\id MAT \h SAN MATEO \toc1 A JE'RA' U JACH TSOYIR U T'ɅN C'UJ TU TS'IBTA MATEO \toc2 SAN MATEO \toc3 Mt. \mt1 A JE'RA' U JACH TSOYIR U T'ɅN C'UJ TU TS'IBTA MATEO \c 1 \s1 Ra' u nunquirob Jesucristo uch \r (Lc. 3.23‑38) \p \v 1 A tan in ts'ibtic techex, quij Mateo, tʌcʌ robob u nunquirob Jesucristo uch. A Jesúso' u ch'ic parar u nunquir David. Bayiri' xan a Jesúso' u ch'ic parar u nunquir Abraham. \p \v 2 Abraham ra' u tet Isaac. A Isaaco' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar Jacob. A Jacobojo' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar u c'aba' Judá. A Jacobojo' ra' u tet. Mʌ' ja wirej, p'eri u tetob yejer yits'inob yejer u sucu'unob. \v 3 A Judájo' yʌn ca'tur u pararob yejer u rac' Tamar. Turiri' ra' u c'aba' Fares. U jer turiri' u parar, Zara u c'aba'. A Fareso' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar, ra' u c'aba' Esrom. A Esromo' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar u c'aba' Aram. \v 4 Baxuc xan, quij Mateo, a Aramo' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar uch ra' u c'aba' Aminadab. A Aminadabo' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar ra' u c'aba' Naasón. A Naasóno' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar ra' u c'aba' Salmón. \v 5 A Salmónjo' caj u raq'uintaj ra' u c'aba' Rahab. Caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' Rahab yʌn u parar ra' u c'aba' Booz. A Boozo' caj u raq'uintaj ra' u c'aba' Rut. Caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' Rut yʌn u parar ra' u c'aba' Isaí. \v 6 A Isaíajo' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar David. A Davido' raji' oc rey u winiquirob israel. Caj u raq'uintaj David u rac' Urías. Caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' David yʌn u parar David ra' u c'aba' Salomón. \p \v 7 A Salomóno' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar ra' u c'aba' Roboam. A Roboamo' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar ra' u c'aba' Abías. A Abíaso' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar ra' u c'aba' Asa. \v 8 A Asajo' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar ra' u c'aba' Josafat. A Josafato' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar ra' u c'aba' Joram. A Joramo' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar ra' u c'aba' Uzías. \v 9 A Uzíaso' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar ra' u c'aba' Jotam. A Jotamo' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar ra' u c'aba' Acaz. A Acazo' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar ra' u c'aba' Ezequías. \v 10 A Ezequíaso' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar ra' u c'aba' Manasés. A Manaséso' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar ra' u c'aba' Amón. A Amóno' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar ra' u c'aba' Josías. \v 11 A Josíaso' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar ra' u c'aba' Jeconías. A Jeconíaso' yʌn ya'ab u sucu'unob. A Jeconíaso' caj pararnʌjij u rac' tu q'uininin caj bin purbir ich u ru'umin Babilonia u winiquirob israel. Chucbir u winiquirob israel caj bin purbir ich u ru'umin Babilonia. \p \v 12 Caj ts'oc u purbir u winiquirob israel tu ru'umin Babilonia. Caj pararnʌjij u rac' yʌn u parar ra' u c'aba' Salatiel. A Salatielo' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar ra' u c'aba' Zorobabel. \v 13 A Zorobabel caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar ra' u c'aba' Abiud. A Abiudo' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar ra' u c'aba' Eliaquim. A Eliaquimo' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar ra' u c'aba' Azor. \v 14 A Azoro' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar ra' u c'aba' Sadoc. A Sadoco' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar ra' u c'aba' Aquim. A Aquimo' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar ra' u c'aba' Eliud. \v 15 A Eliudo' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar ra' u c'aba' Eleazar. A Eleazaro' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar ra' u c'aba' Matán. A Matáno' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar ra' u c'aba' Jacob. \v 16 A Jacobo' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar ra' u c'aba' José. José raji' caj u raq'uintaj María. A Maríajo' ra' u c'aba' u nʌ' Jesús. Raji' Jesús a tuchi'ta'b ten C'uj ich yoc'ocab rajen u c'aba' Cristo. \p \v 17 Mʌ' ja wirej, quij Mateo, yʌn catorce u nunquirob Jesús. Cu yʌnx chun yejer Abraham cʌja'an ich yoc'ocab hasta c'uchij tu q'uinin ti' u rey David. Yʌn u jerob catorce u nunquirob Jesús. Caj quimij u rey David hasta caj bin purbir u winiquirob israel ich u ru'umin Babilonia. Yʌn u jerob catorce u nunquirob Jesucristo caj wʌc'ʌs urob ich u ru'umin Canaán hasta caj rocha'b Jesucristo ten u nʌ'. Mʌ' ja wirej, ra' u q'uinin quir u taquic winic a ti' yʌnob ich yoc'ocab. \s1 Ber caj rocha'b Jesucristo ten u nʌ' \r (Lc. 2.1‑7) \p \v 18 Baxuc a jera' caj rocha'b Jesucristo ten u nʌ' uch. Caj c'ata'b María, u nʌ' Jesús. José caj u c'ata ti' u tet María. Chen caj u toc c'ataj. Mʌ' toy u raq'uintej. Caj yʌnjij u parar María quire' u Taj'or u Pixam C'uj. Raji' caj u ya'araj u yʌntar u parar María. \v 19 Caj yuba yʌn u parar María. A Joséjo' mʌ' u c'at u raq'uintej María quire' tsoy yor a Joséjo'. Chen u c'at u muc u tuchi'tic María, José, soc mʌ' u che'ta'r ten u rac'ob. \v 20 José caj u tucraj ich yor bic cu bin u p'ʌtic María. Caj u wʌyʌc'taj José yʌjmasir u t'ʌn C'uj. Ara'b ti' ten yʌjmasir u t'ʌn C'uj: \p ―Mʌ' ja ch'ic sajaquir ―quij ya'araj ti' José―, quire' a techo' u pararech a nunquir David. Tsoy a ch'ic a raq'uintej María. Yʌn u parar quire' ara'b ti' ten u Taj'or u Pixam C'uj ca' yanac u parar. \v 21 A Maríajo' ―caj u ya'araj yʌjmasir u t'ʌn C'uj―, bin u ca' pararʌncʌr María xib u parar María. \p Caj u toc araj yʌjmasir u t'ʌn C'uj ti' José: \p ―Ca' a pʌchej u c'aba' JESÚS ca' bin a pʌchej u c'aba'. Rajen pʌcha'an u c'aba' Jesús, quire' bin u jawsic u si'pir a mac a cu quibic u t'ʌn soc mʌ' u bin ich c'ac'. \p \v 22 Mʌ' ja wirej, quij Mateo, a C'ujo' caj u toc araj je' u tar Cristoje'. Quire' baxuc caj u tsec'taj yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj Isaías uch. Rajen nup' u t'ʌn baje'rere'. Mʌ' ja wirej, tarij Cristo. U'yex ba' caj u ya'araj yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj uch: \q1 \v 23 Irej a xquico' ―quij Isaías: Mʌ' toy u ch'a'i' caj yʌnjij u parar ―quij Isaías―. Bin u pachej u c'aba' Emanuel ―quij Isaías. \m U c'aba' Emanuel u c'at ya'aric: Ti' yʌn C'uj yejero'on ich yoc'ocab. Baxuc caj u ya'araj yʌjmasir u t'ʌn C'uj caj u wʌyʌc'taj José. \p \v 24 Caj ts'oc u wʌyʌc' José. Caj ajij caj u ch'aj u raq'uintej María quire' baxuc caj u ya'araj yʌjmasir u t'ʌn C'uj. Rajen caj u ch'aj u raq'uintej José. \v 25 Barej José mʌ' u wenʌn yejer, yiric yʌn u parar María, hasta caj rocha'b u parar C'uj ten u nʌ'. Caj pach u c'aba' JESÚS quire' caj u toc araj yʌjmasir u t'ʌn C'uj. \c 2 \s1 A mac u ne'er ba' tar yiricob chan Jesús \p \v 1 Jesús, quij Mateo, caj rocha'b ich u cajar Belén. A Beléno' ti' yʌn ich u ru'umin Judea. Cu reyintic Herodes ich u ru'umin Judea caj rocha'b Jesús. Tar u tar ich u cajar Jerusalén. Caj c'uchob ich u cajar Jerusalén tar u tarob tu cu tar ic yum. Robob u ne'er ba' caj c'uchob. Jun yarob caj c'uchob ich u cajar Jerusalén. \v 2 A mac u ne'er ba' caj u c'atajob ich u winiquirob judío tu cajar Jerusalén: \p ―Tu rocha'b u rey u winiquirob judío? Mʌ' ja wirej, tij quiraj u sab, jach carem, a cu yesic toc rocha'b ten u nʌ'. Tij quiraj tu cu tar ic yum. Rajen caj taro'on ca' ij c'ujintej ich u cajar Jerusalén. \p \v 3 Caj yubaj u rey Herodes ba' cu manob u c'aticob caj jaq'uij yor, Herodes. Baxuc tu cotor mac cʌja'an ich u cajar Jerusalén, caj jaq'uij yorob a ba' caj u yubob u c'atobi'. \v 4 Rajen u rey Herodes, caj u pʌyaj u c'atej ti'ob, tu cu bin rochbir a mac a cu bin tuchi'bir ten C'uj quir u taquic mac tu cotor. Caj u c'ataj ti' u jach ts'urirob sacerdote u winiquirob judío. Baxuc, caj u c'ataj Herodes ti' a cu camsicob u t'ʌn Moisés ti' u winiquirob judío: \p ―Tu cu bin rochbir Cristo? ―quij Herodes. \p \v 5 Robob caj u ya'arajob ti' Herodes: \p ―Yʌn u rocha'r Cristo ich u cajar Belén quire' ti' yʌn tu ru'umin Judea. Mʌ' ja wirej, baxuc caj u ts'ibtaj yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj uch: \q1 \v 6 Caj ya'araj yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj uch: Tar yʌn ich u cajar Belén tu ru'umin Judea, quij. Jach manan co'oj u cajar Belén ich tu cotor u cajar tu ru'umin, quij C'uj. Quire' ti' cu tar tub yʌnech, quij, a mac cu bin u reyinticob u winiquirob israel, quij C'uj. Ti' cu bin rocha'r ten u nʌ', a mac a cu bin u cʌnantic u winiquirob israel. \m Baxuc caj u ya'araj C'uj ti' yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj uch. \p \v 7 Rajen caj u muc u pʌyaj Herodes caj u c'ataj ti' a u ne'er ba': \p ―P'iseten ―quij Herodes― mun u q'uinin caj a yʌn irex u joc'ar sab u rey u winiquirob judío? \p \v 8 Caj u tus a'araj Herodes ti' a ju ne'er ba': \p ―Ca' xiquechex ich u cajar Belén ca' a qui' cʌxtex a wirej tu yʌn Cristo tu rocha'b. Wa ca wirique', purex a t'ʌn ten soc in tar in c'ujintic xan. \p \v 9 Caj ts'oc yubic ya'ara' ten u rey Herodes caj binob a ju ne'er ba'. Caj joc'ob ich u cajar Jerusalén caj yirob sab quet cu binob yejer, sab tu cu tar ic yum, hasta c'uchij tu yʌn chan Cristo. Ti' xurij sab ich chan Cristo. \v 10 Caj yirob xurij sab jach manan qui' yorob a ju ne'er ba'. \v 11 Caj ocob ich yatoch tu yʌn chan Cristo. Caj yirob rocha'an chan Cristo ten u nʌ' María. Caj yirob chan Cristo caj xonrajob ich Cristo quir u c'ujinticob. Sansan caj u jarob u chan coprej quir u sijajob ba' ti' chan Cristo. Caj u sijajob oro. Caj u sijajob ti' u ts'ac pom. Caj u sijajob u ts'ac mirra. A je' ts'aca' quir u cho'wic tu baquer mac a cu quimine' quire' qui' u boc. \v 12 Caj ts'oc yiricob chan Cristo a ju ne'er ba', caj ara'b ti'ob ten C'uj tu cu wʌyʌc'ob: \p ―Mʌ' ja binex ich u rey Herodes ―quij C'uj. \p Rajen caj sutnʌjob tu cajarob chen u jer u berir ti' binobi'. \s1 Caj puts' José yejer María ich u ru'umin Egipto yejer chan Cristo \p \v 13 Caj ts'oc u binob a ju ne'er ba'. A Joséjo' caj u wʌyʌc'taj yʌjmasir u t'ʌn C'uj. Caj ara'b ti' ten yʌjmasir u t'ʌn C'uj: \p ―Riq'uen ca' xiquech yejer chan Cristo yejer u nʌ'. Tar a bin ich u ru'umin Egipto, ti' ca p'atʌr ich u ru'umin Egipto hasta quin wa'aric tech ca' su'nʌquech tera'. Quire' u rey Herodes u c'at u cʌxtic u quinsej chan Cristo ―baxuc caj ara'b ti' ten yʌjmasir u t'ʌn C'uj tu cu wʌyʌc' José. \p \v 14 Caj ts'oc u wʌyʌc' José caj ajij, caj riq'uij caj binij yejer María yejer chan Cristo. Binob ich u ru'umin Egipto, cax ac'bir caj binob. \v 15 Ti' p'atobi' ich u ru'umin Egipto hasta quimij u rey Herodes. Soc u nup'ur u t'ʌn C'uj, rajen binob ich u ru'umin Egipto. Quire' caj u ya'araj yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj uch: “Ti' quin payic in parar, quij C'uj, ich u ru'umin Egipto.” Baxuc caj u ya'araj yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj uch. \s1 Herodes caj u ya'araj: Xen quinsex a chan ochir ich u cajar Belén \p \v 16 Caj yubaj Herodes caj u tusarob ti' Herodes a ju ne'er ba'. Caj ts'iquij u rey Herodes. Rajen caj u ya'araj Herodes ti' u soldadojob: \p ―Ca' xiquex a quinsex a chan ochir xib ich u cajar Belén. Ca' a rʌc quinsex chan ochir, a ca'tur yaxq'uin caj rocha'b ten u nʌ'. Cax tep u ca'ob, rʌc quinsex ich u cajar Belén. Baxuc caj u yubaj yacob a ju ne'er ba'. \p Ca'tur yaxq'uin caj irob a sabo'. Rajen caj u toc quinsajob chan ochir soldadojob: \p ―Cʌxtex u chan ochir a nʌts'a'an ich u cajar Belén ca' a quinsex. \p \v 17 Baxuc caj u ch'ic araj yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj Jeremías uch. Quire' caj u ya'araj Jeremías uch: \q1 \v 18 Caj yubob u t'ʌnob ich u cajar Ramá, Jeremías tu ch'ic tsec'taj. Mʌ' toy quinsac chan ochir caj u tsec'taj: Tan yoc'arob tan yac'ticob quire' mʌna' u chan ochir. Jach ya'ab cu yac'ticob u chan ochir an ten bic Raquel caj u yac'taj uch. Mʌna' mac cu qui'quintic yorob quir u ch'enʌn yoc'arob quire' yiric mʌna' u chan ochir. \m Baxuc caj u tsec'taj Jeremías uch. \p \v 19 Barej caj quimij u rey Herodes. José caj u wʌyʌc'taj yʌjmasir u t'ʌn C'uj ich u ru'umin. Caj ara'b ti': \p \v 20 ―Xen ―quij ya'araj ti'―. Mʌna' Herodes, quimij. Mʌna' mac cu quinsic chan Cristo. Riq'uen ca' xiquech yejer chan Cristo. Ca' sutnʌquech ta pach ich u ru'umin Israel ―baxuc ara'b ti' José ten yʌjmasir u t'ʌn C'uj. \p \v 21 Caj ts'oc u wʌyʌc' José. Caj ajij José caj riq'uij, caj bin ich u ru'umin Israel. Caj bin yejer u nʌ' chan Cristo, bayiri' yejer chan Cristo. \v 22 Caj yubaj ya'ara' José cu reyintic u parar Herodes ich u ru'umin Judea. Caj yuba ya'ara' oc u reyintic caj quim u tet. U c'aba' u parar Herodes, Arquelao. Rajen caj u ch'aj sajaquir José quir u sut tu pach ich u ru'umin Judea. Caj u wʌyʌc'taj yʌjmasir u t'ʌn C'uj José. Caj ara'b ti': \p ―Xen ich u ru'umin Galilea. \p Rajen binij José ich u ru'umin Galilea. \v 23 Baxuc caj c'uchij José yejer u nʌ' Jesús ich u ru'umin Galilea. Caj bin u cʌjtarob ich u cajar Nazaret. Ti' cajij quir u nup'ur u t'ʌn C'uj. Baxuc ara'b ti' ten yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj uch: \p ―Raji' ti' cu tar ich u cajar Nazaret. Rajen ara'an u winiquir nazaret. \c 3 \s1 Juan caj u tsec'taj ich tʌcay ru'um. Ti' caj u yacsaj ja' tu jo'r mac \r (Mr. 1.1‑8; Lc. 3.1‑9, 15‑17; Jn. 1.19‑28) \p \v 1 Ti' toy cʌja'an Jesús ich u cajar Nazaret, caj tarij Juan ich u ru'umin Judea. Caj u tsec'taj ich tʌcay ru'um. Caj u yacsaj ja' tu jo'rob macob. \v 2 Caj u tsec'taj Juan caj ya'araj: \p ―C'axex a worex ca' a p'ʌtex a c'aso' quire' c'uchij tu q'uinin u reyinticob C'uj ―baxuc caj u ya'araj Juan. \p \v 3 A je' Juana', quij Mateo, ts'ibta'b uch ten yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj Isaías. Caj ya'araj Isaías ti' Juan uch cax mʌ' tac Juan: \q1 Quij cu'wic u t'ʌn, quij Isaías. Quij cu'wic u t'ʌn mac cu tsec'tic ich tʌcay ru'um. Aro' a cu tsec'tic quij cu'wic u ya'aric: “Tajquintex a worex soc c'ucha'an a worex a qui' acsiquex Jaj Ts'ur, irex ca jariquex u ber soc u tar rey.” \m Baxuc caj u ts'ibtaj Isaías ti' Juan uch. Rajen a baje'rer nup' u t'ʌn C'uj. \p \v 4 A Juano' u tsotser yʌrʌc' camello cu sacta' u buquintej. U c'ax u nʌc' Juano', ot'. C'axicab cu mʌq'uic Juan, yejer sac' cu chi'ic Juan. \v 5 Pim mac cu bin ich Juan quir yubicob u tsec'ta' ten Juan. Tar u tarob ich u cajar Jerusalén. Tar u tarob ich u ru'umin Judea. Jach pim binob ich Juan a cu tarob ich u ru'umin Judea. \v 6 A mac a caj u ya'araj ti' C'uj, yʌn u si'pir. A caj u ya'araj yʌn u si'pir jawsa'b u si'pir ten C'uj. Rajen acsa'b ja' tu jo'rob ten Juan ich ya'arir Jordán. \p \v 7 Caj yiraj Juan caj tarob u winiquirob judío a fariseojo'. Yet tarob judío a u winiquirob saduceojo'. Quire' u winiquirob judío a fariseojo' cu qui' cʌnanticob u t'ʌn u nunquirob Moisés. Barej u winiquirob judío a saduceojo' cu ya'aricob: \p ―Mʌna' mac cu riq'uir ti' quimen. \p Pim caj yiraj u tarob Juan, a saduceojo' yejer a fariseojo'. Caj tarob a saduceojo' yejer a fariseojo' quir yacsa' ja' tu jo'rob ten Juan. Caj irir caj ara'b ti'ob ten Juan: \p ―A techexo' ―quij Juan―, jach c'asechex. U pararechex quisin. A mac arej a puts'urex quire' tabar u tar xur t'ʌn. A c'at wa ja taquiquex a bʌj? \p \v 8 Juan caj u ya'araj ti'ob: \p ―Toc p'ʌtex a c'asirex tu ca mʌnex, soc a mʌnex tu tsoyir, soc chʌca'an yiricob a rac'ob caj a jach c'axex a worex. \p \v 9 Juan caj u ya'araj ti' a saduceojo' yejer a fariseojo': \p ―Mʌ' a yʌn tucriquex a wa'ariquex ta worex. Mʌ' chichin ca wa'ariquex: “U ch'ic pararenob Abraham. Mʌ' ja wirej, ra' in nunquirob'.” Mʌ' ja tucriquex wa ju taquiquechex C'uj quire' u ch'ic pararechex a nunquirex Abraham. \p Caj ara'b ti'ob ten Juan: \p ―U'yex ba' quin wac techex. A C'ujo' c'ucha'an yor u waysic a je' tunicha' soc raji'ob u ch'ic pararob a nunquirex Abraham soc u cʌnicob a nunquirex Abraham. \p \v 10 Juan caj u ya'araj ti' a fariseojo' yejer a saduceojo': \p ―Baje'rer an ten bic c'uchij tu q'uinin u ch'ʌcar che' a c'aso' a mʌna' u wiche'. Ti' cu bin purbir ca' tocac ich c'ac'. Baxuc xan, a mac a mʌ' u betej a ba' tsoyir, ra' cu bin u'wibir u ts'ictar ten C'uj. \p \v 11 Caj ya'araj Juan: \p ―A teno' jach jaj quin wacsic ja' tu jo'r mac a caj u p'ʌtaj a c'aso' quire' caj u c'axaj tu yor. Ca' bin tac Cristo. Tabar u tar Cristo. Raji' Cristo cu bin u ts'ic techex u Taj'or u Pixam C'uj soc a wet manex u Taj'or u Pixam C'uj soc u rʌc ruc'sic tu cotor a c'asirex. Ca' bin tac a Cristoji' jach no'oj. A teno' ―quij Juan―, mʌ' no'ojeni'. Mʌ' ja wirej, a teno' mʌ' jach pajareni' in pitic u c'anin u pech' xʌnʌb, cax u c'urewen a teno'. \p \v 12 Caj ya'araj Juan: \p ―Ca' bin taco' a Cristojo', je' u jʌsic techex irej techex ca ruc'siquechex u sor a wochex trigo. Chen a tsoyo', ra' cu p'atʌr a wochex trigo. Ca puriquex u sor a to'quiquex. Baxuc ca' bin xuruc t'ʌn, ca' bin u much'quintico'on ic Tetex C'uj. A c'aso', ra' cu bin purbir ich c'ac' tu mʌ' u tupur c'ac'. Chen a tsoyo' cu bin yacsac ich ca'anan. \s1 Acsa'b ja' tu jo'r Jesús ten Juan \r (Mr. 1.9‑11; Lc. 3.21‑22) \p \v 13 Ra' u q'uinino', caj tarij Jesús ich Juan. Tar u tar ich u ru'umin Galilea. A Juano' ti' yʌn. Juan nʌts'a'an ich ya'arir Jordán. Tarij ich Juan ca' acsac ja' tu jo'r ten Juan. \v 14 Chen Juan mʌ' ju c'at yacsic ja' tu jo'r. Caj ya'araj Juan: \p ―A teno', ca yʌn acsic ja' tin jo'r ―quij Juan―. A techo', mʌ' tarech quir in wacsic ja' ta jo'ri'. \p A Juan u c'at u yiric u c'axic u tucur Jesús rajen caj u ya'araj Juan ti' Jesús. \p \v 15 Caj u nuncaj Jesús caj ara'b ti' Juan: \p ―Tsire'ej baje'rer. Mʌ' ja wa'aric. Acsej ja' tin jo'r. Ca' ic betej tu cotor a ba' tsoy tu t'ʌn C'uj. \p Rajen Juan caj u yacsaj ja' tu jo'r Jesús. \v 16 Caj ts'oc u yacsic ja' tu jo'r Jesús ten Juan caj joq'uij Jesús ich chi' ja', caj yiraj u buj ca'anan. Seb caj yiraj Jesús u Taj'or u Pixam C'uj. Caj emij ti' ca'anan. Caj irir ten Jesús caj emij u Taj'or u Pixam C'uj oc yicnʌn Jesús. Irej susuy. \v 17 Caj yubob tar u tar u t'ʌn ca'anan. Caj ya'araj C'uj: \p ―A techo' ―quij―, a jach in pararech, in jach yajech. A techo' caj a qui'quintaj in wor. \c 4 \s1 Tumta'b yor Jesús ten quisin quir yiric wa cu yacsic u si'pir \r (Mr. 1.12‑13; Lc. 4.1‑13) \p \v 1 Caj pay u ber Jesús ten u Taj'or u Pixam C'uj soc cu tumta'r yor ich tʌcay ru'um. A quisino', cu bin tumtic yor Jesús, quir yirir wa cu yacsic u si'pir. \p \v 2 Ti' yʌn ich tʌcay ru'um cuarenta u q'uinin. Caj u jamach p'at u janʌn u burur q'uin u burur ac'bir. Caj ts'oc u jamach p'ʌtic u janʌn. Jesús caj wichʌjij. \v 3 A quisino', caj u nʌts' u bʌj ich Jesús soc u tumtic yor Jesús. Caj ara'b ti' Jesús: \p ―Wa tech, jach taj u pararech C'uje', waysej a je' tunicha' waj ca' a waysej a wo'och waj quir a jantic. \p \v 4 Barej Jesús caj u nuncaj. Caj ya'araj Jesús: \p ―Baxuc tu ts'iba'an u t'ʌn C'uj, cu ya'aric to'on: “Mʌ' chen a woch waj cu cuxquintiquech. A xibo' cu cuxtar wa cu ya'aric C'uj.” \p \v 5 Caj payir Jesús ten quisin soc u bin ich u cajar Jerusalén. U winiquirob judío ti' cu naj c'ujinticob C'uj ich u cajar Jerusalén. Caj payir Jesús ten quisin ca'anan tu jo'r carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. \v 6 Caj ara'b ten quisin ti' Jesús: \p ―Wa jach taj u pararech C'uj, pur a bʌj ca' rubuquech. Quire' ―quij quisin― cu ya'aric u t'ʌn C'uj: \q1 Quire' a C'ujo' cu ya'aric ti' u yʌjmasir u t'ʌn C'uj: “Ca' a cʌnantej a mac in jach yaj. Je' a ric'siquex yejer a c'ʌbex cax mʌ' u nac ch'ʌctej tunich, soc mʌ' u yajtar u yocob ten tunich.” \m Baxuc caj u ya'araj quisin. \p \v 7 Jesús caj u nuncaj caj ya'araj ti' quisin: \p ―Baxuc cu ya'aric tu ts'iba'an u t'ʌn C'uj xan: “Mʌ' tsoy ic tumtic yor ic Jaj Ts'urirex C'uj soc ij quirej wa taj a ba' cu ya'aric.” \p \v 8 Tu ca' ten wʌc'ʌs payir Jesús ten quisin. Bin yejer quisin ich jo'r wits. Jach ca'anan u witsir. Caj esa'b ti' ten quisin soc yiric Jesús tu cotor u ru'umin tu cu reyinticob rey. Caj yiraj Jesús, jach tsoy u ru'umin tu cu reyinticob. \v 9 Caj ara'b ti' Jesús ten quisin: \p ―Je' in ts'ic tech a je' ba' tu cotor, a je' tsoya' ich yoc'ocab, wa ca xontar tu yʌnen ca' a c'ujinten ―quij quisin. \p \v 10 Jesús caj u ya'araj ti' quisin: \p ―Joq'uen xen, quisinech. Quire' u t'ʌn C'uj cu ya'aric: “C'ujintej a Jaj Ts'ur C'uj. Jari' raji' ca beyaj ti'.” \p \v 11 Caj ts'oc u tumta' yor Jesús, caj binij quisin, caj tarob u yʌjmasir u t'ʌn C'uj ich Jesús. Caj tarob yamta'bir Jesús ten yʌjmasirob u t'ʌn C'uj. \s1 Jesúso' u yʌnxchun u beyaj ich u ru'umin Galilea \r (Mr. 1.14‑15; Lc. 4.14‑15) \p \v 12 Caj yubaj Jesús mac Juan ich tu cu naj ma'cʌr winiquir. Caj wʌc'ʌs bin Jesús ich u ru'umin Galilea. \v 13 Jesús mʌ' wʌc'ʌs cajij ich u cajar Nazaret. Caj bin u cʌjtar ich u cajar Capernaum. Ti' yʌn ich u chi'c'ac'nab. A Capernaum ti' yʌn ich u ru'umin Zabulón. Baxuc xan, ich u ru'umin Neftalí. \v 14 Caj bin cʌjtar Jesús ich u cajar Capernaum quir u nup'sic u t'ʌn C'uj, baxuc caj u ts'ibtaj Isaías uch. \p \v 15 Isaías caj ya'araj uch, cax mʌ' toy tac Jesús uch. Caj u toc araj Isaías: \q1 Tar yʌn ich u ru'umin Zabulón. Tar xan ich u ru'umin Neftalí. Ra' u berir ich chi'c'ac'nab. Chen pʌchir ya'arir Jordán tu cu tar ic yum. Ra' u ru'umin Galilea, ti' cʌja'an a mʌ' u winiquirob judío. \v 16 A mac yʌn u si'pirob, a cʌja'anob ich u ru'umin Zabulón yejer u ru'umin Neftalí. Je' yiricob yʌjtaquirobe' a mac a yʌn u si'pirob. A mac ti' cʌja'an ich yac'birir quire' yʌn u si'pirob, ti' cu bin c'uchur Cristo tu yʌnob soc u yacsic ti'ob a mʌ' u winiquirob judío ich u sasirir C'uj. \m Baxuc caj u ya'araj Isaías uch. \p \v 17 Caj c'uchij tu cʌjtar Jesús ich u cajar Capernaum. Caj u yʌnxchun u tsec'tic u t'ʌn C'uj Jesús: \p ―C'axex a wor ―quij Jesús―. Ca' a p'ʌtex a c'asiro', quire' c'uchij tu q'uinin bin u ca' u reyinticob C'uj we'. \s1 Jesús caj u t'ʌnaj a cu chuc cʌye' ca' xicob yicnʌn Jesús; cuatro caj u t'ʌnaj \r (Mr. 1.16‑20; Lc. 5.1‑11) \p \v 18 Jesús caj bin ich chi' c'ac'nab. U c'aba' u c'ac'nabir Galilea. Caj irir Pedro ten Jesús. U jer u c'aba' Pedro, Simón. Cu puric u chimin u chuc cʌy. Ti' yʌn yits'in Pedro, u c'aba' Andrés. Quire' ra' u beyajob Simón yejer Andrés, cu chuc cʌyob. \v 19 Caj ara'b ti'ob ten Jesús: \p ―Cojenex ca' in camsechex ti' u t'ʌn C'uj, soc a camsiquex a rac'obex. Ra' a beyajex baje'rer. \p \v 20 Seb caj u p'ʌtob u chuc cʌyob caj binob ich u pach Jesús. Simón yejer yits'in, caj binob tu pach Jesús. \p \v 21 Sansame' ca' u ca' ir u jer. Ba'iri' ca'tur xan. Ca'tur yejer yits'in. Sucu'unbir Jacobo. Its'inbir Juan. P'eri' u tetob. Zebedeo u c'aba' u tetob. Ti' yʌnob ich chem yejer u tetob cu chuwicob u chimin u chuc cʌyob, quire' t'oc u chimin. Jesús caj u payaj ca' tacob tu pach u cʌnicob u t'ʌn Jesús. \v 22 Seb caj u p'ʌtob u tetob yejer u chem quir u cʌnicob u t'ʌn Jesús. \s1 Jesús cu camsic jach pim mac \r (Lc. 6.17‑19) \p \v 23 Pachir caj man Jesús u camsic tu cotor u cajar ich u ru'umin Galilea. Cu yocar u camsej tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío ich u chan najir. Jujuntur u cajar cu yocar u camsej u t'ʌn C'uj. Caj u tsec' ti'ob bic cu bin u reyintic C'uj ich yoc'ocab. Cax a ba' yajir yʌn ti'ob cu rʌc jawsic Jesús. \v 24 Caj yubob u juminta' ti' yʌn Jesús ich u ru'umin Galilea hasta tu ru'umin Siria. Caj u yubob u juminta' bic cu jawsic mac, rajen tarob u puricob a mac yajob ich Jesús. Tu cotor a ba' yajire' yʌn ti'ob, caj tar u purob ich Jesús. A macob mʌ' u riq'uir ch'ictare', cu tar purbir. A macob aca'an quisin ti'e', cu tarob purbir ich Jesús. A macob cu sʌjquimin, cu tarob purbir ich Jesús caj rʌc jawsa'b u yajirob ten Jesús. \v 25 Caj tarob ich Jesús quir yubicob. Ti' u tarob ich pʌchir ya'arir Jordán. Ti' u tarob ich u ru'umin Galilea. Ti' u tarob ich u cajarob Decápolis. Ti' u tarob ich u cajar Jerusalén. Ti' u tarob ich u ru'umin Judea. Jach pim rʌc tarob ich Jesús. \c 5 \s1 A ba' caj u tsec'taj Jesús ich chan p'uc wits \p \v 1 Caj yiraj Jesús jach pim mac. Jesús caj naquij jo'r p'uc wits. Ti' curaj Jesús ich u jo'r wits. Caj nats'ob u camsʌwinicob Jesús ich u jo'r p'uc wits. \v 2 Baxuc a jera' Jesús caj u camsaj u camsʌwinicob. \s1 A mac jach qui' yorob \r (Lc. 6.20‑23) \p \v 3 Caj u camsaj Jesús caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: \p ―Qui' yorob ―quij Jesús―, quire' yerob je' u jawsa'r u si'pirob ten C'uj. Quire' robob cu bin yamticob C'uj tu cu bin u reyintic ca'anan. \p \v 4 ’Qui' yorob ―quij Jesús―, a mac mʌ' qui' yore' baje'rer, quire' cu bin u qui'quinta' yor ten C'uj. \p \v 5 ’Qui' yorob ―quij Jesús―, a cu tucricob u rac'ob. Chen u bʌjiri' mʌ' u tucric, quire' bin u c'ʌmej a ba' ara'b ti' ten C'uj quir u qui' cuxtar ich yoc'ocab. \p \v 6 ’Qui' yorob ―quij Jesús―, a cu pachticob tu yor u manob ich u tsoyir. Quire' je' u yamta' ten C'uj soc u manob ich u tsoyir. \p \v 7 ’Qui' yorob ―quij Jesús―, a cu tucric ti' u rac'ob, cu yamtic u rac'ob. Quire' C'uj cu bin u yajquintic a mac a cu yajquintic u rac'ob. \p \v 8 ’Qui' yorob ―quij Jesús―, a mac jawsa' u si'pir ten C'uj. Quire' je' yiricob C'uj ca'anane'. \p \v 9 ’Qui' yorob ―quij Jesús―, a mac cu man u sisquintic u yor u rac'ob. Quire' a C'ujo' je' bin ya'aric: “Aro' in parar” ―quij―. \p \v 10 ’Qui' yorob ―quij Jesús―, a mac a chucob u pachob, quire' cu manob tu tsoyir. Ti' cu bin u reyinticob ca'anan yejer C'uj. \p \v 11 ’Cax cu p'astic techex ―quij Jesús―, qui'quintej a worex. Cax cu che'tiquechex, qui'quintej a worex. Cax cu chuquicob a pachex, qui'quintej a worex. \p Jesús caj ya'araj: \p ―Cax cu pʌq'uicob a pachex quire' caj a wacsajex ta wor ti' in t'ʌn ―quij Jesús―. Qui'quintej a worex. \p \v 12 Caj ya'araj Jesús ich u jo'r p'uc wits ti' u camsʌwinicob: \p ―Qui'quintej a worex, ca' tsoyac a worex wa ber cu p'astiquechexob. A C'ujo' ―quij Jesús―, ti' cu bin u qui' yacsiquechex ca'anan. Quire' caj a muctajex tu cu p'astiquechexob. \p Caj ya'araj Jesús: \p ―Baxuc caj u chucob u pachob yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj tu cʌja'anob uch. \s1 Camsa'b ten Jesús irob yo'och xa'an \r (Mr. 9.50; Lc. 14.34‑35) \p \v 13 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: \p ―A techexo', irechex xa'an te' yoc'ocab. Chen wa cu jawar ch'och'er cu yubic mʌna' ch'och'. Wa mʌ' ch'och', jot mʌ' ba'wir ti', quire' mʌ' u ca' ch'och'tar. Rajen cu pich'intic mac. Rajen ca' a cʌnantex a muc' techex a ts'a'b techex ten C'uj. \p \v 14 Caj ya'araj Jesús: \p ―A cajaro', ich u jo'r wits, chʌca'an irir ten tu cotor mac. An ten bic a quibo' quir u yerc'ac'tic a mac cʌja'an ich yoc'ocab, baxuc techex xan, quir a yamtiquex mac quire' a werex C'uj. \v 15 Baxuc a mac cu t'ʌbic u quib. Mʌ' u yacsic yaran ch'ac. Cu cuquintic u quib ca'anan soc sasir yatoch soc u yerc'ac'tic yatochob. \v 16 Rajen ca' manaquex tu tsoyir ich a rac'ob soc chʌca'an yiricob, soc u bin u sʌjticob C'uj a mac ic Tetex a ti' yʌn ich ca'anan. \s1 Jesús tu camsic a ba' yarmʌn Moisés uch \p \v 17 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob ich u jo'r p'uc wits: \p ―Mʌ' taren in wa'aric techex quir a p'ʌtiquex u t'ʌn Moisés. Mʌ' taren in wa'aric techex quir a p'ʌtiquex a ba' caj u camsajechex yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj uch. \p Caj ya'araj Jesús: \p ―Caj taren in camsiquechex soc a werex a ba' caj u ya'araj Moisés yejer yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj. Quire' mʌ' taj caj u camsechexob yʌjcamsayʌjirob u t'ʌn Moisés baje'rer. Taren ―quij Jesús―, in rʌc nup'sej a ba' ara'b ich u t'ʌn Moisés, baxuc ich u t'ʌn yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj. \v 18 C'ʌ'otex a ba' quin wac techex ―quij Jesús―. Mʌ' xuruc t'ʌni' ich yoc'ocabi' hasta cu rʌc nup'ur u t'ʌn C'uj a ts'ibta'b ten Moisés uch. Mʌ' chichin cu p'atar ca' bin xuruc t'ʌn ich yoc'ocab. \p \v 19 Caj ya'araj Jesús: \p ―A mac cu jenmastic u t'ʌn Moisés baje'rer, cax chichin cu jenmastic. Baxuc cu bin u camsic ti' u rac'ob, chen bay cu c'uchur ich ca'anan. Barej mac taj caj u quibaj u t'ʌn Moisés. Baxuc taj cu qui' camsic ti'ob u t'ʌn Moisés. Aro' ya'ab cu bin u ts'urintic ca'anan. \p \v 20 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: \p ―A teno' ―quij Jesús―. Chich quin wac techex. Wa mʌ' jach manex tu tsoyir. Mʌ' ja wirej, u winiquirob judío a fariseojo' yejer u rac'ob a cu camsicob u t'ʌn Moisés mʌ' ju manob tu tsoyir. Mʌ' c'ucha'an a worex a bin ich ca'anan tu cu reyintic C'uj. \s1 Jesús cu camsic mʌ' tsoy u ts'ictar mac \r (Lc. 12.57‑59) \p \v 21 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: \p ―Caj a wu'yaj ya'aric a nunquirex uch: “Mʌ' tsoy a quinsic mac. Wa cu quinsique', tar cu bin ʌcʌtan ich juez soc yer bic tabar caj u quinsaj.” \v 22 Chen a teno' ―quij Jesús―. Quin chich aric techex: A mac cu ts'ictar yejer u bʌj, ti' cu bin ʌcʌtan C'uj soc yubic biquinin. \p Caj ya'araj Jesús: \p ―A mac cu p'astic u bʌj, ca' bin xic ʌcʌtan tu cotor a jach ts'urirob u winiquirob judío soc ya'aric bic caj u p'astaj. A mac a cu ya'aric ti' u bʌj: “Jach chich a jo'r tech”, tabar u bin yerar ich c'ac', quire' u si'pir. \p \v 23 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: \p ―Rajen a teno', chich quin wa'aric techex. \v 24 Wa tabarech a quinsej wacax a sije ti' C'uj soc u jawar a si'pir. Wa ca c'ʌ'otic tu ts'iquech yejer a bʌj, jamach p'ʌtej u bo'orir a si'pir. Ca' sutnʌc a sisquintej yor a bʌj. Jeroj caj ts'oquij a sisquintic yor a bʌj, tsoy a bin a quinsic wacax soc u jawsic a si'pir C'uj. \p \v 25 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: \p ―Wa yʌn winic cu bin u puriquech ʌcʌtan ich juez quir yiric wa ja bo'or ti'. Joq'uen sisquintej yor soc mʌ' u bin u puriquech ich juez. Quire' caj ts'oc yiric yʌn a si'pir, cu bin u c'ubiquech tu cu naj ma'cʌr winic. \p \v 26 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: \p ―Jach taj quin wa'aric techex: Hasta ca qui' bo'otic policía cu joc'siquech. \s1 Jesús cu camsic mʌ' tsoy u man xib, cax xquic mʌ' tsoy u man \p \v 27 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: \p ―A techexo', a wu'ymʌn ya'ara' ten a nunquirex: “Mʌ' tsoy u man xib.” \v 28 Chen a teno' ―quij Jesús―. Chich quin wa'aric techex: A mac tan tu yiric xquic. Cu pachtej u man yejer ra' xquico', irej wa cu jach man yejer quire' cu jach pachtic yor. \p \v 29 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: \p ―Wa jumbuj a wich tabar u yacsic a si'pir, mʌ' ja quibej. Tucrej an ten bic caj a toc joc'saj a purej nachir. Mʌ' ja wirej, jach manan tsoyir a sʌtic turiri' a wich soc mʌ' a bin ich c'ac' munt q'uin. \v 30 Wa ra' tabar u si'pir a c'ʌbe', mʌ' a quibej. Tucrej an ten bic caj a curch'ʌctaj caj a puraj. Quire' jach manan tsoyir a sʌtic a c'ʌb soc mʌ' a bin ich c'ac' munt q'uin. \s1 Mʌ' tsoy u p'ʌtic u rac' \r (Mt. 19.9; Mr. 10.11‑12; Lc. 16.18) \p \v 31 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: \p ―Caj a wu'yex ya'ara' a nunquirex uch: “A mac a u c'at u p'ʌtic u rac'. Yʌn u cʌxtic ca' u ts'ibtej u ju'un soc tsoy u p'ʌtic u rac'.” \v 32 Chen a teno' ―quij Jesús―, chich quin wa'aric techex: Mʌ' tsoy a p'ʌtiquex a rac'. \p Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: \p ―Chen wa cu man yejer u jer mac tsoy a p'ʌtic. Chen a mac wa raji' cu ch'ic, a caj u p'ʌtaj a raq'ue'. Wa cu ch'ic u jer mac, cax mʌna' u si'pir chen caj u ch'aj u raq'uintej caj u pʌyaj u si'pir. Baxuc a p'ata'b ten u mam, yʌn u si'pir. \s1 Mʌ' tsoy u ya'aric mac: C'uj cu yiric ber cu toc aric ba' ti' mac \p \v 33 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: \p ―A wu'ymʌnex ya'ara' ten a nunquirex uch: “Ca' a bo'otej, a caj a toc araj ti' C'uj, wa caj a chuquex C'uj.” \v 34 Chen a teno' ―quij Jesús―, chich quin camsic techex; mʌ' tsoy a wa'ariquex: “C'uj cu yiric” wa ber ca toc ariquex ba' ti' mac. Ba'iri' xan: mʌ' tsoy a chuquex C'uj ca'anan, ti' taro' tu cu reyintic C'uj. \v 35 Mʌ' tsoyi' ―quij Jesús―, a chuquiquex ich ru'um, tu ca toc aric ba' ti' mac quire' C'uj ti' yʌn ich ru'um xan. Mʌ' tsoy a chuquiquex Jerusalén, tu ca toc ariquechex ba' ti' a rac'ob, quire' ra' u cajar C'uj. \v 36 Cax mʌ' a wa'ariquex: “In jo'r cu yiric” tu ca toc ariquex ba' ti' mac. Quire' mʌ' c'ucha'an a worex a waysiquex a jo'rex sʌc, mʌ' ya'ax a jo'rex c'ucha'an a waysiquex. Cax turi' u tsotser a jo'rex mʌ' u c'uchur a worex ti'. \p \v 37 Jesús caj u ya'araj ti' u camsʌwinicob: \p ―Wa ca chen ariquex ti' a rac'ob: “Je' in bin” ―quech ti'―, wa “mʌ' jin bin” ―quech ti'―. Baxuc tsoy a nunquiquex ti'. Wa ju jer a t'ʌn ca waquex ti', ti' cu tar ich quisin. Rajen turi' t'ʌn ca nunquiquex soc u quibic a t'ʌn. \s1 Jesús caj u camsaj a mʌ' tsoy u pʌquic u bo'orir \r (Lc. 6.29‑30) \p \v 38 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: \p ―A wu'ymʌnex ya'ara' ten a nunquirex uch: “Toc pʌquej u bo'orir yejer a mac caj u chucaj a pach.” \v 39 Chen a teno' ―quij Jesús―, chich quin camsic techex: Mʌ' ja pʌquic u bo'orir a jach c'aso', cax cu raxic a techo'. Mʌ' a pʌquej a bʌj. Wa caj u raxaj jumbuj a p'uc. Ra' mʌ' a cʌniquex. Ca ts'ic u raxej jumbuj a p'uc xan. \p \v 40 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob ich u jo'r p'uc wits: \p ―Wa mac u ta'quic a jo'r soc u ch'ic a noc'. Pitej a noc', ca' a ts'aj ti' ―quij Jesús―, cax u ca' ya'arir a noc' xan. \p \v 41 Caj ya'araj Jesús: \p ―Wa cu ts'ʌric a pach soldado ca' a cuchej u ba'tac turi' nachir. Ca' arej ti': “Je' in cuchic ca'ture' nachir quir in yamtiquech.” \p \v 42 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: \p ―Wa mac caj u c'ataj tech a ba'tac. Mʌ' ja wa'aric mʌ' ja ts'ic ti'. Ts'ajex ti', cax a mac a cu tar u majantej. Ts'ajex ti'. \s1 Yajquintej a mac a cu p'actiquechex \r (Lc. 6.27‑28, 32‑36) \p \v 43 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: \p ―A wu'ymʌnex ya'ara' ten a nunquirex uch ―quij Jesús―: “A mac cu yajquintiquex, quet yajquintej. A mac a cu p'actiquexo' quet a p'actiquex xan.” \v 44 Chen a teno' ―quij Jesús―, chich quin camsic techex. Yajquintex a mac cu p'actic techex. Qui' t'ʌnex a mac a cu cʌrʌxt'ʌntiquex. Ca waquex ti': “Ca' u yamtech C'uj.” Qui' yamtex a mac a cu p'actiquechex. A mac cu p'actiquechex, t'ʌnex C'uj ti'. Cax cu che'tiquechex, t'ʌnex C'uj ti' xan. \p \v 45 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: \p ―Wa ca yaj a cu p'actiquechexo' u pararechex C'uj, caj a cʌnex C'uj. Quire' a C'ujo' cu yajquintic mac, cax ti' yʌn a c'aso', cax a ti' yʌn a tsoyo'. A C'ujo' cu cha'ic u tar ja' ti' a c'aso' soc u ch'ijir u pʌc'ar. Baxuc xan, ti' a tsoyo', cu cha'ic u tar ja' soc u ch'ijir u pʌc'ar xan. \p \v 46 Caj ya'araj Jesús: \p ―Wa ca chen yajquintiquex a mac a yajexe'. Je' wa ju bo'otiquechex C'uj. Mʌ' ju bo'otiquechex, quire' a mac jach c'as xano', cu yajquintic a ju jach yaj u rac'ob. U jeroj, mʌ' ju yajquintej, cu p'actic. \p \v 47 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: \p ―Ba'wir ca t'ʌniquex a rac'ob chen mʌ' a t'ʌniquex a cu p'actiquechex. Tsoy wa mʌ' a tsoyi'? ―quij Jesús―. Quire' a mac mʌ' yer C'uj baxuc cu t'ʌnic u rac'ob xan, mʌ' ju t'ʌnic a mac cu p'acticob. \p \v 48 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: \p ―Cʌnex C'uj ―quij Jesús―. Quire mʌna' u si'pir a C'ujo' soc irechex C'uj, mʌna' a si'pirex. \c 6 \s1 Jesús cu camsic soc taj u beyajob \p \v 1 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús ich u jo'r p'uc wits: \p ―Wa ca manex ta tsoyir soc chen yiric ten a rac'ob. Mʌ' ju bin u qui' bo'otiquechex ic Tet C'uj a mac ti' yʌn ich ca'anan. Rajen cʌnantechex a bʌj tu ca manex tu tsoyir. \v 2 Rajen ―quij Jesús―, quin wa'aric techex. Wa ca wiriquex mʌna' noc'. Cu ts'oc a jʌsiquex ti', chen mʌ' a manex a wa'arex ti' tu cotor mac irex wa ca'tur u tucur. Mʌ' ja wirej, aro' cu man ya'aric soc ya'aric ti': “Jach tsoyech quire' caj a jʌsaj ti'.” Baxuc u c'at yubicob u jumintej tu cu man u c'ujinticob C'uj a fariseojo'. Baxuc u c'at yubicob u jumintej tu cu man u t'ʌnicob u rac'ob a ca'tur u tucuro'. Taj quin wa'aric techex, toc bo'ota'b ten u rac'ob caj ya'arajob: “Jach tsoyech.” \v 3 Chen a teno' ―quij Jesús―, quin camsic techex. Wa ca jʌsiquex mac mʌna' ba' ti'. Mʌ' ja manex a wa'arex. \v 4 Muc u ts'ajex ti' ba', a mʌna' ba' ti'. A C'ujo', cu yiric a muc u ts'iquex ti'. Je' u qui' bo'otic techexe' ca' bin xiquechex ca'anan. \s1 Jesús cu camsic u camsʌwinicob bictabar u t'ʌnicob C'uj \r (Lc. 11.2‑4) \p \v 5 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: \p ―Mʌ' ja bin a t'ʌnex C'uj irechex ca'turex a tucurex. Quire' cu ch'ictarob tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío ca' tus iric ten u rac'ob. Baxuc a mac cu t'ʌnicob ich tanbej, ca' tus iric ten u rac'ob. \p Jesús caj u ya'araj: \p ―Taj quin wac techex. Yʌn u bo'orir quire' irir ten u rac'ob. \v 6 Chen a teno' ―quij Jesús―. Quin camsic techex, ca' bin a t'ʌnex C'uj ta junanex. Mʌ' ich tu yʌn pim winic. Mʌc u jor jun c'as a watochex, ca' a t'ʌnex C'uj ta junʌn, soc mʌ' chʌca'an yiricob techex a rac'ob. A C'ujo', cu yiric ca t'ʌniquex ta junanex, je' u bo'otiquechex biq'uin. \p \v 7 Caj ya'araj Jesús: \p ―Ca' bin a t'ʌnex C'uj, mʌ' a ca'ca' ariquex irechex wa mac mʌ' yerob C'uj. Aro' ya'ab cu tsicbarob. Cu tus tucricobe', cu yubic ti'ob u tus C'uj a ya'ab cu tsicbarob. \p \v 8 Caj ya'araj Jesús: \p ―Rajen mʌ' ja yʌn cʌniquex, a mac a mʌ' yerob C'uj. Mʌ' ja wirej, cax a techex mʌ' toj a c'atex ba' ti'. A C'ujo', yer ba' a c'atex, cax mʌ' toj a t'ʌniquex. \p \v 9 Caj u ya'araj Jesús: \p ―A je' quin camsic techex. Cʌnex a t'ʌnex C'uj. Arex ti' C'uj: Ic Tet ca'anan, ca wa'ariquex ti'. Ca' u sʌjtejob a c'aba' tu cotor mac, C'uj. \v 10 Sebquintej a tar C'uj quir a reyintic C'uj ich yoc'ocab ―quechex ti'―. Ca' in quibob a t'ʌn C'uj te' yoc'ocab an ten bic u quibicob a tar ca'anano', a yʌjmasirob a t'ʌn tech C'uj ―quechex ti'―. \v 11 Chuquej tenob in wo'och waj, soc ti'ti' tenob. \v 12 Ca' a jawsej in si'pirob ―quechex ti' C'uj―, an ten bic ca' in jawsej u si'pirob in rac'ob. \v 13 Taquej a tenob, tu cu tumtic in worob a quisino' ―quechex ti' C'uj―. A techo', C'uj, c'ucha'an a wor a reyintic ich yoc'ocab. A techo', C'uj, yʌn a muc' quir a reyintic ich yoc'ocab. Ca' u qui' c'ujintiquech, C'uj, tu cotor mac ich yoc'ocab. Ca' u c'ujintiquech munt q'uin ―quechex ti'. \p \v 14 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: \p ―Mʌ' ja wirej, an bic tech, ca jawsic u si'pir mac. Baxuc tech cu jawsic a si'pir C'uj. Raji' a Tet ca'anan. \v 15 Wa tech mʌ' ja jawsej u si'pir a rac'ob, baxuc mʌ' ju jawsic a si'pir a Tet C'uj xan. \s1 Jesús cu camsic bic a jamach p'ʌtic a janʌn soc a t'ʌnic C'uj \p \v 16 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: \p ―Wa ber u q'uinin ca jamach p'ʌtiquex a janʌnex soc a t'ʌniquex C'uj. Mʌ' ja cha'iquex yiricob a rac'obex, caj a jamach p'ʌtajex a janʌnex. Quire' a mac ca'tur u tucurob, cu yesicob ti' u rac'ob tu jamach p'ʌticob u janan. Raji'ob cu tus tucurob soc irir ten u rac'ob. \p Ya'araj Jesús: \p ―A teno', taj quin camsic techex. A ca'tur u tucurob, toc bo'ta'an ten u rac'ob quire' irir ten u rac'ob. \p \v 17 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: \p ―Wa ber u q'uinin ca jamach p'ʌtiquex a janʌnex quir a t'ʌniquex C'uj. Qui' tsictej a jo'rex. Qui' p'o'ej a wichex \v 18 soc mʌna' mac yer caj a p'ʌtex a janʌnex. Chen a C'ujo', ti' yʌn yejerechex tu junan, caj u yiraj ta jamach p'ʌtajex a janʌnex. Raji' cu bin u bo'otic techex biq'uin. \s1 Jesús caj u ya'araj bic tabar neyʌn a taq'uin ca'anan \r (Lc. 12.33‑34) \p \v 19 Jesús caj ya'araj ti' u camsʌwinicob ich u jo'r p'uc wits: \p ―Mʌ' tsoy u net'ajar a taq'uinex ich yoc'ocab quire' je' u yajtar, a worex ti'. Mʌ' ju xʌntar quire' je' u rʌc janta' ten c'ʌmʌs. Bayiri ca sʌtiquex a taq'uinex xan. Mʌ' ja wirej, yʌn mac cu yocar ta watochex cu yacric a taq'uinex xan. \p \v 20 ’Rajen qui' p'isex a bʌj quir a cuxtarex ich ca'anan, quire' aro' irechex a mac yʌn u taq'uin ich ca'anan. Tu mʌ' u janta' ten c'ʌmʌs. Mʌ' ju rapar, mʌ' ju yocar mac u ya'cric techex. \v 21 Ca wiric ―quij Jesús―, a tu yʌn a taq'uinex raji' ca pachtiquex. Raji' ca pachtiquex a taq'uinex wa yʌn ich yoc'ocab. Wa ti' yʌn a taq'uinex ca'anan, ti' ca pachtiquex a binex ca'anan xan. \s1 U sasir a winquirirex \r (Lc. 11.34‑36) \p \v 22 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: \p ―A wichexo' irej quib. Quire' ra' ca c'ʌniquex soc u yerc'ac'tic a berex. Baxuc a wichexo', wa sasirchʌji a wichex, mʌ' ja manex tu yac'birir, quire' sasirchʌjij a wichex. \v 23 Chen waj ac'birchʌjij a wichex ca manex tu yac'birir. Baxuc a tucurex xan. Wa tsoy a tucurex, ca bin a qui' najtex tu cu bin u reyintej C'uj. Wa mʌ' ja c'ʌmajex C'uj, mʌ' tsoy a tucurex, irechex a cu manob tu yac'birir, a jach manan ac'biro'. \s1 Cu bin u ts'urintiquechex C'uj wa ja taq'uinex ca bin a ts'urintex? \r (Lc. 16.13) \p \v 24 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: \p ―Mʌna' mac c'ucha'an yor u beyaj a ca'tur u ts'uriro'. A ca'turo' u ts'uriro', cu p'actic junturi'. Turiri' cu yajquintic u ts'urir. A ca'turo' u ts'uriro', mʌ' u qui' beyaj ti'. Turiri' u ts'urir cu qui' beyaj ti'. Baxuc techex, mʌ' c'ucha'an a worex a yajquintex C'uj wa ca yajquintex a taq'uinex. \s1 A C'ujo' cu cʌnantic u parar \r (Lc. 12.22‑31) \p \v 25 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: \p ―Chich quin wa'aric techex. Mʌ' ja tucriquex ba' ca bin a jantex. Mʌ' ja tucriquex a ba' ca bin a wuq'uiquex. Mʌ' ja tucriquex bic ca bin cuxtarex. Mʌ' ja tucriquex a noq'uex ba' ca bin a buquintex. A C'ujo' ―quij Jesús―, ra' cu cʌnantic techex. Mʌ' wa ra' cu bin u ts'ic techex a wo'ochex, cax a noq'uex xan? \p \v 26 Jesús caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: \p ―Irej a wirex. A ch'ich'o', cu ch'ic u xic' ca'anan. Mʌ' ju pʌq'uicob yo'och irej winic. Mʌ' ju jaq'uicob yo'och a ch'ich'o', irej winic. Mʌna' u ca'anche'ir irej winiquir. Chen a C'ujo' cu ts'ic yo'och. Mʌ' ja wirej, jach manan cojir techex, chen a ch'ich'o', mʌ' coji' ʌcʌtan tu wich C'uj. Rajen a C'ujo' cu cʌnantic techex quire' u jach yajechex a C'ujo'. \p \v 27 Caj ara'b ti'ob ten Jesús: \p ―Arej ten ―quij Jesús―, tu yʌnechex a c'ucha'an yor u bʌji' ca' u betej ca' sats'ac cu nesats'ar u baquer, cax chumuc metro? Mʌna' mac c'ucha'an yor u betic ca' sats'ac u baquer chichin. \p \v 28 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: \p ―Biquinin ca tucriquex a noq'uex? Cʌnex irechex u top'che' tu cu wac'ar u top'. Mʌ' ju beyaj, mʌ' ju c'uch irej winic, u top' a che'o'. \v 29 Cax mʌ' ju beyaj, cax mʌ' ju c'uch. U top' a che'o', u bʌjiri' cu wac'ar, barej jach manan u tsoyir u top' a che'o'. Quin wac techex ―quij Jesús―. A werex Salomón uch, a cu reyintic a nunquirex uch. Raji' mʌ' ju buquintej jach tsoy u noc'. A ju top' che'o' jach manan tsoyir. A Salomóno' mʌ' jach tsoy u noq'ui'. \p \v 30 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: \p ―A C'ujo', caj u betaj a su'uc a ti' yʌn baje'rer chen samʌn mʌna'. Cu bin erar. Cax a su'uco' tabar u bin, chen qui'quintex a worex, quire' a C'ujo' jach manan u cʌnantiquechex. \v 31 Rajen mʌ' a yʌn tucriquex a ba' ca bin a jantex. Mʌ' ja tucriquex a ba' ca bin a wuq'uiquex. Mʌ' ca bin a tucriquex a ba' ca bin a buquintex. \v 32 A mac mʌ' yer C'uj rajra' cu cʌxticob ba' cu bin u jantejob. Rajra' cu cʌxtejob yuq'uej. Rajra' cu man u cʌxtejob u buquintejob noc'. \p Caj u ya'araj Jesús: \p ―Yʌn a Tetex ca'anan a mac cu cʌnantic techex. Raji' yer a ba' a c'atex. Raji' C'uj ca'anan. \v 33 Barej ―quij Jesús―, pʌyber arex ti' C'uj: Ca' a reyintex C'uj. Bayiri' xan, ca' qui'quintaquex yor C'uj ca' manaquex ich u tsoyir. Wa baxuc caj a quibex je' u ts'ic techex tu cotor ba' a c'atex. Cax a wo'ochex, je' u ts'ic techex. Cax a noq'uex, je' u ts'ic techex. Cax a wuc'urex je' u ts'ic techex. \p \v 34 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob Jesús: \p ―Rajen ―quij Jesús―, ba'wir ca wac'tiquex a ba' ca' bin tac samʌn. Ti' ti' a ba' ca wac'tiquex baje'rer. Ba'wir ca xaquiquex, a ca wac'tiquex a ba' cu bin tar samʌn yejer a ca wac'tiquex baje'rer. Ca' ic tucriquex a ba' cu tar samʌn quire' u q'uinin samʌni'. \c 7 \s1 Mʌ' a ta'quiquex u jo'r a rac'ob \r (Lc. 6.37‑38, 41‑42) \p \v 1 Jesús caj u ya'araj ti' u camsʌwinicob ich u jo'r p'uc wits: \p ―Mʌ' a yʌn tucriquechex, wa tsoyechex quir a wocar juezirechex ti' a rac'ob, soc a ta'quiquex u jo'r. \v 2 Wa ca wocarex juezirechex quir a ta'quiquex u jo'r a rac'ob. An ten bic techex caj a ta'quex u jo'r a rac'ob, baxuc C'uj cu bin u ta'quic a jo'r techex. Toc jawsex a ba' c'asir caj u betaj techex a rac'ob, soc C'uj cu jawsic ba' c'asir caj a betajex xan. \p \v 3 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: \p ―Biquinin ca pʌq'uiquex u pach a rac'ob, cax chichin ba' yʌn ti'? Mʌ' ja wirej, a ba' yʌn techex, a cu pʌq'uicob u pach u rac'ob, jach manan c'as. Aro' irej a cu yiric u p'up'ir a chichino' tu wich u rac'ob. Chen u bʌjiri', mʌ' ju c'ʌ'otic yʌn u p'up'ir jach carem tu wich. \p \v 4 Caj ya'araj Jesús: \p ―Mʌ' ja wirej, wa ca tsicbarex ti' a rac'ob a ba' caj u yʌn betaj uch. Chen a techexo', a ba' yʌn techex jach c'as, aro' irej wa ca wa'ariquex ti' a rac'ob: “Arej in ruc'sej u p'up'ir a wich a chichino'.” Chen a techexo', u p'up'ir ta wichex jach carem. \v 5 A techexo', ca'tur a tucurex. Mʌ' ja wirej, ca' a p'ʌtex a jach c'aso' techex soc c'ucha'an a worex a yamtiquex a bʌjo' ca' u p'ʌtej u c'asir a cu betic chichin. \p \v 6 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: \p ―Jaj ix tʌcoj, mʌ' tsoy ca wesiquex C'uj ti' mac a jach tam u pixam. Jaj ix tʌcoj, cu ts'ictar wa ca tsicbar ti' u t'ʌn C'uj, irej pec' wa ca ts'iquex ti' yo'och. Cu chen tar u chi'echex. Irej q'uec'ʌn cu tar u ya'ch'ʌctic uj wa ca puriquex ti' a wujex a jach co'oj. \s1 Jesús cu camsic qui' c'atej ti' C'uj a ba' a c'at \r (Lc. 11.9‑13; 6.31) \p \v 7 Jesús caj u camsaj ti' u camsʌwinicob ich u jo'r p'uc wits: \p ―C'atex ti' C'uj a ba' a c'atex. Je' u ts'ic techex C'uj. Mʌ' ja wirej, aro' irechex ca c'atiquex ba' ti' a rac'ob, jeroj cu ts'ic techex. Wa ca t'ʌniquex mac tu yatoch. Jeroj cu yacsiquechex. \v 8 Wa ca cʌxtiquex a ba' a c'atex. Jeroj je' a wiriquexe'. \p \v 9 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: \p ―Je' wa ja ts'iquex u jantej a pararex tunich, wa cu tar u c'atic techex yo'och waj? A techexo', ca ts'iquex ti' yo'och waj quire' a parar. \v 10 Je' wa ca ts'iquex quir u chi'ic can, wa cu c'atic techex cʌy quir u chi'ic? Je' a ts'iquex ti' yo'och cʌy. \p \v 11 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: \p ―Cax c'asechex, ca ts'iquex ti' a pararex a ba' jach tsoy. Mʌ' ja ts'iquex ti' a pararex a ba' c'asi'. Baxuc a C'ujo'. Jach manan tsoyir cu ts'ic ti' a mac cu c'atic ti'e'. A mac cu c'atic ti' ic Tet C'uj ca'anan. Ts'aja'an yor cu ts'ic ti'. \p \v 12 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: \p ―Rajra' ca' a yamtex a rac'ob an ten bic a c'atex u yamtiquechex xan. Wa baxuc ca betiquex caj a toc quibex a ba' ts'ibta'b ten Moisés yejer yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj uch. \s1 Jach chichin u jor quir yocar ich u berir ca'anan \r (Lc. 13.24) \p \v 13 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: \p ―Cax jach yaj a wu'yiquex a p'ʌtiquex a ba' ca pachtiquex ta worex. Chen p'ixex a bʌjex soc a p'ʌtiquex aro' quir a quibex u t'ʌn C'uj, soc a binex ca'anan. A teno' ―quij Jesús―, quin wa'aric techex. Mʌ' ya'ab cu bin c'uchur ich ca'anan. \v 14 Mʌ' ja wirej, aro' an ten bic chichin u jor tu cu yocar, baxuc u bej, jach c'ax tu cu manob. Chen a mac a cu manob tu cu pachticob tu yorob ti' yʌnob ich co'coch u jor quir u yocarob. Baxuc ti' yʌnob ich co'coch u bej tu cu manob. Chen ca' bin xicob ʌcʌtan C'uj ti' cu bin joc'sa' ten C'uj ca' xicob ich c'ac'. \s1 Jesús cu camsic biquira' a cu tus camsicob u t'ʌn C'uj \r (Lc. 6.43‑44) \p \v 15 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: \p ―Qui' cʌnantex a bʌjex soc mʌ' u tusiquechex u tus ʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn C'uj. Raji'ob cu ya'aricob: “Mʌ' jach caremenobi'”, chen jach c'asob. \v 16 Je' a c'ʌ'otiquex a tus ʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn C'uj, quire' je' a wiriquex u manob ich u c'asir. Mʌ' ja wirej, je' wa ja bin a wirex u wich uva ich u che'er a yʌn u q'ui'ixere'. Mʌ' ra' u yaq'uir u wich uva. Mʌ' ja bin a wirex u wich higo ich u che'er a yʌn u q'ui'ixere'. Mʌ' ra' u che'er u wich higo. \v 17 Cʌnex a jera' ―quij Jesús―. Wa tsoy u che'er tsoy u wich xan. Wa mʌ' tsoy u che'er, c'as u wich xan. \v 18 A tsoy u che'er, mʌ' u c'astar u wichi', tsoy u wich. A c'as u che'er cu c'astar u wich. Mʌ' c'ucha'an yor u tsoyquintej u wichob, quire' c'as u che'er. \v 19 Baxuc raji'ob a tus yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn C'uj. A tu cu beyajob ca bin a wirex wa cu manob tu tsoyir wa cu chen tusaricob. C'ʌ'otex a c'as u che'er, cu joc'sic mac quir u toquej. \v 20 Baxuc a tus ʌjcamsʌyʌjirob cu bin yubicob u ts'iquir C'uj. Tar cu binob ich c'ac'. \s1 Mʌ' ju bin ocar tu cotor tu cu bin u reyinticob C'uj \r (Lc. 13.25‑27) \p \v 21 Jesús caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: \p ―Tu cotor mac a cu t'ʌnic ten: “Jaj Ts'ur” ―quij―, irej wa caj u c'ʌmaj in t'ʌn. Mʌ' jin bin in wacsic tu cu reyintic C'uj. Jari' a mac a cu quibic u t'ʌn in Tet ca'anan. Ra' quin bin in wacsej. \v 22 U q'uinin ca' bin c'uchuc, tu q'uinin u xur t'ʌn, ya'ab mac cu bin mamax a'aric ten: “Jaj Ts'ur, caj in tsec'taj a t'ʌn. Caj in joc'sob c'ac'as quisin xan. Caj in wa'arob: Joq'uen c'ac'as quisin ich u c'aba' Jesús. Baxuc caj in betob carem tech.” Baxuc cu bin ya'aric ti' ten ca' bin xuruc t'ʌn. \v 23 Ra' u q'uinin ca' bin in c'asej ti'ob. Je' in wac ti'ob: “Mʌ' jin wer maquechex. Mʌ' jin wirmʌnechex.” Quin bin in wa'aric ti'ob: “Xenex quire' caj manex ta c'asir.” \s1 A mac jach t'aj \r (Lc. 6.47‑49; Mr. 1.22) \p \v 24 Jesús caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: \p ―A mac jach t'aj cu yubic in t'ʌn, cu quibic a ba' quin chich aric ti'. Aro' irej a cu cʌxtic u panic yoc naj tu yʌn tunich soc mʌ' u riquir. \v 25 Pachir caj tarij ja', caj burij, caj tarij ic' yejer ja'. Caj u pecsaj naj ic' yejer ja'. Chen mʌ' riqui' naj quire' chich yoc u najir. Rajen mʌ' ju riquir. \p \v 26 Caj ya'araj Jesús: \p ―A mac cu yubic in t'ʌn chen mʌ' ju quibej irej a mac jach chich u jo'r. Mʌ' ja wirej, aro' caj u c'ʌxaj naj tu jup'. \v 27 Caj tarij ja', caj burij. Caj tarij ja' yejer yic'ar. Caj u pecsaj naj. Caj riquij yoc. U najir caj rup' ich ru'um. C'am caj rup' u najir. Caj u jac'saj yor mac. \p \v 28 Caj ts'oc u camsic u camsʌwinicob Jesús. Jach jaq'uij yorob caj yubob bic caj u camsaj ti'ob. \v 29 Quire' caj u camsaj ti'ob a ju jach ne'er u camsic ti'ob. Mʌ' ju camsaj bajen yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés. Raji'ob mʌ' u ne'er u camsicob. Quire' yejer u muc' C'uj Jesús cu camsic ti'ob. \c 8 \s1 Jesús cu jawsic iq'uer u ca' ti' xib \r (Mr. 1.40‑45; Lc. 5.12‑16) \p \v 1 Uche' ti' yʌn Jesús ich u jo'r p'uc wits. Caj emij caj rʌc sayob tu pach mac. Jach pim caj binob tu pach Jesús. \v 2 Caj u juts'aj u bʌj tu yʌn Jesús ra' u cʌnmʌn iq'uer u ca', xib. Caj xonraj ich tu yʌn Jesús. Caj ya'araj: \p ―In wer c'ucha'an a wor a jawsiquen Jaj Ts'urir wa ja c'at a jawsiquen ―quij a iq'uer u ca'. \p \v 3 Jesús caj u tʌraj a iq'uer u ca'. Caj u tʌraj Jesús caj ara'b ten Jesús: \p ―In c'at in wiric a jawʌr ―quij Jesús. \p Seb caj toc jawij iq'uer u ca'. \v 4 Caj u toc araj ti', Jesús: \p ―Iric, mʌ' a bin a wa'aric tu ca man bic jawech. Chen tar a bin ich sacerdote u winiquirob judío quir a sijic ti' a ba' ya'ara' Moisés uch. Soc yer tu cotor mac jawsa'bech ―quij Jesús. \s1 Jawsa'b ten Jesús u c'urew yʌjt'ʌnin cien soldados u winiquir romano \r (Lc. 7.1‑10) \p \v 5 Caj c'uchij ich u cajar Capernaum caj u nup'aj u winiquir romano. Yʌjt'ʌnin cien soldados caj c'uchij ich Jesús caj u chich c'ataj ca' xic ich yatoch. \v 6 Caj ya'araj ti': \p ―Jaj Ts'urir ―quij―. Yaj in c'urew ti' yʌn tin watoch. Jach yaj mʌ' u pec. \p \v 7 Jesús ara'b ti'e': \p ―Jeroj, cux in jawsej. \p \v 8 Caj u nuncaj yʌjt'ʌnin cien soldados: \p ―Jaj Ts'urir, mʌ' tsoy in wacsiquech tin watoch, quire' yʌn in si'pir. Ca' a jawsej in c'urew. \v 9 Mʌ' ja wirej, cax yʌjt'ʌninen cien soldados quin ts'urintic. Ra' in ts'urir a mac a cu ya'aric in beyaj, ra' in jach ts'urir. Rajen wa quin t'ʌnic turiri' in soldado ca' xic, cu bin. Wa quin t'ʌnic u jer ca' tac, cu tar. Wa quin t'ʌnic in c'urew ca' xic tu beyaj, cu bin. Baxuc a techo', in wer wa ca wa'aric ca' jawʌc, je' u jawʌre'. \p \v 10 Caj ts'oc yubic Jesús a ba' ara'b ti' ten yʌjt'ʌnin cien soldados caj jaq'uij yor Jesús. Caj u t'ʌnaj a mac a cu tar u cʌnicob u t'ʌn. Caj ya'araj Jesús: \p ―Mʌ' in wiramʌn mac tu cotor ich u winiquirob judío, wa caj u qui' acsaj tu yor an bic yʌjt'ʌnin cien soldados. Ra' caj u qui' acsaj tu yor ti' C'uj. \p \v 11 Caj ya'araj Jesús ti': \p ―U'yex ba' quin wac. Tar u tar jach pim ich yoc'ocab, quire' u yet binacob Abraham yejer Isaac yejer Jacob, soc p'eri'ob u cʌjtarob ich ca'anan tu cu bin u reyinticob C'uj. \v 12 Barej a techexo', a cu tus ya'aricob: “A tenob, in nunquirob Abraham, rajen cu bin u yacsiquenob C'uj.” \p Chen a teno', quin wa'aric techex, cu bin joc'sa'birechex ten C'uj ich c'ac'. Ti' ca bin a jʌch'iquex a cojex ich c'ac', quire' jach yaj ca bin a muc'yajex. Ta ca bin a wac'tiquex a bʌjex ich c'ac'. \p \v 13 Caj ya'araj Jesús. Ya'araj ti' yʌjt'ʌnin cien soldados: \p ―Xen ta watoch. A ta wu'yaje', toc jaw, quire' caj a wacsaj ta wor. \p Ra' u q'uinin caj jaw u yajir u c'urew yʌjt'ʌnin cien soldados. \s1 Jesús caj u jawsaj yixquit Pedro \r (Mr. 1.29‑31; Lc. 4.38‑39) \p \v 14 Jesús caj bin tu yatoch Pedro. Caj yiraj yixquit Pedro. Caj yiraj characbar tu ch'ac, yaj u jo'r. \v 15 Caj tar u c'ʌb yixquit ten Jesús. Caj jaw u yajir u jo'r. Caj riq'uij, caj yʌnx chun u jansic ti'ob. \s1 Jesús caj u jawsaj mac; ya'ab mac caj u jawsaj u yajirir \r (Mr. 1.32‑34; Lc. 4.40‑41) \p \v 16 Caj ac'birchʌjij, caj tar u much'quinticob u bʌjob ich Jesús. Jach pim caj rʌc tar ich Jesús. Caj tarob purbir ti', a aca'an ti'ob quisin. Caj rʌc joc'sa'b u quisinin ten Jesús. Caj u t'ʌnaj quisin ca' jocac. Rʌc jaw u yajirir a mac a jach tar purbir ti'. \v 17 Jawsa'b ten Jesús tu cotor mac quir u nup'ur u t'ʌn a ts'ibta'b ten yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj, Isaías uch. Caj ya'araj Isaías uch: “U bʌjiri' Cristo cu bin u jawsic u yajir a mac yʌn ti'”, baxuc caj ya'araj Isaías uch. \s1 A mac a ju c'at u sayʌr tu pach Jesús \r (Lc. 9.57‑62) \p \v 18 Caj yiraj jach pim mac Jesús. Mʌ' tu cu man, quire' jach pim. Caj ya'araj: \p ―Ca' xico'onex pʌchir c'ac'nab. \p \v 19 A ra' u q'uinino', caj c'uchij yʌjcamsʌyʌjir u t'ʌn Moisés ich Jesús. Caj ara'b ti' ten yʌjcamsʌyʌjir u t'ʌn Moisés: \p ―In wʌjcamsʌyʌjirech, arej in tar ta pach quir in cʌnic a t'ʌn cax tu ca bin. \p \v 20 Jesús caj u nuncaj ti': \p ―A bʌc'o' yʌn u way tu cu wenʌn. A ch'ich'o' yʌn u c'ʌ'che' tu cu wenʌn. Barej a teno', a baxuquenechexo', mʌna' in watoch tu quin wenʌn. \p \v 21 U jer u camsʌwinicob caj ya'araj ti' Jesús: \p ―Arej in yʌn p'atʌr ich yicnʌn in tet hasta cu quimin. Ca' bin ts'ocac u quimin, caj in mucaj u baquer in tet. Quin tar ta pach quir in cʌnic a t'ʌn. \p \v 22 Jesús caj u nuncaj ti': \p ―Cojen tin pach. Tsire'ej a tet. Arej a mac a toc quimen ʌcʌtan tu wich C'uj, quire' mʌ' ju yacsob tu yorob, ca' u muquejob u baquer u quimirirob. \s1 Jesús caj u t'ʌnaj yic'ar ca' ch'enac ca' ch'enac u ya'amin xan \r (Mr. 4.35‑41; Lc. 8.22‑25) \p \v 23 Caj ts'oc aro'. Jesús caj oquij ich chem quir u ch'ʌctic c'ac'nab. Yet binac u camsʌwinicob. \v 24 Caj tar yic'ar tu yʌnob ich c'ac'nab. C'am yic'ar caj tarij. Caj burij u chem quire' u yaminin. Wenʌn u ca' Jesús caj burij chem. \v 25 U camsʌwinicob caj as Jesús caj ya'arob: \p ―Tabar in jururob, Jaj Ts'urir. Cʌnante tenob soc mʌ' in jururob. \p \v 26 Jesús caj u nuncaj ti' u camsʌwinicob: \p ―Biquinin sajaquechex? Chichin a wacsmʌnex ta worex. \p Caj riq'uij Jesús u t'ʌnej yic'ar. Quet caj ch'en yic'ar yejer u yaminin. Qui' ch'en u yaminin. Qui' ch'en yic'ar xan. \v 27 Caj yirob u camsʌwinicob caj jaq'uij yorob. Caj ya'arajob: \p ―Ba' xibiri' a jera', cax cu jawsic u tar yic'ar? Cax u yaminin c'ac'nab cu jawsic. \s1 Joc'sa'b c'ac'as quisin ten Jesús. Ca' tur xib joc'sa'b c'ac'as quisin ti'ob \r (Mr. 5.1‑20; Lc. 8.26‑39) \p \v 28 Caj c'uchij Jesús pʌchij c'ac'nab tu ru'umin Gadara. Ca'tur xib caj c'uchob ich Jesús tu cu but'ur u baquer macob. Ti' cʌja'anob tu cu but'ur u baquer macob. Caj joc'ob tu japnin tunich tu cu but'ur u baquer macob. A ca'tur xibo' yʌn u quisinin. Jach ts'icob, rajen mʌ' u cha'bʌrob u manob u rac'ob. \v 29 A mac aca'anob ti' quisine', ra' caj u purob u t'ʌn ti' Jesús. Caj ya'arob: \p ―Ba' a c'at tenob Jesús? A techo', u pararech C'uj. Tarech a puriquenob ich c'ac' cax mʌ' c'uchuc tu q'uinin? \p \v 30 Mʌ' nenach yʌn tu yʌn Jesús yejer u camsʌwinicob. Ti' yʌn aca'anob c'ac'as quisini'. Ti' yʌn yʌrʌc' cajij q'uec'ʌn, jach pim. Cu manob u janʌnob xiw. \v 31 A quisino', aca'anob ich a ca'tur xib, caj u chich c'atajob ti' Jesús: \p ―Ar in binob ich cajij q'uec'ʌn wa ca joc'siquenob. \p \v 32 Caj u nuncaj Jesús caj u ya'araj ti'ob: \p ―Xenex ―quij. \p Caj joc' u quisinin ich xibob, caj bin ich u cajij q'uec'ʌn. Caj yubob u quisinin u cajij q'uec'ʌn caj ruc' yac'ab. Caj ruc' yac'ab ich ch'ica'anin wits. Caj u purob u bʌjob ich c'ac'nab. Caj rʌc bint ja', caj rʌc quimin. \p \v 33 A cu cʌnanticob u yʌrʌc' cajij q'uec'ʌn, caj yirob u rʌc bin cajij q'uec'ʌn, caj jaq'uij yorob. Caj u c'ʌnajob yac'ab, caj u bin ya'arajob tu cajar a ba' u ber ti' u yʌrʌc' cajij q'uec'ʌn. Caj binob ya'arej tu cajar ba' u ber ti' u rac'ob, a mac aca'anob quisin ti' u rac'ob xan. \v 34 Caj rʌc joc'ob tu cajar tu cotor mac. Caj binob ich Jesús. Caj yirob Jesús caj chich ara'b ti' Jesús: \p ―Xen tech ich u jer ru'um. \c 9 \s1 Jesús cu jawsic a mʌ' u ch'itare' \r (Mr. 2.1‑12; Lc. 5.17‑26) \p \v 1 Caj ts'oc aro' caj oc Jesús ich chem. Caj bin pʌchir c'ac'nab quir u bin ich u cajar Capernaum. Caj urij ich Capernaum. \v 2 Caj tarob purbir a mech yoc ten u rac'ob. A mech yoco' xib, characbar ich ch'ac. Jesús caj u yiraj bic tabar caj u yacsajob tu yorob, caj u t'ʌnaj a mech yoco': \p ―Qui'quintej a wor in pararech. Tsoy in wiriquech quire' toc jaw a si'pir. \p \v 3 Ti' yʌn yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés ich Jesús. Mʌ' ya'ab ti' yʌnob. Chen tu yorob caj u mucu arob, caj ya'arob: “Cu pach'ic C'uj, Jesús wa ber cu ya'aric baxuco'.” \v 4 A Jesúso', yer a ba' cu tucricob tu yorob a yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés. Ara'b ti'ob ten Jesús: \p ―Mʌ' a yʌn tucriquex c'as. \p \v 5 Jesús caj ya'araj ti' yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés: \p ―Wa quin wac a je' mech yoca': “Caj in jawsaj a si'pir”, a techexo' mʌ' a werex wa yʌn u muc' C'uj ten, wa mʌna' u muc' C'uj ten. Barej wa quin wac ti': “Riq'uen ca' xiquech.” Je' a werexe' yʌn u muc' C'uj ten. \p \v 6 Caj ara'b ten Jesús ti' yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés: \p ―Ar in wesej techex in muc' quir in jawsic u si'pir mac ich yoc'ocab, quire' taren in yamtej tu cotor mac. \p Jesús caj u t'ʌnaj a mac a mech yoco': \p ―Riq'uen ―quij―. Ch'aj a ch'ac ca' xiquech ich a watoch. \p \v 7 A mech yoco', caj riq'uij caj bin ich yatoch. \v 8 Caj yirob u riq'uir a mech yoque', caj jaq'uij yorob u winiquirob judío. Caj ya'arob u winiquirob judío: \p ―Jach caremech C'uj, quire' ta ts'aja muc' ti' Jesús quir u jawsic a mech yoco'. \s1 Jesús caj u pʌyaj Mateo ca' tac cʌnbir u t'ʌn Jesús \r (Mr. 2.13‑17; Lc. 5.27‑32) \p \v 9 Jesús caj u p'ʌtaj u cajar Capernaum jeroj caj yiraj turiri' xib Jesús, u c'aba' Mateo. Curucbar tu cu c'ʌmic u taq'uin gobernador romano. Caj pay Mateo ten Jesús: \p ―Cux ―quij Jesús―, quir a cʌnic in t'ʌn. \p Caj riq'uij Mateo, caj bin tu pach Jesús. \p \v 10 Jesús ti' yʌn uch ich yatoch Mateo. Curucbar janʌn Jesús yejer u camsʌwinicob, yejer a cu c'ʌmicob u taq'uin gobernador romano. Ti' yʌn ich Jesúse', a yʌn u si'pirobe', cu janʌnob xan. P'eri'o' cu janʌnob yejer Jesús. \v 11 A farisejo', caj yirob cu janʌnob yejer Jesús, a yʌn u si'pirob, yejer a cu c'ʌmicob u taq'uin gobernador romano. Caj c'ata'b ten u winiquirob judío a fariseobo', u camsʌwinicob Jesús: \p ―Biquinin a wʌjcamsʌyʌjirex cu janʌn yejer a yʌn u si'pire', yejer a cu c'ʌmicob u taq'uin gobernador romano? \p \v 12 Jesús caj yubaj a ba' c'ata'bob ti' u camsʌwinicob. Jesús caj ya'araj ti' u winiquirob judío a fariseobo': \p ―A mʌ' yajo', mʌ' u c'atic ts'ac, quire' toc yʌn yor. A mac a yajo', ra' cu bin u cʌxtic yo'och ts'ac. \p \v 13 Caj ara'b ti' u winiquirob judío a fariseojo' ten Jesús: \p ―Xen, cʌnex a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj, a tu cu ya'aric: “Ca' yajquinte mac baxuc u c'at C'uj. Mʌ' a chen quinsiquex a wʌrʌc' wacʌx a sija ten”, quij C'uj. Rajen tareno'. Quire' taren in pʌyic a mac yʌn u si'pirob ca' u c'axej tu yorob soc u p'ʌticob a c'aso'. Mʌ' taren in pʌyic a mac a cu ya'aric mʌna' u si'pirob. A ray winico', ca' u quibob a ba' ara'b ti'ob ten C'uj, a tu cu ya'aric: “Jach manan tsoyir ca' a yajquintej a rac'ob. Mʌ' ja chen quinsiquex a wʌrʌc' wacʌx a sijetenex.” \s1 Biquinin mʌ' u p'ʌticob u janʌnob u camsʌwinicob Jesús \r (Mr. 2.18‑22; Lc. 5.33‑39) \p \v 14 Caj c'uchob mʌ' ya'ab u camsʌwinicob Juan ich Jesús. Ra' cu yacsic ja' tu jo'r mac. Caj ara'b ti' Jesús ten u camsʌwinicob Juan: \p ―Biquinin mʌ' u p'ʌticob u janʌnob a camsʌwinicob quir u c'ujinticob C'uj? Biquinin a tenob in p'ʌticob in janʌnob yejer u winiquirob judío a fariseobo'? \p \v 15 Caj u nuncaj Jesús: \p ―A mac cu bin u ch'ic u raq'ue', cu pʌyic u rac'ob quir u qui'qui' janʌnob. A tarobe', mʌ' tsoyi' wa cu tucricob. Barej ca' bin c'uchuc tu q'uinin cu bin, a tu ch'aj u raq'ue', jeroj ra' u q'uinino', cu bin u p'ʌticob u janʌnob. Baxuc a teno'. A mac a caj in pʌyaj mʌ' ba'wir u p'ʌticob u janʌnob. Wa ber ca' bin xiquen, a ra' u q'uinino', jach taj cu bin u p'ʌticob u janʌnob in camsʌwinicob. \p \v 16 Caj ya'araj Jesús: \p ―Mʌ' tsoy xan ca' a xaxactiquex a ba' caj a cʌnex ti' a nunquirex yejer a ba' tan a cʌniquex ti' ten. Mʌ' ja wirej, mʌna' mac cu jompʌc'tic u rabir u noc' yejer ric'ben. Cu mosar a ric'ben cu jatar a rabo' cu cochtar u jor. Jach carem u jorir u noc' u cochtar. \p \v 17 Caj ya'araj Jesús: \p ―Mʌna' mac cu t'ajtic u c'ab u wich uva ich u rabir yot'er chivo. Quire' ca' bin pajnʌc, cu bujur. Hasta u rʌc wecar u c'ab uva cu rʌc jatʌr u yot'er chivo xan. A ric'ben u c'ab uva yʌn u t'ajic ich ric'ben yot'er chivo soc mʌ' ju bujur soc mʌ' ju rʌc wecar u c'ab uva. \s1 U parar Jairo caj jawsa'b ten Jesús \r (Mr. 5.21‑43; Lc. 8.40‑56) \p \v 18 Mʌ' toy ts'ocac u camsic u bujur u yot'er chivo Jesús. Caj tar pʌybir Jesús ten Jairo. Ra' u jach ts'urir u winiquirob judío. Caj ara'b ti' ten Jairo tu cu xonraj: \p ―Jach quimin in chan parar xquic. Cojen, chan ts'anc'ʌbtej ca' wʌc'ʌs riq'uir in chan parar xquic. \p \v 19 Jesús caj riq'uij caj bin yejer u camsʌwinicob yejer Jairo. \v 20 Ti' yʌn u jer xquic, caj tar tu pach Jesús tu cu bin ich Jairo. Mʌ' ju jawʌr u yajir. Yʌn u yajir doce yaxq'uin. Mʌ' ju jawʌr tu cu muc'yaj. Mʌ' ju tsoytar. Caj u juts'aj u bʌj xquic ich Jesús. Tu pach Jesús caj u tʌra u yoquir u noc' Jesús ten xquic. \v 21 Caj u tucraj a xquico', ca' u tʌrej u yoquir u noc' Jesús. Caj ya'araj xquic tu yor: “Wa quin tʌric u yoquir u noc' Jesús, je' in jaware'.” \v 22 A Jesúso', caj u sut u bʌj ich u pach quir yiric mac caj u tʌraj u yoquir u noc'. Caj yiraj xquic, caj u tʌraj u noc' Jesús. Caj ya'araj ti': \p ―Qui'quintej a wor in jach pararech. Quire' caj a wacsaj ta wor ti' ten ―quij ya'araj ti'―, rajen toc jawech. \p Ra'iri' u q'uinin toc jaw a xquico'. \p \v 23 Caj c'uchij Jesús ich yatoch Jairo. Ra' u jach ts'urir u winiquirob judío. Caj yiraj Jesús cu churob mac, quire' tabar u mucur u baquer u parar Jairo, quire' baxuc nanij u betic u winiquirob judío. Jach pim cu yoc'arob tan yac'ta'r u parar Jairo. \v 24 Caj ya'araj Jesús: \p ―Chan joq'uenex tancab ―quij Jesús―. Mʌ' quimeni'. Wenʌn u ca' in wiric a teno' ―quij Jesús. \p Caj p'asta'b Jesús ten a pimo' quire' yerob jach quimij u chan parar Jairo. \v 25 Caj ts'oc u rʌc joc'sic mac tancab Jesús. Jesús caj oc ich yatoch, caj mach u c'ʌb ten Jesús caj riq'uij. Caj u ch'a'aj yor chan xquic, u parar Jairo. \v 26 Caj man u rʌc tsicbʌticob ich tu cotor u ru'um. Caj ya'araj ti' u rac'ob bic tabar caj ric'sa'b u parar Jairo ten Jesús. \s1 Jesús caj u jawsaj a ch'op u wichobe' \p \v 27 Caj joq'uij Jesús ich yatoch Jairo. Caj tar mʌna' u wich ich u pach Jesús. Ca'tur a ch'op u wichobe'. Caj u purob u t'ʌn ti' Jesús: \p ―Yajquin tenob, yamtej tenob quire' u pararech ic nunquir David. \p \v 28 Jeroj, caj oc Jesús ich yatoch mac quet caj ocob a ch'op u wichobe'. Caj u jutsob u bʌjob ich Jesús. Caj c'ata'b ti'ob ten Jesús: \p ―Ca tucriquex c'ucha'an in wor in jawsiquechex? \p Caj ya'arob a ch'op u wichobe': \p ―In werob Jaj Ts'urir c'ucha'an a wor a jawsiquenob. \p \v 29 Jesús caj u tʌr u wich a ch'op u wichobe'. Caj ya'araj ti'ob: \p ―An ten bic tabar caj a wacsajex ta worex ti' ten, baxuc u jawʌr a wichex xan. \p \v 30 Caj qui' jawʌc u wichob ten Jesús. Caj u toc araj ti'ob: \p ―Mʌ' a yʌn bin a wa'arex wa jaw a wichex ―quij ya'araj ti'ob. \p \v 31 Tan tu ts'ocar u jawar u wichob. Caj toc rʌc bin ya'arej ich tu cotor an bic tabar caj jawsa'b u wich ten Jesús. \s1 Jesús caj u jawsaj a mʌ' u joc'ar u t'ʌn \p \v 32 Caj joc'ob ich Jesús, a jaw u wichobe', caj ca' tar purbir u jer. A mʌ' u joc'ar u t'ʌn quire' aca'an c'ac'as quisin ti'. \v 33 A Jesúso', caj u joc'saj u c'ac'as quisinin, a mʌ' u joc'ar u t'ʌn. Caj joc' u c'ac'as quisin, caj joc' u t'ʌn. Caj yirob u rac'ob caj jaq'uij yorob. Caj ya'arob: \p ―Mʌna' ij quiric mac cu joc'sic quisin. Cax tu cotor u ru'umin Israel. \p \v 34 Caj ts'oc yiricob u winiquirob judío a fariseojo' u joc'sic quisin Jesús. Caj u tus arob ti' u yet winiquirob judío: \p ―A werex tub u tar u muc' quir u joc'sic a quisino'? Ich u jach ts'urir quisin. \s1 Quin yajquintic mac \p \v 35 Jesús caj rʌc man u tsec'tic ti'ob u jach tsoyir u t'ʌn tu cotor u cajar. Cax tu chan cajar cax tu carem u cajarob caj u tsec'taj ti'ob u jach tsoyir u t'ʌn. Ti' cu man u camsic Jesús ich u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Caj u tsec'taj Jesús tu cu bin u reyinticob C'uj. Jesús caj man u jawsaj mac, cax a ba' yajir cu jawsic Jesús. \v 36 Caj yiraj Jesús jach pim mac, caj u yajquinta Jesús, quire' caj u yiraj mʌna' mac caj u camsob tu cu bin u reyinticob C'uj. Yiraj Jesús u winiquirob judío irej wa tʌmʌn yuc, quire' mʌna' yʌjcʌnʌnyʌjirob u winiquirob judío. \v 37 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: \p ―Taj quin wa'aric techex. Yʌn mac pim ―quij―, u c'at yubicob u t'ʌn C'uj. Barej a cu beyajo', mʌ' pim yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj ti'ob. Aro' irej wa ti' yʌn jach ya'ab nʌr quir u jaq'uic, chen mʌ' ti' yʌn mac quir u jaq'uic. \v 38 Rajen ca' t'ʌnex C'uj soc u tuchi'tic mac quir u bin u tsec'tic u t'ʌn C'uj soc c'ucha'an yorob u yubicob u t'ʌn C'uj. \c 10 \s1 Teta'b ten Jesús a mac a cu bin tsec'ticob u t'ʌn \r (Mr. 3.13‑19; Lc. 6.12‑16) \p \v 1 Caj ts'oc aro' Jesús caj u much'quintaj u camsʌwinicob doce. Caj u ts'aja u muc' ti'ob tu cu bin u camsʌwinicob quir u joc'sicob quisin. Cax ba' yajir, cu jawsicob. \p \v 2 Yʌn u c'aba' caj u tetaj doce xib. A jeroj Simón, caj ca' pach u jer u c'aba' ten Jesús. Caj pach u c'aba' Pedro, Jesús. Pachir caj teta'b Andrés ten Jesús. Ra' u bʌjob Pedro, Andrés. U jer Jacobo u bʌjob Juan. Caj teta'b Juan xan. P'eri' u tetob Zebedeo Jacobo yejer Juan. \v 3 Caj teta'b Felipe ten Jesús. U jer caj teta'b Bartolomé. U jer caj teta'b Tomás. U jer caj teta'b Mateo yʌjc'ʌmin u taq'uin gobernador romano. Caj teta'b Jacobo ra' u tet Alfeo. U jer teta'b Lebeo ra' pʌcha'an u jer u c'aba' Tadeo. \v 4 Caj teta'b u jer Simón ra' cu sayʌr tu pach cananista. Caj teta'b Judas Iscariote, ra' caj u c'ubaj Jesús, Judas. \s1 Jesús caj u tuchi'taj u camsʌwinicob quir u bin u tsec'ticob u t'ʌn C'uj \r (Mr. 6.7‑13; Lc. 9.1‑6) \p \v 5 Jesús caj u tuchi'taj u camsʌwinicob doce. Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: \p ―Mʌ' a yʌn bin a tsec'tex u t'ʌn C'uj ich u cajar u winiquirob Samaria. Mʌ' a yʌn binex a tsec'tex u t'ʌn C'uj ich a mʌ' u winiquirob judío. \v 6 Jari' yʌn xenex a tsec'tex tu yʌn u jach winiquirob judío. A caj u p'ʌtob u t'ʌn C'uj. Mʌ' ja wirej, irob yʌrʌc' tʌmʌn yuc a satʌrobe'. \p \v 7 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: \p ―Xenex, tsec'tex in t'ʌn. Arex ti'ob: “Tabar u c'uchur a mac a cu bin u reyintejob C'uj.” \v 8 Jawsex a mac u cʌnmʌnob iq'uer u ca'ob ―quij Jesús―. A ba' yajirir, jawsex ―quij Jesús―. Rʌc joc'sex u quisinin ―quij Jesús. \p Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: \p ―Ric'sex u quimirir. Mʌ' in c'atej techex u bo'orir in muc' caj in ts'aja techex. Baxuc xan, a yamtiquex mac, mʌ' a c'atiquex u bo'orir. \p \v 9 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: \p ―Mʌ' a ch'a'ex a taq'uinex. \v 10 Mʌ' a ch'a'iquex u mucuquir a noq'uex, chen a buquinmʌnex ―quij Jesús―. Chen ra' a ch'a'ex. Mʌ' a yʌn ch'iquex u jer xʌnʌb, cax turiri'. Baxuc a xonte', mʌ' a ch'iquex. Quire' a cu beyajo', cu ts'abʌr yo'och bayiri' noc'. \p \v 11 Ca' bin c'uchuquex chan cajar, cax carem u cajar. Cʌxtex a mac a tsoy yoro' soc ra' cu yacsiquex. Tsoy a wocarex tu yatoch hasta a ca' binex. \v 12 Jesús caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: \p ―Ca' bin ocaquex ich mac yʌnin yatoch. T'ʌnex C'uj soc u qui' cʌnanta' ten C'uj a mac a cu yacsiquechex. \v 13 Wa mʌ' u yacsechex tsoy a wʌc'ʌs ch'ic a t'ʌn ―quij Jesús―, quire' mʌ' u qui' acsechexi'. Wa caj u qui' acsechex cu p'atʌr a t'ʌnex ti'. \v 14 A mʌ' ju yacsexo', a mʌ' u c'at u c'ʌmicob a t'ʌnex. Mʌ' ju c'at yubejobi'. Joq'uenex tu yatoch, cax tu cajar. Pustex u ru'umin a woquex soc yerob u beri' yʌn u si'pirob ―quij Jesús―. \v 15 Taj quin wa'aric techex ―quij Jesús―. Ca' bin c'uchuc tu q'uinin u tar C'uj, yaj cu bin yubic yerar, a mʌ' u cha'j a wocarex a tsec'tex u t'ʌn C'uj. Jach manan cu bin muc'yajob. A tu cajar Sodoma quet yejer u cajar Gomorra mʌ' neyaj cu bin yubicob muc'yajob. \s1 Je' u c'uchur tu q'uinin cu bin u chuquicob a pachex wa cu quinsiquechexob \p \v 16 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: \p ―U'yex ba' quin wa'aric techex ―quij Jesús―. Quin tuchi'quechex tu yʌn a nets'ique' ―quij Jesús―. Aro' irej a mac a caj u tuchi'taj u yʌrʌc' tʌmʌn yuc ich a bobochi'o'. Rajen qui' cʌnantex a bʌjex ―quij Jesús―, soc mʌ' nemʌ' biquechexi'. \p \v 17 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: \p ―Qui' cʌnantex a bʌjex, quire' je' u chuquicob a pachechex. Je' u chuquic u mʌchiquechex a jach ts'urir tu cajarob. Je' u bin u puriquechex ʌcʌtan u jach ts'urir a pim mac. Je' u jʌts'iquechex a pachex tu chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. \p \v 18 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: \p ―Ti' cu bin u puriquechex ʌcʌtan ich gobernadores baxuc ich reyes cu bin u puriquechexo', quire' caj a wacsajex ta worex in t'ʌn. A baywo' ―quij Jesús―, c'ucha'an a worex a tsec'tiquex in t'ʌn ti' reyes yejer gobernadores. Cax mʌ' u winiquirob judío. \p \v 19 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: \p ―Wa ber u puriquechex ʌcʌtan ich u jach ts'urirob u cajar. Mʌ' ju jac'ʌr a worex a ba' ca bin a tsicbarex ti'ob. An bic ca bin a tsicbarex ti'ob mʌ' u jac'ʌr a worex ti'. A C'ujo' cu bin u yamtiquechex bic tabar ca bin a nunquiquex ti'ob. Toc ra' u q'uinino', cu bin u yamtiquechex C'uj. \v 20 Cax cu yubic techex a t'ʌnex. Mʌ' techex ca t'ʌnexi' ―quij Jesús―. Chen u t'ʌn u Taj'or u Pixam C'uj cu t'ʌn, quire' cu tar ich a Tetex C'uj. \p \v 21 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: \p ―Cax a bʌj cu bin u c'ubiquechex quire' yirob caj a wacsex ta worex. Cax u wʌc'ʌs parar cu bin u c'ubic quinsbir ten u tet. Cax u wʌc'ʌs tet cu bin c'ubic ca' quinsac ten u parar. \v 22 Tu cotor mac cu bin u p'actic techex quire' caj a wacsajex ta worex ti' in t'ʌn. Wa mac mʌ' ju p'ʌtic u cʌnic in t'ʌn hasta cu quimin, ra' u quinin bin in taquej. \v 23 Wa mac cu chuquicob a pachex ich a cajarex. Xenex tu yʌn u jer cajar. Taj quin wa'aric techexi'. Quire' mʌ' toy rʌc manʌquechex a puts'urex quir a tsec'tex ti' in t'ʌn ich tu cotor u cajar tu ru'umin u winiquirob Israel, ca' bin wʌc'ʌs uren ten ―quij Jesús―. Quire' taren in yamtic mac tu cotor. \p \v 24 ’Cʌnex a jera'. U camsʌwinic mac mʌ' u c'uchur u yor ti' u yʌjcamsʌyʌjir. Baxuc u c'urew mʌ' u c'uchur u yor ti' u jach ts'urir. \v 25 Rajen a je' u camsʌwinic mac yʌn u qui'quintic yor a caj u cʌnaj u camsʌyʌjir. Quire' a ba' u ber ti' u yʌjcamsʌyʌjir bayiri' cu bin tar ti' u camsʌwinic xan. Bayiri' xan, u c'urew mac ca' u qui'quintac yor a caj cʌnaj u jach ts'urir. Quire' a ba' u ber ti' u jach ts'urir bayiri' cu bin tar ti' u c'urew xan. \p Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: \p ―An bic caj u t'ʌnenob, baxuc cu bin u t'ʌniquechexob: “U pararechex Beelzebú.” Chen jach manan cu bin ya'aricob ti' techex. \s1 Ch'ajex sajaquir ti' C'uj \r (Lc. 12.2‑9) \p \v 26 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: \p ―Quire' a werex ba' cu bin tar techex. Mʌ' a sʌjtiquex mac. Quire' a ba' u mucuber ti' mac je' u rʌc u'yicobe', cax a ba' u mucuber ti'. \p \v 27 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: \p ―A ba' caj in camsechex ta junanex. Ca' a manex a rʌc ariquex ich tu cotor mac. A caj in camsex ta junanex ca' a puriquex a t'ʌnex tu cotor soc yerob ba' quiri' caj in camsajex. \p \v 28 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: \p ―Mʌ' ja ch'a'iquex sajaquir ti' mac, cax cu quinsiquex. Mʌ' ju quinsejob a pixamex. Ca' a sʌjtex C'uj, quire' c'ucha'an yor u puriquechex ich c'ac'. Tu cu yerar a winquirex quet yejer a pixamex. \p \v 29 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: \p ―Wa ber ca mʌnex ch'ich' ca'tur quir a chi'iquex. Ca bo'otiquex turi' centavo. “Jot” ―quechex ti'―, quire' mʌ' co'oj ch'ich'. Chen a ch'ich'o', mʌ' u quimin wa mʌ' tsoy tu t'ʌn C'uj ic Tetex ca'anan. \v 30 Chen a C'ujo', jach manan u cʌnantic techex, biquinin a jo'rex cu cʌnantic xan. \v 31 Rajen ba'wir ca tucriquex a bʌj quire' a techexo' jach ya'ab a bo'orirex, a chan ch'ich'o', mʌ' co'oji'. \s1 A mac cu tsicbar ti' u rac'ob ti' Cristo \r (Lc. 12.8‑9) \p \v 32 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: \p ―Bayiri' tu cotor mac a taj cu yacsic tu yor ti' ten, aro' chʌca'an yiricob u rac'ob. Ra' quin bin in qui' acsic ʌcʌtan in Tet C'uj ca'anan. \p \v 33 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: \p ―A mac a mʌ' ju ya'araj ti' u rac'ob wa ju yacsaj tu yoro'. Ca' bin xiquiquen ʌcʌtan ich in Tet C'uj ca'anan ca' bin xuruc t'ʌn. Je' in wac ti' in Tete': “Mʌ' in wer maqui'.” \s1 Jesús caj tar u jʌsic mac cax u wʌc'ʌs bʌjob \r (Lc. 12.51‑53; 14.26‑27) \p \v 34 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: \p ―Mʌ' a chen quibiquex wa rʌc taren in quetquintic yor tu cotor mac. Quire' a mac a cu yacsic tu yor ti' ten, u rac'ob cu bin u ts'ictarob yejer. \v 35 Mʌ' ja wirej, a pararo', cu bin u ts'ictarob yejer u tet. A xquico', cu bin u ts'ictar yejer u nʌ' ―quij Jesús―. A xquico', cu bin u ts'ictar yejer yixquit. \p \v 36 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: \p ―Cax u wʌc'ʌs u bʌjob cu bin u p'acta'bir yejer. \p \v 37 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: \p ―Wa mac jach manan u yajquintic u tet, baxuc u nʌ', chen mʌ' u neyajquinten, quire' u tet jach yaj, baxuc u nʌ'. Ba'wir quin wa'aric: “Ten yʌnin aro'.” \p \v 38 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: \p ―A mac cu bin yacsic tu yor ti' ten, bin u ca' muc'yaj an ten bic caj u bajij mac ich cruz. Wa mʌ' u c'at, ba'wir cu yacsic tu yor ten? \v 39 Mʌ' ja wirej, a mac u c'at u taquic u bʌj soc mʌ' u muc'yaj, chen je' u sa'tʌr u pixam, quire' caj u p'ʌtaj u yacsic tu yor in t'ʌn. Chen a mac u c'at u quinsa' ti' ten, quire' caj u yacsaj tu yor ti' ten. Mʌ' u sa'tʌr u pixam, cax quinsa'b ten u rac'ob. \s1 A mac a cu bin cuxtar ich ca'anan \r (Mr. 9.41) \p \v 40 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: \p ―Wa mac cu yacsiquechex, baxuc cu yacsiquen, xan. A mac cu yacsiquen cu yacsic C'uj xan quire' caj u tuchi'ten C'uj. \v 41 A mac a cu yacsic yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj quire' tuchi'ta'b ten C'uj quir u tsec'tic u t'ʌn. Quet ca' bin bo'ota'c ten C'uj. A mac a cu yacsic xib, a jach tsoy yoro', quire' yer jach tsoy yor xib. Ra'iri' quet ca' bin bo'otac ten C'uj ti' techex, quire' caj a wacsajex xib ta watochex. \p \v 42 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: \p ―Yʌn mac a caj u yacsaj tu yor ten, cu bin arbir ten a mʌ' yer C'uje': “Jot aro.” Chen a mac a cu ts'ic yuc'ur sisis ja' ti'ob, C'uj bin u ca' bo'otej ti'ob. \c 11 \s1 A mac tuchi'ta'b ten Juan ich Jesús. A ra' cu yacsic ja' tu jo'r \r (Lc. 7.18‑35) \p \v 1 Caj ts'oc u camsic aro' ti' u camsʌwinicob Jesús. Caj bin Jesús quir u man u tsec'tic u t'ʌn C'uj ich tu cotor u rac'ob ich tu cotor u cajarob, ca' bin u camsic u rac'ob xan. \p \v 2 Ti' yʌn Juan a cu yacsic ja' tu jo'r mac ti' yʌn tu cu naj ma'cʌr winic. Caj yubaj u juminta' Juan ten u camsʌwinicob. Quire' ya'arob u camsʌwinicob: “Jach carem u beyajob Jesús.” Caj u tuchi'taj ca'tur u camsʌwinicob Juan ich Jesús quir u c'atic ba' ti' Jesús. \v 3 Caj c'uch u camsʌwinicob Juan ich Jesús. Caj ara'b ten u camsʌwinicob Juan: \p ―Arej tenob wa Cristojech, a quin pajicob u tar ti' C'uj quir u taquiquenob ―quij yac ti', u camsʌwinicob Juan―. Arej tenob wa yʌn in pajicob u jer? \p \v 4 Caj ara'b ti' u camsʌwinicob Juan ten Jesús: \p ―Joq'uen, arex ti' Juan a ba' caj a wirex in camsic mac. \v 5 Arex ti' Juan, a caj a wirex in jawsic a ch'op u wiche'. A caj a wirex in jawsic a mech yoque'. Arex ti' Juan, a caj a wirex in jawsic iq'uer u ca'ob. Arex ti' Juan, a caj a wirex in jawsic a mʌ' u yubejo' t'ʌn. Bayiri' a caj a wirex in ric'sic u quimirir mac ―quij Jesús―. Arex ti' Juan, a caj a wirex in tsec'tic u jach tsoyir u t'ʌn C'uj a mac a cu ya'aricob: “Otsirchʌjen a teno'.” \p \v 6 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob Juan: \p ―Arex ti' Juan. A teno', quin wa'aric a mac a rajra' cu yacsic tu yor ti' ten yejer tu cotor u pixam tsoy yʌn ti'. \p \v 7 Caj bin u camsʌwinicob Juan. Wʌc'ʌs sutnʌjob u camsʌwinicob Juan tu pachob. Caj u tsicbʌtaj Jesús Juan ti' u winiquirob judío, a ti' yʌnob ich Jesús. Caj ara'b ten Jesús ti' u winiquirob judío: \p ―Ba' bin a wirex ich Juan tu cu tsec'tic u t'ʌn C'uj uch. Baxuc wa ca'tur u tucur? Samane' wa ju jer u tucur. A mac irej jʌrʌr cu yumta' ten ic'? Baxuc wa caj a wirex Juan? Mʌ' caj a wirex aro'. \p \v 8 Caj ara'b ti' u winiquirob judío ten Jesús: \p ―Mʌ' wa binechex a wirex mac a cu c'axic u tucur. Mʌ' binex a wirex a mac a cu buquintic jach tsoy u noc'. A mac cu buquintic jach tsoy u noc' ti' yʌn ich yatoch rey. A Juano' mʌ' u buquintic jach tsoy u noq'ui'. \v 9 Mʌ' chen binechex a wirex mac cu buquintic jach tsoy noc'. Mʌna' mac a cu c'axic u tucur. Jach binechex a wirex a mac a cu jach tsec'tic u jach tsoyir u t'ʌn C'uj. Raji' mʌ' chen a mac a cu tsec'tic u t'ʌn C'uj. \p \v 10 Caj ya'araj Jesús: \p ―Mʌ' ja wirej, ts'ibta'b ti' Juan ten yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj Isaías uch cax mʌ' toy tac Juan. Caj ya'araj Isaías uch: \q1 Je' u tar yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj, quij Isaías. Pʌyber cu bin tar. Mʌ' ja wirej, tabar u tar Cristo soc mac yer je' u tare' Cristo. \m Baxuc caj ya'araj Isaías uch. \p \v 11 Caj ya'araj Jesús ti' u winiquirob judío: \p ―Jach taj quin wac techex. Mʌna' mac cu c'uchur orben ti' Juan a cu yacsic ja' tu jo'r mac. Cax a mac a ti' yʌn ich yoc'ocab. Cax a mac cʌja'an baje'rer. Mʌ' ju c'uchur orben ti' Juan, a cu yacsic ja' tu jo'r mac. A mac cu bin c'uchur orben ti' Juan a cu yacsic ja' tu jo'r cax chichin caj u yacsaj tu yor. Hasta cu c'uchur tu q'uinin u reyinticob C'uj je' u c'uchur orben ti'. \p \v 12 Jesús caj ya'araj ti' u winiquirob judío: \p ―Caj u yʌnxchun u tsec'tic Juan a cu yacsic ja' tu jo'r mac. Caj rʌc tarob u winiquirob judío quire' u jach c'at yocarob tu cu bin u reyintejob C'uj. Caj u jach p'isob u bʌj ti' u t'ʌn C'uj. Quire' u c'at yubicob u t'ʌn C'uj cax baje'rer. \v 13 Mʌ' ja wirej, raji'ob caj u tsec'tajob yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj uch, cax Moisés caj u tsec'taj u t'ʌn C'uj tu cu bin u reyintejob C'uj hasta tari Juan a cu yacsic ja' tu jo'r mac. \p \v 14 Caj ya'araj Jesús ti' u winiquirob judío: \p ―Wa ja c'at a c'ʌmiquex u t'ʌnob Juan. Quire' a Juano', irej Elías a ucho', a cu tsec'tic u t'ʌn C'uj uch. Eliás raji' ca pajiquex ca' tac. A tsec'ta'b uch: “Je' u tare'.” \v 15 Rajen ca' a wu'yex a ba' caj in wa'araj techex. \p \v 16 Caj ya'araj Jesús ti' u winiquirob judío: \p ―A mac a cuxa'an a je' q'uina', quin wiric an ten bic a chichano', a cu baxarob tu cu naj mʌnicob yo'och mac. Cu puricob u t'ʌn ti' u yet baxarob. \v 17 Cu ya'aricob ti' yet baxʌrob: “Cax chen churnʌquenob, mʌ' a woc'atex quire' qui' a worex. Cax chen c'aynʌquenob, mʌ' a woc'arex, cax oc'nʌjenob a quin c'ʌyicob techex.” \v 18 Quire' caj tar Juan a cu yacsic ja' tu jo'r mac. Mʌ' u nejanan Juan a nequi' yo'ocho'. Mʌ' u yuc'ur u c'ab u wich uva. \p Caj ya'araj Jesús ti' u winiquirob judío: \p ―Caj a wa'araj techex: “Aca'an quisin ti' Juan.” Rajen raji'ob a mac a cuxa'an a je' q'uina' irob a ray chichano'. \p \v 19 Jesús caj ya'araj ti' u winiquirob judío: \p ―Caj taren quir in yamtic mac tu cotor. Quin qui' janʌn ―quij Jesús―. Quin wu'q'uic u c'ab u wich uva. Ca tus a'ariquex jach manan qui' quin janʌn ―quij Jesús ti' u winiquirob judío―. Bayiri' ca tus a'ariquex quin ne'uc'ur. A techexo' ―quij Jesús―, a ca wa'ariquex in wet man yejer a yʌn u si'pirobe'. Bayiri' ca tus a'ariquex in wet man yejer a mac a cu c'ʌmicob u taq'uin gobernador. Quire' jach manan cu c'aticob taq'uin gobernador. \p Caj ya'araj Jesús ti' u winiquirob judío: \p ―A mac a cu p'actic u beyaj quin beticob mʌ' t'aji'. Quire' a mac a t'aji' yerob a ba' quin beticob ra' u beyaj C'uj. \s1 A ich u cajar u winiquirob judíojo' mʌ' u yubejob u t'ʌn C'uj \r (Lc. 10.13‑15) \p \v 20 Jesús caj yubaj ich u cajar u winiquirob judío mʌ' ju c'axic yorob quir u p'ʌticob u c'asir, cax caj u yirob jach carem u beyaj Jesús. Caj chich q'ueya'b u winiquirob judío ten Jesús. \p \v 21 Caj ya'araj Jesús ti' u winiquirob judío: \p ―Otsirechex ich a cajarex u c'aba' Corazín, quire' mʌ' ja c'axex a worexi' quir a p'ʌtiquex a c'asirex. Bayiri' a mac a ti' yʌnob tu cajar Betsaida. Wa caj u chen irob carem u beyaj uche' caj u c'axob yorob ich u cajar Sidón uch. Bayiri' ich u cajar Tiro wa caj u yirob carem u beyaj uche' an ten bic carem in beyaji'. A mʌ' seb caj u c'axob yorob quire' yirob carem in beyaj. Caj manob yac'ticob u bʌj, quire' manob tu c'asir uch. Caj u buquintob tsots noc' yejer u t'ot'ic tan tu jo'r je' u manob yac'tob u bʌj an ten bic nani u betic u winiquirob judío. \v 22 Quin wa'aric techex ―quij Jesús―. Jach yaj ca bin a muc'yajex ca' bin xuruc t'ʌn. Chen a mac tu cʌja'anob tu cajar Tiro mʌ' neyaj cu bin yubic u muc'yajob. Bayiri' xan, ich u cajar Sidón. Mʌ' neyaj cu bin yubic u muc'yajob. \p \v 23 Caj ya'araj Jesús ti' u rac'ob a cʌja'anob ich u cajar Capernaum: \p ―A techexo', te' cʌja'anechex ich u cajar Capernaum. Ca tucriquex je' u sʌjtiquechex a rac'ob quire' ca wiriquex ti' cʌja'aneni' ―quij Jesús―. Ca' bin xuruc t'ʌn ich yoc'ocab ―quij Jesús―. Ti' ca bin erarexi', quire' mʌ' ja c'axex a wori'. Mʌ' ja wirej, wa caj u yirob in carem beyajob tu cajar Sodoma uche', a caj a wirajex uch ta cajarex uch, ti' toy yʌn u cajari' Sodoma baje'rer. Mʌ' erabir ten C'uj uchi'. \v 24 Quin wa'aric techex ―quij Jesús―. Ca' bin xuruc t'ʌn, jach yaj ca bin a werarex ich u cajar Capernaum. Mʌ' ja wirej, mʌ' ja c'axex a worexi' ―quij Jesús―. Chen a ti' cʌja'an uch ich u cajar Sodoma mʌ' neyaj cu bin yubic yerarobi'. \s1 Cojen tu yʌnen ―quij Jesús―, ca' in jawechex wa ba' ca tucriquex \r (Lc. 10.21‑22) \p \v 25 Ra' u q'uinina', caj urob u camsʌwinicob ich u winiquirob judío, caj u t'ʌnaj C'uj, Jesús. Caj ya'araj Jesús ti' C'uj: \p ―Jach caremech C'uj in Jach Ts'urech u C'ujirech yoc'ocab xan, quire' u C'ujirech ca'anan xan. A techo' C'uj ―quij Jesús―, caj a wesaj a t'ʌn ti' a mac a mʌ' u ne'er a t'ʌn. A techo' C'uj ―quij Jesús―, mʌ' ja wesaj ti' a mac a cu tus a'aric u ne'er a t'ʌn. A cu tus a'aric cu jach najtic a t'ʌn. \p \v 26 Caj u t'ʌnaj C'uj: \p ―Jach jaj C'uj, quire' ra' tsoy ta t'ʌn tech, quire' baxuc a c'at. \p \v 27 Caj ya'araj Jesús ti' a mac a ti' yʌnobo': \p ―C'uj caj u rʌc ts'aj ten tu cotor ba' ich yoc'ocab quir u ts'urinticob ten. Baxuc ich ca'anan C'uj caj u rʌc ts'aj ten quir u ts'urinticob ten. Mʌna' mac cu najtiquen a tera' ―quij Jesús―. Chen in Tet cu jach najtiquen. Baxuc C'uj xan, mʌna' mac c'ucha'an yor u najtic C'uj, chen ten quin najtic C'uj. Mʌna' mac c'ucha'an yor u najtar in Tet, jari' a mac a jin bʌjiri' caj in camsaj soc yer biquira' in Tet. \p \v 28 ’Cojen tu yʌnen ―quij Jesús―, ca' in jawsej wa ba' ca tucriquex, wa choc a worex ti' a si'pirex, soc u qui'tar a worex. \p \v 29 Caj ya'araj Jesús: \p ―Quibex a ba' quin wa'aric techex. Mʌ' yaj a cʌniquex in t'ʌn. Quire' ―quij Jesús―, wa ca c'ʌmiquex in t'ʌn, jach qui' a worex. Ca' a cʌnenex ―quij Jesús―. Mʌ' ts'iquen a teno', mʌ' biq'uin quin p'ujur a teno' ―quij Jesús―. \v 30 Wa baxuc techexo', mʌ' yaj ca bin quibiquex in t'ʌn, quire' jach tsoy ca bin a wu'yiquex in t'ʌn. \c 12 \s1 U camsʌwinicob Jesús caj u ji'chtajob u wich trigo \r (Mr. 2.23‑28; Lc. 6.1‑5) \p \v 1 Caj u ch'ʌctob u cor mac Jesús. A ju camsʌwinicob caj tarob tu pach Jesús. Caj u ji'chtajob u wich trigo u jantejob quire' wichʌjob. Ra' u q'uinin cu jesicob u bʌj u winiquirob judío. \v 2 U winiquirob judío a farisejobo', irob u ji'chticob u wich trigo. Caj ara'b ti' Jesús ten u winiquirob judío a farisejobo': \p ―Iric, biquinin cu ji'chticob u wich trigo a camsʌwinicob quire' u q'uinin ic jesicob ic bʌj. Baxuc ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés uch. Mʌ' tsoy u beyaj tu q'uinin tu cu jesic u bʌj u winiquirob judío. \p \v 3 Jesús caj ya'araj ti' u winiquirob judío a farisejobo': \p ―Mʌ' wa ja xacajex tu ts'iba'an u t'ʌn C'uj ti' David uch? Caj wichʌjob David yejer u rac'ob uch. \v 4 Caj oquij David yejer u rac'ob ich yatoch tu t'ina'an yot'er chivo tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Caj ts'a'b yo'och pan ten sacerdote ca' u jantajob David yejer u rac'ob quire' wichʌjob, cax mʌ' tsoy u janticob caj ts'ab ti' David ten sacerdote. Mʌ' ja wirej, ra' quir u ts'abʌr ti' C'uj. Cu chen janticob u winiquirob judío a sacerdotejo'. \p \v 5 Jesús caj ya'araj ti' u winiquirob judío a farisejobo': \p ―Baxuc xan, mʌ' a xacmʌnex ich u t'ʌn Moisés a cu ya'aric u beyajob sacerdote cax u q'uinin tu cu yʌn jesicob u bʌj. Raji'ob cu beyajob ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío aro' mʌ' c'asi'. Mʌ' ju tar u si'pirob. \v 6 Quin wa'aric techex ―quij Jesús―, ti' u winiquirob judío a farisejobo'. Quire' ts'a'b u muc' ten C'uj ti' sacerdote soc u beyajob ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj. Cax cu beyajob a sacerdotejo' tu q'uinin tu cu jesicob u bʌj, chen tsoyo' ―quij Jesús―. Chen a teno' jach manan u ts'abʌr in muc' ten C'uj. A ray u muc'o' ts'a'b ti' sacerdote mʌ' u c'uchur u muc' teni'. \v 7 A techexo', ―quij Jesús― mʌ' a wu'yex a ba' cu ya'aric a je' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj? U'yex ―quij Jesús―: “In c'at ―quij C'uj―, ca' a yajquintej a rac'ob ca' a yamtej ti'ob. Mʌ' a chen quinsiquex a wʌrʌc' quir a sijic ten quir in jawsic a si'pirex. Jach manan tsoyir ca' a yajquintej a rac'ob.” Baxuc cu ya'aric tu ts'iba'an u t'ʌn C'uj. Wa ja najtajex aro', mʌ' a pʌq'uiquex u pachob in wʌjcamsayʌjirob, quire' mʌ' c'as caj u betob. \p \v 8 Caj ya'araj Jesús ti' u winiquirob judío a farisejobo': \p ―A teno' baxuquenechex, cu ts'urintiquen tu cotor ba', cax a ba' cu yiric mac tu q'uinin tu cu jesicob u bʌj u winiquirob judío ―quij Jesús. \s1 A xibo' a mʌ' u jitir u c'ʌbe' \r (Mr. 3.1‑6; Lc. 6.6‑11) \p \v 9 Ra' u q'uinino' Jesús caj toc p'at u winiquirob judío a farisejobo', caj bin Jesús, caj oc tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. \v 10 Ti' yʌn xibi' a mʌ' u jitir u c'ʌb. Caj c'ata'b ti' Jesús ten u winiquirob judío: \p ―Are to'onex. Tsoy wa jic jawsic mac tu q'uinin ic jesicob ic bʌj? \p U c'at u pac'arob u pach Jesús, rajen caj u tus c'atic u winiquirob judío. \p \v 11 Jesús caj u nuncaj: \p ―A techex ―quij Jesús―, wa cu rubur a wʌrʌc' tʌmʌn yuc. Cu rubur tu ch'ica'an. Mʌ' wa ja joc'sex enan tu q'uinin tu ca jesiquex a bʌj? A mʌ' ca joc'siquex a wʌrʌc' tʌmʌn yuc xan enaj tu q'uinin a jesiquex a bʌj. \v 12 Mʌ' ja wirej, a xibo', jach co'oj enan a wʌrʌc' tʌmʌn yuc a ca joc'sique', mʌ' neco'oji'. Rajen tsoy a man a yamtiquex mac tu q'uinin tu ca jesiquex a bʌjex. Mʌ' ja wirej, mʌ' c'asi' ―quij Jesús. \p \v 13 Jesús caj u t'ʌnaj xib a mʌ' u jitir u c'ʌb: \p ―Tich' a c'ʌb ca'anan ―quij Jesús. \p Caj u tich'aj u c'ʌb, caj jawij u c'ʌb an ten bic jumbuj u c'ʌb caj jawij. \v 14 Caj joc'ob u winiquirob judío a farisejobo' caj irob jawij u c'ʌb a mʌ' ju jitir u c'ʌb. Caj u rʌc much'quintob u bʌjob a farisejobo' quir u tsicbʌticob ti' u rac'ob soc yubicob bic tabar ca' bin u quinsejob Jesús. \s1 Toc ara'b ten yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj: Je' u tar Cristo \p \v 15 Jesús caj yubaj ba' cu tucricob. Caj u p'ʌtaj u cajar a mʌ' u jitir u c'ʌb, caj bin Jesús. Caj uya'b u bin Jesús, caj binob a pim mac ich u pach Jesús. Caj rʌc jawsaj u yajirob. \p \v 16 Caj ya'araj Jesús ti' a tu jawsaj: \p ―Mʌ' a yʌn bin a wa'arex wa tin jawsajechex soc mʌ' yerob mac tu tuchi'tajen C'uj. \v 17 A baywo' caj u nup'saj Jesús a ba' ts'ibta'b ti' ten Isaías uch. Mʌ' ja wirej, caj ya'araj Isaías caj ara'b ti' Jesús: \q1 \v 18 A jera' in c'urew, ra' cu beyaj ten, a mac caj in tetaj, quij Isaías, ti' C'uj. A mac caj in yajquintaj qui' in wor yejer a tin tetaje', quij Isaías, quire' yʌn u Taj'or u Pixam C'uj ti' in c'urew. Je' u bin ʌcʌtan tu cotor mac quir u tsec'tic in t'ʌn soc u manob tu tsoyir. Cax ich a mʌ' u winiquirob judío cu bin ʌcʌtan quir u tsec'tic ti'ob. \v 19 Mʌ' ju ts'ictar in c'urew, mʌ' u nunquic u t'ʌn mac, in c'urew, quij Isaías. Mʌna' mac cu bin yubic u ts'ictar in c'urew. Mʌ' u bin u tupsic yor mac, a caj u yac't u bʌj quire' u si'pir. \v 20 Chen cu bin chichquintic yorob. Rajra' cu bin u betic soc ca' bin c'uchuc tu q'uinin cu bin manob tu tsoyir. A raji'ob, a mac a ti' yʌn yoc'ocab a cu bin u yacsicob tu yorob ti'. \v 21 Rajen tu cotor mac ich u cajarob caj u pajob Cristo quir u tocar ten C'uj. \m Baxuc caj ya'araj C'uj ti' Isaías uch caj u ts'ibtaj. \s1 Pac' u pach Jesús aca'an quisin ti' \r (Mr. 3.19‑30; Lc. 11.14‑23; 12.10) \p \v 22 Caj tar purbir xib ten u rac'ob a ch'op u wiche'. Mʌ' ju joc'ar u t'ʌn quire' yʌn c'ac'as quisin ti' xib. Caj u jawsaj Jesúso', caj joc' u t'ʌn, caj yiraj u berir xan. \v 23 Caj jaq'uij yorob u rac'ob caj yirob u jawar a mʌ' u joc'ar u t'ʌn, a ch'op u wich uche'. Caj ya'araj a pimo': \p ―Mʌ' wa ju parar ic nunquirex David a caj ic pajex ca' tac? \p \v 24 A ju winiquirob judío a fariseobo' caj yubob a ba' ara'b ten u rac'ob. Caj ya'arob: \p ―A je' xiba' cu joc'sic quisin. Mʌ' ra' ts'ic u muq'ui' u ts'urir quisin. U muc' u ts'urir quisin Beelzebú caj u joc'sej quisin. \p \v 25 Caj yubaj Jesús a ba' caj u tucraj u winiquirob judío a fariseobo'. Caj ya'araj Jesús ti' u winiquirob judío a fariseobo': \p ―Wa ju wʌc'ʌs bʌjiri' cu bin ts'ictar ich u ru'umin tu cu reyinticob rey. Je' u rʌc ch'esicob u bʌj. Cax ich u chan cajar tu cu bin u ts'ictarob. Cax wa ju wʌc'ʌs bʌjob cu ts'ictarob je' u rʌc quinsicob u bʌj. \v 26 Bayiri' a quisino', u jach c'aba' Satanás. Wa ju yet quisinin bin u joc'sejob. Jeroj caj u toc ch'esob u bʌj. Jeroj mʌna' quisin. \p \v 27 Jesús caj u nuncaj ti' u winiquirob judío a fariseobo': \p ―A techexo', ca wa'ariquex caj in joc'saj c'ac'as quisin yejer u muc' Beelzebú. Wa taj a ba' ca wa'ariquex ―quij Jesús―. Arex ten bic tabar cu joc'sic c'ac'as quisin a camsʌwiniquex? \p Caj ya'araj Jesús ti' u winiquirob judío a fariseobo': \p ―Cu joc'sicob quire' c'ac'as quisin yejer u muc' jach ts'ur Beelzebú xan. Mʌ' ju joc'sejob quisin yejer u muc' Beelzebú. Rajen a camsʌwiniquex xan, cu yesicob mʌ' taj a ba' ca wa'ariquex ti' ten ―quij Jesús. \p \v 28 Caj ya'araj Jesús ti' u winiquirob judío a fariseobo': \p ―A teno', quin joc'sic c'ac'as quisin ―quij Jesús―. Quire' caj u ts'aj ten u Taj'or u Pixam C'uj. Rajen chʌca'an a wiriquex ti' yʌn u muc' C'uj tu yʌnechex. \p \v 29 Caj ya'araj Jesús ti' u winiquirob judío a fariseobo': \p ―Bic tabar in joc'sic u c'ac'as quisin wa mʌ' tin yʌn rubsaj u muc' u jach ts'urir quisin, Satanás? A baywo' ―quij Jesús―, c'ucha'an in wor in joc'sic quisin. Quire' aro' irej a mac oquij ich yatoch a mac chich u muc' irej wa caj u c'ʌxaj soc u rʌc ch'ic u ba'tac. \p \v 30 ’A mac a mʌ' ju yamtiquen, cu p'actiquen an ten bic a p'actiquenex. A mac mʌ' ju cha'ic ca' in taquic mac caj u joc'saj u rac'ob ca' xicob ich c'ac'. \p \v 31 ’Rajen quin wa'ariquex tech ―quij Jesús―. Techex ca p'astiquenex caj a wirex in joc'sic c'ac'as quisin. Cax ca p'astiquenex ―quij Jesús―. Cax ca pach'iquenex quin jawsiquex a si'pirex. \p Caj ya'araj Jesús: \p ―Wa ca p'astiquex u Taj'or u Pixam C'uj mʌ' biq'uin cu jawʌr a si'pirex. \v 32 A teno', taren in yamtej tu cotor mac. A mac a cu p'astiquene', je' u jawʌr u si'pire'. A mac a cu jach p'astic u Taj'or u Pixam C'uj mʌ' u bin jawʌr u si'pir, cax u q'uinin baje'rer, cax u q'uinin u xur t'ʌn, mʌ' u jawʌr u si'pir. \s1 A werex wa ba' che'er a mʌ' u wichʌncʌr \r (Lc. 6.43‑45) \p \v 33 Caj ya'araj Jesús ti' u winiquirob judío a fariseobo': \p ―Wa ca wiriquex u che'er a cu wichʌncʌr. Mʌ' a werex wa jach tsoy u che'er wa c'as u che'er. Wa chʌca'an a wiriquex wa tsoy u wich a wer tsoy u che'er. Bayiri' xan, wa chʌca'an a wiric wa c'as u wich a werex c'as u che'er. Rajen a werex biquira' u che'er. Cʌnex ti' aro'. Mʌ' a chen man a pʌq'uiquex u pach a rac'ob, an ten bic caj a wa'arex ten quin beyaj yejer quisin ―quij Jesús―. A mac cu man tu tsoyir ca' a wa'arex: “Tsoy a rayo'”, an bic caj a wirex in joc'sic c'ac'as quisin. Mʌ' wa tsoy ca' in joc'sej quisin? ―quij Jesús―. A mac mʌ' ju man tu tsoyir ti' cu man tu c'asir. \p \v 34 Caj ya'araj Jesús ti' u winiquirob judío a fariseobo': \p ―Jach c'asechex ―quij Jesús―. Ti' cu joc'ar a t'ʌnex ich a chi'ex an ten biquechex can. Mʌ' ja wirej, a cano', cu chi'ic mac. Mʌ' u joc'ar tsoy a t'ʌnex. Mʌ' ja wirej, toc c'asechex. Rajen mʌ' taj a ba' ca wa'ariquex, quire' a ba' cu joc'ar ta chi'ex ti' cu tar ich a pixamex quire' c'as a pixamex. \p \v 35 Caj ya'araj Jesús: \p ―A xibo', wa toc tsoy cu joc'ar u t'ʌn, toc tsoy u pixam. Baxuc xan, a xibo', wa c'as cu ya'aric, mʌ' toc tsoy u pixam. Mʌ' ja wirej, c'as cu ya'aric. \v 36 Rajen quin wa'aric techex. Taj quin wa'aric techex, ra' u q'uinin ca' bin xuruc t'ʌn a ba' caj a wa'arex ra' ca bin a wuyiquex ya'aric techex C'uj. Quire' c'as caj a wa'arex. Tu cotor mac cu bin yubic ya'ara' ten C'uj u ric'smʌnex a t'ʌnex C'uj. \v 37 A wʌc'ʌs t'ʌnex cu bin u ta'quiquex a jo'rex quir a bin erarex. Bayiri' xan, a wʌc'ʌs t'ʌnex cu bin u taquiquex soc mʌ' a werarex. \s1 A mac c'as cu tar u tus c'atej carem beyaj \r (Mr. 8.12; Lc. 11.29‑32) \p \v 38 Caj tarob u winiquirob judío a fariseobo'. Caj c'ata'b ti' Jesús. Yet tarac yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés. Mʌ' ya'ab tarob ich Jesús. Caj ara'b ti' Jesús ten u winiquirob judío a fariseobo' yejer u camsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés: \p ―Esej to'onex carem beyaj in wʌjcamsʌyʌjirech soc ij querex tarech ich C'uj. \p \v 39 Caj u nuncaj Jesús: \p ―A techexo', a mac cʌja'an tu q'uinin baje'rer jach c'asechex. Mʌ' taj ca c'ujintiquex C'uj. Rajen caj a tus c'atenex ca' in wesic techex carem beyaj. Jari' ca bin a wirex an ten bic Jonásen, u yʌjtseq'uirir u t'ʌn C'uj uch, soc a werex taren ich C'uj. \v 40 An ten bic Jonás ti' yʌn ich u japnin u nʌc' cʌy. Caj ruc' ten cʌy a caremo'. Mʌna' u nup' u q'uinin ti' yʌn Jonás ich u japnin u nʌc' cʌy. Ac'bir xan ti' yʌn Jonás. Baxuc ten xan biq'uino' mʌna' u nup' u q'uinin ti' yʌnen ich u japnin ru'um xan. Mʌna' u nup' ac'abir xan ti' yʌnen quire' taren in yamtic mac tu cotorob. \p \v 41 Caj ya'araj Jesús: \p ―C'aj techex wa Jonás caj bin u tsec'tej u t'ʌn C'uj ich u cajar Nínive caj joc' ich u nʌc' cʌy. Caj u rʌc c'axaj tu yorob ca' u rʌc p'ʌtob u manob tu c'asir tu cotor mac ich u cajar Nínive. \p Jesús caj ya'araj: \p ―Ca' bin xuruc t'ʌn, a mac caj u c'axaj tu yorob caj u p'ʌtajob u c'asirob ich u cajar Nínive cu bin ya'aricob: “Jach c'asechex”, mʌ' ta c'axex a worex soc a p'ʌtiquex a c'asirex cax caj a wirex in tar in tsec'techex a wu'yex u t'ʌn C'uj ―quij Jesús―. Jach manan in tsec'tic techex ―quij Jesús―. A Jonáso' mʌ' nec'ucha'an yor u tsec'tic. \v 42 C'aj wa techex, caj tar xquic reina tu cu reyinticob u ru'umin Etiopía. Tar yubej a ba' cu najtic Salomón tu cotor a ba' ti' yʌn ich yoc'ocab. Cax jach nach caj tar yubic ich Salomón. Ca' bin xuruc t'ʌn je' ya'aric xquic ti' C'uj: “Jach c'as aro' a mac cʌja'anob tu q'uinin ti' yʌn Jesús ich yoc'ocab. Quire' mʌ' tu c'ʌmajob u t'ʌn Jesús.” Chen a teno' ―quij Jesús―, taren in tsec'tic u t'ʌn C'uj quir a najtiquex, chen mʌ' a c'ʌmexi'. Chen a Salomóno', mʌ' ne manan u camsic. A teno' ―quij Jesús―, jach manan quin camsic tu cotor mac. \s1 A c'ac'as quisin ―quij Jesús―, cu wʌc'ʌs ur tu cʌja'an a mac aca'an ti' \r (Lc. 11.24‑26) \p \v 43 Caj ya'araj Jesús ti' u winiquirob judío a fariseobo': \p ―A techex irex a mac aca'an c'ac'as quisin ti' uch. Caj joc quisin' caj bin ich tʌcay ru'um quir u cʌjtar quisin chen mʌ' tu yiraj. \v 44 Rajen a c'ac'as quisino' u c'at u wʌc'ʌs ur ich winic tu joc'sa'b uch. Caj tar yiraj jach tsoy, irej naj, toc mista'an. \v 45 Rajen rʌc bin u pʌyic yet quisinin. Siete caj u pʌyaj u yet quisinin. Jach manan c'asir u yet quisinin. Caj wʌc'ʌs oc ich a xibo'. Jach manan c'as, a ucho', mʌ' nec'asi'. Baxuc ca rʌc bin a cʌniquex a cuxa'anex mac baje'rer ―quij Jesús―, a ra' aca'an u quisinino'. \s1 Caj tar irbir Jesús ten u nʌ' bayiri' u yits'inob caj tarob \r (Mr. 3.31‑35; Lc. 8.19‑21) \p \v 46 Jesús mʌ' toy ts'ocac u tsicbar yejer a pimo' caj c'uchij u nʌ' Jesús yejer yits'inob Jesús. Tar xur nach tu mʌna' mac, quire' pim bʌcrista'b Jesús. Tarob u tsicbarob yejer Jesús. \p \v 47 Caj ara'b ti' Jesús ten mac: \p ―Tu t'ʌniquech a nʌ' yejer a wits'inob ―quij―. U c'at u tsicbar yejerech a nʌ' ―quij―, quet yejer a wits'inob. \p \v 48 Caj t'an ten Jesús ti' a mac a tar t'ʌnbir Jesús: \p ―Taj ca wa'aric, ra' in nʌ' yejer in wits'inob. \p \v 49 Caj u tuchbar ti' u camsʌwinic, Jesús: \p ―A jera' irob in jach nʌ'. A jeroj irob in jach its'inob. \v 50 Mʌ' ja wirej, a mac cu man u betic a ba' tsoy tu t'ʌn C'uj, in Tet ca'anan. Ra' irej in jach nʌ'. Ra' irej in jach its'inob. \c 13 \s1 A Jesúso' cu camsic a ba' pʌc'a'ir ich cor \r (Mr. 4.1‑9; Lc. 8.4‑8) \p \v 1 Ra'iri' u q'uinin caj joq'uij Jesús ich naj caj bin chi' c'ac'nab. Ra'iri' u q'uinin caj toc bin Jesús cutar ich chi' c'ac'nab quir u camsic mac. \v 2 Caj rʌc tar much'ta'bir ich Jesús jach pim. Caj oc Jesús ich chem caj curʌj. Caj rʌc ch'icrʌj a pim ich chi' c'ac'nab. \v 3 Caj u camsaj Jesús a pimo' an bic tabar u pʌq'uic u pʌc'ar tu cor chen quir u camsic. Caj ya'araj Jesús: \p ―Mac bin u pʌq'uic, u pʌc'ar ich u cor. \v 4 A mac caj bin u q'uich'intej ich u cor. Caj u q'uich'intaj caj rʌc rub ich bej mʌ' ya'abi'. Caj tar u ruq'uic ch'ich'. \v 5 U jer tar rʌc rube' ich tunich tu mʌ' pim u ru'umin. Seb caj ts'ejernʌji, quire' chan jay u ru'umin. Rajen seb caj joc'. \v 6 Caj naquij q'uin caj quimin, quire' jay u ru'um. Mʌ' tu bin ocac u mos. Rajen quimij. \v 7 U jer caj rʌc q'uich'intaj. Caj rub ich q'ui'ix. Caj ch'ijij caj rʌc bobʌsta'b ten q'ui'ix caj quimij. \v 8 U jer caj u rʌc ca' q'uich'intaj ich u jer ru'um. Jach tsoy u ru'um. Caj u nets'aja u wich. Cien caj u toc ts'aj u wich. U jer caj u ts'aj u wich sesenta. U jer caj u ts'aja u wich treinta. \v 9 U'yex ba' quin camsic techex soc a wu'yiquex soc a najtiquex a ba' u c'at ya'aric. \s1 Biquinin caj u camsajo'onex Jesús ti' u q'uich'intic yijir \r (Mr. 4.10‑12; Lc. 8.9‑10) \p \v 10 Caj ts'oc u camsa' ten Jesús caj u juts' u bʌj u camsʌwinicob ich Jesús. Caj c'ata' ti' Jesús: \p ―Biquinin ca camsic a pim bic tabar u q'uich'intic yijir ich u cor? \p \v 11 Jesús caj ya'araj ti'ob: \p ―Je' u ts'iquex tech C'uj quir a najtiquex a ba' tu mucu araj ten C'uj ti' Cristo. Chen a pimo' mʌ' ju bin u najtejob quire' mʌ' tu c'ʌmajob u t'ʌn C'uji'. \v 12 A ba' ta chʌc cʌnajex baje'rer ca chʌc najtiquex. Chen je' a najtiquex hasta ca qui' najtiquex bic tabar u reyinticob C'uj. Chen a pimo' mʌ' ju bin u najtejobi'. Chen a ba' caj in chʌc camsaj ti'ob je' u rʌc tubur ti'ob. Mʌ' ju p'atʌr ti'ob. \v 13 Rajen caj in chʌc camsa a pimo' bic tabar u q'uich'intic yijir u pʌc'ar ich cor, quire' cu chen uyicob mʌ' ju najtobi'. \v 14 Quire' a ba' tsec'ta'b ten Isaías ti' u winiquirob judío uch jach joq'uij u tajir baje'rer. U'yex ba' ara'b ten Isaías ti' u winiquirob judío uch: \q1 Rajra' ca bin a wu'yex, chen mʌ' a bin a najtex. Rajra' ca bin a wirex, chen mʌ' a bin a jach irex. \v 15 Quire' jach chich u jo'r u winiquirob judío. Mʌ' ja wirej, caj u mʌchajob u xiquinob, caj u muts'ajob u wichob soc mʌ' c'ucha'an yor yiricob. Bayiri' soc mʌ' c'ucha'an yor yubicob u t'ʌn C'uj, soc mʌ' ju najtejob xan. Soc u c'axicob u yorob soc u jawsa'r u si'pir ten C'uj. \m Baxuc caj tsec'ta'b ten Isaías ti' u winiquirob judío uch. \p \v 16 A techexo', qui' a worex quire' ca chʌc najtiquex bic tabar cu bin u reyinticob C'uj. \v 17 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: \p ―Jach taj quin wa'aric techex. Ya'ab u yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj u c'at yiricob a ba' ca wiriquex baje'rer. Baxuc xan, ya'ab mac a tsoy yorob u c'at yiricob a ba' ca wiriquex baje'rer. Baxuc xan, caj u c'at yubicob a ba' quin camsiquechex. Chen mʌ' tu yubob quire' quimob. \s1 Jesús cu tajquintic u camsʌwinicob a ba' quiri' mʌ' ju najtajobi' \r (Mr. 4.13‑20; Lc. 8.11‑15) \p \v 18 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: \p ―U'yex bic tabar a caj in camsechex bic tabar u bin u pʌq'uic u pʌc'ar ich u cor. \p \v 19 Jesús caj u tajquintaj ti' u camsʌwinicob: \p ―A caj a wu'yajex sam. A mac a caj yubaj in t'ʌn ti' u ru'umin tu cu bin u reyintejob C'uj. Cu tar a quisino' cu ta'quic ti' mac u t'ʌn C'uj soc mʌ' u najtej, irej u yijir rub ich bej, a caj in camsajechex sam. \v 20 Baxuc xan, a rub yijir ich tunich, an ten bic a mac cu yubic u t'ʌn C'uj seb caj qui'jij yor, quire' caj u c'ʌmaj u t'ʌn C'uj. \v 21 Aro' irej u yijir a mʌ' tam oc u mos. Seb caj u toc p'ʌtaj u t'ʌn C'uj quire' caj yubaj u tumtaj yor. Caj yub u chucur u pach quire' caj u yacsaj tu yor. Rajen caj u p'ʌta yacsic tu yor. \v 22 A yijir tu q'uich'intaj, rub ich q'ui'ix. Baxuc cu camsiquechex ti' u t'ʌn C'uj, an ten bic mac cu yubic u t'ʌn C'uj. Mʌ' ja wirej, a ba' yʌn yoc'ocab cu pachtic. Cu pachtic u neja'ric u taq'uin, ra' cu bobʌstic irej q'ui'ix caj u bobʌstaj tu q'uich'intaj. Rajen mʌ' ju nequi' acsic yor. Mʌ' taj cu yacsic tu yor. \p \v 23 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: \p ―A rub yijir tu tsoy u ru'umin, ra' quir u camsiquechex a mac tu jach c'ʌmaj u t'ʌn C'uj. Caj u toc ts'aja u wich cien. Ra' cu qui' man tu tsoyir. U jer caj u ca' ts'aja u wich sesenta. Ra' cu man tu tsoyir, chen mʌ' c'ucha'an yor tu qui' acsic tu yor cien. U jer caj u ca' ts'ajaj u wich treinta u wich. Ra' cu man tu c'ʌs tsoyir, chen mʌ' tu qui' acsaj tu yor ti' sesenta u wich ―baxuc caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob. \s1 Jesús caj u camsa bic tabar u ch'ijir u robirir ich u pʌc'ar trigo \p \v 24 Jesús cu ca' camsic u camsʌwinicob bic tabar cu bin u reyinticob C'uj. Caj ya'araj Jesús: \p ―An bic tabar u pʌq'uic u pʌc'ar trigo ich cor. Caj u rʌc q'uich'intaj tu cor. \v 25 Caj man u rʌc purej u robir tub u pʌc'man u pʌc'ar trigo a mac a cu p'actic ti'. Quire' wenʌn u ca'ob, mac caj man u pur u robirir tub u pʌc'ar trigo u rac'ob. P'acta'b ten u rac'ob, rajen cu man u pʌq'uic u robir tu pʌc'a'an trigo. Caj ts'oc u puric u robir caj bin ich yatoch. \v 26 Caj ch'ijij u pʌc'ar trigo, yet ch'ijac u robirir hasta job u wich u pʌc'ar trigo. Quet tar u wich u robirir. \v 27 Caj bin ya'araj u c'urew ti' u jach ts'urir: “A ta pʌc'aj trigoje' Jach Ts'ur, xaca'an yejer robirir cu ch'ijir. A caj a pʌc'aj yirir uche' tsoy. U ch'ijir a baje'rer yʌn u robirir xaca'an. An tub u tar u robirir caj joc'?” \p \v 28 Caj ara'b ten u jach ts'urir: “Yʌn mac caj u pʌc'aj u robirir ich trigo. Ra' cu p'actiquen. Raji' caj u pʌc'aj u robirir.” Caj ya'araj ti' u jach ts'urir: “Ar in rʌc bin in jaquej u robirir.” \v 29 Caj ya'araj u jach ts'urir: “Mʌ', chen u robirir ca jaquiqui' quet ca bin a jaquic xan u wich trigo. \v 30 Cax ch'ijir u robirir yejer trigo hasta cu ts'ic u wich trigo. Je' in tuchi'ticob u wʌticob u wich trigo, yet bin u jaquicob u robirir. U robirir cu yʌn bin u jaquejob ca' u jep' c'ʌxtejob u robirir ca' u toquejob. Cu ts'ocare' cu wʌticob trigo ca' u ric'sejob.” \s1 Jesús caj u camsaj bic tabar u ch'ijir u yijir u pʌc'ar mostaza \r (Mr. 4.30‑32; Lc. 13.18‑19) \p \v 31 Jesús caj u camsaj bic tabar cu bin u reyinticob C'uj. Rajen caj u ya'araj ti'ob: \p ―An ten bic u ch'ijir u pʌc'ar mostaza xib ich ru'um. \p \v 32 Jesús caj ya'araj: \p ―Mʌna' u jer yijir jach mijin yijir mostaza. Cu ch'ijire' jach manan u xit'ir u c'ʌb. U jer u pʌc'ar mʌ' u nexit'ir u c'ʌb. Hasta ch'ijir u che'er jeroj cu tar ch'ich' u c'ʌxicob u c'u'. \s1 Jesús caj u camsaj ti' u ts'ac pan quir u sip yo'och pan \r (Lc. 13.20‑21) \p \v 33 Jesús caj u ca' camsaj. Rajen caj ya'araj ti'ob: \p ―Bajen u ru'umin tu cu bin u reyinticob C'uj ra' irej u ts'ac yoch pan a xquico' cu puric ich harina mʌna' u nup u tenin u puric. Cu ts'ocar u puric cu rʌc sip tu cotor. \s1 Biquinin Jesús caj u c'ʌnaj u t'ʌn quir u camsic ti' a pimo' \r (Mr. 4.33‑34) \p \v 34 Mʌ' u camsa' u jer t'ʌn. Toc ra'iri' caj u camsaj. Bic tabar caj u pʌc'aj u yijir mostaza soc yerob bic tabar cu bin u reyintic C'uj. \v 35 Soc u nup'ur u t'ʌn a ba' ara'b ten yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj uch, rajen a baywo' Jesús caj u camsaj ti'ob. Mʌ' ja wirej, a mac a ts'a'b u tucur ten C'uj caj u ts'ibtaj uch: \q1 Quin wa'aric ti'ob, quij yʌjts'eq'uir u t'ʌn C'uj, an ten bic mʌ' yubmʌn uch ra' u q'uinin caj ts'oc u beta'r ich yoc'ocab. \m Baxuc caj u ts'ibtaj a mac ts'a'b u tucur ten C'uj uch. \s1 Jesús cu camsic bic tabar u ch'ijir u robirir ich u pʌc'ar trigo soc u najticob \p \v 36 Jesús caj ya'araj ti' a pimo': \p ―Xenex ich a watochex. Caj binob Jesús caj oc ich yatoch mac. Caj u juts'ob u bʌj u camsʌwinicob ich Jesús. \p Caj ya'arob u camsʌwinicob: \p ―Arej tenob a ba' ca camsic tenob cu joc'ar u robirir u pʌc'ar trigo. \p \v 37 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: \p ―Quire' a mac a cu man u pʌq'uic tsoy yijire', ten ―quij Jesús―. Quire' taren in yamtic mac tu cotor. Yʌjpʌq'uiren. \v 38 A tu quin pʌq'uic yijire', te' ich yoc'ocab. A quin pʌq'uic yijire' ich yoc'ocab, ra' u winiquir cu yacsic tu yor in t'ʌn. A robirire', raji' winiquir mʌ' tu yacsaj tu yor ti' ten. \v 39 Ra' u q'uinin caj u wʌticob u wich trigo yejer u robirir, ra' u q'uinin ca' bin xuruc t'ʌn. Raji'ob a tu wʌtajob u wich trigo yejer u robirir. Mʌ' ra' cu bin jach wʌticob, yʌjmasirob u t'ʌn C'uj. Wa mac caj u pʌc'aj robirir, quisin caj u pʌc'aj yijir, quire' cu p'actiquen. \v 40 Baxuc a cu maric u robirir u purejob ich c'ac'. Quet bayiri' cu bin u teticob a mac mʌ' ju yacsob tu yorob. Ra' cu bin purbir ten yʌjmasirob u t'ʌn C'uj ich c'ac' ca' bin xuruc t'ʌn. \p \v 41 Caj ya'araj Jesús: \p ―A teno', a mac tar u yamtic tu cotor mac. Quin bin in tuchi'tic yʌjmasirob u t'ʌn C'uj quir u teticob a mac yʌn u si'pir. Chen cu yʌn bin u teticob a mac a caj u pʌyob u si'pir u rac'ob. \v 42 Tar cu bin joc'ar purbir ich c'ac'. Ti' cu bin yac'ticob u bʌj ich c'ac' tu cuch tu cu to'quic mac. Ti' cu bin u jach muc'yaj ich c'ac'. \v 43 Chen a mac a caj u yacsaj tu yor in t'ʌn ―quij Jesús―, a C'ujo' cu bin ya'aric ti' a mac a caj u c'ʌmob in t'ʌn. \p Je' ya'ara' ten C'uj: \p ―Qui' in wor in wiriquech ―quij C'uj―. \p Je' u yesiquech ti' tu cotor mac quir yiric qui' yor yiriquechex C'uj. Qui' u'yex ba' quin wa'aric techex. \s1 Jesús caj u camsaj bic tabar a mac a caj u yiraj u taq'uin \p \v 44 Caj ya'araj Jesús: \p ―Bic tabar cu bin u reyintic C'uj irej a mac a mʌnmʌn u ru'um, caj yiraj ti' muca'an u taq'uin. Caj yiraj ti' muca'an u taq'uin qui' yor. Caj u ca' mucaj caj bin u mʌnej u ru'um. Caj u rʌc xupaj u taq'uin tu u mʌnmʌn u ru'um. Cax tu rʌc canaj u ba'tac xan quir u mʌnic. \s1 Jesús caj u camsaj caj yiraj sʌc uj a jach co'oj \p \v 45 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: \p ―Soc a werex bic tabar cu bin u reyintic C'uj. Irej a mac a nanij cu man u cʌxtej u mʌnej sʌc uj, a jach co'oj. \v 46 Caj u yiraj jach co'oj sʌc uj, caj yiraj mʌ' c'ucha'an yor u mʌnic quire' jach co'oj. Rajen caj rʌc bin u canic u ba'tac quir u mʌnic sʌc uj. \s1 Jesús caj u camsaj bic tabar u chuquic cʌy ich chim \p \v 47 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: \p ―A werex bic tabar cu bin u reyintic C'uj. Irej a cu puric u chimin cʌy quir u chuquic cʌy ich c'ac'nab. Caj u chucaj xaca'an ba' cʌyir cu yocar ich chim. \v 48 Caj chup u cʌyir ich chim, caj u jitaj ich chi'c'ac'nab. Caj curʌj u tetej a tsoyo', caj u rʌc puraj a c'aso', quire' mʌ' qui' u chi'bir. Caj u but'aj ich xac a tsoyo'. \v 49 Baxuc cu bin u betic ich yoc'ocab ca' bin xuruc t'ʌn. Je' u tarob yʌjmasirob u t'ʌn C'uj quir u teticob a mac c'as quir u tetic a mac tsoy xan. \v 50 Tar cu bin u teticob a mac c'as quir u tetic a mac tsoy xan. Tar cu bin purbir ich c'ac' tu cuchir u to'quic mac quire' c'as. Tu cu bin u jach muc'yaj. Tu cu bin u jach ac'ticob u bʌj tu cu yerar. \s1 A ba' uchben, a ba' ric'ben \p \v 51 Caj c'ata'b ten Jesús ti' u camsʌwinicob: \p ―Ta rʌc najtajex a ba' tin camsajechex? \p Caj u nuncajob u camsʌwinicob: \p ―Tin cʌnajob Jaj Ts'ur. \p \v 52 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: \p ―Mʌ' ja wirej ―quij Jesús―. Quire' caj a najtex tu cu bin u reyintej C'uj ca' bin a cʌnex irechex yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés a cu camsicob ti' u rac'ob a ba' camsa'b ten yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj uch. Baxuc ca bin a camsex ti'ob u t'ʌn C'uj a ric'beno'. \s1 Jesús wʌc'ʌs bin ich u cajar Nazaret \r (Mr. 6.1‑6; Lc. 4.16‑30) \p \v 53 Jesús caj ts'oc u camsic bic tabar cu bin u reyinticob C'uj caj bin Jesús. \v 54 Caj c'uchij Jesús tu cajar Nazaret tu ch'ijij Jesús uch. Caj u yʌnxchun u camsic ti'ob Jesús tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío: \p ―Tub u tar caj yubaj a je' xiba' a ba' cu camsico'on? A ju ne'er u camsico'on Jesús. An tub u tar caj u cʌnaj carem u beyaj ―baxuc caj ya'arob u rac'ob ich u cajar. \p \v 55 Caj ya'arob: \p ―Mʌ' wa raji' u parar yʌjsusiche'? \p Caj ya'arob: \p ―Biquinin ra' u bʌj Jacobo. Ra' u bʌj José xan. Ra' u bʌj Simón xan. Ra' u bʌj Judas xan. \p \v 56 Caj ya'araj u rac'ob tu cajar Nazaret: \p ―Ti' cʌja'an xquic u bʌjob Jesús. P'eri' yejero'onex. An tub u tar caj u cʌnaj aro'? \p \v 57 Rajen u rac'ob caj choquij yorob ti' Jesús. Caj ara'b ten Jesús ti' u rac'ob: \p ―Mʌ' u c'at yirir a mac ts'a'b u tucur ten C'uj wa ti' cʌja'an tu jach cajar. Cax u wʌc'ʌs u bʌjob, mʌ' u c'at yiricob. Chen mac cʌja'an nach u c'at yubicob. \p \v 58 Mʌ' ya'ab caj u jawsa mac Jesús tu cajar Nazaret quire' mʌ' ju yacsob tu yorob ti' Jesús. \c 14 \s1 Caj quinsa'b Juan a cu yacsic ja' tu jo'r mac \r (Mr. 6.14‑29; Lc. 9.7‑9) \p \v 1 Ra' u q'uinin ti' yʌn Jesús ich u cajar Nazaret. Caj yub u rey Herodes ti' yʌn Jesús. Caj yubaj u jumbinta' jach carem u beyaj Jesús. Ra' Herodes gobernador u ru'umin Galilea. \v 2 Caj ara'b ten Herodes ti' a mac a cu yamticob u reyinticob Herodes: \p ―In wer raji' Juan ―quij Herodes―, a cu yacsic ja' tu jo'r mac. Riq'uij caj quimij rajen jach carem u beyaj Juan ―quij Herodes. \p \v 3-4 Uch chuc Juan ten Herodes. Caj mac tu cu ma'cʌr u winiquir. Caj c'arar Juan. Caj c'arij yoc Juan ten Herodes. Caj ara'b ten Juan ti' Herodes: \p ―Mʌ' tsoy a ch'ic a mu'. \p Herodías u c'aba' u rac' u yits'in Felipe. Rajen chuc Juan. \p \v 5 Cax Herodes u c'at u quinsic Juan, cu ch'ic sajquir ti' a pimo'. Herodes yer je' u p'ujur a pimo', quire' yerob a Juano' cu tsec'tic u t'ʌn C'uj. \v 6 Caj c'uchij tu q'uinin quir u c'ʌ'otic tuj rocha'b Herodes ten u nʌ' uch. Caj u pʌyaj u rac'ob Herodes quir u qui'qui' janʌnob. Caj joc' u ts'enʌ' Herodes. Caj oc'atnʌjij tu pim a mac. Jach tsoy yirir yoc'at ten Herodes. \v 7 Ts'oc yoc'at u ts'enʌ', caj ya'araj ti' u ts'enʌ': \p ―Ʌcʌtan tu wich C'uj wa ba' a c'at je' in ts'ic tech. Wa mʌ' in ts'a tech cax u quinsen C'uj. \p \v 8 U ts'enʌ' Herodes caj bin tu yʌn u nʌ'. Caj ara'b ti' ten u nʌ': \p ―Xen c'atej ca' u xonch'ʌctej u car Juan a cu yacsic ja' tu jo'r mac ca' u ts'aj tech u jo'r Juan. Ca' u but'ej tech ich u rʌquir quir a pe'jic u jo'r Juan. \p \v 9 Caj yubaj u c'ata'r ten u ts'enʌ': \p ―Chuquej ten u jo'r Juan. Tu pachir tucraj quire' mʌ' u c'at u quinsa'r Juan ten Herodes. Quire' tu rʌc u'yajob mac cura'an tu cu qui'qui' janʌnob, quire' caj u toc araj: “Je' in ts'ic tech a ba' a c'at.” Rajen caj tuchi'ta'b ten Herodes ca' xonch'ʌctac u car Juan. \p \v 10 Caj ya'araj Herodes: \p ―Xen xonch'ʌctej u car Juan tu mʌca'an. \p \v 11 Seb caj u ch'aj u jo'r Juan ich u rʌquir. Caj ts'a'b ti' xquic caj bin u ts'aj ti' u nʌ'. \p \v 12 Caj tarob u camsʌwinicob Juan. Caj tar ch'a'bir u baquer Juan, caj u mucob u baquer. Ts'oc u muquicob u baquere', caj bin arbir ti' Jesús: “Mʌna' Juan.” \s1 Jesús caj u ts'aj yo'och a cinco mil xibo' \r (Mr. 6.30‑44; Lc. 9.10‑17; Jn. 6.1‑14) \p \v 13 Jesús caj yubaj bic tabar caj quinsa'b Juan caj bin Jesús. Tu junan caj binij. Caj binij yejer chem tu mʌna' mac. Caj yubob caj bin Jesús tu junan, caj rʌc tar a pimo'. Caj rʌc c'uchob ich Jesús. A pimo', caj joc'ob tu cajar caj binob ich yoc tu yʌn Jesús. \v 14 Caj oc Jesús ich chem caj yiraj jach pim mac caj u much'quintob u bʌj ich Jesús. Caj yiraj a pimo', caj u yajquintaj quire' otsir caj irir ten Jesús rajen. Caj jawsa'b u yajirir a mac tar purbir. \v 15 Oq'uin caj c'uchij u camsʌwinicob ich Jesús. Caj c'uchob u camsʌwinicob Jesús caj ya'arob: \p ―Cu bin ic yum. Mʌna' mac a tera'. Arej u binob u mʌnejob yo'och quir u janticob a pimo'. Arej ti'ob ca' xicob u mʌnejob yo'och ich u chan cajarob. \p \v 16 Jesús caj ya'araj ti'ob: \p ―Cax mʌ' ju binob ―quij Jesús―. Ts'ajex yo'och pan. \p \v 17 Caj u nuncajob u camsʌwinicob: \p ―Mʌ' ya'ab in wo'och panobi'. Yʌn cinco pan tenob. Ca'tur cʌy yʌn tenobi'. \p \v 18 Jesús caj ya'araj: \p ―Chuquej tera' ―quij Jesús. \p \v 19 Jesús caj ya'araj ti' a pimo': \p ―Rʌc much'quintex a bʌj. Curenex ich su'uc. \p Caj rʌc curʌjob. Caj u rat'aj yo'och pan a cinco pano'. Caj u rat'aj yo'och cʌy xan, ca'tur cʌy. Caj u pʌctaj ca'anan caj u t'ʌnaj C'uj Jesús: \p ―Bayo' C'uj ―quij Jesús―. Ta ts'aj ij co'ochex pan. \p Caj ts'oc u t'ʌnic C'uj Jesús, caj u rʌc jʌsaj ti' u camsʌwinicob. Robob ca' u rʌc t'axaj yo'och ti' a pim. \v 20-21 Caj u jantob a pimo', cinco mil xib caj rʌc na'achʌjob. Mʌ' u xacaj a xquic, mʌ' u xacaj u chan ti'ar. Pachir caj u marajob doce xac, chup u xet'er. Caj u rʌc marob u xet'er quire' mʌ' ju rʌc jantaj. \s1 Jesús tan u bin ich yoc'o ja' \r (Mr. 6.45‑52; Jn. 6.16‑21) \p \v 22 Seb caj ya'araj Jesús yocarob u camsʌwinicob ich chem quir u ch'ʌctic c'ac'nab. Ra' yʌn u c'uchurob camsʌwinicob pach c'ac'nab. Pachir ca' bin c'uchuc Jesús. Caj bin u t'ʌnej ca' xicob a pimo'. \v 23 Caj ts'oc u tuchi'tic a pimo', caj rʌc binob. Caj bine', caj bin Jesús u t'ʌnej C'uj ich u jo'r p'uc wits. Tu junan caj bin. Caj bin ic yum ti' yʌn Jesús tu junan. \v 24 A chemo', ti' yʌn chumuc c'ac'nab. Caj c'uchij chumuc c'ac'nab caj tar yic'ar. Caj nup'o' yic'ar ich chumuc c'ac'nab. Cu ts'icch'inta'r u chemin ten u yamin. \v 25 Cu sastar caj c'uchij Jesús tu yʌnob u camsʌwinicob. Caj tar Jesús ich yoc'o ja'. \v 26 Caj yiraj u camsʌwinicob cu tar Jesús ich yoc'o ja' caj jaq'uij yorob. Caj awʌtnʌjob quire' sajʌcob. Caj ya'arob: \p ―Quisin cu tar. \p \v 27 Seb caj u puraj u t'ʌn, Jesús caj ya'araj: \p ―Chichquintej a worex, ten ―quij Jesús―. Mʌ' ja ch'iquex sajquire' ten. \p \v 28 Caj ya'araj Pedro: \p ―Jaj Ts'ur, ar in tar tu yʌnech ich yoc'o ja' wa tech ca tar ich yoc'o ja'. \p \v 29 Caj ya'araj Jesús: \p ―Cojen. \p Caj joc' ich chem Pedro. Caj bin yoc'o ja' caj c'uchuc tu yʌn Jesús. \v 30 Caj yubaj u tar c'am yic'ar Pedro caj jaq'uij yor. Caj jaq'uij yore' caj u yʌnxchun u jurur. Caj awʌtnʌjij: \p ―Taquen, Jaj Ts'ur. \p \v 31 Tabar u c'uchur ich Jesús caj jur. Caj chuc u c'ʌb ten Jesús, caj joc'sa'b ten Jesús. Caj ara'b ten Jesús: \p ―Chichin ca wacsic ta wor ten Pedro. Mʌ' ju yʌn jac'ʌr a wor. \p \v 32 Caj wʌc'ʌs oc Pedro ich chem yejer Jesús caj ch'enij yic'ar. \v 33 A mac a ti' yʌnob ich chem, caj rʌc xonrʌj tu yʌn Jesús quir u c'ujinta'r Jesús. Caj ya'arob: \p ―U pararech C'uj. \s1 Jesús caj u jawsaj u yajir ich u cajar Genesaret \r (Mr. 6.53‑56) \p \v 34 Caj c'uchob ich chi'c'ac'nab tu cajar Genesaret quire' caj u ch'ʌctob c'ac'nab. \v 35 A mac a ti' yʌn ich u cajar Genesaret u c'ʌ'omʌnob Jesús. Caj rʌc manob u jumbintejob ti' yʌn Jesús. Rajen rʌc tarob purbir u yajirir ich Jesús. Cax u cajar nʌts'a'an, ti' cu tarob purbir u yajirir. \v 36 Caj chich c'ata'b ti' Jesús ten a mac a yaje': \p ―Cax in tʌrejob yoquirir a noc' wa ja c'at in tʌricob yoquir a noc' ―quij ya'araj ti' Jesús. \p Caj rʌc tarij yoquirir u noc' Jesús caj rʌc jaw. \c 15 \s1 Bic tabar cu pʌyic u si'pir mac \r (Mr. 7.1‑23) \p \v 1 Caj tarob tu yʌn Jesús. Tarob u winiquirob judío a fariseobo' quir u c'aticob ti' Jesús. Tar u tar u winiquirob judío a fariseobo' ich u cajar Jerusalén. Yet taracob yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés. Mʌ' ya'ab caj c'uchob ich Jesús. \v 2 Caj c'ata'b ti' ten u winiquirob judío a fariseobo' yejer yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés: \p ―Biquinini' a camsʌwinicob mʌ' u quibejob a ba' cu ya'aricob ic nunquir? Rajra' cu janʌnob. Mʌ' u p'o'icob u c'ʌb cu janʌnob. \p \v 3 Caj c'ata'b ti'ob ten Jesús: \p ―Biquinin ca cʌrʌx betiquex u t'ʌn C'uj? Biquinin u t'ʌn a nunquirex ca cʌniquex? Mʌ' tan a quibiquex a ba' cu ya'ariquex C'uj. \p \v 4 Caj u ya'araj Jesús: \p ―“Ca' a sʌjt a tet, quij C'uj. Baxuc a nʌ' xan ca sʌjtic. Mʌ' tsoy a pach'ic a tet yejer a nʌ'. Bin a ca' quimin, quire' caj pach'aj u tet yejer u nʌ'. Cu joc'sa' ch'inbir u jo'r ten u rac'ob quire' caj u pach'aj u tet yejer u nʌ'.” Baxuc caj ya'araj C'uj ich u t'ʌn. \v 5 Biquinin techex ca wa'ariquex a tet yejer a nʌ' mʌ' u c'uchur a worex a yamtex a tet yejer a nʌ' quire' a ba' yʌn techex caj a toc ts'ajex ti' C'uj? Baje'rer mʌ' techex yʌnin, C'uj yʌnin. \v 6 A techexo', ca camsiquex cax a mac cu ya'aric: “Mʌ' in yamtic in tet yejer in nʌ'. Caj in toc rʌc ts'aj ti' C'uj.” Quire' mʌ' caj a quibex u t'ʌn C'uj a cu ya'aric: “Ca' a sʌjtex a tet yejer a nʌ'.” Ca chen qui' cʌnantiquex u t'ʌn a nunquirex. \p \v 7 Caj ya'araj Jesús ti' u winiquirob judío a fariseobo': \p ―Irechex wa ca'tur a tucurex, quire' taj caj u camsa techex Isaías uch. Caj u ts'ibtajechex uch: \q1 \v 8 A je' maca', quij Isaías. Cu tusaricob: “Quin sʌjticob C'uj”, chen a tu pixamo' cu ya'aricob: “Mʌ' in sʌjtic C'uj.” \v 9 Caj u ts'ibtaj Isaías uch: A C'ujo' cu ya'aric: “Ba'wir cu chen c'ujintiquenob wa mʌ' u quibicob in t'ʌn? Mʌ' ja wirej, chen u t'ʌn winiquir cu quibicob quire' raji'ob cu camsicob u t'ʌn winic irej wa ju t'ʌn C'uj cu camsicob.” \m Baxuc caj u ts'ibtaj Isaías uch. \p \v 10 Jesús caj u pʌyaj mac a pimo'. Caj ya'araj Jesús ti' a mac caj u much'quintob u bʌj: \p ―U'yex ba' quin wa'aric techex ca' a cʌnex. \v 11 A mac a cu yubic u si'pir, ra' mʌ' u yacsic u si'pir quire' a ba' caj u jantaj. Ra' cu yacsic tu si'pir u t'ʌn a cu joc'ar tu chi', a c'aso'. \p \v 12 U camsʌwinicob Jesús caj u juts'ob u bʌj ich Jesús. Caj ara'b ti' Jesús ten u camsʌwinicob: \p ―A ba' caj a wa'araj ti'ob sam, caj a choquintaj u yorob u winiquirob judío a fariseojo'. Mʌ' wa ta wu'yaj ―quij u camsʌwinicob? \p \v 13 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: \p ―U t'ʌn C'uj mʌ' u ch'eja'r. A cu tus camsicob cu ya'aricob u t'ʌn C'uj cu tsec'ticob. Ra' cu bin ch'eja'r ten ic Tet C'uj ca'anan. Irej a mac a cu joc'sic u che'er yejer u mo'os. \p \v 14 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: \p ―Tsire'ej u tucurob u winiquirob judío a fariseojo'. Irob mʌna' u wichob a fariseojo'. A mac a cu pʌyic u jer ch'op u wich tu cu bin rubur tu ch'ica'anin ru'um. Mʌ' ja wirej, tu cu binob erar ich c'ac'. Mʌ' ja wirej, cu yubic u t'ʌn a fariseojo'. \p \v 15 Pedro caj tarij ich Jesús. Caj c'ata'b ti' Jesús ten Pedro: \p ―Ba' quire' u c'at ya'aric a caj a camsaj u winiquirob judío a fariseojo'. A caj a wa'araj ti': “Cax mʌ' ju p'o'ic u c'ʌb cu janʌn.” \p \v 16 Caj ya'araj Jesús ti' Pedro: \p ―Mʌ' wa ja najtex irechex u winiquirob judío a fariseojo' xan? \p \v 17 Ara'b ti' Pedro ten Jesús: \p ―A ca jantic a wo'ocho', cu bin ta chocher, ca ta'ic. \v 18 Mʌ' ja wirej, ti' u tar cu joc'ar a t'ʌn ta chi'. A c'aso', ti' u tar ti' u tucur mac. Quire' c'as rajen cu pʌyic u si'pir. Mʌ' quir u janʌn. \v 19 Quire' a c'as ca tucric ti' cu yʌnxchun tu tucur mac, quire' cu tucric u quinsic mac. Quire' a mac a cu man, ti' cu tar a cu tucric. Quire' cax mʌna' u mam cu tucric u man, ti' cu tar cu joc'ar tu tucur. Baxuc xib xan, cu tucric u man cax mʌna' u rac'. Ti' cu tar u joc'ar tu tucur. A cu ch'ic u ba'tʌc mac, ti' cu tar u joc'ar tu tucur. Quire' a cu tus, ti' u tar u joc'ar tu tucur. Quire' a cu pac'ʌr u pach u rac'ob, ti' u tar u joc'ar tu tucur. \v 20 A ray u si'piro' cu casquintic mac. Quire' a ba' cu janʌn mac cax rajra' cu janʌn mʌ' u pʌyic u si'pir mac. \s1 Caj tar xquic ich jumpet ru'um. Tar ich Jesús \r (Mr. 7.24‑30) \p \v 21 Ruc' Jesús tu cajar tuj tar c'atbir ten u winiquirob judío a fariseojo' ti' Jesús: \p ―Biquinin mʌ' u p'o'icob u c'ʌbob a camsʌwinicob cu janʌnob? \p Caj joc' Jesús tar cu bin tu ru'um bʌytʌc tu yʌn u cajar Tiro yejer u cajar Sidón. \v 22 Caj tar xquic. Ti' u tar xquic u ru'umin cananea. Caj tar cʌjtar ich u ru'umin Tiro yejer u cajar Sidón. Caj tar ich Jesús caj u c'am t'ʌntaj: \p ―Jaj Ts'urir ―quij―, quire' u pararech a nunquir David. Yajquinte ten yejer in chan parar xquic. Aca'an quisin ti', jach yaj. \p \v 23 Barej Jesús mʌ' ju nuncaji'. Caj tarob u camsʌwinicob Jesús caj u chich c'atajob ti' Jesús: \p ―Cu jach chich t'ʌniquenob a xquico'. \p \v 24 Caj ya'araj Jesús: \p ―Mʌ' ya'araj in bin C'uj, chen tu satʌr u winiquirob judío. Quin bin in tsec'tej ti'ob quire' C'uj cu yiric irob tʌmʌn yuc a satʌro'. \p \v 25 Caj u juts'aj u bʌj xquic ich Jesús caj xonrʌj. Caj ya'araj: \p ―Jaj Ts'urir, chan yam ten. \p \v 26 Caj ya'araj Jesús ti' xquic: \p ―Mʌ' tsoy in ts'ic tech a ba' caj u ts'aja C'uj ti' u winiquirob judío. Mʌ' quir in yamtiquech. Mʌ' u winiquir judíojech. Quire' mʌ' tsoy u ts'abʌr tech a ts'aja'an ti' u winiquirob judío irej wa tan u taquic u yoch u parar quir u ts'ic ti' pec'. \p \v 27 Caj ya'araj a xquic: \p ―Jach jaj, Jaj Ts'ur, a ba' ca wa'aric. A pec'o' cu chuquic u jantej u p'up'ir yo'och u winiquirir wa cu potar ich yaran pojche'. Rajen quin c'atic tech ca' a yam ten cax chichin. \p \v 28 Jesús caj u nuncaj ti' xquic: \p ―Taj caj a qui' acsaj ta wor ten xquic. Ca' joc'ac u quisinin a chan parar xquic. A ta chich c'ata ten. \p Sep caj jaw u chan parar xquic. \s1 Jesús caj u jawsaj mac, jach ya'ab caj u jawsaj mac \p \v 29 Caj joc' Jesús tu caj u jawsaj u parar chan xquic aca'an quisin ti'. Caj manij chi'c'ac'nab. U c'aba' u c'ac'nabir Galilea. Caj nac Jesús ich u jo'r p'uc wits caj curaj. \v 30 Caj c'uchij a pimo' tu yʌn Jesús. Caj tar purbir mech yoc. Caj tar purbir xan ch'op u wich. Caj tar purbir xan mʌ' u joc'ar u t'ʌn. Caj tar purbir mech u c'ʌb xan. Baxuc u yajirir ya'ab, caj tar purbir ich Jesús. Caj tar chaquinbir ich yoc Jesús. Caj jawsa'b ten Jesús. \v 31 Caj yirob a pimo' jawsa'b a mʌ' u joc'ar u t'ʌn, caj joc' u t'ʌn. Caj yirob a pim caj jaw u yac'bir u wich, caj u qui' iraj u ber. Caj yirob u rʌc jawʌr mech yoc, caj yirob u ximbar. Caj yirob u jawʌr mech u c'ʌb, caj tsoyij u c'ʌb. Caj jaq'uij yorob a pimo'. Caj ya'arab ti' C'uj: \p ―Jach caremech C'uj u C'ujirech u winiquirob israel. \s1 Jesús cu ts'ic yo'och cax cuatro mil xib cu jansic \r (Mr. 8.1‑10) \p \v 32 Caj u pʌyaj u camsʌwinicob Jesús caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: \p ―In c'at in yajquinticob ti' a pimo', quire' wi'ichʌjob. Quire' mʌna' u nup u q'uinin ti' yʌnob tu yʌnen. Mʌna' yo'och, mʌ' ba' cu janticob. Mʌ' jin c'at in tuchi'ta'r ich yatochob, quire' mʌna' ba' cu janticob. Quire' mʌ' ju c'uchurob ich bej, quire' wi'ij. \p \v 33 Caj ya'araj u camsʌwinicob: \p ―Bic tabar ij quirej ij co'och quire' jach pim? Quire' mʌna' mac cʌja'an tera' quir ic mʌnic yo'och. \p \v 34 Jesús caj u c'ataj ti' u camsʌwinicob: \p ―Mun yʌn techex a wo'ochex pan? \p Caj u nuncajob: \p ―Yʌn siete pan. Mʌ' ya'ab cʌy yʌn ti'. \p \v 35 Caj ara'b u cutarob a pimo' ten Jesús ich ru'um. \v 36 Caj ts'a'b ti' Jesús ten u camsʌwinicob. Siete pan caj ts'a'b ti' Jesús. Ts'a'b ti' cʌy Jesús. Caj u t'ʌnaj C'uj Jesús: \p ―Bayo' C'uj caj a ts'aj to'on ij co'och. \p Caj ts'oc u t'ʌnic C'uj, caj u ts'aja ti' u camsʌwinicob Jesús. Caj u rʌc jʌsajob ich a pimo'. \v 37 Caj jantob caj rʌc najchʌjob. Caj xur u janticob ti' rʌc p'at u xet'er. Caj u marob u xet'er caj chup siete xac. \v 38 Yʌn cuatro mil xib caj janob. Mʌ' tu xacob mun a xquic caj janʌnob. Mʌ' xaca'an u parar xan. \v 39 Caj ts'oc u janʌnob caj ya'araj ti'ob a pim ca' xicob. Caj oc Jesús ich chem caj bin tu ru'umin Magdala. \c 16 \s1 U winiquirob judío a fariseojo' caj c'ata'b ti' Jesús wa carem beyaj. Caj u c'atajob u winiquirob judío a saduceobo' xan \r (Mr. 8.11‑13; Lc. 12.54‑56) \p \v 1 U winiquirob judío a fariseojo' yejer u winiquirob judío a saduceobo', caj binob irbir Jesús quir yubicob u t'ʌn Jesús. Soc c'ucha'an yorob u chucur Jesús. Rajen caj u tus c'atajob ti' u carem beyaj a cu tar ich C'uj. \v 2 Jesús caj u nuncaj ti'ob: \p ―A techexo', ca wa'ariquex: “Mʌ' ju tar ya'arir oq'uin quire' chʌc u muyarir.” \v 3 A techexo', ca wa'ariquex cu sastar je' u tar ya'arir a mʌ' ac'bir u muyarir yejer chʌc. A techexo', jach c'asechex. Ca wa'ariquex c'ucha'an a worex a wa'ariquex mʌ' ju tar ya'arir. A techexo', c'ucha'an a worex a wa'ariquex: Je' u tar ya'arire'. Chen aro' c'ucha'an a worex a najtiquex ti'. Chen mʌ' ju c'uchur a worex a najtex u carem beyaj a beta'b ten C'uj tu q'uinin baje'rer. \p \v 4 Caj ya'araj Jesús ti'ob u winiquirob judío a fariseojo' yejer u winiquirob judío a saduceobo': \p ―Techex a mac a cuxa'an tu q'uinin baje'rer ca c'atiquex carem beyaj quire' jach c'asechex. Quire' mʌ' taj caj a c'ujintex C'uj. Chen ca binex a wirex in riq'uir mʌna' u nup u q'uinin. Iren Jonás caj wʌc'ʌs xeja Jonás ten cʌy quire' C'uj. Ra' u carem beyaj bin a ca' a wirex. \p Caj bin Jesús nach, caj p'at u winiquirob judío a fariseojo' yejer u winiquirob judío a saduceobo'. \s1 Qui' cʌnantex a ba' cu camsicob u winiquirob judío a fariseojo' \r (Mr. 8.14‑21) \p \v 5 Caj bin u camsʌwinicob Jesús pʌchi c'ac'nab. Caj tubi ti'ob u ch'icob yo'och pan u jantejob. \v 6 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: \p ―Qui' cʌnantex a bʌj ti' a ba' ca cʌniquex ti' u winiquirob judío a fariseojo' yejer u winiquirob judío a saduceobo'. Quire' ba' cu beticob irej u ts'ac pan cu sip. \p \v 7 Quire' cu tsicbarob u camsʌwinicob ich u rac'ob: \p ―Rajen ―quij ya'aric to'on ij cʌjcamsʌyʌjir― quire' caj u yiraj mʌ' ic ch'a'ic ij co'och pan. \p \v 8 Jesús caj yubaj a ba' cu muc u aricob u camsʌwinicob. Caj ya'araj: \p ―Biquinin ca wa'ariquex: “Mʌna' a wochex pan.” Chichin a wacsamʌnex ta worex. Quire' Jesús yer caj u tucrajob mʌ' tu ch'ajob yo'och pan. Chen tar p'ato'. \p \v 9 Caj ya'araj Jesús: \p ―Mʌ' wa ta najtajex? Mʌ' wa c'aj techex? Yʌn to'on cinco pan ca'ch caj in rʌc jʌsaj ti' cinco mil xib. Mʌ' wa c'aj techex mun xac cax chup a ta marex? Mʌ' ja wirej, u carem beyaj caj a wirajex? \v 10 Mʌ' wa c'aj techex a yʌn siete pan caj in rʌc jʌsaj ti' cuatro mil xib. Mʌ' wa c'aj techex mun xac caj ic rʌc maraj. Mʌ' ja wirej, u carem beyaj caj a wirajex? \p \v 11 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: \p ―Biquinin mʌ' a qui' najtajex? Mʌ' raji' quin wac techex a wo'ochex pan. Caj in wa'araj techex, qui' cʌnantex a bʌj ti' a ts'ac a cu sip yo'och pan u winiquirob judío a fariseojo' yejer u winiquirob judío a saduceojo'. \p \v 12 Caj u najtajob u camsʌwinic Jesús: “A ba' caj u ya'araj Jesús, mʌ' raji' cu yac to'on. Tu camsa to'on an ten bic cu sip yo'och pan, a ba' cu camsico'on u winiquirob judío a fariseojo' yejer u winiquirob judío a saduceojo'. Qui' cʌnantex a bʌj ti' a ba' cu camsiquech u winiquirob judío a fariseojo' yejer u winiquirob judío a saduceojo'.” \s1 A techo', Cristojech a quic pajic u tar ich C'uj \r (Mr. 8.27‑30; Lc. 9.18‑21) \p \v 13 Caj c'uchij Jesús bʌytʌc ich u cajar Cesarea de Filipo. Caj u c'ataj ti' u camsʌwinicob: \p ―Mac cu ya'ariquenob ―quij Jesús― a pimo' u pararen C'uj quire' taren in yamtic mac tu cotor? \p \v 14 Caj ya'arajob: \p ―Mʌ' ya'ab tij cu'yaj u juminticob caj u pʌchechob: “Juanech, a cu yacsic ja' tu jo'r mac.” U jer caj ya'arob: “Elíasech.” Ti' yʌn xan cu ya'aric: “Jeremíasech.” U jer cu ya'aric: “U jerech yʌjtseq'uirech u t'ʌn C'uj.” \p \v 15 Caj ya'araj Jesús ti'ob: \p ―A techexo', a mac ca wa'ariquex ten? \p \v 16 Caj ya'araj Simón Pedro ti' Jesús: \p ―A techo', Cristojech, a mac tuchi'ta'b ten C'uj. U pararech C'uj. A C'ujo' cuxa'an. \p \v 17 Jesús caj u nuncaj ti': \p ―Qui'quintej a wor Simón, ra' a tet Jonás. C'uj caj u ts'aj a najtej wa Cristojen. Mʌna' mac caj u ts'aj a najtej tech. Chen ic Tet a ti' yʌn ca'anan raji' caj u ts'aj a najtej. \v 18 A teno' quin wa'aric tech Pedrojech. U c'at ya'aric a c'aba' Tunichech. Quire' mʌ' u c'ax a tucur toc taj ca tucric jach Cristojen. Mʌ' ju c'uchur u yor ten quisin u taquiquech ti' ten quire' ca jach c'ujintiquen Cristo. \p \v 19 Caj ya'araj Jesús ti' Pedro: \p ―A teno' quin wacsiquech u ts'urirech a rac'ob quire' in muc' cu bin ts'abir tech. A ba' cu beticob a rac'ob wa tsoy ta t'ʌn tech, bayiri' tsoy tu t'ʌn C'uj. Wa mʌ' tsoy cu beticob a rac'ob quire' mʌ' tsoy ta t'ʌn, tech bayiri' ti' C'uj xan. \p \v 20 Caj u chich araj Jesús ti' u camsʌwinicob: \p ―Mʌ' a yʌn bin a wa'arex wa Cristojen. \s1 Jesús cu ya'aric bin u ca' quimin \r (Mr. 8.31―9.1; Lc. 9.22‑27) \p \v 21 Ra' u q'uinin Jesús caj u yʌnxchun u camsic u camsʌwinicob. Ti' cu bin u muc'yaj Jesús ich u cajar Jerusalén quire' u jach ts'urirob sacerdote. Bayiri' xan ti' yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés. Bayiri' ti' u jach ts'urir u cajarob u winiquirob judío. Bin u ca' quinsbir Jesús ich u cajar Jerusalén. Ya'araj ca' bin riq'uir tu quimirir: “Ca' bin manac mʌna' u nup u q'uinin quin ca' riq'uir” ―quij Jesús. \p \v 22 Pedro caj mach u c'ʌb Jesús caj bin Pedro yejer Jesús tu junan quir u tsicbar. Caj ya'araj Pedro: \p ―In c'at C'uj ca' u yamtech Jaj Ts'ur soc mʌ' a muc'yaj soc mʌ' a quinsa'. \p \v 23 Chen Jesús caj p'us u pach ti' Pedro. Mʌ' ju c'at yubic Jesús ya'aric Pedro: “Mʌ' a yʌn quinsa'r.” Caj ya'araj Jesús: \p ―Joq'uen Pedro, irech quisin Satanás ―quij Jesús―. Mʌ' a p'usic in wor ―quij Jesús―. Mʌ' quet a wor yejer C'uj, quet a wor yejer xib Pedro. \p \v 24 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: \p ―An ten bic ten ca' bin muc'yajnʌquen ich cruz. Baxuc techex, ca' bin mucyajnʌquechex quire' caj a c'amex in t'ʌn, cax ca bin a quimechex ich cruz. Baxuc xan, ca' a p'ʌtiquex a ba' ca pachtiquex ta worex wa ja c'atex a cʌniquex in t'ʌn ―quij Jesús―. \v 25 Quire' a mac mʌ' u c'at u taquic u cuxtar ti' u rac'ob tu cu chucur u pach ten u rac'ob, quire' caj u yacsaj tu yor ti' in t'ʌn. Chen ra' cu bin taquic u pixam. Chen a mac u c'at u taquic u cuxtar ti' u rac'ob tu cu chucur u pach ten u rac'ob. Je' u satʌr u pixame', quire' mʌ' ju c'at u c'ʌmic in t'ʌn quir u cuxtar munt q'uin ich ca'anan. \v 26 Cax chen toc rʌc yʌn a ba' yʌn te' ich yoc'ocab. Chen u pixam je' u satʌre'. Rajen mʌ' ba'wir ti' u ba'tʌc ich yoc'ocab. Mʌ' biq'uin c'ucha'an yor u bo'otej u pixam. \p \v 27 Jesús caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: \p ―Ca' bin taquen yejerob yʌjmasirob u t'ʌn C'uj. Yejer u sasir C'uj ca' bin taquen. Jujuntur quin bin in bo'otej, a tu jach c'ʌmajob in t'ʌn an ten bic caj man tu tsoyir C'uj. Quire' taren in yamtic mac tu cotor. \p \v 28 Caj ya'araj Jesús: \p ―Taj quin wa'aric techex. Yʌn mac mʌ' ya'ab tera' mʌ' ju quimin hasta yiric in tar ich yoc'ocab quir a reyintiquex C'uj. \c 17 \s1 Caj waysa'b Jesús ʌcʌtan ich u camsʌwinicob \r (Mr. 9.2‑13; Lc. 9.28‑36) \p \v 1 Ti' yʌn uch Jesús ich u cajar Cesarea de Filipo tu caj u camsej ti'ob u camsʌwinicob. Caj manij seis u q'uinin Jesús caj u pʌyaj Pedro yejer Juan yejer Jacobo. U bʌjob Jacobo, Juan. Caj binob ich u jo'r wits tu ca'anan u jo'r wits. Caj binij Jesús yejer u camsʌwinicob mʌ' ya'ab. Mʌna' u nup. \v 2 Ʌcʌtan u camsʌwinicob caj waysa'b Jesús. Caj waysa'b u sasirir u wich Jesús, irej u sasirir ic yum q'uin. Baxuc u jach cha'aj u noc', irej u sasirir ic yum. \v 3 Seb caj irir ix ba' Moisés yejer ix ba' Elías ten u camsʌwinicob. Caj tsicbanʌjob yejer Jesús, caj ir ten u camsʌwinicob Jesús. \v 4 Pedro caj u t'ʌnaj Jesús: \p ―Jaj Ts'urir ―quij―. Jach tsoy te' yʌno'ona' tera'. Arej in chan tʌsej paser. U tiriri' tech. U tiriri' ti' Moisés. U turiri' ti' Elías. \p \v 5 Caj u yub u t'ʌn C'uj Pedro ca'anan. Caj yiraj u tar u muyarir, jach sʌc t'ina'an, rʌc bʌcrista'b tu cotor. Caj yubaj u t'ʌn ich u muyarir. Caj yubaj ya'aric Pedro: \p ―A je' in jach parar, in jach yaj. Jach qui' in wor. Ca' a u'yex u t'ʌn. \p Ti' toy cu t'ʌn Pedro yejer Jesús caj yir u tar u muyarir. \p \v 6 Caj ts'oc yubic u t'ʌn ich u muyarir u camsʌwinicob Jesús, caj rʌc nacrʌjob ich ru'um. Jach jaq'uij yorob. \v 7 Jesús caj u juts' u bʌj ichob u camsʌwinicob. Caj u tʌraj ti'ob soc yerob ti' yʌn Jesús. Caj ya'araj ti'ob: \p ―Riq'uenex mʌ' a ch'ic sajaq'uirex. \p \v 8 Caj ric'ob u camsʌwinicob Jesús caj yirob mʌna' ix ba' Moisés, bayiri' ix ba' Elías. Mʌna' mac chen Jesús tu junan. \p \v 9 Cu yemenob ich u jo'r p'uc wits. Jesús caj u toc t'ʌnaj u camsʌwinicob soc mʌ' ya'aricob wa yirob ix ba' Moisés yejer ix ba' Elías, cax a ba' yubmʌnob xan, hasta in ca' riq'uir ca' bin quimiquen, a teno' a mac tar u yamtic mac tu cotor. Jeroj arex a ba' caj a wirex. \p \v 10 Caj u c'atajob u camsʌwinicob ti' Jesús: \p ―Quire' tech caj a wa'araj to'on. Mʌ' a yʌn bin a wa'arex wa caj in wirob ix ba' Elías yejer ix ba' Moisés. Biquinin cu ya'aric yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés: “Raji' cu yʌn bin tar ix ba' Elías, pachir cu tar a Cristojo”? \p \v 11 Caj u nuncaj ti'ob Jesús: \p ―Taj ―quij Jesús―. Ix ba' Elías cu yʌn bin tar uch quir u pʌyic u ber Cristo soc u c'axicob yorob, soc u rʌc p'ʌticob c'as u winiquirob judío. \v 12 A teno', ―quij Jesús―, quin wa'aric techex, toc tarij Elías chen mʌ' u c'ʌ'otajob Elías. Mʌ' tu yacsajob ti', caj quinsa'b ti', quire' baxuc u c'atob a mac caj u chucajob ti'. Baxuc a teno' ―quij Jesús―, quin bin in muc'yaj ca' bin u chuquenob xan. \p \v 13 U camsʌwinicob caj yubob ba' ya'araj Jesús caj u jach najtajob raji' Juan cu tsicbʌtic Jesús. Ra' Juan a cu yacsic ja' tu jo'r mac. \s1 Jesús caj u jawsaj chan xib a cu yʌn saj quimin \r (Mr. 9.14‑29; Lc. 9.37‑43) \p \v 14 Caj urob Jesús ich u jo'r ca'anan wits. Caj c'uchij tu yʌnob a pimo'. Caj u juts u bʌj turi' xib ich tu yʌn Jesús. Caj xonrʌj ʌcʌtan ich Jesús. \p \v 15 Caj ya'araj: \p ―Jaj Ts'urir ―quij―. Ca' yajquintej in parar. Yamtej ti', cu sʌj quimin. Tiri' cu rʌc rubur ich ja'. Cu jach muc'yaj. \v 16 Caj tar in puric ich a camsʌwinicob mʌ' tu jawsajobi'. A camsʌwinicob, mʌ' c'ucha'an yorob u jawsej. \p \v 17 Caj ya'araj Jesús ti': \p ―A techexo', a mac cuxa'an tu q'uinin baje'rer, mʌ' ca wacsiquex ta worex. Mʌ' ca quibiquex in t'ʌn. Mʌ' ya'ab u q'uinin ti' yʌnen tu yʌnechex. Arex mun u q'uinin quin muc'tic techex quire' mʌ' a quibex in t'ʌn. Arex ca' tac purbir chan xib tera'. \p \v 18 Jesús caj u joc'saj c'ac'as quisin. Caj u q'ueyaj. Ra'iri' u q'uinin caj toc jaw chan xib. \p \v 19 Caj tarob u camsʌwinicob yicnʌn Jesús caj tsicbanʌjob yejer Jesús, quire' rʌc binob a pimo'. Caj c'ata'bi ti': \p ―Biquinin a tenobe' mʌ' c'ucha'an in worob in joc'sicob quisin? \p \v 20 Caj ya'araj Jesús ti'ob. \p ―Mʌ' ca wacsiquex ta worex, rajen mʌ' c'ucha'an a worex a joc'sex. Taj quin wa'ariquex tech, an ten bic yijir u wich mostaza. Mʌ' ja wirej, jach mijin. Wa bayiri' ca wacsiquex ta worex, cax an ten bic mijin u yijir mostaza, cax a ba' cu tar techex c'ucha'an a worex ti'. C'ucha'an a worex ti' tu cotor ba' wa ca wacsiquex ta worex ti' ten. \v 21 A je' quisin caj in joc'sajo' juntur quisin. Chen a techexo' ca' a t'ʌnex C'uj. Bayiri' ca' a p'ʌtex a janʌnex soc c'ucha'an a worex a joc'siquex. \s1 Bin in ca' quimin \r (Mr. 9.30‑32; Lc. 9.43‑45) \p \v 22 Ti' cu manob Jesús yejer u camsʌwinicob ich u ru'umin Galilea. Jesús caj ya'araj: \p \v 23 ―A teno' bin in ca' quinsbir. Cu yʌn tarob u chuquiquenob mac quir in quinsa'. Ca' bin mʌnac mʌna' u nup u q'uinin je' in ca' riq'uire'. \p Caj yubob ya'aric Jesús caj jach tucra'b Jesús ten u camsʌwinicob. \s1 Cu bo'otic u bo'orir tu cu yocar u c'ujinticob C'uj u winiquirob judío ich carem naj \p \v 24 Caj c'uchob Jesús yejerob u camsʌwinicob ich u cajar Capernaum. Caj tar yʌjc'ʌmin u taq'uin tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Caj bin ich Pedro caj c'ata'b ti' Pedro: \p ―Cu bo'otic wa ja wʌjcamsʌyʌjir tu cu yocar ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío? \p \v 25 Caj nuncaj Pedro: \p ―Cu bo'otic u bo'orir tu cu yocar. \p Caj ts'oc u ya'aric aro', caj oc ich yatoch tu yʌn Jesús. Caj u yʌn t'ʌnaj Pedro, Jesús. Caj c'ata'b ti' Pedro ten Jesús: \p ―Ba' ca tucric tech Pedro. A mac a cu tar nach yʌn u c'atic u bo'orir ten gobierno. A mac a tiri' cʌja'an mʌ' u c'ata'r u bo'orir? \p \v 26 Caj ya'araj Pedro: \p ―Ra' cu c'atic u bo'orir a mac nach u tar. \p Caj ya'araj Jesús: \p ―Rajen cax mʌ' in bo'otic tu cu yocar u naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. \p \v 27 Caj ara'b ten Jesús ti' Pedro: \p ―Soc mʌ' u pʌq'uicob in pach soc mʌ' ya'aric caj in p'astaj carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Joq'uen xen ich chi'c'ac'nab joq'uen rutsej cʌy. A ca yʌn rutsique' jʌp u chi' a wirej wa yʌn u taq'uin. Ra' soc quir a bo'otic quir ij cocar carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Joq'uen a bo'otej ti'ob. \c 18 \s1 A mac jach carem tu cu bin u reyintejob C'uj \r (Mr. 9.33‑37; Lc. 9.46‑48) \p \v 1 Ra' u q'uinin caj tsicbanʌj Jesús yejer Pedro caj u juts'ob u bʌj u camsʌwinicob ich Jesús. Caj c'ata'b ti' Jesús ten u camsʌwinicob: \p ―Arej to'on a mac jach carem tu cu bin u reyinticob C'uj? \p \v 2 Jesús caj u pʌyaj u chan parar mac. Caj u pʌyaj ch'ictar chumuc tu yʌn Jesús. \v 3 Caj ya'araj Jesús: \p ―Jach taj quin wa'aric techex. Ca' a c'axex a worex soc a cʌniquex chichan quire' cu quibic u t'ʌn mac. Wa ja c'atex a wocarex tu cu bin u reyinticob C'uj ich ca'anan. \v 4 Rajen a mac a cu cʌnic a chichano' quire' cu quibic u t'ʌn mac ca' bin c'uchuc tu q'uinin u reyintic C'uj ra' jach manan carem. \v 5 A mac cu yacsic mac a caj u cʌnaj chichan, quire' raji' caj u yacsaj tu yor ti' ten bayiri' cu yacsiquen xan. \s1 Qui' irej a wacsiquex a si'pir \r (Mr. 9.42‑48; Lc. 17.1‑2) \p \v 6 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: \p ―A mac a cu yacsic u si'pir u rac'ob, a caj u cʌnaj chichan, a caj u yacsaj tu yor. Arej jach manan tsoy ca' u jich'ej ich u car yejer yajaw ca'. Ca' u purej u bʌj ich c'ac'nab quire' caj u pʌyaj u si'pir u rac'ob. \v 7 A mac cu jach c'asquintic mac ich tu cotor yoc'ocab jach yaj cu bin yubic yerar a je' xibo'. Yʌn u tar u jer mac quir u c'asquintic u rac'ob. Rajra' yʌn u tar quir u c'asquintic mac jach manan c'as aro'. \p \v 8 ’Rajen quin wac techex: Xonch'ʌctej a c'ʌb wa raji' cu yacsic a si'pir. Cax a woc wa raji' cu yacsic a si'pir. Cax bujuch c'ʌbech, cax bujuch oquech soc a taquic a bʌj. Soc mʌ' a bin tu ca werar ich c'ac' munt q'uin yejer ca'tur a c'ʌb. Bayiri' soc mʌ' a werar yejer ca'tur a woc. \v 9 Baxuc xan a wich. Wa raji' cu pʌyic a si'pir rʌc a wich. Cax bujuch ichech soc mʌ' a bin erar ich c'ac'. Soc a taquic a bʌj wa yejer ca'tur a wich ca bin tu ca werar. \s1 Cax tʌmʌn yuc a irej satʌr Jesús quir u camsic \r (Lc. 15.3‑7) \p \v 10 Caj ya'araj Jesús ti': \p ―Mʌ' a yʌn che'tic a chichan a caj u yacsaj tu yor ten, a ti' yʌn ich yoc'ocab, a irob a je' chichana'. Quire' ti' yʌn u yʌjmasirob u t'ʌn C'uj ti' chichan ʌcʌtan ti' C'uj ca'anan. Raji'ob cʌnanticob yʌjmasirob u t'ʌn C'uj. \p \v 11 Caj ya'araj Jesús: \p ―Taren in yamtic mac tu cotor ich yoc'ocab a mac satʌr quir u jawsic u si'pir. \p \v 12 ’Qui' tucrex a ba' quin bin in camsic techex. Mʌ' wa ti' yʌn xib yʌjcʌnʌnyʌjir cien tʌmʌn yuc. Caj satij turiri' je' u bin u cʌxtej a turiri' sa'at. Cu jamach p'ʌtic yʌrʌc' tʌmʌn yuc a noventa y nueve a ti' yʌnob ich u jo'r wits, ca' xic u cʌxtej turiri'. \v 13 Wa cu yiric yʌrʌc' tʌmʌn yuc a turiri' taj quin wa'aric jach qui' yor. Cax ti' yʌn a noventa y nueve a mʌ' sa'atʌrob. Mʌ' qui' yor hasta cu yiric a turiri', a ra' u q'uinino' cu jach qui' tar yor. \p \v 14 Caj ya'araj Jesús: \p ―Rajen baxuc ic Tet C'uj. Mʌ' u c'at yiric u satʌr a chichan turiri' a mac a cu yacsic tu yor ti' ten, a ca wiriquex bʌytʌc tu yʌnechex. \s1 Bic tabar a jawsiquex u si'pir a wet acsa'orir \r (Lc. 17.3) \p \v 15 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: \p ―Wa ja wet acsa'orir c'as cu yac techex. Cax wa ba' cu betic techex. Tu junan ca wa'ariquex ti' wa ba' cu ya'aric techex. Wa caj u quibaj a t'ʌn a wet acsa'orir, p'eri' a wor yejer. Mʌ' ja wirej, caj u yac'taj u bʌj tu si'pir caj u pʌyaj. Caj a tacaj soc mʌ' u ts'ictar ti' C'uj. \v 16 Wa mʌ' u quibic a t'ʌn a wet acsa'orir, joq'uen pʌyej turiri' wa ca'tur. Ca' a pʌyej soc yubic a wet acsa'orir yʌn u si'pir yet acsa'orir. Soc yiric wa c'ucha'an yor u p'eri'quinticob yor. Soc mʌna' u nup yubic yʌn u si'pir. \v 17 Wa mʌ' u yubiquex a t'ʌnex a wet acsa'orir, ca' a rʌc arex yubejob tu cotor u ts'urir a wet acsa'orir tu ca much'quintiquex a bʌj. Wa mʌ' yubic u t'ʌn tu cotor u ts'urir yet acsa'orir. Mʌ' ja t'ʌniquex an ten bic mac mʌ' yer C'uj. \p \v 18 Jach taj quin wa'ariquechex: \p ―A ba' quir mʌ' a c'atex tu ca much'quintiquex a bʌj ich yoc'ocab, baxuc xan, a C'ujo' mʌ' u c'at. A ba' quir tsoy techex tu ca much'quintiquex a bʌj, baxuc a C'ujo', tsoy yiric C'uj. \p \v 19 ’Taj quin wa'aric techex. Cax wa chan ca'turechex yejer a wet acsa'orir te' ich yoc'ocab. Je' u ts'ic techex ic Tet C'uj a ba' a c'at wa quet a worex. \v 20 Cax wa mʌna' u nup cu tar u much'quinticob u bʌj ti' yʌnen ―quij Jesús―. Cax wa ca'tur quir u c'ujinticob C'uj cu bin ts'abir ten C'uj ti' techex a ba' ca c'atiquex ti'. \p \v 21 Caj tar Pedro ich Jesús caj u c'ataj ti': \p ―Wa cu tar in bʌjob, Jaj Ts'ur. Ya'arej ca' in jawsej u si'pir wa ba' caj u ya'araj. Arej ten mun ca' bin in jawsej u si'pir. Ya'ab u tenin, cax wa siete quin jawsic u si'pir? \p \v 22 Caj u nuncaj Jesús: \p ―Mʌ' jin wa'arej a jawsej siete, cax ya'ab u tenin u tar cax setenta. \s1 Jesús cu camsic bic tabar mʌ' jawsic u yet c'urew \p \v 23 Rajen caj ya'araj Jesús tu cu camsicob: \p ―U ru'umin tu cu bin u reyinticob C'uj ca'anan irej a rey a cu bin u c'atic u bo'orir ti' u c'urew, a mac yʌn u bo'or. \v 24 Caj u yʌnxchun yiric yʌn u bo'or u c'urew ti' u rey. Caj tar purbir ti' rey u c'urew quire' raji' yʌn u bo'or ya'ab. Jaj ix tʌcoj cuatro millones pesos. \v 25 U c'urew mʌ' c'ucha'an yor u bo'otic u rey. Caj u toc araj rey: “Ar u rʌc cʌnej u ba'tac. Bayiri' u rac', ca' u canej yejer u parar ca' u canej. A ba' yʌne', ca' u rʌc canej quir u bo'otic rey.” \v 26 Caj xonrʌj u c'urew ʌcʌtan u rey. Caj ya'araj ti': “Ca' a yajquin ten, Jaj Ts'ur. Sisquintej a wor ten. Je' in rʌc bo'otiquech.” \v 27 Caj sisij yor rey, caj u yajquintaj ti' u c'urew. Caj ya'araj ti' u c'urew: “Tsire'ej cax mʌ' a bo'otic.” Caj ya'araj u rey: “Siptej in c'urew ca' xic.” \v 28 Ra'iri' u c'urew tan tu joc'ar ich rey caj u nup'ob u bʌj u yet c'urewir a mac yʌn u bo'or ti' yet c'urewir. Mʌ' neco'oj u bo'or ten u yet c'urewir. Yʌn ix tʌcoj cuatro pesos. Caj chuc yʌt'bir u c'o'och ten yet c'urewir. Caj ya'araj: “Bo'oten.” \v 29 Caj xonraj u yet c'urewir ʌcʌtan Caj u chich araj: “Yajquinten. Je' in rʌc bo'otiquech tu cotor.” \v 30 “Jot” ―quij―. Caj u c'ubaj u yet c'urewir a mʌ' ya'ab u bo'or ca' xic mʌcbir hasta cu bo'otic u bo'or ti' u yet c'urewir. \v 31 U yet c'urewir ya'ab, caj yajij yorob a ba' caj u yirob caj binob ich rey ya'arajob ti' ba' u ber. \v 32 Caj u pʌyaj u c'urew rey. Caj c'uchij u c'urew tu yʌn rey. Caj ya'araj ti' u c'urew: “Jach c'asech, a teno' caj in wa'araj mʌ' a bo'otej a bo'or quire' caj a chich c'ataj ten. \v 33 Biquinin mʌ' ja yajquintaj a wet c'urewir an ten biquen caj in yajquin tech?” \v 34 A ju rey caj jach ts'iquij. Caj u c'ubaj u c'urew xan, ca' ma'cac hasta cu rʌc bo'otic u bo'or. \p \v 35 Jesús quir u ts'ocar u camsic bic tabar u jawsic u si'pir mac caj ya'araj: \p ―Baxuc in Tet xan a tar yʌn ich ca'anan. Mʌ' ju jawsic techex C'uj wa mʌ' a jawsic u si'pir a wet acsa'orir je'erer, mʌ' u jawsej. \c 19 \s1 Jesús cu camsic mʌ' tsoy u p'ʌtic u rac' \r (Mr. 10.1‑12; Lc. 16.18) \p \v 1 Caj ts'oc ya'aric Jesús bic tabar u jawsic u yet acsa'orir caj u p'ataj u ru'umin Galilea. Caj c'uchij tu ru'umin Judea caj ca' bin pʌchir ya'arir Jordán tu cu tar ic yum. \v 2 Jach pim caj sayob tu pach Jesús caj bin pʌchir ya'arir Jordán caj jawsa'b u yajir. \p \v 3 Caj tar c'atbir ti' Jesús ten jun yarob u winiquirob judío a fariseojo'. Caj u juts'ajob u bʌj ich Jesús quir u tumta'rob yor Jesús. Caj tus c'atob ti': \p ―Tsoy wa ju p'ʌtic u rac' cax a ba' quiri'? \p \v 4 Caj u nuncaj: \p ―Mʌ' wa ja xacmʌnex tu ts'iba'an: “A C'uje' tu yʌn betaj xib yejer xquic caj u betaj yoc'ocab?” \v 5 Bayiri' C'uj caj ya'araj xan: “Rajen a xibo' yʌn u p'ʌtic u tet bayiri' u nʌ' soc u bin u ch'a'ej u rac'. Caj ts'oc u ch'ic u rac' ca'tur yejer u rac' irej wa tu junan.” \p \v 6 Caj ya'araj Jesús: \p ―Rajen mʌ' biq'uin ca'tur a mac a tu ch'aj u rac' quire' a C'ujo' cu yiric turiri' yʌn. Quire' C'uj caj u toc much'quintaj xib, yejer u rac' ra' u q'uinin caj u ch'aj u rac'. Jeroj, turi' cu yiric C'uj rajen mʌ' tsoy u p'ʌtic u rac' xib. \p \v 7 Caj ya'araj u winiquirob judío a fariseojo': \p ―Biquinin caj ya'araj Moisés uch: “Tsoy ca' a ts'ibtej u ju'unin quir a p'ʌtic a rac'?” \p \v 8 Jesús caj u nuncaj ti'ob: \p ―Quire' chich u jo'r a rac'ob rajen ya'araj Moisés: “Tsoy u ts'ibtic u ju'unin quir u p'ʌtic u rac'.” Chen tu yʌnxchun tu cotor ba' mʌ' tsoy u p'ʌtic u rac' quire' baxuc u c'at C'uj. \v 9 A teno' ―quij Jesús―. Quin wa'aric techex. Tsoy a p'ʌtiquex a rac' wa cu man. Barej wa mʌ' u man, mʌ' tsoy a p'ʌtiquex a rac'. Mʌ' tsoy u p'ʌtic u rac' ca' u raq'uinte u jer. Wa caj u raq'uintaj u jer cu man. Wa caj u raq'uintaj u jer a p'at ten xib cu man yejer. \p \v 10 U camsʌwinicob Jesús caj ya'arob: \p ―Wa ja xibe' cu chen p'ʌtic u rac' a cu man mʌ' ba' wir ca' ic ch'a'ic ic raq'uintej. \p \v 11 Caj ya'araj Jesús: \p ―Mʌ' tu cotor mʌ' c'ucha'an yor mʌ' u ch'ic u rac' quire' C'uj ts'a'b ti' u muc' soc mʌ' ju ch'ic u rac'. Jariri' mʌ' u ch'ic u rac' quire' C'uj cu ts'ic u muc' quir u quibej. \v 12 Yʌn u jer xib mʌ' ju ch'ic u raq'uintej xquic quire' toc c'as caj rocha'b ten u nʌ' uch. U jer xib mʌ' ju ch'ic u rac' quire' caponta'b ten mac. Yʌn u jer xib mʌ' ju ch'ic u rac' soc u qui' beyaj ti' C'uj. A mac c'ucha'an yor mʌ' u c'at u ch'ic u rac', tsoy. A mac mʌ' c'ucha'an yor, tsoy u ch'ic u rac'. A mac mʌ' ju bin u ch'ic u rac' quire' u c'at u qui' beyaj yejer C'uj tsoy xan. \s1 Caj tar purbir ich Jesús a chichan \r (Mr. 10.13‑16; Lc. 18.15‑17) \p \v 13 Yʌn mac caj tar purbir chichan ich Jesús quir u ts'anc'ʌbtic Jesús soc u yamta' ten C'uj. Ca' u t'ʌnej C'uj Jesús quir u yamta'r a chichano' Jesús. Raji'ob q'ueya'b ten u camsʌwinicob Jesús a mac tar u puricob a chichano'. \v 14 Caj ya'araj Jesús: \p ―Tsire'ej u tar purbir chichan. Mʌ' ja mʌquex u berob quir u tarob ten. Mʌ' ja wirej, a chichano' sep cu tar tu yʌnen. Wa mac u c'at yocar tu cu bin u reyintejob C'uj ca' u cʌnejob a chichano'. \p \v 15 Caj u ta'rob ten Jesús a chichanobo' soc u yamta'r a chichanobo' ten C'uj. Caj wʌc'ʌs bin Jesús. \s1 Mʌ' uch xuruc a jach neyʌn u taq'uin. Raji' cu tsicbar yejer Jesús \r (Mr. 10.17‑31; Lc. 18.18‑30) \p \v 16 Caj bin ich Jesús a mʌ' uch xuruc xib, caj u c'ataj ti' Jesús: \p ―Ba' quin yʌn u'yic in wʌjcamsayʌjirech quire' jach tsoyech. Ba' ca' in betej a jach tsoyo', soc in cuxtar munt q'uin? \p \v 17 Caj u nuncaj Jesús: \p ―Biquinin ca wa'aric jach tsoyiren? Chen C'uj a jach tsoyo', mʌna' u jer. Wa ja c'at u yacsiquech C'uj ca' a quibej u t'ʌn tu ts'iba'an. \p \v 18 Caj u c'ataj xib a mʌ' uch xuruc. Caj ya'araj: \p ―Tu yʌn? ―quij. \p Caj u nuncaj Jesús: \p ―Mʌ' a yʌn quinsic mac. Mʌ' a yʌn man yejer a mʌ' a rac'. Mʌ' a wa'cric ba'. Mʌ' a tus pʌquic mac. \p \v 19 Caj ya'araj Jesús ti': \p ―Sʌjtej a tet, bayiri' sʌjtej a nʌ'. Yajquintej a wet cajar an ten bic a yajquintic a wʌc'ʌs bʌjiri'. \p \v 20 Caj u nuncaj a mʌ' uch xuruc xib: \p ―Aro' caj in toc rʌc quibaj, caj in toc quibaj tin chichanin. Yʌn wa ju jer wa jariri'o'? \p \v 21 Caj ya'araj Jesús: \p ―Wa ja c'at ca' u qui' acsech C'uj. Joq'uen, xen cʌnej a ba'tac. Caj ts'oc a canic a ba'tac, yʌn a taq'uin, ts'aj ti' a mac jach otsiro'. Soc a baywo' yʌn tech ich C'uj jach manan tsoyir, quire' caj a yamtaj a rac'ob. Pachir caj sayʌr tin pach quir a cʌnic in t'ʌn. \p \v 22 Caj yuba a mʌ' uch xuruc xib. Caj ts'oc yubic a ba' ara'b ten Jesús ti' caj choquij yor quire' nejach yʌn u taq'uin. Caj wʌc'ʌs bin a xib mʌ' uch xuruc. \p \v 23 Caj ya'araj ti'ob u camsʌwinicob, Jesús: \p ―Taj quin wa'aric techex. Jach yaj yubic a neyʌn u taq'uin. Jach yaj yubic xan, quir u yocar tu cu bin u reyinticob C'uj, quire' u yaj u taq'uin. \v 24 In wʌc'ʌs ca' aric techex ―quij Jesús―, je' wa ju c'uchur yor yocar yʌrʌc' tsimin ich u jor yit' puts'? Mʌ' u c'uchur yor, quire' chichin u jor yit' puts'. Je' wa ju c'uchur yor ocar ich ca'anan a mac neyʌn u jach taq'uin? Mʌ' ju yocar quire' u yaj u taq'uin. Jaj ix tʌcojo' je' yocar yʌrʌc' tsimin ich u jor yit' puts'. Chen a mac neyʌn u taq'uin mʌ' ju yocar tu cu bin u reyintejob C'uj quire' u yaj u taq'uin. \p \v 25 Caj yubob u camsʌwinicob caj jaq'uij yorob. Caj u c'atajob ti' Jesús u wʌc'ʌs u bʌjirirob u camsʌwinicob Jesús: \p ―A mac cu bin tacbir ten C'uj? \p \v 26 Jesús caj u pʌctaj u camsʌwinicob caj ya'araj ti'ob: \p ―A xibo' mʌ' c'ucha'an yor u taquic u bʌj. Chen C'uj c'ucha'an yor u taquic tu cotor quire' c'ucha'an yor ti' tu cotor ba'. \p \v 27 Caj ya'araj Pedro: \p ―Jach Ts'urir, biquinin a yʌn u taq'uin mʌ' tu rʌc p'ʌtaj u ba'tac mʌ' u sayʌr ta pach quir u cʌnic a t'ʌn? A tenobo', caj in rʌc p'atajob a ba' yʌn tenob caj sayenob ta pach quir in cʌnicob a t'ʌn. Ba' cu bin u ts'ic tenob C'uj quire' caj in toc rʌc p'ʌtob in ba'tacob? \p \v 28 Jesús caj u nuncaj: \p ―Jach taj, quinin wa'aric techex. Ra' u q'uinin ca' bin u betej u jer ric'ben te' ich yoc'ocab. Ra' u q'uinin xan quin bin in cutar tu cu bin u reyinticob C'uj. Ti' quin bin in cutar tu sasirir C'uj a teno' taren in yamtic mac tu cotor. Bayiri' techex, a bin a ts'urintiquex u winiquirob Israel. Ca' a ts'urintiquex a doce yo'nen u winiquirob Israel. \v 29 A mac tu rʌc p'ʌtaj yatoch tu cotor. Cax u wʌc'ʌs u bʌjob. Cax u wʌc'ʌs tet, cax u nʌ', cax wa ju rac' cax wa ju parar cax wa ju ru'umin. Quire' cu tar tin pach quir u cʌnic in t'ʌn. Rajen cu p'ʌtic tu cotor soc u quibic in t'ʌn. A caj u rʌc p'ʌtaj aro', cu bin u c'ʌmej ti' C'uj a ba' jach tsoy baje'rer. Jach manan cu bin ts'abʌr ti'. Baxuc xan, ca' bin xuruc t'ʌn je' u ts'abʌr ti' quir u cuxtar munt q'uin. \p \v 30 Caj ya'araj Jesús: \p ―A mac caj u yʌn acsaj tu yor in t'ʌn cu qui' acsa'r ten C'uj. Bayiri' a mac pachir caj u yacsaj tu yor. Bayiri' xan cu bin qui' acsa'rbir ten C'uj. A C'ujo' mʌ' u coyen acsej a caj u yʌn acsaj tu yor. Quet ca' bin u rʌc acsejob a pachir caj u yacsajob tu yorob. \c 20 \s1 Jesús cu camsic ti' mac cu pʌyic u jer quir u beyaj \p \v 1 Caj ya'araj Jesús: \p ―Tu cu bin u reyinticob C'uj ca'anan an ten bic u bin mac caj bin u pʌyic mac quir u beyaj, quir u t'aquic u wich uva tu cor. A'ac'bir caj bin u pʌybir ten u ts'urir. \v 2 Caj tsicbajnʌjij u ts'urir yejer yʌjt'aquirob u wich uva mun u bo'orir cu bin bo'otbir. Tres pesos turi' u q'uinin u bo'orir quir u t'aquic u wich uva. Baxuc u bo'orir uch cu bo'ota'r. Caj u tuchi'taj beyajob ich u cor. \v 3 Caj joc' u jach ts'urir a las nueve caj yiraj u jerob. Ti' yʌnob ich tu naj co'onan yo'och. Mʌna' u beyajob cu manob. \v 4 Caj ara'b ti'ob ten u jach ts'urir: “Xenex ta beyajex tin cor. T'aquex u wich uva. Je' in bo'otiquex ca' bin xiquechex ta beyajex. A ba' tsoy tin t'ʌn je' in bo'otiquex.” \v 5 Caj joc' u jach ts'urir caj bin u ts'urir tu cu naj mʌnic yo'och. C'ac'chunq'uin ca' u ca' iraj u jerob. Caj u tuchi'taj beyajob ich u cor. A las tres caj u ca' irajob u jerob caj u tuchi'taj beyajob. \v 6 Caj wʌc'ʌs bin u jach ts'urir tu cu naj mʌnic yo'och a las cinco. Caj u ca' iraj u jerob. Mʌna' u beyajob. Caj ara'b ti'ob: “Biquinin u bur u q'uinin ca manex tera'? Biquinin mʌna' a beyajex?” \v 7 Caj ara'b ti' u jach ts'urir ten a mac mʌna' u beyajob: “Mʌna' mac caj u pʌyo'on tic beyaj.” Caj ara'b ti'ob ten u jach ts'urir: “Xenex ta beyajex ich in cor. Je' in ts'ic techex a ba' tsoy tin t'ʌn.” \v 8 U jach ts'urir caj u tuchi'taj yʌjt'ʌnin. Oq'uin caj u tuchi'taj quir u bo'ota'r yʌjt'aquirob u wich uva. Yʌn bo'ota'r a mac pachir caj tarob. Caj ts'oc u bo'otic a pachir, caj tarob caj u bo'otaj a mac ch'ic tarob sam. \v 9 Quet bayiri' u bo'orir caj ts'a'b ti'. Cax pachir caj tarob tu beyajob. Tres pesos caj bo'ota'b. \v 10 Caj c'uchij tu q'uinin u bo'otic a mac yʌn ch'ic tarob. Cu tucricobe' yerob jach co'oj cu bin bo'otbir. Caj bo'ota'be' tres pesos u bo'orir. \v 11 Caj ts'oc u bo'ota'r caj choquij yorob yejer u jach ts'urir. \v 12 Caj ya'arajob ti' u jach ts'urir: “Baxuc a pachirob xan, caj beyajnʌjob cax turi' hora. Bayiri' caj bo'ota'b xan. Cax a tenob tin jach muc'ob chʌcʌr q'uin tu quin beyajob.” \v 13 Caj u nuncaj ti'ob u jach ts'urir caj ya'araj: “Biquinin ca chen ts'iquintiquenex in tus yaj in bʌj. Toc tsicbanʌjen techex uch caj in tuchi'techex ta beyajex. Tin toc araj tres pesos. \v 14 Ch'a'ex u bo'orir a beyajex ca' xiquechex. A teno', wa jin c'at in ts'ic techex bayiri' u bo'orir a beyajex cax pachir caj tarob. Bayiri' quin ts'ic ti'ob u bo'orir u beyajob xan. \v 15 Mʌ' wa tsoy quin ts'ic in taq'uin a mun u bo'orir in c'at in bo'otic ti'ob quire' ten in taq'uin? Biquinin choquex a worex ten quire' mʌ' ts'u'ten?” \v 16 Bayiri' baxuc, ca' bin xuruc t'ʌn xan ich yoc'ocab. A mac pachir tar tu beyaj ti' Jaj Ts'ur cu tucric mʌ' co'oj cu bin bo'otbir, chen quet cu bin bo'otbir. Barej a mac a yʌn tarij tu beyaj cu tucric jach co'oj cu bin bo'otbir a ti'ob, chen quet cu bin bo'otbir ten Jaj Ts'ur. Mʌ' ja wirej, cax ya'ab mac cu yubic u t'ʌn C'uj, mʌ' u rʌc quibicob u t'ʌn C'uj. \s1 Cu wʌc'ʌs ca' aric Jesús bin u ca' quinsbir \r (Mr. 10.32‑34; Lc. 18.31‑34) \p \v 17 Jesús caj bin ich u berir Jerusalén. Tu junan caj u pʌyaj u camsʌwinic a docejo'. Caj ya'araj ti'ob: \p \v 18 ―Jeroj, cu'uxex ich u cajar Jerusalén. Ti' cu bin u quinsiquenob. Ti' cu yʌn c'ubiquenob ti' u jach ts'urirob sacerdote yejer u yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés. Robob cu bin u ya'arejob ca' quinsaquen. \v 19 Robob u winiquirob judío cu bin u c'ubiquenob ti' u winiquirob romano soc u p'astiquenob. Soc u rʌc jʌts'icob in pach, soc u bʌjiquenob ich cruz soc in quimin. Mʌna' u nup u q'uinin ca' bin ca' riq'uiquen ti' in quimin. \s1 Caj tar u nʌ'ob Jacobo yejer Juan ich Jesús \r (Mr. 10.35‑45) \p \v 20 Caj u juts' u bʌj u nʌ'ob Jacobo yejer Juan. Ra' u tet Zebedeo. Quet caj tar yejer u pararob. Caj xonrʌj ich Jesús \v 21 quir u c'atic ba' ti': \p ―Ba' a c'at ten? ―quij. \p Caj ya'araj ti': \p ―Ca' bin c'uchur tu q'uinin ca' bin u reyinticob C'uj. Arej u cutarob turiri' ta noj, bayiri' turiri' ta ts'ic soc u sʌjta'r ten u rac'ob. \p \v 22 Caj u nuncaj Jesús: \p ―A techo', mʌ' a wer ba' ca c'atic ten. Arej ten wa c'ucha'an yorob a parar u muc'yajob an ten bic ten ca' bin muc'yajnʌquen ich cruz. \p Caj ya'arajob Juan yejer Jacobo: \p ―C'ucha'an ij cor ic muc'yaj an bic tech. \p \v 23 Jesús caj ya'araj ti'ob: \p ―Taj quin wa'aric techex. Je' a muc'yaj an ten biquen. Chen mʌ' c'ucha'an in wor in curquintechex ich in noj mʌ' ich in ts'ic, quire' mʌ' ten yʌnin. Quire' in Tet C'uj yʌnin quir u curquintic mac u c'at C'uj. U yʌn ricsmʌn uch. \p \v 24 Caj yubob a diez a yet camsʌwinicob caj p'ujob yejer Juan yejer Jacobo. \v 25 Jesús caj u t'ʌnaj caj u much'quinticob u bʌj u camsʌwinicob quir u camsic. Caj ya'araj: \p ―A werex a mac u jach ts'urir u cajar a mʌ' u winiquirob judío. Cu jach ts'ictarob tu cu ts'urinticob u winiquirob. Bayiri' a mac a cu yamticob ti'ob cu jach p'asticob a mac cu ts'urinticob u jach ts'urir. \v 26 Mʌ' ja yʌn cʌniquex a baxuc u ts'urirob a mʌ' u winiquirob judío. A mac u c'at u ts'urintic u yet acsa'orir. Arej ti', ca' u yamtej u yet acsa'orir. \v 27 Cax a mac ichechex u c'at u ts'urintic u yet camsʌwinicob. Arej ca' u yamtej u yet camsʌwinicob soc irej wa ju c'urew. \p \v 28 Caj ya'araj Jesús: \p ―Ca' a cʌnenex. A teno' taren in yamtic tu cotor mac. Mʌ' taren quir u yamtiquenob. Taren quir in quinsa'r soc in rʌc taquic tu cotor mac. \s1 Jesús caj u jawsaj ch'op u wich ca'tur \r (Mr. 10.46‑52; Lc. 18.35‑43) \p \v 29 Caj joc'ob Jesús yejerob u camsʌwinicob ich u cajar Jericó. Jach pim caj sayob tu pach Jesús. \v 30 Ti' yʌn ch'op u wich ca'tur cura'anob ich nʌc' bej. Quire' cu c'aticob u taq'uin wa mac cu man ich nʌc' bej. Caj yubob ya'araj cu man Jesús ich bej caj awʌtnʌjob: \p ―Jaj Ts'urir, u pararech wa ja nunquir David. Yajquinte tenob otsirenob, yam tenob. \p \v 31 Caj q'ueya'b ten a pim soc mʌ' yawʌtob. Mʌ' yubob ya'araj ti'ob. Mʌ' ts'ocar yawʌtob. Tu jach c'amquintajob yawʌt: \p ―Yajquinte tenob, otsirenob yam tenob, Jaj Ts'ur, u pararech wa David. \p \v 32 Jesús caj xurij ich bej caj u pʌyaj ch'op u wichob. Caj tarob caj c'ata'b ti'ob: \p ―Ba' a c'atex ten quir in yamtiquechex? \p \v 33 Caj u nuncob ti': \p ―Jaj Ts'urir, arej ca' sasichʌjʌc in wichob soc chʌca'an in wiricob in berob. \p \v 34 Jesús caj u yajquintob a ch'op u wichob. Caj tar u wichob. Sep caj toc jaw u wichob. Caj binob tu pach Jesús. \c 21 \s1 Caj c'uchij Jesús ich u cajar Jerusalén \r (Mr. 11.1‑11; Lc. 19.28‑40; Jn. 12.12‑19) \p \v 1 Tabar u c'uchur Jesús ich u cajar Jerusalén. Jach bʌytʌc u c'uchur ich u cajar Betfagé. Nʌts'a'an u witsir u che'er Olivos. Jesús caj u tuchi'taj u camsʌwinicob ca'tur ca' xicob ich u cajar jach bʌytʌc, \v 2 caj ya'araj: \p ―Je' a wiriquex chan tsimin yejer yar. Pitex ca' taquechex a purex tera'. Seb ―quij Jesús―, ca' bin a toc irex chan tsimin yejer u yar ca' taquex a purex ten. \v 3 Wa ti' yʌn mac ―quij―. Cu yiric a pitic chan tsimin yejer yar. Wa cu ya'aric techex: “Ba'wir techex?” Arex ti': “U Jach Ts'urir je' u wʌc'ʌs tar u purej teche' ca' bin ts'ocac u c'ʌnic.” Je' u cha'ic a pitiquex. Seb cu bin u cha'ej a pitiquex. \p \v 4 Caj u jamach mʌjanta'b u chan tsimin ti' yejer yar quir u cʌptar tu pach tsimin Jesús. Quir u nup'ur a ba' ts'iba'an ten yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj uch. Caj u toc araj yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj uch ti' Cristo. \q1 \v 5 Arex ti' u winiquirob a cʌja'an ich u cajar Jerusalén: “Ira wirex cu c'uchur a reyex. Aro' mʌ' ts'ic, a cʌpa'an ich u pach chan tsimin. Quet u tar yejer yar tsimin.” \m Baxuc caj u ts'ibtaj uch yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj. \p \v 6 U camsʌwinicob Jesús caj binob. Caj u pʌyajob u chan tsimin a toc ara'b ten Jesús. \v 7 Caj tarob u purej chan tsimin yejer yar ich Jesús. Caj u jʌyob u noq'uirob tu pach tsimin. Jesús caj nac u cʌpʌtar ich u pach chan tsimin. \v 8 A pim mac a cu yiricob Jesús cu jʌyicob u noq'uir ich tan bej soc u yach'ʌctic u chan tsimin. Caj u rʌc jan ch'ʌctajob u re' che' irej u re' tuts quir u jʌyicob ich tan bej quir u yach'tic chan tsimin. Rajen cu jʌyicob u re' che' ich tan bej yejer u noc'ob. Cu rʌc jʌyicob quire' cu yesicob cu sʌjticob Jesús irej rey cu sʌjticob. \v 9 A mac caj u pʌyob u ber Jesús. Bayiri' caj binob tu pach Jesús caj u c'am t'ʌnicob Jesús soc yubicob u rac'ob: \p ―Qui' qui' t'ʌnex a pimo', u parar a nunquirex David. Ca' ij caric ti' C'uj: “Bayo' C'uj caj a tuchi'taj a mac a cu bin u reyinticob u winiquirob judío.” Ca' ij carej ti' C'uj: “Jach caremech C'uj.” \p \v 10 Caj jach c'uchij Jesús ich u cajar Jerusalén. Tu cotor mac caj u rʌc c'atob: \p ―Mac a jera'? ―quij. \p Caj rʌc joc'ob ich yatochob. Rʌc xibche'chʌjijob cu manob caj yubob ya'araj: \p ―Cu tar Cristo a tuchi'ta'b ten C'uj. \p \v 11 Caj ya'araj a pimo': \p ―Raji' Jesús, yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj. Ti' cu tar ich u cajar Nazaret ich u ru'umin Galilea. \s1 Jesús tu rʌc joc'saj a ba' cu canicob ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío \r (Mr. 11.15‑19; Lc. 19.45‑48; Jn. 2. 13‑22) \p \v 12 Caj c'uch Jesús ich u cajar Jerusalén, caj oc ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Jesús caj u rʌc joc'saj a mac a cu canicob ba'. Bayiri' a mac a cu mʌnicob, caj u rʌc jʌwʌc'ch'intaj Jesús u pojche'ir tu cu c'axicob u taq'uin. Baxuc caj u rʌc jʌwʌc'ch'intaj u cutanob tu cu canicob u yʌrʌc' susuy. \v 13 Jesús caj ya'araj ti'ob: \p ―Mʌ' wa c'aj techex tu ts'iba'an u t'ʌn C'uj: “A jera' u najir quir u yocar u t'ʌnicob C'uj”, chen techex caj a waysajex irej u japnin tunich tu cu tar a mac a cu yac'ricob ba'. \p \v 14 Caj tarob a ch'op u wiche', yet tarac a mech yoque' ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Caj u juts'ob u bʌj ich Jesús a ch'op u wiche' yejer a mech yoque'. Caj jawsa'b ti'ob ten Jesús. \v 15 Caj p'ujob u jach ts'urirob sacerdote yejer yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés. Caj irob u jawsic Jesús a mac yajo' rajen p'ujob. Caj yubob yawʌt t'ʌnticob ten a chichan ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío: “Qui' t'ʌnex u parar ic nunquir rey David.” \v 16 Caj ya'arajob u jach ts'urirob sacerdote yejer yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés: \p ―Uyej ba' cu ya'aricob a chichanobo'? \p Caj u nuncaj Jesús: \p ―In wer a xacmʌnex tub ts'iba'an u t'ʌn C'uj: \q1 An ten bic a chichan a cu chuch cu ya'aricob bic jach carem C'uj quire' camsa'b bayiri' a man jaca'ano'. \m Biquinin mʌ' tsoy ya'aric: Jach carem C'uj a je' chichana' quire' taren tera'? \p \v 17 Caj joc' Jesús ich carem naj caj u p'ʌtaj tu yʌnob u ts'urirob sacerdote yejer yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés. Caj bin ich u cajar Betania quir u wenʌn ac'bir. \s1 Jesús caj u t'ʌnaj u che'er higuera soc mʌ' u wichʌncʌr \r (Mr. 11.12‑14, 20‑26) \p \v 18 Caj sasij caj wʌc'ʌs bin Jesús ich u cajar Jerusalén. Caj wichʌjij ich bej. \v 19 Yiraj Jesús ti' yʌn u che'er higuera ich nʌc' bej. Caj u juts' u bʌj Jesús. Caj c'uchij ich u che'er caj yiraj mʌna' u wich, chen u re' yʌn. Caj ya'araj Jesús ti' u che'er higuera: \p ―Mʌ' a yʌn yʌn ca' ichancʌr biq'uin. \p Seb caj quim u che'er. \v 20 Caj yirob u camsʌwinicob Jesús, caj quim u che'er, caj jaq'uij yorob. Caj c'ata'b ten u camsʌwinicob Jesús: \p ―Biquinin seb caj quimin u che'er higuera? \p \v 21 Jesús caj u nuncaj ti'ob: \p ―Jach taj quin wa'aric techex. Wa ca acsiquex ta worex wa mʌ' tan a waquex ta worex: “Mʌ' c'ucha'an in worob ti'.” Mʌ' chen jari' c'ucha'an a worex ti' a ba' caj in wa'araj ti' u che'er higuera. Je' u c'uchur a worex ti' ba'. Cax a je' witsa' ca t'ʌniquex ca' xic ich chi'c'ac'nab. Je' u bine' ―quij―, wa taj ca wacsic ta wor ―quij Jesús. \p \v 22 Jesús caj ya'araj: \p ―Wa yʌn ba' a c'at tu ca t'ʌniquex C'uj. Je' a qui' c'ʌmiquex wa taj ca wacsiquex ta wor. \s1 Tu cu tar u muc' Jesús \r (Mr. 11.27‑33; Lc. 20.1‑8) \p \v 23 Caj c'uchij Jesús ich u cajar Jerusalén caj ca' oquij ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Caj u juts'ob u bʌj u jach ts'urirob sacerdote yejer u jach ts'urirob u winiquirob judío a cu ya'aric a Nuxibe'. Caj u juts'ob u bʌj ich Jesús tu cu camsic mac caj c'ata'b ti' Jesús: \p ―Tu yʌn mac caj u ya'araj tech ca' a joc'sej jo'oraj. Tub u tar a muc' quir a jawsic mac. Tub u tar a muc' quir a camsic mac. Mac tu ts'aj a muc'? \p \v 24 Jesús caj u nuncaj ti'ob: \p ―Baxuc techex xan, je' in c'atic techex wa taj ca nunquiquex ten. Je' in wa'aric techex tub u tar in muc' quir in betic aro'. \v 25 Arej ten ―quij Jesús―. Mac tu tuchi'taj Juan quir u yacsic ja' tu jo'r mac. C'uj wa tuchi'tej wa xib tuchi'tej? \p Caj ts'oc yubicob a ba' c'ata'b ti'ob ten Jesús. Caj u nuncob u t'ʌn ich u bʌjirirob tan ya'aricob: \p ―Wa quij caric ti': “C'uj tuchi'tej”, je' ya'aric to'on: “Biquinin mʌ' ta quibex u t'ʌn Juan uch?” \v 26 Wa quij caric ti': “Tuchi'ta'b ten xib, quic sʌjticob a pim quire' a pim cu tucricob tuchi'ta'b Juan ten C'uj u tsec'tej u t'ʌn C'uj uch.” \p \v 27 Baxuc caj ara'b ti' Jesús: \p ―Mʌ' ij quer mac tuchi'tej Juan. \p Baxuc caj u ca' nuncaj Jesús caj ya'araj: \p ―Baxuc xan, mʌ' in wa'aric tub u tar in muc' a ba' quin betic. \s1 Jesús cu camsic bic u quibicob u t'ʌn u tet a ca'tur u parar \p \v 28 Jesús caj u c'ataj ti' u jach ts'urirob sacerdote yejer u jach ts'urirob u winiquirob judío a cu ya'aric a Nuxibe': \p ―Arex ten ba' ca najtiquex ti' a jera'. Ti' yʌn xib ca'tur u pararob. Caj ya'araj ti' u parar turiri': “Xen ta beyaj ich in cor baje'rer quir a t'aquic u wich uva.” \v 29 Caj u nuncaj u parar: “Mʌ' in c'at in bin beyaj.” Pachir caj u c'axaj u tucur caj bin beyaj. \v 30 A mac yʌn u parar ca'tur caj bin yirej u parar juntur. Caj ya'araj: “Xen ta beyaj ich in cor.” Caj u nuncaj: “Je' in bin beyaj Tet”, quij. Chen mʌ' binij. \p \v 31 Jesús caj u c'ataj ti' u jach ts'urirob sacerdote yejer u jach ts'urirob u winiquirob judío a cu ya'aric a Nuxibe': \p ―Arex ten mac caj u quibaj u t'ʌn u tet? \p U ts'urirob caj u nuncajob: \p ―A tu yʌn tuchi't'aj bin beyaj cax tu cay araj: “Mʌ' u bin.” \p Jesús caj ya'araj: \p ―Jach taj, quin wa'ariquex tech an ten biquechex u parar a mʌ' tu quibaj u t'ʌn u tet. Quire' techex mʌ' ca quibex u t'ʌn C'uj. Rajen a xquico' a cu man cu bin qui' acsa'bir ten C'uj tu cu bin u reyintej C'uj. Bayiri', a mac a cu c'ʌmicob u taq'uin gobierno, quire' caj u quibob u t'ʌn Juan a tu yacsaj ja' tu jo'r mac. Chen a techex mʌ' u yacsiquechex C'uj. \v 32 Mʌ' ja wirej ―quij Jesús―. Caj tar uch quir u tsec'tic techex u t'ʌn C'uj mʌ' ta quibexi'. Chen a xquic a cu mano', baxuc a yʌjc'ʌmirob u taq'uin gobierno, raji'ob caj u c'axajob u yorob caj u quibob u t'ʌn Juan. Chen a techex mʌ' ja quibex u t'ʌn Juan mʌ' ja c'axex a worex cax caj a wirex cu c'axicob yorob a mac yʌn u si'pirob. \s1 Jesús cu camsic ti' a ts'uro' a mʌ' bo'ota'b ten u winiquirob \r (Mr. 12.1‑12; Lc. 20.9‑19) \p \v 33 Caj ya'araj Jesús ti' u ts'urirob sacerdote yejer u jach ts'urirob u winiquirob judío a cu ya'aric a Nuxibe': \p ―U'yex ba' quin camsiquex u jer. Raji' u ru'umin tu tu pʌc'aj yaq'uir uva ich u yajaw cor. Caj u pa'te'taj u cor. Caj u betaj u ba'inquir quir u yʌts'ic u c'ab u wich uva. Caj u ts'ʌpquintaj tunich quir u ch'ictar ca'anan soc u cʌnantic yaq'uir u wich uva soc mʌ' u rʌc mʌq'uicob ch'ich'. \p ’Caj ya'araj u cʌnanta'r u cor ten u winiquirob. Quire' bin u ca' ti' u jer ru'um nachir. \v 34 Caj c'uchij tu q'uinin u wichʌncʌr, caj tuchi'tob u c'urew ten u jach ts'urir quir u c'atic u bo'orir tu cu t'aca'rob u wich uva yʌjcʌnanyʌjirob u cor. Quire' yʌn u jasʌrob ti' u ts'urir, quire' u bo'orir u cor tu cu cʌnanta'ob u cor. \v 35 Caj chuc u c'urew ten yʌjcʌnanyʌjirob u cor. Caj u jʌts'ajob turiri', u jer quinsa'b. U jer caj u ch'inajob u jo'r. \v 36 U wʌc'ʌs ts'urir caj u tuchi'taj u ca' jer c'urew quir u c'aticob u bo'orir ti' yʌjcʌnanyʌjirob tu tu t'acajob u wich uva ich u cor. Pim caj u toc tuchi'taj u c'urew u jach ts'urir. A tu yʌn tuchi'taj mʌ' pimi'. Ra'iri' caj u ch'inajob u c'urew u jach ts'ur ten yʌjcʌnanyajirob u cor. Caj jats'ob xan, caj quinsa'b u jer. \p \v 37 ’Caj c'uchij tu q'uinin caj u tuchi'taj u parar. Yer yʌjcʌnanyʌjirob u cor je' u sʌjta'r u parar ten yʌjcʌnanyʌjirob u cor. \v 38 Caj c'uchij u parar caj ir ten yʌjcʌnanyʌjirob u cor caj ya'arajob: “Raji' u parar cu tar. Raji' cu bin ch'ic u cor wa cu quimin u tet. Ca' xico'on ij quinsej u parar soc to'on quic bin ic ch'ic u cor.” \v 39 Caj u chucajob ca' xicob u quinsejob ich u nʌc' c'axir u cor. Ti' tu jach quinsajob ich nʌc' c'axir u cor. \p \v 40 Jesús caj u c'ataj ti'ob: \p ―Arex ten ba' cu bin u betic u jach ts'urir u cor ti' u yʌjcʌnanyʌjirob u cor ca' bin tac? \p \v 41 U jach ts'urirob sacerdote yejer u jach ts'urirob u winiquirob judío a cu ya'aric a Nuxibe' caj u nuncajob: \p ―U jach ts'urir cu rʌc bin quinsic u yʌjcʌnanyʌjirob u cor quire' jach c'as. Je' u ca' cʌxtic u jer winiquirob a mac cu bo'ota'r u t'aquic u wich uva ich u cor. Ca' bin c'uchuc tu q'uinin cu ts'icob ti' u ts'urir u wich uva u bo'orir u cor. \p \v 42 Jesús caj ya'araj ti' u ts'urirob u winiquirob judío: \p ―Mʌ' wa ja xacmʌnex a tu ts'ibtaj yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj uch caj ya'araj: \q1 U yoc naj caj u pich'intajob yʌjc'ʌxirob naj quire' mʌ' u c'atob. A je' tu purajob mʌna' u jer jach chich u muc'. Caj bin u wʌc'ʌs ch'a'ej u c'ʌxej naj. Aro' caj u betaj C'uj rajen cu jac'ʌr ij cor, quij quiric. \m Baxuc caj u ts'ibtaj yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj uch ti' Cristo. \p \v 43 ’Rajen quin wa'ariquex tech, an ten bic caj pich'ta'b yoc naj, caj bin u wʌc'ʌs ch'a'ej quir u wʌc'ʌs c'ʌxic yatoch. Baxuc ten, ca bin a xump'ʌtenex soc in quinsa'r. Rajen a C'ujo cu bin u taquic techex a ru'umex quir u ts'ic ti' u jer mac soc raji'ob cu qui' beyajob ti' u bo'orir u ru'umob. \v 44 Ber u q'uinin mac mʌ' u c'amiquen an ten bic mac rub ich yajaw tunich. Jach yaj caj yubaj caj rub ich yoc'or. Baxuc xan, a mac a quin ts'ictar yejer an ten bic mac cu tar actun tu yocor, caj rʌc maxij. \p \v 45 U jach ts'urirob sacerdote yejer u winiquirob judío a fariseojo' caj yubob a ba' caj u camsaj Jesús. Caj yertajob caj u camsaj Jesús quir u cʌnic u ts'urirob u winiquirob judío. \v 46 Rajen u jach ts'urirob sacerdote yejer u winiquirob judío a fariseojo' u c'at chucurob Jesús. Cu chen sʌjta'rob a pimo'. Mʌ' ja wirej, yerob a pimo' raji' yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj Jesús. \c 22 \s1 Jesús cu camsic ti' a mac cu bin u ch'ic u rac' \p \v 1 Jesús caj u yʌnxchun u wʌc'ʌs ca' camsic ti' a pimo'. Caj ya'araj ti'ob: \p \v 2 ―Quin wa'aric techex bic cu bin u reyinticob C'uj ich ca'anan, irej rey a cu pʌyic u rac'ob quir u qui'qui' janʌnob. Quire' u parar rey cu bin u ch'ic u rac'. \v 3 A reyo', caj u tuchi'taj u c'urew quir u pʌyicob a mac a caj u ya'araj ca' tacob, quire' c'uchij tu q'uinin. Robob mʌ' ju quibajob u tarob. \v 4 Caj u wʌc'ʌs ca' tuchi'taj u jerob u c'urew: “Arex ti'ob a mac caj in yʌn araj u tarob. Arex ti'ob tin toc rʌc quinsaj a wo'och bʌq'uex quir a qui' janʌnex. Jach paroc ca bin a jantex. Toc rʌc chʌca'an soc a jantiquex. Cojenex ta qui' janʌnex soc u ch'ic u rac' in parar.” \v 5 Mʌ' ju quibob caj bin pʌybir caj u p'astob yo'och. Caj bin turiri' tu cor. U jer caj bin tu cu conan ba'. \v 6 U jerob caj u chucajob u c'urewob rey, caj u raxob caj u quinsajob u c'urew. \v 7 Caj yuba ba' u ber u c'urew rey caj jach ts'iquij. Caj u tuchi'taj u soldadojob quir u quinsa'r yʌjquinsirob u c'urewob, ca' u rʌc to'cacob u cajarob. \v 8 Caj ya'araj ti' u c'urewob, rey: “Toc rʌc ts'aca'an yo'ochob quir u qui'qui' janʌnob quir u ch'ic u rac' in parar. Chen a mac caj in yʌn ch'ic pʌyaj mʌ' ju quibob u tarob jot, quij. Mʌ' tsoyob u tarobi'. \v 9 Joq'uenex xenex pʌyex a tu cu naj much'quinticob u bʌj ich bej. Arex ti'ob. Cojenex ta qui'qui' janʌnex quire' ca' u ch'aj u rac' in parar. Arex ti' ca' rʌc tacob a much'a'an a ca wiriquexe'.” \v 10 U c'urewob caj binob ich u berir tu cu naj much'quinticob u bʌj winic. Caj u rʌc pʌyajob, cax tsoy caj u pʌyob, cax mʌ' tsoy caj u pʌyob xan. Tu pʌyob caj rʌc tarob, caj rʌc chup tu najir tu cu yocar. \p \v 11 ’Caj oc yiraj rey a mac caj u pʌyob u c'urewob. Caj yiraj xib ti' yʌn. Mʌ' tu qui' buquintaj u noc' quir yiric u ch'ic u rac' mac. \v 12 Caj ya'araj rey: “Biquinin caj oquech tera' quire' mʌ' ja buquintaj a noc' quir a wiric u ch'ic u rac' in parar?” Caj rʌc ts'oc u t'ʌnob, quire' yubaj ya'ara' ten u rey. \v 13 A reyo', caj ya'araj ti' u c'urewob a cu jansicob a pimo': “Maquex yoc yejer u c'ʌb. Joc'sex, a purex tancab soc u yac'tic u bʌj. Quire' mʌ' ju buquintaj u noc'. Ti' cu bin u chi'ic u yac' quire' cu muc'yaj.” \v 14 Mʌ' ja wirej ―quij Jesús―, jach ya'ab mac caj payij ten C'uj soc u yocar u reyinticob C'uj. Chen mʌ' ya'ab cu bin tetbir ten C'uj quire' mʌ' ju quibob u t'ʌn. \s1 Jesús cu camsic bic tabar u bo'otic u bo'orir u c'ʌb gobierno \r (Mr. 12.13‑17; Lc. 20.20‑26) \p \v 15 U winiquirob judío a fariseojo' caj bin much'quinticob u bʌj quir yubicob bic tabar cu bin u chuquicob Jesús, quir u wayticob u t'ʌn Jesús, quir u ta'quicob u jo'r Jesús. \v 16 Caj u tuchi'tajob u camsʌwinicob a fariseojo' ich Jesús, yet binac u camsʌwinicob Herodes. Caj c'uchob ich Jesús caj ya'arajob ti': \p ―In wʌjcamsʌyʌjirech, in werob taj ca camsiquenob bic tabar in manob tu tsoyir baxuc u c'at C'uj. \p Caj ya'arajob ti' Jesús: \p ―Cax mac cu c'uchur tu yʌnech mʌ' ja p'astej, quire' p'eri'o'on ca wirico'onex. \v 17 Arej tenob wa tsoy ca' ic bo'otej u bo'orir ic ru'um ti' César u rey u winiquirob romano? Wa mʌ' tsoy ic bo'otic? Arej tenob ba' ca tucric a teche'? \p \v 18 Jesús caj yubaj tarob quir u wayta'r u t'ʌn Jesús. Caj ara'b ti'ob ten Jesús: \p ―Biquinin ca tarex a tumtic in worex yʌjtusarirechex ten. \v 19 Joq'uenex ch'a tenex a taq'uinex tu ta bo'otajex a ru'umex soc in wiric ―quij Jesús. \p Caj binob u ch'ajob taq'uin. \p \v 20 Caj ya'araj Jesús ti'ob: \p ―Mac yochir a jo'ort'ʌn ich taq'uin? \p \v 21 Caj u nuncajob: \p ―Raji' yochir a jo'ort'ʌn César, u rey u winiquirob romano. \p Jesús caj ya'araj: \p ―Ca' a quibex u t'ʌn a cu ya'aric techex César. Bayiri' xan, ca' a quibex a ba' cu ya'aric techex C'uj. \p \v 22 Caj yubob ya'aric Jesús a jera', caj jach jaq'uij yorob. Caj u p'ʌtob Jesús, caj binob ich u winiquirob judío a fariseojo'. \s1 Caj tarob u c'atob ich Jesús yubej wa cu riq'uir tu cu quimin \r (Mr. 12.18‑27; Lc. 20.27‑40) \p \v 23 Ra'iri' u q'uinin caj c'uchij u winiquirob judío a saduceojo'. Ra' cu camsicob mac mʌ' u riq'uir ti' quimen. Caj c'uchob ich Jesús caj tarob c'atbir ti' Jesús ten u winiquirob judío a saduceojo'. \v 24 Caj ya'arob ti' Jesús: \p ―In wʌjcamsʌyʌjirechob, ic nunquir Moisés caj ya'araj uch. Wa xib cu quimin, mʌna' u parar yejer u rac'. U yits'in cu ca' wʌc'ʌs bin u ch'aj u mu'. Cu wʌc'ʌs ca' bin u ch'a'ic soc u pararancʌr yejer u mu' quir u c'ʌ'otic u ixba' sucu'un, a quimene'. \v 25 Yʌn seis yits'in a yʌn quimen xib, caj quimij mʌna' u parar. U yits'in aro' caj u ca' ch'aj u mu'. \v 26 Baxuc caj u ca' ch'aj u jer u mu', caj quimij mʌna' u parar xan. U yits'in aro' tu ca' ch'aj u mu'. Mʌna' u parar yejer caj quimin. Hasta tu rʌc ch'aj u mu' caj rʌc quimin mʌna' u parar yejer. \v 27 Caj rʌc ts'oc u quiminob u mamob caj quimin xquic xan. \p \v 28 Caj ya'araj u winiquirob judío a saduceojo': \p ―Are tenob mac cu bin raq'uintej ca' bin ca' riq'uir mac tu quimin. Mʌ' ja wirej, siete caj u ch'aj u mam. \p \v 29 Jesús caj u nuncaj: \p ―A wʌc'ʌs bʌj cu tusariquex. Mʌ' ja najtiquex a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj. Mʌ' ja werex wa jach chich u muc' C'uj. \v 30 Ca' bin c'uchuc tu q'uinin u wʌc'ʌs riq'uir ti' quimen. A xibo' mʌ' ju raq'uintej xquic. Bayiri' a xquic mʌ' ju mʌmintej xib quire' u jer cu bin waysa'r ten C'uj irej yʌjt'ʌnirob C'uj ca'anan. \p \v 31 ’Soc a cʌniquex ba' u c'at ya'aric je' u riq'uir mac ti' quimen. C'aj wa techex tu ts'iba'an u t'ʌn C'uj. Caj ya'araj C'uj ti' u winiquirob israel: \v 32 “Tu c'ujinten Abraham uch. Bayiri' Isaac yejer Jacob.” A C'ujo' mʌ' quimen yiric a nunquirex. Cuxa'an yiric a C'ujo'. Mʌ' ja wirej, cuxa'an yiric C'uj tu cotor mac. \p \v 33 Caj yubob a pimo', caj jaq'uij yorob. Caj yubob ya'araj ten Jesús bic C'uj cu yiric mʌ' quimen mac. \s1 U t'ʌn C'uj ca' ij qui' quibic \r (Mr. 12.28‑34) \p \v 34 U winiquirob judío a fariseojo' caj yubob ya'aric Jesús mʌ' c'ucha'an yorob u nunquicob u t'ʌn Jesús a saduceojo'. Caj u much'quintajob u bʌj yejer u winiquirob judío a saduceojo' soc u tarob ich Jesús. \v 35 Caj tuchi'ta'b ten u winiquirob judío a fariseojo' yejer u winiquirob judío a saduceojo' turiri' u rac'ob. Caj bin u tus c'atejob ba' ti' Jesús soc tumta'r yor Jesús. Raji'ob caj u tuchi'tajob yʌjcamsʌyʌjir u t'ʌn Moisés. \v 36 Caj c'ata'b ti' Jesús ten yʌjcamsʌyʌjir u t'ʌn Moisés: \p ―In wʌjcamsʌyʌjirech. Arej tenob a jach manan tsoyir u t'ʌn C'uj ca' in qui' quibejob. \p \v 37 Jesús caj u nuncaj ti': \p ―Ca' a yajquintej C'uj, quire' raji' a Jaj Ts'urir. Quet a yajquintej C'uj yejer tu cotor a pixam yejer tu cotor a tucur yejer tu cotor a wor xan, quire' raji' pʌybej ich u t'ʌn C'uj. \v 38 Mʌna' u jer jach manan tsoyir, quire' raji' pʌyber ich u t'ʌn C'uj. Rajen ca' a qui'quibex a jera'. \v 39 Quet bayiri', ti' yʌn u jer cu ya'aric: “Yajquintej a rac'ob an ten bic ca wʌc'ʌs yajquintic a bʌj.” \v 40 Wa ca quibic a je' ca'tur t'ʌn ts'iba'an uch. Caj a rʌc quibaj tu cotor u t'ʌn C'uj a ts'iba'an ten Moisés yejer yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj uch. \s1 Mac u nunquir Cristo \r (Mr. 12.35‑37; Lc. 20.41‑44) \p \v 41 Mʌ' toy xicob u winiquirob judío a fariseojo' tu much'a'an ich Jesús. Caj c'ata'b ti'ob ten Jesús: \p \v 42 ―Ba' ca najtiquex ti' Cristo, a tuchi'bir ten C'uj. Mac u nunquir? \p Caj ya'arob a winiquirob judío a fariseojo': \p ―Ra' u nunquir David. \p \v 43 Jesús caj ya'araj: \p ―Arex ten biquin David caj u t'ʌnaj: “In Jaj Ts'urirech.” Mʌ' ja wirej, caj yamta'b ten u Taj'or u Pixam C'uj caj u ts'ibtaj a jera': \q1 \v 44 A C'ujo' caj in wu'yaj ya'aric ti' in Jaj Ts'urir, quij David: “Curen tin noj, quij C'uj, hasta quin rʌc ch'esic a mac a cu p'actiquecho'.” Baxuc tu ts'ibtaj David uch. \p \v 45 Bic tabar Cristo u parar a nunquirex David wa David u bʌj t'ʌnej: “In Jaj Ts'urir.” Rajen ij quer raji' mʌ' chen u parar a nunquirex David. \p \v 46 Mʌna' mac caj u nuncaj u t'ʌn Jesús, mʌ' ju ca' tarob u c'aticob u jer t'ʌn ti' Jesús. \c 23 \s1 Jesús caj u tacajob u jo'rob u winiquirob judío a fariseojo' yejer u yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés \r (Mr. 12.38‑40; Lc. 11.37‑54; 20.45‑47) \p \v 1 Jesús caj ya'araj ti' a pimo' yejer u camsʌwinicob: \p \v 2 ―Ocob tu beyajob yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés yejer u winiquirob judío a fariseojo'. Raji'ob u beyajob quir u camsicob u t'ʌn Moisés. \v 3 Quire' ra' u beyajob quir u camsiquechex u t'ʌn C'uj, rajen ca' a yʌn quibex a cu ya'ariquexob ich u t'ʌn Moisés. Chen a ba' cu man u beticob, mʌ' a yʌn cʌniquex. Cax cu chen aric ba' jach tsoy, chen cu manob ich c'as. \v 4 U manob u tus camsicob u t'ʌn Moisés, baxuc cu jenmasticob u t'ʌn C'uj. Rajen u winiquirob judío mʌ' c'ucha'an yorob u quibicob. Cu chen ts'ʌricob u pach u rac'ob ca' u quibejob a ba' cu tus camsicob. Chen u wʌc'ʌs bʌjiri'ob mʌ' ju quibicob a ba' cu tus camsicob, mʌ' ju quibicob chichin. \v 5 Cu tus qui' beyajob ti' C'uj soc u tus irir ten u rac'ob cu qui' c'ʌmicob u t'ʌn C'uj. Bayiri' cu tus buquinticob u noc'ob, a jach tsoy yejer u ba'yinquirir, soc sʌjta'r ten u rac'ob. \p \v 6 Caj ya'araj Jesús: \p ―U winiquirob judío a fariseojo' cu pachticob cu qui' acsicob u rac'ob tu cu qui'qui' janʌnob, tu cu naj cutar jach ts'ur, soc u tus qui' sʌjta' ten u rac'ob. Cax ich u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío, u c'at u cutarob tu yʌn u cutan a nojo' soc u tus sʌjta' ten u rac'ob. \p \v 7 ’U c'at yubicob u tus qui'qui' t'ʌnʌn ten u rac'ob tu nanij cu mʌnicob yo'och. U c'at yubicob u tus qui'qui' t'ʌnʌn ten u rac'ob: “In wʌjcamsʌyʌjirech.” \p \v 8 Caj ya'araj Jesús: \p ―Mʌ' a cha'iquex u t'ʌniquex: “In wʌjcamsʌyʌjirech” quire' chen winiquechex. Ca chen ariquex ti' C'uj: “In wʌjcamsʌyʌjirech” quire' tu cotorechex a wʌc'ʌs bʌjex. \v 9 Mʌ' a cha'ic u t'ʌniquex: “Tet” te' ich yoc'ocab quire' turiri' ic Jach Tet a ti' yʌno' ca'anan. \v 10 Mʌ' a cha'ic u t'ʌniquex: “Jaj Ts'urir” ―quij―, quire' yʌn techex turiri' a Jach Ts'urirex, raji' Cristo a tuchi'ta'b ten C'uj quir u taquiquechex. \v 11 A mac a neno'ji' ich techex, raji' jach manan cu bin sʌjta'bir ten a wet camsawinic, wa cu cʌnic a c'urewo'. \v 12 A mac a cu ya'aric: “Jach caremen a teno'” je' u joc'sa'r ten C'uj ti' u beyaj. Chen a mac a mʌ' ju ya'arej: “Jach caremen” raji' cu bin acsa'bir ten C'uj tu beyaj. \p \v 13 Jesús caj ya'araj ti' u winiquirob judío a fariseojo' yejer u yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés: \p ―Otsirechex, quire' caj a tusarex ti' a rac'ob. A techexo', mʌ' a cha'iquex u c'ʌmicob u t'ʌn Cristo a rac'ob irechex ca maquiquex u jor soc mʌ' u yocarob u reyinticob C'uj ich ca'anan. Baxuc techex, mʌ' a c'ʌmiquex u t'ʌn Cristo soc a wocarex tu cu bin u reyinticob C'uj ich ca'anan. \p \v 14 Jesús ti' toy cu t'ʌnic u winiquirob judío a fariseojo' yejer yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés: \p ―Otsirechex, quire' caj a tusarex ti' a rac'ob. Quire' ca tus taquiquex yatoch a xquico' a quimen u mame'. Caj a tus t'ʌniquex C'uj, oma'an u ts'ocar a tus t'ʌniquex C'uj soc u tus iricobechex a rac'ob. Rajen jach manan yaj ca bin a wu'yiquex a muc'yajex ca' bin xuruc t'ʌn. \p \v 15 Caj ya'araj Jesús: \p ―Otsirechex, quire' caj a tusariquex ti' a rac'ob. Techex, ca manex ich tu cotor yoc'ocab quir a camsiquex mac quir u c'ujinticob C'uj an ten bic ca c'ujintiquex. Caj ts'oc u cʌnicob jach manan c'aso'. Jach manan c'as a ti'obo' cax a techexo' c'asechex, chen a mac a tu cʌnajechexob jach manan c'as. Jach yaj cu bin u muc'ajob ich c'ac', mʌ' neyaj ca bin a muc'yajex ich c'ac'. \p \v 16 ’Techex, irechex a ch'op u wichob, chen a c'atex a pʌyiquex u bej u jer ch'op u wichob. Otsirechex, quire' caj a camsex a rac'ob. Mʌ' ja wirej, wa ca toc aric ti' a rac'ob, ca wa'ariquex ti'ob: “Taj quin wa'aric tech quire' ti' yʌn carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío.” Cax mʌ' ja betej a ba' ta toc a'araj quire' caj a wa'araj ti' carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío rajen mʌ' a betej xan. Chen wa ca toc ariquex ti' a rac'ob: “Taj quin wa'aric tech quire' ti' yʌn oro ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío.” Jeroj taj ca' a betex aro', quire' caj a wa'arex ti' oro a ti' yʌn ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. \v 17 Jach chich a jo'rex, quire' mʌ' ja najtiquex. Mʌ' ja wirej, jach manan co'oj a carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío quire' ti' ca bin a c'ujintiquex C'uj. A orojo' mʌ' nejach co'oj, chen tsoy quire' ti' yʌn ich carem naj tu ca naj c'ujintiquex C'uj. \v 18 Baxuc techex caj a camsex a rac'ob: Wa ca toc aric ti' a rac'ob: “Taj quin wa'aric tech quire' ti' yʌn u ba'yinquirir tu cu quinsic yʌrʌc' quir u ts'ic ti' C'uj.” Cax mʌ' ju betej a ba' caj u toc araj. Chen wa mac cu toc aric ti' u rac'ob: “Taj quin wa'aric tech quire' yʌrʌc' a tabar u quinsic ich carem naj. Jeroj ca' u toc betej a ba' caj u ya'araj.” \v 19 Jach chich a jo'rex, quire' mʌ' ja najtex. Mʌ' ja wirej, jach manan tsoy u ba'yinquirir tu cu naj quinsic yʌrʌc' wacax quir u bo'oticob u bo'orir u si'pir. Ich yoc'or u ba'yinquirir cu naj quinsob yʌrʌc' rajen jach manan tsoyir u ba'yinquirir, quire' ti' cu bo'otic u bo'orir u si'pir a rac'ob. \v 20 Mʌ' ja wirej ―quij Jesús―. A mac a caj u toc arar u rac'ob quire' u ba'yinquirir tu cu naj quinsic yʌrʌc' wacax. Cu toc aric ti' a ba' yʌn yoc'or xan, mʌ' chen tu junan yʌn. \v 21 Mʌ' ja wirej, a mac a caj u toc arar u rac'ob quire' ti' yʌn carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Bayiri' caj u toc araj u rac'ob xan, quire' C'uj ti' yʌn tu cu naj c'ujinticob C'uj, quire' raji' yʌnin C'uj. \v 22 Wa caj a toc arex a rac'ob quire' a ba' yʌn ca'anan, caj a toc chuquex C'uj quire' ti' yʌn C'uj ca'anan tu cu bin u reyintejob C'uj tu cotor mac. \p \v 23 ’A techex u winiquirechex judío a fariseojo' yejer yʌjcamsʌyʌjirex u t'ʌn Moisés. Otsirechex, caj a chʌc jʌsex ti' C'uj u ts'ac a wo'ochex a cu ya'aric u c'aba' mienta, yejer u ts'ac a wo'ochex cu ya'aric u c'aba' anis. Yejer u ts'ac a wo'ochex, a cu ya'aric u c'aba' comino, quire' baxuc cu ya'aric ich u t'ʌn Moisés. Chen mʌ' ja quibex a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj, a tu caj u ch'ic arex techex C'uj ca' a quibex u t'ʌn. Quire' mʌ' ja yajquintaex ti' a rac'ob. Mʌ' ca manex tu tsoyir. Mʌ' ca wacsiquex ta worex u t'ʌn C'uj. Ca' a toc rʌc quibex tu cotor u t'ʌn C'uj. Mʌ' ja p'ʌtex turiri' u t'ʌn C'uj. Quet a wu'yiquex. \v 24 Quire' irechex ch'op a wichex a ca pʌyiquex u berob a rac'ob a mac ch'op u wich xan. Chen jari' ca chachtiquex a mijin ti' a wuc'urex. Chen jari' ca p'ʌtiquex u sor, an ten bic a qui' cʌnantiquex a ba' mʌ' tsoy tu t'ʌn C'uj. Chen a ba' jach tsoy tu t'ʌn C'uj, mʌ' a qui' cʌnantexi'. \p \v 25 ’Jach otsirechex, u winiquirechex judío a fariseojo' yejer u yʌjcamsʌyʌjirechex u t'ʌn Moisés. Yʌjtusariquechex ti' a rac'ob. Mʌ' ja wirej, ca chen p'o'iquex u pach a ruchex, chen ich u japnino' ec'. Baxuc u ruchirex a wo'ochex, ca p'o'iquex, ec' ich u japnin. An ten biquex a pixamex jach ec' quire' caj manex a wa'criquex u ba'tac a rac'ob, quire' jach ts'u' techex. \v 26 A techexo', mʌ' ja najtex u t'ʌn C'uj u winiquirechex judío a fariseojo'. Biquinin mʌ' ja toc p'ʌtex a wac'riquex u ba'tac a rac'ob. Ca' a p'ʌtex a ts'u'tar. Wa ca yʌn p'ʌtiquex aro', caj a ruc'sajex u yeq'uir a pixamex. \p \v 27 ’A techexo', u winiquirechex judío a fariseojo' yejer yʌjcamsʌyirechex u t'ʌn Moisés. Yʌjtusarirex ti' a rac'ob. Jach otsirechex, ca tus c'ujintiquex C'uj soc u tusaricob a rac'ob: “Jach tsoyechex”, chen jach c'asechex. \v 28 Baxuc yʌnechex quire' a rac'ob cu tucric: “Jach tsoyechex.” Chen ca tusariquex ti' mac ca jach c'ujintiquex C'uj, rajen jach c'asechex. \p \v 29 ’Jach otsirechex, u winiquirechex judío a fariseojo' yejer u yʌjcamsʌyʌirechex u t'ʌn Moisés quire' yʌjtusarirechex ti' mac. Caj a toc ts'ʌpquintajex tunich tu t'oja'an u baquer yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj uch. Baxuc xan, caj a qui' banajex u pach tunich a mac qui' manob tu tsoyir uch, quir a c'ʌ'oticobex. \v 30 A techexo', ca waquex ti' a rac'ob: “Wa cuxa'anechex uch tu q'uinin ti' yʌn a nunquirex uch mʌ' ta yamtajex a mac a caj u quinsajob yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj.” \v 31 Rajen quetechex yejer a nunquirex yʌjquinsirob yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj, quire' p'eri' a nunquirex. \v 32 Joq'uenex, ts'ocsex u beyajob a nunquirex. Bin a caj toc c'ubenex quinsbirenex yejer in camsʌwinicob. \p \v 33 ’Irechex can, a yʌc u coj a cu quinsic mac. Mʌ' ju c'uchur a worex a puts'urex ich c'ac' tu ca bin a jach muc'yajex. \p \v 34 Caj ya'araj Jesús ti'ob: \p ―Rajen ca' a qui' sarex a xiquinex, quire' yʌn in toc tuchi'tic techex a mac a cu bin tsec'tic u t'ʌn C'uj techex. Yʌn in toc tuchi'tic yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn C'uj xan, yejer a mac u ne'er u t'ʌn C'uj. A techexo', bin a caj quinsiquex ya'ab mac. U jerob bin a caj c'ubiquex quinsbir ich cruz. A techexo', bin a caj jʌts'iquex u pachob u jerob tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. A techexo', bin a caj chuquiquex u pachob u jerob tu cu bin ich u cajar, cax tu cu puts'urob, bin a caj chuquiquex u pachob. \v 35 Rajen ca bin a bo'otiquex u bo'orir a si'pirex, quire' a mac quinsa'b ten a nunquirex, cax mʌna' c'as caj u betajob a mac quinsbir uch. Rajen bin a caj bo'otiquex u bo'orir a si'pirex, quire' quinsa'b Abel uch a mac jach tsoyir yor hasta u q'uinin caj quinsa'b Zacarías xan. Ra' u tet Berequías. Raji' caj a quinsajex ich carem naj tu ca naj c'ujintiquex C'uj. Chumuc u berir carem naj caj quinsa'b Zacarías. \p \v 36 Caj ya'araj Jesús: \p ―Taj quin wa'ariquex tech. A techexo', baje'rer a mac cuxa'an, bin a caj bo'otiquex a si'pirex. Quire' ra' u q'uinin caj a quinsajex Zacarías hasta u q'uinin caj quinsa'b Abel ten a nunquirex. \s1 Jesús cu yoc'ar quire' u yaj u winiquirob judío ich u cajar Jerusalén \r (Lc. 13.34‑35) \p \v 37 Caj ya'araj Jesús: \p ―A techexo', u winiquirechex judío ich u cajar Jerusalén. A techexo', caj a quinsajex yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj a caj in tuchi'taj. Baxuc xan, caj a rʌc ch'inajex u jo'r a mac caj in tuchi'taj ca' u tsec'tej techex u t'ʌn C'uj. Ya'ab u tenin in c'at in much'quintic techex soc in cʌnantic techex irej u nʌ' cax cu pʌyic cu much'quintic u yar yarʌn u xic'. Chen mʌ' ta cha'ex in much'quintiquechex soc in cʌnantiquechex. \v 38 C'ʌ'otex ca' bin c'uchuc tu q'uinin, je' a rʌc p'ʌtiquex a cajarex soc chen saj naj, quire' mʌ' ja cha'ex in much'quintiquechex. \v 39 A teno', quin wa'aric techex, mʌ' a yʌn yʌn bin a wiren hasta ca' bin c'uchuc tu q'uinin ca bin a wa'ariquex: “Ca' ic sʌjtej Jesús, quire' raji' a mac tuchi'tac ten C'uj.” \c 24 \s1 A cu bin jubsic carem naj ten u winiquirob romano \r (Mr. 13.1‑2; Lc. 21.5‑6) \p \v 1 Jesús caj joc' tu japnin carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Toc bin u ca' ca'ch caj u juts'ob u bʌj u camsʌwinicob ich Jesús. Caj ya'arajob: \p ―Iric carem naj. Mʌ' wa qui' c'ʌxa'an carem naj? \p \v 2 Jesús caj u nuncaj ti'ob: \p ―C'ʌ'otex a je' carem naj bic tabar caj a wirex quire' jach taj quin toc aric a wu'yex. Ca' bin c'uchuc tu q'uinin cu bin jubsa'bir. Mʌ' ju bin p'atʌr tunich tu ts'ʌpa'an. Mʌ' ja bin a wirex ca'tur ts'ʌpa'an. \s1 Raji' cu bin yesic to'onex biq'uin bic tabar u xur t'ʌn \r (Mr. 13.3‑23; Lc. 21.7‑24; 17.22‑24) \p \v 3 Caj joc' Jesús ich carem naj, caj bin ich u jo'r chan p'uc wits Olivos. Jesús caj curʌj. Ti' cura'an Jesús, caj u juts'ob u bʌj u camsʌwinicob ich Jesús soc tu junanob cu yubicob. \p ―Tar in c'atob a toc aric tenob wa ber ca' bin jubsac carem naj. Biquira' carem naj ca' bin c'uchuc tu q'uinin cu xur t'ʌn ca' bin urquech? \p \v 4 Caj u nuncaj Jesús caj ya'araj: \p ―Qui' cʌnantex a bʌj soc mʌna' mac cu tar u tusiquex. \v 5 Quire' ya'ab mac cu bin u tus aric: “Cristojen quire' caj u tuchi'tajen C'uj. Rajen quin tar quir in taquic tu cotor mac.” Ya'ab mac cu bin u quibicob a ba' cu ya'aric tus Cristo. \v 6 Ra' u q'uinino' ca' bin a wu'yiquex u jumintac: “Tan u quinsicob u bʌj ich u jer ru'um.” Cax tub yʌnechex ca' bin u quinsicob u bʌj. Je' a wu'yiquex tabar u quinsicob u bʌj. Mʌ' ja ch'aquex sajaquirex quire' yʌn u tar u quinsicob u bʌj. Cax cu manob u quinsicob u bʌj. Mʌ' toy c'uchuc tu q'uinin u xur t'ʌn. \v 7 Ra' u q'uinino' ca wu'yiquex cu ts'ictarob winic ich jumpet ru'um. Cu bin u quinsicob u bʌj yejer u winiquirob ich jumpet ru'um. Bayiri' je' u wichʌjʌrob xan ich jumpet ru'um. Cax jach bʌytʌc cu bin u wichʌjʌjrob. Bayiri' yʌn u tar u yajir. Bayiri' je' a wu'yiquex u pec u ch'ic yum ru'um. \v 8 Tu cotor aro' tan u muc'yaj. Raji' u yʌnx ch'ic chun u muc'yaj a cu bin tar ich yoc'ocab. \p \v 9 ’A ra' u q'uinino' cu bin u p'astiquechex, quire' caj a wacsex ta worex ti' ten. Rajen cu bin u ta'quicob a jo'rex. Rajen cu bin u chuquicob a pachex. Bayiri' cu bin u quinsiquechex. Baxuc tu cotor mac xan. \v 10 Quire' aro', a ra' u q'uinino' ya'ab mac cu bin u p'ʌtejob u yacsicob tu yorob. Je' u bin u p'acticob u bʌj. Je' u ta'quic u jo'r u rac'ob ʌcʌtan u jach ts'urirob u cajarob. \v 11 A ra' u q'uinino', ya'ab mac cu bin tar quir u tusaricob tuchi'tac ten C'uj quir u tus camsicob a pimo'. Ya'ab mac cu bin u quibicob. \v 12 A ra' u q'uinino', ya'ab mac cu bin manob tu c'asir. Jach mananob tu c'asir. Rajen a mac a cu manob tu tsoyir mʌ' u neyajquinticob u rac'ob. \v 13 A mac a mʌ' ju p'ʌticob u quibicob in t'ʌn hasta ca' bin manac a je' muc'yaj a tin wa'araj. Ra' cu bin tacbir ten C'uj. \v 14 Mʌ' toy c'uchuc tu q'uinin u xur t'ʌn, quire' yʌn u man u tsec'ticob u jach tsoyir u t'ʌn an ten bic cu bin u reyintejob C'uj ca'anan. Bin u caj tsec'tic ich tu cotor mac ich yoc'ocab soc yerob tu cotor mac tu cʌja'anob. Ra' u q'uinin ca' bin ts'ocac u tsec'ticob ra' u q'uinin cu bin xur t'ʌn. \p \v 15 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: \p ―Caj u ts'ibtaj Daniel a caj u tsec'taj u t'ʌn C'uj uch. Ra' tu tsec'taj uch: “Wa ca wiriquex a ba' jach c'as ch'ica'an ich u japnin carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Qui' tucrex, quij Daniel, quire' raji' cu bin u c'asquintic u winiquirob israel.” \v 16 A ray u q'uinino' ca wiriquex aro', joq'uenex ta puts'urex ich u jo'r wits. Wa cʌja'anechex ich u ru'umin Judea, sebquintex a toc puts'urex. \v 17 A ray u q'uinino' wa ti' yʌn mac tu jo'r yatoch tu taj u jo'r yatoch. Arex ti' mʌ' tsoy u yocar u ch'ic u ba'tac. Arex u toc puts'ur. \v 18 A ray u q'uinino' wa ti' yʌn mac ich u cor. Arex mʌ' u sut u ch'ic u noc'. Arex u toc puts'ur. \v 19 A ray u q'uinino', jach otsirchʌjij a xquic a tabar u rochic u chan ochir. Bayiri' a xquico', a cu ts'ic u chuch ti' chan ochir. \v 20 A ray u q'uinino', t'ʌnex C'uj soc mʌ' ra' u q'uinin a puts'urex tu q'uinin que'er. Quire' mʌ' ju c'uchur a worex a muc'tiquex que'er. T'ʌnex C'uj soc mʌ' ray u q'uinin tu ca jesiquex a bʌj. \v 21 Quire' a ray q'uinino', jach manan cu bin u muc'yajob winic. U jer winic mʌ' u nemuc'yajob an ten bic cu bin u muc'yajob u winiquirob tu q'uinin cu bin xur t'ʌn. Mʌ' biq'uin yubmʌnob. \v 22 A ray u q'uinino', wa C'uj u c'at u cha'ic coch u pach q'uin soc oma'an cu bin muc'yaj. Mʌna' mac cu bin p'atʌrob. Chen tabar u muc'yajob, quire' ti' yʌnob a toc teta'b ten C'uj quire' yajbir ten C'uj. \p \v 23 ’Ca' bin c'uchuc a ray u q'uinino' wa mac cu bin ya'aric: “Ire wirex Cristo toc c'uchij quir u taquic mac tu cotor.” Mʌ' a quibiquex a ba' cu ya'aricob. Cax cu ya'aricob: “A ray Cristojo'.” \v 24 Quire' a ray u q'uinino', ya'ab cu bin tar quir u tusaricob ti' u rac'ob: “A teno' taren ich yoc'ocab quir in taquic mac quire' caj u tuchi'ten C'uj.” Tu cu tusaricob ti' mac je' u tus esicob carem beyaj ti' u rac'ob xan. Cax a mac teta'b ten C'uj orac u quibicob quire' cu tus esicob carem beyaj, quire' baxuc u c'atob, chen mʌ' ju c'uchur u yorob ti'. \p \v 25 Jesús caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: \p ―Quin toc aric techex a je' t'ʌna' soc a toc erex a ba' cu bin tar biq'uin soc mʌ' u jac'arex a worex. \v 26 Rajen a ray u q'uinino' je' u ya'aric techex: “Ti' yʌn Cristo ich tʌcay ru'um.” Bayiri' je' u tusaricob techex: “Ti' yʌn Cristo tera' ich yatoch.” Mʌ' ja yʌn quibiquex xan. \v 27 Je' a wiriquex in wu'ur, a teno' taren in yamtic mac tu cotor, tera' ich yoc'ocab an ten bic a wiriquex u raram ich ca'anan. Mʌ' ja wirej, sasir cu raram soc chʌca'an yiric tu cotor mac ten quin tar. \v 28 Ray u q'uinino', a mac yʌn u si'pir yʌn u bo'otic u bo'orir u si'pir mʌ' tu cu puts'ur. \s1 Bic tabar ca' bin uruc u parar C'uj \r (Mr. 13.24‑37; Lc. 21.25‑33; 17.26‑30, 34‑36) \p \v 29 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: \p ―A ray u q'uinino', tabar u ts'ocar u muc'yaj a winiquiro'. Je' yac'birchʌjʌr q'uin. Mʌ' u sasichʌjʌr. Bayiri' ic nʌ' xan, je' yac'birchʌjʌr. A sa'abo' cu bin yiricob irej wa tan u rʌc rubur. Tu cotor a ba' yʌn ich ca'anan cu cha'ic u pec C'uj. \v 30 A ray u q'uinino', je' yesic carem beyaj C'uj ich ca'anan soc yer mac tu cotor tan in wu'ur, a teno' quir in yamtic mac tu cotor. Tu cotor mac a ti' cʌja'an ich yoc'ocab cu bin u yac'ticob u bʌj, quire' cu yiricob in wu'ur ich u muyar yejer jach chich in muc'. Yejer u sasirir C'uj quin bin ur. \v 31 Ca' bin uruquen, je' yubicob u jum ca' bin usac ten yʌjmasir u t'ʌn C'uj. C'am cu bin yubicob. Je' in tuchi'tic u yʌjmasirob u t'ʌn C'uj quir u much'quinta'r a mac caj in tetaj ich yoc'ocab. Cax tu yʌnob ti' cu bin u much'quinta'r. \p \v 32 ’A werex cu jutur u re' che' quir u top'ʌncʌr, quire' tan yocar yaxq'uin. \v 33 An bic taj aro', bayiri' xan ba' ca wiriquex a ba' caj in camsajechex sam tan u tar. Jeroj tabar u xur t'ʌn. \p \v 34 Jesús caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: \p ―Taj quin wa'aric techex. Ti' yʌn mac baje'rer. Ra' cu bin cuxtarob hasta cu yiricob a ba' caj in toc araj techex cu tar ich tu yʌnechex. \v 35 A ca'anano', je' u rʌc ts'ocare' a je' ru'uma' je' u rʌc ts'ocare' xan. Chen in t'ʌno' mʌ' u bin ts'ocar quire' yʌn u toc rʌc nup'ur in t'ʌn ich yoc'ocab. \p \v 36 ’Chen a ray u q'uinin cu bin tar a ba' caj in toc araj techex. Mʌna' mac yer wa ber u tar, cax yʌjmasirob u t'ʌn C'uj. Mʌ' u parar C'uj yer, chen u bʌjiri' C'uj yer wa ber u tar. Rajen mʌna' mac yer wa ber hora cax beq'uin. \p \v 37 ’Ca' bin uruquen a teno' quir in yamtic mac tu cotor. Cu bin tar an ten bic tu q'uinin cuxa'an Noé uch yejer u rac'ob caj rʌc burob. \v 38 U rac'ob Noé rajra' qui' yorob tan u janʌnob, cu qui' uc'urob xan. Baxuc caj man u cʌxtob u rac' u parar. Cax rajra' caj u betob hasta oquij Noé ich u chem. Mʌ' tu najtajob quire' seb caj tar ya'arir. Caj u yʌnxchun u burur. Rajen rʌc quimij u rac'ob Noé. \v 39 Baxuc ca' bin uruquen a teno' taren in yamtic mac tu cotor. Cax wa tan u janʌnob. Cax tan yuc'urob. Mʌ' ju bin u najticob wa ber ca' bin uruquen a mac tan u man tu c'asir, quire' a ba' cu yiricob. \v 40 Ray u q'uinin ca' bin uruquen cax wa ca'turo' tan u beyajob ich u cor. Ca' bin tac yʌjmasirob u t'ʌn C'uj, je' u pʌyʌr turiri' a caj u yacsaj tu yor. Turiri' cu bin p'atʌr. \v 41 Baxuc xan xquic. Cax wa ca'turo' tan u juch'ob. Chen je' u payʌr turiri' ten yʌjmasirob u t'ʌn C'uj. Turiri' cu p'atʌr xan. \p \v 42 ’Qui' pajex u q'uinin wa ber ca' bin uruquen ―quij Jesús―. Quire' mʌ' a werex ca' bin uruquenex a Jaj Ts'urirenex. \v 43 Qui' cʌnex a ba' quin bin in camsic techex. Irej a mac cu tar ya'cric a ba'tac. Wa mac raji' yʌnin yatoch yer wa ber cu tar a'cra'bir u ba'tac ten mac. Ac'bir cu pajic u tar soc mʌ' u cha'ic ya'cra'r u ba'tac. Rajen cʌnex u jach ts'urir yatoch. \v 44 Baxuc techex, ca' a qui' pajenex quire' seb ca' bin uruquen a teno' taren in yamtic mac tu cotor. Wa ra' u q'uinin mʌ' ja pajiquenex. \s1 Jesús cu camsic u c'urew mac bic tabar u pajic u jach ts'ur \r (Lc. 12.41‑48) \p \v 45 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: \p ―U'yex ba' quin wa'aric techex baje'rer. Ti' yʌn u c'urew mac cu nequi' quibic u t'ʌn u jach ts'urir. Caj bin u jach ts'urir ich jumpet ru'um. Caj ara'b ti' ten u jach ts'urir: “Qui' cʌnantej a wet c'urewirob. Qui' jansej a ba' quiri' u c'atob. Qui' irej u beyajob a wet c'urewirob.” Caj bin u jach ts'urir. \v 46 Jach qui' yor u c'urew u jach ts'urir a rajra' cu quibic u t'ʌn u jach ts'urir hasta cu yu'ur u jach ts'urir. \v 47 Taj quin wa'aric techex ―quij Jesús―. Wa tu qui' quibaj u t'ʌn u jach ts'urir a c'urewo'. Je' u qui' ts'abʌr u muc' ti' quir u cʌnantic a ba'quir yʌn ti' u jach ts'urir. \v 48 Chen wa ju c'urew cu tucric mʌ' seb cu bin yu'ur u jach ts'urir. \v 49 Rajen cu yʌnxchun u cʌrʌxbetic ti' u yet c'urewirob. Bayiri' u c'urew cu joc'ar janʌn. Bayiri' cu joc'ar yuc'ur yet a mac cʌra'anob. \v 50 U jach ts'urir seb ca' bin ca' uruc ra' u q'uinin u c'urew mʌ' tan u pajic yu'ur u jach ts'urir. \v 51 Ca' bin uruc u jach ts'urir je' u jach jʌts'ic u c'urew. Jach yaj cu bin yubic an ten bic C'uj cu bin joc'sic a mac cu tusaric ti' u rac'ob. Mʌ' ja wirej, irob a mac a mʌ' tu c'ʌmajob u t'ʌn C'uj. Je' u bin muc'yaj ich c'ac'. Ti' cu bin yac'ticob u bʌj ich c'ac'. Tu cu bin mʌmʌx chi'icob u yac' ich c'ac'. \c 25 \s1 Jesús cu camsic an bic xquic cu binob u qui' qui' janʌnob, a diez xquique' \p \v 1 Jesús caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: \p ―Ra' u q'uinin ca' bin tac u reyinticob C'uj. Cu bin tar ti' u winiquirob an ten bic caj tuchi'taj xquic quir u nupic a mac a cu bin u ch'ic u rac'. Tuchi'ta' xquic diez, ra' u nup' a cu bin u ch'ic u mam. Caj u rʌc ch'a'ob u quibob. \v 2 Cinco xquic caj u ch'ajob u quib. Mʌ' tu qui' cʌnantajob u quib. U jer cinco caj u qui' cʌnantajob u quib. \v 3 A mac a tu qui' cʌnantajob u quib, caj u ch'ajob u chujir ya'arir u quib quir u t'ajicob u jer ya'arir. Toc chup ya'arir u quib caj u ch'ajob. \v 4 A mac a mʌ' tu qui' cʌnantajob u quib a tu ch'ajob. Mʌ' ya'ab caj u ch'ajob ya'arir u quib. Chen u quib caj u ch'ajob. \v 5 Quire' oma'an caj c'uchij a cu bin u ch'ic u rac', rajen a xquico', caj tar u wenʌnob. Caj c'ʌs wenʌneb. \v 6 Caj yubob u tar chumuc ac'bir. Caj yubob yawʌt: “Tan u tar a mac a cu bin u ch'ic u rac'. Xenex ca' a nupex ich chumuc bej.” \v 7 Caj ric'ob, a xquico', caj u pustaj u tanin u jo'r u quib caj u t'ʌbajob. \v 8 A xquico', a cinco a mʌ' u qui' cʌnanticob u quib, caj ya'araj ti' u yet t'ʌn: “Jamach chuquej tenob ya'arir quib, quire' tan u tup'ur tenob in quibob, quire' tan xupur ya'arir.” \v 9 A xquico' a caj u qui' cʌnantajob ya'arir u quib. Caj u nuncajob: “Mʌ' jin ts'ajob techex cʌrʌx xupuc tenob ya'arir. Joq'uenex mʌnex ya'arir techex tu cu naj co'onan ya'arir.” \v 10 Caj binob u mʌnejob ya'arir u quib a cinco xquico'. Caj c'uchij a mac a cu bin u ch'ic u rac'. Caj ocob a tu qui' cʌnantajob ya'arir u quib. Caj ocob yejer a cu bin u ch'ic u rac'. Caj u mʌcob u jor. \v 11 Sansam u mʌcob u jor, caj c'uch a xquic a bin u mʌnejob u ya'arir u quib. Caj u purob u t'ʌn: “Jach ts'urir ―quij―. Je'ej in jor quir in wocarob.” \v 12 A mac a cu bin u ch'ic u rac' caj u nuncaj: “Taj quin wa'aric techex. Mʌ' in wirmʌnechex, rajen mʌ' in wacsiquechex.” \p \v 13 Caj ts'oc u camsa'rob a xquico' caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: \p ―C'ʌ'otex a jera' a caj in camsajechex soc a pajiquex in tar, quire' mʌ' a werex wa ber u q'uinin ca' bin taquen quir in yamtic mac tu cotor. \s1 Jesús cu camsic bic tabar caj u p'ʌtaj u taq'uin u c'urew u jach ts'urir soc u jaric u jer \p \v 14 ’U winiquir cu bin u jach ts'urintic C'uj irob u c'urew jach ts'urir. U jach ts'urir bin u ca' ich u jer ru'um. Caj u rʌc much'quintaj u c'urewirob quir u p'ʌtic u taq'uin ti'ob quir u ca' jaricob u jer u taq'uin. \p \v 15 ’Caj ts'a'b u taq'uin cinco mil ten u jach ts'urir ti' u c'urew turiri'. U jer caj u ca' ts'a'b ti' u c'urew dos mil. U jer caj u ca' ts'a'b ti' mil. Caj ts'a'b u taq'uin an ten bic c'ucha'an yorob u c'urewirob tu beyajob. Caj bin u ts'urirob nach. \v 16 A mac a caj u c'ʌmaj u taq'uin cinco mil caj u c'ʌnaj quir u ca' jaric u jer. Caj u ca' jaraj u jer cinco mil tu cu beyaj. \v 17 A mac a ts'a'b ti' dos mil caj u c'ʌnaj. Ca' u ca' jaraj u jer dos mil tu cu beyaj. \v 18 A mac a ts'a'b ti' mil caj u ta'caj u taq'uin. Caj u pan u jor u ru'um quir u muquic u taq'uin. Caj u mucaj u taq'uin ich ru'um. \p \v 19 ’Jach ya'ab u q'uinin caj ur jach ts'urir. Caj u ca' much'quintaj u c'urewob. Caj c'ata'b ti'ob: “Mun u taq'uinob.” Caj u jarajob u taq'uinob. \v 20 Ra' yʌn c'uchij a ts'a'b ti' cinco mil, caj ya'araj ti' u jach ts'urir: “Caj binech caj a ts'aja ten cinco mil quir in c'ʌnic. A teno' caj in jaraj u jer cinco mil tech tu quin beyaj. Je' a taq'uin cinco mil yejer u jer cinco mil caj in jaraj.” \v 21 Caj ya'araj u jach ts'ur: “Tsoyech in c'urewech. Taj ta wa'araj ten. Qui' beyanʌjech. Caj a jaraj a taq'uin, cax mʌ' ya'ab taq'uin, caj in ts'aj tech. A baje'rer je' in ca' ts'ic tech u jer jach ya'ab. P'aten tin wicnʌn soc u qui'tar ij cor.” \v 22 Caj c'uchij a ts'a'b ti' dos mil. Caj ya'araj ti' u jach ts'urir: “Caj binech caj a ts'ajaj ten dos mil quir in c'ʌnic. U jer caj in ca' jaraj tech. Yʌn ten u jer dos mil. A je' a dos mil a caj a ts'ajaj ten. Caj bin yejer u jer a caj in jaraj tech.” \v 23 Caj ya'araj u jach ts'urir: “Tsoyech in c'urewech. Jach taj ca wa'aric ten. Qui' beyanʌjech caj a jaraj in taq'uin, cax mʌ' ya'ab taq'uin, caj in ts'a tech. A baje'rer je' in ca' ts'ic tech a taq'uin jach ya'ab. P'aten tin wicnʌn soc u qui'tar ij cor.” \v 24 Caj c'uchij a ts'a'b ti' turi' mil caj ya'araj ti' u jach ts'urir: “Jach ts'urir, quij. In wer jach ts'u'tech ca nejaric a taq'uin tu ca c'ʌnic. Rajen jach manan ca jaric a taq'uin. \v 25 Rajen mʌ' jin c'ʌnaj a taq'uin quire' caj in ch'aj sajquir. Rajen caj in chen panaj u jor u ru'umin quir in muquic a taq'uin. Jera' tech a taq'uin.” \v 26 U jach ts'urir caj u nuncaj ti' u c'urew: “Jach c'asech mʌ' jach c'orech. A wer jach ts'u'ten ca' in nejaric in taq'uin tu quin c'ʌnic. Rajen jach manan ya'ab quin jaric in taq'uin. \v 27 Biquinin mʌ' binech a but'ej in taq'uin ich u najitaq'uin soc in chʌc jaric u jer in taq'uin. Ca' bin uruquen ca chʌc ts'ic ten in taq'uin yejer u jer caj a jaraj ich u najitaq'uin?” \v 28 U jach ts'urir caj ya'araj ti' mac ti' yʌnob: “A mun yʌn ti', ch'a, a ts'a u taq'uin a mac yʌn ti' diez mil. \v 29 A baxuco' cu tar ti' winic xan. A mac yʌn ti' jach ya'ab u taq'uin. Je' u t'ajʌr u ba'tac hasta jach ya'ab u ba'tac. Chen a mac mʌ' ya'ab u taq'uin je' u tocar ti', cax mʌ' ya'ab yʌn ti'.” \v 30 Caj ya'araj u jach ts'urir ti' u c'urew: “Chuquex a purex a je' in c'urewa'. Joc'sex a pich'intex ich tancab tu ac'bir.” Baxuc cu bin u betic ti' a mac jach c'as, ti' cu bin ocarob tu cu bin muc'yajob ich c'ac'. Ti' cu bin u yac'ticob u bʌj. Ti' cu bin u chi'ic u yac'ob ich c'ac' quire' muc'yaj u ca'ob. \s1 Je' u c'uchur tu q'uinin cu rʌc bin ʌcʌtan ich C'uj \p \v 31 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: \p ―Ca' bin taquen a teno' a mac tar quir in yamtic mac tu cotor. Quin tar in reyintic tu cotor mac. In wet tar yʌjmasirob u t'ʌn C'uj yejer u sasirir C'uj xan. Ti' quin bin in cutar tu cu naj cutar rey quir in wiric a mac tsoy wa mʌ' tsoyi'. \v 32 Ti' cu bin u much'quinticob u bʌj tu cotor mac wa ti' cu tar ich u jer ru'um. Ti' cu bin u rʌc much'quinticob u bʌj ʌcʌtan ten ―quij Jesús―. U tiri' quin bin in jʌsic irij a mac yʌn yʌrʌc' tʌmʌn yuc cu jʌsic yejer yʌrʌc' chivo. Jujuntur ti' quin bin in jʌsic hasta caj in rʌc jʌsaj tu cotor mac. \v 33 A mac cu jach man tu tsoyir ti' quin bin in jʌsej ich in no'j. Wa mac cu man tu c'asir ti' quin bin in jʌsic tin ts'ic. \v 34 A teno' ―quij Jesús―, quin bin in wa'aric a mac ti' yʌnob tin no'j: “Je' in qui' acsiquechex tu cu bin u reyintic C'uj, quire' C'uj caj u betaj tsoy ti' techex. Cax mʌ' toy betaj te' ich yoc'ocab C'uj caj u toc betaj u cuchir quir u yacsiquechex ich ca'anan a mac a caj u yacsajob tu yorob ti'. \v 35 Mʌ' ja wirej, tsoy in wacsiquechex. Mʌ' ja wirej, caj wichʌjen uch caj a ts'aj in wo'och. Caj uc'chʌjen caj a ts'aj in wuc'ur. Caj a wacsajenex quire' mʌna' in way tu quin wenen. \v 36 Caj a wirajex mʌna' in noc' caj a sijex ten in buquintej. Caj a wirex yajen caj tarechex a wirenex. Caj a wirenex mʌca'anen caj tarechex a wirenex.” \v 37 Robob cu bin ya'aric: “Jaj ix tʌcoj ic Jaj Ts'urirex. A tenob quire' mʌ' tin jansajob tech. Mʌ' tin ts'ajob quir a wuc'ur. Mʌ' tin wacsajob tech quire' mʌna' a way. Mʌ' tin yamtajob tech a baywo'. \v 38 A tenob mʌ' tin wacsajob tech mʌ' tin ts'ajob tech a noc' quir a buquintic. \v 39 Caj yajijech mʌ' tarenob in wirechob. Ti' mʌca'anech xan mʌ' tarenob in wirechob.” \v 40 A teno' quin bin in nunquic techex: “Jach taj quin wa'aric techex quire' caj a yamtajex a mac a caj u yacsajob tu yorob in t'ʌn cax ca wiric irej moso quet tan a yamtiquenex.” \p \v 41 ’A teno' quin bin in wa'aric ti' a mac a ti' yʌnob tin ts'ic: A techex satʌrechex. Joq'uenex, xenex ich c'ac' soc munt q'uin ca werarex a toc beta'an ten C'uj ti' quisin yejer yʌjmasirob u t'ʌn quisin. \v 42 Mʌ' jin wacsajechex, quire' mʌ' ta jansajenex, cax wi'ijen. Caj uc'chʌjen mʌ' ta c'ʌs ts'ajex in wuc'ur. \v 43 Caj manen tu yʌnechex, cax caj a wirajenex mʌna' in noc', mʌ' ta c'ʌs ts'ajex ten in buquintej. Cax caj a wirex mʌna' in way, mʌ' ta wacsajenex. Caj yajijen mʌ' tarechex a c'ʌs irenex. Bayiri' ti' mʌca'anen, mʌ' tarechex a c'ʌs irenex. \v 44 A mac ti' yʌnob tin ts'ic cu bin u yacob ten: “Jaj Ts'urir, wa ber caj in wirob wi'ijech cax uc'chʌjech. Cax mʌna' a way mʌ' in ts'ajob tech. Caj in wirob ti' mʌca'anechob mʌ' tarenob in wiriquechob. Caj in wirob yajech mʌ' tarenob in wirechob mʌ' tin yamtechob?” \v 45 A teno' quin bin in nunquic a mac ti' yʌn ich in ts'ic: “Taj quin wa'aric techex quire' caj a p'uspachtaj a caj u yacsaj tu yorob in t'ʌn. Quire' mʌ' a tucriquex wa tsoyob a yacsmʌnob tu yorob in t'ʌn. Bayiri' caj u p'uspachtajenex.” \v 46 Rajen quin bin in wa'aric ti' a mac ti' yʌn ich in ts'ic: “Xenex ta werarex ich c'ac' munt q'uin ca werarex.” Chen a mac ti' yʌn tin no'j quin bin in wa'aric ti'ob: “Je' in qui' acsiquechex quir a cuxtar munt q'uin ich ca'anan.” \c 26 \s1 U ts'urirob u winiquirob judío cu tucricob bic tabar u bin u chuquicob Jesús \r (Mr. 14.1‑2; Lc. 22.1‑2; Jn. 11.45‑53) \p \v 1 Caj ts'oc ya'aric Jesús a ba' caj u camsaj sam ti' u camsʌwinicob. Caj u rʌc araj ti' u camsʌwinicob: \p \v 2 ―Techex a werex ―quij Jesús―. Ca'bej cu c'uchur tu q'uinin u qui'qui' janʌnob u winiquirob judío. Ra' u q'uinin quir u c'ʌ'oticob caj u potmastajob yʌjmasir u t'ʌn C'uj uch. Soc mʌ' u quimin u parar a yʌn rocha'b ten u nʌ' uch. Ra' u q'uinin ca'bej, quir u c'ubiquenob, a teno' taren in yamtic mac tu cotor, ca' quinsaquen ten u jach ts'urirob u winiquirob judío. \p \v 3 U jach ts'urirob sacerdote caj u rʌc much'quintob u bʌj yejer yʌjcamsayʌjirob u t'ʌn Moisés yejer u jach ts'urirob u cajar u winiquirob judío a cu ya'aric a Nuxibo'. Ti' cu much'quinticob u bʌj ich yatoch Caifás. Ra' u jach ts'urir ti' tu cotor sacerdote, tu re'a'an yatoch tu pach u pa'te'. \v 4 Robob u c'at u tucricob bic tabar cu bin u muc u chuquicob Jesús soc u quinsa'r. \v 5 Caj ya'arajob: \p ―Ca' ic yʌn pajej u ts'ocar u q'uinin u qui'qui' janʌnob. Quire' je' u ts'ictarob a pimo' wa quic chuquic Jesús tan u qui'qui' janʌnob. \s1 A xquic cu bin jayic tu jo'r Jesús a qui' u boque' \r (Mr. 14.3‑9; Jn. 12.1‑8) \p \v 6 Jesús ti' yʌn ich u cajar Betania. Ti' yʌn ich yatoch Simón a ju cʌnmʌn iq'uer u ca' uch. \v 7 Ti' yʌn Jesús, cu janʌn ich u poche'ir och. Caj u juts u bʌj xquic. U ch'amʌn tu t'aja'an a qui' u boque'. U c'aba' u chujir, alabastro, tunich u chujir tu t'aja'an ya'arir a qui' u boco'. Jach manan coj a qui' u boco'. Caj joy tu jo'r Jesús tu cura'an janʌn. \v 8 U camsʌwinicob Jesús caj yirob caj u jayaj tu jo'r Jesús a qui' u boco' caj p'ujob. Caj ya'arajob: \p ―Tu chen rʌc xup u taq'uin. Ba'wir ti' caj u chen mʌnaj? Mʌ' ja wirej, jach co'oj a qui' u boco'. \v 9 Wa caj cʌnaj ca'che', caj u ca' jaraj ya'ab u taq'uin quir u jasʌr ti' a jach otsir. \p \v 10 Jesús caj yuba ba' ya'arajob u camsʌwinicob. Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: \p ―Ba'wir ca ts'iquintiquex xquic. Tsoy caj u jayaj tin jo'r a qui' u boque'. \v 11 A otsire' rajra' ti' yʌn tu yʌnechex. Wa ber a c'at a yamtej a otsiro', ca' a yʌn yamtex. A teno' mʌ' rajra' ti' yʌnen tu yʌnechex. \v 12 A xquico', rajen caj u jayaj tin jo'r a qui' u boque'. Quire' tabar u muquic in baquer mac. \v 13 Jach taj quin wa'aric techex ―quij Jesús―. Cax wa tu cu bin u tsec'tic u jach tsoyir u t'ʌn C'uj. Je' ya'aric bic caj u jayaj tin jo'r xquic a qui' u boque' soc u c'ʌ'otic a je' xquica'. \s1 Judas cu bin c'ubic Jesús \r (Mr. 14.10‑11; Lc. 22.3‑6) \p \v 14 Caj ts'oc yiric u joyaj tu jo'r Jesús a qui' u boque'. Caj bin Judas Iscariote quir u tsicbar yejer u jach ts'urirob sacerdote. Judas raji' u camsʌwinic Jesús. Turiri' ich u doce camsʌwinicob Jesús. \v 15 Judas caj c'uchij caj u c'ataj ti' u jach ts'urir sacerdote: \p ―Mun ca bin a bo'oten wa quin c'ubic Jesús? \p Caj bo'ota'b yejer sʌc taq'uin treinta. \v 16 Ra' u q'uinino', caj u toc cʌxtaj bic tabar cu bin u c'ubic Jesús tu junan. \s1 Jesús caj janij oq'uin yejer u camsʌwinicob \r (Mr. 14.12‑25; Lc. 22.7‑23; Jn. 13.21‑30; 1 Co. 11.23‑26) \p \v 17 Yʌn turi' u q'uinin quir u c'uchur tu q'uinin u qui'qui' janʌnob saman. Ra' u q'uinin ca' bin u jantejob pan, raji' mʌna' u ts'ac quir u sip. C'uch u camsʌwinicob ich Jesús caj u c'atajob ti': \p ―Arej tenob tub a c'at a jantej a wo'och oq'uin tu q'uinin u qui'qui' janʌnob u winiquirob judío? \p \v 18 Caj u nuncaj Jesús caj ya'araj ti'ob: \p ―Xenex ich u cajar Jerusalén. Je' a wiriquex turi' xib ich yatoch. Arex ti': “A wʌjcamsʌyʌjir u c'at u tar tu janʌn oq'uin soc u c'ʌ'otic u q'uinin caj u potmastaj yʌjmasir u t'ʌn C'uj uch. Tabar u quinsa'r a wʌjcamsʌyʌjir rajen cu tar.” \p \v 19 U camsʌwinicob caj binob ich u cajar Jerusalén. Caj ara'b ti' xib an ten bic toc ara'b ten Jesús. Caj toc bota'b yo'och Jesús ten u camsʌwinicob quir u c'ʌ'otic u q'uinin caj potmasta'b yʌjmasir u t'ʌn C'uj uch. \p \v 20 Caj ac'birchʌjij, caj c'uchij Jesús quir u janʌn. Yet tarac doce u camsʌwinicob. Caj curob tu janʌnob yejer Jesús ich pojche'ir yo'och. \v 21 Tan tu janʌn Jesús caj ya'araj: \p ―Jach taj quin wa'aric techex. Yʌn turiri' techex ca bin a mucu c'ubiquen. \p \v 22 Caj jach choquij yorob u camsʌwinicob Jesús. Jujuntur u camsʌwinicob cu bin u c'aticob ti' Jesús: \p ―Ten wa quin bin in c'ubiquech Jaj Ts'urir? \p \v 23 Caj u nuncaj Jesús caj ya'araj ti'ob: \p ―A je' cu ruchic yo'och, raji' cu bin u c'ubiquen ti' yʌn yejerechex. \v 24 A teno' taren in yamtic mac tu cotor. Rajen yʌn in bin quinsbir, quire' tabar u nup'ur u t'ʌn C'uj. Chen otsir a mac a cu bin u mucu c'ubiquen. Jach manan tsoyir wa mʌ' ti' yʌn tera' ich yoc'ocab. \p \v 25 Judas a tu mucu c'ubaj Jesús. Caj cata'b ti' Jesús: \p ―Ten ix ti', quin bin in c'ubiquech Jaj Ts'urir? \p Caj u nuncaj Jesús: \p ―Taj, tech ca bin c'ubiquen. \p \v 26 Ti' toy u janʌnob caj u ch'aj yo'och pan caj u yʌn t'ʌnaj C'uj: \p ―Bayo' C'uj, quire' caj a ts'aj tenob in co'ochob pan. \p Caj u rʌc t'axaj ti' u camsʌwinicob caj ya'araj ti'ob: \p ―Jantex a je' pan quire' in bʌq'uer. Jantex. \p \v 27 Caj ts'oc u rʌc janticob yo'och pan. Jesús caj u chucaj u chan ruch yejer u c'ab u wich uva. Caj u yʌn t'ʌnaj C'uj: \p ―Bayo' C'uj, tech caj a ts'aj tenob u c'ab u wich uva. \p Caj u ts'aj ti' u camsʌwinicob. Caj ya'araj ti'ob: \p ―Rʌc uq'uex ca'ca' xot' techex a wu'quiquex u c'ab u wich uva. \v 28 A je' u c'ab u wich uva in q'uiq'uer quir u nup'ur u t'ʌn a ba' caj u ch'ic araj C'uj uch. A je' cu bin joc'ar in q'uiq'uer soc yiric ya'ab mac cu bin u jawsicob u si'pirob. \v 29 Quin wa'aric techex. Mʌ' in yʌnyʌn ca' uq'uic u c'ab u wich uva hasta cu xur t'ʌn. Ca' bin in wuq'uej yejerechex tu cu bin u reyinticob C'uj. \s1 Jesús cu tsicbar ti' Pedro: Ca bin a wa'aric mʌ' a wer maquen \r (Mr. 14.26‑31; Lc. 22.31‑34; Jn. 13.36‑38) \p \v 30 Caj ts'oc u c'ayob caj joc'ob, caj binob ich u witsir Olivos. \v 31 Caj c'uchob ich u jo'r u witsir Olivos. Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: \p ―Techex tu cotorechex ca bin a p'ʌtiquenex ac'bir baje'rer, quire' ca' nup'uc u t'ʌn C'uj tu cu ya'aric: “Quin cha'ic u quinsic a mac a cu cʌnantic yʌrʌc' tʌmʌn yuc. Rajen cu bin u puts'urob yʌrʌc' tʌmʌn yuc.” \v 32 Ca' bin in wʌc'ʌs riq'uir tin quimirir ―quij Jesús―, ti' ca bin a wiriquenex ich u ru'umin Galilea. Chen a teno' quin yʌn c'uchur ich u ru'umin Galilea. \p \v 33 Pedro caj ya'araj ti' Jesús: \p ―Cax tu cotor in wet camsʌwinicob cu bin u p'ʌtiquechob. Chen a teno', mʌ' in p'ʌtiquech. \p \v 34 Jesús caj ya'araj: \p ―Jach taj quin wa'aric tech Pedro. Mʌ' toy c'aynʌc cax ac'bir cax mʌna' u nup u tenin u c'ay cax ca bin a wa'aric ti' mac: “Mʌ' jin wer mac Jesús.” \p \v 35 Caj ya'araj Pedro: \p ―Cax wa in quet quimin yejerech. Mʌ' jin wa'aric, mʌ' jin werech. \p Bayiri' xan, caj ya'araj u yet camsʌwinicob. \s1 Jesús cu t'ʌnic C'uj ich u chan corir Getsemaní \r (Mr. 14.32‑42; Lc. 22.39‑46) \p \v 36 Caj c'uchij Jesús yejer u camsʌwinicob ich u chan corir u c'aba' Getsemaní. Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: \p ―Te' a yʌn cutarex. Tar quin bin bʌytʌc quir in t'ʌnic C'uj. \p \v 37 Jesús caj u pʌyaj tu pach Pedro yejer u pararob Zebedeo. Ca'tur u pararob. Jesús caj u yʌnxchun u tucur tu yor, bayiri' xan, caj u yʌnxchun u muc'yaj. Jach manan cu tucur caj c'uchij bʌytʌc. \v 38 Caj ya'araj ti'ob: \p ―Jach tucur in ca'. Tan u jach bin in wor irej wa bin in ca' quimin. Te' a p'atʌrex mʌ' ja wenʌnex soc a yamtiquenex. \p \v 39 Jesús caj bin u t'ʌnej C'uj. Jach bʌytʌc caj bin. Caj pʌch'raj caj u t'ʌnej C'uj. Caj ya'araj ti' C'uj: \p ―Wa tsoy ta t'ʌn tech, Tet. Mʌ' ja cha'ic in jach muc'yaj an ten bic caj a toc araj uch. Wa tsoy ta t'ʌn tech ca cha'ic in muc'yaj. Baxuc ten tsoy tin t'ʌn xan, ca' tac ti' ten a ba' a c'at ten. \p \v 40 Caj riq'uij Jesús caj wʌc'ʌs ur tu yʌn u camsʌwinicob. Caj yiraj wenʌn u ca'ob. Caj u t'ʌnaj Pedro: \p ―Mʌ' wa c'ucha'an a worex a muc'tic a wenex a tresechexe' ca' a yamtenex cax turi' hora? \v 41 Mʌ' ja wenʌnex, t'ʌnex C'uj soc mʌ' u tumtiquex a worex quisin. Cax a chen c'at aja'anechex soc a t'ʌniquechex C'uj ti' ten. Chen mʌ' ju c'uchur a worex a muc'tic a wenʌnex quire' jach tac a wenʌnex. \p \v 42 Caj wʌc'ʌs bin Jesús caj u wʌc'ʌs t'ʌnaj u Tet: \p ―Wa tsoy ta t'ʌn, Tet, in muc'yaj ich cruz cax a ba' cu tar ten, tsoy. \p \v 43 Caj ric' Jesús caj wʌc'ʌs urij ich u camsʌwinicob. Caj yiraj wenʌn u ca'ob. Mʌ' tu muc'tob u wenʌnob. Mʌ' u p'irir u wichob. \v 44 Caj u p'ʌtaj u camsʌwinicob Jesús caj bin u ca' t'ʌnej C'uj. Mʌna' u nup u tenin u bin u t'ʌnic C'uj. Bayiri' caj u wʌc'ʌs t'ʌnaj u Tet an ten bic ca'che'. Baxuc caj u yʌn t'ʌnaj sam. \v 45 Caj ur Jesús ich u camsʌwinicob caj ya'araj ti'ob: \p ―Tsoy a wenʌnex baje'rer, jes a bʌjex. Baje'rer c'uchij tu q'uinin tu chuquenob a teno' taren in yamtic mac tu cotor. Bin u c'ubiquenob ti' mac a yʌn u si'pir. \v 46 Riq'uenex ―quij―, ca' xico'on ic pajic a mac a mucu c'ubiquen quire' tan u tar. \s1 Chuc Jesús \r (Mr. 14.43‑50; Lc. 22.47‑53; Jn. 18.2‑11) \p \v 47 Ti' toy cu tsicbar Jesús caj c'uchij Judas Iscariote ra'iri' ti' u camsʌwinicob Jesús yejer a oncejo'. Yet taracob a jach pim. U rʌc ch'amʌnob u mascab, bayiri' u rʌc ch'amʌnob che', caj tarob quire' tuchi'ta'b ten u jach tsuririrob sacerdote yejer u jach ts'urirob u cajar u winiquirob judío a cu ya'aric a Nuxibo'. \v 48 Mʌ' toy c'uchuc Judas ich Jesús caj u toc araj ti'ob a pimo': \p ―A ca wiriquex in ts'u'ts'ic u p'uc. Ra' ca chuquiquex. \p \v 49 Seb caj u juts u bʌj ich Jesús caj ya'araj Judas ti' Jesús: \p ―Taren in wʌjcamsʌyʌjirech. \p Caj uts'benta'b u p'uc ten Judas. \v 50 Jesús caj u nuncaj: \p ―In yajech baj tarech a wirej? \p Caj u juts'ob u bʌj a pim caj chucob u c'ʌb Jesús ca' xicob mʌcbir. \p \v 51 Ti' yʌn ra' u camsʌwinic Jesús u nup. Caj u jit'aj u mascab caj u ch'ʌcaj u xiquin u c'urew u jach ts'urir sacerdote. Caj rac u xiquin. \v 52 Jesús caj ya'araj: \p ―Jup a mascab tu pix. Mʌ' ja wirej, a mac cu quinsic mac yejer mascab raji' cu wʌc'ʌs bin quinsa'r yejer mascab. \v 53 Mʌ' ja wirej, wa c'ucha'an in wor in t'ʌnic in Tet soc seb cu tuchi'ta'r yʌjmasirob u t'ʌn C'uj quir u taquicob ten. Jach pim yʌjmasirob u t'ʌn C'uj. \v 54 Chen mʌ' in t'ʌnic in Tet quire' ca' u yʌn nup'ur u t'ʌn, a caj u toc araj uch, soc u tar ten an bic caj u toc araj uch. \p \v 55 Caj ts'oc u t'ʌnan Pedro caj ya'araj Jesús ti' a mac yʌjchuquirob Jesús: \p ―Biquinin caj tarechex tera' yejer che', bayiri' yejer a mascabex quir a chuquiquenex iren wa yʌjac'ricyʌjiren ba'. Rajra' ti' yʌnen ich carem naj caj in camsechex tu ca wocarex a c'ujintex C'uj. Biquinin mʌ' a toc chuquenex uch? \v 56 A ba' u ber ten baje'rer, quire' caj u toc araj uch yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj. Quire' nup' a ba' ts'iba'an uch. \p Ra'iri' u q'uinin u camsʌwinicob Jesús caj rʌc puts'ob. P'at Jesús tu junan. \s1 Jesús caj bin purbir ʌcʌtan u jach ts'urir u winiquirob judío \r (Mr. 14.53‑65; Lc. 22.54‑55, 63‑71; Jn. 18.12‑14, 19‑24) \p \v 57 Yʌjchuquirob Jesús caj bin purbir Jesús ich Caifás. Ra' u jach ts'urir sacerdote. Bayiri' ti' yʌn yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés. Ti' yʌnob u jach ts'urirob u cajar u winiquirob judío a cu ya'aric a Nuxibo'. U rʌc much'quinmʌnob u bʌj xan. \v 58 Pedro pachir u bin tu cu binob Jesús. C'ʌs nanach cu tar Pedro hasta c'uchij tu re'a'an yatoch Caifás. Caj oc ich tu re'a'an yatoch Caifás. Caj curaj yejer policía soc u yiric ba' u ber ti' Jesús. \p \v 59 U jach ts'urirob sacerdote yejer tu cotor u ts'urirob u winiquirob judío. Ti' u much'quinmʌnob u bʌj quir u wayticob quir u tus ta'quicob u jo'r Jesús soc u quinsa'r Jesús. \v 60 Mʌ' c'ucha'an yor u waytob quir u tus ta'quicob u jo'r Jesús. Cax jach pim mac cu tar quir u tus ta'quicob u jo'r Jesús. Pachir caj tarob ca'tur u winiquirob judío. \v 61 Caj ya'arajob ti' u jach ts'urirob u winiquirob judío: \p ―Tij cu'yaj ya'aric a je' xiba', cu bin u rʌc jubsic carem naj tu quij c'ujintiquex C'uj. Je' u ca' ts'ʌpquintique' u jer carem naj ca' bin ts'ocac u man mʌna' u nup u q'uinin. \p \v 62 Caj ric' u ch'ictar Caifás caj ya'araj ti' Jesús: \p ―Biquinin mʌ' a c'ʌs nunquic ti' a mac tan u ta'quic a jo'r tech? \p \v 63 Jesús mʌ' u c'ʌs nunquic. U jach ts'urir sacerdote caj u chuchaj C'uj caj ya'araj: \p ―C'uj cu yiric, a cuxa'ano'. Arej to'on wa tech u pararech C'uj a mac caj u toc araj C'uj yʌn u tar quir u ta'quic tu cotor mac? Arej to'on soc taj quic najtic. \p \v 64 Jesús caj u nuncaj caj ya'araj: \p ―An ten bic caj a wa'araj raji' ten. Raji' ten ca bin a wiren ich u noj C'uj a jach manan chich u muc'. Quire' taren in yamtej tu cotor mac. Je' a wiric in tar tu muyarir ca'anan. \p \v 65 U jach ts'urir sacerdote seb caj u jʌtaj u noc' quire' ts'ic. Quire' cu tucra' cu pach'ic C'uj Jesús, an ten bic caj u nuncaj Jesús rajen Caifás caj ya'araj: \p ―Ba'wir ti' u jer mac quir u ta'quic u jo'r? A bʌjirex caj a wu'yajex cu pach'ic C'uj. \v 66 Arex ten ba' ca tucriquex ti'? \p Robob u ts'urirob u winiquirob judío caj ya'arajob: \p ―Toc yʌn u si'pir ca' u yʌn u quimin. \p \v 67 Caj u tubajob u wich Jesús caj u jʌts'ajob. U jerob caj u tac' jʌts'tajob Jesús. \v 68 Caj u tus ya'arajob: \p ―Arej tenob mac tu tac' jʌts'tajech wa C'uj caj u tuchi'tajech quir a ta'quic mac tu cotor, quire' baxuc caj a wa'araj. \s1 Mʌ' in wer mac Jesús \r (Mr. 14.66‑72; Lc. 22.56‑62; Jn. 18.15‑18, 25‑27) \p \v 69 Ti' toy yʌn Pedro ich tancab tu re'a'an yatoch Caifás. Caj u juts' u bʌj turiri' xquic ich Pedro. Ra' u c'urew Caifás. Caj ara'b ti' Pedro: \p ―A techo' ―quij ya'araj―, a wet man Jesús ich u ru'umin Galilea xan. \p \v 70 Pedro caj ya'araj ʌcʌtan tu cotor mac: \p ―A teno', mʌ' in wer ba' ca wa'aric a techo'. \p \v 71 Sansam caj bin Pedro ich u jor yatoch Caifás. U jer xquic caj yiraj caj ya'araj: \p ―A je' xiba' xano', yet man Jesús ra' cu tar ich u cajar Nazaret. \p \v 72 Pedro caj ya'araj, caj u chucaj C'uj, caj ya'araj: \p ―A C'ujo' cu yiric. Mʌ' jin wiramʌn xib a ca c'atic teno'. \p \v 73 Sansam caj u juts' u bʌj xib ich Pedro caj ara'b ti' Pedro: \p ―Taj tech a wet mʌn Jesús uch. A mʌ' quet baxuc a t'ʌn yejer Jesús. \p \v 74 Caj ara'b Pedro, caj u chucaj C'uj, Pedro caj ya'araje': \p ―C'uj cu yiric, mʌ' in wiramʌn xib a je' ca wa'aric teno'. Cax cu quinsiquen C'uj. \p Bayiri' caj c'aynʌj cax. \v 75 Pedro caj u c'asaj yic' a ba' ara'b ten Jesús uch: “Mʌ' toy c'aynʌc cax mʌna' u nup u tenin ca bin a wa'aric mʌ' a wer maqueni'.” Caj joc' Pedro caj oc'nʌjij. Caj jach qui' oc'nʌjij Pedro, caj u jach tucraj u bʌj. \c 27 \s1 Jesús caj c'ub ti' Pilato \r (Mr. 15.1; Lc. 23.1‑2; Jn. 18.28‑32) \p \v 1 Caj sasij. Tu cotor u jach ts'urirob sacerdote yejer u jach ts'urirob u cajar u winiquirob judío a cu ya'aric a Nuxibo', caj u tucrob bic tabar cu bin u quinsic Jesús. \v 2 Caj c'ax u c'ʌb Jesús caj tar purbir ich Poncio Pilato raji' gobernador. \s1 Caj quim Judas \p \v 3 Judas caj yiraj bin u ca' quinsbir Jesús, yer raji' caj u c'ubaj, caj u tucraj ich yor: “Jach c'asen.” Caj bin u wʌc'ʌs sutbir u taq'uin, treinta sʌc taq'uin. Caj u ts'aj ti' u jach ts'urirob sacerdote yejer u ts'urirob u cajar u winiquirob judío a cu ya'aric a Nuxibo'. \v 4 Judas caj ya'araj ti'ob: \p ―A teno', yʌn in si'pir ―quij―. Mʌ' ja wirej, caj in c'ubaj Jesús ca' quinsac, cax mʌna' ba' caj u betaj. \p Caj u nuncajob u rac'ob: \p ―Ba'wir to'on ca' ic tucrej, quire' ra' a beyaj tech. \p \v 5 Caj u pich'intaj taq'uin Judas ich carem naj ʌcʌtan ti'ob. Caj bin Judas caj u jich' u c'o'och. \p \v 6 U jach ts'urir sacerdote caj u ch'ich'a'b u taq'uin. Caj ya'arajob: \p ―Mʌ' tsoy ic but'ic a je' taq'uina' ich u copre taq'uin carem naj, quire' ra' u bo'orir u quinsa'. \p \v 7 Seb caj u tucrajob u mʌnicob u ru'umin quir u muquic u baquer a mac quimin, a nach u tar. Raji' u cay taq'uin Judas uch. Caj bin u mʌnej u ru'umin u c'aba' u ru'umin, Tu Cu Pʌtic Pac. \v 8 Ra' u q'uinino', caj u c'axob u c'aba' u ru'umin. Caj u pʌchaj u c'aba', U Ru'umin U Q'uiq'uer. Quire' u cay taq'uin Judas tu mʌnob u ru'umin. \v 9 A baywo', caj nu'psaj u t'ʌn Jeremías yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj. Caj ya'araj uch: “U winiquirob israel, caj u toc araj baxuc cu bin u bo'otic quir u c'ubur ti', treinta sʌc taq'uin \v 10 cu bin u bo'otej. Yejer u sʌc taq'uin caj u mʌnob u ru'umin a mac cu pʌtic pac. An ten bic caj u toc araj Jaj Ts'ur uch.” \s1 Jesús ʌcʌtan ti' gobernador Pilato \r (Mr. 15.2‑5; Lc. 23.3‑5; Jn. 18.33‑38) \p \v 11 Jesús caj bin ch'ictar ʌcʌtan gobernador. Caj c'ata'b ti': \p ―Taj wa u reyech u winiquirob judío? \p Jesús caj u nuncaj: \p ―Baxuc ca wa'ariquen, a teno', u reyen u winiquirob judío? \p \v 12 U jach ts'urir sacerdote yejer u jach ts'urirob u cajar u winiquirob judío a cu ya'aric a Nuxibo', caj tocob u jo'r Jesús, chen mʌ' u c'ʌs nunquic. \v 13 Pilato caj ya'araj ti' Jesús: \p ―Biquinin mʌ' a c'ʌs nunquic u ta'quicob a jo'r? \p \v 14 Jesús mʌ' ju c'ʌs nuncaj chichin. Rajen jach jaq'uij yor gobernador. \s1 Pilato caj u tucraj tu yor ca' xic sinbir Jesús ich cruz \r (Mr. 15.6‑20; Lc. 23.13‑25; Jn. 18.38―19.16) \p \v 15 Toc beri' cu siptic mac tu maca'an ca' bin c'uchur tu q'uinin u qui'qui' janʌnob u winiquirob judío, u q'uinin caj u potmastaj yʌjmasir u t'ʌn C'uj uch. Gobernador cu bin u siptic a mac maca'an a cu c'ata' ti' ten u winiquirob judío. \v 16 A ra' u q'uinino', ti' maca'an mac jach c'as. Ra' u c'aba' Barrabás. \v 17 Ra' u q'uinin ti' much'a'anob a pimob u winiquirob judío ich Pilato. Pilato yer q'uex yorob u jach ts'urirob sacerdote. Rajen caj u ta'quob u jo'r Jesús. Caj u c'ataj ti' a pimo': \p ―A mac a c'at in siptic techex. Arex ten wa Barrabás wa Jesús a ca wa'ariquex Cristo? \p \v 18 Ti' toy yʌn Pilato tu cu ta'quicob u jo'r Jesús u ts'urirob sacerdote. Caj tuchi'ta'b ten u rac' Pilato ti' u mam. Caj ya'araj ti': \p \v 19 ―A ray xibo' mʌ' tsoy a sinic ich cruz quire' mʌna' u si'pir. Baxuc caj in wʌyʌc'taj ac'bir caj u jac'saj in wor. Rajen wa ca sinic jach yaj cu bin u tar to'on. \p \v 20 Chen u jach ts'urirob sacerdote yejer u jach ts'urirob u cajar u winiquirob judío a cu ya'aric a Nuxibo', cu cay c'aticob ti' u rac'ob: \p ―Biquinin mʌ' a c'atex ti' Pilato ca' u sinej Jesús ich cruz ca' siptac a Barrabáso'? \p Rajen u rac'ob caj u quibajob u t'ʌn u jach ts'urirob yejer u jach ts'urirob u cajar u winiquirob judío a cu ya'aric a Nuxibo' soc u sinic ich cruz Jesús. Chen cu sipta' Barrabás ten Pilato. \v 21 Pilato caj u wʌc'ʌs c'ataj ti' a pimo': \p ―Mac a c'at in siptic techex. \p Caj u rʌc nuncajob, caj ya'araj: \p ―Siptej Barrabás. \p \v 22 Pilato caj u c'ataj: \p ―Bic in bin in betic ti' Jesús a ca wa'ariquex Cristo? \p Caj u rʌc nuncajob ti': \p ―Arej ti' ca' xic sinbir ich cruz. \p \v 23 Pilato caj ya'araj: \p ―Biquinin cu bin sinbir ich cruz quire' mʌna' c'as caj u betaj? \p Robob a jach pimo' caj u purob yawʌt: \p ―Arej ca' sinic ich cruz. \p \v 24 Caj yiraj Pilato mʌ' ju c'uchur yor ti' a pimo' soc mʌ' u sinin Jesús ich cruz. Chen a pimo' cu jach c'amtar u t'ʌn. Rajen caj u tuchi'taj mac ca' tac purbir ja' quir u p'o'ic u c'ʌb Pilato ʌcʌtan pim soc yiricob mʌna' u si'pir Pilato. Pilato caj ya'araj ti'ob: \p ―A je' xiba' mʌna' u si'pir. Rajen mʌ' in c'at u quimin. Chen quin betic a ba' a c'atex ten. \p \v 25 Tu cotor a pimo' caj u rʌc nuncaj: \p ―Arej ca' sinic ich cruz. Tenob in si'pirob ca' xic sinbir Jesús. Baxuc yʌn u si'pir in ti'arob. \p \v 26 Pilato caj u siptaj Barrabás ca' xic. Caj ya'araj ti' soldado ca' jats'ʌc u pach Jesús. Ca' bin ts'ocac u jats'ʌr cu bin sinbir ich cruz. \p \v 27 U soldado gobernador caj acsa'b Jesús ich palacio gobernador. Caj u rʌc much'quintajob u bʌj u yet soldadojirob ich ʌcʌtan Jesús. \v 28 Caj pit u noc' Jesús ten soldado. Caj ts'a'b u buquintej chʌc noc' Jesús. \v 29 Caj u jit'ob a q'uixer u ca' quir u ts'a'b u p'oquintej Jesús q'ui'ix. Caj u chucajob oj caj ts'a'b u mʌchej tu noj Jesús. Caj xonrʌjob ʌcʌtan ich Jesús ʌcʌtan ich Jesús quir u che'tic Jesús. Caj ya'arob: \p ―Ca' cuxraquech munt q'uin, quire' u reyech u winiquirob judío. \p \v 30 Caj tuba'b Jesús caj u chucaj che' a' ju mʌchmʌn Jesús quir u jats'ʌr u jo'r Jesús. \v 31 Caj ts'oc u p'astar Jesús ten soldado. Caj pit u chʌc noc' ca' wʌc'ʌs ts'a'b u buquintej u noq'uirir Jesús. Caj pay ca' xic bʌjbir ich cruz Jesús. \s1 Caj sinij ich cruz Jesús \r (Mr. 15.21‑32; Lc. 23.26‑43; Jn. 19.17‑27) \p \v 32 Caj binob Jesús ich bej, caj u nup'ajob xib ti' u tar ich u cajar Cirene. Ra' u c'aba' Simón. Caj ts'ar u pach ca' c'ochac u cruz Jesús tu cu bin bʌjbir. \p \v 33 Caj c'uchob tu chan witsir u c'aba' Gólgota. U c'at ya'aric u witsir u baquer u jo'r, quire' bajen u baquer u jo'r. \v 34 Ti' ts'a'b yuq'uej Jesús u c'ab uva xaca'an u c'aj bʌc'. Jesús caj u cay tumtaj, chen mʌ' tu yuc'aj. \p \v 35 Caj ts'oc u bajʌr Jesús ten soldado. Caj u chictajob chan tunich quir yiric mac cu bin ch'ic u noc' Jesús. A baywo' caj u chictajob chan tunich quir u nup' u t'ʌn yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj tu cu ya'aric: \p ―Raji'ob cu bin chicticob chan tunich quir yiric mac cu bin u ch'ic in noc'. \p \v 36 Caj ts'oc u ch'abʌr u noc' Jesús ti' toy curucbarob cʌnʌbir Jesús. \v 37 Ts'ibta'b ich u xur u jo'r u cruz Jesús quir yirir ba' u si'pir. Tu ts'ibtaj: “A je' xiba' Jesús, u rey u winiquirob judío.” \p \v 38 Bayiri' xan, a cu ya'cricob ba' ca'tur caj baj ten soldado. Turiri' tu noj Jesús. Turiri' tu ts'ic xan, Jesús. \v 39 Quet yejer a cu manob ich Jesús tu bʌja'an. Cu chicticob u jo'r quire' cu p'asticob Jesús. Caj u che'jtajob. \v 40 Caj ya'arajob ti' Jesús tu bʌja'an: \p ―A techo', ca wa'aric je' a jubsic carem naj ca wa'aric mʌna' u nup u q'uinin ts'oc a wʌc'ʌs ts'ʌpquintej u jer carem naj. Tac a bʌj ich cruz ca' wʌc'ʌs emaquech wa ju pararech C'uj. \p \v 41 Ti yʌnob xan, cu p'asticob Jesús u jach ts'urirob sacerdote, bayiri' u yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés, yejer u winiquirob judío a fariseojo', yejer u jach ts'urirob u cajar u winiquirob judío a cu ya'aric a Nuxibo'. \v 42 Caj ya'arajob ich u rac'ob: \p ―A ray xibo', chen u jer cu taquic. U bʌjiri' mʌ' c'ucha'an u muc' u wʌc'ʌs taquic u bʌj. Wa taj u rey u winiquirob Israel biquinin mʌ' ju yemʌn ich cruz ij quirej soc ij cacsic tij cor u t'ʌn. \v 43 U bʌjiri' caj ya'araj: A teno' quin wacsic tin wor ti' C'uj. Ca' ij quirej wa C'uj cu tar u taquic wa cu yajquinta'r ten C'uj, quire' caj u ya'araj uch: “U pararen C'uj.” \p \v 44 Bayiri' jujunturob u yʌja'crʌjyʌjirob ba' a bʌja'an ich cruz xan. Caj u p'astob Jesús. \s1 Caj quimij Jesús \r (Mr. 15.33‑41; Lc. 23.44‑49; Jn. 19.28‑30) \p \v 45 A ray u q'uinino', caj toc rʌc ac'birchʌjij tu cotor u ru'umin. C'ac'chunq'uin caj ac'birchʌjij, hasta las tres caj sasichʌjij. \v 46 A ray u q'uinino', a las tres, caj c'am awʌtnʌjij Jesús, caj ya'araj: \p ―Elí, Elí, lama sabactani? ―u c'at ya'aric: In C'ujech, in C'ujech, biquinin caj a toc p'ʌtajen? \p \v 47 A mac ti' yʌnob ich Jesús caj yubob yawʌt Jesús: \p ―Ta wu'yex ba' caj u ya'araj a je' xiba'? Caj u t'ʌnaj Elías yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj. \p \v 48 Turiri' caj u c'ʌnaj yac'ab quir u ch'ic a irej noc', chen irej tʌmʌn. Caj u t'ʌjaj ich u c'ab uva a pʌjo'. Caj u ric'che'taj quir u ts'abʌr yuq'uej Jesús. \v 49 Chen u rac'ob a ti' yʌnob caj ya'araj: \p ―Tsire'ej, ca' ij quirej wa ju tar Elías ensbir Jesús. \p \v 50 A ray u q'uinino', caj wʌc'ʌs ca' awʌtnʌjij Jesús. Jach c'am caj awʌtnʌjij, caj quimij Jesús. \v 51 U noc' a t'ina'an ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. A cu jʌsic junxot' naj tu cu bin u wa'quicob u q'uiq'uer yʌrʌc' soc u ruc'sic u si'pir mac. Ra' u noc', seb caj jat tu chumuquin. Caj u yʌnxchun u jatʌr ca'anan hasta c'uchij u jatʌr ich u xax u noc'. Baxuc xan, caj pecnʌj u ch'ic yum ru'um caj wac' u tunichir. \v 52 Caj rʌc wac' tunich tu muca'an u baquer a quimen, a yacsmʌnob tu yorob. Ya'ab caj ric'sa'b quir u wʌc'ʌs ca' cuxtar. \v 53 Caj ts'oc u riq'uir Jesús ti' quimen caj joc' a yacsmʌnob tu yorob tu muca'an, caj binob ich u cajar Jerusalén. Ra' u cajar C'uj. Ti' irir a cu wʌc'ʌs riq'uir a yacsmʌnob tu yorob. Ti' irir ten u rac'ob a jach pimo'. \p \v 54 Yʌjt'ʌnir cien soldados yejer u winiquirob soldado romano a cu cʌnanticob Jaj Ts'ur. Caj jaq'uij yorob caj yubob u pec ru'um, yejer a ba' u ber ti' a quimenob. Caj ya'arajob: \p ―A je' xiba' u jach parar C'uj. \p \v 55 A ti taro', ti' yʌn xquic ya'ab, nanach ch'ica'anob. Tan yiricob Jesús. Ra' yet manob yejer Jesús, caj tarob tu pach Jesús, caj u p'ʌtaj u ru'umin Galilea. Robob caj u yamtajob Jesús. \v 56 A tu yʌn a xquico', ti' yʌn María a cu tar ich u cajar Magdalena. Ti' yʌn u jer xquic u rac' Zebedeo. Raji' a ca'tur u parar. \s1 Caj but' u baquer Jesús ich u japnin tunich \r (Mr. 15.42‑47; Lc. 23.50‑56; Jn. 19.38‑42) \p \v 57 Caj ac'birchʌjij caj tarij José. Ti' cu tar ich u cajar Arimatea. Raji' jach yʌn u taq'uin. Bayiri' caj u yacsaj tu yor u t'ʌn Jesús. \v 58 Caj bin ich Pilato José quir u c'ata'r u baquer Jesús soc u but'ic u baquer. Pilato caj ya'araj ti' u winiquirob soldado ca' ts'a'bʌc ti' José u baquer Jesús. \v 59 José caj bin ch'abir u baquer Jesús. Caj emsa'b ich cruz. Caj u tap'aj u baquer Jesús yejer carem sʌc noc'. \v 60 A Joséjo' caj u but'aj u baquer Jesús tu japnin tunich, a ric'beno'. Mʌ' ja wirej, José caj u betaj ti' u bʌjiri' uch. Caj ts'oc u but'ur u baquer Jesús caj u pets'ta'r u jor tunich tu but' u baquer Jesús, caj binij. \v 61 Ti' toy yʌn María, ti' cu tar ich u cajar Magdalena. U jer ti' yʌn juntur María ti' cura'an ʌcʌtan u jor tu but'a'an u baquer Jesús. \s1 U winiquirob soldado romano a cu cʌnanticob tu but'a'n u baquer Jesús \p \v 62 Caj sasij ra' u q'uinin caj ts'oc u man viernes. Ra' u q'uinin quir u jesicob u bʌj u winiquirob judío. Caj c'uchij u jach ts'urirob sacerdote yejer u winiquirob judío a fariseojo', caj binob irbir Pilato. \v 63 Caj c'uchob ich Pilato caj ya'arob ti': \p ―Ic gobernadorech, ca' ij c'ʌ'otej a cu tusic mac. A cu ya'aric: “A ca' bin ts'ocac u man mʌna' u nup u q'uinin je' in riq'uir ti' in quimirir.” \v 64 Rajen quic tar ij quirej tech, ca' a wa'arej ti' a winiquirob soldado romano, ca' u qui' cʌnantacob u baquer Jesús tu but'a'an. Soc mʌ' u tar ch'abir u baquer ten u camsʌwinicob ac'bir. Ca' bin u tus arob: “Riq'uij tu quimirir.” Aro' jach manan cu bin u tusaricob ti' mac, a tu yʌn tusarob mʌ' jach c'asi'. \p \v 65 Pilato caj ya'araj ti'ob: \p ―Tar yʌno' in winiquirob soldado romano. Pʌyex ca' xicob cʌnanbir u baquer soc robob cu bin u cʌnantejob an ten bic a c'at techex. \p \v 66 Caj rʌc binob cʌnanbirob u baquer. Caj c'uchob caj u pʌc'ajob u jor soc mʌna' mac c'ucha'an yor u rʌquic u jor. Caj p'at u winiquirob soldado romano quir u cʌnaticob. \c 28 \s1 Caj ric'sa'b Jesús ten C'uj \r (Mr. 16.1‑8; Lc. 24.1‑12; Jn. 20.1‑10) \p \v 1 Caj ts'oc u man sábado, ra' u q'uinin cu yʌnxchun semana, María, ti' cu tar ich u cajar Magdalena. Ti' yʌn u jer María juntur. Caj binob tu but'a'an u baquer Jesús. Jach a'ac'bir caj binob. \v 2 Seb caj yubajob u jach ch'ic yum u pec ru'um, quire' caj tarij yʌjmasir u t'ʌn Jaj Ts'ur. Ti' u tar caj emij ca'anan. Caj c'uch tu but'a'an u baquer Jesús. Raji' caj rac u mac u jor, caj curaj tu jor. \v 3 Jach sʌc t'inen u noc' yʌjmasir u t'ʌn C'uj, irej u ba' ja', jach sʌc t'inen u wich, irej u raramʌncʌr xan. \v 4 Caj yirob soldado romano yʌjmasir u t'ʌn C'uj caj jaq'uij yorob. Caj rʌc babʌcnʌjob orac sʌj quimicob. \v 5 Caj ya'araj yʌjmasir u t'ʌn C'uj ti' xquic: \p ―Mʌ' u jac'ʌr a worex ten. In wer tan a cʌxtiquex Jesús a cu bʌjʌ'r ich cruz. \v 6 Mʌna' tera', quire' riq'uij an ten bic caj u toc araj uch. Cojen irex u wa'ay tu yʌn ca'ch. \v 7 Seb ca' xiquechex a wa'arex ti' u camsʌwinicob Jesús. Arex ti'ob wʌc'ʌs riq'uij tu quimirir Jesús. Ti cu yʌn bin ich u ru'umin Galilea. Ti' taro' cu bin u nupic ti'ob. Tar cu bin yiricob. Jari' yʌn in wac techex. \p \v 8 Jach jac'a'an yorob xquic caj binob arbir ti' u camsʌwinicob. Seb caj binob ya'arej. Jach manan qui' yorob. \v 9 A xquico', seb caj u nupob Jesús ich bej. Jesús caj u t'ʌnaj. A xquico', caj u juts u bʌjob ich Jesús, caj xonrʌjob. Caj mec'ab yoc Jesús ten xquic quir u c'ujinticob. \v 10 Caj ya'araj Jesús: \p ―Mʌ' ja sajquirex ten. Xenex, arex ti' in camsʌwinicob: “Tar quin bin ich u ru'umin Galilea ti' cu bin yiriquenob.” \s1 A ba' ara'b ti' soldado romano ten u ts'urirob sacerdote \p \v 11 Caj binob a xquico', caj binob soldado yʌjcʌnanyʌjirob u baquer Jesús. Mʌ' ya'ab bin ya'arej ti' u jach ts'urirob sacerdote ich u cajar Jerusalén. Caj ya'arob ba' u ber ti' tu cotor. \v 12 U jach ts'urirob sacerdote caj bin tsicbarob yejer u jach ts'urirob u cajar u winiquirob judío a cu ya'aric a Nuxibo'. Quir u p'eri'quinticob yor quir u ts'abʌr u taq'uin ti' soldado romano. \v 13 Caj ya'araj u jach ts'urirob sacerdote: \p ―Tus arex ti' mac: “Chumuc ac'bir caj tar ch'abir u baquer Jesús ten u camsʌwinicob. Quire' wenʌn in ca'ob.” \v 14 Wa cu yubic u juminta'r gobernador je' in binob in cʌnanticob a pachex soc in ta'quiquechex ti' gobernador ―quij ya'aricob sacerdote. \p \v 15 Caj ts'oc u c'ʌmiquicob u taq'uin soldado romano caj binob ya'aricob ich u winiquirob judío a ba' toc ara'b ti' ten u jach ts'urirob sacerdote. Rajen a je' t'ʌna' cu man u juminticob ich u winiquirob judío hasta baje'rer. \s1 Jesús cu tuchi'tic u camsʌwinicob quir u tsec'ticob u t'ʌn \r (Mr. 16.14‑18; Lc. 24.36‑49; Jn. 20.19‑23) \p \v 16 Caj binob u camsʌwinicob a oncejo' ich u ru'umin Galilea. Caj binob ich wits bic caj ara'b ten Jesús uch. \v 17 Ti' irir Jesús ten u camsʌwinicob ich u jo'r p'uc wits. Caj u c'ujintajob Jesús. Chen ti' yʌn ich u camsʌwinicob caj u tucrajob: \p ―Mʌ' raji' Jesús. \p \v 18 Jesús caj u juts'aj u bʌj ich u camsʌwinicob caj ya'araj ti'ob: \p ―Tu toc ts'aja ten C'uj tu cotor u muc' C'uj, soc c'ucha'an in wor in betic a ba' in c'at, cax ich yoc'ocab, cax ich ca'anan. \v 19 Rajen quin toc aric techex: Ca' xiquechex ich tu cotor mac quir a camsiquex in t'ʌn soc u yacsicob tu yor. Acsex ja' tu jo'r mac yejer u muc' in Tet, yejer u muc' u parar C'uj yejer u muc' u Taj'or u Pixam C'uj. \v 20 Bayiri' camsex a rac'ob ca' u quibejob a caj in toc araj techex. A werex ti' yʌnen yejerechex u burur q'uin. Mʌ' biq'uin bin in ca' p'ʌtiquechex. Hasta cu xur t'ʌn. Jeroj ts'oquij quij.