\id GAL \h GÁLATAS \toc1 A JE' JU'UNA', RAJI' TI' U YET ACSɅ'ORIROB ICH U RU'UMIN GALACIA. RAJI' TU TS'IBTA PABLO \toc2 GÁLATAS \toc3 Gá. \mt1 A JE' JU'UNA', RAJI' TI' U YET ACSɅ'ORIROB ICH U RU'UMIN GALACIA. RAJI' TU TS'IBTA PABLO \mt2 GÁLATAS \c 1 \s1 Pablo caj u yʌnxchun u ts'ibtic a mac a yacsmʌnob tu yorob ich u ru'umin Galacia \p \v 1 A teno' Pablojen caj u toc teten ca' xiquen in tsec't u t'ʌn C'uj. Mʌna' xib tu teteni', mʌ' pim xib tu teteni'. Chen a teno' u bʌjiri' Jesucristo tu teten quet yejer in Tet C'uj caj u tetenob. A teno' tu teten Cristo a mac ric'sa'b ten C'uj ich u quimirir. Ra' caj u ts'aj ten in beyaj. \v 2 A teno' yejer in wet acsʌ'orirob a te' yʌn tu yʌnena', tan in ts'ibticob techex a mac ti' yʌno' ich u ru'umin Galacia. Caj in ts'ibtob techex a mac yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn C'uj tu ru'umin Galacia. \v 3 A teno' in c'at ca' u ts'a techex ic Tetex a ba' tsoy tu t'ʌn C'uj, baxuc xan ca' tac u qui'ir a worex ti' C'uj. A teno' in c'at ca' tac aro' ich ic Tetex C'uj. Baxuc xan ti' ic Jaj Ts'urirex Jesucristo. \v 4 Mʌ' ja wirej, u bʌjiri' Jesús caj u c'ub u bʌj quir u quinsa' u bo'orir ic si'pirex quir u taquico'onex. Caj u c'ub u bʌj soc mʌ' ic mʌnex tu c'asir a ti' yʌn ich yoc'ocab baje'rer. Caj u c'ub u bʌj quir u taquico'onex quire' baxuc jach tsoy tu t'ʌn C'uj. \v 5 Caj u c'ub u bʌj Jesús quir u taquico'onex mʌ' wa jach carem ij C'ujex, ca' ij carex: “Jach caremech C'uj munt q'uin uch.” Baxuc ij c'atexo'. \s1 Mʌna' u jer u t'ʌn C'uj quir u taquico'onex \p \v 6 A teno' jach jac' in wor caj in wu'yaj sep caj a p'ʌtex u t'ʌn C'uj quir a tus uyiquex u jer. Mʌ' ja wirej, a C'ujo' tu t'ʌnechex quire' caj u yajechex quire' Cristo caj u yiraj otsirechex. Chen baje'rer caj a p'ʌtex C'uj quir a tus uyiquex u jer u t'ʌn, jaj ix tʌcoj cu bin u taquiquex. \v 7 Mʌna' u jer u jach tsoyir u t'ʌn C'uj quir u taquiquechex. Jari' a caj in wa'araj techex. Mʌ' ja wirej, caj tar mac quir u tubsic a worex quir u c'axicob u t'ʌn Cristo soc mʌ' a werex bic tabar a quibiquex u t'ʌn C'uj. \v 8 Barej wa to'onex cax wa ju jer turi' yʌjmasir u t'ʌn C'uj cu tar ca'anan caj u tsec'taj techex u jer jach tsoyir u t'ʌn C'uj. Wa mʌ' quet yejer u t'ʌn C'uj caj in tsec'taj techex uch. Ca' xic aro' tu cu yerar winic ich c'aq'uir benaj quisin. Quire' mʌ' taj a ba' caj tsicbanʌjij. \v 9 A teno' caj in wa'araj techex sam chen baje'rer quin wʌc'ʌs aric techex: U'yex wa cu tar mac tan u tus tsec'tic u jer t'ʌn mʌ' quet yejer a ta toc c'ʌmajexi'. Arej ti' ca' xic tu cu yerar munt q'uin ich c'ac'. \p \v 10 Wa bin a ca' tucriquex a Pablojo', tan u qui'quintic yorob u rac'ob, je' win qui'quintic yorob in rac'ob? Mʌ' ja wirej, a teno' in chen c'at in qui'quintic yor a C'ujo'. Mʌ' ja wirej, wa quin chen qui'quintic yorob in rac'ob a teno' mʌ' taj quin beyaj ti' C'uj. \s1 An ten bic Pablo teta'b ten C'uj quir u tsec'tic u t'ʌn \p \v 11 U'yex ba' quin bin in wac techex in wet acsʌ'orirex. U jach tsoyir u t'ʌn C'uj, a caj in tsec'taj techex uch, mʌ' ti' u tar ich u tucur winiqui'. \v 12 Quire' a teno', quij Pablo, mʌ' jin c'ʌm u t'ʌn a winico'. A teno' mʌ' ju camsen u jer maqui' ti' teni'. Chen u bʌjiri' Jesús caj u ts'aj in tucur. \p \v 13 A techexo', a toc u'yamʌnex uch bic tabar a teno' caj in c'ujintaj C'uj uch an ten bic nan u c'ujintajob C'uj u winiquirob judío. A techexo' a toc u'yamʌnex uch bic tabar a teno' jach ts'iquen a teno'. Mʌ' ja wirej, caj in chuc u pach a mac a cu yacsicob tu yorob. A teno' caj in ch'esob a ti'obo', mʌ' otsir caj in wirob a ti'obo'. \v 14 A teno' caj in jach p'is in bʌj ca' in qui' cʌnej tu cotor a ba' ts'ibta'b ten ic nunquirex ti' u winiquirob judío uch. U jer in rac'ob a jin wet mʌnob mʌ' ju jach cʌn an ten bic ten, quij. A teno' jach manan caj in cʌn u t'ʌn in nunquir. \v 15 Barej cax mʌ' toy u rochen in nʌ' uch a C'ujo' caj u toc teten quir in beyaj ti'. Mʌ' ja wirej, u jach yajen. Caj u teten quire' tsoy tu t'ʌn C'uj. \v 16 A C'ujo' caj u chen esaj ten u parar Jesucristo wa jin wer raji' u parar C'uj. Yesaj ten u parar C'uj soc quin bin in tsec't u t'ʌn C'uj. Rajen seb caj binen in tsec't u jach tsoyir u t'ʌn ti' Jesús ich a mʌ' u winiquirob judío. Raja caj binen mʌ' jin war in bini'. \v 17 Mʌ' binen ich u cajar Jerusalén quir in t'ʌnic a ti'obo' a mac a yʌn teta'b ten C'uj quir u bin u tsec'ticob u t'ʌn. Mʌ' ja wirej, a teno' pachir caj u yʌn teten C'uj, a teno'. Jeroj seb caj binen tu ru'umin Arabia. Caj ts'oc u ts'ic in tucur C'uj ti' u t'ʌn caj sutpʌjen, ich u cajar Damasco caj binen. \p \v 18 Caj ts'oc u man tres u yaxq'uinin aro' caj binen ich u cajar Jerusalén. Ra' u q'uinino' caj in t'ʌna Pedro. A Pedrojo' caj u yacsen tu yatoch. Quince u q'uinin ti' yʌnen tu yʌn Pedro. \v 19 Barej mʌ' jin wir u rac'ob, Pedro u yet yʌjtseq'uirob u t'ʌn Jesús. Jari' caj in wiraj Jacobo u yits'in Ic Jaj Ts'urirex. \v 20 A ba' quin ts'ibtic techex baje'rer a C'ujo' yer mʌ' jin tusechex. Taj quin wa'aric techex. \p \v 21 Pachir caj binen tu ru'umin Siria yejer u ru'umin Cilicia quir in tsec'tic ti'ob u t'ʌn C'uj. \v 22 U winiquirob judío a yacsmʌnob tu yorob tu ru'umin Judea, mʌ' yerob maqueni' quire' mʌ' ju yirob in wich quire' mʌ' binen in wirobi'. \v 23 Tu chen u'yob in jumintarob a teno': “A mac tu chucaj ic pachex ucho' baje'rer, tan u mʌn u tsec't u t'ʌn C'uj. Caj u chich tsec't u t'ʌn C'uj. Caj u chich tsec't u t'ʌn C'uj a tu p'ast a ucho'.” \v 24 Rajen baje'rer cu ya'aricob ti' C'uj: “Jach caremech C'uj quire' caj a tacaj Pablo a tu ch'esic a winiquirob ucho'.” \c 2 \s1 U yet ʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj cu yacsa'rob Pablo \p \v 1 Caj ts'oc u man catorce u yaxq'uinin wʌc'ʌs binen ich u cajar Jerusalén. In wet binac Bernabé. Caj in pʌya Tito xan. Caj in pʌyaj in nupintej. \v 2 Caj binen ich u cajar Jerusalén quire' tu ya'ara ten C'uj: “Ca' xiquech, Pablo, ich u cajar Jerusalén.” Tu junan caj in pʌyob u ts'urirob a yacsmʌnob tu yorob. Quire' in c'at soc yerta'rob biquinin a teno' tan in man in tsec't u t'ʌn C'uj ich a mʌ' u winiquirob judío. Caj in toc araj ti'ob u jach tsoyir u t'ʌn C'uj a quin tsec'tico', soc in wer wa tsoy tu t'ʌn a ti'obo' ca' xic in tsec'tej u t'ʌn C'uj wa mʌ' tsoy in tsec't. Jaj ix tʌco' caj in sʌt in beyaj ti' C'uj. \v 3 Barej in nup a Titojo', cax mʌ' u winiquirob judío, raji' mʌ' ara'b ten u jach ts'urirob a yacsmʌnob tu yorob ich u cajar Jerusalén ca' u ts'ir u bʌq'uer. An ten nanij u ts'iricob u winiquirob judío, quire' qui' yorob yubicob bic tabar caj in tsec'taj. \v 4 Cax wa ti' yʌnob mac ich u yet acsʌ'orirob caj u c'atob u ts'ʌric u pachob Tito ca' ts'irac u bʌq'uer tu cu wix Tito. Robob caj u p'eri'quintob u bʌj yejer a yacsmʌnob tu yorob cax u tus arajob u yacsmʌnob tu yorob. Tarob u pʌquicob in pach a teno', cu tus aricob wa mʌ' jin qui' cams u t'ʌn ic nunquirex Moisés. Tarob u tus irob wa jach taj sipta'bo'onex ten Cristo Jesús ti' a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés. Robob mʌ' u c'at yirej to'onex ca' siptaco'onex ti' u t'ʌn Moisés. U c'at yiro'onex ca' ij qui'qui' cʌnantex u t'ʌn Moisés cax mʌna' mac c'ucha'an yor ti' uch. \v 5 A tenobo', Bernabé yejereno', mʌ' jin wu'y u t'ʌnob a mac u c'at ca' in ts'irob u bʌq'uer mac an ten bic nanij u ts'iricob u winiquirob judío, mʌ' c'ʌs chichin caj in wu'yaj. Mʌ' ja wirej, a tenobo' caj in qui' canantob u jach tajir u t'ʌn C'uj soc mʌ' xaca'ani'. Caj in cʌnantob techex u t'ʌn C'uj soc techex yʌnin xan. \p \v 6 Barej u jach ts'urirob ij quet acsʌ'orirob mʌ' ju toc camsen u jer ric'ben soc in wʌc'ʌs camsic ti' a mʌ' u winiquirob judío. Ba' cu tucric mac ti'ob u jach ts'urirob u yet acsa'orir. Jot a teno'. Quire' a C'ujo' mʌ' ju joc'sej mac, toc p'eriri' cu yirico'onex. \v 7 Barej u jach ts'urirob a yacsmʌnob tu yorob mʌ' ju yarob ca' in cams a mʌ' u winiquirob judío. Mʌ' ju ya'arob ca' in camsej ti'ob u jer t'ʌn. Chen robob caj u yirob an bic C'uj caj u c'ub u t'ʌn C'uj ten soc in beyaj tu yʌn a mʌ' u winiquirob judío. Soc yerob bic tabar u taquicob u bʌj. Mʌ' ja wirej, caj u yirob bic C'uj caj c'ub u beyaj Pedro ten C'uj ca' u camsej u t'ʌn ti' u winiquirob judío. U tiri' ti' in beyajob. \v 8 Mʌ' ja wirej, a C'ujo' caj ts'a'b u beyaj Pedro ca' xic u tsec't u t'ʌn ich u yet winiquirob judío. Baxuc xan, a C'ujo', caj u ts'aja in beyaj soc in tsec'tic u t'ʌn tu yʌnechex a mʌ' u winiquirechex judíojo'. \p \v 9 Caj yirob Jacobo yejer Pedro yejer Juan a mac u jach ts'urinticob u yet acsʌ'orirob an bic tabar a C'ujo' caj u chen teten ca' xiquen beyaj tu yʌn a mʌ' u winiquirob judío. Rajen caj u ts'ajob u c'ʌb ten yejer Bernabé, a baywo' tu yacsenob tu beyajob. Quet ic beyajex, jari' robob cu beyaj ich u winiquirob judío. Chen a teno', quin beyaj tu yʌn a mʌ' u winiquirob judío, irechex. \v 10 U jach ts'urirob u yet acsʌ'orirob tu cajar Jerusalén caj u chen arob ten ca' in yamt a mac otsirchʌjij ich u cajar Jerusalén. A teno' caj in wa'araj in chich beyaj quir in yamtic a mac otsichʌjij in wet acsʌ'orir a ti' yʌn ich u cajar Jerusalén. \s1 Q'ueya'b Pedro ten Pablo tu cajar Antioquía \p \v 11 Caj tar Pedro tu cajar Antioquía. Jeroj ʌcʌtan tu cotor u yet acsʌ'orirob caj in q'ueyaj Pedro quire' a ba' cu man yirej Pedro mʌ' quet yejer u t'ʌn C'uji'. \v 12 Mʌ' ja wirej, mʌ' toy c'uchucobi' a mac tuchi'ta'b ten Jacobo u jach ts'urir u yet acsʌ'orirob tu cajar Jerusalén. Mʌ' toy c'uchucobi' a Pedrojo', tan u janʌn yejer a mʌ' u winiquirob judío, a yacsmʌnob tu yorob. Barej caj c'uchob a mac tuchi'ta'b Jacobo, a Pedrojo' caj u p'ʌt u janʌnob yejerob a mʌ' u winiquirob judíojo' soc mʌ' u pʌc'ʌr u pach ten a mac tuchi'ta'b ten Jacobo. \v 13 Baxuc xan u yet acsʌ'orirob a u winiquirob judío caj u yesob bic tabar mʌ' chichnʌc yor ti' u t'ʌn C'uj quet yejer Pedro. Rajen cax Bernabé caj u p'ʌt u janʌnob yejer a mʌ' u winiquirob judío a tu yacsajob tu yorob. Quire' caj u ch'ajob sajquirob ti' a mac a cu tus tucricob tsoy ca' u rʌc ts'irob u bʌq'uerob a yacsmʌnob tu yorob ti' Cristo, a mʌ' u winiquirob judío, an ten bic nan u beticob u winiquirob judío uch xan. \v 14 Barej a teno' caj in wiraj mʌ' toy ju manob tu jach taj a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj. Caj in t'ʌnaj Pedro ʌcʌtan u wich tu cotor yet acsʌ'orirob. Caj in wa'araj ti': “Cax u winiquirech judíojech Pedro uch, caj a p'ʌtaj a ba' nanij caj u camsech a nunquirex. Biquinin sep caj a ts'ʌr u pachob a mʌ' u winiquirob judío, a mac mʌ' yubmʌn u t'ʌn Moisés quir u quibicob a ba' ta p'ʌtaj?” \s1 U winiquirob judío quet yejer tu cotor mac ca' yacsej tu yor u t'ʌn Cristo \p \v 15 Mʌ' ja wirej, u toc winiquiren judío, quire' rocha'ben ten in nʌ'. Rajen in werob a ba' u c'at C'uj. Chen a mʌ' u winiquirob judío mʌ' u c'ʌs erob a ba' u c'at C'uj. Quire' tenobo' u winiquenob judío, rajen in werob C'uj. \v 16 A C'ujo' mʌ' ju bin u c'ʌs acsej mac quire' caj u qui' cʌnantej tu cotor a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn ic nunquirex Moisés. Ij querex a C'ujo' bin u ca' u yacsej mac a tu yacsaj tu yor ti' Jesucristo. Cax a tenobo' judíojenob quire' tin wacsa tin worob ti' Jesucristo soc u yacsiquenob ich ca'anan. Cax mʌ' jin cʌnantej a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés. Mʌna' mac cu bin acsa'bir ten C'uj ich ca'anan quire' tu cʌnantaj a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés. \v 17 Quire' a tenobo' caj in cʌxtob bic tabar cu bin u yacsiquenob ich ca'anan C'uj quire' caj in wacsaj tin worob ti' Cristo. Barej wa cu c'uchur tu q'uinin cu yiricob a tenobo' queten yejer a mac a mʌ' u cʌnanticob u t'ʌn Moisés, a mʌ' u winiquirob judío. A ra' u q'uinino' taj wa Cristojo' caj u yacsa to'onex ic si'pirex quire' tic p'ʌtex u t'ʌn Moisés. Quin wac techex, mʌ' taji'. \v 18 Wa jach taj ca' bin c'uchuc tu q'uinin quin wʌc'ʌs aric tsoy ca' ij quibex u t'ʌn Moisés a caj in rucsaj uche' soc ra' cu pʌyic u ber a mac a yacsmʌnob tu yorob ti' Cristo. A ray u q'uinino' taj a ba' cu yac mac. In bʌjiri' tin pʌy in si'pir a teno'. \v 19 Quire' a teno' Pablojen jach ire wa quimen. Mʌ' ja wirej, u t'ʌn Moisés caj u quinsen quire' mʌ' c'ucha'an in wor in quibej. Rajen quire' a ba' caj u betaj ic Jaj Ts'urirex toc cuxa'anen ʌcʌtan tu wich C'uj. Rajen mʌ' ba'wir u t'ʌn Moisés ten. \v 20 Mʌ' ja wirej, caj quimij Jesús ich u cruz, quet caj quimo'onex yejer. Baxuc cu yiric C'uj to'onex ti' u t'ʌn Moisés. Rajen mʌ' tu chen cha'jen ti' a uchben cuxtar tu quin man uch. Tu sijaten ric'ben cuxtar quire' ti' yʌn Cristo aca'an tin wor. Yʌn ten cuxtar ric'ben quire' caj in wacsaj tin wor ti' u parar C'uj a cu yajquintiquen. \v 21 A teno' mʌ' in c'at in p'ʌtic an bic C'uj caj u tuchi't u parar ich yoc'ocab. Mʌ' ja wirej, mʌ' ba'wir caj tarij Cristo quir u quimij wa c'ucha'an ij corex ic taquiquex ic bʌj tu quij cʌnantiquex a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés. \c 3 \s1 U t'ʌn Moisés yejer a ba' ara'b ten C'uj ti' ic nunquirex \p \v 1 An biquinin jach chich a jo'rex u winiquirechex u cajar Galacia, quij. Arej ten mac tu nays a worex soc a quibiquex u t'ʌn a mʌ' taji'? A ucho' caj in tsec't u t'ʌn C'uj ʌcʌtan ta wichex ta jach u'yex bic caj quimij Jesús ich u cruz. \v 2 Are tenex u winiquirechex u cajar Gálatas wa aca'an techex u Taj'or u Pixam C'uj ra' u q'uinin tan a manex a wu'yex u t'ʌn Moisés? Mʌ' wa tar u Taj'or Pixam u C'uj ta wicnʌnex ra' u q'uinin tan a manex a wu'yex u jach tsoyir u t'ʌn C'uj? Mʌ' wa ta c'ʌmex u Taj'or u Pixam C'uj caj a wacs ta worex? \v 3 Jach taj mʌ' ja najtex. Caj a yʌn acsa ta worex caj u yamt techex u Taj'or u Pixam C'uj. Chen baje'rer ca tucriquex c'ucha'an a worex ta junanex. Rajen ca quibiquex a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés. \v 4 Mʌ' ja wirej, caj u chucob a pachex uch u winiquirob judío quire' q'uex yorob. Caj u yirob a wacsiquex ta worex u t'ʌn Cristo. Wa baje'rer bin a quibex a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés, ba'wir muc'yajnʌjechex uch? Mʌ' ba'wir ti'. A teno', quin pajic yʌn ba'wir ti' ca' muc'yajnʌjechex. Quin pajic mʌ' ja p'ʌtex u jach tsoyir u t'ʌn C'uj. \v 5 Rajen quin wʌc'ʌs c'atic techex. Wa ber caj u ts'aja techex C'uj u Taj'or u Pixam C'uj. Mʌ' wa jach manan caj u ts'aj techex u Taj'or u Pixam C'uj? Mʌ' wa ju jach beyaj ta worex u Taj'or u Pixam C'uj quir u tajquintic a worex? Arex ten a techex ber tar u Taj'or u Pixam C'uj? Tarij wa ta wicnʌnex quire' ta quibex u t'ʌn Moisés wa tarij ta wicnʌnex quire' ta wacsex ta worex u t'ʌn Jesús? Mʌ' wa tarij quire' ta wacsex ta worex ti' Cristo. \v 6 A ba' caj in wa'araj techex toc ti' yʌn ich u t'ʌn C'uj quire' ara'b ti' in nunquir Abraham uch. Abraham caj u yacsa tu yor a ba' arab ti' ten C'uj. Rajen caj c'amij Abraham ten C'uj, irej mʌna' u si'pir caj c'amij. Baxuc techex baje'rer. \v 7 Rajen ca wiric a mac a cu yacsic tu yor ti' Cristo an ten bic ic nunquirex Abraham caj u yacsaj tu yor ti' C'uj. Robob jach tajir u parar ic nunquirex Abraham xan. Rajen a C'ujo' bin u ca' acsa'birob. \v 8 A ucho' a mac caj u ts'ibt u t'ʌn C'uj caj u ts'ibtaj a ba' ara'b ten C'uj, cax mʌ' ju najtej a cu ts'ibo' caj u ya'araj: “A mac a mʌ' u winiquirob judío cu bin acsa'bir ten C'uj quire' bin u ca' yacsob tu yorob.” Rajen caj ara'b ti' Abraham ten C'uj cax mʌ' toy u yacsej tu yor a mac a mʌ' u winiquirob judío. Caj ara'b ten C'uj ti' Abraham a je' tsoy t'ʌna': “Ya'ab mac tera' ich yoc'ocab bin u ca' qui' tar yor quire' bin u ca' yacsej tu yor.” Baxuc ara'b ten C'uj. \v 9 Mʌ' ja wirej, an ten bic Abraham caj u yacsaj tu yor u t'ʌn C'uj, rajen ruc'sa'b u si'pir baxuc tu cotor mac a cu yacsicob tu yorob ti' Cristo, ruc'sa'b u si'pir xan. \p \v 10 Tu cotor mac a cu tus cʌxtic quir u taquic u bʌj, a cu cʌnantic a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés, raji' cu bin ta'cbir u jo'r ten u t'ʌn Moisés, quire' mʌ' ju c'uchur yor u qui' cʌnantic a ti'o'. C'aj wa techex tu ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj: “A mac mʌ' rajra' cu quibic a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés ti' cu bin ich c'ac'.” Baxuc caj u ts'ibtaj Moisés uch. \v 11 Chʌca'an yirir ten tu cotor mac wa mʌna' mac cu yacsa'r ten C'uj ich ca'anan quire' caj u cʌnantaj a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés. Mʌ' ja wirej, toc ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj tu cu ya'aric: “A mac a cu bin yacsa'r ten C'uj ca' yacsej tu yor u t'ʌn. Raji' tsoy yirir ten C'uj, rajen bin u ca' cuxtar munt q'uin.” Baxuc cu ya'aric u t'ʌn C'uj. \v 12 Wa ca' ic chen quibex a ba' ts'iba'an ten Moisés uch, quic bin ij cu'yex jach no'jo'onex. Rajen quic bin ij cu'yex mʌ' jach no'jo'onex wa ca' ij cacsex tij corex quire' u t'ʌn C'uj tu ts'iba'an cu ya'aric ti': “A mac cu cʌnantic a ba' ts'iba'an ti' cu bin cuxtar munt q'uin.” Baxuc caj u ts'ibtaj yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj uch. \p \v 13 Quire' mʌ' c'ucha'an ij corex ic toc quibex a ba' ts'iba'an. Rajen cu ya'aric to'onex bin ij ca'ex ic bin ic muc'yajex. Rajen a Cristojo', caj quimij ich cruz caj u cha'o'onex soc mʌ' jic bin erarex ich c'ac'. Mʌ' ja wirej, caj u bo'ot u c'aq'uir caj ic mʌnex, quire' ich cruz ts'a'b u muc'yaj Cristo to'onex. Aro' tu nups u t'ʌn C'uj tu cu ya'aric: “Bin u ca' ts'a'bir u muc'yaj ten C'uj a mac sinbir ich che'.” Baxuc ara'b ti' ic Jaj Ts'urirex ten mac caj quimij ich cruz. \v 14 Rajen Cristo caj u bo'otaj u c'aq'uir a tic mʌnex soc u yacsico'onex C'uj quire' tij cacsex tij corex u t'ʌn, rajen a mac a mʌ' u winiquirob judío bin u ca' acsa'birob ten C'uj quire' cu yacsob tu yorob u t'ʌn Cristo Jesús. Baxuc caj ya'araj C'uj uch ti' ic nunquirex Abraham, bin u ca' acsa'birob quire' tu yacsaj tu yor u t'ʌn xan. Rajen tar u Taj'or u Pixam C'uj quir u yamtico'onex soc taj quij cacsiquex tij corex. \s1 U t'ʌn Moisés yejer u t'ʌn a toc ara'an ti' u nunquirob u winiquirob judío \p \v 15 Baje'rer bin in ca' in camsechex in wet acsʌ'orirechex an ten bic u betic mac ich yoc'ocab. A mac a cu p'eri'quinticob u beyajob soc u qui' p'eri'quintic u ts'ibticob u ju'unin. Caj ts'oc u p'eri'quintic u ts'ibticob u ju'unin toc junpuri' caj u ts'ibtob u ju'unin soc mʌ' u yʌnyʌn c'axicob quire' p'eri' yorob. \v 16 Baxuc a C'uj a ucho', caj u toc araj ti' ic nunquirex Abraham yejer u parar a cu bin u pararʌncʌr biq'uin. A C'ujo' mʌ' ju ya'araj ti' Abraham: “Je' in ts'ic ti' a pararob a ca bin pararʌncʌr”; irej wa ya'ab. Caj ya'araj ti': “A parar a ca bin a pararʌncʌr”; chen turiri' mac, Cristo. \v 17 U'yex ba' u c'at ya'ar aro'. A C'ujo' caj u toc araj ti' Abraham bin u ca' tacbir a ti'o', quire' tu yacsaj tu yor. Caj manij cuatro cientos treinta yaxq'uin caj c'uchij tu q'uinin C'uj caj u ya'ar u t'ʌn ti' Moisés. Cax caj u ya'ar u t'ʌn ti' Moisés, a ba' caj u ya'araj C'uj ti' Abraham, mʌ' ju p'ʌtej quire' caj u toc ara'b ti' Abraham uch. \v 18 Wa quin chen quibic a ba' ts'ibta'b ten ic nunquirex Moisés quir u taquico'onex mʌ' ba' wir ca' ij cacsex tij cor ti' Cristo. Mʌ' ja wirej, chen ic nunquirex Abraham caj toc ten C'uj quire' tsoy tu t'ʌn an ten bic caj u toc ara'b ti'. Rajen ca' ij cacsex tij cor a ti' xano'. \p \v 19 A techexo', ca bin a c'atiquex ten: Biquinin caj ts'a'b ten C'uj u t'ʌn Moisés quire' ch'ic pachir caj ts'a'b ti' Moisés? A teno' quin nunquic caj ts'a'b ti' Moisés soc ij querex ba' quirir ic si'pirex. Barej cu chen p'atʌr u t'ʌn Moisés hasta tu q'uinin caj rocha'b u ca' parar ten u nʌ', raji' Cristo. Raji' u ch'ic parar u nunquir Abraham a caj u toc araj C'uj ti' Abraham raji' cu bin tar. Mʌ' ja wirej, caj tarij Cristo man u q'uinin ti' u t'ʌn Moisés. A techexo', caj a c'ʌmex u t'ʌn Moisés ra' u q'uinin caj u chuquex tech yʌjmasirob u t'ʌn C'uj. Jeroj u bʌjiri' Moisés caj u wʌc'ʌs mas u t'ʌn C'uj techex. \v 20 Caj ts'a'b ten C'uj ti' Moisés caj u mas u t'ʌn ti' u winiquirob judío. Barej u bʌjiri' C'uj caj u toc araj ti' Abraham bic cu bin u yacsej mac. Tu junan caj u ya'araj ti'. Mʌ' ju tuchi'ta'r yʌjmasir u t'ʌn. \s1 Ba'wir ti' u t'ʌn Moisés \p \v 21 Jaj ix tʌco, je' a wa'ariquex ten: “A teno', tin t'ʌn a ba' caj u ts'ibtaj Moisés to'onex uch mʌ' quet a ba' ara'b tu cotor u t'ʌn C'uj.” A teno' bin in ca' in nunquej techex, quij caj ya'araj Pablo: “Mʌ' taji' aro'.” Wa jaj ix ti', yʌn ich u t'ʌn C'uj wa raji' cuxrico'onex soc c'ucha'an ij corex ij cʌnantex tu cotor a ba' caj u ya'araj to'onex Moisés. Jeroj c'ucha'an ij corex quir ij cacsiquex ic bʌjex ca'anan. Chen mʌna' t'ʌn cu ya'aric. \v 22 A cu ya'aric ich u t'ʌn C'ujo', wa mʌna' mac c'ucha'an yor u quibic a ba' caj u ts'ibtaj Moisés ich u t'ʌn uch. Rajen tu cotoro'onex yʌn ic si'pirex. Rajen mʌ' ju c'uchur u yor u taquico'onex u t'ʌn Moisés. Wa quic chen acsiquex tij corex ti' Jesucristo, jeroj cu bin u taquico'onex C'uj, an ten bic caj u toc araj C'uj ti' Abraham uch. \p \v 23 Mʌ' ja wirej, mʌ' toy tac Cristo ich yoc'ocabi' soc ij cacsiquex tij corex ti' Cristo. Barej u t'ʌn Moisés a ts'a'b ti' ten C'uj, cu chen taquic ic jo'rex hasta caj c'uchi tu q'uinin jach tarij Cristo ich yoc'ocab quir u taquic mac a cu yacsic tu yor ti' Cristo. \v 24 Mʌ' ja wirej, u t'ʌn Moisés irej yʌjtanrir mac, quire' ra' quir u yesic to'onex a ba' jach tsoy ti' C'uj chen u t'ʌn Moisés mʌ' ju yamta to'onexi' bic tabar ca' ic betex ti'. U t'ʌn Moisés ts'a'b to'onex hasta c'uchij tu q'uinin caj tar Cristo soc ic binex tu yicnʌn Cristo. Jeroj C'uj cu yirico'onex tsoy, quire' tij cacsex tij corex ti' Cristo. \v 25 Jeroj caj tari Cristo quir ij cacsex tij corex ti', rajen a to'onexo' a mac tij cacsex tij corex ti', mʌ' ba'wir to'onex u t'ʌn Moisés, mʌ' biq'uin. \p \v 26 Mʌ' ja wirej, tu cotoro'onex u pararex C'uj, ra' u q'uinin caj ij cacsex tij corex u t'ʌn Cristo Jesús. \v 27 Rajen tu cotor mac a ti' yʌn tu yʌnex caj toc acsa'b ja' tu jo'rob quire' tu c'ʌmob Cristo quire' raji' ʌjtaquirob quire' u pararob C'uj, rajen p'eri'ob yejer Cristo. \v 28 Rajen mʌna' u winiquirob judío, mʌna' u winiquirob griego. Ra' u q'uinin cu yacsicob tu yorob u t'ʌn Cristo. Mʌna' c'urew, mʌna' u ts'urir. Mʌna' xib, mʌna' xquic quire' p'eri'o'onex yejer Jesucristo rajen turiro'onex. \v 29 Quire' baje'rer Cristo yʌninechex, rajen C'uj cu yiriquechex irej wa techex u pararechex Abraham. Quire' ta wacsex ta worex irej Abraham caj u yacsaj tu yor uch. Rajen a ba' caj u toc a'araj C'uj ti' ic nunquirex Abraham, raji' cu bin u ca' ts'abir techex. \c 4 \p \v 1 U'yex ba' quin wac techex baje'rer. U parar u ts'urir a cu bin ocar u ts'urintic u ba'tac u tet u q'uinin ca' bin quimic u tet. Chen mʌ' toy u ocac u ts'urintej quire' chichan. Raji' quet yejer u c'urew u tet cax bin u ca' ocar u ts'urintej yatoch u tet. \v 2 Mʌ' ja wirej, ti' toy chichani', yʌn u yʌjtanrir soc u qui' cʌnantic hasta c'uchij tu q'uinin cu yocar u ts'urintej u ba'tac u tet. Quire' mʌ' c'uchij tu q'uinin caj u p'is u tet. \v 3 Baxuc, xan, a to'onex ucho', mʌ' toy tac Cristo, mʌ' ij querex biquinin caj ic ts'urintex a ba' caj u camso'onex ic nunquirex quir ij c'ujintiquex C'uj. \v 4 Barej caj jach c'uchij tu q'uinin caj u p'isa C'uj caj u tuchi't u parar. Chen turi' u parar, caj rocha'b ten u nʌ', baxuc xan irenob u winiquirenob judío, a Jesúso'. \v 5 Mʌ' ja wirej, tarij Cristo quir mʌ' u siptico'onex ti' u t'ʌn Moisés quire' mʌ' c'ucha'an ij corex ti' u t'ʌn Moisés. Tarij Cristo soc u pararintico'onex C'uj, soc mʌ' ic ts'urintiquex u t'ʌn Moisés. \p \v 6 Quire' baje'rer u toc pararo'onex C'uj, rajen C'uj caj u tuchi't u Taj'or u Pixam C'uj quir u cʌjtar tic pixamex. Rajen u Taj'or u Pixam C'uj a ti' yʌn tic pixamex, raji' cu t'ʌn tic pixamex. Rajen quij ca'ariquex: “Tet”, quij, ti' C'uj. \v 7 Rajen a techexo', mʌ' u winquirechex u jer maqui', baje'rer u pararechex C'uj. Rajen u pararechex C'uj a ba' ti' yʌn C'uj, je' u ts'abʌr techex. \s1 A Pablojo' cu qui' tucric a mac a tu yacsaj tu yor u t'ʌn C'uj \p \v 8 A ucho', quire' mʌ' a werex jach C'uj rajen caj a c'ujintex a ba' mʌ' jach c'ujo', caj a quibex a ti'obo'. \v 9 Chen baje'rer a werex tu yʌn C'uj, baje'rer a C'ujo' yerechex. Chen mʌ' jin najtej biquinin a c'atex a wʌc'ʌs quibiquex a ba' a mʌ' ju yamtechex, a mʌ' ba'wir techex. Arex ten wa ja c'atex ra' ca ts'urintiquex? \v 10 Quire' caj in wu'yaj caj a qui' ric'sex tu cotor u q'uinin u qui'qui' janʌnob u winiquirob judío. \v 11 Rajen caj in tucraj wa jin rʌc sʌtic in beyaj tu jin rʌc tsec'ta techex ti' u t'ʌn C'uj. \p \v 12 A teno' quin chich aric techex in wet acsʌ'orirechex ca' a cʌnen baje'rer quire' a teno' tin cʌnechex quire' ta wacsex ta worex. Mʌ' ja wirej, a teno' caj in p'ʌtaj a ba' nanij caj u betob u winiquirob judío. Rajen chʌc irenechexex. Quire' mʌ' ja c'asquintenexi', rajen quin tsicbar techex baxuco'. \v 13 Quire' a werex yajen a ucho', rajen yʌn p'aten ta ru'umex. Rajen ta bat'an u'yajex u jach tsoyir u t'ʌn C'uj a tin tsec'taj techex. \v 14 A techexo' mʌ' ja p'astenexi' mʌ' ja xump'ʌtenexi' cax ta wirex ba' yajij in cʌnmʌn ten, cax tu pʌy a xejex. Chen a techexo' ta qui' acsenex, iren a mac a cu jach tar ich C'uj. A techexo', caj a wacsenex ireno' u wʌc'ʌs u bʌjiri' Jesucristo. \v 15 Jach manan qui' a worex uch quire' a ba' caj in camsechex. Chen am ba' a berex a techex baje'rero' quire' mʌ' qui' a worex? Jach taj quin wac techex, a ucho' wa c'ucha'an a worex ti' ca' a chuque tenex a ba' jach manan cojij techex, cax a wichex quir a ts'iquex ten, ca' sasichʌjʌc in wich. \v 16 Jaj ix tʌco, bin a ca' p'actenex baje'rer quire' taj caj in wa'araj techex a je' t'ʌna'. \p \v 17 A mac a cu camsiquechexob quir a qui' cʌnantiquex u t'ʌn Moisés yʌn ba'wir techex, u c'at u c'ʌniquechexob. Mʌ' ja wirej, u jach c'atob ca' a xump'ʌtenex yejer in rac'ob, a mac taj caj u camsajechex u t'ʌn C'uj uch. Soc a sayirex tu pachob irex ta sayirex tin pachob uch. Soc a chen yajquintiquex a ti'obo'. \v 18 Jach tsoy wa ti' yʌn mac rajra' u yamtiquechex quire' mʌ' rajra' ti' yʌnen tu yʌnechex. Mʌ' jin wa'are mʌ' in c'at u jer mac ca' u yam techex. Wa ca joc'arex tu tsoyirechex mʌna' ba' quin bin in wac techex. \v 19 A teno' quin chen t'ʌniquechex an bic u yʌjcamsʌyʌjirob cu t'ʌnic u chan camsʌwinicob. A werex ba' quin wu'yic a teno'? Jach muc'yaj in ca' quire' techex iren a nʌ' a teno' a tabar u rochic u chan ochir. Jach yaj quin bin in wu'ye hasta quin wiric tin wich bic jach taj caj a wacsex ta worex u t'ʌn Cristo. \v 20 Am biquinin in jach c'at in bin in wirej a wichex baje'rer, chen mʌ' ju c'uchur in wor in wirex a wichexi'. A teno', quin pachtic in bin in tsicbar techex. Mʌ' in c'at in chen ts'ibtic techex quire' quin tucriquechex tin wor quire' ca c'ʌmiquex a ba' cu camsicob techex u t'ʌn Moisés. \s1 A ba' cu camsico'onex ixbar Agar yejer ixbar Sara \p \v 21 Arex ten a mac u c'at u quibic a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés quir u taquicob u bʌj. Mʌ' wa ta najtex a ba' cu ya'aric u t'ʌn Moisés? \v 22 Ti' quic xaquic ich u t'ʌn C'uj ti' a Abraham ic nunquir a ucho' yʌn ca'tur u parar Abraham. Turi' rocha'b u parar ten u c'urew, u jer caj rocha'b u jer u parar ten u jach raq'uirire' a mʌ' u c'urewe'. \v 23 Chen u rac' Abraham Agar pararnʌjij quire' caj u chen pacht u winquirir. Sara caj pararnʌjij quire' caj u toc araj C'uj bin u ca' pararʌncʌr an ten bic caj u toc a'araj uch. \v 24 A je' t'ʌna' ti' a xquico', a ca'turo', yʌn ba' quir u camsico'onex. U'yex ba' u c'at ya'aric: A ca'tur xquico', yʌn ca'tur u t'ʌn C'uj to'onex. Turiri' ti' Agar, raji' irej a cu tar ti' u t'ʌn C'uj a ts'a'b ti' Moisés caj bin ich u jo'r u witsir Sinaí. Mʌ' ja wirej, u parar Agar raji'ob u c'urewob quire' c'urewinta'b ten u t'ʌn Moisés. \v 25 Ca wiric, a xquico', Agar u c'aba', raji' irej u t'ʌn C'uj a ts'a'b ti' Moisés ten C'uj. Ts'a'b ti' ich u jo'r u witsir Sinaí, a ti' yʌn tu ru'umin Arabia. Chen baje'rer Agar irej tu cotor u winiquirob judío a mac yʌnin u cajar Jerusalén. Robob toc ts'urinta'b ten tu cotor a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés, a mʌ' ju bin u taquic mac. \v 26 Barej a mac a caj u yacsajob tu yorob u t'ʌn Jesucristo tar yʌn u cajar ich ca'anan. Raji' u cajar Jerusalén tar yʌn ich ca'anan. Robob a tu yacsob tu yorob ti' Jesús baje'rer mʌ' ju chabʌr u c'urewinticob u t'ʌn Moisés. Rajen a to'onexo' quij cariquex ti' quic binex cʌjtarex tar ich ca'anan. \v 27 C'aj techex wa ba' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj tu cu ya'aric: \q1 A techo', a xiquic a mʌ' pararnʌjij, ca' qui'ac yor. Jach manan u qui'tar a wor a techo' a mac mʌ' ju yuba bic jach yaj ca' a rocha'b a parar, quire' mʌ' pararnʌjech. Caj awʌtnʌquech quire' qui' a wor, cax tu p'ʌtech a mam ca' bin ts'abac tech neya'ab a parar. A mac a yʌn u mame', mʌ' ju nepararʌncar. \p \v 28 Baxuc tun a techexo', in wet acsʌ'orirechex. A to'onexo' iro'onex Isaac u parar Abraham. Mʌ' ja wirej, Sara, a mʌ' u pararʌncar cuch, caj u rochaj u parar Isaac quire' toc ara'b ten C'uj: “Bin u ca' u roch u ti'ar.” An ten bic techex caj a wacsex ta worex u t'ʌn C'uj, caj a quibex a ba' cu ya'aric techex. Rajen u pararechex Abraham xan. \v 29 Barej baxuc a ucho', caj rocha'b ten Agar Ismael, u c'aba' u parar Agar quire' Abraham caj u pacht u pararʌncʌr yejer mʌ' u jach raq'ue'. A Ismaelo' caj u chucaj u pach yits'in Isaac. A Isaaco' caj rocha'b ten u nʌ' quir u nup'sic a ba' caj toc ara'b ten u Taj'or u Pixam C'uj uch. U beri' baje'rer cu chuquic ic pachob a cu tus tucricob u tocar ten C'uj quire' a ba' cu yiricob ic betiquex. \v 30 Chen cu ya'aric ich u t'ʌn C'uj: “A Agaro' u c'urew Sara pararnʌjij yejer u mam Sara, quire' u parar u c'urew Sara, u c'aba' Ismael mʌ' ju bin ocar u ts'urintej yatoch a ju sucu'un Isaaco'. Quire' Isaac u jach parar Sara.” \v 31 Rajen a to'onex baje'rero' a tij cacsex tij corex u t'ʌn C'uj mʌ' u pararo'onex c'urew a mac a cu beyaj ti' u jer, irej Agar. A to'onexo' u pararo'onex a xquico' a mʌ' c'urew, irej Sara. \c 5 \s1 Chichquint a worex soc mʌ' a ts'urintex u t'ʌn Moisés \p \v 1 A Cristojo' mʌ' ju sipto'onex soc mʌ' ic ts'urintiquex u t'ʌn Moisés. Rajen chichquintex a worex ich u t'ʌn C'uj soc mʌ' a wʌc'ʌs ts'urintex u t'ʌn Moisés tu ca'ten. Mʌ' ja wirej, Jesús tu toc cha' ic binex soc tsoy ic binex. \p \v 2 U'yex ba' quin wac techex, a teno' Pablojen quin wac techex. Wa cu chabʌr techex a ts'iriquex u bʌq'uer tu ca wixex, baxuc an ten bic nanij cu beticob u winiquirob judío, rajen quin wac techex mʌ' bʌ'wir Cristo techex. \v 3 A teno' quin wʌc'ʌs aric techex. Mac tu cotor a cu chabʌr u ts'iric u bʌq'uer tu cu wixob, irej u winiquirob judío soc u yacsa'r ten C'uj. Raji'ob ca' u quibej tu cotor a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés. \v 4 Wa ti' yʌn winic tu yʌnechex a cu tus tucric u yacsa'r u ten C'uj quire' caj u quib u t'ʌn Moisés, mʌ' taj ba' cu tucriqui'. Tu p'ʌtaj ba' tsoy tu t'ʌn C'uj. \v 5 Chen a tenobo' a mac a caj tin wacsob tin worob, jach jaj bin u ca' u yamtenob u Taj'or u Pixam C'uj soc tsoy yiriquenob C'uj. Je' u betic aro' quire' caj in wacsob in worob ti' u parar C'uj. \v 6 Ti' a mac a caj u yacs tu yor ti' Cristo, mʌ' no'oj wa ts'ira'an u bʌq'uer tu cu wix wa mʌ' ts'ira'an u bʌq'uer tu cu wix. A ba' jach no'ojo' ca' ij cacsex tij corex bayiri' ca' ic yajquintex ij quet acsʌ'orirex. \p \v 7 Caj a yʌn bat'an acsex ta worex ti' Cristo uch, biquinin jach taj caj a wacsex ta worex ti' Cristo. Chen baje'rer biquinin ca wu'yex a mac a cu susiquechex soc mʌ' ja wu'yex, soc mʌ' ja quibex u tajir u t'ʌn C'uj? \v 8 A yʌjtuscamsʌyʌjirob u t'ʌn C'uj a cu camsiquechex soc a p'ʌtiquex u tajir u t'ʌn C'uj. Robob mʌ' ti' u tar ich C'uj quir u camsiquechex, a techexo' tu tet techex C'uj. \v 9 Mʌ' u yʌn tubur techex. Cax turiri' a mac a cu yʌnxchun u camsiquechex. Aro' cax chichin cu sip cu yacsiquechex ta c'axirex, an ten bic chichin u ts'ac pan cu sip tu cotor yo'och pan. \v 10 A teno' mʌ' jin tucrej quire' C'uj cu bin u yamtiquechex soc mʌ' ja quibex u t'ʌn. Barej raji' cu bin ts'abir u muc'yaj ten C'uj a mac u c'at u tusaric techex. \p \v 11 In bʌjobechex. A mac a cu p'actiquenobo' cu man u tsicbʌtob caj tus a'arob ten quin man in camsej bic tabar u ts'irej u bʌq'uer tu cu wixob, an ten bic nani cu beticob u winiquirob judío. Caj u tus a'arob xan quin man in camsob bic u quibicob u t'ʌn Moisés quir u tocar ten C'uj. Baxuc cu tus a'aricob tenobo'. Wa baxuc quin qui' camsicob, mʌ' ju chucob in pach u winiquirob judío, u qui' yajenob. Qui' yorob u yubiquenob in camsic. Mʌ' ja wirej, ti' toy cu chuquicob in pach. Jaj ix tʌcoj, mʌ' u p'uj yorob quire' caj in tsicbʌticob tu cu baj ich cruz soc u jawsic ic si'pirex Cristo. \v 12 Am biquinin jach manan in c'at in wiric ca' a joc'sex a mac a cu tus camsiquechex ca' a ts'irex a bʌq'uerex soc u tus taquiquex C'uj. In c'at in wiriquex a joc'siquex soc mʌ' u yacsic a si'pirex. \p \v 13 Barej a techexo' in wet acsʌ'orirex, mʌ' ju toc sip techex C'uj soc mʌ' a ts'urintiquex a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés. Cax mʌ' sipta'bechex ten C'uj barej mʌ' tsoy a mʌnex a pach ta worex a c'aso'. Caj u sip techex C'uj soc a yajquintiquex a wet acsʌ'orirex soc a yamtiquex a ti'obo'. \v 14 Wa quij quibiquex a tu cu ya'aric: “Ca' a yajquintex a wet cajarex an ten bic a wʌc'ʌs bʌjiri'ex ca yajquintiquex”, jeroj, ca quibiquex tu cotor a ba' ara'b ten C'uj jach taj. \v 15 Mʌ' a yʌn pacran ts'ictarex, quire' a je'ra' u t'ʌn C'uj tu yʌnechex bin u caj ch'ejar. \s1 A ba' cu pachtic tu yor winic yejer a ba' cu pachtic u Taj'or u Pixam C'uj \p \v 16 U'yex ba' quin chich aric techex soc ca' a cʌnex. Cha'ex u pʌyic a berex u Taj'or u Pixam C'uj soc mʌ' a pachtiquex ta worex a c'aso'. \v 17 Mʌ' ja wirej, a ba' quic pachtiquex tij corex cu pʌyic ic berex tu c'asir. Rajen cu p'actic u pʌyic ic berex u Taj'or u Pixam C'uj. Mʌ' ja wirej, mʌ' quet yor u Taj'or u Pixam C'uj yejer a c'aso' a quic pachtiquexo' tij corex xano'. Rajen mʌ' ic mʌnex ic ba' a c'atex quire' cu pacran p'aticob u bʌj u Taj'or u Pixam C'uj yejer a c'aso'. \v 18 Wa ca cha'iquex ca' u camsechex u Taj'or u Pixam C'uj tu cu pʌyic a berex, jeroj, mʌ' ju bin u ta'quic a jo'rex ti' u t'ʌn Moisés. \p \v 19 Wa quij quibiquex a ba' quic pachtquex tij corex, a c'aso', baxuc a je' quic bin ic betex: Quic manex soc ij quiriquex xquic. Cu man xquic xan quir u yiric xib. Quic bin ic chuquiquex xquic. Quic bin ic betex tu cotor a c'aso'. \v 20 Wa quij quibiquex a ba' quic pachtiquex tij corex a c'aso', quic bin ij c'ujintex tus C'uj. Quic bin ij c'ʌyex mac. Quic bin ic pacran p'equintiquex ic bʌjex, mʌ' ba'wir ti' u jer mac. Cu bin q'uextar ij corex. Quic bin ic ts'ictarex. Quic bin ic tucrex ic nojnoj bʌjiri'ex. Quic bin ic p'usex yor ic rac'ob soc mʌ' quet yorob. Quic bin ic p'actex ic rac'ob soc u tiri' a ti'o'. \v 21 Quic bin ij c'atex a ba' yʌn ti' mac. Quic bin ij carchʌjarex. Quic bin ic nejenjanrex. Quic bin ij quinsiquex mac. Quic bin ic betex tu cotor a c'aso' baxuco'. A mac a cu betic baxuco' mʌ' c'ucha'an yor u yocar tu cu reyinticob C'uj ich ca'anan. Ts'oc in wa'aric techex aro' chen quin wʌc'ʌs ca' aric techex aro'. \p \v 22 Chen tu cu pʌyic a berex u Taj'or u Pixam C'uj quic bin ic betex baxuc jera': Quic bin ic yajquintex mac. Cu bin u qui'tar ij corex. Mʌ' jic tucriquex ba'. Nemʌ' jach bico'onex. Jach tsoy ij corex yejer mac. Quin bin ic manex tu tsoyir. Taj ba' quic bin ij carex. \v 23 Chen a mac caj pay u ber ten u Taj'or u Pixam C'uj, cax p'asta'c ten mac mʌ' ju p'ujur ti'. C'ucha'an yor ti' a ba' cu tar u tumta'bir yor quire' yamta' ten u Taj'or u Pixam C'uj. Mʌ' ja wirej, wa baxuc quij quibiquex a jeroj, mʌ' ju bin u ta'c ic jo'rex ti' u t'ʌn Moisés. \v 24 Rajen a mac a cu yacsic tu yor ti Cristo, mʌ' ju cha' u pʌy u si'pir a ba' cu pachtic tu yor cax wa jach tsoy. Bayiri' xan a c'aso' cu toc ruc'sic a mac yacsmʌn tu yor, bajen Jesús caj u ruc'saj caj bajij ich cruz uch. \v 25 Wa ja c'at a wet manex u Taj'or u Pixam C'uj cha' u pʌyic a berex u Taj'or u Pixam C'uj. \p \v 26 Mʌ' jic yʌn tucriquex wa jach manan caremo'onex quire' a baywo' quic choquintiquex yor ic rac'ob. Mʌ' tsoy u pacran q'uextar ij corexi'. \c 6 \s1 Pacran yamtex a bʌjex \p \v 1 A techexo' in wet acsʌ'orirechex a pay u berob ten u Taj'or u Pixam C'uj. Ca' a yamtex a mac a tu pʌy u si'pir. Chan ber a wac soc u rʌc p'ʌtic, chan chan ber a waquex ti'. Chen bayiri' techex qui' cʌnant a bʌjex soc a wʌc'ʌs bʌjiri' mʌ' a ca' pʌyic a si'pirex. \v 2 Wa baxuc ca betiquex, tan a pacran yamtiquex a wet acsʌ'orirex cax a ba' cu tar techex. Quet bayiri' ca quibiquex u t'ʌn Jesucristo. \p \v 3 Quire' wa mac cu tus tucric tu yor: “A teno', quij, jach no'jen”, chen raji' mʌ' jach no'ji', jot, u bʌjiri' tus arique'. \v 4 Chich quin wa'aric techex a je'ra', junjunechex ca' a quetquint a bʌjex ti' a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj quire' ra' a p'isex. Caj ts'oc a wiriquex taj a ba' caj a betajex. Jeroj qui' a worex, quire' caj a qui'quintex yor C'uj xan. Mʌ' tsoy wa quij quetquintic ic bʌjex yejer ij quet acsʌ'orirex quire' robob mʌ' ra' a p'isexi'. \v 5 Quire' jujunturo'onex ca' ic tucriquex ba' cu pʌyic ic si'pirex quire' bin ij ca'ex ic nunquiquex ti' C'uj biq'uin. \p \v 6 A maca' a camsa' ten u ts'urir tu cu much'quinticob u bʌj tu cu c'ayob a tan u cʌnicob u t'ʌn C'uj. Robob ca' u jʌsob ti' u yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn C'uj a ba' yʌn ti'ob a jach tsoyo'. \p \v 7 Mʌ' wa ja wʌc'ʌs bʌjiri' tus ariquexe' mʌ' c'ucha'an a worex a tusariquex ti' a C'ujo'. Mʌ' ja wirej, u t'ʌn C'uj bin u ca' u nup'sej, a ba' ta pʌq'uex ca' bin c'uchur tu q'uinin ra' ca bin a jaq'uex an ten ca pʌq'uiquex a narex ra'iri' ca jaq'uiquexe'. \v 8 Wa quic pʌq'uiquex a ba' quic pachtiquex tij corex a c'aso', quic bin ic pʌy ic si'pirex hasta cu c'uchur tu q'uinin munt q'uin quic bin sa'tʌrex, quet yejer ic winiquirex. Chen wa quic pʌq'uiquex a ba' u c'at u Taj'or u Pixam C'uj rajra' je' ic manex tu tsoyir, je' u c'uchur tu q'uinin, munt q'uin, quic bin cuxtarex. \v 9 Rajen mʌ' jic cha' u ca'anan ij corex tu quic manex tu tsoyir quire' ca' bin c'uchuc tu q'uinin C'uj bin u ca' u qui' acso'onex wa mʌ' tupsa'an ij corex. \v 10 Rajen ca' ic yamtex mac tu cotor, ca' bin tac u q'uinin quir ic yamtiquex a ti'obo'. Barej jach manan ca' ic yamtex a mac caj u yacsa tu yor u t'ʌn C'uj, quire' robob ic jach bʌjob. \s1 Quir u ts'ocar u t'ʌn Pablo cu chich t'ʌnic ti'ob, bayiri' cu rʌc t'ʌnic xan \p \v 11 Ira wirex mun u ca' ts'ib caj in ts'ibt yejer in c'ʌb, jach carem. \v 12 Mʌ' ja wirej, a mac a caj u chich ar techex ca' a ts'irex a bʌq'uerex irej nani u beticob u winiquirob judío. Aro' cu chen aric techex soc tsoy yirir ten u rac'ob, u yet winiquirob judío. Robob caj u camsob aro' soc mʌ' u chucur u pachob quire' Cristo quimij ich cruz ti'ob. \v 13 Mʌ' ja wirej, cu tus man u camsob u t'ʌn Moisés soc tsoy yubicob ca' a ts'irex a bʌq'uerex tu ca wixex irej nan u beticob u winiquirob judío. Cax robob u wʌc'ʌs bʌjiri'ob mʌ' u qui' quib a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés. Cu chen man u jumbintob ca' a ts'irex a bʌq'uerex, ir u winiquirob judío soc yubicob: “Tsoy caj a camsaj ti'ob ca' u ts'ir u bʌq'uerob.” \v 14 Chen a teno', bin in ca' in wa'arej ti' mac, mun jach tsoy a Jesúso', quire' caj tar u muc'yaj ti' ten ich cruz quire' mʌ' ju sipten ti' u t'ʌn a Moiséso'. Bayiri' xan, mʌ' u sipten ti' a ba' c'asir quin pachtic tin wor a tera' ich yoc'ocab. Baxuc quin wa'aric ti' mac. \v 15 Jot mʌ' ba'wir a mac ts'ira'an u bʌq'uer, cax a mac mʌ' ts'ira'an u bʌq'uer mʌ' ba' wir, jot. A mac u ba' jach no'ojo', a mac ric'ben winico' quire' tu yacsaj tu yor ti' Cristo. \v 16 Tu cotor mac a cu man a cu pʌyʌr u ber ten u Taj'or u Pixam C'uj an ten bic caj in camsechex soc a werex mʌ' ja manex tu c'asirob, robob jach taj u winiquirob israel, a cu jach c'ujinticob C'uj. Ca' u yajquin techex C'uj, in c'at ca' u yamtechex C'uj. Ca' qui'ac a worex quire' a werex toc jawsa'b a si'pirex ten C'uj. \p \v 17 Tu q'uinin a baje'rer toc arej ti' a rac'obex nac in wor, cax u jer u q'uinin ca' bin tac. Arej ti' a rac'obex mʌ' u nacsicob in wor. Quire' tin toc araj ti'ob bic u bʌji'iri' Jesús caj u ts'aj in beyaj. Wa cu jach tarob yirej ba' u ber in winquirir, tu quin man in tsec't u t'ʌn C'uj, caj u jʌts'ob in pach, tu ch'inob in jo'r. \p \v 18 A teno' quin t'ʌnic C'uj techex in wet acsʌ'orirechex ca' u yajquin techex C'uj ca' u yamtechex. Jeroj ts'oquij, quij Pablo.