\id LUK \h SAN LUCAS \toc1 A JE'RA' U JACH TSOYIR U T'ɅN C'UJ TU TS'IBTA LUCAS \toc2 SAN LUCAS \toc3 Lc. \mt1 A JE'RA' U JACH TSOYIR U T'ɅN C'UJ TU TS'IBTA LUCAS \c 1 \s1 Lucas cu yʌnxchun u t'ʌn u bʌjob Teófilo \p \v 1 Quire' a wer Teófilo ya'ab mac caj u yʌnxchun u ts'ibticob ba' u ber tu yʌnenob uch a ti' yʌn tu yʌno'onex uch. \v 2 Caj u yʌnxchun u ts'ibticob u t'ʌn Jesús. Caj u ts'ibtajob a ba' ara'b ten a mac tu yirob Jesús a tu yʌnxchun raji'ob xan caj mʌnob u yamtejob u tsec'ticob u jach tsoyir u t'ʌn Jesús. \v 3 Rajen tin qui' cʌxtaj in wirej xan wa taj caj u betaj Jesús uch caj ts'oc in wiric taj a ba' caj u betaj Jesús caj in ts'ibtaj a ba' caj u yʌnxchun u betic Jesús hasta baje'rer soc tech a wer u bʌjob in bʌj, Teófilo. \v 4 Rajen caj in ts'ibtaj tech Teófilo soc a toc er a ba' taj tu camsech uch. \s1 Yʌjmasir u t'ʌn C'uj caj ya'ara bic tabar u rocha'r Juan ten u nʌ'. Raji' cu bin yacsic ja' tu jo'r mac \p \v 5 Ti' yʌn mac cu reyintic u ru'umin Judea, Herodes u c'aba'. Ra' u q'uinin cuxa'an sacerdote pʌcha'an u c'aba' Zacarías. Raji' cu beyaj yejerob yo'nen Abías. Zacarías caj u raq'uintaj Elisabet ra' yo'nen Aarón raji' yo'nen xan sacerdote. \v 6 Zacarías yejer u rac' caj yiraj C'uj taj cu quibicob u t'ʌn C'uj. Caj yiraj C'uj taj cu qui' mʌnob ich u tsoyir a ba' caj u ya'araj C'uj. \v 7 Mʌna' u parar Elisabet quire' mʌ'ju c'uchur u yor u pararʌncʌr. Mʌ' ja wirej, u beri' mʌna' u parar, toc ch'ija'an toc ca'turo' yejer u mam baje'rer mʌ' ju pararʌncʌr caj ch'ijob uch. \v 8 Ra' u q'uinin toc p'isa'an tu cu beyaj Zacarías an ten bic sacerdote ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Ra' u q'uinin cu beyaj ti' yo'nen Zacarías. \v 9 An ten bic nanij cu bin u toquic a qui' u boque' ich carem naj. Caj bin Zacarías quir u toquic quire' teta'b ten u yet sacerdote. Caj teta'b Zacarías caj ts'oc u yʌrʌc'tic chan tunich. \v 10 Ra' u q'uinin cu toquic a qui' u boque' Zacarías, tu cotor a pimo' tan u t'ʌnicob C'uj ich u tancabir carem naj. \v 11 Yʌjmasir u t'ʌn C'uj caj u yesaj u bʌj ti' Zacarías. Zacarías caj yiraj yʌjmasir u t'ʌn C'uj, ch'iquicbar ich u noj tu cu toquic a qui' u boque'. \v 12 Caj yiraj yʌjmasir u t'ʌn C'uj Zacarías jach jaq'uij yor quire' mʌ' yer ba' u c'at yʌjmasir u t'ʌn C'uj caj u ch'aj sajquir. \v 13 Yʌjmasir u t'ʌn C'uj caj ya'araj ti': \p ―Mʌ' ju jac'ʌr a wor ten, Zacarías. C'uj cu yubic a t'ʌn rajen cu bin yʌntar a parar ca' a pʌchej u c'aba' Juan. \v 14 Ca' bin qui'ac a wor jach manan qui' a wor. Ya'ab mac cu bin qui' tar yorob quire' yʌn a parar Zacarías. \v 15 Quire' a parar ca' bin rochac ten u nʌ' jach carem ʌcʌtan u wich C'uj. Mʌ' ju bin yuq'uic u c'ab uva a parar. Bayiri' trago mʌ' ju bin yuq'uic xan. Toc aca'an ti' u Taj'or u Pixam C'uj quir u ts'urintic ca' bin rochac ten u nʌ'. \v 16 Jach ya'ab cu bin yacsic tu yor ti' C'uj ca' bin yubej u tsec'tic u t'ʌn C'uj u winiquirob israel. \v 17 A parar Juan cu bin u ts'urinbir u Taj'or u Pixam C'uj soc c'ucha'an yor ti' tu cotor ba' an ten bic Elías uch. Ca' bin yubob u winiquirob judío u tsec'tic u t'ʌn cu bin u quetquintic u yor u pararob yejer u tet soc p'eri'ob yor. Cu bin u tsec'tic ti'ob soc u c'axicob yor a mac a mʌ' ju quibicob C'uj. Soc cu bin u quibicob a mac taj yor, a mac u ne'er. Soc c'ucha'an yor u c'ʌmic a Cristojo' ca' bin tac. \p \v 18 Zacarías caj u c'ataj ti' yʌjmasir u t'ʌn Jaj Ts'ur: \p ―Bic tabar in jach er taj a ba' ca wac quire' jach uch ch'ijiquen yej in rac'? \p \v 19 Caj u nuncaj yʌjmasir u t'ʌn C'uj: \p ―A teno', raji' in c'aba' Gabriel, quin beyaj ʌcʌtan ti' C'uj. Raji' tu tuchi'tajen quir in wa'aric tech a je' jach tsoy t'ʌna'. \v 20 A techo' mʌ' ta quibaj in t'ʌn a ba' tin toc a'araj tech baje'rer. Baxuquech mʌ' ju bin joc'ar a t'ʌn hasta cu c'uchur tu q'uinin u rocha'r a parar ten u nʌ'. Jeroj cu joc'ar a t'ʌn. Ca' bin c'uchuc tu q'uinin cu bin joc'ar jach taj an ten bic tin wa'ara tech. \p \v 21 Ti' yʌn a pimo' ich tancab tan pajicob ca' joc'ac Zacarías caj jaq'uij yorob quire' oma'an joc' Zacarías ich japnin carem naj. \v 22 Caj joc' Zacarías mʌ' ju joc'ar u t'ʌn. Caj u najtajob a pimo' yʌn ba' caj u yiraj Zacarías ich carem naj, caj yesa yejer u c'ʌb Zacarías quire' mʌ' ju joc'ar u t'ʌn. \p \v 23 Caj c'uchij tu q'uinin u ts'ocar u beyaj Zacarías ich carem naj, caj bin ich yatoch. \v 24 Caj ur Zacarías ich yatoch caj yʌnjij u parar Elisabet. Mʌ' ju c'ʌs joc'ar hasta manij cinco icnʌ'. Tan u tucric ich yor, Elisabet caj u tucraj tu yor: \v 25 “In Jaj Ts'urir caj u jawsaj in suraquir tu mʌ' ju yʌn tar in parar. Caj u yamtajen C'uj, soc mʌ' jin pʌyic in su'tar ti' a pim baje'rer.” \s1 Yʌjmasir u t'ʌn C'uj cu ya'aric je' u rocha'r Jesús ten u nʌ' \p \v 26 Yʌn seis icnʌ' caj najij u nʌc' yejer yʌrʌc' och Elisabet, caj wʌc'ʌs tuchi'ta'b ten C'uj yʌjmasir u t'ʌn ra'iri' Gabriel ca' xic ich u ru'umin Galilea tu cajar Nazaret. \v 27 Caj bin yiric turiri' xquic a mʌ' yer ba' hasta cu ch'ic u María quire' José cu bin raq'uintic María toy c'ata'b ten José, ra' u nunquir David uch. \v 28 Yʌjmasir u t'ʌn C'uj caj oc tu yʌn María caj u t'ʌnaj: \p ―A C'ujo' cu bin u yamtiquech soc jach manan tsoyirech. Mʌna' u jer xquic baxuco' chen tech tsoyech. \p \v 29 María caj yiraj yʌjmasir u t'ʌn C'uj caj jaq'uij yor María a ba' yuba ya'ara' ti'. Caj u tucraj tu yor: “Biquinin cu t'ʌniquen baxuc aro'.” \v 30 Yʌjmasir u t'ʌn C'uj caj ya'araj: \p ―Mʌ' ju jac' a wor ten, María, C'uj cu jach qui' qui' yajquintiquech María. Mʌ' ja wirej, C'uj cu bin yesic bic u jach yajquintiquech. \v 31 Baje'rer cu bin yʌntar a parar raji' ca bin a rochej xib, ca' a pʌchej u c'aba' JESÚS. \v 32 A'a parar Jesúso' jach ne no'j, raji' u parar C'uj a ti' yʌn ca'anano'. A Jaj Ts'ur a C'ujo' cu bin yacsic soc u reyinticob u winiquirob judío an ten bic u nunquir David caj u reyintajob uch. \v 33 Raji' cu bin u reyinticob u winiquirob israel munt q'uin mʌ' ju ts'ocar u reyinticob u winiquirob israel. \p \v 34 María caj u c'ata ti' yʌjmasir u t'ʌn C'uj: \p ―Bic tabar in pararʌncʌr quire' mʌ' toy in ch'aj in mami'. \p \v 35 Caj nunca'b ten yʌjmasir u t'ʌn C'uj caj ara'b ti': \p ―Je' u tar tech u Taj'or u Pixam C'uj soc u yʌntar a parar quire' jach yʌn u muc' C'uj jach manan ti', rajen cu yʌntar a parar. Ca' bin a rochej a parar yʌn u bin sʌjta'bir ten mac quire' u parar C'uj. \v 36 Ira wirej, a bʌjob a bʌj Elisabet baje'rer yʌn u parar cax uch ch'ijic yʌnij u parar. Cax a ucho' caj u ya'araj u rac'ob mʌ' u yʌntar u parar. Baje'rer yʌn ti' seis icnʌ' caj yʌnij u parar xib. \v 37 Quire' a ba' caj u toc araj C'uj c'ucha'an yor ti' cax ca tucric C'uj mʌ' c'ucha'an yor ti'. \p \v 38 Caj ya'araj María: \p ―A teno' ―quij María―, u c'urewen in Jaj Ts'urir. Arej ti' C'uj a ba' u c'at u betic ten tsoy quire' ti' yʌnen quir u yʌntar in parar. \p Caj ts'oc u tsicbar María caj bin yʌjmasir u t'ʌn C'uj. \s1 Caj bin María irbir Elisabet \p \v 39 Mʌ' jach uch caj yiraj yʌjmasir u t'ʌn María, caj bin yirej u bʌjob u bʌj Elisabet. Seb caj toc bin María ich u bʌjob u bʌj quire' ti' cʌja'an Elisabet ich u cajar ich u ru'umin Judea a yʌn u witsir. \v 40 Caj oc María ich yatoch Zacarías. Caj t'ʌn Elisabet ten María. \v 41 Caj yubaj u t'ʌnʌn Elisabet seb caj pecnʌj ich u nʌc' Elisabet u chan ochir. Quire' jach yʌn ti' u Taj'or u Pixam C'uj Elisabet. \v 42 Rajen caj c'am t'ʌn María ten Elisabet quire' qui' yor: \p ―A techo', María, jach manan u qui' yajquintiquech C'uj quire' mʌna' u jer xquic teta'b an ten bic tech ―quij―. Jach tsoy a parar ca' bin a rochej quire' C'uj cu bin u yamtic a parar. \v 43 Maqueni' cu tar yiriquen u nʌ' in Jaj Ts'urir C'uj? Mʌ' ja wirej, tan u sʌjtiquen María. \v 44 Caj tarech caj a t'ʌnen caj yubaj a t'ʌniquen caj pecnʌj in chan ochir ich in nʌc' quire' qui' yor. \p \v 45 Caj ya'araj Elisabet: \p ―Jach qui' a wor María quire' ta quibaj u t'ʌn yʌjmasir u t'ʌn C'uj caj ya'araj: “Je' u yʌntar a parar.” Mʌ' ja wirej, a wer bin u nup'ur a ba' caj u ya'ara tech C'uj. \p \v 46 Caj u nuncaj María: \q1 Jach qui' in wor quire' caj in wa'araj ti' in Jaj Ts'urir: jach caremech Jaj Ts'urir. \v 47 Jach qui' in wor ʌcʌtan C'uj quire' raji' in wʌjtaquir. \v 48 A C'ujo' tu yajquin ten quire' u c'urewen C'uj cax mʌ' no'jen. \p Caj ya'araj María: \q1 Ca' bin ts'ocac in rochic in parar je' ya'aric a jach pimo': C'uj caj u betaj a tsoyo' ti' ten. Baxuc cu bin ya'ariquenob mac hasta cu xur t'ʌn. \v 49 A C'ujo' jach manan chichir u muc' quire' caj u yamtajen. Mʌ' ja wirej, jach carem u c'aba' quire' mʌna' u si'pir. \v 50 A C'ujo' cu yajquintic mac quire' a mac cu sʌjtic C'uj. Cax ber u q'uinin ca' bin rochac ten u nʌ' cu bin yajquinbir ten C'uj wa cu sʌjtic C'uj. \v 51 A C'ujo' caj u yesaj wa raji' jach manan chichir u muc', bayiri' u ne'er tu cotor ba'. Raji' c'ucha'an yor u ch'esic u beyaj a mac a cu tucric jach carem, a mac a cu tucricob u jach ne'er ba' soc robob mʌ' u c'uchur u yor ti' mʌna' ba'. \v 52 A C'ujo' c'ucha'an yor u joc'sic a mac a cu ts'urintic u rac'ob a jach no'j u beyaj. Baxuc xan c'ucha'an yor u ts'ic u beyaj ti' a mac irir ten u rac'ob a mʌ' no'jo'. \v 53 A C'ujo' cu bin u qui'quintic yor a mac a jach otsir yejer a ba' jach tsoyo'. Baxuc xan a mac neyaj u taq'uin, mʌna' ba' cu ts'ic ti'. \v 54 A C'ujo' caj u yamtaj u winiquirob israel quire' u yaj. A baywo' caj nup' u t'ʌn C'uj a ba' caj u toc araj ti' ic nunquir uch. \v 55 Quire' caj u c'ʌ'otaj u yajquintaj u winiquirob israel. \m Baxuc caj ara'b ti' ic nunquir Abraham yejer u bʌjob soc munt q'uin cu yajquintic ti'ob. \p \v 56 María caj p'at yejer u bʌjob u bʌj Elisabet. Tres icnʌ' ti' yʌn María ich u bʌjob u bʌj. Pachir caj u wʌc'ʌs bin María ich yatoch. \s1 Caj rocha'b ten u nʌ' Juan raji' cu yacsic ja' tu jo'r mac \p \v 57 Caj c'uchij tu q'uinin caj pararnʌjij Elisabet, xib caj u rochaj. \v 58 Caj yubob u rac'ob caj u rochaj u parar Elisabet, baxuc xan u bʌjob caj rʌc qui'ji yorob yejer Elisabet. Caj yajquinta'b ten C'uj rajen yʌnij u parar. Rajen jach qui' yor u rac'ob yejer u bʌjob. \p \v 59 Caj manij turi' semana caj rʌc tarob quir u chan sesic u bʌq'uer an ten bic nanij cu beticob u winiquirob judío quir u yacsicob u c'aba'. U c'at u chen pʌchicob u wʌc'ʌs jer u c'aba' u tet Zacarías. \v 60 Caj u ya'araj u nʌ': \p ―Mʌ' a pʌchiquex u c'aba' Zacarías, tsoy ic pʌchic u c'aba' Juan. \p \v 61 Caj ya'arob: \p ―Mʌna' u c'aba' baxuc ich a bʌjob. \p \v 62 Caj c'ata'b ti' u tet ba' quir u c'aba' ca bin a pʌchej, tan yesicob yejer u c'ʌb ti' Zacarías. \v 63 Caj u mʌcantaj u c'ʌb caj u c'ataj u chan pequer che' caj tar purbir ti' caj u ts'ibtaj: “Ra' u c'aba' Juan.” Rajen jaq'uij yor u rac'ob. \v 64 Ray u q'uinino' seb caj joc' u t'ʌn Zacarías caj u yʌnxchun u t'ʌnic C'uj: \p ―Jach caremech C'uj. \p \v 65 A mac ti' cʌja'an tu cajar Zacarías caj u ch'aj sajaquirob caj rʌc mʌn u jumintob ich tu cotor u ru'umin u witsir u ru'umin Judea a ba' u ber Zacarías caj u pʌchaj u c'aba' u parar. \v 66 Caj yubob u mʌn u jumintej caj u tucrob tu yor: \p ―A ba' u ber u parar Zacarías? \p Quire' a C'ujo' cu bin yamta'bir Juan. \s1 Zacarías cu c'ay quire' qui' yor \p \v 67 U tet Juan Zacarías jach yʌn ti' u Taj'or u Pixam C'uj, rajen caj ya'araj ti' C'uj: \q1 \v 68 Jach caremech C'uj, quire' caj a cʌnantaj u winiquirob israel. Mʌ' ja wirej, caj a tacato'on baxuc caj a yamtaj ti'ob. \v 69 A C'ujo' caj u ts'aj to'on ij cʌjtaquir a mac manan chichir u muc'. Ra' cu tar ti' ic nunquir David a caj u reyintaj u winiquirob israel uch. \v 70 Baxuc caj u toc araj ti' a mac ts'a'b u tucur ten C'uj uch. \v 71 Baxuc caj u toc araj C'uj uch: “Je' in taquiquechex ti' a mac cu p'actiquechex a mac a mʌ' u winiquirob judío”, baxuc caj u ya'araj C'uj. \v 72 A C'ujo' caj ya'araj: “Je' in yajquintic ti' ic nunquir tan u yamtic ti'ob. Mʌ' ju bin tubur ti' a ba' caj u toc araj uch.” \v 73 Baxuc caj toc ara'b ti' ic nunquir Abraham uch: \v 74 “Cu bin tacbir ti' a mac cu p'actico'on soc c'ucha'an ij cor ij c'ujintic C'uj soc mʌ' ic ch'ic sajaquir ti' mac.” \v 75 Caj u chajex to'on ij cacsic tij cor soc ij cʌnic C'uj soc u bur u q'uinin ic manex tu tsoyir ʌcʌtan ti' hasta cu xur t'ʌn. \v 76 Caj ya'araj Zacarías ti' u parar: “A techo', in pararech, je' u t'ʌniquech yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj caj bin a pʌyic u ber ic Jaj Ts'urir soc yer a rac'ob u winiquirob judío je' u tar Jaj Ts'ure'. \v 77 A C'ujo' caj u tetaj to'on a techo', chan och, ca bin a wa'aric C'uj cu jawsic ic si'pir quir u taquic to'on. \v 78 Quire' u jach tsoyir u pixam C'uj caj u yajquintaj to'on ca' bin tac tu q'uinin cu c'uchur. \v 79 Ij cʌjtaquir je' u sasichʌjir u pixam ten C'uj. A mac a cu man tu yac'birir yʌn u c'oxar u pixam ten C'uj quir u sasichʌjir u pixamob. Cu bin u rʌc ruc'sic a ba' quic sʌjtic ij quimin.” \p \v 80 Caj ch'ijij Juan caj bin u cʌjtar ich tʌcay ru'um. Caj u qui' cʌnaj C'uj Juan. Hasta c'uchij tu q'uinin caj u yesaj u bʌj ti' u rac'ob u winiquirob israel yʌjpʌyiren u ber Jaj Ts'ur. \c 2 \s1 Caj rocha'b Jesús ten u nʌ' \r (Mt. 1.18‑25) \p \v 1 Ray u q'uinin Augusto caj u reyintaj u ru'umin u winiquirob romano caj ya'araj rey ti' u winiquirob: \p ―Ca' xiquechex a ts'ibtex a c'aba' quir in wiric mun u winiquirob yʌn tera'. Tu cotor mac yʌn u bin u ts'ibtic u c'aba'. \p Baxuc caj ya'araj César Augusto. \v 2 A je' beyaja' caj u ts'ibtajob u c'aba'. Ra' tu yʌn bat'an ts'ibtaj u c'aba' caj oc u gobernador u ru'umin Siria, Cirenio, u c'aba' gobernador. \v 3 Tu cotor ich u cajaririri'ej yʌn u ts'ibtic u c'aba' xan. Jujuntur cu bin u ts'ibtic u c'aba' ich u jach cajar. \v 4 Caj bin José, caj ruq'uij ti' u cajar Nazaret caj bin ich u ru'umin Judea quir u c'uchur tu cajar Belén. Caj bin u ts'ibtej José u c'aba' ich Belén quire' ra' u cajar u nunquir David tu rocha'b ten u nʌ'. Rajen caj u jʌmʌch p'ʌtaj u cajar Nazaret quir u bin. \v 5 Caj binob José yejer María ich Belén quir u ts'ibticob u c'aba'. José mʌ' toy u jach raq'uintej María chen tabar u rochic u parar. \v 6 Ti' yʌn José yejer María ich u cajar Belén caj c'uchij tu q'uinin u rochic u parar. \v 7 María caj u rochaj u chan och xib. Raji' tu yʌnx rochaj María. Caj u tapa María yejer u tep' caj u chaquintaj tu cu bin u jansej yʌrʌc' wacʌx quire' mʌ' tu cu mʌjʌnticob naj quir u wenʌnob quire' jach pimob caj u rʌc ts'ibtajob u c'aba'. \s1 Caj tarob yʌjmasirob u t'ʌn C'uj ich tu cu cʌnanticob yʌrʌc' tʌmʌn yuc \p \v 8 Bʌytʌc ich u cajar Belén ti' yʌn yʌjcʌnanyʌjirob yʌrʌc' tʌmʌn yuc. Cax ac'bir caj u cʌnantajob yʌrʌc' tʌmʌn yuc. Ti' yʌnob tu mʌna' u che'er chen suc yʌn. \v 9 Seb caj tar ch'ictar yʌjmasir u t'ʌn C'uj tu yʌn yʌjcʌnanyʌjirob tʌmʌn yuc caj tar u sasir C'uj caj sasichʌjij tu yʌnob. Rajen jach jaq'ui yorob. \v 10 Caj ya'araj yʌjmasir u t'ʌn C'uj: \p ―Mʌ' u jac'ʌrex a worex ten quire' caj taren in wa'aric techex a je' tsoy t'ʌna'. Caj taren in wa'aric tech soc u qui'tar yor tu cotor mac. \v 11 Baje'rer rocha'b ten u nʌ' ich u cajar Belén. Ra' a wʌjtaquirex a caj u ya'ara yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj je' u tare'. Raji' Cristo Jaj Ts'ur a' tuchi'ta'b ten C'uj. \v 12 Soc a werex a ba' quin waquextech jaj. Je' a wiriquex charic tu cu jansic yʌrʌc' wacʌx ich u najir yʌrʌc' wacʌx. \p \v 13 Seb caj tar u jer ya'ab yʌjmasirob u t'ʌn C'uj. Jach pim caj tarob. Ti' u tar ich ca'anan. Caj u yʌnxchun u c'ʌyicob C'uj yʌjmasirob u t'ʌn C'uj. Caj u c'ʌyob C'uj: \q1 \v 14 Jach caremech C'uj a techo' a ti' yʌnech ich ca'anan. Jach qui' yor a mac a ti' yʌn ich yoc'ocab a tu qui' quiquintajob a wor C'uj. Mʌ' ja wirej, caj a yamtaj ti'ob. \m Baxuc caj c'ʌyajob yʌjmasirob u t'ʌn C'uj. \p \v 15 Caj wʌc'ʌs binob yʌjmasir u t'ʌn C'uj ich ca'anan. Caj ya'arob ti' u rac'ob yʌjcʌnanyʌjirob: \p ―Ca' xico'onex ich u cajar Belén ca' ij quirej a ba' caj u ya'araj to'on yʌjmasirob u t'ʌn C'uj. Ca' ij quirej ba' u ber ti'. \p \v 16 Ts'ajan yor binob caj u nup'ajob María yejer José ich u najir tu cu jansicob yʌrʌc' wacʌx. Ti' chara'an u chan ochir María tu cu jansic yʌrʌc' wacʌx. Caj ts'oc yiricob u chan ochir. \v 17 Yʌjcʌnanyʌjirob tʌmʌn yuc caj ara'b ti' José yejer María a ba' ara'b ti'ob ten yʌjmasir u t'ʌn C'uj. Caj ya'arob ba' cu bin u betic u chan ochir ich u rac'ob u winiquirob judío. \v 18 Caj jac'ob yor tu cotor a caj u yuba ba' caj u ya'arajob yʌjcʌnanyʌjirob tʌmʌn yuc. Tu tsicbʌtob bic tabar u chan ochir María. \v 19 María caj u qui' tucraj a ba' yuba ya'ara'r ten yʌjcʌnanyʌjirob tʌmʌn yuc. Rajra' cu tucric ti' tu yor María. \v 20 Caj wʌc'ʌs sutnʌjob yʌjcʌnanyʌjirob tʌmʌn yuc quir u beyaj. Caj ya'arob ti' C'uj: \p ―Bayo' C'uj, jach caremech C'uj quire' tij quiraj tij quich quire' baxuc caj a wa'ara to'on. Toc taj caj a wa'araj to'on ―baxuc caj ya'arob yʌjcʌnanyʌjirob tʌmʌn yuc ti' C'uj. \s1 Jesús caj bin purbir ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío \p \v 21 Caj man turiri' semana caj bin purbir Jesús quir u sesic u bʌq'uer chan xib an ten bic nanij u betic u winiquirob judío. Caj pach u c'aba' Jesús an ten bic caj ara'b ten yʌjmasir u t'ʌn C'uj ti' María. Ra' u q'uinin mʌ' toy yʌnʌc u parar uch. \p \v 22 Caj ts'oc u nup'ur u q'uinin an ten bic caj u ts'ibtaj Moisés uch. Ra' u q'uinin caj bin María quir u yesic u bʌj ʌcʌtan C'uj ich carem naj an ten bic nanij cu betic u winiquirob judío, yet binac José. Rajen binob purbir Jesús ich u cajar Jerusalén quir u yesicob ti' C'uj ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío soc C'uj yʌnin ti'. \v 23 Caj binob quir u nup'ur u t'ʌn a tu ts'ibtaj Moisés uch. Caj ya'araj: “A mac a yʌn bat'an rochic u parar xib yʌn u bin u ts'ic chan och ti' Jaj Ts'urir soc raji' yʌnin.” \v 24 Caj binob José yejer María quir u ts'ic ti' C'uj a baxuc caj u toc araj Moisés uch, caj ya'araj: “Yʌn a ts'ic ca'tur susuy wa mʌna', yʌn a ts'ic ca'tur chan tuch. Raji' yʌn u quinsic sacerdote quir u toquic ti' C'uj.” Baxuc caj ya'araj Moisés uch. \v 25 Ra' u q'uinin caj bin María yejer José ti' cʌja'an ich u cajar Jerusalén, turiri' xib Simeón u c'aba'. Raji' jach tsoy yor, cu jach c'ujintic C'uj. Caj u qui' paj u q'uinin ber ca' bin tac a mac a cu bin tuchi'bir ten C'uj quir u qui'quinta' yor u winiquirob israel. Quire' u Taj'or u Pixam C'uj caj u pay ber Simeón. \v 26 Rajen esa'b ten u Taj'or u Pixam C'uj ti' Simeón: “Mʌ' a quimin hasta ca wiric ta wich Cristo a mac Jaj Ts'ur, a mac tuchi'ta'b ten C'uj.” \v 27 Simeón caj bin ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío, quire' pay u ber ten u Taj'or u Pixam C'uj. Ba'iri' c'uch José yejer María yejer u chan ochir María, Jesús u c'aba'. An ten bic nanij u yesicob u winiquirob judío ti' C'uj ich carem naj, rajen binob. \v 28 Simeón caj u nup'aj José yejer María, caj chuc u chan ochir María ten Simeón. Caj u t'ʌnaj C'uj Simeón: \q1 Bayo' C'uj, quij. \v 29 Jaj Ts'urir, quij Simeón, baje'rer c'ucha'an in wor in quimin. \v 30 Qui' in wor quire' caj in wiraj a mac a caj a toc araj cu bin tar. Caj in wiraj in wʌjtaquir an ten bic caj a wa'araj ti' ten a mac a cu beyaj tech. \v 31 A je' chan ocha' a quin rochic raji' caj a tetaj quir u taquic mac tu cotor. Tu cotor cu bin yiric. \v 32 A je' chan ocha', je' u sasiquintic ti' mac cax a mʌ' u winiquirob judío soc yerob bic tabar cu bin tacbir. U winiquirob judío cu bin sʌjta'bir ten tu cotor mac quire' ti' u tar ti'ob a mac cu bin u taquic ti'ob. \p \v 33 José yejer María u nʌ' Jesús caj jaq'uij yorob quire' yubarob ya'aric Simeón ti' chan ochir. \v 34 Simeón caj ya'araj: \p ―Ca' u yamtej techex C'uj. \p Caj ara'b ti' María ten Simeón: \p ―Ca bin a muc'yaj María irej wa rambirech yejer chan mascab quire' a ba' cu bin tar ti' a parar. Ya'ab u winiquirob israel cu bin satʌrob quire' mʌ' tu quibob a parar tech. Chen ya'ab cu bin u cuxtar munt q'uin quire' caj u quibob ti'. Ya'ab mac cu bin u nunquicob u t'ʌn \v 35 soc u joc'ar a ba' cu muc u tucricob tu yorob. Baxuc teta'b ten C'uj uch ―baxuc caj ara'b ten Simeón. \p \v 36 Ti' yʌn u jer xquic ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío, ra' u c'aba' Ana, raji' u c'aba' u tet, Fanuel. Ana, raji' u jach ʌj tseq'uir u t'ʌn C'uj. Raji' yo'nen Aser. Jach uch ch'ijic. Tan tu xur u baquer Ana caj raq'uinta'b ten u mam caj ts'oc u man siete yaxq'uin caj quim u mam. U beriri' mʌna' u mam, quim u mam. \v 37 Baje'rer yʌn ochenta y cuatro yaxq'uin, mʌna' u mam. Rajra' ti' yʌn Ana ich carem naj. Rajra' caj u c'ujintaj C'uj caj u t'ʌnaj C'uj ti' u rac'ob. Su' su' caj u jamach p'ʌtaj u janʌn soc u qui' c'ujintic C'uj. \v 38 Ana caj c'uchij ich carem naj ra' u q'uinin ti' yʌn Simeón tan u tsicbarob yejer José yejer María. Caj ts'oc yiric u chan ochir María caj u t'ʌnaj C'uj caj ya'araj: \p ―Bayo' C'uj quire' caj in wiraj chan ochir. \p Ana caj tsicbanʌj yejer u rac'ob bic tabar u chan ochir María. Caj ya'araj ti' a mac tan u pajicob u tar Cristo ich u cajar Jerusalén. Ana caj u tsicbʌtaj ti'ob ti' Cristo. Baxuc caj ara'b ten Ana. \s1 Caj wʌc'ʌs sutnʌj ich u cajar Nazaret \p \v 39 Ra' ts'oc u nup'sicob a ba' ya'araj ich u t'ʌn Moisés. Caj wʌc'ʌs sutnʌjob José yejer María ich u cajar Nazaret quire' ra' u jach cajar. Ti' yʌn tu ru'umin Galilea. \v 40 Ti' yʌnob ich u cajar Nazaret caj ch'ijij u parar. Caj u jach chichtar u muc'. U ne'er ya'aric tu cotor ba'. C'uj caj u qui' cʌnantaj chan Jesús xan. \s1 Caj c'uchij chan Jesús ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío \p \v 41 An bic nanij u bin José yejer María cu yocar yaxq'uin cu bin ich u cajar Jerusalén, cu c'uchur tu q'uinin u qui'qui' janʌnob u winiquirob judío. Ra' u q'uinin cu c'ʌ'oticob tu caj u potmastaj yʌjmasir u t'ʌn C'uj uch. \v 42 Rajen caj c'uchij ti' doce u yaxq'uinin ti' Jesús yet binacob u nʌ' yejer José ich u cajar Jerusalén an ten bic nanij cu binob José yejer María quir u binob. \v 43 Caj ts'oc u qui'qui' janʌnob caj sutnʌjob José yejer María. Tiri' toc p'at Jesús ich u cajar Jerusalén. Mʌ' yerob u nʌ' wa tar bin Jesús yejer u rac'ob pʌybej. Mʌ' yerob p'at tu junan ich u cajar Jerusalén. \v 44 Cu tucricob tan u tar ich a pimo' a yet binacob, tu masajob turiri' u q'uinin ich bej. Caj binob cʌxta'bir Jesús ich u rac'ob bayiri' ich u bʌjob. \v 45 Mʌ' yirob rajen wʌc'ʌs ca' sutnʌjob u cʌxtej ich u cajar Jerusalén. \p \v 46 Caj c'uchob ich Jerusalén caj u cʌxtajob, tres u q'uinin tan u cʌxta' Jesús. Tres u q'uinin caj ir Jesús. Ti' yʌn ich carem naj caj irir curucbar yejer yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés. Caj yubaj u tsicbarob. Caj u c'ataj Jesús a ba' cu camsicob yʌjcamsʌyʌjirob. \p \v 47 Jac'a'an yorob yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés quire' yubicob quet u nunquic Jesús a ba' cu c'ata' ti' quire' yer u nunca'r Jesús. \v 48 Caj irir ten José ti' yʌn Jesús ich u yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés caj jaq'uij yorob u nʌ' yejer José. U nʌ' caj ya'araj: \p ―In pararech, biquinin caj a betaj to'on aro'? Mʌ' wa ja toc er je' in wac'tiquech yejer a tet? \p \v 49 Caj ya'araj Jesús: \p ―Biquinin caj tarechex a cʌxtenex? A werex a teno' yʌn in bin in betej a caj u ya'araj ten in Tet C'uj, rajen te' yʌnena'. \p \v 50 Robob mʌ' ju najticob ba' caj u ya'araj Jesús ti' u nʌ' yejer u tet. \p \v 51 Quet caj wʌc'ʌs sutnʌjob ich u cajar Nazaret. Caj u quibaj u tʌn u nʌ' Jesús quet u quibic u t'ʌn José. María caj u caj tucraj ich yor a ba' caj u ya'araj Jesús ti'ob. \v 52 A Jesúso' caj u jach ne qui' cʌnaj quire' tan u jach ne ch'ijir quire' yajquinta'b ten C'uj. Bayiri' u rac'ob yajquinta'b Jesús. \c 3 \s1 A Juano' ra' cu yacsic ja' tu jo'r mac cu tsec'tic u t'ʌn C'uj \r (Mt. 3.1‑12; Mr. 1.1‑8; Jn. 1.19‑28) \p \v 1 Ra' u q'uinin ts'oc u mʌn quince u yaxq'uinin Tiberio César tan u reyinticob u ru'umin Roma. Ti' yʌn Poncio Pilato tan u ts'urinticob u ru'umin Judea. Bayiri' xan Herodes tan u ts'urinticob u ru'umin Galilea. Yits'in Herodes, Felipe, ra' u c'aba' tan u ts'urinticob u ru'umin Iturea yejer u ru'umin Traconite. Bayiri' xan Lisanias tan u ts'urinticob u ru'umin Abilinia. \v 2 Bayiri' xan a ray u q'uinino' ti' yʌn Anás yejer Caifás tan u ts'urinticob carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Quire' u jach ts'urirob sacerdote. A ray u q'uinino' caj ts'a'b ti' Juan ten C'uj quir u tsec'tic u t'ʌn C'uj. Raji' u parar Zacarías. Ti' cʌja'an Juan ich tʌcay ru'um caj tar u t'ʌn C'uj ti' ca' u tsec'tej. \v 3 Rajen Juan a cu yacsic ja' tu jo'r mac bin u ts'ectej tu nʌts'a'an u ya'arir Jordán. Caj u man ya'araj ti' a pim ca' u c'axejob tu yorob soc u p'ʌticob u c'asir quir u yacsic ja' tu jo'r soc u jawʌrob u si'pirob. \v 4 A ba' caj u tsec'taj Juan raji' quir u nup'ur u t'ʌn C'uj a caj u ts'ibtaj Isaías uch. \p Caj ya'araj Isaías yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj bin Isaías uch: \q1 Quij cu'yic u t'ʌn, quij Isaías. Quij cu'yic u t'ʌn mac, c'am cu tsec'tic ich tʌcay ru'um. Aro' a cu tsec'tic quij cu'yic u ya'aric: Toc rʌc ruc'sex a c'asirex, irej a mac cu tajquintic u ber soc u tar rey. Tu c'oc'ob cu tajquintic. \v 5 Tu c'omc'om ca' u muquej soc u tajtar. Tu cotor u witsir a ca'anano' ca' u tajquintej, bayiri' u chan p'uc wits ca' u tajquintej. Tu roch u berir ca' u tajquintej xan. \v 6 Abaywo' c'ucha'an yor yiric C'uj tan u p'ʌticob u man tu c'asir soc yer tu cotor mac bic tabar cu tocar ten C'uj. \m Baxuc caj ya'araj Isaías uch. \p \v 7 Caj tarob a pimo' quir u yacsa'r ja' tu jo'rob ten Juan quire' caj u c'axob tu yorob. Caj ya'araj Juan ti' a pimo': \p ―A techexo' jach c'asechex irechex can. Mʌ' ja wirej, a cano' cu puts'ur yiric cu tar quinsbir. Rajen ca tar a taquiquex a bʌj a werex sajaquechex a binex erarex. Arex ten mac caj u ya'araj techex quir a puts'urex ti' u ts'iquir C'uj? \p Juan caj ya'araj ti'ob: \p ―A techexo' caj a wac'tex a bʌj quire' a werex yʌn a si'pirex. \v 8 Toc p'ʌtex a c'asirex tu caj a manex soc a manex tu tsoyir soc chʌca'an yiricob a rac'ob caj a jach c'axex a worex. Mʌ' a chen bin a wa'ariquex ra' in nunquirob Abraham rajen cu bin taquiquenob soc mʌ' u ts'abʌr a muc'yajex ten C'uj. Biquinin C'ujo' c'ucha'an yor u ric'sic a je' tunicha' quir u wayʌr u parar a nunquirex Abraham. \v 9 Chen a techexo' wa mʌ'ja betiquex a ba' cu qui'quintic yor C'uj cu p'eri'quintic techex ti' pʌc'ar u che'er a mʌ' ju wichʌncʌr. Techex a werex, a mac a yʌn u pʌc'ar che' a mʌ' ju wichʌncʌr, cu rʌc ch'ʌquic quir u puric ich c'ac'. Baxuquex xan wa techex mʌ' ca wesiquex caj a jach c'axex ta wor cu bin ts'abʌr a muc'yajex munt q'uin. \p \v 10 Caj c'ata'b ti' ten u winiquirob judío, a mac a caj u yubob u t'ʌn: \p ―Ba' tsoyir yʌn ic betic soc u taquico'onex C'uj? \p \v 11 Caj u nunca Juan: \p ―A mac mʌna' u noc' yʌn a jʌsiquex ti' wa yʌn ca'tur techex. A mac yʌn yo'och ca' u jʌsej ti' a mac mʌna' yo'och. \p \v 12 Caj tarob ich Juan a mac a cu c'ʌmicob u taq'uin gobernador tar u purej acsabir ja' tu jo'rob caj c'ata'b ti' Juan: \p ―Arej to'on ba' yʌn ic betic soc u taquico'on C'uj ij cʌjcamsʌyʌjirech. \p \v 13 Caj ya'araj Juan: \p ―A mun cu c'ata'r u bo'orir ti a rac'ob ten gobernador. Mʌ' ja ne jach nacsiquex u bo'orir. Jach taj ca waquex ti'ob. \p \v 14 Caj tarob jun yarob soldado ich Juan u c'atejob ti': \p ―Ba' yʌn ic betic soc u taquico'on C'uj, arej to'on. \p Caj u nunca Juan: \p ―Mʌ' a yʌn ts'ʌriquex u pach mac quir u sijiquex a taq'uinex. Mʌ' tsoy a pʌq'uiquex u pach mac quir u ts'ic a taq'uinex. Cax mun cu bo'otiquechex gobernador qui'quintex a worex ti'. \p \v 15 A pimo' a tan u pajicob ca' tac Cristo a tuchi'ta'b ten C'uj, u c'at seb u tar Cristo. Cu tucricob a pimo' a Juano', raji' wa Cristo a caj u ya'araj C'uj cu bin tuchi'bir. Raji' caj man u tsotsoc arob wa Juan Cristo ich tu cotor u rac'ob. \v 16 Caj ya'araj Juan ti' u winiquirob judío a fariseojo' yejer u winiquirob judío a saduceojo': \p ―A teno' taj quin wacsic ja' tu jo'r mac a caj u p'ʌtajob a c'aso' quire' caj u c'axajob tu yorob. Ca' bin tac Cristo, quire' tabar u tar, raji' Cristo cu bin u ts'ic techex u Taj'or u Pixam C'uj soc u ruc'sic tu cotor a c'asirex. Ca' bin tac a Cristojo' jach no'j. A teno' ―quij Juan―, mʌ' no'jen. Mʌ' ja wirej, a teno' mʌ' pataren in pitic u c'anir u pech' xʌnʌb cax u c'urewen. \p \v 17 Caj ya'araj Juan: \p ―A ca' bin tac Cristojo' je' u jʌsic techex, irechex ca ruc'siquex u sor u wich trigo. Chen a tsoyo' ra' cu p'atʌr. U wich trigo ca ric'siquex, chen u sorob ca rʌc puriquex u sor a toquiquex. A baywo' ca' bin xuruc t'ʌn ca' bin u much'quintico'onex ic Tet C'uj, a c'aso' ra' cu bin u puric ich c'ac' tu mʌ' u tupur c'ac'. Chen a tsoyo' cu bin acsa'bir ich ca'anan. \p \v 18 A baywo' caj u chich araj ti' u rac'ob. U jer jach ya'ab tan u chich ara' ti' ten Juan tan u tsec'tic u jach tsoyir u t'ʌn C'uj. \v 19 A Juano' caj u q'ueyaj gobernador Herodes. Mʌ' ja wirej, caj u ch'a'aj u mu' Herodes. U rac' yits'in Felipe caj u ch'aj, Herodías u c'aba'. Yʌn u jer ba' c'asir caj u betaj, rajen caj u q'ueyaj Juan. \v 20 Jach manan c'as caj u ca' betaj Herodes quire' caj u chuca Juan caj u mʌcaj. \s1 Acsa'b ja' u jo'r Jesús ten Juan \r (Mt. 3.13‑17; Mr. 1.9‑11) \p \v 21 Mʌ' toy chucuc Juan caj tarob a pimo' quir yacsa'r ja' tu jo'rob ten Juan, bayiri' xan acsa'b ja' tu jo'r Jesús. Caj ts'oc yacsic ja' tu jo'r Jesús quire' caj u t'ʌnaj C'uj ca'anan. Caj bin u muyarir. \v 22 Caj tar u Taj'or u Pixam C'uj oc yicnʌn Jesús. Caj yira yeman irej susuy caj emij. Caj yub u t'ʌn C'uj ich ca'anan. Caj ya'araj: \p ―A techo' a chen in pararech, in jach yaj. Atecho' ta qui'quintaj in wor ―baxuc caj ara'b ten C'uj ich ca'anan. \s1 U nunquirob Jesús uch \r (Mt. 1.1‑17) \p \v 23 Jesús tabar u chucpʌjʌr treinta u yaxq'uinin caj u yʌnxchun u beyaj u camsic u t'ʌn C'uj. Raji' u parar José, baxuc u tucric u rac'ob. A Joséjo' ra' u c'aba' u tet Elí. \v 24 A Elíjo' u c'aba' u tet Matat. A Matato' u c'aba' u tet Leví. A Levíjo' u c'aba' u tet Melqui. A Melquijo' u c'aba' u tet Jana. A Janajo' u c'aba' u tet José. \v 25 A Joséjo' u c'aba' u tet Matatías. A Matatíaso' u c'aba' u tet Amós. A Amóso' u c'aba' u tet Nahum. A Nahumo' u c'aba' u tet Esli. A Eslijo' u c'aba' u tet Nagai. \v 26 A Nagaijo' u c'aba' u tet Maat. A Maato' u c'aba' u tet Matatías. A Matatíaso' u c'aba' u tet Semei. A Semeijo' u c'aba' u tet José. A Joséjo' u c'aba' u tet Judá. \v 27 A Judájo' u c'aba' u tet Joana. A Joanajo' u c'aba' u tet Resa. A Resajo' u c'aba' u tet Zorobabel. A Zorobabelo' u c'aba' u tet Salatiel. A Salatielo' u c'aba' u tet Neri. \v 28 A Nerijo' u c'aba' u tet Melqui. A Melquijo' u c'aba' u tet Adi. A Adijo' u c'aba' u tet Cosam. A Cosamo' u c'aba' u tet Elmodam. A Elmodamoj u c'aba' u tet Er. \v 29 A Ero' u c'aba' u tet Josúe. A Josuéjo' u c'aba' u tet Eliezer. A Eliezero' u c'aba' u tet Jorim. A Jorimo' u c'aba' u tet Matat. \v 30 A Matato' u c'aba' u tet Leví. A Levíjo' u c'aba' u tet Simeón. A Simeóno' u c'aba' u tet Judá. A Judájo' u c'aba' u tet José. A Joséjo' u c'aba' u tet Jonán. A Jonáno' u c'aba' u tet Eliaquim. \v 31 A Eliaquimo' u c'aba' u tet Melea. Meleajo' u c'aba' u tet Mainán. A Maináno' u c'aba' u tet Matata. A Matatajo' u c'aba' u tet Natán. \v 32 A Natáno' u c'aba' u tet David. A Davido' u c'aba' u tet Isaí. A Isaíjo' u c'aba' u tet Obed. A Obedo' u c'aba' u tet Booz. A Boozo' u c'aba' u tet Salmón. A Salmóno' u c'aba' u tet Naasón. \v 33 A Naasóno' u c'aba' u tet Aminadab. A Aminadabo' u c'aba' u tet Aram. A Aramo' u c'aba' u tet Esrom. A Esromo' u c'aba' u tet Fares. A Fareso' u c'aba' u tet Judá. \v 34 A Judájo' u c'aba' u tet Jacob. A Jacobo' u c'aba' u tet Isaac. A Isaaco' u c'aba' u tet Abraham. A Abrahamo' u c'aba' u tet Taré. A Taréjo' u c'aba' u tet Nacor. \v 35 A Nacoro' u c'aba' u tet Serug. A Serugo' u c'aba' u tet Ragau. A Ragaujo' u c'aba' u tet Peleg. A Pelego' u c'aba' u Tet Heber. A Hebero' u c'aba' u tet Sala. \v 36 A Salajo' u c'aba' u tet Cainán. A Caináno' u c'aba' u tet Arfaxad. A Arfaxado' u c'aba' u tet Sem. A Semo' u c'aba' u tet Noé. A Noéjo' u c'aba' u tet Lamec. \v 37 A Lameco' u c'aba' u tet Matusalén. A Matusalén u c'aba' u tet Enoc. A Enoco' u c'aba' u tet Jared. A Jaredo' u c'aba' u tet Mahalaleel. A Mahalaleelo' u c'aba' u tet Cainán. \v 38 A Caináno' u c'aba' u tet Enós. A Enós u c'aba' u tet Set. A Seto' u c'aba' u tet Adán. A Adáno' beta'b ten C'uj. \c 4 \s1 Caj tumta'b yor Jesús ten quisin \r (Mt. 4.1‑11; Mr. 1.12‑13) \p \v 1 Caj joq'uij Jesús ich u chi' ya'arir Jordán quir u bin ich Galilea, Jesús jach ts'urinta'b ten u Taj'or u Pixam C'uj. Caj pay u ber Jesús ten u Taj'or u Pixam C'uj quir u bin ich tʌcay ru'um. \v 2 Quir u tumta'r yor ten quisin quir yirir wa cu yacsic u si'pir. Ti' taro', ti' yʌn ich tʌcay ru'um cuarenta u q'uinin. Caj u jamach p'ʌtaj u janʌn u burur q'uin, u burur ac'bir. Caj ts'oc u jamach p'ʌtic u janʌn, Jesús caj wichʌjij. \v 3 Caj tar quisin caj ya'araj quisin ti' Jesús: \p ―Wa jach taj u pararech C'uj waysej a je' tunicha' ca' wayac a woch waj, quir a jantic. \p \v 4 Jesús caj u nuncaj: \p ―Baxuc tu ts'iba'an cu ya'aric: “Mʌ' chen a woch cu cuxquintiquech. A xibo' cu cuxtar wa cu ya'aric C'uj.” \p \v 5 Caj ts'oc ya'aric aro' caj pay ten quisin caj bin purbir ich jo'r yajaw wits tu ca'anan. Caj tus rʌc esa'b ti' ten quisin tu cotor u ru'umin tu cu reyinticob rey. Tabar caj ts'oc yesa'r ti' ten quisin. \v 6 A quisino' caj ya'araj: \p ―Tu cotor a ba' ca wirique' a cu nequi'quintic u yor mac quire' caj u ts'aj ten C'uj, tu cotor wa jin c'at in ts'ic, c'ucha'an in wor in ts'ic. Bayiri' xan, tu cotor u muc' a caj a wiraje'. \v 7 Wa ca xontar tub yʌnen ca' a c'ujinten je' in rʌc ts'ic tech tu cotor a ba' caj a wiraj sam, soc tech yʌnin. \p \v 8 Caj u nuncaj Jesús: \p ―Joq'uen xen, Quisinech. Quire' u t'ʌn C'uj cu ya'aric: “C'ujintej a Jaj Ts'urir C'uj. Chen raji' ca beyaj ti'.” \p \v 9 Caj pay Jesús ten quisin ich u cajar Jerusalén. Caj nac purbir Jesús tu jach ca'anan u jo'r carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Caj ara'b ti' ten quisin: \p ―Wa jach jaj u pararech C'uj, pur a bʌj ca' rubuquech ich ru'um. \v 10 Baxuc cu ya'aric tu ts'iba'an u t'ʌn C'uj: \q1 Tu toc araj ti' yʌjmasirob u t'ʌn C'uj ca' u qui' cʌnatech. \v 11 Baxuc cu ya'aric tu ts'iba'an u t'ʌn C'uj, tu cu ya'aric: “Je' a ric'siquex yejer a c'ʌbex, cax mʌ' u ya' ch'ʌtic tunich soc mʌ' u yajtar u yoc ten tunich.” \m Baxuc cu ya'aric u t'ʌn C'uj. \p \v 12 Caj u nuncaj Jesús: \p ―Baxuc tu ts'iba'an cu ya'aric xan: “Mʌ' tsoy ic tumtic yor ic Jaj Ts'urir C'uj soc ij quirej wa taj a ba' caj u ya'araj.” \p \v 13 Caj ts'oc u yʌn rʌc tumta'r yor Jesús ten quisin. Jamach p'at Jesús ten quisin je' u ca'tar tumta'bir yor Jesús u jer u q'uinin. \s1 Jesús caj u yʌnxchun u beyaj ich ru'umin Galilea \r (Mt. 4.12‑17; Mr. 1.14‑15) \p \v 14 Jesús caj sutnʌj ich u ru'umin Galilea. Jach ts'urinta'b ten u Taj'or u Pixam C'uj Jesús. Caj rʌc man u jumintej ti' u rac'ob a ba' tsoyir caj u betaj Jesús. \v 15 Tu caj u camsaj Jesús ich u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. U rac'ob caj ara'b ti' Jesús ich u rac'ob caj ya'araj: \p ―Jach tsoy Jesús quire' cu tsec'tic u t'ʌn C'uj. \s1 Jesús ti' yʌn ich u cajar Nazaret \r (Mt. 13.53‑58; Mr. 6.1‑6) \p \v 16 Caj urij Jesús ich u cajar Nazaret tub ch'ijij Jesús uch. An ten bic nanij u c'ujintic C'uj caj oquij ich u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Quire' ra' u q'uinin quir u jesicob u bʌj u winiquirob judío. Caj ric' u ch'ictar u xaquej u t'ʌn C'uj Jesús quir yubicob u rac'ob. \v 17 Caj ts'a'b ti' u ju'unin a ba' caj u ts'ibtaj Isaías uch. Caj ts'a'b ti' ten u ts'urir u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Caj u choraj u ju'unin Jesús, mʌ' ja wirej, cats'a'an. Caj yiraj tu ts'iba'an ten Isaías a cu ya'aric, caj u xacaj Jesús: \q1 \v 18 A teno', quij Isaías, tu ts'urinten u Taj'or u Pixam C'uj. Rajen caj u teten C'uj quir in bin in tsec'tic u jach tsoyir u t'ʌn C'uj ich a mac jach otsire'. Caj u tuchi'ten quir in wa'aric ti' a mac ts'urinta'b ten u si'pirob, caj u toc siptaj C'uj ti' u si'pirob. Caj aren in yamtic a mac cu manob tu c'asir soc u manob tu tsoyir, irej a mac ch'op u wich cu bin sasichʌjʌr u wich. Caj taren in chichquintic yorob a mac tupsa'an yorob ten u yajirob. \v 19 Caj taren in toc aric techex c'uchij tu q'uinin u tar ic Jaj Ts'urir quir u ta'quic tu cotor mac. \p \v 20 Jesús caj ts'oc u xaquic caj u ca' cats'aj u ju'unin caj u ts'aj ti' u c'urew u jach ts'urir u chan najir. Caj cura Jesús. Tu cotor mac a ti' cura'anob tu cu naj c'ujinticob C'uj tan u qui' pʌta'rob Jesús quire' jac'a'an yorob. \v 21 Caj u yʌnxchun u tsicbar Jesús, caj ya'araj: \p ―A caj in xacaj baje'rer toc nup'a'an a ba' ts'ibta'b. \p \v 22 Tu cotor a mac ti' yʌn tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío caj ya'arob: \p ―Jach tsoy Jesús. \p Jac'a'an yorob quire' yubob jach tsoy u t'ʌn Jesús. Caj u c'axajob u tucurob rajen caj ya'arob: \p ―A je'ra' u chen parar José. \p Caj u p'astob Jesús. \p \v 23 Jesús caj ya'araj ti' a mac a ti' yʌn ich u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj: \p ―In wer techex ca' bin a wa'ariquenex: “Wa ja c'at a yamtic u jer mac, a wʌc'ʌs bʌjiri' ca' a bat'an yamtej quire' yajech.” Ra' u c'at ya'aric: “Biquinin a teche', Jesús, mʌ' a betaj carem beyaj ta cajar Nazaret tu chi'jech an ten bic caj a betaj carem beyaj ich u cajar Capernaum?” \p \v 24 Ti' toy cu tsicbar Jesús caj ya'araj: \p ―Jach taj quin waquex tech. Mʌ' ju yacsʌr yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj a cu tar ich cajarire'. \v 25 Taj quin bin in c'asej techex, soc a c'ʌ'otiquex ba' u ber uch yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj, quire' caj u betaj carem beyaj ti' a mʌ' u winiquirob judíojo'. C'aj wa techex tu q'uinin yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj Elías uch. Mʌ' ju tar ya'arir caj mʌn tres yaxq'uin yejer u jer chumuc yaxq'uin. Mʌ' ju tar ya'arir, caj u rʌc wichʌjob quire' mʌ' ju ch'ijir u pʌc'ar. \v 26 Chen a C'ujo' caj u tuchi'taj Elías tu ru'umin Sidón tu yʌn yatoch a xquic a quimen u mamo'. Sarepta u c'aba' u cajar. Caj bin jansbir Elías cax mʌ' u winiquir judío a xquico'. Biquinin mʌ' tu jansaj a ti' yʌn ich u winiquirob judío a xquic a quimen u mam quire' yʌn ya'ab? Quire' tuchi'ta'b Elías ich u jer cajar. \v 27 C'ajtechex wa Eliseo caj jawsa'b iq'uer u ca' ti' Naamán a cu tar tu ru'umin Siria. Biquinin mʌ' tu jawsaj u winiquirob judío cax yʌn ya'ab iq'uer u ca' ich u winiquirob judío? Quire' mʌ' ara'b ten C'uj u jawsej ich u winiquirob judío, rajen mʌ' ju jawsej. \p \v 28 Caj yubob ya'aric Jesús a ti' rʌc much'a'anob tu cu naj c'ujinticob C'uj caj rʌc p'ujob. \v 29 Caj rʌc ric'ob joc'sa'bir Jesús caj bin purbir tu jo'r wits tu ch'ica'anin wits. Bʌytʌc yatochob tu cʌja'an ich u j'or wits. U c'at u nech'inta'r Jesús quir u quinsicob Jesús. \v 30 Chen Jesús caj man chumuc tu rʌc much'a'anob, chan ber caj man Jesús chumuc caj bin. \s1 Ti' yʌn xib turiri' yʌn u c'ac'as quisinin \r (Mr. 1.21‑28) \p \v 31 Jesús caj u p'ʌtaj u cajar Nazaret caj bin ich u cajar Capernaum tu ru'umin Galilea. Caj c'uchij tu q'uinin u jesicob u bʌj u winiquirob judío caj oc u camsej Jesús tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. \v 32 Caj jac'ob u yorob barej caj u yubob a pimo' u camsa'rob ten Jesús, quire' raji' tsicbanʌjij an ten bic mac a yʌn u muc'. \p \v 33 Ti' yʌn turiri' xib tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Raji' yʌn u c'ac'as quisinin, a cu yawato'. Caj u yʌwtaj Jesús, caj ya'araj: \p \v 34 ―Ay, ba' a c'at ti' a tenob, Jesúsech, a cu tar ich u cajar Nazaret? Tara'anech quir a ch'esiquenob? In werob maquech, a techo', a mac a cu tar ich C'uj, a mac a caj u ric'saj u wʌc'ʌs bʌjiri' ti' C'uj. \p \v 35 Jesús caj u q'ueyaj c'ac'as quisin: \p ―Nup' a chi', ca' joc'aquech, ca' a p'ʌtej a je' xiba'. \p Caj pich'inta'b xib ten c'ac'as quisin caj rub ich ru'um ʌcʌtan u rac'ob. Mʌ' yaj caj joc' u quisinin. \v 36 Caj jac'ob yorob u rac'ob caj irir u joc'ar c'ac'as quisin. Caj tsicbanʌjob ich u rac'ob: \p ―Ba' t'ʌnin a je' xiba' a mʌ' cax c'ac'as quisin cu quibir u t'ʌn ten c'ac'as quisin? Inan cu joc'arob. \p \v 37 A ba' irir u betic Jesús caj u rʌc man u jumintej ich tu cotor u rac'ob ich u ru'umin Galilea. \s1 Jesús caj u jawsaj yixquit Simón Pedro \r (Mt. 8.14‑15; Mr. 1.29‑31) \p \v 38 Caj joc' Jesús tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío, caj oc ich yatoch Simón. Yaj yixquit Simón, jach ar u jo'r. Caj c'ata'b ti' Jesús quir u jawsic. \v 39 Caj oc Jesús tu chara'an yixquit Simón. Caj p'uxraj u t'ʌnej Jesús, caj u jawsa u yajir u jo'r. Caj jawij, seb caj riq'uij quir u jansa'r Jesús yejer a mac a ti' yʌnob tu yatoch. \s1 Jesús caj u jawsaj u yajir ya'ab mac \r (Mt. 8.16‑17; Mr. 1.32‑34) \p \v 40 A ray u q'uinino' tan u bin ic yum, caj tar purbir u yajir a mac cʌja'an tu cajar Capernaum cax a ba' yajir yʌn ti'ob Jesús caj u rʌc tʌraj caj rʌc jaw u yajir. \v 41 Bayiri' xan, yʌn mac aca'an ti' c'ac'as quisin. Caj joc'ob, caj q'ueya'b ten Jesús caj awʌtnʌjob caj joc'ob, caj ya'arajob: \p ―A techo', u pararech C'uj. \p Jesús caj u q'ueyaj ca' u nup'ob u chi' quire' a quisino' yer ti' u tar ich C'uj, rajij Cristo. \s1 Jesús cu tsec'tic u t'ʌn C'uj ich u ru'umin tu cʌja'anob u winiquirob judío \r (Mr. 1.35‑39) \p \v 42 Caj sasij caj joc' Jesús tar u wich u bin ich tacay ru'um. Chen a pimo' caj bin u cʌxtejob hasta caj u yirajob Jesús. Caj chich ara'b u p'atʌr Jesús ich u cajar Capernaum. \v 43 Jesús caj ya'araj ti'ob: \p ―Yʌn in bin in tsec'tej u jach tsoyir u t'ʌn C'uj tu cu bin u reyintejob C'uj, ich u jer u cajarob. Rajen caj u tuchi'ten C'uj quir in tsec'tic u jach tsoyir u t'ʌn. \p \v 44 Rajen ti' rajra' cu man Jesús u tsec'tej tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío ich u ru'umin tu cʌja'anob u winiquirob judío. \c 5 \s1 Caj u puraj u chim ich c'ac'nab caj ara'b ten Jesús caj oc u cʌyir quire' jach carem u beyaj Jesús \r (Mt. 4.18‑22; Mr. 1.16‑20) \p \v 1 Caj c'uchij tu q'uinin u man u tsec'tej Jesús ich u chi' c'ac'nab u c'aba' Geneseret. Caj c'uchob jach pim, caj u rʌc nʌctantajob u bʌj ich Jesús quire' u c'at yubicob u jach tsoyir u t'ʌn C'uj. \v 2 Jesús caj yiraj ti' yʌn chem ich chi' c'ac'nab, bʌytʌc u sa'amin u chi' c'ac'nab. Ca'tur caj yiraj chem. Chen u chem yʌn. Ti' yʌn u winiquirir u chem tan u p'o'icob u chim. \v 3 Jesús caj oc cutar ich chem, turiri', ra' u chemin Simón caj c'ata'b ti' ten Jesús: \p ―Joc'sej u chemin nʌnʌchir. \p Jesús caj curʌj u camsej a pimo'. \v 4 Caj ts'oc u camsic Jesús a pimo' caj ara'b ti' Simón: \p ―Ch'aj a chem ca' xiquech ca' a purej a chim tub tam. Je' a chuquic ya'ab cʌy yejer a wet beyajob. \p \v 5 Caj u nunca Simón: \p ―In wʌjcamsʌyʌjirech, u bur u ac'bir caj chich beyanʌjenob tan in puric in chimob. Mʌ' tin c'ʌs chuc u cʌyirob. Chen wa tech aric tenob, je' in wʌc'ʌs bin in purejob in chimob. \p \v 6 Caj ts'oc u puricob u chimin caj u jach chucajob u cʌyir ya'ab. Caj u yʌnxchun u jatʌr u chimin quire' jach manan chup u cʌyir u chimin. \v 7 A mac ti' yʌnob ich chem yejer Simón caj u babach c'ʌ'tajob u yet chucob cʌyob, a ti' yʌn juntur chem quir u yamta'r u jitic u chimin. Caj tarob yamtabir Simón. Caj u jitob caj u but'ajob ich chemob caj chup u cʌyir ich chemob tabar u jurur u chemob. \v 8 Caj yiraj Simón Pedro jach ya'ab caj u chucajob u cʌyir caj xonraj ʌcʌtan ich Jesús. Caj ya'araj: \p ―Chan xen Jaj Ts'urir p'ʌten quire' a teno' jach manen yʌn in si'pir. \p \v 9 Caj u ya'araj aro' quire' jach jaq'uij yor Simón. Quet caj jaq'uij yorob xan a yejer yet chuc cʌyo' Simón. Quire' yirob jach chup u cʌyir caj u but'ob ich chem caj u chucajob. \v 10 Baxuc xan u c'aba' Jacobo yejer Juan yet chucob cʌy Simón, a p'eri' u beyajob. Ra' u teto' Zebedeo, caj jac' yorob xan. Caj ya'araj Jesús ti' Simón: \p ―Mʌ' u jac'ʌr a wor an ten bic caj a chucaj cʌy. Quire' ra' a beyaj, ca' bin a camsej in t'ʌn ich a rac'ob soc u quibicob in t'ʌn. Ra' a beyaj baje'rer ―quij Jesús. \p \v 11 Caj u jitob u chem ich chi' c'ac'nab caj u rʌc p'ʌtob u beyajob u chuc cʌy caj rʌc binob tu pach Jesús quir u cʌnicob u t'ʌn Jesús. \s1 Jesús cu jawsic a ju cʌnmʌn iq'uer u ca' \r (Mt. 8.1‑4; Mr. 1.40‑45) \p \v 12 Caj c'uchi tu q'uinin ti' yʌn Jesús ich turiri' cajarob carem. Caj c'uchi turiri' xib yaj, u cʌnmʌn iq'uer u ca'. Caj xonraj ich Jesús caj u chich c'ataj ti' Jesús: \p ―In wer c'ucha'an a wor a jawsiquen Jaj Ts'urir wa ja c'at a jawsiquen ―quij, a iq'uer u ca' teno'. \p \v 13 Jesús caj u tich'aj u c'ʌb caj u tʌraj caj ya'araj: \p ―In c'at in wiric a jawʌr ―quij Jesús. \p Caj ya'araj aro' seb caj jawij iq'uer u ca' ti'. \v 14 Jesús caj u chich araj ti' a jawe': \p ―Mʌ' a bin a wa'aric tu ca man bic jawech. Chen tar a bin ich u sacerdote u winiquirob judío quir a sijic ti' a ba' ya'araj Moisés uch. Soc yerob tu cotor mac jawsa'bech ―quij Jesús. \p \v 15 Quire' a pimo' yubaj u juminta'r jach chich u muc' Jesús, jach manan caj u rʌc juminta'r ti' u rac'ob. Rajen rʌc tarob pim quir u much'quinticob u bʌj quir yubicob u tsec'ticob u t'ʌn C'uj Jesús, quir u jawsʌr u yajirir xan. \v 16 Jesús caj u jamach p'ʌtaj a pimo' quir u bin u t'ʌnej C'uj tu junan ich tʌcay ru'um. \s1 Jesús cu jawsic a mʌ' u ch'ictare' \r (Mt. 9.1‑8; Mr. 2.1‑12) \p \v 17 Caj c'uchij tu q'uinin, tan u camsic Jesús. Chen jun yarob u winiquirob judío a fariseojo' yejer yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés curucbarob yubejob. A pimob ti' u tarob ich u ru'umin Galilea. Ti' u tarob u jerob ich u ru'umin Judea. Ti' u tarob u jerob ich u cajar Jerusalén. Jach ts'urinta'b Jesús ten u Taj'or u Pixam C'uj quir u jawsic u yajirir mac. \v 18 Jun yarob xib caj tarob purbir a mʌ' u ch'ictare'. Caj u c'ochob yejer u ch'ac. U c'at yacsa'r ich yatocho' tu yʌn Jesús ca' u chaquintob ich Jesús. \v 19 Chen mʌ' tu cu yacsicob quire' ti' yʌnob jach pim. Rajen caj nacob ich u pach yatoch quir u rʌcob u pach yatoch quir u yensa'r yejer u ch'ac, a mʌ' u ch'ictaro' ich Jesús. Caj u patajob u jo'r yatoch quire' taj u jo'r yatoch. \v 20 Caj u yiraj Jesús bic tabar cu yacsicob tu yor ti' Jesús caj ya'araj ti' a mʌ' u ch'ictare': \p ―Je' in toc jawsic a si'pire' baje'rer. \p \v 21 U winiquirob judío a fariseojo' yejer u yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés caj u yʌnxchun u tucricob tu yor: “Mac winic a je'ra' cu tucric c'ucha'an yor u jawsic u si'pir mac? Tan u pach'ic C'uj Jesús, chen a C'ujo' c'ucha'an yor u jawsic u si'pir mac.” \p \v 22 Jesús yer ba' cu tucricob u winiquirob judío rajen caj ya'araj ti'ob: \p ―Biquinin tan a waquex tan in pach'ic C'uj? \v 23 Wa quin wa'aric ti' a je' xiba': “Je' in toc jawsic a si'pire'”, a techexo' mʌ' a werex wa yʌn ten u muc' C'uj, chen wa quin wa'aric ti': “Riq'uen ca' xiquech”, ca bin a werex yʌn ten u muc' C'uj. \v 24 Baje'rer je' in toc esic techex in muq'ue' quir in jawsic u si'pir a je' xiba', quire' quin bin in jawsic u yajir a mac mʌ' u ch'ictare' soc a werex jach yʌn in muc' quir in jawsic u si'pir mac, quire' a teno' baxuquenechexo'. \p Jesús caj u t'ʌnaj a mac a mʌ' u riq'uire': \p ―Riq'uen ca' xiquech ta woc, toc ch'aj a ch'ac, xen ich a watoch. \p \v 25 Seb caj riq'uij a mʌ' u ch'ictare' ʌcʌtan u rac'ob caj yirajob u ch'ic u ch'ac yejer u tas caj bin ich yatoch caj u ya'araj ti' C'uj: \p ―Bayo' C'uj, ta jawsajen. \p \v 26 Caj jaq'uij yorob a ti' much'a'anob, caj u ch'aj sajaquirob caj u ya'arajob: \p ―Jach caremech C'uj quire' mʌ' biq'uin ij quiramʌni' u jawsic mac hasta baje'rer caj ij quiraj. \s1 Jesús caj u pʌyaj Leví ca' tac u cʌnej u t'ʌn \r (Mt. 9.9‑13; Mr. 2.13‑17) \p \v 27 Caj joc' Jesús tub u jawsaj a mʌ' u ch'ictar ca'ch. Caj u yiraj yʌjc'ʌmin u taq'uin gobernador, raji' u c'aba' Leví, curucbar tu cu c'ʌmic u taq'uin gobernador. Caj ara'b ti': \p ―Cojen tin pach ca' a cʌnej in camsiquech soc in camsʌwiniquech. \p \v 28 Leví, caj riq'uij caj u rʌc p'ʌtaj u beyaj caj say tu pach Jesús quir u cʌnic u t'ʌn Jesús. \p \v 29 Leví, caj u much'quintaj u rac'ob quir u qui' janʌnob quir u sʌjticob Jesús. Caj rʌc tarob ich yatoch Leví, ti' yʌn u jerob yʌjc'ʌminob, u taq'uin gobernador jach pim. Bayiri' ti' yʌn u jerob u rac'ob xan. P'eri' curicob janʌnob. \v 30 Caj yirob u winiquirob judío a fariseojo' yejer u yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés a fariseojo'. Caj choquij yorob, caj u yʌnxchun ya'ara' ti' u camsʌwinicob Jesús: \p ―Biquinin p'eri' a janʌnex ca wuc'urex xan yejer a mac cu c'ʌmicob u taq'uin gobernador yejer a mac jach yʌn u si'pirob? \p \v 31 Jesús caj u nuncaj ti'ob: \p ―Baxuc a yer ts'aco' mʌ' u ts'ʌquic a mʌ' yaje', cu chen ts'acʌr a yʌn u yajire'. \v 32 Baxuc a teno' taren in pʌyic a mac a yʌn u si'pirob ca' u c'axej tu yorob soc u p'ʌticob a c'aso'. Mʌ' taren in yamtic a mac cu ya'aric mʌna' u si'pir ―baxuc caj ya'araj Jesús. \s1 Caj c'ata'b ti' Jesús ten u winiquirob judío: Biquinin mʌ' u jamach p'ʌticob u janʌn u camsʌwinicob? \r (Mt. 9.14‑17; Mr. 2.18‑22) \p \v 33 A mac ti' yʌn caj u c'atob ti' Jesús: \p ―Arej to'on biquinin mʌ' u jamach p'ʌticob u janʌnob a camsʌwiniquirob quire' rajra' tan u qui' janʌnob. Chen u camsʌwinicob Juan cu jamach p'ʌticob u janʌn, quir u t'ʌnicob C'uj ―baxuc u camsʌwinicob a fariseojo'. \p \v 34 Jesús caj u nuncaj: \p ―Mʌ' ba' u ber ca' u jamach p'ʌticob u janʌn a yet mano' cu bin u ch'ic u rac' quire' qui' yorob. \v 35 Barej ca' bin ruc'sac a cu bin u ch'ic u rac' ten a mac a cu p'actic ti'. Raxben tsoy u jamach p'ʌticob u janʌn u camsʌwinicob quire' tan yac'ta'rob a mac ruc'sa'b. \p \v 36 Jesús caj u camsaj ti'ob tan ya'aric: \p ―Mʌ' tsoy ic xac'tic a ba' caj u camsajo'on ic nunquirex quire' jach uchben yejer a ba' ric'ben ca wu'yiquex. An ten bic mac mʌ' ju jʌtic ric'ben quir u pʌq'uic u rabir u noc'. Quire' a ric'beno' cu mosar. Chen wa cu pʌq'uic u rabir yejer a ric'beno', chen a rabo', raji' cu bin jatʌr. Sat a ric'beno' a caj u jʌtaj quir u pʌq'uic ich u rabir. Mʌ' ju bin quet tarob. \v 37 Baxuc xan, mʌna' mac cu t'ajic u c'ab uva ric'ben ich u rabir yot'er yʌrʌc' chivo, quire' je' u paj u c'ab uva ich u rabir u yot'er chivo, je' u bujure', cu bin u satʌr u c'ab uva yejer yot'er xan. \v 38 Rajen yʌn u t'ajic u c'ab uva a ric'beno' ich u yot'er chivo a ric'beno'. \v 39 Mʌ' ja wirej, a mac toc naj yuq'uic u c'ab uva a pʌje', qui' yubic. Mʌ' ju yuq'uic ric'ben u c'ab uva quire' toc na'sa'b yuq'uic pʌj u c'ab uva. Rajen, a techexo' mʌ' a c'at a p'ʌtiquex a ba' tu na'satechex a nunquirex. Baxuc mʌ' ja c'ʌmiquex a ric'beno' quin camsiquechex. \c 6 \s1 U camsʌwinicob Jesús cu jo'sticob u wich trigo u q'uinin tu cu jesicob u bʌj u winiquirob judío \r (Mt. 12.1‑8; Mr. 2.23‑28) \p \v 1 Caj c'uchij tu q'uinin u jesicob u bʌj u winiquirob judío, ray u q'uinin caj bin Jesús yejer u camsʌwinicob caj u ch'ʌctajob u corir trigo. U camsʌwinicob Jesús caj u jo'stajob u wich trigo caj u jʌxʌc'ʌ'tajob ca' ruc'uc u sor ca' u jantejob. \v 2 Caj irir tenob u winiquirob judío a fariseojo', jun yarob a fariseojo'. Caj ya'arajob: \p ―Biquinin a camsʌwinicob tech tan u jo'sticob u wich trigo u jantejob. Tu ts'iba'an u t'ʌn Moisés cu ya'aric mʌ' tsoy u beyaj u q'uinin tu cu jesicob u bʌj u winiquirob judío. \p \v 3 Jesús caj u nuncaj: \p ―Mʌ' wa ja xacmʌnex ba' caj u jantaj David uch, caj wichʌj quet yejer u nupob caj wichʌjob uch. \v 4 Caj oc tu t'ina'an u noq'uir naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío uch. Caj u jantaj pan a ti' yʌnob ich yoc'or pojche' ti' ʌcʌtan C'uj. Caj u c'asquintaj u t'ʌn C'uj David, quire' raji' David yejer u nupob caj u jantajob. Quire' C'uj, caj ya'araj, chen a sacerdotejo' cu janticob. \v 5 Mʌ' ja wirej ―quij Jesús―, a teno' baxuquenechex, quin ts'urintic tu cotor ba', inan a ba' cu yiric mac tu q'uinin tu cu jesicob u bʌj u winiquirob judío ―quij Jesús. \s1 A xibo' a mʌ' u jitir u c'ʌbe' \r (Mt. 12.9‑14; Mr. 3.1‑6) \p \v 6 Caj c'uchij u jer u q'uinin tu q'uinin tu cu jesicob u bʌj u winiquirob judío. Jesús caj oc tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Caj u yʌnxchun u camsicob Jesús. Ti' yʌn xib a mʌ' u jitir u c'ʌb ich u noje'. \v 7 Ti' yʌn yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés yejer u winiquirob judío a fariseojo'. Tan u qui' pʌcticob Jesús quir yiricob wa mʌna' u jawsic u yajir ray u q'uinin tu cu jesicob u bʌj u winiquirob judío, quire' u c'at u taquicob u jo'r Jesús. \v 8 Jesús yer ba' cu tucricob u winiquirob judío a fariseojo' yejer yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés. Caj ara'b ti' xib, a mʌ' u jitir u c'ʌb: \p ―Riq'uen ta ch'ictar ca' taquech chumuc tu yʌno'onex soc chʌca'an yiriquech tu cotor mac. \p Caj ric' tu ch'ictar. \v 9 Jesús caj ya'araj ti'ob: \p ―Yʌn ba' quir in c'atic techex. Tu q'uinin quic jesic ic bʌj. C'ucha'an yor mac u betic a ba' jach tsoy, wa c'ucha'an yor mac u betic a ba' c'as? C'ucha'an yor mac u yamtic mac u jer wa c'ucha'an yor u quinsic mac? \p \v 10 Jesús caj u rʌc pʌctaj yirej jujuntur, Jesús caj ya'araj ti' xib: \p ―Tich' a c'ʌb ca'anan. \p A xibo' caj u tich'aj u c'ʌb, seb caj toc qui' jawij. \v 11 Chen raji'ob, caj yirob aro' caj jach p'ujob caj u p'erinquintajob u tucurob ba' cu bin u beticob ti' Jesús. \s1 Teta'b ten Jesús a mac a cu bin u tsec'ticob u t'ʌn \r (Mt. 10.1‑4; Mr. 3.13‑19) \p \v 12 Caj c'uchij tu q'uinin Jesús caj bin u t'ʌnej C'uj ich jo'r wits. U burur ac'bir caj u t'ʌnaj C'uj Jesús. \v 13 Caj sasij caj u much'quintajob u camsʌwinicob quir u tetic doce, raji' caj u pʌcha u camsʌwinicob: “A mac a quin tuchi'ticob quir u tsec'ticob in t'ʌn.” \v 14 Jera' u c'aba' a mac a cu bin tuchi'bir ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn. Jeroj Simón caj pach u jer u c'aba' Pedro. U jer caj u tetaj Andrés, raji' u bʌjob Simón. U jer caj u tetaj Jacobo. U jer caj u tetaj Juan. U jer caj u tetaj Felipe. U jer caj u tetaj Bartolomé. \v 15 U jer caj u tetaj Mateo. U jer caj u tetaj Tomás. U jer caj u tetaj Jacobo, ra' u tet Alfeo. U jer caj u tetaj Simón, raji' tan u qui' c'ujintic C'uj, a tan u sayʌr u pach cananista. \v 16 U jer caj u tetaj Judas, ra' u tet Jacobo. U jer caj u tetaj Judas Iscariote, raji' cu bin c'ubic Jesús. \s1 Jesús cu camsic a pim winiquirob \r (Mt. 4.23‑25) \p \v 17 Caj ts'oc u tetic a docejo' caj wʌc'ʌs emij ti' u jo'r wits. Jesús caj ch'icrʌj tu tajir ru'um. Ti' yʌn jach pim u camsʌwinicob. Ti' yʌn u jerob pim a cu tar ich u ru'umin Judea, bayiri' ti' u tar ich u cajar Jerusalén. Ti' u tarob ich u cajar Tiro, ra' u chi' c'ac'nab. Ti' u tarob ich u cajar Sidón ra' u chi' c'ac'nab xan. Rʌc tarob yubicob u t'ʌn Jesús quire' u c'at u jawsa'r u yajirob xan. \v 18 A mac aca'an c'ac'as quisin jawsa'bob xan ten Jesús. \v 19 Tu cotor u c'at u tarʌr Jesús quire' ca' bin tarʌc cu jawar u yajirob quire' cu tar u muc' ti' Jesús quir u jawar u yajirob. \s1 A ba' cu jach qui'quintic yor mac \r (Mt. 5.1‑12) \p \v 20 Caj yiraj Jesús u camsʌwinicob caj ya'araj ti'ob: \p ―Qui'quint a worex quire' jach otsirchʌjechex baje'rer quire' a C'ujo' cu bin u qui' acsiquechex ich ca'anan tu cu reyinticob Cuj. \p \v 21 ’Qui'quintej a worex quire' wichʌjechex baje'rer, je' a najchʌjʌrex ca' bin c'uchuc tu q'uinin. A mac tan u yac'ticob u bʌj baje'rer qui'quintej yorob quire' ca' bin c'uchuc tu q'uinin je' u qui'tar yorob, je' u che'ejobe', quire' C'uj cu bin u qui'quintic yorob. \p \v 22 ’Qui'quintej a worex wa ber cu p'actiquechex mac wa tan u joc'siquechex tu cu naj c'ujinticob C'uj. Wa tan u p'astiquechex, wa tan u ya'aricob c'asechex quire' ta wacsajex ta wor ti' ten, a teno' a baxuquenechexo'. \v 23 Qui'quintej a worex cax wa ber cu p'actiquechex, jach manan yʌn a qui'quintiquex a worex wa tan u p'astiquechex quire' tan a manex tu tsoyir. Rajen a C'ujo' cu bin u qui' acsiquechex ca'anan. Mʌ' ja wirej, quetechex yejer yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj uch. Bayiri' caj p'acta'b ten u rac'ob uch. \p \v 24 Jesús caj ya'araj ti' a mac a mʌ' tan u manob tu tsoyir a mac neyʌn u taq'uin baje'rer: \p ―Yaj cu bin yubicob quire' toy qui'ij yorob tera' ich yoc'ocab. \p \v 25 ’Mʌ' ja wirej, a mac jach bu'ut baje'rer jach yaj cu bin yubic u wichʌjʌr. A baje'rer cu tus che'eticob chen a ray u q'uinino' cu bin u jach ac'ticob u bʌj. \p \v 26 ’Qui' irej ber cu ya'aricob: “Jach tsoyech”, quire' baxuc caj ya'arob ti' u tus ʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj uch. Je' u yac'ticob u bʌj xan. \s1 Ca' a yajquintiquex a mac cu p'actiquechex \r (Mt. 5.38‑48; 7.12) \p \v 27 Caj ya'araj Jesús ti' a pimo': \p ―U'yex ba' quin camsiquechex. Ca' a yajquintex a mac cu p'actiquechex. Yamtex a mac cu p'actiquechex. \v 28 T'ʌnex C'uj ti' a mac cu tʌmʌchi'tiquechex soc u qui'tar yorob. Chich t'ʌnex C'uj ti' a mac cu tupsic a worex soc u yamta' ten C'uj. \v 29 Mʌ' a cʌniquex a mac a cu c'asquintiquechex. Wa cu tac' jʌts'ticob a p'uc, arex ti' ca' u tac' jʌts'tej jumbuj a p'uc xan. Cax wa mac cu ta'quic a jo'rex quir u ch'ic a noq'uex, soc mʌ' a cʌniquex aro', arej ti' ca' u toc ch'aj u ca'yarir a noq'uex. \v 30 Cax wa mac cu tar u chich c'atej techex. Cax wa sijibar ti', cax wa mʌjʌnbar ti', ts'ajex ti'. Wa mac cu tar u ch'ic a ba'tac, mʌ' a yʌn c'atiquex ti', ca' u sutextech. \v 31 Yamtex a rac'ob an ten bic a c'atex u yamtiquexob xan. \p \v 32 ’A mac a cu chen pacran yajquinticob u bʌj quire' u yajob u bʌj, chen u bʌjiri' cu tucric, mʌ' ti' C'uj cu tucric. Quire' baxuc a mac yʌn u si'pir cu yajquinticob u bʌj, quire' u yajob u bʌj. \v 33 A mac a cu chen yamtic u rac'ob quire' baxuc caj yamta'b uch xan. U bʌjiri' tan u tucric, mʌ' ti' C'uj, quire' cu tucric baxuc u yamticob u bʌj a mac yʌn u si'pir xan. \v 34 A mac a cu mʌjʌntic u taq'uin ti' u rac'ob cu ts'ic ti'ob quire' yer je' u sutur ti' u jer, bayiri' xan u bʌjiri' tan u tucric. Mʌ' ti' C'uj quire' bayiri' a mac yʌn u si'pir, quet u mʌjʌnticob u taq'uin yer je' u sutur ti' xan. \p \v 35 Caj ya'araj Jesús: \p ―A teno' tan in camsic techex. Yajquintex a mac cu p'actiquechex. Yamtex a mac cu p'actiquechex. Ts'ajex ti' ba', a ba' u c'atic techex, cax mʌ' a pajic u sutic techex. Baxuc ca' bin c'uchuquechex ich ca'anan. A C'uj cu bin u qui' bo'otic techex quire' ta cʌnajex C'uj, rajen u pararechex C'uj. Mʌ' ja wirej, a C'ujo' xan cu yamtic a mac jach c'as cax mʌ' cu ya'aricob ti' C'uj: “Bayo' C'uj.” \v 36 Cʌnex a Tet C'uj, mʌ' ja wirej, a C'ujo' cu yajquintic mac. Baxuc techex ca' a yajquintex a rac'obex. \s1 Mʌ' a yʌn ta'quiquex u jo'r a rac'obex \r (Mt. 7.1‑5) \p \v 37 Jesús caj ya'araj ti' u camsʌwinicob ich u jo'r p'uc wits: \p ―Mʌ' a ta'quiquex u jo'r a rac'ob soc bayiri' mʌ' u ta'quic a jo'rex C'uj. An ten bic caj a chich ta'quex u jo'r a rac'ob. Bayiri' a C'ujo' u bin u chich ta'quic a jo'rex xan. A mac tu c'asquintajechex, jawsex u si'pir soc baxuc a rac'obex cu bin u jawsic a si'pirex. Baxuc a C'ujo' cu bin u jawsic a si'pirex xan. \v 38 Ts'ajex ti' a rac'obex a ba' u c'at, quire' baxuc C'uj cu bin u ts'ic techex xan. An ten mun u p'is caj a ts'aj ti' a rac'obex baxuc u p'is techex cu bin u ts'ajex C'uj. Jach manan ya'abir cu bin u ts'ic techex C'uj, mʌ' ju bin u c'uchur a worex ca' bin u rʌc ts'ajtechex. \p \v 39 Jesús caj u wʌc'ʌs araj yej u jer u t'ʌn quir u camsic: \p ―Irej a mac ch'op u wich, mʌ' u pʌyic u bej u jer ch'op u wich. Quire' wa yʌn u jor ru'um ti' cu bin u p'itc'ʌjob quire' mʌ' yirob u bej. Quire' baxuc techex a mac a mʌ' yer C'uj, mʌ' tsoy quir u camsic u t'ʌn C'uj. Quire' tan u pʌyicob a bej quir a bin ich u c'aq'uir. \v 40 A mac cu camsiquechex baxuc ca bin a cʌnex, irechex a mac caj u camsajechex ca' bin ts'ocac u camsiquechex. \p \v 41 ’Wa tech, caj a p'astaj a rac'ob quire' mʌ' tan u man tu tsoyir, chen a bʌjiri' xan, mʌ' tan a man tu tsoyir, chen ta man ta c'asir. Irech a mac a cu p'astic u rac'ob quire' bina'an robir chichin tu wich. Chen a bʌjiri' mʌ' a wiric wa bina'an robir ta wich cax carem. \v 42 Wa ca tsicbar ti' mac quire' caj man tu c'asir, chen a bʌjiri' jach manan yʌn a c'asir tech. Irech wa mac a cu ya'aric: “Arej in joc'sej a chichin bina'an robir ta wich quire' in bʌjobech.” Chen u bʌjiri' jach ya'ab bina'an robir tu wich. Mʌ' a yʌn cʌniquex u winiquirob judío a fariseojo' yejer u yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés quire' irob ch'op u wich. Mʌ' ja wirej, yʌjtusarirech. Chen a bʌjiri' mʌ' a yʌn joc'sic robir a wich. A techo' yʌjtusarirech. Yʌn a toc p'ʌtic a man tu c'asir soc c'ucha'an a wor a wiric ca' u p'ʌt u man tu c'asir a rac'ob. \s1 Ca c'ʌ'otic u che'er wa ca c'ʌ'otic u wich \r (Mt. 7.17‑20; 12.34‑35) \p \v 43 Caj ya'araj Jesús tu cu camsic a pimo': \p ―Wa tsoy u che'er bayiri' tsoy u wich. Wa c'as u che'er, bayiri' c'as u wich xan. Rajen wa c'as u che'er mʌ' c'ucha'an yor u ts'ic u wich a tsoyo'. Bayiri' xan wa tsoy u che'er mʌ' c'ucha'an, yor u ts'ic u wich a c'aso'. \v 44 Wa ca wiric u wich ca c'ʌ'otic u che'er xan. An ten bic mʌ' a t'aquic u wich ʌrʌxa' ich abʌr, bayiri' xan, an ten bic mʌ' a t'aquic u wich pujam ich poch'ir. \v 45 An ten bic a mac tsoy u tucur, tsoy cu bin joc'ar u t'ʌn tu chi'. A mac c'as u tucur c'as, cu bin joc'ar u t'ʌn tu chi'. Mʌ' ja wirej, a ba' yʌn tu tucur ra' cu bin joc'ar tu cu tsicbar. \s1 Ca'tur u najob \r (Mt. 7.24‑27) \p \v 46 Caj ya'araj Jesús: \p ―Biquinin ca chen t'ʌniquen, “Jaj Ts'urir”, barej mʌ' ca quibic in t'ʌn? \v 47 Tu cotor a mac cu yubic in camsic ca' u quibej a ba' tin wa'araj. \v 48 Raji' irej a mac t'aj. Quire' ber caj u c'ʌxaj yatoch, tam caj u pʌc'aj yoc yatoch soc mʌ' u riquir. Ca' bin tac u ch'icyum ic' ca' bin buruc, mʌ' u riquir quire' jach tam caj u pʌc'aj yoc yatoch. \v 49 Chen a mac cu yubic in camsic, chen mʌ' ju quibej a ba' caj in wa'araj ti', raji' irej a mac chich u jo'r. Quire' caj u c'ʌxaj yatoch turiri', chen mʌ' tam caj u pʌc'aj yoc yatoch. Rajen caj riquij caj tar u ch'icyum ic' caj tar ya'arir, caj bu'urij. Quire' mʌ' tam caj u pʌc'aj yoc yatochi'. Caj rʌc sat yatoch, caj rʌc cuch ten ic' yejer ja'. \c 7 \s1 Jesús cu jawsic u c'urew yʌjt'ʌnir cien u winiquirob soldado romano \r (Mt. 8.5‑13) \p \v 1 Jesús caj ts'oc u camsic a pimo' a je' t'ʌna', caj bin ich u cajar Capernaum. \v 2 Ti' yʌn ich u cajar Capernaum u capitán u soldado u winiquirob romano. Raji' yʌn u c'urew, u yaj u c'urew, tabar u quimin u c'urew. \v 3 Caj yubaj ya'ara' capitán, ti' yʌn Jesús. Caj tuchi'ta'b jun yarob u jach ts'urirob u winiquirob judío, a nuxibe', caj chich pa'ay Jesús ca' tac jawsa'bir u c'urew capitán. \v 4 Caj u juts'ob u bʌj ich Jesús caj u yʌnxchun u chich pʌyicob Jesús, caj ya'arob ti' Jesús: \p ―Cojen ca' a jawsej u c'urew capitán quire' jach tsoy a je' capitáno'. Raji' tsoy ca' a yamtej ti'. \v 5 Quire' a capitáno' cu yajquintic u winiquirob judío. Mʌ' ja wirej, u bʌjiri' caj u bo'otaj yʌjc'ʌxirob naj tu quij c'ujintic C'uj ―baxuc caj ara'b yʌjpʌyirob Jesús. \p \v 6 Jesús caj bin yejerob. Bʌytʌc u c'uchurob Jesús ich yatoch capitán caj tuchi'ta'b t'ʌnbir Jesús u rac'ob capitán. Caj ya'arob: \p ―Tsire'ej, cax mʌ' a wocar tin watoch ti tar a xuro' ich tancab. A teno' mʌ' pataren quir in wacsiquech. \v 7 Rajen mʌ' joq'uen in t'ʌnech quire' in wer mʌ' tsoyen. Chen arej ti' ca' jawac in c'urew. \v 8 Mʌ' ja wirej, quin chen quibic u t'ʌn in jach ts'urob. Bayiri' a teno' xan, quin ts'urintic soldado u winiquirob romano. Rajen wa quin wa'aric ti' mac ca' xic, cu bin. Quin wac ti' u jer, ca' tac, cu tar. Wa quin wac ti' in c'urew u betej, cu betic. Rajen in wer wa ca waric u jawʌr in c'urew cu jawʌr ―baxuc caj ara'b ti' Jesús ten capitán. \p \v 9 Caj yuba Jesús aro' caj jaq'uij yor caj yuba bic tabar caj u yacsaj tu yor capitán. Rajen Jesús caj u sut u bʌj tu pach soc u t'ʌnic a mac a cu tarob tu pach. Jesús caj ya'araj ti'ob: \p ―A teno' quin wac techex, mʌ' biq'uin in wiramʌn yacsic tu yor cax ich u winiquirob judío, an ten bic a je' xiba' caj u yacsaj tu yor ―baxuc caj ara'b ten Jesús. \p \v 10 Caj wʌc'ʌs urob ich yatoch a tuchi'ta'bob ten capitán caj yirob jawij u c'urew capitán. \s1 A Jesúse' caj u ric'saj u parar a quimen u mame' \p \v 11 Caj ts'oc u jawsa'r u c'urew capitán caj bin Jesús ich u chan cajar Naín. Ra' u c'aba' Naín. Yet binacob u camsʌwinicob yejer a pimob. \v 12 Tabar u c'uchur Jesús ich u cajar Naín, tu jo'rir u pa'te'ir tunich, tan u joc'sa'rob u baquer quir u mucur. Raji' u parar a xquico', a quimen u mamo'. Turiri' u parar. Yet taracob a pim u rac'ob. \v 13 Jesús caj yiraj a xquico', a quimen u mamo', caj yajquinta'b ten Jesús. Caj ara'b ti': \p ―Mʌ' a wac'tic a parar xib ―quij Jesús. \p \v 14 Jesús caj u juts' u bʌj tʌrbir tu but'a'an u baquer tu c'ocha'an ten u rac'ob. Caj xurob yʌjc'ochirob u baquer. Jesús caj ya'araj ti' a quimen a chichano': \p ―Riq'uen, quen. \p \v 15 A quimen ca'che' caj riq'uij cutar, caj u yʌnxchun u tsicbar yejer u rac'ob. Caj ts'a'b ti' u nʌ' ten Jesús. \v 16 Caj yirob aro' caj u jach ch'ajob sajaquirob, caj u yʌnxchun ya'aricob ti' C'uj: \p ―Jach caremech C'uj. Caj a tuchi'taj u jer yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj a mac jach carem. Caj tar C'uj quir u yamtic u winiquirob israel ―baxuc caj ya'arob. \p \v 17 Caj u jumintajob ich u rac'ob bic tabar caj u ric'saj Jesús u chan parar xib a xquico', a quimen u mamo'. Caj u rʌc jumintajob ich tu cotor u cajarob u ru'umin Judea. Baxuc tantanxer caj u rʌc jumintajob. \s1 A mac tuchi'ta'b ten Juan a cu yacsic ja' tu jo'r mac \r (Mt. 11.2‑19) \p \v 18 U camsʌwinicob Juan caj u yubob u juminta' u carem beyajob Jesús. Caj binob arbir ti' Juan. \v 19 A Juano' caj u pʌyaj ca'tur u camsʌwinicob ca' u tuchi'tejob ich Jesús quir u c'ata'r ti' Jesús: \p ―Wa jach taj raji' Cristo a cu bin tar ich C'uj? Wa yʌn ic pajic u jer? \p \v 20 Caj c'uchob u camsʌwinicob Juan ich Jesús. Caj ya'arob ti' Jesús: \p ―Tu tuchi'tenob Juan ra' cu yacsic ja' tu jo'r mac quir in c'atob tech. Wa jach Cristojech a cu tar ich C'uj wa ca' in pajob u jer? ―baxuc caj ya'arob. \p \v 21 Caj c'uchob ich Jesús caj u jawsaj a mac yʌn u yajirir cax a bar yajir yʌnob ti'. A mac yʌn u c'ac'as quisinin caj u joc'saj. A mac ch'op u wich caj u jawsa caj sasichʌj u wich. \v 22 Jesús caj ts'oc yubic biquinin tarob u camsʌwinicob Juan, caj u nuncaj ti'ob: \p ―Xen arex ti' Juan bic tabar ta wirex in jawsic a ch'opo' caj sasichʌj u wich, a mech yoc caj jawij caj ximbajnʌj. Bayiri' caj jaw ti' a iq'uir u ca'o'. Bayiri' a macar u xiquin caj jawi caj sasichʌj u xiquin. Bayiri' a mac quimen caj ric'. Bayiri' caj a wu'yex in tsec'tic ti' u t'ʌn C'uj a jach otsirob. \v 23 Ca' bin xiquechex ich Juan: Arex ti' jach qui' yor a mac a yacsic tu yor wa tu tuchi'tajen C'uj ―quij Jesús. \p \v 24 Caj binob u camsʌwinic Juan. Caj wʌc'ʌs bin Jesús quir u tsicbar ti' a pimo'. Caj u tsicbʌtaj bic tabar Juan. Caj u c'ataj ti'ob a pimo' Jesús: \p ―Mac binechex a wirex ich tʌcay ru'um uch? Mʌ' wa ta wirex Juan a seb cu quibic ba'? Mʌ' binechex a wirex mac a seb cu quibic ba'. \v 25 Mʌ' binechex a wirex turiri' xib a ju buquimʌn noc' irej wa neyʌn u taq'uin a cu buquintic u noc'. Mʌ' ja wirej, a mac cu nebuquintic u jach tsoyir u noc' ti' cʌja'anob ich u palacio rey. Robob cu qui' janʌnob xan. Mʌ' a bin a wirex irej wa Juan ich tʌcay ru'um. \v 26 Binechex a wirex yʌjtseq'uir u t'ʌn. Rajen binechex soc a wirejex yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj. Caj binechex a wirex Juan mʌ' chen yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj, quire' raji' caj u payaj in ber. Raji' irej Elías. \v 27 Raji' Juan a tsec'ta'b ich u t'ʌn C'uj tu ts'iba'an tu cu ya'aric: \q1 Yʌn in tuchi'tic, quij C'uj, a mac cu ya'aric in tar, raji' yʌjtseq'uir in t'ʌn cu bin u pʌyic in ber tu cu tsec'tic u t'ʌn C'uj. \m Baxuc C'uj caj ya'araj ti' u yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj uch, caj u ts'ibtaj uch. \v 28 Tu cotor a mac ti' yʌn ich yoc'ocab mʌna' mac jach carem chen jari' Juan jach carem. Raji' cu yacsic ja' tu jo'r mac. Chen a mac a cu cha'ic C'uj u ts'urintic, cax mʌ' no'j tera', ca' bin u c'uchuc tu q'uinin je' u bin u qui' najtej u t'ʌn C'uj. Jach manan cu bin u najtej u t'ʌn C'uj. A Juano' c'ʌs ti' ti' cu najtic. \p \v 29 Chʌc yʌn yʌjc'amirob u taq'uin gobernador yejer u jerob u rac'ob, a yacsa'b ja' tu jo'rob ten Juan, caj u c'ʌ'otajob jach c'asob ʌcʌtan tu wich C'uj. Caj yubob u t'ʌn Jesús caj u ya'araj: \p ―Jach carem C'uj. Quire' acsa'b ja' tu jo'rob ten Juan. \p \v 30 Chen u winiquirob judío a fariseojo' yejer yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés, raji'ob mʌ' acsa'b ja' tu jo'r ten Juan quire' caj u p'astob C'uj a ba' u c'at C'uj ti'ob. \v 31 A Jaj Ts'ur caj u ya'araj ti'ob: \p ―Bic tabar quin quetquintic quir in camsic a mac cuxa'an baje'rer? Bic tabar quin wa'aric ti'ob quire' chich u jo'rob? \p \v 32 Jesús caj ya'araj ti'ob: \p ―Bin in quetquintic techex irex a chichan cu yac'ticob cu jenjen t'ʌnticob u yet chichinin cu tus aricob quire' mʌna' ba' cu qui'quinticob yorob: “Ca' ic tus aric ic ch'ic ic rac'. Chen mʌ' a tus ʌrʌc'ʌncʌr Cojen ca' ʌrʌc'nʌco'on. Ca' ic tus arej ic muc u baquer mac. Cheno' mʌ' a tus ʌrʌc'ʌncʌr”, baxuc cu ya'aricob a chicano' tu cu mʌnicob yoch u tet. \v 33 Mʌ' ja wirej, caj tar Juan ra' cu yacsic ja' tu jo'r mac, mʌ' nanij u nequi' janʌn, mʌ' ju yuq'uic u c'ab uva. Chen techex ca wa'ariquex ti' Juan yʌn u c'ac'as quisinin. \v 34 Caj taren a teno' ―quij Jesús―, a baxuquenechexo'. Mʌ' wirej, a teno' ca wa'ariquex rajra' quin nejanʌn bayiri' ca wa'ariquex quin ne uc'ur. Bayiri' ca waquex jach coch in nʌc' ca waquex quin jach carchʌjʌr. Ca waquex in wet man yʌjc'ʌminob u taq'uin gobernador. Bayiri' ca waquex in wet man a neyʌn u si'pirob. \v 35 A mac caj u yacsaj tu yor ti' C'uj. Cu ts'abʌr u t'ʌnin ten C'uj soc u jach er u camsa'r. Rajen ij quer taj yor C'uj. \s1 Jesús ti' yʌn ich yatoch Simón, raji' turi' u winiquir judío a fariseojo' \p \v 36 Turiri' u winiquir judío a fariseojo' caj pa'ay Jesús quir u janʌn. Jesús caj bin tu yatoch. Caj curaj janʌn ich u poche'ir yo'och. \v 37 Caj u yubaj xquic ti' cu bin Jesús ich yatoch u winiquir judío a fariseojo' quir u janʌn. A xquico' raji' yʌn u si'pir. Caj tar purbir u cuchir ti' t'aja'an a qui' u boque'. U c'aba' u cuchir alabastro. Tunich u cuchir tu t'aja'an a qui' u boque'. \v 38 Caj u juts'a u bʌj a xquico' ich yoc Jesús. Caj u yʌnxchun u yac'tic u bʌj a xquico' caj p'ob yoc Jesús yejer u wʌc'ʌs arir u wich tu cu yoc'ar. Caj u tisa yoc Jesús yejer u wʌc'ʌs tsotser u jo'r xquic. Tan u ts'u'ts'ar yoc Jesús ten xquic. Caj u jic'taj ich yoc Jesús a qui' u boque'. \v 39 A winiquir judío a fariseojo' a mac caj u pʌyaj Jesús caj yiraj a ba' caj u betaj xquic. Tu yor caj u tucraj a fariseojo': “Wa Jesús u jach ʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj yer Jesús yʌn u si'pir a xquico'.” \v 40 Jesús caj ya'araj ti' u winiquir judío a fariseojo', u c'aba' Simón: \p ―Yʌn ba' quin wac tech. \p Caj u nunca Simón: \p ―Arej ten ba' ca bin a wa'arej in wʌjcamsʌyʌjirech. \p \v 41 Jesús caj ya'araj ti' Simón: \p ―A ca'tur xibe' yʌn u bo'or quire' caj u mʌjʌntajob taq'uin ti' a mac cu mʌjʌntic taq'uin. Turi' caj u p'axaj cincuenta denarios, ra' u c'aba' u sʌc taq'uin. U rac'ob caj u p'axaj quinientos sʌc taq'uin. \v 42 A je' ca'tur xiba' mʌ' c'ucha'an yorob u bo'oticob u bo'orob. A tu mʌjʌntajob uch caj u ya'araj ti'ob: “Tsire'ej, cax mʌ' a bo'otiquex.” \p Caj ya'araj Jesús: \p ―Arej ten mac jach manan cu bin yajquintej a ra' xibo'. A jach ya'ab u bo'or wa ja mʌ' neya'ab u bo'or cu bin u jach yajquintej? \p \v 43 Caj u nuncaj Simón: \p ―Jaj ixtʌcoj, a mac jach ya'ab u bo'or, raji' cu jach bin yajquinbir. \p Jesús caj ya'araj: \p ―Taj a ba' caj a wa'araj. \p \v 44 Caj u sut u bʌj quir u pʌctic xquic Jesús. Caj u ya'araj ti' Simón: \p ―Ca wiric, a je' xquica' a ba' caj u betaj ten. Tech, caj a wacsajen ta watoch, mʌ' ta ts'ajten ja' quir in p'o'ic in woc. Chen a je' xquica' caj u p'oj in woc yejer u ya'arir u wich. Caj u tisaj yejer u tsotser u jo'r. \v 45 A techo', mʌ' ta wuts'benteno', cax ra' nanij u betic u winiquirob judío a cu yacsic tu yatoch. Chen a je' xquica' rajra' cu yuts'bentic in woc. Mʌ' ja wirej, cu qui' sʌjtiquen. \v 46 A techo', mʌ' ta jic'taj tsats tin jo'ri' an ten bic nanij u betic u winiquirob judío a cu yacsic tu yatoch. Chen a je' xquica' caj u jic'taj a qui' u boque' ich in woc. \v 47 Rajen quin wa'aric tech cax ya'ab u si'pir caj in toc rʌc jawsaj rajen ya'ab cu yajquintiquen. A mac a mʌ' neya'ab u si'pir cax jawsa'b u si'pir, mʌ' u qui' yajquinten. \p \v 48 Caj ya'araj ti' xquic: \p ―A techo' rʌc jawsa'b a si'pir. \p \v 49 Ti' rʌc cura'anob janʌnob caj yʌnxchun ya'aricob ich u rac'ob: \p ―Ba' winquirir a je'ra' c'ucha'an yor u jawsic u si'pir mac? \p \v 50 Caj ya'araj ti' xquic Jesús: \p ―C'uj bin u tacajech quire' caj a wacsaj ta wor. Ca' xiquech ta watoch qui'quintej a wor ―baxuc caj ya'araj Jesús ti'. \c 8 \s1 A je' xquica' a cu yamticob Jesús uch \p \v 1 Caj ts'oc u beyaj ti taro' Jesús caj bin ich tu cotor u cajarob, cax ich u chan cajarob, cax ich u yajaw cajarob xan. Ti' caj u tsec'taj u jach tsoyir u t'ʌn C'uj tu cu bin u reyinticob C'uj. U yet binacob u doce u camsʌwinicob. \v 2 Baxuc xquic yet manob uch a mac joc'sa'b u c'ac'as quisinin yejer a mac jawsa'b u yajirir. Baxuc ti' yʌn María Magdalena, raji' joc'sa'b siete u quisinin. \v 3 Baxuc Juana ra' u mam Chuza, ra' cu beyaj ich Herodes. Tan u cʌnantic u ba'tac Herodes. Baxuc Susana, baxuc ti' rʌc yʌnob u jerob. Caj u yamtob Jesús yejer u camsʌwinicob cax yejer u taq'uinob. \s1 Cu camsic ti' yʌjq'uich'in yʌjir u yijir trigo ich cor \r (Mt. 13.1‑9; Mr. 4.1‑9) \p \v 4 Caj rʌc joc'ob ich u cajarob quir yiricob Jesús. Caj u rʌc much'quintajob u bʌj ich Jesús quir u camsa' ten Jesús. Caj u ya'araj tu cu camsa' bic tabar u t'ʌn C'uj: \p \v 5 ―Caj binij mac quir u pʌq'uic tu cor trigo, cu q'uich'intic u yijir. Caj u pʌc'aj u cor trigo, jumbuj yijir caj rub ich tanbej. Caj tar mac caj u yajch'ʌctaj. Caj tar u ruq'uic ch'ich' xan. \v 6 Jumbuj caj u q'uich'intaj yijir caj rub ich tunich. Caj ch'ijij, caj quimij quire' mʌ' ch'ur u ru'umin. \v 7 Jumbuj caj u q'uich'intaj yijir caj rubij ich q'ui'ix, quet caj ch'ijij, caj bobasta'b rajen mʌ' ju ch'ijir. \v 8 Jumbuj caj u q'uich'intaj yijir caj rub tub u nec'at u ru'umin caj ch'ijir caj u nets'aja u wich hasta tu ni'. \p Caj ts'oc ya'aric Jesús c'am caj ya'araj: \p ―Wa c'ucha'an a worex a wu'yiquex t'ʌn, u'yex a ba' caj in camsaquechex ti' u t'ʌn C'uj. \s1 Bʌ' wir Jesús caj u camsaj u t'ʌn \r (Mt. 13.10‑17; Mr. 4.10‑12) \p \v 9 U camsʌwinicob caj u c'atajob ba' caj u camsaj sam. \v 10 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob Jesús: \p ―Tsaja'antechex ten C'uj quir a najtiquex a ba' mʌ' yerob uch tu cu bin u reytinticob C'uj. Chen a mac mʌ' yerob C'uj a cu yubicob in camsicob tu quin p'eri'quintic in t'ʌn. Cu chen u'yicob, cax cu yubicob mʌ' ju najtejob. Mʌ' ju bin u c'ʌ'oticob soc u yacsicob tu yor soc u tocar ten C'uj. \s1 Jesús cu camsic ti' yʌjq'uich'in yʌjir yijir \r (Mt. 13.18‑23; Mr. 4.13‑20) \p \v 11 ’U'yex ba' u c'at ya'arej u t'ʌn a caj in camsajechex: Ra' u yijir caj u q'uich'intaj caj u q'uich'intaj irej u t'ʌn C'uj. \v 12 A yijirob caj rub ich tanbej irob a mac a cu yubicob u t'ʌn C'uj caj tarij quisin quir u taquic u t'ʌn C'uj tu pixamob soc mʌ' u yacsicob tu yor soc mʌ' ju tocar ten C'uj. \v 13 Caj rub yijir ich tunich irob a mac cu yubicob u t'ʌn C'uj. Qui' yor caj u c'ʌmajob u t'ʌn C'uj. Chen irob yijir a mʌna' u motsob. Tabar u yacsicob tu yorob, ca' bin tumta'c yorob ten quisin cu p'ʌticob u t'ʌn C'uj. \v 14 Caj rub yijir ich q'ui'ix irob a mac a cu yubicob u t'ʌn C'uj chen ti' toy cuxa'anob tera'. Cu tucricob ti' u bʌjiri'ob, u c'atob u nejaricob u taq'uin yejer u ba'tac. Cu chen tucricob ti' a ba' cu bin u qui'quintic yorob. Raji' cu tupsic u t'ʌn C'uj, rajen mʌ' ju qui' quibob u t'ʌn C'uj. \v 15 U yijir a rub ich tub u nec'at u ru'umin irob a mac a cu qui' yubicob u t'ʌn C'uj caj u nequi' quibob u t'ʌn C'uj. Caj u qui' acsob tu yorob. Caj u muc'tob ba' a cu tumticob yorob soc u qui'quinticob yor C'uj. \s1 Quir u camsic ti' wa t'ʌba'an u quib \r (Mr. 4.21‑25) \p \v 16 A ba' cu camsic ti'ob irej wa t'ʌba'an u quib, rajen Jesús caj u ya'araj ti'ob: \p ―A mac a cu t'ʌbic u quib cu ts'ocar u t'ʌbic mʌ' u bʌric yejer ba'. Mʌ' ju yacsic yaram u ch'ac. Yʌn nacsic ca'anan soc u yerc'ac'tic tu cotor mac a cu yocar. Quire' ca' bin u yerc'ac'tej a quibo', chʌca'an ij quirej ic bej soc mʌ' jic satʌr, baxuc ti' Jesús cu camsico'on soc ic najtic ca' ij quer u t'ʌn C'uj. \p \v 17 Caj ya'araj Jesús: \p ―Tu cotor ba' a mucu taca'an tu cu bin u reyinticob C'uj. Baje'rer ca' bin c'uchuc tu q'uinin je' u joc'ar u tajire'. Baxuc tu cotor mac je' u c'ʌ'otej ca' bin c'uchuc tu q'uinin je' u yubique'. \p \v 18 ’Rajen qui' u'yex a ba' quin camsiquechex quire' wa ca quibiquex in t'ʌn je' in ca' camsiquechex ya'ab. Quire' wa mʌ' a quibiquex in t'ʌn a mun ya'abir ta cʌnex cu bin u tubur techex cax ca tucriquex je' u tubur techex. \s1 U nʌ' Jesús yejer u yits'inob \r (Mt. 12.46‑50; Mr. 3.31‑35) \p \v 19 Caj tar u nʌ' Jesús yejer yits'inob. Caj c'uchob ich Jesús. Mʌ' c'ucha'an yorob u c'uchurob ich Jesús quire' ti' yʌn a pimo', jach pech. \v 20 Yʌn mac caj u t'ʌnaj Jesús: \p ―Ti' yʌnob a nʌ' yejer a wits'inob tar yʌnob tu xur a nepimo', u c'at yiriquechob. \p \v 21 Caj ya'araj ti'ob Jesús: \p ―Quire' a mac a cu yacsic tu yor u t'ʌn C'uj a cu qui' quibicob u t'ʌn C'uj raji'ob in jach nʌ', ra' in wits'inob xan. \s1 Jesús caj u t'ʌnaj yic'ar baxuc u yamin ca' ch'enac \r (Mt. 8.23‑27; Mr. 4.35‑41) \p \v 22 Turi' u q'uinin caj binij Jesús. Caj oquij ich chem yejer u camsʌwinicob. Caj ya'araj ti'ob: \p ―Cuxex pʌchij c'ac'nab. \p Caj binob. \v 23 Caj u ch'ʌctajob c'ac'nab Jesús caj wenij ich chem. Caj u nup'ob c'am yic'ar rajen caj u burij u chem, orac u jurur u chem. \v 24 Caj bin ʌsbir Jesús ten u camsʌwinicob caj ya'arajob: \p ―In wʌjcamsayʌjirechob, tan ic jurur. \p Caj riq'uij Jesús. Caj u t'ʌnaj yic'ar yejer u yamin caj ch'en u tar yic'ar yejer u yamin. \v 25 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: \p ―Mʌ' wa ja qui' acsmʌnex a wor ti' ten? \p Quire' jach jaq'uij yorob caj u ch'ajob sajquirob. Caj ya'arajob ich u bʌjob a ju camsʌwinicob: \p ―A mac a je'ra', cax ic', cax u yamin, cu yuba'r u t'ʌn? \s1 Ti' yʌn xib aca'an ti' quisin ich u ru'umin Gadara \r (Mt. 8.28‑34; Mr. 5.1‑20) \p \v 26 Caj c'uchob yejer chem ich u ru'umin Gadara. Ra' ʌcʌtan u ru'umin Galilea. \v 27 Caj joq'uij Jesús ich chem. Caj nats'ij turi' xib ich a ray cajaro', tar bin ich Jesús. Manij ya'ab yaxq'uin aca'an ti' quisin. Rajen mʌ' u buquintic u noc', mʌ' ju cʌjtar ich naj. Ti' cu cʌjtar ich u quimirir tu yʌn u japnin tunich. Mʌ' ja wirej, a ucho' u rac'ob caj u chucajob u c'ʌrejob yejer mascab. Caj u c'ʌrob u yoc yejer u c'ʌb soc u cʌnanticob, ya'ab u teni' caj u p'icaj u mascabirob u c'ʌb yejer u mascabirob u yoc caj puts'ij ich tʌcay ru'um quire' aca'an ti' c'ac'as quisin. \v 28 Rajen caj u yiraj Jesús, c'am caj awʌtnʌjij caj tar xontar ich Jesús. Caj ya'araj u quisinin: \p ―Biquinin ca pecsic in worob Jesús u pararech C'uj, a C'ujo' a mac jach no'j? Quin chich c'aticob tech soc mʌ' a ts'ic in muc'yajob. \p \v 29 Baxuc caj ya'arob u quisinin quire' sam arac ten Jesús ca' jocac ti' a xibo'. \v 30 Jesús caj u c'ataj ti'ob: \p ―Mac a c'aba'ex? \p Caj u nuncajob: \p ―Pimenob. \p Baxuc caj u nuncajob ti' quire' jach pimob a quisino' a aca'an ti' a xibo'. \v 31 A quisino' caj u chich c'atajob ti' Jesús: \p ―Mʌ' a tuchi'tiquenob ich c'ac'. \p \v 32 Caj ya'arob: \p ―Are in binob ich cajir q'uec'an tu cu janʌnob ich nʌc' wits. \p Jesús tu chaj u binob ich cajir q'uec'an. \v 33 A quisino', caj joq'uij ich xib caj ocob ich cajir q'uec'an, caj u c'ʌnajob yacab caj pitc'ʌjob tu ch'ica'an, caj binob ich c'ac'nab, ti' rʌc bint ja' rʌc quimob. \p \v 34 A mac a cu cʌnanticob cajir q'uec'an caj yirob ba' u ber ti' u cajir q'uec'an caj u c'ʌnob yacab caj bin u jumbintajob ich u cajar cax ich u chan corob xan. \v 35 U rac'ob caj binob yirejob ba' u ber. Caj c'uchob ich Jesús caj yirob xib a mac aca'an ti' quisin ca'ch. Ti' cura'an tan yubic u t'ʌn Jesús. Toc yʌn u noc' caj jep yor rajen jaq'uij yor a mac tar yiricob. \v 36 A mac caj u yirajob bic jawsa'b a xibo' ten Jesús. Tu tsicbʌtajob ich u rac'ob a tarob ich tu cotor u cajarob a ba' caj u betaj Jesús, bic jawsa'b a xibo' a mac aca'an c'ac'as quisin ti' ca'ch. \v 37 Tu cotor mac a ti' yʌnob ich u ru'umin Gadara. Baxuc a mac a cʌja'anob bʌcris cajarob caj u chich c'atajob ti' Jesús ca' xic tu pach quire' jaca'an yorob. Rajen Jesús caj wʌc'ʌs oc ich chem quir u bin. \v 38 A mac joc' u c'ac'as quisinin ca'ch caj u chich c'ataj ti' Jesús: \p ―Ar in tar ta pach. \p Chen Jesús caj yaraj ti': \p ―Mʌ' ja tar ―quij―. \v 39 Xen ta watoch, xen jumintej a ba' tu betech C'uj, a ba' tsoyir caj u betaj tech. \p A xibo' caj bin u jumintej a ba' beta'b ten Jesús ti'. Baxuc caj u jumintaj ich tu cotor u rac'ob. \s1 U parar Jairo a chan xquico', yejer u jer xquic a tu tʌraj u noc' Jesús \r (Mt. 9.18‑26; Mr. 5.21‑43) \p \v 40 Caj sutnʌjij Jesús ich pʌchir c'ac'nab. A pimo' qui' yorob caj u yasajob Jesús quire' tan u pajicob. \v 41 Caj c'uchij turi' xib u c'aba' Jairo, u jach ts'urir u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Caj u pur u bʌj ich yoc Jesús caj u chich c'atej ca' xic tu yatoch. \v 42 Quire' tu quimin u chan parar xquic quire' mʌna' u jer u chan parar. Yʌn doce u yaxq'uinin. Caj bin Jesús yejer Jairo. A pimo' caj u rʌc nʌctantob u bʌj ich Jesús. \p \v 43 Ti' yʌn ich a pimo' turi' xquic jach yaj quire' yʌn doce u yaxq'uinin caj u cʌnaj u yajir. Mʌ' ju jawʌr u p'o'ic u noc'. Caj u rʌc xupaj u taq'uin tu cu bin tu cu ts'acʌr. Mʌna' mac c'ucha'an yor u jawsic. \v 44 A xquico' caj u nʌts u bʌj ich Jesús caj c'uch ich u pach Jesús caj u tʌraj u xax u noc' Jesús. Sep caj jawij u yajir. Caj tsits u q'uiq'uer. \p \v 45 Caj u c'ataj Jesús: \p ―Mac caj u tʌraj in noc'? \p Mʌna' mac arej wa caj u tʌraj u noc'. Caj ya'arob Pedro yejer u yetcamsʌwinicob: \p ―In wʌjcamsʌyʌjirechob, a jach pimo' caj u nʌctantob tech, caj u nech'intajechob. Biquinin ca c'atic mac caj u tʌraj a noc'? \p \v 46 Jesús caj ya'araj: \p ―Yʌn mac caj u tʌraj in noc', tin wu'yaj bin in muc' caj u jawsa'b mac. \p \v 47 A xquico' caj yubaj yer Jesús caj tari, tu babac caj xonraj ich Jesús caj u toc rʌc araj ʌcʌtan tu cotor mac biquinin caj a tʌraj u noc' Jesús. Caj ya'araj biquinin seb caj jawij. \v 48 Jesús caj ya'araj: \p ―In chan ti'arech jawech quire' caj a wacsa ta wor ca' xiquech ta watoch, qui'quintej a wor. \p \v 49 Ti' toy cu tsicbar Jesús caj c'uchij turi' mac, tar u tar ich yatoch Jairo. Ra' u jach ts'urir u chan najir tu cu naj c'ujintic C'uj u winiquirob judío. Caj ara'b ti' Jairo: \p ―Quimij a chan parar, xquic. Mʌ' a pecsic yor yʌjcamsʌyʌjir, tsire'ej. \p \v 50 Caj yuba Jesús ba' ara'b ti' Jairo caj u ya'araj Jesús ti': \p ―Mʌ' a ch'ic sajaquir, chen acsej ta wor ten je' u jebar yore'. \p \v 51 Caj c'uchij ich yatoch Jairo. Jesús mʌ' ju chabʌr u yocar mac, chen Pedro yejer Juan yejer Jacobo, quet yejer u tet yejer u nʌ', a quimen, chan xquic. \v 52 A mac ti' yʌno' caj u yac'tajob a chan xquic baxuc caj oc'arnʌjob. Chen Jesús caj ya'araj: \p ―Mʌ' a wac'tiquex quire' mʌ' quimen, chen wenen u ca'. \p \v 53 Caj u p'astajob Jesús quire' yirajob jach quimen. \v 54 Caj u mʌch u c'ʌb ten Jesús caj u c'am ya'araj: \p ―Chan xquic riq'uen ch'icren. \p \v 55 Caj u wʌc'ʌs cuxrʌj. Seb caj riq'uij. Jesús caj ya'araj: \p ―Ts'ajex yo'och. \p \v 56 U tet yejer u nʌ' caj jaq'uij yorob. Chen Jesús caj ya'araj ti'ob: \p ―Mʌ' a yʌn ariquex ti'ob mac a ba' u ber ti'. \c 9 \s1 Jesús caj u tuchi'taj u camsʌwinicob quir u tsec'ticob u t'ʌn \r (Mt. 10.5‑15; Mr. 6.7‑13) \p \v 1 Jesús caj u much'quintaj u camsʌwinicob caj u jʌsaj u muc' ti'ob quir u joc'sicob quisin, quir u jawsic u yajirir xan. \v 2 Jesús caj u tuchi'taj u camsʌwinicob quir u tsec'ticob tu cu bin u reyintejob C'uj quir u jawsic u yajirir. \v 3 Caj ya'araj Jesús: \p ―Mʌ' ja ch'iquex ba' tu ca binex. Mʌ' ja ch'iquex a xonte'. Mʌ' ja ch'iquex chim. Mʌ' ja ch'iquex a woch. Mʌ' ja ch'iquex taq'uin. Chen turirir' a noc' a ch'iquex. \v 4 A mac a cu yʌn acsiquechex ti' ca yʌn p'atʌrexe' hasta a ca' binex. \v 5 Cax a ba' cajar mʌ' u yacsiquechex ca' bin xiquechex, toc pustex u noy ru'um ich u cajar soc yerob c'as caj u betajob quire' mʌ' tu c'ʌmajob u t'ʌn C'uj. \p \v 6 Caj ruc'ob u camsʌwinicob Jesús caj binob ich tu cotor u cajarob caj u tsec'tajob u jach tsoyir u t'ʌn C'uj. Baxuc caj u jawsajob u yajir mac tu cu binob. \s1 Quim Juan a cu yacsic ja' tu jo'r mac \r (Mt. 14.1‑12; Mr. 6.14‑29) \p \v 7 Caj yubaj gobernador Herodes tu cotor ba' cu betic Jesús yejer u camsʌwinicob quire' caj u cay tucric Herodes. Mʌ' ja wirej, yʌn mac caj u ya'arajo': “Juan wʌc'ʌs ric' ich u quimrir. Rajen cu betic aro'.” \p \v 8 Caj u yuba ya'ara' Herodes ten mac: “Raji' Elías urij, rajen tan u betic aro'.” Chen u jer mac caj ya'araj: “Wʌc'ʌs riq'uij turiri' yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj, rajen cu betic aro'.” \v 9 Caj ya'araj Herodes: \p ―Quire' caj in tuchi'taj ch'ʌcbir u car Juan, rajen aro' mʌ' Juan. A mac a quin wu'yic ya'are' cu betic aro'? In c'at in wirej ―quij. \p Caj u cʌxtaj bic tabar cu bin yiric. \s1 Jesús caj u jansaj cinco mil xib \r (Mt. 14.13‑21; Mr. 6.30‑44; Jn. 6.1‑14) \p \v 10 Caj urob u camsʌwinicob Jesús a tuchi'ta'b ca'ch caj u tsicbʌtajob ba' caj u betajob tu tu tsec'tajob u t'ʌn. Caj payob ten Jesús soc u binob tu junanob yejer Jesús. Caj payob u ber ten Jesús quir u binob ich u cajar Betsaida. \v 11 Caj yubaj a pimo' tan u bin Jesús caj binob tu pach Jesús, caj u cha'a u tarob a pimo' caj tsec'ta'b ti'ob tu cu bin u reyintejob C'uj. Caj u jawsaj a mac yʌn u yajire'. \p \v 12 Tabar u bin q'uin, caj tarob a doce u camsʌwinicob Jesús. Caj ya'arob: \p ―Arej u bin a pimo' quir u cʌxticob quir u wenʌnob, quir u cʌxticob yoch xan. Quire' a tera' mʌna' mac. \p \v 13 Caj ara'b ten Jesús: \p ―Bʌ' wir cu binob, techex ts'ajex yo'ochob soc mʌ' u binob. \p Caj ya'arob: \p ―Mʌna' to'onex chen yʌn cinco ij coch pan yejer ca'tur cʌy. Arej ic bin ic mʌnej yoch quir ic jansicob. \p \v 14 Jaj ixtʌco yʌn cinco mil xib. Jesús caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: \p ―Arej u rʌc cutarob jun much' curicob cincuenta soc u rʌc jujuntur cincuenta cu cutarob. \p \v 15 Baxuc caj u rʌc betajob u camsʌwinicob caj rʌc curajob a pimo'. \v 16 Jesús caj u chucaj a cinco pan yejer dos cʌy caj u nacsaj u wich ca'anan. Caj u ya'araj ti' C'uj: \p ―Bayo' C'uj. \p Caj ts'oc u t'ʌnic caj u xat'aj pan caj u ts'aj ti' u camsʌwinicob caj u jʌsejob ti' a pimo'. Baxuc yejer cʌy. \v 17 Rʌc janob qui' nachʌjob. Caj ts'oc u janʌnob caj u marob u xet'er yoch pan yejer cʌy. Caj chupij doce xac u xet'er yoch pan yejer cʌy. \s1 Pedro caj u ya'araj ti' Jesús: Cristojech, caj u tuchi'tech C'uj \r (Mt. 16.13‑19; Mr. 8.27‑29) \p \v 18 Quire' ti' yʌn tu junan tu cu t'ʌnic C'uj Jesús, quire' caj u p'ʌtaj a pimo'. Chen ti' yʌn yejer u camsʌwinicob. Jesús caj u c'ataj ti' u camsʌwinicob: \p ―Bic u yaquenob a pimo'? \p \v 19 Caj u nuncajob caj ya'araj: \p ―Juanech, bin, a cu yacsic ja' tu jo'r mac. U jerob cu yaquech Elíasech, bin, chen u jerob u ca' aric yʌjtseq'uirech u t'ʌn C'uj uch, bin, ca' riq'uech, bin. \p \v 20 Caj u c'ataj ti'ob: \p ―A techexe' bic tabar a waquenex? \p Pedro, caj u nuncaj, caj ya'araj: \p ―Cristojech a caj u tuchi'tech C'uj. \s1 Jesús caj u ya'araj: Bin in ca' quinsbir \r (Mt. 16.20‑28; Mr. 8.30―9.1) \p \v 21 Caj u qui' ma'quintaj ti' u camsʌwinicob: \p ―Mʌ' a yʌn bin a wa'arex ti' mʌna' mac wa Cristojen. \p \v 22 Caj ara'b ti'ob ten Jesús: \p ―A teno' baxuquenechexo' tu tuchi'ten C'uj, jach yaj quin bin muc'yajnʌquen. Cu bin u xunp'ʌtiquenob u jach ts'urirob u cajar u winiquirob judío yejer u jach ts'urirob sacerdote yejer yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés. Bin u quinsenob chen ca' bin tac mʌna' u nup u q'uinin C'uj cu bin u ric'siquen. \p \v 23 Pachir caj ya'araj ti' tu cotor mac: \p ―Wa mac u c'at u tar tin pach soc u cʌnic in t'ʌn. Arej u p'ʌtej a ba' cu pachtic tu yor tu cotor u nonobʌjiri' soc u betic a ba' u c'at C'uj. Rajra' yʌn u tar tin pach cax wa quimij ich cruz. \v 24 A mac a cu tucric ti' u nonobʌjiri' ti' toy cuxa'an cu bin u satar a ba' jach manan co'oj. Cu bin u satar u cuxtar munt q'uin. Chen a mac a u c'at u quimin ti' ten cu bin u c'ʌmic a ba' jach manan co'oj, cu bin u c'ʌmic u cuxtar munt q'uin. \v 25 Mʌ' u joc'ar tu tsoyir cax cu ts'urintic tu cotor ba' ich yoc'ocab wa cu satʌr u pixam. Quire' je' u bo'otic u bo'orir u si'pir. \v 26 Wa mac cu ch'ic suraquir ti' ten yejer a ba' quin tsec'tic, baxuc a ba' quin camsic. Baxuc ten, ca' bin in ch'a'aj suraquir ti' quire' a teno' baxuquenechexo'. Quin bin in ch'a'aj suraquir ti' ca' bin taquen ich u sasirir C'uj in Tet yejer u muc' u yʌjmasirob u t'ʌn C'uj. \v 27 Chen jach taj quin wac techex. Chʌc yʌn jun yarob mac a tera' mʌ' ju bin quimin hasta cu yiric bic C'uj cu bin u reyinticob. \s1 Caj waysa'b Jesús ʌcʌtan u camsʌwinicob \r (Mt. 17.1‑8; Mr. 9.2‑8) \p \v 28 Caj man turi' semana caj ts'oc u camsic a ra' t'ʌno' ti' u camsʌwinicob. Jesús caj naquij ich jo'r wits quir u t'ʌnic C'uj. Yet binacob Pedro yejer Jacobo yejer Juan, quire' payob ten Jesús. \v 29 Jesús caj u t'ʌnaj C'uj caj waysa'b u wich caj way u noc' sʌc, jach sʌc t'ina'an. \v 30 Ray u q'uinin caj c'uchob ixba' Moisés yejer ixba' Elías. Caj c'uchob ich Jesús. \v 31 Caj u tsicbanʌjob yejer Jesús bic tabar u quimin Jesús soc u nupsic u t'ʌn C'uj ca' bin quimic ich u cajar Jerusalén. U sasirir C'uj bʌcrista'bob. \v 32 A Pedrojo' yejer u yet camsʌwinicob jach p'encʌch tar u wenʌnob caj ajob caj yirob u wayʌr Jesús. Baxuc ti' yʌnob ca'tur xib ich yicnʌn Jesús. \v 33 Quire' tan u binob nanach ixba' Moisés yejer ixba' Elías, Pedro caj ya'araj ti' Jesús: \p ―In wʌjcamsʌyʌjirech ―quij―. Jach tsoy ti' yʌno'on tera'. Are ca' in c'ʌxejob pʌser. Turi' ti' tech. Turi' ti' ixba' Moisés. Turi' ti' ixba' Elías. \p Caj ya'araj aro' quire' mʌ' tu qui' tucraj a ba' caj u ya'araj. \v 34 Ti' toy u tsicbar Pedro caj tari turiri' u muyarir caj jaq'uij yorob u camsʌwinicob caj ts'oc u binob ixba' Moisés yejer ixba' Elías ich u muyarir. \v 35 Caj yubob u t'ʌn C'uj ich u muyarir. Caj yubob ya'ara' ti'ob: \p ―A je'ra' in jach parar a mac in jach yaj. Ca' u'yex a ba' cu camsiquechex. \p \v 36 Caj ts'oc u yubicob u t'ʌn tu ca' irob Jesús tu junan mʌna' mac ti' yʌn. A mʌna' u nup u camsʌwinicob a ba' caj u yirob tu cotor aro' tu mʌcob u chi' mʌ' tu ya'arajob ti' mac a ba' caj u yirob. \s1 Jesús cu joc'sic u quisinin ti' chan xib \r (Mt. 17.14‑21; Mr. 9.14‑29) \p \v 37 Caj sasij, caj ts'oc u yemanob ich u jo'r wits Jesús yejerob a mʌna' u nupo'. Caj tar a pimo' quir u nup'icob Jesús. \v 38 Ti' yʌn mac turi' ich a pimo' caj u puraj u t'ʌn ti' Jesús: \p ―In wʌjcamsʌyʌjirech quin chich c'atic tech ca' a chan yamten ti' in parar quire' turi' ten. \v 39 Ca' bin chucuc ten quisin in chan parar. Cu sepquintic yawʌt, cu yʌn satʌr yor hasta cu yom u chi'. Ca' bin p'atʌc ten u quisinin in parar cu jach ts'abʌr u muc'yaj ten quisin hasta mʌna' yor. \p \v 40 A xibo' caj u ya'araj: \p ―Caj in chich araj ti'ob a camsʌwinicob ca' u joc'sejob u quisinin chen mʌ' c'ucha'an yorob u joc'sicob. \p \v 41 Jesús caj u nuncaj ti': \p ―A techexo' a mac cuxa'an u q'uinin baje'rer. Biquinin mʌ' a wacsmʌnex ta wor ti' C'uj? Biquinin jach chichex a jo'r? Ya'ab u q'uinin ti' yʌnen tera' mʌ' toy a wacsejex ta wor. A ber ca' bin a wacsex ta wor ten. \p Jesús caj u t'ʌnaj a xibo': \p ―Toc pʌyej a parar a te'ra'. \p \v 42 Tabar u nats'ʌr ich Jesús a quisino' caj rubsaj ich ru'um. Caj satij yor ten quisin. Chen Jesús caj u q'ueyaj u quisinin. A baywo' caj joc' u quisinin. Caj ts'oc u joc'ar u quisin caj jawij, Jesús caj u sutaj ti' u tet. \v 43 Jach jaq'uij yorob a pimo' quire' caj yirajob carem u beyaj C'uj. \s1 Jesús cu ca' aric bin in ca' quimin \r (Mt. 17.22‑23; Mr. 9.30‑32) \p Ti' toy jac'a'an yorob a pimo' ti' u carem beyaj Jesús. \v 44 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: \p ―Qui' uyex a je'ra' a ba' quin camsiquechex baje'rer. Mʌ' ju yʌn tubur techex. Quire' bin u ca'ob u c'ubirenob a teno' ti' a mac a cu p'actiquenob a teno' bayxuquenechexo'. \p \v 45 U camsʌwinicob mʌ' ju najtajob a ba' ara'b ti'ob ten Jesús. Mʌ' ju najtajob quire' mʌ' toc ara'b ten Jesús ti'ob a ba' u c'at ya'aric. Quire' suracob quir u c'aticob a ba' ara'b ti'ob sam. \s1 A mac a jach no'je' \r (Mt. 18.1‑5; Mr. 9.33‑37) \p \v 46 U camsʌwinicob quet u pacran acob soc yerob mac jach no'jo' ich u yet camsʌwinicob. \v 47 Jesús caj u najtaj a ba' cu tucricob tu yorob rajen caj u pʌyaj chichan quir u ch'iquintic yicnʌn. \v 48 Jesús caj u ya'araj ti' u camsʌwinicob: \p ―Wa tsoy ca betiquex ti' a je' chichana' cax ti' u jer xan quire' ca yajquintiquen. Tsoy ca betiquex ten xan. Baxuc tsoy caj a betex ti' C'uj a mac caj u tuchi'tajen. A mac a cu tucric ich u wʌc'ʌs bʌjiri': “Mʌ' no'jen a teno'”, raji'o' toc no'j ʌcʌtan tu wich C'uj. \s1 A mac a mʌ' u p'actic tech raji' a nup \r (Mr. 9.38‑40) \p \v 49 Caj ya'araj Juan: \p ―In wʌjcamsʌyʌjirech, tij quiraj turi' mac caj u joc'saj quisin ca'ch. Caj u t'ʌnaj a c'aba'. Tij caraj ti': “Tsire'ej” quire' mʌ' u sayʌr ta pach quir u cʌnic a t'ʌn. An ten bic to'on quic sayʌr ta pach. \p \v 50 Caj ya'araj Jesús: \p ―Tsire'ej, cax mʌ' ja wac ti' quire' a mac a mʌ' u p'actic to'on cu yamtico'on. \s1 Jesús cu q'ueyic Juan yejer Jacobo \p \v 51 Tabar u c'uchur tu q'uinin u ca' payʌr Jesús ten C'uj ca' xic ich ca'anan. Jesús u c'at u jach bin ich u cajar Jerusalén. Ts'ajan yor tar u bin. \v 52 Rajen caj u tuchi'taj mʌ' ya'abir mac soc pʌybejob cu binob. Robob caj binob caj c'uchob ich u cajar Samaria, caj u cʌxtajob mac quir u yacsa'rob wenʌnob. \v 53 Chen ich u cajar Samaria mʌ' u c'at yacsa'robi' quire' ti' cu binob ich u cajar Jerusalén, Jesús yejer u camsʌwinicob. \v 54 Caj wʌc'ʌs urob ich Jesús a tuchi'ta'bob. Quire' yubob mʌ' u yacsa'rob a Juano' yejer Jacobo quire' yubob mʌ' acsa'bobi' caj ya'arob ti' Jesús: \p ―Arej to'on in wʌjcamsayʌjirechob ca' tac u c'aq'uir ca'anan ca' rʌc erac ara' cajaro' an bic caj u betaj Elías uch, a cu tsec'tic u t'ʌn C'uj uch. \p \v 55 Jesús caj u sut u bʌj quir u pʌctic a ca'tur u camsʌwinicob. Caj u q'ueyaj caj u ya'araj ti'ob: \p ―A techexo' mʌ' a werex mac ca ts'urintiquex. \v 56 A teno' baxuquenechexo' mʌ' taren in ch'esic u cajar mac, taren in ta'quic tu cotor mac quire' tu tuchi'ten C'uj. \p Jeroj caj binob ich u jer cajar. \s1 A mac a ju c'at u tarob tu pach Jesús \r (Mt. 8.19‑22) \p \v 57 Ti' toy cu binob ich u berir Jerusalén. Turi' mac caj u ya'araj ti' Jesús: \p ―Arej in tar ta pach cax tu ca bin. \p \v 58 Caj u nuncaj Jesús caj u ya'araj: \p ―A boboch pec'o' yʌn u jor tu cu wenʌn baxuc a ch'ich'o' yʌn u c'ʌbir che' tu cu wenʌn. Chen a teno' mʌna' tu quin chatar in jesic in bʌj a teno', baxuquenechexo'. \p \v 59 Jesús caj ya'araj ti' u jer mac: \p ―Cojen tin pach ―quij―, quir a cʌnic in t'ʌn. \p Chen caj ya'araj ti' a mac pay ten Jesús: \p ―Arej in p'atʌr ich yicnʌn in tet hasta cu quimin in tet, je' in tar ta pache'. \p \v 60 Jesús caj u nuncaj ti': \p ―A mac a irej a quimeno', raji'ob cu bin u muquicob u quimirir. Chen tech xen tsec'tej u jach tsoyir u t'ʌn C'uj tu cu bin u reyintejob C'uj. \p \v 61 Chen ti' yʌn u jer caj ara'b ti': \p ―A teno' je' in tar ta pache'. Ar in bin in c'atej ti' in bʌjob wa tsoy in tar ta pach. \p \v 62 Chen Jesús caj ya'araj ti': \p ―A mac a u c'at u jach tar tin pach chen mʌ' u jach p'is u bʌj ca' tac tin pach. Wa cu chen tucric a ba' caj u p'ʌtaj je' u nacar yor ti' a ba' a cu tar ti'. Aro' mʌ' tsoy u beyaj tu cu bin u reyinticob C'uj. \c 10 \s1 Jesús tu tuchi'tic ca' xicob a setentajo' \p \v 1 Caj ts'oc u tsicbar ti' a mac a ju c'at u tarob tu pach Jesús caj u tetaj u jerob setenta u camsʌwinicob. Caj u tuchi'taj ca' ca'turob ich tu cotor u chan cajar. Baxuc ich tu cotor u yajaw cajar xan. Raji'ob cu yʌn binob. Pachir cu c'uchur Jesús. \v 2 Caj ya'araj Jesús ti'ob: \p ―Ti' yʌn mac pim u c'at yubicob u t'ʌn C'uj chen a cu beyajob, mʌ' nepimi' a cu tsec'ticob u t'ʌn C'uj ti'ob. Aro' irej wa ti' yʌn jach ya'ab u trigo quir u wʌtic. Chen mʌna' mac quir u wʌtic. Rajen ca' a t'ʌnex C'uj soc u tuchi'tic mac quir u bin u tsicbʌtic u t'ʌn C'uj soc c'ucha'an yorob u yubicob u t'ʌn C'uj. \v 3 Baje'rer ca' xiquechex tu caj in wa'araj a binex. Je' a wiricobexe' irob barum. Robob cu bin yiriquechexob irechex tʌmʌn yuc. An ten bic barum u c'at u chi'ic tʌmʌn yuc. Baxuc a xibo' u c'at quinsiquechexob. \v 4 Ca' bin xiquechex mʌ' ja yʌn ch'iquex a chimex, u boxer a taq'uinex mʌ' ca ch'iquex. Mʌ' ja ch'iquex a pech' xʌnʌb, ts'ot a bin beyajex. Mʌ' ja yʌn wec' t'ʌniquex mac tu ca binex a tsec'tiquex u t'ʌn C'uj. \v 5 Ca' bin yʌn ocaquex ich yatoch mac, yʌn arex ti' tu ca t'ʌnic: “In c'at ca' qui'ac a worex ti' C'uj a mac ti' yʌn ich yatoch tera'.” \v 6 Wa ti' yʌn mac a tabar u qui' tar yor ti' C'uj, je' u bin qui' tar yor ti' C'uj. An ten bic techex caj a c'atajex ti'. Chen wa ti' yʌn mac mʌ' u qui'tar yor ti' C'uj. Aro' mʌ' ju bin qui' tar yor ti' C'uj. A bʌjiri'ex ca bin a waquex ti': “Je' in wʌc'ʌs ch'ic a ba' caj in wa'araj techex u qui'ir yor C'uj.” \v 7 Tiri' ca p'atʌrex ich yatoch a tu yacsechex mʌ' a ca' cay binex ich u jer naj. Janʌnex uc'urnenex xan a ba' cu ts'ic techex an biquex a janʌnex ta watochex. Irechex a mac cu c'ʌmic u bo'orir u beyaj quire' ra' u bo'orir tu ca beyajex. \v 8 Wa ca wocarex ich u chan cajar tu cu yacsiquechex, toc jantechex ba' cu ts'ictechex. \v 9 Jawsex u yajir tu ca binex ich u chan cajar. Yʌn arex ti': “Toc ti' yʌnechex baje'ra' quire' toc c'uchij tu q'uinin tu ca bin a reyintiquex C'uj.” \v 10 Wa ca wocarex ich u chan cajar tu mʌ' u yacsiquex, toc ruq'uenex ich tan bej ich u cajar. Ca waquex ti'ob: \v 11 “Cax u ru'umin a cajarex a cu nich'ir tin woc quin toc pusticob tin wocob quire' c'as caj a betajex. A baywo' quin toc aric techex c'uchij tu q'uinin C'uj ca' bin a reyintiquex, chen mʌ' a c'at a reyintiquex C'uj.” Baxuc yʌn a waquex ti' mac a mʌ' u yacsiquex. \p \v 12 Jesús caj ya'araj ti' u camsʌwinicob a setentajo': \p ―Chen a teno' quin wac techex ca' bin xuruc t'ʌn a ra cajaro' a mʌ' tu yacsajechex, jach manan cu bin ts'abʌr u muc'yajob ten C'uj. Chen u cajar Sodoma, mʌ' u nebin muc'yajob a ch'esa'b ten C'uj yejer c'ac' uch. \s1 U cajarob a mʌ' tu c'ʌmajob u t'ʌn C'uj \r (Mt. 11.20‑24) \p \v 13 Ti' toy cu tsicbar Jesús ti' a setentajo' caj ya'araj: \p ―Jach otsir techex ich u cajar Corazín. Baxuc otsirechex ich u cajar Betsaida. Jaj ixtʌco' wa ti' yʌn mac uch ich u cajar Tiro yejer u cajar Sidón caj u yesej u carem beyajob. An ten bic caj in wesaj techex carem beyajob. Robob a ti' yʌnob uch ich u cajar Tiro yejer Sidón. Tabar ix ti' ucho' ca' bin u c'axicob yorob tan a p'ʌticob u manob tu c'asir. Jaj ix ti' caj u buquintajob u rabir u noc'. Baxuc caj u posta'antajob u jo'rob yejer c'uta'an soc yer mac tucur u ca'ob. An ten bic mac nanij cu beticob uch. \v 14 Ca' bin xuruc t'ʌn a techex a cʌja'anechex ich u cajar Corazín yejer Betsaida. Jach manan ca bin muc'yajex chen a mac a cʌja'anob uch ich u cajar Tiro yejer Sidón, mʌ' ju bin nemuc'yajob. \v 15 A techex ca tucriquex ich a cajar Capernaum jach no'jechex yiriquechex C'uj. Chen C'uj mʌ' ju yiriquechex wa jach no'jechex cu bin u puriquechex ich c'ac' munt q'uin quire' mʌ' ta wacsajex ta wor ti' ten. \p \v 16 ’A mac a cu quibiquex a t'ʌnex baxuc ten cu quibob in t'ʌn xan. A maque' mʌ' ju c'ʌmic a ba' ca waquex ti'ob. Baxuc ten mʌ' u c'ʌmicob a ba' quin wac ti'ob. Baxuc a mac mʌ' ju c'ʌmicob a ba' quin wa'aric ti'. Mʌ' tan u c'ʌmic a ba' cu ya'aric C'uj quire' raji' caj u tuchi'tajen. \s1 Caj urob a setenta tuchi'ta'b ten Jesús \p \v 17 Caj urob a setentajo' tub binob u tsec'ticob u t'ʌn C'uj. Jach qui' yorob caj urob ich Jesús, caj ya'arajob: \p ―Jaj Ts'urir, cax c'ac'as quisinob caj u yubob ic t'ʌnob caj ij caraj ti'ob: “Quisin, ich u c'aba' Jesús, ca' xiquex”, jeroj joq'ui. \p \v 18 Jesús caj ya'araj ti'ob: \p ―A teno' caj in wiraj a rubsiquex u muc' a quisino'. Seb caj in wiraj a rubsiquex u muc' a quisino'. \v 19 Mʌ' ja wirej, an ten bic c'ucha'an a worex ti' a joc'siquex quisin quire' a teno' caj in jʌsatechex in muc'. Baxuc xan ca pech'ʌctiquex can a yʌc u cojo', cax roroch mʌ' ja bin a wu'iquex yajir. Baxuc caj in jʌsatechex in muc' soc mʌ' a sʌjtiquex a quisin quire' c'ucha'an a worex ti'. \v 20 Mʌ' a chen qui'quintex a worex quire' a c'ac'as quisino' caj u yubajob a t'ʌnex, barej jach qui'quintex a worex quire' ti' ts'iba'an ich u ju'unin C'uj a c'aba' techex. Quire' ti' ts'iba'an a mac a caj u yacsajob tu yorob. \s1 Caj qui'jij yor Jesús \r (Mt. 11.25‑27; 13.16‑17) \p \v 21 Ra'iri' u q'uinin caj qui'quinta'b yor Jesús ten u Taj'or u Pixam C'uj, Jesús caj ya'araj ti' C'uj: \p ―Jach caremech C'uj, in tetech, cax ca'anano' cax yoc'ocabo'. U jach ts'urirech quire' tech ta rʌc betaj tu cotor ba'. Jach caremech C'uj ―quij―. Mʌ' ja wirej, caj a jʌsa a muc' ti' a mac a mʌ' yerob ju'un soc u joc'sicob c'ac'as quisinob soc c'ucha'an yorob ti' a jach quisino'. Mʌ' ta ts'aja u najtejob a ba' a c'at ti' a mac u ne'erob ba' quire' baxuc a c'at tech. \p \v 22 ’Jesús caj ya'araj ti' a mac ti' yʌnob yejerob setenta. Tu cotor mac a teno' cu bin u ts'urintiquen quire' baxuc u c'at C'uj. Mʌna' mac yer u parareni' ―quij Jesús―, chen in Tet yer maqueni'. Mʌna' mac yer mac in Tet chen ten quire' u pararen. Rajen u jer mac c'ucha'an yor yer C'uj wa quin cha'ic u najtic. \p \v 23 Caj binob tu junan Jesús yejer u camsʌwinicob. Caj u pʌctaj caj ya'araj ti'ob: \p ―Qui'quintej a worex quire' a ba' ca wiriquex in camsic baxuc quire' ca wiriquenex. \v 24 Quire' yʌn ya'ab yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj uch. Baxuc reyob xan, quire' u c'at yiriquenob uch, chen mʌ' yirenob uch cax u c'atob yubicob a ba' quin camsic an bic techex ca wiriquenex in camsicob, chen mʌ' tu yubob. \s1 Jesús cu camsic a mac u jach tsoy yiric u rac'ob \p \v 25 C'uchij turiri' mac ich Jesús. A cu camsic u t'ʌn Moisés. Tar u tumtic yor Jesús tu cu camsic mac. Caj u c'ata ti': \p ―In wʌjcamsʌyʌjirech ―quij―, ba' quin bin in betej quir in cuxtar munt q'uin? \p \v 26 Caj nunca' ten Jesús: \p ―Ba' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj tu ca xaquic? \p \v 27 Yʌjcamsʌyʌjir u t'ʌn Moisés caj u nunca: \p ―U t'ʌn C'uj cu ya'aric: “Quet ca' ic yajquintej ic Jaj Ts'urir yejer tu cotor ic pixam yejer tu cotor ic muc' yejer tu cotor ic tucur ich ic jo'r.” Baxuc ca' ic yajquintej ij quet cajar. An ten bic ic yajquintic ic wʌc'ʌs bʌjiri'. \p \v 28 Caj ara'b ten Jesús: \p ―Taj a ba' caj a nuncaj. Wa ca betic baxuc aro', yʌn a cuxtar munt q'uin. \p \v 29 Quire' cu tucric mʌ' qui' nunc'ab ten Jesús. Rajen ca' u c'ataj ti' Jesús: \p ―Mac in wet cajari' quir in yajquintic? \p \v 30 A baywo' caj u nuncaj Jesús soc u camsic: \p ―Caj binij turi' winic ich u cajar Jericó. Ti' ruq'uij ich u cajar Jerusalén. Caj u nup'aj mac a cu yac'rʌ' ba'. Caj chuc ten yʌjac'rʌ' yʌjirob ba' rʌc ac'ra'b u ba'tac cax u buquimʌn u noc' rʌc ch'a'b ti', caj ts'oc u rʌj jʌts'ic, irej wa quimen caj u p'ʌtajob. \v 31 Ra'iri' u q'uinin caj manij sacerdote ich bej tu chara'an a mac jats' irej quimen. Caj yiraj charique' nach caj man. \v 32 Baxuc caj tar u winiquir judío u yo'nen Leví, ra' cu beyaj ich carem naj. Caj yira charic a mac jats' caj u pot mastaj. \v 33 Caj tar u winiquir u cajar Samaria nach u tar caj tarij tan u nats'ʌr tu chara'an a mac jʌts'a'an. Caj u yiraj charic caj u yajquintaj. \v 34 U winiquir samaria caj c'uchij tu chara'an a xibo' a jʌts'a'ano' caj u ts'ʌcaj tu c'orij tut jats' caj u jic'taj tsats yejer u c'ab u wich uva quir u jawʌr. Caj u nacsaj tu pach u tsimin quire' ra' u tsimin caj bin u puric quir u cʌnanta' ti' tu tu mʌjantaj yatoch. \v 35 Caj sasij quire' bin u ca' u winiquir samaria. Caj u chʌc jaraj u taq'uin ca' turur u sʌc taq'uin caj u ts'aja ti' a mac yʌnin yatoch. Caj ya'araj ti': “Cʌnantej a je' xiba' wa ca rʌc xupic a taq'uin ti' a mac ca' bin uquen je' in bo'otiquech.” \p Baxuc caj ya'araj Jesús ti'. \v 36 Caj ts'oc u tsicbar Jesús ti' a jʌts'a'an caj u c'ataj ti' yʌjcamsʌyʌjir u t'ʌn Moisés: \p ―Arej ten ich a mʌna' u nup xibo' a mac caj u yajquintaj? \p \v 37 Caj ya'araj yʌjcamsʌyʌjir u t'ʌn Moisés. A mac a tu yiraj otsir a jʌts'a'ano', raji' tu yajquintaj. Jesús caj u nuncaj ti': \p ―Baxuc tech rajra' ca' a yajquintej mac. \s1 C'uchij Jesús ich yatochob Marta yejer María \p \v 38 Ti' toy cu bin Jesús yejer u camsʌwinicob ich u berir Jerusalén caj c'uchij tu cajar. Ti' yʌn xquic u c'aba' Marta. Raji' caj u yacsaj ich yatoch. \v 39 A Martajo' yʌn u yits'in María u c'aba'. Caj curʌj María ich yoc Jesús quire' u c'at yubic a ba' cu camsa'. \v 40 Chen Marta cu tucric jach ya'ab u beyaj rajen tarij ich Jesús caj ya'araj ti': \p ―Jaj Ts'urir ―quen―, wa ca jach tucriquen ca wac ti' in wits'in ca' tac u yamten. \p \v 41 Chen Jesús caj u nuncaj ti': \p ―Marta ―quen―, ca jach tucric a beyaj, rajen choc a wor quire' jach ya'ab. \v 42 María caj u tetaj a ba' jach tsoy rajen cu tucric u tar yubej in t'ʌn. Rajen mʌna' mac cu ma'quintic soc mʌ' u tar. \c 11 \s1 Jesús cu camsic bic tabar ic t'ʌnic C'uj \r (Mt. 6.9‑15; 7.7‑11) \p \v 1 Ti' yʌn Jesús tu cu t'ʌnic C'uj uch caj ts'oc u t'ʌnic C'uj caj c'uchob u camsʌwinicob Jesús turi'. Caj ya'araj ti': \p ―Jach Ts'urir ―quij―, camsenob bic in t'ʌnicob C'uj an ten bic Juan caj u camsaj u camsʌwinicob. \p \v 2 Caj nunca'b ti'ob ten Jesús: \p ―Ca' binex a t'ʌniquex C'uj. Baxuc a je'ra' ca waquex ti': \q1 In Tetob a mac ti' yʌno' ich ca'anan. Quin c'atob soc tu cotor mac cu c'ujintiquech. Quin c'aticob tech ca' bin c'uchuc tu q'uinin ca' bin a reyintej ich yoc'ocab. \v 3 Chan chuquej tenob in woch soc ti'bir yʌn tenob ti' u q'uinin baje'rer. \v 4 Jawsej tenob in si'pirob a ba' si'pir caj in betajob quire' quin jawsicob u si'pirob in rac'ob cax a ba' c'asir caj u betajob ten xan. Mʌ' ja cha'ic in binob tu quin pʌyicob in si'pirob. Mʌ' ja cha'ic in ts'urinticob a ba' quin pachticob tin worob a c'aso'. \p \v 5 Jesús caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: \p ―Qui' tucrej a ba' u ber wa ca' bin xiquech tu yʌn a ju yajech cax chumuc ac'bir ti' ca bin a c'atic ti'. Ca wa'aric ti': “Chan chuquej ten a woch pan quire' a yajen, cax mʌna' u nup pan. \v 6 Mʌ' ja wirej, tan tu c'uchur a mac u yajen, nach u tar, caj tarij quire' mʌna' ten quir in jansic.” \v 7 A mac a ti' yʌn ich yatoch a mac a ju jach yaj, a mac tar c'atbir yoch. Jaj ixtʌco cu nunquic: “Mʌ' a pecsic in wor quire' caj in toc mʌcaj u jor in watoch. Toc ti' yʌnen yejer in parar tin wenʌnob. Mʌ' jin riq'uir in ts'ic tech a ba' a c'at.” \v 8 Quire' ―quij Jesús―, taj quin wa'aric techex. Cax mʌ' u riq'uir u ts'ic ti' yoch quire' jach yaj yiric. Chen je' u riq'uir u ts'ic ti' a ba' u c'at quire' rajra' cu jach p'isic u bʌj u c'atic ti'. \v 9 Baxuc ti' C'uj xan ―quij Jesús―: C'atej ti' C'uj, je' u ts'iquex tex. Cʌxtex a ba' a c'at, C'uj cu bin u cha'ic a wiriquex. C'atex ti' C'uj, irej a mac cu c'atic ich u jor naj, je' u ts'abʌr techex an bic ca c'atic. \v 10 A teno', quin wac techex ―quij Jesús―, tu cotor mac a cu c'atic ti', je' u ts'abʌr ti'. Tu cotor mac cu cʌxtic a ba' u c'at, je' u yirique'. Tu cotor mac cu c'atic a ba' u c'at, an ten bic caj u c'ataj ti' xib ich u jor yatoch. Je' u ts'abʌr ti'. \p \v 11 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: \p ―Wa mac ti' yʌn ta wicnʌnex a yʌn u pararo' je' wa ju ts'ic ti' tunich wa caj u c'ataj yoch pan? Mʌ' ju ts'ic tunich ti'. Je' wa ju ts'ic ti' can quir u ch'ic wa cu c'atic yoch cʌy? Mʌ' ju ts'ic ti'. \v 12 Je' wa ju ts'ic ti' roroch quir u chi'ic wa cu c'atic yoch ye'er cax. Mʌ' ju ts'ic ti'. \v 13 A techexo' cax jach c'asechex a werex a ts'iquex ti' a parar a ba' jach tsoyo'. Jach manan tsoyir a ti' yʌn ich ca'anano'. Baxuc a C'ujo' a ti' yʌn ich ca'anʌno' jach manan tsoyir cu ts'abʌr ti' u Taj'or u Pixam C'uj ti' a mac a cu c'atic ti'e'. \s1 Pac' u pach Jesús aca'an quisin ti' \r (Mt. 12.22‑30; Mr. 3.19‑27) \p \v 14 Caj u joc'saj quisin Jesús ti' a xibo' a mʌ' ju joc'ar u t'ʌne'. Caj ts'oc u joc'sic caj yʌnxchun u t'ʌn. Rajen jaq'uij yorob a pimo'. \v 15 Chen yʌn mac mʌ' ya'abir caj u ya'arajob: \p ―A je' xiba' cu joc'sic c'ac'as quisin quire' yamta'b ten Beelzebú quire' ra' u Jach Ts'urir u quisinin. \p \v 16 Chen ti' yʌnob u jerob u c'at u tus tumticob yor Jesús quir u yesic carem beyaj soc yerob wa tuchi'ta'b ten C'uj wa mʌ'. \v 17 Chen Jesús yer ba' cu tucricob tu yorob tu pʌc'ob u pach u jach ts'urir quisin Jesús. Caj ya'araj ti'ob: \p ―Mʌ' ja wirej, tu cotor ru'um tu cu reyinticob rey. Wa ju jer junxot cu ts'ictarob yejer u jer junxot cu bin u rʌc ch'esicob u yet cajarob mʌ' ju p'at mac. Baxuc xan a mac p'eri' cʌjricob ich yatoch cax u wʌc'ʌs u bʌjob wa cu pacran ts'ictarob cu bin u ch'esicob u bʌj. \v 18 Baxuc xan a Satanáso', wa ju winiquirob Satanás cu pacran ts'ictarob cu bin u rʌc ch'esicob u bʌj. Mʌna' mac cu bin u reyinticob Satanás. Quire' techex ta wa'arajex quin joc'sic in wet quisinin. Quire' caj u yamtajen Beelzebú. \v 19 Wa baxuc quin joc'sic quisin an ten bic ca tucriquex. Baxuc arex ten bic u camsʌwinicobex, cu joc'sicob a quisinino'. Mʌ' u joc'sicob quire' yamta'b ten Beelzebú quire' a werex yamta'bob ten C'uj quir u joc'sicob. Mʌ' ja ta'quiquex in jo'r, tan in yamta'r ten Beelzebú. \v 20 Mʌ' taj cu yamtiquen Beelzebú quir in joc'sic quisin. Chen u muc' C'uj quir in joc'sic a quisino'. Aro' cu yesic c'uchij tu q'uinin a reyintiquex C'uj. \p \v 21 Ti' toy cu camsic Jesús caj ya'araj: \p ―A werex ―quij Jesús―, a mac jach chich u muc', irej a quisino', u mʌchmʌn u mascab quire' cu cʌnantic a ba' yʌn ti'. \v 22 Ca' bin c'uchuc tu q'uinin cu tar a jach manan chich u muc', iren ―quij Jesús―. Cu ts'ictar yejer a quisino', cu rʌc to'car u mascab tu cu cʌnantic a ba' yʌn ti', cu ts'ocar u to'car ti', cu rʌc ch'ic u jʌsic ich u rac'ob. \p \v 23 ’Quire' a mac mʌ' ju yamtiquen cu yamtic a quisino' quire' a mac mʌ' ju yamtiquen irej, tan u joc'sic mac ca' xic erar ich c'ac'. \s1 A c'ac'as quisino' caj urij a joc'sa'b cuche' \r (Mt. 12.43‑45) \p \v 24 Caj ya'araj Jesús ti'ob: \p ―A ucho' joc'sa'b quisinin ten mac tar cu mano' u quisinin ich tacay ru'um tu yʌn u yet quisinin. Caj u cʌxtaj tu cu jesic u bʌj. Chen mʌ' tu yiraj. A quisino' caj ya'araj: “Je' in ca' bin tu joq'uen a ucho' soc in wʌc'ʌs ocar ti'.” \v 25 Caj sutnʌj a quisino' caj u yiraj a je' xiba', irej yatoch toc misa'an chen mʌna' mac yʌnin u pixam a xibo', toc qui' yor. \v 26 Rajen caj bin u pʌyej siete yet quisinin jach manan c'as u yet quisino'. A ti' ucho' mʌ' nejach c'asi'. Caj rʌc ocob a quisino' quir u ts'urinta' a quisino' ten a xibo'. A xibo' a aca'an ti' quisin jach manan c'as baje'rer, a ucho' mʌ' nec'asi'. \s1 A mac jach qui' yor jach jaj \p \v 27 Ti' toy cu tsicbar Jesús ti' a pimo'. Turi' xquic ich yicnʌnob caj u puraj u t'ʌn ti' Jesús caj ya'araj: \p ―Mun tsoyir a nʌ'o' a tu ch'isajech a ta chuch a yim. \p \v 28 Caj ya'araj Jesús: \p ―Jaj ixtʌc taj a ba' ca wac chen jach manan qui' yor a cu quibic u t'ʌn C'uj a tan u man tu tsoyir a ba' cu betic. \s1 A mac jach c'aso' cu c'aticob yiricob carem beyaj \r (Mt. 12.38‑42; Mr. 8.12) \p \v 29 Caj u rʌc tar a pimo' uch quir u rʌc bʌcristicob Jesús, caj u yʌnxchun ya'aric uche': \p ―A techexo' ―quij Jesús―, a mac cuxa'an u q'uinin bajera' jach c'asechex quire' ca c'atiquex a wiriquex carem beyaj soc a werex wa tuchi'ten C'uj. Chen turi' cu bin ts'abʌr techex soc a werex caj u tuchi'ten C'uj. Cu bin u betej C'uj an ten bic caj u betaj ti' yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj uch, u c'aba' Jonás. \v 30 Soc yerob winiquirob uch ich u cajar Nínive tuchi'ta'b ten C'uj Jonás. Baxuc ten ―quij Jesús―, soc a wer caj u tuchi'tajen C'uj xan. \p \v 31 Ti' toy cu tsicbar Jesús ti' a pimo': \p ―Ca' bin c'uchuc ―quij Jesús―, tu q'uinin cu xur t'ʌn, a ray u q'uinino', cu bin riq'uir mac a quimen a ucho'. Cu bin tar xquic u reina u winiquirob u cajar Seba. Aro' tar cu bin ʌcʌtan C'ujo', cu bin u ta'quic a jo'rex a mac cuxa'an u q'uinin bajera', quire' c'as caj a betaj techex. Mʌ' ja wirej, a ray xquico' jach nach u tar uch quir yubic u t'ʌn Salomón quire' u nejach er ba' Salomón. Chen ti' yʌnen baje'ra' ―quij Jesús―, jach no'jen a teno'. A Salomón ucho' mʌ' nejach no'ji' chen techex mʌ' ja qui' quibiquex in t'ʌn. \v 32 Ca' bin c'uchuc tu q'uinin u xur t'ʌn, a ray u q'uinin ca' bin xic ʌcʌtan C'uj tu cotor mac. Quire' u winiquirob tu cajar Nínive ca' bin ts'ocac u riq'uir tu quimen a ucho'. Tar cu binob ʌcʌtan C'uj quir u ta'quiquex a jo'rob. Quire' c'as caj betajex. Mʌ' ja wirej, robob caj u c'axajob yorob soc u p'ʌticob u c'asirob uch caj yubob caj u tsec'tic u t'ʌn C'uj Jonás. Mʌ' jach no'j a Jonás a ucho'. Caj u c'axob u yor u winiquirob u cajar Nínive. A teno' jach no'jen chen mʌ' tan a c'axiquex a worex ti' in t'ʌn. \s1 Ij quich irej quib \r (Mt. 5.15; 6.22‑23) \p \v 33 U camsa'bar Jesús, irej cu t'ʌbic quib quir u yerc'ac'tic mac. Rajen Jesús caj ya'araj: \p ―A mac a cu t'ʌbic u quib ca' bin ts'ocar u t'ʌbic mʌ' u bʌric yejer xac. Mʌ' ju ta'quic u quib tu yatoch soc mʌ' yiric mac. Ca' bin ts'ocar u t'ʌbic cu chen na'sic ca'anan quir yerc'ac'tic a mac a cu yocar. Baxuc ten ―quij Jesús―. Mʌ' tin mucric u t'ʌn C'uj ti' techex. Caj in chen tsec'taj techex u t'ʌn C'uj ʌcʌtan tu cotor mac soc u rʌc u'wic. \v 34 A quibo' quir u yerc'ac'tic mac. Rajen wa mʌ' p'ur buts' ti' u ras quib chʌca'an ic betic a ba' ij c'at. Wa p'ur buts' ti' u ras quib mʌ' u neyerc'ac'tic ba'. Rajen ac'bir ij cʌjtoch soc mʌ' chʌca'an ic betej a ba' ij c'at. Baxuc techex yejer a wichex wa tsoy ta t'ʌn ca wiriquenex, je' u yocar in t'ʌn tu quin camsic techex. Wa mʌ' tsoy ta t'ʌn ca wiriquenex, mʌ' u yocar in t'ʌn ta pixamex tu quin camsic techex, rajen a pixamex cu bin tu yac'birir. \v 35 Rajen qui' cʌnantex a bʌj soc mʌ' ja ruc'siquex in t'ʌn ich a pixamex quire' wa ca mʌ'quintic in t'ʌn cu bin yac'birchʌjʌr a pixamex. \v 36 Quire' wa ti' yʌn in t'ʌn ta pixamex wa mʌ' a c'ʌs ruc'siquex in t'ʌn ta pixamex cu bin u qui' yamtic techex soc a manex tu tsoyir. Mʌna' yac'birir ta pixamex. Aro' an ten bic cu yerc'ac'tic tech quib. \s1 Jesús tan u ta'quic u jo'rob u winiquirob judío a fariseojo' yejer yʌjcamsayʌjirob u t'ʌn Moisés \r (Mt. 23.1‑36; Mr. 12.38‑40; Lc. 20.45‑47) \p \v 37 Caj ts'oc u tsicbar Jesús a ba' caj u camsaj sam. Caj tari' turi' a fariseojo' caj payij quir u janʌn ich yatoch. Caj binij Jesús caj oquij caj curʌj tu pojche'ir tu cu janʌn. \v 38 Rajen jaq'uij yor a fariseojo' quire' mʌ' tu p'o'aj u c'ʌb Jesús, mʌ' toy janʌqui'. Mʌ' ja wirej, u winiquirob judío a fariseojo' nanij u p'o'ic u c'ʌb mʌ' toy janʌqui'. Quire' cu tucricob baxuc cu qui'quinticob yor C'uj. \v 39 Jesús yer jac'a'an yor a fariseojo', rajen caj u ya'araj ti': \p ―A techexo' u winiquirechex judío a fariseojo', irechex ruch a ca p'o'iquex u pach chen tu japnin mʌ' a p'o'iquex. A techexo' u winiquirechex judío a fariseojo' irechex u rʌquir a woch a ta qui' p'o'ajex tu pach chen u japnin mʌ' ta p'ojechexi', rajen ti' toy eq'ui'. A techex irex u ruchir a wochex chen p'o'a'an u pach, quire' ca qui' p'o'ic a c'ʌb soc mac yiric jach tsoyechex chen mʌ' a tucric wa p'o'a'an a pixamex. Jach ec' a pixamex quire' tu cotor a si'pirex. \v 40 Mʌ' ja wirej, C'uj caj u betaj ic winiquir baxuc ic pixam, rajen mʌ' u chen c'at ca' ichinʌco'on ij winiquir, u c'at xan toc tsoy ic pixam xan. \v 41 Soc yʌn techex jach tsoy a pixamex chuquex a ba' yʌn techex ti' a mac a mʌna' ti'. \p \v 42 ’Jach otsirechex u winiquirechex judío a fariseojo' caj a chuquiquex turiri' a ba' yʌn techex ich a diezo' soc a ts'iquex ti' C'uj. Cax a ba' pʌc'ar quir a ts'ʌquic a bʌj, cax a ba' a ts'ac a woch, a turiri' ich a diezo'. Jot, cax mʌ' a ts'iquex ti', quire' mʌ' tan a yajquintic mac, mʌ' ca yajquintex C'uj. Ba' quiri' jach manan tsoyir ca' a yajquintex mac. Baxuc aro' ca' a yajquintiquex C'uj. Chen mʌ' a yʌn p'ʌtiquex a ts'iquex ti' C'uj a ba' nani ca ts'iquex ti'. \p \v 43 ’Jach otirechex u winiquirechex judío a fariseojo'. A c'at ca' u yiriquechexob jach no'jechex. Rajen a c'atex u cutan jach tsoy ich tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Baxuc a c'atex soc mac cu qui' t'ʌniquex tu cu najmʌnicob yoch. \p \v 44 ’A techexo', jach otsirechex u winiquirechex judío a fariseojo'. A techexo', u winiquirechex judío a fariseojo' irechex u mucnaj mac tu cu najmuquic mac, chen mʌna' u mucnaj, mʌ' chʌca'an. Rajen a mac a cu man tan u ch'ʌctic quire' mʌ' yer wa muca'an mac ti'. \p \v 45 Ti' yʌn turi' yʌjcamsʌyʌjir u t'ʌn Moisés caj u nuncaj caj ya'araj: \p ―Cax ca wa'aric ti'ob u winiquirob judío a fariseojo' tan a p'astiquenob quire' p'eri'enob yejer u winiquirob judío a fariseojo'. \p \v 46 Caj ya'araj Jesús ti' yʌjcamsʌyʌjir u t'ʌn Moisés: \p ―A techexo', jach otsirechex yʌjcamsʌyʌjirechex u t'ʌn Moisés. Mʌ' ja wirej, ca ts'ʌric u pach a rac'ob u betic a ba' jach yaj quire' ca jenmastic u t'ʌn Moisés. Aro' irej a mac cu ts'ʌric u pach ca' u cuchej a ba' jach ar, chen u bʌjiri' mʌ' u yamtic u cuchej. Mʌ' ju c'at u cuchej. \p \v 47 ’Otsirechex yʌjcamsʌyʌjirechex u t'ʌn Moisés, ca ts'ʌpquintiquex tunich tu mucnaj yʌjtsequirob u t'ʌn C'uj soc tsoy yiric tu cotor mac. Ra'iri' yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj a quinsa'b ten a nunquirex uch. \v 48 Cax ca ts'ʌpquintiquex tunich tu mucnaj soc a sʌjtiquex yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj. Jach irex a nunquirex a mac tu quinsajob yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj quire' ich a tucurex a c'at a quinsenex. \p \v 49 ’Rajen C'uj a yer tu cotor ba' caj ya'araj: “Quin tuchi'tic yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj tu yʌnechex, yʌn jun yar cu bin u quinsicob, yʌn jun yar cu bin ts'abʌr u muc'yajob”, baxuc caj ya'araj C'uj uch. \v 50 Jach taj caj a betajex an ten bic caj u ya'araj C'uj. Rajen ca bin a bo'otiquex u bo'orir tu ta quinsajobex, cax tu yʌnxchun tu cotor ba'. \v 51 Quire' tu yʌnxchun u quinsicob Abel a ucho' hasta u q'uinin baje'rer caj u quinsajob Zacarías. Ti' caj u quinsajob Zacarías nʌts'a'an tu cu quinsicob wacʌx quir u ts'ic ti' C'uj baxuc c'ʌs nʌts'a'an carem naj. Je' a rʌc bin a bo'otiquex u bo'orir tu rʌc quinsa'b yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj. Ti' techex a mac cuxa'an u q'uinin baje'rer. \p \v 52 Caj ya'araj Jesús ti' yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés: \p ―Otsirechex techex ―quij Jesús―, ya'ab ca najtiquex ti' u t'ʌn Moisés. Ca camsic ti'ob xan, chen mʌ' a qui' camsej a ba' jach taje'. Mʌ' ja quibiquex a ba' ti' yʌn ich u t'ʌn Moisés. A mac a ju c'at u quibej mʌ' a cha'ic u quibic. \p \v 53 Caj ts'oc u t'ʌn Jesús yejerob a fariseojo' yejerob yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés, caj bin Jesús, jach ts'icob u winiquirob judío a fariseojo' yejer yʌjcamsayʌjirob u t'ʌn Moisés robob u c'at na'sicob yor quinsac Jesús. \v 54 Mʌ' ja wirej, caj u ch'uctajob yubejob ba' cu yac Jesús soc u binob u ta'quicob u jo'r Jesús quire' a ba' c'as caj u ya'araj. \c 12 \s1 Jesús caj u camsic soc mʌ' u cʌnicob ca'tur yac' \p \v 1 Ti' toy cu tsicbar Jesús yejer u winiquirob judío a fariseojo' yejer yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés. Quire' caj u much'quintob u bʌj u winiquirob judío. Jach ti' yʌn miles quire' tan u yach'ʌticob u bʌj. Jesús caj u yʌnxchun ya'aric ti' u camsʌwinicob quire' u c'at u yʌn tsicbar yejer u camsʌwinicob. Rajen caj ya'araj ti'ob: \p ―Qui' cʌnantej a bʌjex ti' u winiquirob judío a fariseojo' soc mʌ' u tusaricob techex ba'. Soc mʌ' a cʌnicobex quire' a ba' cu tus aric u winiquirob judío a fariseojo', irej u ts'ac yo'och pan cu sip. \v 2 Rajen, mʌ' ja cʌnicobex quire' tu cotor ba' cu mucricob mac je' u bin irbir ten mac. Quire' a ba' cu tucric mac, mʌna' mac yer, chen je' u yerticobe'. \v 3 Rajen tu cotor ba' ca mucu'ariquex ya'ab mac cu bin yubic. Quire' a wa ba' ca chan ber ariquex ich a watochex ta junanex ya'ab mac cu bin yertic. \s1 A mac a yʌn ic jach sʌjtic \r (Mt. 10.28‑31) \p \v 4 Caj ya'araj Jesús: \p ―Quin wac techex a mac in jach yaj, mʌ' a ch'iquex sajaquir ti' a mac a cu bin u quinsiquechex. Quire' ca' bin ts'ocac u quinsiquechex quire' mʌ' c'ucha'an yor ba' quir u betic techex. \v 5 A teno' ―quij Jesús―, quin chen bin in wa'aric techex mac yʌn a jach sʌjtiquex. Ca' a ch'iquex sajaquir ti' C'uj quire' ca' bin ts'ocac u taquic a cuxtarex c'ucha'an yor u puriquechex ich c'ac'. Jach jaj ra' a jach sʌjtex. \p \v 6 Caj ya'araj Jesús: \p ―Tu cotor mac yer cu conan cinco chan ch'ich' ti' ca'tur chan majan taq'uin. Quire' cu yiric mʌ' coji'. Chen a chan ch'ich'o' mʌ' u tubur ti' C'uj, cax turiri'. \v 7 Rajen mʌ' a ch'iquex sajaquir quire' jach cojechex a techexo'. Mʌ' necoj, jach ya'ab a chan ch'ich'o'. Mʌ' ja wirej, mun C'uj cu jach yajquintic techex cax yer mun yʌn u tsotser a jo'rex. \s1 A mac a cu toc aric ti' mac: A teno' caj in wacsaj tin wor ti' Cristo \r (Mt. 10.32‑33; 12.32; 10.19‑20) \p \v 8 Caj ya'araj Jesús: \p ―A teno' quin wac techex a wa mac caj u toc araj caj u yacsaj tu yor ti' u rac'ob. Baxuc a teno' baxuquenechexo'. Quin bin in wa'aric ti' yʌjmasirob u t'ʌn C'uj: Aro' caj u yacsaj tu yor ten. \v 9 A wa mac mʌ' u c'at ya'aric wa caj u yacsaj tu yor ti' u rac'ob, baxuc a teno' quin bin in wac ti' yʌjmasirob u t'ʌn C'uj: Aro' mʌ' u c'at ya'aric wa caj u yacsaj tu yor uch. \p \v 10 ’A wa mac a cu p'astic ten a tu tuchi'ten C'uj wa cu c'axic yor, je' u jawsa'r ten C'uj. Chen a wa mac a cu p'astic u Taj'or u Pixam C'uj, mʌ' ju bin jawsa'bir u si'pir ten C'uj. \p \v 11 ’Cax cu bin u puriquechex ʌcʌtan u ts'urir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Cax ich gobernador cax ich presidente quire' caj a wacsex ta wor ten. Mʌ' ja chen tucriquex bic tabar ca bin a nunquiquex ti'. Mʌ' ja tucriquex a ba' ca bin waquex ti'. \v 12 A ray u q'uinino' u Taj'or u Pixam C'uj, je' u yac techex ba' yʌn a waquex ti'. \s1 Qui' irej mʌ' u jach t'ajʌr a taq'uinex yejer a ba'taquex \p \v 13 Turi' mac ich a pimo' caj u puraj u t'ʌn ti' Jesús, caj ya'araj: \p ―In wʌjcamsʌyʌjirech, chan arej ti' in sucu'un ca' u chʌc jʌse ten u ba'tac in tetob a caj u p'ʌtʌtenob caj quimin in tetob. \p \v 14 Caj u nunca Jesús caj ya'araj: \p ―Arej ten mac caj u tetajen ca' in wa'arej bic tabar a jʌsiquex u ba'tac a tetex? Rajen mʌ' in wac techi'. \p \v 15 Rajen Jesús caj u ya'araj ti' a pimo': \p ―Qui' cʌnantex a bʌj soc mʌ' a yajquintiquex a taq'uinex, bayiri' ti' a ba'taquex xan. Mʌ' ja wirej, cax a mac neyʌn u taq'uin yejer u ba'tac, aro' mʌ' u ya'aric wa je' u cuxtar ya'ab q'uin. \p \v 16 Soc u cʌnicob a ba' caj u camsaj sam, rajen caj u ya'araj a je'ra': \p ―A ucho' ti' yʌn mac jach neya'ab u taq'uin quire' u ru'um caj u nets'ajaj u wich u pʌc'ar. \v 17 A xibo' a mac jach neya'ab u taq'uin caj u tucraj ich yor caj ya'araj: “Ba' quin bin in betej baje'rer quire' mʌ' tu quin wacsic in ts'ʌpquin tin wo'och quire' jach ya'ab ten?” \v 18 Caj ts'oc u tucric a ba' cu bin u betic caj ya'araj: “In wer ba' quin bin in betic. Je' in rʌc pa'ic tu quin wacsic u canche'ir in woch ca' in jach cochquintej u jer soc jach carem. Soc ti' quin bin in wacsic in woch yejer a ba' yʌn ten.” \v 19 A mac jach neya'ab u taq'uin caj u tucraj tu yor, tan ya'aric ti' u wʌc'ʌs bʌjiri': “Toc yʌn ba' a c'at ti' ya'ab yaxq'uin. Tsire'ej a beyaj chen jes a bʌj janen uc'urnen xan manen soc qui' a wor.” \v 20 Mʌ' toy ts'ocac u t'ʌn caj ara'b ten C'uj: “Jach chich a jo'r, a je' ac'bira' c'uchij tu q'uinin a quimin. Tu cotor a ba' a caj a ric'saj mac cu bin u ch'ic?” \v 21 Baxuc u bin u betic tu cotor mac a cu tucric u nono'j bʌjiri' yejer u ba'tac a mun u q'uinin cuxa'an ich yoc'ocab. Chen mʌ' tu betaj a ba' cu bin u qui'quintic yor C'uj. Chen ʌcʌtan tu wich C'uj jach otsir. \s1 C'uj cu cʌnantic u pararob \r (Mt. 6.25‑34) \p \v 22 Caj ts'oc u camsic Jesús a pimo' caj u ya'araj ti' u camsʌwinicob: \p ―Rajen quin wac tech: Mʌ' ja yʌn tucriquex ba' ca bin a jantex quir a cuxtarex. Mʌ' ja yʌn tucriquex a ba' ca bin a buquintex. \v 23 Mʌ' ja wirej, jach no'j a cuxtarex chen a wochex mʌ' no'ji'. Baxuc xan, jach no'j a winquirirex chen a noq'uex mʌ' no'ji'. \v 24 Qui' tucrex a ba' quin bin in wac techex. A c'awojo', mʌ' ju pʌq'uic ba' mʌ' ju jaq'uic yo'och, mʌ' c'ucha'an yor u ric'sic yoch ich c'anche' soc ca' bin c'uchur tu q'uinin yʌn yoch. Chen mʌ' ju wichʌjʌr quire' C'uj cu jansic. Mʌ' wa jach manan cojechex a ch'ich'o', mʌ' necoji'. \p \v 25 Caj ya'araj Jesús: \p ―Cax ya'ab ca tucriquex u sats'ʌr a baquerex, mʌ' ju sats'ʌr a baquerex, mʌ' chichin. \v 26 A werechex mʌ' c'ucha'an a worex a sʌts'iquex a baquerex quire' mʌ' neno'j aro'. Rajen mʌ' ba'wir ca jach tucriquex a ba' ca bin a jantex, a ba' ca bin a wuq'uex, a ba' ca bin a buquintiquex. \p \v 27 ’Qui' tucriquex a ba' quin bin in wac techex. Caj a wirajex bic tabar u ch'ijir u top' chʌcmʌnche' a jach tsoy u top'. Ca wiric wa cu beyaj, mʌ' ju c'uch. A teno' quin wac techex. A rey Salomóno', u buquimʌn u noc' uch, jach tsoy chen mʌ' jach quet tsoyir yejer chʌcmʌn che', cax rey. \v 28 A C'ujo' cu ch'isic u top'che' a ti' yʌn ich c'ax soc tsoy u top', chen tabar u ts'u'ts'ur u top'. Cu c'uchur mac cu maric quir u toquic ich c'ac'. Wa baxuc a C'ujo' cu cʌnantic u top'che'. Baxuc a C'ujo' cu cʌnantic techex, cax ca tucriquex mʌ' u cʌnantiquechex. \v 29 Quire' a mac yer cʌnanta'an ten C'uj, mʌ' u yʌn tucric a ba' cu bin u jantej. Baxuc a ba' cu bin yuq'uej. Baxuc mʌ' u yʌn xaca'an tucur. \v 30 Chen a mac a mʌ' yerob C'uj cu tus tucricob aro' quire' xaca'an u tucricob ba' cu bin u jantejob. Baxuc a ba' cu bin u yuc'urob chen ic Tet C'uj, jach yer a ba' a c'atex. \v 31 Barej c'ajtex a ba' jach no'j tu cu bin u reyintic C'uj. Wa ca yʌn cʌxtiquex aro', tu cotor a ba' a c'atex, je' u ts'ic techex C'uj. Cax a noc', cax a woch, cax a wuc'ur. \s1 Jesús cu camsic u camsʌwinicob ca' u ric'sej a ba' jach co'oj soc yʌn ich ca'anan \r (Mt. 6.19‑21) \p \v 32 Jesús caj u ya'araj ti' u camsʌwinicob: \p ―Mʌ' ja ch'iquex sajaquir quire' cax mʌ' pimechex. Mʌ' ja wirej, jach tsoy caj u tucraj C'uj u yacsiquechex a reyintex tu cu reyintej C'uj. \v 33 Cʌnex a ba'taquex soc yʌn techex ca' a ts'ic ti' a mac otsirchʌjij. Wa baxuc ca betiquex, aro' irej tan a ric'siquex a ba' jach co'oj soc yʌn techex ich ca'anan. A ti taro' mʌ' u xupur quire' munt q'uin ti' yʌno'. Quire' ti taro' mʌna' mac cu yocar u muc u ac'ric. Baxuc a taro' mʌ' ju jantic c'ʌmʌs. \v 34 Mʌ' ja wirej, a tu yʌn a ric'smʌnex jach co'oj ti' ca pachiquex a bin xan. \s1 Toc qui' pajenex ca' bin uruc Cristo \p \v 35 Jesús caj ya'araj ti' u camsʌwinicob bic tabar u q'uinin ca' bin uruc: \p ―Toc pajenex ca' bin urquen ―quij Jesús―, an ten bic mac cu cʌnanticob yatoch u ts'urir quire'. \v 36 Bin u ts'urir, bin yiric u ch'ic u rac' mac. U winiquirob a ts'uro' u toc buquimʌnob u noc'. Toc t'ʌba'an u quib ca' bin c'uchuc t'ʌnbir. Seb cu q'ueyic u jor soc u yacsicob ti'. \v 37 Qui' yor a mac a cu toc pajicob u tar u jach ts'urirob ca' bin uruc. Wa tu pajicob ca' bin uruc a ray u quinino', quin bin in wa'aric ti'ob ca' curacob tu janʌnob. Quin ts'abʌc ti'ob quir u janʌnob. \v 38 Techex jach qui' a worex wa tan a toc pajiquenex ca' bin urquen. Cax chumuc ac'bir. Ca' bin urquen, cax wa tan u sastar ca' bin urquen. \v 39 Uyex ba' quin waquex tech. Jaj ixtʌcoj wa ra' u winquirir yatoch yer ixtʌcoj u q'uinin u tar yʌjac'rayʌjir ba'tac caj u toc pajaj ca'ch soc mʌ' u cha'ic yocar u yac'ric. \v 40 Baxuc techex ca' a toc pajiquex quire' wa ra' u q'uinin quin wu'ur mʌ' tan a tucriquex in wu'ur. A teno' a mac tuchi'ta'b ten C'uj baxuquenechexo'. \s1 A winico' a mʌ' u quibic u t'ʌn u ts'urir baxuc a winico' a cu quibic u t'ʌn u ts'urir xan \r (Mt. 24.45‑51) \p \v 41 Caj ya'araj Pedro: \p ―Wa chen ti' tenob caj a wa'araj sam wa ti' tu cotor mac xan. \p \v 42 Caj ya'araj Jesús: \p ―Ca' a cʌnex u ca' ts'urir a mac jach t'aj, a cu quib u t'ʌn u Jach Ts'urir ts'a'b u cʌnantej a mac ti' yʌn tu yatoch. Tan u ts'ic ti'ob u janʌnob ca' bin c'uchuc tu q'uinin u janʌnob u winiquirob u Jach Ts'urir. \v 43 Rajen u ca' ts'urir qui' yor quire' irir ten u Jach Ts'urir tu qui' quibaj u t'ʌn caj ur tu yatoch. \p \v 44 Caj ya'araj Jesús: \p ―Jach taj quin wa'aric techex. Je' u ts'abʌr u cʌnantej tu cotor ba' a ti' yʌn ich yatoch. \v 45 Chen wa ju ca' ts'urir cu tucric tu yor tan ya'aric: “In jach ts'urir ama'an cu c'uch, tin t'ʌn.” Rajen tu yʌnxchun u jʌts'icob u winiquirob cax xib cax xquic. Tan u nejanʌn tan u ne'uc'ur xan, tan u carchʌj xan. \v 46 U jach ts'urir je' u yu'ur tu q'uinin mʌ' tan u pajic u ca' ts'urir quire' mʌ' tu ya'araj ti' ber ca' bin uruc. Cu bin ts'abʌr u muc'yaj ten u jach ts'urir. Quet cu bin u muc'yaj yejer a mac a mʌ' yerob C'uj quire' mʌ' tu betaj a ba' u c'at u jach ts'urir. \p \v 47 Caj ya'araj Jesús: \p ―Chen a winico' a yer a ba' u c'at u jach ts'urir chen mʌ' tu quibaj a ba' ara'b ti'. Rajen ca' bin uruc u jach ts'urir ara' u q'uinin mʌ' tan u pajic. Je' u bin ts'abʌr u muc'yaj. Jach yaj cu bin muc'yaj. \v 48 Chen a winico', quire' caj u betaj ba', rajen bin u jats'ʌr u pach ten u jach ts'urir cax mʌ' yer a ba' u c'at u jach ts'urir ca'ch. Barej mʌ' neyaj cu bin jʌts'bir u pach ten u jach ts'urir. Ca' bin u ts'abʌr u beyaj ten u jach ts'urir ti' u c'urew yʌn u toc rʌc betic. Cax mʌ' ya'ab u beyaj yʌn u rʌc ts'ocsic. Cax ya'ab u beyaj u ts'abʌr ti' ten u ts'urir cu pajic u ts'ocsic ti' cax ya'ab ti'. \s1 Jesús mʌ' u bin u p'eri'quintic yor yejer mac ich yoc'ocab \r (Mt. 10.34‑36) \p \v 49 Caj ya'araj Jesús: \p ―Quire' taren a teno' ich yoc'ocab cu bin u p'ujur yor mac aro' irej c'ac'. An bic in c'at toc ts'aca'an in beyaj ich yoc'ocab. \v 50 Chen yʌn in muc'yaj ―quij Jesús―, baxuc yʌn in quimin soc toy ts'aca'an in beyaj. Bic jach yaj in wor hasta ca' bin yʌnxchunuc in muc'yaj. \v 51 Quire' taren ―quij Jesús―, ca bin a tucrex a mac ti' yʌn ich yoc'ocab mʌ' u bin u ts'ictarob. Chen a teno' quin wac techex mʌ' u bin sistar yor yejer u rac'ob mac cu bin u rʌc pacran ts'ictarob. \v 52 Cu yʌnxchun baje'rer hasta cu xur t'ʌn wa ti' yʌn cinco winic ich yatoch u tet. A mʌna' u nupo' cu bin u ts'ictarob yejer a ca'turo'. A ca'turo' cu bin u ts'ictarob yejer a mʌna' u nupo'. \v 53 U tet cu ts'ictar yejer u parar xan. U parar cu ts'ictar yejer u tet xan. U nʌ' cu ts'ictar yejer xquic u parar. A xquico' u parar cu ts'ictar yejer u nʌ'. Yixquit cu ts'ictar yejer yixquit. Cu pacran ts'ictar yejer yixquit. \s1 Jesús cu ya'aric ti' a pimo' \r (Mt. 16.1‑4; Mr. 8.11‑13) \p \v 54 Jesús caj ya'araj ti' a pimo': \p ―Ca wiriquex u nacar u muyarir tu cu bin q'uin ca waquex je' u tar ya'rire'. Jach jaj cu tar ya'rir. \v 55 Wa cu tar yic'ar ich nojar ca waquex bin u ca' chʌcʌrchʌjʌr q'uin. Jach taj cu chʌcʌchʌjʌr q'uin. \v 56 Ca chen tusariquex ca' bin a wirex biquira' a ca'anano'. Baxuc a ru'umo' a werex wa cu tar ja' wa cu bin chʌcʌwchʌjʌr. Biquinin mʌ' a werex ba' u c'at ya'arej a ba' quin betic baje'rer? \s1 Jesús cu ya'aric: Ca' a sisquintic yor a mac a cu p'actiquechex \r (Mt. 5.25‑26) \p \v 57 Caj ya'araj Jesús: \p ―Biquinin mʌ' a bʌjiri'ex ca tucriquex ta worex a ba' ca bin a betiquex? \p \v 58 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: \p ―Wa yʌn mac cu bin u puriquech ʌcʌtan ich juez quir yiric wa yʌn a bo'or ti'. Joq'uen sisquintej yor soc mʌ' u bin u puriquech ich juez. Wa mʌ' a bin a sisquintej yor, je' u bin u puriquech ich juez. Caj ts'oc yiric yʌn a si'pir cu bin u c'ubiquech tu cu ma'cʌr winic. \v 59 A teno' ―quij Jesús―, quin wac tech: Mʌ' u bin u cha'ic tech hasta ca rʌc bo'otic a bo'or. \c 13 \s1 Jesús caj u t'ʌnaj ca' u c'axej yor a pimo' \p \v 1 Ra'iri' u q'uinin ti' yʌn mac ich Jesús. Mʌ' ja wirej, tarob u toc arob ti' Jesús a ba' u ber ti' u winiquirob judío a cu tarob ich u ru'umin Galilea. Quire' quinsa'b ten u soldado, Pilato, tu cu quinsicob wacʌx quir u ts'ic ti' C'uj. Quire' ara'b ten Pilato. \v 2 Jesús caj u nuncaj ti'ob, caj ya'araj: \p ―Ca tucriquex wa jach c'asob a cu tarob ich u ru'umin Galilea? Rajen quinsa'b tu cu naj c'ujinticob C'uj. Barej u rac'ob a cu tarob ich u ru'umin Galilea mʌ' nec'asi'. \v 3 Rajen quin wac techex ―quij Jesús―, mʌ' taj a ba' ca waquex. Baxuc techex wa mʌ' tan a c'axiquex a worex caj a p'ʌtex a c'aso' je' a rʌc quiminex xan, irej ti'ob ca' quinsa'b. \v 4 C'aj wa techex a mac pets'ta'b ten u tunichir tu ts'ʌpa'an? Bʌytʌc tu yʌn u ts'ʌpa'an tunich ca'anan u c'aba' Siloé soc nach cu yiric. Caj pets'ta'bob dieciocho. Arex ten wa jach c'asob rajen pets'ta'b chen a mac ich u cajar Jerusalén mʌ' nec'asobi'? \v 5 Rajen quin wac techex ―quij Jesús―, mʌ' taj a ba' ca waquex. Baxuc techex wa mʌ' tan a c'axiquex a worex ca' a p'ʌtex a c'aso'. Je' a rʌc quiminex xan, irej caj pets'abob. \s1 Quir u camsic ti' u pʌc'ar higuera a mʌ' ju wichʌncʌr \p \v 6 Jesús caj u camsaj baxuc a je' t'ʌna' soc tabar u c'axicob u yorob. Rajen caj ya'araj: \p ―Ti' yʌn u pʌc'ar higuera ich corir u yaq'uir uva mac. Caj bin yiric wa yʌn u wich. Mʌ' tu yira u wich. \v 7 Rajen ―quij Jesús―, caj ara'b ten a mac yʌnin u cor ti' a mac a cu cʌnantic u cor: “Yʌn tres yaxq'uin, rajra' quin tar in wiric wa yʌn u wich higuera. Chen mʌ' in wiric u wich. Toc ch'ʌquej u che'er, ba'wir cu c'ʌnic u ru'umin?” \v 8 Caj ara'b ten a mac a cu cʌnantic u cor: “Tsire'ej, Jach Ts'urir ―quij―, soc in juptic u ru'umin chen a je' yaxq'uina' quin bin in purej u ta' tsimin soc u ne'ichancʌr. \v 9 Jaj ixtʌcoj, je' u wichancʌr ca' bin tac tu q'uinin u wichʌncʌr. Jach Ts'urir, wa mʌ' u wichancʌr, arej in ch'ʌquej.” \s1 Jesús cu jawsic a p'ux u bin xquic u q'uinin u jesicob u bʌj u winiquirob judío \p \v 10 U q'uinin u jesicob u bʌj u winiquirob judío, Jesús caj u camsaj u winiquirob judío tu cu naj c'ujinticob C'uj. \v 11 Ti' yʌn tu cu naj c'ujinticob C'uj uch xquic, a p'ux u bin, yʌn dieciocho yaxq'uin caj u cʌnaj u yajir. Quire' aca'an c'ac'as quisin ti', rajen mʌ' u tajtar u pach. \v 12 Rajen Jesús caj yiraj caj u t'ʌna caj ya'araj ti': \p ―Xquic ―quen―, toc jaw a yajir. \p \v 13 Caj u ts'anc'ʌbtaj seb caj tajij xquic a p'ux u bin cuch. Caj u yʌnxchun ya'aric ti' C'uj: \p ―Bayo' C'uj ―quij―, caj a jawsajen. \p \v 14 Chen u jach ts'urir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío caj ts'iquij quire' yiraj u jawsic Jesús xquic u q'uinin cu jesicob u bʌj u winiquirob judío. Rajen caj ya'araj ti' a mac ti' yʌnob. Yʌn seis u q'uinin quir a beyajex techex. A seis u q'uinino' tsoy a tarex quir a jawsic a yajirex, chen mʌ' ra' u q'uinin baje'ra'. \p \v 15 Caj u nuncaj Jesús caj ya'araj ti': \p ―Ca' yarir a wac' a techexo' ca tus ets'iquex a c'ujintiquex C'uj. Mʌ' wa ti' yʌn mac a tera' a mʌ' ju siptic yʌrʌc' wacʌx yejer yʌrʌc' tsimin tu cu jansic quir u ts'ic u yuc'ur cax ra' u q'uinin caj u jesob u bʌj u winiquirob judío? Jach taj ca siptiquex ti' quir a ts'ic yo'och ja'. \v 16 Irex a je' xquica', u parar u ca' parar Abraham uch. Yʌn dieciocho yaxq'uin caj yajij quire' quisin. Jach jaj yʌn u bin sipta'bir u yajirir cax tu q'uinin caj u jesob u bʌj u winiquirob judío. \p \v 17 Mʌ' toy ts'ocac Jesús u tsicbar ti'ob tu cu naj c'ujinticob C'uj a mac tu pʌc'ob u pach Jesús caj u ch'ajob suraquir. Chen u jerob u rac'ob caj qui'jij yorob quire' yirob carem u beyajob Jesús a caj u betaj ti' a xquico'. \s1 Quir u camsic ti' u yijir mostaza \r (Mt. 13.31‑32; Mr. 4.30‑32) \p \v 18 Jesús caj ya'araj: \p ―Bin in ca' in camsic techex soc a werex cu bin u reyintic C'uj soc a p'erquintiquex. \v 19 Aro' irej u yijir mostaza jach mijin. Barej cu ch'ic u pʌq'uic ich u chan cor. Cu ch'ijire' cu majan xit'ir u c'ʌbir. A ch'ich'o' cu tar u c'ʌxic u c'u' ich u c'ʌbir. \s1 Quir u camsic ts'ac a cu sip'o' \r (Mt. 13.33) \p \v 20 Ti' toy cu tsicbar Jesús caj u ca' a'araj: \p ―Bin in ca' in p'eri'quintic u ru'umin tu cu bin u reyintej C'uj. \v 21 An bic ten cu sip' yoch pan wa cu puric ts'ac. Mʌna' u nup u puric u tenin u ts'ac ich harina cu ts'ocar u puric u ts'ac cu rʌc sip' tu cotor. \s1 Jesús cu camsic a pimo': P'is a bʌj soc a wocarex tu cu bin u reyinticob C'uj cax c'ax u jor tu cu yocar \r (Mt. 7.13‑14, 21‑23) \p \v 22 Ti' toy cu bin Jesús ich u berir Jerusalén. Ti' cu man ich u chan cajar baxuc ich u yajaw cajar a ti' yʌn ich bej. Ti' cu camsic mac ti taro'. \v 23 Yʌn mac tu c'ataj ti': \p ―Jaj Ts'urir ―quij―, arej ten wa ya'ab cu bin tacbir ten C'uj wa mʌ' ya'ab cu bin tacbir? \p Jesús caj ya'araj ti' a pimo': \p ―Mun cu bin tacbir? \v 24 Jach p'isex a bʌjex quir a wocarex tu cu bin u reyinticob C'uj cax yaj tu ca wocarex. Qui' tucriquex quire' mʌ' ya'ab cu bin yocar ti'. \v 25 Mʌ' ja wirej ―quij Jesús―, je' u c'uchur tu q'uinin a mac yʌnin yatoch cu bin u c'ʌric u jor. Ca' bin taquechex ich tancab ca' bin a yʌn t'ʌniquex: “Q'ueyej in jo'rob, Jaj Ts'urir, quir in wocarob.” Chen a ti'o' cu bin u nunquic: “Mʌ' in wer maquechex, mʌ' in wer tub a tarex.” \v 26 Ra'iri' u q'uinin ca bin a yʌnxchun a wa'ariquex: “P'eri' ic janʌn uch, p'eri' ij cuc'ur xan uch. Baxuc caj a camsajenob tu berir uch tu cʌja'anenob.” \v 27 A Jaj Ts'uro' ca' bin u nunquej: “Caj in wa'araj ca'ch mʌ' in wer tub a tarex. Ca' xiquechex tu cotorex quire' nanex a manex ta c'asirex.” \v 28 Ca' bin a wac'tiquex a bʌj ca' bin a jʌch'iquex a coj quire' ts'iquechex quire' caj a wiraj mʌ' u yacsiquechex. Quire' caj a wiraj u yacsa'rob Abraham yejer Isaac yejer Jacob yejer tu cotor yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj. Chen tancab p'atechex tu cu yocarob u reyinticob C'uj. \v 29 A winico' tar cu bin tarob tu cu tar q'uin. Baxuc cu bin tarob tu cu bin ic yum. Baxuc cu bin tarob xʌman ca'anan. Baxuc cu bin tarob ich nojar. Ti' cu rʌc binob ich ca'anan tu cu bin u reyinticob C'uj. Ti' cu bin cutarob u janʌnob. \v 30 U'yex ba' quin wac, yʌn mac a tera' mʌ' no'ji' chen ca' bin c'uchuc tu q'uinin tu cu bin u reyinticob C'uj jach no'j. Yʌn mac a tera' jach no'j baje'ra' ca' bin c'uchuc tu q'uinin tu cu reyintic C'uj. Mʌ' no'ji'. \s1 Jesús cu toc aric: Tabar in quinsa' ich u cajar Jerusalén \r (Mt. 23.37‑39) \p \v 31 Jesús caj ts'oc u camsicob a ba' caj u ya'araj sam. Caj c'uchij mʌ' ya'ab u winiquirob judío a fariseojo'. Caj ya'arob ti': \p ―Ca' xiquech quire' Herodes u c'at u quinsiquech. \p \v 32 Jesús caj ya'araj ti'ob: \p ―A Herodeso', raji' cu tusaric mac. Joq'uenex a wa'ariquex ti': “Chen te' yʌnena', mʌ' ya'ab u q'uinin soc in yʌn joc'sic a mac aca'an c'ac'as quisin ti'. Soc in yʌn jawsic u yajir mac xan. Tabar in ts'ocsic in beyaj a tera'.” \v 33 Arex ―quij Jesús―, ti' Herodes a ba' quin betic baje'ra'. Baxuc xan in betic saman. Baxuc yʌn in betic ca'bej xan hasta quin c'uchur ich u cajar Jerusalén. Quire' ich u cajar Jerusalén tiri' cu quinsicob yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj, mʌ' a tera' ―quij Jesús. \p \v 34 Caj ya'araj Jesús: \p ―A techexo' ti' cʌja'anechex ich u cajar Jerusalén. Ca quinsiquex yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj uch. Ca rʌc ch'iniquex u jo'rob a mac tuchi'ta'b ten C'uj ti' techex. Ya'ab u tenin in c'at in much'quintic techex an ten bic cax cu juquintic yar soc u cʌnantic. Chen techex mʌ' ja c'atex in much'quintiquechex baxuc aro'. \v 35 U'yex ba' quin wac techex. Caj in toc p'ʌtechex ta junanex. Quin wac techex mʌ' a bin a wiriquenex hasta cu c'uchur tu q'uinin a ray u q'uinino' ca waquex: “Ca' ij c'ujintej a je' xiba' a cu tar quire' tuchi'ta'b ten C'uj.” \c 14 \s1 Jesús cu jawsic a chup u bʌq'uero' \p \v 1 Caj c'uchij tu q'uinin caj bin tu janʌn Jesús ich yatoch u ts'urir u winiquirob judío a fariseojo' quire' pʌybir. Ray u q'uinin u jesicob u bʌj u winiquirob judío. A ju yet janʌnob tan u ch'ucticob a ba' cu bin u betej Jesús. \v 2 Ti' yʌn xib xan tu yʌn Jesús. A yʌn u yajir chup u bʌq'uer. \v 3 Jesús caj ya'araj ti'ob a fariseojo' yejer yʌjcamsayʌjirob u t'ʌn Moisés a ju yet janʌnob, caj ya'araj ti'ob: \p ―Ba' cu ya'aric tu ts'iba'an u t'ʌn Moisés? Cu cha'ic wa jic jawsic u yajir mac wa mʌ' u cha'ic ic jawsic mac u q'uinin quir a jesiquex a bʌjex? \p \v 4 Mʌna' mac caj u nuncaj a ba' c'ata'b ti'ob. Rajen Jesús caj u mʌchaj u c'ʌb caj u jawsaj u yajir. Caj ts'oc u jaware' caj u cha' u bin a mac jawsa'b. \v 5 Jesús caj ya'araj ti'ob a mac rʌc ti' yʌnob ich yatoch u ts'urir a fariseojo': \p ―Wa yʌn techex a wʌrʌc' chan tsimin cax a wʌrʌc' wacʌx ton, wa pitc'ʌjij caj but' ich u jorir ru'um ich yic' ja', mʌ' wa seb ca jariquex cax u q'uinin a jesiquex a bʌjex? \p \v 6 Mʌ' c'ucha'an yor u nunquicob ti' Jesús. \s1 Jesús caj u camsaj a mac ti' yʌnob ich yatoch u ts'urir a fariseojo' \p \v 7 Jesús caj yiraj bic cu teticob u cutanob a payob tu janʌnob. U c'at u cutarob soc jach no'j tu cura'anob. Rajen Jesús caj ya'araj ti'ob: \p \v 8 ―Wa ju pʌyiquechex mac quir a janʌnex tu cu bin u ch'ic u rac'. Mʌ' ja yʌn cutarex tu cu cutar a mac jach no'j. Quire' wa ti' ca cutarex jaj ixtʌcoj wa cu tar a mac jach no'jo' quire' techex mʌ' jach no'jechexi'. \v 9 Wa ti' cura'anech cu bin tar yac tech a mac tu pay a janʌn: “Chan joq'uen a techo' ―quij― ca' xiquech ti' taro' soc in wacsic a je' xiba' tera' ta cutan.” Rajen ―quij Jesús―, ca' bin a ch'ic suraquir tu ca bin a cutar tu mʌ' no'j a cutan. \v 10 Chen wa cu payiquechex mac quir a janʌnex tu cu bin u ch'ic u rac'. Tar a cutarex tu cura'an a mac mʌ' no'jo' soc wa cu tar a mac tu pʌyechex cu bin yac techex: “In jach yajech ―quij―, cojen a cutar tu jach no'j.” Ra'iri' u q'uinin cu bin sʌjta'birechex ten a mac cura'anob janʌnob yejerech. \v 11 Mʌ' ja wirej ―quij Jesús―, a mac a cu tucric: Jach no'jen, a C'ujo' cu bin yiric mʌ' no'ji'. A mac a cu tucric: Mʌ' no'jen a teno', a C'ujo' cu bin yiric jach no'j. \p \v 12 Jesús ti' toy cu tsicbar ti' a mac caj u pʌy tu janʌn. Caj ya'araj ti': \p ―Barej ca pʌyic mac quir u janʌnob cax cu qui' janʌnob? Mʌ' ja chen pʌyic a mac a jach yaj. Mʌ' ja pʌyic a wits'inob, mʌ' ja pʌyic a bʌjob, mʌ' ja pʌyic a wet cajar a neyʌn u taq'uinob quire' baxuc xan c'ucha'an yorob u wʌc'ʌs pʌyiquech ta janʌn xan. Baxuc aro' tu wʌc'ʌs botechob. \v 13 Chen wa ca pʌyiquex mac quir u qui' jananob. Pʌyej a mac otsij, baxuc pʌyej a xon c'upa'an yoco' wa ju c'ʌb xan. Baxuc pʌyej a mech yoque'. Baxuc pʌyej a ch'op u wiche' xan. \v 14 Wa baxuc ca pʌyicob janʌnob a C'ujo' cu bin u qui'quintic a wor quire' a ra' winiquirob mʌ' cucha'an yorob u wʌc'ʌs bo'otiquech tu ta payajexob. Chen C'uj cu bin u bo'otiquex ca' bin riq'uic a mac quimeno' a mac curʌjij an ten bic C'uj u c'at uch. \s1 Jesús cu camsic ti' a mac a mʌ' u c'at u tarob u qui' janʌnob \p \v 15 A mac a p'eri' curic janʌnob a caj u yubaj ya'aric Jesús caj ya'araj ti' Jesús: \p ―Jach qui' yorob a mac a cu bin janʌnob tu q'uinin cu bin u reyinticob C'uj a payob janʌnob. Ba'iri' cu c'uchur quir u janʌn. \p \v 16 Jesús caj ya'araj ti': \p ―Yʌn mac caj u toc pʌyaj ya'ab ca' tac u qui' janʌnob. Tar cu bin pʌybir tu yatochob. \v 17 Caj c'uchij tu q'uinin toc ts'aca'an yo'och caj tuchi'ta'b ca' u t'ʌnej a mac payob janʌnob uch. U c'urewob a tu pʌyaj ti' janʌnob: “Cojen ―quij―, toc ts'aca'an a wochex.” \v 18 Chen tu cotor a payob ca'ch caj u yʌnxchun ya'arob. Biquinin mʌ' c'ucha'an yor u binob, a tu yʌn c'uch, caj ya'araj: “A teno' caj in mʌnaj in ru'um, yʌn in bin in wiric biquira'. Toc chan arej ti' a jach ts'urir mʌ' c'ucha'an in wor in tar. Arej u jawsen a Jaj Ts'urir.” \v 19 Caj c'uchij u c'urew ich u jer a mac payob ca'ch. Raji' caj u ya'araj: “A teno' caj in mʌnaj cinco ca' ca'tur in wʌrʌc' wacʌx a ton, a cu jitic ba'. Bin in ca' in wirej wa cu beyajob. Toc chan arej ti' a Jach Ts'urir mʌ' c'ucha'an in wor in tar. Arej u jawsen.” \v 20 Caj c'uchij u c'urew ich u jer a mac payob uch. Raji' caj u ya'araj: “Mʌ' jin tar ―quij―, quire' tant in ch'ic in rac', rajen mʌ' c'ucha'an in wor in tar.” \v 21 Caj ts'oc yu'ur u c'urew caj ya'araj ti' u Jach Ts'urir a ba' caj u ya'araj a mac payob uch. Rajen caj ts'iquij caj ya'araj ti' u c'urew: “Sebquintej a bin ich tanbej ich u cajar, baxuc ich u berir u cor mac. Ca' a rʌc pʌyic a mac otsir. Baxuc a mac xonc'ub yoc wa c'ʌb. Baxuc a mac mech. Baxuc a mech yoque'. Baxuc a ch'op u wicho' xan.” \v 22 Caj ts'oc u betic aro' caj wʌc'ʌs bin ich u Jach Ts'urir caj ya'araj: “In Jach Ts'urir ―quij―, caj in toc betaj a ba' caj a wa'araj. Ti' toy yʌn, mʌ' chupuc a watoch.” \v 23 Caj ya'araj ti' u c'urew: “Joq'uen, rʌc pʌyej ich tancab u cajar cax tu cu manob ich bej. Chich pʌyob ca' tacob tu janʌnob soc u rʌc chupur in watoch.” \v 24 Caj ya'araj u Jach Ts'urir: “Taj quin wac tech a mac a caj in yʌn pʌyajob, mʌ' ju bin u janticob in woch. A toc ts'aca'an, quire' mʌ' in cha'ic u tarob.” \s1 A mac a c'ucha'an yor u sayʌr tu pach Jesús quir u cʌnic u t'ʌn \p \v 25 P'eri' cu binob Jesús yejer a pimob. Caj u sut u bʌj caj u ya'araj ti'ob: \p \v 26 ―Wa mac ich techex u c'at u tar tin pach quir u cʌnic in t'ʌn. Wa ju jach yajquintic u tet yejer u nʌ' yejer u rac' yejer u parar yejer u bʌjob. Cax u wʌc'ʌs bʌjiri' chen mʌ' ten u qui' yajquintic ten ―quij Jesús―, aro' mʌ' c'ucha'an yor u tar u cʌnic in t'ʌn. \v 27 Wa mac ich techex ―quij Jesús―, mʌ' u c'at u muc'yaj, mʌ' u c'at u quimin, cax ich cruz wa ra' u c'at C'uj. Arej mʌ' c'ucha'an yor u tar u cʌnic in t'ʌn. \v 28 Wa mac ich techex ―quij Jesús―, u c'at u ts'ʌpquintic tunich soc u c'ʌxic yatoch jach carem. Cu yʌn tucric mun u bo'orir, mʌ' toy yʌnchun u beyaj soc yiric wa c'ucha'an u ts'ocsic ti'. \v 29 Wa mʌ' tu qui' tucraj mun u bo'orir quir u ts'ocsic ca' bin u ts'ʌpquintic tunich quir u nacsic u jo'r ca'anan. Ca' bin yirej mʌ' c'ucha'an yor u ts'ocsic. Tu cotor mac cu bin tar u che'ticob quire' caj u yirob mʌ' c'ucha'an yor u ts'ocsic. \v 30 Cu bin u ya'aricob: “A je' xibo' caj u yʌnxchun cu chen ts'ʌpquintic tunich mʌ' c'ucha'an yor u ts'ocsic.” Baxuc a mac a cu tar u cʌnic in t'ʌn. Cu yʌn tucric mun u bo'orir wa toy yʌnxchun u tar tin pach. \p \v 31 Jesús caj ya'araj ti' a pimo', a mac tarob tu pach: \p ―Baxuc a reyo' ―quij Jesús―, wa cu bin u ts'ictar yejer u yet reyir quire' p'acta'b. Cu yʌn qui' tucric wa c'ucha'an yor ti' quir u nup'ic yejer diez mil, cax yet reyir yʌn veinte mil soldado. \v 32 Wa cu yiric mʌ' c'ucha'an yor ti' yet reyir. Ti' toy yʌn yet reyir nach, tan u tar quinsbir. Je' u tuchi'tic mac quir u sisquintic yor soc cu p'eri'quinticob yor soc mʌ' ju tar quir u quinsa'. \v 33 A mac a cu bin u betic a ba' jach no'j, yʌn u qui' tucric wa c'ucha'an yor u ts'ocsic. Baxuc techex ―quij Jesús―, mʌ' c'ucha'an a worex a tar a cʌniquex in t'ʌn, wa mʌ' a c'at a p'ʌtiquex tu cotor a ba' yʌn techex. \s1 Jesús cu camsic ti' a xa'ano' a mʌ' tabta'ani' \r (Mt. 5.13; Mr. 9.50) \p \v 34 Caj ya'araj Jesús: \p ―A wochexo', mʌ' qui' wa mʌ' tabta'an yejer xa'an. Chen wa cu ruc'ur u xa'anin. Ba' yʌn ic betej soc u wʌc'ʌs tar u xa'anin? \v 35 A ruc'a'an u xa'anino', mʌ' ba'wir ti', mʌ' ti' a cor quir u ch'isej ba' an ten bic u ta' tsimin, ca chen joc'sic a puric nach. Baxuc techex wa mʌ' a quibiquex in t'ʌn cu bin u joc'sic u puric techex. Qui' u'yex a ba' quin wac. \c 15 \s1 Jesús cu camsic ti' tʌmʌn yuc a satʌro' \r (Mt. 18.10‑14) \p \v 1 Turi' u q'uinin caj tarob a mac cu c'ʌmicob u taq'uin gobierno yejer a mac yʌn u si'pirob. Caj u much'quintajob u bʌj ich Jesús. \v 2 Rajen u winiquirob judío a fariseojo' yejer yʌjcamsayʌjirob u t'ʌn Moisés caj ya'arajob: \p ―A je' xiba' cu man yejer a mac yʌn u si'pirob, cu janʌn yejerob xan. \p \v 3 Rajen Jesús caj u camsaj baxuc a je'ra': \p \v 4 ―Wa turiri' techex yʌn cien a wʌrʌc' tʌmʌn yuc, cu satʌr turiri', mʌ' wa cu jamach p'ʌtic u yʌrʌc' tʌmʌn yuc a noventa y nueve tu cu janʌnob ca' xic u cʌxtej a sa'ataro'? Cu qui' cʌxtic hasta cu yiric. \v 5 Caj ts'oc yiric caj qui'jij yor rajen caj u c'ocha. \v 6 Ca' bin c'uchuc ich yatoch caj u pʌyaj a mac u jach yajob yejer u yet cajarob caj ya'araj ti'ob: “Ca' ij qui'quintej ij cor quire' caj in wiraj in wʌrʌc' tʌmʌn yuc a cu satʌr uch.” \v 7 Baxuc xan, rajen quin wac techex: Jach manan cu bin u qui' tar yor C'uj ich ca'anan yejer yʌjmasirob u t'ʌn C'uj quire' caj u yiraj turi' caj u c'axaj yor, caj u p'ʌtaj u man tu c'asir. Cax mʌ' ba'wir aro' a noventa y nueve quir u c'axic yorob soc u p'ʌticob u c'asirob quire' jach tsoyob. \s1 Jesús cu camsic ti' taq'uin a satʌro' \p \v 8 Jesús caj ya'araj: \p ―Mʌ' wa ti' yʌn xquic a yʌn diez u sʌc taq'uin wa cu sʌtic u taq'uin turiri'. Cu t'ʌbic u quib quir u mistic yatoch soc u qui' cʌxtic u taq'uin hasta cu yiric. Jach taj cu bin u qui' cʌxtic hasta cu yiric. \v 9 Barej caj u yiraj u taq'uin cu pʌyic a mac u jach yajob. Baxuc u yet cajarob, caj ya'araj ti'ob: “Ca' ij qui'quintic ij cor quire' caj in wiraj in taq'uin a tin sʌtaj uch.” \v 10 Quin wac techex baxuc xan qui' yorob yʌjmasirob u t'ʌn C'uj ber cu yiricob u c'axic yor mac. Caj u p'ʌtaj u man tu c'asir, cax turiri'. \s1 Jesús camsic ti' u parar a cu sataro' \p \v 11 Jesús caj ya'araj ti': \p ―Ti' yʌn turiri' xib yʌn ca'tur u parar. \v 12 A its'inbir u parar caj ya'araj ti' u tet: “Tet ―quij―, jʌse ten a ba' ca bin a p'ʌtej wa ca quimin.” Rajen u tet caj u jʌsaj ti'ob u pararob a ba' cu bin u p'ʌtic ti'ob. \v 13 Caj manij mʌ' ya'ab u q'uinin, u parar a its'inbiro' caj u rʌc maraj u ba'tac caj u p'ʌtaj u tet caj bin ich tanxer u cajar nach. Caj u rʌc xup u taq'uin tu cu man tu c'asir. \v 14 Caj ts'oc u rʌc xupic u taq'uin caj c'uchij tu q'uinin u tar wi'ij tu ru'umin. Caj u yʌnxchun u masic otsir. \v 15 Caj tar u chich c'ataj u beyaj a ti' cʌja'an ich u ru'umin. Raji' caj u ts'aj u beyaj ich u cor quir u jansic yʌrʌc' q'uec'an. \v 16 Cu jach pachtic u najchʌjʌr yejer yoch q'uec'an a cu ts'abʌr ti'. Quire' mʌ' u ts'abʌr ti' a mac a cu cʌnanticob q'uec'an. \v 17 Chen caj u c'axaj u tucur caj ya'araj: “Mun u c'urew in tet cu beyaj. Toc yʌn yo'och ya'ab. Mʌ' u rʌc janticob. Chen a teno' tan in quimin yejer wi'ij. \v 18 Bin in ca' sut ich in tet ca' bin in wac ti' in tet: Tet, quen, a teno' yʌn in si'pir ti' C'uj. Baxuc tech, mʌ' tin quibaj a t'ʌn. \v 19 Ca' bin in wac ti' in tet: Mʌ' tsoyen a waquen wa ja pararen. Chan cha' in beyaj tech an ten bic a c'urew.” \v 20 A its'inbiro' caj riq'ui, caj sutnʌjij ich yatoch u tet. \p ’Ti' toy yʌn nach caj irir ten u tet, tan u sut. Caj yajquinta'b ten u tet caj u c'ʌnaj u yacab quir u nup'ur caj c'uchij ich u parar. Caj u pʌtʌx mec'taj caj u ts'u'ts'aj u p'uc. \v 21 Rajen u parar caj u ya'araj ti' u tet: “Tet, quen, a teno' yʌn in si'pir ti' C'uj. Baxuc tech quire' mʌ' tin quibaj a t'ʌn. Rajen mʌ' tsoyen a waquen wa ja pararen.” \v 22 Caj c'uchob yejer u tet ich yatoch. U tet caj ya'araj ti' u c'urew: “Chuquej u jer u noc' a tsoyo' ca' a tʌquej u noc' ti'. Chuquej u c'ʌb ca' a c'ʌrej tu c'ʌb. Chuquej u pech' xʌnʌb ca' a jupej ich yoc. \v 23 Joq'uen chuque bʌc' a tan ic tsentic ca' ij quinsej ca' ij qui' janʌnex ca' qui'ac ij corex. \v 24 Quire' a je' in parara' in wer uche' quimen chen ti' yʌn baje'rer cuxa'an quire' caj u p'ʌtenob uch chen baje'rer tan tu c'uchur.” Caj u yʌnxchun u betic ti' u qui' janʌnob. \p \v 25 ’U parar a sucu'unbiro' ti' yʌn ich u cor ca'ch caj ur u yits'in. Tan u yu'ur tabar u c'uchur ich yatoch. Caj yubaj u c'ayob tan yoc'atob xan. \v 26 Rajen caj u t'ʌnaj turiri' u c'urew u tet caj u c'ata ti' ba' cu yiricob. \v 27 Caj ara'b ti' ten u c'urew: “Quire' toc ur a wits'in rajen a tetex caj u ya'araj ca' quinsac bʌc' a toc tsemta'an toc ti' yʌn yor quire' urij.” \v 28 A sucu'unbiro' caj ts'iquij, rajen mʌ' u c'at u yocar ich u tet. Caj joc' u tet caj u chich araj ti' ca' ocac. \v 29 Caj u nuncaj ti' u tet: “U'yej ba' quin wac. Ya'ab yaxq'uin caj in beyaj tech. Ti' toy quin beyaj tech a ba' ta wa'araj ca'ch, caj in toc quibaj. Mʌ' ta chuca bʌc' teni', a ts'aten mʌ' chichin soc in qui' janʌn yejer a mac in jach yajob. \v 30 Chen caj urij a parar a je'ra' a caj u rʌc xupaj a taq'uin yejer xquic a cu manob. Biquinin caj a wa'araj u quinsa' yoch bʌc' ya'ab a tsemta'an ―quij―, ti' u tet?” \v 31 Chen u tet caj u ya'araj ti': “In pararech. Rajra' ti' yʌnech tin wicnʌn. Tu cotor ba' a yʌn ten, tech yʌnin. \v 32 Mʌ' ja wirej ―quij―, yʌn ij qui'quintic ij cor. Yʌn ij qui' janʌn xan quire' urij a wits'in. In wer quimij uch chen ti' yʌn baje'rer cuxa'an quire' caj u p'ʌtʌnenob uch chen baje'rer tant u c'uchur.” \c 16 \s1 Jesús cu camsic ti' u ca' ts'urir a mʌ' tu qui' quibaj u t'ʌn u Jach Ts'urir \p \v 1 Jesús caj u ya'araj ti' u camsʌwinicob xan: \p ―Ti' yʌn mac u Jach Ts'urir, neyʌn u taq'uin. Aro' yʌn u ca' ts'urir. Caj ara'b ti' ten mac: “A ca' ts'urir tech caj u rʌc xupur a ba' yʌn tech.” \v 2 Rajen u Jach Ts'urir caj u pʌyaj ca' tac u ca' ts'urir caj c'uchij caj ara'b ti' ten u Jach Ts'urir: “Arej ten ba' caj in wu'yaj u jumintic tech, a rac'ob? Toc ts'ibtej ten mun caj a rʌc xupaj in ba'tac baxuc a mun caj a jaraj ten quire' baje'rer mʌ' a bin a beyaj ten.” \v 3 Caj u tucraj u ca' ts'urir caj ya'araj: “Ba' quin bin in betej quire' in jach ts'urir bin u joc'siquen ti' in beyaj tu quin cʌnantic u ba'tac? Mʌ' c'ucha'an in wor in chich beyaj. Je' in ch'ic suraquir wa quin man in c'atic ba' ti' in rac'ob. \v 4 In toc er ba' quin bin in betej soc u yacsiquen mac ca' bin joc'saquen ti' in beyaj tu tin cʌnantaj u ba'tac in jach ts'ur.” \v 5 Caj u pʌyaj jujuntur a mac yʌn u bo'or ti' u jach ts'urir caj ara'b ti' a yʌn c'uchij: “Mun a bo'or ti' in jach ts'urir?” \v 6 A mac yʌn u bo'or caj ya'araj: “A teno' yʌn in bo'or cuatro mil litros tsats.” Caj ara'b ti' ten a ca'ts'uro': “Curen ―quen―, a je' u ju'unin a bo'or ca' a ts'bitej a bo'or chen dos mil.” \v 7 Caj c'uchij ich u jer caj u c'ataj ti': “Mun a bo'or ti' in jach ts'urir?” Caj ya'araj: “A teno' yʌn in bo'or turi' mil tzontle nʌr.” Caj ara'b ti': “A je' u ju'unin a bo'or ca' a ts'ibtej ocho cientos tzontle nʌr.” \v 8 Caj u c'ʌ'otaj u jach ts'urir ti' u ca' ts'urir a mʌ' tu qui' cʌnantaj u ba'tac. “Aro', jach t'aj ―quij jach ts'urir―, an bic tabar caj u tucraj soc u yacsa' ten a mac yʌn u bo'or ten.” Quin wac techex ―quij Jesús―, jach t'aj a mac a cu yajquinticob a ba' yʌn ich yoc'ocab. Mʌ' ja wirej, neyerob bic tabar cu cʌnanticob u bʌj. Chen ya'ab mac a yerob C'uj mʌ' u netucricob bic tabar cu bin u jaricob u taq'uin yejer u ba'tac. \p \v 9 Jesús caj ya'araj: \p ―A teno' quin wac techex a ba' yʌn techex ich yoc'ocab. Je' u rʌc xupur. Chen a ba' yʌn techex c'ʌnex ti' mac soc tsoy yiriquechex. Ca' bin xuruc t'ʌn yʌn mac ich ca'anan cu bin u yacsiquechex soc munt q'uin ti' yʌnechex ich ca'anan. \p \v 10 ’Wa mac cu qui' cʌnantic a ba' mʌ' neno'ji', je' u qui' cʌnantic a ba' jach no'jo'. A mac mʌ' u cʌnantic a ba' mʌ' neno'ji', mʌ' ju bin u cʌnantic a ba' jach no'jo'. \v 11 Rajen wa mʌ' ta qui' cʌnantex a ba' ts'a'b techex ich yoc'ocab, mʌ' ju bin ts'abir techex a ba' jach no'jo' ich ca'anan. A ti' taro', mʌ' u xupur. \v 12 Mʌ' ja wirej ―quij Jesús―, a ba' yʌn techex ich yoc'ocab C'uj yʌnin, mʌ' techex yʌnin. Wa mʌ' ta qui' cʌnantex a ba' yʌnin C'uj mʌ' u bin u ts'ic techex soc techex yʌnin a ba' mʌ' u xupur ich ca'anan. \p \v 13 ’Mʌna' mac c'ucha'an yor u cʌjtar ich yatoch wa cu ts'urintic ca'tur u jach ts'urir quire' cu bin u p'actic turiri' chen cu bin u yajquinbir juntur u jach ts'urir. Mʌ' ja wirej ―quij Jesús―, cu bin u qui' beyaj ti' a mac cu jach sʌtic. Chen u jer u jach ts'ur a mʌ' ju sʌjtic, mʌ' ju qui' beyaj ti'. Baxuc techex. Mʌ' c'ucha'an a worex a c'ujintiquex C'uj wa caj a qui' beyajex quire' a c'at a nejariquex a taq'uinex. \p \v 14 C'ʌs bʌytʌc ti' yʌnob u winiquirob judío a fariseojo caj ts'oc yubicob ya'aric ti' u camsʌwinicob caj u p'astajob Jesús quire' cu nepachticob u taq'uin u winiquirob judío a fariseojo'. \v 15 Jesús caj ya'araj ti' a fariseojo': \p ―A techexo' ca tus ets'tiquex jach tsoyechex ʌcʌtan a rac'obex barej C'uj yer a pixamex. Mʌ' ja wirej, yʌn a ba' cu tucricob winic, jach no'jo'. Chen ya'ab ba' cu tucricob winic no'j, a C'ujo' cu p'actic. \s1 U t'ʌn a caj u ts'ibtaj Moisés yejer u t'ʌn a caj u ts'ibtaj yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj \p \v 16 ’Mʌ' toy tac Juan, ra' caj u pʌyaj a berex a ba' caj u ts'ibtaj Moisés yejer a ba' caj u ts'ibtaj yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj. Pachir a Juano' caj u tsec'taj techex bic tabar cu bin u reyinticob C'uj. Baje'rer ya'ab mac u c'atob u yocar tu cu bin u reyinticob C'uj. \p \v 17 ’Ca wiric, a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj a chichino' a puntojo', mʌ' u bin ts'ocar ti'. Chen a ca'anano' yejer a ru'umo' cu bin rʌc ts'ocar ti'. Tu cotor u t'ʌn C'uj cu bin nupsej. \s1 Jesús cu camsic mʌ' tsoy u p'ʌtic u rac' \r (Mt. 19.1‑12; Mr. 10.1‑12) \p \v 18 Jesús caj ya'araj ti'ob: \p ―Wa mac cu p'ʌtic u rac' quir u bin u ch'ic u jer. Caj ts'oc u ch'ic u jer yʌn u si'pir, irej wa man u ca' yejer. Baxuc a mac a cu ch'ic u raq'uintej a p'ato'. Baxuc xan yʌn u si'pir aro' irej wa man u ca' yejer mac a cu man. \s1 Jesús cu camsic ti' a mac neyʌn u taq'uin yejer a mac jach otsir u c'aba' Lázaro \p \v 19 Jesús caj ya'araj ti'ob: \p ―Ij quer ti' yʌn mac jach yʌn u taq'uin, a ba' cu buquintic jach tsoy u noc', quire' jach co'oj. Rajra' cu qui' janʌn xan. \v 20 Ti' yʌn mac otsir u c'aba' Lázaro p'achen t'uch u cʌnmʌn. Tar cu bin purbir ten u rac'ob ich u jor u pa'te' a mac neyʌn u taq'uin. \v 21 Cu pachtic u jantic u p'up'ir a cu pich'intic cu ts'ocar u janticob a neyʌn u taq'uin. Cu tar a pec'o' cu rets'ic u p'achen t'uch. \v 22 Caj c'uchij tu q'uinin caj quimij a otsiro' caj bin purbir ten yʌjmasirob u t'ʌn C'uj ca'anan tu yʌn u nunquir Abraham. Baxuc caj quimij a neyʌn u taq'uin, caj bin mucbir. \v 23 Caj binij tu cu bin mac a cu quimin a yʌn u si'piro'. Tu cu muc'yaj, a neyʌn u taq'uin caj u nacsaj u wich caj u pʌctaj nach. Caj u yiraj ti' yʌn Abraham yejer Lázaro ich ca'anan. \v 24 Caj u yawʌt t'ʌntaj caj ya'araj: “In nunquirech Abraham ―quen―, yajquin ten ―quij―, arej ca' tac Lázaro tu yʌnena'. Arej ca' tʌre ja' tu yar u c'ʌb ca' tac u tʌrej ja' tin wac' ca' sisac in wac' quire' tan in jach muc'yaj ich c'ac' tu quin werar.” \v 25 Caj ara'b ten Abraham: “In pararech ―quij Abraham―, c'aj tech a ucho' ti' toy cuxa'anech ich yoc'ocab quire' caj a qui'quintaj a wor a ba' yʌn tech. Baxuc Lázaro xan caj muc'yajnʌjij ya'ab ca'che', ti' toy cuxa'an ich yoc'ocab. Chen baje'rer Lázaro qui'quinta'b yor chen a techo' ts'a'b a muc'yaj. \v 26 Ti' toy yʌn ―quij Abraham―, mʌ' c'ucha'an yor Lázaro u tar tu yʌnech. Quire' toc beta'b ten C'uj, jach carem u ch'ic ca'ananin ich tech, baxuc ich ten xan. Soc a tenob mʌ' c'ucha'an in worob in tarob tu yʌnech. Baxuc tech mʌ' c'ucha'an a wor a tar tub yʌnenob.” \v 27 Rajen caj u ya'araj a mac neyʌn u taq'uin: “Quin chich c'atic tech in nunquirech Abraham ca' a tuchi'tej Lázaro ich yatoch in tet. \v 28 Quire' yʌn cinco in bʌjob. Ca' yarej ti'ob soc mʌ' u beticob xan an ten bic caj in betaj uch ich yoc'ocab soc ca' bin quimicob mʌ' u tarob yejeren tu quin muc'yajob.” \v 29 Abraham caj u nuncaj ti': “A bʌjob tech toc yʌn a ts'ibta'b u t'ʌn C'uj a nanij cu xaquicob, baxuc cu tsec'tic ti'ob tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Chen yʌn u quibejob a ba' cu yubicob, ya'ara' ti'ob.” \v 30 Caj ya'araj a mac neyʌn u taq'uin: “In nunquirech Abraham ―quij―, mʌ' u bin u quibicob tu cu tsec'ta' ti'ob u t'ʌn C'uj. Jaj ixtʌcoj wa cu riq'uir a quimeno' soc u bin u tsicbar ti'ob je' u c'axicob yor, tan u p'ʌticob u man tu c'asir.” \v 31 Abraham caj ya'araj ti': “Wa mʌ' u quibicob a ts'iba'an u t'ʌn C'uj cax wa riq'uir mac tu quimen mʌ' u bin u yacsejob tu yorob.” \c 17 \s1 Jesús cu tsicbar ti' u camsʌwinicob \r (Mt. 18.6‑7, 21‑22; Mr. 9.42) \p \v 1 Jesús caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: \p ―Rajra' yʌn ba' quir u yacsic u si'pir chen jach otsir a mac cu tumtic yor soc u yacsic u si'pir u rac'ob. \v 2 Wa cu jich'ir tu car a jach ar u ca'ir tu cu juch' ti' a ray xibob soc u juruc ich c'ac'nab ca' quimic. Aro' jach tsoy ca' juruc soc mʌ' c'ucha'an yor cu tumtic yor mac soc u yacsic tu si'pir quire' cu tucric: Jot mac aro'. \p \v 3 Jesús caj u chich ya'araj ti'ob: \p ―Qui' cʌnantej a bʌj ―quij―, wa ja wet acsa'orir caj u cʌrʌxbetaj tech. Ca' bin ts'ocac a chich aric ti'. Soc u p'ʌtic u c'asir caj u betaj. Jaj ixtʌcoj je' u c'axic u yor tan u p'ʌtic. Ca' a jawsej ti' ―quij Jesús―. \v 4 Cax ya'ab u tenin cu cʌrʌxbetic tech a wet acsa'orir. Baxuc ya'ab u tenin cu tar yac tech: “Mʌ' in yʌn yʌn betej aro'.” Ca' a jawsej ti'. \s1 Jesús caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: Taj yʌn a wacsic ta wor \p \v 5 A mac tuchi'ta'b ten Jesús caj ya'araj ti': \p ―Jaj Ts'urir ―quij―, yʌmtej a tenob soc in qui' acsicob tin worob a t'ʌn. \p \v 6 A Jaj Ts'uro' caj ya'araj: \p ―Wa ca wacsiquex ta wor ti' C'uj cax an ten bic mijin u yijir mostaza, raji' jach mijin. Jeroj c'ucha'an a wor a wac ti' a je' che'a' carem: “Joq'uen che' ―quech ti'―. Ca' xiquech a pʌc' a bʌj ich c'ac'nab.” A che'o' cu bin yubic a t'ʌn. \s1 U c'urew mac a ba' ara'b u betej raji' cu betic \p \v 7 Jesús caj ya'araj ti'ob: \p ―Wa ja c'urewex cu beyaj ich a corex tan u muxic ru'umin a corex soc a paq'uiquex a trigojo'. Baxuc tan u cʌnantic a wʌrʌc' tʌmʌn yuc, ca' bin uruc beyaj. A techexo' mʌ' a wac ti': “Sepquintej ca' curaquechex ta janʌn.” \v 8 Mʌ' wa ca waquex ti': “Toc ts'ocsej in wo'och. Cu ts'ocar ca ts'icten. Cu ts'ocar in janʌn a teno' tsoy a bin janen tech xan.” \v 9 Je' wa ja wac ti' a c'urew: “Bayo'” ―quech ti'―, quire' qui' beyanʌjij? Mʌ' ja bin a wa'aric ti' baxuco' quire' caj u chen betaj a ba' caj a wa'ara ti'. \v 10 Baxuc techex in wʌjcamsʌyʌjirechex ca' bin ts'ocac a rʌc betiquex a ba' caj u ya'araj C'uj. Ca' a waquex ti' C'uj: “Caj in chen betajob a ba' yʌn in beticob. Mʌ' tsoyenob a wactenob bayo'.” \s1 Jesús cu jawsic xibob u cʌnmʌn iq'uer u ca'ob \p \v 11 Ti' toy cu bin Jesús ich u berij Jerusalén. Ti' manij tu xurij u ru'umin Samaria. Baxuc ti' u xur u ru'umin Galilea. \v 12 Caj c'uchij ich u chan cajar. Tabar u yocar caj u nup'ob xib diez, u cʌnmʌn iq'uer u ca'ob. Ti' xurob nach. \v 13 Caj u c'am puraj u t'ʌnob caj ya'arob: \p ―In Jaj Ts'urirob Jesús ―quij―, yajquin tenob ca' a jawsenob. \p \v 14 Caj yiraj Jesús caj ya'araj ti'ob: \p ―Xenex ich ʌcʌtan sacerdote soc u yiriquechob jawechex. \p Caj binob jaw iq'uer u ca'ob ti'. \v 15 Turiri' xib ich a diezo' caj yiraj toc jawij, rajen sutnʌjij ich Jesús. C'am caj awʌtnʌjij: \p ―Bayo' C'uj ―quij―, caj a jawsajen. \p \v 16 Caj c'uchij ich Jesús caj xonrʌj caj ya'araj: \p ―Bayo' ―quij. \p Raji' cʌja'an ich u ru'umin Samaria uch. \v 17 Rajen Jesús caj ya'araj: \p ―Caj in jawsaj diez. Tu binob a nuevejo'? \v 18 Chen a je' turi' xiba' a cu tar ich tanxer ru'um wʌc'ʌs tarij ya'aric ti' C'uj: “Bayo'.” \p \v 19 Jesús caj ya'araj ti' xib: \p ―Riq'uen ca' xiquech quire' jawech quire' caj a wacsaj ta wor ten. \s1 Jesús cu tsicbar ber ca' bin tac u reyinticob C'uj \r (Mt. 24.23‑28, 36‑41) \p \v 20 Caj c'uchob u winiquirob judío a fariseojo' ich Jesús. Caj u c'atob: \p ―Ber ca' bin u reyintejob C'uj? \p \v 21 Jesús caj u nuncaj ti': \p ―Mʌna' ba' cu bin yesic techex soc c'ucha'an a worex a werex tabar u reyinticob C'uj. Mʌna' mac cu bin ya'aric: “Iric te' yʌna' tan reyinticob C'uj. Baxuc tar yʌno' tan u reyinticob C'uj.” Quire' toc ti' yʌn baje'rer tub yʌnechex tan u reyinticob C'uj. \p \v 22 Jesús caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: \p ―Ca' bin a pachtej a wirej a mac a cu bin tuchi'bir ten C'uj. Cax turiri' u q'uinin ca wiriquex, chen mʌ' a bin a wirexi'. \v 23 Yʌn mac cu bin u yac techex: “Iric tan u reyinticob tera'”, wa cu bin ya'aricob: “Tan u reyinticob taro'.” Mʌ' ja sayʌrex tu pachob tu cu payiquechex. \v 24 An ten bic ca wiriquex u raram. Seb cu sasichʌjʌr tu cotor ca'anan. Baxuc ca' bin taquen ca' bin c'uchuc tu q'uinin quire' a teno' tu tuchi'tajen C'uj, baxuquenechexo'. Baxuc seb ca' bin raramnʌc baxuc tu cotor mac cu bin yiriquen. \v 25 Chen pʌyber quin bin in jach muc'yaj. Bin u ca'ob u xump'ʌtiquenob u jach ts'urir sacerdote. Baxuc a mac a cu camsicob u t'ʌn Moisés. Baxuc u ts'urirob u cajar u winiquirob judío. Baxuc u winiquirob judío, mʌ' ya'ab. Bin u ca'ob xump'ʌtiquenob quire' mʌ' u yacsicob tu yorob ten. \v 26 An ten bic u q'uinin, ti' yʌn Noé uch, baxuc cu bin u betej u q'uinin ca' bin urquen quire' caj u tuchi'ten C'uj ―quij Jesús―. \v 27 Mʌ' ja wirej ―quij Jesús―, a mac cʌja'anob tu q'uinin Noé, rajra' tan u qui' janʌnob. Rajra' tan u ch'icob u yo'och. Rajra' tan u ts'icob u pararob quir u raq'uinticob mac. Hasta caj c'uchij tu q'uinin Noé, caj oc ich chem caj tari ya'arir, jach c'am. A mac mʌ' rʌc ocob ich chem caj rʌc bint ja'. \v 28 Baxuc caj beta'b u q'uinin cʌja'an Lot ich Sodomajo'. A mac cʌja'anob ich u cajar Sodoma, rajra' tan u janʌnob. Rajra' tan u yuc'urob. Rajra' tan u canicob u ba'tac. Rajra' tan u mʌnicob u ba'tac. Rajra' tan u pʌq'uicob u nar. Rajra' tan u c'ʌxicob yatochob. \v 29 Chen u q'uinin caj ruq'uij Lot tu cajar Sodoma C'uj caj u chaj u tar c'ac' ca'anan yejer tunich. Erar u ca' an ten bic cu tar ja' ca'anan, caj rʌc quinsa'bij ten c'ac'. \v 30 Baxuc ca' bin c'uchur tu q'uinin ca' bin urquen quire' a teno' caj u tuchi'ten C'uj. \p \v 31 ’Ca' bin uruquen. Wa ti' yʌn xib ich u jo'r yatoch tan u jesicob u bʌjob. Quire' ti' taro' u jo'r yatoch taj, chen u ba'tac ti' yʌn tu japnin yatoch. Arej mʌ' u yeman u maric u ba'tac. Arej u toc p'ʌtej. Baxuc a mac ti' yʌn tu cor cax mʌ' u sut tu yatoch. \v 32 Mʌ' wa c'ajtechex ba' u ber ti' u rac' Lot? \v 33 A maque' cu tucric u ta'quic u bʌj soc mʌ' u muc'yaj soc mʌ' u quimin xan, aro' tar cu bin ich c'ac'. Chen a mac a cu yac te' yʌnena' quir in muc'yaj quir in quimin xan, quir in yamtic Jesús. Aro' bin u ca' cuxtar munt q'uin. \p \v 34 ’Quin wa'aric techex ―quij Jesús―, soc a werex ba' u ber u q'uinin ca' bin uruquen. Waj oq'uin quin wur. Wa ti' yʌn ca'tur xib p'eri' u wenenob. Turi' cu bin pʌybir ten yʌjmasir u t'ʌn C'uj. Turi' cu bin p'ʌtbir. \v 35 Ra'iri' u q'uinin xan, wa ti' yʌn ca' tur xquic tan u juch'ob turiri' cu bin pʌybir ten yʌjmasirob u t'ʌn C'uj. Turiri' cu bin p'ʌtbir. \v 36 Ra'iri' u q'uinin xan, wa ti' yʌn ca'tur xib ich u cor. Turi' cu bin pʌybir ten yʌjmasirob u t'ʌn C'uj. Turi' cu bin p'ʌtbir. \p \v 37 U camsʌwinicob caj ts'oc yubicob ya'aric Jesús a je' t'ʌna', caj u c'atajob ti': \p ―Tu cu bin u betej aro', Jaj Ts'urir? \p Caj u nunca'b ti', caj u ya'araj tu cu camsic t'ʌn: \p ―A mac a mʌ' u c'at u quibicob u t'ʌn C'uj je' u c'uchur tu q'uinin cu bin tar u muc'yaj. \c 18 \s1 Jesús cu ya'aric ti'ob tu cu camsic ti' xquic a quimen u mam yejer juez \p \v 1 Jesús caj u ya'araj ti'ob tu cu p'eriquintic u t'ʌn soc u cʌnicob: \p ―Ca' a t'ʌnex C'uj soc mʌ' u nacar a worex, tu ca t'ʌniquex C'uj. \v 2 Ti' yʌn u cajar ―quij Jesús―, tu cʌja'an juez. A juezo', mʌ' u sʌjtic C'uj, mʌ' ju tucric mac xan. \v 3 Tiri' ich u cajar xan, ti' yʌn xquic, quimen u mam raji' caj bin ʌcʌtan juez. Su' su' cu bin ya'aric ti': “Yʌmtejen ti' a mac a cu p'actiquen.” \v 4 Caj u yʌnxchun u tar xquic a juezo', mʌ' ju quibaj u t'ʌn. Chen pachir caj u ya'araj tu yor: “Cax mʌ' in sʌjtic C'uj ―quij―, cax mʌ' in tucric ti' mac.” \v 5 Caj ya'araj a juezo': “Bin in ca' in yamtej a je' xquica', a quimen u mam ra' cu p'acta' xquique' soc mʌ' u choquintic in wor quire' rajra' cu tar. Quire' ca'an in wor in wu'yic ya'aric.” \p \v 6 Caj ya'araj Jaj Ts'ur: \p ―Cʌnex ti' a ba' cu ya'aric juez cax mʌ' taj yor. \v 7 Chen mʌ' baxuc C'uj quire' taj yor. Wa rajra' ca c'atiquex tu ca t'ʌniquex C'uj u bur u q'uinin u bur u ac'bir soc u cʌnantic a ba' a c'at. A techexo' a teta'b ten C'uj, je' u tar u tajir techex. A C'ujo' mʌ' u ts'ocar u yubic a t'ʌnex. \v 8 A teno' ―quij Jesús―, quin wac techex. A C'ujo' seb cu ta'quic techex mac ti' a cu p'acti'echobo'. Chen ca' bin uruquen ich yoc'ocab a teno' caj u tuchi'ten C'uj, baxuquenechexo'. Je' wa jin wiric mac tan u yacsic tu yor ten. Tan u pajicob ten ca' in ta'quej ti' a mac a cu p'actic ti'e'. \s1 Jesús cu camsic ti' a fariseojo' yejer yʌjc'ʌmin u taq'uin gobierno \p \v 9 Jesús caj u ca' camsaj tu cu p'eri'quintic u t'ʌn. Yʌn mac cu tucric chen jach tsoy a ti'ob ʌcʌtan tu wich C'uj quire' a ba' cu beticob. Chen cu tucric tu yor: “Jot u rac'ob.” Rajen Jesús caj u ya'araj baxuc aro', caj ya'araj Jesús: \p \v 10 ―Ca'tur xib binob ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío quir u t'ʌnicob C'uj. Turiri' u winiquir judío a fariseojo', u jer yʌjc'ʌmin u taq'uin gobierno. \v 11 Caj ch'iraj u winiquir judío a fariseojo' soc yirir ten tu cotor mac caj u tus t'ʌnaj C'uj. Tu yor, caj u t'ʌnaj C'uj, caj ya'araj: “Bayo' C'uj ―quij―, mʌ' in betic an ten bic u jer winiquir judío cu betic. A teno', mʌ' in tus ch'ic a ba' yʌn ti' winic. Baxuc mʌ' jin man tu c'asir, mʌ' jin man in wiric xquic, mʌ' c'as a teno'. Mʌ' baxuquen a cu c'ʌmic u taq'uin gobierno a ti' yʌno'. \v 12 A teno', quin qui' c'ujintiquech, quin jamach p'ʌtic in janʌn ca'tur u q'uinin ich a turi' semana. Tu cotor in taq'uin tu quin jaric quin chuquic turiri' ich a diezo' soc in ts'ic ti' a mac a cu jach beyaj tu cu naj c'ujinticob C'uj.” \v 13 Chen yʌjc'ʌmin u taq'uin gobierno, nach yʌn. Ti' yʌn tu pach u rac'ob tu cu t'ʌnicob C'uj. Mʌ' ju c'at u nacsic u wich quir u t'ʌnic C'uj. Cu chen pʌxic u tsem quire' yer yʌn u si'pir. Quire' baxuc nanij cu betic u winiquirob judío. Caj ya'araj ti' C'uj ―quij―: “Chan yajquin ten quire' yʌn in si'pir a teno'.” \v 14 Quin wa'aric techex ―quij Jesús―, C'uj caj u jawsaj u si'pir a cu c'ʌmic u taq'uin gobierno. Caj bin tu yatoch toc tsoyquinta'b yor ten C'uj. Chen a fariseojo', mʌ' tsoyquinta'b yor ten C'uj. A mac a cu yac jach no'jen ―quij―, chen a C'ujo' cu bin ya'aric: “Jo'tech a techo'”, cu yiric mʌ' no'ji'. Chen a mac cu yac: “Jo'ten a teno'.” Chen a C'ujo' cu yiric jach no'j. \s1 Jesús yejer a chichano' \r (Mt. 19.13‑15; Mr. 10.13‑16) \p \v 15 Caj tarob u purej ti' Jesús a mac yaje', baxuc yejer a chichano'. Caj tar purbir a chichano' soc u pʌtʌxmec'tic. Caj irir ten u camsʌwinicob ba' u ber. Caj u q'uejajob: \p ―Joq'uen, xen ―quij. \p Quire' mʌ' u c'at yiric u tarob ich Jesús a chichano'. \v 16 Jesús caj u pʌyaj ca' tacob. Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: \p ―Ts'ire'ej u tarob a chichano' tin wicnʌn. Mʌ' ja q'ueyic an ten bic a je' chichana'. Baxuco' a mac c'ucha'an yor yocor tu cu reyinticob C'uj. Yʌn u cʌnic irej wa ja chichano'. \v 17 Jach taj quin wac techex ―quij Jesús―. A mac a mʌ' ju cʌnic a chichano' soc u chabar ten C'uj u reyinticob mʌ' u c'uchur yor, u c'uchur ich ca'anan tu cu bin u reyinticob C'uj. \s1 U ts'urir u winiquirob judío jach neyʌn u taq'uin, tan u tsicbar yejer Jesús \r (Mt. 19.16‑30; Mr. 10.17‑31) \p \v 18 Caj tarij turi' u jach ts'urir u winiquirob judío ich Jesús. Caj u c'ataj ti' Jesús: \p ―Jach tsoyech in wʌjcamsʌyʌjirech. Arej ten ba' yʌn in betic soc in cuxtar munt q'uin? \p \v 19 Jesús caj ya'araj ti': \p ―Biquinin ca wac tsoyen? Mʌna' mac jach tsoy chen jari' C'uj. \v 20 Tech a wer ba' caj u ts'ibtaj Moisés uch. Cu ya'aric: “Mʌ' a yʌn man yejer xquic baxuc xquic, mʌ' u yʌn man yejer xib. Mʌ' ja quinsic mac. Mʌ' ja wac'ric ba'. Mʌ' a yʌn man tus, a caj a wiraj ba'. Yʌn a sʌjtic a tet, yʌn a sʌjtic a nʌ' xan.” \p \v 21 U jach ts'urir u winiquirob judío caj ya'araj: \p ―Tu cotor aro' ten caj in toc quibaj tin chichanin uch. \p \v 22 Rajen caj ts'oc yubic Jesús a ba' caj u ya'araj. Caj ara'b ti': \p ―Yʌn turi' ba' mʌ' ta quibaj ca' a betej aro'. Canej tu cotor a ba' yʌn tech. Cu ts'ocar a rʌc canic, ca' a jʌsej a taq'uin ti' a mac otsir. Cu ts'ocar aro', ca' taquech tin pach quir a cʌnic in t'ʌn. Ca' bin c'uchuquech ich ca'anan tu cu bin u reyinticob C'uj. Cu bin u ts'abʌr tech a ba' jach co'oj. \p \v 23 Caj ts'oc yubic a ba' caj u ya'araj Jesús ti' caj tucurnʌjij quire' jach yʌn u taq'uin. \v 24 Jesús caj yiraj tucur u ca' a xibo' caj u ya'araj ti': \p ―Jach yaj yocar mac a neyʌn u taq'uin tu cu reyinticob C'uj quire' u yaj u taq'uin. \v 25 Je' wa ju c'uchur yor yocar yʌrʌc' tsimin ich u jor yit' puts'? Mʌ' ju c'uchur u yor quire' chichin u jor yit' puts'. Je' wa ju c'uchur u yor yocar ich ca'anan a mac neyʌn u taq'uin? Mʌ' ju yocar quire' u yaj u taq'uin. Jaj ixtʌcoj, je' u yocar yʌrʌc' tsimin ich u jor yit' puts'. Chen a mac neyʌn u taq'uin mʌ' yocar, tu cu bin u reyintejob C'uj, quire' u yaj u taq'uin. \p \v 26 A mac a caj u yubaj u t'ʌn caj ya'arajob: \p ―A mac cu bin ta'cbir ten C'uj tun? \p \v 27 Rajen Jesús caj ya'araj: \p ―A C'ujo' c'ucha'an yor ti' a ba' mʌ' c'ucha'an yor ti' mac. \p \v 28 Pedro caj ya'araj: \p ―Jaj Ts'urir ―quij―, caj in toc rʌc p'ʌtajob a ba' yʌn tenob quir in tarob ta pach soc in cʌnicob a t'ʌn. \p \v 29 Jesús caj ya'araj ti'ob: \p ―Jach taj quin wac techex. Wa mac cu p'ʌtic yatoch wa ju rac' wa ju tet. Wa ju bʌjob wa ju pararob soc raji' cu reyinticob C'uj wa cu cha'icob. \v 30 Cu bin u c'ʌmej ti' C'uj a ba' jach tsoy baje'rer. Jach manan cu bin ts'abʌr ti'. Baxuc xan, ca' bin xuruc t'ʌn je' u ts'abʌr ti' u cuxtar munt q'uin. \s1 Jesús cu ca' a'aric: Bin in ca' quinsbir \r (Mt. 20.17‑19; Mr. 10.32‑34) \p \v 31 Jesús caj u pʌyaj u doce u camsʌwinicob soc u tsicbar ti'ob tu junanob: \p ―Baje'rer ―quij―, quic wʌc'ʌs bin ich u cajar Jerusalén. Tu cotor a ba' caj u ts'ibtajob yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj ti' ten uch. Je' u tar ten quire' caj u tuchi'tajen C'uj baxuquenechexo'. \v 32 Ti' cu bin u c'ubiquenob ti' a mac a mʌ' u winiquirob judío. Ti' cu bin u p'astiquenob. Ti' cu bin u cʌrʌxbetiquenob. Ti' cu bin u tubiquenob xan. \v 33 Ti' cu bin u chich jʌts'icob in pach. Cu ts'ocar aro' cu bin u quinsiquenob. Chen ca' bin manʌc mʌna' u nup u q'uinin, je' in riq'uir tin quimirir. \p \v 34 U camsʌwinicob, mʌ' tu najtajob a ba' caj u yubajob ya'aric Jesús quire' mʌ' yerob ba' u c'at ya'aric u t'ʌn. \s1 Jesús cu jawsic a ch'op u wicho' ich u cajar Jericó \r (Mt. 20.29‑34; Mr. 10.46‑52) \p \v 35 Tabar u c'uchur Jesús ich u cajar Jericó. Ti' cura'an a ch'op u wicho' ich nʌc' bej. Tan u c'atic u taq'uin quir u janʌn. \v 36 Caj u rʌc u'yaj u manob a pimo' a ch'op u wicho' caj u c'ata ti' mac bʌytʌc ba' u ber. \v 37 Caj ara'b ti': \p ―Jesús a cu tar ich u cajar Nazaret, raji' caj a wu'yaj u man ʌcʌtan tech. \p \v 38 A ch'op u wicho' caj u puraj u t'ʌn ti': \p ―Jesús ―quij―, u pararech a nunquir u rey David, chan yajquin ten. \p \v 39 Chen a mac a cu binob pʌybej caj u ya'arajob ti': \p ―Mʌc a chi' ―quij. \p Chen caj u jach c'amquintaj yawʌt t'ʌn: \p ―U pararech a nunquir u rey David, chan yajquint ten. \p \v 40 Caj xurij Jesús ich bej caj ya'araj ca' tac purbir ti'. Caj u juts' u bʌj ich Jesús caj c'ata'b ti': \p \v 41 ―Ba' a c'at in betej tech? \p A ch'op u wicho' caj u nuncaj: \p ―Jaj Ts'urir ―quij―, in c'at u sasichʌjʌr in wich. \p \v 42 Caj ara'b ti' ten Jesús: \p ―Ca' tac u sasirir a wich quire' caj a wacsaj ta wor ten. \p \v 43 Rajen sasichʌjij u wich. Rajen seb caj sasichʌjij u wich caj say tu pach Jesús caj ya'araj: \p ―Jach caremech C'uj. \p Baxuc a mac a caj u yirob u jawʌr u wich caj ya'arajob xan: \p ―Jach caremech C'uj. \c 19 \s1 Jesús ti' yʌn yejer Zaqueo \p \v 1 Caj oc Jesús ich u cajar Jericó. Ti' man chumuc u cajar. \v 2 Ti' yʌn turi' xib neyʌn u taq'uin u c'aba' Zaqueo, u jach ts'urir yʌjc'ʌminob u taq'uin gobierno. \v 3 Zaqueo u c'at u yiric Jesús quir u c'ʌ'otic, chen mʌ' c'ucha'an yirej quire' a pimob, cabar u baquer. Mʌ' c'ucha'an yor yirej quire' ti' yʌn a pimob. \v 4 Rajen caj u c'ʌnaj yacab caj naquij ich c'ʌb che' quire' ti' yʌn u berir quir u man Jesús soc yiric. Rajen pʌybej caj bin. \v 5 Ti' manij Jesús tu yʌn Zaqueo. Jesús caj u pʌctaj ti', caj ya'araj ti': \p ―Zaqueo ―quen―, seb a wemʌn quire' yʌn in jamach p'atʌr ta watoch. \p \v 6 Rajen Zaqueo seb caj emij ich ru'um, qui' yor caj u qui' acsaj tu yatoch. \v 7 A mac a caj u yirajob yocar Jesús ich yatoch Zaqueo caj u pacran arajob ich u rac'ob, tan u choctar yorob: \p ―Biquinin cu yʌn ocar aro' ich yatoch a mac yʌn u si'pir quir u wenʌn? \p \v 8 Caj ch'icraj Zaqueo ʌcʌtan tu cotor mac soc chʌca'an yubicob. Caj ya'araj ti' Jaj Ts'urir: \p ―Iric Jaj Ts'urir ―quij―. Yʌn in ts'ic ti' in taq'uin ti' a otsiro'. Chumuc tu cotor a yʌn teno' quin bin in ts'ic ti'. Wa caj in tus ch'aj u taq'uin mac uch, quin bin in sutej ti'. Cuatro u tenin quin sutic ti'. \p \v 9 Jesús caj ya'araj ti': \p ―Baje'rer C'uj caj u ta'quech yejer tu cotor mac a ti' yʌn ta watoch. Jach taj u pararech a nunquir Abraham, quire' caj a wacsaj ta wor ti' C'uj an ten bic ic nunquir Abraham uch, caj u yacsaj tu yor. \v 10 Mʌ' ja wirej, a baxuquenechexo' caj u tuchi'ten C'uj ca' in wesej quin yajquintic mac a tabar u bin ich c'ac' quir in ta'quic a mac a cu yacsic tu yor ten. \s1 Jesús cu camsic quir u cʌnic ti' diez taq'uin \p \v 11 Ti' toy cu yubicob an ten bic Jesús caj u tsicbʌtaj ti' Zaqueo. Jesús caj u yʌnxchun u camsic ti'ob quire' tabar u c'uchur ich u cajar Jerusalén. Rajen cu tucricob c'uchij tu q'uinin u reyinticob Jesús u ru'umin u winiquirob judío. \v 12 Rajen caj ya'araj Jesús: \p ―A mac jach no'j u tet ―quij―, caj bin ich tanxer ru'um soc u yacsa' rey. Caj ts'oc yacsa' rey caj wʌc'ʌs urij. \v 13 Caj bin ich tanxer ru'um ca'ch caj u t'ʌnaj diez u c'urew caj u ts'aj jujuntur u c'urewob dos cientos pesos caj u ya'araj ti'ob: “C'ʌnej a je' taq'uina' ca' a jarex u jer taq'uin jach ya'ab hasta quin wu'ur.” \v 14 Jeroj caj binij. Ti' yʌn mac ich u cajar aro' caj p'acta'b ten u yet cajarob a cu bin yocar rey. Rajen caj u tuchi'taj mac tu pach aro' caj u ya'araj ti' rey: “Mʌ' in c'atob u yocar quir in reyinticob. Mʌ' a wacsic ti'.” \v 15 Caj urij a je' xibo' caj u yʌnxchun u reyinticob caj u pʌyaj u c'urew a caj u ts'a ti' u taq'uin uch ca' tacob ʌcʌtan ich rey. Quire' u c'at yer mun t'aj u taq'uin jujunturob. \v 16 A pʌybejo' tarij caj ya'araj: “Jach Ts'urir ―quij―, a taq'uin a ta ts'aj ten, dos cientos pesos uch, jach net'ajij baje'rer yʌn dos mil pesos.” \v 17 U jach ts'urir caj ya'araj ti': “Jach tsoy a beyaj, jach tsoy in c'urewech. In wer baje'rer ca qui' cʌnantic a ba' mʌ' ya'ab tech. Rajen quin bin in ts'ic diez cajarob quir u reyintiquech.” \v 18 A ca'tur u c'urew tarij caj ya'araj ti': “Jach Ts'urir ―quij―. A taq'uin a caj a ts'aj ten dos cientos pesos, jach t'aj baje'rer yʌn mil pesos.” \v 19 U jach ts'urir caj ya'araj ti': “Tech quin bin in ts'ic cinco cajarob quir u reyintiquech.” \v 20 Caj tar u jer u c'urew caj ya'araj ti': “Jaj Ts'urir ―quij―, je' a taq'uina'. Caj in tapa caj in ric'saj, \v 21 quire' caj in ch'aj sajaquir tech quire' ts'iquech. Quire' tech ca ch'ic a ba' mʌ' tech yʌnin. Quire' tech ca jaq'uic u nar mac cax tech mʌ' ta pʌc'aj.” \v 22 U jach ts'urir caj u ya'araj ti': “Jach c'as in c'urewech, a wʌc'ʌs t'ʌn tech a caj a wa'araj. Raji' cu bin u ta'quic a jo'r quire' a wer jach ts'iquen quire' a teno' quin ch'ic u taq'uin mac a caj u jaraj. Quire' quin jaq'uic u nar mac a mʌ' tin pʌc'aj. \v 23 Rajen biquinin mʌ' ta majantaj in taq'uin ti' mac soc c'ʌs t'ajij in taq'uin ca' bin urquen. Ca' in ch'ic cax mʌ' ya'ab?” \v 24 Caj ara'b ten u jach ts'urir ti' a mac ti' yʌn tu yicnʌn u c'urew a c'aso': “Taquej ti' u taq'uin a ti' yʌn ti' a dos cientos ca' a ts'ic ti' a mac yʌn ti' dos mil pesos.” \v 25 U c'urewob caj ya'arajob ti': “Jach Ts'urir ―quij―, toc yʌn ti' dos mil pesos a caj a p'ʌtaj ti'.” \v 26 U jach ts'uric caj ya'araj ti'ob: “Quin wac techex a mac a cu betic tsoy yejer a ba' quin ts'ic ti'. Je' in ts'ic ti' jach ya'ab. A maque' a mʌ' u c'ʌnic a ba' quin ts'ic ti'. Je' in ta'quic ti', cax mʌ' ya'ab yʌn ti'. \v 27 Techex a werex a mac a cu p'actiquen ca'ch. Robob a mʌ' u c'at in wocar rey toc chuquejob ca' a quinsejob ʌcʌtan ten.” \s1 Jesús cu yocar ich u cajar Jerusalén \r (Mt. 21.1‑11; Mr. 11.1‑11; Jn. 12.12‑19) \p \v 28 Caj ts'oc a ba' caj u camsa sam ich yatoch Zaqueo. Caj u p'ʌtaj u cajar Jericó quir u bin ich u cajar Jerusalén. \v 29 Tabar u c'uchur ich u cajar Betfagé, baxuc ti' yʌn u cajar Betania, nʌts'a'an ti'ob yʌn u chan p'uc witsir u c'aba' Olivos. Quire' ra' u c'aba' u che'er a ti' yʌno'. Jesús caj u tuchi'taj ca'tur u camsʌwinicob. \v 30 Caj ara'b ti'ob: \p ―Xenex ich u chan cajar c'ʌs bʌytʌc ca' bin ocaquechex ich u cajar. Je' a wirex chan tsimin ti' maca'an, mʌna' mac u cʌptanmʌn u pach. Pitex ti' ca' a paytex tera'. \v 31 Wa mac cu c'atic techex: “Biquinin ca pitiquex chan tsimin?” Caj a waquex ti' baxuc a je'ra': “Quire' ic Jaj Ts'urir u c'at u cʌptar tu pach”, quech ti'. \p \v 32 U camsʌwinicob caj binob caj yirajob ti' maca'an chan tsimin an ten bic Jesús caj ya'araj ti'ob. \v 33 Caj u pitajob chan tsimin caj tarij a mac yʌnin caj u c'ataj: “Biquinin ca pitiquex chan tsimin?” \p \v 34 Raji'ob caj u nuncajob: \p ―Quire' ic Jaj Ts'ur u c'at u cʌptar tu pach. \p \v 35 A ca'tur u camsʌwinicob caj u paytajob chan tsimin caj binob u purej ich Jesús. Caj u jʌyajob u noq'uir u pach chan tsimin. U camsʌwinicob caj u yamtajob Jesús quir u cʌptar tu pach chan tsimin. \v 36 Caj bin Jesús tu berir Jerusalén. Ti' cʌpa'an Jesús tu pach chan tsimin ich u bej tu cu man Jesús. A winiquir judíojo' caj u pitaj u ca' yarir u noc'ob quir u jʌyicob tu ber Jesús. Irej nanij cu yacsicob rey tu cajarob quire' qui' yorob yiricob. \v 37 Tabar u c'uchur Jesús ich u cajar Jerusalén. Ti' yʌn chan p'uc witsir Olivos tu cu bin yemantic Jesús. U camsʌwinicob a pimo' caj u yʌnxchun u qui'quinticob yorob. C'am caj ya'arajob: \p ―Jach caremech C'uj quire' caj in wirob jach carem a beyaj. \p \v 38 A pimo' caj ya'arajob: \p ―Tan in c'ujinticob a je' reya' a cʌpʌcbar tu pach chan tsimin a caj u tuchi'taj C'uj. Ca' ij carej ti': Bayo' C'uj, ti' yʌnech ich ca'anan quire' caj a quetquintaj ij corex yejerech ―baxuc caj ya'arajob a pimo'. \p \v 39 Ti' yʌn mʌ' ya'ab u winiquirob judío a fariseojo' ich a pimo', caj ya'arajob ti' Jesús: \p ―Arej u mʌcob u chi' a camsʌwinicob. \p \v 40 Jesús caj u nuncaj ti'ob, caj ya'araj: \p ―Quin wac techex, wa cu mʌquicob u chi' a je' winica', jaj ixtʌcoj, a je' tunicha' je' u joc'ar u t'ʌn, tan ya'aric: “Quin c'ujintiquechob.” \p \v 41 Jesús tabar u nats'ʌr caj yiraj u cajar Jerusalén caj oc'nʌjij Jesús quire' otsir yiric, a mac ti' yʌn tu cajar Jerusalén. \v 42 Caj ya'araj Jesús: \p ―Jaj ix tʌcoj wa ja toc erex bic c'ucha'an a worex a quetquintiquex a worex yejer C'uj chen baje'rer C'uj mʌ' u cha'ic a wiriquex ba' a ber techex. \v 43 Quire' ca' bin c'uchuc tu q'uinin a mac a cu p'actiquechex cu bin u ts'ʌpquinticob tunich soc mʌ' tu ca puts'urex. Quire' caj u toc bʌcris ts'ʌptajob tunich. \v 44 Cu bin u quinsicob techex yejer a pararobex. Cu bin u rʌc jubsicob u tunichir a cajarex cu bin u rʌc pich'inticob tunich. Baxuc cu bin u beticob techex quire' mʌ' ta wacsajex ta worex ti' C'uj quire' caj u tuchi'tajen a teno' a baxuquenechexo' ti' techex quir in yamtic techex. \s1 Jesús cu joq'sic a mac ti' yʌn ich carem naj a cu canicob ba' \r (Mt. 21.12‑17; Mr. 11.15‑19; Jn. 2.13‑22) \p \v 45 Caj oquij Jesús ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Caj u yʌnxchun u joc'sic a mac cu canicob u ba'tac tu japnin carem naj ba'iri' a mac a cu mʌnicob ba'. \v 46 Jesús caj ya'araj ti'ob: \p ―Ti' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj, cu ya'aric: “In watoch a je'ra' quir u tar mac u t'ʌnic C'uj”, chen techex caj a waysaj irej wa tu cu much'quinticob u bʌj a cu yac'rʌ' ba'. \p \v 47 Jesús caj ts'oc u joc'sic a mac a cu canicob ba' ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Rajra' Jesús cu camsic a mac a cu tar ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Chen u jach ts'urirob u sacerdote yejer yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés yejer u jach ts'urir u winiquirob judío u c'at u quinsicob Jesús. \v 48 Chen mʌ' yerob bic tabar cu bin u quinsicob ti' quire' a pimo' u jach c'at yubicob u t'ʌn Jesús. \c 20 \s1 Mac aric ti' Jesús quir u camsic aro' \r (Mt. 21.23‑27; Mr. 11.27‑33) \p \v 1 Jesús ti' yʌn turi' u q'uinin ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío, caj u camsaj ti'ob. Baxuc caj u tsec'taj ti'ob u jach tsoyir u t'ʌn C'uj. Caj c'uchob u jach ts'urirob sacerdote yejer yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés yejer u ts'urirob u winiquirob judío a nuxibo'. \v 2 Caj ya'arob ti': \p ―Mac caj u ts'ajaj a muc' caj a c'ʌmaj? Mac arej tech quir a camsicob quir a tsec'ticob? Arej tenob mac caj u ya'araj tech ca' a camsej ti'ob? \p \v 3 Jesús caj ya'araj ti'ob: \p ―Baxuc ten bin in ca' in c'atic techex. Nunquex ten. \v 4 Arex ten mac tuchi'tej Juan quir yacsic ja' tu jo'r mac? C'uj wa tuchi'tej Juan wa xib tuchi'tej? \p \v 5 Caj u tucrajob bic tabar cu bin u nunquicob ti'. Caj pacran arajob: \p ―Wa quij aric ti', C'uj caj u tuchi'taj Juan quir u yacsic ja' tu jo'r mac, je' ya'aric to'on: “Biquinin mʌ' ta wacsajex ta worex ti'?” \v 6 Wa quij aric xib caj u tuchi'taj, a pimo', je' u ch'inico'onob quire' yerob taj tuchi'ta'b ten C'uj Juan quir u tsec'tic t'ʌn. \p \v 7 Caj u nuncob: \p ―Mʌ' in werob mac tuchi'tej Juan quir u yacsic ja' tu jo'r mac. \p \v 8 Jesús caj ya'araj ti'ob: \p ―Baxuc techex, mʌ' a wa'aric mac tuchi'tej Juan, baxuc ten ―quij Jesús―, mʌ' in wac techex mac caj u ya'araj ten quir in camsic ti'ob. \s1 Jesús cu camsic: Irej wa mac caj u majantaj u corir u wich uva \r (Mt. 21.33‑44; Mr. 12.1‑11) \p \v 9 Jesús caj u yʌnxchun u camsic a pimob caj u camsaj baxuc a je'ra' soc yerob a maque' a mʌ' u c'at u yacsicob tu yor ti' quire' bin u ca' ich c'ac'. Rajen caj u camsaj a je'ra': \p ―Ti' yʌn mac uch caj ts'oc u ch'ʌquic u che'er u cor caj u rʌc tocaj u robirir caj u pʌc'aj u yaq'uir u wich uva. Caj ts'oc u pʌq'uic, caj u ts'aj ti' mac quir u cʌnanticob. U bo'orir u cor ca' bin c'uchuc tu q'uinin u t'aquic u wich uva. Cu ts'icob ti' u ts'urir u cor jun xot' u wich. U ts'urir caj bin nach ama'an caj urij. \v 10 Caj c'uchij tu q'uinin cu t'ocar u wich uva. U ts'urir caj u tuchi'taj u c'urew tu yʌn a mac a cu cʌnanticob u corir uva quir u c'at junxot' u wich uva u bo'orir u cor. Chen a mac a cu cʌnanticob u cor caj u raxajob u c'urew caj wʌc'ʌs tuchi'ta'b mʌ' tu ts'ajajob ti' u wich uva. \v 11 U jach ts'uriro' caj u ca' tuchi'taj u jer u c'urewo'. A mac cu cʌnanticob u corir u wich uva caj u raxob u c'urew. Caj u p'astajob xan caj u puts'ob ca' xic mʌ' tu ts'ajajob ti'. \v 12 U jach ts'urir ca' u wʌc'ʌs ca' tuchi'taj u jer u c'urewo' chen a mac a cu cʌnanticob u corir u wich uva, baxuc xan, caj u jʌts'ajob hasta em u q'uiq'uer caj u pich'intajob tu nʌc' c'axir u corob. \p \v 13 ’U jach ts'urir u cor u wich uva caj ya'araj: “Ba' quin bin in betej?” U bʌjir cu t'ʌn tu junan: “Je' in tuchi'tic in parar in jach yaj, jaj ixtʌcoj cu sʌjticob yʌjcʌnʌnyʌjirob u pach u corir uva.” \v 14 Chen a mac a cu cʌnanticob u pach u cor uva caj u yirob u tar u parar u ts'urir: “Ara' cu tar u pararo', ra' cu bin u ch'ic u cor u tet ca' bin quimqui'.” Baxuc caj ya'arob ich u rac'ob: “Ca' ij quinsej soc to'on ca' bin ic ch'ic u cor.” \v 15 Ti' taro' caj u quinsajob u parar u ts'urir caj u joc'sajob u pich'intej ich nʌc' c'ax. Ba' cu bin u betej u jach ts'urir ti' yʌjcʌnanyʌjirob u pach u corir uva? \v 16 Je' u tar u jach ts'urir quir u joc'sic u quinsej quir u ts'ic u cor ti' u jer mac. \p Caj yubob ya'aric u winiquirob judío caj ya'arob: \p ―Jaj ixtʌcoj mʌ' u tar to'on. \p \v 17 Jesús caj u pʌctaj u wichob caj ya'araj ti'ob: \p ―Arex ten ajera' ba' cu ya'aric ich u t'ʌn C'uj tu ts'iba'an? Tan ya'aric: \q1 A teno' iren a yoc najo' soc u chich tar u muc' naj, chen a ray yoc najo' pich'ita'b ten yʌjc'ʌxirob naj uch. Quire' mʌ' u c'at, chen caj u wʌc'ʌs chucajob quir u c'ʌxicob yatoch soc u chichtar u muc'. \m \v 18 A mac a mʌ' u yacsic tu yor ten baje'rer. Raji' irej a mac cu nacch'ʌtic tunich caj yajij yoc. Chen ca' bin c'uchuc tu q'uinin u xur t'ʌn, a mac a mʌ' tu yacsaj tu yor ti' C'uj, raji' irej mac cu rubur tunichir tu yoc'or cu maxʌre' toc ramʌn ich ru'um. \s1 Cax ic bo'otej u bo'orir u beyaj gobierno \r (Mt. 21.45‑46; 22.15‑22; Mr. 12.12‑17) \p \v 19 Ra'iri' u q'uinin u jach ts'urirob sacerdote yejer yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés u c'at u chuquicob Jesús. Quire' yerob a ba' caj u camsaj sam quire' Jesús yer mʌ' tu yacsicob tu yorob. Mʌ' tu jach chucob Jesús quire' cu ch'ic saquirob a pimob. Mʌ' ja wirej, a pimob u nec'at yubic u tsicbar Jesús. \v 20 Tan u ch'ucticob u chuquej Jesús, rajen caj u tuchi'tajob mac quir u tus waytarob u t'ʌn soc cu tus ta'quicob u jo'r ich gobernador. U c'at u ta'quic u jo'r ti' gobernador soc u quinsa'. Rajen yet tarob a mac a cu tus aric tsoy yorob. Soc u tus aric a ba' cu yubic u tsicbar Jesús. \v 21 Rajen caj u c'atob ti' Jesús: \p ―In wʌjcamsʌyʌjirech ―quij―, in werob taj a ba' ca wac. Baxuc taj a ba' ca camsic ti' u t'ʌn C'uj. Mʌ' a coyen chich aric ti' mac quet ca wa'aric ti'. Quire' baxuc taj ca camsic tenob a ba' u c'at C'uj ti' tenob. \v 22 In c'atob in wer wa tsoy in bo'oticob in ru'um ti' rey? Wa mʌ' tsoy in bo'oticob in ru'um? \p \v 23 Jesús caj u yubaj ba' c'as cu tucricob tu yorob, caj ya'araj ti'ob: \p ―Biquinin ca tarex a tumtiquex in wor? \v 24 Esej ten a taq'uin turiri' ca' in wirej. \p Caj u yesob ti' Jesús. Jesús caj u ya'araj ti'ob: \p ―Mac jot'a'an u yochiri'? Ba' quiri' u c'aba' ts'iba'an ti'? \p Raji'ob caj u ya'arob ti': \p ―Ra' u yochir u rey César, jot'a'an ich sʌc taq'uin. \p \v 25 Caj ya'araj Jesús ti'ob: \p ―Taj a ba' ca waquex. Rajen ca' a quibʌquex a ba' cu yac techex u rey, César, baxuc xan, ca' a quibʌquex a ba' cu ya'aric C'uj techex. \p \v 26 Mʌ' c'ucha'an yor yubic ba' cu ya'aric Jesús ich a pimo' soc u tus ta'quicob u jo'r Jesús. Chen jaca'an yorob a ba' yubicob ya'aric Jesús. Rajen ts'oc u t'ʌnob. \s1 Cu tar u c'aticob saduceo, mac cu riq'uir tu quimen \r (Mt. 22.23‑33; Mr. 12.18‑27) \p \v 27 Baxuc xan, tarob u winiquirob judío a saduceojo'. Aro' cu ya'aric mʌ' u riq'uir mac tu quimirir. Caj tarob u c'atej ba' ti' Jesús; caj ya'arajob ti' Jesús: \p \v 28 ―In wʌjcamsʌyʌjirech ―quij―, ic nunquir Moisés caj u ts'ibtaj to'on uch a ba' ca' ic betej. Caj ya'araj wa ju mam cu quimin, cu p'atʌr u rac', mʌna' u parar yejer caj quimin u mam, tu junan. Caj ya'araj Moisés, ra' u yits'in u mam, raji' cu bin u ch'ic u raq'uintej a mu'. Soc yiric wa je' u pararancʌr yejer soc u ch'isic u parar, irej waj u tus parar u sucu'un uch. \v 29 A sucu'unbir yʌn seis yits'inob. A sucu'unbir, raji' tu yʌn ch'aj u rac' hasta quimin, mʌna' u parar. \v 30 A its'inbiro' raji' u ta'quic u chu'ch u sucu'un. Raji' caj u ch'aj u rac' u sucu'un, mʌna' u parar xan. \v 31 A jach ca' its'inbiro', raji' caj u ta'ca u chu'ch u ca' sucu'un. Raji' caj u ch'aj u rac' u ca' sucu'un. Mʌna' u parar xan. Hasta nup u rʌc ch'ic u yits'inob u mam hasta rʌc quimob, mʌna' u parar. \v 32 Caj c'uchij tu q'uinin u quimin a xquico' caj quimij. \v 33 Ca' bin riq'uic tu quimen, mac cu bin u ch'ic u raq'uintej quire' siete caj u ch'aj u mam. \p \v 34 Rajen Jesús caj u nuncaj ti'ob, caj ya'araj: \p ―A te' ich yoc'ocab cu ch'ic u rac' mac, baxuc xquic cu ch'ic u mam xan. Baxuc a pararex xan cu ch'ic u rac', baxuc xquic a pararex xan, cu ch'ic u mam. \v 35 Ca' bin ts'ocac u riq'uir mac tu quimen, a mac jach tsoyo' cu bin cha'bir yocar ten C'uj ich ca'anan. Munt q'uin ti' yʌnob. Mʌ' u ch'ic u rac' a ich C'ujo'. Mʌ' ju bin u ch'ic u mam. \v 36 Quire' a taro', mʌ' ju bin quimen, irob baxucob yʌjmasirob u t'ʌn C'uj. Quire' u pararob C'uj quire' ric'ob tu quimen ten C'uj uch. \v 37 Mʌ' wa c'aj techex a ba' caj u ts'ibtaj Moisés uch a caj u yiraj tu cu yerar c'ac' ich chan che'er uch. Caj ara'b ten C'uj ti' Moisés. “A teno' u C'ujirenob a nunquirex Abraham yejer a nunquirex Isaac yejer a nunquirex Jacob.” Rajen ij quer cu bin riq'uir mac tu quimirir. \v 38 A C'ujo', raji' u C'uj tu cotor mac. Raji' u C'uj a mac cuxa'an. Baxuc xan, raji' u C'uj a mac quimen quire' a quimeno' cuxa'an ʌcʌtan ti' C'uj. \p \v 39 Mʌ' ya'ab ti' yʌnob yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés caj ya'arob ti': \p ―In wʌjcamsʌyʌjirech, taj a ba' caj a wa'araj ti' u winiquirob judío a saduceojo'. \p \v 40 Quire' sajaquir u ca' u c'atob ti' Jesús. Rajen caj u p'ʌtajob u c'ata ba'. \s1 Jesús caj u c'ataj ti' yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés mac a Cristojo'? \r (Mt. 22.41‑46; Mr. 12.35‑37) \p \v 41 Jesús caj u c'ataj ti'ob: \p ―Bic tabar cu ya'aricob a pimob yejer u ts'urirob u winiquirob judío, u parar u nunquir David. Raji' Cristo a mac tuchi'ta'b ten C'uj? \v 42 Mʌ' ja wirej, u bʌjiri' David, caj u ts'ibtaj ich u ju'unin Salmos ich a uchben u t'ʌn C'ujo'. Caj ya'araj: \q1 Ic Jach Ts'ur C'uj, quij David, caj u ya'araj ti' in Jach Ts'ur: “Tar a cutar, quij C'uj, tin noj soc p'eri' quic reyinticob mac. \v 43 Soc p'eri' quic reyinticob mac hasta cu c'uchur tu q'uinin quin rʌc ch'ersic a mac a cu p'actiquech.” \m Baxuc caj ara'b ti' ic nunquir David ten C'uj. \p \v 44 Jesús caj u c'ataj ti'ob caj ya'araj: \p ―A je' u t'ʌn C'uj cu yesic to'on David caj u t'ʌnaj a Cristojo', in Jach Ts'ur, quij David. Rajen biquinin ca waquex u parar David a Cristojo' quire' wa raji' u Jach Ts'urir, quet ba'iri'? \s1 Jesús cu chich aric ti' u camsʌwinicob, qui' cʌnantej a bʌj ti' yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés \r (Mt. 23.1‑36; Mr. 12.38‑40; Lc. 11.37‑54) \p \v 45-46 Jesús cu tsicbar ti' u camsʌwinicob p'eri caj yubajob a pimo': \p ―Qui' cʌnantajex a bʌj soc mʌ' a cʌniquex yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés. Mʌ' ja wirej, yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés. Jach tsoy u noc' cu manob soc u tus turicob u rac'ob, jach no'job aro'. Qui' yorob yiricob baxucob. Jach qui' yorob yiricob u t'ʌnʌn ten u rac'ob tu cu naj bin u mʌnicob yo'och quire' cu yiricob tus no'job aro'. Baxuc cu tetic u cutanob tu cu cutar a jach no'jo' tu cu naj c'ujinticob C'uj. Baxuc tu cu qui'qui' janʌnob soc u tus irir jach no'job. \v 47 Mʌ' ja wirej. yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés cu tus aricob ti' a u quimenob u mam. Soc u tus ch'ic yatoch yejer u ba'tac cax yʌn tu yatoch. Jach ama'an u ts'ocar u t'ʌnicob C'uj soc u rac'ob cu tus tucricob cu qui' c'ujinticob C'uj. Jach manan cu bin ts'abʌr u muc'yajob ten C'uj quire' cu beticob aro' cax yerob u t'ʌn C'uj. Chen u jerob mac mʌ' neyaj cu bin muc'yajob. \c 21 \s1 Quire' Jesús cu yiric cu but'ic taq'uin tu cu naj c'ujinticob C'uj a quimen u mamo' \r (Mr. 12.41‑44) \p \v 1 Jesús caj u yiraj tan u but'icob u taq'uin a mac neyʌn u taq'uin tu cuchir tu cu naj but'icob u taq'uin tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Ra' taq'uin ti' carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj. \v 2 Caj u yiraj xan xquic a quimen u mamo' otsir caj u but'aj u majan taq'uin, ca'tur chʌc taq'uin a mʌ' coji'. \v 3 Caj ya'araj Jesús ti': \p ―Taj quin wac techex. A je' xquica' a quimen u mamo' cax otsir. Chen caj u but'aj ca'tur u chʌc taq'uin a mʌ' coji' chen ʌcʌtan tu wich C'uj co'oj caj u but'aj. Chen u rac'ob cax ya'ab caj u but'ajob chen ʌcʌtan tu wich C'uj mʌ' co'oji'. \v 4 A mac neyʌn u taq'uinob caj u but'ob u taq'uin tu nanij cu but'icob u taq'uin tu cuchir tu cu naj c'ujinticob C'uj. Quire' jach manan ya'ab caj u but'ob quire' jach manan t'aj u taq'uin chen ra' caj u but'ob quire' mʌ' u rʌc c'ʌnicobe' u taq'uin. Chen a xquico' a otsiro' caj u toc rʌc but'aj ti'o' u taq'uin cax mʌna' tu cu mʌnic yo'och. \s1 Jesús cu ya'aric bin u ca' juburob carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj \r (Mt. 24.1‑2; Mr. 13.1‑2) \p \v 5 Ti' yʌn mʌ' ya'ab mac caj ya'araj ti' Jesús: \p ―Ira wirej, jach tsoy tu ts'ʌpa'an u tunichir carem naj. Baxuc u tunichir ti' C'uj a ts'abij ten, mʌ' ya'ab u winiquirob judío, quire' cu sʌjticob C'uj. \p Chen Jesús caj u ya'araj ti'ob: \p \v 6 ―A ca wiriquex carem naj ca' bin c'uchuc tu q'uinin je' u rʌc jubsa' ten mac. Cu bin u rʌc pipich'inticob, mʌ' ju bin p'atʌr ca'tur ts'ʌpric. \s1 Jesús cu tsicbʌtic a ba' cu bin yesic ca' bin xuruc t'ʌn \r (Mt. 24.3‑28; Mr. 13.3‑23) \p \v 7 U camsʌwinicob caj u c'atob ti' Jesús: \p ―In wʌjcamsʌyʌjirech ―quij―, ber ca' bin jubuc a caj a wa'araj? Ba' cu bin u yesic to'on xan wa tabar u xur t'ʌn? \p \v 8 Jesús caj ya'araj ti'ob: \p ―Qui' cʌnantex a bʌj ―quij Jesús―, quire' je' u tar mac u tusiquechex. Mʌ' a quibiquex aro'. Quire' cu bin ya'aricob: “A teno' Cristojen, caj u tuchi'ten C'uj.” Tan ya'aric: “Tabar u xur t'ʌn.” Chen mʌ' ja yʌn sayʌrex tu pach. \v 9 Mʌ' ja ch'iquex sajquir ―quij Jesús―, wa tan a wu'yiquex tan u quinsicob u bʌj. Cax wa cu wu'yiquex bin u ca' quinsicob u bʌj. Raji' cu yʌnxchun u tar u quinsicob u bʌj chen mʌ' toy xuruc t'ʌni'. \p \v 10 Jesús caj u ya'araj ti'ob: \p ―Mʌ' toy c'uchuc tu q'uinin u xur t'ʌni' A je' u ru'umin tu cʌja'anob mac. Je' u ts'ictar mac ich u ru'umin tu cʌja'anob mac. Baxuc xan, mac ich u chan cajar. Bin u caj ts'ictarob yejer mac ich u jerob u chan cajarob. \v 11 Mʌ' toy xuruc t'ʌn, cax cu chen pec u ru'umin. Jach c'am cu pec tu cʌja'anob mac. Yʌn a ru'umin mʌ' u pec juntur u cajar u ru'umin tu cʌja'anob mac. Yʌn u ru'umin je' u pec u ru'umin tu cʌja'an mac. Yʌn u q'uinin cu bin yubicob wi'ij. An bic cu cʌnic u yajirir seb cu cʌnicob. Ra' cu bin u rʌc man tu cotor. Je' u ch'icob sajquir mac ca' bin yirob a ba' u ber ich ca'anan a ba' cu bin yesej C'uj. \p \v 12 ’Mʌ' c'uchuc tu q'uinin aro' cu bin chuquex a pach quire' caj a wacsajex ta wor ten ―quij Jesús―. Baxuc cu bin u c'ubiquechex yejer u ts'urirob tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Baxuc xan, quir u mʌquiquexob tu cu ma'cʌr winic. Ti' cu bin u chopʌytiquexob quir u bin u puriquechex ʌcʌtan rey yejer ich gobernador quir u taquiquex a jo'r. \v 13 Wa ra' u q'uinin cu beticob techex aro', ra' u q'uinin c'ucha'an a wor a waquex ti'ob u jach tsoyir u t'ʌn C'uj. \v 14 Mʌ' a tucriquex wa cu tar u chuquex a pach. Baxuc mʌ' a tucriquex ba' ca bin a wa'arex ti'ob. Mʌ' toy xiquex ʌcʌtan a mac a cu bin u ta'quic a jo'r. \v 15 A teno' ―quij Jesús―, je' in ts'ic techex a t'ʌnex quire' a ne'er a nuquiquex u t'ʌnob. Je' a nunquiquex ti' soc mʌ' c'ucha'an yor u pʌq'uiquex a pach a mac u p'ec yiriquechex. \v 16 Mʌ' chen a mac cu p'actiquechex cu bin u chuquiquex a pachex. A tet xan, yejer a nʌ', cax a bʌjob xan, cax a mac a u jach yajechex xan, cu bin u chuquiquex a pachex, tan u c'ubicob techex. Baxuc je' u quinsiquechex xan, mʌ' ya'abi' ich techex. \v 17 Quire' techex caj a wacsajex ta wor ten tu cotor mac cu bin u p'actiquechex. \v 18 Qui' cʌnex a je'ra'. Mʌ' ja wirej, a C'ujo' cu cʌnantic techex soc mʌna' ba' u ber techex, mʌ' ja bin satʌr turi' u tsotser a jo'r. \v 19 Je' u ts'abʌr techex a cuxtarex munt q'uin wa rajra' ca muc'tiquex a ba' cu tar techex tu cu chuquicob a pachex. \p \v 20 ’Quire' wa ca wiriquex yʌjquinsirob mac jach pim tan u bʌcristicob u cajar Jerusalén. A werex c'uchij tu q'uinin u rʌc jubsicob u cajar Jerusalén. \v 21 Barej ca wiriquex bʌcrisa'an u cajar Jerusalén. Arej ti' a mac ti' yʌn ich u ru'umin Judea ca' rʌc puts'ucob ich wits. Arej ti' a mac ti' yʌn ich u cajar Jerusalén ca' putsuc xan. Arej ti' a mac ti' yʌn ich tancab u cajar Jerusalén. Arej ti'ob mʌ' u puts'urob ich u cajar Jerusalén. \v 22 Ra'iri' u q'uinin c'uchij tu q'uinin u bo'oticob u bo'orir u si'pir ti' C'uj u winiquirob judío ich u cajar Jerusalén quire' baxuc caj u ya'araj tu ts'iba'an u t'ʌn C'uj. Rajen cu bin u nupsej. \v 23 Jach otsir a xquico', ra' u q'uinin jach na'aj. Baxuc xquic cu ts'ic u chu'ch u chan ti'ar. Mʌ' ja wirej, tu cotor mac a ti' yʌn tu ru'umin Judea, cu bin ts'abir u muc'yajob ten C'uj. Quire' ts'iquij a C'ujo' quire' caj u yiraj mʌ' quibob u t'ʌn. \v 24 Yʌn cu bin ch'ʌcbirob u car ten yʌjquinsirob winiquirob ich u winiquirob judío. Yʌn ya'ab xan cu bin purbirob ich u jer ru'umin quir u c'anʌn beyajob tu cu binob ich tu cotor u cajarob ich yoc'ocab u winiquirob judío. Ti' cu bin ts'urinbir u cajar Jerusalén ten a mʌ' u winiquirob judío hasta c'uchij tu q'uinin u ts'ocar u ts'urinticob u ts'urirob u ru'umob. \s1 Yʌn ba' cu bin yesej tabar u tar Jesús \r (Mt. 24.29‑35, 42‑44; Mr. 13.24‑37) \p \v 25 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: \p ―Ra' u q'uinin ca' bin ts'ocac u ts'urinticob a mʌ' u winiquirob judío. A ba' u ber ich ic yum, baxuc ich ic nʌ'. Baxuc ich a sabo', cu bin u jac'ʌr yor tu cotor mac. Mʌ' yerob mac ba' cu bin u beticob. Ca' bin yubejob u jum c'ac'nab, jach c'am yejer u yamin xan. Cu bin u ch'icob sajquirob. \v 26 Ra'iri' u q'uinin tu cotor mac a ti' yʌn ich yoc'ocab cu bin u ch'ic sajquirob ca' bin jac'ʌcob yorob. Quire' a ba' u ber ich yoc'ocab. Quire' a C'ujo' cu bin u rʌc siptic a sabo'. \v 27 Ra'iri' u q'uinin mac ti' yʌnob ich yoc'ocab cu bin yiricob in tar ich u muyarir ca' bin taquen yejer in muc' soc yer tu cotor mac jach no'jen a teno'. Quin bin in tar yejer jach manan u sasirir C'uj xan. A teno' baxuquenechexo'. \v 28 Barej u q'uinin cu yʌnxchun arayo' chichquintej a worex ―quij Jesús―, qui'quintex a worex quire' tabar u c'uchur tu q'uinin in ca' ur quir in ta'quiquechex ti' a c'aso'. \p \v 29 Jesús caj u camsaj baxuc a je'ra' caj ya'araj: \p ―C'aj techex ca' bin a wirex u che'er higuera yejer tu cotor che'. \v 30 Cu ts'ocar u joc'ar u mumun re', tabar u yocar yaxq'uin. \v 31 Baxuc xan, ca' bin a wirex a ba' u ber ich ic yum. Baxuc ich ic nʌ'. Baxuc ich a sabo', je' a werex c'uchij tu q'uinin u tar C'uj quir u reyinticob. \p \v 32 ’Taj quin wa'aric techex ―quij Jesús―, cu yʌn tar tu cotor ba' a caj in wa'araj techex. Mʌ' toy quimiquechex a mac cuxa'an baje'rer. \v 33 Je' u c'uchur tu q'uinin a ca'anano' cu bin ts'ocar baxuc cu bin ts'ocar u ru'umin. Chen in t'ʌn a caj in wa'araj techex a C'ujo' cu bin u nupsic. \p \v 34 ’Qui' cʌnantex a bʌj. Mʌ' a jen janʌnex, mʌ' ja wuq'uiquex quir a carchʌjʌrex. Mʌ' ja man a tucriquex bic tabar a jariquex a taq'uinex. Mʌ' ja wirej, quire' a mac a cu jen janʌn yejer a cu yuq'uic quir u carchʌjʌrob yejer mac a cu tucric u nejaric u taq'uin ca' bin taquen a teno' u q'uinin mʌ' tan u pajicob quir u bin ich ca'anan quire' seb quin bin ur. \v 35 Baxuc a mac mʌ' yerob C'uj ich yoc'ocab cu bin u jac'ʌr yorob ca' bin uruquen wa ra' u q'uinin mʌ' tan u pajicob in wur. Baxuc a bʌc'o' ca rejiquex mʌ' yer. \v 36 Chen techex rajra' ca cʌnantiquex a bʌj. Rajra' ca t'ʌniquex C'uj soc ca' bin c'uchuc tu q'uinin tabar u xur t'ʌn cu bin u yamtiquechex C'uj quir a muc'tiquex a ba' u ber techex. Soc a tarex ʌcʌtan tu yʌnen quire' a teno' baxuquenechexo'. \p \v 37 U burur q'uin Jesús caj u camsaj a pimo' ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Chen oq'uin rara' cu bin ich u jo'r p'uc wits u c'aba' Olivos. Ti' p'atij ich u jo'r wits. \v 38 A'ac'bir tu cotor mac cu binob ich tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío quir yubic u tsicbar Jesús. \c 22 \s1 Judas u c'at u c'ubic Jesús \r (Mt. 26.1‑5, 14‑16; Mr. 14.1‑2, 10‑11; Jn. 11.45‑53) \p \v 1 Tabar u c'uchur tu q'uinin u qui'qui' janʌnob u winiquirob judío ra' u q'uinin cu janticob yoch pan a mʌ' u sipe'. Pʌcha'an u c'aba' pascua quire' ra' u q'uinin caj u potmastaj yʌjt'ʌnir C'uj uch soc mʌ' u quimin chan xib chichin. \v 2 U ts'urirob sacerdote yejer yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés, u c'at u muc u chuquicob Jesús. Baxuc u c'atob quire' cu sʌjticob a pimob. Caj u cʌxtajob mac quir u c'ubic quinsbir Jesús. \p \v 3 A Judaso' caj u ts'urintaj quisin raji' pʌcha'an u c'aba' Iscariote, raji' turi' ich u doce u camsʌwinicob Jesús. \v 4 Judas caj u p'ʌtaj Jesús yejer u yet camsʌwinicob caj bin ich u jach ts'urirob sacerdote yejer u capitán policía caj pacran tsicbanʌjij yejerob soc yerob bic tabar cu c'ubic Jesús ti'ob. \v 5 Caj qui'jij yorob u jach ts'urirob sacerdote rajen caj u toc arob je' u boticob tu c'ubij Jesús ten Judas. \v 6 Judas caj ya'araj: \p ―Tsoy. \p Caj u yʌnxchun u chanber tucric u c'ubic Jesús ra' u q'uinin mʌ' ti' yʌn a pimo', soc mʌ' yerob wa bin u ca' chucbir Jesús. \s1 Jesús caj u tuchi'taj u camsʌwinicob quir u chanber chʌquicob yoch quir u qui'qui' janʌnob u q'uinin pascua \r (Mt. 26.17‑29; Mr. 14.12‑25; Jn. 13.21‑30; 1 Co. 11.23‑26) \p \v 7 Caj c'uchij tu q'uinin a cu janticob yoch pan a mʌ' u sipe'. Ra' u q'uinin xan cu quinsicob yʌrʌc' tʌmʌn yuc u chan ar soc u c'ʌ'otic bic C'uj caj u ta'caj u nunquir u winiquirob judío ich u ru'umin Egipto. \v 8 Rajen Jesús caj u tuchi'taj Pedro yejer Juan caj ya'araj ti'ob: \p ―Joq'uenex ca' a toc chʌquex ij cochex quir ij qui' janʌnex quir ij c'ʌ'otic u q'uinin pascua. \p \v 9 Robob caj ya'arob: \p ―Tub a c'at ic chʌquex? Arej to'on tuba? \p \v 10 Jesús caj ya'araj ti'ob: \p ―U'yex ba' quin waquex techex. Ca' bin oquechex ich u cajar, je' a wiriquex xib turiri', u c'ochmʌn u p'urir yoch ja'. Sayenex tu pach hasta ca wiric tu cu yocar tu yatoch a ca' ts'ap yatocho'. Quet a wocarex yejer. \v 11 Arej ti' mac yʌnin yatoch: “Ij cʌjcamsʌyʌjirex caj u ya'araj tenob ca' in c'atejob a watoch junxot' soc p'eri' quin janʌnob yejer in camsawinic quir in c'ʌ'oticob u q'uinin pascua.” \v 12 A mac yʌnin yatoch ―quij Jesús―, je' u yestic techex junxot' yatoch tu ca' ts'ap, toc yʌn u pojche'ir tu cu janʌn. Toc yʌn u cutan xan. Ti taro' ca chʌquiquex ij cochex. \p \v 13 Caj binob u camsʌwinicob Jesús caj yirob an ten bic Jesús caj u ya'araj ti'ob, caj u chʌcob yo'och quir u qui' janʌnob quir u c'ʌ'oticob u q'uinin pascua. \p \v 14 Caj c'uchij tu q'uinin u janticob yoch u q'uinin pascua caj curaj Jesús baxuc u camsʌwinicob. \v 15 Jesús caj u ya'araj ti' u camsʌwinicob: \p ―Caj in jach pachtaj in jantej yoch tu q'uinin pascua yejerechex. Mʌ' toy muc'yajnʌquen. \v 16 Quin wac techex ca' bin ts'ocac in jantic a je'ra'. Mʌ' jin yʌn yʌn ca' jantic hasta ca' bin c'uchuc tu q'uinin cu reyinticob C'uj. A ra' u q'uinino' quin ca' jantic. \p \v 17 Caj ts'a'b ti' Jesús u c'ab uva ich ruch caj u pe'aj. Caj u ya'araj ti' C'uj: \p ―Bayo' C'uj. \p Caj ts'oc ya'aric aro' caj u ts'aj ti' u camsʌwinicob, caj ya'araj ti'ob: \p ―Ca' ca' xot' a wuq'uiquex. \v 18 Quin wac techex tin toc uc'aj a je'ra'. Mʌ' in yʌn yʌn uq'uej hasta ca' bin c'uchuc tu q'uinin u reyinticob C'uj. Je' in ca' uq'uique'. \p \v 19 Caj u chuca yoch pan caj u mʌchaj caj u ya'araj: \p ―Bayo' C'uj. \p Caj ts'oc ya'aric aro' caj u xat'aj caj u jʌsej ti'ob u camsʌwinicob. Caj u ya'araj ti'ob: \p ―A je' a woch pana', raji' in winquirir quir in c'ubʌr techex soc in quinsa'. Baxuc yʌn a jantiquex soc a c'ʌ'otiquex u q'uinin tu quimen. \p \v 20 Caj ts'oc u rʌc janʌnob yoch u q'uinin pascua ca' u pe'aj a rucho' xan caj ya'araj ti'ob: \p ―Tucrex a je'ra' u c'ab uva, raji' in q'uiq'uer. Irej bin u ca' joc'ar in q'uiq'uir tu quin quinsa', u bo'orir a si'pirirex. Soc toc ric'ben an ten bic caj in toc araj techex. Mʌ' ja wirej, u t'ʌn Moisés ruc'sabij soc yʌn u jer ric'ben a jach manan tsoy. \p \v 21 Caj ya'araj Jesús: \p ―Taj quin wac techex a mac cu bin u c'ubiquene' p'eri' cu janʌn yejero'on baje'rer. Raji' cu bin u c'ubiquen ti' mac quir in quinsa'. \v 22 A teno', yʌn in quinsa' a teno', baxuquenechexo'. An ten bic caj u toc araj C'uj uch. Chen jach otsir a mac a cu c'ubiquen. \p \v 23 Caj u yʌnxchun u pacran c'aticob u camsʌwinicob Jesús. Caj ya'arajob mac cu bin c'ubic Jesús. \s1 Jesús cu camsic a mac jach no'j ʌcʌtan tu wich C'uj \p \v 24 U camsʌwinicob caj u pacran ts'ictarob soc yiricob a mac jach no'j ich u rac'ob. \v 25 Jesús caj ya'araj ti'ob: \p ―Ich yoc'ocab a reyo' ti' jujuntur u ru'umin, cu ts'urintic u winiquirob. U c'at u winiquirob ca' ya'arejob ti' ca' yamtac a reyo'. Baxuc u ca' ts'urir u c'at yubejob xan. \v 26 Aro' mʌ' baxuc ca betiquex. A mac jach no'j ich techex, arej mʌ' u pachtej yubej ya'ara' jach no'jech ten u rac'ob. Wa ca wocar techex a ts'urintic tu cu c'ujintic C'uj toc yʌn a yamtiquex a rac'ob. \v 27 Qui' tucrex a ba' quin wac techex. Mac jach no'je', wa ra' cu janʌn ich u pojche'ir u janʌn? Wa ra' jach no'j a cu beyaj ti'? Mʌ' ja wirej, a mac a cu cutar tu pojche'ir u janʌn, raji' jach no'j. Chen a teno' cax a ts'urirenex ti' yʌnen ich techex quir in beyaj techex. \p \v 28 Jesús caj u ya'araj ti' u camsʌwinicob: \p ―Techex rajra' ti' yʌnechex tu yʌnen mʌ' ja p'ʌtenexi' p'eri' quic muc'tiquex a ba' cu tar to'onex uch. \v 29 An ten bic in Tet C'uj caj u teten quir in reyintic. Baxuc techex in tetiquechex quir a wocarex a reyintiquex. \v 30 Baxuc quin tetic techex soc p'eri' quic janʌnex. Baxuc p'eri' ij cuc'urex tu pojche'ir ca' bin c'uchuc tu q'uinin in reyintic. Quin bin in wacsiquechex a reyintiquex a wet winiquirob judío a doce u yo'nen u winiquirob Israel. \s1 Jesús caj ya'araj ti' Pedro: Je' a wa'aric mʌ' a c'ʌ'oreni' \r (Mt. 26.31‑35; Mr. 14.27‑31; Jn. 13.36‑38) \p \v 31 Jesús caj ya'araj ti' Pedro: \p ―Wa mac cu chachtic yo'och cu p'atʌr u bʌq'uer chen u soro' cu puric. Baxuquech Simón ―quen―, a quisino' caj u c'ataj ti' C'uj quir u tumtic a wor soc yiric wa taj caj a wacsaj ta wor. \v 32 Chen a teno' caj in t'ʌnaj C'uj ti' tech soc mʌ' a p'ʌtic a wacsic ta wor ten. Ca' bin ts'ocac a c'axic a wor toc chichquintej yor a wet camsʌwinicob a te' yʌna'. \p \v 33 Pedro caj ya'araj: \p ―Jaj Ts'urir ―quij―, tin toc ch'uctic in bin yejerech tu cu ma'cʌr winic cax quet ij quimin. \p \v 34 Jesús caj ya'araj ti' Pedro: \p ―Taj quin wa'aric tech. Mʌ' toy c'ʌynʌc cax baje'rer ac'bir. Mʌna' u nup ca bin a wa'aric mʌ' a c'ʌ'oreni'. Cu ts'ocor a wac mʌ' a c'ʌ'oreni' cu bin u c'ay cax. \s1 Jesús caj ya'araj: Tabar u q'uinin in muc'yaj \p \v 35 Jesús caj u c'ataj ti' u camsʌwinicob: \p ―Caj in tuchi'techex ca'ch quir a tsec'tiquex in t'ʌn. Cax mʌna' a chimex. Cax mʌna' a taq'uinex cax mʌna' a xanabex. Yʌn wa ba' a c'atex ca'ch? \p U camsʌwinicob caj u nuncajob: \p ―Mʌna' ba' in c'atob. \p \v 36 Jesús caj ya'araj ti'ob: \p ―Chen baje'rer, wa yʌn a taq'uinex toc ch'a'ex. Baxuc wa yʌn a chimex toc ch'a'ex. Wa mʌna' techex a mascab canex u ca' yarir a noc' quir a mʌnic turiri' a mascab. \v 37 Mʌ' ja wirej ―quij Jesús―, ti' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj uch, caj ya'araj: “A winiquirob caj ya'araj chen c'as a ray xibo'.” Aro' ―quij Jesús―, quin wac techex. Yʌn in nupsej quire' tabar in quinsa'. \p \v 38 Caj ya'arob u camsʌwinic: \p ―Jaj Ts'urir ―quij―, a je' mascaba' ca'tura'. \p Jesús caj ya'araj ti'ob: \p ―Ti' ti' a mascabex. \s1 Jesús cu t'ʌnic C'uj ich u p'uc witsir u c'aba' Olivos \r (Mt. 26.36‑46; Mr. 14.32‑42) \p \v 39 Jesús caj joc' ich u cajar caj binij an ten bic nanij u bin ich u p'uc witsir u c'aba' Olivos. Yet binac u camsʌwinicob. \v 40 Caj c'uchij tu nanij u bin, caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: \p ―T'ʌnex C'uj soc mʌ' u cha'ba' u tar tumbir a worex. \p \v 41 Jesús caj joc' nanach an ten bic mun nachir cu rubur tunich a cu ch'inin ten mac. Caj xonrʌj quir u t'ʌnic C'uj. \v 42 Jesús caj ya'araj: \p ―In Tetech C'uj ―quij―, wa ra' cu qui'quintic a wor quir a ts'icten a ba' in c'at, ruc'sej a je' muc'yaja' a cu bin tar ten. Wa ra' a c'at ca' muc'yajnʌquen je' in muc'yaje' quire' in c'at in betic a ba' a c'at tech. \p \v 43 Caj tar turiri' yʌjmasir u t'ʌn C'uj ich Jesús quir u ts'abʌr u muc' ti'. \v 44 Caj jach muc'yajnʌjij Jesús caj u yʌnxchun u muc'yaj jach manan tu cu t'ʌnic C'uj. Tan u jach chichquintic u t'ʌnic C'uj hasta cu q'uicab. U q'uicabe' irej u q'uiq'uer cu ch'ojar ich ru'um. Jach carem u ch'ojar. \p \v 45 Caj riq'uij tub xonrʌj tu cu t'ʌnic C'uj. Caj bin ich u camsʌwinicob caj yiraj tan u wenʌnob quire' mʌ' qui' yorobi'. \v 46 Jesús caj ya'araj ti'ob: \p ―Mʌ' a yʌn wenʌnex. Ca' a ch'ictarex soc a yʌn t'ʌniquex C'uj soc mʌ' u cha'bʌr u tar tumbir a worex. \s1 Chuc Jesús \r (Mt. 26.47‑56; Mr. 14.43‑50; Jn. 18.2‑11) \p \v 47 Ti' toy cu tsicbar Jesús. Caj c'uchob a pimob quire' pay ten Judas. Raji' turiri' ich camsʌwinicob a docejo'. Caj u nʌts' u bʌj Judas quir u ts'uts'ic u p'uc Jesús. \v 48 Caj ya'araj Jesús ti' Judas: \p ―Tan wa ja ts'uts'ic in p'uc quir a c'ubiquen ti' a mac a cu p'actiquenob? A teno' baxuquenechexo' C'uj. \p \v 49 U camsʌwinicob a ti' yʌn yicnan Jesús caj u yirob ba' u ber ti', caj u ya'arob ti' Jesús: \p ―Arej to'on Jaj Ts'urir ca' ts'icaco'on yejerob ca' ic ch'ʌquej u car yejer mascab. \p \v 50 Turiri' u camsʌwinicob caj u ch'ʌcaj u xiquin, raji' u c'urew u jach ts'urir sacerdote. Caj u rac ch'ʌctaj u xiquin, tu noj. \v 51 Jesús caj ya'araj ti': \p ―Tsire'ej, mʌ' a ch'ʌquiquex. \p Jesús caj u tʌra u xiquin u c'urew u jach ts'urir sacerdote caj jawij u xiquin tu ch'aquij. \v 52 Jesús caj ya'araj ti'ob u jach ts'urirob sacerdote yejer u yʌjt'ʌnin policía ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío, yejer u jach ts'urirob u cajar u winiquirob judío. Quire' tarob u chuquejob Jesús. Caj ya'araj Jesús: \p ―Tarechex a chuquiquenex yejer a mascabex yejer che'. Irej wa yʌja'crʌyʌjiren ba', ca chuquiquenex. \v 53 Rajra' ti' yʌnen ich carem naj uch. Tan in camsicob, chen mʌ' ta chuquenex. Chen tarechex a chuquenex quire' c'uchij tin q'uin. An ten bic C'uj caj ya'araj uch. C'uchij tin q'uin xan, quire' baxuc u c'at a quisino' a mac a cu ts'urintic a mac a cu man ich yac'birir quire' ra' u si'pirob. \s1 Pedro cu ya'aric mʌ' u c'ʌ'otic Jesús \r (Mt. 26.57‑58, 69‑75; Mr. 14.53‑54, 66‑72; Jn. 18.12‑18, 25‑27) \p \v 54 Caj u chucob Jesús caj u mʌchob u c'ʌb caj binob u purej ich yatoch u jach ts'urir sacerdote. Chen Pedro caj tar tu pach Jesús chen nach cu xur. \v 55 Caj c'uchob caj ocob tu re'a'an u chi' naj. Ti' tu t'ʌbaj u q'uich chumuc. Caj curajob tu q'uich. P'eri' yejer Pedro. \v 56 Ti' yʌn xquic u c'urew u jach ts'urir sacerdote caj irir Pedro ti' cura'an q'uich ich chi' c'ac'. Caj u qui' pʌctaj caj u ya'araj ti' a mac ti' yʌnob: \p ―A je' xiba' u yet man Jesús uch. \p \v 57 Pedro caj ya'araj: \p ―Xquic ―quen―, mʌ' in c'ʌ'ormʌni'. \p \v 58 Sasam caj irir Pedro ten u jer caj ara'b ten xib ti' Pedro: \p ―A techo' ―quij―, caj a chaj nupintej Jesús ca'ch, ti' yʌnech yejer Jesús uch. \p Chen Pedro caj ya'araj ti' xib: \p ―Mʌ' teni'. \p \v 59 Caj manij turiri' hora caj c'uch u jer xib caj chich ara'b ti' u rac'ob: \p ―Taj a je' xiba' ti' yʌn ich Jesús uch. Quire' ti' u tar ich u ru'umin Galilea quire' baxuc u t'ʌnobob. \p \v 60 Chen Pedro caj ya'araj ti' xib: \p ―Mʌ' in wer mac a ca wa'arico'. \p Ti' toy cu tsicbar Pedro, seb caj c'aynʌj cax. \v 61 A Jaj Ts'uro' caj u sut u bʌj u pʌcaj Pedro. Pedro caj c'aj ti' a ba' ara'b ti' ten Jesús ca'ch. An bic caj ya'araj Jesús: “Mʌ' toy c'aynʌc a caxo' mʌna' u nup ca bin a wac mʌ' a c'ʌ'oreni'.” \v 62 Caj joc' Pedro ich yatoch u jach ts'urir sacerdote caj chich oc'nʌjij quire' tucur u ca'. \s1 P'asta'b Jesús jats' xan \r (Mt. 26.67‑68; Mr. 14.65) \p \v 63 A policíajo' a cu beyajob ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj a ju chucmʌnob Jesús caj u yʌnxchun u p'asticob Jesús tan u jʌts'icob xan. \v 64 Robob tu pixob u wich Jesús caj u raxob caj u ya'arob ti': \p ―Quire' yʌjtseq'uirech u t'ʌn C'uj, arej tenob mac tu raxech? \p \v 65 Caj ya'arob ya'ab ba' tu cu p'asticob Jesús. \s1 Tu cotorob u ts'urirob u winiquirob judío cu ta'quicob u jo'r Jesús \r (Mt. 26.59‑66; Mr. 14.55‑64; Jn. 18.19‑24) \p \v 66 Caj sasij caj u much'quintajob u bʌj u ts'urirob u winiquirob judío. Quet baxucob u ts'urirob sacerdote yejer yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés. Caj u much'quintajob u bʌj quir u ta'quicob u jo'r Jesús. Robob caj u pʌyob ca' tac Jesús. Caj c'uchij Jesús caj u c'atob ti' Jesús: \p \v 67 ―Wa Cristojech caj u tuchi'tech C'uj, arej tenob? \p Chen Jesús caj u nuncaj ti'ob, caj ya'araj: \p ―Wa quin wa'aric Cristojen caj u tuchi'ten C'uj, mʌ' ja bin a wacsiquex ta worex ten. \v 68 Wa quin c'atiquex techex ba', mʌ' a bin a nunquiquex ten. \v 69 Ca' bin ts'ocac in riq'uir tin quimirir ti' quin bin in cutar tu noj C'uj soc ten cu bin u ts'urintiquen tu cotor mac. P'eri' quin ts'urintic yejer C'uj a caj u tuchi'tajen C'uj. \p \v 70 Tu cotor u ts'urirob u winiquirob judío caj u c'atajob: \p ―Arej tenob wa ju jach pararech C'uj? \p Jesús caj u nuncaj ti'ob: \p ―An ten bic caj a wa'arex sam, raji'en. \p \v 71 Caj ya'arob: \p ―Ba' wir u jer yʌjta'quic u jo'r. Tic toc u'yaj. Poch' u ca' quire' u bʌjiri' caj u ya'araj. \c 23 \s1 Ti' cu bin Jesús ʌcʌtan Pilato \r (Mt. 27.1‑2, 11‑14; Mr. 15.1‑5; Jn. 18.28‑38) \p \v 1 P'eri' caj rʌc ric'ob caj binob purej Jesús ʌcʌtan Pilato. \v 2 U ts'urirob u winiquirob judío caj u yʌnxchun u ta'quicob u jo'r Jesús caj ya'arajob: \p ―Ts'oc in wiricob soc u quinsa' Jesús. Mʌ' ja wirej, caj u p'usaj yorob u winiquirob judío. Quire' cu ya'aric: “Mʌ' tsoy a bo'otiquex u taq'uin a ru'umex ti' u rey César.” Baxuc xan, u bʌjiri' cu ya'aric: “Cristojen, a caj u tuchi'ten C'uj quir u reyintiquen mac.” \p \v 3 Pilato, caj u c'ata' ti': \p ―Arej ten wa ju reyech u winiquirob judío? \p Jesús caj u nuncaj ti': \p ―An ten bic tech caj a wa'araj sam, raji'en. \p \v 4 Pilato caj u ya'araj ti' u jach ts'urirob sacerdote yejer a pimob caj u much'quintob u bʌj: \p ―Mʌ' jin wiraj u si'pir a je' xiba'. \p \v 5 Caj u p'encʌch arob ba' u winiquirob judío: \p ―Caj u jach p'usaj yorob u winiquirob judío tu cu camsic ti'ob. Caj u yʌnxchun u camsic ich u ru'umin Galilea. Baxuc ich tu cotor u cajar Judea hasta c'uchij tera' xan. \s1 Ti' yʌn Jesús ʌcʌtan Herodes \p \v 6 Pilato caj yubaj a ba' caj u ya'arajob yʌjta'quirob u jo'r Jesús. Caj u c'ataj ti'ob: \p ―Ti' wa ju tar a je' xiba' ich u ru'umin Galilea? \p \v 7 Caj u yuba ya'ara' ti' u tar ich u ru'umin Galilea. Caj ya'araj ca' xic purbir Jesús ich Herodes quir u ta'quicob u jo'r. Quire' raji' gobernador ich u ru'umin Galilea. Quire' ti' c'uchij Herodes ich u cajar Jerusalén. \v 8 Caj c'uchij Jesús ich Herodes, jach qui' yor Herodes quire' uch u chen c'at yiric Jesús quire' cu pachtic yirej ca' esac ti' carem beyaj Herodes. Quire' cu yubic u tsibʌticob a pimob a ba' cu betic Jesús. \v 9 Cax ya'ab ba' caj u c'ataj Herodes ti' Jesús. Mʌ' baj c'ʌs nunca'b ti'. \v 10 U jach ts'urirob sacerdote yejer yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés caj tarob ch'ictarob ʌcʌtan Herodes quir u ta'quicob u jo'r Jesús. C'am u t'ʌnob. \v 11 Herodes, caj u p'astaj Jesús yejer tu cotor u ts'urirob soldadojo' caj u chejtajob ti'. Caj u tʌcajob u noc' a tsoyo' soc irej rey. Caj ts'oc u tʌquicob u noc' caj wʌc'ʌs tuchi'ta'b Jesús ich Pilato. \v 12 Ra'iri' u q'uinin Pilato yejer Herodes caj u yajquintajob u bʌj quire' a ucho' cu p'acticob u bʌj. \s1 Pilato cu ya'aric: Jesús yʌn u quimin \r (Mt. 27.15‑26; Mr. 15.6‑15; Jn. 18.39―19.16) \p \v 13 Pilato caj u much'quintaj u jach ts'urirob sacerdote yejer u jach ts'urirob u cajar u winiquirob judío yejer a pimob. Tu cu ta'quicob u jo'r Jesús uch. \v 14 Pilato caj u ya'araj ti'ob: \p ―Tarex a puric a je' xiba' ʌcʌtan ten. Caj a wa'arajex caj u p'usaj yor u winiquirob judío. Caj ts'oc in cʌxtic in wirej wa yʌn u si'pir, mʌ' tin wiraj u si'pir turiri' a ca ta'quiquex u jo'r. \v 15 A mʌ' Herodeso' caj u yiraj u si'pir xan. Rajen caj u wʌc'ʌs tuchi'taj to'onex. Mʌna' ba' caj u betaj quir u quinsa'. \v 16 Baje'rer quin bin in wac u jʌts'ob u pach. Cu ts'ocar u jats'ʌr ca' sipac ca' xic Jesús. \p \v 17 Caj ya'araj baxuco' quire' nanij u sipic mac Herodes, rajra' cu c'uchur tu q'uinin u qui'qui' janʌn, ra' u q'uinin pascua. \v 18 Chen tu cotor mac caj u c'amquintajob u t'ʌn, caj ya'arajob: \p ―Quinsej a ra xibo'. Ij c'at ca' a siptej Barrabás. \p \v 19 A je' Barrabása' caj chuquij caj maquij tu cu ma'cʌr winic uch quire' caj u p'usaj yorob mac ich u cajar quir u joc'sicob u ts'urir u cajar. Bayiri' caj u quinsaj mac xan. \v 20 Pilato u c'at u siptic ca' xic Jesús, rajen tu ca' t'ʌnaj a pimo'. \v 21 A pimo' caj u ca' purajob u t'ʌn. C'am caj ya'arob: \p ―Sinej ich cruz. \p Ca' ten caj u ca' arob: \p ―Sinej ich cruz ―quij. \p \v 22 Mʌna' u nup u tenin caj ya'araj Pilato: \p ―Biquinin yʌn in sinic ich cruz? Arex ten ba' c'asir caj u betaj? A teno' mʌ' jin wiraj u si'pir quir u quinsa'. Rajen quin bin in wa'aric u jats'ʌr u pach. Cu ts'ocar u jats'ʌr u pach, cu chabʌr ca' xic. \p \v 23 Chen a pimo' caj u ts'ʌraj u pach Pilato, caj u chich araj ti' Pilato: \p ―Sinej ich cruz. \p Quire' c'am yawʌt t'ʌnob. \v 24 Pilato caj u quibaj u t'ʌn. Rajen Pilato caj u ya'araj ca' quinsac Jesús soc u betic a ba' u c'atob u winiquirob judío. \v 25 Pilato caj u siptaj Barrabás, a mac chuca'an uch cax ra' caj u p'usaj yorob u rac'ob quir u joc'sicob u ts'urir u cajar cax caj u quinsaj mac. Chen Jesús caj u c'ubaj ca' quinsa' ten u soldado quire' baxuc u c'at u winiquirob judío. \s1 A soldadojo' u winiquirob romano, raji'ob caj u bʌjajob Jesús ich cruz \r (Mt. 27.32‑44; Mr. 15.21‑32; Jn. 19.17‑27) \p \v 26 U soldado u winiquirob romano, caj u joc'sajob Jesús quir u quinsicob. Caj u chucob turiri' xib u c'aba' Simón. Ti' u tar caj urij tancab tu cajar. Ti' u tar uch ich u cajar Cirene uch. Caj ts'ar u pach u c'ochej u cruz Jesús. Pachir u bin a Simóno'. Jesús pʌyber. \p \v 27 Baxuc xan, ya'ab mac caj binob tu pach Jesús. Ti' yʌn xquic ich a pimob a cu tarob tu pach Jesús. Awʌt oc'ar u ca'ob quire' cu tucricob Jesús. \v 28 Jesús caj u sut u bʌj u pʌctic u pach quir u t'ʌnic a xquico': \p ―A techexo' u xquiquirechex u cajar Jerusalén. Mʌ' a wac'tiquenex. Ca' a wactex a wʌc'ʌs bʌjiri'ex yejer a pararex. \v 29 Taj quin wac techex je' u c'uchur tu q'uinin cu bin ya'aric mac: “Jach tsoy a xquico' a mʌ' pararnʌjij. Quire' mʌ' c'ucha'an yor ti'. Bayiri' a mʌ' tu rochaj u parar. Bayiri' jach tsoy a xquico' a mʌna' u chan och quir u ts'ic chu'ch.” \v 30 Ra'iri' u q'uinin cu bin u chich aric ca' quimic, irej a cu ya'aricob mac. Ca' rubuc a witso' ich yoc'orob ca' maxʌcob. Bayiri' cu t'ʌnicob p'uc witso' ca' mucucob, ten p'uc wits. \v 31 Wa cu quinsiquenob cax mʌna' in si'pir chen jach manan cu bin u muc'yajob ich u winiquirob judío quire' c'as caj u betajob. \p \v 32 Caj bin purbir Jesús quir u quinsa', yet binacob ca'tur xib a cu yacrʌ ba' quir u quinsa'ob xan. \v 33 Caj rʌc c'uchob tu pʌcha'an u c'aba' u baquer u jo'r mac quire' a ru'umo' irej u baquer u jo'r mac. Ti' caj u bʌjob ich cruz, Jesús a baxuc a cu yacrʌ ba' ca'turo' caj sinob ich u cruzob. Turi' tu noj Jesús, turi' tu ts'ic Jesús. \v 34 Jesús caj ya'araj ti' C'uj wa ber tan u bajarob ich cruz: \p ―In Tetech ―quij―, jawse u si'pirob a mac a cu p'actiquenob quire' mʌ' yerob ba' cu beticob ten ―quij Jesús. \p U soldado u winiquirob romano caj u jʌsob u noc' Jesús caj u yʌrʌc'tajob chan tunich quir yiric mac cu bin u ch'ic u noc' Jesús, baxuc nanij u beticob uch. \v 35 Tarob ya'ab mac quir u chen pʌcticob u quimin Jesús. U ts'urirob u winiquirob judío caj u yuts'ajob u ni' quire' tan u p'asticob Jesús, caj ya'arob: \p ―U jer caj u tacaj; chen u bʌjiri' mʌ' tu tacaj u bʌj, wa jach jaj a Cristojo', a tuchi'ta'b ten C'uj quir u taquic tu cotor mac ca' u wʌc'ʌs tac u bʌj xan. \p \v 36 U soldado u winiquirob romano, caj u chejtajob Jesús quire' caj nʌts'ob u bʌj ich Jesús caj u ts'ajob ti' Jesús u c'ab uva a pʌje' ca' u yuq'uej. \v 37 Caj ya'arob ti': \p ―Wa ju jach u reyech u winiquirob judío, toc tac a bʌj baje'rer. \p \v 38 Ti' ts'iba'an a je' t'ʌna' ich c'ʌs chumuc u cruz u jo'r Jesús soc yer biquinin sinij ich cruz. Caj ts'ibta'b: “A je' xiba' u rey u winiquirob judío.” \p \v 39 Turiri' cu yacrʌ ba' ti' sina'an ich Jesús caj u p'astaj Jesús tan ya'aric: \p ―Wa jach taj Cristojech toc tac a bʌj yejerenob baje'rer. \p \v 40 Chen u jer u yet bʌja'an Jesús caj u q'ueyaj u yet acrʌ ba' caj ya'araj ti': \p ―Mʌ' tan a ch'ic sajʌquir ti' C'uj. Mʌ' wa quet caj bʌjo'on yejer Jesús quir ij quimin xan? \v 41 A to'ono' ―quij ya'ara' ti'―, taj caj u tacaj ic jo'rob, rajen tan ic jach muc'yaj quire' ra' u bo'orir ic si'pir. Chen a je' xiba' mʌna' ba' caj u betaj quir u quinsa'. \p \v 42 Caj ya'araj ti' Jesús: \p ―Jesús ―quij―, chan c'ʌ'ote ten ca' bin c'uchech tu ca reyintic. \p \v 43 Jesús caj ya'araj ti': \p ―Taj quin wa'aric tech baje'rer ti' yʌnech yejeren ich C'uj. \s1 Caj quimij Jesús \r (Mt. 27.45‑56; Mr. 15.33‑41; Jn. 19.28‑30) \p \v 44 Caj c'uchij c'ac'chunq'uin caj ac'ʌ'chʌjij ich tu cotor ru'umin. Hasta las tres caj sasichʌjij. \v 45 Ti' toy ac'bir ic yum caj jatij u noq'uir tub t'ina'an ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Rajen jat chumuc u noq'uir tub t'ina'an quire' caj u yesaj to'on bic tabar ic bin ʌcʌtan C'uj. Mʌ' ja wirej, a ucho' mʌ' c'ucha'an yor mac u je'ic u noq'uir quir u yocar ʌcʌtan C'uj tu cu ya'aricob ti' yʌn C'uj. Chen raji' cu yocar a ucho' u jach ts'urir sacerdote. Teni' cu yocar turiri' yaxq'uin. \v 46 Ra'iri' u q'uinin caj quimij Jesús caj jat u noq'uir ti' t'ina'an. C'am caj awʌtnʌjij Jesús caj ya'araj: \p ―In Tet C'uj ―quij―, tan in ts'ic tech in pixam quir a cʌnantic. \p Caj ts'oc ya'aric caj quimij. \p \v 47 A yʌjt'ʌnino' cien soldado u winiquirob romano, caj yiraj ba' u ber ti' Jesús caj u c'ujintaj C'uj caj ya'araj: \p ―Jach jaj a je' xiba' mʌna' u si'pir toc taj yor. \p \v 48 Ya'ab mac caj tarob uch quir yiricob u quinsa'r Jesús. Caj ts'oc yiricob ba' u ber caj sutnʌjob tu yatochob. Caj u pʌxajob u semob quire' tan yesicob tucur u ca'ob quire' baxuc nanij u beticob u winiquirob judío. \v 49 Tu cotor mac a yet manob Jesús uch. Baxuc yejer a xquicob a tarob tu pach Jesús ich u cajar Galilea. Caj yirob ba' u ber ti' Jesús nanach chica'anob caj yirob Jesús. \s1 Caj chaquinta'b u baquer Jesús ich japnin tunich \r (Mt. 27.57‑61; Mr. 15.42‑47; Jn. 19.38‑42) \p \v 50 Ti' yʌn ca'ch turiri' xib, ti' u tar ich u cajar Arimatea, ra' u wa'an u ru'umin Judea. José u c'aba'. Raji' turiri' u ts'urir u winiquirob judío. Jach tsoy yor José, José cu quibic a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés. \v 51 Mʌ' ja wirej, a Joséjo', tan u pajic u q'uinin cu tuchi'tic mac C'uj quir u reyinticob u winiquirob judío. Raji' cu pajic José. A Joséjo', mʌ' quet yor u c'ubic quinsbir Jesús yejer u yet jach ts'urirob u winiquirob judío. \v 52 Caj bin José ich Pilato quir u c'atic u baquer Jesús. \v 53 Pilato caj u ts'aj u baquer Jesús ti' José quir u but'ic u baquer ich japnin tunich José, cu ya'araj ti' mac: \p ―Ensej u baquer Jesús. \p Caj ts'oc u yensa' caj u tapaj yejer sʌc noc', lino u c'aba' u noq'uir, jach co'oj aro'. Caj bin u but'ej ich japnin tunich tu ric'ben, mʌna' mac u but'mʌni'. \v 54 Ba' u ber ti' Jesús. Ra' u q'uinin cu chʌquic yoch quir u qui'qui' janʌnob u q'uinin pascua. Raji' tabar u c'uchur tu q'uinin quir u jesicob u bʌj u winiquirob judío. \p \v 55 A xquico' a tarob ich u pach Jesús caj ruq'uij ich u ru'umin Galilea caj binob tu pach José soc u yiricob u but'ur u baquer Jesús ich japnin tunich. \v 56 A xquico' caj ts'oc yiricob u but'ur u baquer Jesús. Caj urob ich yatoch ich u cajar Jerusalén. Caj u mʌnob a qui' u boque' soc u cho'icob ich u baquer Jesús. Raji' u ts'ac mirra u c'aba' yejer u ts'ac aloe u c'aba' quire' nanij u winiquir judío, u cho'ic ich u baquer a mac quimeno'. A xquico' caj u jesajob u bʌj ti' u beyaj. Quire' ra' u q'uinin tu cu jesicob u bʌj u winiquirob judío. An ten bic cu ya'aric tu ts'iba'an u t'ʌn Moisés. \c 24 \s1 Riq'uij Jesús tu quimen \r (Mt. 28.1‑10; Mr. 16.1‑8; Jn. 20.1‑10) \p \v 1 U q'uinin u yʌnxchun semana, jach a'ac'bir a xquico' caj wʌc'ʌs binob tu but' u baquer Jesús. Caj u cuchob a qui' u boque a caj u mʌnajob. \v 2 Caj c'uchob a xquico' caj yirob toc bʌc'ʌsa'an u tunichir u mac u jor tu but'ij Jesús. \v 3 Caj ocob tu japnin tunich tu but'ij Jesús. Chen mʌ' caj u yirob u baquer. \v 4 A xquico' xaca'an u tucurob quire' yirob mʌna' u baquer Jesús. Seb caj yirob ti' yʌn ca'tur xib tu ch'ica'anob xquic. U buquimʌnob u noc' jach sʌc t'inen. \v 5 A xquico' caj chinrajob u jo'r quire' sajʌcob. A xibo' caj ya'araj ti'ob: \p ―Ca tarechex a cʌxtex tu but' u baquer Jesús? \v 6 Mʌ' ti' yʌn a tera' baje'rer quire' riq'uij tu quimen, cuxa'an baje'rer. Mʌ' wa c'ajtechex ba' caj u ya'araj techex uch. Ti' toy yʌnechex ich u ru'umin Galilea. \v 7 C'ajtechex caj ya'araj: “Yʌn in quinsa'r, a teno', quij Jesús, quire' caj u tuchi'ten C'uj a baxuquechexo'. A mac jach c'aso', raji' cu bin u bʌjiquenob ich cruz. Ca' bin ts'ocac in quinsa' quin bin in riq'uir, mʌna' u nup u q'uinin.” Baxuc caj ya'araj Jesús uch. \p \v 8 A xquico' caj u c'ʌ'otajob u t'ʌn Jesús uch. \v 9 Caj urob tu bin yirob tu but' u baquer Jesús caj binob ich a oncejo' u camsʌwinicob Jesús. Baxuc ti' yʌnob a yet manob Jesús uche'. Caj u ya'arob ti' a ba' caj u yirob yejer a ba' caj u yubob. \v 10 A xquico' a mac binob ca'ch quir ya'aricob ti' u camsʌwinicob cuxa'an Jesús. Raji'ob, María, a cu tar ti' u cajar Magdalena, yejer Juana, yejer María, u nʌ' Jacob yejer u jer mʌ' ya'ab xquic. \v 11 Chen u camsʌwinicob mʌ' ju quibob a ba' caj ara'b ti'ob: “Riq'uij Jesús.” Cu chen tucricob a ba' caj u yubob ya'aric a xquic quire' yerob u sosoc a'bar. \p \v 12 A Pedrojo', seb caj riq'uij caj u c'ʌnaj yacab caj bin yiric tu but'ij u baquer Jesús. Caj c'uchij caj u tac ch'enaptaj caj u yiraj u noq'uir tu top u baquer uch. Chen u noq'uir yʌn ich u way. Caj sutnʌj tu junan ich yatoch jach jac'a'an yor a ba' caj u yiraj. \s1 Jesús caj u yesʌj u bʌj ti' u camsʌwinicob ca'turo' ich u berir Emaús \r (Mr. 16.12‑13) \p \v 13 Ra'iri' u q'uinin ca'turob u camsʌwinicob Jesús, caj binob tu berir u cajar Emaús. Yʌn once kilómetros u nachir ti' u cajar Jerusalén. \v 14 Caj pacran tsicbnʌjob tu cu binob ich bej. Caj tsicbnʌjob ti' a ba' u ber ti' Jesús. \v 15 Ti' toy cu tsicbarob ich bej tan u chich tsicbarob. Jesús caj u c'ʌs nʌts'aj u bʌj ich u camsʌwinicob soc quet u binob. \v 16 U camsʌwinicob mʌ' yerob wa Jesús quire' mʌ' ts'a'b u t'ʌnin u c'ʌ'ota'r ten u camsʌwinicob. \v 17 Jesús caj u c'ataj ti'ob: \p ―Ba' ca chich tsicbʌtiquex ich a ber? Biquinin tucurex a caj tu ca binex ich bej? \p \v 18 Turiri' ich a winico' u c'aba' Cleofas caj u nuncaj ti' caj ya'araj: \p ―A je' q'uina' tu cotor mac ich u cajar Jerusalén yerob ba' u ber a tera'. Cax jamach ti' yʌnech ich u cajar Jerusalén. Tin t'ʌn jari' teche', mʌ' a wer ba' u ber Jesús. \p \v 19 Jesús caj ya'araj: \p ―Ba' u ber tera'? Raji'ob caj u nuncajob ti', caj ya'arajob. Mʌ' wa ta wu'yaj ba' u ber ti' Jesús a cu tar ich u cajar Nazaret? Raji' yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj. A Jesúso' caj u qui'quintaj yor C'uj. Baxuc a pimo' caj u qui'quintaj yorob. Quire' caj u yirob u carem beyaj Jesús. Baxuc a ba' caj u camsaj. \v 20 Mʌ' wa caj a wu'yaj ―quij ya'ara' ti'― u jach ts'urirob sacerdote yejer u jach ts'urirob u cajar a nuxibo', bic caj u c'ubajob Jesús ti' Pilato caj ts'oc u ta'quicob u jo'r. Caj ara'b u bin bʌjbir ich cruz. \v 21 Baje'rer ―quij ya'ara' ti'―, yʌn tres u q'uinin tu ts'oc u bajʌr Jesús ich cruz. A tenob tan in pajicob wa raji' tuchi'ta'b ten C'uj quir u taquico'onex u winiquirob judío ti' u winiquirob romano. \v 22 Bayiri' ―quij ya'araj―, xquic a p'eri'o' yejero'on caj u jac's in worob quire' a'ac'bir caj binob yirejob tu but' u baquer Jesús. \v 23 Caj c'uchob mʌ' ju yirob u baquer, caj sutnʌjob tu yʌnenob caj tsicbʌnʌjob tenob an ten bic tu jach irob yʌjmasir u t'ʌn C'uj a mac caj u ya'araj ti'ob cuxa'an Jesús. \v 24 Bayiri' xib xan tres a p'eri'o'enob yejerob caj bin yirob tu but' u baquer. Caj yirob taj a ba' ara'b ten a xquicobo'. Chen mʌ' ju yirob Jesús. \p \v 25 Jesús caj ya'araj ti'ob: \p ―Biquinin jach chichex a jo'rex quire' qui' ts'abir ca wacsiquex a worex quire' mʌ' ja wacsajex ta worex a ba' ts'ibta'b ten yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj uch. \v 26 A werex jach taj yʌn u muc'yaj Cristo quire' baxuc u c'at C'uj soc u bin sʌjta'bir ten tu cotor mac. \p \v 27 Jesús caj u qui' camsaj ti'ob a ba' ara'b ti' tu cotor ich u t'ʌn C'uj ti' u wʌc'ʌs bʌjiri' ich tu cotor u t'ʌn C'uj. Caj u yʌnxchun tub ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés. Caj ts'oc u qui' camsic ti'ob a ba' ara'b ti' ten Moisés. Caj u qui' camsaj ti'ob a ba' ara'b ti' ten yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj uch. \p \v 28 Tabar u c'uchurob tu cajar tu cu binob ca'ch. Jesús irej wa bin u ca' u potmastej u cajar. \v 29 Chen u camsʌwinicob caj u chich arob ti' caj ya'arob: \p ―P'aten yejero'on, tabar u bin q'uin quire' tabar u yac'birchʌjʌr. \p Rajen Jesús caj oquij quir u p'atʌr yejerob. \v 30 Caj ts'oc u cutarob quir u janʌnob. Jesús caj u chucaj u yoch pan caj ya'araj ti' C'uj: \p ―Bayo' ―quij. \p Caj u xat'aj caj u ts'aj ti'ob quir u janticob. \v 31 Caj ts'a'b u t'ʌnin quir u c'ʌ'oticob Jesús seb caj binij Jesús mʌ' ju yirob tu binij. \v 32 Caj u pacraj arob: \p ―Jach qui' ij cor ca'ch caj u tsicbʌta to'on ich bej, caj u qui' tsicbʌta to'on u t'ʌn C'uj, tu ts'iba'an. \p \v 33 A ca'turo' u camsʌwinicob Jesús, ra'iri' u q'uinin seb caj wʌc'ʌs urob ich u cajar Jerusalén. Caj c'uchob tu much'a'an a oncejo' u camsʌwinicob Jesús yejer u jerob u rac'ob. \v 34 A oncejo' caj ya'arajob ti' a tan tu c'uchurob: \p ―Jach jaj ic Jaj Ts'ur, riq'uij tu quimen quire' Jesús caj tu yes u bʌj ti' Simón. \p \v 35 A tan tu c'uchurob caj u tsicbʌtajob a ba' u ber ti'ob ich u berir Emaús. Caj u c'ʌ'otajob Jesús caj xat'aj u yo'och pan ti'ob. \s1 Jesús caj u yesaj u bʌj ti' u jerob u camsʌwinicob \r (Mt. 28.16‑20; Mr. 16.14‑18; Jn. 20.19‑23) \p \v 36 Ti' toy cu tsicbarob a ba' u ber ti'ob. Seb caj ch'icraj Jesús chumuc tu yʌnob u camsʌwinicob. Caj ara'b ti'ob ten Jesús: \p ―Ca' qui'ac a worex ten C'uj ―quij Jesús. \p \v 37 Chen u camsʌwinicob jach jaq'uij yorob caj u ch'aj sajquirob. Cu tucricob ca'ch caj u yirob u pixam a mac quimeno'. \v 38 Jesús caj ya'araj ti'ob: \p ―Biquinin sajquechex? Biquinin ca tucriquex ta worex: Mac a je'ra'? \v 39 Pʌctex a wirex in c'ʌb yejer in woc soc a werex ten. Tʌrex a wu'yex wa ten quire' u pixam mac mʌna' u bʌq'uer an ten biquen yʌn in bʌq'uer. Mʌna' u baquer an ten biquen. \p \v 40 Caj ts'oc ya'aric ti'ob aro' caj u yesaj u c'ʌb ti'ob soc yiricob tu bʌja'an yoc yejer u c'ʌb. \v 41 Quire' jach qui' yorob, rajen mʌ' ju quibob wa raji' quire' jac'a'an yorob xan. Jesús caj ya'araj ti'ob: \p ―Chan chuquej ten a wochex in jantej. \p \v 42 Robob caj u ts'ajob ti' u xet'er c'ac'bir cʌy quir u chi'ic caj u yʌrob ti' cab. \v 43 Jesús caj u c'ʌmaj caj u chi'aj cʌy ʌcʌtan tu yʌnob baxuc cab caj u mʌc'aj. \v 44 Jesús caj ya'araj ti'ob: \p ―A ba' caj in wa'araj techex ti' yʌnen ta wicnʌnex ca'ch. Caj in wa'araj techex ca'ch, yʌn in nupsic tu cotor a bar ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés. Baxuc a ts'iba'an ich u t'ʌn yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj. Baxuc a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn salmos. \p \v 45 Ra'iri' u q'uinin Jesús caj u ts'aj ti'ob ca' u najtejob a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj ti' Jesús. \v 46 Jesús caj ya'araj ti'ob: \p ―Baxuc a je' ts'iba'an ti': “Cristo a tuchi'ta'b ten C'uj. Yʌn u quimij, caj ts'oc u quimij cu man mʌna' u nup u q'uinin cu riq'uir ti' u quimirir, quire' a Cristojo', u parar C'uj. \v 47 A techexo' yʌn a bin a tsec'tiquex in t'ʌn ich tu cotor u cajar tu cʌja'an mac. Tar ca yʌnxchun a tsec'tiquex ich u cajar Jerusalén. Ca' a tsec'tex ti' ca' u yʌn c'axejob tu yorob soc u p'ʌticob u c'asirob soc C'uj cu jawsiob u si'pirob.” \v 48 Ca' xic a waquex ti' mac a ba' caj a wirex, baxuc a ba' u ber teno'. \v 49 Baxuc xan, je' in tuchi'tic techex u Taj'or u Pixam C'uj an ten bic caj u toc araj C'uj. Je' u p'atʌr ta wicnʌnex. Tar ca p'atʌrex ich u cajar Jerusalén hasta ca' bin a c'ʌmiquex a muq'uex a tar u tar ich ca'anan ti' in Tet C'uj. \s1 Jesús cu bin ich ca'anan \r (Mr. 16.19‑20) \p \v 50 Jesús caj u pʌyaj u berob u camsʌwinicob ich u xur u cajar. Tabar u c'uchob ich cajar Betania. Caj u nacsaj u c'ʌb ich yoc'or u camsʌwinicob caj u c'ataj ti' C'uj ca' cʌnantacob ten C'uj. \v 51 Caj ts'oc u c'atic ti' C'uj ca' cʌnantacob ten C'uj, C'uj caj u pʌyaj Jesús ca'anan. \v 52 Jamach p'atob u camsʌwinicob quir u c'ujinticob Jesús. Caj ts'oquij caj binob ich u cajar Jerusalén, jach qui' yorob. \v 53 Rajra' ti' yʌnob u camsʌwinicob Jesús ich carem naj tan u c'ujinticob C'uj.