Abraham uch. \v 4 Ca' ij cʌnex ba' cu camsico'onex a je' ra'. A mac a cu beyaj ti' u jer mac ca' bo'otac. Mʌ' c'ucha'an yor ya'arej: “Sijbir ten a je' taq'uina'.” Quire raji' cu c'ʌmic u taq'uin, quire' ra' u bo'orir u c'ʌb ti' u beyaj. \v 5 Chen C'uj, mʌ' ju ya'araj wa ca' ic betex a tsoyo', quir u rʌc ruc'sic ic si'pirex, quire' jach tsoy tu t'ʌn caj u ruc'saj ic si'pirex, quire' caj ij cacsex ij corex ti' Cristo. \v 6 Baxuco', caj u ya'araj ic nunquirex David uch, caj ya'araj: “Jach qui' yor a mac a ara'b ten C'uj, mʌna' u si'pir, cax mʌna' yutsir caj u betaj quire' toc ten C'uj.” \v 7 Mʌ' ja wirej: \q1 Jach qui' yor caj u yubaj mac caj jawsa'b u si'pir ten C'uj. Jach manan qui' yor caj u yubaj mac ruc'sa'b u si'pir ten C'uj xan. \v 8 Jach qui' yor caj u yubaj mac mʌ' ju tocar u jo'r ten C'uj quire' cax yʌn u si'pir. \m Baxuc caj u ya'araj David uch. \p \v 9 U'yex ba' quin c'atic techex. Je' wa ju chen u'yic qui' yor u winiquirob israel, an ten bic caj ya'araj ic nunquirex David uch? Mʌ' wa ju bin yubic u qui'tar yor a mac a mʌ' ju winiquirob israel? Baje'rer, ca' ij c'ʌ'otex ti' u nunquirob u winiquirob israel, u c'aba' Abraham. Ic toc erex, caj u yacsaj tu yor ti' C'uj, rajen C'uj c'ucha'an yor yiric taj yor Abraham. \v 10 Barej, caj ara'b ten C'uj c'ucha'an yor yiric wa taj yor Abraham, caj ts'oc wa ju c'ʌmic Abraham u ts'iric u bʌq'uer an ten bic nanij cu beticob u winiquirob israel pachir. Mʌ' ja wirej, mʌ' toy u c'ʌmaj Abraham u ts'iric u bʌq'uer caj ara'b ten C'uj Abraham. C'ucha'an yor yiric taj yor Abraham, quire' caj u yacsaj tu yor ti' C'uj. \v 11 Mʌ' ja wirej, pachir Abraham caj u c'ʌmaj u ts'iric u bʌq'uer quir u yesic jeroj tajij yor ʌcʌtan tu wich C'uj. Chen c'aj techex, bat'an tajij yor Abraham, quire' caj u yacsaj tu yor ti' C'uj, ra' pʌyber, rajen pachir caj u c'ʌmaj u ts'iric u bʌq'uer, soc ij querex wa taj yor Abraham. Rajen xan, ara'b ti' Abraham, raji' u tet tu cotor a mac a cu yacsicob tu yor, cax mʌ' toy u c'ʌmob u ts'iric u bʌq'uerob an ten bic nanij cu beticob u winiquirob israel. Mʌ' ja wirej, caj u chen acsob tu yorob. \v 12 A Abrahamo', raji' irej wa ju tet a mac a caj u c'ʌmob u ts'iric u bʌq'uer an ten bic nanij cu beticob u winiquirob israel. Chen raji' mʌ' irej wa ju tet ti'ob cax tu c'ʌmajob u ts'iric u bʌq'uerob. Jari' raji' u tetob, quire' caj u yacsob tu yorob ti' C'uj an ten bic Abraham caj u yacsaj tu yor uch. \s1 A ba' ara'b ten C'uj uch, cu bin u c'ʌmic a mac a cu yacsicob tu yorob ti' \p \v 13 Mʌ' ja wirej, a C'ujo', caj u toc araj ti' Abraham yejer u pararob wa cu bin ts'abir ti'ob u ru'umin ich yoc'ocab, quire' caj toc araj ti'ob. Aro' irej an ten bic mac cu p'ʌtic u ba'tac ti' u parar, wa ber cu ch'ijirob u pararob. A C'ujo', caj u ts'ajaj u t'ʌn ti' Abraham, cax mʌ' tu bet a ba' ara'b ich u t'ʌn Moisés uch. Caj u ts'ajaj u t'ʌn ti' Abraham, rajen caj u yacsob tu yor, rajen C'uj c'ucha'an yor yiric taj yor. \v 14 Mʌ' ja wirej, a mac a cu quibicob u t'ʌn Moisés, wa chen ra' cu bin ts'abir u ru'um ich yoc'ocab ten C'uj. Mʌ' ba'wir quij cacsiquex tij corex. Jot, a ba' cu toc aric C'uj xan. \v 15 Quire' u t'ʌn Moisés cu yesic C'uj cu bin ts'abir u muc'yaj a mac a cu manob tu c'asir. Mʌ' ja wirej, wa mʌna' u t'ʌn Moisés, mʌ' c'ucha'an ij corex ij cariquex wa yʌn u si'pir mac. \p \v 16 Rajen a C'ujo', caj u toc araj ti' mac a cu yacsic tu yor, je' u bin ts'abir ti' u ru'um ich yoc'ocab quire' caj u toc araj C'uj, quire' tsoy a C'ujo'. A baywo', tu cotor u ca' pararob u pararob u nunquirob Abraham c'ucha'an yorob u c'ʌmicob, quire' caj u yacsob tu yorob an ten bic Abraham, cax u winiquirob israel a tu cʌnantajob u t'ʌn Moisés, cax a mʌ' ju winiquirob israel. Caj u jach c'ʌmob C'uj an ten bic Abraham caj u c'ʌmaj C'uj uch. Rajen ij cariquex a Abrahamo', raji' u tet tu cotor an cu yacsic tu yorobe'. \v 17 Rajen ti' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj a ba' ara'b ti' Abraham. Baxuc caj ara'b ten C'uj ti' Abraham: “A teno', quin bin in ca' ric'siquech Abraham, quij ya'ara' ten C'uj, soc tech u nunquirech ti' a mac a cʌja'anob ich ya'ab u ru'umin.” Jeroj, Abraham caj u quibaj. Mʌ' ja wirej, raji' C'uj, a cu ric'sic mac ich u quimirir a tu quimenobo'. Wa raji' cu chen ts'ic u t'ʌnin, a ba' a mʌ' toy tac ich yoc'ocab, je' u joc'ar ich yoc'ocabe'. Mʌ' ja wirej, a C'ujo', mʌ' jar u joc'sic ca' cuxrac chan och a mac a mʌ' toy rochac ten u nʌ'. \p \v 18 Mʌ' ja wirej, a Abrahamo', caj u ch'uctaj ca' bin ts'abac u parar ten C'uj, cax a Abrahamo', man u q'uinin u pararʌncʌr, quire' toc ch'ijij uch. Abraham caj u quibaj a ba' toc ara'b ti' ten C'uj. Caj u quibaj Abraham, wa raji' je' u pararʌncʌr ya'ab mac ich ya'ab ru'umin, an ten bic C'uj caj u ya'araj ti' wa ber caj ya'araj: “Ra' u q'uinin bin in ca' ric'sech soc tech, u nunquirech a mac a cʌja'anob ich ya'ab ru'umin.” Jeroj C'uj caj u nup'saj u t'ʌn ti' Abraham. \v 19 A Abrahamo', mʌ' tubsa'an yor u ch'uctic a ba' toc ara'b ti' ten C'uj, cax yʌn u cien yaxq'uin xan, cax man u q'uinin u pararʌncʌr, cax yer mʌ' c'ucha'an yor u pararʌncʌr u rac' Sara, mʌ' biq'uin. \v 20 A Abrahamo', mʌ' ju tucraj chichini', wa mʌ' taj a ba' caj u toc araj C'uj ti'. Chen jach ts'aja'an yor u qui' acsic tu yor, quire' yer C'uj, je' u nup'sic a ba' caj u toc araj ti'. Jeroj, caj ya'araj Abraham ti' C'uj: “Jach caremech C'uj”, quij. \v 21 Mʌ' ja wirej, Abraham caj u toc rʌc najtaj wa mʌ' jar u betic a ba' cu toc aric C'uj ti'. \v 22 Rajen, caj ara'b ten C'uj ti' Abraham, caj c'amij Abraham ten C'uj, quire' caj u yacsaj tu yor ti' C'uj. \p \v 23 A rayo', mʌ' chen ts'ibta'b ti' Abraham, mʌ' ra' quir ya'aric wa jach tsoy Abraham. \v 24 Aro' ts'ibta'b to'onex quir u camsico'onex quir ij cacsiquex ij corex C'uj. C'uj cu ya'aric: “C'ucha'an in wor in wiric taj yor mac a cu yacsic u yor ti' in t'ʌn.” Mʌ' ja wirej, caj ij cacsex tij corex ti' a mac a caj u ric'saj Jesús ich u quimirir, rajen taj ij corex. \v 25 Mʌ' ja wirej, C'uj caj u tuchi't u parar quir u quimin te' ich yoc'ocab. A baywo', caj u bo'otaj u bo'orir ic si'pirex. Rajen, caj ric'sa'b Jesucristo ich u quimirir soc c'ucha'an yor u c'ʌmico'onex, quire' ruc'sa'b ic si'pirex. \c 5 \s1 Jeroj C'uj caj u c'ʌmo'onex \p \v 1 C'uj caj u ruc'saj ic si'pirex, quire' tij cacsex tij corex ti'. Mʌ' ja wirej, Jesús caj u p'eri'quintaj ij corex ti' C'uj, soc mʌna' ba' quic tucriquex baje'rer. \v 2 Mʌ' ja wirej, C'uj caj u betaj tsoy to'onex, quire' tij cacsex tij corex ti' Cristo. Rajen qui' ij corex quire' ij querex tu quic binex ich u sasirir C'uj. \v 3 Mʌ' chen qui' in worob quire' aro', jach qui' in worob xan, cax a tera' quin muc'yajob. Mʌ' ja wirej, in werob a baxuco', cu chichtar in muc'ob ich C'uj soc quin muc'ticob ba', cax a ba' cu tar tin woc'orob. \v 4 Mʌ' ja wirej, barej caj chichij ic muq'u'ex tu quic muc'yajex, a ra' u q'uinino', C'uj cu bin ya'aric: “Jach tsoyechex”, rajen quic ch'uctiquex C'uj cu bin u yacsico'onex ich u sasirir. \v 5 Quire' baxuco', quic ch'uctiquex, rajen mʌ' jic bin ic ch'ic suraquirex ti' a ba' quic ch'uctiquex ij quirex. Mʌ' ja wirej, u Taj'or u Pixam C'uj, a ts'a'b ten C'uj to'onex, cu ts'ic ic najtex wa C'uj u jach yajo'onex. \p \v 6 Barej a ucho', mʌ' c'ucha'an ij corex ic p'ʌtiquex a c'aso', mʌ' ij querex xan, bic tabar ic taquiquex ic bʌjex, jeroj caj c'uchij tu q'uinin, a toc p'isa'an ten C'uj uch, caj quimij Cristo ti' a mac a mʌ' yerob C'uj. \v 7 Jaj ix tʌcoj, ij querex mac, je' u quimin ti' a mac jach taj yoro'. Chen tin t'ʌn, ix ti', mʌna' mac cu quimin ti' a mac a jach tsoy yoro'. \v 8 Chen ti' toy yʌno'onex ich a c'aso', caj c'uchij Cristo quir u quimin to'onex, a baywo', ij querex jach manan u yajo'onex C'uj. \v 9 A baje'rero', C'uj caj u ruc'saj ic si'pirex, quire' tarij Cristo caj joc' u q'uiq'uer caj quimij ich u cruz. Rajen, ij querex Cristo, caj u taco'onex soc C'uj mʌ' ju ts'ictar yejero'onex ca' bin xuruc t'ʌn. \v 10 A ucho', quire' yʌn ic si'pirex, rajen tic p'actex C'uj. Chen caj quimij u parar C'uj, jeroj sisquinta'b yor C'uj ten Cristo. Jeroj Cristo, caj u p'eri'quintaj ij corex yejer C'uj, rajen mʌ' ju ts'ajej ic muc'yajex C'uj, quire' riq'uij Jesús ich u quimirir. \v 11 Mʌ' jariri', cax caj u taco'onex tu quic bin ic muc'yajex, baje'rer, qui' ij corex yejer C'uj, quire' ic Jaj Ts'urirex caj u p'eri'quintaj ij corex yejer C'uj. \s1 Adán yejer Cristo \p \v 12 Quire' Jesús, caj u p'eri'quintaj ij corex yejer C'uj, rajen mʌ' ju bin u ts'ajex ic muc'yajex C'uj, a to'onexo', rajen quic bin cuxtarex munt q'uin. Mʌ' ja wirej, quire' turiri' mac, Adán xan, raji' ic ch'ic nunquirex, raji' caj u yʌnxchun u yacsic u si'pir te' ich yoc'ocab. Quire' u si'pir ic nunquirex Adán, rajen tij cʌnex,, rajen xan, quire' tij cʌnex jeroj cu quimin mac quire' yʌn u si'pirob. \v 13 Cax mʌ' toy ara'ac ten C'uj Moisés ca' u ts'ibtej u t'ʌn ich u jo'r u witsir Sinaí, te' ich yoc'ocab tu cotor mac cu manob tu c'asir. Chen tu mʌna' u t'ʌn Moisés, raji' mʌ' ju tac u jo'r mac, cax yʌn u si'pirob. Mʌ' ja wirej, mʌ' yerob wa yʌn u si'pirob. \v 14 Chen a mac a mʌ' ju pʌyob u si'pirob an ten bic ic ch'ic nunquirex Adán caj u pʌy u si'pir. Mʌ' ja wirej, Adán caj u pʌy u si'pirob quire' mʌ' u quibaj a ba' ara'b ti' ten C'uj. Cax mʌ' baxuc u si'pirob tu cotor mac, robob caj quimob xan, quire' ra' u si'pirob tu ch'ic chun yejer Adán. Rajra' ti' yʌn u si'pirob a mac hasta c'uchij tu q'uinin caj u ts'ibtaj u t'ʌn C'uj Moisés uch. A Adáno', caj u yʌnxchun ic si'pirex te' ich yoc'ocab, chen caj tarij Jesús, a mac teta'b ten C'uj tu ch'ic chun tu cotor ba', ra' caj u yacso'onex tu tsoyir C'uj. \p \v 15 A ba' caj u ts'aja to'onex Adán quir ij quiminex u tirir ti', mʌ' quet yejer a ba' caj u ts'aja to'onex Jesúcristo. Quire' ra' u si'pir Adán, cax turiri' mac, ya'ab mac caj quimob. Baxuc xan ti' Jesucristo, cax turiri' mac, jeroj, caj u ts'a u tsoyir to'onex C'uj, quire' u yajo'onex, jeroj caj taco'onex Jesús. \v 16 A Adáno', chen turiri' mac, caj u pʌyaj u si'pir, jeroj caj u rʌc pʌyaj ic si'pirex tu cotoro'onex, rajen C'uj cu ya'aric: “Tu cotor mac yʌn u si'pir.” A ba' caj u c'asquintaj ic ch'ic nunquirex Adan, a Jesúso' caj u toc rʌc tsoyquintaj a ba' tu betaj Adán uch. Rajen, a ba' caj u betaj Jesús, a C'ujo', c'ucha'an yor jach tsoy yiric. \v 17 Quire' ic ch'ic nunquirex Adán, cax turiri' caj u pʌy u si'pir, jeroj, tu cotoro'onex bin in caj quiminex. Chen baje'rer, quire' u jer mac, raji' Jesucristo, rajen a C'ujo', quire' tsoy tu t'ʌn caj u jaws ic si'pirex. Rajen a C'ujo', caj u yiro'onex taj ij corex. Rajen tu cotor mac a cu c'ʌmic a ba' jach manan tsoy tu t'ʌn C'uj cu bin u reyinticob C'uj munt q'uin ich ca'anan. \p \v 18 Mʌ' ja wirej, wa jach taj turiri' mac caj u pʌy u si'pir, ra' ic ch'ic nunquirex Adán, rajen bin in caj quiminex. Baxuc yejer a jera', u jer mac caj u betaj a ba' taji', raji' Cristo. Rajen a ba' caj u betaj Cristo, a C'ujo' c'ucha'an yor yiric tu cotor mac tsoy yor quire' jawsa'b u si'pirob, rajen bin u ca' ts'a'bir u cuxtarob munt q'uinob. \v 19 Quire' turiri' mac mʌ' ju quibaj a ba' ara'b ti' ten C'uj, rajen caj u yacsaj u si'pirob tu cotor mac, rajen tu cotor mac cu manob tu c'asir. Baxuc xan, ti' u jer mac turiri' xan, raji' Jesucristo, quire' caj u quibaj a ba' ara'b ti' ten C'uj, rajen ya'ab mac irir ten C'uj tsoy yorob. \v 20 Mʌ' ja wirej, caj ara'b ten C'uj Moisés ca' u ts'ibtej u t'ʌn Moisés soc yiric tu cotor mac mun u si'pirob caj u yacsob uch. Baje'rer, ic toc erex mun a yʌn u sipir ich yoc'ocab, bayiri' xan, jach manan ij querex a mun jach tsoy tu t'ʌn caj u ruc's ic si'pirex. \v 21 A ucho', tu cotor mac bin u ca' quiminob, quire' caj u yacsob tu sipirob. Chen C'uj, quire' jach manan cu yajquintico'onex. Mʌ' ja wirej, quire' jach tsoy tu t'ʌn Jesucristo, jeroj C'uj c'ucha'an yor yirico'onex tsoy ij corex, rajen bin in caj cuxtarex munt q'uin. \c 6 \s1 Ic si'pirex quinsico'onex, chen Cristo cu ts'ic ij cuxtarex \p \v 1 Tin t'ʌn yʌn mac cu bin u tus a'arej: “Ca' ij qui' acs ic si'pirex soc jach manan u yajquintico'onex C'uj.” \v 2 A teno', quin nunquic. Cax mʌ' ic yʌn acsiquex ic si'pirex, mʌ' biq'uinin quic acsic ic si'pirex, quire' an ten bic u baquer mac, a jach quimin mʌ' c'ucha'an yor u wʌc'ʌs acs u sipiri', baxuc to'onex xan. Rajen tsire'ej, cax mʌ' ic yʌn acsiquex ic si'pirex. \v 3 U'yex ba' quin c'atic techex. Mʌ' wa ja werex biquinin caj acsa'b ja' ta jo'rex? Mʌ' ja wirej, caj acsa'b ja' ta jo'rex soc yiric tu cotor mac wa p'eri'echex yejer Cristo. Rajen caj acsa'b ja' ta jo'rex, jeroj irej wa p'eri' caj quimechex yejer Cristo. \v 4 Ra' u q'uinin caj acsa'b ja' tic jo'rex, ra' u c'at ya'aric quimo'onex yejer Cristo. Bayiri' xan, quet rʌc but'a'an ic baquerex yejer Cristo. Rajen, caj ric'sa'b Cristo ten u jach tsoyir u chichir u muc' C'uj ich u quimirir, baxuc to'onex xan caj ric'sa'bo'onex, caj waysa'bo'onex ten C'uj soc ric'ben winiquiro'onex. Rajen ca' ic p'ʌtex a ba' tic betex uch. \p \v 5 Quire' a to'onexo', p'eri'o'onex yejer Cristo, rajen, iro'onex wa quimeno'onex yejer Cristo caj quimij ich u cruz uch. Rajen caj ric'sa'b Cristo ich u quimirir, baxuc iro'onex wa ric'sa'bo'onex ich ic quimirirex, rajen ric'ben winico'onex. \v 6 Ba' u c'at ya'aric aro'? Ic toc erex, a ucho', caj mano'onex ich tu cotor u c'asir, mʌ' jic tucrex a ucho', chen baje'rer ic toc erex, quet caj bajo'onex yejer Cristo ich u cruz, rajen, mʌ' ra' quic ts'urintiquex a c'aso'. \v 7 Mʌ' ja wirej, an ten bic mac quimen mʌ' c'ucha'an yor yacsic u sipir, baxuc to'onex xan. \v 8 An ten bic caj quimij Jesús ich u cruz, baxuc to'onex xan, rajen caj riq'uij Jesús ich u quimirir soc u wʌc'ʌs cuxtar. Baxuc quij cacsiquex tij corex quet ca' bin cuxraco'onex yejer Cristo. \v 9 Mʌ' ja wirej, ic toc erex, a Cristojo', mʌ' c'ucha'an yor u wʌc'ʌs quimin, mʌ' ju bin ca' quimin biq'uin, quire' ric'sa'b ich u quimirir, rajen mʌna' mac yʌn u muc' quir u ca' quinsic Cristo. \v 10 Mʌ' ju wʌc'ʌs quimin Jesús, mʌ' ju bin ca' quimij biq'uin, quire' caj quimij, chen teni' cu quimin quir u ruc'sic ic si'pirex. Chen baje'rer, a Jesúso' cuxa'an quir u betic tu cotor ba' u c'at C'uj. \v 11 Rajen, ca' a tucrex a baxuquechex a mac jach taj quimij, soc mʌ' c'ucha'an a worex a wacsiquex a si'pirex, chen cuxa'anechex soc a betiquex tu cotor a ba' u c'at C'uj. Mʌ' ja wirej, cuxa'anechex quire' p'eri'echex yejer Jesucristo ic Jaj Ts'urirex. \p \v 12 Quire' bin u caj quimin a winquirex, rajen mʌ' ja cha'iquex u yacsiquex a si'pirex, mʌ' a quibiquex a ba' cu pachtic a c'aso'. \v 13 Mʌ' ja cha'iquex a ts'urintiquex c'aso' a ca pachitiquex ta worex quir a betiquex, a ba' mʌ' ju qui'quintej yor C'uj. Quire' a to'onexo', a ucho', quimo'onex, chen baje'rer toc cuxa'ano'onex, baxuc cu yirico'onex C'uj. Rajen toc c'ubechex a wʌc'ʌs bʌjiri'ex ti' C'uj, soc a chen manex tu tsoyir. \v 14 Quire' mʌ' ba'wir quir a wacsiquex a si'pirex baje'rer, quij Pablo, u t'ʌn Moisés a ba' caj u ts'ibtaj uch, rayo' mʌ' ja ts'urintiquex. Mʌ' ja wirej, raji' ca ts'urintiquex C'uj, a mac a jach yajechexo'. \s1 Mac a ts'urirex? \p \v 15 A teno', tin t'ʌn, yʌn mac bin u ca' u tus a'arej: “Ca' ic pʌyex ic si'pirex, ra' u q'uinino' mʌ' jic ts'urintex u t'ʌn Moisés, mʌ' biq'uin, chen jari' C'uj, raji' quic ts'urintiquex baje'rer, rajen tu yajquin to'onex?” \v 16 Mʌ' ja wirej, a mac a cu c'ubic u bʌj, quir u quibic u t'ʌn u jer mac, jeroj oc c'urewir. Tin t'ʌn, a werex aro', rajen wa ca manex tu c'asir ca quibiquex a c'aso', jeroj oquechex ta c'urewirex. U bo'orir cu bin ts'abir techex, quir a quiminex. Chen wa ca quibiquex C'uj, ca' ocaquechex u c'urewechex C'uj. Raji' cu bin u ts'ic techex a cuxtarex, a ba' jach tsoy. \v 17 A ucho', caj a manex ich u c'asir, chen baje'rer quin jach a'aric ti' C'uj: “Bayo'”, quire' caj a wu'yajex a mac a caj u tsec'taj techex u jach tsoyir u t'ʌn C'uj caj a quibex a wacsiquex ta worex ti' Jesús. \v 18 Rajen, a C'ujo', caj u jawsechex ti' a si'pirex a ca ts'urintiquex ucho', soc u yacsiquechex u c'urewechex C'uj. \v 19 A teno', quin camsiquechex an ten bic mac cu tsicbar ich yoc'ocab, quire' a baxuco', a mac a ti' yʌn ich yoc'ocab cu bin u najtob. Mʌ' ja wirej, a ucho', ca manex ich tu cotor u c'asir soc a qui' acsic a si'pirex. Baxuco' xan, baje'rer, qui' manenex tu tsoyir soc a cʌniquex C'uj a manex tu tsoyir. \p \v 20 Quire' a ucho', ca manex a qui'quint a worex ich tu cotor u c'asir, rajen mʌ' c'ucha'an a worex a c'ʌs manex tu tsoyir, chichin. \v 21 Arex ten wa qui' a worex tu ca manex tu c'asir uch. Tin t'ʌn, mʌ' jach qui' a worex uch, chen baje'rer caj a ch'aj suraquirex tu manechex tu c'asir uch. Mʌ' ja wirej, a mac a cu yacsic u si'pir cu bin u ts'a'bir u muc'yaj. \v 22 Chen baje'rer, jach taj caj a toc p'ʌtex a si'pirex caj a wacsex a si'pirex uch, quire' caj a quibajex u t'ʌn C'uj. Rajen caj a c'ubex a bʌjex ti' C'uj soc u ts'ic techex a cuxtarex munt q'uin. \v 23 Mʌ' ja wirej, u bo'orir u si'pir mac quir u ts'abir u muc'yaj. Chen a C'ujo', caj u sijato'onex quir ij cuxtarex munt q'uin quire' tij cacsex tij corex ti' Jesucristo ic Jaj Ts'urirex. \c 7 \s1 Yʌn ba' ca' ij cʌnex tu cu ch'ic u rac' mac \p \v 1 A techexo', in wet acsa'orirex, a werex bic tabar a juezo' yʌn u muc', rajen ca' ij quibex u t'ʌn, a mun q'uin cuxa'ano'. Chen wa ber cu quimin mac, a ts'oc u ts'urinta'r juezo'. \v 2 U'yex ba' quin camsiquechex. A xquico', a tu ch'aj u mame', cu ya'aric a juezo': “Mʌ' ja yʌn p'ʌtic a mam a mun yaxq'uin cuxa'an ich a wicnʌn tech.” Chen a ray u q'uinino', cu quimin u mam, a juezo' cu yiric a xquico', irej wa mʌ' u ch'amʌn u mam. \v 3 Wa ra' xquico' cu p'ʌtic u mam quir u mamintic u jer, cax ti' toy cux'a'an u jach mam. Jach c'as cu betic. Chen wa quimij u mam, a ray xquico', baje'rer sipta'b quir u bin u ch'ic u jer u mam. Mʌ' ja wirej, ʌcʌtan a juezo', sipta'b a ray xquico'. \p \v 4 Baxuc techex in wet acsa'orirex, caj quimij Jesús ich u cruz, quet caj quimo'onex xan, rajen mʌ' ba'wir to'onex u t'ʌn Moisés, quire' sipta'bo'onex ten C'uj. Mʌ' ja wirej, sipta'bo'onex soc p'eri'o'onex yejer u jer, a ric'sa'b ten C'uj ca' ic betex an ten bic C'uj u c'at. \v 5 A ucho', mʌ' toy ij cacsex tij corex caj mano'onex ich a ba' quic pachtiquex tij corex, a jach c'aso'. A ray u q'uinino' a ba' ara'b ich u t'ʌn Moisés tu chen p'us ij corex soc ic chen pachtiquex a c'aso', soc ic ts'urintiquex a c'aso', rajen oric u ts'ic muc'yajex. \v 6 Caj ij cacsex tij corex ti' Cristo, caj u sipto'onex ti' a ba' ts'ibta'b ich u t'ʌn Moisés uch, quire' quet caj quimo'onex yejer Jesús ich u cruz. Rajen quic beyajex ti' C'uj, quire' caj u ts'ajaj to'onex u ric'ben cuxtar u Taj'or u Pixam C'uj, soc mʌ' biq'uin ic ts'urintiquex a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés. \s1 Ic si'pirex yejer a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj \p \v 7 Mʌ' jij carex wa jach c'as a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés. Mʌ' c'asi', quen. Mʌ' ja wirej, u t'ʌn Moisés caj u yesaj to'onex ba' jach c'as, ra' ic si'pirex. Quire' je' wa jij querex wa tij cacsex ic si'pirex caj ij pachtiquex u ba'tac mac? Mʌ' ja wirej, u t'ʌn Moisés caj ya'araj: “Mʌ' ja yʌn pachtex u ba'tac mac.” Rajen ij querex ba' ic si'pirex. \v 8 Mʌ' ja wirej, caj u c'ʌnaj u t'ʌn Moisés soc u tumtic ij corex wa quic pachtiquex tij corex tu cotor a ba' jach c'aso'. Mʌ' ja wirej, taro' cu ya'aric ich u t'ʌn Moisés, a ba' mʌ' tsoy to'onex. Chen wa mʌna' u t'ʌn Moisés mʌ' ij querex wa quic manex ij cacsex tic si'pirex. \v 9 A ucho', mʌ' jij qui' najtex a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés. A to'onexo', caj ic tucrex jach tsoyo'onex. Chen caj ij qui' najtex a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés uch, jeroj, a ray u q'uinino' caj ij quirex ij cacsex tic si'pirex. Tij quirex mʌ' qui' ij corex, orac u ts'ic ic muc'yajex to'onex. \v 10 A baywo', caj ic c'ʌ'otex a ba' ts'iba'an ten Moisés uch, raji' caj ic tus tucrex raji' cu ts'ic ij cuxtarex, jari' caj u chen ts'ato'onex quir ij quiminex. \v 11 Mʌ' ja wirej, caj u tus araj to'onex quire' u c'asir ij corex. Ij querex uch wa c'ucha'an ij corex ic tus betex uch tu cotor a ba' ti' yʌn ich u t'ʌn Moisés, a caj u toc a'ara to'onex u t'ʌn, chen ra'iri' t'ʌn cu ya'aric wa je' u bin ts'abir ic muc'yajex, quire' ra' ic si'pirex. \v 12 A ray tuno', u t'ʌn Moisés, a caj u ts'ibtaj uch, raji' u t'ʌn C'uj. Tu cotor a ba' ts'iba'an jach tsoy, quire' taj. \v 13 Bic tabar a ba' jach tsoy an ten bic u t'ʌn Moisés caj u yesaj to'onex bin in caj quiminex? Mʌ' ja wirej, jach tsoy u t'ʌn Moisés, quire' caj u yes ij cacsiquex ic si'pirex, rajen cu ts'abʌr ij quiminex. A ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés tsoy, quire' caj u yesaj to'onex a ba' sipir caj ij cacsex. Rajen a ba' ara'b ti' Moisés ten C'uj ts'a'b ti', soc chʌca'an ij quiriquex a ba' quic betiquex jach c'as. \p \v 14 Mʌ' ja wirej, u Taj'or u Pixam C'uj, caj u ts'ajaj u t'ʌn ti' Moisés, chen a to'onexo', quic manex ti' a ba' quic pachtiquex tij corex, a ba' jach c'aso'. Ra' quic ts'urintiquex, a c'aso'. \v 15 Rajen mʌ' jin betej a ba' in c'at in betic. Cax a ba' mʌ' jin c'at, ra' quin betej. A teno', mʌ' jin wer biquinin baxuc quin betic aro'. \v 16 Rajen wa quin wacsic in si'pir, cax mʌ' jin c'at in wacsic tin si'pir, jeroj quin c'ʌ'otic a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj, a caj u ts'ibtaj Moisés jach tsoy, quire' cu ma'quintic in ber ti' a ba' jach c'aso'. \v 17 Chen mʌ' ten betiqui'. Mʌ' ja wirej, u c'asir a aca'an tin wor, ra' cu betic a ba' mʌ' jin c'at in betej. \v 18 Rajen ij querex jach taj mʌna' u tsoyir aca'an tin wor, quire' cax in chen pacht a ba' jach tsoyo' mʌ' ju c'uchur in wor in betej, quij. \v 19 Quire' in chen c'at in betic a tsoyo', chen mʌ' c'ucha'an in wor in betej a tsoyo'. Chen a ba' mʌ' tsoyo', ra' quin betic cax mʌ' jin c'at in betic. \v 20 Wa quin chen betic a ba' mʌ' jin c'ate', rajen mʌ' ten betic aro', chen in si'pir a aca'an tin woro' ra' acsic in si'pir. \p \v 21 A werex ba' in ber a teno'? A teno', in jach c'at in betic a tsoyo', chen a c'aso', a aca'an tin woro' ra' c'astic in ber. \v 22 Jeroj tin woro', in jach c'at in ts'urintic u t'ʌn C'uj. \v 23 Cax in jach c'at in ts'urintic u t'ʌn C'uj, chen ti' yʌn ba' a cu chich pʌyiquen, soc in wacsic a ba' quin pachtic tin woro', rajra' cu yacsic in si'pir. \v 24-25 Rajen otsiren, a teno', in jach c'at a ba' u c'at C'uj, chen a ti' yʌn, ba' a cu chich pʌyiquen soc u yacsic in sipir. Mac cu bin u siptiquen ti' a ba' cu chich pʌyiquen quir in quinsa'r? “Bayo'”, quin wa'aric ti' C'uj, quire' in wer cu siptiquen Jesucristo ic Jaj Ts'urirex. \c 8 \s1 Quij cuxtarex quire' u Taj'or u Pixam C'uj \p \v 1 Rajen a to'onexo', mʌ' u bin ts'abir ic muc'yajex ten C'uj, a mac tu p'eri'quintob u bʌjob yejer Cristo. Mʌ' ja wirej, cu beticob a ba' u c'at u Taj'or u Pixam C'ujo'. Rajen mʌ' ju manob tu c'asir an ten bic cu pachticob tu yorob. \v 2 Mʌ' ja wirej, u Taj'or u Pixam C'uj, a mac quic ts'urintiquex caj u ts'aj to'onex quir ij cuxtarex ric'ben, quire' tij cacsex tij corex ti' Jesucristo. Rajen caj u taco'onex ti' ic si'pirex, a ra' quic ts'urintex uche'. Baje'rer, mʌ' ju bin ts'abir ic muc'yajex. \v 3 Mʌ' ja wirej, ic bʌjiri'ex, mʌ' c'ucha'an ij corex ij qui' betiquex a ba' u jach c'at to'onex ich u t'ʌn Moisés. Rajen u t'ʌn Moisés, mʌ' c'ucha'an yor u taquico'onex. Chen a C'ujo', c'ucha'an yor u taquico'onex, quire' raji' caj u tuchi'taj u parar turiri' ich yoc'ocab soc u ch'ic u winquirir an ten bico'onex ic winquirirex, quir u ruc'sic ic si'pirex. A to'onexo', yʌn ic si'pirex, chen a Jesúso', mʌna' u si'pir a ti'o'. \v 4 Baxuc caj u beto'onex C'uj soc c'ucha'an ij corex ic betiquex u tsoyir, an ten bic cu ya'aric ich u t'ʌn Moisés. Mʌ' ja wirej, je' u c'uchur ij corex ic betiquex aro', quire' mʌ' jic bin ic betex a ba' quic pachtiquex tij corex a c'aso'. Je' ic chen betiquex a ba' u c'at u Taj'or u Pixam C'ujo'. \p \v 5 Quire' ij querex a mac a cu betic a ba' cu pachtic tu yor, a c'aso', cu chen u'yic u c'asir a cu pachtic tu yoro'. Baxuc ij querex a mac a cu betic a ba' u c'at u Taj'or u Pixam C'uj cu bin u chen cʌxtic bic tabar u qui'quintic u yor C'uj. \v 6 Quire' a mac a cu chen cʌxtic u qui'quintic u bʌjiri' yor yejer a ba' yʌn ich yoc'ocab, je' u quimine'. Chen a mac a cu cʌxtic a ba' cu qui'quintic u yor C'ujo', je' u qui'tar yor ti' C'uj, bayiri' je' u cuxtar munt q'uine'. \v 7 Mʌ' ja wirej, a mac a cu yubic a ba' cu pachtic tu yor, a c'aso', raji' cu p'actic C'uj, quire' u c'at u betic a ba' cu ya'aric ich u t'ʌn Moisés. Cax u c'at u betic a ba' cu ya'aric ich u t'ʌn Moisés, mʌ' ju c'uchur u yor u betic. \v 8 Mʌ' ja wirej, a cu yubic a cu pachtic tu yor a c'aso', mʌ' biq'uin cu bin u betic a ba' cu bin u qui'quintic u yor C'uj. \p \v 9 Chen baje'rer, mʌ' ja betex a ba' uchben cuxtarex u c'at. Ca bin a betex a ba' u c'at u Taj'or u Pixam C'uj, quire' ric'ben winiquechex wa jach aca'an ta worex u Taj'or u Pixam C'uj. A mac a mʌ' aca'an u Taj'or u Pixam C'uji' ti', raji' mʌ' ju chan parar C'uj. \v 10 Cax cu bin quimin a winquirirex quire' yʌn a si'pirex, chen wa jach aca'an Jesucristo ta pixamex ca bin cuxtarex munt q'uin ich ca'anan, quire' C'uj caj u ruc'saj ic si'pirex. \v 11 A C'ujo', caj u ric'saj Jesús ich u quimirir. Wa jach aca'an ta worex u Taj'or u Pixam C'uj, jeroj an ten bic C'uj caj u ric'saj Jesús ich u quimirir, baxuc techex, bin u ca' u ric'sic a winquirirex a cu bin quimin. Mʌ' ja wirej, cu bin u ric'sic a winquirirex, quire' aca'an u Taj'or u Pixam C'uj ta pixamex baje'rer. \p \v 12 Quire' a C'ujo', baxuc cu bin u betic to'onex, rajen in wet acsa'orirex, ca' ic betex a ba' u c'at C'uj. Tsire'ej, a ba' u c'at ij cuxtarex a uchbeno', a c'aso', a quic pachtex tij corexo'. \v 13 Quire' wa quij cacsiquex ic si'pirex an ten bic quic pachtiquex tij corex ti' a c'aso', jeroj munt q'uin, quic bin satʌrex quire' yʌn ic si'pirex. Chen ti' yʌn u Taj'or u Pixam C'uj quir u yamtico'onex, soc ic p'ʌtiquex a ba' quic pachtiquex tij corex ti' a c'aso'. Wa quic p'ʌtiquex a ba' quiri' c'as a quic betiquex, je' ij cuxtarex munt q'uin. \p \v 14 Tu cotor ra' u chan parar C'uj a cu cha'bʌr u pʌyʌr u ber ten u Taj'or u Pixam C'uj. \v 15 Barej, caj ij c'ʌmex u Taj'or u Pixam C'uj, rajen tu ch'u chan pararinto'onex a C'ujo'. A baje'rer, a to'onexo', mʌ' jic yʌn ch'a'ex sajquirex ti' C'uj an ten bic u c'urewob cu ch'ic sajquirob ti' u ts'urirob. Quire' u Taj'or u Pixam C'uj cu yamtico'onex soc ic t'ʌniquex C'uj baxuc: “Ic Tetex”, quij ya'ara' ti'. \v 16 Mʌ' ja wirej, ra'iri' cu ya'aric to'onex u Taj'or u Pixam C'uj wa ju pararo'onex C'uj. \v 17 Mʌ' ja wirej, an ten bic u parar mac bin u caj c'ʌmob tu cotor a ba' cu bin ts'abir ten u tet ti'ob. Baxuc ti' C'uj xan, je' ij c'ʌmiquex tu cotor a ba' cu bin u ts'ajej to'onex C'uj. Jach taj quet ca' bin ij c'ʌmiquex yejer Jesucristo a ba' cu bin ts'ajej ten to'onex C'uj. Chen bin ij ca'ex muc'yajex an ten bic muc'yajnʌjij Cristo Jesús uch, soc quet ij cuxtarex ich u sasirir C'uj ich ca'anan. \p \v 18 Jach taj quic muc'yajex ich yoc'ocab an ten bic cu chuquicob ic pachex, baxuc tu quic yajtarex, baxuc tu cu chi'ob ic pachex. Chen pachir je' u joc'ar tsoyo'onexe'. Mʌ' ja wirej, u bʌjiri' C'uj cu bin u betic aro'. Rajen mʌ' ic yʌn tucrex ic bʌjex cax quic muc'yajex ich yoc'ocaba', quire' ra' tu quic binex jach manan tsoy aro'. \v 19 Mʌ' ja wirej, tu cotor a ba' beta'b ten C'uj ich yoc'ocab uch, ra' cu pachticob, jach manan cu pachticob u yirob u q'uinin ca' bin c'uchuc soc C'uj cu bin ya'aric to'onex: “Jeroj in pararechex.” Ra' quic bin ij cu'yiquex, quire' u pararo'onex C'uj. \v 20 Mʌ' ja wirej, tu cotor ba' a ti' yʌn ich yoc'ocab, mʌ' ju betaj baxuc caj u betaj C'uj tu ch'ic chun. C'uj tu rorobt'ʌntaj soc mʌ' ju jach joc'ar tsoyir quire' raji' u si'pir Adán. Chen baje'rer robob cu c'ujinticob C'uj quir u wʌc'ʌs betic u ric'benin. \v 21 Quire' tu cotor a ba' te' yʌna', rajra' cu quiminob. Chen barej ca' bin waysaco'onex u pararo'onex C'uj, quet baxuc cu bin waysa'bir soc jach manan tsoyir xan tu cotor a ba' beta'b ten C'uj. \v 22 Mʌ' ja wirej, ij querex tu cotor ba' a beta'b ten C'uj, a te' yʌna' ich yoc'ocab, cu muc'yajob baje'rer, quire' mʌ' waysa'bi' soc jach manan tsoyir tu ca' ten. Cu muc'yaj irej xquic, a c'uchij tu q'uinin u rochic chan och. \v 23 Quire' toc aca'an tic pixamex u Taj'or u Pixam C'uj, rajen ij querex cu bin u waysico'onex u pararo'onex C'uj. Rajen queto'onex yejer a ba' caj u betaj C'uj ich yoc'ocab, quic xoptiquex tij corex ca' bin waysaco'onex u pararo'onex C'uj, quet yejer ic winquirirex. Quic ch'uctiquex a ra' u q'uinino'. \v 24 Caj tij cacsajex tij corex ti' Cristo, caj ara'b to'onex bin u ca' ts'abir ten C'uj to'onex u jer ric'ben ic winquirirex. Raji' ti' toy quic pajiquex baje'rer. Je' wa jin pajic a ba' caj u toc ts'aja ten? Mʌ' jic pajex. \v 25 Chen a to'onexo', quic pajiquex a ba' mʌ' ij quirmʌnexo', quire' ic toc erex je' u waysico'onex. Rajen ca' ic muc'tex cax a ba' a cu tar to'onex hasta ca' bin c'uchuc tu q'uinin. \p \v 26 Ti' yʌn xan, u Taj'or u Pixam C'uj quir u yamtico'onex a mac mʌ' toy chichac u yor ti' u t'ʌn C'uj. A to'onexo', mʌ' ij querex bic tabar ij c'atiquex ba' ti' C'uj. Mʌ' bic tabar ic tsicbarex ti' C'uj. Cax mʌ' c'ucha'an ij corex ic tsicbarex ti' C'uj, quic xoptiquex. Jeroj a ra' u q'uinino', u Taj'or u Pixam C'uj cu chich t'ʌnic C'uj to'onex. Mʌ' ja wirej, u Taj'or u Pixam C'uj jach manan cu t'ʌnic C'uj to'onex. \v 27 Quire' a C'ujo', u qui' er tu cotor ba' a ti' yʌn tij corex, bayiri' C'uj cu najtic a ba' cu ya'aric u Taj'or u Pixam C'uj. Mʌ' ja wirej, u Taj'or u Pixam C'uj cu t'ʌnic C'uj, quire' yer a ba' tsoy tu t'ʌn C'uj, baxuco', cu chich t'ʌnic C'uj ti' tu cotor a yacsmʌnob tu yorob. \s1 Jach manan cu yajquintico'onex C'uj \p \v 28 Bayiri' xan, ij querex a mac a cu yajquinticob C'uj, cax wa ba' u ber a ti'obo', bin u ca' joc'ar u tsoyirob. Quire' a C'ujo', caj u qui' tucrob, rajen caj u teta'bob soc u tarob, soc p'eri' yorob yejer C'uj. \v 29 Mʌ' ja wirej, a C'ujo', yer tu toc chunin cax mʌ' toy betac yoc'ocab, C'uj u toc er mac cu bin yacsic tu yor ti'. Rajen pʌyber C'uj caj u tucro'onex quir u waysico'onex an ten bic u parar Jesucristo, a baywo' tu cotoro'onex ic sucu'unex, Jesucristo a to'onexo' yits'ino'onex. \v 30 Rajen C'uj caj u pʌyo'onex quir ic tarex quire' C'uj pʌyber caj u tucro'onex tu ch'ic chunin tu cotor ba'. Rajen C'uj caj u ruc's ic si'pirex, quire' C'uj caj u toc araj ca' u taco'onex ti'o'. Rajen xan cu bin u joc'ar tsoyo'onex ich ca'anan quire' C'uj caj u toc ruc's ic si'pirex. \p \v 31 Mʌ' ja wirej, a C'ujo' mʌ' ju p'ʌtico'onex, rajen tsire'ej wa ju jer mac cu chen p'actico'onex. \v 32 C'aj techex a C'ujo', caj u ts'aj u parar turiri' quir u bo'otic u bo'orir ic si'pirex. Mʌ' jari'o', caj u ts'aj u parar quir u quimin to'onex, quet caj u ts'ajaj to'onex tu cotor a ba' ij c'atex. \v 33 Ti' wa yʌn mac a c'ucha'an yor u taquic ic jo'rex a to'onexo', a tij cacsex tij corex ti' Cristo? Mʌna' mac c'ucha'an yor u taquic ic jo'rex ti' C'uj, quire' u bʌjiri' C'uj caj u toc araj: “Taj ij corex.” \v 34 Mʌna' mac c'ucha'an yor u taquic ic jo'rex a to'onexo', a tij cacsex tij corex soc u bin ts'abir ic muc'yajex, quire' Cristo caj u bo'otaj u bo'orir ic si'pirex caj quimij, bayiri' caj ric'sa'b ich u quimirir. Bayiri' ti' cura'an ich u noj C'uj tu cu t'ʌnic C'uj to'onex. \v 35 Mʌ' ja wirej, a Cristojo', cu yajquintico'onex, rajen mʌna' mac cu bin u ruc'sico'onex ti' Cristo. Jaj ix tʌcoj, bin ij ca'ex ic muc'yajex. Jaj ix tʌcoj bin u ca' u chi'ob ic pachex. Jaj ix tʌcoj bin u ca' u chuquicob ic pachex. Jaj ix tʌcoj, bin ij ca'ex ic wi'ijchʌjʌrex. Jaj ix tʌcoj, wa mʌna' ic noq'uex quir ic buquintiquex. Jaj ix ti', yʌn mac cu bin p'actiquechex. Jaj ix tʌcoj, bin ij ca'ex quiminex, quire' ch'ʌc'bir ic jo'rex yejer mascab. Cax baxuco' bin ij ca'ex muc'yajex, mʌna' mac cu bin u ruc'sico'onex ti' Cristo. \v 36 Baxuc caj tsec'ta'b to'onex bin ij ca'ex muc'yajex ti' Cristo. U'yex ba' cu ya'aric ich u t'ʌn C'uj uch: \q1 Quire' tij cacsajex tij corex tech C'uj, rajen, cu sayʌrob tic pachex soc ij quinsa'rex u buru q'uin an ten bic cu quinsicob u yʌrʌc' tʌmʌn yuc ich tu cu naj quinsicob tʌmʌn yuc. \m \v 37 Jach taj rajra' quic muc'yajex, quire' tij cacex tij corex, chen mʌ' ju c'uchur u yorob u chi'o'onexob. Mʌ' ja wirej, rajra' quic muc'tiquex tu cotor, quire' ts'a'b ic muq'uex ten Cristo quire' u yajo'onex. \v 38 Rajen, in wer jach taj mʌna' mac c'ucha'an yor u taquiquen ti' C'uj, quire' jach manan u yajen C'uj, cax wa quij quiminex u yajo'onex. Cax wa cuxa'ano'onex cu yajo'onex. Cax wa ju yʌjmasirob u t'ʌn C'uj u c'atob u taquico'onex, mʌ' c'ucha'an yorob ti'. Cax wa ju jach ts'urir quisin. Cax wa ba' ic ber to'onex baje'rer, mʌ' ju taco'onex. Cax wa pachir a ba' ic ber to'onex tu q'uinin ca' bin tac, mʌ' ju c'uchur yor u taco'onex quire' jach manan cu yajo'onex a C'ujo'. \v 39 Cax wa ba' cu tar ich yara'an ru'um. Cax wa ra' cu tar ich ca'anan, cax wa ti' yʌn u jer a ba' a beta'b ten C'uj, mʌ' ju c'uchur yor u taco'onex, quire' jach manan u yajo'onex C'uj quire' tij cacsex tij corex ti' Jesucristo ic Jaj Ts'urirex. \c 9 \s1 Teta'b u winiquirob israel ten C'uj \p \v 1 A teno', caj in wacsaj tin wor ti' Cristo, rajen taj quin wa'aric techex. Mʌ' tus in ca'. Bayiri' xan, aca'an u Taj'or u Pixam C'uj tin pixam, rajen in wer taj a ba' quin wa'arique'. \v 2 Jach manan quin tucric in wet winiquirob israel. \v 3 Quire' jach manan quin tucric in wet winiquirob israel, a mac in bʌjob, quij Pablo. Rajen a teno', je' in cha'ic Jesús u puriquen ich c'ac', soc mʌ' ju binob in wet winiquirob israel ich c'ac', wa cu chen bin qui' acsa'bir ten C'uj ich ca'anan, chen mʌ' c'ucha'an in wor ti'. \v 4 Mʌ' ja wirej, a C'ujo', caj u tetaj a tenob u winiquirenob israel quire' u pararenob C'uj. Robob caj yirob u jach sasirir C'uj. Raji' xan, caj u ts'aja ti'ob u t'ʌn soc yerob ba' cu bin u betic C'uj. Caj ts'a'b ti'ob ten C'uj u t'ʌn Moisés. Caj esa'b ti'ob bic tabar u c'ujinticob C'uj. Bayiri' xan, C'uj caj u ya'araj ti'ob a ba' cu bin ts'a'bir ten C'uj ti'ob. \v 5 Bayiri' xan, robob u winiquirob israel, u pararob u ch'ic nunquirob uch. Mʌ' ja wirej, ich u winiquirob israel tarij Cristo caj c'uchij tu q'uinin u ch'ic u winquirir. Raji' u c'ujir tu cotor mac, ca' sʌjta'c ten tu cotor mac muntq'uin. Jeroj. \p \v 6 Cax quin jach tucric in wet winiquirob israel, mʌ' jin wa'arej techex wa C'uj mʌ' toy u nup'sej a ba' caj u toc araj ti' in wet winiquirob israel uch. A ba' quin jach aric techex, yʌn mac ich u winiquirob israel, robob mʌ' ju pararob C'uj. \v 7 Mʌ' ja wirej, tu cotor u pararob ic nunquir Abraham mʌ' ju xaca C'uji', an ten bic u jach pararob u nunquir Abraham. C'aj techex wa ja ba' ara'b ten C'uj ti' ic nunquir Abraham uch? “Chen ra' u ca' parar a parar Isaac, ra' quin bin in xaquic an ten bic a jach parar a techo'.” Baxuc ara'b ten C'uj. \v 8 A ba' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj cu ya'aric wa Isaac caj teta'b ten C'uj mʌ' ju jeri'. Rajen raji' Isaac jach taj u parar Abraham, raji' cu bin c'ʌmbir a ba' toc ara'b ten C'uj ti' u tet Abraham. Ra' cu camsico'onex, tu cotor mac mʌ' ra' u parar C'uj, cax robob u pararob ic nunquir Abraham. Jari' a mac ara'b ten C'uj ich u t'ʌn, robob jach taj u pararob Abraham. \v 9 Quire', u'yex ba' ara'b ti' Abraham ten C'uj a ray u q'uinin ucho': “Baje'rer a ray yaxq'uino' Abraham, a rac' u c'aba' Sara, je' u pararʌncʌr.” Baxuc caj ara'b ten C'uj ti' Abraham. \p \v 10 Mʌ' chen jera'. Caj c'uchij tu q'uinin caj ch'ijij Isaac, caj u ch'aj u rac' Rebeca. Caj pararnʌjij Rebeca, yʌn ca'tur u chan ochir tu nʌc', p'eri'ob u tet, raji' ic nunquir u winiquirob israel. \v 11-12 Cax u pararob Isaac mʌ' toy rocha'c ten u nʌ' Rebeca uch, cax u chan ochir Isaac mʌ' tu betaj a tsoyo' mʌ' ju betaj a c'aso', ti' toy yʌn ich u nʌc' u nʌ', C'uj caj u tetaj turiri' u parar Isaac. Ra' quir u yesic to'onex wa C'uj tsoy tu t'ʌn, u tetic mac, cax mʌ' ba' caj u betaj caj u tetaj C'uj. Quire' a C'ujo' cu tetic a mac u c'at. Rajen caj u yubaj Rebeca u chan ochir tu nʌc' caj yubaj ya'ara' ten C'uj Rebeca: “Ra' sucu'unbir cu bin beyaj ti' yits'in.” Baxuc caj ya'araj C'uj ti' Rebeca. \v 13 Baxuc caj ara'b ten C'uj xan. Tan u tsicbar C'uj ti' u pararob Rebeca: “Jach manan in yajquintic a Jacobo', quij C'uj, chen Esaú, mʌ' jin neyajquintic.” Baxuc caj ara'b ten C'uj xan. \p \v 14-15 Yʌn mac cu bin ya'aric a ba' cu betic C'uj mʌ' tsoyi', quire' caj u tetaj Jacob, chen mʌ' ju tetaj Esaú. Chen ra' mʌ' taji'. Quire' a C'ujo', cu betic a ba' tsoy tu t'ʌn. Rajen caj ara'b ten C'uj Moisés: “A teno', quin yajquintic a mac in c'at in yajquintic.” Baxuc caj ya'araj C'uj. \v 16 U'yex ba' cu camsico'onex aro'. A C'ujo' mʌ' ju yajquintic mac, quire' u bʌjiri' u c'at, cax cu jach p'is u bʌj quir u yajquinta'r ten C'uj. Aro' mʌ' biquin cu yajquinta'r ten C'uj. Cu chen bin yajquinbir ten C'uj a mac wa ju c'at C'ujo'. \v 17 Bayiri' xan, ti' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj caj u ya'araj ti' u rey u winiquirob egipto: “A teno', quij C'uj, caj in wacsech soc tech ca bin u reyintiquechob u winiquirob egipto soc yiricob mac a carem beyajo' wa quin betic quire' tech. A baywo' tu cotor mac je' u yiricob c'ucha'an in wor in betic tu cotor ba'.” Baxuc ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj. \v 18 Ra' cu camsico'onex, a C'ujo' cu yajquintic mac u c'at u yajquintic. Baxuc xan, a C'ujo' cu bin u chichquintic u jo'r mac soc mʌ' c'ucha'an yor u quibic C'uj. \p \v 19 Yʌn ix ti' mac, a cu bin ya'aric wa baxuco', C'uj biquinin cu taquic ic jo'rex soc ic bin muc'yajex ich c'ac', quire' mʌ' c'ucha'an yor mac ti' C'uj. \v 20 Chen a teno' quin bin in nunquic ti': “Maquech tech, quire' chen winiquech, bic tabar a nunquic ti' C'uj?” Je' wa yac u rac, a pʌtbir ten mac: “Biquinin caj a chen pʌten a baxuco'?” \v 21 Mʌ' ja wirej, a mac a cu pʌtic c'ʌt c'ucha'an yor u pʌtic a ba' u c'at. Wa ju c'at u pʌtic turiri' soc tsoy yirir ten mac, je' u pʌtique'. Wa ju c'at u pʌtic turiri' soc u t'achquintic ich c'ac', je' u pʌtic xane', quir u t'achquintic ich c'ac'. Cax wa ti' cu tarob tu yach'abirir c'ʌt turiri'. \v 22 Mʌ' wa baxuc C'uj yejer xan? A C'ujo', u c'at yer mac wa raji' cu ts'abʌr u muc'yaj ten C'uj a mac a yʌn u si'pir, bayiri' soc yer mac, a C'ujo', yʌn u muc' jach manan. Rajen mʌ' ju ruc'saj a ray winico' cax robob bin u ca' ts'abir u muc'yajob uch. A C'ujo', caj u muc'taj ti'ob. Mʌ' ja wirej, nemʌ' bic a C'ujo'. \v 23 C'uj u c'at yesic ti' a mac a ch'a'b yajquinbir ten C'uj quire' jach manan yajbirob ten C'uj, soc yerob jach carem C'uj. Mʌ' ja wirej, tu ch'ic chun, toc teta'b ten C'uj quir u yacsa'rob ich ca'anan. \v 24 Mʌ' ja wirej, baxuc C'uj caj u betaj to'onex quire' caj u teto'onex xan, cax u winiquirob israel, cax mʌ' ju winiquirob israel. C'uj caj u tetaj tu cotor mac a cu yacsicob tu yorob. \v 25 Baxuc xan, C'uj caj ya'araj ti' mac a caj u ts'aj u tucurob soc u tsicbarob a ba' u c'at C'uj. Raji' u c'aba' Oseas, raji' caj u ts'ibtaj a je': \q1 Ti' yʌn mac uch, a mʌ' tu c'ujinten uche', chen baje'rer cu c'ujintiquenob. A ucho', mʌ' jin yajquintob, chen baje'rer quin yajquinticob. \q1 \v 26 Caj ya'araj C'uj ti' Oseas caj u ts'ibtaj: “Tu caj in wa'araj ti'ob: A techexo' mʌ' ta yʌn c'ujintenexi'. Jeroj ra'iri' caj u quibob ten, rajen robob in pararob xan.” \m Baxuc caj ara'b ten C'uj Oseas. \v 27 Baxuc caj u ya'araj a mac a ts'ab u tucur ten C'uj soc u tsicbar a ba' u c'at C'uj. U c'aba' Isaías. Raji' caj u ya'araj ti' u winiquirob israel uch: “A techexo', u winiquirechex israel, ca jach pimtarex irechex u sa'amin a ti' yʌn ich u chi' c'ac'nab. Chen mʌ' pimechex cu bin tacbirechex ten C'uj. \v 28 A C'ujo', cu bin u ts'abir u muc'yaj ti' a ya'ab maco', an ten bic caj u ya'araj. Jach seb cu bin u ts'abir u muc'yaj ti'ob. Taj cu bin ts'abir u muc'yajob.” Baxuc caj u ts'ibtaj Isaías uch. \v 29 Ra'iri' Isaías caj u tsec'taj xan, tan ya'aric uch: \q1 Wa jic Jaj Ts'urirex, raji' u jach ts'urir tu cotor ba', cax a ti' yʌn ich ca'anan, cax a ti' yʌn ich yoc'ocab. Wa raji' mʌ' ju yajquin to'onex, a ba' u ber ti' a mac a cʌja'anob ich u cajar Sodoma yejer Gomora uch, caj rʌc ch'esa'b ten C'uj quire' u yʌn si'pirob baxuc to'onex xan, je' ic chʌc p'atʌrex xan mʌ' ya'ab mac. \s1 U winiquirob israel yejer u jach tsoyir u t'ʌn C'uj \p \v 30 Rajen, qui' u'yex ba' quin wa'aric tu cotorechex baje'rer. Mʌ' ja wirej, a mac a mʌ' ju winiquirob israel, caj yiraj bic tabar u ruc'sa'rob u si'pirob ten C'uj, quire' caj u yacsob tu yorob ti' Cristo. \v 31 Mʌ' ja wirej, u winiquirob israel yerob wa cu quibicob a ba' ara'b ten Moisés, jeroj, cu bin ruc'sa'bir u si'pirob ten C'uj. Chen mʌ' ruc'sa'b u si'pirob ten u t'ʌn Moisés, quire' mʌ' c'ucha'an yorob u quibicob a ba' u chen c'atob. \v 32 Biquinin mʌ' c'ucha'an yorob u quibicob a ba' ti' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés? Mʌ' ja wirej, u winiquirob israel cu cʌxticob bic u ruc'sicob u si'pirob chen ich u t'ʌn Moisés. Mʌ' ju yacsob tu yorob ti' Cristo. Quire' mʌ' ju c'ʌmobi', rajen robob irob a mac orac rubuc ti' tunich, a tunicho', ra' cu rubsic mac. \v 33 Baxuc caj u ts'ibtaj ich u t'ʌn C'uj uch xan. U'yex ba' caj ya'araj a ts'a'b u tucur ten C'uj uch, soc u tsicbar a ba' u c'at C'uj: \q1 Tar ich u cajar u c'aba' Sión, tij p'ati' a mac a tuchi'bir ten C'uj. Raji' irej tunich a cu rubur yoc'or. A mac a cu rubur yoc'or raji' cu bin satʌr ich c'ac'. Rajen, ra' irej a mac a cu jach rubur ich ru'um. Baxuc a mac a cu yacsic tu yor ti' Jaj Ts'ur pachir. Je' u yiric wa tu cotor taj ba' a cu pajic uch, baje'rer jach taj. \m Baxuc caj u ya'araj a ts'a'b u tucur ten C'uj quir u ts'ibtic a ba' u c'at C'uj. \c 10 \p \v 1 A werex, in wet acsa'orirex, a ba' in jach c'at? Jach manan in c'at in wiric in wet winiquirob israel cu rʌc acsiquicob tu yorob ti' Cristo soc u bin tacbirob. Baxuc caj in c'ataj ti' C'uj tu quin t'ʌnic. \v 2 Mʌ' ja wirej, robob cu jach p'isicob u bʌjob quir u beticob a ba' u c'at C'uj, chen mʌ' ju qui' najtob a ba' u c'at C'uj. \v 3 Robob u winiquirob israel, mʌ' ju c'at u ts'ic u yorob ti' Cristo soc u bʌjiri' C'uj cu ruc'sic u si'pirob. Mʌ' ja wirej, u winiquirob israel, u bʌjiri'ob u c'at u ruc'sic u si'pirob, rajen, mʌ' c'ucha'an yor u beticob a ba' ara'b ti'ob ten C'uj. \v 4 Quire' tu cotor mac a yacsmʌnob tu yorob ti' Cristo, caj u yirob mʌ' c'ucha'an yorob u ruc'sicob u si'pirob yejer a ba' ts'ibta'b ten Moisés uch, cax cu quibicob. Mʌ' ja wirej, tu chen ruc'sa'rob u si'pirob quire' caj u yacsob tu yorob ti' Cristo. \p \v 5 A ucho' Moisés, a ra' cu beyaj ti' C'uj caj u ts'ibtaj, caj tsicbanʌjij ti' a mac a cu tucric, je' u ruc'sa'rob u si'pirob wa cu chen beticob a ba' caj u ya'araj u t'ʌn. U'yex ba' caj u ya'araj Moisés uch: “Wa jix ti' mac je' u toc rʌc betic a cu ya'aric ich u t'ʌn C'uj, jeroj je' u cuxtar munt q'uin.” Baxuc caj ya'araj Moisés uch. \v 6 Chen cu ya'aric ich u t'ʌn C'uj bic tabar cu bin u ruc'sic u si'pir a mac a cu yacsic tu yor ti' Cristo, quire' cu ya'aric ich a ts'iba'an u t'ʌn C'uj, tan ya'aric: “Mʌ' ju chen a'aric bic tabar mac cu bin ich ca'anan quir u pʌyic Cristo ca' tac ich yoc'ocab quir u yamtico'onex.” \v 7 Baxuc xan, mʌ' ja yʌn tucric: “Mac cu yʌn bin u ric'sic Cristo ti' u quimirir?” \v 8 A baje'rer, mʌ' ba'wir a ca cʌxtiquex a je' t'ʌna' bic tabar u ruc'sa'r u si'pir mac, quire' ti' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj tu cu ya'aric: “A je' t'ʌna' baje'rer, jach bʌytʌc tu yʌnech. A baje'rer, ca tsicbar a je' t'ʌna', a ti' yʌn ta pixam xan.” Mʌ' ja wirej, a je' t'ʌna' a quin tsicbar, ra' u t'ʌn caj in wa'araj techex, ca' a yʌn acsex ta worex ti' Cristo. \v 9 Mʌ' ja wirej, soc u taquiquechex C'uj ca' a wacsex ta worex ta pixamex wa Jesucristo ic Jaj Ts'urirex. Ca' a wacsex ta worex ta pixamex wa ric'sa'b Jesús ich u quimirir. Ca' a wa'arex, raji' a Jaj Tsurirex ca c'ʌmiquex. \v 10 Quire' a mac a caj u yacsaj tu yor ti', je' u ruc'sa'r u si'pir ten C'uj. Wa ber quij cariquex ti' mac wa tij cacsex tij corex ti' ic Jaj Ts'urirex Jesucristo, jeroj, caj u taco'onex. \p \v 11 Mʌ' ja wirej, ti' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj, tan ya'aric: “A mac a cu yacsic tu yor ti' Jaj Ts'ur, pachir je' u yiric wa tu cotor ba' a cu pajic uch, baje'rer jach taj.” \v 12 Ʌcʌtan tu wich C'uj, quet cu yirico'onex, cax u winiquirob israel, cax mʌ' ju winiquirob israel. Jari' raji' quic ts'urintiquex, raji' C'uj. Rajen, jach manan cu yajquintic tu cotor mac a cu c'ujinticob jach C'uj, a mac a cu c'atic u toca'r ten C'uj. \v 13 Quire' ti' ts'iba'an baxuc a jera': “Tu cotor a mac a cu c'atic ti' Jaj Ts'ur quir u toca'r, je' u toca'r ten Jaj Ts'ur.” \v 14 Chen wa yʌn mac a mʌ' toy yacsej tu yor ti' Cristo. Bic tabar u c'uchur yor u c'atej? Bic tabar u c'uchur yor u yacsic tu yor wa mʌ' yubmʌn Cristo soc u yacsic tu yor ti'? Bic tabar cu bin yubic wa mʌna' mac tuchi'ta'b quir u tsicbar ti' u t'ʌn C'uj? \v 15 Bayiri' xan wa C'uj mʌ' ju tuchi'tej mac quir u tsec'tic ti' u t'ʌn C'uj, jeroj mʌna' mac cu bin u tsec'tic ti' u t'ʌn C'uj. U'yex ba' caj u ya'araj a mac a ts'a'b u tucur ten C'uj soc u tsicbar a ba' u c'at C'uj uch. Raji' caj u ts'ibtaj: “Jach manan tsoy wa cu c'uchur mac quir u tsec'tic to'onex u jach tsoyir u t'ʌn C'uj.” Baxuc caj u ts'ibtaj uch. \p \v 16 Chen cax caj u yubob u jach tsoyir u t'ʌn C'uj, tu cotor mac mʌ' ju c'ʌmobi'. Rajen a mac a ts'a'b u tucur ten C'uj soc u tsicbar a ba' u c'at C'uj uch, raji' caj u ts'ibtaj, tan ya'aric: “Biquinin Jaj Ts'ur, chen mʌ' ya'ab caj u yacsob tu yorob?” Baxuc caj u ya'araj a ts'a'b u tucur ten C'uj, u c'aba' Isaías. \v 17 Rajen ca' u yubob u t'ʌn C'uj mac soc c'ucha'an yorob u yacsicob tu yorob ti' C'uj. Rajen ca' xic mac quir u tsicbʌtic ti' u t'ʌn C'uj soc u yerob Cristo. \p \v 18 Chen u winiquirob israel mʌ' ju yacsob tu yorob. Jaj ix tʌcoj, wa mʌ' ju yubob a je' u t'ʌn C'uj. A teno', quin wa'aric u toc uwimʌnobi' quire' cu ya'aric ich u t'ʌn C'uj tu cu ya'aric: \q1 A mac a ts'a'b u tucur ten C'uj quir u tsicbarob a ba' u c'at C'uj caj binob ich tu cotor mac quir u tsicbarob. Rajen u t'ʌnob caj jumbinta'b ten mac ich tu cotor mac ich yoc'ocab. \m \v 19 Wa ju yubmʌnob, jaj ix tʌcoj mʌ' ju najtobi'. Chen caj u najtob, quire' a mac a mʌ' ju winiquirob israel caj u najtob quire' an ten bic caj ya'araj ich u t'ʌn C'uj: \q1 A teno', quij C'uj, bin in ca' in taquic u jer mac, a mʌ' ju winiquirob israel, rajen a techexo', u winiquirechex israel, bin u ca' q'uextar a worex. A teno', quij C'uj, bin in ca' taquej u jer mac, a mʌ' ju winiquirob israel, rajen bin a ca' ts'ictarex. \m Baxuc caj ya'araj a ts'a'b u tucur ten C'uj uch soc u tsicbar a ba' u c'at C'uj. Raji' u c'aba' Moisés. \p \v 20 Baxuc caj u ya'araj a ts'a'b u tucur ten C'uj uch, soc u tsicbar a ba' u c'at C'uj. Raji' u c'aba' Isaías. Mʌ' ju ch'aj sajquir quir u ya'aric, rajen caj u ya'araj ti' u yet winiquirob israel: \q1 U'yex ba' cu ya'aric C'uj. A mac a mʌ' ju cʌxtenob, robob caj u yirenob uch. Cax mʌ' yerenob, robob caj in wesaj in bʌj ti'ob. \m Baxuc caj u ts'ibtaj Isaías uch. \p \v 21 Caj ya'araj Isaías uch ti' u yet winiquirob israel uch, caj u ya'araj: “Rajra' quin pʌyic mac a mʌ' tan u quibicob in t'ʌn quir u tar soc in c'ʌmic. Chen mʌ' ju tar u c'axic yor quire' chich u jo'r.” Baxuc caj ara'b ten C'uj ti' u winiquirob israel. \c 11 \s1 A mac toc ten C'uj ich u winiquirob israel \p \v 1 Soc mʌ' ja yʌn tucriquex wa C'uj caj u toc rʌc p'ʌtaj u winiquirob israel irechexen. A teno', u winiquiren israel. A teno', u pararen in nunquir Abraham xan. A teno' in wo'nen Benjamín. Rajen quin wa'aric mʌ' p'ʌta'an ten C'uj u winiquirob israel. \v 2 Mʌ' ja wirej, a C'ujo', caj u tetaj u winiquirob israel tu ch'ic chunin soc C'uj yʌninob u winiquirob israel. Rajen mʌ' rʌc p'at ten C'uj u winiquirob israel. Mʌ' wa c'aj techex a ba' caj u ya'araj ich u t'ʌn C'uj uch, a ts'a'b u tucur ten C'uj soc u tsicbar a ba' u c'at C'uj. Raji' Elías, caj ya'araj ti' C'uj tu cu ta'quic u jo'r u yet winiquirob israel. Caj ya'araj: \v 3 “In Jaj Ts'urirech, quij Elías, a mac a nanij u tsec'ticob a t'ʌn a techo', toc quinsa'b ten in wet winiquirob israel. Robob xan, caj u rʌc jubsob tu nanij u chaquinticob yʌrʌc' quir u quinsa'rob quir u ts'ic tech. Jari' ten p'at, mʌna' u jer. Baxuc xan, cu cʌxtiquenob u quinsenob xan.” Baxuc caj u ya'araj Elías uch. \v 4 Chen C'uj caj u ya'araj ti' Elías soc yubic: “Mʌ' ju jac'ʌr a wor Elías, quire' ti' yʌn siete mil xib ich a wet winiquirob israel a caj in tetajo' mʌ' ju xonrajob ʌcʌtan tus c'uji', a pʌcha'an u c'aba' Baal.” Baxuc caj ara'b ten C'uj ti' Elías uch. \v 5 Baxuc baje'rer xan, ti' toy yʌn mac ich u winiquirob israel a teta'b ten C'uj, quire' tsoy tu t'ʌn C'uj. Chen ti' yʌn ya'ab a teta'b ten C'uj. \v 6 Rajen caj tocob u winiquirob israel. Chen mʌ' tocob u winiquirob israel, quire' u bʌjiri'ob u beyajob. Quire' mʌ' teta'b ten C'uj, quire' u bʌjiri'ob u beyajob. Wa baxuco', mʌ' ju tocar ten C'uj quire' tsoy tu t'ʌn C'uj. \v 7 Rajen, qui' u'yex ba' quin wa'aric techex. Ir a wirex u winiquirob israel, mʌ' ju yirob bic tabar u ruc'sicob u si'pirob ʌcʌtan u wich C'uj. Cax caj u qui' cʌxtobi'. Chen mʌ' ya'abi', caj u yirob bic tabar u ruc'sicob u si'pirob ʌcʌtan u wich C'uj, chen robob a mac a teta'b ten C'uj caj u yirobi'. Barej u jerob, a mun p'at ich u winiquirob israel caj chichij u jo'rob ten C'uj soc mʌ' c'ucha'an yorob u yacsicob tu yorob. \v 8 Mʌ' ja wirej, chichij u jo'rob u winiquirob israel, soc u nup'ur u t'ʌn C'uj tu cu ya'aric a mac ts'a'b u tucur ten C'uj uch, soc u tsicbar a ba' u c'at C'uj. Raji' caj u ya'araj: “C'uj chichquintej u jo'rob, soc cax cu bin u xacob a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj, mʌ' ju bin u najtob. C'uj chichquintej u jo'rob soc cax yubob u tsec'ticob u t'ʌn C'uj, mʌ' ju bin u yacsob yorob.” U beri' baje'rer. \v 9 Quet bayiri' caj u tsec'taj David, a ucho', caj u ya'araj: \q1 Tu cotor u q'uinin tu cu qui'qui' janʌnob u winiquirob israel quir u c'ujinticob C'uj, ʌcʌtan u wich C'uj, jot, quij. Mʌ' tu cu bin puts'urob tu cu bin ts'abʌr u muc'yaj ten C'uj ti'ob. Je' u tar tu q'uinin a mʌ' ju tucrob u taro'. \v 10 Tu yorob u winiquirob israel, mʌ' ju bin u najtob a ba' u berob ti'. Mʌ' ja wirej, je' u ts'abʌr u muc'yaj munt q'uin, aro' irej wa mac jach p'ux u pach, quire' yʌn u cuch, quire' jach ar u cuch. \m Baxuc caj u ya'araj David uch. \s1 Caj yiraj bic tabarob u tocar ten C'uj a mʌ' ju winiquirob israel \p \v 11 Tin t'ʌn, yʌn mac cu bin u tus tucrej tu yor ti' u winiquirob israel: “Robob chichquinta'b u jo'rob ten C'uj soc munt q'uin cu bin satʌrob.” A mac a ju bʌjiri', cu tus tucric tu yor, a baxuco' mʌ' taji', quij. Mʌ' ja wirej, u winiquirob israel tu cu manob tu c'asir, caj u p'uspachob C'uj. Rajen c'uchij tu q'uinin soc u jer winiquirob, a mʌ' ju winiquirob israel quir u tocar ten C'uj. Rajen cu bin q'uextar u yorob u winiquirob israel ca' bin yirob u jer tan u toc'ar ten C'uj. Jeroj, cu bin u pachtob u yacsicob tu yorob ti' Cristo xan. \v 12 Mʌ' ja wirej, u winiquirob israel caj u yacsob u si'pirob quire' tu p'uspachtob C'uj, rajen tu cotor mac a cuxa'anob ich yoc'ocab baje'rer c'ucha'an yor u tocarob ten C'uj. Rajen c'ucha'an yor a mʌ' ju winiquirob israel u tocarob ten C'uj quire' u winiquirob israel mʌ' ju yacsmʌnob tu yorob. Ca' bin c'uchuc tu q'uinin u winiquirob israel bin u ca' yacsob tu yorob, a ra' u q'uinino', jach manan quic bin yamta'birex ten C'uj. Mun caj u yajquinto'onex C'uj, cax u winiquirob israel mʌ' toy u yacsob tu yorob ti' Cristo. \p \v 13 A teno' Pablojen, quin tsicbar techex a mʌ' ju winiquirob israel. Mʌ' ja wirej, caj u teten C'uj quir in beyaj techex. Rajen in wer jach carem in beyaj caj u ts'aj ten C'uj. \v 14 Mʌ' ja wirej, wa jin wer jach carem in beyaj caj u ts'aj ten C'uj. Tin t'ʌn, in wet winiquirob israel bin u ca' u pachtob tu yorob ca' beyanʌc C'uj tu yorob an ten bic caj beyanʌjij ta worex techex uch, wa jix tʌcoj bin u ca' yacsob tu yorob ti' Cristo, cax mʌ' ya'ab. \v 15 A teno', quin jach pachtic in wirej in wet winiquirob israel ca' yacsob tu yorob ti' Cristo. Mʌ' ja wirej, a C'ujo', caj u masaj u winiquirob israel, rajen baje'rer c'ucha'an a worex a wacsiquex ta worex ti' Cristo, soc u taquiquechex cax mʌ' ju winiquirex israel. A wer ba' u ber ca' bin c'uchuc tu q'uinin, u winiquirob israel bin u ca' yacsob tu yorob? Tin t'ʌn, a ra' u q'uinino', irob u winiquirob israel an ten bic mac caj wʌc'ʌs ric'sa'b ich u quimirir quir u ca' cuxtarob. \v 16 Mʌ' ja wirej, a mac caj u yʌn acsob tu yorob, tʌcʌ robob u winiquirob israel. Rajen, ij querex a C'ujo' mʌ' ju masob u winiquirob israel munt q'uini'. U'yex ba' cu camsico'onex a che'o'. Wa ju mos che' raji' yʌnin C'uj, baxuc xan u c'ʌbir che', C'uj yʌnin xan. \p \v 17 Mʌ' ja wirej, robob u winiquirob israel, irob u c'ʌbir che', a ti' yʌn u che'er olivo. Ti' yʌn mʌ' ya'abi' ich u winiquirob israel caj ruc'sa'b ti' u jach che'er, quire' mʌ' ju yacsob tu yorob. Rajen, a techexo', a mʌ' ju winiquirechex israel, cax u jer u c'ʌbirechex che'. A ucho', ich c'ax yʌnechex uch. Jeroj, caj u tʌq'uechex ich u jach che'er olivo soc a wuq'uiquex u yits ich u che'er olivo. Mʌ' ja wirej, a techexo', u c'ʌbirechex che' taq'uechex yejer u jer u c'ʌbir ich u jach che'er olivo. Rajen ca wuq'uiquex u yits u mos u che'er olivo. \v 18 Cax robob u winiquirob israel ruc'sa'b soc ca' tac'ʌquechex ich u jach che'er olivo. Mʌ' ja yʌn tucriquex wa jach caremechex. Chen c'aj techex u c'ʌbir a che'o', mʌ' ra' cuxriq'uij u che'er. Chen u mos a che'o' raji' quir u jach cuxtar. \p \v 19 A teno', in wer c'ucha'an a worex a wa'arex: “Cax u winiquirob israel irob u jach c'ʌbir u che'er olivo.” Tin t'ʌn, ca bin a wa'ariquex ten: “Jach tsoyenob,” quire' robob u winiquirob israel caj curch'acob ten C'uj soc in tac'ʌrob ich u che'er olivo. \v 20 Jach taj, robob cuch'acob, quire' mʌ' ju yacsob tu yorob, rajen tʌc'birechex ich u che'er olivo, quire' caj a wacsex ta worex. Chen quin chich aric techex, mʌ' ja wa'ariquex wa jach caremechex, chen jach sʌjtex C'uj. \v 21 Mʌ' ja wirej, wa C'uj caj u cuch'ʌtaj u c'ʌbir ich u jach che'er olivo, quire' robob mʌ' ju yacsob tu yorob, je' u curch'ʌtiquechex xan, wa mʌ' ja wacsex ta worex xan, quij. \v 22 Ir a wirex, bic tabar a mʌ' ju yajo'onex C'uj. Baxuc xan, ir a wirex, bic tabar u jach ts'a'bʌr u muc'yaj ten C'uj mac. Jach taj ts'a'b u muc'yaj ten C'uj ti' u winiquirob israel, quire' caj u yacsob u si'pirob uch. Chen C'uj, je' u qui' yajquintic techex wa ca p'atarex ich yicnʌn C'uj. Chen wa ca p'ʌtiquex a wacsiquex ta worex, je' u curch'ʌtiquechex irechex u c'ʌbir che' quir u purur ich c'ac'. \v 23 Mʌ' ja wirej, wa ju winiquirob israel cu rʌc c'axicob tu yorob quir u yacsicob tu yorob ti' Cristo, c'ucha'an yor C'uj u wʌc'ʌs tʌq'uej ich u che'er tu curch'acob uch. \v 24 A techexo', a mʌ' ju winiquirechex israel irechex u c'ʌbir u che'er olivo, a c'ax yʌno'. Caj curch'ac u c'ʌbir soc u tac'ʌrechex ich u jach che'er olivo. Cax a baywo', mʌ' nanij u tac'ʌr u c'ʌbir u che'er ich c'axir olivo. Rajen quin wa'aric techex, a C'ujo', jach manan c'ucha'an yor u wʌc'ʌs tac'ʌr u winiquirob israel tu yʌnob uch, quire' robob u jach c'ʌbir u che'er olivo. Mʌ' ja wirej, je' u c'uchur tu q'uinin cu bin u wʌc'ʌs tac'ʌrob ten C'uj ich u jach che'er olivo. \s1 A C'ujo' bin u ca' u yajquintej tu cotor mac \p \v 25 A techexo', in wet acsa'orex, in c'at a werex a ba' mʌ' yer mac uch, chen C'uj yer. Quin wa'aric techex aro' soc mʌ' ja tucriquex jach no'jechex. Yʌn ich u winiquirob israel jach chichij u jo'rob, quire' mʌ' ju najtob a ba' u jach c'at C'uj ti'ob. Mʌ' ju bin u najtob a ba' u c'at C'uj ti'ob hasta ya'ab winic, a mʌ' ju winiquirob israel, caj ts'oc u yacsicob tu yorob ti' Cristo. \v 26 Ca' bin ts'ocac u yacsicob tu yorob, a mac a mʌ' ju winiquirob israel, jeroj tu cotor u winiquirob israel je' u tocar ten C'uj, quire' baxuc caj u ya'araj a mac a ts'a'b u tucur ten C'uj soc u tsicbar a ba' u c'at C'uj uch. U'yex ba' caj u ya'araj: \q1 Je' u tar mac ich u cajar Sión, a cu bin u taquic u winiquirob. Raji' bin u ca' ruc'sa'bir u si'pirob u winiquirob israel, quire' robob u pararob Jacob. \v 27 Je' in rʌc jawsic u si'pirob u winiquirob israel. A ra' u q'uinino' xan, je' in nup'sic a ba' caj in toc araj ti' a nunquirex. \m Baxuc caj u ts'ibtaj a mac ts'a'b u tucur ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj uch. \p \v 28 Yʌn ich u winiquirob israel caj u choquintob u yor C'uj, quire' robob mʌ' yacsmʌnob tu yorob ti' Cristo. Rajen, c'ucha'an a worex a techexo', a mʌ' ju winiquirechex israel quir a wacsiquex ta worex ti' Cristo. Chen yʌn c'ʌ'otex C'uj caj u bat'an tetaj u winiquirob israel soc robob yʌninob C'uj uch. Mʌ' ja wirej, C'uj u jach yaj u winiquirob israel, quire' a ba' caj u toc araj u nunquirob uch. \v 29 Mʌ' ja wirej, C'uj mʌ' u c'ax u tucur. A ba' cu ts'ic C'uj ti' mac, mʌ' ju ca' tocar ti', mʌ' ju p'ʌtʌr a mac a toc teta'b xan. \v 30-31 Baxuc a techexo', a mʌ' ju winiquirechex israel a ucho', mʌ' ta quibex Cristo. Chen baje'rer C'uj, caj u yajquintechex, quire' u winiquirob israel mʌ' ju quibob Cristo. Baxuc xan, yejer u winiquirob israel, baje'rer mʌ' ju yacsob tu yorob ti' Cristo, rajen an ten bic C'uj caj u yajquintechex baxuc xan, yejer u winiquirob israel, pachir cu bin yajquinbir a ti'obo'. \v 32 Mʌ' ja wirej, C'uj caj u tac u jo'r tu cotor mac, quire' yʌn u si'pirob, rajen c'ucha'an yor u cha'bʌr yajquinbir tu cotor mac cax maqui'. \p \v 33 Jach manan no'j a C'ujo', baxuc xan, C'uj yer tu cotor ba', jach manan yer a ba' tu cotor. A to'onexo', mʌ' jij querex bic tabar C'uj caj u tucraj ba' a cu bin tar soc u jach tar. Mʌ' c'ucha'an ij corex ic najtex ba' u c'at C'uj. \v 34 Baxuc ti' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj uch: \q1 Mʌ' ja wirej, mʌna' mac yer ba' cu tucric C'uj, bayiri' xan, mʌna' mac camsʌmʌnin, a C'ujo', u toc er tu cotor ba'. \v 35 Mʌna' mac pʌyber cu yʌn ts'ic ba' ti' C'uj. Rajen pachir caj u ya'araj quire' caj u ts'aja ba' ti' C'uj, jeroj C'uj ca' bin u sut u bo'orir xan. \m \v 36 A C'ujo', caj u betaj tu cotor ba'. Tu cotor a ba' ti' yʌn quire' raji' u muc' C'uj. U bʌjiri' C'uj cu ts'urinta'r ten tu cotor ba'. U bʌjiri' C'uj yʌnin tu cotor ba', rajen ca' ij qui' t'ʌnex C'uj: “Jach caremech C'uj, munt q'uin jach caremech.” Jeroj. \c 12 \s1 Bic tabar ic beyajex ti' C'uj \p \v 1 Rajen, in wet acsa'orirex, quire' C'uj caj u ch'aj u yajquintechex, rajen quin chich aric techex ca' a c'ubex a wʌc'ʌs bʌjiri'ex ti' C'uj. Mʌ' ja wirej, wa baxuc a bʌjiri'ex ca ts'iquex ti' C'uj, a C'uj yʌnino', ca' a sijex ti' C'uj, a ba' jach cuxa'an. A baywo', ca qui'quintiquex u yor C'uj, baxuc xan, caj a c'ujintex C'uj yejer a pixamex. \v 2 Mʌ' a yʌn cʌniquex a bʌjex bayiri' xan a mac a ti' yʌn ich yoc'ocabo' a cu manob tu si'pirobo'. Ca' tucrex C'uj soc ca' manaquex ich a cuxtarex, a ric'beno', soc C'uj cu c'axic a tucurex soc c'ucha'an a worex a werex a ba' u jach c'at C'uj ti' techex. A baywo' c'ucha'an a worex a qui'quintiquex u yor C'uj. \p \v 3 Quire' tsoy tu t'ʌn C'uj, rajen ts'a'b in beyaj ca' in wa'arej techex a ba' ca' a betex. Rajen quin wa'aric techex mʌ' tsoy a manex, ca' a tucrex jach caremechex, quire' mʌ' jach caremechexi'. Chen tsoy wa ja bʌjiri'ex ca tucriquechex an ten bic taj ti' wʌc'ʌs a bʌjiri'exe'. Wa yʌn ba' c'ucha'an a worex a betej a tsoyo', quire' a wacsmʌnex ta worex toc betej. \v 4-5 Mʌ' ja wirej, a jic winquirirex chen turiri'. Yʌn to'onex ij c'ʌbex, yʌn to'onex ij coquex. Jujunturob aro' u tirir ti' u beyaj ich ic winquirirex. Baxuc yejero'onex, a tij cacsex tij corex. Cax yʌn pimo'onex, yejer a yacsmʌnob tu yorob ti' Jesucristo, chen p'eri'o'onex yejer Cristo, an ten bic turiri' ic winquirirex. Bayiri' xan, jujunturo'onex yʌn ic beyajex quir ic betiquex. \p \v 6 Quire' tsoy tu t'ʌn C'uj, raji' caj u ts'aja jujunturo'onex ic beyajex soc c'ucha'an ij corex ic yamtiquex mac. A mac ts'a'b u beyaj quir u tsec'tic u t'ʌn C'uj, arej ca' u tsec'tej ti', ca' u tsec'tej a ba' quij cacsiquex tij corex a ti'o'. \v 7 Wa C'uj caj u ya'araj to'onex ic yamtex mac, ca' manʌco'onex ic yamtex mac. Wa C'uj caj u ya'araj to'onex ca' ij camsex mac, ca' ij camsex mac. \v 8 Wa C'uj caj u ya'araj to'onex ca' ic chich arex ti' mac, jeroj, ca' manʌco'onex ic chich arex mac. Wa C'uj caj u ya'araj to'onex ic jʌsiquex a ba' yʌn to'onex, ca' manʌco'onex ic jʌsex soc mʌ' ju chen tucriquex tsoyex. Chen jach ts'aj ti'ob. Wa C'uj caj a ya'araj to'onex ij cocarex ca' u jach ts'urir to'onex ij quet acsa'orirex, ca' beyanʌco'on ti'ob. Ts'aja'an ij corex ic beyajex ti' ij quet acsa'orirex. Wa C'uj caj u ya'araj to'onex ic yamtex mac a jach otsichʌjo'. Ca' ic yamtex ti'ob, quire' qui' ij corex ic yamtiquex ti'ob. \s1 Ba' ca' ic betex quire' tij cacsex tij corex \p \v 9 Ts'aja'an a worex a yajquintiquex mac. P'actex a c'aso'. P'ʌtex a ba' c'aso', chen manenex tu tsoyir. \v 10 Pacran yajquintiquex a bʌjex, irej wa jach a bʌjex. Wa mac caj u betaj a tsoyo'. Arex ti': “Jach tsoy caj a betaj a techo'.” \p \v 11 Chich beyanenex ti' C'uj, cax a ba' cu ts'ic techex a betiquex. Ts'aja'an a worex a beyajex ti' C'uj. \p \v 12 Ca' qui'ac a worex ti' a ba' ca pajiquex. Mʌ' ja su'siquex a t'ʌniquex C'uj. Muc'tex tu cu chuquicob a pachex. \p \v 13 Wa ber ca wiriquex a wet acsa'orirex, yʌn ba' u c'at, yamtex. Qui' acsex a mac a cu tar yirechex. \v 14 T'ʌnex C'uj wa cu chuquic a pachex, ca' yamtac ten C'uj. Mʌ' ja c'atiquex ti' C'uj ca' ro'ro'b t'ʌntac a mac a caj u chuquic a pachex. \p \v 15 Quet qui'ex a worex yejer a mac a qui' yoro'. Bayiri' xan, quet a woc'arex yejer a mac ocar u ca'. \p \v 16 Peri'quintex a tucurex yejer a wet acsa'orirex, mʌ' ja tucrex wa jach caremechex, mʌ' ja p'astiquex a wet acsa'orirex. Peri'quint a bʌjex yejer a mac otsichʌjij. \p \v 17 Cax mac cu c'asquintiquechex, mʌ' ja pʌq'uiquex a bʌjex yejer. Taj ca betiquex tu cotor ba' soc mʌna' mac cu bin u pʌq'uic a pachex. \v 18 Jach p'is a bʌjex a quetquintic a worex yejer tu cotor mac. \v 19 In wet acsa'orirex, mʌ' ja yʌn pʌq'uic a bʌjex yejer mac. Yʌn c'aj techex, a C'ujo' cu chen bin u ts'ic u muc'yaj mac. Quire' ti' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj tu cu ya'aric: “A teno', quij C'uj, quin ts'ic u muc'yaj mac.” Baxuc caj ya'araj C'uj uch. \v 20 Yʌn c'aj techex xan, ti' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj tu cu ya'aric: “Wa ti' yʌn mac a cu p'actiquechex, chen cu quimin yejer wi'ij, jansex a ti'o'. Wa uc'chʌjij, ts'ajex yuc'ur. Wa baxuc ca betiquex, pachir a mac a cu p'actiquechex cu bin u ch'ic suraquir.” \v 21 Mʌ' ja cha'iquex yacsic a si'pirex, a mac a cu manob tu c'asir. Toc betex ti'ob a tsoyo', a baywo' c'ucha'an a worex ti' a quisino'. \c 13 \p \v 1 Quin chich aric techex. Tu cotor mac ca' u quibej a ba' cu ya'aric u ts'urir ic ru'umex. Mʌ' ja wirej, C'uj caj u tetaj a mac a cu yocar u ts'urir ic ru'umex. C'uj caj u ts'ajaj ti'ob u beyaj soc ic ts'urintiquex. \v 2 Rajen a mac a mʌ' ju quibej a ba' cu ya'aric u ts'urir ic ru'umex, baxuc mʌ' ju quibej C'uj a mac a tu ts'aj ti'ob u beyajob. Rajen bin u ca' ts'abir u muc'yajob wa mʌ' ju quibobi'. \v 3 Mʌ' ja wirej, a mac a acsa'b tu beyaj ten u rac'ob, ts'a'b u beyaj mʌ' quir u jac'sic u yorob a mac a cu beticob a tsoyo'. Acsa'b tu beyajob quir u jac'sic yor a mac a cu manob tu c'asir. Wa ja c'at mʌ' ju pecsicob a worex tu cʌja'anechex, jeroj toc betex a tsoyo', soc yiricob tsoyechex. \v 4 Robob ocob tu ts'urir ic ru'umex, cu beyaj ti' C'uj soc u yamtiquechex. Ca' toc ch'ajex sajquirex ti'ob, quire' ra' u beyajob quir u ts'ic u muc'yajob ti' a mac a cu manob tu c'asir. Wa mʌ' c'as caj a betex mʌ' ba'wir ca ch'iquirex sajquirex ti'ob. \v 5 Rajen, ca' a quibex ti' a mac acsa'b tu beyaj ta ru'umex. Quire' a werex taj ca betiquex quire' ca wu'yiquex ta worex ca' a quibex u t'ʌnob. \v 6 Rajen, ca' a bo'otex u bo'orir u c'ʌb u ts'urirob a ru'umex. Mʌ' ja wirej, robob cu beyajob ti' C'uj, rajen quir u ts'ocsicob u beyajob C'uj. Ca' a bo'otex ti'ob. \p \v 7 Wa mʌ' a bo'tmʌnex a bo'orex, toc bo'tex. Bo'otex a bo'orex yejer gobierno, cax a mac a cu c'ʌmicob u bo'or gobierno. Sʌjtex a mac tsoy a sʌjtiquexo'. Qui' t'ʌnex a mac tsoy a t'ʌniquexo'. \v 8 Ca' bin bo'otac a bo'orex jari' ca' a chen pacran yajquintex a bʌjex. Quire' a cu yajquintic mac caj u nup'saj tu cotor a ba' cu ya'aric ich u t'ʌn Moisés. \v 9 U'yex ba' cu ya'aric ich u t'ʌn Moisés: “Mʌ' ja manex yejer u rac' mac. Mʌ' ja yʌn quinsiquex mac. Mʌ' ja wa'criquex ba'. Mʌ' ja pachtiquex a ba' yʌn mac.” Yʌn tun, u jer ya'ab ba' ich u t'ʌn C'uj a ric'sa'an ten C'uj soc ca' ic betex. Tu cotor a je' t'ʌna', toc nup'a'an wa ca betiquex a ba' quin wa'aric techex a jera': “Yajquintex mac irej a wʌc'ʌs bʌjiri' ca yajquintic.” \v 10 Mʌ' ja wirej, wa ca yajquintiquex mac, mʌ' ja bin a c'asquintiquex mac. Rajen wa ca yajquintiquex mac, ca quibiquex tu cotor a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj. \p \v 11 Ca' a quibex tu cotor a je' t'ʌna', a tan tin wa'aric techex quire' jach tabar ic Jaj Ts'urirex u yu'ur. Tsire'ej, a manex ich a c'aso'. Ts'aja'an a worex a qui' acsiquex ta worex. A ray u q'uinino' caj ij cacsex tij corex ij querex mʌ' jach tabar u q'uinin quir u yu'ur ic Jaj Ts'urirex, chen baje'rer jach tabar u c'uchur ij Jaj Ts'urirex quir u taquico'onex. \v 12 A je' ru'uma', tu cʌja'ano'onex irej wa ti' yʌn tu yac'birir quire' yʌn u si'pirob a tera' ich yoc'ocab. Chen baje'rer, tin t'ʌn, tabar u sastar. Mʌ' ja wirej, tabar u c'uchur Cristo, ca' bin c'uchuc, je' u ruc'sic tu cotor u si'pir a te' yʌna'. A ray u q'uinino', irej wa cu sastar. Rajen ca' ic p'ʌtex a ba' cu beticob a mac a ti' toy cu manob tu yac'birir quire' robob mʌ' yerob Cristo. Ts'aja'an ij corex ij cacsex tij corex ti' C'uj soc c'ucha'an ij corex ic muc'tex a c'aso', a cu tar to'onex. Ca' manaco'onex tu sasirir. \v 13 Ca' manaco'onex tu tsoyir an ten bic mac a yʌn u sasirir Cristo tu yorob. Mʌ' jic yʌn manex tu yac'birir. Mʌ' jic yʌn cajchʌjʌrex. Mʌ' jic yʌn manex yejer xquic. Mʌ' jic yʌn manex tu c'asir. Mʌ' jic yʌn ts'ictarex. Mʌ' ju yʌn q'uextar ij corex. \v 14 Ca' manaco'onex yejer Jesucristo ic Jaj Ts'urirex soc mʌ' ic pachiquex tij corex ic betex a ba' jach c'aso'. \c 14 \s1 Mʌ' ja pʌq'uiquex u pachob a wet acsa'orirex \p \v 1 Wa ti' yʌn mac a caj u yacsaj tu yor ti' Cristo, chen mʌ' chichac u yor ti' u t'ʌn C'uj. Quetquintej a worex yejer, chen mʌ' ja p'astiquex a ti'o', quire' mʌ' ju qui' najt u t'ʌn C'uj an ten bic techexo' ca najtiquex. \v 2 Yʌn mac ts'aja'an yor u yacsicob tu yorob ti' Cristo, rajen cu tucricob c'ucha'an yor u jantic a ba' u c'at. Chen yʌn u jer a caj u yacsaj tu yor ti' Cristo, chen mʌ' chichac u yor ti' u t'ʌn C'uj, rajen mʌ' c'ucha'an yor u jantic tu cotor ba'. \v 3 Rajen, a techexo', a c'ucha'an a worex a jantiquex a ba' a c'atex, mʌ' ja p'astiquex a mʌ' ju chi'ic bʌc'. Baxuc a techexo', a mʌ' ja chi'iquex bʌc'o', mʌ' ja p'astiquex a mac a cu chi'ic bʌc'o'. Mʌ' ja wirej, a C'ujo', cu c'ʌmic tu cotor a yacsmʌnob tu yorob cax chichac u yorob ti' u t'ʌn C'uj, cax mʌ' chichac u yorob ti' u t'ʌn C'uj. \v 4 Quin c'atic techex, maquechex quir a p'astiquex a mac a cu beyaj ti' u jer mac? Mʌ' ja wirej, raji' a cu p'asta'r, raji' cu beyaj ti' C'uj. Chen C'uj c'ucha'an yor ya'aric wa tsoy caj beyanʌjij u c'urew, wa jix tʌcoj mʌ' tsoy u beyaj. Bayiri' xan, a C'ujo', c'ucha'an yor u yamtic mac quir u man tu tsoyir. \p \v 5 Yʌn mac ich a yacsmʌob tu yorob, cu ya'aric yʌn u q'uinin, a jach no'jo', bayiri' yʌn u jer u q'uinin mʌ' jach noji'. Yʌn u jer mac a cu ya'aric, toc p'eri' a q'uino', toc quet u q'uinin. Mʌ' ja wirej, tu cotor mac soc yer ba' u bʌjiri' cu tucric tu yor, a ra' jach tsoyo'. Mʌ' ju p'as a ba' cu tucric u jer mac. \v 6 Mʌ' ja wirej, yʌn mac mʌ' ju beyaj, ca' bin c'uchuc tu q'uinin a caj u ric'saj, quire' cu tucric jach no'j a ray u q'uinino' quir u c'ujintic C'uj. Ti' yʌn u jer mac xan, mʌ' ju ric'sic u q'uinin quir u c'ujintic C'uj quire' cu tucric tu cotor u q'uinin tsoy u q'uinin u c'ujintic C'uj. Yʌn mac cu jantic a ba' u c'at, quire' cu tucric tu yor baxuco', tsoy quir u c'ujintic C'uj quire' caj ya'araj: “Bayo' C'uj”, quij. Yʌn u jer mac a mʌ' ju chi'ic bʌc' yejer u wich che', quire' cu tucric tu yor baxuco', tsoy quir u c'ujintic C'uj. Raji' caj u ya'araj: “Bayo' C'uj”, quire' a ba' cu jantic xan. \p \v 7 Quire' a mac a yacsmʌnob tu yorob, mʌ' ju bʌjiri' u ts'urir wa ber cuxa'an te' ich yoc'ocab. Baxuc, mʌna' mac u bʌjiri' u ts'urir ca' bin c'uchuc tu q'uinin u quimin xan. \v 8 Rajen, wa mac cu cuxtar cu chen betic a ba' tsoyir tu t'ʌn Cristo. Chen wa cu quimin mac, je' u quimin soc u bin ich ic Jaj Ts'urirex. Mʌ' ja wirej, a to'onexo', raji' yʌnino'onex C'uj, cax ti' toy cuxa'ano'onex ich yoc'ocab, cax wa quimeno'onex. \v 9 Rajen, caj quimij Cristo, bayiri' caj ric'sa'b ti' u quimirir, bayiri' cuxa'an, cax baje'rer ich ca'anan soc raji' quic ts'urintiquex. Bayiri' xan, raji' cu ts'urinticob a quimeno'. Baxuc raji' cu ts'urinticob a cuxa'an baje'rero'. \p \v 10 Chen tech biquinin ca tucriquex c'as ti' a wet acsa'orirex? Arej ten biquinin ca p'astiquex a ti'o'? Yʌn c'aj techex, bin a ca'ex ʌcʌtan ti' C'uj soc bin u ca' u tumtej yirechex Cristo wa tsoy caj ic betex wa c'as caj ic betex. \v 11 Quire' baxuc caj u ts'ibta a mac a ts'a'b u tucur ten C'uj quir u tsicbar a ba' C'uj u c'at uch. Jeroj, caj u ya'araj: \q1 A teno' C'ujen, jach cuxa'anen, quij C'uj. A ba' caj in toc araj uch je' u tare'. Tu cotor mac cu bin xontar ʌcʌtan ten quir u c'ujintiquenob. \m Baxuc ara'b ten C'uj ti' a mac a ts'a'b u tucur ten C'uj quir u tsicbar uch. \v 12 A ray u q'uinino', jujunturo'onex je' ic jach ariquex ti' C'uj a ba' tic betex ich yoc'ocab. \s1 Mʌ' ja pʌyiquex u si'pir a wet acsa'orirex \p \v 13 Rajen, mʌ' jic yʌn tucriquex c'as ti' ij quet acsa'orirex. Ca' ij cʌnant ic bʌjex soc mʌ' ic pʌyiquex u si'pir ij quet acasa'orirex. \v 14 A teno', ts'aja'an in wor in wacsic tin wor ti' ic Jaj Ts'urirex Jesucristo. Rajen in wer tu cotor yo'och a ti' yʌn mʌ' c'as quir a jantiquex, baxuc caj u yesaten Cristo. Chen wa mac cu tucric: “Aro' c'as quir in jantic”, quire' mʌ' tsoy tu t'ʌn, mʌ' ju yʌn jantej quire' cu tucric c'as quir u jantic. \v 15 Wa yʌn a wet acsa'orirex caj choquij yor, quire' caj u yiraj tech caj a jantaj a ba' caj u tucraj mʌ' tsoy u jantic. A techo', mʌ' ja yajquint a wet acsa'orir, quire' caj a jantaj a ba' mʌ' tsoy tu t'ʌn a wet acsa'orir. Mʌ' ja jantic a ba' cu sʌjtic a wet acsa'orir. Mʌ' ja wirej, Cristo caj quimij ti' a ray a wet acsa'orirex. \v 16 Cax ca tucric, tsoy caj a betaj, chen jach manan tsoy mʌ' ja betic aro', wa mac cu bin u tucric c'as tech. Tsire'ej wa ba' c'as cu ya'aric tech. \v 17 Mʌ' ja wirej, a to'onex a quic ts'urintiquex C'uj, rajen mʌ' ic yʌn tucriquex a ba' quic bin ic jantex, baxuc a ba' quic bin ij cuq'uex. Jach manan tsoy ca' manaco'onex tu tsoyir, soc mʌ' ic ts'ictarex. Ca' qui'ac ij corex, quire' aca'an to'onex u Taj'or u Pixam C'uj. \v 18 Wa ts'aja'an ij corex ij quibex Cristo, jeroj quic bin ij qui'quintiquex u yor C'uj, a baxuco', mʌna' mac cu tucricob c'as to'onex. \p \v 19 Rajen, ca' manʌco'onex ij quirex a ba' cu bin u p'eri'quinto'onex soc u yamtico'onex ij qui' acsiquex tij corex ti' Cristo. \v 20 Mʌ' ja yʌn jantiquex a ba' ca pachtiquex ta worex a jantiquex. Rajen cu p'ʌticob C'uj, a mac a mʌ' chichac u yorob ti' u t'ʌn C'uj. Chen wa jij quet acsa'orirex tic pʌyex u si'pirob, quire' tu yirob ic jantiquex a ba' mʌ' tsoy tu t'ʌn. Tij cacsex ic si'pirex xan, cax ij co'ochex beta'b ten C'uj jach tsoy. \v 21 Jach manan tsoy wa mʌ' jic chi'ex bʌc', cax wa mʌ' jij cuq'uex u c'ab u wich uva, cax wa ju jer ij co'ochex wa ra' cu choquintic u yorob ij quet acsa'orirex. Orac ets' rubuc caj nʌctanta'b quire' aro', jaj ix tʌcoj cu p'ʌticob u t'ʌn C'uj. \v 22 Wa jach taj c'ucha'an a worex a chi'iquex tu cotor bʌc', quire' caj a wacsex ta worex, chen arej ti' C'uj. Jach qui' yor a yacsmʌnob tu yorob, quire' caj u qui' tucrob a ba' cu yiricob. Mʌ' ja wirej, tu yorob yerob a ba' caj u yirob caj u yirob a ba' u c'at C'uj. \v 23 Chen yʌn mac a yacsmʌnob tu yorob, mʌ' c'ucha'an yorob u chi'ob tu cotor bʌc', cax yacsmʌnob tu yorob. Chen wa cu chi'icob jeroj u yacsob u si'pirob. Mʌ' ja wirej, caj u yubob tu yorob uch mʌ' tsoy u chi'icob, chen caj u chi'ob, rajen caj u yacsob u si'pirob. Rajen, tu cotor ba' a mac a cu yubicob tu yorob, mʌ' tsoy u beticob, chen wa cu quibicob caj u betob, jeroj caj u yacsob u si'pirob. \c 15 \s1 Qui'quintej u yorob a rac'ob, mʌ' ja wʌc'ʌs bʌjiri'ex \p \v 1 Yʌn mac ich to'onex a mac a cu qui' najticob u t'ʌn, a quij cacsex tij corex. Rajen ca' ic yamtex a mac a mʌ' chichac tu yor ti' u t'ʌn C'uj. Ca' ic betex aro', mʌ' jic manex ic betiquex a ba' ic wʌc'ʌs bʌjiri'ex ij c'atex. \v 2 Wa ti' yʌn turiri' ij quet acsa'orirex a c'ucha'an ij corex ic yamtiquexi' soc qui' yor yejer a ba' tsoy tu t'ʌn C'uj, ca' ic pacran yamtex soc ts'a'ajan yor u yacsic tu yor ti' Cristo. \v 3 Mʌ' ja wirej, caj tarij Cristo uch, mʌ' tarij quir u betic a ba' u wʌc'ʌs bʌjiri' u c'at. Caj tarij quir u betic a ba' u c'at u Tet C'uj. Rajen caj muc'yajnʌjij uch, quire' a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj uch. U'yex ba' cu ya'aric: “A mac a caj p'actaj tech uch, C'uj, baxuc caj u pach'enob xano'.” Baxuc caj ya'araj ich u t'ʌn C'uj uch. \v 4 Quire' a ba' ts'ibta'b ich u t'ʌn C'uj uch, caj u ts'ibtob a mac a ts'ab u tucur ten C'uj uch quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj quir ij cʌniquex a ba' quiri' tsoy. Caj u ts'ibtob quir u qui'tar ij corex. Caj u ts'ibtob quir u chichquinticob ij corex. Rajen nemʌ'bico'onex quic pajiquex a ba' cu tar tu q'uinin. \p \v 5 Mʌ' ja wirej, a C'ujo', cu bin u ts'ic techex a muq'uex soc nemʌ'biquechex. Rajra' cu bin u chichquintic a worex. Ca' u yamtechex C'uj quir a quetquintiquex a worex yejer a mac a mʌ' chichac u yorob ti' u t'ʌn C'uj, cax yejer a chichij u yorob ti' u t'ʌn C'uj. Ca' a yajquintex mac an ten bic caj u camso'onex Jesucristo. \v 6 A teno', in jach c'at ca' u yam techex C'uj soc a c'ujintiquex C'uj a mac u bʌjiri' u C'uj ic Jaj Ts'urirex Jesucristo. Ca' a p'eri'quint a worex tu ca c'ujintiquex C'uj. \s1 U jach tsoyir u t'ʌn C'uj caj tsec'ta'b ich mʌ' ju winiquirob israel \p \v 7 Rajen, an ten bic Cristo caj u c'ʌmaj jujuturechex, baxuc ca' a c'ʌmex mac tu ca much'quintiquechex quir a wu'yiquex u t'ʌn C'uj. Wa ber cu yiric mac aro' cu surʌcticob C'uj. \v 8 U'yex ba' in c'at in wa'aric techex. Caj tarij Cristo te' ich yoc'ocab quir u yamtic u yet winiquirob israel. Bayiri' xan, tarij soc u nup'sic a ba' toc ara'b ten C'uj ti' u winiquirob israel uch. A baywo' toc irir ten mac, a C'ujo', mʌ' ju tubur ti' u t'ʌn a caj u toc araj je' u betique'. \v 9 Bayiri' xan, tarij Cristo soc a mʌ' ju winiquirob israel je' u ya'aricob jach carem C'uj, quire' caj yajquinta'bob ten C'uj. Mʌ' ja wirej, baxuc caj ara'b ich u t'ʌn C'uj uch: \q1 Ich ʌcʌtan a mʌ' ju winiquirob israel quin bin in wa'aric tech C'uj: Jach caremech C'uj, quin c'ʌyiquech quir u qui'tar a wor. \m \v 10 Baxuc ti' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj xan, tan ya'aric: \q1 Cax tu cotorex a mʌ' ju winiquirechex israel, je' a wa'ariquex ti' C'uj: Jach caremech C'uj. \m \v 11 Bayiri' ti' ts'iba'an u jer ich u t'ʌn C'uj: \q1 Qui'quint a worex a mʌ' ju winiquirechex israel yejer a mac C'uj yʌninob tu cu c'ujincob C'uj. \m \v 12 Ti' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj a caj u ts'ibtaj Isaias uch, tan ya'aric: \q1 Ca' bin rochac chan och ten u nʌ'. Raji' u parar Jesse, ra' u ch'ic nunquir u winiquirob israel. Ca' bin ch'ijic a ra' chan ocho', je' u ts'urinta'r ten tu cotor a mʌ' ju winiquirob israel. Bayiri', robob a cu yacsicob tu yorob, raji' cu bin tacbir ten C'uj. \m Baxuc ara'b ich u t'ʌn C'uj uch. \p \v 13 A C'ujo', a cu yamtico'onex ic pajiquex Cristo, ca' qui'quintac a worex ten C'uj. Ca' qui'ac a worex ti' C'uj soc mʌna' ba' ca tucriquex, quire' caj a wacsex ta worex ti' C'uj. Mʌ' ja wirej, u Taj'or u Pixam C'uj caj u chichquint a muq'uex soc a qui' pajiquex C'uj. \p \v 14 A teno', in jach er, in wet acsa'orirex jach tsoyechex, quire' ya'ab a werex u tajir u t'ʌn C'uj. Rajen c'ucha'an a worex a pacran c'asiquex ti' a wet acsa'orirex ti' u t'ʌn C'uj. \v 15 Chen a teno', in wet acsa'orirex, mʌ' jin ch'a'ej sajquir quir in c'asic techex a ba' caj in wa'araj techex uch, quire' ts'a'b in beyaj ten C'uj. Rajen caj in ts'ibta techex baje'rer. \v 16 Mʌ' ja wirej, a C'ujo', caj u teten quir in beyaj ti' Jesucristo. Quin camsic u jach tsoyir u t'ʌn C'uj ich a mʌ' ju winiquirob israelo'. Baxuc quin beyaj, soc C'uj tsoy yiric a mʌ' ju winiquirob israelo'. Rajen c'amob ten C'uj soc C'uj yʌninob, quire' teta'b ten u Taj'or u Pixam C'uj. \p \v 17 Quin wa'aric: “Bayo' tech, Jesucristo, quire' caj a yamten tin beyaj ich a mʌ' ju winiquirob israelo', quire' ya'ab yacsmʌnob tu yorob tech.” Rajen, a teno' tin t'ʌn, jach tsoy in beyaj ti' C'uj. \v 18 A teno', chen jach chich in wor, in chen aric a ba' caj u betaj Jesucristo yejeren, soc u yacsicob tu yorob a mʌ' ju winiquirob israelo'. Mʌ' ja wirej, robob a mʌ' ju winiquirob israelo', caj u yacsob u yorob caj yubob in tsec'tic ti'ob. Baxuc caj yirob a ba' caj in betaj xan. \v 19 Robob caj yirob a carem beyaj caj in betaj, quire' ts'a'b in muc' ten u Taj'or u Pixam C'uj, rajen caj u jac' u yorob a mac a tu yirob. Caj binen ich tu cotor mac caj in tsec'taj u jach tsoyir u t'ʌn Cristo. Tar yʌn, caj in tsec'taj ich u cajar Jerusalén hasta c'uchen ch'ic nachir uch, ich u ru'umin Ilírico. \v 20 Mʌ' ja wirej, jach manan caj in pacht in tsec'tic u jach tsoyir u t'ʌn Cristo tu mʌna' mac yubmʌnobi', soc mʌ' jin beyaj tu cu beyaj u jer mac. \v 21 Baxuc caj in betaj quir in nup'sic u t'ʌn C'uj tu caj ya'araj uch: \q1 A mac a mʌ' yubmʌnob u t'ʌn a cu ya'arico', je' u c'uchur a mac a tuchi'ta'bir ten C'uj. A ra' u q'uinino' bin u ca' u najtob. \m Baxuc caj ya'ar u t'ʌn C'uj uch. \s1 Pablo cu tucric u bin ich u cajar Roma \p \v 22 Rajen mʌ' c'ucha'an in wor in tar in wirechex cax in jach c'at. \v 23 Chen tin t'ʌn, je' in tar tu yʌnechex ich a cajarex Roma, quire' mʌ' tu quin beyaj a tera' tu yʌnena'. Ts'oc in tsec'tic ti'ob quire' tin rʌc tsec'taj ich u ru'umin tera'. Bayiri' caj in pacht in tar uch tu yʌnechex. \v 24 A teno', seb in c'at in tar in wirechex soc p'eri' ca' qui'ac ij corex. Caj ts'oc in wiriquechex caj paj a yamtiquenex ca' xiquen ich u ru'umin España. \v 25 Chen baje'rer, bin in ca' ich u cajar Jerusalén quir in pure ti' ij quet acsa'orirex, taq'uin soc u jasʌ'r ti'ob a mac otsichʌjij. \v 26 Mʌ' ja wirej, ti' yʌn a yacsmʌnob tu yorob ich u ru'umin Macedonia yejer u jerob yacsmʌnob tu yorob ich u ru'umin Acaya, caj u tucrob uch, ti' u yet acsa'orirob a ti' yʌnob ich u cajar Jerusalén. Rajen caj u much'quintob u taq'uinob ich u ru'umin Acaya, yejer u ru'umin Macedonia quir u ts'icob ti' a mac otsichʌjij ich u cajar Jerusalén. \v 27 Cax robob, mʌ' ju winiquirob israel caj u tucrob u yet acsa'orirob ich u cajar Jerusalén. Quire' ti' tar caj yubob ich u winiquirob israel u jach tsoyir u t'ʌn C'uj, a mʌ' u winiquirob israel soc c'ucha'an yorob u yacsicob tu yorob ti' Cristo. Rajen u jach c'at u yamticob u yet acsa'orirob ich u cajar Jerusalén soc yʌn u taq'uinob quir u mʌnicob yo'och quir u janʌnob. \v 28 Ca' bin ts'ocac in puric u taq'uinob ti' a mac otsichʌjij, tu cu much'quinticob u bʌj a yacsmʌnob tu yorob ich u cajar Jerusalén. Ti' tar quin bin c'uchur ich u cajar Roma tu yʌnechex quir in wiriquechex. Pachir in bin ich u ru'umin España. \v 29 A teno', in wer ca' bin manʌquen tu yʌnechex, ca' bin c'uchuquen, jach manan ts'aja'an in wor yejer u jach tsoyir u t'ʌn Jesucristo. Baxuc quin bin in tsicbar techex ti' u t'ʌn C'uj xan. \p \v 30 In wet acsa'orirex, a mac a wet manex yejer Jesucristo, ca' a pacran yajquintex a bʌjex an ten bic u Taj'or u Pixam C'uj cu yamtic techex. Rajen quin chich c'atic techex ca' a t'ʌnex C'uj ten. Ts'aja'an a worex a t'ʌnex C'uj ten. \v 31-32 Ca' a t'ʌnex C'uj soc u jach qui'tar in wor ca' bin c'uchuquen tu yʌnechex wa baxuc u c'at C'uj, quir a chichquintiquex in wor. Ca' a c'atex ti' C'uj ca' u cʌnant in pach C'uj, ti' a mac a mʌ' yacsmʌnob tu yorob tu ru'umin Judea. Ca' a t'ʌnex C'uj xan, ti' a mac cʌja'anob ich u cajar Jerusalén, a yacsmʌnob tu yorob, soc je' u qui' c'ʌmicob a je' taq'uina' a quin bin in purob ti'ob. \v 33 A teno', caj in t'ʌnaj C'uj techex, soc C'uj a cu ts'ic to'onex qui' ij corex, soc ca' u cʌnant a berex xan. \c 16 \s1 Pablo cu t'ʌnic u yet acsa'orirob ich u cajar Roma \p \v 1 A teno', caj in tuchi'taj techex ij quet acsa'orirex u c'aba' Febe, xquic. A Febejo', cu beya yejer a yacsmʌnob tu yorob ich u cajar Cencrea. \v 2 Qui' acsex Febe an ten bic u yet acsa'orirob ca' u qui' acsej mac. Mʌ' ja wirej, quetechex caj a wacsex ta worex ti' Cristo. Cax a ba' u c'at Febe, yamtex, quire' Febe caj u yamtaj ya'ab a yacsmʌnob tu yorob, bayiri' xan, Febe caj u yamten xan. \p \v 3 A techexo', ich u cajar Roma, t'ʌnex ten Priscila yejer u mam Aquila. Mʌ' ja wirej, robob jach ts'aja'an yorob u beyajob yejeren uch tu quin beyaj ti' ic Jaj Ts'urirex uch. \v 4 Robob orac quinsacob Priscila yejer u mam Aquila uch, soc mʌ' ju quinsiquen. Rajen quin wa'aric ti'ob: “Bayo'.” Baxuc xan, a mac a mʌ' ju winiquirob israel, a yacsmʌnob tu yorob cu ya'aricob ti' Priscila yejer Aquila: “Bayo quire' tacaquex Pablo.” \v 5 T'ʌnex tu cotor mac a cu much'quinticob u bʌjob ich yatoch Priscila yejer Aquila quir u yubicob u t'ʌn C'uj. T'ʌnex xan, in wet acsa'orir Epeneto, in jach yaj, quire' raji' pʌyber caj u yʌn acsaj tu yor ti' Cristo ich u ru'umin Acaya. \v 6 Ca' a t'ʌnex María a ts'aja'an yor u beyaj techex. \p \v 7 T'ʌnex ten, in bʌjob Adrónico yejer Junias in wet mʌ'ca'an winiquirob, tuj maquenob tu cu mʌ'car winiquirob uch. Robob jach nojob ich a mac a cu tsec'ticob u t'ʌn Cristo. Robob caj u bat'an yacsajob tu yorob ti' Cristo, a teno' pachir, quij. \p \v 8 T'ʌnex Amplias, in wet acsa'orir, a mac in jach yaj. \v 9 T'ʌnex ti' ten Urbano ij quet beyajex ti' Cristo. Bayiri' xan, t'ʌnex Estaquis, a mac in jach yaj. \v 10 T'ʌnex Apeles, raji' caj u toc yesaj bic tabar taj caj u yacsaj tu yor. T'ʌnex ten a mac a cu beyajob ich yatoch Aristóbulo. \v 11 T'ʌnex ten ij quet acsa'orirex Herodión, a mac in wet winiquirob judío xan. T'ʌnex, tu cotor mac a yacsmʌnob tu yorob tu cu beyajob ich Narciso. \v 12 T'ʌnex ten a ca'tur xquic. Turiri' u c'aba' Trifena yejer u jer xquic u c'aba' Trifosa. Robob cu beyajob ti' Jesucristo xan. T'ʌnex xan, Pérsida, xquic a mac ic jach yajex a ts'aja'an yor u beyaj ti' ic Jaj Ts'urirex. \v 13 T'ʌnex ten Rufo, a mac ts'aja'an yor u yacsic tu yor ti' Cristo. T'ʌnex u nʌ' Rufo, raji' irej wa jin nʌ' xan. \v 14 T'ʌnex ten in wet acsa'orirob, Asíncrito yejer Flegonte, yejer Hermas, yejer Patrobas, yejer Hermes, yejer u jer ij quet acsa'orirob, a mac cʌja'anob yejerob. \v 15 T'ʌnex xan, Filólogo yejer Julia, yejer Nereo, yejer u yits'in Olimpas, yejer tu cotor a mac C'uj yʌninob a cʌja'anob tu yʌnob. \p \v 16 Pacran qui' t'ʌnex a bʌjex, jach manan ca t'ʌniquex a bʌjex. Tu cotor a yacsmʌnob tu yorob a cu muchquinticob u bʌjob quir u yubicob u t'ʌn C'uj, cu rʌc t'ʌniquexob xan. \p \v 17 Chen quin chich aric techex, in wet acsa'orirex, ca' a qui' cʌnantex a bʌjex ti' a cu ts'iquintic u yet acsa'orirob, soc mʌ' p'eri' yorob. A ba' cu man yirob mʌ' quet yejer a ba' camsa'b techex ich u t'ʌn C'uj. Rajen tsar a bʌjex ti'ob. \v 18 Robob, a mac a cu manob u ts'iquinticob u yet acsa'orirob, mʌ' ju jach c'at u beticob a ba' u c'at ic Jaj Ts'urirex Jesucristo. Cu chen beticob a ba' u bʌjiri'ob u c'atob. Mʌ' ja wirej, a cu manob u tus aricob ti' mac, a mʌ' ju ne najticob ba'. A ba' cu tus tsicbarob irej wa tsoy u t'ʌn, chen mʌ' taji'. \v 19 Tu cotor mac yerob ts'aja'an a worex a quibiquex C'uj, rajen qui' in wor, quire' baxuc ca betiquex. Chen a ba' in jach c'at in wiriquechex a nojtarex ti', tu ca manex tu tsoyir, soc mʌ' biq'uin a manex tu c'asir. \v 20 Mʌ' ja wirej, u bʌjiri' C'uj, a mac cu yamtico'onex, soc ca' qui'ac ij corex, soc mʌna' ba' quic tucriquex. Jach tabar u yamtico'onex C'uj, ca' ic pets' tex a quisino', u c'aba' Satanás, quire' raji', ic Jaj Ts'urirex, rajra' cu betic tsoy to'onex an ten bic tsoy tu t'ʌn C'uj. \p \v 21 Ij quet acsa'orirex Timoteo, cu ya'aric ca' in t'ʌnechex, raji' in wet beyaj. Bayiri' xan, ij quet acsa'orirex Lucio, cu t'ʌnic techex yejer Jasón yejer Sosípater. Robob in wet winiquirob judío xan. \p \v 22 A teno', Terciojen, a quin ts'ibtic a je' ju'una'. A teno' quin ts'ibtic u t'ʌn Pablo a cu ya'aric ten. Quin t'ʌniquechex xan, quire' quin yamtic Pablo u ts'ibtic ti' ij quet acsa'orirob. Quin t'ʌniquechex, quire' quet ic yajquintiquex ic Jaj Ts'urirex. \p \v 23 Gayo cu t'ʌniquechex xan. Raji' caj u yacsajen tu yatoch, bayiri' xan, caj u cha'j u rʌc much'quinticob u bʌjob ij quet acsa'orirex tu yatoch soc u yubicob u t'ʌn C'uj. Erasto, a cu cʌnantic u taq'uin tu cajar, raji' cu t'ʌniquechex xan. Bayiri' xan, ij quet acsa'orirex Cuarto tu t'ʌniquechex. \v 24 A teno', in jach c'at ic Jaj Ts'urirex u yamtiquechex an ten bic tsoy tu t'ʌn C'uj. \s1 Pablo cu ya'aric jach carem ij C'ujex \p \v 25-26 Mʌ' ja wirej, a C'ujo', c'ucha'an yor u chichquintic a worex soc ts'aja'an a worex a wacsiquex ta worex ti' Cristo. Ra' u t'ʌn, caj in tsec'taj uch, soc yerob mac Jesucristo, quire' C'uj caj u yesaj ten u jach tsoyir u t'ʌn. Mʌ' ja wirej, ra' u t'ʌn tu yʌn mucraj tu ch'ic chunin uch, caj beta'b yoc'ocab, chen baje'rer quic manex ij carex quire' ij querex a ba' cu ya'aric C'uj. Ra' u t'ʌn caj u ts'ibtob a mac a ts'a'b u tucur ten C'uj soc u tsicbar a ba' u c'at C'uj uch. Rajen C'uj, a mac munt q'uin ti' yʌn, caj ya'araj ca' manʌco'onex ic tsec'tex u t'ʌn ich mac tu cotor ich yoc'ocab, soc u yacsicob tu yorob ti' Cristo, soc u quibicob a ba' tsec'ta'b ti'ob. \p \v 27 Chen C'uj yer tu cotor ba'. Quire' tij cacsajex tij corex ti' Jesucristo, ic Jaj Ts'urirex, ca' ij carex ti': “Jach caremech C'uj munt q'uin.” Jeroj, ts'oquij.