\id MRK \h SAN MARCOS \toc1 A JE'RA' U JACH TSOYIR U T'ɅN C'UJ TU TS'IBTA MARCOS \toc2 SAN MARCOS \toc3 Mr. \mt1 A JE'RA' U JACH TSOYIR U T'ɅN C'UJ TU TS'IBTA MARCOS \c 1 \s1 Juan, a cu yacsic ja' tu jo'r mac tu tsec'tic ich tʌcʌy ru'um \r (Mt. 3.1‑12; Lc. 3.1‑9, 15‑17; Jn. 1.19‑28) \p \v 1 U jach tsoyir u t'ʌn Jesucristo u parar C'uj caj u yʌnxchun bic a je' ts'iba'an a ra' cu bin tarej. \p \v 2 Tu yʌnxchun an ten bic Isaías u ts'ibmʌn uch quire' raji' ts'a'b u tucur ten C'uj quir u ts'ibtic a ba' u c'at C'uj. U'yex ba' tu ts'ibtaj: \q1 Iric, quij C'uj, quin tuchi'tic yʌjtseq'uir in t'ʌn, quij C'uj, pʌyber cu tsoyquintic a ber tu ca bin c'uchur. \v 3 Ti' yʌn mac tan u c'am t'ʌnic ich tʌcay ru'um. Raji' tan ya'aric: “Tajquintex a worex soc c'ucha'an a worex a qui' acsiquex Jaj Ts'ur irex tan a jariquex u ber rey quir u tar.” \m Baxuc caj u ts'ibtaj Isaías uch. \m \v 4 Rajen c'uchij Juan tan u yacsic ja' tu jo'r mac ich tʌcay ru'um tan u tsec'tic ca' u c'axej tu yor mac soc u p'ʌticob u c'asirob soc u jawsa' u si'pirob ten C'uj. \v 5 Tiri' caj rʌc binob yicnʌn Juan tu cotor mac a cʌja'anob tu ru'umin Judea quet bayiri' tu cotor mac ti' u cajar Jerusalén. Tu toc arajob ba' c'asir caj u betob quir u jawsa' u si'pirob ten C'uj. Jeroj tune', caj acsa'b ja' tu jo'rob ten Juan ich u ya'arir Jordán. \p \v 6 A Juano' u buquinmʌn u noc' a sʌcta'b ti' u tsotser u yʌrʌc' camello. Tu c'ʌxaj u nʌc' yejer ot'. Raji' cu chi'ic sac'. Cu mʌquic cab a mʌ' ʌcrʌc'a'an. \v 7 Caj u tsec'taj Juan: \p ―Tan u tar tin pach a mac jach no'j. A teno' ―quij Juan―, mʌ' no'jen. Mʌ' pataren, a teno', cax in chen p'uxtar in pitic u c'anin u pech' xʌnʌb. \v 8 A teno' ―quij Juan―, caj in wacsaj ja' ta jo'rex chen a mac a ca' bin c'uchuc je' u ts'ic techex u Taj'or u Pixam C'uj. \s1 Acsa'b ja' tu jo'r Jesús \r (Mt. 3.13‑17; Lc. 3.21‑22) \p \v 9 Mʌ' uch caj ruq'uij Jesús ich u cajar Nazaret, ra' u wa'an u ru'umin Galilea. Caj c'uchij Jesús yicnʌn Juan caj acsa'b ja' tu jo'r xan ich u ya'arir Jordán. \v 10 Caj ts'oc u yacsic ja' tu jo'r Jesús ten Juan tan u bin ich chi' ja', Jesús seb caj u yiraj u buj ca'anan. A jeroj caj yiraj xan, u Taj'or u Pixam C'uj tan yeman irej susuy caj oc yicnʌn Jesús. \v 11 Raji' caj u yubaj u t'ʌn a cu tar ca'anano', caj u ya'araj: \p ―A techo' ―quij―, in pararech, in jach yajech. A techo' ta qui'quin tin wore'. \s1 Tumta'b u yor Jesús ten Satanás \r (Mt. 4.1‑11; Lc. 4.1‑13) \p \v 12 A jeroj tune', seb caj pay u ber Jesús ten u Taj'or u Pixam C'uj ca' xic ich tʌcay ru'um. \v 13 Tiri' yʌn Jesús uch ich tʌcay ru'um quir u tumta' u yor ten Satanás, raji' u ts'urir a quisino'. Caj tumta'b u yor ten Satanás cuarenta q'uin. Caj tumta'b yor Jesús ten Satanás quir u yiric wa cu yacsic u si'pir. Ti' yʌn c'axir bʌc' tu yʌn Jesús, chen tarob u yʌjmasirob u t'ʌn C'uj quir u yamta'rob Jesús. \s1 Jesús tu yʌnxchun u tsec'tic u t'ʌn C'uj ich u ru'umin Galilea \r (Mt. 4.12‑17; Lc. 4.14‑15) \p \v 14 Chen caj ts'oc u c'ʌric Juan tu cu naj ma'cʌr mac, c'uchij Jesús ich u ru'umin quir u tsec'tic u jach tsoyir u t'ʌn a cu tar ich C'uj. \v 15 Raji' Jesús caj u ya'araj: \p ―Baje'rer, c'uchij tu q'uinin a caj u ya'araj C'uj uch. Baje'rer cu bin reyinbir C'uj, rajen c'axex a worex soc a p'ʌtiquex a c'asirex, ca wacsiquex ta worex a jach tsoyir u t'ʌn C'ujo'. \s1 Jesús caj u pʌyaj xib, a rʌc yʌn u nub xib a cu chuquicob cʌy \r (Mt. 4.18‑22; Lc. 5.1‑11) \p \v 16 A ray u q'uinino' tan u man Jesús ich u chi' c'ac'nab, u c'aba' u c'ac'nabir Galilea, jeroj caj u yiraj Simón yejer u yits'in Andrés. Tu chuquicob cʌy quire' ra' u beyajob. Cu chuquicob cʌy yejer yajow chim. \v 17 Caj u ya'araj Jesús ti'ob: \p ―Sayenex tin pach quir in camsic techex in t'ʌn soc a manex a tsec'tex in t'ʌn ich a wet winiquirex judío. \p \v 18 Seb caj u p'ʌtajob u chuc cʌyob, caj sayob tu pach Jesús. \p \v 19 Wa ber caj bin mʌ' nachi', a jeroj caj u yiraj Jacobo, u parar Zebedeo, yejer Juan u yits'in Jacobo. Robob caj u chuyob u chimin u chuc cʌyob ich u chemob. \v 20 An ten bic caj u yiraj ti'ob, seb caj pay Jacobo yejer Juan ten Jesús. A jeroj tune', caj u p'ʌtajob u tetob Zebedeo ich chem yejer u c'urewo', caj sayob tu pach Jesús. \s1 Ti' yʌn xib turiri', yʌn u c'ac'as quisinin \r (Lc. 4.31‑37) \p \v 21 Caj c'uchob tu cajar Capernaum. Ber caj c'uchij tu q'uinin tu cu jesicob u bʌjob u winiquirob judío, caj oquij Jesús tu chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Caj oquij tu yʌnxchun u camsa'ob. \v 22 A mac a ti' yʌnob a caj u yubob jach jaq'uij yorob an ten bic caj u camsaj ti'ob. Mʌ' ja wirej, Jesús caj u camsaj, jach noj u camsej mac. Mʌ' an ten bic yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés. \v 23 A ray u q'uinino' seb caj oquij ich u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío a mac aca'an quisin ti'e'. Raji' c'am caj u ya'araj: \p \v 24 ―Ba' a c'at ti' a tenobo' Jesúsech a cu tar ich u cajar Nazaret? Tara'anech a ch'esiquenob, in werechob maquechi', a techo' a mac a cu tar ich C'uj, a techo' caj a ric'saj a wʌc'ʌs bʌjiri' soc C'uj yʌninech. \p \v 25 Jesús caj u q'ueyaj, caj u ya'araj: \p ―Nup a chi', ca' joc'aquech, ca' a p'ʌtej a je' xiba'. \p \v 26 A c'ac'as quisino', caj u betaj ca' babanʌqui', jeroj tune' caj joq'uij ti', tan u c'am awʌt. \v 27 A mac a ti' yʌnob ich u chan naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío jach manan rʌc jaq'uij yorob, rajen caj u pacran c'aticob ich u yet winiquirob judío: \p ―Ba'quiri' a jera', quij ya'ara'ob? Ba' u jer t'ʌn cu camsa'? Quire' cu camsa' an ten bic mac yʌn u muc'. Mʌ' ja wirej, a je' xiba', cax cu t'ʌnic a quisino', cu quibicob a ba' cu ya'ara'ob ti' ten Jesús. \p \v 28 Caj joc'ob a mac a ti' yʌnob ich u chan najir tu cu naj c'ujinticob c'uj u winiquirob judío seb caj u jumbintajob a ba' caj u yirob ich tu cotor u ru'umin Galilea, baxuc xan, caj u jumbintob a ba' caj u yubajob. \s1 Jesús cu jawsic u yixquit Simón Pedro \r (Mt. 8.14‑15; Lc. 4.38‑39) \p \v 29 Wa ber caj ruq'uij Jesús ti' u chan najir tu cu naj c'ujintiob C'uj u winiquirob judío, yet binacob u camsʌwinicob. Yet binacob Jesús a Jacobo yejer Juan, bayiri' xan Simón Pedro yejer Andrés, a jeroj caj c'uchob tu yatoch Simón Pedro yejer Andrés. \v 30 Barej u yixquit Simón Pedro characbar quire' jach ar u jo'r. Seb caj ara'b ti' Jesús yaj u yixquit Simón Pedro. \v 31 C'uchij tun, raji', caj u mʌchaj u c'ʌb caj u ric'saj, jeroj seb caj jaw, caj u yʌnxchun u jansa'rob. \s1 Jesús cu jawsic pim mac \r (Mt. 8.16‑17; Lc. 4.40‑41) \p \v 32-33 Tan u bin u q'uinin caj jach ac'bichʌjij tun. Tu cotor a mac a p'eri' u cajarob yejer Simón Pedro yejer Andrés caj c'uchob tu cu naj ocar mac tu yatoch Simón Pedro yejer Andrés. Caj tar purbirob a mac a jach yaj ich Jesús yejer a mac a aca'an ti' quisino'. Tiri' caj u rʌc much'quintajob u bʌj tu yʌn Jesús. \v 34 Caj u jawsaj ya'ab mac yejer ya'ab u yajirir. Bayiri' xan, caj u joc'saj ti' mac a yʌn ya'ab u quisinino'. Mʌ' ju cha'bʌr u joc'ar u t'ʌnob ten Jesús quire' u jach erob jach raji' Cristo. \s1 Jesús caj u tsec't u t'ʌn ich u ru'umin Galilea \r (Lc. 4.42‑44) \p \v 35 C'ʌs a'ac'bir mʌ' toy qui' sasichʌjʌqui' caj ruq'uij Jesús tu junan tu mʌna' mac soc u t'ʌnic C'uj. \v 36 Jesús cu man cʌxta'bir ten Simón Pedro yejer u yet camsʌwiniquirob. \v 37 Wa ber caj irir Jesús ten a mac tarob cʌxta'bir. Caj u ya'arob: \p ―Tu cotor mac cu cʌxtiquechob. \p \v 38 Caj ya'araj ti'ob: \p ―Ca' xico'onex ich u jer cajarob a baytʌco' ca' in tsec'tej xan, quire' rajen ruq'uen ti' a ray cajaro'. \p \v 39 Jesús rʌc man ich tu cotor u ru'umin Galilea cu yocar jujuntur tu chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío tiri' caj u tsec't u t'ʌn C'uj. Jujuntur u cuchir tu cu naj tsec'tic u t'ʌn C'uj tu oquij caj u joc'saj a mac aca'an u quisinin ti'. \s1 Jesús caj u jaws a mac u cʌnmʌn iq'uer u ca' \r (Mt. 8.1‑4; Lc. 5.12‑16) \p \v 40 A mac a ju cʌnmʌn iq'uer u ca', c'uchij yicnʌn Jesús, caj xonrʌj caj u ya'araj: \p ―Wa ja c'ate', c'ucha'an a wor a jawsic iq'uer u ca' ten. \p \v 41 Jesús caj u tucraj ti', caj u nuncaj caj u ya'araj: \p ―In c'at ―quij Jesús―, jawen quen. \p \v 42 A jeroj tune', seb caj jawij a iq'uer u ca' ti'. \v 43 Jesús caj u t'ʌnaj ca' xic tan u chich aric ti': \p \v 44 ―Mʌ' a bin a wa'aric tu ca man bic jawech. Chen tar a bin ich sacerdote u winiquirob judío quir a sijic ti' a ba' caj ya'araj Moisés uch. Soc yerob tu cotor mac jawsa'bech ―quij Jesús. \p \v 45 Raji' mʌ' caj u yubaj a ba' ara'b ten Jesús, seb caj u toc rʌc araj ich u rac'ob. Caj yubob jaw a iq'uer u ca' ti'e'. Rajen Jesús mʌ' c'ucha'an yor u joc'ar ich tu cotor mac cax a ba' cajarob. Cu chen joc'ar tu mʌna' mac, cax ti' cu bin Jesús ti' rʌc c'uchob yicnʌn Jesús. \c 2 \s1 Jesús cu jawsic a mʌ' u ch'ictare' \r (Mt. 9.1‑8; Lc. 5.17‑26) \p \v 1 Mʌ' ya'ab u q'uinin caj wʌc'ʌs urij Jesús ich u cajar Capernaum. A jeroj caj yubob u juminta'b, ti' yʌn Jesús ich yatoch. \v 2 Seb caj u much'quintajob u bʌj ich Jesús jach pim, cax tu cu naj ocar mac ich yatoch mʌ' u p'atar tu cu yocar mac quire' pech. A Jesúso' caj u tsec'taj u jach tsoyir u t'ʌn C'uj ti'ob. \v 3 Caj tar purbirob yicnʌn Jesús a mac a mʌ' u ch'ictar. Mʌ' ya'ab caj tar purbirob cuatro xib tan u c'ochicob ti'. \v 4 Chen mʌ' c'ucha'an yorob u nats'arob yicnʌn Jesús quire' a pimo'. Tar nacob ich pach naj, caj u rʌc pa'aj u pach naj soc u yensʌ'r a mac a mʌ' u ch'ictar tu yicnʌn Jesús. Yej u tas caj emsa'b ich Jesús. Mʌ' ja wirej, mʌ' c'ucha'an yorob u yocarob ich naj tu yicnʌn Jesús uch. \v 5 A Jesúso' caj u yiraj bic caj u yacsob tu yorob wa Jesús c'ucha'an yor u jawsic caj u ya'araj ti' a mac a mʌ' u ch'ictare': \p ―In yajech ―quij Jesús―, toc jaw a si'pir. \p \v 6 Chen ti' yʌn mʌ' ya'ab yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés ti' cura'anobi'. Tu yorob tu tucrajob ti' Jesús: \v 7 “Biquinin baxuc cu tsicbar a ray xibo'? A baywo' poch' u ca'. Je' wa ju ch'uchur u yor u jawsic u si'pir maque', chen u bʌjiri'o' C'uj c'ucha'an yor u jawsic mac?” \v 8 Chen seb caj u yubaj Jesús tu pixam a ba' tu mucu tucrajob, rajen caj u ya'araj ti'ob: \p ―Biquinin a baxuco' ca tucriquex ta pixamex? \v 9 Wa quin wac ti' a je' a mʌ' u ch'ictare': “Tin jawsaj a si'pir”, a techexo', mʌ' a werex wa yʌn in muc' ti' C'uj wa mʌ' yʌn in muc' ti' C'uj. Barej wa quin wac ti': “Riq'uen ca' xiquech”, je' a werex yʌn in muc' ti' C'uj. \v 10 Caj ara'b ten Jesús ti' yʌjcamsʌyʌjir u t'ʌn Moisés: “Arej in wesej techex yʌn u muc' ten C'uj quir in jawsic u si'pir mac ich yoc'ocab quire' baxuquenechexo', quij.” \p Jesús caj u t'ʌnaj a mac a mʌ' u ch'ictare': \p \v 11 ―Riq'uen ―quij―, ch'aj a tas ca' xiquech ich a watoch. \p \v 12 A mac mʌ' u ch'itare' caj riq'uij caj u ch'aj u tas caj joq'uij ʌcʌtan tu cotor mac rajen tu cotor mac jach jaq'uij yorob caj u rʌc qui' t'ʌntajob C'uj: \p ―Jach caremech C'uj. Mʌ' biq'uin ij quiramʌnex a baxuc a jera'. \s1 Leví t'ʌn ten Jesús \r (Mt. 9.9‑13; Lc. 5.27‑32) \p \v 13 Caj joc' Jesús caj bin ich u chi' c'ac'nab u c'aba' Galilea. Tu cotor a pimo' tarob tu yicnʌn Jesús, a jeroj tune', caj u yʌnxchun u camsic ti'ob. \v 14 Carique' tan u man wa ber caj u yiraj Leví, u parar Alfeo curucbar tu cuchir tu cu naj c'ʌmic u taq'uin gobierno romano. Caj pʌyir ten Jesús caj u ya'araj ti': \p ―Cux ―quij Jesús―, quir a cʌnic in t'ʌn. \p Caj riq'uij, caj bin tu pach Jesús. \p \v 15 Pachir ti' yʌn Jesús ich yatoch Leví. Curucbar janʌn Jesús yejer u camsʌwinicob, yejer a mac a cu c'ʌmicob u taq'uin gobierno romano. Ti' yʌn xan, a mac a mʌ' patarob, p'eri'ob u janʌnob yejer Jesús. Quire' yʌn ya'ab mac cu sayob tu pach quir u cʌnicob u t'ʌn Jesús. \v 16 U camsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés a fariseojo' caj u yirajob curucbar janʌn u ca' Jesús yejer a mac a cu naj c'ʌmicob u taq'uin gobierno romano yejer a mac a mʌ' patarob, caj u ya'arob ti' u camsʌwinicob Jesús: \p ―Biquinin a wʌjcamsʌyʌjirex ―quij ya'araj ti'― p'eri' u janʌnob yejer a mac a cu naj c'ʌmicob u taq'uin u gobierno romano, bayiri' xan, yejer a mac a mʌ' patarobe'? \p \v 17 A ber caj u yubaj Jesúse', caj u ya'araj ti'ob: \p ―A mʌ' yajo', mʌ' u c'atic ts'ac, quire' toc yʌn yor. A mac a yajo' ra' cu bin cʌxtic yo'och ts'ac. Rajen tareno'. Quire' taren in pʌyic a mac a yʌn u si'pirob ca' u c'axej tu yorob soc u p'ʌticob a c'aso'. Mʌ' taren in pʌyic a mac a cu ya'aricob mʌna' u si'pirob. \s1 U c'atbar yubej wa cu p'ʌtic u janʌn \r (Mt. 9.14‑17; Lc. 5.33‑39) \p \v 18 U camsʌwinicob Juan yejer camsʌwinicob a fariseojo' tan u jamach p'ʌticob u janʌnob soc u qui' c'ujinticob C'uj. Caj tarob c'ata'bir ti' ten jun yarob mac caj u ya'arajob: \p ―Biquinin u camsʌwinicob Juan yejer u camsʌwinicob a farisejo' cu jamach p'ʌticob u janʌnob soc u qui' c'ujinticob C'uj, barej a camsʌwinicob mʌ' u jamach p'ʌticob u janʌnob quir u qui' c'ujinticob C'uj? \p \v 19 Jesús caj u ya'araj ti'ob: \p ―A mac a cu bin u ch'ic u raque', cu pʌyic u rac'ob quir u qui' qui' janʌnob. A tarobe', mʌ' tsoy wa cu tucricob. \v 20 Barej wa cu c'uchur tu q'uinin cu bin, a tu ch'aj u raq'ue', jeroj a ray u q'uinino' cu bin u jamach p'ʌticob u janʌnob. Wa ber ca' bin xiquen a ray u q'uinino' jach jaj cu bin u jamach p'ʌticob u janʌnob in camsʌwinicob. \p \v 21 Caj u ya'araj Jesús: \p ―Mʌ' tsoy xan, ca' a xaxactiquex a ba' caj a cʌnex ti' a nunquirex yejer a ba' ca cʌniquex ti' ten. Mʌ' ja wirej, mʌna' mac cu jompʌc'tic u rabir u noc' yejer ric'ben. Cu mosar a ric'beno' cu jatar, cu cochtar. Jach carim u jorir u noc' u cochtar. \v 22 Bayiri' xan, mʌna' mac cu t'ajic u c'ab u wich uva ich u rabir yot'er chivo. Quire' ca' bin pajnʌc, cu bujur, hasta u rʌc wecar u c'ab uva. Cu rʌc jatar u yot'er chivo xan. A ric'ben u c'ab u wich uva, ca' u t'ajej ich ric'ben yot'er chivo soc mʌ' u bujur soc mʌ' u rʌc wecar u c'ab uva. \s1 U camsʌwinicob Jesús caj u jich'tob u pʌc'ar u wich trigo tu q'uinin tu cu jesic u bʌjob winiquirob judío \r (Mt. 12.1‑8; Lc. 6.1‑5) \p \v 23 Ra' u q'uinin tu cu jesic u bʌjob u winiquirob judío, cu ch'ʌtob u cor mac Jesús, quet yejer u camsʌwinicob. Robob caj u tarob tu pach Jesús. U camsʌwinicob Jesús caj u jich'tajob u pʌc'ar u wich trigo, u jantejob quire' wichʌjob. \v 24 A winiquirob judío a fariseojo' tun, caj u ya'arob ti' Jesús: \p ―Iric a camsʌwinicob. Biquinin cu jich'ticob u pʌc'ar u wich trigo u q'uinin tu cu jesicob u bʌj u winiquirob judío. Quire' cu beyajob tu q'uinin tu cu jesic u bʌjob u winiquirob judío. \p \v 25 Jesús caj u ya'araj ti' u winiquirob judío a fariseojo': \p ―Mʌ' wa ta xacajex tu ts'iba'an u t'ʌn C'uj ti' David uch ber caj wichʌjij David yejer u rac'ob uch? \v 26 Caj oquij David yejer u rac'ob ich naj tu t'ina'an yot'er chivo quir u c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Caj ts'a'b yo'och pan ten a sacerdote. A ra u q'uinino' ti' yʌn u jach ts'urir sacerdote u c'aba' Abiatar. A jeroj tune', caj u jantajob David yejer u rac'ob quire' wichʌjob, cax mʌ' tsoy u jantic a caj ts'a'b ti' David ten sacerdote. Mʌ' ja wirej, ra' quir u ts'abʌr ti' C'uj, cu chen janticob a sacerdotejo'. \p \v 27 Bayiri' xan, caj u ya'araj ti'ob: \p ―Mʌ' ja wirej, u q'uinin tu cu jesic u bʌjob ra' beta'b ti' winic quir u jesic u bʌjob. Mʌ' beta'b winic ten C'uj ti' u q'uinin tu cu jesic u bʌjob. \v 28 A teno', baxuquenechex, chen a teno' cu ts'uririntiquen tu cotor ba', inan a ba' cu yiric mac tu q'uinin tu cu jesicob u bʌj u winiquirob judío ―quij Jesús. \c 3 \s1 A xibo' a mʌ' u jitir u c'ʌbe' \r (Mt. 12.9‑14; Lc. 6.6‑11) \p \v 1 Caj wʌc'ʌs oquij Jesús ich u chan najir tu cu naj c'ujintiob C'uj u winiquirob judío ich u cajar Capernaum. Ti yʌn uch turiri' xib a mʌ' u jitir u c'ʌb. \v 2 Yʌn jun yarob u c'at u pac'ʌrob u pach Jesús rajen caj u qui'qui' pʌctob quir yiricob wa je' u jawsic mac tu q'uinin tu cu jesic u bʌjob u winiquirob judío. \v 3 Jesús tun, caj u ya'araj ti' a mac a mʌ' u jitir u c'ʌbo': \p ―Riq'uen ca' taquech chumuc tu yʌno'onex, soc chʌca'an yiriquech tu cotor mac. \p \v 4 Caj u ya'araj ti'ob \p ―Yʌn ba' quir in c'atic techex ―quij Jesús―. Ba' cu cha'bʌr a to'onex ca' ic betex u t'ʌn Moisés tu q'uinin tu quic jesic ic bʌj u winiquirob judío? C'ucha'an yor mac u betic a ba' jach tsoy, wa c'ucha'an yor mac u betic a ba' c'as? C'ucha'an yor mac u yamtic mac u jer, wa c'ucha'an yor mac u quinsic mac? \p Barej a pimo' mʌ' ju nucobi'. \v 5 Jesús caj u rʌc pʌctaj yirej jujuntur, jach ts'ic u wich Jesús quire' caj u yiraj mʌ' ju tucrob a mʌ' u jitir u c'ʌb ten u yet winiquirob judío. Caj u yiraj jach chich u jo'rob. Caj u ya'araj ti' a mac a mʌ' u jitir u c'ʌbo': \p ―Tich' a c'ʌb ca'anan. \p A xibo' caj u tich' u c'ʌb seb caj toc qui' jaw u c'ʌb. \v 6 Caj joc' tun u winiquirob judío a fariseojo' caj u much'quintob u bʌj yejer u yet winiquirob judío a cu ya'aricob herodiano quire' cu sayʌrob tu pach u rey Herodes. Caj u sebquintajob u much'quinticob u bʌj quir u p'eri'quintajob u tucurob quir u quinsicob Jesús. \s1 A pimo' ich u chi' c'ac'nab \p \v 7 Barej Jesús caj bin yejer u camsʌwinicob tu chi' c'ac'nab. Caj sayob tu pach ten Jesús a jach pim mac a tar u tarob tu ru'umin Galilea. \v 8 Bayiri' tarob ti' u ru'umin Judea yejer a mac a cʌja'anob tu cajar Jerusalén, yejer a mac a cʌja'anob pichir u ya'arir Jordán tu cu tar q'uin, yejer a mac a cʌja'an tu ru'umin Idumea, yejer a mac a cʌja'anob baytʌc tu cajar Tiro yejer u cajar Sidón. P'encʌch pim tarob yicnʌn Jesús quire' caj u yubob a ba' caj u betaj Jesús a ba' a mʌna' mac iramʌn biq'uin. \v 9 Quire' jach manan pim a mac a tarob rajen Jesús caj u ya'araj ti' u camsʌwinicob ca' u cʌxejob chem quir u yocar. Yubic cu maxʌr. Yiric cu rʌc nactanticob u bʌj ich Jesús. \v 10 Mʌ' ja wirej, caj u yirob caj u jawsaj ya'ab mac rajen a mac a yajob cu nactanticob u bʌj ich Jesús caj u tʌrejob u noc' quir u jawʌr u yajiriro'. \v 11 Wa ber a mac a aca'an quisin ti' caj tarob caj u purajob u bʌj ʌcʌtan ti' Jesús, cu c'am awʌt tu cu ya'aricob: \p ―A techo' u pararech C'uj. \p \v 12 Barej raji' Jesús caj u jach q'ueyaj quisin soc mʌ' u ya'aricob mac Jesús. \s1 Teta'b ten Jesús a mac a cu bin u tsec'ta'r u t'ʌn \r (Mt. 10.1‑4; Lc. 6.12‑16) \p \v 13 A jeroj tune', Jesús caj u nacajtaj u p'uc wits caj u pʌyaj a mac u c'at u pʌyic. Robob caj binob ti' quir u camsa'rob. \v 14 Caj u tetaj doce xib soc ti' yʌnob tu yicnʌn, soc ca' bin tuchi'tacob ten Jesús quir u tsec'ticob u t'ʌn. \v 15 Bayiri' xan, ts'a'b u muc' ti'ob ten Jesús quir u joc'sicob quisin, bayiri' xan, ts'a'b u muc' ti'ob ten Jesús quir u jawsicob a mac a yajo'. \v 16 A jera' u c'aba'ob a doce xibo' a teta'b ten Jesús. A jera' Simón a mac caj u ts'aj u c'aba' Pedro. \v 17 A jera' Jacobo u parar Zebedeo yejer Juan u yits'in Jacobo, ti' mac caj u ts'aj u jer u c'aba'ob Boanerges, u c'at ya'arique', U Parar A Cu Peco', quire' ts'icob. \v 18 A jera' Andrés, a jera' Felipe, a jera' Bartolomé, a jera' Mateo, a jera' Tomás, a jera' Jacobo, u parar Alfeo, a jera' Tadeo, a jera' Simón, a cu sayʌr tu pach cananista. \v 19 A jera' Judas Iscariote, a mac pachir caj u c'ubaj Jesús. \s1 Pac' u pach Jesús aca'an quisin ti' \r (Mt. 12.22‑32; Lc. 11.14‑23; 12.10) \p Caj ts'oc u tetic Jesús ti'ob yet binacob tu yatoch. \v 20 U jer jach pim tarob rajen mʌ' u cha'bʌr u janʌn quire' jach pim cu tarob. \v 21 Barej caj u yubajob u jach u bʌjob Jesús, rʌc tarob quir u chuquicob Jesús quire' cu ya'aricob uch: \p ―Jaj ix tʌcoj, mʌna' u yor a Jesúso'. \p \v 22 Bayiri' xan, u camsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés a tar u tarob tu cajar Jerusalén. Pac' u pach Jesús ten u camsʌyirob u t'ʌn Moisés quire' caj u ya'arob wa aca'an quisin ti': \p ―Aca'an Beelzebú ti' mʌ' ra' ts'ic u muq'ui' u ts'urir quisin. U muc' u ts'urir quisin Beelzebú caj u joc'sej quisin. \p \v 23 Rajen Jesús caj u t'ʌnajob ca' tacob u much'quinticob u bʌj caj u ya'araj ti'ob tu cu camsicob: \p ―A Satanáso' bic tabar u wʌc'ʌs bʌjiri' u joc'sic? Mʌ' c'ucha'an yor u joc'sic u wʌc'ʌs bʌjiri'. \v 24 Mʌ' ja wirej, wa ju wʌc'ʌs bʌjiri' cu bin ts'ictar ich u ru'umin tu cu reyinticob rey, je' u rʌc ch'esicob u bʌj. \v 25 Cax wa ju wʌc'ʌs bʌjob tu yatoch cu ts'ictarob je' u rʌc quinsicob u bʌj. \v 26 Bayiri' xan, a quisino', u jach c'aba' Satanás, wa ju yet quisinin bin u joc'sejob, jeroj caj u toc ch'esob u bʌj, jeroj mʌna' quisin. \p \v 27 ’Bic tabar in joc'sic quisin wa mʌ' tin yʌn ch'esaj u muc' u jach ts'urir quisin, Satanás? A baywo' ―quij Jesús―, c'ucha'an in wor in joc'sic quisin. Quire' aro' irej a mac a oquij ich yatoch a mac chich u muc' irej wa tu c'ʌxaj soc u rʌc ch'ic u ba'tac. \p \v 28 ’Taj quin wa'aric techex, tu cotor u si'pirob bin jawsac ti' mac ten C'uj, cax a ba' poch'nʌjij uch bin jawsac ti' xan. \v 29 Barej, a mac a cu p'astic u Taj'or u Pixam C'uj mʌ' biq'uin cu bin jawsabir u si'pir, munt q'uin sipnʌjij. \p \v 30 Baxuc caj u ya'araj Jesús quire' yʌn jun yarob tus yarmʌnob uch: “Yʌn quisin ti' Jesús.” \s1 U nʌ' yejer u yits'inob Jesús \r (Mt. 12.46‑50; Lc. 8.19‑21) \p \v 31 Caj tarob tun u yits'inob yejer u nʌ' Jesús, chen p'atob ich tancab yatoch tu yʌn Jesús, caj u tuchi'tajob t'ʌnbir. \v 32 A ya'ab maco' ti' cura'anob yicnʌn Jesús, robob caj u ya'arajob ti': \p ―Iric, a nʌ' cu t'ʌniquech, ti' yʌn yejer a wits'inob ich tancab cu cʌxtiquech yiriquech a nʌ' yejer a wits'inob. \p \v 33 Jesús caj u nuncaj ti'ob tan ya'aric: \p ―Taj ca wa'aric ra' in nʌ' yejer in wits'inob. \p \v 34 Caj u pʌctaj a jach ya'ab mac a cura'anob yicnʌn Jesúso', caj u ya'araj: \p ―A je'ra' irob in nʌ', a jera' irob in wits'inob. \v 35 Quire' cax a mac a cu betic a ba' u c'at C'uj ra' irej in nʌ' ra' irej in jach its'inob. \c 4 \s1 Yʌjq'uich'inyʌjir \r (Mt. 13.1‑9; Lc. 8.4‑8) \p \v 1 Jesús caj wʌc'ʌs bin ich u chi'c'acnab u c'aba' Galilea caj u yʌnx chun u camsic bʌytʌc tu yʌn u chi'c'ac'nab. Jach ya'ab mac caj u much'quintob u bʌj yicnʌn Jesús rajen caj oquij ich chem a ti' yʌn ich c'ac'nab caj curajij. Tu cotor a mac ti' yʌnob ich ru'um tu chi' c'ac'nab. \v 2 Caj u ya'araj ya'ab ba' tu cu camsa'rob. Tu cu camsa'rob caj u ya'araj ti'ob: \p \v 3 ―U'yex a ba' quin camsic techex. Caj bin mac quir u pʌq'uic u pʌc'ar ich u cor. \v 4 A mac caj bin u q'uich'intej ich u cor. Carique' caj u q'uich'intaj caj rub jun yar u pʌc'ar ich tam bej. Caj tar u ruq'uic ch'ich'. \v 5 U jer jun yar rub ich tunich tu mʌ' pim u ru'umin. Seb caj ts'ernʌj quire' jay u ru'umin, rajen seb caj joc'. \v 6 Barej caj naquij q'uin caj quimij mʌ' tu bin ocac u mots, rajen quimij. \v 7 U jer jun yar caj u rʌc q'uich'intaj, caj rub ich q'ui'ix. Caj ch'ijij caj rʌc bobosta'b ten q'ui'ix mʌ' ju ts'ajaj u wich. \v 8 U jer jun yar caj u rʌc ca' q'uich'intaj ich u jer u ru'umin. Jach tsoy u ru'umin. Caj ts'ernʌj, caj ch'ijij, caj u nets'aj u wich. Cien caj u toc ts'aj u wich. U jer caj u ts'aj u wich sesenta. U jer caj u ts'aj u wich treinta. \p \v 9 U'yex ba' quin camsic techex soc a wu'yiquex, soc a najtiquex a ba' u c'at ya'aric. \s1 Biquinin cu camsic ti'ob \r (Mt. 13.10‑17; Lc. 8.9‑10) \p \v 10 Caj ts'oc u camsa' ten Jesús caj u juts' u bʌj u doce camsʌwinicob Jesús tu yicnʌn, quet yejer a mac a ti' yʌnob bʌytʌc ti'. Caj ara'b ti': \p ―Biquinin ca camsic a pimo' bic tabar u q'uich'intic u pʌc'ar ich u cor? \p \v 11 Caj u ya'araj ti'ob: \p ―Je' u ts'ic techex C'uj quir a najtiquex a ba' caj u mucu araj ten C'uj ti' Cristo. Chen a pimo' mʌ' ju bin u najtejob quire' mʌ' ju c'ʌmajob u t'ʌn C'uj. Tu chen so'soc u'yajob camsa'rob. \v 12 Rajen, a mac a mʌ' yerob C'uj a cu yubicob in camsicob cu chen u'yicob cax cu yubicob mʌ' ju najtejob. Mʌ' bin u c'ʌ'oticob soc u yacsicob tu yorob soc u toca'rob ten C'uj. \s1 Jesús cu tajquintic u camsʌwinicob a ba' quiri' mʌ' ju najtajobi' \p \v 13 Caj u ya'araj ti'ob: \p ―Mʌ' ja najtajex a je' ba' caj in camsajechex. Bic tabar ca bin a najtex tu cotor a ba' ca so'soc u'yiquex in camsiquechex? \v 14 A mac a caj bin u q'uich'intic u pʌc'ar ich u cor raji' cu q'uich'intic u yijir u t'ʌn C'uj. \v 15 Yʌn jun yarob mac ich tan bej tu cu q'uich'ita'r u t'ʌn C'uj, barej caj u yubob seb caj tar Satanás u taquic ti' mac u t'ʌn C'uj a ba' yubmʌni' soc mʌ' ju najticobi', irej u yijir a rub ich tan bej a caj in camsajechex sam. \v 16 U jer jun yarob mac, robob irob u yijir a q'uich'inta'b ich u tunich robob caj yubob u t'ʌn C'uj qui' yorob caj u c'ʌmajobi'. \v 17 Quire' robob irej u yijir a mʌ' tam oc u mots. Seb caj u toc p'ʌtajob u t'ʌn C'uj caj yubajob u tumtaj u yorob. Caj yubajob u chucur u pachob quire' u t'ʌn C'uj, rajen caj u p'ʌtajob u t'ʌn C'uj. \v 18 U jer jun yarob irob u yijir a q'uich'inta'b a rub ich q'ui'ix, robob a tu yubob u t'ʌn C'uj. \v 19 Chen a je' maca' cu tucric u t'ajar u ba'tac yejer u t'ajar u taq'uin yejer u beyaj. A ba' yʌn yoc'ocab cu pachtic, rajen bobʌsta' u t'ʌn C'uj soc mʌ' c'ucha'an yor u qui'quintic u yor C'uj irej q'ui'ix caj u bobʌstaj tu q'uich'inta'b. \v 20 A rub yijir tu tsoy u ru'umin ra' quir u camsiquechex a mac a caj u jach c'ʌmaj u t'ʌn C'uj, caj u ts'aj u wich cien, ra' cu qui' man tu tsoyir. U jer caj u ca' ts'ajaj u wich sesenta, ra' cu man tu tsoyir chen mʌ' c'ucha'an yor ti' a caj u ts'aj u wich cien. U jer caj u ts'ajaj u wich treinta, ra' cu man tu tsoyir chen mʌ' c'ucha'an yor ti' a caj u ts'ajaj u wich sesenta. \s1 U t'ʌn quir u camsic ti' quib \r (Lc. 8.16‑18) \p \v 21 Bayiri' xan Jesús caj u ya'araj ti'ob: \p ―Mʌna' mac cu yacsic u quib yaram u ch'ac, mʌ' ich yaram rec xan. Mʌ' ja wirej, cu t'ʌquintic ca'anan quir u yerc'ac'tic yatoch. Rajen a ba' cu camsic ti'ob irej wa t'ʌba'an u quib. \v 22 Bayiri' xan, tu cotor ba' a mucutaca'an tu cu bin u reyinticob C'uj baje'rer, ca' bin c'uchuc tu q'uinin je' u joc'ar u tajire'. Baxuc tu cotor mac je' u c'ʌ'otic ca' bin c'uchuc tu q'uinin je' u yubique'. \v 23 U'yex ba' quin camsic techex soc a wu'yiquex soc a najtiquex a ba' u c'at ya'aric. \p \v 24 Caj u ya'araj ti'ob xan: \p ―Qui' u'yex soc mʌ' ju tubur techex a ba' ca wu'yiquex. Wa chichin ca wu'yiquex u t'ʌn C'uj chichin cu bin u camsic techex. Wa ya'ab ca wu'yiquex u t'ʌn C'uj jeroj ya'ab cu bin u camsic techex. \v 25 A mac a yʌn u t'ʌn C'uj ti'e' u c'at u qui' najtic, C'uj cu bin u camsic ya'ab. Chen a mac ti', chichin u t'ʌn C'uj, mʌ' u c'at u qui' najtic, je' u p'ʌtique'. \s1 Quir u camsic ti' u yijir a cu ch'ijire' \p \v 26 Jesús tu cu camsic caj u ya'araj xan: \p ―Tu cu bin u reyinticob C'uj ra' irej tu cu man mac cu pʌq'uic u yijir ich ru'um. \v 27 Rajra' cu wenʌn, rajra' cu yajar, jeroj u man u q'uinin cu yiric a ba' u c'at. U yijir a caj u pʌc'aje' ts'ernʌj, jeroj cu ch'ijir. Chen mʌ' yer bic tabar u ch'ijiri'. \v 28 Mʌ' ja wirej, u bʌjiri' u ru'um tu junan cu ch'isic u yijir a pʌc'a'an ti', cu c'ʌs ch'ijire', cu joc'ar u re'. Cu ts'ocar u ch'ijire' cu jobar yi'ij. Cu jobar yi'ij cu tar u wich. \v 29 Cu tijire' seb cu jaq'uic quire' c'uchuc tu q'uinin u jaq'uic. \s1 Quir u camsic ti' u yijir mostaza \r (Mt. 13.31‑32; Lc. 13.18‑19) \p \v 30 Jesús caj u ya'araj xan: \p ―An bic je' in quetquintic tu cu bin u reyinticob C'uj? An bic tabar je' in camsic techex? A ba' t'ʌnin quin wa'aric techex? \v 31 An ten bic u ch'ijir u pʌc'ar mostaza xib ich ru'um. Mʌna' u jer pʌc'ar jach ne mijin yijir mostaza. \v 32 Cu ch'ijire' jach manan u xit'ir u c'ʌb. U jer pʌc'ar mʌ' u ne xit'ir u c'ʌb. Hasta ch'ijir u che'er a jeroj, cu tar ch'ich' u c'ʌxicob u c'u' ich u bo'oy. \s1 Biquinin Jesús cu camsic a jera' \r (Mt. 13.34‑35) \p \v 33 Yejer jach ya'ab a je' camsa'bir u t'ʌn an ten bic a jera' caj u ya'araj ti'ob u t'ʌn hasta tu c'ucha'an yorob u najtejob. \v 34 Wa mʌ' yejer a camsa'bir t'ʌn mʌ' ju tsicbʌtej ti'ob ba', barej caj u toc araj tu cotor ba' ti' u camsʌwinicob caj bin tu junanob. \s1 Jesús tu t'ʌnaj yic'ar quir u ch'enan bayiri' u yamin \r (Mt. 8.23‑27; Lc. 8.22‑25) \p \v 35 Ra'iri' u q'uinin caj bin q'uin caj u ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: \p ―Cuxex tanxer ich c'ac'nab. \p \v 36 Caj ts'oc u tuchi'tic a ya'ab maco', toc ti' yʌn chem caj toc oquij Jesús quet yejer u camsʌwinicob. Yet binacob u jer jun yarob chem. \v 37 A jeroj caj tar ch'ic yum yic'ar, caj tar u yamin xan, tan u burur u chemin, tabar u jurur u chem. \v 38 Raji'e', tan u wenʌn. Yʌn u c'anjo'r tu cu wenʌn ich yach chem. A'as Jesús ten u camsʌwinicob, caj u ya'arob ti': \p ―In wʌjcamsʌyʌjirechob, mʌ' wa ca tucriquenob? Tabar in jururob. \p \v 39 Caj ajij Jesús caj u t'ʌnaj yic'ar ca' ch'enac: \p ―Xurej, ic' ―quij―. Mʌ' a tar. \p A jeroj, ch'en u tar yic'ar, caj ch'en u yamin c'ac'nab xan. \v 40 Jesús caj u ya'araj ti'ob: \p ―Biquinin tu jac'saj a worex, mʌ' wa ja wacsmʌnex ta worexi'? \p \v 41 Caj u jach ch'aj ch'ic yum sajaquirob, caj u pacran arajob ich u yet camsʌwinicob: \p ―A mac a je' xiba' cu yuba'r u t'ʌn cax a ic'o' cax u yamin c'acnab cu quibicob u t'ʌn Jesús? \c 5 \s1 Jesús cu jawsic a mac aca'an quisin ti'e' \r (Mt. 8.28‑34; Lc. 8.26‑39) \p \v 1 Caj c'uchob pichir c'ac'nab Galilea, ti' u ru'umin a cu ya'aricob Gadarajo'. \v 2 Jesús tan tu joc'ar ich chem, a jeroj seb caj joc' tu t'aja'an u baquer u quimiriro' turiri' xib a mac aca'an quisin ti'e'. \v 3 Ti' cʌja'an ich tu t'aja'an u baquer u quimiriro'. Mʌna' mac c'ucha'an yor u c'ʌxic cax yejer mascab a irej sumo'. \v 4 A ucho' chuquij ten u rac'ob caj c'ʌrij yoc yejer mascabir a irej sumo', bayiri' xan yejer u mascabir c'ʌb chen caj u p'icaj u mascabir c'ʌb caj u xexet'aj u mascabir yoc. Mʌna' mac c'ucha'an yor u suquintic quire' jach manan chich u muc'. \v 5 U burur ac'bir yejer u burur q'uin cu man uch awʌt u ca' ich tu t'aja'an u baquer u quimiriro', bayiri' xan, ich wits, bayiri' xan, cu man u c'ubic u bʌj yejer tunich. \v 6 Barej caj u yiraj Jesús u tar nachir, ra' caj u c'ʌnaj yacab caj xonraj ich Jesús. \v 7 C'am awʌtnʌjij caj u ya'araj: \p ―Ba' a c'at ten Jesús? A techo' u pararech C'uj a mac u C'ujir ca'anan. Quin chich c'atic tech tu quin chuquic C'uj, mʌ' a ts'ic ten in muc'yaj. \p \v 8 Mʌ' ja wirej, baxuc caj ya'araj a mac a aca'an quisin ti'e' quire' sam ara'b ti' ten Jesús: \p ―Joq'uen ti' a maca' a techo' quisinech. \p \v 9 Sam caj u c'ataj ti' quisin: \p ―Ba' a c'aba'? \p Caj u nuncaj, tan ya'aric: \p ―Legión in c'aba'. Mʌ' ja wirej, pimenob aca'anenob ti'. \p \v 10 Rajra' tan u c'ata' ti' Jesús ten a mac a aca'an quisino' mʌ' u tuchi'ta'rob tanxer ru'um. \v 11 Mʌ' nenach tu yʌn Jesús yejer u camsʌwinicob, ti' yʌn yʌrʌc' cajij q'uec'ʌn, jach pimob. Cu manob u janʌnob xiw ich p'uc wits. \v 12 Caj u chich c'atajob ti' tu cotor a quisinobo' a aca'anob ich a ray xibo' tan ya'aricob: \p ―Arej in binob ich a ray cajij q'uec'ʌnob quir in ca' wocarob ich a ray q'uec'ʌnob. \p \v 13 Seb cha'b ti'ob ten Jesús, a jeroj caj joc'ob a quisinob caj ocob ich cajij q'uec'ʌnob. Tu cotor a cajij q'uec'ʌno' caj u c'ʌnajob yacab tu ch'inca'an wits caj u rʌc purob u bʌj ich c'ac'nab caj rʌc quimij. Dos mil q'uec'ʌn caj quimij. \p \v 14 Rʌc puts'ob tun, a mac a cu cʌnanticob yʌrʌc' cajij q'uec'ʌn quire' jaquij yorob. Jeroj caj binob u jumintejob ich u cajarob, bayiri' xan ich mac a ti' yʌnob tu corob. Caj joc'ob u yirob a ba' u ber ti'. \v 15 Caj rʌc c'uchob yicnʌn Jesús. Caj u yirajob a mac a aca'an ti' a quisino' Legión uch, a jeroj caj u yirajob curucbar u buquinmʌn u noc', baje'rer yʌn yor xan, robob caj u ch'ajob sajquir. \v 16 A yʌj'irirob caj u tsicbʌtajob ba' u ber ti' a mac a aca'an quisin ti'e' Legión u c'aba' uch, bayiri' xan, a ba' u ber ti' a cajij q'uec'ʌno'. \v 17 Rajen caj yʌnxchun u ya'aricob ti' Jesús ca' xic Jesús nachir soc mʌ' ti' yʌni'. \p \v 18 Jesús caj u yocar ich chem caj c'uchij a mac a aca'an quisin ti'e' a Legión u c'aba' uche', caj u chich c'ataj ti' ca' xic tu pach Jesús. \v 19 Barej a Jesúso' mʌ' ju chaj u tar tu pachi' barej caj u ya'araj ti': \p ―Xen ich a watoch ich a bʌjob. Xen jumintej an ten bic caj in yajquin tech. Arej yubej u jach carem beyaj caj u betaj C'uj ti' tech. Arej yubej bic joc'sa'b tech quisin ten Jaj Ts'ur. \p \v 20 A ray xibo' a joc'sa'b u quisinino' caj joc' caj yʌnxchun u tsicbʌtic u ru'umin Decápolis tu cotor ba' a beta'b ti' ten Jesús. Tu cotor mac a caj u yubajob caj jaq'uij yorob. \s1 U parar a Jairojo' xquic yejer a xquic a tu tʌraj u noc' Jesús \r (Mt. 9.18‑26; Lc. 8.40‑56) \p \v 21 Barej Jesús caj u wʌc'ʌs ch'ʌctaj a c'ac'nabo' ich chem tanxer pichir. Tiri' ich chi' c'ac'nab caj u much'quintajob u bʌj a pimo' ich yicnʌn Jesús. \v 22 Caj c'uchij turiri' xib u jach ts'urir u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío, Jairo u c'aba'. Barej caj u yiraj Jesús caj tar p'uxtar ʌcʌtan Jesús ich yoc. \v 23 Caj u chich c'ataj ti', tan ya'aric: \p ―Cojen ―quij―, jawsej in chan parar xquic quire' tabar u quimin. Cojen ca' a ts'anc'ʌbtej ca' jawac, soc u cuxtar. \p \v 24 Caj bin Jesús yejer raji', barej jach pim caj sayob tu pach Jesús, cu rʌc nactanticob u bʌj yicnʌn Jesús. \v 25 Tiri' ich a pimo' a sayob tu pach Jesús ti' yʌn turiri' xquic. Mʌ' u tsoytar uch. Yʌn manij doce yaxq'uin caj u cʌnaj u yajir. \v 26 Cax ts'acʌc ten a mac a yerob ts'ac mʌ' u tsoytar quire' aro' caj u rʌc xupaj u taq'uin yejer u ba'tac, barej mʌ' yamta'bi' chen cu jach qui' c'astar. \v 27 A ray xquico' caj u yubaj tsicbʌta'r Jesús. Caj c'uchij ich u pimʌn a yaje' caj tar tu pach Jesús caj u tʌraj u noc' Jesús. \v 28 Quire' cu ya'aric: \p ―Wa quin tʌric u noq'ue', chen u noc' quin tʌrique', je' in tsoytare'. \p \v 29 Seb caj ts'oc u tʌric u noc' Jesús tsits u q'uiq'uer a xquico', caj u yubaj tu winquirir caj jawij. \v 30 Jeroj seb caj u yubaj Jesús caj u jawsaj u yajir mac quire' caj u yubaj u bin u muc' caj ts'oc u tarʌr u noc'. Jeroj caj u sut u bʌj caj u pʌctaj a pimo', caj c'ata'b ti': \p ―Mac, tʌr in noc'? ―quij Jesús. \p \v 31 U camsʌwinicob Jesús caj u ya'arajob ti': \p ―Iric a jach pim mac a cu nactanticob u bʌj ta wicnʌn, biquinin ca wa'aric: “Mac tʌr in noc'?” \p \v 32 Jesús raji' caj u pʌctaj a mac a u bʌc'rismʌnobi' Jesús quir yiric a mac tʌr u noc'. \v 33 A xquic tuno', sajacchʌjij cu quiquirʌncʌr quire' yer ba' u ber tu winquirir caj u nʌts'aj u bʌj yicnʌn Jesús caj xonrʌj caj u ya'araj ti' tu cotor jach jaj. \v 34 Jesús caj u ya'araj ti': \p ―Xquic, quire' caj a wacsaj ta wor ti' ten rajen jawech. Xen in jach yajech ca' qui'ac a wor. Ca' qui' tsoyaquech. \p \v 35 Mʌ' toy ts'ocaqui' u tsicbar Jesús, jeroj caj c'uchob jun yarob mac yicnʌn Jairo, ti' u tarob ich yatoch Jairo u jach ts'urir u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío, caj tarob caj u ya'arajob: \p ―Quimij ―quij ya'ara' ti' Jairo― a chan parar xquic. Tsire'ej, cax mʌ' u tar a wʌjcamsayʌjir. \p \v 36 Barej seb caj u yubaj Jesús rajen caj u ya'araj ti' Jairo: \p ―Mʌ' a ch'ic sajaquir, chen acsej ta wor ten. Yʌn tsire'ej ya'aricobe' quim a chan parar xquique'. \p \v 37 Mʌ' ju chaj u bin mac tu pach Jesús, chen Pedro bin tu pach Jesús yejer Jacobo yejer Juan, u yits'in Jacobo. \v 38 Caj c'uchob taro' tu yatoch u jach ts'urir u chan naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío caj u yiraj jumrac yoc'arob quire' cu yac'ticob. \v 39 Caj ts'oc u yocare' caj u ya'araj ti'ob: \p ―Biquinin a jumrac a woc'arex? A teno' quin wiric wenʌn u ca', cax a techexo' ca wiriquex quimen a chan xquico'. \p \v 40 Caj p'asta'b Jesús ten a mac a ti' yʌnob tu yatoch Jairo quire' yerob jach quimij a chan xquico'. Barej raji'e' caj ts'oc u rʌc joc'sic tu cotor mac tancab, caj acsa'b u tet yejer u nʌ' a chan xquico' yejer a mac a yet taracobe' caj ocob tu quimen a chan xquico'. \v 41 Jesús caj u mʌchaj u c'ʌb a chan xquico' caj u ya'araj ti': \p ―Talita cumi ―u c'at ya'aric: Chan xquic quin wa'aric tech, riq'uen. \p \v 42 Seb caj riq'uij a chan xquico', caj yʌnxchun u ximbar quire' yʌn doce yaxq'uin ti' uch. Seb caj jaq'uij yorob, jach manan caj jaq'uij u yorob. \v 43 Barej raji' caj u jach chich araj ti'ob: \p ―Mʌ' a yʌn aquex ti' mac. \p Caj u ya'araj ca' ts'abac u janʌn a chan xquico'. \c 6 \s1 P'uspachta'b Jesús ten mac tu cajar Nazaret \r (Mt. 13.53‑58; Lc. 4.16‑30) \p \v 1 Caj joq'uij ich Jairo caj bin tu jach cajar. Yet binacob u camsʌwinicob Jesús. \v 2 Caj c'uchij tu q'uinin tu cu jesicob u bʌj u winiquirob judío caj oc tu chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío caj oc quir u camsic ti'ob. Ya'ab mac a caj u yubobe', jʌprʌj u chi'ob quire' a ba' camsa'bob. Caj u ya'arajob: \p ―A tub u tar ti' a ray xibo' a je' ba'ra'? Bic tabar ts'a'b u tucur a ti'e' a mʌ' c'ucha'an yor u betaj a ba' a mʌna' mac yiramʌn, mʌ' biq'uin uch a cu jac'ar u yor mac. \v 3 A ray xibo' mʌ' wa ra' cu susche' uchi', u parar María, u sucu'un Jacobo José, Judas yejer Simón? Mʌ' wa ti' yʌnʌnob xan tu yʌno'onex u yits'inob a xquicob? \p Rajen mʌ' ju sʌjtajobi' cu p'uspachticob ti'. \v 4 Barej Jesús caj u ya'araj ti'ob: \p ―U yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj, a ts'a'b u tucure' ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj mʌ' u c'at yirir ten yet cajarob tu jach cajar. Cax u wʌc'ʌs u bʌjob mʌ' u c'at yiricob. Chen a mac cʌja'an nach u c'at yubicob. \p \v 5 A taro' mʌ' c'ucha'an yor u betic a ba' mʌna' mac yiramʌnob uch mʌ' biq'uin chen caj u jawsaj jun yarob a mac a yajo'. Caj u ts'anc'ʌbtaj quir u jawarob. \v 6 A Jesuso' jac'a'an yor ti'ob quire' mʌ' ju yacsajob tu yorob. Pachir Jesús caj c'uchij tu chan cajarob a rʌc bʌca'an ti' u jach cajar Jesús, caj u camsaj ti'ob. \s1 U beyajob a docejo' \r (Mt. 10.5‑15; Lc. 9.1‑6) \p \v 7 Jeroj, caj t'ʌnaj yicnʌn u doce camsʌwinicob, caj yʌnxchun u tuchi'ticob ca'ca'turi', caj u ts'ajaj u muc' ti'ob quir u joc'sicob u quisininob. \v 8 Caj u jach araj ti'ob: \p ―Mʌ' a ch'iquex bar ich a ber. Chen xomte' ca ch'iquex, baxuc chim mʌ' a ch'iquex. Baxuc a woj wajex mʌ' a ch'iquex, baxuc a taq'uinex mʌ' a ch'iquex ich u poxajir a taq'uinex. \p \v 9 Chen a pech' xʌnʌb ca ch'iquex, baxuc turiri' a noq'uex a ch'iquex. \v 10 Caj u ya'araj ti'ob: \p ―Wa ber ca' bin acsaquechex ich naj ca' p'ataquechex hasta ca joc'arex ca ca' binex. \v 11 Wa ca c'uchurex ich mac a mʌ' u c'at u yacsiquechex a mʌ' u c'at u yubicob a t'ʌnex, ca' joc'aquechex ti' taro'. Puxtex u noy ru'um ta woquex soc yerob yʌn u si'pirob quire' mʌ' u c'atob yubejob a t'ʌnex. Jach taj quin wa'aric ti' techex, a ray maco' ich a ray cajaro' jach manan ca' bin muc'yajnʌcob tu q'uinin u xur t'ʌn, chen a mac a cʌja'anob uch tu cajarjob Sodoma yejer u cajar Gomorra mʌ' nejach bin muc'yajnʌcobi'. \p \v 12 Jeroj, u doce camsʌwinicob caj joc'obe' caj u tsec'tajob ti' mac ca' u c'axej u yorob ca' u p'ʌtejob u c'asir tu cu manob. \v 13 Bayiri' xan, caj u joc'sajob ya'ab quisin tu aca'anob ich mac, caj u jic'tajob tsats quir u jawʌr mac a yajo', jach ya'ab jawij. \s1 Quinsa'b Juan a cu yacsic ja' tu jo'r mac \r (Mt. 14.1‑12; Lc. 9.7‑9) \p \v 14 Baje'rer caj u yubaj rey Herodes u tsicbʌticob u c'aba' Jesús a Herodeso' rajen ya'ab mac tus pac' Juan a cu yacsic ja' tu jo'r: \p ―Tin t'ʌn ―quij―, wʌc'ʌs riq'uij tu quimirir Juan rajen c'ucha'an yor u betic a mʌna' mac yirmʌnob uch, mʌ' biq'uin yirmʌnob. \p \v 15 Chen u jerob juninta'b yubej, caj u ya'arajob: \p ―Raji' Elías u yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj a ts'a'b u tucuric ten C'uj uch. \p U jerob caj u ya'arajob: \p ―Raji' yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj a ts'a'b u tucuric ten C'uj quir u tsicbʌtic a ba' u c'at C'uj rajen raji' irej yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj uch. \p \v 16 Barej caj yubaj Herodese', caj u ya'araj: \p ―Raji' Juan, a mac a tin ch'ʌcaj u car uche', raji' riq'uij tu quimirir. \p \v 17 Mʌ' ja wirej, raji' Herodes caj u tuchi'taj mʌcbir Juan caj u c'ʌraj tu cu naj mʌquic mac. Tiri' tu mʌcaj, quire' Herodías u rac' u sucu'un Felipe. Mʌ' ja wirej, Herodes caj u ch'aj u rac' u sucu'un. \v 18 Mʌ' ja wirej, caj u ya'araj uch ti' Herodes: \p ―Mʌ' tsoy a taquic u rac' a sucu'un quire' ra' u toc ch'amʌn a sucu'un. \p \v 19 A Juano' p'acta'b ten Herodías rajen cu ch'uctic quire' u c'at u quinsej barej mʌ' c'ucha'an u yor ti'. \v 20 Mʌ' ja wirej, Herodese' sajʌc ti' Juan quire' yer raji' turiri' xib a mac taj yor, a mac a mʌ' u naj man tu c'asir, rajen cu cʌnanta' Juan soc mʌ' u quinsa'. Tenten caj yubaj cax tucurnʌjij quire' tsoy yubic tu xiquin a ba' tsec'ta'b ten Juan. \v 21 Jeroj, c'uchij tu q'uinin Herodías cu pajic quir u quinsic Juan. Raji' u q'uinin u c'aba' u rey Herodes, ber cu c'ʌ'oticob u q'uinin caj rocha'b Herodes ten u nʌ' uch. Rajen caj u pʌyaj tu qui'qui' janʌnob u jach ts'urirob a cu yamticob u rey Herodes tu cu reyinticob. Yet payacob a mac u ts'urirob u soldadojob yejer a mac a neyʌn u taq'uino' tu ru'umin Galilea. \v 22 Barej caj oc tun u parar xquic Herodías, oc'atnʌjij tu cuchir tu cu naj qui'qui' janʌnob u rey Herodes yejer u rac'ob. Jach tsoy tu wich u rey Herodes yejer a mac a curucbarob tu cu qui'qui' janʌnob. Rajen caj u ya'araj a reyo' ti' u parar xquic Herodías: \p ―C'atej ten, cax a ba' a c'at, a teno' je' in ts'ic teche'. \p \v 23 Caj u ya'araj: \p ―C'uj cu yiric ―quij Herodes―. Tu cotor ba' ca' a c'atej tene' je' in ts'ic teche' tac tan chumuc u ru'umin tu quin reyinticob. \p \v 24 Caj joc' raji' u xquic u parar Herodías, caj u ya'araj ti' u nʌ': \p ―Ba' quin bin in c'atej? \p U nʌ' tune', caj ya'araj: \p ―Ra' a catej u jo'r Juan a cu yacsic ja' tu jo'r mac. \p \v 25 Seb caj wʌc'ʌs sutnʌjij tu yicnʌn rey Herodes caj u c'ataj, cu ya'aric ti': \p ―In c'at ca' a ts'ic ten baje'rer u jo'r Juan a cu yacsic ja' tu jo'r mac, ca' a ts'a ten turiri' u rʌquir quir in pe'ic. \p \v 26 Mʌ' jach qui' yor a rey Herodese', tu chen tucric, barej quire' caj u ya'araj: “C'uj cu yiric”, bayiri' xan, quire' yubob ya'aric tu cotor mac a cu qui'qui' janʌnob rajen yʌn u ts'ic ti'. \v 27 Seb a reyo' caj u tuchi'taj turiri' u soldado a cu cʌnantic a reyo' soc ca' tac purbir u jo'r Juan. \v 28 Raji' caj bine' caj u ch'ʌcaj u car Juan tu cu naj macar mac, caj bin u purej u jo'r ich turiri' u rʌquir quir u pe'ic. Jeroj, caj u c'ubaj ti' a ray xquico' u parar Herodías aro' tune' caj u ts'ajaj ti' u nʌ'. \p \v 29 Barej u camsʌwinicob Juan caj u yubob a ba' u ber, tarob u ch'a'ob u baquer Juan caj u t'ajaj ich turiri' tu cu naj t'ojar u baquer mac. \s1 Jesús caj u jansaj cinco mil xib \r (Mt. 14.13‑21; Lc. 9.10‑17; Jn. 6.1‑14) \p \v 30 A mac a tuchi'ta'b ten Jesús uch quir u tsec'ta'r u t'ʌn, caj urob caj u much'quintajob u bʌj yicnʌn Jesús, caj u tsicbʌtajob ti' tu cotor ba' a caj u betob uch, bayiri' xan, yejer a ba' caj u camsob uch. \v 31 Raji' tune', caj u ya'araj ti'ob: \p ―Cuxex ich tʌcay ru'um quir a je'siquex a bʌj. \p Mʌ' ja wirej, ya'ab mac cu tarob bayiri' xan, cu binob, rajen mʌ' je'erarob mʌ' quir u man u janʌnob. \v 32 P'eri'ob caj rʌc ocob ich chem quir u binob ich tʌcay ru'um. U tiriri' ti' caj binob soc tu junʌnob. \v 33 Irob u binob ten ya'ab mac, caj c'ʌ'ota'bob ten a ya'ab maco'. Rajen caj joc'ob ti' tu cotor u cajarob soc u binob ti' taro' xan, caj u c'ʌnajob yacab. Ra' bat'an c'uchob a ya'ab maco'. \v 34 Barej caj joc' Jesús ich chem, caj u yiraj ya'ab mac toc c'uchob, rajen caj yajquinta'bob quire' irob a tʌmʌn yucobo' a mʌna' yʌjcʌnanyʌjir tʌmʌn yuc. Jeroj tune', caj yʌnxchun u camsic ya'ab ba' ti'ob. \v 35 Tabar u bin q'uin, caj tarob u camsʌwinicob tu yicnʌn caj ya'arajob: \p ―Chen tʌcay ru'um a tera' mʌna' mac cʌja'an cu bin q'uin cabar. \v 36 Tuchi'tabo' ca' xicob ti' corob, cax ti' u chan cajarob a rʌc bʌca'anob a tera', ca' u mʌnejob yo'och waj quir u janʌnticob quire' mʌna' ba' caj u jantob. \p \v 37 Caj u nuncaj Jesús, caj u ya'araj ti'ob: \p ―Ts'ajex yo'och quir u janʌnob ―quij. \p Caj u ya'arajob ti': \p ―Je' wa jin mʌnicob yo'och a ya'ab maco' ca' in jʌsejob ti'ob. Mʌ' ja wirej, mʌ' nupa'an u bo'orir yo'ochob, quire' baxuc u bo'orir u beyaj mac turiri' yaxq'uin. \p \v 38 Jesús caj u ya'araj ti'ob: \p ―Joq'uenex irex mun pan yʌn techex. \p Caj ts'oc u yiricobe', caj u ya'arajob: \p ―Yʌn cinco pan yejer ca'tur cʌy. \p \v 39 Caj u ya'araj ti'ob u binob u cutarob jujumuch'ob ich su'uc. \v 40 P'eri' rʌc curajob u tirir ti' junmuch' cura'anob. U tirir ti' caj u cuquintajob junmuch' curicob cincuenta. U jer junmuch' curicob cien. \v 41 Jeroj tune', Jesús caj u ch'aj a cinco pano' yejer a ca'tur cʌye', caj u pʌctaj ca'anan caj u ya'araj: “Bayo' C'uj ti' ij co'ochex.” Jeroj caj u xat'aj a pano' caj u ts'aj ti' u camsʌwinicob quir u ca' ts'a'icob ʌcʌtan a pimo'. Bayiri' xan, caj u jʌsaj ti' tu cotor mac a ca'tur cʌye'. \v 42 Rʌc janob caj najchʌjob xan. \v 43 Pachir caj u wʌc'ʌs marajob doce xacob chup yejer u xet'er pan yejer a cʌyo'. \v 44 A mac a caj u jantob a pano' cuch cinco mil xibob. \s1 Jesús cu ximbar yoc'or ja' \r (Mt. 14.22‑27; Jn. 6.16‑21) \p \v 45 Jesús caj u ya'araj ti' u camsʌwinicob: \p ―Ca' xiquechex ich chem soc a bat'an c'uchurex ich u cajar Betsaida a ti' yʌn pichir c'ac'nab. \p Quire' raji' cu tuchi'tic a ya'ab macobo'. \v 46 Caj ts'oc u tuchi'ticobe' caj bin ich turiri' p'uc wits quir u t'ʌnic C'uj. \v 47 Barej caj ac'birchʌjij, a chemo' ti' yʌn uch te' ich tan chumuc c'ac'nab. Raji' tune', p'at Jesús tu junan ich ru'um. \v 48 Jesús caj u yiraj jach chich tu cu babticob a chemo' quire' caj u nup'ob ic', rajen caj tar Jesús tu yicnʌnob tan u ximbar yoc'or a c'ac'nabo'. Jach tabar u sastar caj u yirajob u tar. Jesús u c'at u man pʌybej. \v 49 U camsʌwinicob Jesús tune', caj u yirajob tan u ximbar yoc'or a c'ac'nabo' caj u tucrajob quisin cu tar, caj awʌtʌjob. \v 50 Quire' tu cotor caj u yirajob, caj u ch'aj saquirob, jeroj, seb t'ʌnob, caj ya'araj ti'ob: \p ―Chichquintej a worex ten ―quij―, mʌ' a ch'iquex sajaquir ―quij Jesús. \p \v 51 Caj naquij yicnʌnob ich a chemo', caj ch'en u tar yic'ar. U camsʌwincob Jesús bin yorob quire' jach manan jac'a'an yorob. \v 52 Quire' mʌ' ju c'ʌ'otajob tu yorob u muc', cax caj u yirajob u t'ajʌr a pano' quire' jach chich u jo'rob. \s1 Jesús cu jawsic u yajirob tu cajar Genesaret \r (Mt. 14.34‑36) \p \v 53 Barej caj c'uchob tanxer ru'um tarob tu ru'umin Genesaret, caj u macob a chemo'. \v 54 Barej caj joc'ob ti' a chemo' seb c'ʌ'ota'b Jesús ten a maco'. \v 55 Caj acabnʌjob ti' tu cotor a ti' cʌja'anob ich a ru'umo' quir u tarob purbir yicnʌn Jesús a mac a yajo'. Caj yʌnxchun u tarob u puricob a mac yajo' ti' ch'ac, jaj ix tʌco caj u yubob ti' yʌn uche'. \v 56 Jaj ix tʌco te' cu yocarobe' cax wa ju chan cajarob wa ju yajaw cajarob, cax wa ju corob, robob cu tarob purbir mac a yajo' ti' tu cu naj mʌnicob yo'och, tiri' cu chich c'aticob ca' u tʌrejob cax u yoquir u noc'. Tu cotor mac a caj u tʌrobe', jeroj jaw. \c 7 \s1 A ba' cu yacsic u si'pir maque' \r (Mt. 15.1‑20) \p \v 1 Caj much'rʌjob yicnʌn Jesús a ju winiquirob judío a fariseojo' yejer jun yarob yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés. Ti' cu tarob tu cajarob Jerusalén. \v 2 A rayo' caj u yirajob jun yarob u camsʌwinicob Jesús rajra' caj u jantob waj, u c'at ya'aric, mʌ' u p'o'ob u c'ʌbob, rajen caj u pʌc'aj u pachob. \v 3 Mʌ' ja wirej, a winiquirob judío a fariseojo' yejer tu cotor u winiquirob judío cu naj p'o'icob u c'ʌbob wa mʌ' u p'o'icob u c'ʌbob mʌ' u janʌnob quire' a ba' ara'b ti'ob ten u nunquirob uch. \v 4 Barej cu yurob tu cu naj mʌnicob yo'och wa mʌ' u p'o'icob u bʌj mʌ' ju janʌnob. Yʌn u jer ya'ab ba' caj u naj cʌnajob ti' u nunquirob an ten bic ca' u p'o'ej u ruchir tu cu yuc'ur. Ca' u p'o'ej u p'urir u yo'och ja'. Ca' u p'o'ej u ruchir a mascabo'. Ca' u p'o'ej u ch'ac tu cu wenʌn. \v 5 Rajen u winiquirob judío a fariseojo' yejer a yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés caj u c'atajobi': \p ―Biquinin a camsʌwinicob mʌ' u cuxtarob an ten bic cu naj camsicob ic nunquirex barej rajra' cu janʌnob? \p \v 6 Caj u nuncajob raji'e', caj ya'araj ti'ob: \p ―Ca'tur a tucurechex a techexo'. Jach taj caj u tsec'taj Isaías ti' tu cotorechex quire' raji' ts'a'b u tucuric ten C'uj quir u ts'ibtic a ba' u c'at C'uj rajen caj u ts'ibtaj: \q1 A je' maca', quij C'uj, cu tusaricob: “Quin sʌjticob C'uj”, chen a tu pixamob cu ya'aricob: “Je' wa jin sʌjticob C'uj.” \v 7 A C'ujo' cu ya'aric: “Ba' wir cu chen c'ujintiquenob wa mʌ' u quibicob in t'ʌn? Mʌ' ja wirej, chen u t'ʌn winic cu quibicob quire' robob cu camsicob u t'ʌn winic irej wa ju t'ʌn C'uj cu camsicob.” \m Baxuc caj u ts'ibtaj Isaías uch. \v 8 Biquinin ca p'ʌtiquex u t'ʌn C'uj quir a qui' cʌnantiquex u t'ʌn a nunquirirex an ten bic u p'obar ruch. Ca' u p'o'ej u ruchir tu cu yuc'ur ca betiquex xan ya'ab u jer ba' an ten bic a jera'. \p \v 9 Caj u ya'araj ti'ob xan: \p ―Ca wa'ariquex xan, mʌ' patarex u t'ʌn C'uj ti' techex, chen a nunquirexo' ca qui' cʌnantiquex u t'ʌn. Ca toc ts'ocsiquex a ba' yarmʌnex a nunquirex uch. \v 10 Biquinin Moisés caj u ya'araj uch: “Ca' a sʌjtex a tet yejer a nʌ'. Wa c'as cu tsicbar ti' u tet, ti' u nʌ' xan, cu joc'sa' quinsbir”, quij Moisés uch. \v 11 Barej a techexo', ca wa'ariquex: Wa turiri' parar cu ya'aric ti' u tet wa ti' u nʌ': “Tu cotor ba' a ten yʌnin a ca pajiquex u yamtiquechex uche' raji' Corbán”, u c'at ya'aric in toc sijmʌn ti' C'uj; \v 12 rajen mʌ' tan a cha'iquex u parar u betic u jer ba' quir u yamtic u tet wa ju nʌ'. \v 13 A baywo' ca c'asquintiquex a ba' ara'b ten C'uj quire' ca qui' cʌnantiquex a ba' naj camsa'bechex ten a nunquirex quir a wʌc'ʌs masiquex ti' a pararex. Baxuc ca betiquex ya'ab u jer a ba' an ten bic aro'. \p \v 14 Caj u wʌc'ʌs t'ʌnaj tu cotor a ya'ab macobe', caj ya'araj ti'ob: \p ―U'yex ba' quin wac ―quij―, ch'aj a najtex. \v 15 Mʌna' ba' a cu jantic mac a cu yasic u si'pir, jari' a ba' cu betic, wa ba' cu ya'aric, ra' cu yacsic u si'pir mac. \v 16 U'yex a ba' quin camsic techex soc a wu'yiquex soc a najtiquex a ba' u c'at ya'aric. \p \v 17 Barej caj oquij Jesús tu japnin naj caj u p'ʌtaj a ya'ab macobo', jeroj tune', caj c'ata'b ti' ten u camsʌwinicob Jesús ba' quiri' caj ts'oc a camsiquenob. \v 18 Caj u ya'araj ti'ob: \p ―Mʌ' wa qui' ca tucriquex ba'? A ba' cu jantic mac mʌ' ra' cu yacsic u si'piri'. \v 19 Quire' a yo'ocho' mʌ' u yocar tu tucur mac chen ich u nʌc', pachir cu joc'ar tu chocher. \p A baywo' Jesús caj u ya'araj tsoy u janta' ten a mac a yacsmʌnob tu yorob tu cotor yo'och. \v 20 Barej caj u ya'araj: \p ―Mʌna' ba' a cu jantic mac cu yacsic u si'pir, jari' a ba cu betic, wa ja ba' cu ya'aric, ra' cu yasic mac u si'pir. \v 21 Quire' ich u tucur mac cu joc'ar a ba' cu yacsic u si'pir mac. Mʌ' ja wirej, tu tucur cu joc'ar a c'as u tucuro', tu tucur cu tucric u pʌyic xquic wa yʌn u mam cax wa mʌna' u mam. Tu tucur cu tucric u pʌyic xib a yʌn u raq'ue', cax a mʌna' u raq'ue'. Tu tucur cu tucric u quinsic mac, rajen cu quisic. Tu tucur cu tucric u ya'cric u ba'tac mac, rajen cu ya'cric. \v 22 Tu tucur cu tucric u pachtic a ba' yʌn ti' u jer mac. Tu tucur cu tucric ba', rajen cu pachtic a xquico' wa ja xibo'. Tu tucur cu tucric ba' rajen cu tus aric mac. Tu tucur cu tucric ba', rajen cu q'uextar yor. Tu tucur cu tucric ba', rajen cu pʌq'uic u pach mac. Tu tucur cu tucric ba', rajen mʌ' u c'ʌmic u t'ʌn C'uj. Tu tucur cu tucric ba', rajen mʌ' u c'ujintic C'uj. \v 23 Tu cotor a ray c'aso' cu joc'ar tu tucur mac, rajen cu yacsic u si'pir mac. \s1 A xquico' a cu tar ich tanxer ru'um \r (Mt. 15.21‑28) \p \v 24 Barej caj ruq'uij taro' caj bin tu ru'umin Tiro yejer u ru'umin Sidón. Caj c'uchij caj oquij ich naj. Mʌ' u c'at yerta' wa ti' yʌn ten a ya'ab macobo', barej mʌ' c'ucha'an yor u taquic u bʌj Jesús soc mʌ' yirir. \v 25 Tu juminta' yubej ti' yʌn Jesús ich naj, caj c'uchij xquic yicnʌn Jesús, caj u puraj u bʌj ich u yoc Jesús quir u sʌjta'. Raji' yʌn turiri' u chan parar xquic a mac aca'an quisin ti'e'. \v 26 A xquico' griego u t'ʌn, chen raji' ti' naj cʌja'an tu ru'umin sirofeniciajo'. Caj u chich c'ataj ti' ca' joc'sac a quisino' ti' u chan parar xquic. \v 27 Barej Jesús caj u ya'araj ti': \p ―Ca' yʌn bat'an janac u pararob quir u nachajʌrob. Mʌ' tsoy u puric u yo'och u pararob ti' a chan pec'obo'. \p \v 28 A xquico' caj u nuncaj, tan ya'aric ti': \p ―Taj a ba' ca wac Jaj Ts'urir ―quij―, cax cu jantic yaran pojche' tu cu jutur u p'up'ir yo'och a chan pararob. A chan pec'o' cu janʌn yaram pojche' tu cu jutur u p'up'ir. \p \v 29 Jeroj tune', caj u ya'araj ti': \p ―Quire' a je' t'ʌna' ―quij―, ca' xiquech, toc jaw a chan parar xquic ti' u quisinin. \p \v 30 Caj wʌc'ʌs ur tu yatocho' caj u yiraj u chan parar xquic characbar ich u ch'ac, toc joc'sa'b u quisinin. \s1 Jesús cu jawsic a mac a mʌ' u t'ʌne' a mʌ' u yubej t'ʌne' \p \v 31 Jesús caj joq'uij tu ca'ten ti' u ru'umin Tiro caj u ch'ʌctaj u ru'umin Sidón caj c'uchij tu c'ac'nabir Galilea. Caj u ch'ʌctaj tan chumuc u ru'umin Decápolis. \v 32 Jeroj caj tar purbir ti' turiri' xib, a mʌ' u joc'ar u t'ʌne', a mʌ' u yubej t'ʌn xan. Caj u chich c'atajob ti' ca' u ts'anc'ʌbtej ti' quir u jawʌr. \v 33 U tiri' ti' caj u pʌyaj Jesús a mac a macar u xiquine' soc mʌ' p'eri' tu yʌn a ya'ab macobob. Jeroj caj u ts'aj yar u c'ʌb tu xiquin a mac a mʌ' u yubic t'ʌne', caj tubnʌjij Jesús, caj u tʌraj u yac' xan. \v 34 Caj u nacsaj u wich ca'anan caj u putaj yic', caj u ya'araj ti': \p ―Efata, u c'at ya'aric: Ca' jepʌjʌc a xiquin ―quij ya'ara' ten Jesús. \p \v 35 Jach seb jaw a mʌ' u yubej t'ʌn. Tsoyjij u yac' caj qui' t'ʌnʌj ich u t'ʌn. \v 36 Caj u maquintaj ti'obe': \p ―Mʌ' a yʌn ariquex ti' mac. \p Cax caj u chen maquintaj ti'ob ya'ab tu jen tsicbʌtajob. \v 37 Jach jaq'uij yorob tun, cu ya'aricob: \p ―Jach tsoy tu beta'r tu cotor, cax inan a mʌ' u joc'ar u t'ʌn cu jawsique', cu joc'ar u t'ʌn a macar u xiquine'. \c 8 \s1 Jesús cu jansic cuatro mil xib \r (Mt. 15.32‑39) \p \v 1 A ray u q'uinino', caj ts'oc u much'quinticob ya'ab macob. Mʌna' yo'och pan bin u jantobi'. Jesús caj u t'ʌnaj u camsʌwinicob tu yicnʌn, caj u ya'araj ti'ob: \p \v 2 ―Quin yajquintic a ya'ab macoba' chen ts'oc u man mʌna' u nup u q'uinin ti' yʌnob yejerenob baje'rer, u yo'ochob tu rʌc xupajob. \v 3 Wa quin tuchi'ticob ca' xicob tu yatochobe' je' u rubur u muc'ob ich beje' quire' wi'ij. Mʌ' ja wirej, yʌn jun yarob ich a ya'ab macoba' nach tub u tarob. \p \v 4 U camsʌwinicob caj u nuncajob ti': \p ―Je' wa ju c'uchur yor mac ich a je' tʌcay ru'uma' ca' u na'ajquintej yejer yo'och pan a je' ya'ab macoba'? Mʌ' ja wirej, mʌna' mac te' cʌja'anoba'. \p \v 5 Caj u c'ataj ti'ob: \p ―Mun pan yʌn techexi'? \p Robobe' caj u ya'arajob: \p ―Siete pan yʌn a tenobi'. \p \v 6 Caj u ya'araj ti' a ya'ab macobo' ca' curacob ich ru'um. Jeroj caj u ch'aj a siete pano' caj u ya'araj: “Bayo' C'uj quire' caj a ts'aj to'onex ij co'ochex”, jeroj tune', caj u xat'aj caj u ts'aj ti' u camsʌwinicob quir u ts'icob ʌcʌtan a ya'ab macobo'. Robob tune' caj u ts'ajob ʌcʌtan a ya'ab macobo'. \v 7 Yʌn xan ti'ob jun yarob majʌn cʌyob, jeroj caj u t'ʌnaj C'uj: “Bayo' C'uj quire' caj a ts'aj to'onex ij co'och cʌyex”, caj u ya'araj ti' u camsʌwinicob ca' ts'abac xan ʌcʌtan a ya'ab macobo'. \v 8 Caj janobe' caj na'ajchʌjob, jeroj tune', caj u marajob u xet'er, caj u marajob siete xac chup yejer u xet'er. \v 9 A mac janobo' tac cuatro mil. Jeroj tune', caj u ya'araj ti'ob ca' xicob tu yatochob. \v 10 Seb caj oquij yejer u camsʌwinicob ich chem, caj c'uchob tu ru'umin u c'aba' Dalmanuta. \s1 C'ata'b ti' ca' iric carem u beyaj Jesús \r (Mt. 16.1‑4; Lc. 12.54‑56) \p \v 11 Caj c'uchob a winiquirob judío a fariseojo' caj yʌnxchun u nunquicob a ba' cu tsicbar Jesús, caj u c'atob ti' u esacob ti' ca'anan a ba' mʌna' mac yiramʌn uch mʌ' biq'uin yiramʌn. Mʌ' ja wirej, cu tumticob u yor Jesús. \v 12 Caj ts'oc yubic ya'ara' ti' ten u winiquirob judío a fariseojo' caj u putaj yic', caj u ya'araj: \p ―A techexo', a mac cuxa'anob tu q'uinin baje'rer ca c'atic tenex ca' in wesej techex a ba' a mʌna' mac yiramʌn uch mʌ' biq'uin yiramʌn. Jach taj quin wa'aric techex mʌ' biq'uin quin bin in wesej ti' techex a ba' a mʌna' mac yiramʌn uch a mʌ' biq'uin yiramʌno'. \p \v 13 Jeroj tune', caj u p'ʌtajobe', caj wʌc'ʌs oc ich chem caj bin tanxer ru'um pichir c'ac'nab. \s1 U pʌj sʌcʌnob a winiquirob judío a fariseojo' \r (Mt. 16.5‑12) \p \v 14 U camsʌwinicob Jesús tu'ub ti'ob uch u ch'icob yo'och waj, Chen turiri' yo'och waj caj u ch'aj ich chem. \v 15 Caj u camsaj ti'ob tan ya'aric: \p ―Qui' cʌnantechex a bʌjex ti' a ba' cu camsic techex u winiquirob judío a fariseojo' yejer a ba' cu camsic techex a mac u yajob u bʌj Herodes. A ba' cu camsicob irej a pʌj sʌcʌno'. \p \v 16 U camsʌwinicob Jesús caj u pacran t'ʌnajob ich u yet camsʌwinicob caj ya'arob: \p ―Ra' ix ti' cu ya'aric quire' mʌna' to'onex waj quir ic janʌnex. \p \v 17 Jesús caj u c'ʌ'otaj u tucurob caj u ya'araj ti'ob: \p ―Biquinin ca pacran t'ʌniquex a bʌjex quire' tub techex a ch'iquex a wo'och panex? Biquinin mʌ' a toy c'ʌ'otiquex biquinin mʌ' a toy najtiquex? Taquij u q'uinin baje'rer chich a jo'rex. \v 18 Yʌn a wichex biqinin mʌ' a wiriquex ba'? Yʌn a xiquinex biquinin mʌ' a wu'yiquex t'ʌn? Mʌ' wa c'aj techex? \v 19 Barej caj in xat'aj a cinco yo'och pan ich a cinco mile' mun xac chup yejer u xet'er caj a marajex? \p Robob caj u nuncajob: \p ―Doce xac caj in marob. \p Jesús caj u wʌc'ʌs c'ataj ti'ob: \p \v 20 ―Barej caj in xat'aj yo'och pan yejer cʌy ich a cuatro mile', mun xac chup yejer u xet'er caj a marex? \p Robob caj u nuncajob: \p ―Siete xac caj in marobi'. \p \v 21 Caj u ya'araj ti'ob: \p ―Biquinin mʌ' toy a najtajexi'? \s1 Ich u cajar Betsaida jawsa'b a ch'op u wich ten Jesús \p \v 22 Jesús yejer u camsʌwincob caj c'uchob tu cajar Betsaida. Caj tar purbir ti' turiri' ch'op u wich, caj u chich c'atajob ti' ca' u tʌrej quir u jawʌr u wich. \v 23 Caj u mʌchaj tun u c'ʌb a chop u wicho' caj u joc'saj tancab tu cajar tu yʌnob. Caj tuba'b u wich, caj u ts'an c'ʌb tu boxer u wich caj u c'ataj ti': \p ―Ca wiric wa ba'? ―caj c'ata'b ti' ten Jesús. \p \v 24 A ch'op u wicho' caj pacatnʌjij caj u ya'araj: \p ―Quin wiric a maco' an ten bic che', barej quin wiric u manobe' irej che' cu manob. \p \v 25 Seb wʌc'ʌs ts'anc'ʌbtaj yoc'or u boxer wich caj u pacat, jeroj qui' tsoyquinta'b u wich, cax nach cu qui' yiric tu cotor. \v 26 Caj u tuchi'taj u yatoch, caj u ya'araj ti': \p ―Mʌ' a yʌn bin a wa'arej ich a je' cajara'. \s1 Ara'b ten Pedro ti' Jesús: Cristojech \r (Mt. 16.13‑20; Lc. 9.18‑21) \p \v 27 Caj joc' Jesús yejer u camsʌwinicob, caj binob ich u cajarob nʌts'a'an, u cajar u c'aba' Cesarea Filipo. A ich bejo' caj u c'ataj ti' u camsʌwinicob, caj ya'araj ti'ob: \p ―Caj u jumintajob a wu'yajex, ba' cu ya'aricob ten, a macobo'? \p \v 28 Robob caj u nuncajob: \p ―Juanech ―quij―, a cu yacsic ja' tu jo'r mac bin. U jerob cu ya'aric, Elíasech. U jerob, cu ya'aric jaj ix ti' yʌjtseq'uirech u t'ʌn C'uj a ts'a'b u tucuric ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj. \p \v 29 Raji' tune' caj u ya'araj ti'ob: \p ―Ten wa ca waquenex? \p Pedro tune', caj u nuncaj caj u ya'araj ti': \p ―A techo', raji' Cristojech caj u tuchi'tajech C'uj. \p \v 30 Raji' caj ara'b ti'ob ten Jesús: \p ―Mʌ' a yʌn bin a wa'ariquex ti' mac wa Cristojen. \s1 Jesús cu ya'aric bin in caj quimin \r (Mt. 16.21‑28; Lc. 9.22‑27) \p \v 31 Jeroj tune', caj yʌnxchun u camsic ti'ob bin in caj bat'an muc'yaj a teno' baxuquenechexo'. Bin u ca'ob u xurp'ʌtiquenob u jach ts'urirob u winiquirob judío, a nuxibo' yejer u jach ts'urirob sacerdote u winiquirob judío yejer yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés. Bin in caj quinsbir barej ca' bin manac mʌna' u nup u q'uinin bin in caj wʌc'ʌs riq'uir quir in cuxtar. \v 32 Tu qui' toc rʌc araj ti'ob quir u najticob. Caj pay Jesús ten Pedro soc u tiri' cu tsicbar caj u majquintaj Pedro caj ya'araj: \p ―Mʌ' a yʌn aric a quinsa'. \p \v 33 Raji' tune', caj u sutaj u bʌj caj u pʌctaj u camsʌwinicob caj q'ueya'b Pedro ten Jesús caj ya'araj: \p ―Joq'uen Pedro irech a quisino' a Satanáso' ―quij Jesús―. Mʌ' a p'usic in wor ―quij Jesús―. Mʌ' quet a wor yejer C'uj, quet a wor yejer a xibo' Pedro. \p \v 34 Caj u t'ʌnaj ya'ab macob yejer u camsʌwinicob, caj u ya'araj ti'ob: \p ―An ten bic ten ca' bin muc'yajnʌquen ich in cruz. Baxuc techex ca' bin muc'yajnʌquechex quire' caj a c'ʌmajex in t'ʌn cax ca quiminex ich a cruzex. Baxuc xan, ca' a p'ʌtex a ba' ca pachtiquex ta worex wa ja c'atex a cʌniquex in t'ʌn ―quij Jesús―. \v 35 Quire' a mac a mʌ' u c'at u taquic u cuxtar ti' u rac'ob tu cu chucurob u pach ten u rac'ob, quire' caj u yacsaj tu yor ti' in t'ʌn, bayiri' xan, quire' u jach tsoyir u t'ʌn C'uj, ra' cu bin taquic u pixam. \v 36 Cax chen toc yʌn a ba'taquex ich yoc'ocab chen wa cu sa'tar a pixamex jeroj tune', ba' wir a ba'taquex ich yoc'ocab? \v 37 Je' wa ju c'uchur u yor u bo'otic u pixam yejer u ba'tac wa yejer u taq'uin? Mʌ' biq'uini', c'ucha'an yor u bo'otic. \v 38 Wa mac cu ch'ic suraquir ten yejer a ba' quin tsec'tic, quire' a je' cuxa'anob mac baje'rer, a cu naj acsicob u si'pirob, bayiri' xan, ti' a je' cuxa'anob mac, a cu naj manob, baxuc ten ca' bin in ch'a'ej suraquir ti', quire' a teno' baxuquenechexo'. Quin bin in ch'ic suraquir ti' ca' bin taquen ich u sasirir C'uj in Tet yejer u muc' u yʌjmasirob u t'ʌn C'uj ca'anan. \c 9 \p \v 1 Caj u ya'araj ti'ob xan: \p ―Chen taj quin wa'aric ti' techex, yʌn jun yarob ich mac a tera' mʌ' u bin quimin hasta cu yiric bic C'uj cu bin u reyintic yejer u chichir u muc'. \s1 Waysa'b Jesús ten C'uj \r (Mt. 17.1‑13; Lc. 9.28‑36) \p \v 2 Ti' yʌn Jesús uch ich u cajar Cesarea de Filipo tuj u camsaj ti'ob u camsʌwinicob. Caj manij seis u q'uinin Jesús caj u pʌyaj Pedro yejer Juan yejer Jacobo. Caj binob ich u jo'r wits tu ca'anan u jo'r witsir. Chen robob pay ten Jesús. Ʌcʌtan u camsʌwinicob Jesús caj waysa'b Jesús. \v 3 Caj waysa' u noc' bajen u ba' ja', sʌc t'ina'an u noc', baxuc jach cha'aj u noc'. Mʌna' mac c'ucha'an yor u p'o'ic u noc' an ten bic a ray sʌco'. \v 4 Seb irir ixbaj Moisés yejer ixbaj Elías ten u camsʌwinicob a mʌna' u nupo'. Cu tsicbarob yejer Jesús caj irir ten u camsʌwinicob Jesús. \v 5 Pedro caj u t'ʌnaj caj u ya'araj ti' Jesús: \p ―Jaj Ts'urir ―quij―, jach tsoy te' yʌno'onexa' tera'. Arej in chan tʌsej paser, u tirir ti' tech, u tirir ti' ixbaj Moisés, u tirir ti' ixbaj Elías. \p \v 6 Mʌ' ja wirej, jach jac'a'an yorob u camsʌwinicob rajen Pedro caj ya'araj aro' quire' mʌ' ju qui' tucraj a ba' caj u ya'araj. \v 7 Quire' cu tsicbar Pedro caj tarij turiri' u muyʌrir caj bobʌsta'b ten u muyʌrir caj joc' u t'ʌn C'uj ti' a ray u muyʌriro', tan ya'aric: \p ―A je' in jach parar in jach yaj. Ca' u'yex u t'ʌn. \p \v 8 Seb caj u sut u bʌj pacatnʌjobe' mʌ' ju wʌc'ʌs irob mac yicnʌnob, chen Jesús yʌn. \p \v 9 Quire' cu yemanob ich u jo'r p'uc wits caj u chen qui' araj ti'ob soc mʌ' ju ya'arob a ba' ts'oc u yiricob hasta ca' bin riq'uiquen tin quimirir a teno' a baxuquenechex. \v 10 Tu chen quibajob a ba' ara'b ti'ob ten Jesús, chen cu chan ber sʌjʌj t'ʌnob tan u ya'aricob: \p ―A ba' u c'at ya'aric a ca' bin wʌc'ʌs riq'uic tu quimirir? \p \v 11 Caj u c'atajob ti', tan ya'aricob: \p ―Quire' tech caj a wa'araj tenob, mʌ' in yʌn bin in wa'aricob wa caj in wirob ixbaj Elías yejer ixbaj Moisés. Biquinin cu ya'aricob yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés: “Raji' cu bat'an bin tar Elías uch quir u pʌyic u ber Cristo soc pachir cu tar a Cristojo'”? \p \v 12 Caj u nuncaj raji'e', caj u ya'araj ti'ob: \p ―Taj ―quij Jesús―. Elías cu yʌn bat'an tar uch quir u pʌyic u bej Cristo soc u c'axicob yorob soc u rʌc p'ʌticob u c'asir u winiquirob judío. Chen arex ten biquinin u ts'iba'an t'ʌn C'uj cu tsicbar ca' bin muc'yajnʌquen a teno' a baxuquenechexo', bayiri' xan ca' bin u xunp'ʌtenob ten u jach ts'urirob u winiquirob judío. \v 13 A teno' ―quij Jesús―, quin wa'aric techex toc tarij Elías, bayiri' xan, robob caj u betob ti' tu cotor a ba' caj u pachtajob tu yorob an ten bic ti' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj ti' raji' a ba' u ber. \s1 Jesús cu jawsic a mac a mʌ' u joc'ar u t'ʌn \r (Mt. 17.14‑21; Lc. 9.37‑43) \p \v 14 Caj urob Jesús ich u jo'r wits yejer u mʌna' u nup camsʌwinicob caj tar tu yicnʌn a ju camsʌwinicob a p'atobo'. Caj urob Jesús yejer mʌna' u nup u camsʌwinicob jeroj caj u yiraj rʌc bʌcrista'b ten ya'ab macob. A yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés cu nunquicob u t'ʌn yejer u camsʌwinicob Jesús. \v 15 A ray u q'uinino' tune', caj irir Jesús ten a ya'ab macob caj jaq'uij u yorob caj u c'ʌnajob yacab tu yicnʌn quir u rʌc t'ʌnicob. \v 16 Raji' caj u c'ataj ti'ob: \p ―Biquinin ca nunquiquex u t'ʌnob a yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés? \p \v 17 Caj u nuncaj turiri' ich a ya'ab macobo', caj u ya'araj: \p ―In wʌjcamsʌyʌjirech, taren in puric in parar tech quire' aca'an quisin ti', rajen mʌ' u joc'ar u t'ʌn. \v 18 Ca' bin chucuc purbir in parar ten quisin tu cu bin man, cu rubsic ru'um, cu yomancʌr u chi', cu jʌch'ic u coj, cu tochtar u winquirir rajen jach mʌna' u muc' xan. Caj in wa'araj ti' a camsʌwinicob ca' u joc'sejob ti'e', barej mʌ' c'ucha'an yorob u joc'sej. \p \v 19 Caj u nuncaj Jesús caj u ya'araj ti'ob: \p ―A techexo' a mac a cuxa'anechex u q'uinin baje'rer, am biquinin mʌ' a wacsic ta worex? A mun u q'uinin yʌn in p'atʌr ta wicnʌnex quir a wacsic ta worex? Joq'uen ch'a'ej ten. \p \v 20 Tabar u nats'ʌr ich Jesús, barej caj irir Jesús ten a quisino', jeroj seb tit'ab a pararo', caj rub ru'um caj bʌcrʌnʌjij caj omnʌj u chi'. \v 21 Caj c'ata'b ti' u tet ten Jesús: \p ―Ber ocac quisin ti' a parar? \p Caj u nuncaj u tet: \p ―Tu chichanin caj oc quisin ti'. \v 22 Ya'ab u tenin cu purur ich c'ac' bayiri' ich ja' quir u quinsic. Barej wa c'ucha'an a wor a betique', joc'sej a quisino'. Yajquintenob ―quij u tet u parar―, yʌm tenob. \p \v 23 Jesús tun, caj u ya'araj ti': \p ―Wa je' u c'uchur a wor a wacsic ta wore', tu cotor c'ucha'an yor ti' mac a cu yacsic tu yoro'. \p \v 24 Jeroj tune', seb caj c'am t'ʌnaj u tet a pararo', caj u ya'araj: \p ―Quin wacsic tin wor, wa mʌ' ti'ti' yam ten. \p \v 25 Barej caj u yiraj Jesús, cu tar yacabob tu yicnʌn a ya'ab macob, jeroj Jesús caj u q'ueyaj a quisino', tan ya'aric ti': \p ―A techo' a mʌ' a cha'ej u t'ʌn, bayiri' a mʌ' a cha'ej u yubic t'ʌn. A teno' quin wa'aric tech, joq'uen ti', bayiri' xan, mʌ' a wʌc'ʌs ocar ti' a chan pararo'. \p \v 26 Caj awatnʌjij a quisino' seb caj tita'b, caj joc' ti', caj p'at an ten bic mac a quimene', rajen ya'ab macob caj u ya'araj: “Jeroj quimij, quij.” \v 27 Barej Jesúse' caj u mʌchaj u c'ʌb, caj u ric'saj caj ch'iraj. \p \v 28 Barej caj oc ich naj, u camsʌwinicob caj u c'atajob ti' tu junan: \p ―Biquinin a tenobe' mʌ' c'ucha'an in worob in joc'sicob a quisinobi'? \p \v 29 Caj u ya'araj ti'ob: \p ―Wa ja c'atex ca' a joc'sex baxuc a baywo' ca' a t'ʌniquex C'uj tu ca jamach p'ʌtiquex a janʌnex. \s1 Jesús cu wʌc'ʌs aric bin u caj quimin \r (Mt. 17.22‑23; Lc. 9.43‑45) \p \v 30 Caj ts'oc u ruc'urob ti' taro', caj manob tu ru'umin Galilea. Mʌ' ju c'at wa mac u yerob wa ti' yʌni'. \v 31 Quire' cu camsic u camsʌwinicob caj u ya'araj ti'ob uch: \p ―Quire' bin u caj c'ubiren a teno' ti' mac a cu p'actiquenob a teno' a baxuquenechexo'. Bin quinsaquen ten a ray xibobo', barej ca' bin ts'ocac in quimene' bin in caj cuxtar ca' bin manʌc mʌna' u nup u q'uinin. \p \v 32 U camsʌwinicob Jesús mʌ' ju najtob a ba' ara'b ti'ob ten Jesús, tu cu camsic ti'ob, sajacchʌjob u c'aticob ti'. \s1 A mac a jach no'je' \r (Mt. 18.1‑5; Lc. 9.46‑48) \p \v 33 Caj c'uchob tu cajar Capernaum. Quire' ti' yʌnob ich naj caj u c'ataj ti'ob: \p ―Ba' ca sʌjʌj ariquex ich a bej? \p \v 34 Barej, robobe' mʌ' tu nuncajob, quire' ich bej cu nunquicob u t'ʌnob soc yerob mac jach no'j ich u yet camsʌwinicob. \v 35 Barej caj curaj Jesús tune', caj u t'ʌnaj a docejo' caj u ya'araj ti'ob: \p ―Wa mac u c'at bin pʌyber arej u bin pachir soc raji' u c'urewinta'r ten tu cotor mac. \p \v 36 Jeroj caj u ch'a'aj turiri' chan parar quir u ch'iquintic tan chumuc tu yicnʌnob, caj u mec'aj, caj u ya'araj ti'ob: \p \v 37 ―Wa tsoy ca betiquex ti' a je' chichana', cax ti' u jer xan, quire' ca yajquintiquenex. Tsoy ca betiquenex ten xan. Baxuc tsoy ca betiquex ti' C'uj a mac a caj u tuchi'tajen. \s1 Wa mac mʌ' p'ec yirico'onex p'eri'o'onex xan \p \v 38 Caj u t'ʌnaj Juan, tan ya'aric ti': \p ―In wʌj camsʌyʌjirech, caj in wirob turiri' mac cu joc'sic quisin. Cu t'ʌnic a c'aba'. Caj in wa'arob: “Tsire'ej”, quire' mʌ' u sayʌr ta pach quir u cʌnic a t'ʌn, an ten bic a tenob quin sayʌrob ta pach. \p \v 39 Jesús caj u ya'araj: \p ―Tsire'ej, cax mʌ' a wa'ariquex ti' quire' mʌna' mac c'ucha'an yor u betic tsoy tin c'aba' wa ca' bin ts'ocaque' cu bin u p'astic in c'aba'. \v 40 Quire' a mac a mʌ' u p'actico'onex cu yamtico'onex. \v 41 Taj quin wa'aric techex, wa mac je' u ts'ic techex turiri' ruch ja' quir a wu'q'uiquex quire' caj a wacsaj ta worex ti' Cristo, quin wa'aric techex mʌ' u bin satʌr u bo'orir tu cu ts'ic a woj ja'ex. \s1 Mʌ' a cha'iquex u tar a si'pirex \r (Mt. 18.6‑9; Lc. 17.1‑2) \p \v 42 Jesús caj u ya'araj ti'ob: \p ―A mac a cu yacsic u si'pir u rac'ob a tu cʌnaj chichan a caj u yacsaj tu yor. Arej jach manan tsoy ca' u jich'ej ich u car yejer yajaw ca'. Ca' u purej u bʌj ich c'ac'nab quire' caj u toc pʌyaj u si'pir u rac'ob. \v 43-46 Rajen quin wa'aric techex: Xonch'ʌtej a c'ʌb wa raji' cu pʌyic a si'pirex. Cax a woc wa raji' cu pʌyic a si'pirex. Cax bujuch c'ʌbech cax bujuch oquech soc a taquic a bʌj soc mʌ' a bin tu ca werarex ich c'ac' munt q'uin yejer ca'tur a c'ʌb, bayiri' xan soc mʌ' a bin tu ca werarex ich c'ac' munt q'uin yejer ca'tur a woc. Mʌ' ja wirej, ti' taro' u noq'uer bʌc' mʌ' u quimin, mʌ' biq'uin a c'ac'o' u tupur. \v 47 Baxuc xan, a wichex. Wa raji' cu pʌyic a si'pirex rʌquej a wichex, jach manan tsoy ca' ocaquechex bujuch ichechex tu cu bin u reyintic C'uj wa quet yejer ca'tur a wichex cu bin u puriquechex ich tu cu yerar mac. \v 48 Tu yʌn noc'or bʌc' mʌ' u quimin, tu mʌ' u tupur a c'ac'o'. \p \v 49 Caj ya'araj Jesús ti'ob: \p ―A ʌrʌc'o' a cu sijic u winiquirob judío ti' C'uj tabta'an cu toquic ich c'ac'. Bayiri' xan, cu bin tumta'bir yor a mac a cu sayʌr tin pach. Cu bin tumta'bir yor ten a mac a cu chuquic u pach a cu sayʌr tin pacho'. Cu bin tumta'bir yor mac soc yiric wa taj cu yacsic tu yor. \v 50 Tsoy yʌn u xa'anin, chen wa cu ruc'ur u xa'anin, mʌ' ch'o'ochi'. Taj ca c'ʌmejex u t'ʌn C'uj soc irechex xa'an. Ca' sisac a worex yejer a rac'obex. \c 10 \s1 Jesús cu camsic mʌ' tsoy u p'ʌtic u rac' \r (Mt. 19.1‑12; Lc. 16.18) \p \v 1 Caj ruq'uij ti' taro' caj tar tu cu xur u ru'umin Judea caj u ch'ʌtaj ya'arir u c'aba' Jordán. A ya'ab macobe' caj u wʌc'ʌs much'quintajob u bʌj tu yicnʌn Jesús. Jeroj tune', caj u yʌnxchun u wʌc'ʌs camsic ti'ob an ten bic cu nanij u camsic ti'ob uch. \v 2 Caj c'uchob u winiquirob judío a fariseojo' yicnʌn Jesús, caj u chich c'atajob ti' quir u tumticob yor, wa tsoy turiri' mam u p'ʌtic u rac'. \v 3 Barej Jesús caj u nuncaj, caj u ya'araj ti'ob: \p ―Ba' yarmʌn techex Moisés uch? \p \v 4 Robobe' caj u ya'arajob: \p ―A Moisése' ara'b u ts'ibtej u ju'unin quir u p'ʌtic u rac'. Ca' bin ts'ocac u ts'ibtic u ju'unin jeroj tsoy u p'ʌtic. Baxuc ara'b ten Moisés. \p \v 5 Caj u nuncaj Jesús, caj u ya'araj ti'ob: \p ―Barej caj u ts'ibtaj techex a ra' t'ʌno' caj u ts'ibtaj quire' caj u yiraj jach chich a jo'rex. \v 6 Barej u ch'ic chunin ber caj beta'b ich yoc'ocabe', ra' u q'uinin caj beta'b tu cotor a ba', caj ara'b ich u t'ʌn C'uj: “Xib yejer xquic caj beta'b ten C'uj.” \v 7 “Rajen juntur a xibe' bin u p'ʌtej u tet yejer u nʌ' quir u p'eriquintic u bʌj yejer u rac'. \v 8 A ca'turo' ca'che' tu p'eri'quintaj u bʌjob.” Rajen robob mʌ' ca'turobi' chen turiri' yʌn. \v 9 Rajen a ba' p'eriquinta'b ten C'uj mʌ' tsoy u jʌsic a xibo'. \p \v 10 Barej caj ocob ich naj u camsʌwinicob caj tarob u c'aticob ti' ba' caj u camsaj ti'ob sam. \v 11 Caj u ya'araj ti'ob: \p ―Wa mac cu p'ʌtic u rac' quir u bin u ch'ic u jer, caj ts'oc u ch'ic u jer, yʌn u si'pir, irej a mac a cu man yejer u jer xquic. \v 12 Wa ja xquico' cu p'ʌtic u mam quir u bin u ch'ic u jer, caj ts'oc u ch'ic u jer, yʌn u si'pir, irej a xquico' a cu man yejer u jer xibo'. \s1 Jesús cu t'ʌnic C'uj ti' a chichano' \r (Mt. 19.13‑15; Lc. 18.15‑17) \p \v 13 Yʌn mac caj tar purbir chichan ich Jesús quir u ts'anc'ʌba'rob ten Jesús soc u yamta'rob ten C'uj. Caj u t'ʌnej C'uj Jesús quir u yamta'rob chichan ten C'uj. A yʌjpurirob chichan ich Jesús caj q'ueya'bob ten u camsʌwinicob Jesús. \v 14 C'uxij yor Jesús caj u yiraj rajen caj u ya'araj ti'ob: \p ―Tsire'ej u tar purbir a chichano', ca' u yirenob. Mʌ' a mʌquex u berob quir u tarob ten. Mʌ' ja wirej, a chichano' seb cu tar tu yʌnen. \v 15 Wa mac u c'at u yocar tu cu bin u reyintejob C'uj arej u cʌnejob a chichano'. \v 16 Jeroj tune', caj u ch'aj u mec'ob jujuntur a chichano' caj u ts'aj u c'ʌb yoc'orob jujuntur a chichano' caj u t'ʌnaj C'uj soc u yamta'rob ten C'uj a chichano'. \s1 A mʌ' uch xuruc u baquer xib a neyʌn u taq'uin \r (Mt. 19.16‑30; Lc. 18.18‑30) \p \v 17 A ray u q'uinino' cu joc'ar Jesús quir u bin tu bej, caj tar yacab yicnʌn Jesús turiri' mac, caj xonraj ʌcʌtan caj u c'ataj ti': \p ―Jach tsoyech in wʌjcamsʌyʌjirech. Arej ten ba' ca' in betej soc in cuxtar munt q'uin? \p \v 18 Jesús caj u ya'araj ti' a xibo': \p ―Biquinin ca wa'aric tsoyen? Mʌna' mac jach tsoy chen jari' C'uj tsoyo'. \v 19 Tech a wer ba' caj u ts'ibtaj Moisés uch: “Mʌ' a yʌn man yejer xquic, baxuc xquic mʌ' u yʌn man yejer xib. Baxuc xan, mʌ' ja quinsic mac. Baxuc xan, mʌ' a wa'cric ba'. Baxuc xan, mʌ' a yʌn tusic mac. Baxuc xan, mʌ' a yʌn tusaric ba'. Yʌn sʌj ta tet yejer a nʌ' xan.” \p \v 20 Raji' tune', caj u nuncaj, caj u ya'araj ti': \p ―In wʌjcamsayʌjirech, tu cotor aro' caj in toc quibaj tin chichʌnin uch. \p \v 21 Jesús tune', caj u pʌctaje' caj u yajquintaj, caj u ya'araj ti': \p ―Yʌn turiri' ba' mʌ' ta quibaj, ca' a betej aro'. Canej tu cotor a ba' yʌn tech. Cu ts'ocar a rʌc canic, ca' a jʌsej a taq'uin ti' a mac otsiro'. Cu ts'ocar aro' ca' taquech tin pach quir a cʌnic in t'ʌn, cax wa je' a quimin. Ca' bin c'uchuquech ich ca'anan, cu bin ts'abʌr tech a ba' jach co'ojo'. \p \v 22 Caj ts'oc yubic a ba' caj u ya'araj Jesús ti' caj tucurnʌjij quire' jach yʌn u taq'uin. Caj bine', yajij yor. \p \v 23 Jesús tune', caj sut u bʌj caj pacatnʌjij caj u ya'araj ti' u camsʌwinicob: \p ―Jach yaj yocar mac a neyʌn u taq'uine' tu cu reyinticob C'uj. \p \v 24 Caj jac' yorob u camsʌwinicob Jesús quire' a ray t'ʌno' a ba' caj u ya'araj Jesús. Jeroj tune', caj u wʌc'ʌs araj ti'ob: \p ―In pararechex, jach yaj yocar mac a neyʌn u taq'uine' tu cu reyinticob C'uj quire' u yaj u taq'uin. \v 25 Je' wa ju c'uchur yor yocar yʌrʌc' tsimin ich u jorir yit' puts'? Mʌ' u c'uchur yor quire' chichin u jorir yit' puts'. Je' wa ju c'uchur yor ocar ich ca'anan a mac a ne yʌn u taq'uin? Mʌ' u yocar quire' u yaj u taq'uin. Jaj ix tʌcoj, je' u yocar yʌrʌc' tsimin ich u jorir u yit' puts'. Chen a mac a neyan u taq'uin mʌ' ju yocar tu cu bin u reyintejob C'uj quire' u yaj u taq'uin. \p \v 26 Caj u yubajob u camsʌwinicob caj jaq'uij yorob caj u pacran c'atajob ich u yet camsʌwinicob: \p ―A mac cu bin tacbir ten C'uj tun? \p \v 27 Jesús caj pacta'bob caj u ya'araj: \p ―A xibo' mʌ' c'ucha'an yor u taquic u bʌj, chen C'uj c'ucha'an yor u taquic tu cotor mac, quire' C'uj c'ucha'an yor ti' tu cotor ba'. \p \v 28 Pedro tune', caj u yʌnxchun ya'aric ti': \p ―Jaj Ts'urir biquinin a neyʌn u taq'uin mʌ' u rʌc p'ʌtaj a ba' yʌn ti' quir u say ta pach quir u cʌnic a t'ʌn? A tenob caj in rʌc p'ʌtajob a ba' yʌntenob caj sayenob ta pach quir in cʌnicob a t'ʌn. An ba' cu bin u ts'ic tenob C'uj, quire' caj in toc rʌc p'ʌtajob a ba' yʌn tenob uch? \p \v 29 Caj u nuncaj Jesús caj u ya'araj: \p ―Jach taj quin wa'aric techex. A mac a caj u p'ʌtaj yatoch tu cotor, cax u wʌc'ʌs u bʌjob, cax u wʌc'ʌs tet, cax u nʌ', cax wa ju pararob, cax wa ju ru'umin quir u yamtiquen yejer u jach tsoyir u t'ʌn C'uj. \v 30 A mac a caj u p'ʌtaj aro' cu bin u c'ʌmej ti' C'uj a ba' jach tsoyo' tu q'uinin baje'rer, jach manan cu bin ts'abʌr ti'. Cu bin ts'abʌr yatochob. Cu bin ts'abʌr ti' u ru'umob. Ra'iri' u q'uinin xan, je' u chuquicob u pach quire' caj u yacsaj tu yor in t'ʌn. Baxuc xan, ca' bin xuruc t'ʌn, je' u ts'abʌr ti' u cuxtar munt q'uin. \v 31 Barej ya'ab a ra' yʌn pʌybeje' baje'rer, cu bin man pachir cu man u ts'ati' pachir pʌybeji'. \s1 Jesús cu wʌc'ʌs aric bin u caj quimin \r (Mt. 20.17‑19; Lc. 18.31‑34) \p \v 32 Jesús cu bin ich u berir Jerusalén, yet binacob ya'ab macob. Jesús pʌybej cu bin. Jac'a'an yorob cu binob a yet binacob, a cu sayʌrob tu pache' caj sajʌcchʌjob. Jeroj tune', tu junanob caj u pʌyaj u camsʌwinicob quire' u tsicbʌtic ti'ob u docejob. Caj u yʌnxchun u ya'aric ti'ob a ba' cu bin tar ti' ca' bin c'uchucob tu cajar Jerusalén: \p \v 33 ―Iric quic binex tu cajar Jerusalén. Ti' cu bin u quinsiquenob. Ti' cu yʌn bin u c'ubiquenobi' ti' u jach ts'urirob sacerdote u winiquirob judío, yejer yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés. Robob cu bin ya'arejob ca' quinsaquen, a teno' a baxuquenechexe'. Mʌ' ja wirej, cu bin u c'ubiquenob xan ti' a mʌ' u winiquirob judío. \v 34 Robob bin u p'astiquenob, bin u jʌts'enob, bin u tubiquenob, jeroj tune', bin u quinsenob. Mʌna' u nup u q'uinin ca' bin riq'uiquen ti' in quimirir. \s1 A ba' u c'atob Jacobo yejer Juan \r (Mt. 20.20‑28) \p \v 35 Jacobo tun, yejer Juan, u pararob Zebedeojo' caj tarob tu yicnʌn Jesús, caj u ya'arajob: \p ―In wʌjcamsayʌjirechob, wa quin c'aticob ba' ti' tech, in c'atob ca' a betej ti' a tenob. \p \v 36 Raji' tune', caj u ya'araj ti'ob: \p ―Ba' a c'atex ca' in betej techex? \p \v 37 Robob caj u ya'arajob ti': \p ―Arej tenob ca' curaquenob turiri' ta noj bayiri' turiri' ta ts'ic ca' bin c'uchuc tu q'uinin ca' ocaquech tu cu reyinticob C'uj a mac tu cotor. \p \v 38 Jesús tune', caj u ya'araj ti'ob: \p ―A techexo', mʌ' a werex ba' ca c'atiquex ten. Arex ten wa c'ucha'an a worex a muc'yajex an ten bic ca' bin muc'yajnʌquen ich cruz? Bayiri' xan, arex ten wa c'ucha'an a worex a muc'yajex an ten bic ca' bin muc'yajnʌquenob ti' a macob? \p \v 39 Robob caj u ya'arajob ti': \p ―C'ucha'an in worob in muc'yajob an bic tech. \p Jesús caj u ya'araj ti'ob: \p \v 40 ―Taj quin wa'aric. Je' a muc'yajex an bic ten. Chen mʌ' c'ucha'an in wor in curquintiquechex ich in noj mʌ' ich in ts'ic quire' mʌ' ten yʌnin. Quire' in Tet C'uj yʌnin quir u curquintic mac u c'at C'uj. Raji' u yʌn ricsmʌn uch. \p \v 41 Barej caj yubob a diezo' u yet camsʌwinicob a ba' c'ata'b ti' Jesús ten Juan yejer Jacobo. U yet camsʌwinicob caj p'ujob yejer Juan yejer Jacobo. \v 42 Barej Jesús caj u t'ʌnaj ca' u much'quintejob u bʌj u camsʌwinicob quir u camsic, caj u ya'araj ti'ob: \p ―A werex a mac u jach ts'urirob u cajarob a mʌ' u winiquirob judío, cu jach ts'uririnticob u winiquirob. Bayiri' xan, cu naj ts'uririnticob u winiquirob quir u beticob a ba' u c'atob u jach ts'urirob. \v 43 Mʌ' a yʌn cʌniquex a baxuc u jach ts'urirob a mʌ' u winiquirob judío, a mac u c'at u ts'uririnticob u yet acsa'orirob. Arej ca' u yamtej u yet camsʌwinicob. \v 44 Cax a mac ich techex u c'at u ts'uririntic u yet camsʌwinicob, arej ca' u yamtej u yet camsʌwinicob soc irej u c'urew. \p \v 45 Caj u ya'araj Jesús: \p ―Ca' a cʌniquenex, a teno' a baxuquenechex. Mʌ' taren quir u yamtiquenob. Taren in yamtic tu cotor mac. Taren quir in quinsa'r soc in rʌc bo'otic u bo'orir ca' siptacob u binob u si'pirob ya'ab mac. \s1 Jawsa'b u wich Bartimeo ten Jesús \r (Mt. 20.29‑34; Lc. 18.35‑43) \p \v 46 Caj tarob tu cajar Jericó. Quire' cu joc'ar ich u cajar Jericó yet binacob u camsʌwinicob yejer xan p'encʌch ya'ab macob, ti' cura'an a ch'op u wiche' ich nʌc' bej. Cu c'atic u taq'uin quir u janʌn. Bartimeo u c'aba' a ch'op u wiche', raji' u parar Timeo. \v 47 Barej caj u yubaj Jesús a cu tar tu cajar Nazaret caj mane' caj u yʌnxchun u yawʌt caj ya'araj: \p ―Jesús, u pararech a nunquir u rey David, chan yajquin ten. \p \v 48 Q'ueya'b ten ya'ab mac ca' u mʌc u chi'. Barej raji' caj u jach c'amquintic awʌt: \p ―U pararech a nunquir u rey David chan yajquin ten. \p \v 49 Jesús caj xurij ich bej caj u pʌyaj a ch'op u wiche'. Caj u pʌyajob a pimo' ti' a ch'op u wiche', caj ya'arob ti': \p ―Chichquintej a wor, riq'uen cu t'ʌniquech ―quij ya'ara' ten a pimo'. \p \v 50 Bartimeo tune', caj ric' caj u pitaj u ca' ya'arir u noq'ue', caj u ch'aj u sit', caj tarij yicnʌn Jesús. \v 51 Caj t'ʌn ten Jesúse', caj u ya'araj ti': \p ―Ba' a c'at ten quir in yamtiquech? \p A Bartimeojo' caj u ya'araj ti': \p ―In wʌj camsʌyʌjirech ca' sasichʌjʌc in wich soc chʌca'an in wiric in ber. \p \v 52 Caj u ya'araj Jesús ti': \p ―Xen, quire' caj a wacsaj ta wor ten, jaw a wich. Seb caj jaw u wich, caj pacatnʌjij, caj bin tu pach Jesús ich bej. \c 11 \s1 Jesús ti' oquij ich u cajar Jerusalén \r (Mt. 21.1‑11; Lc. 19.28‑40; Jn. 12.12‑19) \p \v 1 Barej caj nats'ob tu cajar Jerusalén, caj yʌn c'uchob u chan cajar u c'aba' Betfagé quet yejer u chan cajar Betania. Jach baytʌc tu yʌn u chan p'uc witsir u c'aba' Olivos quire' ti' pʌca'an u pʌc'ar ich u cor u che'er Olivos. Jesús caj u tuchi'taj ca'tur u camsʌwinicob ca' xicob. \v 2 Caj ya'araj ti'ob: \p ―Xenex ich u chan cajar c'ʌs baytʌc. Ca' bin ocaquechex ich u cajar je' a wiriquex chan tsimin ti' maca'an, mʌna' mac naca'an cʌptar u cʌpmʌn tu pach. Pitex ca' a pʌyex tera'. \v 3 Wa mac cu c'atic techex: “Biquinin ca pitiquex chan tsimin?” Yʌn are baxuc a jera': Quire' ic Jaj Ts'urir u c'at u cʌptar tu pach, quechex ti'. Ca' bin tsocac u c'ʌnique' seb cu wʌc'ʌs tuchi'tej tera'. \p \v 4 Caj binob ca'tur u camsʌwinicob Jesús caj u yirajob a chan tsinino' ti' maca'an tancab baytʌc tu yʌn u jor a najo'. Tu ber yʌn. Jeroj tune', caj u pitajob a chan tsimino'. \p \v 5 Jun yarob ti' a macob, a ti' tar yʌnobob, caj u c'atajob ti'ob: \p ―Ba' ca betex? Biquinin ca pitiquex a chan tsimino'? \p \v 6 Robob tune', caj u ya'arajob ti'ob quire' ara'bob ten Jesúse', caj cha'aj ti'ob chan tsimin. \v 7 A ca'tur u camsʌwinicob caj u paytajob chan tsimin, caj binob u purej ich Jesús, caj u jʌyajob noc' tu pach chan tsimin. U camsʌwinicob Jesús caj u yamtajob Jesús quir u cʌptar tu pach chan tsimin. \v 8 Ya'ab mac cu jʌyicob uch u ca' yarir u noc'ob te' ich bejo' tu cu man yʌrʌc' chan tsimin an ten bic rey cu c'uchur tu cajar. U jer jun yarob caj u ch'ʌcajob u c'ʌb che' caj u jʌyajob te' ich bej xan, a baywo' cu yesicob cu sʌjticob a mac a cu tar ich bej. \p \v 9 A mac a cu bin pʌybej ti' Jesús yejer a ra' cu tarob tu pach, caj c'ayʌnʌjob tu cu ya'aricob: \p ―Jach caremech C'uj. C'uj caj a yamtaj a mac a cu tar tu c'aba' Jaj Ts'ur. Ca' ij carex Hosanna. \v 10 Jach manan tsoy wa macob cu qui' t'ʌnticob tu cu bin u reyinticob u rey ic nunquirex David a cu bin tar. Ca' ij carex Jach caremech C'uj. \p \v 11 Caj oc Jesús tu cajar Jerusalén. Barej caj oc Jesús tu carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío, caj u rʌc pʌctaj tu cotor a ba' ti' yʌno'. Jeroj tune', caj joc' quir u bin tu cajar Betania yejer u docejo' u camsʌwinicob quire' cu bin q'uin. \s1 Jesús caj u ya'araj ti': Mʌ' a wichʌncʌr u che'er higo \r (Mt. 21.18‑19) \p \v 12 Caj sasij, jeroj tune', caj joc'ob tu cajar Betania, caj wi'ijchʌjij. \v 13 Caj u yiraj nach turiri' u che'er higo, yʌn u re', rajen caj u juts' u bʌj Jesús yirej wa jix ti' yʌn u wich, caj yiraj mʌna' u wich chen u re' yʌn, quire' mʌ' ra' u q'uinin u wichʌnʌcʌr. \v 14 Jeroj tune', caj u t'ʌnaj, Jesús caj u ya'araj ti': \p ―Mʌ' biq'uin ca' bin mac'ʌc a wich ten mac ―quij ya'ara' ti' u che'er higo. \p Caj u'ya'b ten u camsʌwinicob. \s1 Joc'sa'b a mac cu naj conanob ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío \r (Mt. 21.12‑17; Lc. 19.45‑48; Jn. 2.13‑22) \p \v 15 Barej caj urob tu cajar Jerusalén tiri' caj oquij Jesús ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Caj u yʌnxchun u joc'sic a mac a cu canicob u ba'tac tu japnin carem naj, bayiri' xan, a mac cu mʌnicob, caj u rʌc jʌwʌcch'intej Jesús u poche'ir tu cu c'axicob u taq'uin, bayiri' xan, caj u rʌc jʌwʌcch'intej u cutanob tu cu canic u yʌrʌc' susuy. \v 16 Mʌ' cha'b u ch'a'acob ba' ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. \v 17 Caj u camsaj ti'ob, tan ya'aric: \p ―Mʌ' wa c'aj techex tub ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj tu cu ya'aric C'uj: “A jera' u najir quir u yocar mac u t'ʌnic C'uj, cax tu cotor mac tu cu tarob tu cajarob ich tu cotor u ru'umirob”; chen a techexo' caj a waysajex irej u japnin tunich tu cu naj tar a mac a cu ya'cricob ba'. \p \v 18 Barej caj u'ya'b ten u jach ts'urirob tu cotor u sacerdote u winiquirob judío yejer yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés caj u cʌxtob bic tabar u quinsicob. Quire' tu cotor macob jac'a'an yorob ti' a ba' cu camsic, rajen robob, u jach ts'urirob tu cotor sacerdote yejer yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés caj u ch'aj saquirob ti' Jesús. \v 19 Barej ber cu bin q'uin, caj joc'ob tu cajar Jerusalén caj bin Jesús quet yejer u camsʌwinicob. \s1 Tijij u che'er higo \r (Mt. 21.20‑22) \p \v 20 A'acbir samam caj manob caj u yirajob rʌc tijij u che'er higo tac tu mots. \v 21 Caj c'ajij yic' Pedro, caj u ya'araj ti': \p ―In wʌjcamsʌyʌjirech, iric quimij a ray u che'er higo a ta ro'ro' t'ʌntaj, caj rʌc tijij u che'er. \p \v 22 Caj u nuncaj Jesúse', caj u ya'araj ti'ob: \p ―Ca' acsex ta worex ti' C'uj. \v 23 Taj quin wa'aric techex, je' u c'uchur a worexe' a t'ʌnex cax a je' witsa' ca' xic ich u chi'c'ac'nab, je' u bine' wa ca wacsiquex ta worex, wa ta worex mʌ' a wa'ariquex: “Je' wa ju bine' wa quin wac ti'.” Mʌ' ja wirej, je' u bine' quire' caj a wacsajex ta worex je' u bine'. \v 24 Rajen, quin wa'aric techex, wa ber ca t'ʌniquex C'uj ti' a ba' a c'atex, acsej ta worex wa bin a c'ʌmiquex jeroj tune' bin tac ti' techex tu cotor a ba' caj a c'atajex ti' C'uj. \v 25 Wa ber ca t'ʌniquex C'uj ca' a pacran jawsex u si'pir a ca tucriquex wa mac caj u betaj c'as ti' techex soc a Tetex ca'anan ca' u jawsej a si'pirex xan. \v 26 Quire' wa techex mʌ' ja jawsiquex u si'pirob bayiri' xan a Tetex a ti' yʌn ich ca'anano' mʌ' u bin u jawsic a si'pirex xan. \s1 Mac ts'a'b u beyaj ti' Jesús \r (Mt. 21.23‑27; Lc. 20.1‑8) \p \v 27 Caj c'uchij Jesús ich u cajar Jerusalén yejer u camsʌwinicob. Quire' cu man ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío, caj u juts'ob u bʌj u jach ts'urirob tu cotor sacerdote u winiquirob judío yejer yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés yejer u jach ts'urirob u winiquirob judío a Nuxibe'. Caj u juts'ob u bʌj ich Jesús caj c'atab ti' Jesús. \v 28 Caj u ya'arajob ti': \p ―Mac caj u ya'araj tech ca' a joc'sej jo'oraj? Tub u tar a muc' quir a jawsic mac? Tub u tar a muc' quir a camsic mac? Mac caj u ts'aj a muc'? \p \v 29 Caj nuncaj Jesúse', caj u ya'araj ti'ob: \p ―Baxuc techex xan, je' in c'atic techex wa taj ca nunquiquex ten je' in wa'aric techexe' tub u tar in muq'ue' quir in betic aro'. \v 30 Arex ten ―quij Jesús―. Mac tuchi'tej Juan quir u yacsic ja' tu jo'r mac. C'uj wa tuchi'tej wa xib tu tuchi'taj? \p \v 31 Caj ts'oc yubicob a ba' c'ata'b ti'ob ten Jesús, cu pacran nunquicob u t'ʌn ich u bʌjiri'ob tan ya'aricob: \p ―Wa quij cariquex ti': “C'uj tuchi'tej”, je' u ya'aric to'onex: “Biquinin mʌ' ta quibex u t'ʌn Juan uch?” \v 32 Barej wa quij cariquex ti': “A Juano' tuxta'b ten xib”, quic sʌjtiquex a ya'ab macob quire' robob cu tucricob tuchi'ta'b ten C'uj rajen yerob jach jaj Juane' a mac ts'a'b u tucuric ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'ujo'. \p \v 33 Caj u nucajob, caj u ya'arajob ti' Jesús: \p ―Mʌ' in werob mac tuchi'tej Juan. \p Baxuc caj wʌc'ʌs nunca'b ten Jesús caj u ya'araj: \p ―Baxuc xan, mʌ' in wa'aric tub u tar in muc' a ba' quin betic. \c 12 \s1 Yʌjcarirob u corir uva \r (Mt. 21.33‑46; Lc. 20.9‑19) \p \v 1 Jesús caj u yʌnxchun u camsic a ya'ab macob, caj u camsaj baxuc a jera' soc yerob a mac a mʌ' u c'at yacsic u yor quire' bin u caj ich c'ac'. Rajen caj u camsaj a jera': \p ―Ti' yʌn mac cuch caj ts'oc u ch'ʌquic u che'er u cor, caj u rʌc tocaj u robirir, caj u pʌc'aj u yaq'uir uva. Caj ts'oc u pʌq'uic caj u pa'te'taj u cor, caj u ts'ʌpquintaj tunich quir u ch'ictar ca'anan soc u cʌnantic u wich uva soc mʌ' u rʌc mʌq'uicob ch'ich'. \p ’Caj ya'araj u cʌnata'rob u cor ten u winiquirob, quire' bin u caj nachir. \v 2 Caj c'uchij tu q'uinin u t'aquicob u wich uva u jach ts'urir caj u tuchi'taj u c'urew turiri' quir u c'atic u bo'orir tu tu t'acajob u wich uva ti' u yʌjcarirob u corir uva. Quire' ca' u jʌsob ti u ts'urirob u bo'orir u cor u ts'urir. \v 3 Caj chuc jʌts'bir ten yʌjcarirob u corir uva caj wʌc'ʌs tuchi'ta'b ich u ts'urir, mʌna' ba' ts'a'b ti'. \v 4 Tu wʌc'ʌs tuchi'taj u jer u c'urew, barej caj u ch'inajob u jo'r, caj u bujʌtstajob u yot'er u jo'r, toc cheta'b ten yʌjcarirob u corir uva caj wʌc'ʌs tuchi'ta'b ten yʌjcarirob u corir uva ich u jach ts'urir. \v 5 Caj wʌc'ʌs tuchi'taj u jer raji' xan caj u quinsajob. Bayiri' xan yejer u jerob ya'ab, jun yarob caj u bʌbʌjʌtstajob, jun yarob caj u quinsajob. \p \v 6 ’Ti' toy yʌn uch turiri' u parar ich yicnʌn u jach ts'urir, u jach yaj u parar. Jari' mʌna' u jer mac quir u tuchi'tic, rajen caj u tuchi'taj u parar. Yer u jach ts'urir je' u sʌjta' u parar ten yʌjcarirob u corir uva. \v 7 Caj c'uchij u parar caj irir ten yʌjcarirob u corir uva caj u pacran arajob ich u yet carirob u corir uva: “Raji' u parar ic jach ts'urirex cu tar. Raji' cu bin ch'ic u cor wa cu quimin u tet. Ca' xico'onex ij quinsex u parar soc to'onex quic bin ic ch'iquex u cor.” \v 8 Caj u chucajob ca' xicob u quinsejob ich u nʌc' c'axir u cor. Ti' tu jach quinsajob ich u nʌc' c'axir u cor, caj u pich'intajob u baquer. \p \v 9 Jesús caj u c'ataj ti'ob: \p ―Arex ten, ba' cu bin u betic u jach ts'urir u cor ti' yʌjcarirob u corir uva ca' bin tac? Je' u tar u jach ts'urir quir u joc'sic u quinsej quir u ts'ic ti' u jerob mac. \p \v 10 Jesús caj u ya'araj ti' u jach ts'urirob u winiquirob judío: \p ―Mʌ' wa ja xacmʌnex a ts'iba'an u t'ʌn C'uj a jera': \q1 U yoc naj a caj u pich'intajob yʌjc'ʌxirob naj quire' mʌ' u c'atobi'. A jera' yoc naj a caj u purob mʌna' u jer jach chich u muc'. Chen caj u wʌc'ʌs chucob quir u c'ʌxicob naj soc u chichtar u muc'. \v 11 A jera' caj beta'b ten C'uj. Mʌ' wa cu jac'ar ij corex ij quiriquex? \p \v 12 Caj najta'bir ten u jach ts'urirob tu cotor u winiquirob judío a ba' camsa'b ti'ob sam ra' quir u najticob rajen caj u tumtajob u tuchi'ticob chucbir Jesús. Quire' cu sʌjticob a pimob rajen p'at, rajen binob. \s1 Tar c'ata'bir ti' u bo'orir gobierno \r (Mt. 22.15‑22; Lc. 20.20‑26) \p \v 13 Caj u tuchi'tajob jun yarob u winiquirob judío a fariseojo' yejer u camsʌwinicob Herodes ti' Jesús quir u tus wayticob u t'ʌn soc u tus taquicob u jo'r ich gobernador. \v 14 Barej caj tarob caj u ya'arajob ti': \p ―In wʌjcamsʌyʌjirechob ―quij―, in werob taj a ba' ca wac. Baxuc taj a ba' ca camsic ti' u t'ʌn C'uj. Mʌ' a coyen ca chich aric ti' mac, quet ca wa'aric ti'ob. Quire' baxuc taj ca camsic tenob a ba' u c'at C'uj ti' a tenob. Arej tenob quire' in c'atob in werob wa tsoy in bo'oticob in ru'umob ti' rey? Wa mʌ' tsoy in bo'oticob in ru'umob ti' rey? \p \v 15 Jesús yer a ba' c'as cu tucricob tu yorob caj u ya'arajob: \p ―Biquinin tarechex a tumtiquex in wor? Esej ten turiri' a taq'uinex ca' in wirej. \p \v 16 Caj u yesajob ti' Jesús. Raji' caj u ya'araj ti'ob: \p ―Mac jot'a'an u yo'ochir? Mac u c'aba' ts'iba'an ti'? \p Caj u ya'arajob ti': \p ―Ra' u yo'ochir u rey César, jot'a'an ich sʌc taq'uin. \p \v 17 Caj u ya'araj Jesús ti'ob: \p ―Taj a ba' ca wa'ariquex. Rajen ca' a quibex a ba' cu ya'aric techex u rey César, baxuc xan, ca' a quibex a ba' a cu ya'aric C'uj ti' techex. \p Chan jac'a'an yorob a ba' yubajob ya'aric Jesús. \s1 Tar c'ata'bir bic tabar mac cu riq'uir tu quimirir \r (Mt. 22.23‑33; Lc. 20.27‑40) \p \v 18 Baxuc xan, tarob u winiquirob judío a saduceojo'. Aro' cu ya'aric: “Mʌ' u riq'uir mac tu quimirir.” Caj tarob u c'atej ba' ti' Jesús caj ya'arajob ti' Jesús: \p \v 19 ―In wʌjcamsʌyʌjirechob ―quij―, ic nunquirirex Moisés caj u ts'ibtaj to'onex uch a ba' ca' ic betejex caj u ya'araj wa ju mam cu quimin, cu p'atʌr u rac', mʌna' u parar yejer, caj quimij u mam tu junan. Caj u ya'araj Moisés, ra' u yits'in u mam, raji' cu bin u ch'ic u raq'uintej u mu'. Soc yiric wa je' u pararʌncʌr yejer soc u ch'isic u parar, irej wa ju tus parar u sucu'un uch. \v 20 A sucu'unbiro' yʌn seis yits'inob. A sucu'unbiro', raji' tu yʌn ch'aj u rac', hasta u quimij mʌna' u parar. \v 21 A its'inbiro', raji' caj u tacaj u chuch u sucu'un. Raji' caj u ch'aj u rac' u sucu'un, mʌna' u parar xan caj quimij, a jach ca' its'inbiro', raji' caj u tacaj u chuch u ca' sucu'un. Raji' caj u ch'aj u rac' u ca' sucu'un. Mʌna' u parar xan. \v 22 Hasta nup u rʌc ch'ic u yits'in u mam, hasta rʌc quiminob mʌna' u parar, caj c'uchij tu q'uinin u quimin a xquico', caj quimij. \v 23 Ca' bin riq'uic tu quimirir, mac cu bin u ch'ic u raq'uintej quire', siete tu ch'aj u mam? \p \v 24 Jesús tune', caj u nuncaj ti': \p ―Mʌ' wa ja wʌc'ʌs bʌjiri'ex ca tusariquex quire' mʌ' ja najtex a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj bayiri' xan, mʌ' a werex wa jach chich u muc' C'uj. \v 25 Quire' ca' bin c'uchuc tu q'uinin u wʌc'ʌs riq'uir mac ti' u quimirir, a xibo' mʌ' u raq'uintej xquic. Bayiri' a xquico' mʌ' u mʌmintej xib quire' u jer cu bin waysa'bir ten C'uj robob irej yʌjt'ʌnirob C'uj ca'anan. \v 26 Soc a cʌniquex ba' u c'at ya'aric, je' u riq'uir mac ti' quimirir. Yʌn c'aj techex tub ts'iba'an u t'ʌn C'uj. Caj ya'araj C'uj ti' Moisés ich a ray chan che'er a erar u ca' uch an bic C'uj cu ya'aric: “Tu c'ujinten Abraham uch, bayiri' Isaac yejer Jacob.” \v 27 A C'ujo' mʌ' quimen yiric a nunquirex, cuxa'an yiric a C'ujo'. Mʌ' ja wirej, cuxa'an yiric a C'ujo' tu cotor mac. Rajen mʌ' qui'jij a waquex. \s1 Te'en u t'ʌn ich u t'ʌn C'uj a jach no'ojo' \r (Mt. 22.34‑40) \p \v 28 Caj u juts'aj u bʌj turiri' ich Jesús, yʌjcamsʌyʌjir u t'ʌn Moisés a mac caj u yubaj uch bic cu nunquicob u t'ʌn Jesús a saduceojo'. Tsoy caj u yubaj u nunquic Jesús ti' u pacran t'ʌnob, caj u c'ataj ti': \p ―Arej ten a jach manan tsoyir u t'ʌn C'uj ich tu cotor ca' in quibejob. \p \v 29 Jesús tune' caj u nuncaj ti': \p ―A jera' a jach manan tsoyir u t'ʌn C'uj ich tu cotor: “U'yex tu cotor u winiquirechex israel a Jaj Ts'uro', raji' ij C'ujirex, jari' raji' ic Jaj Ts'urirex. \v 30 Yajquintej C'uj, quire' raji' a Jaj Ts'urirex. Qui' yajquintej C'uj yejer tu cotor a pixam, yejer tu cotor a muc' yejer tu cotor a wor xan”, quire' raji' pʌybej ich u t'ʌn C'uj. Rajen ca' a qui' quibex a jera'. \v 31 Quet bayiri' ti' yʌn u jer a cu ya'aric: “Yajquintej a rac'ob an bic ca wʌc'ʌs yajquintic a bʌjiri're'.” Mʌna' u jer tu ts'iba'an ich u t'ʌn a jach manan noj ti' aro'. \p \v 32 A yʌjcamsʌyʌjir u t'ʌn Moisés tuno', caj u ya'araj ti': \p ―Jach taj caj a wa'araj ten, in wʌjcamsʌyʌjirech, caj a wa'araj jach taj, turiri' C'uj yʌn, mʌna' u jer, jariro'. \v 33 Taj caj a wa'araj ca' ic yajquintex C'uj yejer tu cotor ic pixamex yejer tu cotor ic tucurex yejer tu cotor ic muq'uex, bayiri' xan, ca' ic yajquintex ic rac'obex an bic ic wʌc'ʌs bʌjex ic yajquintiquex, a jera' a caj a wa'araj jach manan ti' tu cotor a ba' ʌrʌc'a'an a cu toquic quir u sijic ti' C'uj, bayir' ti' tu cotor a ba' cax cu sijicob ti' C'uj. \p \v 34 Jesús caj u toc u'yaj tsoy an bic caj u nuncaj ti' a yʌjcamsʌyʌjir u t'ʌn Moisés quire' caj u nuncaj an bic caj u najtaj a ba' ara'b ti' ten Jesús. Rajen caj u ya'araj ti': \p ―Tabar a wocar tu cu bin u reyinticob C'uj. \p Jeroj tune', caj p'atob u tar u c'aticob ba' ti' Jesús, sajʌcob u c'atej. \s1 A Cristojo' u ch'ic parar u nunquir David \r (Mt. 22.41‑46; Lc. 20.41‑44) \p \v 35 Barej ti' yʌn Jesús ich a carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío tu cu camsic caj u c'ataj ti'ob: \p ―Bic tabar cu ya'aric a yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés wa Cristo raji' u ch'ic ca' parar u nunquir David? \v 36 Arex ten biquinin David caj u t'ʌnaj: “In Jaj Ts'urir” ―quij David. Mʌ' ja wirej caj yamta'b ten u Taj'or u Pixam C'uj caj u ts'ibtaj a jera': \q1 A C'ujo' caj u ya'araj ti' in Jaj Ts'urir, quij ya'aric David: “Curen tin noj, quij C'uj, hasta quin rʌc ch'esic a mac a cu p'atiquech.” \m \v 37 Bic tabar Cristo u ch'ic ca' parar a nunquirex David wa David u bʌj t'ʌnej: “In Jaj Ts'urir”? Rajen ij querex a Cristojo' raji' mʌ' chen u ch'ic ca' parar a nunquirex David. \p A macob a ti' yʌnob, quire' p'encʌch ya'ab ti' yʌnob, jach tsoy tu xiquinob caj u yubajob ti'. \s1 Jesús cu ta'quic u jo'r a yʌjcamsʌyʌjir u t'ʌn Moisés \r (Mt. 23.1‑36; Lc. 11.37‑54; 20.45‑47) \p \v 38 Tu cu camsic Jesús caj u ya'araj ti'ob: \p ―Qui' cʌnantechex a bʌjex soc mʌ' a cʌniquex a yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisése'. Mʌ' ja wirej, u yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés jach c'ʌrʌp u noc' cu manob soc u tus tucricob u rac'ob jach noj aro'. Qui' yorob yiricob baxucob. Jach qui' yorob yiricob u t'ʌnʌn ten u rac'ob tu cu naj bin u mʌnicob yo'ochob quire' cu yiricob tus noj aro'. \v 39 Baxuc cu teticob u cutanob tu cu cutarob a jach no'ojo' tu cu naj c'ujinticob C'uj tu chan najirob. Baxuc tu cu qui'qui' janʌnob soc u tus irir jach nojob. \v 40 Mʌ' ja wirej, a yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés cu tus aricob ti' a xquico' a quimenob u mamob soc u tus ts'ic yatoch yejer u ba'tac cax a ba' yʌn tu yatochob. Robob jach ama'an cu ts'ocar u t'ʌnicob C'uj soc u rac'ob cu tus tucricob cu qui' c'ujinticob C'uj. Jach manan cu bin ts'abir u muc'yajob ten C'uj quire' cu beticob aro', cax yerob u t'ʌn C'uj. Chen u jer mac a mʌ' yerob C'uj mʌ' neyaj cu bin muc'yajob. \s1 U cuchir tu cu naj but'icob u taq'uinob \r (Lc. 21.1‑4) \p \v 41 Quire' curucbar Jesús ʌcʌtan ti' tu cuchir tu cu naj but'icob taq'uin tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Ra' taq'uin ti' carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj. Jesús caj u yiraj cu but'icob ya'ab u taq'uin ya'ab mac, a neyʌn u taq'uinob. \v 42 Caj u yiraj xan xquic, a quimen u mame', otsir, caj u but'aj u majan taq'uin, ca'tur chʌc taq'uin, a mʌ' coji'. \v 43 Jesús tune', caj u t'ʌnaj ca' tacob u camsʌwinicob tu yicnʌn, caj u ya'araj ti'ob: \p ―Taj quin wa'aric techex, a je' xquica' a quimen u mame' cax otsir, chen caj u but'aj ca'tur chʌc taq'uin a mʌ' coji', chen ʌcʌtan tu wich C'uj coj caj u but'aj. Chen u rac'ob cax ya'ab caj u but'ajob, chen ʌcʌtan tu wich C'uj mʌ' coji'. \v 44 A mac a ne yan u taq'uinob caj u but'ajob u ta'quin tu cuchir tu cu naj but'icob u taq'uinob u winiquirob judío tu cu naj c'ujinticob C'uj. Quire' jach manan ya'ab caj u but'ajob quire' jach manan t'aj u taq'uinob, chen ra' caj u but'ob quire' mʌ' u rʌc c'ʌnicobe' u taq'uin. Chen a xquico' a otsiro' caj u toc rʌc but'aj ti'o' u ta'quin cax mʌna' tu cu mʌnic yo'och. \c 13 \s1 Jesús cu ya'aric bin u caj jubur carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío \r (Mt. 24.1‑2; Lc. 21.5‑6) \p \v 1 Quire' cu joc'ar Jesús tu japnin carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Toc bin u caj uch, caj u juts'aj u bʌj turiri' u camsʌwinicob ich yicnʌn Jesús. Ca' ara'b ti': \p ―In wʌjcamsʌyʌjirech, cha'antej biquira' a tunichob. Mʌ' wa jach caremo'? Cha'antej biquira' a najobo' mʌ' jach carem xan? \p \v 2 Jesús caj u nuncaj, caj u ya'araj ti': \p ―C'ʌ'otej tech a je' carem naja' bic tabar caj a wiraji' quire' jach taj quin toc aric a wu'yej, ca' bin c'uchuc tu q'uinin cu bin jubsa'bir. Mʌ' u p'at tunich tub ts'ʌpa'an, mʌ' a bin a wirej ca'tur ts'ʌpa'an. Bin rʌc jubucob a carem najobo'. \s1 A cu yesic tabar u xur t'ʌn \r (Mt. 24.3‑28; Lc. 21.7‑24; 17.22‑24) \p \v 3 Caj joc' Jesús ich carem naj caj bin ich u jo'r chan p'uc witsir Olivos, Jesús caj curʌj, ʌcʌtan ti' a carem najo' tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío, quire' cu pʌctic a carem najo', barej caj u juts'ob u bʌj u camsʌwinicob Pedro yejer Jacobo yejer Juan yejer Andrés soc tu junanob cu yubicob: \p \v 4 ―Tarenob in c'atob a toc aric tenob ber ca' bin jubsac carem naj? Biquira' carem naj ca' bin c'uchuc tu q'uinin cu xur t'ʌn ca' bin urquech? \p \v 5 Caj nunca'b ti'ob ten Jesús caj u yʌnx chun u ya'aric: \p ―Qui' cʌnantex a bʌjex soc mʌna' mac cu tar u tusaric techex, soc u pʌyicob techex ca' a quibiquex a ba' cu tusaricob techex. \v 6 Quire' ya'ab mac cu bin tarob ich in c'aba', tan ya'aricob: “A teno' a Cristojeno'.” Rajen cu bin u beticob ca' a quibexob a ba' cu tusaricob techex. \v 7 Chen ber ca' bin a wu'yejex u juminta'rob: “Tan u quinsicob u bʌj ich u jer ru'um”, cax tu yʌnechex xan, ca' bin u quinsicob u bʌj. Je' a wu'yiquex tabar u quinsicob u bʌj xan. Cax tan u manob u quinsicob u bʌj, mʌ' a ch'aquex sajaquirex, quire' yʌn u tar u quinsicob u bʌj an ten bic u c'at C'uj. Mʌ' toy c'uchuc tu q'uinin u xur t'ʌni'. \v 8 Ra' u quinino' ca wu'yiquex cu ts'ictarob winiquirob ich jumpet ru'um. Cu bin u quinsicob u bʌj yejer u winiquirob ich jumpet ru'um. Bayiri' xan, u ru'umin tu reyinta'b ten rey cu bin u quinsicob u bʌj yejer u jer ru'um tu reyinta'b ten u jer rey. Bayiri', je' a wu'yiquex u pec ch'ic yum ru'umin ich u jerob ya'ab ru'umob. Bayiri' je' u wichʌjʌrob xan ich jumpet ru'um, cax baytʌc cu bin u wichʌjʌrob. Raji' u yʌnx ch'ic chun u muc'yaj a cu bin tar ich yoc'ocab. \p \v 9 ’Barej a techexo' yʌn cʌnatechex a bʌj. Quire' bin c'ubuquechex quir u tocar a jo'rex tu cu naj much'quinticob u bʌj tu cotor u jach ts'urirob u winiquirob judío. Jeroj tune', bin u caj u jʌts'icob a pachex ich u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Ti' cu bin u chopʌytiquechexob quir u bin u puriquechexob ʌcʌtan rey yejer ich gobernador quir u taquiquex a jo'rex quire' caj a wacsaj ta worex ti' ten, soc c'ucha'an a worex a wa'ariquex ba' u ber ti' techex. \v 10 Mʌ' ja wirej, mʌ' toy c'uchuc tu q'uinin u xur a t'ʌno' u jach tsoyir u t'ʌn C'uj cu yʌn bat'an tsec'ta'r ich tu cotor mac cax tu cʌja'anob. \v 11 Ber ca' bin chucuquechex ca' c'ubuquechex ʌcʌtan a juezo' quir u taquiquex a jo'rex. Mʌ' ja tucriquex ba' ca bin a wa'ariquex ti'ob, cax mʌ' toy xiquechex ʌcʌtan a mac a cu bin u taquiquex a jo'rex. Barej cu bin ts'abir techex a ray a q'uinino', ra' ca wa'ariquex quire' mʌ' techex ca t'ʌnexi' wa mʌ' a Taj'or u Pixam C'ujo'. \v 12 Mʌ' chen a mac a cu p'actiquechex cu bin u chuquicob a pachex, a tet yejer a nʌ' cax a bʌjob je' u c'ubiquechexob, baxuc je' u quinsiquechexob. Baxuc xan, u wʌc'ʌs pararob cu bin u c'ubicob u tet yejer u nʌ' soc u quinsa'rob. \v 13 Quire' techex caj a wacsajex ta worex ten, tu cotor mac cu bin u p'actiquechexob, je' u ts'abʌr techex a cuxtarex munt q'uin wa rajra' ca muc'tiquex a ba' cu tar techex tu cu chuquicob a pachex. \p \v 14 ’Mʌ' ja wirej, caj u ts'ibtaj Daniel a ts'ab u tucuric ten C'uj quir u ts'ibtic a ba' u c'at C'uj uch. Ra' caj u tsec'taj uch: “Wa ber ca wiriquex a ba' jach c'as ch'ica'an ich u japanin carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío tu mʌ' tsoy u ch'ictaro' quire' mʌ' ra' u beyaj. Qui' tucriquex ―quij Daniel―, quire' raji' cu bin u c'asquintic u winiquirob Israel.” Jeroj tune', arej ti'ob a mac a ti' yʌnob tu ru'umin Judea a ray u q'uinino' ca' puts'ucob ich wits. \v 15 A ray u q'uinino' wa ti' yʌn mac tu jo'r yatoch tu taj u jo'r yatoch. Arex ti' mʌ' tsoy u yocar u ch'ic u ba'tac. Arex u toc puts'ur. \v 16 A ray u q'uinino' wa ti' yʌn mac ich u cor. Arex mʌ' u sut u ch'ic u noc'. \v 17 A ray u q'uinino' jach otsirchʌjij a xquico' a tabar u rochic u chan ʌrʌc' ochir. Bayiri' a xquic a cu ts'ic chuch ti' chan ʌrʌc' och. \v 18 A ray u q'uinino' t'ʌnex C'uj soc mʌ' ra' u q'uinin a puts'urex tu q'uinin que'er, quire' mʌ' a c'uchur a worex a muc'tiquex que'er. \v 19 Quire' a ray u q'uinino', jach manan cu bin muc'yajob a ra winiquirobo'. U jer winiquirob mʌ' u ne muc'yajob an ten bic cu bin u muc'yajob a ra winiquirobo' tu q'uinin cu bin xur t'ʌn. Mʌ' biq'uin yubmʌnobi' ra u q'uinin caj beta'b a ich yoc'ocabo' tu ch'ic chun uch. Mʌ' ca' bin tac u jer u q'uinin a baxuco'. \v 20 A ray u q'uinino' wa Jaj Ts'ur u c'at u cha'ic u cochtar u pach q'uin soc ama'an cu bin muc'yajob a ra winiquirobo', mʌna' mac cu bin p'atʌrob. Chen tabar u muc'yajob quire' ti' yʌnob a mac a toc teta'b ten C'uj quire' yajbir ten C'uj. \p \v 21 ’Ca' bin c'uchuc a ray u q'uinino' wa mac cu bin ya'aric: “Irewirex, Cristo toc c'uchij quir u taquic mac tu cotor.” Mʌ' a quibex a ba' cu ya'aricob. Cax cu ya'aricob: “A ray Cristojo'.” \v 22 Quire' a ray u q'uinino' ya'ab cu bin tarob quir u tusaricob ti' u rac'ob: “A teno' taren ich yoc'ocab quir in taquic mac, quire' tu tuchi'ten C'uj.” Tu cu tusaricob ti' mac je' u tus esicob carem beyaj xan. Cax a mac a teta'b ten C'uj orac u quibicob quire' cu tus iricob carem beyaj, quire' baxuc u c'atob, chen mʌ' u c'uchur u yorob ti'. \v 23 Quin toc aric techex a je' t'ʌna' soc a toc erex a ba' cu bin tar biq'uin soc mʌ' u jac'ʌr a worex. \s1 Bic tabar ca' bin urac u parar C'uj \r (Mt. 24.29‑35, 42‑44; Lc. 21.25‑36) \p \v 24 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: \p ―A ray u quinino' a tabar u ts'ocar u muc'yaj a winiquirobo'. Je' u yac'birchʌjʌr q'uine'. Mʌ' u sasichʌjʌr. Bayiri', ic nʌ' mʌ' u bin u ts'abir u sasirir. \v 25 A sa'abo', cu bin yiricob irej wa cu rʌc rubur. Tu cotor ba' a ti' yʌn ich ca'anano' cu cha'ic u pec C'uj. \v 26 Jeroj tune', cu bin yiricob in wu'ur a teno' a mac bayxuquenechexo'. Bin u yiriquenob quin tar tu muyʌrir yejer jach chich in muc', yejer u sasirir C'uj quin wu'ur. \v 27 Jeroj tune', bin tuchi'tac ten C'uj u yʌjmasirob u t'ʌn quir u bin u much'quinta'rob a mac caj in tetajob ich yoc'ocab, cax tu yʌnob, ti' cu bin u much'quinta'rob. \p \v 28 ’Cʌnex a ba' cu camsico'onex che'er higuera. A werex cu jut'ur u re' che' quir u top'ʌncʌr quire' cu yocar yaxq'uin, taj an ten bic aro'. \v 29 Bayiri' xan, ber ca wiriquex a ba' caj in camsajechex sam cu tar, jeroj tabar u xur t'ʌn. \v 30 C'aj techex a jera', quire' taj quin wa'aric techex. Ti' yʌn mac baje'rer, ra' cu bin cuxtarob tac cu yiricob a ba' caj in toc araj techex cu tar ich tu yʌnechex. \v 31 A ca'anano' je' u rʌc ts'ocare', a je' ru'uma' je' u rʌc ts'ocar xan. Chen in t'ʌno' mʌ' u bin ts'ocar quire' yʌn u toc rʌc nupur in t'ʌn ich yoc'ocab. \p \v 32 ’Chen ber cu bin tar a ba' caj in toc araj techex, mʌna' mac yer ber u tar. Cax u yʌjmasirob u t'ʌn C'uj, cax u parar C'uj mʌ' yer, chen u bʌjiri' C'uj yer ber u tar. Rajen mʌna' mac yer ber hora, cax ber u q'uinin mʌ' yer. \p \v 33 ’Qui' cʌnatex a bʌj, qui' p'iric a wichex ca' a t'ʌnejex C'uj soc mʌ' u nayʌr a worex. Quire' mʌ' a werex biq'uin quin tar ―quij Jesús―. \v 34 Aro' irej a xib a caj joc' quir u bin nachir. Caj u p'ʌtaj u yatoch, caj u ts'ajaj u muc' ti' u c'urewob, caj u jʌsaj jujuntur u beyajob, caj u tuchi'taj a mac a cu cʌnantic u jor yatoch tu cu naj ocar mac tu yatoch, caj ya'araj ti' ca' u qui' p'irej u wich soc yiric u yu'ur u jach ts'urir. \v 35 Qui' p'irej a wichex tun, quire' mʌ' a werex ber ca' bin tac u jach ts'urir a najo', wa jix ti' oq'uin cu yu'ur, wa jix ti' chumuc ac'bir cu yu'ur, wa jix ti' ca' bin c'ayʌnʌc cax cu yu'ur, wa jix ti' a'a'cbir cu yu'ur. \v 36 Mʌ' ja wirej, wa jix ti' seb cu yu'ur ca' bin uruc jeroj cu yiric techex wenʌn a ca'ex. \v 37 A ba' quin wa'aric techexa', quin wa'aric ti' tu cotor mac: “Qui' p'irex a wichex.” \c 14 \s1 Cu much'quinticob u tucurob u chuquejob Jesús \r (Mt. 26.1‑5; Lc. 22.1‑2; Jn. 11.45‑53) \p \v 1 Ca'bej cu c'uchur tu q'uinin u qui' qui' janʌnob u winiquirob judío. Ra' u q'uinin quir u c'ʌ'oticob u potmasticob yʌjmasir u t'ʌn C'uj uch, soc mʌ' u quiminob u parar xib a yʌn rocha'b ten u nʌ'. Ra' u q'uinin xan, a pano' a mʌ' u sipe', quire' mʌ' pʌji'. U jach ts'urirob u sacerdote u winiquirob judío yejer a yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moiséso' caj u cʌxtob bic tabar u tusaricob ti' Jesús soc u chuquicob u quinsicob Jesús. \v 2 Robob caj u ya'arajob: \p ―Mʌ' tu q'uinin u qui' qui' janʌnob a pascuajo'. Ca' ic yʌn pajex u ts'ocar u quinin u qui' qui' janʌnob, soc mʌ' ic p'usiquex u yorob ij quet winiquirob judío a pimo'. \s1 Jesús ich u cajar Betania \r (Mt. 26.6‑13; Jn. 12.1‑8) \p \v 3 Quire' ti' yʌn Jesús ich u cajar Betania, curucbar tu janʌn tu yatoch Simón. Ra' u cʌnmʌn iq'uer u ca' uch. Jeroj tune', tarij turiri' xquic ich yatoch Simón yejer turiri' chan p'urir, chup yejer a ne qui' u boque', chen nardo u c'aba', a qui' u boque'. A nardojo', jach co'oj u bo'orir. A xquico' caj u pa'aj a chan p'uro' caj u wecaj a qui' u boque' tu jo'r Jesús. \v 4 Yan jun yarob a ti' yʌnob, caj p'ujob, caj u ya'arajob: \p ―A biquinin caj u sʌtaj a ra' qui' u boque' ich u jo'r Jesús? \v 5 Wa caj u canaj ca'che' tu ca' jaraj u taq'uin quir u jasʌr ti' a jach otsirobo'. Quire' u bo'orir jach manij tres cientos sʌc taq'uinob. \p Choc yorob ti' a xquico' quire' caj u xupaj a qui' u boque'. \p \v 6 Barej Jesúse' caj u ya'araj: \p ―Tsire'ej, ba'wir ca ts'iquintex a xquico'. Mʌ' ja wirej, caj u betaj tsoy ten, caj u jayaj tin jo'r a qui' u boque'. \v 7 A otsire', rajra' ti' yʌn tu yʌnechex an ber a c'atex, je' u c'uchur a worex a betiquex tsoy ti'ob, barej a teno' mʌ' rajra' ti' yʌnen tub yʌnechex. \v 8 A je' xquica', a ba' caj u betaj a ba' c'ucha'an yor ti', rajen caj u jayaj tin jo'r a qui' u boque', quire' tabar u muquicob in baquer. \v 9 Jach taj quin wa'ariquex tech ―quij Jesús―. Cax wa tu cu bin u tsec'tic u jach tsoyir u t'ʌn C'uj, je' ya'arique' bic caj u jayaj tin jo'r a xquico', a qui' u boque' soc u c'ʌ'otic u c'aba' a je' xquica'. \s1 Judas cu bin c'ubic Jesús \r (Mt. 26.14‑16; Lc. 23.3‑6) \p \v 10 Caj ts'oc yiric u joyar tu jo'r Jesús a qui' u boque', caj bin Judas Iscariote quir u tsicbar yejer u jach ts'urirob sacerdote u winiquirob judío. Raji' turiri' ich doce u camsʌwinicob Jesús. Caj bin u c'ubic ti'ob. \v 11 Caj qui'jij yorob u jach ts'urirob sacerdote rajen caj u toc arajob je' u bo'ota' ten u jach ts'urir tu cotor u sacerdote quir u c'ubic Jesús. Caj u yʌnxchun u cʌxtic bic tabar je' u c'ubique'. \s1 A oq'uin janʌn u q'uinin pascua \r (Mt. 26.17‑29; Lc. 22.7‑23; Jn. 13.21‑30; 1 Co. 11.23‑26) \p \v 12 Caj c'uchij tu q'uinin u q'uinin a cu janticob yo'och pan a mʌ' u sipe'. Ra' u q'uinin xan, cu quinsicob yʌrʌc' tʌmʌn yuc, chan ar soc u c'ʌ'oticob bic C'uj caj u tacaj u nunquirirob u winiquirob judío ich u ru'umin Egipto. C'uch u camsʌwinicob ich Jesús caj u c'atajob ti': \p ―Arej tenob tub a c'at a jantej a wo'och oq'uin tu q'uinin u qui' qui' janʌnob u winiquirob judío? Arej tenob tub a c'at in chʌcob? \p \v 13 Caj u tuchi'taj ca'tur u camsʌwinicob, caj u ya'araj ti'ob: \p ―Xenex a je' cajaro', ti' ca bin a nupex tun, turiri' xib cu cuchic u p'urir u yo'och ja', sayenex tu pach. \v 14 Tu ca wiriquex tu cu yocar tu yatoch a ca' ts'ap yatocho', arex ti' u yumin a najo': “Yʌjcamsʌyʌnireche' cu c'atic: Tu yʌn u cuchir tu quin bin in jantejob a ba' cu naj janticob u winiquirob judío tu q'uinin pascua yejer in camsʌwinicob?” \v 15 Raji'e' cu bin yesic techex junxot' yatoch u ca' tsap yatocho' toc yʌn u pojche'ir tu cu janʌn. Toc yʌn u cutan xan. Ti' taro' ca chʌquiquex ij co'ochex. \p \v 16 Caj binob u camsʌwinicob Jesús caj yirajob an ten bic Jesús caj u ya'araj ti'ob, jeroj tune', caj chʌcajob yo'och quir u c'ʌ'oticob u q'uinin pascua. \p \v 17 Barej caj ac'birchʌjij, caj c'uchij Jesús quir u janʌn. Yet tarac u doce u camsʌwinicob. \v 18 Caj curajob tu janʌnob yejer Jesús ich u pojche'ir yo'och. Cu janʌn Jesús caj ya'araj: \p ―Jach taj quin wa'aric techex. Yʌn turiri' ich techex, a docejo', a mac a p'eri' ic janʌnex, a cu bin u mucu c'ubiquene'. \p \v 19 Caj jach choquij yorob u camsʌwinicob Jesús. Jujuntur u camsʌwinicob cu bin u c'aticob ti' Jesús: \p ―Ten wa quin bin in c'ubiquech Jaj Ts'urir? \p \v 20 Raji' tune', caj u nuncaj, caj u ya'araj ti'ob: \p ―A mac turiri' ich techex a docejo' a je' cu ruchic yo'och yejeren, raji' cu bin u c'ubiquen a ti' yʌn yejerechex. \v 21 A teno' a baxuquenechexo', bin in ca' quinsbir, quire' tabar u nup'ur u t'ʌn C'uj. Chen otsir a mac a cu bin u mucu c'ubiquen a mac a tar soc u yamtic mac tu cotor. Jach manan tsoyir wa mʌ' ti' yʌn tera' ich yoc'ocab. \p \v 22 Quire' tu cu janʌnobe', Jesús caj u ch'aj yo'och pan caj u yʌn t'ʌnaj C'uj: \p ―Bayo' C'uj, quire' caj a ts'aja to'onex ij co'ochex pan. \p Caj u rʌc xat'aj ti' u camsʌwinicob caj u ya'araj ti'ob: \p ―Jantex a je' pana' quire' in bʌq'uer. Jantex. \p \v 23 Caj ts'oc u rʌc janticob yo'och pan, Jesús caj u chucaj u chan ruch yejer u c'ab u wich uva. Caj u yʌn t'ʌnaj C'uj: \p ―Bayo' C'uj, tech caj a ts'aja to'onex u c'ab u wich uva. \p Caj u ts'aja ti' u camsʌwinicob, caj u ya'araj ti'ob: \p ―Rʌc uq'uex ca' ca' xot' techex a wu'q'uiquex u c'ab u wich uva. \p \v 24 Caj ya'araj ti'ob: \p ―A je' u c'ab u wich uva, in q'uiq'uer quir u nup'ur u t'ʌn a ba' tu ch'ic araj C'uj uch. A je' ba' cu bin joc'ar in q'uiq'uer soc yiric mac, ya'ab cu bin u jawsicob u si'pirob. \v 25 Taj quin wa'aric techex. Mʌ' in yʌnyʌn ca' uq'uic u c'ab u wich uva hasta cu xur t'ʌne', ca' bin in wuq'uej yejerex tu cu bin u reyinticob C'uj. \s1 Jesús cu tsicbar ti' Pedro: A techo' ca bin a wa'aric mʌ' a wer maquen \r (Mt. 26.30‑35; Lc. 22.31‑34; Jn. 13.36‑38) \p \v 26 Caj ts'oc u c'ayob caj joc'ob caj binob ich u witsir Olivos. \v 27 Jesús tune', caj u ya'araj ti'ob: \p ―Techex tu cotorechex ca bin a p'ʌtiquenex ac'bir baje'rer quire' ca' nup'uc u t'ʌn C'uj tu cu ya'aric: “Quin cha'ic u quinsic a mac a cu cʌnantic yʌrʌc' tʌmʌn yuc, rajen cu bin puts'urob yʌrʌc' tʌmʌn yuc.” \v 28 Ca' bin wʌc'ʌs riq'uiquen tin quimirir ―quij Jesús―, ti' ca bin a wiriquenex ich u ru'umin Galilea. Chen a teno' quin yʌn bat'an c'uchur ich u ru'umin Galilea. \p \v 29 Pedro tune', caj u ya'araj ti': \p ―Cax tu cotor in wet camsʌwinicob cu bin u p'ʌtiquechob, chen a teno' mʌ' in p'ʌtiquech. \p \v 30 Jesús caj u ya'araj ti': \p ―Jach taj, quin wa'aric tech, Pedro. Mʌ' toy c'aynʌc cax ac'bir baje'rer, cax mʌna' u nup u tenin u c'ay cax, ca bin a wa'aric ti' mac: “Mʌ' in wer mac Jesús.” \p \v 31 Barej raji'e' caj u jach chen a'araj ti': \p ―Cax wa quet ij quimin, mʌ' in wa'aric: “Mʌ' in c'ʌ'otechi'.” \p Bayiri' xan, caj ya'araj u yet camsʌwinicob. \s1 Jesús cu t'ʌnic C'uj ich u chan corir Getsemaní \r (Mt. 26.36‑46; Lc. 22.39‑46) \p \v 32 Caj c'uchij Jesús yejer u camsʌwinicob ich u chan corir u c'aba' Getsemaní. Caj u ya'araj ti' u camsʌwinicob: \p ―Te' a yʌn cutarexa', quire' tar quin bin baytʌc quir in t'ʌnic C'uj. \p \v 33 Caj u pʌyaj tu pach Pedro yejer Jacobo yejer u yits'in Juan. Jesús caj u yʌnxchun u tucur, jach manan cu tucur caj c'uchij baytʌc. \v 34 Caj u ya'araj ti'ob: \p ―Jach tucur in caj. Cu jach bin in wor irej wa bin in caj quimin. Te' a p'atarexa' mʌ' a wenʌnex soc a yamtiquenex. \p \v 35 Jesús caj bin u t'ʌnej C'uj. Jach baytʌc caj bin, caj pʌch'raj quir u t'ʌnej C'uj ich ru'um. Caj u ya'araj ti' C'uj: \p ―Wa tsoy ta t'ʌn tech Tet, wa mʌ' a cha'ic in jach muc'yaj an ten bic caj a toc araj uch. Wa tsoy ta t'ʌn tech ca cha'ic in muc'yaj, baxuc ten tsoy tin t'ʌn xan, ca' tac ti' ten a ba' a c'at ten. \p \v 36 Tu cu t'ʌnic C'uj raji' caj u ya'araj: \p ―In Tetech C'uj ―quij―, c'ucha'an a wor ti' tu cotor ba', ruc'sej a je' muc'yaja' a cu bin tar ten wa ra' a c'at ca' muc'yajnʌquen, je' in muc'yaje', quire' in c'at in betic a ba' a c'at teche'. \p \v 37 Caj riq'uij, caj bin ich u camsʌwinicob caj yiraj cu wenʌnob caj u ya'araj ti' Pedro: \p ―Simón, tan wa ja wenʌn? Mʌ' wa c'ucha'an a wor a muc'tic a wenʌn ca' a yamtejen cax turi' hora? \v 38 T'ʌnex C'uj, soc mʌ' u tumtic a worex, a quisino'. Cax a chen c'at ʌja'anechex soc a t'ʌniquex C'uj ti' ten. Chen mʌ' u c'uchur a worex a muc'tic a wenʌnex quire' jach tac a wenʌnex. \p \v 39 Caj wʌc'ʌs bin Jesús caj u wʌc'ʌs t'ʌnaj u Tet, caj u ya'araj ra'iri' u caj wʌc'ʌs t'ʌno'. \v 40 Caj ric' Jesús caj wʌc'ʌs ur ti' yʌn u camsʌwinicob. Caj yiraj wenʌn u ca'ob, mʌ' u muc'tob u wenʌnob. Mʌ' u p'irir u wichob. Mʌ' u yerob ba' u nunquicob ti' Jesús. \v 41 Caj tar mʌna' u nup u tenin ich u camsʌwinicob, caj u ya'araj ti'ob: \p ―Tsoy a wenʌnex baje'rer, jesej a bʌjex, baje'rer, c'uchij tu q'uinin u tarob u chuquenob a teno' a baxuquenechexo', rajen tsire'ej. Bin u c'ubiquenob a mac a yʌn u si'pirobe'. \v 42 Riq'uenex, ca' xico'onex iric a mac a c'ubiquene' ti' yʌn jach baytʌc. \s1 Chuc Jesús \r (Mt. 26.47‑56; Lc. 22.47‑53; Jn. 18.2‑11) \p \v 43 Ti' toy cu tsicbar Jesús barej seb caj c'uchij Judas Iscariote, raji' ti' u camsʌwinicob Jesús yejer once. Yet taracob jach pim mac, u rʌc ch'amʌnob u mascabir, bayiri' u rʌc ch'amʌnob che'. Tarob quire' tuchi'ta'bob ten u jach ts'urirob sacerdote u winiquirob judío, yejer u jach ts'urirob u cajarob u winiquirob judío, a cu ya'aric a Nuxibo', yejer u yʌjcamsʌyʌjiriob u t'ʌn Moisés. \v 44 Mʌ' toy c'uchuc Judas ich Jesús caj u toc araj ti'ob, a pimo': \p ―A ca wiriquex in ts'uts'ic u p'uc, ra' ca chuquiquex, ca' a qui' c'ʌxex u c'ʌb, ca' a purex ti' yejer mac a cu cʌnanticob ti' soc mʌ' u puts'ur Jesús. \p \v 45 Seb caj u juts' u bʌj ich Jesús, caj ya'araj Judas ti' Jesús: \p ―In wʌjcamsʌyʌjirech, in wʌjcamsʌyʌjirech. \p Jeroj tune', caj u ts'uts'aj u p'uc an ten bic cu naj t'ʌnic a cu camsic mac u winiquirob judío. \v 46 Robob tune', caj u mʌchajob, caj u chucajob. \p \v 47 Turiri' ich a macob a ti' yʌn ti' taro', caj u jitaj u mascab caj u ch'ʌcaj u xiquin u c'urew u jach ts'urir sacerdote, caj rac u xiquin u c'urew u jach ts'urir sacerdote. \v 48 Caj u t'ʌnaj Jesús caj u ya'araj ti'ob: \p ―Biquinin caj tarechex tera' yejer mascab, bayiri' yejer che' quir a chuquiquenex iren wa yʌja'criryʌjiren ba'. \v 49 Rajra' ti' yʌnen ich carem naj tu ca naj c'ujintiquex C'uj, caj in camsechex. Biquinin mʌ' ta chuquenex uch? A ba' u ber ten baje'rer quire' caj u toc araj uch yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj, a ts'a'b u tucuric ten C'uj quir u ts'ibtic a ba' u c'at C'uj, ra' quire' u nup'ur a ba' ts'iba'an. \p \v 50 Ra'iri' u q'uinin tu cotor u camsʌwinicob Jesús caj rʌc puts'ob. P'at Jesús tu junan. \s1 Puts'ij a mac a mʌ' uch xuruc u baquero' \p \v 51 Barej say tu pach Jesús turiri' xib, mʌ' uch xuruc u baquer, u chen buquinmʌn u winquirir yejer turiri' sʌc noc', a linojo' u c'aba' u noc'. Raji' caj chucob ten a pimo'. \v 52 Barej caj chuquij ten a pimo' caj ts'ub u noc' caj puts'ij, chʌc'ʌren. \s1 ʌcʌtan ch'iriquic Jesús ich u jach ts'urirob u winiquirob judío \r (Mt. 26.57‑68; Lc. 22.54‑55, 63‑71; Jn. 18.12‑14, 19‑24) \p \v 53 Yʌjchuquirob Jesús caj bin purbir Jesús ich Caifás. Raji' u jach ts'urir tu cotor sacerdote, yejer u jer u ca' jach ts'urirob sacerdote, yejer u jach ts'urirob tu cotor u cajarob u winiquirob judío, a cu ya'aric, a Nuxibo', yejer u yʌjcamsʌyʌjirib u t'ʌn Moisés, quire' caj u much'quintob u bʌj. \v 54 Barej Pedroje' nach bin tu pach tu cu binob Jesús. C'ʌs nanach cu tar Pedro tac c'uchur tub re'a'an yatoch Caifás. Curucbar Pedro yejer a policíajo' cu q'uich, p'eri' yejerob. \p \v 55 U jach ts'urirob sacerdote yejer tu cotor u ts'urirob u winiquirob judío, tiri' u rʌc much'quinmʌnob u bʌj quir u wayticob quir u tus taquicob u jo'r Jesús soc u quinsa'rob Jesús. Mʌ' c'ucha'an yor u wayticob quir u tus taquicob u jo'r. \v 56 Cax jach pim mac cu tar quir u tus taquicob u jo'r Jesús, mʌ' tu quetquintajob u t'ʌnob. \v 57 Jeroj tune', caj tarob ca'tur u winiquirob judío quir u tus taquicob u jo'r Jesús, robob tan ya'aricob: \p \v 58 ―A to'ono', tij cu'yaj ya'aric a je' xiba' cu bin u rʌc jubsic carem naj tu quic naj c'ujintiquex C'uj. A je' beta'ana' yejer u c'ʌb mac, je' u ca' ts'ʌpquintic u jer carem naj ca' bin ts'ocac u man mʌna' u nup u q'uinin, a mʌ' beta'an yejer u c'ʌb mac. \p \v 59 Cax baxuc cu tsicbarob mʌ' tu quetquintajob u t'ʌnobi'. \p \v 60 Jeroj tune', caj ric ch'ictar Caifás ich ʌcʌtan tu cotor u yet jach ts'urirob u winiquirob judío ca' u c'atej ba' ti' Jesús, tan ya'aric: \p ―Biquinin mʌ' a c'ʌs nunquic ti' a mac cu taquicob a jo'r tech? \p \v 61 Jesús u mʌcmʌn u chi' uch, mʌ' u c'ʌs nunquic ti' u jach ts'urir. U jach ts'urir tu cotor sacerdote caj u wʌc'ʌs c'atej ti' tan ya'aric: \p ―Arej tenob wa tech a Cristojo' a mac caj u toc araj C'uj yʌn u tar quir u taquic tu cotor mac? Arej tenob wa tech u pararech C'uj a cu c'ujinta'bo' ten mac? \p \v 62 Jesús caj u ya'araj ti': \p ―Ten ―quij―, bin a wirenex xan a teno' a baxuquenechexo' curucbaren ich u no'oj C'uj, a jach manan chichir u muc'o'. Je' a wiriquex in tar tu muyʌrir ca'anan. \p \v 63 U jach ts'urir tu cotor sacerdote u winiquirob judío, seb caj u jʌtaj u noc' quir u yesic ts'iquij, quire' cu tucra' cu pach'ic C'uj Jesús an ten bic caj u nuncaj Jesús, caj u ya'araj u jach ts'urir tu cotor sacerdote: \p ―Ba'wir ti' u jer mac quir u ta'quic u jo'r? A bʌjiri'ex caj a wu'yajex cu pach'ic C'uj. \v 64 Arex ten ba' ca tucriquex te'ex? \p Robob u jach ts'urirob tu cotor u winiquirob judío, caj u ya'arajob: \p ―Toc yʌn u si'pir, ca' quinsac. \p \v 65 Jun yarob caj u yʌnx chun u tubob u wich, u jerob caj u pixob u wich Jesús caj u raxajob xan, cu ya'aricob: \p ―Arej tenob mac caj u raxech. \p U policía a caj u chucajobo' caj u tacjʌts'ajob Jesús. \s1 Pedro cu ya'aric: Mʌ' in wer maqui' Jesús \r (Mt. 26.69‑75; Lc. 22.56‑62; Jn. 18.15‑18, 25‑29) \p \v 66 Ti' toy yʌn Pedro ich tancab tu re'a'an yatoch Caifás, caj u juts'aj u bʌj turiri' xquic ich Pedro. Ra' u c'urew xquic Caifás; \v 67 Barej caj u yiraj cu q'uich Pedroje', caj u pʌctaj, caj u ya'araj ti': \p ―A tech xane' ―quij ya'ara'―, ti' a wet man Jesús a cu tar tu cajar Nazaret. \p \v 68 Barej raji', caj u ya'araj: \p ―Mʌ' teni' ―quij Pedro―. Mʌ' in wer ba' ca wa'aric. Mʌ' in wer maqui'. \p Pedro caj joc' tancab baytʌc tu yʌn u jor naj, jeroj caj c'aynʌj a caxo'. \v 69 Caj wʌc'ʌs irir ten u c'urew xquic Caifás caj wʌc'ʌs a'ara ti' a macob a ti' yʌnob taro': \p ―A je' xiba', jach taj, u yet man Jesús. \p \v 70 Barej raji' caj u wʌc'ʌs a'araj: \p ―Mʌ' teni' ―quij caj ya'araj. \p Chen sansame', a mac a ti' yʌnob uch taro', caj u wʌc'ʌs a'arajob ti' Pedro: \p ―Jach taje' tech a wet mʌn Jesús uch, a mʌ' quet baxuc a t'ʌn yejer Jesús quire' u xibirech u ru'umin Galilea. \p \v 71 Caj ara'b Pedro, cu chuquic C'uj, tan ya'aric: \p ―C'uj cu yiric, wa mʌ' in wer a mac a ca wa'ariquexe', cax u quinsiquen C'uj. \p \v 72 Bayiri' caj ca' c'aynʌj cax tu ca' ten, Pedro caj u c'asaj yic' a ba' ara'b ten Jesús uch: “Mʌ' toy wʌc'ʌs c'aynʌc a caxo' mʌna' u nup u tenin ca bin a wa'aric mʌ' a wer maqueni'.” Pedro caj oc'nʌjij. Caj jach qui' oc'nʌjij Pedro tun. \c 15 \s1 Jesús ʌcʌtan ti' Pilato \r (Mt. 27.1‑2, 11‑14; Lc. 23.1‑5; Jn. 18.28‑38) \p \v 1 Barej caj sasij seb tu cotor u jach ts'urirob sacerdote yejer u jach ts'urirob u cajarob u winiquirob judío, a cu ya'aricob a Nuxibo', yejer yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés, yejer a mac t'irir ich tu cotor u jach ts'urirob u winiquirob judío, caj u much'quintajob u bʌj quir u tucricob bic tabar cu bin u c'ubicob c'ʌxbir Jesús ich Pilato. Caj c'ax u c'ʌb Jesús caj tar purbir ich Pilato, raji' gobernador. \v 2 A Pilatoje' caj u c'ataj ti': \p ―Taj wa ju reyech u winiquirob judío? \p Caj u nuncaj raji', cu ya'aric ti': \p ―Baxuc ca wa'ariquen, a teno' u reyen u winiquirob judío. \p \v 3 U jach ts'urirob sacerdote, ya'ab caj u tocob u jo'r Jesús. \v 4 A Pilatoje', caj u wʌc'ʌs c'ataj ti', cu ya'aric: \p ―Biquinin mʌ' a c'ʌs nunquic u taquicob a jo'r quire' jach ya'ab tan u taquicob a jo'r? \p \v 5 Jesús mʌ' u c'ʌs nuncaj chichin, rajen jach jaq'uij yor Pilato. \s1 Pilato caj u tucraj tu yor ca' xic sinbir Jesús ich cruz \r (Mt. 27.15‑31; Lc. 23.13‑25; Jn. 18.38―19.16) \p \v 6 Toc beri' cu siptic mac tub mʌca'an ca' bin c'uchuc tu q'uinin u qui' qui' janʌnob u winiquirob judío, u q'uinin tu potmastaj yʌjmasir u t'ʌn C'uj uch. Mʌ' ja wirej, a gobernadoro' cu bin u siptic a mac mʌca'an a cu c'ata' ti' ten u winiquirob judío. \v 7 A ray u q'uinino' ti' mʌca'an mac jach c'as. Ra' u c'aba' Barrabás, raji' c'ʌra'an yejer u yet ric's ʌjba'te'ob, mac u quinsmʌnob winic tu tu ric'sajob ba'te' uch. \v 8 Ra' u quinin, ti' cu tarob a ya'ab macob u winiquirob judío, quir u much'quinticob u bʌj ich Pilato, caj u yʌnxchun u c'aticob ca' u betej an ten bic cu naj beta'r ti'obe'. \v 9 Pilato tune', caj u nuncaj ti'ob, cu ya'aric: \p ―A mac a c'at in siptiquex techex? Arex ten ca' in siptej ti' techex u rey u winiquirob judío? \p \v 10 Mʌ' ja wirej, Pilato yer q'uex yorob u jach ts'urirob sacerdote, rajen c'ubob Jesús ten u jach ts'urirob sacerdote u winiquirob judío. \v 11 Barej u jach ts'urirob sacerdote u winiquirob judío caj u p'usaj u yorob a ya'ab macob quir u cha'bʌr ti'ob Barrabás, cax mʌ' u cha'bʌr Jesús. \v 12 Jeroj tune', caj u nuncaj Pilato, caj u wʌc'ʌs a'araj ti'ob: \p ―Ba' a c'atex ca' in betej ti' a mac a ca wa'ariquex u rey u winiquirob judíojo'? \p \v 13 Robob a pim macob, caj u c'amquintajob t'ʌnob ti' tu ca'ten: \p ―Arej ti' ca' xic sinbir ich cruz. \p \v 14 Barej Pilato caj u ya'araj ti'ob: \p ―Biquinin cu bin sinbir ich cruz quire' mʌna' c'as caj u betaj? \p Caj chen c'amquintaj u t'ʌnob a pimo': \p ―Arej ca' sinic ich cruz. \p \v 15 A Pilatoje', quire' u c'at u qui'quintic u yorob a pimo', rajen caj u cha'j u bin Barrabás. Caj ts'oc u jʌts'icob u pach Jesúse', caj u c'u'saj ca' quinsac tu cruz. \v 16 A soldadojo' tune', caj acsa'b Jesús ich palacio gobernador, tu re'a'an naj. Caj u t'ʌnajob u much'quinticob u bʌj tu cotor u yet soldadojob gobernador. \v 17 Caj pit u noc' Jesús ten soldadojo', caj ts'a'b u buquintej chʌc noc' Jesús. Caj jit'ob a q'ui'ixer u ca'o' quir u ts'a'bʌr u p'oquintej Jesús q'ui'ix. \v 18 Jeroj tune', caj chinrajob ʌcʌtan ti' Jesús ten a soldadojo', caj u tus t'ʌnajob an ten bic cu naj t'ʌnicob rey cu ya'aricob: \p ―In c'atob ca' cuxraquech munt q'uin u reyech u winiquirob judío. \p \v 19 Caj u c'oc'ojʌts'tajob tu jo'r Jesús yejer jʌrʌr, caj u tubob u wich. Ti' rʌc xonrʌjob ich ʌcʌtan Jesús an ten bic cu xontarob ich rey cu tus esicob u sʌjticob ti'. \v 20 Barej caj ts'oc u p'asticobe', caj u pitajob a chʌc noq'ue', a tu tus ts'ajob sam ti'e' caj u buquintajob u wʌc'ʌs noc' caj u joc'sajob quir u quinsa'r tu cruz. \s1 Sinbir Jesús tu cruz \r (Mt. 27.32‑44; Lc. 23.26‑43; Jn. 19.17‑27) \p \v 21 A uche' caj u man taro' turiri' xib, u c'aba' Simón, u tet Alejandro yejer Rufo. A Simóno' caj tar tu ru'umin Cirene uch. Cu yu'ur tu cor caj ts'ar u pach quir u c'o'ochic u cruz Jesús tu cu bin bʌjbir. \v 22 Caj u pʌyajob Jesús tu chan witsir u c'aba' Gólgota, u c'at ya'aric: U Cuchir U Baquer U Jo'r. \v 23 Caj u tumtaj ca' ts'abʌc u c'ab u wich uva u yuq'uej, aro' xaca'an u ts'ac mirra, barej raji'e' mʌ' tu yuc'aji'. \v 24 Jeroj tune', caj ts'oc u bajʌr Jesús ten soldadojob caj u jʌsajob u noc' Jesús caj u chictajob chan tunich quir yiric mac cu bin u ch'ic u noc' Jesús. Soc yerob ba' cu bin ch'ic jujunturob. \p \v 25 Ca'anan u q'uinin, jach jats'cab caj u sinajob tu cruz. \v 26 Ts'ibta'b ich c'ʌs chumuc u jo'r u cruz Jesús, irej wa ju cuchir ts'ib quir yiric ba' u si'pir. Caj u ts'ibtaj: “A je' xiba' Jesús, u rey u winiquirob judío.” \v 27 Caj u sinajob tu cruz yejer raji' ca'tur xib, a cu ya'cricob ba'. Caj baj ten soldado. Turiri' tu noj Jesús, turiri' tu ts'ic xan Jesús. \v 28 Rajen toc nup'a'an a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj a cu ya'aric: “Caj u tucrajob wa raji' p'eri' yejer a mac a yʌn u si'pirobe'.” \v 29 A macob a cu manob uche' taro', caj u p'astajob, caj u chictob u jo'r an bic cu naj p'asticob mac, tan ya'aricob: \p ―A techo' ca wa'aric je' a jubsic carem naj, ca wa'aric mʌna' u nup u q'uinin a wʌc'ʌs ts'ʌpquintej u jer carem naj. \v 30 Tac a bʌj ich a cruz, wʌc'ʌs emen ta cruz. \p \v 31 Ti' yʌnob xan, caj u p'astob Jesús u jach ts'urirob, cu pacran ya'aricob, quet yejer yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés: \p ―A ray xibo', chen u jer cu taquic, u bʌjiri' mʌ' c'ucha'an u muc' u wʌc'ʌs taquic u bʌji'. \v 32 Ca' ij quirex wa raji' Cristo, a mac tuchi'ta'b ten C'uj, u rey u winiquirob Israel. Ca' emac tu cruz baje'rer, ca' in wirejob soc ca' in wacsejob tin worob ti'. Baxuc xan, u yet bʌja'an winiquirob caj u p'astajob ti'. \s1 Quimij Jesús \r (Mt. 27.45‑56; Lc. 23.44‑49; Jn. 19.28‑30) \p \v 33 Caj c'uchij c'ac'chun q'uin caj ac'birchʌjij ich yoc'ocab tac u man mʌna' u nup horas. \v 34 Tabar u c'uchur a mʌna' u nup horaso' caj c'am t'ʌnʌj Jesús caj awʌtnʌjij, caj ya'araj: \p ―Eloi, Eloi, lama sabactani? ―u c'at ya'aric: In C'ujech, in C'ujech, biquinin ca p'ʌtiquen tin junan? \p \v 35 Barej caj u'yab ten jun yarob a mac a ti' yʌnob ti' taro', caj u ya'arob: \p ―U'yex ba' cu ya'aric. Cu t'ʌnic Elías, yʌjtsequir u t'ʌn C'uj. \p \v 36 Caj u c'ʌnaj yacab turiri' tu yʌn ya'arir a pʌj u c'ab u wich uva, caj u ts'ʌmaj u noq'uir quir u ts'uts'ic ya'arir a pʌj u c'ab u wich uvajo'. Caj u chucaj caj u tʌcaj tu che'er jʌrʌr quir u nacsic u ts'a ti' yuq'uej. Caj u ts'aj u yuq'uej caj ya'araj: \p ―Pajo'onex, ca' ij quirex wa cu bin tar Elías, ca' u yensej tu cruz Jesús. \p \v 37 Barej Jesús caj c'am t'ʌnaj, caj u putaj yic', caj quimij. \v 38 U noc' a t'ina'ano' ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío, a cu jʌsic jun xot' naj tu cu bin u wa'quic u q'uiq'uer yʌrʌc' soc u ruc'sic u si'pirob mac. Ra' u noq'uir seb caj jat chumuc. Caj u yʌnxchun u jatʌr ca'anan tac u c'uchur u jatʌr ich u xax u noq'uir. \v 39 U jach ts'urir cien soldadojob u winiquirob romano, a ti' yʌn uch ʌcʌtan ich Jesús, caj u yiraj ts'oc u quimin an ten bic a jera', caj u ya'araj: \p ―A je' xiba' jach taj u parar C'uj. \p \v 40 Baxuc xan, ti' yʌnob jun yarob xquicob, c'ʌs nach cu pʌcticob Jesús a ray xquicob. Ti' yʌnob María, ra' cʌja'an tu cajar Magadalena, ti' yʌn María u nʌ' Jacobo a chichano', yejer José, ti' yʌn xan Salomé. \v 41 Ra' yet manacob yejer Jesús caj tarob tu pach Jesús. Caj tarob tu pach Jesús caj u p'ʌtaj u ru'umin Galilea. Quire' ti' yʌn ich u ru'umin Galilea. Robob caj u yamtajob Jesús, ti' yʌn u jer ya'ab xquicob caj binob uch tu cajar Jerusalén yejer Jesús. \s1 Caj t'oj u baquer Jesús ich japnin tunich \r (Mt. 27.57‑61; Lc. 23.50‑56; Jn. 19.38‑42) \p \v 42 Barej caj ac'birchʌjij, raji' u q'uinin cu pac much'quinticob yo'och quir u qui' qui' janʌnob. Mʌ' ja wirej, saman u q'uinin u jesicob u bʌj u winiquirob judío. \v 43 Caj tarij José, ti' cu tar ich u cajar Arimatea, raji' turiri' ich tu cotor u jach ts'urirob u winiquirob judío, a mac tsoy yor, ich u jach ts'urirob u winiquirob judío. Raji' xan, cu pajic u q'uinin tu cu bin u reyinticob C'uj. Caj u chichquintaj u yor quir u bin ich ʌcʌtan Pilato quir u c'atic u baquer Jesús quir u but'ic tu japnin tunich José. \v 44 Jac' yor Pilato, quire' toc quimij Jesús, caj u tuchi'taj t'ʌnbir u jach ts'urir cien soldadojob u winiquirob romano, caj u c'ataj ti' wa taj toc quimij Jesús. \v 45 Barej caj u yubaj tu chi' tu jach ts'urir cien soldadojob u winiquirob romano, caj yubaj ya'aric wa quimij Jesús tu ts'aj u baquer ti' José. \v 46 Raji'e' caj u mʌnaj turiri' sʌc noc', lino u c'aba' a sʌc noq'ue', caj ts'oc u yensic u baquer caj u tapaj yejer a sʌc noq'ue', caj bin u but'ej ich japnin tunich, ra' toc beta'b u japnin uch ti' tunich. Jeroj tune', caj u bʌc'ʌstaj turiri' tunich tu jor u japnin tunich quir u qui' pe'che'tic. \v 47 María a cu tar tu cajar Magdalena yejer María u nʌ' José uche', caj u pʌctob tu bin t'ajbir u baquer Jesús. \c 16 \s1 Riq'uij Jesús tu quimirir \r (Mt. 28.1‑10; Lc. 24.1‑12; Jn. 20.1‑10) \p \v 1 Barej caj man u q'uinin tu cu jesicob u bʌj u winiquirob judío, María, a cu tar tu cajar Magdalena, quet yejer María, u nʌ' Jacobo, quet yejer xan Salomé, robob caj u mʌnajob a qui' u boc soc c'ucha'an yorob u chojicob u baquer Jesús. \v 2 U q'uinin u yʌnxchun semana, jach a'ac'bir tan u tar q'uin caj tarob tu t'aja'an u baquer Jesús. \v 3 Cu pacran a'aricob a xquico': \p ―Mac cu bin u bʌc'ʌstic ti' to'onex a tunicho' a ti' yʌn tu jor a tu t'aja'an u baquero'? \p \v 4 Caj c'uchob caj u nacsaj u wichobe', caj u yirajob a jach carem tuniche', toc bʌc'ʌsa'an. \v 5 Barej caj ocob tu t'aja'an u baquer Jesús, caj u yirajob turiri' xib, mʌ' uch xuruc u baqueri'. Ti' c'ura'an tu noj a xquique'. Raji' u buquinmʌn jach c'ʌrʌp sʌc noc'. Caj jaq'uij yorob a xquico', caj yirob curic. \v 6 Barej raji'e', caj u ya'araj ti'ob: \p ―Mʌ' u jac'ʌr a worex ―quij―, ca cʌxtiquex Jesús, a cu tar tu cajar Nazaret uche', a mac quinsa'b tu cruz. Wʌc'ʌs riq'uij, mʌna' Jesús tera' ―quij―, ca' cuxrajij ―quij― te' yʌn u wa'aya' tu chaquinta'b u baquer ucha', iric ―quij―. \v 7 Barej xenex, arex ti' u camsʌwinicob, quet a wa'ariquex ti', yejer Pedro: “Arex ti'ob cu bin tu ru'umin Galilea, raji' cu bin yʌn bat'an c'uchur. A techexo', pachir a c'uchurex. Ti' ca bin a wirex aro' an ten bic caj u toc araj techex uch.” \p \v 8 Caj joc'ob ich tu t'aja'an u baquer Jesús uch, caj u c'ʌnajob yacab quir u puts'urob quire' jach manan sajʌcob, tu chen quiquirʌncʌrob. Mʌna' ba' caj u ya'arajob ti', quire' jach sajʌcob. \s1 Irir Jesús ten María a cu tar tu cajar Magdalena \r (Jn. 20.11‑18) \p \v 9 Barej caj riq'uij Jesús ti' u quimirir, a'ac'bir, u q'uinin u yʌnxchun semana, caj u yʌn bat'an esaj u bʌj ti' María, a cu tar tu cajar Magdalena, ra'iri' María a joc'sa'b siete u quisinob ten Jesús uch. \v 10 Caj bin María, caj u ya'araj ti' u yet manob uch Jesús, caj c'uchij María cu yoc'arob, cu yacticob Jesús. \v 11 Robobe', cax caj u yubajob cuxa'ane', cax yubobo' irir ten María. Robob caj u ya'arajob: \p ―Mʌ' taji' ―quij. \s1 Irir Jesús ten ca'tur u camsʌwinicob Jesús \r (Lc. 24.13‑35) \p \v 12 Barej pachir ca'tur caj u yirajob mʌ' irej Cristo, caj u yirajob quire' jarpʌjij quimij, cu binob ximbar ich chʌcʌn, caj u yirajobi'. \v 13 Caj binob, robobe' ya'arej ti' u rac'ob, barej, mʌ' ju quibob caj yubob ya'ara' ti'ob, xan. \s1 Jesús cu ts'ic u beyaj ti' u camsʌwinicob \r (Mt. 28.16‑20; Lc. 24.36‑49; Jn. 20.19‑23) \p \v 14 Pachir caj u yesaj u bʌj cuxa'an ti' a oncejo' u camsʌwinicob tu junanob, quire' curucbarob tu janʌnob. Caj q'ueya'bob ti'ob quire' cax ara'b ti'ob ten yʌjirirob Jesús, chen mʌ' ju yacsob tu yorob wa riq'uij. Caj q'ueya'bob xan, quire' chich u jo'rob. \v 15 Caj u ya'araj ti'ob: \p ―Joq'uenex ca' a tsec'tex u jach tsoyir u t'ʌn C'uj ich tu cotor mac ich yoc'ocab. \v 16 A mac a cu yacsic tu yor bayiri' xan, tan yacsa' ja' tu jo'r, bin tocac ten C'uj. Barej a mac a mʌ' ju yacsej tu yor, ti' toy yʌn u si'pir quire' mʌ' ju yacsaj tu yore', raji' cu bin satʌre'. \v 17 A ba' mʌna' mac yirmʌni' uch, mʌ' biq'uin yirmʌni', ra' cu bin esbir ten an mac a yacsmʌnob tu yorob an ten bic a jera': Bin u joc'sicob quisinob quire' ten tin ts'aja u muc'ob. Bin u tsicbarob ich u t'ʌn a mac mʌ' u najticob uchi'. \v 18 Wa cu chuquic can, cax wa cu yuq'uic a ba' cu quinsic mac, mʌ' u bin c'astar. Bin u cu ts'anc'ʌbtic a mac yaje', jeroj cu jawʌra'. \s1 Jesús caj bin ca'anan \r (Lc. 24.50‑53) \p \v 19 A Jaj Ts'uro', caj ts'oc u tsicbar yejerob caj bin ca'anano', caj curaj ich u no'oj C'uj quir u sʌjta' ten tu cotor mac. \v 20 U camsʌwinicob Jesús tune', caj joc'obe' quir u tsec'ticob u t'ʌn Jesús ti' tu cotor mac, jach quet u beyaj u Jaj Ts'urir yejerob. A Jaj Ts'uro' caj u yesaj a ba' cu tsicbarob u camsʌwinicob ra' taj cu ya'aricob. Jeroj Ts'oquij, quij.